UNIVERSITATEA SPIRU HARET FACULTATEA CONTABILITATE FINANTE SPECIALIZAREA: CONTABILITATE SI INFORMATICA DE GESTIUNE

CONTABILITATEA SI GESTIUNEA IMOBILIZARILOR CORPORALE LA DIRECTIA DE TELECOMUNICATII PRAHOVA

PROFESOR COORDONATOR; LECTOR UNIVERSITAR DOCTOR ODI MIHAELA ZARNESCU

STUDENT, COLAE ( RADULESCU) VETUTA

CAMPULUNG MUSCEL

Contabilitatea Imobilizărilor Corporale

2010-2011

CUPRINS

CAP. 1 NOŢIUNI GENERALE PRIVIND IMOBILIZĂRILE...................................................................................................3 1.1 SFERA ŞI CONŢINUTUL NOŢIUNII DE IMOBILIZĂRI..................................................................................................................................3 1.2 LOCUL IMOBILIZĂRILOR ÎN GESTIUNEA ÎNTREPRINDERII.........................................................................................................................4 1.3 ACTE NORMATIVE CARE REGLEMENTEAZĂ GESTIUNEA IMOBILIZĂRILOR....................................................................................................6 1.4 PROBLEME SPECIFICE PRIVIND EVALUAREA, REEVALUAREA ŞI AMORTIZAREA IMOBILIZĂRILOR......................................................................8 1.4.1 Principalele momente în care se evaluează imobilizările.................................................................................................8 1.4.2 Reevaluarea imobilizărilor corporale.............................................................................................................................11 1.4.3 Amortizarea activelor imobilizate...................................................................................................................................11 CAP.2 PREZENTAREA “DIRECŢIEI DE TELECOMUNICAŢII PRAHOVA”................................................................15 2.1 SCURT ISTORIC ŞI DESCRIEREA SOCIETĂŢII........................................................................................................................................15 2.2 ORGANIZAREA GESTIUNII IMOBILIZĂRILOR CORPORALE LA NIVELUL......................................................................................................20 DIRECŢIEI DE TELECOMUNICAŢII PRAHOVA...........................................................................................................................................20 CAP.3 CONTABILITATEA IMOBILIZĂRILOR CORPORALE LA NIVELUL DIRECŢIEI DE TELECOMUNICAŢII PRAHOVA.......................................................................................................................................................................................24 3.1 SISTEMUL DE CONTURI FOLOSIT PENTRU CONTABILITATEA IMOBILIZĂRILOR CORPORALE LA DIRECŢIA DE TELECOMUNICAŢII PRAHOVA............24 3.1.1 Funcţionarea conturilor de terenuri şi amenajări de terenuri........................................................................................27 3.1.2 Funcţionarea conturilor de gestiune a imobilizărilor corporale....................................................................................29 3.1.3 Funcţionarea conturilor de imobilizări corporale în curs de execuţie............................................................................32 3.1.4 Funcţionarea conturilor de amortizări privind imobilizările corporale.........................................................................35 3.1.5 Funcţionarea conturilor de provizioane pentru deprecierea imobilizărilor corporale..................................................36 3.2 CONTABILITATEA INTRĂRILOR DE IMOBILIZĂRI CORPORALE.................................................................................................................37 3.2.1 Aporturi, cumpărări, primiri cu titlu gratuit, construcţii în regie proprie de mijloace fixe şi terenuri..........................38 3.2.2 Închirieri de mijloace fixe şi terenuri..............................................................................................................................45 3.3 AMORTIZAREA IMOBILIZĂRILOR CORPORALE ŞI IMPLICAŢIILE EI FISCALE................................................................................................46 3.3.1 Regimuri de amortizare admise în România...................................................................................................................51 3.4. CONTABILITATEA IEŞIRILOR DE IMOBILIZĂRI CORPORALE....................................................................................................................56 CAP.5 ANALIZA SISTEMULUI INFORMAŢIONAL PRIVIND GESTIUNEA IMOBILIZĂRILOR CORPORALE LA.....................................................................................................................................................................................................60 “DIRECŢIA DE TELECOMUNICAŢII PRAHOVA”.............................................................................................................60 BLIOGRAFIE.................................................................................................................................................................................64

2

2

Contabilitatea Imobilizărilor Corporale

Cap. 1 Noţiuni generale privind imobilizările 1.1 Sfera şi conţinutul noţiunii de imobilizări Capitalul agenţilor economici poate fi plasat în bunuri şi valori, adică active care prin natura şi modul în care îşi recuperează valoarea presupun o imobilizare pe timp mai îndelungat al resurselor, sau în stocuri de natura mijloacelor circulante (active mobilizate) a căror recuperare se realizează într-un termen mai scurt, iar o altă parte de capital ia forma mijloacelor băneşti sau a trezoreriei. Pentru acele active care presupun imobilizări de capital, sau alte resurse financiare pe un timp mai îndelungat, contabilitatea trebuie sa le evidenţieze separat prin conturi activitatea economică. Activele imobilizate reprezintă bunurile şi valorile destinate să servească o perioadă îndelungată în activitatea unei unităţi patrimoniale, care nu se consumă la prima utilizare. Suportul tehnico-material caracteristic agenţilor economici cu profil de producţie, dar prezent într-o proporţie sau alta şi în celelalte sectoare ale economiei, o constituie mijloacele sau activele imobilizate. Acestea sunt elementele destinate a servi de o manieră durabilă realizarea obiectului regiei sau societăţii, într-o accepţiune care să ţină seama de existenţa a două categorii de imobilizări:

care să delimiteze diferitele

categorii de imobilizări şi să controleze modul de recuperare, de depreciere şi valorificare a lor, în

Imobilizări profesionale (de exploatare), adică acelea care sunt utilizate (sau destinate a fi utilizate) de agenţii economici pentru producţia de bunuri sau prestarea de servicii; Imobilizări neprofesionale (sau în afara exploatării) ce servesc unor funcţii ale întreprinderii cum ar fi constricţiile de locuit, pentru realizarea funcţiei sociale a întreprinderii, dotările sportive şi culturale, etc. Sub aspectul comportamentului lor economic, dar şi al structurii tehnice şi participativ productive,

contabilitatea ţine seama de următoarele structuri:

Imobilizări corporale (materiale) – formate din bunuri asupra cărora se exercită un drept real, cunoscute în practică prin două categorii fundamentale: mijloace fixe şi terenuri;

3
3

1. de constituire şi de plasare a capitalului. creanţe ataşate participaţiilor generate de acordarea de împrumuturi întreprinderilor în care creditorul deţine o participaţie. în procesul de formare a produselor fabricate.Contabilitatea Imobilizărilor Corporale • Imobilizări necorporale (nemateriale).cazul imobilizărilor necorporale şi corporale. licenţe. brevete. locaţii. de obicei excedentele financiare degajate din activitatea unităţii patrimoniale şi care nu sunt absolut necesare operaţiilor sale curente. Pentru satisfacerea acestei cerinţe. de starea tehnică şi gradul de depreciere a acestora.2 Locul imobilizărilor în gestiunea întreprinderii La organizarea contabilităţii activelor imobilizate trebuie să se ţină seama de obiectivele şi factorii de organizare a documentaţiei primare şi a evidenţei operative. în curs de execuţie în mai multe exerciţii financiare. contribuind direct sau indirect la realizarea profilului unităţii. pot fi investite pe termen lung în valori producătoare de venituri financiare. cu utilizare pe un timp mai lung decât un exerciţiu financiar. • Imobilizări în curs reprezentând investiţiile neterminate. Cunoscând particularităţile de comportament ale imobilizărilor în activitatea desfăşurată de agenţii economici. care în urma finalizării lor devin imobilizări corporale sau necorporale. • Imobilizări financiare. la organizarea contabilităţii activelor imobilizate trebuie avute în vedere următoarele obiective: 4 4 . rezultă că deciziile luate trebuie să fie orientate pe informaţii exacte şi complete privind structura şi diferitele categorii de imobilizări. semnificând mijloace blocate în cheltuieli de constituire a societăţii. de sistemul de conturi utilizat. concesiuni. care îmbracă forma investiţiilor financiare. cercetare-dezvoltare. Ele pot fi structurate astfel: participaţii (titluri de participare). Identificăm astfel: • Imobilizări de natură financiară – cazul imobilizărilor financiare. mărci de fabrică. • Imobilizări nefinanciare . fond comercial. poate fi natura lor. avantajele plasării capitalului pe termen lung în titluri şi creanţe imobilizate. Un alt criteriu de clasificare al imobilizărilor.

precum şi deprecierea lor. este necesar să fie luaţi în considerare şi factorii specifici. închiriere se evidenţiază separat. completă. anterioară trecerii în consum sau utilizare. secţii. pe lângă factorii generali. • Asigurarea controlului gestionar al imobilizărilor pe toată durata existenţei lor urmărind păstrarea integrităţii prin reflectarea corectă. 5 . • Caracteristicile diferitelor categorii de imobilizări (necorporale. • Modul de depreciere a valorii imobilizărilor influenţează sistemul de amortizare a imobilizărilor corporale şi necorporale şi a provizioanelor constituite în cazul deprecierilor reversibile. valoarea lor de intrare în patrimoniu. în special a celor corporale. fabrici) şi în cadrul acestora pe categorii şi obiecte de imobilizări. a existenţei şi mişcării imobilizărilor pe categorii şi feluri. concesionare. pentru a pune la dispoziţia conducerii informaţiile privind valoarea de intrare. ceea ce presupune delimitarea pe verigi organizatorice (filiale. iar cele provenite prin concesiune. a fiecărui obiect de imobilizări şi determinarea valorii lor. Din punct de vedere fizic. modificările survenite în structura şi deprecierea acestora. precum şi deprecierea suferită. deprecierea reprezintă diminuarea sau pierderea unor calităţi ale produsului faţă de situaţia iniţială. • • Asigurarea informaţiilor şi a metodologiei de evaluare a deprecierii în timp a imobilizărilor şi a Stabilirea contribuţiei activelor imobilizate la venituri şi la rezultate. În contabilitate. etc. cum sunt: • Particularităţile organizatorice ale agenţilor economici influenţează structura analitică a imobilizărilor. ca urmare a gestionării şi La organizarea contabilităţii imobilizărilor. şi anume: 5 recuperării valorii prin amortizare şi provizioane. locaţie de gestiune. corporale. Datorită faptului că activele imobilizate deservesc de o manieră permanentă activitatea unei entităţi patrimoniale. respectiv costul istoric. trebuie etalat în timp şi conectat cu veniturile exerciţiilor financiare în cursul cărora activele imobilizate se folosesc şi se depreciază.Contabilitatea Imobilizărilor Corporale • Delimitarea fiecărei categorii. la timp. financiare) influenţează tipul documentelor primare în care se consemnează operaţiile privind intrarea şi ieşirea din gestiune. deprecierea activelor patrimoniale generează două naturi distincte de cheltuieli. valorificării prin cesiune. • Poziţia activelor imobilizate existente în întreprindere faţă de patrimoniul acesteia influenţează modul de organizare a contabilităţii prin folosirea unor conturi distincte pentru activele proprii ce fac parte din patrimoniu.

909/29.1998 (M. aprobată prin Legea nr.587/14.U. pot fi întâlnite la toate categoriile de active patrimoniale.1997 pentru aprobarea normelor metodologice de aplicare a Legii 15/1994.nr.1998). de natură conjucturală.1 Amortizarea joacă astfel un triplu rol: juridic – de depreciere a unor active patrimoniale. respectiv protejării acestora. pentru modificarea şi completarea Legii nr. 1.4/8. financiar – de reînnoire a unor active patrimoniale imobilizate în active patrimoniale amortizabile.4/1998. menţinerii capitalurilor firmelor.09. b) Cheltuieli cu provizioanele pentru deprecierea activelor patrimoniale care. probabil reversibile. datorate unor factori economici.G. în principiu.12. a acţiunii factorilor naturali.54/1997 (M. ale activelor patrimoniale.01.O.O.O.1997). nr.nr. ca urmare a utilizării.G. Spre deosebire de amortizare. şi anume:  Economic – concretizat în regularizări bilanţiere şi transferul rezultatelor (veniturilor şi/sau cheltuielilor) de la un exerciţiu financiar la altul. 4. O.09. 6 1 . uneori necesitatea.182/1998 stabiind punerea în relaţie a amortizării cu gradul de utilizare a mijloacelor fixe de bază.3 Acte normative care reglementează gestiunea imobilizărilor Principalele acte normative care privesc reglementarea gestiunii activelor imobilizate sunt: 1. este specifică doar imobilizărilor ce cad sub incidenţa uzurii fizice şi/sau morale. O.G.nr. a progresului tehnic sau a altor cauze ”.  Financiar – concretizat în posibilitatea. H.54/1997. 2. Doctrinar. provizioanele sunt echivalentul valoric al deprecierilor.Contabilitatea Imobilizărilor Corporale a) Cheltuieli cu amortizarea activelor patrimoniale care.1998) pentru aprobarea “Normelor metodologice privind determinarea gradului de utilizare a mijloacelor fixe deţinute de agenţii economici. provizioanele pentru deprecierea activelor patrimoniale îndeplinesc doar un dublu rol.225/30 aug. 3. pentru stabilirea valorii amortizării incluse în cheltuielile de exploatare pe anul 1998”. politici. 6 . H. ”amortizarea este echivalentul valoric al deprecierii ireversibile a unei imobilizări.15/1994 (M.nr. 5. sociali. modificată şi completată prin O.361/24.G. economic – de etalare (eşalonare) în timp a consumului unor valori materiale.nr.Spre deosebire de amortizare. de regulă. Legea 15/1994 privind amortizarea capitalului imobilizat în active corporale şi necorporale.G.

G. necesar pentru regularizarea valorii amortizării incluse în cheltuielile de exploatare pe anul 1998.1998) pentru aprobarea clasificaţiei şi a duratelor normale de funcţionarea mijloacelor fixe. Legea 227/4.O.nr. O.19/28.40/29.02.350 249/15.1999 (M.54/1997. 7 7 . Grupa 6 – Mobilier. din capitalul social al societăţilor comerciale cu capital integral sau parţial de stat.U.G. sunt clasificate în general în grupe.12.241/14.12. 8. şi anume: • • • • • • Grupa 1 – Construcţii. pentru aprobarea O. se diminuează cota aparţinând F.964/23.P.-ului din capitalul social al societăţilor comerciale cu capital integral sau parţial de stat.12.G.01.nr.O. Cu valoarea neamortizată după deducerea sumelor rezultate în urma valorificării activelor scoase din funcţiune. H. H. Până la această dată a fost valabilă o clasificare în care se prevedeau 8 grupe de mijloace fixe. nr.1.12.12.Contabilitatea Imobilizărilor Corporale 6. iar pentru unele şi în familii. Grupa 2 – Echipamente tehnologice (maşini. control şi reglare.483/16.18 din Legea nr.G. utilaje şi instalaţii de lucru).15/1994.12.1998 privind reevaluarea clădirilor.S. echipamente de protecţie a valorilor umane şi materiale şi alte active corporale. Norme elaborate de Ministerul Finanţelor cu nr.520/30.1998 pentru aprobarea O. Grupa 5 – Animale şi plantaţii.92/1997.1999.1999) privind acordarea unor facilităţi agenţilor economici din domeniul transporturilor la scoaterea din funcţiune a mijloacelor fixe uzate fizic sau moral neamortizate integral.G. Legea nr.S. 9.983/29. aparatură birotică.1998 (M. care stabilea relaţia cu “gradul de utilizare”). Astfel. Grupa 4 – Mijloace de transport . 11. privind stimularea investiţiilor directe. privind modificarea şi completarea Legii 15/1994. 10.1998). privind determinarea gradului de utilizare a mijloacelor fixe deţinute de agenţii economici. mijloacele fixe amortizabile au fost clasificate în 6 grupe principale.01.nr. 7. Valoarea neamortizată integral a activelor corporale scoase din funcţiune nu poate depăşi contravaloarea cotei aparţinând F.O. clase şi subclase. Mijloacele fixe cuprinse în catalogul din această hotărâre.02.1998 (M. construcţiilor speciale şi terenurilor.1999 şi Comisia Naţională pentru Statistică cu nr. Grupa 3 – Aparate şi instalaţii de măsurare.223/10. pentru amortizarea capitalului imobilizat în active corporale şi necorporale (prin care a fost abrogat art. subgrupe.P.

rescrisă prin titlul II al legii nr.G.G.02.403/19. nr. 18.000 şi 8. 19. nr. H.06.2001 (M. ipoteci şi pentru cele care fac obiectul unor garanţii în cadrul contractelor de credit.000 se înregistrează la mijloace fixe de natura obiectelor de inventar şi se amortizează până la 3 ani cu aprobarea Adunării Generale”1).252/7.85/20.F.nr. O.02. d) La ieşirea din patrimoniu a) Activele imobilizate intrate în patrimoniu se evaluează la valoarea lor contabilă (valoarea de intrare) care diferă.G. Mijloacele fixe cu valoare între 3.O.90/1998. nu se aplică pentru mijloace fixe care fac obiectul unor contracte de leasing. O.nr. Până în anul 1997. operaţiunile de leasing au fost reglementate prin H.51/1997 aprobată şi modificată de leagea nr.4.000 lei.000. Prevederile acestei ordonanţe intră in vigoare la data publicării în M. gajuri. pentru cele cu măsuri asiguratorii. reevaluarea şi amortizarea imobilizărilor 1.Contabilitatea Imobilizărilor Corporale 12.82/1991 (M.G.O. 15.424/25. b) La inventariere. 1. valoarea de intrare a mijloacelor fixe este de 8. O.nr.. Acestă derogare de la Legea 15/1994.72/10.2001(M.M.01.1999 privind scoaterea din funcţiune a unor mijloace fixe uzate fizic sau moral.U. 16.2000) privind stabilirea valorii de intrare a mijloacelor fixe – “începând cu luna următoare publicării în M.G.04. nr.05.227/1998.nr.4 Probleme specifice privind evaluarea. cu: 1 8 .1999 şi are o valabilitate de 18 luni. Legea Contabilităţii nr. nr.2001) privind reevaluarea imobilizărilor corporale.000.25/29. aparţinând unor agenţi economici din industrie (fără obligaţia includerii eşalonate în 13.265/27.99/1999 şi republicată în 2000 – ce reglementează operaţiunile de leasing .2001)pentru aprobarea Reglementărilor contabile armonizate cu Directiva a IV a a Comunităţii Economice Europene şi cu Standardele Internaţionale de Contabilitate. 14.000. aprobată şi modificată de Legea nr. cheltuielile de exploatare a valorii neamortizate).2000 (M.O. imobilizările de care dispune o unitate pot fi evaluate la momente diferite şi anume: a) La intrarea în patrimoniu.G. neamortizate.1991).1993. 17.12.nr.704/22.O.01.12.1 Principalele momente în care se evaluează imobilizările Ca şi celelalte elemente patrimoniale. identificându-se după caz.01. în funcţie de modalitatea concretă a dobândirii lor. c) La sfârşitul exerciţiului.94/29. H.05.O. respectiv 29. nr.1993 privind regulamentul de aplicare a Legii Contabilităţii.nr.O.228/4. H.

taxele nerecuperabile.Contabilitatea Imobilizărilor Corporale 8 1) Costul de achiziţie al imobilizărilor intrate cu titlu oneros format din: preţul de cumpărare. iar în cadrul acestora pe societăţi emitente sau beneficiare a valorilor investite de agentul economic. prin compararea cu valoarea unor bunuri cu caracteristici tehnice similare sau apropiate. Aceasta este regula generală. b) La inventariere activele imobilizate se evaluează la valoarea de inventar (actuală sau de utilitate) determinată în funcţie de utilitatea bunului pentru unitate şi preţul pieţei. prin donaţie sau constatate ca plusuri la inventar. conjuctura economică. rentabilitatea şi perspectivele de rentabilitate. cheltuielile de transport-aprovizionare şi celelalte cheltuieli accesorii determinate de punerea în starea de utilitate sau intrarea în gestiune. dar excepţie fac titlurile de participare şi alte titluri imobilizate al căror cost de achiziţie se confundă cu preţul de cumpărare sau valoarea determinată pe baza contractului de achiziţie a lor. gradul de uzură. precum şi cota cheltuielilor indirecte considerate ca fiind determinate de obţinerea imobilizării. starea şi amplasarea acestora. ţinând cont de criterii multiple cum ar fi: − − − cotaţia titlurilor la bursă. la valoarea de utilitate. Evaluarea imobilizărilor la nivelul costului de achiziţie este cea mai frecventă formă a valorii de intrare întâlnită în practică. 3) Valoarea de utilitate (venală) utilizată pentru evaluarea activelor imobilizate aduse ca aport. În cadrul costului de producţie al imobilizărilor pot fi incluse şi cheltuielile financiare de natura dobânzilor privind împrumuturi pentru finanţarea investiţiilor. folosit pentru evaluarea imobilizărilor obţinute sau construite în unitate. 2) Costul de producţie. cheltuielile accesorii efectuate pentru cumpărarea acestor titluri se înregistrează direct pe cheltuielile de exploatare ale exerciţiului. Imobilizările financiare se evaluează distinct. cu precizarea că la imobilizările amortizabile trebuie să se aibă în vedere şi amortizarea calculată potrivit planului de amortizare. Ea se determină în funcţie de preţul pieţei. pe categorii. Imobilizările se evaluează la nivelul costului de producţie în condiţiile producerii de către unitatea patrimonială care le utilizează. situaţie întâlnită în practică la cele cu profil industrial ce dispun de personal şi utilaje adecvate. intrate cu titlu gratuit. materialelor consumate şi utilajelor. celelalte cheltuieli directe de producţie. 9 9 . utilitatea pentru întreprindere. dacă acestea sunt aferente perioadei de realizare a acestora. Dacă valoarea actuală este mai mică decât valoarea netă contabilă (valoarea contabilă diminuată cu amortizarea calculată) atunci se stabileşte ca valoare de inventar cea actuală. ce cuprinde: costul de cumpărare al materiilor prime.

c) La închiderea exerciţiului. diferenţa nu se înregistrează în contabilitate (potrivit principiului prudenţei). privite prin prisma avantajelor ce se vor obţine. stabilită prin reevaluare.Contabilitatea Imobilizărilor Corporale − controlul sau influenţa notabilă exercitată de investitor asupra societăţii emitente. de regulă. a activelor fixe supuse reevaluării (de regulă cele corporale şi financiare) ce se confundă cu valoarea de inventar întrucât reevaluarea presupune obligatoriu şi o inventariere. Particularităţi apar la imobilizările financiare care pot fi evaluate şi după metodele de evaluare a ieşirilor de stocuri. evaluarea activelor imobilizate se realizează la valoarea de bilanţ (de închidere). în conformitate cu sarcina contabilităţii de a prezenta o imagine fidelă a realităţii patrimoniale. minus cheltuielile aferente vânzării. Dacă unitatea patrimonială va intra în stare de lichiditate într-un viitor apropiat. este recomandată evaluarea imobilizărilor. Această creştere de valoare poate fi consemnată în Anexa la bilanţ. Astfel valoarea de intrare a imobilizărilor se compară cu valoarea de utilitate a acestora şi pot fi întâlnite următoarele situaţii: − Valoarea de inventar este superioară celei de intrare. iar în contabilitatea curentă la valoarea lor de intrare sau cea rezultată din reevaluare. fără a fi admise compensările între minusurile şi plusurile de valoare a componentelor unei categorii. cu ocazia inventarierii. Valoarea de inventar este inferioară valorii de intrare. În baza unui act normativ se poate determina şi o valoare actuală. La inventariere. iar diferenţa se înregistrează în contabilitate sub forma amortizării. dacă deprecierea este ireversibilă ori sub forma unui provizion. Aplicarea acestor metode este posibilă pentru titluri din aceeaşi categorie şi nu pentru ansamblul titlurilor imobilizate. 10 10 . la valoarea de intrare sau cea rezultată din reevaluare. adică preţul ce s-ar încasa de la eventualii cumpărători la vânzarea activelor imobilizate. d) La ieşirea din patrimoniu imobilizările se evaluează. la nivelul valorii de lichidare. Activele imobilizate figurează în bilanţ la valoarea netă contabilă (valoarea contabilă diminuată de − amortizare şi provizioanele constituite). evaluarea activelor imobilizate se realizează pe fiecare obiect de evidenţă. pentru deprecieri reversibile.

nr. reevaluarea nu este aplicabilă şi terenurilor. În virtutea aplicării postulatului independenţei exerciţiilor. din care se plătesc impozit pe profit si eventual dividende.3 Amortizarea activelor imobilizate Amortizarea este cota anuală din valoarea de intrare a imobilizărilor corespunzătoare deprecierii ireversibile şi care se recuperează prin includerea sau trecerea pe cheltuieli fiecărui exerciţiu şi apoi deducerea acestor cheltuieli din veniturile obţinute.05. din schimbarea de tehnică sau din orice altă cauză”. amortizarea este legată de valoarea patrimonială a elementelor bilanţului.4. Deoarece diferenţa dintre valoarea reală a imobilizărilor şi valorile lor nete contabile devenea foarte mare. în funcţie de rata inflaţiei communicate de Comisia Naţională de Statistică. prin care se permite reevaluarea imobilizărilor corporale la sfârşitul fiecărui exerciţiu.4. se 1 11 11 . din trecerea timpului. au fost emise Norme de reevaluare care să rezolve parţial această problemă. De asemenea amortizarea devine cu mult mai mică decât suma necesară pentru înlocuirea bunului respectiv. În anul 2000. În acelaşi timp aceste cheltuieli cu amortizarea puse faţă în faţă cu venituri care se actualizează implicit la inflaţie (prin preţurile de vânzare). prin amortizare se ânţelege “constatarea contabilă a micşorării valorii unui element de activ. construcţiilor speciale şi terenurilor.983/1998 privind reevaluarea clădirilor. “În literatura de specialitate franceză. dau un rezultat mai mare decât cel real.2 Reevaluarea imobilizărilor corporale Inflaţia face ca problema evaluării să se pună nu numai la intrarea în patrimoniu ci şi pe măsura funcţionării întreprinderii. 1. Conform acestei hotărâri. Ea constă în “corectarea valorii imobilizărilor cu suma deprecierilor care le-au suferit pe durata exerciţiului şi imputarea sumei acestor deprecieri rezultatului exerciţiului în cauză””1 Întreprinderea achiziţionează bunuri care sunt utilizate pentru a obţine avantaje economice (beneficii) pe parcursul mai multor exerciţii.G. atunci valoarea reflectată prin conturile de gestionare a imobilizărilor şi pe baza căreia se calculează amortizarea devine complet nesemnificativă în raport cu valoarea reală a bunului.2000 privind reevaluarea imobilizărilor corporale.nr.Contabilitatea Imobilizărilor Corporale 1. În anul 1998 s-a emis H.G. Reevaluarea se va face după închiderea exerciţiului şi este anuală în cazul în care rata inflaţiei cumulată pe ultimii 3 ani consecutivi depăşeşte 100% şi rezultatele acestei operaţiuni vor fi cuprinse în bilanţul contabil al exerciţiului la finele căruia se face reevaluarea. ce rezultă din utilizare.403/19. Conform concepţiei juridico-contabile. guvernul a emis H. Operaţiunea are ca obiectiv aducerea acestora la costul curent sau la valoarea de intrare actualizată.

după o perioadă mai mult sau mai puţin lungă. Conform unei concepţii financiare. ca atare. acceptate de 1 12 12 . iar tentativele realizate în acest sens nu au fost.) şi de uzura morală intervenită mai rapid decât era prevăzută. despre concepţia economică a amortizării. aplicat astfel încât să se impute o parte din acest cost fiecărui exerciţiu care va beneficia de utilizarea respectivelor imobilizări. Amortizarea devine astfel un element al autofinanţării. Ele sunt elemente ale activului imobilizat care se depreciază de manieră ireversibilă şi care. mărimea amortizărilor anuale practicate şi valoarea netă contabilă după fiecare exerciţiu. Este de necontestat faptul că valoarea unui bun poate să fluctueze între momentul intrării sale în patrimoniu şi cel al vînzării sau scoaterii din funcţiune. în acest caz. amortizarea este o metodă de reînnoire a capitalului investit. ci pe baza imputării sistematice a costului lor de intrare asupra unui număr de exerciţii. ci. Întocmirea unui nou plan de amortizare necesită apelul la reguli aplicabile oricărei schimbări de metodă contabilă. În mod normal. mai degrabă. în virtutea acţiunii principiului permanenţei metodelor. Planul de amortizare vizează imobilizările corporale şi necorporale care se depreciază de manieră nereversibilă. întreprinderile trebuie să elaboreze un plan de amortizare care este un tablou de reducere a valorilor imobilizărilor. Sunt excluse din câmpul amortizării bunurile a căror utilizare este nelimitată în timp. În acest caz. Acumularea anuităţilor privind amortizările ar trebui sa permită înlocuirea investiţiei care nu mai poate sau nu mai trebuie (din motive de randament) sa fie utilizată. eventuala depreciere a acestor din urmă elemente este constatată prin intermediul provizioanelor. o metodă de repartizare a costului. planul conţine costul de intrare. schimbarea programului de lucru. pe o perioadă determinată şi în tranşe succesive. Întocmit cu ocazia intrării în unitate a bunului. în general. Imobilizările nu sunt amortizate pe baza pierderii de valoare. precum terenurile sau investiţiile financiare. amortizarea este rezultatul unui procedeu contabil de repartizare logică şi sistematică a costului imobilizărilor. “O altă problemă legată de amortizare este cea referitoare la bunurile amortizabile. concepţie care pune accentul pe formarea rezultatului. ea are o prelevare asupra beneficiilor şi. amortizarea nu este un instrument de evaluare. Modificarea planului de amortizare nu ar trebui să se facă decât în circumstanţe excepţionale. etc.Contabilitatea Imobilizărilor Corporale cunvine sa se repartizeze costul de intrare a bunului. nu vor mai îndeplini funcţiile lor”1. constituie o resursă la dispoziţia întreprinderii. În consecinţă. Este vorba. Pentru un contabil. Dar aceste fluctuaţii periodice de valoare sunt greu de măsurat cu obiectivitate. Durata de viaţă şi metoda de amortizare iniţial prevăzute pot să fie corectate numai pentru a ţine cont de schimbările semnificative în condiţiile de exploatare (cadenţă accelerată.

în altele. existente la data achiziţionării imobilizării (valoarea reziduală). care au ca obiect limitarea duratei maximale de viaţă Clauzele de reînnoire sau de prelungire care pot veni să modifice durata de viaţă utilă estimativă. prin intermediul unei cheltuieli cu amortizările. activele necorporale ar trebui să facă obiectul unei amortizări. “Înainte de a putea întocmi un plan de amortizare. O durată de viaţă utilă care este legată de previziunile care vizează anii de serviciu ai unor indivizi sau utilă. grupuri de salariaţi. trebuie să se ţină cont de o serie de factori ca. trebuie realizată o bună conectare a cheltuielilor la venituri. Estimare duratei de viaţă utilă a unui bun este o sarcină dificilă care cere înainte de toate. pe toată durata de viaţă utilă. Se preferă utilizarea metodei de repartizare a costului deoarece prin ea se realizează o conectare a cheltuielilor la venituri şi pentru că. 1 13 13 . măsurată pe baza unor preţuri care nu trebuie să fie mai mari decât preţurile pieţei. De aceea se preferă să se repartizeze costul unei imobilizări. experienţă şi judecată. printr-o imputare logică şi sistematică asupra rezultatelor. Totuşi. în timpul perioadei de viaţă utilă estimativă. Valoarea de recuperare se referă la valoarea netă de realizare estimativă a unei imobilizări (corporale) la sfârşitul duratei sale de viaţă utilă. trebuie să se răspundă la trei întrebări fundamentale: • Care este baza amortizării bunului (mărimea amortizabilă)? • Care va fi durata de viaţă utilă? • Care este cea mai bună metodă de repartizare a costului bunului?”1 Răspunsul la fiecare dintre aceste întrebări determină calculul cheltuielilor cu amortizarea. • Reacţiile prevăzute din partea concurenţilor sau altor grupuri ce pot să pună în aplicare o strategie susceptibilă să reducă avantajele concurenţiale ale întreprinderii. într-o economie stabilă. se recurge la metode statice sofisticate. fluctuaţiile valorii de piaţă sunt minime şi dificil de măsurat. Baza amortizării corespunde costului imobilizării necorporale.Contabilitatea Imobilizărilor Corporale specialiştii contabili. nu putem să ne aşteptăm la o măsurare exactă a amortizării de inclus în cheltuielile fiecărei perioade. de exemplu: • • • Dispoziţiile unei legi sau clauzele unui contract. Baza amortizării (mărimea amortizabilă) depinde de doi factori: costul bunului şi valoarea sa de recuperare. În unele cazuri. Pentru estimarea duratei de viaţă utilă a acestor bunuri. Şi pentru că este imposibil să se cunoască perfect viitorul. se stabileşte o durată arbitrară. Ca şi imobilizările corporale. Pentru a răspunde la aceste întrebări este necesar să se prevadă evenimentele viitoare.

Unităţile patrimoniale care desfăşoară activităţi cu caracter economic amortizează mijloacele fixe utilizând unul din următoarele regimuri de amortizare: amortizarea lineară. pentru aprobarea normelor metodologice de aplicare a Legii 15/1994. cheltuielile cu amortizarea mai depind de metoda aleasă pentru calculul anuităţilor. . nr. Pe plan internaţional. modificată şi completată prin O.G. fără să se ţină cont de maiera ăn care bunul va pierde din valoarea sa utilă pe parcursul anilor.909/29. reglementează şi normează regimul metodologic al amortizării.Metodele de imputare axată pe cesiune sau pe înlocuire. motiv pentru care fiecare o durată diferită.Contabilitatea Imobilizărilor Corporale • O imobilizare necorporală poate să provină dintr-un ansamblu de factori care. regulamentul privind Legea contabilităţii nr.1997.Metodele de amortizare cu dobânzi compuse.Metoda amortizării degresive cu normă constantă. pentru modificarea şi completarea Legii nr.Metoda amortizării proporţionale cu ordinea numerică inversă a anilor. nr. • Metoda amortizării funcţionale (variabile sau proporţional cu utilizarea sau randamentul). Metoda aleasă trebuie să reflecte reducerea capacităţii de serviciu a imobilizării. . luaţi individual. amortizarea degresivă şi amortizarea accelerată. el cuprinzând: • Metoda amortizării liniare. 82/1991. • Metodele speciale de amortizare: . Ordonanţa Guvernului nr.15/1994 şi H.Metodele de amortizare pe grupe de valori active. .G.12. costul de intrare trebuie să fie repartizat pe exerciţii în mod arbitrar. în unele cazuri. Cu alte cuvinte. În ţara noastră. . bunurile necorporale nu se amortizează dacă nu au o durată de viaţă utilă determinată. Odată ce baza amortizării şi durata de viaţă utilă a unui bun au fost determinate. prezintă Nu puţine imobilizări necorporale au o durată de viaţă utilă nedeterminată. De altfel. 14 14 . 54/1997. arsenalul metodologic este mai bogat.Metoda amortizării bazată pe valoare. calculul amortizării lor poate ridica unele probleme. 54 legiferează. Teoria şi experienţa practică recomandă ca metoda de amortizare să fie logic şi sistematică.15/1994 privind amortizarea capitalului imobilizat în active corporale şi necorporale. • Metodele amortizării accelerate: . Legea nr.

.G.000 nu au fost date în functie pâna la finele anului 2000. .OTE Grecia 35%. dar din cauza lipsei cablului cu fibră optică pentru conectarea unitatilor distante. 15 dar şi a reducerii tarifelor în anul 2000 cu 11. creşterii calităţii. Activităţi colaterale: . 448/1991.000 linii şi a înlocuit multe din vechile linii analogice si manuale. în conformitate cu standardul românesc de contabilitate.2 Prezentarea “Direcţiei de Telecomunicaţii PRAHOVA” 2. recunoscând multiplele roluri ale operatorului ROMTELECOM pentru a îndeplinii asteptările clienţilor. Prin urmare ROMTELECOM a mărit capacitatea de comutatie digitala cu circa 365.1 Scurt istoric şi descrierea societăţii Denumire: SNTC Romtelecom – Direcţia de Telecomunicaţii Prahova Forma juridică: Subunitate a SNTC Romtelecom Bucureşti Obiect de activitate: administrarea.5% la 2. circa 136. în timp ce profitul net a crescut cu numai 6. a înregistrat în anul 2000 un salt de 44. de înregistrare: J29 – 7323 – 1991 Data înfiinţării: prin H.1991 Acţionari: . str. societăţii româneşti. .6% în termeni reali. nr. 14. Verizon (fostul GTE) şi OTE.US$587 milioane în 2000. salariaţilor.158 miliarde lei. Sediu principal: Ploiesti. Procesul de restructurare a operatorului ROMTELECOM a început în 1999 imediat după preluarea de către operatorul naţional grec OTE. În anul 2000 au fost instalate circa 605. a eficienţei.07.8% la 1. Profitul brut. 15 .comercializare terminale.609 miliarde lei. nr.R. publicată în Monitorul Oficial nr. întreţinerea şi exploatarea serviciilor de telefon–telegraf din domeniul public pe raza de activitate a judeţului Iaşi. acţionarilor.Statul român 65%.000 noi linii în centrale digitale. Naţionalitate: română Nr.Contabilitatea Imobilizărilor Corporale CAP.aprovizionare.155/28. a reducerilor de personal. a definit în mod clar direcţiile strategice pentru următorii ani.cercetare-dezvoltare.548 miliarde lei în principal datorită impozitului pe profit mare . Lăpuşneanu. care include specialişti din ROMTELECOM. Echipa executivă. Acesta este rezultatul unei politici investitionale agresive .

în afara de marirea cotei de piaţă. Aceasta ar putea fi calea cea mai scurtă spre convergenţa fixmobil.Contabilitatea Imobilizărilor Corporale În întreaga lume operatorii de telecomunicaţii se repoziţioneaza ca operatori totali. etc.000 în anul 2010. Programul pentru instalarea a 2. find nevoită astfel să atragă fonduri de pe pieţele mondiale finanicare si de capital. Cresterea continuă a automatizarii si digitalizării retelelor necesită un personal mai putin numeros.600 faţă de anul anterior ajungând la 42. O atenţie deosebită s-a acordat reţelei locale. o companie care beneficiază de sprijinul si de infrastructura naţională pe care ROMTELECOM o deţine. contribuie decisiv la eliminarea centralelor manuale precum şi a listei de asteptare în urmatorii doi ani. În anul 2001 ROMTELECOM lansează compania de Internet ARTelecom. în timp ce calificarea personalului se va schimba continuu. calitate deosebită. În anul 2009 numarul angajatilor ROMTELECOM a scazut cu 2. care implică mai mulţi bani decât compania îi poate genera. deplasându-se spre personalul cu studii superioare.65 milioane linii digitale. În acest scop ROMTELECOM îşi diversifică portofoliul de afaceri intrând pe noi pieţe si restructurează afacerea de bază . ROMTELECOM continuă să instaleze linii digitale în anul 2001. Pentru a fi un operator important si în viitor. Procesul de restructurare a operatorului ROMTELECOM necesită o politică investitională foarte agresivă. Cosmorom intentionează sa achiziţioneze şi să opereze o licenţă UMTS.300. intenţionând să lanseze comercial noi servicii. ROMTELECOM acordă o atenţie deosebită clienţilor persoane juridice. însă mai calificat. Continuă dezvoltarea reţelei de fibră optică pentru a conecta cât mai multe localităţi cu fluxuri digitale de mare capacitate. capabilă să modeleze o industrie încă incipientă.telefonia fixă. noi tehnologii. 16 Drepturi exclusive acordate Romtelecom de către Autoritatea de reglementare (Licenţa pentru 16 . în timp ce creşterea continuă a gradului de digitalizare reprezintă o creştere a calitatii serviciilor oferite. ROMTELECOM doreste o noua abordare pentru Cosmorom compania sa de telefonie mobilă. Din acest motiv reducerea de personal continuă. Aceasta face serviciile mult mai accesibile. lansat în anul 1999.telefonia fixă. Se acordă o atentie deosebită cerinţelor lor: viteza mare de transmisie. ROMTELECOM acelerează deasemenea restructurarea afacerii sale de bază . în principal datorită investiţiilor masive în infrastructură: înlocuirea centralelor manuale. considerând aceasta unul dintre atuurile firmei. Acest numar va scadea la circa 30.

64 al Legii Telecomunicaţiilor. 17 • Politica tarifară flexibilă. Îndeplinirea obligaţiilor de serviciu universal. Competitivitate în relatiile cu clientii si promptitudine în furnizarea serviciului. contra cost. conectate la o reţea fixă de telecomunicaţii. telefonie vocală destinata publicului. în măsura în care un asemenea serviciu este destinat publicului. servicii de telefoane publice. − − • • • să publice şi să distribuie listele cu abonaţii reţelei fixe de telecomunicaţii prin carţi de telefon comerciale ("pagini galbene") în forma scrisă. în scopul finalizării convorbirilor şi circuitelor în afara zonei locale pe care sunt autorizate să o deservească astfel de reţele. pe urmatoarele principii: • • • • • Extinderea reţelelor pe baza cerinţelor pieţei. incluzând: − − − − − servicii fixe de telefonie vocală locale. să furnizeze linii de cablu închiriate. în măsura în care prin aceste servicii Internet se asigură. Serviciile de telecomunicaţii de bază reprezintă furnizarea. contra cost. interurbane şi internaţionale. electronică şi/sau orice altă formă. servicii Internet. Exploatarea eficientă a infrastructurii existente. Functionare şi conducere pe criterii de calitate. servicii de "call-back". interurbane şi internaţionale.Contabilitatea Imobilizărilor Corporale dezvoltarea şi operarea reţelelor fixe de telecomunicaţii în vederea furnizării de servicii de telecomunicatii de bază si de alte servicii de telecomunicatii către public) Următoarele drepturi sunt acordate Romtelecom cu caracter exclusiv pâna la 31 decembrie 2010: • să furnizeze servicii de telecomunicaţii de bază locale. să transmită tot traficul legat de serviciile de telecomunicaţii de bază către şi de la reţele autorizate în conformitate cu art. servicii de telex si telegrafie. Misiunea firmei Furnizarea pe piaţa românească a serviciilor de telecomunicaţii de bază şi a celor noi. interconectarea reţelelor de telecomunicaţii mobile cu operatori de telecomunicaţii din afara României pentru transmisuni de telefonie vocală (cu excepţia semnalizării). servicii de tranzit. 17 . a oricărui serviciu fix de telefonie sau telegrafie/telex.

Personalul direcţiei este angajat pe bază de contract încheiat cu directorul acesteia în baza împuternicirilor primite şi indiferent de funcţie sau specialitate este supus prevederilor statutului personalului. cercetare şi proiectare tehnologică şi informaţională. oferta Direcţiei de Telecomunicaţii Prahova se prezintă astfel: I. servicii de utilitate publică – 112 2. respectiv aprovizionare. serviciul fiind netaxabil. clinici şi medicii de gardă. programul Radio-Tv. Servicii de informaţii:  informaţii abonaţi – aceste servicii dau informaţii cu privire la numerele de telefon ale abonaţilor persoane fizice şi juridice cu excepţia celor din categoria “NU se informează”:  informaţii speciale (951) de tipul: prefixe telefonice interurbane. la cel mai înalt nivel de calitate si fiabilitate. farmaciile cu program permanent. film. • Direcţii de telecomunicaţii de gradul II şi III – caz în care directorul general nu are în subordine decât pe directorul tehnic şi directorul economic. prefixe telefonice internaţionale. precum şi prevederilor regulamentelor. starea meteo din ţară. spectacole. Serviciul deranjamente (921. cu cel mai complet portofoliu de servicii de bază şi avansate. Servicii telefonice 1. teatre. Pronoexpres. fiecare răspunzând de compartimente specifice. ora exactă. respectiv: • Direcţii de telecomunicaţii de gradul I – în cadrul cărora directorul general are în subordine pe directorul economic. 18 . 18 3. Pronosport. Servicii telefonice de urgenţă. în funcţie de mărime şi funcţiile ce trebuie îndeplinte de către acestea. rezultatele Loto. Direcţia de Telecomunicaţii Prahova execută activitatea de exploatare a serviciilor de bază din sectorul telefon – telegraf şi alte activităţi şi colaterale necesare realizării obiectului său de activitate. Direcţia de Telecomunicaţii Iaşi este organizată după primul tip. Obiect de activitate Din punct de vedere al serviciilor telefonice. Direcţiile de telecomunicaţii au două tipuri de structuri organizatorice. rezultate sportive.Contabilitatea Imobilizărilor Corporale Viziunea firmei ROMTELECOM să ramână liderul pieţei românesti a serviciilor de telecomunicaţii. directorul comercial şi directorul tehnic. etc. apel ocazional. 922) – sesizarea oricărui deranjament survenit în instalaţia telefonică se anunţă.

Servicii de telegrafie 1. Serviciul FAX Oferă posibilitatea transmiterii unui fax local. Telegrame telefonate. V.Contabilitatea Imobilizărilor Corporale 4. IV. III. centrale telefonice de abonat pentru transmisii simultane de date şi voce. Convorbiri telefonice naţionale – convorbiri interurbane prin comandă (apelând serviciul 991 puteţi efectua convorbiri telefonice pe bază de comandă).Comunicaţii TELEX Serviciul oferă posibilitatea efectuîrii comunicaţiilor TELEX interne şi internaţionale prin intermediul cabinelor TELEX şi de la domiciliul abonaţilor. 5. II. apelul programat. 2. VI. 19 . Convorbiri telefonice internaţionale – convorbiri internaţionale prin comandă (serviciul 971 vă oferă posibilitatea efectuării de convorbiri telefonice internaţionale pe bază de comandă): − − convorbiri internaţionale automate. repetarea ultimului număr format. factura digitală. Echipamente de telecomunicaţii − − aparate telefonice – standard şi inteligente cu şi fără display. redirijarea imediată a apelurilor. 6. Telegrame prezentate la ghişeu. apelul în aşteptare. Servicii suplimentare oferite de centrala telefonică digitală ALCATEL: − − − − − − restricţionarea cu parolă a apelurilor de plecare. Posturi publice inteligente Oferă posibilitatea de a telefona de la un post public cu cartele telefonice. 19 − echipamente de multiplexare. country direct – este un serviciu telefonic internaţional din categoria celor cu taxă inversă care pune clientul direct în legătură telefonică cu telefonista operatoare din ţara respectivă. interurban sau internaţional de la oricare din cabinele de fax.

Serviciul EASYNET. telegraf). Apelul gratuit inernaţional (numere verzi) face parte din categoria serviciilor telefonice automate de tip taxă inversă. îşi desfăşoară activitatea în domeniul telecomunicaţiilor.2 Organizarea gestiunii imobilizărilor corporale la nivelul Direcţiei de Telecomunicaţii Prahova Direcţia de Telecomunicaţii Iaşi. Direcţia de Telecomunicaţii. ROMTELECOM asigură conectarea platformei la reţeaua de telecomunicaţii şi se ocupă cu colectarea banilor de la abonaţi.Contabilitatea Imobilizărilor Corporale Din decembrie 1996. transmisii de date. în temeiul Legii şi al licenţelor şi autorizaţiilor acordate de Ministerul Comunicaţiilor în conformitate cu statutul societăţii. S. Alfarotel. ca parte componentă a Societăţii Naţionale de Telecomunicaţii “Romtelecom” SA. 2.Prahova prestează două tipuri de servicii de telecomunicaţii: 1. 20 20 . Transferul de fişiere FPT. prestate în regim Premium Rate 2. World Phone România. servicii cu valoare adăugată de tip audiotex. S. Prin intermediul serviciului EASYNET se pot efectua urmatoarele aplicaţii Internet: − − − − − Poştă electronică. obiectul principal de activitate al acesteia fiind operarea reţelelor de telecomunicaţii şi asigurarea serviciilor de telecomunicaţii. care permit abonaţilor să acceseze orice client din altă ţară printr-un număr de apel dedicat. Astfel s-au încheiat contracte cu Mediatel. Conferinţe USENET. Obiectul de activitate constă în prestarea următoarelor servicii de telecomunicaţii: • • • servicii de bază (telefon. adică se percep tarife diferite în funcţie de contract. Acest tip de serviciu se oferă numai abonaţilor la centralele digitale. Conexiunea Telnet. Servere de informaţii. Amcriconxatel. servicii cu valoare adăugată de transmisii de date (Internet). Serviciile cu valoare adăugată de tip audiotex sunt prestate în regim Premium Rate. închirieri circuite pentru transmisii. Allotel.C.C.

5% iar pe ultima poziţie mijloacele fixe din categoria a 6-a cu ponderea de 1%.290.tc. cu o pondere de 22% în total.368. mii lei Mijloacele fixe aflate în dotarea Direcţiei de Telecomunicaţii Prahova reflectă specificul obiectului de activitate.136.598 mii lei mijloace fixe 1.Prahova 1.136.TC . Structura m ijloacelor fixe la D. pe a patra mijloacele fixe din categoria a 4-a cu 1. lei existent la 31 decembrie 2009 ponderea de 74% o au mijloacele fixe din categoria 1. 21 Din categoria I-a fac parte clădirile şi construcţiile speciale.290. Clădirile cuprind : 21 . UC P R A HO V A terenuri 2% categoria 1 categoria 2 categoria 3 categoria 4 categoria 6 74% m ijlo ace fixe 98% Imobilizările corporale aflate în partimoniul unităţii sunt structurate pe cele două categorii importante: • • terenuri 25. Astfel. servicii de telecomunicaţii cu valoare adăugată. pe a treia poziţie se situează mijloacele fixe din categoria a 3-a cu 2%. din totalul mijloacelor fixe de 1.Contabilitatea Imobilizărilor Corporale • • telefonie publică.5% 1% 2% S TR22% TU R A IM O B ILIZA R ILO R C O R P O R A L E LA Dir. pe locul al doilea se situează mijloacele fixe din categoria a 2a.

utilaje şi instalaţii de lucru: • • • • • • • • maşini. aparate telex. centrale telefonice manuale. echipamente pentru telecomunicaţii prin satelit. instalaţii pentru măsurarea mărimilor geometrice. construcţii uşoare (depozite. Categoria a VI-a sub titulatura de mobilier. cuprinde : • • mobilier. În categoria a II-a se include echipamentele tehnologice. televizoare. circuite. respectiv maşini. cabluri. Construcţiile speciale sunt formate din: linii şi cabluri aeriene de telecomunicaţii (stâlpi. aparate de proiecţie. unelte. aparate telefax. aparate radio. console). echipamente digitale de telecomunicaţii şi instalaţii aferente de electroalimentare şi climatizare. aparate de telecomunicaţie pentru birou: aparate telefonice. control şi reglare cum ar fi: aparate. 22 • • aparate şi instalaţii pentru măsurarea mărimilor termice şi fotometrice. calculatoare electronice şi echipamente periferice. 22 • • • . maşini de numărat bani. În categoria a IV-a se includ mijloacele de transport aflate în parcul auto al unităţii noastre. etc. aparate şi instalaţii pentru măsurarea timpului frecvenţei şi mărimilor cinematice. clădiri administrative. maşini de scris. magazii. sisteme de protecţiea valorilor umane şi materiale şi alte active corporale. traverse. aparate de copiat şi multiplicat. dispozitive şi instrumente pentru telecomunicaţii. În categoria a III-a se includ aparate şi instalaţii de măsurare. aparatură birotică. mecanice şi acustice. centrale telefonice analogice. suport de transmisiuni de telecomunicaţii internaţionale pe sisteme de cabluri şi fibră optică.Contabilitatea Imobilizărilor Corporale • • • • − − − − clădirile oficiilor de telecomunicaţii. reţele şi canalizaţii subterane de telecomunicaţii urbane şi interurbane.). aparate video. garaje. utilaje pentru activitatea de telecomunicaţii. cabine telefonice.

al funcţionalităţii mijloacelor fixe conform standardelor în vigoare. se recepţionează în depozitul de materiale. oportunitate şi eficienţă. care se va efectua de către o comisie formată din: − − şeful locului de muncă. gestionarul.) cât şi din punct de vedere tehnic. în regie proprie. director economic. Imobilizările corporale vor intra în patrimoniul Direcţiei de Telecomunicaţii Prahova în conformitate cu principiile de necesitate. şeful locului de muncă pentru care s-au aprovizionat mijloacele fixe. Comisia de recepţie va efectua recepţia atât din punct de vedere cantitativ (conform cu actele însoţitore: Certificat calitate. primite cu titlu gratuit sau intrate prin recâştigări. În cadrul locurilor de muncă are loc atât exploatarea mijloacelor fixe. Repartizarea mijloacelor fixe la nivelul Direcţiei de Telecomunicaţii Iaşi se face pe gestiuni şi pe locuri de muncă. în funcţie de specificul activităţii desfăşurate de fiecare loc de muncă. Aviz de expediţie respectiv Factura. şeful Serviciului Dezvoltare De-a lungul perioadei de funcţionare. urmărirea parametrilor calitativi cât şi întreţinerea lor. mijloacele fixe sunt recepţionate de către o comisie de recepţie formată din : 23 − − − director tehnic. După efectuarea recepţiei. intrate prin transfer de la alte sucursale. care va prelua mijlocul fix. După efectuarea recepţiei va urma punerea în funcţiune. şeful locului de muncă unde va fi repartizat mijlocul fix. şef serviciu tehnic. Dacă înlocuirea activelor fixe reclamă noi 23 . Mijloacele fixe. Proces de scoatere din funcţiune etc. În cazul intrărilor de mijloace fixe prin investiţii. va întocmi un bon de mişcare a mijlocului fix prin care va face intrarea mijlocului fix în gestiunea sa. va propune repararea lor. achiziţionate de la terţi. Această comisie va întocmi Procesul verbal de recepţie al mijloacelor fixe şi va verifica dacă aceste mijloace fixe corespund din punct de vedere cantitativ şi calitativ.Contabilitatea Imobilizărilor Corporale • case de bani. şeful locului de muncă va urmări funcţionalitatea mijloacelor fixe iar în cazul unor deficienţe. casări sau dezmembrări. Recepţia mijloacelor fixe se va face de către o Comisie de Recepţie formată din: − − − şeful de depozit.

Contabilitatea Imobilizărilor Corporale

investiţii, menţinerea lor în stare de funcţionare impune efectuarea de reparaţii ce implică anumite cheltuieli respectiv surse de acoperire financiară. Necesitatea reparaţiilor decurge din uzura/deprecierea fizică a activelor fixe după cum cea a modernizărilor se degajă din uzura morală. Scopul reparaţiilor constă în readucerea activelor fixe cât mai aproape de starea iniţială, de parametrii şi caracteristicile tehnico-funcţionale de care au dispus la darea lor în folosinţă. Înainte de efectuarea unei reparaţii, se efectuează revizii tehnice, în scopul stabilirii stării tehnice a utilajelor, a lucrărilor ce urmează a se efectua, a pieselor ce se vor schimba sau ajusta. Revizia tehnică se efectuează de către o comisie de revizie formată din salariaţi ai Serviciului Tehnic. În cazul reviziilor se pot efectua şi unele reglări de piese şi subansamble şi chiar unele reparaţii minore. Aceste reparaţii pot fi:  curente – intervenţii de grad superior reviziilor şi se execută în scopul înlăturării deteriorărilor locale ale capitale - lucrări de volum mare ce se efectuează atunci când activele fixe cu grad avansat de uzură, unor efecte determinate de uzura fizică;  scăzând puterea motoarelor şi capacităţilor de producţie, existând posibilitatea apariţiei avariilor, reducându-se mult precizia de muncă.

24 CAP.3 Contabilitatea imobilizărilor corporale la nivelul Direcţiei de Telecomunicaţii Prahova 3.1 Sistemul de conturi folosit pentru contabilitatea imobilizărilor corporale la Direcţia de Telecomunicaţii Prahova Imobilizările corporale reprezintă bunuri care au o structură materială asupra cărora agenţii economici exercită un drept real fiind elemente de patrimoniu de definesc capacitatea tehnică de producţie şi comercializare care creează venituri în concordanţă cu obiectul de activitate al acestora. Capitalul imobilizat supus amortizării este reflectat în patrimoniul agenţilor economici prin bunurile şi valorile destinate să servească activitatea pe o perioadă mai mare de un an.

24

Contabilitatea Imobilizărilor Corporale

“Considerând ca mulţime de divizat seria conturilor de activ şi fixând drept criteriu al diviziunii natura substanţei”1 de disting două clase de conturi: clasa conturilor de mijloace economice şi clasa conturilor rectificative de activ contra pasiv. Continuând diviziunea în cadrul clasei conturilor de mijloace fixe, luând în considerare stabilitatea formei în cadrul circuitului economic, se disting două subclase:


Subclasa conturilor de substanţă de mijloace economice de inventar; Subclasa conturilor de consumaţiuni de valori.

Luând în considerare legătura de dependenţă între evaluare şi bunul economic evaluat, în cadrul subclasei conturilor de substanţă de mijloace economice de inventar, sunt două grupe şi anume: • • Grupa conturilor de gestionare a mijloacelor; Grupa conturilor de regularizare a evaluării conturile de gestionare a mijloacelor (conturi

rectificative de activ contra pasiv). În cadrul primei grupe se disting în funcţie de materia reflectată, două subgrupe: • • Subgrupa conturilor de gestionare a activelor imobilizate; Subgrupa conturilor de gestionare a activelor circulante.

Astfel în cadrul primei subgrupe se încadrează conturile utilizate pentru reflectarea gestionării bunurilor şi valorilor destinate să servească o perioadă îndelungată în activitatea unităţii patrimoniale, care nu se consumă la prima utilizare. Conturile privind reflectarea în contabilitate a imobilizărilor corporale aparţin acestei subgrupe şi se mai numesc conturi de gestionare a imobilizărilor corporale. În ceea ce priveşte conturile de amortizări şi de provizioane ale imobilizărilor corporale fac parte din grupa conturilor rectificative de activ contra pasiv.

25

Planul de conturi general instituie o serie de structuri de conturi sintetice, pentru contabilizarea operaţiunilor economico-financiare privind imobilizările corporale, pe care le-am prezentat în Tabelul nr.3.1. Se observă că structura de conturi prevăzută de H.G. nr.704/1993 cu modificările ulterioare este concordantă cu actualul Catalog privind clasificarea şi duratele normale de funcţionare a mijloacelor fixe (aprobat prin H.G. nr.964/1998). Pentru aplicarea structurii de conturi instituită prin O.M.F. nr.94/2001 se impune o “reclasificare” a mijloacelor fixe în funcţie de această structură de conturi. Această modificare putea fi făcută de fiecare agent economic care urma să aplice reglementările contabile aprobate de O.M.F. nr.94/2001, dar pentru o metodologie unitară, această rectificare trebuia realizată pe plan reglementar, fie
1

25

Contabilitatea Imobilizărilor Corporale

prin elaborarea unui nou catalog, prin elaborarea unui nou “tablou de conversie” a catalogului în raport cu structura de conturi aprobată prin O.M.F. nr.94/2001. Tabelul nr.3.1 Structura conturilor de imobilizări corporale STRUCTURI DE CONTURI PRIVIND IMOBLIZĂRILE CORPORALE Conform H.G. nr.704/1993 Conform O.M.F.nr.94/2001 211 Terenuri 211 Terenuri şi amenajări de terenuri 2111 Terenuri 2111 Terenuri 2112 Amenajări de terenuri 2112 Amenajări de terenuri 212 2121 2122 2123 2124 2125 2126 Mijloace fixe Construcţii Echipamente tehnologice, maşini, utilaje şi instalaţii de lucru Aparate şi instalaţii de măsurare, control şi reglare Mijloace de transport Animale şi plantaţii Mobilier, aparatură birotică, echipamente de protecţie a valorilor umane şi materiale şi alte active corporale 212 213 2131 2132 2133 2134 214 Construcţii Instalaţii tehnice, mijloace de transport, animale şi plantaţii Echipamente tehnologice (maşini utilaje şi instalaţii de lucru) Aparate şi instalaţii de măsurare, control şi reglare Mijloace de transport Animale şi plantaţii Mobilier, aparatură birotică, echipamente de protecţie a valorilor umane şi materiale şi alte active corporale Imobilizări corporale în curs Amenajări de terenuri şi construcţii Instalaţii tehnice şi maşini Alte imobilizări corporale Avansuri acordate pentru imobilizări corporale Avansuri acordate pentru terenuri şi construcţii Avansuri acordate pentru instalaţii tehnice şi maşini Avansuri acordate pentru alte imobilizări corporale Amortizări privind imobilizările corporale Amortizarea amenajărilor de terenuri Amortizarea construcţiilor Amortizarea instalaţiilor, mijloacelor de transport, animalelor şi plantaţiilor Amortizarea altor imobilizări
26

231

Imobilizări corporale în curs

231 2311 2312 2313 232 2321 2322 2323

280 2810 2811 2812 2813 2814

Amortizări Amortizarea terenurilor Amortizarea construcţiilor Amortizarea echipamentelor tehnologice Amortizarea aparatelor şi instalaţiilor de măsurare, control şi reglare Amortizarea mijloacelor de

281 2811 2812 2813 2814

suprafaţa şi amplasarea acestora. care ţin evidenţa 27 • • 2111 “Terenuri” 2112 “Amenajări de terenuri” terenurilor. la costul de achiziţie sau valoarea de aport. reprezentând valoarea terenurilor din gestiunea agenţilor economici. precum şi alte criterii. Evidenţa contabilă a terenurilor se realizează cu ajutorul contului 211 “Terenuri” – cont sintetic de gradul I. pe cele două mari categorii.3.1 Funcţionarea conturilor de terenuri şi amenajări de terenuri Terenurile se înregistrează în contabilitate la intrarea în patrimoniu. 27 . la valoarea stabilită potrivit legii. ¬ după funcţia contabilă este un cont de activ. Contul 211 “Terenuri” ¬ după conţinutul economic este un cont de imobilizări corporale.1 Funcţia contului 211 “Terenuri” ¬ Soldul contului este un sold final debitor. aparaturii birotice.1.Contabilitatea Imobilizărilor Corporale 2815 2816 transport Amortizarea animalelor şi plantaţiilor Amortizarea mobilierului. mijloacelor de transport. respectiv: terenuri şi amenajări de terenuri. în funcţie de clasele de fertilitate. ¬ funcţia acestui cont poate fi urmărită în figura nr. de utilitate. echipamentelor de protecţie a valorilor uane şi materiale şi alte active corporale Provizioane Provizioane pentru activelor corporale 291 deprecierea 2911 2912 2913 2914 corporale 290 291 Provizioane pentru deprecierea imobilizărilor corporale Provizioane pentru deprecierea terenurilor şi amenajărilor de terenuri Provizioane pentru deprecierea construcţiilor Provizioane pentru deprecierea instalaţiilor. după caz. animalelor şi plantaţiilor Provizioane pentru deprecierea altor imobilizări corporale 3. Contul 211 “Terenuri” se dezvoltă în două conturi sintetice de gradul II.

3. Funcţia contului 2112 “Amenajări de terenuri”. Funcţia contului 2111 “Terenuri” 28 Contul 2112 “Amenajări de terenuri” ¬ după conţinutul economic este un cont de imobilizări corporale.Contabilitatea Imobilizărilor Corporale D 2111 “Terenuri” 404 6583 C Valoarea terenurilor achiziţionate de la terţi Valoarea terenurilor vândute 456 456 Valoarea terenurilor aportate la capitalul social Valoarea terenurilor retrase de acţionari sau asociaţi din capitalul social 131 Valoarea terenurilor primite cu titlu gratuit Figura nr. funcţia acestui cont poate fi urmărită în figura nr. ¬ ¬ după funcţia contabilă este un cont de activ.1. 28 ¬ Soldul contului este un sold final debitor.2. amenajările de terenuri reprezintă investiţii efectuate asupra terenurilor şi ca atare. Spre deosebire de terenurile propriu-zise.3. reprezentând costul efectiv al amenajărilor de terenuri . sunt supuse procesului de amortizare. existente.

Contabilitatea Imobilizărilor Corporale D 2112 “Amenajări de terenuri” 2811 C 404 Valoarea amenajărilor executate de terţi Valoarea amortizată a amenajărilor scoase din gestiune 231 6583 Valoarea amenajărilor executate cu forţe proprii considerate anterior producţie în curs de execuţie Valoarea neamortizată a amenajărilor scoase din funcţiune 722 Valoarea amenajărilor recepţionate Figura nr.2 Funcţia contului 2122 “Amenajări de terenuri” 29 3.F.M. aprobat prin O. utilaje şi instalaţii de lucru)” 29 .2001. nr.94/29. contabilitatea sintetică a imobilizărilor corporale se realizează cu ajutorul următoarelor conturi de gradul I şi II: − − − 212 “Construcţii” 213 “Instalaţii tehnice. animale şi plantaţii” 2131 “Echipamente tehnologice (maşini.1.01.3.2 Funcţionarea conturilor de gestiune a imobilizărilor corporale În conformitate cu noul Plan de conturi general. mijloace de transport.

¬ funcţia acestor conturi poate fi urmărită în Figura nr.3 Funcţia conturilor de gestiune a imobilizărilor corporale ¬ Soldul conturilor sunt solduri finale debitoare şi reprezintă valoarea imobilizărilor corporale existente. echipamente de protecţie a valorilor umane şi materiale şi alte active corporale” Conturile de gestiune a imobilizărilor corporale ¬ după funcţia contabilă sunt conturi de activ.Contabilitatea Imobilizărilor Corporale − − − − 2132 “Aparate şi instalaţii de măsurare. 30 D Conturile de gestiune a imobilizărilor corporale C 404 281 Valoarea imobilizărilor corporale achiziţionate de la furnizorii Valoarea amortizată a imobilizărilor corporale scoase din gestiune 30 . control şi reglare” 2133 “Mijloace de transport” 2134 “Animale şi plantaţii” 214 “Mobilier.3. aparatură birotică.

Contabilitatea Imobilizărilor Corporale 456 6583 Valoarea imobilizărilor corporale aportate la capitalul social Valoarea neamortizată a imobilizărilor corporale scoase din gestiune 722 456 Imobilizări corporale realizate din producţie proprie. prin retragerea de capital 446 231 Taxe vamale aferente imobilizărilor Imobilizări corporale corporale din import realizate cu forţe proprii. aflate anterior în curs de execuţie 447 131 Comisioane vamale aferente imobilizărilor Valoarea imobilizărilor corporale din import corporale primite cu titlu gratuit 471. 6811 Restituirea imobilizărilor corporale către locator sau proprietar. recepţionate Restituirea imobilizărilor corporale către acţionarii sau asociaţi. pentru investiţiile la imobilizările luate cu chirie. concesiune 31 105 167 Diferenţe din Intrarea imobilizărilor reevaluarea corporale în urma imobilizărilor încheierii unor contracte corporale de leasing 31 .

32 Evidenţa contabilă a imobilizărilor corporale în curs. care se efectuează la costul de producţie. 32 . respectiv costul de achiziţie. cont sintetic de gradul I care se poate dezvolta în conturi analitice. reprezentând preţul de deviz al investiţiei. pe tipuri 2311 “Amenajări de terenuri şi construcţii” 2312 “Instalaţii tehnice şi maşini” 2313 “Alte imobilizări corporale”.Contabilitatea Imobilizărilor Corporale Figura nr. respectiv costul de producţie sau costul de achiziţie al investiţiilor corporale aflate în curs de execuţie se realizează cu ajutorul contului de imobilizări corporale în curs de execuţie: − − − 231 “Imobilizări corporale în curs” .3 Funcţionarea conturilor de imobilizări corporale în curs de execuţie Imobilizările corporale în curs de execuţie reprezintă investiţii neterminate.3 Funcţia conturilor de imobilizări corporale 3.3.1. efectuate în regie proprie sau în antrepriză.

Contul 231 “Imobilizări corporale în curs” ¬ după conţinutul economic este un cont de active imobilizate.213. D C 404 Valoarea imobilizărilor corporale în curs aportate la capitalul social 2112 Valoarea imobilizărilor corporale recepţionate de natura investiţiilor privind amenajările de terenuri 456 212.Contabilitatea Imobilizărilor Corporale Un alt cont de evidenţă a imobilizărilor corporale este contul sintetic de gradul I .214 33 Valoarea imobilizărilor corporale în curs aportate la capitalul social Valoarea imobilizărilor corporale recepţionate 231 “Imobilizări corporale în curs” 722 Valoarea imobilizărilor corporale în curs realizate în regie proprie 33 .232 “Avansuri acordate pentru imobilizările corporale”. ¬ după funcţia contabilă este un cont de activ. care se dezvoltă pe următoarele conturi sintetice de gradul II: − − − 2321 “Avansuri acordate pentru terenuri şi construcţii” 2322 “Avansuri acordate pentru instalaţii tehnice şi maşini” 2323 “Avansuri acordate pentru alte imobilizări corporale”.3.4 Funcţia contului 231 “Imobilizări corporale în curs” ¬ Soldul contului este un sold final debitor reprezentând valoarea imobilizărilor corporale aflate în curs de execuţie. ¬ funcţia contului poate fi urmărită în Figura nr.

5311 404 Avansurile acordate furnizorilor de imobilizări Valoarea avansurilor decontate furnizorilor de imobilizări 34 .Contabilitatea Imobilizărilor Corporale Figura nr.4 Funcţia contului 231 “Imobilizări corporale în curs” Contul 232 “Avansuri acordate pentru imobilizări corporale” ¬ după conţinutul economic este un cont de active imobilizate. ¬ după funcţia contabilă este un cont de activ. D C 232 “Avansuri acordate pentru imobilizări corporale” 5121.3. ¬ funcţia contului poate fi urmărită în Figura nr.5 Funcţia contului 232 “Avansuri acordate pentru imobilizări corporale” 34 ¬ Soldul contului este un sold final debitor reprezentând valoarea avansurilor acordate furnizorilor de imobilizărilor corporale aflate în curs de execuţie.3.

5 Funcţia contului 232 “Avansuri acordate pentru imobilizări corporale” 3. utilizate în operaţii de “Amortizări participaţie transferată privind imobilizările conform contractelor 4581 35 281 corporale” 105 Diferenţe din amortizarea aferentă imobilizărilor reevaluate 35 . reprezentând amortizarea aferentă imobilizărilor corporale existente la unitatea patrimonială. contului 281 “Amortizări privind imobilizările corporale”. animalelor şi plantaţiilor” 2814 “Amortizarea altor imobilizări corporale”. 214 6811 Amortizarea aferentă Cheltuielile de imobilizărilor amenajărilor de terenuri” aferente exploatare 2811 “Amortizarea corporale vândute sau amortizării 2812 “Amortizarea construcţiilor” imobilizărilor corporale scoase din activ 2813 “Amortizarea instalaţiilor. Valoarea amortizării imobilizărilor corporale.1.Contabilitatea Imobilizărilor Corporale Figura nr.3. cont sintetic de gradul I.4 Funcţionarea conturilor de amortizări privind imobilizările corporale C Evidenţa contabilă a amortizării imobilizărilor corporale se realizează cu ajutorul contului 281 “Amortizări privind imobilizările corporale”. amenajărilor de terenuri vândute sau ¬ funcţia contului poate fi urmărită în scoase din activ Amortizarea aferentă Cheltuielile aferente amortizării imobilizărilor Funcţia Figura nr.3.6 corporale cedate 2112 ¬ după conţinutul economic este un cont rectificativ al valorii imobilizărilor corporale. 213. ¬ Soldul contului este un sold final creditor. care se dezvoltă în următoarele conturi sintetice de gradul II: − − − − D 212. 6583 Contul 281 “Amortizări privind imobilizările corporale” ¬ după funcţia contabilă este un cont de pasiv. mijloacelor de transport.

5 Funcţionarea conturilor de provizioane pentru deprecierea imobilizărilor corporale Provizioanele pentru deprecierea imobilizărilor corporale se constituie pentru deprecierea reversibilă a terenurilor. Evidenţa contabilă a provizioanelor pentru deprecierea imobilizărilor corporale se realizează cu ajutorul contului 291 “Provizioane pentru deprecierea imobilizărilor corporale”.6 Funcţia contului 281 “Amortizări privind imobilizările corporale” 36 3. instalaţiilor tehnice.1.Contabilitatea Imobilizărilor Corporale Figura nr.3. care se poate dezvolta pe conturi sintetice de gradul II. construcţiilor. amenajărilor de terenuri. şi animalelor şi plantaţiilor. astfel: 36 . precum şi a altor imobilizări corporale. cont sintetic de gradul I. mijloacelor de transport.

incluzând şi contractele de leasing. reflectând valoarea provizioanelor aferente imobilizărilor corporale. Prin închiriere. sponsorizare). prin construcţie în regie proprie. şi prin închirieri. animalelor şi 2914 “Provizioane pentru deprecierea altor imobilizări corporale”. Prin aport la capitalul social. 3. creşterea valorii contabile prin modernizări şi investiţii. ¬ funcţia contului poate fi urmărită cu ajutorul figurii nr. 37 . la Direcţia de Telecomunicaţii Prahova se practică intrarea prin achiziţie de la furnizori. mijloacelor de transport. Prin construcţie în regie proprie. plantaţiilor” − Contul 291 “Provizioane pentru deprecierea imobilizărilor corporale” ¬ după conţinutul economic este un cont rectificativ al valorii de înregistrare a imobilizărilor corporale. ¬ după funcţia contabilă este un cont de pasiv. Primite cu titlu gratuit (prin donaţie.3.7 Funcţia contului 291 “Provizioane pentru deprecierea imobilizărilor corporale” ¬ Soldul contului este un sold creditor.Contabilitatea Imobilizărilor Corporale − − − 2911 “Provizioane pentru deprecierea terenurilor şi amenajărilor de terenuri” 2912 “Provizioane pentru deprecierea construcţiilor” 2913 “Provizioane pentru deprecierea instalaţiilor.2 Contabilitatea intrărilor de imobilizări corporale Căile de intrare a imobilizărilor corporale în cadrul unei unităţi sunt următoarele: • • • • • • • Prin achiziţie de la furnizori. 37 • Modificări ale mijloacelor fixe ce au loc cu ocazia reevaluării. Creşterea valorii contabile prin modernizări şi investiţii. Mijloace fixe de natura obiectelor de inventar. primite cu titlul gratuit-prin donaţie. Dintre aceste căi de intrare a imobilizărilor corporale.

Expertiza tehnică. intrate în patrimoniu cu ocazia asocierii. Declaraţia de subscriere. rezultatele evaluăriifiind consemnate într-un Proces verbal de recepţie. atunci când nu există documente pentru aport în natură la capitalul social. Diferenţa dintre valoarea de emisiune şi valoarea nominală a acţiunilor cesionate este înregistrată ca primă de aport. Documentele pe baza cărora se înregistrează în contabilitate aportul în natură sunt Contractul de societate. construcţii în regie proprie de mijloace fixe şi terenuri Mijloacele fixe ca aport în natură se înregistrează în contabilitate la valoarea de intrare..Intrarea unui teren prin aport în natură pe baza Procesului Verbal de Recepţie.500 lei.Contabilitatea Imobilizărilor Corporale 3. Aportul în natură este supus evaluării de un expert tehnic. primiri cu titlu gratuit. 1 38 . fuziunii etc. Cererea de menţiune atunci când se majorează capitalul social. Un acţionar aduce ca aport în natură un utilaj evaluat de comisia tehnică de expertiză la o valoare de 5800lei. Această valoare este asimilată cu “valoarea de aport sau de utilitate acceptată de părţi pentru mijloace fixe. De asemenea. cumpărări. conform cu statutul şi contractul” 1 de societate. Facilităţile vamale şi fiscale privind importurile.1 Aporturi. de bunuri mobile corporale şi/sau necorporale care constituie aport în natură la capitalul social sau reprezintă contribuţie la o asociaţie în participaţie asociaţie familială. 38 Operaţii: 1.2. preţ apropiat de valoarea contabilă a acţiunii. în sensul exceptării de la plată. Statutul societăţii (la înfiinţare). orice creştere sau micşorare de capital social trebuie înregistrată la Registrul Comerţului prin Cererea de menţiune. sunt în vigoare în condiţiile prevăzute de lege. 2.Societatea emite 500 acţiuni. Sub aspect juridic. Înregistrarea în contabilitate se realizează în baza raportului întocmit de comisia de evaluare şi supus aprobării Consiliului de Administraţie. valoarea nominală a acţiunii este de 13 lei. înregistrat la valoarea de aport de 10. supus aprobării Adunării Generale a Asociaţilor şi Consiliului de Adiministraţie În situaţia în care creşterea de capital este realizată prin aport în natură sunt evaluate la preţul de emisiune. înregistrarea acestuia în contabilitate se face numai în urma unei expertize tehnice de specialitate şi a aprobării Consiliului de Administraţie în urma expertizei.

Se întocmeşte. anul. 1. capitalul subscris nevărsat devine capital subscris vărsat 2.02. data amortizării complete (anul şi luna) durata de serviciu normată şi norma de amortizare procentuală. documentul justificativ este Factura fiscală. 2002 Raportul Comisiei de Evaluare Subscrierea de capital social ca aport în natură Depunerea efectivă a aportului Concomitent. gradul de clasificare.Contabilitatea Imobilizărilor Corporale Acţionarul care a depus capitalul social în valută primeşte 450 de acţiuni cu valoarea nominală de 13lei pe acţiune. Direcţia de Telecomunicaţii Prahova REGISTRU JURNAL Nr. 2002 Document 3 Proces Verbal de Recepţie Explicaţii 4 Intrarea unui teren prin aport în natură Concomitent. Procesul Verbal de Recepţie. Operaţii: 39 . iar pentru evidenţa analitică Fişa Mijlocului Fix. Data Crt 1 2 1. care cuprinde categoria. Acţiunile ce reprezintă aporturi în natură trebuie acoperite integral.02. luna. data dării în folosinţă. capitalul subscris nevărsat devine capital subscris vărsat Simbol conturi Debit Credit 5 6 456 2111 1011 1011 456 1012 Sume Debit 7 10500 10500 10500 Credit 8 10500 10500 10500 456 % 1011 1014 456 5850 % 5800 50 5850 2131 5850 1011 1012 5800 5800 39 Pentru imobilizările achiziţionate cu cu titlul oneros. care precizează toate elementele de detaliu privind costul de achiziţie al mijlocului fix. 1.

Costul efectiv de producţie al imobilizărilor corporale include şi cheltuielile financiare cu condiţia ca dobânzile aferente împrumuturilor pentru finanţarea investiţiei să fie aferente perioadei de execuţie.02 2002 Factura nr.INTE S.02.01) Cheltuieli privind remuneraţiile datorate (15.02.. privind Costul îndatoririi. evaluate prin însumarea tuturor cheltuielilor ocazionate de realizarea lor.C.L.raţional” de costul de fabricaţie al imobilizărilor.0279432/10. Costul efectiv cuprinde totalitatea cheltuielilor de achiziţie cu materii prime şi materiale. 3.027943 2/10. două instalaţii de măsurare în valoare de 7500 lei/ buc. Documentele pe baza cărora mijloacele fixe din producţie proprie se înregistrează în contabilitate sunt Bonul de Predare şi Procesul Verbal de Recepţie. Societatea achiziţionează de la S. pentru care nu s-au întocmit formele de înregistrare a mijloacelor fixe şi vor fi cuprinse în grupa ce urmează înregistrarea lor ca mijloace fixe.Contabilitatea Imobilizărilor Corporale 3.01) 1500 lei 3500 lei 40 . cheltuielile directe şi cele indirecte determinate . 2002 Achiziţionarea a două instalaţii de măsurare % 2132 4426 404 % 15000 2850 17850 Achiziţiile de mijloace fixe în devize se înregistrează în contabilitate atât în moneda străină cât şi în lei. conform documentelor din luna ianuarie 2010 − − Cheltuieli privind materiile prime şi materialele (1. consumate. Societatea colectează cheltuieli pentru investiţii în curs. Mijloacele fixe produse de societate se evaluează la costul efectiv de producţie. la cursul valutar de schimb în vigoare la data efectuării lor. supuse amortizării sunt capacităţile puse în funcţiune parţial.R. conform Facturii nr.2010. potrivit standardelor internaţionale Asimilate mijloacelor fixe. 10. 40 Operaţii: 8.

2002 Notă conabilă nr. 10.01. Înregistrările lunare se fac după natura cheltuielilor ca în luna ianuarie. Se înregistrează astfel investiţia terminată şi trcută în categoria mijloacelor fixe (în contabilitatea sintetică).01. 2002 Bon de Consum Cheltuieli cu materii prime şi materiale consumabile Cheltuieli cu salariile Alte cheltuieli cu serviciile executate de terţi Cheltuieli cu impozite şi taxe 601 301 1500 1500 15. 2002 Stat de Salarii Factura nr 153554 641 628 421 401 3500 600 3500 600 635 446 300 300 9 25.01.01.23 Investiţia în curs se înregistrează la valoarea cumulată a tuturor cheltuielilor efectuate pentru investiţie 2311.Contabilitatea Imobilizărilor Corporale − − Alte cheltuieli cu serviciile executate de terţi (16. 2002 16.01 2002 17.01. 1.666/lună (5900 x100/12) (s-a considerat că investiţia este cumulul costurilor pe luna ianuarie 2010). Amortizarea investiţiei fără forme de înregistrare la mijloace fixe este de 49166.00 lei. cumulul cheltuielilor cu investiţiile în curs au o valoare de 10000.01) Alte cheltuieli cu impozite. La 25. taxe şi vărsăminte asimilate (17. 8.01) 600 lei 300lei 9. 11.1 722 5900 5900 41 . Totalul cheltuielilor au o valoare fr 159. În lunile următoare.2010 investiţia în curs se înregistrează la valoarea cumulată a tuturor cheltuielilor efectuate pentru investiţie. Amortizarea cumulată la terminarea investiţiei este de 800.

de utilitatea şi locul unde se află.66 Intrarea în contabilitate a imobilizărilor corporale primite cu titlul gratuit sau din donaţii se face pe baza Procesului Verbal de Recepţie. sunt supuse impozitării imediat sau pot fi eşalonate pe mai multe exerciţii”1.1Fără forme de înregistrare la mijloace fixe 10. 42 Operaţii: 12.2010. cu titlul gratuit sau prin subvenţie de stat.23 Amortizarea investiţiei fără forme de înregistrare la mijloace fixe Înregistrarea investiţiei terminate şi trecute la categoria mijloace fixe (pentru contabilitatea sintetică) 6811 281. “Din punct de vedere fiscal.02. Societatea înregistrează angajamentul statului de a-i acorda o subvenţie de 2000lei pentru finanţarea parţială a unei achiziţii şi punerii funcţiune a unui utilaj la data de 17. 1 43 42 .66 11. supusă aprobării Consiliului de Administraţie. Subvenţiile în care impozitarea poate fi eşalonată sunt specifice celor acordate pentru echipamente amortizabile respectiv.1 49166. 2002 Notă contabilă nr. 2112 281.Contabilitatea Imobilizărilor Corporale Analitic 2311. TVA este deductibilă la darea în folosinţă atunci când finanţarea este proprie sau de la stat. În ceea ce priveşte TVA.1 2311. are la bază valoarea actuală estimată la înscrierea lor în activ.1 281 19500 49166. activele imobilizate necorporale şi corporale. sau apropiate pentru mijloace fixe deţinute cu titlul gratuit.66 19500 49166. Expertiza tehnică. 25.01.66 49166. imobilizările provenite din donaţii. ţinând seama de valoarea justă a mijloacelor fixe cu caracteristici tehnice similare. subvenţiile ca şi activele imobilizate intrate prin donaţii sau cu titlu gratuit sunt exonerate atunci când sunt destinate reglării unei investiţii determinate.

7193480 /10. 12.33 108. se obţin produse reziduale valorificate la un preţ de 250 (25.2010 se înregistrează primirea efectivă a subvenţiei de 2000 în cadrul contului bancar.03. 2002 Nota contabilă nr.03. În urma probelor tehnologice. 17. 15. Durata normală de funcţionare a mijlocului fix este de 5 ani şi amortizarea lui se face liniar. La 15.33 43 . 25.2010 conform Facturii nr. 7193480 Extras de cont OP12 Se achiziţionează utilajul la cost de achiziţie de 6000 lei Primirea efectivă a subvenţiei în contul bancar Se achită factura furnizorului Se recepţionează utilajul la mijloace fixe (la care se adaugă valoarea cheltuielilor de montaj.2010). 2002 15.03.03. 16.02.2010 se achită factura furnizorului. 2002 Nota Dreptul de a primi contabilă subvenţia de la nr. 25. 2002 % 2312 4426 5121 404 % 6000 1140 2000 7140 14.25 6811 2813 108. 2002 16. la cost de achiziţie de 6000. 17.03.Contabilitatea Imobilizărilor Corporale 13.03. 15. 2002 445 2000 404 5121 7140 7140 PV de Recepţie 2311 % 2312 722 6500 % 6000 500 17. 10. Se achiziţionează utilajul.Cheltuiele de montaj şi cu probele tehnologice se ridică la 7500 lei.15 stat Factura nr. TVA 19%. mai puţin produsele reziduale valorificate) Amortizarea lunară Lunar se trece la venituri partea corespunzătoare 445 131 2000 2000 13.03.03.03 2010 14.03. 17. La 17. la data de 10.

03. Operaţii: 20.2010.”1 Operaţii: 18. 214390 Modernizarea unei instalaţii prin intermediul unei firme % 2131 4426 404 % 1200 228 1428 1 44 . Accesoriile achiziţionate se încorporează în valoarea mijlocului fix. 20. 2002 F732004 Achiziţionarea de accesorii % 301 4426 401 % 700 133 700 833 19. mărind-o în mod corespunzător.03. 732004/20.Contabilitatea Imobilizărilor Corporale pentru subvenţia pentru investiţii Dintre operaţiile particulare de intrare a mijloacelor fixe sunt: a) Creşterea valorii contabile a imobilizărilor corporale prin adăugarea de accesorii care schimbă parametri tehnici iniţiali.Ca exemple pot fi: creşterea duratei de serviciu normală a mijloacelor fixe. PV de Recepţie Accesoriile se 2132 încorporează la valoarea mijlocului fix 301 700 b)Creşterea valorii contabile a mijloacelor fixe prin modernizare.Societatea realizează prin intermediul unei unităţi specializate modernizarea unei instalaţii tehnice în valoare de 1200 lei conform Facturii nr. sporirea capacităţii de producţie.03.03. 22. În această situaţie se află “creşterea valorii mijloacelor fixe prin adăugarea de accesorii. 2002 Factura nr. Se achiziţionează accesorii de la SC PRODUCT SA conform Facturii nr. 18. 2002 20.214390/22.03. aparate de măsură şi control ori alte părţi componente. o ameliorare substanţială a calităţii producţiei sau diminuarea cheltuielilor de exploatare. 44 20. 19. Cheltuielile care îmbunătăţesc performanţele mijloacelor fixe faţă de parametri funcţionali stabiliţi iniţial şi care asigură obţinerea de venituri suplimentare faţă de cele realizate ci mijloacele iniţiale pot fi incluse în valoarea contabilă de intrare.2010 în valoare de 700 lei .

Se ia cu chirie un mijloc fix la 10.. valoarea de intrare a mijloacelor luate cu chirie. nivelul chiriei pe piaţa internă şi externă pentru bunuri similare. Soldul contului arată valoarea mijloacelor fixe luate cu chirie la un moment dat. 45 45 .Contabilitatea Imobilizărilor Corporale specializate 3. dotările de care beneficiază bunul. Mijloacele fixe închiriate se amortizează de către unitatea proprietară.2010 cu valoarea de 1800 lei cu chiria de 150lei. Operaţii: 21. Contractul de Închiriere se încheie între proprietarul bunului şi persoane juridice sau fizice române sau străine. În debitul contului se înregistrează pe baza contractelor sau proceselor verbale de închiriere. Contabilitatea mijloacelor fixe luate cu chirie de la terţi în baza contractului încheiat se ţine cu ajutorul contului în afara bilanţului 8031 .Mijloace fixe luate cu chirie.03. La baza calculului chiriei se au în vedere elemente ca: valoarea bunului închiriat. care se achită la data de 15.03.2 Închirieri de mijloace fixe şi terenuri Mijloacele fixe şi terenurile pot intra în unitate cu chirie în urma semnării Contractului de Închiriere între părţi. amplasarea pe zone de interes. Prin contract se convine asupra clauzelor care să asigure exploatarea bunului închiriat potrivit specificului acestuia. iar în creditul contului valoarea aceloraşi mijloace fixe restituite pe baza proceselor verbale de predare.2010 şi la data de 15.2. 2010. importanţa socială a activităţii pentru desfăşurarea căreia urmează a fi folosit bunul închiriat şi alte elemente de asemenea natură.04.

2002 Se înregistrează chiria datorată Se plăteşte chiria Se înregistrează chiria datorată Se plăteşte chiria La terminarea contractului se creditează 8031 cu valoarea mijlocul fix % 612 4426 401 % 612 4426 401 - 401 % 75 14. Amortizărilor li se atribuie un triplu rol în plan contabil. “amortizările permit integrarea în costurile de producţie ale întreprinderii a cheltuielilor care reprezintă investiţiile necesare”1.03. 1 46 46 . timpului şi schimbărilor tehnice pe care le suferă cea mai mare parte a imobilizărilor.25 89.03.b 10.04.04. 2002 Contractul de Închiriere nr.25 89.f 5121 8031 89. se constată deprecierea datorată uzurii.Contabilitatea Imobilizărilor Corporale 21. economic şi financiar.25 - 89. Din punct de vedere financiar amortizările reprezintă sursa de finanţare pentru reconstituirea activelor fixe.e 21.25 1800 3. 2002 15.a 10. Din punct de vedere economic.18 Primirea mijlocului fix conform PV de Închiriere 8031 - 1800 - 21.3 Amortizarea imobilizărilor corporale şi implicaţiile ei fiscale Standardele de contabilitate internaţională definesc amortizarea ca fiind alocarea valorii amortizabile a unui activ de-a lungul duratei sale de viaţă estimată.25 % 75 14.25 89. 2002 15.25 21.586923 OP nr. cu ajutorul amortizărilor. Transferul amortizării asupra cheltuielilor exerciţiului are loc în funcţie de durata economică de utilizare a activului imobilizat.c 21.25 21. 2002 15.d 5121 401 89.718 PV de Închiriere Factura nr.12 Factura nr557987 OP nr. Din punct de vedere contabil.03.

47 . Aceasta reprezintă în cele mai multe ţări baza de calcul a amortizării. în care regulile de întocmire a bilanţului contabil sunt independente de cele privind întocmirea bilanţului fiscal. durata de viaţă (utilizare) stabilită de organisme publice. Belgia etc. 2. se face prin întocmirea unui tablou previzional numit Plan de amortizare care trebuie să cuprindă pentru fiecare imobilizare în parte valoarea de intrare sau contabilă. Există însă şi ţări. Se practică în Franţa şi în alte ţări ale Europei occidentale continentale. lăsând la latitudinea agentului economic fixarea datelor de amortizare economică. Ea se referă la: − − reducerea valorii mijloacelor fixe ca urmare a uzurii lor. 47 În România. în condiţiile în care acesta nu are nici o incidenţă asupra rezultatului impozabil. Privită în timp. Eşalonarea includerii pe cheltuieli a imobilizărilor corporale pe întreaga lor durată de utilizare. cu titlu indicativ în limita cărora practicându-se următoarele soluţii: − agenţii economici pot să-şi stabilească propriile durate de folosinţă indiferent de condiţiile concrete de utilizare a activelor patrimoniale imobilizate. în funcţie de durata lor de utilizare. amortizarea aferentă deprecierii anuale şi valoarea netă contabilă la finele fiecărui exerciţiu. duratele de amortizare se stabilesc de către Guvern şi se revizuiesc la 5 ani. Astfel. în special în cele anglo-saxone (Maria Britanie. Însă. SUA. − durata de viaţă reglementată de o manieră imperativă. amortizarea constituie procesul de repartiţie a costului de achiziţie (valoarea contabilă) a imobilizărilor pe mai multe exerciţii.). De exemplu în SUA sunt fixate durate legale de amortizare inferioare duratei de utilizare a imobilizărilor amortizabile. iar în Japonia sunt fixate imperativ duratele de amortizare fiscale. Planul de amortizare poate fi întocmit atunci când sunt cunoscute următoarele trei elemente: 1.Contabilitatea Imobilizărilor Corporale Amortizarea corespunzătoare perioadei contabile se scade în mod direct sau indirect. costul de producţie sau valoarea de utilitate. trecerea eşalonată pe cheltuieli a imobilizărilor corporale. cazuri în care baza de calcul a amortizării poate fi reprezentată de valoarea de înlocuire a imobilizărilor. Valoarea contabilă sau de intrare reprezentată de costul de achiziţie. valoarea de înlocuire poate constitui baza de calcul a amortizării imobilizărilor numai la întocmirea bilanţului contabil. din profitul sau pierderea înregistrate în perioada respectivă. Durata de viaţă a imobilizărilor supuse amortizării este determinată diferit de la ţară la ţară.

În România. numărul de schimburi preconizat. care în cazul imobilizărilor trebuie să fie superioară unui exerciţiu financiar spre deosebire de stocuri (materii prime. cu excepţia: − − pădurilor şi celorlalte resurse care se regenerează pe cale naturală. se are în vedere uzura morală ce decurge din schimbările tehnologice. au o durată de viaţă limitată. îmbunătăţirea structurii producţiei. modernizări. Referitor la durata de utilizare a imobilizărilor. Sunt supuse amortizării bunurile şi valorile destinate să servească activitatea pe o perioadă mai mare de un an. Delimitarea în timp a duratei de utilizare este criteriul convenţional de separare a imobilizărilor de stocuri. sunt deţinute de o întreprindere pentru a fi utilizate în producţie sau în furnizarea de bunuri şi servicii. expirarea unor contracte de locaţii etc. agentul economic care imobilizează capital în active corporale supuse deprecierii prin utilizare în timp vor calcula. IAS16 precizează: . pentru a fi închiriate terţilor sau pentru scopuri administrative”1. Durata de utilizare a imobilizărilor poate fi mai mică decât durata fizică de viaţă a imobilizărilor întrucât pe lângă uzura fizică care depinde de condiţiile de utilizare. înregistra în contabilitate şi recupera uzura fizică şi morală a acestora pentru refacerea capitalului imobilizat. − − 1 2 48 49 48 .durata de viaţă utilă este fie perioada pe parcursul căreia se estimează că întreprinderea va utiliza activul supus amortizării sau numărul unităţilor produse sau a unor unităţi similare ce se estimează că vor fi obţinute de întreprindere prin folosirea activului respectiv”2. petrolului. cererea pieţii. iar al doilea criteriu este valoarea mare a lor.16 Terenuri şi Mijloace fixe se aplică tuturor activelor supuse amortizării. cheltuielilor cu exploatarea şi extracţia minereurilor. Pentru delimitarea în general a imobilizărilor de stocuri se are în vedere durata utilizării. cu întreaga lor valoare. materiale consumabile) care se consumă şi se impută direct în cheltuielile de exploatare. reparaţii.Contabilitatea Imobilizărilor Corporale Standardul Internaţional de Contabilitate nr. fondului comercial.. costurilor de cercetare şi dezvoltare. care se consumă treptat. Standardul Internaţional de Contabilitate nr.16 Terenuri şi Mijloace fixe precizează că “activele imobilizate sunt bunurile care îndeplinesc condiţiile: • • • se estimează că sunt folosite pentru mai mult de o perioadă contabilă. gazelor naturale şi altor resurse neregenerabile similare.

bălţile. fiind de natură diferită judecata lor din punct de vedere contabil trebuie făcută diferit. Plantaţiile tinere şi plantaţiile de protecţie sunt scutite de calculul amortizării până la trecerea pe rod a plantaţiilor tinere şi primii 5 ani pentru plantaţiile de protecţie. O asemenea abordare se precizează că trebuie abordată astfel: − − terenurile şi construcţiile sunt două categorii distincte. amortizarea se va determina în funcţie de valoarea finală. în practică există anumite întreprinderi care nu consideră construcţiile ca imobilizări amortizabile pe cosiderentul că valoarea acumulată a construcţiilor şi terenurile pe care ele sunt construite nu se diminuează în timp. inclusiv cele împădurite. iar orice creştere a valorii terenurilor tratată diferit e amortizarea privitoare la clădiri. Cu toate acestea. cu aprobarea Consiliului de Administraţie.. La întreprinderile în care terenurile au o durată de utilizare limitată. Terenurile cu a durată de utilizare nelimitată. precum şi terenurile. de deschidere a zăcămintelor.Contabilitatea Imobilizărilor Corporale Excepţiile menţionate îşi au aplicaţie în reproducerea pe cale naturală (păduri şi alte resurse). se cuprind în grupa la care urmează. recuperarea în întregime a cheltuielilor cu profitul realizat ca urmare a utilizării imobilizării (cercetare. precum şi cele pentru realizarea lucrărilor minere subterane. Sunt asimilate mijloacelor fixe şi se supun amortizării următoarele: • • investiţiile efectuate la mijloacele fixe (închiriate). pentru care nu s-au întocmit forme de înregistrare ca mijloace fixe. iar valoarea neamortizată până la acea dată se va recupera pe durata normală de utilizare rămasă. de regulă. constituie imobilizări amortizabile. .dezvoltare). capacităţile puse în funcţiune parţial. de aceea. a se înregistra ca mijloace fixe. construcţiile de orice fel. nu se amortizează.”1 Obiectul amortizării este reprezentat de toate imobilizările corporale. în sensul că terenurile trebuie înregistrate distinct. la valoarea rezultată prin însumarea cheltuielilor ocazionate de realizarea lor. • investiţiile în vederea valorificării de substanţe minerale utile. ele se includ în categoria imobilizărilor amortizabile. cărbuni şi alte zăcăminte ce se exploatează la suprafaţă. lacurile. iazurile care sunt rezultatul unor investiţii. includerea în cheltuielile efectuate cu investiţia respectivă în activitatea de exploatare (prospecţiuni şi extracţie). 50 49 . • 1 investiţiile efectuate la mijloacele fixe pentru îmbunătăţirea parametrilor tehnici iniţiali. Amortizarea acestora se recuperează în maximum 10 ani. cu excepţiile următoare: mijloace fixe aparţinând proprietăţii publice. La punerea în funcţiune cu ocazia recepţiei finale.Spre deosebire de terenuri.

care din motive geologo-tehnice şi economice obiective. din afara perimetrelor de exploatare. indiferent de valoarea şi durata de utilizare. la propunerea Agenţiei Naţionale pentru Rezervele Minerale. să asigure obţinerea de venituri suplimentare faţă de cele realizate cu mijloacele fixe iniţiale. animalele care nu au îndeplinit condiţiile pentru a fi trecute la animale adulte. precum şi lucrările de combatere a eroziunii solului. agenţii economici sunt scutiţi de calculul amortizării cu avizul teritorial al Ministrului Finanţelor pentru următoarele active circulante: • • • ruinele trecute în conservare sau scoase definitiv din funcţiune. care nu modifică parametrii tehnici iniţiali ai mijlocului fix. sculele. precum şi sondele de cercetare geologică care au pus în evidenţă acumulări de hidrocarburi dar. • • • • • • • • prototipuri. destinate apărării. de desecare. pădurile. animale de îngrăşat. lucrările de îmbunătăţiri funciare şi de gospodărire a apelor. atâta timp cât servesc ca model la executarea producţiei de serie. păsările şi coloniile de albine. cu caracter general de deservire.Contabilitatea Imobilizărilor Corporale Cheltuielile efectuate la mijloacele fixe pentru a fi considerate ca modernizare a acestora trebuie să aibă următoarele efecte: − − să îmbunătăţească efectiv performanţele mijloacelor fixe faţă de parametri funcţionali stabiliţi iniţial. instrumentele şi dispozitivele speciale ce se folosesc fie la fabricarea anumitor produse în serie. În situaţii justificate. investiţiile efectuate pentru realizarea lucrărilor minere. precum şi cele pentru foraj executate pentru exploatări. precum şi sondele de ţiţei şi gaze care nu se dau în producţie. inclusiv seria zero sau sunt supuse încercărilor în vederea omologării la producător. de regularizare a scurgerii apelor pe 50 . contra inundaţiilor şi înlăturării excesului de umiditate şi anume: diguri şi canale principale. capul unor zăcăminte de ţiţei. construcţiile şi instalaţiile provizorii. îmbrăcămintea specială. nu pot fi exploatate. indiferent de valoarea şi durata de funcţionare normal. Nu sunt considerate mijloace fixe şi nu se supun amortizării următoarele: motoarele. precum şi accesoriile de pat. aparatele şi alte subansambluri de mijloace fixe procurate în scopul înlocuirii componentelor uzate cu ocazia reparaţiilor de orice fel. sondele situate în gaz. prospecţiuni geologice şi geofizice foraje pentru alimentarea cu apă care nu au dat rezultate. fie la executarea unei anumite comenzi. mijloacele fixe în cadrul obiectivelor economice trecute în conservare pe o perioadă mai mare de 30 de zile. la echipamentul de protecţie şi de lucru.

accelerată.(2) sau (3) (1) (2) (3) CA = 100 x100 n A = VxCA A= V n 1 51 51 . Competenţele de aprobare a amortizării liniare şi degresive revin Consiliului de Administraţie al agentului economic respectiv responsabilului cu gestiunea patrimoniului. amortizarea liniară îmbracă două forme: a) Amortizarea liniară temporală b) Amortizarea liniara funcţională (nu se practică în România) a) Amortizarea liniară temporală Potrivit amortizării liniare temporale cota de amortizare liniară se calculează prin divizarea lui 100 la numărul de ani a duratei de viaţă (n) a imobilizării . Metodele de amortizare practicate pentru determinarea şi repartizarea cheltuielilor cu amortizarea imobilizărilor pe durata de utilizare a acestora. 3. la propunerea organelor menţionate. Din punct de vedere al metodologiei de calcul. În cadrul Direcţiei de Telecomunicaţii Iaşi se utilizează metoda amortizării liniare temporală. precum şi celelalte căi de comunicaţii.54/aug.3. podurile.Contabilitatea Imobilizărilor Corporale versanţi şi de corectare a torenţiilor destinate apărării terenurilor agricole ori silvice şi obiectivelor social-economice din zona apărată. degresivă. modificată şi completată prin Ordonanţa nr.1 Regimuri de amortizare admise în România În România. permite repartizarea uniformă a cheltuielilor cu amortizarea asupra duratei de utilizare a unei imobilizări”1. cea mai justificată economic. Metoda amortizării liniare sau constante. în cazul persoanelor juridice fără scop lucrativ.(1). tunelele de metrou.15/1994 privind amortizarea capitalului imobilizat în active corporale şi necorporale. drumurile. potrivit Legii nr. infrastructura căii ferate. Menţinerea metodelor utilizate pentru calculul amortismentelor în vederea comparării datelor de la un exerciţiu la altul este de asemenea prevăzută şi în legislaţia din România. iar amortizarea anuală poate fi determinată după relaţia nr. Utilizarea regimului de amortizare accelerată se aprobă de către organul teritorial al Ministerului Finanţelor. 1997 unităţile care desfăşoară activităţi cu caracter economic amortizează mijloacele fixe utilizând unul dintre regimurile de amortizare: amortizare liniară. 3.relaţia nr. apeductele. considerată a fi cea mai apropiată de deprecierea reală a imobilizărilor şi prin urmare. deoarece .. canalele navigabile.

însă nu ţine seama de influenţa progresului tehnic. Anul N 1000 1000 5000 Valoarea netă contabilă 4000 3000 2000 1000 - Amortizarea liniară este clasică. Anul N 4000 1000 2000 3.000.amortizarea anuală.000. Exerciţiul Valoarea Amortizarea Crt financiar imobilizării la începutul pe an cumulată exerciţiului 1. respectiv de uzura morală.3.000 x 20% = 10.3 CA = 100 x100 = 20 % 5 A = 50. Calculul amortizării are la bază regula fiscală care presupune corectarea ratei liniare cu coeficienţii multiplicativi stabiliţi prin Legea nr. cheltuielilor exerciţiului şi a costurilor în timp.cota de amortizare liniară. Exemplu: Un mijloc fix intră în funcţiune cu o valoare de intrare de 50. 52 Aceşti coeficienţi de multiplicare sunt stabiliţi astfel: − 1.3 Planul de amortizare după sistemul liniar Nr.000.000lei şi o durată normală de utilizare de 5 ani trebuie să fie amortizat. Prezintă avantajul că atenuează tendinţa unităţilor patrimoniale de eludare a fiscalităţii. Anul N 3000 1000 3000 4. tradiţională şi simplă. Anul N 5000 1000 1000 2. fiind cea mai folosită datorită uniformităţii.valoarea de intrare sau contabilă a imobilizării supuse amortizării. Anul N 2000 1000 4000 5.15/1994. V .000lei/an Tabelul 3. Planul de amortizare după sistemul liniar se poate urmări în tabelul nr. 52 . A . n . Sistemul liniar constituie baza calcul a celorlalte sisteme de amortizare. Amortizarea degresivă permite recuperarea accentuată a amortizării în primii ani de la punere în funcţiune.5 dacă durata normală de utilizare a mijlocului fix de amortizare este între 2 şi 5 ani.durata de viaţă a imobilizării.Contabilitatea Imobilizărilor Corporale Unde: − − − − CA .

iar amortizarea medie anuală liniară va fi obţinută prin raportarea valorii rămase de recuperat la numărul de ani rămaşi. cota de amortizare degresivă corespunzătoare”1.3. care nu conţine influenţa uzurii morale.Contabilitatea Imobilizărilor Corporale − − 2. are acest principiu ca baza de calcul a amortizării anuale. este egală sau mai mică cu/decât amortizarea anuală.000. Amortizarea anuală. Planul de amortizare degresivă varianta AD1 este prezentat în tabelul nr. Varianta AD1 – fără influenţa uzurii morale.2002 a cărui valoare de intrare este de 15. Din acel an de funcţionare şi până la expirarea duratei de funcţionare se trece la amortizarea liniară. Cota de amortizare liniara = 100 x100 = 20 % 5 Durata normală de utilizare este de 5 ani. conţine şi influenţa uzurii morale care acţionează asupra mijloacelor fixe şi reflectă această uzură în calculul amortizării anuale. Aceasta se determină din raportul dintre valoarea rămasă de recuperat şi numărul de ani de funcţionare rămaşi.5 astfel: 1 53 53 . în funcţie de care. a celei mai mari părţi de capitaluri imobilizate. pentru următorii ani. cota de amortizare liniară se multiplică cu coeficientul 1.5 dacă durata normală de utilizare a mijlocului fix de amortizare este între 10 şi 20 ani. încă din primii ani. se calculează aplicând asupra valorii de intrare sau a valorii rămase actualizate a mijlocului fix. Astfel pentru mijloacele fixe intrate în funcţiune înainte de 31 decembrie 1993 se poate utiliza regimul de amortizare degresivă fără influenţa uzurii normale (AD1) iar pentru mijloacele fixe intrate în funcţiune după 31 decembrie 1993 poate fi folosit regimul de amortizare degresivă cu influenţa uzurii morale (AD2). Spre deosebire de varianta AD1. Un mijloc fix (utilaj) achiziţionat la 1.3. Acest regim este specific unei politici de stimulare a investiţiilor.01.000lei. amortizabil pe durata de 5 ani. Varianta AD1. varianta AD2 permite amortizarea valorii de intrare a mijloacelor fixe într-o perioadă de timp mai mică decât perioada duratei normale de utilizare. Varianta AD2. 2.0 dacă durata normală de utilizare a mijlocului fix de amortizare este între 5 şi 10 ani. diferenţa în ani reprezentând influenţa uzurii morale. se calculează prin aplicarea aceleiaşi cote de amortizare degresivă asupra valorii rămase de recuperat până în anul de funcţionare în care amortizarea anuală rezultată. “Principiul de bază al amortizării degresive constă în modul diferit de calculare a amortizării anuale faţă de regimul liniar şi anume: amortizarea anuală degresivă pentru primul an de funcţionare. Regimul de amortizare degresivă se aplică două variante determinate de data de intrare în funcţiune a mijlocului fix. Exemplu: 1. pentru că permite recuperarea. care la rândul ei poate fi reinvestită.

01.3 Plan de amortizare degresivă .3.4. Aa = amortizarea anuală.Contabilitatea Imobilizărilor Corporale Cota de amortizare în regim degresiv = 20 x1. D N = 8 ani (durata normală de utilizare) 54 . Cad1 = cota de amortizare degresivă.2010 cu o valoare de 3000 lei are o durată normală de utilizare de 8 ani. animalelor. plantaţiilor” Amortizarea lunară aferentă fiecărui an Amortizare lunara = Amortizare a anual ă 12 54 2.varianta AD1 Anul Calculul amortizării anuale 1500 x 30% 1050 x 30% 735 x 30% < 735 : 3 ani 735 : 3 ani 735 : 3 ani Total Valoarea degresivă a amortizării 450 315 245 245 245 1500 Valoarea rămasă 1050 735 490 245 0 - 2009 (I) 2010 (II) 2011 (III) 2012 (IV) 2013 (V) Înregistrarea lunară în contabilitate este: 6811 “Cheltuieli de exploatare privind amortizarea imobilizărilor” 2813 “Amortizarea instalaţiilor. Un mijloc de transport care a intrat în unitate la data de 1. mijloacelor de transport. Planul de amortizare degresivă varianta AD2 este prezentat în tabelul nr.3.5 = 30 % Unde: − − − CA = cota de amortizare liniară. Tabelul nr. Varianta AD2 cu influenţa uzurii morale.

Rl = rata anuală liniară. K= coeficient multiplicare. Rd = Rlxk Unde: − − Rd = rata anuală degresivă. recalculată în funcţie de rata medie de amortizare degresivă. Aceasta permite repartizarea valorii de intrare pe 55 .3.4 Plan de amortizare degresivă – varianta AD2 Anii Valoarea contabilă Amortizare Amortizare cumulată I 3000 750 750 (2002) II 3000 750 1500 (2003) III 3000 750 2250 (2004) IV 3000 750 3000 (2005) V-VIII Nu se mai calculează 55 Valoarea rămasă 2250 1500 750 0 Analizând varianta amortizării degresive ce ţine cont de uzura morală (AD2) se poate desprinde concluzia că recuperarea valorii de intrare este mai rapidă. 100 x 2 = 25% 8 − Rd = Dr = 100 100 = = 4 ani Rd 25 − DI = durata de utilizare în cadrul căreia se realizează amortizarea integrală: D I = D N − DR Tabelul nr.Contabilitatea Imobilizărilor Corporale D R = durata aferentă regimului liniar.

2. în cheltuielile a unei amortizări anuale de 50% din valoarea de intrare a mijlocului fix respectiv. Prin donaţii. Prin cesiune (vânzare): − − 3. “Competenţa de aprobarea utilizării regimului de amortizare accelerată revine Ministerului Finanţelor. Vânzare directă. Prin aport la capitalul altor întreprinderi. Amortizările anuale pentru exerciţiile următoare sunt calculate la valoarea rămasă de amortizat. Deci.Contabilitatea Imobilizărilor Corporale o perioadă de timp mai mică decât cea normală cu numărul de ani reprezentând influenţa uzurii morale. Ieşirea prin dezmembrare cu cheltuieli şi venituri. a consiliului de administraţie la regiile autonome”1. după regimul liniar. prin raportare la numărul de ani de utilizare rămaşi. Prin lipsuri la inventar: − Amortizate parţial – neimputate. în primul an. această variantă oferă posibilitatea reînnoirii mult mai rapide a mijloacelor fixe. Amortizarea accelerată constă în includerea în primul an de funcţionare. Vânzare prin licitaţie publică. respectiv. 1 56 56 . 5.4. la propunerea adunării generale a asociaţilor la societăţile comerciale şi. avem o cheltuială foarte importantă cu amortizarea. Amortizate parţial. 4. Contabilitatea ieşirilor de imobilizări corporale Căile de ieşire a imobilizărilor corporale din patrimoniul unei unităţi sunt: 1. Prin scoaterea din funcţiune: − − − Amortizate integral. Fiscal. este preferabil să fie utilizat pentru imobilizări cu o durată de viaţă normală foarte scurtă sau să se renunţe la ele imediat după primul an de funcţionare. Interesul fiscal al acestui tip de amortizare se manifestă în măsura în care. 3. pentru a beneficia de avantajele fiscale ale acestui regim de amortizare. iar în următorii ani cheltuielile sunt mult mai mici.

2010 se casează o instalaţie de lucru cu valoarea de intrare de 2000 lei. amortizată patrimoniu de 4000 lei. pe o perioadă de maximum 5 ani sau diminuează capitalurile proprii. acestea se valorifică prin vânzarea componentelor sau utilizarea lor pentru executarea altor mijloace fixe din unitate. 2. valoarea de intrare a acestora în patrimoniu poate să nu fie complet recuperată pe calea amortizării. Durata recuperării şi anuităţilor de acoperire a valorii neamortizate se stabilesc de către Consiliul de Administraţie al agentului economic. Operaţii: 1. Se înregistrează şi cheltuielile cu dezmembrarea de 150 lei. cât şi pentru cele cu valoare de intrare rămasă nerecuperată. parţial – 1800 lei. Evaluarea componentelor este realizată de către comisia de casare. nedeductibile fiscal. cu viza contabilului şef sau a responsabilului cu gestiunea patrimoniului. Această măsură se aplică atât pentru mijloacele fixe cu valoare de intrare complet amortizată. sau negociere directă. cu respectarea dispoziţiilor legale. 57 REGISTRU JURNAL 57 .2010 se casează aparatură birotică complet amortizată având valoarea de intrare în La data de 7. agenţii economici asigură acoperirea valori amortizate din sumele rezultate în urma valorificării acestora. Mijloacele fixe ies din funcţiune dacă sunt aprobate de Consiliul de Administraţie sau de responsabilul cu gestiunea patrimoniului.Contabilitatea Imobilizărilor Corporale − − Amortizate parţial – imputate (când fapta nu este penală). Aprobarea scoaterii din funcţiune este urmată de procedura de valorificare fie prin vânzare (licitaţie. Diferenţa rămasă neacoperită se include în cheltuielile excepţionale. În momentul ieşirii mijloacelor fixe din patrimoniu prin casare. Amortizate parţial – imputate (când fapta este de natură penală). pe cale amortizării a valorii de intrare a mijloacelor fixe scoase din funcţiune.04. Casarea mijloacelor fixe se face de către o comisie numită de organul care a aprobat scoaterea din funcţiune. La data de 3. În urma dezmembrării se recuperează piese de schimb în valoare de 250 lei.04. fie prin casare. Persoanele juridice fără scop lucrativ amortizează numai acele mijloace fixe pe care le folosesc în activităţile desfăşurate în scopul obţinerii de profit pentru care sunt plătitoare de impozit pe profit. În urma dezmembrării mijloacelor fixe. respectiv de responsabilul cu gestiunea patrimoniului. În cazul nerecuperării integrale. în cazul persoanelor juridice fără scop lucrativ.

04 2002 Nota contabila nr.04 2002 % 628 4426 401 % 150 28.04 2002 % 2813 6721 2131 % 1850 150 30 2000 2. Crt.a 7.d 7.5 178.b 7.43 PV de scoatere din funcţiune 6873 2813 100 100 2.04 2002 Nota contabila nr.5 2.636774 Explicaţii 4 Se casează aparatură birotică amortizată integral Se înregistrează cheltuieli ocazionate de casare Se înregistrează piese de schimb recuperate Diferenţa dintre venituri şi cheltuieli Se scoate din evidenţă mijlocul fix Simbol conturi Debit Credit 5 6 2814 214 Sume Debit 7 4000 Credit 8 4000 2.32 3014 7728 250 250 2. Data 2 1. în 6811 maxim 5 ani conform aprobării AGA sau a Consiliului de Administraţie se înregistrează anual cheltuielile în avans 58 471 30 Câştigurile sau pierderile generate de vânzarea unor imobilizări (care sunt considerate nerentabile) nu fac parte din operaţiile de producţie sau comercializate. Ca atare.Contabilitatea Imobilizărilor Corporale Nr.c 7.e Ulterior.03 2002 Document 3 PV de scoatere din funcţiune Factura nr. 1 1. cheltuielile şi veniturile care intervin 58 .

2009 societatea are un mijloc fix a cărui valoare de intrare a fost de 600 lei. Operaţii: 4.172492 Vânzarea efectivă a mijlocului de transport 461 % 7583 4427 1666 % 1400 266 3.04. Se vinde un mijloc de transport la data de 12. vor folosi conturile: 6721 “Cheltuieli privind activele cedate” şi 772 “Venituri din operaţii de capital”. Ele vor rămâne în continuare în evidenţă ca mijloace fixe de natura obiectelor de inventar până la casare sau cesiune. mijloace de transport nu vor fi trecute la obiecte de inventar. După ce au fost amortizate integral.04 2002 Factura nr. La 31.Contabilitatea Imobilizărilor Corporale în acest caz sunt excepţionale şi se înregistrează prin intervenţia conturilor 6583 “Cheltuieli privind activele cedate şi alte operaţii de capital” (cu valoarea rămasă de amortizat) şi 7583 “Venituri vânzarea activelor şi alte operaţii de capital”. echipamente de protecţie a valorilor umane şi materiale şi alte active corporale de natura obiectelor de inventar” 59 2814.04. pentru care amortizarea cumulată era de 432 lei. reflectate în analitic distincte ale conturilor de gestionarea ale imobilizărilor corporale. Societăţile care nu aplică Planul de conturi general în conformitate cu IAS.2001 privind stabilirea valori de intrare a mijloacelor fixe arată că acest plafon este de 8. 3. construcţii .04 2002 PV de Descărcarea % 2123 % 2600 scoatere gestiunii 2813 2400 din 6583 200 funcţiune În situaţia în care există mijloace fixe a căror valoare de intrare este inferioară plafonului valoric minim necesar pentru ca un bun să fie considerat mijloc fix (HG nr.000lei) atunci ele vor fi menţinute în evidenţa contabilă ca mijloace fixe de natura obiectelor de inventar. TVA 19%.2010 care valoarea de intrare de 2600 lei amortizat 2400.1 “Amortizarea altor imobilizări corporale de natura obiectelor de inventar” 59 − .a 12.000. preţul de vânzare negociat este de 1400 lei. Operaţii: 3.24 din 25.04.1 “Mobilier. aparatură birotică. Analiticele sunt: − 214. Mijloacele fixe care nu au însuşiri comune obiectelor de inventar cum ar fi clădiri. Bunul va fi trecut la mijloace fixe de natura obiectelor de inventar şi Consiliu de Administraţie decide recuperarea valorii în următoarele 12 luni.b 12. aceste mijloace fixe se scot din evidenţa contului care evidenţiază mijlocul fix şi se trec la obiecte de inventar.

Sistemul financiar-contabil al Direcţiei de Telecomunicaţii Prahova răspunde de organizarea şi funcţionarea în bune condiţii a contabilităţii valorilor patrimoniale.Contabilitatea Imobilizărilor Corporale 4. analizează şi comunică informaţii financiare relevante.04 2002 Nota contabilă nr. iar un sistem informaţional pentru conducere desfăşoară aceste funcţii pentru toate tipurile de informaţii ce afectează operaţiunile unei unităţi economice.1 2814. rezultatele financiare.000 432 140. •rolul vital jucat de subsistemele de contabilitate în generarea informaţiei ce ajută alte subsisteme în luarea de decizii.000 4. clasifică. cheltuielile de producţie sau circulaţia şi calculul conturilor. procesează. asigură 1 60 60 .1 214 600 600 281 6811 2814.a 31. în vederea colectării şi prelucrării datelor necesare producerii informaţiilor. asigură efectuarea corectă şi la timp a înregistrărilor contabile privind: fondurile fixe şi calculul amortizării acestora.1 432 140. care vor fi folosite la toate nivelurile decizionale ale conducerii şi controlului activităţilor organizaţiei”1.5 Analiza sistemului informaţional privind gestiunea imobilizărilor corporale la “Direcţia de Telecomunicaţii Prahova” Sistemul informaţional contabil este un subsistem al sistemului informaţional pentru conducere şi este definit ca “un set de resurse umane şi de capital. mijloacele circulante. Există două aspecte relevante ale sistemelor moderne de afaceri: •importanţa comunicării între subsistemele unităţii înainte de luarea unei anumite decizii. investiţiile. Un sistem informaţional contabil acumulează.30 Separarea în analiticul distinct al bunului şi amortizării cumulate Amortizarea în fiecare din următoarele 12 luni 214. investite într-o unitate economică.b CAP.

operaţie care se defalcă în conformitate cu natura acestor intrări. întocmeşte situaţia principalilor indicatori economico-financiari lunari. bilanţurile trimestriale şi anuale şi coordonează întocmirea raportului explicativ la acestea. astfel: • IP .intrări de imobilizări corporale prin procurări directe de la furnizori. precum şi calculul amortizării lor – versiunea 2002. oportunitatea şi economicitatea operaţiunilor. exercită controlul financiar preventiv privind legalitatea. necesitatea. • SALTEL – produs program de evidenţă a personalului şi calculul drepturilor salariale – versiunea 2002.) – versiunea 2002. organizează inventarierea periodică a tuturor valorilor patrimoniale. a rezultatelor inventarierii. Sistemul informaţional privind gestiunea de imobilizări corporale este o componentă a sistemului informaţional financiar-contabil. potrivit legii. întocmeşte lunar balanţa de verificare pentru conturile sintetice şi analitice şi urmăreşte concordanţa dintre acestea. împreună cu instrucţiunile de utilizare. pentru obţinerea balanţei de verificare şi a situaţiei financiare sunt: • CONTEL – produs program de contabilitate generală – versiunea 2002. • STOCTEL – produs program pentru gestiunea stocurilor – versiunea 2002. urmăreşte definitivarea. Aplicaţiile informatice folosite de către Direcţia de Telecomunicaţii Prahova. • IMOTEL – produs program pentru evidenţa imobilizărilor corporale şi necorporale. se definesc următoarele tipuri de operaţii ce definesc aceste mişcări: 61 I – Intrări de imobilizări corporale. conturi de trezorerie etc. pentru operarea mişcărilor din Registrul de Inventar al imobilizărilor corporale. • EVIPAR – produs program de evidenţă a partenerilor pentru operaţiunile reflectate în conturile debitoare/creditoare (clienţi. 61 . furnizori. În cadrul aplicaţiei IMOTEL. • C53 (CONCX) – produs program pentru centralizarea tuturor fişierelor cuprinzând balanţele de verificare ale sucursalelor necesare pentru obţinerea Balanţei de Verificare centralizate – versiunea 2002. Versiunile aplicaţiilor sunt puse la dispoziţia sucursalelor şi Administraţiei Centrale de către Direcţia Tehnologia Informaţiei. Aceasta are obligaţia actualizării aplicaţiilor informatice în funcţie de solicitările Direcţiei Executive Financiare şi a modificărilor prevederilor normelor legale.Contabilitatea Imobilizărilor Corporale respectarea cu stricteţe a prevederilor legale privind integritatea patrimoniului şi ia toate măsurile legale pentru reîntregirea acestuia în cazul în care acesta a fost păgubit.

E – Ieşiri de imobilizări corporale. •MM .modificări de valoare de imobilizări corporale constatate plusuri la inventar. • CI – modificări de cantitate şi valoare a imobilizărilor corporale intrate prin investiţii centralizate.modificări de valoare de imobilizări corporale constatate lipsuri în gestiune la inventariere. • EL .intrări de imobilizări corporale prin investiţii centralizate. dezmembrări.Contabilitatea Imobilizărilor Corporale • ID .modificări de valoare de imobilizări corporale intrate prin donaţii sau subvenţii. •MC . •ME .ieşiri de imobilizări corporale constatate lipsuri în gestiune la inventariere. • IR .ieşiri de imobilizări corporale prin casare.intrări de imobilizări corporale constatate plusuri în gestiune. operaţii care se defalcă în funcţie de 62 natura acestor modificări. •MT .modificări de valoare de imobilizări corporale intrate prin investiţii centralizate. • EN . astfel: • CP – modificări de cantitate şi valoare a imobilizărilor corporale intrate prin achiziţii directe de la furnizori. • IG . • EV . operaţie care se defalcă în funcţie de natura acestor ieşiri. • ET . 62 . M – Modificare de valoarea de inventar.ieşiri de imobilizări corporale de natura obiectelor de inventar. • IT – intrări prin transfer de la alte sucursale.modificări de valoare de imobilizări corporale ieşite prin transfer la alte sucursale.modificări de valoare de imobilizări corporale intrate din dezmembrări.intrări de imobilizări corporale rezultate din casări. •ML . •MI . astfel: • EA . •MV .ieşiri de imobilizări corporale prin vânzare. • IC . casări. a valorii amortizate a imobilizării corporale).modificări de valoare de imobilizări corporale ieşite prin vânzări. pentru operaţii care se defalcă în funcţie de natura acestor modificări: •MP – modificări de valoare de imobilizări corporale intrate prin procurări directe de la furnizori. C – Modificare cantitate (modificări cantitative asupra unei imobilizări corporale cu implicaţii asupra valorii de inventar. •MD .modificări de valoare de imobilizări corporale intrate prin transfer de la alte sucursale. •MR .modificări de valoare de imobilizări corporale ieşite prin casare.intrări de imobilizări corporale prin donaţii sau subvenţii.ieşiri de imobilizări corporale prin transfer către alte sucursale.

• CC – modificări de cantitate şi valoare a imobilizărilor corporale ieşite prin casare. trecerea de la o stare la alta a unei imobilizări corporale: • Neamortizate • Nesupuse amortizării • Amortizate integral • Casate neamortizate • Necuprinse în patrimoniu • Conservate 63 Concluzii 63 . dezmembrări. S – Modificare stare. • CE – modificări de cantitate şi valoare a imobilizărilor corporale ieşite prin transfer către alte sucursale. • CV – modificări de cantitate şi valoare a imobilizărilor corporale ieşite prin vânzări. • CT – modificări de cantitate şi valoare a imobilizărilor corporale intrate prin transfer de la alte sucursale.Contabilitatea Imobilizărilor Corporale • CD – modificări de cantitate şi valoare a imobilizărilor corporale intrate din donaţii şi subvenţii. • CM – modificări de cantitate şi valoare a imobilizărilor corporale constatate lipsuri la inventar. • CL – modificări de cantitate şi valoare a imobilizărilor corporale constatate plusuri la inventariere. • CR – modificări de cantitate şi valoare a imobilizărilor corporale intrate prin casări.

Curs complet de contabilitate şi fiscalitate. Bilanţ contabil. Editura Economică. Iaşi. Iaşi. Editura Eficient. se înregistreaza amortizarea acestora. imobilizarile corporale se supun reevaluarilor periodice. si-a sporit foarte mult vânzarile. Control financiar. BLIOGRAFIE 1.. vol II. 1996 7. “Conturile anuale în societăţile comerciale”. Editura Sedcom Libris. Dumitrean E. Ionaşcu I. Tratat de contabilitate. Pentru a reflecta în contabilitate transmiterea treptata a valorii imobilizarilor asupra produselor si lucrarilor executate... Georgescu I. ofera spatiul si conditiile necesare desfasurarii activitatii economice. se înregistreaza provizioane de depreciere.. Teorii. Dumitrean E. Boulescu M. Bucureşti. Bostan I. 1998 11. Editura Intelcredo. vol I. Datorita calitatii ridicate si a eficientei imobilizarilor corporale achizitionate. Chirică L.Contabilitatea Imobilizărilor Corporale Activele imobilizate corporale reprezinta mijloace economice.. vol II.. Grosu C. 2001 64 . Diagnosticul şi evaluarea întreprinderii.I. cifra de afaceri. usureaza procesele economice. deci elemente ale activului patrimonial. Iaşi.. Editura Sedcom Libris. Societatea comerciala “Delia” COM SRL a achizitionat prin eforturi propri imobilizarile corporale aflate în gestiune. Editura Sedcom Libris. 2001 4. Deva.. 2000 6. 1994 9. Control financiar.. vol. Daca la sfarsitul anului. Contabilitate şi control de gestiune. Timişoara. Epuran M. 2000 2. Iaşi. accelerat sau degresiv. societatea comerciala si-a marit capitalul social. Horomnea E. Editura de Vest. Editura Polirom. 1997 3. Iaşi. Aplicaţii. Bucureşti. Bucureşti. 1995 10... Bucureşti.. Băbăiţă V. înregistrându-se diferente din reevaluare.. Ghiţă M. Feleagă N. Iaşi 1999 64 12. Editura A92. Editura Economică. Editura Economică. Feleagă N. destinate sa serveasca societatii pe durata îndelungata.. Imobilizarile corporale sunt unul din elementele “vitale” ale unei întreprinderi. calculata liniar. Editura Sedcom Libris. concepte. 2000 5. Existenta acestora. Diaconu A. Contabilitatea financiară în noul sistem contabil. Contabilitate financiară.. 2001 8.. Contabilitate financiară II. Ionaşcu I. De asemenea. standarde. imobilizarile sufera deprecieri de valoare. Tratat de contabilitate financiară. Imobilizarile corporale reprezinta baza desfasurarii oricarei activitati economice.. Budugan D.

Editura Economică.. Tribuna econoomică. Editura Polirom.. Cucui N. Editura Fundaţiei Economice “Gheorghe Zane”.nr. 1998 19. Bucureşti.12. Analiză economico-financiară. Popa Ş..1997 privind stimularea investiţiilor directe (M.1997). 1994 27. Editura Intelcredo. Amortizarea capitalului. Edictura Economică. Iaşi 2001 25. Contabilitate financiaă aplicată în 2000. Editura Economică...909/29.386/30. Işfănescu A.92/30.. Contabilitate generală.U. Pătruţ V. Bucureşti 1996 15. Fiscalitate şi contabilitate în cadrul firmei.. Istrate C. pentru modificarea şi completarea Legii nr.Contabilitatea Imobilizărilor Corporale 13..01.. Contabilitatea cheltuielilor agenţilor economici.nr. Mironiuc M.G.. Breviar. 33. Băicuşi A... Conturile anuale în procesul deciozional. Contabilitatea financiară a întreprinderi.. Editura Gorun. Petriş R. Petriş R. *** O.O. Bucureşti 2001 29.15/1994 (M.4/8. Iaşi. Iaşi. Deva. Stănescu C.I. 65 35. Analiza performanţelor economico financiare ale întreprinderii.. Oprea D. Deva.12. Bazele contabilităţii. Editura Junimea. Universitatea “Al. Editura Junimea.I. vol I. Stănescu C.I. Iaşi...G. Eitura Tipo Moldova... Iaşi. Editura Intelcredo.O. Bucureşti 1995 30. *** H. Pântea P.O.G. 1988 21.. *** Legea 15/1994 privind amortizarea capitalului imobilizat în active corporale şi necorporale. vol I. Managementul contabilităţii româneşti. Bucureşti 2001 32. 2001 23.. modificată şi completată prin O.Cuza”. Horomnea E. II. Constanţa 2001 24. Stoian A. 2000 20. Îndrumar practic. Vişan D.1997). Iaşi. Scorţescu Gh. Iaşi 2001 26. Băicuşi A.. Contabilitatea în comerţul exterior. 34. Vol. Iaşi. Editura Economică.nr.54/1997. Pop A.1998). Editura Fundaţiei “Andrei Şaguna”. Contabilitatea Întreprinderilor.12.1997 pentru aprobarea normelor metodologice de aplicare a Legii 15/1994. Tabără N. 2000 22. *** Ghid practic a Standardelor Internaţionale de Contabilitate.. 1994 18. Analiza şi proietarea sistemelor informaţionale economice. 1999 16. Editura Fundaţiei Chemarea. Iaşi. Editura Mărgăritar.G. *** O.. Conturile anuale şi imaginea fidelă în contabilitatea românească.. 1999 17.225/30 aug. Possler L. Contabilitate şi gestiune fiscală. 2000 14. Editura Polirom. *** Stadardele Internaţionale de Contabilitate 2001 31. Işfănescu A.54/1997 (M. Parte I. Analiza economico-financiară. nr.nr. Bucureşti 1996 28. Lambru Gh. Toma C. 65 ..

*** H.01.12. pentru aprobarea O.nr.nr. *** H. *** Norme elaborate de Ministerul Finanţelor cu nr. 47. *** H.1999 şi Comisia Naţională pentru Statistică cu nr.U.03.1998) pentru aprobarea “Normelor metodologice privind determinarea gradului de utilizare a mijloacelor fixe deţinute de agenţii economici.nr.12.G. 44.424/25. 46.12.4/1998.G. indiferent de forma de organizare. pentru eşalonate a valorii neamortizate în cheltuielile excepţionale.G.G.U. Partea I nr. indiferent de forma de organizare fără obligaţia includerii eşalonate în cheltuielile de exploatare a valorii neamortizate.01.1998 pentru aprobarea O.520/30.G.1.1999).40/29.223/10.Contabilitatea Imobilizărilor Corporale 36.O.G.G. pentru amortizarea capitalului imobilizat în active corporale şi necorporale. aprobaţă prin Legea nr.983/1998.G. *** O.nr. construcţiilor speciale şi terenurilor. privind stimularea investiţiilor directe.127/26.361/24.01.1998). care sunt în patrimoniu la 30.U. pentru stabilirea valorii amortizării incluse în cheltuielile de exploatare pe anul 1998”.1999 (M.1998 (M. 68 43.266/1994. pentru agenţii economici din industrie. fără obligaţia includerii 66 .1998. cu referire la stimularea investiţiilor directe. *** H.241/1998 45.12. privind modificarea şi completarea Legii 15/1994. *** O.92/1997. 38.nr.2001 privind valoarea de intrare a mijloacelor fixe.1999. pentru aprobarea clasificaţiei şi a duratelor normale de funcţionare a mijloacelor fixe. 39. 66 agenţii economici din domeniul transporturilor.25/29. nr.32/26. construcţiilor speciale şi terenurilor.92/1997.06. *** O. din care precizările cele mai semnificative sunt: unităţile pot proceda la reevaluarea clădirilor.587/14.G.1998) pentru aprobarea clasificaţiei şi a duratelor normale de funcţionarea mijloacelor fixe. privind determinarea gradului de utilizare a mijloacelor fixe deţinute de agenţii economici.G. cu capital integral de stat. Prezenta hotărâre intră în vigoare la data de 1.1998 privind reevaluarea clădirilor.O.04.1999) privind facilităţile fiscale suspendate din O. 40. *** O.241/14.1999 pentru modificarea şi completarea H.O.nr.G. când se abrogă H. *** H.964/23. *** Legea 227/4.O.1999.G.G.54/1997.01.95/18.12.19/28.02.483/16.02.12.G.U.09.1999 (M. 37. 42.182/1998 stabiind punerea în relaţie a amortizării cu gradul de utilizare a mijloacelor fixe de bază.1998 (M.1998 (M. *** Legea nr.983/29.O. aprobată şi modificată prin Legea nr.09.1999.350 249/15.03. 41.nr.nr.U.02.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful