1.1. Istoria literara Cu privire la reinterpretarile propriu-zise, pana la contemporani, aproape totul e citabil din Istoria literara.

De la cei mai vechi autori pana la interbelici, Manolescu reface permanent in fundal o istorie a formelor. Desi ii respinge hotarat pe formalisti, istoricul urmareste metamorfozele literaturii vechi (cu moartea unor specii si aparitia altora), precum si conventiile de expresie ale romanticilor. Subtilitatea e ca noile metode nu sunt aplicate barbar, intru modernizarea fortata a scriitorilor nostri vechi, ci tocmai in vederea unei fixari in context: ÄCa sa fi scris memorialistica, ii era necesara lui Costin intuitia unui procedeu literar care n-avea niciun precedent in proza noastra si care era destul de putin frecvent la istoricii latini sau polonezi cunoscuti lui. Autorul letopisetului se misca intr-o traditie pur istoriografica´. Daca G. Calinescu ii reactualiza pe scriitorii de pana in secolul XIX oarecum intuitiv, prin compararea cu autori contemporani, Manolescu reface mai clar sensul istoric al modernizarii, folosindu-se de o mai acuta constiinta a conventiilor literare, care criticului roman interbelic ii era inca inaccesibila. E capabil, astfel, sa repuna in drepturi aportul lui Maiorescu sau a lui Macedonski la schimbarea canonului poetic romanesc, sau sa reflecteze, de pilda, asupra sensului modern al gandirii lui Duiliu Zamfirescu, Äintaiul nostru teoretician in roman´. Daca istoria lui Calinescu era mai bogata in intuitii si in detalii pitoresti, cea manolesciana e mai importanta prin constiinta istorica a formelor. Ce drept, meritul nu e -i neaparat al lui Manolescu personal, caci timpul scurs intre cele doua opuri a dat un mare numar de comentatori excelenti care, chiar daca n-au fost istorici integrali ai literaturii romane, si-au Äimpartit´ perfect atributiile pentru a corecta tabloul calinescian. La o simpla privire din avion, expertizele lui Paul Cornea, Eugen Simion, Mircea Anghelescu, Mihai Zamfir, Ioana Em. Petrescu, Adrian Marino asupra secolului XIX, a lui Ov. S. Crohmalniceanu, Ion Pop, Marin Mincu, Al. Protopopescu sau a lui Nicolae Manolescu insusi asupra interbelicului, contribuie la consacrarea unui canon aproape de neclintit al literaturii noastre de pana la realismul socialist. Semn ca Ädiviziunea muncii´ a functionat perfect in critica postbelica si daca n-am avut o istorie literara, cum acuza Manolescu azi, am avut, in schimb, multe istorii partiale de prima mana, care au construit o ierarhie valabila. Eroarea e de a considera ca daca nu s-a scris o istorie integrala ar lipsi comentatorilor interbelici simtul si perspectiva istorica. Cu toate acestea, merita atentie Äreparatiile´ de imagine a criticilor de pana la Calinescu, cu care autorul Istoriei din 1941 a fost mai intotdeauna nedrept. Intr-un capitol exceptional despre Maiorescu, e compromisa pentru totdeauna imaginea unui comentator

1

eminamente cultural, Äneatent la text´ (cu observatia capitala ca ÄNiciun contemporan al sau nu avea notiunea de close reading. Critica textului e mai degraba una latenta pana la Primul Razboi´), dar si prejudecata antioccidentalista a criticului Äformelor fara fond´. De fapt, dovedeste Manolescu cu textul in fata, pozitia maioresciana nu e incompatibila cu sincronismul lui Lovinescu. Lui Gherea, acuzat de Äcandoare semidocta´, Manolescu ii dedica un capitol slab si nedrept, probabil din aversiunea fata de reinterpretarile vulgarizatoare la care a fost supus criticul in anii µ50. In schimb, atat Lovinescu, despre care retinem ca Äabia cu el poate fi citita critica noastra ca literatura´, cat si marii foiletonisti interbelici ± cu exceptia lui Perpessicius, poate, taxat pentru sfiala in valorizari -, sunt tratati cu consideratie. Istoria literara urmareste inregistrarea valorilor literare de-a lungul timpului. Aparitia criticii literare este un rezultat al formarii si evaluarii spiritului critic. Afirmarea spiritului critic s-a produs relativ tarziu in perioada iluminismului european. Cultura si civilizatia romaneasca prezinta un decalaj de dezvoltare in raport cu europa occidentala, de aceea spiritul critic in cultura romana se manifesta destul de tarziu in forma stiintifica si institutionalizata. Primele manifestari ale spiritului critic apar la cronicari.

1.2.Forme ale istoriei literare Cele mai consistente sunt, insa, capitolele despre ÄMarii scriitorii´, atat din secolul XX (Mihail Sadoveanu, Liviu Rebreanu, Hortensia Papadat-Bengescu, Tudor Arghezi, George Bacovia, Mateiu I. Caragiale, Ion Pillat, Camil Petrescu, Lucian Blaga, Ion Barbu, George Calinescu, Anton Holban), cat si din secolul XIX (Mihai Eminescu, Ion Creanga, I.L. Caragiale, Ioan Slavici). Nuantarile in valorizare sunt putine, dar discutabile. Daca putem fi de acord ca Arghezi e poetul secolului sau, Sadoveanu nu poate fi proclamat cel mai mare prozator pentru simplul fapt ca, in ciuda talentului imens, ramane un autor inegal, fara constiinta artistica lucida. Mult discutata revalorizare a lui Camil Petrescu ± niciunul din romanele lui n-ar fi capodopere ± e expeditiva si neconvingatoare. Cu privire la Anton Holban e, iarasi, de discutat daca autorul nu-l propulseaza printre cei mari mai degraba pentru modernitatea poeticii romanului, centrul ionicului manolescian, decat pentru valoarea prozei in sine. In toate articolele despre Ämarii scriitori´, Manolescu alcatuieste un simptomatic rechizitoriu criticii postbelice, care pacatuieste prin analize hipersofisticate in dauna judecatilor clare si simple ± analize care ar aseza un strat gros de interpretari asupra

2

clasicilor nostri, facandu-i de nerecunoscut. De la Eminescu si Slavici pana la Blaga sau Ion Barbu, toti sunt, oarecum, mistificati de elucubratiile criticilor. Au dreptate, aproape intotdeauna, foiletonistii interbelici, mai apropiati de intuitia prima a textelor, sau Calinescu insusi, cu care Manolescu face dese tête-à-tête-uri peste capetele criticii postbelice. De aici, doua contradictii: 1. Desi declara in postfata ca exegeza postbelica i se pare capitolul cel mai rezistent din literatura sub comunism, in analizele practice pe clasici, ii respinge aproape in bloc contributiile. 2. Desi se vrea Äo istorie critica´ a literaturii romane, demersul lui Manolescu incearca, in subtext, sa elimine orice aport critic, visand la intalnirea pura si nemediata cu opera. Teoretizarea unei istorii critice ascunde de fapt orgoliul unei istorii naive si originale, scrisa cu totul pe cont propriu. Nu o istorie critica, ci una a-critica, a intemeietorilor, e visul manolescian. Principiul e formulat clar in capitolul despre Ion Barbu: ÄNiciun poet roman, nici chiar Eminescu, n-a avut parte de atat de multe exegeze savante si de atat de putine analize critice propriu-zise ca Ion Barbu. («) Suntem obligati acum sa-l recitim cu un ochi proaspat si fara prejudecati´. Eminescu ar fi victima unei Äexegeze pe cat de erudite, pe atat de lipsite de spirit critic´ din care valabili mai raman doar Maiorescu, Calinescu si Negoitescu. La fel patesc Creanga, a carui exegeza e anulata dintr-un condei (ÄStudiile consacrate lui Creanga dupa Al Doilea Razboi, numeroase, n-au schimbat numaidecat paradigma critica.´), Caragiale, Slavici, Bacovia (ÄAstazi, cand cultul poetului pare definitiv stabilit, se petrece intr-un fel contrariul a ce se petrecea in interbelic: pana si defectele poeziei devin calitati´) etc. Mare critic e Manolescu in capitolele in care reuseste, intr-adevar, sa inlature steoretipii si sa propuna o imagine pe cat de noua, pe atat de clasica a autorilor respectivi. Respingand orice mistificare interpretativa sau sofisticarie erudita, autorul Istoriei critice ramane acelasi fermecator om al simplitatii si al directetii, priceput in a ajunge pe scurtatura la inima operei. Dau aproape aleator cateva exemple: are dreptate, cu siguranta, sa redescopere pe Creanga cel profund in Amintiri sau in Povestea lui Stan Patitul decat in Ästufosul´ Harap-Alb, provocator de Ädelir hermeneutic´, pe Caragiale din Momente si schite contra aceluia din nuvelele naturaliste (doar Hanul lui Manjoala i se pare o capodopera), pe Bacovia din Plumb ca mare poet simbolist in defavoarea minorului tranzitiv supralicitat de criticii optzecisti. Barbu nu e, nici el, abstract-ermeticul pe care il cunoastem, ci un pictural si un confesiv manierist: ÄCa nota generala, in eroticele directe, dar si aiurea, exista un element biografic originar infasurat in imagini si metafore care fac de -l nerecunoscut´. Nu insist, demonstratia pe Äermeticele´ din ÄJoc secund´ convinge. Admirabila in Istorie nu e atat reconstituirea receptarii critice, cat tocmai curajul de a face din

3

critica tabula rasa. Excelent Äcronicar´ al operelor noastre clasice, Manolescu le comenteaza, adeseori, cu mina ingenua a primului cititor. Ceea ce nu inseamna ca prospetimea cronicarului stanjeneste vreo clipa autoritatea si viziunea istoricului literar. In maniera calinesciana, Manolescu priveste literatura romana ca pe un intreg. Stie, adica, sa surprinda de sus, cu aerul ca spune banalitati, relevanta generala a fiecarui autor in parte. Savuroase sunt topurile, statisticile sau competitiile la care nu te-ai fi gandit niciodata ± si pe care memoria obeza de istoric literar pare sa le activeze spontan: ÄBrat molatec ca gandirea unui imparat poet´ e Äcea mai uimitoare metafora din toata lirica noastra de pana la moderni´, la Pillat identifica Äcea mai neta perspectiva retro din intreaga noastra poezie interbelica´, Holban era Äcel mai literat din tanara generatie´. Chiar si aspectele negative sunt, in felul lor, iesite din comun: ÄDintre romancierii nostri, Ionel Teodoreanu este cel mai ilustru fabricator de fraze cosmetice´. La capitolul Äprioritati´, Manolescu e, pe cat de inventiv, pe atat de exact: Minulescu Äeste primul nostru scriitor care nu dispretuieste fatis succesul de public´, ÄFlori de mucigai´ ar fi Äcea dintai carte de poezie din istoria genului care nu e o simpla culegere´, Camil Petrescu, Äcel dintai la noi care a simtit nevoia sa coboare, in romanele sale, viata de pe scena in strada´, iar ÄPatul lui Procust´, Äintaiul roman romanesc care contine o poetica explicita´. Cateodata, astfel de observatii iau forma unor sclipitoare paradoxuri: ÄIndeobste bestelitul pentru ispite moralizatoare Slavici este singurul scriitor roman care considera capitalismul in latura pozitiva´; ÄLovinescu este o natura clasica in modernismul lui bine temperat, tot asa cum Ibraileanu este, in conservatorismul sau structural, un fin degustator de literatura moderna.´ ; ÄDaca pana la Primul Razboi, noi am avut nuvelisti si povestitori care au scris accidental romane, in interbelic avem romancieri care scriu accidental proza scurta.´ etc. O mica antologie s-ar putea realiza din asemenea trufandale critice, care dau savoarea oricarei istorii literare. In fond, redactarea capitolelor la varste diferite creeaza probleme de criterii. Istoria critica a lui Manolescu contine, pe langa calupul unitar de pana la romantism, un mozaic de cronici cuprinse in parte si in antologia de la ÄAula´, apoi eseuri preluate din Arca lui Noe (Rascoala lui Rebreanu, netratata acolo, ramane o Äcapodopera´ expediata aici intr-o singura fraza) sau din Teme, si, in sfarsit, cateva articole rescrise recent. E clar ca din cauza decalajului de viziune, unii autori sunt modernizati ostentativ, in vreme ce altii sunt trecuti prin filtrul tolerantei postmoderne ± desi nu e clar deloc cum se impaca aceasta din urma cu drasticul canon estetic formulat in postfata. Nu inseamna postularea pluralismului postmodern in receptarea operelor clasice, ea insasi, o actualizare fortata? Daca Istoria

4

Cele mai mari probleme nu sunt legate insa de reinterpretarea clasicilor (cu putine derapaje. considerat Äcel mai original poet´. desi criticul e mai ingaduitor cu Ivasiuc decat cu Preda. si de Nichita Stanescu. in numar covarsitor. celelalte etichetari nu sugereaza nici directii. scrisa la doua maini. rescris aproape in intregime. reasezonate de cate o judecata de valoare in coada de peste. ci de tratarea fenomenului contemporan. In afara de Mircea Cartarescu. Nicolae Prelipceanu tot Äun poet valoros si original´. un poet extraordinar si inventiv´.critica pare. o mare nesiguranta in valorizare. cat mai degraba de doua maini manolesciene care. desi nu se stie de ce. Augustin Buzura sau Bujor Nedelcovivi sunt diminuati ca importanta (multe din scrierile lor au valoare contextuala). acum. Manolescu e parasit atat de criterii. Dimov ar fi Äunul dintre cei mai interesanti poeti contemporani´. Faptul ca cel mai important cronicar roman din toate timpurile si-a pierdut in ultimele doua decenii interesul pentru literatura e vizibil peste tot in tratarea fenomenului contemporan: portretele critice sunt. fara originalitate sau capacitate de iradiere. Poza apodictica a unui Manolescu ce taie si spanzura mascheaza. Inconstanta nu e atat in aprecierile ideologice. Calin Vlasie e un poet de statura lui Ion Muresan. cand ramane singur in fata istoriei literaturii. Daca realistii Marin Preda. Brumaru e Äpoet minor´. ca George Bacovia. declarat judicios cel mai important scriitor postbelic (ce-i drept. intr-adevar. Serban Foarta Äunicul mare manierist din literatura romana. pe patru pagini. daca criticul nu s-ar impiedica in evaluarea unui sistem atat de complex precum literatura sub comunism ± careia nu-i stabileste mecanismele de functionare. cronici ramase neschimbate din anii µ60-¶80 (in special cele dedicate criticilor si poetilor. cat in calificativele estetice: 5 . poate pentru miniaturalul tematic (?!). Erori si contradictii Segmentul cel mai grav afectat de totalitarism ar fi cel al prozei. Ivanescu. cu putine exceptii: Nichita Stanescu sau M. nu vor sa stie una de cealalta. el ar putea trece drept o judecata de valoare exacta si corecta. nu e vorba atat de colaborarea interpretului actual cu o intreaga receptare critica. nici alternativa estetista a targovistenilor nu-i provoaca lui Manolescu mai mult entuziasm. nici ierarhii. departe de a se completa reciproc. de pilda. redescoperit prin lecturile optzecite). Cu toate ca rezultatul e un tablou gri. la pachet cu proza). totusi). Ileana Malancioiu Äo poeta inconfundabila´. Daca in organizarea materiei de pana la anii µ40 tovarasia calinesciana se dovedea salvatoare. cat si de aplombul critic din care sa reiasa o ierarhie exacta. in timp ce Alexandru Musina e tratat. In schimb. Abdicarea istoricului literar in favoarea cronicarului face ca poezia postbelica sa apara ca un fenomen sters si lipsit de relief.

retinute de Manolescu cu privire la cea optzecista. care mi se pare si mie azi invechita.daca romanele lui Marin Preda i se par nereusite azi din cauza aluziilor politice prea transparente. As fi fost gata sa-l felicit pe critic pentru selectia drastica a prozei optzeciste. si in care lipsa unei referinte ar putea insemna atat ca ea nu exista valoric. Daniel Vighi. cat si ca ea lipseste din bibliografia autorului. fara adaugiri substantiale. ci doar pentru ca n-aveau aptitudini paranormale. iar cei prezenti sunt tratati cu scepticism: Agopian e un minor. de vreme ce americanul isi lansa prima editie abia in 1994« In vreme ce proza saizecista mai rezista totusi. daca as fi fost convins ca aceasta selectie reprezinta. optzecistii Äcitisera probabil cartile lui Lyotard si Kuhn. Nedelciu si Craciun. O buna bucata de vreme discutiile despre postmodernism din Romania au alcatuit un talmes-balmes de idei nu foarte stiintific si in orice caz confuz´. o forma de valorizare si nu un simptom al superficialitatii. Ce-i drept. din posfata. ideologicul intuneca judecata estetica manolesciana: desi mai putin transparent politic. Ioan Lacusta. Gheorghe Iova. Erorile factuale sunt frecvente si stanjenitoare in capitolele despre literatura contemporana: cele doua volume ale lui Paul 6 . care crede ca in problema Äcanonului propriu-zis´. dar nu si pe a lui Harold Bloom.´ Manolescu nu se poate hotari nici cu privire la sensul contestar al acestor romane: daca in capitolul despre Marin Preda sustine ca prozatorul ar Älegitima tematica realist-socialista´ prin pasajul despre obsedantul deceniu din Imposibila intoarcere. Änesufland o vorba despre tragediile petrecute in deceniul cu pricina´. cand e sa raspunda acuzelor Monicai Lovinescu legate de lipsa disidentei romanesti. Ca peste tot in istoria postbelica a lui Manolescu. intr-adevar. Manolescu isi rasuceste cu 180 de grade opinia.´ In cazul lui Marin Preda. Breban nu-l poate inlocui pe autorul Morometilor in fruntea canonului postbelic. Biserica neagra a lui Baconsky ar fi semiratata tocmai in absenta acestora: ÄBiserica neagra sufera din pricina grosimii stratului de tencuiala asternut pe zidaria interioara a utopiei politice. cu rezerve putine sunt numele . tablourile optzecistilor sunt cronici puse cap la cap. desi e cert ca le refuza schimbarea canonului. Reprosul ca M. prea tehnicisti. Calinescu n-a valorificat in Five Faces of Modernity Äpozitiile teoretice foarte interesante ale optzecistilor nostri´ e anulat de alt Manolescu. invocand drept argument aceeasi carte: ÄImposibila intoarcere a aparut odata cu Tezele din iulie: nu e necesara cine stie ce perspicacitate ca sa-ti dai seama ca Marin Preda i se opunea de la titlu lui Nicolae Ceausescu prin cartea sa si ca in disputa se afla chiar obligatia literaturii adevarate de a nu se preda ideologiei comuniste. capitolele Mari scriitori si Batalie canonica lipsesc de la interbelici incoace. Lipsesc Alexandru Vlad. De altfel. daca dezbaterile optzeciste n-au apelat la Harold Bloom in problema canonului nu e pentru ca protagonistii ar fi fost inculti. Nici cu privire la dezbaterile critice ale optzecistilor criticul nu e prea hotarat.

con tiin a critic dobânde te o acuitate nou . Cu toate acestea. Totodat . Operele literare sunt considerate ca structuri axiologice complexe. Critica literar se afl în strâns rela ie cu teoria literar (ca studiu al criteriilor i principiilor literaturii) i cu istoria literaturii (care cerceteaz literatura sub unghiul dezvolt rii ei istorice). Inten ionalitatea critic este dublu fundamentat antropologic i axiologic. aparuta totusi abia cu doi ani mai tarziu. Intoarcerea in Bucurestiul interbelic a Ioanei Parvulescu ar fi Äscrisa dupa aceeasi reteta´ cu In intimitatea secolului XIX. Critica literar descoper i interpreteaz structura operelor literare. Art practique de Boileau etc. descoperind valorile i sc derile ei. Incercari literare. XVIII. Din antichitate i pân în timpul Rena terii nu exist limite precise între critica literar i arta poetic . Cu toate acestea. valorile etice. umanismul renascentist i clasicismul vor oferi condi iile unor preocup ri critice specifice: Hypercriticus de Scaliger. o caracterizeaz i o valorizeaz mai ales sub unghi estetic. reconstituind-o ca pe un univers autonom. cadrul ei de referin . elucideaz sensurile i semnifica iile ei. ce con ine reflec ii despre Iliada în Poetica lui Aristotel sau în Tratatul despre sublim. totusi Äprospetimea celei dinainte´. o comenteaz . stabilind diverse condi ion ri ale ei.Georgescu. metodele i func iile criticii literare se diversific . Termenul de critic literar este semnalat pentru prima oar de Scaliger în 1580. prin intermediul discern mântului critic i al judec rii de valori. manifestul istoriei lui Negoitescu ar fi aparut in ÄTribuna´ si nu in ÄFamilia´. o activitate critic apare de fapt odat cu crea ia literar . critica literar integreaz opera într-un sistem de rela ii cu alte opere. inten ionalitatea i finalitatea sa originar . Critica literar apreciaz operele sub unghi axiologic. 2. Actul critic i nu creeaz valoarea. sociale etc. fiind 7 . delimitând valoarea de non-valoare. adica a volumului din 2005« Semn ca apodictic e criticul in valorizari chiar si cand realitatea documentelor ii fuge de sub picioare. definind-o în esen a ei. În sec. obiectivele. Incercari critice (1957) si Pareri literare (1964) fuzioneaza intr-unul fictiv. Critica literara Critica literar este o activitate aplicat la opera literar pe care o analizeaz . fiind mediate prin criteriul estetic. astfel incat cartea din 2003 n-ar mai avea. Punctul de plecare al procesului de valorizare critic trebuie c utat în structura valorilor artei ca produse finite care au c p tat o existen descoper prin func ionarea societ ii. Elementele decritic literar apar în dialogul Ion al lui Platon.

R. T. aplicând un întreg sistem de norme etc.S. reductibil prin diverse metode de cunoa tere ra ional . Poulet. Richard. R. Barthes. R. b) Critica psihanalitic (Bachelard) c) Psihocritica ± Cl. J. Pound). Blanchot). Beguin). Goldmann). J. în Rena tere se manifest critica filologic (critica de text). Poulet. Dup perspectiva filosofic curente i coli în critica contemporan : a) critica structuralist (formali tii ru i: Toma evski. A c) critica existen ialist (Sartre. considerând opera ca o entitate. reprezentat de Sainte-Beuve. Auerbach. Mauron d) Critica tematist : G. La începutul secolului XX se contureaz dou direc ii fundamentale în critica contemporan : a) o prim direc ie care declar inutil analiza metodic a operei literare. Se pot distinge E. Jakobson. dup cum au existat scriitori care i-au exercitat i talentul critic (Valery. structuralismul genetic ± L. Francesco de Sanctis. Vianu În Conceptele criticii.). H.P. mai important . i a metodologiei aplicate se pot distinge mai multe 8 . consider opera literar ca un dat cognoscibil.marcat de criza ce opune i anticii i modernii (în clasicism) sau de doctrin clasic preromantic . Doubrovski. de Raymond. critica romantic (Tieck. care devine. Eliot. Schlegel) i cea postromantic i (Baudelaire) prefigura critica modern . Sklovski. Damaso Alonso) b) critica antropologic i mitic (Northrop Frye) i unele modalit i eclectice (Thibaudet. Taine. ce nu se releveaz decât par ial intui iei critice. T. John Ruskin etc. S. Spitzer. În evolu ia finalit ilor i metodelor criticii se pot observa mai multe forme de manifestare. În secolul al XIX-lea. Starobinski e) Critica stilistic : Leo Spitzer. grupul de la ³Tel Quel´. Unii critici ai secolului XX atribuie astfel criticii unicul rol al suger rii inefabilului crea iei literare b) a doua direc ie. Wellek distinge mai multe curente în critica literar contemporan : a) critica de orientare lingvistic (Vossler. în timp ce în secolul XVII se afirm critica normativ (care impunea spre imita ie modelele literaturii antice. Astfel. prin asimilare unor metode tiin ifice o disciplin cu statut propriu.

Critica este o reactie la literatura. <critica> a fost totdeauna recunoscuta ca formand o <parte> a literaturii. cat si celui de critica. Actul critic are nevoie de existenta literaturii pentru a-si consolida propria existenta. precum mediul. In sprijinul acestui argument prezint urmatoarea afirmatie a lui Adrian Marino:``In sens traditional. fiind determinate în mod necesar de unii factori. metod . Ca si literatura. criticul trebuie s cunoasc personalitatea scriitorului. o atitudine in fata vietii.la fel ca si literatura. a face critica inseamna a face literatura pe baza literaturii :``Nu poti vorbi despre ceea ce face literatura decat facand literatura. critica literar se orienteaz spre relativism.Todorov) Lectura. reflexii. Aceast maturizare porne te de la considerarea operelor literare ca un produs al scriitorului. Astfel. care o deschide spontana nu numai spre opera. propria sa viata. O dat cu H. Critica. Critica este o forma a literaturii ce are ca <subiect> literatura. Criticul face si el parte din literatura. f când din din sentiment În secolul al XIX-lea se produce maturizarea critic . dar si spre orizontul critic. care stabile te c atât personalitatea scriitorului cât i opera creat sunt produse ale societ ii. de aceea. Critica rodeste prin sevele extrase din literatura. teze si ipoteze despre literatura. Lectura literara si cea critica solicita deschideri spre infinit . ea se fortifica pe baza literaturii. absolutizându-se subiectivismul criticului i ajungându-se la critica impresionist . care consider critica literar o Ä tiin a spiritelor´. isi are obiectul si metodele ei specifice : descoperirea aspectului original al unei opere concrete precum si judecata de valoare prin comparatie cu alte opere. Este literatura literaturii. momentul i rasa. In 1600 critica este clasata si recunoscuta ca parte a literaturii. Taine. Literatura este initial un termen genetic pentru totalitatea studiilor literare de orice categorie. critica literar devine o critic explicativ .Din secolul XVIII critica folose te o alt singurul criteriu de apreciere a literaturii i artei. Cand este citit un text critic se face legatura logica cu cel literar si ambele vor dainui prin ceea ce sugereaza.`` Deci opera critica se poate transforma in literatura prin faptul ca ea grupeaza idei. critica poseda harul de a sufla viata asupra textelor. La sfâr itul secolului XIX. dar sunt impuse atat lectorului de literatura. Un reprezentant important al criticii biografice este Sainte-Beuve.``(T. necesara atat literaturii cat si criticii. prin cunoa terea c rora putând fi explicat în mod tiin ific opera. ca i raporturile lui cu epoca. 9 . raportarile sunt multiple.

Caci criticul isi face din scrierea critica un ideal pentru care va lupta. Criticul este acela care. La fel ca si acesta.Constantinescu) Talentul criticului este dedus din capacitatea lui de creare a textului critic. 10 . care se refera la faptul ca ``Parcurgerea drumului carte opera este un moment de identificare. ci si de a sti sa vada. Literatura reprezinta o mixtura de valori in devenire si de confuzii pe care unii critici se straduiesc a le preciza. acceptand sa se sacrifice pentru acest ideal. spunand :``Criticul este subordonat in absolut operei asupra careia se exercita. numai constiinta operei. criticul traieste prin si pentru ceea ce scrie. Actiunea sa este de ordinul recreatiei : a face explicita emotia. prezenta in gustul. inclinatii. Talentul criticului consta in capacitatea lui de a ne oferi noi perspective asupra unui text. Criticul isi poate presta vocatia doar bazandu-se pe ceea ce el critica . i se supune de buna voie. El nu incerca sa ne impuna viziunea sa. Gheorghe Grigurcu.`` Prin urmare. a provoca perceptia. ajungand sa creeze opera critica. in care sa-si poata pune in valoare aptitudinile si sa-si etaleze talentul de creator. sa ne faca sa intelegem textul literar si sa ne elaboram propriul mod de a vedea lucrurile. criticul este considerat un scriitor. Literatura se dezvolta sub ochiul veghetor al criticii.``(P. comunicandu-ne-o prin intermediul textului critic. daca este numai o transpunere. Criticul este si el un scriitor. sprijina acest argument. care are nu numai obligatia sa vada. anulandu-si propria sa viata. consimte sa vada constiinta sa ocupata de o constiinta straina. Critica autentica nu poate face abstractie de asumarea personala a obiectului. vocatia este cea care il identifica pe critic cu scriitorul literar.Pentru a sustine acest argument propun afirmatia lui Gheorghe Grigurcu. Criticul este cel care formuleaza judecati obiective . Si pentru ca actul critic necesita talent si devotament din partea autorului. la fel ca si scrierile literare. perspective prin care el insusi transmite cititorilor propriul punct de vedere.`` Autorul textelor critice este considerat un scriitor. se dedica in totalitate actului creatiei. nu exclude intru nimic originalitatea. de a evada in realitatea cotidiana si de a se instala undeva intr-o lume transcedentala. de regasire proprie. ci. Criticului i se cer insusiri virtuale de creator. Scriitorul si criticul ``si-au revarsat toate pretioasele daruri intr-o opera care. chiar si cu riscul sau poate avantajul. in masura. asumandu-si responsabilitatea unor opinii. demersul pe care il practica il obliga deopotriva la subiectivitate : respectarea propriilor optiuni. la acestea adauga propriile sale convingeri si idei. in perspectiva si nobila gratuitate a infaptuirii. convingeri. diferite de a nostra.

A creeat el specii literare noi printre 11 . Kogalniceanu. si superior ei. Critica are ca gen literar o mare cautare in public. o creatie de al doilea ordin si un vehicul de cultura si de valorificare. Alexandru Paleologu sustine acest argument considerand ca prin vocatie. ea se citeste nu numai din ratiuni didactice sau informationale. precum si gradul de derare a limbajului la mesajul literar.implicand toate finalitatile cognitive. Alecsandri si-a dat seama ca numeroase specii literare cu aduienta la public nu existau in limba romana. Acest gen literar este subordonat literaturii. Datorita faptului ca ea recreaza. Pe langa statutul de simplu cititor. Criticul fiind scriitor. Constiinta critica s-a manifestat si in preocuparile scriitorilor de la dacia literara. se bazeaza pe literatura si pe talentul celui care o elaboreaza. criticul e obligat sa inteleaga si sa aprecieze toate valorile reale. Critica literara are ca obiect evaluarea creatiei literare urmand relatia dintre opre literara si contextul cultural in care s-a creat aceasta. capabila de a construi viziuni coerente si revelatoare asupra unei opere sau a unei literaturi. e clar ca indeletnicirea critica este o arta. S-a constituit ca disciplina la inceputul secolului 19 prin contributia lui Rene Chateanbreauk. In absenta multor documente. ``Critica este un scop in sine. ca toate celelalte genuri. ci se citeste ca literatura din pura pasiune a comentariului si cu pretuirea talentului respectivului critic. Critica literara se exercita asupra intregii literaturi . Critica literara exista datorita faptului ca operele literare sunt foarte generoase din punctul de vedere al interpretarilor. filozofice.(P.Constantinescu).In lucrarea sa. fara prezenta caruia literatura ar fi insasi pagubita``. deoarece dezvolta gandirea critica a lectorului si ofera piste de interpretare. ``Critica moderna este ea singura un gen literar. Cronica lui Ureche nu s-a pastrat in original ci copiile lui. format la scoala germanica si Alecsandri format la scoala franceza manifesta o atitudine si o preocupare critica specializata. Talentul criticului se bazeaza pe imaginatia sa critica. critica este considerata un gen literar. oferind noi aspecte. dar in acelasi timp. care avea valoarea unui program de dezvoltare a literaturii noastre culte. ei este necesara priceperea autorului de a recrea un text. etice si ideologice pe care le asuma orice act de cultura. In momentul daciei literare. nuantand ideile in maniera originala. Neculce adauga cronicii sale culegerea ÄO sama de cuvinte´ O critica literara nu putea aparea inaintea unui corp literar dar la noi literatura originala a aparut tarziu si a avansat lent.`` Prin talent se intelege intreaga inzestrare a autorului pentru specifica sa indeletnicire literara. iar opera sa ± rodul unei vocatii. Kogalniceanu redacteaza capitolul Introductie la dacia literara.

Doar Eminescu va crea mai multe specii literare decat Alecsandri. Incepe in romania culegerea folclorului. Calinescu-Mihail Ralea. de dezvoltarea stiintei si invatamantului. Alecsandri scrie culegerea de poezii poporale in care include si varianta mioritei. el s-a preocupat de cultura romaneasca. de dirijare. Maiorescu vine cu critici selective. Creatia literara autentica nu are nevoie de directionare critica. aceasta ar 12 . Polemica Maiorescu-Gherla. El sublinia rolul frazei estetice in exprimarea ideilor sensibile. critica literara trebuie sa realizeze: promovarea talentelor si respingerea nontalentelor. afirmat si in zilele noastre conduce la o disproportie intre conditia materiala si conditia ideala a artei. descurajarea celor fara chemare pentru literatura. Adevarata critica estetica e posibila doar prin sinteza celor 2 conditii a literaturii. s-a simtit cand productia literara era amenintata de mediocritate si subcultura. Ulterior Maiorescu abandoneaza modelul hegelian. Daca inaintea lui Radulescu indemna la producerea de creatii literare. instruirea publicului cititor. LovinescuBraileanu. Spiritul critic se manifesta in valorificarea si evaluarea creatiei literare. Povestiri(Balta alba). El il apreciaza in mod deosebit pe Alecsandri. Titu Maiorescu inaugurand Äo cercetare critica a poeziei de la 1867´. care avea o opera aproape incheiata. Judecarile lui Maiorescu sunt exigente si reduc nonvalorile la tacere.care: Poemul eroic(Dan capitan de plai). critica romaneasca dobandeste critica de sine. Maiorescu elaboreaza un set de criterii si principii estetice fundamentale pe baza carora respinge autoritatea creatiei mediocre si submediocre. Interventia lui Titu Maiorescu. Orientarea spiritului critic spre credinta estetica a artei sa facut intr-un context care a imprimat intregii critici literare romanesti un caracter polemic. care privea selectia estetica a valorilor ca pe un act salvator pentru literatura nationala. La Caragiale. Tot el subliniaza valoare legendelor si basmelor. Maiorescu stie sa descurajeze si sa inlature orice incercare de poezie subestetica. de limba romana. Drama istorica (Despot Voda). Principiul autonomiei esteticului. Formula pe care a lansat-o el si Junimea a fost Formele fara forme. Pentru Maiorescu. In afara de studiile literare. Maiorescu e considerat un critic de directie. conditia materiala a poeziei se cuprinde in universul imagistic al operelor. In conceptia lui Maiorescu. Maiorescu era in primul rand filosof si a urmat orientarea filosofica si estetica a lui Hegel. Oda. Imnul. O literatura culta s-a constituit cu greu. Conceptia estetica a lui Maiorescu este influentata si de gandirea estetica a lui Karl Vischer. Critica s-a diversificat adoptand mai multe perspective. iar neavand interpretari critice. dar in imediata lui apropiere il situeaza pe Eminescu. Maiorescu are rezerve fata de limbajul si obiectivele satirei. I s-a atribuit lui Maiorescu conceptul de arta pentru arta. Drama sociala (Piatra din casa). a incercat tragedie in Ovidiu si fantana Blanduziei. Roman erotic (Dridri). sub influenta filosofiei lui Shopenhauer.

In articolul Deceptivismul in literatura romana (1887) sesizeaza tradarea idealurilor de la 1848. politica. Din intreaga activitate critica a lui Gherea apare o orientare sociologica in critica noastra literara. E adept al criticii stiintifice si elaboreaza o teorie a capodoperei. pentru Gherea. Ultima parte e drumul firesc al criticii literare. In critica romana se afirma Mihail Dragomirescu. Personalitatea si morala inalta asupra criticii. Maiorescu trece de la primatul principiilor teoretice la cel al caracterului individual si particular al operei de arta. valoarea criticii lui consta in analiza operelor si a autorilor. El este atent si la mesajul artei pe care nu-l lasa la latitudinea totala a autorului. Pe parcursul activitatii sale. s-a manifestat polemic. adept al marxismului. Iorga este adeptul dimensiunilor etice si etnice ale artei si ale literaturii. In prima parte. ci prin sustinerea estetica a 13 . morala. cu deosebire la Eminescu care era la curent cu tot ce era important la cultura euro peana. Constantin Gherea era un socialist revolutionar. Studiile lui Gherea sunt primele modele de analiza critica. Ideea aceasta prefigureaza psihanaliza si existenta unui eu si a unui sine. Maiorescu apreciaza cultura creatorului de literatura. Are o preferinta pentru aspectele materialiste. merge de la teorie la evaluarea operei. Teoria lui Dragomirescu reapare azi modificata prin conceptul de paradigma. Conceptia critica a lui Gherea se concretizeaza in cateva articole scrise in perioada de la Iasi.putea afecta libertatea de expresie a creatorilor. In articolul Asupra criticii. cetateneasca in general. Cosbuc. De la Maiorescu incoace s-au incercat directionari ideologice in literatura. Critica asociaza sensibilitatea cu argumentarea stiintifica. un model spre care tind realizarile individuale si particulare. manifesta anumite deschideri spre simbolism. Nu s-a remarcat prin analize critice cuprinzatoare. Artistul are o dubla personalitate. Capodopera e pentru el o opera absoluta. incearca sa explice pesimismul eminescian. In polemica cu Dragomirescu se situeaza Iorga. nu inseamna doar talent. Ca revolutionar. Importanta deosebita in conceptia lui Gherea e determinismul. Acorda atentie genezei operei de arta si sustine ca arta trebuie sa aiba o tendinta sociala. dar o mai mare greseala injosirea unor scriitori pentru ca sunt nationalisti. El este criticul care a sustinut miscarea simbolista in literatura romana. El face studii monografice despre Caragiale. iar in a doua de la opera spre relevarea valorilor teoretice. Sigmund Freud intemeietorul psihanalizei: personalitatea artistului este o generalitate creatoare. El considera o greseala inaltarea nemeritata a unor poeti pentru ca sunt nationalisti. polemizeaza cu Maiorescu critica judecatoreasca pe care o considera deja depasita si crede ca e necesara o critica explicativa. Posteritatea n-a respins integral ideile lui Gherea si nu a accentuat opozitia intre pozitia acestuia si a lui Maiorescu. Eminescu.

Tudor Maiorescu si posteritatea lui critica. Moldovenii ± spirite contemplative si de consacrare. E autorul istoriei si literaturii contemporane si istoriei si civilizatiei romane moderne ± 6 volume. daca acesta evolueaza pe amprenta lui dinamica. A scris monografii: Grigore Alexandrescu ± viata si opera lui (1910). psihologizarea acestora. cu deosebire urmeaza modelul de civilizatie si cultura franceza. Epoca Eminescu si Epoca Sadoveanu. Opera critica a lui Lovinescu pune in evidenta concepte cuprinzatoare. intelectualizarea personajelor. A colaborat la reviste importante. Costache Negruzzi ± viata si opera lui (1913). Eugen Lovinescu este cel mai mare critic al literaturii romane. Promoveaza autori noi: Ion Pilat. dar numai anumite evenimente biografice motiveaza creatia literara. Minulescu. A facut liceul la Iasi. Critica literara romaneasca realizeaza o reala performanta prin a doua generatie de mari critici situati si acestia polemic. Garleanu. Epoca Alecsandri. Blaga. a infiintat Cenaclul si revista Zburatorul. atat perspectiva estetica cat si psihologica si sociala. Este adeptul criticii biografice a lui Saint Beuve si a criticii deterministe a lui Hyppolit Taine. Ibraileanu a mai scris o lucrare valoroasa Äspiritul critic in cultura romaneasca´. a debutat in 1904 o data cu sadoveanu. Accepta si traditionalismul. al lui Rebreanu. Porneste de la criticile mici si ajunge la sinteze de literatura si cultura romana. Lovinescu e adeptul imitatiei modelelor avansate ale institutiilor occidentale. urmarind citadinizarea literaturii. Apreciaza in mod deosebit romanul Ion. Si Ibraileanu datoreaza mult lui Sadoveanu si invers. Foiletoanele critice. Este autorul unui roman de analiza remarcabil ÄAdela´. adica a investigatiei operei literare din mai multe perspective simultane. Catre sfarsitul vietii. S-a nascut in 1881 la Falticeni. Ardelenii ± spirite practice. Rebreanu. concepte de sincronism.simbolismului. Lovinescu a militat pentru mutatia valorilor estetice. E un adept al lui Maiorescu si i-a dedicat 2 lucrari: Tudor Maiorescu si contemporanii sai (1943) ± doua volume. Aici el face diferenta dintre tipul de creator din cele trei provincii romanesti: Muntenii ± inovatori. Ibraileanu are studii pertinente despre Creanga. Un concept important al lui este un concept al scriitorului. e atras de heraldica si hermeneutica si a cochetat cu masoneria. El afirma ca obligatiile fata de viitor depasesc pe cele fata de trecut. Pentru el exista Epoca Covachi. a studiat litere si filosofie la Bucuresti. Conceptia scriitorului se deduce din cunoasterea biografiei lui. Ibraileanu e un adept al critcii completem. Afirma ca trebuie definita conceptia unui scriitor si modul in care aceasta transfigureaza lumea virtuala in creatia lui. ignorata o vreme dar care revine in actualitate prin conceptul de geografie culturala sau cultura regionala. Promoveaza prozatori noi: Sadoveanu. 14 . Toparceanu.

In 1938 scrie Enigma otiliei. Il pasiona arhitectura. publicat postum. In 1921 publica versuri si foiletoane critice in revista Roma. Scriitori straini. Si-a depasit contemporanii. importanta prin documentarea exacta si completa. Din 1945. C-tin Negulescu. Bengescu.P. Calinescu a devenit un literat deplin. etc. Si criticii dinainte aveau astfel de preocupari. Intre 1926-1927 conduce seria a III-a a revistei Zburatorul impreuna cu Lovinescu. devine profesor la universitatea din Bucuresti. Lui Ortis ii datoreaza tehnica documentatiei si priceperea de a defini contextul istoric al autorilor si operelor. A absolvit facultatea de litere si filozofie si i-a avut profesori pe: Iorga. A scris versuri in volumul intitulat Lauda Lucrurilor. Colaboreaza la mai multe reviste literare inclusiv Gandirea. Alecsandri. Moare la 12 martie 1965 lasand numeroase lucrari care sunt prelucrate dupa aceea: Estetica basmului. iar in 1924 ± 1936 obtine o bursa in Italia la scoala romaneasca condusa de Vasile Brumaru (istoric). A debutat in 1919 la revista Sburatorul. H. istoria literaturii lui Calinescu are si ea anumite incompletitudini si subiectivisme. Creanga ± o sarcina mai dificila deoarece a trebuit sa reconstituiasca prin cercetari indirecte. Monografia lui V. S-a nascut la bucuresti si a urmat liceul gheorghe lazar. In 1943 scrie si publica o piesa de teatru intitulata Sun sau Calea netulburata. o activitate de critic. de cercetare a arhivelor si de selectie si clasificare a informatiei. In 1939 editeaza revista Jurnalul literar si publica lucrarea Principii de Estetica. Constantinescu. etc. P. De la el a deprins tehnici de argumentare. muzica si teatrul. Intre 1934-1936 scrie Opera lui Eminescu ± lucrare in 4 volume ± fundamentala pentru intelegerea creatiei lui Eminescu. In 1923 scrie cartea Viata lui M. Intre 1930 ± 1940 incepe seria operelor importante ale autorului. Viata lui I. In 1926 colaboreaza la revista Univers Literara si Zburatorul. Parvan. In 1923 isi ia licenta in italiana. avea o pregatire de teoretician. etc. Activitatea critica o continua in Cronica optimistului (1964) si in volumul Cronica mizantropului. O vreme se ocupa de literatura si publica romanele Bietul ioanide (1953). Si calinescu avea preocupari ce treceau dincolo de domeniul literaturii. In 1946 scrie o lucrare de teorie literara. secundar franceza si romana. proza si dramaturgie. In 1933 scrie Cartea Nuntii. cu studii despre Lovinescu. intitulata ÄImperiu asupra literaturii spaniole´. In 1941 isi publica lucrarea fundamentala ÄIstoria literaturii romane de la origini pana in prezent´.George calinescu a trait intre anii 1899 ± 1965. Avea exercitiul creatiei in versuri. 15 . Eminescu. Scrinul Negru (1960). si subintitulata Mit mongol. In 1947 reia revista Jurnalul Literar si intra in Academia Romana. Este pt scurt timp profesor la bucuresti si timisoara. Lovinescu. condusa de Ramiro Ortis. Ibraileanu dovedeste preocupari teoretice. ca un fel de exercitiu literar. Desi ramane in opera monumentala. Lauda lucrurilor (1963).

Apeleaza la expresia narativa. Unele titluri de capitole exprima o orientare istorica. Critica lui calinescu este o critica artistica. Nevoia de accentuare a naratiunii o pun toti oamenii de stiinta. pentru ca doreste sa cucereasca toata cultura occidentului. Eugen Lovinescu spune ca meritele cartii ii compenseaza lipsurile. a intuit talentul lui Ion Barbu si valoarea poeziei lui Bacovia. ii dezvaluie modelele. Nu cedeaza presiunilor ideologice si limitelor metodologice realismului socialist. Efectiv. Calinescu are merite de prozator. Partile mari ale literaturii vorbesc despre Descoperirea Occidentului. metaforice. In articolul Thenica criticii si istoriei literare. Marii prozatori (1880). a lui Alecsandri. simbolice. El il descopera pe Arghezi. Adrian marinov retine principiul lui Calinescu ca literatura romana trebuie sa vina din literatura straina. Calinescu precizeaza Äun critic fara cultura filozofica e un orb´. Strainu ± il considera un hommo novus (om nou). Cioculescu. a criticului francez Saint Beuv si metoda lui Gustav Lanson. Modelul urmat este cel al istoricului italian francesco de Santis. etc. alte capitole contin nume de publicatii: Junimea. romancier prin Scrinul Negru si Bietul Ioanide. Discursul critic al lui Calinescu este plin de incursiuni in biografiile scriitorilor. Contributia lui T. 16 .V.A scris volumul de eseuri Ulysses si o carte Universul poeziei. romantici macabrici si exotici. Calinescu isi intituleaza capitolele din Istoria Literaturii cu libertati expresive. integrabile in istorie. poetul national. Despre activitatea de critic a vorbit Lovinescu. Isi analizeaza propria poezie. T. Calinescu considera ca istoria este o stiinta inefabila si o sinteza apica. Sustine ca procedeele de compozitie si de stil sunt determinate de motive si atitudini. Tot in manuscris a ramas lucrarea Galceava inteleptului cu lumea. nu dupa compozitii si stil. Vianu la dezvoltarea criticii literare romanesti consta in critica stilistica. spunand ca G. Calinescu s-a evaluat critic pe sine. Calinescu cere criticului o filozofie bine cunoscuta. A avut si nume ciudate ± Tuberculosii ± scriitorii ce se prefaceau bolnavi sau chiar erau. Enigma Otiliei este un roman balzacian. Aprecia oamenii de cultura daca aveau si o pregatire filozofica. Calinescu vorbeste despre Epoca lui Cuza. etc. Calinescu cere de la un critic intuitie sigura talentului si autoritate in domeniu. Era de formatie renascentista ± modelul lui Pico de la Mirandola ce acopera domenii multiple. Despre activitatea critica a vorbit s-au exprimat aproape toti criticii importanti de dupa razboi: V. Afirma ca un critic literar trebuia neapart sa fie dotat cu filozofie si ca intrebuintarea activitatii estetice isi gaseste temeiul in conceptia filozofica. despre Istoria Literaturii Romane. Este adeptul criticilor germane. El spune ca Calinescu este un fel de gingis han. Calinescu avea toate calitatile necesare. Lucrarile lui sunt privite favorabil de Ibraileanu. Conceptia apare in lucrarea Arta prozatorilor romani. Literatorii.

Scriitori savanti ± Hasdeu. este intrebuintarea individuala a limbii. El observa ca istoria nu retine din trecutul pe care doreste sa-l restabileasca. descrierea. ambigua. 1 ± in lirism s-au acumulat noi procedee de compozitie. Filimon. 17 . Stilul este expresia unei individualitati. daca nu e bine povestita.P. incepand cu jurnalele de calatorie. Balcescu. Inceputurile realismului ± N. Stilul este omul insusi. C. Petrescu. literatura este obscura. Individualitatea unui autor este un produs al mai multor interferente. C. Trebuie apreciata formula estetica si nu noutatea subiectului. Fantezisti si fantazisti ± Ionel Teodoreanu. nu oral. Negruzzi. Creanga proza se elibereaza de excesele romantice. diversificarea structurilor sintactice. cu atat scade cea reflexiva. 2. Romancierii propriu ± zisi: Rebreanu. Intelectuali si esteti ± Macedonski. Slavici se detaseaza de retorica. 2 ± in orientarea esteticii se constata innoirea vocabularului. In functie de acest raport. Alecu Russo. lirismul liric si artistic.Delavrancea.V.Considera ca trebuie schimbata orientarea in evaluarea operelor literare si ca trebuie apreciata contributia autorilor la innoirea sau modernizarea compozitiei si stilului. Vianu defineste si stilul ca ansamblul notatiilor pe care un scriitor le adauga expresiilor sale tranzitive. caracterizarea acestuia´. Este amprenta individuala in actul comunicarii. Aceasta idee a fost prelucrata de Eugen Simion. Arghezi. nu intra in memoria comunitatii. realizata ca un limbaj care nu se lasa usor descifrat. orientarea intelectuala si estetica. Cu cat creste valoarea tranzitiva. Dupa Tudor vianu. El a observat ca de la inceput proza a avut un caracter retoric. Ion Ghica. Ctitorii romanului romanesc ± H. Analiza limbajului operei literare si identificarea valorii in sporuri de inventivitate lingvistica. De aceea. In studiul ÄDubla intentie a limbajului si problema stilului´. Calatori romantici ± Alecsandri. bolintineanu. Aceste tipuri de limbaj evolueaza intr-un raport invers proportional. Vianu face o distinctie intre limbajul reflexiv si cel tranzitiv. caragiale e detasat ironic de realitatea prezentata. El distinge in literatura romana doua orientari: 1. de arta a peisajului. Urmareste evolutia prozei de la inceputuri pana in zilele lui si identifica categorii de prozatori: Retoricii . individualitatea unui scriitor este data de Äinsistenta in recursul la serviciile unui tip general de expresie´. Sporul de inteligibilitate este adus de actul critic. Odobescu. care spune ca orice intamplare.Radulescu. incadrarea. El considera ca critica este stiinta care realizeaza Äcaptarea intelectuala a fenomenelor literare. Ironisti si umoristi ± Toparceanu. Bengescu. Iorga. portretisti si eseisti. care imprima discursului caracter scriptic. Realismul artistic si liric . prozatorii junimii ± Eminescu ramane romantic. a imaginilor sintactice. Vianu ar spune ca sunt doua tipuri de autori: cei care inoveaza in poetica si cei care inoveaza in retorica. Arta prozatorilor romani ± lucrare importanta a lui T. de dezvoltare a lumii interioare a omului. Sadoveanu.

caracterul ei în permanen Ädeschis´ b) pluralitatea perspectivelor posibile asupra operei c) comunicabilitatea impresiilor i institu iilor conceptuale ale criticii. Aceste forme sunt: a) articolul (lat.Vianu. T. studiul. G. Lovin. E. Dragomir. Ralea. eseul. confer modele indirecte). articolul. un ghid în practica scrisului. C. P. Iorga. Formele criticii literare sunt strâns legate de capacitatea acestei discipline de a putea investiga în mod corect i adecvat universul imaginar i formal al operei literare. individualismul are manifestari de o diversitate greu controlabila. S. Vl. Perpess. S-a ajuns la acceptarea unui proces de scindare a unitatii fiintei. Pe de alta parte. Modalit ile criticii presupun câteva condi ii esen iale: a) disponibilitatea operei literare. C linescu. Literatura actuala este mult mai putin supusa evaluarii critice. Se intreaba cum se pot stabili particularitatile stiintifice ale unui autor. monografia critic .articulus ± articula ie) este o form a diserta iei ce const în tratarea unei teme literare. inca nu s-a realizat autoritatea unei noi generatii de critici. Constantin. stringen a logic a argumentelor. cele mai substantiale contributii le-au adus filozofia existentialista si psihanaliza. In proza contemporana structurile pertinente si rezistente sunt semantice. N. Zarifopol. M. Au aparut noi perspective critice.structuri deschise la semnificatii noi. Streiu. 2. V are meritul de a fi analizat arta autorilor prozatori. i-a ob inut relevan a metodologic prin exercitarea mai multor 18 . Maior. Ibr ileanu. D. G. O Densus.T. nu semiotice . In prezent se constata chiar un anumit exces psihanalitic. dificil de tradus intr-un limbaj intelectiv. Ciocul. c) func ia social (contribuie la formarea gustului i a opiniei publice). de. P. claritate în expunerea ideilor. sinceritatea opiniilor. Dobrogeanu-Gherea. Principalii reprezentan i ai criticii literare române ti sunt: T.cronica. ce implic o cunoa tere aprofundat a materiei tratate. Carac. comentariul etc.1 Forme ale criticii Principalele forme ale criticii sunt recenzia. Articolul este un tot unitar i distinct. Critica literar func ii: a) func ia teoretic (observa iile i analizele critice devin criterii de apreciere a fenomenului literar) b) func ia practic (critica constituie un ferment al crea iei literare. Vianu. Critica literara romaneasca a luat un avant considerabil in perioada interbelica.

Geo Bogza). de N. o dare de seam critic asupra unei c r i literare sau tiin ifice. istorice. N.evitarea excesului de date etc. George C linescu. Montaigne l-a definit ca un jurnal de moralist. Eseul literar are o form eminamente deschis . Dup con inut monografiile pot fi: literare (Via a lui Mihai Eminescu de G.L. articolele lui I.. În accep iunea sa cea mai proprie. Vladimir Streinu. lunar) în paginile revistelor. b) cronica literar este o form a diserta iei. Eseul se afl la interferen a filosofiei cu literatura.a. Cocea. s pt mânal. T. Caragiale. Eseuri. Nicolae Manolescu . am nun it i în întregime sub toate aspectele. sco ându-se în eviden critic meritele sau sc derile acesteia. cu Eseu asupra moravurilor etc. Ulyse de G. în care se aduc. concluzia cronicii alc tuindu-se dintr-o judecat axiologic . în m sur s valorifice toate aspectele vie ii unui 19 . În literatura român cele mai cunoscute volume de eseuri sunt Pseudokinegetikos de Odobescu. Concis . Tertulien. sugestii de cunoa tere pe teme diverse. Recenzia implic . C linescu. acuitate i obiectivitate. Aceast specie a fost cultivat în literature român de Pompiliu Cosntantinescu. procedând i la o sumar analiz . Tr s turile eseului sunt: subiectivitatea. eseul se caracterizeaz printr-un demers digresiv i inut paradoxal . Cronica literar realizeaz o privire global a operelor în discu ie. Montesquieu. Într-o recenzie criticii aplic propriile priviri estimative la mi carea i evolu ia literaturii contemporane. Monografia este cea mai preten ioas form critic . C linescu). Arghezi. d) eseul ± e o form de nota ie a unor observa ii personale. o problem din domeniul artei sau literaturii. Într-o monografie intereseaz atât cercetarea documentelor cât i o interpretare complet i original a lor. sociologice etc. Scrieri din trecut de M. cu Eseuri-le sale. denumit a a datorit apari iei sale periodice (zilnic. documentare. c) recenzia reprezint o analiz . fiind socotit o oper de personalitate. recenzia are ca scop informarea cititorilor asupra lucr rii respective. cu caracter reflexiv. Cronica literar const în relatarea i comentarea celor mai recente apari ii editoriale. În literatura universal s-au remarcat Montaigne. Oglindind structura i stilul unei opere literare. înl turarea document rii i erudi iei. recenzia este cea mai obiectiv form a criticii literare. implicând din partea autorului nu numai erudi ia dar i o viziune critic . f r a avea întinderea unui studiu. cu o deplin libertate de mi care spiritual . e) monografia reprezint un studiu de profunzime în care se trateaz . de pild . ineditul i originalitatea punctului de vedere. Eseul se relev ca un exerci iu critic nesistematic prin excelen . Ralea. din partea recenzentului preg tire profesional . Unele articole însumeaz calit i proprii tehnicii i m iestriei literare (a a sunt.D.

Aici se pun in discutie probleme referitoare la forma si continutul operei lit."O cercetare critica asupra poeziei rom.1.Vasile Pogor. Pentru a spori gradul de expresivitate al cuvintelor . incluzand poezia in randul celorlalte arte defineste menirea acesteia de-a exprima frumosul in forma sensibile.universala.Junimea iar pe de alta parte ca autor al mai multor studii in domenuiul lingvistic . Pe lâng rigoarea tiin ific . Comparand lit. de la 1867 din necesitatea stabilirii unor principii estetice din perspectiva carora trebuiau evaluate . monografiile trezesc interesul i prin unele calit i artistice precum prezen a unor nara iuni organizate epic.Alt studiu este despre neologisme in care recomanda folosirea cu masura a acestora.. inser ia unor portrete individualizate sau a unor caracteriz ri evocatoare. 3.rom. sculptura (care opereaza cu materiale concrete). rom.In doemniul criticii si istoriei literare este autorul celebrelor critice si al unor pertinente comentarii si interpretari ale fenomenului lit. 20 . Monografiile critice se refer fie la via a i opera unui scriitor. Critici ai literaturii romane 3.Teodor Rosetti si Titu Maiorescu. care ari fi meritat sa fie incluse in acea antologie de poezie romaneasca.creatiile lit. si in special al poeziei si contine unele idei .Pertre Carp.conditiunea mat. cu pictura . Activitatea lui culturala a fost mult mai complexa pe de o parte in calitate de mentor si indrumator al soc.conceptii de teorie si critica literara care au fost dezbatute si de alte presonalitati din lit. Acesta din urma a fost mentorul si conducatorul acestei grupari culturale si a avut o importanta covarsitoare prin actvitatea si studiile publicate asupra dezvoltarii literaturii moderne romanesti. Un exemplu foarte elocvent este monografia lui E..scriitor sau a operelor sale.sensibil si acesta este cuvantul.Autorul realizeaza acest articol in 2 capitole si anume conditiunea materiala a poeziei si cea ideala a poeziei. Titi Maiorescu a realizat si un studiu.Maiorescu. Titu Maiorescu In anul 1863 a luat fiinta la Iasi societatea culturala Junimea din initiativa unor tineri intelectuali intorsi de la stidii din marile universitati europene:Iacob Negruzzi. In primul cap.T.al istoriei si criticii literare.apreciate. Maiorescu evidentiaza caracteristica esentiala a poeziei ca o arta ce opereaza cu un material abstract. A luat atitudine impotriva exagerarilor latinistilor si etimologistilor. Lovinescu intitulat Titu Maiorescu i contemporanii lui. la un curent literar sau la destinul unui geniu.

Maiorescu si N . nu poate fi niciodata imorala deoarece ea are menirea de a ilustra adevarul. Pe sub ochii lui au trecut numeroase generatii de scriitori . iar ierarhia de valori stabilita de el ramane . sunt exprimate intodeauna numai sentimente si niciodata idei. In toamna anului 1899 se inscrie la universitatia din Iasi . dar o paraseste peste citeva saptamini devenind student al sectiei de limba clasica de la universitatia din Bucuresti . El afirma ca o opera lit. deci de a crea o alta lume. Lovinescu pe numele sau adevarat Vasile Teodorescu E. valabila si astazi . egoism si inalta in acea sfera impresionanta a ideilor puse. Critic . Este expriamta aici asa-zisa teorie fara fond. Eugen Lovinescu a creat putem spune . alt univers.T. adica de adevar.L. in cea mai mare parte . T. Iorga fara a diveni nici junimist nici semanatorist .. poezia trebuie sa exprime frumosul. griji. Fiu al profesorului Vasile T. de a impresiona pe cititor si aceasta se poate realiza cu ajutorul imaginilor artistice. romancier . iar ideile numai atunci cand sunt manifestate in materie sensibila.Maiorescu comabate imitatia mecanica a formelor de cultura .civilizatie occidentala din tarile civilizate avansate considerand ca acestea nu raspund realitatilor rom. urmiaza cursurile gimnaziale la Falticeni si pe acelea al Liceului Internat din Iasi (18961899). In studiul intitulat "In contradeviatiei de azi in cultura rom. ca ideile . Precizand ca stiintele se ocupa de idei.Este pusa in discutie problema continutului stiind ca orice opera lit este alcatuita din continut si forma. critica romana moderna . xx poarta in buna parte spiritul sau . aceasta de altfel are rolul de a emotiona. Eugen Lovinescu Eugen Lovinescu sa nascut la treizeci octombrie 1881 in Falticeni si moare la saisprezece iulie 1943 la Bucuresti . 21 . pt. si ca ele devin niste forme fara fond. Partea a-2-a:conditia ideala a poeziei. 3. el uita de sine. Eliberind critica de sub tirania directiilor sociologice dindu-i un limbaj diferintiat o gindire corecta . sentimentellor iscate prin lectura respectiva. Câta vreme cititorul se afla sub puterea emotiilor. istoric literar . teoremele. Literatura din sec .care nu trebuie inteleasa ca o atitudine a autorului de a respinge progresul si civilizatia in tara noastra deoarece el a vrut doar sa atentioneze asupra imprumutului cu masura de astfel de forme de civilizatie. Audiaza cursurile lui T .criticul recomanda utilizarea in poezie a figurilor de stil.2.". conceptele apartin domeniului stiintific.Maiorescu sublineaza ca lit. Autorul evidentiaza ideea ca in opera lit. realitatea in imagini sensibile.

Pagini de razboi (1918) si in cumpana vremii (1919) . Unele idei sint discutabile in sociologia scriitorului . Les voyageurs fraucais en uuuuu au xlx-e siecle ( aparuta in 1909 cu o prefata de Gustave Foregires ) . iar ca lucrarea suplementara . Ibrailianu Spiritul critic in cultura romaniasca si combatuta pentru Äbeletrismul´ ei . Se seremarca prin foiletoamle publicate in Epoca (intre 1904 si 1906) . bine scrisa si cu o capacitate de speculatie ideologica remarcabila . ireversibil .1926-1929) Sintatiziaza apoi intr-un singur volum (1937) . straina de existenta in cimpul social romanesc a unor forte receptive . 1909-1923) . de pilda . Il trece in 1909 cu lucrarea Jean ± Jacques Weis et son oeuvre littiraire (tiparita in acelas au cu o prefata de Emile Faguet ). Civilizatia romana moderna incepe . Incepuse inca din 1915 . Falanga . Scrie in vremia razboiului . Pliaca in Franta pentru a-si pregati doctoratul . strinse in cele doua volume ale Pasilor pe nisip (1906) . dupa el odata cu patrunderia in Principatele Romane a ideilor Äformelor´ din apusul Europei . ll.t. l. serie noua 1926-1927) . Eugen Lovinescu urmareste consecintele acestei legi in literatura de dupa 1900 . seria revizuirilor . ideologia progresului in secolul al xlx-lea cind se pune bazele acestui proces amplu . creind astfel premisele pentru a revolutiona structura societatii (fondul) . lv. v. Romanul . tot dupa E.ianuarie 1920) si in 1919 revista ce va defini o directie in literatura interbelica . stimulatoare. Colaboreaza la Convorbiri . Editeaza magazinul ilustrat Lectura pentru toti ( decembrie 1918 . O civilizatie moderna nu poate apara. Nationalul . Legea simularii-stimularii actioneaza si in cimpul culturii . Clasa sociala care a avut rolul de agent al inoirii este burghezia iar liberalismul ar reprezinta . 1924-1926) . Eugen Lovinescu isi sistematizeaza foiletoamle din Sburatorul . Noua revista romana e. si-si fixiaza o doctrina pe care o numeste Modernism. din neant.c. pusa de multi comentatori in legatura cu studiul lui G. cu idei noi fata de sociologia anterioara . lll. Articolele publicate aici sint strinse in Critice (covol . Lectura pentru toti . Tinarul maiorescian da semne de independenta . Viata literara . Cea dintii lucrare de sinteza si cea mai contraversata este Istria civilizatiei romane moderne (3 vol. ideile . Sburatorul (1919-1922 . ea presupune existenta 22 . Flacara . grupate apoi in volume . Figureaza ca profesor la liceul din Ploesti intre 1904 si 1906 . Eugen Lovinescu ia inca de acum o atitudine antisemanatorista . al xlx-lea nu este . apoi.In 1903 isi ia licenta cu o lucrare despre sintaxa latina . Opera este insa serioasa . articole politice in Flacara .L. Patrunderea formelor (ideilor) revolutionare la inceputul sec. Sincronizarea este un fenomen inevitabil si in Istoria literaturii romane contemporane (vol.

fiind. semanatoristi. Insa absolutizarea . dar cu alta tehnica (mai obiectiva) si o viziune intelectuala mai profunda .Maiorescu (1940) este urmata de alte scrieri pe teme junemiste : T. Eugen Lovinescu publica acum si volumele de proza cele mai bune (Bizu ± 1932 . Critica lui E. Eugen Lovinescu este apoi inpotriva transformarii specificului national intr-un unic criteriu de apreciere a operei literare. intrind la acest punct in contradictie cu N. scrieri de un lirism discret .L. 1930. este dupa el criteriul estetic . Dupa 1937 . portretele din ÄEritice´ si ÄIstoria literaturii romane contemporane´ sint reluate si inbogatite in Memorii (3 vol. Eugen Lovinescu se desparte. Disocierile .Maiorescu si face indirect un portret mai general al criticului roman in lupta cu prejudecatile si vointa mediului intelectual . Balanca 1935) . 1944). de junimisti. poporanisti. Maiorescu si contemporanii lui ( I.L. fantezii . se desparte si de curentele ideologice mai noi (gindirism si alte directii traditionaliste ).unei civilizatii anterioare si cum sa dovedit de catre alti cercetatori ai problemei . Petru Carp (1941) si Antologia ideologiei junimiste (1942) .II. 1943 . respinge doar limitarea acestui concept la viata morala si spirituala a taranimii. Preocuparea pentru literatura de fictiune era mai veche (drama Depeste prag 1906 . cunoaste mai multe faze. autonomizarea esteticului ar fi dupa Eugen Lovinescu o eroare . civilizatia romana moderna s-a format nu prin negatia radicala a traditiei (cu precadere a celei taranesti) ci prin integrarea ei in circuitul formelor valorilor noi . Eugen Lovinescu nu respinge conceptul de specific natonal. Formal ea adopta unele procedee al literaturii de fictiune (scenete.Iorga si G. in problema civilizatiei romane. Esential desi nu unic . Acord final in Revista Fundatiilor regale ± 1938) . E. T. Maiorescu si posteritatea lui critica (1943) . adopta o metoda de analiza insigura intre document si fictiune . scenete . Lovinescu se intoarce la istoria literara. T. impresionistica. 1937) si Aqua Forte (1941) . Cea dintii. Diana ± 1936 . 23 . Comedia dragostei . ) In cele doua romane despre Eminescu ( Mite 1934 . inbratiseaza ideia criticii creatoare si militeaza pentru autonomie esteticului. Viata dubla etc. 1932. discriptii bogate pagini lirice. Eugen Lovinescu da cea dintii biografie spirituala a lui T.Ibraileanu . O monografie in doua volume . reluind vechile teme ale epocii moldovenesti . romane reluate sub titluri diferite: Aripa mortii . opere de prima marime in istoriografia noastra literara . in acelasi timp inpotriva a ceea ce el numeste Äcurentele extremiste´. urmata de nuvele . desi cartile au imaginatie si acea demnitate stilistica proprie autorului . Firu-n patru ± 1934 . opera unui extraordinar moralist .

spre deosebire de Maiorescu. 3. inchis intr-o formula traditionara. trece dupa l razboi mondial la modernizm . momentele lui I. Erorile. Sadovianu . 24 . este acceptat de E. Nu e vorba de o imita ie servil . in spatele foiletoanelor din ÄPasi pe nisip´ si primele volume din ÄCritice´ sau citeva principii . În consecin . cauta semnele obiectivitatii si ale adincimii in observatia sociala si aflindu-le pretueste opera cum se cuvine .Spiritual lui T. de care vorbise Titu Maiorescu. în pas cu evolu ia artei europene. a elementelor care confer noutate i modernitate fenomenului literar. punct de referinta in viata literaturii noastre. cit limitelor ideologici literare. Lovinescu în elege. Cind opera vine din alte directii . fatale intr-o activitate atit de intensa nu apartin atit gustului critic .i creeaze uneori fondul. Principiul sincronismului în litaratur înseamn în mod practic acceptarea schimbului de valori.1. Analizând faptele politice i culturale ale civiliza iei române ti. deci nu opozi ie fa de tradi ie.Caragiale le consitera ca intrind sub incidenta legii mutatiei estetice. Lovinescu consider c modernizarea a început dup p trunderea în rile române.Lovinescu. la începutul secolulul al XIX-lea. Polemica lui cu tradi ionalismul nu conduce la combaterea factorului etnic în crea ia de cultur . România modern ar fi rezultatul acestui proces i el s-a realizat în ciuda opozi iei for elor conservatoare. pentru sincronizarea literaturii cu ³spiritul veacului´ sunt necesare. din libertatile critice el indeparteaza ideea de gratuitate si arbitrar . Ion de pilda . în fond.L. Fenomenul formelor f r fond. Societatea româneasc a întors spatele iner iei orientale i. E. a ideilor inovatoare din Europa. psiholog i sociolog. Modernismul este un concept complex . dupa ce isi definise metoda critica printr-un concept de tranzitie critica estetica .Cenaclul Sburatorul Teoria imita iei era preluat dup francezul Gabriel Tarde. Lovinescu propune eliminarea rapid a decalajelor culturale i modernizarea literaturii române. sus ine el. Critica este un excurs in jurul cartii si principal ea sta pe picior de egalitate cu poezia si proza. cu deschideri spre ideologie si estetica . ci de o integrare a literaturii într-o formul estetic viabil .dialogul fantezist ) .L. pe care il considera un spirit nesincronic. a creat premisele dezvolt rii unui fond modern. Prin modernizare. de specificul na ional. De la impresionizm.L. Comediile . dar criticul ³Sbur torului´ îl socote te inevitabil i creator: formele pot s . E. de un împrumut f r discern mânt. Pe M.2. Eugen Lovinescuu este mai circumspect . preluând formele occidentale. deci sincronizarea cu spiritul veacului. luindu-si toate libertatile fata de obiectul ei (opera propiu-zisa ). Maiorescu este bine asimilat . dep irea unui spirit ³provincial´.

În activitatea concret de critic literar. Tudor Arghezi. Ionel Teodoreanu si altii. Calistrat Hogas.dup p rerea lui Lovinescu. În acest contest se impun personalitati ca Mihail Sadoveanu. Mateiu Caragiale. Aceea i atitudine manifest i fa de unii scriitori sau opere apar inând tendin ei tradi ionaliste de la ³Gândirea´. si Paul Bujor.europenizarea . Camil Petrescu.autenticitate si specificul national înteles ca dimensiune sociala. de Liviu Rebreanu. cultivarea prozei obiective. Ion Cantacuzino. iar proprietarii revistei sunt Constantin Stere. Apare la 6 martie 1906 la Iasi sub conducerea lui Constantin Stere. reactionare. Lucian Blaga. Aceste muta ii constau în : trecerea de la o literatur cu tematic preponderent rural la o literatur de inspira ie urban . Asa avem "Viata româneasca". Lovinescu nu a r mas prizonierul propriilor teze. câteva muta ii esen iale în plan tematic i estetic. dezvoltarea romanului analitic. ion Barbu. Pe plan national se realizeaza unitatea nationala si integrarea în ritmul european de modernizare. uneori. Aceasta perioada se caracterizeaza pe plan european prin înfrângerea Germaniei în timpul primului razboi mondial. Ion Botez. Fasciste. pe care îl considera un cu îng duin ³modernism dirijat´. Exemplul cel mai cunoscut este pre uirea acordat romanului ³Ion´. Mironescu.rasa . Tudor Vianu. În "Viata româneasca" accentul se pune pe . În jurul acestei reviste se dezvolta curentul literal cunoscut sub numele poporanism. Jean Bart. 25 . important fiind poporul si. prabusirea imperiului Austro-Ungar si revolutia din Rusia. neacceptat de ideologii literaturii ³ r ne ti´ ± Iorga i Ibr ileanu. Garabet Ibraileanu. Liviu Rebreanu. Din 1930 revista se muta la Bucuresti. În literatura tendintelor umaniste democratice care domina în epoca li se opune forme de ideologie rasiste. Patascanu. Topîrceanu. Dintre scriitori de la "Viata româneasca" amintim pe Spiridan Popescu. Perioada interbelica cuprinde anii 1918-1944. conducerea fiind preluata de Mihail Relea si George Calinescu. În timpul primului razboi mondial revista îsi înceteaza aparitia pâna în 1920 când reapare sub conducerea lui Ibraileanu.repudierea ca decadentismului asimilare si a simpatia spiritului pentru national taranime. Dupa primul razboi mondial ziare cu pagina literara si reviste literare sporesc la numar. apreciind cu generozitate opere care nu r spundeau pe de-a-ntregul ideilor sale în leg tur cu modernizarea literaturii. Sadoveanu. evolu ia poeziei de la epic la liric. intelectualizarea prozei i poeziei. Din 1948 va apare seria care continua si astazi. De aceea viata literatura cunoaste conflicte si polemici violente. Din 1915 directorul unic al revistei ramâne Garabet Ibraileanu. Eugen Lovinescu. A privit i. director stiintific devine profesorul dr. cu reticen produc iile avangardismului.

-evolutia poeziei de la epic la liric si a prozei de la liric la epic.decalajului. credinta religioasa orto doxa noi principii creatiei. care imprima un proces de o modernizare a civilizatiilor de integrare într-un ritm de dezvoltare sincronica. Cenaclul "Sburatorul" are o existenta mai îndelungata între 1919-1947.scriitori. -eliminarea. Dintre colaboratorii la revista "Sburatorul" amintim Ion Barbu. În aceste lucrari modernismul lovinescian porneste. Revista "Sburatorul" apare la Bucuresti între anii 1919-1922 si apoi între 1926-1927.ca. Al doilea obiectiv a cunoscut un proces mai îndelungat de constituire. -trecerea de la o literatura cu tematica rurala la una de inspiratie urbana.tinerilor. -principiul sincronismului care în literatura înseamna acceptarea schimbului de valori a elementelor care confera noutate si modernitate fenomenului literar. în evolutia Pompiliu literaturii române.si.exista: -un spirit al veacului explicat prin factori materiali si morali.tineri. Constantinescu.obiective.în.Tara. 26 . Camil Petrescu. Modernismul apare în literatura secolului al XX.la.imitatiei. Obiectivele gruparii erau: -promovarea.-lea opunându-se traditionalismului proclamând -europenizarea -teoria. -cultivarea. La aceste conceptii se adauga de catre Nechifor Crainic factorul spiritual.cultura. Eugen Lovinescu îsi dezvolta conceptiile sale moderniste în lucrarile Istoria civilizatiei române moderne si Istoria literaturii române contemporane. Prin traditionalism se întelege continuarea vechilor curente traditionale preluânduse ideea ca istoria si folclorul sunt domeniile relevante ale specificului unui popor. Îl are ca si conducator pe Eugen Lovinescu.altii. (sincronizarea) -promovarea. Primul obiectiv s-a realizat prin lansarea unor nume ca Ion Barbu. Ilarie Vorunca. -imprimarea Ilarie unei tendinte George moderniste Calinescu.ideea. literaturii Tendinta nationale cu modernista literatura sustine: Europei. Modernismul denumeste tendinta inovatoare într-o anumita etapa a unei literaturi. Voronca.scriitorilor.În perioada interbelica disputele literare duc în jurul modernismului si al traditionalismului. În literatura româna Eugen Lavinescu teoretizeaza asupra modernismului în revista "Sburatorul" si în cenaclul cu acelasi titlu. Tristan.prozei. -teoria imitatiei care explica viata sociala prin interactiunea reactiilor sufletesti.

si. ajungând în domeniul absurdului. Dintre colaboratori ai revistei amintim pe Tudor Arghezi. În aceasta perioada apar publicatii de avangarda. Constructivistii subliniau necesitatea unei corespondente între arta si spiritul contemporan al tehnicii moderne care inventeaza forme noi. Seria noua apare sub conducerea lui Al. Sasa Pana si chiar Tudor Arghezi. Ion Pillat. dintre pictori Picasso. Acesta a fost initial la Zürich de Tristan Tara. Suprarealismul urmarea prin programul sau patrunderea artei în planul inconstientului. Aici intra "Revista fundatiilor regale" care apare lunar la Bucuresti în doua senii. Constructivismul românesc s-a grupat în jurul revistei "Contemporanul" condusa de Ion Vinea. Hontensia Papadat Bengescu. Dupa 1934 conducerea revistei o ia Camil Petrescu si apoi Dumitru Caracostea. Mateiu Caragiale si dintre dramaturgi Adrian Maniu si Lucian Blaga. Dintre reprezentatii suprarealismului amintim pe plan European: Louis Aragon. care orienteaza revista pe directia maioresciana. Ei cultivau antiliteratura. 27 . Avangardismul european are ca punct de plecare curentul nou conformist numit dadaism. dar si pictori si sculptori dintre care Constantin Brâncusi. Scriitorii traditionalisti au cautat sa surprinda în operele lor particularitatile sufletului national prin valorificarea miturilor autohtone a situatiilor si credintelor stravechi. Prima între 1934-1945 si a doua între 1945-1947. Dintre scriitorii traditionalisti amintim Lucian Blaga. Sunt si alte reviste constructiviste ca "Integral". Consecinta acestei teze era ca opera de cultura cu adevarat româneasca trebuia sa includa în substanta ei ideea de religiozitate. Dadaistii îsi exprimau dispretul fata de o lume incapabila sa opreasca barbaria si crima. Gala Galaction.suprarealismul. Vasile Voiculescu. Din acest curent decurg curentele de avangarda: constructivismul. Ion Vinea a solicitat ca si colaboratorii ai revistei pe scriitorii Arghezi. Va continua sa apara pâna în 1944. Ion Barbu. conturând natura. În 1922 revista se muta la Bucuresti si trece sub conducerea lui Nechifor Crainic. iar dintre scriitorii românii Aurel Baranga.si. Camil Petrescu. al visului."Punct". Rosetti. antipictura. Revista traditionalista este "Gândirea" care apare la Cluj în 1921 sub conducerea lui Cezar Petrescu si Cucu.care ar fi elementul esential de structura a sufletului taranesc. al delirului în care spatiile umane scapa controlul constientei. Revista îsi propune sa fie o publicatie cu radacini în toate terenurile activitatii nationale. Suprarealismul a fost teoretizat si practicat la revistele "Alge" si "Urmuz". antimuzica. Primul redactor sef al revistei este Paul Zaripol. iar dintre prozatori Cezar Petrescu. Ion Barbu.

care. Hontensia Papadat Bengescu. În perioada interbelica se intensifica dezbaterile cu caracter teoretic în legatura cu romanul. Acum apar romanele citadine în care cadrul de desfasurare al actiunii este orasul modern.la.de.tipuri. când apare "Ion" a lui Liviu Rebreanu.o. estetizanta si simbolica la Mateiu Caragiale. Mare importanta o are în acest domeniu teoretic conferinta lui Camil Petrescu "Noua structura" si opera lui Marcellu Prust. El considera absolut necesar dezvoltarea romanului românesc pe linia studiului caracterului. Din acest studiu se deprinde o noua viziune a supraposibilitatilor de cunoastere a fiintei umane în acord cu evolutia filozofiei si stiintelor. Legat de mediul citadin se dezvolta si problema intelectualului stralucit ilustrata de romanele lui Camil Petrescu.pe. -romanul de analiza care este interesat de viata interioara de psihic. reportaj literar la Seo Bogza si proza originala a lui Urmuz deschizatoare de drumuri pentru literatura deceniilor urmatoare. Pe lânga roman în proza interbelica se dezvolta: nuvela la Gib Mihaiescu. "Romanul comanestilor" a lui Duliu Zamfirescu. În romanul interbelic se continua inspiratia rurala prin operele lui Sadoveanu. Calinescu. dar pe trepte valorice superioare si cu modalitati specifice. Astfel Garabet Ibraileanu în studiul "Creatie si analiza" constata existenta a doua principale.Anii interbelici se caracterizeaza în literatura româna printr-o remarcabila dezvoltare a romanului care în scurt timp atinge nivelul valoric european. "Ion" este însa primul roman românesc comparabil cu capodoperele universale prin impresia coplesitoare.Mircea. 28 . În perioada interbelica romancierii experimenteaza tehnici multiple al e romanului modern. Romanul interbelic cunoaste si alte orientari cum este cea lirica în opera lui Ionel Teodoreanu. el cuprinzând medii sociale diferite si problematici mai bogate si mai complexe. care prezinta personajele în deosebi prin comportamentul lor. Pâna la aparitia acestui roman au aparut si alte romane cum sunt "Ciocoii vechi si noi" a lui Nicolae Filimon.Eliade. memorialista la Constantin Stere si fantastica. "Mara" de Ion Slavici si "Neamul soimarestilor" de Mihail Sadoveanu.degaja. Romanul românesc îsi largeste tematica. Asa avem creatiile lui Camil Petrescu.viata. si Rebreanu. Un an de referinta pentru romanul românesc este 1920. Astfel avem tendinta de revenire la modelele traditionale precum cel balzacian pe care George Calinescu îl foloseste în "Enigma Otiliei".de.roman: -romanul de creatii.

romana la Campina (1926). intre 1925 si 1928 colaboreaza la Miorita. Critice (1933). Colaboreaza la rev. umoristica La zid a lui Ion Anestin (semneaza cu pseud. in scepticismul afirmarii marilor idei. suplinitor la Colegiul ÄSf. in initiativa cedata Ätristei dureri de a spune adevarul". urmat de Opere si autori (1928). la Catedra de estetica literara. insa refuza sa-si ia doctoratul cu o lucrare despre Critica lui T. criticul ofera perspectiva istorica a unei 29 . titular provizoriu de lb. Redactor si cronicar literar la Vremea (1930-1938). Desi supus Äcapriciului productivitatii" literare. psihologica sau intelectuala. prof.Pompiliu Constantinescu Fiul lui Ion Constantinescu. clasele II-IV la Liceul ÄMihai Viteazul" si clasele V-VII la Seminarul Pedagogic Universitar). Critice (1933). ca imperativ etic. incepand cu 1939. Lovinescu. Este numit asistent al lui M. Timp de un deceniu (1948-1957). Scriitorilor Romani pentru voi. Colaboreaza. riguros argumentat. Debut editorial cu voi. Kalende. la Revista Fundatiilor Regale. Tudor Arghezi (1940). Intuitia centrala (tainiana Äla qualite maitresse") presupune Äreliefarea rapida a individualului" si un aprioric echilibru intre entuziasm. seria 11(1928-1929). Scrie Postfata si efectueaza corecturile (1943) la monogrfia lui E. CONSTANTINESCU n-a practicat nici amabilitatea con-juncturala. Soimaru scoate rev. Din 1945. Maiorescu. Sava" (1925). din Bucuresti (1924). putine din judecatile de valoare ale lui CONSTANTINESCU au fost infirmate in deceniile scurse de la moartea lui. Cu pasiunea-i dezinteresata pentru critica.3. nici indiferenta dogmatica. Ea rezida in experienta morala a scriitorului. Pana la un punct. Miscarea literara. sustine cronica literara la ÄRadio Bucuresti". Chiar in lipsa unui program teoretic. si reflectie. pana la sfarsitul vietii.. Licentiat al Facultatii de Litere si Filosofie a Univ. Premiul Soc. Ritmul vremii. Tatu). Scrieri alese (1967) si seria de Scrieri (sase voi. prof. ca exercitiu de admiratie. Prof. la Bucuresti (19301945). impreuna cu VI. Zburatorul si Viata literara. acelasi premiu pentru voi. Titu Maiorescu si contemporanii lui. opera lui CONSTANTINESCU este intezisa. Voi. Culegerea de Eseuri critice apare postum (1947). S. autoritatea lui se intemeiaza pe credinta in arta ca Äfapt izbavitor al spiritului" si pe onestitate. Miscarea literara (1927). Pyrhon). Scoala elementara (1908-1912) si cursul secundar (1912-1920) la Bucuresti (clasa I in particular. 1967-1972) readuc in actualitate numele unuia din cei mai importanti critici romani ai perioadei interbelice. in valul de simtire luminand Äetapele comprehensiunii" si cel mai mult.3. importanta operei nu sta in numarul de pagini ori in ipostaza ei biografica. Figuri literare (1938) si studiul monografic Tudor Arghezi (1940). probabil. Dragomirescu. Cioculescu si T. Pentru critic. Streinu. functionar vamal si al Vasi-licai (n. ca deprindere a luciditatii.

eterna copilarie. s-a nascut estetica. ÄAgreabilul impresionism" vine din seninatatea clasicului si. Proverbiala egalitate cu sine a poetului reprezinta un tip de imaginatie si de cunoastere melancolica desprinsa de rigorile varstei. negatia mascata in arborescenta imaginatiei epice. Fara sa participe la marile confruntari si lupte literare. Lectia de sensibilitate. prin Äsacrificiul artei". este element de echilibru al unui temperament multumit de pierderea eului in imensitatea cosmica. Drama de constiinta argheziana e cercetata. inainte de a fi semn al desfatarii. altfel spus. T. Cioculescu). Fuga de sine face parte din stratul primordial al ascezei: starea adamica de pura. trivial si angelic. aspru si suav. Morala se salveaza. CONSTANTINESCU vede Äautoritatea spiritului estetic" si Äprezenta istorica mantuitoare" a culturii romane. justificarea trairilor afective etc). teroarea abisului launtric etc. in Maiorescu. zice Lovinescu. Integrarea eului unui destin cosmic al lumii si intuitia Äconsubstantialitatii formelor create" constituie principiul activ al Äfanteziei infernale" opusa celei paradisiace. Din act individual. din pacate dominat aproape intotdeauna de normele rigide ale primului (condamnarea pasiunii. La I. de altfel. dar a scris despre aproape toti scriitorii importanti sau ocazionali ai perioadei interbelice. Äcel mai mare din secolul trecut si unul dintre cei mai tipici din literele noastre". in studiul monografic din 1940. Agarbiceanu. intr-un spirit de concurenta. iubirea mistica.sensibilitati in care Äpsihologia diferentialului" e singurul principiu real de evaluare pe terenul unei discipline dominate de iluzii. Prin teme. a treia generatie postmaiores-ciana. asa Äcum te nasti cu ochi albastri". scepticismul si fantezia impresionista ramane insa lovinesciana. el da un sens exemplar ideii de independenta intr -un 30 . CONSTANTINESCU descopera de fiecare data Äexpresia justa in haina de sarbatoare a cuvantului" (S. impetuos si feminin. Viziunea transcendentului manifestat in miracolele vii ale vietii si recunoasterea finala a identitatii ca element universal al existentei omului duc la concluzia ca sfasierea e perspectiva necesara a Äbeatitudinii de heruvim" a poetului. teama profanarii sufletului. judecata face totusi distinctie intre valoare si intelegere istorica. comunicarea cu misterul devine conditie a marii poezii. Ordinea cronologica e inlocuita cu modelul ascuns al autobiografiei spirituale si regruparea ciclurilor poetice in functie de structura initiala a universului interior. umil si razvratit. coexista moralistul si poetul. CONSTANTINESCU n-a realizat un Ätablou bibliografic" al epocii. atitudinea sentimentala si structura poeziei. in aceeasi natura creatoare. Cu o remarcabila lipsa de efort. Judecata de valoare e innobilata prin prestigiul sufletesc. Alecsandri e un mare diletant. Aparent severa. Admirator al lui Sainte Beuve (Äcel mai mare critic al timpurilor moderne") si al lui Thibaudet (Äimpartial presedinte in republica literelor"). rigoarea teoretica e atenuata prin Äsinteza in fictiune". sever si gratios. Arghezi e un Älatifundiar al scrisului".

Vremea. vol. Streinu. L. L. 3. Caragialiana (1974). cariera universitara la Facultatea de Litere a Univ. unde N. Opere de I. Frate cu Radu Cioculescu. Prof. inginer naval. in 1971. Rebreanu). din Bucuresti (1965-1974). Caragiale: Viata lui I. Fata cu atatea susceptibilitati si Äviolente dogmatisme". Diverse voi. Caragiale (1940). de Opere a lui I. Gazeta literara. Debut editorial in 1935. in 1964. Streinu si T. Caragiale si Paul Zarifopol. Cocea ii incredinteaza cronica literara. (1974). Caragiale (1967). Sepia. Romania literara (a lui L. publica Medalioane franceze. Continua publicarea ed. Institutul SchewitzThierrin si Liceul ÄTraian" din Turnu Severin (1913-1920). Debuteaza in Facla literara (1923). unde avusese initial ambitia sa faca gazetarie politica (1928-1937). secundar la Gaesti (1924-1935) si Bucuresti (pana in 1946). Colaborarea la Saptamana muncii intelectuale si artistice. Facultatea de Litere si Filosofie (1920-1923) si Facultatea de Drept (neterminata) a Universitatii din Bucuresti. inceputa in 1930 de Paul Zarifopol (IV-VII. Caragiale. Vitrina literara. In 1946 editeaza o excelenta Introducere in poezia lui Tudor Arghezi. Titular al cronicii literare la Adevarul. Vianu publica voi. completata. in 1945 isi tipareste teza de doctorat. si al Constantei. prof. in 1977. selectiv 31 . ingrijeste. Revista Fundatiilor Regale. careia ii adauga. de Scrisori si acte (1963). P Constantinescu si Tudor Soimaru. Serban Cioculescu Critic. de referinta ii consacra lui I. Flacara. Manu-scriptum. Publicistica literara e tiparita in voi. L. istoric literar si memorialist. monografia Dimitrie Anghel. director general al Bibi. Scoate singur un vol. alaturi de VI. filologie romanica la Sorbona si la Ecole Pratique des Hautes Etudes (1926-1928). Literatura militanta. Aspecte lirice contemporane (1942). cu Al. in 1947. A editat rev. autoritatea lui CONSTANTINESCU vine din convingerea ca imprevizibilul ritm al vietii si al culturii presupune acceptarea credintei in frumos ca Äforma a unei dezamagiri". 1973-1989). L. D. critica). L. din Iasi (1946-1948) si la Institutul Pedagogic din Pitesti (1963-1965). si sef de catedra la Facultatea de Lb. impreuna cu VI..4. Tatal lui Barbu Cioculescu. 1959-1965. Viata Romaneasca. I din Istoria literaturii romane moderne (1944). cu Corespondenta dintre I. Lumea.si Literatura Romana a Univ. (1967-1974).moment in care multi visau celebritatea prin apartenenta la programe iluzorii si la efemere grupuri literare. Rosetti si Liviu Calin. Viata universitara si Kalende. ed. Acad. redactor-sef la Viata Romaneasca (1965-1967). L. /. Membru al Acad. Caragiale (MII. Aspecte literare contemporane (1972) si Itinerar critic (I-V. Cahiers roumains d etudes litteraires. 1938-1942). Ramuri Arges. Fiul lui Nicolae Cioculescu. cu Documente inedite. Romania literara (rubrica ÄBreviar").

E. al IlI-lea din tratatul Istoria literaturii romane. Sadoveanu. alaturi de P. evitarea coloraturii metaforice. uneori polemic). Afirmat in epoca interbelica in prima linie a criticii profesioniste. in schimb.a. Zaharia Stancu. Fata de comilitonii in domeniul criticii. I. cu un instinct sigur (in 1938). Dimitrie Stelaru. in afirmarea valorilor autentice. Spre deosebire de profesorul sau. Geo Bogza. Pillat. in scrisul caruia vede realizat dezideratul detasarii si obiectivitatii. Adept al judecatii obiective si impersonale. al criticii in telectualiste si estetice. de Tudor Soimaru.Prozatori romani. Metoda in discutie este aducerea in termeni rezonabili a teoriei capodoperei a lui Mihail Dragomirescu. adopta pozitia exigentei deschise (G. si studii introductive la voi. individualizanta. Calinescu. transparenta a expresiei. G. Constantinescu. orientativa. CIOCULESCU Tonegaru. nelimitat de sistem. de voi. Marele Premiu al Uniunii Scriitorilor (1981). Arghezi. sta sub semnul unei mari disponibilitati spirituale. El insusi practica un 32 . Streinu. In registrul valorilor asumate se inscrie. Aurel Baranga. Poezia lui T. Iorga pe tema modernitatii limbajului poetic. spirit rationalist dublat de un moralist redutabil. Epoca marilor clasici (1973). supunere la obiect. I. Ibraileanu. notiunii de structura diferentiala. din seria gloselor sale pozitive nu lipsesc Gib. VI. organica. din Peregrinul transilvan de Ion Codru-Dragusanu (1942). Hortensia Papadat-Bengescu. De adeziune integrala beneficiaza doar P. Orizontul receptivitatii sale. Blaga. V. valorizanta. Actiunea critica a lui C. de o amploare deosebita. Mircea Eliade (vazut diferentiat. CIOCULESCU s-a obiectivat in primul rand ca practician. insotind ultimele sase decenii de evolutie a literaturii romane. CIOCULESCU s-a impus in foiletonistica vremii printr-o consecventa inflexibila. Polemica cu N. Spirit combativ. Bacovia. Functiile criticii in conceptia sa ar fi urmatoarele: explicativa. Mariana Dumitrescu. I. Camil Petrescu. ocolind capcana absolutizarii. CIOCULESCU Stere. Lucian Blaga. Zaharia Stancu a gasit in CIOCULESCU interpretul prompt. Vinea. Memorialist (Amintiri. Sulutiu) sau constructive (Perpessicius. La proza. ingrijeste o ed. critic de gust. Calinescu. CIOCULESCU este considerat o autoritate in peisajul criticii si istoriei literare moderne si contemporane. O. VI. Streinu). M. a fost in consonanta cu ritmul innoirilor intr-o epoca a sincronizarii decisive cu spiritul timpului. comprehensiv. uneori demonstrativa. O. el se distinge in aceasta prima etapa a creatiei printr-un radicalism axiologic evident. Cezar Petrescu. Ion Biberi s. intreaga gama a operelor de anvergura ale epocii. in 1982. I. Poeti romani. Premiul Uniunii Scriitorilor (1972). Redactor responsabil al voi. Perpessicius. Din intinsa lui activitate de cronicar se cunosc putine cazuri de opacitate neta. Ionel Pop. Mihaes-cu. Constantinescu. Lovinescu. Ideea de valoare e asimilata. urmat. Voiculescu. Ilarie Voronca sau a mai tinerilor Emil Botta. Sulutiu. in jurul obscuritatii creatiei argheziene a facut epoca. G. 1973). L. Pref.

minutioasa. L. o stransa unitate de procedura. de o pregatire metodica. Ca si P. un spor de precizie in formulari. Descriptie. in forma incompleta a dosarelor 33 . un depozit meticulos ordonat. reducerea la minimum a jocului cu inefabilul. multa vreme amanata. Critica. valorizare a operei. Un tablou sinoptic. CIOCULESCU afirma consecvent primatul textului. aspecte ale unei creativitati percepute ca simultaneitate. CIOCULESCU ii opune solutia elucidarii analitice. Abordarea sintezei e precedata. Spirit laic prin excelenta. CIOCULESCU se incadreaza unei viziuni preponderent descriptive a fenomenului literar. in care ordinea o stabilesc accentele valorice. inceputa de Paul Zarifopol. in cadre strict rationale. introducerea in poezia argheziana) si pe orizontala (un vast numar de studii. a structurii specifice. vizand. L. care poate fi sau nu justa. Foiletoanele din anii de maturitate. in subtext. Acestei metode a aproximarii subiective. a l inserierii valorilor. Raportata la conformatia prima. formule. topografic. in intelegerea sa. ii apare ca arbitrara. o critica de sistematica distantare.comentariu voit antisubiectiv. Constantinescu. monografia despre D. de critic. autonoma. Monografia pro-priu-zisa. Reductia universului operei la o calitate dominanta. a notelor diferentiale ale creatiei. A incheiat cu brio editia critica a operei lui I. nu creatie secundara. articole. sunt expresia unei capacitati analitic-explicative putin comune. dispuse sigur. limitarea interpretarii la stricta logica. Caragiale. Opera de critic prin definitie. Caragiale. Aspecte literare contemporane este o radiografie de contururi puternice ale organismului literaturii interbelice. CIOCULESCU este un adversar declarat al impresionismului. Lucrarea sa prezinta. Esentiale sunt diferentierile de structura. este vehicul al operei. dezvoltata apoi in baza unei serii de probe subsecvente. in compensatie. Autorii si operele avute in vedere sunt fete ale unui intreg. ne apare mai limpede situarea istorico-literara a autorului. reunite in volumele Aspecte lirice contemporane (1942) si Aspecte literare contemporane (1972). de documente felurite dispuse pe sectiuni net delimitate. Aspecte literare contemporane are infatisarea unei panorame libere a creatiei interbelice. furnizata intuitiv in forma unei impresii. fara divizarea expresa in functie de orientari. Fortarea unei evolutii e ca si absenta. rationalist. dublata de o sigura vocatie a sintezei. Critica sa tinde spre modelul Thibaudet. Sinteza e abia o virtualitate. Anghel. CIOCULESCU exclude din componenta actului critic orice demers extralogic. Abuzul consta in chiar actul producerii si izolarii impresiei. intrucat tine de revelatie. publicatii de documente. a circumscrierii din aproape in aproape. Autorul isi reprima constanta afectiva a stilului. In aceasta perioada in special. este o carte santier. in cazul sau. ulterior orientarea spre cunoasterea si stapanirea adevaratei identitati creatoare sunt momente ale unui proces inductiv tipic. Dubla orientare a acestei a doua tentatii: in adancime (exegeza dedicata lui I. contributii diverse la istoria literaturii romane vechi sau moderne) vadeste.

Punctul de vedere estetic e transant afirmat chiar cand obiectul cercetarii contravine. nu cronologic. În anul scolar 1916/1917. se înscrie voluntar în armat . A absolvit i al Leanc i. unde CIOCULESCU studiaza inceputurile literaturii artistice romanesti. si abia in al doilea rand cu o sinteza pro-priu-zisa. Äbreviarele". Caragiale (1940) este nu atat romanul unei vieti. Arheologia textelor este la CIOCULESCU un mod al integrarii. subinteleasa. din jude ul Arge . 1966) sau retrospectivele {Prozatori romani. la o viziune a totului. controlabile. declarându-se mai mare ca vârsta. Va fi repartizat la Regimentul 29 infanterie. întrerupe coala i se Br tianu din Pite ti. 1973-1989). tipica formatiei de critic. Criteriul ordonarii e tematic. dup care intr la Liceul I. Caragialiana (1974) este un pan-dant analitic. pseudonim al lui Nicolae Iordache (a mai semnat s-a n scut în comuna Teiu.5. compania 10. separand factorul cultural de opera de imaginatie. Propriu-zis istoriste par a fi Äitinerariile" {Itinerar critic. 1977. ocupat de trupele germane. i Apollonius). tendinte izolate. o topografie partiala a personalitatii autorului. Vladimir Streinu Vladimir Streinu. Procedura este similara celei a lui G. Poeti romani. Citita atent. la 15 ani. curba unei evolutii. un intreg complex de trimiteri la ansamblul sistemului de interpretare propriu autorului. dar si intregire a biografiei. Istorismul este subordonat frecvent axiologicului. Avem de-a face cu o restituire partiala. agricultor foarte avut. L. Reconstituirea urmeaza o tehnica oarecum arheologica: sunt sugerate conture mai ample. se reintalneste in monografia inchinata lui Dimitrie Anghel (1945) si. Între 34 . 3. Ävarietatile" {Varietati critice. cu deosebirile de nuanta. O carte deschisa. rii. Viata lui I. ca fiu al lui mo neni. unde promoveaz primele patru clase. cronica documentului practicata de CIOCULESCU in ultimele carti de critica isi releva semnificatii secunde.C. dispuse pe probleme. Criticul descifreaza nu autori. Dorohoi.de existenta. carti. cat argument pentru o tipologie. 1982) din volumele ultimilor ani. Calinescu din Istoria literaturii romane de la origini pana in prezent. pornind de la fragmentele scoase la lumina totul sub rezerva revizuirii. o incursiune provizorie in spatiul operei. ci o literatura. atata cat a fost consemnata in date scrise. În aprilie 1917. in Introducere in poezia lui Tudor Arghezi (1946). Aceeasi compozitie in plan. I-V. din neam de coala primar din satul natal în 1912. unei atare perspective ca in cazul Istoriei literaturii romane moderne (1944). asupra careia autorul a gasit potrivit sa revina. o ipoteza de lucru. erban Iordache. aparent. prin suspendarea cursurilor pe teritoriul refugiaz în Moldova. mai evident.

În 1925. împreuna cu Tudor Vianu. Va reveni la Revista Funda iilor Regale între 1945 . Nicolae Iorga. Charles Drouhet. se înscrie la Facultatea de litere Bucure ti. Vasile Pârvan. i Ion Pillat. Continu la zi clasele urm toare la Pite ti. începe s viitoarea scriitoare Elena Iordache-Streinu. este angajat secretar de redac ie la revista Cugetul românesc. este înc Funda iilor Regale. unde erban Cioculescu. Aici o cunoa te . dup care e numit profesor la Liceul i se c s tore te cu profesoara Elena Vasiliu. În 1924. George C linescu. L sat la vatr . din cauza va ramâne pân în 1941. sus ine examenul de licen Traian din Turnu Severin. pân în 1938. iar clasa a VI-a o absolv în particular. iar peste un an. Dar în acela i an. Înca din 1926 fusese angajat ca redactor la revista Sbur torul. Pompiliu G e ti. care. dar mai ales la Kalende. F când politic 1933) deputat. devine Kalende. dat afara din înv o dat concediat de la Revista mânt din cauza vederilor sale politice oimaru. în paginile c reia public cea mai mare parte din poeziile sale. cu sprijinul poetului Vasile Voiculescu. orientarii lor democratice.1 octombrie 1917 . din 1943. Din 1942. Vladimir Streinu e numit director al revistei Preocup ri literare. când noua conducere (Dumitru Caracostea) îl concediaz . Întors în Constantinescu i Tudor ar în 1927. a urmat cursurile unei coli militare. În 1922.ef la Gazeta (1935 -1938). este redactor. criticul î i sus ine examenul de doctorat la Universitatea din Ia i cu o teza despre Versul liber românesc. Acolo scoate peste un an revista Kalende. Din aceast perioad dateaz primele sale încerc ri literare. a V-a. Întreprinde o nou c l torie de studii în Fran a.1947.21 iunie 1918. la i Pite ti. timpul petrecut în armata i se socote te o clasa. este numit profesor la erban Cioculescu. redactor la Via a literar i la Revista Funda iilor Regale. Dup 1929 continu s fie profesor la G e ti apoi la Liceul Mihai Viteazul. a fost pentru scurt vreme (1932- 35 . scoas de Tudor Arghezi frecventeze cenaclul Sbur torul. Vladimir Streinu pleac la Paris. În acela i timp. Tot acum ia contact cu via a literar . e profesor în Bucure ti. func ionând mai întâi la r nist . În 1947. dup bacalaureat. Are ca profesori pe Mihail Dragomirescu. când se coala normal de b ie i i stabile te definitiv în Bucure ti. Criticul literar afirmat la Sbur torul. împreuna cu Nancy. primind gradul de sergent. unde pregate te o tez de doctorat despre Rimbaud. având conduc tor pe profesorul Fortunat Strowsky. Pompiliu Constantinescu. specialitatea Filologie modern i filosofie din (Francez ). iar din 1935. În 1920.

ca fiind incapabile sa explice si sa decida asupra originalitatii spiritului creator. Din 1955. Via a Româneasc . prin volume de Pagini de critica literara i o editie anglo-român a al Danemarcei" (1965). Istoria literaturii romane (în colaborare cu Tudor Vianu i erban Cioculescu) (1944). evident. Literar (în 1965) la propunerea lui George C linescu. neavând nici un mijloc de existen presta umilitoare munci necalificate. precum ar fi: paznic . Gândirea. V inclusiv (1977). va i ghid al muzeelor din parcul Her str u (pe atunci. Universul literar. Marginalia. Vladimir Streinu a îngrijit prima edi ie critic a Operei lui Calistrat Hoga . urmat de Recitind pe clasicii no tri. Eseuri. la care s ad ug m. Reabilitat. I. Cetatea literar . Literatura român contemporan . între 1953 . Pagini de critic literar . 2 vol. Tot postum vor ap rea micromonografia Ion Creang (1971). (1944. este arestat (al turi de al i intelectuali de for precum Constantin Noica) Eliberat în 1962. S ptamâna muncii intelectuale". ca acelea amintite. Fa de colegii s i de genera ie (Tudor Vianu. volumul de versuri Ritm imanent (1971). muncitor mozaicar. din cauza unui infarct miocardic. Vladimir Streinu a debutat ca poet în Adev rul literar si artistic" (1921). Între 1948 . Înc din 1945. la 26 noiembrie 1970. Dup ce se reface. cu Pagini de critic literar .1951. George C linescu). Criticul nostru si-a definit conceptia si opiniile estetice de-a lungul celor cinci i în special în acela din 1938. Relativist. Moare. profesor onorific la Facultatea de limb din Bucure ti. 2 vol.V. figura printre membrii fondatori ai Asocia iei de rezisten cultural Mihai Eminescu. cu un articol despre volumul de poezii Pârga de Vasile Voiculescu. când înscenându-ise o list de fapte imaginare. "Tragedia lui Hamlet.1955. Stalin). intrucat esenta artei ar fi ceva imprecis. Vladimir Streinu este bolnav de pl mâni. opera ar av un duh ea 36 . Antologie (1943). biografice si impotriva oricarei metode. Mi carea literar . (1968). Metoda are numai valoarea celui care o practica. în revista Muguri" (Câmpulung Muscel) în 1922. în volum a debutat oarecum târziu. Studii de literatur universal (1973). se afl angajat ca cercet tor stiin ific principal la Institutul de lingvistic al Academiei. pân în 1959. Calistrat Hoga (1968). El se pronunta impotriva metodelor istorice. în 1938. în plin for creatoare. suferind o toracoplastie. i Teorie ii i condamnat la 7 ani închisoare pentru motive. devine cercet tor tiin ific principal la Institutul de Istorie interbelici. care vor continua postum pân la vol. Versifica ia modern (1966). iar în calitate de critic. i apoi a colaborat la foarte multe alte publica ii. 1947) capodoperei lui Shakespeare. în 1969 e numit director la Editura Univers. politice. unde i literatur român a Universit ine un curs de Estetica poeziei române ti. Clasicii no tri (1943). Ion Creang (1939). sociologice.anticomuniste. doar cu titlu exemplificativ.

ca transpozitia senzatiilor. misterul vibrator cu care sa consune". tenebros. Marele poet l-a atras in permanenta. sa surprinda unicitatea operei.. Tot acum. poate cam categoric. care. comentandu-i opera in mai multe randuri. care nu s-ar fi produs. organizat. Streinu a vazut in militantismul estetic o forma a luptei pentru arta. fiind motivul fundamental ce se regaseste in intreaga inspiratie a poetului". va trebui sa 37 . Macedonski un spatiu destul de limitat in cadrul capitolului Orientarea estetizanta din Istoria literaturii romane. Luceafarul e o drama a antinomiilor. In studiul Eminescu. Critic de formatie maioresciana. Henri Bergson (durata vie"). sublima si nemaicunoscuta". verslibrismul. teurgic si mitologic n-a mai fost repetata de nimeni si niciodata". Admiratia criticului fata de opera lui Macedonski. Calinescu Clasicism. Camil Petrescu (substantialitatea"). baroc. poet dificil se pronunta. va medita asupra Tiparelor de cultura. in special in volumul Clasicii nostri. Mai tarziu. prin atitudinile exacerbate ale autorului se dezvolta intr-o semetie de arta luciferica.") amintesc eseul lui G. un critic de poezie pe care a îmbra i ato aproape în întregimea ei. drept aesthesis carpato-dunarean". este indiscutabila. Unicitatea lui Eminescu. Streinu îi acorda lui Al. romantism. Atic si asiatic. observand ca destule versuri. impotriva popularitatii poetului. exotic si formalist").inanalizabil". realitatea ei monadica. rationalist. Despre Floare albastra afirma ca e un embrion al marii lui opere. unele in premiera mondiala. Vladimir Streinu a fost. de unde si polemicile sale impotriva ingerintelor politice din orice parte ar fi venit ele in domeniul literaturii si impotriva mediocritatii. poet al visului dublu. apropierea poeziei de muzica. Vladimir Streinu se afirma si isi contureaza profilul pe deplin atunci cand abordeaza perioada interbelica. incorporat in primul rand in Miorita. El sustine scrisul artistic in critica pe care insusi l-a cultivat. Mai exact. Acest univers mirific va fi mereu prezent in constiinta criticului si atunci cand va comenta lirica secolului XX. de la Eminescu i înca de mai inainte (m runtul romantism. De i orientat spre modernism.. Pe larg e discutata noutatea ideilor lui poetice. pentru frumos. Spre a-i cunoaste si mai clar optiunea estetica. Vladimir Streinu considera ca sarcina criticului este sa desluseasca intr-o poezie sau intr-un roman concretul necategorial al artei. Gabriel Marcel (l'attention à l'unique"). sintagme sau poezii raman neintelese. Si sunt invocati in acest sens Charles Du Bos (sonoritatea fundamentala"). pâna la cel mai tânar contemporan. care se indruma pe alte cai decat ale romantismului eminescian. el defineste specificul romanesc pe care-l vede ca o expresie a clasicismului. spectaculoasa oscilatie eminesciana intre ideea de moarte si viata. a asa-zisului curent eminescian. înainte de toate. in care clasificarile (Aticul este clasic. simplu.

Pe un asemenea drum. ci un lirosof. e un tip nou de creator in literatura romana. combate ideea de inspiratie. poemul construindu-se treptat.S. Eliot. isi vor gasi ecou intr-o masura mai mica sau mai mare si in lirica romaneasca din secolul XX si mai ales din perioada interbelica. la cea traditionalista de dupa razboi. El pune pe primul plan chestiunea poeziei pure. T. Tudor Arghezi. Pagini de critica literara (1938). Paul Valéry. Adrian Maniu (si il adauga mai tarziu si pe V. criticul va realiza o sistematizare a tendintelor lirice din aceasta perioada. Philippide si de evolutia poeziei lui Adrian Maniu de la faza de contestatar spectaculos al tuturor academismelor din anii 1910-1916. aceea a modernismului. tematic. scrie criticul 38 . Mallarmé. potrivit careia modernii se traditionalizeaza. vorbeste despre sugestie. de o for hugoliana. iar traditionalistii se modernizeaza. socotindu-l si el cel mai mare poet dupa Eminescu". care aduce marile inovatii. cea ocultata sau deformata in anii dogmatismului realist socialist.citam studiul Traditia conceptului modern de poezie. fara sa vrea. pe care-l apropie de Rainer Maria Rilke. cu o doctrina a lirei. fara sa vrea. pe care-l socotea un poet unic in literatura romana si chiar in cadre mai largi decat ale literaturii noastre". Blaga. a colaborarii poeziei cu muzica. Poe va fi urmat in Europa de Baudelaire. publicat in vol. la care admira miracolul ca izvor al poeziei pe care poetul il cauta in epoca miturilor si a legendelor crestine. Criticul reface acolo istoria poeticelor din antichitate pana la Edgar Allan Poe. cand iconoclastul devine iconodul. carora le subscrie si Vladimir Streinu. Foarte receptiv a fost criticul si la poezia lui Bacovia. cum o defineste comentatorul intr-o inspirata metafora. incepand cu volumul Cuvinte potrivite. Exprimand caderea din uman in mineral". cu preciziunea si rigoarea logica a unei probleme de matematica. Pe larg. de o materialitate coplesitoare". in expresie". Dupa opinia i formula foarte personala a lui Vladimir Streinu. In introducerea la antologia Literatura romana contemporana. i pentru Vladimir Streinu. Giuseppe Ungaretti. Fara sa-i minimalizeze pe ceilalti. Opinia lui Vladimir Streinu despre Arghezi e asa de inalta incat il asaza alaturi de Paul Valéry. Sensibil se dovedeste criticul si fata de morbidetea moderna" a lui Al. nu un filosof si un poet. Ceea ce il impresioneaza si pe autorul Paginilor de critica literar este extraordinarul geniu verbal arghezian. care deschidea o noua epoca. Toate aceste inovatii. el restituie poeziei nobletea aristotelica a placerii. De o inalta apreciere s-a bucurat si Lucian Blaga. poetul care se bucura de cea mai mare consideratie este. volumele Plumb si Scantei galbene contin o poezie de scoica bolnava". Voiculescu) ilustreaza excelent ideea lui Vladimir Streinu din citata introducere la antologia Literatura romana contemporana. a c rui crea ie a comentat-o adesea. O atentie deosebita e acordata poeziei de inspiratie religioasa. a raporturilor in continua schimbare dintre modernism si traditionalism. care ii constituie deplina lui identitate".

in ultimii ani. i primul s u poetul Ion Barbu. Crea ia lui a acoperit exact patru decenii: de la apari ia în 1924. Über naive und sentimentalische Dichtung (Problema valoriz rii în poetica i pân la volumul ap rut postum Arghezi.6. A observat insa cu indreptatire. i arheolog. filosof i istoric literar. Blaga. il pretuia in chip deosebit. A fost un estetician. eseist. este un istoric al artei antice În anul 1915 devine student la Facultatea de Filosofie Ob ine titlul de doctor în filosofie al Universit purtat o coresponden i Drept din Bucure ti. de care Blaga însu i era puternic influen at în epoc . care studia matematica la Göttingen. În perioada de doctorat a sus inut . nu este uitat poetul inspiratiei religioase romanesti. Teza de doctorat îi apare în limba german sub titlul Das Wertungsproblem in Schillers Poetik. intrat la tipar chiar în ziua dispari iei autorului i ap rut dup pu in timp. ultimul s u studiu antum. chiar privind poezia pura si ermetica. Das Wertungsproblem in Schillers Poetik. totodat Eberhard Karl a Universit lui Schiller) studiu de estetic . Fratele mai mare al publicistului Alexandru Vianu. Ion Vianu. influenta coplesitoare si imitarea pana la pastisa a lui Arghezi. pe care. desi era intr-un fel explicabila prin reac ia de respingere a uscatului i simplistului realism socialist. este un cunoscut medic psihiatru i scriitor. 3. care deturnase poezia de la rosturile ei. purtând subtitlul ÄCântare Omului´ (explorând un domeniu al literaturii comparate). care a tinut o dreapta cumpana a lirismului nostru".1965). (în noiembrie 1923). punctat de întâlniri amicale. critic poet. de la Dan Botta la tefan Augustin Doina . socotind. etapele parcurse fiind mereu suitoare. renegandu-si conjunctural mai vechi convingeri. Vladimir Streinu a scris despre numerosi poeti. spre exemplu. situat alaturi de Tudor Arghezi. mai ales pentru trimiterile permanente le Expresionismul german. Maria Alexandrescu Vianu. în german . Bineinteles. cu care Vianu era coleg în paginile revistei Gândirea. desi foarte tanar. a volumului de debut. ii din Tübingen. excesiv criptica poezia lui Nichita Stanescu. poet al omului. A respins suprarealismul si. valorificare a tezei sale de doctorat sus inut la Facultatea de Filozofie ii din Tübingen. de la Constant Tonegaru la Marin Sorescu. Teza de doctorat a fost l udat de Lucian Blaga. Tudor Vianu Tudor Vianu s-a nascut la 27 decembrie 1897/8 ianuarie 1898 in Giurgiu si a decedat la data de 21 mai 1964 la Bucure ti. cu prietenul s u din liceu. la începutul verii anului 1964. Fiul s u. i traduc tor român. Teza a 39 . Barbu. Revine în ar în anul 1924 i devine suplinitor la Universitate. in anii '60. Fiica sa.despre Vasile Voiculescu. lucrand cu vremea in spiritul inovatiei. C s torit cu Elena Vianu (1911 .

îi apar dou volume. cu precizarea c . micro-monografii despre Cervantes. devine simplu cercet tor la i la Dic ionarul f cut noului regim. În anul 1931 apare volumul Arta i frumosul. Toate aceste studii vor fi ulterior în volumul Studii de literatur universal Probleme de stil 1961 i comparat . Între 1945 i preia cursul de istorie a literaturii universale. Odobescu. În anul 1932 public volumul Arta actorului în Editura revistei Vremea. Dup reforma înv mântului din 1947 este scos de la catedra sa de Estetic ii din Bucure ti. lucrând la Dic ionarul limbii române moderne Dup 1955 este reintegrat în mediul academic universitar i se dedic redact rii unor studii. Camoens. Din problemele constitu iei rela iei lor. care includea alte dou p r i. În 1942 public la Editura Cugetarea volumul Introducere în teoria valorilor. Stendhal. primul volum din Estetica sa. În 1934 public esteticii de la Kant pân ast zi la Institutul de arte grafice Bucovina. un pseudo jurnal de fapt con inând texte cu caracter 40 . În anii i respectiv 1963 apar Jurnalul. cursul de Estetic conferen iar definitiv la Facultatea de Litere a Universit public studiul Poezia lui Eminescu. Studiile de stilistic sunt reunite în alte dou antologii i art literar i Problemele metaforei i alte studii de stilistic . În c r ile sale. Goethe.fost tradus i publicat în volumul al litografiat aptelea din seria de Opere. întemeiat pe observa ia con tiin ei. Tot în acest an i cele i dou volume. În 1933 public în volum un mic studiu care va deveni unul de referin în bibliografia studiilor despre Hegel. Anul 1952 îl surprinde în afara Facult limbii poetice a lui Mihai Eminescu. iar în 1936 va ap rea volumul al doilea. Voltaire. i mai comentat dintre în edi ia a doua din 1943. Shakespeare. Abia în anul 1930 devine ii din Bucure ti. i Receptarea operei de art . poate cea mai cunoscut i poezie. Anul 1934 este deosebit de fast pentru cariera sa academic . Dualismul artei Apare în form i Fragmente moderne. Institutul de Lingvistic . devenind un precursor al comparatismului literar de la Facultatea de Litere a Universit ambasador al României la Belgrad i 1946 a fost i a fost criticat pentru unele concesii pe care le-ar fi ii.M. Valoarea estetic Structura i crea ia artistic i atitudinea estetic i Istoria i Opera de art . În anul 1927 devine docent în estetic . În 1937 î i adun articolele de estetic publicate pân atunci în antologia Filosofie 1941 tip re te Arta prozatorilor români. intitulat Influen a lui Hegel în cultura român . În anul 1925 a publicat general .Dostoievski. F. studiile vor fi complet diferite de i titlul se p streaz acela i. cu accent special pe influen a filosofiei lui Arthur Schopenhauer. un exemplu de analiz stilistic în care este anticipat acribia formalismului sau a structuralismului. în care sunt incluse capitolele Problemele preliminare ale esteticii. Sunt eviden iate în special izvoarele antice germane.

Director al Institutului de istorie literara si folclor din Bucuresti . in 1933. Functioneaza ca profesor de liceu la Timisoara si Bucuresti . Codirector. profesor la Universitatea bucuresteana . umanist al omului. Studii liceale la Iasi si Bucuresti . exact în ziua când intra la tipar volumul Arghezi. i Idei tr ite. Conform principiului ca : . intr-un univers literar coerent .. din 1945 . director al Teatrului Na ional (1945). in 1936...1. G. avand permanent in vedere procesul istoric. de om al Rena terii. a intelege inseamna a crea din nou . viseaza pe marginea textelor si le duce mai departe ideea si mesajul . 4.. Criticul este dublat de creator . Calinescu face parte din seria scriitorilor de formatie enciclopedica . dramaturg. Teoriticianul a subliniat ca tipurile clasic si romantic nu sunt absolute . Membru al Academiei Romane (1949) . . ef. Gerorge Calinescu George Calinescu s-a nascut la 19 iunie 1899 in Bucuresti . c reia i-a fost mult vreme fost profesor titular de estetic .Viata romaneasca¶¶ . de la critica la poezie . Calinescu este unitara . Editeaza revistele . Opera lui G. cu o teza despre Avatarii faraonului Tlà.Moare la 12 martie 1965 in Otopeni -Bucuresti . Conferentiar la Universitatea din Iasi . Calinescu a fost poet.. Calinescu incearca sa fondeze o metoda critica similara creatiei .Capricorn ¶¶ (1930). manuscris eminescian . Dupa absolvirea Facultatii de litere isi continua studiile la Scoala romana din Roma .Sinteza ¶¶ (1927) si . Tudor Vianu a 4. puritatea lor este 41 . În 1964 moare la Bucure ti pe data de 21 mai.Gerorge Calinescu. ale caror personalitate si activitate plurivalenta este coplesitoare . poet Este fondatorul colii de stilistic a Facult ii de Litere din Bucure ti i ini iator al catedrei de literatur universal . Isi ia doctoratul la Iasi . teoritician al istoriei si al criticii literare G. romancier. de artist . la . a reproduce in tine momentul initial al operei ¶¶ . din cauza unui infarct miocardic.Sburatorul " (1919).publicistic. apoi . in sensul ca aceleasi modalitati estetice circula de la proza la istorie literara . aratand ceea ce ar fi putut deveni cartea ¶¶. volume în care Tudor Vianu î i creioneaz personalitatea de i filolog complet. Debuteaza cu versuri in revista . eseist si istoric literar..

ca intr-o carte de fictiune.un minor mare ¶¶ .in trei categorii tipologice : tipul boierului generos . fraternizand cu masele . D. Iorga . in totalitatea ei . Ca elemente de corespondenta . Eminescu . sau Mateiu Caragiale . Numai astfel se pot raporta valorile nationale in contextul literaturilor lumii sau numai astfel este posibila o ierarhizare a valorilor. avand convingerea ca unui critic si unui istoric literar. cu repulsie fata de aristrocat si orasean . Canoanele cunosc cum sa te fac Hexarca / Venerei cipriote. revolutionar din inteligenta .. 4) imaginatia rabelais .M. Odobescu .iarna . Impresia pe care o da literatura lui G. V. 3) monumentalul si grandiosul .Procedee specifice romanului trec in istoria literara . al comentariilor psihologice sau eseistice . ii este necesara cunoasterea in adancime macar a unei literaturi straine .universul poeziei ¶¶. Poezia incanta prin muzica . Vacarescu e fluierata pe naiuri campestre).. au ramas celebre propozitiile sintetice care definesc si caracterizeaza un scriitor: Hogas este . . dar descinde in poezie din sfera culturii . pot fi enumerate : 1) circulatia miartistice si a procedeelor de disociere de la roman la istorie literara . scriitorii devin personaje . Istoria literaturii de la origini pana in prezent este un adevarat roman . a micilor targoveti sau boiernasi . sau folosirea peisajului . dar este in egala masura clasica si moderna . in alta parte . G.inexistenta in relitate . intelectualitate si cultura : . Astfel . Umorul disimulat. / Am comentat adanc pe marele Petrarca / Si pe batranul Goethe ¶¶ (Epitalam). care dau unitate acesteia . Lirica lui este romantica . G. Alecsandri . 5) jocul presupunilor .. 42 . variatiile pe teme clasice se realizeaza toate in lumina unei pasiuni lucide .scriitor total ¶¶. precum cele specifice istoriei literare trec in roman ¶¶ (1) .M. precum si ca trasaturi specifice operei calinesciene in general .. 2) placerea regiei . in sfarsit .a produs (I. sentimentul iubirii. Cantemir este un Lorenzo de Medici al nostru .A. prezentat intr-o viziune sarjata de pa) . Calinescu . este de opera armonioasa .. pentru a defini . in Istoria literaturii romane de la origini pana in prezent ¶¶ sunt celebre portretele (de exemplu N. monografii si invers . Calinescu vine in literatura romana din literatura univesala . elemente de umor si ironie . pe langa pregatirea de specialitate si filozofica . situand scriitorul in minaturii care l . Criticul porneste de la poezie pentru a -si exprima punctul de vedere estetic . Cosbuc si L. tagma » balcanicilor . creatie a unui . Rebreanu . Creanga sau Octavian Goga ). 6) elemente de cosmogonie . grupati . al doilea tip este cel al ruralului ideolog patimas . ideolog ardent . face asociatii plastice (valsurile in alb ale lui Bacovia amintesc tehnica vaporoasa a lui Degas ) sau trimiteri auditive (erotica lui N. vazut la o lectie .. si. Kogalniceanu. alaturi de tarani . Al.

din care se dezvolta insasi al lui Felix in fata fotografiei Otiliei . exista in romane dar ea poate fi detectata si in Istoria literaturii romane de la origini pana in prezent . Scriitorul pledeaza pentru ideea ca orice roman trebuie sa fie . Caragiale . " Gustul extraordinar pentru monumental . Arghezi . desi respingea teoria teoria lui Camil Petrescu despre sincronizarea obligatorie a literaturii cu filozofia si psihologia epocii argumentand ca " literatura nu e in legatura cu psihologia ci cu sufletul uman ". Minulescu . vorbesc in versuri . In sfarsit . pornind de la miturile nationale si terminand printr-o sinteza a specificului nostru national . de asemenea . in Bietul Ioanide . mos Costache. apa etc. pa pamantul ) . Ion Barbu . Napoleon si Sf. in poezie ( a . Calinescu in Universul poeziei . matusa Aglaie ( Enigma Otiliei ) sau Gaittany . In 1932 . T.Pann . focul . in istoria literaturii sau in monografii . enorm " da organicitate operei .iarna . le cauta pozitia in scena si gesturile . Elena . cat si in proza . fantasticul plan al orasului . " elementele de cosmogonie " ( aerul . Urmuz .Imparat si Brezaia etc. Ibraileanu . G. poezie sau publicistica . Personajele din piesele de teatru ( Phedra .daca romanul trebuia sa fie balzacian .Irod . psihologica si estetica . I. si ceea ce confera originalitate unui roman nu este metoda . al inteligentei . crearea unor personaje al caror comportament scapa determinarilor exacte . Sufletel ( Bietul Ioanide ) . Calinescu raspunde prompt : " Trbuie sa fim cat mai originali . canta . cum ar fi Otilia . autorul alege mastile actorilor . al comentariilor psihologice sau estetice" ne trimite la procedee care tin de romanul modern : scrisorile din Scrinul negru . sunt cantate elementele primordiale ale naturii . Se poate vorb . Manolescu imaginatia rabelais .G. I. se regasesc in poezie si proza . asimiland experientele romanului modern creeaza caractere dominate de o 43 . ) . si analitic . campiile oceanice din Cartea nuntii . " Placerea regiei " . In Istoria literaturii romane de la origini pana in prezent . ci realismul fundamental ". in mod necesar. intr-o viziune grandioasa . grandios . Calinescu face si critica sociologica . La intrebarea care se punea in epoca . tolstoian sau proustian . " Jocul presupunerilor . L. personajele sunt privite in detalii exagerate pana la grotesc : Stanica Ratiu . stheldian . Calinescu sustinea ideea unui roman de atmosfera moderna . atat in paginile de critica . fac tumbe ". cirezile enorme din Enigma Otiliei . cum ar spune G. Romanele lui G. o " critica completa ". de placerea jocului superior .) " danseaza . Gustul pentru grandios ii adauga N. aerul . G. stabilite de G. Calinescu se definesc prin cateva trasaturi comune : depasesc realismul clasic .

Astfel. ridicate la tipologii de mare circulatie universala . Un prim element de noutate al acestei lucrari este acela al perspectivei estetice asupra intregii evolutii a literaturii romane in timp . Calinescu depaseste datele realismului clasic . prin Ioanide arhitect de geniu . Balzacianismul apare in primul roman.Cartea nuntii. a arhitecturii caselor . Landson. a literaturii .5 ale secolului nostru . liric este si romanul iubirii dintre Felix si Otilia . Romanul include elemente eseistice . trecand prin experienta curentelor literare . Avarul si arivistul sunt cuprinsi in alte registre. a strazii . acordand atentie doar personalitatilor care au creeat o opera cu valori artistice si renuntand la autorii ( mai cu seama din literatura veche ) care au numai merite ce tin de istoria culturii in general . in " timpuri de suferinta nationala " . iar Otilia devine o fiinta complexa. Istoria literaturii a fost publicata de G.lea . Opera monumentala . personalitati ale trecutului literaturii noastre sunt privite intr-o noua lumina . si prin Caty Zanoaga . elemente lirice . Tehnica narativa . romancierul " reface clasicismul " .Cartea nuntii este un poem al iubirii . prezentarea universitarilor . asimiland experientele romanului din secolul XX .pentru introinspectie ). ca urmare a faptului ca este vazuta din unghiul fiecarui personaj venit in raport cu ea. in descrierea " Casei cu molii" si in conturarea personajelor care o locuiesc.cum marturiseste insusi scriitorul . detasarea fata de personaje si crearea de tipuri ne trimit la Balzac si la realismul secolului al XIX . ea urca in Bietul Ioanide si in Scrinul negru. fixand imaginea unei lumi prin ceea ce are ea mai specific . Calinescu in 1941. precizand atmosfera locala si timpul istoric . G. Asadar. lirismul persista in Bietul Ioanide si in Scrinul negru . consecvent pricipiilor sale teoretice . a politicii . care slujeste " drept cea mai clara harta a poporului roman " . prin reflectiile asupra iubirii. de referinta in cultura romana si comparabila doar cu creatiile unor mari istorici literari straini . Latura balzaciana a romanelor se continua in Enigma Otiliei . cu speciala erudita atentie pentru arhitectura cladirilor . in masura 44 . pe care le considera . prin descrierea interioarelor . prin descrierea minutioasa a cadrului fizic in care se desfasoara actiunea . Pe de alta parte . avarul . pentru interioare . cu scopul de a da " oricui increderea ca avem o stralucita literatura " . prin fixarea caracterelor in spatiu si timp . arivistul ( ele fiind insa un pretext . precum Coresi . a societatii romanesti din deceniile 4 . relative . prin creatia de tipuri . pentru operele de arta plastica ce le impodobesc . prin tema ( istoria unei mosteniri ) si prin descrierea interioarelor. parvenita fara scrupule . precum de Sanctis ori G.singura trasatura majora . pe care sentimentul iubirii o reabiliteaza pana la un punct .

toate acestea au construit o lunga antologie de viziuni epocale romanesti despre lumea aceasta indepartata. Istoria literaturii. " miscarea teatrului unui Delavrancea " sau fraze caragialesti . Ne-am vazut oarecum izolati si am privit cu fascinatie lucrurile care se desfasurau in Occident.2. el face un fel de recensamant al romanilor din diferite provincii istorice. 4. Calinescu . ideea enuntata in lucrarea Principii de estetica . Se afirma ca in anul 1650 primii romani merg la Roma cu ocazia jubileului facand cu o suta de ani inaintea ardelenilor pelerinaj la 45 . Au mai fost insa incercari de occidentalizare ca cea a lui Eraclid Despotul (1561-1593) care prin intemeierea unei universitati la Cotnar incerca un fel de occidentalizare. care a aparut in mintea romanilor destul de devreme. G. Gerorge Calinescu si sinteza monumentala: Istoria literaturii romane de la oigini pana in prezent O frumoasa lectura pentru tanara generatie e capitolul din ³Istoria literaturii romane´ a lui Calinescu. Daca va uitati la geografia Bisericii Catolice sau la zona de separatie dintre catolicism si ortodoxie. de exemplu . comparata de unii comentatori cu un roman ale carui personaje ar fi scriitorii . care au avut vreodata de a face cu Europa si vorbeste de acest vis .in care anunta modalitati artistice ale unor scriitori de mai tarziu : la cronicarii munteni descopera . istoricul literar si criticul se asociaza cu prozatorul de mare talent : pagini precum cele dedicate portretului lui N. George Calinescu ne spune ca Petru Cercel autor de versuri italiene. Din pacate religia le-a inabusit acest proiect. este primul care simbolizeaza aceasta occidentalizare. Calinescu reia si aplica in Istoria literaturii. In secolul XVII se infiripa legaturi cu occidentul prin venirea misionarilor italieni si franciscani in Romania cum ar fi Vito Piluzi sau marchizul Johann Battista del Monte (aveau legaturi interne cu Miron Costin). in personalitatea lui G. vadeste faptul ca . Acolo. XIV si care a cunoscut interesante dezvoltari si mai tarziu. care s-a negociat foarte dificil si surprinzator pana prin sec. adica sa fie critic " . dupa care " nu e cu putinta o critica fara perspectiva totala istorica " . Iorga sau descrierii Rasinarilor se inscriu printre filele antologice ale literelor romanesti . care se intituleaza Descoperirea Occidentului. dupa cum si istoria literaturii trebuie sa apeleze la criteriile estetice ale criticului : " [«] istoria literara este o istorie de valori si ca atare cercetatorul trebuie sa fie in stare intai de toate sa stabileasca valori . Nu trebuie sa uitam ca Occidentul incepea pe vremea aceea la Brasov.

deci procesul de occidentalizare incepe sa se simta dar totusi prea putin ca sa reuseasca sa miste o intreaga tara.Axinte Uricaru. In al doilea rand ideea de literature occiddentala a patruns foarte greu. dealtfel cu o influenta foarte puternica. Boierimea face din Brasov un adevarat centru geografic al romanismului. acest lucru putand fii realizat prin scolarizare si printr-un schimb de domenii. Acest contact se vede cel mai bine in literature si scriere sau traducere. Inceputurile literaturii noastre au o puternica amprenta de classicism decadent. educatia data la constantinopol nu a fost mai satisfacatoare decat cea din occident.apuseana.Ion Neculce .cea. majoritatea preferand sa studieze in occident. centrul ei mutanduse.deci eductia apuseana era undeva la mijlocul acestor doua extreme. Un alt argument ar fi faptul ca fuga romanilor la studii este punctul acut al nerabdarii de a pasi in occident. adica sa isi faca foarte bine temele pentru a putea patrunde printre moravurile romanilor. putini romani sa mearga in occident ci occidentul sa vina la ei. Pe de alta parte asa cum spune si George Calinescu. Cantemir devenind domn purta vesminte cu influente occidentale insa nici de data aceasta nu se baza pe preocuparile literare si cultura occidentala. Cultura s-a diversificat. iar limba romana s-a diversificat. ce e drept. Austriecii au inceput sa domine Muntenia iar Rusii au inceput sa domine peste Nistru. Ideea de literature occidentala avea sa patrunda greu in Romania (aici vorbim de literature in sens occidental). Am putea spune ca foarte multi boieri au doua fete: oameni de cultura greceasca. Un exemplu ar fi Cantacuzino care a studiat la Padova in Italia. Neologizarea in sens apusean al limbii apare de acum.Calinescu afirma ca traducerile circulau din literature occidentala sub forma de manuscris sau se publica cultura greceasca. Se spune ca vreme de un seclo pregatirea pentru intrarea in occident se face in limba. In primul rand pe plan cultural Romania era in urma cu multe aspecte si de aceea dupa anul 1700 dorinta romanilor de a pleca la studii in occident a fost mult mai mare. Contactul cu occidentul il sustin jurnalele la care in general boierii erau abonati. Pentru a exprima notiuni 46 . In sustinerea ideii de mai sus adaugam ca de asemenea Cantacuzino a fost educat si la constantinopol insa aceasta educatie nu afost mai puternica. Nu a fost de ajuns ca. Consecinta favorabila a acestui lucru este faptul ca am imprumutat cuvinte noi. Aceste cuvinte au fost culese de Miron Costin. Tot in cultura datorita Regelui Carol. si oameni de formatie orientala.cetatea eterna.decat. neologismele intra intr-un numar mare si se fac simtite influente in limbaj.aici.Dimitrie Cantemir etc. Pentru ca aceasta trebuia sa isi pregateasca foarte bine intrarea. se primeste dreptul de a se intemeia o manastire si un seminar pentru a trimite la Roma cate trei teologi pe an. G.

de altfel erau si foarte la moda sprea sfarsitul secolului al XVIII-lea.I. neologismele fiind considerate acum imprumuturi. cartile de gramatica se inmultesc ³Gramatica Romaniei´-Radu Tempea (1797).H. fizica etc. bucatari straini.ei au imprumutat: curs. ministru.de logica. emisfer. fantasie.Kampe (Buda). comedie. Iar contactul cu occidentul se vede cel mai bine in literature tradusa si scrierile traduse. Secolul XVIII aduce deci o imbogatire a lexicului. tarile sunt tot mai pline de profesori si secretari straini.deoarece intalnim foarte mari schimbari in moda. testament. In al cincilea rand sunt de accord cu faptul ca caontactul cu occidentul pe vremea aceea il faceau jurnalele la care boierii erau abonati. ´Istoria universala´.Calinescu in privinta textelor traduse deoarece s-au facut traduceri romanesti mai ales din literatura occidentala in Principatele unite si in Ardeal. parola. 47 . jocuri de carti. psihologie. bibliotecile se umplu de cari frantuzesti si italienesti. In al patrulea rand sustin ideea lui G. cavalerie. gradinari. manifest. balurile. culegeri de biografii si anecdote cu folos etic. Traducerile circulau mai ales sub forma de manuscrise sau se publicau. triumf.comanda canapele occidentale. Examinarea sciitorilor din zona 1800 va dovedi ca acestia cunosc cu de-a amanuntul literature occidentala a secolului XVIII mai ales cea minora.Exista si numeroase exemple de traduceri din limbi occidentale cum ar fi: ´Merope si Brutus´Voltaire. Boierii schimba mobile.Alfieri. senat. economie.vechi. volonter. in special mobilier si haine. In al treilea rand ca si concluzie a occidentalismului. ´Filip si Orest´.Ioan Molnar. melancolie. din greceste s-a tradus ³Harito si Polydor´. ´Descoperirea Americii´. ordinant.mai. incep sa iscaleasca frantuzeste. din ce in ce mai multe familii isi trimit tinerii la studiu in Paris. Pentru deschiderea orizontului European se scriu: ´De obste geografie´ de Buffier-Amfilohie Hotiniul (1795-Iasi). Italia etc.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful