Calitatea aerului din Bucureşti, sub limitele impuse de UE.

Vinovaţii: traficul, panseluţele şi excrementele de câine. Vezi

care sunt cele mai poluate zone din Capitală
de Alexandra PELE | astăzi, 16:17

foto(1)

Calitatea aerului din Bucureşti, sub limitele impuse de UE. Vinovaţii: traficul,
panseluţele şi excrementele de câine Vezi care sunt cele mai poluate zone din capitală
Foto: Ovidiu Micsik

Gradul de poluare al aerului din Bucureşti este mai ridicat decât limitele impuse de
Uniunea Europeană. Depăşirile substanţiale şi frecvente ale concentraţiilor de
substanţe poluante din aer au efecte serioase asupra sănătăţii populaţiei, potrivit unui
studiu realizat de Centrul pentru Politici Durabile Europolis care a monitorizat
calitatea aerului din Capitală.

În urma studiului s-a constatat că cele mai periculoase substanţe pentru sănătatea
publică sunt două tipuri de pulberi în suspensie, PM10 şi PM2,5, deoarece acestea au
depăşit cel mai frecvent limitele considerate acceptabile de Organizaţia Mondială a
Sănătăţii (OMS) şi UE. PM10 şi PM2,5 se găsesc în praful din atmosferă şi sunt
compuse, în cea mai mare parte, din funinginea care rezultă de la motoarele diesel.
Pulberile în suspensie sunt mai periculoase cu cât sunt mai fine deoarece sunt inhalate
cu uşurinţă şi ajung în alveolele pulmonare. În anul 2010, staţiile de monitorizare a
calităţii aerului din zona Capitalei au înregistrat depăşiri ale concentraţiilor limită la
toate filialele care măsoară aceste substanţe poluante. Bucureştenii au respirat cel mai
poluat aer în data de 23 decembrie 2010, când concentraţiile de PM10 din atmosferă
au fost de trei ori mai mari decât limitele acceptabile, iar cele de PM2,5 (particule mai
periculoase), de şase ori mai mari. Măsurătorile şi calculele Europolis arată că efectele
poluării asupra sănătăţii locuitorilor Capitalei sunt "extrem de grave", se arată în
studiu. Dacă în perioada 2004-2009 ar fi fost respectate limitele impuse de UE, peste
800 de adulţi şi 320 de nou-născuţi ar fi putut fi salvaţi, spune Irina Boţa, de la centrul
Europolis. "Chiar dacă este vorba despre o aproximare statistică, aceste decese ar fi
putut fi evitate", a explicat ea. Dacă ne-am încadra în limitele recomandate, numărul
persoanelor internate cu afecţiuni respiratorii cronice ar putea fi redus cu aproximativ
300 de cazuri, iar statul ar putea economisi în jur de 400.000 de RON, numai prin
evitarea spitalizării acestora, se mai arată în studiu.

publicitate

Cele mai poluate zone

Cele mai poluate zone din Capitală sunt cele aflate în apropierea Cercului Militar şi a
cartierului Mihai Bravu, unde staţiile de monitorizare a calităţii aerului au înregistrat
medii anuale de poluanţi de două ori mai ridicate decât valoarea limită impusă de UE
şi OMS. Alte zone foarte poluate ale Bucureştiului sunt, în ordine descrescătoare,
Drumul Taberei, Titan şi Lacul Morii. Cele două staţii de monitorizare din apropierea
Capitalei au înregistrat valori mai scăzute pentru zona Măgurele şi Baloteşti. Pentru
celelalte sectoare ale Capitalei nu se cunosc informaţii mai concrete deoarece nu există
staţii de monitorizare în apropiere.

Garda de Mediu: Cauzele principale sunt traficul, panseluţele şi defrişările din jurul
Capitalei

Principalele cauze ale poluării aerului din Capitală sunt, în opinia lui Silvian Ionescu,
comisar şef la Garda de Mediu, traficul, pământul de la panseluţe şi defrişările
pădurilor din jurul Bucureştiului. "Fiecare primar vrea să facă mai frumos spaţiul
verde şi se chinuie să pună panseluţe. Se pun panseluţe, se pune şi un strat de pământ
vegetal şi o să vedeţi, în toate sectoarele, pământul vegetal depăşind bordura de
ciment sau de asfalt", spune Ionescu. "PM10 în atmosferă este din cauza pământului
spălat de ploaie. Se usucă, trec maşinile peste el şi se ridică în atmosferă", explică
Ionescu. O altă cauză a poluării este lipsa de arbori. "Bucureştiul este oraş de câmpie
şi ar fi trebuit să-i rămână în picioare perdelele de protecţie care au fost tăiate cu mult
sârg şi care trebuie refăcute", crede comisarul şef. "Un arbore poate reţine şi 50 de
kilograme de praf", explică Nicolae Rădulescu Dobrogea, preşedinte al asociaţiei Eco
Civica. El oferă şi alte motive care să explice nivelul foarte ridicat al poluanţilor din
aer. "20 la sută dintre străzile din Bucureşti sunt neasfaltate", spune el.

Un alt component de risc este, în opinia lui Dobrogea, excrementul de câine. "În
fiecare zi cinci tone de excremente de câine sunt produse de cei aproximativ 100.000
de câini din Bucureşti, cu sau fără stăpân. Acestea ajung la faza de praf într-o lună.
Statistica bolilor parazitologice care este explozivă la noi este cauzată şi de acest factor
de risc", explică el.

Cel mai mare pericol pentru sănătatea oamenilor îl reprezintă, însă, hidrocarburile
cancerigene. Alţi factori poluanţi sunt plumbul, asbestul şi diverse insecticide din
atmosferă.

Pentru a îmbunătăţi calitatea aerului din Capitală, Dobrogea recomandă plantarea

arborilor şi protejarea spaţiilor verzi. Fiecărui locuitor al Capitalei ar trebui să-i
revină 26 de metri de spaţiu verde, însă "spaţiile verzi aferente ansamblurilor de
locuinţe se distrug", spune Oana Grigore, director la Direcţia de Mediu a Primăriei
Bucureşti. Potrivit acesteia, când se discută bugetul, capitolul mediu este marginalizat.
"Mi se spune că nu sunt bani pentru că trebuie să meargă la sănătate, iar eu le spun să
ne dea şi nouă ca să nu mai ajungă atât de mulţi oameni în spital", a declarat ea.
Grigore crede că problema este la nivelul Consiliului General al Municipiului
Bucureşti care nu înţelege problemele şi care respinge proiectele de mediu.

Citeste primul stirile care conteaza, direct de pe telefonul tau mobil! m.gandul.info

Pagina 1 din 1