P. 1
desen tema

desen tema

|Views: 1,545|Likes:
Published by Augustin Cretu

More info:

Published by: Augustin Cretu on Apr 11, 2011
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as DOC, PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

06/10/2013

pdf

text

original

Pata picturala se obtine vibrand culoarea prin diferite procedee sau tehnici de lucru.

Tratarea picturala vizeaza redarea efectelor de lumina-umbra, aproape-departe si de materialiate a obiectelor , cu ajutorul culorilor. Pata picturala poate sugera dinamism, miscare, tensiune sau poate reda volumul si spatial. Pentru ca plasticitatea unei picture sa fie accentuata, pata de culoare se vibreaza utilizand diferite tehnici:fuzionare, ondulare, grizare, tusare scurta, nuantare, monocromie, transparenta, stropire etc. Prin utilizarea petei picturale in realizarea compozitiilor plastice, se obtin armonii cromatice rafinate si expresive. Pentru a obtine diferite expresivitati plastice, pata picturala poate fi realizata pe suprafata uscata sau umeda. Pe suport uscat, contururile sunt precise, pe suport umed , contururile fuzioneaza si pata are un aspect difuz.*3.
AMESTECURI CROMATICE SI ACROMATICE

Legile culorii se refera la toate ipostazele si relatiile in care se pot afla culorile una fata de alta sau una in contextul celorlalte, precum si la efectele produse de aceste realatii si ipostaze. De accea, o problema importanta in perceptia culorilor este cea a amestecurilor . In practica , exista trei tipuri de amestecuri cromatice si acromatice: -amestecul fizic -amestecul optic -amestecul substrativ
* Amestecul fizic

Amestecul fizic este procedeul prin care se realizeaza combinarea materiala dintre culori. Practicienii afirma ca prin amestec fizic se pot obtine aproximativ 900 de tente de culoare pe care le paote distinge retina ochiului. *3. Cristea,Maria- Metodica predarii educatiei plastic in invatamantul primar Practic, prin amestecul fizic dintre culori si dintre culori

si nonculori se pot obtine nuante, tonuri si griuri colorate. Amestecul fizic poate fi realizat prin mai multe tehnici si procedee: -amestecul pe paleta sau direct pe suportul de lucru; -fuzionarea culorilor asezate pe o suprafata umeda; -suprapunerea culorilor prin plierea si presarea hartiei etc Din amestecul fizic al culorilor si nonculorilor se obtin:

Tonurile –rezulta din amestec fizic dintre o culoare si alb

sau negru in cantitati diferite(tonuri inchise si tonuri deschise). Cand amestecul cu alb sau negru este progresiv , se obtine scara tonala a unei culori sau degradeul . Acesta se prezinta ca o succsiune de tonuri spre inchis cand amestecul se realizeaza cu alb. Daca intr-o pictura se utilizeaza doar tenetele unei culori diferentiate ca tonalitate prin amestecuri cu alb si cu negru, tema plastica este “monocromia”.

Nuantele –rezulta din amestecul fizic dintre o culoare si cele

semene, vecine in cercul cromatic, cu conditia ca una din cele doua culori intrate in amestec sa fie luata in cantitate mai mare. Procedeul de obtinere a nuantelor se numeste nuantare. Exemple: G+O=nuante de la galben la oranj R+O=nuante de la rosu la oranj R+Vi=nuante de la rosu la violet A+Vi=nuante de la albastru la violet A+Ve=nuante de la albastru la verde G+Ve=nuante de la galben la verde *griurile colorate se obtin din amestecul fizic a doua complementare plus alb, iar procedeul se numeste girzare. Griurile colorate se numesc tonuri rupte si se mai obtin prin:

*griurile neutre. La prescolari si . -amestecul fizic a doua culori opuse in cercul cromatic. -amestecul fizic a unei culori primare cu o culoare binara de gradul al II-lea. Cand tentele juxtapuse sunt culori complementare. acestea se exalta reciproc. Fenomenul reconstituie optic dominant cromatica a unei suprafete care a fost divizata in tente mici. amestecul se realizeaza optic si se percepe violetul. AMESTECUL OPTIC Amestecul optic sau aditiv presupune compunerea unei tente colorate. provocata de juxtapunerea unor tente mici de culoare pura sau rupta. AMESTECUL SUBSTRATIV O alta modalitate de amestec cromatic se realizeaza prin suprapunerea tentelor transparente de culoare. -amestecul fizic dintre o culoare pura si gri neutru. -griul juxtapus unei culori se coloreaza usor in complementara acelei culori. -culorile reci juxtapose incalzesc. se observa ca toate culorile isi modifica sarcina cromatica si valorica in functie de culorile juxtapuse. -culorile calde juxtapose se racesc. Juxtapunand pe o suprafata tente scurte de rosu si albastru.-amestecul fizic a doua complementare. In concluzie. Astefel . se observa: -complementarele juxtapose se exalta reciproc. Cunoasterea efectelor rezultate din juxtapunerea culorilor duce la realizarea unor armonii cromatice deosebit de rafinate. -o culoare calda juxtapusa albului devine luminoasa.amestecul fizic dintre alb si gri neutru.

se obtine scara tonala a unei culori sau degradeul . cu conditia ca una din cele doua culori intrate in amestec sa fie luata in cantitate mai mare. deoarece implica multa acuratete si pricepere. asezata pe suprafata hartiei si abia dupa ce s-a uscat se suprapune alta culoare fluidizata. Exemple: G+O=nuante de la galben la oranj .Maria. Procedeul de obtinere a nuantelor se numeste nuantare. • Nuantele –rezulta din amestecul fizic dintre o culoare si cele semene. tema plastica este “monocromia”. Daca intr-o pictura se utilizeaza doar tenetele unei culori diferentiate ca tonalitate prin amestecuri cu alb si cu negru. Cand amestecul cu alb sau negru este progresiv . Cristea. tonuri si griuri colorate.scolarii mici nu se poate utiliza acest procedeu. vecine in cercul cromatic. *3. Daca prima tenta este un rosu intens si dupa uscare se suprapune o tenta de galben transparent. Acesta se prezinta ca o succsiune de tonuri spre inchis cand amestecul se realizeaza cu alb. -suprapunerea culorilor prin plierea si presarea hartiei etc Din amestecul fizic al culorilor si nonculorilor se obtin: • Tonurile –rezulta din amestec fizic dintre o culoare si alb sau negru in cantitati diferite(tonuri inchise si tonuri deschise).fara a se freca suprafata cu pensula. -fuzionarea culorilor asezate pe o suprafata umeda. Suprapunearea se poate realiza numai cu acuarela fluidizata. prin amestecul fizic dintre culori si dintre culori si nonculori se pot obtine nuante. se percepe oranjul. Amestecul fizic poate fi realizat prin mai multe tehnici si procedee: -amestecul pe paleta sau direct pe suportul de lucru.Metodica predarii educatiei plastic in invatamantul primar Practic.

Griurile colorate se numesc tonuri rupte si se mai obtin prin: -amestecul fizic a doua complementare. -amestecul fizic dintre o culoare pura si gri neutru. iar procedeul se numeste girzare. AMESTECUL OPTIC Amestecul optic sau aditiv presupune compunerea unei tente colorate. acestea se exalta reciproc. -culorile calde juxtapose se racesc. Cand tentele juxtapuse sunt culori complementare.R+O=nuante de la rosu la oranj R+Vi=nuante de la rosu la violet A+Vi=nuante de la albastru la violet A+Ve=nuante de la albastru la verde G+Ve=nuante de la galben la verde *griurile colorate se obtin din amestecul fizic a doua complementare plus alb. Juxtapunand pe o suprafata tente scurte de rosu si albastru. -amestecul fizic a doua culori opuse in cercul cromatic. amestecul se realizeaza optic si se percepe violetul. Fenomenul reconstituie optic dominant cromatica a unei suprafete care a fost divizata in tente mici. se observa: -complementarele juxtapose se exalta reciproc. -culorile reci juxtapose incalzesc. -amestecul fizic a unei culori primare cu o culoare binara de gradul al II-lea. provocata de juxtapunerea unor tente mici de culoare pura sau rupta.amestecul fizic dintre alb si gri neutru. . Cunoasterea efectelor rezultate din juxtapunerea culorilor duce la realizarea unor armonii cromatice deosebit de rafinate. *griurile neutre. Astefel . -o culoare calda juxtapusa albului devine luminoasa.

adica efectul”inregistrat” in special de retina ca rezultat al fenomenului de dispersie a luminii in sase culori principale si *culoare-substanta(pigment.vopsea). intre care aceleasi sase culori principale. Suprapunearea se poate realiza numai cu acuarela fluidizata. Acestea sunt doar starile potentiale ale culori . se percepe oranjul. deci material care are o anumita calitate pigmentara. pentru ca ea nu este altceva decat un raport perceput ca impresie vizuala in functie de anumite conditii. in acesta situatie. La prescolari si scolarii mici nu se poate utiliza acest procedeu.fara a se freca suprafata cu pensula. Daca prima tenta este un rosu intens si dupa uscare se suprapune o tenta de galben transparent. a doua materii pigmenatre cu ambianta bipolara limina-intuneric etc. rosie) respinge (reflecta) culoarea-lumina cu care se . este efectul “confruntarii” (juxtapunerii) unei vopsele cu suprafata-suport.-griul juxtapus unei culori se coloreaza usor in complementara acelei culori. se observa ca toate culorile isi modifica sarcina cromatica si valorica in functie de culorile juxtapuse. cromatica in aproximativ aceleasi nuante ca “replici” la nuantele spectrale. adica material organica sau anorganica in care lumina este partial incorporate . asezata pe suprafata hartiei si abia dupa ce s-a uscat se suprapune alta culoare fluidizata. este sensul practic cu care se opereaza in artele vizuale. AMESTECUL SUBSTRATIV O alta modalitate de amestec cromatic se realizeaza prin suprapunerea tentelor transparente de culoare. deoarece implica multa acuratete si pricepere.. cu deosebire in picture. FLUIDIZAREA CULORILOR : *culoare-lumina. material de o anumita calitate pigmentara( sa zicem. In concluzie.

care se :inmoaie” cu apa . se foloseste acelasi liant. acest prin secret cu privire la neculori si la rolul lor fata de celelalte poate fi facut cunoscut copiilor la prima activitate din clasa I: “intai le amestecam intre ele (culorile) si apoi. acuitate vizuala.) care.) Din punct de vedere pigmentar. de aici si denumirea de acuarele (culori de apa sau culori sub forma de pastille al caror liant este apa). dar si cu “dizolvanti” ai liantilor mai mult sau mau putin grasi. uleiul sicativ etc. in aceasta stare. . carton. in tuburi sau in diferite alte recipient) pentru a putea fi transportata. consecianta imediata: neculorile (albul si negrul) nu se folosesc ca atare. dar –dupa zvantare. o fac mai mult sau mai putin consistenta (dupa cum este produsa:sub forma de pastille. La gradinita si in primele clase primare sunt contraceptive precautiile tehnice si tehnologice de genul “trataroo plate” . cu ajutorul pensulei pe o suprafata-suport (hartie.devin ireversibile la apa. daca este nevoie.etc. material pigmentara sau substanta pura sub forma de particule foarte mici (“praf”) nu se poate folosi ca atare. exista: culori propiuzise(cromatice) si neculori(acromatice). a acuarelei pe suport umed tot timpul lucrului si alte asemenea variante “pretioase”. in conditii bine determinate (calitatea si intensitatea sursei si emisiei luminoase. uniforme tonal si fara urme de pensulatie. claritate atmosferica etc. uleiuri (pentru cele al caror liant este ileiul de in .identifica(tot rosie) si absoarbe restul spectrului . ceea ce rezulta se deschide cu alb) sau se include( cu negru)”/ Fluidizare: -pigmentul. ulei. panza sau pe oricare alt suport special pregatit) la care sa adere cat mai bine. acrilice si vinilice. cum ar fi terebentina sau esenta de petrol). materiei pigmentare i s-au adaugat substante de umplutura si un liant ( apa. de aceea orice culoare este perceputa numai pe lumina. fara a o altera. Alte vopsele de apa sunt: gusa si tempera. nemodificate (cel putin in primele etape ale educatiei vizuale) si nici doar pentru deschiderea sau inchiderea culorilor pure. ci ca vopsea.

implicit. ~posibilitatile de intrebuintare si . calitatile . cate doua). evitarea risipei de culoare (spalare excesiva a pensulei) si de hartie (invii o plansa neterminata nu gresita.Ce se explica si se demonstreaza: ~nescesitatea ordinii de atelier. folosirea in comun a vaselor cu apa (de regula. pregatirea pastelor necesare inainte de lucru. iar greselile se pot corecta”) etc.

.

Picture ulei Acrilic .

.

iar culorile deschise înveselesc. descurajante. ci si a starii noastre afective. Efectele psihologice ale culorilor Culoarea. constitue una din componentele importante nu numai ale echilibrului ambiantei interioare a locuintei. aceasta fermecatoare însusire a tuturor lucrurilor. cele prea vii sunt obositoare. Culorile închise induc stari depresive. O culoare este cu atât mai calda cu cât se apropie mai mult de rosu. .Tempera Gouache Culorile in viata noastra Culoare si afectivitate. si cu atât mai rece cu cât este mai dominant albastrul.

usurinta. Aspectele fizicii culorii Lumina monocromatică Culoare intervalul de lungimi de undă intervalul de frecvenţe Culorile pure (monocromatice) vizibile roşu ~ 610-780 nm ~ 480-405 THz oranj ~ 590-650 nm ~ 510-480 THz galben ~ 575-590 nm ~ 530-510 THz verde ~ 510-560 nm ~ 600-530 THz azur ~ 485-500 nm ~ 620-600 THz albastru ~ 452-470 nm ~ 680-620 THz violet ~ 380-424 nm ~ 790-680 THz Lumina monocromatică este o radiaţie electromagnetică perfect sinusoidală. în loc de frecvenţă. se utilizează lungime de undă . sobrietate. o stare de iritare permanenta. *ALB: Efecte psihologice: expansivitate. din punct de vedere coloristic. meditativi. pe când alegerea cu discernamânt a culorilor creeaza o stare de buna dispozitie si optimism. interiorizati. liniste. Semnificatie psihologica si rezonanta afectiva: pace. curatenie. inocenta. castitate. deschisi. raceala. Lumina monocromatică (ideală) se caracterizează prin puterea P transportată ş i prin frecvenţa f a oscilaţiei. suavitate. dimpotriva. virtute. Culorile au putere de influentare asupra starii fiziologice a organismului. comunicativi. Alternativ. proceselor psihice si starii noastre afective. un mediu înconjurator prea monoton si rece. lucru dovedit printr-o serie de cercetari stiintifice. induce o crestere a tensiunii nervoase. De exemplu. împacare. Lumina . puritate. sociabili sau. unde c este viteza luminii în vid. tacuti.Tot culoarea este cea care ne face bucurosi. robustete. este obositor prin stralucirea ce prezinta datorita capacitatii de reflexie totala a luminii.

o suprapunere de radiaţii monocromatice. echivalent. Prin difracţia luminii printr-o reţea de difracţie. frecvenţa ei este între aproximativ 750 THzşi 430 THz). O caracterizare completă a luminii se poate face doar prin exprimarea puterii radiate pe fiecare lungime de undă (sau. echivalent. echivalent. raportată la lăţimea intervalului. ceea ce specifică funcţia de distribuţie spectrală a puterii este puterea radiată într-un interval de lungimi de undă sau de frecvenţe. prin trecerea luminii prisme optice. Un fenomen similar are loc în cazul curcubeului. Caracterizarea culorii corpurilor . distribuţia spectrală a puterii luminoase poate fi dată sub două forme. adică. numit astfel de către Isaac Newton de la cuvântul latin pentru apariţie. Rezultatul acestei descompuneri este spectrul. Descompunerea spectrală Spectrul luminii albe. Caracterizarea culorii luminii Lumina produsă de o sursă luminoasă este. adică separarea individuală a fiecărei componente monocromatice. descompunerea spectrală a luminii constă în izolarea radiaţiilor de diferite lungimi de undă. sau după frecvenţă. pe fiecare frecvenţă). puterea radiată exact pe o anumită lungime de undă este nulă. după lungimea de undă. Spectral Power Distribution — SPD). un amestec (o sumă) de radiaţii electromagnetice de diferite lungimi de undă ş i intensităţi. Descompunerea spectrală poate fi realizată: * Utilizând dispersia luminii (variaţia indicelui de refracţie al unui material transparent în funcţie de lungimea de undă). Ca atare. De remarcat că.monocromatică este vizibilă pentru ochiul uman numai dacă lungimea de undă se încadrează între aproximativ 380-400 nm şi 700-760 nm (sau. Această caracterizare este dată de o funcţie de distribuţie spectrală a puterii (engl. în general. de fapt.

CULOAREA • Proprietatii. nicio reprezentare din trei componente reale nu poate descrie suficient culoarea. echivalent. lumina reflectată va avea distribuţia spectrală a puterii data de: Reprezentarea culorilor obiectelor Pentru obiectele care reflectă sau transmit lumina. obiectele Aşi B au aceeaşi culoare perceptuală (lumina reflectată de cele două are aceeaşi descriere XYZ) iluminate de R. Astfel. dacă radiaţia incidentă are distribuţia spectrală a puterii s(λ)şi suprafaţa are funcţia coeficient de reflexie pe lungime de undă c(λ). fiecare lungime de undă). caracterizarea fizică a culorii unui obiect se face printr-o funcţie care dă. pentru fiecare lungime de undă (sau frecvenţă). CUPRINS INTRODUCERE I. Astfel.O suprafaţă care reflectă lumina reflectă independent fiecare componentă spectrală (fiecare frecvenţă sau. raportul dintre puterea radiaţiei reflectateşi puterea radiaţiei incidente. contraste. amestecuri. obiectele Aşi B au culori perceptuale diferite (valori XYZ diferite). iluminate de S. Este posibil să se creeze două obiecte Aşi B şi d o u ă surse de luminăS şi R astfel încât: Sşi R au aceeaşi culoare perceptuală (aceleaşi valori XYZ. dar spectre distincte).semnificatii • Culori spectrale • Culori pigmentare • Culori primare .

PERCEPTIA CULORII OBIECTELOR XIV. Constantin . PATA DE CULOARE IV. 1996. CARACTERIZAREA CULORII CORPUROLOR XII. NONCULORILE III. Maria EDUCATIA PLASTICA IN INVATAMANTUL PRIMAR. AMESTECUL OPTIC VI.AMESTECUL SUBSTRATIV VII.Paul CULOARE “ARTA AMBIENT” editura Meridiane. CARACTERIZAREA CULORII LUMINII X. PERCEPTIA CULORII DE CATRE OCHI XIII. REPREZENTAREA CULORI OBIECTELOR XVI. 1979 Constantin . AMESTECURI CROMATICE SI ACROMATICE V. CULORILE IN VIATA NOASTRA VIII. Paul “SA VORBIM DESPRE CULOARE” . Sibiu. DESCOMPUNEREA SPECTRALA XI. ANEXA BIBLIOGRAFIE Rotaru. ASPECTELE FIZICII CULORII IX. Maria/Dumbrava . Editura “Gheorghe Cartu.• Culori binare de gradul I • Culori binare de gradul II • • • Culori calde Culori reci Culori complementare II.Alexandru”. editura “ Ion . TEMPERATURA DE CULOARE XV.

pete obtinute prin atingerea suprafetei cu un instrument de lucru. culoarea. fructe sau frunze in pomi” etc. . Bucuresti. intr-o compozitie plastica cu ajutorul punctului se obtin si unele efecte cu caracter expresiv determinate de marimea. Iasi. oblic) sau intr-o suprafata in ordine .Creanga” . Liviu “CULORILE IN ARTA” . Ion “GHID METODIC DE EDUCATIE PLASTICA: Editura Compania. Editura Polirom. asimetria.forme abstracte. ale carei dimensiuni sunt reduse in raport cu suprafata sau spatiul in care se afla. Compunerea unei suprafete cu ajutorul punctului se realizeaza linear (vertical.forme geometrice diverse. altemanta. „spectatori in tribuna”. In acest caz punctul structureaza forma . Bucuresti .usor este obtinut prin inchiderea sau deschiderea culorii (punctele deschise par usoare. Punctul are si rol decorativ de infrumusetare a unor suprafete conform principiilor artei decorative (repetitia. 1995 Lazarescu. mic .punctele realizate in culori calde au tendinta de apropiere. pozitia si forma punctelor. TEORIA CULORILOR. . pe cand cele reci se departeaza. „stele pe cer”. inversiunea etc. Ordinea sau dezordinea se refera la marimea.). simetria.departe). . orizontal. Punctul are si un rol secundar. 1986 Galthe. .forme inspirate din natura. culoarea si pozitia acestora: .tehnica folosita de pictorii impresionismului.dezordine. 2007 ELEMENTE DE LIMBAJ PLASTIC Punctul plastic este o forma plana sau spatiala. Editura Principes. Iasi 2009 Pirnog. Aceste dimensiuni trebuie sa fie aproximativ egale. Punctul plastic poate avea marimi diferite in raport cu marimea suprafetei pe care el se afla.aproape. . Punctul poate avea rol in sine sugerand „florile pe camp”.punctele de marimi diferite pot da impresia de spatiu (mare . iar cele inchise devin mai grele). Punctul plastic are diferite forme: . . „flori. subordonat unei forme.caracterul greu .

FORMA In general forma este aspectul exterior al unei figuri. valoare. monumentalitate. stoluri de pasari. miscare. cu rol in sine. cer instelat. poate fi subordonata suprafetei ca structurare interioara a acesteia sau poate contura o forma . determinata de regulile intrinseci ale structurii care dau cheia nevazuta a configuratiilor formale ale sistemului reprezentat de fenomene. Linia oblica in compozitia plastica creeaza miscare. In artele plastice forma are mai multe acceptii.In functie de directia pe care se deplaseaza punctul. Figura perceptuala se poate modifica odata cu orientarea ei spatiala sau cu cea a mediului ambiant. instabilitate si agitatie. lungime.forma elaborata. oblica. . creion. Traseul continuu sau intrerupt determina caracterul intrerupt sau continuu al ductului liniei.Intr-o compozitie plastica. ea reprezentand forma unui continut si fiind forma vizibila a continutului. linia ia nastere prin deplasarea pe o suprafata a unui punct intr-o anumita directie linia este creata deplasand un varf de pix. . este o suprafata care are una din dimensiuni (lungimea) mult mai mare fata de cealalta dimensiune (latimea). Punctul expresiv. tensiune. culoare. Linia are un rol de sine statator. Linia curba sugereaza armonie. de directie. poate reprezenta elemente plastice legate de efectul de distanta. obiecte. Linia franta reda neliniste. LINIA Linia. fermitate. medii. carbune. fie prin locul pe care-1 ocupa in cadrul compozitiei. dupa o anumita directie. orizontala. penita.forma spontana. bat etc. franta etc.Structura si aspectul liniei sunt determinate de natura instrumentului care o creeaza. cum ar fi: casute indepartate. punctul poate fi centru de interes fie prin contrast de culoare. groase). suprafete) pe o anumita directie. Linia mai poate fi creata din insiruirea unor elemente de limbaj plastic (puncte. Teroretic. linia poate fi: dreapta. pensula. determinata de limitele fizice ale acesteia. Linia verticala ca element dominant intr-o compozitie plastica da sentimentul de inaltare. Pozitia liniei pe suprafata de lucru poate fi: verticala. structure. in artele plastice. amplasare in spatiul plastic si de natura instrumentului de lucru. explozii de artificii. Expresivitatea liniei se obtine in functie de traiectorie. duritate. In acest caz instrumentul de lucru determina grosimea liniilor (subtiri. linii. de marime. procese indiferent de natura lor. grosime pozitie. Cand percepem o figura o interpretam constient sau inconstient. dintre care cele mai uzuale sunt . dinamism.

Culori ternare (binare de gradul III) se obtin din amestecul fizic in anumite cantitati a doua culori binare de gradul I (O + Vi = maro. prin imprimarea cu ajutorul unor materiale textile imbibate cu una sau mai multe culori etc. albastru. G + Ve. In afara de culoarea formelor si fenomenelor din natura.A + G = Ve. culori calde si reci. Forma elaborata este creata de om pe baza sugestiilor din natura. verde. tempera. Fenomenul a fost descoperit in secolul al XVII-lea de catre savantul englez Isaac Newton. Forma plastica elaborata se realizeaza in mod constient pe baza transfigurarii unor forme naturale. Culorile pigmentare (vopselele) sunt compuse din pulberi colorate combinate cu diferiti lianti. Culori binare de gradul II (tertiare) se obtin prin amestecul unei culori primare cu o culoare binara de gradul I (R + O. galben. nuante. Astfel . obtinandu-se cele sapte sapte culori pure (rosu. lumina si suprafata obiectului. binare. galben si albastru) numite si fundamentale sau de baza deoarece nu iau nastere din combinarea altor culori pigment. Culorile spectrale se obtin prin descompunerea unei raze de lumina solara trecuta printr-o prisma triunghiulara de cristal proiectata pe un ecran. A + R = Vi) in cantitati aproximativ egale. Culori binare de gradul I (oranj. Culori primare(rosu. A + Vi).Forma spontana in pictura se poate obtine accidental sau dirijat prin diferite procedee tehnice cum ar fi: monotipia. exista culori lumina (spectrale) si culori pigment (vopsele). cunostiinte sau provocand sentimente si trairi. CULOAREA Culoarea este realitatea subiectiva generata de interactiunea a trei factori: ochiul. Combinarea culorilor Cercul cromatic al lui Johannes Itten este alcatuit din: culori primare. Daca vrem sa definim gradul de luminozitate sau de intunecime a unei culori. oranj. Tonalitatea o putem varia prin amestecarea unei culori pure cu alb sau negru. guase) si vopsele pe baza de ulei. In functie de liantul folosit sunt vopsele pe baza de apa (acuarele. Culori calde si culori reci Culorile din cele doua categorii sunt determinate de impresia calorica pe care o culoare sau alta ne-o produce cand o privim. atunci vorbim de tonalitatea sau valoarea ei. verde. Vi + Ve = gri albastruS Ve + O = acru inchis). complementare. dirijarea culorii cu un jet de aer. prin stropirea cu pensula pe foaia umeda sau uscata. violet) care se obtin din amestecul fizic a culori primare (R + G = O. Culori luminoase si culori intunecate. indigo si violet). Culoarea se percepe numai in prezenta luminii naturale (solare) sau artificiale. ea poate lua infatisari de ornament sau de semn plastic comunicand idei. prin suflarea libera sau printr-un tub in diferite sensuri a unor pete de culoare fluidizata.

se vor obtine diferite nuante ale acelei culori. Din contra. deoarece el contine toate culorile spectrului luminii (R. Prin amestec de alb si negru se poate obtine o scara a valorilor constand in numeroase trepte de griuri neutre (valorice). . I. Din amestecul fizic a doua culori complementare rezulta. isi pierd stralucirea. se atrag reciproc. rosu ne dau senzatia de caldura. de asemenea.culorile galben. Ve + R) in cantitati neegale. Culori complementare Complementara elementara unei culori primare este acea culoare asezata diametral opus in cercul cromatic si nu are in componenta ei culoarea primara respectiva. se exalta reciproc. a apei etc. oranj. Cea mai rece culoare din categoria culorilor reci este considerata culoarea albastru pur. griul neutru: R + Ve = R + (G + A). De remarcat este faptul ca unele culori in amestec cu negru isi schimba caracterul. se pun in valoare una pe alta. plus alb sau negru se obtin griuri colorate (grizare). culorile albastru. Vi). d) . Perechile de culori complementare sunt: . A. intensitatea si se lumineaza. Prin amestecul fizic cu negru culorile isi pierd stralucirea. racoare.oranj (G + R).verde (G + A). Din amestecul fizic al celor trei culori primare rezulta griul neutru. iar asezate la distanta. intunecandu-se. Acestea juxtapuse (succesiv dupa stralucirea lor) formeaza game complexe ale culorii respective. Din amestecul fizic a doua culori complementare. verde. galben . Amestecul fizic dintre culorile opuse pe cercul cromatic. deoarece celelalte culori reci au in amestec si culori calde (verde = albastru.rosu . Amestecul fizic poate fi realizat prin tehnica fuzionarii culorilor transparente pe suport umed. Prin amestecul fizic cu alb culorile se deschid. la racoarea padurilor. O. c) . violet = rosu + albastru).amestec cu complementara sa (R + Ve. ne duc cu gandul la soare. semne pe cercul cromatic. dupa ce. Ve. Amestecul fizic al culorilor si nonculorilor Prin amestecul fizic a doua sau trei culori din cercul cromatic se pot obtine un numar foarte mare de tente distinctive pentru retina. una fiind luata in cantitate mai mare. In amestec treptat cu alb sau negru se obtin tonuri deschise si respectiv inchise ( scara tonala ). foc. violet. luate in cantitati diferite. Posibilitati de amestec al culorilor si nonculorilor Amestecul fizic de alb si negru. ne dau senzatia de frig. Cand o culoare se amesteca cu negru tonul ei se stinge (se rupe). au fost asezate pete de culori pe suprafata interioara prin tehnica amestecului pe paleta ori direct pe suportul de lucru. prin tehnica indoirii si presarii hartiei. Alaturate aceste perechi se resping. Ruperea unei culori pure se realizeaza prin: a) . de exemplu galben plus negru da un verde kaky. Prin amestecul a cate doua culori vecine. ne due cu gandul la zilele friguroase. Amestecul culorilor cu alb sau negru.amestec cu alta culoare rupta R + (A + 0). griul perfect. Amestecul fizic dintre culorile vecine. deoarece este obtinuta din amestecul fizic a doua culori calde(R +G). b) . luminozitatea.amestec cu gri neutru. zilele calduroase etc. rece. in prealabil.violet (R + A) si albastru .amestec cu alb sau negru. Cea mai calda culoare este oranjul. G. prin amestec cu alb tonurile se lumineaza.

Teoria despre culoarea constructiva a lui Johannes Itten consemneaza sapte contraste: 1. cu toata gama valorica rezultata din amestecul acestora.obscur. dar mai luminoasa. aducand culorile . contrastul culorii in sine este cel mai simplu contrast cromatic si se obtine prin juxtapunerea tentelor de culori pure (culori primare si culori binare). Cand aceste diferente cresc la maximum. care se realizeaza dezvoltand paralel doua sau trei perechi de complementare. Clasificarea gamelor: a) – gama simpla. care se formeaza prin amestecul fizic a doua complementare sau a doua culori opuse (una calda.mic.cald). se poate realiza contrastul inchis deschis sau clar .negru. Puterea contractului culorii in sine scade cu cat culorile folosite se indeparteaza de culorile primare. Cand sunt juxtapuse. inconjurata de negru. Vorbim despre contrast atunci cand intre doua efecte de culoare pe care le comparam. Prezenta albului si negrului amplifica expresivitatea acestui contrast deoarece intervin efectele caracteristice de crestere a luminozitatii. Pentru a realiza acest contrast sunt necesare cel putin trei culori. respectiv stralucirii culorilor. Contraste cromatice si de alb-negru Contrastul presupune existenta a doua elemente opuse. 3. Contrastele joaca un rol de seama in lumea culorilor. florile luminoase cu toate seriile de griuri colorate. se realizeaza un contrast de opozijie sau polaritati (mare . se constata deosebiri si intervale clare. Pentru a obtine efectul de contrast deschis . 2. greu – usor.inchis ( clar-obscur ) Acest contrast se obtine prin juxtapunerea unor culori cu luminozitati diferite ( valori total diferite). contrastul deschis .inchis este necesara alaturarea culorilor si a nonculorilor cu luminozitati egale sau apropiate de culori si nonculori de intunecime egala sau apropiata. respectand cerintele acordului cromatic. negru . Acest contrast sugereaza si unele efecte impresive: aproape . conflicte dintre culori sau dintre alb . Contrastele culorilor in sine sunt nenumarate si prin urmare si posibilitatile de varietate a expresiei coloristice sunt nesfarsite (exemplu: modificarea valorii culorii sau a raporturilor cantitative).departe. Folosind albul si negrul. devine mai palida ca intensitate cromatica. Ea este conditionata de existenta unei anumite dominante cromatice si realizeaza unitatea coloristica a compozitiei plastice. Efectul obtinut prin juxtapunerea culorilor primare este cel mai puternic. rece . Contrastele se pot percepe numai prin comparatii: un element este mai mic sau mai mare cand il raportam la alt element. b) – gama compusa .obscur).Game cromatice Gama cromatica este o succesiune de culori dispuse intr-o gradatie armonioasa. cealalta rece). Un contrast pur se poate obtine inlaturand efectele celorlalte contraste (in special de clar . O pata de culoare primara sau binara.alb. contrastul cald – rece se realizeaza prin alaturarea culorilor calde cu cele reci. creeaza efecte deosebite.

linistitor – agitat. din cauza stratului de aer interpus intre privitor si aceste obiecte. umbros . usor . contrastul complementarelor Doua culori pigmentare.uscat. Este contrastul „mult – putin” sau „mare – mic”. contrastul de calitate Contrastul de calitate consta in opozitia dintre culorile saturate. Pentru a evalua puterea de stralucire sau lumina. transparent . calde si reci la aceeasi treapta de luminozitate sau intunecime. Astfel.aproape. G <> Vi. Contrastul prezinta si importanta pentru efectele perspectivale si plastice. de intindere redusa (patrat.opac. care amestecate dau griul neutru. rar . in mod simultan. prin suprapunerea unui gri neutru.cu cea mai calda .de pamant. Raportului cald . departe .des. Aceste efecte arata posibilitatile expresive ale contrastului cald . umed . pentru o culoare pura data.oranjul.rece se juxtapune culoarea cea mai rece – albastru . fiecare culoare ramanand neschimbata in puterea ei stralucitoare. daca aceasta nu este prezenta. negru. ci si clar.negru. R + Vi <> O + Ve.obscur. pe o suprafata de dimensiuni mari. stralucire si ca suita de tente rupte ale acesteia.rece din coloristica ii pot corespunde si altc efecte expresive dupa Itten: rece . culoarea ei complementara. contrastul de cantitate Contrastul de cantitate se refera la raportul de marime a doua sau mai multe suprafete colorate. Pe cercul cromatic al lui J. griul aflandu-se optic spre culoarea complementara culorii pure pe care el este suprapus. cerc. deoarece galbenul este cea mai luminoasa culoare iar violetul – cea mai intunecoasa. linie).rece. iar cele reci . vaporos . intens colorata. sau: G + O <>A + Vi. Fiecare pereche de complementare are caracteristicile ei. In natura obiectele indepartate apar intotdeauna de culoare mai rece. se creeaza un echilibru deplin.insorit. perechea culorilor G Vi. Intr-o compozitie plastica se pot dezvolta si doua sau trei perechi de complementare. Itten complementarele sunt diametral opuse: R <> Ve.R + O <> A+ V. practic. In contrastul complementar se cere ca una din cele doua culori sa fie dominanta ca intindere. Pentru obtine efectul maxim de cald . Culorile complementare folosite in raporturi juste de cantitate dau stabilitate compozitiei. Acest efect optic se obtine. 6. prin natura ei contine nu numai contrastul complementar. Legea complementarelor este baza creatiei armonice deoarece prin indeplinirea ei. contrastul simlutan Prin contrastul simultan intelegem fenomenul prin care ochiul nostru cere. gri. sunt culori complementare. 7. trebuie sa comparam culorile pure fata de un fond gri . producand-o de lasine. Intr-o compozitie culorile calde dau impresia de aproape.cald. tulburate Culorile pot fi tulburate in mai multe moduri. in ochiul nostru.greu. stralucitoare si culorile amestecate.4. A <> O. Caracterul activ al unei culori este determinat de puterea ei de stralucire si marimea petei colorate. Vom constata in acest sens . O culoare pura se tulbura cu alb.de departare. 5. cu complementara respectiva.

cromatica. Compozitia dinamica presupune structurarea semnelor plastice intr-un echilibru instabil prin folosirea liniilor curbe. compozitie in registru. intretaiate. Valorile perechilor de culori complementare sunt: GVi=l/4:3/4 . compozitie in triunghi. spirale. dinamism. echilibrat. portocaliu = 8. Expresivitatea ritmului plastic consta in modalitatea de ordonare a elementelor de limbaj plastic si.gros). cerc. Compozitia inchisa sugereaza ca actiunea se desfasoara in interiorul spatiului plastic avand un centru de interes. capabil sa transmita privitorului emotia si mesajul autorului.contraste (inchis deschis. In acest caz elementele sunt ordonate pe scheme compozitionale in forma de triunghi. oval. dreptunghi. COMPOZITIA PLASTICA Compozitia consta in modalitatea organizarii elementelor de limbaj plastic intr-un ansamblu omogen. cald . patrat. compozitie circulara. ce dau configuratiei ansamblului miscare. Astfel. albastru = 4 si verde = 6. indistructibil. In functie de schema de organizare se obtin compozitii inchise si deschise cu efect statice si dinamice. . intrucat prin el se structureaza miscarea. compozitie pe verticala. singura in stare sa le reuneasca intr-un tot omogen. cu atat compozitia este mai expresiva. mare . R-Ve=l/2:l/2 Raporturile de cantitate mentionate sunt valabile numai in cazul cand culorile sunt folosite la puterea lor de stralucire maxima.mic. piramida). compozitie pe diagonala (oblica). caracterul static sau dinamic. Centrul de interes este zona din compozitia plastica catre care se indreapta prioritar privirea si se obtine prin: aglomerare de detalii. patrat. Compozitia deschisa sugereaza ca actiunea se continua si in afara spatiului plastic avand unul sau mai multe centre de interes. compozitia dinamica poate avea mai multe . A-O=l/3:2/3 . dinamismul compozitiei.rece. ritmul ca si orice alt mijloc de expresie plastica subordonate structurii compozitionale de baza. aglomerat – curat). oblice. tensiunile. Ritmul plastic ia nastere prin succesiunea gandita. compozitie radiala. intentionala a elementelor de limbaj plastic. Modalitati de organizare a compozitiei plastice scheme compozitionale: compozitie in friza. Compozitia statica se realizeaza prin organizarea semnelor plastice intr-un echilibru stabil. violet = 3. compozitie pe orizontala. cu cat organizarea ritmurilor este mai inedita prin noutatea ei. In ordonarea elementelor compozitiei plastice inchise sau deschise trebuie sa se tina seama de ritm.modulari liniare (subtire . Compozitia cromatica are o importanta deosebita in raport cu compozitia suprafetelor si valorilor. rosu = 6. compozitie in spirala. Daca compozitia statica are in general un singur centru de interes. liniile de forta. . elementele constitutive incadrandu-se intr-o forma geometrica stabila (triunghi. Astfel Goethe a stabilit raporturile numerice de luminozitate a culorilor spectrale: galben =9.ca valorile de lumina ale fiecarei culori in parte nu sunt egale . cel de interes.

O forma este simetrica daca axa de simetrie o imparte in doua parti egale. cu efecte neasteptate si expresive. marime. arta populara sau din imaginatie. in scopul obtinerii unor expresivitati plastice. Inglobarea fireasca. Simetria este una dintre legile fundamentale de structurare a formelor naturale. Tehnica colajului si decolajului Colajul este un procedeu de organizare a unei forme sau compozitii plastice cu ajutorul unor materiale diverse (hartie . Alternanta este o succesiune de cel putin doua elemente diferite ca forma. de compunere a unor elemente. nu se sterge prin atingere. ale caror puncte coincid prin suprapunere. obtinandu-se un lichid colorat si care asternut cu pensula pe hartie. spre deosebire de acuarela. propozitionala dintre parti si ansamblu.formala. Pe suprafata umeda fuzioneaza cu usurinta obtinandu-se amestecuri diverse de culoare. Tehnica Temperei si a Guasei Tempera si guasa sunt culori opace si dense. unitara si armonioasa a elementelor in forme compozitionale nu poate fi facuta intamplator.centre de interes. Compozitia decorativa presupune imbinarea elementelor plastice intr-un tot armonios. Friza este suprafata in forma de banda in care se ordoneaza motive si elemente dupa legile artei decorative. prospetime. TEHNICI DE LUCRU SI MATERIALE Tehnica acuarelei Acuarela se fluidizeaza cu apa. jocul de fond etc. ci pe baza cunoasterii principiilor compozitionale decorative. Ea se poate folosi pe hartie uscata sau umeda. simetria etc. Un ansamblu compozitional poate deveni simetrie cand axa de simetrie imaginara orizontala sau verticala separa compozitia in doua parti identice. Repetitia este un procedeu de ornamentare. Aceste principii sunt: repetitia. din arta popoarelor antice. alternanta. Ea presupune fie repetarea unui element de limbaj plastic (punct. ea presupune existenta unei axe ce are de o parte si de alta elemente si motive asezate la distante egal departate de ea. Important este sa existe in compozitie unitate ce se manifesta prin legatura logica. tinandu-se seama de ritm si cadenta. culoare si pozitie. Formele naturale sau create pot avea una sau mai multe axe de simetrie orientate orizontal. Ele se deschid numai in combinatii cu alb. dupa uscare. luminozitate si puritate. care se poate deschide prin transparenta si diluare cu apa. forma) fie repetarea unui motiv decorativ. linie. Chenarul este o banda decorativa ce decoreaza o suprafata de jur imprejur. dintre continut si forma. Principiile acuarelei constau in transparent. constructiv . din arta moderna. pata. Jocul de fond este compozitia ce se bazeaza pe o retea in care motivele decorative sunt organizate in functie de legile artei decorative . chenarul decorativ. Aceste elemente se pot lua din natura. vertical sau oblic. Simetria exprima echilibru intr-o compozitie plastica. motive. Formele compozitionale folosite in arta decorativa sunt: friza. geometrie.

guasa diluata) in functie de subiectul compozitiei. Tehnica monotipiei Acest procedeu face parte din tehnicile grafice. cu un creion prin conturare. materiale textile etc. fire etc. ulei. Tehnica decolorarii cu pic Se acopera intreaga suprafata a hartiei cu cerneala apoi cu varful unei pensule subtiri sau al unui betigas inmuiat in solutia de pic. apoi acoperindu-se cu o culoare intreaga suprafata . pe care se realizeaza imaginile propuse. 3.Acoperirea suportului cu cerneala tipografica. imaginile propuse. pasla. compozitia plastica ( partea colorata a hartiei se va aseza cu fata spre suport). carton etc. deget etc. Solutia de pic decoloreaza cerneala si desenul apare deschis. tusuri etc. si lipirea totala sau partiala pe suportul compozitii plastice. peste care se suprapune coala de hartie presandu-se apoi pe toata suprafata. Lucrarile prin tehnica monotipiei presupun folosirea ca suport de lucru a unor materiale ca sticla. Se ridica cu grija hartia care va avea imprimata pe verso compozitia cu linii deschise pe fond colorat. linoleumul. Ridicandu-se plansa de pe suport. linia avand un rol preponderent. prin el obtinandu-se anumite efecte. Peste linoleumul gravat se transpune o pelicula subtire de cerneala tipografica cu ajutorul unui rulou. se mai poate interveni cu acuarela transparenta in zonele neimprimate pentru a mari expresivitatea ansamblului. Prin tehnica monotipiei al doilea exemplar imprimat apare mult mai slab colorat. Avand in vedere ca se vor imprima numai suprafetele nescobite ale suportului. Se metode de lucru: 1.. Se vor imprima numai zonele care au fost presate cu creionul sau degetul. culoarea cu intregile ei calitati expresive. . Tehnica are un caracter de unicat cu efecte coloristice si decorative copmozitionale. tempera.). Tehnica linogravurii Se foloseste ca suport de lucru o suprafafa de linoleum (suprafata lucioasa se va inlatura cu o hartie abraziva) pe care se schiteaza compozitia plastica cu creionul sau pixul. Decolajul este procedeul prin care efectele expresive se obtin prin dezlipirea. aceasta va avea un aspect grafic in culoarea cernelei de imprimare. lemn. a unor parti ale acestora din hartie. prin ruperea fragmentara a unor materiale lipite in prealabil pe un suport de hartie panza. Colajul se realizeaza prin taierea sau ruperea formelor intregi. toate suprafetele care nu dorim sa fie imprimate ( scobirea nu este profunda). 2. se vor inlatura cu ajutorul unor daltite de un anumit tip. culori de ulei subtiate. solida.colorata. guasa. dupa care se astern culorile de apa (acuarela. transpunandu-se doar pe primul exemplar. sau in prima faza se realizeaza un fond colorat peste care se deseneaza cu o bucata de ceara.) combinate sau nu. – Desenarea sau pictarea pe suport a compozitiei cu pensula folosind una sau mai multe culori ( tempera. – Peste suportul acoperit cu cerneala tipografica cu ruloul. Deasupra se aseaza coala de hartie si apoi se preseaza cu ruloul intreaga suprafata. Dupa uscare. formele plastice pe hartie. pe care se deseneaza. Specific linogravurii este aspectul grafic. Tehnica desenarii cu ceara Se deseneaza cu ceara bruta. metalul. plante. hasurare sau prin apasare cu degetul in anumite portiuni.. se pune usor coala de hartie ( poate fi si divers colorata) peste care se va transpune. apoi se pune peste aceasta suprafata coala de hartie care va fi presata bine in final. se deseneaza deasupra o compozitie plastica. cu un varf de bat. prin zgariere.

Stampila se acopera cu culoare umeda.altorelief (gen de modelaj in relief. Se poate freca si cu minele colorate asezate pe lat. dupa caz. Se poate folosi picul si sub forma de pulbere presarata neuniform peste cerneala umeda cu care a fost acoperita o compozitie mai veche. usor denivelata. . peste care. Tehnica picturii pe sticla Se realizeaza pe hartie. Tehnica amprentei si a stampilei Stampilele se confectioneaza din diferite materiale cum ar fi: plastilina.rond . urmarind intentia compozitionala.basoreliefuri (gen de modelaj in relief putin profilat fata de suprafata de fundal. . pluta etc. puternic profilat fata de suprafata plata de fundal). forma in sine ce poate reprezenta diferite obiecte.bosse (forma care poate fi vazuta de jur . peste care punem alta foaie de hartie pe care o presam.. Pentru obtinerea unor forme in aceasta tehnica. dupa ce in prealabil a fost imbibat in culoare si apoi stors. Tehnica amprentei se refera la imprimarea unor structuri usor denivelate din natura. cu aspect decorativ. portrete. pasari). Modelarea se realizeaza cu ajutorul palmelor si al degetelor. cu ajutorul creionului negru moale sau al creioanelor colorate. dupa uscare. armonioase. Tusul se fixeaza. Trebuie sa tinem cont de faptul ca imaginea pictata apare pe spatele sticlei. plastilina etc. al penitei cu toc. Aceste foi imprimate pot constitui fondul unor compozitii cu subiecte diferite. cartof. se folosesc si instrumente speciale. In pictura pe sticla se folosesc culori vii. Tehnica imprimarii cu tesaturi rarite Se aseaza pe o coala de hartie materialul textil. care au diferite profile si forme (semirotunde. numite ebosoare. cu care se freaca atent hartia. triunghiulare). Culoarea de tempera in amestec cu aracet sau de ulei mai diluat va acoperi la inceput detaliile. . Suprafata structurata se acopera cu un amestec fluid de culoare si apoi se preseaza cu fata colorata peste foaia de desen.imprejur. pe fondul acesteia. acestea devenind placute si atragatoare. Se pot realiza: . dupa care se aseaza pe suprafata de hartie prin presare urmarind anumite retele compozitionale. argila. Se imprima prin suprapunerea foii de hartie peste structura aleasa. prin gravarea desenului pe suprafata materialului respectiv. peste care se aseaza sticla. sau al altor instrumente. transpunand desenul cu tus negru prin intermediul unei pensule fine.aproape alb. guma de cauciuc. inversata dreapta-stanga fata de desenul de pe hartia model. se va suprapune peste intreaga lucrare. Tehnica modelajului Prin aceasta tehnica se realizeaza prelucrarea artistica a unor materiale maleabile cum ar fi: lutul. Tehnica frotajului Este tehnica imprimarii dupa suprafetele unor structuri din natura.

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->