UNIVERSITATEA SPIRU HARET FACULTATEA CONTABILITATE FINANTE SPECIALIZAREA: CONTABILITATE SI INFORMATICA DE GESTIUNE

CONTABILITATEA SI GESTIUNEA IMOBILIZARILOR CORPORALE LA DIRECTIA DE TELECOMUNICATII PRAHOVA

PROFESOR COORDONATOR; LECTOR UNIVERSITAR DOCTOR ODI MIHAELA ZARNESCU

STUDENT, COLAE ( RADULESCU) VETUTA

CAMPULUNG MUSCEL

Contabilitatea Imobilizărilor Corporale

2010-2011

CUPRINS

CAP. 1 NOŢIUNI GENERALE PRIVIND IMOBILIZĂRILE...................................................................................................3 1.1 SFERA ŞI CONŢINUTUL NOŢIUNII DE IMOBILIZĂRI..................................................................................................................................3 1.2 LOCUL IMOBILIZĂRILOR ÎN GESTIUNEA ÎNTREPRINDERII.........................................................................................................................4 1.3 ACTE NORMATIVE CARE REGLEMENTEAZĂ GESTIUNEA IMOBILIZĂRILOR....................................................................................................6 1.4 PROBLEME SPECIFICE PRIVIND EVALUAREA, REEVALUAREA ŞI AMORTIZAREA IMOBILIZĂRILOR......................................................................8 1.4.1 Principalele momente în care se evaluează imobilizările.................................................................................................8 1.4.2 Reevaluarea imobilizărilor corporale.............................................................................................................................11 1.4.3 Amortizarea activelor imobilizate...................................................................................................................................11 CAP.2 PREZENTAREA “DIRECŢIEI DE TELECOMUNICAŢII PRAHOVA”................................................................15 2.1 SCURT ISTORIC ŞI DESCRIEREA SOCIETĂŢII........................................................................................................................................15 2.2 ORGANIZAREA GESTIUNII IMOBILIZĂRILOR CORPORALE LA NIVELUL......................................................................................................20 DIRECŢIEI DE TELECOMUNICAŢII PRAHOVA...........................................................................................................................................20 CAP.3 CONTABILITATEA IMOBILIZĂRILOR CORPORALE LA NIVELUL DIRECŢIEI DE TELECOMUNICAŢII PRAHOVA.......................................................................................................................................................................................24 3.1 SISTEMUL DE CONTURI FOLOSIT PENTRU CONTABILITATEA IMOBILIZĂRILOR CORPORALE LA DIRECŢIA DE TELECOMUNICAŢII PRAHOVA............24 3.1.1 Funcţionarea conturilor de terenuri şi amenajări de terenuri........................................................................................27 3.1.2 Funcţionarea conturilor de gestiune a imobilizărilor corporale....................................................................................29 3.1.3 Funcţionarea conturilor de imobilizări corporale în curs de execuţie............................................................................32 3.1.4 Funcţionarea conturilor de amortizări privind imobilizările corporale.........................................................................35 3.1.5 Funcţionarea conturilor de provizioane pentru deprecierea imobilizărilor corporale..................................................36 3.2 CONTABILITATEA INTRĂRILOR DE IMOBILIZĂRI CORPORALE.................................................................................................................37 3.2.1 Aporturi, cumpărări, primiri cu titlu gratuit, construcţii în regie proprie de mijloace fixe şi terenuri..........................38 3.2.2 Închirieri de mijloace fixe şi terenuri..............................................................................................................................45 3.3 AMORTIZAREA IMOBILIZĂRILOR CORPORALE ŞI IMPLICAŢIILE EI FISCALE................................................................................................46 3.3.1 Regimuri de amortizare admise în România...................................................................................................................51 3.4. CONTABILITATEA IEŞIRILOR DE IMOBILIZĂRI CORPORALE....................................................................................................................56 CAP.5 ANALIZA SISTEMULUI INFORMAŢIONAL PRIVIND GESTIUNEA IMOBILIZĂRILOR CORPORALE LA.....................................................................................................................................................................................................60 “DIRECŢIA DE TELECOMUNICAŢII PRAHOVA”.............................................................................................................60 BLIOGRAFIE.................................................................................................................................................................................64

2

2

Contabilitatea Imobilizărilor Corporale

Cap. 1 Noţiuni generale privind imobilizările 1.1 Sfera şi conţinutul noţiunii de imobilizări Capitalul agenţilor economici poate fi plasat în bunuri şi valori, adică active care prin natura şi modul în care îşi recuperează valoarea presupun o imobilizare pe timp mai îndelungat al resurselor, sau în stocuri de natura mijloacelor circulante (active mobilizate) a căror recuperare se realizează într-un termen mai scurt, iar o altă parte de capital ia forma mijloacelor băneşti sau a trezoreriei. Pentru acele active care presupun imobilizări de capital, sau alte resurse financiare pe un timp mai îndelungat, contabilitatea trebuie sa le evidenţieze separat prin conturi activitatea economică. Activele imobilizate reprezintă bunurile şi valorile destinate să servească o perioadă îndelungată în activitatea unei unităţi patrimoniale, care nu se consumă la prima utilizare. Suportul tehnico-material caracteristic agenţilor economici cu profil de producţie, dar prezent într-o proporţie sau alta şi în celelalte sectoare ale economiei, o constituie mijloacele sau activele imobilizate. Acestea sunt elementele destinate a servi de o manieră durabilă realizarea obiectului regiei sau societăţii, într-o accepţiune care să ţină seama de existenţa a două categorii de imobilizări:

care să delimiteze diferitele

categorii de imobilizări şi să controleze modul de recuperare, de depreciere şi valorificare a lor, în

Imobilizări profesionale (de exploatare), adică acelea care sunt utilizate (sau destinate a fi utilizate) de agenţii economici pentru producţia de bunuri sau prestarea de servicii; Imobilizări neprofesionale (sau în afara exploatării) ce servesc unor funcţii ale întreprinderii cum ar fi constricţiile de locuit, pentru realizarea funcţiei sociale a întreprinderii, dotările sportive şi culturale, etc. Sub aspectul comportamentului lor economic, dar şi al structurii tehnice şi participativ productive,

contabilitatea ţine seama de următoarele structuri:

Imobilizări corporale (materiale) – formate din bunuri asupra cărora se exercită un drept real, cunoscute în practică prin două categorii fundamentale: mijloace fixe şi terenuri;

3
3

• Imobilizări nefinanciare . care îmbracă forma investiţiilor financiare. cu utilizare pe un timp mai lung decât un exerciţiu financiar. Cunoscând particularităţile de comportament ale imobilizărilor în activitatea desfăşurată de agenţii economici. de constituire şi de plasare a capitalului. • Imobilizări în curs reprezentând investiţiile neterminate. în curs de execuţie în mai multe exerciţii financiare. brevete. cercetare-dezvoltare. 1. de obicei excedentele financiare degajate din activitatea unităţii patrimoniale şi care nu sunt absolut necesare operaţiilor sale curente. Pentru satisfacerea acestei cerinţe. semnificând mijloace blocate în cheltuieli de constituire a societăţii. avantajele plasării capitalului pe termen lung în titluri şi creanţe imobilizate. licenţe.Contabilitatea Imobilizărilor Corporale • Imobilizări necorporale (nemateriale).2 Locul imobilizărilor în gestiunea întreprinderii La organizarea contabilităţii activelor imobilizate trebuie să se ţină seama de obiectivele şi factorii de organizare a documentaţiei primare şi a evidenţei operative. care în urma finalizării lor devin imobilizări corporale sau necorporale. locaţii. pot fi investite pe termen lung în valori producătoare de venituri financiare. de sistemul de conturi utilizat. Identificăm astfel: • Imobilizări de natură financiară – cazul imobilizărilor financiare.cazul imobilizărilor necorporale şi corporale. de starea tehnică şi gradul de depreciere a acestora. poate fi natura lor. Ele pot fi structurate astfel: participaţii (titluri de participare). Un alt criteriu de clasificare al imobilizărilor. fond comercial. creanţe ataşate participaţiilor generate de acordarea de împrumuturi întreprinderilor în care creditorul deţine o participaţie. în procesul de formare a produselor fabricate. contribuind direct sau indirect la realizarea profilului unităţii. rezultă că deciziile luate trebuie să fie orientate pe informaţii exacte şi complete privind structura şi diferitele categorii de imobilizări. la organizarea contabilităţii activelor imobilizate trebuie avute în vedere următoarele obiective: 4 4 . concesiuni. • Imobilizări financiare. mărci de fabrică.

precum şi deprecierea lor. a fiecărui obiect de imobilizări şi determinarea valorii lor. respectiv costul istoric. trebuie etalat în timp şi conectat cu veniturile exerciţiilor financiare în cursul cărora activele imobilizate se folosesc şi se depreciază. corporale. iar cele provenite prin concesiune. a existenţei şi mişcării imobilizărilor pe categorii şi feluri. • Caracteristicile diferitelor categorii de imobilizări (necorporale. este necesar să fie luaţi în considerare şi factorii specifici. fabrici) şi în cadrul acestora pe categorii şi obiecte de imobilizări. valoarea lor de intrare în patrimoniu. închiriere se evidenţiază separat. ceea ce presupune delimitarea pe verigi organizatorice (filiale. • Asigurarea controlului gestionar al imobilizărilor pe toată durata existenţei lor urmărind păstrarea integrităţii prin reflectarea corectă. la timp. etc. În contabilitate. 5 .Contabilitatea Imobilizărilor Corporale • Delimitarea fiecărei categorii. pe lângă factorii generali. Datorită faptului că activele imobilizate deservesc de o manieră permanentă activitatea unei entităţi patrimoniale. modificările survenite în structura şi deprecierea acestora. deprecierea activelor patrimoniale generează două naturi distincte de cheltuieli. locaţie de gestiune. ca urmare a gestionării şi La organizarea contabilităţii imobilizărilor. • Poziţia activelor imobilizate existente în întreprindere faţă de patrimoniul acesteia influenţează modul de organizare a contabilităţii prin folosirea unor conturi distincte pentru activele proprii ce fac parte din patrimoniu. secţii. • • Asigurarea informaţiilor şi a metodologiei de evaluare a deprecierii în timp a imobilizărilor şi a Stabilirea contribuţiei activelor imobilizate la venituri şi la rezultate. deprecierea reprezintă diminuarea sau pierderea unor calităţi ale produsului faţă de situaţia iniţială. anterioară trecerii în consum sau utilizare. valorificării prin cesiune. pentru a pune la dispoziţia conducerii informaţiile privind valoarea de intrare. cum sunt: • Particularităţile organizatorice ale agenţilor economici influenţează structura analitică a imobilizărilor. financiare) influenţează tipul documentelor primare în care se consemnează operaţiile privind intrarea şi ieşirea din gestiune. şi anume: 5 recuperării valorii prin amortizare şi provizioane. concesionare. completă. precum şi deprecierea suferită. în special a celor corporale. • Modul de depreciere a valorii imobilizărilor influenţează sistemul de amortizare a imobilizărilor corporale şi necorporale şi a provizioanelor constituite în cazul deprecierilor reversibile. Din punct de vedere fizic.

01. modificată şi completată prin O. este specifică doar imobilizărilor ce cad sub incidenţa uzurii fizice şi/sau morale. Spre deosebire de amortizare.G. O.182/1998 stabiind punerea în relaţie a amortizării cu gradul de utilizare a mijloacelor fixe de bază. pentru stabilirea valorii amortizării incluse în cheltuielile de exploatare pe anul 1998”. 5.12. de natură conjucturală.4/8. financiar – de reînnoire a unor active patrimoniale imobilizate în active patrimoniale amortizabile. politici. aprobată prin Legea nr.G.4/1998.O.1 Amortizarea joacă astfel un triplu rol: juridic – de depreciere a unor active patrimoniale. provizioanele pentru deprecierea activelor patrimoniale îndeplinesc doar un dublu rol. pot fi întâlnite la toate categoriile de active patrimoniale.587/14. provizioanele sunt echivalentul valoric al deprecierilor.1997 pentru aprobarea normelor metodologice de aplicare a Legii 15/1994. economic – de etalare (eşalonare) în timp a consumului unor valori materiale. a acţiunii factorilor naturali.1998) pentru aprobarea “Normelor metodologice privind determinarea gradului de utilizare a mijloacelor fixe deţinute de agenţii economici. datorate unor factori economici.nr. ”amortizarea este echivalentul valoric al deprecierii ireversibile a unei imobilizări.54/1997. 3.54/1997 (M. şi anume:  Economic – concretizat în regularizări bilanţiere şi transferul rezultatelor (veniturilor şi/sau cheltuielilor) de la un exerciţiu financiar la altul. pentru modificarea şi completarea Legii nr.225/30 aug. O.O. de regulă.1998). b) Cheltuieli cu provizioanele pentru deprecierea activelor patrimoniale care.09.G.  Financiar – concretizat în posibilitatea.O. în principiu.Spre deosebire de amortizare.1998 (M.909/29. nr. sociali. H. 6 1 .nr. H.nr. menţinerii capitalurilor firmelor. Legea 15/1994 privind amortizarea capitalului imobilizat în active corporale şi necorporale. respectiv protejării acestora.U. 4. probabil reversibile.nr. Doctrinar. 1.G.Contabilitatea Imobilizărilor Corporale a) Cheltuieli cu amortizarea activelor patrimoniale care.3 Acte normative care reglementează gestiunea imobilizărilor Principalele acte normative care privesc reglementarea gestiunii activelor imobilizate sunt: 1. 6 .G.nr. uneori necesitatea. a progresului tehnic sau a altor cauze ”.09.361/24. ale activelor patrimoniale.1997). ca urmare a utilizării. 2.15/1994 (M.

Până la această dată a fost valabilă o clasificare în care se prevedeau 8 grupe de mijloace fixe. Astfel. aparatură birotică. şi anume: • • • • • • Grupa 1 – Construcţii.18 din Legea nr. Legea 227/4.O.241/14. sunt clasificate în general în grupe.U.520/30.350 249/15. Cu valoarea neamortizată după deducerea sumelor rezultate în urma valorificării activelor scoase din funcţiune. utilaje şi instalaţii de lucru).1998 (M.S.G.G. clase şi subclase. se diminuează cota aparţinând F. subgrupe.1999 (M.12.S.01. privind determinarea gradului de utilizare a mijloacelor fixe deţinute de agenţii economici. 9. nr.02.1998) pentru aprobarea clasificaţiei şi a duratelor normale de funcţionarea mijloacelor fixe.92/1997.15/1994.1999.1998). O.12. necesar pentru regularizarea valorii amortizării incluse în cheltuielile de exploatare pe anul 1998. Grupa 6 – Mobilier. Valoarea neamortizată integral a activelor corporale scoase din funcţiune nu poate depăşi contravaloarea cotei aparţinând F. H.G. Grupa 2 – Echipamente tehnologice (maşini. 7 7 .G.1998 (M.40/29.O.12.O.02.483/16.1999 şi Comisia Naţională pentru Statistică cu nr. pentru aprobarea O. Norme elaborate de Ministerul Finanţelor cu nr.nr.1999) privind acordarea unor facilităţi agenţilor economici din domeniul transporturilor la scoaterea din funcţiune a mijloacelor fixe uzate fizic sau moral neamortizate integral. Grupa 3 – Aparate şi instalaţii de măsurare.19/28.01. construcţiilor speciale şi terenurilor. privind stimularea investiţiilor directe. din capitalul social al societăţilor comerciale cu capital integral sau parţial de stat. pentru amortizarea capitalului imobilizat în active corporale şi necorporale (prin care a fost abrogat art.983/29.12.-ului din capitalul social al societăţilor comerciale cu capital integral sau parţial de stat.1. Grupa 5 – Animale şi plantaţii.223/10. echipamente de protecţie a valorilor umane şi materiale şi alte active corporale. 11.P.nr. Mijloacele fixe cuprinse în catalogul din această hotărâre.964/23.P. 8. iar pentru unele şi în familii.12. H. control şi reglare. 7.1998 privind reevaluarea clădirilor.Contabilitatea Imobilizărilor Corporale 6. 10. mijloacele fixe amortizabile au fost clasificate în 6 grupe principale. Legea nr. privind modificarea şi completarea Legii 15/1994. Grupa 4 – Mijloace de transport . care stabilea relaţia cu “gradul de utilizare”).12.G.54/1997.nr.1998 pentru aprobarea O.

05.F.06. Prevederile acestei ordonanţe intră in vigoare la data publicării în M.000 şi 8.1999 şi are o valabilitate de 18 luni.1993 privind regulamentul de aplicare a Legii Contabilităţii.265/27.99/1999 şi republicată în 2000 – ce reglementează operaţiunile de leasing . nu se aplică pentru mijloace fixe care fac obiectul unor contracte de leasing.O. operaţiunile de leasing au fost reglementate prin H. gajuri. b) La inventariere.O.4 Probleme specifice privind evaluarea.2000) privind stabilirea valorii de intrare a mijloacelor fixe – “începând cu luna următoare publicării în M.000.G.01. respectiv 29. aparţinând unor agenţi economici din industrie (fără obligaţia includerii eşalonate în 13.12. nr.90/1998. Acestă derogare de la Legea 15/1994. 16.2001(M.252/7.1991).2001) privind reevaluarea imobilizărilor corporale.nr.2000 (M.O. aprobată şi modificată de Legea nr. nr.000 se înregistrează la mijloace fixe de natura obiectelor de inventar şi se amortizează până la 3 ani cu aprobarea Adunării Generale”1). Mijloacele fixe cu valoare între 3. identificându-se după caz.O. valoarea de intrare a mijloacelor fixe este de 8.G. nr.O.Contabilitatea Imobilizărilor Corporale 12.25/29.403/19. 19.nr.nr.82/1991 (M.02. neamortizate.G.4. rescrisă prin titlul II al legii nr. cheltuielile de exploatare a valorii neamortizate).000.nr.01.2001)pentru aprobarea Reglementărilor contabile armonizate cu Directiva a IV a a Comunităţii Economice Europene şi cu Standardele Internaţionale de Contabilitate.424/25. O.01.U. 14. imobilizările de care dispune o unitate pot fi evaluate la momente diferite şi anume: a) La intrarea în patrimoniu. 1.G.1 Principalele momente în care se evaluează imobilizările Ca şi celelalte elemente patrimoniale. nr.85/20.1999 privind scoaterea din funcţiune a unor mijloace fixe uzate fizic sau moral. c) La sfârşitul exerciţiului.G. H. ipoteci şi pentru cele care fac obiectul unor garanţii în cadrul contractelor de credit. Legea Contabilităţii nr.1993.228/4. 15.12. în funcţie de modalitatea concretă a dobândirii lor.05.M. 17. O.nr. H.000 lei.94/29. reevaluarea şi amortizarea imobilizărilor 1.nr.02.704/22. H. cu: 1 8 .2001 (M. pentru cele cu măsuri asiguratorii..000. d) La ieşirea din patrimoniu a) Activele imobilizate intrate în patrimoniu se evaluează la valoarea lor contabilă (valoarea de intrare) care diferă. O. Până în anul 1997.04.O.G. 18.51/1997 aprobată şi modificată de leagea nr.227/1998. nr.72/10.

celelalte cheltuieli directe de producţie. Ea se determină în funcţie de preţul pieţei. 2) Costul de producţie. starea şi amplasarea acestora. Evaluarea imobilizărilor la nivelul costului de achiziţie este cea mai frecventă formă a valorii de intrare întâlnită în practică. la valoarea de utilitate. iar în cadrul acestora pe societăţi emitente sau beneficiare a valorilor investite de agentul economic. dacă acestea sunt aferente perioadei de realizare a acestora. cu precizarea că la imobilizările amortizabile trebuie să se aibă în vedere şi amortizarea calculată potrivit planului de amortizare. materialelor consumate şi utilajelor. ţinând cont de criterii multiple cum ar fi: − − − cotaţia titlurilor la bursă. ce cuprinde: costul de cumpărare al materiilor prime. pe categorii. folosit pentru evaluarea imobilizărilor obţinute sau construite în unitate. prin compararea cu valoarea unor bunuri cu caracteristici tehnice similare sau apropiate. Imobilizările se evaluează la nivelul costului de producţie în condiţiile producerii de către unitatea patrimonială care le utilizează. precum şi cota cheltuielilor indirecte considerate ca fiind determinate de obţinerea imobilizării. Imobilizările financiare se evaluează distinct. cheltuielile de transport-aprovizionare şi celelalte cheltuieli accesorii determinate de punerea în starea de utilitate sau intrarea în gestiune. 9 9 . taxele nerecuperabile. intrate cu titlu gratuit. rentabilitatea şi perspectivele de rentabilitate. prin donaţie sau constatate ca plusuri la inventar. 3) Valoarea de utilitate (venală) utilizată pentru evaluarea activelor imobilizate aduse ca aport. În cadrul costului de producţie al imobilizărilor pot fi incluse şi cheltuielile financiare de natura dobânzilor privind împrumuturi pentru finanţarea investiţiilor.Contabilitatea Imobilizărilor Corporale 8 1) Costul de achiziţie al imobilizărilor intrate cu titlu oneros format din: preţul de cumpărare. situaţie întâlnită în practică la cele cu profil industrial ce dispun de personal şi utilaje adecvate. b) La inventariere activele imobilizate se evaluează la valoarea de inventar (actuală sau de utilitate) determinată în funcţie de utilitatea bunului pentru unitate şi preţul pieţei. conjuctura economică. utilitatea pentru întreprindere. Aceasta este regula generală. gradul de uzură. Dacă valoarea actuală este mai mică decât valoarea netă contabilă (valoarea contabilă diminuată cu amortizarea calculată) atunci se stabileşte ca valoare de inventar cea actuală. dar excepţie fac titlurile de participare şi alte titluri imobilizate al căror cost de achiziţie se confundă cu preţul de cumpărare sau valoarea determinată pe baza contractului de achiziţie a lor. cheltuielile accesorii efectuate pentru cumpărarea acestor titluri se înregistrează direct pe cheltuielile de exploatare ale exerciţiului.

diferenţa nu se înregistrează în contabilitate (potrivit principiului prudenţei). este recomandată evaluarea imobilizărilor. minus cheltuielile aferente vânzării. în conformitate cu sarcina contabilităţii de a prezenta o imagine fidelă a realităţii patrimoniale. La inventariere. evaluarea activelor imobilizate se realizează la valoarea de bilanţ (de închidere). Aplicarea acestor metode este posibilă pentru titluri din aceeaşi categorie şi nu pentru ansamblul titlurilor imobilizate. de regulă. c) La închiderea exerciţiului. stabilită prin reevaluare. adică preţul ce s-ar încasa de la eventualii cumpărători la vânzarea activelor imobilizate. Această creştere de valoare poate fi consemnată în Anexa la bilanţ. evaluarea activelor imobilizate se realizează pe fiecare obiect de evidenţă. În baza unui act normativ se poate determina şi o valoare actuală. 10 10 . dacă deprecierea este ireversibilă ori sub forma unui provizion. Valoarea de inventar este inferioară valorii de intrare. la nivelul valorii de lichidare. Dacă unitatea patrimonială va intra în stare de lichiditate într-un viitor apropiat. Particularităţi apar la imobilizările financiare care pot fi evaluate şi după metodele de evaluare a ieşirilor de stocuri. a activelor fixe supuse reevaluării (de regulă cele corporale şi financiare) ce se confundă cu valoarea de inventar întrucât reevaluarea presupune obligatoriu şi o inventariere. cu ocazia inventarierii. fără a fi admise compensările între minusurile şi plusurile de valoare a componentelor unei categorii. la valoarea de intrare sau cea rezultată din reevaluare. d) La ieşirea din patrimoniu imobilizările se evaluează. Activele imobilizate figurează în bilanţ la valoarea netă contabilă (valoarea contabilă diminuată de − amortizare şi provizioanele constituite). pentru deprecieri reversibile. Astfel valoarea de intrare a imobilizărilor se compară cu valoarea de utilitate a acestora şi pot fi întâlnite următoarele situaţii: − Valoarea de inventar este superioară celei de intrare.Contabilitatea Imobilizărilor Corporale − controlul sau influenţa notabilă exercitată de investitor asupra societăţii emitente. privite prin prisma avantajelor ce se vor obţine. iar diferenţa se înregistrează în contabilitate sub forma amortizării. iar în contabilitatea curentă la valoarea lor de intrare sau cea rezultată din reevaluare.

guvernul a emis H. au fost emise Norme de reevaluare care să rezolve parţial această problemă. Operaţiunea are ca obiectiv aducerea acestora la costul curent sau la valoarea de intrare actualizată. Conform acestei hotărâri. prin care se permite reevaluarea imobilizărilor corporale la sfârşitul fiecărui exerciţiu. din care se plătesc impozit pe profit si eventual dividende. reevaluarea nu este aplicabilă şi terenurilor. amortizarea este legată de valoarea patrimonială a elementelor bilanţului. din trecerea timpului.05. dau un rezultat mai mare decât cel real.G. atunci valoarea reflectată prin conturile de gestionare a imobilizărilor şi pe baza căreia se calculează amortizarea devine complet nesemnificativă în raport cu valoarea reală a bunului. Deoarece diferenţa dintre valoarea reală a imobilizărilor şi valorile lor nete contabile devenea foarte mare.2000 privind reevaluarea imobilizărilor corporale. În anul 2000.4.403/19. În anul 1998 s-a emis H. Ea constă în “corectarea valorii imobilizărilor cu suma deprecierilor care le-au suferit pe durata exerciţiului şi imputarea sumei acestor deprecieri rezultatului exerciţiului în cauză””1 Întreprinderea achiziţionează bunuri care sunt utilizate pentru a obţine avantaje economice (beneficii) pe parcursul mai multor exerciţii. Conform concepţiei juridico-contabile. se 1 11 11 .Contabilitatea Imobilizărilor Corporale 1.983/1998 privind reevaluarea clădirilor.G. construcţiilor speciale şi terenurilor.2 Reevaluarea imobilizărilor corporale Inflaţia face ca problema evaluării să se pună nu numai la intrarea în patrimoniu ci şi pe măsura funcţionării întreprinderii.nr. În acelaşi timp aceste cheltuieli cu amortizarea puse faţă în faţă cu venituri care se actualizează implicit la inflaţie (prin preţurile de vânzare). în funcţie de rata inflaţiei communicate de Comisia Naţională de Statistică. 1. “În literatura de specialitate franceză. din schimbarea de tehnică sau din orice altă cauză”. De asemenea amortizarea devine cu mult mai mică decât suma necesară pentru înlocuirea bunului respectiv. ce rezultă din utilizare. Reevaluarea se va face după închiderea exerciţiului şi este anuală în cazul în care rata inflaţiei cumulată pe ultimii 3 ani consecutivi depăşeşte 100% şi rezultatele acestei operaţiuni vor fi cuprinse în bilanţul contabil al exerciţiului la finele căruia se face reevaluarea.nr. În virtutea aplicării postulatului independenţei exerciţiilor.3 Amortizarea activelor imobilizate Amortizarea este cota anuală din valoarea de intrare a imobilizărilor corespunzătoare deprecierii ireversibile şi care se recuperează prin includerea sau trecerea pe cheltuieli fiecărui exerciţiu şi apoi deducerea acestor cheltuieli din veniturile obţinute.4. prin amortizare se ânţelege “constatarea contabilă a micşorării valorii unui element de activ.

în general. mai degrabă. iar tentativele realizate în acest sens nu au fost. Sunt excluse din câmpul amortizării bunurile a căror utilizare este nelimitată în timp. În consecinţă. amortizarea este rezultatul unui procedeu contabil de repartizare logică şi sistematică a costului imobilizărilor. precum terenurile sau investiţiile financiare. nu vor mai îndeplini funcţiile lor”1.Contabilitatea Imobilizărilor Corporale cunvine sa se repartizeze costul de intrare a bunului. ea are o prelevare asupra beneficiilor şi. Imobilizările nu sunt amortizate pe baza pierderii de valoare. Planul de amortizare vizează imobilizările corporale şi necorporale care se depreciază de manieră nereversibilă. Durata de viaţă şi metoda de amortizare iniţial prevăzute pot să fie corectate numai pentru a ţine cont de schimbările semnificative în condiţiile de exploatare (cadenţă accelerată. ca atare. ci pe baza imputării sistematice a costului lor de intrare asupra unui număr de exerciţii. acceptate de 1 12 12 . Ele sunt elemente ale activului imobilizat care se depreciază de manieră ireversibilă şi care. Modificarea planului de amortizare nu ar trebui să se facă decât în circumstanţe excepţionale. Dar aceste fluctuaţii periodice de valoare sunt greu de măsurat cu obiectivitate. În mod normal. etc.) şi de uzura morală intervenită mai rapid decât era prevăzută. planul conţine costul de intrare. Conform unei concepţii financiare. în acest caz. o metodă de repartizare a costului. Pentru un contabil. mărimea amortizărilor anuale practicate şi valoarea netă contabilă după fiecare exerciţiu. Acumularea anuităţilor privind amortizările ar trebui sa permită înlocuirea investiţiei care nu mai poate sau nu mai trebuie (din motive de randament) sa fie utilizată. “O altă problemă legată de amortizare este cea referitoare la bunurile amortizabile. Este de necontestat faptul că valoarea unui bun poate să fluctueze între momentul intrării sale în patrimoniu şi cel al vînzării sau scoaterii din funcţiune. pe o perioadă determinată şi în tranşe succesive. Este vorba. ci. În acest caz. Întocmirea unui nou plan de amortizare necesită apelul la reguli aplicabile oricărei schimbări de metodă contabilă. amortizarea este o metodă de reînnoire a capitalului investit. Întocmit cu ocazia intrării în unitate a bunului. Amortizarea devine astfel un element al autofinanţării. amortizarea nu este un instrument de evaluare. întreprinderile trebuie să elaboreze un plan de amortizare care este un tablou de reducere a valorilor imobilizărilor. despre concepţia economică a amortizării. eventuala depreciere a acestor din urmă elemente este constatată prin intermediul provizioanelor. concepţie care pune accentul pe formarea rezultatului. în virtutea acţiunii principiului permanenţei metodelor. schimbarea programului de lucru. aplicat astfel încât să se impute o parte din acest cost fiecărui exerciţiu care va beneficia de utilizarea respectivelor imobilizări. constituie o resursă la dispoziţia întreprinderii. după o perioadă mai mult sau mai puţin lungă.

trebuie să se răspundă la trei întrebări fundamentale: • Care este baza amortizării bunului (mărimea amortizabilă)? • Care va fi durata de viaţă utilă? • Care este cea mai bună metodă de repartizare a costului bunului?”1 Răspunsul la fiecare dintre aceste întrebări determină calculul cheltuielilor cu amortizarea. într-o economie stabilă. prin intermediul unei cheltuieli cu amortizările. 1 13 13 . activele necorporale ar trebui să facă obiectul unei amortizări. Ca şi imobilizările corporale. experienţă şi judecată. se stabileşte o durată arbitrară. în altele. În unele cazuri. Totuşi. printr-o imputare logică şi sistematică asupra rezultatelor. De aceea se preferă să se repartizeze costul unei imobilizări. Estimare duratei de viaţă utilă a unui bun este o sarcină dificilă care cere înainte de toate. nu putem să ne aşteptăm la o măsurare exactă a amortizării de inclus în cheltuielile fiecărei perioade. de exemplu: • • • Dispoziţiile unei legi sau clauzele unui contract. Baza amortizării (mărimea amortizabilă) depinde de doi factori: costul bunului şi valoarea sa de recuperare. “Înainte de a putea întocmi un plan de amortizare. trebuie realizată o bună conectare a cheltuielilor la venituri.Contabilitatea Imobilizărilor Corporale specialiştii contabili. măsurată pe baza unor preţuri care nu trebuie să fie mai mari decât preţurile pieţei. Baza amortizării corespunde costului imobilizării necorporale. Pentru estimarea duratei de viaţă utilă a acestor bunuri. care au ca obiect limitarea duratei maximale de viaţă Clauzele de reînnoire sau de prelungire care pot veni să modifice durata de viaţă utilă estimativă. Valoarea de recuperare se referă la valoarea netă de realizare estimativă a unei imobilizări (corporale) la sfârşitul duratei sale de viaţă utilă. existente la data achiziţionării imobilizării (valoarea reziduală). grupuri de salariaţi. în timpul perioadei de viaţă utilă estimativă. O durată de viaţă utilă care este legată de previziunile care vizează anii de serviciu ai unor indivizi sau utilă. pe toată durata de viaţă utilă. fluctuaţiile valorii de piaţă sunt minime şi dificil de măsurat. trebuie să se ţină cont de o serie de factori ca. Şi pentru că este imposibil să se cunoască perfect viitorul. Pentru a răspunde la aceste întrebări este necesar să se prevadă evenimentele viitoare. • Reacţiile prevăzute din partea concurenţilor sau altor grupuri ce pot să pună în aplicare o strategie susceptibilă să reducă avantajele concurenţiale ale întreprinderii. se recurge la metode statice sofisticate. Se preferă utilizarea metodei de repartizare a costului deoarece prin ea se realizează o conectare a cheltuielilor la venituri şi pentru că.

. • Metoda amortizării funcţionale (variabile sau proporţional cu utilizarea sau randamentul). motiv pentru care fiecare o durată diferită.15/1994 şi H. De altfel.Metoda amortizării proporţionale cu ordinea numerică inversă a anilor. . Pe plan internaţional. nr. luaţi individual. . regulamentul privind Legea contabilităţii nr.Metodele de imputare axată pe cesiune sau pe înlocuire. el cuprinzând: • Metoda amortizării liniare. Unităţile patrimoniale care desfăşoară activităţi cu caracter economic amortizează mijloacele fixe utilizând unul din următoarele regimuri de amortizare: amortizarea lineară. modificată şi completată prin O.Metoda amortizării degresive cu normă constantă. fără să se ţină cont de maiera ăn care bunul va pierde din valoarea sa utilă pe parcursul anilor.1997. Metoda aleasă trebuie să reflecte reducerea capacităţii de serviciu a imobilizării. costul de intrare trebuie să fie repartizat pe exerciţii în mod arbitrar. nr. pentru modificarea şi completarea Legii nr.G. 54 legiferează.Metoda amortizării bazată pe valoare. calculul amortizării lor poate ridica unele probleme.G. Teoria şi experienţa practică recomandă ca metoda de amortizare să fie logic şi sistematică. în unele cazuri. amortizarea degresivă şi amortizarea accelerată. Odată ce baza amortizării şi durata de viaţă utilă a unui bun au fost determinate.Metodele de amortizare pe grupe de valori active. arsenalul metodologic este mai bogat. Cu alte cuvinte.15/1994 privind amortizarea capitalului imobilizat în active corporale şi necorporale. bunurile necorporale nu se amortizează dacă nu au o durată de viaţă utilă determinată. 54/1997. • Metodele amortizării accelerate: .Metodele de amortizare cu dobânzi compuse.Contabilitatea Imobilizărilor Corporale • O imobilizare necorporală poate să provină dintr-un ansamblu de factori care. Ordonanţa Guvernului nr. În ţara noastră. prezintă Nu puţine imobilizări necorporale au o durată de viaţă utilă nedeterminată. 82/1991. reglementează şi normează regimul metodologic al amortizării.909/29. Legea nr. cheltuielile cu amortizarea mai depind de metoda aleasă pentru calculul anuităţilor. pentru aprobarea normelor metodologice de aplicare a Legii 15/1994. . 14 14 .12. • Metodele speciale de amortizare: .

15 dar şi a reducerii tarifelor în anul 2000 cu 11. str.548 miliarde lei în principal datorită impozitului pe profit mare .aprovizionare. nr. 448/1991. întreţinerea şi exploatarea serviciilor de telefon–telegraf din domeniul public pe raza de activitate a judeţului Iaşi. acţionarilor. publicată în Monitorul Oficial nr. Echipa executivă.comercializare terminale.5% la 2. În anul 2000 au fost instalate circa 605. 15 . care include specialişti din ROMTELECOM. creşterii calităţii. recunoscând multiplele roluri ale operatorului ROMTELECOM pentru a îndeplinii asteptările clienţilor. a înregistrat în anul 2000 un salt de 44.8% la 1.1 Scurt istoric şi descrierea societăţii Denumire: SNTC Romtelecom – Direcţia de Telecomunicaţii Prahova Forma juridică: Subunitate a SNTC Romtelecom Bucureşti Obiect de activitate: administrarea. .cercetare-dezvoltare. nr.000 nu au fost date în functie pâna la finele anului 2000.Contabilitatea Imobilizărilor Corporale CAP.158 miliarde lei. 14.1991 Acţionari: .6% în termeni reali. de înregistrare: J29 – 7323 – 1991 Data înfiinţării: prin H. . . Acesta este rezultatul unei politici investitionale agresive .US$587 milioane în 2000.07.G.000 noi linii în centrale digitale. a reducerilor de personal. Procesul de restructurare a operatorului ROMTELECOM a început în 1999 imediat după preluarea de către operatorul naţional grec OTE. Verizon (fostul GTE) şi OTE. în timp ce profitul net a crescut cu numai 6. Profitul brut.609 miliarde lei. circa 136. a eficienţei.000 linii şi a înlocuit multe din vechile linii analogice si manuale. dar din cauza lipsei cablului cu fibră optică pentru conectarea unitatilor distante. Prin urmare ROMTELECOM a mărit capacitatea de comutatie digitala cu circa 365. a definit în mod clar direcţiile strategice pentru următorii ani. societăţii româneşti. Lăpuşneanu.R. Naţionalitate: română Nr. Sediu principal: Ploiesti.OTE Grecia 35%.155/28. Activităţi colaterale: . în conformitate cu standardul românesc de contabilitate.2 Prezentarea “Direcţiei de Telecomunicaţii PRAHOVA” 2. salariaţilor.Statul român 65%.

Continuă dezvoltarea reţelei de fibră optică pentru a conecta cât mai multe localităţi cu fluxuri digitale de mare capacitate. etc. Aceasta face serviciile mult mai accesibile. Aceasta ar putea fi calea cea mai scurtă spre convergenţa fixmobil. intenţionând să lanseze comercial noi servicii. care implică mai mulţi bani decât compania îi poate genera. în timp ce calificarea personalului se va schimba continuu. ROMTELECOM acelerează deasemenea restructurarea afacerii sale de bază . însă mai calificat.65 milioane linii digitale. capabilă să modeleze o industrie încă incipientă.000 în anul 2010. deplasându-se spre personalul cu studii superioare. ROMTELECOM doreste o noua abordare pentru Cosmorom compania sa de telefonie mobilă. în afara de marirea cotei de piaţă. o companie care beneficiază de sprijinul si de infrastructura naţională pe care ROMTELECOM o deţine.telefonia fixă. Acest numar va scadea la circa 30. în timp ce creşterea continuă a gradului de digitalizare reprezintă o creştere a calitatii serviciilor oferite. Din acest motiv reducerea de personal continuă. În acest scop ROMTELECOM îşi diversifică portofoliul de afaceri intrând pe noi pieţe si restructurează afacerea de bază . Cresterea continuă a automatizarii si digitalizării retelelor necesită un personal mai putin numeros. În anul 2009 numarul angajatilor ROMTELECOM a scazut cu 2. ROMTELECOM continuă să instaleze linii digitale în anul 2001. Procesul de restructurare a operatorului ROMTELECOM necesită o politică investitională foarte agresivă. Se acordă o atentie deosebită cerinţelor lor: viteza mare de transmisie. contribuie decisiv la eliminarea centralelor manuale precum şi a listei de asteptare în urmatorii doi ani. calitate deosebită. Pentru a fi un operator important si în viitor. în principal datorită investiţiilor masive în infrastructură: înlocuirea centralelor manuale. În anul 2001 ROMTELECOM lansează compania de Internet ARTelecom. find nevoită astfel să atragă fonduri de pe pieţele mondiale finanicare si de capital. Programul pentru instalarea a 2. 16 Drepturi exclusive acordate Romtelecom de către Autoritatea de reglementare (Licenţa pentru 16 .600 faţă de anul anterior ajungând la 42.Contabilitatea Imobilizărilor Corporale În întreaga lume operatorii de telecomunicaţii se repoziţioneaza ca operatori totali. O atenţie deosebită s-a acordat reţelei locale. considerând aceasta unul dintre atuurile firmei. lansat în anul 1999.telefonia fixă.300. noi tehnologii. Cosmorom intentionează sa achiziţioneze şi să opereze o licenţă UMTS. ROMTELECOM acordă o atenţie deosebită clienţilor persoane juridice.

servicii de telex si telegrafie. pe urmatoarele principii: • • • • • Extinderea reţelelor pe baza cerinţelor pieţei. în scopul finalizării convorbirilor şi circuitelor în afara zonei locale pe care sunt autorizate să o deservească astfel de reţele. contra cost. Exploatarea eficientă a infrastructurii existente. Misiunea firmei Furnizarea pe piaţa românească a serviciilor de telecomunicaţii de bază şi a celor noi. interurbane şi internaţionale. servicii de tranzit. Serviciile de telecomunicaţii de bază reprezintă furnizarea. Functionare şi conducere pe criterii de calitate. interurbane şi internaţionale. servicii Internet. Îndeplinirea obligaţiilor de serviciu universal. conectate la o reţea fixă de telecomunicaţii.Contabilitatea Imobilizărilor Corporale dezvoltarea şi operarea reţelelor fixe de telecomunicaţii în vederea furnizării de servicii de telecomunicatii de bază si de alte servicii de telecomunicatii către public) Următoarele drepturi sunt acordate Romtelecom cu caracter exclusiv pâna la 31 decembrie 2010: • să furnizeze servicii de telecomunicaţii de bază locale. să furnizeze linii de cablu închiriate. a oricărui serviciu fix de telefonie sau telegrafie/telex. să transmită tot traficul legat de serviciile de telecomunicaţii de bază către şi de la reţele autorizate în conformitate cu art. electronică şi/sau orice altă formă. contra cost. în măsura în care un asemenea serviciu este destinat publicului. incluzând: − − − − − servicii fixe de telefonie vocală locale. 17 • Politica tarifară flexibilă. în măsura în care prin aceste servicii Internet se asigură.64 al Legii Telecomunicaţiilor. servicii de telefoane publice. 17 . interconectarea reţelelor de telecomunicaţii mobile cu operatori de telecomunicaţii din afara României pentru transmisuni de telefonie vocală (cu excepţia semnalizării). − − • • • să publice şi să distribuie listele cu abonaţii reţelei fixe de telecomunicaţii prin carţi de telefon comerciale ("pagini galbene") în forma scrisă. servicii de "call-back". Competitivitate în relatiile cu clientii si promptitudine în furnizarea serviciului. telefonie vocală destinata publicului.

clinici şi medicii de gardă. apel ocazional. respectiv aprovizionare. în funcţie de mărime şi funcţiile ce trebuie îndeplinte de către acestea. teatre. cu cel mai complet portofoliu de servicii de bază şi avansate. Direcţia de Telecomunicaţii Prahova execută activitatea de exploatare a serviciilor de bază din sectorul telefon – telegraf şi alte activităţi şi colaterale necesare realizării obiectului său de activitate. Direcţiile de telecomunicaţii au două tipuri de structuri organizatorice. Servicii de informaţii:  informaţii abonaţi – aceste servicii dau informaţii cu privire la numerele de telefon ale abonaţilor persoane fizice şi juridice cu excepţia celor din categoria “NU se informează”:  informaţii speciale (951) de tipul: prefixe telefonice interurbane. directorul comercial şi directorul tehnic. Pronoexpres. Personalul direcţiei este angajat pe bază de contract încheiat cu directorul acesteia în baza împuternicirilor primite şi indiferent de funcţie sau specialitate este supus prevederilor statutului personalului. spectacole. rezultatele Loto. ora exactă. Direcţia de Telecomunicaţii Iaşi este organizată după primul tip. fiecare răspunzând de compartimente specifice. farmaciile cu program permanent. Serviciul deranjamente (921. prefixe telefonice internaţionale. respectiv: • Direcţii de telecomunicaţii de gradul I – în cadrul cărora directorul general are în subordine pe directorul economic. Servicii telefonice 1. rezultate sportive. precum şi prevederilor regulamentelor. 922) – sesizarea oricărui deranjament survenit în instalaţia telefonică se anunţă. starea meteo din ţară. servicii de utilitate publică – 112 2. 18 3. film. Obiect de activitate Din punct de vedere al serviciilor telefonice. • Direcţii de telecomunicaţii de gradul II şi III – caz în care directorul general nu are în subordine decât pe directorul tehnic şi directorul economic. la cel mai înalt nivel de calitate si fiabilitate. 18 . programul Radio-Tv. etc. serviciul fiind netaxabil. Pronosport. Servicii telefonice de urgenţă.Contabilitatea Imobilizărilor Corporale Viziunea firmei ROMTELECOM să ramână liderul pieţei românesti a serviciilor de telecomunicaţii. cercetare şi proiectare tehnologică şi informaţională. oferta Direcţiei de Telecomunicaţii Prahova se prezintă astfel: I.

V. centrale telefonice de abonat pentru transmisii simultane de date şi voce.Comunicaţii TELEX Serviciul oferă posibilitatea efectuîrii comunicaţiilor TELEX interne şi internaţionale prin intermediul cabinelor TELEX şi de la domiciliul abonaţilor. redirijarea imediată a apelurilor. 6. 19 . 19 − echipamente de multiplexare. repetarea ultimului număr format. IV. Convorbiri telefonice internaţionale – convorbiri internaţionale prin comandă (serviciul 971 vă oferă posibilitatea efectuării de convorbiri telefonice internaţionale pe bază de comandă): − − convorbiri internaţionale automate. Serviciul FAX Oferă posibilitatea transmiterii unui fax local. Telegrame prezentate la ghişeu. Telegrame telefonate. 2. interurban sau internaţional de la oricare din cabinele de fax. Echipamente de telecomunicaţii − − aparate telefonice – standard şi inteligente cu şi fără display. II. Posturi publice inteligente Oferă posibilitatea de a telefona de la un post public cu cartele telefonice. III. VI. Servicii de telegrafie 1. apelul în aşteptare. country direct – este un serviciu telefonic internaţional din categoria celor cu taxă inversă care pune clientul direct în legătură telefonică cu telefonista operatoare din ţara respectivă. Servicii suplimentare oferite de centrala telefonică digitală ALCATEL: − − − − − − restricţionarea cu parolă a apelurilor de plecare.Contabilitatea Imobilizărilor Corporale 4. factura digitală. apelul programat. 5. Convorbiri telefonice naţionale – convorbiri interurbane prin comandă (apelând serviciul 991 puteţi efectua convorbiri telefonice pe bază de comandă).

închirieri circuite pentru transmisii. ROMTELECOM asigură conectarea platformei la reţeaua de telecomunicaţii şi se ocupă cu colectarea banilor de la abonaţi.Contabilitatea Imobilizărilor Corporale Din decembrie 1996. care permit abonaţilor să acceseze orice client din altă ţară printr-un număr de apel dedicat. telegraf). servicii cu valoare adăugată de tip audiotex.C. Acest tip de serviciu se oferă numai abonaţilor la centralele digitale. Serviciile cu valoare adăugată de tip audiotex sunt prestate în regim Premium Rate. Transferul de fişiere FPT. Obiectul de activitate constă în prestarea următoarelor servicii de telecomunicaţii: • • • servicii de bază (telefon. îşi desfăşoară activitatea în domeniul telecomunicaţiilor.2 Organizarea gestiunii imobilizărilor corporale la nivelul Direcţiei de Telecomunicaţii Prahova Direcţia de Telecomunicaţii Iaşi. ca parte componentă a Societăţii Naţionale de Telecomunicaţii “Romtelecom” SA. Allotel. Direcţia de Telecomunicaţii. servicii cu valoare adăugată de transmisii de date (Internet). S. Servere de informaţii.C. Conferinţe USENET. prestate în regim Premium Rate 2. Amcriconxatel. Serviciul EASYNET. 20 20 . 2.Prahova prestează două tipuri de servicii de telecomunicaţii: 1. Prin intermediul serviciului EASYNET se pot efectua urmatoarele aplicaţii Internet: − − − − − Poştă electronică. transmisii de date. adică se percep tarife diferite în funcţie de contract. Astfel s-au încheiat contracte cu Mediatel. Apelul gratuit inernaţional (numere verzi) face parte din categoria serviciilor telefonice automate de tip taxă inversă. World Phone România. Alfarotel. în temeiul Legii şi al licenţelor şi autorizaţiilor acordate de Ministerul Comunicaţiilor în conformitate cu statutul societăţii. S. obiectul principal de activitate al acesteia fiind operarea reţelelor de telecomunicaţii şi asigurarea serviciilor de telecomunicaţii. Conexiunea Telnet.

5% 1% 2% S TR22% TU R A IM O B ILIZA R ILO R C O R P O R A L E LA Dir. Clădirile cuprind : 21 . pe a treia poziţie se situează mijloacele fixe din categoria a 3-a cu 2%. pe a patra mijloacele fixe din categoria a 4-a cu 1.598 mii lei mijloace fixe 1.Contabilitatea Imobilizărilor Corporale • • telefonie publică.290. cu o pondere de 22% în total. Structura m ijloacelor fixe la D.136. lei existent la 31 decembrie 2009 ponderea de 74% o au mijloacele fixe din categoria 1.5% iar pe ultima poziţie mijloacele fixe din categoria a 6-a cu ponderea de 1%.tc.368. 21 Din categoria I-a fac parte clădirile şi construcţiile speciale. UC P R A HO V A terenuri 2% categoria 1 categoria 2 categoria 3 categoria 4 categoria 6 74% m ijlo ace fixe 98% Imobilizările corporale aflate în partimoniul unităţii sunt structurate pe cele două categorii importante: • • terenuri 25. servicii de telecomunicaţii cu valoare adăugată.TC .136. din totalul mijloacelor fixe de 1. Astfel. mii lei Mijloacele fixe aflate în dotarea Direcţiei de Telecomunicaţii Prahova reflectă specificul obiectului de activitate.Prahova 1.290. pe locul al doilea se situează mijloacele fixe din categoria a 2a.

televizoare. echipamente pentru telecomunicaţii prin satelit. aparate telefax. unelte. traverse. centrale telefonice manuale. 22 • • aparate şi instalaţii pentru măsurarea mărimilor termice şi fotometrice. Construcţiile speciale sunt formate din: linii şi cabluri aeriene de telecomunicaţii (stâlpi. 22 • • • . aparatură birotică. clădiri administrative. În categoria a II-a se include echipamentele tehnologice. dispozitive şi instrumente pentru telecomunicaţii. aparate de proiecţie. suport de transmisiuni de telecomunicaţii internaţionale pe sisteme de cabluri şi fibră optică. echipamente digitale de telecomunicaţii şi instalaţii aferente de electroalimentare şi climatizare. respectiv maşini. aparate video. aparate radio. control şi reglare cum ar fi: aparate. aparate şi instalaţii pentru măsurarea timpului frecvenţei şi mărimilor cinematice. maşini de scris. garaje. reţele şi canalizaţii subterane de telecomunicaţii urbane şi interurbane. console). utilaje pentru activitatea de telecomunicaţii. magazii. mecanice şi acustice. cuprinde : • • mobilier.Contabilitatea Imobilizărilor Corporale • • • • − − − − clădirile oficiilor de telecomunicaţii. etc. circuite. cabluri. calculatoare electronice şi echipamente periferice. aparate de copiat şi multiplicat. instalaţii pentru măsurarea mărimilor geometrice. aparate de telecomunicaţie pentru birou: aparate telefonice. cabine telefonice. aparate telex. Categoria a VI-a sub titulatura de mobilier. sisteme de protecţiea valorilor umane şi materiale şi alte active corporale.). În categoria a IV-a se includ mijloacele de transport aflate în parcul auto al unităţii noastre. maşini de numărat bani. În categoria a III-a se includ aparate şi instalaţii de măsurare. centrale telefonice analogice. utilaje şi instalaţii de lucru: • • • • • • • • maşini. construcţii uşoare (depozite.

Această comisie va întocmi Procesul verbal de recepţie al mijloacelor fixe şi va verifica dacă aceste mijloace fixe corespund din punct de vedere cantitativ şi calitativ. gestionarul. va propune repararea lor. în funcţie de specificul activităţii desfăşurate de fiecare loc de muncă. care va prelua mijlocul fix. Proces de scoatere din funcţiune etc. În cazul intrărilor de mijloace fixe prin investiţii. Dacă înlocuirea activelor fixe reclamă noi 23 . şeful locului de muncă pentru care s-au aprovizionat mijloacele fixe.) cât şi din punct de vedere tehnic. Comisia de recepţie va efectua recepţia atât din punct de vedere cantitativ (conform cu actele însoţitore: Certificat calitate. va întocmi un bon de mişcare a mijlocului fix prin care va face intrarea mijlocului fix în gestiunea sa. şef serviciu tehnic. casări sau dezmembrări. în regie proprie. primite cu titlu gratuit sau intrate prin recâştigări. director economic. urmărirea parametrilor calitativi cât şi întreţinerea lor. achiziţionate de la terţi. şeful locului de muncă unde va fi repartizat mijlocul fix. se recepţionează în depozitul de materiale. intrate prin transfer de la alte sucursale. şeful locului de muncă va urmări funcţionalitatea mijloacelor fixe iar în cazul unor deficienţe.Contabilitatea Imobilizărilor Corporale • case de bani. oportunitate şi eficienţă. Repartizarea mijloacelor fixe la nivelul Direcţiei de Telecomunicaţii Iaşi se face pe gestiuni şi pe locuri de muncă. Aviz de expediţie respectiv Factura. al funcţionalităţii mijloacelor fixe conform standardelor în vigoare. Recepţia mijloacelor fixe se va face de către o Comisie de Recepţie formată din: − − − şeful de depozit. Imobilizările corporale vor intra în patrimoniul Direcţiei de Telecomunicaţii Prahova în conformitate cu principiile de necesitate. Mijloacele fixe. mijloacele fixe sunt recepţionate de către o comisie de recepţie formată din : 23 − − − director tehnic. După efectuarea recepţiei va urma punerea în funcţiune. care se va efectua de către o comisie formată din: − − şeful locului de muncă. şeful Serviciului Dezvoltare De-a lungul perioadei de funcţionare. După efectuarea recepţiei. În cadrul locurilor de muncă are loc atât exploatarea mijloacelor fixe.

Contabilitatea Imobilizărilor Corporale

investiţii, menţinerea lor în stare de funcţionare impune efectuarea de reparaţii ce implică anumite cheltuieli respectiv surse de acoperire financiară. Necesitatea reparaţiilor decurge din uzura/deprecierea fizică a activelor fixe după cum cea a modernizărilor se degajă din uzura morală. Scopul reparaţiilor constă în readucerea activelor fixe cât mai aproape de starea iniţială, de parametrii şi caracteristicile tehnico-funcţionale de care au dispus la darea lor în folosinţă. Înainte de efectuarea unei reparaţii, se efectuează revizii tehnice, în scopul stabilirii stării tehnice a utilajelor, a lucrărilor ce urmează a se efectua, a pieselor ce se vor schimba sau ajusta. Revizia tehnică se efectuează de către o comisie de revizie formată din salariaţi ai Serviciului Tehnic. În cazul reviziilor se pot efectua şi unele reglări de piese şi subansamble şi chiar unele reparaţii minore. Aceste reparaţii pot fi:  curente – intervenţii de grad superior reviziilor şi se execută în scopul înlăturării deteriorărilor locale ale capitale - lucrări de volum mare ce se efectuează atunci când activele fixe cu grad avansat de uzură, unor efecte determinate de uzura fizică;  scăzând puterea motoarelor şi capacităţilor de producţie, existând posibilitatea apariţiei avariilor, reducându-se mult precizia de muncă.

24 CAP.3 Contabilitatea imobilizărilor corporale la nivelul Direcţiei de Telecomunicaţii Prahova 3.1 Sistemul de conturi folosit pentru contabilitatea imobilizărilor corporale la Direcţia de Telecomunicaţii Prahova Imobilizările corporale reprezintă bunuri care au o structură materială asupra cărora agenţii economici exercită un drept real fiind elemente de patrimoniu de definesc capacitatea tehnică de producţie şi comercializare care creează venituri în concordanţă cu obiectul de activitate al acestora. Capitalul imobilizat supus amortizării este reflectat în patrimoniul agenţilor economici prin bunurile şi valorile destinate să servească activitatea pe o perioadă mai mare de un an.

24

Contabilitatea Imobilizărilor Corporale

“Considerând ca mulţime de divizat seria conturilor de activ şi fixând drept criteriu al diviziunii natura substanţei”1 de disting două clase de conturi: clasa conturilor de mijloace economice şi clasa conturilor rectificative de activ contra pasiv. Continuând diviziunea în cadrul clasei conturilor de mijloace fixe, luând în considerare stabilitatea formei în cadrul circuitului economic, se disting două subclase:


Subclasa conturilor de substanţă de mijloace economice de inventar; Subclasa conturilor de consumaţiuni de valori.

Luând în considerare legătura de dependenţă între evaluare şi bunul economic evaluat, în cadrul subclasei conturilor de substanţă de mijloace economice de inventar, sunt două grupe şi anume: • • Grupa conturilor de gestionare a mijloacelor; Grupa conturilor de regularizare a evaluării conturile de gestionare a mijloacelor (conturi

rectificative de activ contra pasiv). În cadrul primei grupe se disting în funcţie de materia reflectată, două subgrupe: • • Subgrupa conturilor de gestionare a activelor imobilizate; Subgrupa conturilor de gestionare a activelor circulante.

Astfel în cadrul primei subgrupe se încadrează conturile utilizate pentru reflectarea gestionării bunurilor şi valorilor destinate să servească o perioadă îndelungată în activitatea unităţii patrimoniale, care nu se consumă la prima utilizare. Conturile privind reflectarea în contabilitate a imobilizărilor corporale aparţin acestei subgrupe şi se mai numesc conturi de gestionare a imobilizărilor corporale. În ceea ce priveşte conturile de amortizări şi de provizioane ale imobilizărilor corporale fac parte din grupa conturilor rectificative de activ contra pasiv.

25

Planul de conturi general instituie o serie de structuri de conturi sintetice, pentru contabilizarea operaţiunilor economico-financiare privind imobilizările corporale, pe care le-am prezentat în Tabelul nr.3.1. Se observă că structura de conturi prevăzută de H.G. nr.704/1993 cu modificările ulterioare este concordantă cu actualul Catalog privind clasificarea şi duratele normale de funcţionare a mijloacelor fixe (aprobat prin H.G. nr.964/1998). Pentru aplicarea structurii de conturi instituită prin O.M.F. nr.94/2001 se impune o “reclasificare” a mijloacelor fixe în funcţie de această structură de conturi. Această modificare putea fi făcută de fiecare agent economic care urma să aplice reglementările contabile aprobate de O.M.F. nr.94/2001, dar pentru o metodologie unitară, această rectificare trebuia realizată pe plan reglementar, fie
1

25

Contabilitatea Imobilizărilor Corporale

prin elaborarea unui nou catalog, prin elaborarea unui nou “tablou de conversie” a catalogului în raport cu structura de conturi aprobată prin O.M.F. nr.94/2001. Tabelul nr.3.1 Structura conturilor de imobilizări corporale STRUCTURI DE CONTURI PRIVIND IMOBLIZĂRILE CORPORALE Conform H.G. nr.704/1993 Conform O.M.F.nr.94/2001 211 Terenuri 211 Terenuri şi amenajări de terenuri 2111 Terenuri 2111 Terenuri 2112 Amenajări de terenuri 2112 Amenajări de terenuri 212 2121 2122 2123 2124 2125 2126 Mijloace fixe Construcţii Echipamente tehnologice, maşini, utilaje şi instalaţii de lucru Aparate şi instalaţii de măsurare, control şi reglare Mijloace de transport Animale şi plantaţii Mobilier, aparatură birotică, echipamente de protecţie a valorilor umane şi materiale şi alte active corporale 212 213 2131 2132 2133 2134 214 Construcţii Instalaţii tehnice, mijloace de transport, animale şi plantaţii Echipamente tehnologice (maşini utilaje şi instalaţii de lucru) Aparate şi instalaţii de măsurare, control şi reglare Mijloace de transport Animale şi plantaţii Mobilier, aparatură birotică, echipamente de protecţie a valorilor umane şi materiale şi alte active corporale Imobilizări corporale în curs Amenajări de terenuri şi construcţii Instalaţii tehnice şi maşini Alte imobilizări corporale Avansuri acordate pentru imobilizări corporale Avansuri acordate pentru terenuri şi construcţii Avansuri acordate pentru instalaţii tehnice şi maşini Avansuri acordate pentru alte imobilizări corporale Amortizări privind imobilizările corporale Amortizarea amenajărilor de terenuri Amortizarea construcţiilor Amortizarea instalaţiilor, mijloacelor de transport, animalelor şi plantaţiilor Amortizarea altor imobilizări
26

231

Imobilizări corporale în curs

231 2311 2312 2313 232 2321 2322 2323

280 2810 2811 2812 2813 2814

Amortizări Amortizarea terenurilor Amortizarea construcţiilor Amortizarea echipamentelor tehnologice Amortizarea aparatelor şi instalaţiilor de măsurare, control şi reglare Amortizarea mijloacelor de

281 2811 2812 2813 2814

care ţin evidenţa 27 • • 2111 “Terenuri” 2112 “Amenajări de terenuri” terenurilor. 27 . în funcţie de clasele de fertilitate. Contul 211 “Terenuri” ¬ după conţinutul economic este un cont de imobilizări corporale. la costul de achiziţie sau valoarea de aport. la valoarea stabilită potrivit legii.1 Funcţia contului 211 “Terenuri” ¬ Soldul contului este un sold final debitor. Evidenţa contabilă a terenurilor se realizează cu ajutorul contului 211 “Terenuri” – cont sintetic de gradul I. după caz.3. echipamentelor de protecţie a valorilor uane şi materiale şi alte active corporale Provizioane Provizioane pentru activelor corporale 291 deprecierea 2911 2912 2913 2914 corporale 290 291 Provizioane pentru deprecierea imobilizărilor corporale Provizioane pentru deprecierea terenurilor şi amenajărilor de terenuri Provizioane pentru deprecierea construcţiilor Provizioane pentru deprecierea instalaţiilor.Contabilitatea Imobilizărilor Corporale 2815 2816 transport Amortizarea animalelor şi plantaţiilor Amortizarea mobilierului. respectiv: terenuri şi amenajări de terenuri. suprafaţa şi amplasarea acestora. mijloacelor de transport. aparaturii birotice. reprezentând valoarea terenurilor din gestiunea agenţilor economici. ¬ funcţia acestui cont poate fi urmărită în figura nr. Contul 211 “Terenuri” se dezvoltă în două conturi sintetice de gradul II. ¬ după funcţia contabilă este un cont de activ. pe cele două mari categorii. de utilitate. precum şi alte criterii.1. animalelor şi plantaţiilor Provizioane pentru deprecierea altor imobilizări corporale 3.1 Funcţionarea conturilor de terenuri şi amenajări de terenuri Terenurile se înregistrează în contabilitate la intrarea în patrimoniu.

reprezentând costul efectiv al amenajărilor de terenuri . 28 ¬ Soldul contului este un sold final debitor.1. existente. amenajările de terenuri reprezintă investiţii efectuate asupra terenurilor şi ca atare.3.2. sunt supuse procesului de amortizare. Spre deosebire de terenurile propriu-zise. Funcţia contului 2112 “Amenajări de terenuri”. ¬ ¬ după funcţia contabilă este un cont de activ.3.Contabilitatea Imobilizărilor Corporale D 2111 “Terenuri” 404 6583 C Valoarea terenurilor achiziţionate de la terţi Valoarea terenurilor vândute 456 456 Valoarea terenurilor aportate la capitalul social Valoarea terenurilor retrase de acţionari sau asociaţi din capitalul social 131 Valoarea terenurilor primite cu titlu gratuit Figura nr. Funcţia contului 2111 “Terenuri” 28 Contul 2112 “Amenajări de terenuri” ¬ după conţinutul economic este un cont de imobilizări corporale. funcţia acestui cont poate fi urmărită în figura nr.

aprobat prin O. contabilitatea sintetică a imobilizărilor corporale se realizează cu ajutorul următoarelor conturi de gradul I şi II: − − − 212 “Construcţii” 213 “Instalaţii tehnice.2 Funcţia contului 2122 “Amenajări de terenuri” 29 3.3.M.2 Funcţionarea conturilor de gestiune a imobilizărilor corporale În conformitate cu noul Plan de conturi general. utilaje şi instalaţii de lucru)” 29 .2001. animale şi plantaţii” 2131 “Echipamente tehnologice (maşini.94/29.01.Contabilitatea Imobilizărilor Corporale D 2112 “Amenajări de terenuri” 2811 C 404 Valoarea amenajărilor executate de terţi Valoarea amortizată a amenajărilor scoase din gestiune 231 6583 Valoarea amenajărilor executate cu forţe proprii considerate anterior producţie în curs de execuţie Valoarea neamortizată a amenajărilor scoase din funcţiune 722 Valoarea amenajărilor recepţionate Figura nr.F. mijloace de transport. nr.1.

Contabilitatea Imobilizărilor Corporale − − − − 2132 “Aparate şi instalaţii de măsurare. control şi reglare” 2133 “Mijloace de transport” 2134 “Animale şi plantaţii” 214 “Mobilier. ¬ funcţia acestor conturi poate fi urmărită în Figura nr.3 Funcţia conturilor de gestiune a imobilizărilor corporale ¬ Soldul conturilor sunt solduri finale debitoare şi reprezintă valoarea imobilizărilor corporale existente. 30 D Conturile de gestiune a imobilizărilor corporale C 404 281 Valoarea imobilizărilor corporale achiziţionate de la furnizorii Valoarea amortizată a imobilizărilor corporale scoase din gestiune 30 . echipamente de protecţie a valorilor umane şi materiale şi alte active corporale” Conturile de gestiune a imobilizărilor corporale ¬ după funcţia contabilă sunt conturi de activ.3. aparatură birotică.

recepţionate Restituirea imobilizărilor corporale către acţionarii sau asociaţi. pentru investiţiile la imobilizările luate cu chirie. 6811 Restituirea imobilizărilor corporale către locator sau proprietar. aflate anterior în curs de execuţie 447 131 Comisioane vamale aferente imobilizărilor Valoarea imobilizărilor corporale din import corporale primite cu titlu gratuit 471. concesiune 31 105 167 Diferenţe din Intrarea imobilizărilor reevaluarea corporale în urma imobilizărilor încheierii unor contracte corporale de leasing 31 .Contabilitatea Imobilizărilor Corporale 456 6583 Valoarea imobilizărilor corporale aportate la capitalul social Valoarea neamortizată a imobilizărilor corporale scoase din gestiune 722 456 Imobilizări corporale realizate din producţie proprie. prin retragerea de capital 446 231 Taxe vamale aferente imobilizărilor Imobilizări corporale corporale din import realizate cu forţe proprii.

cont sintetic de gradul I care se poate dezvolta în conturi analitice.3. efectuate în regie proprie sau în antrepriză. 32 . 32 Evidenţa contabilă a imobilizărilor corporale în curs. respectiv costul de producţie sau costul de achiziţie al investiţiilor corporale aflate în curs de execuţie se realizează cu ajutorul contului de imobilizări corporale în curs de execuţie: − − − 231 “Imobilizări corporale în curs” . pe tipuri 2311 “Amenajări de terenuri şi construcţii” 2312 “Instalaţii tehnice şi maşini” 2313 “Alte imobilizări corporale”.3 Funcţionarea conturilor de imobilizări corporale în curs de execuţie Imobilizările corporale în curs de execuţie reprezintă investiţii neterminate. reprezentând preţul de deviz al investiţiei. care se efectuează la costul de producţie.1.3 Funcţia conturilor de imobilizări corporale 3.Contabilitatea Imobilizărilor Corporale Figura nr. respectiv costul de achiziţie.

213.214 33 Valoarea imobilizărilor corporale în curs aportate la capitalul social Valoarea imobilizărilor corporale recepţionate 231 “Imobilizări corporale în curs” 722 Valoarea imobilizărilor corporale în curs realizate în regie proprie 33 .4 Funcţia contului 231 “Imobilizări corporale în curs” ¬ Soldul contului este un sold final debitor reprezentând valoarea imobilizărilor corporale aflate în curs de execuţie. D C 404 Valoarea imobilizărilor corporale în curs aportate la capitalul social 2112 Valoarea imobilizărilor corporale recepţionate de natura investiţiilor privind amenajările de terenuri 456 212. care se dezvoltă pe următoarele conturi sintetice de gradul II: − − − 2321 “Avansuri acordate pentru terenuri şi construcţii” 2322 “Avansuri acordate pentru instalaţii tehnice şi maşini” 2323 “Avansuri acordate pentru alte imobilizări corporale”.Contabilitatea Imobilizărilor Corporale Un alt cont de evidenţă a imobilizărilor corporale este contul sintetic de gradul I .232 “Avansuri acordate pentru imobilizările corporale”.3. ¬ după funcţia contabilă este un cont de activ. Contul 231 “Imobilizări corporale în curs” ¬ după conţinutul economic este un cont de active imobilizate. ¬ funcţia contului poate fi urmărită în Figura nr.

Contabilitatea Imobilizărilor Corporale Figura nr. ¬ funcţia contului poate fi urmărită în Figura nr. ¬ după funcţia contabilă este un cont de activ. 5311 404 Avansurile acordate furnizorilor de imobilizări Valoarea avansurilor decontate furnizorilor de imobilizări 34 .4 Funcţia contului 231 “Imobilizări corporale în curs” Contul 232 “Avansuri acordate pentru imobilizări corporale” ¬ după conţinutul economic este un cont de active imobilizate. D C 232 “Avansuri acordate pentru imobilizări corporale” 5121.5 Funcţia contului 232 “Avansuri acordate pentru imobilizări corporale” 34 ¬ Soldul contului este un sold final debitor reprezentând valoarea avansurilor acordate furnizorilor de imobilizărilor corporale aflate în curs de execuţie.3.3.

6 corporale cedate 2112 ¬ după conţinutul economic este un cont rectificativ al valorii imobilizărilor corporale. reprezentând amortizarea aferentă imobilizărilor corporale existente la unitatea patrimonială.3. animalelor şi plantaţiilor” 2814 “Amortizarea altor imobilizări corporale”. 214 6811 Amortizarea aferentă Cheltuielile de imobilizărilor amenajărilor de terenuri” aferente exploatare 2811 “Amortizarea corporale vândute sau amortizării 2812 “Amortizarea construcţiilor” imobilizărilor corporale scoase din activ 2813 “Amortizarea instalaţiilor. mijloacelor de transport. Valoarea amortizării imobilizărilor corporale. amenajărilor de terenuri vândute sau ¬ funcţia contului poate fi urmărită în scoase din activ Amortizarea aferentă Cheltuielile aferente amortizării imobilizărilor Funcţia Figura nr. 213.1.5 Funcţia contului 232 “Avansuri acordate pentru imobilizări corporale” 3.3.4 Funcţionarea conturilor de amortizări privind imobilizările corporale C Evidenţa contabilă a amortizării imobilizărilor corporale se realizează cu ajutorul contului 281 “Amortizări privind imobilizările corporale”.Contabilitatea Imobilizărilor Corporale Figura nr. contului 281 “Amortizări privind imobilizările corporale”. care se dezvoltă în următoarele conturi sintetice de gradul II: − − − − D 212. utilizate în operaţii de “Amortizări participaţie transferată privind imobilizările conform contractelor 4581 35 281 corporale” 105 Diferenţe din amortizarea aferentă imobilizărilor reevaluate 35 . 6583 Contul 281 “Amortizări privind imobilizările corporale” ¬ după funcţia contabilă este un cont de pasiv. cont sintetic de gradul I. ¬ Soldul contului este un sold final creditor.

care se poate dezvolta pe conturi sintetice de gradul II. şi animalelor şi plantaţiilor.1. construcţiilor.6 Funcţia contului 281 “Amortizări privind imobilizările corporale” 36 3.3.Contabilitatea Imobilizărilor Corporale Figura nr. instalaţiilor tehnice. amenajărilor de terenuri. precum şi a altor imobilizări corporale. cont sintetic de gradul I.5 Funcţionarea conturilor de provizioane pentru deprecierea imobilizărilor corporale Provizioanele pentru deprecierea imobilizărilor corporale se constituie pentru deprecierea reversibilă a terenurilor. Evidenţa contabilă a provizioanelor pentru deprecierea imobilizărilor corporale se realizează cu ajutorul contului 291 “Provizioane pentru deprecierea imobilizărilor corporale”. astfel: 36 . mijloacelor de transport.

Primite cu titlu gratuit (prin donaţie. 3.7 Funcţia contului 291 “Provizioane pentru deprecierea imobilizărilor corporale” ¬ Soldul contului este un sold creditor. incluzând şi contractele de leasing.3. ¬ funcţia contului poate fi urmărită cu ajutorul figurii nr.Contabilitatea Imobilizărilor Corporale − − − 2911 “Provizioane pentru deprecierea terenurilor şi amenajărilor de terenuri” 2912 “Provizioane pentru deprecierea construcţiilor” 2913 “Provizioane pentru deprecierea instalaţiilor. 37 . reflectând valoarea provizioanelor aferente imobilizărilor corporale. Prin închiriere. sponsorizare). Prin construcţie în regie proprie. prin construcţie în regie proprie. Dintre aceste căi de intrare a imobilizărilor corporale. 37 • Modificări ale mijloacelor fixe ce au loc cu ocazia reevaluării. la Direcţia de Telecomunicaţii Prahova se practică intrarea prin achiziţie de la furnizori. animalelor şi 2914 “Provizioane pentru deprecierea altor imobilizări corporale”. plantaţiilor” − Contul 291 “Provizioane pentru deprecierea imobilizărilor corporale” ¬ după conţinutul economic este un cont rectificativ al valorii de înregistrare a imobilizărilor corporale. şi prin închirieri. creşterea valorii contabile prin modernizări şi investiţii. Prin aport la capitalul social. ¬ după funcţia contabilă este un cont de pasiv. Creşterea valorii contabile prin modernizări şi investiţii.2 Contabilitatea intrărilor de imobilizări corporale Căile de intrare a imobilizărilor corporale în cadrul unei unităţi sunt următoarele: • • • • • • • Prin achiziţie de la furnizori. mijloacelor de transport. primite cu titlul gratuit-prin donaţie. Mijloace fixe de natura obiectelor de inventar.

atunci când nu există documente pentru aport în natură la capitalul social. fuziunii etc. sunt în vigoare în condiţiile prevăzute de lege.500 lei.2. Expertiza tehnică. 2.Societatea emite 500 acţiuni. valoarea nominală a acţiunii este de 13 lei. Facilităţile vamale şi fiscale privind importurile. în sensul exceptării de la plată. 38 Operaţii: 1. orice creştere sau micşorare de capital social trebuie înregistrată la Registrul Comerţului prin Cererea de menţiune. înregistrarea acestuia în contabilitate se face numai în urma unei expertize tehnice de specialitate şi a aprobării Consiliului de Administraţie în urma expertizei. De asemenea. Documentele pe baza cărora se înregistrează în contabilitate aportul în natură sunt Contractul de societate. Înregistrarea în contabilitate se realizează în baza raportului întocmit de comisia de evaluare şi supus aprobării Consiliului de Administraţie. conform cu statutul şi contractul” 1 de societate. Această valoare este asimilată cu “valoarea de aport sau de utilitate acceptată de părţi pentru mijloace fixe. Aportul în natură este supus evaluării de un expert tehnic.. de bunuri mobile corporale şi/sau necorporale care constituie aport în natură la capitalul social sau reprezintă contribuţie la o asociaţie în participaţie asociaţie familială.Intrarea unui teren prin aport în natură pe baza Procesului Verbal de Recepţie. 1 38 .1 Aporturi. Statutul societăţii (la înfiinţare).Contabilitatea Imobilizărilor Corporale 3. Declaraţia de subscriere. preţ apropiat de valoarea contabilă a acţiunii. primiri cu titlu gratuit. supus aprobării Adunării Generale a Asociaţilor şi Consiliului de Adiministraţie În situaţia în care creşterea de capital este realizată prin aport în natură sunt evaluate la preţul de emisiune. înregistrat la valoarea de aport de 10. intrate în patrimoniu cu ocazia asocierii. Un acţionar aduce ca aport în natură un utilaj evaluat de comisia tehnică de expertiză la o valoare de 5800lei. construcţii în regie proprie de mijloace fixe şi terenuri Mijloacele fixe ca aport în natură se înregistrează în contabilitate la valoarea de intrare. Sub aspect juridic. Cererea de menţiune atunci când se majorează capitalul social. Diferenţa dintre valoarea de emisiune şi valoarea nominală a acţiunilor cesionate este înregistrată ca primă de aport. rezultatele evaluăriifiind consemnate într-un Proces verbal de recepţie. cumpărări.

2002 Document 3 Proces Verbal de Recepţie Explicaţii 4 Intrarea unui teren prin aport în natură Concomitent.02. data dării în folosinţă. anul. 2002 Raportul Comisiei de Evaluare Subscrierea de capital social ca aport în natură Depunerea efectivă a aportului Concomitent. Data Crt 1 2 1. capitalul subscris nevărsat devine capital subscris vărsat 2. Se întocmeşte. 1. data amortizării complete (anul şi luna) durata de serviciu normată şi norma de amortizare procentuală. luna. 1. capitalul subscris nevărsat devine capital subscris vărsat Simbol conturi Debit Credit 5 6 456 2111 1011 1011 456 1012 Sume Debit 7 10500 10500 10500 Credit 8 10500 10500 10500 456 % 1011 1014 456 5850 % 5800 50 5850 2131 5850 1011 1012 5800 5800 39 Pentru imobilizările achiziţionate cu cu titlul oneros.Contabilitatea Imobilizărilor Corporale Acţionarul care a depus capitalul social în valută primeşte 450 de acţiuni cu valoarea nominală de 13lei pe acţiune. Procesul Verbal de Recepţie. iar pentru evidenţa analitică Fişa Mijlocului Fix. documentul justificativ este Factura fiscală.02. Direcţia de Telecomunicaţii Prahova REGISTRU JURNAL Nr. Operaţii: 39 . gradul de clasificare. care cuprinde categoria. Acţiunile ce reprezintă aporturi în natură trebuie acoperite integral. care precizează toate elementele de detaliu privind costul de achiziţie al mijlocului fix.

C. supuse amortizării sunt capacităţile puse în funcţiune parţial.raţional” de costul de fabricaţie al imobilizărilor. 3. două instalaţii de măsurare în valoare de 7500 lei/ buc.0279432/10. consumate. evaluate prin însumarea tuturor cheltuielilor ocazionate de realizarea lor. potrivit standardelor internaţionale Asimilate mijloacelor fixe.L. la cursul valutar de schimb în vigoare la data efectuării lor.027943 2/10.01) 1500 lei 3500 lei 40 . Mijloacele fixe produse de societate se evaluează la costul efectiv de producţie.02.R.01) Cheltuieli privind remuneraţiile datorate (15. cheltuielile directe şi cele indirecte determinate . conform Facturii nr.INTE S. conform documentelor din luna ianuarie 2010 − − Cheltuieli privind materiile prime şi materialele (1. Costul efectiv cuprinde totalitatea cheltuielilor de achiziţie cu materii prime şi materiale. Societatea colectează cheltuieli pentru investiţii în curs.02.. 2002 Achiziţionarea a două instalaţii de măsurare % 2132 4426 404 % 15000 2850 17850 Achiziţiile de mijloace fixe în devize se înregistrează în contabilitate atât în moneda străină cât şi în lei.Contabilitatea Imobilizărilor Corporale 3. 40 Operaţii: 8.2010. Costul efectiv de producţie al imobilizărilor corporale include şi cheltuielile financiare cu condiţia ca dobânzile aferente împrumuturilor pentru finanţarea investiţiei să fie aferente perioadei de execuţie. Documentele pe baza cărora mijloacele fixe din producţie proprie se înregistrează în contabilitate sunt Bonul de Predare şi Procesul Verbal de Recepţie. privind Costul îndatoririi.02 2002 Factura nr. pentru care nu s-au întocmit formele de înregistrare a mijloacelor fixe şi vor fi cuprinse în grupa ce urmează înregistrarea lor ca mijloace fixe. Societatea achiziţionează de la S. 10.

Amortizarea investiţiei fără forme de înregistrare la mijloace fixe este de 49166. 11. În lunile următoare. cumulul cheltuielilor cu investiţiile în curs au o valoare de 10000. Amortizarea cumulată la terminarea investiţiei este de 800. 2002 Notă conabilă nr. Totalul cheltuielilor au o valoare fr 159.23 Investiţia în curs se înregistrează la valoarea cumulată a tuturor cheltuielilor efectuate pentru investiţie 2311. Înregistrările lunare se fac după natura cheltuielilor ca în luna ianuarie.01) Alte cheltuieli cu impozite. 8.Contabilitatea Imobilizărilor Corporale − − Alte cheltuieli cu serviciile executate de terţi (16. La 25. 10.00 lei. 2002 Stat de Salarii Factura nr 153554 641 628 421 401 3500 600 3500 600 635 446 300 300 9 25.666/lună (5900 x100/12) (s-a considerat că investiţia este cumulul costurilor pe luna ianuarie 2010). Se înregistrează astfel investiţia terminată şi trcută în categoria mijloacelor fixe (în contabilitatea sintetică).01. 1.01.01.1 722 5900 5900 41 .2010 investiţia în curs se înregistrează la valoarea cumulată a tuturor cheltuielilor efectuate pentru investiţie. 2002 16. 2002 Bon de Consum Cheltuieli cu materii prime şi materiale consumabile Cheltuieli cu salariile Alte cheltuieli cu serviciile executate de terţi Cheltuieli cu impozite şi taxe 601 301 1500 1500 15.01.01 2002 17.01.01) 600 lei 300lei 9. taxe şi vărsăminte asimilate (17.

de utilitatea şi locul unde se află.1 281 19500 49166.Contabilitatea Imobilizărilor Corporale Analitic 2311. activele imobilizate necorporale şi corporale.66 11.23 Amortizarea investiţiei fără forme de înregistrare la mijloace fixe Înregistrarea investiţiei terminate şi trecute la categoria mijloace fixe (pentru contabilitatea sintetică) 6811 281. imobilizările provenite din donaţii. sau apropiate pentru mijloace fixe deţinute cu titlul gratuit.66 Intrarea în contabilitate a imobilizărilor corporale primite cu titlul gratuit sau din donaţii se face pe baza Procesului Verbal de Recepţie. “Din punct de vedere fiscal.01. 1 43 42 . 2002 Notă contabilă nr. Expertiza tehnică. În ceea ce priveşte TVA. subvenţiile ca şi activele imobilizate intrate prin donaţii sau cu titlu gratuit sunt exonerate atunci când sunt destinate reglării unei investiţii determinate. 42 Operaţii: 12. supusă aprobării Consiliului de Administraţie.1Fără forme de înregistrare la mijloace fixe 10. are la bază valoarea actuală estimată la înscrierea lor în activ.2010.02.66 49166.1 2311. sunt supuse impozitării imediat sau pot fi eşalonate pe mai multe exerciţii”1. Societatea înregistrează angajamentul statului de a-i acorda o subvenţie de 2000lei pentru finanţarea parţială a unei achiziţii şi punerii funcţiune a unui utilaj la data de 17.1 49166. ţinând seama de valoarea justă a mijloacelor fixe cu caracteristici tehnice similare. 2112 281. cu titlul gratuit sau prin subvenţie de stat. 25. TVA este deductibilă la darea în folosinţă atunci când finanţarea este proprie sau de la stat. Subvenţiile în care impozitarea poate fi eşalonată sunt specifice celor acordate pentru echipamente amortizabile respectiv.66 19500 49166.

16. 17. 10.03.02.03. 7193480 Extras de cont OP12 Se achiziţionează utilajul la cost de achiziţie de 6000 lei Primirea efectivă a subvenţiei în contul bancar Se achită factura furnizorului Se recepţionează utilajul la mijloace fixe (la care se adaugă valoarea cheltuielilor de montaj. 25.2010).Contabilitatea Imobilizărilor Corporale 13.Cheltuiele de montaj şi cu probele tehnologice se ridică la 7500 lei.33 108.03 2010 14. 25. La 17. La 15.03.2010 se achită factura furnizorului.25 6811 2813 108.03.15 stat Factura nr. 2002 Nota contabilă nr. la data de 10. 2002 445 2000 404 5121 7140 7140 PV de Recepţie 2311 % 2312 722 6500 % 6000 500 17. 17. mai puţin produsele reziduale valorificate) Amortizarea lunară Lunar se trece la venituri partea corespunzătoare 445 131 2000 2000 13. TVA 19%. se obţin produse reziduale valorificate la un preţ de 250 (25.2010 conform Facturii nr. 2002 15.03.7193480 /10. la cost de achiziţie de 6000. 12.2010 se înregistrează primirea efectivă a subvenţiei de 2000 în cadrul contului bancar. 15.03.33 43 . 17. În urma probelor tehnologice. 2002 16. 2002 Nota Dreptul de a primi contabilă subvenţia de la nr. Durata normală de funcţionare a mijlocului fix este de 5 ani şi amortizarea lui se face liniar. 2002 % 2312 4426 5121 404 % 6000 1140 2000 7140 14. Se achiziţionează utilajul.03.03.03. 15.

22. 214390 Modernizarea unei instalaţii prin intermediul unei firme % 2131 4426 404 % 1200 228 1428 1 44 . În această situaţie se află “creşterea valorii mijloacelor fixe prin adăugarea de accesorii. o ameliorare substanţială a calităţii producţiei sau diminuarea cheltuielilor de exploatare.214390/22.Ca exemple pot fi: creşterea duratei de serviciu normală a mijloacelor fixe. 19.03. sporirea capacităţii de producţie. Accesoriile achiziţionate se încorporează în valoarea mijlocului fix. Operaţii: 20.Contabilitatea Imobilizărilor Corporale pentru subvenţia pentru investiţii Dintre operaţiile particulare de intrare a mijloacelor fixe sunt: a) Creşterea valorii contabile a imobilizărilor corporale prin adăugarea de accesorii care schimbă parametri tehnici iniţiali.Societatea realizează prin intermediul unei unităţi specializate modernizarea unei instalaţii tehnice în valoare de 1200 lei conform Facturii nr. Cheltuielile care îmbunătăţesc performanţele mijloacelor fixe faţă de parametri funcţionali stabiliţi iniţial şi care asigură obţinerea de venituri suplimentare faţă de cele realizate ci mijloacele iniţiale pot fi incluse în valoarea contabilă de intrare.03. PV de Recepţie Accesoriile se 2132 încorporează la valoarea mijlocului fix 301 700 b)Creşterea valorii contabile a mijloacelor fixe prin modernizare. 18.03. 2002 Factura nr.03. 20. 2002 20. 732004/20.2010 în valoare de 700 lei . Se achiziţionează accesorii de la SC PRODUCT SA conform Facturii nr. mărind-o în mod corespunzător.03. 2002 F732004 Achiziţionarea de accesorii % 301 4426 401 % 700 133 700 833 19.2010. aparate de măsură şi control ori alte părţi componente. 44 20.”1 Operaţii: 18.

valoarea de intrare a mijloacelor luate cu chirie.2010 şi la data de 15. iar în creditul contului valoarea aceloraşi mijloace fixe restituite pe baza proceselor verbale de predare.Se ia cu chirie un mijloc fix la 10. Mijloacele fixe închiriate se amortizează de către unitatea proprietară. care se achită la data de 15. amplasarea pe zone de interes..04. Operaţii: 21. Soldul contului arată valoarea mijloacelor fixe luate cu chirie la un moment dat.03.2010 cu valoarea de 1800 lei cu chiria de 150lei. Contabilitatea mijloacelor fixe luate cu chirie de la terţi în baza contractului încheiat se ţine cu ajutorul contului în afara bilanţului 8031 .2. dotările de care beneficiază bunul. Contractul de Închiriere se încheie între proprietarul bunului şi persoane juridice sau fizice române sau străine. La baza calculului chiriei se au în vedere elemente ca: valoarea bunului închiriat. importanţa socială a activităţii pentru desfăşurarea căreia urmează a fi folosit bunul închiriat şi alte elemente de asemenea natură.03. Prin contract se convine asupra clauzelor care să asigure exploatarea bunului închiriat potrivit specificului acestuia.Contabilitatea Imobilizărilor Corporale specializate 3.Mijloace fixe luate cu chirie. 2010. 45 45 . nivelul chiriei pe piaţa internă şi externă pentru bunuri similare. În debitul contului se înregistrează pe baza contractelor sau proceselor verbale de închiriere.2 Închirieri de mijloace fixe şi terenuri Mijloacele fixe şi terenurile pot intra în unitate cu chirie în urma semnării Contractului de Închiriere între părţi.

timpului şi schimbărilor tehnice pe care le suferă cea mai mare parte a imobilizărilor. 1 46 46 . 2002 Se înregistrează chiria datorată Se plăteşte chiria Se înregistrează chiria datorată Se plăteşte chiria La terminarea contractului se creditează 8031 cu valoarea mijlocul fix % 612 4426 401 % 612 4426 401 - 401 % 75 14.718 PV de Închiriere Factura nr. Amortizărilor li se atribuie un triplu rol în plan contabil. Transferul amortizării asupra cheltuielilor exerciţiului are loc în funcţie de durata economică de utilizare a activului imobilizat.25 89.f 5121 8031 89. “amortizările permit integrarea în costurile de producţie ale întreprinderii a cheltuielilor care reprezintă investiţiile necesare”1.a 10.25 21.25 - 89.03.Contabilitatea Imobilizărilor Corporale 21. cu ajutorul amortizărilor.25 89.25 % 75 14. 2002 15.04.e 21.04.586923 OP nr. 2002 15.18 Primirea mijlocului fix conform PV de Închiriere 8031 - 1800 - 21.25 89.3 Amortizarea imobilizărilor corporale şi implicaţiile ei fiscale Standardele de contabilitate internaţională definesc amortizarea ca fiind alocarea valorii amortizabile a unui activ de-a lungul duratei sale de viaţă estimată.03.b 10. Din punct de vedere contabil. economic şi financiar. Din punct de vedere financiar amortizările reprezintă sursa de finanţare pentru reconstituirea activelor fixe. se constată deprecierea datorată uzurii.03.c 21. 2002 15. Din punct de vedere economic.25 21.d 5121 401 89.25 1800 3. 2002 Contractul de Închiriere nr.12 Factura nr557987 OP nr.

iar în Japonia sunt fixate imperativ duratele de amortizare fiscale. în funcţie de durata lor de utilizare. Valoarea contabilă sau de intrare reprezentată de costul de achiziţie. Ea se referă la: − − reducerea valorii mijloacelor fixe ca urmare a uzurii lor. duratele de amortizare se stabilesc de către Guvern şi se revizuiesc la 5 ani. Durata de viaţă a imobilizărilor supuse amortizării este determinată diferit de la ţară la ţară. Aceasta reprezintă în cele mai multe ţări baza de calcul a amortizării.). din profitul sau pierderea înregistrate în perioada respectivă. 2. cazuri în care baza de calcul a amortizării poate fi reprezentată de valoarea de înlocuire a imobilizărilor. costul de producţie sau valoarea de utilitate.Contabilitatea Imobilizărilor Corporale Amortizarea corespunzătoare perioadei contabile se scade în mod direct sau indirect. în special în cele anglo-saxone (Maria Britanie. Privită în timp. durata de viaţă (utilizare) stabilită de organisme publice. Planul de amortizare poate fi întocmit atunci când sunt cunoscute următoarele trei elemente: 1. în care regulile de întocmire a bilanţului contabil sunt independente de cele privind întocmirea bilanţului fiscal. SUA. lăsând la latitudinea agentului economic fixarea datelor de amortizare economică. De exemplu în SUA sunt fixate durate legale de amortizare inferioare duratei de utilizare a imobilizărilor amortizabile. în condiţiile în care acesta nu are nici o incidenţă asupra rezultatului impozabil. Se practică în Franţa şi în alte ţări ale Europei occidentale continentale. Astfel. Belgia etc. Eşalonarea includerii pe cheltuieli a imobilizărilor corporale pe întreaga lor durată de utilizare. trecerea eşalonată pe cheltuieli a imobilizărilor corporale. 47 . Există însă şi ţări. amortizarea constituie procesul de repartiţie a costului de achiziţie (valoarea contabilă) a imobilizărilor pe mai multe exerciţii. cu titlu indicativ în limita cărora practicându-se următoarele soluţii: − agenţii economici pot să-şi stabilească propriile durate de folosinţă indiferent de condiţiile concrete de utilizare a activelor patrimoniale imobilizate. se face prin întocmirea unui tablou previzional numit Plan de amortizare care trebuie să cuprindă pentru fiecare imobilizare în parte valoarea de intrare sau contabilă. amortizarea aferentă deprecierii anuale şi valoarea netă contabilă la finele fiecărui exerciţiu. Însă. valoarea de înlocuire poate constitui baza de calcul a amortizării imobilizărilor numai la întocmirea bilanţului contabil. − durata de viaţă reglementată de o manieră imperativă. 47 În România.

gazelor naturale şi altor resurse neregenerabile similare. − − 1 2 48 49 48 . reparaţii. În România. cu întreaga lor valoare. fondului comercial. expirarea unor contracte de locaţii etc. Delimitarea în timp a duratei de utilizare este criteriul convenţional de separare a imobilizărilor de stocuri. petrolului. Sunt supuse amortizării bunurile şi valorile destinate să servească activitatea pe o perioadă mai mare de un an. iar al doilea criteriu este valoarea mare a lor. au o durată de viaţă limitată.durata de viaţă utilă este fie perioada pe parcursul căreia se estimează că întreprinderea va utiliza activul supus amortizării sau numărul unităţilor produse sau a unor unităţi similare ce se estimează că vor fi obţinute de întreprindere prin folosirea activului respectiv”2. Referitor la durata de utilizare a imobilizărilor. îmbunătăţirea structurii producţiei. cererea pieţii. cheltuielilor cu exploatarea şi extracţia minereurilor. IAS16 precizează: . cu excepţia: − − pădurilor şi celorlalte resurse care se regenerează pe cale naturală. se are în vedere uzura morală ce decurge din schimbările tehnologice. agentul economic care imobilizează capital în active corporale supuse deprecierii prin utilizare în timp vor calcula. Standardul Internaţional de Contabilitate nr.. modernizări. Durata de utilizare a imobilizărilor poate fi mai mică decât durata fizică de viaţă a imobilizărilor întrucât pe lângă uzura fizică care depinde de condiţiile de utilizare. materiale consumabile) care se consumă şi se impută direct în cheltuielile de exploatare.16 Terenuri şi Mijloace fixe precizează că “activele imobilizate sunt bunurile care îndeplinesc condiţiile: • • • se estimează că sunt folosite pentru mai mult de o perioadă contabilă. care se consumă treptat. pentru a fi închiriate terţilor sau pentru scopuri administrative”1.16 Terenuri şi Mijloace fixe se aplică tuturor activelor supuse amortizării. costurilor de cercetare şi dezvoltare. care în cazul imobilizărilor trebuie să fie superioară unui exerciţiu financiar spre deosebire de stocuri (materii prime.Contabilitatea Imobilizărilor Corporale Standardul Internaţional de Contabilitate nr. sunt deţinute de o întreprindere pentru a fi utilizate în producţie sau în furnizarea de bunuri şi servicii. Pentru delimitarea în general a imobilizărilor de stocuri se are în vedere durata utilizării. numărul de schimburi preconizat. înregistra în contabilitate şi recupera uzura fizică şi morală a acestora pentru refacerea capitalului imobilizat.

a se înregistra ca mijloace fixe. constituie imobilizări amortizabile. O asemenea abordare se precizează că trebuie abordată astfel: − − terenurile şi construcţiile sunt două categorii distincte. cu excepţiile următoare: mijloace fixe aparţinând proprietăţii publice. de aceea. de deschidere a zăcămintelor. Plantaţiile tinere şi plantaţiile de protecţie sunt scutite de calculul amortizării până la trecerea pe rod a plantaţiilor tinere şi primii 5 ani pentru plantaţiile de protecţie. Terenurile cu a durată de utilizare nelimitată.Contabilitatea Imobilizărilor Corporale Excepţiile menţionate îşi au aplicaţie în reproducerea pe cale naturală (păduri şi alte resurse). iar valoarea neamortizată până la acea dată se va recupera pe durata normală de utilizare rămasă. lacurile. includerea în cheltuielile efectuate cu investiţia respectivă în activitatea de exploatare (prospecţiuni şi extracţie). bălţile. iar orice creştere a valorii terenurilor tratată diferit e amortizarea privitoare la clădiri. construcţiile de orice fel. nu se amortizează. • investiţiile în vederea valorificării de substanţe minerale utile. se cuprind în grupa la care urmează. cărbuni şi alte zăcăminte ce se exploatează la suprafaţă. precum şi cele pentru realizarea lucrărilor minere subterane. de regulă. La întreprinderile în care terenurile au o durată de utilizare limitată.Spre deosebire de terenuri. amortizarea se va determina în funcţie de valoarea finală. în practică există anumite întreprinderi care nu consideră construcţiile ca imobilizări amortizabile pe cosiderentul că valoarea acumulată a construcţiilor şi terenurile pe care ele sunt construite nu se diminuează în timp. La punerea în funcţiune cu ocazia recepţiei finale. ele se includ în categoria imobilizărilor amortizabile. la valoarea rezultată prin însumarea cheltuielilor ocazionate de realizarea lor. pentru care nu s-au întocmit forme de înregistrare ca mijloace fixe.”1 Obiectul amortizării este reprezentat de toate imobilizările corporale. Amortizarea acestora se recuperează în maximum 10 ani.. Cu toate acestea. cu aprobarea Consiliului de Administraţie.dezvoltare). precum şi terenurile. 50 49 . recuperarea în întregime a cheltuielilor cu profitul realizat ca urmare a utilizării imobilizării (cercetare. • 1 investiţiile efectuate la mijloacele fixe pentru îmbunătăţirea parametrilor tehnici iniţiali. fiind de natură diferită judecata lor din punct de vedere contabil trebuie făcută diferit. inclusiv cele împădurite. în sensul că terenurile trebuie înregistrate distinct. iazurile care sunt rezultatul unor investiţii. Sunt asimilate mijloacelor fixe şi se supun amortizării următoarele: • • investiţiile efectuate la mijloacele fixe (închiriate). capacităţile puse în funcţiune parţial. .

mijloacele fixe în cadrul obiectivelor economice trecute în conservare pe o perioadă mai mare de 30 de zile. care nu modifică parametrii tehnici iniţiali ai mijlocului fix. aparatele şi alte subansambluri de mijloace fixe procurate în scopul înlocuirii componentelor uzate cu ocazia reparaţiilor de orice fel. să asigure obţinerea de venituri suplimentare faţă de cele realizate cu mijloacele fixe iniţiale. construcţiile şi instalaţiile provizorii. la echipamentul de protecţie şi de lucru. inclusiv seria zero sau sunt supuse încercărilor în vederea omologării la producător. păsările şi coloniile de albine. contra inundaţiilor şi înlăturării excesului de umiditate şi anume: diguri şi canale principale. destinate apărării. îmbrăcămintea specială. fie la executarea unei anumite comenzi. nu pot fi exploatate. precum şi cele pentru foraj executate pentru exploatări. precum şi sondele de ţiţei şi gaze care nu se dau în producţie. atâta timp cât servesc ca model la executarea producţiei de serie. din afara perimetrelor de exploatare. animalele care nu au îndeplinit condiţiile pentru a fi trecute la animale adulte. animale de îngrăşat. de desecare. investiţiile efectuate pentru realizarea lucrărilor minere. lucrările de îmbunătăţiri funciare şi de gospodărire a apelor. la propunerea Agenţiei Naţionale pentru Rezervele Minerale.Contabilitatea Imobilizărilor Corporale Cheltuielile efectuate la mijloacele fixe pentru a fi considerate ca modernizare a acestora trebuie să aibă următoarele efecte: − − să îmbunătăţească efectiv performanţele mijloacelor fixe faţă de parametri funcţionali stabiliţi iniţial. capul unor zăcăminte de ţiţei. indiferent de valoarea şi durata de utilizare. care din motive geologo-tehnice şi economice obiective. cu caracter general de deservire. Nu sunt considerate mijloace fixe şi nu se supun amortizării următoarele: motoarele. precum şi lucrările de combatere a eroziunii solului. indiferent de valoarea şi durata de funcţionare normal. precum şi sondele de cercetare geologică care au pus în evidenţă acumulări de hidrocarburi dar. de regularizare a scurgerii apelor pe 50 . agenţii economici sunt scutiţi de calculul amortizării cu avizul teritorial al Ministrului Finanţelor pentru următoarele active circulante: • • • ruinele trecute în conservare sau scoase definitiv din funcţiune. În situaţii justificate. sculele. instrumentele şi dispozitivele speciale ce se folosesc fie la fabricarea anumitor produse în serie. sondele situate în gaz. prospecţiuni geologice şi geofizice foraje pentru alimentarea cu apă care nu au dat rezultate. precum şi accesoriile de pat. pădurile. • • • • • • • • prototipuri.

în cazul persoanelor juridice fără scop lucrativ. Utilizarea regimului de amortizare accelerată se aprobă de către organul teritorial al Ministerului Finanţelor. 3. drumurile. permite repartizarea uniformă a cheltuielilor cu amortizarea asupra duratei de utilizare a unei imobilizări”1. apeductele. 3. potrivit Legii nr.15/1994 privind amortizarea capitalului imobilizat în active corporale şi necorporale. canalele navigabile.(2) sau (3) (1) (2) (3) CA = 100 x100 n A = VxCA A= V n 1 51 51 .Contabilitatea Imobilizărilor Corporale versanţi şi de corectare a torenţiilor destinate apărării terenurilor agricole ori silvice şi obiectivelor social-economice din zona apărată. Competenţele de aprobare a amortizării liniare şi degresive revin Consiliului de Administraţie al agentului economic respectiv responsabilului cu gestiunea patrimoniului.54/aug. considerată a fi cea mai apropiată de deprecierea reală a imobilizărilor şi prin urmare. În cadrul Direcţiei de Telecomunicaţii Iaşi se utilizează metoda amortizării liniare temporală.3. tunelele de metrou. 1997 unităţile care desfăşoară activităţi cu caracter economic amortizează mijloacele fixe utilizând unul dintre regimurile de amortizare: amortizare liniară. Din punct de vedere al metodologiei de calcul.relaţia nr. amortizarea liniară îmbracă două forme: a) Amortizarea liniară temporală b) Amortizarea liniara funcţională (nu se practică în România) a) Amortizarea liniară temporală Potrivit amortizării liniare temporale cota de amortizare liniară se calculează prin divizarea lui 100 la numărul de ani a duratei de viaţă (n) a imobilizării . accelerată. precum şi celelalte căi de comunicaţii. Metodele de amortizare practicate pentru determinarea şi repartizarea cheltuielilor cu amortizarea imobilizărilor pe durata de utilizare a acestora.1 Regimuri de amortizare admise în România În România. cea mai justificată economic. la propunerea organelor menţionate. podurile. Menţinerea metodelor utilizate pentru calculul amortismentelor în vederea comparării datelor de la un exerciţiu la altul este de asemenea prevăzută şi în legislaţia din România.(1). Metoda amortizării liniare sau constante. degresivă. deoarece . modificată şi completată prin Ordonanţa nr. infrastructura căii ferate. iar amortizarea anuală poate fi determinată după relaţia nr..

Exerciţiul Valoarea Amortizarea Crt financiar imobilizării la începutul pe an cumulată exerciţiului 1.amortizarea anuală.15/1994. Anul N 4000 1000 2000 3.000lei/an Tabelul 3.000lei şi o durată normală de utilizare de 5 ani trebuie să fie amortizat.Contabilitatea Imobilizărilor Corporale Unde: − − − − CA . fiind cea mai folosită datorită uniformităţii.000 x 20% = 10. Amortizarea degresivă permite recuperarea accentuată a amortizării în primii ani de la punere în funcţiune.cota de amortizare liniară. însă nu ţine seama de influenţa progresului tehnic. Prezintă avantajul că atenuează tendinţa unităţilor patrimoniale de eludare a fiscalităţii. Anul N 5000 1000 1000 2.5 dacă durata normală de utilizare a mijlocului fix de amortizare este între 2 şi 5 ani.000. Anul N 3000 1000 3000 4. Sistemul liniar constituie baza calcul a celorlalte sisteme de amortizare.3 Planul de amortizare după sistemul liniar Nr. Anul N 2000 1000 4000 5. Calculul amortizării are la bază regula fiscală care presupune corectarea ratei liniare cu coeficienţii multiplicativi stabiliţi prin Legea nr.3 CA = 100 x100 = 20 % 5 A = 50. 52 Aceşti coeficienţi de multiplicare sunt stabiliţi astfel: − 1.durata de viaţă a imobilizării. tradiţională şi simplă. respectiv de uzura morală. 52 .000.valoarea de intrare sau contabilă a imobilizării supuse amortizării. A . V . Anul N 1000 1000 5000 Valoarea netă contabilă 4000 3000 2000 1000 - Amortizarea liniară este clasică. Exemplu: Un mijloc fix intră în funcţiune cu o valoare de intrare de 50.3. cheltuielilor exerciţiului şi a costurilor în timp. n .000. Planul de amortizare după sistemul liniar se poate urmări în tabelul nr.

are acest principiu ca baza de calcul a amortizării anuale. încă din primii ani. varianta AD2 permite amortizarea valorii de intrare a mijloacelor fixe într-o perioadă de timp mai mică decât perioada duratei normale de utilizare.3. diferenţa în ani reprezentând influenţa uzurii morale. a celei mai mari părţi de capitaluri imobilizate. Amortizarea anuală. Astfel pentru mijloacele fixe intrate în funcţiune înainte de 31 decembrie 1993 se poate utiliza regimul de amortizare degresivă fără influenţa uzurii normale (AD1) iar pentru mijloacele fixe intrate în funcţiune după 31 decembrie 1993 poate fi folosit regimul de amortizare degresivă cu influenţa uzurii morale (AD2). Exemplu: 1. Un mijloc fix (utilaj) achiziţionat la 1. care la rândul ei poate fi reinvestită. iar amortizarea medie anuală liniară va fi obţinută prin raportarea valorii rămase de recuperat la numărul de ani rămaşi. Acest regim este specific unei politici de stimulare a investiţiilor. se calculează aplicând asupra valorii de intrare sau a valorii rămase actualizate a mijlocului fix.000.3.Contabilitatea Imobilizărilor Corporale − − 2. Spre deosebire de varianta AD1. cota de amortizare liniară se multiplică cu coeficientul 1.2002 a cărui valoare de intrare este de 15. Din acel an de funcţionare şi până la expirarea duratei de funcţionare se trece la amortizarea liniară. în funcţie de care. “Principiul de bază al amortizării degresive constă în modul diferit de calculare a amortizării anuale faţă de regimul liniar şi anume: amortizarea anuală degresivă pentru primul an de funcţionare.000lei. conţine şi influenţa uzurii morale care acţionează asupra mijloacelor fixe şi reflectă această uzură în calculul amortizării anuale. cota de amortizare degresivă corespunzătoare”1. se calculează prin aplicarea aceleiaşi cote de amortizare degresivă asupra valorii rămase de recuperat până în anul de funcţionare în care amortizarea anuală rezultată. Planul de amortizare degresivă varianta AD1 este prezentat în tabelul nr. Varianta AD2. Cota de amortizare liniara = 100 x100 = 20 % 5 Durata normală de utilizare este de 5 ani. care nu conţine influenţa uzurii morale.0 dacă durata normală de utilizare a mijlocului fix de amortizare este între 5 şi 10 ani. Varianta AD1. amortizabil pe durata de 5 ani. pentru următorii ani. Regimul de amortizare degresivă se aplică două variante determinate de data de intrare în funcţiune a mijlocului fix. Aceasta se determină din raportul dintre valoarea rămasă de recuperat şi numărul de ani de funcţionare rămaşi.5 astfel: 1 53 53 . este egală sau mai mică cu/decât amortizarea anuală. pentru că permite recuperarea. Varianta AD1 – fără influenţa uzurii morale. 2.01.5 dacă durata normală de utilizare a mijlocului fix de amortizare este între 10 şi 20 ani.

3. Varianta AD2 cu influenţa uzurii morale. Cad1 = cota de amortizare degresivă.5 = 30 % Unde: − − − CA = cota de amortizare liniară.3. Un mijloc de transport care a intrat în unitate la data de 1.3 Plan de amortizare degresivă .Contabilitatea Imobilizărilor Corporale Cota de amortizare în regim degresiv = 20 x1.2010 cu o valoare de 3000 lei are o durată normală de utilizare de 8 ani. plantaţiilor” Amortizarea lunară aferentă fiecărui an Amortizare lunara = Amortizare a anual ă 12 54 2. Aa = amortizarea anuală. mijloacelor de transport.01.varianta AD1 Anul Calculul amortizării anuale 1500 x 30% 1050 x 30% 735 x 30% < 735 : 3 ani 735 : 3 ani 735 : 3 ani Total Valoarea degresivă a amortizării 450 315 245 245 245 1500 Valoarea rămasă 1050 735 490 245 0 - 2009 (I) 2010 (II) 2011 (III) 2012 (IV) 2013 (V) Înregistrarea lunară în contabilitate este: 6811 “Cheltuieli de exploatare privind amortizarea imobilizărilor” 2813 “Amortizarea instalaţiilor. Tabelul nr. animalelor. D N = 8 ani (durata normală de utilizare) 54 . Planul de amortizare degresivă varianta AD2 este prezentat în tabelul nr.4.

Aceasta permite repartizarea valorii de intrare pe 55 .Contabilitatea Imobilizărilor Corporale D R = durata aferentă regimului liniar.3. recalculată în funcţie de rata medie de amortizare degresivă. 100 x 2 = 25% 8 − Rd = Dr = 100 100 = = 4 ani Rd 25 − DI = durata de utilizare în cadrul căreia se realizează amortizarea integrală: D I = D N − DR Tabelul nr. K= coeficient multiplicare. Rl = rata anuală liniară.4 Plan de amortizare degresivă – varianta AD2 Anii Valoarea contabilă Amortizare Amortizare cumulată I 3000 750 750 (2002) II 3000 750 1500 (2003) III 3000 750 2250 (2004) IV 3000 750 3000 (2005) V-VIII Nu se mai calculează 55 Valoarea rămasă 2250 1500 750 0 Analizând varianta amortizării degresive ce ţine cont de uzura morală (AD2) se poate desprinde concluzia că recuperarea valorii de intrare este mai rapidă. Rd = Rlxk Unde: − − Rd = rata anuală degresivă.

Ieşirea prin dezmembrare cu cheltuieli şi venituri. respectiv. în cheltuielile a unei amortizări anuale de 50% din valoarea de intrare a mijlocului fix respectiv. Vânzare prin licitaţie publică. 4. în primul an. Amortizările anuale pentru exerciţiile următoare sunt calculate la valoarea rămasă de amortizat. Prin aport la capitalul altor întreprinderi. această variantă oferă posibilitatea reînnoirii mult mai rapide a mijloacelor fixe. Prin cesiune (vânzare): − − 3. Amortizate parţial. la propunerea adunării generale a asociaţilor la societăţile comerciale şi. este preferabil să fie utilizat pentru imobilizări cu o durată de viaţă normală foarte scurtă sau să se renunţe la ele imediat după primul an de funcţionare. avem o cheltuială foarte importantă cu amortizarea.4. 3. Interesul fiscal al acestui tip de amortizare se manifestă în măsura în care. după regimul liniar. Contabilitatea ieşirilor de imobilizări corporale Căile de ieşire a imobilizărilor corporale din patrimoniul unei unităţi sunt: 1. Vânzare directă. “Competenţa de aprobarea utilizării regimului de amortizare accelerată revine Ministerului Finanţelor. iar în următorii ani cheltuielile sunt mult mai mici. Prin donaţii. 1 56 56 . prin raportare la numărul de ani de utilizare rămaşi. 2. 5.Contabilitatea Imobilizărilor Corporale o perioadă de timp mai mică decât cea normală cu numărul de ani reprezentând influenţa uzurii morale. Prin scoaterea din funcţiune: − − − Amortizate integral. Amortizarea accelerată constă în includerea în primul an de funcţionare. Prin lipsuri la inventar: − Amortizate parţial – neimputate. Deci. pentru a beneficia de avantajele fiscale ale acestui regim de amortizare. a consiliului de administraţie la regiile autonome”1. Fiscal.

sau negociere directă. Casarea mijloacelor fixe se face de către o comisie numită de organul care a aprobat scoaterea din funcţiune. Diferenţa rămasă neacoperită se include în cheltuielile excepţionale.2010 se casează o instalaţie de lucru cu valoarea de intrare de 2000 lei. Evaluarea componentelor este realizată de către comisia de casare. Amortizate parţial – imputate (când fapta este de natură penală). pe o perioadă de maximum 5 ani sau diminuează capitalurile proprii. nedeductibile fiscal.Contabilitatea Imobilizărilor Corporale − − Amortizate parţial – imputate (când fapta nu este penală). Se înregistrează şi cheltuielile cu dezmembrarea de 150 lei. în cazul persoanelor juridice fără scop lucrativ. cu viza contabilului şef sau a responsabilului cu gestiunea patrimoniului. cu respectarea dispoziţiilor legale. La data de 3. Operaţii: 1. parţial – 1800 lei. Persoanele juridice fără scop lucrativ amortizează numai acele mijloace fixe pe care le folosesc în activităţile desfăşurate în scopul obţinerii de profit pentru care sunt plătitoare de impozit pe profit. acestea se valorifică prin vânzarea componentelor sau utilizarea lor pentru executarea altor mijloace fixe din unitate.04.04. agenţii economici asigură acoperirea valori amortizate din sumele rezultate în urma valorificării acestora. Durata recuperării şi anuităţilor de acoperire a valorii neamortizate se stabilesc de către Consiliul de Administraţie al agentului economic. fie prin casare. 2. valoarea de intrare a acestora în patrimoniu poate să nu fie complet recuperată pe calea amortizării. pe cale amortizării a valorii de intrare a mijloacelor fixe scoase din funcţiune. În urma dezmembrării se recuperează piese de schimb în valoare de 250 lei. Această măsură se aplică atât pentru mijloacele fixe cu valoare de intrare complet amortizată. În cazul nerecuperării integrale. amortizată patrimoniu de 4000 lei.2010 se casează aparatură birotică complet amortizată având valoarea de intrare în La data de 7. Aprobarea scoaterii din funcţiune este urmată de procedura de valorificare fie prin vânzare (licitaţie. În urma dezmembrării mijloacelor fixe. 57 REGISTRU JURNAL 57 . respectiv de responsabilul cu gestiunea patrimoniului. Mijloacele fixe ies din funcţiune dacă sunt aprobate de Consiliul de Administraţie sau de responsabilul cu gestiunea patrimoniului. cât şi pentru cele cu valoare de intrare rămasă nerecuperată. În momentul ieşirii mijloacelor fixe din patrimoniu prin casare.

03 2002 Document 3 PV de scoatere din funcţiune Factura nr.Contabilitatea Imobilizărilor Corporale Nr.c 7. cheltuielile şi veniturile care intervin 58 . Crt.43 PV de scoatere din funcţiune 6873 2813 100 100 2.32 3014 7728 250 250 2.04 2002 % 2813 6721 2131 % 1850 150 30 2000 2.04 2002 % 628 4426 401 % 150 28. în 6811 maxim 5 ani conform aprobării AGA sau a Consiliului de Administraţie se înregistrează anual cheltuielile în avans 58 471 30 Câştigurile sau pierderile generate de vânzarea unor imobilizări (care sunt considerate nerentabile) nu fac parte din operaţiile de producţie sau comercializate. Ca atare.5 2.04 2002 Nota contabila nr. 1 1.04 2002 Nota contabila nr. Data 2 1.a 7.d 7.636774 Explicaţii 4 Se casează aparatură birotică amortizată integral Se înregistrează cheltuieli ocazionate de casare Se înregistrează piese de schimb recuperate Diferenţa dintre venituri şi cheltuieli Se scoate din evidenţă mijlocul fix Simbol conturi Debit Credit 5 6 2814 214 Sume Debit 7 4000 Credit 8 4000 2.e Ulterior.b 7.5 178.

1 “Amortizarea altor imobilizări corporale de natura obiectelor de inventar” 59 − .04.04.a 12. Operaţii: 4. echipamente de protecţie a valorilor umane şi materiale şi alte active corporale de natura obiectelor de inventar” 59 2814. aceste mijloace fixe se scot din evidenţa contului care evidenţiază mijlocul fix şi se trec la obiecte de inventar. După ce au fost amortizate integral. aparatură birotică. TVA 19%. Analiticele sunt: − 214.Contabilitatea Imobilizărilor Corporale în acest caz sunt excepţionale şi se înregistrează prin intervenţia conturilor 6583 “Cheltuieli privind activele cedate şi alte operaţii de capital” (cu valoarea rămasă de amortizat) şi 7583 “Venituri vânzarea activelor şi alte operaţii de capital”.1 “Mobilier.2010 care valoarea de intrare de 2600 lei amortizat 2400.000lei) atunci ele vor fi menţinute în evidenţa contabilă ca mijloace fixe de natura obiectelor de inventar. Operaţii: 3.172492 Vânzarea efectivă a mijlocului de transport 461 % 7583 4427 1666 % 1400 266 3.24 din 25. Se vinde un mijloc de transport la data de 12. pentru care amortizarea cumulată era de 432 lei. Mijloacele fixe care nu au însuşiri comune obiectelor de inventar cum ar fi clădiri.2009 societatea are un mijloc fix a cărui valoare de intrare a fost de 600 lei. vor folosi conturile: 6721 “Cheltuieli privind activele cedate” şi 772 “Venituri din operaţii de capital”.04 2002 Factura nr. mijloace de transport nu vor fi trecute la obiecte de inventar. La 31. preţul de vânzare negociat este de 1400 lei. construcţii .2001 privind stabilirea valori de intrare a mijloacelor fixe arată că acest plafon este de 8. reflectate în analitic distincte ale conturilor de gestionarea ale imobilizărilor corporale.04. Societăţile care nu aplică Planul de conturi general în conformitate cu IAS.b 12. 3.000. Bunul va fi trecut la mijloace fixe de natura obiectelor de inventar şi Consiliu de Administraţie decide recuperarea valorii în următoarele 12 luni.04 2002 PV de Descărcarea % 2123 % 2600 scoatere gestiunii 2813 2400 din 6583 200 funcţiune În situaţia în care există mijloace fixe a căror valoare de intrare este inferioară plafonului valoric minim necesar pentru ca un bun să fie considerat mijloc fix (HG nr. Ele vor rămâne în continuare în evidenţă ca mijloace fixe de natura obiectelor de inventar până la casare sau cesiune.

04 2002 Nota contabilă nr. cheltuielile de producţie sau circulaţia şi calculul conturilor.000 4.5 Analiza sistemului informaţional privind gestiunea imobilizărilor corporale la “Direcţia de Telecomunicaţii Prahova” Sistemul informaţional contabil este un subsistem al sistemului informaţional pentru conducere şi este definit ca “un set de resurse umane şi de capital. Sistemul financiar-contabil al Direcţiei de Telecomunicaţii Prahova răspunde de organizarea şi funcţionarea în bune condiţii a contabilităţii valorilor patrimoniale.30 Separarea în analiticul distinct al bunului şi amortizării cumulate Amortizarea în fiecare din următoarele 12 luni 214. •rolul vital jucat de subsistemele de contabilitate în generarea informaţiei ce ajută alte subsisteme în luarea de decizii. care vor fi folosite la toate nivelurile decizionale ale conducerii şi controlului activităţilor organizaţiei”1.1 432 140. mijloacele circulante. Un sistem informaţional contabil acumulează.a 31. procesează. investite într-o unitate economică.1 2814. asigură 1 60 60 . rezultatele financiare. iar un sistem informaţional pentru conducere desfăşoară aceste funcţii pentru toate tipurile de informaţii ce afectează operaţiunile unei unităţi economice. investiţiile. analizează şi comunică informaţii financiare relevante.Contabilitatea Imobilizărilor Corporale 4. asigură efectuarea corectă şi la timp a înregistrărilor contabile privind: fondurile fixe şi calculul amortizării acestora.000 432 140.1 214 600 600 281 6811 2814. clasifică. în vederea colectării şi prelucrării datelor necesare producerii informaţiilor. Există două aspecte relevante ale sistemelor moderne de afaceri: •importanţa comunicării între subsistemele unităţii înainte de luarea unei anumite decizii.b CAP.

întocmeşte lunar balanţa de verificare pentru conturile sintetice şi analitice şi urmăreşte concordanţa dintre acestea. • SALTEL – produs program de evidenţă a personalului şi calculul drepturilor salariale – versiunea 2002. urmăreşte definitivarea. precum şi calculul amortizării lor – versiunea 2002. se definesc următoarele tipuri de operaţii ce definesc aceste mişcări: 61 I – Intrări de imobilizări corporale. oportunitatea şi economicitatea operaţiunilor. bilanţurile trimestriale şi anuale şi coordonează întocmirea raportului explicativ la acestea. Versiunile aplicaţiilor sunt puse la dispoziţia sucursalelor şi Administraţiei Centrale de către Direcţia Tehnologia Informaţiei. furnizori. a rezultatelor inventarierii. conturi de trezorerie etc. • IMOTEL – produs program pentru evidenţa imobilizărilor corporale şi necorporale. 61 . • EVIPAR – produs program de evidenţă a partenerilor pentru operaţiunile reflectate în conturile debitoare/creditoare (clienţi. Aplicaţiile informatice folosite de către Direcţia de Telecomunicaţii Prahova. necesitatea. operaţie care se defalcă în conformitate cu natura acestor intrări. pentru obţinerea balanţei de verificare şi a situaţiei financiare sunt: • CONTEL – produs program de contabilitate generală – versiunea 2002. În cadrul aplicaţiei IMOTEL. • STOCTEL – produs program pentru gestiunea stocurilor – versiunea 2002. potrivit legii. exercită controlul financiar preventiv privind legalitatea.intrări de imobilizări corporale prin procurări directe de la furnizori. împreună cu instrucţiunile de utilizare. • C53 (CONCX) – produs program pentru centralizarea tuturor fişierelor cuprinzând balanţele de verificare ale sucursalelor necesare pentru obţinerea Balanţei de Verificare centralizate – versiunea 2002. astfel: • IP . pentru operarea mişcărilor din Registrul de Inventar al imobilizărilor corporale.) – versiunea 2002. Sistemul informaţional privind gestiunea de imobilizări corporale este o componentă a sistemului informaţional financiar-contabil.Contabilitatea Imobilizărilor Corporale respectarea cu stricteţe a prevederilor legale privind integritatea patrimoniului şi ia toate măsurile legale pentru reîntregirea acestuia în cazul în care acesta a fost păgubit. Aceasta are obligaţia actualizării aplicaţiilor informatice în funcţie de solicitările Direcţiei Executive Financiare şi a modificărilor prevederilor normelor legale. întocmeşte situaţia principalilor indicatori economico-financiari lunari. organizează inventarierea periodică a tuturor valorilor patrimoniale.

ieşiri de imobilizări corporale de natura obiectelor de inventar. •MV . pentru operaţii care se defalcă în funcţie de natura acestor modificări: •MP – modificări de valoare de imobilizări corporale intrate prin procurări directe de la furnizori. 62 . • IR . •MT . a valorii amortizate a imobilizării corporale).modificări de valoare de imobilizări corporale constatate lipsuri în gestiune la inventariere. astfel: • CP – modificări de cantitate şi valoare a imobilizărilor corporale intrate prin achiziţii directe de la furnizori. • IT – intrări prin transfer de la alte sucursale.modificări de valoare de imobilizări corporale ieşite prin vânzări.ieşiri de imobilizări corporale prin casare. dezmembrări. astfel: • EA . • IG .intrări de imobilizări corporale prin donaţii sau subvenţii. • EN . •MM . M – Modificare de valoarea de inventar.intrări de imobilizări corporale prin investiţii centralizate. •ML . • ET . casări.modificări de valoare de imobilizări corporale intrate prin transfer de la alte sucursale. •MC .modificări de valoare de imobilizări corporale ieşite prin casare.modificări de valoare de imobilizări corporale intrate prin donaţii sau subvenţii.ieşiri de imobilizări corporale prin vânzare.modificări de valoare de imobilizări corporale intrate prin investiţii centralizate. C – Modificare cantitate (modificări cantitative asupra unei imobilizări corporale cu implicaţii asupra valorii de inventar. •ME . •MR . operaţii care se defalcă în funcţie de 62 natura acestor modificări. operaţie care se defalcă în funcţie de natura acestor ieşiri.Contabilitatea Imobilizărilor Corporale • ID . •MI . • EL . E – Ieşiri de imobilizări corporale.ieşiri de imobilizări corporale prin transfer către alte sucursale. • IC .intrări de imobilizări corporale rezultate din casări. • EV .modificări de valoare de imobilizări corporale ieşite prin transfer la alte sucursale.modificări de valoare de imobilizări corporale intrate din dezmembrări.modificări de valoare de imobilizări corporale constatate plusuri la inventar.intrări de imobilizări corporale constatate plusuri în gestiune.ieşiri de imobilizări corporale constatate lipsuri în gestiune la inventariere. • CI – modificări de cantitate şi valoare a imobilizărilor corporale intrate prin investiţii centralizate. •MD .

• CE – modificări de cantitate şi valoare a imobilizărilor corporale ieşite prin transfer către alte sucursale. • CC – modificări de cantitate şi valoare a imobilizărilor corporale ieşite prin casare.Contabilitatea Imobilizărilor Corporale • CD – modificări de cantitate şi valoare a imobilizărilor corporale intrate din donaţii şi subvenţii. dezmembrări. • CR – modificări de cantitate şi valoare a imobilizărilor corporale intrate prin casări. • CM – modificări de cantitate şi valoare a imobilizărilor corporale constatate lipsuri la inventar. • CL – modificări de cantitate şi valoare a imobilizărilor corporale constatate plusuri la inventariere. • CT – modificări de cantitate şi valoare a imobilizărilor corporale intrate prin transfer de la alte sucursale. • CV – modificări de cantitate şi valoare a imobilizărilor corporale ieşite prin vânzări. S – Modificare stare. trecerea de la o stare la alta a unei imobilizări corporale: • Neamortizate • Nesupuse amortizării • Amortizate integral • Casate neamortizate • Necuprinse în patrimoniu • Conservate 63 Concluzii 63 .

ofera spatiul si conditiile necesare desfasurarii activitatii economice. Editura A92. Datorita calitatii ridicate si a eficientei imobilizarilor corporale achizitionate. se înregistreaza provizioane de depreciere.. 1998 11.. Horomnea E. imobilizarile sufera deprecieri de valoare. Contabilitate financiară II. Control financiar. 1995 10. Georgescu I. Ghiţă M. accelerat sau degresiv. Editura Polirom.. Băbăiţă V.I. si-a sporit foarte mult vânzarile. Diagnosticul şi evaluarea întreprinderii. “Conturile anuale în societăţile comerciale”... Ionaşcu I. 2000 5. 2001 4. destinate sa serveasca societatii pe durata îndelungata. 2000 6. vol II. Bostan I. Teorii. Grosu C. Budugan D. Tratat de contabilitate financiară. Iaşi 1999 64 12. Dumitrean E. deci elemente ale activului patrimonial. Epuran M. Bucureşti. Editura Sedcom Libris. Iaşi. Chirică L. Societatea comerciala “Delia” COM SRL a achizitionat prin eforturi propri imobilizarile corporale aflate în gestiune.. Editura Intelcredo. Editura Economică. standarde. Dumitrean E. Control financiar. societatea comerciala si-a marit capitalul social. Deva. BLIOGRAFIE 1. Feleagă N.. Editura Sedcom Libris. Contabilitate şi control de gestiune.. Iaşi. Existenta acestora. calculata liniar.. Contabilitatea financiară în noul sistem contabil. Daca la sfarsitul anului. concepte. Editura Sedcom Libris. Editura Economică. Curs complet de contabilitate şi fiscalitate. cifra de afaceri. Iaşi. Ionaşcu I.... Bucureşti.Contabilitatea Imobilizărilor Corporale Activele imobilizate corporale reprezinta mijloace economice. 1997 3. Editura Eficient. vol I. Iaşi. înregistrându-se diferente din reevaluare. Feleagă N. Bilanţ contabil.. 1996 7. vol II. Bucureşti... Tratat de contabilitate. Timişoara. Boulescu M. Pentru a reflecta în contabilitate transmiterea treptata a valorii imobilizarilor asupra produselor si lucrarilor executate. 2000 2. 1994 9. usureaza procesele economice. De asemenea. Imobilizarile corporale reprezinta baza desfasurarii oricarei activitati economice. Imobilizarile corporale sunt unul din elementele “vitale” ale unei întreprinderi. Aplicaţii. Contabilitate financiară. 2001 64 .. imobilizarile corporale se supun reevaluarilor periodice. Editura de Vest. Editura Economică. 2001 8. Iaşi. vol. se înregistreaza amortizarea acestora. Bucureşti.. Diaconu A. Editura Sedcom Libris.

Fiscalitate şi contabilitate în cadrul firmei. 1988 21..G. Tribuna econoomică.1997). Pătruţ V.nr. Lambru Gh. Contabilitatea cheltuielilor agenţilor economici.G. nr. Editura Junimea.I... 1999 17. vol I. Iaşi. Editura Economică.nr. Iaşi... Bucureşti 1995 30.U. Bucureşti 2001 32. Bucureşti 1996 15..I. Contabilitate generală. Băicuşi A. Analiza performanţelor economico financiare ale întreprinderii.Contabilitatea Imobilizărilor Corporale 13. Cucui N..909/29. 65 35.1997). Iaşi. Managementul contabilităţii româneşti.I. Scorţescu Gh..O. Băicuşi A.92/30. Universitatea “Al. Editura Mărgăritar.G.. Editura Junimea. Stănescu C. Bucureşti 2001 29.1998)..1997 privind stimularea investiţiilor directe (M. Toma C.. 2000 22.01.54/1997 (M. Pop A.. 2000 14. Deva. Editura Intelcredo.12. *** Legea 15/1994 privind amortizarea capitalului imobilizat în active corporale şi necorporale.O.nr. Analiză economico-financiară. Tabără N. *** Stadardele Internaţionale de Contabilitate 2001 31. Petriş R. Bazele contabilităţii. Bucureşti. *** O. Iaşi. Bucureşti 1996 28. vol I.. Stănescu C.. Editura Intelcredo. Contabilitatea financiară a întreprinderi. Pântea P. Petriş R.386/30. Contabilitate financiaă aplicată în 2000. Editura Polirom. Stoian A. Contabilitatea Întreprinderilor. 34. Vişan D. Vol.O. Horomnea E.54/1997. 1994 18.. Breviar. Constanţa 2001 24. Îndrumar practic. Parte I. Iaşi 2001 26. 1999 16. *** H.4/8.. Possler L. Popa Ş. Deva. Contabilitatea în comerţul exterior... Eitura Tipo Moldova. 2001 23... Editura Fundaţiei Economice “Gheorghe Zane”. II. pentru modificarea şi completarea Legii nr. 1998 19. Işfănescu A. modificată şi completată prin O.225/30 aug. 2000 20.Cuza”. Iaşi. Editura Gorun. Iaşi 2001 25. *** O.. Contabilitate şi gestiune fiscală. Mironiuc M. Amortizarea capitalului. Iaşi. 1994 27. Edictura Economică. Editura Polirom. Editura Economică.15/1994 (M. Işfănescu A. Analiza şi proietarea sistemelor informaţionale economice.. *** Ghid practic a Standardelor Internaţionale de Contabilitate. Conturile anuale şi imaginea fidelă în contabilitatea românească.12.. 33. Editura Fundaţiei “Andrei Şaguna”. 65 . Conturile anuale în procesul deciozional.. Editura Fundaţiei Chemarea. Iaşi. Istrate C. Oprea D.nr. Editura Economică..1997 pentru aprobarea normelor metodologice de aplicare a Legii 15/1994. Analiza economico-financiară.G.12.

92/1997.424/25.95/18. Prezenta hotărâre intră în vigoare la data de 1.25/29. Partea I nr.O. pentru stabilirea valorii amortizării incluse în cheltuielile de exploatare pe anul 1998”.520/30. când se abrogă H.1998 (M.1998 (M. *** H.G.G. privind modificarea şi completarea Legii 15/1994.nr. 44.1999 pentru modificarea şi completarea H. *** O.1998) pentru aprobarea clasificaţiei şi a duratelor normale de funcţionarea mijloacelor fixe. *** Norme elaborate de Ministerul Finanţelor cu nr.04.1998. fără obligaţia includerii 66 . din care precizările cele mai semnificative sunt: unităţile pot proceda la reevaluarea clădirilor.40/29. pentru aprobarea O. construcţiilor speciale şi terenurilor.nr.964/23. *** Legea 227/4. pentru aprobarea clasificaţiei şi a duratelor normale de funcţionare a mijloacelor fixe.nr.350 249/15.127/26.02. 66 agenţii economici din domeniul transporturilor.09.4/1998.O. 39.nr.1999. privind determinarea gradului de utilizare a mijloacelor fixe deţinute de agenţii economici.G. *** H. 47.12.01. *** Legea nr.92/1997.G.U. *** H. 38. *** O.587/14.182/1998 stabiind punerea în relaţie a amortizării cu gradul de utilizare a mijloacelor fixe de bază.Contabilitatea Imobilizărilor Corporale 36.483/16. *** H. indiferent de forma de organizare fără obligaţia includerii eşalonate în cheltuielile de exploatare a valorii neamortizate.12.12.12.1999 şi Comisia Naţională pentru Statistică cu nr. 68 43.G.983/1998. construcţiilor speciale şi terenurilor.1999 (M.nr. *** O.12.G.241/1998 45.2001 privind valoarea de intrare a mijloacelor fixe.G. privind stimularea investiţiilor directe. cu referire la stimularea investiţiilor directe.12.1999. care sunt în patrimoniu la 30.nr.54/1997. pentru agenţii economici din industrie.1998 pentru aprobarea O.03.01.1999.361/24.223/10.G. *** O.983/29.1998 (M.02. nr.1.1998) pentru aprobarea “Normelor metodologice privind determinarea gradului de utilizare a mijloacelor fixe deţinute de agenţii economici.nr.1999).U. pentru amortizarea capitalului imobilizat în active corporale şi necorporale.O.nr.G.G.02.19/28. aprobaţă prin Legea nr. aprobată şi modificată prin Legea nr.1998).O.09. 41.32/26. indiferent de forma de organizare.266/1994. *** H. 40.U.U.G. pentru eşalonate a valorii neamortizate în cheltuielile excepţionale.241/14.01.U. 46.01.1999) privind facilităţile fiscale suspendate din O.O. cu capital integral de stat. 37.G.G. 42.1999 (M.03.06.G.1998 privind reevaluarea clădirilor.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful