P. 1
nicolae vetuta

nicolae vetuta

|Views: 156|Likes:
Published by ALEXANDRU

More info:

Published by: ALEXANDRU on Apr 11, 2011
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as DOC, PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

04/01/2015

pdf

text

original

UNIVERSITATEA SPIRU HARET FACULTATEA CONTABILITATE FINANTE SPECIALIZAREA: CONTABILITATE SI INFORMATICA DE GESTIUNE

CONTABILITATEA SI GESTIUNEA IMOBILIZARILOR CORPORALE LA DIRECTIA DE TELECOMUNICATII PRAHOVA

PROFESOR COORDONATOR; LECTOR UNIVERSITAR DOCTOR ODI MIHAELA ZARNESCU

STUDENT, COLAE ( RADULESCU) VETUTA

CAMPULUNG MUSCEL

Contabilitatea Imobilizărilor Corporale

2010-2011

CUPRINS

CAP. 1 NOŢIUNI GENERALE PRIVIND IMOBILIZĂRILE...................................................................................................3 1.1 SFERA ŞI CONŢINUTUL NOŢIUNII DE IMOBILIZĂRI..................................................................................................................................3 1.2 LOCUL IMOBILIZĂRILOR ÎN GESTIUNEA ÎNTREPRINDERII.........................................................................................................................4 1.3 ACTE NORMATIVE CARE REGLEMENTEAZĂ GESTIUNEA IMOBILIZĂRILOR....................................................................................................6 1.4 PROBLEME SPECIFICE PRIVIND EVALUAREA, REEVALUAREA ŞI AMORTIZAREA IMOBILIZĂRILOR......................................................................8 1.4.1 Principalele momente în care se evaluează imobilizările.................................................................................................8 1.4.2 Reevaluarea imobilizărilor corporale.............................................................................................................................11 1.4.3 Amortizarea activelor imobilizate...................................................................................................................................11 CAP.2 PREZENTAREA “DIRECŢIEI DE TELECOMUNICAŢII PRAHOVA”................................................................15 2.1 SCURT ISTORIC ŞI DESCRIEREA SOCIETĂŢII........................................................................................................................................15 2.2 ORGANIZAREA GESTIUNII IMOBILIZĂRILOR CORPORALE LA NIVELUL......................................................................................................20 DIRECŢIEI DE TELECOMUNICAŢII PRAHOVA...........................................................................................................................................20 CAP.3 CONTABILITATEA IMOBILIZĂRILOR CORPORALE LA NIVELUL DIRECŢIEI DE TELECOMUNICAŢII PRAHOVA.......................................................................................................................................................................................24 3.1 SISTEMUL DE CONTURI FOLOSIT PENTRU CONTABILITATEA IMOBILIZĂRILOR CORPORALE LA DIRECŢIA DE TELECOMUNICAŢII PRAHOVA............24 3.1.1 Funcţionarea conturilor de terenuri şi amenajări de terenuri........................................................................................27 3.1.2 Funcţionarea conturilor de gestiune a imobilizărilor corporale....................................................................................29 3.1.3 Funcţionarea conturilor de imobilizări corporale în curs de execuţie............................................................................32 3.1.4 Funcţionarea conturilor de amortizări privind imobilizările corporale.........................................................................35 3.1.5 Funcţionarea conturilor de provizioane pentru deprecierea imobilizărilor corporale..................................................36 3.2 CONTABILITATEA INTRĂRILOR DE IMOBILIZĂRI CORPORALE.................................................................................................................37 3.2.1 Aporturi, cumpărări, primiri cu titlu gratuit, construcţii în regie proprie de mijloace fixe şi terenuri..........................38 3.2.2 Închirieri de mijloace fixe şi terenuri..............................................................................................................................45 3.3 AMORTIZAREA IMOBILIZĂRILOR CORPORALE ŞI IMPLICAŢIILE EI FISCALE................................................................................................46 3.3.1 Regimuri de amortizare admise în România...................................................................................................................51 3.4. CONTABILITATEA IEŞIRILOR DE IMOBILIZĂRI CORPORALE....................................................................................................................56 CAP.5 ANALIZA SISTEMULUI INFORMAŢIONAL PRIVIND GESTIUNEA IMOBILIZĂRILOR CORPORALE LA.....................................................................................................................................................................................................60 “DIRECŢIA DE TELECOMUNICAŢII PRAHOVA”.............................................................................................................60 BLIOGRAFIE.................................................................................................................................................................................64

2

2

Contabilitatea Imobilizărilor Corporale

Cap. 1 Noţiuni generale privind imobilizările 1.1 Sfera şi conţinutul noţiunii de imobilizări Capitalul agenţilor economici poate fi plasat în bunuri şi valori, adică active care prin natura şi modul în care îşi recuperează valoarea presupun o imobilizare pe timp mai îndelungat al resurselor, sau în stocuri de natura mijloacelor circulante (active mobilizate) a căror recuperare se realizează într-un termen mai scurt, iar o altă parte de capital ia forma mijloacelor băneşti sau a trezoreriei. Pentru acele active care presupun imobilizări de capital, sau alte resurse financiare pe un timp mai îndelungat, contabilitatea trebuie sa le evidenţieze separat prin conturi activitatea economică. Activele imobilizate reprezintă bunurile şi valorile destinate să servească o perioadă îndelungată în activitatea unei unităţi patrimoniale, care nu se consumă la prima utilizare. Suportul tehnico-material caracteristic agenţilor economici cu profil de producţie, dar prezent într-o proporţie sau alta şi în celelalte sectoare ale economiei, o constituie mijloacele sau activele imobilizate. Acestea sunt elementele destinate a servi de o manieră durabilă realizarea obiectului regiei sau societăţii, într-o accepţiune care să ţină seama de existenţa a două categorii de imobilizări:

care să delimiteze diferitele

categorii de imobilizări şi să controleze modul de recuperare, de depreciere şi valorificare a lor, în

Imobilizări profesionale (de exploatare), adică acelea care sunt utilizate (sau destinate a fi utilizate) de agenţii economici pentru producţia de bunuri sau prestarea de servicii; Imobilizări neprofesionale (sau în afara exploatării) ce servesc unor funcţii ale întreprinderii cum ar fi constricţiile de locuit, pentru realizarea funcţiei sociale a întreprinderii, dotările sportive şi culturale, etc. Sub aspectul comportamentului lor economic, dar şi al structurii tehnice şi participativ productive,

contabilitatea ţine seama de următoarele structuri:

Imobilizări corporale (materiale) – formate din bunuri asupra cărora se exercită un drept real, cunoscute în practică prin două categorii fundamentale: mijloace fixe şi terenuri;

3
3

concesiuni. avantajele plasării capitalului pe termen lung în titluri şi creanţe imobilizate.2 Locul imobilizărilor în gestiunea întreprinderii La organizarea contabilităţii activelor imobilizate trebuie să se ţină seama de obiectivele şi factorii de organizare a documentaţiei primare şi a evidenţei operative. licenţe. de sistemul de conturi utilizat. 1. brevete. fond comercial. poate fi natura lor.Contabilitatea Imobilizărilor Corporale • Imobilizări necorporale (nemateriale). contribuind direct sau indirect la realizarea profilului unităţii. în procesul de formare a produselor fabricate. la organizarea contabilităţii activelor imobilizate trebuie avute în vedere următoarele obiective: 4 4 . creanţe ataşate participaţiilor generate de acordarea de împrumuturi întreprinderilor în care creditorul deţine o participaţie. Un alt criteriu de clasificare al imobilizărilor. cercetare-dezvoltare. de obicei excedentele financiare degajate din activitatea unităţii patrimoniale şi care nu sunt absolut necesare operaţiilor sale curente. rezultă că deciziile luate trebuie să fie orientate pe informaţii exacte şi complete privind structura şi diferitele categorii de imobilizări. Pentru satisfacerea acestei cerinţe.cazul imobilizărilor necorporale şi corporale. în curs de execuţie în mai multe exerciţii financiare. locaţii. • Imobilizări nefinanciare . care îmbracă forma investiţiilor financiare. • Imobilizări financiare. mărci de fabrică. semnificând mijloace blocate în cheltuieli de constituire a societăţii. de starea tehnică şi gradul de depreciere a acestora. care în urma finalizării lor devin imobilizări corporale sau necorporale. cu utilizare pe un timp mai lung decât un exerciţiu financiar. de constituire şi de plasare a capitalului. Identificăm astfel: • Imobilizări de natură financiară – cazul imobilizărilor financiare. Ele pot fi structurate astfel: participaţii (titluri de participare). Cunoscând particularităţile de comportament ale imobilizărilor în activitatea desfăşurată de agenţii economici. • Imobilizări în curs reprezentând investiţiile neterminate. pot fi investite pe termen lung în valori producătoare de venituri financiare.

Din punct de vedere fizic. • Caracteristicile diferitelor categorii de imobilizări (necorporale. corporale. fabrici) şi în cadrul acestora pe categorii şi obiecte de imobilizări. ceea ce presupune delimitarea pe verigi organizatorice (filiale. etc. pentru a pune la dispoziţia conducerii informaţiile privind valoarea de intrare. • Poziţia activelor imobilizate existente în întreprindere faţă de patrimoniul acesteia influenţează modul de organizare a contabilităţii prin folosirea unor conturi distincte pentru activele proprii ce fac parte din patrimoniu. deprecierea reprezintă diminuarea sau pierderea unor calităţi ale produsului faţă de situaţia iniţială. precum şi deprecierea lor. la timp. precum şi deprecierea suferită. • Modul de depreciere a valorii imobilizărilor influenţează sistemul de amortizare a imobilizărilor corporale şi necorporale şi a provizioanelor constituite în cazul deprecierilor reversibile. a existenţei şi mişcării imobilizărilor pe categorii şi feluri. În contabilitate. este necesar să fie luaţi în considerare şi factorii specifici. completă. deprecierea activelor patrimoniale generează două naturi distincte de cheltuieli. modificările survenite în structura şi deprecierea acestora. locaţie de gestiune. valorificării prin cesiune.Contabilitatea Imobilizărilor Corporale • Delimitarea fiecărei categorii. pe lângă factorii generali. în special a celor corporale. concesionare. 5 . • Asigurarea controlului gestionar al imobilizărilor pe toată durata existenţei lor urmărind păstrarea integrităţii prin reflectarea corectă. Datorită faptului că activele imobilizate deservesc de o manieră permanentă activitatea unei entităţi patrimoniale. ca urmare a gestionării şi La organizarea contabilităţii imobilizărilor. iar cele provenite prin concesiune. trebuie etalat în timp şi conectat cu veniturile exerciţiilor financiare în cursul cărora activele imobilizate se folosesc şi se depreciază. financiare) influenţează tipul documentelor primare în care se consemnează operaţiile privind intrarea şi ieşirea din gestiune. secţii. şi anume: 5 recuperării valorii prin amortizare şi provizioane. a fiecărui obiect de imobilizări şi determinarea valorii lor. respectiv costul istoric. cum sunt: • Particularităţile organizatorice ale agenţilor economici influenţează structura analitică a imobilizărilor. închiriere se evidenţiază separat. • • Asigurarea informaţiilor şi a metodologiei de evaluare a deprecierii în timp a imobilizărilor şi a Stabilirea contribuţiei activelor imobilizate la venituri şi la rezultate. valoarea lor de intrare în patrimoniu. anterioară trecerii în consum sau utilizare.

6 1 . 6 .1998).182/1998 stabiind punerea în relaţie a amortizării cu gradul de utilizare a mijloacelor fixe de bază. 2. şi anume:  Economic – concretizat în regularizări bilanţiere şi transferul rezultatelor (veniturilor şi/sau cheltuielilor) de la un exerciţiu financiar la altul. provizioanele pentru deprecierea activelor patrimoniale îndeplinesc doar un dublu rol. uneori necesitatea. a acţiunii factorilor naturali.4/1998. respectiv protejării acestora.nr.nr.U. probabil reversibile. 5. de natură conjucturală. modificată şi completată prin O. b) Cheltuieli cu provizioanele pentru deprecierea activelor patrimoniale care.09. 4. în principiu.Contabilitatea Imobilizărilor Corporale a) Cheltuieli cu amortizarea activelor patrimoniale care.G. O.G. 1.nr.O.361/24.1998 (M. menţinerii capitalurilor firmelor.1 Amortizarea joacă astfel un triplu rol: juridic – de depreciere a unor active patrimoniale. provizioanele sunt echivalentul valoric al deprecierilor. ale activelor patrimoniale.54/1997 (M. a progresului tehnic sau a altor cauze ”.4/8.nr. O.15/1994 (M. de regulă. economic – de etalare (eşalonare) în timp a consumului unor valori materiale. 3.01.1997 pentru aprobarea normelor metodologice de aplicare a Legii 15/1994.Spre deosebire de amortizare.587/14.54/1997. ”amortizarea este echivalentul valoric al deprecierii ireversibile a unei imobilizări. ca urmare a utilizării. sociali.3 Acte normative care reglementează gestiunea imobilizărilor Principalele acte normative care privesc reglementarea gestiunii activelor imobilizate sunt: 1. Spre deosebire de amortizare.12. Legea 15/1994 privind amortizarea capitalului imobilizat în active corporale şi necorporale.1998) pentru aprobarea “Normelor metodologice privind determinarea gradului de utilizare a mijloacelor fixe deţinute de agenţii economici. H.O.09.G.nr. pentru stabilirea valorii amortizării incluse în cheltuielile de exploatare pe anul 1998”. financiar – de reînnoire a unor active patrimoniale imobilizate în active patrimoniale amortizabile. pot fi întâlnite la toate categoriile de active patrimoniale. datorate unor factori economici.909/29. aprobată prin Legea nr. nr. H. pentru modificarea şi completarea Legii nr.1997).G.G.225/30 aug. este specifică doar imobilizărilor ce cad sub incidenţa uzurii fizice şi/sau morale. politici.  Financiar – concretizat în posibilitatea.O. Doctrinar.

Contabilitatea Imobilizărilor Corporale 6.1998).241/14. Grupa 2 – Echipamente tehnologice (maşini. din capitalul social al societăţilor comerciale cu capital integral sau parţial de stat. aparatură birotică.P. necesar pentru regularizarea valorii amortizării incluse în cheltuielile de exploatare pe anul 1998.O.P. se diminuează cota aparţinând F. clase şi subclase.G.G.G. pentru aprobarea O. echipamente de protecţie a valorilor umane şi materiale şi alte active corporale.G.1. Grupa 4 – Mijloace de transport . H.G.-ului din capitalul social al societăţilor comerciale cu capital integral sau parţial de stat. Grupa 6 – Mobilier. mijloacele fixe amortizabile au fost clasificate în 6 grupe principale. 11.964/23. O. 10. iar pentru unele şi în familii.1998 (M.12.54/1997.520/30.nr. care stabilea relaţia cu “gradul de utilizare”). 7 7 .19/28. utilaje şi instalaţii de lucru).1998 (M.02.nr. nr.O.01.483/16.12.1999) privind acordarea unor facilităţi agenţilor economici din domeniul transporturilor la scoaterea din funcţiune a mijloacelor fixe uzate fizic sau moral neamortizate integral.02. privind stimularea investiţiilor directe.15/1994.nr. subgrupe. 7. Valoarea neamortizată integral a activelor corporale scoase din funcţiune nu poate depăşi contravaloarea cotei aparţinând F. sunt clasificate în general în grupe.1998 pentru aprobarea O.18 din Legea nr. construcţiilor speciale şi terenurilor.12.983/29.12.1998) pentru aprobarea clasificaţiei şi a duratelor normale de funcţionarea mijloacelor fixe. Grupa 5 – Animale şi plantaţii. 9. privind determinarea gradului de utilizare a mijloacelor fixe deţinute de agenţii economici.U.1999 şi Comisia Naţională pentru Statistică cu nr. H.40/29.1999. şi anume: • • • • • • Grupa 1 – Construcţii. Până la această dată a fost valabilă o clasificare în care se prevedeau 8 grupe de mijloace fixe.O. Legea 227/4.1999 (M. Norme elaborate de Ministerul Finanţelor cu nr.S.92/1997.01. privind modificarea şi completarea Legii 15/1994. pentru amortizarea capitalului imobilizat în active corporale şi necorporale (prin care a fost abrogat art. Legea nr.12.12. Cu valoarea neamortizată după deducerea sumelor rezultate în urma valorificării activelor scoase din funcţiune.S. 8. Astfel.223/10. control şi reglare. Mijloacele fixe cuprinse în catalogul din această hotărâre. Grupa 3 – Aparate şi instalaţii de măsurare.1998 privind reevaluarea clădirilor.350 249/15.

H.04.85/20. nu se aplică pentru mijloace fixe care fac obiectul unor contracte de leasing.01.252/7.U.G.99/1999 şi republicată în 2000 – ce reglementează operaţiunile de leasing .4 Probleme specifice privind evaluarea. H.82/1991 (M.000.2001) privind reevaluarea imobilizărilor corporale.90/1998.05. rescrisă prin titlul II al legii nr. Acestă derogare de la Legea 15/1994.2001)pentru aprobarea Reglementărilor contabile armonizate cu Directiva a IV a a Comunităţii Economice Europene şi cu Standardele Internaţionale de Contabilitate.05. Prevederile acestei ordonanţe intră in vigoare la data publicării în M. gajuri. reevaluarea şi amortizarea imobilizărilor 1. nr.2001(M.1991).424/25. aprobată şi modificată de Legea nr. d) La ieşirea din patrimoniu a) Activele imobilizate intrate în patrimoniu se evaluează la valoarea lor contabilă (valoarea de intrare) care diferă. Mijloacele fixe cu valoare între 3.01.G. nr. Legea Contabilităţii nr.O. nr. în funcţie de modalitatea concretă a dobândirii lor.nr.265/27.1 Principalele momente în care se evaluează imobilizările Ca şi celelalte elemente patrimoniale. 14.12. neamortizate. 16.02.25/29. operaţiunile de leasing au fost reglementate prin H.704/22. b) La inventariere.O. 19.1999 privind scoaterea din funcţiune a unor mijloace fixe uzate fizic sau moral.12.72/10.O. 18. 15.403/19.227/1998.O. imobilizările de care dispune o unitate pot fi evaluate la momente diferite şi anume: a) La intrarea în patrimoniu.1993.2001 (M.000 şi 8.G.51/1997 aprobată şi modificată de leagea nr.000.O. pentru cele cu măsuri asiguratorii.02. nr.06.2000 (M.000 se înregistrează la mijloace fixe de natura obiectelor de inventar şi se amortizează până la 3 ani cu aprobarea Adunării Generale”1). c) La sfârşitul exerciţiului. O. Până în anul 1997. respectiv 29. identificându-se după caz.4. ipoteci şi pentru cele care fac obiectul unor garanţii în cadrul contractelor de credit.G. valoarea de intrare a mijloacelor fixe este de 8. cu: 1 8 .. O. O. 1.G.F.M.O.94/29.Contabilitatea Imobilizărilor Corporale 12.nr. cheltuielile de exploatare a valorii neamortizate). aparţinând unor agenţi economici din industrie (fără obligaţia includerii eşalonate în 13.2000) privind stabilirea valorii de intrare a mijloacelor fixe – “începând cu luna următoare publicării în M.G.nr. H. 17.228/4.1993 privind regulamentul de aplicare a Legii Contabilităţii.000. nr.nr.000 lei.1999 şi are o valabilitate de 18 luni.nr.nr.01.

Imobilizările se evaluează la nivelul costului de producţie în condiţiile producerii de către unitatea patrimonială care le utilizează. cu precizarea că la imobilizările amortizabile trebuie să se aibă în vedere şi amortizarea calculată potrivit planului de amortizare. ţinând cont de criterii multiple cum ar fi: − − − cotaţia titlurilor la bursă. ce cuprinde: costul de cumpărare al materiilor prime. În cadrul costului de producţie al imobilizărilor pot fi incluse şi cheltuielile financiare de natura dobânzilor privind împrumuturi pentru finanţarea investiţiilor. 2) Costul de producţie. materialelor consumate şi utilajelor. folosit pentru evaluarea imobilizărilor obţinute sau construite în unitate.Contabilitatea Imobilizărilor Corporale 8 1) Costul de achiziţie al imobilizărilor intrate cu titlu oneros format din: preţul de cumpărare. Aceasta este regula generală. starea şi amplasarea acestora. celelalte cheltuieli directe de producţie. prin donaţie sau constatate ca plusuri la inventar. conjuctura economică. gradul de uzură. Ea se determină în funcţie de preţul pieţei. rentabilitatea şi perspectivele de rentabilitate. pe categorii. prin compararea cu valoarea unor bunuri cu caracteristici tehnice similare sau apropiate. cheltuielile de transport-aprovizionare şi celelalte cheltuieli accesorii determinate de punerea în starea de utilitate sau intrarea în gestiune. taxele nerecuperabile. b) La inventariere activele imobilizate se evaluează la valoarea de inventar (actuală sau de utilitate) determinată în funcţie de utilitatea bunului pentru unitate şi preţul pieţei. cheltuielile accesorii efectuate pentru cumpărarea acestor titluri se înregistrează direct pe cheltuielile de exploatare ale exerciţiului. 9 9 . dar excepţie fac titlurile de participare şi alte titluri imobilizate al căror cost de achiziţie se confundă cu preţul de cumpărare sau valoarea determinată pe baza contractului de achiziţie a lor. situaţie întâlnită în practică la cele cu profil industrial ce dispun de personal şi utilaje adecvate. Evaluarea imobilizărilor la nivelul costului de achiziţie este cea mai frecventă formă a valorii de intrare întâlnită în practică. precum şi cota cheltuielilor indirecte considerate ca fiind determinate de obţinerea imobilizării. Dacă valoarea actuală este mai mică decât valoarea netă contabilă (valoarea contabilă diminuată cu amortizarea calculată) atunci se stabileşte ca valoare de inventar cea actuală. iar în cadrul acestora pe societăţi emitente sau beneficiare a valorilor investite de agentul economic. utilitatea pentru întreprindere. Imobilizările financiare se evaluează distinct. dacă acestea sunt aferente perioadei de realizare a acestora. intrate cu titlu gratuit. la valoarea de utilitate. 3) Valoarea de utilitate (venală) utilizată pentru evaluarea activelor imobilizate aduse ca aport.

Această creştere de valoare poate fi consemnată în Anexa la bilanţ. în conformitate cu sarcina contabilităţii de a prezenta o imagine fidelă a realităţii patrimoniale.Contabilitatea Imobilizărilor Corporale − controlul sau influenţa notabilă exercitată de investitor asupra societăţii emitente. În baza unui act normativ se poate determina şi o valoare actuală. diferenţa nu se înregistrează în contabilitate (potrivit principiului prudenţei). Particularităţi apar la imobilizările financiare care pot fi evaluate şi după metodele de evaluare a ieşirilor de stocuri. stabilită prin reevaluare. dacă deprecierea este ireversibilă ori sub forma unui provizion. cu ocazia inventarierii. a activelor fixe supuse reevaluării (de regulă cele corporale şi financiare) ce se confundă cu valoarea de inventar întrucât reevaluarea presupune obligatoriu şi o inventariere. Valoarea de inventar este inferioară valorii de intrare. de regulă. fără a fi admise compensările între minusurile şi plusurile de valoare a componentelor unei categorii. minus cheltuielile aferente vânzării. evaluarea activelor imobilizate se realizează la valoarea de bilanţ (de închidere). adică preţul ce s-ar încasa de la eventualii cumpărători la vânzarea activelor imobilizate. d) La ieşirea din patrimoniu imobilizările se evaluează. Activele imobilizate figurează în bilanţ la valoarea netă contabilă (valoarea contabilă diminuată de − amortizare şi provizioanele constituite). iar diferenţa se înregistrează în contabilitate sub forma amortizării. privite prin prisma avantajelor ce se vor obţine. este recomandată evaluarea imobilizărilor. 10 10 . Astfel valoarea de intrare a imobilizărilor se compară cu valoarea de utilitate a acestora şi pot fi întâlnite următoarele situaţii: − Valoarea de inventar este superioară celei de intrare. Dacă unitatea patrimonială va intra în stare de lichiditate într-un viitor apropiat. la valoarea de intrare sau cea rezultată din reevaluare. pentru deprecieri reversibile. evaluarea activelor imobilizate se realizează pe fiecare obiect de evidenţă. la nivelul valorii de lichidare. Aplicarea acestor metode este posibilă pentru titluri din aceeaşi categorie şi nu pentru ansamblul titlurilor imobilizate. c) La închiderea exerciţiului. iar în contabilitatea curentă la valoarea lor de intrare sau cea rezultată din reevaluare. La inventariere.

“În literatura de specialitate franceză. din trecerea timpului. Ea constă în “corectarea valorii imobilizărilor cu suma deprecierilor care le-au suferit pe durata exerciţiului şi imputarea sumei acestor deprecieri rezultatului exerciţiului în cauză””1 Întreprinderea achiziţionează bunuri care sunt utilizate pentru a obţine avantaje economice (beneficii) pe parcursul mai multor exerciţii.nr. în funcţie de rata inflaţiei communicate de Comisia Naţională de Statistică. În anul 2000. Conform acestei hotărâri. De asemenea amortizarea devine cu mult mai mică decât suma necesară pentru înlocuirea bunului respectiv. În acelaşi timp aceste cheltuieli cu amortizarea puse faţă în faţă cu venituri care se actualizează implicit la inflaţie (prin preţurile de vânzare). 1. Operaţiunea are ca obiectiv aducerea acestora la costul curent sau la valoarea de intrare actualizată. din care se plătesc impozit pe profit si eventual dividende.4.05. prin care se permite reevaluarea imobilizărilor corporale la sfârşitul fiecărui exerciţiu. reevaluarea nu este aplicabilă şi terenurilor. amortizarea este legată de valoarea patrimonială a elementelor bilanţului.3 Amortizarea activelor imobilizate Amortizarea este cota anuală din valoarea de intrare a imobilizărilor corespunzătoare deprecierii ireversibile şi care se recuperează prin includerea sau trecerea pe cheltuieli fiecărui exerciţiu şi apoi deducerea acestor cheltuieli din veniturile obţinute. Deoarece diferenţa dintre valoarea reală a imobilizărilor şi valorile lor nete contabile devenea foarte mare. construcţiilor speciale şi terenurilor. Conform concepţiei juridico-contabile. În anul 1998 s-a emis H.G. din schimbarea de tehnică sau din orice altă cauză”.nr. prin amortizare se ânţelege “constatarea contabilă a micşorării valorii unui element de activ.403/19.2000 privind reevaluarea imobilizărilor corporale. ce rezultă din utilizare.4. În virtutea aplicării postulatului independenţei exerciţiilor. guvernul a emis H. atunci valoarea reflectată prin conturile de gestionare a imobilizărilor şi pe baza căreia se calculează amortizarea devine complet nesemnificativă în raport cu valoarea reală a bunului. se 1 11 11 . Reevaluarea se va face după închiderea exerciţiului şi este anuală în cazul în care rata inflaţiei cumulată pe ultimii 3 ani consecutivi depăşeşte 100% şi rezultatele acestei operaţiuni vor fi cuprinse în bilanţul contabil al exerciţiului la finele căruia se face reevaluarea. dau un rezultat mai mare decât cel real.G.983/1998 privind reevaluarea clădirilor. au fost emise Norme de reevaluare care să rezolve parţial această problemă.Contabilitatea Imobilizărilor Corporale 1.2 Reevaluarea imobilizărilor corporale Inflaţia face ca problema evaluării să se pună nu numai la intrarea în patrimoniu ci şi pe măsura funcţionării întreprinderii.

după o perioadă mai mult sau mai puţin lungă. schimbarea programului de lucru. despre concepţia economică a amortizării.) şi de uzura morală intervenită mai rapid decât era prevăzută. ca atare. precum terenurile sau investiţiile financiare. în virtutea acţiunii principiului permanenţei metodelor. întreprinderile trebuie să elaboreze un plan de amortizare care este un tablou de reducere a valorilor imobilizărilor. pe o perioadă determinată şi în tranşe succesive. mai degrabă. În mod normal. o metodă de repartizare a costului. Întocmit cu ocazia intrării în unitate a bunului. mărimea amortizărilor anuale practicate şi valoarea netă contabilă după fiecare exerciţiu. amortizarea nu este un instrument de evaluare. iar tentativele realizate în acest sens nu au fost. Ele sunt elemente ale activului imobilizat care se depreciază de manieră ireversibilă şi care. În acest caz. nu vor mai îndeplini funcţiile lor”1. amortizarea este o metodă de reînnoire a capitalului investit. Este vorba. Durata de viaţă şi metoda de amortizare iniţial prevăzute pot să fie corectate numai pentru a ţine cont de schimbările semnificative în condiţiile de exploatare (cadenţă accelerată. amortizarea este rezultatul unui procedeu contabil de repartizare logică şi sistematică a costului imobilizărilor. etc. Sunt excluse din câmpul amortizării bunurile a căror utilizare este nelimitată în timp. în general. ci. acceptate de 1 12 12 . Este de necontestat faptul că valoarea unui bun poate să fluctueze între momentul intrării sale în patrimoniu şi cel al vînzării sau scoaterii din funcţiune. eventuala depreciere a acestor din urmă elemente este constatată prin intermediul provizioanelor. Dar aceste fluctuaţii periodice de valoare sunt greu de măsurat cu obiectivitate. Modificarea planului de amortizare nu ar trebui să se facă decât în circumstanţe excepţionale. Conform unei concepţii financiare. Imobilizările nu sunt amortizate pe baza pierderii de valoare. planul conţine costul de intrare. concepţie care pune accentul pe formarea rezultatului. Amortizarea devine astfel un element al autofinanţării. aplicat astfel încât să se impute o parte din acest cost fiecărui exerciţiu care va beneficia de utilizarea respectivelor imobilizări. Întocmirea unui nou plan de amortizare necesită apelul la reguli aplicabile oricărei schimbări de metodă contabilă. “O altă problemă legată de amortizare este cea referitoare la bunurile amortizabile. constituie o resursă la dispoziţia întreprinderii. Planul de amortizare vizează imobilizările corporale şi necorporale care se depreciază de manieră nereversibilă. ea are o prelevare asupra beneficiilor şi. ci pe baza imputării sistematice a costului lor de intrare asupra unui număr de exerciţii.Contabilitatea Imobilizărilor Corporale cunvine sa se repartizeze costul de intrare a bunului. Acumularea anuităţilor privind amortizările ar trebui sa permită înlocuirea investiţiei care nu mai poate sau nu mai trebuie (din motive de randament) sa fie utilizată. În consecinţă. în acest caz. Pentru un contabil.

Baza amortizării (mărimea amortizabilă) depinde de doi factori: costul bunului şi valoarea sa de recuperare. prin intermediul unei cheltuieli cu amortizările. “Înainte de a putea întocmi un plan de amortizare. Pentru estimarea duratei de viaţă utilă a acestor bunuri. nu putem să ne aşteptăm la o măsurare exactă a amortizării de inclus în cheltuielile fiecărei perioade. Şi pentru că este imposibil să se cunoască perfect viitorul. Estimare duratei de viaţă utilă a unui bun este o sarcină dificilă care cere înainte de toate. activele necorporale ar trebui să facă obiectul unei amortizări. Baza amortizării corespunde costului imobilizării necorporale. într-o economie stabilă. În unele cazuri. experienţă şi judecată. fluctuaţiile valorii de piaţă sunt minime şi dificil de măsurat. De aceea se preferă să se repartizeze costul unei imobilizări. în timpul perioadei de viaţă utilă estimativă. se recurge la metode statice sofisticate. se stabileşte o durată arbitrară. 1 13 13 . • Reacţiile prevăzute din partea concurenţilor sau altor grupuri ce pot să pună în aplicare o strategie susceptibilă să reducă avantajele concurenţiale ale întreprinderii. Se preferă utilizarea metodei de repartizare a costului deoarece prin ea se realizează o conectare a cheltuielilor la venituri şi pentru că. grupuri de salariaţi. Valoarea de recuperare se referă la valoarea netă de realizare estimativă a unei imobilizări (corporale) la sfârşitul duratei sale de viaţă utilă. care au ca obiect limitarea duratei maximale de viaţă Clauzele de reînnoire sau de prelungire care pot veni să modifice durata de viaţă utilă estimativă. măsurată pe baza unor preţuri care nu trebuie să fie mai mari decât preţurile pieţei. pe toată durata de viaţă utilă. printr-o imputare logică şi sistematică asupra rezultatelor.Contabilitatea Imobilizărilor Corporale specialiştii contabili. trebuie să se răspundă la trei întrebări fundamentale: • Care este baza amortizării bunului (mărimea amortizabilă)? • Care va fi durata de viaţă utilă? • Care este cea mai bună metodă de repartizare a costului bunului?”1 Răspunsul la fiecare dintre aceste întrebări determină calculul cheltuielilor cu amortizarea. Pentru a răspunde la aceste întrebări este necesar să se prevadă evenimentele viitoare. O durată de viaţă utilă care este legată de previziunile care vizează anii de serviciu ai unor indivizi sau utilă. existente la data achiziţionării imobilizării (valoarea reziduală). trebuie să se ţină cont de o serie de factori ca. de exemplu: • • • Dispoziţiile unei legi sau clauzele unui contract. trebuie realizată o bună conectare a cheltuielilor la venituri. Totuşi. în altele. Ca şi imobilizările corporale.

. Odată ce baza amortizării şi durata de viaţă utilă a unui bun au fost determinate. 82/1991. pentru modificarea şi completarea Legii nr.12. luaţi individual. el cuprinzând: • Metoda amortizării liniare.1997. calculul amortizării lor poate ridica unele probleme. 54/1997. amortizarea degresivă şi amortizarea accelerată. fără să se ţină cont de maiera ăn care bunul va pierde din valoarea sa utilă pe parcursul anilor.G.909/29.15/1994 şi H. Teoria şi experienţa practică recomandă ca metoda de amortizare să fie logic şi sistematică.G.15/1994 privind amortizarea capitalului imobilizat în active corporale şi necorporale. • Metodele speciale de amortizare: . Pe plan internaţional. în unele cazuri. pentru aprobarea normelor metodologice de aplicare a Legii 15/1994. Unităţile patrimoniale care desfăşoară activităţi cu caracter economic amortizează mijloacele fixe utilizând unul din următoarele regimuri de amortizare: amortizarea lineară. Ordonanţa Guvernului nr. 54 legiferează. • Metoda amortizării funcţionale (variabile sau proporţional cu utilizarea sau randamentul). De altfel. costul de intrare trebuie să fie repartizat pe exerciţii în mod arbitrar. • Metodele amortizării accelerate: . Metoda aleasă trebuie să reflecte reducerea capacităţii de serviciu a imobilizării.Metodele de imputare axată pe cesiune sau pe înlocuire. nr. modificată şi completată prin O. .Metoda amortizării bazată pe valoare. arsenalul metodologic este mai bogat.Contabilitatea Imobilizărilor Corporale • O imobilizare necorporală poate să provină dintr-un ansamblu de factori care. prezintă Nu puţine imobilizări necorporale au o durată de viaţă utilă nedeterminată. Legea nr. nr.Metoda amortizării proporţionale cu ordinea numerică inversă a anilor. reglementează şi normează regimul metodologic al amortizării.Metodele de amortizare pe grupe de valori active. cheltuielile cu amortizarea mai depind de metoda aleasă pentru calculul anuităţilor.Metodele de amortizare cu dobânzi compuse. . În ţara noastră. regulamentul privind Legea contabilităţii nr. motiv pentru care fiecare o durată diferită. bunurile necorporale nu se amortizează dacă nu au o durată de viaţă utilă determinată.Metoda amortizării degresive cu normă constantă. 14 14 . . Cu alte cuvinte.

. 15 . 448/1991. care include specialişti din ROMTELECOM. Acesta este rezultatul unei politici investitionale agresive .07.155/28. nr.Contabilitatea Imobilizărilor Corporale CAP. Procesul de restructurare a operatorului ROMTELECOM a început în 1999 imediat după preluarea de către operatorul naţional grec OTE. 15 dar şi a reducerii tarifelor în anul 2000 cu 11.R. a definit în mod clar direcţiile strategice pentru următorii ani. de înregistrare: J29 – 7323 – 1991 Data înfiinţării: prin H. str. 14. a eficienţei.aprovizionare. publicată în Monitorul Oficial nr. a reducerilor de personal.cercetare-dezvoltare.000 noi linii în centrale digitale. acţionarilor. societăţii româneşti. În anul 2000 au fost instalate circa 605.158 miliarde lei. .5% la 2. în timp ce profitul net a crescut cu numai 6.Statul român 65%. în conformitate cu standardul românesc de contabilitate.2 Prezentarea “Direcţiei de Telecomunicaţii PRAHOVA” 2. Sediu principal: Ploiesti. recunoscând multiplele roluri ale operatorului ROMTELECOM pentru a îndeplinii asteptările clienţilor. dar din cauza lipsei cablului cu fibră optică pentru conectarea unitatilor distante. Profitul brut.548 miliarde lei în principal datorită impozitului pe profit mare .OTE Grecia 35%. Echipa executivă. nr.000 linii şi a înlocuit multe din vechile linii analogice si manuale.8% la 1. circa 136.000 nu au fost date în functie pâna la finele anului 2000. Verizon (fostul GTE) şi OTE.1 Scurt istoric şi descrierea societăţii Denumire: SNTC Romtelecom – Direcţia de Telecomunicaţii Prahova Forma juridică: Subunitate a SNTC Romtelecom Bucureşti Obiect de activitate: administrarea. Activităţi colaterale: . . întreţinerea şi exploatarea serviciilor de telefon–telegraf din domeniul public pe raza de activitate a judeţului Iaşi. creşterii calităţii.comercializare terminale. a înregistrat în anul 2000 un salt de 44.US$587 milioane în 2000. Lăpuşneanu. Naţionalitate: română Nr. Prin urmare ROMTELECOM a mărit capacitatea de comutatie digitala cu circa 365.G.609 miliarde lei. salariaţilor.6% în termeni reali.1991 Acţionari: .

Cresterea continuă a automatizarii si digitalizării retelelor necesită un personal mai putin numeros. În acest scop ROMTELECOM îşi diversifică portofoliul de afaceri intrând pe noi pieţe si restructurează afacerea de bază . Aceasta face serviciile mult mai accesibile. în principal datorită investiţiilor masive în infrastructură: înlocuirea centralelor manuale. însă mai calificat. capabilă să modeleze o industrie încă incipientă. Aceasta ar putea fi calea cea mai scurtă spre convergenţa fixmobil. în timp ce creşterea continuă a gradului de digitalizare reprezintă o creştere a calitatii serviciilor oferite. ROMTELECOM acordă o atenţie deosebită clienţilor persoane juridice. 16 Drepturi exclusive acordate Romtelecom de către Autoritatea de reglementare (Licenţa pentru 16 . Din acest motiv reducerea de personal continuă.65 milioane linii digitale. care implică mai mulţi bani decât compania îi poate genera. Continuă dezvoltarea reţelei de fibră optică pentru a conecta cât mai multe localităţi cu fluxuri digitale de mare capacitate.300. Cosmorom intentionează sa achiziţioneze şi să opereze o licenţă UMTS. Acest numar va scadea la circa 30. calitate deosebită. lansat în anul 1999. în timp ce calificarea personalului se va schimba continuu. contribuie decisiv la eliminarea centralelor manuale precum şi a listei de asteptare în urmatorii doi ani. O atenţie deosebită s-a acordat reţelei locale. Pentru a fi un operator important si în viitor.000 în anul 2010. o companie care beneficiază de sprijinul si de infrastructura naţională pe care ROMTELECOM o deţine. considerând aceasta unul dintre atuurile firmei.Contabilitatea Imobilizărilor Corporale În întreaga lume operatorii de telecomunicaţii se repoziţioneaza ca operatori totali. ROMTELECOM acelerează deasemenea restructurarea afacerii sale de bază . În anul 2009 numarul angajatilor ROMTELECOM a scazut cu 2.600 faţă de anul anterior ajungând la 42. etc. deplasându-se spre personalul cu studii superioare. Programul pentru instalarea a 2. Procesul de restructurare a operatorului ROMTELECOM necesită o politică investitională foarte agresivă. noi tehnologii. find nevoită astfel să atragă fonduri de pe pieţele mondiale finanicare si de capital.telefonia fixă. în afara de marirea cotei de piaţă. intenţionând să lanseze comercial noi servicii. Se acordă o atentie deosebită cerinţelor lor: viteza mare de transmisie.telefonia fixă. ROMTELECOM doreste o noua abordare pentru Cosmorom compania sa de telefonie mobilă. ROMTELECOM continuă să instaleze linii digitale în anul 2001. În anul 2001 ROMTELECOM lansează compania de Internet ARTelecom.

servicii de "call-back". 17 • Politica tarifară flexibilă. telefonie vocală destinata publicului. servicii Internet.Contabilitatea Imobilizărilor Corporale dezvoltarea şi operarea reţelelor fixe de telecomunicaţii în vederea furnizării de servicii de telecomunicatii de bază si de alte servicii de telecomunicatii către public) Următoarele drepturi sunt acordate Romtelecom cu caracter exclusiv pâna la 31 decembrie 2010: • să furnizeze servicii de telecomunicaţii de bază locale. electronică şi/sau orice altă formă. în măsura în care un asemenea serviciu este destinat publicului.64 al Legii Telecomunicaţiilor. servicii de telefoane publice. servicii de telex si telegrafie. Exploatarea eficientă a infrastructurii existente. Misiunea firmei Furnizarea pe piaţa românească a serviciilor de telecomunicaţii de bază şi a celor noi. să transmită tot traficul legat de serviciile de telecomunicaţii de bază către şi de la reţele autorizate în conformitate cu art. contra cost. Competitivitate în relatiile cu clientii si promptitudine în furnizarea serviciului. contra cost. interurbane şi internaţionale. − − • • • să publice şi să distribuie listele cu abonaţii reţelei fixe de telecomunicaţii prin carţi de telefon comerciale ("pagini galbene") în forma scrisă. interurbane şi internaţionale. să furnizeze linii de cablu închiriate. incluzând: − − − − − servicii fixe de telefonie vocală locale. în măsura în care prin aceste servicii Internet se asigură. a oricărui serviciu fix de telefonie sau telegrafie/telex. Serviciile de telecomunicaţii de bază reprezintă furnizarea. pe urmatoarele principii: • • • • • Extinderea reţelelor pe baza cerinţelor pieţei. interconectarea reţelelor de telecomunicaţii mobile cu operatori de telecomunicaţii din afara României pentru transmisuni de telefonie vocală (cu excepţia semnalizării). în scopul finalizării convorbirilor şi circuitelor în afara zonei locale pe care sunt autorizate să o deservească astfel de reţele. 17 . servicii de tranzit. Îndeplinirea obligaţiilor de serviciu universal. conectate la o reţea fixă de telecomunicaţii. Functionare şi conducere pe criterii de calitate.

starea meteo din ţară. Direcţia de Telecomunicaţii Prahova execută activitatea de exploatare a serviciilor de bază din sectorul telefon – telegraf şi alte activităţi şi colaterale necesare realizării obiectului său de activitate. Pronoexpres. directorul comercial şi directorul tehnic. 18 3. spectacole. Direcţia de Telecomunicaţii Iaşi este organizată după primul tip. rezultate sportive. teatre. Servicii telefonice 1. cu cel mai complet portofoliu de servicii de bază şi avansate. apel ocazional. Servicii de informaţii:  informaţii abonaţi – aceste servicii dau informaţii cu privire la numerele de telefon ale abonaţilor persoane fizice şi juridice cu excepţia celor din categoria “NU se informează”:  informaţii speciale (951) de tipul: prefixe telefonice interurbane. fiecare răspunzând de compartimente specifice. respectiv: • Direcţii de telecomunicaţii de gradul I – în cadrul cărora directorul general are în subordine pe directorul economic. 18 . Obiect de activitate Din punct de vedere al serviciilor telefonice. servicii de utilitate publică – 112 2. Personalul direcţiei este angajat pe bază de contract încheiat cu directorul acesteia în baza împuternicirilor primite şi indiferent de funcţie sau specialitate este supus prevederilor statutului personalului. respectiv aprovizionare. la cel mai înalt nivel de calitate si fiabilitate. precum şi prevederilor regulamentelor. Servicii telefonice de urgenţă. prefixe telefonice internaţionale. Serviciul deranjamente (921. • Direcţii de telecomunicaţii de gradul II şi III – caz în care directorul general nu are în subordine decât pe directorul tehnic şi directorul economic. serviciul fiind netaxabil. etc. oferta Direcţiei de Telecomunicaţii Prahova se prezintă astfel: I.Contabilitatea Imobilizărilor Corporale Viziunea firmei ROMTELECOM să ramână liderul pieţei românesti a serviciilor de telecomunicaţii. programul Radio-Tv. 922) – sesizarea oricărui deranjament survenit în instalaţia telefonică se anunţă. Direcţiile de telecomunicaţii au două tipuri de structuri organizatorice. rezultatele Loto. ora exactă. farmaciile cu program permanent. clinici şi medicii de gardă. cercetare şi proiectare tehnologică şi informaţională. Pronosport. film. în funcţie de mărime şi funcţiile ce trebuie îndeplinte de către acestea.

Comunicaţii TELEX Serviciul oferă posibilitatea efectuîrii comunicaţiilor TELEX interne şi internaţionale prin intermediul cabinelor TELEX şi de la domiciliul abonaţilor. III. Telegrame telefonate. 6. Convorbiri telefonice internaţionale – convorbiri internaţionale prin comandă (serviciul 971 vă oferă posibilitatea efectuării de convorbiri telefonice internaţionale pe bază de comandă): − − convorbiri internaţionale automate. 19 .Contabilitatea Imobilizărilor Corporale 4. VI. 19 − echipamente de multiplexare. centrale telefonice de abonat pentru transmisii simultane de date şi voce. Serviciul FAX Oferă posibilitatea transmiterii unui fax local. IV. apelul în aşteptare. 5. II. 2. apelul programat. redirijarea imediată a apelurilor. repetarea ultimului număr format. interurban sau internaţional de la oricare din cabinele de fax. Servicii suplimentare oferite de centrala telefonică digitală ALCATEL: − − − − − − restricţionarea cu parolă a apelurilor de plecare. country direct – este un serviciu telefonic internaţional din categoria celor cu taxă inversă care pune clientul direct în legătură telefonică cu telefonista operatoare din ţara respectivă. V. Servicii de telegrafie 1. Convorbiri telefonice naţionale – convorbiri interurbane prin comandă (apelând serviciul 991 puteţi efectua convorbiri telefonice pe bază de comandă). factura digitală. Echipamente de telecomunicaţii − − aparate telefonice – standard şi inteligente cu şi fără display. Posturi publice inteligente Oferă posibilitatea de a telefona de la un post public cu cartele telefonice. Telegrame prezentate la ghişeu.

Serviciul EASYNET. Conferinţe USENET. S. ROMTELECOM asigură conectarea platformei la reţeaua de telecomunicaţii şi se ocupă cu colectarea banilor de la abonaţi. închirieri circuite pentru transmisii. care permit abonaţilor să acceseze orice client din altă ţară printr-un număr de apel dedicat. Transferul de fişiere FPT. prestate în regim Premium Rate 2. îşi desfăşoară activitatea în domeniul telecomunicaţiilor. transmisii de date. S. servicii cu valoare adăugată de transmisii de date (Internet). Serviciile cu valoare adăugată de tip audiotex sunt prestate în regim Premium Rate. 2.Contabilitatea Imobilizărilor Corporale Din decembrie 1996. Conexiunea Telnet.2 Organizarea gestiunii imobilizărilor corporale la nivelul Direcţiei de Telecomunicaţii Prahova Direcţia de Telecomunicaţii Iaşi. Direcţia de Telecomunicaţii.C. Astfel s-au încheiat contracte cu Mediatel. obiectul principal de activitate al acesteia fiind operarea reţelelor de telecomunicaţii şi asigurarea serviciilor de telecomunicaţii. adică se percep tarife diferite în funcţie de contract. Apelul gratuit inernaţional (numere verzi) face parte din categoria serviciilor telefonice automate de tip taxă inversă. Obiectul de activitate constă în prestarea următoarelor servicii de telecomunicaţii: • • • servicii de bază (telefon.Prahova prestează două tipuri de servicii de telecomunicaţii: 1. servicii cu valoare adăugată de tip audiotex. Amcriconxatel.C. Servere de informaţii. 20 20 . ca parte componentă a Societăţii Naţionale de Telecomunicaţii “Romtelecom” SA. Prin intermediul serviciului EASYNET se pot efectua urmatoarele aplicaţii Internet: − − − − − Poştă electronică. World Phone România. Acest tip de serviciu se oferă numai abonaţilor la centralele digitale. în temeiul Legii şi al licenţelor şi autorizaţiilor acordate de Ministerul Comunicaţiilor în conformitate cu statutul societăţii. telegraf). Alfarotel. Allotel.

pe a treia poziţie se situează mijloacele fixe din categoria a 3-a cu 2%.290.Prahova 1.tc.368. Astfel.136.290. UC P R A HO V A terenuri 2% categoria 1 categoria 2 categoria 3 categoria 4 categoria 6 74% m ijlo ace fixe 98% Imobilizările corporale aflate în partimoniul unităţii sunt structurate pe cele două categorii importante: • • terenuri 25. pe a patra mijloacele fixe din categoria a 4-a cu 1.Contabilitatea Imobilizărilor Corporale • • telefonie publică.5% 1% 2% S TR22% TU R A IM O B ILIZA R ILO R C O R P O R A L E LA Dir. lei existent la 31 decembrie 2009 ponderea de 74% o au mijloacele fixe din categoria 1. din totalul mijloacelor fixe de 1. 21 Din categoria I-a fac parte clădirile şi construcţiile speciale. servicii de telecomunicaţii cu valoare adăugată.136.TC . Clădirile cuprind : 21 . cu o pondere de 22% în total. pe locul al doilea se situează mijloacele fixe din categoria a 2a.598 mii lei mijloace fixe 1. mii lei Mijloacele fixe aflate în dotarea Direcţiei de Telecomunicaţii Prahova reflectă specificul obiectului de activitate. Structura m ijloacelor fixe la D.5% iar pe ultima poziţie mijloacele fixe din categoria a 6-a cu ponderea de 1%.

aparate video. În categoria a II-a se include echipamentele tehnologice. mecanice şi acustice. reţele şi canalizaţii subterane de telecomunicaţii urbane şi interurbane. construcţii uşoare (depozite. În categoria a IV-a se includ mijloacele de transport aflate în parcul auto al unităţii noastre. calculatoare electronice şi echipamente periferice. utilaje şi instalaţii de lucru: • • • • • • • • maşini. aparate telefax.). Categoria a VI-a sub titulatura de mobilier. 22 • • aparate şi instalaţii pentru măsurarea mărimilor termice şi fotometrice. aparate de telecomunicaţie pentru birou: aparate telefonice. clădiri administrative.Contabilitatea Imobilizărilor Corporale • • • • − − − − clădirile oficiilor de telecomunicaţii. etc. utilaje pentru activitatea de telecomunicaţii. respectiv maşini. aparate de proiecţie. centrale telefonice manuale. aparatură birotică. maşini de numărat bani. 22 • • • . Construcţiile speciale sunt formate din: linii şi cabluri aeriene de telecomunicaţii (stâlpi. traverse. dispozitive şi instrumente pentru telecomunicaţii. cabine telefonice. aparate şi instalaţii pentru măsurarea timpului frecvenţei şi mărimilor cinematice. garaje. circuite. centrale telefonice analogice. control şi reglare cum ar fi: aparate. suport de transmisiuni de telecomunicaţii internaţionale pe sisteme de cabluri şi fibră optică. magazii. console). aparate radio. instalaţii pentru măsurarea mărimilor geometrice. aparate de copiat şi multiplicat. sisteme de protecţiea valorilor umane şi materiale şi alte active corporale. cabluri. televizoare. echipamente digitale de telecomunicaţii şi instalaţii aferente de electroalimentare şi climatizare. cuprinde : • • mobilier. echipamente pentru telecomunicaţii prin satelit. maşini de scris. aparate telex. În categoria a III-a se includ aparate şi instalaţii de măsurare. unelte.

şeful locului de muncă unde va fi repartizat mijlocul fix. oportunitate şi eficienţă. al funcţionalităţii mijloacelor fixe conform standardelor în vigoare. şef serviciu tehnic. Comisia de recepţie va efectua recepţia atât din punct de vedere cantitativ (conform cu actele însoţitore: Certificat calitate. intrate prin transfer de la alte sucursale. în funcţie de specificul activităţii desfăşurate de fiecare loc de muncă. Proces de scoatere din funcţiune etc. Aviz de expediţie respectiv Factura. în regie proprie. În cadrul locurilor de muncă are loc atât exploatarea mijloacelor fixe. şeful Serviciului Dezvoltare De-a lungul perioadei de funcţionare. şeful locului de muncă pentru care s-au aprovizionat mijloacele fixe. Imobilizările corporale vor intra în patrimoniul Direcţiei de Telecomunicaţii Prahova în conformitate cu principiile de necesitate. care va prelua mijlocul fix. va propune repararea lor. care se va efectua de către o comisie formată din: − − şeful locului de muncă. director economic. se recepţionează în depozitul de materiale. După efectuarea recepţiei va urma punerea în funcţiune. achiziţionate de la terţi. gestionarul. mijloacele fixe sunt recepţionate de către o comisie de recepţie formată din : 23 − − − director tehnic. casări sau dezmembrări. şeful locului de muncă va urmări funcţionalitatea mijloacelor fixe iar în cazul unor deficienţe. va întocmi un bon de mişcare a mijlocului fix prin care va face intrarea mijlocului fix în gestiunea sa.) cât şi din punct de vedere tehnic. După efectuarea recepţiei. Această comisie va întocmi Procesul verbal de recepţie al mijloacelor fixe şi va verifica dacă aceste mijloace fixe corespund din punct de vedere cantitativ şi calitativ. Repartizarea mijloacelor fixe la nivelul Direcţiei de Telecomunicaţii Iaşi se face pe gestiuni şi pe locuri de muncă. În cazul intrărilor de mijloace fixe prin investiţii. urmărirea parametrilor calitativi cât şi întreţinerea lor. primite cu titlu gratuit sau intrate prin recâştigări. Dacă înlocuirea activelor fixe reclamă noi 23 .Contabilitatea Imobilizărilor Corporale • case de bani. Recepţia mijloacelor fixe se va face de către o Comisie de Recepţie formată din: − − − şeful de depozit. Mijloacele fixe.

Contabilitatea Imobilizărilor Corporale

investiţii, menţinerea lor în stare de funcţionare impune efectuarea de reparaţii ce implică anumite cheltuieli respectiv surse de acoperire financiară. Necesitatea reparaţiilor decurge din uzura/deprecierea fizică a activelor fixe după cum cea a modernizărilor se degajă din uzura morală. Scopul reparaţiilor constă în readucerea activelor fixe cât mai aproape de starea iniţială, de parametrii şi caracteristicile tehnico-funcţionale de care au dispus la darea lor în folosinţă. Înainte de efectuarea unei reparaţii, se efectuează revizii tehnice, în scopul stabilirii stării tehnice a utilajelor, a lucrărilor ce urmează a se efectua, a pieselor ce se vor schimba sau ajusta. Revizia tehnică se efectuează de către o comisie de revizie formată din salariaţi ai Serviciului Tehnic. În cazul reviziilor se pot efectua şi unele reglări de piese şi subansamble şi chiar unele reparaţii minore. Aceste reparaţii pot fi:  curente – intervenţii de grad superior reviziilor şi se execută în scopul înlăturării deteriorărilor locale ale capitale - lucrări de volum mare ce se efectuează atunci când activele fixe cu grad avansat de uzură, unor efecte determinate de uzura fizică;  scăzând puterea motoarelor şi capacităţilor de producţie, existând posibilitatea apariţiei avariilor, reducându-se mult precizia de muncă.

24 CAP.3 Contabilitatea imobilizărilor corporale la nivelul Direcţiei de Telecomunicaţii Prahova 3.1 Sistemul de conturi folosit pentru contabilitatea imobilizărilor corporale la Direcţia de Telecomunicaţii Prahova Imobilizările corporale reprezintă bunuri care au o structură materială asupra cărora agenţii economici exercită un drept real fiind elemente de patrimoniu de definesc capacitatea tehnică de producţie şi comercializare care creează venituri în concordanţă cu obiectul de activitate al acestora. Capitalul imobilizat supus amortizării este reflectat în patrimoniul agenţilor economici prin bunurile şi valorile destinate să servească activitatea pe o perioadă mai mare de un an.

24

Contabilitatea Imobilizărilor Corporale

“Considerând ca mulţime de divizat seria conturilor de activ şi fixând drept criteriu al diviziunii natura substanţei”1 de disting două clase de conturi: clasa conturilor de mijloace economice şi clasa conturilor rectificative de activ contra pasiv. Continuând diviziunea în cadrul clasei conturilor de mijloace fixe, luând în considerare stabilitatea formei în cadrul circuitului economic, se disting două subclase:


Subclasa conturilor de substanţă de mijloace economice de inventar; Subclasa conturilor de consumaţiuni de valori.

Luând în considerare legătura de dependenţă între evaluare şi bunul economic evaluat, în cadrul subclasei conturilor de substanţă de mijloace economice de inventar, sunt două grupe şi anume: • • Grupa conturilor de gestionare a mijloacelor; Grupa conturilor de regularizare a evaluării conturile de gestionare a mijloacelor (conturi

rectificative de activ contra pasiv). În cadrul primei grupe se disting în funcţie de materia reflectată, două subgrupe: • • Subgrupa conturilor de gestionare a activelor imobilizate; Subgrupa conturilor de gestionare a activelor circulante.

Astfel în cadrul primei subgrupe se încadrează conturile utilizate pentru reflectarea gestionării bunurilor şi valorilor destinate să servească o perioadă îndelungată în activitatea unităţii patrimoniale, care nu se consumă la prima utilizare. Conturile privind reflectarea în contabilitate a imobilizărilor corporale aparţin acestei subgrupe şi se mai numesc conturi de gestionare a imobilizărilor corporale. În ceea ce priveşte conturile de amortizări şi de provizioane ale imobilizărilor corporale fac parte din grupa conturilor rectificative de activ contra pasiv.

25

Planul de conturi general instituie o serie de structuri de conturi sintetice, pentru contabilizarea operaţiunilor economico-financiare privind imobilizările corporale, pe care le-am prezentat în Tabelul nr.3.1. Se observă că structura de conturi prevăzută de H.G. nr.704/1993 cu modificările ulterioare este concordantă cu actualul Catalog privind clasificarea şi duratele normale de funcţionare a mijloacelor fixe (aprobat prin H.G. nr.964/1998). Pentru aplicarea structurii de conturi instituită prin O.M.F. nr.94/2001 se impune o “reclasificare” a mijloacelor fixe în funcţie de această structură de conturi. Această modificare putea fi făcută de fiecare agent economic care urma să aplice reglementările contabile aprobate de O.M.F. nr.94/2001, dar pentru o metodologie unitară, această rectificare trebuia realizată pe plan reglementar, fie
1

25

Contabilitatea Imobilizărilor Corporale

prin elaborarea unui nou catalog, prin elaborarea unui nou “tablou de conversie” a catalogului în raport cu structura de conturi aprobată prin O.M.F. nr.94/2001. Tabelul nr.3.1 Structura conturilor de imobilizări corporale STRUCTURI DE CONTURI PRIVIND IMOBLIZĂRILE CORPORALE Conform H.G. nr.704/1993 Conform O.M.F.nr.94/2001 211 Terenuri 211 Terenuri şi amenajări de terenuri 2111 Terenuri 2111 Terenuri 2112 Amenajări de terenuri 2112 Amenajări de terenuri 212 2121 2122 2123 2124 2125 2126 Mijloace fixe Construcţii Echipamente tehnologice, maşini, utilaje şi instalaţii de lucru Aparate şi instalaţii de măsurare, control şi reglare Mijloace de transport Animale şi plantaţii Mobilier, aparatură birotică, echipamente de protecţie a valorilor umane şi materiale şi alte active corporale 212 213 2131 2132 2133 2134 214 Construcţii Instalaţii tehnice, mijloace de transport, animale şi plantaţii Echipamente tehnologice (maşini utilaje şi instalaţii de lucru) Aparate şi instalaţii de măsurare, control şi reglare Mijloace de transport Animale şi plantaţii Mobilier, aparatură birotică, echipamente de protecţie a valorilor umane şi materiale şi alte active corporale Imobilizări corporale în curs Amenajări de terenuri şi construcţii Instalaţii tehnice şi maşini Alte imobilizări corporale Avansuri acordate pentru imobilizări corporale Avansuri acordate pentru terenuri şi construcţii Avansuri acordate pentru instalaţii tehnice şi maşini Avansuri acordate pentru alte imobilizări corporale Amortizări privind imobilizările corporale Amortizarea amenajărilor de terenuri Amortizarea construcţiilor Amortizarea instalaţiilor, mijloacelor de transport, animalelor şi plantaţiilor Amortizarea altor imobilizări
26

231

Imobilizări corporale în curs

231 2311 2312 2313 232 2321 2322 2323

280 2810 2811 2812 2813 2814

Amortizări Amortizarea terenurilor Amortizarea construcţiilor Amortizarea echipamentelor tehnologice Amortizarea aparatelor şi instalaţiilor de măsurare, control şi reglare Amortizarea mijloacelor de

281 2811 2812 2813 2814

aparaturii birotice. precum şi alte criterii. după caz. echipamentelor de protecţie a valorilor uane şi materiale şi alte active corporale Provizioane Provizioane pentru activelor corporale 291 deprecierea 2911 2912 2913 2914 corporale 290 291 Provizioane pentru deprecierea imobilizărilor corporale Provizioane pentru deprecierea terenurilor şi amenajărilor de terenuri Provizioane pentru deprecierea construcţiilor Provizioane pentru deprecierea instalaţiilor. în funcţie de clasele de fertilitate.Contabilitatea Imobilizărilor Corporale 2815 2816 transport Amortizarea animalelor şi plantaţiilor Amortizarea mobilierului. animalelor şi plantaţiilor Provizioane pentru deprecierea altor imobilizări corporale 3. ¬ după funcţia contabilă este un cont de activ.1 Funcţionarea conturilor de terenuri şi amenajări de terenuri Terenurile se înregistrează în contabilitate la intrarea în patrimoniu. respectiv: terenuri şi amenajări de terenuri.1 Funcţia contului 211 “Terenuri” ¬ Soldul contului este un sold final debitor. 27 . reprezentând valoarea terenurilor din gestiunea agenţilor economici. mijloacelor de transport. la costul de achiziţie sau valoarea de aport. care ţin evidenţa 27 • • 2111 “Terenuri” 2112 “Amenajări de terenuri” terenurilor. de utilitate.3. Evidenţa contabilă a terenurilor se realizează cu ajutorul contului 211 “Terenuri” – cont sintetic de gradul I. Contul 211 “Terenuri” ¬ după conţinutul economic este un cont de imobilizări corporale.1. pe cele două mari categorii. suprafaţa şi amplasarea acestora. ¬ funcţia acestui cont poate fi urmărită în figura nr. la valoarea stabilită potrivit legii. Contul 211 “Terenuri” se dezvoltă în două conturi sintetice de gradul II.

funcţia acestui cont poate fi urmărită în figura nr. sunt supuse procesului de amortizare.1. existente. ¬ ¬ după funcţia contabilă este un cont de activ.3. reprezentând costul efectiv al amenajărilor de terenuri . Funcţia contului 2111 “Terenuri” 28 Contul 2112 “Amenajări de terenuri” ¬ după conţinutul economic este un cont de imobilizări corporale.3. Spre deosebire de terenurile propriu-zise. Funcţia contului 2112 “Amenajări de terenuri”.Contabilitatea Imobilizărilor Corporale D 2111 “Terenuri” 404 6583 C Valoarea terenurilor achiziţionate de la terţi Valoarea terenurilor vândute 456 456 Valoarea terenurilor aportate la capitalul social Valoarea terenurilor retrase de acţionari sau asociaţi din capitalul social 131 Valoarea terenurilor primite cu titlu gratuit Figura nr. amenajările de terenuri reprezintă investiţii efectuate asupra terenurilor şi ca atare.2. 28 ¬ Soldul contului este un sold final debitor.

aprobat prin O.F.2 Funcţia contului 2122 “Amenajări de terenuri” 29 3. mijloace de transport.3.M.01.1. nr.94/29. utilaje şi instalaţii de lucru)” 29 .2 Funcţionarea conturilor de gestiune a imobilizărilor corporale În conformitate cu noul Plan de conturi general. contabilitatea sintetică a imobilizărilor corporale se realizează cu ajutorul următoarelor conturi de gradul I şi II: − − − 212 “Construcţii” 213 “Instalaţii tehnice.2001. animale şi plantaţii” 2131 “Echipamente tehnologice (maşini.Contabilitatea Imobilizărilor Corporale D 2112 “Amenajări de terenuri” 2811 C 404 Valoarea amenajărilor executate de terţi Valoarea amortizată a amenajărilor scoase din gestiune 231 6583 Valoarea amenajărilor executate cu forţe proprii considerate anterior producţie în curs de execuţie Valoarea neamortizată a amenajărilor scoase din funcţiune 722 Valoarea amenajărilor recepţionate Figura nr.

3.3 Funcţia conturilor de gestiune a imobilizărilor corporale ¬ Soldul conturilor sunt solduri finale debitoare şi reprezintă valoarea imobilizărilor corporale existente. echipamente de protecţie a valorilor umane şi materiale şi alte active corporale” Conturile de gestiune a imobilizărilor corporale ¬ după funcţia contabilă sunt conturi de activ. 30 D Conturile de gestiune a imobilizărilor corporale C 404 281 Valoarea imobilizărilor corporale achiziţionate de la furnizorii Valoarea amortizată a imobilizărilor corporale scoase din gestiune 30 .Contabilitatea Imobilizărilor Corporale − − − − 2132 “Aparate şi instalaţii de măsurare. control şi reglare” 2133 “Mijloace de transport” 2134 “Animale şi plantaţii” 214 “Mobilier. ¬ funcţia acestor conturi poate fi urmărită în Figura nr. aparatură birotică.

pentru investiţiile la imobilizările luate cu chirie. 6811 Restituirea imobilizărilor corporale către locator sau proprietar. concesiune 31 105 167 Diferenţe din Intrarea imobilizărilor reevaluarea corporale în urma imobilizărilor încheierii unor contracte corporale de leasing 31 . prin retragerea de capital 446 231 Taxe vamale aferente imobilizărilor Imobilizări corporale corporale din import realizate cu forţe proprii.Contabilitatea Imobilizărilor Corporale 456 6583 Valoarea imobilizărilor corporale aportate la capitalul social Valoarea neamortizată a imobilizărilor corporale scoase din gestiune 722 456 Imobilizări corporale realizate din producţie proprie. recepţionate Restituirea imobilizărilor corporale către acţionarii sau asociaţi. aflate anterior în curs de execuţie 447 131 Comisioane vamale aferente imobilizărilor Valoarea imobilizărilor corporale din import corporale primite cu titlu gratuit 471.

3 Funcţionarea conturilor de imobilizări corporale în curs de execuţie Imobilizările corporale în curs de execuţie reprezintă investiţii neterminate. 32 Evidenţa contabilă a imobilizărilor corporale în curs.3 Funcţia conturilor de imobilizări corporale 3. cont sintetic de gradul I care se poate dezvolta în conturi analitice. respectiv costul de achiziţie.3. 32 . respectiv costul de producţie sau costul de achiziţie al investiţiilor corporale aflate în curs de execuţie se realizează cu ajutorul contului de imobilizări corporale în curs de execuţie: − − − 231 “Imobilizări corporale în curs” . efectuate în regie proprie sau în antrepriză. pe tipuri 2311 “Amenajări de terenuri şi construcţii” 2312 “Instalaţii tehnice şi maşini” 2313 “Alte imobilizări corporale”.1. reprezentând preţul de deviz al investiţiei.Contabilitatea Imobilizărilor Corporale Figura nr. care se efectuează la costul de producţie.

Contabilitatea Imobilizărilor Corporale Un alt cont de evidenţă a imobilizărilor corporale este contul sintetic de gradul I . care se dezvoltă pe următoarele conturi sintetice de gradul II: − − − 2321 “Avansuri acordate pentru terenuri şi construcţii” 2322 “Avansuri acordate pentru instalaţii tehnice şi maşini” 2323 “Avansuri acordate pentru alte imobilizări corporale”. ¬ funcţia contului poate fi urmărită în Figura nr. ¬ după funcţia contabilă este un cont de activ. D C 404 Valoarea imobilizărilor corporale în curs aportate la capitalul social 2112 Valoarea imobilizărilor corporale recepţionate de natura investiţiilor privind amenajările de terenuri 456 212.214 33 Valoarea imobilizărilor corporale în curs aportate la capitalul social Valoarea imobilizărilor corporale recepţionate 231 “Imobilizări corporale în curs” 722 Valoarea imobilizărilor corporale în curs realizate în regie proprie 33 .4 Funcţia contului 231 “Imobilizări corporale în curs” ¬ Soldul contului este un sold final debitor reprezentând valoarea imobilizărilor corporale aflate în curs de execuţie.3.213.232 “Avansuri acordate pentru imobilizările corporale”. Contul 231 “Imobilizări corporale în curs” ¬ după conţinutul economic este un cont de active imobilizate.

¬ după funcţia contabilă este un cont de activ. 5311 404 Avansurile acordate furnizorilor de imobilizări Valoarea avansurilor decontate furnizorilor de imobilizări 34 .Contabilitatea Imobilizărilor Corporale Figura nr. D C 232 “Avansuri acordate pentru imobilizări corporale” 5121.3. ¬ funcţia contului poate fi urmărită în Figura nr.4 Funcţia contului 231 “Imobilizări corporale în curs” Contul 232 “Avansuri acordate pentru imobilizări corporale” ¬ după conţinutul economic este un cont de active imobilizate.5 Funcţia contului 232 “Avansuri acordate pentru imobilizări corporale” 34 ¬ Soldul contului este un sold final debitor reprezentând valoarea avansurilor acordate furnizorilor de imobilizărilor corporale aflate în curs de execuţie.3.

214 6811 Amortizarea aferentă Cheltuielile de imobilizărilor amenajărilor de terenuri” aferente exploatare 2811 “Amortizarea corporale vândute sau amortizării 2812 “Amortizarea construcţiilor” imobilizărilor corporale scoase din activ 2813 “Amortizarea instalaţiilor. cont sintetic de gradul I.3. contului 281 “Amortizări privind imobilizările corporale”.6 corporale cedate 2112 ¬ după conţinutul economic este un cont rectificativ al valorii imobilizărilor corporale. care se dezvoltă în următoarele conturi sintetice de gradul II: − − − − D 212. Valoarea amortizării imobilizărilor corporale. 6583 Contul 281 “Amortizări privind imobilizările corporale” ¬ după funcţia contabilă este un cont de pasiv. 213. animalelor şi plantaţiilor” 2814 “Amortizarea altor imobilizări corporale”.1.4 Funcţionarea conturilor de amortizări privind imobilizările corporale C Evidenţa contabilă a amortizării imobilizărilor corporale se realizează cu ajutorul contului 281 “Amortizări privind imobilizările corporale”.3. utilizate în operaţii de “Amortizări participaţie transferată privind imobilizările conform contractelor 4581 35 281 corporale” 105 Diferenţe din amortizarea aferentă imobilizărilor reevaluate 35 . amenajărilor de terenuri vândute sau ¬ funcţia contului poate fi urmărită în scoase din activ Amortizarea aferentă Cheltuielile aferente amortizării imobilizărilor Funcţia Figura nr. mijloacelor de transport. reprezentând amortizarea aferentă imobilizărilor corporale existente la unitatea patrimonială.Contabilitatea Imobilizărilor Corporale Figura nr. ¬ Soldul contului este un sold final creditor.5 Funcţia contului 232 “Avansuri acordate pentru imobilizări corporale” 3.

cont sintetic de gradul I. care se poate dezvolta pe conturi sintetice de gradul II. amenajărilor de terenuri.1.5 Funcţionarea conturilor de provizioane pentru deprecierea imobilizărilor corporale Provizioanele pentru deprecierea imobilizărilor corporale se constituie pentru deprecierea reversibilă a terenurilor. astfel: 36 . mijloacelor de transport.6 Funcţia contului 281 “Amortizări privind imobilizările corporale” 36 3. şi animalelor şi plantaţiilor.Contabilitatea Imobilizărilor Corporale Figura nr. Evidenţa contabilă a provizioanelor pentru deprecierea imobilizărilor corporale se realizează cu ajutorul contului 291 “Provizioane pentru deprecierea imobilizărilor corporale”. instalaţiilor tehnice.3. construcţiilor. precum şi a altor imobilizări corporale.

¬ funcţia contului poate fi urmărită cu ajutorul figurii nr. plantaţiilor” − Contul 291 “Provizioane pentru deprecierea imobilizărilor corporale” ¬ după conţinutul economic este un cont rectificativ al valorii de înregistrare a imobilizărilor corporale. prin construcţie în regie proprie. sponsorizare). ¬ după funcţia contabilă este un cont de pasiv. primite cu titlul gratuit-prin donaţie. Creşterea valorii contabile prin modernizări şi investiţii.Contabilitatea Imobilizărilor Corporale − − − 2911 “Provizioane pentru deprecierea terenurilor şi amenajărilor de terenuri” 2912 “Provizioane pentru deprecierea construcţiilor” 2913 “Provizioane pentru deprecierea instalaţiilor. Prin aport la capitalul social.2 Contabilitatea intrărilor de imobilizări corporale Căile de intrare a imobilizărilor corporale în cadrul unei unităţi sunt următoarele: • • • • • • • Prin achiziţie de la furnizori. şi prin închirieri. creşterea valorii contabile prin modernizări şi investiţii. mijloacelor de transport. reflectând valoarea provizioanelor aferente imobilizărilor corporale. 37 .3. incluzând şi contractele de leasing. 37 • Modificări ale mijloacelor fixe ce au loc cu ocazia reevaluării. Dintre aceste căi de intrare a imobilizărilor corporale. Mijloace fixe de natura obiectelor de inventar. Prin închiriere. la Direcţia de Telecomunicaţii Prahova se practică intrarea prin achiziţie de la furnizori.7 Funcţia contului 291 “Provizioane pentru deprecierea imobilizărilor corporale” ¬ Soldul contului este un sold creditor. Primite cu titlu gratuit (prin donaţie. 3. Prin construcţie în regie proprie. animalelor şi 2914 “Provizioane pentru deprecierea altor imobilizări corporale”.

cumpărări. De asemenea.. rezultatele evaluăriifiind consemnate într-un Proces verbal de recepţie. atunci când nu există documente pentru aport în natură la capitalul social. preţ apropiat de valoarea contabilă a acţiunii. Facilităţile vamale şi fiscale privind importurile. 38 Operaţii: 1. Aportul în natură este supus evaluării de un expert tehnic.Intrarea unui teren prin aport în natură pe baza Procesului Verbal de Recepţie. 1 38 . primiri cu titlu gratuit. supus aprobării Adunării Generale a Asociaţilor şi Consiliului de Adiministraţie În situaţia în care creşterea de capital este realizată prin aport în natură sunt evaluate la preţul de emisiune. intrate în patrimoniu cu ocazia asocierii. Diferenţa dintre valoarea de emisiune şi valoarea nominală a acţiunilor cesionate este înregistrată ca primă de aport. construcţii în regie proprie de mijloace fixe şi terenuri Mijloacele fixe ca aport în natură se înregistrează în contabilitate la valoarea de intrare. 2. în sensul exceptării de la plată. fuziunii etc. înregistrarea acestuia în contabilitate se face numai în urma unei expertize tehnice de specialitate şi a aprobării Consiliului de Administraţie în urma expertizei. Un acţionar aduce ca aport în natură un utilaj evaluat de comisia tehnică de expertiză la o valoare de 5800lei. Sub aspect juridic.2. înregistrat la valoarea de aport de 10. Cererea de menţiune atunci când se majorează capitalul social.1 Aporturi. sunt în vigoare în condiţiile prevăzute de lege. Înregistrarea în contabilitate se realizează în baza raportului întocmit de comisia de evaluare şi supus aprobării Consiliului de Administraţie. Documentele pe baza cărora se înregistrează în contabilitate aportul în natură sunt Contractul de societate. Expertiza tehnică. Această valoare este asimilată cu “valoarea de aport sau de utilitate acceptată de părţi pentru mijloace fixe. de bunuri mobile corporale şi/sau necorporale care constituie aport în natură la capitalul social sau reprezintă contribuţie la o asociaţie în participaţie asociaţie familială. Statutul societăţii (la înfiinţare).500 lei. Declaraţia de subscriere.Contabilitatea Imobilizărilor Corporale 3. valoarea nominală a acţiunii este de 13 lei.Societatea emite 500 acţiuni. conform cu statutul şi contractul” 1 de societate. orice creştere sau micşorare de capital social trebuie înregistrată la Registrul Comerţului prin Cererea de menţiune.

anul. care cuprinde categoria. data dării în folosinţă.02. documentul justificativ este Factura fiscală.02. 1. Se întocmeşte. capitalul subscris nevărsat devine capital subscris vărsat 2. Acţiunile ce reprezintă aporturi în natură trebuie acoperite integral. capitalul subscris nevărsat devine capital subscris vărsat Simbol conturi Debit Credit 5 6 456 2111 1011 1011 456 1012 Sume Debit 7 10500 10500 10500 Credit 8 10500 10500 10500 456 % 1011 1014 456 5850 % 5800 50 5850 2131 5850 1011 1012 5800 5800 39 Pentru imobilizările achiziţionate cu cu titlul oneros. iar pentru evidenţa analitică Fişa Mijlocului Fix. Direcţia de Telecomunicaţii Prahova REGISTRU JURNAL Nr. 1. gradul de clasificare. luna.Contabilitatea Imobilizărilor Corporale Acţionarul care a depus capitalul social în valută primeşte 450 de acţiuni cu valoarea nominală de 13lei pe acţiune. Procesul Verbal de Recepţie. 2002 Document 3 Proces Verbal de Recepţie Explicaţii 4 Intrarea unui teren prin aport în natură Concomitent. data amortizării complete (anul şi luna) durata de serviciu normată şi norma de amortizare procentuală. Data Crt 1 2 1. care precizează toate elementele de detaliu privind costul de achiziţie al mijlocului fix. 2002 Raportul Comisiei de Evaluare Subscrierea de capital social ca aport în natură Depunerea efectivă a aportului Concomitent. Operaţii: 39 .

consumate.02. Costul efectiv cuprinde totalitatea cheltuielilor de achiziţie cu materii prime şi materiale.01) Cheltuieli privind remuneraţiile datorate (15.02.0279432/10. Societatea colectează cheltuieli pentru investiţii în curs.027943 2/10.. cheltuielile directe şi cele indirecte determinate .raţional” de costul de fabricaţie al imobilizărilor.Contabilitatea Imobilizărilor Corporale 3. supuse amortizării sunt capacităţile puse în funcţiune parţial. Documentele pe baza cărora mijloacele fixe din producţie proprie se înregistrează în contabilitate sunt Bonul de Predare şi Procesul Verbal de Recepţie.C. evaluate prin însumarea tuturor cheltuielilor ocazionate de realizarea lor.R. Societatea achiziţionează de la S. 2002 Achiziţionarea a două instalaţii de măsurare % 2132 4426 404 % 15000 2850 17850 Achiziţiile de mijloace fixe în devize se înregistrează în contabilitate atât în moneda străină cât şi în lei. potrivit standardelor internaţionale Asimilate mijloacelor fixe.01) 1500 lei 3500 lei 40 . la cursul valutar de schimb în vigoare la data efectuării lor. 10. Mijloacele fixe produse de societate se evaluează la costul efectiv de producţie.INTE S. 40 Operaţii: 8.02 2002 Factura nr. conform documentelor din luna ianuarie 2010 − − Cheltuieli privind materiile prime şi materialele (1.2010. Costul efectiv de producţie al imobilizărilor corporale include şi cheltuielile financiare cu condiţia ca dobânzile aferente împrumuturilor pentru finanţarea investiţiei să fie aferente perioadei de execuţie.L. conform Facturii nr. două instalaţii de măsurare în valoare de 7500 lei/ buc. pentru care nu s-au întocmit formele de înregistrare a mijloacelor fixe şi vor fi cuprinse în grupa ce urmează înregistrarea lor ca mijloace fixe. privind Costul îndatoririi. 3.

Amortizarea cumulată la terminarea investiţiei este de 800. 8.Contabilitatea Imobilizărilor Corporale − − Alte cheltuieli cu serviciile executate de terţi (16. 2002 16.01.01.01. 2002 Stat de Salarii Factura nr 153554 641 628 421 401 3500 600 3500 600 635 446 300 300 9 25.01. Totalul cheltuielilor au o valoare fr 159. 2002 Bon de Consum Cheltuieli cu materii prime şi materiale consumabile Cheltuieli cu salariile Alte cheltuieli cu serviciile executate de terţi Cheltuieli cu impozite şi taxe 601 301 1500 1500 15. Înregistrările lunare se fac după natura cheltuielilor ca în luna ianuarie. 2002 Notă conabilă nr.666/lună (5900 x100/12) (s-a considerat că investiţia este cumulul costurilor pe luna ianuarie 2010).2010 investiţia în curs se înregistrează la valoarea cumulată a tuturor cheltuielilor efectuate pentru investiţie. cumulul cheltuielilor cu investiţiile în curs au o valoare de 10000. 10.01 2002 17.1 722 5900 5900 41 . 1. 11.01.01) 600 lei 300lei 9. Se înregistrează astfel investiţia terminată şi trcută în categoria mijloacelor fixe (în contabilitatea sintetică). În lunile următoare.23 Investiţia în curs se înregistrează la valoarea cumulată a tuturor cheltuielilor efectuate pentru investiţie 2311.00 lei.01) Alte cheltuieli cu impozite. Amortizarea investiţiei fără forme de înregistrare la mijloace fixe este de 49166. taxe şi vărsăminte asimilate (17. La 25.

ţinând seama de valoarea justă a mijloacelor fixe cu caracteristici tehnice similare. 1 43 42 . Expertiza tehnică. 25. 2112 281.66 Intrarea în contabilitate a imobilizărilor corporale primite cu titlul gratuit sau din donaţii se face pe baza Procesului Verbal de Recepţie.02.1Fără forme de înregistrare la mijloace fixe 10.01. supusă aprobării Consiliului de Administraţie.1 2311. are la bază valoarea actuală estimată la înscrierea lor în activ.1 49166. TVA este deductibilă la darea în folosinţă atunci când finanţarea este proprie sau de la stat. cu titlul gratuit sau prin subvenţie de stat.23 Amortizarea investiţiei fără forme de înregistrare la mijloace fixe Înregistrarea investiţiei terminate şi trecute la categoria mijloace fixe (pentru contabilitatea sintetică) 6811 281. sunt supuse impozitării imediat sau pot fi eşalonate pe mai multe exerciţii”1.1 281 19500 49166. Subvenţiile în care impozitarea poate fi eşalonată sunt specifice celor acordate pentru echipamente amortizabile respectiv. sau apropiate pentru mijloace fixe deţinute cu titlul gratuit. În ceea ce priveşte TVA. de utilitatea şi locul unde se află. 42 Operaţii: 12. Societatea înregistrează angajamentul statului de a-i acorda o subvenţie de 2000lei pentru finanţarea parţială a unei achiziţii şi punerii funcţiune a unui utilaj la data de 17.66 11. activele imobilizate necorporale şi corporale. 2002 Notă contabilă nr. subvenţiile ca şi activele imobilizate intrate prin donaţii sau cu titlu gratuit sunt exonerate atunci când sunt destinate reglării unei investiţii determinate.66 19500 49166.2010. imobilizările provenite din donaţii.66 49166.Contabilitatea Imobilizărilor Corporale Analitic 2311. “Din punct de vedere fiscal.

la cost de achiziţie de 6000. În urma probelor tehnologice. mai puţin produsele reziduale valorificate) Amortizarea lunară Lunar se trece la venituri partea corespunzătoare 445 131 2000 2000 13. 2002 445 2000 404 5121 7140 7140 PV de Recepţie 2311 % 2312 722 6500 % 6000 500 17. TVA 19%.03. la data de 10. 17.03. 15. 15.7193480 /10. Se achiziţionează utilajul.03. 10. Durata normală de funcţionare a mijlocului fix este de 5 ani şi amortizarea lui se face liniar.03. 2002 15. 12.03.2010 conform Facturii nr.33 108.2010 se înregistrează primirea efectivă a subvenţiei de 2000 în cadrul contului bancar. 2002 16. 25. 2002 Nota contabilă nr. 2002 % 2312 4426 5121 404 % 6000 1140 2000 7140 14.Contabilitatea Imobilizărilor Corporale 13.03. 2002 Nota Dreptul de a primi contabilă subvenţia de la nr.Cheltuiele de montaj şi cu probele tehnologice se ridică la 7500 lei. 16. La 15.2010 se achită factura furnizorului. 17.25 6811 2813 108.15 stat Factura nr.03 2010 14.2010).03. se obţin produse reziduale valorificate la un preţ de 250 (25.03.02. 17.33 43 .03. 25. 7193480 Extras de cont OP12 Se achiziţionează utilajul la cost de achiziţie de 6000 lei Primirea efectivă a subvenţiei în contul bancar Se achită factura furnizorului Se recepţionează utilajul la mijloace fixe (la care se adaugă valoarea cheltuielilor de montaj. La 17.

214390 Modernizarea unei instalaţii prin intermediul unei firme % 2131 4426 404 % 1200 228 1428 1 44 .03. o ameliorare substanţială a calităţii producţiei sau diminuarea cheltuielilor de exploatare. PV de Recepţie Accesoriile se 2132 încorporează la valoarea mijlocului fix 301 700 b)Creşterea valorii contabile a mijloacelor fixe prin modernizare.Societatea realizează prin intermediul unei unităţi specializate modernizarea unei instalaţii tehnice în valoare de 1200 lei conform Facturii nr. aparate de măsură şi control ori alte părţi componente. 44 20.”1 Operaţii: 18. 18.03. 19. mărind-o în mod corespunzător.Ca exemple pot fi: creşterea duratei de serviciu normală a mijloacelor fixe.2010 în valoare de 700 lei . Se achiziţionează accesorii de la SC PRODUCT SA conform Facturii nr.03.2010. Operaţii: 20. Cheltuielile care îmbunătăţesc performanţele mijloacelor fixe faţă de parametri funcţionali stabiliţi iniţial şi care asigură obţinerea de venituri suplimentare faţă de cele realizate ci mijloacele iniţiale pot fi incluse în valoarea contabilă de intrare. În această situaţie se află “creşterea valorii mijloacelor fixe prin adăugarea de accesorii. Accesoriile achiziţionate se încorporează în valoarea mijlocului fix.03. 2002 Factura nr. sporirea capacităţii de producţie.03. 2002 20. 732004/20.Contabilitatea Imobilizărilor Corporale pentru subvenţia pentru investiţii Dintre operaţiile particulare de intrare a mijloacelor fixe sunt: a) Creşterea valorii contabile a imobilizărilor corporale prin adăugarea de accesorii care schimbă parametri tehnici iniţiali. 20. 2002 F732004 Achiziţionarea de accesorii % 301 4426 401 % 700 133 700 833 19. 22.214390/22.

Contractul de Închiriere se încheie între proprietarul bunului şi persoane juridice sau fizice române sau străine.2 Închirieri de mijloace fixe şi terenuri Mijloacele fixe şi terenurile pot intra în unitate cu chirie în urma semnării Contractului de Închiriere între părţi.04. dotările de care beneficiază bunul. Prin contract se convine asupra clauzelor care să asigure exploatarea bunului închiriat potrivit specificului acestuia.03..2010 şi la data de 15. care se achită la data de 15. nivelul chiriei pe piaţa internă şi externă pentru bunuri similare. iar în creditul contului valoarea aceloraşi mijloace fixe restituite pe baza proceselor verbale de predare.Mijloace fixe luate cu chirie.Contabilitatea Imobilizărilor Corporale specializate 3. Mijloacele fixe închiriate se amortizează de către unitatea proprietară. În debitul contului se înregistrează pe baza contractelor sau proceselor verbale de închiriere.03. valoarea de intrare a mijloacelor luate cu chirie. Soldul contului arată valoarea mijloacelor fixe luate cu chirie la un moment dat. 2010. Contabilitatea mijloacelor fixe luate cu chirie de la terţi în baza contractului încheiat se ţine cu ajutorul contului în afara bilanţului 8031 . La baza calculului chiriei se au în vedere elemente ca: valoarea bunului închiriat. 45 45 .2010 cu valoarea de 1800 lei cu chiria de 150lei. amplasarea pe zone de interes. Operaţii: 21.Se ia cu chirie un mijloc fix la 10.2. importanţa socială a activităţii pentru desfăşurarea căreia urmează a fi folosit bunul închiriat şi alte elemente de asemenea natură.

economic şi financiar.25 89.25 - 89.Contabilitatea Imobilizărilor Corporale 21.03.718 PV de Închiriere Factura nr. timpului şi schimbărilor tehnice pe care le suferă cea mai mare parte a imobilizărilor. cu ajutorul amortizărilor.25 21. “amortizările permit integrarea în costurile de producţie ale întreprinderii a cheltuielilor care reprezintă investiţiile necesare”1.25 89.3 Amortizarea imobilizărilor corporale şi implicaţiile ei fiscale Standardele de contabilitate internaţională definesc amortizarea ca fiind alocarea valorii amortizabile a unui activ de-a lungul duratei sale de viaţă estimată.25 21.e 21.25 % 75 14. 2002 15.18 Primirea mijlocului fix conform PV de Închiriere 8031 - 1800 - 21. 2002 Se înregistrează chiria datorată Se plăteşte chiria Se înregistrează chiria datorată Se plăteşte chiria La terminarea contractului se creditează 8031 cu valoarea mijlocul fix % 612 4426 401 % 612 4426 401 - 401 % 75 14. 2002 15.03.25 1800 3. 2002 Contractul de Închiriere nr.d 5121 401 89. se constată deprecierea datorată uzurii.25 89.12 Factura nr557987 OP nr. Din punct de vedere financiar amortizările reprezintă sursa de finanţare pentru reconstituirea activelor fixe.a 10.03.04. Amortizărilor li se atribuie un triplu rol în plan contabil. Din punct de vedere economic.f 5121 8031 89. Din punct de vedere contabil. 2002 15. 1 46 46 .c 21.b 10.04.586923 OP nr. Transferul amortizării asupra cheltuielilor exerciţiului are loc în funcţie de durata economică de utilizare a activului imobilizat.

2. Ea se referă la: − − reducerea valorii mijloacelor fixe ca urmare a uzurii lor. Planul de amortizare poate fi întocmit atunci când sunt cunoscute următoarele trei elemente: 1. Există însă şi ţări. trecerea eşalonată pe cheltuieli a imobilizărilor corporale. amortizarea constituie procesul de repartiţie a costului de achiziţie (valoarea contabilă) a imobilizărilor pe mai multe exerciţii. valoarea de înlocuire poate constitui baza de calcul a amortizării imobilizărilor numai la întocmirea bilanţului contabil. cu titlu indicativ în limita cărora practicându-se următoarele soluţii: − agenţii economici pot să-şi stabilească propriile durate de folosinţă indiferent de condiţiile concrete de utilizare a activelor patrimoniale imobilizate. iar în Japonia sunt fixate imperativ duratele de amortizare fiscale. − durata de viaţă reglementată de o manieră imperativă. în condiţiile în care acesta nu are nici o incidenţă asupra rezultatului impozabil. costul de producţie sau valoarea de utilitate. Belgia etc.). Eşalonarea includerii pe cheltuieli a imobilizărilor corporale pe întreaga lor durată de utilizare. De exemplu în SUA sunt fixate durate legale de amortizare inferioare duratei de utilizare a imobilizărilor amortizabile. cazuri în care baza de calcul a amortizării poate fi reprezentată de valoarea de înlocuire a imobilizărilor. 47 În România. SUA. Astfel. lăsând la latitudinea agentului economic fixarea datelor de amortizare economică. Se practică în Franţa şi în alte ţări ale Europei occidentale continentale. Durata de viaţă a imobilizărilor supuse amortizării este determinată diferit de la ţară la ţară. în care regulile de întocmire a bilanţului contabil sunt independente de cele privind întocmirea bilanţului fiscal. în funcţie de durata lor de utilizare. Privită în timp. din profitul sau pierderea înregistrate în perioada respectivă. Valoarea contabilă sau de intrare reprezentată de costul de achiziţie. în special în cele anglo-saxone (Maria Britanie. 47 .Contabilitatea Imobilizărilor Corporale Amortizarea corespunzătoare perioadei contabile se scade în mod direct sau indirect. se face prin întocmirea unui tablou previzional numit Plan de amortizare care trebuie să cuprindă pentru fiecare imobilizare în parte valoarea de intrare sau contabilă. duratele de amortizare se stabilesc de către Guvern şi se revizuiesc la 5 ani. durata de viaţă (utilizare) stabilită de organisme publice. Aceasta reprezintă în cele mai multe ţări baza de calcul a amortizării. amortizarea aferentă deprecierii anuale şi valoarea netă contabilă la finele fiecărui exerciţiu. Însă.

durata de viaţă utilă este fie perioada pe parcursul căreia se estimează că întreprinderea va utiliza activul supus amortizării sau numărul unităţilor produse sau a unor unităţi similare ce se estimează că vor fi obţinute de întreprindere prin folosirea activului respectiv”2. Referitor la durata de utilizare a imobilizărilor. costurilor de cercetare şi dezvoltare.. agentul economic care imobilizează capital în active corporale supuse deprecierii prin utilizare în timp vor calcula. îmbunătăţirea structurii producţiei.16 Terenuri şi Mijloace fixe se aplică tuturor activelor supuse amortizării. Standardul Internaţional de Contabilitate nr. iar al doilea criteriu este valoarea mare a lor. numărul de schimburi preconizat. înregistra în contabilitate şi recupera uzura fizică şi morală a acestora pentru refacerea capitalului imobilizat. Sunt supuse amortizării bunurile şi valorile destinate să servească activitatea pe o perioadă mai mare de un an. cheltuielilor cu exploatarea şi extracţia minereurilor. au o durată de viaţă limitată. În România. cu excepţia: − − pădurilor şi celorlalte resurse care se regenerează pe cale naturală. expirarea unor contracte de locaţii etc. modernizări. gazelor naturale şi altor resurse neregenerabile similare. cu întreaga lor valoare. materiale consumabile) care se consumă şi se impută direct în cheltuielile de exploatare.16 Terenuri şi Mijloace fixe precizează că “activele imobilizate sunt bunurile care îndeplinesc condiţiile: • • • se estimează că sunt folosite pentru mai mult de o perioadă contabilă. − − 1 2 48 49 48 . Durata de utilizare a imobilizărilor poate fi mai mică decât durata fizică de viaţă a imobilizărilor întrucât pe lângă uzura fizică care depinde de condiţiile de utilizare. fondului comercial. se are în vedere uzura morală ce decurge din schimbările tehnologice. care se consumă treptat. Delimitarea în timp a duratei de utilizare este criteriul convenţional de separare a imobilizărilor de stocuri. sunt deţinute de o întreprindere pentru a fi utilizate în producţie sau în furnizarea de bunuri şi servicii.Contabilitatea Imobilizărilor Corporale Standardul Internaţional de Contabilitate nr. reparaţii. Pentru delimitarea în general a imobilizărilor de stocuri se are în vedere durata utilizării. care în cazul imobilizărilor trebuie să fie superioară unui exerciţiu financiar spre deosebire de stocuri (materii prime. cererea pieţii. pentru a fi închiriate terţilor sau pentru scopuri administrative”1. IAS16 precizează: . petrolului.

iar orice creştere a valorii terenurilor tratată diferit e amortizarea privitoare la clădiri. a se înregistra ca mijloace fixe.”1 Obiectul amortizării este reprezentat de toate imobilizările corporale. la valoarea rezultată prin însumarea cheltuielilor ocazionate de realizarea lor.Spre deosebire de terenuri. se cuprind în grupa la care urmează. cu excepţiile următoare: mijloace fixe aparţinând proprietăţii publice. precum şi cele pentru realizarea lucrărilor minere subterane. fiind de natură diferită judecata lor din punct de vedere contabil trebuie făcută diferit. în sensul că terenurile trebuie înregistrate distinct. Sunt asimilate mijloacelor fixe şi se supun amortizării următoarele: • • investiţiile efectuate la mijloacele fixe (închiriate). recuperarea în întregime a cheltuielilor cu profitul realizat ca urmare a utilizării imobilizării (cercetare. constituie imobilizări amortizabile. de deschidere a zăcămintelor. includerea în cheltuielile efectuate cu investiţia respectivă în activitatea de exploatare (prospecţiuni şi extracţie). de aceea. • 1 investiţiile efectuate la mijloacele fixe pentru îmbunătăţirea parametrilor tehnici iniţiali. lacurile. • investiţiile în vederea valorificării de substanţe minerale utile. Amortizarea acestora se recuperează în maximum 10 ani. iazurile care sunt rezultatul unor investiţii. cărbuni şi alte zăcăminte ce se exploatează la suprafaţă. pentru care nu s-au întocmit forme de înregistrare ca mijloace fixe. La punerea în funcţiune cu ocazia recepţiei finale. capacităţile puse în funcţiune parţial. ele se includ în categoria imobilizărilor amortizabile. precum şi terenurile. O asemenea abordare se precizează că trebuie abordată astfel: − − terenurile şi construcţiile sunt două categorii distincte. bălţile. La întreprinderile în care terenurile au o durată de utilizare limitată. 50 49 . iar valoarea neamortizată până la acea dată se va recupera pe durata normală de utilizare rămasă. nu se amortizează.dezvoltare). construcţiile de orice fel. inclusiv cele împădurite.. în practică există anumite întreprinderi care nu consideră construcţiile ca imobilizări amortizabile pe cosiderentul că valoarea acumulată a construcţiilor şi terenurile pe care ele sunt construite nu se diminuează în timp. .Contabilitatea Imobilizărilor Corporale Excepţiile menţionate îşi au aplicaţie în reproducerea pe cale naturală (păduri şi alte resurse). Plantaţiile tinere şi plantaţiile de protecţie sunt scutite de calculul amortizării până la trecerea pe rod a plantaţiilor tinere şi primii 5 ani pentru plantaţiile de protecţie. Cu toate acestea. amortizarea se va determina în funcţie de valoarea finală. Terenurile cu a durată de utilizare nelimitată. de regulă. cu aprobarea Consiliului de Administraţie.

pădurile. care nu modifică parametrii tehnici iniţiali ai mijlocului fix. care din motive geologo-tehnice şi economice obiective. precum şi sondele de ţiţei şi gaze care nu se dau în producţie. Nu sunt considerate mijloace fixe şi nu se supun amortizării următoarele: motoarele. animalele care nu au îndeplinit condiţiile pentru a fi trecute la animale adulte. atâta timp cât servesc ca model la executarea producţiei de serie. precum şi lucrările de combatere a eroziunii solului. agenţii economici sunt scutiţi de calculul amortizării cu avizul teritorial al Ministrului Finanţelor pentru următoarele active circulante: • • • ruinele trecute în conservare sau scoase definitiv din funcţiune. destinate apărării. îmbrăcămintea specială. mijloacele fixe în cadrul obiectivelor economice trecute în conservare pe o perioadă mai mare de 30 de zile. la propunerea Agenţiei Naţionale pentru Rezervele Minerale. cu caracter general de deservire. instrumentele şi dispozitivele speciale ce se folosesc fie la fabricarea anumitor produse în serie. investiţiile efectuate pentru realizarea lucrărilor minere. precum şi cele pentru foraj executate pentru exploatări. păsările şi coloniile de albine. inclusiv seria zero sau sunt supuse încercărilor în vederea omologării la producător. construcţiile şi instalaţiile provizorii.Contabilitatea Imobilizărilor Corporale Cheltuielile efectuate la mijloacele fixe pentru a fi considerate ca modernizare a acestora trebuie să aibă următoarele efecte: − − să îmbunătăţească efectiv performanţele mijloacelor fixe faţă de parametri funcţionali stabiliţi iniţial. aparatele şi alte subansambluri de mijloace fixe procurate în scopul înlocuirii componentelor uzate cu ocazia reparaţiilor de orice fel. prospecţiuni geologice şi geofizice foraje pentru alimentarea cu apă care nu au dat rezultate. indiferent de valoarea şi durata de utilizare. fie la executarea unei anumite comenzi. să asigure obţinerea de venituri suplimentare faţă de cele realizate cu mijloacele fixe iniţiale. În situaţii justificate. capul unor zăcăminte de ţiţei. indiferent de valoarea şi durata de funcţionare normal. sculele. • • • • • • • • prototipuri. sondele situate în gaz. de regularizare a scurgerii apelor pe 50 . nu pot fi exploatate. lucrările de îmbunătăţiri funciare şi de gospodărire a apelor. precum şi sondele de cercetare geologică care au pus în evidenţă acumulări de hidrocarburi dar. din afara perimetrelor de exploatare. la echipamentul de protecţie şi de lucru. de desecare. precum şi accesoriile de pat. animale de îngrăşat. contra inundaţiilor şi înlăturării excesului de umiditate şi anume: diguri şi canale principale.

accelerată.1 Regimuri de amortizare admise în România În România. degresivă. Metoda amortizării liniare sau constante.54/aug. tunelele de metrou. permite repartizarea uniformă a cheltuielilor cu amortizarea asupra duratei de utilizare a unei imobilizări”1. apeductele. 3. 3. în cazul persoanelor juridice fără scop lucrativ. amortizarea liniară îmbracă două forme: a) Amortizarea liniară temporală b) Amortizarea liniara funcţională (nu se practică în România) a) Amortizarea liniară temporală Potrivit amortizării liniare temporale cota de amortizare liniară se calculează prin divizarea lui 100 la numărul de ani a duratei de viaţă (n) a imobilizării .15/1994 privind amortizarea capitalului imobilizat în active corporale şi necorporale. podurile. Metodele de amortizare practicate pentru determinarea şi repartizarea cheltuielilor cu amortizarea imobilizărilor pe durata de utilizare a acestora. drumurile. Utilizarea regimului de amortizare accelerată se aprobă de către organul teritorial al Ministerului Finanţelor.. iar amortizarea anuală poate fi determinată după relaţia nr. la propunerea organelor menţionate.relaţia nr.(1). modificată şi completată prin Ordonanţa nr. În cadrul Direcţiei de Telecomunicaţii Iaşi se utilizează metoda amortizării liniare temporală. Menţinerea metodelor utilizate pentru calculul amortismentelor în vederea comparării datelor de la un exerciţiu la altul este de asemenea prevăzută şi în legislaţia din România.(2) sau (3) (1) (2) (3) CA = 100 x100 n A = VxCA A= V n 1 51 51 . considerată a fi cea mai apropiată de deprecierea reală a imobilizărilor şi prin urmare. Competenţele de aprobare a amortizării liniare şi degresive revin Consiliului de Administraţie al agentului economic respectiv responsabilului cu gestiunea patrimoniului. precum şi celelalte căi de comunicaţii. canalele navigabile.3. potrivit Legii nr. 1997 unităţile care desfăşoară activităţi cu caracter economic amortizează mijloacele fixe utilizând unul dintre regimurile de amortizare: amortizare liniară. Din punct de vedere al metodologiei de calcul. infrastructura căii ferate. cea mai justificată economic.Contabilitatea Imobilizărilor Corporale versanţi şi de corectare a torenţiilor destinate apărării terenurilor agricole ori silvice şi obiectivelor social-economice din zona apărată. deoarece .

000. Exerciţiul Valoarea Amortizarea Crt financiar imobilizării la începutul pe an cumulată exerciţiului 1.cota de amortizare liniară. 52 .000.000lei/an Tabelul 3. V . Anul N 4000 1000 2000 3. fiind cea mai folosită datorită uniformităţii. Prezintă avantajul că atenuează tendinţa unităţilor patrimoniale de eludare a fiscalităţii. Exemplu: Un mijloc fix intră în funcţiune cu o valoare de intrare de 50. Planul de amortizare după sistemul liniar se poate urmări în tabelul nr. n . Anul N 2000 1000 4000 5. Amortizarea degresivă permite recuperarea accentuată a amortizării în primii ani de la punere în funcţiune.000lei şi o durată normală de utilizare de 5 ani trebuie să fie amortizat.000. A .3. Anul N 3000 1000 3000 4.3 Planul de amortizare după sistemul liniar Nr. Sistemul liniar constituie baza calcul a celorlalte sisteme de amortizare. tradiţională şi simplă.Contabilitatea Imobilizărilor Corporale Unde: − − − − CA .valoarea de intrare sau contabilă a imobilizării supuse amortizării.5 dacă durata normală de utilizare a mijlocului fix de amortizare este între 2 şi 5 ani. 52 Aceşti coeficienţi de multiplicare sunt stabiliţi astfel: − 1.15/1994. Anul N 5000 1000 1000 2.amortizarea anuală. respectiv de uzura morală. însă nu ţine seama de influenţa progresului tehnic. Anul N 1000 1000 5000 Valoarea netă contabilă 4000 3000 2000 1000 - Amortizarea liniară este clasică.durata de viaţă a imobilizării.000 x 20% = 10.3 CA = 100 x100 = 20 % 5 A = 50. cheltuielilor exerciţiului şi a costurilor în timp. Calculul amortizării are la bază regula fiscală care presupune corectarea ratei liniare cu coeficienţii multiplicativi stabiliţi prin Legea nr.

Planul de amortizare degresivă varianta AD1 este prezentat în tabelul nr.5 dacă durata normală de utilizare a mijlocului fix de amortizare este între 10 şi 20 ani. încă din primii ani. Regimul de amortizare degresivă se aplică două variante determinate de data de intrare în funcţiune a mijlocului fix.000. care la rândul ei poate fi reinvestită. Astfel pentru mijloacele fixe intrate în funcţiune înainte de 31 decembrie 1993 se poate utiliza regimul de amortizare degresivă fără influenţa uzurii normale (AD1) iar pentru mijloacele fixe intrate în funcţiune după 31 decembrie 1993 poate fi folosit regimul de amortizare degresivă cu influenţa uzurii morale (AD2). cota de amortizare liniară se multiplică cu coeficientul 1. amortizabil pe durata de 5 ani. Din acel an de funcţionare şi până la expirarea duratei de funcţionare se trece la amortizarea liniară.3.3. pentru următorii ani. a celei mai mari părţi de capitaluri imobilizate. diferenţa în ani reprezentând influenţa uzurii morale. cota de amortizare degresivă corespunzătoare”1. care nu conţine influenţa uzurii morale. Cota de amortizare liniara = 100 x100 = 20 % 5 Durata normală de utilizare este de 5 ani. 2. Acest regim este specific unei politici de stimulare a investiţiilor. Exemplu: 1. conţine şi influenţa uzurii morale care acţionează asupra mijloacelor fixe şi reflectă această uzură în calculul amortizării anuale.2002 a cărui valoare de intrare este de 15. Aceasta se determină din raportul dintre valoarea rămasă de recuperat şi numărul de ani de funcţionare rămaşi.0 dacă durata normală de utilizare a mijlocului fix de amortizare este între 5 şi 10 ani.Contabilitatea Imobilizărilor Corporale − − 2. Spre deosebire de varianta AD1. varianta AD2 permite amortizarea valorii de intrare a mijloacelor fixe într-o perioadă de timp mai mică decât perioada duratei normale de utilizare.01. se calculează prin aplicarea aceleiaşi cote de amortizare degresivă asupra valorii rămase de recuperat până în anul de funcţionare în care amortizarea anuală rezultată. Varianta AD1 – fără influenţa uzurii morale. pentru că permite recuperarea. are acest principiu ca baza de calcul a amortizării anuale. Varianta AD1. se calculează aplicând asupra valorii de intrare sau a valorii rămase actualizate a mijlocului fix. Un mijloc fix (utilaj) achiziţionat la 1. Varianta AD2. Amortizarea anuală.5 astfel: 1 53 53 .000lei. iar amortizarea medie anuală liniară va fi obţinută prin raportarea valorii rămase de recuperat la numărul de ani rămaşi. este egală sau mai mică cu/decât amortizarea anuală. în funcţie de care. “Principiul de bază al amortizării degresive constă în modul diferit de calculare a amortizării anuale faţă de regimul liniar şi anume: amortizarea anuală degresivă pentru primul an de funcţionare.

animalelor. Tabelul nr.Contabilitatea Imobilizărilor Corporale Cota de amortizare în regim degresiv = 20 x1. Cad1 = cota de amortizare degresivă. Varianta AD2 cu influenţa uzurii morale. Planul de amortizare degresivă varianta AD2 este prezentat în tabelul nr.4.2010 cu o valoare de 3000 lei are o durată normală de utilizare de 8 ani.3.5 = 30 % Unde: − − − CA = cota de amortizare liniară. Aa = amortizarea anuală. Un mijloc de transport care a intrat în unitate la data de 1.varianta AD1 Anul Calculul amortizării anuale 1500 x 30% 1050 x 30% 735 x 30% < 735 : 3 ani 735 : 3 ani 735 : 3 ani Total Valoarea degresivă a amortizării 450 315 245 245 245 1500 Valoarea rămasă 1050 735 490 245 0 - 2009 (I) 2010 (II) 2011 (III) 2012 (IV) 2013 (V) Înregistrarea lunară în contabilitate este: 6811 “Cheltuieli de exploatare privind amortizarea imobilizărilor” 2813 “Amortizarea instalaţiilor.3 Plan de amortizare degresivă . plantaţiilor” Amortizarea lunară aferentă fiecărui an Amortizare lunara = Amortizare a anual ă 12 54 2.01. mijloacelor de transport. D N = 8 ani (durata normală de utilizare) 54 .3.

recalculată în funcţie de rata medie de amortizare degresivă.4 Plan de amortizare degresivă – varianta AD2 Anii Valoarea contabilă Amortizare Amortizare cumulată I 3000 750 750 (2002) II 3000 750 1500 (2003) III 3000 750 2250 (2004) IV 3000 750 3000 (2005) V-VIII Nu se mai calculează 55 Valoarea rămasă 2250 1500 750 0 Analizând varianta amortizării degresive ce ţine cont de uzura morală (AD2) se poate desprinde concluzia că recuperarea valorii de intrare este mai rapidă. K= coeficient multiplicare. 100 x 2 = 25% 8 − Rd = Dr = 100 100 = = 4 ani Rd 25 − DI = durata de utilizare în cadrul căreia se realizează amortizarea integrală: D I = D N − DR Tabelul nr.Contabilitatea Imobilizărilor Corporale D R = durata aferentă regimului liniar. Aceasta permite repartizarea valorii de intrare pe 55 . Rl = rata anuală liniară. Rd = Rlxk Unde: − − Rd = rata anuală degresivă.3.

Prin lipsuri la inventar: − Amortizate parţial – neimputate. a consiliului de administraţie la regiile autonome”1. avem o cheltuială foarte importantă cu amortizarea. această variantă oferă posibilitatea reînnoirii mult mai rapide a mijloacelor fixe. Vânzare prin licitaţie publică. 1 56 56 . iar în următorii ani cheltuielile sunt mult mai mici. în cheltuielile a unei amortizări anuale de 50% din valoarea de intrare a mijlocului fix respectiv. Prin donaţii. Ieşirea prin dezmembrare cu cheltuieli şi venituri. Amortizările anuale pentru exerciţiile următoare sunt calculate la valoarea rămasă de amortizat. Fiscal. 2. Amortizarea accelerată constă în includerea în primul an de funcţionare. prin raportare la numărul de ani de utilizare rămaşi. 3.Contabilitatea Imobilizărilor Corporale o perioadă de timp mai mică decât cea normală cu numărul de ani reprezentând influenţa uzurii morale. este preferabil să fie utilizat pentru imobilizări cu o durată de viaţă normală foarte scurtă sau să se renunţe la ele imediat după primul an de funcţionare. Deci. Contabilitatea ieşirilor de imobilizări corporale Căile de ieşire a imobilizărilor corporale din patrimoniul unei unităţi sunt: 1. după regimul liniar. respectiv. Interesul fiscal al acestui tip de amortizare se manifestă în măsura în care. Vânzare directă. 4. 5.4. “Competenţa de aprobarea utilizării regimului de amortizare accelerată revine Ministerului Finanţelor. Prin scoaterea din funcţiune: − − − Amortizate integral. în primul an. pentru a beneficia de avantajele fiscale ale acestui regim de amortizare. Amortizate parţial. la propunerea adunării generale a asociaţilor la societăţile comerciale şi. Prin aport la capitalul altor întreprinderi. Prin cesiune (vânzare): − − 3.

Diferenţa rămasă neacoperită se include în cheltuielile excepţionale. acestea se valorifică prin vânzarea componentelor sau utilizarea lor pentru executarea altor mijloace fixe din unitate. parţial – 1800 lei.2010 se casează o instalaţie de lucru cu valoarea de intrare de 2000 lei. pe o perioadă de maximum 5 ani sau diminuează capitalurile proprii. cât şi pentru cele cu valoare de intrare rămasă nerecuperată. Se înregistrează şi cheltuielile cu dezmembrarea de 150 lei. în cazul persoanelor juridice fără scop lucrativ. Durata recuperării şi anuităţilor de acoperire a valorii neamortizate se stabilesc de către Consiliul de Administraţie al agentului economic. 2. amortizată patrimoniu de 4000 lei. sau negociere directă. Această măsură se aplică atât pentru mijloacele fixe cu valoare de intrare complet amortizată. În urma dezmembrării mijloacelor fixe. valoarea de intrare a acestora în patrimoniu poate să nu fie complet recuperată pe calea amortizării. respectiv de responsabilul cu gestiunea patrimoniului. fie prin casare. Operaţii: 1. pe cale amortizării a valorii de intrare a mijloacelor fixe scoase din funcţiune.04. 57 REGISTRU JURNAL 57 . Persoanele juridice fără scop lucrativ amortizează numai acele mijloace fixe pe care le folosesc în activităţile desfăşurate în scopul obţinerii de profit pentru care sunt plătitoare de impozit pe profit. Aprobarea scoaterii din funcţiune este urmată de procedura de valorificare fie prin vânzare (licitaţie.04. În urma dezmembrării se recuperează piese de schimb în valoare de 250 lei. cu viza contabilului şef sau a responsabilului cu gestiunea patrimoniului. agenţii economici asigură acoperirea valori amortizate din sumele rezultate în urma valorificării acestora. Casarea mijloacelor fixe se face de către o comisie numită de organul care a aprobat scoaterea din funcţiune. În momentul ieşirii mijloacelor fixe din patrimoniu prin casare. Evaluarea componentelor este realizată de către comisia de casare. În cazul nerecuperării integrale. La data de 3.Contabilitatea Imobilizărilor Corporale − − Amortizate parţial – imputate (când fapta nu este penală). Mijloacele fixe ies din funcţiune dacă sunt aprobate de Consiliul de Administraţie sau de responsabilul cu gestiunea patrimoniului. cu respectarea dispoziţiilor legale.2010 se casează aparatură birotică complet amortizată având valoarea de intrare în La data de 7. Amortizate parţial – imputate (când fapta este de natură penală). nedeductibile fiscal.

c 7.04 2002 % 628 4426 401 % 150 28.04 2002 Nota contabila nr. cheltuielile şi veniturile care intervin 58 .e Ulterior.04 2002 Nota contabila nr. 1 1.04 2002 % 2813 6721 2131 % 1850 150 30 2000 2. în 6811 maxim 5 ani conform aprobării AGA sau a Consiliului de Administraţie se înregistrează anual cheltuielile în avans 58 471 30 Câştigurile sau pierderile generate de vânzarea unor imobilizări (care sunt considerate nerentabile) nu fac parte din operaţiile de producţie sau comercializate.d 7. Ca atare.5 178.a 7.5 2.32 3014 7728 250 250 2. Crt.03 2002 Document 3 PV de scoatere din funcţiune Factura nr.636774 Explicaţii 4 Se casează aparatură birotică amortizată integral Se înregistrează cheltuieli ocazionate de casare Se înregistrează piese de schimb recuperate Diferenţa dintre venituri şi cheltuieli Se scoate din evidenţă mijlocul fix Simbol conturi Debit Credit 5 6 2814 214 Sume Debit 7 4000 Credit 8 4000 2. Data 2 1.b 7.Contabilitatea Imobilizărilor Corporale Nr.43 PV de scoatere din funcţiune 6873 2813 100 100 2.

Operaţii: 3. aceste mijloace fixe se scot din evidenţa contului care evidenţiază mijlocul fix şi se trec la obiecte de inventar.04 2002 Factura nr. Bunul va fi trecut la mijloace fixe de natura obiectelor de inventar şi Consiliu de Administraţie decide recuperarea valorii în următoarele 12 luni.a 12.Contabilitatea Imobilizărilor Corporale în acest caz sunt excepţionale şi se înregistrează prin intervenţia conturilor 6583 “Cheltuieli privind activele cedate şi alte operaţii de capital” (cu valoarea rămasă de amortizat) şi 7583 “Venituri vânzarea activelor şi alte operaţii de capital”. Societăţile care nu aplică Planul de conturi general în conformitate cu IAS.172492 Vânzarea efectivă a mijlocului de transport 461 % 7583 4427 1666 % 1400 266 3. preţul de vânzare negociat este de 1400 lei. Ele vor rămâne în continuare în evidenţă ca mijloace fixe de natura obiectelor de inventar până la casare sau cesiune. Se vinde un mijloc de transport la data de 12.2010 care valoarea de intrare de 2600 lei amortizat 2400. După ce au fost amortizate integral. aparatură birotică. 3. construcţii .04.1 “Mobilier. vor folosi conturile: 6721 “Cheltuieli privind activele cedate” şi 772 “Venituri din operaţii de capital”.04. Mijloacele fixe care nu au însuşiri comune obiectelor de inventar cum ar fi clădiri.24 din 25.04. mijloace de transport nu vor fi trecute la obiecte de inventar. reflectate în analitic distincte ale conturilor de gestionarea ale imobilizărilor corporale.b 12.000. La 31. TVA 19%.2001 privind stabilirea valori de intrare a mijloacelor fixe arată că acest plafon este de 8.000lei) atunci ele vor fi menţinute în evidenţa contabilă ca mijloace fixe de natura obiectelor de inventar.04 2002 PV de Descărcarea % 2123 % 2600 scoatere gestiunii 2813 2400 din 6583 200 funcţiune În situaţia în care există mijloace fixe a căror valoare de intrare este inferioară plafonului valoric minim necesar pentru ca un bun să fie considerat mijloc fix (HG nr. echipamente de protecţie a valorilor umane şi materiale şi alte active corporale de natura obiectelor de inventar” 59 2814. Analiticele sunt: − 214.1 “Amortizarea altor imobilizări corporale de natura obiectelor de inventar” 59 − . pentru care amortizarea cumulată era de 432 lei. Operaţii: 4.2009 societatea are un mijloc fix a cărui valoare de intrare a fost de 600 lei.

mijloacele circulante.b CAP. procesează.a 31. investiţiile.000 432 140. Un sistem informaţional contabil acumulează. clasifică. Sistemul financiar-contabil al Direcţiei de Telecomunicaţii Prahova răspunde de organizarea şi funcţionarea în bune condiţii a contabilităţii valorilor patrimoniale. asigură efectuarea corectă şi la timp a înregistrărilor contabile privind: fondurile fixe şi calculul amortizării acestora. analizează şi comunică informaţii financiare relevante. cheltuielile de producţie sau circulaţia şi calculul conturilor.Contabilitatea Imobilizărilor Corporale 4.30 Separarea în analiticul distinct al bunului şi amortizării cumulate Amortizarea în fiecare din următoarele 12 luni 214. în vederea colectării şi prelucrării datelor necesare producerii informaţiilor. rezultatele financiare. Există două aspecte relevante ale sistemelor moderne de afaceri: •importanţa comunicării între subsistemele unităţii înainte de luarea unei anumite decizii.1 2814.1 214 600 600 281 6811 2814.1 432 140.04 2002 Nota contabilă nr. •rolul vital jucat de subsistemele de contabilitate în generarea informaţiei ce ajută alte subsisteme în luarea de decizii. investite într-o unitate economică. iar un sistem informaţional pentru conducere desfăşoară aceste funcţii pentru toate tipurile de informaţii ce afectează operaţiunile unei unităţi economice. asigură 1 60 60 .5 Analiza sistemului informaţional privind gestiunea imobilizărilor corporale la “Direcţia de Telecomunicaţii Prahova” Sistemul informaţional contabil este un subsistem al sistemului informaţional pentru conducere şi este definit ca “un set de resurse umane şi de capital. care vor fi folosite la toate nivelurile decizionale ale conducerii şi controlului activităţilor organizaţiei”1.000 4.

• IMOTEL – produs program pentru evidenţa imobilizărilor corporale şi necorporale. necesitatea. exercită controlul financiar preventiv privind legalitatea. În cadrul aplicaţiei IMOTEL. precum şi calculul amortizării lor – versiunea 2002.intrări de imobilizări corporale prin procurări directe de la furnizori. Aceasta are obligaţia actualizării aplicaţiilor informatice în funcţie de solicitările Direcţiei Executive Financiare şi a modificărilor prevederilor normelor legale. pentru operarea mişcărilor din Registrul de Inventar al imobilizărilor corporale. întocmeşte situaţia principalilor indicatori economico-financiari lunari. pentru obţinerea balanţei de verificare şi a situaţiei financiare sunt: • CONTEL – produs program de contabilitate generală – versiunea 2002.Contabilitatea Imobilizărilor Corporale respectarea cu stricteţe a prevederilor legale privind integritatea patrimoniului şi ia toate măsurile legale pentru reîntregirea acestuia în cazul în care acesta a fost păgubit. Aplicaţiile informatice folosite de către Direcţia de Telecomunicaţii Prahova. Versiunile aplicaţiilor sunt puse la dispoziţia sucursalelor şi Administraţiei Centrale de către Direcţia Tehnologia Informaţiei. operaţie care se defalcă în conformitate cu natura acestor intrări. astfel: • IP . urmăreşte definitivarea. oportunitatea şi economicitatea operaţiunilor. se definesc următoarele tipuri de operaţii ce definesc aceste mişcări: 61 I – Intrări de imobilizări corporale. bilanţurile trimestriale şi anuale şi coordonează întocmirea raportului explicativ la acestea. • C53 (CONCX) – produs program pentru centralizarea tuturor fişierelor cuprinzând balanţele de verificare ale sucursalelor necesare pentru obţinerea Balanţei de Verificare centralizate – versiunea 2002. • SALTEL – produs program de evidenţă a personalului şi calculul drepturilor salariale – versiunea 2002. • EVIPAR – produs program de evidenţă a partenerilor pentru operaţiunile reflectate în conturile debitoare/creditoare (clienţi. 61 .) – versiunea 2002. a rezultatelor inventarierii. întocmeşte lunar balanţa de verificare pentru conturile sintetice şi analitice şi urmăreşte concordanţa dintre acestea. conturi de trezorerie etc. • STOCTEL – produs program pentru gestiunea stocurilor – versiunea 2002. Sistemul informaţional privind gestiunea de imobilizări corporale este o componentă a sistemului informaţional financiar-contabil. împreună cu instrucţiunile de utilizare. potrivit legii. organizează inventarierea periodică a tuturor valorilor patrimoniale. furnizori.

• IT – intrări prin transfer de la alte sucursale.modificări de valoare de imobilizări corporale constatate plusuri la inventar. •MD .ieşiri de imobilizări corporale prin casare. M – Modificare de valoarea de inventar. operaţie care se defalcă în funcţie de natura acestor ieşiri. dezmembrări.ieşiri de imobilizări corporale de natura obiectelor de inventar. •MT .ieşiri de imobilizări corporale prin transfer către alte sucursale. E – Ieşiri de imobilizări corporale.modificări de valoare de imobilizări corporale ieşite prin vânzări. astfel: • CP – modificări de cantitate şi valoare a imobilizărilor corporale intrate prin achiziţii directe de la furnizori. • CI – modificări de cantitate şi valoare a imobilizărilor corporale intrate prin investiţii centralizate. operaţii care se defalcă în funcţie de 62 natura acestor modificări. astfel: • EA . • IC . 62 .modificări de valoare de imobilizări corporale constatate lipsuri în gestiune la inventariere. • IG . casări. a valorii amortizate a imobilizării corporale). •MR . • EV . •ME .intrări de imobilizări corporale rezultate din casări. •MC .modificări de valoare de imobilizări corporale intrate din dezmembrări. •MV .intrări de imobilizări corporale prin donaţii sau subvenţii. • EN .intrări de imobilizări corporale constatate plusuri în gestiune.modificări de valoare de imobilizări corporale intrate prin transfer de la alte sucursale. •MM .Contabilitatea Imobilizărilor Corporale • ID .modificări de valoare de imobilizări corporale ieşite prin casare.modificări de valoare de imobilizări corporale intrate prin investiţii centralizate.intrări de imobilizări corporale prin investiţii centralizate.modificări de valoare de imobilizări corporale ieşite prin transfer la alte sucursale.modificări de valoare de imobilizări corporale intrate prin donaţii sau subvenţii. pentru operaţii care se defalcă în funcţie de natura acestor modificări: •MP – modificări de valoare de imobilizări corporale intrate prin procurări directe de la furnizori. • ET .ieşiri de imobilizări corporale constatate lipsuri în gestiune la inventariere. • IR . •ML . •MI . C – Modificare cantitate (modificări cantitative asupra unei imobilizări corporale cu implicaţii asupra valorii de inventar. • EL .ieşiri de imobilizări corporale prin vânzare.

Contabilitatea Imobilizărilor Corporale • CD – modificări de cantitate şi valoare a imobilizărilor corporale intrate din donaţii şi subvenţii. • CV – modificări de cantitate şi valoare a imobilizărilor corporale ieşite prin vânzări. S – Modificare stare. • CR – modificări de cantitate şi valoare a imobilizărilor corporale intrate prin casări. dezmembrări. trecerea de la o stare la alta a unei imobilizări corporale: • Neamortizate • Nesupuse amortizării • Amortizate integral • Casate neamortizate • Necuprinse în patrimoniu • Conservate 63 Concluzii 63 . • CC – modificări de cantitate şi valoare a imobilizărilor corporale ieşite prin casare. • CM – modificări de cantitate şi valoare a imobilizărilor corporale constatate lipsuri la inventar. • CE – modificări de cantitate şi valoare a imobilizărilor corporale ieşite prin transfer către alte sucursale. • CT – modificări de cantitate şi valoare a imobilizărilor corporale intrate prin transfer de la alte sucursale. • CL – modificări de cantitate şi valoare a imobilizărilor corporale constatate plusuri la inventariere.

Tratat de contabilitate. Bilanţ contabil. accelerat sau degresiv. 2001 64 . Dumitrean E.. destinate sa serveasca societatii pe durata îndelungata. Pentru a reflecta în contabilitate transmiterea treptata a valorii imobilizarilor asupra produselor si lucrarilor executate. Contabilitate financiară. Imobilizarile corporale sunt unul din elementele “vitale” ale unei întreprinderi. vol. Editura Intelcredo. Feleagă N. Dumitrean E.Contabilitatea Imobilizărilor Corporale Activele imobilizate corporale reprezinta mijloace economice. Tratat de contabilitate financiară. 1998 11. Băbăiţă V. De asemenea. societatea comerciala si-a marit capitalul social. 2001 8. Contabilitate financiară II. 1996 7. Bucureşti. Contabilitatea financiară în noul sistem contabil. 2000 6. Bostan I. Teorii.I. cifra de afaceri. Aplicaţii. Iaşi. 1995 10. Boulescu M. Editura Sedcom Libris. Iaşi.. Deva.. Societatea comerciala “Delia” COM SRL a achizitionat prin eforturi propri imobilizarile corporale aflate în gestiune. Bucureşti. usureaza procesele economice. Daca la sfarsitul anului. Ghiţă M. 2000 5. “Conturile anuale în societăţile comerciale”. Bucureşti. Feleagă N.. vol II. Budugan D. Iaşi.. Editura Sedcom Libris. vol I. Editura Economică. Grosu C. concepte. Editura Sedcom Libris. 2000 2. Ionaşcu I. 2001 4. Curs complet de contabilitate şi fiscalitate.. imobilizarile corporale se supun reevaluarilor periodice. Chirică L. Editura A92. ofera spatiul si conditiile necesare desfasurarii activitatii economice.. Horomnea E. Existenta acestora.. înregistrându-se diferente din reevaluare... Diagnosticul şi evaluarea întreprinderii. Diaconu A. Georgescu I.. Epuran M.. 1994 9. Ionaşcu I. BLIOGRAFIE 1. Editura Polirom. si-a sporit foarte mult vânzarile. Iaşi.. 1997 3. Timişoara. Editura Sedcom Libris.. calculata liniar. se înregistreaza provizioane de depreciere. Iaşi. standarde. imobilizarile sufera deprecieri de valoare. Editura Economică.. se înregistreaza amortizarea acestora. deci elemente ale activului patrimonial. Editura de Vest. vol II. Iaşi 1999 64 12. Imobilizarile corporale reprezinta baza desfasurarii oricarei activitati economice. Control financiar. Datorita calitatii ridicate si a eficientei imobilizarilor corporale achizitionate. Contabilitate şi control de gestiune.. Bucureşti. Editura Eficient. Editura Economică.. Control financiar.

Işfănescu A.. Stănescu C. Contabilitatea în comerţul exterior. 33. Horomnea E. Vişan D. Editura Intelcredo. Editura Fundaţiei “Andrei Şaguna”. vol I. Bazele contabilităţii.Contabilitatea Imobilizărilor Corporale 13. II.. Bucureşti 2001 29. 1999 17. Bucureşti 2001 32. Analiza performanţelor economico financiare ale întreprinderii. Iaşi...1997 pentru aprobarea normelor metodologice de aplicare a Legii 15/1994. Editura Economică.1997). Tribuna econoomică. Scorţescu Gh. Contabilitatea cheltuielilor agenţilor economici. 65 . Pătruţ V. *** O.I. Analiză economico-financiară..12. Bucureşti 1995 30.225/30 aug. Stoian A. Conturile anuale şi imaginea fidelă în contabilitatea românească. Editura Mărgăritar.. Universitatea “Al. 1994 27.. Analiza şi proietarea sistemelor informaţionale economice. 1999 16. Analiza economico-financiară. Iaşi.G. *** Stadardele Internaţionale de Contabilitate 2001 31.4/8. Breviar. Iaşi.. Tabără N.. 2000 22.nr.. Popa Ş.nr.O. Îndrumar practic. Bucureşti 1996 15.O. Deva.12.. Lambru Gh. Mironiuc M..Cuza”.. Contabilitate generală. modificată şi completată prin O..U. Editura Economică. Editura Fundaţiei Chemarea. Iaşi 2001 25. Contabilitatea financiară a întreprinderi.. Toma C. 1988 21. Vol.92/30. Editura Polirom. 65 35. 34. Pop A. Bucureşti. Iaşi 2001 26. Cucui N.386/30.O. vol I...54/1997 (M. Editura Junimea. Editura Junimea. Fiscalitate şi contabilitate în cadrul firmei. Editura Fundaţiei Economice “Gheorghe Zane”. Petriş R. Istrate C. Managementul contabilităţii româneşti.1997 privind stimularea investiţiilor directe (M. 2000 14. Oprea D. Contabilitatea Întreprinderilor. Petriş R. Contabilitate şi gestiune fiscală. *** Legea 15/1994 privind amortizarea capitalului imobilizat în active corporale şi necorporale. Edictura Economică..G.. Amortizarea capitalului.1997). pentru modificarea şi completarea Legii nr.15/1994 (M. Pântea P. 1998 19. Constanţa 2001 24. nr. Possler L. Deva.I. Editura Gorun. Conturile anuale în procesul deciozional. Işfănescu A.. 2000 20. Eitura Tipo Moldova. Băicuşi A. Stănescu C.I.54/1997.. Iaşi.G. Băicuşi A. *** O. Parte I.G.909/29. Contabilitate financiaă aplicată în 2000.nr. Iaşi. Iaşi. Editura Economică. Editura Polirom...nr. Editura Intelcredo.12. *** H.. 2001 23. 1994 18.01. Bucureşti 1996 28.1998).. Iaşi. *** Ghid practic a Standardelor Internaţionale de Contabilitate.

din care precizările cele mai semnificative sunt: unităţile pot proceda la reevaluarea clădirilor.nr. 68 43. privind modificarea şi completarea Legii 15/1994.12.241/1998 45. 39.983/1998.54/1997. *** H.92/1997. indiferent de forma de organizare. *** H.12. 38.U.01.nr.01. privind stimularea investiţiilor directe.40/29.12.G.04.2001 privind valoarea de intrare a mijloacelor fixe.09. 40.O. aprobată şi modificată prin Legea nr.U.G. *** H.1998 privind reevaluarea clădirilor.G. *** O. cu referire la stimularea investiţiilor directe. 37.19/28. privind determinarea gradului de utilizare a mijloacelor fixe deţinute de agenţii economici. *** H. cu capital integral de stat.983/29.G.G.182/1998 stabiind punerea în relaţie a amortizării cu gradul de utilizare a mijloacelor fixe de bază.01.223/10.G.483/16.G.1998 (M.G. *** O. Partea I nr.G.1999) privind facilităţile fiscale suspendate din O.G. 47. fără obligaţia includerii 66 .964/23.12.1998. construcţiilor speciale şi terenurilor.02.nr.1998). *** H.G. pentru aprobarea O.06.1999.350 249/15. 42. pentru amortizarea capitalului imobilizat în active corporale şi necorporale. pentru agenţii economici din industrie.02.O. construcţiilor speciale şi terenurilor.Contabilitatea Imobilizărilor Corporale 36. *** O.nr. 46. *** Legea nr.U. 44.266/1994.03.424/25.03. indiferent de forma de organizare fără obligaţia includerii eşalonate în cheltuielile de exploatare a valorii neamortizate.09.1998 (M.O.U.G. pentru eşalonate a valorii neamortizate în cheltuielile excepţionale.01.1.nr. *** O.1999).1999 (M. *** Legea 227/4.O.4/1998.25/29.U.1998 pentru aprobarea O.nr.O.1999 (M.1998) pentru aprobarea “Normelor metodologice privind determinarea gradului de utilizare a mijloacelor fixe deţinute de agenţii economici. 66 agenţii economici din domeniul transporturilor.1999 şi Comisia Naţională pentru Statistică cu nr.520/30.95/18.127/26.1998 (M.1999 pentru modificarea şi completarea H.G.12.587/14. nr.92/1997.02.G.1999.1999.241/14. pentru stabilirea valorii amortizării incluse în cheltuielile de exploatare pe anul 1998”.nr.1998) pentru aprobarea clasificaţiei şi a duratelor normale de funcţionarea mijloacelor fixe. *** Norme elaborate de Ministerul Finanţelor cu nr. Prezenta hotărâre intră în vigoare la data de 1.361/24. când se abrogă H.32/26. aprobaţă prin Legea nr.nr. pentru aprobarea clasificaţiei şi a duratelor normale de funcţionare a mijloacelor fixe.12. 41. care sunt în patrimoniu la 30.

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->