UNIVERSITATEA SPIRU HARET FACULTATEA CONTABILITATE FINANTE SPECIALIZAREA: CONTABILITATE SI INFORMATICA DE GESTIUNE

CONTABILITATEA SI GESTIUNEA IMOBILIZARILOR CORPORALE LA DIRECTIA DE TELECOMUNICATII PRAHOVA

PROFESOR COORDONATOR; LECTOR UNIVERSITAR DOCTOR ODI MIHAELA ZARNESCU

STUDENT, COLAE ( RADULESCU) VETUTA

CAMPULUNG MUSCEL

Contabilitatea Imobilizărilor Corporale

2010-2011

CUPRINS

CAP. 1 NOŢIUNI GENERALE PRIVIND IMOBILIZĂRILE...................................................................................................3 1.1 SFERA ŞI CONŢINUTUL NOŢIUNII DE IMOBILIZĂRI..................................................................................................................................3 1.2 LOCUL IMOBILIZĂRILOR ÎN GESTIUNEA ÎNTREPRINDERII.........................................................................................................................4 1.3 ACTE NORMATIVE CARE REGLEMENTEAZĂ GESTIUNEA IMOBILIZĂRILOR....................................................................................................6 1.4 PROBLEME SPECIFICE PRIVIND EVALUAREA, REEVALUAREA ŞI AMORTIZAREA IMOBILIZĂRILOR......................................................................8 1.4.1 Principalele momente în care se evaluează imobilizările.................................................................................................8 1.4.2 Reevaluarea imobilizărilor corporale.............................................................................................................................11 1.4.3 Amortizarea activelor imobilizate...................................................................................................................................11 CAP.2 PREZENTAREA “DIRECŢIEI DE TELECOMUNICAŢII PRAHOVA”................................................................15 2.1 SCURT ISTORIC ŞI DESCRIEREA SOCIETĂŢII........................................................................................................................................15 2.2 ORGANIZAREA GESTIUNII IMOBILIZĂRILOR CORPORALE LA NIVELUL......................................................................................................20 DIRECŢIEI DE TELECOMUNICAŢII PRAHOVA...........................................................................................................................................20 CAP.3 CONTABILITATEA IMOBILIZĂRILOR CORPORALE LA NIVELUL DIRECŢIEI DE TELECOMUNICAŢII PRAHOVA.......................................................................................................................................................................................24 3.1 SISTEMUL DE CONTURI FOLOSIT PENTRU CONTABILITATEA IMOBILIZĂRILOR CORPORALE LA DIRECŢIA DE TELECOMUNICAŢII PRAHOVA............24 3.1.1 Funcţionarea conturilor de terenuri şi amenajări de terenuri........................................................................................27 3.1.2 Funcţionarea conturilor de gestiune a imobilizărilor corporale....................................................................................29 3.1.3 Funcţionarea conturilor de imobilizări corporale în curs de execuţie............................................................................32 3.1.4 Funcţionarea conturilor de amortizări privind imobilizările corporale.........................................................................35 3.1.5 Funcţionarea conturilor de provizioane pentru deprecierea imobilizărilor corporale..................................................36 3.2 CONTABILITATEA INTRĂRILOR DE IMOBILIZĂRI CORPORALE.................................................................................................................37 3.2.1 Aporturi, cumpărări, primiri cu titlu gratuit, construcţii în regie proprie de mijloace fixe şi terenuri..........................38 3.2.2 Închirieri de mijloace fixe şi terenuri..............................................................................................................................45 3.3 AMORTIZAREA IMOBILIZĂRILOR CORPORALE ŞI IMPLICAŢIILE EI FISCALE................................................................................................46 3.3.1 Regimuri de amortizare admise în România...................................................................................................................51 3.4. CONTABILITATEA IEŞIRILOR DE IMOBILIZĂRI CORPORALE....................................................................................................................56 CAP.5 ANALIZA SISTEMULUI INFORMAŢIONAL PRIVIND GESTIUNEA IMOBILIZĂRILOR CORPORALE LA.....................................................................................................................................................................................................60 “DIRECŢIA DE TELECOMUNICAŢII PRAHOVA”.............................................................................................................60 BLIOGRAFIE.................................................................................................................................................................................64

2

2

Contabilitatea Imobilizărilor Corporale

Cap. 1 Noţiuni generale privind imobilizările 1.1 Sfera şi conţinutul noţiunii de imobilizări Capitalul agenţilor economici poate fi plasat în bunuri şi valori, adică active care prin natura şi modul în care îşi recuperează valoarea presupun o imobilizare pe timp mai îndelungat al resurselor, sau în stocuri de natura mijloacelor circulante (active mobilizate) a căror recuperare se realizează într-un termen mai scurt, iar o altă parte de capital ia forma mijloacelor băneşti sau a trezoreriei. Pentru acele active care presupun imobilizări de capital, sau alte resurse financiare pe un timp mai îndelungat, contabilitatea trebuie sa le evidenţieze separat prin conturi activitatea economică. Activele imobilizate reprezintă bunurile şi valorile destinate să servească o perioadă îndelungată în activitatea unei unităţi patrimoniale, care nu se consumă la prima utilizare. Suportul tehnico-material caracteristic agenţilor economici cu profil de producţie, dar prezent într-o proporţie sau alta şi în celelalte sectoare ale economiei, o constituie mijloacele sau activele imobilizate. Acestea sunt elementele destinate a servi de o manieră durabilă realizarea obiectului regiei sau societăţii, într-o accepţiune care să ţină seama de existenţa a două categorii de imobilizări:

care să delimiteze diferitele

categorii de imobilizări şi să controleze modul de recuperare, de depreciere şi valorificare a lor, în

Imobilizări profesionale (de exploatare), adică acelea care sunt utilizate (sau destinate a fi utilizate) de agenţii economici pentru producţia de bunuri sau prestarea de servicii; Imobilizări neprofesionale (sau în afara exploatării) ce servesc unor funcţii ale întreprinderii cum ar fi constricţiile de locuit, pentru realizarea funcţiei sociale a întreprinderii, dotările sportive şi culturale, etc. Sub aspectul comportamentului lor economic, dar şi al structurii tehnice şi participativ productive,

contabilitatea ţine seama de următoarele structuri:

Imobilizări corporale (materiale) – formate din bunuri asupra cărora se exercită un drept real, cunoscute în practică prin două categorii fundamentale: mijloace fixe şi terenuri;

3
3

fond comercial. mărci de fabrică. • Imobilizări în curs reprezentând investiţiile neterminate. de obicei excedentele financiare degajate din activitatea unităţii patrimoniale şi care nu sunt absolut necesare operaţiilor sale curente. cu utilizare pe un timp mai lung decât un exerciţiu financiar. • Imobilizări financiare. Cunoscând particularităţile de comportament ale imobilizărilor în activitatea desfăşurată de agenţii economici. • Imobilizări nefinanciare .cazul imobilizărilor necorporale şi corporale. cercetare-dezvoltare. în curs de execuţie în mai multe exerciţii financiare. de constituire şi de plasare a capitalului. Identificăm astfel: • Imobilizări de natură financiară – cazul imobilizărilor financiare. avantajele plasării capitalului pe termen lung în titluri şi creanţe imobilizate.2 Locul imobilizărilor în gestiunea întreprinderii La organizarea contabilităţii activelor imobilizate trebuie să se ţină seama de obiectivele şi factorii de organizare a documentaţiei primare şi a evidenţei operative. rezultă că deciziile luate trebuie să fie orientate pe informaţii exacte şi complete privind structura şi diferitele categorii de imobilizări. concesiuni. de starea tehnică şi gradul de depreciere a acestora. pot fi investite pe termen lung în valori producătoare de venituri financiare. în procesul de formare a produselor fabricate. brevete.Contabilitatea Imobilizărilor Corporale • Imobilizări necorporale (nemateriale). care în urma finalizării lor devin imobilizări corporale sau necorporale. Ele pot fi structurate astfel: participaţii (titluri de participare). contribuind direct sau indirect la realizarea profilului unităţii. care îmbracă forma investiţiilor financiare. semnificând mijloace blocate în cheltuieli de constituire a societăţii. de sistemul de conturi utilizat. poate fi natura lor. locaţii. la organizarea contabilităţii activelor imobilizate trebuie avute în vedere următoarele obiective: 4 4 . licenţe. Pentru satisfacerea acestei cerinţe. 1. creanţe ataşate participaţiilor generate de acordarea de împrumuturi întreprinderilor în care creditorul deţine o participaţie. Un alt criteriu de clasificare al imobilizărilor.

a existenţei şi mişcării imobilizărilor pe categorii şi feluri. pentru a pune la dispoziţia conducerii informaţiile privind valoarea de intrare. completă. deprecierea reprezintă diminuarea sau pierderea unor calităţi ale produsului faţă de situaţia iniţială. valoarea lor de intrare în patrimoniu. Din punct de vedere fizic. modificările survenite în structura şi deprecierea acestora. închiriere se evidenţiază separat. cum sunt: • Particularităţile organizatorice ale agenţilor economici influenţează structura analitică a imobilizărilor. la timp. secţii. Datorită faptului că activele imobilizate deservesc de o manieră permanentă activitatea unei entităţi patrimoniale. respectiv costul istoric.Contabilitatea Imobilizărilor Corporale • Delimitarea fiecărei categorii. 5 . trebuie etalat în timp şi conectat cu veniturile exerciţiilor financiare în cursul cărora activele imobilizate se folosesc şi se depreciază. În contabilitate. • Caracteristicile diferitelor categorii de imobilizări (necorporale. a fiecărui obiect de imobilizări şi determinarea valorii lor. precum şi deprecierea lor. etc. • Modul de depreciere a valorii imobilizărilor influenţează sistemul de amortizare a imobilizărilor corporale şi necorporale şi a provizioanelor constituite în cazul deprecierilor reversibile. ca urmare a gestionării şi La organizarea contabilităţii imobilizărilor. • Asigurarea controlului gestionar al imobilizărilor pe toată durata existenţei lor urmărind păstrarea integrităţii prin reflectarea corectă. precum şi deprecierea suferită. financiare) influenţează tipul documentelor primare în care se consemnează operaţiile privind intrarea şi ieşirea din gestiune. concesionare. pe lângă factorii generali. iar cele provenite prin concesiune. • • Asigurarea informaţiilor şi a metodologiei de evaluare a deprecierii în timp a imobilizărilor şi a Stabilirea contribuţiei activelor imobilizate la venituri şi la rezultate. în special a celor corporale. anterioară trecerii în consum sau utilizare. corporale. fabrici) şi în cadrul acestora pe categorii şi obiecte de imobilizări. valorificării prin cesiune. ceea ce presupune delimitarea pe verigi organizatorice (filiale. • Poziţia activelor imobilizate existente în întreprindere faţă de patrimoniul acesteia influenţează modul de organizare a contabilităţii prin folosirea unor conturi distincte pentru activele proprii ce fac parte din patrimoniu. este necesar să fie luaţi în considerare şi factorii specifici. şi anume: 5 recuperării valorii prin amortizare şi provizioane. deprecierea activelor patrimoniale generează două naturi distincte de cheltuieli. locaţie de gestiune.

12. este specifică doar imobilizărilor ce cad sub incidenţa uzurii fizice şi/sau morale.nr.909/29. provizioanele pentru deprecierea activelor patrimoniale îndeplinesc doar un dublu rol.1997 pentru aprobarea normelor metodologice de aplicare a Legii 15/1994.O.4/8.1998).15/1994 (M. probabil reversibile. sociali. pentru stabilirea valorii amortizării incluse în cheltuielile de exploatare pe anul 1998”. 3.G. ca urmare a utilizării.01. O. Doctrinar. economic – de etalare (eşalonare) în timp a consumului unor valori materiale.O.U.09. Legea 15/1994 privind amortizarea capitalului imobilizat în active corporale şi necorporale.G.nr. nr. Spre deosebire de amortizare.G.  Financiar – concretizat în posibilitatea. aprobată prin Legea nr.G. a progresului tehnic sau a altor cauze ”.nr. a acţiunii factorilor naturali.G. 5. ”amortizarea este echivalentul valoric al deprecierii ireversibile a unei imobilizări. în principiu.54/1997 (M.225/30 aug.3 Acte normative care reglementează gestiunea imobilizărilor Principalele acte normative care privesc reglementarea gestiunii activelor imobilizate sunt: 1.361/24.O.4/1998. 4. uneori necesitatea. pot fi întâlnite la toate categoriile de active patrimoniale. H.nr.1997).1998) pentru aprobarea “Normelor metodologice privind determinarea gradului de utilizare a mijloacelor fixe deţinute de agenţii economici. O.09. de natură conjucturală. modificată şi completată prin O. financiar – de reînnoire a unor active patrimoniale imobilizate în active patrimoniale amortizabile. şi anume:  Economic – concretizat în regularizări bilanţiere şi transferul rezultatelor (veniturilor şi/sau cheltuielilor) de la un exerciţiu financiar la altul.587/14.Contabilitatea Imobilizărilor Corporale a) Cheltuieli cu amortizarea activelor patrimoniale care. datorate unor factori economici. H. b) Cheltuieli cu provizioanele pentru deprecierea activelor patrimoniale care.1998 (M. 6 . 1. 6 1 . de regulă. pentru modificarea şi completarea Legii nr.182/1998 stabiind punerea în relaţie a amortizării cu gradul de utilizare a mijloacelor fixe de bază.nr.54/1997. respectiv protejării acestora. politici.Spre deosebire de amortizare. ale activelor patrimoniale. provizioanele sunt echivalentul valoric al deprecierilor. 2.1 Amortizarea joacă astfel un triplu rol: juridic – de depreciere a unor active patrimoniale. menţinerii capitalurilor firmelor.

Astfel. Grupa 5 – Animale şi plantaţii.12.O.18 din Legea nr. echipamente de protecţie a valorilor umane şi materiale şi alte active corporale.1999 şi Comisia Naţională pentru Statistică cu nr. privind stimularea investiţiilor directe.nr. Grupa 4 – Mijloace de transport . utilaje şi instalaţii de lucru). iar pentru unele şi în familii.12. H. din capitalul social al societăţilor comerciale cu capital integral sau parţial de stat.G.12. Norme elaborate de Ministerul Finanţelor cu nr. Cu valoarea neamortizată după deducerea sumelor rezultate în urma valorificării activelor scoase din funcţiune. clase şi subclase. 11.nr. Legea nr. subgrupe. Grupa 3 – Aparate şi instalaţii de măsurare.964/23.G. Grupa 6 – Mobilier.G.520/30.01.12. 10.92/1997. H. necesar pentru regularizarea valorii amortizării incluse în cheltuielile de exploatare pe anul 1998.02.12. 7 7 . privind determinarea gradului de utilizare a mijloacelor fixe deţinute de agenţii economici. pentru amortizarea capitalului imobilizat în active corporale şi necorporale (prin care a fost abrogat art. care stabilea relaţia cu “gradul de utilizare”).G.350 249/15. construcţiilor speciale şi terenurilor. Legea 227/4.1998 pentru aprobarea O.40/29. privind modificarea şi completarea Legii 15/1994. Până la această dată a fost valabilă o clasificare în care se prevedeau 8 grupe de mijloace fixe.1.P. O.1998 (M.483/16.1999 (M.12.54/1997.P.O. pentru aprobarea O.nr. mijloacele fixe amortizabile au fost clasificate în 6 grupe principale. 8.19/28.1998 (M. Grupa 2 – Echipamente tehnologice (maşini. 9.1998).1998) pentru aprobarea clasificaţiei şi a duratelor normale de funcţionarea mijloacelor fixe.-ului din capitalul social al societăţilor comerciale cu capital integral sau parţial de stat.Contabilitatea Imobilizărilor Corporale 6.15/1994. aparatură birotică.S.01. sunt clasificate în general în grupe. Mijloacele fixe cuprinse în catalogul din această hotărâre. şi anume: • • • • • • Grupa 1 – Construcţii. nr. 7. se diminuează cota aparţinând F.223/10.U. Valoarea neamortizată integral a activelor corporale scoase din funcţiune nu poate depăşi contravaloarea cotei aparţinând F.02.241/14.S.983/29.1998 privind reevaluarea clădirilor. control şi reglare.O.G.1999) privind acordarea unor facilităţi agenţilor economici din domeniul transporturilor la scoaterea din funcţiune a mijloacelor fixe uzate fizic sau moral neamortizate integral.1999.

252/7.227/1998. H.06.85/20.403/19.000. 15. Prevederile acestei ordonanţe intră in vigoare la data publicării în M. neamortizate.01.12. O.. aprobată şi modificată de Legea nr.1999 privind scoaterea din funcţiune a unor mijloace fixe uzate fizic sau moral. Până în anul 1997. gajuri.51/1997 aprobată şi modificată de leagea nr.000 se înregistrează la mijloace fixe de natura obiectelor de inventar şi se amortizează până la 3 ani cu aprobarea Adunării Generale”1). Legea Contabilităţii nr. 17.nr.000 lei.2000) privind stabilirea valorii de intrare a mijloacelor fixe – “începând cu luna următoare publicării în M.G. O.nr.04. 1.4 Probleme specifice privind evaluarea. c) La sfârşitul exerciţiului.nr. Acestă derogare de la Legea 15/1994. identificându-se după caz. 16. valoarea de intrare a mijloacelor fixe este de 8.M.1993.72/10.228/4.2001)pentru aprobarea Reglementărilor contabile armonizate cu Directiva a IV a a Comunităţii Economice Europene şi cu Standardele Internaţionale de Contabilitate.265/27.05.000. nr.2001 (M. aparţinând unor agenţi economici din industrie (fără obligaţia includerii eşalonate în 13. H.02.000. cheltuielile de exploatare a valorii neamortizate).O.2001) privind reevaluarea imobilizărilor corporale.2000 (M.99/1999 şi republicată în 2000 – ce reglementează operaţiunile de leasing .94/29.1999 şi are o valabilitate de 18 luni.90/1998.O.25/29. nr. imobilizările de care dispune o unitate pot fi evaluate la momente diferite şi anume: a) La intrarea în patrimoniu.nr.G. cu: 1 8 .704/22. operaţiunile de leasing au fost reglementate prin H. nr. 19. b) La inventariere. nr.G. ipoteci şi pentru cele care fac obiectul unor garanţii în cadrul contractelor de credit. Mijloacele fixe cu valoare între 3. O.05. 14.O.02.1 Principalele momente în care se evaluează imobilizările Ca şi celelalte elemente patrimoniale. în funcţie de modalitatea concretă a dobândirii lor.424/25.01.2001(M. rescrisă prin titlul II al legii nr. nr.nr.01.12.1993 privind regulamentul de aplicare a Legii Contabilităţii. nu se aplică pentru mijloace fixe care fac obiectul unor contracte de leasing.nr. 18.G. respectiv 29.O. reevaluarea şi amortizarea imobilizărilor 1. pentru cele cu măsuri asiguratorii.O.F.G. H.4. d) La ieşirea din patrimoniu a) Activele imobilizate intrate în patrimoniu se evaluează la valoarea lor contabilă (valoarea de intrare) care diferă.000 şi 8.82/1991 (M.Contabilitatea Imobilizărilor Corporale 12.G.1991).U.O.

ţinând cont de criterii multiple cum ar fi: − − − cotaţia titlurilor la bursă. cheltuielile de transport-aprovizionare şi celelalte cheltuieli accesorii determinate de punerea în starea de utilitate sau intrarea în gestiune. cheltuielile accesorii efectuate pentru cumpărarea acestor titluri se înregistrează direct pe cheltuielile de exploatare ale exerciţiului. taxele nerecuperabile. precum şi cota cheltuielilor indirecte considerate ca fiind determinate de obţinerea imobilizării. intrate cu titlu gratuit. pe categorii. rentabilitatea şi perspectivele de rentabilitate. celelalte cheltuieli directe de producţie. la valoarea de utilitate. situaţie întâlnită în practică la cele cu profil industrial ce dispun de personal şi utilaje adecvate. Imobilizările se evaluează la nivelul costului de producţie în condiţiile producerii de către unitatea patrimonială care le utilizează. dacă acestea sunt aferente perioadei de realizare a acestora. utilitatea pentru întreprindere. Aceasta este regula generală. Evaluarea imobilizărilor la nivelul costului de achiziţie este cea mai frecventă formă a valorii de intrare întâlnită în practică. folosit pentru evaluarea imobilizărilor obţinute sau construite în unitate. prin donaţie sau constatate ca plusuri la inventar. Ea se determină în funcţie de preţul pieţei. În cadrul costului de producţie al imobilizărilor pot fi incluse şi cheltuielile financiare de natura dobânzilor privind împrumuturi pentru finanţarea investiţiilor. Dacă valoarea actuală este mai mică decât valoarea netă contabilă (valoarea contabilă diminuată cu amortizarea calculată) atunci se stabileşte ca valoare de inventar cea actuală. 2) Costul de producţie. dar excepţie fac titlurile de participare şi alte titluri imobilizate al căror cost de achiziţie se confundă cu preţul de cumpărare sau valoarea determinată pe baza contractului de achiziţie a lor. conjuctura economică. prin compararea cu valoarea unor bunuri cu caracteristici tehnice similare sau apropiate.Contabilitatea Imobilizărilor Corporale 8 1) Costul de achiziţie al imobilizărilor intrate cu titlu oneros format din: preţul de cumpărare. starea şi amplasarea acestora. iar în cadrul acestora pe societăţi emitente sau beneficiare a valorilor investite de agentul economic. Imobilizările financiare se evaluează distinct. 9 9 . gradul de uzură. b) La inventariere activele imobilizate se evaluează la valoarea de inventar (actuală sau de utilitate) determinată în funcţie de utilitatea bunului pentru unitate şi preţul pieţei. materialelor consumate şi utilajelor. ce cuprinde: costul de cumpărare al materiilor prime. 3) Valoarea de utilitate (venală) utilizată pentru evaluarea activelor imobilizate aduse ca aport. cu precizarea că la imobilizările amortizabile trebuie să se aibă în vedere şi amortizarea calculată potrivit planului de amortizare.

La inventariere. Particularităţi apar la imobilizările financiare care pot fi evaluate şi după metodele de evaluare a ieşirilor de stocuri. fără a fi admise compensările între minusurile şi plusurile de valoare a componentelor unei categorii. de regulă.Contabilitatea Imobilizărilor Corporale − controlul sau influenţa notabilă exercitată de investitor asupra societăţii emitente. dacă deprecierea este ireversibilă ori sub forma unui provizion. diferenţa nu se înregistrează în contabilitate (potrivit principiului prudenţei). iar diferenţa se înregistrează în contabilitate sub forma amortizării. 10 10 . în conformitate cu sarcina contabilităţii de a prezenta o imagine fidelă a realităţii patrimoniale. Valoarea de inventar este inferioară valorii de intrare. Aplicarea acestor metode este posibilă pentru titluri din aceeaşi categorie şi nu pentru ansamblul titlurilor imobilizate. În baza unui act normativ se poate determina şi o valoare actuală. pentru deprecieri reversibile. Această creştere de valoare poate fi consemnată în Anexa la bilanţ. minus cheltuielile aferente vânzării. adică preţul ce s-ar încasa de la eventualii cumpărători la vânzarea activelor imobilizate. d) La ieşirea din patrimoniu imobilizările se evaluează. privite prin prisma avantajelor ce se vor obţine. este recomandată evaluarea imobilizărilor. Astfel valoarea de intrare a imobilizărilor se compară cu valoarea de utilitate a acestora şi pot fi întâlnite următoarele situaţii: − Valoarea de inventar este superioară celei de intrare. la valoarea de intrare sau cea rezultată din reevaluare. iar în contabilitatea curentă la valoarea lor de intrare sau cea rezultată din reevaluare. Activele imobilizate figurează în bilanţ la valoarea netă contabilă (valoarea contabilă diminuată de − amortizare şi provizioanele constituite). a activelor fixe supuse reevaluării (de regulă cele corporale şi financiare) ce se confundă cu valoarea de inventar întrucât reevaluarea presupune obligatoriu şi o inventariere. stabilită prin reevaluare. la nivelul valorii de lichidare. c) La închiderea exerciţiului. evaluarea activelor imobilizate se realizează pe fiecare obiect de evidenţă. Dacă unitatea patrimonială va intra în stare de lichiditate într-un viitor apropiat. cu ocazia inventarierii. evaluarea activelor imobilizate se realizează la valoarea de bilanţ (de închidere).

în funcţie de rata inflaţiei communicate de Comisia Naţională de Statistică. ce rezultă din utilizare.G. construcţiilor speciale şi terenurilor. “În literatura de specialitate franceză. din care se plătesc impozit pe profit si eventual dividende.3 Amortizarea activelor imobilizate Amortizarea este cota anuală din valoarea de intrare a imobilizărilor corespunzătoare deprecierii ireversibile şi care se recuperează prin includerea sau trecerea pe cheltuieli fiecărui exerciţiu şi apoi deducerea acestor cheltuieli din veniturile obţinute.983/1998 privind reevaluarea clădirilor.05. prin amortizare se ânţelege “constatarea contabilă a micşorării valorii unui element de activ. Deoarece diferenţa dintre valoarea reală a imobilizărilor şi valorile lor nete contabile devenea foarte mare. dau un rezultat mai mare decât cel real. În acelaşi timp aceste cheltuieli cu amortizarea puse faţă în faţă cu venituri care se actualizează implicit la inflaţie (prin preţurile de vânzare). atunci valoarea reflectată prin conturile de gestionare a imobilizărilor şi pe baza căreia se calculează amortizarea devine complet nesemnificativă în raport cu valoarea reală a bunului.403/19. Ea constă în “corectarea valorii imobilizărilor cu suma deprecierilor care le-au suferit pe durata exerciţiului şi imputarea sumei acestor deprecieri rezultatului exerciţiului în cauză””1 Întreprinderea achiziţionează bunuri care sunt utilizate pentru a obţine avantaje economice (beneficii) pe parcursul mai multor exerciţii. din trecerea timpului.G. Conform acestei hotărâri.Contabilitatea Imobilizărilor Corporale 1.2000 privind reevaluarea imobilizărilor corporale. În virtutea aplicării postulatului independenţei exerciţiilor. Operaţiunea are ca obiectiv aducerea acestora la costul curent sau la valoarea de intrare actualizată. guvernul a emis H. De asemenea amortizarea devine cu mult mai mică decât suma necesară pentru înlocuirea bunului respectiv. prin care se permite reevaluarea imobilizărilor corporale la sfârşitul fiecărui exerciţiu.4. reevaluarea nu este aplicabilă şi terenurilor. Reevaluarea se va face după închiderea exerciţiului şi este anuală în cazul în care rata inflaţiei cumulată pe ultimii 3 ani consecutivi depăşeşte 100% şi rezultatele acestei operaţiuni vor fi cuprinse în bilanţul contabil al exerciţiului la finele căruia se face reevaluarea.4.nr. din schimbarea de tehnică sau din orice altă cauză”. amortizarea este legată de valoarea patrimonială a elementelor bilanţului. au fost emise Norme de reevaluare care să rezolve parţial această problemă.2 Reevaluarea imobilizărilor corporale Inflaţia face ca problema evaluării să se pună nu numai la intrarea în patrimoniu ci şi pe măsura funcţionării întreprinderii.nr. În anul 1998 s-a emis H. se 1 11 11 . 1. Conform concepţiei juridico-contabile. În anul 2000.

după o perioadă mai mult sau mai puţin lungă. Întocmirea unui nou plan de amortizare necesită apelul la reguli aplicabile oricărei schimbări de metodă contabilă.) şi de uzura morală intervenită mai rapid decât era prevăzută. amortizarea este rezultatul unui procedeu contabil de repartizare logică şi sistematică a costului imobilizărilor. aplicat astfel încât să se impute o parte din acest cost fiecărui exerciţiu care va beneficia de utilizarea respectivelor imobilizări. în virtutea acţiunii principiului permanenţei metodelor. Acumularea anuităţilor privind amortizările ar trebui sa permită înlocuirea investiţiei care nu mai poate sau nu mai trebuie (din motive de randament) sa fie utilizată. Pentru un contabil. nu vor mai îndeplini funcţiile lor”1. constituie o resursă la dispoziţia întreprinderii. Întocmit cu ocazia intrării în unitate a bunului. în acest caz. pe o perioadă determinată şi în tranşe succesive. Sunt excluse din câmpul amortizării bunurile a căror utilizare este nelimitată în timp. o metodă de repartizare a costului. ci pe baza imputării sistematice a costului lor de intrare asupra unui număr de exerciţii. planul conţine costul de intrare. mai degrabă. Este vorba. etc. Ele sunt elemente ale activului imobilizat care se depreciază de manieră ireversibilă şi care. mărimea amortizărilor anuale practicate şi valoarea netă contabilă după fiecare exerciţiu. În acest caz. În consecinţă. Imobilizările nu sunt amortizate pe baza pierderii de valoare. Amortizarea devine astfel un element al autofinanţării. întreprinderile trebuie să elaboreze un plan de amortizare care este un tablou de reducere a valorilor imobilizărilor. schimbarea programului de lucru. ci. iar tentativele realizate în acest sens nu au fost. acceptate de 1 12 12 . Durata de viaţă şi metoda de amortizare iniţial prevăzute pot să fie corectate numai pentru a ţine cont de schimbările semnificative în condiţiile de exploatare (cadenţă accelerată. Dar aceste fluctuaţii periodice de valoare sunt greu de măsurat cu obiectivitate. concepţie care pune accentul pe formarea rezultatului. amortizarea nu este un instrument de evaluare. Este de necontestat faptul că valoarea unui bun poate să fluctueze între momentul intrării sale în patrimoniu şi cel al vînzării sau scoaterii din funcţiune. în general. precum terenurile sau investiţiile financiare. Modificarea planului de amortizare nu ar trebui să se facă decât în circumstanţe excepţionale. ca atare. ea are o prelevare asupra beneficiilor şi. despre concepţia economică a amortizării. eventuala depreciere a acestor din urmă elemente este constatată prin intermediul provizioanelor. amortizarea este o metodă de reînnoire a capitalului investit. Planul de amortizare vizează imobilizările corporale şi necorporale care se depreciază de manieră nereversibilă. În mod normal. “O altă problemă legată de amortizare este cea referitoare la bunurile amortizabile.Contabilitatea Imobilizărilor Corporale cunvine sa se repartizeze costul de intrare a bunului. Conform unei concepţii financiare.

De aceea se preferă să se repartizeze costul unei imobilizări. care au ca obiect limitarea duratei maximale de viaţă Clauzele de reînnoire sau de prelungire care pot veni să modifice durata de viaţă utilă estimativă. Pentru estimarea duratei de viaţă utilă a acestor bunuri. “Înainte de a putea întocmi un plan de amortizare. Valoarea de recuperare se referă la valoarea netă de realizare estimativă a unei imobilizări (corporale) la sfârşitul duratei sale de viaţă utilă. se recurge la metode statice sofisticate. existente la data achiziţionării imobilizării (valoarea reziduală). activele necorporale ar trebui să facă obiectul unei amortizări. O durată de viaţă utilă care este legată de previziunile care vizează anii de serviciu ai unor indivizi sau utilă. fluctuaţiile valorii de piaţă sunt minime şi dificil de măsurat. grupuri de salariaţi. de exemplu: • • • Dispoziţiile unei legi sau clauzele unui contract. 1 13 13 . în timpul perioadei de viaţă utilă estimativă. Şi pentru că este imposibil să se cunoască perfect viitorul. Estimare duratei de viaţă utilă a unui bun este o sarcină dificilă care cere înainte de toate. Baza amortizării corespunde costului imobilizării necorporale. prin intermediul unei cheltuieli cu amortizările. trebuie realizată o bună conectare a cheltuielilor la venituri. trebuie să se răspundă la trei întrebări fundamentale: • Care este baza amortizării bunului (mărimea amortizabilă)? • Care va fi durata de viaţă utilă? • Care este cea mai bună metodă de repartizare a costului bunului?”1 Răspunsul la fiecare dintre aceste întrebări determină calculul cheltuielilor cu amortizarea. se stabileşte o durată arbitrară. Totuşi. trebuie să se ţină cont de o serie de factori ca. În unele cazuri. experienţă şi judecată. nu putem să ne aşteptăm la o măsurare exactă a amortizării de inclus în cheltuielile fiecărei perioade. Ca şi imobilizările corporale. Se preferă utilizarea metodei de repartizare a costului deoarece prin ea se realizează o conectare a cheltuielilor la venituri şi pentru că. în altele. Pentru a răspunde la aceste întrebări este necesar să se prevadă evenimentele viitoare. pe toată durata de viaţă utilă. într-o economie stabilă. Baza amortizării (mărimea amortizabilă) depinde de doi factori: costul bunului şi valoarea sa de recuperare. printr-o imputare logică şi sistematică asupra rezultatelor. • Reacţiile prevăzute din partea concurenţilor sau altor grupuri ce pot să pună în aplicare o strategie susceptibilă să reducă avantajele concurenţiale ale întreprinderii.Contabilitatea Imobilizărilor Corporale specialiştii contabili. măsurată pe baza unor preţuri care nu trebuie să fie mai mari decât preţurile pieţei.

54 legiferează.15/1994 şi H. . . .Metodele de imputare axată pe cesiune sau pe înlocuire. calculul amortizării lor poate ridica unele probleme. . modificată şi completată prin O. Teoria şi experienţa practică recomandă ca metoda de amortizare să fie logic şi sistematică. 14 14 . Cu alte cuvinte. pentru aprobarea normelor metodologice de aplicare a Legii 15/1994.Metodele de amortizare cu dobânzi compuse. • Metodele amortizării accelerate: .Contabilitatea Imobilizărilor Corporale • O imobilizare necorporală poate să provină dintr-un ansamblu de factori care.Metoda amortizării proporţionale cu ordinea numerică inversă a anilor. nr. costul de intrare trebuie să fie repartizat pe exerciţii în mod arbitrar.909/29. pentru modificarea şi completarea Legii nr. arsenalul metodologic este mai bogat.Metoda amortizării bazată pe valoare.Metodele de amortizare pe grupe de valori active. 82/1991. Legea nr.15/1994 privind amortizarea capitalului imobilizat în active corporale şi necorporale.1997.12. luaţi individual. 54/1997. În ţara noastră. reglementează şi normează regimul metodologic al amortizării. nr. amortizarea degresivă şi amortizarea accelerată. el cuprinzând: • Metoda amortizării liniare. fără să se ţină cont de maiera ăn care bunul va pierde din valoarea sa utilă pe parcursul anilor. • Metodele speciale de amortizare: . De altfel. • Metoda amortizării funcţionale (variabile sau proporţional cu utilizarea sau randamentul). regulamentul privind Legea contabilităţii nr. Unităţile patrimoniale care desfăşoară activităţi cu caracter economic amortizează mijloacele fixe utilizând unul din următoarele regimuri de amortizare: amortizarea lineară. motiv pentru care fiecare o durată diferită.G. Pe plan internaţional. cheltuielile cu amortizarea mai depind de metoda aleasă pentru calculul anuităţilor. în unele cazuri.G. Metoda aleasă trebuie să reflecte reducerea capacităţii de serviciu a imobilizării.Metoda amortizării degresive cu normă constantă. prezintă Nu puţine imobilizări necorporale au o durată de viaţă utilă nedeterminată. Odată ce baza amortizării şi durata de viaţă utilă a unui bun au fost determinate. Ordonanţa Guvernului nr. bunurile necorporale nu se amortizează dacă nu au o durată de viaţă utilă determinată.

în timp ce profitul net a crescut cu numai 6.155/28. în conformitate cu standardul românesc de contabilitate.5% la 2. salariaţilor.07. Lăpuşneanu. de înregistrare: J29 – 7323 – 1991 Data înfiinţării: prin H. Acesta este rezultatul unei politici investitionale agresive . str.548 miliarde lei în principal datorită impozitului pe profit mare . Verizon (fostul GTE) şi OTE. acţionarilor. recunoscând multiplele roluri ale operatorului ROMTELECOM pentru a îndeplinii asteptările clienţilor. 15 .1 Scurt istoric şi descrierea societăţii Denumire: SNTC Romtelecom – Direcţia de Telecomunicaţii Prahova Forma juridică: Subunitate a SNTC Romtelecom Bucureşti Obiect de activitate: administrarea. Naţionalitate: română Nr.158 miliarde lei.8% la 1. . publicată în Monitorul Oficial nr. a înregistrat în anul 2000 un salt de 44.000 noi linii în centrale digitale.cercetare-dezvoltare. 15 dar şi a reducerii tarifelor în anul 2000 cu 11. 14. societăţii româneşti.Contabilitatea Imobilizărilor Corporale CAP.aprovizionare.000 linii şi a înlocuit multe din vechile linii analogice si manuale. circa 136. Sediu principal: Ploiesti.US$587 milioane în 2000. creşterii calităţii. Procesul de restructurare a operatorului ROMTELECOM a început în 1999 imediat după preluarea de către operatorul naţional grec OTE. Prin urmare ROMTELECOM a mărit capacitatea de comutatie digitala cu circa 365.G.1991 Acţionari: .609 miliarde lei. nr. dar din cauza lipsei cablului cu fibră optică pentru conectarea unitatilor distante.2 Prezentarea “Direcţiei de Telecomunicaţii PRAHOVA” 2. a reducerilor de personal. .000 nu au fost date în functie pâna la finele anului 2000.comercializare terminale.Statul român 65%. Activităţi colaterale: . nr.6% în termeni reali. Profitul brut. a definit în mod clar direcţiile strategice pentru următorii ani. întreţinerea şi exploatarea serviciilor de telefon–telegraf din domeniul public pe raza de activitate a judeţului Iaşi. care include specialişti din ROMTELECOM. 448/1991.OTE Grecia 35%. a eficienţei. În anul 2000 au fost instalate circa 605. Echipa executivă.R. .

Se acordă o atentie deosebită cerinţelor lor: viteza mare de transmisie. noi tehnologii.Contabilitatea Imobilizărilor Corporale În întreaga lume operatorii de telecomunicaţii se repoziţioneaza ca operatori totali. însă mai calificat. O atenţie deosebită s-a acordat reţelei locale. în afara de marirea cotei de piaţă. contribuie decisiv la eliminarea centralelor manuale precum şi a listei de asteptare în urmatorii doi ani. în timp ce calificarea personalului se va schimba continuu. Continuă dezvoltarea reţelei de fibră optică pentru a conecta cât mai multe localităţi cu fluxuri digitale de mare capacitate. Din acest motiv reducerea de personal continuă. deplasându-se spre personalul cu studii superioare. ROMTELECOM acelerează deasemenea restructurarea afacerii sale de bază . În anul 2001 ROMTELECOM lansează compania de Internet ARTelecom. capabilă să modeleze o industrie încă incipientă. intenţionând să lanseze comercial noi servicii. În acest scop ROMTELECOM îşi diversifică portofoliul de afaceri intrând pe noi pieţe si restructurează afacerea de bază . 16 Drepturi exclusive acordate Romtelecom de către Autoritatea de reglementare (Licenţa pentru 16 . find nevoită astfel să atragă fonduri de pe pieţele mondiale finanicare si de capital. Procesul de restructurare a operatorului ROMTELECOM necesită o politică investitională foarte agresivă. Cosmorom intentionează sa achiziţioneze şi să opereze o licenţă UMTS. etc. Aceasta face serviciile mult mai accesibile.telefonia fixă. considerând aceasta unul dintre atuurile firmei.300. ROMTELECOM continuă să instaleze linii digitale în anul 2001. în timp ce creşterea continuă a gradului de digitalizare reprezintă o creştere a calitatii serviciilor oferite. În anul 2009 numarul angajatilor ROMTELECOM a scazut cu 2. Aceasta ar putea fi calea cea mai scurtă spre convergenţa fixmobil. Programul pentru instalarea a 2.600 faţă de anul anterior ajungând la 42. Acest numar va scadea la circa 30.65 milioane linii digitale. lansat în anul 1999. în principal datorită investiţiilor masive în infrastructură: înlocuirea centralelor manuale. Cresterea continuă a automatizarii si digitalizării retelelor necesită un personal mai putin numeros.telefonia fixă. ROMTELECOM acordă o atenţie deosebită clienţilor persoane juridice. o companie care beneficiază de sprijinul si de infrastructura naţională pe care ROMTELECOM o deţine. Pentru a fi un operator important si în viitor.000 în anul 2010. care implică mai mulţi bani decât compania îi poate genera. calitate deosebită. ROMTELECOM doreste o noua abordare pentru Cosmorom compania sa de telefonie mobilă.

− − • • • să publice şi să distribuie listele cu abonaţii reţelei fixe de telecomunicaţii prin carţi de telefon comerciale ("pagini galbene") în forma scrisă. interurbane şi internaţionale. în măsura în care prin aceste servicii Internet se asigură.Contabilitatea Imobilizărilor Corporale dezvoltarea şi operarea reţelelor fixe de telecomunicaţii în vederea furnizării de servicii de telecomunicatii de bază si de alte servicii de telecomunicatii către public) Următoarele drepturi sunt acordate Romtelecom cu caracter exclusiv pâna la 31 decembrie 2010: • să furnizeze servicii de telecomunicaţii de bază locale. să furnizeze linii de cablu închiriate. servicii Internet. în măsura în care un asemenea serviciu este destinat publicului. telefonie vocală destinata publicului. servicii de "call-back". servicii de telex si telegrafie. contra cost. a oricărui serviciu fix de telefonie sau telegrafie/telex. Serviciile de telecomunicaţii de bază reprezintă furnizarea. electronică şi/sau orice altă formă. Misiunea firmei Furnizarea pe piaţa românească a serviciilor de telecomunicaţii de bază şi a celor noi. Functionare şi conducere pe criterii de calitate. în scopul finalizării convorbirilor şi circuitelor în afara zonei locale pe care sunt autorizate să o deservească astfel de reţele. Competitivitate în relatiile cu clientii si promptitudine în furnizarea serviciului. 17 • Politica tarifară flexibilă. Exploatarea eficientă a infrastructurii existente. servicii de telefoane publice. Îndeplinirea obligaţiilor de serviciu universal.64 al Legii Telecomunicaţiilor. 17 . incluzând: − − − − − servicii fixe de telefonie vocală locale. interurbane şi internaţionale. conectate la o reţea fixă de telecomunicaţii. pe urmatoarele principii: • • • • • Extinderea reţelelor pe baza cerinţelor pieţei. interconectarea reţelelor de telecomunicaţii mobile cu operatori de telecomunicaţii din afara României pentru transmisuni de telefonie vocală (cu excepţia semnalizării). să transmită tot traficul legat de serviciile de telecomunicaţii de bază către şi de la reţele autorizate în conformitate cu art. contra cost. servicii de tranzit.

serviciul fiind netaxabil. Direcţia de Telecomunicaţii Prahova execută activitatea de exploatare a serviciilor de bază din sectorul telefon – telegraf şi alte activităţi şi colaterale necesare realizării obiectului său de activitate. ora exactă. rezultate sportive. Serviciul deranjamente (921. programul Radio-Tv. cu cel mai complet portofoliu de servicii de bază şi avansate. cercetare şi proiectare tehnologică şi informaţională. Servicii telefonice de urgenţă. fiecare răspunzând de compartimente specifice. la cel mai înalt nivel de calitate si fiabilitate. Pronosport. • Direcţii de telecomunicaţii de gradul II şi III – caz în care directorul general nu are în subordine decât pe directorul tehnic şi directorul economic. starea meteo din ţară. 18 3. 922) – sesizarea oricărui deranjament survenit în instalaţia telefonică se anunţă. farmaciile cu program permanent. clinici şi medicii de gardă. film. Obiect de activitate Din punct de vedere al serviciilor telefonice.Contabilitatea Imobilizărilor Corporale Viziunea firmei ROMTELECOM să ramână liderul pieţei românesti a serviciilor de telecomunicaţii. în funcţie de mărime şi funcţiile ce trebuie îndeplinte de către acestea. precum şi prevederilor regulamentelor. prefixe telefonice internaţionale. Pronoexpres. spectacole. etc. servicii de utilitate publică – 112 2. respectiv: • Direcţii de telecomunicaţii de gradul I – în cadrul cărora directorul general are în subordine pe directorul economic. oferta Direcţiei de Telecomunicaţii Prahova se prezintă astfel: I. teatre. directorul comercial şi directorul tehnic. respectiv aprovizionare. Personalul direcţiei este angajat pe bază de contract încheiat cu directorul acesteia în baza împuternicirilor primite şi indiferent de funcţie sau specialitate este supus prevederilor statutului personalului. Direcţiile de telecomunicaţii au două tipuri de structuri organizatorice. rezultatele Loto. Servicii de informaţii:  informaţii abonaţi – aceste servicii dau informaţii cu privire la numerele de telefon ale abonaţilor persoane fizice şi juridice cu excepţia celor din categoria “NU se informează”:  informaţii speciale (951) de tipul: prefixe telefonice interurbane. Servicii telefonice 1. apel ocazional. 18 . Direcţia de Telecomunicaţii Iaşi este organizată după primul tip.

factura digitală. III. Servicii suplimentare oferite de centrala telefonică digitală ALCATEL: − − − − − − restricţionarea cu parolă a apelurilor de plecare. II. redirijarea imediată a apelurilor. 5. IV. apelul programat. Serviciul FAX Oferă posibilitatea transmiterii unui fax local. 2. Convorbiri telefonice internaţionale – convorbiri internaţionale prin comandă (serviciul 971 vă oferă posibilitatea efectuării de convorbiri telefonice internaţionale pe bază de comandă): − − convorbiri internaţionale automate. Echipamente de telecomunicaţii − − aparate telefonice – standard şi inteligente cu şi fără display. centrale telefonice de abonat pentru transmisii simultane de date şi voce. Telegrame prezentate la ghişeu. VI. interurban sau internaţional de la oricare din cabinele de fax. apelul în aşteptare.Comunicaţii TELEX Serviciul oferă posibilitatea efectuîrii comunicaţiilor TELEX interne şi internaţionale prin intermediul cabinelor TELEX şi de la domiciliul abonaţilor. country direct – este un serviciu telefonic internaţional din categoria celor cu taxă inversă care pune clientul direct în legătură telefonică cu telefonista operatoare din ţara respectivă. Telegrame telefonate. 6. 19 − echipamente de multiplexare. Convorbiri telefonice naţionale – convorbiri interurbane prin comandă (apelând serviciul 991 puteţi efectua convorbiri telefonice pe bază de comandă). V.Contabilitatea Imobilizărilor Corporale 4. repetarea ultimului număr format. Servicii de telegrafie 1. Posturi publice inteligente Oferă posibilitatea de a telefona de la un post public cu cartele telefonice. 19 .

prestate în regim Premium Rate 2.Contabilitatea Imobilizărilor Corporale Din decembrie 1996. transmisii de date. S. ca parte componentă a Societăţii Naţionale de Telecomunicaţii “Romtelecom” SA. Conexiunea Telnet. adică se percep tarife diferite în funcţie de contract. Prin intermediul serviciului EASYNET se pot efectua urmatoarele aplicaţii Internet: − − − − − Poştă electronică. Allotel. Apelul gratuit inernaţional (numere verzi) face parte din categoria serviciilor telefonice automate de tip taxă inversă. care permit abonaţilor să acceseze orice client din altă ţară printr-un număr de apel dedicat. Transferul de fişiere FPT. obiectul principal de activitate al acesteia fiind operarea reţelelor de telecomunicaţii şi asigurarea serviciilor de telecomunicaţii.Prahova prestează două tipuri de servicii de telecomunicaţii: 1.C. închirieri circuite pentru transmisii. 20 20 . Direcţia de Telecomunicaţii. S. în temeiul Legii şi al licenţelor şi autorizaţiilor acordate de Ministerul Comunicaţiilor în conformitate cu statutul societăţii. ROMTELECOM asigură conectarea platformei la reţeaua de telecomunicaţii şi se ocupă cu colectarea banilor de la abonaţi.C. Amcriconxatel. Obiectul de activitate constă în prestarea următoarelor servicii de telecomunicaţii: • • • servicii de bază (telefon. Alfarotel.2 Organizarea gestiunii imobilizărilor corporale la nivelul Direcţiei de Telecomunicaţii Prahova Direcţia de Telecomunicaţii Iaşi. Servere de informaţii. 2. telegraf). servicii cu valoare adăugată de transmisii de date (Internet). Serviciile cu valoare adăugată de tip audiotex sunt prestate în regim Premium Rate. servicii cu valoare adăugată de tip audiotex. Conferinţe USENET. Astfel s-au încheiat contracte cu Mediatel. Acest tip de serviciu se oferă numai abonaţilor la centralele digitale. World Phone România. Serviciul EASYNET. îşi desfăşoară activitatea în domeniul telecomunicaţiilor.

servicii de telecomunicaţii cu valoare adăugată. pe a treia poziţie se situează mijloacele fixe din categoria a 3-a cu 2%.5% 1% 2% S TR22% TU R A IM O B ILIZA R ILO R C O R P O R A L E LA Dir. Astfel.TC .598 mii lei mijloace fixe 1.290.368.136.tc. pe locul al doilea se situează mijloacele fixe din categoria a 2a. UC P R A HO V A terenuri 2% categoria 1 categoria 2 categoria 3 categoria 4 categoria 6 74% m ijlo ace fixe 98% Imobilizările corporale aflate în partimoniul unităţii sunt structurate pe cele două categorii importante: • • terenuri 25. Clădirile cuprind : 21 . din totalul mijloacelor fixe de 1. cu o pondere de 22% în total. lei existent la 31 decembrie 2009 ponderea de 74% o au mijloacele fixe din categoria 1.Contabilitatea Imobilizărilor Corporale • • telefonie publică. mii lei Mijloacele fixe aflate în dotarea Direcţiei de Telecomunicaţii Prahova reflectă specificul obiectului de activitate. 21 Din categoria I-a fac parte clădirile şi construcţiile speciale.5% iar pe ultima poziţie mijloacele fixe din categoria a 6-a cu ponderea de 1%.136.Prahova 1. Structura m ijloacelor fixe la D.290. pe a patra mijloacele fixe din categoria a 4-a cu 1.

În categoria a IV-a se includ mijloacele de transport aflate în parcul auto al unităţii noastre. utilaje pentru activitatea de telecomunicaţii. aparate de proiecţie. console). mecanice şi acustice. aparate telefax. traverse. garaje. magazii. centrale telefonice analogice. aparatură birotică. cuprinde : • • mobilier. În categoria a III-a se includ aparate şi instalaţii de măsurare. respectiv maşini. circuite. În categoria a II-a se include echipamentele tehnologice. Categoria a VI-a sub titulatura de mobilier. aparate radio. cabine telefonice.Contabilitatea Imobilizărilor Corporale • • • • − − − − clădirile oficiilor de telecomunicaţii. suport de transmisiuni de telecomunicaţii internaţionale pe sisteme de cabluri şi fibră optică. reţele şi canalizaţii subterane de telecomunicaţii urbane şi interurbane. aparate de telecomunicaţie pentru birou: aparate telefonice. cabluri. echipamente digitale de telecomunicaţii şi instalaţii aferente de electroalimentare şi climatizare. utilaje şi instalaţii de lucru: • • • • • • • • maşini. maşini de numărat bani. 22 • • • . aparate de copiat şi multiplicat. instalaţii pentru măsurarea mărimilor geometrice. 22 • • aparate şi instalaţii pentru măsurarea mărimilor termice şi fotometrice. sisteme de protecţiea valorilor umane şi materiale şi alte active corporale. maşini de scris. centrale telefonice manuale. dispozitive şi instrumente pentru telecomunicaţii. control şi reglare cum ar fi: aparate. unelte. aparate video. calculatoare electronice şi echipamente periferice. echipamente pentru telecomunicaţii prin satelit. clădiri administrative. Construcţiile speciale sunt formate din: linii şi cabluri aeriene de telecomunicaţii (stâlpi. construcţii uşoare (depozite. aparate şi instalaţii pentru măsurarea timpului frecvenţei şi mărimilor cinematice.). aparate telex. televizoare. etc.

va propune repararea lor. Repartizarea mijloacelor fixe la nivelul Direcţiei de Telecomunicaţii Iaşi se face pe gestiuni şi pe locuri de muncă. care se va efectua de către o comisie formată din: − − şeful locului de muncă. director economic. şef serviciu tehnic. primite cu titlu gratuit sau intrate prin recâştigări. Dacă înlocuirea activelor fixe reclamă noi 23 . al funcţionalităţii mijloacelor fixe conform standardelor în vigoare.) cât şi din punct de vedere tehnic. Aviz de expediţie respectiv Factura. oportunitate şi eficienţă. şeful locului de muncă pentru care s-au aprovizionat mijloacele fixe. casări sau dezmembrări. şeful Serviciului Dezvoltare De-a lungul perioadei de funcţionare.Contabilitatea Imobilizărilor Corporale • case de bani. Această comisie va întocmi Procesul verbal de recepţie al mijloacelor fixe şi va verifica dacă aceste mijloace fixe corespund din punct de vedere cantitativ şi calitativ. După efectuarea recepţiei va urma punerea în funcţiune. va întocmi un bon de mişcare a mijlocului fix prin care va face intrarea mijlocului fix în gestiunea sa. gestionarul. se recepţionează în depozitul de materiale. intrate prin transfer de la alte sucursale. După efectuarea recepţiei. În cadrul locurilor de muncă are loc atât exploatarea mijloacelor fixe. în regie proprie. care va prelua mijlocul fix. şeful locului de muncă unde va fi repartizat mijlocul fix. Recepţia mijloacelor fixe se va face de către o Comisie de Recepţie formată din: − − − şeful de depozit. şeful locului de muncă va urmări funcţionalitatea mijloacelor fixe iar în cazul unor deficienţe. Proces de scoatere din funcţiune etc. Comisia de recepţie va efectua recepţia atât din punct de vedere cantitativ (conform cu actele însoţitore: Certificat calitate. mijloacele fixe sunt recepţionate de către o comisie de recepţie formată din : 23 − − − director tehnic. în funcţie de specificul activităţii desfăşurate de fiecare loc de muncă. Imobilizările corporale vor intra în patrimoniul Direcţiei de Telecomunicaţii Prahova în conformitate cu principiile de necesitate. În cazul intrărilor de mijloace fixe prin investiţii. achiziţionate de la terţi. Mijloacele fixe. urmărirea parametrilor calitativi cât şi întreţinerea lor.

Contabilitatea Imobilizărilor Corporale

investiţii, menţinerea lor în stare de funcţionare impune efectuarea de reparaţii ce implică anumite cheltuieli respectiv surse de acoperire financiară. Necesitatea reparaţiilor decurge din uzura/deprecierea fizică a activelor fixe după cum cea a modernizărilor se degajă din uzura morală. Scopul reparaţiilor constă în readucerea activelor fixe cât mai aproape de starea iniţială, de parametrii şi caracteristicile tehnico-funcţionale de care au dispus la darea lor în folosinţă. Înainte de efectuarea unei reparaţii, se efectuează revizii tehnice, în scopul stabilirii stării tehnice a utilajelor, a lucrărilor ce urmează a se efectua, a pieselor ce se vor schimba sau ajusta. Revizia tehnică se efectuează de către o comisie de revizie formată din salariaţi ai Serviciului Tehnic. În cazul reviziilor se pot efectua şi unele reglări de piese şi subansamble şi chiar unele reparaţii minore. Aceste reparaţii pot fi:  curente – intervenţii de grad superior reviziilor şi se execută în scopul înlăturării deteriorărilor locale ale capitale - lucrări de volum mare ce se efectuează atunci când activele fixe cu grad avansat de uzură, unor efecte determinate de uzura fizică;  scăzând puterea motoarelor şi capacităţilor de producţie, existând posibilitatea apariţiei avariilor, reducându-se mult precizia de muncă.

24 CAP.3 Contabilitatea imobilizărilor corporale la nivelul Direcţiei de Telecomunicaţii Prahova 3.1 Sistemul de conturi folosit pentru contabilitatea imobilizărilor corporale la Direcţia de Telecomunicaţii Prahova Imobilizările corporale reprezintă bunuri care au o structură materială asupra cărora agenţii economici exercită un drept real fiind elemente de patrimoniu de definesc capacitatea tehnică de producţie şi comercializare care creează venituri în concordanţă cu obiectul de activitate al acestora. Capitalul imobilizat supus amortizării este reflectat în patrimoniul agenţilor economici prin bunurile şi valorile destinate să servească activitatea pe o perioadă mai mare de un an.

24

Contabilitatea Imobilizărilor Corporale

“Considerând ca mulţime de divizat seria conturilor de activ şi fixând drept criteriu al diviziunii natura substanţei”1 de disting două clase de conturi: clasa conturilor de mijloace economice şi clasa conturilor rectificative de activ contra pasiv. Continuând diviziunea în cadrul clasei conturilor de mijloace fixe, luând în considerare stabilitatea formei în cadrul circuitului economic, se disting două subclase:


Subclasa conturilor de substanţă de mijloace economice de inventar; Subclasa conturilor de consumaţiuni de valori.

Luând în considerare legătura de dependenţă între evaluare şi bunul economic evaluat, în cadrul subclasei conturilor de substanţă de mijloace economice de inventar, sunt două grupe şi anume: • • Grupa conturilor de gestionare a mijloacelor; Grupa conturilor de regularizare a evaluării conturile de gestionare a mijloacelor (conturi

rectificative de activ contra pasiv). În cadrul primei grupe se disting în funcţie de materia reflectată, două subgrupe: • • Subgrupa conturilor de gestionare a activelor imobilizate; Subgrupa conturilor de gestionare a activelor circulante.

Astfel în cadrul primei subgrupe se încadrează conturile utilizate pentru reflectarea gestionării bunurilor şi valorilor destinate să servească o perioadă îndelungată în activitatea unităţii patrimoniale, care nu se consumă la prima utilizare. Conturile privind reflectarea în contabilitate a imobilizărilor corporale aparţin acestei subgrupe şi se mai numesc conturi de gestionare a imobilizărilor corporale. În ceea ce priveşte conturile de amortizări şi de provizioane ale imobilizărilor corporale fac parte din grupa conturilor rectificative de activ contra pasiv.

25

Planul de conturi general instituie o serie de structuri de conturi sintetice, pentru contabilizarea operaţiunilor economico-financiare privind imobilizările corporale, pe care le-am prezentat în Tabelul nr.3.1. Se observă că structura de conturi prevăzută de H.G. nr.704/1993 cu modificările ulterioare este concordantă cu actualul Catalog privind clasificarea şi duratele normale de funcţionare a mijloacelor fixe (aprobat prin H.G. nr.964/1998). Pentru aplicarea structurii de conturi instituită prin O.M.F. nr.94/2001 se impune o “reclasificare” a mijloacelor fixe în funcţie de această structură de conturi. Această modificare putea fi făcută de fiecare agent economic care urma să aplice reglementările contabile aprobate de O.M.F. nr.94/2001, dar pentru o metodologie unitară, această rectificare trebuia realizată pe plan reglementar, fie
1

25

Contabilitatea Imobilizărilor Corporale

prin elaborarea unui nou catalog, prin elaborarea unui nou “tablou de conversie” a catalogului în raport cu structura de conturi aprobată prin O.M.F. nr.94/2001. Tabelul nr.3.1 Structura conturilor de imobilizări corporale STRUCTURI DE CONTURI PRIVIND IMOBLIZĂRILE CORPORALE Conform H.G. nr.704/1993 Conform O.M.F.nr.94/2001 211 Terenuri 211 Terenuri şi amenajări de terenuri 2111 Terenuri 2111 Terenuri 2112 Amenajări de terenuri 2112 Amenajări de terenuri 212 2121 2122 2123 2124 2125 2126 Mijloace fixe Construcţii Echipamente tehnologice, maşini, utilaje şi instalaţii de lucru Aparate şi instalaţii de măsurare, control şi reglare Mijloace de transport Animale şi plantaţii Mobilier, aparatură birotică, echipamente de protecţie a valorilor umane şi materiale şi alte active corporale 212 213 2131 2132 2133 2134 214 Construcţii Instalaţii tehnice, mijloace de transport, animale şi plantaţii Echipamente tehnologice (maşini utilaje şi instalaţii de lucru) Aparate şi instalaţii de măsurare, control şi reglare Mijloace de transport Animale şi plantaţii Mobilier, aparatură birotică, echipamente de protecţie a valorilor umane şi materiale şi alte active corporale Imobilizări corporale în curs Amenajări de terenuri şi construcţii Instalaţii tehnice şi maşini Alte imobilizări corporale Avansuri acordate pentru imobilizări corporale Avansuri acordate pentru terenuri şi construcţii Avansuri acordate pentru instalaţii tehnice şi maşini Avansuri acordate pentru alte imobilizări corporale Amortizări privind imobilizările corporale Amortizarea amenajărilor de terenuri Amortizarea construcţiilor Amortizarea instalaţiilor, mijloacelor de transport, animalelor şi plantaţiilor Amortizarea altor imobilizări
26

231

Imobilizări corporale în curs

231 2311 2312 2313 232 2321 2322 2323

280 2810 2811 2812 2813 2814

Amortizări Amortizarea terenurilor Amortizarea construcţiilor Amortizarea echipamentelor tehnologice Amortizarea aparatelor şi instalaţiilor de măsurare, control şi reglare Amortizarea mijloacelor de

281 2811 2812 2813 2814

la costul de achiziţie sau valoarea de aport. mijloacelor de transport. reprezentând valoarea terenurilor din gestiunea agenţilor economici. Evidenţa contabilă a terenurilor se realizează cu ajutorul contului 211 “Terenuri” – cont sintetic de gradul I.1 Funcţia contului 211 “Terenuri” ¬ Soldul contului este un sold final debitor.1. ¬ după funcţia contabilă este un cont de activ. precum şi alte criterii.Contabilitatea Imobilizărilor Corporale 2815 2816 transport Amortizarea animalelor şi plantaţiilor Amortizarea mobilierului. aparaturii birotice. pe cele două mari categorii. respectiv: terenuri şi amenajări de terenuri.1 Funcţionarea conturilor de terenuri şi amenajări de terenuri Terenurile se înregistrează în contabilitate la intrarea în patrimoniu. ¬ funcţia acestui cont poate fi urmărită în figura nr. animalelor şi plantaţiilor Provizioane pentru deprecierea altor imobilizări corporale 3. la valoarea stabilită potrivit legii. 27 . de utilitate. echipamentelor de protecţie a valorilor uane şi materiale şi alte active corporale Provizioane Provizioane pentru activelor corporale 291 deprecierea 2911 2912 2913 2914 corporale 290 291 Provizioane pentru deprecierea imobilizărilor corporale Provizioane pentru deprecierea terenurilor şi amenajărilor de terenuri Provizioane pentru deprecierea construcţiilor Provizioane pentru deprecierea instalaţiilor. Contul 211 “Terenuri” se dezvoltă în două conturi sintetice de gradul II. care ţin evidenţa 27 • • 2111 “Terenuri” 2112 “Amenajări de terenuri” terenurilor. după caz.3. Contul 211 “Terenuri” ¬ după conţinutul economic este un cont de imobilizări corporale. suprafaţa şi amplasarea acestora. în funcţie de clasele de fertilitate.

1. Funcţia contului 2112 “Amenajări de terenuri”. amenajările de terenuri reprezintă investiţii efectuate asupra terenurilor şi ca atare. Spre deosebire de terenurile propriu-zise.Contabilitatea Imobilizărilor Corporale D 2111 “Terenuri” 404 6583 C Valoarea terenurilor achiziţionate de la terţi Valoarea terenurilor vândute 456 456 Valoarea terenurilor aportate la capitalul social Valoarea terenurilor retrase de acţionari sau asociaţi din capitalul social 131 Valoarea terenurilor primite cu titlu gratuit Figura nr. reprezentând costul efectiv al amenajărilor de terenuri . existente.3.2. ¬ ¬ după funcţia contabilă este un cont de activ.3. 28 ¬ Soldul contului este un sold final debitor. sunt supuse procesului de amortizare. funcţia acestui cont poate fi urmărită în figura nr. Funcţia contului 2111 “Terenuri” 28 Contul 2112 “Amenajări de terenuri” ¬ după conţinutul economic este un cont de imobilizări corporale.

2001. contabilitatea sintetică a imobilizărilor corporale se realizează cu ajutorul următoarelor conturi de gradul I şi II: − − − 212 “Construcţii” 213 “Instalaţii tehnice.Contabilitatea Imobilizărilor Corporale D 2112 “Amenajări de terenuri” 2811 C 404 Valoarea amenajărilor executate de terţi Valoarea amortizată a amenajărilor scoase din gestiune 231 6583 Valoarea amenajărilor executate cu forţe proprii considerate anterior producţie în curs de execuţie Valoarea neamortizată a amenajărilor scoase din funcţiune 722 Valoarea amenajărilor recepţionate Figura nr.3. nr.1. utilaje şi instalaţii de lucru)” 29 .2 Funcţia contului 2122 “Amenajări de terenuri” 29 3. mijloace de transport.94/29.F.M. aprobat prin O. animale şi plantaţii” 2131 “Echipamente tehnologice (maşini.2 Funcţionarea conturilor de gestiune a imobilizărilor corporale În conformitate cu noul Plan de conturi general.01.

30 D Conturile de gestiune a imobilizărilor corporale C 404 281 Valoarea imobilizărilor corporale achiziţionate de la furnizorii Valoarea amortizată a imobilizărilor corporale scoase din gestiune 30 . ¬ funcţia acestor conturi poate fi urmărită în Figura nr. echipamente de protecţie a valorilor umane şi materiale şi alte active corporale” Conturile de gestiune a imobilizărilor corporale ¬ după funcţia contabilă sunt conturi de activ.Contabilitatea Imobilizărilor Corporale − − − − 2132 “Aparate şi instalaţii de măsurare.3 Funcţia conturilor de gestiune a imobilizărilor corporale ¬ Soldul conturilor sunt solduri finale debitoare şi reprezintă valoarea imobilizărilor corporale existente.3. aparatură birotică. control şi reglare” 2133 “Mijloace de transport” 2134 “Animale şi plantaţii” 214 “Mobilier.

6811 Restituirea imobilizărilor corporale către locator sau proprietar. prin retragerea de capital 446 231 Taxe vamale aferente imobilizărilor Imobilizări corporale corporale din import realizate cu forţe proprii. pentru investiţiile la imobilizările luate cu chirie. aflate anterior în curs de execuţie 447 131 Comisioane vamale aferente imobilizărilor Valoarea imobilizărilor corporale din import corporale primite cu titlu gratuit 471.Contabilitatea Imobilizărilor Corporale 456 6583 Valoarea imobilizărilor corporale aportate la capitalul social Valoarea neamortizată a imobilizărilor corporale scoase din gestiune 722 456 Imobilizări corporale realizate din producţie proprie. concesiune 31 105 167 Diferenţe din Intrarea imobilizărilor reevaluarea corporale în urma imobilizărilor încheierii unor contracte corporale de leasing 31 . recepţionate Restituirea imobilizărilor corporale către acţionarii sau asociaţi.

efectuate în regie proprie sau în antrepriză.1.3 Funcţia conturilor de imobilizări corporale 3. cont sintetic de gradul I care se poate dezvolta în conturi analitice. care se efectuează la costul de producţie. respectiv costul de producţie sau costul de achiziţie al investiţiilor corporale aflate în curs de execuţie se realizează cu ajutorul contului de imobilizări corporale în curs de execuţie: − − − 231 “Imobilizări corporale în curs” . pe tipuri 2311 “Amenajări de terenuri şi construcţii” 2312 “Instalaţii tehnice şi maşini” 2313 “Alte imobilizări corporale”. 32 .Contabilitatea Imobilizărilor Corporale Figura nr. reprezentând preţul de deviz al investiţiei.3. respectiv costul de achiziţie.3 Funcţionarea conturilor de imobilizări corporale în curs de execuţie Imobilizările corporale în curs de execuţie reprezintă investiţii neterminate. 32 Evidenţa contabilă a imobilizărilor corporale în curs.

Contabilitatea Imobilizărilor Corporale Un alt cont de evidenţă a imobilizărilor corporale este contul sintetic de gradul I .213. ¬ funcţia contului poate fi urmărită în Figura nr.232 “Avansuri acordate pentru imobilizările corporale”.4 Funcţia contului 231 “Imobilizări corporale în curs” ¬ Soldul contului este un sold final debitor reprezentând valoarea imobilizărilor corporale aflate în curs de execuţie.3. care se dezvoltă pe următoarele conturi sintetice de gradul II: − − − 2321 “Avansuri acordate pentru terenuri şi construcţii” 2322 “Avansuri acordate pentru instalaţii tehnice şi maşini” 2323 “Avansuri acordate pentru alte imobilizări corporale”. Contul 231 “Imobilizări corporale în curs” ¬ după conţinutul economic este un cont de active imobilizate.214 33 Valoarea imobilizărilor corporale în curs aportate la capitalul social Valoarea imobilizărilor corporale recepţionate 231 “Imobilizări corporale în curs” 722 Valoarea imobilizărilor corporale în curs realizate în regie proprie 33 . ¬ după funcţia contabilă este un cont de activ. D C 404 Valoarea imobilizărilor corporale în curs aportate la capitalul social 2112 Valoarea imobilizărilor corporale recepţionate de natura investiţiilor privind amenajările de terenuri 456 212.

¬ după funcţia contabilă este un cont de activ.5 Funcţia contului 232 “Avansuri acordate pentru imobilizări corporale” 34 ¬ Soldul contului este un sold final debitor reprezentând valoarea avansurilor acordate furnizorilor de imobilizărilor corporale aflate în curs de execuţie.4 Funcţia contului 231 “Imobilizări corporale în curs” Contul 232 “Avansuri acordate pentru imobilizări corporale” ¬ după conţinutul economic este un cont de active imobilizate. ¬ funcţia contului poate fi urmărită în Figura nr. 5311 404 Avansurile acordate furnizorilor de imobilizări Valoarea avansurilor decontate furnizorilor de imobilizări 34 .3. D C 232 “Avansuri acordate pentru imobilizări corporale” 5121.3.Contabilitatea Imobilizărilor Corporale Figura nr.

1.3. utilizate în operaţii de “Amortizări participaţie transferată privind imobilizările conform contractelor 4581 35 281 corporale” 105 Diferenţe din amortizarea aferentă imobilizărilor reevaluate 35 . animalelor şi plantaţiilor” 2814 “Amortizarea altor imobilizări corporale”.6 corporale cedate 2112 ¬ după conţinutul economic este un cont rectificativ al valorii imobilizărilor corporale. 213. Valoarea amortizării imobilizărilor corporale.4 Funcţionarea conturilor de amortizări privind imobilizările corporale C Evidenţa contabilă a amortizării imobilizărilor corporale se realizează cu ajutorul contului 281 “Amortizări privind imobilizările corporale”. ¬ Soldul contului este un sold final creditor. amenajărilor de terenuri vândute sau ¬ funcţia contului poate fi urmărită în scoase din activ Amortizarea aferentă Cheltuielile aferente amortizării imobilizărilor Funcţia Figura nr. reprezentând amortizarea aferentă imobilizărilor corporale existente la unitatea patrimonială. 6583 Contul 281 “Amortizări privind imobilizările corporale” ¬ după funcţia contabilă este un cont de pasiv. cont sintetic de gradul I.Contabilitatea Imobilizărilor Corporale Figura nr. 214 6811 Amortizarea aferentă Cheltuielile de imobilizărilor amenajărilor de terenuri” aferente exploatare 2811 “Amortizarea corporale vândute sau amortizării 2812 “Amortizarea construcţiilor” imobilizărilor corporale scoase din activ 2813 “Amortizarea instalaţiilor. contului 281 “Amortizări privind imobilizările corporale”.3.5 Funcţia contului 232 “Avansuri acordate pentru imobilizări corporale” 3. care se dezvoltă în următoarele conturi sintetice de gradul II: − − − − D 212. mijloacelor de transport.

şi animalelor şi plantaţiilor.3. astfel: 36 .6 Funcţia contului 281 “Amortizări privind imobilizările corporale” 36 3. amenajărilor de terenuri.1. cont sintetic de gradul I. precum şi a altor imobilizări corporale.5 Funcţionarea conturilor de provizioane pentru deprecierea imobilizărilor corporale Provizioanele pentru deprecierea imobilizărilor corporale se constituie pentru deprecierea reversibilă a terenurilor. mijloacelor de transport. care se poate dezvolta pe conturi sintetice de gradul II. construcţiilor. Evidenţa contabilă a provizioanelor pentru deprecierea imobilizărilor corporale se realizează cu ajutorul contului 291 “Provizioane pentru deprecierea imobilizărilor corporale”. instalaţiilor tehnice.Contabilitatea Imobilizărilor Corporale Figura nr.

Prin închiriere. Creşterea valorii contabile prin modernizări şi investiţii. Dintre aceste căi de intrare a imobilizărilor corporale. ¬ după funcţia contabilă este un cont de pasiv. 37 • Modificări ale mijloacelor fixe ce au loc cu ocazia reevaluării. sponsorizare). mijloacelor de transport. prin construcţie în regie proprie.Contabilitatea Imobilizărilor Corporale − − − 2911 “Provizioane pentru deprecierea terenurilor şi amenajărilor de terenuri” 2912 “Provizioane pentru deprecierea construcţiilor” 2913 “Provizioane pentru deprecierea instalaţiilor. plantaţiilor” − Contul 291 “Provizioane pentru deprecierea imobilizărilor corporale” ¬ după conţinutul economic este un cont rectificativ al valorii de înregistrare a imobilizărilor corporale. ¬ funcţia contului poate fi urmărită cu ajutorul figurii nr.3. animalelor şi 2914 “Provizioane pentru deprecierea altor imobilizări corporale”. Mijloace fixe de natura obiectelor de inventar. la Direcţia de Telecomunicaţii Prahova se practică intrarea prin achiziţie de la furnizori. 3. 37 . reflectând valoarea provizioanelor aferente imobilizărilor corporale.7 Funcţia contului 291 “Provizioane pentru deprecierea imobilizărilor corporale” ¬ Soldul contului este un sold creditor. şi prin închirieri. Primite cu titlu gratuit (prin donaţie. Prin aport la capitalul social. primite cu titlul gratuit-prin donaţie. incluzând şi contractele de leasing. creşterea valorii contabile prin modernizări şi investiţii. Prin construcţie în regie proprie.2 Contabilitatea intrărilor de imobilizări corporale Căile de intrare a imobilizărilor corporale în cadrul unei unităţi sunt următoarele: • • • • • • • Prin achiziţie de la furnizori.

Intrarea unui teren prin aport în natură pe baza Procesului Verbal de Recepţie. cumpărări. înregistrat la valoarea de aport de 10. în sensul exceptării de la plată.500 lei. supus aprobării Adunării Generale a Asociaţilor şi Consiliului de Adiministraţie În situaţia în care creşterea de capital este realizată prin aport în natură sunt evaluate la preţul de emisiune. Aportul în natură este supus evaluării de un expert tehnic. De asemenea. conform cu statutul şi contractul” 1 de societate. Statutul societăţii (la înfiinţare).Contabilitatea Imobilizărilor Corporale 3. Un acţionar aduce ca aport în natură un utilaj evaluat de comisia tehnică de expertiză la o valoare de 5800lei. atunci când nu există documente pentru aport în natură la capitalul social.2. orice creştere sau micşorare de capital social trebuie înregistrată la Registrul Comerţului prin Cererea de menţiune. primiri cu titlu gratuit. Cererea de menţiune atunci când se majorează capitalul social. preţ apropiat de valoarea contabilă a acţiunii. 1 38 . Facilităţile vamale şi fiscale privind importurile. sunt în vigoare în condiţiile prevăzute de lege. valoarea nominală a acţiunii este de 13 lei. Declaraţia de subscriere.Societatea emite 500 acţiuni. Sub aspect juridic. Documentele pe baza cărora se înregistrează în contabilitate aportul în natură sunt Contractul de societate.. 2. fuziunii etc. 38 Operaţii: 1. Înregistrarea în contabilitate se realizează în baza raportului întocmit de comisia de evaluare şi supus aprobării Consiliului de Administraţie. înregistrarea acestuia în contabilitate se face numai în urma unei expertize tehnice de specialitate şi a aprobării Consiliului de Administraţie în urma expertizei. rezultatele evaluăriifiind consemnate într-un Proces verbal de recepţie. Expertiza tehnică. construcţii în regie proprie de mijloace fixe şi terenuri Mijloacele fixe ca aport în natură se înregistrează în contabilitate la valoarea de intrare. intrate în patrimoniu cu ocazia asocierii.1 Aporturi. Această valoare este asimilată cu “valoarea de aport sau de utilitate acceptată de părţi pentru mijloace fixe. Diferenţa dintre valoarea de emisiune şi valoarea nominală a acţiunilor cesionate este înregistrată ca primă de aport. de bunuri mobile corporale şi/sau necorporale care constituie aport în natură la capitalul social sau reprezintă contribuţie la o asociaţie în participaţie asociaţie familială.

Contabilitatea Imobilizărilor Corporale Acţionarul care a depus capitalul social în valută primeşte 450 de acţiuni cu valoarea nominală de 13lei pe acţiune. 1. data amortizării complete (anul şi luna) durata de serviciu normată şi norma de amortizare procentuală. data dării în folosinţă. gradul de clasificare. Procesul Verbal de Recepţie. Direcţia de Telecomunicaţii Prahova REGISTRU JURNAL Nr.02. Operaţii: 39 . Data Crt 1 2 1.02. Se întocmeşte. iar pentru evidenţa analitică Fişa Mijlocului Fix. anul. 2002 Raportul Comisiei de Evaluare Subscrierea de capital social ca aport în natură Depunerea efectivă a aportului Concomitent. care cuprinde categoria. Acţiunile ce reprezintă aporturi în natură trebuie acoperite integral. capitalul subscris nevărsat devine capital subscris vărsat 2. 1. capitalul subscris nevărsat devine capital subscris vărsat Simbol conturi Debit Credit 5 6 456 2111 1011 1011 456 1012 Sume Debit 7 10500 10500 10500 Credit 8 10500 10500 10500 456 % 1011 1014 456 5850 % 5800 50 5850 2131 5850 1011 1012 5800 5800 39 Pentru imobilizările achiziţionate cu cu titlul oneros. 2002 Document 3 Proces Verbal de Recepţie Explicaţii 4 Intrarea unui teren prin aport în natură Concomitent. care precizează toate elementele de detaliu privind costul de achiziţie al mijlocului fix. documentul justificativ este Factura fiscală. luna.

Societatea achiziţionează de la S..02.Contabilitatea Imobilizărilor Corporale 3.raţional” de costul de fabricaţie al imobilizărilor. consumate. evaluate prin însumarea tuturor cheltuielilor ocazionate de realizarea lor. potrivit standardelor internaţionale Asimilate mijloacelor fixe.0279432/10. 40 Operaţii: 8. Societatea colectează cheltuieli pentru investiţii în curs.02 2002 Factura nr.01) 1500 lei 3500 lei 40 . Costul efectiv cuprinde totalitatea cheltuielilor de achiziţie cu materii prime şi materiale.2010. Mijloacele fixe produse de societate se evaluează la costul efectiv de producţie. conform Facturii nr. conform documentelor din luna ianuarie 2010 − − Cheltuieli privind materiile prime şi materialele (1.INTE S. 10. la cursul valutar de schimb în vigoare la data efectuării lor. 3.01) Cheltuieli privind remuneraţiile datorate (15. Costul efectiv de producţie al imobilizărilor corporale include şi cheltuielile financiare cu condiţia ca dobânzile aferente împrumuturilor pentru finanţarea investiţiei să fie aferente perioadei de execuţie. 2002 Achiziţionarea a două instalaţii de măsurare % 2132 4426 404 % 15000 2850 17850 Achiziţiile de mijloace fixe în devize se înregistrează în contabilitate atât în moneda străină cât şi în lei. supuse amortizării sunt capacităţile puse în funcţiune parţial. două instalaţii de măsurare în valoare de 7500 lei/ buc. cheltuielile directe şi cele indirecte determinate .L.C. privind Costul îndatoririi. pentru care nu s-au întocmit formele de înregistrare a mijloacelor fixe şi vor fi cuprinse în grupa ce urmează înregistrarea lor ca mijloace fixe.R.027943 2/10.02. Documentele pe baza cărora mijloacele fixe din producţie proprie se înregistrează în contabilitate sunt Bonul de Predare şi Procesul Verbal de Recepţie.

666/lună (5900 x100/12) (s-a considerat că investiţia este cumulul costurilor pe luna ianuarie 2010). 2002 Stat de Salarii Factura nr 153554 641 628 421 401 3500 600 3500 600 635 446 300 300 9 25. 2002 16. Înregistrările lunare se fac după natura cheltuielilor ca în luna ianuarie. 10. 1. În lunile următoare.1 722 5900 5900 41 . Totalul cheltuielilor au o valoare fr 159. La 25.01. Amortizarea investiţiei fără forme de înregistrare la mijloace fixe este de 49166.01. Se înregistrează astfel investiţia terminată şi trcută în categoria mijloacelor fixe (în contabilitatea sintetică).01.23 Investiţia în curs se înregistrează la valoarea cumulată a tuturor cheltuielilor efectuate pentru investiţie 2311. Amortizarea cumulată la terminarea investiţiei este de 800.2010 investiţia în curs se înregistrează la valoarea cumulată a tuturor cheltuielilor efectuate pentru investiţie.Contabilitatea Imobilizărilor Corporale − − Alte cheltuieli cu serviciile executate de terţi (16. taxe şi vărsăminte asimilate (17.01.00 lei. 2002 Bon de Consum Cheltuieli cu materii prime şi materiale consumabile Cheltuieli cu salariile Alte cheltuieli cu serviciile executate de terţi Cheltuieli cu impozite şi taxe 601 301 1500 1500 15. 8.01) 600 lei 300lei 9. 11.01 2002 17.01. cumulul cheltuielilor cu investiţiile în curs au o valoare de 10000. 2002 Notă conabilă nr.01) Alte cheltuieli cu impozite.

01. cu titlul gratuit sau prin subvenţie de stat. În ceea ce priveşte TVA. TVA este deductibilă la darea în folosinţă atunci când finanţarea este proprie sau de la stat. are la bază valoarea actuală estimată la înscrierea lor în activ.66 11. supusă aprobării Consiliului de Administraţie. “Din punct de vedere fiscal.1 2311. ţinând seama de valoarea justă a mijloacelor fixe cu caracteristici tehnice similare.1Fără forme de înregistrare la mijloace fixe 10.1 281 19500 49166. Societatea înregistrează angajamentul statului de a-i acorda o subvenţie de 2000lei pentru finanţarea parţială a unei achiziţii şi punerii funcţiune a unui utilaj la data de 17. 42 Operaţii: 12. sau apropiate pentru mijloace fixe deţinute cu titlul gratuit. subvenţiile ca şi activele imobilizate intrate prin donaţii sau cu titlu gratuit sunt exonerate atunci când sunt destinate reglării unei investiţii determinate.1 49166.23 Amortizarea investiţiei fără forme de înregistrare la mijloace fixe Înregistrarea investiţiei terminate şi trecute la categoria mijloace fixe (pentru contabilitatea sintetică) 6811 281. 1 43 42 .02.Contabilitatea Imobilizărilor Corporale Analitic 2311. 2112 281.2010. sunt supuse impozitării imediat sau pot fi eşalonate pe mai multe exerciţii”1. 25.66 Intrarea în contabilitate a imobilizărilor corporale primite cu titlul gratuit sau din donaţii se face pe baza Procesului Verbal de Recepţie. 2002 Notă contabilă nr.66 19500 49166. Subvenţiile în care impozitarea poate fi eşalonată sunt specifice celor acordate pentru echipamente amortizabile respectiv. activele imobilizate necorporale şi corporale. de utilitatea şi locul unde se află. imobilizările provenite din donaţii.66 49166. Expertiza tehnică.

17.25 6811 2813 108.7193480 /10. 2002 16. 2002 15. Durata normală de funcţionare a mijlocului fix este de 5 ani şi amortizarea lui se face liniar. 2002 Nota contabilă nr. La 17.2010).03.2010 se înregistrează primirea efectivă a subvenţiei de 2000 în cadrul contului bancar. 15.2010 conform Facturii nr.03.03.33 43 . mai puţin produsele reziduale valorificate) Amortizarea lunară Lunar se trece la venituri partea corespunzătoare 445 131 2000 2000 13. 25.2010 se achită factura furnizorului.03. TVA 19%.03 2010 14. la data de 10. La 15. se obţin produse reziduale valorificate la un preţ de 250 (25.33 108. 2002 445 2000 404 5121 7140 7140 PV de Recepţie 2311 % 2312 722 6500 % 6000 500 17. 2002 Nota Dreptul de a primi contabilă subvenţia de la nr.Cheltuiele de montaj şi cu probele tehnologice se ridică la 7500 lei. 17.03. 7193480 Extras de cont OP12 Se achiziţionează utilajul la cost de achiziţie de 6000 lei Primirea efectivă a subvenţiei în contul bancar Se achită factura furnizorului Se recepţionează utilajul la mijloace fixe (la care se adaugă valoarea cheltuielilor de montaj.Contabilitatea Imobilizărilor Corporale 13. Se achiziţionează utilajul. În urma probelor tehnologice.03. 12. la cost de achiziţie de 6000.03. 15. 16.03.15 stat Factura nr.03. 17.02. 25. 2002 % 2312 4426 5121 404 % 6000 1140 2000 7140 14. 10.

Ca exemple pot fi: creşterea duratei de serviciu normală a mijloacelor fixe. sporirea capacităţii de producţie. 19. 732004/20. 20.Contabilitatea Imobilizărilor Corporale pentru subvenţia pentru investiţii Dintre operaţiile particulare de intrare a mijloacelor fixe sunt: a) Creşterea valorii contabile a imobilizărilor corporale prin adăugarea de accesorii care schimbă parametri tehnici iniţiali.03. o ameliorare substanţială a calităţii producţiei sau diminuarea cheltuielilor de exploatare. 22. PV de Recepţie Accesoriile se 2132 încorporează la valoarea mijlocului fix 301 700 b)Creşterea valorii contabile a mijloacelor fixe prin modernizare. 2002 20. 2002 Factura nr. mărind-o în mod corespunzător.”1 Operaţii: 18. 44 20. Accesoriile achiziţionate se încorporează în valoarea mijlocului fix. 18. Cheltuielile care îmbunătăţesc performanţele mijloacelor fixe faţă de parametri funcţionali stabiliţi iniţial şi care asigură obţinerea de venituri suplimentare faţă de cele realizate ci mijloacele iniţiale pot fi incluse în valoarea contabilă de intrare.03. aparate de măsură şi control ori alte părţi componente.03. În această situaţie se află “creşterea valorii mijloacelor fixe prin adăugarea de accesorii.214390/22. Se achiziţionează accesorii de la SC PRODUCT SA conform Facturii nr.2010.2010 în valoare de 700 lei .03. Operaţii: 20. 2002 F732004 Achiziţionarea de accesorii % 301 4426 401 % 700 133 700 833 19.03. 214390 Modernizarea unei instalaţii prin intermediul unei firme % 2131 4426 404 % 1200 228 1428 1 44 .Societatea realizează prin intermediul unei unităţi specializate modernizarea unei instalaţii tehnice în valoare de 1200 lei conform Facturii nr.

În debitul contului se înregistrează pe baza contractelor sau proceselor verbale de închiriere.03.03.2010 cu valoarea de 1800 lei cu chiria de 150lei. Soldul contului arată valoarea mijloacelor fixe luate cu chirie la un moment dat.. 2010. importanţa socială a activităţii pentru desfăşurarea căreia urmează a fi folosit bunul închiriat şi alte elemente de asemenea natură. Mijloacele fixe închiriate se amortizează de către unitatea proprietară.Contabilitatea Imobilizărilor Corporale specializate 3. La baza calculului chiriei se au în vedere elemente ca: valoarea bunului închiriat. care se achită la data de 15. nivelul chiriei pe piaţa internă şi externă pentru bunuri similare.Se ia cu chirie un mijloc fix la 10.Mijloace fixe luate cu chirie.04. Operaţii: 21. Contabilitatea mijloacelor fixe luate cu chirie de la terţi în baza contractului încheiat se ţine cu ajutorul contului în afara bilanţului 8031 . 45 45 . amplasarea pe zone de interes. valoarea de intrare a mijloacelor luate cu chirie. iar în creditul contului valoarea aceloraşi mijloace fixe restituite pe baza proceselor verbale de predare.2. Prin contract se convine asupra clauzelor care să asigure exploatarea bunului închiriat potrivit specificului acestuia. Contractul de Închiriere se încheie între proprietarul bunului şi persoane juridice sau fizice române sau străine.2010 şi la data de 15. dotările de care beneficiază bunul.2 Închirieri de mijloace fixe şi terenuri Mijloacele fixe şi terenurile pot intra în unitate cu chirie în urma semnării Contractului de Închiriere între părţi.

03. “amortizările permit integrarea în costurile de producţie ale întreprinderii a cheltuielilor care reprezintă investiţiile necesare”1.a 10.25 21.3 Amortizarea imobilizărilor corporale şi implicaţiile ei fiscale Standardele de contabilitate internaţională definesc amortizarea ca fiind alocarea valorii amortizabile a unui activ de-a lungul duratei sale de viaţă estimată. se constată deprecierea datorată uzurii.586923 OP nr. economic şi financiar.25 89.Contabilitatea Imobilizărilor Corporale 21. 2002 Contractul de Închiriere nr.04.25 1800 3.18 Primirea mijlocului fix conform PV de Închiriere 8031 - 1800 - 21.b 10.25 89. cu ajutorul amortizărilor.25 - 89.25 89. 2002 15.f 5121 8031 89. 2002 Se înregistrează chiria datorată Se plăteşte chiria Se înregistrează chiria datorată Se plăteşte chiria La terminarea contractului se creditează 8031 cu valoarea mijlocul fix % 612 4426 401 % 612 4426 401 - 401 % 75 14. Din punct de vedere economic. 2002 15. Amortizărilor li se atribuie un triplu rol în plan contabil. 1 46 46 .d 5121 401 89. Din punct de vedere financiar amortizările reprezintă sursa de finanţare pentru reconstituirea activelor fixe.03. Transferul amortizării asupra cheltuielilor exerciţiului are loc în funcţie de durata economică de utilizare a activului imobilizat.c 21.718 PV de Închiriere Factura nr. Din punct de vedere contabil.04. timpului şi schimbărilor tehnice pe care le suferă cea mai mare parte a imobilizărilor.25 21. 2002 15.e 21.12 Factura nr557987 OP nr.03.25 % 75 14.

Valoarea contabilă sau de intrare reprezentată de costul de achiziţie. De exemplu în SUA sunt fixate durate legale de amortizare inferioare duratei de utilizare a imobilizărilor amortizabile. Privită în timp.Contabilitatea Imobilizărilor Corporale Amortizarea corespunzătoare perioadei contabile se scade în mod direct sau indirect. se face prin întocmirea unui tablou previzional numit Plan de amortizare care trebuie să cuprindă pentru fiecare imobilizare în parte valoarea de intrare sau contabilă. Aceasta reprezintă în cele mai multe ţări baza de calcul a amortizării. Există însă şi ţări.). Planul de amortizare poate fi întocmit atunci când sunt cunoscute următoarele trei elemente: 1. în special în cele anglo-saxone (Maria Britanie. Astfel. 47 În România. SUA. − durata de viaţă reglementată de o manieră imperativă. valoarea de înlocuire poate constitui baza de calcul a amortizării imobilizărilor numai la întocmirea bilanţului contabil. în care regulile de întocmire a bilanţului contabil sunt independente de cele privind întocmirea bilanţului fiscal. trecerea eşalonată pe cheltuieli a imobilizărilor corporale. Durata de viaţă a imobilizărilor supuse amortizării este determinată diferit de la ţară la ţară. cazuri în care baza de calcul a amortizării poate fi reprezentată de valoarea de înlocuire a imobilizărilor. Însă. lăsând la latitudinea agentului economic fixarea datelor de amortizare economică. Ea se referă la: − − reducerea valorii mijloacelor fixe ca urmare a uzurii lor. în funcţie de durata lor de utilizare. cu titlu indicativ în limita cărora practicându-se următoarele soluţii: − agenţii economici pot să-şi stabilească propriile durate de folosinţă indiferent de condiţiile concrete de utilizare a activelor patrimoniale imobilizate. 47 . durata de viaţă (utilizare) stabilită de organisme publice. amortizarea aferentă deprecierii anuale şi valoarea netă contabilă la finele fiecărui exerciţiu. Belgia etc. duratele de amortizare se stabilesc de către Guvern şi se revizuiesc la 5 ani. 2. costul de producţie sau valoarea de utilitate. Se practică în Franţa şi în alte ţări ale Europei occidentale continentale. din profitul sau pierderea înregistrate în perioada respectivă. Eşalonarea includerii pe cheltuieli a imobilizărilor corporale pe întreaga lor durată de utilizare. în condiţiile în care acesta nu are nici o incidenţă asupra rezultatului impozabil. amortizarea constituie procesul de repartiţie a costului de achiziţie (valoarea contabilă) a imobilizărilor pe mai multe exerciţii. iar în Japonia sunt fixate imperativ duratele de amortizare fiscale.

În România.durata de viaţă utilă este fie perioada pe parcursul căreia se estimează că întreprinderea va utiliza activul supus amortizării sau numărul unităţilor produse sau a unor unităţi similare ce se estimează că vor fi obţinute de întreprindere prin folosirea activului respectiv”2. agentul economic care imobilizează capital în active corporale supuse deprecierii prin utilizare în timp vor calcula.Contabilitatea Imobilizărilor Corporale Standardul Internaţional de Contabilitate nr. IAS16 precizează: . îmbunătăţirea structurii producţiei. care se consumă treptat. înregistra în contabilitate şi recupera uzura fizică şi morală a acestora pentru refacerea capitalului imobilizat.. petrolului. iar al doilea criteriu este valoarea mare a lor. Standardul Internaţional de Contabilitate nr. au o durată de viaţă limitată. se are în vedere uzura morală ce decurge din schimbările tehnologice. pentru a fi închiriate terţilor sau pentru scopuri administrative”1. expirarea unor contracte de locaţii etc. Durata de utilizare a imobilizărilor poate fi mai mică decât durata fizică de viaţă a imobilizărilor întrucât pe lângă uzura fizică care depinde de condiţiile de utilizare. care în cazul imobilizărilor trebuie să fie superioară unui exerciţiu financiar spre deosebire de stocuri (materii prime. sunt deţinute de o întreprindere pentru a fi utilizate în producţie sau în furnizarea de bunuri şi servicii. reparaţii. Sunt supuse amortizării bunurile şi valorile destinate să servească activitatea pe o perioadă mai mare de un an. cu întreaga lor valoare. gazelor naturale şi altor resurse neregenerabile similare. cu excepţia: − − pădurilor şi celorlalte resurse care se regenerează pe cale naturală. − − 1 2 48 49 48 . costurilor de cercetare şi dezvoltare. Referitor la durata de utilizare a imobilizărilor. cheltuielilor cu exploatarea şi extracţia minereurilor. fondului comercial. cererea pieţii.16 Terenuri şi Mijloace fixe se aplică tuturor activelor supuse amortizării.16 Terenuri şi Mijloace fixe precizează că “activele imobilizate sunt bunurile care îndeplinesc condiţiile: • • • se estimează că sunt folosite pentru mai mult de o perioadă contabilă. numărul de schimburi preconizat. materiale consumabile) care se consumă şi se impută direct în cheltuielile de exploatare. Delimitarea în timp a duratei de utilizare este criteriul convenţional de separare a imobilizărilor de stocuri. modernizări. Pentru delimitarea în general a imobilizărilor de stocuri se are în vedere durata utilizării.

Spre deosebire de terenuri. • investiţiile în vederea valorificării de substanţe minerale utile. de aceea. Plantaţiile tinere şi plantaţiile de protecţie sunt scutite de calculul amortizării până la trecerea pe rod a plantaţiilor tinere şi primii 5 ani pentru plantaţiile de protecţie. • 1 investiţiile efectuate la mijloacele fixe pentru îmbunătăţirea parametrilor tehnici iniţiali. ele se includ în categoria imobilizărilor amortizabile. precum şi terenurile. fiind de natură diferită judecata lor din punct de vedere contabil trebuie făcută diferit. Amortizarea acestora se recuperează în maximum 10 ani. de deschidere a zăcămintelor. lacurile. cărbuni şi alte zăcăminte ce se exploatează la suprafaţă. includerea în cheltuielile efectuate cu investiţia respectivă în activitatea de exploatare (prospecţiuni şi extracţie). iar orice creştere a valorii terenurilor tratată diferit e amortizarea privitoare la clădiri. recuperarea în întregime a cheltuielilor cu profitul realizat ca urmare a utilizării imobilizării (cercetare.”1 Obiectul amortizării este reprezentat de toate imobilizările corporale. inclusiv cele împădurite.. cu excepţiile următoare: mijloace fixe aparţinând proprietăţii publice. Sunt asimilate mijloacelor fixe şi se supun amortizării următoarele: • • investiţiile efectuate la mijloacele fixe (închiriate). capacităţile puse în funcţiune parţial.Contabilitatea Imobilizărilor Corporale Excepţiile menţionate îşi au aplicaţie în reproducerea pe cale naturală (păduri şi alte resurse). . se cuprind în grupa la care urmează. cu aprobarea Consiliului de Administraţie. Terenurile cu a durată de utilizare nelimitată. Cu toate acestea. a se înregistra ca mijloace fixe. La întreprinderile în care terenurile au o durată de utilizare limitată.dezvoltare). La punerea în funcţiune cu ocazia recepţiei finale. la valoarea rezultată prin însumarea cheltuielilor ocazionate de realizarea lor. iazurile care sunt rezultatul unor investiţii. construcţiile de orice fel. precum şi cele pentru realizarea lucrărilor minere subterane. în sensul că terenurile trebuie înregistrate distinct. de regulă. nu se amortizează. bălţile. în practică există anumite întreprinderi care nu consideră construcţiile ca imobilizări amortizabile pe cosiderentul că valoarea acumulată a construcţiilor şi terenurile pe care ele sunt construite nu se diminuează în timp. amortizarea se va determina în funcţie de valoarea finală. iar valoarea neamortizată până la acea dată se va recupera pe durata normală de utilizare rămasă. constituie imobilizări amortizabile. 50 49 . pentru care nu s-au întocmit forme de înregistrare ca mijloace fixe. O asemenea abordare se precizează că trebuie abordată astfel: − − terenurile şi construcţiile sunt două categorii distincte.

pădurile.Contabilitatea Imobilizărilor Corporale Cheltuielile efectuate la mijloacele fixe pentru a fi considerate ca modernizare a acestora trebuie să aibă următoarele efecte: − − să îmbunătăţească efectiv performanţele mijloacelor fixe faţă de parametri funcţionali stabiliţi iniţial. cu caracter general de deservire. destinate apărării. • • • • • • • • prototipuri. animalele care nu au îndeplinit condiţiile pentru a fi trecute la animale adulte. de desecare. la propunerea Agenţiei Naţionale pentru Rezervele Minerale. inclusiv seria zero sau sunt supuse încercărilor în vederea omologării la producător. din afara perimetrelor de exploatare. animale de îngrăşat. sondele situate în gaz. precum şi cele pentru foraj executate pentru exploatări. sculele. care nu modifică parametrii tehnici iniţiali ai mijlocului fix. la echipamentul de protecţie şi de lucru. fie la executarea unei anumite comenzi. prospecţiuni geologice şi geofizice foraje pentru alimentarea cu apă care nu au dat rezultate. capul unor zăcăminte de ţiţei. precum şi sondele de ţiţei şi gaze care nu se dau în producţie. contra inundaţiilor şi înlăturării excesului de umiditate şi anume: diguri şi canale principale. care din motive geologo-tehnice şi economice obiective. precum şi accesoriile de pat. atâta timp cât servesc ca model la executarea producţiei de serie. indiferent de valoarea şi durata de funcţionare normal. precum şi sondele de cercetare geologică care au pus în evidenţă acumulări de hidrocarburi dar. păsările şi coloniile de albine. de regularizare a scurgerii apelor pe 50 . aparatele şi alte subansambluri de mijloace fixe procurate în scopul înlocuirii componentelor uzate cu ocazia reparaţiilor de orice fel. În situaţii justificate. indiferent de valoarea şi durata de utilizare. precum şi lucrările de combatere a eroziunii solului. îmbrăcămintea specială. să asigure obţinerea de venituri suplimentare faţă de cele realizate cu mijloacele fixe iniţiale. mijloacele fixe în cadrul obiectivelor economice trecute în conservare pe o perioadă mai mare de 30 de zile. Nu sunt considerate mijloace fixe şi nu se supun amortizării următoarele: motoarele. investiţiile efectuate pentru realizarea lucrărilor minere. nu pot fi exploatate. lucrările de îmbunătăţiri funciare şi de gospodărire a apelor. construcţiile şi instalaţiile provizorii. agenţii economici sunt scutiţi de calculul amortizării cu avizul teritorial al Ministrului Finanţelor pentru următoarele active circulante: • • • ruinele trecute în conservare sau scoase definitiv din funcţiune. instrumentele şi dispozitivele speciale ce se folosesc fie la fabricarea anumitor produse în serie.

54/aug. apeductele.1 Regimuri de amortizare admise în România În România. potrivit Legii nr. În cadrul Direcţiei de Telecomunicaţii Iaşi se utilizează metoda amortizării liniare temporală. Menţinerea metodelor utilizate pentru calculul amortismentelor în vederea comparării datelor de la un exerciţiu la altul este de asemenea prevăzută şi în legislaţia din România. 3. degresivă. amortizarea liniară îmbracă două forme: a) Amortizarea liniară temporală b) Amortizarea liniara funcţională (nu se practică în România) a) Amortizarea liniară temporală Potrivit amortizării liniare temporale cota de amortizare liniară se calculează prin divizarea lui 100 la numărul de ani a duratei de viaţă (n) a imobilizării .. deoarece . drumurile.Contabilitatea Imobilizărilor Corporale versanţi şi de corectare a torenţiilor destinate apărării terenurilor agricole ori silvice şi obiectivelor social-economice din zona apărată. permite repartizarea uniformă a cheltuielilor cu amortizarea asupra duratei de utilizare a unei imobilizări”1.(2) sau (3) (1) (2) (3) CA = 100 x100 n A = VxCA A= V n 1 51 51 .relaţia nr.3. precum şi celelalte căi de comunicaţii. iar amortizarea anuală poate fi determinată după relaţia nr. în cazul persoanelor juridice fără scop lucrativ. podurile. modificată şi completată prin Ordonanţa nr. Competenţele de aprobare a amortizării liniare şi degresive revin Consiliului de Administraţie al agentului economic respectiv responsabilului cu gestiunea patrimoniului. infrastructura căii ferate. Metodele de amortizare practicate pentru determinarea şi repartizarea cheltuielilor cu amortizarea imobilizărilor pe durata de utilizare a acestora. considerată a fi cea mai apropiată de deprecierea reală a imobilizărilor şi prin urmare.15/1994 privind amortizarea capitalului imobilizat în active corporale şi necorporale.(1). 3. accelerată. cea mai justificată economic. Metoda amortizării liniare sau constante. canalele navigabile. la propunerea organelor menţionate. tunelele de metrou. Utilizarea regimului de amortizare accelerată se aprobă de către organul teritorial al Ministerului Finanţelor. Din punct de vedere al metodologiei de calcul. 1997 unităţile care desfăşoară activităţi cu caracter economic amortizează mijloacele fixe utilizând unul dintre regimurile de amortizare: amortizare liniară.

respectiv de uzura morală.5 dacă durata normală de utilizare a mijlocului fix de amortizare este între 2 şi 5 ani. Anul N 4000 1000 2000 3.15/1994.Contabilitatea Imobilizărilor Corporale Unde: − − − − CA . 52 Aceşti coeficienţi de multiplicare sunt stabiliţi astfel: − 1.cota de amortizare liniară. Anul N 2000 1000 4000 5. tradiţională şi simplă. Exemplu: Un mijloc fix intră în funcţiune cu o valoare de intrare de 50. Anul N 5000 1000 1000 2. Sistemul liniar constituie baza calcul a celorlalte sisteme de amortizare. 52 .3 Planul de amortizare după sistemul liniar Nr. Exerciţiul Valoarea Amortizarea Crt financiar imobilizării la începutul pe an cumulată exerciţiului 1.amortizarea anuală.durata de viaţă a imobilizării. Planul de amortizare după sistemul liniar se poate urmări în tabelul nr.3 CA = 100 x100 = 20 % 5 A = 50. Calculul amortizării are la bază regula fiscală care presupune corectarea ratei liniare cu coeficienţii multiplicativi stabiliţi prin Legea nr.3. cheltuielilor exerciţiului şi a costurilor în timp. Anul N 3000 1000 3000 4.000. Prezintă avantajul că atenuează tendinţa unităţilor patrimoniale de eludare a fiscalităţii.000 x 20% = 10.000. V .000. Amortizarea degresivă permite recuperarea accentuată a amortizării în primii ani de la punere în funcţiune. însă nu ţine seama de influenţa progresului tehnic. A .000lei/an Tabelul 3. n . Anul N 1000 1000 5000 Valoarea netă contabilă 4000 3000 2000 1000 - Amortizarea liniară este clasică.valoarea de intrare sau contabilă a imobilizării supuse amortizării.000lei şi o durată normală de utilizare de 5 ani trebuie să fie amortizat. fiind cea mai folosită datorită uniformităţii.

Regimul de amortizare degresivă se aplică două variante determinate de data de intrare în funcţiune a mijlocului fix. este egală sau mai mică cu/decât amortizarea anuală.000lei. amortizabil pe durata de 5 ani. Amortizarea anuală. cota de amortizare degresivă corespunzătoare”1. încă din primii ani. care la rândul ei poate fi reinvestită. care nu conţine influenţa uzurii morale. Planul de amortizare degresivă varianta AD1 este prezentat în tabelul nr. Un mijloc fix (utilaj) achiziţionat la 1. a celei mai mari părţi de capitaluri imobilizate. pentru că permite recuperarea. Cota de amortizare liniara = 100 x100 = 20 % 5 Durata normală de utilizare este de 5 ani. Aceasta se determină din raportul dintre valoarea rămasă de recuperat şi numărul de ani de funcţionare rămaşi. se calculează prin aplicarea aceleiaşi cote de amortizare degresivă asupra valorii rămase de recuperat până în anul de funcţionare în care amortizarea anuală rezultată.Contabilitatea Imobilizărilor Corporale − − 2. Varianta AD1.2002 a cărui valoare de intrare este de 15.5 dacă durata normală de utilizare a mijlocului fix de amortizare este între 10 şi 20 ani. are acest principiu ca baza de calcul a amortizării anuale. Varianta AD2. Acest regim este specific unei politici de stimulare a investiţiilor.3.01. se calculează aplicând asupra valorii de intrare sau a valorii rămase actualizate a mijlocului fix. “Principiul de bază al amortizării degresive constă în modul diferit de calculare a amortizării anuale faţă de regimul liniar şi anume: amortizarea anuală degresivă pentru primul an de funcţionare.0 dacă durata normală de utilizare a mijlocului fix de amortizare este între 5 şi 10 ani. varianta AD2 permite amortizarea valorii de intrare a mijloacelor fixe într-o perioadă de timp mai mică decât perioada duratei normale de utilizare. iar amortizarea medie anuală liniară va fi obţinută prin raportarea valorii rămase de recuperat la numărul de ani rămaşi. pentru următorii ani.5 astfel: 1 53 53 . 2. în funcţie de care. diferenţa în ani reprezentând influenţa uzurii morale. cota de amortizare liniară se multiplică cu coeficientul 1. Spre deosebire de varianta AD1.3. Din acel an de funcţionare şi până la expirarea duratei de funcţionare se trece la amortizarea liniară. Varianta AD1 – fără influenţa uzurii morale.000. Astfel pentru mijloacele fixe intrate în funcţiune înainte de 31 decembrie 1993 se poate utiliza regimul de amortizare degresivă fără influenţa uzurii normale (AD1) iar pentru mijloacele fixe intrate în funcţiune după 31 decembrie 1993 poate fi folosit regimul de amortizare degresivă cu influenţa uzurii morale (AD2). conţine şi influenţa uzurii morale care acţionează asupra mijloacelor fixe şi reflectă această uzură în calculul amortizării anuale. Exemplu: 1.

3 Plan de amortizare degresivă .varianta AD1 Anul Calculul amortizării anuale 1500 x 30% 1050 x 30% 735 x 30% < 735 : 3 ani 735 : 3 ani 735 : 3 ani Total Valoarea degresivă a amortizării 450 315 245 245 245 1500 Valoarea rămasă 1050 735 490 245 0 - 2009 (I) 2010 (II) 2011 (III) 2012 (IV) 2013 (V) Înregistrarea lunară în contabilitate este: 6811 “Cheltuieli de exploatare privind amortizarea imobilizărilor” 2813 “Amortizarea instalaţiilor. plantaţiilor” Amortizarea lunară aferentă fiecărui an Amortizare lunara = Amortizare a anual ă 12 54 2.3. Planul de amortizare degresivă varianta AD2 este prezentat în tabelul nr. mijloacelor de transport.01.5 = 30 % Unde: − − − CA = cota de amortizare liniară.Contabilitatea Imobilizărilor Corporale Cota de amortizare în regim degresiv = 20 x1. animalelor. Varianta AD2 cu influenţa uzurii morale. D N = 8 ani (durata normală de utilizare) 54 .3. Tabelul nr. Cad1 = cota de amortizare degresivă. Aa = amortizarea anuală.2010 cu o valoare de 3000 lei are o durată normală de utilizare de 8 ani. Un mijloc de transport care a intrat în unitate la data de 1.4.

K= coeficient multiplicare. Rd = Rlxk Unde: − − Rd = rata anuală degresivă.4 Plan de amortizare degresivă – varianta AD2 Anii Valoarea contabilă Amortizare Amortizare cumulată I 3000 750 750 (2002) II 3000 750 1500 (2003) III 3000 750 2250 (2004) IV 3000 750 3000 (2005) V-VIII Nu se mai calculează 55 Valoarea rămasă 2250 1500 750 0 Analizând varianta amortizării degresive ce ţine cont de uzura morală (AD2) se poate desprinde concluzia că recuperarea valorii de intrare este mai rapidă.3. recalculată în funcţie de rata medie de amortizare degresivă. Aceasta permite repartizarea valorii de intrare pe 55 . 100 x 2 = 25% 8 − Rd = Dr = 100 100 = = 4 ani Rd 25 − DI = durata de utilizare în cadrul căreia se realizează amortizarea integrală: D I = D N − DR Tabelul nr. Rl = rata anuală liniară.Contabilitatea Imobilizărilor Corporale D R = durata aferentă regimului liniar.

Prin lipsuri la inventar: − Amortizate parţial – neimputate. Amortizările anuale pentru exerciţiile următoare sunt calculate la valoarea rămasă de amortizat. la propunerea adunării generale a asociaţilor la societăţile comerciale şi. Interesul fiscal al acestui tip de amortizare se manifestă în măsura în care. Amortizate parţial. Vânzare prin licitaţie publică.4. avem o cheltuială foarte importantă cu amortizarea. Deci. Prin aport la capitalul altor întreprinderi. Ieşirea prin dezmembrare cu cheltuieli şi venituri. 3.Contabilitatea Imobilizărilor Corporale o perioadă de timp mai mică decât cea normală cu numărul de ani reprezentând influenţa uzurii morale. 4. 2. Fiscal. iar în următorii ani cheltuielile sunt mult mai mici. această variantă oferă posibilitatea reînnoirii mult mai rapide a mijloacelor fixe. Prin donaţii. Contabilitatea ieşirilor de imobilizări corporale Căile de ieşire a imobilizărilor corporale din patrimoniul unei unităţi sunt: 1. pentru a beneficia de avantajele fiscale ale acestui regim de amortizare. 1 56 56 . după regimul liniar. 5. Vânzare directă. în cheltuielile a unei amortizări anuale de 50% din valoarea de intrare a mijlocului fix respectiv. Amortizarea accelerată constă în includerea în primul an de funcţionare. Prin scoaterea din funcţiune: − − − Amortizate integral. în primul an. prin raportare la numărul de ani de utilizare rămaşi. este preferabil să fie utilizat pentru imobilizări cu o durată de viaţă normală foarte scurtă sau să se renunţe la ele imediat după primul an de funcţionare. Prin cesiune (vânzare): − − 3. “Competenţa de aprobarea utilizării regimului de amortizare accelerată revine Ministerului Finanţelor. respectiv. a consiliului de administraţie la regiile autonome”1.

pe o perioadă de maximum 5 ani sau diminuează capitalurile proprii. Această măsură se aplică atât pentru mijloacele fixe cu valoare de intrare complet amortizată. agenţii economici asigură acoperirea valori amortizate din sumele rezultate în urma valorificării acestora. În momentul ieşirii mijloacelor fixe din patrimoniu prin casare. În urma dezmembrării se recuperează piese de schimb în valoare de 250 lei. cu respectarea dispoziţiilor legale. nedeductibile fiscal. Se înregistrează şi cheltuielile cu dezmembrarea de 150 lei. Casarea mijloacelor fixe se face de către o comisie numită de organul care a aprobat scoaterea din funcţiune. parţial – 1800 lei. cu viza contabilului şef sau a responsabilului cu gestiunea patrimoniului. valoarea de intrare a acestora în patrimoniu poate să nu fie complet recuperată pe calea amortizării.Contabilitatea Imobilizărilor Corporale − − Amortizate parţial – imputate (când fapta nu este penală). Amortizate parţial – imputate (când fapta este de natură penală). 2. cât şi pentru cele cu valoare de intrare rămasă nerecuperată. amortizată patrimoniu de 4000 lei.2010 se casează aparatură birotică complet amortizată având valoarea de intrare în La data de 7. acestea se valorifică prin vânzarea componentelor sau utilizarea lor pentru executarea altor mijloace fixe din unitate. În urma dezmembrării mijloacelor fixe. Mijloacele fixe ies din funcţiune dacă sunt aprobate de Consiliul de Administraţie sau de responsabilul cu gestiunea patrimoniului. fie prin casare. Aprobarea scoaterii din funcţiune este urmată de procedura de valorificare fie prin vânzare (licitaţie. pe cale amortizării a valorii de intrare a mijloacelor fixe scoase din funcţiune. respectiv de responsabilul cu gestiunea patrimoniului.04. 57 REGISTRU JURNAL 57 . Diferenţa rămasă neacoperită se include în cheltuielile excepţionale. în cazul persoanelor juridice fără scop lucrativ. La data de 3. Evaluarea componentelor este realizată de către comisia de casare.2010 se casează o instalaţie de lucru cu valoarea de intrare de 2000 lei.04. Persoanele juridice fără scop lucrativ amortizează numai acele mijloace fixe pe care le folosesc în activităţile desfăşurate în scopul obţinerii de profit pentru care sunt plătitoare de impozit pe profit. Operaţii: 1. În cazul nerecuperării integrale. sau negociere directă. Durata recuperării şi anuităţilor de acoperire a valorii neamortizate se stabilesc de către Consiliul de Administraţie al agentului economic.

04 2002 % 628 4426 401 % 150 28.b 7. 1 1.e Ulterior.04 2002 Nota contabila nr.04 2002 Nota contabila nr.03 2002 Document 3 PV de scoatere din funcţiune Factura nr.5 178. cheltuielile şi veniturile care intervin 58 .04 2002 % 2813 6721 2131 % 1850 150 30 2000 2.636774 Explicaţii 4 Se casează aparatură birotică amortizată integral Se înregistrează cheltuieli ocazionate de casare Se înregistrează piese de schimb recuperate Diferenţa dintre venituri şi cheltuieli Se scoate din evidenţă mijlocul fix Simbol conturi Debit Credit 5 6 2814 214 Sume Debit 7 4000 Credit 8 4000 2.d 7.a 7. Crt. Ca atare.c 7. Data 2 1.5 2.Contabilitatea Imobilizărilor Corporale Nr.32 3014 7728 250 250 2. în 6811 maxim 5 ani conform aprobării AGA sau a Consiliului de Administraţie se înregistrează anual cheltuielile în avans 58 471 30 Câştigurile sau pierderile generate de vânzarea unor imobilizări (care sunt considerate nerentabile) nu fac parte din operaţiile de producţie sau comercializate.43 PV de scoatere din funcţiune 6873 2813 100 100 2.

pentru care amortizarea cumulată era de 432 lei. vor folosi conturile: 6721 “Cheltuieli privind activele cedate” şi 772 “Venituri din operaţii de capital”.b 12. echipamente de protecţie a valorilor umane şi materiale şi alte active corporale de natura obiectelor de inventar” 59 2814. Ele vor rămâne în continuare în evidenţă ca mijloace fixe de natura obiectelor de inventar până la casare sau cesiune. aparatură birotică. Mijloacele fixe care nu au însuşiri comune obiectelor de inventar cum ar fi clădiri.Contabilitatea Imobilizărilor Corporale în acest caz sunt excepţionale şi se înregistrează prin intervenţia conturilor 6583 “Cheltuieli privind activele cedate şi alte operaţii de capital” (cu valoarea rămasă de amortizat) şi 7583 “Venituri vânzarea activelor şi alte operaţii de capital”.2001 privind stabilirea valori de intrare a mijloacelor fixe arată că acest plafon este de 8. TVA 19%.04.04 2002 PV de Descărcarea % 2123 % 2600 scoatere gestiunii 2813 2400 din 6583 200 funcţiune În situaţia în care există mijloace fixe a căror valoare de intrare este inferioară plafonului valoric minim necesar pentru ca un bun să fie considerat mijloc fix (HG nr. Operaţii: 4.2010 care valoarea de intrare de 2600 lei amortizat 2400.a 12. construcţii . 3. reflectate în analitic distincte ale conturilor de gestionarea ale imobilizărilor corporale.04. Analiticele sunt: − 214.1 “Amortizarea altor imobilizări corporale de natura obiectelor de inventar” 59 − . Operaţii: 3.1 “Mobilier. aceste mijloace fixe se scot din evidenţa contului care evidenţiază mijlocul fix şi se trec la obiecte de inventar.04 2002 Factura nr.2009 societatea are un mijloc fix a cărui valoare de intrare a fost de 600 lei.000lei) atunci ele vor fi menţinute în evidenţa contabilă ca mijloace fixe de natura obiectelor de inventar. preţul de vânzare negociat este de 1400 lei.24 din 25.000. La 31. Se vinde un mijloc de transport la data de 12. Bunul va fi trecut la mijloace fixe de natura obiectelor de inventar şi Consiliu de Administraţie decide recuperarea valorii în următoarele 12 luni.172492 Vânzarea efectivă a mijlocului de transport 461 % 7583 4427 1666 % 1400 266 3. mijloace de transport nu vor fi trecute la obiecte de inventar. După ce au fost amortizate integral. Societăţile care nu aplică Planul de conturi general în conformitate cu IAS.04.

analizează şi comunică informaţii financiare relevante.a 31.b CAP.1 214 600 600 281 6811 2814. •rolul vital jucat de subsistemele de contabilitate în generarea informaţiei ce ajută alte subsisteme în luarea de decizii.04 2002 Nota contabilă nr. Sistemul financiar-contabil al Direcţiei de Telecomunicaţii Prahova răspunde de organizarea şi funcţionarea în bune condiţii a contabilităţii valorilor patrimoniale. asigură 1 60 60 .30 Separarea în analiticul distinct al bunului şi amortizării cumulate Amortizarea în fiecare din următoarele 12 luni 214. cheltuielile de producţie sau circulaţia şi calculul conturilor.Contabilitatea Imobilizărilor Corporale 4.1 432 140. clasifică. care vor fi folosite la toate nivelurile decizionale ale conducerii şi controlului activităţilor organizaţiei”1. investite într-o unitate economică. investiţiile.1 2814. Există două aspecte relevante ale sistemelor moderne de afaceri: •importanţa comunicării între subsistemele unităţii înainte de luarea unei anumite decizii. rezultatele financiare.000 4.5 Analiza sistemului informaţional privind gestiunea imobilizărilor corporale la “Direcţia de Telecomunicaţii Prahova” Sistemul informaţional contabil este un subsistem al sistemului informaţional pentru conducere şi este definit ca “un set de resurse umane şi de capital. asigură efectuarea corectă şi la timp a înregistrărilor contabile privind: fondurile fixe şi calculul amortizării acestora. procesează. în vederea colectării şi prelucrării datelor necesare producerii informaţiilor. mijloacele circulante. Un sistem informaţional contabil acumulează. iar un sistem informaţional pentru conducere desfăşoară aceste funcţii pentru toate tipurile de informaţii ce afectează operaţiunile unei unităţi economice.000 432 140.

astfel: • IP . întocmeşte situaţia principalilor indicatori economico-financiari lunari. Sistemul informaţional privind gestiunea de imobilizări corporale este o componentă a sistemului informaţional financiar-contabil. împreună cu instrucţiunile de utilizare. • EVIPAR – produs program de evidenţă a partenerilor pentru operaţiunile reflectate în conturile debitoare/creditoare (clienţi.) – versiunea 2002. oportunitatea şi economicitatea operaţiunilor. precum şi calculul amortizării lor – versiunea 2002. Aplicaţiile informatice folosite de către Direcţia de Telecomunicaţii Prahova. pentru operarea mişcărilor din Registrul de Inventar al imobilizărilor corporale. Versiunile aplicaţiilor sunt puse la dispoziţia sucursalelor şi Administraţiei Centrale de către Direcţia Tehnologia Informaţiei. întocmeşte lunar balanţa de verificare pentru conturile sintetice şi analitice şi urmăreşte concordanţa dintre acestea. potrivit legii. pentru obţinerea balanţei de verificare şi a situaţiei financiare sunt: • CONTEL – produs program de contabilitate generală – versiunea 2002. a rezultatelor inventarierii. operaţie care se defalcă în conformitate cu natura acestor intrări.Contabilitatea Imobilizărilor Corporale respectarea cu stricteţe a prevederilor legale privind integritatea patrimoniului şi ia toate măsurile legale pentru reîntregirea acestuia în cazul în care acesta a fost păgubit. • IMOTEL – produs program pentru evidenţa imobilizărilor corporale şi necorporale. bilanţurile trimestriale şi anuale şi coordonează întocmirea raportului explicativ la acestea. organizează inventarierea periodică a tuturor valorilor patrimoniale. urmăreşte definitivarea. • SALTEL – produs program de evidenţă a personalului şi calculul drepturilor salariale – versiunea 2002. În cadrul aplicaţiei IMOTEL. conturi de trezorerie etc. 61 .intrări de imobilizări corporale prin procurări directe de la furnizori. • STOCTEL – produs program pentru gestiunea stocurilor – versiunea 2002. se definesc următoarele tipuri de operaţii ce definesc aceste mişcări: 61 I – Intrări de imobilizări corporale. Aceasta are obligaţia actualizării aplicaţiilor informatice în funcţie de solicitările Direcţiei Executive Financiare şi a modificărilor prevederilor normelor legale. • C53 (CONCX) – produs program pentru centralizarea tuturor fişierelor cuprinzând balanţele de verificare ale sucursalelor necesare pentru obţinerea Balanţei de Verificare centralizate – versiunea 2002. necesitatea. furnizori. exercită controlul financiar preventiv privind legalitatea.

modificări de valoare de imobilizări corporale ieşite prin transfer la alte sucursale. •MM . E – Ieşiri de imobilizări corporale.modificări de valoare de imobilizări corporale intrate prin transfer de la alte sucursale.modificări de valoare de imobilizări corporale ieşite prin casare. •MD .modificări de valoare de imobilizări corporale intrate prin donaţii sau subvenţii. • CI – modificări de cantitate şi valoare a imobilizărilor corporale intrate prin investiţii centralizate.intrări de imobilizări corporale rezultate din casări. • IT – intrări prin transfer de la alte sucursale. astfel: • EA . • ET . • EV . C – Modificare cantitate (modificări cantitative asupra unei imobilizări corporale cu implicaţii asupra valorii de inventar.intrări de imobilizări corporale constatate plusuri în gestiune. 62 .modificări de valoare de imobilizări corporale constatate plusuri la inventar.intrări de imobilizări corporale prin donaţii sau subvenţii.modificări de valoare de imobilizări corporale intrate prin investiţii centralizate.ieşiri de imobilizări corporale prin vânzare.intrări de imobilizări corporale prin investiţii centralizate. M – Modificare de valoarea de inventar. • EN . •ML . • EL . •MI . • IR .modificări de valoare de imobilizări corporale intrate din dezmembrări.ieşiri de imobilizări corporale prin casare. •MT . •ME .ieşiri de imobilizări corporale de natura obiectelor de inventar.modificări de valoare de imobilizări corporale constatate lipsuri în gestiune la inventariere. dezmembrări. •MV .ieşiri de imobilizări corporale constatate lipsuri în gestiune la inventariere. a valorii amortizate a imobilizării corporale).Contabilitatea Imobilizărilor Corporale • ID . • IC . operaţii care se defalcă în funcţie de 62 natura acestor modificări. astfel: • CP – modificări de cantitate şi valoare a imobilizărilor corporale intrate prin achiziţii directe de la furnizori. operaţie care se defalcă în funcţie de natura acestor ieşiri. • IG . •MC . •MR . pentru operaţii care se defalcă în funcţie de natura acestor modificări: •MP – modificări de valoare de imobilizări corporale intrate prin procurări directe de la furnizori. casări.ieşiri de imobilizări corporale prin transfer către alte sucursale.modificări de valoare de imobilizări corporale ieşite prin vânzări.

• CV – modificări de cantitate şi valoare a imobilizărilor corporale ieşite prin vânzări. • CR – modificări de cantitate şi valoare a imobilizărilor corporale intrate prin casări. • CC – modificări de cantitate şi valoare a imobilizărilor corporale ieşite prin casare. • CT – modificări de cantitate şi valoare a imobilizărilor corporale intrate prin transfer de la alte sucursale. dezmembrări. • CM – modificări de cantitate şi valoare a imobilizărilor corporale constatate lipsuri la inventar.Contabilitatea Imobilizărilor Corporale • CD – modificări de cantitate şi valoare a imobilizărilor corporale intrate din donaţii şi subvenţii. • CL – modificări de cantitate şi valoare a imobilizărilor corporale constatate plusuri la inventariere. trecerea de la o stare la alta a unei imobilizări corporale: • Neamortizate • Nesupuse amortizării • Amortizate integral • Casate neamortizate • Necuprinse în patrimoniu • Conservate 63 Concluzii 63 . • CE – modificări de cantitate şi valoare a imobilizărilor corporale ieşite prin transfer către alte sucursale. S – Modificare stare.

2001 8. Teorii. Bucureşti. Contabilitate financiară. Timişoara. Control financiar. Deva. vol I. înregistrându-se diferente din reevaluare. Budugan D. Epuran M. Boulescu M. Societatea comerciala “Delia” COM SRL a achizitionat prin eforturi propri imobilizarile corporale aflate în gestiune. Editura Economică. “Conturile anuale în societăţile comerciale”. se înregistreaza amortizarea acestora. Iaşi. Iaşi. Contabilitatea financiară în noul sistem contabil. 2000 6. Iaşi. 2001 4.. accelerat sau degresiv. Băbăiţă V.. Contabilitate şi control de gestiune. Tratat de contabilitate. calculata liniar.. Ghiţă M. Bucureşti. Contabilitate financiară II. Bucureşti. Bilanţ contabil. Dumitrean E. Bostan I. Editura A92.. imobilizarile corporale se supun reevaluarilor periodice. BLIOGRAFIE 1.. Imobilizarile corporale sunt unul din elementele “vitale” ale unei întreprinderi. Datorita calitatii ridicate si a eficientei imobilizarilor corporale achizitionate. Grosu C. Imobilizarile corporale reprezinta baza desfasurarii oricarei activitati economice. Iaşi. usureaza procesele economice.. Tratat de contabilitate financiară. Existenta acestora. 2001 64 . Ionaşcu I. 1996 7. 1995 10. Aplicaţii. Pentru a reflecta în contabilitate transmiterea treptata a valorii imobilizarilor asupra produselor si lucrarilor executate. Editura Economică... imobilizarile sufera deprecieri de valoare.. Bucureşti. Iaşi 1999 64 12.Contabilitatea Imobilizărilor Corporale Activele imobilizate corporale reprezinta mijloace economice. vol II. se înregistreaza provizioane de depreciere. concepte. Editura Economică. Feleagă N. si-a sporit foarte mult vânzarile. Daca la sfarsitul anului. Editura Sedcom Libris. Editura Eficient. 1994 9.I. Diaconu A. 1997 3. Chirică L.. vol II. Control financiar. destinate sa serveasca societatii pe durata îndelungata. Editura de Vest. Georgescu I. 1998 11. Editura Intelcredo. Editura Sedcom Libris. cifra de afaceri... ofera spatiul si conditiile necesare desfasurarii activitatii economice. Dumitrean E. standarde. Editura Sedcom Libris. societatea comerciala si-a marit capitalul social. Editura Polirom. Editura Sedcom Libris.. vol. De asemenea. Curs complet de contabilitate şi fiscalitate. Diagnosticul şi evaluarea întreprinderii. Iaşi. 2000 2... deci elemente ale activului patrimonial. Ionaşcu I. Feleagă N. 2000 5... Horomnea E.

65 35.. Conturile anuale şi imaginea fidelă în contabilitatea românească. Editura Intelcredo. Contabilitate generală.G.G.O..54/1997. Stoian A... *** H.nr.1997). 33. Vişan D. Editura Polirom.. Editura Junimea.nr. Horomnea E. Editura Polirom. 1999 17.1998). Analiză economico-financiară.. *** O. Popa Ş.O. Toma C.I.. modificată şi completată prin O. Deva. Bucureşti. Edictura Economică. Oprea D. Contabilitatea cheltuielilor agenţilor economici. Deva. Iaşi.225/30 aug..nr.. 2000 22. Petriş R. Parte I. 2000 14.U. Analiza performanţelor economico financiare ale întreprinderii. Bucureşti 1996 15..G. Stănescu C. Vol. 2001 23.. Iaşi 2001 25.12. *** Legea 15/1994 privind amortizarea capitalului imobilizat în active corporale şi necorporale. Conturile anuale în procesul deciozional. Constanţa 2001 24. Editura Junimea. Pântea P.Contabilitatea Imobilizărilor Corporale 13. Editura Economică. Pătruţ V. Tabără N. Contabilitatea în comerţul exterior. Istrate C.. Eitura Tipo Moldova. Petriş R..12.. Işfănescu A. Editura Fundaţiei Economice “Gheorghe Zane”. Îndrumar practic.1997).1997 privind stimularea investiţiilor directe (M. Iaşi.12. Contabilitatea Întreprinderilor. Işfănescu A. Bucureşti 1996 28. Breviar. *** Ghid practic a Standardelor Internaţionale de Contabilitate.O. Contabilitate financiaă aplicată în 2000.Cuza”. Contabilitatea financiară a întreprinderi. 65 . nr. Editura Intelcredo.01.G.386/30. 1994 18. Tribuna econoomică. Bucureşti 2001 29.. vol I. Analiza şi proietarea sistemelor informaţionale economice.nr. Băicuşi A. Iaşi 2001 26. Fiscalitate şi contabilitate în cadrul firmei. Editura Mărgăritar. II. Editura Economică.. Mironiuc M. Editura Economică. Editura Fundaţiei Chemarea. Scorţescu Gh.54/1997 (M. Iaşi. Cucui N.92/30. Iaşi. Bucureşti 1995 30. 1988 21. Bazele contabilităţii.. *** O. 2000 20. Editura Gorun.15/1994 (M. Iaşi. Universitatea “Al. Iaşi. Editura Fundaţiei “Andrei Şaguna”. 1999 16. Analiza economico-financiară. Iaşi. 1994 27. Stănescu C. *** Stadardele Internaţionale de Contabilitate 2001 31. Bucureşti 2001 32. Amortizarea capitalului. 34. vol I.I.. pentru modificarea şi completarea Legii nr.909/29.. Pop A... Contabilitate şi gestiune fiscală. Managementul contabilităţii româneşti. 1998 19.. Possler L...I.. Lambru Gh.1997 pentru aprobarea normelor metodologice de aplicare a Legii 15/1994.4/8. Băicuşi A.

nr.1998) pentru aprobarea “Normelor metodologice privind determinarea gradului de utilizare a mijloacelor fixe deţinute de agenţii economici.U. cu capital integral de stat.182/1998 stabiind punerea în relaţie a amortizării cu gradul de utilizare a mijloacelor fixe de bază.1999.1999 (M.nr.nr.G. pentru amortizarea capitalului imobilizat în active corporale şi necorporale.09. *** H. Prezenta hotărâre intră în vigoare la data de 1. *** Legea nr.983/29. când se abrogă H.G.54/1997.350 249/15.06. indiferent de forma de organizare.92/1997.O.1999. *** H.01.O.G. Partea I nr.1998 privind reevaluarea clădirilor. *** Norme elaborate de Ministerul Finanţelor cu nr.G.G.G.G.G. pentru agenţii economici din industrie.01.12. cu referire la stimularea investiţiilor directe.1998 (M. 44.1998 pentru aprobarea O.95/18.01.03. aprobaţă prin Legea nr.266/1994. pentru stabilirea valorii amortizării incluse în cheltuielile de exploatare pe anul 1998”. *** Legea 227/4.nr. indiferent de forma de organizare fără obligaţia includerii eşalonate în cheltuielile de exploatare a valorii neamortizate. privind determinarea gradului de utilizare a mijloacelor fixe deţinute de agenţii economici.241/1998 45. 39.G. *** O.nr.O. *** O.01. 66 agenţii economici din domeniul transporturilor. fără obligaţia includerii 66 .12.424/25.1999). privind stimularea investiţiilor directe.32/26.483/16.4/1998.1998.nr.G.nr. pentru eşalonate a valorii neamortizate în cheltuielile excepţionale.12.U. 46.03.G. care sunt în patrimoniu la 30. nr. 37.U. 41.19/28.127/26.92/1997.nr.U. construcţiilor speciale şi terenurilor.40/29. 68 43. din care precizările cele mai semnificative sunt: unităţile pot proceda la reevaluarea clădirilor.U.04.964/23. aprobată şi modificată prin Legea nr.1998) pentru aprobarea clasificaţiei şi a duratelor normale de funcţionarea mijloacelor fixe. *** H.1999 (M.1998).G.G.1.02.Contabilitatea Imobilizărilor Corporale 36. *** H. 38. 40. pentru aprobarea clasificaţiei şi a duratelor normale de funcţionare a mijloacelor fixe.361/24.223/10.02.587/14.520/30.12.O.241/14. *** O. pentru aprobarea O.983/1998.1999) privind facilităţile fiscale suspendate din O.02. *** H.1998 (M. privind modificarea şi completarea Legii 15/1994.12. 42.1999 şi Comisia Naţională pentru Statistică cu nr. *** O. 47.G.09.2001 privind valoarea de intrare a mijloacelor fixe. construcţiilor speciale şi terenurilor.12.1999 pentru modificarea şi completarea H.O.1998 (M.25/29.1999.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful