P. 1
studiu de caz

studiu de caz

|Views: 872|Likes:
Published by dinamofc

More info:

Published by: dinamofc on Apr 11, 2011
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as DOCX, PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

05/28/2013

pdf

text

original

Sections

  • 1.1. Istoria literara
  • 1.2.Forme ale istoriei literare
  • 2.1 Forme ale criticii
  • 3.1. Titu Maiorescu
  • 3.2. Eugen Lovinescu
  • 3.3.Pompiliu Constantinescu
  • 3.4. Serban Cioculescu
  • 3.5. Vladimir Streinu
  • 3.6. Tudor Vianu
  • 4.1.Gerorge Calinescu, teoritician al istoriei si al criticii literare
  • 4.2. Gerorge Calinescu si sinteza monumentala: Istoria literaturii romane de la

1.1. Istoria literara Cu privire la reinterpretarile propriu-zise, pana la contemporani, aproape totul e citabil din Istoria literara.

De la cei mai vechi autori pana la interbelici, Manolescu reface permanent in fundal o istorie a formelor. Desi ii respinge hotarat pe formalisti, istoricul urmareste metamorfozele literaturii vechi (cu moartea unor specii si aparitia altora), precum si conventiile de expresie ale romanticilor. Subtilitatea e ca noile metode nu sunt aplicate barbar, intru modernizarea fortata a scriitorilor nostri vechi, ci tocmai in vederea unei fixari in context: ÄCa sa fi scris memorialistica, ii era necesara lui Costin intuitia unui procedeu literar care n-avea niciun precedent in proza noastra si care era destul de putin frecvent la istoricii latini sau polonezi cunoscuti lui. Autorul letopisetului se misca intr-o traditie pur istoriografica´. Daca G. Calinescu ii reactualiza pe scriitorii de pana in secolul XIX oarecum intuitiv, prin compararea cu autori contemporani, Manolescu reface mai clar sensul istoric al modernizarii, folosindu-se de o mai acuta constiinta a conventiilor literare, care criticului roman interbelic ii era inca inaccesibila. E capabil, astfel, sa repuna in drepturi aportul lui Maiorescu sau a lui Macedonski la schimbarea canonului poetic romanesc, sau sa reflecteze, de pilda, asupra sensului modern al gandirii lui Duiliu Zamfirescu, Äintaiul nostru teoretician in roman´. Daca istoria lui Calinescu era mai bogata in intuitii si in detalii pitoresti, cea manolesciana e mai importanta prin constiinta istorica a formelor. Ce drept, meritul nu e -i neaparat al lui Manolescu personal, caci timpul scurs intre cele doua opuri a dat un mare numar de comentatori excelenti care, chiar daca n-au fost istorici integrali ai literaturii romane, si-au Äimpartit´ perfect atributiile pentru a corecta tabloul calinescian. La o simpla privire din avion, expertizele lui Paul Cornea, Eugen Simion, Mircea Anghelescu, Mihai Zamfir, Ioana Em. Petrescu, Adrian Marino asupra secolului XIX, a lui Ov. S. Crohmalniceanu, Ion Pop, Marin Mincu, Al. Protopopescu sau a lui Nicolae Manolescu insusi asupra interbelicului, contribuie la consacrarea unui canon aproape de neclintit al literaturii noastre de pana la realismul socialist. Semn ca Ädiviziunea muncii´ a functionat perfect in critica postbelica si daca n-am avut o istorie literara, cum acuza Manolescu azi, am avut, in schimb, multe istorii partiale de prima mana, care au construit o ierarhie valabila. Eroarea e de a considera ca daca nu s-a scris o istorie integrala ar lipsi comentatorilor interbelici simtul si perspectiva istorica. Cu toate acestea, merita atentie Äreparatiile´ de imagine a criticilor de pana la Calinescu, cu care autorul Istoriei din 1941 a fost mai intotdeauna nedrept. Intr-un capitol exceptional despre Maiorescu, e compromisa pentru totdeauna imaginea unui comentator

1

eminamente cultural, Äneatent la text´ (cu observatia capitala ca ÄNiciun contemporan al sau nu avea notiunea de close reading. Critica textului e mai degraba una latenta pana la Primul Razboi´), dar si prejudecata antioccidentalista a criticului Äformelor fara fond´. De fapt, dovedeste Manolescu cu textul in fata, pozitia maioresciana nu e incompatibila cu sincronismul lui Lovinescu. Lui Gherea, acuzat de Äcandoare semidocta´, Manolescu ii dedica un capitol slab si nedrept, probabil din aversiunea fata de reinterpretarile vulgarizatoare la care a fost supus criticul in anii µ50. In schimb, atat Lovinescu, despre care retinem ca Äabia cu el poate fi citita critica noastra ca literatura´, cat si marii foiletonisti interbelici ± cu exceptia lui Perpessicius, poate, taxat pentru sfiala in valorizari -, sunt tratati cu consideratie. Istoria literara urmareste inregistrarea valorilor literare de-a lungul timpului. Aparitia criticii literare este un rezultat al formarii si evaluarii spiritului critic. Afirmarea spiritului critic s-a produs relativ tarziu in perioada iluminismului european. Cultura si civilizatia romaneasca prezinta un decalaj de dezvoltare in raport cu europa occidentala, de aceea spiritul critic in cultura romana se manifesta destul de tarziu in forma stiintifica si institutionalizata. Primele manifestari ale spiritului critic apar la cronicari.

1.2.Forme ale istoriei literare Cele mai consistente sunt, insa, capitolele despre ÄMarii scriitorii´, atat din secolul XX (Mihail Sadoveanu, Liviu Rebreanu, Hortensia Papadat-Bengescu, Tudor Arghezi, George Bacovia, Mateiu I. Caragiale, Ion Pillat, Camil Petrescu, Lucian Blaga, Ion Barbu, George Calinescu, Anton Holban), cat si din secolul XIX (Mihai Eminescu, Ion Creanga, I.L. Caragiale, Ioan Slavici). Nuantarile in valorizare sunt putine, dar discutabile. Daca putem fi de acord ca Arghezi e poetul secolului sau, Sadoveanu nu poate fi proclamat cel mai mare prozator pentru simplul fapt ca, in ciuda talentului imens, ramane un autor inegal, fara constiinta artistica lucida. Mult discutata revalorizare a lui Camil Petrescu ± niciunul din romanele lui n-ar fi capodopere ± e expeditiva si neconvingatoare. Cu privire la Anton Holban e, iarasi, de discutat daca autorul nu-l propulseaza printre cei mari mai degraba pentru modernitatea poeticii romanului, centrul ionicului manolescian, decat pentru valoarea prozei in sine. In toate articolele despre Ämarii scriitori´, Manolescu alcatuieste un simptomatic rechizitoriu criticii postbelice, care pacatuieste prin analize hipersofisticate in dauna judecatilor clare si simple ± analize care ar aseza un strat gros de interpretari asupra

2

clasicilor nostri, facandu-i de nerecunoscut. De la Eminescu si Slavici pana la Blaga sau Ion Barbu, toti sunt, oarecum, mistificati de elucubratiile criticilor. Au dreptate, aproape intotdeauna, foiletonistii interbelici, mai apropiati de intuitia prima a textelor, sau Calinescu insusi, cu care Manolescu face dese tête-à-tête-uri peste capetele criticii postbelice. De aici, doua contradictii: 1. Desi declara in postfata ca exegeza postbelica i se pare capitolul cel mai rezistent din literatura sub comunism, in analizele practice pe clasici, ii respinge aproape in bloc contributiile. 2. Desi se vrea Äo istorie critica´ a literaturii romane, demersul lui Manolescu incearca, in subtext, sa elimine orice aport critic, visand la intalnirea pura si nemediata cu opera. Teoretizarea unei istorii critice ascunde de fapt orgoliul unei istorii naive si originale, scrisa cu totul pe cont propriu. Nu o istorie critica, ci una a-critica, a intemeietorilor, e visul manolescian. Principiul e formulat clar in capitolul despre Ion Barbu: ÄNiciun poet roman, nici chiar Eminescu, n-a avut parte de atat de multe exegeze savante si de atat de putine analize critice propriu-zise ca Ion Barbu. («) Suntem obligati acum sa-l recitim cu un ochi proaspat si fara prejudecati´. Eminescu ar fi victima unei Äexegeze pe cat de erudite, pe atat de lipsite de spirit critic´ din care valabili mai raman doar Maiorescu, Calinescu si Negoitescu. La fel patesc Creanga, a carui exegeza e anulata dintr-un condei (ÄStudiile consacrate lui Creanga dupa Al Doilea Razboi, numeroase, n-au schimbat numaidecat paradigma critica.´), Caragiale, Slavici, Bacovia (ÄAstazi, cand cultul poetului pare definitiv stabilit, se petrece intr-un fel contrariul a ce se petrecea in interbelic: pana si defectele poeziei devin calitati´) etc. Mare critic e Manolescu in capitolele in care reuseste, intr-adevar, sa inlature steoretipii si sa propuna o imagine pe cat de noua, pe atat de clasica a autorilor respectivi. Respingand orice mistificare interpretativa sau sofisticarie erudita, autorul Istoriei critice ramane acelasi fermecator om al simplitatii si al directetii, priceput in a ajunge pe scurtatura la inima operei. Dau aproape aleator cateva exemple: are dreptate, cu siguranta, sa redescopere pe Creanga cel profund in Amintiri sau in Povestea lui Stan Patitul decat in Ästufosul´ Harap-Alb, provocator de Ädelir hermeneutic´, pe Caragiale din Momente si schite contra aceluia din nuvelele naturaliste (doar Hanul lui Manjoala i se pare o capodopera), pe Bacovia din Plumb ca mare poet simbolist in defavoarea minorului tranzitiv supralicitat de criticii optzecisti. Barbu nu e, nici el, abstract-ermeticul pe care il cunoastem, ci un pictural si un confesiv manierist: ÄCa nota generala, in eroticele directe, dar si aiurea, exista un element biografic originar infasurat in imagini si metafore care fac de -l nerecunoscut´. Nu insist, demonstratia pe Äermeticele´ din ÄJoc secund´ convinge. Admirabila in Istorie nu e atat reconstituirea receptarii critice, cat tocmai curajul de a face din

3

critica tabula rasa. Excelent Äcronicar´ al operelor noastre clasice, Manolescu le comenteaza, adeseori, cu mina ingenua a primului cititor. Ceea ce nu inseamna ca prospetimea cronicarului stanjeneste vreo clipa autoritatea si viziunea istoricului literar. In maniera calinesciana, Manolescu priveste literatura romana ca pe un intreg. Stie, adica, sa surprinda de sus, cu aerul ca spune banalitati, relevanta generala a fiecarui autor in parte. Savuroase sunt topurile, statisticile sau competitiile la care nu te-ai fi gandit niciodata ± si pe care memoria obeza de istoric literar pare sa le activeze spontan: ÄBrat molatec ca gandirea unui imparat poet´ e Äcea mai uimitoare metafora din toata lirica noastra de pana la moderni´, la Pillat identifica Äcea mai neta perspectiva retro din intreaga noastra poezie interbelica´, Holban era Äcel mai literat din tanara generatie´. Chiar si aspectele negative sunt, in felul lor, iesite din comun: ÄDintre romancierii nostri, Ionel Teodoreanu este cel mai ilustru fabricator de fraze cosmetice´. La capitolul Äprioritati´, Manolescu e, pe cat de inventiv, pe atat de exact: Minulescu Äeste primul nostru scriitor care nu dispretuieste fatis succesul de public´, ÄFlori de mucigai´ ar fi Äcea dintai carte de poezie din istoria genului care nu e o simpla culegere´, Camil Petrescu, Äcel dintai la noi care a simtit nevoia sa coboare, in romanele sale, viata de pe scena in strada´, iar ÄPatul lui Procust´, Äintaiul roman romanesc care contine o poetica explicita´. Cateodata, astfel de observatii iau forma unor sclipitoare paradoxuri: ÄIndeobste bestelitul pentru ispite moralizatoare Slavici este singurul scriitor roman care considera capitalismul in latura pozitiva´; ÄLovinescu este o natura clasica in modernismul lui bine temperat, tot asa cum Ibraileanu este, in conservatorismul sau structural, un fin degustator de literatura moderna.´ ; ÄDaca pana la Primul Razboi, noi am avut nuvelisti si povestitori care au scris accidental romane, in interbelic avem romancieri care scriu accidental proza scurta.´ etc. O mica antologie s-ar putea realiza din asemenea trufandale critice, care dau savoarea oricarei istorii literare. In fond, redactarea capitolelor la varste diferite creeaza probleme de criterii. Istoria critica a lui Manolescu contine, pe langa calupul unitar de pana la romantism, un mozaic de cronici cuprinse in parte si in antologia de la ÄAula´, apoi eseuri preluate din Arca lui Noe (Rascoala lui Rebreanu, netratata acolo, ramane o Äcapodopera´ expediata aici intr-o singura fraza) sau din Teme, si, in sfarsit, cateva articole rescrise recent. E clar ca din cauza decalajului de viziune, unii autori sunt modernizati ostentativ, in vreme ce altii sunt trecuti prin filtrul tolerantei postmoderne ± desi nu e clar deloc cum se impaca aceasta din urma cu drasticul canon estetic formulat in postfata. Nu inseamna postularea pluralismului postmodern in receptarea operelor clasice, ea insasi, o actualizare fortata? Daca Istoria

4

cat mai degraba de doua maini manolesciene care. declarat judicios cel mai important scriitor postbelic (ce-i drept. Inconstanta nu e atat in aprecierile ideologice. considerat Äcel mai original poet´. Brumaru e Äpoet minor´. nu e vorba atat de colaborarea interpretului actual cu o intreaga receptare critica. pe patru pagini. la pachet cu proza). In afara de Mircea Cartarescu. si de Nichita Stanescu. redescoperit prin lecturile optzecite).critica pare. cand ramane singur in fata istoriei literaturii. in timp ce Alexandru Musina e tratat. reasezonate de cate o judecata de valoare in coada de peste. In schimb. Poza apodictica a unui Manolescu ce taie si spanzura mascheaza. el ar putea trece drept o judecata de valoare exacta si corecta. acum. rescris aproape in intregime. ci de tratarea fenomenului contemporan. Ivanescu. Abdicarea istoricului literar in favoarea cronicarului face ca poezia postbelica sa apara ca un fenomen sters si lipsit de relief. Cele mai mari probleme nu sunt legate insa de reinterpretarea clasicilor (cu putine derapaje. cat si de aplombul critic din care sa reiasa o ierarhie exacta. Nicolae Prelipceanu tot Äun poet valoros si original´. departe de a se completa reciproc. nici ierarhii. Cu toate ca rezultatul e un tablou gri. de pilda. scrisa la doua maini. nu vor sa stie una de cealalta. Dimov ar fi Äunul dintre cei mai interesanti poeti contemporani´. cu putine exceptii: Nichita Stanescu sau M. o mare nesiguranta in valorizare. daca criticul nu s-ar impiedica in evaluarea unui sistem atat de complex precum literatura sub comunism ± careia nu-i stabileste mecanismele de functionare. fara originalitate sau capacitate de iradiere. cat in calificativele estetice: 5 . Daca realistii Marin Preda. celelalte etichetari nu sugereaza nici directii. desi criticul e mai ingaduitor cu Ivasiuc decat cu Preda. in numar covarsitor. Augustin Buzura sau Bujor Nedelcovivi sunt diminuati ca importanta (multe din scrierile lor au valoare contextuala). Ileana Malancioiu Äo poeta inconfundabila´. un poet extraordinar si inventiv´. ca George Bacovia. Faptul ca cel mai important cronicar roman din toate timpurile si-a pierdut in ultimele doua decenii interesul pentru literatura e vizibil peste tot in tratarea fenomenului contemporan: portretele critice sunt. Calin Vlasie e un poet de statura lui Ion Muresan. Serban Foarta Äunicul mare manierist din literatura romana. cronici ramase neschimbate din anii µ60-¶80 (in special cele dedicate criticilor si poetilor. nici alternativa estetista a targovistenilor nu-i provoaca lui Manolescu mai mult entuziasm. intr-adevar. desi nu se stie de ce. Manolescu e parasit atat de criterii. totusi). Daca in organizarea materiei de pana la anii µ40 tovarasia calinesciana se dovedea salvatoare. poate pentru miniaturalul tematic (?!). Erori si contradictii Segmentul cel mai grav afectat de totalitarism ar fi cel al prozei.

intr-adevar. Ce-i drept. ci doar pentru ca n-aveau aptitudini paranormale. O buna bucata de vreme discutiile despre postmodernism din Romania au alcatuit un talmes-balmes de idei nu foarte stiintific si in orice caz confuz´. capitolele Mari scriitori si Batalie canonica lipsesc de la interbelici incoace. As fi fost gata sa-l felicit pe critic pentru selectia drastica a prozei optzeciste. si in care lipsa unei referinte ar putea insemna atat ca ea nu exista valoric. cand e sa raspunda acuzelor Monicai Lovinescu legate de lipsa disidentei romanesti. dar nu si pe a lui Harold Bloom. Biserica neagra a lui Baconsky ar fi semiratata tocmai in absenta acestora: ÄBiserica neagra sufera din pricina grosimii stratului de tencuiala asternut pe zidaria interioara a utopiei politice. fara adaugiri substantiale. Nici cu privire la dezbaterile critice ale optzecistilor criticul nu e prea hotarat. optzecistii Äcitisera probabil cartile lui Lyotard si Kuhn. Änesufland o vorba despre tragediile petrecute in deceniul cu pricina´. iar cei prezenti sunt tratati cu scepticism: Agopian e un minor. Nedelciu si Craciun. Daniel Vighi.daca romanele lui Marin Preda i se par nereusite azi din cauza aluziilor politice prea transparente. din posfata. ideologicul intuneca judecata estetica manolesciana: desi mai putin transparent politic. cat si ca ea lipseste din bibliografia autorului.´ In cazul lui Marin Preda. daca as fi fost convins ca aceasta selectie reprezinta. Breban nu-l poate inlocui pe autorul Morometilor in fruntea canonului postbelic. daca dezbaterile optzeciste n-au apelat la Harold Bloom in problema canonului nu e pentru ca protagonistii ar fi fost inculti. cu rezerve putine sunt numele . retinute de Manolescu cu privire la cea optzecista. Gheorghe Iova. prea tehnicisti. De altfel. Lipsesc Alexandru Vlad. care mi se pare si mie azi invechita. care crede ca in problema Äcanonului propriu-zis´. tablourile optzecistilor sunt cronici puse cap la cap. de vreme ce americanul isi lansa prima editie abia in 1994« In vreme ce proza saizecista mai rezista totusi. invocand drept argument aceeasi carte: ÄImposibila intoarcere a aparut odata cu Tezele din iulie: nu e necesara cine stie ce perspicacitate ca sa-ti dai seama ca Marin Preda i se opunea de la titlu lui Nicolae Ceausescu prin cartea sa si ca in disputa se afla chiar obligatia literaturii adevarate de a nu se preda ideologiei comuniste. o forma de valorizare si nu un simptom al superficialitatii. Manolescu isi rasuceste cu 180 de grade opinia. Reprosul ca M. Calinescu n-a valorificat in Five Faces of Modernity Äpozitiile teoretice foarte interesante ale optzecistilor nostri´ e anulat de alt Manolescu. desi e cert ca le refuza schimbarea canonului. Ca peste tot in istoria postbelica a lui Manolescu. Ioan Lacusta.´ Manolescu nu se poate hotari nici cu privire la sensul contestar al acestor romane: daca in capitolul despre Marin Preda sustine ca prozatorul ar Älegitima tematica realist-socialista´ prin pasajul despre obsedantul deceniu din Imposibila intoarcere. Erorile factuale sunt frecvente si stanjenitoare in capitolele despre literatura contemporana: cele doua volume ale lui Paul 6 .

o caracterizeaz i o valorizeaz mai ales sub unghi estetic. Inten ionalitatea critic este dublu fundamentat antropologic i axiologic. elucideaz sensurile i semnifica iile ei. Punctul de plecare al procesului de valorizare critic trebuie c utat în structura valorilor artei ca produse finite care au c p tat o existen descoper prin func ionarea societ ii. definind-o în esen a ei. Incercari critice (1957) si Pareri literare (1964) fuzioneaza intr-unul fictiv. critica literar integreaz opera într-un sistem de rela ii cu alte opere. Critica literara Critica literar este o activitate aplicat la opera literar pe care o analizeaz . fiind 7 . Art practique de Boileau etc. Operele literare sunt considerate ca structuri axiologice complexe. con tiin a critic dobânde te o acuitate nou . Critica literar apreciaz operele sub unghi axiologic. Elementele decritic literar apar în dialogul Ion al lui Platon. delimitând valoarea de non-valoare. inten ionalitatea i finalitatea sa originar . obiectivele. Cu toate acestea. descoperind valorile i sc derile ei. manifestul istoriei lui Negoitescu ar fi aparut in ÄTribuna´ si nu in ÄFamilia´. umanismul renascentist i clasicismul vor oferi condi iile unor preocup ri critice specifice: Hypercriticus de Scaliger. stabilind diverse condi ion ri ale ei. o activitate critic apare de fapt odat cu crea ia literar . 2. reconstituind-o ca pe un univers autonom. Din antichitate i pân în timpul Rena terii nu exist limite precise între critica literar i arta poetic . XVIII. În sec.Georgescu. totusi Äprospetimea celei dinainte´. Actul critic i nu creeaz valoarea. Totodat . sociale etc. valorile etice. Incercari literare. fiind mediate prin criteriul estetic. Cu toate acestea. aparuta totusi abia cu doi ani mai tarziu. Critica literar descoper i interpreteaz structura operelor literare. Intoarcerea in Bucurestiul interbelic a Ioanei Parvulescu ar fi Äscrisa dupa aceeasi reteta´ cu In intimitatea secolului XIX. ce con ine reflec ii despre Iliada în Poetica lui Aristotel sau în Tratatul despre sublim. Critica literar se afl în strâns rela ie cu teoria literar (ca studiu al criteriilor i principiilor literaturii) i cu istoria literaturii (care cerceteaz literatura sub unghiul dezvolt rii ei istorice). metodele i func iile criticii literare se diversific . astfel incat cartea din 2003 n-ar mai avea. cadrul ei de referin . prin intermediul discern mântului critic i al judec rii de valori. Termenul de critic literar este semnalat pentru prima oar de Scaliger în 1580. adica a volumului din 2005« Semn ca apodictic e criticul in valorizari chiar si cand realitatea documentelor ii fuge de sub picioare. o comenteaz .

Auerbach. ce nu se releveaz decât par ial intui iei critice. În evolu ia finalit ilor i metodelor criticii se pot observa mai multe forme de manifestare. de Raymond. Barthes. grupul de la ³Tel Quel´. considerând opera ca o entitate. Unii critici ai secolului XX atribuie astfel criticii unicul rol al suger rii inefabilului crea iei literare b) a doua direc ie. Dup perspectiva filosofic curente i coli în critica contemporan : a) critica structuralist (formali tii ru i: Toma evski. Spitzer. Goldmann). în timp ce în secolul XVII se afirm critica normativ (care impunea spre imita ie modelele literaturii antice. consider opera literar ca un dat cognoscibil. S. prin asimilare unor metode tiin ifice o disciplin cu statut propriu. R.). R. reductibil prin diverse metode de cunoa tere ra ional . Mauron d) Critica tematist : G. Beguin). Damaso Alonso) b) critica antropologic i mitic (Northrop Frye) i unele modalit i eclectice (Thibaudet. Taine. T. În secolul al XIX-lea. John Ruskin etc. Poulet. T. J. Blanchot). reprezentat de Sainte-Beuve. Se pot distinge E. R. A c) critica existen ialist (Sartre. Sklovski.S. critica romantic (Tieck. Pound). H. Poulet. care devine. Astfel. Vianu În Conceptele criticii. Doubrovski.marcat de criza ce opune i anticii i modernii (în clasicism) sau de doctrin clasic preromantic . structuralismul genetic ± L. în Rena tere se manifest critica filologic (critica de text). dup cum au existat scriitori care i-au exercitat i talentul critic (Valery.P. La începutul secolului XX se contureaz dou direc ii fundamentale în critica contemporan : a) o prim direc ie care declar inutil analiza metodic a operei literare. Starobinski e) Critica stilistic : Leo Spitzer. Eliot. Jakobson. i a metodologiei aplicate se pot distinge mai multe 8 . b) Critica psihanalitic (Bachelard) c) Psihocritica ± Cl. Richard. aplicând un întreg sistem de norme etc. mai important . Francesco de Sanctis. Wellek distinge mai multe curente în critica literar contemporan : a) critica de orientare lingvistic (Vossler. J. Schlegel) i cea postromantic i (Baudelaire) prefigura critica modern .

Lectura literara si cea critica solicita deschideri spre infinit . care stabile te c atât personalitatea scriitorului cât i opera creat sunt produse ale societ ii. f când din din sentiment În secolul al XIX-lea se produce maturizarea critic .Todorov) Lectura. critica literar devine o critic explicativ . Ca si literatura. care o deschide spontana nu numai spre opera. o atitudine in fata vietii. propria sa viata. <critica> a fost totdeauna recunoscuta ca formand o <parte> a literaturii. fiind determinate în mod necesar de unii factori. critica poseda harul de a sufla viata asupra textelor. Taine. teze si ipoteze despre literatura. criticul trebuie s cunoasc personalitatea scriitorului. ca i raporturile lui cu epoca. Criticul face si el parte din literatura. prin cunoa terea c rora putând fi explicat în mod tiin ific opera. La sfâr itul secolului XIX. Critica rodeste prin sevele extrase din literatura. Aceast maturizare porne te de la considerarea operelor literare ca un produs al scriitorului. In 1600 critica este clasata si recunoscuta ca parte a literaturii. absolutizându-se subiectivismul criticului i ajungându-se la critica impresionist .Din secolul XVIII critica folose te o alt singurul criteriu de apreciere a literaturii i artei. metod . ea se fortifica pe baza literaturii. Critica. Actul critic are nevoie de existenta literaturii pentru a-si consolida propria existenta. cat si celui de critica. In sprijinul acestui argument prezint urmatoarea afirmatie a lui Adrian Marino:``In sens traditional. O dat cu H. de aceea. care consider critica literar o Ä tiin a spiritelor´. momentul i rasa. Critica este o reactie la literatura. critica literar se orienteaz spre relativism. Astfel. 9 .``(T. Critica este o forma a literaturii ce are ca <subiect> literatura. a face critica inseamna a face literatura pe baza literaturii :``Nu poti vorbi despre ceea ce face literatura decat facand literatura. raportarile sunt multiple. dar si spre orizontul critic. necesara atat literaturii cat si criticii.la fel ca si literatura. dar sunt impuse atat lectorului de literatura. Este literatura literaturii. Literatura este initial un termen genetic pentru totalitatea studiilor literare de orice categorie. reflexii. isi are obiectul si metodele ei specifice : descoperirea aspectului original al unei opere concrete precum si judecata de valoare prin comparatie cu alte opere. Cand este citit un text critic se face legatura logica cu cel literar si ambele vor dainui prin ceea ce sugereaza. Un reprezentant important al criticii biografice este Sainte-Beuve.`` Deci opera critica se poate transforma in literatura prin faptul ca ea grupeaza idei. precum mediul.

ci si de a sti sa vada. daca este numai o transpunere. Criticul este acela care. la fel ca si scrierile literare.Constantinescu) Talentul criticului este dedus din capacitatea lui de creare a textului critic.Pentru a sustine acest argument propun afirmatia lui Gheorghe Grigurcu. inclinatii. de a evada in realitatea cotidiana si de a se instala undeva intr-o lume transcedentala. numai constiinta operei. Criticului i se cer insusiri virtuale de creator. acceptand sa se sacrifice pentru acest ideal. Criticul este si el un scriitor. Literatura se dezvolta sub ochiul veghetor al criticii. prezenta in gustul. i se supune de buna voie. a provoca perceptia. sa ne faca sa intelegem textul literar si sa ne elaboram propriul mod de a vedea lucrurile. perspective prin care el insusi transmite cititorilor propriul punct de vedere. Si pentru ca actul critic necesita talent si devotament din partea autorului. Actiunea sa este de ordinul recreatiei : a face explicita emotia. Caci criticul isi face din scrierea critica un ideal pentru care va lupta. care se refera la faptul ca ``Parcurgerea drumului carte opera este un moment de identificare.`` Autorul textelor critice este considerat un scriitor. sprijina acest argument. convingeri. anulandu-si propria sa viata. El nu incerca sa ne impuna viziunea sa. Criticul isi poate presta vocatia doar bazandu-se pe ceea ce el critica . Talentul criticului consta in capacitatea lui de a ne oferi noi perspective asupra unui text. in perspectiva si nobila gratuitate a infaptuirii. nu exclude intru nimic originalitatea. asumandu-si responsabilitatea unor opinii. ci.`` Prin urmare. Gheorghe Grigurcu. Literatura reprezinta o mixtura de valori in devenire si de confuzii pe care unii critici se straduiesc a le preciza. chiar si cu riscul sau poate avantajul. vocatia este cea care il identifica pe critic cu scriitorul literar. in masura. se dedica in totalitate actului creatiei. criticul traieste prin si pentru ceea ce scrie. diferite de a nostra. 10 . de regasire proprie. Scriitorul si criticul ``si-au revarsat toate pretioasele daruri intr-o opera care.``(P. in care sa-si poata pune in valoare aptitudinile si sa-si etaleze talentul de creator. Criticul este cel care formuleaza judecati obiective . demersul pe care il practica il obliga deopotriva la subiectivitate : respectarea propriilor optiuni. La fel ca si acesta. Critica autentica nu poate face abstractie de asumarea personala a obiectului. consimte sa vada constiinta sa ocupata de o constiinta straina. comunicandu-ne-o prin intermediul textului critic. la acestea adauga propriile sale convingeri si idei. care are nu numai obligatia sa vada. criticul este considerat un scriitor. ajungand sa creeze opera critica. spunand :``Criticul este subordonat in absolut operei asupra careia se exercita.

``Critica este un scop in sine. Kogalniceanu redacteaza capitolul Introductie la dacia literara. etice si ideologice pe care le asuma orice act de cultura. nuantand ideile in maniera originala. filozofice. e clar ca indeletnicirea critica este o arta. Talentul criticului se bazeaza pe imaginatia sa critica. Critica literara se exercita asupra intregii literaturi . ca toate celelalte genuri. Acest gen literar este subordonat literaturii. Alexandru Paleologu sustine acest argument considerand ca prin vocatie.(P. critica este considerata un gen literar. o creatie de al doilea ordin si un vehicul de cultura si de valorificare. dar in acelasi timp. fara prezenta caruia literatura ar fi insasi pagubita``. Cronica lui Ureche nu s-a pastrat in original ci copiile lui. Datorita faptului ca ea recreaza.`` Prin talent se intelege intreaga inzestrare a autorului pentru specifica sa indeletnicire literara. In absenta multor documente. Criticul fiind scriitor. Constiinta critica s-a manifestat si in preocuparile scriitorilor de la dacia literara. si superior ei. Kogalniceanu. precum si gradul de derare a limbajului la mesajul literar. ei este necesara priceperea autorului de a recrea un text. Critica literara exista datorita faptului ca operele literare sunt foarte generoase din punctul de vedere al interpretarilor. capabila de a construi viziuni coerente si revelatoare asupra unei opere sau a unei literaturi. Alecsandri si-a dat seama ca numeroase specii literare cu aduienta la public nu existau in limba romana. oferind noi aspecte. Pe langa statutul de simplu cititor. criticul e obligat sa inteleaga si sa aprecieze toate valorile reale. iar opera sa ± rodul unei vocatii. ea se citeste nu numai din ratiuni didactice sau informationale. ``Critica moderna este ea singura un gen literar. se bazeaza pe literatura si pe talentul celui care o elaboreaza. Neculce adauga cronicii sale culegerea ÄO sama de cuvinte´ O critica literara nu putea aparea inaintea unui corp literar dar la noi literatura originala a aparut tarziu si a avansat lent. Critica are ca gen literar o mare cautare in public. format la scoala germanica si Alecsandri format la scoala franceza manifesta o atitudine si o preocupare critica specializata. In momentul daciei literare. ci se citeste ca literatura din pura pasiune a comentariului si cu pretuirea talentului respectivului critic. S-a constituit ca disciplina la inceputul secolului 19 prin contributia lui Rene Chateanbreauk. Critica literara are ca obiect evaluarea creatiei literare urmand relatia dintre opre literara si contextul cultural in care s-a creat aceasta.implicand toate finalitatile cognitive.Constantinescu). deoarece dezvolta gandirea critica a lectorului si ofera piste de interpretare. A creeat el specii literare noi printre 11 .In lucrarea sa. care avea valoarea unui program de dezvoltare a literaturii noastre culte.

Maiorescu stie sa descurajeze si sa inlature orice incercare de poezie subestetica. care privea selectia estetica a valorilor ca pe un act salvator pentru literatura nationala. Incepe in romania culegerea folclorului. sub influenta filosofiei lui Shopenhauer. descurajarea celor fara chemare pentru literatura. conditia materiala a poeziei se cuprinde in universul imagistic al operelor. instruirea publicului cititor. care avea o opera aproape incheiata. afirmat si in zilele noastre conduce la o disproportie intre conditia materiala si conditia ideala a artei. Tot el subliniaza valoare legendelor si basmelor.care: Poemul eroic(Dan capitan de plai). Creatia literara autentica nu are nevoie de directionare critica. Orientarea spiritului critic spre credinta estetica a artei sa facut intr-un context care a imprimat intregii critici literare romanesti un caracter polemic. Oda. Alecsandri scrie culegerea de poezii poporale in care include si varianta mioritei. LovinescuBraileanu. dar in imediata lui apropiere il situeaza pe Eminescu. Adevarata critica estetica e posibila doar prin sinteza celor 2 conditii a literaturii. O literatura culta s-a constituit cu greu. aceasta ar 12 . Doar Eminescu va crea mai multe specii literare decat Alecsandri. Ulterior Maiorescu abandoneaza modelul hegelian. Roman erotic (Dridri). Titu Maiorescu inaugurand Äo cercetare critica a poeziei de la 1867´. Drama sociala (Piatra din casa). La Caragiale. Drama istorica (Despot Voda). Formula pe care a lansat-o el si Junimea a fost Formele fara forme. de dezvoltarea stiintei si invatamantului. iar neavand interpretari critice. Imnul. Polemica Maiorescu-Gherla. I s-a atribuit lui Maiorescu conceptul de arta pentru arta. de dirijare. critica romaneasca dobandeste critica de sine. Povestiri(Balta alba). In afara de studiile literare. critica literara trebuie sa realizeze: promovarea talentelor si respingerea nontalentelor. Conceptia estetica a lui Maiorescu este influentata si de gandirea estetica a lui Karl Vischer. Critica s-a diversificat adoptand mai multe perspective. Judecarile lui Maiorescu sunt exigente si reduc nonvalorile la tacere. el s-a preocupat de cultura romaneasca. Maiorescu era in primul rand filosof si a urmat orientarea filosofica si estetica a lui Hegel. Maiorescu elaboreaza un set de criterii si principii estetice fundamentale pe baza carora respinge autoritatea creatiei mediocre si submediocre. Interventia lui Titu Maiorescu. Calinescu-Mihail Ralea. a incercat tragedie in Ovidiu si fantana Blanduziei. s-a simtit cand productia literara era amenintata de mediocritate si subcultura. El il apreciaza in mod deosebit pe Alecsandri. El sublinia rolul frazei estetice in exprimarea ideilor sensibile. Pentru Maiorescu. Maiorescu are rezerve fata de limbajul si obiectivele satirei. Maiorescu vine cu critici selective. Spiritul critic se manifesta in valorificarea si evaluarea creatiei literare. Maiorescu e considerat un critic de directie. Principiul autonomiei esteticului. In conceptia lui Maiorescu. Daca inaintea lui Radulescu indemna la producerea de creatii literare. de limba romana.

valoarea criticii lui consta in analiza operelor si a autorilor. Artistul are o dubla personalitate. Pe parcursul activitatii sale. un model spre care tind realizarile individuale si particulare. ci prin sustinerea estetica a 13 . Ca revolutionar. E adept al criticii stiintifice si elaboreaza o teorie a capodoperei. Maiorescu trece de la primatul principiilor teoretice la cel al caracterului individual si particular al operei de arta. politica. Iorga este adeptul dimensiunilor etice si etnice ale artei si ale literaturii. cetateneasca in general. polemizeaza cu Maiorescu critica judecatoreasca pe care o considera deja depasita si crede ca e necesara o critica explicativa. Acorda atentie genezei operei de arta si sustine ca arta trebuie sa aiba o tendinta sociala. Posteritatea n-a respins integral ideile lui Gherea si nu a accentuat opozitia intre pozitia acestuia si a lui Maiorescu. In articolul Asupra criticii. El este criticul care a sustinut miscarea simbolista in literatura romana. Din intreaga activitate critica a lui Gherea apare o orientare sociologica in critica noastra literara. Maiorescu apreciaza cultura creatorului de literatura. Eminescu. Capodopera e pentru el o opera absoluta. In critica romana se afirma Mihail Dragomirescu. El face studii monografice despre Caragiale. In prima parte. iar in a doua de la opera spre relevarea valorilor teoretice. Personalitatea si morala inalta asupra criticii. Cosbuc. Ideea aceasta prefigureaza psihanaliza si existenta unui eu si a unui sine. incearca sa explice pesimismul eminescian. Ultima parte e drumul firesc al criticii literare. Teoria lui Dragomirescu reapare azi modificata prin conceptul de paradigma. Critica asociaza sensibilitatea cu argumentarea stiintifica. Importanta deosebita in conceptia lui Gherea e determinismul.putea afecta libertatea de expresie a creatorilor. morala. s-a manifestat polemic. Conceptia critica a lui Gherea se concretizeaza in cateva articole scrise in perioada de la Iasi. El considera o greseala inaltarea nemeritata a unor poeti pentru ca sunt nationalisti. In articolul Deceptivismul in literatura romana (1887) sesizeaza tradarea idealurilor de la 1848. Are o preferinta pentru aspectele materialiste. Nu s-a remarcat prin analize critice cuprinzatoare. De la Maiorescu incoace s-au incercat directionari ideologice in literatura. adept al marxismului. Constantin Gherea era un socialist revolutionar. manifesta anumite deschideri spre simbolism. Sigmund Freud intemeietorul psihanalizei: personalitatea artistului este o generalitate creatoare. cu deosebire la Eminescu care era la curent cu tot ce era important la cultura euro peana. merge de la teorie la evaluarea operei. El este atent si la mesajul artei pe care nu-l lasa la latitudinea totala a autorului. pentru Gherea. In polemica cu Dragomirescu se situeaza Iorga. dar o mai mare greseala injosirea unor scriitori pentru ca sunt nationalisti. Studiile lui Gherea sunt primele modele de analiza critica. nu inseamna doar talent.

dar numai anumite evenimente biografice motiveaza creatia literara. Aici el face diferenta dintre tipul de creator din cele trei provincii romanesti: Muntenii ± inovatori. El afirma ca obligatiile fata de viitor depasesc pe cele fata de trecut. Foiletoanele critice.simbolismului. Epoca Alecsandri. Lovinescu e adeptul imitatiei modelelor avansate ale institutiilor occidentale. A scris monografii: Grigore Alexandrescu ± viata si opera lui (1910). atat perspectiva estetica cat si psihologica si sociala. Garleanu. Epoca Eminescu si Epoca Sadoveanu. Moldovenii ± spirite contemplative si de consacrare. Este autorul unui roman de analiza remarcabil ÄAdela´. Minulescu. e atras de heraldica si hermeneutica si a cochetat cu masoneria. a infiintat Cenaclul si revista Zburatorul. Accepta si traditionalismul. psihologizarea acestora. daca acesta evolueaza pe amprenta lui dinamica. Critica literara romaneasca realizeaza o reala performanta prin a doua generatie de mari critici situati si acestia polemic. ignorata o vreme dar care revine in actualitate prin conceptul de geografie culturala sau cultura regionala. E autorul istoriei si literaturii contemporane si istoriei si civilizatiei romane moderne ± 6 volume. A facut liceul la Iasi. Rebreanu. Costache Negruzzi ± viata si opera lui (1913). al lui Rebreanu. Catre sfarsitul vietii. Blaga. Eugen Lovinescu este cel mai mare critic al literaturii romane. a debutat in 1904 o data cu sadoveanu. Pentru el exista Epoca Covachi. cu deosebire urmeaza modelul de civilizatie si cultura franceza. Ibraileanu a mai scris o lucrare valoroasa Äspiritul critic in cultura romaneasca´. Conceptia scriitorului se deduce din cunoasterea biografiei lui. Ardelenii ± spirite practice. Apreciaza in mod deosebit romanul Ion. Porneste de la criticile mici si ajunge la sinteze de literatura si cultura romana. adica a investigatiei operei literare din mai multe perspective simultane. urmarind citadinizarea literaturii. 14 . Afirma ca trebuie definita conceptia unui scriitor si modul in care aceasta transfigureaza lumea virtuala in creatia lui. Opera critica a lui Lovinescu pune in evidenta concepte cuprinzatoare. A colaborat la reviste importante. Promoveaza autori noi: Ion Pilat. intelectualizarea personajelor. Promoveaza prozatori noi: Sadoveanu. Este adeptul criticii biografice a lui Saint Beuve si a criticii deterministe a lui Hyppolit Taine. Ibraileanu e un adept al critcii completem. Un concept important al lui este un concept al scriitorului. Tudor Maiorescu si posteritatea lui critica. Ibraileanu are studii pertinente despre Creanga. Lovinescu a militat pentru mutatia valorilor estetice. E un adept al lui Maiorescu si i-a dedicat 2 lucrari: Tudor Maiorescu si contemporanii sai (1943) ± doua volume. Si Ibraileanu datoreaza mult lui Sadoveanu si invers. a studiat litere si filosofie la Bucuresti. concepte de sincronism. S-a nascut in 1881 la Falticeni. Toparceanu.

Moare la 12 martie 1965 lasand numeroase lucrari care sunt prelucrate dupa aceea: Estetica basmului. In 1938 scrie Enigma otiliei. Creanga ± o sarcina mai dificila deoarece a trebuit sa reconstituiasca prin cercetari indirecte. In 1947 reia revista Jurnalul Literar si intra in Academia Romana. Monografia lui V. P. C-tin Negulescu. In 1939 editeaza revista Jurnalul literar si publica lucrarea Principii de Estetica. etc. Scriitori straini. Parvan. Avea exercitiul creatiei in versuri. De la el a deprins tehnici de argumentare. muzica si teatrul. In 1946 scrie o lucrare de teorie literara. cu studii despre Lovinescu. Din 1945. importanta prin documentarea exacta si completa. iar in 1924 ± 1936 obtine o bursa in Italia la scoala romaneasca condusa de Vasile Brumaru (istoric). Scrinul Negru (1960). publicat postum. In 1933 scrie Cartea Nuntii.George calinescu a trait intre anii 1899 ± 1965. Este pt scurt timp profesor la bucuresti si timisoara. In 1923 isi ia licenta in italiana. Desi ramane in opera monumentala. o activitate de critic. etc. de cercetare a arhivelor si de selectie si clasificare a informatiei. Intre 1930 ± 1940 incepe seria operelor importante ale autorului. devine profesor la universitatea din Bucuresti. Lui Ortis ii datoreaza tehnica documentatiei si priceperea de a defini contextul istoric al autorilor si operelor. In 1926 colaboreaza la revista Univers Literara si Zburatorul. Calinescu a devenit un literat deplin. O vreme se ocupa de literatura si publica romanele Bietul ioanide (1953). Alecsandri. intitulata ÄImperiu asupra literaturii spaniole´. In 1921 publica versuri si foiletoane critice in revista Roma. A scris versuri in volumul intitulat Lauda Lucrurilor. si subintitulata Mit mongol. Si criticii dinainte aveau astfel de preocupari. ca un fel de exercitiu literar. Bengescu. In 1941 isi publica lucrarea fundamentala ÄIstoria literaturii romane de la origini pana in prezent´. Lauda lucrurilor (1963). Intre 1934-1936 scrie Opera lui Eminescu ± lucrare in 4 volume ± fundamentala pentru intelegerea creatiei lui Eminescu. Il pasiona arhitectura. 15 . Viata lui I. avea o pregatire de teoretician. etc. Si calinescu avea preocupari ce treceau dincolo de domeniul literaturii. proza si dramaturgie. Lovinescu. In 1943 scrie si publica o piesa de teatru intitulata Sun sau Calea netulburata. H.P. secundar franceza si romana. istoria literaturii lui Calinescu are si ea anumite incompletitudini si subiectivisme. A absolvit facultatea de litere si filozofie si i-a avut profesori pe: Iorga. Colaboreaza la mai multe reviste literare inclusiv Gandirea. condusa de Ramiro Ortis. A debutat in 1919 la revista Sburatorul. In 1923 scrie cartea Viata lui M. Constantinescu. Ibraileanu dovedeste preocupari teoretice. Activitatea critica o continua in Cronica optimistului (1964) si in volumul Cronica mizantropului. S-a nascut la bucuresti si a urmat liceul gheorghe lazar. Si-a depasit contemporanii. Intre 1926-1927 conduce seria a III-a a revistei Zburatorul impreuna cu Lovinescu. Eminescu.

Este adeptul criticilor germane. Afirma ca un critic literar trebuia neapart sa fie dotat cu filozofie si ca intrebuintarea activitatii estetice isi gaseste temeiul in conceptia filozofica. nu dupa compozitii si stil. Modelul urmat este cel al istoricului italian francesco de Santis. a intuit talentul lui Ion Barbu si valoarea poeziei lui Bacovia. Despre activitatea critica a vorbit s-au exprimat aproape toti criticii importanti de dupa razboi: V. Discursul critic al lui Calinescu este plin de incursiuni in biografiile scriitorilor. Partile mari ale literaturii vorbesc despre Descoperirea Occidentului. Literatorii. a lui Alecsandri. Strainu ± il considera un hommo novus (om nou). Isi analizeaza propria poezie. integrabile in istorie. Cioculescu. Vianu la dezvoltarea criticii literare romanesti consta in critica stilistica. Eugen Lovinescu spune ca meritele cartii ii compenseaza lipsurile. 16 .A scris volumul de eseuri Ulysses si o carte Universul poeziei. El spune ca Calinescu este un fel de gingis han. Calinescu isi intituleaza capitolele din Istoria Literaturii cu libertati expresive. Conceptia apare in lucrarea Arta prozatorilor romani. romancier prin Scrinul Negru si Bietul Ioanide. Lucrarile lui sunt privite favorabil de Ibraileanu. romantici macabrici si exotici. pentru ca doreste sa cucereasca toata cultura occidentului. a criticului francez Saint Beuv si metoda lui Gustav Lanson. Calinescu cere criticului o filozofie bine cunoscuta. Nevoia de accentuare a naratiunii o pun toti oamenii de stiinta. Adrian marinov retine principiul lui Calinescu ca literatura romana trebuie sa vina din literatura straina. Tot in manuscris a ramas lucrarea Galceava inteleptului cu lumea. Contributia lui T. Enigma Otiliei este un roman balzacian.V. simbolice. T. El il descopera pe Arghezi. A avut si nume ciudate ± Tuberculosii ± scriitorii ce se prefaceau bolnavi sau chiar erau. Critica lui calinescu este o critica artistica. Efectiv. despre Istoria Literaturii Romane. etc. Calinescu avea toate calitatile necesare. Calinescu precizeaza Äun critic fara cultura filozofica e un orb´. Despre activitatea de critic a vorbit Lovinescu. Nu cedeaza presiunilor ideologice si limitelor metodologice realismului socialist. Era de formatie renascentista ± modelul lui Pico de la Mirandola ce acopera domenii multiple. Calinescu cere de la un critic intuitie sigura talentului si autoritate in domeniu. Sustine ca procedeele de compozitie si de stil sunt determinate de motive si atitudini. Unele titluri de capitole exprima o orientare istorica. Apeleaza la expresia narativa. ii dezvaluie modelele. spunand ca G. poetul national. Calinescu considera ca istoria este o stiinta inefabila si o sinteza apica. In articolul Thenica criticii si istoriei literare. Calinescu s-a evaluat critic pe sine. etc. metaforice. Calinescu are merite de prozator. Calinescu vorbeste despre Epoca lui Cuza. Marii prozatori (1880). alte capitole contin nume de publicatii: Junimea. Aprecia oamenii de cultura daca aveau si o pregatire filozofica.

Cu cat creste valoarea tranzitiva.Delavrancea. daca nu e bine povestita. diversificarea structurilor sintactice. Sporul de inteligibilitate este adus de actul critic. 17 . orientarea intelectuala si estetica. El observa ca istoria nu retine din trecutul pe care doreste sa-l restabileasca. de arta a peisajului. Inceputurile realismului ± N. C. incepand cu jurnalele de calatorie. Ion Ghica. Ironisti si umoristi ± Toparceanu. Sadoveanu.P. Individualitatea unui autor este un produs al mai multor interferente. Trebuie apreciata formula estetica si nu noutatea subiectului. Vianu ar spune ca sunt doua tipuri de autori: cei care inoveaza in poetica si cei care inoveaza in retorica. Este amprenta individuala in actul comunicarii. caracterizarea acestuia´. individualitatea unui scriitor este data de Äinsistenta in recursul la serviciile unui tip general de expresie´. caragiale e detasat ironic de realitatea prezentata. Filimon. Petrescu. de dezvoltare a lumii interioare a omului. Vianu face o distinctie intre limbajul reflexiv si cel tranzitiv. Alecu Russo. Stilul este expresia unei individualitati. Calatori romantici ± Alecsandri. Aceasta idee a fost prelucrata de Eugen Simion. Bengescu. realizata ca un limbaj care nu se lasa usor descifrat. care spune ca orice intamplare. portretisti si eseisti. cu atat scade cea reflexiva.Radulescu. 1 ± in lirism s-au acumulat noi procedee de compozitie. bolintineanu. lirismul liric si artistic. Negruzzi. El considera ca critica este stiinta care realizeaza Äcaptarea intelectuala a fenomenelor literare. care imprima discursului caracter scriptic. Realismul artistic si liric . Arghezi.V. Dupa Tudor vianu. Intelectuali si esteti ± Macedonski. 2. Slavici se detaseaza de retorica. Aceste tipuri de limbaj evolueaza intr-un raport invers proportional. Romancierii propriu ± zisi: Rebreanu. El distinge in literatura romana doua orientari: 1. a imaginilor sintactice. De aceea. literatura este obscura. In studiul ÄDubla intentie a limbajului si problema stilului´. 2 ± in orientarea esteticii se constata innoirea vocabularului. prozatorii junimii ± Eminescu ramane romantic. Stilul este omul insusi. Ctitorii romanului romanesc ± H. Scriitori savanti ± Hasdeu. Vianu defineste si stilul ca ansamblul notatiilor pe care un scriitor le adauga expresiilor sale tranzitive. Balcescu. Odobescu. Creanga proza se elibereaza de excesele romantice. El a observat ca de la inceput proza a avut un caracter retoric.Considera ca trebuie schimbata orientarea in evaluarea operelor literare si ca trebuie apreciata contributia autorilor la innoirea sau modernizarea compozitiei si stilului. In functie de acest raport. nu intra in memoria comunitatii. Iorga. incadrarea. Urmareste evolutia prozei de la inceputuri pana in zilele lui si identifica categorii de prozatori: Retoricii . Arta prozatorilor romani ± lucrare importanta a lui T. Analiza limbajului operei literare si identificarea valorii in sporuri de inventivitate lingvistica. este intrebuintarea individuala a limbii. C. nu oral. descrierea. Fantezisti si fantazisti ± Ionel Teodoreanu. ambigua.

Critica literar func ii: a) func ia teoretic (observa iile i analizele critice devin criterii de apreciere a fenomenului literar) b) func ia practic (critica constituie un ferment al crea iei literare.structuri deschise la semnificatii noi. S-a ajuns la acceptarea unui proces de scindare a unitatii fiintei. Dragomir. Perpess. D. Critica literara romaneasca a luat un avant considerabil in perioada interbelica. ce implic o cunoa tere aprofundat a materiei tratate. Vianu. caracterul ei în permanen Ädeschis´ b) pluralitatea perspectivelor posibile asupra operei c) comunicabilitatea impresiilor i institu iilor conceptuale ale criticii. claritate în expunerea ideilor. Dobrogeanu-Gherea. c) func ia social (contribuie la formarea gustului i a opiniei publice). P. cele mai substantiale contributii le-au adus filozofia existentialista si psihanaliza. articolul. Modalit ile criticii presupun câteva condi ii esen iale: a) disponibilitatea operei literare. Pe de alta parte. 2. Streiu. studiul. de. Zarifopol. individualismul are manifestari de o diversitate greu controlabila. Aceste forme sunt: a) articolul (lat. Iorga. T. stringen a logic a argumentelor. inca nu s-a realizat autoritatea unei noi generatii de critici. Carac. un ghid în practica scrisului.T. nu semiotice . C linescu.articulus ± articula ie) este o form a diserta iei ce const în tratarea unei teme literare. V are meritul de a fi analizat arta autorilor prozatori. G. C.cronica. E.Vianu. N. M. S. Literatura actuala este mult mai putin supusa evaluarii critice. Se intreaba cum se pot stabili particularitatile stiintifice ale unui autor. Principalii reprezentan i ai criticii literare române ti sunt: T.1 Forme ale criticii Principalele forme ale criticii sunt recenzia. Ralea. Ciocul. Articolul este un tot unitar i distinct. O Densus. dificil de tradus intr-un limbaj intelectiv. Maior. eseul. Au aparut noi perspective critice. P. Constantin. In proza contemporana structurile pertinente si rezistente sunt semantice. i-a ob inut relevan a metodologic prin exercitarea mai multor 18 . monografia critic . Vl. Formele criticii literare sunt strâns legate de capacitatea acestei discipline de a putea investiga în mod corect i adecvat universul imaginar i formal al operei literare. sinceritatea opiniilor. In prezent se constata chiar un anumit exces psihanalitic. comentariul etc. G. Lovin. confer modele indirecte). Ibr ileanu.

ineditul i originalitatea punctului de vedere. sociologice etc. de pild . d) eseul ± e o form de nota ie a unor observa ii personale. concluzia cronicii alc tuindu-se dintr-o judecat axiologic . recenzia este cea mai obiectiv form a criticii literare.a. acuitate i obiectivitate. Ulyse de G. Într-o recenzie criticii aplic propriile priviri estimative la mi carea i evolu ia literaturii contemporane. Scrieri din trecut de M. c) recenzia reprezint o analiz . s pt mânal.evitarea excesului de date etc. Cocea. Montesquieu. sugestii de cunoa tere pe teme diverse. Geo Bogza). o problem din domeniul artei sau literaturii. Caragiale. articolele lui I. C linescu. Cronica literar const în relatarea i comentarea celor mai recente apari ii editoriale. Tr s turile eseului sunt: subiectivitatea. b) cronica literar este o form a diserta iei. În literatura universal s-au remarcat Montaigne. T. cu Eseuri-le sale. o dare de seam critic asupra unei c r i literare sau tiin ifice. recenzia are ca scop informarea cititorilor asupra lucr rii respective. lunar) în paginile revistelor.L. denumit a a datorit apari iei sale periodice (zilnic. Arghezi. de N. Cronica literar realizeaz o privire global a operelor în discu ie. Aceast specie a fost cultivat în literature român de Pompiliu Cosntantinescu. Unele articole însumeaz calit i proprii tehnicii i m iestriei literare (a a sunt. C linescu). procedând i la o sumar analiz . Vladimir Streinu. Eseul se relev ca un exerci iu critic nesistematic prin excelen . cu o deplin libertate de mi care spiritual . eseul se caracterizeaz printr-un demers digresiv i inut paradoxal . cu caracter reflexiv. implicând din partea autorului nu numai erudi ia dar i o viziune critic . Recenzia implic . Tertulien. Eseul literar are o form eminamente deschis . Montaigne l-a definit ca un jurnal de moralist. Nicolae Manolescu .D. Într-o monografie intereseaz atât cercetarea documentelor cât i o interpretare complet i original a lor. cu Eseu asupra moravurilor etc. am nun it i în întregime sub toate aspectele. Concis . fiind socotit o oper de personalitate. George C linescu. Oglindind structura i stilul unei opere literare. Ralea. Monografia este cea mai preten ioas form critic . În literatura român cele mai cunoscute volume de eseuri sunt Pseudokinegetikos de Odobescu. în m sur s valorifice toate aspectele vie ii unui 19 . Eseuri. N.. documentare. Eseul se afl la interferen a filosofiei cu literatura. înl turarea document rii i erudi iei. e) monografia reprezint un studiu de profunzime în care se trateaz . din partea recenzentului preg tire profesional . f r a avea întinderea unui studiu. istorice. în care se aduc. sco ându-se în eviden critic meritele sau sc derile acesteia. În accep iunea sa cea mai proprie. Dup con inut monografiile pot fi: literare (Via a lui Mihai Eminescu de G.

incluzand poezia in randul celorlalte arte defineste menirea acesteia de-a exprima frumosul in forma sensibile. cu pictura . Lovinescu intitulat Titu Maiorescu i contemporanii lui. inser ia unor portrete individualizate sau a unor caracteriz ri evocatoare.apreciate.Vasile Pogor.universala. si in special al poeziei si contine unele idei .sensibil si acesta este cuvantul. sculptura (care opereaza cu materiale concrete).al istoriei si criticii literare. Pe lâng rigoarea tiin ific .conditiunea mat. Comparand lit. Monografiile critice se refer fie la via a i opera unui scriitor. Titi Maiorescu a realizat si un studiu. monografiile trezesc interesul i prin unele calit i artistice precum prezen a unor nara iuni organizate epic. In primul cap. Critici ai literaturii romane 3. Titu Maiorescu In anul 1863 a luat fiinta la Iasi societatea culturala Junimea din initiativa unor tineri intelectuali intorsi de la stidii din marile universitati europene:Iacob Negruzzi.Junimea iar pe de alta parte ca autor al mai multor studii in domenuiul lingvistic . care ari fi meritat sa fie incluse in acea antologie de poezie romaneasca.T.scriitor sau a operelor sale.Aici se pun in discutie probleme referitoare la forma si continutul operei lit..Alt studiu este despre neologisme in care recomanda folosirea cu masura a acestora.Maiorescu.rom.Teodor Rosetti si Titu Maiorescu.conceptii de teorie si critica literara care au fost dezbatute si de alte presonalitati din lit. rom.1.creatiile lit.Pertre Carp. 3.In doemniul criticii si istoriei literare este autorul celebrelor critice si al unor pertinente comentarii si interpretari ale fenomenului lit. de la 1867 din necesitatea stabilirii unor principii estetice din perspectiva carora trebuiau evaluate . 20 .. A luat atitudine impotriva exagerarilor latinistilor si etimologistilor. Pentru a spori gradul de expresivitate al cuvintelor .Autorul realizeaza acest articol in 2 capitole si anume conditiunea materiala a poeziei si cea ideala a poeziei."O cercetare critica asupra poeziei rom. Un exemplu foarte elocvent este monografia lui E. la un curent literar sau la destinul unui geniu. Maiorescu evidentiaza caracteristica esentiala a poeziei ca o arta ce opereaza cu un material abstract. Activitatea lui culturala a fost mult mai complexa pe de o parte in calitate de mentor si indrumator al soc. Acesta din urma a fost mentorul si conducatorul acestei grupari culturale si a avut o importanta covarsitoare prin actvitatea si studiile publicate asupra dezvoltarii literaturii moderne romanesti.

sentimentellor iscate prin lectura respectiva. 21 . alt univers. Eliberind critica de sub tirania directiilor sociologice dindu-i un limbaj diferintiat o gindire corecta . romancier .2. sunt exprimate intodeauna numai sentimente si niciodata idei. Pe sub ochii lui au trecut numeroase generatii de scriitori . Câta vreme cititorul se afla sub puterea emotiilor. teoremele. Este expriamta aici asa-zisa teorie fara fond.Este pusa in discutie problema continutului stiind ca orice opera lit este alcatuita din continut si forma. Eugen Lovinescu a creat putem spune . Fiu al profesorului Vasile T.care nu trebuie inteleasa ca o atitudine a autorului de a respinge progresul si civilizatia in tara noastra deoarece el a vrut doar sa atentioneze asupra imprumutului cu masura de astfel de forme de civilizatie. poezia trebuie sa exprime frumosul.civilizatie occidentala din tarile civilizate avansate considerand ca acestea nu raspund realitatilor rom. T. Lovinescu pe numele sau adevarat Vasile Teodorescu E. de a impresiona pe cititor si aceasta se poate realiza cu ajutorul imaginilor artistice. Maiorescu si N .Maiorescu sublineaza ca lit. iar ideile numai atunci cand sunt manifestate in materie sensibila. egoism si inalta in acea sfera impresionanta a ideilor puse. realitatea in imagini sensibile. In toamna anului 1899 se inscrie la universitatia din Iasi . aceasta de altfel are rolul de a emotiona. deci de a crea o alta lume. adica de adevar. Autorul evidentiaza ideea ca in opera lit. in cea mai mare parte . In studiul intitulat "In contradeviatiei de azi in cultura rom. 3. griji.Maiorescu comabate imitatia mecanica a formelor de cultura .L. Literatura din sec . ca ideile . Precizand ca stiintele se ocupa de idei. Partea a-2-a:conditia ideala a poeziei. valabila si astazi . istoric literar . Iorga fara a diveni nici junimist nici semanatorist .criticul recomanda utilizarea in poezie a figurilor de stil.T. xx poarta in buna parte spiritul sau .". El afirma ca o opera lit. si ca ele devin niste forme fara fond. Critic . critica romana moderna . nu poate fi niciodata imorala deoarece ea are menirea de a ilustra adevarul. Audiaza cursurile lui T . pt. urmiaza cursurile gimnaziale la Falticeni si pe acelea al Liceului Internat din Iasi (18961899). el uita de sine. dar o paraseste peste citeva saptamini devenind student al sectiei de limba clasica de la universitatia din Bucuresti .. conceptele apartin domeniului stiintific. iar ierarhia de valori stabilita de el ramane . Eugen Lovinescu Eugen Lovinescu sa nascut la treizeci octombrie 1881 in Falticeni si moare la saisprezece iulie 1943 la Bucuresti .

al xlx-lea nu este . Articolele publicate aici sint strinse in Critice (covol . apoi.t.L. ireversibil . Lectura pentru toti . serie noua 1926-1927) .c. Pagini de razboi (1918) si in cumpana vremii (1919) . Noua revista romana e. stimulatoare. 1924-1926) . si-si fixiaza o doctrina pe care o numeste Modernism. ll. Legea simularii-stimularii actioneaza si in cimpul culturii . ea presupune existenta 22 . Falanga . Il trece in 1909 cu lucrarea Jean ± Jacques Weis et son oeuvre littiraire (tiparita in acelas au cu o prefata de Emile Faguet ). Incepuse inca din 1915 . 1909-1923) . Unele idei sint discutabile in sociologia scriitorului . bine scrisa si cu o capacitate de speculatie ideologica remarcabila . l. strinse in cele doua volume ale Pasilor pe nisip (1906) . Colaboreaza la Convorbiri . iar ca lucrarea suplementara . grupate apoi in volume . pusa de multi comentatori in legatura cu studiul lui G. ideologia progresului in secolul al xlx-lea cind se pune bazele acestui proces amplu . Eugen Lovinescu isi sistematizeaza foiletoamle din Sburatorul . Sburatorul (1919-1922 . v.In 1903 isi ia licenta cu o lucrare despre sintaxa latina . Civilizatia romana moderna incepe . Se seremarca prin foiletoamle publicate in Epoca (intre 1904 si 1906) . Scrie in vremia razboiului . Nationalul . Figureaza ca profesor la liceul din Ploesti intre 1904 si 1906 . creind astfel premisele pentru a revolutiona structura societatii (fondul) . de pilda . Tinarul maiorescian da semne de independenta . O civilizatie moderna nu poate apara. Eugen Lovinescu urmareste consecintele acestei legi in literatura de dupa 1900 . Patrunderea formelor (ideilor) revolutionare la inceputul sec. lv. cu idei noi fata de sociologia anterioara .1926-1929) Sintatiziaza apoi intr-un singur volum (1937) . Les voyageurs fraucais en uuuuu au xlx-e siecle ( aparuta in 1909 cu o prefata de Gustave Foregires ) . ideile . Romanul . Clasa sociala care a avut rolul de agent al inoirii este burghezia iar liberalismul ar reprezinta . seria revizuirilor . articole politice in Flacara . lll. Ibrailianu Spiritul critic in cultura romaniasca si combatuta pentru Äbeletrismul´ ei . Pliaca in Franta pentru a-si pregati doctoratul . Sincronizarea este un fenomen inevitabil si in Istoria literaturii romane contemporane (vol. Eugen Lovinescu ia inca de acum o atitudine antisemanatorista . Flacara . dupa el odata cu patrunderia in Principatele Romane a ideilor Äformelor´ din apusul Europei . Opera este insa serioasa . Editeaza magazinul ilustrat Lectura pentru toti ( decembrie 1918 . straina de existenta in cimpul social romanesc a unor forte receptive . tot dupa E. din neant. Viata literara .ianuarie 1920) si in 1919 revista ce va defini o directie in literatura interbelica . Cea dintii lucrare de sinteza si cea mai contraversata este Istria civilizatiei romane moderne (3 vol.

desi cartile au imaginatie si acea demnitate stilistica proprie autorului . Firu-n patru ± 1934 . 1937) si Aqua Forte (1941) . Eugen Lovinescu publica acum si volumele de proza cele mai bune (Bizu ± 1932 . romane reluate sub titluri diferite: Aripa mortii . Comedia dragostei . Maiorescu si contemporanii lui ( I. opere de prima marime in istoriografia noastra literara . Eugen Lovinescu este apoi inpotriva transformarii specificului national intr-un unic criteriu de apreciere a operei literare. reluind vechile teme ale epocii moldovenesti .Iorga si G. in acelasi timp inpotriva a ceea ce el numeste Äcurentele extremiste´. Dupa 1937 . civilizatia romana moderna s-a format nu prin negatia radicala a traditiei (cu precadere a celei taranesti) ci prin integrarea ei in circuitul formelor valorilor noi . portretele din ÄEritice´ si ÄIstoria literaturii romane contemporane´ sint reluate si inbogatite in Memorii (3 vol. de junimisti. 23 . T.L. se desparte si de curentele ideologice mai noi (gindirism si alte directii traditionaliste ). scenete . adopta o metoda de analiza insigura intre document si fictiune . opera unui extraordinar moralist . 1930. este dupa el criteriul estetic . autonomizarea esteticului ar fi dupa Eugen Lovinescu o eroare . cunoaste mai multe faze. Critica lui E. Eugen Lovinescu se desparte. O monografie in doua volume . Lovinescu se intoarce la istoria literara. Diana ± 1936 .Maiorescu si face indirect un portret mai general al criticului roman in lupta cu prejudecatile si vointa mediului intelectual . Preocuparea pentru literatura de fictiune era mai veche (drama Depeste prag 1906 . discriptii bogate pagini lirice. Balanca 1935) . impresionistica. Eugen Lovinescu nu respinge conceptul de specific natonal. 1943 . T. Insa absolutizarea . Petru Carp (1941) si Antologia ideologiei junimiste (1942) . inbratiseaza ideia criticii creatoare si militeaza pentru autonomie esteticului. Acord final in Revista Fundatiilor regale ± 1938) . E. poporanisti. fantezii .unei civilizatii anterioare si cum sa dovedit de catre alti cercetatori ai problemei . intrind la acest punct in contradictie cu N. Esential desi nu unic . Disocierile . scrieri de un lirism discret . in problema civilizatiei romane. Eugen Lovinescu da cea dintii biografie spirituala a lui T. Maiorescu si posteritatea lui critica (1943) .L.II. dar cu alta tehnica (mai obiectiva) si o viziune intelectuala mai profunda . ) In cele doua romane despre Eminescu ( Mite 1934 . 1932. Cea dintii. respinge doar limitarea acestui concept la viata morala si spirituala a taranimii.Ibraileanu . Formal ea adopta unele procedee al literaturii de fictiune (scenete. 1944). fiind. Viata dubla etc.Maiorescu (1940) este urmata de alte scrieri pe teme junemiste : T. urmata de nuvele . semanatoristi.

Erorile. Lovinescu consider c modernizarea a început dup p trunderea în rile române. a creat premisele dezvolt rii unui fond modern.Lovinescu. Fenomenul formelor f r fond. 3. la începutul secolulul al XIX-lea. pe care il considera un spirit nesincronic. Maiorescu este bine asimilat . de specificul na ional. ci de o integrare a literaturii într-o formul estetic viabil . preluând formele occidentale. dep irea unui spirit ³provincial´. Sadovianu . Prin modernizare. dar criticul ³Sbur torului´ îl socote te inevitabil i creator: formele pot s .L. Eugen Lovinescuu este mai circumspect .1. Modernismul este un concept complex . E. cit limitelor ideologici literare. trece dupa l razboi mondial la modernizm . punct de referinta in viata literaturii noastre.dialogul fantezist ) .Spiritual lui T. în pas cu evolu ia artei europene. în fond. de care vorbise Titu Maiorescu. luindu-si toate libertatile fata de obiectul ei (opera propiu-zisa ). Analizând faptele politice i culturale ale civiliza iei române ti.Cenaclul Sburatorul Teoria imita iei era preluat dup francezul Gabriel Tarde.L. fatale intr-o activitate atit de intensa nu apartin atit gustului critic .2. sus ine el. cu deschideri spre ideologie si estetica . 24 . România modern ar fi rezultatul acestui proces i el s-a realizat în ciuda opozi iei for elor conservatoare. Polemica lui cu tradi ionalismul nu conduce la combaterea factorului etnic în crea ia de cultur . psiholog i sociolog. cauta semnele obiectivitatii si ale adincimii in observatia sociala si aflindu-le pretueste opera cum se cuvine . Lovinescu în elege. De la impresionizm. Principiul sincronismului în litaratur înseamn în mod practic acceptarea schimbului de valori.L. pentru sincronizarea literaturii cu ³spiritul veacului´ sunt necesare. Cind opera vine din alte directii . a elementelor care confer noutate i modernitate fenomenului literar. momentele lui I. inchis intr-o formula traditionara.i creeaze uneori fondul. Pe M. de un împrumut f r discern mânt. Ion de pilda . În consecin . Comediile . deci sincronizarea cu spiritul veacului. Critica este un excurs in jurul cartii si principal ea sta pe picior de egalitate cu poezia si proza. Societatea româneasc a întors spatele iner iei orientale i. in spatele foiletoanelor din ÄPasi pe nisip´ si primele volume din ÄCritice´ sau citeva principii .Caragiale le consitera ca intrind sub incidenta legii mutatiei estetice. E. spre deosebire de Maiorescu. dupa ce isi definise metoda critica printr-un concept de tranzitie critica estetica . este acceptat de E. Lovinescu propune eliminarea rapid a decalajelor culturale i modernizarea literaturii române. a ideilor inovatoare din Europa. deci nu opozi ie fa de tradi ie. din libertatile critice el indeparteaza ideea de gratuitate si arbitrar . Nu e vorba de o imita ie servil .

Din 1915 directorul unic al revistei ramâne Garabet Ibraileanu. Aceste muta ii constau în : trecerea de la o literatur cu tematic preponderent rural la o literatur de inspira ie urban . Dupa primul razboi mondial ziare cu pagina literara si reviste literare sporesc la numar. A privit i. director stiintific devine profesorul dr.autenticitate si specificul national înteles ca dimensiune sociala. si Paul Bujor. De aceea viata literatura cunoaste conflicte si polemici violente. Dintre scriitori de la "Viata româneasca" amintim pe Spiridan Popescu. de Liviu Rebreanu. Aceasta perioada se caracterizeaza pe plan european prin înfrângerea Germaniei în timpul primului razboi mondial. Eugen Lovinescu. câteva muta ii esen iale în plan tematic i estetic. În acest contest se impun personalitati ca Mihail Sadoveanu. Exemplul cel mai cunoscut este pre uirea acordat romanului ³Ion´. Lovinescu nu a r mas prizonierul propriilor teze. Ion Cantacuzino. Patascanu. ion Barbu. reactionare. prabusirea imperiului Austro-Ungar si revolutia din Rusia. Apare la 6 martie 1906 la Iasi sub conducerea lui Constantin Stere. cu reticen produc iile avangardismului. Asa avem "Viata româneasca". Sadoveanu. În "Viata româneasca" accentul se pune pe . uneori.dup p rerea lui Lovinescu. iar proprietarii revistei sunt Constantin Stere. Din 1930 revista se muta la Bucuresti. dezvoltarea romanului analitic. Jean Bart. Lucian Blaga. Aceea i atitudine manifest i fa de unii scriitori sau opere apar inând tendin ei tradi ionaliste de la ³Gândirea´. Din 1948 va apare seria care continua si astazi.repudierea ca decadentismului asimilare si a simpatia spiritului pentru national taranime. Ionel Teodoreanu si altii. important fiind poporul si. neacceptat de ideologii literaturii ³ r ne ti´ ± Iorga i Ibr ileanu. În literatura tendintelor umaniste democratice care domina în epoca li se opune forme de ideologie rasiste. Mateiu Caragiale. Liviu Rebreanu. intelectualizarea prozei i poeziei. Tudor Vianu. Pe plan national se realizeaza unitatea nationala si integrarea în ritmul european de modernizare. conducerea fiind preluata de Mihail Relea si George Calinescu. apreciind cu generozitate opere care nu r spundeau pe de-a-ntregul ideilor sale în leg tur cu modernizarea literaturii. pe care îl considera un cu îng duin ³modernism dirijat´. Topîrceanu. evolu ia poeziei de la epic la liric. Perioada interbelica cuprinde anii 1918-1944. Camil Petrescu. În jurul acestei reviste se dezvolta curentul literal cunoscut sub numele poporanism. cultivarea prozei obiective. Mironescu. Fasciste. În activitatea concret de critic literar. În timpul primului razboi mondial revista îsi înceteaza aparitia pâna în 1920 când reapare sub conducerea lui Ibraileanu. Ion Botez. Calistrat Hogas.europenizarea . Garabet Ibraileanu. 25 . Tudor Arghezi.rasa .

Îl are ca si conducator pe Eugen Lovinescu. În literatura româna Eugen Lavinescu teoretizeaza asupra modernismului în revista "Sburatorul" si în cenaclul cu acelasi titlu. -imprimarea Ilarie unei tendinte George moderniste Calinescu.ideea. -eliminarea. (sincronizarea) -promovarea. Tristan.scriitorilor.la. Cenaclul "Sburatorul" are o existenta mai îndelungata între 1919-1947. În aceste lucrari modernismul lovinescian porneste. Modernismul apare în literatura secolului al XX. literaturii Tendinta nationale cu modernista literatura sustine: Europei.decalajului. Primul obiectiv s-a realizat prin lansarea unor nume ca Ion Barbu. -principiul sincronismului care în literatura înseamna acceptarea schimbului de valori a elementelor care confera noutate si modernitate fenomenului literar. -cultivarea.prozei.exista: -un spirit al veacului explicat prin factori materiali si morali.imitatiei.cultura.tineri.-lea opunându-se traditionalismului proclamând -europenizarea -teoria.scriitori. Modernismul denumeste tendinta inovatoare într-o anumita etapa a unei literaturi.altii.Tara.tinerilor. -trecerea de la o literatura cu tematica rurala la una de inspiratie urbana. Dintre colaboratorii la revista "Sburatorul" amintim Ion Barbu. 26 . Camil Petrescu.În perioada interbelica disputele literare duc în jurul modernismului si al traditionalismului. Revista "Sburatorul" apare la Bucuresti între anii 1919-1922 si apoi între 1926-1927. Al doilea obiectiv a cunoscut un proces mai îndelungat de constituire. La aceste conceptii se adauga de catre Nechifor Crainic factorul spiritual. -evolutia poeziei de la epic la liric si a prozei de la liric la epic.si. Prin traditionalism se întelege continuarea vechilor curente traditionale preluânduse ideea ca istoria si folclorul sunt domeniile relevante ale specificului unui popor. -teoria imitatiei care explica viata sociala prin interactiunea reactiilor sufletesti.obiective. Ilarie Vorunca. în evolutia Pompiliu literaturii române.în. Voronca. Constantinescu. care imprima un proces de o modernizare a civilizatiilor de integrare într-un ritm de dezvoltare sincronica. Eugen Lovinescu îsi dezvolta conceptiile sale moderniste în lucrarile Istoria civilizatiei române moderne si Istoria literaturii române contemporane.ca. credinta religioasa orto doxa noi principii creatiei. Obiectivele gruparii erau: -promovarea.

Ion Barbu. Prima între 1934-1945 si a doua între 1945-1947. Aici intra "Revista fundatiilor regale" care apare lunar la Bucuresti în doua senii. Revista traditionalista este "Gândirea" care apare la Cluj în 1921 sub conducerea lui Cezar Petrescu si Cucu. iar dintre prozatori Cezar Petrescu.si. Primul redactor sef al revistei este Paul Zaripol.care ar fi elementul esential de structura a sufletului taranesc. Rosetti. Din acest curent decurg curentele de avangarda: constructivismul. Dintre colaboratori ai revistei amintim pe Tudor Arghezi. Suprarealismul a fost teoretizat si practicat la revistele "Alge" si "Urmuz". Dadaistii îsi exprimau dispretul fata de o lume incapabila sa opreasca barbaria si crima. Avangardismul european are ca punct de plecare curentul nou conformist numit dadaism. al delirului în care spatiile umane scapa controlul constientei. care orienteaza revista pe directia maioresciana. Ion Vinea a solicitat ca si colaboratorii ai revistei pe scriitorii Arghezi. 27 . Sunt si alte reviste constructiviste ca "Integral". dintre pictori Picasso. În aceasta perioada apar publicatii de avangarda."Punct". Constructivistii subliniau necesitatea unei corespondente între arta si spiritul contemporan al tehnicii moderne care inventeaza forme noi. Ion Barbu. dar si pictori si sculptori dintre care Constantin Brâncusi. al visului. Va continua sa apara pâna în 1944. Mateiu Caragiale si dintre dramaturgi Adrian Maniu si Lucian Blaga. Constructivismul românesc s-a grupat în jurul revistei "Contemporanul" condusa de Ion Vinea. Scriitorii traditionalisti au cautat sa surprinda în operele lor particularitatile sufletului national prin valorificarea miturilor autohtone a situatiilor si credintelor stravechi. Vasile Voiculescu. Dintre scriitorii traditionalisti amintim Lucian Blaga. Suprarealismul urmarea prin programul sau patrunderea artei în planul inconstientului. Dintre reprezentatii suprarealismului amintim pe plan European: Louis Aragon. Revista îsi propune sa fie o publicatie cu radacini în toate terenurile activitatii nationale. Camil Petrescu.si. Gala Galaction. conturând natura. Consecinta acestei teze era ca opera de cultura cu adevarat româneasca trebuia sa includa în substanta ei ideea de religiozitate. iar dintre scriitorii românii Aurel Baranga. Acesta a fost initial la Zürich de Tristan Tara. În 1922 revista se muta la Bucuresti si trece sub conducerea lui Nechifor Crainic. Hontensia Papadat Bengescu. antimuzica. Ei cultivau antiliteratura.suprarealismul. antipictura. Dupa 1934 conducerea revistei o ia Camil Petrescu si apoi Dumitru Caracostea. Sasa Pana si chiar Tudor Arghezi. ajungând în domeniul absurdului. Seria noua apare sub conducerea lui Al. Ion Pillat.

el cuprinzând medii sociale diferite si problematici mai bogate si mai complexe. Pâna la aparitia acestui roman au aparut si alte romane cum sunt "Ciocoii vechi si noi" a lui Nicolae Filimon.de.Anii interbelici se caracterizeaza în literatura româna printr-o remarcabila dezvoltare a romanului care în scurt timp atinge nivelul valoric european. memorialista la Constantin Stere si fantastica. si Rebreanu. reportaj literar la Seo Bogza si proza originala a lui Urmuz deschizatoare de drumuri pentru literatura deceniilor urmatoare. El considera absolut necesar dezvoltarea romanului românesc pe linia studiului caracterului.pe. În romanul interbelic se continua inspiratia rurala prin operele lui Sadoveanu. Calinescu. Romanul interbelic cunoaste si alte orientari cum este cea lirica în opera lui Ionel Teodoreanu. dar pe trepte valorice superioare si cu modalitati specifice. "Ion" este însa primul roman românesc comparabil cu capodoperele universale prin impresia coplesitoare. Din acest studiu se deprinde o noua viziune a supraposibilitatilor de cunoastere a fiintei umane în acord cu evolutia filozofiei si stiintelor. Romanul românesc îsi largeste tematica.care. În perioada interbelica romancierii experimenteaza tehnici multiple al e romanului modern. Legat de mediul citadin se dezvolta si problema intelectualului stralucit ilustrata de romanele lui Camil Petrescu. "Romanul comanestilor" a lui Duliu Zamfirescu. Pe lânga roman în proza interbelica se dezvolta: nuvela la Gib Mihaiescu. estetizanta si simbolica la Mateiu Caragiale.roman: -romanul de creatii. care prezinta personajele în deosebi prin comportamentul lor. Astfel avem tendinta de revenire la modelele traditionale precum cel balzacian pe care George Calinescu îl foloseste în "Enigma Otiliei". Un an de referinta pentru romanul românesc este 1920.Mircea. -romanul de analiza care este interesat de viata interioara de psihic.de. Asa avem creatiile lui Camil Petrescu. Astfel Garabet Ibraileanu în studiul "Creatie si analiza" constata existenta a doua principale. Mare importanta o are în acest domeniu teoretic conferinta lui Camil Petrescu "Noua structura" si opera lui Marcellu Prust.o.viata.degaja.tipuri.Eliade.la. "Mara" de Ion Slavici si "Neamul soimarestilor" de Mihail Sadoveanu. când apare "Ion" a lui Liviu Rebreanu. 28 . Acum apar romanele citadine în care cadrul de desfasurare al actiunii este orasul modern. În perioada interbelica se intensifica dezbaterile cu caracter teoretic în legatura cu romanul. Hontensia Papadat Bengescu.

incepand cu 1939. insa refuza sa-si ia doctoratul cu o lucrare despre Critica lui T. Licentiat al Facultatii de Litere si Filosofie a Univ. 1967-1972) readuc in actualitate numele unuia din cei mai importanti critici romani ai perioadei interbelice. riguros argumentat. Din 1945. Lovinescu. Desi supus Äcapriciului productivitatii" literare. la Revista Fundatiilor Regale. seria 11(1928-1929). Streinu. S. Cioculescu si T. Scoala elementara (1908-1912) si cursul secundar (1912-1920) la Bucuresti (clasa I in particular. Scrieri alese (1967) si seria de Scrieri (sase voi. Figuri literare (1938) si studiul monografic Tudor Arghezi (1940). Pana la un punct. titular provizoriu de lb. Titu Maiorescu si contemporanii lui. intre 1925 si 1928 colaboreaza la Miorita.Pompiliu Constantinescu Fiul lui Ion Constantinescu. opera lui CONSTANTINESCU este intezisa. ca imperativ etic. Prof. Maiorescu. din Bucuresti (1924). Cu pasiunea-i dezinteresata pentru critica. Colaboreaza la rev. impreuna cu VI. Sava" (1925). romana la Campina (1926). putine din judecatile de valoare ale lui CONSTANTINESCU au fost infirmate in deceniile scurse de la moartea lui. ca deprindere a luciditatii. clasele II-IV la Liceul ÄMihai Viteazul" si clasele V-VII la Seminarul Pedagogic Universitar). urmat de Opere si autori (1928). in initiativa cedata Ätristei dureri de a spune adevarul". Miscarea literara. umoristica La zid a lui Ion Anestin (semneaza cu pseud. Tudor Arghezi (1940). Debut editorial cu voi. Timp de un deceniu (1948-1957). psihologica sau intelectuala. probabil. criticul ofera perspectiva istorica a unei 29 . Culegerea de Eseuri critice apare postum (1947). prof. Intuitia centrala (tainiana Äla qualite maitresse") presupune Äreliefarea rapida a individualului" si un aprioric echilibru intre entuziasm. ca exercitiu de admiratie. Scrie Postfata si efectueaza corecturile (1943) la monogrfia lui E. acelasi premiu pentru voi. pana la sfarsitul vietii. autoritatea lui se intemeiaza pe credinta in arta ca Äfapt izbavitor al spiritului" si pe onestitate. in valul de simtire luminand Äetapele comprehensiunii" si cel mai mult. Premiul Soc. nici indiferenta dogmatica.. functionar vamal si al Vasi-licai (n. Pentru critic. sustine cronica literara la ÄRadio Bucuresti". Ea rezida in experienta morala a scriitorului.3. Voi. Kalende. Critice (1933). Dragomirescu. Pyrhon). CONSTANTINESCU n-a practicat nici amabilitatea con-juncturala. Colaboreaza. Scriitorilor Romani pentru voi. Este numit asistent al lui M. la Catedra de estetica literara. la Bucuresti (19301945). Tatu). Critice (1933). importanta operei nu sta in numarul de pagini ori in ipostaza ei biografica. Chiar in lipsa unui program teoretic. Ritmul vremii. in scepticismul afirmarii marilor idei. Soimaru scoate rev. suplinitor la Colegiul ÄSf. prof. si reflectie.3. Redactor si cronicar literar la Vremea (1930-1938). Miscarea literara (1927). Zburatorul si Viata literara.

eterna copilarie. Prin teme. Integrarea eului unui destin cosmic al lumii si intuitia Äconsubstantialitatii formelor create" constituie principiul activ al Äfanteziei infernale" opusa celei paradisiace. Alecsandri e un mare diletant. in aceeasi natura creatoare. iubirea mistica. comunicarea cu misterul devine conditie a marii poezii. a treia generatie postmaiores-ciana. trivial si angelic. CONSTANTINESCU n-a realizat un Ätablou bibliografic" al epocii. altfel spus. Judecata de valoare e innobilata prin prestigiul sufletesc. sever si gratios. din pacate dominat aproape intotdeauna de normele rigide ale primului (condamnarea pasiunii. s-a nascut estetica. teama profanarii sufletului.sensibilitati in care Äpsihologia diferentialului" e singurul principiu real de evaluare pe terenul unei discipline dominate de iluzii. Cu o remarcabila lipsa de efort. impetuos si feminin. judecata face totusi distinctie intre valoare si intelegere istorica. asa Äcum te nasti cu ochi albastri". Proverbiala egalitate cu sine a poetului reprezinta un tip de imaginatie si de cunoastere melancolica desprinsa de rigorile varstei. Viziunea transcendentului manifestat in miracolele vii ale vietii si recunoasterea finala a identitatii ca element universal al existentei omului duc la concluzia ca sfasierea e perspectiva necesara a Äbeatitudinii de heruvim" a poetului. justificarea trairilor afective etc). Arghezi e un Älatifundiar al scrisului". in Maiorescu. aspru si suav. Lectia de sensibilitate. CONSTANTINESCU vede Äautoritatea spiritului estetic" si Äprezenta istorica mantuitoare" a culturii romane. negatia mascata in arborescenta imaginatiei epice. de altfel. scepticismul si fantezia impresionista ramane insa lovinesciana. CONSTANTINESCU descopera de fiecare data Äexpresia justa in haina de sarbatoare a cuvantului" (S. Ordinea cronologica e inlocuita cu modelul ascuns al autobiografiei spirituale si regruparea ciclurilor poetice in functie de structura initiala a universului interior. ÄAgreabilul impresionism" vine din seninatatea clasicului si. Fuga de sine face parte din stratul primordial al ascezei: starea adamica de pura. umil si razvratit. Morala se salveaza. Drama de constiinta argheziana e cercetata. Din act individual. Äcel mai mare din secolul trecut si unul dintre cei mai tipici din literele noastre". Aparent severa. coexista moralistul si poetul. Agarbiceanu. prin Äsacrificiul artei". atitudinea sentimentala si structura poeziei. zice Lovinescu. in studiul monografic din 1940. La I. intr-un spirit de concurenta. Cioculescu). rigoarea teoretica e atenuata prin Äsinteza in fictiune". teroarea abisului launtric etc. dar a scris despre aproape toti scriitorii importanti sau ocazionali ai perioadei interbelice. inainte de a fi semn al desfatarii. Fara sa participe la marile confruntari si lupte literare. T. el da un sens exemplar ideii de independenta intr -un 30 . este element de echilibru al unui temperament multumit de pierderea eului in imensitatea cosmica. Admirator al lui Sainte Beuve (Äcel mai mare critic al timpurilor moderne") si al lui Thibaudet (Äimpartial presedinte in republica literelor").

Continua publicarea ed. Romania literara (a lui L. director general al Bibi. secundar la Gaesti (1924-1935) si Bucuresti (pana in 1946). Caragiale (MII. D. Caragiale.moment in care multi visau celebritatea prin apartenenta la programe iluzorii si la efemere grupuri literare. L. 1973-1989). cu Al. Facultatea de Litere si Filosofie (1920-1923) si Facultatea de Drept (neterminata) a Universitatii din Bucuresti. Cahiers roumains d etudes litteraires. Aspecte literare contemporane (1972) si Itinerar critic (I-V. Streinu si T. A editat rev. 1938-1942). selectiv 31 . unde N. publica Medalioane franceze. Caragiale (1940). Scoate singur un vol. Caragiale si Paul Zarifopol. istoric literar si memorialist. Colaborarea la Saptamana muncii intelectuale si artistice. critica). completata. (1967-1974). si sef de catedra la Facultatea de Lb. impreuna cu VI. Tatal lui Barbu Cioculescu. Rosetti si Liviu Calin. Viata Romaneasca.4. alaturi de VI. de Scrisori si acte (1963). filologie romanica la Sorbona si la Ecole Pratique des Hautes Etudes (1926-1928). 3. Caragiale: Viata lui I. careia ii adauga. ingrijeste. P Constantinescu si Tudor Soimaru. Fiul lui Nicolae Cioculescu. Ramuri Arges. Lumea. de Opere a lui I. Membru al Acad. din Bucuresti (1965-1974). redactor-sef la Viata Romaneasca (1965-1967). vol.si Literatura Romana a Univ. Institutul SchewitzThierrin si Liceul ÄTraian" din Turnu Severin (1913-1920). prof. in 1964. Caragiale (1967). Serban Cioculescu Critic. Manu-scriptum. Titular al cronicii literare la Adevarul. ed. in 1971. Vremea. (1974). Vianu publica voi. cu Corespondenta dintre I. L. Sepia. Revista Fundatiilor Regale. din Iasi (1946-1948) si la Institutul Pedagogic din Pitesti (1963-1965). Frate cu Radu Cioculescu. Debuteaza in Facla literara (1923). Debut editorial in 1935. Fata cu atatea susceptibilitati si Äviolente dogmatisme". monografia Dimitrie Anghel. Aspecte lirice contemporane (1942). /. Diverse voi. Literatura militanta. In 1946 editeaza o excelenta Introducere in poezia lui Tudor Arghezi. cu Documente inedite. cariera universitara la Facultatea de Litere a Univ. Viata universitara si Kalende. Gazeta literara. de referinta ii consacra lui I. I din Istoria literaturii romane moderne (1944). L. in 1947. Cocea ii incredinteaza cronica literara. 1959-1965. Opere de I. autoritatea lui CONSTANTINESCU vine din convingerea ca imprevizibilul ritm al vietii si al culturii presupune acceptarea credintei in frumos ca Äforma a unei dezamagiri". L. Vitrina literara. inginer naval. Streinu. inceputa in 1930 de Paul Zarifopol (IV-VII. Prof. unde avusese initial ambitia sa faca gazetarie politica (1928-1937). Publicistica literara e tiparita in voi. Flacara. Caragialiana (1974). in 1945 isi tipareste teza de doctorat. Rebreanu).. L. in 1977. Acad. L. Romania literara (rubrica ÄBreviar"). si al Constantei.

intreaga gama a operelor de anvergura ale epocii. Aurel Baranga. Ion Biberi s. Adept al judecatii obiective si impersonale. Sulutiu) sau constructive (Perpessicius. La proza. ocolind capcana absolutizarii. Mircea Eliade (vazut diferentiat. O. Hortensia Papadat-Bengescu. Din intinsa lui activitate de cronicar se cunosc putine cazuri de opacitate neta. I. Actiunea critica a lui C. Pref. valorizanta. G. Poeti romani. Marele Premiu al Uniunii Scriitorilor (1981). el se distinge in aceasta prima etapa a creatiei printr-un radicalism axiologic evident. de voi. din Peregrinul transilvan de Ion Codru-Dragusanu (1942). cu un instinct sigur (in 1938). Zaharia Stancu. O. E. adopta pozitia exigentei deschise (G. Fata de comilitonii in domeniul criticii. in schimb. uneori demonstrativa. Mihaes-cu. Dimitrie Stelaru. Voiculescu. De adeziune integrala beneficiaza doar P. I. al criticii in telectualiste si estetice. V. Streinu). orientativa. Premiul Uniunii Scriitorilor (1972). transparenta a expresiei. I. Sadoveanu. Constantinescu. G. Memorialist (Amintiri. Ibraileanu. El insusi practica un 32 . in 1982. a fost in consonanta cu ritmul innoirilor intr-o epoca a sincronizarii decisive cu spiritul timpului. Calinescu. Pillat. Calinescu. Constantinescu. I. Zaharia Stancu a gasit in CIOCULESCU interpretul prompt. spirit rationalist dublat de un moralist redutabil. Functiile criticii in conceptia sa ar fi urmatoarele: explicativa. supunere la obiect. uneori polemic). Orizontul receptivitatii sale. nelimitat de sistem.Prozatori romani. Spre deosebire de profesorul sau. In registrul valorilor asumate se inscrie. organica.a. Vinea. CIOCULESCU este considerat o autoritate in peisajul criticii si istoriei literare moderne si contemporane. 1973). M. al IlI-lea din tratatul Istoria literaturii romane. urmat. in jurul obscuritatii creatiei argheziene a facut epoca. Perpessicius. alaturi de P. Bacovia. sta sub semnul unei mari disponibilitati spirituale. CIOCULESCU Stere. VI. Iorga pe tema modernitatii limbajului poetic. Camil Petrescu. Ideea de valoare e asimilata. Metoda in discutie este aducerea in termeni rezonabili a teoriei capodoperei a lui Mihail Dragomirescu. evitarea coloraturii metaforice. notiunii de structura diferentiala. individualizanta. de Tudor Soimaru. in afirmarea valorilor autentice. insotind ultimele sase decenii de evolutie a literaturii romane. L. in scrisul caruia vede realizat dezideratul detasarii si obiectivitatii. Arghezi. Poezia lui T. Streinu. Afirmat in epoca interbelica in prima linie a criticii profesioniste. critic de gust. Cezar Petrescu. Polemica cu N. VI. Redactor responsabil al voi. din seria gloselor sale pozitive nu lipsesc Gib. comprehensiv. CIOCULESCU s-a obiectivat in primul rand ca practician. Lovinescu. si studii introductive la voi. Mariana Dumitrescu. Lucian Blaga. CIOCULESCU Tonegaru. CIOCULESCU s-a impus in foiletonistica vremii printr-o consecventa inflexibila. Ionel Pop. ingrijeste o ed. Sulutiu. Epoca marilor clasici (1973). Spirit combativ. Blaga. Ilarie Voronca sau a mai tinerilor Emil Botta. de o amploare deosebita. Geo Bogza.

Reductia universului operei la o calitate dominanta. Abuzul consta in chiar actul producerii si izolarii impresiei. a l inserierii valorilor. dublata de o sigura vocatie a sintezei. CIOCULESCU se incadreaza unei viziuni preponderent descriptive a fenomenului literar. in care ordinea o stabilesc accentele valorice. Spirit laic prin excelenta. este vehicul al operei. a structurii specifice. formule. Abordarea sintezei e precedata. Descriptie. un depozit meticulos ordonat. in cazul sau. de documente felurite dispuse pe sectiuni net delimitate. fara divizarea expresa in functie de orientari. in cadre strict rationale. multa vreme amanata. Critica sa tinde spre modelul Thibaudet. Sinteza e abia o virtualitate. in forma incompleta a dosarelor 33 . articole. Aspecte literare contemporane are infatisarea unei panorame libere a creatiei interbelice. introducerea in poezia argheziana) si pe orizontala (un vast numar de studii. o stransa unitate de procedura. a circumscrierii din aproape in aproape. de critic. Raportata la conformatia prima. CIOCULESCU afirma consecvent primatul textului. publicatii de documente.comentariu voit antisubiectiv. dezvoltata apoi in baza unei serii de probe subsecvente. dispuse sigur. sunt expresia unei capacitati analitic-explicative putin comune. in subtext. Opera de critic prin definitie. Foiletoanele din anii de maturitate. in compensatie. aspecte ale unei creativitati percepute ca simultaneitate. reunite in volumele Aspecte lirice contemporane (1942) si Aspecte literare contemporane (1972). in intelegerea sa. valorizare a operei. autonoma. de o pregatire metodica. un spor de precizie in formulari. Anghel. CIOCULESCU ii opune solutia elucidarii analitice. Autorii si operele avute in vedere sunt fete ale unui intreg. reducerea la minimum a jocului cu inefabilul. furnizata intuitiv in forma unei impresii. Autorul isi reprima constanta afectiva a stilului. Fortarea unei evolutii e ca si absenta. Caragiale. a notelor diferentiale ale creatiei. vizand. nu creatie secundara. Critica. CIOCULESCU este un adversar declarat al impresionismului. CIOCULESCU exclude din componenta actului critic orice demers extralogic. topografic. L. Caragiale. Aspecte literare contemporane este o radiografie de contururi puternice ale organismului literaturii interbelice. rationalist. inceputa de Paul Zarifopol. Lucrarea sa prezinta. o critica de sistematica distantare. ii apare ca arbitrara. Constantinescu. Esentiale sunt diferentierile de structura. Ca si P. ulterior orientarea spre cunoasterea si stapanirea adevaratei identitati creatoare sunt momente ale unui proces inductiv tipic. monografia despre D. care poate fi sau nu justa. L. ne apare mai limpede situarea istorico-literara a autorului. contributii diverse la istoria literaturii romane vechi sau moderne) vadeste. minutioasa. Dubla orientare a acestei a doua tentatii: in adancime (exegeza dedicata lui I. limitarea interpretarii la stricta logica. intrucat tine de revelatie. In aceasta perioada in special. Un tablou sinoptic. Acestei metode a aproximarii subiective. este o carte santier. Monografia pro-priu-zisa. A incheiat cu brio editia critica a operei lui I.

compania 10. 1966) sau retrospectivele {Prozatori romani. nu cronologic. pseudonim al lui Nicolae Iordache (a mai semnat s-a n scut în comuna Teiu. la 15 ani.de existenta. 1982) din volumele ultimilor ani. Citita atent. Ävarietatile" {Varietati critice. o incursiune provizorie in spatiul operei. si abia in al doilea rand cu o sinteza pro-priu-zisa. Procedura este similara celei a lui G. unei atare perspective ca in cazul Istoriei literaturii romane moderne (1944). curba unei evolutii. prin suspendarea cursurilor pe teritoriul refugiaz în Moldova. controlabile. Punctul de vedere estetic e transant afirmat chiar cand obiectul cercetarii contravine. Dorohoi. Reconstituirea urmeaza o tehnica oarecum arheologica: sunt sugerate conture mai ample. aparent. Va fi repartizat la Regimentul 29 infanterie. cronica documentului practicata de CIOCULESCU in ultimele carti de critica isi releva semnificatii secunde. întrerupe coala i se Br tianu din Pite ti. Vladimir Streinu Vladimir Streinu. cat argument pentru o tipologie. Propriu-zis istoriste par a fi Äitinerariile" {Itinerar critic. erban Iordache. la o viziune a totului. O carte deschisa.C. În anul scolar 1916/1917. Criticul descifreaza nu autori. asupra careia autorul a gasit potrivit sa revina. Viata lui I. in Introducere in poezia lui Tudor Arghezi (1946). L. dup care intr la Liceul I. din jude ul Arge . În aprilie 1917. A absolvit i al Leanc i. 1973-1989). Aceeasi compozitie in plan. cu deosebirile de nuanta. rii. declarându-se mai mare ca vârsta. Caragiale (1940) este nu atat romanul unei vieti. Äbreviarele". o ipoteza de lucru. o topografie partiala a personalitatii autorului. se reintalneste in monografia inchinata lui Dimitrie Anghel (1945) si. Istorismul este subordonat frecvent axiologicului. unde CIOCULESCU studiaza inceputurile literaturii artistice romanesti. se înscrie voluntar în armat . tipica formatiei de critic. unde promoveaz primele patru clase. mai evident. ocupat de trupele germane. Criteriul ordonarii e tematic. agricultor foarte avut. 1977.5. pornind de la fragmentele scoase la lumina totul sub rezerva revizuirii. dispuse pe probleme. Între 34 . Calinescu din Istoria literaturii romane de la origini pana in prezent. carti. Avem de-a face cu o restituire partiala. din neam de coala primar din satul natal în 1912. I-V. ca fiu al lui mo neni. atata cat a fost consemnata in date scrise. dar si intregire a biografiei. subinteleasa. Caragialiana (1974) este un pan-dant analitic. un intreg complex de trimiteri la ansamblul sistemului de interpretare propriu autorului. 3. Poeti romani. ci o literatura. Arheologia textelor este la CIOCULESCU un mod al integrarii. separand factorul cultural de opera de imaginatie. tendinte izolate. i Apollonius).

din cauza va ramâne pân în 1941. dup care e numit profesor la Liceul i se c s tore te cu profesoara Elena Vasiliu. a V-a. În 1925. Tot acum ia contact cu via a literar . Nicolae Iorga. George C linescu. este redactor. Charles Drouhet. Acolo scoate peste un an revista Kalende. În 1920. orientarii lor democratice. Continu la zi clasele urm toare la Pite ti. Vladimir Streinu e numit director al revistei Preocup ri literare. F când politic 1933) deputat. primind gradul de sergent. Vasile Pârvan. care. Pompiliu Constantinescu. pân în 1938. În acela i timp. dar mai ales la Kalende. timpul petrecut în armata i se socote te o clasa. iar clasa a VI-a o absolv în particular. iar peste un an.ef la Gazeta (1935 -1938). În 1922. scoas de Tudor Arghezi frecventeze cenaclul Sbur torul. sus ine examenul de licen Traian din Turnu Severin. Va reveni la Revista Funda iilor Regale între 1945 . Are ca profesori pe Mihail Dragomirescu. când noua conducere (Dumitru Caracostea) îl concediaz . având conduc tor pe profesorul Fortunat Strowsky. este înc Funda iilor Regale. când se coala normal de b ie i i stabile te definitiv în Bucure ti. Întors în Constantinescu i Tudor ar în 1927. Dar în acela i an. dat afara din înv o dat concediat de la Revista mânt din cauza vederilor sale politice oimaru. i Ion Pillat. Criticul literar afirmat la Sbur torul. Dup 1929 continu s fie profesor la G e ti apoi la Liceul Mihai Viteazul. împreuna cu Tudor Vianu. începe s viitoarea scriitoare Elena Iordache-Streinu. a urmat cursurile unei coli militare. func ionând mai întâi la r nist . specialitatea Filologie modern i filosofie din (Francez ). unde pregate te o tez de doctorat despre Rimbaud. Înca din 1926 fusese angajat ca redactor la revista Sbur torul. Din aceast perioad dateaz primele sale încerc ri literare. iar din 1935. e profesor în Bucure ti. unde erban Cioculescu. cu sprijinul poetului Vasile Voiculescu. Din 1942. a fost pentru scurt vreme (1932- 35 . împreuna cu Nancy.1 octombrie 1917 . din 1943. devine Kalende. Pompiliu G e ti. este angajat secretar de redac ie la revista Cugetul românesc.1947. Vladimir Streinu pleac la Paris. L sat la vatr . Aici o cunoa te . în paginile c reia public cea mai mare parte din poeziile sale. redactor la Via a literar i la Revista Funda iilor Regale. se înscrie la Facultatea de litere Bucure ti. Întreprinde o nou c l torie de studii în Fran a. În 1924. la i Pite ti. criticul î i sus ine examenul de doctorat la Universitatea din Ia i cu o teza despre Versul liber românesc. În 1947. este numit profesor la erban Cioculescu.21 iunie 1918. dup bacalaureat.

Dup ce se reface. Pagini de critic literar . în 1938. Stalin). i apoi a colaborat la foarte multe alte publica ii. Între 1948 . Gândirea. la 26 noiembrie 1970. opera ar av un duh ea 36 . iar în calitate de critic. va i ghid al muzeelor din parcul Her str u (pe atunci. urmat de Recitind pe clasicii no tri. este arestat (al turi de al i intelectuali de for precum Constantin Noica) Eliberat în 1962. se afl angajat ca cercet tor stiin ific principal la Institutul de lingvistic al Academiei. Vladimir Streinu a îngrijit prima edi ie critic a Operei lui Calistrat Hoga . suferind o toracoplastie. în volum a debutat oarecum târziu. Literatura român contemporan . Reabilitat. devine cercet tor tiin ific principal la Institutul de Istorie interbelici. Fa de colegii s i de genera ie (Tudor Vianu. (1968). în 1969 e numit director la Editura Univers. Calistrat Hoga (1968). care vor continua postum pân la vol. Vladimir Streinu a debutat ca poet în Adev rul literar si artistic" (1921). biografice si impotriva oricarei metode.anticomuniste. Mi carea literar . din cauza unui infarct miocardic. doar cu titlu exemplificativ. între 1953 .1955. Înc din 1945. Marginalia. Versifica ia modern (1966). când înscenându-ise o list de fapte imaginare. pân în 1959. Ion Creang (1939). Criticul nostru si-a definit conceptia si opiniile estetice de-a lungul celor cinci i în special în acela din 1938. ca acelea amintite. Via a Româneasc .V. Tot postum vor ap rea micromonografia Ion Creang (1971). Vladimir Streinu este bolnav de pl mâni. precum ar fi: paznic . Moare. cu Pagini de critic literar . 1947) capodoperei lui Shakespeare. în revista Muguri" (Câmpulung Muscel) în 1922. evident. în plin for creatoare. muncitor mozaicar. neavând nici un mijloc de existen presta umilitoare munci necalificate. S ptamâna muncii intelectuale". Istoria literaturii romane (în colaborare cu Tudor Vianu i erban Cioculescu) (1944). I. El se pronunta impotriva metodelor istorice. Din 1955. 2 vol. i Teorie ii i condamnat la 7 ani închisoare pentru motive. intrucat esenta artei ar fi ceva imprecis. 2 vol. figura printre membrii fondatori ai Asocia iei de rezisten cultural Mihai Eminescu. Eseuri. Universul literar. profesor onorific la Facultatea de limb din Bucure ti.1951. "Tragedia lui Hamlet. Studii de literatur universal (1973). Literar (în 1965) la propunerea lui George C linescu. George C linescu). cu un articol despre volumul de poezii Pârga de Vasile Voiculescu. volumul de versuri Ritm imanent (1971). la care s ad ug m. prin volume de Pagini de critica literara i o editie anglo-român a al Danemarcei" (1965). (1944. politice. Clasicii no tri (1943). sociologice. unde i literatur român a Universit ine un curs de Estetica poeziei române ti. Relativist. Antologie (1943). ca fiind incapabile sa explice si sa decida asupra originalitatii spiritului creator. Metoda are numai valoarea celui care o practica. V inclusiv (1977). Cetatea literar .

care se indruma pe alte cai decat ale romantismului eminescian. un critic de poezie pe care a îmbra i ato aproape în întregimea ei. de la Eminescu i înca de mai inainte (m runtul romantism. care. comentandu-i opera in mai multe randuri. ca transpozitia senzatiilor. Gabriel Marcel (l'attention à l'unique"). In studiul Eminescu.. Calinescu Clasicism. tenebros. Admiratia criticului fata de opera lui Macedonski. observand ca destule versuri. teurgic si mitologic n-a mai fost repetata de nimeni si niciodata".") amintesc eseul lui G. Spre a-i cunoaste si mai clar optiunea estetica.inanalizabil". înainte de toate. unele in premiera mondiala. Tot acum. poet dificil se pronunta. organizat. Atic si asiatic. realitatea ei monadica. Marele poet l-a atras in permanenta. apropierea poeziei de muzica. Henri Bergson (durata vie"). romantism. exotic si formalist"). poate cam categoric. este indiscutabila. de unde si polemicile sale impotriva ingerintelor politice din orice parte ar fi venit ele in domeniul literaturii si impotriva mediocritatii. Acest univers mirific va fi mereu prezent in constiinta criticului si atunci cand va comenta lirica secolului XX. in special in volumul Clasicii nostri. pâna la cel mai tânar contemporan. el defineste specificul romanesc pe care-l vede ca o expresie a clasicismului. Despre Floare albastra afirma ca e un embrion al marii lui opere. verslibrismul. incorporat in primul rand in Miorita.. Luceafarul e o drama a antinomiilor. Macedonski un spatiu destul de limitat in cadrul capitolului Orientarea estetizanta din Istoria literaturii romane. spectaculoasa oscilatie eminesciana intre ideea de moarte si viata. sa surprinda unicitatea operei. prin atitudinile exacerbate ale autorului se dezvolta intr-o semetie de arta luciferica. Camil Petrescu (substantialitatea"). De i orientat spre modernism. Vladimir Streinu a fost. drept aesthesis carpato-dunarean". Vladimir Streinu considera ca sarcina criticului este sa desluseasca intr-o poezie sau intr-un roman concretul necategorial al artei. sintagme sau poezii raman neintelese. va trebui sa 37 . in care clasificarile (Aticul este clasic. Pe larg e discutata noutatea ideilor lui poetice. care nu s-ar fi produs. fiind motivul fundamental ce se regaseste in intreaga inspiratie a poetului". El sustine scrisul artistic in critica pe care insusi l-a cultivat. sublima si nemaicunoscuta". Streinu a vazut in militantismul estetic o forma a luptei pentru arta. simplu. rationalist. Unicitatea lui Eminescu. impotriva popularitatii poetului. baroc. va medita asupra Tiparelor de cultura. Si sunt invocati in acest sens Charles Du Bos (sonoritatea fundamentala"). pentru frumos. misterul vibrator cu care sa consune". Vladimir Streinu se afirma si isi contureaza profilul pe deplin atunci cand abordeaza perioada interbelica. poet al visului dublu. Streinu îi acorda lui Al. Critic de formatie maioresciana. Mai tarziu. a asa-zisului curent eminescian. Mai exact.

vorbeste despre sugestie. Eliot. de o for hugoliana. In introducerea la antologia Literatura romana contemporana. Opinia lui Vladimir Streinu despre Arghezi e asa de inalta incat il asaza alaturi de Paul Valéry. cu preciziunea si rigoarea logica a unei probleme de matematica. incepand cu volumul Cuvinte potrivite. socotindu-l si el cel mai mare poet dupa Eminescu".S. cea ocultata sau deformata in anii dogmatismului realist socialist. fara sa vrea. pe care-l apropie de Rainer Maria Rilke. criticul va realiza o sistematizare a tendintelor lirice din aceasta perioada. Mallarmé. care ii constituie deplina lui identitate".citam studiul Traditia conceptului modern de poezie. Philippide si de evolutia poeziei lui Adrian Maniu de la faza de contestatar spectaculos al tuturor academismelor din anii 1910-1916. cu o doctrina a lirei. la care admira miracolul ca izvor al poeziei pe care poetul il cauta in epoca miturilor si a legendelor crestine. Adrian Maniu (si il adauga mai tarziu si pe V. isi vor gasi ecou intr-o masura mai mica sau mai mare si in lirica romaneasca din secolul XX si mai ales din perioada interbelica. e un tip nou de creator in literatura romana. Toate aceste inovatii. carora le subscrie si Vladimir Streinu. el restituie poeziei nobletea aristotelica a placerii. Pe un asemenea drum. Paul Valéry. Ceea ce il impresioneaza si pe autorul Paginilor de critica literar este extraordinarul geniu verbal arghezian. Pagini de critica literara (1938). i pentru Vladimir Streinu. potrivit careia modernii se traditionalizeaza. scrie criticul 38 . in expresie". El pune pe primul plan chestiunea poeziei pure. Voiculescu) ilustreaza excelent ideea lui Vladimir Streinu din citata introducere la antologia Literatura romana contemporana. poemul construindu-se treptat. a raporturilor in continua schimbare dintre modernism si traditionalism. poetul care se bucura de cea mai mare consideratie este. care deschidea o noua epoca. aceea a modernismului. combate ideea de inspiratie. Dupa opinia i formula foarte personala a lui Vladimir Streinu. pe care-l socotea un poet unic in literatura romana si chiar in cadre mai largi decat ale literaturii noastre". tematic. cum o defineste comentatorul intr-o inspirata metafora. la cea traditionalista de dupa razboi. a c rui crea ie a comentat-o adesea. care aduce marile inovatii. Pe larg. Blaga. volumele Plumb si Scantei galbene contin o poezie de scoica bolnava". Poe va fi urmat in Europa de Baudelaire. Sensibil se dovedeste criticul si fata de morbidetea moderna" a lui Al. Exprimand caderea din uman in mineral". Foarte receptiv a fost criticul si la poezia lui Bacovia. fara sa vrea. cand iconoclastul devine iconodul. nu un filosof si un poet. Tudor Arghezi. publicat in vol. Fara sa-i minimalizeze pe ceilalti. De o inalta apreciere s-a bucurat si Lucian Blaga. O atentie deosebita e acordata poeziei de inspiratie religioasa. Giuseppe Ungaretti. de o materialitate coplesitoare". ci un lirosof. a colaborarii poeziei cu muzica. T. Criticul reface acolo istoria poeticelor din antichitate pana la Edgar Allan Poe. iar traditionalistii se modernizeaza.

a volumului de debut. punctat de întâlniri amicale. Über naive und sentimentalische Dichtung (Problema valoriz rii în poetica i pân la volumul ap rut postum Arghezi. critic poet. socotind. purtând subtitlul ÄCântare Omului´ (explorând un domeniu al literaturii comparate). 3. la începutul verii anului 1964. Teza a 39 . Tudor Vianu Tudor Vianu s-a nascut la 27 decembrie 1897/8 ianuarie 1898 in Giurgiu si a decedat la data de 21 mai 1964 la Bucure ti. excesiv criptica poezia lui Nichita Stanescu. ii din Tübingen. totodat Eberhard Karl a Universit lui Schiller) studiu de estetic . Teza de doctorat a fost l udat de Lucian Blaga. Maria Alexandrescu Vianu. C s torit cu Elena Vianu (1911 . Fiica sa. eseist. de la Dan Botta la tefan Augustin Doina . Teza de doctorat îi apare în limba german sub titlul Das Wertungsproblem in Schillers Poetik. mai ales pentru trimiterile permanente le Expresionismul german. cu care Vianu era coleg în paginile revistei Gândirea.6. lucrand cu vremea in spiritul inovatiei. Revine în ar în anul 1924 i devine suplinitor la Universitate. ultimul s u studiu antum. renegandu-si conjunctural mai vechi convingeri. in anii '60. filosof i istoric literar. etapele parcurse fiind mereu suitoare. care a tinut o dreapta cumpana a lirismului nostru". nu este uitat poetul inspiratiei religioase romanesti. spre exemplu. Ion Vianu.1965). desi era intr-un fel explicabila prin reac ia de respingere a uscatului i simplistului realism socialist. valorificare a tezei sale de doctorat sus inut la Facultatea de Filozofie ii din Tübingen. Vladimir Streinu a scris despre numerosi poeti. care deturnase poezia de la rosturile ei. A fost un estetician. (în noiembrie 1923). chiar privind poezia pura si ermetica. Das Wertungsproblem in Schillers Poetik. desi foarte tanar. il pretuia in chip deosebit. i arheolog. A observat insa cu indreptatire. influenta coplesitoare si imitarea pana la pastisa a lui Arghezi. Blaga. i primul s u poetul Ion Barbu.despre Vasile Voiculescu. este un istoric al artei antice În anul 1915 devine student la Facultatea de Filosofie Ob ine titlul de doctor în filosofie al Universit purtat o coresponden i Drept din Bucure ti. Fratele mai mare al publicistului Alexandru Vianu. Fiul s u. pe care. A respins suprarealismul si. de la Constant Tonegaru la Marin Sorescu. Crea ia lui a acoperit exact patru decenii: de la apari ia în 1924. situat alaturi de Tudor Arghezi. este un cunoscut medic psihiatru i scriitor. Barbu. cu prietenul s u din liceu. În perioada de doctorat a sus inut . de care Blaga însu i era puternic influen at în epoc . poet al omului. Bineinteles. intrat la tipar chiar în ziua dispari iei autorului i ap rut dup pu in timp. în german . in ultimii ani. i traduc tor român. care studia matematica la Göttingen.

Abia în anul 1930 devine ii din Bucure ti. Odobescu. În anul 1931 apare volumul Arta i frumosul. întemeiat pe observa ia con tiin ei. cu accent special pe influen a filosofiei lui Arthur Schopenhauer. Sunt eviden iate în special izvoarele antice germane. În 1934 public esteticii de la Kant pân ast zi la Institutul de arte grafice Bucovina. intitulat Influen a lui Hegel în cultura român . devine simplu cercet tor la i la Dic ionarul f cut noului regim. Valoarea estetic Structura i crea ia artistic i atitudinea estetic i Istoria i Opera de art . În 1937 î i adun articolele de estetic publicate pân atunci în antologia Filosofie 1941 tip re te Arta prozatorilor români. un pseudo jurnal de fapt con inând texte cu caracter 40 .fost tradus i publicat în volumul al litografiat aptelea din seria de Opere. cu precizarea c . iar în 1936 va ap rea volumul al doilea. Shakespeare. Toate aceste studii vor fi ulterior în volumul Studii de literatur universal Probleme de stil 1961 i comparat . În anii i respectiv 1963 apar Jurnalul. îi apar dou volume. Stendhal. i mai comentat dintre în edi ia a doua din 1943. i Receptarea operei de art .Dostoievski. poate cea mai cunoscut i poezie.M. Între 1945 i preia cursul de istorie a literaturii universale. Voltaire. care includea alte dou p r i. Dup reforma înv mântului din 1947 este scos de la catedra sa de Estetic ii din Bucure ti. Din problemele constitu iei rela iei lor. primul volum din Estetica sa. lucrând la Dic ionarul limbii române moderne Dup 1955 este reintegrat în mediul academic universitar i se dedic redact rii unor studii. În 1942 public la Editura Cugetarea volumul Introducere în teoria valorilor. Goethe. Anul 1934 este deosebit de fast pentru cariera sa academic . În anul 1925 a publicat general . studiile vor fi complet diferite de i titlul se p streaz acela i. Tot în acest an i cele i dou volume. În 1933 public în volum un mic studiu care va deveni unul de referin în bibliografia studiilor despre Hegel. F. în care sunt incluse capitolele Problemele preliminare ale esteticii. un exemplu de analiz stilistic în care este anticipat acribia formalismului sau a structuralismului. În anul 1927 devine docent în estetic . Camoens. devenind un precursor al comparatismului literar de la Facultatea de Litere a Universit ambasador al României la Belgrad i 1946 a fost i a fost criticat pentru unele concesii pe care le-ar fi ii. cursul de Estetic conferen iar definitiv la Facultatea de Litere a Universit public studiul Poezia lui Eminescu. Anul 1952 îl surprinde în afara Facult limbii poetice a lui Mihai Eminescu. Studiile de stilistic sunt reunite în alte dou antologii i art literar i Problemele metaforei i alte studii de stilistic . În c r ile sale. Institutul de Lingvistic . Dualismul artei Apare în form i Fragmente moderne. micro-monografii despre Cervantes. În anul 1932 public volumul Arta actorului în Editura revistei Vremea.

Dupa absolvirea Facultatii de litere isi continua studiile la Scoala romana din Roma . Conform principiului ca : . Tudor Vianu a 4. teoritician al istoriei si al criticii literare G. Calinescu face parte din seria scriitorilor de formatie enciclopedica .. romancier. 4. ef. puritatea lor este 41 . director al Teatrului Na ional (1945). Isi ia doctoratul la Iasi . Opera lui G. Codirector. a reproduce in tine momentul initial al operei ¶¶ .Moare la 12 martie 1965 in Otopeni -Bucuresti . Conferentiar la Universitatea din Iasi . Calinescu incearca sa fondeze o metoda critica similara creatiei . intr-un univers literar coerent .. aratand ceea ce ar fi putut deveni cartea ¶¶. din cauza unui infarct miocardic.Sburatorul " (1919). avand permanent in vedere procesul istoric. manuscris eminescian . poet Este fondatorul colii de stilistic a Facult ii de Litere din Bucure ti i ini iator al catedrei de literatur universal . apoi .. profesor la Universitatea bucuresteana .1.. a intelege inseamna a crea din nou . volume în care Tudor Vianu î i creioneaz personalitatea de i filolog complet. c reia i-a fost mult vreme fost profesor titular de estetic . Calinescu este unitara .Viata romaneasca¶¶ .Sinteza ¶¶ (1927) si . Gerorge Calinescu George Calinescu s-a nascut la 19 iunie 1899 in Bucuresti . cu o teza despre Avatarii faraonului Tlà.publicistic. de om al Rena terii.Capricorn ¶¶ (1930). dramaturg. exact în ziua când intra la tipar volumul Arghezi. de la critica la poezie . Director al Institutului de istorie literara si folclor din Bucuresti . la . de artist . din 1945 . În 1964 moare la Bucure ti pe data de 21 mai. umanist al omului. Criticul este dublat de creator .Gerorge Calinescu.. viseaza pe marginea textelor si le duce mai departe ideea si mesajul . Membru al Academiei Romane (1949) . Teoriticianul a subliniat ca tipurile clasic si romantic nu sunt absolute .. Functioneaza ca profesor de liceu la Timisoara si Bucuresti . in 1933. ale caror personalitate si activitate plurivalenta este coplesitoare . Editeaza revistele . in 1936. Calinescu a fost poet. i Idei tr ite. Studii liceale la Iasi si Bucuresti . Debuteaza cu versuri in revista . . in sensul ca aceleasi modalitati estetice circula de la proza la istorie literara . G. eseist si istoric literar.

care dau unitate acesteia . Criticul porneste de la poezie pentru a -si exprima punctul de vedere estetic . sau folosirea peisajului .Procedee specifice romanului trec in istoria literara .a produs (I. fraternizand cu masele . Canoanele cunosc cum sa te fac Hexarca / Venerei cipriote.M.. / Am comentat adanc pe marele Petrarca / Si pe batranul Goethe ¶¶ (Epitalam). 6) elemente de cosmogonie . dar este in egala masura clasica si moderna . Iorga . in Istoria literaturii romane de la origini pana in prezent ¶¶ sunt celebre portretele (de exemplu N. ca intr-o carte de fictiune. tagma » balcanicilor . Creanga sau Octavian Goga ). Umorul disimulat. Calinescu vine in literatura romana din literatura univesala .. D. au ramas celebre propozitiile sintetice care definesc si caracterizeaza un scriitor: Hogas este . intelectualitate si cultura : . Calinescu . situand scriitorul in minaturii care l . sentimentul iubirii. in totalitatea ei . 42 . 2) placerea regiei .. Astfel . ii este necesara cunoasterea in adancime macar a unei literaturi straine . revolutionar din inteligenta . dar descinde in poezie din sfera culturii . este de opera armonioasa .un minor mare ¶¶ . a micilor targoveti sau boiernasi . Poezia incanta prin muzica . Kogalniceanu. al doilea tip este cel al ruralului ideolog patimas . Numai astfel se pot raporta valorile nationale in contextul literaturilor lumii sau numai astfel este posibila o ierarhizare a valorilor. Cosbuc si L. sau Mateiu Caragiale . alaturi de tarani . precum si ca trasaturi specifice operei calinesciene in general . cu repulsie fata de aristrocat si orasean .. al comentariilor psihologice sau eseistice . vazut la o lectie . Eminescu . 5) jocul presupunilor . Odobescu . 3) monumentalul si grandiosul . grupati .. 4) imaginatia rabelais . elemente de umor si ironie . si. Al. in alta parte .in trei categorii tipologice : tipul boierului generos .. pentru a defini . precum cele specifice istoriei literare trec in roman ¶¶ (1) . G. Impresia pe care o da literatura lui G. prezentat intr-o viziune sarjata de pa) . Rebreanu . scriitorii devin personaje .universul poeziei ¶¶.A. Alecsandri . pe langa pregatirea de specialitate si filozofica . V. ideolog ardent . variatiile pe teme clasice se realizeaza toate in lumina unei pasiuni lucide . pot fi enumerate : 1) circulatia miartistice si a procedeelor de disociere de la roman la istorie literara . in sfarsit . Istoria literaturii de la origini pana in prezent este un adevarat roman . monografii si invers . Vacarescu e fluierata pe naiuri campestre). Cantemir este un Lorenzo de Medici al nostru .scriitor total ¶¶.M. creatie a unui . avand convingerea ca unui critic si unui istoric literar.iarna .inexistenta in relitate . . face asociatii plastice (valsurile in alb ale lui Bacovia amintesc tehnica vaporoasa a lui Degas ) sau trimiteri auditive (erotica lui N. G. Ca elemente de corespondenta . Lirica lui este romantica .

pornind de la miturile nationale si terminand printr-o sinteza a specificului nostru national . apa etc. sunt cantate elementele primordiale ale naturii . G. al comentariilor psihologice sau estetice" ne trimite la procedee care tin de romanul modern : scrisorile din Scrinul negru .Irod . al inteligentei . Arghezi . fantasticul plan al orasului . Personajele din piesele de teatru ( Phedra . In sfarsit . in poezie ( a . de asemenea . poezie sau publicistica . Minulescu . ) . Manolescu imaginatia rabelais . I. Urmuz . stheldian .Imparat si Brezaia etc. Calinescu sustinea ideea unui roman de atmosfera moderna . " Jocul presupunerilor . fac tumbe ". " Gustul extraordinar pentru monumental . si ceea ce confera originalitate unui roman nu este metoda . Romanele lui G. cat si in proza .iarna . psihologica si estetica . in Bietul Ioanide . " Placerea regiei " . focul . Gustul pentru grandios ii adauga N.daca romanul trebuia sa fie balzacian . de placerea jocului superior . din care se dezvolta insasi al lui Felix in fata fotografiei Otiliei . stabilite de G. Ion Barbu . L. T. Elena . tolstoian sau proustian . aerul . o " critica completa ". asimiland experientele romanului modern creeaza caractere dominate de o 43 . cirezile enorme din Enigma Otiliei . ci realismul fundamental ". atat in paginile de critica . In 1932 . intr-o viziune grandioasa . cum ar spune G. Calinescu raspunde prompt : " Trbuie sa fim cat mai originali .) " danseaza . autorul alege mastile actorilor . in mod necesar. Scriitorul pledeaza pentru ideea ca orice roman trebuie sa fie .G. Se poate vorb . canta . personajele sunt privite in detalii exagerate pana la grotesc : Stanica Ratiu . Napoleon si Sf. si analitic . campiile oceanice din Cartea nuntii . matusa Aglaie ( Enigma Otiliei ) sau Gaittany . " elementele de cosmogonie " ( aerul . exista in romane dar ea poate fi detectata si in Istoria literaturii romane de la origini pana in prezent . Sufletel ( Bietul Ioanide ) . crearea unor personaje al caror comportament scapa determinarilor exacte . Calinescu in Universul poeziei . Calinescu face si critica sociologica . La intrebarea care se punea in epoca . cum ar fi Otilia . Ibraileanu .Pann . Calinescu se definesc prin cateva trasaturi comune : depasesc realismul clasic . vorbesc in versuri . I. le cauta pozitia in scena si gesturile . desi respingea teoria teoria lui Camil Petrescu despre sincronizarea obligatorie a literaturii cu filozofia si psihologia epocii argumentand ca " literatura nu e in legatura cu psihologia ci cu sufletul uman ". enorm " da organicitate operei . mos Costache. se regasesc in poezie si proza . Caragiale . In Istoria literaturii romane de la origini pana in prezent . in istoria literaturii sau in monografii . pa pamantul ) . grandios . G.

de referinta in cultura romana si comparabila doar cu creatiile unor mari istorici literari straini . pe care sentimentul iubirii o reabiliteaza pana la un punct . Opera monumentala . precum de Sanctis ori G. arivistul ( ele fiind insa un pretext . detasarea fata de personaje si crearea de tipuri ne trimit la Balzac si la realismul secolului al XIX . a politicii . Tehnica narativa . pe care le considera . Balzacianismul apare in primul roman. personalitati ale trecutului literaturii noastre sunt privite intr-o noua lumina . a literaturii . a societatii romanesti din deceniile 4 . trecand prin experienta curentelor literare . si prin Caty Zanoaga .5 ale secolului nostru . Calinescu in 1941. fixand imaginea unei lumi prin ceea ce are ea mai specific .lea . prin descrierea interioarelor . cu scopul de a da " oricui increderea ca avem o stralucita literatura " . precum Coresi . ca urmare a faptului ca este vazuta din unghiul fiecarui personaj venit in raport cu ea. Avarul si arivistul sunt cuprinsi in alte registre. Un prim element de noutate al acestei lucrari este acela al perspectivei estetice asupra intregii evolutii a literaturii romane in timp . Landson. Romanul include elemente eseistice . romancierul " reface clasicismul " . Latura balzaciana a romanelor se continua in Enigma Otiliei . Calinescu depaseste datele realismului clasic . consecvent pricipiilor sale teoretice . elemente lirice . lirismul persista in Bietul Ioanide si in Scrinul negru . pentru operele de arta plastica ce le impodobesc . parvenita fara scrupule . a arhitecturii caselor . asimiland experientele romanului din secolul XX . ea urca in Bietul Ioanide si in Scrinul negru.Cartea nuntii este un poem al iubirii .Cartea nuntii. precizand atmosfera locala si timpul istoric .singura trasatura majora .pentru introinspectie ). G. iar Otilia devine o fiinta complexa. Asadar. prin Ioanide arhitect de geniu . relative . prin fixarea caracterelor in spatiu si timp . Istoria literaturii a fost publicata de G. liric este si romanul iubirii dintre Felix si Otilia . care slujeste " drept cea mai clara harta a poporului roman " . cu speciala erudita atentie pentru arhitectura cladirilor . in " timpuri de suferinta nationala " . Pe de alta parte . avarul . prin tema ( istoria unei mosteniri ) si prin descrierea interioarelor. Astfel. prin reflectiile asupra iubirii. in descrierea " Casei cu molii" si in conturarea personajelor care o locuiesc. a strazii .cum marturiseste insusi scriitorul . prin creatia de tipuri . in masura 44 . acordand atentie doar personalitatilor care au creeat o opera cu valori artistice si renuntand la autorii ( mai cu seama din literatura veche ) care au numai merite ce tin de istoria culturii in general . prezentarea universitarilor . ridicate la tipologii de mare circulatie universala . prin descrierea minutioasa a cadrului fizic in care se desfasoara actiunea . pentru interioare .

care a aparut in mintea romanilor destul de devreme. de exemplu . Calinescu . comparata de unii comentatori cu un roman ale carui personaje ar fi scriitorii . George Calinescu ne spune ca Petru Cercel autor de versuri italiene. Ne-am vazut oarecum izolati si am privit cu fascinatie lucrurile care se desfasurau in Occident. Se afirma ca in anul 1650 primii romani merg la Roma cu ocazia jubileului facand cu o suta de ani inaintea ardelenilor pelerinaj la 45 .2. Din pacate religia le-a inabusit acest proiect. istoricul literar si criticul se asociaza cu prozatorul de mare talent : pagini precum cele dedicate portretului lui N.in care anunta modalitati artistice ale unor scriitori de mai tarziu : la cronicarii munteni descopera . vadeste faptul ca . care au avut vreodata de a face cu Europa si vorbeste de acest vis . Daca va uitati la geografia Bisericii Catolice sau la zona de separatie dintre catolicism si ortodoxie. adica sa fie critic " . In secolul XVII se infiripa legaturi cu occidentul prin venirea misionarilor italieni si franciscani in Romania cum ar fi Vito Piluzi sau marchizul Johann Battista del Monte (aveau legaturi interne cu Miron Costin). XIV si care a cunoscut interesante dezvoltari si mai tarziu. Istoria literaturii. el face un fel de recensamant al romanilor din diferite provincii istorice. care se intituleaza Descoperirea Occidentului. ideea enuntata in lucrarea Principii de estetica . Acolo. Iorga sau descrierii Rasinarilor se inscriu printre filele antologice ale literelor romanesti . " miscarea teatrului unui Delavrancea " sau fraze caragialesti . care s-a negociat foarte dificil si surprinzator pana prin sec. Au mai fost insa incercari de occidentalizare ca cea a lui Eraclid Despotul (1561-1593) care prin intemeierea unei universitati la Cotnar incerca un fel de occidentalizare. G. in personalitatea lui G. 4. toate acestea au construit o lunga antologie de viziuni epocale romanesti despre lumea aceasta indepartata. dupa care " nu e cu putinta o critica fara perspectiva totala istorica " . dupa cum si istoria literaturii trebuie sa apeleze la criteriile estetice ale criticului : " [«] istoria literara este o istorie de valori si ca atare cercetatorul trebuie sa fie in stare intai de toate sa stabileasca valori . Calinescu reia si aplica in Istoria literaturii. este primul care simbolizeaza aceasta occidentalizare. Gerorge Calinescu si sinteza monumentala: Istoria literaturii romane de la oigini pana in prezent O frumoasa lectura pentru tanara generatie e capitolul din ³Istoria literaturii romane´ a lui Calinescu. Nu trebuie sa uitam ca Occidentul incepea pe vremea aceea la Brasov.

Aceste cuvinte au fost culese de Miron Costin. deci procesul de occidentalizare incepe sa se simta dar totusi prea putin ca sa reuseasca sa miste o intreaga tara. Boierimea face din Brasov un adevarat centru geografic al romanismului. iar limba romana s-a diversificat. dealtfel cu o influenta foarte puternica. centrul ei mutanduse. Am putea spune ca foarte multi boieri au doua fete: oameni de cultura greceasca.cea. Se spune ca vreme de un seclo pregatirea pentru intrarea in occident se face in limba. Un exemplu ar fi Cantacuzino care a studiat la Padova in Italia. Pentru a exprima notiuni 46 . Pentru ca aceasta trebuia sa isi pregateasca foarte bine intrarea. Austriecii au inceput sa domine Muntenia iar Rusii au inceput sa domine peste Nistru. G. educatia data la constantinopol nu a fost mai satisfacatoare decat cea din occident. Ideea de literature occidentala avea sa patrunda greu in Romania (aici vorbim de literature in sens occidental).Axinte Uricaru. Cultura s-a diversificat.apuseana.Calinescu afirma ca traducerile circulau din literature occidentala sub forma de manuscris sau se publica cultura greceasca. Un alt argument ar fi faptul ca fuga romanilor la studii este punctul acut al nerabdarii de a pasi in occident. Acest contact se vede cel mai bine in literature si scriere sau traducere. adica sa isi faca foarte bine temele pentru a putea patrunde printre moravurile romanilor. acest lucru putand fii realizat prin scolarizare si printr-un schimb de domenii.cetatea eterna.decat. ce e drept. In sustinerea ideii de mai sus adaugam ca de asemenea Cantacuzino a fost educat si la constantinopol insa aceasta educatie nu afost mai puternica. Inceputurile literaturii noastre au o puternica amprenta de classicism decadent.aici. neologismele intra intr-un numar mare si se fac simtite influente in limbaj. In primul rand pe plan cultural Romania era in urma cu multe aspecte si de aceea dupa anul 1700 dorinta romanilor de a pleca la studii in occident a fost mult mai mare. In al doilea rand ideea de literature occiddentala a patruns foarte greu. se primeste dreptul de a se intemeia o manastire si un seminar pentru a trimite la Roma cate trei teologi pe an. Pe de alta parte asa cum spune si George Calinescu. Consecinta favorabila a acestui lucru este faptul ca am imprumutat cuvinte noi. Contactul cu occidentul il sustin jurnalele la care in general boierii erau abonati. si oameni de formatie orientala.deci eductia apuseana era undeva la mijlocul acestor doua extreme.Dimitrie Cantemir etc. Nu a fost de ajuns ca. Tot in cultura datorita Regelui Carol. majoritatea preferand sa studieze in occident. Neologizarea in sens apusean al limbii apare de acum. Cantemir devenind domn purta vesminte cu influente occidentale insa nici de data aceasta nu se baza pe preocuparile literare si cultura occidentala. putini romani sa mearga in occident ci occidentul sa vina la ei.Ion Neculce .

Iar contactul cu occidentul se vede cel mai bine in literature tradusa si scrierile traduse. bibliotecile se umplu de cari frantuzesti si italienesti. cavalerie. 47 . din greceste s-a tradus ³Harito si Polydor´. volonter. In al treilea rand ca si concluzie a occidentalismului. manifest.comanda canapele occidentale. triumf. Secolul XVIII aduce deci o imbogatire a lexicului. In al cincilea rand sunt de accord cu faptul ca caontactul cu occidentul pe vremea aceea il faceau jurnalele la care boierii erau abonati.de logica. emisfer. jocuri de carti. Examinarea sciitorilor din zona 1800 va dovedi ca acestia cunosc cu de-a amanuntul literature occidentala a secolului XVIII mai ales cea minora. Boierii schimba mobile.Exista si numeroase exemple de traduceri din limbi occidentale cum ar fi: ´Merope si Brutus´Voltaire. incep sa iscaleasca frantuzeste.Alfieri. ´Istoria universala´. parola. fantasie. gradinari. In al patrulea rand sustin ideea lui G. bucatari straini. din ce in ce mai multe familii isi trimit tinerii la studiu in Paris.Ioan Molnar. economie. fizica etc. neologismele fiind considerate acum imprumuturi. Pentru deschiderea orizontului European se scriu: ´De obste geografie´ de Buffier-Amfilohie Hotiniul (1795-Iasi). ministru.H.Kampe (Buda). tarile sunt tot mai pline de profesori si secretari straini. psihologie. ordinant. culegeri de biografii si anecdote cu folos etic. ´Filip si Orest´.I. Traducerile circulau mai ales sub forma de manuscrise sau se publicau.mai. senat.deoarece intalnim foarte mari schimbari in moda. Italia etc. de altfel erau si foarte la moda sprea sfarsitul secolului al XVIII-lea. ´Descoperirea Americii´. melancolie. balurile. testament. comedie. in special mobilier si haine.ei au imprumutat: curs. cartile de gramatica se inmultesc ³Gramatica Romaniei´-Radu Tempea (1797).vechi.Calinescu in privinta textelor traduse deoarece s-au facut traduceri romanesti mai ales din literatura occidentala in Principatele unite si in Ardeal.

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->