1.1. Istoria literara Cu privire la reinterpretarile propriu-zise, pana la contemporani, aproape totul e citabil din Istoria literara.

De la cei mai vechi autori pana la interbelici, Manolescu reface permanent in fundal o istorie a formelor. Desi ii respinge hotarat pe formalisti, istoricul urmareste metamorfozele literaturii vechi (cu moartea unor specii si aparitia altora), precum si conventiile de expresie ale romanticilor. Subtilitatea e ca noile metode nu sunt aplicate barbar, intru modernizarea fortata a scriitorilor nostri vechi, ci tocmai in vederea unei fixari in context: ÄCa sa fi scris memorialistica, ii era necesara lui Costin intuitia unui procedeu literar care n-avea niciun precedent in proza noastra si care era destul de putin frecvent la istoricii latini sau polonezi cunoscuti lui. Autorul letopisetului se misca intr-o traditie pur istoriografica´. Daca G. Calinescu ii reactualiza pe scriitorii de pana in secolul XIX oarecum intuitiv, prin compararea cu autori contemporani, Manolescu reface mai clar sensul istoric al modernizarii, folosindu-se de o mai acuta constiinta a conventiilor literare, care criticului roman interbelic ii era inca inaccesibila. E capabil, astfel, sa repuna in drepturi aportul lui Maiorescu sau a lui Macedonski la schimbarea canonului poetic romanesc, sau sa reflecteze, de pilda, asupra sensului modern al gandirii lui Duiliu Zamfirescu, Äintaiul nostru teoretician in roman´. Daca istoria lui Calinescu era mai bogata in intuitii si in detalii pitoresti, cea manolesciana e mai importanta prin constiinta istorica a formelor. Ce drept, meritul nu e -i neaparat al lui Manolescu personal, caci timpul scurs intre cele doua opuri a dat un mare numar de comentatori excelenti care, chiar daca n-au fost istorici integrali ai literaturii romane, si-au Äimpartit´ perfect atributiile pentru a corecta tabloul calinescian. La o simpla privire din avion, expertizele lui Paul Cornea, Eugen Simion, Mircea Anghelescu, Mihai Zamfir, Ioana Em. Petrescu, Adrian Marino asupra secolului XIX, a lui Ov. S. Crohmalniceanu, Ion Pop, Marin Mincu, Al. Protopopescu sau a lui Nicolae Manolescu insusi asupra interbelicului, contribuie la consacrarea unui canon aproape de neclintit al literaturii noastre de pana la realismul socialist. Semn ca Ädiviziunea muncii´ a functionat perfect in critica postbelica si daca n-am avut o istorie literara, cum acuza Manolescu azi, am avut, in schimb, multe istorii partiale de prima mana, care au construit o ierarhie valabila. Eroarea e de a considera ca daca nu s-a scris o istorie integrala ar lipsi comentatorilor interbelici simtul si perspectiva istorica. Cu toate acestea, merita atentie Äreparatiile´ de imagine a criticilor de pana la Calinescu, cu care autorul Istoriei din 1941 a fost mai intotdeauna nedrept. Intr-un capitol exceptional despre Maiorescu, e compromisa pentru totdeauna imaginea unui comentator

1

eminamente cultural, Äneatent la text´ (cu observatia capitala ca ÄNiciun contemporan al sau nu avea notiunea de close reading. Critica textului e mai degraba una latenta pana la Primul Razboi´), dar si prejudecata antioccidentalista a criticului Äformelor fara fond´. De fapt, dovedeste Manolescu cu textul in fata, pozitia maioresciana nu e incompatibila cu sincronismul lui Lovinescu. Lui Gherea, acuzat de Äcandoare semidocta´, Manolescu ii dedica un capitol slab si nedrept, probabil din aversiunea fata de reinterpretarile vulgarizatoare la care a fost supus criticul in anii µ50. In schimb, atat Lovinescu, despre care retinem ca Äabia cu el poate fi citita critica noastra ca literatura´, cat si marii foiletonisti interbelici ± cu exceptia lui Perpessicius, poate, taxat pentru sfiala in valorizari -, sunt tratati cu consideratie. Istoria literara urmareste inregistrarea valorilor literare de-a lungul timpului. Aparitia criticii literare este un rezultat al formarii si evaluarii spiritului critic. Afirmarea spiritului critic s-a produs relativ tarziu in perioada iluminismului european. Cultura si civilizatia romaneasca prezinta un decalaj de dezvoltare in raport cu europa occidentala, de aceea spiritul critic in cultura romana se manifesta destul de tarziu in forma stiintifica si institutionalizata. Primele manifestari ale spiritului critic apar la cronicari.

1.2.Forme ale istoriei literare Cele mai consistente sunt, insa, capitolele despre ÄMarii scriitorii´, atat din secolul XX (Mihail Sadoveanu, Liviu Rebreanu, Hortensia Papadat-Bengescu, Tudor Arghezi, George Bacovia, Mateiu I. Caragiale, Ion Pillat, Camil Petrescu, Lucian Blaga, Ion Barbu, George Calinescu, Anton Holban), cat si din secolul XIX (Mihai Eminescu, Ion Creanga, I.L. Caragiale, Ioan Slavici). Nuantarile in valorizare sunt putine, dar discutabile. Daca putem fi de acord ca Arghezi e poetul secolului sau, Sadoveanu nu poate fi proclamat cel mai mare prozator pentru simplul fapt ca, in ciuda talentului imens, ramane un autor inegal, fara constiinta artistica lucida. Mult discutata revalorizare a lui Camil Petrescu ± niciunul din romanele lui n-ar fi capodopere ± e expeditiva si neconvingatoare. Cu privire la Anton Holban e, iarasi, de discutat daca autorul nu-l propulseaza printre cei mari mai degraba pentru modernitatea poeticii romanului, centrul ionicului manolescian, decat pentru valoarea prozei in sine. In toate articolele despre Ämarii scriitori´, Manolescu alcatuieste un simptomatic rechizitoriu criticii postbelice, care pacatuieste prin analize hipersofisticate in dauna judecatilor clare si simple ± analize care ar aseza un strat gros de interpretari asupra

2

clasicilor nostri, facandu-i de nerecunoscut. De la Eminescu si Slavici pana la Blaga sau Ion Barbu, toti sunt, oarecum, mistificati de elucubratiile criticilor. Au dreptate, aproape intotdeauna, foiletonistii interbelici, mai apropiati de intuitia prima a textelor, sau Calinescu insusi, cu care Manolescu face dese tête-à-tête-uri peste capetele criticii postbelice. De aici, doua contradictii: 1. Desi declara in postfata ca exegeza postbelica i se pare capitolul cel mai rezistent din literatura sub comunism, in analizele practice pe clasici, ii respinge aproape in bloc contributiile. 2. Desi se vrea Äo istorie critica´ a literaturii romane, demersul lui Manolescu incearca, in subtext, sa elimine orice aport critic, visand la intalnirea pura si nemediata cu opera. Teoretizarea unei istorii critice ascunde de fapt orgoliul unei istorii naive si originale, scrisa cu totul pe cont propriu. Nu o istorie critica, ci una a-critica, a intemeietorilor, e visul manolescian. Principiul e formulat clar in capitolul despre Ion Barbu: ÄNiciun poet roman, nici chiar Eminescu, n-a avut parte de atat de multe exegeze savante si de atat de putine analize critice propriu-zise ca Ion Barbu. («) Suntem obligati acum sa-l recitim cu un ochi proaspat si fara prejudecati´. Eminescu ar fi victima unei Äexegeze pe cat de erudite, pe atat de lipsite de spirit critic´ din care valabili mai raman doar Maiorescu, Calinescu si Negoitescu. La fel patesc Creanga, a carui exegeza e anulata dintr-un condei (ÄStudiile consacrate lui Creanga dupa Al Doilea Razboi, numeroase, n-au schimbat numaidecat paradigma critica.´), Caragiale, Slavici, Bacovia (ÄAstazi, cand cultul poetului pare definitiv stabilit, se petrece intr-un fel contrariul a ce se petrecea in interbelic: pana si defectele poeziei devin calitati´) etc. Mare critic e Manolescu in capitolele in care reuseste, intr-adevar, sa inlature steoretipii si sa propuna o imagine pe cat de noua, pe atat de clasica a autorilor respectivi. Respingand orice mistificare interpretativa sau sofisticarie erudita, autorul Istoriei critice ramane acelasi fermecator om al simplitatii si al directetii, priceput in a ajunge pe scurtatura la inima operei. Dau aproape aleator cateva exemple: are dreptate, cu siguranta, sa redescopere pe Creanga cel profund in Amintiri sau in Povestea lui Stan Patitul decat in Ästufosul´ Harap-Alb, provocator de Ädelir hermeneutic´, pe Caragiale din Momente si schite contra aceluia din nuvelele naturaliste (doar Hanul lui Manjoala i se pare o capodopera), pe Bacovia din Plumb ca mare poet simbolist in defavoarea minorului tranzitiv supralicitat de criticii optzecisti. Barbu nu e, nici el, abstract-ermeticul pe care il cunoastem, ci un pictural si un confesiv manierist: ÄCa nota generala, in eroticele directe, dar si aiurea, exista un element biografic originar infasurat in imagini si metafore care fac de -l nerecunoscut´. Nu insist, demonstratia pe Äermeticele´ din ÄJoc secund´ convinge. Admirabila in Istorie nu e atat reconstituirea receptarii critice, cat tocmai curajul de a face din

3

critica tabula rasa. Excelent Äcronicar´ al operelor noastre clasice, Manolescu le comenteaza, adeseori, cu mina ingenua a primului cititor. Ceea ce nu inseamna ca prospetimea cronicarului stanjeneste vreo clipa autoritatea si viziunea istoricului literar. In maniera calinesciana, Manolescu priveste literatura romana ca pe un intreg. Stie, adica, sa surprinda de sus, cu aerul ca spune banalitati, relevanta generala a fiecarui autor in parte. Savuroase sunt topurile, statisticile sau competitiile la care nu te-ai fi gandit niciodata ± si pe care memoria obeza de istoric literar pare sa le activeze spontan: ÄBrat molatec ca gandirea unui imparat poet´ e Äcea mai uimitoare metafora din toata lirica noastra de pana la moderni´, la Pillat identifica Äcea mai neta perspectiva retro din intreaga noastra poezie interbelica´, Holban era Äcel mai literat din tanara generatie´. Chiar si aspectele negative sunt, in felul lor, iesite din comun: ÄDintre romancierii nostri, Ionel Teodoreanu este cel mai ilustru fabricator de fraze cosmetice´. La capitolul Äprioritati´, Manolescu e, pe cat de inventiv, pe atat de exact: Minulescu Äeste primul nostru scriitor care nu dispretuieste fatis succesul de public´, ÄFlori de mucigai´ ar fi Äcea dintai carte de poezie din istoria genului care nu e o simpla culegere´, Camil Petrescu, Äcel dintai la noi care a simtit nevoia sa coboare, in romanele sale, viata de pe scena in strada´, iar ÄPatul lui Procust´, Äintaiul roman romanesc care contine o poetica explicita´. Cateodata, astfel de observatii iau forma unor sclipitoare paradoxuri: ÄIndeobste bestelitul pentru ispite moralizatoare Slavici este singurul scriitor roman care considera capitalismul in latura pozitiva´; ÄLovinescu este o natura clasica in modernismul lui bine temperat, tot asa cum Ibraileanu este, in conservatorismul sau structural, un fin degustator de literatura moderna.´ ; ÄDaca pana la Primul Razboi, noi am avut nuvelisti si povestitori care au scris accidental romane, in interbelic avem romancieri care scriu accidental proza scurta.´ etc. O mica antologie s-ar putea realiza din asemenea trufandale critice, care dau savoarea oricarei istorii literare. In fond, redactarea capitolelor la varste diferite creeaza probleme de criterii. Istoria critica a lui Manolescu contine, pe langa calupul unitar de pana la romantism, un mozaic de cronici cuprinse in parte si in antologia de la ÄAula´, apoi eseuri preluate din Arca lui Noe (Rascoala lui Rebreanu, netratata acolo, ramane o Äcapodopera´ expediata aici intr-o singura fraza) sau din Teme, si, in sfarsit, cateva articole rescrise recent. E clar ca din cauza decalajului de viziune, unii autori sunt modernizati ostentativ, in vreme ce altii sunt trecuti prin filtrul tolerantei postmoderne ± desi nu e clar deloc cum se impaca aceasta din urma cu drasticul canon estetic formulat in postfata. Nu inseamna postularea pluralismului postmodern in receptarea operelor clasice, ea insasi, o actualizare fortata? Daca Istoria

4

daca criticul nu s-ar impiedica in evaluarea unui sistem atat de complex precum literatura sub comunism ± careia nu-i stabileste mecanismele de functionare. in timp ce Alexandru Musina e tratat. si de Nichita Stanescu. pe patru pagini. Dimov ar fi Äunul dintre cei mai interesanti poeti contemporani´. Abdicarea istoricului literar in favoarea cronicarului face ca poezia postbelica sa apara ca un fenomen sters si lipsit de relief. Cele mai mari probleme nu sunt legate insa de reinterpretarea clasicilor (cu putine derapaje. de pilda. redescoperit prin lecturile optzecite). Faptul ca cel mai important cronicar roman din toate timpurile si-a pierdut in ultimele doua decenii interesul pentru literatura e vizibil peste tot in tratarea fenomenului contemporan: portretele critice sunt. reasezonate de cate o judecata de valoare in coada de peste. Daca realistii Marin Preda.critica pare. Calin Vlasie e un poet de statura lui Ion Muresan. cat in calificativele estetice: 5 . rescris aproape in intregime. celelalte etichetari nu sugereaza nici directii. cronici ramase neschimbate din anii µ60-¶80 (in special cele dedicate criticilor si poetilor. desi nu se stie de ce. intr-adevar. Ivanescu. Erori si contradictii Segmentul cel mai grav afectat de totalitarism ar fi cel al prozei. cand ramane singur in fata istoriei literaturii. declarat judicios cel mai important scriitor postbelic (ce-i drept. In afara de Mircea Cartarescu. acum. cu putine exceptii: Nichita Stanescu sau M. un poet extraordinar si inventiv´. la pachet cu proza). ca George Bacovia. nu vor sa stie una de cealalta. nici alternativa estetista a targovistenilor nu-i provoaca lui Manolescu mai mult entuziasm. in numar covarsitor. cat si de aplombul critic din care sa reiasa o ierarhie exacta. Manolescu e parasit atat de criterii. nu e vorba atat de colaborarea interpretului actual cu o intreaga receptare critica. o mare nesiguranta in valorizare. nici ierarhii. Augustin Buzura sau Bujor Nedelcovivi sunt diminuati ca importanta (multe din scrierile lor au valoare contextuala). departe de a se completa reciproc. Nicolae Prelipceanu tot Äun poet valoros si original´. Daca in organizarea materiei de pana la anii µ40 tovarasia calinesciana se dovedea salvatoare. Serban Foarta Äunicul mare manierist din literatura romana. fara originalitate sau capacitate de iradiere. considerat Äcel mai original poet´. Brumaru e Äpoet minor´. Poza apodictica a unui Manolescu ce taie si spanzura mascheaza. Inconstanta nu e atat in aprecierile ideologice. In schimb. poate pentru miniaturalul tematic (?!). totusi). desi criticul e mai ingaduitor cu Ivasiuc decat cu Preda. ci de tratarea fenomenului contemporan. el ar putea trece drept o judecata de valoare exacta si corecta. cat mai degraba de doua maini manolesciene care. Cu toate ca rezultatul e un tablou gri. Ileana Malancioiu Äo poeta inconfundabila´. scrisa la doua maini.

capitolele Mari scriitori si Batalie canonica lipsesc de la interbelici incoace. Manolescu isi rasuceste cu 180 de grade opinia. Biserica neagra a lui Baconsky ar fi semiratata tocmai in absenta acestora: ÄBiserica neagra sufera din pricina grosimii stratului de tencuiala asternut pe zidaria interioara a utopiei politice. invocand drept argument aceeasi carte: ÄImposibila intoarcere a aparut odata cu Tezele din iulie: nu e necesara cine stie ce perspicacitate ca sa-ti dai seama ca Marin Preda i se opunea de la titlu lui Nicolae Ceausescu prin cartea sa si ca in disputa se afla chiar obligatia literaturii adevarate de a nu se preda ideologiei comuniste. Nedelciu si Craciun. Änesufland o vorba despre tragediile petrecute in deceniul cu pricina´. si in care lipsa unei referinte ar putea insemna atat ca ea nu exista valoric. Daniel Vighi. fara adaugiri substantiale. De altfel. Ce-i drept. Gheorghe Iova. ideologicul intuneca judecata estetica manolesciana: desi mai putin transparent politic. As fi fost gata sa-l felicit pe critic pentru selectia drastica a prozei optzeciste. prea tehnicisti. Reprosul ca M.´ In cazul lui Marin Preda. cand e sa raspunda acuzelor Monicai Lovinescu legate de lipsa disidentei romanesti. retinute de Manolescu cu privire la cea optzecista. O buna bucata de vreme discutiile despre postmodernism din Romania au alcatuit un talmes-balmes de idei nu foarte stiintific si in orice caz confuz´. Nici cu privire la dezbaterile critice ale optzecistilor criticul nu e prea hotarat. intr-adevar. cat si ca ea lipseste din bibliografia autorului. care mi se pare si mie azi invechita. desi e cert ca le refuza schimbarea canonului. tablourile optzecistilor sunt cronici puse cap la cap.´ Manolescu nu se poate hotari nici cu privire la sensul contestar al acestor romane: daca in capitolul despre Marin Preda sustine ca prozatorul ar Älegitima tematica realist-socialista´ prin pasajul despre obsedantul deceniu din Imposibila intoarcere. o forma de valorizare si nu un simptom al superficialitatii. din posfata. daca as fi fost convins ca aceasta selectie reprezinta. de vreme ce americanul isi lansa prima editie abia in 1994« In vreme ce proza saizecista mai rezista totusi. cu rezerve putine sunt numele . Breban nu-l poate inlocui pe autorul Morometilor in fruntea canonului postbelic.daca romanele lui Marin Preda i se par nereusite azi din cauza aluziilor politice prea transparente. Lipsesc Alexandru Vlad. Calinescu n-a valorificat in Five Faces of Modernity Äpozitiile teoretice foarte interesante ale optzecistilor nostri´ e anulat de alt Manolescu. daca dezbaterile optzeciste n-au apelat la Harold Bloom in problema canonului nu e pentru ca protagonistii ar fi fost inculti. Erorile factuale sunt frecvente si stanjenitoare in capitolele despre literatura contemporana: cele doua volume ale lui Paul 6 . optzecistii Äcitisera probabil cartile lui Lyotard si Kuhn. Ioan Lacusta. ci doar pentru ca n-aveau aptitudini paranormale. care crede ca in problema Äcanonului propriu-zis´. iar cei prezenti sunt tratati cu scepticism: Agopian e un minor. dar nu si pe a lui Harold Bloom. Ca peste tot in istoria postbelica a lui Manolescu.

Georgescu. cadrul ei de referin . ce con ine reflec ii despre Iliada în Poetica lui Aristotel sau în Tratatul despre sublim. Critica literar descoper i interpreteaz structura operelor literare. Cu toate acestea. o caracterizeaz i o valorizeaz mai ales sub unghi estetic. o activitate critic apare de fapt odat cu crea ia literar . inten ionalitatea i finalitatea sa originar . con tiin a critic dobânde te o acuitate nou . metodele i func iile criticii literare se diversific . adica a volumului din 2005« Semn ca apodictic e criticul in valorizari chiar si cand realitatea documentelor ii fuge de sub picioare. prin intermediul discern mântului critic i al judec rii de valori. Termenul de critic literar este semnalat pentru prima oar de Scaliger în 1580. Critica literar se afl în strâns rela ie cu teoria literar (ca studiu al criteriilor i principiilor literaturii) i cu istoria literaturii (care cerceteaz literatura sub unghiul dezvolt rii ei istorice). umanismul renascentist i clasicismul vor oferi condi iile unor preocup ri critice specifice: Hypercriticus de Scaliger. Art practique de Boileau etc. totusi Äprospetimea celei dinainte´. delimitând valoarea de non-valoare. stabilind diverse condi ion ri ale ei. manifestul istoriei lui Negoitescu ar fi aparut in ÄTribuna´ si nu in ÄFamilia´. Punctul de plecare al procesului de valorizare critic trebuie c utat în structura valorilor artei ca produse finite care au c p tat o existen descoper prin func ionarea societ ii. Operele literare sunt considerate ca structuri axiologice complexe. obiectivele. Incercari critice (1957) si Pareri literare (1964) fuzioneaza intr-unul fictiv. Critica literara Critica literar este o activitate aplicat la opera literar pe care o analizeaz . Actul critic i nu creeaz valoarea. descoperind valorile i sc derile ei. Totodat . reconstituind-o ca pe un univers autonom. Intoarcerea in Bucurestiul interbelic a Ioanei Parvulescu ar fi Äscrisa dupa aceeasi reteta´ cu In intimitatea secolului XIX. Cu toate acestea. definind-o în esen a ei. valorile etice. Din antichitate i pân în timpul Rena terii nu exist limite precise între critica literar i arta poetic . Incercari literare. aparuta totusi abia cu doi ani mai tarziu. Critica literar apreciaz operele sub unghi axiologic. În sec. Elementele decritic literar apar în dialogul Ion al lui Platon. o comenteaz . XVIII. Inten ionalitatea critic este dublu fundamentat antropologic i axiologic. fiind mediate prin criteriul estetic. sociale etc. astfel incat cartea din 2003 n-ar mai avea. critica literar integreaz opera într-un sistem de rela ii cu alte opere. elucideaz sensurile i semnifica iile ei. fiind 7 . 2.

Richard. T. Starobinski e) Critica stilistic : Leo Spitzer. mai important . i a metodologiei aplicate se pot distinge mai multe 8 . b) Critica psihanalitic (Bachelard) c) Psihocritica ± Cl. Spitzer. În secolul al XIX-lea. Vianu În Conceptele criticii. Pound). R. care devine. Goldmann). În evolu ia finalit ilor i metodelor criticii se pot observa mai multe forme de manifestare. Poulet.marcat de criza ce opune i anticii i modernii (în clasicism) sau de doctrin clasic preromantic . în timp ce în secolul XVII se afirm critica normativ (care impunea spre imita ie modelele literaturii antice. A c) critica existen ialist (Sartre. La începutul secolului XX se contureaz dou direc ii fundamentale în critica contemporan : a) o prim direc ie care declar inutil analiza metodic a operei literare. H. Damaso Alonso) b) critica antropologic i mitic (Northrop Frye) i unele modalit i eclectice (Thibaudet. John Ruskin etc. Sklovski. Se pot distinge E. J. Unii critici ai secolului XX atribuie astfel criticii unicul rol al suger rii inefabilului crea iei literare b) a doua direc ie. dup cum au existat scriitori care i-au exercitat i talentul critic (Valery. în Rena tere se manifest critica filologic (critica de text). J. R. Mauron d) Critica tematist : G. Astfel. ce nu se releveaz decât par ial intui iei critice. consider opera literar ca un dat cognoscibil. prin asimilare unor metode tiin ifice o disciplin cu statut propriu. S.). reductibil prin diverse metode de cunoa tere ra ional . Poulet. Beguin). Blanchot). Wellek distinge mai multe curente în critica literar contemporan : a) critica de orientare lingvistic (Vossler. grupul de la ³Tel Quel´.P. structuralismul genetic ± L. Auerbach. Eliot. T. aplicând un întreg sistem de norme etc. Taine.S. considerând opera ca o entitate. reprezentat de Sainte-Beuve. Doubrovski. de Raymond. Francesco de Sanctis. Schlegel) i cea postromantic i (Baudelaire) prefigura critica modern . Jakobson. Dup perspectiva filosofic curente i coli în critica contemporan : a) critica structuralist (formali tii ru i: Toma evski. critica romantic (Tieck. Barthes. R.

<critica> a fost totdeauna recunoscuta ca formand o <parte> a literaturii. a face critica inseamna a face literatura pe baza literaturii :``Nu poti vorbi despre ceea ce face literatura decat facand literatura. dar si spre orizontul critic. dar sunt impuse atat lectorului de literatura. Actul critic are nevoie de existenta literaturii pentru a-si consolida propria existenta. Critica. care consider critica literar o Ä tiin a spiritelor´. La sfâr itul secolului XIX. cat si celui de critica. critica literar devine o critic explicativ . ea se fortifica pe baza literaturii. Criticul face si el parte din literatura. Astfel. O dat cu H. Critica este o forma a literaturii ce are ca <subiect> literatura. absolutizându-se subiectivismul criticului i ajungându-se la critica impresionist . necesara atat literaturii cat si criticii. propria sa viata. critica literar se orienteaz spre relativism. isi are obiectul si metodele ei specifice : descoperirea aspectului original al unei opere concrete precum si judecata de valoare prin comparatie cu alte opere. raportarile sunt multiple. fiind determinate în mod necesar de unii factori. metod .``(T. critica poseda harul de a sufla viata asupra textelor. care stabile te c atât personalitatea scriitorului cât i opera creat sunt produse ale societ ii. Cand este citit un text critic se face legatura logica cu cel literar si ambele vor dainui prin ceea ce sugereaza. reflexii.Din secolul XVIII critica folose te o alt singurul criteriu de apreciere a literaturii i artei. In 1600 critica este clasata si recunoscuta ca parte a literaturii. Este literatura literaturii. care o deschide spontana nu numai spre opera. Aceast maturizare porne te de la considerarea operelor literare ca un produs al scriitorului. Critica este o reactie la literatura. precum mediul. Lectura literara si cea critica solicita deschideri spre infinit . prin cunoa terea c rora putând fi explicat în mod tiin ific opera. 9 . ca i raporturile lui cu epoca.la fel ca si literatura. Critica rodeste prin sevele extrase din literatura. de aceea. teze si ipoteze despre literatura. f când din din sentiment În secolul al XIX-lea se produce maturizarea critic . In sprijinul acestui argument prezint urmatoarea afirmatie a lui Adrian Marino:``In sens traditional. Ca si literatura. Un reprezentant important al criticii biografice este Sainte-Beuve. Literatura este initial un termen genetic pentru totalitatea studiilor literare de orice categorie. momentul i rasa.`` Deci opera critica se poate transforma in literatura prin faptul ca ea grupeaza idei. Taine.Todorov) Lectura. o atitudine in fata vietii. criticul trebuie s cunoasc personalitatea scriitorului.

la acestea adauga propriile sale convingeri si idei. inclinatii. sa ne faca sa intelegem textul literar si sa ne elaboram propriul mod de a vedea lucrurile. Si pentru ca actul critic necesita talent si devotament din partea autorului. ci si de a sti sa vada. perspective prin care el insusi transmite cititorilor propriul punct de vedere. numai constiinta operei. Criticul este cel care formuleaza judecati obiective . El nu incerca sa ne impuna viziunea sa. Literatura se dezvolta sub ochiul veghetor al criticii.Constantinescu) Talentul criticului este dedus din capacitatea lui de creare a textului critic. in care sa-si poata pune in valoare aptitudinile si sa-si etaleze talentul de creator. Literatura reprezinta o mixtura de valori in devenire si de confuzii pe care unii critici se straduiesc a le preciza. vocatia este cea care il identifica pe critic cu scriitorul literar. Criticul este acela care. Caci criticul isi face din scrierea critica un ideal pentru care va lupta. nu exclude intru nimic originalitatea. sprijina acest argument. spunand :``Criticul este subordonat in absolut operei asupra careia se exercita. se dedica in totalitate actului creatiei. daca este numai o transpunere. de a evada in realitatea cotidiana si de a se instala undeva intr-o lume transcedentala.`` Autorul textelor critice este considerat un scriitor. la fel ca si scrierile literare. chiar si cu riscul sau poate avantajul. Criticul isi poate presta vocatia doar bazandu-se pe ceea ce el critica . convingeri. comunicandu-ne-o prin intermediul textului critic. criticul traieste prin si pentru ceea ce scrie. care are nu numai obligatia sa vada. demersul pe care il practica il obliga deopotriva la subiectivitate : respectarea propriilor optiuni. anulandu-si propria sa viata. Criticul este si el un scriitor. in perspectiva si nobila gratuitate a infaptuirii.Pentru a sustine acest argument propun afirmatia lui Gheorghe Grigurcu. i se supune de buna voie. a provoca perceptia. consimte sa vada constiinta sa ocupata de o constiinta straina. care se refera la faptul ca ``Parcurgerea drumului carte opera este un moment de identificare. de regasire proprie. Scriitorul si criticul ``si-au revarsat toate pretioasele daruri intr-o opera care. 10 . Critica autentica nu poate face abstractie de asumarea personala a obiectului. diferite de a nostra. asumandu-si responsabilitatea unor opinii. ci. Actiunea sa este de ordinul recreatiei : a face explicita emotia. La fel ca si acesta.`` Prin urmare. in masura.``(P. acceptand sa se sacrifice pentru acest ideal. Gheorghe Grigurcu. prezenta in gustul. Criticului i se cer insusiri virtuale de creator. Talentul criticului consta in capacitatea lui de a ne oferi noi perspective asupra unui text. ajungand sa creeze opera critica. criticul este considerat un scriitor.

Constantinescu). ca toate celelalte genuri. Critica literara exista datorita faptului ca operele literare sunt foarte generoase din punctul de vedere al interpretarilor. fara prezenta caruia literatura ar fi insasi pagubita``. Cronica lui Ureche nu s-a pastrat in original ci copiile lui. In absenta multor documente.(P. Critica are ca gen literar o mare cautare in public. criticul e obligat sa inteleaga si sa aprecieze toate valorile reale. iar opera sa ± rodul unei vocatii. Acest gen literar este subordonat literaturii. format la scoala germanica si Alecsandri format la scoala franceza manifesta o atitudine si o preocupare critica specializata. nuantand ideile in maniera originala. ea se citeste nu numai din ratiuni didactice sau informationale. deoarece dezvolta gandirea critica a lectorului si ofera piste de interpretare. In momentul daciei literare. Alecsandri si-a dat seama ca numeroase specii literare cu aduienta la public nu existau in limba romana. Alexandru Paleologu sustine acest argument considerand ca prin vocatie. se bazeaza pe literatura si pe talentul celui care o elaboreaza. ``Critica este un scop in sine. o creatie de al doilea ordin si un vehicul de cultura si de valorificare. dar in acelasi timp. ci se citeste ca literatura din pura pasiune a comentariului si cu pretuirea talentului respectivului critic. Neculce adauga cronicii sale culegerea ÄO sama de cuvinte´ O critica literara nu putea aparea inaintea unui corp literar dar la noi literatura originala a aparut tarziu si a avansat lent.`` Prin talent se intelege intreaga inzestrare a autorului pentru specifica sa indeletnicire literara. filozofice. capabila de a construi viziuni coerente si revelatoare asupra unei opere sau a unei literaturi. care avea valoarea unui program de dezvoltare a literaturii noastre culte. e clar ca indeletnicirea critica este o arta. oferind noi aspecte. Talentul criticului se bazeaza pe imaginatia sa critica. Pe langa statutul de simplu cititor. Critica literara are ca obiect evaluarea creatiei literare urmand relatia dintre opre literara si contextul cultural in care s-a creat aceasta. si superior ei. precum si gradul de derare a limbajului la mesajul literar. S-a constituit ca disciplina la inceputul secolului 19 prin contributia lui Rene Chateanbreauk.In lucrarea sa. Kogalniceanu redacteaza capitolul Introductie la dacia literara.implicand toate finalitatile cognitive. ``Critica moderna este ea singura un gen literar. Kogalniceanu. Datorita faptului ca ea recreaza. ei este necesara priceperea autorului de a recrea un text. Criticul fiind scriitor. A creeat el specii literare noi printre 11 . Constiinta critica s-a manifestat si in preocuparile scriitorilor de la dacia literara. critica este considerata un gen literar. etice si ideologice pe care le asuma orice act de cultura. Critica literara se exercita asupra intregii literaturi .

critica romaneasca dobandeste critica de sine. care privea selectia estetica a valorilor ca pe un act salvator pentru literatura nationala. Imnul. Roman erotic (Dridri). In afara de studiile literare. el s-a preocupat de cultura romaneasca. de dirijare. Principiul autonomiei esteticului. Povestiri(Balta alba). Maiorescu are rezerve fata de limbajul si obiectivele satirei. afirmat si in zilele noastre conduce la o disproportie intre conditia materiala si conditia ideala a artei. critica literara trebuie sa realizeze: promovarea talentelor si respingerea nontalentelor. Calinescu-Mihail Ralea. de limba romana. Titu Maiorescu inaugurand Äo cercetare critica a poeziei de la 1867´. aceasta ar 12 . Drama sociala (Piatra din casa). Doar Eminescu va crea mai multe specii literare decat Alecsandri. Interventia lui Titu Maiorescu. care avea o opera aproape incheiata. Maiorescu vine cu critici selective. s-a simtit cand productia literara era amenintata de mediocritate si subcultura. Polemica Maiorescu-Gherla. Maiorescu stie sa descurajeze si sa inlature orice incercare de poezie subestetica. Judecarile lui Maiorescu sunt exigente si reduc nonvalorile la tacere. Formula pe care a lansat-o el si Junimea a fost Formele fara forme. Pentru Maiorescu. Orientarea spiritului critic spre credinta estetica a artei sa facut intr-un context care a imprimat intregii critici literare romanesti un caracter polemic. Maiorescu era in primul rand filosof si a urmat orientarea filosofica si estetica a lui Hegel. Ulterior Maiorescu abandoneaza modelul hegelian. Daca inaintea lui Radulescu indemna la producerea de creatii literare. instruirea publicului cititor. Conceptia estetica a lui Maiorescu este influentata si de gandirea estetica a lui Karl Vischer. descurajarea celor fara chemare pentru literatura. Adevarata critica estetica e posibila doar prin sinteza celor 2 conditii a literaturii. Tot el subliniaza valoare legendelor si basmelor. conditia materiala a poeziei se cuprinde in universul imagistic al operelor. I s-a atribuit lui Maiorescu conceptul de arta pentru arta.care: Poemul eroic(Dan capitan de plai). Oda. Maiorescu e considerat un critic de directie. Drama istorica (Despot Voda). Alecsandri scrie culegerea de poezii poporale in care include si varianta mioritei. La Caragiale. Creatia literara autentica nu are nevoie de directionare critica. sub influenta filosofiei lui Shopenhauer. El il apreciaza in mod deosebit pe Alecsandri. Incepe in romania culegerea folclorului. Critica s-a diversificat adoptand mai multe perspective. El sublinia rolul frazei estetice in exprimarea ideilor sensibile. Maiorescu elaboreaza un set de criterii si principii estetice fundamentale pe baza carora respinge autoritatea creatiei mediocre si submediocre. In conceptia lui Maiorescu. iar neavand interpretari critice. LovinescuBraileanu. Spiritul critic se manifesta in valorificarea si evaluarea creatiei literare. dar in imediata lui apropiere il situeaza pe Eminescu. a incercat tragedie in Ovidiu si fantana Blanduziei. de dezvoltarea stiintei si invatamantului. O literatura culta s-a constituit cu greu.

El este atent si la mesajul artei pe care nu-l lasa la latitudinea totala a autorului. dar o mai mare greseala injosirea unor scriitori pentru ca sunt nationalisti. In critica romana se afirma Mihail Dragomirescu. incearca sa explice pesimismul eminescian. Conceptia critica a lui Gherea se concretizeaza in cateva articole scrise in perioada de la Iasi. s-a manifestat polemic. valoarea criticii lui consta in analiza operelor si a autorilor. un model spre care tind realizarile individuale si particulare. In polemica cu Dragomirescu se situeaza Iorga. Ultima parte e drumul firesc al criticii literare. Are o preferinta pentru aspectele materialiste. Ca revolutionar. In articolul Asupra criticii. cu deosebire la Eminescu care era la curent cu tot ce era important la cultura euro peana. adept al marxismului. merge de la teorie la evaluarea operei.putea afecta libertatea de expresie a creatorilor. politica. In articolul Deceptivismul in literatura romana (1887) sesizeaza tradarea idealurilor de la 1848. El considera o greseala inaltarea nemeritata a unor poeti pentru ca sunt nationalisti. In prima parte. Cosbuc. E adept al criticii stiintifice si elaboreaza o teorie a capodoperei. Capodopera e pentru el o opera absoluta. Din intreaga activitate critica a lui Gherea apare o orientare sociologica in critica noastra literara. Sigmund Freud intemeietorul psihanalizei: personalitatea artistului este o generalitate creatoare. Studiile lui Gherea sunt primele modele de analiza critica. Personalitatea si morala inalta asupra criticii. nu inseamna doar talent. Maiorescu trece de la primatul principiilor teoretice la cel al caracterului individual si particular al operei de arta. Eminescu. Pe parcursul activitatii sale. polemizeaza cu Maiorescu critica judecatoreasca pe care o considera deja depasita si crede ca e necesara o critica explicativa. Artistul are o dubla personalitate. Ideea aceasta prefigureaza psihanaliza si existenta unui eu si a unui sine. Iorga este adeptul dimensiunilor etice si etnice ale artei si ale literaturii. manifesta anumite deschideri spre simbolism. Importanta deosebita in conceptia lui Gherea e determinismul. Posteritatea n-a respins integral ideile lui Gherea si nu a accentuat opozitia intre pozitia acestuia si a lui Maiorescu. ci prin sustinerea estetica a 13 . cetateneasca in general. Critica asociaza sensibilitatea cu argumentarea stiintifica. pentru Gherea. morala. Constantin Gherea era un socialist revolutionar. El este criticul care a sustinut miscarea simbolista in literatura romana. De la Maiorescu incoace s-au incercat directionari ideologice in literatura. Maiorescu apreciaza cultura creatorului de literatura. Acorda atentie genezei operei de arta si sustine ca arta trebuie sa aiba o tendinta sociala. Teoria lui Dragomirescu reapare azi modificata prin conceptul de paradigma. El face studii monografice despre Caragiale. Nu s-a remarcat prin analize critice cuprinzatoare. iar in a doua de la opera spre relevarea valorilor teoretice.

Si Ibraileanu datoreaza mult lui Sadoveanu si invers. a studiat litere si filosofie la Bucuresti. adica a investigatiei operei literare din mai multe perspective simultane. Moldovenii ± spirite contemplative si de consacrare. Un concept important al lui este un concept al scriitorului. Costache Negruzzi ± viata si opera lui (1913). Epoca Eminescu si Epoca Sadoveanu. Ibraileanu a mai scris o lucrare valoroasa Äspiritul critic in cultura romaneasca´. cu deosebire urmeaza modelul de civilizatie si cultura franceza. al lui Rebreanu. ignorata o vreme dar care revine in actualitate prin conceptul de geografie culturala sau cultura regionala.simbolismului. a infiintat Cenaclul si revista Zburatorul. El afirma ca obligatiile fata de viitor depasesc pe cele fata de trecut. Opera critica a lui Lovinescu pune in evidenta concepte cuprinzatoare. Critica literara romaneasca realizeaza o reala performanta prin a doua generatie de mari critici situati si acestia polemic. Aici el face diferenta dintre tipul de creator din cele trei provincii romanesti: Muntenii ± inovatori. Tudor Maiorescu si posteritatea lui critica. Accepta si traditionalismul. Lovinescu a militat pentru mutatia valorilor estetice. Ibraileanu e un adept al critcii completem. A scris monografii: Grigore Alexandrescu ± viata si opera lui (1910). Catre sfarsitul vietii. Promoveaza prozatori noi: Sadoveanu. Blaga. Minulescu. Este adeptul criticii biografice a lui Saint Beuve si a criticii deterministe a lui Hyppolit Taine. intelectualizarea personajelor. e atras de heraldica si hermeneutica si a cochetat cu masoneria. Conceptia scriitorului se deduce din cunoasterea biografiei lui. Toparceanu. Epoca Alecsandri. Promoveaza autori noi: Ion Pilat. concepte de sincronism. atat perspectiva estetica cat si psihologica si sociala. Lovinescu e adeptul imitatiei modelelor avansate ale institutiilor occidentale. daca acesta evolueaza pe amprenta lui dinamica. Apreciaza in mod deosebit romanul Ion. urmarind citadinizarea literaturii. Garleanu. S-a nascut in 1881 la Falticeni. Pentru el exista Epoca Covachi. a debutat in 1904 o data cu sadoveanu. Ardelenii ± spirite practice. dar numai anumite evenimente biografice motiveaza creatia literara. Este autorul unui roman de analiza remarcabil ÄAdela´. A facut liceul la Iasi. psihologizarea acestora. E autorul istoriei si literaturii contemporane si istoriei si civilizatiei romane moderne ± 6 volume. 14 . Foiletoanele critice. Afirma ca trebuie definita conceptia unui scriitor si modul in care aceasta transfigureaza lumea virtuala in creatia lui. E un adept al lui Maiorescu si i-a dedicat 2 lucrari: Tudor Maiorescu si contemporanii sai (1943) ± doua volume. Rebreanu. Eugen Lovinescu este cel mai mare critic al literaturii romane. Ibraileanu are studii pertinente despre Creanga. A colaborat la reviste importante. Porneste de la criticile mici si ajunge la sinteze de literatura si cultura romana.

In 1926 colaboreaza la revista Univers Literara si Zburatorul. Lui Ortis ii datoreaza tehnica documentatiei si priceperea de a defini contextul istoric al autorilor si operelor. si subintitulata Mit mongol. o activitate de critic. P. Desi ramane in opera monumentala. proza si dramaturgie. avea o pregatire de teoretician. H. Calinescu a devenit un literat deplin. In 1947 reia revista Jurnalul Literar si intra in Academia Romana. Si criticii dinainte aveau astfel de preocupari. Moare la 12 martie 1965 lasand numeroase lucrari care sunt prelucrate dupa aceea: Estetica basmului. In 1923 scrie cartea Viata lui M. C-tin Negulescu. Scriitori straini. Este pt scurt timp profesor la bucuresti si timisoara. Lauda lucrurilor (1963). etc. etc. De la el a deprins tehnici de argumentare. devine profesor la universitatea din Bucuresti. In 1923 isi ia licenta in italiana. Intre 1930 ± 1940 incepe seria operelor importante ale autorului. ca un fel de exercitiu literar. Si-a depasit contemporanii. publicat postum. Lovinescu. istoria literaturii lui Calinescu are si ea anumite incompletitudini si subiectivisme. Parvan. intitulata ÄImperiu asupra literaturii spaniole´. Creanga ± o sarcina mai dificila deoarece a trebuit sa reconstituiasca prin cercetari indirecte. In 1939 editeaza revista Jurnalul literar si publica lucrarea Principii de Estetica. Si calinescu avea preocupari ce treceau dincolo de domeniul literaturii. In 1921 publica versuri si foiletoane critice in revista Roma. Avea exercitiul creatiei in versuri. de cercetare a arhivelor si de selectie si clasificare a informatiei. etc.George calinescu a trait intre anii 1899 ± 1965. Il pasiona arhitectura. importanta prin documentarea exacta si completa. iar in 1924 ± 1936 obtine o bursa in Italia la scoala romaneasca condusa de Vasile Brumaru (istoric). Scrinul Negru (1960). Viata lui I. A absolvit facultatea de litere si filozofie si i-a avut profesori pe: Iorga. Intre 1934-1936 scrie Opera lui Eminescu ± lucrare in 4 volume ± fundamentala pentru intelegerea creatiei lui Eminescu. A scris versuri in volumul intitulat Lauda Lucrurilor. O vreme se ocupa de literatura si publica romanele Bietul ioanide (1953).P. Din 1945. cu studii despre Lovinescu. A debutat in 1919 la revista Sburatorul. Eminescu. S-a nascut la bucuresti si a urmat liceul gheorghe lazar. Constantinescu. Intre 1926-1927 conduce seria a III-a a revistei Zburatorul impreuna cu Lovinescu. muzica si teatrul. Colaboreaza la mai multe reviste literare inclusiv Gandirea. Monografia lui V. Bengescu. secundar franceza si romana. condusa de Ramiro Ortis. Ibraileanu dovedeste preocupari teoretice. In 1933 scrie Cartea Nuntii. In 1946 scrie o lucrare de teorie literara. In 1941 isi publica lucrarea fundamentala ÄIstoria literaturii romane de la origini pana in prezent´. Activitatea critica o continua in Cronica optimistului (1964) si in volumul Cronica mizantropului. In 1943 scrie si publica o piesa de teatru intitulata Sun sau Calea netulburata. In 1938 scrie Enigma otiliei. 15 . Alecsandri.

nu dupa compozitii si stil. romancier prin Scrinul Negru si Bietul Ioanide.V. Adrian marinov retine principiul lui Calinescu ca literatura romana trebuie sa vina din literatura straina. Critica lui calinescu este o critica artistica. A avut si nume ciudate ± Tuberculosii ± scriitorii ce se prefaceau bolnavi sau chiar erau. Conceptia apare in lucrarea Arta prozatorilor romani. El il descopera pe Arghezi. Marii prozatori (1880). alte capitole contin nume de publicatii: Junimea. pentru ca doreste sa cucereasca toata cultura occidentului. Calinescu cere criticului o filozofie bine cunoscuta. Eugen Lovinescu spune ca meritele cartii ii compenseaza lipsurile. Calinescu cere de la un critic intuitie sigura talentului si autoritate in domeniu. Sustine ca procedeele de compozitie si de stil sunt determinate de motive si atitudini. El spune ca Calinescu este un fel de gingis han. integrabile in istorie. Este adeptul criticilor germane. Despre activitatea de critic a vorbit Lovinescu. Nevoia de accentuare a naratiunii o pun toti oamenii de stiinta. Calinescu precizeaza Äun critic fara cultura filozofica e un orb´. 16 . Lucrarile lui sunt privite favorabil de Ibraileanu. Calinescu vorbeste despre Epoca lui Cuza. Cioculescu. ii dezvaluie modelele. a intuit talentul lui Ion Barbu si valoarea poeziei lui Bacovia. Nu cedeaza presiunilor ideologice si limitelor metodologice realismului socialist. Modelul urmat este cel al istoricului italian francesco de Santis. T. Despre activitatea critica a vorbit s-au exprimat aproape toti criticii importanti de dupa razboi: V. Afirma ca un critic literar trebuia neapart sa fie dotat cu filozofie si ca intrebuintarea activitatii estetice isi gaseste temeiul in conceptia filozofica. Tot in manuscris a ramas lucrarea Galceava inteleptului cu lumea. Strainu ± il considera un hommo novus (om nou). Vianu la dezvoltarea criticii literare romanesti consta in critica stilistica. Apeleaza la expresia narativa. poetul national. In articolul Thenica criticii si istoriei literare. a criticului francez Saint Beuv si metoda lui Gustav Lanson. Unele titluri de capitole exprima o orientare istorica. Calinescu considera ca istoria este o stiinta inefabila si o sinteza apica. Efectiv. Literatorii. Calinescu isi intituleaza capitolele din Istoria Literaturii cu libertati expresive. romantici macabrici si exotici. Partile mari ale literaturii vorbesc despre Descoperirea Occidentului. etc. Aprecia oamenii de cultura daca aveau si o pregatire filozofica. metaforice. spunand ca G. Calinescu avea toate calitatile necesare. a lui Alecsandri. Enigma Otiliei este un roman balzacian. Calinescu are merite de prozator. Calinescu s-a evaluat critic pe sine. etc.A scris volumul de eseuri Ulysses si o carte Universul poeziei. simbolice. Isi analizeaza propria poezie. Contributia lui T. Era de formatie renascentista ± modelul lui Pico de la Mirandola ce acopera domenii multiple. despre Istoria Literaturii Romane. Discursul critic al lui Calinescu este plin de incursiuni in biografiile scriitorilor.

realizata ca un limbaj care nu se lasa usor descifrat. Vianu ar spune ca sunt doua tipuri de autori: cei care inoveaza in poetica si cei care inoveaza in retorica. 17 .P. Este amprenta individuala in actul comunicarii. Arta prozatorilor romani ± lucrare importanta a lui T. 1 ± in lirism s-au acumulat noi procedee de compozitie. El a observat ca de la inceput proza a avut un caracter retoric. Individualitatea unui autor este un produs al mai multor interferente. care spune ca orice intamplare. 2. Negruzzi. diversificarea structurilor sintactice.Considera ca trebuie schimbata orientarea in evaluarea operelor literare si ca trebuie apreciata contributia autorilor la innoirea sau modernizarea compozitiei si stilului. In functie de acest raport. Odobescu. Aceasta idee a fost prelucrata de Eugen Simion. Iorga. prozatorii junimii ± Eminescu ramane romantic. Urmareste evolutia prozei de la inceputuri pana in zilele lui si identifica categorii de prozatori: Retoricii . Stilul este omul insusi. orientarea intelectuala si estetica. Sadoveanu. Arghezi. Creanga proza se elibereaza de excesele romantice. Romancierii propriu ± zisi: Rebreanu. daca nu e bine povestita. Ctitorii romanului romanesc ± H. Ironisti si umoristi ± Toparceanu. Intelectuali si esteti ± Macedonski. incadrarea. 2 ± in orientarea esteticii se constata innoirea vocabularului. Cu cat creste valoarea tranzitiva. care imprima discursului caracter scriptic. Scriitori savanti ± Hasdeu. nu oral. de arta a peisajului. El distinge in literatura romana doua orientari: 1. lirismul liric si artistic. In studiul ÄDubla intentie a limbajului si problema stilului´. Stilul este expresia unei individualitati. caracterizarea acestuia´. El observa ca istoria nu retine din trecutul pe care doreste sa-l restabileasca. Slavici se detaseaza de retorica. Inceputurile realismului ± N. Alecu Russo. Balcescu. Petrescu. Sporul de inteligibilitate este adus de actul critic. descrierea. incepand cu jurnalele de calatorie. portretisti si eseisti. Realismul artistic si liric . De aceea. literatura este obscura. Trebuie apreciata formula estetica si nu noutatea subiectului. a imaginilor sintactice. Filimon. cu atat scade cea reflexiva. Bengescu. ambigua.Radulescu. Fantezisti si fantazisti ± Ionel Teodoreanu. individualitatea unui scriitor este data de Äinsistenta in recursul la serviciile unui tip general de expresie´. de dezvoltare a lumii interioare a omului. C.V. Calatori romantici ± Alecsandri. C. Ion Ghica. nu intra in memoria comunitatii. Analiza limbajului operei literare si identificarea valorii in sporuri de inventivitate lingvistica. El considera ca critica este stiinta care realizeaza Äcaptarea intelectuala a fenomenelor literare. Aceste tipuri de limbaj evolueaza intr-un raport invers proportional. Dupa Tudor vianu. este intrebuintarea individuala a limbii. Vianu defineste si stilul ca ansamblul notatiilor pe care un scriitor le adauga expresiilor sale tranzitive. Vianu face o distinctie intre limbajul reflexiv si cel tranzitiv.Delavrancea. bolintineanu. caragiale e detasat ironic de realitatea prezentata.

Articolul este un tot unitar i distinct. nu semiotice . de. Ibr ileanu. Streiu. Ciocul. monografia critic . C.structuri deschise la semnificatii noi. O Densus. articolul. studiul. Ralea. stringen a logic a argumentelor. inca nu s-a realizat autoritatea unei noi generatii de critici. C linescu. S-a ajuns la acceptarea unui proces de scindare a unitatii fiintei. Maior. i-a ob inut relevan a metodologic prin exercitarea mai multor 18 . dificil de tradus intr-un limbaj intelectiv. M. caracterul ei în permanen Ädeschis´ b) pluralitatea perspectivelor posibile asupra operei c) comunicabilitatea impresiilor i institu iilor conceptuale ale criticii. eseul. In proza contemporana structurile pertinente si rezistente sunt semantice. T. Constantin.articulus ± articula ie) este o form a diserta iei ce const în tratarea unei teme literare. P.Vianu. S. G. sinceritatea opiniilor. E. Modalit ile criticii presupun câteva condi ii esen iale: a) disponibilitatea operei literare. Critica literara romaneasca a luat un avant considerabil in perioada interbelica.cronica. cele mai substantiale contributii le-au adus filozofia existentialista si psihanaliza. D. Iorga. 2. Literatura actuala este mult mai putin supusa evaluarii critice.1 Forme ale criticii Principalele forme ale criticii sunt recenzia. Lovin. N. Se intreaba cum se pot stabili particularitatile stiintifice ale unui autor. Au aparut noi perspective critice. G. confer modele indirecte). Formele criticii literare sunt strâns legate de capacitatea acestei discipline de a putea investiga în mod corect i adecvat universul imaginar i formal al operei literare. Principalii reprezentan i ai criticii literare române ti sunt: T. Zarifopol. claritate în expunerea ideilor. Vianu. Pe de alta parte.T. Perpess. Critica literar func ii: a) func ia teoretic (observa iile i analizele critice devin criterii de apreciere a fenomenului literar) b) func ia practic (critica constituie un ferment al crea iei literare. Aceste forme sunt: a) articolul (lat. comentariul etc. ce implic o cunoa tere aprofundat a materiei tratate. un ghid în practica scrisului. V are meritul de a fi analizat arta autorilor prozatori. c) func ia social (contribuie la formarea gustului i a opiniei publice). Dragomir. Carac. In prezent se constata chiar un anumit exces psihanalitic. individualismul are manifestari de o diversitate greu controlabila. P. Vl. Dobrogeanu-Gherea.

procedând i la o sumar analiz . Ulyse de G. recenzia are ca scop informarea cititorilor asupra lucr rii respective. recenzia este cea mai obiectiv form a criticii literare. Oglindind structura i stilul unei opere literare. cu caracter reflexiv. o dare de seam critic asupra unei c r i literare sau tiin ifice. Tr s turile eseului sunt: subiectivitatea. sugestii de cunoa tere pe teme diverse. cu Eseu asupra moravurilor etc. Montesquieu. din partea recenzentului preg tire profesional . cu Eseuri-le sale. Într-o monografie intereseaz atât cercetarea documentelor cât i o interpretare complet i original a lor.L. În literatura universal s-au remarcat Montaigne. de pild . În literatura român cele mai cunoscute volume de eseuri sunt Pseudokinegetikos de Odobescu. Unele articole însumeaz calit i proprii tehnicii i m iestriei literare (a a sunt. T. cu o deplin libertate de mi care spiritual . Concis . Caragiale.D. Scrieri din trecut de M. c) recenzia reprezint o analiz . Ralea. în m sur s valorifice toate aspectele vie ii unui 19 .evitarea excesului de date etc. Cronica literar const în relatarea i comentarea celor mai recente apari ii editoriale. implicând din partea autorului nu numai erudi ia dar i o viziune critic . acuitate i obiectivitate. Cronica literar realizeaz o privire global a operelor în discu ie. Eseul se relev ca un exerci iu critic nesistematic prin excelen . Tertulien. istorice. de N. Aceast specie a fost cultivat în literature român de Pompiliu Cosntantinescu. Geo Bogza). concluzia cronicii alc tuindu-se dintr-o judecat axiologic . în care se aduc. N.a. am nun it i în întregime sub toate aspectele. f r a avea întinderea unui studiu. înl turarea document rii i erudi iei. Dup con inut monografiile pot fi: literare (Via a lui Mihai Eminescu de G. Cocea. Nicolae Manolescu . Într-o recenzie criticii aplic propriile priviri estimative la mi carea i evolu ia literaturii contemporane. d) eseul ± e o form de nota ie a unor observa ii personale. fiind socotit o oper de personalitate. Eseul literar are o form eminamente deschis . o problem din domeniul artei sau literaturii. documentare. ineditul i originalitatea punctului de vedere. George C linescu. Vladimir Streinu. sco ându-se în eviden critic meritele sau sc derile acesteia. Eseul se afl la interferen a filosofiei cu literatura. articolele lui I.. C linescu. eseul se caracterizeaz printr-un demers digresiv i inut paradoxal . lunar) în paginile revistelor. Eseuri. Monografia este cea mai preten ioas form critic . b) cronica literar este o form a diserta iei. denumit a a datorit apari iei sale periodice (zilnic. e) monografia reprezint un studiu de profunzime în care se trateaz . sociologice etc. Recenzia implic . În accep iunea sa cea mai proprie. s pt mânal. Montaigne l-a definit ca un jurnal de moralist. C linescu). Arghezi.

Acesta din urma a fost mentorul si conducatorul acestei grupari culturale si a avut o importanta covarsitoare prin actvitatea si studiile publicate asupra dezvoltarii literaturii moderne romanesti.scriitor sau a operelor sale. de la 1867 din necesitatea stabilirii unor principii estetice din perspectiva carora trebuiau evaluate . Pe lâng rigoarea tiin ific . incluzand poezia in randul celorlalte arte defineste menirea acesteia de-a exprima frumosul in forma sensibile.rom.Aici se pun in discutie probleme referitoare la forma si continutul operei lit. Titu Maiorescu In anul 1863 a luat fiinta la Iasi societatea culturala Junimea din initiativa unor tineri intelectuali intorsi de la stidii din marile universitati europene:Iacob Negruzzi. Critici ai literaturii romane 3.. care ari fi meritat sa fie incluse in acea antologie de poezie romaneasca.apreciate.conditiunea mat.Maiorescu. 20 .Junimea iar pe de alta parte ca autor al mai multor studii in domenuiul lingvistic . Lovinescu intitulat Titu Maiorescu i contemporanii lui. Activitatea lui culturala a fost mult mai complexa pe de o parte in calitate de mentor si indrumator al soc..Autorul realizeaza acest articol in 2 capitole si anume conditiunea materiala a poeziei si cea ideala a poeziei. Titi Maiorescu a realizat si un studiu.conceptii de teorie si critica literara care au fost dezbatute si de alte presonalitati din lit. si in special al poeziei si contine unele idei .Teodor Rosetti si Titu Maiorescu.Vasile Pogor.T. In primul cap. Comparand lit.al istoriei si criticii literare.sensibil si acesta este cuvantul. Maiorescu evidentiaza caracteristica esentiala a poeziei ca o arta ce opereaza cu un material abstract. 3. A luat atitudine impotriva exagerarilor latinistilor si etimologistilor. Monografiile critice se refer fie la via a i opera unui scriitor.In doemniul criticii si istoriei literare este autorul celebrelor critice si al unor pertinente comentarii si interpretari ale fenomenului lit.universala.Alt studiu este despre neologisme in care recomanda folosirea cu masura a acestora. rom. Pentru a spori gradul de expresivitate al cuvintelor .Pertre Carp.1. inser ia unor portrete individualizate sau a unor caracteriz ri evocatoare. la un curent literar sau la destinul unui geniu.creatiile lit. cu pictura . Un exemplu foarte elocvent este monografia lui E. sculptura (care opereaza cu materiale concrete). monografiile trezesc interesul i prin unele calit i artistice precum prezen a unor nara iuni organizate epic."O cercetare critica asupra poeziei rom.

sentimentellor iscate prin lectura respectiva. de a impresiona pe cititor si aceasta se poate realiza cu ajutorul imaginilor artistice. si ca ele devin niste forme fara fond. adica de adevar. Lovinescu pe numele sau adevarat Vasile Teodorescu E. Este expriamta aici asa-zisa teorie fara fond. iar ierarhia de valori stabilita de el ramane . 3.Maiorescu comabate imitatia mecanica a formelor de cultura . urmiaza cursurile gimnaziale la Falticeni si pe acelea al Liceului Internat din Iasi (18961899).T. Iorga fara a diveni nici junimist nici semanatorist . egoism si inalta in acea sfera impresionanta a ideilor puse.Este pusa in discutie problema continutului stiind ca orice opera lit este alcatuita din continut si forma.L. In studiul intitulat "In contradeviatiei de azi in cultura rom. Partea a-2-a:conditia ideala a poeziei. xx poarta in buna parte spiritul sau . poezia trebuie sa exprime frumosul.criticul recomanda utilizarea in poezie a figurilor de stil. romancier . Critic .. 21 . Audiaza cursurile lui T . In toamna anului 1899 se inscrie la universitatia din Iasi .civilizatie occidentala din tarile civilizate avansate considerand ca acestea nu raspund realitatilor rom. Pe sub ochii lui au trecut numeroase generatii de scriitori . T. Literatura din sec . iar ideile numai atunci cand sunt manifestate in materie sensibila. Fiu al profesorului Vasile T. dar o paraseste peste citeva saptamini devenind student al sectiei de limba clasica de la universitatia din Bucuresti .". Câta vreme cititorul se afla sub puterea emotiilor. nu poate fi niciodata imorala deoarece ea are menirea de a ilustra adevarul. Eugen Lovinescu Eugen Lovinescu sa nascut la treizeci octombrie 1881 in Falticeni si moare la saisprezece iulie 1943 la Bucuresti . sunt exprimate intodeauna numai sentimente si niciodata idei. ca ideile . realitatea in imagini sensibile. El afirma ca o opera lit. in cea mai mare parte .Maiorescu sublineaza ca lit. Maiorescu si N . griji. pt. Eugen Lovinescu a creat putem spune . el uita de sine. Precizand ca stiintele se ocupa de idei. alt univers.care nu trebuie inteleasa ca o atitudine a autorului de a respinge progresul si civilizatia in tara noastra deoarece el a vrut doar sa atentioneze asupra imprumutului cu masura de astfel de forme de civilizatie. istoric literar .2. critica romana moderna . conceptele apartin domeniului stiintific. deci de a crea o alta lume. Eliberind critica de sub tirania directiilor sociologice dindu-i un limbaj diferintiat o gindire corecta . teoremele. Autorul evidentiaza ideea ca in opera lit. valabila si astazi . aceasta de altfel are rolul de a emotiona.

straina de existenta in cimpul social romanesc a unor forte receptive . Eugen Lovinescu isi sistematizeaza foiletoamle din Sburatorul . tot dupa E. iar ca lucrarea suplementara . Articolele publicate aici sint strinse in Critice (covol . v.t. ll. cu idei noi fata de sociologia anterioara . lv. Civilizatia romana moderna incepe . Noua revista romana e. Flacara . Figureaza ca profesor la liceul din Ploesti intre 1904 si 1906 . bine scrisa si cu o capacitate de speculatie ideologica remarcabila . seria revizuirilor .1926-1929) Sintatiziaza apoi intr-un singur volum (1937) . Nationalul .L. 1924-1926) .In 1903 isi ia licenta cu o lucrare despre sintaxa latina . apoi. Falanga . Editeaza magazinul ilustrat Lectura pentru toti ( decembrie 1918 . Unele idei sint discutabile in sociologia scriitorului . Se seremarca prin foiletoamle publicate in Epoca (intre 1904 si 1906) . Romanul . Lectura pentru toti . al xlx-lea nu este . Cea dintii lucrare de sinteza si cea mai contraversata este Istria civilizatiei romane moderne (3 vol. Incepuse inca din 1915 . Tinarul maiorescian da semne de independenta . grupate apoi in volume .ianuarie 1920) si in 1919 revista ce va defini o directie in literatura interbelica . Eugen Lovinescu ia inca de acum o atitudine antisemanatorista . strinse in cele doua volume ale Pasilor pe nisip (1906) . Opera este insa serioasa . dupa el odata cu patrunderia in Principatele Romane a ideilor Äformelor´ din apusul Europei . Patrunderea formelor (ideilor) revolutionare la inceputul sec. ireversibil . si-si fixiaza o doctrina pe care o numeste Modernism. lll. 1909-1923) . Sburatorul (1919-1922 . ideologia progresului in secolul al xlx-lea cind se pune bazele acestui proces amplu . Pliaca in Franta pentru a-si pregati doctoratul . ea presupune existenta 22 . serie noua 1926-1927) . Il trece in 1909 cu lucrarea Jean ± Jacques Weis et son oeuvre littiraire (tiparita in acelas au cu o prefata de Emile Faguet ). stimulatoare. ideile . Scrie in vremia razboiului . Legea simularii-stimularii actioneaza si in cimpul culturii . creind astfel premisele pentru a revolutiona structura societatii (fondul) . O civilizatie moderna nu poate apara. pusa de multi comentatori in legatura cu studiul lui G. Sincronizarea este un fenomen inevitabil si in Istoria literaturii romane contemporane (vol. articole politice in Flacara . Ibrailianu Spiritul critic in cultura romaniasca si combatuta pentru Äbeletrismul´ ei . Colaboreaza la Convorbiri . Les voyageurs fraucais en uuuuu au xlx-e siecle ( aparuta in 1909 cu o prefata de Gustave Foregires ) .c. l. Eugen Lovinescu urmareste consecintele acestei legi in literatura de dupa 1900 . Viata literara . Clasa sociala care a avut rolul de agent al inoirii este burghezia iar liberalismul ar reprezinta . Pagini de razboi (1918) si in cumpana vremii (1919) . din neant. de pilda .

scenete .Iorga si G. romane reluate sub titluri diferite: Aripa mortii .II.unei civilizatii anterioare si cum sa dovedit de catre alti cercetatori ai problemei . E. fantezii . Eugen Lovinescu da cea dintii biografie spirituala a lui T. Cea dintii. Maiorescu si contemporanii lui ( I. dar cu alta tehnica (mai obiectiva) si o viziune intelectuala mai profunda . 1937) si Aqua Forte (1941) . reluind vechile teme ale epocii moldovenesti . de junimisti. Critica lui E. Insa absolutizarea . Firu-n patru ± 1934 . Disocierile . Balanca 1935) . inbratiseaza ideia criticii creatoare si militeaza pentru autonomie esteticului. Esential desi nu unic . ) In cele doua romane despre Eminescu ( Mite 1934 . portretele din ÄEritice´ si ÄIstoria literaturii romane contemporane´ sint reluate si inbogatite in Memorii (3 vol. 1944). adopta o metoda de analiza insigura intre document si fictiune . T. fiind.Ibraileanu . este dupa el criteriul estetic . respinge doar limitarea acestui concept la viata morala si spirituala a taranimii. discriptii bogate pagini lirice. Eugen Lovinescu publica acum si volumele de proza cele mai bune (Bizu ± 1932 . Formal ea adopta unele procedee al literaturii de fictiune (scenete. O monografie in doua volume . semanatoristi. Petru Carp (1941) si Antologia ideologiei junimiste (1942) . civilizatia romana moderna s-a format nu prin negatia radicala a traditiei (cu precadere a celei taranesti) ci prin integrarea ei in circuitul formelor valorilor noi . poporanisti. Eugen Lovinescu este apoi inpotriva transformarii specificului national intr-un unic criteriu de apreciere a operei literare. cunoaste mai multe faze.Maiorescu (1940) este urmata de alte scrieri pe teme junemiste : T. Diana ± 1936 . scrieri de un lirism discret . Preocuparea pentru literatura de fictiune era mai veche (drama Depeste prag 1906 . Dupa 1937 . opere de prima marime in istoriografia noastra literara .L. Lovinescu se intoarce la istoria literara. opera unui extraordinar moralist .L. Acord final in Revista Fundatiilor regale ± 1938) . in problema civilizatiei romane. in acelasi timp inpotriva a ceea ce el numeste Äcurentele extremiste´. se desparte si de curentele ideologice mai noi (gindirism si alte directii traditionaliste ). 1930. autonomizarea esteticului ar fi dupa Eugen Lovinescu o eroare . 23 . Viata dubla etc. Eugen Lovinescu nu respinge conceptul de specific natonal. Comedia dragostei . urmata de nuvele . Maiorescu si posteritatea lui critica (1943) . 1943 . desi cartile au imaginatie si acea demnitate stilistica proprie autorului .Maiorescu si face indirect un portret mai general al criticului roman in lupta cu prejudecatile si vointa mediului intelectual . T. Eugen Lovinescu se desparte. intrind la acest punct in contradictie cu N. 1932. impresionistica.

luindu-si toate libertatile fata de obiectul ei (opera propiu-zisa ). a creat premisele dezvolt rii unui fond modern. E. Polemica lui cu tradi ionalismul nu conduce la combaterea factorului etnic în crea ia de cultur . Maiorescu este bine asimilat . Pe M. momentele lui I. De la impresionizm. dep irea unui spirit ³provincial´. 3. pe care il considera un spirit nesincronic.dialogul fantezist ) . este acceptat de E. Lovinescu propune eliminarea rapid a decalajelor culturale i modernizarea literaturii române. de un împrumut f r discern mânt. fatale intr-o activitate atit de intensa nu apartin atit gustului critic . în fond. sus ine el. Nu e vorba de o imita ie servil .Lovinescu. Eugen Lovinescuu este mai circumspect . cit limitelor ideologici literare. a elementelor care confer noutate i modernitate fenomenului literar. Sadovianu . trece dupa l razboi mondial la modernizm . dupa ce isi definise metoda critica printr-un concept de tranzitie critica estetica . Modernismul este un concept complex . Cind opera vine din alte directii . Fenomenul formelor f r fond. Comediile . preluând formele occidentale. in spatele foiletoanelor din ÄPasi pe nisip´ si primele volume din ÄCritice´ sau citeva principii .L. dar criticul ³Sbur torului´ îl socote te inevitabil i creator: formele pot s . psiholog i sociolog. deci nu opozi ie fa de tradi ie. Societatea româneasc a întors spatele iner iei orientale i. punct de referinta in viata literaturii noastre.i creeaze uneori fondul. pentru sincronizarea literaturii cu ³spiritul veacului´ sunt necesare. de specificul na ional. a ideilor inovatoare din Europa.1. de care vorbise Titu Maiorescu.Spiritual lui T. din libertatile critice el indeparteaza ideea de gratuitate si arbitrar . Ion de pilda .2.Cenaclul Sburatorul Teoria imita iei era preluat dup francezul Gabriel Tarde.Caragiale le consitera ca intrind sub incidenta legii mutatiei estetice. inchis intr-o formula traditionara. Erorile. E. Principiul sincronismului în litaratur înseamn în mod practic acceptarea schimbului de valori. Lovinescu în elege. la începutul secolulul al XIX-lea. România modern ar fi rezultatul acestui proces i el s-a realizat în ciuda opozi iei for elor conservatoare. 24 . În consecin . Lovinescu consider c modernizarea a început dup p trunderea în rile române.L. Prin modernizare. deci sincronizarea cu spiritul veacului. cu deschideri spre ideologie si estetica . Critica este un excurs in jurul cartii si principal ea sta pe picior de egalitate cu poezia si proza. spre deosebire de Maiorescu. Analizând faptele politice i culturale ale civiliza iei române ti. cauta semnele obiectivitatii si ale adincimii in observatia sociala si aflindu-le pretueste opera cum se cuvine . în pas cu evolu ia artei europene. ci de o integrare a literaturii într-o formul estetic viabil .L.

În acest contest se impun personalitati ca Mihail Sadoveanu. de Liviu Rebreanu.rasa . Calistrat Hogas. cultivarea prozei obiective. Apare la 6 martie 1906 la Iasi sub conducerea lui Constantin Stere. uneori. neacceptat de ideologii literaturii ³ r ne ti´ ± Iorga i Ibr ileanu. reactionare. Exemplul cel mai cunoscut este pre uirea acordat romanului ³Ion´. conducerea fiind preluata de Mihail Relea si George Calinescu. 25 . si Paul Bujor. Dintre scriitori de la "Viata româneasca" amintim pe Spiridan Popescu. Ion Cantacuzino. Pe plan national se realizeaza unitatea nationala si integrarea în ritmul european de modernizare. În activitatea concret de critic literar. Topîrceanu. Patascanu. Mironescu. Tudor Arghezi. Dupa primul razboi mondial ziare cu pagina literara si reviste literare sporesc la numar. Perioada interbelica cuprinde anii 1918-1944. Liviu Rebreanu. Camil Petrescu. A privit i. Tudor Vianu. Ionel Teodoreanu si altii. Aceste muta ii constau în : trecerea de la o literatur cu tematic preponderent rural la o literatur de inspira ie urban .dup p rerea lui Lovinescu. Garabet Ibraileanu. Lovinescu nu a r mas prizonierul propriilor teze. Mateiu Caragiale. evolu ia poeziei de la epic la liric. De aceea viata literatura cunoaste conflicte si polemici violente. important fiind poporul si. Din 1930 revista se muta la Bucuresti. Din 1915 directorul unic al revistei ramâne Garabet Ibraileanu. Aceasta perioada se caracterizeaza pe plan european prin înfrângerea Germaniei în timpul primului razboi mondial. Din 1948 va apare seria care continua si astazi. intelectualizarea prozei i poeziei. În "Viata româneasca" accentul se pune pe . iar proprietarii revistei sunt Constantin Stere. Jean Bart. Ion Botez. pe care îl considera un cu îng duin ³modernism dirijat´. director stiintific devine profesorul dr. Lucian Blaga. În literatura tendintelor umaniste democratice care domina în epoca li se opune forme de ideologie rasiste. câteva muta ii esen iale în plan tematic i estetic. cu reticen produc iile avangardismului. ion Barbu. În timpul primului razboi mondial revista îsi înceteaza aparitia pâna în 1920 când reapare sub conducerea lui Ibraileanu. dezvoltarea romanului analitic.autenticitate si specificul national înteles ca dimensiune sociala. apreciind cu generozitate opere care nu r spundeau pe de-a-ntregul ideilor sale în leg tur cu modernizarea literaturii.europenizarea . Aceea i atitudine manifest i fa de unii scriitori sau opere apar inând tendin ei tradi ionaliste de la ³Gândirea´. În jurul acestei reviste se dezvolta curentul literal cunoscut sub numele poporanism. Sadoveanu. Fasciste. Eugen Lovinescu.repudierea ca decadentismului asimilare si a simpatia spiritului pentru national taranime. prabusirea imperiului Austro-Ungar si revolutia din Rusia. Asa avem "Viata româneasca".

Obiectivele gruparii erau: -promovarea. 26 .-lea opunându-se traditionalismului proclamând -europenizarea -teoria. În aceste lucrari modernismul lovinescian porneste. literaturii Tendinta nationale cu modernista literatura sustine: Europei.ideea.tinerilor. Modernismul apare în literatura secolului al XX.decalajului.prozei.cultura. Îl are ca si conducator pe Eugen Lovinescu. -eliminarea.în. -teoria imitatiei care explica viata sociala prin interactiunea reactiilor sufletesti.scriitori. -principiul sincronismului care în literatura înseamna acceptarea schimbului de valori a elementelor care confera noutate si modernitate fenomenului literar.si. Camil Petrescu. La aceste conceptii se adauga de catre Nechifor Crainic factorul spiritual.altii. Ilarie Vorunca. Eugen Lovinescu îsi dezvolta conceptiile sale moderniste în lucrarile Istoria civilizatiei române moderne si Istoria literaturii române contemporane. Dintre colaboratorii la revista "Sburatorul" amintim Ion Barbu.scriitorilor. Cenaclul "Sburatorul" are o existenta mai îndelungata între 1919-1947. -cultivarea. în evolutia Pompiliu literaturii române. Revista "Sburatorul" apare la Bucuresti între anii 1919-1922 si apoi între 1926-1927. Constantinescu.Tara. Tristan.la. care imprima un proces de o modernizare a civilizatiilor de integrare într-un ritm de dezvoltare sincronica. În literatura româna Eugen Lavinescu teoretizeaza asupra modernismului în revista "Sburatorul" si în cenaclul cu acelasi titlu. (sincronizarea) -promovarea. Voronca. Modernismul denumeste tendinta inovatoare într-o anumita etapa a unei literaturi. Al doilea obiectiv a cunoscut un proces mai îndelungat de constituire. -imprimarea Ilarie unei tendinte George moderniste Calinescu.exista: -un spirit al veacului explicat prin factori materiali si morali.În perioada interbelica disputele literare duc în jurul modernismului si al traditionalismului.obiective.imitatiei.ca. -evolutia poeziei de la epic la liric si a prozei de la liric la epic. Primul obiectiv s-a realizat prin lansarea unor nume ca Ion Barbu.tineri. -trecerea de la o literatura cu tematica rurala la una de inspiratie urbana. credinta religioasa orto doxa noi principii creatiei. Prin traditionalism se întelege continuarea vechilor curente traditionale preluânduse ideea ca istoria si folclorul sunt domeniile relevante ale specificului unui popor.

Acesta a fost initial la Zürich de Tristan Tara. Primul redactor sef al revistei este Paul Zaripol. Hontensia Papadat Bengescu. Sasa Pana si chiar Tudor Arghezi. Camil Petrescu. Constructivismul românesc s-a grupat în jurul revistei "Contemporanul" condusa de Ion Vinea. Rosetti. Seria noua apare sub conducerea lui Al. Va continua sa apara pâna în 1944. 27 . Revista îsi propune sa fie o publicatie cu radacini în toate terenurile activitatii nationale. Consecinta acestei teze era ca opera de cultura cu adevarat româneasca trebuia sa includa în substanta ei ideea de religiozitate. Revista traditionalista este "Gândirea" care apare la Cluj în 1921 sub conducerea lui Cezar Petrescu si Cucu. dintre pictori Picasso. Ei cultivau antiliteratura. Dadaistii îsi exprimau dispretul fata de o lume incapabila sa opreasca barbaria si crima. Ion Vinea a solicitat ca si colaboratorii ai revistei pe scriitorii Arghezi. Vasile Voiculescu. Din acest curent decurg curentele de avangarda: constructivismul. Suprarealismul a fost teoretizat si practicat la revistele "Alge" si "Urmuz". Ion Barbu. antipictura. Gala Galaction. Suprarealismul urmarea prin programul sau patrunderea artei în planul inconstientului. Prima între 1934-1945 si a doua între 1945-1947. iar dintre prozatori Cezar Petrescu. Aici intra "Revista fundatiilor regale" care apare lunar la Bucuresti în doua senii. În aceasta perioada apar publicatii de avangarda. Dintre reprezentatii suprarealismului amintim pe plan European: Louis Aragon.care ar fi elementul esential de structura a sufletului taranesc. antimuzica. Sunt si alte reviste constructiviste ca "Integral"."Punct". Mateiu Caragiale si dintre dramaturgi Adrian Maniu si Lucian Blaga. Scriitorii traditionalisti au cautat sa surprinda în operele lor particularitatile sufletului national prin valorificarea miturilor autohtone a situatiilor si credintelor stravechi. dar si pictori si sculptori dintre care Constantin Brâncusi. conturând natura. Avangardismul european are ca punct de plecare curentul nou conformist numit dadaism. Constructivistii subliniau necesitatea unei corespondente între arta si spiritul contemporan al tehnicii moderne care inventeaza forme noi. Dupa 1934 conducerea revistei o ia Camil Petrescu si apoi Dumitru Caracostea.si. al visului. În 1922 revista se muta la Bucuresti si trece sub conducerea lui Nechifor Crainic. Ion Barbu. al delirului în care spatiile umane scapa controlul constientei. Dintre colaboratori ai revistei amintim pe Tudor Arghezi. ajungând în domeniul absurdului.si.suprarealismul. care orienteaza revista pe directia maioresciana. iar dintre scriitorii românii Aurel Baranga. Dintre scriitorii traditionalisti amintim Lucian Blaga. Ion Pillat.

tipuri.degaja.de. Romanul interbelic cunoaste si alte orientari cum este cea lirica în opera lui Ionel Teodoreanu. reportaj literar la Seo Bogza si proza originala a lui Urmuz deschizatoare de drumuri pentru literatura deceniilor urmatoare. "Romanul comanestilor" a lui Duliu Zamfirescu. Asa avem creatiile lui Camil Petrescu. si Rebreanu.Anii interbelici se caracterizeaza în literatura româna printr-o remarcabila dezvoltare a romanului care în scurt timp atinge nivelul valoric european. Astfel avem tendinta de revenire la modelele traditionale precum cel balzacian pe care George Calinescu îl foloseste în "Enigma Otiliei". "Ion" este însa primul roman românesc comparabil cu capodoperele universale prin impresia coplesitoare. memorialista la Constantin Stere si fantastica. În perioada interbelica se intensifica dezbaterile cu caracter teoretic în legatura cu romanul. estetizanta si simbolica la Mateiu Caragiale. Acum apar romanele citadine în care cadrul de desfasurare al actiunii este orasul modern. -romanul de analiza care este interesat de viata interioara de psihic. Calinescu.roman: -romanul de creatii. dar pe trepte valorice superioare si cu modalitati specifice. Mare importanta o are în acest domeniu teoretic conferinta lui Camil Petrescu "Noua structura" si opera lui Marcellu Prust. Romanul românesc îsi largeste tematica. Din acest studiu se deprinde o noua viziune a supraposibilitatilor de cunoastere a fiintei umane în acord cu evolutia filozofiei si stiintelor. Astfel Garabet Ibraileanu în studiul "Creatie si analiza" constata existenta a doua principale.la. Un an de referinta pentru romanul românesc este 1920. El considera absolut necesar dezvoltarea romanului românesc pe linia studiului caracterului. 28 . Legat de mediul citadin se dezvolta si problema intelectualului stralucit ilustrata de romanele lui Camil Petrescu.o. Pe lânga roman în proza interbelica se dezvolta: nuvela la Gib Mihaiescu.pe. el cuprinzând medii sociale diferite si problematici mai bogate si mai complexe.viata. Hontensia Papadat Bengescu.Mircea.care. În perioada interbelica romancierii experimenteaza tehnici multiple al e romanului modern. care prezinta personajele în deosebi prin comportamentul lor. când apare "Ion" a lui Liviu Rebreanu.de.Eliade. Pâna la aparitia acestui roman au aparut si alte romane cum sunt "Ciocoii vechi si noi" a lui Nicolae Filimon. "Mara" de Ion Slavici si "Neamul soimarestilor" de Mihail Sadoveanu. În romanul interbelic se continua inspiratia rurala prin operele lui Sadoveanu.

Pyrhon). impreuna cu VI. ca exercitiu de admiratie. Debut editorial cu voi. pana la sfarsitul vietii. acelasi premiu pentru voi. Critice (1933). Soimaru scoate rev.3. Scrieri alese (1967) si seria de Scrieri (sase voi. Scrie Postfata si efectueaza corecturile (1943) la monogrfia lui E. Desi supus Äcapriciului productivitatii" literare. CONSTANTINESCU n-a practicat nici amabilitatea con-juncturala. urmat de Opere si autori (1928). Culegerea de Eseuri critice apare postum (1947). Tudor Arghezi (1940). S. criticul ofera perspectiva istorica a unei 29 . seria 11(1928-1929). Cu pasiunea-i dezinteresata pentru critica. importanta operei nu sta in numarul de pagini ori in ipostaza ei biografica. Critice (1933). clasele II-IV la Liceul ÄMihai Viteazul" si clasele V-VII la Seminarul Pedagogic Universitar). psihologica sau intelectuala. Dragomirescu. Premiul Soc. Scriitorilor Romani pentru voi. nici indiferenta dogmatica. Timp de un deceniu (1948-1957). opera lui CONSTANTINESCU este intezisa. Zburatorul si Viata literara. insa refuza sa-si ia doctoratul cu o lucrare despre Critica lui T.Pompiliu Constantinescu Fiul lui Ion Constantinescu. Chiar in lipsa unui program teoretic. din Bucuresti (1924). Tatu). in valul de simtire luminand Äetapele comprehensiunii" si cel mai mult. Pentru critic. titular provizoriu de lb. la Catedra de estetica literara. autoritatea lui se intemeiaza pe credinta in arta ca Äfapt izbavitor al spiritului" si pe onestitate. Miscarea literara. riguros argumentat. Maiorescu. Redactor si cronicar literar la Vremea (1930-1938). Licentiat al Facultatii de Litere si Filosofie a Univ. putine din judecatile de valoare ale lui CONSTANTINESCU au fost infirmate in deceniile scurse de la moartea lui. Miscarea literara (1927). Ea rezida in experienta morala a scriitorului.. Kalende. la Revista Fundatiilor Regale. functionar vamal si al Vasi-licai (n. la Bucuresti (19301945). ca imperativ etic. Titu Maiorescu si contemporanii lui. Din 1945. Prof. prof. Streinu. Intuitia centrala (tainiana Äla qualite maitresse") presupune Äreliefarea rapida a individualului" si un aprioric echilibru intre entuziasm. sustine cronica literara la ÄRadio Bucuresti". Lovinescu. Pana la un punct. incepand cu 1939. Ritmul vremii. si reflectie. in initiativa cedata Ätristei dureri de a spune adevarul". Sava" (1925). Este numit asistent al lui M. Colaboreaza. Colaboreaza la rev. ca deprindere a luciditatii. suplinitor la Colegiul ÄSf. probabil.3. umoristica La zid a lui Ion Anestin (semneaza cu pseud. Voi. in scepticismul afirmarii marilor idei. prof. Cioculescu si T. intre 1925 si 1928 colaboreaza la Miorita. 1967-1972) readuc in actualitate numele unuia din cei mai importanti critici romani ai perioadei interbelice. Figuri literare (1938) si studiul monografic Tudor Arghezi (1940). Scoala elementara (1908-1912) si cursul secundar (1912-1920) la Bucuresti (clasa I in particular. romana la Campina (1926).

coexista moralistul si poetul. a treia generatie postmaiores-ciana. s-a nascut estetica. rigoarea teoretica e atenuata prin Äsinteza in fictiune". Din act individual. Viziunea transcendentului manifestat in miracolele vii ale vietii si recunoasterea finala a identitatii ca element universal al existentei omului duc la concluzia ca sfasierea e perspectiva necesara a Äbeatitudinii de heruvim" a poetului. Aparent severa. aspru si suav. iubirea mistica. umil si razvratit. din pacate dominat aproape intotdeauna de normele rigide ale primului (condamnarea pasiunii. Prin teme. scepticismul si fantezia impresionista ramane insa lovinesciana. altfel spus. comunicarea cu misterul devine conditie a marii poezii. este element de echilibru al unui temperament multumit de pierderea eului in imensitatea cosmica. eterna copilarie. Admirator al lui Sainte Beuve (Äcel mai mare critic al timpurilor moderne") si al lui Thibaudet (Äimpartial presedinte in republica literelor"). teama profanarii sufletului. Drama de constiinta argheziana e cercetata. negatia mascata in arborescenta imaginatiei epice. trivial si angelic. Ordinea cronologica e inlocuita cu modelul ascuns al autobiografiei spirituale si regruparea ciclurilor poetice in functie de structura initiala a universului interior. T. in aceeasi natura creatoare. prin Äsacrificiul artei". in studiul monografic din 1940. zice Lovinescu. CONSTANTINESCU n-a realizat un Ätablou bibliografic" al epocii. Integrarea eului unui destin cosmic al lumii si intuitia Äconsubstantialitatii formelor create" constituie principiul activ al Äfanteziei infernale" opusa celei paradisiace. teroarea abisului launtric etc. asa Äcum te nasti cu ochi albastri". Cioculescu). sever si gratios. Fara sa participe la marile confruntari si lupte literare. Arghezi e un Älatifundiar al scrisului". Morala se salveaza. Fuga de sine face parte din stratul primordial al ascezei: starea adamica de pura. La I. CONSTANTINESCU vede Äautoritatea spiritului estetic" si Äprezenta istorica mantuitoare" a culturii romane. ÄAgreabilul impresionism" vine din seninatatea clasicului si. Agarbiceanu. inainte de a fi semn al desfatarii. Proverbiala egalitate cu sine a poetului reprezinta un tip de imaginatie si de cunoastere melancolica desprinsa de rigorile varstei. el da un sens exemplar ideii de independenta intr -un 30 . Äcel mai mare din secolul trecut si unul dintre cei mai tipici din literele noastre". justificarea trairilor afective etc). Lectia de sensibilitate. CONSTANTINESCU descopera de fiecare data Äexpresia justa in haina de sarbatoare a cuvantului" (S. Alecsandri e un mare diletant. in Maiorescu. Judecata de valoare e innobilata prin prestigiul sufletesc. de altfel.sensibilitati in care Äpsihologia diferentialului" e singurul principiu real de evaluare pe terenul unei discipline dominate de iluzii. Cu o remarcabila lipsa de efort. dar a scris despre aproape toti scriitorii importanti sau ocazionali ai perioadei interbelice. atitudinea sentimentala si structura poeziei. impetuos si feminin. intr-un spirit de concurenta. judecata face totusi distinctie intre valoare si intelegere istorica.

cu Corespondenta dintre I. redactor-sef la Viata Romaneasca (1965-1967). Debut editorial in 1935. publica Medalioane franceze. In 1946 editeaza o excelenta Introducere in poezia lui Tudor Arghezi. careia ii adauga. A editat rev. Cahiers roumains d etudes litteraires. Continua publicarea ed. 3. autoritatea lui CONSTANTINESCU vine din convingerea ca imprevizibilul ritm al vietii si al culturii presupune acceptarea credintei in frumos ca Äforma a unei dezamagiri". P Constantinescu si Tudor Soimaru. alaturi de VI. de referinta ii consacra lui I. 1973-1989). Rosetti si Liviu Calin. L. Viata Romaneasca. Debuteaza in Facla literara (1923). Vremea. L. Caragialiana (1974). cu Al. Sepia. 1959-1965. filologie romanica la Sorbona si la Ecole Pratique des Hautes Etudes (1926-1928). si sef de catedra la Facultatea de Lb. Ramuri Arges. din Iasi (1946-1948) si la Institutul Pedagogic din Pitesti (1963-1965). Caragiale. Facultatea de Litere si Filosofie (1920-1923) si Facultatea de Drept (neterminata) a Universitatii din Bucuresti.si Literatura Romana a Univ. Vianu publica voi. Fata cu atatea susceptibilitati si Äviolente dogmatisme". Streinu. Revista Fundatiilor Regale. Romania literara (rubrica ÄBreviar"). monografia Dimitrie Anghel. de Opere a lui I. Romania literara (a lui L. /. Membru al Acad. Publicistica literara e tiparita in voi. Diverse voi. in 1971. Scoate singur un vol. cu Documente inedite. L. Aspecte literare contemporane (1972) si Itinerar critic (I-V. unde N. Viata universitara si Kalende. Fiul lui Nicolae Cioculescu. Cocea ii incredinteaza cronica literara. Caragiale (MII. unde avusese initial ambitia sa faca gazetarie politica (1928-1937). ingrijeste. Flacara. Caragiale si Paul Zarifopol.. D. Acad. director general al Bibi. Caragiale (1940). Literatura militanta. 1938-1942). Gazeta literara. Frate cu Radu Cioculescu. in 1947. Aspecte lirice contemporane (1942). Opere de I. Prof. vol. secundar la Gaesti (1924-1935) si Bucuresti (pana in 1946). I din Istoria literaturii romane moderne (1944). prof. inginer naval. selectiv 31 . in 1977. si al Constantei. Colaborarea la Saptamana muncii intelectuale si artistice. (1967-1974). impreuna cu VI.4. in 1964. istoric literar si memorialist. Institutul SchewitzThierrin si Liceul ÄTraian" din Turnu Severin (1913-1920). Streinu si T. din Bucuresti (1965-1974). inceputa in 1930 de Paul Zarifopol (IV-VII. Titular al cronicii literare la Adevarul. Rebreanu). Vitrina literara. Serban Cioculescu Critic. in 1945 isi tipareste teza de doctorat. L. Lumea.moment in care multi visau celebritatea prin apartenenta la programe iluzorii si la efemere grupuri literare. ed. L. Caragiale: Viata lui I. completata. critica). cariera universitara la Facultatea de Litere a Univ. (1974). L. Caragiale (1967). Manu-scriptum. de Scrisori si acte (1963). Tatal lui Barbu Cioculescu.

Dimitrie Stelaru. in afirmarea valorilor autentice. Constantinescu.Prozatori romani. Metoda in discutie este aducerea in termeni rezonabili a teoriei capodoperei a lui Mihail Dragomirescu. din Peregrinul transilvan de Ion Codru-Dragusanu (1942). V. I. Bacovia. nelimitat de sistem. uneori demonstrativa. Sulutiu. CIOCULESCU Tonegaru. M. G. in jurul obscuritatii creatiei argheziene a facut epoca. Premiul Uniunii Scriitorilor (1972). Perpessicius. notiunii de structura diferentiala. a fost in consonanta cu ritmul innoirilor intr-o epoca a sincronizarii decisive cu spiritul timpului. organica. el se distinge in aceasta prima etapa a creatiei printr-un radicalism axiologic evident. O. 1973). Calinescu. Lovinescu. uneori polemic). valorizanta. al criticii in telectualiste si estetice. comprehensiv. Iorga pe tema modernitatii limbajului poetic. El insusi practica un 32 . cu un instinct sigur (in 1938). Ilarie Voronca sau a mai tinerilor Emil Botta. in schimb. Vinea. si studii introductive la voi. Mihaes-cu. De adeziune integrala beneficiaza doar P. Arghezi. supunere la obiect. Camil Petrescu. Poeti romani. VI. Streinu). Ion Biberi s. CIOCULESCU este considerat o autoritate in peisajul criticii si istoriei literare moderne si contemporane. Calinescu. In registrul valorilor asumate se inscrie. G. Zaharia Stancu. Marele Premiu al Uniunii Scriitorilor (1981). Din intinsa lui activitate de cronicar se cunosc putine cazuri de opacitate neta. Ideea de valoare e asimilata. sta sub semnul unei mari disponibilitati spirituale. ocolind capcana absolutizarii. Orizontul receptivitatii sale. I. Mircea Eliade (vazut diferentiat. Ibraileanu. E. I. individualizanta. intreaga gama a operelor de anvergura ale epocii. urmat. Ionel Pop. in scrisul caruia vede realizat dezideratul detasarii si obiectivitatii. CIOCULESCU s-a impus in foiletonistica vremii printr-o consecventa inflexibila. critic de gust. L. Hortensia Papadat-Bengescu. La proza. Fata de comilitonii in domeniul criticii. Afirmat in epoca interbelica in prima linie a criticii profesioniste. Voiculescu. in 1982. de Tudor Soimaru. Polemica cu N. O. din seria gloselor sale pozitive nu lipsesc Gib. Functiile criticii in conceptia sa ar fi urmatoarele: explicativa. Blaga. spirit rationalist dublat de un moralist redutabil. CIOCULESCU Stere. Geo Bogza. Spirit combativ. Adept al judecatii obiective si impersonale. de voi. Pref. Aurel Baranga. Mariana Dumitrescu. Pillat.a. Memorialist (Amintiri. Lucian Blaga. ingrijeste o ed. CIOCULESCU s-a obiectivat in primul rand ca practician. transparenta a expresiei. Sadoveanu. al IlI-lea din tratatul Istoria literaturii romane. orientativa. VI. Constantinescu. Zaharia Stancu a gasit in CIOCULESCU interpretul prompt. evitarea coloraturii metaforice. alaturi de P. insotind ultimele sase decenii de evolutie a literaturii romane. Spre deosebire de profesorul sau. Sulutiu) sau constructive (Perpessicius. Streinu. Epoca marilor clasici (1973). Poezia lui T. Cezar Petrescu. I. de o amploare deosebita. Actiunea critica a lui C. adopta pozitia exigentei deschise (G. Redactor responsabil al voi.

Dubla orientare a acestei a doua tentatii: in adancime (exegeza dedicata lui I. L. formule. CIOCULESCU se incadreaza unei viziuni preponderent descriptive a fenomenului literar. Sinteza e abia o virtualitate. ii apare ca arbitrara. reunite in volumele Aspecte lirice contemporane (1942) si Aspecte literare contemporane (1972). nu creatie secundara. Ca si P. Foiletoanele din anii de maturitate. in cazul sau. sunt expresia unei capacitati analitic-explicative putin comune. limitarea interpretarii la stricta logica. Autorul isi reprima constanta afectiva a stilului. Abordarea sintezei e precedata. publicatii de documente. a circumscrierii din aproape in aproape. in cadre strict rationale. ne apare mai limpede situarea istorico-literara a autorului. multa vreme amanata. topografic. furnizata intuitiv in forma unei impresii. dublata de o sigura vocatie a sintezei. care poate fi sau nu justa. minutioasa. Un tablou sinoptic. de o pregatire metodica. o stransa unitate de procedura. CIOCULESCU ii opune solutia elucidarii analitice. ulterior orientarea spre cunoasterea si stapanirea adevaratei identitati creatoare sunt momente ale unui proces inductiv tipic. CIOCULESCU afirma consecvent primatul textului. introducerea in poezia argheziana) si pe orizontala (un vast numar de studii. articole. Reductia universului operei la o calitate dominanta. Fortarea unei evolutii e ca si absenta. L. Constantinescu. in subtext. Aspecte literare contemporane este o radiografie de contururi puternice ale organismului literaturii interbelice.comentariu voit antisubiectiv. o critica de sistematica distantare. Raportata la conformatia prima. in intelegerea sa. de critic. Monografia pro-priu-zisa. reducerea la minimum a jocului cu inefabilul. Aspecte literare contemporane are infatisarea unei panorame libere a creatiei interbelice. Spirit laic prin excelenta. monografia despre D. a l inserierii valorilor. CIOCULESCU este un adversar declarat al impresionismului. Caragiale. valorizare a operei. In aceasta perioada in special. in compensatie. fara divizarea expresa in functie de orientari. Anghel. de documente felurite dispuse pe sectiuni net delimitate. A incheiat cu brio editia critica a operei lui I. in forma incompleta a dosarelor 33 . dezvoltata apoi in baza unei serii de probe subsecvente. vizand. in care ordinea o stabilesc accentele valorice. este vehicul al operei. rationalist. intrucat tine de revelatie. un depozit meticulos ordonat. a notelor diferentiale ale creatiei. aspecte ale unei creativitati percepute ca simultaneitate. CIOCULESCU exclude din componenta actului critic orice demers extralogic. Descriptie. Esentiale sunt diferentierile de structura. a structurii specifice. Caragiale. Autorii si operele avute in vedere sunt fete ale unui intreg. Abuzul consta in chiar actul producerii si izolarii impresiei. autonoma. Opera de critic prin definitie. contributii diverse la istoria literaturii romane vechi sau moderne) vadeste. dispuse sigur. inceputa de Paul Zarifopol. Lucrarea sa prezinta. Critica. Acestei metode a aproximarii subiective. este o carte santier. Critica sa tinde spre modelul Thibaudet. un spor de precizie in formulari.

O carte deschisa. prin suspendarea cursurilor pe teritoriul refugiaz în Moldova. Calinescu din Istoria literaturii romane de la origini pana in prezent. Caragialiana (1974) este un pan-dant analitic.C. unde CIOCULESCU studiaza inceputurile literaturii artistice romanesti. la o viziune a totului. unde promoveaz primele patru clase. 1973-1989). dispuse pe probleme. Criticul descifreaza nu autori. o incursiune provizorie in spatiul operei. separand factorul cultural de opera de imaginatie. Reconstituirea urmeaza o tehnica oarecum arheologica: sunt sugerate conture mai ample. cu deosebirile de nuanta. nu cronologic. Criteriul ordonarii e tematic. Aceeasi compozitie in plan. din jude ul Arge . unei atare perspective ca in cazul Istoriei literaturii romane moderne (1944). o ipoteza de lucru. Dorohoi. se înscrie voluntar în armat . pseudonim al lui Nicolae Iordache (a mai semnat s-a n scut în comuna Teiu. Punctul de vedere estetic e transant afirmat chiar cand obiectul cercetarii contravine. agricultor foarte avut. carti. un intreg complex de trimiteri la ansamblul sistemului de interpretare propriu autorului. Istorismul este subordonat frecvent axiologicului. Avem de-a face cu o restituire partiala. Arheologia textelor este la CIOCULESCU un mod al integrarii. dar si intregire a biografiei. 3. si abia in al doilea rand cu o sinteza pro-priu-zisa. În aprilie 1917. in Introducere in poezia lui Tudor Arghezi (1946). erban Iordache. rii. În anul scolar 1916/1917. Propriu-zis istoriste par a fi Äitinerariile" {Itinerar critic. 1966) sau retrospectivele {Prozatori romani. declarându-se mai mare ca vârsta. pornind de la fragmentele scoase la lumina totul sub rezerva revizuirii. atata cat a fost consemnata in date scrise. Citita atent. Vladimir Streinu Vladimir Streinu. curba unei evolutii. I-V. Caragiale (1940) este nu atat romanul unei vieti. tipica formatiei de critic. ca fiu al lui mo neni. Procedura este similara celei a lui G. L. controlabile. compania 10. din neam de coala primar din satul natal în 1912. o topografie partiala a personalitatii autorului. 1977. mai evident. ci o literatura. cat argument pentru o tipologie. Äbreviarele". aparent. întrerupe coala i se Br tianu din Pite ti. ocupat de trupele germane. A absolvit i al Leanc i. se reintalneste in monografia inchinata lui Dimitrie Anghel (1945) si. tendinte izolate. cronica documentului practicata de CIOCULESCU in ultimele carti de critica isi releva semnificatii secunde. Va fi repartizat la Regimentul 29 infanterie. 1982) din volumele ultimilor ani. dup care intr la Liceul I. asupra careia autorul a gasit potrivit sa revina.5. Poeti romani. i Apollonius). Viata lui I.de existenta. la 15 ani. Între 34 . subinteleasa. Ävarietatile" {Varietati critice.

devine Kalende. la i Pite ti. Pompiliu G e ti. se înscrie la Facultatea de litere Bucure ti. În 1920. Charles Drouhet. împreuna cu Tudor Vianu.1947. L sat la vatr . Din 1942. Vladimir Streinu e numit director al revistei Preocup ri literare. criticul î i sus ine examenul de doctorat la Universitatea din Ia i cu o teza despre Versul liber românesc. a urmat cursurile unei coli militare. În acela i timp. F când politic 1933) deputat. redactor la Via a literar i la Revista Funda iilor Regale. primind gradul de sergent.21 iunie 1918.1 octombrie 1917 . în paginile c reia public cea mai mare parte din poeziile sale. unde erban Cioculescu. Aici o cunoa te . Pompiliu Constantinescu. Înca din 1926 fusese angajat ca redactor la revista Sbur torul. Dar în acela i an. func ionând mai întâi la r nist . este angajat secretar de redac ie la revista Cugetul românesc. cu sprijinul poetului Vasile Voiculescu. este redactor. a V-a. începe s viitoarea scriitoare Elena Iordache-Streinu. În 1947. Va reveni la Revista Funda iilor Regale între 1945 . Nicolae Iorga. care. George C linescu. iar clasa a VI-a o absolv în particular. a fost pentru scurt vreme (1932- 35 . Continu la zi clasele urm toare la Pite ti. dup bacalaureat. având conduc tor pe profesorul Fortunat Strowsky. specialitatea Filologie modern i filosofie din (Francez ). din 1943. timpul petrecut în armata i se socote te o clasa. În 1924. scoas de Tudor Arghezi frecventeze cenaclul Sbur torul. Are ca profesori pe Mihail Dragomirescu. împreuna cu Nancy. unde pregate te o tez de doctorat despre Rimbaud. din cauza va ramâne pân în 1941. Întors în Constantinescu i Tudor ar în 1927. e profesor în Bucure ti. când noua conducere (Dumitru Caracostea) îl concediaz . sus ine examenul de licen Traian din Turnu Severin. În 1922. orientarii lor democratice. Dup 1929 continu s fie profesor la G e ti apoi la Liceul Mihai Viteazul. Acolo scoate peste un an revista Kalende. iar peste un an. Tot acum ia contact cu via a literar . Vladimir Streinu pleac la Paris. când se coala normal de b ie i i stabile te definitiv în Bucure ti. este numit profesor la erban Cioculescu. În 1925.ef la Gazeta (1935 -1938). i Ion Pillat. pân în 1938. dup care e numit profesor la Liceul i se c s tore te cu profesoara Elena Vasiliu. Din aceast perioad dateaz primele sale încerc ri literare. este înc Funda iilor Regale. Întreprinde o nou c l torie de studii în Fran a. dar mai ales la Kalende. iar din 1935. Criticul literar afirmat la Sbur torul. dat afara din înv o dat concediat de la Revista mânt din cauza vederilor sale politice oimaru. Vasile Pârvan.

intrucat esenta artei ar fi ceva imprecis.anticomuniste.1955. Eseuri. Între 1948 . pân în 1959. în 1938. urmat de Recitind pe clasicii no tri. 2 vol. Antologie (1943). politice. va i ghid al muzeelor din parcul Her str u (pe atunci. Pagini de critic literar . când înscenându-ise o list de fapte imaginare. muncitor mozaicar. la care s ad ug m. este arestat (al turi de al i intelectuali de for precum Constantin Noica) Eliberat în 1962.1951. Cetatea literar . doar cu titlu exemplificativ. Universul literar. la 26 noiembrie 1970. V inclusiv (1977). Înc din 1945. se afl angajat ca cercet tor stiin ific principal la Institutul de lingvistic al Academiei. profesor onorific la Facultatea de limb din Bucure ti. 1947) capodoperei lui Shakespeare. Vladimir Streinu este bolnav de pl mâni.V. Gândirea. Din 1955. iar în calitate de critic. biografice si impotriva oricarei metode. Marginalia. Stalin). Vladimir Streinu a debutat ca poet în Adev rul literar si artistic" (1921). Versifica ia modern (1966). volumul de versuri Ritm imanent (1971). figura printre membrii fondatori ai Asocia iei de rezisten cultural Mihai Eminescu. Via a Româneasc . Tot postum vor ap rea micromonografia Ion Creang (1971). neavând nici un mijloc de existen presta umilitoare munci necalificate. care vor continua postum pân la vol. Metoda are numai valoarea celui care o practica. (1944. ca acelea amintite. El se pronunta impotriva metodelor istorice. opera ar av un duh ea 36 . Istoria literaturii romane (în colaborare cu Tudor Vianu i erban Cioculescu) (1944). Reabilitat. în revista Muguri" (Câmpulung Muscel) în 1922. Relativist. precum ar fi: paznic . S ptamâna muncii intelectuale". din cauza unui infarct miocardic. Literatura român contemporan . prin volume de Pagini de critica literara i o editie anglo-român a al Danemarcei" (1965). Fa de colegii s i de genera ie (Tudor Vianu. unde i literatur român a Universit ine un curs de Estetica poeziei române ti. Calistrat Hoga (1968). sociologice. în 1969 e numit director la Editura Univers. i apoi a colaborat la foarte multe alte publica ii. cu un articol despre volumul de poezii Pârga de Vasile Voiculescu. în volum a debutat oarecum târziu. Studii de literatur universal (1973). suferind o toracoplastie. Moare. între 1953 . "Tragedia lui Hamlet. i Teorie ii i condamnat la 7 ani închisoare pentru motive. Clasicii no tri (1943). I. 2 vol. în plin for creatoare. Literar (în 1965) la propunerea lui George C linescu. Criticul nostru si-a definit conceptia si opiniile estetice de-a lungul celor cinci i în special în acela din 1938. Ion Creang (1939). devine cercet tor tiin ific principal la Institutul de Istorie interbelici. George C linescu). Mi carea literar . cu Pagini de critic literar . (1968). Dup ce se reface. Vladimir Streinu a îngrijit prima edi ie critic a Operei lui Calistrat Hoga . ca fiind incapabile sa explice si sa decida asupra originalitatii spiritului creator. evident.

El sustine scrisul artistic in critica pe care insusi l-a cultivat. Vladimir Streinu a fost. ca transpozitia senzatiilor. poet dificil se pronunta. de la Eminescu i înca de mai inainte (m runtul romantism. Unicitatea lui Eminescu. Gabriel Marcel (l'attention à l'unique"). pâna la cel mai tânar contemporan. Macedonski un spatiu destul de limitat in cadrul capitolului Orientarea estetizanta din Istoria literaturii romane. Admiratia criticului fata de opera lui Macedonski. va trebui sa 37 . Tot acum. Pe larg e discutata noutatea ideilor lui poetice. Vladimir Streinu se afirma si isi contureaza profilul pe deplin atunci cand abordeaza perioada interbelica. poate cam categoric. in special in volumul Clasicii nostri. poet al visului dublu. un critic de poezie pe care a îmbra i ato aproape în întregimea ei. observand ca destule versuri. care. Si sunt invocati in acest sens Charles Du Bos (sonoritatea fundamentala"). înainte de toate. el defineste specificul romanesc pe care-l vede ca o expresie a clasicismului.") amintesc eseul lui G. in care clasificarile (Aticul este clasic. fiind motivul fundamental ce se regaseste in intreaga inspiratie a poetului". care nu s-ar fi produs. Camil Petrescu (substantialitatea"). Henri Bergson (durata vie"). va medita asupra Tiparelor de cultura. Marele poet l-a atras in permanenta. teurgic si mitologic n-a mai fost repetata de nimeni si niciodata". prin atitudinile exacerbate ale autorului se dezvolta intr-o semetie de arta luciferica. Critic de formatie maioresciana. In studiul Eminescu. exotic si formalist"). simplu. incorporat in primul rand in Miorita. drept aesthesis carpato-dunarean". de unde si polemicile sale impotriva ingerintelor politice din orice parte ar fi venit ele in domeniul literaturii si impotriva mediocritatii. verslibrismul. Atic si asiatic. sa surprinda unicitatea operei. impotriva popularitatii poetului. sintagme sau poezii raman neintelese... Spre a-i cunoaste si mai clar optiunea estetica. Luceafarul e o drama a antinomiilor. este indiscutabila. apropierea poeziei de muzica. romantism. spectaculoasa oscilatie eminesciana intre ideea de moarte si viata.inanalizabil". Calinescu Clasicism. comentandu-i opera in mai multe randuri. care se indruma pe alte cai decat ale romantismului eminescian. baroc. Vladimir Streinu considera ca sarcina criticului este sa desluseasca intr-o poezie sau intr-un roman concretul necategorial al artei. Streinu a vazut in militantismul estetic o forma a luptei pentru arta. misterul vibrator cu care sa consune". Despre Floare albastra afirma ca e un embrion al marii lui opere. realitatea ei monadica. sublima si nemaicunoscuta". tenebros. unele in premiera mondiala. Mai tarziu. pentru frumos. rationalist. De i orientat spre modernism. Acest univers mirific va fi mereu prezent in constiinta criticului si atunci cand va comenta lirica secolului XX. organizat. a asa-zisului curent eminescian. Mai exact. Streinu îi acorda lui Al.

Foarte receptiv a fost criticul si la poezia lui Bacovia. Tudor Arghezi. tematic. combate ideea de inspiratie. Fara sa-i minimalizeze pe ceilalti. aceea a modernismului. Blaga. pe care-l socotea un poet unic in literatura romana si chiar in cadre mai largi decat ale literaturii noastre". iar traditionalistii se modernizeaza. i pentru Vladimir Streinu. de o for hugoliana. O atentie deosebita e acordata poeziei de inspiratie religioasa. cand iconoclastul devine iconodul. De o inalta apreciere s-a bucurat si Lucian Blaga. fara sa vrea. pe care-l apropie de Rainer Maria Rilke. poemul construindu-se treptat. Exprimand caderea din uman in mineral". scrie criticul 38 . el restituie poeziei nobletea aristotelica a placerii. fara sa vrea. El pune pe primul plan chestiunea poeziei pure. cea ocultata sau deformata in anii dogmatismului realist socialist. criticul va realiza o sistematizare a tendintelor lirice din aceasta perioada. Adrian Maniu (si il adauga mai tarziu si pe V. la care admira miracolul ca izvor al poeziei pe care poetul il cauta in epoca miturilor si a legendelor crestine. Ceea ce il impresioneaza si pe autorul Paginilor de critica literar este extraordinarul geniu verbal arghezian. la cea traditionalista de dupa razboi. Voiculescu) ilustreaza excelent ideea lui Vladimir Streinu din citata introducere la antologia Literatura romana contemporana.citam studiul Traditia conceptului modern de poezie. Eliot. Mallarmé. carora le subscrie si Vladimir Streinu. e un tip nou de creator in literatura romana. de o materialitate coplesitoare". a colaborarii poeziei cu muzica. incepand cu volumul Cuvinte potrivite. Poe va fi urmat in Europa de Baudelaire. cu o doctrina a lirei. Opinia lui Vladimir Streinu despre Arghezi e asa de inalta incat il asaza alaturi de Paul Valéry.S. vorbeste despre sugestie. care aduce marile inovatii. in expresie". volumele Plumb si Scantei galbene contin o poezie de scoica bolnava". Toate aceste inovatii. potrivit careia modernii se traditionalizeaza. Paul Valéry. nu un filosof si un poet. care ii constituie deplina lui identitate". In introducerea la antologia Literatura romana contemporana. Pe un asemenea drum. Pagini de critica literara (1938). socotindu-l si el cel mai mare poet dupa Eminescu". isi vor gasi ecou intr-o masura mai mica sau mai mare si in lirica romaneasca din secolul XX si mai ales din perioada interbelica. Criticul reface acolo istoria poeticelor din antichitate pana la Edgar Allan Poe. Pe larg. a c rui crea ie a comentat-o adesea. a raporturilor in continua schimbare dintre modernism si traditionalism. Philippide si de evolutia poeziei lui Adrian Maniu de la faza de contestatar spectaculos al tuturor academismelor din anii 1910-1916. ci un lirosof. cum o defineste comentatorul intr-o inspirata metafora. T. care deschidea o noua epoca. Sensibil se dovedeste criticul si fata de morbidetea moderna" a lui Al. cu preciziunea si rigoarea logica a unei probleme de matematica. Giuseppe Ungaretti. publicat in vol. Dupa opinia i formula foarte personala a lui Vladimir Streinu. poetul care se bucura de cea mai mare consideratie este.

etapele parcurse fiind mereu suitoare. C s torit cu Elena Vianu (1911 . Fiica sa.despre Vasile Voiculescu. ii din Tübingen. Revine în ar în anul 1924 i devine suplinitor la Universitate. i arheolog. lucrand cu vremea in spiritul inovatiei. (în noiembrie 1923). ultimul s u studiu antum. la începutul verii anului 1964. cu care Vianu era coleg în paginile revistei Gândirea. A observat insa cu indreptatire. chiar privind poezia pura si ermetica. Teza de doctorat a fost l udat de Lucian Blaga. A fost un estetician. Tudor Vianu Tudor Vianu s-a nascut la 27 decembrie 1897/8 ianuarie 1898 in Giurgiu si a decedat la data de 21 mai 1964 la Bucure ti. de la Dan Botta la tefan Augustin Doina . excesiv criptica poezia lui Nichita Stanescu. Teza de doctorat îi apare în limba german sub titlul Das Wertungsproblem in Schillers Poetik. este un cunoscut medic psihiatru i scriitor. filosof i istoric literar. Blaga. poet al omului. Ion Vianu. 3.6. a volumului de debut. Crea ia lui a acoperit exact patru decenii: de la apari ia în 1924. în german . care deturnase poezia de la rosturile ei. punctat de întâlniri amicale. pe care. nu este uitat poetul inspiratiei religioase romanesti. Bineinteles. totodat Eberhard Karl a Universit lui Schiller) studiu de estetic . il pretuia in chip deosebit. in ultimii ani. desi era intr-un fel explicabila prin reac ia de respingere a uscatului i simplistului realism socialist. desi foarte tanar. purtând subtitlul ÄCântare Omului´ (explorând un domeniu al literaturii comparate). valorificare a tezei sale de doctorat sus inut la Facultatea de Filozofie ii din Tübingen. critic poet. Über naive und sentimentalische Dichtung (Problema valoriz rii în poetica i pân la volumul ap rut postum Arghezi. socotind. in anii '60. Teza a 39 . În perioada de doctorat a sus inut . care a tinut o dreapta cumpana a lirismului nostru". influenta coplesitoare si imitarea pana la pastisa a lui Arghezi. Das Wertungsproblem in Schillers Poetik. spre exemplu. Maria Alexandrescu Vianu. renegandu-si conjunctural mai vechi convingeri. eseist. Barbu. A respins suprarealismul si. situat alaturi de Tudor Arghezi. care studia matematica la Göttingen. de care Blaga însu i era puternic influen at în epoc . de la Constant Tonegaru la Marin Sorescu. i primul s u poetul Ion Barbu.1965). intrat la tipar chiar în ziua dispari iei autorului i ap rut dup pu in timp. cu prietenul s u din liceu. Fiul s u. Vladimir Streinu a scris despre numerosi poeti. Fratele mai mare al publicistului Alexandru Vianu. este un istoric al artei antice În anul 1915 devine student la Facultatea de Filosofie Ob ine titlul de doctor în filosofie al Universit purtat o coresponden i Drept din Bucure ti. mai ales pentru trimiterile permanente le Expresionismul german. i traduc tor român.

studiile vor fi complet diferite de i titlul se p streaz acela i. i mai comentat dintre în edi ia a doua din 1943. În c r ile sale. poate cea mai cunoscut i poezie.M. iar în 1936 va ap rea volumul al doilea. Tot în acest an i cele i dou volume. Dup reforma înv mântului din 1947 este scos de la catedra sa de Estetic ii din Bucure ti. îi apar dou volume. întemeiat pe observa ia con tiin ei. În 1934 public esteticii de la Kant pân ast zi la Institutul de arte grafice Bucovina. În anul 1932 public volumul Arta actorului în Editura revistei Vremea. Din problemele constitu iei rela iei lor. Studiile de stilistic sunt reunite în alte dou antologii i art literar i Problemele metaforei i alte studii de stilistic . un pseudo jurnal de fapt con inând texte cu caracter 40 .fost tradus i publicat în volumul al litografiat aptelea din seria de Opere. Abia în anul 1930 devine ii din Bucure ti. Institutul de Lingvistic . Dualismul artei Apare în form i Fragmente moderne. intitulat Influen a lui Hegel în cultura român . F. primul volum din Estetica sa. Anul 1934 este deosebit de fast pentru cariera sa academic . cu precizarea c . Toate aceste studii vor fi ulterior în volumul Studii de literatur universal Probleme de stil 1961 i comparat . lucrând la Dic ionarul limbii române moderne Dup 1955 este reintegrat în mediul academic universitar i se dedic redact rii unor studii. devenind un precursor al comparatismului literar de la Facultatea de Litere a Universit ambasador al României la Belgrad i 1946 a fost i a fost criticat pentru unele concesii pe care le-ar fi ii. cursul de Estetic conferen iar definitiv la Facultatea de Litere a Universit public studiul Poezia lui Eminescu. Odobescu. Anul 1952 îl surprinde în afara Facult limbii poetice a lui Mihai Eminescu. Goethe. În anii i respectiv 1963 apar Jurnalul.Dostoievski. În anul 1927 devine docent în estetic . un exemplu de analiz stilistic în care este anticipat acribia formalismului sau a structuralismului. devine simplu cercet tor la i la Dic ionarul f cut noului regim. Stendhal. În 1933 public în volum un mic studiu care va deveni unul de referin în bibliografia studiilor despre Hegel. Voltaire. În 1937 î i adun articolele de estetic publicate pân atunci în antologia Filosofie 1941 tip re te Arta prozatorilor români. În 1942 public la Editura Cugetarea volumul Introducere în teoria valorilor. cu accent special pe influen a filosofiei lui Arthur Schopenhauer. Camoens. Valoarea estetic Structura i crea ia artistic i atitudinea estetic i Istoria i Opera de art . Sunt eviden iate în special izvoarele antice germane. care includea alte dou p r i. În anul 1925 a publicat general . i Receptarea operei de art . în care sunt incluse capitolele Problemele preliminare ale esteticii. În anul 1931 apare volumul Arta i frumosul. micro-monografii despre Cervantes. Între 1945 i preia cursul de istorie a literaturii universale. Shakespeare.

G. Calinescu a fost poet.Viata romaneasca¶¶ .. . la . În 1964 moare la Bucure ti pe data de 21 mai. c reia i-a fost mult vreme fost profesor titular de estetic . Debuteaza cu versuri in revista . volume în care Tudor Vianu î i creioneaz personalitatea de i filolog complet. cu o teza despre Avatarii faraonului Tlà.Gerorge Calinescu. Opera lui G. Functioneaza ca profesor de liceu la Timisoara si Bucuresti . in 1936.1. teoritician al istoriei si al criticii literare G.. Dupa absolvirea Facultatii de litere isi continua studiile la Scoala romana din Roma .. Calinescu face parte din seria scriitorilor de formatie enciclopedica . Gerorge Calinescu George Calinescu s-a nascut la 19 iunie 1899 in Bucuresti . i Idei tr ite. de om al Rena terii.. Conferentiar la Universitatea din Iasi .Sburatorul " (1919). de artist . ef.publicistic. in sensul ca aceleasi modalitati estetice circula de la proza la istorie literara . a reproduce in tine momentul initial al operei ¶¶ . Isi ia doctoratul la Iasi .Capricorn ¶¶ (1930).. Teoriticianul a subliniat ca tipurile clasic si romantic nu sunt absolute . a intelege inseamna a crea din nou .Moare la 12 martie 1965 in Otopeni -Bucuresti . profesor la Universitatea bucuresteana .Sinteza ¶¶ (1927) si . intr-un univers literar coerent . ale caror personalitate si activitate plurivalenta este coplesitoare . dramaturg. viseaza pe marginea textelor si le duce mai departe ideea si mesajul . in 1933. director al Teatrului Na ional (1945). Editeaza revistele . Codirector. 4. de la critica la poezie . aratand ceea ce ar fi putut deveni cartea ¶¶. manuscris eminescian . Membru al Academiei Romane (1949) . romancier. Director al Institutului de istorie literara si folclor din Bucuresti . Conform principiului ca : . Studii liceale la Iasi si Bucuresti . umanist al omului. Tudor Vianu a 4. Criticul este dublat de creator . Calinescu incearca sa fondeze o metoda critica similara creatiei .. din 1945 . din cauza unui infarct miocardic. avand permanent in vedere procesul istoric. apoi . eseist si istoric literar. Calinescu este unitara . exact în ziua când intra la tipar volumul Arghezi. puritatea lor este 41 . poet Este fondatorul colii de stilistic a Facult ii de Litere din Bucure ti i ini iator al catedrei de literatur universal .

Rebreanu .. Poezia incanta prin muzica . in Istoria literaturii romane de la origini pana in prezent ¶¶ sunt celebre portretele (de exemplu N. pe langa pregatirea de specialitate si filozofica . scriitorii devin personaje .M. 42 . 6) elemente de cosmogonie . Istoria literaturii de la origini pana in prezent este un adevarat roman . precum si ca trasaturi specifice operei calinesciene in general . Al. au ramas celebre propozitiile sintetice care definesc si caracterizeaza un scriitor: Hogas este . sentimentul iubirii. grupati .inexistenta in relitate . 5) jocul presupunilor . Criticul porneste de la poezie pentru a -si exprima punctul de vedere estetic . precum cele specifice istoriei literare trec in roman ¶¶ (1) . Impresia pe care o da literatura lui G. intelectualitate si cultura : . Iorga . avand convingerea ca unui critic si unui istoric literar. Canoanele cunosc cum sa te fac Hexarca / Venerei cipriote. este de opera armonioasa . in sfarsit . Cosbuc si L. dar este in egala masura clasica si moderna . pentru a defini . cu repulsie fata de aristrocat si orasean . G. sau folosirea peisajului . si..scriitor total ¶¶.. fraternizand cu masele . Calinescu vine in literatura romana din literatura univesala . 3) monumentalul si grandiosul . Calinescu .A. G. Ca elemente de corespondenta . . Kogalniceanu.un minor mare ¶¶ .iarna . Creanga sau Octavian Goga ). 4) imaginatia rabelais . Vacarescu e fluierata pe naiuri campestre). Astfel . pot fi enumerate : 1) circulatia miartistice si a procedeelor de disociere de la roman la istorie literara . face asociatii plastice (valsurile in alb ale lui Bacovia amintesc tehnica vaporoasa a lui Degas ) sau trimiteri auditive (erotica lui N. ideolog ardent . ca intr-o carte de fictiune. Umorul disimulat. in alta parte . a micilor targoveti sau boiernasi . variatiile pe teme clasice se realizeaza toate in lumina unei pasiuni lucide . monografii si invers .universul poeziei ¶¶. prezentat intr-o viziune sarjata de pa) . Lirica lui este romantica . al comentariilor psihologice sau eseistice . elemente de umor si ironie . 2) placerea regiei . tagma » balcanicilor . alaturi de tarani . dar descinde in poezie din sfera culturii .in trei categorii tipologice : tipul boierului generos .Procedee specifice romanului trec in istoria literara . ii este necesara cunoasterea in adancime macar a unei literaturi straine . in totalitatea ei . situand scriitorul in minaturii care l . V. D. creatie a unui .. al doilea tip este cel al ruralului ideolog patimas . Alecsandri . revolutionar din inteligenta . care dau unitate acesteia . Odobescu .a produs (I. Cantemir este un Lorenzo de Medici al nostru . sau Mateiu Caragiale . / Am comentat adanc pe marele Petrarca / Si pe batranul Goethe ¶¶ (Epitalam). vazut la o lectie ..M. Numai astfel se pot raporta valorile nationale in contextul literaturilor lumii sau numai astfel este posibila o ierarhizare a valorilor.. Eminescu .

fantasticul plan al orasului . pornind de la miturile nationale si terminand printr-o sinteza a specificului nostru national . psihologica si estetica . Ibraileanu . Napoleon si Sf. cum ar spune G. din care se dezvolta insasi al lui Felix in fata fotografiei Otiliei . apa etc. poezie sau publicistica . Calinescu se definesc prin cateva trasaturi comune : depasesc realismul clasic . o " critica completa ". cirezile enorme din Enigma Otiliei . in mod necesar. In sfarsit . intr-o viziune grandioasa . al comentariilor psihologice sau estetice" ne trimite la procedee care tin de romanul modern : scrisorile din Scrinul negru . in Bietul Ioanide . Calinescu sustinea ideea unui roman de atmosfera moderna . focul . La intrebarea care se punea in epoca . autorul alege mastile actorilor . fac tumbe ". le cauta pozitia in scena si gesturile . Calinescu raspunde prompt : " Trbuie sa fim cat mai originali . exista in romane dar ea poate fi detectata si in Istoria literaturii romane de la origini pana in prezent . in poezie ( a . ) . Minulescu . Se poate vorb . se regasesc in poezie si proza . L. Sufletel ( Bietul Ioanide ) . si ceea ce confera originalitate unui roman nu este metoda .Imparat si Brezaia etc. Calinescu in Universul poeziei . de placerea jocului superior .Irod . Manolescu imaginatia rabelais . Elena . T. matusa Aglaie ( Enigma Otiliei ) sau Gaittany . al inteligentei . asimiland experientele romanului modern creeaza caractere dominate de o 43 . Romanele lui G. in istoria literaturii sau in monografii . Scriitorul pledeaza pentru ideea ca orice roman trebuie sa fie . G.) " danseaza . Gustul pentru grandios ii adauga N. personajele sunt privite in detalii exagerate pana la grotesc : Stanica Ratiu . Caragiale . I. " Placerea regiei " .daca romanul trebuia sa fie balzacian . " elementele de cosmogonie " ( aerul . canta . stheldian . " Gustul extraordinar pentru monumental . vorbesc in versuri . grandios .G. aerul . In Istoria literaturii romane de la origini pana in prezent . cat si in proza . si analitic . atat in paginile de critica . pa pamantul ) . enorm " da organicitate operei . Personajele din piesele de teatru ( Phedra . G. I. desi respingea teoria teoria lui Camil Petrescu despre sincronizarea obligatorie a literaturii cu filozofia si psihologia epocii argumentand ca " literatura nu e in legatura cu psihologia ci cu sufletul uman ". crearea unor personaje al caror comportament scapa determinarilor exacte .Pann . " Jocul presupunerilor . Ion Barbu . stabilite de G. tolstoian sau proustian . Calinescu face si critica sociologica . cum ar fi Otilia . ci realismul fundamental ". campiile oceanice din Cartea nuntii . In 1932 . de asemenea . Arghezi . mos Costache. sunt cantate elementele primordiale ale naturii .iarna . Urmuz .

cum marturiseste insusi scriitorul . lirismul persista in Bietul Ioanide si in Scrinul negru . Romanul include elemente eseistice . si prin Caty Zanoaga .5 ale secolului nostru . precum Coresi . Istoria literaturii a fost publicata de G. care slujeste " drept cea mai clara harta a poporului roman " . ea urca in Bietul Ioanide si in Scrinul negru. Pe de alta parte . cu speciala erudita atentie pentru arhitectura cladirilor . acordand atentie doar personalitatilor care au creeat o opera cu valori artistice si renuntand la autorii ( mai cu seama din literatura veche ) care au numai merite ce tin de istoria culturii in general .pentru introinspectie ). a arhitecturii caselor . precum de Sanctis ori G. Calinescu depaseste datele realismului clasic . a societatii romanesti din deceniile 4 .singura trasatura majora . romancierul " reface clasicismul " . in masura 44 . prin tema ( istoria unei mosteniri ) si prin descrierea interioarelor. Latura balzaciana a romanelor se continua in Enigma Otiliei . Landson. Asadar. detasarea fata de personaje si crearea de tipuri ne trimit la Balzac si la realismul secolului al XIX . elemente lirice . precizand atmosfera locala si timpul istoric . prezentarea universitarilor . fixand imaginea unei lumi prin ceea ce are ea mai specific . ridicate la tipologii de mare circulatie universala . asimiland experientele romanului din secolul XX . prin fixarea caracterelor in spatiu si timp . Tehnica narativa . Opera monumentala . relative . in " timpuri de suferinta nationala " . pentru interioare . pentru operele de arta plastica ce le impodobesc . a politicii . pe care sentimentul iubirii o reabiliteaza pana la un punct . personalitati ale trecutului literaturii noastre sunt privite intr-o noua lumina . ca urmare a faptului ca este vazuta din unghiul fiecarui personaj venit in raport cu ea. cu scopul de a da " oricui increderea ca avem o stralucita literatura " . Balzacianismul apare in primul roman.lea . liric este si romanul iubirii dintre Felix si Otilia . prin creatia de tipuri . trecand prin experienta curentelor literare . Un prim element de noutate al acestei lucrari este acela al perspectivei estetice asupra intregii evolutii a literaturii romane in timp . Avarul si arivistul sunt cuprinsi in alte registre. in descrierea " Casei cu molii" si in conturarea personajelor care o locuiesc. iar Otilia devine o fiinta complexa. G. de referinta in cultura romana si comparabila doar cu creatiile unor mari istorici literari straini . Astfel. parvenita fara scrupule . Calinescu in 1941. prin reflectiile asupra iubirii.Cartea nuntii este un poem al iubirii . consecvent pricipiilor sale teoretice . prin descrierea interioarelor . prin Ioanide arhitect de geniu . a strazii .Cartea nuntii. arivistul ( ele fiind insa un pretext . pe care le considera . avarul . a literaturii . prin descrierea minutioasa a cadrului fizic in care se desfasoara actiunea .

este primul care simbolizeaza aceasta occidentalizare. Gerorge Calinescu si sinteza monumentala: Istoria literaturii romane de la oigini pana in prezent O frumoasa lectura pentru tanara generatie e capitolul din ³Istoria literaturii romane´ a lui Calinescu. comparata de unii comentatori cu un roman ale carui personaje ar fi scriitorii . In secolul XVII se infiripa legaturi cu occidentul prin venirea misionarilor italieni si franciscani in Romania cum ar fi Vito Piluzi sau marchizul Johann Battista del Monte (aveau legaturi interne cu Miron Costin).in care anunta modalitati artistice ale unor scriitori de mai tarziu : la cronicarii munteni descopera . dupa cum si istoria literaturii trebuie sa apeleze la criteriile estetice ale criticului : " [«] istoria literara este o istorie de valori si ca atare cercetatorul trebuie sa fie in stare intai de toate sa stabileasca valori . ideea enuntata in lucrarea Principii de estetica . de exemplu . G. Iorga sau descrierii Rasinarilor se inscriu printre filele antologice ale literelor romanesti . care a aparut in mintea romanilor destul de devreme. Istoria literaturii. XIV si care a cunoscut interesante dezvoltari si mai tarziu. Calinescu . care s-a negociat foarte dificil si surprinzator pana prin sec. dupa care " nu e cu putinta o critica fara perspectiva totala istorica " . Acolo. in personalitatea lui G. Calinescu reia si aplica in Istoria literaturii. toate acestea au construit o lunga antologie de viziuni epocale romanesti despre lumea aceasta indepartata. Nu trebuie sa uitam ca Occidentul incepea pe vremea aceea la Brasov. " miscarea teatrului unui Delavrancea " sau fraze caragialesti . adica sa fie critic " . Ne-am vazut oarecum izolati si am privit cu fascinatie lucrurile care se desfasurau in Occident. care se intituleaza Descoperirea Occidentului. el face un fel de recensamant al romanilor din diferite provincii istorice.2. Au mai fost insa incercari de occidentalizare ca cea a lui Eraclid Despotul (1561-1593) care prin intemeierea unei universitati la Cotnar incerca un fel de occidentalizare. George Calinescu ne spune ca Petru Cercel autor de versuri italiene. care au avut vreodata de a face cu Europa si vorbeste de acest vis . Daca va uitati la geografia Bisericii Catolice sau la zona de separatie dintre catolicism si ortodoxie. 4. Din pacate religia le-a inabusit acest proiect. istoricul literar si criticul se asociaza cu prozatorul de mare talent : pagini precum cele dedicate portretului lui N. vadeste faptul ca . Se afirma ca in anul 1650 primii romani merg la Roma cu ocazia jubileului facand cu o suta de ani inaintea ardelenilor pelerinaj la 45 .

In al doilea rand ideea de literature occiddentala a patruns foarte greu. Un exemplu ar fi Cantacuzino care a studiat la Padova in Italia.deci eductia apuseana era undeva la mijlocul acestor doua extreme. Acest contact se vede cel mai bine in literature si scriere sau traducere.aici. deci procesul de occidentalizare incepe sa se simta dar totusi prea putin ca sa reuseasca sa miste o intreaga tara. putini romani sa mearga in occident ci occidentul sa vina la ei. se primeste dreptul de a se intemeia o manastire si un seminar pentru a trimite la Roma cate trei teologi pe an. Boierimea face din Brasov un adevarat centru geografic al romanismului. G. ce e drept. Am putea spune ca foarte multi boieri au doua fete: oameni de cultura greceasca.Axinte Uricaru. Pe de alta parte asa cum spune si George Calinescu. educatia data la constantinopol nu a fost mai satisfacatoare decat cea din occident. Pentru a exprima notiuni 46 . Austriecii au inceput sa domine Muntenia iar Rusii au inceput sa domine peste Nistru. Inceputurile literaturii noastre au o puternica amprenta de classicism decadent. In primul rand pe plan cultural Romania era in urma cu multe aspecte si de aceea dupa anul 1700 dorinta romanilor de a pleca la studii in occident a fost mult mai mare.cetatea eterna.cea. centrul ei mutanduse. dealtfel cu o influenta foarte puternica. Neologizarea in sens apusean al limbii apare de acum. Un alt argument ar fi faptul ca fuga romanilor la studii este punctul acut al nerabdarii de a pasi in occident. majoritatea preferand sa studieze in occident.Ion Neculce .Calinescu afirma ca traducerile circulau din literature occidentala sub forma de manuscris sau se publica cultura greceasca. si oameni de formatie orientala.Dimitrie Cantemir etc.apuseana. Cantemir devenind domn purta vesminte cu influente occidentale insa nici de data aceasta nu se baza pe preocuparile literare si cultura occidentala. Consecinta favorabila a acestui lucru este faptul ca am imprumutat cuvinte noi. Tot in cultura datorita Regelui Carol. Ideea de literature occidentala avea sa patrunda greu in Romania (aici vorbim de literature in sens occidental). Nu a fost de ajuns ca. neologismele intra intr-un numar mare si se fac simtite influente in limbaj.decat. Se spune ca vreme de un seclo pregatirea pentru intrarea in occident se face in limba. Cultura s-a diversificat. Contactul cu occidentul il sustin jurnalele la care in general boierii erau abonati. iar limba romana s-a diversificat. In sustinerea ideii de mai sus adaugam ca de asemenea Cantacuzino a fost educat si la constantinopol insa aceasta educatie nu afost mai puternica. adica sa isi faca foarte bine temele pentru a putea patrunde printre moravurile romanilor. Aceste cuvinte au fost culese de Miron Costin. acest lucru putand fii realizat prin scolarizare si printr-un schimb de domenii. Pentru ca aceasta trebuia sa isi pregateasca foarte bine intrarea.

comanda canapele occidentale. fizica etc. incep sa iscaleasca frantuzeste. Iar contactul cu occidentul se vede cel mai bine in literature tradusa si scrierile traduse. fantasie. In al treilea rand ca si concluzie a occidentalismului. cartile de gramatica se inmultesc ³Gramatica Romaniei´-Radu Tempea (1797). culegeri de biografii si anecdote cu folos etic. jocuri de carti. ministru. senat.Kampe (Buda). Examinarea sciitorilor din zona 1800 va dovedi ca acestia cunosc cu de-a amanuntul literature occidentala a secolului XVIII mai ales cea minora. volonter.mai. din greceste s-a tradus ³Harito si Polydor´. cavalerie. Pentru deschiderea orizontului European se scriu: ´De obste geografie´ de Buffier-Amfilohie Hotiniul (1795-Iasi). Boierii schimba mobile.ei au imprumutat: curs. bucatari straini. ´Filip si Orest´.Ioan Molnar. ordinant. balurile. de altfel erau si foarte la moda sprea sfarsitul secolului al XVIII-lea.Exista si numeroase exemple de traduceri din limbi occidentale cum ar fi: ´Merope si Brutus´Voltaire. economie.Calinescu in privinta textelor traduse deoarece s-au facut traduceri romanesti mai ales din literatura occidentala in Principatele unite si in Ardeal.vechi. testament. tarile sunt tot mai pline de profesori si secretari straini. triumf.Alfieri. Italia etc. in special mobilier si haine. manifest.de logica. emisfer. Traducerile circulau mai ales sub forma de manuscrise sau se publicau.H. neologismele fiind considerate acum imprumuturi. 47 . din ce in ce mai multe familii isi trimit tinerii la studiu in Paris. comedie. melancolie.deoarece intalnim foarte mari schimbari in moda. ´Istoria universala´. ´Descoperirea Americii´. psihologie. Secolul XVIII aduce deci o imbogatire a lexicului. parola. In al patrulea rand sustin ideea lui G.I. bibliotecile se umplu de cari frantuzesti si italienesti. gradinari. In al cincilea rand sunt de accord cu faptul ca caontactul cu occidentul pe vremea aceea il faceau jurnalele la care boierii erau abonati.