1.1. Istoria literara Cu privire la reinterpretarile propriu-zise, pana la contemporani, aproape totul e citabil din Istoria literara.

De la cei mai vechi autori pana la interbelici, Manolescu reface permanent in fundal o istorie a formelor. Desi ii respinge hotarat pe formalisti, istoricul urmareste metamorfozele literaturii vechi (cu moartea unor specii si aparitia altora), precum si conventiile de expresie ale romanticilor. Subtilitatea e ca noile metode nu sunt aplicate barbar, intru modernizarea fortata a scriitorilor nostri vechi, ci tocmai in vederea unei fixari in context: ÄCa sa fi scris memorialistica, ii era necesara lui Costin intuitia unui procedeu literar care n-avea niciun precedent in proza noastra si care era destul de putin frecvent la istoricii latini sau polonezi cunoscuti lui. Autorul letopisetului se misca intr-o traditie pur istoriografica´. Daca G. Calinescu ii reactualiza pe scriitorii de pana in secolul XIX oarecum intuitiv, prin compararea cu autori contemporani, Manolescu reface mai clar sensul istoric al modernizarii, folosindu-se de o mai acuta constiinta a conventiilor literare, care criticului roman interbelic ii era inca inaccesibila. E capabil, astfel, sa repuna in drepturi aportul lui Maiorescu sau a lui Macedonski la schimbarea canonului poetic romanesc, sau sa reflecteze, de pilda, asupra sensului modern al gandirii lui Duiliu Zamfirescu, Äintaiul nostru teoretician in roman´. Daca istoria lui Calinescu era mai bogata in intuitii si in detalii pitoresti, cea manolesciana e mai importanta prin constiinta istorica a formelor. Ce drept, meritul nu e -i neaparat al lui Manolescu personal, caci timpul scurs intre cele doua opuri a dat un mare numar de comentatori excelenti care, chiar daca n-au fost istorici integrali ai literaturii romane, si-au Äimpartit´ perfect atributiile pentru a corecta tabloul calinescian. La o simpla privire din avion, expertizele lui Paul Cornea, Eugen Simion, Mircea Anghelescu, Mihai Zamfir, Ioana Em. Petrescu, Adrian Marino asupra secolului XIX, a lui Ov. S. Crohmalniceanu, Ion Pop, Marin Mincu, Al. Protopopescu sau a lui Nicolae Manolescu insusi asupra interbelicului, contribuie la consacrarea unui canon aproape de neclintit al literaturii noastre de pana la realismul socialist. Semn ca Ädiviziunea muncii´ a functionat perfect in critica postbelica si daca n-am avut o istorie literara, cum acuza Manolescu azi, am avut, in schimb, multe istorii partiale de prima mana, care au construit o ierarhie valabila. Eroarea e de a considera ca daca nu s-a scris o istorie integrala ar lipsi comentatorilor interbelici simtul si perspectiva istorica. Cu toate acestea, merita atentie Äreparatiile´ de imagine a criticilor de pana la Calinescu, cu care autorul Istoriei din 1941 a fost mai intotdeauna nedrept. Intr-un capitol exceptional despre Maiorescu, e compromisa pentru totdeauna imaginea unui comentator

1

eminamente cultural, Äneatent la text´ (cu observatia capitala ca ÄNiciun contemporan al sau nu avea notiunea de close reading. Critica textului e mai degraba una latenta pana la Primul Razboi´), dar si prejudecata antioccidentalista a criticului Äformelor fara fond´. De fapt, dovedeste Manolescu cu textul in fata, pozitia maioresciana nu e incompatibila cu sincronismul lui Lovinescu. Lui Gherea, acuzat de Äcandoare semidocta´, Manolescu ii dedica un capitol slab si nedrept, probabil din aversiunea fata de reinterpretarile vulgarizatoare la care a fost supus criticul in anii µ50. In schimb, atat Lovinescu, despre care retinem ca Äabia cu el poate fi citita critica noastra ca literatura´, cat si marii foiletonisti interbelici ± cu exceptia lui Perpessicius, poate, taxat pentru sfiala in valorizari -, sunt tratati cu consideratie. Istoria literara urmareste inregistrarea valorilor literare de-a lungul timpului. Aparitia criticii literare este un rezultat al formarii si evaluarii spiritului critic. Afirmarea spiritului critic s-a produs relativ tarziu in perioada iluminismului european. Cultura si civilizatia romaneasca prezinta un decalaj de dezvoltare in raport cu europa occidentala, de aceea spiritul critic in cultura romana se manifesta destul de tarziu in forma stiintifica si institutionalizata. Primele manifestari ale spiritului critic apar la cronicari.

1.2.Forme ale istoriei literare Cele mai consistente sunt, insa, capitolele despre ÄMarii scriitorii´, atat din secolul XX (Mihail Sadoveanu, Liviu Rebreanu, Hortensia Papadat-Bengescu, Tudor Arghezi, George Bacovia, Mateiu I. Caragiale, Ion Pillat, Camil Petrescu, Lucian Blaga, Ion Barbu, George Calinescu, Anton Holban), cat si din secolul XIX (Mihai Eminescu, Ion Creanga, I.L. Caragiale, Ioan Slavici). Nuantarile in valorizare sunt putine, dar discutabile. Daca putem fi de acord ca Arghezi e poetul secolului sau, Sadoveanu nu poate fi proclamat cel mai mare prozator pentru simplul fapt ca, in ciuda talentului imens, ramane un autor inegal, fara constiinta artistica lucida. Mult discutata revalorizare a lui Camil Petrescu ± niciunul din romanele lui n-ar fi capodopere ± e expeditiva si neconvingatoare. Cu privire la Anton Holban e, iarasi, de discutat daca autorul nu-l propulseaza printre cei mari mai degraba pentru modernitatea poeticii romanului, centrul ionicului manolescian, decat pentru valoarea prozei in sine. In toate articolele despre Ämarii scriitori´, Manolescu alcatuieste un simptomatic rechizitoriu criticii postbelice, care pacatuieste prin analize hipersofisticate in dauna judecatilor clare si simple ± analize care ar aseza un strat gros de interpretari asupra

2

clasicilor nostri, facandu-i de nerecunoscut. De la Eminescu si Slavici pana la Blaga sau Ion Barbu, toti sunt, oarecum, mistificati de elucubratiile criticilor. Au dreptate, aproape intotdeauna, foiletonistii interbelici, mai apropiati de intuitia prima a textelor, sau Calinescu insusi, cu care Manolescu face dese tête-à-tête-uri peste capetele criticii postbelice. De aici, doua contradictii: 1. Desi declara in postfata ca exegeza postbelica i se pare capitolul cel mai rezistent din literatura sub comunism, in analizele practice pe clasici, ii respinge aproape in bloc contributiile. 2. Desi se vrea Äo istorie critica´ a literaturii romane, demersul lui Manolescu incearca, in subtext, sa elimine orice aport critic, visand la intalnirea pura si nemediata cu opera. Teoretizarea unei istorii critice ascunde de fapt orgoliul unei istorii naive si originale, scrisa cu totul pe cont propriu. Nu o istorie critica, ci una a-critica, a intemeietorilor, e visul manolescian. Principiul e formulat clar in capitolul despre Ion Barbu: ÄNiciun poet roman, nici chiar Eminescu, n-a avut parte de atat de multe exegeze savante si de atat de putine analize critice propriu-zise ca Ion Barbu. («) Suntem obligati acum sa-l recitim cu un ochi proaspat si fara prejudecati´. Eminescu ar fi victima unei Äexegeze pe cat de erudite, pe atat de lipsite de spirit critic´ din care valabili mai raman doar Maiorescu, Calinescu si Negoitescu. La fel patesc Creanga, a carui exegeza e anulata dintr-un condei (ÄStudiile consacrate lui Creanga dupa Al Doilea Razboi, numeroase, n-au schimbat numaidecat paradigma critica.´), Caragiale, Slavici, Bacovia (ÄAstazi, cand cultul poetului pare definitiv stabilit, se petrece intr-un fel contrariul a ce se petrecea in interbelic: pana si defectele poeziei devin calitati´) etc. Mare critic e Manolescu in capitolele in care reuseste, intr-adevar, sa inlature steoretipii si sa propuna o imagine pe cat de noua, pe atat de clasica a autorilor respectivi. Respingand orice mistificare interpretativa sau sofisticarie erudita, autorul Istoriei critice ramane acelasi fermecator om al simplitatii si al directetii, priceput in a ajunge pe scurtatura la inima operei. Dau aproape aleator cateva exemple: are dreptate, cu siguranta, sa redescopere pe Creanga cel profund in Amintiri sau in Povestea lui Stan Patitul decat in Ästufosul´ Harap-Alb, provocator de Ädelir hermeneutic´, pe Caragiale din Momente si schite contra aceluia din nuvelele naturaliste (doar Hanul lui Manjoala i se pare o capodopera), pe Bacovia din Plumb ca mare poet simbolist in defavoarea minorului tranzitiv supralicitat de criticii optzecisti. Barbu nu e, nici el, abstract-ermeticul pe care il cunoastem, ci un pictural si un confesiv manierist: ÄCa nota generala, in eroticele directe, dar si aiurea, exista un element biografic originar infasurat in imagini si metafore care fac de -l nerecunoscut´. Nu insist, demonstratia pe Äermeticele´ din ÄJoc secund´ convinge. Admirabila in Istorie nu e atat reconstituirea receptarii critice, cat tocmai curajul de a face din

3

critica tabula rasa. Excelent Äcronicar´ al operelor noastre clasice, Manolescu le comenteaza, adeseori, cu mina ingenua a primului cititor. Ceea ce nu inseamna ca prospetimea cronicarului stanjeneste vreo clipa autoritatea si viziunea istoricului literar. In maniera calinesciana, Manolescu priveste literatura romana ca pe un intreg. Stie, adica, sa surprinda de sus, cu aerul ca spune banalitati, relevanta generala a fiecarui autor in parte. Savuroase sunt topurile, statisticile sau competitiile la care nu te-ai fi gandit niciodata ± si pe care memoria obeza de istoric literar pare sa le activeze spontan: ÄBrat molatec ca gandirea unui imparat poet´ e Äcea mai uimitoare metafora din toata lirica noastra de pana la moderni´, la Pillat identifica Äcea mai neta perspectiva retro din intreaga noastra poezie interbelica´, Holban era Äcel mai literat din tanara generatie´. Chiar si aspectele negative sunt, in felul lor, iesite din comun: ÄDintre romancierii nostri, Ionel Teodoreanu este cel mai ilustru fabricator de fraze cosmetice´. La capitolul Äprioritati´, Manolescu e, pe cat de inventiv, pe atat de exact: Minulescu Äeste primul nostru scriitor care nu dispretuieste fatis succesul de public´, ÄFlori de mucigai´ ar fi Äcea dintai carte de poezie din istoria genului care nu e o simpla culegere´, Camil Petrescu, Äcel dintai la noi care a simtit nevoia sa coboare, in romanele sale, viata de pe scena in strada´, iar ÄPatul lui Procust´, Äintaiul roman romanesc care contine o poetica explicita´. Cateodata, astfel de observatii iau forma unor sclipitoare paradoxuri: ÄIndeobste bestelitul pentru ispite moralizatoare Slavici este singurul scriitor roman care considera capitalismul in latura pozitiva´; ÄLovinescu este o natura clasica in modernismul lui bine temperat, tot asa cum Ibraileanu este, in conservatorismul sau structural, un fin degustator de literatura moderna.´ ; ÄDaca pana la Primul Razboi, noi am avut nuvelisti si povestitori care au scris accidental romane, in interbelic avem romancieri care scriu accidental proza scurta.´ etc. O mica antologie s-ar putea realiza din asemenea trufandale critice, care dau savoarea oricarei istorii literare. In fond, redactarea capitolelor la varste diferite creeaza probleme de criterii. Istoria critica a lui Manolescu contine, pe langa calupul unitar de pana la romantism, un mozaic de cronici cuprinse in parte si in antologia de la ÄAula´, apoi eseuri preluate din Arca lui Noe (Rascoala lui Rebreanu, netratata acolo, ramane o Äcapodopera´ expediata aici intr-o singura fraza) sau din Teme, si, in sfarsit, cateva articole rescrise recent. E clar ca din cauza decalajului de viziune, unii autori sunt modernizati ostentativ, in vreme ce altii sunt trecuti prin filtrul tolerantei postmoderne ± desi nu e clar deloc cum se impaca aceasta din urma cu drasticul canon estetic formulat in postfata. Nu inseamna postularea pluralismului postmodern in receptarea operelor clasice, ea insasi, o actualizare fortata? Daca Istoria

4

Inconstanta nu e atat in aprecierile ideologice. desi nu se stie de ce. o mare nesiguranta in valorizare. Abdicarea istoricului literar in favoarea cronicarului face ca poezia postbelica sa apara ca un fenomen sters si lipsit de relief. scrisa la doua maini. desi criticul e mai ingaduitor cu Ivasiuc decat cu Preda. in timp ce Alexandru Musina e tratat. nici ierarhii. cronici ramase neschimbate din anii µ60-¶80 (in special cele dedicate criticilor si poetilor. In afara de Mircea Cartarescu. la pachet cu proza). reasezonate de cate o judecata de valoare in coada de peste. un poet extraordinar si inventiv´. nu vor sa stie una de cealalta. acum. nu e vorba atat de colaborarea interpretului actual cu o intreaga receptare critica. pe patru pagini. Poza apodictica a unui Manolescu ce taie si spanzura mascheaza. declarat judicios cel mai important scriitor postbelic (ce-i drept. Ivanescu. in numar covarsitor. cu putine exceptii: Nichita Stanescu sau M.critica pare. daca criticul nu s-ar impiedica in evaluarea unui sistem atat de complex precum literatura sub comunism ± careia nu-i stabileste mecanismele de functionare. nici alternativa estetista a targovistenilor nu-i provoaca lui Manolescu mai mult entuziasm. si de Nichita Stanescu. Cu toate ca rezultatul e un tablou gri. Augustin Buzura sau Bujor Nedelcovivi sunt diminuati ca importanta (multe din scrierile lor au valoare contextuala). celelalte etichetari nu sugereaza nici directii. considerat Äcel mai original poet´. Manolescu e parasit atat de criterii. totusi). fara originalitate sau capacitate de iradiere. Daca in organizarea materiei de pana la anii µ40 tovarasia calinesciana se dovedea salvatoare. Faptul ca cel mai important cronicar roman din toate timpurile si-a pierdut in ultimele doua decenii interesul pentru literatura e vizibil peste tot in tratarea fenomenului contemporan: portretele critice sunt. Daca realistii Marin Preda. cat mai degraba de doua maini manolesciene care. Calin Vlasie e un poet de statura lui Ion Muresan. intr-adevar. el ar putea trece drept o judecata de valoare exacta si corecta. cat in calificativele estetice: 5 . departe de a se completa reciproc. de pilda. rescris aproape in intregime. In schimb. Nicolae Prelipceanu tot Äun poet valoros si original´. Ileana Malancioiu Äo poeta inconfundabila´. poate pentru miniaturalul tematic (?!). Serban Foarta Äunicul mare manierist din literatura romana. cat si de aplombul critic din care sa reiasa o ierarhie exacta. cand ramane singur in fata istoriei literaturii. ci de tratarea fenomenului contemporan. Dimov ar fi Äunul dintre cei mai interesanti poeti contemporani´. ca George Bacovia. Brumaru e Äpoet minor´. redescoperit prin lecturile optzecite). Erori si contradictii Segmentul cel mai grav afectat de totalitarism ar fi cel al prozei. Cele mai mari probleme nu sunt legate insa de reinterpretarea clasicilor (cu putine derapaje.

cu rezerve putine sunt numele . Gheorghe Iova. As fi fost gata sa-l felicit pe critic pentru selectia drastica a prozei optzeciste. Nici cu privire la dezbaterile critice ale optzecistilor criticul nu e prea hotarat. daca dezbaterile optzeciste n-au apelat la Harold Bloom in problema canonului nu e pentru ca protagonistii ar fi fost inculti. o forma de valorizare si nu un simptom al superficialitatii. care crede ca in problema Äcanonului propriu-zis´. fara adaugiri substantiale. Manolescu isi rasuceste cu 180 de grade opinia. Reprosul ca M. Nedelciu si Craciun. ci doar pentru ca n-aveau aptitudini paranormale. din posfata. Änesufland o vorba despre tragediile petrecute in deceniul cu pricina´. dar nu si pe a lui Harold Bloom. iar cei prezenti sunt tratati cu scepticism: Agopian e un minor. care mi se pare si mie azi invechita. De altfel. Lipsesc Alexandru Vlad. Ioan Lacusta. Breban nu-l poate inlocui pe autorul Morometilor in fruntea canonului postbelic. Ca peste tot in istoria postbelica a lui Manolescu. Erorile factuale sunt frecvente si stanjenitoare in capitolele despre literatura contemporana: cele doua volume ale lui Paul 6 . Ce-i drept. Calinescu n-a valorificat in Five Faces of Modernity Äpozitiile teoretice foarte interesante ale optzecistilor nostri´ e anulat de alt Manolescu. cat si ca ea lipseste din bibliografia autorului. prea tehnicisti.´ In cazul lui Marin Preda.´ Manolescu nu se poate hotari nici cu privire la sensul contestar al acestor romane: daca in capitolul despre Marin Preda sustine ca prozatorul ar Älegitima tematica realist-socialista´ prin pasajul despre obsedantul deceniu din Imposibila intoarcere. de vreme ce americanul isi lansa prima editie abia in 1994« In vreme ce proza saizecista mai rezista totusi. retinute de Manolescu cu privire la cea optzecista. invocand drept argument aceeasi carte: ÄImposibila intoarcere a aparut odata cu Tezele din iulie: nu e necesara cine stie ce perspicacitate ca sa-ti dai seama ca Marin Preda i se opunea de la titlu lui Nicolae Ceausescu prin cartea sa si ca in disputa se afla chiar obligatia literaturii adevarate de a nu se preda ideologiei comuniste. intr-adevar. daca as fi fost convins ca aceasta selectie reprezinta. tablourile optzecistilor sunt cronici puse cap la cap. si in care lipsa unei referinte ar putea insemna atat ca ea nu exista valoric. Biserica neagra a lui Baconsky ar fi semiratata tocmai in absenta acestora: ÄBiserica neagra sufera din pricina grosimii stratului de tencuiala asternut pe zidaria interioara a utopiei politice.daca romanele lui Marin Preda i se par nereusite azi din cauza aluziilor politice prea transparente. capitolele Mari scriitori si Batalie canonica lipsesc de la interbelici incoace. ideologicul intuneca judecata estetica manolesciana: desi mai putin transparent politic. O buna bucata de vreme discutiile despre postmodernism din Romania au alcatuit un talmes-balmes de idei nu foarte stiintific si in orice caz confuz´. cand e sa raspunda acuzelor Monicai Lovinescu legate de lipsa disidentei romanesti. desi e cert ca le refuza schimbarea canonului. optzecistii Äcitisera probabil cartile lui Lyotard si Kuhn. Daniel Vighi.

Art practique de Boileau etc. adica a volumului din 2005« Semn ca apodictic e criticul in valorizari chiar si cand realitatea documentelor ii fuge de sub picioare. cadrul ei de referin . Critica literara Critica literar este o activitate aplicat la opera literar pe care o analizeaz . Totodat . reconstituind-o ca pe un univers autonom. Critica literar se afl în strâns rela ie cu teoria literar (ca studiu al criteriilor i principiilor literaturii) i cu istoria literaturii (care cerceteaz literatura sub unghiul dezvolt rii ei istorice). valorile etice. În sec. elucideaz sensurile i semnifica iile ei. delimitând valoarea de non-valoare. Cu toate acestea. descoperind valorile i sc derile ei. fiind mediate prin criteriul estetic. Critica literar apreciaz operele sub unghi axiologic. Termenul de critic literar este semnalat pentru prima oar de Scaliger în 1580. sociale etc. Operele literare sunt considerate ca structuri axiologice complexe. metodele i func iile criticii literare se diversific . Incercari literare. o caracterizeaz i o valorizeaz mai ales sub unghi estetic. astfel incat cartea din 2003 n-ar mai avea. Actul critic i nu creeaz valoarea. Intoarcerea in Bucurestiul interbelic a Ioanei Parvulescu ar fi Äscrisa dupa aceeasi reteta´ cu In intimitatea secolului XIX. ce con ine reflec ii despre Iliada în Poetica lui Aristotel sau în Tratatul despre sublim. obiectivele. Elementele decritic literar apar în dialogul Ion al lui Platon. totusi Äprospetimea celei dinainte´. inten ionalitatea i finalitatea sa originar . Din antichitate i pân în timpul Rena terii nu exist limite precise între critica literar i arta poetic . Inten ionalitatea critic este dublu fundamentat antropologic i axiologic. aparuta totusi abia cu doi ani mai tarziu. o comenteaz . o activitate critic apare de fapt odat cu crea ia literar . 2. Punctul de plecare al procesului de valorizare critic trebuie c utat în structura valorilor artei ca produse finite care au c p tat o existen descoper prin func ionarea societ ii. manifestul istoriei lui Negoitescu ar fi aparut in ÄTribuna´ si nu in ÄFamilia´.Georgescu. con tiin a critic dobânde te o acuitate nou . Critica literar descoper i interpreteaz structura operelor literare. prin intermediul discern mântului critic i al judec rii de valori. fiind 7 . definind-o în esen a ei. Cu toate acestea. critica literar integreaz opera într-un sistem de rela ii cu alte opere. XVIII. Incercari critice (1957) si Pareri literare (1964) fuzioneaza intr-unul fictiv. stabilind diverse condi ion ri ale ei. umanismul renascentist i clasicismul vor oferi condi iile unor preocup ri critice specifice: Hypercriticus de Scaliger.

critica romantic (Tieck.). R. Auerbach. Dup perspectiva filosofic curente i coli în critica contemporan : a) critica structuralist (formali tii ru i: Toma evski. T. Unii critici ai secolului XX atribuie astfel criticii unicul rol al suger rii inefabilului crea iei literare b) a doua direc ie.marcat de criza ce opune i anticii i modernii (în clasicism) sau de doctrin clasic preromantic . mai important . John Ruskin etc. Francesco de Sanctis. Mauron d) Critica tematist : G. Jakobson. în timp ce în secolul XVII se afirm critica normativ (care impunea spre imita ie modelele literaturii antice. structuralismul genetic ± L. Schlegel) i cea postromantic i (Baudelaire) prefigura critica modern . prin asimilare unor metode tiin ifice o disciplin cu statut propriu. Richard. în Rena tere se manifest critica filologic (critica de text). Pound). Taine. T. aplicând un întreg sistem de norme etc. A c) critica existen ialist (Sartre. R. grupul de la ³Tel Quel´. Astfel. S. Doubrovski. Blanchot). de Raymond. Goldmann). Damaso Alonso) b) critica antropologic i mitic (Northrop Frye) i unele modalit i eclectice (Thibaudet. reductibil prin diverse metode de cunoa tere ra ional . ce nu se releveaz decât par ial intui iei critice. Eliot. Wellek distinge mai multe curente în critica literar contemporan : a) critica de orientare lingvistic (Vossler. b) Critica psihanalitic (Bachelard) c) Psihocritica ± Cl. R. considerând opera ca o entitate. Vianu În Conceptele criticii. Spitzer. J.P. Sklovski. consider opera literar ca un dat cognoscibil. care devine. i a metodologiei aplicate se pot distinge mai multe 8 . În evolu ia finalit ilor i metodelor criticii se pot observa mai multe forme de manifestare. dup cum au existat scriitori care i-au exercitat i talentul critic (Valery. reprezentat de Sainte-Beuve. J. Starobinski e) Critica stilistic : Leo Spitzer. Poulet. Beguin). În secolul al XIX-lea. Poulet. H.S. La începutul secolului XX se contureaz dou direc ii fundamentale în critica contemporan : a) o prim direc ie care declar inutil analiza metodic a operei literare. Se pot distinge E. Barthes.

Astfel. Aceast maturizare porne te de la considerarea operelor literare ca un produs al scriitorului. Actul critic are nevoie de existenta literaturii pentru a-si consolida propria existenta. critica literar devine o critic explicativ . de aceea. critica poseda harul de a sufla viata asupra textelor. Critica este o forma a literaturii ce are ca <subiect> literatura. Critica este o reactie la literatura. Critica rodeste prin sevele extrase din literatura. La sfâr itul secolului XIX. teze si ipoteze despre literatura. Critica. Ca si literatura. necesara atat literaturii cat si criticii. metod . Cand este citit un text critic se face legatura logica cu cel literar si ambele vor dainui prin ceea ce sugereaza. O dat cu H.Din secolul XVIII critica folose te o alt singurul criteriu de apreciere a literaturii i artei. Un reprezentant important al criticii biografice este Sainte-Beuve. reflexii.``(T. prin cunoa terea c rora putând fi explicat în mod tiin ific opera. ca i raporturile lui cu epoca. care o deschide spontana nu numai spre opera. Taine.Todorov) Lectura. <critica> a fost totdeauna recunoscuta ca formand o <parte> a literaturii. precum mediul. dar sunt impuse atat lectorului de literatura. momentul i rasa. care consider critica literar o Ä tiin a spiritelor´. isi are obiectul si metodele ei specifice : descoperirea aspectului original al unei opere concrete precum si judecata de valoare prin comparatie cu alte opere. cat si celui de critica. absolutizându-se subiectivismul criticului i ajungându-se la critica impresionist . Criticul face si el parte din literatura. ea se fortifica pe baza literaturii. 9 . propria sa viata.`` Deci opera critica se poate transforma in literatura prin faptul ca ea grupeaza idei. o atitudine in fata vietii. critica literar se orienteaz spre relativism.la fel ca si literatura. f când din din sentiment În secolul al XIX-lea se produce maturizarea critic . Este literatura literaturii. Lectura literara si cea critica solicita deschideri spre infinit . fiind determinate în mod necesar de unii factori. raportarile sunt multiple. In 1600 critica este clasata si recunoscuta ca parte a literaturii. a face critica inseamna a face literatura pe baza literaturii :``Nu poti vorbi despre ceea ce face literatura decat facand literatura. dar si spre orizontul critic. Literatura este initial un termen genetic pentru totalitatea studiilor literare de orice categorie. criticul trebuie s cunoasc personalitatea scriitorului. care stabile te c atât personalitatea scriitorului cât i opera creat sunt produse ale societ ii. In sprijinul acestui argument prezint urmatoarea afirmatie a lui Adrian Marino:``In sens traditional.

ci si de a sti sa vada. i se supune de buna voie. Literatura reprezinta o mixtura de valori in devenire si de confuzii pe care unii critici se straduiesc a le preciza. 10 .Pentru a sustine acest argument propun afirmatia lui Gheorghe Grigurcu. de regasire proprie. spunand :``Criticul este subordonat in absolut operei asupra careia se exercita. Critica autentica nu poate face abstractie de asumarea personala a obiectului. Literatura se dezvolta sub ochiul veghetor al criticii. la acestea adauga propriile sale convingeri si idei.`` Prin urmare. a provoca perceptia. se dedica in totalitate actului creatiei. diferite de a nostra. numai constiinta operei. Caci criticul isi face din scrierea critica un ideal pentru care va lupta. Criticul isi poate presta vocatia doar bazandu-se pe ceea ce el critica . comunicandu-ne-o prin intermediul textului critic. in masura. in care sa-si poata pune in valoare aptitudinile si sa-si etaleze talentul de creator. anulandu-si propria sa viata. El nu incerca sa ne impuna viziunea sa. sprijina acest argument. in perspectiva si nobila gratuitate a infaptuirii. Gheorghe Grigurcu. La fel ca si acesta. care se refera la faptul ca ``Parcurgerea drumului carte opera este un moment de identificare. ajungand sa creeze opera critica. consimte sa vada constiinta sa ocupata de o constiinta straina. prezenta in gustul. perspective prin care el insusi transmite cititorilor propriul punct de vedere. Actiunea sa este de ordinul recreatiei : a face explicita emotia. Criticului i se cer insusiri virtuale de creator. ci. chiar si cu riscul sau poate avantajul. Scriitorul si criticul ``si-au revarsat toate pretioasele daruri intr-o opera care. Criticul este si el un scriitor. sa ne faca sa intelegem textul literar si sa ne elaboram propriul mod de a vedea lucrurile. criticul traieste prin si pentru ceea ce scrie. vocatia este cea care il identifica pe critic cu scriitorul literar. Talentul criticului consta in capacitatea lui de a ne oferi noi perspective asupra unui text. daca este numai o transpunere.`` Autorul textelor critice este considerat un scriitor. acceptand sa se sacrifice pentru acest ideal.``(P. Criticul este acela care. inclinatii.Constantinescu) Talentul criticului este dedus din capacitatea lui de creare a textului critic. la fel ca si scrierile literare. care are nu numai obligatia sa vada. convingeri. Si pentru ca actul critic necesita talent si devotament din partea autorului. de a evada in realitatea cotidiana si de a se instala undeva intr-o lume transcedentala. asumandu-si responsabilitatea unor opinii. demersul pe care il practica il obliga deopotriva la subiectivitate : respectarea propriilor optiuni. Criticul este cel care formuleaza judecati obiective . criticul este considerat un scriitor. nu exclude intru nimic originalitatea.

Talentul criticului se bazeaza pe imaginatia sa critica. iar opera sa ± rodul unei vocatii. Kogalniceanu redacteaza capitolul Introductie la dacia literara. Alecsandri si-a dat seama ca numeroase specii literare cu aduienta la public nu existau in limba romana.Constantinescu). care avea valoarea unui program de dezvoltare a literaturii noastre culte. ea se citeste nu numai din ratiuni didactice sau informationale.`` Prin talent se intelege intreaga inzestrare a autorului pentru specifica sa indeletnicire literara. Acest gen literar este subordonat literaturii. Neculce adauga cronicii sale culegerea ÄO sama de cuvinte´ O critica literara nu putea aparea inaintea unui corp literar dar la noi literatura originala a aparut tarziu si a avansat lent. precum si gradul de derare a limbajului la mesajul literar. ``Critica moderna este ea singura un gen literar. Alexandru Paleologu sustine acest argument considerand ca prin vocatie. si superior ei. Critica literara are ca obiect evaluarea creatiei literare urmand relatia dintre opre literara si contextul cultural in care s-a creat aceasta. Constiinta critica s-a manifestat si in preocuparile scriitorilor de la dacia literara. filozofice. e clar ca indeletnicirea critica este o arta. Criticul fiind scriitor. In momentul daciei literare. deoarece dezvolta gandirea critica a lectorului si ofera piste de interpretare. A creeat el specii literare noi printre 11 . dar in acelasi timp. fara prezenta caruia literatura ar fi insasi pagubita``. Datorita faptului ca ea recreaza. oferind noi aspecte. Kogalniceanu. nuantand ideile in maniera originala. se bazeaza pe literatura si pe talentul celui care o elaboreaza. capabila de a construi viziuni coerente si revelatoare asupra unei opere sau a unei literaturi. In absenta multor documente. Critica are ca gen literar o mare cautare in public. o creatie de al doilea ordin si un vehicul de cultura si de valorificare. ci se citeste ca literatura din pura pasiune a comentariului si cu pretuirea talentului respectivului critic.In lucrarea sa. Critica literara exista datorita faptului ca operele literare sunt foarte generoase din punctul de vedere al interpretarilor. Pe langa statutul de simplu cititor. Critica literara se exercita asupra intregii literaturi . criticul e obligat sa inteleaga si sa aprecieze toate valorile reale. critica este considerata un gen literar.(P. etice si ideologice pe care le asuma orice act de cultura. Cronica lui Ureche nu s-a pastrat in original ci copiile lui. format la scoala germanica si Alecsandri format la scoala franceza manifesta o atitudine si o preocupare critica specializata. ca toate celelalte genuri.implicand toate finalitatile cognitive. S-a constituit ca disciplina la inceputul secolului 19 prin contributia lui Rene Chateanbreauk. ei este necesara priceperea autorului de a recrea un text. ``Critica este un scop in sine.

Principiul autonomiei esteticului. Maiorescu elaboreaza un set de criterii si principii estetice fundamentale pe baza carora respinge autoritatea creatiei mediocre si submediocre. Maiorescu stie sa descurajeze si sa inlature orice incercare de poezie subestetica. sub influenta filosofiei lui Shopenhauer. Formula pe care a lansat-o el si Junimea a fost Formele fara forme. afirmat si in zilele noastre conduce la o disproportie intre conditia materiala si conditia ideala a artei. Creatia literara autentica nu are nevoie de directionare critica. conditia materiala a poeziei se cuprinde in universul imagistic al operelor. s-a simtit cand productia literara era amenintata de mediocritate si subcultura. I s-a atribuit lui Maiorescu conceptul de arta pentru arta. a incercat tragedie in Ovidiu si fantana Blanduziei. Daca inaintea lui Radulescu indemna la producerea de creatii literare. instruirea publicului cititor. de dezvoltarea stiintei si invatamantului. El il apreciaza in mod deosebit pe Alecsandri. Polemica Maiorescu-Gherla. Maiorescu are rezerve fata de limbajul si obiectivele satirei. Roman erotic (Dridri). Conceptia estetica a lui Maiorescu este influentata si de gandirea estetica a lui Karl Vischer.care: Poemul eroic(Dan capitan de plai). LovinescuBraileanu. Drama sociala (Piatra din casa). de limba romana. Ulterior Maiorescu abandoneaza modelul hegelian. care privea selectia estetica a valorilor ca pe un act salvator pentru literatura nationala. descurajarea celor fara chemare pentru literatura. O literatura culta s-a constituit cu greu. In conceptia lui Maiorescu. Oda. Maiorescu era in primul rand filosof si a urmat orientarea filosofica si estetica a lui Hegel. Judecarile lui Maiorescu sunt exigente si reduc nonvalorile la tacere. Calinescu-Mihail Ralea. Critica s-a diversificat adoptand mai multe perspective. Alecsandri scrie culegerea de poezii poporale in care include si varianta mioritei. de dirijare. Titu Maiorescu inaugurand Äo cercetare critica a poeziei de la 1867´. Pentru Maiorescu. Adevarata critica estetica e posibila doar prin sinteza celor 2 conditii a literaturii. Maiorescu vine cu critici selective. Interventia lui Titu Maiorescu. el s-a preocupat de cultura romaneasca. Spiritul critic se manifesta in valorificarea si evaluarea creatiei literare. iar neavand interpretari critice. care avea o opera aproape incheiata. Drama istorica (Despot Voda). In afara de studiile literare. Incepe in romania culegerea folclorului. El sublinia rolul frazei estetice in exprimarea ideilor sensibile. dar in imediata lui apropiere il situeaza pe Eminescu. Imnul. Tot el subliniaza valoare legendelor si basmelor. aceasta ar 12 . critica romaneasca dobandeste critica de sine. Maiorescu e considerat un critic de directie. La Caragiale. Doar Eminescu va crea mai multe specii literare decat Alecsandri. Orientarea spiritului critic spre credinta estetica a artei sa facut intr-un context care a imprimat intregii critici literare romanesti un caracter polemic. Povestiri(Balta alba). critica literara trebuie sa realizeze: promovarea talentelor si respingerea nontalentelor.

Eminescu. Constantin Gherea era un socialist revolutionar. Studiile lui Gherea sunt primele modele de analiza critica. E adept al criticii stiintifice si elaboreaza o teorie a capodoperei. Sigmund Freud intemeietorul psihanalizei: personalitatea artistului este o generalitate creatoare. iar in a doua de la opera spre relevarea valorilor teoretice. cu deosebire la Eminescu care era la curent cu tot ce era important la cultura euro peana. Teoria lui Dragomirescu reapare azi modificata prin conceptul de paradigma. Iorga este adeptul dimensiunilor etice si etnice ale artei si ale literaturii. s-a manifestat polemic. Pe parcursul activitatii sale. Din intreaga activitate critica a lui Gherea apare o orientare sociologica in critica noastra literara. Artistul are o dubla personalitate. adept al marxismului. In polemica cu Dragomirescu se situeaza Iorga. In critica romana se afirma Mihail Dragomirescu. El este atent si la mesajul artei pe care nu-l lasa la latitudinea totala a autorului. In prima parte. manifesta anumite deschideri spre simbolism. Are o preferinta pentru aspectele materialiste. Posteritatea n-a respins integral ideile lui Gherea si nu a accentuat opozitia intre pozitia acestuia si a lui Maiorescu. Cosbuc. De la Maiorescu incoace s-au incercat directionari ideologice in literatura. Nu s-a remarcat prin analize critice cuprinzatoare. Conceptia critica a lui Gherea se concretizeaza in cateva articole scrise in perioada de la Iasi.putea afecta libertatea de expresie a creatorilor. dar o mai mare greseala injosirea unor scriitori pentru ca sunt nationalisti. Critica asociaza sensibilitatea cu argumentarea stiintifica. Acorda atentie genezei operei de arta si sustine ca arta trebuie sa aiba o tendinta sociala. incearca sa explice pesimismul eminescian. Ultima parte e drumul firesc al criticii literare. pentru Gherea. cetateneasca in general. El este criticul care a sustinut miscarea simbolista in literatura romana. Personalitatea si morala inalta asupra criticii. polemizeaza cu Maiorescu critica judecatoreasca pe care o considera deja depasita si crede ca e necesara o critica explicativa. un model spre care tind realizarile individuale si particulare. Importanta deosebita in conceptia lui Gherea e determinismul. Ideea aceasta prefigureaza psihanaliza si existenta unui eu si a unui sine. valoarea criticii lui consta in analiza operelor si a autorilor. In articolul Asupra criticii. El considera o greseala inaltarea nemeritata a unor poeti pentru ca sunt nationalisti. morala. In articolul Deceptivismul in literatura romana (1887) sesizeaza tradarea idealurilor de la 1848. politica. Maiorescu trece de la primatul principiilor teoretice la cel al caracterului individual si particular al operei de arta. Ca revolutionar. El face studii monografice despre Caragiale. merge de la teorie la evaluarea operei. Capodopera e pentru el o opera absoluta. ci prin sustinerea estetica a 13 . nu inseamna doar talent. Maiorescu apreciaza cultura creatorului de literatura.

cu deosebire urmeaza modelul de civilizatie si cultura franceza.simbolismului. Este autorul unui roman de analiza remarcabil ÄAdela´. El afirma ca obligatiile fata de viitor depasesc pe cele fata de trecut. daca acesta evolueaza pe amprenta lui dinamica. Pentru el exista Epoca Covachi. Apreciaza in mod deosebit romanul Ion. urmarind citadinizarea literaturii. Tudor Maiorescu si posteritatea lui critica. Conceptia scriitorului se deduce din cunoasterea biografiei lui. a infiintat Cenaclul si revista Zburatorul. Epoca Alecsandri. Un concept important al lui este un concept al scriitorului. Afirma ca trebuie definita conceptia unui scriitor si modul in care aceasta transfigureaza lumea virtuala in creatia lui. Rebreanu. Promoveaza autori noi: Ion Pilat. E un adept al lui Maiorescu si i-a dedicat 2 lucrari: Tudor Maiorescu si contemporanii sai (1943) ± doua volume. intelectualizarea personajelor. a studiat litere si filosofie la Bucuresti. Ibraileanu are studii pertinente despre Creanga. Eugen Lovinescu este cel mai mare critic al literaturii romane. Lovinescu e adeptul imitatiei modelelor avansate ale institutiilor occidentale. ignorata o vreme dar care revine in actualitate prin conceptul de geografie culturala sau cultura regionala. 14 . psihologizarea acestora. A scris monografii: Grigore Alexandrescu ± viata si opera lui (1910). Minulescu. Epoca Eminescu si Epoca Sadoveanu. A facut liceul la Iasi. Garleanu. Accepta si traditionalismul. adica a investigatiei operei literare din mai multe perspective simultane. Costache Negruzzi ± viata si opera lui (1913). e atras de heraldica si hermeneutica si a cochetat cu masoneria. concepte de sincronism. Promoveaza prozatori noi: Sadoveanu. Opera critica a lui Lovinescu pune in evidenta concepte cuprinzatoare. a debutat in 1904 o data cu sadoveanu. Porneste de la criticile mici si ajunge la sinteze de literatura si cultura romana. Foiletoanele critice. Aici el face diferenta dintre tipul de creator din cele trei provincii romanesti: Muntenii ± inovatori. Toparceanu. al lui Rebreanu. S-a nascut in 1881 la Falticeni. Critica literara romaneasca realizeaza o reala performanta prin a doua generatie de mari critici situati si acestia polemic. Moldovenii ± spirite contemplative si de consacrare. A colaborat la reviste importante. Lovinescu a militat pentru mutatia valorilor estetice. Si Ibraileanu datoreaza mult lui Sadoveanu si invers. E autorul istoriei si literaturii contemporane si istoriei si civilizatiei romane moderne ± 6 volume. Ardelenii ± spirite practice. Blaga. Ibraileanu a mai scris o lucrare valoroasa Äspiritul critic in cultura romaneasca´. atat perspectiva estetica cat si psihologica si sociala. Ibraileanu e un adept al critcii completem. Este adeptul criticii biografice a lui Saint Beuve si a criticii deterministe a lui Hyppolit Taine. dar numai anumite evenimente biografice motiveaza creatia literara. Catre sfarsitul vietii.

iar in 1924 ± 1936 obtine o bursa in Italia la scoala romaneasca condusa de Vasile Brumaru (istoric).George calinescu a trait intre anii 1899 ± 1965. In 1946 scrie o lucrare de teorie literara. A absolvit facultatea de litere si filozofie si i-a avut profesori pe: Iorga. Desi ramane in opera monumentala. condusa de Ramiro Ortis. Lauda lucrurilor (1963). proza si dramaturgie. de cercetare a arhivelor si de selectie si clasificare a informatiei. 15 . Si-a depasit contemporanii. Colaboreaza la mai multe reviste literare inclusiv Gandirea. si subintitulata Mit mongol. secundar franceza si romana. avea o pregatire de teoretician. Alecsandri. Intre 1926-1927 conduce seria a III-a a revistei Zburatorul impreuna cu Lovinescu. Si criticii dinainte aveau astfel de preocupari. ca un fel de exercitiu literar. In 1941 isi publica lucrarea fundamentala ÄIstoria literaturii romane de la origini pana in prezent´. Moare la 12 martie 1965 lasand numeroase lucrari care sunt prelucrate dupa aceea: Estetica basmului. O vreme se ocupa de literatura si publica romanele Bietul ioanide (1953). Parvan. importanta prin documentarea exacta si completa. etc. Din 1945. Scrinul Negru (1960). In 1921 publica versuri si foiletoane critice in revista Roma. Intre 1934-1936 scrie Opera lui Eminescu ± lucrare in 4 volume ± fundamentala pentru intelegerea creatiei lui Eminescu. publicat postum. In 1923 isi ia licenta in italiana. o activitate de critic. In 1938 scrie Enigma otiliei. Activitatea critica o continua in Cronica optimistului (1964) si in volumul Cronica mizantropului.P. A debutat in 1919 la revista Sburatorul. In 1923 scrie cartea Viata lui M. Constantinescu. Bengescu. P. Il pasiona arhitectura. De la el a deprins tehnici de argumentare. Calinescu a devenit un literat deplin. Lovinescu. istoria literaturii lui Calinescu are si ea anumite incompletitudini si subiectivisme. Lui Ortis ii datoreaza tehnica documentatiei si priceperea de a defini contextul istoric al autorilor si operelor. Monografia lui V. Avea exercitiul creatiei in versuri. Si calinescu avea preocupari ce treceau dincolo de domeniul literaturii. cu studii despre Lovinescu. muzica si teatrul. In 1933 scrie Cartea Nuntii. In 1926 colaboreaza la revista Univers Literara si Zburatorul. Viata lui I. Ibraileanu dovedeste preocupari teoretice. In 1947 reia revista Jurnalul Literar si intra in Academia Romana. Eminescu. S-a nascut la bucuresti si a urmat liceul gheorghe lazar. intitulata ÄImperiu asupra literaturii spaniole´. In 1943 scrie si publica o piesa de teatru intitulata Sun sau Calea netulburata. Creanga ± o sarcina mai dificila deoarece a trebuit sa reconstituiasca prin cercetari indirecte. In 1939 editeaza revista Jurnalul literar si publica lucrarea Principii de Estetica. devine profesor la universitatea din Bucuresti. Este pt scurt timp profesor la bucuresti si timisoara. etc. H. Intre 1930 ± 1940 incepe seria operelor importante ale autorului. C-tin Negulescu. Scriitori straini. A scris versuri in volumul intitulat Lauda Lucrurilor. etc.

Despre activitatea critica a vorbit s-au exprimat aproape toti criticii importanti de dupa razboi: V. Contributia lui T. Cioculescu. Calinescu are merite de prozator. spunand ca G. Calinescu s-a evaluat critic pe sine. Calinescu cere de la un critic intuitie sigura talentului si autoritate in domeniu. ii dezvaluie modelele. Calinescu vorbeste despre Epoca lui Cuza. Modelul urmat este cel al istoricului italian francesco de Santis.V. Partile mari ale literaturii vorbesc despre Descoperirea Occidentului. despre Istoria Literaturii Romane. El il descopera pe Arghezi. etc. Calinescu precizeaza Äun critic fara cultura filozofica e un orb´. a intuit talentul lui Ion Barbu si valoarea poeziei lui Bacovia. Isi analizeaza propria poezie. alte capitole contin nume de publicatii: Junimea. 16 . Aprecia oamenii de cultura daca aveau si o pregatire filozofica. Unele titluri de capitole exprima o orientare istorica. Marii prozatori (1880). romantici macabrici si exotici. etc. Era de formatie renascentista ± modelul lui Pico de la Mirandola ce acopera domenii multiple. Conceptia apare in lucrarea Arta prozatorilor romani. Efectiv. Nu cedeaza presiunilor ideologice si limitelor metodologice realismului socialist. integrabile in istorie. poetul national. Calinescu cere criticului o filozofie bine cunoscuta. a criticului francez Saint Beuv si metoda lui Gustav Lanson. Nevoia de accentuare a naratiunii o pun toti oamenii de stiinta. Tot in manuscris a ramas lucrarea Galceava inteleptului cu lumea. Este adeptul criticilor germane. simbolice. T. A avut si nume ciudate ± Tuberculosii ± scriitorii ce se prefaceau bolnavi sau chiar erau. Calinescu isi intituleaza capitolele din Istoria Literaturii cu libertati expresive. Vianu la dezvoltarea criticii literare romanesti consta in critica stilistica. pentru ca doreste sa cucereasca toata cultura occidentului. a lui Alecsandri. nu dupa compozitii si stil. Critica lui calinescu este o critica artistica. Calinescu considera ca istoria este o stiinta inefabila si o sinteza apica. romancier prin Scrinul Negru si Bietul Ioanide. In articolul Thenica criticii si istoriei literare.A scris volumul de eseuri Ulysses si o carte Universul poeziei. Strainu ± il considera un hommo novus (om nou). Despre activitatea de critic a vorbit Lovinescu. metaforice. El spune ca Calinescu este un fel de gingis han. Calinescu avea toate calitatile necesare. Afirma ca un critic literar trebuia neapart sa fie dotat cu filozofie si ca intrebuintarea activitatii estetice isi gaseste temeiul in conceptia filozofica. Enigma Otiliei este un roman balzacian. Adrian marinov retine principiul lui Calinescu ca literatura romana trebuie sa vina din literatura straina. Discursul critic al lui Calinescu este plin de incursiuni in biografiile scriitorilor. Lucrarile lui sunt privite favorabil de Ibraileanu. Sustine ca procedeele de compozitie si de stil sunt determinate de motive si atitudini. Apeleaza la expresia narativa. Literatorii. Eugen Lovinescu spune ca meritele cartii ii compenseaza lipsurile.

Ctitorii romanului romanesc ± H. care spune ca orice intamplare. El considera ca critica este stiinta care realizeaza Äcaptarea intelectuala a fenomenelor literare. 17 . caracterizarea acestuia´. 2. Calatori romantici ± Alecsandri. Inceputurile realismului ± N. Urmareste evolutia prozei de la inceputuri pana in zilele lui si identifica categorii de prozatori: Retoricii . Stilul este expresia unei individualitati. lirismul liric si artistic. Sadoveanu. individualitatea unui scriitor este data de Äinsistenta in recursul la serviciile unui tip general de expresie´. nu intra in memoria comunitatii. a imaginilor sintactice.Considera ca trebuie schimbata orientarea in evaluarea operelor literare si ca trebuie apreciata contributia autorilor la innoirea sau modernizarea compozitiei si stilului. Aceasta idee a fost prelucrata de Eugen Simion. C.P. Intelectuali si esteti ± Macedonski. 1 ± in lirism s-au acumulat noi procedee de compozitie. Analiza limbajului operei literare si identificarea valorii in sporuri de inventivitate lingvistica. realizata ca un limbaj care nu se lasa usor descifrat. Petrescu. diversificarea structurilor sintactice. de arta a peisajului. orientarea intelectuala si estetica. de dezvoltare a lumii interioare a omului. Sporul de inteligibilitate este adus de actul critic. C. Trebuie apreciata formula estetica si nu noutatea subiectului. Dupa Tudor vianu. ambigua. incadrarea. 2 ± in orientarea esteticii se constata innoirea vocabularului. nu oral. Este amprenta individuala in actul comunicarii. Vianu defineste si stilul ca ansamblul notatiilor pe care un scriitor le adauga expresiilor sale tranzitive. Romancierii propriu ± zisi: Rebreanu. cu atat scade cea reflexiva. Aceste tipuri de limbaj evolueaza intr-un raport invers proportional. Cu cat creste valoarea tranzitiva. Realismul artistic si liric . Vianu face o distinctie intre limbajul reflexiv si cel tranzitiv. El a observat ca de la inceput proza a avut un caracter retoric. descrierea. literatura este obscura. Balcescu. care imprima discursului caracter scriptic. Bengescu. incepand cu jurnalele de calatorie. daca nu e bine povestita.Radulescu. Fantezisti si fantazisti ± Ionel Teodoreanu.Delavrancea. Stilul este omul insusi. Odobescu. De aceea. Filimon. El observa ca istoria nu retine din trecutul pe care doreste sa-l restabileasca. Individualitatea unui autor este un produs al mai multor interferente. este intrebuintarea individuala a limbii.V. El distinge in literatura romana doua orientari: 1. Creanga proza se elibereaza de excesele romantice. Negruzzi. Ironisti si umoristi ± Toparceanu. Iorga. Slavici se detaseaza de retorica. portretisti si eseisti. Alecu Russo. bolintineanu. Vianu ar spune ca sunt doua tipuri de autori: cei care inoveaza in poetica si cei care inoveaza in retorica. In studiul ÄDubla intentie a limbajului si problema stilului´. Arghezi. caragiale e detasat ironic de realitatea prezentata. prozatorii junimii ± Eminescu ramane romantic. Arta prozatorilor romani ± lucrare importanta a lui T. Scriitori savanti ± Hasdeu. In functie de acest raport. Ion Ghica.

In proza contemporana structurile pertinente si rezistente sunt semantice. Literatura actuala este mult mai putin supusa evaluarii critice. Formele criticii literare sunt strâns legate de capacitatea acestei discipline de a putea investiga în mod corect i adecvat universul imaginar i formal al operei literare. P. caracterul ei în permanen Ädeschis´ b) pluralitatea perspectivelor posibile asupra operei c) comunicabilitatea impresiilor i institu iilor conceptuale ale criticii. Perpess. Dragomir. un ghid în practica scrisului. individualismul are manifestari de o diversitate greu controlabila. Dobrogeanu-Gherea.cronica. sinceritatea opiniilor. c) func ia social (contribuie la formarea gustului i a opiniei publice). V are meritul de a fi analizat arta autorilor prozatori. Se intreaba cum se pot stabili particularitatile stiintifice ale unui autor. O Densus. 2. Carac.T. S-a ajuns la acceptarea unui proces de scindare a unitatii fiintei. de. Articolul este un tot unitar i distinct. studiul. ce implic o cunoa tere aprofundat a materiei tratate. Critica literar func ii: a) func ia teoretic (observa iile i analizele critice devin criterii de apreciere a fenomenului literar) b) func ia practic (critica constituie un ferment al crea iei literare. dificil de tradus intr-un limbaj intelectiv. Ibr ileanu. comentariul etc. Ralea. N. claritate în expunerea ideilor. T. Ciocul.1 Forme ale criticii Principalele forme ale criticii sunt recenzia. S. eseul. C. monografia critic . Maior. Iorga. E. Aceste forme sunt: a) articolul (lat. Lovin. inca nu s-a realizat autoritatea unei noi generatii de critici. Au aparut noi perspective critice. G. Constantin. Pe de alta parte. cele mai substantiale contributii le-au adus filozofia existentialista si psihanaliza. i-a ob inut relevan a metodologic prin exercitarea mai multor 18 . G. articolul. In prezent se constata chiar un anumit exces psihanalitic.articulus ± articula ie) este o form a diserta iei ce const în tratarea unei teme literare. Streiu. C linescu. P. Modalit ile criticii presupun câteva condi ii esen iale: a) disponibilitatea operei literare. M. Critica literara romaneasca a luat un avant considerabil in perioada interbelica. Principalii reprezentan i ai criticii literare române ti sunt: T. stringen a logic a argumentelor.Vianu. nu semiotice . Zarifopol. Vianu.structuri deschise la semnificatii noi. Vl. D. confer modele indirecte).

Eseul literar are o form eminamente deschis . cu Eseu asupra moravurilor etc. d) eseul ± e o form de nota ie a unor observa ii personale. Eseuri. în care se aduc. cu o deplin libertate de mi care spiritual . b) cronica literar este o form a diserta iei. eseul se caracterizeaz printr-un demers digresiv i inut paradoxal . Cronica literar const în relatarea i comentarea celor mai recente apari ii editoriale. Geo Bogza). T. denumit a a datorit apari iei sale periodice (zilnic. implicând din partea autorului nu numai erudi ia dar i o viziune critic . Cocea. Într-o recenzie criticii aplic propriile priviri estimative la mi carea i evolu ia literaturii contemporane. sociologice etc.L. o problem din domeniul artei sau literaturii. Recenzia implic . Eseul se relev ca un exerci iu critic nesistematic prin excelen . sugestii de cunoa tere pe teme diverse. lunar) în paginile revistelor. Scrieri din trecut de M.a. Eseul se afl la interferen a filosofiei cu literatura. Concis . Montesquieu. Cronica literar realizeaz o privire global a operelor în discu ie. fiind socotit o oper de personalitate. În literatura universal s-au remarcat Montaigne. în m sur s valorifice toate aspectele vie ii unui 19 . am nun it i în întregime sub toate aspectele. s pt mânal. Monografia este cea mai preten ioas form critic .D. cu Eseuri-le sale. înl turarea document rii i erudi iei. Dup con inut monografiile pot fi: literare (Via a lui Mihai Eminescu de G. de N. C linescu. Ralea. din partea recenzentului preg tire profesional . procedând i la o sumar analiz . e) monografia reprezint un studiu de profunzime în care se trateaz . Nicolae Manolescu . Arghezi. recenzia este cea mai obiectiv form a criticii literare. sco ându-se în eviden critic meritele sau sc derile acesteia. de pild . cu caracter reflexiv. În literatura român cele mai cunoscute volume de eseuri sunt Pseudokinegetikos de Odobescu. C linescu). concluzia cronicii alc tuindu-se dintr-o judecat axiologic . f r a avea întinderea unui studiu. recenzia are ca scop informarea cititorilor asupra lucr rii respective. N. Tr s turile eseului sunt: subiectivitatea. George C linescu. articolele lui I.evitarea excesului de date etc. istorice. ineditul i originalitatea punctului de vedere. o dare de seam critic asupra unei c r i literare sau tiin ifice. documentare. c) recenzia reprezint o analiz . Vladimir Streinu. Montaigne l-a definit ca un jurnal de moralist. Ulyse de G. În accep iunea sa cea mai proprie. Oglindind structura i stilul unei opere literare. Într-o monografie intereseaz atât cercetarea documentelor cât i o interpretare complet i original a lor. Unele articole însumeaz calit i proprii tehnicii i m iestriei literare (a a sunt. acuitate i obiectivitate. Tertulien.. Aceast specie a fost cultivat în literature român de Pompiliu Cosntantinescu. Caragiale.

Vasile Pogor.T.Teodor Rosetti si Titu Maiorescu.apreciate. Pentru a spori gradul de expresivitate al cuvintelor .In doemniul criticii si istoriei literare este autorul celebrelor critice si al unor pertinente comentarii si interpretari ale fenomenului lit. Maiorescu evidentiaza caracteristica esentiala a poeziei ca o arta ce opereaza cu un material abstract. Activitatea lui culturala a fost mult mai complexa pe de o parte in calitate de mentor si indrumator al soc.rom. de la 1867 din necesitatea stabilirii unor principii estetice din perspectiva carora trebuiau evaluate .sensibil si acesta este cuvantul.scriitor sau a operelor sale.Junimea iar pe de alta parte ca autor al mai multor studii in domenuiul lingvistic . rom."O cercetare critica asupra poeziei rom.1. In primul cap.al istoriei si criticii literare. 20 . Monografiile critice se refer fie la via a i opera unui scriitor. 3..Alt studiu este despre neologisme in care recomanda folosirea cu masura a acestora. sculptura (care opereaza cu materiale concrete). Critici ai literaturii romane 3. Comparand lit.Aici se pun in discutie probleme referitoare la forma si continutul operei lit. Un exemplu foarte elocvent este monografia lui E.Maiorescu. Titu Maiorescu In anul 1863 a luat fiinta la Iasi societatea culturala Junimea din initiativa unor tineri intelectuali intorsi de la stidii din marile universitati europene:Iacob Negruzzi.universala. incluzand poezia in randul celorlalte arte defineste menirea acesteia de-a exprima frumosul in forma sensibile. inser ia unor portrete individualizate sau a unor caracteriz ri evocatoare. cu pictura . monografiile trezesc interesul i prin unele calit i artistice precum prezen a unor nara iuni organizate epic.conceptii de teorie si critica literara care au fost dezbatute si de alte presonalitati din lit. A luat atitudine impotriva exagerarilor latinistilor si etimologistilor.Autorul realizeaza acest articol in 2 capitole si anume conditiunea materiala a poeziei si cea ideala a poeziei.. care ari fi meritat sa fie incluse in acea antologie de poezie romaneasca. Lovinescu intitulat Titu Maiorescu i contemporanii lui. la un curent literar sau la destinul unui geniu. Pe lâng rigoarea tiin ific .Pertre Carp. Titi Maiorescu a realizat si un studiu. si in special al poeziei si contine unele idei .creatiile lit. Acesta din urma a fost mentorul si conducatorul acestei grupari culturale si a avut o importanta covarsitoare prin actvitatea si studiile publicate asupra dezvoltarii literaturii moderne romanesti.conditiunea mat.

realitatea in imagini sensibile. Eliberind critica de sub tirania directiilor sociologice dindu-i un limbaj diferintiat o gindire corecta . sentimentellor iscate prin lectura respectiva. teoremele. Partea a-2-a:conditia ideala a poeziei.Maiorescu sublineaza ca lit. griji. Autorul evidentiaza ideea ca in opera lit. Critic . Eugen Lovinescu a creat putem spune . ca ideile . 3.criticul recomanda utilizarea in poezie a figurilor de stil. in cea mai mare parte .. iar ierarhia de valori stabilita de el ramane . conceptele apartin domeniului stiintific. pt. de a impresiona pe cititor si aceasta se poate realiza cu ajutorul imaginilor artistice. Este expriamta aici asa-zisa teorie fara fond. el uita de sine. Maiorescu si N . In toamna anului 1899 se inscrie la universitatia din Iasi .T. nu poate fi niciodata imorala deoarece ea are menirea de a ilustra adevarul.civilizatie occidentala din tarile civilizate avansate considerand ca acestea nu raspund realitatilor rom. urmiaza cursurile gimnaziale la Falticeni si pe acelea al Liceului Internat din Iasi (18961899). aceasta de altfel are rolul de a emotiona. Audiaza cursurile lui T . Eugen Lovinescu Eugen Lovinescu sa nascut la treizeci octombrie 1881 in Falticeni si moare la saisprezece iulie 1943 la Bucuresti . sunt exprimate intodeauna numai sentimente si niciodata idei. critica romana moderna . xx poarta in buna parte spiritul sau .Este pusa in discutie problema continutului stiind ca orice opera lit este alcatuita din continut si forma. In studiul intitulat "In contradeviatiei de azi in cultura rom.L. Pe sub ochii lui au trecut numeroase generatii de scriitori .". adica de adevar. si ca ele devin niste forme fara fond. egoism si inalta in acea sfera impresionanta a ideilor puse. valabila si astazi . 21 . istoric literar . deci de a crea o alta lume. Lovinescu pe numele sau adevarat Vasile Teodorescu E. iar ideile numai atunci cand sunt manifestate in materie sensibila. Câta vreme cititorul se afla sub puterea emotiilor.care nu trebuie inteleasa ca o atitudine a autorului de a respinge progresul si civilizatia in tara noastra deoarece el a vrut doar sa atentioneze asupra imprumutului cu masura de astfel de forme de civilizatie. Fiu al profesorului Vasile T. poezia trebuie sa exprime frumosul. T. Precizand ca stiintele se ocupa de idei. El afirma ca o opera lit.2. Literatura din sec . romancier . dar o paraseste peste citeva saptamini devenind student al sectiei de limba clasica de la universitatia din Bucuresti .Maiorescu comabate imitatia mecanica a formelor de cultura . Iorga fara a diveni nici junimist nici semanatorist . alt univers.

bine scrisa si cu o capacitate de speculatie ideologica remarcabila . tot dupa E.L. Pliaca in Franta pentru a-si pregati doctoratul . Editeaza magazinul ilustrat Lectura pentru toti ( decembrie 1918 . din neant. seria revizuirilor . Civilizatia romana moderna incepe . Cea dintii lucrare de sinteza si cea mai contraversata este Istria civilizatiei romane moderne (3 vol. 1924-1926) . Ibrailianu Spiritul critic in cultura romaniasca si combatuta pentru Äbeletrismul´ ei . Colaboreaza la Convorbiri .1926-1929) Sintatiziaza apoi intr-un singur volum (1937) . Lectura pentru toti . 1909-1923) . Il trece in 1909 cu lucrarea Jean ± Jacques Weis et son oeuvre littiraire (tiparita in acelas au cu o prefata de Emile Faguet ). serie noua 1926-1927) . Articolele publicate aici sint strinse in Critice (covol . v. si-si fixiaza o doctrina pe care o numeste Modernism. Eugen Lovinescu ia inca de acum o atitudine antisemanatorista . iar ca lucrarea suplementara . Eugen Lovinescu urmareste consecintele acestei legi in literatura de dupa 1900 . Flacara . ireversibil . Incepuse inca din 1915 . lll. l. ideologia progresului in secolul al xlx-lea cind se pune bazele acestui proces amplu .t. al xlx-lea nu este . Falanga . ideile . Les voyageurs fraucais en uuuuu au xlx-e siecle ( aparuta in 1909 cu o prefata de Gustave Foregires ) . de pilda . creind astfel premisele pentru a revolutiona structura societatii (fondul) . pusa de multi comentatori in legatura cu studiul lui G. articole politice in Flacara . Se seremarca prin foiletoamle publicate in Epoca (intre 1904 si 1906) . Sburatorul (1919-1922 . Noua revista romana e. lv. Tinarul maiorescian da semne de independenta . Legea simularii-stimularii actioneaza si in cimpul culturii . straina de existenta in cimpul social romanesc a unor forte receptive . Patrunderea formelor (ideilor) revolutionare la inceputul sec. Unele idei sint discutabile in sociologia scriitorului . strinse in cele doua volume ale Pasilor pe nisip (1906) . Figureaza ca profesor la liceul din Ploesti intre 1904 si 1906 . cu idei noi fata de sociologia anterioara . Opera este insa serioasa . ll. Pagini de razboi (1918) si in cumpana vremii (1919) . Sincronizarea este un fenomen inevitabil si in Istoria literaturii romane contemporane (vol. Eugen Lovinescu isi sistematizeaza foiletoamle din Sburatorul .ianuarie 1920) si in 1919 revista ce va defini o directie in literatura interbelica . dupa el odata cu patrunderia in Principatele Romane a ideilor Äformelor´ din apusul Europei . grupate apoi in volume . Viata literara . Scrie in vremia razboiului . O civilizatie moderna nu poate apara. Nationalul . stimulatoare. ea presupune existenta 22 . Clasa sociala care a avut rolul de agent al inoirii este burghezia iar liberalismul ar reprezinta .In 1903 isi ia licenta cu o lucrare despre sintaxa latina . Romanul . apoi.c.

opere de prima marime in istoriografia noastra literara .Maiorescu si face indirect un portret mai general al criticului roman in lupta cu prejudecatile si vointa mediului intelectual . T. Acord final in Revista Fundatiilor regale ± 1938) . Critica lui E. T. Preocuparea pentru literatura de fictiune era mai veche (drama Depeste prag 1906 .unei civilizatii anterioare si cum sa dovedit de catre alti cercetatori ai problemei . scrieri de un lirism discret . impresionistica.II. opera unui extraordinar moralist . este dupa el criteriul estetic . adopta o metoda de analiza insigura intre document si fictiune . discriptii bogate pagini lirice. Eugen Lovinescu se desparte. Dupa 1937 . urmata de nuvele . Eugen Lovinescu nu respinge conceptul de specific natonal. 1937) si Aqua Forte (1941) . Comedia dragostei . Firu-n patru ± 1934 . cunoaste mai multe faze. Lovinescu se intoarce la istoria literara.L. semanatoristi. Disocierile . Maiorescu si posteritatea lui critica (1943) . Maiorescu si contemporanii lui ( I. in acelasi timp inpotriva a ceea ce el numeste Äcurentele extremiste´. in problema civilizatiei romane.Ibraileanu .Iorga si G. E. dar cu alta tehnica (mai obiectiva) si o viziune intelectuala mai profunda . 1930. desi cartile au imaginatie si acea demnitate stilistica proprie autorului . reluind vechile teme ale epocii moldovenesti .L. scenete . poporanisti. se desparte si de curentele ideologice mai noi (gindirism si alte directii traditionaliste ). 1944). civilizatia romana moderna s-a format nu prin negatia radicala a traditiei (cu precadere a celei taranesti) ci prin integrarea ei in circuitul formelor valorilor noi . Diana ± 1936 . Eugen Lovinescu da cea dintii biografie spirituala a lui T. Balanca 1935) . romane reluate sub titluri diferite: Aripa mortii . Viata dubla etc.Maiorescu (1940) este urmata de alte scrieri pe teme junemiste : T. 23 . Cea dintii. de junimisti. inbratiseaza ideia criticii creatoare si militeaza pentru autonomie esteticului. autonomizarea esteticului ar fi dupa Eugen Lovinescu o eroare . Eugen Lovinescu este apoi inpotriva transformarii specificului national intr-un unic criteriu de apreciere a operei literare. Formal ea adopta unele procedee al literaturii de fictiune (scenete. Petru Carp (1941) si Antologia ideologiei junimiste (1942) . fantezii . portretele din ÄEritice´ si ÄIstoria literaturii romane contemporane´ sint reluate si inbogatite in Memorii (3 vol. fiind. Eugen Lovinescu publica acum si volumele de proza cele mai bune (Bizu ± 1932 . 1943 . O monografie in doua volume . Esential desi nu unic . intrind la acest punct in contradictie cu N. 1932. respinge doar limitarea acestui concept la viata morala si spirituala a taranimii. Insa absolutizarea . ) In cele doua romane despre Eminescu ( Mite 1934 .

dupa ce isi definise metoda critica printr-un concept de tranzitie critica estetica . pe care il considera un spirit nesincronic. de specificul na ional. Analizând faptele politice i culturale ale civiliza iei române ti.L. în fond. De la impresionizm. Maiorescu este bine asimilat . În consecin . de un împrumut f r discern mânt. psiholog i sociolog. Polemica lui cu tradi ionalismul nu conduce la combaterea factorului etnic în crea ia de cultur . fatale intr-o activitate atit de intensa nu apartin atit gustului critic . cauta semnele obiectivitatii si ale adincimii in observatia sociala si aflindu-le pretueste opera cum se cuvine . a ideilor inovatoare din Europa. in spatele foiletoanelor din ÄPasi pe nisip´ si primele volume din ÄCritice´ sau citeva principii . Sadovianu . dar criticul ³Sbur torului´ îl socote te inevitabil i creator: formele pot s . Pe M. cu deschideri spre ideologie si estetica . deci nu opozi ie fa de tradi ie.Lovinescu.L. Fenomenul formelor f r fond. Eugen Lovinescuu este mai circumspect . Lovinescu consider c modernizarea a început dup p trunderea în rile române. a creat premisele dezvolt rii unui fond modern.L. trece dupa l razboi mondial la modernizm .2.Caragiale le consitera ca intrind sub incidenta legii mutatiei estetice. spre deosebire de Maiorescu.Cenaclul Sburatorul Teoria imita iei era preluat dup francezul Gabriel Tarde. Critica este un excurs in jurul cartii si principal ea sta pe picior de egalitate cu poezia si proza. E.dialogul fantezist ) . E. la începutul secolulul al XIX-lea. punct de referinta in viata literaturii noastre. Nu e vorba de o imita ie servil . inchis intr-o formula traditionara. luindu-si toate libertatile fata de obiectul ei (opera propiu-zisa ). Erorile. din libertatile critice el indeparteaza ideea de gratuitate si arbitrar . cit limitelor ideologici literare. Principiul sincronismului în litaratur înseamn în mod practic acceptarea schimbului de valori. România modern ar fi rezultatul acestui proces i el s-a realizat în ciuda opozi iei for elor conservatoare. Lovinescu în elege. Prin modernizare.i creeaze uneori fondul.1. deci sincronizarea cu spiritul veacului. Comediile . sus ine el. dep irea unui spirit ³provincial´. a elementelor care confer noutate i modernitate fenomenului literar. Modernismul este un concept complex . Lovinescu propune eliminarea rapid a decalajelor culturale i modernizarea literaturii române. Cind opera vine din alte directii . pentru sincronizarea literaturii cu ³spiritul veacului´ sunt necesare. Ion de pilda . 24 . 3.Spiritual lui T. este acceptat de E. ci de o integrare a literaturii într-o formul estetic viabil . momentele lui I. Societatea româneasc a întors spatele iner iei orientale i. preluând formele occidentale. de care vorbise Titu Maiorescu. în pas cu evolu ia artei europene.

Jean Bart. Lucian Blaga. si Paul Bujor. uneori. Perioada interbelica cuprinde anii 1918-1944. iar proprietarii revistei sunt Constantin Stere. Ion Botez. Asa avem "Viata româneasca". director stiintific devine profesorul dr. Tudor Vianu. cultivarea prozei obiective. Din 1930 revista se muta la Bucuresti. 25 . Din 1915 directorul unic al revistei ramâne Garabet Ibraileanu. Aceasta perioada se caracterizeaza pe plan european prin înfrângerea Germaniei în timpul primului razboi mondial. Fasciste. neacceptat de ideologii literaturii ³ r ne ti´ ± Iorga i Ibr ileanu. Tudor Arghezi. În literatura tendintelor umaniste democratice care domina în epoca li se opune forme de ideologie rasiste. de Liviu Rebreanu. evolu ia poeziei de la epic la liric. De aceea viata literatura cunoaste conflicte si polemici violente. În timpul primului razboi mondial revista îsi înceteaza aparitia pâna în 1920 când reapare sub conducerea lui Ibraileanu. În "Viata româneasca" accentul se pune pe . Din 1948 va apare seria care continua si astazi. În acest contest se impun personalitati ca Mihail Sadoveanu. prabusirea imperiului Austro-Ungar si revolutia din Rusia. Dintre scriitori de la "Viata româneasca" amintim pe Spiridan Popescu. Ion Cantacuzino. important fiind poporul si. Pe plan national se realizeaza unitatea nationala si integrarea în ritmul european de modernizare. intelectualizarea prozei i poeziei. Exemplul cel mai cunoscut este pre uirea acordat romanului ³Ion´. Topîrceanu.dup p rerea lui Lovinescu. Sadoveanu. Garabet Ibraileanu. dezvoltarea romanului analitic. Patascanu. În jurul acestei reviste se dezvolta curentul literal cunoscut sub numele poporanism. Aceste muta ii constau în : trecerea de la o literatur cu tematic preponderent rural la o literatur de inspira ie urban . ion Barbu. Liviu Rebreanu. pe care îl considera un cu îng duin ³modernism dirijat´. Aceea i atitudine manifest i fa de unii scriitori sau opere apar inând tendin ei tradi ionaliste de la ³Gândirea´. Apare la 6 martie 1906 la Iasi sub conducerea lui Constantin Stere. Eugen Lovinescu. conducerea fiind preluata de Mihail Relea si George Calinescu. A privit i. Calistrat Hogas. cu reticen produc iile avangardismului.rasa . Mateiu Caragiale.europenizarea . Ionel Teodoreanu si altii.repudierea ca decadentismului asimilare si a simpatia spiritului pentru national taranime. Mironescu. apreciind cu generozitate opere care nu r spundeau pe de-a-ntregul ideilor sale în leg tur cu modernizarea literaturii. Camil Petrescu. câteva muta ii esen iale în plan tematic i estetic. Lovinescu nu a r mas prizonierul propriilor teze. În activitatea concret de critic literar.autenticitate si specificul national înteles ca dimensiune sociala. Dupa primul razboi mondial ziare cu pagina literara si reviste literare sporesc la numar. reactionare.

tineri. -principiul sincronismului care în literatura înseamna acceptarea schimbului de valori a elementelor care confera noutate si modernitate fenomenului literar.ca.în. 26 .exista: -un spirit al veacului explicat prin factori materiali si morali.În perioada interbelica disputele literare duc în jurul modernismului si al traditionalismului.si. La aceste conceptii se adauga de catre Nechifor Crainic factorul spiritual. Dintre colaboratorii la revista "Sburatorul" amintim Ion Barbu. În literatura româna Eugen Lavinescu teoretizeaza asupra modernismului în revista "Sburatorul" si în cenaclul cu acelasi titlu. Primul obiectiv s-a realizat prin lansarea unor nume ca Ion Barbu. Îl are ca si conducator pe Eugen Lovinescu.tinerilor. care imprima un proces de o modernizare a civilizatiilor de integrare într-un ritm de dezvoltare sincronica. (sincronizarea) -promovarea. Cenaclul "Sburatorul" are o existenta mai îndelungata între 1919-1947. Voronca.decalajului.cultura. Prin traditionalism se întelege continuarea vechilor curente traditionale preluânduse ideea ca istoria si folclorul sunt domeniile relevante ale specificului unui popor.scriitori.imitatiei.scriitorilor. în evolutia Pompiliu literaturii române. Modernismul apare în literatura secolului al XX.altii. Tristan. literaturii Tendinta nationale cu modernista literatura sustine: Europei.Tara. Modernismul denumeste tendinta inovatoare într-o anumita etapa a unei literaturi. -trecerea de la o literatura cu tematica rurala la una de inspiratie urbana. Ilarie Vorunca. -evolutia poeziei de la epic la liric si a prozei de la liric la epic.-lea opunându-se traditionalismului proclamând -europenizarea -teoria. -eliminarea. credinta religioasa orto doxa noi principii creatiei.la. Constantinescu.ideea. -cultivarea. Al doilea obiectiv a cunoscut un proces mai îndelungat de constituire. În aceste lucrari modernismul lovinescian porneste. -teoria imitatiei care explica viata sociala prin interactiunea reactiilor sufletesti.prozei. Eugen Lovinescu îsi dezvolta conceptiile sale moderniste în lucrarile Istoria civilizatiei române moderne si Istoria literaturii române contemporane. Camil Petrescu. Revista "Sburatorul" apare la Bucuresti între anii 1919-1922 si apoi între 1926-1927. -imprimarea Ilarie unei tendinte George moderniste Calinescu. Obiectivele gruparii erau: -promovarea.obiective.

Dadaistii îsi exprimau dispretul fata de o lume incapabila sa opreasca barbaria si crima. Avangardismul european are ca punct de plecare curentul nou conformist numit dadaism. Ei cultivau antiliteratura. Ion Vinea a solicitat ca si colaboratorii ai revistei pe scriitorii Arghezi. antimuzica. Constructivistii subliniau necesitatea unei corespondente între arta si spiritul contemporan al tehnicii moderne care inventeaza forme noi. Dintre reprezentatii suprarealismului amintim pe plan European: Louis Aragon. Revista îsi propune sa fie o publicatie cu radacini în toate terenurile activitatii nationale. Va continua sa apara pâna în 1944. Rosetti. iar dintre prozatori Cezar Petrescu. Camil Petrescu. Constructivismul românesc s-a grupat în jurul revistei "Contemporanul" condusa de Ion Vinea. Gala Galaction.care ar fi elementul esential de structura a sufletului taranesc. Din acest curent decurg curentele de avangarda: constructivismul.si. În aceasta perioada apar publicatii de avangarda. conturând natura. Scriitorii traditionalisti au cautat sa surprinda în operele lor particularitatile sufletului national prin valorificarea miturilor autohtone a situatiilor si credintelor stravechi. Seria noua apare sub conducerea lui Al. 27 . Ion Pillat. care orienteaza revista pe directia maioresciana. Dintre scriitorii traditionalisti amintim Lucian Blaga. Aici intra "Revista fundatiilor regale" care apare lunar la Bucuresti în doua senii. Sasa Pana si chiar Tudor Arghezi. iar dintre scriitorii românii Aurel Baranga. Ion Barbu. al visului. Ion Barbu. În 1922 revista se muta la Bucuresti si trece sub conducerea lui Nechifor Crainic. Acesta a fost initial la Zürich de Tristan Tara. Suprarealismul urmarea prin programul sau patrunderea artei în planul inconstientului."Punct". Dupa 1934 conducerea revistei o ia Camil Petrescu si apoi Dumitru Caracostea. ajungând în domeniul absurdului. Mateiu Caragiale si dintre dramaturgi Adrian Maniu si Lucian Blaga. Dintre colaboratori ai revistei amintim pe Tudor Arghezi. Suprarealismul a fost teoretizat si practicat la revistele "Alge" si "Urmuz". antipictura. Primul redactor sef al revistei este Paul Zaripol. Hontensia Papadat Bengescu. Revista traditionalista este "Gândirea" care apare la Cluj în 1921 sub conducerea lui Cezar Petrescu si Cucu.si. Vasile Voiculescu. dar si pictori si sculptori dintre care Constantin Brâncusi. dintre pictori Picasso. Sunt si alte reviste constructiviste ca "Integral". Prima între 1934-1945 si a doua între 1945-1947. al delirului în care spatiile umane scapa controlul constientei. Consecinta acestei teze era ca opera de cultura cu adevarat româneasca trebuia sa includa în substanta ei ideea de religiozitate.suprarealismul.

care. Pe lânga roman în proza interbelica se dezvolta: nuvela la Gib Mihaiescu.Eliade.de.pe. dar pe trepte valorice superioare si cu modalitati specifice. Calinescu. Astfel avem tendinta de revenire la modelele traditionale precum cel balzacian pe care George Calinescu îl foloseste în "Enigma Otiliei". "Ion" este însa primul roman românesc comparabil cu capodoperele universale prin impresia coplesitoare. -romanul de analiza care este interesat de viata interioara de psihic. si Rebreanu.o.tipuri. Legat de mediul citadin se dezvolta si problema intelectualului stralucit ilustrata de romanele lui Camil Petrescu. Astfel Garabet Ibraileanu în studiul "Creatie si analiza" constata existenta a doua principale. Mare importanta o are în acest domeniu teoretic conferinta lui Camil Petrescu "Noua structura" si opera lui Marcellu Prust. el cuprinzând medii sociale diferite si problematici mai bogate si mai complexe. În perioada interbelica romancierii experimenteaza tehnici multiple al e romanului modern.roman: -romanul de creatii. când apare "Ion" a lui Liviu Rebreanu.degaja. memorialista la Constantin Stere si fantastica. El considera absolut necesar dezvoltarea romanului românesc pe linia studiului caracterului. Pâna la aparitia acestui roman au aparut si alte romane cum sunt "Ciocoii vechi si noi" a lui Nicolae Filimon. reportaj literar la Seo Bogza si proza originala a lui Urmuz deschizatoare de drumuri pentru literatura deceniilor urmatoare. Asa avem creatiile lui Camil Petrescu. Acum apar romanele citadine în care cadrul de desfasurare al actiunii este orasul modern. Romanul interbelic cunoaste si alte orientari cum este cea lirica în opera lui Ionel Teodoreanu.Mircea. În romanul interbelic se continua inspiratia rurala prin operele lui Sadoveanu. Un an de referinta pentru romanul românesc este 1920. Din acest studiu se deprinde o noua viziune a supraposibilitatilor de cunoastere a fiintei umane în acord cu evolutia filozofiei si stiintelor. Hontensia Papadat Bengescu. "Mara" de Ion Slavici si "Neamul soimarestilor" de Mihail Sadoveanu.de. 28 .viata. estetizanta si simbolica la Mateiu Caragiale. Romanul românesc îsi largeste tematica. "Romanul comanestilor" a lui Duliu Zamfirescu. care prezinta personajele în deosebi prin comportamentul lor.la.Anii interbelici se caracterizeaza în literatura româna printr-o remarcabila dezvoltare a romanului care în scurt timp atinge nivelul valoric european. În perioada interbelica se intensifica dezbaterile cu caracter teoretic în legatura cu romanul.

Critice (1933). Tatu). Chiar in lipsa unui program teoretic. Cu pasiunea-i dezinteresata pentru critica.Pompiliu Constantinescu Fiul lui Ion Constantinescu. Prof. Miscarea literara. Colaboreaza. autoritatea lui se intemeiaza pe credinta in arta ca Äfapt izbavitor al spiritului" si pe onestitate. Figuri literare (1938) si studiul monografic Tudor Arghezi (1940). Sava" (1925). Streinu. la Bucuresti (19301945). la Revista Fundatiilor Regale. intre 1925 si 1928 colaboreaza la Miorita. titular provizoriu de lb. suplinitor la Colegiul ÄSf. S. Dragomirescu.. Scoala elementara (1908-1912) si cursul secundar (1912-1920) la Bucuresti (clasa I in particular. incepand cu 1939. Culegerea de Eseuri critice apare postum (1947). Lovinescu. pana la sfarsitul vietii. Din 1945. Premiul Soc. impreuna cu VI.3. in scepticismul afirmarii marilor idei. din Bucuresti (1924). CONSTANTINESCU n-a practicat nici amabilitatea con-juncturala. Licentiat al Facultatii de Litere si Filosofie a Univ. seria 11(1928-1929). Scriitorilor Romani pentru voi. ca deprindere a luciditatii. Ritmul vremii. acelasi premiu pentru voi. Voi. la Catedra de estetica literara. prof. Pana la un punct. Intuitia centrala (tainiana Äla qualite maitresse") presupune Äreliefarea rapida a individualului" si un aprioric echilibru intre entuziasm. prof. ca exercitiu de admiratie. Cioculescu si T. in initiativa cedata Ätristei dureri de a spune adevarul". Critice (1933). Debut editorial cu voi. insa refuza sa-si ia doctoratul cu o lucrare despre Critica lui T. Zburatorul si Viata literara. probabil. in valul de simtire luminand Äetapele comprehensiunii" si cel mai mult. Maiorescu. Desi supus Äcapriciului productivitatii" literare. putine din judecatile de valoare ale lui CONSTANTINESCU au fost infirmate in deceniile scurse de la moartea lui. Scrieri alese (1967) si seria de Scrieri (sase voi. opera lui CONSTANTINESCU este intezisa. Titu Maiorescu si contemporanii lui. Kalende. Pentru critic. romana la Campina (1926). Tudor Arghezi (1940). Timp de un deceniu (1948-1957). urmat de Opere si autori (1928). Colaboreaza la rev. riguros argumentat. importanta operei nu sta in numarul de pagini ori in ipostaza ei biografica. Redactor si cronicar literar la Vremea (1930-1938). clasele II-IV la Liceul ÄMihai Viteazul" si clasele V-VII la Seminarul Pedagogic Universitar). psihologica sau intelectuala. Scrie Postfata si efectueaza corecturile (1943) la monogrfia lui E. Ea rezida in experienta morala a scriitorului. Miscarea literara (1927). Pyrhon). criticul ofera perspectiva istorica a unei 29 . Soimaru scoate rev. umoristica La zid a lui Ion Anestin (semneaza cu pseud. ca imperativ etic.3. 1967-1972) readuc in actualitate numele unuia din cei mai importanti critici romani ai perioadei interbelice. nici indiferenta dogmatica. Este numit asistent al lui M. sustine cronica literara la ÄRadio Bucuresti". functionar vamal si al Vasi-licai (n. si reflectie.

Arghezi e un Älatifundiar al scrisului". prin Äsacrificiul artei". Agarbiceanu. Din act individual. de altfel. CONSTANTINESCU n-a realizat un Ätablou bibliografic" al epocii. este element de echilibru al unui temperament multumit de pierderea eului in imensitatea cosmica. inainte de a fi semn al desfatarii. s-a nascut estetica. comunicarea cu misterul devine conditie a marii poezii. Alecsandri e un mare diletant. a treia generatie postmaiores-ciana. rigoarea teoretica e atenuata prin Äsinteza in fictiune". Viziunea transcendentului manifestat in miracolele vii ale vietii si recunoasterea finala a identitatii ca element universal al existentei omului duc la concluzia ca sfasierea e perspectiva necesara a Äbeatitudinii de heruvim" a poetului. in studiul monografic din 1940. Lectia de sensibilitate. ÄAgreabilul impresionism" vine din seninatatea clasicului si. negatia mascata in arborescenta imaginatiei epice. Morala se salveaza. Cioculescu). judecata face totusi distinctie intre valoare si intelegere istorica. CONSTANTINESCU vede Äautoritatea spiritului estetic" si Äprezenta istorica mantuitoare" a culturii romane. el da un sens exemplar ideii de independenta intr -un 30 . Cu o remarcabila lipsa de efort. teroarea abisului launtric etc. in aceeasi natura creatoare. Fara sa participe la marile confruntari si lupte literare. Aparent severa. in Maiorescu. sever si gratios. Ordinea cronologica e inlocuita cu modelul ascuns al autobiografiei spirituale si regruparea ciclurilor poetice in functie de structura initiala a universului interior. T. Integrarea eului unui destin cosmic al lumii si intuitia Äconsubstantialitatii formelor create" constituie principiul activ al Äfanteziei infernale" opusa celei paradisiace. atitudinea sentimentala si structura poeziei. intr-un spirit de concurenta. CONSTANTINESCU descopera de fiecare data Äexpresia justa in haina de sarbatoare a cuvantului" (S. dar a scris despre aproape toti scriitorii importanti sau ocazionali ai perioadei interbelice. altfel spus. aspru si suav. teama profanarii sufletului. impetuos si feminin. eterna copilarie. Judecata de valoare e innobilata prin prestigiul sufletesc. zice Lovinescu. trivial si angelic. La I. coexista moralistul si poetul. din pacate dominat aproape intotdeauna de normele rigide ale primului (condamnarea pasiunii. Drama de constiinta argheziana e cercetata.sensibilitati in care Äpsihologia diferentialului" e singurul principiu real de evaluare pe terenul unei discipline dominate de iluzii. umil si razvratit. Äcel mai mare din secolul trecut si unul dintre cei mai tipici din literele noastre". scepticismul si fantezia impresionista ramane insa lovinesciana. Prin teme. iubirea mistica. Proverbiala egalitate cu sine a poetului reprezinta un tip de imaginatie si de cunoastere melancolica desprinsa de rigorile varstei. asa Äcum te nasti cu ochi albastri". Fuga de sine face parte din stratul primordial al ascezei: starea adamica de pura. Admirator al lui Sainte Beuve (Äcel mai mare critic al timpurilor moderne") si al lui Thibaudet (Äimpartial presedinte in republica literelor"). justificarea trairilor afective etc).

selectiv 31 . Tatal lui Barbu Cioculescu. Caragiale (1940). A editat rev. si al Constantei. Vitrina literara. in 1971. L. inceputa in 1930 de Paul Zarifopol (IV-VII. in 1964. Cahiers roumains d etudes litteraires. unde avusese initial ambitia sa faca gazetarie politica (1928-1937). de referinta ii consacra lui I. P Constantinescu si Tudor Soimaru. Fiul lui Nicolae Cioculescu. cu Corespondenta dintre I. critica). in 1945 isi tipareste teza de doctorat. Rebreanu). ingrijeste. L. Serban Cioculescu Critic. Debuteaza in Facla literara (1923). Publicistica literara e tiparita in voi. completata. Scoate singur un vol. Caragiale: Viata lui I. Debut editorial in 1935. alaturi de VI. Fata cu atatea susceptibilitati si Äviolente dogmatisme". Caragialiana (1974). Membru al Acad. de Scrisori si acte (1963). L. Facultatea de Litere si Filosofie (1920-1923) si Facultatea de Drept (neterminata) a Universitatii din Bucuresti. Flacara. careia ii adauga. vol. din Bucuresti (1965-1974). Viata universitara si Kalende. Cocea ii incredinteaza cronica literara. 1973-1989). Viata Romaneasca. Diverse voi. Opere de I. Colaborarea la Saptamana muncii intelectuale si artistice.. Caragiale si Paul Zarifopol. cariera universitara la Facultatea de Litere a Univ. prof. cu Documente inedite. 1959-1965. director general al Bibi. 1938-1942). cu Al. Institutul SchewitzThierrin si Liceul ÄTraian" din Turnu Severin (1913-1920). de Opere a lui I. istoric literar si memorialist. Streinu si T. Caragiale (MII. D. Prof. Lumea. ed. /. Acad.moment in care multi visau celebritatea prin apartenenta la programe iluzorii si la efemere grupuri literare. redactor-sef la Viata Romaneasca (1965-1967). L. Vremea. Ramuri Arges. Manu-scriptum.si Literatura Romana a Univ. Titular al cronicii literare la Adevarul. Caragiale. in 1977. monografia Dimitrie Anghel. inginer naval. autoritatea lui CONSTANTINESCU vine din convingerea ca imprevizibilul ritm al vietii si al culturii presupune acceptarea credintei in frumos ca Äforma a unei dezamagiri". Revista Fundatiilor Regale. Gazeta literara. impreuna cu VI. filologie romanica la Sorbona si la Ecole Pratique des Hautes Etudes (1926-1928). Aspecte literare contemporane (1972) si Itinerar critic (I-V. Aspecte lirice contemporane (1942). Caragiale (1967). in 1947. Vianu publica voi. publica Medalioane franceze. I din Istoria literaturii romane moderne (1944).4. Continua publicarea ed. (1974). Literatura militanta. secundar la Gaesti (1924-1935) si Bucuresti (pana in 1946). si sef de catedra la Facultatea de Lb. din Iasi (1946-1948) si la Institutul Pedagogic din Pitesti (1963-1965). L. unde N. Romania literara (rubrica ÄBreviar"). In 1946 editeaza o excelenta Introducere in poezia lui Tudor Arghezi. Romania literara (a lui L. Frate cu Radu Cioculescu. Sepia. Rosetti si Liviu Calin. L. 3. Streinu. (1967-1974).

Adept al judecatii obiective si impersonale. Dimitrie Stelaru. Premiul Uniunii Scriitorilor (1972). de voi. Arghezi. intreaga gama a operelor de anvergura ale epocii. in afirmarea valorilor autentice. Redactor responsabil al voi. ingrijeste o ed. Spirit combativ. Epoca marilor clasici (1973). a fost in consonanta cu ritmul innoirilor intr-o epoca a sincronizarii decisive cu spiritul timpului. supunere la obiect. adopta pozitia exigentei deschise (G. I. de o amploare deosebita. de Tudor Soimaru. individualizanta. Zaharia Stancu. Ideea de valoare e asimilata. Functiile criticii in conceptia sa ar fi urmatoarele: explicativa.Prozatori romani. notiunii de structura diferentiala. al IlI-lea din tratatul Istoria literaturii romane. CIOCULESCU Tonegaru. La proza. Orizontul receptivitatii sale. nelimitat de sistem. transparenta a expresiei. insotind ultimele sase decenii de evolutie a literaturii romane. al criticii in telectualiste si estetice. in 1982. Calinescu. Streinu). ocolind capcana absolutizarii. Constantinescu. in jurul obscuritatii creatiei argheziene a facut epoca. Din intinsa lui activitate de cronicar se cunosc putine cazuri de opacitate neta. Lucian Blaga. Streinu. Actiunea critica a lui C. din seria gloselor sale pozitive nu lipsesc Gib. M. I. G. Geo Bogza. Iorga pe tema modernitatii limbajului poetic. I. Mihaes-cu. Ilarie Voronca sau a mai tinerilor Emil Botta. Metoda in discutie este aducerea in termeni rezonabili a teoriei capodoperei a lui Mihail Dragomirescu. uneori polemic). Zaharia Stancu a gasit in CIOCULESCU interpretul prompt. De adeziune integrala beneficiaza doar P. valorizanta. urmat. Fata de comilitonii in domeniul criticii. alaturi de P. Mircea Eliade (vazut diferentiat. VI. Sulutiu) sau constructive (Perpessicius. Cezar Petrescu. CIOCULESCU este considerat o autoritate in peisajul criticii si istoriei literare moderne si contemporane. Bacovia. O. E. Polemica cu N. Spre deosebire de profesorul sau. G. Camil Petrescu. CIOCULESCU s-a impus in foiletonistica vremii printr-o consecventa inflexibila. Afirmat in epoca interbelica in prima linie a criticii profesioniste. Constantinescu. Hortensia Papadat-Bengescu. Ion Biberi s. si studii introductive la voi. spirit rationalist dublat de un moralist redutabil. Voiculescu. Poezia lui T. VI. organica. din Peregrinul transilvan de Ion Codru-Dragusanu (1942). In registrul valorilor asumate se inscrie. CIOCULESCU Stere. O. in scrisul caruia vede realizat dezideratul detasarii si obiectivitatii. uneori demonstrativa. critic de gust. Memorialist (Amintiri. Marele Premiu al Uniunii Scriitorilor (1981). orientativa. Poeti romani. el se distinge in aceasta prima etapa a creatiei printr-un radicalism axiologic evident. Calinescu. Pref. Pillat. Ibraileanu. I. El insusi practica un 32 . Ionel Pop. Mariana Dumitrescu. V. Vinea. L.a. Aurel Baranga. Sulutiu. 1973). Lovinescu. CIOCULESCU s-a obiectivat in primul rand ca practician. cu un instinct sigur (in 1938). sta sub semnul unei mari disponibilitati spirituale. evitarea coloraturii metaforice. in schimb. Blaga. comprehensiv. Sadoveanu. Perpessicius.

sunt expresia unei capacitati analitic-explicative putin comune. reunite in volumele Aspecte lirice contemporane (1942) si Aspecte literare contemporane (1972). multa vreme amanata. nu creatie secundara. formule. dublata de o sigura vocatie a sintezei.comentariu voit antisubiectiv. furnizata intuitiv in forma unei impresii. de o pregatire metodica. CIOCULESCU este un adversar declarat al impresionismului. Descriptie. in cadre strict rationale. o stransa unitate de procedura. CIOCULESCU ii opune solutia elucidarii analitice. Caragiale. publicatii de documente. Aspecte literare contemporane are infatisarea unei panorame libere a creatiei interbelice. reducerea la minimum a jocului cu inefabilul. Spirit laic prin excelenta. Fortarea unei evolutii e ca si absenta. Dubla orientare a acestei a doua tentatii: in adancime (exegeza dedicata lui I. contributii diverse la istoria literaturii romane vechi sau moderne) vadeste. in cazul sau. Foiletoanele din anii de maturitate. ii apare ca arbitrara. In aceasta perioada in special. este vehicul al operei. Opera de critic prin definitie. ulterior orientarea spre cunoasterea si stapanirea adevaratei identitati creatoare sunt momente ale unui proces inductiv tipic. dispuse sigur. un depozit meticulos ordonat. a structurii specifice. dezvoltata apoi in baza unei serii de probe subsecvente. articole. Esentiale sunt diferentierile de structura. CIOCULESCU se incadreaza unei viziuni preponderent descriptive a fenomenului literar. L. o critica de sistematica distantare. A incheiat cu brio editia critica a operei lui I. L. CIOCULESCU exclude din componenta actului critic orice demers extralogic. valorizare a operei. CIOCULESCU afirma consecvent primatul textului. Anghel. este o carte santier. Critica. rationalist. topografic. Abordarea sintezei e precedata. a circumscrierii din aproape in aproape. autonoma. de critic. care poate fi sau nu justa. Aspecte literare contemporane este o radiografie de contururi puternice ale organismului literaturii interbelice. fara divizarea expresa in functie de orientari. Critica sa tinde spre modelul Thibaudet. Un tablou sinoptic. a notelor diferentiale ale creatiei. Autorul isi reprima constanta afectiva a stilului. intrucat tine de revelatie. in forma incompleta a dosarelor 33 . in compensatie. Constantinescu. Ca si P. in intelegerea sa. introducerea in poezia argheziana) si pe orizontala (un vast numar de studii. un spor de precizie in formulari. Autorii si operele avute in vedere sunt fete ale unui intreg. Raportata la conformatia prima. Acestei metode a aproximarii subiective. Caragiale. vizand. aspecte ale unei creativitati percepute ca simultaneitate. Monografia pro-priu-zisa. limitarea interpretarii la stricta logica. in subtext. de documente felurite dispuse pe sectiuni net delimitate. monografia despre D. Reductia universului operei la o calitate dominanta. Lucrarea sa prezinta. Sinteza e abia o virtualitate. in care ordinea o stabilesc accentele valorice. inceputa de Paul Zarifopol. ne apare mai limpede situarea istorico-literara a autorului. a l inserierii valorilor. minutioasa. Abuzul consta in chiar actul producerii si izolarii impresiei.

i Apollonius).C. 3. o topografie partiala a personalitatii autorului. L. controlabile. unde CIOCULESCU studiaza inceputurile literaturii artistice romanesti. 1977. Procedura este similara celei a lui G. Reconstituirea urmeaza o tehnica oarecum arheologica: sunt sugerate conture mai ample. Criteriul ordonarii e tematic. in Introducere in poezia lui Tudor Arghezi (1946). Citita atent. din jude ul Arge . rii. declarându-se mai mare ca vârsta. I-V. se înscrie voluntar în armat . unei atare perspective ca in cazul Istoriei literaturii romane moderne (1944). dar si intregire a biografiei. 1966) sau retrospectivele {Prozatori romani. O carte deschisa. o ipoteza de lucru. din neam de coala primar din satul natal în 1912. si abia in al doilea rand cu o sinteza pro-priu-zisa. tipica formatiei de critic. Punctul de vedere estetic e transant afirmat chiar cand obiectul cercetarii contravine. aparent. curba unei evolutii. nu cronologic. Între 34 . se reintalneste in monografia inchinata lui Dimitrie Anghel (1945) si. 1973-1989). Ävarietatile" {Varietati critice. Criticul descifreaza nu autori. dispuse pe probleme. Dorohoi. pseudonim al lui Nicolae Iordache (a mai semnat s-a n scut în comuna Teiu. separand factorul cultural de opera de imaginatie. ocupat de trupele germane. dup care intr la Liceul I. întrerupe coala i se Br tianu din Pite ti. Propriu-zis istoriste par a fi Äitinerariile" {Itinerar critic. tendinte izolate. un intreg complex de trimiteri la ansamblul sistemului de interpretare propriu autorului. cat argument pentru o tipologie. subinteleasa. În aprilie 1917. Calinescu din Istoria literaturii romane de la origini pana in prezent. Viata lui I. pornind de la fragmentele scoase la lumina totul sub rezerva revizuirii. carti. Caragialiana (1974) este un pan-dant analitic. În anul scolar 1916/1917. Vladimir Streinu Vladimir Streinu. asupra careia autorul a gasit potrivit sa revina. cronica documentului practicata de CIOCULESCU in ultimele carti de critica isi releva semnificatii secunde. cu deosebirile de nuanta. atata cat a fost consemnata in date scrise. Caragiale (1940) este nu atat romanul unei vieti. mai evident. Va fi repartizat la Regimentul 29 infanterie. o incursiune provizorie in spatiul operei. Äbreviarele". A absolvit i al Leanc i. la 15 ani. unde promoveaz primele patru clase. Istorismul este subordonat frecvent axiologicului.5. 1982) din volumele ultimilor ani. Arheologia textelor este la CIOCULESCU un mod al integrarii. prin suspendarea cursurilor pe teritoriul refugiaz în Moldova. Poeti romani. agricultor foarte avut. la o viziune a totului. ci o literatura. compania 10. Aceeasi compozitie in plan. erban Iordache. ca fiu al lui mo neni. Avem de-a face cu o restituire partiala.de existenta.

Înca din 1926 fusese angajat ca redactor la revista Sbur torul. având conduc tor pe profesorul Fortunat Strowsky. a V-a. dar mai ales la Kalende. Acolo scoate peste un an revista Kalende. redactor la Via a literar i la Revista Funda iilor Regale. Va reveni la Revista Funda iilor Regale între 1945 .ef la Gazeta (1935 -1938). care. Charles Drouhet.1947. dup bacalaureat. L sat la vatr . Are ca profesori pe Mihail Dragomirescu.1 octombrie 1917 . începe s viitoarea scriitoare Elena Iordache-Streinu. Vasile Pârvan. Continu la zi clasele urm toare la Pite ti. Nicolae Iorga. devine Kalende. Pompiliu G e ti. unde erban Cioculescu. F când politic 1933) deputat. este numit profesor la erban Cioculescu. Din 1942. Vladimir Streinu e numit director al revistei Preocup ri literare. dat afara din înv o dat concediat de la Revista mânt din cauza vederilor sale politice oimaru. Întreprinde o nou c l torie de studii în Fran a. Vladimir Streinu pleac la Paris. În acela i timp. e profesor în Bucure ti. timpul petrecut în armata i se socote te o clasa. când noua conducere (Dumitru Caracostea) îl concediaz . iar peste un an. sus ine examenul de licen Traian din Turnu Severin. din cauza va ramâne pân în 1941. În 1924. criticul î i sus ine examenul de doctorat la Universitatea din Ia i cu o teza despre Versul liber românesc. a fost pentru scurt vreme (1932- 35 . este înc Funda iilor Regale. când se coala normal de b ie i i stabile te definitiv în Bucure ti. la i Pite ti. Întors în Constantinescu i Tudor ar în 1927. iar din 1935. În 1922. specialitatea Filologie modern i filosofie din (Francez ). Din aceast perioad dateaz primele sale încerc ri literare. În 1920. Aici o cunoa te . În 1925. împreuna cu Tudor Vianu. cu sprijinul poetului Vasile Voiculescu. se înscrie la Facultatea de litere Bucure ti. scoas de Tudor Arghezi frecventeze cenaclul Sbur torul. În 1947. Criticul literar afirmat la Sbur torul. func ionând mai întâi la r nist . Tot acum ia contact cu via a literar . orientarii lor democratice. împreuna cu Nancy. dup care e numit profesor la Liceul i se c s tore te cu profesoara Elena Vasiliu.21 iunie 1918. i Ion Pillat. din 1943. Pompiliu Constantinescu. pân în 1938. Dup 1929 continu s fie profesor la G e ti apoi la Liceul Mihai Viteazul. este redactor. unde pregate te o tez de doctorat despre Rimbaud. iar clasa a VI-a o absolv în particular. în paginile c reia public cea mai mare parte din poeziile sale. este angajat secretar de redac ie la revista Cugetul românesc. George C linescu. primind gradul de sergent. Dar în acela i an. a urmat cursurile unei coli militare.

Gândirea. care vor continua postum pân la vol. precum ar fi: paznic . volumul de versuri Ritm imanent (1971). sociologice. prin volume de Pagini de critica literara i o editie anglo-român a al Danemarcei" (1965). "Tragedia lui Hamlet. Din 1955. George C linescu). Studii de literatur universal (1973). Vladimir Streinu a îngrijit prima edi ie critic a Operei lui Calistrat Hoga . Fa de colegii s i de genera ie (Tudor Vianu. Înc din 1945. în 1969 e numit director la Editura Univers. (1968). Tot postum vor ap rea micromonografia Ion Creang (1971). Reabilitat. în revista Muguri" (Câmpulung Muscel) în 1922. politice. 2 vol. 1947) capodoperei lui Shakespeare. iar în calitate de critic. Criticul nostru si-a definit conceptia si opiniile estetice de-a lungul celor cinci i în special în acela din 1938. i apoi a colaborat la foarte multe alte publica ii. Metoda are numai valoarea celui care o practica. Antologie (1943).1955. ca acelea amintite. Dup ce se reface. suferind o toracoplastie. pân în 1959. doar cu titlu exemplificativ. Eseuri. în volum a debutat oarecum târziu. 2 vol.anticomuniste. ca fiind incapabile sa explice si sa decida asupra originalitatii spiritului creator. unde i literatur român a Universit ine un curs de Estetica poeziei române ti. Stalin). Vladimir Streinu a debutat ca poet în Adev rul literar si artistic" (1921). Vladimir Streinu este bolnav de pl mâni.1951. Versifica ia modern (1966). Via a Româneasc . evident. Universul literar. intrucat esenta artei ar fi ceva imprecis. în 1938. se afl angajat ca cercet tor stiin ific principal la Institutul de lingvistic al Academiei. figura printre membrii fondatori ai Asocia iei de rezisten cultural Mihai Eminescu. Literatura român contemporan . la care s ad ug m. i Teorie ii i condamnat la 7 ani închisoare pentru motive. devine cercet tor tiin ific principal la Institutul de Istorie interbelici. Literar (în 1965) la propunerea lui George C linescu. la 26 noiembrie 1970. Moare. urmat de Recitind pe clasicii no tri. Mi carea literar .V. muncitor mozaicar. cu Pagini de critic literar . cu un articol despre volumul de poezii Pârga de Vasile Voiculescu. Cetatea literar . Clasicii no tri (1943). când înscenându-ise o list de fapte imaginare. este arestat (al turi de al i intelectuali de for precum Constantin Noica) Eliberat în 1962. Marginalia. din cauza unui infarct miocardic. V inclusiv (1977). în plin for creatoare. profesor onorific la Facultatea de limb din Bucure ti. va i ghid al muzeelor din parcul Her str u (pe atunci. neavând nici un mijloc de existen presta umilitoare munci necalificate. Între 1948 . Ion Creang (1939). El se pronunta impotriva metodelor istorice. Relativist. Calistrat Hoga (1968). S ptamâna muncii intelectuale". între 1953 . biografice si impotriva oricarei metode. I. (1944. Istoria literaturii romane (în colaborare cu Tudor Vianu i erban Cioculescu) (1944). opera ar av un duh ea 36 . Pagini de critic literar .

Si sunt invocati in acest sens Charles Du Bos (sonoritatea fundamentala"). Spre a-i cunoaste si mai clar optiunea estetica. sintagme sau poezii raman neintelese. pâna la cel mai tânar contemporan. sublima si nemaicunoscuta". pentru frumos. Unicitatea lui Eminescu. Mai tarziu. Admiratia criticului fata de opera lui Macedonski. Mai exact. comentandu-i opera in mai multe randuri. Marele poet l-a atras in permanenta. Vladimir Streinu se afirma si isi contureaza profilul pe deplin atunci cand abordeaza perioada interbelica. Tot acum. realitatea ei monadica. Acest univers mirific va fi mereu prezent in constiinta criticului si atunci cand va comenta lirica secolului XX. teurgic si mitologic n-a mai fost repetata de nimeni si niciodata". Streinu îi acorda lui Al. Camil Petrescu (substantialitatea"). poate cam categoric.. rationalist.inanalizabil". in care clasificarile (Aticul este clasic. tenebros. Calinescu Clasicism. este indiscutabila. fiind motivul fundamental ce se regaseste in intreaga inspiratie a poetului". Gabriel Marcel (l'attention à l'unique"). observand ca destule versuri. Vladimir Streinu considera ca sarcina criticului este sa desluseasca intr-o poezie sau intr-un roman concretul necategorial al artei. verslibrismul. de unde si polemicile sale impotriva ingerintelor politice din orice parte ar fi venit ele in domeniul literaturii si impotriva mediocritatii. un critic de poezie pe care a îmbra i ato aproape în întregimea ei. in special in volumul Clasicii nostri. care nu s-ar fi produs. impotriva popularitatii poetului. spectaculoasa oscilatie eminesciana intre ideea de moarte si viata. Luceafarul e o drama a antinomiilor. care se indruma pe alte cai decat ale romantismului eminescian. romantism. va medita asupra Tiparelor de cultura. drept aesthesis carpato-dunarean". apropierea poeziei de muzica. care. Macedonski un spatiu destul de limitat in cadrul capitolului Orientarea estetizanta din Istoria literaturii romane. înainte de toate. baroc. Despre Floare albastra afirma ca e un embrion al marii lui opere. misterul vibrator cu care sa consune". de la Eminescu i înca de mai inainte (m runtul romantism. el defineste specificul romanesc pe care-l vede ca o expresie a clasicismului. Henri Bergson (durata vie").. poet al visului dublu. ca transpozitia senzatiilor. Streinu a vazut in militantismul estetic o forma a luptei pentru arta. sa surprinda unicitatea operei. Critic de formatie maioresciana. Vladimir Streinu a fost.") amintesc eseul lui G. va trebui sa 37 . Atic si asiatic. organizat. simplu. prin atitudinile exacerbate ale autorului se dezvolta intr-o semetie de arta luciferica. De i orientat spre modernism. In studiul Eminescu. a asa-zisului curent eminescian. Pe larg e discutata noutatea ideilor lui poetice. El sustine scrisul artistic in critica pe care insusi l-a cultivat. incorporat in primul rand in Miorita. poet dificil se pronunta. unele in premiera mondiala. exotic si formalist").

la care admira miracolul ca izvor al poeziei pe care poetul il cauta in epoca miturilor si a legendelor crestine. la cea traditionalista de dupa razboi. Pagini de critica literara (1938). pe care-l socotea un poet unic in literatura romana si chiar in cadre mai largi decat ale literaturii noastre". criticul va realiza o sistematizare a tendintelor lirice din aceasta perioada. fara sa vrea. nu un filosof si un poet. cum o defineste comentatorul intr-o inspirata metafora. a raporturilor in continua schimbare dintre modernism si traditionalism. In introducerea la antologia Literatura romana contemporana. aceea a modernismului. a colaborarii poeziei cu muzica. incepand cu volumul Cuvinte potrivite. cu preciziunea si rigoarea logica a unei probleme de matematica. El pune pe primul plan chestiunea poeziei pure. de o materialitate coplesitoare". Philippide si de evolutia poeziei lui Adrian Maniu de la faza de contestatar spectaculos al tuturor academismelor din anii 1910-1916. Pe larg. O atentie deosebita e acordata poeziei de inspiratie religioasa. Voiculescu) ilustreaza excelent ideea lui Vladimir Streinu din citata introducere la antologia Literatura romana contemporana. tematic. care deschidea o noua epoca. e un tip nou de creator in literatura romana. de o for hugoliana. Ceea ce il impresioneaza si pe autorul Paginilor de critica literar este extraordinarul geniu verbal arghezian. Blaga. Criticul reface acolo istoria poeticelor din antichitate pana la Edgar Allan Poe. carora le subscrie si Vladimir Streinu.citam studiul Traditia conceptului modern de poezie. Giuseppe Ungaretti. i pentru Vladimir Streinu. cand iconoclastul devine iconodul. care aduce marile inovatii. ci un lirosof. potrivit careia modernii se traditionalizeaza. care ii constituie deplina lui identitate". De o inalta apreciere s-a bucurat si Lucian Blaga. combate ideea de inspiratie. socotindu-l si el cel mai mare poet dupa Eminescu". Exprimand caderea din uman in mineral". publicat in vol. Foarte receptiv a fost criticul si la poezia lui Bacovia. T. vorbeste despre sugestie. Mallarmé. Sensibil se dovedeste criticul si fata de morbidetea moderna" a lui Al. Pe un asemenea drum. Opinia lui Vladimir Streinu despre Arghezi e asa de inalta incat il asaza alaturi de Paul Valéry. poemul construindu-se treptat.S. fara sa vrea. Paul Valéry. poetul care se bucura de cea mai mare consideratie este. cea ocultata sau deformata in anii dogmatismului realist socialist. in expresie". iar traditionalistii se modernizeaza. cu o doctrina a lirei. Poe va fi urmat in Europa de Baudelaire. Adrian Maniu (si il adauga mai tarziu si pe V. isi vor gasi ecou intr-o masura mai mica sau mai mare si in lirica romaneasca din secolul XX si mai ales din perioada interbelica. Fara sa-i minimalizeze pe ceilalti. Dupa opinia i formula foarte personala a lui Vladimir Streinu. el restituie poeziei nobletea aristotelica a placerii. Tudor Arghezi. Toate aceste inovatii. scrie criticul 38 . volumele Plumb si Scantei galbene contin o poezie de scoica bolnava". Eliot. a c rui crea ie a comentat-o adesea. pe care-l apropie de Rainer Maria Rilke.

la începutul verii anului 1964. Über naive und sentimentalische Dichtung (Problema valoriz rii în poetica i pân la volumul ap rut postum Arghezi. Fiica sa. purtând subtitlul ÄCântare Omului´ (explorând un domeniu al literaturii comparate). Ion Vianu. eseist. critic poet. Teza a 39 . mai ales pentru trimiterile permanente le Expresionismul german. Bineinteles. nu este uitat poetul inspiratiei religioase romanesti. În perioada de doctorat a sus inut . il pretuia in chip deosebit. de care Blaga însu i era puternic influen at în epoc . Barbu. care a tinut o dreapta cumpana a lirismului nostru". situat alaturi de Tudor Arghezi. desi era intr-un fel explicabila prin reac ia de respingere a uscatului i simplistului realism socialist. lucrand cu vremea in spiritul inovatiei. C s torit cu Elena Vianu (1911 . in ultimii ani. filosof i istoric literar. intrat la tipar chiar în ziua dispari iei autorului i ap rut dup pu in timp. Revine în ar în anul 1924 i devine suplinitor la Universitate. Fratele mai mare al publicistului Alexandru Vianu.6. etapele parcurse fiind mereu suitoare. ii din Tübingen.1965). a volumului de debut. i arheolog.despre Vasile Voiculescu. Das Wertungsproblem in Schillers Poetik. A observat insa cu indreptatire. in anii '60. ultimul s u studiu antum. A respins suprarealismul si. desi foarte tanar. Tudor Vianu Tudor Vianu s-a nascut la 27 decembrie 1897/8 ianuarie 1898 in Giurgiu si a decedat la data de 21 mai 1964 la Bucure ti. totodat Eberhard Karl a Universit lui Schiller) studiu de estetic . chiar privind poezia pura si ermetica. care studia matematica la Göttingen. spre exemplu. i traduc tor român. care deturnase poezia de la rosturile ei. Fiul s u. poet al omului. Crea ia lui a acoperit exact patru decenii: de la apari ia în 1924. Vladimir Streinu a scris despre numerosi poeti. cu care Vianu era coleg în paginile revistei Gândirea. este un istoric al artei antice În anul 1915 devine student la Facultatea de Filosofie Ob ine titlul de doctor în filosofie al Universit purtat o coresponden i Drept din Bucure ti. 3. de la Constant Tonegaru la Marin Sorescu. A fost un estetician. Teza de doctorat a fost l udat de Lucian Blaga. Teza de doctorat îi apare în limba german sub titlul Das Wertungsproblem in Schillers Poetik. Blaga. este un cunoscut medic psihiatru i scriitor. influenta coplesitoare si imitarea pana la pastisa a lui Arghezi. (în noiembrie 1923). pe care. excesiv criptica poezia lui Nichita Stanescu. i primul s u poetul Ion Barbu. Maria Alexandrescu Vianu. punctat de întâlniri amicale. valorificare a tezei sale de doctorat sus inut la Facultatea de Filozofie ii din Tübingen. socotind. renegandu-si conjunctural mai vechi convingeri. în german . de la Dan Botta la tefan Augustin Doina . cu prietenul s u din liceu.

i mai comentat dintre în edi ia a doua din 1943. studiile vor fi complet diferite de i titlul se p streaz acela i. Între 1945 i preia cursul de istorie a literaturii universale. un pseudo jurnal de fapt con inând texte cu caracter 40 . Abia în anul 1930 devine ii din Bucure ti. Odobescu. În 1937 î i adun articolele de estetic publicate pân atunci în antologia Filosofie 1941 tip re te Arta prozatorilor români. i Receptarea operei de art . Goethe. În anul 1925 a publicat general . Camoens. În anii i respectiv 1963 apar Jurnalul. intitulat Influen a lui Hegel în cultura român . Anul 1934 este deosebit de fast pentru cariera sa academic . Voltaire. cu precizarea c . Shakespeare. Valoarea estetic Structura i crea ia artistic i atitudinea estetic i Istoria i Opera de art . micro-monografii despre Cervantes. În 1942 public la Editura Cugetarea volumul Introducere în teoria valorilor. F. Anul 1952 îl surprinde în afara Facult limbii poetice a lui Mihai Eminescu.M. devine simplu cercet tor la i la Dic ionarul f cut noului regim. Tot în acest an i cele i dou volume. În 1934 public esteticii de la Kant pân ast zi la Institutul de arte grafice Bucovina. Din problemele constitu iei rela iei lor. cursul de Estetic conferen iar definitiv la Facultatea de Litere a Universit public studiul Poezia lui Eminescu. Sunt eviden iate în special izvoarele antice germane. În anul 1931 apare volumul Arta i frumosul. lucrând la Dic ionarul limbii române moderne Dup 1955 este reintegrat în mediul academic universitar i se dedic redact rii unor studii. Stendhal. În anul 1927 devine docent în estetic . Dup reforma înv mântului din 1947 este scos de la catedra sa de Estetic ii din Bucure ti. În 1933 public în volum un mic studiu care va deveni unul de referin în bibliografia studiilor despre Hegel. în care sunt incluse capitolele Problemele preliminare ale esteticii. Dualismul artei Apare în form i Fragmente moderne. care includea alte dou p r i. poate cea mai cunoscut i poezie. cu accent special pe influen a filosofiei lui Arthur Schopenhauer. primul volum din Estetica sa. În c r ile sale.Dostoievski. îi apar dou volume. Toate aceste studii vor fi ulterior în volumul Studii de literatur universal Probleme de stil 1961 i comparat . În anul 1932 public volumul Arta actorului în Editura revistei Vremea. devenind un precursor al comparatismului literar de la Facultatea de Litere a Universit ambasador al României la Belgrad i 1946 a fost i a fost criticat pentru unele concesii pe care le-ar fi ii. Studiile de stilistic sunt reunite în alte dou antologii i art literar i Problemele metaforei i alte studii de stilistic .fost tradus i publicat în volumul al litografiat aptelea din seria de Opere. întemeiat pe observa ia con tiin ei. Institutul de Lingvistic . un exemplu de analiz stilistic în care este anticipat acribia formalismului sau a structuralismului. iar în 1936 va ap rea volumul al doilea.

viseaza pe marginea textelor si le duce mai departe ideea si mesajul . la . Gerorge Calinescu George Calinescu s-a nascut la 19 iunie 1899 in Bucuresti . de artist . Dupa absolvirea Facultatii de litere isi continua studiile la Scoala romana din Roma . din 1945 . Calinescu face parte din seria scriitorilor de formatie enciclopedica . intr-un univers literar coerent . umanist al omului. in sensul ca aceleasi modalitati estetice circula de la proza la istorie literara .publicistic. Studii liceale la Iasi si Bucuresti . Conform principiului ca : . avand permanent in vedere procesul istoric. puritatea lor este 41 .1. Criticul este dublat de creator . Isi ia doctoratul la Iasi .. Editeaza revistele . G.Viata romaneasca¶¶ . .. Calinescu a fost poet. volume în care Tudor Vianu î i creioneaz personalitatea de i filolog complet. Calinescu incearca sa fondeze o metoda critica similara creatiei . exact în ziua când intra la tipar volumul Arghezi. Teoriticianul a subliniat ca tipurile clasic si romantic nu sunt absolute . ale caror personalitate si activitate plurivalenta este coplesitoare . manuscris eminescian . aratand ceea ce ar fi putut deveni cartea ¶¶. c reia i-a fost mult vreme fost profesor titular de estetic . 4. Debuteaza cu versuri in revista .Sburatorul " (1919).. Tudor Vianu a 4. de om al Rena terii. a reproduce in tine momentul initial al operei ¶¶ .. Membru al Academiei Romane (1949) .. a intelege inseamna a crea din nou . de la critica la poezie . Functioneaza ca profesor de liceu la Timisoara si Bucuresti . Codirector. Conferentiar la Universitatea din Iasi ..Sinteza ¶¶ (1927) si . director al Teatrului Na ional (1945). profesor la Universitatea bucuresteana . Director al Institutului de istorie literara si folclor din Bucuresti . eseist si istoric literar. romancier. dramaturg.Gerorge Calinescu. Calinescu este unitara . cu o teza despre Avatarii faraonului Tlà. in 1933. din cauza unui infarct miocardic. În 1964 moare la Bucure ti pe data de 21 mai.Moare la 12 martie 1965 in Otopeni -Bucuresti .Capricorn ¶¶ (1930). i Idei tr ite. teoritician al istoriei si al criticii literare G. poet Este fondatorul colii de stilistic a Facult ii de Litere din Bucure ti i ini iator al catedrei de literatur universal . ef. apoi . Opera lui G. in 1936.

pentru a defini . intelectualitate si cultura : . alaturi de tarani . si. ideolog ardent . precum si ca trasaturi specifice operei calinesciene in general . Cantemir este un Lorenzo de Medici al nostru . Astfel . elemente de umor si ironie .Procedee specifice romanului trec in istoria literara . Creanga sau Octavian Goga ). grupati .inexistenta in relitate . in totalitatea ei . 42 .. sau Mateiu Caragiale .a produs (I. Odobescu . sentimentul iubirii.in trei categorii tipologice : tipul boierului generos . V.un minor mare ¶¶ .scriitor total ¶¶. Iorga . care dau unitate acesteia . in sfarsit . Canoanele cunosc cum sa te fac Hexarca / Venerei cipriote.. face asociatii plastice (valsurile in alb ale lui Bacovia amintesc tehnica vaporoasa a lui Degas ) sau trimiteri auditive (erotica lui N. scriitorii devin personaje . Ca elemente de corespondenta . ii este necesara cunoasterea in adancime macar a unei literaturi straine . a micilor targoveti sau boiernasi . 6) elemente de cosmogonie . situand scriitorul in minaturii care l . cu repulsie fata de aristrocat si orasean . dar descinde in poezie din sfera culturii .A. sau folosirea peisajului . 3) monumentalul si grandiosul . 2) placerea regiei .universul poeziei ¶¶. ca intr-o carte de fictiune. tagma » balcanicilor . . Numai astfel se pot raporta valorile nationale in contextul literaturilor lumii sau numai astfel este posibila o ierarhizare a valorilor. au ramas celebre propozitiile sintetice care definesc si caracterizeaza un scriitor: Hogas este . / Am comentat adanc pe marele Petrarca / Si pe batranul Goethe ¶¶ (Epitalam)..iarna . Criticul porneste de la poezie pentru a -si exprima punctul de vedere estetic . pe langa pregatirea de specialitate si filozofica . precum cele specifice istoriei literare trec in roman ¶¶ (1) . Rebreanu . Cosbuc si L.M. prezentat intr-o viziune sarjata de pa) . al doilea tip este cel al ruralului ideolog patimas . vazut la o lectie . Eminescu . in Istoria literaturii romane de la origini pana in prezent ¶¶ sunt celebre portretele (de exemplu N. variatiile pe teme clasice se realizeaza toate in lumina unei pasiuni lucide . creatie a unui . Umorul disimulat. al comentariilor psihologice sau eseistice . 5) jocul presupunilor . in alta parte . Kogalniceanu.M. G. Poezia incanta prin muzica . monografii si invers . revolutionar din inteligenta . Lirica lui este romantica . Istoria literaturii de la origini pana in prezent este un adevarat roman . Calinescu . Alecsandri . G. D. Al. avand convingerea ca unui critic si unui istoric literar. Impresia pe care o da literatura lui G.. Calinescu vine in literatura romana din literatura univesala . Vacarescu e fluierata pe naiuri campestre). dar este in egala masura clasica si moderna ... 4) imaginatia rabelais . pot fi enumerate : 1) circulatia miartistice si a procedeelor de disociere de la roman la istorie literara . este de opera armonioasa . fraternizand cu masele .

G. ci realismul fundamental ". autorul alege mastile actorilor . fantasticul plan al orasului . Ibraileanu . si ceea ce confera originalitate unui roman nu este metoda . " Placerea regiei " . pa pamantul ) . Calinescu sustinea ideea unui roman de atmosfera moderna . Arghezi .iarna . si analitic . La intrebarea care se punea in epoca . tolstoian sau proustian . sunt cantate elementele primordiale ale naturii .Imparat si Brezaia etc.Irod . grandios . matusa Aglaie ( Enigma Otiliei ) sau Gaittany . pornind de la miturile nationale si terminand printr-o sinteza a specificului nostru national . T. crearea unor personaje al caror comportament scapa determinarilor exacte . Scriitorul pledeaza pentru ideea ca orice roman trebuie sa fie . in mod necesar. " Gustul extraordinar pentru monumental . vorbesc in versuri . cat si in proza . In 1932 . in istoria literaturii sau in monografii . Gustul pentru grandios ii adauga N. asimiland experientele romanului modern creeaza caractere dominate de o 43 . al comentariilor psihologice sau estetice" ne trimite la procedee care tin de romanul modern : scrisorile din Scrinul negru . Napoleon si Sf. Caragiale .daca romanul trebuia sa fie balzacian . " Jocul presupunerilor . ) . desi respingea teoria teoria lui Camil Petrescu despre sincronizarea obligatorie a literaturii cu filozofia si psihologia epocii argumentand ca " literatura nu e in legatura cu psihologia ci cu sufletul uman ". cum ar fi Otilia . stheldian . de asemenea . focul . I. mos Costache. Urmuz .) " danseaza . campiile oceanice din Cartea nuntii . exista in romane dar ea poate fi detectata si in Istoria literaturii romane de la origini pana in prezent . In sfarsit . apa etc. Romanele lui G. Calinescu raspunde prompt : " Trbuie sa fim cat mai originali . poezie sau publicistica . " elementele de cosmogonie " ( aerul . In Istoria literaturii romane de la origini pana in prezent . Calinescu in Universul poeziei . atat in paginile de critica . Ion Barbu . in poezie ( a . din care se dezvolta insasi al lui Felix in fata fotografiei Otiliei . enorm " da organicitate operei . Sufletel ( Bietul Ioanide ) . in Bietul Ioanide . Personajele din piesele de teatru ( Phedra . cum ar spune G. Calinescu se definesc prin cateva trasaturi comune : depasesc realismul clasic . Elena . psihologica si estetica . Minulescu . aerul . intr-o viziune grandioasa . Se poate vorb . se regasesc in poezie si proza . canta . G. o " critica completa ". al inteligentei .Pann . personajele sunt privite in detalii exagerate pana la grotesc : Stanica Ratiu . cirezile enorme din Enigma Otiliei . I. de placerea jocului superior .G. fac tumbe ". Manolescu imaginatia rabelais . le cauta pozitia in scena si gesturile . stabilite de G. L. Calinescu face si critica sociologica .

pentru introinspectie ). prin creatia de tipuri . pe care sentimentul iubirii o reabiliteaza pana la un punct . Pe de alta parte . Calinescu depaseste datele realismului clasic . prin descrierea minutioasa a cadrului fizic in care se desfasoara actiunea . prezentarea universitarilor . precizand atmosfera locala si timpul istoric . Latura balzaciana a romanelor se continua in Enigma Otiliei . Astfel. Avarul si arivistul sunt cuprinsi in alte registre. ea urca in Bietul Ioanide si in Scrinul negru. Landson. parvenita fara scrupule . a societatii romanesti din deceniile 4 . a politicii . si prin Caty Zanoaga . acordand atentie doar personalitatilor care au creeat o opera cu valori artistice si renuntand la autorii ( mai cu seama din literatura veche ) care au numai merite ce tin de istoria culturii in general . a arhitecturii caselor . prin Ioanide arhitect de geniu .Cartea nuntii. prin descrierea interioarelor . prin fixarea caracterelor in spatiu si timp . prin reflectiile asupra iubirii. prin tema ( istoria unei mosteniri ) si prin descrierea interioarelor. consecvent pricipiilor sale teoretice . arivistul ( ele fiind insa un pretext .singura trasatura majora . in masura 44 . pentru interioare . in " timpuri de suferinta nationala " . a strazii . precum de Sanctis ori G. de referinta in cultura romana si comparabila doar cu creatiile unor mari istorici literari straini . Romanul include elemente eseistice . care slujeste " drept cea mai clara harta a poporului roman " . pe care le considera .5 ale secolului nostru . cu scopul de a da " oricui increderea ca avem o stralucita literatura " . Un prim element de noutate al acestei lucrari este acela al perspectivei estetice asupra intregii evolutii a literaturii romane in timp . pentru operele de arta plastica ce le impodobesc . ca urmare a faptului ca este vazuta din unghiul fiecarui personaj venit in raport cu ea. asimiland experientele romanului din secolul XX . relative . ridicate la tipologii de mare circulatie universala .cum marturiseste insusi scriitorul . detasarea fata de personaje si crearea de tipuri ne trimit la Balzac si la realismul secolului al XIX . Opera monumentala . G. personalitati ale trecutului literaturii noastre sunt privite intr-o noua lumina . Balzacianismul apare in primul roman. cu speciala erudita atentie pentru arhitectura cladirilor . elemente lirice . a literaturii . iar Otilia devine o fiinta complexa.lea . liric este si romanul iubirii dintre Felix si Otilia . romancierul " reface clasicismul " . Calinescu in 1941. Asadar. in descrierea " Casei cu molii" si in conturarea personajelor care o locuiesc. Tehnica narativa . lirismul persista in Bietul Ioanide si in Scrinul negru . trecand prin experienta curentelor literare . fixand imaginea unei lumi prin ceea ce are ea mai specific . avarul .Cartea nuntii este un poem al iubirii . precum Coresi . Istoria literaturii a fost publicata de G.

Acolo.2.in care anunta modalitati artistice ale unor scriitori de mai tarziu : la cronicarii munteni descopera . Calinescu reia si aplica in Istoria literaturii. Daca va uitati la geografia Bisericii Catolice sau la zona de separatie dintre catolicism si ortodoxie. In secolul XVII se infiripa legaturi cu occidentul prin venirea misionarilor italieni si franciscani in Romania cum ar fi Vito Piluzi sau marchizul Johann Battista del Monte (aveau legaturi interne cu Miron Costin). Gerorge Calinescu si sinteza monumentala: Istoria literaturii romane de la oigini pana in prezent O frumoasa lectura pentru tanara generatie e capitolul din ³Istoria literaturii romane´ a lui Calinescu. care au avut vreodata de a face cu Europa si vorbeste de acest vis . adica sa fie critic " . Se afirma ca in anul 1650 primii romani merg la Roma cu ocazia jubileului facand cu o suta de ani inaintea ardelenilor pelerinaj la 45 . care s-a negociat foarte dificil si surprinzator pana prin sec. care se intituleaza Descoperirea Occidentului. istoricul literar si criticul se asociaza cu prozatorul de mare talent : pagini precum cele dedicate portretului lui N. este primul care simbolizeaza aceasta occidentalizare. Din pacate religia le-a inabusit acest proiect. " miscarea teatrului unui Delavrancea " sau fraze caragialesti . dupa care " nu e cu putinta o critica fara perspectiva totala istorica " . el face un fel de recensamant al romanilor din diferite provincii istorice. George Calinescu ne spune ca Petru Cercel autor de versuri italiene. comparata de unii comentatori cu un roman ale carui personaje ar fi scriitorii . ideea enuntata in lucrarea Principii de estetica . Istoria literaturii. Au mai fost insa incercari de occidentalizare ca cea a lui Eraclid Despotul (1561-1593) care prin intemeierea unei universitati la Cotnar incerca un fel de occidentalizare. Calinescu . XIV si care a cunoscut interesante dezvoltari si mai tarziu. toate acestea au construit o lunga antologie de viziuni epocale romanesti despre lumea aceasta indepartata. Iorga sau descrierii Rasinarilor se inscriu printre filele antologice ale literelor romanesti . vadeste faptul ca . Nu trebuie sa uitam ca Occidentul incepea pe vremea aceea la Brasov. dupa cum si istoria literaturii trebuie sa apeleze la criteriile estetice ale criticului : " [«] istoria literara este o istorie de valori si ca atare cercetatorul trebuie sa fie in stare intai de toate sa stabileasca valori . care a aparut in mintea romanilor destul de devreme. in personalitatea lui G. Ne-am vazut oarecum izolati si am privit cu fascinatie lucrurile care se desfasurau in Occident. de exemplu . G. 4.

aici. neologismele intra intr-un numar mare si se fac simtite influente in limbaj. In al doilea rand ideea de literature occiddentala a patruns foarte greu. iar limba romana s-a diversificat. si oameni de formatie orientala. educatia data la constantinopol nu a fost mai satisfacatoare decat cea din occident. Neologizarea in sens apusean al limbii apare de acum. Pe de alta parte asa cum spune si George Calinescu. Consecinta favorabila a acestui lucru este faptul ca am imprumutat cuvinte noi. Se spune ca vreme de un seclo pregatirea pentru intrarea in occident se face in limba. Am putea spune ca foarte multi boieri au doua fete: oameni de cultura greceasca.cea.Axinte Uricaru. ce e drept. Aceste cuvinte au fost culese de Miron Costin. Pentru a exprima notiuni 46 . putini romani sa mearga in occident ci occidentul sa vina la ei. In sustinerea ideii de mai sus adaugam ca de asemenea Cantacuzino a fost educat si la constantinopol insa aceasta educatie nu afost mai puternica. Un alt argument ar fi faptul ca fuga romanilor la studii este punctul acut al nerabdarii de a pasi in occident.cetatea eterna. centrul ei mutanduse. majoritatea preferand sa studieze in occident.apuseana. Nu a fost de ajuns ca.Ion Neculce . Inceputurile literaturii noastre au o puternica amprenta de classicism decadent.decat. Cantemir devenind domn purta vesminte cu influente occidentale insa nici de data aceasta nu se baza pe preocuparile literare si cultura occidentala. Un exemplu ar fi Cantacuzino care a studiat la Padova in Italia. Contactul cu occidentul il sustin jurnalele la care in general boierii erau abonati.Dimitrie Cantemir etc. acest lucru putand fii realizat prin scolarizare si printr-un schimb de domenii. adica sa isi faca foarte bine temele pentru a putea patrunde printre moravurile romanilor. In primul rand pe plan cultural Romania era in urma cu multe aspecte si de aceea dupa anul 1700 dorinta romanilor de a pleca la studii in occident a fost mult mai mare. Cultura s-a diversificat. Austriecii au inceput sa domine Muntenia iar Rusii au inceput sa domine peste Nistru. dealtfel cu o influenta foarte puternica. Acest contact se vede cel mai bine in literature si scriere sau traducere. G. Tot in cultura datorita Regelui Carol. deci procesul de occidentalizare incepe sa se simta dar totusi prea putin ca sa reuseasca sa miste o intreaga tara. Pentru ca aceasta trebuia sa isi pregateasca foarte bine intrarea.deci eductia apuseana era undeva la mijlocul acestor doua extreme. se primeste dreptul de a se intemeia o manastire si un seminar pentru a trimite la Roma cate trei teologi pe an. Ideea de literature occidentala avea sa patrunda greu in Romania (aici vorbim de literature in sens occidental). Boierimea face din Brasov un adevarat centru geografic al romanismului.Calinescu afirma ca traducerile circulau din literature occidentala sub forma de manuscris sau se publica cultura greceasca.

Calinescu in privinta textelor traduse deoarece s-au facut traduceri romanesti mai ales din literatura occidentala in Principatele unite si in Ardeal. Iar contactul cu occidentul se vede cel mai bine in literature tradusa si scrierile traduse. Italia etc.deoarece intalnim foarte mari schimbari in moda. bucatari straini. ´Filip si Orest´. volonter. In al treilea rand ca si concluzie a occidentalismului. manifest. gradinari. Pentru deschiderea orizontului European se scriu: ´De obste geografie´ de Buffier-Amfilohie Hotiniul (1795-Iasi). emisfer.comanda canapele occidentale. melancolie. Examinarea sciitorilor din zona 1800 va dovedi ca acestia cunosc cu de-a amanuntul literature occidentala a secolului XVIII mai ales cea minora.Exista si numeroase exemple de traduceri din limbi occidentale cum ar fi: ´Merope si Brutus´Voltaire. tarile sunt tot mai pline de profesori si secretari straini. senat. parola. 47 .H. ordinant. in special mobilier si haine.Alfieri.I. fizica etc.Ioan Molnar. Traducerile circulau mai ales sub forma de manuscrise sau se publicau. din greceste s-a tradus ³Harito si Polydor´. fantasie. triumf.de logica. testament. ´Istoria universala´. psihologie.vechi. culegeri de biografii si anecdote cu folos etic. bibliotecile se umplu de cari frantuzesti si italienesti. economie. comedie. In al cincilea rand sunt de accord cu faptul ca caontactul cu occidentul pe vremea aceea il faceau jurnalele la care boierii erau abonati. cavalerie. ministru. neologismele fiind considerate acum imprumuturi. de altfel erau si foarte la moda sprea sfarsitul secolului al XVIII-lea. incep sa iscaleasca frantuzeste.Kampe (Buda). din ce in ce mai multe familii isi trimit tinerii la studiu in Paris. Boierii schimba mobile. cartile de gramatica se inmultesc ³Gramatica Romaniei´-Radu Tempea (1797). In al patrulea rand sustin ideea lui G. balurile. Secolul XVIII aduce deci o imbogatire a lexicului. jocuri de carti.mai.ei au imprumutat: curs. ´Descoperirea Americii´.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful