1.1. Istoria literara Cu privire la reinterpretarile propriu-zise, pana la contemporani, aproape totul e citabil din Istoria literara.

De la cei mai vechi autori pana la interbelici, Manolescu reface permanent in fundal o istorie a formelor. Desi ii respinge hotarat pe formalisti, istoricul urmareste metamorfozele literaturii vechi (cu moartea unor specii si aparitia altora), precum si conventiile de expresie ale romanticilor. Subtilitatea e ca noile metode nu sunt aplicate barbar, intru modernizarea fortata a scriitorilor nostri vechi, ci tocmai in vederea unei fixari in context: ÄCa sa fi scris memorialistica, ii era necesara lui Costin intuitia unui procedeu literar care n-avea niciun precedent in proza noastra si care era destul de putin frecvent la istoricii latini sau polonezi cunoscuti lui. Autorul letopisetului se misca intr-o traditie pur istoriografica´. Daca G. Calinescu ii reactualiza pe scriitorii de pana in secolul XIX oarecum intuitiv, prin compararea cu autori contemporani, Manolescu reface mai clar sensul istoric al modernizarii, folosindu-se de o mai acuta constiinta a conventiilor literare, care criticului roman interbelic ii era inca inaccesibila. E capabil, astfel, sa repuna in drepturi aportul lui Maiorescu sau a lui Macedonski la schimbarea canonului poetic romanesc, sau sa reflecteze, de pilda, asupra sensului modern al gandirii lui Duiliu Zamfirescu, Äintaiul nostru teoretician in roman´. Daca istoria lui Calinescu era mai bogata in intuitii si in detalii pitoresti, cea manolesciana e mai importanta prin constiinta istorica a formelor. Ce drept, meritul nu e -i neaparat al lui Manolescu personal, caci timpul scurs intre cele doua opuri a dat un mare numar de comentatori excelenti care, chiar daca n-au fost istorici integrali ai literaturii romane, si-au Äimpartit´ perfect atributiile pentru a corecta tabloul calinescian. La o simpla privire din avion, expertizele lui Paul Cornea, Eugen Simion, Mircea Anghelescu, Mihai Zamfir, Ioana Em. Petrescu, Adrian Marino asupra secolului XIX, a lui Ov. S. Crohmalniceanu, Ion Pop, Marin Mincu, Al. Protopopescu sau a lui Nicolae Manolescu insusi asupra interbelicului, contribuie la consacrarea unui canon aproape de neclintit al literaturii noastre de pana la realismul socialist. Semn ca Ädiviziunea muncii´ a functionat perfect in critica postbelica si daca n-am avut o istorie literara, cum acuza Manolescu azi, am avut, in schimb, multe istorii partiale de prima mana, care au construit o ierarhie valabila. Eroarea e de a considera ca daca nu s-a scris o istorie integrala ar lipsi comentatorilor interbelici simtul si perspectiva istorica. Cu toate acestea, merita atentie Äreparatiile´ de imagine a criticilor de pana la Calinescu, cu care autorul Istoriei din 1941 a fost mai intotdeauna nedrept. Intr-un capitol exceptional despre Maiorescu, e compromisa pentru totdeauna imaginea unui comentator

1

eminamente cultural, Äneatent la text´ (cu observatia capitala ca ÄNiciun contemporan al sau nu avea notiunea de close reading. Critica textului e mai degraba una latenta pana la Primul Razboi´), dar si prejudecata antioccidentalista a criticului Äformelor fara fond´. De fapt, dovedeste Manolescu cu textul in fata, pozitia maioresciana nu e incompatibila cu sincronismul lui Lovinescu. Lui Gherea, acuzat de Äcandoare semidocta´, Manolescu ii dedica un capitol slab si nedrept, probabil din aversiunea fata de reinterpretarile vulgarizatoare la care a fost supus criticul in anii µ50. In schimb, atat Lovinescu, despre care retinem ca Äabia cu el poate fi citita critica noastra ca literatura´, cat si marii foiletonisti interbelici ± cu exceptia lui Perpessicius, poate, taxat pentru sfiala in valorizari -, sunt tratati cu consideratie. Istoria literara urmareste inregistrarea valorilor literare de-a lungul timpului. Aparitia criticii literare este un rezultat al formarii si evaluarii spiritului critic. Afirmarea spiritului critic s-a produs relativ tarziu in perioada iluminismului european. Cultura si civilizatia romaneasca prezinta un decalaj de dezvoltare in raport cu europa occidentala, de aceea spiritul critic in cultura romana se manifesta destul de tarziu in forma stiintifica si institutionalizata. Primele manifestari ale spiritului critic apar la cronicari.

1.2.Forme ale istoriei literare Cele mai consistente sunt, insa, capitolele despre ÄMarii scriitorii´, atat din secolul XX (Mihail Sadoveanu, Liviu Rebreanu, Hortensia Papadat-Bengescu, Tudor Arghezi, George Bacovia, Mateiu I. Caragiale, Ion Pillat, Camil Petrescu, Lucian Blaga, Ion Barbu, George Calinescu, Anton Holban), cat si din secolul XIX (Mihai Eminescu, Ion Creanga, I.L. Caragiale, Ioan Slavici). Nuantarile in valorizare sunt putine, dar discutabile. Daca putem fi de acord ca Arghezi e poetul secolului sau, Sadoveanu nu poate fi proclamat cel mai mare prozator pentru simplul fapt ca, in ciuda talentului imens, ramane un autor inegal, fara constiinta artistica lucida. Mult discutata revalorizare a lui Camil Petrescu ± niciunul din romanele lui n-ar fi capodopere ± e expeditiva si neconvingatoare. Cu privire la Anton Holban e, iarasi, de discutat daca autorul nu-l propulseaza printre cei mari mai degraba pentru modernitatea poeticii romanului, centrul ionicului manolescian, decat pentru valoarea prozei in sine. In toate articolele despre Ämarii scriitori´, Manolescu alcatuieste un simptomatic rechizitoriu criticii postbelice, care pacatuieste prin analize hipersofisticate in dauna judecatilor clare si simple ± analize care ar aseza un strat gros de interpretari asupra

2

clasicilor nostri, facandu-i de nerecunoscut. De la Eminescu si Slavici pana la Blaga sau Ion Barbu, toti sunt, oarecum, mistificati de elucubratiile criticilor. Au dreptate, aproape intotdeauna, foiletonistii interbelici, mai apropiati de intuitia prima a textelor, sau Calinescu insusi, cu care Manolescu face dese tête-à-tête-uri peste capetele criticii postbelice. De aici, doua contradictii: 1. Desi declara in postfata ca exegeza postbelica i se pare capitolul cel mai rezistent din literatura sub comunism, in analizele practice pe clasici, ii respinge aproape in bloc contributiile. 2. Desi se vrea Äo istorie critica´ a literaturii romane, demersul lui Manolescu incearca, in subtext, sa elimine orice aport critic, visand la intalnirea pura si nemediata cu opera. Teoretizarea unei istorii critice ascunde de fapt orgoliul unei istorii naive si originale, scrisa cu totul pe cont propriu. Nu o istorie critica, ci una a-critica, a intemeietorilor, e visul manolescian. Principiul e formulat clar in capitolul despre Ion Barbu: ÄNiciun poet roman, nici chiar Eminescu, n-a avut parte de atat de multe exegeze savante si de atat de putine analize critice propriu-zise ca Ion Barbu. («) Suntem obligati acum sa-l recitim cu un ochi proaspat si fara prejudecati´. Eminescu ar fi victima unei Äexegeze pe cat de erudite, pe atat de lipsite de spirit critic´ din care valabili mai raman doar Maiorescu, Calinescu si Negoitescu. La fel patesc Creanga, a carui exegeza e anulata dintr-un condei (ÄStudiile consacrate lui Creanga dupa Al Doilea Razboi, numeroase, n-au schimbat numaidecat paradigma critica.´), Caragiale, Slavici, Bacovia (ÄAstazi, cand cultul poetului pare definitiv stabilit, se petrece intr-un fel contrariul a ce se petrecea in interbelic: pana si defectele poeziei devin calitati´) etc. Mare critic e Manolescu in capitolele in care reuseste, intr-adevar, sa inlature steoretipii si sa propuna o imagine pe cat de noua, pe atat de clasica a autorilor respectivi. Respingand orice mistificare interpretativa sau sofisticarie erudita, autorul Istoriei critice ramane acelasi fermecator om al simplitatii si al directetii, priceput in a ajunge pe scurtatura la inima operei. Dau aproape aleator cateva exemple: are dreptate, cu siguranta, sa redescopere pe Creanga cel profund in Amintiri sau in Povestea lui Stan Patitul decat in Ästufosul´ Harap-Alb, provocator de Ädelir hermeneutic´, pe Caragiale din Momente si schite contra aceluia din nuvelele naturaliste (doar Hanul lui Manjoala i se pare o capodopera), pe Bacovia din Plumb ca mare poet simbolist in defavoarea minorului tranzitiv supralicitat de criticii optzecisti. Barbu nu e, nici el, abstract-ermeticul pe care il cunoastem, ci un pictural si un confesiv manierist: ÄCa nota generala, in eroticele directe, dar si aiurea, exista un element biografic originar infasurat in imagini si metafore care fac de -l nerecunoscut´. Nu insist, demonstratia pe Äermeticele´ din ÄJoc secund´ convinge. Admirabila in Istorie nu e atat reconstituirea receptarii critice, cat tocmai curajul de a face din

3

critica tabula rasa. Excelent Äcronicar´ al operelor noastre clasice, Manolescu le comenteaza, adeseori, cu mina ingenua a primului cititor. Ceea ce nu inseamna ca prospetimea cronicarului stanjeneste vreo clipa autoritatea si viziunea istoricului literar. In maniera calinesciana, Manolescu priveste literatura romana ca pe un intreg. Stie, adica, sa surprinda de sus, cu aerul ca spune banalitati, relevanta generala a fiecarui autor in parte. Savuroase sunt topurile, statisticile sau competitiile la care nu te-ai fi gandit niciodata ± si pe care memoria obeza de istoric literar pare sa le activeze spontan: ÄBrat molatec ca gandirea unui imparat poet´ e Äcea mai uimitoare metafora din toata lirica noastra de pana la moderni´, la Pillat identifica Äcea mai neta perspectiva retro din intreaga noastra poezie interbelica´, Holban era Äcel mai literat din tanara generatie´. Chiar si aspectele negative sunt, in felul lor, iesite din comun: ÄDintre romancierii nostri, Ionel Teodoreanu este cel mai ilustru fabricator de fraze cosmetice´. La capitolul Äprioritati´, Manolescu e, pe cat de inventiv, pe atat de exact: Minulescu Äeste primul nostru scriitor care nu dispretuieste fatis succesul de public´, ÄFlori de mucigai´ ar fi Äcea dintai carte de poezie din istoria genului care nu e o simpla culegere´, Camil Petrescu, Äcel dintai la noi care a simtit nevoia sa coboare, in romanele sale, viata de pe scena in strada´, iar ÄPatul lui Procust´, Äintaiul roman romanesc care contine o poetica explicita´. Cateodata, astfel de observatii iau forma unor sclipitoare paradoxuri: ÄIndeobste bestelitul pentru ispite moralizatoare Slavici este singurul scriitor roman care considera capitalismul in latura pozitiva´; ÄLovinescu este o natura clasica in modernismul lui bine temperat, tot asa cum Ibraileanu este, in conservatorismul sau structural, un fin degustator de literatura moderna.´ ; ÄDaca pana la Primul Razboi, noi am avut nuvelisti si povestitori care au scris accidental romane, in interbelic avem romancieri care scriu accidental proza scurta.´ etc. O mica antologie s-ar putea realiza din asemenea trufandale critice, care dau savoarea oricarei istorii literare. In fond, redactarea capitolelor la varste diferite creeaza probleme de criterii. Istoria critica a lui Manolescu contine, pe langa calupul unitar de pana la romantism, un mozaic de cronici cuprinse in parte si in antologia de la ÄAula´, apoi eseuri preluate din Arca lui Noe (Rascoala lui Rebreanu, netratata acolo, ramane o Äcapodopera´ expediata aici intr-o singura fraza) sau din Teme, si, in sfarsit, cateva articole rescrise recent. E clar ca din cauza decalajului de viziune, unii autori sunt modernizati ostentativ, in vreme ce altii sunt trecuti prin filtrul tolerantei postmoderne ± desi nu e clar deloc cum se impaca aceasta din urma cu drasticul canon estetic formulat in postfata. Nu inseamna postularea pluralismului postmodern in receptarea operelor clasice, ea insasi, o actualizare fortata? Daca Istoria

4

Dimov ar fi Äunul dintre cei mai interesanti poeti contemporani´. cat mai degraba de doua maini manolesciene care. Nicolae Prelipceanu tot Äun poet valoros si original´. Faptul ca cel mai important cronicar roman din toate timpurile si-a pierdut in ultimele doua decenii interesul pentru literatura e vizibil peste tot in tratarea fenomenului contemporan: portretele critice sunt. desi criticul e mai ingaduitor cu Ivasiuc decat cu Preda. Ivanescu. totusi). nu vor sa stie una de cealalta. In schimb. ci de tratarea fenomenului contemporan. Cu toate ca rezultatul e un tablou gri. nici ierarhii. in timp ce Alexandru Musina e tratat. el ar putea trece drept o judecata de valoare exacta si corecta. desi nu se stie de ce. nici alternativa estetista a targovistenilor nu-i provoaca lui Manolescu mai mult entuziasm. Augustin Buzura sau Bujor Nedelcovivi sunt diminuati ca importanta (multe din scrierile lor au valoare contextuala). redescoperit prin lecturile optzecite). cat si de aplombul critic din care sa reiasa o ierarhie exacta. Ileana Malancioiu Äo poeta inconfundabila´. Manolescu e parasit atat de criterii. intr-adevar. Erori si contradictii Segmentul cel mai grav afectat de totalitarism ar fi cel al prozei. cat in calificativele estetice: 5 . daca criticul nu s-ar impiedica in evaluarea unui sistem atat de complex precum literatura sub comunism ± careia nu-i stabileste mecanismele de functionare. un poet extraordinar si inventiv´. cu putine exceptii: Nichita Stanescu sau M. Serban Foarta Äunicul mare manierist din literatura romana. In afara de Mircea Cartarescu. scrisa la doua maini. Brumaru e Äpoet minor´. reasezonate de cate o judecata de valoare in coada de peste. nu e vorba atat de colaborarea interpretului actual cu o intreaga receptare critica. Daca realistii Marin Preda. o mare nesiguranta in valorizare. la pachet cu proza). Calin Vlasie e un poet de statura lui Ion Muresan. cand ramane singur in fata istoriei literaturii.critica pare. Poza apodictica a unui Manolescu ce taie si spanzura mascheaza. fara originalitate sau capacitate de iradiere. Cele mai mari probleme nu sunt legate insa de reinterpretarea clasicilor (cu putine derapaje. de pilda. poate pentru miniaturalul tematic (?!). Abdicarea istoricului literar in favoarea cronicarului face ca poezia postbelica sa apara ca un fenomen sters si lipsit de relief. in numar covarsitor. pe patru pagini. ca George Bacovia. considerat Äcel mai original poet´. Inconstanta nu e atat in aprecierile ideologice. declarat judicios cel mai important scriitor postbelic (ce-i drept. departe de a se completa reciproc. Daca in organizarea materiei de pana la anii µ40 tovarasia calinesciana se dovedea salvatoare. acum. si de Nichita Stanescu. celelalte etichetari nu sugereaza nici directii. cronici ramase neschimbate din anii µ60-¶80 (in special cele dedicate criticilor si poetilor. rescris aproape in intregime.

De altfel. daca as fi fost convins ca aceasta selectie reprezinta.´ In cazul lui Marin Preda. Calinescu n-a valorificat in Five Faces of Modernity Äpozitiile teoretice foarte interesante ale optzecistilor nostri´ e anulat de alt Manolescu. care mi se pare si mie azi invechita. dar nu si pe a lui Harold Bloom. cand e sa raspunda acuzelor Monicai Lovinescu legate de lipsa disidentei romanesti. Gheorghe Iova. si in care lipsa unei referinte ar putea insemna atat ca ea nu exista valoric. Biserica neagra a lui Baconsky ar fi semiratata tocmai in absenta acestora: ÄBiserica neagra sufera din pricina grosimii stratului de tencuiala asternut pe zidaria interioara a utopiei politice.´ Manolescu nu se poate hotari nici cu privire la sensul contestar al acestor romane: daca in capitolul despre Marin Preda sustine ca prozatorul ar Älegitima tematica realist-socialista´ prin pasajul despre obsedantul deceniu din Imposibila intoarcere. Daniel Vighi. din posfata. cat si ca ea lipseste din bibliografia autorului. Manolescu isi rasuceste cu 180 de grade opinia. o forma de valorizare si nu un simptom al superficialitatii. Erorile factuale sunt frecvente si stanjenitoare in capitolele despre literatura contemporana: cele doua volume ale lui Paul 6 .daca romanele lui Marin Preda i se par nereusite azi din cauza aluziilor politice prea transparente. ideologicul intuneca judecata estetica manolesciana: desi mai putin transparent politic. ci doar pentru ca n-aveau aptitudini paranormale. cu rezerve putine sunt numele . retinute de Manolescu cu privire la cea optzecista. Änesufland o vorba despre tragediile petrecute in deceniul cu pricina´. capitolele Mari scriitori si Batalie canonica lipsesc de la interbelici incoace. Reprosul ca M. care crede ca in problema Äcanonului propriu-zis´. intr-adevar. Breban nu-l poate inlocui pe autorul Morometilor in fruntea canonului postbelic. Ca peste tot in istoria postbelica a lui Manolescu. O buna bucata de vreme discutiile despre postmodernism din Romania au alcatuit un talmes-balmes de idei nu foarte stiintific si in orice caz confuz´. fara adaugiri substantiale. invocand drept argument aceeasi carte: ÄImposibila intoarcere a aparut odata cu Tezele din iulie: nu e necesara cine stie ce perspicacitate ca sa-ti dai seama ca Marin Preda i se opunea de la titlu lui Nicolae Ceausescu prin cartea sa si ca in disputa se afla chiar obligatia literaturii adevarate de a nu se preda ideologiei comuniste. desi e cert ca le refuza schimbarea canonului. Nedelciu si Craciun. As fi fost gata sa-l felicit pe critic pentru selectia drastica a prozei optzeciste. iar cei prezenti sunt tratati cu scepticism: Agopian e un minor. Ce-i drept. de vreme ce americanul isi lansa prima editie abia in 1994« In vreme ce proza saizecista mai rezista totusi. Lipsesc Alexandru Vlad. optzecistii Äcitisera probabil cartile lui Lyotard si Kuhn. daca dezbaterile optzeciste n-au apelat la Harold Bloom in problema canonului nu e pentru ca protagonistii ar fi fost inculti. tablourile optzecistilor sunt cronici puse cap la cap. prea tehnicisti. Nici cu privire la dezbaterile critice ale optzecistilor criticul nu e prea hotarat. Ioan Lacusta.

cadrul ei de referin . Termenul de critic literar este semnalat pentru prima oar de Scaliger în 1580. obiectivele. o caracterizeaz i o valorizeaz mai ales sub unghi estetic. XVIII. Critica literara Critica literar este o activitate aplicat la opera literar pe care o analizeaz . Cu toate acestea. manifestul istoriei lui Negoitescu ar fi aparut in ÄTribuna´ si nu in ÄFamilia´. critica literar integreaz opera într-un sistem de rela ii cu alte opere. descoperind valorile i sc derile ei. Critica literar se afl în strâns rela ie cu teoria literar (ca studiu al criteriilor i principiilor literaturii) i cu istoria literaturii (care cerceteaz literatura sub unghiul dezvolt rii ei istorice). Incercari literare. inten ionalitatea i finalitatea sa originar . elucideaz sensurile i semnifica iile ei. Art practique de Boileau etc. sociale etc. 2. Actul critic i nu creeaz valoarea. o comenteaz . astfel incat cartea din 2003 n-ar mai avea. fiind mediate prin criteriul estetic. stabilind diverse condi ion ri ale ei. Operele literare sunt considerate ca structuri axiologice complexe. totusi Äprospetimea celei dinainte´. ce con ine reflec ii despre Iliada în Poetica lui Aristotel sau în Tratatul despre sublim. Critica literar descoper i interpreteaz structura operelor literare. Din antichitate i pân în timpul Rena terii nu exist limite precise între critica literar i arta poetic . fiind 7 . Critica literar apreciaz operele sub unghi axiologic. reconstituind-o ca pe un univers autonom. valorile etice. Incercari critice (1957) si Pareri literare (1964) fuzioneaza intr-unul fictiv. Punctul de plecare al procesului de valorizare critic trebuie c utat în structura valorilor artei ca produse finite care au c p tat o existen descoper prin func ionarea societ ii. adica a volumului din 2005« Semn ca apodictic e criticul in valorizari chiar si cand realitatea documentelor ii fuge de sub picioare. prin intermediul discern mântului critic i al judec rii de valori. Intoarcerea in Bucurestiul interbelic a Ioanei Parvulescu ar fi Äscrisa dupa aceeasi reteta´ cu In intimitatea secolului XIX. con tiin a critic dobânde te o acuitate nou . o activitate critic apare de fapt odat cu crea ia literar . Cu toate acestea.Georgescu. În sec. definind-o în esen a ei. Elementele decritic literar apar în dialogul Ion al lui Platon. Totodat . umanismul renascentist i clasicismul vor oferi condi iile unor preocup ri critice specifice: Hypercriticus de Scaliger. delimitând valoarea de non-valoare. metodele i func iile criticii literare se diversific . Inten ionalitatea critic este dublu fundamentat antropologic i axiologic. aparuta totusi abia cu doi ani mai tarziu.

A c) critica existen ialist (Sartre. consider opera literar ca un dat cognoscibil. John Ruskin etc. R. Blanchot). Spitzer.marcat de criza ce opune i anticii i modernii (în clasicism) sau de doctrin clasic preromantic . T. Poulet. mai important . considerând opera ca o entitate. i a metodologiei aplicate se pot distinge mai multe 8 . dup cum au existat scriitori care i-au exercitat i talentul critic (Valery. La începutul secolului XX se contureaz dou direc ii fundamentale în critica contemporan : a) o prim direc ie care declar inutil analiza metodic a operei literare. Wellek distinge mai multe curente în critica literar contemporan : a) critica de orientare lingvistic (Vossler. Barthes. R. R. ce nu se releveaz decât par ial intui iei critice. Jakobson. Starobinski e) Critica stilistic : Leo Spitzer. Beguin). S. reductibil prin diverse metode de cunoa tere ra ional . Francesco de Sanctis. J. Taine. H. În evolu ia finalit ilor i metodelor criticii se pot observa mai multe forme de manifestare. prin asimilare unor metode tiin ifice o disciplin cu statut propriu. În secolul al XIX-lea. Dup perspectiva filosofic curente i coli în critica contemporan : a) critica structuralist (formali tii ru i: Toma evski. în Rena tere se manifest critica filologic (critica de text). Schlegel) i cea postromantic i (Baudelaire) prefigura critica modern . Doubrovski. critica romantic (Tieck.). Pound). structuralismul genetic ± L. Richard.P. Poulet. aplicând un întreg sistem de norme etc. Astfel. J. Sklovski. Vianu În Conceptele criticii. în timp ce în secolul XVII se afirm critica normativ (care impunea spre imita ie modelele literaturii antice. Eliot. de Raymond. Mauron d) Critica tematist : G. T. Damaso Alonso) b) critica antropologic i mitic (Northrop Frye) i unele modalit i eclectice (Thibaudet. Auerbach. Goldmann). b) Critica psihanalitic (Bachelard) c) Psihocritica ± Cl. grupul de la ³Tel Quel´. Se pot distinge E. care devine. Unii critici ai secolului XX atribuie astfel criticii unicul rol al suger rii inefabilului crea iei literare b) a doua direc ie. reprezentat de Sainte-Beuve.S.

a face critica inseamna a face literatura pe baza literaturii :``Nu poti vorbi despre ceea ce face literatura decat facand literatura. raportarile sunt multiple. <critica> a fost totdeauna recunoscuta ca formand o <parte> a literaturii. Taine. metod . La sfâr itul secolului XIX. Un reprezentant important al criticii biografice este Sainte-Beuve.la fel ca si literatura. propria sa viata. Actul critic are nevoie de existenta literaturii pentru a-si consolida propria existenta. de aceea. dar si spre orizontul critic. cat si celui de critica. O dat cu H. Literatura este initial un termen genetic pentru totalitatea studiilor literare de orice categorie. ca i raporturile lui cu epoca. care stabile te c atât personalitatea scriitorului cât i opera creat sunt produse ale societ ii. dar sunt impuse atat lectorului de literatura. Critica rodeste prin sevele extrase din literatura. isi are obiectul si metodele ei specifice : descoperirea aspectului original al unei opere concrete precum si judecata de valoare prin comparatie cu alte opere. Cand este citit un text critic se face legatura logica cu cel literar si ambele vor dainui prin ceea ce sugereaza. o atitudine in fata vietii. Astfel. Critica. prin cunoa terea c rora putând fi explicat în mod tiin ific opera.``(T. Este literatura literaturii. Lectura literara si cea critica solicita deschideri spre infinit . care consider critica literar o Ä tiin a spiritelor´.Din secolul XVIII critica folose te o alt singurul criteriu de apreciere a literaturii i artei. criticul trebuie s cunoasc personalitatea scriitorului. fiind determinate în mod necesar de unii factori.Todorov) Lectura. necesara atat literaturii cat si criticii. critica literar se orienteaz spre relativism. 9 . ea se fortifica pe baza literaturii. Ca si literatura. f când din din sentiment În secolul al XIX-lea se produce maturizarea critic . reflexii. Aceast maturizare porne te de la considerarea operelor literare ca un produs al scriitorului. Critica este o reactie la literatura. teze si ipoteze despre literatura.`` Deci opera critica se poate transforma in literatura prin faptul ca ea grupeaza idei. Criticul face si el parte din literatura. precum mediul. care o deschide spontana nu numai spre opera. critica literar devine o critic explicativ . In sprijinul acestui argument prezint urmatoarea afirmatie a lui Adrian Marino:``In sens traditional. momentul i rasa. In 1600 critica este clasata si recunoscuta ca parte a literaturii. critica poseda harul de a sufla viata asupra textelor. absolutizându-se subiectivismul criticului i ajungându-se la critica impresionist . Critica este o forma a literaturii ce are ca <subiect> literatura.

ci si de a sti sa vada. Criticului i se cer insusiri virtuale de creator. ajungand sa creeze opera critica. prezenta in gustul. convingeri. Criticul isi poate presta vocatia doar bazandu-se pe ceea ce el critica . ci. spunand :``Criticul este subordonat in absolut operei asupra careia se exercita. i se supune de buna voie. Si pentru ca actul critic necesita talent si devotament din partea autorului. se dedica in totalitate actului creatiei. criticul este considerat un scriitor. sa ne faca sa intelegem textul literar si sa ne elaboram propriul mod de a vedea lucrurile. Critica autentica nu poate face abstractie de asumarea personala a obiectului. acceptand sa se sacrifice pentru acest ideal. Actiunea sa este de ordinul recreatiei : a face explicita emotia. Criticul este acela care. la acestea adauga propriile sale convingeri si idei. Gheorghe Grigurcu. demersul pe care il practica il obliga deopotriva la subiectivitate : respectarea propriilor optiuni.`` Autorul textelor critice este considerat un scriitor. sprijina acest argument. de regasire proprie.``(P. chiar si cu riscul sau poate avantajul. in care sa-si poata pune in valoare aptitudinile si sa-si etaleze talentul de creator. asumandu-si responsabilitatea unor opinii. anulandu-si propria sa viata. perspective prin care el insusi transmite cititorilor propriul punct de vedere. diferite de a nostra. criticul traieste prin si pentru ceea ce scrie. de a evada in realitatea cotidiana si de a se instala undeva intr-o lume transcedentala. care se refera la faptul ca ``Parcurgerea drumului carte opera este un moment de identificare. a provoca perceptia.Constantinescu) Talentul criticului este dedus din capacitatea lui de creare a textului critic. in perspectiva si nobila gratuitate a infaptuirii. la fel ca si scrierile literare.Pentru a sustine acest argument propun afirmatia lui Gheorghe Grigurcu. Literatura reprezinta o mixtura de valori in devenire si de confuzii pe care unii critici se straduiesc a le preciza. in masura. vocatia este cea care il identifica pe critic cu scriitorul literar. Scriitorul si criticul ``si-au revarsat toate pretioasele daruri intr-o opera care. Talentul criticului consta in capacitatea lui de a ne oferi noi perspective asupra unui text. Caci criticul isi face din scrierea critica un ideal pentru care va lupta. La fel ca si acesta. inclinatii. Criticul este si el un scriitor. comunicandu-ne-o prin intermediul textului critic. Literatura se dezvolta sub ochiul veghetor al criticii. consimte sa vada constiinta sa ocupata de o constiinta straina. numai constiinta operei. daca este numai o transpunere. El nu incerca sa ne impuna viziunea sa. nu exclude intru nimic originalitatea. care are nu numai obligatia sa vada. Criticul este cel care formuleaza judecati obiective .`` Prin urmare. 10 .

In absenta multor documente. Kogalniceanu redacteaza capitolul Introductie la dacia literara. ca toate celelalte genuri. Acest gen literar este subordonat literaturii. fara prezenta caruia literatura ar fi insasi pagubita``.Constantinescu). o creatie de al doilea ordin si un vehicul de cultura si de valorificare. Criticul fiind scriitor. ``Critica este un scop in sine. capabila de a construi viziuni coerente si revelatoare asupra unei opere sau a unei literaturi. Pe langa statutul de simplu cititor. care avea valoarea unui program de dezvoltare a literaturii noastre culte. Critica literara exista datorita faptului ca operele literare sunt foarte generoase din punctul de vedere al interpretarilor. e clar ca indeletnicirea critica este o arta. etice si ideologice pe care le asuma orice act de cultura. Critica literara are ca obiect evaluarea creatiei literare urmand relatia dintre opre literara si contextul cultural in care s-a creat aceasta. format la scoala germanica si Alecsandri format la scoala franceza manifesta o atitudine si o preocupare critica specializata. si superior ei. dar in acelasi timp. Talentul criticului se bazeaza pe imaginatia sa critica. Alecsandri si-a dat seama ca numeroase specii literare cu aduienta la public nu existau in limba romana. Datorita faptului ca ea recreaza. Critica literara se exercita asupra intregii literaturi . deoarece dezvolta gandirea critica a lectorului si ofera piste de interpretare. iar opera sa ± rodul unei vocatii. nuantand ideile in maniera originala. critica este considerata un gen literar. Neculce adauga cronicii sale culegerea ÄO sama de cuvinte´ O critica literara nu putea aparea inaintea unui corp literar dar la noi literatura originala a aparut tarziu si a avansat lent. Alexandru Paleologu sustine acest argument considerand ca prin vocatie. Cronica lui Ureche nu s-a pastrat in original ci copiile lui. oferind noi aspecte. precum si gradul de derare a limbajului la mesajul literar. In momentul daciei literare.In lucrarea sa. ci se citeste ca literatura din pura pasiune a comentariului si cu pretuirea talentului respectivului critic.implicand toate finalitatile cognitive. Constiinta critica s-a manifestat si in preocuparile scriitorilor de la dacia literara. S-a constituit ca disciplina la inceputul secolului 19 prin contributia lui Rene Chateanbreauk. Critica are ca gen literar o mare cautare in public. criticul e obligat sa inteleaga si sa aprecieze toate valorile reale. ea se citeste nu numai din ratiuni didactice sau informationale. Kogalniceanu. se bazeaza pe literatura si pe talentul celui care o elaboreaza. filozofice.`` Prin talent se intelege intreaga inzestrare a autorului pentru specifica sa indeletnicire literara. ``Critica moderna este ea singura un gen literar. ei este necesara priceperea autorului de a recrea un text.(P. A creeat el specii literare noi printre 11 .

care avea o opera aproape incheiata.care: Poemul eroic(Dan capitan de plai). Orientarea spiritului critic spre credinta estetica a artei sa facut intr-un context care a imprimat intregii critici literare romanesti un caracter polemic. descurajarea celor fara chemare pentru literatura. In conceptia lui Maiorescu. afirmat si in zilele noastre conduce la o disproportie intre conditia materiala si conditia ideala a artei. Maiorescu era in primul rand filosof si a urmat orientarea filosofica si estetica a lui Hegel. instruirea publicului cititor. La Caragiale. Drama sociala (Piatra din casa). iar neavand interpretari critice. care privea selectia estetica a valorilor ca pe un act salvator pentru literatura nationala. Judecarile lui Maiorescu sunt exigente si reduc nonvalorile la tacere. Ulterior Maiorescu abandoneaza modelul hegelian. Tot el subliniaza valoare legendelor si basmelor. Alecsandri scrie culegerea de poezii poporale in care include si varianta mioritei. O literatura culta s-a constituit cu greu. Titu Maiorescu inaugurand Äo cercetare critica a poeziei de la 1867´. I s-a atribuit lui Maiorescu conceptul de arta pentru arta. Conceptia estetica a lui Maiorescu este influentata si de gandirea estetica a lui Karl Vischer. Critica s-a diversificat adoptand mai multe perspective. Maiorescu elaboreaza un set de criterii si principii estetice fundamentale pe baza carora respinge autoritatea creatiei mediocre si submediocre. Maiorescu vine cu critici selective. Povestiri(Balta alba). Oda. Polemica Maiorescu-Gherla. Adevarata critica estetica e posibila doar prin sinteza celor 2 conditii a literaturii. de limba romana. Principiul autonomiei esteticului. dar in imediata lui apropiere il situeaza pe Eminescu. Maiorescu stie sa descurajeze si sa inlature orice incercare de poezie subestetica. de dezvoltarea stiintei si invatamantului. El sublinia rolul frazei estetice in exprimarea ideilor sensibile. Maiorescu are rezerve fata de limbajul si obiectivele satirei. critica literara trebuie sa realizeze: promovarea talentelor si respingerea nontalentelor. Doar Eminescu va crea mai multe specii literare decat Alecsandri. critica romaneasca dobandeste critica de sine. Daca inaintea lui Radulescu indemna la producerea de creatii literare. sub influenta filosofiei lui Shopenhauer. Maiorescu e considerat un critic de directie. de dirijare. Formula pe care a lansat-o el si Junimea a fost Formele fara forme. conditia materiala a poeziei se cuprinde in universul imagistic al operelor. el s-a preocupat de cultura romaneasca. Incepe in romania culegerea folclorului. El il apreciaza in mod deosebit pe Alecsandri. Interventia lui Titu Maiorescu. s-a simtit cand productia literara era amenintata de mediocritate si subcultura. aceasta ar 12 . Roman erotic (Dridri). Pentru Maiorescu. Creatia literara autentica nu are nevoie de directionare critica. LovinescuBraileanu. Spiritul critic se manifesta in valorificarea si evaluarea creatiei literare. In afara de studiile literare. Drama istorica (Despot Voda). Imnul. Calinescu-Mihail Ralea. a incercat tragedie in Ovidiu si fantana Blanduziei.

cetateneasca in general. El face studii monografice despre Caragiale. Importanta deosebita in conceptia lui Gherea e determinismul. nu inseamna doar talent. cu deosebire la Eminescu care era la curent cu tot ce era important la cultura euro peana. E adept al criticii stiintifice si elaboreaza o teorie a capodoperei. Nu s-a remarcat prin analize critice cuprinzatoare. Sigmund Freud intemeietorul psihanalizei: personalitatea artistului este o generalitate creatoare. Pe parcursul activitatii sale. merge de la teorie la evaluarea operei. De la Maiorescu incoace s-au incercat directionari ideologice in literatura. polemizeaza cu Maiorescu critica judecatoreasca pe care o considera deja depasita si crede ca e necesara o critica explicativa. iar in a doua de la opera spre relevarea valorilor teoretice. adept al marxismului. manifesta anumite deschideri spre simbolism. Ultima parte e drumul firesc al criticii literare. Artistul are o dubla personalitate. In prima parte. s-a manifestat polemic. Critica asociaza sensibilitatea cu argumentarea stiintifica. un model spre care tind realizarile individuale si particulare. morala. ci prin sustinerea estetica a 13 . Are o preferinta pentru aspectele materialiste.putea afecta libertatea de expresie a creatorilor. Studiile lui Gherea sunt primele modele de analiza critica. Din intreaga activitate critica a lui Gherea apare o orientare sociologica in critica noastra literara. Capodopera e pentru el o opera absoluta. Teoria lui Dragomirescu reapare azi modificata prin conceptul de paradigma. Acorda atentie genezei operei de arta si sustine ca arta trebuie sa aiba o tendinta sociala. Constantin Gherea era un socialist revolutionar. politica. Ideea aceasta prefigureaza psihanaliza si existenta unui eu si a unui sine. Maiorescu trece de la primatul principiilor teoretice la cel al caracterului individual si particular al operei de arta. In articolul Deceptivismul in literatura romana (1887) sesizeaza tradarea idealurilor de la 1848. El este atent si la mesajul artei pe care nu-l lasa la latitudinea totala a autorului. Eminescu. dar o mai mare greseala injosirea unor scriitori pentru ca sunt nationalisti. Iorga este adeptul dimensiunilor etice si etnice ale artei si ale literaturii. In critica romana se afirma Mihail Dragomirescu. Conceptia critica a lui Gherea se concretizeaza in cateva articole scrise in perioada de la Iasi. incearca sa explice pesimismul eminescian. In polemica cu Dragomirescu se situeaza Iorga. El considera o greseala inaltarea nemeritata a unor poeti pentru ca sunt nationalisti. In articolul Asupra criticii. Personalitatea si morala inalta asupra criticii. Maiorescu apreciaza cultura creatorului de literatura. Ca revolutionar. El este criticul care a sustinut miscarea simbolista in literatura romana. pentru Gherea. Cosbuc. Posteritatea n-a respins integral ideile lui Gherea si nu a accentuat opozitia intre pozitia acestuia si a lui Maiorescu. valoarea criticii lui consta in analiza operelor si a autorilor.

Ibraileanu are studii pertinente despre Creanga. Ibraileanu e un adept al critcii completem. intelectualizarea personajelor. Este adeptul criticii biografice a lui Saint Beuve si a criticii deterministe a lui Hyppolit Taine. Rebreanu. Un concept important al lui este un concept al scriitorului. ignorata o vreme dar care revine in actualitate prin conceptul de geografie culturala sau cultura regionala. Toparceanu. El afirma ca obligatiile fata de viitor depasesc pe cele fata de trecut. A facut liceul la Iasi. Apreciaza in mod deosebit romanul Ion. Lovinescu e adeptul imitatiei modelelor avansate ale institutiilor occidentale. A colaborat la reviste importante. dar numai anumite evenimente biografice motiveaza creatia literara. Accepta si traditionalismul. Lovinescu a militat pentru mutatia valorilor estetice. al lui Rebreanu. Si Ibraileanu datoreaza mult lui Sadoveanu si invers. Pentru el exista Epoca Covachi. Moldovenii ± spirite contemplative si de consacrare. a debutat in 1904 o data cu sadoveanu. Eugen Lovinescu este cel mai mare critic al literaturii romane. atat perspectiva estetica cat si psihologica si sociala. Aici el face diferenta dintre tipul de creator din cele trei provincii romanesti: Muntenii ± inovatori. cu deosebire urmeaza modelul de civilizatie si cultura franceza. Garleanu. a infiintat Cenaclul si revista Zburatorul. Ibraileanu a mai scris o lucrare valoroasa Äspiritul critic in cultura romaneasca´. Ardelenii ± spirite practice. Critica literara romaneasca realizeaza o reala performanta prin a doua generatie de mari critici situati si acestia polemic.simbolismului. urmarind citadinizarea literaturii. Minulescu. Conceptia scriitorului se deduce din cunoasterea biografiei lui. Blaga. Porneste de la criticile mici si ajunge la sinteze de literatura si cultura romana. Promoveaza prozatori noi: Sadoveanu. S-a nascut in 1881 la Falticeni. A scris monografii: Grigore Alexandrescu ± viata si opera lui (1910). Este autorul unui roman de analiza remarcabil ÄAdela´. Promoveaza autori noi: Ion Pilat. daca acesta evolueaza pe amprenta lui dinamica. 14 . E un adept al lui Maiorescu si i-a dedicat 2 lucrari: Tudor Maiorescu si contemporanii sai (1943) ± doua volume. Costache Negruzzi ± viata si opera lui (1913). psihologizarea acestora. adica a investigatiei operei literare din mai multe perspective simultane. Epoca Eminescu si Epoca Sadoveanu. E autorul istoriei si literaturii contemporane si istoriei si civilizatiei romane moderne ± 6 volume. Opera critica a lui Lovinescu pune in evidenta concepte cuprinzatoare. e atras de heraldica si hermeneutica si a cochetat cu masoneria. Tudor Maiorescu si posteritatea lui critica. Catre sfarsitul vietii. a studiat litere si filosofie la Bucuresti. Foiletoanele critice. Afirma ca trebuie definita conceptia unui scriitor si modul in care aceasta transfigureaza lumea virtuala in creatia lui. Epoca Alecsandri. concepte de sincronism.

Colaboreaza la mai multe reviste literare inclusiv Gandirea. Bengescu. intitulata ÄImperiu asupra literaturii spaniole´. De la el a deprins tehnici de argumentare. Din 1945. Desi ramane in opera monumentala. Si-a depasit contemporanii. Scrinul Negru (1960). Lauda lucrurilor (1963). Lui Ortis ii datoreaza tehnica documentatiei si priceperea de a defini contextul istoric al autorilor si operelor. In 1938 scrie Enigma otiliei.P. In 1921 publica versuri si foiletoane critice in revista Roma. proza si dramaturgie. condusa de Ramiro Ortis. Creanga ± o sarcina mai dificila deoarece a trebuit sa reconstituiasca prin cercetari indirecte. In 1923 isi ia licenta in italiana. iar in 1924 ± 1936 obtine o bursa in Italia la scoala romaneasca condusa de Vasile Brumaru (istoric). O vreme se ocupa de literatura si publica romanele Bietul ioanide (1953). Calinescu a devenit un literat deplin. C-tin Negulescu. In 1946 scrie o lucrare de teorie literara. Ibraileanu dovedeste preocupari teoretice. avea o pregatire de teoretician. istoria literaturii lui Calinescu are si ea anumite incompletitudini si subiectivisme. publicat postum. Scriitori straini. Si criticii dinainte aveau astfel de preocupari. Eminescu. Intre 1930 ± 1940 incepe seria operelor importante ale autorului. Constantinescu. Activitatea critica o continua in Cronica optimistului (1964) si in volumul Cronica mizantropului. de cercetare a arhivelor si de selectie si clasificare a informatiei. Moare la 12 martie 1965 lasand numeroase lucrari care sunt prelucrate dupa aceea: Estetica basmului.George calinescu a trait intre anii 1899 ± 1965. devine profesor la universitatea din Bucuresti. cu studii despre Lovinescu. Intre 1934-1936 scrie Opera lui Eminescu ± lucrare in 4 volume ± fundamentala pentru intelegerea creatiei lui Eminescu. muzica si teatrul. A scris versuri in volumul intitulat Lauda Lucrurilor. S-a nascut la bucuresti si a urmat liceul gheorghe lazar. P. In 1933 scrie Cartea Nuntii. Este pt scurt timp profesor la bucuresti si timisoara. Parvan. In 1943 scrie si publica o piesa de teatru intitulata Sun sau Calea netulburata. Il pasiona arhitectura. etc. Lovinescu. etc. Avea exercitiul creatiei in versuri. Intre 1926-1927 conduce seria a III-a a revistei Zburatorul impreuna cu Lovinescu. In 1939 editeaza revista Jurnalul literar si publica lucrarea Principii de Estetica. H. In 1947 reia revista Jurnalul Literar si intra in Academia Romana. secundar franceza si romana. si subintitulata Mit mongol. A debutat in 1919 la revista Sburatorul. Alecsandri. Viata lui I. In 1926 colaboreaza la revista Univers Literara si Zburatorul. 15 . o activitate de critic. Monografia lui V. Si calinescu avea preocupari ce treceau dincolo de domeniul literaturii. ca un fel de exercitiu literar. importanta prin documentarea exacta si completa. etc. In 1941 isi publica lucrarea fundamentala ÄIstoria literaturii romane de la origini pana in prezent´. A absolvit facultatea de litere si filozofie si i-a avut profesori pe: Iorga. In 1923 scrie cartea Viata lui M.

Calinescu cere de la un critic intuitie sigura talentului si autoritate in domeniu. 16 . Adrian marinov retine principiul lui Calinescu ca literatura romana trebuie sa vina din literatura straina. El spune ca Calinescu este un fel de gingis han. integrabile in istorie. Calinescu precizeaza Äun critic fara cultura filozofica e un orb´.V. ii dezvaluie modelele. Strainu ± il considera un hommo novus (om nou). Unele titluri de capitole exprima o orientare istorica. nu dupa compozitii si stil.A scris volumul de eseuri Ulysses si o carte Universul poeziei. Literatorii. alte capitole contin nume de publicatii: Junimea. metaforice. Discursul critic al lui Calinescu este plin de incursiuni in biografiile scriitorilor. Marii prozatori (1880). El il descopera pe Arghezi. Isi analizeaza propria poezie. Eugen Lovinescu spune ca meritele cartii ii compenseaza lipsurile. Calinescu are merite de prozator. Enigma Otiliei este un roman balzacian. pentru ca doreste sa cucereasca toata cultura occidentului. T. Era de formatie renascentista ± modelul lui Pico de la Mirandola ce acopera domenii multiple. A avut si nume ciudate ± Tuberculosii ± scriitorii ce se prefaceau bolnavi sau chiar erau. Despre activitatea de critic a vorbit Lovinescu. Calinescu vorbeste despre Epoca lui Cuza. poetul national. Conceptia apare in lucrarea Arta prozatorilor romani. Calinescu considera ca istoria este o stiinta inefabila si o sinteza apica. Calinescu s-a evaluat critic pe sine. Aprecia oamenii de cultura daca aveau si o pregatire filozofica. Sustine ca procedeele de compozitie si de stil sunt determinate de motive si atitudini. Critica lui calinescu este o critica artistica. Nu cedeaza presiunilor ideologice si limitelor metodologice realismului socialist. Efectiv. Afirma ca un critic literar trebuia neapart sa fie dotat cu filozofie si ca intrebuintarea activitatii estetice isi gaseste temeiul in conceptia filozofica. etc. Contributia lui T. Calinescu avea toate calitatile necesare. a lui Alecsandri. In articolul Thenica criticii si istoriei literare. Modelul urmat este cel al istoricului italian francesco de Santis. Lucrarile lui sunt privite favorabil de Ibraileanu. romantici macabrici si exotici. a criticului francez Saint Beuv si metoda lui Gustav Lanson. Este adeptul criticilor germane. Calinescu isi intituleaza capitolele din Istoria Literaturii cu libertati expresive. romancier prin Scrinul Negru si Bietul Ioanide. Calinescu cere criticului o filozofie bine cunoscuta. spunand ca G. etc. Partile mari ale literaturii vorbesc despre Descoperirea Occidentului. Nevoia de accentuare a naratiunii o pun toti oamenii de stiinta. Cioculescu. simbolice. Despre activitatea critica a vorbit s-au exprimat aproape toti criticii importanti de dupa razboi: V. a intuit talentul lui Ion Barbu si valoarea poeziei lui Bacovia. Vianu la dezvoltarea criticii literare romanesti consta in critica stilistica. Tot in manuscris a ramas lucrarea Galceava inteleptului cu lumea. despre Istoria Literaturii Romane. Apeleaza la expresia narativa.

In studiul ÄDubla intentie a limbajului si problema stilului´. El considera ca critica este stiinta care realizeaza Äcaptarea intelectuala a fenomenelor literare.Delavrancea. de arta a peisajului. Bengescu.V. Individualitatea unui autor este un produs al mai multor interferente. Dupa Tudor vianu. Fantezisti si fantazisti ± Ionel Teodoreanu. incepand cu jurnalele de calatorie. individualitatea unui scriitor este data de Äinsistenta in recursul la serviciile unui tip general de expresie´. Vianu defineste si stilul ca ansamblul notatiilor pe care un scriitor le adauga expresiilor sale tranzitive. nu intra in memoria comunitatii. Slavici se detaseaza de retorica. Ion Ghica. daca nu e bine povestita. Petrescu. care spune ca orice intamplare. Trebuie apreciata formula estetica si nu noutatea subiectului. cu atat scade cea reflexiva. literatura este obscura. ambigua. 2. Vianu face o distinctie intre limbajul reflexiv si cel tranzitiv. De aceea. bolintineanu. Sporul de inteligibilitate este adus de actul critic. C. prozatorii junimii ± Eminescu ramane romantic. Romancierii propriu ± zisi: Rebreanu. Aceste tipuri de limbaj evolueaza intr-un raport invers proportional. Filimon. orientarea intelectuala si estetica. El observa ca istoria nu retine din trecutul pe care doreste sa-l restabileasca. a imaginilor sintactice. Ctitorii romanului romanesc ± H. Stilul este omul insusi. In functie de acest raport. Intelectuali si esteti ± Macedonski. Creanga proza se elibereaza de excesele romantice. de dezvoltare a lumii interioare a omului. 17 . Analiza limbajului operei literare si identificarea valorii in sporuri de inventivitate lingvistica. Realismul artistic si liric . Urmareste evolutia prozei de la inceputuri pana in zilele lui si identifica categorii de prozatori: Retoricii . Negruzzi. Arghezi. lirismul liric si artistic.P. Alecu Russo. Cu cat creste valoarea tranzitiva. Calatori romantici ± Alecsandri. Aceasta idee a fost prelucrata de Eugen Simion. Iorga.Radulescu. care imprima discursului caracter scriptic. Ironisti si umoristi ± Toparceanu. este intrebuintarea individuala a limbii. Scriitori savanti ± Hasdeu. El a observat ca de la inceput proza a avut un caracter retoric. Arta prozatorilor romani ± lucrare importanta a lui T. Vianu ar spune ca sunt doua tipuri de autori: cei care inoveaza in poetica si cei care inoveaza in retorica. Stilul este expresia unei individualitati. Inceputurile realismului ± N. caracterizarea acestuia´. realizata ca un limbaj care nu se lasa usor descifrat. Balcescu. C. 2 ± in orientarea esteticii se constata innoirea vocabularului. diversificarea structurilor sintactice. Odobescu. caragiale e detasat ironic de realitatea prezentata. Este amprenta individuala in actul comunicarii. 1 ± in lirism s-au acumulat noi procedee de compozitie. nu oral. incadrarea.Considera ca trebuie schimbata orientarea in evaluarea operelor literare si ca trebuie apreciata contributia autorilor la innoirea sau modernizarea compozitiei si stilului. El distinge in literatura romana doua orientari: 1. portretisti si eseisti. descrierea. Sadoveanu.

D.T. i-a ob inut relevan a metodologic prin exercitarea mai multor 18 . Zarifopol. articolul. Vl. In prezent se constata chiar un anumit exces psihanalitic. Dragomir. Maior.1 Forme ale criticii Principalele forme ale criticii sunt recenzia. Ibr ileanu. claritate în expunerea ideilor.structuri deschise la semnificatii noi. Aceste forme sunt: a) articolul (lat.articulus ± articula ie) este o form a diserta iei ce const în tratarea unei teme literare. V are meritul de a fi analizat arta autorilor prozatori. caracterul ei în permanen Ädeschis´ b) pluralitatea perspectivelor posibile asupra operei c) comunicabilitatea impresiilor i institu iilor conceptuale ale criticii. Carac. de. comentariul etc. E. Literatura actuala este mult mai putin supusa evaluarii critice. studiul. O Densus. Formele criticii literare sunt strâns legate de capacitatea acestei discipline de a putea investiga în mod corect i adecvat universul imaginar i formal al operei literare. Articolul este un tot unitar i distinct. Ciocul.Vianu. Modalit ile criticii presupun câteva condi ii esen iale: a) disponibilitatea operei literare. C. Se intreaba cum se pot stabili particularitatile stiintifice ale unui autor. Ralea. dificil de tradus intr-un limbaj intelectiv. G. cele mai substantiale contributii le-au adus filozofia existentialista si psihanaliza. Streiu. G. Constantin.cronica. nu semiotice . 2. Vianu. Principalii reprezentan i ai criticii literare române ti sunt: T. N. Lovin. In proza contemporana structurile pertinente si rezistente sunt semantice. C linescu. Au aparut noi perspective critice. Critica literara romaneasca a luat un avant considerabil in perioada interbelica. ce implic o cunoa tere aprofundat a materiei tratate. individualismul are manifestari de o diversitate greu controlabila. Perpess. P. S. eseul. inca nu s-a realizat autoritatea unei noi generatii de critici. c) func ia social (contribuie la formarea gustului i a opiniei publice). Iorga. Dobrogeanu-Gherea. confer modele indirecte). Critica literar func ii: a) func ia teoretic (observa iile i analizele critice devin criterii de apreciere a fenomenului literar) b) func ia practic (critica constituie un ferment al crea iei literare. un ghid în practica scrisului. T. Pe de alta parte. M. sinceritatea opiniilor. P. stringen a logic a argumentelor. S-a ajuns la acceptarea unui proces de scindare a unitatii fiintei. monografia critic .

s pt mânal. de N. Eseul literar are o form eminamente deschis . cu Eseuri-le sale. cu caracter reflexiv. C linescu). Eseuri. documentare. în m sur s valorifice toate aspectele vie ii unui 19 . recenzia are ca scop informarea cititorilor asupra lucr rii respective. lunar) în paginile revistelor. e) monografia reprezint un studiu de profunzime în care se trateaz . f r a avea întinderea unui studiu. Vladimir Streinu. c) recenzia reprezint o analiz . o problem din domeniul artei sau literaturii. Oglindind structura i stilul unei opere literare. Dup con inut monografiile pot fi: literare (Via a lui Mihai Eminescu de G. Ulyse de G. concluzia cronicii alc tuindu-se dintr-o judecat axiologic . o dare de seam critic asupra unei c r i literare sau tiin ifice. recenzia este cea mai obiectiv form a criticii literare. Tertulien. ineditul i originalitatea punctului de vedere. de pild . Montesquieu. Montaigne l-a definit ca un jurnal de moralist. Ralea. Într-o recenzie criticii aplic propriile priviri estimative la mi carea i evolu ia literaturii contemporane. Nicolae Manolescu . Caragiale. Concis . C linescu. în care se aduc. Cronica literar const în relatarea i comentarea celor mai recente apari ii editoriale. Scrieri din trecut de M. b) cronica literar este o form a diserta iei. d) eseul ± e o form de nota ie a unor observa ii personale. denumit a a datorit apari iei sale periodice (zilnic. istorice. articolele lui I.D. sugestii de cunoa tere pe teme diverse. În literatura universal s-au remarcat Montaigne. Eseul se relev ca un exerci iu critic nesistematic prin excelen .a. Tr s turile eseului sunt: subiectivitatea. Arghezi. sco ându-se în eviden critic meritele sau sc derile acesteia. Geo Bogza). Cronica literar realizeaz o privire global a operelor în discu ie. acuitate i obiectivitate.L. Eseul se afl la interferen a filosofiei cu literatura. Recenzia implic .evitarea excesului de date etc. eseul se caracterizeaz printr-un demers digresiv i inut paradoxal . Într-o monografie intereseaz atât cercetarea documentelor cât i o interpretare complet i original a lor.. Aceast specie a fost cultivat în literature român de Pompiliu Cosntantinescu. cu Eseu asupra moravurilor etc. din partea recenzentului preg tire profesional . am nun it i în întregime sub toate aspectele. sociologice etc. fiind socotit o oper de personalitate. cu o deplin libertate de mi care spiritual . înl turarea document rii i erudi iei. În literatura român cele mai cunoscute volume de eseuri sunt Pseudokinegetikos de Odobescu. T. George C linescu. procedând i la o sumar analiz . implicând din partea autorului nu numai erudi ia dar i o viziune critic . Cocea. N. În accep iunea sa cea mai proprie. Unele articole însumeaz calit i proprii tehnicii i m iestriei literare (a a sunt. Monografia este cea mai preten ioas form critic .

Titi Maiorescu a realizat si un studiu. care ari fi meritat sa fie incluse in acea antologie de poezie romaneasca.rom.universala.In doemniul criticii si istoriei literare este autorul celebrelor critice si al unor pertinente comentarii si interpretari ale fenomenului lit.1. Pentru a spori gradul de expresivitate al cuvintelor .Junimea iar pe de alta parte ca autor al mai multor studii in domenuiul lingvistic . Comparand lit. In primul cap. cu pictura .. incluzand poezia in randul celorlalte arte defineste menirea acesteia de-a exprima frumosul in forma sensibile.conditiunea mat. Titu Maiorescu In anul 1863 a luat fiinta la Iasi societatea culturala Junimea din initiativa unor tineri intelectuali intorsi de la stidii din marile universitati europene:Iacob Negruzzi. rom.Aici se pun in discutie probleme referitoare la forma si continutul operei lit. sculptura (care opereaza cu materiale concrete). Monografiile critice se refer fie la via a i opera unui scriitor. Maiorescu evidentiaza caracteristica esentiala a poeziei ca o arta ce opereaza cu un material abstract. 20 .T."O cercetare critica asupra poeziei rom.sensibil si acesta este cuvantul. monografiile trezesc interesul i prin unele calit i artistice precum prezen a unor nara iuni organizate epic. 3. Critici ai literaturii romane 3.Vasile Pogor.scriitor sau a operelor sale.conceptii de teorie si critica literara care au fost dezbatute si de alte presonalitati din lit.. Activitatea lui culturala a fost mult mai complexa pe de o parte in calitate de mentor si indrumator al soc. A luat atitudine impotriva exagerarilor latinistilor si etimologistilor. si in special al poeziei si contine unele idei .al istoriei si criticii literare.Teodor Rosetti si Titu Maiorescu. Lovinescu intitulat Titu Maiorescu i contemporanii lui.Alt studiu este despre neologisme in care recomanda folosirea cu masura a acestora.Maiorescu. la un curent literar sau la destinul unui geniu. inser ia unor portrete individualizate sau a unor caracteriz ri evocatoare.apreciate.Autorul realizeaza acest articol in 2 capitole si anume conditiunea materiala a poeziei si cea ideala a poeziei. Pe lâng rigoarea tiin ific . Acesta din urma a fost mentorul si conducatorul acestei grupari culturale si a avut o importanta covarsitoare prin actvitatea si studiile publicate asupra dezvoltarii literaturii moderne romanesti. Un exemplu foarte elocvent este monografia lui E.Pertre Carp. de la 1867 din necesitatea stabilirii unor principii estetice din perspectiva carora trebuiau evaluate .creatiile lit.

Lovinescu pe numele sau adevarat Vasile Teodorescu E. Eliberind critica de sub tirania directiilor sociologice dindu-i un limbaj diferintiat o gindire corecta . de a impresiona pe cititor si aceasta se poate realiza cu ajutorul imaginilor artistice. 21 . griji.". ca ideile . teoremele. Fiu al profesorului Vasile T. T.. Pe sub ochii lui au trecut numeroase generatii de scriitori . El afirma ca o opera lit. conceptele apartin domeniului stiintific. deci de a crea o alta lume.care nu trebuie inteleasa ca o atitudine a autorului de a respinge progresul si civilizatia in tara noastra deoarece el a vrut doar sa atentioneze asupra imprumutului cu masura de astfel de forme de civilizatie. In studiul intitulat "In contradeviatiei de azi in cultura rom. Autorul evidentiaza ideea ca in opera lit.2. Partea a-2-a:conditia ideala a poeziei. Critic .T. si ca ele devin niste forme fara fond.criticul recomanda utilizarea in poezie a figurilor de stil. valabila si astazi . realitatea in imagini sensibile. egoism si inalta in acea sfera impresionanta a ideilor puse. adica de adevar.Maiorescu comabate imitatia mecanica a formelor de cultura . nu poate fi niciodata imorala deoarece ea are menirea de a ilustra adevarul. pt. iar ierarhia de valori stabilita de el ramane .L. Literatura din sec .Maiorescu sublineaza ca lit. critica romana moderna . 3. dar o paraseste peste citeva saptamini devenind student al sectiei de limba clasica de la universitatia din Bucuresti . xx poarta in buna parte spiritul sau . aceasta de altfel are rolul de a emotiona. Audiaza cursurile lui T . Câta vreme cititorul se afla sub puterea emotiilor. sentimentellor iscate prin lectura respectiva. poezia trebuie sa exprime frumosul.civilizatie occidentala din tarile civilizate avansate considerand ca acestea nu raspund realitatilor rom. Iorga fara a diveni nici junimist nici semanatorist . Este expriamta aici asa-zisa teorie fara fond. sunt exprimate intodeauna numai sentimente si niciodata idei. Precizand ca stiintele se ocupa de idei. el uita de sine. in cea mai mare parte . istoric literar . In toamna anului 1899 se inscrie la universitatia din Iasi . Eugen Lovinescu a creat putem spune . romancier . Eugen Lovinescu Eugen Lovinescu sa nascut la treizeci octombrie 1881 in Falticeni si moare la saisprezece iulie 1943 la Bucuresti . alt univers. iar ideile numai atunci cand sunt manifestate in materie sensibila. urmiaza cursurile gimnaziale la Falticeni si pe acelea al Liceului Internat din Iasi (18961899).Este pusa in discutie problema continutului stiind ca orice opera lit este alcatuita din continut si forma. Maiorescu si N .

Colaboreaza la Convorbiri . Unele idei sint discutabile in sociologia scriitorului .ianuarie 1920) si in 1919 revista ce va defini o directie in literatura interbelica . grupate apoi in volume .t. ll. Viata literara . Romanul . Figureaza ca profesor la liceul din Ploesti intre 1904 si 1906 . Eugen Lovinescu urmareste consecintele acestei legi in literatura de dupa 1900 . si-si fixiaza o doctrina pe care o numeste Modernism. O civilizatie moderna nu poate apara. Nationalul . Legea simularii-stimularii actioneaza si in cimpul culturii . Opera este insa serioasa . de pilda . articole politice in Flacara . creind astfel premisele pentru a revolutiona structura societatii (fondul) . apoi. pusa de multi comentatori in legatura cu studiul lui G. Scrie in vremia razboiului . din neant. v. Il trece in 1909 cu lucrarea Jean ± Jacques Weis et son oeuvre littiraire (tiparita in acelas au cu o prefata de Emile Faguet ). Tinarul maiorescian da semne de independenta . 1909-1923) . Flacara . bine scrisa si cu o capacitate de speculatie ideologica remarcabila .c. dupa el odata cu patrunderia in Principatele Romane a ideilor Äformelor´ din apusul Europei .In 1903 isi ia licenta cu o lucrare despre sintaxa latina . seria revizuirilor . Patrunderea formelor (ideilor) revolutionare la inceputul sec.1926-1929) Sintatiziaza apoi intr-un singur volum (1937) . Pliaca in Franta pentru a-si pregati doctoratul . Cea dintii lucrare de sinteza si cea mai contraversata este Istria civilizatiei romane moderne (3 vol. stimulatoare. Sincronizarea este un fenomen inevitabil si in Istoria literaturii romane contemporane (vol. 1924-1926) . Se seremarca prin foiletoamle publicate in Epoca (intre 1904 si 1906) . ea presupune existenta 22 . Eugen Lovinescu ia inca de acum o atitudine antisemanatorista . Eugen Lovinescu isi sistematizeaza foiletoamle din Sburatorul . lv. tot dupa E. lll. straina de existenta in cimpul social romanesc a unor forte receptive . l. Lectura pentru toti . Clasa sociala care a avut rolul de agent al inoirii este burghezia iar liberalismul ar reprezinta . Ibrailianu Spiritul critic in cultura romaniasca si combatuta pentru Äbeletrismul´ ei . iar ca lucrarea suplementara . serie noua 1926-1927) . Civilizatia romana moderna incepe . Sburatorul (1919-1922 . Incepuse inca din 1915 . Articolele publicate aici sint strinse in Critice (covol .L. strinse in cele doua volume ale Pasilor pe nisip (1906) . Falanga . ideologia progresului in secolul al xlx-lea cind se pune bazele acestui proces amplu . Noua revista romana e. ireversibil . cu idei noi fata de sociologia anterioara . Les voyageurs fraucais en uuuuu au xlx-e siecle ( aparuta in 1909 cu o prefata de Gustave Foregires ) . al xlx-lea nu este . Pagini de razboi (1918) si in cumpana vremii (1919) . ideile . Editeaza magazinul ilustrat Lectura pentru toti ( decembrie 1918 .

urmata de nuvele . de junimisti. 1943 . dar cu alta tehnica (mai obiectiva) si o viziune intelectuala mai profunda . civilizatia romana moderna s-a format nu prin negatia radicala a traditiei (cu precadere a celei taranesti) ci prin integrarea ei in circuitul formelor valorilor noi . Firu-n patru ± 1934 .II. O monografie in doua volume . impresionistica. portretele din ÄEritice´ si ÄIstoria literaturii romane contemporane´ sint reluate si inbogatite in Memorii (3 vol. Eugen Lovinescu da cea dintii biografie spirituala a lui T. in problema civilizatiei romane. 1937) si Aqua Forte (1941) . Eugen Lovinescu publica acum si volumele de proza cele mai bune (Bizu ± 1932 . 1932. opera unui extraordinar moralist .unei civilizatii anterioare si cum sa dovedit de catre alti cercetatori ai problemei . romane reluate sub titluri diferite: Aripa mortii . autonomizarea esteticului ar fi dupa Eugen Lovinescu o eroare . Lovinescu se intoarce la istoria literara.Maiorescu si face indirect un portret mai general al criticului roman in lupta cu prejudecatile si vointa mediului intelectual . Cea dintii. Acord final in Revista Fundatiilor regale ± 1938) . Comedia dragostei . T. Petru Carp (1941) si Antologia ideologiei junimiste (1942) . T. Preocuparea pentru literatura de fictiune era mai veche (drama Depeste prag 1906 . Formal ea adopta unele procedee al literaturii de fictiune (scenete. Maiorescu si posteritatea lui critica (1943) . Balanca 1935) . desi cartile au imaginatie si acea demnitate stilistica proprie autorului . Diana ± 1936 .Maiorescu (1940) este urmata de alte scrieri pe teme junemiste : T. semanatoristi. Eugen Lovinescu este apoi inpotriva transformarii specificului national intr-un unic criteriu de apreciere a operei literare. scenete . ) In cele doua romane despre Eminescu ( Mite 1934 . 23 . scrieri de un lirism discret . Critica lui E.Ibraileanu . poporanisti. Maiorescu si contemporanii lui ( I. fiind. cunoaste mai multe faze. respinge doar limitarea acestui concept la viata morala si spirituala a taranimii. in acelasi timp inpotriva a ceea ce el numeste Äcurentele extremiste´. E. Dupa 1937 . fantezii . discriptii bogate pagini lirice.L. inbratiseaza ideia criticii creatoare si militeaza pentru autonomie esteticului. se desparte si de curentele ideologice mai noi (gindirism si alte directii traditionaliste ). Esential desi nu unic . reluind vechile teme ale epocii moldovenesti . este dupa el criteriul estetic . 1944). intrind la acest punct in contradictie cu N. Disocierile . Insa absolutizarea . Viata dubla etc.Iorga si G. opere de prima marime in istoriografia noastra literara . adopta o metoda de analiza insigura intre document si fictiune . Eugen Lovinescu se desparte.L. 1930. Eugen Lovinescu nu respinge conceptul de specific natonal.

Lovinescu propune eliminarea rapid a decalajelor culturale i modernizarea literaturii române. preluând formele occidentale. 24 . Modernismul este un concept complex .L. Pe M. a ideilor inovatoare din Europa. cauta semnele obiectivitatii si ale adincimii in observatia sociala si aflindu-le pretueste opera cum se cuvine . Principiul sincronismului în litaratur înseamn în mod practic acceptarea schimbului de valori.1. in spatele foiletoanelor din ÄPasi pe nisip´ si primele volume din ÄCritice´ sau citeva principii . dar criticul ³Sbur torului´ îl socote te inevitabil i creator: formele pot s . E. spre deosebire de Maiorescu.dialogul fantezist ) . Nu e vorba de o imita ie servil . Erorile. Sadovianu .i creeaze uneori fondul. Prin modernizare. de un împrumut f r discern mânt. în fond. E.Spiritual lui T.Cenaclul Sburatorul Teoria imita iei era preluat dup francezul Gabriel Tarde. Comediile . momentele lui I. pe care il considera un spirit nesincronic. deci sincronizarea cu spiritul veacului. Cind opera vine din alte directii . sus ine el. fatale intr-o activitate atit de intensa nu apartin atit gustului critic . Fenomenul formelor f r fond. a elementelor care confer noutate i modernitate fenomenului literar. România modern ar fi rezultatul acestui proces i el s-a realizat în ciuda opozi iei for elor conservatoare. punct de referinta in viata literaturii noastre. Critica este un excurs in jurul cartii si principal ea sta pe picior de egalitate cu poezia si proza. cu deschideri spre ideologie si estetica . Lovinescu consider c modernizarea a început dup p trunderea în rile române.Lovinescu. Analizând faptele politice i culturale ale civiliza iei române ti. dupa ce isi definise metoda critica printr-un concept de tranzitie critica estetica . în pas cu evolu ia artei europene. la începutul secolulul al XIX-lea. În consecin . 3. inchis intr-o formula traditionara.Caragiale le consitera ca intrind sub incidenta legii mutatiei estetice. cit limitelor ideologici literare. Lovinescu în elege. Societatea româneasc a întors spatele iner iei orientale i. este acceptat de E. Maiorescu este bine asimilat . deci nu opozi ie fa de tradi ie. luindu-si toate libertatile fata de obiectul ei (opera propiu-zisa ).L. trece dupa l razboi mondial la modernizm . Eugen Lovinescuu este mai circumspect . ci de o integrare a literaturii într-o formul estetic viabil . psiholog i sociolog. dep irea unui spirit ³provincial´. De la impresionizm. Ion de pilda . de care vorbise Titu Maiorescu. de specificul na ional.2.L. Polemica lui cu tradi ionalismul nu conduce la combaterea factorului etnic în crea ia de cultur . a creat premisele dezvolt rii unui fond modern. pentru sincronizarea literaturii cu ³spiritul veacului´ sunt necesare. din libertatile critice el indeparteaza ideea de gratuitate si arbitrar .

Fasciste. important fiind poporul si. apreciind cu generozitate opere care nu r spundeau pe de-a-ntregul ideilor sale în leg tur cu modernizarea literaturii. intelectualizarea prozei i poeziei. Aceea i atitudine manifest i fa de unii scriitori sau opere apar inând tendin ei tradi ionaliste de la ³Gândirea´. Liviu Rebreanu. Ionel Teodoreanu si altii. si Paul Bujor. Topîrceanu. Din 1915 directorul unic al revistei ramâne Garabet Ibraileanu. director stiintific devine profesorul dr. Mironescu.repudierea ca decadentismului asimilare si a simpatia spiritului pentru national taranime. pe care îl considera un cu îng duin ³modernism dirijat´. În jurul acestei reviste se dezvolta curentul literal cunoscut sub numele poporanism. Lucian Blaga. Camil Petrescu. dezvoltarea romanului analitic. Patascanu. În "Viata româneasca" accentul se pune pe . prabusirea imperiului Austro-Ungar si revolutia din Rusia. Apare la 6 martie 1906 la Iasi sub conducerea lui Constantin Stere. conducerea fiind preluata de Mihail Relea si George Calinescu. cu reticen produc iile avangardismului. Perioada interbelica cuprinde anii 1918-1944. Dupa primul razboi mondial ziare cu pagina literara si reviste literare sporesc la numar. Sadoveanu. Asa avem "Viata româneasca". Aceste muta ii constau în : trecerea de la o literatur cu tematic preponderent rural la o literatur de inspira ie urban .rasa . În literatura tendintelor umaniste democratice care domina în epoca li se opune forme de ideologie rasiste. În timpul primului razboi mondial revista îsi înceteaza aparitia pâna în 1920 când reapare sub conducerea lui Ibraileanu. uneori. Ion Cantacuzino. Aceasta perioada se caracterizeaza pe plan european prin înfrângerea Germaniei în timpul primului razboi mondial. Garabet Ibraileanu. A privit i. În activitatea concret de critic literar. neacceptat de ideologii literaturii ³ r ne ti´ ± Iorga i Ibr ileanu.autenticitate si specificul national înteles ca dimensiune sociala. Eugen Lovinescu. Din 1948 va apare seria care continua si astazi. Tudor Vianu. 25 . evolu ia poeziei de la epic la liric. Pe plan national se realizeaza unitatea nationala si integrarea în ritmul european de modernizare. Calistrat Hogas. Jean Bart. câteva muta ii esen iale în plan tematic i estetic. de Liviu Rebreanu. ion Barbu. Dintre scriitori de la "Viata româneasca" amintim pe Spiridan Popescu. Tudor Arghezi. cultivarea prozei obiective. reactionare.europenizarea . În acest contest se impun personalitati ca Mihail Sadoveanu. Lovinescu nu a r mas prizonierul propriilor teze. iar proprietarii revistei sunt Constantin Stere. De aceea viata literatura cunoaste conflicte si polemici violente. Din 1930 revista se muta la Bucuresti.dup p rerea lui Lovinescu. Exemplul cel mai cunoscut este pre uirea acordat romanului ³Ion´. Mateiu Caragiale. Ion Botez.

-imprimarea Ilarie unei tendinte George moderniste Calinescu.imitatiei. care imprima un proces de o modernizare a civilizatiilor de integrare într-un ritm de dezvoltare sincronica. Prin traditionalism se întelege continuarea vechilor curente traditionale preluânduse ideea ca istoria si folclorul sunt domeniile relevante ale specificului unui popor.altii. Primul obiectiv s-a realizat prin lansarea unor nume ca Ion Barbu. Tristan. -cultivarea.ideea. (sincronizarea) -promovarea.Tara. -eliminarea.obiective. credinta religioasa orto doxa noi principii creatiei.si.scriitorilor. Constantinescu. Ilarie Vorunca.prozei.cultura. La aceste conceptii se adauga de catre Nechifor Crainic factorul spiritual.În perioada interbelica disputele literare duc în jurul modernismului si al traditionalismului.-lea opunându-se traditionalismului proclamând -europenizarea -teoria. Îl are ca si conducator pe Eugen Lovinescu.exista: -un spirit al veacului explicat prin factori materiali si morali. Eugen Lovinescu îsi dezvolta conceptiile sale moderniste în lucrarile Istoria civilizatiei române moderne si Istoria literaturii române contemporane.tinerilor.tineri.ca.în. literaturii Tendinta nationale cu modernista literatura sustine: Europei. Obiectivele gruparii erau: -promovarea. În literatura româna Eugen Lavinescu teoretizeaza asupra modernismului în revista "Sburatorul" si în cenaclul cu acelasi titlu.la. În aceste lucrari modernismul lovinescian porneste.decalajului. -principiul sincronismului care în literatura înseamna acceptarea schimbului de valori a elementelor care confera noutate si modernitate fenomenului literar. Camil Petrescu.scriitori. -trecerea de la o literatura cu tematica rurala la una de inspiratie urbana. Cenaclul "Sburatorul" are o existenta mai îndelungata între 1919-1947. în evolutia Pompiliu literaturii române. Revista "Sburatorul" apare la Bucuresti între anii 1919-1922 si apoi între 1926-1927. Modernismul denumeste tendinta inovatoare într-o anumita etapa a unei literaturi. 26 . -teoria imitatiei care explica viata sociala prin interactiunea reactiilor sufletesti. Modernismul apare în literatura secolului al XX. -evolutia poeziei de la epic la liric si a prozei de la liric la epic. Dintre colaboratorii la revista "Sburatorul" amintim Ion Barbu. Al doilea obiectiv a cunoscut un proces mai îndelungat de constituire. Voronca.

Mateiu Caragiale si dintre dramaturgi Adrian Maniu si Lucian Blaga.care ar fi elementul esential de structura a sufletului taranesc. Ion Barbu. Gala Galaction. Hontensia Papadat Bengescu. Dintre scriitorii traditionalisti amintim Lucian Blaga. Va continua sa apara pâna în 1944. Revista traditionalista este "Gândirea" care apare la Cluj în 1921 sub conducerea lui Cezar Petrescu si Cucu. Ei cultivau antiliteratura. dar si pictori si sculptori dintre care Constantin Brâncusi.si. Aici intra "Revista fundatiilor regale" care apare lunar la Bucuresti în doua senii. al delirului în care spatiile umane scapa controlul constientei. conturând natura. Sasa Pana si chiar Tudor Arghezi. Rosetti. Scriitorii traditionalisti au cautat sa surprinda în operele lor particularitatile sufletului national prin valorificarea miturilor autohtone a situatiilor si credintelor stravechi. În 1922 revista se muta la Bucuresti si trece sub conducerea lui Nechifor Crainic. iar dintre prozatori Cezar Petrescu. Ion Pillat.suprarealismul. Ion Vinea a solicitat ca si colaboratorii ai revistei pe scriitorii Arghezi. Dadaistii îsi exprimau dispretul fata de o lume incapabila sa opreasca barbaria si crima. iar dintre scriitorii românii Aurel Baranga. Dupa 1934 conducerea revistei o ia Camil Petrescu si apoi Dumitru Caracostea. dintre pictori Picasso. Sunt si alte reviste constructiviste ca "Integral". Primul redactor sef al revistei este Paul Zaripol.si. Seria noua apare sub conducerea lui Al. Consecinta acestei teze era ca opera de cultura cu adevarat româneasca trebuia sa includa în substanta ei ideea de religiozitate. al visului. Vasile Voiculescu. Din acest curent decurg curentele de avangarda: constructivismul. Avangardismul european are ca punct de plecare curentul nou conformist numit dadaism. Suprarealismul a fost teoretizat si practicat la revistele "Alge" si "Urmuz". Constructivismul românesc s-a grupat în jurul revistei "Contemporanul" condusa de Ion Vinea. Dintre colaboratori ai revistei amintim pe Tudor Arghezi. Prima între 1934-1945 si a doua între 1945-1947. ajungând în domeniul absurdului. Ion Barbu. Suprarealismul urmarea prin programul sau patrunderea artei în planul inconstientului. Constructivistii subliniau necesitatea unei corespondente între arta si spiritul contemporan al tehnicii moderne care inventeaza forme noi. care orienteaza revista pe directia maioresciana. Revista îsi propune sa fie o publicatie cu radacini în toate terenurile activitatii nationale. În aceasta perioada apar publicatii de avangarda. Camil Petrescu."Punct". antipictura. Acesta a fost initial la Zürich de Tristan Tara. Dintre reprezentatii suprarealismului amintim pe plan European: Louis Aragon. 27 . antimuzica.

memorialista la Constantin Stere si fantastica. -romanul de analiza care este interesat de viata interioara de psihic.de. dar pe trepte valorice superioare si cu modalitati specifice. Mare importanta o are în acest domeniu teoretic conferinta lui Camil Petrescu "Noua structura" si opera lui Marcellu Prust.pe. "Ion" este însa primul roman românesc comparabil cu capodoperele universale prin impresia coplesitoare. Pe lânga roman în proza interbelica se dezvolta: nuvela la Gib Mihaiescu.care. Calinescu. el cuprinzând medii sociale diferite si problematici mai bogate si mai complexe. Un an de referinta pentru romanul românesc este 1920. Astfel avem tendinta de revenire la modelele traditionale precum cel balzacian pe care George Calinescu îl foloseste în "Enigma Otiliei". "Romanul comanestilor" a lui Duliu Zamfirescu. Pâna la aparitia acestui roman au aparut si alte romane cum sunt "Ciocoii vechi si noi" a lui Nicolae Filimon. În perioada interbelica romancierii experimenteaza tehnici multiple al e romanului modern.viata. si Rebreanu.tipuri. 28 . Acum apar romanele citadine în care cadrul de desfasurare al actiunii este orasul modern. care prezinta personajele în deosebi prin comportamentul lor.o. În romanul interbelic se continua inspiratia rurala prin operele lui Sadoveanu. Romanul interbelic cunoaste si alte orientari cum este cea lirica în opera lui Ionel Teodoreanu. Hontensia Papadat Bengescu.Anii interbelici se caracterizeaza în literatura româna printr-o remarcabila dezvoltare a romanului care în scurt timp atinge nivelul valoric european. când apare "Ion" a lui Liviu Rebreanu. El considera absolut necesar dezvoltarea romanului românesc pe linia studiului caracterului.degaja. reportaj literar la Seo Bogza si proza originala a lui Urmuz deschizatoare de drumuri pentru literatura deceniilor urmatoare. estetizanta si simbolica la Mateiu Caragiale.de. Asa avem creatiile lui Camil Petrescu.Eliade.roman: -romanul de creatii. Romanul românesc îsi largeste tematica. Astfel Garabet Ibraileanu în studiul "Creatie si analiza" constata existenta a doua principale.la. Legat de mediul citadin se dezvolta si problema intelectualului stralucit ilustrata de romanele lui Camil Petrescu. În perioada interbelica se intensifica dezbaterile cu caracter teoretic în legatura cu romanul. "Mara" de Ion Slavici si "Neamul soimarestilor" de Mihail Sadoveanu.Mircea. Din acest studiu se deprinde o noua viziune a supraposibilitatilor de cunoastere a fiintei umane în acord cu evolutia filozofiei si stiintelor.

Titu Maiorescu si contemporanii lui. Voi. autoritatea lui se intemeiaza pe credinta in arta ca Äfapt izbavitor al spiritului" si pe onestitate. probabil. Lovinescu. importanta operei nu sta in numarul de pagini ori in ipostaza ei biografica. Ea rezida in experienta morala a scriitorului. Miscarea literara (1927). romana la Campina (1926). Colaboreaza. Timp de un deceniu (1948-1957).Pompiliu Constantinescu Fiul lui Ion Constantinescu. Cu pasiunea-i dezinteresata pentru critica. S. Soimaru scoate rev. Streinu. Premiul Soc. suplinitor la Colegiul ÄSf. umoristica La zid a lui Ion Anestin (semneaza cu pseud. Cioculescu si T. Desi supus Äcapriciului productivitatii" literare. Pentru critic. insa refuza sa-si ia doctoratul cu o lucrare despre Critica lui T. Este numit asistent al lui M. Scrieri alese (1967) si seria de Scrieri (sase voi. incepand cu 1939. acelasi premiu pentru voi. Critice (1933). ca exercitiu de admiratie.3. Dragomirescu. Debut editorial cu voi. Prof. Miscarea literara.. Kalende. nici indiferenta dogmatica. in valul de simtire luminand Äetapele comprehensiunii" si cel mai mult. Scrie Postfata si efectueaza corecturile (1943) la monogrfia lui E. Din 1945. Pana la un punct.3. Culegerea de Eseuri critice apare postum (1947). si reflectie. riguros argumentat. prof. putine din judecatile de valoare ale lui CONSTANTINESCU au fost infirmate in deceniile scurse de la moartea lui. pana la sfarsitul vietii. clasele II-IV la Liceul ÄMihai Viteazul" si clasele V-VII la Seminarul Pedagogic Universitar). Chiar in lipsa unui program teoretic. Tatu). Zburatorul si Viata literara. Licentiat al Facultatii de Litere si Filosofie a Univ. CONSTANTINESCU n-a practicat nici amabilitatea con-juncturala. 1967-1972) readuc in actualitate numele unuia din cei mai importanti critici romani ai perioadei interbelice. Critice (1933). Ritmul vremii. Colaboreaza la rev. in scepticismul afirmarii marilor idei. titular provizoriu de lb. impreuna cu VI. la Catedra de estetica literara. Scoala elementara (1908-1912) si cursul secundar (1912-1920) la Bucuresti (clasa I in particular. Scriitorilor Romani pentru voi. Redactor si cronicar literar la Vremea (1930-1938). din Bucuresti (1924). Tudor Arghezi (1940). criticul ofera perspectiva istorica a unei 29 . Pyrhon). la Bucuresti (19301945). ca deprindere a luciditatii. in initiativa cedata Ätristei dureri de a spune adevarul". Maiorescu. ca imperativ etic. la Revista Fundatiilor Regale. psihologica sau intelectuala. intre 1925 si 1928 colaboreaza la Miorita. opera lui CONSTANTINESCU este intezisa. urmat de Opere si autori (1928). Intuitia centrala (tainiana Äla qualite maitresse") presupune Äreliefarea rapida a individualului" si un aprioric echilibru intre entuziasm. functionar vamal si al Vasi-licai (n. seria 11(1928-1929). Sava" (1925). prof. sustine cronica literara la ÄRadio Bucuresti". Figuri literare (1938) si studiul monografic Tudor Arghezi (1940).

intr-un spirit de concurenta. negatia mascata in arborescenta imaginatiei epice. Prin teme. Fuga de sine face parte din stratul primordial al ascezei: starea adamica de pura. eterna copilarie. s-a nascut estetica. inainte de a fi semn al desfatarii. T. La I. Lectia de sensibilitate. Integrarea eului unui destin cosmic al lumii si intuitia Äconsubstantialitatii formelor create" constituie principiul activ al Äfanteziei infernale" opusa celei paradisiace. Ordinea cronologica e inlocuita cu modelul ascuns al autobiografiei spirituale si regruparea ciclurilor poetice in functie de structura initiala a universului interior. Agarbiceanu. din pacate dominat aproape intotdeauna de normele rigide ale primului (condamnarea pasiunii. teroarea abisului launtric etc. aspru si suav. Aparent severa. umil si razvratit. iubirea mistica. Fara sa participe la marile confruntari si lupte literare. dar a scris despre aproape toti scriitorii importanti sau ocazionali ai perioadei interbelice. scepticismul si fantezia impresionista ramane insa lovinesciana. CONSTANTINESCU vede Äautoritatea spiritului estetic" si Äprezenta istorica mantuitoare" a culturii romane. a treia generatie postmaiores-ciana. teama profanarii sufletului. trivial si angelic. comunicarea cu misterul devine conditie a marii poezii. judecata face totusi distinctie intre valoare si intelegere istorica. Cioculescu). coexista moralistul si poetul. Alecsandri e un mare diletant.sensibilitati in care Äpsihologia diferentialului" e singurul principiu real de evaluare pe terenul unei discipline dominate de iluzii. impetuos si feminin. Morala se salveaza. asa Äcum te nasti cu ochi albastri". Arghezi e un Älatifundiar al scrisului". CONSTANTINESCU n-a realizat un Ätablou bibliografic" al epocii. rigoarea teoretica e atenuata prin Äsinteza in fictiune". in studiul monografic din 1940. Admirator al lui Sainte Beuve (Äcel mai mare critic al timpurilor moderne") si al lui Thibaudet (Äimpartial presedinte in republica literelor"). este element de echilibru al unui temperament multumit de pierderea eului in imensitatea cosmica. CONSTANTINESCU descopera de fiecare data Äexpresia justa in haina de sarbatoare a cuvantului" (S. in Maiorescu. justificarea trairilor afective etc). prin Äsacrificiul artei". el da un sens exemplar ideii de independenta intr -un 30 . Din act individual. in aceeasi natura creatoare. ÄAgreabilul impresionism" vine din seninatatea clasicului si. de altfel. Äcel mai mare din secolul trecut si unul dintre cei mai tipici din literele noastre". sever si gratios. Viziunea transcendentului manifestat in miracolele vii ale vietii si recunoasterea finala a identitatii ca element universal al existentei omului duc la concluzia ca sfasierea e perspectiva necesara a Äbeatitudinii de heruvim" a poetului. zice Lovinescu. Cu o remarcabila lipsa de efort. Drama de constiinta argheziana e cercetata. atitudinea sentimentala si structura poeziei. Proverbiala egalitate cu sine a poetului reprezinta un tip de imaginatie si de cunoastere melancolica desprinsa de rigorile varstei. altfel spus. Judecata de valoare e innobilata prin prestigiul sufletesc.

L. Vitrina literara. /. L. 1973-1989). Caragiale (1967). Rosetti si Liviu Calin. L. cariera universitara la Facultatea de Litere a Univ. director general al Bibi. in 1977. Caragiale: Viata lui I. filologie romanica la Sorbona si la Ecole Pratique des Hautes Etudes (1926-1928). 3. Rebreanu). P Constantinescu si Tudor Soimaru. autoritatea lui CONSTANTINESCU vine din convingerea ca imprevizibilul ritm al vietii si al culturii presupune acceptarea credintei in frumos ca Äforma a unei dezamagiri". publica Medalioane franceze. cu Al. Streinu si T. inginer naval. din Bucuresti (1965-1974). L.si Literatura Romana a Univ. Cahiers roumains d etudes litteraires. Viata Romaneasca. ingrijeste. de referinta ii consacra lui I. Publicistica literara e tiparita in voi. Fiul lui Nicolae Cioculescu. Caragiale. Prof.. L. Romania literara (a lui L. D. unde N. Serban Cioculescu Critic. Sepia. Institutul SchewitzThierrin si Liceul ÄTraian" din Turnu Severin (1913-1920). Acad. in 1971. Caragialiana (1974). prof. istoric literar si memorialist. Caragiale (1940). de Scrisori si acte (1963). Titular al cronicii literare la Adevarul. cu Corespondenta dintre I. Caragiale si Paul Zarifopol. in 1947. Colaborarea la Saptamana muncii intelectuale si artistice. completata. Aspecte lirice contemporane (1942). Revista Fundatiilor Regale. in 1945 isi tipareste teza de doctorat. Continua publicarea ed. Lumea. Viata universitara si Kalende. inceputa in 1930 de Paul Zarifopol (IV-VII. si sef de catedra la Facultatea de Lb. L. Aspecte literare contemporane (1972) si Itinerar critic (I-V. cu Documente inedite. Cocea ii incredinteaza cronica literara. Ramuri Arges. Scoate singur un vol. vol. 1959-1965. careia ii adauga. alaturi de VI. Caragiale (MII. Debuteaza in Facla literara (1923). Vremea. monografia Dimitrie Anghel. secundar la Gaesti (1924-1935) si Bucuresti (pana in 1946). Diverse voi. Flacara. unde avusese initial ambitia sa faca gazetarie politica (1928-1937). de Opere a lui I. Membru al Acad. Frate cu Radu Cioculescu. Manu-scriptum. (1967-1974). si al Constantei. critica). in 1964. Vianu publica voi. Gazeta literara. A editat rev. Opere de I. I din Istoria literaturii romane moderne (1944). (1974). din Iasi (1946-1948) si la Institutul Pedagogic din Pitesti (1963-1965). In 1946 editeaza o excelenta Introducere in poezia lui Tudor Arghezi. Fata cu atatea susceptibilitati si Äviolente dogmatisme". ed. redactor-sef la Viata Romaneasca (1965-1967).moment in care multi visau celebritatea prin apartenenta la programe iluzorii si la efemere grupuri literare. Literatura militanta. Debut editorial in 1935. Romania literara (rubrica ÄBreviar"). Tatal lui Barbu Cioculescu. Streinu. 1938-1942). Facultatea de Litere si Filosofie (1920-1923) si Facultatea de Drept (neterminata) a Universitatii din Bucuresti. selectiv 31 . impreuna cu VI.4.

si studii introductive la voi. Geo Bogza. Orizontul receptivitatii sale. comprehensiv. In registrul valorilor asumate se inscrie. El insusi practica un 32 . Vinea. in schimb. Bacovia. Din intinsa lui activitate de cronicar se cunosc putine cazuri de opacitate neta. Fata de comilitonii in domeniul criticii. Streinu). V. in scrisul caruia vede realizat dezideratul detasarii si obiectivitatii. Redactor responsabil al voi. Pillat. Ionel Pop. M. CIOCULESCU s-a impus in foiletonistica vremii printr-o consecventa inflexibila. Memorialist (Amintiri. Blaga. Constantinescu. Metoda in discutie este aducerea in termeni rezonabili a teoriei capodoperei a lui Mihail Dragomirescu. cu un instinct sigur (in 1938). Functiile criticii in conceptia sa ar fi urmatoarele: explicativa. orientativa. supunere la obiect. Calinescu. intreaga gama a operelor de anvergura ale epocii. el se distinge in aceasta prima etapa a creatiei printr-un radicalism axiologic evident. Ilarie Voronca sau a mai tinerilor Emil Botta. adopta pozitia exigentei deschise (G. valorizanta. Marele Premiu al Uniunii Scriitorilor (1981). Poezia lui T. Iorga pe tema modernitatii limbajului poetic.Prozatori romani. Streinu. Zaharia Stancu a gasit in CIOCULESCU interpretul prompt. Camil Petrescu. din seria gloselor sale pozitive nu lipsesc Gib. Sulutiu) sau constructive (Perpessicius. O. G. a fost in consonanta cu ritmul innoirilor intr-o epoca a sincronizarii decisive cu spiritul timpului. Actiunea critica a lui C. ingrijeste o ed. Mircea Eliade (vazut diferentiat. notiunii de structura diferentiala. organica. uneori demonstrativa. Poeti romani. alaturi de P. Hortensia Papadat-Bengescu. individualizanta. Zaharia Stancu. urmat. spirit rationalist dublat de un moralist redutabil. Sadoveanu. O. I. G. din Peregrinul transilvan de Ion Codru-Dragusanu (1942). Aurel Baranga. VI. transparenta a expresiei. Mihaes-cu. Ibraileanu. evitarea coloraturii metaforice. Mariana Dumitrescu. al IlI-lea din tratatul Istoria literaturii romane. nelimitat de sistem. critic de gust. I. Spirit combativ. La proza. CIOCULESCU Tonegaru. Polemica cu N. uneori polemic). Sulutiu. Lovinescu. insotind ultimele sase decenii de evolutie a literaturii romane. Pref. Perpessicius. ocolind capcana absolutizarii. al criticii in telectualiste si estetice. in jurul obscuritatii creatiei argheziene a facut epoca. Dimitrie Stelaru. in afirmarea valorilor autentice. CIOCULESCU s-a obiectivat in primul rand ca practician. sta sub semnul unei mari disponibilitati spirituale. E. Voiculescu. CIOCULESCU Stere. Afirmat in epoca interbelica in prima linie a criticii profesioniste. de voi. 1973). in 1982. Ideea de valoare e asimilata. Adept al judecatii obiective si impersonale. I. I. Lucian Blaga. de Tudor Soimaru. Arghezi. Constantinescu. Cezar Petrescu. VI. de o amploare deosebita. Epoca marilor clasici (1973). Spre deosebire de profesorul sau. De adeziune integrala beneficiaza doar P. Premiul Uniunii Scriitorilor (1972). Calinescu. Ion Biberi s.a. L. CIOCULESCU este considerat o autoritate in peisajul criticii si istoriei literare moderne si contemporane.

o stransa unitate de procedura. reducerea la minimum a jocului cu inefabilul. ulterior orientarea spre cunoasterea si stapanirea adevaratei identitati creatoare sunt momente ale unui proces inductiv tipic. monografia despre D. ii apare ca arbitrara. in subtext. Un tablou sinoptic. dispuse sigur. in cadre strict rationale. nu creatie secundara. Ca si P. o critica de sistematica distantare. Critica. inceputa de Paul Zarifopol. publicatii de documente. este vehicul al operei. a structurii specifice. Lucrarea sa prezinta. in cazul sau. in care ordinea o stabilesc accentele valorice. topografic. articole. fara divizarea expresa in functie de orientari. care poate fi sau nu justa. Caragiale. Sinteza e abia o virtualitate. contributii diverse la istoria literaturii romane vechi sau moderne) vadeste. aspecte ale unei creativitati percepute ca simultaneitate. CIOCULESCU afirma consecvent primatul textului. Critica sa tinde spre modelul Thibaudet. Autorii si operele avute in vedere sunt fete ale unui intreg. de o pregatire metodica. valorizare a operei. introducerea in poezia argheziana) si pe orizontala (un vast numar de studii. reunite in volumele Aspecte lirice contemporane (1942) si Aspecte literare contemporane (1972). In aceasta perioada in special. a circumscrierii din aproape in aproape. Reductia universului operei la o calitate dominanta. formule. L. minutioasa. L. furnizata intuitiv in forma unei impresii. Autorul isi reprima constanta afectiva a stilului. autonoma. Opera de critic prin definitie. Dubla orientare a acestei a doua tentatii: in adancime (exegeza dedicata lui I. Aspecte literare contemporane este o radiografie de contururi puternice ale organismului literaturii interbelice. de documente felurite dispuse pe sectiuni net delimitate. un spor de precizie in formulari.comentariu voit antisubiectiv. in compensatie. Descriptie. in forma incompleta a dosarelor 33 . Acestei metode a aproximarii subiective. Foiletoanele din anii de maturitate. Abordarea sintezei e precedata. dublata de o sigura vocatie a sintezei. limitarea interpretarii la stricta logica. in intelegerea sa. CIOCULESCU ii opune solutia elucidarii analitice. a notelor diferentiale ale creatiei. Raportata la conformatia prima. dezvoltata apoi in baza unei serii de probe subsecvente. CIOCULESCU exclude din componenta actului critic orice demers extralogic. Esentiale sunt diferentierile de structura. este o carte santier. ne apare mai limpede situarea istorico-literara a autorului. vizand. Spirit laic prin excelenta. CIOCULESCU se incadreaza unei viziuni preponderent descriptive a fenomenului literar. Constantinescu. Aspecte literare contemporane are infatisarea unei panorame libere a creatiei interbelice. intrucat tine de revelatie. CIOCULESCU este un adversar declarat al impresionismului. Abuzul consta in chiar actul producerii si izolarii impresiei. multa vreme amanata. Fortarea unei evolutii e ca si absenta. sunt expresia unei capacitati analitic-explicative putin comune. Anghel. a l inserierii valorilor. A incheiat cu brio editia critica a operei lui I. rationalist. Caragiale. un depozit meticulos ordonat. de critic. Monografia pro-priu-zisa.

1977. Procedura este similara celei a lui G. mai evident. unei atare perspective ca in cazul Istoriei literaturii romane moderne (1944). cat argument pentru o tipologie. rii. Aceeasi compozitie in plan. Între 34 . În aprilie 1917. Caragialiana (1974) este un pan-dant analitic. aparent.5. Poeti romani. Viata lui I. asupra careia autorul a gasit potrivit sa revina. se înscrie voluntar în armat . Äbreviarele". 1982) din volumele ultimilor ani. la o viziune a totului. separand factorul cultural de opera de imaginatie. la 15 ani. tipica formatiei de critic. Dorohoi. Citita atent. pseudonim al lui Nicolae Iordache (a mai semnat s-a n scut în comuna Teiu. Caragiale (1940) este nu atat romanul unei vieti. ocupat de trupele germane. se reintalneste in monografia inchinata lui Dimitrie Anghel (1945) si. Istorismul este subordonat frecvent axiologicului. o topografie partiala a personalitatii autorului. 1966) sau retrospectivele {Prozatori romani. 3. din jude ul Arge .C. Avem de-a face cu o restituire partiala. in Introducere in poezia lui Tudor Arghezi (1946). declarându-se mai mare ca vârsta. Vladimir Streinu Vladimir Streinu. Punctul de vedere estetic e transant afirmat chiar cand obiectul cercetarii contravine. prin suspendarea cursurilor pe teritoriul refugiaz în Moldova. Criticul descifreaza nu autori. unde CIOCULESCU studiaza inceputurile literaturii artistice romanesti. ca fiu al lui mo neni. ci o literatura. compania 10. cronica documentului practicata de CIOCULESCU in ultimele carti de critica isi releva semnificatii secunde. carti. dar si intregire a biografiei. Reconstituirea urmeaza o tehnica oarecum arheologica: sunt sugerate conture mai ample. dispuse pe probleme. Calinescu din Istoria literaturii romane de la origini pana in prezent. În anul scolar 1916/1917. pornind de la fragmentele scoase la lumina totul sub rezerva revizuirii. tendinte izolate. o ipoteza de lucru. Ävarietatile" {Varietati critice. I-V. un intreg complex de trimiteri la ansamblul sistemului de interpretare propriu autorului.de existenta. unde promoveaz primele patru clase. agricultor foarte avut. O carte deschisa. subinteleasa. L. cu deosebirile de nuanta. din neam de coala primar din satul natal în 1912. Propriu-zis istoriste par a fi Äitinerariile" {Itinerar critic. Criteriul ordonarii e tematic. nu cronologic. Arheologia textelor este la CIOCULESCU un mod al integrarii. A absolvit i al Leanc i. dup care intr la Liceul I. curba unei evolutii. Va fi repartizat la Regimentul 29 infanterie. controlabile. si abia in al doilea rand cu o sinteza pro-priu-zisa. întrerupe coala i se Br tianu din Pite ti. o incursiune provizorie in spatiul operei. atata cat a fost consemnata in date scrise. i Apollonius). erban Iordache. 1973-1989).

Charles Drouhet. Tot acum ia contact cu via a literar . specialitatea Filologie modern i filosofie din (Francez ). În 1920.ef la Gazeta (1935 -1938). dup bacalaureat. timpul petrecut în armata i se socote te o clasa. unde pregate te o tez de doctorat despre Rimbaud. dar mai ales la Kalende. În 1922. Aici o cunoa te . iar clasa a VI-a o absolv în particular. e profesor în Bucure ti.1947. la i Pite ti. scoas de Tudor Arghezi frecventeze cenaclul Sbur torul. a urmat cursurile unei coli militare. Pompiliu Constantinescu. în paginile c reia public cea mai mare parte din poeziile sale. Întreprinde o nou c l torie de studii în Fran a. care. Are ca profesori pe Mihail Dragomirescu. F când politic 1933) deputat.21 iunie 1918. este înc Funda iilor Regale. devine Kalende. George C linescu. sus ine examenul de licen Traian din Turnu Severin. Vasile Pârvan. func ionând mai întâi la r nist . a fost pentru scurt vreme (1932- 35 . În 1925. este angajat secretar de redac ie la revista Cugetul românesc. pân în 1938. Din 1942. primind gradul de sergent. criticul î i sus ine examenul de doctorat la Universitatea din Ia i cu o teza despre Versul liber românesc. din cauza va ramâne pân în 1941. Continu la zi clasele urm toare la Pite ti. dup care e numit profesor la Liceul i se c s tore te cu profesoara Elena Vasiliu. În acela i timp. unde erban Cioculescu. împreuna cu Nancy. Din aceast perioad dateaz primele sale încerc ri literare. iar din 1935. L sat la vatr . când se coala normal de b ie i i stabile te definitiv în Bucure ti. începe s viitoarea scriitoare Elena Iordache-Streinu. a V-a. Întors în Constantinescu i Tudor ar în 1927. dat afara din înv o dat concediat de la Revista mânt din cauza vederilor sale politice oimaru. Acolo scoate peste un an revista Kalende. este redactor. Nicolae Iorga. i Ion Pillat. Vladimir Streinu e numit director al revistei Preocup ri literare. În 1947. Criticul literar afirmat la Sbur torul. se înscrie la Facultatea de litere Bucure ti. având conduc tor pe profesorul Fortunat Strowsky.1 octombrie 1917 . Pompiliu G e ti. împreuna cu Tudor Vianu. iar peste un an. Dup 1929 continu s fie profesor la G e ti apoi la Liceul Mihai Viteazul. redactor la Via a literar i la Revista Funda iilor Regale. din 1943. Vladimir Streinu pleac la Paris. orientarii lor democratice. când noua conducere (Dumitru Caracostea) îl concediaz . Dar în acela i an. este numit profesor la erban Cioculescu. În 1924. Va reveni la Revista Funda iilor Regale între 1945 . cu sprijinul poetului Vasile Voiculescu. Înca din 1926 fusese angajat ca redactor la revista Sbur torul.

Între 1948 . urmat de Recitind pe clasicii no tri. unde i literatur român a Universit ine un curs de Estetica poeziei române ti. 2 vol. când înscenându-ise o list de fapte imaginare.1955. Literar (în 1965) la propunerea lui George C linescu. Calistrat Hoga (1968). 1947) capodoperei lui Shakespeare.anticomuniste. pân în 1959. precum ar fi: paznic . El se pronunta impotriva metodelor istorice. cu un articol despre volumul de poezii Pârga de Vasile Voiculescu. în 1938. Relativist. profesor onorific la Facultatea de limb din Bucure ti. iar în calitate de critic. Versifica ia modern (1966). este arestat (al turi de al i intelectuali de for precum Constantin Noica) Eliberat în 1962. Tot postum vor ap rea micromonografia Ion Creang (1971). suferind o toracoplastie. Mi carea literar . Criticul nostru si-a definit conceptia si opiniile estetice de-a lungul celor cinci i în special în acela din 1938. Ion Creang (1939). în volum a debutat oarecum târziu. Marginalia. Via a Româneasc . în 1969 e numit director la Editura Univers. la care s ad ug m. din cauza unui infarct miocardic. volumul de versuri Ritm imanent (1971). sociologice. (1968). Înc din 1945. Vladimir Streinu a debutat ca poet în Adev rul literar si artistic" (1921). Gândirea. (1944. Pagini de critic literar . S ptamâna muncii intelectuale". Din 1955. evident. doar cu titlu exemplificativ. în revista Muguri" (Câmpulung Muscel) în 1922. neavând nici un mijloc de existen presta umilitoare munci necalificate. Eseuri. la 26 noiembrie 1970. ca fiind incapabile sa explice si sa decida asupra originalitatii spiritului creator. V inclusiv (1977). Istoria literaturii romane (în colaborare cu Tudor Vianu i erban Cioculescu) (1944). se afl angajat ca cercet tor stiin ific principal la Institutul de lingvistic al Academiei. politice. care vor continua postum pân la vol. Vladimir Streinu a îngrijit prima edi ie critic a Operei lui Calistrat Hoga . Literatura român contemporan . i Teorie ii i condamnat la 7 ani închisoare pentru motive. "Tragedia lui Hamlet. Antologie (1943). Metoda are numai valoarea celui care o practica. între 1953 . Universul literar. Studii de literatur universal (1973). Stalin). Moare. Cetatea literar . cu Pagini de critic literar . Dup ce se reface. I. muncitor mozaicar. figura printre membrii fondatori ai Asocia iei de rezisten cultural Mihai Eminescu. Vladimir Streinu este bolnav de pl mâni. va i ghid al muzeelor din parcul Her str u (pe atunci. George C linescu).1951. 2 vol. biografice si impotriva oricarei metode. intrucat esenta artei ar fi ceva imprecis. ca acelea amintite. prin volume de Pagini de critica literara i o editie anglo-român a al Danemarcei" (1965). opera ar av un duh ea 36 . devine cercet tor tiin ific principal la Institutul de Istorie interbelici. Fa de colegii s i de genera ie (Tudor Vianu. Reabilitat. i apoi a colaborat la foarte multe alte publica ii.V. în plin for creatoare. Clasicii no tri (1943).

care nu s-ar fi produs. in special in volumul Clasicii nostri. tenebros. realitatea ei monadica. sublima si nemaicunoscuta". Acest univers mirific va fi mereu prezent in constiinta criticului si atunci cand va comenta lirica secolului XX. care. El sustine scrisul artistic in critica pe care insusi l-a cultivat. Unicitatea lui Eminescu. exotic si formalist").. va trebui sa 37 . Mai tarziu. Si sunt invocati in acest sens Charles Du Bos (sonoritatea fundamentala"). comentandu-i opera in mai multe randuri. fiind motivul fundamental ce se regaseste in intreaga inspiratie a poetului". unele in premiera mondiala. incorporat in primul rand in Miorita. verslibrismul. Admiratia criticului fata de opera lui Macedonski. Vladimir Streinu se afirma si isi contureaza profilul pe deplin atunci cand abordeaza perioada interbelica. Despre Floare albastra afirma ca e un embrion al marii lui opere. de unde si polemicile sale impotriva ingerintelor politice din orice parte ar fi venit ele in domeniul literaturii si impotriva mediocritatii. Luceafarul e o drama a antinomiilor. un critic de poezie pe care a îmbra i ato aproape în întregimea ei. Critic de formatie maioresciana. impotriva popularitatii poetului. a asa-zisului curent eminescian. In studiul Eminescu. de la Eminescu i înca de mai inainte (m runtul romantism. înainte de toate. Pe larg e discutata noutatea ideilor lui poetice.") amintesc eseul lui G. pâna la cel mai tânar contemporan.. De i orientat spre modernism. Marele poet l-a atras in permanenta. ca transpozitia senzatiilor. spectaculoasa oscilatie eminesciana intre ideea de moarte si viata. Henri Bergson (durata vie"). care se indruma pe alte cai decat ale romantismului eminescian. Tot acum. Gabriel Marcel (l'attention à l'unique"). poet dificil se pronunta. Streinu a vazut in militantismul estetic o forma a luptei pentru arta. Calinescu Clasicism.inanalizabil". Mai exact. Camil Petrescu (substantialitatea"). Vladimir Streinu considera ca sarcina criticului este sa desluseasca intr-o poezie sau intr-un roman concretul necategorial al artei. sintagme sau poezii raman neintelese. este indiscutabila. Streinu îi acorda lui Al. baroc. Macedonski un spatiu destul de limitat in cadrul capitolului Orientarea estetizanta din Istoria literaturii romane. in care clasificarile (Aticul este clasic. apropierea poeziei de muzica. va medita asupra Tiparelor de cultura. rationalist. pentru frumos. Vladimir Streinu a fost. sa surprinda unicitatea operei. observand ca destule versuri. Atic si asiatic. poet al visului dublu. misterul vibrator cu care sa consune". drept aesthesis carpato-dunarean". simplu. poate cam categoric. prin atitudinile exacerbate ale autorului se dezvolta intr-o semetie de arta luciferica. organizat. romantism. Spre a-i cunoaste si mai clar optiunea estetica. el defineste specificul romanesc pe care-l vede ca o expresie a clasicismului. teurgic si mitologic n-a mai fost repetata de nimeni si niciodata".

Mallarmé.citam studiul Traditia conceptului modern de poezie. Opinia lui Vladimir Streinu despre Arghezi e asa de inalta incat il asaza alaturi de Paul Valéry. Poe va fi urmat in Europa de Baudelaire. tematic. pe care-l apropie de Rainer Maria Rilke. Ceea ce il impresioneaza si pe autorul Paginilor de critica literar este extraordinarul geniu verbal arghezian. care ii constituie deplina lui identitate". care aduce marile inovatii. isi vor gasi ecou intr-o masura mai mica sau mai mare si in lirica romaneasca din secolul XX si mai ales din perioada interbelica. fara sa vrea. combate ideea de inspiratie. Foarte receptiv a fost criticul si la poezia lui Bacovia. O atentie deosebita e acordata poeziei de inspiratie religioasa. nu un filosof si un poet. de o materialitate coplesitoare". Sensibil se dovedeste criticul si fata de morbidetea moderna" a lui Al. a raporturilor in continua schimbare dintre modernism si traditionalism. volumele Plumb si Scantei galbene contin o poezie de scoica bolnava". la care admira miracolul ca izvor al poeziei pe care poetul il cauta in epoca miturilor si a legendelor crestine. cand iconoclastul devine iconodul. Eliot. carora le subscrie si Vladimir Streinu. care deschidea o noua epoca. potrivit careia modernii se traditionalizeaza. cea ocultata sau deformata in anii dogmatismului realist socialist. Exprimand caderea din uman in mineral". Pe un asemenea drum. vorbeste despre sugestie. Criticul reface acolo istoria poeticelor din antichitate pana la Edgar Allan Poe. scrie criticul 38 . Pe larg. Toate aceste inovatii. Philippide si de evolutia poeziei lui Adrian Maniu de la faza de contestatar spectaculos al tuturor academismelor din anii 1910-1916. Pagini de critica literara (1938). Voiculescu) ilustreaza excelent ideea lui Vladimir Streinu din citata introducere la antologia Literatura romana contemporana. cum o defineste comentatorul intr-o inspirata metafora. cu o doctrina a lirei. iar traditionalistii se modernizeaza. Paul Valéry. e un tip nou de creator in literatura romana. In introducerea la antologia Literatura romana contemporana. incepand cu volumul Cuvinte potrivite. pe care-l socotea un poet unic in literatura romana si chiar in cadre mai largi decat ale literaturii noastre". el restituie poeziei nobletea aristotelica a placerii. criticul va realiza o sistematizare a tendintelor lirice din aceasta perioada. aceea a modernismului. fara sa vrea. poemul construindu-se treptat.S. Blaga. in expresie". Dupa opinia i formula foarte personala a lui Vladimir Streinu. a colaborarii poeziei cu muzica. a c rui crea ie a comentat-o adesea. Adrian Maniu (si il adauga mai tarziu si pe V. Giuseppe Ungaretti. De o inalta apreciere s-a bucurat si Lucian Blaga. de o for hugoliana. cu preciziunea si rigoarea logica a unei probleme de matematica. i pentru Vladimir Streinu. El pune pe primul plan chestiunea poeziei pure. Tudor Arghezi. socotindu-l si el cel mai mare poet dupa Eminescu". Fara sa-i minimalizeze pe ceilalti. poetul care se bucura de cea mai mare consideratie este. la cea traditionalista de dupa razboi. publicat in vol. T. ci un lirosof.

a volumului de debut. Fiul s u. desi era intr-un fel explicabila prin reac ia de respingere a uscatului i simplistului realism socialist. care a tinut o dreapta cumpana a lirismului nostru". in anii '60. cu prietenul s u din liceu. de la Dan Botta la tefan Augustin Doina . Maria Alexandrescu Vianu. ultimul s u studiu antum. totodat Eberhard Karl a Universit lui Schiller) studiu de estetic . este un istoric al artei antice În anul 1915 devine student la Facultatea de Filosofie Ob ine titlul de doctor în filosofie al Universit purtat o coresponden i Drept din Bucure ti. purtând subtitlul ÄCântare Omului´ (explorând un domeniu al literaturii comparate). spre exemplu. Blaga. de la Constant Tonegaru la Marin Sorescu. il pretuia in chip deosebit. Vladimir Streinu a scris despre numerosi poeti. (în noiembrie 1923). A respins suprarealismul si. lucrand cu vremea in spiritul inovatiei. În perioada de doctorat a sus inut .1965). desi foarte tanar. Revine în ar în anul 1924 i devine suplinitor la Universitate. renegandu-si conjunctural mai vechi convingeri.6. Fratele mai mare al publicistului Alexandru Vianu. Ion Vianu. eseist. Das Wertungsproblem in Schillers Poetik. i traduc tor român. i arheolog. Fiica sa. C s torit cu Elena Vianu (1911 . Tudor Vianu Tudor Vianu s-a nascut la 27 decembrie 1897/8 ianuarie 1898 in Giurgiu si a decedat la data de 21 mai 1964 la Bucure ti. Teza de doctorat îi apare în limba german sub titlul Das Wertungsproblem in Schillers Poetik. i primul s u poetul Ion Barbu. A fost un estetician. în german . nu este uitat poetul inspiratiei religioase romanesti. influenta coplesitoare si imitarea pana la pastisa a lui Arghezi. excesiv criptica poezia lui Nichita Stanescu. situat alaturi de Tudor Arghezi. Crea ia lui a acoperit exact patru decenii: de la apari ia în 1924. de care Blaga însu i era puternic influen at în epoc . este un cunoscut medic psihiatru i scriitor. Barbu. cu care Vianu era coleg în paginile revistei Gândirea. filosof i istoric literar. Über naive und sentimentalische Dichtung (Problema valoriz rii în poetica i pân la volumul ap rut postum Arghezi. Teza a 39 . care studia matematica la Göttingen. 3. la începutul verii anului 1964. mai ales pentru trimiterile permanente le Expresionismul german. ii din Tübingen. socotind. punctat de întâlniri amicale.despre Vasile Voiculescu. valorificare a tezei sale de doctorat sus inut la Facultatea de Filozofie ii din Tübingen. critic poet. intrat la tipar chiar în ziua dispari iei autorului i ap rut dup pu in timp. Bineinteles. poet al omului. in ultimii ani. care deturnase poezia de la rosturile ei. Teza de doctorat a fost l udat de Lucian Blaga. chiar privind poezia pura si ermetica. pe care. A observat insa cu indreptatire. etapele parcurse fiind mereu suitoare.

un exemplu de analiz stilistic în care este anticipat acribia formalismului sau a structuralismului. Dualismul artei Apare în form i Fragmente moderne. i Receptarea operei de art . Institutul de Lingvistic . În anul 1932 public volumul Arta actorului în Editura revistei Vremea. Camoens. Odobescu. În 1937 î i adun articolele de estetic publicate pân atunci în antologia Filosofie 1941 tip re te Arta prozatorilor români. Sunt eviden iate în special izvoarele antice germane. Anul 1934 este deosebit de fast pentru cariera sa academic . Stendhal. Abia în anul 1930 devine ii din Bucure ti. intitulat Influen a lui Hegel în cultura român . un pseudo jurnal de fapt con inând texte cu caracter 40 . cursul de Estetic conferen iar definitiv la Facultatea de Litere a Universit public studiul Poezia lui Eminescu. care includea alte dou p r i. în care sunt incluse capitolele Problemele preliminare ale esteticii. Între 1945 i preia cursul de istorie a literaturii universale. În anii i respectiv 1963 apar Jurnalul. În 1942 public la Editura Cugetarea volumul Introducere în teoria valorilor. Dup reforma înv mântului din 1947 este scos de la catedra sa de Estetic ii din Bucure ti. În c r ile sale. poate cea mai cunoscut i poezie. lucrând la Dic ionarul limbii române moderne Dup 1955 este reintegrat în mediul academic universitar i se dedic redact rii unor studii. În anul 1925 a publicat general . F. cu accent special pe influen a filosofiei lui Arthur Schopenhauer. Voltaire. micro-monografii despre Cervantes. iar în 1936 va ap rea volumul al doilea. Tot în acest an i cele i dou volume. cu precizarea c . Shakespeare. primul volum din Estetica sa.Dostoievski. devenind un precursor al comparatismului literar de la Facultatea de Litere a Universit ambasador al României la Belgrad i 1946 a fost i a fost criticat pentru unele concesii pe care le-ar fi ii. În 1934 public esteticii de la Kant pân ast zi la Institutul de arte grafice Bucovina. Din problemele constitu iei rela iei lor. devine simplu cercet tor la i la Dic ionarul f cut noului regim. întemeiat pe observa ia con tiin ei. studiile vor fi complet diferite de i titlul se p streaz acela i. În 1933 public în volum un mic studiu care va deveni unul de referin în bibliografia studiilor despre Hegel. Studiile de stilistic sunt reunite în alte dou antologii i art literar i Problemele metaforei i alte studii de stilistic .fost tradus i publicat în volumul al litografiat aptelea din seria de Opere. Goethe. Valoarea estetic Structura i crea ia artistic i atitudinea estetic i Istoria i Opera de art . În anul 1927 devine docent în estetic . Anul 1952 îl surprinde în afara Facult limbii poetice a lui Mihai Eminescu. Toate aceste studii vor fi ulterior în volumul Studii de literatur universal Probleme de stil 1961 i comparat . În anul 1931 apare volumul Arta i frumosul. i mai comentat dintre în edi ia a doua din 1943. îi apar dou volume.M.

Sburatorul " (1919). de la critica la poezie . din cauza unui infarct miocardic. 4. romancier. Conferentiar la Universitatea din Iasi . i Idei tr ite. Isi ia doctoratul la Iasi . apoi . ale caror personalitate si activitate plurivalenta este coplesitoare . in 1933.. Criticul este dublat de creator . dramaturg. volume în care Tudor Vianu î i creioneaz personalitatea de i filolog complet. a intelege inseamna a crea din nou . poet Este fondatorul colii de stilistic a Facult ii de Litere din Bucure ti i ini iator al catedrei de literatur universal . cu o teza despre Avatarii faraonului Tlà. Membru al Academiei Romane (1949) . Opera lui G. director al Teatrului Na ional (1945). Calinescu face parte din seria scriitorilor de formatie enciclopedica .Sinteza ¶¶ (1927) si . . Editeaza revistele . ef. in sensul ca aceleasi modalitati estetice circula de la proza la istorie literara . teoritician al istoriei si al criticii literare G. G. Director al Institutului de istorie literara si folclor din Bucuresti . viseaza pe marginea textelor si le duce mai departe ideea si mesajul . de artist . Codirector. la . c reia i-a fost mult vreme fost profesor titular de estetic . puritatea lor este 41 . Tudor Vianu a 4. Studii liceale la Iasi si Bucuresti .Viata romaneasca¶¶ . Dupa absolvirea Facultatii de litere isi continua studiile la Scoala romana din Roma . umanist al omului. Debuteaza cu versuri in revista .. Calinescu incearca sa fondeze o metoda critica similara creatiei . Teoriticianul a subliniat ca tipurile clasic si romantic nu sunt absolute .Gerorge Calinescu.Capricorn ¶¶ (1930). din 1945 . intr-un univers literar coerent . Gerorge Calinescu George Calinescu s-a nascut la 19 iunie 1899 in Bucuresti . de om al Rena terii. a reproduce in tine momentul initial al operei ¶¶ . Calinescu a fost poet..1. Conform principiului ca : . În 1964 moare la Bucure ti pe data de 21 mai.Moare la 12 martie 1965 in Otopeni -Bucuresti . in 1936.. profesor la Universitatea bucuresteana . Calinescu este unitara .. aratand ceea ce ar fi putut deveni cartea ¶¶. manuscris eminescian .publicistic.. eseist si istoric literar. Functioneaza ca profesor de liceu la Timisoara si Bucuresti . exact în ziua când intra la tipar volumul Arghezi. avand permanent in vedere procesul istoric.

scriitorii devin personaje . in Istoria literaturii romane de la origini pana in prezent ¶¶ sunt celebre portretele (de exemplu N. face asociatii plastice (valsurile in alb ale lui Bacovia amintesc tehnica vaporoasa a lui Degas ) sau trimiteri auditive (erotica lui N.. Ca elemente de corespondenta . si.scriitor total ¶¶. G. cu repulsie fata de aristrocat si orasean ... ii este necesara cunoasterea in adancime macar a unei literaturi straine . care dau unitate acesteia . grupati . revolutionar din inteligenta . Creanga sau Octavian Goga ). au ramas celebre propozitiile sintetice care definesc si caracterizeaza un scriitor: Hogas este . creatie a unui .A.M. este de opera armonioasa . D. ideolog ardent . sentimentul iubirii. 5) jocul presupunilor .a produs (I.inexistenta in relitate .iarna . Iorga . Eminescu . Cantemir este un Lorenzo de Medici al nostru . Canoanele cunosc cum sa te fac Hexarca / Venerei cipriote. Umorul disimulat..M. a micilor targoveti sau boiernasi . situand scriitorul in minaturii care l . Rebreanu .universul poeziei ¶¶. 2) placerea regiei . Criticul porneste de la poezie pentru a -si exprima punctul de vedere estetic . Al. Lirica lui este romantica .in trei categorii tipologice : tipul boierului generos . pot fi enumerate : 1) circulatia miartistice si a procedeelor de disociere de la roman la istorie literara . 42 . / Am comentat adanc pe marele Petrarca / Si pe batranul Goethe ¶¶ (Epitalam). 6) elemente de cosmogonie . pe langa pregatirea de specialitate si filozofica . Calinescu . 3) monumentalul si grandiosul . alaturi de tarani . al comentariilor psihologice sau eseistice . elemente de umor si ironie . in totalitatea ei . al doilea tip este cel al ruralului ideolog patimas . prezentat intr-o viziune sarjata de pa) . Kogalniceanu. fraternizand cu masele . tagma » balcanicilor . precum cele specifice istoriei literare trec in roman ¶¶ (1) . ca intr-o carte de fictiune. monografii si invers . V. Vacarescu e fluierata pe naiuri campestre). dar descinde in poezie din sfera culturii . Istoria literaturii de la origini pana in prezent este un adevarat roman . dar este in egala masura clasica si moderna .. Odobescu . variatiile pe teme clasice se realizeaza toate in lumina unei pasiuni lucide . precum si ca trasaturi specifice operei calinesciene in general . Calinescu vine in literatura romana din literatura univesala . G. . sau folosirea peisajului . Alecsandri . sau Mateiu Caragiale . in alta parte . pentru a defini . 4) imaginatia rabelais .un minor mare ¶¶ . Poezia incanta prin muzica . Astfel . in sfarsit . Numai astfel se pot raporta valorile nationale in contextul literaturilor lumii sau numai astfel este posibila o ierarhizare a valorilor. Impresia pe care o da literatura lui G.. avand convingerea ca unui critic si unui istoric literar. vazut la o lectie .Procedee specifice romanului trec in istoria literara . Cosbuc si L. intelectualitate si cultura : .

" elementele de cosmogonie " ( aerul . Romanele lui G. ) . pa pamantul ) . L. Manolescu imaginatia rabelais . G. In 1932 . Ion Barbu . stabilite de G. o " critica completa ". focul . In Istoria literaturii romane de la origini pana in prezent . I. desi respingea teoria teoria lui Camil Petrescu despre sincronizarea obligatorie a literaturii cu filozofia si psihologia epocii argumentand ca " literatura nu e in legatura cu psihologia ci cu sufletul uman ". personajele sunt privite in detalii exagerate pana la grotesc : Stanica Ratiu . stheldian . Calinescu sustinea ideea unui roman de atmosfera moderna . al comentariilor psihologice sau estetice" ne trimite la procedee care tin de romanul modern : scrisorile din Scrinul negru . " Jocul presupunerilor . enorm " da organicitate operei . Caragiale . mos Costache. I. intr-o viziune grandioasa . In sfarsit . sunt cantate elementele primordiale ale naturii . ci realismul fundamental ". in poezie ( a . al inteligentei . poezie sau publicistica . Sufletel ( Bietul Ioanide ) .Pann . cum ar fi Otilia .) " danseaza . " Gustul extraordinar pentru monumental . atat in paginile de critica . in Bietul Ioanide . Minulescu . Scriitorul pledeaza pentru ideea ca orice roman trebuie sa fie . Napoleon si Sf. vorbesc in versuri . Elena .Irod . de asemenea . din care se dezvolta insasi al lui Felix in fata fotografiei Otiliei . Calinescu face si critica sociologica .G. Arghezi . Ibraileanu . cirezile enorme din Enigma Otiliei . exista in romane dar ea poate fi detectata si in Istoria literaturii romane de la origini pana in prezent . Se poate vorb . psihologica si estetica . G. autorul alege mastile actorilor . matusa Aglaie ( Enigma Otiliei ) sau Gaittany . cat si in proza . si ceea ce confera originalitate unui roman nu este metoda . pornind de la miturile nationale si terminand printr-o sinteza a specificului nostru national . campiile oceanice din Cartea nuntii . T. crearea unor personaje al caror comportament scapa determinarilor exacte . Calinescu in Universul poeziei . aerul . tolstoian sau proustian . Urmuz . " Placerea regiei " . grandios . in istoria literaturii sau in monografii . se regasesc in poezie si proza . fac tumbe ". Calinescu se definesc prin cateva trasaturi comune : depasesc realismul clasic . fantasticul plan al orasului . asimiland experientele romanului modern creeaza caractere dominate de o 43 .iarna . Calinescu raspunde prompt : " Trbuie sa fim cat mai originali . Personajele din piesele de teatru ( Phedra . Gustul pentru grandios ii adauga N. in mod necesar. cum ar spune G. de placerea jocului superior . La intrebarea care se punea in epoca . si analitic . apa etc.daca romanul trebuia sa fie balzacian .Imparat si Brezaia etc. canta . le cauta pozitia in scena si gesturile .

prin descrierea minutioasa a cadrului fizic in care se desfasoara actiunea . a literaturii . prin reflectiile asupra iubirii. precizand atmosfera locala si timpul istoric .Cartea nuntii este un poem al iubirii . personalitati ale trecutului literaturii noastre sunt privite intr-o noua lumina . cu scopul de a da " oricui increderea ca avem o stralucita literatura " . pentru operele de arta plastica ce le impodobesc . care slujeste " drept cea mai clara harta a poporului roman " . Istoria literaturii a fost publicata de G. Latura balzaciana a romanelor se continua in Enigma Otiliei . prin descrierea interioarelor . Calinescu depaseste datele realismului clasic .cum marturiseste insusi scriitorul .singura trasatura majora . a politicii . detasarea fata de personaje si crearea de tipuri ne trimit la Balzac si la realismul secolului al XIX . Asadar. ca urmare a faptului ca este vazuta din unghiul fiecarui personaj venit in raport cu ea. de referinta in cultura romana si comparabila doar cu creatiile unor mari istorici literari straini . fixand imaginea unei lumi prin ceea ce are ea mai specific . romancierul " reface clasicismul " . Opera monumentala . prin fixarea caracterelor in spatiu si timp . Pe de alta parte . asimiland experientele romanului din secolul XX . a societatii romanesti din deceniile 4 . precum Coresi . Avarul si arivistul sunt cuprinsi in alte registre. G. Landson. prin tema ( istoria unei mosteniri ) si prin descrierea interioarelor. trecand prin experienta curentelor literare . in masura 44 . prezentarea universitarilor . pe care le considera . Balzacianismul apare in primul roman. prin creatia de tipuri . Un prim element de noutate al acestei lucrari este acela al perspectivei estetice asupra intregii evolutii a literaturii romane in timp .Cartea nuntii. Romanul include elemente eseistice .lea . Astfel. in descrierea " Casei cu molii" si in conturarea personajelor care o locuiesc. avarul . pentru interioare . precum de Sanctis ori G. si prin Caty Zanoaga . arivistul ( ele fiind insa un pretext . parvenita fara scrupule . ridicate la tipologii de mare circulatie universala . elemente lirice . acordand atentie doar personalitatilor care au creeat o opera cu valori artistice si renuntand la autorii ( mai cu seama din literatura veche ) care au numai merite ce tin de istoria culturii in general . Calinescu in 1941. consecvent pricipiilor sale teoretice .5 ale secolului nostru . prin Ioanide arhitect de geniu . pe care sentimentul iubirii o reabiliteaza pana la un punct . ea urca in Bietul Ioanide si in Scrinul negru. in " timpuri de suferinta nationala " . lirismul persista in Bietul Ioanide si in Scrinul negru . a arhitecturii caselor . relative . cu speciala erudita atentie pentru arhitectura cladirilor . iar Otilia devine o fiinta complexa. liric este si romanul iubirii dintre Felix si Otilia .pentru introinspectie ). Tehnica narativa . a strazii .

Ne-am vazut oarecum izolati si am privit cu fascinatie lucrurile care se desfasurau in Occident. Istoria literaturii. G. toate acestea au construit o lunga antologie de viziuni epocale romanesti despre lumea aceasta indepartata. Au mai fost insa incercari de occidentalizare ca cea a lui Eraclid Despotul (1561-1593) care prin intemeierea unei universitati la Cotnar incerca un fel de occidentalizare.in care anunta modalitati artistice ale unor scriitori de mai tarziu : la cronicarii munteni descopera . istoricul literar si criticul se asociaza cu prozatorul de mare talent : pagini precum cele dedicate portretului lui N. ideea enuntata in lucrarea Principii de estetica . 4. Acolo. Nu trebuie sa uitam ca Occidentul incepea pe vremea aceea la Brasov. Daca va uitati la geografia Bisericii Catolice sau la zona de separatie dintre catolicism si ortodoxie. George Calinescu ne spune ca Petru Cercel autor de versuri italiene. de exemplu . In secolul XVII se infiripa legaturi cu occidentul prin venirea misionarilor italieni si franciscani in Romania cum ar fi Vito Piluzi sau marchizul Johann Battista del Monte (aveau legaturi interne cu Miron Costin). Iorga sau descrierii Rasinarilor se inscriu printre filele antologice ale literelor romanesti . care se intituleaza Descoperirea Occidentului. in personalitatea lui G. dupa care " nu e cu putinta o critica fara perspectiva totala istorica " . Gerorge Calinescu si sinteza monumentala: Istoria literaturii romane de la oigini pana in prezent O frumoasa lectura pentru tanara generatie e capitolul din ³Istoria literaturii romane´ a lui Calinescu. Se afirma ca in anul 1650 primii romani merg la Roma cu ocazia jubileului facand cu o suta de ani inaintea ardelenilor pelerinaj la 45 . Calinescu reia si aplica in Istoria literaturii. care au avut vreodata de a face cu Europa si vorbeste de acest vis . adica sa fie critic " . care s-a negociat foarte dificil si surprinzator pana prin sec. care a aparut in mintea romanilor destul de devreme. " miscarea teatrului unui Delavrancea " sau fraze caragialesti . Calinescu . este primul care simbolizeaza aceasta occidentalizare. el face un fel de recensamant al romanilor din diferite provincii istorice. vadeste faptul ca .2. comparata de unii comentatori cu un roman ale carui personaje ar fi scriitorii . dupa cum si istoria literaturii trebuie sa apeleze la criteriile estetice ale criticului : " [«] istoria literara este o istorie de valori si ca atare cercetatorul trebuie sa fie in stare intai de toate sa stabileasca valori . Din pacate religia le-a inabusit acest proiect. XIV si care a cunoscut interesante dezvoltari si mai tarziu.

Un alt argument ar fi faptul ca fuga romanilor la studii este punctul acut al nerabdarii de a pasi in occident.cea. Cultura s-a diversificat. Pe de alta parte asa cum spune si George Calinescu. iar limba romana s-a diversificat. centrul ei mutanduse.Axinte Uricaru. Consecinta favorabila a acestui lucru este faptul ca am imprumutat cuvinte noi. Ideea de literature occidentala avea sa patrunda greu in Romania (aici vorbim de literature in sens occidental). educatia data la constantinopol nu a fost mai satisfacatoare decat cea din occident. Un exemplu ar fi Cantacuzino care a studiat la Padova in Italia. si oameni de formatie orientala.cetatea eterna.Dimitrie Cantemir etc. dealtfel cu o influenta foarte puternica. Inceputurile literaturii noastre au o puternica amprenta de classicism decadent. Aceste cuvinte au fost culese de Miron Costin. Acest contact se vede cel mai bine in literature si scriere sau traducere. Austriecii au inceput sa domine Muntenia iar Rusii au inceput sa domine peste Nistru. Boierimea face din Brasov un adevarat centru geografic al romanismului.aici. In sustinerea ideii de mai sus adaugam ca de asemenea Cantacuzino a fost educat si la constantinopol insa aceasta educatie nu afost mai puternica. deci procesul de occidentalizare incepe sa se simta dar totusi prea putin ca sa reuseasca sa miste o intreaga tara. ce e drept.decat. In primul rand pe plan cultural Romania era in urma cu multe aspecte si de aceea dupa anul 1700 dorinta romanilor de a pleca la studii in occident a fost mult mai mare.deci eductia apuseana era undeva la mijlocul acestor doua extreme. adica sa isi faca foarte bine temele pentru a putea patrunde printre moravurile romanilor.apuseana. In al doilea rand ideea de literature occiddentala a patruns foarte greu. acest lucru putand fii realizat prin scolarizare si printr-un schimb de domenii. G. putini romani sa mearga in occident ci occidentul sa vina la ei. Cantemir devenind domn purta vesminte cu influente occidentale insa nici de data aceasta nu se baza pe preocuparile literare si cultura occidentala. Se spune ca vreme de un seclo pregatirea pentru intrarea in occident se face in limba.Calinescu afirma ca traducerile circulau din literature occidentala sub forma de manuscris sau se publica cultura greceasca. Neologizarea in sens apusean al limbii apare de acum. Pentru a exprima notiuni 46 . majoritatea preferand sa studieze in occident. Am putea spune ca foarte multi boieri au doua fete: oameni de cultura greceasca.Ion Neculce . se primeste dreptul de a se intemeia o manastire si un seminar pentru a trimite la Roma cate trei teologi pe an. Contactul cu occidentul il sustin jurnalele la care in general boierii erau abonati. Nu a fost de ajuns ca. neologismele intra intr-un numar mare si se fac simtite influente in limbaj. Pentru ca aceasta trebuia sa isi pregateasca foarte bine intrarea. Tot in cultura datorita Regelui Carol.

bibliotecile se umplu de cari frantuzesti si italienesti. ´Filip si Orest´. fantasie.H. Iar contactul cu occidentul se vede cel mai bine in literature tradusa si scrierile traduse. Secolul XVIII aduce deci o imbogatire a lexicului. incep sa iscaleasca frantuzeste. In al treilea rand ca si concluzie a occidentalismului.Ioan Molnar. volonter. ´Istoria universala´. Examinarea sciitorilor din zona 1800 va dovedi ca acestia cunosc cu de-a amanuntul literature occidentala a secolului XVIII mai ales cea minora. emisfer. neologismele fiind considerate acum imprumuturi. testament. Boierii schimba mobile.de logica.Calinescu in privinta textelor traduse deoarece s-au facut traduceri romanesti mai ales din literatura occidentala in Principatele unite si in Ardeal.vechi. economie. gradinari.comanda canapele occidentale. ministru. in special mobilier si haine. din ce in ce mai multe familii isi trimit tinerii la studiu in Paris.Exista si numeroase exemple de traduceri din limbi occidentale cum ar fi: ´Merope si Brutus´Voltaire. In al patrulea rand sustin ideea lui G.ei au imprumutat: curs.mai.deoarece intalnim foarte mari schimbari in moda. de altfel erau si foarte la moda sprea sfarsitul secolului al XVIII-lea. tarile sunt tot mai pline de profesori si secretari straini. comedie. In al cincilea rand sunt de accord cu faptul ca caontactul cu occidentul pe vremea aceea il faceau jurnalele la care boierii erau abonati. jocuri de carti. 47 . culegeri de biografii si anecdote cu folos etic. parola.Alfieri. psihologie. Traducerile circulau mai ales sub forma de manuscrise sau se publicau. Pentru deschiderea orizontului European se scriu: ´De obste geografie´ de Buffier-Amfilohie Hotiniul (1795-Iasi). Italia etc. cartile de gramatica se inmultesc ³Gramatica Romaniei´-Radu Tempea (1797). din greceste s-a tradus ³Harito si Polydor´. triumf. fizica etc. balurile.Kampe (Buda).I. ´Descoperirea Americii´. ordinant. cavalerie. senat. melancolie. manifest. bucatari straini.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful