UNIVERSITATEA SPIRU HARET FACULTATEA CONTABILITATE FINANTE SPECIALIZAREA: CONTABILITATE SI INFORMATICA DE GESTIUNE

CONTABILITATEA SI GESTIUNEA IMOBILIZARILOR CORPORALE LA DIRECTIA DE TELECOMUNICATII PRAHOVA

PROFESOR COORDONATOR; LECTOR UNIVERSITAR DOCTOR ODI MIHAELA ZARNESCU

STUDENT, COLAE ( RADULESCU) VETUTA

CAMPULUNG MUSCEL

Contabilitatea Imobilizărilor Corporale

2010-2011

CUPRINS

CAP. 1 NOŢIUNI GENERALE PRIVIND IMOBILIZĂRILE...................................................................................................3 1.1 SFERA ŞI CONŢINUTUL NOŢIUNII DE IMOBILIZĂRI..................................................................................................................................3 1.2 LOCUL IMOBILIZĂRILOR ÎN GESTIUNEA ÎNTREPRINDERII.........................................................................................................................4 1.3 ACTE NORMATIVE CARE REGLEMENTEAZĂ GESTIUNEA IMOBILIZĂRILOR....................................................................................................6 1.4 PROBLEME SPECIFICE PRIVIND EVALUAREA, REEVALUAREA ŞI AMORTIZAREA IMOBILIZĂRILOR......................................................................8 1.4.1 Principalele momente în care se evaluează imobilizările.................................................................................................8 1.4.2 Reevaluarea imobilizărilor corporale.............................................................................................................................11 1.4.3 Amortizarea activelor imobilizate...................................................................................................................................11 CAP.2 PREZENTAREA “DIRECŢIEI DE TELECOMUNICAŢII PRAHOVA”................................................................15 2.1 SCURT ISTORIC ŞI DESCRIEREA SOCIETĂŢII........................................................................................................................................15 2.2 ORGANIZAREA GESTIUNII IMOBILIZĂRILOR CORPORALE LA NIVELUL......................................................................................................20 DIRECŢIEI DE TELECOMUNICAŢII PRAHOVA...........................................................................................................................................20 CAP.3 CONTABILITATEA IMOBILIZĂRILOR CORPORALE LA NIVELUL DIRECŢIEI DE TELECOMUNICAŢII PRAHOVA.......................................................................................................................................................................................24 3.1 SISTEMUL DE CONTURI FOLOSIT PENTRU CONTABILITATEA IMOBILIZĂRILOR CORPORALE LA DIRECŢIA DE TELECOMUNICAŢII PRAHOVA............24 3.1.1 Funcţionarea conturilor de terenuri şi amenajări de terenuri........................................................................................27 3.1.2 Funcţionarea conturilor de gestiune a imobilizărilor corporale....................................................................................29 3.1.3 Funcţionarea conturilor de imobilizări corporale în curs de execuţie............................................................................32 3.1.4 Funcţionarea conturilor de amortizări privind imobilizările corporale.........................................................................35 3.1.5 Funcţionarea conturilor de provizioane pentru deprecierea imobilizărilor corporale..................................................36 3.2 CONTABILITATEA INTRĂRILOR DE IMOBILIZĂRI CORPORALE.................................................................................................................37 3.2.1 Aporturi, cumpărări, primiri cu titlu gratuit, construcţii în regie proprie de mijloace fixe şi terenuri..........................38 3.2.2 Închirieri de mijloace fixe şi terenuri..............................................................................................................................45 3.3 AMORTIZAREA IMOBILIZĂRILOR CORPORALE ŞI IMPLICAŢIILE EI FISCALE................................................................................................46 3.3.1 Regimuri de amortizare admise în România...................................................................................................................51 3.4. CONTABILITATEA IEŞIRILOR DE IMOBILIZĂRI CORPORALE....................................................................................................................56 CAP.5 ANALIZA SISTEMULUI INFORMAŢIONAL PRIVIND GESTIUNEA IMOBILIZĂRILOR CORPORALE LA.....................................................................................................................................................................................................60 “DIRECŢIA DE TELECOMUNICAŢII PRAHOVA”.............................................................................................................60 BLIOGRAFIE.................................................................................................................................................................................64

2

2

Contabilitatea Imobilizărilor Corporale

Cap. 1 Noţiuni generale privind imobilizările 1.1 Sfera şi conţinutul noţiunii de imobilizări Capitalul agenţilor economici poate fi plasat în bunuri şi valori, adică active care prin natura şi modul în care îşi recuperează valoarea presupun o imobilizare pe timp mai îndelungat al resurselor, sau în stocuri de natura mijloacelor circulante (active mobilizate) a căror recuperare se realizează într-un termen mai scurt, iar o altă parte de capital ia forma mijloacelor băneşti sau a trezoreriei. Pentru acele active care presupun imobilizări de capital, sau alte resurse financiare pe un timp mai îndelungat, contabilitatea trebuie sa le evidenţieze separat prin conturi activitatea economică. Activele imobilizate reprezintă bunurile şi valorile destinate să servească o perioadă îndelungată în activitatea unei unităţi patrimoniale, care nu se consumă la prima utilizare. Suportul tehnico-material caracteristic agenţilor economici cu profil de producţie, dar prezent într-o proporţie sau alta şi în celelalte sectoare ale economiei, o constituie mijloacele sau activele imobilizate. Acestea sunt elementele destinate a servi de o manieră durabilă realizarea obiectului regiei sau societăţii, într-o accepţiune care să ţină seama de existenţa a două categorii de imobilizări:

care să delimiteze diferitele

categorii de imobilizări şi să controleze modul de recuperare, de depreciere şi valorificare a lor, în

Imobilizări profesionale (de exploatare), adică acelea care sunt utilizate (sau destinate a fi utilizate) de agenţii economici pentru producţia de bunuri sau prestarea de servicii; Imobilizări neprofesionale (sau în afara exploatării) ce servesc unor funcţii ale întreprinderii cum ar fi constricţiile de locuit, pentru realizarea funcţiei sociale a întreprinderii, dotările sportive şi culturale, etc. Sub aspectul comportamentului lor economic, dar şi al structurii tehnice şi participativ productive,

contabilitatea ţine seama de următoarele structuri:

Imobilizări corporale (materiale) – formate din bunuri asupra cărora se exercită un drept real, cunoscute în practică prin două categorii fundamentale: mijloace fixe şi terenuri;

3
3

avantajele plasării capitalului pe termen lung în titluri şi creanţe imobilizate. 1. pot fi investite pe termen lung în valori producătoare de venituri financiare. licenţe. creanţe ataşate participaţiilor generate de acordarea de împrumuturi întreprinderilor în care creditorul deţine o participaţie.2 Locul imobilizărilor în gestiunea întreprinderii La organizarea contabilităţii activelor imobilizate trebuie să se ţină seama de obiectivele şi factorii de organizare a documentaţiei primare şi a evidenţei operative. la organizarea contabilităţii activelor imobilizate trebuie avute în vedere următoarele obiective: 4 4 . mărci de fabrică. brevete. contribuind direct sau indirect la realizarea profilului unităţii. • Imobilizări financiare. de constituire şi de plasare a capitalului. • Imobilizări în curs reprezentând investiţiile neterminate. cu utilizare pe un timp mai lung decât un exerciţiu financiar. Cunoscând particularităţile de comportament ale imobilizărilor în activitatea desfăşurată de agenţii economici. în procesul de formare a produselor fabricate.cazul imobilizărilor necorporale şi corporale. Ele pot fi structurate astfel: participaţii (titluri de participare). cercetare-dezvoltare.Contabilitatea Imobilizărilor Corporale • Imobilizări necorporale (nemateriale). locaţii. de sistemul de conturi utilizat. semnificând mijloace blocate în cheltuieli de constituire a societăţii. de obicei excedentele financiare degajate din activitatea unităţii patrimoniale şi care nu sunt absolut necesare operaţiilor sale curente. Un alt criteriu de clasificare al imobilizărilor. rezultă că deciziile luate trebuie să fie orientate pe informaţii exacte şi complete privind structura şi diferitele categorii de imobilizări. care îmbracă forma investiţiilor financiare. fond comercial. poate fi natura lor. Identificăm astfel: • Imobilizări de natură financiară – cazul imobilizărilor financiare. concesiuni. în curs de execuţie în mai multe exerciţii financiare. de starea tehnică şi gradul de depreciere a acestora. • Imobilizări nefinanciare . Pentru satisfacerea acestei cerinţe. care în urma finalizării lor devin imobilizări corporale sau necorporale.

• Modul de depreciere a valorii imobilizărilor influenţează sistemul de amortizare a imobilizărilor corporale şi necorporale şi a provizioanelor constituite în cazul deprecierilor reversibile. fabrici) şi în cadrul acestora pe categorii şi obiecte de imobilizări. este necesar să fie luaţi în considerare şi factorii specifici. deprecierea activelor patrimoniale generează două naturi distincte de cheltuieli. precum şi deprecierea lor. a fiecărui obiect de imobilizări şi determinarea valorii lor. deprecierea reprezintă diminuarea sau pierderea unor calităţi ale produsului faţă de situaţia iniţială. trebuie etalat în timp şi conectat cu veniturile exerciţiilor financiare în cursul cărora activele imobilizate se folosesc şi se depreciază.Contabilitatea Imobilizărilor Corporale • Delimitarea fiecărei categorii. valoarea lor de intrare în patrimoniu. anterioară trecerii în consum sau utilizare. ceea ce presupune delimitarea pe verigi organizatorice (filiale. • • Asigurarea informaţiilor şi a metodologiei de evaluare a deprecierii în timp a imobilizărilor şi a Stabilirea contribuţiei activelor imobilizate la venituri şi la rezultate. modificările survenite în structura şi deprecierea acestora. pe lângă factorii generali. închiriere se evidenţiază separat. completă. concesionare. • Caracteristicile diferitelor categorii de imobilizări (necorporale. Datorită faptului că activele imobilizate deservesc de o manieră permanentă activitatea unei entităţi patrimoniale. respectiv costul istoric. valorificării prin cesiune. corporale. ca urmare a gestionării şi La organizarea contabilităţii imobilizărilor. locaţie de gestiune. • Poziţia activelor imobilizate existente în întreprindere faţă de patrimoniul acesteia influenţează modul de organizare a contabilităţii prin folosirea unor conturi distincte pentru activele proprii ce fac parte din patrimoniu. 5 . secţii. cum sunt: • Particularităţile organizatorice ale agenţilor economici influenţează structura analitică a imobilizărilor. • Asigurarea controlului gestionar al imobilizărilor pe toată durata existenţei lor urmărind păstrarea integrităţii prin reflectarea corectă. financiare) influenţează tipul documentelor primare în care se consemnează operaţiile privind intrarea şi ieşirea din gestiune. şi anume: 5 recuperării valorii prin amortizare şi provizioane. iar cele provenite prin concesiune. la timp. pentru a pune la dispoziţia conducerii informaţiile privind valoarea de intrare. Din punct de vedere fizic. a existenţei şi mişcării imobilizărilor pe categorii şi feluri. precum şi deprecierea suferită. în special a celor corporale. În contabilitate. etc.

O.1997 pentru aprobarea normelor metodologice de aplicare a Legii 15/1994. 6 1 . financiar – de reînnoire a unor active patrimoniale imobilizate în active patrimoniale amortizabile. 1.O. ca urmare a utilizării.G.09.909/29.O. datorate unor factori economici.225/30 aug.182/1998 stabiind punerea în relaţie a amortizării cu gradul de utilizare a mijloacelor fixe de bază. 5. probabil reversibile.nr. provizioanele sunt echivalentul valoric al deprecierilor. şi anume:  Economic – concretizat în regularizări bilanţiere şi transferul rezultatelor (veniturilor şi/sau cheltuielilor) de la un exerciţiu financiar la altul. H.G.587/14. menţinerii capitalurilor firmelor.G.1998 (M.Spre deosebire de amortizare. b) Cheltuieli cu provizioanele pentru deprecierea activelor patrimoniale care. 4. O. Doctrinar. pot fi întâlnite la toate categoriile de active patrimoniale. în principiu.54/1997. de natură conjucturală. ale activelor patrimoniale. sociali.1998) pentru aprobarea “Normelor metodologice privind determinarea gradului de utilizare a mijloacelor fixe deţinute de agenţii economici.4/8.15/1994 (M.nr.1 Amortizarea joacă astfel un triplu rol: juridic – de depreciere a unor active patrimoniale.1998). pentru modificarea şi completarea Legii nr.1997).361/24.12. Spre deosebire de amortizare. 3.O.G.09. a acţiunii factorilor naturali. pentru stabilirea valorii amortizării incluse în cheltuielile de exploatare pe anul 1998”. nr.nr.Contabilitatea Imobilizărilor Corporale a) Cheltuieli cu amortizarea activelor patrimoniale care. este specifică doar imobilizărilor ce cad sub incidenţa uzurii fizice şi/sau morale.3 Acte normative care reglementează gestiunea imobilizărilor Principalele acte normative care privesc reglementarea gestiunii activelor imobilizate sunt: 1. aprobată prin Legea nr.U. 2.01. H.54/1997 (M.nr. uneori necesitatea. economic – de etalare (eşalonare) în timp a consumului unor valori materiale. ”amortizarea este echivalentul valoric al deprecierii ireversibile a unei imobilizări.  Financiar – concretizat în posibilitatea. de regulă.G. modificată şi completată prin O. provizioanele pentru deprecierea activelor patrimoniale îndeplinesc doar un dublu rol. a progresului tehnic sau a altor cauze ”. 6 .4/1998. respectiv protejării acestora. Legea 15/1994 privind amortizarea capitalului imobilizat în active corporale şi necorporale. politici.nr.

nr.1998 (M. pentru amortizarea capitalului imobilizat în active corporale şi necorporale (prin care a fost abrogat art.S.O.12.1999 (M.1999) privind acordarea unor facilităţi agenţilor economici din domeniul transporturilor la scoaterea din funcţiune a mijloacelor fixe uzate fizic sau moral neamortizate integral.15/1994. sunt clasificate în general în grupe.983/29. clase şi subclase.G. privind determinarea gradului de utilizare a mijloacelor fixe deţinute de agenţii economici. şi anume: • • • • • • Grupa 1 – Construcţii.S.1998 (M.18 din Legea nr.U. se diminuează cota aparţinând F.nr. construcţiilor speciale şi terenurilor. Grupa 3 – Aparate şi instalaţii de măsurare.1. Astfel. echipamente de protecţie a valorilor umane şi materiale şi alte active corporale.nr.54/1997.02.350 249/15. mijloacele fixe amortizabile au fost clasificate în 6 grupe principale.92/1997. Valoarea neamortizată integral a activelor corporale scoase din funcţiune nu poate depăşi contravaloarea cotei aparţinând F.nr. Grupa 2 – Echipamente tehnologice (maşini.12. 7 7 .-ului din capitalul social al societăţilor comerciale cu capital integral sau parţial de stat.40/29. 10.1998 pentru aprobarea O. din capitalul social al societăţilor comerciale cu capital integral sau parţial de stat. privind stimularea investiţiilor directe.1998) pentru aprobarea clasificaţiei şi a duratelor normale de funcţionarea mijloacelor fixe.01. privind modificarea şi completarea Legii 15/1994. Mijloacele fixe cuprinse în catalogul din această hotărâre.G.G.G. H. Cu valoarea neamortizată după deducerea sumelor rezultate în urma valorificării activelor scoase din funcţiune.520/30. Grupa 5 – Animale şi plantaţii.19/28. subgrupe. H. Până la această dată a fost valabilă o clasificare în care se prevedeau 8 grupe de mijloace fixe. necesar pentru regularizarea valorii amortizării incluse în cheltuielile de exploatare pe anul 1998. 11. 8. iar pentru unele şi în familii.G. Grupa 4 – Mijloace de transport .1999. Norme elaborate de Ministerul Finanţelor cu nr.O. care stabilea relaţia cu “gradul de utilizare”).223/10.12. control şi reglare. Legea nr.1999 şi Comisia Naţională pentru Statistică cu nr. Legea 227/4.241/14.1998 privind reevaluarea clădirilor.12. 7. utilaje şi instalaţii de lucru). 9.01. Grupa 6 – Mobilier.O.P.12. O.02.P.1998). pentru aprobarea O. aparatură birotică.964/23.12.Contabilitatea Imobilizărilor Corporale 6.483/16.

nr.228/4.nr. c) La sfârşitul exerciţiului. H.000 se înregistrează la mijloace fixe de natura obiectelor de inventar şi se amortizează până la 3 ani cu aprobarea Adunării Generale”1). d) La ieşirea din patrimoniu a) Activele imobilizate intrate în patrimoniu se evaluează la valoarea lor contabilă (valoarea de intrare) care diferă.06. imobilizările de care dispune o unitate pot fi evaluate la momente diferite şi anume: a) La intrarea în patrimoniu. Mijloacele fixe cu valoare între 3.O.04. identificându-se după caz. H. în funcţie de modalitatea concretă a dobândirii lor. aprobată şi modificată de Legea nr. 14. nr.1 Principalele momente în care se evaluează imobilizările Ca şi celelalte elemente patrimoniale.O.O.M.403/19.90/1998. operaţiunile de leasing au fost reglementate prin H.51/1997 aprobată şi modificată de leagea nr.227/1998.4 Probleme specifice privind evaluarea.02.2001)pentru aprobarea Reglementărilor contabile armonizate cu Directiva a IV a a Comunităţii Economice Europene şi cu Standardele Internaţionale de Contabilitate.72/10. H.704/22.12.2001(M. aparţinând unor agenţi economici din industrie (fără obligaţia includerii eşalonate în 13.01.000 şi 8.000.2001 (M. Acestă derogare de la Legea 15/1994.Contabilitatea Imobilizărilor Corporale 12. rescrisă prin titlul II al legii nr.000 lei.1991).G. b) La inventariere. respectiv 29. 17. nr.000.252/7.U.25/29. 18.2000) privind stabilirea valorii de intrare a mijloacelor fixe – “începând cu luna următoare publicării în M. Până în anul 1997.82/1991 (M..99/1999 şi republicată în 2000 – ce reglementează operaţiunile de leasing .O.94/29. valoarea de intrare a mijloacelor fixe este de 8. nr.G. reevaluarea şi amortizarea imobilizărilor 1.2000 (M.nr.G.2001) privind reevaluarea imobilizărilor corporale. pentru cele cu măsuri asiguratorii.G.05.05. O.O.4. 1.000.1993. gajuri. 19.F. neamortizate. 15.1999 şi are o valabilitate de 18 luni.02. O. O.G.01. Prevederile acestei ordonanţe intră in vigoare la data publicării în M. nr. Legea Contabilităţii nr.265/27. 16.G.12.85/20. nu se aplică pentru mijloace fixe care fac obiectul unor contracte de leasing. nr. ipoteci şi pentru cele care fac obiectul unor garanţii în cadrul contractelor de credit. cheltuielile de exploatare a valorii neamortizate).1993 privind regulamentul de aplicare a Legii Contabilităţii.nr.424/25.O.nr.nr.01. cu: 1 8 .1999 privind scoaterea din funcţiune a unor mijloace fixe uzate fizic sau moral.

În cadrul costului de producţie al imobilizărilor pot fi incluse şi cheltuielile financiare de natura dobânzilor privind împrumuturi pentru finanţarea investiţiilor. cheltuielile accesorii efectuate pentru cumpărarea acestor titluri se înregistrează direct pe cheltuielile de exploatare ale exerciţiului. conjuctura economică. situaţie întâlnită în practică la cele cu profil industrial ce dispun de personal şi utilaje adecvate. precum şi cota cheltuielilor indirecte considerate ca fiind determinate de obţinerea imobilizării. ţinând cont de criterii multiple cum ar fi: − − − cotaţia titlurilor la bursă. pe categorii. prin compararea cu valoarea unor bunuri cu caracteristici tehnice similare sau apropiate. 3) Valoarea de utilitate (venală) utilizată pentru evaluarea activelor imobilizate aduse ca aport. taxele nerecuperabile. dacă acestea sunt aferente perioadei de realizare a acestora. 9 9 . cu precizarea că la imobilizările amortizabile trebuie să se aibă în vedere şi amortizarea calculată potrivit planului de amortizare. 2) Costul de producţie. folosit pentru evaluarea imobilizărilor obţinute sau construite în unitate. starea şi amplasarea acestora. b) La inventariere activele imobilizate se evaluează la valoarea de inventar (actuală sau de utilitate) determinată în funcţie de utilitatea bunului pentru unitate şi preţul pieţei. rentabilitatea şi perspectivele de rentabilitate. utilitatea pentru întreprindere. dar excepţie fac titlurile de participare şi alte titluri imobilizate al căror cost de achiziţie se confundă cu preţul de cumpărare sau valoarea determinată pe baza contractului de achiziţie a lor. Imobilizările se evaluează la nivelul costului de producţie în condiţiile producerii de către unitatea patrimonială care le utilizează. la valoarea de utilitate. iar în cadrul acestora pe societăţi emitente sau beneficiare a valorilor investite de agentul economic. cheltuielile de transport-aprovizionare şi celelalte cheltuieli accesorii determinate de punerea în starea de utilitate sau intrarea în gestiune. prin donaţie sau constatate ca plusuri la inventar. Imobilizările financiare se evaluează distinct. Ea se determină în funcţie de preţul pieţei.Contabilitatea Imobilizărilor Corporale 8 1) Costul de achiziţie al imobilizărilor intrate cu titlu oneros format din: preţul de cumpărare. celelalte cheltuieli directe de producţie. Evaluarea imobilizărilor la nivelul costului de achiziţie este cea mai frecventă formă a valorii de intrare întâlnită în practică. intrate cu titlu gratuit. gradul de uzură. Dacă valoarea actuală este mai mică decât valoarea netă contabilă (valoarea contabilă diminuată cu amortizarea calculată) atunci se stabileşte ca valoare de inventar cea actuală. ce cuprinde: costul de cumpărare al materiilor prime. materialelor consumate şi utilajelor. Aceasta este regula generală.

Aplicarea acestor metode este posibilă pentru titluri din aceeaşi categorie şi nu pentru ansamblul titlurilor imobilizate. pentru deprecieri reversibile. minus cheltuielile aferente vânzării. Această creştere de valoare poate fi consemnată în Anexa la bilanţ. fără a fi admise compensările între minusurile şi plusurile de valoare a componentelor unei categorii. evaluarea activelor imobilizate se realizează la valoarea de bilanţ (de închidere). la valoarea de intrare sau cea rezultată din reevaluare. a activelor fixe supuse reevaluării (de regulă cele corporale şi financiare) ce se confundă cu valoarea de inventar întrucât reevaluarea presupune obligatoriu şi o inventariere. la nivelul valorii de lichidare. în conformitate cu sarcina contabilităţii de a prezenta o imagine fidelă a realităţii patrimoniale. La inventariere. Valoarea de inventar este inferioară valorii de intrare. Dacă unitatea patrimonială va intra în stare de lichiditate într-un viitor apropiat. În baza unui act normativ se poate determina şi o valoare actuală. evaluarea activelor imobilizate se realizează pe fiecare obiect de evidenţă. Activele imobilizate figurează în bilanţ la valoarea netă contabilă (valoarea contabilă diminuată de − amortizare şi provizioanele constituite). adică preţul ce s-ar încasa de la eventualii cumpărători la vânzarea activelor imobilizate. 10 10 . dacă deprecierea este ireversibilă ori sub forma unui provizion. d) La ieşirea din patrimoniu imobilizările se evaluează.Contabilitatea Imobilizărilor Corporale − controlul sau influenţa notabilă exercitată de investitor asupra societăţii emitente. Astfel valoarea de intrare a imobilizărilor se compară cu valoarea de utilitate a acestora şi pot fi întâlnite următoarele situaţii: − Valoarea de inventar este superioară celei de intrare. diferenţa nu se înregistrează în contabilitate (potrivit principiului prudenţei). este recomandată evaluarea imobilizărilor. privite prin prisma avantajelor ce se vor obţine. de regulă. Particularităţi apar la imobilizările financiare care pot fi evaluate şi după metodele de evaluare a ieşirilor de stocuri. cu ocazia inventarierii. iar diferenţa se înregistrează în contabilitate sub forma amortizării. stabilită prin reevaluare. iar în contabilitatea curentă la valoarea lor de intrare sau cea rezultată din reevaluare. c) La închiderea exerciţiului.

au fost emise Norme de reevaluare care să rezolve parţial această problemă. amortizarea este legată de valoarea patrimonială a elementelor bilanţului. Conform acestei hotărâri.G. din trecerea timpului. atunci valoarea reflectată prin conturile de gestionare a imobilizărilor şi pe baza căreia se calculează amortizarea devine complet nesemnificativă în raport cu valoarea reală a bunului. reevaluarea nu este aplicabilă şi terenurilor. În anul 2000. Ea constă în “corectarea valorii imobilizărilor cu suma deprecierilor care le-au suferit pe durata exerciţiului şi imputarea sumei acestor deprecieri rezultatului exerciţiului în cauză””1 Întreprinderea achiziţionează bunuri care sunt utilizate pentru a obţine avantaje economice (beneficii) pe parcursul mai multor exerciţii.2000 privind reevaluarea imobilizărilor corporale. din care se plătesc impozit pe profit si eventual dividende.983/1998 privind reevaluarea clădirilor.G. De asemenea amortizarea devine cu mult mai mică decât suma necesară pentru înlocuirea bunului respectiv. ce rezultă din utilizare. construcţiilor speciale şi terenurilor. În acelaşi timp aceste cheltuieli cu amortizarea puse faţă în faţă cu venituri care se actualizează implicit la inflaţie (prin preţurile de vânzare).Contabilitatea Imobilizărilor Corporale 1. prin amortizare se ânţelege “constatarea contabilă a micşorării valorii unui element de activ.3 Amortizarea activelor imobilizate Amortizarea este cota anuală din valoarea de intrare a imobilizărilor corespunzătoare deprecierii ireversibile şi care se recuperează prin includerea sau trecerea pe cheltuieli fiecărui exerciţiu şi apoi deducerea acestor cheltuieli din veniturile obţinute.4. Deoarece diferenţa dintre valoarea reală a imobilizărilor şi valorile lor nete contabile devenea foarte mare. prin care se permite reevaluarea imobilizărilor corporale la sfârşitul fiecărui exerciţiu.2 Reevaluarea imobilizărilor corporale Inflaţia face ca problema evaluării să se pună nu numai la intrarea în patrimoniu ci şi pe măsura funcţionării întreprinderii. din schimbarea de tehnică sau din orice altă cauză”.nr. În anul 1998 s-a emis H. se 1 11 11 .nr. dau un rezultat mai mare decât cel real. “În literatura de specialitate franceză.403/19. în funcţie de rata inflaţiei communicate de Comisia Naţională de Statistică.4. Conform concepţiei juridico-contabile. Reevaluarea se va face după închiderea exerciţiului şi este anuală în cazul în care rata inflaţiei cumulată pe ultimii 3 ani consecutivi depăşeşte 100% şi rezultatele acestei operaţiuni vor fi cuprinse în bilanţul contabil al exerciţiului la finele căruia se face reevaluarea.05. Operaţiunea are ca obiectiv aducerea acestora la costul curent sau la valoarea de intrare actualizată. guvernul a emis H. În virtutea aplicării postulatului independenţei exerciţiilor. 1.

Pentru un contabil. Sunt excluse din câmpul amortizării bunurile a căror utilizare este nelimitată în timp. Acumularea anuităţilor privind amortizările ar trebui sa permită înlocuirea investiţiei care nu mai poate sau nu mai trebuie (din motive de randament) sa fie utilizată. Modificarea planului de amortizare nu ar trebui să se facă decât în circumstanţe excepţionale. În acest caz. etc. constituie o resursă la dispoziţia întreprinderii. În consecinţă. despre concepţia economică a amortizării. Este vorba. mărimea amortizărilor anuale practicate şi valoarea netă contabilă după fiecare exerciţiu. planul conţine costul de intrare. în acest caz. Întocmit cu ocazia intrării în unitate a bunului. Durata de viaţă şi metoda de amortizare iniţial prevăzute pot să fie corectate numai pentru a ţine cont de schimbările semnificative în condiţiile de exploatare (cadenţă accelerată. amortizarea este o metodă de reînnoire a capitalului investit. amortizarea este rezultatul unui procedeu contabil de repartizare logică şi sistematică a costului imobilizărilor. ca atare. schimbarea programului de lucru. eventuala depreciere a acestor din urmă elemente este constatată prin intermediul provizioanelor. concepţie care pune accentul pe formarea rezultatului. Întocmirea unui nou plan de amortizare necesită apelul la reguli aplicabile oricărei schimbări de metodă contabilă.) şi de uzura morală intervenită mai rapid decât era prevăzută. Dar aceste fluctuaţii periodice de valoare sunt greu de măsurat cu obiectivitate. Planul de amortizare vizează imobilizările corporale şi necorporale care se depreciază de manieră nereversibilă. pe o perioadă determinată şi în tranşe succesive. ea are o prelevare asupra beneficiilor şi. mai degrabă. acceptate de 1 12 12 . ci pe baza imputării sistematice a costului lor de intrare asupra unui număr de exerciţii. Este de necontestat faptul că valoarea unui bun poate să fluctueze între momentul intrării sale în patrimoniu şi cel al vînzării sau scoaterii din funcţiune. iar tentativele realizate în acest sens nu au fost. Ele sunt elemente ale activului imobilizat care se depreciază de manieră ireversibilă şi care. în virtutea acţiunii principiului permanenţei metodelor. întreprinderile trebuie să elaboreze un plan de amortizare care este un tablou de reducere a valorilor imobilizărilor. Conform unei concepţii financiare. Amortizarea devine astfel un element al autofinanţării. Imobilizările nu sunt amortizate pe baza pierderii de valoare. “O altă problemă legată de amortizare este cea referitoare la bunurile amortizabile. aplicat astfel încât să se impute o parte din acest cost fiecărui exerciţiu care va beneficia de utilizarea respectivelor imobilizări. în general. În mod normal.Contabilitatea Imobilizărilor Corporale cunvine sa se repartizeze costul de intrare a bunului. o metodă de repartizare a costului. după o perioadă mai mult sau mai puţin lungă. nu vor mai îndeplini funcţiile lor”1. precum terenurile sau investiţiile financiare. ci. amortizarea nu este un instrument de evaluare.

O durată de viaţă utilă care este legată de previziunile care vizează anii de serviciu ai unor indivizi sau utilă. pe toată durata de viaţă utilă. trebuie realizată o bună conectare a cheltuielilor la venituri. printr-o imputare logică şi sistematică asupra rezultatelor. Estimare duratei de viaţă utilă a unui bun este o sarcină dificilă care cere înainte de toate. Pentru a răspunde la aceste întrebări este necesar să se prevadă evenimentele viitoare. prin intermediul unei cheltuieli cu amortizările. Baza amortizării corespunde costului imobilizării necorporale. 1 13 13 . în altele. grupuri de salariaţi. Valoarea de recuperare se referă la valoarea netă de realizare estimativă a unei imobilizări (corporale) la sfârşitul duratei sale de viaţă utilă. Totuşi. se recurge la metode statice sofisticate. existente la data achiziţionării imobilizării (valoarea reziduală). de exemplu: • • • Dispoziţiile unei legi sau clauzele unui contract. Baza amortizării (mărimea amortizabilă) depinde de doi factori: costul bunului şi valoarea sa de recuperare. măsurată pe baza unor preţuri care nu trebuie să fie mai mari decât preţurile pieţei. care au ca obiect limitarea duratei maximale de viaţă Clauzele de reînnoire sau de prelungire care pot veni să modifice durata de viaţă utilă estimativă. trebuie să se ţină cont de o serie de factori ca. se stabileşte o durată arbitrară. În unele cazuri. activele necorporale ar trebui să facă obiectul unei amortizări.Contabilitatea Imobilizărilor Corporale specialiştii contabili. fluctuaţiile valorii de piaţă sunt minime şi dificil de măsurat. Şi pentru că este imposibil să se cunoască perfect viitorul. • Reacţiile prevăzute din partea concurenţilor sau altor grupuri ce pot să pună în aplicare o strategie susceptibilă să reducă avantajele concurenţiale ale întreprinderii. Ca şi imobilizările corporale. în timpul perioadei de viaţă utilă estimativă. într-o economie stabilă. Se preferă utilizarea metodei de repartizare a costului deoarece prin ea se realizează o conectare a cheltuielilor la venituri şi pentru că. nu putem să ne aşteptăm la o măsurare exactă a amortizării de inclus în cheltuielile fiecărei perioade. experienţă şi judecată. “Înainte de a putea întocmi un plan de amortizare. Pentru estimarea duratei de viaţă utilă a acestor bunuri. De aceea se preferă să se repartizeze costul unei imobilizări. trebuie să se răspundă la trei întrebări fundamentale: • Care este baza amortizării bunului (mărimea amortizabilă)? • Care va fi durata de viaţă utilă? • Care este cea mai bună metodă de repartizare a costului bunului?”1 Răspunsul la fiecare dintre aceste întrebări determină calculul cheltuielilor cu amortizarea.

• Metodele amortizării accelerate: . 54 legiferează.Metoda amortizării degresive cu normă constantă. nr.15/1994 privind amortizarea capitalului imobilizat în active corporale şi necorporale.Metodele de amortizare cu dobânzi compuse. Teoria şi experienţa practică recomandă ca metoda de amortizare să fie logic şi sistematică.12.15/1994 şi H. • Metodele speciale de amortizare: .909/29. luaţi individual. . modificată şi completată prin O. fără să se ţină cont de maiera ăn care bunul va pierde din valoarea sa utilă pe parcursul anilor. costul de intrare trebuie să fie repartizat pe exerciţii în mod arbitrar.G. pentru aprobarea normelor metodologice de aplicare a Legii 15/1994. calculul amortizării lor poate ridica unele probleme.Metodele de imputare axată pe cesiune sau pe înlocuire. Odată ce baza amortizării şi durata de viaţă utilă a unui bun au fost determinate. Unităţile patrimoniale care desfăşoară activităţi cu caracter economic amortizează mijloacele fixe utilizând unul din următoarele regimuri de amortizare: amortizarea lineară. el cuprinzând: • Metoda amortizării liniare. • Metoda amortizării funcţionale (variabile sau proporţional cu utilizarea sau randamentul). . Legea nr. . 82/1991. Metoda aleasă trebuie să reflecte reducerea capacităţii de serviciu a imobilizării. De altfel.Metoda amortizării bazată pe valoare. În ţara noastră. Pe plan internaţional. bunurile necorporale nu se amortizează dacă nu au o durată de viaţă utilă determinată. Cu alte cuvinte. prezintă Nu puţine imobilizări necorporale au o durată de viaţă utilă nedeterminată. . amortizarea degresivă şi amortizarea accelerată. cheltuielile cu amortizarea mai depind de metoda aleasă pentru calculul anuităţilor. reglementează şi normează regimul metodologic al amortizării.1997. 54/1997.Metodele de amortizare pe grupe de valori active.G. nr. motiv pentru care fiecare o durată diferită. Ordonanţa Guvernului nr.Metoda amortizării proporţionale cu ordinea numerică inversă a anilor.Contabilitatea Imobilizărilor Corporale • O imobilizare necorporală poate să provină dintr-un ansamblu de factori care. 14 14 . pentru modificarea şi completarea Legii nr. arsenalul metodologic este mai bogat. regulamentul privind Legea contabilităţii nr. în unele cazuri.

1991 Acţionari: . societăţii româneşti.6% în termeni reali.000 linii şi a înlocuit multe din vechile linii analogice si manuale.07. 14. Procesul de restructurare a operatorului ROMTELECOM a început în 1999 imediat după preluarea de către operatorul naţional grec OTE. str.Statul român 65%.1 Scurt istoric şi descrierea societăţii Denumire: SNTC Romtelecom – Direcţia de Telecomunicaţii Prahova Forma juridică: Subunitate a SNTC Romtelecom Bucureşti Obiect de activitate: administrarea.5% la 2. întreţinerea şi exploatarea serviciilor de telefon–telegraf din domeniul public pe raza de activitate a judeţului Iaşi. 15 .000 noi linii în centrale digitale. a eficienţei. salariaţilor. Sediu principal: Ploiesti. Verizon (fostul GTE) şi OTE. . de înregistrare: J29 – 7323 – 1991 Data înfiinţării: prin H.aprovizionare.comercializare terminale. Profitul brut.000 nu au fost date în functie pâna la finele anului 2000. în timp ce profitul net a crescut cu numai 6.OTE Grecia 35%.548 miliarde lei în principal datorită impozitului pe profit mare . . nr. dar din cauza lipsei cablului cu fibră optică pentru conectarea unitatilor distante.US$587 milioane în 2000. publicată în Monitorul Oficial nr. Prin urmare ROMTELECOM a mărit capacitatea de comutatie digitala cu circa 365. a înregistrat în anul 2000 un salt de 44. . 448/1991. Echipa executivă. creşterii calităţii. circa 136.609 miliarde lei. Naţionalitate: română Nr. nr. Activităţi colaterale: .155/28.158 miliarde lei. acţionarilor. Acesta este rezultatul unei politici investitionale agresive .cercetare-dezvoltare. în conformitate cu standardul românesc de contabilitate. În anul 2000 au fost instalate circa 605. a definit în mod clar direcţiile strategice pentru următorii ani. a reducerilor de personal. care include specialişti din ROMTELECOM. Lăpuşneanu.8% la 1. 15 dar şi a reducerii tarifelor în anul 2000 cu 11.2 Prezentarea “Direcţiei de Telecomunicaţii PRAHOVA” 2.Contabilitatea Imobilizărilor Corporale CAP. recunoscând multiplele roluri ale operatorului ROMTELECOM pentru a îndeplinii asteptările clienţilor.G.R.

300. în timp ce creşterea continuă a gradului de digitalizare reprezintă o creştere a calitatii serviciilor oferite. intenţionând să lanseze comercial noi servicii. calitate deosebită. însă mai calificat. care implică mai mulţi bani decât compania îi poate genera. o companie care beneficiază de sprijinul si de infrastructura naţională pe care ROMTELECOM o deţine. etc.Contabilitatea Imobilizărilor Corporale În întreaga lume operatorii de telecomunicaţii se repoziţioneaza ca operatori totali. Aceasta ar putea fi calea cea mai scurtă spre convergenţa fixmobil. Pentru a fi un operator important si în viitor. Acest numar va scadea la circa 30. Din acest motiv reducerea de personal continuă. Cosmorom intentionează sa achiziţioneze şi să opereze o licenţă UMTS. ROMTELECOM continuă să instaleze linii digitale în anul 2001. lansat în anul 1999. În anul 2001 ROMTELECOM lansează compania de Internet ARTelecom.telefonia fixă. Cresterea continuă a automatizarii si digitalizării retelelor necesită un personal mai putin numeros. În anul 2009 numarul angajatilor ROMTELECOM a scazut cu 2. deplasându-se spre personalul cu studii superioare. capabilă să modeleze o industrie încă incipientă.65 milioane linii digitale. ROMTELECOM acordă o atenţie deosebită clienţilor persoane juridice. în principal datorită investiţiilor masive în infrastructură: înlocuirea centralelor manuale. 16 Drepturi exclusive acordate Romtelecom de către Autoritatea de reglementare (Licenţa pentru 16 . considerând aceasta unul dintre atuurile firmei. O atenţie deosebită s-a acordat reţelei locale. Continuă dezvoltarea reţelei de fibră optică pentru a conecta cât mai multe localităţi cu fluxuri digitale de mare capacitate.000 în anul 2010. Procesul de restructurare a operatorului ROMTELECOM necesită o politică investitională foarte agresivă. contribuie decisiv la eliminarea centralelor manuale precum şi a listei de asteptare în urmatorii doi ani. noi tehnologii. în afara de marirea cotei de piaţă. ROMTELECOM acelerează deasemenea restructurarea afacerii sale de bază . În acest scop ROMTELECOM îşi diversifică portofoliul de afaceri intrând pe noi pieţe si restructurează afacerea de bază . ROMTELECOM doreste o noua abordare pentru Cosmorom compania sa de telefonie mobilă. Programul pentru instalarea a 2.600 faţă de anul anterior ajungând la 42. find nevoită astfel să atragă fonduri de pe pieţele mondiale finanicare si de capital. Se acordă o atentie deosebită cerinţelor lor: viteza mare de transmisie. Aceasta face serviciile mult mai accesibile.telefonia fixă. în timp ce calificarea personalului se va schimba continuu.

Competitivitate în relatiile cu clientii si promptitudine în furnizarea serviciului. să furnizeze linii de cablu închiriate. pe urmatoarele principii: • • • • • Extinderea reţelelor pe baza cerinţelor pieţei. − − • • • să publice şi să distribuie listele cu abonaţii reţelei fixe de telecomunicaţii prin carţi de telefon comerciale ("pagini galbene") în forma scrisă. incluzând: − − − − − servicii fixe de telefonie vocală locale. să transmită tot traficul legat de serviciile de telecomunicaţii de bază către şi de la reţele autorizate în conformitate cu art. servicii de telefoane publice. Îndeplinirea obligaţiilor de serviciu universal. în măsura în care un asemenea serviciu este destinat publicului. Functionare şi conducere pe criterii de calitate. servicii de telex si telegrafie. a oricărui serviciu fix de telefonie sau telegrafie/telex. interconectarea reţelelor de telecomunicaţii mobile cu operatori de telecomunicaţii din afara României pentru transmisuni de telefonie vocală (cu excepţia semnalizării). 17 • Politica tarifară flexibilă. telefonie vocală destinata publicului. în măsura în care prin aceste servicii Internet se asigură.Contabilitatea Imobilizărilor Corporale dezvoltarea şi operarea reţelelor fixe de telecomunicaţii în vederea furnizării de servicii de telecomunicatii de bază si de alte servicii de telecomunicatii către public) Următoarele drepturi sunt acordate Romtelecom cu caracter exclusiv pâna la 31 decembrie 2010: • să furnizeze servicii de telecomunicaţii de bază locale.64 al Legii Telecomunicaţiilor. electronică şi/sau orice altă formă. Exploatarea eficientă a infrastructurii existente. interurbane şi internaţionale. interurbane şi internaţionale. în scopul finalizării convorbirilor şi circuitelor în afara zonei locale pe care sunt autorizate să o deservească astfel de reţele. conectate la o reţea fixă de telecomunicaţii. servicii de tranzit. servicii Internet. contra cost. 17 . contra cost. servicii de "call-back". Serviciile de telecomunicaţii de bază reprezintă furnizarea. Misiunea firmei Furnizarea pe piaţa românească a serviciilor de telecomunicaţii de bază şi a celor noi.

Direcţia de Telecomunicaţii Iaşi este organizată după primul tip. prefixe telefonice internaţionale. Serviciul deranjamente (921. clinici şi medicii de gardă. farmaciile cu program permanent. Direcţia de Telecomunicaţii Prahova execută activitatea de exploatare a serviciilor de bază din sectorul telefon – telegraf şi alte activităţi şi colaterale necesare realizării obiectului său de activitate. directorul comercial şi directorul tehnic. cercetare şi proiectare tehnologică şi informaţională. spectacole. respectiv aprovizionare. Pronosport. serviciul fiind netaxabil. starea meteo din ţară. teatre. în funcţie de mărime şi funcţiile ce trebuie îndeplinte de către acestea. Direcţiile de telecomunicaţii au două tipuri de structuri organizatorice. ora exactă.Contabilitatea Imobilizărilor Corporale Viziunea firmei ROMTELECOM să ramână liderul pieţei românesti a serviciilor de telecomunicaţii. respectiv: • Direcţii de telecomunicaţii de gradul I – în cadrul cărora directorul general are în subordine pe directorul economic. rezultatele Loto. oferta Direcţiei de Telecomunicaţii Prahova se prezintă astfel: I. film. servicii de utilitate publică – 112 2. Pronoexpres. 18 . 922) – sesizarea oricărui deranjament survenit în instalaţia telefonică se anunţă. programul Radio-Tv. precum şi prevederilor regulamentelor. fiecare răspunzând de compartimente specifice. Personalul direcţiei este angajat pe bază de contract încheiat cu directorul acesteia în baza împuternicirilor primite şi indiferent de funcţie sau specialitate este supus prevederilor statutului personalului. Servicii telefonice 1. rezultate sportive. la cel mai înalt nivel de calitate si fiabilitate. cu cel mai complet portofoliu de servicii de bază şi avansate. • Direcţii de telecomunicaţii de gradul II şi III – caz în care directorul general nu are în subordine decât pe directorul tehnic şi directorul economic. Servicii telefonice de urgenţă. 18 3. Obiect de activitate Din punct de vedere al serviciilor telefonice. Servicii de informaţii:  informaţii abonaţi – aceste servicii dau informaţii cu privire la numerele de telefon ale abonaţilor persoane fizice şi juridice cu excepţia celor din categoria “NU se informează”:  informaţii speciale (951) de tipul: prefixe telefonice interurbane. etc. apel ocazional.

Telegrame telefonate. Servicii suplimentare oferite de centrala telefonică digitală ALCATEL: − − − − − − restricţionarea cu parolă a apelurilor de plecare. Serviciul FAX Oferă posibilitatea transmiterii unui fax local. Posturi publice inteligente Oferă posibilitatea de a telefona de la un post public cu cartele telefonice. apelul programat. redirijarea imediată a apelurilor. Convorbiri telefonice naţionale – convorbiri interurbane prin comandă (apelând serviciul 991 puteţi efectua convorbiri telefonice pe bază de comandă). V. VI. Telegrame prezentate la ghişeu. factura digitală. 19 . Echipamente de telecomunicaţii − − aparate telefonice – standard şi inteligente cu şi fără display. III. Servicii de telegrafie 1.Contabilitatea Imobilizărilor Corporale 4. repetarea ultimului număr format. 19 − echipamente de multiplexare. centrale telefonice de abonat pentru transmisii simultane de date şi voce. apelul în aşteptare. 2. Convorbiri telefonice internaţionale – convorbiri internaţionale prin comandă (serviciul 971 vă oferă posibilitatea efectuării de convorbiri telefonice internaţionale pe bază de comandă): − − convorbiri internaţionale automate. country direct – este un serviciu telefonic internaţional din categoria celor cu taxă inversă care pune clientul direct în legătură telefonică cu telefonista operatoare din ţara respectivă.Comunicaţii TELEX Serviciul oferă posibilitatea efectuîrii comunicaţiilor TELEX interne şi internaţionale prin intermediul cabinelor TELEX şi de la domiciliul abonaţilor. 5. interurban sau internaţional de la oricare din cabinele de fax. II. 6. IV.

Amcriconxatel. servicii cu valoare adăugată de tip audiotex. Obiectul de activitate constă în prestarea următoarelor servicii de telecomunicaţii: • • • servicii de bază (telefon. telegraf). Prin intermediul serviciului EASYNET se pot efectua urmatoarele aplicaţii Internet: − − − − − Poştă electronică. adică se percep tarife diferite în funcţie de contract. Servere de informaţii. Alfarotel.C. S. S. 20 20 . Transferul de fişiere FPT. 2.Contabilitatea Imobilizărilor Corporale Din decembrie 1996. Conferinţe USENET. care permit abonaţilor să acceseze orice client din altă ţară printr-un număr de apel dedicat. Serviciul EASYNET. prestate în regim Premium Rate 2. Astfel s-au încheiat contracte cu Mediatel. servicii cu valoare adăugată de transmisii de date (Internet). îşi desfăşoară activitatea în domeniul telecomunicaţiilor. în temeiul Legii şi al licenţelor şi autorizaţiilor acordate de Ministerul Comunicaţiilor în conformitate cu statutul societăţii. închirieri circuite pentru transmisii. obiectul principal de activitate al acesteia fiind operarea reţelelor de telecomunicaţii şi asigurarea serviciilor de telecomunicaţii. Acest tip de serviciu se oferă numai abonaţilor la centralele digitale. Direcţia de Telecomunicaţii.Prahova prestează două tipuri de servicii de telecomunicaţii: 1. Serviciile cu valoare adăugată de tip audiotex sunt prestate în regim Premium Rate. Allotel. Conexiunea Telnet.C. ca parte componentă a Societăţii Naţionale de Telecomunicaţii “Romtelecom” SA. ROMTELECOM asigură conectarea platformei la reţeaua de telecomunicaţii şi se ocupă cu colectarea banilor de la abonaţi. World Phone România.2 Organizarea gestiunii imobilizărilor corporale la nivelul Direcţiei de Telecomunicaţii Prahova Direcţia de Telecomunicaţii Iaşi. Apelul gratuit inernaţional (numere verzi) face parte din categoria serviciilor telefonice automate de tip taxă inversă. transmisii de date.

136. mii lei Mijloacele fixe aflate în dotarea Direcţiei de Telecomunicaţii Prahova reflectă specificul obiectului de activitate.tc.290.TC .290.5% iar pe ultima poziţie mijloacele fixe din categoria a 6-a cu ponderea de 1%. Clădirile cuprind : 21 .Contabilitatea Imobilizărilor Corporale • • telefonie publică.5% 1% 2% S TR22% TU R A IM O B ILIZA R ILO R C O R P O R A L E LA Dir. Structura m ijloacelor fixe la D.Prahova 1.368.598 mii lei mijloace fixe 1. pe a patra mijloacele fixe din categoria a 4-a cu 1. UC P R A HO V A terenuri 2% categoria 1 categoria 2 categoria 3 categoria 4 categoria 6 74% m ijlo ace fixe 98% Imobilizările corporale aflate în partimoniul unităţii sunt structurate pe cele două categorii importante: • • terenuri 25. pe locul al doilea se situează mijloacele fixe din categoria a 2a. 21 Din categoria I-a fac parte clădirile şi construcţiile speciale. lei existent la 31 decembrie 2009 ponderea de 74% o au mijloacele fixe din categoria 1. din totalul mijloacelor fixe de 1. pe a treia poziţie se situează mijloacele fixe din categoria a 3-a cu 2%. cu o pondere de 22% în total. Astfel.136. servicii de telecomunicaţii cu valoare adăugată.

centrale telefonice analogice. mecanice şi acustice. aparate de copiat şi multiplicat. aparate şi instalaţii pentru măsurarea timpului frecvenţei şi mărimilor cinematice. aparatură birotică. calculatoare electronice şi echipamente periferice. cabluri. unelte. console). Categoria a VI-a sub titulatura de mobilier. aparate video. clădiri administrative. sisteme de protecţiea valorilor umane şi materiale şi alte active corporale. echipamente digitale de telecomunicaţii şi instalaţii aferente de electroalimentare şi climatizare. aparate telex. Construcţiile speciale sunt formate din: linii şi cabluri aeriene de telecomunicaţii (stâlpi. aparate de telecomunicaţie pentru birou: aparate telefonice. televizoare. etc. 22 • • • . circuite. 22 • • aparate şi instalaţii pentru măsurarea mărimilor termice şi fotometrice. utilaje şi instalaţii de lucru: • • • • • • • • maşini.Contabilitatea Imobilizărilor Corporale • • • • − − − − clădirile oficiilor de telecomunicaţii. utilaje pentru activitatea de telecomunicaţii. centrale telefonice manuale. În categoria a II-a se include echipamentele tehnologice.). aparate radio. suport de transmisiuni de telecomunicaţii internaţionale pe sisteme de cabluri şi fibră optică. aparate de proiecţie. construcţii uşoare (depozite. reţele şi canalizaţii subterane de telecomunicaţii urbane şi interurbane. maşini de scris. traverse. respectiv maşini. În categoria a III-a se includ aparate şi instalaţii de măsurare. cuprinde : • • mobilier. magazii. control şi reglare cum ar fi: aparate. dispozitive şi instrumente pentru telecomunicaţii. echipamente pentru telecomunicaţii prin satelit. maşini de numărat bani. aparate telefax. instalaţii pentru măsurarea mărimilor geometrice. garaje. În categoria a IV-a se includ mijloacele de transport aflate în parcul auto al unităţii noastre. cabine telefonice.

Imobilizările corporale vor intra în patrimoniul Direcţiei de Telecomunicaţii Prahova în conformitate cu principiile de necesitate. al funcţionalităţii mijloacelor fixe conform standardelor în vigoare. Aviz de expediţie respectiv Factura. gestionarul. În cadrul locurilor de muncă are loc atât exploatarea mijloacelor fixe. În cazul intrărilor de mijloace fixe prin investiţii. Această comisie va întocmi Procesul verbal de recepţie al mijloacelor fixe şi va verifica dacă aceste mijloace fixe corespund din punct de vedere cantitativ şi calitativ. în regie proprie. oportunitate şi eficienţă. şeful locului de muncă unde va fi repartizat mijlocul fix. şeful locului de muncă va urmări funcţionalitatea mijloacelor fixe iar în cazul unor deficienţe. După efectuarea recepţiei va urma punerea în funcţiune. se recepţionează în depozitul de materiale. Repartizarea mijloacelor fixe la nivelul Direcţiei de Telecomunicaţii Iaşi se face pe gestiuni şi pe locuri de muncă. în funcţie de specificul activităţii desfăşurate de fiecare loc de muncă. primite cu titlu gratuit sau intrate prin recâştigări. Dacă înlocuirea activelor fixe reclamă noi 23 . şeful Serviciului Dezvoltare De-a lungul perioadei de funcţionare. intrate prin transfer de la alte sucursale. mijloacele fixe sunt recepţionate de către o comisie de recepţie formată din : 23 − − − director tehnic. Recepţia mijloacelor fixe se va face de către o Comisie de Recepţie formată din: − − − şeful de depozit. director economic. care va prelua mijlocul fix. va propune repararea lor. urmărirea parametrilor calitativi cât şi întreţinerea lor. După efectuarea recepţiei. va întocmi un bon de mişcare a mijlocului fix prin care va face intrarea mijlocului fix în gestiunea sa. Mijloacele fixe. şeful locului de muncă pentru care s-au aprovizionat mijloacele fixe. şef serviciu tehnic. casări sau dezmembrări.) cât şi din punct de vedere tehnic. Proces de scoatere din funcţiune etc. achiziţionate de la terţi. care se va efectua de către o comisie formată din: − − şeful locului de muncă. Comisia de recepţie va efectua recepţia atât din punct de vedere cantitativ (conform cu actele însoţitore: Certificat calitate.Contabilitatea Imobilizărilor Corporale • case de bani.

Contabilitatea Imobilizărilor Corporale

investiţii, menţinerea lor în stare de funcţionare impune efectuarea de reparaţii ce implică anumite cheltuieli respectiv surse de acoperire financiară. Necesitatea reparaţiilor decurge din uzura/deprecierea fizică a activelor fixe după cum cea a modernizărilor se degajă din uzura morală. Scopul reparaţiilor constă în readucerea activelor fixe cât mai aproape de starea iniţială, de parametrii şi caracteristicile tehnico-funcţionale de care au dispus la darea lor în folosinţă. Înainte de efectuarea unei reparaţii, se efectuează revizii tehnice, în scopul stabilirii stării tehnice a utilajelor, a lucrărilor ce urmează a se efectua, a pieselor ce se vor schimba sau ajusta. Revizia tehnică se efectuează de către o comisie de revizie formată din salariaţi ai Serviciului Tehnic. În cazul reviziilor se pot efectua şi unele reglări de piese şi subansamble şi chiar unele reparaţii minore. Aceste reparaţii pot fi:  curente – intervenţii de grad superior reviziilor şi se execută în scopul înlăturării deteriorărilor locale ale capitale - lucrări de volum mare ce se efectuează atunci când activele fixe cu grad avansat de uzură, unor efecte determinate de uzura fizică;  scăzând puterea motoarelor şi capacităţilor de producţie, existând posibilitatea apariţiei avariilor, reducându-se mult precizia de muncă.

24 CAP.3 Contabilitatea imobilizărilor corporale la nivelul Direcţiei de Telecomunicaţii Prahova 3.1 Sistemul de conturi folosit pentru contabilitatea imobilizărilor corporale la Direcţia de Telecomunicaţii Prahova Imobilizările corporale reprezintă bunuri care au o structură materială asupra cărora agenţii economici exercită un drept real fiind elemente de patrimoniu de definesc capacitatea tehnică de producţie şi comercializare care creează venituri în concordanţă cu obiectul de activitate al acestora. Capitalul imobilizat supus amortizării este reflectat în patrimoniul agenţilor economici prin bunurile şi valorile destinate să servească activitatea pe o perioadă mai mare de un an.

24

Contabilitatea Imobilizărilor Corporale

“Considerând ca mulţime de divizat seria conturilor de activ şi fixând drept criteriu al diviziunii natura substanţei”1 de disting două clase de conturi: clasa conturilor de mijloace economice şi clasa conturilor rectificative de activ contra pasiv. Continuând diviziunea în cadrul clasei conturilor de mijloace fixe, luând în considerare stabilitatea formei în cadrul circuitului economic, se disting două subclase:


Subclasa conturilor de substanţă de mijloace economice de inventar; Subclasa conturilor de consumaţiuni de valori.

Luând în considerare legătura de dependenţă între evaluare şi bunul economic evaluat, în cadrul subclasei conturilor de substanţă de mijloace economice de inventar, sunt două grupe şi anume: • • Grupa conturilor de gestionare a mijloacelor; Grupa conturilor de regularizare a evaluării conturile de gestionare a mijloacelor (conturi

rectificative de activ contra pasiv). În cadrul primei grupe se disting în funcţie de materia reflectată, două subgrupe: • • Subgrupa conturilor de gestionare a activelor imobilizate; Subgrupa conturilor de gestionare a activelor circulante.

Astfel în cadrul primei subgrupe se încadrează conturile utilizate pentru reflectarea gestionării bunurilor şi valorilor destinate să servească o perioadă îndelungată în activitatea unităţii patrimoniale, care nu se consumă la prima utilizare. Conturile privind reflectarea în contabilitate a imobilizărilor corporale aparţin acestei subgrupe şi se mai numesc conturi de gestionare a imobilizărilor corporale. În ceea ce priveşte conturile de amortizări şi de provizioane ale imobilizărilor corporale fac parte din grupa conturilor rectificative de activ contra pasiv.

25

Planul de conturi general instituie o serie de structuri de conturi sintetice, pentru contabilizarea operaţiunilor economico-financiare privind imobilizările corporale, pe care le-am prezentat în Tabelul nr.3.1. Se observă că structura de conturi prevăzută de H.G. nr.704/1993 cu modificările ulterioare este concordantă cu actualul Catalog privind clasificarea şi duratele normale de funcţionare a mijloacelor fixe (aprobat prin H.G. nr.964/1998). Pentru aplicarea structurii de conturi instituită prin O.M.F. nr.94/2001 se impune o “reclasificare” a mijloacelor fixe în funcţie de această structură de conturi. Această modificare putea fi făcută de fiecare agent economic care urma să aplice reglementările contabile aprobate de O.M.F. nr.94/2001, dar pentru o metodologie unitară, această rectificare trebuia realizată pe plan reglementar, fie
1

25

Contabilitatea Imobilizărilor Corporale

prin elaborarea unui nou catalog, prin elaborarea unui nou “tablou de conversie” a catalogului în raport cu structura de conturi aprobată prin O.M.F. nr.94/2001. Tabelul nr.3.1 Structura conturilor de imobilizări corporale STRUCTURI DE CONTURI PRIVIND IMOBLIZĂRILE CORPORALE Conform H.G. nr.704/1993 Conform O.M.F.nr.94/2001 211 Terenuri 211 Terenuri şi amenajări de terenuri 2111 Terenuri 2111 Terenuri 2112 Amenajări de terenuri 2112 Amenajări de terenuri 212 2121 2122 2123 2124 2125 2126 Mijloace fixe Construcţii Echipamente tehnologice, maşini, utilaje şi instalaţii de lucru Aparate şi instalaţii de măsurare, control şi reglare Mijloace de transport Animale şi plantaţii Mobilier, aparatură birotică, echipamente de protecţie a valorilor umane şi materiale şi alte active corporale 212 213 2131 2132 2133 2134 214 Construcţii Instalaţii tehnice, mijloace de transport, animale şi plantaţii Echipamente tehnologice (maşini utilaje şi instalaţii de lucru) Aparate şi instalaţii de măsurare, control şi reglare Mijloace de transport Animale şi plantaţii Mobilier, aparatură birotică, echipamente de protecţie a valorilor umane şi materiale şi alte active corporale Imobilizări corporale în curs Amenajări de terenuri şi construcţii Instalaţii tehnice şi maşini Alte imobilizări corporale Avansuri acordate pentru imobilizări corporale Avansuri acordate pentru terenuri şi construcţii Avansuri acordate pentru instalaţii tehnice şi maşini Avansuri acordate pentru alte imobilizări corporale Amortizări privind imobilizările corporale Amortizarea amenajărilor de terenuri Amortizarea construcţiilor Amortizarea instalaţiilor, mijloacelor de transport, animalelor şi plantaţiilor Amortizarea altor imobilizări
26

231

Imobilizări corporale în curs

231 2311 2312 2313 232 2321 2322 2323

280 2810 2811 2812 2813 2814

Amortizări Amortizarea terenurilor Amortizarea construcţiilor Amortizarea echipamentelor tehnologice Amortizarea aparatelor şi instalaţiilor de măsurare, control şi reglare Amortizarea mijloacelor de

281 2811 2812 2813 2814

echipamentelor de protecţie a valorilor uane şi materiale şi alte active corporale Provizioane Provizioane pentru activelor corporale 291 deprecierea 2911 2912 2913 2914 corporale 290 291 Provizioane pentru deprecierea imobilizărilor corporale Provizioane pentru deprecierea terenurilor şi amenajărilor de terenuri Provizioane pentru deprecierea construcţiilor Provizioane pentru deprecierea instalaţiilor. animalelor şi plantaţiilor Provizioane pentru deprecierea altor imobilizări corporale 3. la costul de achiziţie sau valoarea de aport. precum şi alte criterii.3. 27 . reprezentând valoarea terenurilor din gestiunea agenţilor economici. de utilitate. Evidenţa contabilă a terenurilor se realizează cu ajutorul contului 211 “Terenuri” – cont sintetic de gradul I.Contabilitatea Imobilizărilor Corporale 2815 2816 transport Amortizarea animalelor şi plantaţiilor Amortizarea mobilierului. pe cele două mari categorii. după caz.1 Funcţionarea conturilor de terenuri şi amenajări de terenuri Terenurile se înregistrează în contabilitate la intrarea în patrimoniu. în funcţie de clasele de fertilitate. aparaturii birotice. ¬ funcţia acestui cont poate fi urmărită în figura nr. ¬ după funcţia contabilă este un cont de activ. Contul 211 “Terenuri” se dezvoltă în două conturi sintetice de gradul II. la valoarea stabilită potrivit legii.1 Funcţia contului 211 “Terenuri” ¬ Soldul contului este un sold final debitor. mijloacelor de transport. care ţin evidenţa 27 • • 2111 “Terenuri” 2112 “Amenajări de terenuri” terenurilor. Contul 211 “Terenuri” ¬ după conţinutul economic este un cont de imobilizări corporale.1. suprafaţa şi amplasarea acestora. respectiv: terenuri şi amenajări de terenuri.

3. funcţia acestui cont poate fi urmărită în figura nr.1. 28 ¬ Soldul contului este un sold final debitor. Funcţia contului 2112 “Amenajări de terenuri”. Funcţia contului 2111 “Terenuri” 28 Contul 2112 “Amenajări de terenuri” ¬ după conţinutul economic este un cont de imobilizări corporale. ¬ ¬ după funcţia contabilă este un cont de activ.2. sunt supuse procesului de amortizare. reprezentând costul efectiv al amenajărilor de terenuri .3.Contabilitatea Imobilizărilor Corporale D 2111 “Terenuri” 404 6583 C Valoarea terenurilor achiziţionate de la terţi Valoarea terenurilor vândute 456 456 Valoarea terenurilor aportate la capitalul social Valoarea terenurilor retrase de acţionari sau asociaţi din capitalul social 131 Valoarea terenurilor primite cu titlu gratuit Figura nr. amenajările de terenuri reprezintă investiţii efectuate asupra terenurilor şi ca atare. Spre deosebire de terenurile propriu-zise. existente.

mijloace de transport. contabilitatea sintetică a imobilizărilor corporale se realizează cu ajutorul următoarelor conturi de gradul I şi II: − − − 212 “Construcţii” 213 “Instalaţii tehnice.1.2 Funcţionarea conturilor de gestiune a imobilizărilor corporale În conformitate cu noul Plan de conturi general.94/29. aprobat prin O. animale şi plantaţii” 2131 “Echipamente tehnologice (maşini.2 Funcţia contului 2122 “Amenajări de terenuri” 29 3.2001.M.F.Contabilitatea Imobilizărilor Corporale D 2112 “Amenajări de terenuri” 2811 C 404 Valoarea amenajărilor executate de terţi Valoarea amortizată a amenajărilor scoase din gestiune 231 6583 Valoarea amenajărilor executate cu forţe proprii considerate anterior producţie în curs de execuţie Valoarea neamortizată a amenajărilor scoase din funcţiune 722 Valoarea amenajărilor recepţionate Figura nr.3. nr. utilaje şi instalaţii de lucru)” 29 .01.

control şi reglare” 2133 “Mijloace de transport” 2134 “Animale şi plantaţii” 214 “Mobilier. aparatură birotică.3 Funcţia conturilor de gestiune a imobilizărilor corporale ¬ Soldul conturilor sunt solduri finale debitoare şi reprezintă valoarea imobilizărilor corporale existente. ¬ funcţia acestor conturi poate fi urmărită în Figura nr. echipamente de protecţie a valorilor umane şi materiale şi alte active corporale” Conturile de gestiune a imobilizărilor corporale ¬ după funcţia contabilă sunt conturi de activ.3.Contabilitatea Imobilizărilor Corporale − − − − 2132 “Aparate şi instalaţii de măsurare. 30 D Conturile de gestiune a imobilizărilor corporale C 404 281 Valoarea imobilizărilor corporale achiziţionate de la furnizorii Valoarea amortizată a imobilizărilor corporale scoase din gestiune 30 .

prin retragerea de capital 446 231 Taxe vamale aferente imobilizărilor Imobilizări corporale corporale din import realizate cu forţe proprii. aflate anterior în curs de execuţie 447 131 Comisioane vamale aferente imobilizărilor Valoarea imobilizărilor corporale din import corporale primite cu titlu gratuit 471. 6811 Restituirea imobilizărilor corporale către locator sau proprietar.Contabilitatea Imobilizărilor Corporale 456 6583 Valoarea imobilizărilor corporale aportate la capitalul social Valoarea neamortizată a imobilizărilor corporale scoase din gestiune 722 456 Imobilizări corporale realizate din producţie proprie. pentru investiţiile la imobilizările luate cu chirie. recepţionate Restituirea imobilizărilor corporale către acţionarii sau asociaţi. concesiune 31 105 167 Diferenţe din Intrarea imobilizărilor reevaluarea corporale în urma imobilizărilor încheierii unor contracte corporale de leasing 31 .

3 Funcţia conturilor de imobilizări corporale 3. 32 .3. respectiv costul de achiziţie. 32 Evidenţa contabilă a imobilizărilor corporale în curs.3 Funcţionarea conturilor de imobilizări corporale în curs de execuţie Imobilizările corporale în curs de execuţie reprezintă investiţii neterminate. care se efectuează la costul de producţie.Contabilitatea Imobilizărilor Corporale Figura nr. respectiv costul de producţie sau costul de achiziţie al investiţiilor corporale aflate în curs de execuţie se realizează cu ajutorul contului de imobilizări corporale în curs de execuţie: − − − 231 “Imobilizări corporale în curs” . pe tipuri 2311 “Amenajări de terenuri şi construcţii” 2312 “Instalaţii tehnice şi maşini” 2313 “Alte imobilizări corporale”. efectuate în regie proprie sau în antrepriză. cont sintetic de gradul I care se poate dezvolta în conturi analitice.1. reprezentând preţul de deviz al investiţiei.

D C 404 Valoarea imobilizărilor corporale în curs aportate la capitalul social 2112 Valoarea imobilizărilor corporale recepţionate de natura investiţiilor privind amenajările de terenuri 456 212.3.Contabilitatea Imobilizărilor Corporale Un alt cont de evidenţă a imobilizărilor corporale este contul sintetic de gradul I .232 “Avansuri acordate pentru imobilizările corporale”. ¬ după funcţia contabilă este un cont de activ. ¬ funcţia contului poate fi urmărită în Figura nr.4 Funcţia contului 231 “Imobilizări corporale în curs” ¬ Soldul contului este un sold final debitor reprezentând valoarea imobilizărilor corporale aflate în curs de execuţie.213.214 33 Valoarea imobilizărilor corporale în curs aportate la capitalul social Valoarea imobilizărilor corporale recepţionate 231 “Imobilizări corporale în curs” 722 Valoarea imobilizărilor corporale în curs realizate în regie proprie 33 . care se dezvoltă pe următoarele conturi sintetice de gradul II: − − − 2321 “Avansuri acordate pentru terenuri şi construcţii” 2322 “Avansuri acordate pentru instalaţii tehnice şi maşini” 2323 “Avansuri acordate pentru alte imobilizări corporale”. Contul 231 “Imobilizări corporale în curs” ¬ după conţinutul economic este un cont de active imobilizate.

5 Funcţia contului 232 “Avansuri acordate pentru imobilizări corporale” 34 ¬ Soldul contului este un sold final debitor reprezentând valoarea avansurilor acordate furnizorilor de imobilizărilor corporale aflate în curs de execuţie. ¬ funcţia contului poate fi urmărită în Figura nr. ¬ după funcţia contabilă este un cont de activ.3. 5311 404 Avansurile acordate furnizorilor de imobilizări Valoarea avansurilor decontate furnizorilor de imobilizări 34 .Contabilitatea Imobilizărilor Corporale Figura nr.4 Funcţia contului 231 “Imobilizări corporale în curs” Contul 232 “Avansuri acordate pentru imobilizări corporale” ¬ după conţinutul economic este un cont de active imobilizate. D C 232 “Avansuri acordate pentru imobilizări corporale” 5121.3.

6583 Contul 281 “Amortizări privind imobilizările corporale” ¬ după funcţia contabilă este un cont de pasiv. amenajărilor de terenuri vândute sau ¬ funcţia contului poate fi urmărită în scoase din activ Amortizarea aferentă Cheltuielile aferente amortizării imobilizărilor Funcţia Figura nr. 213. 214 6811 Amortizarea aferentă Cheltuielile de imobilizărilor amenajărilor de terenuri” aferente exploatare 2811 “Amortizarea corporale vândute sau amortizării 2812 “Amortizarea construcţiilor” imobilizărilor corporale scoase din activ 2813 “Amortizarea instalaţiilor. utilizate în operaţii de “Amortizări participaţie transferată privind imobilizările conform contractelor 4581 35 281 corporale” 105 Diferenţe din amortizarea aferentă imobilizărilor reevaluate 35 .1.4 Funcţionarea conturilor de amortizări privind imobilizările corporale C Evidenţa contabilă a amortizării imobilizărilor corporale se realizează cu ajutorul contului 281 “Amortizări privind imobilizările corporale”.3. Valoarea amortizării imobilizărilor corporale. mijloacelor de transport. animalelor şi plantaţiilor” 2814 “Amortizarea altor imobilizări corporale”.3.Contabilitatea Imobilizărilor Corporale Figura nr. reprezentând amortizarea aferentă imobilizărilor corporale existente la unitatea patrimonială.6 corporale cedate 2112 ¬ după conţinutul economic este un cont rectificativ al valorii imobilizărilor corporale. ¬ Soldul contului este un sold final creditor. care se dezvoltă în următoarele conturi sintetice de gradul II: − − − − D 212.5 Funcţia contului 232 “Avansuri acordate pentru imobilizări corporale” 3. cont sintetic de gradul I. contului 281 “Amortizări privind imobilizările corporale”.

cont sintetic de gradul I.6 Funcţia contului 281 “Amortizări privind imobilizările corporale” 36 3. amenajărilor de terenuri. care se poate dezvolta pe conturi sintetice de gradul II.5 Funcţionarea conturilor de provizioane pentru deprecierea imobilizărilor corporale Provizioanele pentru deprecierea imobilizărilor corporale se constituie pentru deprecierea reversibilă a terenurilor. precum şi a altor imobilizări corporale. mijloacelor de transport. instalaţiilor tehnice. astfel: 36 . Evidenţa contabilă a provizioanelor pentru deprecierea imobilizărilor corporale se realizează cu ajutorul contului 291 “Provizioane pentru deprecierea imobilizărilor corporale”.3. şi animalelor şi plantaţiilor. construcţiilor.Contabilitatea Imobilizărilor Corporale Figura nr.1.

plantaţiilor” − Contul 291 “Provizioane pentru deprecierea imobilizărilor corporale” ¬ după conţinutul economic este un cont rectificativ al valorii de înregistrare a imobilizărilor corporale.7 Funcţia contului 291 “Provizioane pentru deprecierea imobilizărilor corporale” ¬ Soldul contului este un sold creditor. reflectând valoarea provizioanelor aferente imobilizărilor corporale. Primite cu titlu gratuit (prin donaţie. ¬ după funcţia contabilă este un cont de pasiv. incluzând şi contractele de leasing. Dintre aceste căi de intrare a imobilizărilor corporale. sponsorizare). Creşterea valorii contabile prin modernizări şi investiţii. prin construcţie în regie proprie. 37 . Mijloace fixe de natura obiectelor de inventar. creşterea valorii contabile prin modernizări şi investiţii. Prin închiriere. primite cu titlul gratuit-prin donaţie. 37 • Modificări ale mijloacelor fixe ce au loc cu ocazia reevaluării. ¬ funcţia contului poate fi urmărită cu ajutorul figurii nr. şi prin închirieri. Prin aport la capitalul social. la Direcţia de Telecomunicaţii Prahova se practică intrarea prin achiziţie de la furnizori.Contabilitatea Imobilizărilor Corporale − − − 2911 “Provizioane pentru deprecierea terenurilor şi amenajărilor de terenuri” 2912 “Provizioane pentru deprecierea construcţiilor” 2913 “Provizioane pentru deprecierea instalaţiilor.2 Contabilitatea intrărilor de imobilizări corporale Căile de intrare a imobilizărilor corporale în cadrul unei unităţi sunt următoarele: • • • • • • • Prin achiziţie de la furnizori. 3. mijloacelor de transport. animalelor şi 2914 “Provizioane pentru deprecierea altor imobilizări corporale”. Prin construcţie în regie proprie.3.

în sensul exceptării de la plată. Aportul în natură este supus evaluării de un expert tehnic. înregistrarea acestuia în contabilitate se face numai în urma unei expertize tehnice de specialitate şi a aprobării Consiliului de Administraţie în urma expertizei. Cererea de menţiune atunci când se majorează capitalul social. 1 38 . Documentele pe baza cărora se înregistrează în contabilitate aportul în natură sunt Contractul de societate. primiri cu titlu gratuit. construcţii în regie proprie de mijloace fixe şi terenuri Mijloacele fixe ca aport în natură se înregistrează în contabilitate la valoarea de intrare. 2.Societatea emite 500 acţiuni. Declaraţia de subscriere. Diferenţa dintre valoarea de emisiune şi valoarea nominală a acţiunilor cesionate este înregistrată ca primă de aport. Statutul societăţii (la înfiinţare). rezultatele evaluăriifiind consemnate într-un Proces verbal de recepţie.Intrarea unui teren prin aport în natură pe baza Procesului Verbal de Recepţie.1 Aporturi. De asemenea. înregistrat la valoarea de aport de 10. Un acţionar aduce ca aport în natură un utilaj evaluat de comisia tehnică de expertiză la o valoare de 5800lei. Această valoare este asimilată cu “valoarea de aport sau de utilitate acceptată de părţi pentru mijloace fixe. sunt în vigoare în condiţiile prevăzute de lege.Contabilitatea Imobilizărilor Corporale 3. intrate în patrimoniu cu ocazia asocierii.. Sub aspect juridic. orice creştere sau micşorare de capital social trebuie înregistrată la Registrul Comerţului prin Cererea de menţiune. de bunuri mobile corporale şi/sau necorporale care constituie aport în natură la capitalul social sau reprezintă contribuţie la o asociaţie în participaţie asociaţie familială. conform cu statutul şi contractul” 1 de societate. cumpărări. Expertiza tehnică.2.500 lei. Facilităţile vamale şi fiscale privind importurile. valoarea nominală a acţiunii este de 13 lei. preţ apropiat de valoarea contabilă a acţiunii. Înregistrarea în contabilitate se realizează în baza raportului întocmit de comisia de evaluare şi supus aprobării Consiliului de Administraţie. fuziunii etc. atunci când nu există documente pentru aport în natură la capitalul social. supus aprobării Adunării Generale a Asociaţilor şi Consiliului de Adiministraţie În situaţia în care creşterea de capital este realizată prin aport în natură sunt evaluate la preţul de emisiune. 38 Operaţii: 1.

gradul de clasificare. data dării în folosinţă. Se întocmeşte. care precizează toate elementele de detaliu privind costul de achiziţie al mijlocului fix. anul. 1.02. documentul justificativ este Factura fiscală. Procesul Verbal de Recepţie.02. Direcţia de Telecomunicaţii Prahova REGISTRU JURNAL Nr. 1. luna.Contabilitatea Imobilizărilor Corporale Acţionarul care a depus capitalul social în valută primeşte 450 de acţiuni cu valoarea nominală de 13lei pe acţiune. data amortizării complete (anul şi luna) durata de serviciu normată şi norma de amortizare procentuală. Data Crt 1 2 1. iar pentru evidenţa analitică Fişa Mijlocului Fix. 2002 Document 3 Proces Verbal de Recepţie Explicaţii 4 Intrarea unui teren prin aport în natură Concomitent. Acţiunile ce reprezintă aporturi în natură trebuie acoperite integral. capitalul subscris nevărsat devine capital subscris vărsat Simbol conturi Debit Credit 5 6 456 2111 1011 1011 456 1012 Sume Debit 7 10500 10500 10500 Credit 8 10500 10500 10500 456 % 1011 1014 456 5850 % 5800 50 5850 2131 5850 1011 1012 5800 5800 39 Pentru imobilizările achiziţionate cu cu titlul oneros. Operaţii: 39 . 2002 Raportul Comisiei de Evaluare Subscrierea de capital social ca aport în natură Depunerea efectivă a aportului Concomitent. care cuprinde categoria. capitalul subscris nevărsat devine capital subscris vărsat 2.

0279432/10.02. Costul efectiv cuprinde totalitatea cheltuielilor de achiziţie cu materii prime şi materiale.Contabilitatea Imobilizărilor Corporale 3. 3. Societatea achiziţionează de la S. 2002 Achiziţionarea a două instalaţii de măsurare % 2132 4426 404 % 15000 2850 17850 Achiziţiile de mijloace fixe în devize se înregistrează în contabilitate atât în moneda străină cât şi în lei.2010. pentru care nu s-au întocmit formele de înregistrare a mijloacelor fixe şi vor fi cuprinse în grupa ce urmează înregistrarea lor ca mijloace fixe. două instalaţii de măsurare în valoare de 7500 lei/ buc.01) Cheltuieli privind remuneraţiile datorate (15.raţional” de costul de fabricaţie al imobilizărilor.R. cheltuielile directe şi cele indirecte determinate . privind Costul îndatoririi.02. Mijloacele fixe produse de societate se evaluează la costul efectiv de producţie. 10. conform documentelor din luna ianuarie 2010 − − Cheltuieli privind materiile prime şi materialele (1.01) 1500 lei 3500 lei 40 .027943 2/10. consumate.INTE S.. 40 Operaţii: 8. evaluate prin însumarea tuturor cheltuielilor ocazionate de realizarea lor. conform Facturii nr. Documentele pe baza cărora mijloacele fixe din producţie proprie se înregistrează în contabilitate sunt Bonul de Predare şi Procesul Verbal de Recepţie. la cursul valutar de schimb în vigoare la data efectuării lor.02 2002 Factura nr.L.C. Costul efectiv de producţie al imobilizărilor corporale include şi cheltuielile financiare cu condiţia ca dobânzile aferente împrumuturilor pentru finanţarea investiţiei să fie aferente perioadei de execuţie. supuse amortizării sunt capacităţile puse în funcţiune parţial. Societatea colectează cheltuieli pentru investiţii în curs. potrivit standardelor internaţionale Asimilate mijloacelor fixe.

01. Se înregistrează astfel investiţia terminată şi trcută în categoria mijloacelor fixe (în contabilitatea sintetică). Amortizarea cumulată la terminarea investiţiei este de 800. 10. La 25. cumulul cheltuielilor cu investiţiile în curs au o valoare de 10000.23 Investiţia în curs se înregistrează la valoarea cumulată a tuturor cheltuielilor efectuate pentru investiţie 2311. Amortizarea investiţiei fără forme de înregistrare la mijloace fixe este de 49166.01.01. 2002 Notă conabilă nr. În lunile următoare.1 722 5900 5900 41 . taxe şi vărsăminte asimilate (17.666/lună (5900 x100/12) (s-a considerat că investiţia este cumulul costurilor pe luna ianuarie 2010). 8. 2002 16.00 lei. 11.01. Totalul cheltuielilor au o valoare fr 159.Contabilitatea Imobilizărilor Corporale − − Alte cheltuieli cu serviciile executate de terţi (16.2010 investiţia în curs se înregistrează la valoarea cumulată a tuturor cheltuielilor efectuate pentru investiţie. 2002 Bon de Consum Cheltuieli cu materii prime şi materiale consumabile Cheltuieli cu salariile Alte cheltuieli cu serviciile executate de terţi Cheltuieli cu impozite şi taxe 601 301 1500 1500 15. Înregistrările lunare se fac după natura cheltuielilor ca în luna ianuarie.01) Alte cheltuieli cu impozite.01) 600 lei 300lei 9.01. 2002 Stat de Salarii Factura nr 153554 641 628 421 401 3500 600 3500 600 635 446 300 300 9 25. 1.01 2002 17.

23 Amortizarea investiţiei fără forme de înregistrare la mijloace fixe Înregistrarea investiţiei terminate şi trecute la categoria mijloace fixe (pentru contabilitatea sintetică) 6811 281.66 11. 2112 281.2010. de utilitatea şi locul unde se află. ţinând seama de valoarea justă a mijloacelor fixe cu caracteristici tehnice similare. are la bază valoarea actuală estimată la înscrierea lor în activ. sunt supuse impozitării imediat sau pot fi eşalonate pe mai multe exerciţii”1. 25. cu titlul gratuit sau prin subvenţie de stat. Subvenţiile în care impozitarea poate fi eşalonată sunt specifice celor acordate pentru echipamente amortizabile respectiv. Societatea înregistrează angajamentul statului de a-i acorda o subvenţie de 2000lei pentru finanţarea parţială a unei achiziţii şi punerii funcţiune a unui utilaj la data de 17. activele imobilizate necorporale şi corporale. 1 43 42 . Expertiza tehnică.66 49166.01. În ceea ce priveşte TVA. subvenţiile ca şi activele imobilizate intrate prin donaţii sau cu titlu gratuit sunt exonerate atunci când sunt destinate reglării unei investiţii determinate. TVA este deductibilă la darea în folosinţă atunci când finanţarea este proprie sau de la stat. sau apropiate pentru mijloace fixe deţinute cu titlul gratuit. “Din punct de vedere fiscal.66 19500 49166.1Fără forme de înregistrare la mijloace fixe 10.1 49166. 42 Operaţii: 12.1 281 19500 49166.Contabilitatea Imobilizărilor Corporale Analitic 2311. imobilizările provenite din donaţii. 2002 Notă contabilă nr. supusă aprobării Consiliului de Administraţie.1 2311.66 Intrarea în contabilitate a imobilizărilor corporale primite cu titlul gratuit sau din donaţii se face pe baza Procesului Verbal de Recepţie.02.

se obţin produse reziduale valorificate la un preţ de 250 (25.03 2010 14.03.03. la cost de achiziţie de 6000. În urma probelor tehnologice. 25.33 108. mai puţin produsele reziduale valorificate) Amortizarea lunară Lunar se trece la venituri partea corespunzătoare 445 131 2000 2000 13.03. 2002 16.2010 conform Facturii nr.33 43 . Se achiziţionează utilajul.03.03. 16. 2002 445 2000 404 5121 7140 7140 PV de Recepţie 2311 % 2312 722 6500 % 6000 500 17. 17. 2002 % 2312 4426 5121 404 % 6000 1140 2000 7140 14. 7193480 Extras de cont OP12 Se achiziţionează utilajul la cost de achiziţie de 6000 lei Primirea efectivă a subvenţiei în contul bancar Se achită factura furnizorului Se recepţionează utilajul la mijloace fixe (la care se adaugă valoarea cheltuielilor de montaj. TVA 19%.25 6811 2813 108. Durata normală de funcţionare a mijlocului fix este de 5 ani şi amortizarea lui se face liniar.2010). 12. 2002 Nota Dreptul de a primi contabilă subvenţia de la nr.2010 se înregistrează primirea efectivă a subvenţiei de 2000 în cadrul contului bancar.02. La 15.Contabilitatea Imobilizărilor Corporale 13.03.Cheltuiele de montaj şi cu probele tehnologice se ridică la 7500 lei. 17.03. la data de 10.15 stat Factura nr. 2002 Nota contabilă nr. La 17.7193480 /10.03. 15. 10. 2002 15. 17. 25.2010 se achită factura furnizorului. 15.03.

Se achiziţionează accesorii de la SC PRODUCT SA conform Facturii nr. Cheltuielile care îmbunătăţesc performanţele mijloacelor fixe faţă de parametri funcţionali stabiliţi iniţial şi care asigură obţinerea de venituri suplimentare faţă de cele realizate ci mijloacele iniţiale pot fi incluse în valoarea contabilă de intrare. 19.2010. PV de Recepţie Accesoriile se 2132 încorporează la valoarea mijlocului fix 301 700 b)Creşterea valorii contabile a mijloacelor fixe prin modernizare.Ca exemple pot fi: creşterea duratei de serviciu normală a mijloacelor fixe. 2002 Factura nr. 2002 20.03.”1 Operaţii: 18. 214390 Modernizarea unei instalaţii prin intermediul unei firme % 2131 4426 404 % 1200 228 1428 1 44 .03. Accesoriile achiziţionate se încorporează în valoarea mijlocului fix.2010 în valoare de 700 lei .03. În această situaţie se află “creşterea valorii mijloacelor fixe prin adăugarea de accesorii. sporirea capacităţii de producţie.214390/22.Societatea realizează prin intermediul unei unităţi specializate modernizarea unei instalaţii tehnice în valoare de 1200 lei conform Facturii nr. o ameliorare substanţială a calităţii producţiei sau diminuarea cheltuielilor de exploatare.03. Operaţii: 20. 732004/20.Contabilitatea Imobilizărilor Corporale pentru subvenţia pentru investiţii Dintre operaţiile particulare de intrare a mijloacelor fixe sunt: a) Creşterea valorii contabile a imobilizărilor corporale prin adăugarea de accesorii care schimbă parametri tehnici iniţiali. 22. 44 20.03. 2002 F732004 Achiziţionarea de accesorii % 301 4426 401 % 700 133 700 833 19. mărind-o în mod corespunzător. aparate de măsură şi control ori alte părţi componente. 18. 20.

Contabilitatea Imobilizărilor Corporale specializate 3.04.2010 şi la data de 15. valoarea de intrare a mijloacelor luate cu chirie.2.Se ia cu chirie un mijloc fix la 10.03. care se achită la data de 15. dotările de care beneficiază bunul.Mijloace fixe luate cu chirie.. iar în creditul contului valoarea aceloraşi mijloace fixe restituite pe baza proceselor verbale de predare. La baza calculului chiriei se au în vedere elemente ca: valoarea bunului închiriat. Operaţii: 21. nivelul chiriei pe piaţa internă şi externă pentru bunuri similare.2010 cu valoarea de 1800 lei cu chiria de 150lei. În debitul contului se înregistrează pe baza contractelor sau proceselor verbale de închiriere. importanţa socială a activităţii pentru desfăşurarea căreia urmează a fi folosit bunul închiriat şi alte elemente de asemenea natură. Mijloacele fixe închiriate se amortizează de către unitatea proprietară. Soldul contului arată valoarea mijloacelor fixe luate cu chirie la un moment dat. Contractul de Închiriere se încheie între proprietarul bunului şi persoane juridice sau fizice române sau străine.2 Închirieri de mijloace fixe şi terenuri Mijloacele fixe şi terenurile pot intra în unitate cu chirie în urma semnării Contractului de Închiriere între părţi. 2010. 45 45 .03. Prin contract se convine asupra clauzelor care să asigure exploatarea bunului închiriat potrivit specificului acestuia. Contabilitatea mijloacelor fixe luate cu chirie de la terţi în baza contractului încheiat se ţine cu ajutorul contului în afara bilanţului 8031 . amplasarea pe zone de interes.

25 - 89. economic şi financiar.a 10. Din punct de vedere financiar amortizările reprezintă sursa de finanţare pentru reconstituirea activelor fixe.Contabilitatea Imobilizărilor Corporale 21. 2002 15. 2002 15. cu ajutorul amortizărilor.718 PV de Închiriere Factura nr.c 21. 1 46 46 . 2002 Se înregistrează chiria datorată Se plăteşte chiria Se înregistrează chiria datorată Se plăteşte chiria La terminarea contractului se creditează 8031 cu valoarea mijlocul fix % 612 4426 401 % 612 4426 401 - 401 % 75 14.18 Primirea mijlocului fix conform PV de Închiriere 8031 - 1800 - 21.25 21.e 21.25 % 75 14.b 10. 2002 15.25 89.04.03.d 5121 401 89. Transferul amortizării asupra cheltuielilor exerciţiului are loc în funcţie de durata economică de utilizare a activului imobilizat.03. “amortizările permit integrarea în costurile de producţie ale întreprinderii a cheltuielilor care reprezintă investiţiile necesare”1. 2002 Contractul de Închiriere nr. Din punct de vedere economic.25 1800 3. se constată deprecierea datorată uzurii.04.586923 OP nr.25 89. timpului şi schimbărilor tehnice pe care le suferă cea mai mare parte a imobilizărilor.f 5121 8031 89.25 89. Din punct de vedere contabil.25 21.03.3 Amortizarea imobilizărilor corporale şi implicaţiile ei fiscale Standardele de contabilitate internaţională definesc amortizarea ca fiind alocarea valorii amortizabile a unui activ de-a lungul duratei sale de viaţă estimată. Amortizărilor li se atribuie un triplu rol în plan contabil.12 Factura nr557987 OP nr.

Belgia etc. în special în cele anglo-saxone (Maria Britanie. iar în Japonia sunt fixate imperativ duratele de amortizare fiscale. cazuri în care baza de calcul a amortizării poate fi reprezentată de valoarea de înlocuire a imobilizărilor. costul de producţie sau valoarea de utilitate. cu titlu indicativ în limita cărora practicându-se următoarele soluţii: − agenţii economici pot să-şi stabilească propriile durate de folosinţă indiferent de condiţiile concrete de utilizare a activelor patrimoniale imobilizate. în funcţie de durata lor de utilizare. SUA. − durata de viaţă reglementată de o manieră imperativă. se face prin întocmirea unui tablou previzional numit Plan de amortizare care trebuie să cuprindă pentru fiecare imobilizare în parte valoarea de intrare sau contabilă. 2. din profitul sau pierderea înregistrate în perioada respectivă. Privită în timp. De exemplu în SUA sunt fixate durate legale de amortizare inferioare duratei de utilizare a imobilizărilor amortizabile. duratele de amortizare se stabilesc de către Guvern şi se revizuiesc la 5 ani. Durata de viaţă a imobilizărilor supuse amortizării este determinată diferit de la ţară la ţară. amortizarea aferentă deprecierii anuale şi valoarea netă contabilă la finele fiecărui exerciţiu. în condiţiile în care acesta nu are nici o incidenţă asupra rezultatului impozabil. Planul de amortizare poate fi întocmit atunci când sunt cunoscute următoarele trei elemente: 1. amortizarea constituie procesul de repartiţie a costului de achiziţie (valoarea contabilă) a imobilizărilor pe mai multe exerciţii. 47 . Eşalonarea includerii pe cheltuieli a imobilizărilor corporale pe întreaga lor durată de utilizare. Se practică în Franţa şi în alte ţări ale Europei occidentale continentale. Aceasta reprezintă în cele mai multe ţări baza de calcul a amortizării. 47 În România. trecerea eşalonată pe cheltuieli a imobilizărilor corporale. Însă. Astfel. Valoarea contabilă sau de intrare reprezentată de costul de achiziţie. Există însă şi ţări. în care regulile de întocmire a bilanţului contabil sunt independente de cele privind întocmirea bilanţului fiscal. Ea se referă la: − − reducerea valorii mijloacelor fixe ca urmare a uzurii lor.Contabilitatea Imobilizărilor Corporale Amortizarea corespunzătoare perioadei contabile se scade în mod direct sau indirect. valoarea de înlocuire poate constitui baza de calcul a amortizării imobilizărilor numai la întocmirea bilanţului contabil. durata de viaţă (utilizare) stabilită de organisme publice.). lăsând la latitudinea agentului economic fixarea datelor de amortizare economică.

Durata de utilizare a imobilizărilor poate fi mai mică decât durata fizică de viaţă a imobilizărilor întrucât pe lângă uzura fizică care depinde de condiţiile de utilizare. cu întreaga lor valoare. au o durată de viaţă limitată. materiale consumabile) care se consumă şi se impută direct în cheltuielile de exploatare. Pentru delimitarea în general a imobilizărilor de stocuri se are în vedere durata utilizării.Contabilitatea Imobilizărilor Corporale Standardul Internaţional de Contabilitate nr.16 Terenuri şi Mijloace fixe se aplică tuturor activelor supuse amortizării. se are în vedere uzura morală ce decurge din schimbările tehnologice. cererea pieţii. iar al doilea criteriu este valoarea mare a lor.. cu excepţia: − − pădurilor şi celorlalte resurse care se regenerează pe cale naturală.durata de viaţă utilă este fie perioada pe parcursul căreia se estimează că întreprinderea va utiliza activul supus amortizării sau numărul unităţilor produse sau a unor unităţi similare ce se estimează că vor fi obţinute de întreprindere prin folosirea activului respectiv”2. pentru a fi închiriate terţilor sau pentru scopuri administrative”1. îmbunătăţirea structurii producţiei. Standardul Internaţional de Contabilitate nr. costurilor de cercetare şi dezvoltare. modernizări. fondului comercial. agentul economic care imobilizează capital în active corporale supuse deprecierii prin utilizare în timp vor calcula. gazelor naturale şi altor resurse neregenerabile similare. reparaţii. sunt deţinute de o întreprindere pentru a fi utilizate în producţie sau în furnizarea de bunuri şi servicii. înregistra în contabilitate şi recupera uzura fizică şi morală a acestora pentru refacerea capitalului imobilizat. cheltuielilor cu exploatarea şi extracţia minereurilor. Sunt supuse amortizării bunurile şi valorile destinate să servească activitatea pe o perioadă mai mare de un an. În România. Delimitarea în timp a duratei de utilizare este criteriul convenţional de separare a imobilizărilor de stocuri. expirarea unor contracte de locaţii etc. − − 1 2 48 49 48 . IAS16 precizează: . care se consumă treptat. Referitor la durata de utilizare a imobilizărilor. petrolului. numărul de schimburi preconizat.16 Terenuri şi Mijloace fixe precizează că “activele imobilizate sunt bunurile care îndeplinesc condiţiile: • • • se estimează că sunt folosite pentru mai mult de o perioadă contabilă. care în cazul imobilizărilor trebuie să fie superioară unui exerciţiu financiar spre deosebire de stocuri (materii prime.

iazurile care sunt rezultatul unor investiţii. cu aprobarea Consiliului de Administraţie. Plantaţiile tinere şi plantaţiile de protecţie sunt scutite de calculul amortizării până la trecerea pe rod a plantaţiilor tinere şi primii 5 ani pentru plantaţiile de protecţie. în practică există anumite întreprinderi care nu consideră construcţiile ca imobilizări amortizabile pe cosiderentul că valoarea acumulată a construcţiilor şi terenurile pe care ele sunt construite nu se diminuează în timp. lacurile. precum şi terenurile. constituie imobilizări amortizabile. La întreprinderile în care terenurile au o durată de utilizare limitată.dezvoltare).”1 Obiectul amortizării este reprezentat de toate imobilizările corporale. Amortizarea acestora se recuperează în maximum 10 ani. capacităţile puse în funcţiune parţial. precum şi cele pentru realizarea lucrărilor minere subterane. se cuprind în grupa la care urmează. ele se includ în categoria imobilizărilor amortizabile. recuperarea în întregime a cheltuielilor cu profitul realizat ca urmare a utilizării imobilizării (cercetare. pentru care nu s-au întocmit forme de înregistrare ca mijloace fixe. cu excepţiile următoare: mijloace fixe aparţinând proprietăţii publice. amortizarea se va determina în funcţie de valoarea finală. Sunt asimilate mijloacelor fixe şi se supun amortizării următoarele: • • investiţiile efectuate la mijloacele fixe (închiriate). inclusiv cele împădurite. construcţiile de orice fel. bălţile. de regulă.Contabilitatea Imobilizărilor Corporale Excepţiile menţionate îşi au aplicaţie în reproducerea pe cale naturală (păduri şi alte resurse). . la valoarea rezultată prin însumarea cheltuielilor ocazionate de realizarea lor. în sensul că terenurile trebuie înregistrate distinct. La punerea în funcţiune cu ocazia recepţiei finale. O asemenea abordare se precizează că trebuie abordată astfel: − − terenurile şi construcţiile sunt două categorii distincte. iar valoarea neamortizată până la acea dată se va recupera pe durata normală de utilizare rămasă. Terenurile cu a durată de utilizare nelimitată. nu se amortizează. a se înregistra ca mijloace fixe. cărbuni şi alte zăcăminte ce se exploatează la suprafaţă. • investiţiile în vederea valorificării de substanţe minerale utile. de deschidere a zăcămintelor. iar orice creştere a valorii terenurilor tratată diferit e amortizarea privitoare la clădiri. fiind de natură diferită judecata lor din punct de vedere contabil trebuie făcută diferit.Spre deosebire de terenuri. includerea în cheltuielile efectuate cu investiţia respectivă în activitatea de exploatare (prospecţiuni şi extracţie). Cu toate acestea. 50 49 . • 1 investiţiile efectuate la mijloacele fixe pentru îmbunătăţirea parametrilor tehnici iniţiali. de aceea..

Nu sunt considerate mijloace fixe şi nu se supun amortizării următoarele: motoarele. nu pot fi exploatate. precum şi lucrările de combatere a eroziunii solului. inclusiv seria zero sau sunt supuse încercărilor în vederea omologării la producător. din afara perimetrelor de exploatare. mijloacele fixe în cadrul obiectivelor economice trecute în conservare pe o perioadă mai mare de 30 de zile. să asigure obţinerea de venituri suplimentare faţă de cele realizate cu mijloacele fixe iniţiale. sondele situate în gaz. la propunerea Agenţiei Naţionale pentru Rezervele Minerale. instrumentele şi dispozitivele speciale ce se folosesc fie la fabricarea anumitor produse în serie. la echipamentul de protecţie şi de lucru. capul unor zăcăminte de ţiţei. investiţiile efectuate pentru realizarea lucrărilor minere. precum şi cele pentru foraj executate pentru exploatări. care din motive geologo-tehnice şi economice obiective. animale de îngrăşat. precum şi sondele de ţiţei şi gaze care nu se dau în producţie. • • • • • • • • prototipuri. agenţii economici sunt scutiţi de calculul amortizării cu avizul teritorial al Ministrului Finanţelor pentru următoarele active circulante: • • • ruinele trecute în conservare sau scoase definitiv din funcţiune. care nu modifică parametrii tehnici iniţiali ai mijlocului fix. În situaţii justificate. lucrările de îmbunătăţiri funciare şi de gospodărire a apelor. precum şi sondele de cercetare geologică care au pus în evidenţă acumulări de hidrocarburi dar. fie la executarea unei anumite comenzi. de regularizare a scurgerii apelor pe 50 . destinate apărării. cu caracter general de deservire. indiferent de valoarea şi durata de utilizare. animalele care nu au îndeplinit condiţiile pentru a fi trecute la animale adulte. prospecţiuni geologice şi geofizice foraje pentru alimentarea cu apă care nu au dat rezultate. atâta timp cât servesc ca model la executarea producţiei de serie. de desecare. îmbrăcămintea specială. pădurile. păsările şi coloniile de albine. precum şi accesoriile de pat. sculele.Contabilitatea Imobilizărilor Corporale Cheltuielile efectuate la mijloacele fixe pentru a fi considerate ca modernizare a acestora trebuie să aibă următoarele efecte: − − să îmbunătăţească efectiv performanţele mijloacelor fixe faţă de parametri funcţionali stabiliţi iniţial. aparatele şi alte subansambluri de mijloace fixe procurate în scopul înlocuirii componentelor uzate cu ocazia reparaţiilor de orice fel. contra inundaţiilor şi înlăturării excesului de umiditate şi anume: diguri şi canale principale. construcţiile şi instalaţiile provizorii. indiferent de valoarea şi durata de funcţionare normal.

permite repartizarea uniformă a cheltuielilor cu amortizarea asupra duratei de utilizare a unei imobilizări”1. canalele navigabile.1 Regimuri de amortizare admise în România În România. la propunerea organelor menţionate. apeductele. drumurile.(2) sau (3) (1) (2) (3) CA = 100 x100 n A = VxCA A= V n 1 51 51 . accelerată. Competenţele de aprobare a amortizării liniare şi degresive revin Consiliului de Administraţie al agentului economic respectiv responsabilului cu gestiunea patrimoniului. 3. Metodele de amortizare practicate pentru determinarea şi repartizarea cheltuielilor cu amortizarea imobilizărilor pe durata de utilizare a acestora. modificată şi completată prin Ordonanţa nr. considerată a fi cea mai apropiată de deprecierea reală a imobilizărilor şi prin urmare.54/aug. potrivit Legii nr. În cadrul Direcţiei de Telecomunicaţii Iaşi se utilizează metoda amortizării liniare temporală. Din punct de vedere al metodologiei de calcul. Utilizarea regimului de amortizare accelerată se aprobă de către organul teritorial al Ministerului Finanţelor.3. iar amortizarea anuală poate fi determinată după relaţia nr. deoarece . podurile. cea mai justificată economic. Metoda amortizării liniare sau constante.relaţia nr. degresivă. 3. în cazul persoanelor juridice fără scop lucrativ. precum şi celelalte căi de comunicaţii. 1997 unităţile care desfăşoară activităţi cu caracter economic amortizează mijloacele fixe utilizând unul dintre regimurile de amortizare: amortizare liniară. tunelele de metrou.15/1994 privind amortizarea capitalului imobilizat în active corporale şi necorporale. infrastructura căii ferate.Contabilitatea Imobilizărilor Corporale versanţi şi de corectare a torenţiilor destinate apărării terenurilor agricole ori silvice şi obiectivelor social-economice din zona apărată. amortizarea liniară îmbracă două forme: a) Amortizarea liniară temporală b) Amortizarea liniara funcţională (nu se practică în România) a) Amortizarea liniară temporală Potrivit amortizării liniare temporale cota de amortizare liniară se calculează prin divizarea lui 100 la numărul de ani a duratei de viaţă (n) a imobilizării .(1). Menţinerea metodelor utilizate pentru calculul amortismentelor în vederea comparării datelor de la un exerciţiu la altul este de asemenea prevăzută şi în legislaţia din România..

n .000. Exemplu: Un mijloc fix intră în funcţiune cu o valoare de intrare de 50. tradiţională şi simplă. Anul N 1000 1000 5000 Valoarea netă contabilă 4000 3000 2000 1000 - Amortizarea liniară este clasică.000lei/an Tabelul 3. cheltuielilor exerciţiului şi a costurilor în timp.amortizarea anuală. Calculul amortizării are la bază regula fiscală care presupune corectarea ratei liniare cu coeficienţii multiplicativi stabiliţi prin Legea nr. Planul de amortizare după sistemul liniar se poate urmări în tabelul nr.3 Planul de amortizare după sistemul liniar Nr.15/1994.000. Anul N 4000 1000 2000 3. V .3 CA = 100 x100 = 20 % 5 A = 50. respectiv de uzura morală.000. Anul N 5000 1000 1000 2. 52 .durata de viaţă a imobilizării. însă nu ţine seama de influenţa progresului tehnic.cota de amortizare liniară. Exerciţiul Valoarea Amortizarea Crt financiar imobilizării la începutul pe an cumulată exerciţiului 1. Anul N 2000 1000 4000 5. 52 Aceşti coeficienţi de multiplicare sunt stabiliţi astfel: − 1.3.5 dacă durata normală de utilizare a mijlocului fix de amortizare este între 2 şi 5 ani. Sistemul liniar constituie baza calcul a celorlalte sisteme de amortizare.valoarea de intrare sau contabilă a imobilizării supuse amortizării.000 x 20% = 10. Amortizarea degresivă permite recuperarea accentuată a amortizării în primii ani de la punere în funcţiune. fiind cea mai folosită datorită uniformităţii. Anul N 3000 1000 3000 4. A .000lei şi o durată normală de utilizare de 5 ani trebuie să fie amortizat. Prezintă avantajul că atenuează tendinţa unităţilor patrimoniale de eludare a fiscalităţii.Contabilitatea Imobilizărilor Corporale Unde: − − − − CA .

care nu conţine influenţa uzurii morale. în funcţie de care. “Principiul de bază al amortizării degresive constă în modul diferit de calculare a amortizării anuale faţă de regimul liniar şi anume: amortizarea anuală degresivă pentru primul an de funcţionare. Varianta AD1 – fără influenţa uzurii morale. se calculează prin aplicarea aceleiaşi cote de amortizare degresivă asupra valorii rămase de recuperat până în anul de funcţionare în care amortizarea anuală rezultată.000lei.2002 a cărui valoare de intrare este de 15.3. varianta AD2 permite amortizarea valorii de intrare a mijloacelor fixe într-o perioadă de timp mai mică decât perioada duratei normale de utilizare.000. a celei mai mari părţi de capitaluri imobilizate. pentru că permite recuperarea.Contabilitatea Imobilizărilor Corporale − − 2. care la rândul ei poate fi reinvestită.5 dacă durata normală de utilizare a mijlocului fix de amortizare este între 10 şi 20 ani. amortizabil pe durata de 5 ani. Regimul de amortizare degresivă se aplică două variante determinate de data de intrare în funcţiune a mijlocului fix.3.0 dacă durata normală de utilizare a mijlocului fix de amortizare este între 5 şi 10 ani. Din acel an de funcţionare şi până la expirarea duratei de funcţionare se trece la amortizarea liniară. Varianta AD2. Astfel pentru mijloacele fixe intrate în funcţiune înainte de 31 decembrie 1993 se poate utiliza regimul de amortizare degresivă fără influenţa uzurii normale (AD1) iar pentru mijloacele fixe intrate în funcţiune după 31 decembrie 1993 poate fi folosit regimul de amortizare degresivă cu influenţa uzurii morale (AD2). 2. conţine şi influenţa uzurii morale care acţionează asupra mijloacelor fixe şi reflectă această uzură în calculul amortizării anuale. Exemplu: 1. Amortizarea anuală. Un mijloc fix (utilaj) achiziţionat la 1. cota de amortizare liniară se multiplică cu coeficientul 1. Aceasta se determină din raportul dintre valoarea rămasă de recuperat şi numărul de ani de funcţionare rămaşi. Cota de amortizare liniara = 100 x100 = 20 % 5 Durata normală de utilizare este de 5 ani. este egală sau mai mică cu/decât amortizarea anuală. diferenţa în ani reprezentând influenţa uzurii morale. iar amortizarea medie anuală liniară va fi obţinută prin raportarea valorii rămase de recuperat la numărul de ani rămaşi. are acest principiu ca baza de calcul a amortizării anuale. încă din primii ani. Planul de amortizare degresivă varianta AD1 este prezentat în tabelul nr.5 astfel: 1 53 53 . pentru următorii ani. Varianta AD1. cota de amortizare degresivă corespunzătoare”1. Acest regim este specific unei politici de stimulare a investiţiilor. se calculează aplicând asupra valorii de intrare sau a valorii rămase actualizate a mijlocului fix.01. Spre deosebire de varianta AD1.

Tabelul nr. plantaţiilor” Amortizarea lunară aferentă fiecărui an Amortizare lunara = Amortizare a anual ă 12 54 2. Varianta AD2 cu influenţa uzurii morale.3. mijloacelor de transport. Cad1 = cota de amortizare degresivă.3.01.3 Plan de amortizare degresivă . animalelor.Contabilitatea Imobilizărilor Corporale Cota de amortizare în regim degresiv = 20 x1. Planul de amortizare degresivă varianta AD2 este prezentat în tabelul nr.2010 cu o valoare de 3000 lei are o durată normală de utilizare de 8 ani.5 = 30 % Unde: − − − CA = cota de amortizare liniară.varianta AD1 Anul Calculul amortizării anuale 1500 x 30% 1050 x 30% 735 x 30% < 735 : 3 ani 735 : 3 ani 735 : 3 ani Total Valoarea degresivă a amortizării 450 315 245 245 245 1500 Valoarea rămasă 1050 735 490 245 0 - 2009 (I) 2010 (II) 2011 (III) 2012 (IV) 2013 (V) Înregistrarea lunară în contabilitate este: 6811 “Cheltuieli de exploatare privind amortizarea imobilizărilor” 2813 “Amortizarea instalaţiilor. Un mijloc de transport care a intrat în unitate la data de 1. D N = 8 ani (durata normală de utilizare) 54 .4. Aa = amortizarea anuală.

recalculată în funcţie de rata medie de amortizare degresivă.4 Plan de amortizare degresivă – varianta AD2 Anii Valoarea contabilă Amortizare Amortizare cumulată I 3000 750 750 (2002) II 3000 750 1500 (2003) III 3000 750 2250 (2004) IV 3000 750 3000 (2005) V-VIII Nu se mai calculează 55 Valoarea rămasă 2250 1500 750 0 Analizând varianta amortizării degresive ce ţine cont de uzura morală (AD2) se poate desprinde concluzia că recuperarea valorii de intrare este mai rapidă.3. Aceasta permite repartizarea valorii de intrare pe 55 . Rl = rata anuală liniară. 100 x 2 = 25% 8 − Rd = Dr = 100 100 = = 4 ani Rd 25 − DI = durata de utilizare în cadrul căreia se realizează amortizarea integrală: D I = D N − DR Tabelul nr.Contabilitatea Imobilizărilor Corporale D R = durata aferentă regimului liniar. Rd = Rlxk Unde: − − Rd = rata anuală degresivă. K= coeficient multiplicare.

4. iar în următorii ani cheltuielile sunt mult mai mici. 1 56 56 . 2. Amortizarea accelerată constă în includerea în primul an de funcţionare. după regimul liniar. Vânzare prin licitaţie publică. Vânzare directă. prin raportare la numărul de ani de utilizare rămaşi.4. Prin aport la capitalul altor întreprinderi. respectiv. Prin donaţii. a consiliului de administraţie la regiile autonome”1. această variantă oferă posibilitatea reînnoirii mult mai rapide a mijloacelor fixe. Prin lipsuri la inventar: − Amortizate parţial – neimputate. Interesul fiscal al acestui tip de amortizare se manifestă în măsura în care. în primul an. Contabilitatea ieşirilor de imobilizări corporale Căile de ieşire a imobilizărilor corporale din patrimoniul unei unităţi sunt: 1. pentru a beneficia de avantajele fiscale ale acestui regim de amortizare. Prin scoaterea din funcţiune: − − − Amortizate integral. este preferabil să fie utilizat pentru imobilizări cu o durată de viaţă normală foarte scurtă sau să se renunţe la ele imediat după primul an de funcţionare. avem o cheltuială foarte importantă cu amortizarea. Amortizările anuale pentru exerciţiile următoare sunt calculate la valoarea rămasă de amortizat.Contabilitatea Imobilizărilor Corporale o perioadă de timp mai mică decât cea normală cu numărul de ani reprezentând influenţa uzurii morale. Fiscal. Prin cesiune (vânzare): − − 3. 3. 5. “Competenţa de aprobarea utilizării regimului de amortizare accelerată revine Ministerului Finanţelor. Amortizate parţial. Ieşirea prin dezmembrare cu cheltuieli şi venituri. Deci. în cheltuielile a unei amortizări anuale de 50% din valoarea de intrare a mijlocului fix respectiv. la propunerea adunării generale a asociaţilor la societăţile comerciale şi.

cât şi pentru cele cu valoare de intrare rămasă nerecuperată. cu viza contabilului şef sau a responsabilului cu gestiunea patrimoniului. Persoanele juridice fără scop lucrativ amortizează numai acele mijloace fixe pe care le folosesc în activităţile desfăşurate în scopul obţinerii de profit pentru care sunt plătitoare de impozit pe profit. acestea se valorifică prin vânzarea componentelor sau utilizarea lor pentru executarea altor mijloace fixe din unitate. cu respectarea dispoziţiilor legale. valoarea de intrare a acestora în patrimoniu poate să nu fie complet recuperată pe calea amortizării. fie prin casare. Se înregistrează şi cheltuielile cu dezmembrarea de 150 lei. 2. La data de 3. În momentul ieşirii mijloacelor fixe din patrimoniu prin casare. În cazul nerecuperării integrale. nedeductibile fiscal. Durata recuperării şi anuităţilor de acoperire a valorii neamortizate se stabilesc de către Consiliul de Administraţie al agentului economic. În urma dezmembrării se recuperează piese de schimb în valoare de 250 lei.2010 se casează aparatură birotică complet amortizată având valoarea de intrare în La data de 7.04. parţial – 1800 lei. Evaluarea componentelor este realizată de către comisia de casare. În urma dezmembrării mijloacelor fixe. Diferenţa rămasă neacoperită se include în cheltuielile excepţionale. Această măsură se aplică atât pentru mijloacele fixe cu valoare de intrare complet amortizată.04. amortizată patrimoniu de 4000 lei. 57 REGISTRU JURNAL 57 . agenţii economici asigură acoperirea valori amortizate din sumele rezultate în urma valorificării acestora. Aprobarea scoaterii din funcţiune este urmată de procedura de valorificare fie prin vânzare (licitaţie.2010 se casează o instalaţie de lucru cu valoarea de intrare de 2000 lei. Mijloacele fixe ies din funcţiune dacă sunt aprobate de Consiliul de Administraţie sau de responsabilul cu gestiunea patrimoniului. Casarea mijloacelor fixe se face de către o comisie numită de organul care a aprobat scoaterea din funcţiune. respectiv de responsabilul cu gestiunea patrimoniului.Contabilitatea Imobilizărilor Corporale − − Amortizate parţial – imputate (când fapta nu este penală). pe o perioadă de maximum 5 ani sau diminuează capitalurile proprii. Operaţii: 1. în cazul persoanelor juridice fără scop lucrativ. Amortizate parţial – imputate (când fapta este de natură penală). sau negociere directă. pe cale amortizării a valorii de intrare a mijloacelor fixe scoase din funcţiune.

Contabilitatea Imobilizărilor Corporale Nr.c 7.b 7.d 7. Ca atare.04 2002 % 628 4426 401 % 150 28.a 7. cheltuielile şi veniturile care intervin 58 . în 6811 maxim 5 ani conform aprobării AGA sau a Consiliului de Administraţie se înregistrează anual cheltuielile în avans 58 471 30 Câştigurile sau pierderile generate de vânzarea unor imobilizări (care sunt considerate nerentabile) nu fac parte din operaţiile de producţie sau comercializate.04 2002 % 2813 6721 2131 % 1850 150 30 2000 2.636774 Explicaţii 4 Se casează aparatură birotică amortizată integral Se înregistrează cheltuieli ocazionate de casare Se înregistrează piese de schimb recuperate Diferenţa dintre venituri şi cheltuieli Se scoate din evidenţă mijlocul fix Simbol conturi Debit Credit 5 6 2814 214 Sume Debit 7 4000 Credit 8 4000 2.5 2. Data 2 1.03 2002 Document 3 PV de scoatere din funcţiune Factura nr.04 2002 Nota contabila nr.e Ulterior.5 178. Crt.32 3014 7728 250 250 2.04 2002 Nota contabila nr. 1 1.43 PV de scoatere din funcţiune 6873 2813 100 100 2.

pentru care amortizarea cumulată era de 432 lei. 3. Operaţii: 3.000.2001 privind stabilirea valori de intrare a mijloacelor fixe arată că acest plafon este de 8. După ce au fost amortizate integral. Se vinde un mijloc de transport la data de 12.24 din 25.04 2002 PV de Descărcarea % 2123 % 2600 scoatere gestiunii 2813 2400 din 6583 200 funcţiune În situaţia în care există mijloace fixe a căror valoare de intrare este inferioară plafonului valoric minim necesar pentru ca un bun să fie considerat mijloc fix (HG nr. mijloace de transport nu vor fi trecute la obiecte de inventar. preţul de vânzare negociat este de 1400 lei. Operaţii: 4. aceste mijloace fixe se scot din evidenţa contului care evidenţiază mijlocul fix şi se trec la obiecte de inventar.2009 societatea are un mijloc fix a cărui valoare de intrare a fost de 600 lei. echipamente de protecţie a valorilor umane şi materiale şi alte active corporale de natura obiectelor de inventar” 59 2814.04 2002 Factura nr. vor folosi conturile: 6721 “Cheltuieli privind activele cedate” şi 772 “Venituri din operaţii de capital”.04.a 12.1 “Amortizarea altor imobilizări corporale de natura obiectelor de inventar” 59 − . Societăţile care nu aplică Planul de conturi general în conformitate cu IAS. Ele vor rămâne în continuare în evidenţă ca mijloace fixe de natura obiectelor de inventar până la casare sau cesiune. aparatură birotică. Analiticele sunt: − 214. La 31.04.04.000lei) atunci ele vor fi menţinute în evidenţa contabilă ca mijloace fixe de natura obiectelor de inventar. Mijloacele fixe care nu au însuşiri comune obiectelor de inventar cum ar fi clădiri. TVA 19%. Bunul va fi trecut la mijloace fixe de natura obiectelor de inventar şi Consiliu de Administraţie decide recuperarea valorii în următoarele 12 luni.b 12. reflectate în analitic distincte ale conturilor de gestionarea ale imobilizărilor corporale.1 “Mobilier.Contabilitatea Imobilizărilor Corporale în acest caz sunt excepţionale şi se înregistrează prin intervenţia conturilor 6583 “Cheltuieli privind activele cedate şi alte operaţii de capital” (cu valoarea rămasă de amortizat) şi 7583 “Venituri vânzarea activelor şi alte operaţii de capital”.2010 care valoarea de intrare de 2600 lei amortizat 2400. construcţii .172492 Vânzarea efectivă a mijlocului de transport 461 % 7583 4427 1666 % 1400 266 3.

Contabilitatea Imobilizărilor Corporale 4. asigură 1 60 60 . care vor fi folosite la toate nivelurile decizionale ale conducerii şi controlului activităţilor organizaţiei”1.000 4.30 Separarea în analiticul distinct al bunului şi amortizării cumulate Amortizarea în fiecare din următoarele 12 luni 214. Există două aspecte relevante ale sistemelor moderne de afaceri: •importanţa comunicării între subsistemele unităţii înainte de luarea unei anumite decizii. Sistemul financiar-contabil al Direcţiei de Telecomunicaţii Prahova răspunde de organizarea şi funcţionarea în bune condiţii a contabilităţii valorilor patrimoniale. rezultatele financiare.5 Analiza sistemului informaţional privind gestiunea imobilizărilor corporale la “Direcţia de Telecomunicaţii Prahova” Sistemul informaţional contabil este un subsistem al sistemului informaţional pentru conducere şi este definit ca “un set de resurse umane şi de capital. procesează.b CAP. mijloacele circulante. clasifică. în vederea colectării şi prelucrării datelor necesare producerii informaţiilor.a 31.1 2814. •rolul vital jucat de subsistemele de contabilitate în generarea informaţiei ce ajută alte subsisteme în luarea de decizii. Un sistem informaţional contabil acumulează. iar un sistem informaţional pentru conducere desfăşoară aceste funcţii pentru toate tipurile de informaţii ce afectează operaţiunile unei unităţi economice.1 432 140. investite într-o unitate economică. cheltuielile de producţie sau circulaţia şi calculul conturilor.000 432 140. investiţiile.1 214 600 600 281 6811 2814.04 2002 Nota contabilă nr. analizează şi comunică informaţii financiare relevante. asigură efectuarea corectă şi la timp a înregistrărilor contabile privind: fondurile fixe şi calculul amortizării acestora.

a rezultatelor inventarierii. bilanţurile trimestriale şi anuale şi coordonează întocmirea raportului explicativ la acestea. Aceasta are obligaţia actualizării aplicaţiilor informatice în funcţie de solicitările Direcţiei Executive Financiare şi a modificărilor prevederilor normelor legale.intrări de imobilizări corporale prin procurări directe de la furnizori. În cadrul aplicaţiei IMOTEL. 61 . organizează inventarierea periodică a tuturor valorilor patrimoniale. împreună cu instrucţiunile de utilizare. întocmeşte lunar balanţa de verificare pentru conturile sintetice şi analitice şi urmăreşte concordanţa dintre acestea. astfel: • IP . pentru obţinerea balanţei de verificare şi a situaţiei financiare sunt: • CONTEL – produs program de contabilitate generală – versiunea 2002. Sistemul informaţional privind gestiunea de imobilizări corporale este o componentă a sistemului informaţional financiar-contabil. precum şi calculul amortizării lor – versiunea 2002.) – versiunea 2002. urmăreşte definitivarea. Versiunile aplicaţiilor sunt puse la dispoziţia sucursalelor şi Administraţiei Centrale de către Direcţia Tehnologia Informaţiei. Aplicaţiile informatice folosite de către Direcţia de Telecomunicaţii Prahova. operaţie care se defalcă în conformitate cu natura acestor intrări. oportunitatea şi economicitatea operaţiunilor.Contabilitatea Imobilizărilor Corporale respectarea cu stricteţe a prevederilor legale privind integritatea patrimoniului şi ia toate măsurile legale pentru reîntregirea acestuia în cazul în care acesta a fost păgubit. exercită controlul financiar preventiv privind legalitatea. potrivit legii. conturi de trezorerie etc. furnizori. • IMOTEL – produs program pentru evidenţa imobilizărilor corporale şi necorporale. necesitatea. • SALTEL – produs program de evidenţă a personalului şi calculul drepturilor salariale – versiunea 2002. • EVIPAR – produs program de evidenţă a partenerilor pentru operaţiunile reflectate în conturile debitoare/creditoare (clienţi. • C53 (CONCX) – produs program pentru centralizarea tuturor fişierelor cuprinzând balanţele de verificare ale sucursalelor necesare pentru obţinerea Balanţei de Verificare centralizate – versiunea 2002. pentru operarea mişcărilor din Registrul de Inventar al imobilizărilor corporale. • STOCTEL – produs program pentru gestiunea stocurilor – versiunea 2002. întocmeşte situaţia principalilor indicatori economico-financiari lunari. se definesc următoarele tipuri de operaţii ce definesc aceste mişcări: 61 I – Intrări de imobilizări corporale.

ieşiri de imobilizări corporale prin casare.intrări de imobilizări corporale rezultate din casări. • EN . M – Modificare de valoarea de inventar.modificări de valoare de imobilizări corporale intrate prin transfer de la alte sucursale.modificări de valoare de imobilizări corporale intrate prin investiţii centralizate.Contabilitatea Imobilizărilor Corporale • ID .modificări de valoare de imobilizări corporale ieşite prin transfer la alte sucursale. •MT . operaţie care se defalcă în funcţie de natura acestor ieşiri. 62 . dezmembrări.ieşiri de imobilizări corporale prin transfer către alte sucursale.ieşiri de imobilizări corporale de natura obiectelor de inventar. • EL . operaţii care se defalcă în funcţie de 62 natura acestor modificări. E – Ieşiri de imobilizări corporale. • ET . •MD . • IG . casări. • CI – modificări de cantitate şi valoare a imobilizărilor corporale intrate prin investiţii centralizate. pentru operaţii care se defalcă în funcţie de natura acestor modificări: •MP – modificări de valoare de imobilizări corporale intrate prin procurări directe de la furnizori. •MI . •MC . •ML .ieşiri de imobilizări corporale prin vânzare. •MV . • IR .modificări de valoare de imobilizări corporale intrate prin donaţii sau subvenţii. •MR . astfel: • CP – modificări de cantitate şi valoare a imobilizărilor corporale intrate prin achiziţii directe de la furnizori.intrări de imobilizări corporale prin investiţii centralizate.modificări de valoare de imobilizări corporale constatate plusuri la inventar.modificări de valoare de imobilizări corporale ieşite prin casare. • IC .intrări de imobilizări corporale constatate plusuri în gestiune. •ME . astfel: • EA .modificări de valoare de imobilizări corporale intrate din dezmembrări.ieşiri de imobilizări corporale constatate lipsuri în gestiune la inventariere.intrări de imobilizări corporale prin donaţii sau subvenţii. • EV . • IT – intrări prin transfer de la alte sucursale. a valorii amortizate a imobilizării corporale).modificări de valoare de imobilizări corporale ieşite prin vânzări. C – Modificare cantitate (modificări cantitative asupra unei imobilizări corporale cu implicaţii asupra valorii de inventar. •MM .modificări de valoare de imobilizări corporale constatate lipsuri în gestiune la inventariere.

• CR – modificări de cantitate şi valoare a imobilizărilor corporale intrate prin casări.Contabilitatea Imobilizărilor Corporale • CD – modificări de cantitate şi valoare a imobilizărilor corporale intrate din donaţii şi subvenţii. • CT – modificări de cantitate şi valoare a imobilizărilor corporale intrate prin transfer de la alte sucursale. • CM – modificări de cantitate şi valoare a imobilizărilor corporale constatate lipsuri la inventar. • CV – modificări de cantitate şi valoare a imobilizărilor corporale ieşite prin vânzări. • CC – modificări de cantitate şi valoare a imobilizărilor corporale ieşite prin casare. S – Modificare stare. • CE – modificări de cantitate şi valoare a imobilizărilor corporale ieşite prin transfer către alte sucursale. • CL – modificări de cantitate şi valoare a imobilizărilor corporale constatate plusuri la inventariere. trecerea de la o stare la alta a unei imobilizări corporale: • Neamortizate • Nesupuse amortizării • Amortizate integral • Casate neamortizate • Necuprinse în patrimoniu • Conservate 63 Concluzii 63 . dezmembrări.

Diagnosticul şi evaluarea întreprinderii. societatea comerciala si-a marit capitalul social. Horomnea E. cifra de afaceri. Iaşi. Dumitrean E. Epuran M. imobilizarile corporale se supun reevaluarilor periodice. Editura Economică.. 2001 64 . Control financiar.. vol. 1997 3.I. Deva. Bucureşti. Pentru a reflecta în contabilitate transmiterea treptata a valorii imobilizarilor asupra produselor si lucrarilor executate.. Iaşi 1999 64 12. Diaconu A.. se înregistreaza provizioane de depreciere. Chirică L.. Bostan I. 2000 6. destinate sa serveasca societatii pe durata îndelungata. Timişoara. 2000 5. Existenta acestora. Bucureşti. Curs complet de contabilitate şi fiscalitate. Tratat de contabilitate financiară. Grosu C.. 1998 11. Ionaşcu I.. Aplicaţii.. Băbăiţă V.. 1994 9.. deci elemente ale activului patrimonial. Ionaşcu I. 2000 2. Bilanţ contabil. Editura Intelcredo. Editura Sedcom Libris. Editura de Vest. Editura Economică. se înregistreaza amortizarea acestora. Editura Economică. usureaza procesele economice. Ghiţă M.. vol II. Tratat de contabilitate. Contabilitate financiară. Iaşi. “Conturile anuale în societăţile comerciale”. 1995 10. Bucureşti. vol II. Editura Sedcom Libris. Boulescu M. 2001 4. BLIOGRAFIE 1. Editura Eficient. Iaşi. Editura Polirom. Iaşi. Datorita calitatii ridicate si a eficientei imobilizarilor corporale achizitionate. accelerat sau degresiv.. Editura A92.Contabilitatea Imobilizărilor Corporale Activele imobilizate corporale reprezinta mijloace economice.. Feleagă N.. imobilizarile sufera deprecieri de valoare. Societatea comerciala “Delia” COM SRL a achizitionat prin eforturi propri imobilizarile corporale aflate în gestiune. 1996 7.. Georgescu I. Imobilizarile corporale sunt unul din elementele “vitale” ale unei întreprinderi. concepte. Contabilitate şi control de gestiune. Teorii. De asemenea. Editura Sedcom Libris. Contabilitate financiară II. vol I. Dumitrean E. ofera spatiul si conditiile necesare desfasurarii activitatii economice.. Iaşi. si-a sporit foarte mult vânzarile. Feleagă N. Imobilizarile corporale reprezinta baza desfasurarii oricarei activitati economice. Daca la sfarsitul anului. Editura Sedcom Libris. Contabilitatea financiară în noul sistem contabil. Budugan D. înregistrându-se diferente din reevaluare. 2001 8. Bucureşti. Control financiar.. standarde. calculata liniar.

1997 pentru aprobarea normelor metodologice de aplicare a Legii 15/1994. Popa Ş. 65 .1998). 2000 22.. Iaşi. Lambru Gh. Editura Fundaţiei Economice “Gheorghe Zane”. *** Stadardele Internaţionale de Contabilitate 2001 31. Constanţa 2001 24. Iaşi. Contabilitate financiaă aplicată în 2000. Bucureşti 2001 29. Editura Fundaţiei “Andrei Şaguna”.G. Editura Fundaţiei Chemarea. Işfănescu A. Deva. *** Ghid practic a Standardelor Internaţionale de Contabilitate. Managementul contabilităţii româneşti.. Tabără N.. Editura Polirom. *** O.12. modificată şi completată prin O. Iaşi.01.. Stănescu C.nr.nr. vol I. Băicuşi A. Pop A..1997).. 2001 23. Iaşi.O. *** Legea 15/1994 privind amortizarea capitalului imobilizat în active corporale şi necorporale. Editura Intelcredo. Bucureşti 1996 28. Iaşi 2001 26. Scorţescu Gh.12. Analiza şi proietarea sistemelor informaţionale economice. Analiză economico-financiară. Universitatea “Al. 1988 21. Breviar.. vol I. Pătruţ V.G. Contabilitate şi gestiune fiscală. Deva. Bucureşti 2001 32. Contabilitatea financiară a întreprinderi.. Istrate C.I. Editura Gorun. Editura Mărgăritar. 1998 19. Editura Intelcredo. Eitura Tipo Moldova.O.. 65 35.4/8.15/1994 (M.. Bucureşti.. 1999 17.Contabilitatea Imobilizărilor Corporale 13. Stoian A. Tribuna econoomică. Îndrumar practic.. Parte I. Pântea P.225/30 aug.1997 privind stimularea investiţiilor directe (M.nr.G. Iaşi.54/1997 (M.O. Vişan D. Petriş R.. Cucui N.. Bucureşti 1995 30. nr. Vol. Oprea D.92/30. *** O. 1994 18. Editura Junimea. Conturile anuale şi imaginea fidelă în contabilitatea românească. 1994 27.Cuza”.909/29. Băicuşi A.386/30. Analiza performanţelor economico financiare ale întreprinderii. Contabilitatea cheltuielilor agenţilor economici.. Contabilitatea Întreprinderilor. Editura Economică. Toma C. Petriş R..12.. II.1997)..I.G. Editura Polirom. 33. Işfănescu A.. Amortizarea capitalului. 34. Conturile anuale în procesul deciozional. Contabilitate generală..54/1997. *** H. Mironiuc M. Edictura Economică. 1999 16.U. 2000 20. Editura Economică. Editura Junimea. 2000 14. Iaşi. pentru modificarea şi completarea Legii nr. Fiscalitate şi contabilitate în cadrul firmei. Contabilitatea în comerţul exterior. Horomnea E. Editura Economică.. Iaşi... Iaşi 2001 25. Stănescu C...nr. Bucureşti 1996 15. Analiza economico-financiară. Bazele contabilităţii. Possler L.I.

1998 (M.G. pentru aprobarea O. fără obligaţia includerii 66 .1999.424/25.nr.G.350 249/15.182/1998 stabiind punerea în relaţie a amortizării cu gradul de utilizare a mijloacelor fixe de bază.92/1997. *** O.G.1998) pentru aprobarea clasificaţiei şi a duratelor normale de funcţionarea mijloacelor fixe. care sunt în patrimoniu la 30.U.1999 (M. *** Legea nr. indiferent de forma de organizare.223/10.12. *** Norme elaborate de Ministerul Finanţelor cu nr.02. aprobată şi modificată prin Legea nr. Partea I nr. *** H.G.G. construcţiilor speciale şi terenurilor. *** H. 42.O. 40.nr.1998) pentru aprobarea “Normelor metodologice privind determinarea gradului de utilizare a mijloacelor fixe deţinute de agenţii economici.241/1998 45.520/30.127/26.95/18.nr. Prezenta hotărâre intră în vigoare la data de 1.25/29.1999. *** O.03. 38.G.92/1997.483/16.361/24.12. *** O.1998).09. 47.U.40/29.4/1998.nr.02. 68 43.06.1999 şi Comisia Naţională pentru Statistică cu nr.G. privind determinarea gradului de utilizare a mijloacelor fixe deţinute de agenţii economici. privind stimularea investiţiilor directe.964/23. privind modificarea şi completarea Legii 15/1994.1998 (M.nr.1998 pentru aprobarea O.02. cu referire la stimularea investiţiilor directe.G.19/28. construcţiilor speciale şi terenurilor.1998.G. *** H. pentru eşalonate a valorii neamortizate în cheltuielile excepţionale. pentru agenţii economici din industrie.266/1994. 46.O. *** Legea 227/4.03.09.983/29.32/26. 39.Contabilitatea Imobilizărilor Corporale 36.12. pentru amortizarea capitalului imobilizat în active corporale şi necorporale.G. *** O.1.01. aprobaţă prin Legea nr. 66 agenţii economici din domeniul transporturilor.O.G.1999 (M. 44.U.nr. din care precizările cele mai semnificative sunt: unităţile pot proceda la reevaluarea clădirilor.587/14.12. când se abrogă H.1998 (M.1999.G.1999).U.01.01.01. 41.12.54/1997.O.nr. *** H.1999 pentru modificarea şi completarea H. pentru stabilirea valorii amortizării incluse în cheltuielile de exploatare pe anul 1998”.1998 privind reevaluarea clădirilor. nr.nr.O. pentru aprobarea clasificaţiei şi a duratelor normale de funcţionare a mijloacelor fixe. cu capital integral de stat.G.U. *** H.1999) privind facilităţile fiscale suspendate din O.G. indiferent de forma de organizare fără obligaţia includerii eşalonate în cheltuielile de exploatare a valorii neamortizate. 37.2001 privind valoarea de intrare a mijloacelor fixe.241/14.12.04.983/1998.