Baltagul

Mihail Sadoveanu

Titlul acestui roman poate avea mai multe semnificatii:

- simbolizeaza arma crimei, cu care a fost ucis N.Lipan
- baltagul lui Gheorghita, pur si nepatat de sange, faurit special pentru calatoria de
initiere, sfintit de mama lui la biserica. E creanga de aur cu care Gh. va cobori in
infern, va strabate intreg drumul initierii, luand locul tatalui sau in aceasta lume,
continuand seria ciobanului mioritic
- unealta cu care oamenii de la munte isi castiga existenta
- -in iconografia egipteana Anubis , cainele mitologic, este reprezentat tinand in
mana o tesla, adica un baltag
- -in mitologia graca este simbolul dublei securi, al labirintului, iar actiunea
romanului este una labirintica de cautare si de initiere

Motto-ul
-trimite la balada Miorita
-trimite si la un mit egiptean al lui Isis si Osiris, mit in care Anubis avea calitatea de
psihopomp, calauza a sufletului celui mort in lumea de dincolo, In roman, daca
Vitoria nu l-ar fi gasit pe Lupu nu ar fi gasit osemintele lui Nechifor, iar acesta ar fi
curs pe o apa si nu s-ar fi inaltat la soare.

Romanul poate fi interpretat pe mai multe niveluri:

-poate fi considerat un roman de dragoste, infatisand pasiunea puternica fata de sot,
o pasiune implinita, consecventa,tratata cu luciditate
-justitiar
-initiatic, filosofic, ce ascunde in subtextul sau o tema simbolica legata de unul din
marile mituri ale umanitatii: GH.va pleca la drum un copil si la capatul calatoriei va
deveni barbat. Orice proba de initiere presupune o moarte simbolica, o serie de probe
cu caracter de suspensie a existentei, o experienta limita, incetarea starii profane si
trecerea la o alta treapta calitativa, apocatafatica. Moartea simbolica presupune o
trecere prin intuneric, fiind echivalenta cu o trecere prin infern, si pentru asta e nevoie
de o creanga de aur. In roman ,rolul crengii de aur este luat de baltagul purtat de Gh.,
faurit special pentru expeditia justitiara. O proba dificila pentru Gh.a fost aceea de a
pazi osemintele tatalui sau in vagauna, dar cuprins de spaima nu va rezista acestei
probe si initierea lui va avea loc in final cand isi va razbuna tatal.
-social deoarece prezinta realitatile si relatiile unui sat dintr-o zona de munte a
Moldovei de Nord, cu institutiile ei, cu relatiile economice si sociale
-politist, fiind construit pe schema unui astfel de roman: crima, arma crimei,
detectivul, complicele si pedepsirea ucigasilor
-traditional, romanul fiind impregnat de specific national, de credinte , povestiri,
mituri. E un roman construit pe datina, nucleul din care apare constiinta nationala,
este legea cea veche, nescrisa dar pastrata cu sfintenie din mosi stramosi,
nerespectarea ei inseamna moarte spirituala. Datina este intelegerea mitica a lumii
prin norme de conduita, prin participarea naturii la viata eroinei, prin semnele pe care
Vitoria le interpreteaza. Datina impune un comportament traditional in momentele
fundamentale ale vietii, botez, nunta, inmormantare.
 -roman mitic deoarece in subtextul romanului pot fi intalnite mituri precum :mitul
mioritic, cel egiptean al lui Isis si Osiris, mitul crengii de aur, al labirintului, al
Soarelui, al marii calatorii etc.

Ca structura compozitionala romanul este alcatuit din 17 capitole si este structurat

pe doua planuri : unul real si altul mitic. In plan real, faptele sunt prezentate cronologic pe
momentele subiectului.In expozitiune ste prezentata V. Lipan, care in Magura Tarcaului
traieste spaima ca ceva rau s-a intamplat cu barbatul ei, Nechifor Lipan, plecat la Dorna
sa cumpere oi.
Intriga o reprezinta trecerea de la spaima si neliniste la ingrijorare pentru ca
Nechifor nu daduse nicio veste.
Deafasurare actiunii o prezinta pe Vitoria cerand sfat preotului , mergand si la
baba Maranda, vrajitoarea satului. Dupa ce va pune ordine in gospodarie va pleca in
cautarea sotului impreuna cu fiul ei , Gheorghita.Punctul culminant e momentul in care
il gasesc pe Lupu si cu ajutorul acestiua vor casi osemintele lui Nechifor.Deznodamantul
e momentul in care la parastas, Vitoria densca pe Bogza, ucigasul sotului sau si pe
complicele acestuia, Ilie Cutiu. Dupa implinirea datoriei V. se intoarce acasa iar viata isi
urmeaza cursul ei.

In ce priveste planul mitic, un mit fundamental intalnit in subtextul acestui roman

este mitul mioritic.
Romanul poate fi considerat o parafraza a baladei Miorita, in care rolul
maicutei batrane este luat de Vitoria, insotita de Gh., continuator al seriei ciobanului
mioritic. Prevestirea mortii este realizata de V. sub semnul visului :”se facea ca vede pe
Nechifor, calare,cu spatele intors catre ea, trecand spre asfintit o revarsare de ape”,
parafraza a versului”Ca l-apus de soare/Vor sa mi te-omoare”.
In drumul de la Dorna, pe urmele sotului ei i se pare ca brazii sunt mai negri ca de obicei,
“ brazi si paltinasi/ I-am avut nuntasi.”Vitoria vrea sa stie daca N. a curs pe o apa sau s-a
inaltat la soare, “Soarele si luna ?Mi-au tinut cununa.” Ea intelege semnele naturii:”acum
vedea adevarat si bine ca vantul a contenit. Cazuse jos in vale si amutise si el. Semnul era
vadit,” Vantul cand a bate”. Carciumarul Macovei ii spune Vitoriei ca:
-acela avea doua parti din oi iar ceilalti doi numai a treia parte, “S-are oi mai multe/
Mandre si cornute”.
-cel cu caciula brumarie a scos bani din chimir si a platit “Ca-i mai ortoman”
-mi-a cerut o bucata de paine si a hranit el cu mana lui un caine pe care-l avea, ‘Stapane,
stapane? Mai chiama si-un cane”.
Simbolic este si locul omorului, la piscul Crucea Talienilor, in balada “pe-un picior de
plai”,picior si pisc reprezentand un spatiu ondulat, de deal si vale , specific romanesc, asa
cum afirma Lucian Blaga.In balada, actiune este pusa sub semnul prezumtiv “Si de-o fi sa
mor”, in roman, moartea pastorului devine reala, iar imaginea lui a ramas in constiinta
celor ce l-au cunoscut.Ca si in balada, apare motivul transhumantei, apare acelasi numar
de ciobani, acelasi motiv al omorului. Vitoria stie ca Nechifor nu poate ajunge la soare
fara ritualul luminarii, la fel ca ciobanul mioritic.
Un alt mit intalnit in subtextul romanului este cel egiptean al lui Isis si
Osiris.Isis-Vitoria pleaca in cautarea trupului dezmembrat al lui Osiris-Nechifor,
impreuna cu fiul ei Horus-Ghiorghita si cainele Anubis-Lupu.Isis va acoperi ramasitele
sotului ei cu o piele de pantera si o bucata de stofa pentru a-l reanvia. Vitoria il acopera
cu o poclada , si un lavicer varstat negru si rosu. Mitul lui Osiris poate fi identificat cu
alte mituri cum ar fi cel al lui Dyonissos, Orfeu, Demetra etc., toate cuprinzand

2
semnificatii cosmice fundamentale: casnicie, iubire, paternitate, fidelitate, legiuire, lupta
bine-rau, moarte, pietate, nemurire etc.
De asemenea apare in roma si mitul Soareliu, V. se inchina la soare cu o inima ca din el
rupta, ea vrea sa stie daca Nechifor s-a inaltat la soare sau a curas peo apa, muntenii duc o
existenta senina, solara, in conformitate cu natura.
Ca in orice roman realist, intalnim tipuri umane, al nevestei credincioase, al fetei de
maritat, al flacaului. In special, Vitoria se sustrage incadrarii stricte intr-un tipar, ea este
in ochii multora o femeie ciudata, pentru ca face lucruri surprinzatoare. Interesanta este si
folosirea personajului absent, un element de modernitate. Desi N.L. este deja mort in
momentul inceperii romanului, personalitatea lui este o prezenta vie.In primele pagini V.
isi aminteste replici si atitudini ale lui pe care naratorul le prezinta in vorbire directa.
Oamenii cu care ea sta de vorba si-l amintesc foarete bine si din amintirile lor se
contureaza un portret consistent. In timpul privegherii i se pare lui Gh. ca oasele tatalui
sau prind viata, iar spiritul dainuie asupraa familiei care continua sa-l respecte ca si cum
ar fi in viata.

Personajul central ala acestui roman este Vitoria Lipan , o femeie voluntara, un
exponent al “spetei”, cum afirma G. Calinescu, in relatie cu lumea arhaica dar si cu o
individualitate puternica.
Un personaj complex, este realizat prin tehnica basoreliefului si individualizat prin
caracterizare directa si indirecata. Autorul nu insista asupra portretului fizic, dar in
expozitiune prin detaliu semnificativ spune ca e o femeie inca tanara, cu ochi caprui ,
par castaniu si cu o frumusete neobisnuita in privire.In ce priveste portretul moral se
poate vorbi de doua ipostaze ale Vitoriei, una indreptata spre lumea reala si alta spre
lumea sacra, a datinei.
In ipostaza reala ea este o femeie puternica, hotarata “n-am sa am hodina cum n-are
paraul Tarcaului pana ce l-oi gasi pe N.L.”
E curajoasa si lucida, inteligenta si stapna de sine , calitati evidentiate pe drum dar mai
ales la parastas cand demasca ucigasii.Sotie iubitoare porneste hotarata in cautarea
barbatului. E o buna gospodina ce tine gospodaria in lipsa sotului ei. E o mama foarte
buna, chir daca uneori mai aspra, dar apartinand lumii arhaice, patriarhale ea transmite
copiilor respectul traditiilor si este refractara la noutatile civilizatiei. Contribuie prin
calatorie la maturizarea lui Gh. O alta trasatura a Vitoriei este capacitate ei de a
disimula , deoarece traieste intr-o lume a barbatilor, e un Hamlet feminin, asa cum afirma
G. Calinescu.Se misca cu abilitate intr-o lume a barbatilor si reuseste sa-i pacaleasca
tocmai pentru ca oameni ca Bogza si Cutiu o considera o femeie proasta.

O alta ipostaza a Vitoriei este aceea indreptata spre lumea sacra, spre lumea
datinei, acea lege nescrisa dar respectata cu sfintenie de Vitoria, nerespecterea ei ar
insemna moarte spirituala.Toate actiunile Vitoriei sunt facute in numele datinei:
-pleaca la drum sa vada daca N. a curs pe o apa sau s-a inaltat la soare
-crede in vise si intelege semnele naturii
-merge la preot dar si la vrajitoarea satului
-tine post si se inchina la icoana Sf. Ana purificandu-se pentru calatorie
-la fel ca ciobanul mioritic stie ca nu sepoate trece dincolo fara indeplinirea ritualului
luninarii si daca nu sunt parcurse cele trei etape fundamentale ale existentei, botez, nunta,
inmormantare
-stie sa se comporte la aceste evenimente in timpul calatoriei etc
DECI...