1.1. Istoria literara Cu privire la reinterpretarile propriu-zise, pana la contemporani, aproape totul e citabil din Istoria literara.

De la cei mai vechi autori pana la interbelici, Manolescu reface permanent in fundal o istorie a formelor. Desi ii respinge hotarat pe formalisti, istoricul urmareste metamorfozele literaturii vechi (cu moartea unor specii si aparitia altora), precum si conventiile de expresie ale romanticilor. Subtilitatea e ca noile metode nu sunt aplicate barbar, intru modernizarea fortata a scriitorilor nostri vechi, ci tocmai in vederea unei fixari in context: ÄCa sa fi scris memorialistica, ii era necesara lui Costin intuitia unui procedeu literar care n-avea niciun precedent in proza noastra si care era destul de putin frecvent la istoricii latini sau polonezi cunoscuti lui. Autorul letopisetului se misca intr-o traditie pur istoriografica´. Daca G. Calinescu ii reactualiza pe scriitorii de pana in secolul XIX oarecum intuitiv, prin compararea cu autori contemporani, Manolescu reface mai clar sensul istoric al modernizarii, folosindu-se de o mai acuta constiinta a conventiilor literare, care criticului roman interbelic ii era inca inaccesibila. E capabil, astfel, sa repuna in drepturi aportul lui Maiorescu sau a lui Macedonski la schimbarea canonului poetic romanesc, sau sa reflecteze, de pilda, asupra sensului modern al gandirii lui Duiliu Zamfirescu, Äintaiul nostru teoretician in roman´. Daca istoria lui Calinescu era mai bogata in intuitii si in detalii pitoresti, cea manolesciana e mai importanta prin constiinta istorica a formelor. Ce drept, meritul nu e -i neaparat al lui Manolescu personal, caci timpul scurs intre cele doua opuri a dat un mare numar de comentatori excelenti care, chiar daca n-au fost istorici integrali ai literaturii romane, si-au Äimpartit´ perfect atributiile pentru a corecta tabloul calinescian. La o simpla privire din avion, expertizele lui Paul Cornea, Eugen Simion, Mircea Anghelescu, Mihai Zamfir, Ioana Em. Petrescu, Adrian Marino asupra secolului XIX, a lui Ov. S. Crohmalniceanu, Ion Pop, Marin Mincu, Al. Protopopescu sau a lui Nicolae Manolescu insusi asupra interbelicului, contribuie la consacrarea unui canon aproape de neclintit al literaturii noastre de pana la realismul socialist. Semn ca Ädiviziunea muncii´ a functionat perfect in critica postbelica si daca n-am avut o istorie literara, cum acuza Manolescu azi, am avut, in schimb, multe istorii partiale de prima mana, care au construit o ierarhie valabila. Eroarea e de a considera ca daca nu s-a scris o istorie integrala ar lipsi comentatorilor interbelici simtul si perspectiva istorica. Cu toate acestea, merita atentie Äreparatiile´ de imagine a criticilor de pana la Calinescu, cu care autorul Istoriei din 1941 a fost mai intotdeauna nedrept. Intr-un capitol exceptional despre Maiorescu, e compromisa pentru totdeauna imaginea unui comentator

1

eminamente cultural, Äneatent la text´ (cu observatia capitala ca ÄNiciun contemporan al sau nu avea notiunea de close reading. Critica textului e mai degraba una latenta pana la Primul Razboi´), dar si prejudecata antioccidentalista a criticului Äformelor fara fond´. De fapt, dovedeste Manolescu cu textul in fata, pozitia maioresciana nu e incompatibila cu sincronismul lui Lovinescu. Lui Gherea, acuzat de Äcandoare semidocta´, Manolescu ii dedica un capitol slab si nedrept, probabil din aversiunea fata de reinterpretarile vulgarizatoare la care a fost supus criticul in anii µ50. In schimb, atat Lovinescu, despre care retinem ca Äabia cu el poate fi citita critica noastra ca literatura´, cat si marii foiletonisti interbelici ± cu exceptia lui Perpessicius, poate, taxat pentru sfiala in valorizari -, sunt tratati cu consideratie. Istoria literara urmareste inregistrarea valorilor literare de-a lungul timpului. Aparitia criticii literare este un rezultat al formarii si evaluarii spiritului critic. Afirmarea spiritului critic s-a produs relativ tarziu in perioada iluminismului european. Cultura si civilizatia romaneasca prezinta un decalaj de dezvoltare in raport cu europa occidentala, de aceea spiritul critic in cultura romana se manifesta destul de tarziu in forma stiintifica si institutionalizata. Primele manifestari ale spiritului critic apar la cronicari.

1.2.Forme ale istoriei literare Cele mai consistente sunt, insa, capitolele despre ÄMarii scriitorii´, atat din secolul XX (Mihail Sadoveanu, Liviu Rebreanu, Hortensia Papadat-Bengescu, Tudor Arghezi, George Bacovia, Mateiu I. Caragiale, Ion Pillat, Camil Petrescu, Lucian Blaga, Ion Barbu, George Calinescu, Anton Holban), cat si din secolul XIX (Mihai Eminescu, Ion Creanga, I.L. Caragiale, Ioan Slavici). Nuantarile in valorizare sunt putine, dar discutabile. Daca putem fi de acord ca Arghezi e poetul secolului sau, Sadoveanu nu poate fi proclamat cel mai mare prozator pentru simplul fapt ca, in ciuda talentului imens, ramane un autor inegal, fara constiinta artistica lucida. Mult discutata revalorizare a lui Camil Petrescu ± niciunul din romanele lui n-ar fi capodopere ± e expeditiva si neconvingatoare. Cu privire la Anton Holban e, iarasi, de discutat daca autorul nu-l propulseaza printre cei mari mai degraba pentru modernitatea poeticii romanului, centrul ionicului manolescian, decat pentru valoarea prozei in sine. In toate articolele despre Ämarii scriitori´, Manolescu alcatuieste un simptomatic rechizitoriu criticii postbelice, care pacatuieste prin analize hipersofisticate in dauna judecatilor clare si simple ± analize care ar aseza un strat gros de interpretari asupra

2

clasicilor nostri, facandu-i de nerecunoscut. De la Eminescu si Slavici pana la Blaga sau Ion Barbu, toti sunt, oarecum, mistificati de elucubratiile criticilor. Au dreptate, aproape intotdeauna, foiletonistii interbelici, mai apropiati de intuitia prima a textelor, sau Calinescu insusi, cu care Manolescu face dese tête-à-tête-uri peste capetele criticii postbelice. De aici, doua contradictii: 1. Desi declara in postfata ca exegeza postbelica i se pare capitolul cel mai rezistent din literatura sub comunism, in analizele practice pe clasici, ii respinge aproape in bloc contributiile. 2. Desi se vrea Äo istorie critica´ a literaturii romane, demersul lui Manolescu incearca, in subtext, sa elimine orice aport critic, visand la intalnirea pura si nemediata cu opera. Teoretizarea unei istorii critice ascunde de fapt orgoliul unei istorii naive si originale, scrisa cu totul pe cont propriu. Nu o istorie critica, ci una a-critica, a intemeietorilor, e visul manolescian. Principiul e formulat clar in capitolul despre Ion Barbu: ÄNiciun poet roman, nici chiar Eminescu, n-a avut parte de atat de multe exegeze savante si de atat de putine analize critice propriu-zise ca Ion Barbu. («) Suntem obligati acum sa-l recitim cu un ochi proaspat si fara prejudecati´. Eminescu ar fi victima unei Äexegeze pe cat de erudite, pe atat de lipsite de spirit critic´ din care valabili mai raman doar Maiorescu, Calinescu si Negoitescu. La fel patesc Creanga, a carui exegeza e anulata dintr-un condei (ÄStudiile consacrate lui Creanga dupa Al Doilea Razboi, numeroase, n-au schimbat numaidecat paradigma critica.´), Caragiale, Slavici, Bacovia (ÄAstazi, cand cultul poetului pare definitiv stabilit, se petrece intr-un fel contrariul a ce se petrecea in interbelic: pana si defectele poeziei devin calitati´) etc. Mare critic e Manolescu in capitolele in care reuseste, intr-adevar, sa inlature steoretipii si sa propuna o imagine pe cat de noua, pe atat de clasica a autorilor respectivi. Respingand orice mistificare interpretativa sau sofisticarie erudita, autorul Istoriei critice ramane acelasi fermecator om al simplitatii si al directetii, priceput in a ajunge pe scurtatura la inima operei. Dau aproape aleator cateva exemple: are dreptate, cu siguranta, sa redescopere pe Creanga cel profund in Amintiri sau in Povestea lui Stan Patitul decat in Ästufosul´ Harap-Alb, provocator de Ädelir hermeneutic´, pe Caragiale din Momente si schite contra aceluia din nuvelele naturaliste (doar Hanul lui Manjoala i se pare o capodopera), pe Bacovia din Plumb ca mare poet simbolist in defavoarea minorului tranzitiv supralicitat de criticii optzecisti. Barbu nu e, nici el, abstract-ermeticul pe care il cunoastem, ci un pictural si un confesiv manierist: ÄCa nota generala, in eroticele directe, dar si aiurea, exista un element biografic originar infasurat in imagini si metafore care fac de -l nerecunoscut´. Nu insist, demonstratia pe Äermeticele´ din ÄJoc secund´ convinge. Admirabila in Istorie nu e atat reconstituirea receptarii critice, cat tocmai curajul de a face din

3

critica tabula rasa. Excelent Äcronicar´ al operelor noastre clasice, Manolescu le comenteaza, adeseori, cu mina ingenua a primului cititor. Ceea ce nu inseamna ca prospetimea cronicarului stanjeneste vreo clipa autoritatea si viziunea istoricului literar. In maniera calinesciana, Manolescu priveste literatura romana ca pe un intreg. Stie, adica, sa surprinda de sus, cu aerul ca spune banalitati, relevanta generala a fiecarui autor in parte. Savuroase sunt topurile, statisticile sau competitiile la care nu te-ai fi gandit niciodata ± si pe care memoria obeza de istoric literar pare sa le activeze spontan: ÄBrat molatec ca gandirea unui imparat poet´ e Äcea mai uimitoare metafora din toata lirica noastra de pana la moderni´, la Pillat identifica Äcea mai neta perspectiva retro din intreaga noastra poezie interbelica´, Holban era Äcel mai literat din tanara generatie´. Chiar si aspectele negative sunt, in felul lor, iesite din comun: ÄDintre romancierii nostri, Ionel Teodoreanu este cel mai ilustru fabricator de fraze cosmetice´. La capitolul Äprioritati´, Manolescu e, pe cat de inventiv, pe atat de exact: Minulescu Äeste primul nostru scriitor care nu dispretuieste fatis succesul de public´, ÄFlori de mucigai´ ar fi Äcea dintai carte de poezie din istoria genului care nu e o simpla culegere´, Camil Petrescu, Äcel dintai la noi care a simtit nevoia sa coboare, in romanele sale, viata de pe scena in strada´, iar ÄPatul lui Procust´, Äintaiul roman romanesc care contine o poetica explicita´. Cateodata, astfel de observatii iau forma unor sclipitoare paradoxuri: ÄIndeobste bestelitul pentru ispite moralizatoare Slavici este singurul scriitor roman care considera capitalismul in latura pozitiva´; ÄLovinescu este o natura clasica in modernismul lui bine temperat, tot asa cum Ibraileanu este, in conservatorismul sau structural, un fin degustator de literatura moderna.´ ; ÄDaca pana la Primul Razboi, noi am avut nuvelisti si povestitori care au scris accidental romane, in interbelic avem romancieri care scriu accidental proza scurta.´ etc. O mica antologie s-ar putea realiza din asemenea trufandale critice, care dau savoarea oricarei istorii literare. In fond, redactarea capitolelor la varste diferite creeaza probleme de criterii. Istoria critica a lui Manolescu contine, pe langa calupul unitar de pana la romantism, un mozaic de cronici cuprinse in parte si in antologia de la ÄAula´, apoi eseuri preluate din Arca lui Noe (Rascoala lui Rebreanu, netratata acolo, ramane o Äcapodopera´ expediata aici intr-o singura fraza) sau din Teme, si, in sfarsit, cateva articole rescrise recent. E clar ca din cauza decalajului de viziune, unii autori sunt modernizati ostentativ, in vreme ce altii sunt trecuti prin filtrul tolerantei postmoderne ± desi nu e clar deloc cum se impaca aceasta din urma cu drasticul canon estetic formulat in postfata. Nu inseamna postularea pluralismului postmodern in receptarea operelor clasice, ea insasi, o actualizare fortata? Daca Istoria

4

reasezonate de cate o judecata de valoare in coada de peste. cat mai degraba de doua maini manolesciene care. Nicolae Prelipceanu tot Äun poet valoros si original´. nu e vorba atat de colaborarea interpretului actual cu o intreaga receptare critica. Dimov ar fi Äunul dintre cei mai interesanti poeti contemporani´. acum. Manolescu e parasit atat de criterii. In afara de Mircea Cartarescu. rescris aproape in intregime. cat si de aplombul critic din care sa reiasa o ierarhie exacta. la pachet cu proza). departe de a se completa reciproc. Ileana Malancioiu Äo poeta inconfundabila´. Augustin Buzura sau Bujor Nedelcovivi sunt diminuati ca importanta (multe din scrierile lor au valoare contextuala). declarat judicios cel mai important scriitor postbelic (ce-i drept. Abdicarea istoricului literar in favoarea cronicarului face ca poezia postbelica sa apara ca un fenomen sters si lipsit de relief. in numar covarsitor. daca criticul nu s-ar impiedica in evaluarea unui sistem atat de complex precum literatura sub comunism ± careia nu-i stabileste mecanismele de functionare. Serban Foarta Äunicul mare manierist din literatura romana. cand ramane singur in fata istoriei literaturii. Cu toate ca rezultatul e un tablou gri. Daca in organizarea materiei de pana la anii µ40 tovarasia calinesciana se dovedea salvatoare. Poza apodictica a unui Manolescu ce taie si spanzura mascheaza. si de Nichita Stanescu. desi nu se stie de ce. Brumaru e Äpoet minor´. fara originalitate sau capacitate de iradiere. cat in calificativele estetice: 5 . Inconstanta nu e atat in aprecierile ideologice. celelalte etichetari nu sugereaza nici directii. Cele mai mari probleme nu sunt legate insa de reinterpretarea clasicilor (cu putine derapaje. pe patru pagini. un poet extraordinar si inventiv´. Erori si contradictii Segmentul cel mai grav afectat de totalitarism ar fi cel al prozei. nici ierarhii. ca George Bacovia. cu putine exceptii: Nichita Stanescu sau M. desi criticul e mai ingaduitor cu Ivasiuc decat cu Preda. nici alternativa estetista a targovistenilor nu-i provoaca lui Manolescu mai mult entuziasm.critica pare. In schimb. Ivanescu. poate pentru miniaturalul tematic (?!). redescoperit prin lecturile optzecite). de pilda. el ar putea trece drept o judecata de valoare exacta si corecta. nu vor sa stie una de cealalta. Calin Vlasie e un poet de statura lui Ion Muresan. Daca realistii Marin Preda. intr-adevar. scrisa la doua maini. considerat Äcel mai original poet´. o mare nesiguranta in valorizare. Faptul ca cel mai important cronicar roman din toate timpurile si-a pierdut in ultimele doua decenii interesul pentru literatura e vizibil peste tot in tratarea fenomenului contemporan: portretele critice sunt. totusi). ci de tratarea fenomenului contemporan. in timp ce Alexandru Musina e tratat. cronici ramase neschimbate din anii µ60-¶80 (in special cele dedicate criticilor si poetilor.

dar nu si pe a lui Harold Bloom. Calinescu n-a valorificat in Five Faces of Modernity Äpozitiile teoretice foarte interesante ale optzecistilor nostri´ e anulat de alt Manolescu. capitolele Mari scriitori si Batalie canonica lipsesc de la interbelici incoace. desi e cert ca le refuza schimbarea canonului. ideologicul intuneca judecata estetica manolesciana: desi mai putin transparent politic. fara adaugiri substantiale. cu rezerve putine sunt numele . daca dezbaterile optzeciste n-au apelat la Harold Bloom in problema canonului nu e pentru ca protagonistii ar fi fost inculti. cat si ca ea lipseste din bibliografia autorului. optzecistii Äcitisera probabil cartile lui Lyotard si Kuhn. o forma de valorizare si nu un simptom al superficialitatii. As fi fost gata sa-l felicit pe critic pentru selectia drastica a prozei optzeciste.daca romanele lui Marin Preda i se par nereusite azi din cauza aluziilor politice prea transparente. prea tehnicisti. care mi se pare si mie azi invechita. iar cei prezenti sunt tratati cu scepticism: Agopian e un minor. si in care lipsa unei referinte ar putea insemna atat ca ea nu exista valoric. O buna bucata de vreme discutiile despre postmodernism din Romania au alcatuit un talmes-balmes de idei nu foarte stiintific si in orice caz confuz´. tablourile optzecistilor sunt cronici puse cap la cap. Ce-i drept. cand e sa raspunda acuzelor Monicai Lovinescu legate de lipsa disidentei romanesti. retinute de Manolescu cu privire la cea optzecista. Reprosul ca M. Erorile factuale sunt frecvente si stanjenitoare in capitolele despre literatura contemporana: cele doua volume ale lui Paul 6 . Breban nu-l poate inlocui pe autorul Morometilor in fruntea canonului postbelic. ci doar pentru ca n-aveau aptitudini paranormale.´ Manolescu nu se poate hotari nici cu privire la sensul contestar al acestor romane: daca in capitolul despre Marin Preda sustine ca prozatorul ar Älegitima tematica realist-socialista´ prin pasajul despre obsedantul deceniu din Imposibila intoarcere.´ In cazul lui Marin Preda. Manolescu isi rasuceste cu 180 de grade opinia. intr-adevar. Änesufland o vorba despre tragediile petrecute in deceniul cu pricina´. daca as fi fost convins ca aceasta selectie reprezinta. invocand drept argument aceeasi carte: ÄImposibila intoarcere a aparut odata cu Tezele din iulie: nu e necesara cine stie ce perspicacitate ca sa-ti dai seama ca Marin Preda i se opunea de la titlu lui Nicolae Ceausescu prin cartea sa si ca in disputa se afla chiar obligatia literaturii adevarate de a nu se preda ideologiei comuniste. de vreme ce americanul isi lansa prima editie abia in 1994« In vreme ce proza saizecista mai rezista totusi. Lipsesc Alexandru Vlad. care crede ca in problema Äcanonului propriu-zis´. Ioan Lacusta. Daniel Vighi. De altfel. Nedelciu si Craciun. Biserica neagra a lui Baconsky ar fi semiratata tocmai in absenta acestora: ÄBiserica neagra sufera din pricina grosimii stratului de tencuiala asternut pe zidaria interioara a utopiei politice. din posfata. Nici cu privire la dezbaterile critice ale optzecistilor criticul nu e prea hotarat. Ca peste tot in istoria postbelica a lui Manolescu. Gheorghe Iova.

metodele i func iile criticii literare se diversific . Critica literar descoper i interpreteaz structura operelor literare. Operele literare sunt considerate ca structuri axiologice complexe. fiind 7 . Critica literar se afl în strâns rela ie cu teoria literar (ca studiu al criteriilor i principiilor literaturii) i cu istoria literaturii (care cerceteaz literatura sub unghiul dezvolt rii ei istorice). Cu toate acestea. valorile etice. Elementele decritic literar apar în dialogul Ion al lui Platon. o activitate critic apare de fapt odat cu crea ia literar . Critica literar apreciaz operele sub unghi axiologic. cadrul ei de referin . aparuta totusi abia cu doi ani mai tarziu. reconstituind-o ca pe un univers autonom. obiectivele. manifestul istoriei lui Negoitescu ar fi aparut in ÄTribuna´ si nu in ÄFamilia´. XVIII. ce con ine reflec ii despre Iliada în Poetica lui Aristotel sau în Tratatul despre sublim. totusi Äprospetimea celei dinainte´. Incercari literare.Georgescu. Totodat . umanismul renascentist i clasicismul vor oferi condi iile unor preocup ri critice specifice: Hypercriticus de Scaliger. sociale etc. stabilind diverse condi ion ri ale ei. Punctul de plecare al procesului de valorizare critic trebuie c utat în structura valorilor artei ca produse finite care au c p tat o existen descoper prin func ionarea societ ii. Inten ionalitatea critic este dublu fundamentat antropologic i axiologic. o comenteaz . Incercari critice (1957) si Pareri literare (1964) fuzioneaza intr-unul fictiv. elucideaz sensurile i semnifica iile ei. Actul critic i nu creeaz valoarea. descoperind valorile i sc derile ei. Din antichitate i pân în timpul Rena terii nu exist limite precise între critica literar i arta poetic . definind-o în esen a ei. inten ionalitatea i finalitatea sa originar . Cu toate acestea. 2. delimitând valoarea de non-valoare. Termenul de critic literar este semnalat pentru prima oar de Scaliger în 1580. o caracterizeaz i o valorizeaz mai ales sub unghi estetic. adica a volumului din 2005« Semn ca apodictic e criticul in valorizari chiar si cand realitatea documentelor ii fuge de sub picioare. Art practique de Boileau etc. astfel incat cartea din 2003 n-ar mai avea. Critica literara Critica literar este o activitate aplicat la opera literar pe care o analizeaz . În sec. fiind mediate prin criteriul estetic. Intoarcerea in Bucurestiul interbelic a Ioanei Parvulescu ar fi Äscrisa dupa aceeasi reteta´ cu In intimitatea secolului XIX. prin intermediul discern mântului critic i al judec rii de valori. critica literar integreaz opera într-un sistem de rela ii cu alte opere. con tiin a critic dobânde te o acuitate nou .

i a metodologiei aplicate se pot distinge mai multe 8 . Goldmann). Damaso Alonso) b) critica antropologic i mitic (Northrop Frye) i unele modalit i eclectice (Thibaudet. Starobinski e) Critica stilistic : Leo Spitzer. prin asimilare unor metode tiin ifice o disciplin cu statut propriu. dup cum au existat scriitori care i-au exercitat i talentul critic (Valery. Francesco de Sanctis. R. H. care devine. Doubrovski. R. Unii critici ai secolului XX atribuie astfel criticii unicul rol al suger rii inefabilului crea iei literare b) a doua direc ie. Poulet. Dup perspectiva filosofic curente i coli în critica contemporan : a) critica structuralist (formali tii ru i: Toma evski. Auerbach. reprezentat de Sainte-Beuve. ce nu se releveaz decât par ial intui iei critice.). J. mai important . Se pot distinge E. Eliot.P. S. Vianu În Conceptele criticii. b) Critica psihanalitic (Bachelard) c) Psihocritica ± Cl. La începutul secolului XX se contureaz dou direc ii fundamentale în critica contemporan : a) o prim direc ie care declar inutil analiza metodic a operei literare. John Ruskin etc. critica romantic (Tieck. Poulet. Schlegel) i cea postromantic i (Baudelaire) prefigura critica modern . structuralismul genetic ± L. În secolul al XIX-lea. Mauron d) Critica tematist : G. Richard. În evolu ia finalit ilor i metodelor criticii se pot observa mai multe forme de manifestare.S. Beguin). J. T. aplicând un întreg sistem de norme etc. consider opera literar ca un dat cognoscibil. în Rena tere se manifest critica filologic (critica de text). Spitzer. în timp ce în secolul XVII se afirm critica normativ (care impunea spre imita ie modelele literaturii antice. Sklovski. Barthes.marcat de criza ce opune i anticii i modernii (în clasicism) sau de doctrin clasic preromantic . grupul de la ³Tel Quel´. de Raymond. A c) critica existen ialist (Sartre. Astfel. Pound). R. Wellek distinge mai multe curente în critica literar contemporan : a) critica de orientare lingvistic (Vossler. considerând opera ca o entitate. reductibil prin diverse metode de cunoa tere ra ional . T. Blanchot). Taine. Jakobson.

Actul critic are nevoie de existenta literaturii pentru a-si consolida propria existenta. Critica este o reactie la literatura. In sprijinul acestui argument prezint urmatoarea afirmatie a lui Adrian Marino:``In sens traditional. Literatura este initial un termen genetic pentru totalitatea studiilor literare de orice categorie. Ca si literatura. raportarile sunt multiple. critica poseda harul de a sufla viata asupra textelor. precum mediul. teze si ipoteze despre literatura. isi are obiectul si metodele ei specifice : descoperirea aspectului original al unei opere concrete precum si judecata de valoare prin comparatie cu alte opere. fiind determinate în mod necesar de unii factori. prin cunoa terea c rora putând fi explicat în mod tiin ific opera. critica literar se orienteaz spre relativism. Critica rodeste prin sevele extrase din literatura. dar si spre orizontul critic. care o deschide spontana nu numai spre opera. f când din din sentiment În secolul al XIX-lea se produce maturizarea critic . Lectura literara si cea critica solicita deschideri spre infinit . Criticul face si el parte din literatura. Cand este citit un text critic se face legatura logica cu cel literar si ambele vor dainui prin ceea ce sugereaza. Taine. ca i raporturile lui cu epoca. care consider critica literar o Ä tiin a spiritelor´. ea se fortifica pe baza literaturii. La sfâr itul secolului XIX. o atitudine in fata vietii. critica literar devine o critic explicativ . <critica> a fost totdeauna recunoscuta ca formand o <parte> a literaturii. In 1600 critica este clasata si recunoscuta ca parte a literaturii. care stabile te c atât personalitatea scriitorului cât i opera creat sunt produse ale societ ii. Critica este o forma a literaturii ce are ca <subiect> literatura. reflexii.la fel ca si literatura. dar sunt impuse atat lectorului de literatura. 9 . propria sa viata.Todorov) Lectura.`` Deci opera critica se poate transforma in literatura prin faptul ca ea grupeaza idei. Este literatura literaturii. criticul trebuie s cunoasc personalitatea scriitorului.Din secolul XVIII critica folose te o alt singurul criteriu de apreciere a literaturii i artei. Aceast maturizare porne te de la considerarea operelor literare ca un produs al scriitorului. de aceea. O dat cu H. Un reprezentant important al criticii biografice este Sainte-Beuve. momentul i rasa. absolutizându-se subiectivismul criticului i ajungându-se la critica impresionist . Critica. cat si celui de critica.``(T. a face critica inseamna a face literatura pe baza literaturii :``Nu poti vorbi despre ceea ce face literatura decat facand literatura. Astfel. metod . necesara atat literaturii cat si criticii.

acceptand sa se sacrifice pentru acest ideal. Actiunea sa este de ordinul recreatiei : a face explicita emotia.Pentru a sustine acest argument propun afirmatia lui Gheorghe Grigurcu. Critica autentica nu poate face abstractie de asumarea personala a obiectului. sprijina acest argument. la acestea adauga propriile sale convingeri si idei. anulandu-si propria sa viata. Talentul criticului consta in capacitatea lui de a ne oferi noi perspective asupra unui text. perspective prin care el insusi transmite cititorilor propriul punct de vedere. ajungand sa creeze opera critica. la fel ca si scrierile literare. de regasire proprie. chiar si cu riscul sau poate avantajul. criticul este considerat un scriitor. Literatura se dezvolta sub ochiul veghetor al criticii. in masura. care se refera la faptul ca ``Parcurgerea drumului carte opera este un moment de identificare. diferite de a nostra. El nu incerca sa ne impuna viziunea sa. sa ne faca sa intelegem textul literar si sa ne elaboram propriul mod de a vedea lucrurile.`` Autorul textelor critice este considerat un scriitor. Criticul este cel care formuleaza judecati obiective . se dedica in totalitate actului creatiei. criticul traieste prin si pentru ceea ce scrie. numai constiinta operei. Literatura reprezinta o mixtura de valori in devenire si de confuzii pe care unii critici se straduiesc a le preciza. Criticul isi poate presta vocatia doar bazandu-se pe ceea ce el critica . ci. prezenta in gustul. i se supune de buna voie. in care sa-si poata pune in valoare aptitudinile si sa-si etaleze talentul de creator. comunicandu-ne-o prin intermediul textului critic.Constantinescu) Talentul criticului este dedus din capacitatea lui de creare a textului critic. a provoca perceptia. demersul pe care il practica il obliga deopotriva la subiectivitate : respectarea propriilor optiuni. Caci criticul isi face din scrierea critica un ideal pentru care va lupta. Criticului i se cer insusiri virtuale de creator. Scriitorul si criticul ``si-au revarsat toate pretioasele daruri intr-o opera care. asumandu-si responsabilitatea unor opinii. nu exclude intru nimic originalitatea. Gheorghe Grigurcu. convingeri. La fel ca si acesta. consimte sa vada constiinta sa ocupata de o constiinta straina. Criticul este acela care. inclinatii. care are nu numai obligatia sa vada. Criticul este si el un scriitor. 10 . Si pentru ca actul critic necesita talent si devotament din partea autorului. daca este numai o transpunere. in perspectiva si nobila gratuitate a infaptuirii.``(P. spunand :``Criticul este subordonat in absolut operei asupra careia se exercita.`` Prin urmare. de a evada in realitatea cotidiana si de a se instala undeva intr-o lume transcedentala. vocatia este cea care il identifica pe critic cu scriitorul literar. ci si de a sti sa vada.

Datorita faptului ca ea recreaza. Alexandru Paleologu sustine acest argument considerand ca prin vocatie. format la scoala germanica si Alecsandri format la scoala franceza manifesta o atitudine si o preocupare critica specializata. deoarece dezvolta gandirea critica a lectorului si ofera piste de interpretare. critica este considerata un gen literar. Critica literara exista datorita faptului ca operele literare sunt foarte generoase din punctul de vedere al interpretarilor.Constantinescu). Kogalniceanu redacteaza capitolul Introductie la dacia literara. o creatie de al doilea ordin si un vehicul de cultura si de valorificare. A creeat el specii literare noi printre 11 . In absenta multor documente. etice si ideologice pe care le asuma orice act de cultura. se bazeaza pe literatura si pe talentul celui care o elaboreaza. Neculce adauga cronicii sale culegerea ÄO sama de cuvinte´ O critica literara nu putea aparea inaintea unui corp literar dar la noi literatura originala a aparut tarziu si a avansat lent. nuantand ideile in maniera originala. criticul e obligat sa inteleaga si sa aprecieze toate valorile reale. Pe langa statutul de simplu cititor. Criticul fiind scriitor. dar in acelasi timp. Kogalniceanu. e clar ca indeletnicirea critica este o arta. ea se citeste nu numai din ratiuni didactice sau informationale. ``Critica moderna este ea singura un gen literar. Constiinta critica s-a manifestat si in preocuparile scriitorilor de la dacia literara. fara prezenta caruia literatura ar fi insasi pagubita``. Critica literara se exercita asupra intregii literaturi . iar opera sa ± rodul unei vocatii. oferind noi aspecte. filozofice. In momentul daciei literare. Critica are ca gen literar o mare cautare in public.(P. Talentul criticului se bazeaza pe imaginatia sa critica. ci se citeste ca literatura din pura pasiune a comentariului si cu pretuirea talentului respectivului critic.In lucrarea sa. capabila de a construi viziuni coerente si revelatoare asupra unei opere sau a unei literaturi. ei este necesara priceperea autorului de a recrea un text. S-a constituit ca disciplina la inceputul secolului 19 prin contributia lui Rene Chateanbreauk. Critica literara are ca obiect evaluarea creatiei literare urmand relatia dintre opre literara si contextul cultural in care s-a creat aceasta.implicand toate finalitatile cognitive. ca toate celelalte genuri. si superior ei. precum si gradul de derare a limbajului la mesajul literar. care avea valoarea unui program de dezvoltare a literaturii noastre culte. ``Critica este un scop in sine. Cronica lui Ureche nu s-a pastrat in original ci copiile lui. Alecsandri si-a dat seama ca numeroase specii literare cu aduienta la public nu existau in limba romana.`` Prin talent se intelege intreaga inzestrare a autorului pentru specifica sa indeletnicire literara. Acest gen literar este subordonat literaturii.

Adevarata critica estetica e posibila doar prin sinteza celor 2 conditii a literaturii. critica literara trebuie sa realizeze: promovarea talentelor si respingerea nontalentelor. Conceptia estetica a lui Maiorescu este influentata si de gandirea estetica a lui Karl Vischer. descurajarea celor fara chemare pentru literatura. el s-a preocupat de cultura romaneasca. LovinescuBraileanu. Maiorescu stie sa descurajeze si sa inlature orice incercare de poezie subestetica. dar in imediata lui apropiere il situeaza pe Eminescu. sub influenta filosofiei lui Shopenhauer. Maiorescu are rezerve fata de limbajul si obiectivele satirei. Incepe in romania culegerea folclorului. de limba romana. Drama sociala (Piatra din casa). afirmat si in zilele noastre conduce la o disproportie intre conditia materiala si conditia ideala a artei. Creatia literara autentica nu are nevoie de directionare critica. critica romaneasca dobandeste critica de sine. instruirea publicului cititor. Imnul. Ulterior Maiorescu abandoneaza modelul hegelian. Titu Maiorescu inaugurand Äo cercetare critica a poeziei de la 1867´. Polemica Maiorescu-Gherla. Orientarea spiritului critic spre credinta estetica a artei sa facut intr-un context care a imprimat intregii critici literare romanesti un caracter polemic. Roman erotic (Dridri). Maiorescu e considerat un critic de directie. aceasta ar 12 . I s-a atribuit lui Maiorescu conceptul de arta pentru arta. Maiorescu vine cu critici selective. El il apreciaza in mod deosebit pe Alecsandri. In conceptia lui Maiorescu. Alecsandri scrie culegerea de poezii poporale in care include si varianta mioritei. care privea selectia estetica a valorilor ca pe un act salvator pentru literatura nationala. care avea o opera aproape incheiata. Maiorescu elaboreaza un set de criterii si principii estetice fundamentale pe baza carora respinge autoritatea creatiei mediocre si submediocre. Interventia lui Titu Maiorescu. Povestiri(Balta alba). In afara de studiile literare. Drama istorica (Despot Voda). conditia materiala a poeziei se cuprinde in universul imagistic al operelor. Principiul autonomiei esteticului. iar neavand interpretari critice. Oda. Formula pe care a lansat-o el si Junimea a fost Formele fara forme.care: Poemul eroic(Dan capitan de plai). O literatura culta s-a constituit cu greu. Spiritul critic se manifesta in valorificarea si evaluarea creatiei literare. Daca inaintea lui Radulescu indemna la producerea de creatii literare. s-a simtit cand productia literara era amenintata de mediocritate si subcultura. Critica s-a diversificat adoptand mai multe perspective. de dezvoltarea stiintei si invatamantului. a incercat tragedie in Ovidiu si fantana Blanduziei. de dirijare. Judecarile lui Maiorescu sunt exigente si reduc nonvalorile la tacere. El sublinia rolul frazei estetice in exprimarea ideilor sensibile. Doar Eminescu va crea mai multe specii literare decat Alecsandri. Calinescu-Mihail Ralea. Pentru Maiorescu. Maiorescu era in primul rand filosof si a urmat orientarea filosofica si estetica a lui Hegel. La Caragiale. Tot el subliniaza valoare legendelor si basmelor.

El considera o greseala inaltarea nemeritata a unor poeti pentru ca sunt nationalisti. Teoria lui Dragomirescu reapare azi modificata prin conceptul de paradigma. El este atent si la mesajul artei pe care nu-l lasa la latitudinea totala a autorului. Conceptia critica a lui Gherea se concretizeaza in cateva articole scrise in perioada de la Iasi. In articolul Asupra criticii.putea afecta libertatea de expresie a creatorilor. Personalitatea si morala inalta asupra criticii. El face studii monografice despre Caragiale. adept al marxismului. Ideea aceasta prefigureaza psihanaliza si existenta unui eu si a unui sine. ci prin sustinerea estetica a 13 . polemizeaza cu Maiorescu critica judecatoreasca pe care o considera deja depasita si crede ca e necesara o critica explicativa. un model spre care tind realizarile individuale si particulare. politica. Maiorescu trece de la primatul principiilor teoretice la cel al caracterului individual si particular al operei de arta. Nu s-a remarcat prin analize critice cuprinzatoare. Importanta deosebita in conceptia lui Gherea e determinismul. E adept al criticii stiintifice si elaboreaza o teorie a capodoperei. incearca sa explice pesimismul eminescian. In prima parte. Ultima parte e drumul firesc al criticii literare. De la Maiorescu incoace s-au incercat directionari ideologice in literatura. Iorga este adeptul dimensiunilor etice si etnice ale artei si ale literaturii. Acorda atentie genezei operei de arta si sustine ca arta trebuie sa aiba o tendinta sociala. In articolul Deceptivismul in literatura romana (1887) sesizeaza tradarea idealurilor de la 1848. iar in a doua de la opera spre relevarea valorilor teoretice. morala. In critica romana se afirma Mihail Dragomirescu. Eminescu. nu inseamna doar talent. dar o mai mare greseala injosirea unor scriitori pentru ca sunt nationalisti. Din intreaga activitate critica a lui Gherea apare o orientare sociologica in critica noastra literara. Critica asociaza sensibilitatea cu argumentarea stiintifica. Posteritatea n-a respins integral ideile lui Gherea si nu a accentuat opozitia intre pozitia acestuia si a lui Maiorescu. Studiile lui Gherea sunt primele modele de analiza critica. Capodopera e pentru el o opera absoluta. Pe parcursul activitatii sale. s-a manifestat polemic. pentru Gherea. Artistul are o dubla personalitate. Cosbuc. In polemica cu Dragomirescu se situeaza Iorga. valoarea criticii lui consta in analiza operelor si a autorilor. Are o preferinta pentru aspectele materialiste. Constantin Gherea era un socialist revolutionar. cetateneasca in general. cu deosebire la Eminescu care era la curent cu tot ce era important la cultura euro peana. merge de la teorie la evaluarea operei. El este criticul care a sustinut miscarea simbolista in literatura romana. Ca revolutionar. Maiorescu apreciaza cultura creatorului de literatura. manifesta anumite deschideri spre simbolism. Sigmund Freud intemeietorul psihanalizei: personalitatea artistului este o generalitate creatoare.

Epoca Alecsandri. ignorata o vreme dar care revine in actualitate prin conceptul de geografie culturala sau cultura regionala. Este autorul unui roman de analiza remarcabil ÄAdela´. urmarind citadinizarea literaturii. Accepta si traditionalismul. Un concept important al lui este un concept al scriitorului. intelectualizarea personajelor. S-a nascut in 1881 la Falticeni. Garleanu. Ibraileanu are studii pertinente despre Creanga. daca acesta evolueaza pe amprenta lui dinamica. Ardelenii ± spirite practice. Afirma ca trebuie definita conceptia unui scriitor si modul in care aceasta transfigureaza lumea virtuala in creatia lui. a infiintat Cenaclul si revista Zburatorul. Rebreanu. Aici el face diferenta dintre tipul de creator din cele trei provincii romanesti: Muntenii ± inovatori. Lovinescu a militat pentru mutatia valorilor estetice. Foiletoanele critice. Toparceanu. A facut liceul la Iasi. Promoveaza autori noi: Ion Pilat. concepte de sincronism. adica a investigatiei operei literare din mai multe perspective simultane. psihologizarea acestora. A scris monografii: Grigore Alexandrescu ± viata si opera lui (1910). Promoveaza prozatori noi: Sadoveanu. Epoca Eminescu si Epoca Sadoveanu. A colaborat la reviste importante. Tudor Maiorescu si posteritatea lui critica. Blaga. dar numai anumite evenimente biografice motiveaza creatia literara. El afirma ca obligatiile fata de viitor depasesc pe cele fata de trecut. Minulescu. a studiat litere si filosofie la Bucuresti. 14 . E autorul istoriei si literaturii contemporane si istoriei si civilizatiei romane moderne ± 6 volume. Lovinescu e adeptul imitatiei modelelor avansate ale institutiilor occidentale. Catre sfarsitul vietii. Eugen Lovinescu este cel mai mare critic al literaturii romane. Moldovenii ± spirite contemplative si de consacrare. Este adeptul criticii biografice a lui Saint Beuve si a criticii deterministe a lui Hyppolit Taine. Ibraileanu e un adept al critcii completem. a debutat in 1904 o data cu sadoveanu. Costache Negruzzi ± viata si opera lui (1913). e atras de heraldica si hermeneutica si a cochetat cu masoneria. Apreciaza in mod deosebit romanul Ion. E un adept al lui Maiorescu si i-a dedicat 2 lucrari: Tudor Maiorescu si contemporanii sai (1943) ± doua volume. Critica literara romaneasca realizeaza o reala performanta prin a doua generatie de mari critici situati si acestia polemic. Conceptia scriitorului se deduce din cunoasterea biografiei lui. Opera critica a lui Lovinescu pune in evidenta concepte cuprinzatoare. Si Ibraileanu datoreaza mult lui Sadoveanu si invers. Porneste de la criticile mici si ajunge la sinteze de literatura si cultura romana. atat perspectiva estetica cat si psihologica si sociala. al lui Rebreanu. Pentru el exista Epoca Covachi. cu deosebire urmeaza modelul de civilizatie si cultura franceza. Ibraileanu a mai scris o lucrare valoroasa Äspiritul critic in cultura romaneasca´.simbolismului.

A absolvit facultatea de litere si filozofie si i-a avut profesori pe: Iorga. Creanga ± o sarcina mai dificila deoarece a trebuit sa reconstituiasca prin cercetari indirecte. Moare la 12 martie 1965 lasand numeroase lucrari care sunt prelucrate dupa aceea: Estetica basmului. condusa de Ramiro Ortis. 15 . Intre 1934-1936 scrie Opera lui Eminescu ± lucrare in 4 volume ± fundamentala pentru intelegerea creatiei lui Eminescu. Si-a depasit contemporanii. iar in 1924 ± 1936 obtine o bursa in Italia la scoala romaneasca condusa de Vasile Brumaru (istoric). Bengescu. Intre 1930 ± 1940 incepe seria operelor importante ale autorului. In 1933 scrie Cartea Nuntii. Parvan. Alecsandri. O vreme se ocupa de literatura si publica romanele Bietul ioanide (1953). C-tin Negulescu. Din 1945. o activitate de critic. Viata lui I. Lauda lucrurilor (1963). Il pasiona arhitectura. Si calinescu avea preocupari ce treceau dincolo de domeniul literaturii. intitulata ÄImperiu asupra literaturii spaniole´. Desi ramane in opera monumentala. In 1946 scrie o lucrare de teorie literara. In 1923 isi ia licenta in italiana. si subintitulata Mit mongol. etc. de cercetare a arhivelor si de selectie si clasificare a informatiei. Este pt scurt timp profesor la bucuresti si timisoara. H. In 1939 editeaza revista Jurnalul literar si publica lucrarea Principii de Estetica. De la el a deprins tehnici de argumentare. avea o pregatire de teoretician. Colaboreaza la mai multe reviste literare inclusiv Gandirea. A scris versuri in volumul intitulat Lauda Lucrurilor. Lovinescu. proza si dramaturgie. publicat postum. secundar franceza si romana. Calinescu a devenit un literat deplin.P. In 1941 isi publica lucrarea fundamentala ÄIstoria literaturii romane de la origini pana in prezent´. In 1923 scrie cartea Viata lui M. ca un fel de exercitiu literar. Eminescu.George calinescu a trait intre anii 1899 ± 1965. A debutat in 1919 la revista Sburatorul. cu studii despre Lovinescu. S-a nascut la bucuresti si a urmat liceul gheorghe lazar. Avea exercitiul creatiei in versuri. In 1943 scrie si publica o piesa de teatru intitulata Sun sau Calea netulburata. Monografia lui V. P. Intre 1926-1927 conduce seria a III-a a revistei Zburatorul impreuna cu Lovinescu. Scrinul Negru (1960). Ibraileanu dovedeste preocupari teoretice. In 1926 colaboreaza la revista Univers Literara si Zburatorul. Si criticii dinainte aveau astfel de preocupari. istoria literaturii lui Calinescu are si ea anumite incompletitudini si subiectivisme. Lui Ortis ii datoreaza tehnica documentatiei si priceperea de a defini contextul istoric al autorilor si operelor. Activitatea critica o continua in Cronica optimistului (1964) si in volumul Cronica mizantropului. In 1947 reia revista Jurnalul Literar si intra in Academia Romana. Constantinescu. In 1921 publica versuri si foiletoane critice in revista Roma. devine profesor la universitatea din Bucuresti. In 1938 scrie Enigma otiliei. Scriitori straini. importanta prin documentarea exacta si completa. etc. muzica si teatrul. etc.

Afirma ca un critic literar trebuia neapart sa fie dotat cu filozofie si ca intrebuintarea activitatii estetice isi gaseste temeiul in conceptia filozofica. Marii prozatori (1880). Unele titluri de capitole exprima o orientare istorica. Aprecia oamenii de cultura daca aveau si o pregatire filozofica. Eugen Lovinescu spune ca meritele cartii ii compenseaza lipsurile. Adrian marinov retine principiul lui Calinescu ca literatura romana trebuie sa vina din literatura straina. El spune ca Calinescu este un fel de gingis han. Era de formatie renascentista ± modelul lui Pico de la Mirandola ce acopera domenii multiple. Despre activitatea critica a vorbit s-au exprimat aproape toti criticii importanti de dupa razboi: V.A scris volumul de eseuri Ulysses si o carte Universul poeziei. despre Istoria Literaturii Romane. In articolul Thenica criticii si istoriei literare. pentru ca doreste sa cucereasca toata cultura occidentului. Lucrarile lui sunt privite favorabil de Ibraileanu. Calinescu isi intituleaza capitolele din Istoria Literaturii cu libertati expresive. Calinescu considera ca istoria este o stiinta inefabila si o sinteza apica. a criticului francez Saint Beuv si metoda lui Gustav Lanson. Sustine ca procedeele de compozitie si de stil sunt determinate de motive si atitudini. El il descopera pe Arghezi. Calinescu cere criticului o filozofie bine cunoscuta. Discursul critic al lui Calinescu este plin de incursiuni in biografiile scriitorilor. simbolice. Isi analizeaza propria poezie. Calinescu vorbeste despre Epoca lui Cuza. Conceptia apare in lucrarea Arta prozatorilor romani. romancier prin Scrinul Negru si Bietul Ioanide. Calinescu are merite de prozator. a lui Alecsandri. Cioculescu. 16 . Calinescu precizeaza Äun critic fara cultura filozofica e un orb´. Strainu ± il considera un hommo novus (om nou). Critica lui calinescu este o critica artistica. a intuit talentul lui Ion Barbu si valoarea poeziei lui Bacovia. Apeleaza la expresia narativa. A avut si nume ciudate ± Tuberculosii ± scriitorii ce se prefaceau bolnavi sau chiar erau. Tot in manuscris a ramas lucrarea Galceava inteleptului cu lumea. spunand ca G. etc. Contributia lui T. etc. Modelul urmat este cel al istoricului italian francesco de Santis.V. Literatorii. Calinescu cere de la un critic intuitie sigura talentului si autoritate in domeniu. metaforice. nu dupa compozitii si stil. Efectiv. Enigma Otiliei este un roman balzacian. Calinescu avea toate calitatile necesare. Nevoia de accentuare a naratiunii o pun toti oamenii de stiinta. Partile mari ale literaturii vorbesc despre Descoperirea Occidentului. Vianu la dezvoltarea criticii literare romanesti consta in critica stilistica. ii dezvaluie modelele. Despre activitatea de critic a vorbit Lovinescu. Este adeptul criticilor germane. Calinescu s-a evaluat critic pe sine. T. alte capitole contin nume de publicatii: Junimea. romantici macabrici si exotici. integrabile in istorie. Nu cedeaza presiunilor ideologice si limitelor metodologice realismului socialist. poetul national.

Slavici se detaseaza de retorica. Trebuie apreciata formula estetica si nu noutatea subiectului. In functie de acest raport. a imaginilor sintactice. Bengescu. nu intra in memoria comunitatii. portretisti si eseisti. 2. caracterizarea acestuia´. Odobescu. incepand cu jurnalele de calatorie. Fantezisti si fantazisti ± Ionel Teodoreanu. Vianu defineste si stilul ca ansamblul notatiilor pe care un scriitor le adauga expresiilor sale tranzitive. 2 ± in orientarea esteticii se constata innoirea vocabularului. Inceputurile realismului ± N. Cu cat creste valoarea tranzitiva. care spune ca orice intamplare. lirismul liric si artistic. diversificarea structurilor sintactice. Petrescu. realizata ca un limbaj care nu se lasa usor descifrat. Ironisti si umoristi ± Toparceanu. C. nu oral. Vianu face o distinctie intre limbajul reflexiv si cel tranzitiv. literatura este obscura. orientarea intelectuala si estetica. Creanga proza se elibereaza de excesele romantice.V. Sporul de inteligibilitate este adus de actul critic. C. El considera ca critica este stiinta care realizeaza Äcaptarea intelectuala a fenomenelor literare. Negruzzi. Arta prozatorilor romani ± lucrare importanta a lui T. individualitatea unui scriitor este data de Äinsistenta in recursul la serviciile unui tip general de expresie´. Filimon.P. ambigua. este intrebuintarea individuala a limbii. caragiale e detasat ironic de realitatea prezentata. Stilul este omul insusi.Delavrancea. Balcescu. de dezvoltare a lumii interioare a omului. Scriitori savanti ± Hasdeu. Urmareste evolutia prozei de la inceputuri pana in zilele lui si identifica categorii de prozatori: Retoricii . 17 . 1 ± in lirism s-au acumulat noi procedee de compozitie. Analiza limbajului operei literare si identificarea valorii in sporuri de inventivitate lingvistica. prozatorii junimii ± Eminescu ramane romantic. daca nu e bine povestita. Iorga. Ctitorii romanului romanesc ± H. Ion Ghica. El a observat ca de la inceput proza a avut un caracter retoric. Vianu ar spune ca sunt doua tipuri de autori: cei care inoveaza in poetica si cei care inoveaza in retorica.Radulescu. Realismul artistic si liric .Considera ca trebuie schimbata orientarea in evaluarea operelor literare si ca trebuie apreciata contributia autorilor la innoirea sau modernizarea compozitiei si stilului. incadrarea. El observa ca istoria nu retine din trecutul pe care doreste sa-l restabileasca. El distinge in literatura romana doua orientari: 1. cu atat scade cea reflexiva. de arta a peisajului. care imprima discursului caracter scriptic. Romancierii propriu ± zisi: Rebreanu. Sadoveanu. Intelectuali si esteti ± Macedonski. Este amprenta individuala in actul comunicarii. Alecu Russo. De aceea. Arghezi. descrierea. Individualitatea unui autor este un produs al mai multor interferente. In studiul ÄDubla intentie a limbajului si problema stilului´. Calatori romantici ± Alecsandri. Dupa Tudor vianu. Aceasta idee a fost prelucrata de Eugen Simion. Aceste tipuri de limbaj evolueaza intr-un raport invers proportional. Stilul este expresia unei individualitati. bolintineanu.

eseul. i-a ob inut relevan a metodologic prin exercitarea mai multor 18 . ce implic o cunoa tere aprofundat a materiei tratate. Constantin. N. Lovin. G. Streiu.articulus ± articula ie) este o form a diserta iei ce const în tratarea unei teme literare.T. Principalii reprezentan i ai criticii literare române ti sunt: T. Ralea. confer modele indirecte). sinceritatea opiniilor. Carac. Formele criticii literare sunt strâns legate de capacitatea acestei discipline de a putea investiga în mod corect i adecvat universul imaginar i formal al operei literare. de. Modalit ile criticii presupun câteva condi ii esen iale: a) disponibilitatea operei literare. inca nu s-a realizat autoritatea unei noi generatii de critici.Vianu. articolul. P. M. un ghid în practica scrisului. studiul. 2. individualismul are manifestari de o diversitate greu controlabila. G. claritate în expunerea ideilor. Pe de alta parte. Maior. Literatura actuala este mult mai putin supusa evaluarii critice. nu semiotice . c) func ia social (contribuie la formarea gustului i a opiniei publice). Critica literara romaneasca a luat un avant considerabil in perioada interbelica. C linescu. Ibr ileanu. T. S. Perpess. In proza contemporana structurile pertinente si rezistente sunt semantice. Aceste forme sunt: a) articolul (lat. Articolul este un tot unitar i distinct. Zarifopol. stringen a logic a argumentelor. dificil de tradus intr-un limbaj intelectiv. C.structuri deschise la semnificatii noi. In prezent se constata chiar un anumit exces psihanalitic.cronica. cele mai substantiale contributii le-au adus filozofia existentialista si psihanaliza. V are meritul de a fi analizat arta autorilor prozatori. Iorga. Se intreaba cum se pot stabili particularitatile stiintifice ale unui autor. Vianu. S-a ajuns la acceptarea unui proces de scindare a unitatii fiintei.1 Forme ale criticii Principalele forme ale criticii sunt recenzia. P. O Densus. E. D. Dragomir. Ciocul. Vl. Au aparut noi perspective critice. Dobrogeanu-Gherea. caracterul ei în permanen Ädeschis´ b) pluralitatea perspectivelor posibile asupra operei c) comunicabilitatea impresiilor i institu iilor conceptuale ale criticii. Critica literar func ii: a) func ia teoretic (observa iile i analizele critice devin criterii de apreciere a fenomenului literar) b) func ia practic (critica constituie un ferment al crea iei literare. monografia critic . comentariul etc.

b) cronica literar este o form a diserta iei. Cocea. am nun it i în întregime sub toate aspectele. Eseul literar are o form eminamente deschis . sco ându-se în eviden critic meritele sau sc derile acesteia. denumit a a datorit apari iei sale periodice (zilnic. C linescu. Montesquieu. din partea recenzentului preg tire profesional . Ulyse de G. Monografia este cea mai preten ioas form critic . concluzia cronicii alc tuindu-se dintr-o judecat axiologic . cu caracter reflexiv. documentare.L. o problem din domeniul artei sau literaturii. Vladimir Streinu. ineditul i originalitatea punctului de vedere. Cronica literar realizeaz o privire global a operelor în discu ie. Eseul se relev ca un exerci iu critic nesistematic prin excelen . articolele lui I. înl turarea document rii i erudi iei. Geo Bogza). Tertulien. În literatura universal s-au remarcat Montaigne. Tr s turile eseului sunt: subiectivitatea. Aceast specie a fost cultivat în literature român de Pompiliu Cosntantinescu. În literatura român cele mai cunoscute volume de eseuri sunt Pseudokinegetikos de Odobescu. Într-o monografie intereseaz atât cercetarea documentelor cât i o interpretare complet i original a lor. recenzia este cea mai obiectiv form a criticii literare. sociologice etc. c) recenzia reprezint o analiz . Cronica literar const în relatarea i comentarea celor mai recente apari ii editoriale. fiind socotit o oper de personalitate. d) eseul ± e o form de nota ie a unor observa ii personale.. Dup con inut monografiile pot fi: literare (Via a lui Mihai Eminescu de G. Recenzia implic . cu Eseuri-le sale. Concis . istorice. Eseuri. În accep iunea sa cea mai proprie. implicând din partea autorului nu numai erudi ia dar i o viziune critic . C linescu). George C linescu. f r a avea întinderea unui studiu. cu o deplin libertate de mi care spiritual . Nicolae Manolescu . N. de N. Scrieri din trecut de M. Caragiale. cu Eseu asupra moravurilor etc. T. Oglindind structura i stilul unei opere literare. o dare de seam critic asupra unei c r i literare sau tiin ifice. Unele articole însumeaz calit i proprii tehnicii i m iestriei literare (a a sunt. acuitate i obiectivitate. lunar) în paginile revistelor. Ralea. în care se aduc.evitarea excesului de date etc. Montaigne l-a definit ca un jurnal de moralist. Într-o recenzie criticii aplic propriile priviri estimative la mi carea i evolu ia literaturii contemporane. sugestii de cunoa tere pe teme diverse. recenzia are ca scop informarea cititorilor asupra lucr rii respective. procedând i la o sumar analiz . s pt mânal. eseul se caracterizeaz printr-un demers digresiv i inut paradoxal . de pild .a. în m sur s valorifice toate aspectele vie ii unui 19 . Arghezi. e) monografia reprezint un studiu de profunzime în care se trateaz .D. Eseul se afl la interferen a filosofiei cu literatura.

Junimea iar pe de alta parte ca autor al mai multor studii in domenuiul lingvistic . rom.creatiile lit. Pentru a spori gradul de expresivitate al cuvintelor . Titu Maiorescu In anul 1863 a luat fiinta la Iasi societatea culturala Junimea din initiativa unor tineri intelectuali intorsi de la stidii din marile universitati europene:Iacob Negruzzi. Comparand lit. Acesta din urma a fost mentorul si conducatorul acestei grupari culturale si a avut o importanta covarsitoare prin actvitatea si studiile publicate asupra dezvoltarii literaturii moderne romanesti. 20 . de la 1867 din necesitatea stabilirii unor principii estetice din perspectiva carora trebuiau evaluate . Critici ai literaturii romane 3.. Lovinescu intitulat Titu Maiorescu i contemporanii lui.conditiunea mat.sensibil si acesta este cuvantul.1. 3. inser ia unor portrete individualizate sau a unor caracteriz ri evocatoare. Activitatea lui culturala a fost mult mai complexa pe de o parte in calitate de mentor si indrumator al soc. sculptura (care opereaza cu materiale concrete).Pertre Carp. cu pictura . care ari fi meritat sa fie incluse in acea antologie de poezie romaneasca.Maiorescu..universala. Titi Maiorescu a realizat si un studiu. Un exemplu foarte elocvent este monografia lui E. monografiile trezesc interesul i prin unele calit i artistice precum prezen a unor nara iuni organizate epic. Maiorescu evidentiaza caracteristica esentiala a poeziei ca o arta ce opereaza cu un material abstract.T.apreciate.Alt studiu este despre neologisme in care recomanda folosirea cu masura a acestora."O cercetare critica asupra poeziei rom.conceptii de teorie si critica literara care au fost dezbatute si de alte presonalitati din lit. A luat atitudine impotriva exagerarilor latinistilor si etimologistilor.In doemniul criticii si istoriei literare este autorul celebrelor critice si al unor pertinente comentarii si interpretari ale fenomenului lit.rom. Monografiile critice se refer fie la via a i opera unui scriitor. la un curent literar sau la destinul unui geniu.Autorul realizeaza acest articol in 2 capitole si anume conditiunea materiala a poeziei si cea ideala a poeziei. si in special al poeziei si contine unele idei .al istoriei si criticii literare. In primul cap.Teodor Rosetti si Titu Maiorescu.Aici se pun in discutie probleme referitoare la forma si continutul operei lit.scriitor sau a operelor sale. incluzand poezia in randul celorlalte arte defineste menirea acesteia de-a exprima frumosul in forma sensibile.Vasile Pogor. Pe lâng rigoarea tiin ific .

Partea a-2-a:conditia ideala a poeziei. Precizand ca stiintele se ocupa de idei. El afirma ca o opera lit. Literatura din sec . xx poarta in buna parte spiritul sau . Eugen Lovinescu a creat putem spune .care nu trebuie inteleasa ca o atitudine a autorului de a respinge progresul si civilizatia in tara noastra deoarece el a vrut doar sa atentioneze asupra imprumutului cu masura de astfel de forme de civilizatie. Eliberind critica de sub tirania directiilor sociologice dindu-i un limbaj diferintiat o gindire corecta .civilizatie occidentala din tarile civilizate avansate considerand ca acestea nu raspund realitatilor rom.L.". romancier . sunt exprimate intodeauna numai sentimente si niciodata idei.T. iar ideile numai atunci cand sunt manifestate in materie sensibila. griji. In studiul intitulat "In contradeviatiei de azi in cultura rom.criticul recomanda utilizarea in poezie a figurilor de stil. aceasta de altfel are rolul de a emotiona. In toamna anului 1899 se inscrie la universitatia din Iasi . valabila si astazi . deci de a crea o alta lume. pt. nu poate fi niciodata imorala deoarece ea are menirea de a ilustra adevarul. el uita de sine. in cea mai mare parte . Câta vreme cititorul se afla sub puterea emotiilor.Maiorescu sublineaza ca lit. adica de adevar. iar ierarhia de valori stabilita de el ramane . egoism si inalta in acea sfera impresionanta a ideilor puse. urmiaza cursurile gimnaziale la Falticeni si pe acelea al Liceului Internat din Iasi (18961899). Maiorescu si N . Fiu al profesorului Vasile T. Eugen Lovinescu Eugen Lovinescu sa nascut la treizeci octombrie 1881 in Falticeni si moare la saisprezece iulie 1943 la Bucuresti . ca ideile . 21 . teoremele.Maiorescu comabate imitatia mecanica a formelor de cultura . Audiaza cursurile lui T .. conceptele apartin domeniului stiintific. dar o paraseste peste citeva saptamini devenind student al sectiei de limba clasica de la universitatia din Bucuresti . T. realitatea in imagini sensibile. Pe sub ochii lui au trecut numeroase generatii de scriitori . Este expriamta aici asa-zisa teorie fara fond. si ca ele devin niste forme fara fond. 3. Autorul evidentiaza ideea ca in opera lit. critica romana moderna . Critic . alt univers.Este pusa in discutie problema continutului stiind ca orice opera lit este alcatuita din continut si forma. Iorga fara a diveni nici junimist nici semanatorist .2. de a impresiona pe cititor si aceasta se poate realiza cu ajutorul imaginilor artistice. Lovinescu pe numele sau adevarat Vasile Teodorescu E. istoric literar . sentimentellor iscate prin lectura respectiva. poezia trebuie sa exprime frumosul.

si-si fixiaza o doctrina pe care o numeste Modernism. Cea dintii lucrare de sinteza si cea mai contraversata este Istria civilizatiei romane moderne (3 vol. Falanga . Tinarul maiorescian da semne de independenta . ireversibil . 1924-1926) . Sburatorul (1919-1922 . din neant. Lectura pentru toti . pusa de multi comentatori in legatura cu studiul lui G.L.ianuarie 1920) si in 1919 revista ce va defini o directie in literatura interbelica . de pilda . Pliaca in Franta pentru a-si pregati doctoratul . Unele idei sint discutabile in sociologia scriitorului . cu idei noi fata de sociologia anterioara . O civilizatie moderna nu poate apara. ideile .c. Legea simularii-stimularii actioneaza si in cimpul culturii . dupa el odata cu patrunderia in Principatele Romane a ideilor Äformelor´ din apusul Europei . tot dupa E. stimulatoare. Patrunderea formelor (ideilor) revolutionare la inceputul sec. Opera este insa serioasa . Incepuse inca din 1915 . Noua revista romana e. ideologia progresului in secolul al xlx-lea cind se pune bazele acestui proces amplu . lv. creind astfel premisele pentru a revolutiona structura societatii (fondul) .1926-1929) Sintatiziaza apoi intr-un singur volum (1937) .In 1903 isi ia licenta cu o lucrare despre sintaxa latina . seria revizuirilor . 1909-1923) . Sincronizarea este un fenomen inevitabil si in Istoria literaturii romane contemporane (vol. Eugen Lovinescu isi sistematizeaza foiletoamle din Sburatorul . v. Il trece in 1909 cu lucrarea Jean ± Jacques Weis et son oeuvre littiraire (tiparita in acelas au cu o prefata de Emile Faguet ).t. ea presupune existenta 22 . iar ca lucrarea suplementara . grupate apoi in volume . Pagini de razboi (1918) si in cumpana vremii (1919) . Se seremarca prin foiletoamle publicate in Epoca (intre 1904 si 1906) . Clasa sociala care a avut rolul de agent al inoirii este burghezia iar liberalismul ar reprezinta . Viata literara . Civilizatia romana moderna incepe . l. straina de existenta in cimpul social romanesc a unor forte receptive . Eugen Lovinescu urmareste consecintele acestei legi in literatura de dupa 1900 . al xlx-lea nu este . Les voyageurs fraucais en uuuuu au xlx-e siecle ( aparuta in 1909 cu o prefata de Gustave Foregires ) . Scrie in vremia razboiului . strinse in cele doua volume ale Pasilor pe nisip (1906) . Eugen Lovinescu ia inca de acum o atitudine antisemanatorista . bine scrisa si cu o capacitate de speculatie ideologica remarcabila . Ibrailianu Spiritul critic in cultura romaniasca si combatuta pentru Äbeletrismul´ ei . Romanul . Colaboreaza la Convorbiri . serie noua 1926-1927) . ll. lll. apoi. Flacara . Figureaza ca profesor la liceul din Ploesti intre 1904 si 1906 . Editeaza magazinul ilustrat Lectura pentru toti ( decembrie 1918 . articole politice in Flacara . Nationalul . Articolele publicate aici sint strinse in Critice (covol .

fiind. 23 . portretele din ÄEritice´ si ÄIstoria literaturii romane contemporane´ sint reluate si inbogatite in Memorii (3 vol. Viata dubla etc. 1944). T.Maiorescu (1940) este urmata de alte scrieri pe teme junemiste : T. Formal ea adopta unele procedee al literaturii de fictiune (scenete. Maiorescu si contemporanii lui ( I. Acord final in Revista Fundatiilor regale ± 1938) . E. respinge doar limitarea acestui concept la viata morala si spirituala a taranimii. 1943 . Comedia dragostei . 1937) si Aqua Forte (1941) . Preocuparea pentru literatura de fictiune era mai veche (drama Depeste prag 1906 . opere de prima marime in istoriografia noastra literara . discriptii bogate pagini lirice. scrieri de un lirism discret .L.Ibraileanu .L. Eugen Lovinescu este apoi inpotriva transformarii specificului national intr-un unic criteriu de apreciere a operei literare. Eugen Lovinescu publica acum si volumele de proza cele mai bune (Bizu ± 1932 .II. autonomizarea esteticului ar fi dupa Eugen Lovinescu o eroare . Balanca 1935) .Maiorescu si face indirect un portret mai general al criticului roman in lupta cu prejudecatile si vointa mediului intelectual . de junimisti. Diana ± 1936 . Lovinescu se intoarce la istoria literara. romane reluate sub titluri diferite: Aripa mortii . Cea dintii. semanatoristi. Eugen Lovinescu nu respinge conceptul de specific natonal. scenete . Insa absolutizarea . civilizatia romana moderna s-a format nu prin negatia radicala a traditiei (cu precadere a celei taranesti) ci prin integrarea ei in circuitul formelor valorilor noi . T. Critica lui E. desi cartile au imaginatie si acea demnitate stilistica proprie autorului .unei civilizatii anterioare si cum sa dovedit de catre alti cercetatori ai problemei .Iorga si G. in acelasi timp inpotriva a ceea ce el numeste Äcurentele extremiste´. Maiorescu si posteritatea lui critica (1943) . ) In cele doua romane despre Eminescu ( Mite 1934 . se desparte si de curentele ideologice mai noi (gindirism si alte directii traditionaliste ). Firu-n patru ± 1934 . adopta o metoda de analiza insigura intre document si fictiune . Eugen Lovinescu se desparte. O monografie in doua volume . este dupa el criteriul estetic . Esential desi nu unic . Dupa 1937 . in problema civilizatiei romane. 1932. impresionistica. poporanisti. 1930. Petru Carp (1941) si Antologia ideologiei junimiste (1942) . urmata de nuvele . Eugen Lovinescu da cea dintii biografie spirituala a lui T. reluind vechile teme ale epocii moldovenesti . fantezii . dar cu alta tehnica (mai obiectiva) si o viziune intelectuala mai profunda . cunoaste mai multe faze. opera unui extraordinar moralist . intrind la acest punct in contradictie cu N. inbratiseaza ideia criticii creatoare si militeaza pentru autonomie esteticului. Disocierile .

în fond. sus ine el.2. Modernismul este un concept complex . a ideilor inovatoare din Europa.Caragiale le consitera ca intrind sub incidenta legii mutatiei estetice. cauta semnele obiectivitatii si ale adincimii in observatia sociala si aflindu-le pretueste opera cum se cuvine . a creat premisele dezvolt rii unui fond modern.L.Cenaclul Sburatorul Teoria imita iei era preluat dup francezul Gabriel Tarde. cu deschideri spre ideologie si estetica . În consecin . dar criticul ³Sbur torului´ îl socote te inevitabil i creator: formele pot s . E. Societatea româneasc a întors spatele iner iei orientale i. momentele lui I. România modern ar fi rezultatul acestui proces i el s-a realizat în ciuda opozi iei for elor conservatoare. Prin modernizare. Eugen Lovinescuu este mai circumspect . Polemica lui cu tradi ionalismul nu conduce la combaterea factorului etnic în crea ia de cultur . din libertatile critice el indeparteaza ideea de gratuitate si arbitrar . pentru sincronizarea literaturii cu ³spiritul veacului´ sunt necesare. Comediile . Maiorescu este bine asimilat . Nu e vorba de o imita ie servil . deci nu opozi ie fa de tradi ie.Spiritual lui T.L. De la impresionizm. în pas cu evolu ia artei europene. 24 .L.i creeaze uneori fondul. Ion de pilda . inchis intr-o formula traditionara. psiholog i sociolog. este acceptat de E. de care vorbise Titu Maiorescu. Critica este un excurs in jurul cartii si principal ea sta pe picior de egalitate cu poezia si proza. Lovinescu în elege.dialogul fantezist ) . dep irea unui spirit ³provincial´. Fenomenul formelor f r fond. in spatele foiletoanelor din ÄPasi pe nisip´ si primele volume din ÄCritice´ sau citeva principii . spre deosebire de Maiorescu. de un împrumut f r discern mânt. Pe M. de specificul na ional. Cind opera vine din alte directii . fatale intr-o activitate atit de intensa nu apartin atit gustului critic . deci sincronizarea cu spiritul veacului. preluând formele occidentale. 3. Erorile. Sadovianu . la începutul secolulul al XIX-lea. E. trece dupa l razboi mondial la modernizm . pe care il considera un spirit nesincronic. punct de referinta in viata literaturii noastre. Analizând faptele politice i culturale ale civiliza iei române ti.1. dupa ce isi definise metoda critica printr-un concept de tranzitie critica estetica . ci de o integrare a literaturii într-o formul estetic viabil .Lovinescu. Lovinescu propune eliminarea rapid a decalajelor culturale i modernizarea literaturii române. luindu-si toate libertatile fata de obiectul ei (opera propiu-zisa ). cit limitelor ideologici literare. a elementelor care confer noutate i modernitate fenomenului literar. Principiul sincronismului în litaratur înseamn în mod practic acceptarea schimbului de valori. Lovinescu consider c modernizarea a început dup p trunderea în rile române.

Aceste muta ii constau în : trecerea de la o literatur cu tematic preponderent rural la o literatur de inspira ie urban . iar proprietarii revistei sunt Constantin Stere. neacceptat de ideologii literaturii ³ r ne ti´ ± Iorga i Ibr ileanu. director stiintific devine profesorul dr. Garabet Ibraileanu. Asa avem "Viata româneasca". Calistrat Hogas. Patascanu. A privit i. evolu ia poeziei de la epic la liric. În "Viata româneasca" accentul se pune pe . În timpul primului razboi mondial revista îsi înceteaza aparitia pâna în 1920 când reapare sub conducerea lui Ibraileanu. conducerea fiind preluata de Mihail Relea si George Calinescu. Tudor Vianu. Eugen Lovinescu. Aceea i atitudine manifest i fa de unii scriitori sau opere apar inând tendin ei tradi ionaliste de la ³Gândirea´. În jurul acestei reviste se dezvolta curentul literal cunoscut sub numele poporanism. Jean Bart. Dupa primul razboi mondial ziare cu pagina literara si reviste literare sporesc la numar. 25 .rasa . Ionel Teodoreanu si altii. Aceasta perioada se caracterizeaza pe plan european prin înfrângerea Germaniei în timpul primului razboi mondial. Dintre scriitori de la "Viata româneasca" amintim pe Spiridan Popescu. Mateiu Caragiale. Lovinescu nu a r mas prizonierul propriilor teze. Exemplul cel mai cunoscut este pre uirea acordat romanului ³Ion´.repudierea ca decadentismului asimilare si a simpatia spiritului pentru national taranime. Din 1915 directorul unic al revistei ramâne Garabet Ibraileanu.autenticitate si specificul national înteles ca dimensiune sociala. Apare la 6 martie 1906 la Iasi sub conducerea lui Constantin Stere. Ion Cantacuzino. Lucian Blaga. Din 1930 revista se muta la Bucuresti. de Liviu Rebreanu. Camil Petrescu. uneori. De aceea viata literatura cunoaste conflicte si polemici violente. intelectualizarea prozei i poeziei. ion Barbu. câteva muta ii esen iale în plan tematic i estetic. cu reticen produc iile avangardismului. Perioada interbelica cuprinde anii 1918-1944. reactionare. În acest contest se impun personalitati ca Mihail Sadoveanu. Ion Botez. Mironescu. dezvoltarea romanului analitic. În literatura tendintelor umaniste democratice care domina în epoca li se opune forme de ideologie rasiste. si Paul Bujor. Topîrceanu. Tudor Arghezi. important fiind poporul si. Sadoveanu. Fasciste. prabusirea imperiului Austro-Ungar si revolutia din Rusia. apreciind cu generozitate opere care nu r spundeau pe de-a-ntregul ideilor sale în leg tur cu modernizarea literaturii. pe care îl considera un cu îng duin ³modernism dirijat´. cultivarea prozei obiective. În activitatea concret de critic literar. Pe plan national se realizeaza unitatea nationala si integrarea în ritmul european de modernizare. Din 1948 va apare seria care continua si astazi.europenizarea . Liviu Rebreanu.dup p rerea lui Lovinescu.

cultura.exista: -un spirit al veacului explicat prin factori materiali si morali.Tara. Tristan. Primul obiectiv s-a realizat prin lansarea unor nume ca Ion Barbu.obiective. -principiul sincronismului care în literatura înseamna acceptarea schimbului de valori a elementelor care confera noutate si modernitate fenomenului literar. Obiectivele gruparii erau: -promovarea.scriitorilor. Modernismul denumeste tendinta inovatoare într-o anumita etapa a unei literaturi. În aceste lucrari modernismul lovinescian porneste.scriitori. în evolutia Pompiliu literaturii române. -eliminarea.si. Prin traditionalism se întelege continuarea vechilor curente traditionale preluânduse ideea ca istoria si folclorul sunt domeniile relevante ale specificului unui popor.altii. Dintre colaboratorii la revista "Sburatorul" amintim Ion Barbu.decalajului. literaturii Tendinta nationale cu modernista literatura sustine: Europei. care imprima un proces de o modernizare a civilizatiilor de integrare într-un ritm de dezvoltare sincronica. Îl are ca si conducator pe Eugen Lovinescu.prozei. (sincronizarea) -promovarea. Revista "Sburatorul" apare la Bucuresti între anii 1919-1922 si apoi între 1926-1927.tineri. Cenaclul "Sburatorul" are o existenta mai îndelungata între 1919-1947. Constantinescu.la. Al doilea obiectiv a cunoscut un proces mai îndelungat de constituire.-lea opunându-se traditionalismului proclamând -europenizarea -teoria. credinta religioasa orto doxa noi principii creatiei.ideea. -evolutia poeziei de la epic la liric si a prozei de la liric la epic. În literatura româna Eugen Lavinescu teoretizeaza asupra modernismului în revista "Sburatorul" si în cenaclul cu acelasi titlu.ca. -imprimarea Ilarie unei tendinte George moderniste Calinescu. Eugen Lovinescu îsi dezvolta conceptiile sale moderniste în lucrarile Istoria civilizatiei române moderne si Istoria literaturii române contemporane. Voronca.În perioada interbelica disputele literare duc în jurul modernismului si al traditionalismului. 26 . -trecerea de la o literatura cu tematica rurala la una de inspiratie urbana. Camil Petrescu.în. -cultivarea. Modernismul apare în literatura secolului al XX.imitatiei.tinerilor. La aceste conceptii se adauga de catre Nechifor Crainic factorul spiritual. Ilarie Vorunca. -teoria imitatiei care explica viata sociala prin interactiunea reactiilor sufletesti.

Sunt si alte reviste constructiviste ca "Integral". Avangardismul european are ca punct de plecare curentul nou conformist numit dadaism. Consecinta acestei teze era ca opera de cultura cu adevarat româneasca trebuia sa includa în substanta ei ideea de religiozitate. Acesta a fost initial la Zürich de Tristan Tara. Dintre scriitorii traditionalisti amintim Lucian Blaga.care ar fi elementul esential de structura a sufletului taranesc. Suprarealismul a fost teoretizat si practicat la revistele "Alge" si "Urmuz". Dupa 1934 conducerea revistei o ia Camil Petrescu si apoi Dumitru Caracostea. Revista traditionalista este "Gândirea" care apare la Cluj în 1921 sub conducerea lui Cezar Petrescu si Cucu. În 1922 revista se muta la Bucuresti si trece sub conducerea lui Nechifor Crainic. al visului. Va continua sa apara pâna în 1944. antimuzica. ajungând în domeniul absurdului. Dintre reprezentatii suprarealismului amintim pe plan European: Louis Aragon. Ion Barbu. Ion Vinea a solicitat ca si colaboratorii ai revistei pe scriitorii Arghezi. Primul redactor sef al revistei este Paul Zaripol. Vasile Voiculescu. antipictura. Sasa Pana si chiar Tudor Arghezi. Constructivismul românesc s-a grupat în jurul revistei "Contemporanul" condusa de Ion Vinea. 27 .suprarealismul. Seria noua apare sub conducerea lui Al. Rosetti. Ion Pillat. Ei cultivau antiliteratura.si.si. Gala Galaction. Aici intra "Revista fundatiilor regale" care apare lunar la Bucuresti în doua senii. iar dintre scriitorii românii Aurel Baranga. În aceasta perioada apar publicatii de avangarda. al delirului în care spatiile umane scapa controlul constientei. dar si pictori si sculptori dintre care Constantin Brâncusi. Din acest curent decurg curentele de avangarda: constructivismul. Revista îsi propune sa fie o publicatie cu radacini în toate terenurile activitatii nationale. care orienteaza revista pe directia maioresciana. Hontensia Papadat Bengescu. Mateiu Caragiale si dintre dramaturgi Adrian Maniu si Lucian Blaga. Ion Barbu. Prima între 1934-1945 si a doua între 1945-1947. Camil Petrescu. dintre pictori Picasso. iar dintre prozatori Cezar Petrescu. Dintre colaboratori ai revistei amintim pe Tudor Arghezi. conturând natura. Constructivistii subliniau necesitatea unei corespondente între arta si spiritul contemporan al tehnicii moderne care inventeaza forme noi. Scriitorii traditionalisti au cautat sa surprinda în operele lor particularitatile sufletului national prin valorificarea miturilor autohtone a situatiilor si credintelor stravechi. Dadaistii îsi exprimau dispretul fata de o lume incapabila sa opreasca barbaria si crima. Suprarealismul urmarea prin programul sau patrunderea artei în planul inconstientului."Punct".

Calinescu.pe. care prezinta personajele în deosebi prin comportamentul lor.de. Legat de mediul citadin se dezvolta si problema intelectualului stralucit ilustrata de romanele lui Camil Petrescu. 28 .care. reportaj literar la Seo Bogza si proza originala a lui Urmuz deschizatoare de drumuri pentru literatura deceniilor urmatoare. Hontensia Papadat Bengescu. Pe lânga roman în proza interbelica se dezvolta: nuvela la Gib Mihaiescu. dar pe trepte valorice superioare si cu modalitati specifice.de. Astfel avem tendinta de revenire la modelele traditionale precum cel balzacian pe care George Calinescu îl foloseste în "Enigma Otiliei". În romanul interbelic se continua inspiratia rurala prin operele lui Sadoveanu. În perioada interbelica se intensifica dezbaterile cu caracter teoretic în legatura cu romanul. "Romanul comanestilor" a lui Duliu Zamfirescu. memorialista la Constantin Stere si fantastica. "Ion" este însa primul roman românesc comparabil cu capodoperele universale prin impresia coplesitoare. În perioada interbelica romancierii experimenteaza tehnici multiple al e romanului modern.Eliade. când apare "Ion" a lui Liviu Rebreanu. -romanul de analiza care este interesat de viata interioara de psihic.Anii interbelici se caracterizeaza în literatura româna printr-o remarcabila dezvoltare a romanului care în scurt timp atinge nivelul valoric european.roman: -romanul de creatii. Romanul românesc îsi largeste tematica. Romanul interbelic cunoaste si alte orientari cum este cea lirica în opera lui Ionel Teodoreanu. estetizanta si simbolica la Mateiu Caragiale.degaja.tipuri.la.viata. Din acest studiu se deprinde o noua viziune a supraposibilitatilor de cunoastere a fiintei umane în acord cu evolutia filozofiei si stiintelor. si Rebreanu. "Mara" de Ion Slavici si "Neamul soimarestilor" de Mihail Sadoveanu. Astfel Garabet Ibraileanu în studiul "Creatie si analiza" constata existenta a doua principale. el cuprinzând medii sociale diferite si problematici mai bogate si mai complexe. El considera absolut necesar dezvoltarea romanului românesc pe linia studiului caracterului.Mircea. Mare importanta o are în acest domeniu teoretic conferinta lui Camil Petrescu "Noua structura" si opera lui Marcellu Prust. Asa avem creatiile lui Camil Petrescu. Pâna la aparitia acestui roman au aparut si alte romane cum sunt "Ciocoii vechi si noi" a lui Nicolae Filimon. Acum apar romanele citadine în care cadrul de desfasurare al actiunii este orasul modern. Un an de referinta pentru romanul românesc este 1920.o.

Streinu. si reflectie. nici indiferenta dogmatica. riguros argumentat.3. Ritmul vremii. din Bucuresti (1924). Scrie Postfata si efectueaza corecturile (1943) la monogrfia lui E. Lovinescu. sustine cronica literara la ÄRadio Bucuresti". prof. putine din judecatile de valoare ale lui CONSTANTINESCU au fost infirmate in deceniile scurse de la moartea lui. Kalende. Tudor Arghezi (1940). Culegerea de Eseuri critice apare postum (1947). la Bucuresti (19301945). ca deprindere a luciditatii. Miscarea literara (1927). Prof. urmat de Opere si autori (1928). Premiul Soc. criticul ofera perspectiva istorica a unei 29 . Este numit asistent al lui M. Colaboreaza. Licentiat al Facultatii de Litere si Filosofie a Univ. Tatu). Desi supus Äcapriciului productivitatii" literare. Pyrhon). ca imperativ etic. Chiar in lipsa unui program teoretic. Ea rezida in experienta morala a scriitorului. Critice (1933). clasele II-IV la Liceul ÄMihai Viteazul" si clasele V-VII la Seminarul Pedagogic Universitar). Soimaru scoate rev. umoristica La zid a lui Ion Anestin (semneaza cu pseud. psihologica sau intelectuala. Pentru critic. Intuitia centrala (tainiana Äla qualite maitresse") presupune Äreliefarea rapida a individualului" si un aprioric echilibru intre entuziasm. Pana la un punct. Critice (1933). Scoala elementara (1908-1912) si cursul secundar (1912-1920) la Bucuresti (clasa I in particular.Pompiliu Constantinescu Fiul lui Ion Constantinescu. prof. in initiativa cedata Ätristei dureri de a spune adevarul".3. romana la Campina (1926). Dragomirescu. S. CONSTANTINESCU n-a practicat nici amabilitatea con-juncturala. 1967-1972) readuc in actualitate numele unuia din cei mai importanti critici romani ai perioadei interbelice. titular provizoriu de lb. suplinitor la Colegiul ÄSf. la Revista Fundatiilor Regale. insa refuza sa-si ia doctoratul cu o lucrare despre Critica lui T. Miscarea literara. intre 1925 si 1928 colaboreaza la Miorita. opera lui CONSTANTINESCU este intezisa. Cioculescu si T. pana la sfarsitul vietii. la Catedra de estetica literara. Debut editorial cu voi. Scriitorilor Romani pentru voi. Redactor si cronicar literar la Vremea (1930-1938). seria 11(1928-1929). incepand cu 1939. in scepticismul afirmarii marilor idei. functionar vamal si al Vasi-licai (n. Din 1945. autoritatea lui se intemeiaza pe credinta in arta ca Äfapt izbavitor al spiritului" si pe onestitate.. Titu Maiorescu si contemporanii lui. Sava" (1925). in valul de simtire luminand Äetapele comprehensiunii" si cel mai mult. ca exercitiu de admiratie. Cu pasiunea-i dezinteresata pentru critica. Voi. importanta operei nu sta in numarul de pagini ori in ipostaza ei biografica. acelasi premiu pentru voi. Figuri literare (1938) si studiul monografic Tudor Arghezi (1940). Colaboreaza la rev. Scrieri alese (1967) si seria de Scrieri (sase voi. Timp de un deceniu (1948-1957). Zburatorul si Viata literara. probabil. Maiorescu. impreuna cu VI.

in aceeasi natura creatoare. justificarea trairilor afective etc). in studiul monografic din 1940. Ordinea cronologica e inlocuita cu modelul ascuns al autobiografiei spirituale si regruparea ciclurilor poetice in functie de structura initiala a universului interior. sever si gratios. din pacate dominat aproape intotdeauna de normele rigide ale primului (condamnarea pasiunii. CONSTANTINESCU vede Äautoritatea spiritului estetic" si Äprezenta istorica mantuitoare" a culturii romane. dar a scris despre aproape toti scriitorii importanti sau ocazionali ai perioadei interbelice. inainte de a fi semn al desfatarii. Äcel mai mare din secolul trecut si unul dintre cei mai tipici din literele noastre". Viziunea transcendentului manifestat in miracolele vii ale vietii si recunoasterea finala a identitatii ca element universal al existentei omului duc la concluzia ca sfasierea e perspectiva necesara a Äbeatitudinii de heruvim" a poetului. iubirea mistica. umil si razvratit. Cu o remarcabila lipsa de efort. teama profanarii sufletului. impetuos si feminin. Arghezi e un Älatifundiar al scrisului". este element de echilibru al unui temperament multumit de pierderea eului in imensitatea cosmica. atitudinea sentimentala si structura poeziei. aspru si suav. asa Äcum te nasti cu ochi albastri". Admirator al lui Sainte Beuve (Äcel mai mare critic al timpurilor moderne") si al lui Thibaudet (Äimpartial presedinte in republica literelor"). trivial si angelic. judecata face totusi distinctie intre valoare si intelegere istorica. prin Äsacrificiul artei". Prin teme. Din act individual. ÄAgreabilul impresionism" vine din seninatatea clasicului si. eterna copilarie. Fuga de sine face parte din stratul primordial al ascezei: starea adamica de pura. CONSTANTINESCU n-a realizat un Ätablou bibliografic" al epocii. altfel spus. Proverbiala egalitate cu sine a poetului reprezinta un tip de imaginatie si de cunoastere melancolica desprinsa de rigorile varstei. s-a nascut estetica. Drama de constiinta argheziana e cercetata. scepticismul si fantezia impresionista ramane insa lovinesciana. el da un sens exemplar ideii de independenta intr -un 30 . CONSTANTINESCU descopera de fiecare data Äexpresia justa in haina de sarbatoare a cuvantului" (S. Morala se salveaza. Lectia de sensibilitate. Cioculescu). T. coexista moralistul si poetul. Alecsandri e un mare diletant. negatia mascata in arborescenta imaginatiei epice. Fara sa participe la marile confruntari si lupte literare. La I. in Maiorescu. a treia generatie postmaiores-ciana. Agarbiceanu. Judecata de valoare e innobilata prin prestigiul sufletesc. teroarea abisului launtric etc. de altfel. zice Lovinescu.sensibilitati in care Äpsihologia diferentialului" e singurul principiu real de evaluare pe terenul unei discipline dominate de iluzii. Aparent severa. rigoarea teoretica e atenuata prin Äsinteza in fictiune". Integrarea eului unui destin cosmic al lumii si intuitia Äconsubstantialitatii formelor create" constituie principiul activ al Äfanteziei infernale" opusa celei paradisiace. intr-un spirit de concurenta. comunicarea cu misterul devine conditie a marii poezii.

in 1971.si Literatura Romana a Univ. D. inceputa in 1930 de Paul Zarifopol (IV-VII. si sef de catedra la Facultatea de Lb. Fata cu atatea susceptibilitati si Äviolente dogmatisme". Streinu. selectiv 31 . careia ii adauga. 1938-1942). in 1945 isi tipareste teza de doctorat. monografia Dimitrie Anghel. Serban Cioculescu Critic. Frate cu Radu Cioculescu. Prof. Debuteaza in Facla literara (1923). Sepia. L. Rebreanu). Streinu si T. de Opere a lui I. Romania literara (rubrica ÄBreviar"). Caragiale (1967). 3.4. Continua publicarea ed. cu Corespondenta dintre I. din Iasi (1946-1948) si la Institutul Pedagogic din Pitesti (1963-1965). Aspecte lirice contemporane (1942). Debut editorial in 1935. unde N. Manu-scriptum. de Scrisori si acte (1963). Ramuri Arges. Vitrina literara. secundar la Gaesti (1924-1935) si Bucuresti (pana in 1946). Diverse voi. A editat rev. din Bucuresti (1965-1974). Caragiale. Caragiale si Paul Zarifopol. (1967-1974). Vianu publica voi. L. Caragiale (MII. P Constantinescu si Tudor Soimaru.. Cocea ii incredinteaza cronica literara. Lumea. L. Romania literara (a lui L. Titular al cronicii literare la Adevarul. L. Literatura militanta. Viata Romaneasca. filologie romanica la Sorbona si la Ecole Pratique des Hautes Etudes (1926-1928). si al Constantei. inginer naval. Institutul SchewitzThierrin si Liceul ÄTraian" din Turnu Severin (1913-1920). I din Istoria literaturii romane moderne (1944). Facultatea de Litere si Filosofie (1920-1923) si Facultatea de Drept (neterminata) a Universitatii din Bucuresti. cu Documente inedite. Membru al Acad. Aspecte literare contemporane (1972) si Itinerar critic (I-V. Opere de I. cariera universitara la Facultatea de Litere a Univ. Viata universitara si Kalende. redactor-sef la Viata Romaneasca (1965-1967). vol. Colaborarea la Saptamana muncii intelectuale si artistice. in 1947. Caragiale (1940). Revista Fundatiilor Regale. In 1946 editeaza o excelenta Introducere in poezia lui Tudor Arghezi. 1973-1989). prof. critica). publica Medalioane franceze. Tatal lui Barbu Cioculescu. impreuna cu VI. alaturi de VI. Flacara. Cahiers roumains d etudes litteraires. Caragiale: Viata lui I. Publicistica literara e tiparita in voi. Scoate singur un vol. ed. cu Al. L. Vremea. L. director general al Bibi. Acad. completata. Fiul lui Nicolae Cioculescu. in 1977. de referinta ii consacra lui I. 1959-1965. (1974). Caragialiana (1974). istoric literar si memorialist. Rosetti si Liviu Calin. unde avusese initial ambitia sa faca gazetarie politica (1928-1937). autoritatea lui CONSTANTINESCU vine din convingerea ca imprevizibilul ritm al vietii si al culturii presupune acceptarea credintei in frumos ca Äforma a unei dezamagiri". in 1964. Gazeta literara. ingrijeste. /.moment in care multi visau celebritatea prin apartenenta la programe iluzorii si la efemere grupuri literare.

Ibraileanu. sta sub semnul unei mari disponibilitati spirituale. de voi. urmat. Zaharia Stancu. de Tudor Soimaru. Metoda in discutie este aducerea in termeni rezonabili a teoriei capodoperei a lui Mihail Dragomirescu. supunere la obiect. Calinescu. E. I. a fost in consonanta cu ritmul innoirilor intr-o epoca a sincronizarii decisive cu spiritul timpului. comprehensiv. transparenta a expresiei. individualizanta. Sulutiu. In registrul valorilor asumate se inscrie. ocolind capcana absolutizarii. uneori polemic). ingrijeste o ed. CIOCULESCU Tonegaru. Lucian Blaga. L. Constantinescu. in jurul obscuritatii creatiei argheziene a facut epoca. Pref. Afirmat in epoca interbelica in prima linie a criticii profesioniste. Iorga pe tema modernitatii limbajului poetic. Bacovia. G. Camil Petrescu. Calinescu. Marele Premiu al Uniunii Scriitorilor (1981). Premiul Uniunii Scriitorilor (1972). O. Spirit combativ. I. Epoca marilor clasici (1973). al IlI-lea din tratatul Istoria literaturii romane. Zaharia Stancu a gasit in CIOCULESCU interpretul prompt. Poezia lui T. Perpessicius. Sulutiu) sau constructive (Perpessicius. din seria gloselor sale pozitive nu lipsesc Gib. nelimitat de sistem. G. M. Mariana Dumitrescu. Blaga. Hortensia Papadat-Bengescu. orientativa. din Peregrinul transilvan de Ion Codru-Dragusanu (1942). Actiunea critica a lui C. Adept al judecatii obiective si impersonale. CIOCULESCU Stere. I. CIOCULESCU s-a obiectivat in primul rand ca practician. si studii introductive la voi. in 1982. intreaga gama a operelor de anvergura ale epocii. de o amploare deosebita. Arghezi. Redactor responsabil al voi. in schimb. De adeziune integrala beneficiaza doar P. insotind ultimele sase decenii de evolutie a literaturii romane. O.Prozatori romani. Ionel Pop. Polemica cu N. evitarea coloraturii metaforice. CIOCULESCU s-a impus in foiletonistica vremii printr-o consecventa inflexibila. La proza. Ideea de valoare e asimilata. Lovinescu. CIOCULESCU este considerat o autoritate in peisajul criticii si istoriei literare moderne si contemporane. Cezar Petrescu. uneori demonstrativa. adopta pozitia exigentei deschise (G. el se distinge in aceasta prima etapa a creatiei printr-un radicalism axiologic evident. organica. Din intinsa lui activitate de cronicar se cunosc putine cazuri de opacitate neta. spirit rationalist dublat de un moralist redutabil. Mircea Eliade (vazut diferentiat. Vinea. critic de gust. Geo Bogza. V. Voiculescu. 1973). Streinu). VI. Ilarie Voronca sau a mai tinerilor Emil Botta. El insusi practica un 32 . I. valorizanta. Functiile criticii in conceptia sa ar fi urmatoarele: explicativa. Ion Biberi s.a. Sadoveanu. cu un instinct sigur (in 1938). Pillat. in afirmarea valorilor autentice. Memorialist (Amintiri. Mihaes-cu. Spre deosebire de profesorul sau. in scrisul caruia vede realizat dezideratul detasarii si obiectivitatii. al criticii in telectualiste si estetice. alaturi de P. VI. Dimitrie Stelaru. Aurel Baranga. Fata de comilitonii in domeniul criticii. Constantinescu. notiunii de structura diferentiala. Poeti romani. Orizontul receptivitatii sale. Streinu.

autonoma. este vehicul al operei. Foiletoanele din anii de maturitate. Reductia universului operei la o calitate dominanta. furnizata intuitiv in forma unei impresii. un depozit meticulos ordonat. Caragiale. A incheiat cu brio editia critica a operei lui I. Descriptie. Un tablou sinoptic. CIOCULESCU afirma consecvent primatul textului. dezvoltata apoi in baza unei serii de probe subsecvente. o stransa unitate de procedura. Anghel. a l inserierii valorilor. ulterior orientarea spre cunoasterea si stapanirea adevaratei identitati creatoare sunt momente ale unui proces inductiv tipic. sunt expresia unei capacitati analitic-explicative putin comune. Raportata la conformatia prima. dispuse sigur. multa vreme amanata. Critica. topografic. in care ordinea o stabilesc accentele valorice. minutioasa. a notelor diferentiale ale creatiei. reducerea la minimum a jocului cu inefabilul. ne apare mai limpede situarea istorico-literara a autorului. Spirit laic prin excelenta. Ca si P. un spor de precizie in formulari. CIOCULESCU se incadreaza unei viziuni preponderent descriptive a fenomenului literar. dublata de o sigura vocatie a sintezei. CIOCULESCU ii opune solutia elucidarii analitice. Caragiale. vizand. fara divizarea expresa in functie de orientari. articole. Monografia pro-priu-zisa. formule. in subtext. Opera de critic prin definitie. de o pregatire metodica. o critica de sistematica distantare. ii apare ca arbitrara. Esentiale sunt diferentierile de structura. contributii diverse la istoria literaturii romane vechi sau moderne) vadeste. In aceasta perioada in special. Sinteza e abia o virtualitate. rationalist. Dubla orientare a acestei a doua tentatii: in adancime (exegeza dedicata lui I. CIOCULESCU este un adversar declarat al impresionismului. de critic. valorizare a operei. Abordarea sintezei e precedata. reunite in volumele Aspecte lirice contemporane (1942) si Aspecte literare contemporane (1972). Aspecte literare contemporane are infatisarea unei panorame libere a creatiei interbelice. Lucrarea sa prezinta. a structurii specifice. Abuzul consta in chiar actul producerii si izolarii impresiei. in forma incompleta a dosarelor 33 . Acestei metode a aproximarii subiective. publicatii de documente. aspecte ale unei creativitati percepute ca simultaneitate. Autorul isi reprima constanta afectiva a stilului. in intelegerea sa. intrucat tine de revelatie. a circumscrierii din aproape in aproape. in cazul sau. Fortarea unei evolutii e ca si absenta. Autorii si operele avute in vedere sunt fete ale unui intreg.comentariu voit antisubiectiv. in compensatie. inceputa de Paul Zarifopol. L. Constantinescu. monografia despre D. in cadre strict rationale. introducerea in poezia argheziana) si pe orizontala (un vast numar de studii. este o carte santier. L. nu creatie secundara. care poate fi sau nu justa. Aspecte literare contemporane este o radiografie de contururi puternice ale organismului literaturii interbelice. de documente felurite dispuse pe sectiuni net delimitate. limitarea interpretarii la stricta logica. Critica sa tinde spre modelul Thibaudet. CIOCULESCU exclude din componenta actului critic orice demers extralogic.

5. Calinescu din Istoria literaturii romane de la origini pana in prezent. Între 34 . Punctul de vedere estetic e transant afirmat chiar cand obiectul cercetarii contravine. cronica documentului practicata de CIOCULESCU in ultimele carti de critica isi releva semnificatii secunde. rii. O carte deschisa. Äbreviarele". in Introducere in poezia lui Tudor Arghezi (1946). compania 10. carti. Istorismul este subordonat frecvent axiologicului. Criteriul ordonarii e tematic. Caragialiana (1974) este un pan-dant analitic. Propriu-zis istoriste par a fi Äitinerariile" {Itinerar critic. erban Iordache. un intreg complex de trimiteri la ansamblul sistemului de interpretare propriu autorului. Citita atent. I-V. ci o literatura. A absolvit i al Leanc i. 3. În aprilie 1917. atata cat a fost consemnata in date scrise. unde CIOCULESCU studiaza inceputurile literaturii artistice romanesti. Aceeasi compozitie in plan. ca fiu al lui mo neni. Caragiale (1940) este nu atat romanul unei vieti. întrerupe coala i se Br tianu din Pite ti. agricultor foarte avut. nu cronologic. dispuse pe probleme. Reconstituirea urmeaza o tehnica oarecum arheologica: sunt sugerate conture mai ample. cu deosebirile de nuanta. pseudonim al lui Nicolae Iordache (a mai semnat s-a n scut în comuna Teiu. unde promoveaz primele patru clase. prin suspendarea cursurilor pe teritoriul refugiaz în Moldova. o topografie partiala a personalitatii autorului. tendinte izolate. unei atare perspective ca in cazul Istoriei literaturii romane moderne (1944). declarându-se mai mare ca vârsta. pornind de la fragmentele scoase la lumina totul sub rezerva revizuirii. cat argument pentru o tipologie. ocupat de trupele germane. o incursiune provizorie in spatiul operei. 1982) din volumele ultimilor ani. dar si intregire a biografiei. din jude ul Arge . asupra careia autorul a gasit potrivit sa revina. Avem de-a face cu o restituire partiala.C. controlabile. Dorohoi. mai evident. L. se reintalneste in monografia inchinata lui Dimitrie Anghel (1945) si. curba unei evolutii. la 15 ani. 1973-1989). o ipoteza de lucru. Arheologia textelor este la CIOCULESCU un mod al integrarii. 1966) sau retrospectivele {Prozatori romani. aparent. Procedura este similara celei a lui G. din neam de coala primar din satul natal în 1912. subinteleasa. Poeti romani. Viata lui I. i Apollonius). dup care intr la Liceul I. la o viziune a totului. separand factorul cultural de opera de imaginatie. 1977. si abia in al doilea rand cu o sinteza pro-priu-zisa. Ävarietatile" {Varietati critice. se înscrie voluntar în armat . Criticul descifreaza nu autori. Vladimir Streinu Vladimir Streinu.de existenta. Va fi repartizat la Regimentul 29 infanterie. tipica formatiei de critic. În anul scolar 1916/1917.

iar peste un an. În 1922. În 1920.1 octombrie 1917 . din 1943. dat afara din înv o dat concediat de la Revista mânt din cauza vederilor sale politice oimaru. este numit profesor la erban Cioculescu. a fost pentru scurt vreme (1932- 35 . orientarii lor democratice. specialitatea Filologie modern i filosofie din (Francez ). F când politic 1933) deputat. scoas de Tudor Arghezi frecventeze cenaclul Sbur torul. Aici o cunoa te . Din 1942. Nicolae Iorga. dup bacalaureat. în paginile c reia public cea mai mare parte din poeziile sale. Are ca profesori pe Mihail Dragomirescu. În 1924. Pompiliu G e ti. Întreprinde o nou c l torie de studii în Fran a. împreuna cu Nancy.21 iunie 1918. a V-a. Va reveni la Revista Funda iilor Regale între 1945 . sus ine examenul de licen Traian din Turnu Severin. Vladimir Streinu pleac la Paris. pân în 1938. având conduc tor pe profesorul Fortunat Strowsky. Dar în acela i an. Pompiliu Constantinescu. Acolo scoate peste un an revista Kalende.ef la Gazeta (1935 -1938). cu sprijinul poetului Vasile Voiculescu. devine Kalende. când noua conducere (Dumitru Caracostea) îl concediaz . În acela i timp. În 1947. George C linescu. când se coala normal de b ie i i stabile te definitiv în Bucure ti. împreuna cu Tudor Vianu. func ionând mai întâi la r nist . se înscrie la Facultatea de litere Bucure ti. iar clasa a VI-a o absolv în particular. a urmat cursurile unei coli militare. dar mai ales la Kalende. timpul petrecut în armata i se socote te o clasa. Întors în Constantinescu i Tudor ar în 1927. Dup 1929 continu s fie profesor la G e ti apoi la Liceul Mihai Viteazul. unde erban Cioculescu. Din aceast perioad dateaz primele sale încerc ri literare. iar din 1935. începe s viitoarea scriitoare Elena Iordache-Streinu. este înc Funda iilor Regale. Tot acum ia contact cu via a literar . care. Înca din 1926 fusese angajat ca redactor la revista Sbur torul. i Ion Pillat. din cauza va ramâne pân în 1941. la i Pite ti. unde pregate te o tez de doctorat despre Rimbaud. este redactor. Charles Drouhet. L sat la vatr . Vladimir Streinu e numit director al revistei Preocup ri literare. Criticul literar afirmat la Sbur torul. În 1925. redactor la Via a literar i la Revista Funda iilor Regale. Continu la zi clasele urm toare la Pite ti. Vasile Pârvan. este angajat secretar de redac ie la revista Cugetul românesc.1947. criticul î i sus ine examenul de doctorat la Universitatea din Ia i cu o teza despre Versul liber românesc. e profesor în Bucure ti. dup care e numit profesor la Liceul i se c s tore te cu profesoara Elena Vasiliu. primind gradul de sergent.

când înscenându-ise o list de fapte imaginare. S ptamâna muncii intelectuale". din cauza unui infarct miocardic. Reabilitat. va i ghid al muzeelor din parcul Her str u (pe atunci. biografice si impotriva oricarei metode. opera ar av un duh ea 36 . la 26 noiembrie 1970. politice. cu Pagini de critic literar . pân în 1959. Literar (în 1965) la propunerea lui George C linescu. Clasicii no tri (1943). Cetatea literar . Antologie (1943). cu un articol despre volumul de poezii Pârga de Vasile Voiculescu. figura printre membrii fondatori ai Asocia iei de rezisten cultural Mihai Eminescu. Criticul nostru si-a definit conceptia si opiniile estetice de-a lungul celor cinci i în special în acela din 1938. Universul literar. Vladimir Streinu este bolnav de pl mâni. Calistrat Hoga (1968). devine cercet tor tiin ific principal la Institutul de Istorie interbelici. Marginalia. 2 vol. intrucat esenta artei ar fi ceva imprecis. Înc din 1945. (1944. iar în calitate de critic. (1968).1951. Versifica ia modern (1966). Vladimir Streinu a debutat ca poet în Adev rul literar si artistic" (1921). în 1969 e numit director la Editura Univers. 1947) capodoperei lui Shakespeare. Vladimir Streinu a îngrijit prima edi ie critic a Operei lui Calistrat Hoga . doar cu titlu exemplificativ. se afl angajat ca cercet tor stiin ific principal la Institutul de lingvistic al Academiei. Dup ce se reface. muncitor mozaicar. I. Pagini de critic literar . suferind o toracoplastie. Ion Creang (1939). este arestat (al turi de al i intelectuali de for precum Constantin Noica) Eliberat în 1962. în volum a debutat oarecum târziu. Via a Româneasc . profesor onorific la Facultatea de limb din Bucure ti. Eseuri. precum ar fi: paznic . Din 1955. Mi carea literar . i Teorie ii i condamnat la 7 ani închisoare pentru motive. între 1953 . în revista Muguri" (Câmpulung Muscel) în 1922. Stalin). Tot postum vor ap rea micromonografia Ion Creang (1971).V. ca acelea amintite. care vor continua postum pân la vol. Istoria literaturii romane (în colaborare cu Tudor Vianu i erban Cioculescu) (1944). V inclusiv (1977). ca fiind incapabile sa explice si sa decida asupra originalitatii spiritului creator. Relativist. Moare. Metoda are numai valoarea celui care o practica. Gândirea. evident. El se pronunta impotriva metodelor istorice. Între 1948 . i apoi a colaborat la foarte multe alte publica ii. "Tragedia lui Hamlet.anticomuniste.1955. în plin for creatoare. volumul de versuri Ritm imanent (1971). în 1938. Fa de colegii s i de genera ie (Tudor Vianu. 2 vol. la care s ad ug m. unde i literatur român a Universit ine un curs de Estetica poeziei române ti. Studii de literatur universal (1973). George C linescu). neavând nici un mijloc de existen presta umilitoare munci necalificate. sociologice. prin volume de Pagini de critica literara i o editie anglo-român a al Danemarcei" (1965). urmat de Recitind pe clasicii no tri. Literatura român contemporan .

Admiratia criticului fata de opera lui Macedonski. pâna la cel mai tânar contemporan. comentandu-i opera in mai multe randuri. impotriva popularitatii poetului. Luceafarul e o drama a antinomiilor. realitatea ei monadica.. misterul vibrator cu care sa consune". apropierea poeziei de muzica. sintagme sau poezii raman neintelese.") amintesc eseul lui G. Unicitatea lui Eminescu. Vladimir Streinu a fost. Macedonski un spatiu destul de limitat in cadrul capitolului Orientarea estetizanta din Istoria literaturii romane. rationalist. care. drept aesthesis carpato-dunarean". spectaculoasa oscilatie eminesciana intre ideea de moarte si viata. Despre Floare albastra afirma ca e un embrion al marii lui opere. Vladimir Streinu se afirma si isi contureaza profilul pe deplin atunci cand abordeaza perioada interbelica. Calinescu Clasicism. Acest univers mirific va fi mereu prezent in constiinta criticului si atunci cand va comenta lirica secolului XX. este indiscutabila.inanalizabil". Marele poet l-a atras in permanenta. sa surprinda unicitatea operei.. Si sunt invocati in acest sens Charles Du Bos (sonoritatea fundamentala"). un critic de poezie pe care a îmbra i ato aproape în întregimea ei. simplu. observand ca destule versuri. teurgic si mitologic n-a mai fost repetata de nimeni si niciodata". a asa-zisului curent eminescian. de unde si polemicile sale impotriva ingerintelor politice din orice parte ar fi venit ele in domeniul literaturii si impotriva mediocritatii. înainte de toate. Streinu îi acorda lui Al. el defineste specificul romanesc pe care-l vede ca o expresie a clasicismului. baroc. va medita asupra Tiparelor de cultura. Gabriel Marcel (l'attention à l'unique"). pentru frumos. unele in premiera mondiala. exotic si formalist"). Camil Petrescu (substantialitatea"). va trebui sa 37 . Critic de formatie maioresciana. Henri Bergson (durata vie"). organizat. poet al visului dublu. fiind motivul fundamental ce se regaseste in intreaga inspiratie a poetului". sublima si nemaicunoscuta". Mai exact. in special in volumul Clasicii nostri. ca transpozitia senzatiilor. Mai tarziu. poate cam categoric. Tot acum. El sustine scrisul artistic in critica pe care insusi l-a cultivat. in care clasificarile (Aticul este clasic. De i orientat spre modernism. care nu s-ar fi produs. Atic si asiatic. romantism. de la Eminescu i înca de mai inainte (m runtul romantism. prin atitudinile exacerbate ale autorului se dezvolta intr-o semetie de arta luciferica. Vladimir Streinu considera ca sarcina criticului este sa desluseasca intr-o poezie sau intr-un roman concretul necategorial al artei. Spre a-i cunoaste si mai clar optiunea estetica. Streinu a vazut in militantismul estetic o forma a luptei pentru arta. verslibrismul. incorporat in primul rand in Miorita. tenebros. poet dificil se pronunta. care se indruma pe alte cai decat ale romantismului eminescian. In studiul Eminescu. Pe larg e discutata noutatea ideilor lui poetice.

cum o defineste comentatorul intr-o inspirata metafora. fara sa vrea. Opinia lui Vladimir Streinu despre Arghezi e asa de inalta incat il asaza alaturi de Paul Valéry. Voiculescu) ilustreaza excelent ideea lui Vladimir Streinu din citata introducere la antologia Literatura romana contemporana. pe care-l apropie de Rainer Maria Rilke. fara sa vrea. Pe un asemenea drum. i pentru Vladimir Streinu. pe care-l socotea un poet unic in literatura romana si chiar in cadre mai largi decat ale literaturii noastre". de o materialitate coplesitoare". Blaga.citam studiul Traditia conceptului modern de poezie. in expresie". Mallarmé. Philippide si de evolutia poeziei lui Adrian Maniu de la faza de contestatar spectaculos al tuturor academismelor din anii 1910-1916. O atentie deosebita e acordata poeziei de inspiratie religioasa. Giuseppe Ungaretti. Adrian Maniu (si il adauga mai tarziu si pe V. a raporturilor in continua schimbare dintre modernism si traditionalism. vorbeste despre sugestie. Toate aceste inovatii. Sensibil se dovedeste criticul si fata de morbidetea moderna" a lui Al. incepand cu volumul Cuvinte potrivite. volumele Plumb si Scantei galbene contin o poezie de scoica bolnava". tematic. potrivit careia modernii se traditionalizeaza. Foarte receptiv a fost criticul si la poezia lui Bacovia. cea ocultata sau deformata in anii dogmatismului realist socialist. de o for hugoliana. Criticul reface acolo istoria poeticelor din antichitate pana la Edgar Allan Poe. aceea a modernismului. Pe larg. isi vor gasi ecou intr-o masura mai mica sau mai mare si in lirica romaneasca din secolul XX si mai ales din perioada interbelica. publicat in vol. criticul va realiza o sistematizare a tendintelor lirice din aceasta perioada. iar traditionalistii se modernizeaza. Pagini de critica literara (1938). cand iconoclastul devine iconodul. Paul Valéry. Fara sa-i minimalizeze pe ceilalti. De o inalta apreciere s-a bucurat si Lucian Blaga. Eliot. In introducerea la antologia Literatura romana contemporana. El pune pe primul plan chestiunea poeziei pure. poemul construindu-se treptat. a c rui crea ie a comentat-o adesea. Dupa opinia i formula foarte personala a lui Vladimir Streinu. a colaborarii poeziei cu muzica. T.S. Exprimand caderea din uman in mineral". Tudor Arghezi. care deschidea o noua epoca. poetul care se bucura de cea mai mare consideratie este. e un tip nou de creator in literatura romana. Poe va fi urmat in Europa de Baudelaire. carora le subscrie si Vladimir Streinu. cu o doctrina a lirei. la care admira miracolul ca izvor al poeziei pe care poetul il cauta in epoca miturilor si a legendelor crestine. socotindu-l si el cel mai mare poet dupa Eminescu". cu preciziunea si rigoarea logica a unei probleme de matematica. el restituie poeziei nobletea aristotelica a placerii. combate ideea de inspiratie. care aduce marile inovatii. Ceea ce il impresioneaza si pe autorul Paginilor de critica literar este extraordinarul geniu verbal arghezian. scrie criticul 38 . ci un lirosof. care ii constituie deplina lui identitate". nu un filosof si un poet. la cea traditionalista de dupa razboi.

În perioada de doctorat a sus inut . (în noiembrie 1923). C s torit cu Elena Vianu (1911 . desi era intr-un fel explicabila prin reac ia de respingere a uscatului i simplistului realism socialist. este un cunoscut medic psihiatru i scriitor. Blaga. in anii '60. i primul s u poetul Ion Barbu. critic poet. valorificare a tezei sale de doctorat sus inut la Facultatea de Filozofie ii din Tübingen. totodat Eberhard Karl a Universit lui Schiller) studiu de estetic . Maria Alexandrescu Vianu.6. pe care. influenta coplesitoare si imitarea pana la pastisa a lui Arghezi. Das Wertungsproblem in Schillers Poetik. Ion Vianu. Revine în ar în anul 1924 i devine suplinitor la Universitate. Fiul s u. cu care Vianu era coleg în paginile revistei Gândirea. poet al omului. A respins suprarealismul si. ultimul s u studiu antum. excesiv criptica poezia lui Nichita Stanescu. este un istoric al artei antice În anul 1915 devine student la Facultatea de Filosofie Ob ine titlul de doctor în filosofie al Universit purtat o coresponden i Drept din Bucure ti. Vladimir Streinu a scris despre numerosi poeti. Fratele mai mare al publicistului Alexandru Vianu. de care Blaga însu i era puternic influen at în epoc . Fiica sa. în german . punctat de întâlniri amicale. i arheolog. socotind. Über naive und sentimentalische Dichtung (Problema valoriz rii în poetica i pân la volumul ap rut postum Arghezi. 3. care a tinut o dreapta cumpana a lirismului nostru". Bineinteles. situat alaturi de Tudor Arghezi. lucrand cu vremea in spiritul inovatiei. cu prietenul s u din liceu. etapele parcurse fiind mereu suitoare. filosof i istoric literar. i traduc tor român. renegandu-si conjunctural mai vechi convingeri.despre Vasile Voiculescu. de la Dan Botta la tefan Augustin Doina . mai ales pentru trimiterile permanente le Expresionismul german. de la Constant Tonegaru la Marin Sorescu. in ultimii ani. intrat la tipar chiar în ziua dispari iei autorului i ap rut dup pu in timp. Teza de doctorat îi apare în limba german sub titlul Das Wertungsproblem in Schillers Poetik. chiar privind poezia pura si ermetica. a volumului de debut. Teza a 39 . eseist. ii din Tübingen. care studia matematica la Göttingen. Crea ia lui a acoperit exact patru decenii: de la apari ia în 1924. purtând subtitlul ÄCântare Omului´ (explorând un domeniu al literaturii comparate). A observat insa cu indreptatire. desi foarte tanar. care deturnase poezia de la rosturile ei. Barbu. Teza de doctorat a fost l udat de Lucian Blaga. nu este uitat poetul inspiratiei religioase romanesti.1965). la începutul verii anului 1964. spre exemplu. Tudor Vianu Tudor Vianu s-a nascut la 27 decembrie 1897/8 ianuarie 1898 in Giurgiu si a decedat la data de 21 mai 1964 la Bucure ti. A fost un estetician. il pretuia in chip deosebit.

poate cea mai cunoscut i poezie. lucrând la Dic ionarul limbii române moderne Dup 1955 este reintegrat în mediul academic universitar i se dedic redact rii unor studii. Goethe. Shakespeare. În 1933 public în volum un mic studiu care va deveni unul de referin în bibliografia studiilor despre Hegel. Între 1945 i preia cursul de istorie a literaturii universale. îi apar dou volume.M. devenind un precursor al comparatismului literar de la Facultatea de Litere a Universit ambasador al României la Belgrad i 1946 a fost i a fost criticat pentru unele concesii pe care le-ar fi ii. i mai comentat dintre în edi ia a doua din 1943. cu precizarea c . F. un pseudo jurnal de fapt con inând texte cu caracter 40 . Tot în acest an i cele i dou volume. care includea alte dou p r i. devine simplu cercet tor la i la Dic ionarul f cut noului regim. Din problemele constitu iei rela iei lor. Sunt eviden iate în special izvoarele antice germane. Voltaire. În anii i respectiv 1963 apar Jurnalul.Dostoievski. Anul 1952 îl surprinde în afara Facult limbii poetice a lui Mihai Eminescu. primul volum din Estetica sa. micro-monografii despre Cervantes. i Receptarea operei de art . În anul 1931 apare volumul Arta i frumosul. Stendhal. În 1937 î i adun articolele de estetic publicate pân atunci în antologia Filosofie 1941 tip re te Arta prozatorilor români. În anul 1925 a publicat general . întemeiat pe observa ia con tiin ei. În 1942 public la Editura Cugetarea volumul Introducere în teoria valorilor. Valoarea estetic Structura i crea ia artistic i atitudinea estetic i Istoria i Opera de art . iar în 1936 va ap rea volumul al doilea. În 1934 public esteticii de la Kant pân ast zi la Institutul de arte grafice Bucovina. Abia în anul 1930 devine ii din Bucure ti.fost tradus i publicat în volumul al litografiat aptelea din seria de Opere. Camoens. Institutul de Lingvistic . Studiile de stilistic sunt reunite în alte dou antologii i art literar i Problemele metaforei i alte studii de stilistic . În c r ile sale. în care sunt incluse capitolele Problemele preliminare ale esteticii. Dualismul artei Apare în form i Fragmente moderne. intitulat Influen a lui Hegel în cultura român . Toate aceste studii vor fi ulterior în volumul Studii de literatur universal Probleme de stil 1961 i comparat . studiile vor fi complet diferite de i titlul se p streaz acela i. Odobescu. Anul 1934 este deosebit de fast pentru cariera sa academic . cursul de Estetic conferen iar definitiv la Facultatea de Litere a Universit public studiul Poezia lui Eminescu. cu accent special pe influen a filosofiei lui Arthur Schopenhauer. Dup reforma înv mântului din 1947 este scos de la catedra sa de Estetic ii din Bucure ti. În anul 1927 devine docent în estetic . În anul 1932 public volumul Arta actorului în Editura revistei Vremea. un exemplu de analiz stilistic în care este anticipat acribia formalismului sau a structuralismului.

poet Este fondatorul colii de stilistic a Facult ii de Litere din Bucure ti i ini iator al catedrei de literatur universal .. Conform principiului ca : . exact în ziua când intra la tipar volumul Arghezi. a intelege inseamna a crea din nou . ef. ale caror personalitate si activitate plurivalenta este coplesitoare . Dupa absolvirea Facultatii de litere isi continua studiile la Scoala romana din Roma .. puritatea lor este 41 . in sensul ca aceleasi modalitati estetice circula de la proza la istorie literara . viseaza pe marginea textelor si le duce mai departe ideea si mesajul ..Sburatorul " (1919). Membru al Academiei Romane (1949) . Opera lui G. dramaturg. c reia i-a fost mult vreme fost profesor titular de estetic . Debuteaza cu versuri in revista . Codirector. eseist si istoric literar.. Tudor Vianu a 4. intr-un univers literar coerent . Editeaza revistele . Calinescu incearca sa fondeze o metoda critica similara creatiei . teoritician al istoriei si al criticii literare G. Teoriticianul a subliniat ca tipurile clasic si romantic nu sunt absolute . din 1945 . aratand ceea ce ar fi putut deveni cartea ¶¶.Sinteza ¶¶ (1927) si . avand permanent in vedere procesul istoric.1. volume în care Tudor Vianu î i creioneaz personalitatea de i filolog complet. i Idei tr ite.Gerorge Calinescu. Functioneaza ca profesor de liceu la Timisoara si Bucuresti . director al Teatrului Na ional (1945). Isi ia doctoratul la Iasi .Moare la 12 martie 1965 in Otopeni -Bucuresti . manuscris eminescian . in 1933. a reproduce in tine momentul initial al operei ¶¶ . cu o teza despre Avatarii faraonului Tlà. Conferentiar la Universitatea din Iasi .Capricorn ¶¶ (1930). umanist al omului. . romancier. G. Calinescu face parte din seria scriitorilor de formatie enciclopedica . de om al Rena terii. Calinescu este unitara . Criticul este dublat de creator . in 1936. profesor la Universitatea bucuresteana . În 1964 moare la Bucure ti pe data de 21 mai. din cauza unui infarct miocardic. 4. Director al Institutului de istorie literara si folclor din Bucuresti . la .publicistic. de la critica la poezie . Studii liceale la Iasi si Bucuresti . de artist . apoi . Gerorge Calinescu George Calinescu s-a nascut la 19 iunie 1899 in Bucuresti ... Calinescu a fost poet.Viata romaneasca¶¶ .

.scriitor total ¶¶. Odobescu . V. 3) monumentalul si grandiosul . sau Mateiu Caragiale .iarna . cu repulsie fata de aristrocat si orasean . Criticul porneste de la poezie pentru a -si exprima punctul de vedere estetic . a micilor targoveti sau boiernasi . Canoanele cunosc cum sa te fac Hexarca / Venerei cipriote... ideolog ardent .Procedee specifice romanului trec in istoria literara . fraternizand cu masele . Cantemir este un Lorenzo de Medici al nostru . in sfarsit . Vacarescu e fluierata pe naiuri campestre).un minor mare ¶¶ . intelectualitate si cultura : . tagma » balcanicilor . Impresia pe care o da literatura lui G. este de opera armonioasa . 42 . pe langa pregatirea de specialitate si filozofica . al comentariilor psihologice sau eseistice . face asociatii plastice (valsurile in alb ale lui Bacovia amintesc tehnica vaporoasa a lui Degas ) sau trimiteri auditive (erotica lui N. Kogalniceanu. pot fi enumerate : 1) circulatia miartistice si a procedeelor de disociere de la roman la istorie literara . scriitorii devin personaje . in alta parte . variatiile pe teme clasice se realizeaza toate in lumina unei pasiuni lucide . alaturi de tarani . revolutionar din inteligenta . 4) imaginatia rabelais . precum si ca trasaturi specifice operei calinesciene in general . avand convingerea ca unui critic si unui istoric literar. Istoria literaturii de la origini pana in prezent este un adevarat roman . prezentat intr-o viziune sarjata de pa) . in totalitatea ei . Eminescu . 5) jocul presupunilor . Calinescu vine in literatura romana din literatura univesala .. . vazut la o lectie . si. Cosbuc si L. Al. creatie a unui .M. sau folosirea peisajului . ca intr-o carte de fictiune.A.a produs (I.universul poeziei ¶¶. monografii si invers . grupati . elemente de umor si ironie . Astfel . Poezia incanta prin muzica . 6) elemente de cosmogonie . precum cele specifice istoriei literare trec in roman ¶¶ (1) . situand scriitorul in minaturii care l . care dau unitate acesteia . ii este necesara cunoasterea in adancime macar a unei literaturi straine . pentru a defini . Creanga sau Octavian Goga ).in trei categorii tipologice : tipul boierului generos . D. au ramas celebre propozitiile sintetice care definesc si caracterizeaza un scriitor: Hogas este . G. / Am comentat adanc pe marele Petrarca / Si pe batranul Goethe ¶¶ (Epitalam). sentimentul iubirii. dar este in egala masura clasica si moderna .. 2) placerea regiei .inexistenta in relitate . dar descinde in poezie din sfera culturii . in Istoria literaturii romane de la origini pana in prezent ¶¶ sunt celebre portretele (de exemplu N. G. Ca elemente de corespondenta . Alecsandri . Numai astfel se pot raporta valorile nationale in contextul literaturilor lumii sau numai astfel este posibila o ierarhizare a valorilor. Lirica lui este romantica .. Rebreanu . Umorul disimulat. Calinescu .M. al doilea tip este cel al ruralului ideolog patimas . Iorga .

si analitic . le cauta pozitia in scena si gesturile . asimiland experientele romanului modern creeaza caractere dominate de o 43 . din care se dezvolta insasi al lui Felix in fata fotografiei Otiliei . si ceea ce confera originalitate unui roman nu este metoda . cum ar fi Otilia . Calinescu se definesc prin cateva trasaturi comune : depasesc realismul clasic . de asemenea . vorbesc in versuri . Se poate vorb . crearea unor personaje al caror comportament scapa determinarilor exacte . In 1932 . Ion Barbu .daca romanul trebuia sa fie balzacian . G. cirezile enorme din Enigma Otiliei . personajele sunt privite in detalii exagerate pana la grotesc : Stanica Ratiu . ) . Calinescu face si critica sociologica . mos Costache. In Istoria literaturii romane de la origini pana in prezent . grandios . La intrebarea care se punea in epoca . Scriitorul pledeaza pentru ideea ca orice roman trebuie sa fie . al comentariilor psihologice sau estetice" ne trimite la procedee care tin de romanul modern : scrisorile din Scrinul negru .Pann .Imparat si Brezaia etc. pornind de la miturile nationale si terminand printr-o sinteza a specificului nostru national . campiile oceanice din Cartea nuntii . apa etc. enorm " da organicitate operei . se regasesc in poezie si proza . exista in romane dar ea poate fi detectata si in Istoria literaturii romane de la origini pana in prezent . G. Personajele din piesele de teatru ( Phedra . sunt cantate elementele primordiale ale naturii . o " critica completa ". in mod necesar. Napoleon si Sf. T. Gustul pentru grandios ii adauga N. pa pamantul ) . " Jocul presupunerilor . de placerea jocului superior . Calinescu raspunde prompt : " Trbuie sa fim cat mai originali . Romanele lui G. desi respingea teoria teoria lui Camil Petrescu despre sincronizarea obligatorie a literaturii cu filozofia si psihologia epocii argumentand ca " literatura nu e in legatura cu psihologia ci cu sufletul uman ". in poezie ( a .) " danseaza . cat si in proza . Manolescu imaginatia rabelais . " Gustul extraordinar pentru monumental . Minulescu . In sfarsit . fantasticul plan al orasului . Ibraileanu . psihologica si estetica . autorul alege mastile actorilor . Elena . cum ar spune G. matusa Aglaie ( Enigma Otiliei ) sau Gaittany . focul . Urmuz . " elementele de cosmogonie " ( aerul .Irod . in Bietul Ioanide . Caragiale . fac tumbe ".G. Arghezi .iarna . poezie sau publicistica . stheldian . in istoria literaturii sau in monografii . intr-o viziune grandioasa . al inteligentei . L. atat in paginile de critica . " Placerea regiei " . tolstoian sau proustian . ci realismul fundamental ". aerul . stabilite de G. I. canta . Calinescu sustinea ideea unui roman de atmosfera moderna . Sufletel ( Bietul Ioanide ) . I. Calinescu in Universul poeziei .

a societatii romanesti din deceniile 4 . ca urmare a faptului ca este vazuta din unghiul fiecarui personaj venit in raport cu ea. prin creatia de tipuri . cu scopul de a da " oricui increderea ca avem o stralucita literatura " . iar Otilia devine o fiinta complexa. consecvent pricipiilor sale teoretice . pentru operele de arta plastica ce le impodobesc . prin fixarea caracterelor in spatiu si timp . Opera monumentala . care slujeste " drept cea mai clara harta a poporului roman " . acordand atentie doar personalitatilor care au creeat o opera cu valori artistice si renuntand la autorii ( mai cu seama din literatura veche ) care au numai merite ce tin de istoria culturii in general . romancierul " reface clasicismul " . liric este si romanul iubirii dintre Felix si Otilia . Landson. Balzacianismul apare in primul roman. prin tema ( istoria unei mosteniri ) si prin descrierea interioarelor.pentru introinspectie ). arivistul ( ele fiind insa un pretext . in " timpuri de suferinta nationala " . a arhitecturii caselor . lirismul persista in Bietul Ioanide si in Scrinul negru . prezentarea universitarilor . prin descrierea minutioasa a cadrului fizic in care se desfasoara actiunea . ridicate la tipologii de mare circulatie universala . pentru interioare . a politicii . G. a strazii . si prin Caty Zanoaga . Tehnica narativa .Cartea nuntii.singura trasatura majora . fixand imaginea unei lumi prin ceea ce are ea mai specific . Latura balzaciana a romanelor se continua in Enigma Otiliei .Cartea nuntii este un poem al iubirii . relative . prin reflectiile asupra iubirii. in masura 44 . avarul .5 ale secolului nostru . de referinta in cultura romana si comparabila doar cu creatiile unor mari istorici literari straini . Astfel. asimiland experientele romanului din secolul XX . a literaturii . Calinescu in 1941. pe care sentimentul iubirii o reabiliteaza pana la un punct . Calinescu depaseste datele realismului clasic . parvenita fara scrupule . trecand prin experienta curentelor literare . precizand atmosfera locala si timpul istoric . precum Coresi . personalitati ale trecutului literaturii noastre sunt privite intr-o noua lumina . detasarea fata de personaje si crearea de tipuri ne trimit la Balzac si la realismul secolului al XIX .lea . precum de Sanctis ori G. elemente lirice . Romanul include elemente eseistice . Avarul si arivistul sunt cuprinsi in alte registre. cu speciala erudita atentie pentru arhitectura cladirilor . Istoria literaturii a fost publicata de G. Pe de alta parte . prin Ioanide arhitect de geniu . Asadar. in descrierea " Casei cu molii" si in conturarea personajelor care o locuiesc. prin descrierea interioarelor .cum marturiseste insusi scriitorul . Un prim element de noutate al acestei lucrari este acela al perspectivei estetice asupra intregii evolutii a literaturii romane in timp . ea urca in Bietul Ioanide si in Scrinul negru. pe care le considera .

2. XIV si care a cunoscut interesante dezvoltari si mai tarziu. istoricul literar si criticul se asociaza cu prozatorul de mare talent : pagini precum cele dedicate portretului lui N. vadeste faptul ca . Calinescu . care se intituleaza Descoperirea Occidentului. Au mai fost insa incercari de occidentalizare ca cea a lui Eraclid Despotul (1561-1593) care prin intemeierea unei universitati la Cotnar incerca un fel de occidentalizare. Istoria literaturii. Calinescu reia si aplica in Istoria literaturii. G. 4. care a aparut in mintea romanilor destul de devreme. Daca va uitati la geografia Bisericii Catolice sau la zona de separatie dintre catolicism si ortodoxie. " miscarea teatrului unui Delavrancea " sau fraze caragialesti . toate acestea au construit o lunga antologie de viziuni epocale romanesti despre lumea aceasta indepartata. comparata de unii comentatori cu un roman ale carui personaje ar fi scriitorii . adica sa fie critic " . ideea enuntata in lucrarea Principii de estetica . de exemplu . este primul care simbolizeaza aceasta occidentalizare. dupa care " nu e cu putinta o critica fara perspectiva totala istorica " . care au avut vreodata de a face cu Europa si vorbeste de acest vis . in personalitatea lui G. Din pacate religia le-a inabusit acest proiect. Se afirma ca in anul 1650 primii romani merg la Roma cu ocazia jubileului facand cu o suta de ani inaintea ardelenilor pelerinaj la 45 . Nu trebuie sa uitam ca Occidentul incepea pe vremea aceea la Brasov. Iorga sau descrierii Rasinarilor se inscriu printre filele antologice ale literelor romanesti . Acolo. Ne-am vazut oarecum izolati si am privit cu fascinatie lucrurile care se desfasurau in Occident. care s-a negociat foarte dificil si surprinzator pana prin sec. dupa cum si istoria literaturii trebuie sa apeleze la criteriile estetice ale criticului : " [«] istoria literara este o istorie de valori si ca atare cercetatorul trebuie sa fie in stare intai de toate sa stabileasca valori . In secolul XVII se infiripa legaturi cu occidentul prin venirea misionarilor italieni si franciscani in Romania cum ar fi Vito Piluzi sau marchizul Johann Battista del Monte (aveau legaturi interne cu Miron Costin).in care anunta modalitati artistice ale unor scriitori de mai tarziu : la cronicarii munteni descopera . el face un fel de recensamant al romanilor din diferite provincii istorice. George Calinescu ne spune ca Petru Cercel autor de versuri italiene. Gerorge Calinescu si sinteza monumentala: Istoria literaturii romane de la oigini pana in prezent O frumoasa lectura pentru tanara generatie e capitolul din ³Istoria literaturii romane´ a lui Calinescu.

dealtfel cu o influenta foarte puternica. centrul ei mutanduse. Inceputurile literaturii noastre au o puternica amprenta de classicism decadent. educatia data la constantinopol nu a fost mai satisfacatoare decat cea din occident. ce e drept. Cultura s-a diversificat. acest lucru putand fii realizat prin scolarizare si printr-un schimb de domenii.Dimitrie Cantemir etc. Austriecii au inceput sa domine Muntenia iar Rusii au inceput sa domine peste Nistru. Pentru ca aceasta trebuia sa isi pregateasca foarte bine intrarea. Cantemir devenind domn purta vesminte cu influente occidentale insa nici de data aceasta nu se baza pe preocuparile literare si cultura occidentala. Aceste cuvinte au fost culese de Miron Costin. Neologizarea in sens apusean al limbii apare de acum. In al doilea rand ideea de literature occiddentala a patruns foarte greu. Un alt argument ar fi faptul ca fuga romanilor la studii este punctul acut al nerabdarii de a pasi in occident. neologismele intra intr-un numar mare si se fac simtite influente in limbaj.cetatea eterna. Boierimea face din Brasov un adevarat centru geografic al romanismului. Nu a fost de ajuns ca. Tot in cultura datorita Regelui Carol. iar limba romana s-a diversificat.aici. Pentru a exprima notiuni 46 . Ideea de literature occidentala avea sa patrunda greu in Romania (aici vorbim de literature in sens occidental). In sustinerea ideii de mai sus adaugam ca de asemenea Cantacuzino a fost educat si la constantinopol insa aceasta educatie nu afost mai puternica.decat.Ion Neculce . In primul rand pe plan cultural Romania era in urma cu multe aspecte si de aceea dupa anul 1700 dorinta romanilor de a pleca la studii in occident a fost mult mai mare. G. si oameni de formatie orientala.Calinescu afirma ca traducerile circulau din literature occidentala sub forma de manuscris sau se publica cultura greceasca. se primeste dreptul de a se intemeia o manastire si un seminar pentru a trimite la Roma cate trei teologi pe an. Se spune ca vreme de un seclo pregatirea pentru intrarea in occident se face in limba. Pe de alta parte asa cum spune si George Calinescu.deci eductia apuseana era undeva la mijlocul acestor doua extreme. Acest contact se vede cel mai bine in literature si scriere sau traducere. majoritatea preferand sa studieze in occident. deci procesul de occidentalizare incepe sa se simta dar totusi prea putin ca sa reuseasca sa miste o intreaga tara. putini romani sa mearga in occident ci occidentul sa vina la ei.apuseana.cea.Axinte Uricaru. adica sa isi faca foarte bine temele pentru a putea patrunde printre moravurile romanilor. Am putea spune ca foarte multi boieri au doua fete: oameni de cultura greceasca. Consecinta favorabila a acestui lucru este faptul ca am imprumutat cuvinte noi. Contactul cu occidentul il sustin jurnalele la care in general boierii erau abonati. Un exemplu ar fi Cantacuzino care a studiat la Padova in Italia.

mai. de altfel erau si foarte la moda sprea sfarsitul secolului al XVIII-lea. ´Istoria universala´. ministru. economie. tarile sunt tot mai pline de profesori si secretari straini. melancolie. triumf.Ioan Molnar. fantasie. Pentru deschiderea orizontului European se scriu: ´De obste geografie´ de Buffier-Amfilohie Hotiniul (1795-Iasi). In al treilea rand ca si concluzie a occidentalismului. cartile de gramatica se inmultesc ³Gramatica Romaniei´-Radu Tempea (1797). neologismele fiind considerate acum imprumuturi.Calinescu in privinta textelor traduse deoarece s-au facut traduceri romanesti mai ales din literatura occidentala in Principatele unite si in Ardeal. In al patrulea rand sustin ideea lui G. balurile. comedie.de logica.ei au imprumutat: curs. fizica etc.Exista si numeroase exemple de traduceri din limbi occidentale cum ar fi: ´Merope si Brutus´Voltaire. Examinarea sciitorilor din zona 1800 va dovedi ca acestia cunosc cu de-a amanuntul literature occidentala a secolului XVIII mai ales cea minora. bibliotecile se umplu de cari frantuzesti si italienesti. emisfer. Italia etc.Alfieri. gradinari.I. jocuri de carti. parola. Traducerile circulau mai ales sub forma de manuscrise sau se publicau. senat. bucatari straini. Boierii schimba mobile. Iar contactul cu occidentul se vede cel mai bine in literature tradusa si scrierile traduse.H. culegeri de biografii si anecdote cu folos etic.comanda canapele occidentale.deoarece intalnim foarte mari schimbari in moda.Kampe (Buda). cavalerie. din ce in ce mai multe familii isi trimit tinerii la studiu in Paris. testament. volonter. 47 . Secolul XVIII aduce deci o imbogatire a lexicului. ´Filip si Orest´. manifest. ´Descoperirea Americii´. In al cincilea rand sunt de accord cu faptul ca caontactul cu occidentul pe vremea aceea il faceau jurnalele la care boierii erau abonati. din greceste s-a tradus ³Harito si Polydor´. psihologie. in special mobilier si haine.vechi. incep sa iscaleasca frantuzeste. ordinant.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful