UNIVERSITATEA SPIRU HARET FACULTATEA CONTABILITATE FINANTE SPECIALIZAREA: CONTABILITATE SI INFORMATICA DE GESTIUNE

CONTABILITATEA SI GESTIUNEA IMOBILIZARILOR CORPORALE LA DIRECTIA DE TELECOMUNICATII PRAHOVA

PROFESOR COORDONATOR; LECTOR UNIVERSITAR DOCTOR ODI MIHAELA ZARNESCU

STUDENT, COLAE ( RADULESCU) VETUTA

CAMPULUNG MUSCEL

Contabilitatea Imobilizărilor Corporale

2010-2011

CUPRINS

CAP. 1 NOŢIUNI GENERALE PRIVIND IMOBILIZĂRILE...................................................................................................3 1.1 SFERA ŞI CONŢINUTUL NOŢIUNII DE IMOBILIZĂRI..................................................................................................................................3 1.2 LOCUL IMOBILIZĂRILOR ÎN GESTIUNEA ÎNTREPRINDERII.........................................................................................................................4 1.3 ACTE NORMATIVE CARE REGLEMENTEAZĂ GESTIUNEA IMOBILIZĂRILOR....................................................................................................6 1.4 PROBLEME SPECIFICE PRIVIND EVALUAREA, REEVALUAREA ŞI AMORTIZAREA IMOBILIZĂRILOR......................................................................8 1.4.1 Principalele momente în care se evaluează imobilizările.................................................................................................8 1.4.2 Reevaluarea imobilizărilor corporale.............................................................................................................................11 1.4.3 Amortizarea activelor imobilizate...................................................................................................................................11 CAP.2 PREZENTAREA “DIRECŢIEI DE TELECOMUNICAŢII PRAHOVA”................................................................15 2.1 SCURT ISTORIC ŞI DESCRIEREA SOCIETĂŢII........................................................................................................................................15 2.2 ORGANIZAREA GESTIUNII IMOBILIZĂRILOR CORPORALE LA NIVELUL......................................................................................................20 DIRECŢIEI DE TELECOMUNICAŢII PRAHOVA...........................................................................................................................................20 CAP.3 CONTABILITATEA IMOBILIZĂRILOR CORPORALE LA NIVELUL DIRECŢIEI DE TELECOMUNICAŢII PRAHOVA.......................................................................................................................................................................................24 3.1 SISTEMUL DE CONTURI FOLOSIT PENTRU CONTABILITATEA IMOBILIZĂRILOR CORPORALE LA DIRECŢIA DE TELECOMUNICAŢII PRAHOVA............24 3.1.1 Funcţionarea conturilor de terenuri şi amenajări de terenuri........................................................................................27 3.1.2 Funcţionarea conturilor de gestiune a imobilizărilor corporale....................................................................................29 3.1.3 Funcţionarea conturilor de imobilizări corporale în curs de execuţie............................................................................32 3.1.4 Funcţionarea conturilor de amortizări privind imobilizările corporale.........................................................................35 3.1.5 Funcţionarea conturilor de provizioane pentru deprecierea imobilizărilor corporale..................................................36 3.2 CONTABILITATEA INTRĂRILOR DE IMOBILIZĂRI CORPORALE.................................................................................................................37 3.2.1 Aporturi, cumpărări, primiri cu titlu gratuit, construcţii în regie proprie de mijloace fixe şi terenuri..........................38 3.2.2 Închirieri de mijloace fixe şi terenuri..............................................................................................................................45 3.3 AMORTIZAREA IMOBILIZĂRILOR CORPORALE ŞI IMPLICAŢIILE EI FISCALE................................................................................................46 3.3.1 Regimuri de amortizare admise în România...................................................................................................................51 3.4. CONTABILITATEA IEŞIRILOR DE IMOBILIZĂRI CORPORALE....................................................................................................................56 CAP.5 ANALIZA SISTEMULUI INFORMAŢIONAL PRIVIND GESTIUNEA IMOBILIZĂRILOR CORPORALE LA.....................................................................................................................................................................................................60 “DIRECŢIA DE TELECOMUNICAŢII PRAHOVA”.............................................................................................................60 BLIOGRAFIE.................................................................................................................................................................................64

2

2

Contabilitatea Imobilizărilor Corporale

Cap. 1 Noţiuni generale privind imobilizările 1.1 Sfera şi conţinutul noţiunii de imobilizări Capitalul agenţilor economici poate fi plasat în bunuri şi valori, adică active care prin natura şi modul în care îşi recuperează valoarea presupun o imobilizare pe timp mai îndelungat al resurselor, sau în stocuri de natura mijloacelor circulante (active mobilizate) a căror recuperare se realizează într-un termen mai scurt, iar o altă parte de capital ia forma mijloacelor băneşti sau a trezoreriei. Pentru acele active care presupun imobilizări de capital, sau alte resurse financiare pe un timp mai îndelungat, contabilitatea trebuie sa le evidenţieze separat prin conturi activitatea economică. Activele imobilizate reprezintă bunurile şi valorile destinate să servească o perioadă îndelungată în activitatea unei unităţi patrimoniale, care nu se consumă la prima utilizare. Suportul tehnico-material caracteristic agenţilor economici cu profil de producţie, dar prezent într-o proporţie sau alta şi în celelalte sectoare ale economiei, o constituie mijloacele sau activele imobilizate. Acestea sunt elementele destinate a servi de o manieră durabilă realizarea obiectului regiei sau societăţii, într-o accepţiune care să ţină seama de existenţa a două categorii de imobilizări:

care să delimiteze diferitele

categorii de imobilizări şi să controleze modul de recuperare, de depreciere şi valorificare a lor, în

Imobilizări profesionale (de exploatare), adică acelea care sunt utilizate (sau destinate a fi utilizate) de agenţii economici pentru producţia de bunuri sau prestarea de servicii; Imobilizări neprofesionale (sau în afara exploatării) ce servesc unor funcţii ale întreprinderii cum ar fi constricţiile de locuit, pentru realizarea funcţiei sociale a întreprinderii, dotările sportive şi culturale, etc. Sub aspectul comportamentului lor economic, dar şi al structurii tehnice şi participativ productive,

contabilitatea ţine seama de următoarele structuri:

Imobilizări corporale (materiale) – formate din bunuri asupra cărora se exercită un drept real, cunoscute în practică prin două categorii fundamentale: mijloace fixe şi terenuri;

3
3

• Imobilizări financiare. de starea tehnică şi gradul de depreciere a acestora. brevete. care în urma finalizării lor devin imobilizări corporale sau necorporale. licenţe. Identificăm astfel: • Imobilizări de natură financiară – cazul imobilizărilor financiare. în curs de execuţie în mai multe exerciţii financiare. fond comercial. avantajele plasării capitalului pe termen lung în titluri şi creanţe imobilizate. Pentru satisfacerea acestei cerinţe. • Imobilizări nefinanciare . de constituire şi de plasare a capitalului.2 Locul imobilizărilor în gestiunea întreprinderii La organizarea contabilităţii activelor imobilizate trebuie să se ţină seama de obiectivele şi factorii de organizare a documentaţiei primare şi a evidenţei operative. Un alt criteriu de clasificare al imobilizărilor. Cunoscând particularităţile de comportament ale imobilizărilor în activitatea desfăşurată de agenţii economici. contribuind direct sau indirect la realizarea profilului unităţii. rezultă că deciziile luate trebuie să fie orientate pe informaţii exacte şi complete privind structura şi diferitele categorii de imobilizări. poate fi natura lor. cu utilizare pe un timp mai lung decât un exerciţiu financiar.Contabilitatea Imobilizărilor Corporale • Imobilizări necorporale (nemateriale). 1. • Imobilizări în curs reprezentând investiţiile neterminate. creanţe ataşate participaţiilor generate de acordarea de împrumuturi întreprinderilor în care creditorul deţine o participaţie. de sistemul de conturi utilizat.cazul imobilizărilor necorporale şi corporale. locaţii. concesiuni. pot fi investite pe termen lung în valori producătoare de venituri financiare. mărci de fabrică. la organizarea contabilităţii activelor imobilizate trebuie avute în vedere următoarele obiective: 4 4 . în procesul de formare a produselor fabricate. care îmbracă forma investiţiilor financiare. Ele pot fi structurate astfel: participaţii (titluri de participare). cercetare-dezvoltare. de obicei excedentele financiare degajate din activitatea unităţii patrimoniale şi care nu sunt absolut necesare operaţiilor sale curente. semnificând mijloace blocate în cheltuieli de constituire a societăţii.

locaţie de gestiune. trebuie etalat în timp şi conectat cu veniturile exerciţiilor financiare în cursul cărora activele imobilizate se folosesc şi se depreciază. • • Asigurarea informaţiilor şi a metodologiei de evaluare a deprecierii în timp a imobilizărilor şi a Stabilirea contribuţiei activelor imobilizate la venituri şi la rezultate. etc. pentru a pune la dispoziţia conducerii informaţiile privind valoarea de intrare. iar cele provenite prin concesiune. este necesar să fie luaţi în considerare şi factorii specifici. respectiv costul istoric. concesionare. şi anume: 5 recuperării valorii prin amortizare şi provizioane. 5 . deprecierea activelor patrimoniale generează două naturi distincte de cheltuieli. financiare) influenţează tipul documentelor primare în care se consemnează operaţiile privind intrarea şi ieşirea din gestiune. închiriere se evidenţiază separat. a existenţei şi mişcării imobilizărilor pe categorii şi feluri. • Modul de depreciere a valorii imobilizărilor influenţează sistemul de amortizare a imobilizărilor corporale şi necorporale şi a provizioanelor constituite în cazul deprecierilor reversibile. a fiecărui obiect de imobilizări şi determinarea valorii lor. • Poziţia activelor imobilizate existente în întreprindere faţă de patrimoniul acesteia influenţează modul de organizare a contabilităţii prin folosirea unor conturi distincte pentru activele proprii ce fac parte din patrimoniu. • Caracteristicile diferitelor categorii de imobilizări (necorporale. pe lângă factorii generali. ceea ce presupune delimitarea pe verigi organizatorice (filiale. ca urmare a gestionării şi La organizarea contabilităţii imobilizărilor. fabrici) şi în cadrul acestora pe categorii şi obiecte de imobilizări. precum şi deprecierea suferită. cum sunt: • Particularităţile organizatorice ale agenţilor economici influenţează structura analitică a imobilizărilor. Din punct de vedere fizic. Datorită faptului că activele imobilizate deservesc de o manieră permanentă activitatea unei entităţi patrimoniale.Contabilitatea Imobilizărilor Corporale • Delimitarea fiecărei categorii. deprecierea reprezintă diminuarea sau pierderea unor calităţi ale produsului faţă de situaţia iniţială. corporale. anterioară trecerii în consum sau utilizare. precum şi deprecierea lor. secţii. valoarea lor de intrare în patrimoniu. modificările survenite în structura şi deprecierea acestora. la timp. • Asigurarea controlului gestionar al imobilizărilor pe toată durata existenţei lor urmărind păstrarea integrităţii prin reflectarea corectă. completă. în special a celor corporale. În contabilitate. valorificării prin cesiune.

nr.G. 5.361/24. O. este specifică doar imobilizărilor ce cad sub incidenţa uzurii fizice şi/sau morale.1 Amortizarea joacă astfel un triplu rol: juridic – de depreciere a unor active patrimoniale.Contabilitatea Imobilizărilor Corporale a) Cheltuieli cu amortizarea activelor patrimoniale care.G.1998) pentru aprobarea “Normelor metodologice privind determinarea gradului de utilizare a mijloacelor fixe deţinute de agenţii economici. de natură conjucturală. respectiv protejării acestora. ca urmare a utilizării.G. provizioanele pentru deprecierea activelor patrimoniale îndeplinesc doar un dublu rol. menţinerii capitalurilor firmelor. pot fi întâlnite la toate categoriile de active patrimoniale. economic – de etalare (eşalonare) în timp a consumului unor valori materiale. H. pentru stabilirea valorii amortizării incluse în cheltuielile de exploatare pe anul 1998”.O. 4.587/14. H. 6 .G.909/29.1997 pentru aprobarea normelor metodologice de aplicare a Legii 15/1994. Legea 15/1994 privind amortizarea capitalului imobilizat în active corporale şi necorporale.1997).09.4/1998.nr.U.nr.4/8.15/1994 (M. a progresului tehnic sau a altor cauze ”.12. Spre deosebire de amortizare.nr. uneori necesitatea. pentru modificarea şi completarea Legii nr. b) Cheltuieli cu provizioanele pentru deprecierea activelor patrimoniale care.O. 3.225/30 aug.O. probabil reversibile.01. financiar – de reînnoire a unor active patrimoniale imobilizate în active patrimoniale amortizabile. 1. şi anume:  Economic – concretizat în regularizări bilanţiere şi transferul rezultatelor (veniturilor şi/sau cheltuielilor) de la un exerciţiu financiar la altul.3 Acte normative care reglementează gestiunea imobilizărilor Principalele acte normative care privesc reglementarea gestiunii activelor imobilizate sunt: 1. ale activelor patrimoniale. Doctrinar.G. sociali. a acţiunii factorilor naturali. în principiu. O. provizioanele sunt echivalentul valoric al deprecierilor. 6 1 .182/1998 stabiind punerea în relaţie a amortizării cu gradul de utilizare a mijloacelor fixe de bază. 2.Spre deosebire de amortizare. modificată şi completată prin O.1998). politici. aprobată prin Legea nr.1998 (M.09.nr. nr. de regulă.54/1997 (M.  Financiar – concretizat în posibilitatea. datorate unor factori economici. ”amortizarea este echivalentul valoric al deprecierii ireversibile a unei imobilizări.54/1997.

privind modificarea şi completarea Legii 15/1994. 11.350 249/15. 9.01.S. 8. subgrupe.O.12.92/1997. H. Grupa 5 – Animale şi plantaţii.40/29.983/29.1998 (M.G. iar pentru unele şi în familii.1998) pentru aprobarea clasificaţiei şi a duratelor normale de funcţionarea mijloacelor fixe.241/14. nr. 7 7 . Valoarea neamortizată integral a activelor corporale scoase din funcţiune nu poate depăşi contravaloarea cotei aparţinând F.Contabilitatea Imobilizărilor Corporale 6. Legea 227/4. echipamente de protecţie a valorilor umane şi materiale şi alte active corporale.12.1999. construcţiilor speciale şi terenurilor. O. din capitalul social al societăţilor comerciale cu capital integral sau parţial de stat.O.483/16. 7.P.964/23. Legea nr.S.19/28. Cu valoarea neamortizată după deducerea sumelor rezultate în urma valorificării activelor scoase din funcţiune. şi anume: • • • • • • Grupa 1 – Construcţii. Mijloacele fixe cuprinse în catalogul din această hotărâre.02. mijloacele fixe amortizabile au fost clasificate în 6 grupe principale.U.15/1994.1998 (M.P.G.nr.G.1999) privind acordarea unor facilităţi agenţilor economici din domeniul transporturilor la scoaterea din funcţiune a mijloacelor fixe uzate fizic sau moral neamortizate integral. 10.nr. Grupa 4 – Mijloace de transport . Până la această dată a fost valabilă o clasificare în care se prevedeau 8 grupe de mijloace fixe.01.12. privind determinarea gradului de utilizare a mijloacelor fixe deţinute de agenţii economici.18 din Legea nr.12. pentru amortizarea capitalului imobilizat în active corporale şi necorporale (prin care a fost abrogat art.520/30.1998 privind reevaluarea clădirilor. care stabilea relaţia cu “gradul de utilizare”). aparatură birotică.-ului din capitalul social al societăţilor comerciale cu capital integral sau parţial de stat.54/1997. se diminuează cota aparţinând F.1999 (M. necesar pentru regularizarea valorii amortizării incluse în cheltuielile de exploatare pe anul 1998. clase şi subclase.O.1. Norme elaborate de Ministerul Finanţelor cu nr.G. Grupa 2 – Echipamente tehnologice (maşini. Grupa 6 – Mobilier. utilaje şi instalaţii de lucru).223/10. control şi reglare.1998).nr.G.1999 şi Comisia Naţională pentru Statistică cu nr.02. pentru aprobarea O.1998 pentru aprobarea O.12. privind stimularea investiţiilor directe. sunt clasificate în general în grupe.12. Grupa 3 – Aparate şi instalaţii de măsurare. H. Astfel.

cu: 1 8 . identificându-se după caz. Acestă derogare de la Legea 15/1994.000 se înregistrează la mijloace fixe de natura obiectelor de inventar şi se amortizează până la 3 ani cu aprobarea Adunării Generale”1). d) La ieşirea din patrimoniu a) Activele imobilizate intrate în patrimoniu se evaluează la valoarea lor contabilă (valoarea de intrare) care diferă.72/10. nr.12.4 Probleme specifice privind evaluarea. 1.M. H. gajuri.nr. O.227/1998.06. b) La inventariere. Prevederile acestei ordonanţe intră in vigoare la data publicării în M. ipoteci şi pentru cele care fac obiectul unor garanţii în cadrul contractelor de credit. imobilizările de care dispune o unitate pot fi evaluate la momente diferite şi anume: a) La intrarea în patrimoniu. Până în anul 1997.82/1991 (M.O. pentru cele cu măsuri asiguratorii.nr. H.51/1997 aprobată şi modificată de leagea nr.Contabilitatea Imobilizărilor Corporale 12. rescrisă prin titlul II al legii nr.424/25. valoarea de intrare a mijloacelor fixe este de 8. operaţiunile de leasing au fost reglementate prin H. O. 14.000.1993. nu se aplică pentru mijloace fixe care fac obiectul unor contracte de leasing.2001)pentru aprobarea Reglementărilor contabile armonizate cu Directiva a IV a a Comunităţii Economice Europene şi cu Standardele Internaţionale de Contabilitate. nr.05.228/4.O. 16. nr. H.01. nr.4.1993 privind regulamentul de aplicare a Legii Contabilităţii.2001(M.99/1999 şi republicată în 2000 – ce reglementează operaţiunile de leasing .25/29.2000) privind stabilirea valorii de intrare a mijloacelor fixe – “începând cu luna următoare publicării în M.05.O.U.000 şi 8.1999 şi are o valabilitate de 18 luni.12.1991).01.nr.nr.O. neamortizate.O.1999 privind scoaterea din funcţiune a unor mijloace fixe uzate fizic sau moral.403/19. nr. Mijloacele fixe cu valoare între 3. aprobată şi modificată de Legea nr.000.01.2001) privind reevaluarea imobilizărilor corporale.. aparţinând unor agenţi economici din industrie (fără obligaţia includerii eşalonate în 13.94/29.G.nr. O.2001 (M.F. respectiv 29. 18. reevaluarea şi amortizarea imobilizărilor 1.252/7.90/1998.02.O.02.1 Principalele momente în care se evaluează imobilizările Ca şi celelalte elemente patrimoniale.85/20.nr.G.704/22. 17.G.04. în funcţie de modalitatea concretă a dobândirii lor.000. 19.G.2000 (M. cheltuielile de exploatare a valorii neamortizate).G. 15. Legea Contabilităţii nr.000 lei.G. c) La sfârşitul exerciţiului.265/27.

folosit pentru evaluarea imobilizărilor obţinute sau construite în unitate. Dacă valoarea actuală este mai mică decât valoarea netă contabilă (valoarea contabilă diminuată cu amortizarea calculată) atunci se stabileşte ca valoare de inventar cea actuală. b) La inventariere activele imobilizate se evaluează la valoarea de inventar (actuală sau de utilitate) determinată în funcţie de utilitatea bunului pentru unitate şi preţul pieţei. Imobilizările financiare se evaluează distinct. conjuctura economică. situaţie întâlnită în practică la cele cu profil industrial ce dispun de personal şi utilaje adecvate. cheltuielile de transport-aprovizionare şi celelalte cheltuieli accesorii determinate de punerea în starea de utilitate sau intrarea în gestiune. rentabilitatea şi perspectivele de rentabilitate. pe categorii. În cadrul costului de producţie al imobilizărilor pot fi incluse şi cheltuielile financiare de natura dobânzilor privind împrumuturi pentru finanţarea investiţiilor. ce cuprinde: costul de cumpărare al materiilor prime. materialelor consumate şi utilajelor. 2) Costul de producţie. starea şi amplasarea acestora. prin compararea cu valoarea unor bunuri cu caracteristici tehnice similare sau apropiate. cheltuielile accesorii efectuate pentru cumpărarea acestor titluri se înregistrează direct pe cheltuielile de exploatare ale exerciţiului. cu precizarea că la imobilizările amortizabile trebuie să se aibă în vedere şi amortizarea calculată potrivit planului de amortizare. 3) Valoarea de utilitate (venală) utilizată pentru evaluarea activelor imobilizate aduse ca aport. Aceasta este regula generală. Ea se determină în funcţie de preţul pieţei. prin donaţie sau constatate ca plusuri la inventar. taxele nerecuperabile. intrate cu titlu gratuit. precum şi cota cheltuielilor indirecte considerate ca fiind determinate de obţinerea imobilizării. dacă acestea sunt aferente perioadei de realizare a acestora. ţinând cont de criterii multiple cum ar fi: − − − cotaţia titlurilor la bursă. Imobilizările se evaluează la nivelul costului de producţie în condiţiile producerii de către unitatea patrimonială care le utilizează. gradul de uzură. celelalte cheltuieli directe de producţie. utilitatea pentru întreprindere. iar în cadrul acestora pe societăţi emitente sau beneficiare a valorilor investite de agentul economic. Evaluarea imobilizărilor la nivelul costului de achiziţie este cea mai frecventă formă a valorii de intrare întâlnită în practică. dar excepţie fac titlurile de participare şi alte titluri imobilizate al căror cost de achiziţie se confundă cu preţul de cumpărare sau valoarea determinată pe baza contractului de achiziţie a lor. 9 9 .Contabilitatea Imobilizărilor Corporale 8 1) Costul de achiziţie al imobilizărilor intrate cu titlu oneros format din: preţul de cumpărare. la valoarea de utilitate.

la nivelul valorii de lichidare. Activele imobilizate figurează în bilanţ la valoarea netă contabilă (valoarea contabilă diminuată de − amortizare şi provizioanele constituite). dacă deprecierea este ireversibilă ori sub forma unui provizion. la valoarea de intrare sau cea rezultată din reevaluare. în conformitate cu sarcina contabilităţii de a prezenta o imagine fidelă a realităţii patrimoniale. Dacă unitatea patrimonială va intra în stare de lichiditate într-un viitor apropiat. adică preţul ce s-ar încasa de la eventualii cumpărători la vânzarea activelor imobilizate. evaluarea activelor imobilizate se realizează la valoarea de bilanţ (de închidere). 10 10 . iar diferenţa se înregistrează în contabilitate sub forma amortizării. cu ocazia inventarierii. Aplicarea acestor metode este posibilă pentru titluri din aceeaşi categorie şi nu pentru ansamblul titlurilor imobilizate. La inventariere. fără a fi admise compensările între minusurile şi plusurile de valoare a componentelor unei categorii. c) La închiderea exerciţiului. de regulă. a activelor fixe supuse reevaluării (de regulă cele corporale şi financiare) ce se confundă cu valoarea de inventar întrucât reevaluarea presupune obligatoriu şi o inventariere. privite prin prisma avantajelor ce se vor obţine. evaluarea activelor imobilizate se realizează pe fiecare obiect de evidenţă. Particularităţi apar la imobilizările financiare care pot fi evaluate şi după metodele de evaluare a ieşirilor de stocuri. stabilită prin reevaluare. În baza unui act normativ se poate determina şi o valoare actuală. minus cheltuielile aferente vânzării. diferenţa nu se înregistrează în contabilitate (potrivit principiului prudenţei). Valoarea de inventar este inferioară valorii de intrare.Contabilitatea Imobilizărilor Corporale − controlul sau influenţa notabilă exercitată de investitor asupra societăţii emitente. pentru deprecieri reversibile. Astfel valoarea de intrare a imobilizărilor se compară cu valoarea de utilitate a acestora şi pot fi întâlnite următoarele situaţii: − Valoarea de inventar este superioară celei de intrare. d) La ieşirea din patrimoniu imobilizările se evaluează. Această creştere de valoare poate fi consemnată în Anexa la bilanţ. este recomandată evaluarea imobilizărilor. iar în contabilitatea curentă la valoarea lor de intrare sau cea rezultată din reevaluare.

G. Deoarece diferenţa dintre valoarea reală a imobilizărilor şi valorile lor nete contabile devenea foarte mare. “În literatura de specialitate franceză. prin care se permite reevaluarea imobilizărilor corporale la sfârşitul fiecărui exerciţiu. au fost emise Norme de reevaluare care să rezolve parţial această problemă. amortizarea este legată de valoarea patrimonială a elementelor bilanţului. construcţiilor speciale şi terenurilor. Reevaluarea se va face după închiderea exerciţiului şi este anuală în cazul în care rata inflaţiei cumulată pe ultimii 3 ani consecutivi depăşeşte 100% şi rezultatele acestei operaţiuni vor fi cuprinse în bilanţul contabil al exerciţiului la finele căruia se face reevaluarea. În virtutea aplicării postulatului independenţei exerciţiilor.4. atunci valoarea reflectată prin conturile de gestionare a imobilizărilor şi pe baza căreia se calculează amortizarea devine complet nesemnificativă în raport cu valoarea reală a bunului. ce rezultă din utilizare. prin amortizare se ânţelege “constatarea contabilă a micşorării valorii unui element de activ. În anul 1998 s-a emis H. din schimbarea de tehnică sau din orice altă cauză”. În acelaşi timp aceste cheltuieli cu amortizarea puse faţă în faţă cu venituri care se actualizează implicit la inflaţie (prin preţurile de vânzare).2 Reevaluarea imobilizărilor corporale Inflaţia face ca problema evaluării să se pună nu numai la intrarea în patrimoniu ci şi pe măsura funcţionării întreprinderii.nr. În anul 2000. reevaluarea nu este aplicabilă şi terenurilor. se 1 11 11 .403/19. dau un rezultat mai mare decât cel real. De asemenea amortizarea devine cu mult mai mică decât suma necesară pentru înlocuirea bunului respectiv.G.nr. Operaţiunea are ca obiectiv aducerea acestora la costul curent sau la valoarea de intrare actualizată. Ea constă în “corectarea valorii imobilizărilor cu suma deprecierilor care le-au suferit pe durata exerciţiului şi imputarea sumei acestor deprecieri rezultatului exerciţiului în cauză””1 Întreprinderea achiziţionează bunuri care sunt utilizate pentru a obţine avantaje economice (beneficii) pe parcursul mai multor exerciţii. Conform concepţiei juridico-contabile. 1.3 Amortizarea activelor imobilizate Amortizarea este cota anuală din valoarea de intrare a imobilizărilor corespunzătoare deprecierii ireversibile şi care se recuperează prin includerea sau trecerea pe cheltuieli fiecărui exerciţiu şi apoi deducerea acestor cheltuieli din veniturile obţinute. guvernul a emis H.2000 privind reevaluarea imobilizărilor corporale. din care se plătesc impozit pe profit si eventual dividende.05. din trecerea timpului.983/1998 privind reevaluarea clădirilor. Conform acestei hotărâri. în funcţie de rata inflaţiei communicate de Comisia Naţională de Statistică.Contabilitatea Imobilizărilor Corporale 1.4.

Pentru un contabil. o metodă de repartizare a costului. În consecinţă. pe o perioadă determinată şi în tranşe succesive. Durata de viaţă şi metoda de amortizare iniţial prevăzute pot să fie corectate numai pentru a ţine cont de schimbările semnificative în condiţiile de exploatare (cadenţă accelerată. în acest caz. planul conţine costul de intrare.Contabilitatea Imobilizărilor Corporale cunvine sa se repartizeze costul de intrare a bunului. ca atare. Modificarea planului de amortizare nu ar trebui să se facă decât în circumstanţe excepţionale. Întocmirea unui nou plan de amortizare necesită apelul la reguli aplicabile oricărei schimbări de metodă contabilă. constituie o resursă la dispoziţia întreprinderii. Imobilizările nu sunt amortizate pe baza pierderii de valoare. Conform unei concepţii financiare. Ele sunt elemente ale activului imobilizat care se depreciază de manieră ireversibilă şi care. ci. Întocmit cu ocazia intrării în unitate a bunului. în general. nu vor mai îndeplini funcţiile lor”1. amortizarea nu este un instrument de evaluare. despre concepţia economică a amortizării. aplicat astfel încât să se impute o parte din acest cost fiecărui exerciţiu care va beneficia de utilizarea respectivelor imobilizări.) şi de uzura morală intervenită mai rapid decât era prevăzută. eventuala depreciere a acestor din urmă elemente este constatată prin intermediul provizioanelor. Planul de amortizare vizează imobilizările corporale şi necorporale care se depreciază de manieră nereversibilă. acceptate de 1 12 12 . Amortizarea devine astfel un element al autofinanţării. iar tentativele realizate în acest sens nu au fost. în virtutea acţiunii principiului permanenţei metodelor. schimbarea programului de lucru. Acumularea anuităţilor privind amortizările ar trebui sa permită înlocuirea investiţiei care nu mai poate sau nu mai trebuie (din motive de randament) sa fie utilizată. ea are o prelevare asupra beneficiilor şi. ci pe baza imputării sistematice a costului lor de intrare asupra unui număr de exerciţii. precum terenurile sau investiţiile financiare. Sunt excluse din câmpul amortizării bunurile a căror utilizare este nelimitată în timp. mai degrabă. Este vorba. concepţie care pune accentul pe formarea rezultatului. amortizarea este o metodă de reînnoire a capitalului investit. În acest caz. etc. “O altă problemă legată de amortizare este cea referitoare la bunurile amortizabile. Este de necontestat faptul că valoarea unui bun poate să fluctueze între momentul intrării sale în patrimoniu şi cel al vînzării sau scoaterii din funcţiune. mărimea amortizărilor anuale practicate şi valoarea netă contabilă după fiecare exerciţiu. după o perioadă mai mult sau mai puţin lungă. amortizarea este rezultatul unui procedeu contabil de repartizare logică şi sistematică a costului imobilizărilor. În mod normal. întreprinderile trebuie să elaboreze un plan de amortizare care este un tablou de reducere a valorilor imobilizărilor. Dar aceste fluctuaţii periodice de valoare sunt greu de măsurat cu obiectivitate.

care au ca obiect limitarea duratei maximale de viaţă Clauzele de reînnoire sau de prelungire care pot veni să modifice durata de viaţă utilă estimativă. într-o economie stabilă. 1 13 13 .Contabilitatea Imobilizărilor Corporale specialiştii contabili. de exemplu: • • • Dispoziţiile unei legi sau clauzele unui contract. în timpul perioadei de viaţă utilă estimativă. fluctuaţiile valorii de piaţă sunt minime şi dificil de măsurat. se recurge la metode statice sofisticate. În unele cazuri. se stabileşte o durată arbitrară. Totuşi. Pentru estimarea duratei de viaţă utilă a acestor bunuri. • Reacţiile prevăzute din partea concurenţilor sau altor grupuri ce pot să pună în aplicare o strategie susceptibilă să reducă avantajele concurenţiale ale întreprinderii. O durată de viaţă utilă care este legată de previziunile care vizează anii de serviciu ai unor indivizi sau utilă. Estimare duratei de viaţă utilă a unui bun este o sarcină dificilă care cere înainte de toate. Ca şi imobilizările corporale. trebuie să se răspundă la trei întrebări fundamentale: • Care este baza amortizării bunului (mărimea amortizabilă)? • Care va fi durata de viaţă utilă? • Care este cea mai bună metodă de repartizare a costului bunului?”1 Răspunsul la fiecare dintre aceste întrebări determină calculul cheltuielilor cu amortizarea. grupuri de salariaţi. activele necorporale ar trebui să facă obiectul unei amortizări. existente la data achiziţionării imobilizării (valoarea reziduală). “Înainte de a putea întocmi un plan de amortizare. printr-o imputare logică şi sistematică asupra rezultatelor. De aceea se preferă să se repartizeze costul unei imobilizări. experienţă şi judecată. Valoarea de recuperare se referă la valoarea netă de realizare estimativă a unei imobilizări (corporale) la sfârşitul duratei sale de viaţă utilă. trebuie realizată o bună conectare a cheltuielilor la venituri. Pentru a răspunde la aceste întrebări este necesar să se prevadă evenimentele viitoare. Baza amortizării (mărimea amortizabilă) depinde de doi factori: costul bunului şi valoarea sa de recuperare. Se preferă utilizarea metodei de repartizare a costului deoarece prin ea se realizează o conectare a cheltuielilor la venituri şi pentru că. prin intermediul unei cheltuieli cu amortizările. nu putem să ne aşteptăm la o măsurare exactă a amortizării de inclus în cheltuielile fiecărei perioade. pe toată durata de viaţă utilă. măsurată pe baza unor preţuri care nu trebuie să fie mai mari decât preţurile pieţei. trebuie să se ţină cont de o serie de factori ca. Baza amortizării corespunde costului imobilizării necorporale. în altele. Şi pentru că este imposibil să se cunoască perfect viitorul.

14 14 .Metoda amortizării bazată pe valoare. • Metodele speciale de amortizare: . prezintă Nu puţine imobilizări necorporale au o durată de viaţă utilă nedeterminată.15/1994 şi H. Legea nr. regulamentul privind Legea contabilităţii nr. De altfel. calculul amortizării lor poate ridica unele probleme. nr. .Contabilitatea Imobilizărilor Corporale • O imobilizare necorporală poate să provină dintr-un ansamblu de factori care. 54/1997. • Metodele amortizării accelerate: . Ordonanţa Guvernului nr. Odată ce baza amortizării şi durata de viaţă utilă a unui bun au fost determinate.1997.Metoda amortizării proporţionale cu ordinea numerică inversă a anilor. fără să se ţină cont de maiera ăn care bunul va pierde din valoarea sa utilă pe parcursul anilor. arsenalul metodologic este mai bogat.Metodele de amortizare pe grupe de valori active. pentru modificarea şi completarea Legii nr.Metodele de imputare axată pe cesiune sau pe înlocuire. Pe plan internaţional. reglementează şi normează regimul metodologic al amortizării. 82/1991. pentru aprobarea normelor metodologice de aplicare a Legii 15/1994.Metodele de amortizare cu dobânzi compuse. 54 legiferează. Cu alte cuvinte. luaţi individual. cheltuielile cu amortizarea mai depind de metoda aleasă pentru calculul anuităţilor.15/1994 privind amortizarea capitalului imobilizat în active corporale şi necorporale. el cuprinzând: • Metoda amortizării liniare. Teoria şi experienţa practică recomandă ca metoda de amortizare să fie logic şi sistematică. nr. În ţara noastră. în unele cazuri.Metoda amortizării degresive cu normă constantă.909/29.G. bunurile necorporale nu se amortizează dacă nu au o durată de viaţă utilă determinată. Unităţile patrimoniale care desfăşoară activităţi cu caracter economic amortizează mijloacele fixe utilizând unul din următoarele regimuri de amortizare: amortizarea lineară. costul de intrare trebuie să fie repartizat pe exerciţii în mod arbitrar. modificată şi completată prin O. amortizarea degresivă şi amortizarea accelerată. Metoda aleasă trebuie să reflecte reducerea capacităţii de serviciu a imobilizării.12.G. . . . motiv pentru care fiecare o durată diferită. • Metoda amortizării funcţionale (variabile sau proporţional cu utilizarea sau randamentul).

Activităţi colaterale: . de înregistrare: J29 – 7323 – 1991 Data înfiinţării: prin H. nr. a înregistrat în anul 2000 un salt de 44.Statul român 65%. în conformitate cu standardul românesc de contabilitate.155/28.6% în termeni reali. dar din cauza lipsei cablului cu fibră optică pentru conectarea unitatilor distante. societăţii româneşti. 15 dar şi a reducerii tarifelor în anul 2000 cu 11.000 nu au fost date în functie pâna la finele anului 2000. a definit în mod clar direcţiile strategice pentru următorii ani.Contabilitatea Imobilizărilor Corporale CAP.8% la 1. str.158 miliarde lei. întreţinerea şi exploatarea serviciilor de telefon–telegraf din domeniul public pe raza de activitate a judeţului Iaşi. .comercializare terminale. creşterii calităţii.G.5% la 2.07. Sediu principal: Ploiesti.1 Scurt istoric şi descrierea societăţii Denumire: SNTC Romtelecom – Direcţia de Telecomunicaţii Prahova Forma juridică: Subunitate a SNTC Romtelecom Bucureşti Obiect de activitate: administrarea. Prin urmare ROMTELECOM a mărit capacitatea de comutatie digitala cu circa 365. . a eficienţei.2 Prezentarea “Direcţiei de Telecomunicaţii PRAHOVA” 2. Echipa executivă. 14.1991 Acţionari: .OTE Grecia 35%.R. 448/1991.000 linii şi a înlocuit multe din vechile linii analogice si manuale. acţionarilor. care include specialişti din ROMTELECOM. Verizon (fostul GTE) şi OTE. publicată în Monitorul Oficial nr. Procesul de restructurare a operatorului ROMTELECOM a început în 1999 imediat după preluarea de către operatorul naţional grec OTE.000 noi linii în centrale digitale. salariaţilor. Profitul brut.cercetare-dezvoltare. Acesta este rezultatul unei politici investitionale agresive . 15 . . În anul 2000 au fost instalate circa 605. Lăpuşneanu.548 miliarde lei în principal datorită impozitului pe profit mare . recunoscând multiplele roluri ale operatorului ROMTELECOM pentru a îndeplinii asteptările clienţilor.aprovizionare.US$587 milioane în 2000. circa 136. nr. Naţionalitate: română Nr. în timp ce profitul net a crescut cu numai 6. a reducerilor de personal.609 miliarde lei.

Se acordă o atentie deosebită cerinţelor lor: viteza mare de transmisie. ROMTELECOM acelerează deasemenea restructurarea afacerii sale de bază . etc. Cresterea continuă a automatizarii si digitalizării retelelor necesită un personal mai putin numeros. ROMTELECOM continuă să instaleze linii digitale în anul 2001. în timp ce calificarea personalului se va schimba continuu. find nevoită astfel să atragă fonduri de pe pieţele mondiale finanicare si de capital. 16 Drepturi exclusive acordate Romtelecom de către Autoritatea de reglementare (Licenţa pentru 16 . Cosmorom intentionează sa achiziţioneze şi să opereze o licenţă UMTS. Din acest motiv reducerea de personal continuă. capabilă să modeleze o industrie încă incipientă. Acest numar va scadea la circa 30. contribuie decisiv la eliminarea centralelor manuale precum şi a listei de asteptare în urmatorii doi ani. în principal datorită investiţiilor masive în infrastructură: înlocuirea centralelor manuale. Continuă dezvoltarea reţelei de fibră optică pentru a conecta cât mai multe localităţi cu fluxuri digitale de mare capacitate.000 în anul 2010.300.600 faţă de anul anterior ajungând la 42. ROMTELECOM acordă o atenţie deosebită clienţilor persoane juridice.65 milioane linii digitale. ROMTELECOM doreste o noua abordare pentru Cosmorom compania sa de telefonie mobilă.Contabilitatea Imobilizărilor Corporale În întreaga lume operatorii de telecomunicaţii se repoziţioneaza ca operatori totali. calitate deosebită. în timp ce creşterea continuă a gradului de digitalizare reprezintă o creştere a calitatii serviciilor oferite. În acest scop ROMTELECOM îşi diversifică portofoliul de afaceri intrând pe noi pieţe si restructurează afacerea de bază . Aceasta ar putea fi calea cea mai scurtă spre convergenţa fixmobil. noi tehnologii. O atenţie deosebită s-a acordat reţelei locale. intenţionând să lanseze comercial noi servicii. deplasându-se spre personalul cu studii superioare. Aceasta face serviciile mult mai accesibile. În anul 2009 numarul angajatilor ROMTELECOM a scazut cu 2. Programul pentru instalarea a 2. Procesul de restructurare a operatorului ROMTELECOM necesită o politică investitională foarte agresivă. lansat în anul 1999. o companie care beneficiază de sprijinul si de infrastructura naţională pe care ROMTELECOM o deţine. însă mai calificat. în afara de marirea cotei de piaţă. Pentru a fi un operator important si în viitor.telefonia fixă.telefonia fixă. În anul 2001 ROMTELECOM lansează compania de Internet ARTelecom. considerând aceasta unul dintre atuurile firmei. care implică mai mulţi bani decât compania îi poate genera.

să furnizeze linii de cablu închiriate. interurbane şi internaţionale. servicii de tranzit. − − • • • să publice şi să distribuie listele cu abonaţii reţelei fixe de telecomunicaţii prin carţi de telefon comerciale ("pagini galbene") în forma scrisă. în măsura în care un asemenea serviciu este destinat publicului. electronică şi/sau orice altă formă.Contabilitatea Imobilizărilor Corporale dezvoltarea şi operarea reţelelor fixe de telecomunicaţii în vederea furnizării de servicii de telecomunicatii de bază si de alte servicii de telecomunicatii către public) Următoarele drepturi sunt acordate Romtelecom cu caracter exclusiv pâna la 31 decembrie 2010: • să furnizeze servicii de telecomunicaţii de bază locale. interurbane şi internaţionale. interconectarea reţelelor de telecomunicaţii mobile cu operatori de telecomunicaţii din afara României pentru transmisuni de telefonie vocală (cu excepţia semnalizării). contra cost. Competitivitate în relatiile cu clientii si promptitudine în furnizarea serviciului. să transmită tot traficul legat de serviciile de telecomunicaţii de bază către şi de la reţele autorizate în conformitate cu art. Îndeplinirea obligaţiilor de serviciu universal. contra cost. Exploatarea eficientă a infrastructurii existente. servicii de telex si telegrafie. incluzând: − − − − − servicii fixe de telefonie vocală locale. Serviciile de telecomunicaţii de bază reprezintă furnizarea. servicii de "call-back". servicii de telefoane publice. telefonie vocală destinata publicului.64 al Legii Telecomunicaţiilor. servicii Internet. conectate la o reţea fixă de telecomunicaţii. 17 • Politica tarifară flexibilă. 17 . în măsura în care prin aceste servicii Internet se asigură. Misiunea firmei Furnizarea pe piaţa românească a serviciilor de telecomunicaţii de bază şi a celor noi. Functionare şi conducere pe criterii de calitate. pe urmatoarele principii: • • • • • Extinderea reţelelor pe baza cerinţelor pieţei. în scopul finalizării convorbirilor şi circuitelor în afara zonei locale pe care sunt autorizate să o deservească astfel de reţele. a oricărui serviciu fix de telefonie sau telegrafie/telex.

farmaciile cu program permanent. programul Radio-Tv. Direcţiile de telecomunicaţii au două tipuri de structuri organizatorice. etc. prefixe telefonice internaţionale. Servicii de informaţii:  informaţii abonaţi – aceste servicii dau informaţii cu privire la numerele de telefon ale abonaţilor persoane fizice şi juridice cu excepţia celor din categoria “NU se informează”:  informaţii speciale (951) de tipul: prefixe telefonice interurbane. Direcţia de Telecomunicaţii Iaşi este organizată după primul tip. Direcţia de Telecomunicaţii Prahova execută activitatea de exploatare a serviciilor de bază din sectorul telefon – telegraf şi alte activităţi şi colaterale necesare realizării obiectului său de activitate. Servicii telefonice 1. film. rezultate sportive. • Direcţii de telecomunicaţii de gradul II şi III – caz în care directorul general nu are în subordine decât pe directorul tehnic şi directorul economic. la cel mai înalt nivel de calitate si fiabilitate. cercetare şi proiectare tehnologică şi informaţională. serviciul fiind netaxabil. Servicii telefonice de urgenţă. Serviciul deranjamente (921. respectiv: • Direcţii de telecomunicaţii de gradul I – în cadrul cărora directorul general are în subordine pe directorul economic. precum şi prevederilor regulamentelor. 922) – sesizarea oricărui deranjament survenit în instalaţia telefonică se anunţă. rezultatele Loto.Contabilitatea Imobilizărilor Corporale Viziunea firmei ROMTELECOM să ramână liderul pieţei românesti a serviciilor de telecomunicaţii. respectiv aprovizionare. directorul comercial şi directorul tehnic. starea meteo din ţară. fiecare răspunzând de compartimente specifice. servicii de utilitate publică – 112 2. cu cel mai complet portofoliu de servicii de bază şi avansate. Personalul direcţiei este angajat pe bază de contract încheiat cu directorul acesteia în baza împuternicirilor primite şi indiferent de funcţie sau specialitate este supus prevederilor statutului personalului. apel ocazional. ora exactă. 18 3. oferta Direcţiei de Telecomunicaţii Prahova se prezintă astfel: I. teatre. 18 . în funcţie de mărime şi funcţiile ce trebuie îndeplinte de către acestea. Pronoexpres. clinici şi medicii de gardă. spectacole. Pronosport. Obiect de activitate Din punct de vedere al serviciilor telefonice.

19 − echipamente de multiplexare. apelul în aşteptare. factura digitală. centrale telefonice de abonat pentru transmisii simultane de date şi voce. Convorbiri telefonice naţionale – convorbiri interurbane prin comandă (apelând serviciul 991 puteţi efectua convorbiri telefonice pe bază de comandă).Comunicaţii TELEX Serviciul oferă posibilitatea efectuîrii comunicaţiilor TELEX interne şi internaţionale prin intermediul cabinelor TELEX şi de la domiciliul abonaţilor. Servicii suplimentare oferite de centrala telefonică digitală ALCATEL: − − − − − − restricţionarea cu parolă a apelurilor de plecare. Posturi publice inteligente Oferă posibilitatea de a telefona de la un post public cu cartele telefonice. Telegrame telefonate. III. Serviciul FAX Oferă posibilitatea transmiterii unui fax local. apelul programat. 5. 19 . IV. Convorbiri telefonice internaţionale – convorbiri internaţionale prin comandă (serviciul 971 vă oferă posibilitatea efectuării de convorbiri telefonice internaţionale pe bază de comandă): − − convorbiri internaţionale automate. Echipamente de telecomunicaţii − − aparate telefonice – standard şi inteligente cu şi fără display. Servicii de telegrafie 1. Telegrame prezentate la ghişeu. V. redirijarea imediată a apelurilor. II. interurban sau internaţional de la oricare din cabinele de fax. 2. country direct – este un serviciu telefonic internaţional din categoria celor cu taxă inversă care pune clientul direct în legătură telefonică cu telefonista operatoare din ţara respectivă. repetarea ultimului număr format.Contabilitatea Imobilizărilor Corporale 4. VI. 6.

Acest tip de serviciu se oferă numai abonaţilor la centralele digitale. Alfarotel. S. Servere de informaţii. în temeiul Legii şi al licenţelor şi autorizaţiilor acordate de Ministerul Comunicaţiilor în conformitate cu statutul societăţii. Obiectul de activitate constă în prestarea următoarelor servicii de telecomunicaţii: • • • servicii de bază (telefon. Apelul gratuit inernaţional (numere verzi) face parte din categoria serviciilor telefonice automate de tip taxă inversă. închirieri circuite pentru transmisii. Conferinţe USENET. Direcţia de Telecomunicaţii. ROMTELECOM asigură conectarea platformei la reţeaua de telecomunicaţii şi se ocupă cu colectarea banilor de la abonaţi. Prin intermediul serviciului EASYNET se pot efectua urmatoarele aplicaţii Internet: − − − − − Poştă electronică. Amcriconxatel. Conexiunea Telnet.Contabilitatea Imobilizărilor Corporale Din decembrie 1996.Prahova prestează două tipuri de servicii de telecomunicaţii: 1. prestate în regim Premium Rate 2. Serviciul EASYNET. ca parte componentă a Societăţii Naţionale de Telecomunicaţii “Romtelecom” SA. servicii cu valoare adăugată de transmisii de date (Internet). Transferul de fişiere FPT. transmisii de date. 20 20 .C. 2. îşi desfăşoară activitatea în domeniul telecomunicaţiilor. telegraf).2 Organizarea gestiunii imobilizărilor corporale la nivelul Direcţiei de Telecomunicaţii Prahova Direcţia de Telecomunicaţii Iaşi. adică se percep tarife diferite în funcţie de contract. obiectul principal de activitate al acesteia fiind operarea reţelelor de telecomunicaţii şi asigurarea serviciilor de telecomunicaţii.C. servicii cu valoare adăugată de tip audiotex. Allotel. Serviciile cu valoare adăugată de tip audiotex sunt prestate în regim Premium Rate. Astfel s-au încheiat contracte cu Mediatel. care permit abonaţilor să acceseze orice client din altă ţară printr-un număr de apel dedicat. S. World Phone România.

Contabilitatea Imobilizărilor Corporale • • telefonie publică. Astfel. mii lei Mijloacele fixe aflate în dotarea Direcţiei de Telecomunicaţii Prahova reflectă specificul obiectului de activitate.368. UC P R A HO V A terenuri 2% categoria 1 categoria 2 categoria 3 categoria 4 categoria 6 74% m ijlo ace fixe 98% Imobilizările corporale aflate în partimoniul unităţii sunt structurate pe cele două categorii importante: • • terenuri 25. pe a treia poziţie se situează mijloacele fixe din categoria a 3-a cu 2%. servicii de telecomunicaţii cu valoare adăugată.136.136. pe a patra mijloacele fixe din categoria a 4-a cu 1. din totalul mijloacelor fixe de 1. Clădirile cuprind : 21 .5% 1% 2% S TR22% TU R A IM O B ILIZA R ILO R C O R P O R A L E LA Dir.Prahova 1.tc. pe locul al doilea se situează mijloacele fixe din categoria a 2a.290. 21 Din categoria I-a fac parte clădirile şi construcţiile speciale.598 mii lei mijloace fixe 1.290. lei existent la 31 decembrie 2009 ponderea de 74% o au mijloacele fixe din categoria 1.5% iar pe ultima poziţie mijloacele fixe din categoria a 6-a cu ponderea de 1%.TC . Structura m ijloacelor fixe la D. cu o pondere de 22% în total.

Categoria a VI-a sub titulatura de mobilier. echipamente pentru telecomunicaţii prin satelit.). aparate de telecomunicaţie pentru birou: aparate telefonice. console). unelte. 22 • • aparate şi instalaţii pentru măsurarea mărimilor termice şi fotometrice. reţele şi canalizaţii subterane de telecomunicaţii urbane şi interurbane. cuprinde : • • mobilier. echipamente digitale de telecomunicaţii şi instalaţii aferente de electroalimentare şi climatizare. control şi reglare cum ar fi: aparate. aparate video. suport de transmisiuni de telecomunicaţii internaţionale pe sisteme de cabluri şi fibră optică. calculatoare electronice şi echipamente periferice. aparate radio. traverse. aparate telefax. magazii. garaje. utilaje şi instalaţii de lucru: • • • • • • • • maşini. etc. centrale telefonice analogice. cabluri. aparate telex. dispozitive şi instrumente pentru telecomunicaţii. mecanice şi acustice. aparate de proiecţie. televizoare. centrale telefonice manuale. cabine telefonice. maşini de scris. În categoria a II-a se include echipamentele tehnologice. aparatură birotică. aparate de copiat şi multiplicat. 22 • • • . respectiv maşini. În categoria a IV-a se includ mijloacele de transport aflate în parcul auto al unităţii noastre. sisteme de protecţiea valorilor umane şi materiale şi alte active corporale. În categoria a III-a se includ aparate şi instalaţii de măsurare. maşini de numărat bani. clădiri administrative. utilaje pentru activitatea de telecomunicaţii. Construcţiile speciale sunt formate din: linii şi cabluri aeriene de telecomunicaţii (stâlpi.Contabilitatea Imobilizărilor Corporale • • • • − − − − clădirile oficiilor de telecomunicaţii. aparate şi instalaţii pentru măsurarea timpului frecvenţei şi mărimilor cinematice. instalaţii pentru măsurarea mărimilor geometrice. circuite. construcţii uşoare (depozite.

şeful locului de muncă va urmări funcţionalitatea mijloacelor fixe iar în cazul unor deficienţe. achiziţionate de la terţi. şeful Serviciului Dezvoltare De-a lungul perioadei de funcţionare. mijloacele fixe sunt recepţionate de către o comisie de recepţie formată din : 23 − − − director tehnic. Mijloacele fixe. Aviz de expediţie respectiv Factura. care va prelua mijlocul fix.Contabilitatea Imobilizărilor Corporale • case de bani. Proces de scoatere din funcţiune etc. În cazul intrărilor de mijloace fixe prin investiţii. care se va efectua de către o comisie formată din: − − şeful locului de muncă. în regie proprie. Această comisie va întocmi Procesul verbal de recepţie al mijloacelor fixe şi va verifica dacă aceste mijloace fixe corespund din punct de vedere cantitativ şi calitativ. oportunitate şi eficienţă. al funcţionalităţii mijloacelor fixe conform standardelor în vigoare. Recepţia mijloacelor fixe se va face de către o Comisie de Recepţie formată din: − − − şeful de depozit. intrate prin transfer de la alte sucursale. primite cu titlu gratuit sau intrate prin recâştigări. director economic. şef serviciu tehnic. După efectuarea recepţiei va urma punerea în funcţiune. gestionarul. în funcţie de specificul activităţii desfăşurate de fiecare loc de muncă. În cadrul locurilor de muncă are loc atât exploatarea mijloacelor fixe. va întocmi un bon de mişcare a mijlocului fix prin care va face intrarea mijlocului fix în gestiunea sa. Dacă înlocuirea activelor fixe reclamă noi 23 . După efectuarea recepţiei. se recepţionează în depozitul de materiale. Repartizarea mijloacelor fixe la nivelul Direcţiei de Telecomunicaţii Iaşi se face pe gestiuni şi pe locuri de muncă. şeful locului de muncă pentru care s-au aprovizionat mijloacele fixe. va propune repararea lor. Imobilizările corporale vor intra în patrimoniul Direcţiei de Telecomunicaţii Prahova în conformitate cu principiile de necesitate. casări sau dezmembrări. şeful locului de muncă unde va fi repartizat mijlocul fix. Comisia de recepţie va efectua recepţia atât din punct de vedere cantitativ (conform cu actele însoţitore: Certificat calitate.) cât şi din punct de vedere tehnic. urmărirea parametrilor calitativi cât şi întreţinerea lor.

Contabilitatea Imobilizărilor Corporale

investiţii, menţinerea lor în stare de funcţionare impune efectuarea de reparaţii ce implică anumite cheltuieli respectiv surse de acoperire financiară. Necesitatea reparaţiilor decurge din uzura/deprecierea fizică a activelor fixe după cum cea a modernizărilor se degajă din uzura morală. Scopul reparaţiilor constă în readucerea activelor fixe cât mai aproape de starea iniţială, de parametrii şi caracteristicile tehnico-funcţionale de care au dispus la darea lor în folosinţă. Înainte de efectuarea unei reparaţii, se efectuează revizii tehnice, în scopul stabilirii stării tehnice a utilajelor, a lucrărilor ce urmează a se efectua, a pieselor ce se vor schimba sau ajusta. Revizia tehnică se efectuează de către o comisie de revizie formată din salariaţi ai Serviciului Tehnic. În cazul reviziilor se pot efectua şi unele reglări de piese şi subansamble şi chiar unele reparaţii minore. Aceste reparaţii pot fi:  curente – intervenţii de grad superior reviziilor şi se execută în scopul înlăturării deteriorărilor locale ale capitale - lucrări de volum mare ce se efectuează atunci când activele fixe cu grad avansat de uzură, unor efecte determinate de uzura fizică;  scăzând puterea motoarelor şi capacităţilor de producţie, existând posibilitatea apariţiei avariilor, reducându-se mult precizia de muncă.

24 CAP.3 Contabilitatea imobilizărilor corporale la nivelul Direcţiei de Telecomunicaţii Prahova 3.1 Sistemul de conturi folosit pentru contabilitatea imobilizărilor corporale la Direcţia de Telecomunicaţii Prahova Imobilizările corporale reprezintă bunuri care au o structură materială asupra cărora agenţii economici exercită un drept real fiind elemente de patrimoniu de definesc capacitatea tehnică de producţie şi comercializare care creează venituri în concordanţă cu obiectul de activitate al acestora. Capitalul imobilizat supus amortizării este reflectat în patrimoniul agenţilor economici prin bunurile şi valorile destinate să servească activitatea pe o perioadă mai mare de un an.

24

Contabilitatea Imobilizărilor Corporale

“Considerând ca mulţime de divizat seria conturilor de activ şi fixând drept criteriu al diviziunii natura substanţei”1 de disting două clase de conturi: clasa conturilor de mijloace economice şi clasa conturilor rectificative de activ contra pasiv. Continuând diviziunea în cadrul clasei conturilor de mijloace fixe, luând în considerare stabilitatea formei în cadrul circuitului economic, se disting două subclase:


Subclasa conturilor de substanţă de mijloace economice de inventar; Subclasa conturilor de consumaţiuni de valori.

Luând în considerare legătura de dependenţă între evaluare şi bunul economic evaluat, în cadrul subclasei conturilor de substanţă de mijloace economice de inventar, sunt două grupe şi anume: • • Grupa conturilor de gestionare a mijloacelor; Grupa conturilor de regularizare a evaluării conturile de gestionare a mijloacelor (conturi

rectificative de activ contra pasiv). În cadrul primei grupe se disting în funcţie de materia reflectată, două subgrupe: • • Subgrupa conturilor de gestionare a activelor imobilizate; Subgrupa conturilor de gestionare a activelor circulante.

Astfel în cadrul primei subgrupe se încadrează conturile utilizate pentru reflectarea gestionării bunurilor şi valorilor destinate să servească o perioadă îndelungată în activitatea unităţii patrimoniale, care nu se consumă la prima utilizare. Conturile privind reflectarea în contabilitate a imobilizărilor corporale aparţin acestei subgrupe şi se mai numesc conturi de gestionare a imobilizărilor corporale. În ceea ce priveşte conturile de amortizări şi de provizioane ale imobilizărilor corporale fac parte din grupa conturilor rectificative de activ contra pasiv.

25

Planul de conturi general instituie o serie de structuri de conturi sintetice, pentru contabilizarea operaţiunilor economico-financiare privind imobilizările corporale, pe care le-am prezentat în Tabelul nr.3.1. Se observă că structura de conturi prevăzută de H.G. nr.704/1993 cu modificările ulterioare este concordantă cu actualul Catalog privind clasificarea şi duratele normale de funcţionare a mijloacelor fixe (aprobat prin H.G. nr.964/1998). Pentru aplicarea structurii de conturi instituită prin O.M.F. nr.94/2001 se impune o “reclasificare” a mijloacelor fixe în funcţie de această structură de conturi. Această modificare putea fi făcută de fiecare agent economic care urma să aplice reglementările contabile aprobate de O.M.F. nr.94/2001, dar pentru o metodologie unitară, această rectificare trebuia realizată pe plan reglementar, fie
1

25

Contabilitatea Imobilizărilor Corporale

prin elaborarea unui nou catalog, prin elaborarea unui nou “tablou de conversie” a catalogului în raport cu structura de conturi aprobată prin O.M.F. nr.94/2001. Tabelul nr.3.1 Structura conturilor de imobilizări corporale STRUCTURI DE CONTURI PRIVIND IMOBLIZĂRILE CORPORALE Conform H.G. nr.704/1993 Conform O.M.F.nr.94/2001 211 Terenuri 211 Terenuri şi amenajări de terenuri 2111 Terenuri 2111 Terenuri 2112 Amenajări de terenuri 2112 Amenajări de terenuri 212 2121 2122 2123 2124 2125 2126 Mijloace fixe Construcţii Echipamente tehnologice, maşini, utilaje şi instalaţii de lucru Aparate şi instalaţii de măsurare, control şi reglare Mijloace de transport Animale şi plantaţii Mobilier, aparatură birotică, echipamente de protecţie a valorilor umane şi materiale şi alte active corporale 212 213 2131 2132 2133 2134 214 Construcţii Instalaţii tehnice, mijloace de transport, animale şi plantaţii Echipamente tehnologice (maşini utilaje şi instalaţii de lucru) Aparate şi instalaţii de măsurare, control şi reglare Mijloace de transport Animale şi plantaţii Mobilier, aparatură birotică, echipamente de protecţie a valorilor umane şi materiale şi alte active corporale Imobilizări corporale în curs Amenajări de terenuri şi construcţii Instalaţii tehnice şi maşini Alte imobilizări corporale Avansuri acordate pentru imobilizări corporale Avansuri acordate pentru terenuri şi construcţii Avansuri acordate pentru instalaţii tehnice şi maşini Avansuri acordate pentru alte imobilizări corporale Amortizări privind imobilizările corporale Amortizarea amenajărilor de terenuri Amortizarea construcţiilor Amortizarea instalaţiilor, mijloacelor de transport, animalelor şi plantaţiilor Amortizarea altor imobilizări
26

231

Imobilizări corporale în curs

231 2311 2312 2313 232 2321 2322 2323

280 2810 2811 2812 2813 2814

Amortizări Amortizarea terenurilor Amortizarea construcţiilor Amortizarea echipamentelor tehnologice Amortizarea aparatelor şi instalaţiilor de măsurare, control şi reglare Amortizarea mijloacelor de

281 2811 2812 2813 2814

în funcţie de clasele de fertilitate. animalelor şi plantaţiilor Provizioane pentru deprecierea altor imobilizări corporale 3. echipamentelor de protecţie a valorilor uane şi materiale şi alte active corporale Provizioane Provizioane pentru activelor corporale 291 deprecierea 2911 2912 2913 2914 corporale 290 291 Provizioane pentru deprecierea imobilizărilor corporale Provizioane pentru deprecierea terenurilor şi amenajărilor de terenuri Provizioane pentru deprecierea construcţiilor Provizioane pentru deprecierea instalaţiilor. reprezentând valoarea terenurilor din gestiunea agenţilor economici. 27 .Contabilitatea Imobilizărilor Corporale 2815 2816 transport Amortizarea animalelor şi plantaţiilor Amortizarea mobilierului.1 Funcţionarea conturilor de terenuri şi amenajări de terenuri Terenurile se înregistrează în contabilitate la intrarea în patrimoniu.3. de utilitate. ¬ după funcţia contabilă este un cont de activ.1 Funcţia contului 211 “Terenuri” ¬ Soldul contului este un sold final debitor. precum şi alte criterii. la costul de achiziţie sau valoarea de aport. respectiv: terenuri şi amenajări de terenuri. Evidenţa contabilă a terenurilor se realizează cu ajutorul contului 211 “Terenuri” – cont sintetic de gradul I. mijloacelor de transport. aparaturii birotice.1. suprafaţa şi amplasarea acestora. Contul 211 “Terenuri” ¬ după conţinutul economic este un cont de imobilizări corporale. pe cele două mari categorii. la valoarea stabilită potrivit legii. după caz. ¬ funcţia acestui cont poate fi urmărită în figura nr. care ţin evidenţa 27 • • 2111 “Terenuri” 2112 “Amenajări de terenuri” terenurilor. Contul 211 “Terenuri” se dezvoltă în două conturi sintetice de gradul II.

Contabilitatea Imobilizărilor Corporale D 2111 “Terenuri” 404 6583 C Valoarea terenurilor achiziţionate de la terţi Valoarea terenurilor vândute 456 456 Valoarea terenurilor aportate la capitalul social Valoarea terenurilor retrase de acţionari sau asociaţi din capitalul social 131 Valoarea terenurilor primite cu titlu gratuit Figura nr. sunt supuse procesului de amortizare. existente. reprezentând costul efectiv al amenajărilor de terenuri .1. Funcţia contului 2111 “Terenuri” 28 Contul 2112 “Amenajări de terenuri” ¬ după conţinutul economic este un cont de imobilizări corporale.2. amenajările de terenuri reprezintă investiţii efectuate asupra terenurilor şi ca atare. funcţia acestui cont poate fi urmărită în figura nr. 28 ¬ Soldul contului este un sold final debitor. Spre deosebire de terenurile propriu-zise. Funcţia contului 2112 “Amenajări de terenuri”.3.3. ¬ ¬ după funcţia contabilă este un cont de activ.

Contabilitatea Imobilizărilor Corporale D 2112 “Amenajări de terenuri” 2811 C 404 Valoarea amenajărilor executate de terţi Valoarea amortizată a amenajărilor scoase din gestiune 231 6583 Valoarea amenajărilor executate cu forţe proprii considerate anterior producţie în curs de execuţie Valoarea neamortizată a amenajărilor scoase din funcţiune 722 Valoarea amenajărilor recepţionate Figura nr. utilaje şi instalaţii de lucru)” 29 . animale şi plantaţii” 2131 “Echipamente tehnologice (maşini.F.3.01. aprobat prin O.1.2 Funcţia contului 2122 “Amenajări de terenuri” 29 3. contabilitatea sintetică a imobilizărilor corporale se realizează cu ajutorul următoarelor conturi de gradul I şi II: − − − 212 “Construcţii” 213 “Instalaţii tehnice. nr. mijloace de transport.M.2 Funcţionarea conturilor de gestiune a imobilizărilor corporale În conformitate cu noul Plan de conturi general.94/29.2001.

3 Funcţia conturilor de gestiune a imobilizărilor corporale ¬ Soldul conturilor sunt solduri finale debitoare şi reprezintă valoarea imobilizărilor corporale existente. 30 D Conturile de gestiune a imobilizărilor corporale C 404 281 Valoarea imobilizărilor corporale achiziţionate de la furnizorii Valoarea amortizată a imobilizărilor corporale scoase din gestiune 30 . echipamente de protecţie a valorilor umane şi materiale şi alte active corporale” Conturile de gestiune a imobilizărilor corporale ¬ după funcţia contabilă sunt conturi de activ.Contabilitatea Imobilizărilor Corporale − − − − 2132 “Aparate şi instalaţii de măsurare. ¬ funcţia acestor conturi poate fi urmărită în Figura nr. control şi reglare” 2133 “Mijloace de transport” 2134 “Animale şi plantaţii” 214 “Mobilier. aparatură birotică.3.

pentru investiţiile la imobilizările luate cu chirie. 6811 Restituirea imobilizărilor corporale către locator sau proprietar. concesiune 31 105 167 Diferenţe din Intrarea imobilizărilor reevaluarea corporale în urma imobilizărilor încheierii unor contracte corporale de leasing 31 .Contabilitatea Imobilizărilor Corporale 456 6583 Valoarea imobilizărilor corporale aportate la capitalul social Valoarea neamortizată a imobilizărilor corporale scoase din gestiune 722 456 Imobilizări corporale realizate din producţie proprie. recepţionate Restituirea imobilizărilor corporale către acţionarii sau asociaţi. prin retragerea de capital 446 231 Taxe vamale aferente imobilizărilor Imobilizări corporale corporale din import realizate cu forţe proprii. aflate anterior în curs de execuţie 447 131 Comisioane vamale aferente imobilizărilor Valoarea imobilizărilor corporale din import corporale primite cu titlu gratuit 471.

care se efectuează la costul de producţie. efectuate în regie proprie sau în antrepriză. reprezentând preţul de deviz al investiţiei. cont sintetic de gradul I care se poate dezvolta în conturi analitice. pe tipuri 2311 “Amenajări de terenuri şi construcţii” 2312 “Instalaţii tehnice şi maşini” 2313 “Alte imobilizări corporale”. 32 . respectiv costul de producţie sau costul de achiziţie al investiţiilor corporale aflate în curs de execuţie se realizează cu ajutorul contului de imobilizări corporale în curs de execuţie: − − − 231 “Imobilizări corporale în curs” . respectiv costul de achiziţie.1.3.Contabilitatea Imobilizărilor Corporale Figura nr.3 Funcţionarea conturilor de imobilizări corporale în curs de execuţie Imobilizările corporale în curs de execuţie reprezintă investiţii neterminate.3 Funcţia conturilor de imobilizări corporale 3. 32 Evidenţa contabilă a imobilizărilor corporale în curs.

214 33 Valoarea imobilizărilor corporale în curs aportate la capitalul social Valoarea imobilizărilor corporale recepţionate 231 “Imobilizări corporale în curs” 722 Valoarea imobilizărilor corporale în curs realizate în regie proprie 33 . D C 404 Valoarea imobilizărilor corporale în curs aportate la capitalul social 2112 Valoarea imobilizărilor corporale recepţionate de natura investiţiilor privind amenajările de terenuri 456 212.232 “Avansuri acordate pentru imobilizările corporale”. ¬ după funcţia contabilă este un cont de activ.213. Contul 231 “Imobilizări corporale în curs” ¬ după conţinutul economic este un cont de active imobilizate. care se dezvoltă pe următoarele conturi sintetice de gradul II: − − − 2321 “Avansuri acordate pentru terenuri şi construcţii” 2322 “Avansuri acordate pentru instalaţii tehnice şi maşini” 2323 “Avansuri acordate pentru alte imobilizări corporale”.4 Funcţia contului 231 “Imobilizări corporale în curs” ¬ Soldul contului este un sold final debitor reprezentând valoarea imobilizărilor corporale aflate în curs de execuţie.Contabilitatea Imobilizărilor Corporale Un alt cont de evidenţă a imobilizărilor corporale este contul sintetic de gradul I .3. ¬ funcţia contului poate fi urmărită în Figura nr.

Contabilitatea Imobilizărilor Corporale Figura nr.4 Funcţia contului 231 “Imobilizări corporale în curs” Contul 232 “Avansuri acordate pentru imobilizări corporale” ¬ după conţinutul economic este un cont de active imobilizate. 5311 404 Avansurile acordate furnizorilor de imobilizări Valoarea avansurilor decontate furnizorilor de imobilizări 34 .3. ¬ după funcţia contabilă este un cont de activ. D C 232 “Avansuri acordate pentru imobilizări corporale” 5121.5 Funcţia contului 232 “Avansuri acordate pentru imobilizări corporale” 34 ¬ Soldul contului este un sold final debitor reprezentând valoarea avansurilor acordate furnizorilor de imobilizărilor corporale aflate în curs de execuţie. ¬ funcţia contului poate fi urmărită în Figura nr.3.

amenajărilor de terenuri vândute sau ¬ funcţia contului poate fi urmărită în scoase din activ Amortizarea aferentă Cheltuielile aferente amortizării imobilizărilor Funcţia Figura nr. reprezentând amortizarea aferentă imobilizărilor corporale existente la unitatea patrimonială.Contabilitatea Imobilizărilor Corporale Figura nr.1. mijloacelor de transport. Valoarea amortizării imobilizărilor corporale. animalelor şi plantaţiilor” 2814 “Amortizarea altor imobilizări corporale”. ¬ Soldul contului este un sold final creditor. utilizate în operaţii de “Amortizări participaţie transferată privind imobilizările conform contractelor 4581 35 281 corporale” 105 Diferenţe din amortizarea aferentă imobilizărilor reevaluate 35 .3. care se dezvoltă în următoarele conturi sintetice de gradul II: − − − − D 212.3.6 corporale cedate 2112 ¬ după conţinutul economic este un cont rectificativ al valorii imobilizărilor corporale. 213. 6583 Contul 281 “Amortizări privind imobilizările corporale” ¬ după funcţia contabilă este un cont de pasiv.5 Funcţia contului 232 “Avansuri acordate pentru imobilizări corporale” 3. cont sintetic de gradul I. 214 6811 Amortizarea aferentă Cheltuielile de imobilizărilor amenajărilor de terenuri” aferente exploatare 2811 “Amortizarea corporale vândute sau amortizării 2812 “Amortizarea construcţiilor” imobilizărilor corporale scoase din activ 2813 “Amortizarea instalaţiilor. contului 281 “Amortizări privind imobilizările corporale”.4 Funcţionarea conturilor de amortizări privind imobilizările corporale C Evidenţa contabilă a amortizării imobilizărilor corporale se realizează cu ajutorul contului 281 “Amortizări privind imobilizările corporale”.

şi animalelor şi plantaţiilor. care se poate dezvolta pe conturi sintetice de gradul II. instalaţiilor tehnice.1. mijloacelor de transport. precum şi a altor imobilizări corporale.3.6 Funcţia contului 281 “Amortizări privind imobilizările corporale” 36 3. Evidenţa contabilă a provizioanelor pentru deprecierea imobilizărilor corporale se realizează cu ajutorul contului 291 “Provizioane pentru deprecierea imobilizărilor corporale”.5 Funcţionarea conturilor de provizioane pentru deprecierea imobilizărilor corporale Provizioanele pentru deprecierea imobilizărilor corporale se constituie pentru deprecierea reversibilă a terenurilor. astfel: 36 . cont sintetic de gradul I.Contabilitatea Imobilizărilor Corporale Figura nr. amenajărilor de terenuri. construcţiilor.

37 . reflectând valoarea provizioanelor aferente imobilizărilor corporale. Prin aport la capitalul social. Dintre aceste căi de intrare a imobilizărilor corporale. ¬ după funcţia contabilă este un cont de pasiv. Creşterea valorii contabile prin modernizări şi investiţii. primite cu titlul gratuit-prin donaţie. Primite cu titlu gratuit (prin donaţie. ¬ funcţia contului poate fi urmărită cu ajutorul figurii nr. creşterea valorii contabile prin modernizări şi investiţii. 37 • Modificări ale mijloacelor fixe ce au loc cu ocazia reevaluării. mijloacelor de transport.Contabilitatea Imobilizărilor Corporale − − − 2911 “Provizioane pentru deprecierea terenurilor şi amenajărilor de terenuri” 2912 “Provizioane pentru deprecierea construcţiilor” 2913 “Provizioane pentru deprecierea instalaţiilor.7 Funcţia contului 291 “Provizioane pentru deprecierea imobilizărilor corporale” ¬ Soldul contului este un sold creditor. 3. Mijloace fixe de natura obiectelor de inventar. la Direcţia de Telecomunicaţii Prahova se practică intrarea prin achiziţie de la furnizori. animalelor şi 2914 “Provizioane pentru deprecierea altor imobilizări corporale”. şi prin închirieri. Prin închiriere. Prin construcţie în regie proprie.3. plantaţiilor” − Contul 291 “Provizioane pentru deprecierea imobilizărilor corporale” ¬ după conţinutul economic este un cont rectificativ al valorii de înregistrare a imobilizărilor corporale. incluzând şi contractele de leasing. sponsorizare). prin construcţie în regie proprie.2 Contabilitatea intrărilor de imobilizări corporale Căile de intrare a imobilizărilor corporale în cadrul unei unităţi sunt următoarele: • • • • • • • Prin achiziţie de la furnizori.

Aportul în natură este supus evaluării de un expert tehnic. de bunuri mobile corporale şi/sau necorporale care constituie aport în natură la capitalul social sau reprezintă contribuţie la o asociaţie în participaţie asociaţie familială. fuziunii etc. supus aprobării Adunării Generale a Asociaţilor şi Consiliului de Adiministraţie În situaţia în care creşterea de capital este realizată prin aport în natură sunt evaluate la preţul de emisiune. înregistrarea acestuia în contabilitate se face numai în urma unei expertize tehnice de specialitate şi a aprobării Consiliului de Administraţie în urma expertizei. în sensul exceptării de la plată. înregistrat la valoarea de aport de 10. Facilităţile vamale şi fiscale privind importurile. 38 Operaţii: 1.. orice creştere sau micşorare de capital social trebuie înregistrată la Registrul Comerţului prin Cererea de menţiune.500 lei.1 Aporturi.Contabilitatea Imobilizărilor Corporale 3.Intrarea unui teren prin aport în natură pe baza Procesului Verbal de Recepţie. 2. atunci când nu există documente pentru aport în natură la capitalul social. Diferenţa dintre valoarea de emisiune şi valoarea nominală a acţiunilor cesionate este înregistrată ca primă de aport. De asemenea. intrate în patrimoniu cu ocazia asocierii. Sub aspect juridic.Societatea emite 500 acţiuni. Statutul societăţii (la înfiinţare). Documentele pe baza cărora se înregistrează în contabilitate aportul în natură sunt Contractul de societate. rezultatele evaluăriifiind consemnate într-un Proces verbal de recepţie. Expertiza tehnică. 1 38 . valoarea nominală a acţiunii este de 13 lei. primiri cu titlu gratuit. cumpărări. sunt în vigoare în condiţiile prevăzute de lege. Cererea de menţiune atunci când se majorează capitalul social. Un acţionar aduce ca aport în natură un utilaj evaluat de comisia tehnică de expertiză la o valoare de 5800lei. Înregistrarea în contabilitate se realizează în baza raportului întocmit de comisia de evaluare şi supus aprobării Consiliului de Administraţie. preţ apropiat de valoarea contabilă a acţiunii. conform cu statutul şi contractul” 1 de societate. construcţii în regie proprie de mijloace fixe şi terenuri Mijloacele fixe ca aport în natură se înregistrează în contabilitate la valoarea de intrare. Această valoare este asimilată cu “valoarea de aport sau de utilitate acceptată de părţi pentru mijloace fixe. Declaraţia de subscriere.2.

data amortizării complete (anul şi luna) durata de serviciu normată şi norma de amortizare procentuală. Procesul Verbal de Recepţie. 2002 Document 3 Proces Verbal de Recepţie Explicaţii 4 Intrarea unui teren prin aport în natură Concomitent.Contabilitatea Imobilizărilor Corporale Acţionarul care a depus capitalul social în valută primeşte 450 de acţiuni cu valoarea nominală de 13lei pe acţiune. 1. iar pentru evidenţa analitică Fişa Mijlocului Fix. 1.02. care cuprinde categoria. 2002 Raportul Comisiei de Evaluare Subscrierea de capital social ca aport în natură Depunerea efectivă a aportului Concomitent. Data Crt 1 2 1.02. anul. documentul justificativ este Factura fiscală. care precizează toate elementele de detaliu privind costul de achiziţie al mijlocului fix. capitalul subscris nevărsat devine capital subscris vărsat Simbol conturi Debit Credit 5 6 456 2111 1011 1011 456 1012 Sume Debit 7 10500 10500 10500 Credit 8 10500 10500 10500 456 % 1011 1014 456 5850 % 5800 50 5850 2131 5850 1011 1012 5800 5800 39 Pentru imobilizările achiziţionate cu cu titlul oneros. Acţiunile ce reprezintă aporturi în natură trebuie acoperite integral. gradul de clasificare. Direcţia de Telecomunicaţii Prahova REGISTRU JURNAL Nr. Operaţii: 39 . data dării în folosinţă. luna. capitalul subscris nevărsat devine capital subscris vărsat 2. Se întocmeşte.

R. conform Facturii nr. 3. două instalaţii de măsurare în valoare de 7500 lei/ buc. evaluate prin însumarea tuturor cheltuielilor ocazionate de realizarea lor.02.027943 2/10.02 2002 Factura nr. Costul efectiv cuprinde totalitatea cheltuielilor de achiziţie cu materii prime şi materiale.0279432/10.raţional” de costul de fabricaţie al imobilizărilor.01) 1500 lei 3500 lei 40 . consumate. conform documentelor din luna ianuarie 2010 − − Cheltuieli privind materiile prime şi materialele (1.Contabilitatea Imobilizărilor Corporale 3. privind Costul îndatoririi.L. Societatea colectează cheltuieli pentru investiţii în curs. pentru care nu s-au întocmit formele de înregistrare a mijloacelor fixe şi vor fi cuprinse în grupa ce urmează înregistrarea lor ca mijloace fixe..2010. 40 Operaţii: 8. Societatea achiziţionează de la S. la cursul valutar de schimb în vigoare la data efectuării lor. Costul efectiv de producţie al imobilizărilor corporale include şi cheltuielile financiare cu condiţia ca dobânzile aferente împrumuturilor pentru finanţarea investiţiei să fie aferente perioadei de execuţie.02.INTE S. supuse amortizării sunt capacităţile puse în funcţiune parţial.01) Cheltuieli privind remuneraţiile datorate (15. 10. Documentele pe baza cărora mijloacele fixe din producţie proprie se înregistrează în contabilitate sunt Bonul de Predare şi Procesul Verbal de Recepţie. potrivit standardelor internaţionale Asimilate mijloacelor fixe. Mijloacele fixe produse de societate se evaluează la costul efectiv de producţie.C. cheltuielile directe şi cele indirecte determinate . 2002 Achiziţionarea a două instalaţii de măsurare % 2132 4426 404 % 15000 2850 17850 Achiziţiile de mijloace fixe în devize se înregistrează în contabilitate atât în moneda străină cât şi în lei.

2002 16. 1.01.666/lună (5900 x100/12) (s-a considerat că investiţia este cumulul costurilor pe luna ianuarie 2010).01) 600 lei 300lei 9.01. În lunile următoare.Contabilitatea Imobilizărilor Corporale − − Alte cheltuieli cu serviciile executate de terţi (16.01 2002 17. Se înregistrează astfel investiţia terminată şi trcută în categoria mijloacelor fixe (în contabilitatea sintetică). cumulul cheltuielilor cu investiţiile în curs au o valoare de 10000. 2002 Bon de Consum Cheltuieli cu materii prime şi materiale consumabile Cheltuieli cu salariile Alte cheltuieli cu serviciile executate de terţi Cheltuieli cu impozite şi taxe 601 301 1500 1500 15. Înregistrările lunare se fac după natura cheltuielilor ca în luna ianuarie. 11. 10.2010 investiţia în curs se înregistrează la valoarea cumulată a tuturor cheltuielilor efectuate pentru investiţie.01.1 722 5900 5900 41 . 8.23 Investiţia în curs se înregistrează la valoarea cumulată a tuturor cheltuielilor efectuate pentru investiţie 2311. 2002 Notă conabilă nr. Amortizarea investiţiei fără forme de înregistrare la mijloace fixe este de 49166.01) Alte cheltuieli cu impozite. Totalul cheltuielilor au o valoare fr 159. La 25.01. 2002 Stat de Salarii Factura nr 153554 641 628 421 401 3500 600 3500 600 635 446 300 300 9 25. taxe şi vărsăminte asimilate (17.00 lei.01. Amortizarea cumulată la terminarea investiţiei este de 800.

Expertiza tehnică.66 11. sunt supuse impozitării imediat sau pot fi eşalonate pe mai multe exerciţii”1. 1 43 42 . “Din punct de vedere fiscal. ţinând seama de valoarea justă a mijloacelor fixe cu caracteristici tehnice similare. 2002 Notă contabilă nr.66 49166. 2112 281. cu titlul gratuit sau prin subvenţie de stat. sau apropiate pentru mijloace fixe deţinute cu titlul gratuit. imobilizările provenite din donaţii.66 19500 49166.1 49166. Subvenţiile în care impozitarea poate fi eşalonată sunt specifice celor acordate pentru echipamente amortizabile respectiv.1 281 19500 49166.1 2311. are la bază valoarea actuală estimată la înscrierea lor în activ.02.23 Amortizarea investiţiei fără forme de înregistrare la mijloace fixe Înregistrarea investiţiei terminate şi trecute la categoria mijloace fixe (pentru contabilitatea sintetică) 6811 281. Societatea înregistrează angajamentul statului de a-i acorda o subvenţie de 2000lei pentru finanţarea parţială a unei achiziţii şi punerii funcţiune a unui utilaj la data de 17.01.Contabilitatea Imobilizărilor Corporale Analitic 2311. 25. activele imobilizate necorporale şi corporale. supusă aprobării Consiliului de Administraţie. În ceea ce priveşte TVA. de utilitatea şi locul unde se află. subvenţiile ca şi activele imobilizate intrate prin donaţii sau cu titlu gratuit sunt exonerate atunci când sunt destinate reglării unei investiţii determinate.1Fără forme de înregistrare la mijloace fixe 10. TVA este deductibilă la darea în folosinţă atunci când finanţarea este proprie sau de la stat. 42 Operaţii: 12.2010.66 Intrarea în contabilitate a imobilizărilor corporale primite cu titlul gratuit sau din donaţii se face pe baza Procesului Verbal de Recepţie.

10. 17. La 15.03.03. 17.15 stat Factura nr. 2002 16. 17. la cost de achiziţie de 6000. 2002 445 2000 404 5121 7140 7140 PV de Recepţie 2311 % 2312 722 6500 % 6000 500 17. 16.2010 se înregistrează primirea efectivă a subvenţiei de 2000 în cadrul contului bancar.2010 se achită factura furnizorului. Se achiziţionează utilajul. La 17.2010 conform Facturii nr. 12.03.03. În urma probelor tehnologice. 2002 % 2312 4426 5121 404 % 6000 1140 2000 7140 14. TVA 19%.7193480 /10. Durata normală de funcţionare a mijlocului fix este de 5 ani şi amortizarea lui se face liniar.33 108. 15. 2002 Nota Dreptul de a primi contabilă subvenţia de la nr.03 2010 14. 25.25 6811 2813 108.03.Contabilitatea Imobilizărilor Corporale 13. 7193480 Extras de cont OP12 Se achiziţionează utilajul la cost de achiziţie de 6000 lei Primirea efectivă a subvenţiei în contul bancar Se achită factura furnizorului Se recepţionează utilajul la mijloace fixe (la care se adaugă valoarea cheltuielilor de montaj.33 43 .2010).03. 25. 2002 15.02. se obţin produse reziduale valorificate la un preţ de 250 (25.03.03. 2002 Nota contabilă nr.Cheltuiele de montaj şi cu probele tehnologice se ridică la 7500 lei. 15.03. la data de 10. mai puţin produsele reziduale valorificate) Amortizarea lunară Lunar se trece la venituri partea corespunzătoare 445 131 2000 2000 13.

2010 în valoare de 700 lei .Contabilitatea Imobilizărilor Corporale pentru subvenţia pentru investiţii Dintre operaţiile particulare de intrare a mijloacelor fixe sunt: a) Creşterea valorii contabile a imobilizărilor corporale prin adăugarea de accesorii care schimbă parametri tehnici iniţiali. Operaţii: 20. Se achiziţionează accesorii de la SC PRODUCT SA conform Facturii nr.Ca exemple pot fi: creşterea duratei de serviciu normală a mijloacelor fixe.03. 2002 20. 20. sporirea capacităţii de producţie. PV de Recepţie Accesoriile se 2132 încorporează la valoarea mijlocului fix 301 700 b)Creşterea valorii contabile a mijloacelor fixe prin modernizare. o ameliorare substanţială a calităţii producţiei sau diminuarea cheltuielilor de exploatare. 18.03. 2002 Factura nr.03. Cheltuielile care îmbunătăţesc performanţele mijloacelor fixe faţă de parametri funcţionali stabiliţi iniţial şi care asigură obţinerea de venituri suplimentare faţă de cele realizate ci mijloacele iniţiale pot fi incluse în valoarea contabilă de intrare.Societatea realizează prin intermediul unei unităţi specializate modernizarea unei instalaţii tehnice în valoare de 1200 lei conform Facturii nr. 732004/20. 19. 44 20.214390/22.03.03. 214390 Modernizarea unei instalaţii prin intermediul unei firme % 2131 4426 404 % 1200 228 1428 1 44 .2010. Accesoriile achiziţionate se încorporează în valoarea mijlocului fix. 2002 F732004 Achiziţionarea de accesorii % 301 4426 401 % 700 133 700 833 19. mărind-o în mod corespunzător. În această situaţie se află “creşterea valorii mijloacelor fixe prin adăugarea de accesorii.”1 Operaţii: 18. 22. aparate de măsură şi control ori alte părţi componente.

Contractul de Închiriere se încheie între proprietarul bunului şi persoane juridice sau fizice române sau străine. valoarea de intrare a mijloacelor luate cu chirie.2010 şi la data de 15..2010 cu valoarea de 1800 lei cu chiria de 150lei.03.Contabilitatea Imobilizărilor Corporale specializate 3.Se ia cu chirie un mijloc fix la 10. În debitul contului se înregistrează pe baza contractelor sau proceselor verbale de închiriere. Soldul contului arată valoarea mijloacelor fixe luate cu chirie la un moment dat.2.Mijloace fixe luate cu chirie.03.04. Contabilitatea mijloacelor fixe luate cu chirie de la terţi în baza contractului încheiat se ţine cu ajutorul contului în afara bilanţului 8031 . Mijloacele fixe închiriate se amortizează de către unitatea proprietară. iar în creditul contului valoarea aceloraşi mijloace fixe restituite pe baza proceselor verbale de predare. nivelul chiriei pe piaţa internă şi externă pentru bunuri similare. Prin contract se convine asupra clauzelor care să asigure exploatarea bunului închiriat potrivit specificului acestuia. importanţa socială a activităţii pentru desfăşurarea căreia urmează a fi folosit bunul închiriat şi alte elemente de asemenea natură. 2010. amplasarea pe zone de interes. dotările de care beneficiază bunul.2 Închirieri de mijloace fixe şi terenuri Mijloacele fixe şi terenurile pot intra în unitate cu chirie în urma semnării Contractului de Închiriere între părţi. care se achită la data de 15. Operaţii: 21. La baza calculului chiriei se au în vedere elemente ca: valoarea bunului închiriat. 45 45 .

se constată deprecierea datorată uzurii.12 Factura nr557987 OP nr. 2002 15.3 Amortizarea imobilizărilor corporale şi implicaţiile ei fiscale Standardele de contabilitate internaţională definesc amortizarea ca fiind alocarea valorii amortizabile a unui activ de-a lungul duratei sale de viaţă estimată.25 89.718 PV de Închiriere Factura nr.04.b 10. “amortizările permit integrarea în costurile de producţie ale întreprinderii a cheltuielilor care reprezintă investiţiile necesare”1.25 - 89. 2002 15.25 89.e 21. Transferul amortizării asupra cheltuielilor exerciţiului are loc în funcţie de durata economică de utilizare a activului imobilizat.18 Primirea mijlocului fix conform PV de Închiriere 8031 - 1800 - 21.Contabilitatea Imobilizărilor Corporale 21. economic şi financiar. 2002 Contractul de Închiriere nr.03.586923 OP nr. Din punct de vedere economic. Din punct de vedere financiar amortizările reprezintă sursa de finanţare pentru reconstituirea activelor fixe.25 89. 1 46 46 . 2002 Se înregistrează chiria datorată Se plăteşte chiria Se înregistrează chiria datorată Se plăteşte chiria La terminarea contractului se creditează 8031 cu valoarea mijlocul fix % 612 4426 401 % 612 4426 401 - 401 % 75 14.03. Amortizărilor li se atribuie un triplu rol în plan contabil.25 1800 3.03.a 10.04.f 5121 8031 89. cu ajutorul amortizărilor.25 21. Din punct de vedere contabil. timpului şi schimbărilor tehnice pe care le suferă cea mai mare parte a imobilizărilor.25 % 75 14. 2002 15.d 5121 401 89.c 21.25 21.

durata de viaţă (utilizare) stabilită de organisme publice. în special în cele anglo-saxone (Maria Britanie. Însă. Se practică în Franţa şi în alte ţări ale Europei occidentale continentale.). Există însă şi ţări. Belgia etc. trecerea eşalonată pe cheltuieli a imobilizărilor corporale. în care regulile de întocmire a bilanţului contabil sunt independente de cele privind întocmirea bilanţului fiscal. iar în Japonia sunt fixate imperativ duratele de amortizare fiscale. în condiţiile în care acesta nu are nici o incidenţă asupra rezultatului impozabil. Ea se referă la: − − reducerea valorii mijloacelor fixe ca urmare a uzurii lor. amortizarea constituie procesul de repartiţie a costului de achiziţie (valoarea contabilă) a imobilizărilor pe mai multe exerciţii. cazuri în care baza de calcul a amortizării poate fi reprezentată de valoarea de înlocuire a imobilizărilor. − durata de viaţă reglementată de o manieră imperativă. amortizarea aferentă deprecierii anuale şi valoarea netă contabilă la finele fiecărui exerciţiu. 47 . SUA. se face prin întocmirea unui tablou previzional numit Plan de amortizare care trebuie să cuprindă pentru fiecare imobilizare în parte valoarea de intrare sau contabilă. cu titlu indicativ în limita cărora practicându-se următoarele soluţii: − agenţii economici pot să-şi stabilească propriile durate de folosinţă indiferent de condiţiile concrete de utilizare a activelor patrimoniale imobilizate. valoarea de înlocuire poate constitui baza de calcul a amortizării imobilizărilor numai la întocmirea bilanţului contabil. Planul de amortizare poate fi întocmit atunci când sunt cunoscute următoarele trei elemente: 1. în funcţie de durata lor de utilizare. Privită în timp. lăsând la latitudinea agentului economic fixarea datelor de amortizare economică. duratele de amortizare se stabilesc de către Guvern şi se revizuiesc la 5 ani.Contabilitatea Imobilizărilor Corporale Amortizarea corespunzătoare perioadei contabile se scade în mod direct sau indirect. Valoarea contabilă sau de intrare reprezentată de costul de achiziţie. Eşalonarea includerii pe cheltuieli a imobilizărilor corporale pe întreaga lor durată de utilizare. costul de producţie sau valoarea de utilitate. 47 În România. De exemplu în SUA sunt fixate durate legale de amortizare inferioare duratei de utilizare a imobilizărilor amortizabile. Astfel. Durata de viaţă a imobilizărilor supuse amortizării este determinată diferit de la ţară la ţară. 2. din profitul sau pierderea înregistrate în perioada respectivă. Aceasta reprezintă în cele mai multe ţări baza de calcul a amortizării.

Durata de utilizare a imobilizărilor poate fi mai mică decât durata fizică de viaţă a imobilizărilor întrucât pe lângă uzura fizică care depinde de condiţiile de utilizare.durata de viaţă utilă este fie perioada pe parcursul căreia se estimează că întreprinderea va utiliza activul supus amortizării sau numărul unităţilor produse sau a unor unităţi similare ce se estimează că vor fi obţinute de întreprindere prin folosirea activului respectiv”2.16 Terenuri şi Mijloace fixe precizează că “activele imobilizate sunt bunurile care îndeplinesc condiţiile: • • • se estimează că sunt folosite pentru mai mult de o perioadă contabilă. reparaţii. costurilor de cercetare şi dezvoltare. se are în vedere uzura morală ce decurge din schimbările tehnologice. − − 1 2 48 49 48 . agentul economic care imobilizează capital în active corporale supuse deprecierii prin utilizare în timp vor calcula. Sunt supuse amortizării bunurile şi valorile destinate să servească activitatea pe o perioadă mai mare de un an. Delimitarea în timp a duratei de utilizare este criteriul convenţional de separare a imobilizărilor de stocuri. iar al doilea criteriu este valoarea mare a lor. materiale consumabile) care se consumă şi se impută direct în cheltuielile de exploatare. cu întreaga lor valoare.. înregistra în contabilitate şi recupera uzura fizică şi morală a acestora pentru refacerea capitalului imobilizat.16 Terenuri şi Mijloace fixe se aplică tuturor activelor supuse amortizării. petrolului. numărul de schimburi preconizat. Standardul Internaţional de Contabilitate nr. modernizări. gazelor naturale şi altor resurse neregenerabile similare. expirarea unor contracte de locaţii etc. În România. IAS16 precizează: . cererea pieţii. care se consumă treptat.Contabilitatea Imobilizărilor Corporale Standardul Internaţional de Contabilitate nr. cu excepţia: − − pădurilor şi celorlalte resurse care se regenerează pe cale naturală. fondului comercial. sunt deţinute de o întreprindere pentru a fi utilizate în producţie sau în furnizarea de bunuri şi servicii. îmbunătăţirea structurii producţiei. au o durată de viaţă limitată. Referitor la durata de utilizare a imobilizărilor. care în cazul imobilizărilor trebuie să fie superioară unui exerciţiu financiar spre deosebire de stocuri (materii prime. pentru a fi închiriate terţilor sau pentru scopuri administrative”1. Pentru delimitarea în general a imobilizărilor de stocuri se are în vedere durata utilizării. cheltuielilor cu exploatarea şi extracţia minereurilor.

50 49 . cu aprobarea Consiliului de Administraţie. de regulă. Cu toate acestea. iar valoarea neamortizată până la acea dată se va recupera pe durata normală de utilizare rămasă. precum şi terenurile. nu se amortizează.. pentru care nu s-au întocmit forme de înregistrare ca mijloace fixe. constituie imobilizări amortizabile. Sunt asimilate mijloacelor fixe şi se supun amortizării următoarele: • • investiţiile efectuate la mijloacele fixe (închiriate). La punerea în funcţiune cu ocazia recepţiei finale. • 1 investiţiile efectuate la mijloacele fixe pentru îmbunătăţirea parametrilor tehnici iniţiali. • investiţiile în vederea valorificării de substanţe minerale utile. iar orice creştere a valorii terenurilor tratată diferit e amortizarea privitoare la clădiri.”1 Obiectul amortizării este reprezentat de toate imobilizările corporale. Plantaţiile tinere şi plantaţiile de protecţie sunt scutite de calculul amortizării până la trecerea pe rod a plantaţiilor tinere şi primii 5 ani pentru plantaţiile de protecţie. la valoarea rezultată prin însumarea cheltuielilor ocazionate de realizarea lor. cărbuni şi alte zăcăminte ce se exploatează la suprafaţă. amortizarea se va determina în funcţie de valoarea finală. construcţiile de orice fel. O asemenea abordare se precizează că trebuie abordată astfel: − − terenurile şi construcţiile sunt două categorii distincte. iazurile care sunt rezultatul unor investiţii.Spre deosebire de terenuri.Contabilitatea Imobilizărilor Corporale Excepţiile menţionate îşi au aplicaţie în reproducerea pe cale naturală (păduri şi alte resurse). recuperarea în întregime a cheltuielilor cu profitul realizat ca urmare a utilizării imobilizării (cercetare. bălţile. precum şi cele pentru realizarea lucrărilor minere subterane. includerea în cheltuielile efectuate cu investiţia respectivă în activitatea de exploatare (prospecţiuni şi extracţie). Amortizarea acestora se recuperează în maximum 10 ani. fiind de natură diferită judecata lor din punct de vedere contabil trebuie făcută diferit. inclusiv cele împădurite. Terenurile cu a durată de utilizare nelimitată. cu excepţiile următoare: mijloace fixe aparţinând proprietăţii publice. se cuprind în grupa la care urmează. de aceea. . ele se includ în categoria imobilizărilor amortizabile. de deschidere a zăcămintelor.dezvoltare). în sensul că terenurile trebuie înregistrate distinct. în practică există anumite întreprinderi care nu consideră construcţiile ca imobilizări amortizabile pe cosiderentul că valoarea acumulată a construcţiilor şi terenurile pe care ele sunt construite nu se diminuează în timp. capacităţile puse în funcţiune parţial. a se înregistra ca mijloace fixe. lacurile. La întreprinderile în care terenurile au o durată de utilizare limitată.

indiferent de valoarea şi durata de funcţionare normal. inclusiv seria zero sau sunt supuse încercărilor în vederea omologării la producător. să asigure obţinerea de venituri suplimentare faţă de cele realizate cu mijloacele fixe iniţiale. investiţiile efectuate pentru realizarea lucrărilor minere. animalele care nu au îndeplinit condiţiile pentru a fi trecute la animale adulte. precum şi cele pentru foraj executate pentru exploatări. cu caracter general de deservire. care nu modifică parametrii tehnici iniţiali ai mijlocului fix. capul unor zăcăminte de ţiţei. de desecare. destinate apărării. indiferent de valoarea şi durata de utilizare. sondele situate în gaz. de regularizare a scurgerii apelor pe 50 . Nu sunt considerate mijloace fixe şi nu se supun amortizării următoarele: motoarele. fie la executarea unei anumite comenzi. precum şi lucrările de combatere a eroziunii solului. aparatele şi alte subansambluri de mijloace fixe procurate în scopul înlocuirii componentelor uzate cu ocazia reparaţiilor de orice fel. păsările şi coloniile de albine. precum şi sondele de cercetare geologică care au pus în evidenţă acumulări de hidrocarburi dar. sculele. contra inundaţiilor şi înlăturării excesului de umiditate şi anume: diguri şi canale principale. construcţiile şi instalaţiile provizorii.Contabilitatea Imobilizărilor Corporale Cheltuielile efectuate la mijloacele fixe pentru a fi considerate ca modernizare a acestora trebuie să aibă următoarele efecte: − − să îmbunătăţească efectiv performanţele mijloacelor fixe faţă de parametri funcţionali stabiliţi iniţial. instrumentele şi dispozitivele speciale ce se folosesc fie la fabricarea anumitor produse în serie. lucrările de îmbunătăţiri funciare şi de gospodărire a apelor. precum şi sondele de ţiţei şi gaze care nu se dau în producţie. precum şi accesoriile de pat. mijloacele fixe în cadrul obiectivelor economice trecute în conservare pe o perioadă mai mare de 30 de zile. îmbrăcămintea specială. din afara perimetrelor de exploatare. atâta timp cât servesc ca model la executarea producţiei de serie. animale de îngrăşat. • • • • • • • • prototipuri. la echipamentul de protecţie şi de lucru. agenţii economici sunt scutiţi de calculul amortizării cu avizul teritorial al Ministrului Finanţelor pentru următoarele active circulante: • • • ruinele trecute în conservare sau scoase definitiv din funcţiune. prospecţiuni geologice şi geofizice foraje pentru alimentarea cu apă care nu au dat rezultate. nu pot fi exploatate. În situaţii justificate. pădurile. la propunerea Agenţiei Naţionale pentru Rezervele Minerale. care din motive geologo-tehnice şi economice obiective.

54/aug. Metoda amortizării liniare sau constante. Din punct de vedere al metodologiei de calcul. degresivă. podurile. deoarece . iar amortizarea anuală poate fi determinată după relaţia nr. tunelele de metrou. 3. amortizarea liniară îmbracă două forme: a) Amortizarea liniară temporală b) Amortizarea liniara funcţională (nu se practică în România) a) Amortizarea liniară temporală Potrivit amortizării liniare temporale cota de amortizare liniară se calculează prin divizarea lui 100 la numărul de ani a duratei de viaţă (n) a imobilizării . Competenţele de aprobare a amortizării liniare şi degresive revin Consiliului de Administraţie al agentului economic respectiv responsabilului cu gestiunea patrimoniului. Metodele de amortizare practicate pentru determinarea şi repartizarea cheltuielilor cu amortizarea imobilizărilor pe durata de utilizare a acestora.relaţia nr. considerată a fi cea mai apropiată de deprecierea reală a imobilizărilor şi prin urmare. 3. În cadrul Direcţiei de Telecomunicaţii Iaşi se utilizează metoda amortizării liniare temporală. permite repartizarea uniformă a cheltuielilor cu amortizarea asupra duratei de utilizare a unei imobilizări”1.(1).15/1994 privind amortizarea capitalului imobilizat în active corporale şi necorporale. accelerată. Utilizarea regimului de amortizare accelerată se aprobă de către organul teritorial al Ministerului Finanţelor. drumurile.(2) sau (3) (1) (2) (3) CA = 100 x100 n A = VxCA A= V n 1 51 51 .1 Regimuri de amortizare admise în România În România. canalele navigabile. precum şi celelalte căi de comunicaţii.3.Contabilitatea Imobilizărilor Corporale versanţi şi de corectare a torenţiilor destinate apărării terenurilor agricole ori silvice şi obiectivelor social-economice din zona apărată. apeductele. în cazul persoanelor juridice fără scop lucrativ. cea mai justificată economic.. modificată şi completată prin Ordonanţa nr. infrastructura căii ferate. Menţinerea metodelor utilizate pentru calculul amortismentelor în vederea comparării datelor de la un exerciţiu la altul este de asemenea prevăzută şi în legislaţia din România. potrivit Legii nr. la propunerea organelor menţionate. 1997 unităţile care desfăşoară activităţi cu caracter economic amortizează mijloacele fixe utilizând unul dintre regimurile de amortizare: amortizare liniară.

Prezintă avantajul că atenuează tendinţa unităţilor patrimoniale de eludare a fiscalităţii.amortizarea anuală.000lei şi o durată normală de utilizare de 5 ani trebuie să fie amortizat.cota de amortizare liniară. V . Anul N 4000 1000 2000 3. Amortizarea degresivă permite recuperarea accentuată a amortizării în primii ani de la punere în funcţiune.000lei/an Tabelul 3. 52 Aceşti coeficienţi de multiplicare sunt stabiliţi astfel: − 1. Anul N 5000 1000 1000 2. Anul N 1000 1000 5000 Valoarea netă contabilă 4000 3000 2000 1000 - Amortizarea liniară este clasică.valoarea de intrare sau contabilă a imobilizării supuse amortizării.000. cheltuielilor exerciţiului şi a costurilor în timp.000 x 20% = 10.000.Contabilitatea Imobilizărilor Corporale Unde: − − − − CA . însă nu ţine seama de influenţa progresului tehnic.durata de viaţă a imobilizării. A . Calculul amortizării are la bază regula fiscală care presupune corectarea ratei liniare cu coeficienţii multiplicativi stabiliţi prin Legea nr. n . Anul N 2000 1000 4000 5.3 Planul de amortizare după sistemul liniar Nr. Anul N 3000 1000 3000 4. Sistemul liniar constituie baza calcul a celorlalte sisteme de amortizare.3.000. fiind cea mai folosită datorită uniformităţii. respectiv de uzura morală. 52 . Exemplu: Un mijloc fix intră în funcţiune cu o valoare de intrare de 50. tradiţională şi simplă.3 CA = 100 x100 = 20 % 5 A = 50.15/1994.5 dacă durata normală de utilizare a mijlocului fix de amortizare este între 2 şi 5 ani. Exerciţiul Valoarea Amortizarea Crt financiar imobilizării la începutul pe an cumulată exerciţiului 1. Planul de amortizare după sistemul liniar se poate urmări în tabelul nr.

Un mijloc fix (utilaj) achiziţionat la 1.2002 a cărui valoare de intrare este de 15. Planul de amortizare degresivă varianta AD1 este prezentat în tabelul nr. care la rândul ei poate fi reinvestită. Regimul de amortizare degresivă se aplică două variante determinate de data de intrare în funcţiune a mijlocului fix. în funcţie de care. Cota de amortizare liniara = 100 x100 = 20 % 5 Durata normală de utilizare este de 5 ani. este egală sau mai mică cu/decât amortizarea anuală. pentru că permite recuperarea. diferenţa în ani reprezentând influenţa uzurii morale. Acest regim este specific unei politici de stimulare a investiţiilor. Exemplu: 1.5 dacă durata normală de utilizare a mijlocului fix de amortizare este între 10 şi 20 ani. Astfel pentru mijloacele fixe intrate în funcţiune înainte de 31 decembrie 1993 se poate utiliza regimul de amortizare degresivă fără influenţa uzurii normale (AD1) iar pentru mijloacele fixe intrate în funcţiune după 31 decembrie 1993 poate fi folosit regimul de amortizare degresivă cu influenţa uzurii morale (AD2). Amortizarea anuală.Contabilitatea Imobilizărilor Corporale − − 2.01. pentru următorii ani. cota de amortizare degresivă corespunzătoare”1. Aceasta se determină din raportul dintre valoarea rămasă de recuperat şi numărul de ani de funcţionare rămaşi. încă din primii ani. Spre deosebire de varianta AD1. 2. “Principiul de bază al amortizării degresive constă în modul diferit de calculare a amortizării anuale faţă de regimul liniar şi anume: amortizarea anuală degresivă pentru primul an de funcţionare. se calculează prin aplicarea aceleiaşi cote de amortizare degresivă asupra valorii rămase de recuperat până în anul de funcţionare în care amortizarea anuală rezultată.000lei. iar amortizarea medie anuală liniară va fi obţinută prin raportarea valorii rămase de recuperat la numărul de ani rămaşi. varianta AD2 permite amortizarea valorii de intrare a mijloacelor fixe într-o perioadă de timp mai mică decât perioada duratei normale de utilizare. Varianta AD1.5 astfel: 1 53 53 .3. cota de amortizare liniară se multiplică cu coeficientul 1. Din acel an de funcţionare şi până la expirarea duratei de funcţionare se trece la amortizarea liniară. amortizabil pe durata de 5 ani. conţine şi influenţa uzurii morale care acţionează asupra mijloacelor fixe şi reflectă această uzură în calculul amortizării anuale. care nu conţine influenţa uzurii morale.3.0 dacă durata normală de utilizare a mijlocului fix de amortizare este între 5 şi 10 ani. Varianta AD1 – fără influenţa uzurii morale.000. a celei mai mari părţi de capitaluri imobilizate. are acest principiu ca baza de calcul a amortizării anuale. Varianta AD2. se calculează aplicând asupra valorii de intrare sau a valorii rămase actualizate a mijlocului fix.

3.Contabilitatea Imobilizărilor Corporale Cota de amortizare în regim degresiv = 20 x1. Varianta AD2 cu influenţa uzurii morale.4.5 = 30 % Unde: − − − CA = cota de amortizare liniară.2010 cu o valoare de 3000 lei are o durată normală de utilizare de 8 ani.01.3 Plan de amortizare degresivă .varianta AD1 Anul Calculul amortizării anuale 1500 x 30% 1050 x 30% 735 x 30% < 735 : 3 ani 735 : 3 ani 735 : 3 ani Total Valoarea degresivă a amortizării 450 315 245 245 245 1500 Valoarea rămasă 1050 735 490 245 0 - 2009 (I) 2010 (II) 2011 (III) 2012 (IV) 2013 (V) Înregistrarea lunară în contabilitate este: 6811 “Cheltuieli de exploatare privind amortizarea imobilizărilor” 2813 “Amortizarea instalaţiilor. animalelor. D N = 8 ani (durata normală de utilizare) 54 . Tabelul nr. Aa = amortizarea anuală. mijloacelor de transport. plantaţiilor” Amortizarea lunară aferentă fiecărui an Amortizare lunara = Amortizare a anual ă 12 54 2.3. Un mijloc de transport care a intrat în unitate la data de 1. Cad1 = cota de amortizare degresivă. Planul de amortizare degresivă varianta AD2 este prezentat în tabelul nr.

K= coeficient multiplicare. recalculată în funcţie de rata medie de amortizare degresivă.3. Rd = Rlxk Unde: − − Rd = rata anuală degresivă.Contabilitatea Imobilizărilor Corporale D R = durata aferentă regimului liniar.4 Plan de amortizare degresivă – varianta AD2 Anii Valoarea contabilă Amortizare Amortizare cumulată I 3000 750 750 (2002) II 3000 750 1500 (2003) III 3000 750 2250 (2004) IV 3000 750 3000 (2005) V-VIII Nu se mai calculează 55 Valoarea rămasă 2250 1500 750 0 Analizând varianta amortizării degresive ce ţine cont de uzura morală (AD2) se poate desprinde concluzia că recuperarea valorii de intrare este mai rapidă. Rl = rata anuală liniară. Aceasta permite repartizarea valorii de intrare pe 55 . 100 x 2 = 25% 8 − Rd = Dr = 100 100 = = 4 ani Rd 25 − DI = durata de utilizare în cadrul căreia se realizează amortizarea integrală: D I = D N − DR Tabelul nr.

Fiscal. la propunerea adunării generale a asociaţilor la societăţile comerciale şi. iar în următorii ani cheltuielile sunt mult mai mici. Interesul fiscal al acestui tip de amortizare se manifestă în măsura în care. Prin aport la capitalul altor întreprinderi. Contabilitatea ieşirilor de imobilizări corporale Căile de ieşire a imobilizărilor corporale din patrimoniul unei unităţi sunt: 1. în cheltuielile a unei amortizări anuale de 50% din valoarea de intrare a mijlocului fix respectiv. după regimul liniar. în primul an. 4. Prin lipsuri la inventar: − Amortizate parţial – neimputate. avem o cheltuială foarte importantă cu amortizarea. a consiliului de administraţie la regiile autonome”1. respectiv. această variantă oferă posibilitatea reînnoirii mult mai rapide a mijloacelor fixe. Amortizate parţial. Prin cesiune (vânzare): − − 3. 1 56 56 . Ieşirea prin dezmembrare cu cheltuieli şi venituri. Amortizarea accelerată constă în includerea în primul an de funcţionare.Contabilitatea Imobilizărilor Corporale o perioadă de timp mai mică decât cea normală cu numărul de ani reprezentând influenţa uzurii morale. prin raportare la numărul de ani de utilizare rămaşi. pentru a beneficia de avantajele fiscale ale acestui regim de amortizare. Prin scoaterea din funcţiune: − − − Amortizate integral. Deci. “Competenţa de aprobarea utilizării regimului de amortizare accelerată revine Ministerului Finanţelor. Vânzare directă. 2. 3. Prin donaţii.4. este preferabil să fie utilizat pentru imobilizări cu o durată de viaţă normală foarte scurtă sau să se renunţe la ele imediat după primul an de funcţionare. Vânzare prin licitaţie publică. Amortizările anuale pentru exerciţiile următoare sunt calculate la valoarea rămasă de amortizat. 5.

Aprobarea scoaterii din funcţiune este urmată de procedura de valorificare fie prin vânzare (licitaţie. fie prin casare. În urma dezmembrării mijloacelor fixe. valoarea de intrare a acestora în patrimoniu poate să nu fie complet recuperată pe calea amortizării. acestea se valorifică prin vânzarea componentelor sau utilizarea lor pentru executarea altor mijloace fixe din unitate. nedeductibile fiscal. cu respectarea dispoziţiilor legale. Persoanele juridice fără scop lucrativ amortizează numai acele mijloace fixe pe care le folosesc în activităţile desfăşurate în scopul obţinerii de profit pentru care sunt plătitoare de impozit pe profit. agenţii economici asigură acoperirea valori amortizate din sumele rezultate în urma valorificării acestora. pe cale amortizării a valorii de intrare a mijloacelor fixe scoase din funcţiune. Mijloacele fixe ies din funcţiune dacă sunt aprobate de Consiliul de Administraţie sau de responsabilul cu gestiunea patrimoniului. 57 REGISTRU JURNAL 57 . La data de 3. cu viza contabilului şef sau a responsabilului cu gestiunea patrimoniului. sau negociere directă. Durata recuperării şi anuităţilor de acoperire a valorii neamortizate se stabilesc de către Consiliul de Administraţie al agentului economic.Contabilitatea Imobilizărilor Corporale − − Amortizate parţial – imputate (când fapta nu este penală). În urma dezmembrării se recuperează piese de schimb în valoare de 250 lei.04. parţial – 1800 lei. În cazul nerecuperării integrale. în cazul persoanelor juridice fără scop lucrativ. Operaţii: 1. amortizată patrimoniu de 4000 lei. Se înregistrează şi cheltuielile cu dezmembrarea de 150 lei. În momentul ieşirii mijloacelor fixe din patrimoniu prin casare. Diferenţa rămasă neacoperită se include în cheltuielile excepţionale. cât şi pentru cele cu valoare de intrare rămasă nerecuperată.04. respectiv de responsabilul cu gestiunea patrimoniului. Evaluarea componentelor este realizată de către comisia de casare. Casarea mijloacelor fixe se face de către o comisie numită de organul care a aprobat scoaterea din funcţiune.2010 se casează o instalaţie de lucru cu valoarea de intrare de 2000 lei. Această măsură se aplică atât pentru mijloacele fixe cu valoare de intrare complet amortizată.2010 se casează aparatură birotică complet amortizată având valoarea de intrare în La data de 7. pe o perioadă de maximum 5 ani sau diminuează capitalurile proprii. Amortizate parţial – imputate (când fapta este de natură penală). 2.

04 2002 % 628 4426 401 % 150 28.32 3014 7728 250 250 2.5 178.a 7.636774 Explicaţii 4 Se casează aparatură birotică amortizată integral Se înregistrează cheltuieli ocazionate de casare Se înregistrează piese de schimb recuperate Diferenţa dintre venituri şi cheltuieli Se scoate din evidenţă mijlocul fix Simbol conturi Debit Credit 5 6 2814 214 Sume Debit 7 4000 Credit 8 4000 2.d 7.03 2002 Document 3 PV de scoatere din funcţiune Factura nr.5 2.04 2002 Nota contabila nr.04 2002 % 2813 6721 2131 % 1850 150 30 2000 2. Crt. în 6811 maxim 5 ani conform aprobării AGA sau a Consiliului de Administraţie se înregistrează anual cheltuielile în avans 58 471 30 Câştigurile sau pierderile generate de vânzarea unor imobilizări (care sunt considerate nerentabile) nu fac parte din operaţiile de producţie sau comercializate.b 7. Ca atare. cheltuielile şi veniturile care intervin 58 . 1 1.04 2002 Nota contabila nr.e Ulterior. Data 2 1.c 7.43 PV de scoatere din funcţiune 6873 2813 100 100 2.Contabilitatea Imobilizărilor Corporale Nr.

pentru care amortizarea cumulată era de 432 lei. După ce au fost amortizate integral.Contabilitatea Imobilizărilor Corporale în acest caz sunt excepţionale şi se înregistrează prin intervenţia conturilor 6583 “Cheltuieli privind activele cedate şi alte operaţii de capital” (cu valoarea rămasă de amortizat) şi 7583 “Venituri vânzarea activelor şi alte operaţii de capital”. Ele vor rămâne în continuare în evidenţă ca mijloace fixe de natura obiectelor de inventar până la casare sau cesiune. construcţii .04 2002 Factura nr. echipamente de protecţie a valorilor umane şi materiale şi alte active corporale de natura obiectelor de inventar” 59 2814. Societăţile care nu aplică Planul de conturi general în conformitate cu IAS. TVA 19%.04. Bunul va fi trecut la mijloace fixe de natura obiectelor de inventar şi Consiliu de Administraţie decide recuperarea valorii în următoarele 12 luni.2009 societatea are un mijloc fix a cărui valoare de intrare a fost de 600 lei. Operaţii: 3. reflectate în analitic distincte ale conturilor de gestionarea ale imobilizărilor corporale. Operaţii: 4.1 “Mobilier.04 2002 PV de Descărcarea % 2123 % 2600 scoatere gestiunii 2813 2400 din 6583 200 funcţiune În situaţia în care există mijloace fixe a căror valoare de intrare este inferioară plafonului valoric minim necesar pentru ca un bun să fie considerat mijloc fix (HG nr.04.24 din 25. aparatură birotică. La 31. Se vinde un mijloc de transport la data de 12.a 12. Mijloacele fixe care nu au însuşiri comune obiectelor de inventar cum ar fi clădiri.172492 Vânzarea efectivă a mijlocului de transport 461 % 7583 4427 1666 % 1400 266 3. vor folosi conturile: 6721 “Cheltuieli privind activele cedate” şi 772 “Venituri din operaţii de capital”.b 12. Analiticele sunt: − 214.04. mijloace de transport nu vor fi trecute la obiecte de inventar. preţul de vânzare negociat este de 1400 lei.000.000lei) atunci ele vor fi menţinute în evidenţa contabilă ca mijloace fixe de natura obiectelor de inventar.1 “Amortizarea altor imobilizări corporale de natura obiectelor de inventar” 59 − .2001 privind stabilirea valori de intrare a mijloacelor fixe arată că acest plafon este de 8. aceste mijloace fixe se scot din evidenţa contului care evidenţiază mijlocul fix şi se trec la obiecte de inventar.2010 care valoarea de intrare de 2600 lei amortizat 2400. 3.

iar un sistem informaţional pentru conducere desfăşoară aceste funcţii pentru toate tipurile de informaţii ce afectează operaţiunile unei unităţi economice. rezultatele financiare. Un sistem informaţional contabil acumulează. asigură efectuarea corectă şi la timp a înregistrărilor contabile privind: fondurile fixe şi calculul amortizării acestora.1 2814. •rolul vital jucat de subsistemele de contabilitate în generarea informaţiei ce ajută alte subsisteme în luarea de decizii.1 432 140. Există două aspecte relevante ale sistemelor moderne de afaceri: •importanţa comunicării între subsistemele unităţii înainte de luarea unei anumite decizii. asigură 1 60 60 . analizează şi comunică informaţii financiare relevante.b CAP.000 4.1 214 600 600 281 6811 2814.a 31. clasifică.5 Analiza sistemului informaţional privind gestiunea imobilizărilor corporale la “Direcţia de Telecomunicaţii Prahova” Sistemul informaţional contabil este un subsistem al sistemului informaţional pentru conducere şi este definit ca “un set de resurse umane şi de capital.30 Separarea în analiticul distinct al bunului şi amortizării cumulate Amortizarea în fiecare din următoarele 12 luni 214. mijloacele circulante. care vor fi folosite la toate nivelurile decizionale ale conducerii şi controlului activităţilor organizaţiei”1.Contabilitatea Imobilizărilor Corporale 4. în vederea colectării şi prelucrării datelor necesare producerii informaţiilor. investite într-o unitate economică. Sistemul financiar-contabil al Direcţiei de Telecomunicaţii Prahova răspunde de organizarea şi funcţionarea în bune condiţii a contabilităţii valorilor patrimoniale. cheltuielile de producţie sau circulaţia şi calculul conturilor. investiţiile. procesează.04 2002 Nota contabilă nr.000 432 140.

intrări de imobilizări corporale prin procurări directe de la furnizori. întocmeşte situaţia principalilor indicatori economico-financiari lunari. Aceasta are obligaţia actualizării aplicaţiilor informatice în funcţie de solicitările Direcţiei Executive Financiare şi a modificărilor prevederilor normelor legale. • STOCTEL – produs program pentru gestiunea stocurilor – versiunea 2002. potrivit legii. conturi de trezorerie etc. furnizori. • EVIPAR – produs program de evidenţă a partenerilor pentru operaţiunile reflectate în conturile debitoare/creditoare (clienţi. oportunitatea şi economicitatea operaţiunilor. • C53 (CONCX) – produs program pentru centralizarea tuturor fişierelor cuprinzând balanţele de verificare ale sucursalelor necesare pentru obţinerea Balanţei de Verificare centralizate – versiunea 2002. precum şi calculul amortizării lor – versiunea 2002. împreună cu instrucţiunile de utilizare. În cadrul aplicaţiei IMOTEL. necesitatea. urmăreşte definitivarea. astfel: • IP . bilanţurile trimestriale şi anuale şi coordonează întocmirea raportului explicativ la acestea. organizează inventarierea periodică a tuturor valorilor patrimoniale.) – versiunea 2002. • SALTEL – produs program de evidenţă a personalului şi calculul drepturilor salariale – versiunea 2002. Aplicaţiile informatice folosite de către Direcţia de Telecomunicaţii Prahova. Sistemul informaţional privind gestiunea de imobilizări corporale este o componentă a sistemului informaţional financiar-contabil. Versiunile aplicaţiilor sunt puse la dispoziţia sucursalelor şi Administraţiei Centrale de către Direcţia Tehnologia Informaţiei. • IMOTEL – produs program pentru evidenţa imobilizărilor corporale şi necorporale. întocmeşte lunar balanţa de verificare pentru conturile sintetice şi analitice şi urmăreşte concordanţa dintre acestea. operaţie care se defalcă în conformitate cu natura acestor intrări.Contabilitatea Imobilizărilor Corporale respectarea cu stricteţe a prevederilor legale privind integritatea patrimoniului şi ia toate măsurile legale pentru reîntregirea acestuia în cazul în care acesta a fost păgubit. a rezultatelor inventarierii. 61 . pentru operarea mişcărilor din Registrul de Inventar al imobilizărilor corporale. se definesc următoarele tipuri de operaţii ce definesc aceste mişcări: 61 I – Intrări de imobilizări corporale. exercită controlul financiar preventiv privind legalitatea. pentru obţinerea balanţei de verificare şi a situaţiei financiare sunt: • CONTEL – produs program de contabilitate generală – versiunea 2002.

•ML . pentru operaţii care se defalcă în funcţie de natura acestor modificări: •MP – modificări de valoare de imobilizări corporale intrate prin procurări directe de la furnizori. • EL .modificări de valoare de imobilizări corporale intrate din dezmembrări. • ET .modificări de valoare de imobilizări corporale ieşite prin vânzări. • IC .intrări de imobilizări corporale rezultate din casări.intrări de imobilizări corporale prin donaţii sau subvenţii. • EV . dezmembrări.modificări de valoare de imobilizări corporale intrate prin donaţii sau subvenţii. • EN . •MV . •MT . astfel: • CP – modificări de cantitate şi valoare a imobilizărilor corporale intrate prin achiziţii directe de la furnizori. E – Ieşiri de imobilizări corporale. C – Modificare cantitate (modificări cantitative asupra unei imobilizări corporale cu implicaţii asupra valorii de inventar. •ME . •MD .modificări de valoare de imobilizări corporale ieşite prin transfer la alte sucursale. a valorii amortizate a imobilizării corporale).modificări de valoare de imobilizări corporale constatate plusuri la inventar. M – Modificare de valoarea de inventar. operaţie care se defalcă în funcţie de natura acestor ieşiri.ieşiri de imobilizări corporale prin casare. •MI . 62 . casări.modificări de valoare de imobilizări corporale ieşite prin casare.intrări de imobilizări corporale constatate plusuri în gestiune. •MR .modificări de valoare de imobilizări corporale constatate lipsuri în gestiune la inventariere.ieşiri de imobilizări corporale de natura obiectelor de inventar.Contabilitatea Imobilizărilor Corporale • ID .ieşiri de imobilizări corporale prin vânzare. •MM . • IT – intrări prin transfer de la alte sucursale.ieşiri de imobilizări corporale constatate lipsuri în gestiune la inventariere.modificări de valoare de imobilizări corporale intrate prin transfer de la alte sucursale. •MC . operaţii care se defalcă în funcţie de 62 natura acestor modificări. • IG . astfel: • EA . • CI – modificări de cantitate şi valoare a imobilizărilor corporale intrate prin investiţii centralizate.modificări de valoare de imobilizări corporale intrate prin investiţii centralizate. • IR .ieşiri de imobilizări corporale prin transfer către alte sucursale.intrări de imobilizări corporale prin investiţii centralizate.

• CM – modificări de cantitate şi valoare a imobilizărilor corporale constatate lipsuri la inventar. trecerea de la o stare la alta a unei imobilizări corporale: • Neamortizate • Nesupuse amortizării • Amortizate integral • Casate neamortizate • Necuprinse în patrimoniu • Conservate 63 Concluzii 63 . • CT – modificări de cantitate şi valoare a imobilizărilor corporale intrate prin transfer de la alte sucursale. • CC – modificări de cantitate şi valoare a imobilizărilor corporale ieşite prin casare. dezmembrări. • CV – modificări de cantitate şi valoare a imobilizărilor corporale ieşite prin vânzări. • CE – modificări de cantitate şi valoare a imobilizărilor corporale ieşite prin transfer către alte sucursale. S – Modificare stare. • CL – modificări de cantitate şi valoare a imobilizărilor corporale constatate plusuri la inventariere. • CR – modificări de cantitate şi valoare a imobilizărilor corporale intrate prin casări.Contabilitatea Imobilizărilor Corporale • CD – modificări de cantitate şi valoare a imobilizărilor corporale intrate din donaţii şi subvenţii.

Curs complet de contabilitate şi fiscalitate. Tratat de contabilitate financiară. Iaşi.. Deva. Imobilizarile corporale sunt unul din elementele “vitale” ale unei întreprinderi. Contabilitatea financiară în noul sistem contabil. Editura Polirom. accelerat sau degresiv. Bucureşti. BLIOGRAFIE 1. Budugan D. Băbăiţă V. 2000 5. usureaza procesele economice. Feleagă N. “Conturile anuale în societăţile comerciale”. Bucureşti. 1996 7. Bostan I. Chirică L. Teorii. Control financiar. destinate sa serveasca societatii pe durata îndelungata. concepte. Timişoara. Imobilizarile corporale reprezinta baza desfasurarii oricarei activitati economice. deci elemente ale activului patrimonial.. Boulescu M. Editura Economică.. ofera spatiul si conditiile necesare desfasurarii activitatii economice. Diagnosticul şi evaluarea întreprinderii. imobilizarile corporale se supun reevaluarilor periodice. standarde. Editura Economică. Georgescu I. Contabilitate financiară II. Ionaşcu I. De asemenea. 2001 4. 1994 9.. Bucureşti. Control financiar. Editura Intelcredo. Feleagă N.. Editura Sedcom Libris. Datorita calitatii ridicate si a eficientei imobilizarilor corporale achizitionate. Societatea comerciala “Delia” COM SRL a achizitionat prin eforturi propri imobilizarile corporale aflate în gestiune.. Existenta acestora. societatea comerciala si-a marit capitalul social. Editura Sedcom Libris. Dumitrean E. Editura Economică.. Ionaşcu I. se înregistreaza amortizarea acestora.. 1998 11. imobilizarile sufera deprecieri de valoare.I. 1995 10.. Epuran M. 1997 3. Editura Sedcom Libris. Editura Eficient. Tratat de contabilitate. Iaşi 1999 64 12. calculata liniar. Pentru a reflecta în contabilitate transmiterea treptata a valorii imobilizarilor asupra produselor si lucrarilor executate.. Dumitrean E. Iaşi.. Bilanţ contabil..Contabilitatea Imobilizărilor Corporale Activele imobilizate corporale reprezinta mijloace economice. Horomnea E. si-a sporit foarte mult vânzarile... Iaşi. Diaconu A. Aplicaţii. Editura Sedcom Libris. vol II. vol I. Editura A92. cifra de afaceri. Ghiţă M. Daca la sfarsitul anului. se înregistreaza provizioane de depreciere. Grosu C.. vol. vol II. Iaşi. Iaşi. Bucureşti. 2001 8. Contabilitate şi control de gestiune. 2000 2. înregistrându-se diferente din reevaluare. 2001 64 .. Editura de Vest. Contabilitate financiară. 2000 6..

65 35.. Eitura Tipo Moldova. Editura Economică. Analiza performanţelor economico financiare ale întreprinderii. Deva. Managementul contabilităţii româneşti. pentru modificarea şi completarea Legii nr. Iaşi. Editura Gorun. 2001 23. Contabilitatea financiară a întreprinderi.G.12.01..O. Analiza şi proietarea sistemelor informaţionale economice. Iaşi.. Vişan D. Universitatea “Al.. Bucureşti 2001 29.1997 pentru aprobarea normelor metodologice de aplicare a Legii 15/1994. Editura Economică. Işfănescu A. Iaşi 2001 25. 2000 20. Analiza economico-financiară. Editura Polirom.386/30. Editura Fundaţiei Economice “Gheorghe Zane”. Editura Mărgăritar. Bucureşti. *** Stadardele Internaţionale de Contabilitate 2001 31.G. Pătruţ V..G. Oprea D. *** Ghid practic a Standardelor Internaţionale de Contabilitate.. Băicuşi A. Bucureşti 2001 32. Pântea P. Mironiuc M. Iaşi. Deva. Iaşi. Editura Fundaţiei Chemarea. vol I. Possler L.. Işfănescu A. Constanţa 2001 24.I.U.. Băicuşi A. Horomnea E. *** H. 1998 19. Bazele contabilităţii. Istrate C. Amortizarea capitalului. Contabilitatea în comerţul exterior. Bucureşti 1995 30.12..nr. nr.O.. Breviar. Bucureşti 1996 15.. Contabilitate şi gestiune fiscală. Cucui N.15/1994 (M. 1988 21.. Parte I. Îndrumar practic. Editura Economică.O. Editura Fundaţiei “Andrei Şaguna”.Cuza”... Contabilitate financiaă aplicată în 2000. Iaşi 2001 26. Contabilitate generală... Stănescu C. *** O.909/29. Edictura Economică.1997).225/30 aug.Contabilitatea Imobilizărilor Corporale 13.54/1997 (M. Toma C.I. 33... Contabilitatea cheltuielilor agenţilor economici. Stănescu C..nr. Analiză economico-financiară. Conturile anuale şi imaginea fidelă în contabilitatea românească. 1994 18.I. Vol. Iaşi.nr. 1999 17. 2000 22. Petriş R. Conturile anuale în procesul deciozional. Editura Intelcredo. Iaşi.92/30. 1994 27.4/8..G. Editura Junimea. vol I.1998).... Editura Junimea. Lambru Gh. Stoian A. 2000 14. Contabilitatea Întreprinderilor. Scorţescu Gh. Editura Intelcredo. Tribuna econoomică. Tabără N. 34. Editura Polirom. modificată şi completată prin O. 1999 16. Popa Ş.54/1997.1997 privind stimularea investiţiilor directe (M.12. Pop A.1997).. Petriş R.nr. *** Legea 15/1994 privind amortizarea capitalului imobilizat în active corporale şi necorporale. *** O.. 65 . II. Fiscalitate şi contabilitate în cadrul firmei. Iaşi. Bucureşti 1996 28.

construcţiilor speciale şi terenurilor.520/30. nr.95/18.09.1998. pentru aprobarea O.1999 (M. privind modificarea şi completarea Legii 15/1994. 40.nr.983/1998.223/10. Partea I nr.G. *** H.06. Prezenta hotărâre intră în vigoare la data de 1.G.nr.02.U.nr.U.Contabilitatea Imobilizărilor Corporale 36.01.O.O.03. 38.483/16.19/28.nr. 41. *** Norme elaborate de Ministerul Finanţelor cu nr.1999.1999.983/29.2001 privind valoarea de intrare a mijloacelor fixe.1999) privind facilităţile fiscale suspendate din O.G.266/1994.1998) pentru aprobarea “Normelor metodologice privind determinarea gradului de utilizare a mijloacelor fixe deţinute de agenţii economici. 47. *** H. privind determinarea gradului de utilizare a mijloacelor fixe deţinute de agenţii economici.12.nr. 44.964/23. *** O.G.40/29. *** H. cu capital integral de stat. 68 43. *** Legea 227/4. 39. construcţiilor speciale şi terenurilor.1998 (M.12.1.241/14.01. indiferent de forma de organizare fără obligaţia includerii eşalonate în cheltuielile de exploatare a valorii neamortizate.G.1998) pentru aprobarea clasificaţiei şi a duratelor normale de funcţionarea mijloacelor fixe.361/24. care sunt în patrimoniu la 30.G.U.O.O.01. *** O.1999. 37.1998 privind reevaluarea clădirilor. pentru aprobarea clasificaţiei şi a duratelor normale de funcţionare a mijloacelor fixe.12. fără obligaţia includerii 66 . pentru eşalonate a valorii neamortizate în cheltuielile excepţionale.G.nr.nr.4/1998.424/25.nr. *** O.1999 şi Comisia Naţională pentru Statistică cu nr.12.25/29.G. 46. pentru amortizarea capitalului imobilizat în active corporale şi necorporale.54/1997. indiferent de forma de organizare.02.1998 (M.1999).1999 (M. când se abrogă H. aprobaţă prin Legea nr.01. *** O.O.12. 42. 66 agenţii economici din domeniul transporturilor.03. cu referire la stimularea investiţiilor directe.92/1997. din care precizările cele mai semnificative sunt: unităţile pot proceda la reevaluarea clădirilor. pentru agenţii economici din industrie.587/14.09. pentru stabilirea valorii amortizării incluse în cheltuielile de exploatare pe anul 1998”.1999 pentru modificarea şi completarea H.U.1998).127/26.1998 (M. *** H.02.182/1998 stabiind punerea în relaţie a amortizării cu gradul de utilizare a mijloacelor fixe de bază.G.12.G.1998 pentru aprobarea O.92/1997.G. *** H.G.241/1998 45.32/26.U.G.04.G. aprobată şi modificată prin Legea nr. privind stimularea investiţiilor directe. *** Legea nr.350 249/15.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful