P. 1
Nagi Mihai - Schimbatoare de caldura VOL I

Nagi Mihai - Schimbatoare de caldura VOL I

|Views: 310|Likes:
Published by Kiraly Raluca-Ioana

More info:

Published by: Kiraly Raluca-Ioana on Apr 11, 2011
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

06/28/2014

pdf

text

original

.....-------------_ Referenti."(<i!tiintifici~ , - -RA~AN MApA Prof . dr. ing. Teodor BICA . M' prof. dr. mg. arm Lucrarea SCHIMBA.

TOARE DE cALDURA, redactata in doua volume, este destinata in primul rand proiectantilor ~i cercetatorilor de la RAAL BISTRITA dar poate fi utilizata de Lucrarea a fost elaboraU'i: DanielOSTOIA . DaniHi.IORGA, ~. r. '.. IHON Cap. I - prof. dr. mg. LAZA conf dr. ing. LIVlUM ing loan , . Cap. 11- con.f d r.jna. Mihal NAGI Cap. III + Anexe - prof. dr. mg.
1 ding

proiectantii de schimbatoare de caldura ~i studentii

de Ia

Facultatile de mecanica sau Facultatile de instalatii, eei ce se specializeaza in utilaje termice, instalatii termice, autovehicule rutiere, etc. Lucrarea a putut fi elaborata datorita climatu!ui de studiu ~i cercetare

stiintifica existent in Intreprinderea RAAL Bistrita si datorita colaborarii intreprinderii cu Departamentul de Masini Mecanice, Tehnologii ~i Transporturi, Facultatea de

Coperta: Dan NITU

Mecanica, Universitatea Politehniea din Tirnisoara ~i are la baza prelegerile autorilor la RAAL Bistrita, 'in anul 2006, in cadrul Cursului Postuniversitar de "Schimbatoare de cal dura". Autorii rnultumesc pe aceasta cale tuturor colaboratorilor de la Universitatea Politehnica din Timisoara si de la intreprinderea RAAL Bistrita, precum ~i

referentilor d-lui prof.dr.ing, BICA MARIN de la Universitatea Craiova si d-Iui B'bliotecii
1
¥ ¥

Descrierea

Schimbatoare de cal~ura 2006 _ Timi~oara: Mrrton, loan Laza .....

CIP a

. 1 a Romaniei N atlOna e I Mihai Nagi, Danila Iorga.

prof. dr. ing.

MADARASAN

TEODOR de la Universitatea Tehnica din Cluj-Napoca, care au lecturat manuscrisurile, pentru observatiile si

pentru atentia deosebita sugestiile facute.

Cll

~~hN
.'

(10) 973-52-0000-7 -8 ISBN (13) 978-973-.5~-0?OOmica fluidelor, transfer C1, dina Vol 1·Agenti tcrml 2006 masa ~i caldura, Bibliogr. 001 5
¥ • •

de

Timisoara, noiembrie, 2006

i~~~~~t~;3~52-0001-5 g~~

AUTORII

1. Nagi, Mihai _ n. lorga, Dalllia Ill. Laza, loan 621.565.931.95

.......--------------Schimbatoare de caldura, Vall a .5

CUPRINS
Abstract The paper is dedicated to the design and research engineers from RAAL SA Bistrita. The paper could came out thanks to RAAL's scientific research climate and thanks to RAAL's cooperation with the Mechanical Faculty of the Technical University from Timisoara, and it's based on more than 25 years of experience of the authors in this area. The paper is looking for the design engineer to have knowledge in order to design heat exchangers. and systems of heat exchangers, with requested working parameters, high economical efficiency, simple constructive solutions, low size and weight compact product. Giving that the heat exchangers designing is a complex procedure that incorporates several physics fields, the book has two volumes. The first volume give us an introduction into: Thermal Agents -describing and analyze the most widespread thermal agents (water steam, water, .... vater/glycol mixture, oils, other liquids. air. combustion gases, melted salts mixture); Fluid Dynamics -describing the fluids flow, thermal transformations of fluids, and other processes of interest, and closes with Heat and Mass Transfer subject, describing the heat and mass transfer problems, preparing the reader for the second volume of this book The second volume of this book deals with "Calculation, Construction and Testing of Heat Exchangers" -here the factors that influence the thermal transfer are presented, and there is a insistence on the calculation of the the heat transfer in the heat exchangers, coefficients of the thermal transfer, the efficiency of the apparatus and the pressure losses calculation. The next chapters of this volume discuss about "Vehiculation and Air conditioning systems ", describing some of the heat exchangers systems. And in the last chapter "Measuring and control equipment" are discuss, giving the reader an knowledge and recommendation of the equipment's used in controlling and measurements of the heat exchangers performances.
Principalele simboluri utiliz t Prefata ae 1. AGENT! TERl\-lICr 1.1. NOfiuni de ~aza. Unitafi de misura 1.1. 1. Ullltap de masura 1.1.2. Masurarea temperaturii 1.1.3. Masurarea presiunii 1.2. Starea termodinamica 1.2. 1. Sisteme termodinamice 1.2.2. Manmi de stare 1.2.3. Faze ~i substan~e pure 1.2.4. Ecuatm termica de stare 13. PrinCipiiJe termodinamicii 1.3.1. Principiu1 zero a1 tennadm' 9 11 13 13 13 18 23

26
26 28 ' ..

29 31
34 34
35

nmul P~CIPlU a1 tennodinamicii 1.3.2.1. Teoria cmenca a materiei Energie, dHdura si Iucru rnecanic .. 2.3. Lueru meeanic 1.3.2.4. EntaIpia 1.3.2 5 FonnuIan 1 . 1 3 2'6' E . a e prlll1ului prineipiu . . . . xpnmarea mat . 1.3.2.7. Exprimarea mat::~CIi pentru s~teme inchise 1.3.2.8. Proeese stational' ~apentru SIsteme desehise 1.4. Ecuatia caloric;} d e m sisteme desehise e 1.4.] . gazelor ::a:: . Capacitap termice masice

1.3.2. p

.

'.

.

anucll

:.;.2.2.

35

37 39
43 43 44 45

Cazu]

t

0

Timisoara, Novembre, 2006

Authors

.. Gaze reale 1.7.1. Vapon, Vaporizare D' 172 A J • Iagrama p-v ." ern umed 1.8. Arderea combustibililor ] .8.1. Cazul arderii c rub ibilil 1 "'1 ""0_.. 1 __ .3 .. 0 usn I or solizi ~i Iichizi
--1__ ~'1 ',.,

162 E . .J e ~I IreversJbIle 1"6'3' E nuntar_ea p~mcIpiului aI doilea al tennodinami .. 1 7 . . . ntropna. Dlagrama entropiel1 ell

1 5 1.4.2. Cazul gazului perfect • • Gaze perfecte. Transformari si ] .5.1. Legile gazului perfect mple ale gazelor perfecte 1.5.2. Amestecuri de gaze 1.5.3. Transforman' 1 154 T 11 . simp e ale gaze lor perfecte 1'5'5' C~anl orman (procese) cic1iee S ." Ie ul Camot 1.6. Principiul aJ doilea al doilea al termodina ... 1.6.1. Proeese reversibil " .. DllCIl

47 47 47
49

53
53 55

57
66 70

74 74
76

77 89 89
100 112 112

pag.

6

Schimbiitoare de caldura. Vol! 2.6.3. Fenomenul de cavitatie 2.6.4. Lovitura de berbee in conducte 'f3.TRANSFER DE CALDURA ~I MASA 3.1. Notiuni eIementare 3.2. Csmpul de temperatura "'I 3.3. Conductia termica 3.3.1. Legea lui Fourier 3.3.2. Ecuatia generala diferentiala a conductivitatii termice 3.3.3. Conductia in regim stationar, tarA surse interne de caldura 3.4. Convectia termica 3.4.1. Generali tati 3.4.2. Elemente de baza ale convectiei termice 3.4.3. Legea lui Newton 3.4.4. Metodele de detenninare ale eoeficientului de convectie 3.4.5. Convectia libera ' 3.4.6. Convectia fortata i 3.5. Radialia termtca 3.5.1. Generalitati. definitii 3.5.2. Legile fundamentale ale radiatiei tennice 3.5.3. Sehimbul de caldura prin radiatie intre doua suprafete paralele 3.5.4. EfectuI paravanelor asupra schimbului de caldura prin radiatii tennie ;( 3.6. Procese compIexe de transfer terrnic 3.6.1. Transfer termie total prin pereti despartitori cu geometrie simpla 3.6.2. Tansfer de cal dura printr-un perete despartitor nervurat 3.6.3. Randamentul nervurilor 3.6.4. Analiza coeficientului total de transfer termic 3.7.Vaporizarea

pag. 7

Schimbatoare de caldura, Vol I 1.8.3. Calculu1 coeficientului de exces de aer cu ajutoml componentelor gazelor de ardere d interna Racirea intermediarA 1.9. Supralimentarea motoarelor cu ar ~re . 1.9.1. Generalita1i. Avantaje. C1asl?d'1Il .. 1.9.2. Moduri de realizare a suprahmm~tarn .' limentat 1.9.3. Diagrarna indicata a motoarelor m patru timpi supra 118 119 119 123 126 129 137 137

201
202

203
203 205 206 206 206

1.10: s'istemul de racire al motoarelor ell ardere m ern

1 9 4 Racirea intermediara

lnt

a

1.10.1. Necesitatea racirii motoarelor .' 2 Schema unui sistemde racire cu hC~ld. 1• 10•• • K' 1chid 1.10 .3. Constructia sistemu1uI de racire CU I 1.10.4. Sistemul de racue cu aer . Comparatie'intre sisteme1e de racire . 1. 10 .. 5 t· . t' tenmci 1 11 Fluide incompresibile tolosite ea agen 1 d . 1.11.1. Agenti termici pe~tru schimbatoare de cal ura 1.11.2. Apa ca agent terrruc 1.11.3. Amestecul apa-antigel 1.11.4. Uleiul ca agent teIilllC 2 DINAMICA FLUIDELOR . 2.1. Fluidele ca purtatori de energie 2.1.1. Marimile de stare 2 1 2 Vascozitatea fluidelor . 2·.1:3·.Capacitate termieri masica, caldura specific a 2.2. Curgerea fluidelor 2.2.1.Regimuri de curgere 2.2.2. Stratu1 limita 2.2.3. Viteza medie 2.2.4. Diametrul echivalent 2.2.5. Ecualia de continuitate 22 .. Ecuatia mi~carii . . 6. 1 . orllor 2.3. Curgerea adiabaticii. a gaze or ~l vap 2.3.1. Viteza de curgere teoretica 2.3.2. Viteza sunetului 2.4. Ajutajul geometric 2.4.1. Ajutajul convergent . 2.4.2. Ajutajul conv~rg~nt1-~lVergent nt-divergent 1adiverse contrapresiuni 2.4.3. Comportarea aJutaJu Ul converge 2.4.4. Curgerea cu frecare . . 2 5 Curgerea prln canale cu peretl ondul~tl . '2.5.1. Influente caracteristici10r geometrlce 2.5.2. Stratullirnita pe suprafete ondu.late r 2.6. Pierderi de energie la eurge.rea .fiUldelo ? n 1 . Fierderi hidrauliee 10ngltudmale

140 144 149
150

«

209
218 218 220 223 227 229 235 239 239 242 247 248 252 253 257 262 268 270 270 271 274 274 275 275 276 280

151 151
152

153
155

163 163 164 168
169 171

171 172 172
173 174 175 176 176 179

3.7.1 Generalitati.definitii
3.7.2. Curba de vaporizare 3.7.3. Sisteme de transrniterea energiei tennice 1avaporizare, 3.7.4. Calculul coeficientului de transfer tennie la vaporizare 3.8 Condensarea 3.8.1. Consideratii generale 3.8.2. Condensarea peliculara 3.8.3. Influenta vitezei vaporilor asupra transferului tennic la condensarea peliculara 3.8.4. Intensificarea transferului terrnic la condensare 3.8.5. Condensarea amestecurilor de vapori cu gaze necondensabile 3.9. Schlmbul de substanta 3 .9.1 Generalitati. . 3.9.2. Evaporarea 3.10. Transmiterea energiei termice prin corpuri cu surse lnter=- <i" caldura Anexe

181
181

184
189

282
282

190 191 191 194 196 196
199

283 283 283
286
')Q')

S ell II~ [m%J [m2] [J/kgK [W/K] [J/kmolK] [J/kgK] [W/m2K4] [J/kgK] [j/kgK] em] em] [rnvs] [J/kg] [J/kg] [J] [J] [W/m2] [N] [rn/s'] [J/kg] [J] [W/m2K] em] [J/kg] [J] [kg] [kg/s] [kmol] [N/m2] [N/m2] [N/m2] [W/m2] [J/moIK] -difuzivitatea termica -aria. Vol I pag. D e ex E eN c Ex E F g I k -forta -acceleratia gravitationala -ental pia masica -entalpia -coeficientul de transfer termic total -lungimea.d d.Schimbatoare de ciildurii. suprafata -capacitate termica masica medie -fluxul capacitatii termice capacitate termica rnolara capacitate terrnica masica -constanta de radiatie a corpului negru -capacitate termica masica la presiune constanta -capacitate termica masica la volum constant -diametru -diametrul echivalent -coeficientul de difuziune -energie masica -exergie masica -energie -exergre -putere emisiva C eM cp cv D. L 1 L rn m n n p Pb Pd q RMsau R . 9 PRINCIPALELE SIMBOLURI UTILIZATE a A. dimensiunea caracteristica -lucru rnecanic masic -lucru mecanic omasa -debitul masic -exponentul politropic -cantitatea de substanta -presiunea -presiunea barometrica -presiunea dinamica -densitatea fluxului tennic -constanta general a a gazelor 1.

in laborator pe standuri de proba. Lucrarea este conceputa in doua volume. In volumul doi se detaliaza calculul si constructia schimbatoarelor de caldura in general. cu posibilitati destul de bune pentru generalizarea datelor experimentale. [m'] [3 8 y E 11 111 A v p t X . sunt prezentate ecuatiile de baza ale schimbatoarelor de caldura. dar la instalatiile mobile se pune problema unor aparate eu volum redus ~i eu suprafete de transfer terrnic cat mai mari. acolo unde se utilizeaza aparate asemanatoare. care au temperaturi diferite. utilizate in principalla motoare eu ardere intern a. solidificare. metodele de incercare pe standuri de proba ~i generalizarea rezultatelor. In finalul ambelor volume sunt prezentate tabele si diagrame ce au menirea de a ajuta proiectantii la rezolvarea concreta a problemelor de cercetare-proiectare. fiecare volum avand trei capitole distincte. Vol [ pag. etc. nu sa reusit sa se ajunga la 0 rezolvare teoretica a acestor aparate. normala -volumul masic -volumul -viteza -coeficientul de transfer tennic -coeficientul de dilatare Iiniara -grosimea -coeficientul de dilatare volumica -coeficientul de emisie -vascozitatea dinarnica -randament tennic -conductivitatea termica -vascozitatea cinematics -masa specifics -timpul -exponent adiabatic PREFATA Schimbatoarele de caldura sunt utilaje tennice in care energia termica se transmite intre doua sau mai multe medii fluide. Din cauza numarului mare de factori care influenteaza transferul tennic. In cazul instalatiilor fixe marimea aparatului nu este totdeauna un factor de prim ordin.10 Schimbiitoare de caldura. Diversitatea tipurilor constructive impune cercetari particulare. Ele pot functiona in instalatiile industriale ca utilaje principale sau ca utilaje secundare. Apoi se studiaza sistemele de vehiculare si climatizare precum si notiuni legate de echipamentele de masura ~i control. compresoare ~i alte utilaje termice. proeese combinate complexe.11 Q Q S s S t T TN v V w a [J] [W] [JIK] [J/kgK] [0C] [K] [K] [m3/kg] [rrr'] [m/s] [W/m2 K] [11K] [m] [11K] [-] [kg/ms] [-] [W/mK] [m2/s] [kg/m'] [s] -energia termica (caldura) -fluxul tennic -entropie -entropie masica -sectiunea -temperatura (in grade Celsius) -temperatura absoluta -temperatura in starea fizica. date care apoi sa fie utilizate In proiectare. Conc1uziile si relatiile pot fi adaptate si in alte domenii de activitate. la RAAL Bistrita. Vol I pag. in aceste aparate se pot desfasura diverse procese termice: vaporizare.Schimbiitoare de ciildurii. In primul volum se trateaza agentii termiei. Transferul de caldura si forma aparatului este influentata de un numar foarte mare de factori. condensare. calculul caderilor de presiune. dinamiea fluidelor si fenomenele legate de transferuI de caldura si de masa. aceasta fiind deja 0 conditie de baza in proiectarea lor. Lucrarea de fata sa axeaza pe cercetarea si proiectarea reeuperatoarelor compacte realizate din aluminiu. de aici rezulta 0 mare diversitate a tipurilor constructive de aparate.

UNITATI DE MASURA 1.I). NOTIUNI DE BAZA. 1kgf= 1kg9. Unltati.kilogramul [kg] -pentru timp (rj.candela [cd] Au fost adoptate la Conferinta generals de marimi ~i greutati din anul 1960 la Paris.81m1s1 (mai exact acceleratia gravitationala standard este de 9. Pana la introducerea sistemului international s-a folosit sistemul tehnic de unitati (MKFS).amperul [A] -pentru temperatura termodinamica (T).1) adica s-a ales drept unitate de forta. Totalitatea unitatilor fundamentale ~i derivate formeaza un sistem de unitati.80665m1s2)..1.secunda [s] -pentru intensitatea curentului electric (Ij. metrul [m] -pentru forta (F).....pl".unitatile de masura ale rnarimilor derivate se numesc unitati derivate si se stabilesc din ecuatiile de dependents ale rnarimilor respective. b)Marimi derivate: sunt cele care se definesc prin relatii de Iegatura cu alte marimi. ".81 mlsl (1.. Unitatile fundamentale ale acestui sistem sunt alese in mod conventional: -pentru lungime (I). dupa marimile pe care le reprezinta si anume: a)Marimi fundamentale:care nu sunt definite prin relatii de legatura eu alte marimi. secunda [sJ -pentru temperatura (T)... unitatile de masura alese pentru marirnile fundamentale se numesc unitati fundamentale. kelvin [K] -pentru intensitatea luminoasa (L). in cnnnitiil". nn... -pentru lungime (I).1. Sisternul de unitati de masura legal si obligatoriu ln Romania este Sistemul International uniUiti(S. greutatea prototipului de masa de lkg.. de masura In tehnica exista doua tipuri de unitati de rnasura. 13 CAPITOLULI AGENTI TERMICI PENTRU SCHIMBATOARE DE CAL DURA 1. 1. kilogram forta [kgf] -pentru timp (r). kelvin (K) Forta in sistemul tehnic este marime fundamentals [kgf] si reprezinta forta care irnprima masei de 1 kg 0 acceleratie de 9..metrul [m] -pentru masa (rnj.. .1..p.."t.Agenti termici pentru schimbiitoare de cdldura pag.

8Ikg (1.12) de la WC)=(5/9)'(WF]-32) sau WF]=(915)-WCJ+32 Mai exista si scara Rankine asociate scarii Fahrenheit zero absolut.8INm=9.02 at Alte unitati practice pentru presiune: 1 Torr. este 0 marime derivata: Fs=ma -[F]=lkg·I m/s=kg-m/s=f N (1.4) :::::} kgf=9.81N/m2=9.15 ---I~~-------------------------punctul de inghet al apei o 32 zero absolut . t)=ooR si t2=800R la scara Reaurnur [OR).7) K 373.15 °C 100 -----.14) In fostul sistem tehnic : L=F-l=lkgf1 m=lkgfm 1kgfu1=9. De altfel scarile empirice de temperatura sunt mai multe in functie de punctele fixe adoptate: *punctul de topite al ghetii si punctul de fierbere al apei la presiunea atmosferica normala. socotita de la zero absolut si se mai numeste scara absoluta a gazului real. punctul de fierberc al apei (1.~-------------------------- --------- Ibar = 10 Pa-Pascal 5 -2 N m .6) (1.Sl·1 04 N/m2 5 lat=O. *temperatura minima a iernii si temperatura corpului uman t=O" Fsi t2=IOO°F la scara Fahrenheit [OP].9) 1bar=1I0.8 lkg ·m/s2=9.81 Pa 5 Atmosfera fizica: latm=760Torr=760'133.1) rezulta corespondenta dintre unitatile de rnasura din cele doua sisteme lkgf s2/m=9. Rezulta ca pentru punctele fixe adoptate la scara Celsius coresmmd punctul al apei triplu 273.5°C la 15.milimetru coloana apa lmm H20 I Torr e presiunea exercitata de 0 coloana de mercur cu inaltimea de lmm la 0 temperatura de O°e. Pentru energia terrnica sub forma de caldura se foloseste ~i In SI 0 unitate tolerata calaria de 15 grade (cal 15°C) care reprezinta caldura necesara unui gram de apa sa-si majoreze temperatura de la 14.81J (1.81 N I l)Presiunea p in SI : p=F/S= IN/l rrr' [N/m2] In sistemul tehnic p=E'Ss=lkgf/m" [kgf/rn"] Fiind prea mici se folosesc respectiv : ( 1.::: 10 5 Pa (1.::::1 .I.[m]= [F]I[a]=[kgf /m/s'] deci unitatea de masa este [Ikgf s2/m] Din (1.3 N/m2 Imm H20=9.densitatea mercurului.2) m=F/a .SoC la presiunea de 760 Torr.1/101m=9.15 -2J8.3) Forta in S.01 273. La fel pentru l mm H20: p= pa'g'h=1 000kg/m3• 9.4) Din (1.10) Scara Kelvin este scara de temperatura a gazului real.5) Rezulta relatiile intre temperaturi: WC]= 4 WR] 5 sau WR]=5' WC] care pleaca 4 (l. t[=O°C si t2=100°C la scara Celsius [oCJ.Ll.01 94at..:11 ~ < 'i T L o .153 (1.15 (1.981 bar (1. Compararea sciirilor de temperatura 3)Energia(E) se exprima in: si formele ei de transmitere lucrul mecanic(L) si caldura(Q) (1.013'10 N/m2""1.16 ---1* -----------------.Agenti termici pentru schimbdtoare de caldurd pag·14 Agent! termici pentru schimbdtoare de ciildura pag.0.3N/m2 Pm=1 3596kg/m3.S) Iat=l kgf/crrf=I 04kgf/m2=9.52 -459.981at =1 .Pe langa acestea se foloseste ~i gradu1 Celsius[°C).3=1. Prin masuratori s-a gasit: r 1 1 £\ lla~~ °=.Slmls2 ·1I103m=133..8ltnls2. P=Pm·g·h=13596kglm3 ·9.1) si (1.8IN/m2 Deci: l mm Hg = ITorr= 133.013'105 Pa 2)Temperatura T: se mascara in kelvin [K].15) alta unitate practica este 1kWh (kilowattora).981·10 N/m2=O.13) L=P'I=lN'Im=INm=lJ (Joule) (1.. T[K]=t [°C)+273. atmosfera fizica 1 atm .67 Fig. 11) (1. o -273.

Gazele fiind izotrope nu au lacune in structure si eoeficientul conduetivitate termica A. A=Ao(l+bt) . cu a) Conductivitatea termica la gaze-in general A depinde de substanta care este alcatuit corpul.Agenti termici pentru schimbdtoare de ciildurii pag.3 10-6 10. ' y..:.este raportul dintre energie ~i timp p =IJlls=IW(Watt) r deci IJ=lWs =- E (1. Din ecuatia de definitie anterioara conductivitatea terrnica rezulta ca este egala cu fluxul termic transmis prin grosimea de 1metru a unui corp. cu La nemetale A.t n 10 [( = 2. 'r T "'\IT • - 1 [ - W] mK P Pentru hidrogen: A.63 . stare de agregare de presiune.17) (LIS) dQ =-A(Ot/an)·d8[W] sau densitatea fluxului q=dQ IdS= -A·(at/an) [Wzrrr'] Factorul de proportionalitate A se numeste conductivitate termica si este 0 proprietate intrinseca a corpurilor care depind de substanta iar pentru acelasi corp depid de strucura sa..251]ci9 Y -5) sau A=1/3·o·w -l-c.:::: A fononie caci A fononic » Aelectric. IS55·1 03 J/3600s= 1.22) In sistemul tehnie: P = E =lkgfml1s t Unitatea practica este un cal putere. dar similitudinea nu e completa.10-3 1 + 27~1O-4T 1+-. 17) avem : IkcallT=(1/860)(1000WIl)(3600s/1)=4186. A=A(p.9 10-12 9 6 3 2 J. umiditate.C exponent adiabatic A==0. La metale A.163 [W] rezulta ca: 1[kcal/mhK]= 1. temperatura si In cazul gazelor si de presiune. Conductivitatea termica A care are la baza gazul fononic variaza invers proportional cu temperatura.24 ·10 -3 1+ 2. lCP=75kgfmls=75· 9.1. AOeonductivitate la DC Pentru aer: A. In cazul corpurilor solide coductivitatea termica este datorata atat fluxului de electroni cit si gazului fononie.21) (1.20) (1.) Tabelulll Prefix Tera Giga Mega kilo hecto deca 8imbol/F actor T G M k h da 10 10 10 10 12 Prefix deci centi mili micro nano pico SimbollFactor d c m 10. b depinde de gaz. 4 r. la 0 cadere de temperatura de 1K. 17 in tehniea se foloseste mult kiloealoria internationals (kcaIIT) conventional prin relatia: 1kcal-= 1I860kWh IkWh=860kcallT IW=1J/s Dezvoltand (1. vibratii carora Ii se asociaza niste particule fictive numite fononi (gazul fononic).# T Pentru amestecuri de gaze A==1: u i·Ai U i-participatiile volumice De observat ca de regula A creste cu temperatura la gaze.101 + 124· . de temperatura.se exprima in functie de p si 1. omogenitatea materialului etc.16 Agenti termici pentru schimbdtoare de caldura pag.5W Cand unitatile sunt prea mari sau prea mici pentru 0 marime se introduc multipli zecimali ai acestora cu prefixe standardizate (tabelul 1. S-a observat ca intre conductivitatea termica ~i cea electrica exista relatii de legatura astfel ca materialele care au conductivitate electrica ridicata bazata pe fluxul de electroni au ~i conductivitate termica ridicata.nrintr-o Q . de densitate.163 [W ImK] Se stie cii in cazul transmiterii caldurii prin conductie transmis intre doua suprafete izolate cu temperaturi diferite pe directia n (normalal. deci A == Aelectric + A fononic. de de de de (1.19) 4)Puterea (P) 5i fluxul termic (Q) .[ 10. In cazul materialelor cu eonductivitate electric a scazuta conductivitatea termica este realizata prin vibratiile elastice ale ionilor din reteaua structurala.t) iar pentru calculul aproximativ se poate serie in functie temperatura. = 13..exists si alte relatii in literatura pentru calculul lui A la gaze (de exemplu 'in functie de viscozitatea zz. Conductivitatea (conductibilitate) termica A: este 0 marime derivata care "in sistemul 81 se mascara In [W/mK] iar in vechiul sistem tehnic se mascara 'in [kcal/mhK] 1[kcallh]=4.2 10.:::: A electric caci Afononie « Aelectric.SJ Pentru aplicati tehnice se considers: lkcal=41S6J definita (1.SlNmls=735.

.1. Coeficientul depinde de structura..pietre etc.. 25) "C..46 + 2. 100) DC.5 si 1°C -tprml'lmf'trf' de exnloataretindustriale) cu diviziuni de 0..bachelita. Pot avea origine organics sau anorganica. presiuni eu temperatura a corpului termometric (mercur. Materiale de constructie: betoane.Nichel 93 .5 etc . In acest caz conductivitatea termica se datoreste fononilor si in acest caz Ie variaza cu temperatura si anume creste cu temperatura [12].umiditate etc. Bronz 60.placi. de exemplu: pentru -dupa 5 10 min pentru aer sau gaze in rniscare -dupa 10 20 min pentru aer sau gaze in repaus -dupa 5 10 sec pentru lichide in miscare -dupa 10 20 sec pentru lichide in repaus b)termometre manometrice dO.. 630) rezistentei electrice a unui conductor cu temperatura: °C se bazeaza pe variatia (1..nisip. +800) °C.. incalzitoare electriee sau de aer etc). in rezervoml l.la fel ~i aliajele depinzind de metalele din aliaj.. 70)OC. procentele de participare (W IrnK) Aur . toluen (.Mg) 165 . Masurarea temperaturii Se face cu: a)termometre cu lichid: mercur (-35 . Termometru manometric Capatul liber al lui 3 avand 0 forta suficenta aceste termornetre se folosesc pentru reglarea temperaturii in incinte(frigorifice.meni.310 .piatra de cazan 2 Fig.l[m] b)Conductivitatea termidi la lichide:in acest caz legaturile interatomice sunt mult mai slabe decat la solide permitind oscilatii libere ale ionilor in pozitiile de echilibru. c)Conductivitate termica Ie pentru solide Substantele solide au conductivitatea foarte diferita de aceea s-a admis 0 impartire pe grupe: l)Metale ~i aliaje 2)N emetale: -materiale refractare -materiale izolante -materiale sintetice -materiale de constructi -materiale diverse Metalele si aliajele au cele mai bune proprietati pentru transferul de caldura prin conductivitate termica.56 .artificiale sau naturale. fier tehnic 46-58.t» w-viteza medie a moleculelor.2. 0. [13] la apa ~i apoi seade. 10-4 t $1 (W/mK) iar pentru samota 1= 0.1 .7 + 0.4 ·lQ-4t (W/mK) Materiale izolante:-au aceasta proprietate atit datorita materialului cit porozitatilor pe care Ie contin mai ales daca sunt umplute eu aer sau ell alte gaze. inregistratoare sau de comanda.Cu. pentan(-120 .modul de fabricatie.23 ) (1. 1.. 2.l?r este variatia alcol metrhc)care se afla dilatarea lichidului din 1. O°C: Rt=Rot 1+at+bF+c(t-1 00)3) -in domeniul O . Ca precizie:-termometru de la laborator cu diviziuni de 0.tubul capilar 2 si tubul elastic 3. w[mJs]. Materiale refractare:-sunt rezistente la ternperaturi ridicate peste 800 DC si pot fi metalice ~i nemetalice. 600°C in diferite aparate indicatoare.grafit.0.portelan.c-coeficienn ce depind de natura materialulut conductor . Materiale diverse: -pot fi cele necuprinse anterior ca:sticla.pamint.. 3 4 caramida rosie 1 = 0.i ale tehnicii ca Pnnclpml...Agenti termici pentru schimbiitoare de caldura tos. l-parcursul liber mediu al moleculelor cv[J/kgK]. respectiv la uleiuri scade de altfel in eazul lichidelor nu se poate da 0 regula precisa de exemplu pentru apa pe curba de saturatie Ie la inceput creste pana la 210°C si apoi scade eu temperatura pe cand pentru apa la presiune normal a creste cu temperatura..80 . p[kg/m"].2..2 4 si roata dintata 5 pe care cu domeniu de masurare -200 . 630°C: Rt= Ro(1 +at+bt-) Rt-rezistenta conductomlui la temperatura tOC Ro-rezistenta conductomlui la temperatura O°C a. c)termometre eu rezistenta electrica (-190 ..5: 1: 2: 5 sau chiar -in dorneniul 190 . Oural(Al..densitate.scara fiind etalonata direct in DC. Prin si 3 capatul liber al tubului 3 se ridica antrenind sectoml este acul indicator 6.24) Ie 1.. alcool etilic(-110 .ts Agenti termici pentru schimbatoare de ciildurii Temperatura nu esteindicata instantaneu ci: ros.b.

Avand dimensiuni foarte mici aeeste instrumente permit rnasurarea aproape punctiforma a temperaturii folosind 0 punte Wheatstone. dar se poate realiza 0 baterie de diferiti termistori care ocupa un domeniu Iarg de temperatura.lr....peste lS00°C apare "'1~f"ll1 pr..-Agenti termici pentru schimbiitoare de caldura pag..30 30 .350°C 26 ..sub 50°C e mai sensibil ea Pt·PtRh buna.n .3S K.800°C -200 ..e-constante de material de care depinde tensiunea electromotoare E A B Fig. tensiune care variaza dupa o lege de forma: E=a+bHce (1. Termistorii au domeniu limitat de rnasurare a temperaturii..uV/ Fier-Constantan Cupru -Constantan 190. d)tennoelemente(termocupluri)-permit masurarea temperaturii tn intervale mari motiv pentru care sunt folosite mult In industrie.500 ....2} Agenti termici pentru schimbiitoare de ciildura pag.63 IS .a doi conductori de legatura din cupru la (punctele 3 ~i 4)..T Cromel-Alumel 200-100°C 0. in atmosfera controlata (tennistori) sau gennaniu pur pentru temperaturi joase intre 1. 1300°C 100. Principalele termocupluri sunt redate in contmuare: Tabelul12 Perechea de Domeniul de Sensibilitate Observalii Conductori temperaturi Co . I.900° C 0..77 0.b..2S) E-tensiune eleetromotoare in [mY] t-temperatura in °C a.. . '.:. stabilitate sensibilitate mare Ia temp.9 Cromel-Constantan Platin-PIatin Rhodiu rl..: ... Pentru ~ evita vanatia temperaturii la extrernitatile libere ale bratelor termocuplului de ~~gula ~eestea se pre1ungese pina in afara zonei influentate de te~pe:at~a su_d~rn eu ajutorul unui cablu de compensatie care nu influenteaza masuratonle caci tensrunea electromotoare nu se schirnba daca nu se modifica temperaturile extremitatilor termocuplului.4S0) °C si se bazeaza pe variatia a rezistentei unoroxizi metalici sinterizati intr-un regim terrnic riguros stabilit. 3...60 relativ preeizie redusa preeizie eu atit mai mare cu cit fireIe sunt mal omogene Ia temp. ...81. Termometru cu rezlstentii Elementul sensibil este 0 rezistenta 1 din platina cupru sau niche I eu rezistenta fixa 100 ohm la O°C infasurata pe un cilindru de cuart sau alt material izolator si totul introdus intr-un tub protector. 1.35 68 .. 1500 IS .. Conec~ar~a insin:'mentului de masura 5 se poate face fie direct (punctele 2 ~l 2 ) fie pnn mermedl~I .4..20 3 C 5 4 D Fig. Tennometrele cu rezistenta electrica pe baza de semiconductori sunt folosite intre (-SO... Tennocuplul consta dintr-o pereche de conductori din doua metale diferite A ~i B sudate la unul din capete I. Prin incalzirea acestei sudurii la capetele reci 2' si 2" ia nastere 0 tensiune tennoelectromotoare masurata cu un aparat de masura 5.. Termocuplu .

.sunt din materiale ceramice si au forma de trunchi de piramida inclinat fata de planul bazei.6. ___ _1!'o _ .Temperatura cuptorului este al conului al carui virf'prin inmuiere atinge planul bazei.Pe fiecare se scrie temperatura de inmuiere.2000 si chiar 3500°C dar ~i temperaturi mal mari de -40°C. pentru aceasta energia ernisa este concentrata cu un receptor 4 de energie de radiatie format din foite de platina inegrite a carer temperatura se mascara cu termocuplul 7 si milivoltmetrul 8.3. 1.1.ele permit vizualizarea repartitiei temperaturii pe suprafete lagare de masini.3500) "C.. deci 0 masura a temperaturii acestuia. ~ _ . La unele pirometre receptorul de energie este 0 celula fotoelectrica.cu 0 apreciere de ± 5°C si temperaturi intre 40 . instrumentele da masura nu 0 mascara direct. deci vor masura numai temperaturi peste 700°C(700 . este astfel reglata incit imaginea vizibila a sursei sa acopere sudura calda 7 iar aceasta sa fie In centrul fondului vizibil.5a Observatier-masuratorile cu pirometre sunt relativ subiective. p)pirometre optice monocromatice (cu radiatie partiala)-principiul de masurare al lor consta in compararea luminozitatii obiectului incandescent (de masurat) cu lurninozitatea unei surse de referinta la 0 anumita Iungime de unda a spectrului vizibil.(fig. In acest caz intensitatea curentului devine 0 rnasura a temperaturii obiectului. deci mascara temperatura la distants si exista doua tipuri: a)pirometre de radiatie totals 600 .Masurarea presiunii Cu toate ca in relatiile termodinamice se utilizeaza presiunea absoluta dintun sistem. *se reduce pe cale optics (filtre cenusii) 6 radiatia emisa de corpul incandescent 1 pfma ce luminozitatea lui este egala cu a unui filament de comparatie 5 .) daca e mai mica ca cea atmosferica ~i se mascara cu un vacuumetru..1.Agenti termici pentru schimbatoare de ciildurii pag22 Agen/i termici pentru schimbatoare de caldurii pag·23 e)pirometre de radiatie -sunt utilizate la temperaturi peste 100°C la care contactul direct termometru mediu nu e posibil.5b) 11 Energia emisa de uncorp prin radiatie este 0 masura a temperaturii lui. 1350°C... Luneta 1 cu lentila obiectiv 2 ~i diafragrna 3.chiulasa motoare!or. fig. pfma ce devine egala cu luminozitatea obiectului incandescent.1. Cornparatia luminozitatilor se face pe doua cai: *se modifica luminozitatea unui fir metalic aI unei lampi incalzite electric modificind intensitatea curentului care trece prin el. 1. g)termoculorile-sunt lacuri coloidale care la atingerea unei anumite temperaturi i~i schimba ireversibil culoarea. Aceasta diferenta se numeste presiune nanornetrica (Pm) daca presiunea sistemului e mai mare ca cea atrnosferica (fig.... curentul fotoelectric produs este proportional cu fluxul luminos emis de corpul care emite energie. f)Conuri1e Seger:-se folosesc in industria ceramics 600-2000°C..) ~i se mascara cu un nanometru respectiv presiune vacuumetrica (p.gradul de reducere a luminozitatii este 0 masura a temperaturii. ci diferenta dintre presiunea absoluta a sistemului ~i presiunea atmosferica a locului de masura.

iar celalalt e liber (presiune Pb).. Aparate cu lichid (fig 1. Lichidul poate fi apa sau mercur. forte etc._ . 1.-.29) Manometrele cu tub elastic (Bourdon) se folosesc de la presiuni de cativa zeci de mm col H20 pana la mii de bari. Manometrele electrice se bazeaza pe variatia rezistentei unor conductoare sub actiune presiunii exterioare sau aparitia unor sarcini electrostatice Ia deformarea unor cristale de cuart.27) 2 Pb 1 '/ P 1 N . Gpj~IOn Fig 1. cu ajutorul unui piston incarcat cu greutati. _. depresiunii si a diferentelor de presiune. Acest tub Bourdon mascara presiune relativa fatii de cea atmosferica momentana (Pb).30) P. I. Scara mdsurdri! presiunilor aparatele pentru masurarea presiunii se Dupa principiul de functionare.. .Un capat se leaga la r~clplentul de presiune necunoscuta p. V V M 'v V V V ._. N _. . - V V / / / '/_ M ._.. Manometru cu tub elastic Manometrul are un tub elastic. p -g-h (1. 25 Avem relatiile: ~1 (1..28) daca A==idem :::::) p=ps..26) (1.A=pb. 1 curbat si de sectiune eliptica. la depresiune h = M'N': din echilibrul hidrostatic in planul MM' se obtine: p + GSUPlinwttarc Fpislon Gp +G1 +G2 +G3 + TID 2 I 4 +G4 (1. Manometru cu lichid Fig. 'impart in: -aparate cu lichid -aparate cu element elastic -aparate cu piston -aparate electrice ._.B. capsule. Fig..... la supapresmne coloana h=MN._.Agenti termici pentru schimblitoare de caldura pag.Cand presiunea p se manifesta in tub acesta tinde sa devina circular si tubul se indreapta astfel capatul liber 2 actioneaza sectorul 3 iar acesta actioneaza rotita dintata 4 care se roteste indicand presiunea. . p.burdufuri deformatia carora sub actiunea presiunii se transmite prin amplificare acului indicator..A+Ah..g (1.24 Agenfi termici pentru schimbiitoare de caldurii pag. Pe Ianga presiune de asemenea principiu se bazeaza ~i masurarea un or deplasari sau tensiuni mecanice.' .EI arata 0 cand presiunea interioara peste egala cu cea exterioara (Pb)' Se mai pot folosi in locul tubului elastic: membrane. Manometrele cu piston se bazeaza pe echilibrarea fortelor date de presiunea de masurat intr-un cilindru. turmalina etc (efectul piezoelectric). ce~ m~l simplu si precis este manomentul in forma de U pentru masurarea suprapresiunn. . 7.6. se genereaza astfel 0 tensiune electrica proportional a eu forta (presiunea).7) funtioneaza dupa principiul hidrostatic.

Prin limitele sale se poate schimba numai energie eu mediul inconjurator.9b sunt acelea care delimiteaza a portiune din spatiu prin care poate sa treaca substanta (turbina cu abur) volume de control.9• upun de sistemetermodi 19. I. Termotehnica este ramura stiintelor tehnice care se ocupa eu producerea. transformarile si utilizarea energiei termiee in tehnica. Exists doua tipuri de sisteme: a) sisteme inehise (gaz in cilindru fig. 27 1.r Agenti termici pentru schimbdtoare de caldura pag·26 Agenli termici pentru schimbdtoare de caldura pag. Termodinarnica deriva din cuvintele grecesti therme (caldura) si dynamics (forta). caldura apare doar in momentul in care energia trece prin limita unui sistem in baza diferentei de temperatura.1.. transportul.Sistemul inchis care interactioneaza ell mediul inconjurator doar prin schimb de lueru mecanic. cilindru . STAREA TERMODINAMICA. Sistem termodinamic este orice dorim sa luam in studiu de la un gaz intrun cilindru pana la 0 centrala termoelectrica. Un tip special de sistem inchis care nu interactioneaza sub nici a forma cu mediul inconjurator este numit sistem izolat. Sisteme termodinamice In termodinamica se studiaza sisteme reprezentate prin corpuri care se pot gasi in interactiune rnecanica sau termica intre ele sau eu mediul ambiant. tnamtce 7" • ! Abur spre condensator b y B A b o x ..l. Un corp nu poata sa cantina caldura ei doar energie interna. Termodinamica este parte a stiintelor fizico chimice care se ocupa de studiul energiei termice. lara a putea schimba caldura se numeste sistem adiabatic.9a) care contine mereu aceeasi cantitate de substanta deci nu se face sehimb de substanta prin limitele sistemului de aeeea se mai numeste mase de control. indiferent daca acest studiu are in consecintele sale un caracter tehnic sau nu. AbUTsupraincalzit 1/ r-----I v Limita sistemului . I Energie rnecanica :-: Limita sistemului a . piston 1. Caldura este 0 marime care apare le interactiunea a doua sisteme cu temperaturi diferite. b) sisteme deschise fig.Astazi prin caldura se intelege 0 forma de transmitere a energiei.2. F· 1. -- ----I I I I ~ I ..Prin limitele sistemului se vede ca intra si iese abur la parametri diferiti.2.

mas a intregului sistem (rnarime extensiva) este evident egala cu sume maselor partilor. volumul. presiunea ~l temperatura. in timp ce o . energia.Agenti termici pentru schimbiitoare de ciildura pag.3. independent de starile intermediare prin care a trecut sistemul se zice ca sunt functii de stare matematic.2.32) matematic arata ca integral a diferentialei unei marimi de stare este independenta de drumul dintre starile extreme. energia) .31 ) fdY = YB . ori de cate ori sistemul revme la acea stare. Marimile de stare termodinamice pot fi impartite in: -marimi de stare extensive -marimi de stare intensive marime este extensiva daca valoarea sa pentru un sistem este egala cu suma valorilor corespunzatoare subsistemelor in care e impartit sistemul (ex: masa. numarul Q_alfazelor care se pot gasi simultan in echilibru termodinamie este: ~:Sa+2 (1. Si un sistem de gaze amestecate uniform poate fi privit ca 0 substanta pura atata timp cat ramane gaz si nu reactioneaza chimic. temperaturii si presiunii 'in toate puntele sistemului.Y YB Modifiearea marimilor intre eele doua stari este: B temperatura (marime intensiva) sistemului nu este egala cu suma temperaturilor partilor. ele sunt separate prin suprafete de separatie. Miirimi de stare Marimile care exprima proprietatile unui sistem se numesc parametri sau marimi de stare si determina starea sistemului ~i cunoscandu-le putem ?revedea comportamentul sistemului de ex: masa. volumul masic si energia masica). pe cand uleiul si apa care nu mai sunt miscibile formeaza doua faze lichide. ghiata 0 faza solida a apei).28 Agenti termici pentru schimbiitoare de ciildurii pag·29 1. Un sistem poate sa contina una sau mai multe faze (de exemplu un sistem format din apa lichida si vapori de apa (abur) contine doua faze.2. volumul ~i temperatura eare definesc sistemul din punet de vedere termic -marimi caloriee de stare: energie interna. volumul.l 0) In starea A x = X A .Ele sunt marimi care depinde de dimensiunile sau masura sistemului. o substanta pura este uniforma si invariabila in cornpozitia sa chimica. .2. Diferenta intre ele se constata dad ne imaginam un recipient eu 0 substanta cu temperatura uniforma impartit 'in doua parti. Faze si substante pure Un eorp omogen din punct de vedere fizic si al cornpozitiei chi mice care reprezinta 0 parte a unui sistem eterogen poarta denumirea de faza (de ex. Q substanta pura poate sa existe in mai mult de 0 faza dar compozitia sa chi mica trebuie sa fie aceeasi in fiecare faza. Astfel apa lichida si vaporii de apa forrneaza un sistem bifazic. Dad d~ exe~~lu in volu~ul o~upa~ de ~g~ sunt diferente de presiune sistemul nu este m echilibru termodinamic fimdca m timp aceste diferente de presiune se echilibreaza.Y = Y A In starea B x X B . Daca avem in prezenta mai multe faze. In termodinamica se postuleaza ca un sistem izolat ajunge totdeauna dupa un interval de timp in stare de echilibru termodinamic si nu poate iesi niciodata de le sine din aceasta stare. 1. Marimile de stare reiau aceeasi valoare. ental pie si entropie care variaza prin sehimbul de energie sub forma de caldura. Conditiile de echilibru ale unui sistem multifazic sunt precizate de regula fazelor a lui Gibbs (Termod.YA A A (1. prin care apar discontinuitati ale marimilor de stare. Tot in categoria lor intra si marimile mecanice (marimile specifice. dar sistemul acesta poate fi privit ca 0 substanta pura.32) Si nu depinde de drumul de legatura dintre A ~i B (a sau b). o marirne este intensiva cand nu este aditiva si nu depinde de dimensiunile sistemului (presiunea si temperatura). apa este 0 faza lichida.intr-un sistem format din Q corpuri diferite.33) = = (l. Deserierea unui sistem prin marimile de stare este posibila cand sistemul este in echilibru termodinamie. la fel unele lichide: ~ si a1coolul se arnesteca determinand 0 singura faza lichida. Gazele oxigenul ~i azotul de exemplu se amesteca in orice proportie pentm a forma 0 singura faza. chimica) . deoarece fiecare faza are aceeasi compozitie (hidrogen + oxigen! H20). lichid sau gazos (vapori). Marimile de stare se mai impart in: -marimi tennice de stare :presiunea. in apa la oOe este si gheata. Omogenitatea in structura fizica inseamna ca corpul este in intregime solid.O asemenea stare se caracterizeaza prin repartizarea uniforms a densitatii.(fig.l. adica a ajuns intr-o stare in care marimile de stare nu se mai modifica in timp daca nu se exercita influente exterioare. Relatia (1.

34) grade de libertate. ~~f-~r"'IIx. 31 p top ire K punctul critic vaporizare se numeste vaporizare.. solid-vapori si lichid-vapori se intalnesc in punctul triplu A si impart planul diagramei in trei zone: zona fazei solide.4 Ecuatia termica de stare Intre eele trei marimi de stare ale unui sistem termodinamic p.36) T=T(p.Q t J"'Ion..volumul masic (se noteaza toate marimile specifice cu litera mica. solid vapori Punctul triplu sublimare m T Fig.apa) numarul maxim al fazelor care pot eoexista in stare de echilibru este Pmax=3(faza solida.T) (a) p=ptv..~ Pentru ca (1.. (Ov) T ~l (aT)p ap 1fJ (~)T -a =-a-- av __ C. Aceasta ecuatie se nurneste ecuatie termlca de stare a unui sistem ~i ea arata ca pentru cunoasterea starli termodinamice a unui sistem este suficient sa se cunoasca doua marimi termice de stare (p..AgenJi termici pentru schimbdtoare de cdldurd pag·30 AgenJi termici pentru schimbatoare de ciildurii pag. p=f(t) care reprezinta 0 legatura biunivoca intre presiunea 5i temperatura de echilibru a acelor doua faze. (p.~ (1. Pentru un sistem la care n=I (un singur corp ..T)=O ( 1. 1. Fiecarei presiuni ii corespunde deci 0 V~ corespunzatoare literei folosite pentru marimile de stare).42) . adica exista 0 relatie de dependenta.r~~ rI. adica sistemul nu mai are nici un grad de libertate.dT din ultima ecuatie avem (1. i-. iar temperatura de vaporizare poarta denumirea de temperatura de saturatie (ts)..v) (c) Fiindca volumul masic.matematie admit 0 diferenta totala.37) dz = (-)dx + (-)dy oz ax az cy (1.11 Diagrama fazelor unei substante pure Daca : ~::Sa+2sistemul are n= u+2.35) V unde v = .. adica se zice ca coexistenta celor trei faze este posibila intr-o singura stare de echilibru termodinamic. a fazei gazoase.. adica se diferentiaza ea si functia z=f(x. I.~t~ ~ tprnf"\Pt"'':Iih.36) (a) si (b) dv = (-)Tdp av ap ov + (-)pdT et p av ( 1.T) deoarece a treia rezulta din (1.y) (1.o .39) (lAO) dp = (OP)Tdv + (a et ). aceasta stare se numeste in termodinamica punet triplu. I"I .)T ( 1..006109 bar si t=O°c.-i-o..::. In figura 3 este redata diagramei de echilibru a fazelor pentru substanta (corpullapa)..38) Se poate scrie pentru (1. 1. C'nhl_.41 ) lo::::arp JlM1"{"lr r1ptp"..2.. Curbe1e de echilibru solid-lichid. Pentru apa punctul triplu este la p=0.. presiunea ~i temperatura sunt marimi de stare...i. .v..35) v=v(p.v). In natura se m:ai intalneste si 0 trecere directs din vapori In solid denumita givraj rezulta vapori de apa in ace de gheata. Starea de echilibru termodinamic intre lichid sl vapori in cursul procesului de vaporizare se numeste stare de saturatie. adica cele ~ faze pot exista in diferite stari de echilibru termodinamic caracterizate prin existenta g relatii de dependents intre marimile de stare.T) sau (v. lichida si gazoasa fig.. In acest eaz n= 1+2-3=0. a fazei lichide. v si T exista o dependenta care poate fi exprimata In forma generala eu ajutorul unei relatii implicite f(p.T) (b) (1.n"""..~. II ). l""h~+.. Curba A-K reprezinta curba de vaporizare (curba de echilibru lichid-vapori) care incepe In punctul triplu A si se termini! 'in punctul critic K.. Sistemul format din P""2 faze ale aceluiasi corp are un grad de libertate n= a+2-p =1+2-2=1.. din stare solida in lichida topire ~i din cea solida in cea de vapori sublimare.39) si (IA t) sa fie compatibile trebuie sa avem: ap (aT)!' 1 .

50) dv Raportand cresterea de volum dv la volumul corpului la temperatura O°C (vo) si la variatia de temperatura se obtine coeficientul de dllatare y_ = (-) aT av P dT (1.44) r40) (In care dv=O) _ Vo • dv _ _!_ ( dv ) dT . mentinut la presiune constanta schJl~ba energie cu mediul exterior. (1.gr lim pv = R P-"O T (1. coefiecient de tensiune si coeficientul de compresibilitate. Agenfi termici pentru schimbiitaare de ciildurii pag. 47) Aceasta relatie este folosita adesea pentru calculul coef.43) derivata (-)T are op ov.45) In mod analog se obtine 0 relatie de legatura lntre variatia p~~siu_niiun~i corp de masa unitara mentinut la volum constant ~i variatia temperaturn lUI (relatia do =(-) \. Inlocuind toate relatii1e (1.46) are la O°C se obtine (1.l5K) ~i presiune Pn=lat=lkg£lcm2=O. ea nu permite determinarea unei marimi termice de stare cand se cunosc celelate doua fiindca derivatele partiale sunt functii complicate de presiune si temperatura.45). Ecuatia termica de stare (1. 32 r .01325 bar Starea normala tehnica (notata cu indice1e n) este definita de t. numita stare normala: Starea normala fizica (notata cu indicele N sau 0) este definita prin temperatura to=tN=O°C si presiunea Po=PN=760 Torr=1. care variaza de la corp la corp.43) este singura ecuatie valabila pentru toate starile de agregare. Pentru a compara proprietatile macroscopice ale sistemelor gazoase in aceleasi conditii de presiune si temperatura s-a definit 0 anumita stare termodinamica drept stare de referinta.47) si (1.(-) et ap =-1 v (1. valorile fiind obtinute pe cale experimental a (rnasuratori) s-a eonstatat ca: f3 1 = -Po op (-) er [b bar ] d ar.981 bar.39) unde dT=O dv = (Bv)rdp op (l.51) Daca acelasi corp termodinamic se comprima la temperatura c~nstanta astfel incat presiunea lui creste eu QQ volumul Iui se va micsora cu dv(relatla 1. Calculand rapoartele pv/T. = --- dv 1 Vo dp lBv (l. astfel inc at temperatura variaza cu dT. ~ . deoarece volumul variaza invers cu este ecuatia termica de stare sub forma diferentiala si va permite stabilirea unei relatii intre coeficientii termodinamici: coeficient de dilatare. erorile fiind tolerabile. 0 valoare negativa.~ Daca un corp de masa unitara.33 (-) aT Ov P .49) va op .(-) ap Ov T .39) dp=O ~i avem: presiunea (dp>O.dT 1-' aT si raportand variatia dp a presiunii la presiunea pe care coeficientul de tensiune 0 op (1.52) Aceasta ecuatie este valabila numai pentru gaze perfecte inexistente in realitate. dar se aplica ~i gaze lor reale daca presiunile sunt relativ mici.=20°C (Tn=293.. dv<O) si ca sa nu fie coeficientul X negativ.49) in (1.va dT P [m3] m3 grd (1. volumul lUI va varia cu dv (reI.43) avem: L = Po fix (1.Agenti termici pentru schimbdtoare de caldurii pag. dedit pentru corpurile gazoase. de tensiune (P) care nu poate fi determinat direct pe cale experimental a cu precizie.48) Raportand variatia dv la cresterea presiunii coeficientul de compresibilitate X=--(-)r X !ill si la volumul Vo se obtine R 0 constanta ce depinde numai de natura gazului Se poate ad mite ca urmare drept ecuatie terrnica de stare a unui gaz la presiuni mici relatia simpla: pv=RT (1. 1.

023*1026 moleculelkmol). enuntat de catre Maxwell J. Intre A si B nu are loc sehimbde caldura dar exista schimb intre A si C si B si C.e.. Scheme de sisteme termodinamice pentru ilustrarea principiului zero Se considera doua sisteme A ~i B separate printr-un perete adiabat.1. Aceste rezultate pot fi enuntate tntr-o forma concisa astfel: "Doua sisteme aflate 'in echilibru tennic cu at treilea simultan sau succesiv.'. In ml_~c~rea~?r dezord?natii si. 5 t'j B "0 t).fiind multe seface ipoteza simplificatoare eli ~e cele trei directii perpendiculare pe fetele cubului se misca N/3 molecule lovind peretele d~pa n~rmala_ Cu~ ~untwperfe~telastice in unna ciocnirii in peret~ ele .. a '.r C perete adiabat / / / . PRINICIPIILE TERMODINAMICII 13.. Teoria cinetica a materiei se bazeaza pe: -m~te~la ~e ~o~pune d.2. Acest postulat este numit principiul zero al termodinamicii. h ' Fig. 0. se a_!1a~ molecule de gaz perfect avand masa unei molecule Il10si viteza m~dle c. C . lb. Energia _9mehca me~l~ a.sunt aru~cate mapot eu aceeasi viteza.1 Principlul zeroal termodinamicii 1.. .3.. dar fiecare fiind in contact cu al treilei(..in yart~c_u~efo~rte mici atomi sau molec~Ie egale intre ele fizic ~1 chimic ~]reprezinta unitati de sine statatoare. Daca separat se realizeaza mai intai echilibrul termic tntre A si C si apoi intre B si C. pag.. In baza teonei cinetice se poate stabili 0 legatura intre presiunea exercitata de gazul perfect pe peretele vasului care-l oontine ~i energia cinetica a moleculelor sale.3. . Primul principiu aI termodinamlch 1..12a. la aceeasi temperatura.r: I Agent! termici pentru schimbatoare de catdurii pag.13 Schema cubului cu N molecule degaz perfect Loschmidt (1865) a stabilit rnurnarul moleculelor dintr-un kmol de substanta ~=NL =6.. 1. ~i~c~r:a co~tinua a. -ac~ste pa~icule s~ gasesc intr-o miscare continua pentru care sunt valabile aceleasi leg] mecamce ca ~l pentru sisteme macroscopice . se afla in echilibru termic intre ele".3. Timpul intre doua .53). Teoria einetici a materiei .. moleculelor unui corp se numeste rniscare termica . si nu va apare niei 0 modificare in starea lor.pa~lculelor este 0 masura a temperaturii corpului. Consideram un cub cu latura a in care.12. 34 Agenli termici pentru schimbatoare de caldurii .. Experimental se constata di cele doua sistemeA si B vor atinge echilibrul termodmamic cual treilea sistem C.2..sistem C prin perete diatetman (permite treeerea caldurii) fig. atunci cand A si B sunt aduse in contact prin perete diatennan se va constata ca sunt in echilibru termic intre ele. (1) I-< (1). in 1841 deci a aparut dupa ce se stabilise anterior principiul I si II.. a a Fig. / / / / § A A . deci la fiecare ciocnire peretele primeste un impuls I-2tTIoc (Ic=moc-(-moc)=2 moe) relatia(1."6hiar daca peretele adiabat este tnlocuit cu unul diaterman fig. 1.35 1. 1. .

65) de unde:e (1. Experienta arata ca In timpul trecerii unui sistem izolat dintr-o stare In alta.52) pv=RT rezulta (~. Energie. Energia se prezinta sub diferite forme: mecanica.S") da: marime de stare extensiva. relatia (1. iar raportul = peste Nmo = m densitatea gazului considerat si atunei: c = ~3pv (1. chimica.57) produsul Cu relatia (1..-NkT 3c 32 (1.56) Notand cu E. Aceasta lege a conservarii energiei sta la baza energeticii moderne. 1 .60) b ~ienergia cinetica a tuturor moleeulelor este: 3 E ::::: =-NmoRT Ne c02 Fig. destinderea unui arc sau gaz comprimat. 1.2.. arderea unui combustibil etc).58) V V sau considerand ~i relatia (1. e :::::-=-3RT--mo o 2 2 2 _3 2 RT 3 :::::-mRT 2 0 (1. electrica etc.54) se poate caleula viteza medie a mo1eeule~or deoareee Nmo reprezinta masa gazului m din volumul V.62 ) d ar k = mR es t e N 2N constanta lui Boltzmann (v.63) care inlocuita inf l. 36 Agenu termici pentru schimbiitoare de ciildurii pag·37 = NkT ciocniri consecutive ale unei molecule pe aceasi latura a cubului este Raportand impulsul total pe un perete al cubului I .54) (1. la care inceteaza miscarea termica a moleculeIor.61) rezulta ca temperatura T devine zero daca energia cinetica a moleculelor este si ea zero.-- In 2 cub actioneaza asupra (1.E1a2 = M1b2 Este 0 = E2 - E1 [J] tntre douii stari (1.3. Aceasta constatare l-a determinat pe Helmholtz (1857) sa formuleze legea conservarii energiei sub forma: Energia totala a unui sistem izolat de corpuri ramane constants. Energia intema U care include toate forme1e de eneroie ~If' ..Agenti termici pentru schimbiitoare de ciildurii pag. adica energia masica e este: e=E/m [JlKg] (1. termica.. energia sistemului luat in ansamblu ramane constants.55) peretelui F = -_. c 3 2 N moc 3 a Din relatia (1. N 2mo' c .2.. independent de natura modificarilor de stare care intervin in sistem.54 ) devme p=- 2Ee 3V (1. Notand eu eo energia cinetica medie a unei molecule: c = . cu toate ca energia corpurilor componente variaza datorita schimbului reciproe de energie.14 Evolutia unui sistem termodinamic (1. caldura ~ilucru mecanic Prin energia unui sistem fizic se intelege eapacitatea acestuia de actiune (de a efectua lucru mecanie) cand treee printr-o transformare din starea sa 'in alta (caderea unei greutati.~ 1a timpul se obtine forta cu t r = ---.59) adica temperatura absoluta a gazului perfect este proporli~nal~ cu ~atratul vitezei moleculelor sau cu energia lor cinetica. scaderea energiei unui corp al sistemului e compensate de cresterea energiei altui corp al sistemului. 2a pV =-E 223 =-.61) t:. si mai departe) a 3 mR =--T m arirne constanta denumita deci e :::::lkTsi E =lNkT o 2 c 2 (1. 2a = Presiunea se obtine p=F/S=F/a Cum a3=V avem Nmoc2 3a3 1. Deoarece energia cinetica Ee nu poate lua valori negative (e2) temperatura de zero absolut (T=OK) reprezinta temperatura (limita) cea mai mica posibila in natura.N 3 c 2a = _.64) care gazul aflat = -. Variatia energiei sistemului nu depinde de drumul parcurs. energia cinetica a eelor N molecule din volurnul V E ::::: m c N-o_ c 2 2 .66) Energia total a (E) a unui sistem este compusa dintr-o parte numita energie externa si energie interna. deci energia este 0 marime de stare a 1~2 p = ---"---3V Nmoc 2 (1. Energia extema cuprinde energia cinetica a sistemului (Ee) luat in ansamblu cand acesta se misca in spatiu. energia potentiala (Ep) daca se afla intr-un camp de forte./3RT moc m.

. ....l1'h.speclfica..or1~1't11l~ C"~ n.72) .cand este primit din exten or.. Limita sistemului JdL 1.' In practica se utilizeaza .un corp corespunzatoare. ..75) ..LI (1.r Agenti. ... (1.. ~1 2 Considerand sistemul de masa m care se misca cu viteza w si area inaltime tran~misa inacest mod se numeste cAldurii. considerandu-se drept energie a sistemului energia intema (U) a acestuia ~imai ales variatia energiei interne a acestui intr-un proces termodinamic: /j..marime de stare si adrriite diferentiala totala 2 d~ci dQ=~c... ..'-.ef~t~at de sl~teITlasup:a co:r~rilor e~terioare ~i este m<gativ .americana). = L12 $1 nu JdL = L2 . energia intranucleara etc. " . .a nivelelor electronice. Schimbul de energie dintre un sistern termodinamic~i mediul ineonjurator se poate face prin intermediul lucrului mecanic extern~i prin intermediul caldurii. Lucrul mecanic'·' Lucrul mecanic exterior Lucrul mecanie reprezinta energia schimbata intre un sistem si mediul exterior.....p"'1n po~lp P_npro. Schimbul _~ ~ __ L_:_ ~~ .. (1. Se poate astfel serie pentru sistemul considerat: .2 m C = _!_ dQ m dT [J/KgK] (1... '" (1..d! . ' Intre un sistem termodinamic si mediul exterior se poate realiza independent de interactiunile de natura mecanica. energia interactiunii moleeulare.. $1 2 nu JdQ 2 = Q2 ...... Caldura este 0 forma microfizica de transmitere a energiei de la un corp la altul prin interactiuni moleculare directe schimbandu-se energie cinetica intre particulele ambelor corpuri. " E=.2. dQ==CdT [J] C in [JIK] . 76) Caldura pnrrnta sau cedata de un sistem termodinamic cand temperatura variaza de Ia TI Ia T2 este: QI2 = 2 2 fdQ = fOQ 1 1.E\c +Ep+U [J] . niei lucrul mecanic si nici ealdura nu admit diferentiale totale ~i se admit notatiile: 2 1... un schimb de energie pus In evidenta prin modifiearea temperaturii sistemului (si a mediului).. I:.. '. ele depind de drumul transformarii daca este pe drumul (a) sau (b). . .(1 :67) ' [J] /k] g h fata de un sitem de referinta: mw E =-+mgh+U 2 .f-. mal ales in.~l no5hfice starea de agregaresr faza de agregare.74) _ unde C se numeste capacitate termidi si reprezinta caldura primita sau c:d~ta de ... energia interatornica. A. = f~cdT 1 " 2 (1. haotica.68) (1.77) JdU=U2 1 -U1 (1...UI (1-.termici pentru schimbiitoare de eiildura pag·38 .Agenti. pe cand energia primita de sistem sub forma de caldura este considerata pozitiva si cea cedata de sistem negativa.l . Nici lucrul mecanic ~i nieicaldura nn sunt rnarimi de stare. _. Caldura schimbata intre un corp ~i mediu este: .. .3.U = U2 . rara caacesta sa~._""".. r .eapacitatea termieR raportata Ja masa sistemului nUhl~ta ~apacitate t~~ica masica (mai cunoscuta sub numele impropriu de caldur~ . cu miscare dezordonata.71) • Se c~nsidera in mod conventionalca lucrul me~anic este po~itiv daca este .L __ ':""':~ oq oL 1 L<O L>O A-aria pistonului _~_..73) de obicei se mai noteaza ~i in timp ce pentru 0 diferentiala totala se foloseste notatia cunoscuta dU sau dE. .3. termici pentru schimbatoare de elildurli pag·39 energia miscarii oscilatoriia atomilor...:::t . .. unei variatii a ternperaturiide lK...70) U . C"~C"tA.literatura.69) C = e W = 2 + gh + u[J . in cursu] unei interactiuni mecanice. In termodinamica se neglijeaza miscareasistemului w si variatia energiei potentiale gh..Ql" (1..

Deoarece lucrul mecanic se refera la 0 modificare a starii gazului se mai numeste ~i lucru mecanic al transformarii. fiindca permite reprezentarea grafica a lucrului mecanic. astfel elementul de suprafata dS=pdV=dL (1.78) Lucrul mecanic: L=F·x [J] sau lucrul mecanic elementar dL=Fdx.82): p 1" Deci lucrul mecanic exterior produs 'in cursul transformarii cvasistatice 1-2 poate fi reprezentat prin aria suprafetei de sub curb a de transformare marginita de ordonatele 1si 2 si axa absciselor.Agenti termici pentru schimbdtoare de ciildura pag.88) respectiv pentru cantitatea unitara de fluid: ld = P V = pv (1.40 Agenfi termici pentru schimbatoare de ciildurd pag. Daca dV>O L12>O sistemul produce lucru mecanic (prin destinderea gazului) daca dV<O LI2<O sistemul consuma lucru mecanic (prin comprimarea gazului) Lucrul mecanic de dislocare (deplasare) Lucrul mecanic de dislocare (deplasare) este eel necesar pentru deplasarea unui volum de fluid intr-o conducta dintr-o pozitie data pana in alta pozitie la presiune constanta. Forta F exercitata asupra gazului de piston sau invers.81) variatia elementara de volum deci dL=pdV (1. = 2 rpdV m (1.87) ] = dL = pdV m m == pdv (1.82) Daca se raporteaza la masa gazului din sistem se obtine: dl respectiv lucrul mecanic exterior specific (masic): 2 2 fdl = 112 = fpdv 1 ] (1. 1.------. Aria conductei A 2 ---------. Pentru o transformare cvasistatica a gazului intre dow stari 1 si 2 avem din (1.89) .86) ~i atunci: 2 f I dS = aria122'1' 2 == L]2 = f pdV (1. Se considers sistemul inchis In repaus un gaz intr-un cilindru in care se poate misca un piston.83) dl-lucru mecanic exterior masic (specific) Expresiile stabilite sunt valabile pentru procese reversibile pentru ca transformarea s-a considerat cvasistatica. care ocupa volumul V din pozitia Lin pozitia II este Ld=F·x=pAx=pV (1.80) cu Adx=dV (1. Lucrul mecanic produs prin aceasta deplasare se numeste lucru mecanic exterior sau al transformarii. numita diagrama dinamica. [J] (1. v . Starea gazului e data de presiunea p ~i volumul V.17 Determinarea Iucrului mecanic de dislocare LucruI mecanic necesar pentru a deplasa 0 cantitate m de fluid. p pe ordonata unui punct.84) rdL = L.------~-----I 2" I p TT x 1' 2' v Fig.79) sau dL=pAdx (1.1. avand 0 suprafata frontal a A va fi: F=pA [N] (1. apare 0 deplasare a limitelor sistemului si deci 0 variatie a volumului sistemului. 41 Daca asupra sistemului 'in repaus se exercita forte perpendiculare pe limitele sale.85) Aceasta transformare se poate reprezenta grafic intr-o diagrama cu coordonatele: V pe abscisa.16 Reprezentarea lucrului mecanic in diagram a p-v 2 Fig.

fd(pV) I = 2 2 2 2 fpdV I .2.'3.18 Schema unui sistemtermodinamic deschis Lucrul mecanic total pe care 11 dezvolta agentul termic in masina care include aHUlucrul mecanic de transforruare L12 cat~i lucrul mecanic de dislocare pentru admisia si evacuarea agentului termic se numeste lucru mecanic tehnic. Aceasta rnasa la intrare are ploV] si TJ. Caldera are. in repaus presupus.fVdp = .99) Energia unui sistem terrnodinamic izolat se mentine constanta Nu se poate realiza 0 masina termica eu functionare continua care sa produca lueru mecanic Tara a eonsuma 0 cantitate echivalenta de caldura. in masina sufera 0 transformare si ajunge in starea 2 (P2.97) Expresia (1. Exprirnarea matematlca pentru sisteme inchise Deci in figura 1. sistemul primeste acest lucru mecanic de la mediuI exterior si e pozitiv si invers. 2 I 1.lkcal=427kgfin=4185.95) Cand fluidul intra in sistem.92) sau Lt12=L12-( P2Vr p1Vj) (1.PI VI .2.4~Entalpia . izolat de mediul .5 J (1.3.98) Entalpia este 0 rnarirne de stare extensiva.fpdV . Lucrul mecanic de dislocare la intrarea agentului termic in masina este pozitiv (L1=PlV]).6.ea poatefi produsa din lucru meeanie si se poate transforma in lucru mecanic.96) decisuma dintre energia interns U si lucrul mecanic de deplasare pV. totdeauna in baza aceluiasi echivalent: . 0 astfel de masina a primit numele de perpetuum mobile de ordinul I (speta 1) perpetuum mobile de speta I nu exista nu se poate realiza 0 masina care sa produca energie de 0 anumita forma. Entalpia este 0 marime de stare termodinamica care caracterizeaza ca si energia interna nivelul energetic al unui sistem termodinamic. agentul avando circulatie intermitenta sau continua prin 2 1 sistem.3. are TOI important in termodinamica tehnica deoareee transformarile din masinile termice au caracter continuu si sunt de durata.16 >- Un sistem termodinamic inchis.94) 1. (1.fVdp (1.un eehivalent unic in lucru mecanic.Agentitermici 2 pentru schimbatoare de ciildurii pag·42 Agenli termici pentru schimbatoare de caldura 2 .FormnHiri aleprimului principiu Primul .V2 si T2)' 1 daca dp<O Lt12>0 1. Lucrul mecanlc tehnic Apare la 0 masina tehnica motoare care este un sistem deschis prin care trece intr-un interval de timp masa de agent m. pag.Pentru unitatea de masa: i=u+pv [J/kg] (1.96) se pune si sub forma infinitizimala: dI=dU+d(pV) . Se noteaza cu I sau H si se defineste: I=U+pV [J] (l.2.91) dA=Vdp si Lm"" .~ ~i . Cum agentul de lucru trece continuu prin masina termica si lucrul mecanic tehnic este produs 'in mod continuu spre deosebire de lucrul meeanic exterior (al transformarii). 1.5. (1. acest enunt afirma imposibilitatea crearii energiei prineipiu reprezinta de fapt legea general a a conservarii Fig. pe cand eel pentru evacuarea agentului este negativ (Le=-P2V 2) deci lucrul mecanic tehnic LtI2=Lj+ Ll2+Le=P1V 1+L1rP2 V2 [J] (1.93) care provine de la integrala: 2 2 transformarii energiei in procesele termice si are mai multe formuliiri: >>>>- Lm = fpdV .f Vdp I = aria122"1" (1. rara a consuma 0 cantitate echivalenta de energie de alta forma. 43 fdld = ld = P2V2 I .

103) si du=dq-pdv (1.~. conform legii conservan] energiei: U2~Ul=0 sau . deci : l=./i termici pentru schimbiitoare de cdldura pag·45 transformari in interior. .W2. Conform legii conservarii energiei notand cu E.Agenti termici pentru schimbiitoare de ciildurii pag·44 Age.19 Schema unui sistem termodinamic gravitational deschis in camp Se considera 0 masina termica (fig 1. sistemuI este desehis deoarece prin masina treee in permanents un fluid de lueru (agentul termic).3.102) Relatia (Ll 03) este expresia matematica a prineipiului intih al termodinamicii. pentru sisteme Inchise in repaus. \ rn ..i cu E2 energia lui la iesire si cu E.103) ~ dQ=dU +pdV si inlocuind in (I .108) si di=dq+vdp (1.1 08) dQ=dU+pdV dQ=dI. suma energiilor schimbate eu rnediul exterior se poate scrie: ErEJ=Es [J] (UI2) Energia totala a agentului de lucru la intrarea ~i iesirea din sistem este suma energiilor pe care agentuI Ie are in punctele considerate: energie cinetica L E.107) dar din (1.96) prin diferentiere avem: dI=dU+d(p V)=dU+pdV +V dp (1..Vdp sau dq=du+pdv dq=di-vdp (1.7. (1.T 2 Fig. Exprimarea matematica pentru sisteme deschise » I ~_.IO]) Se considers sistemul termodinamic inchis care schimba energie intre starile 1 si 2 eu mediul ambiant atat sub forma de caldura Q12cat si sub forma de de lueru meeanie L12 ~i anume primeste energie sub aeeste forme.U==O (1.. daca energia initiala este VI iar U2 este energia dupa ce i s-a transmis sub forma de energie lucru mecanic exterior L12atunci cresterea de energie interns este egala cu lucrul mecanic primit de sistem (·L12 conform conventiei de semne).~.113) I In timpul proceselor pe care Ie sufera in masina agentul termic schimba ?aldura Q12 eu mediul extern (suma algebrica a caldurilor primite(+) sau cedatet-) In cursul aeestor procese).111) I -2- mw2 energie potentiala mgh ~i energie interna U.L/_" _ '\.1 02 ') Pentru un proees elementar se scrie: dU=dQ·dL=dQ-pdV (1.109) De obicei se utilizeaza expresiile echivalente din (1._. V 2. r . Pentru I kg se scrie: U2~Ul=q12-112 [J/kg] (1.2.106) Daca reluam ecuatia entalpiei (1.-.107) avern: dI=dQ+Vdp (1.103) si (1.100) » daca sistemul este tot inchis dar adiabatic.. ele vor produce 0 variatie a energiei interne: UrU 1=Q12-L12+ I s. deci: U2-U1=·L12 [J] (1. cresterea energiei interne a sistemului este egala eu suma energiilor primite de sistem: UrUl=Q12~L12 [J] (1.104) Daca sistemul termodinamic inehis schimba si alte forme de energie. adica: E=--+mgh+U I mw2 2 [J] (1.P2. La intrarea in masina agentul tennic primeste lucrul mec~nic de dislocare PIV I de la fluidul din conducta de admisie iar la iesirea din rnasina e1 cedeaza lucrul meeanic de dislocare P2V2 fluidului din condueta la evacuare iar in cursul evolutiei in masina agentul termic efectueaza luerul meeanie tehnic Ltn. 1. necesar pentru invingerea frecarii ~i atunci UrUl=QI2~L12+Lf sau dU=dQ-dL+dLf (1.1 05) La procesele termodinamice reale apare si luerul mecanie de frecare L. ajunge la stare a U2..'~=r'I T j.110) (1.6.19) in care agentul termie primeste caldura si produce lueru meeanic. eu mediul inconjurator. energia agentului la intrare in sistem :. 1._.-.

T).122) It 12 = i2 iI + 2 W 1- WI 2 (1.111) avem prin integrare : q 12 = 12 .. c).1.:: ..115) sau folosind entalpia I = U + pV rezulta : Lt 12 = 12 .v. CAPACITATI MASICE TERMICE care introdusa in relatia (1.Procese de lucru . + p.Proeese de curgere cu schimb de caldura.0. Cum f(p.117 (L117 a) b) 1 2 2 2- WI) 2 = 0 este egalacu (1.124) 4-: 1. ECUATII CALORICE DE STARE.T)..se considers cele de-a lungul carora exista schimb de energie sub forma de lucru mecanie.118) q12=i2-il+ltll[_J_] Kg 2 (1. Q 12 - + gh . schimbatoare de caldura. V .II +m _W~~_2_W~~ + mg(h ·2 - hi) [J] (1. etc). Din relatia (1. r care arata ca lucrul mecanic tehnic se obtine nu numai ca urmare a variatiei: _____ _j. Vitezele de intrare si iesire sunt egale WI=W2~1 pentm gaze se neglijeaza variatia energiei potentialeg(hrhl)=O~i rezulta : Q12=ITII+LtI2 [J] (1.117) devine 'in acest caz: sau pentru 1 kg: 2 Expresiile (1.8 Procese statlonare in sisteme deschise .Procese de curgere adiabatice(dq=O): + .y<_ IVdP-lt ? =~+w~ .9) entalpiei fluidului. ·1 . ) ~ Q" . - S 1 d VP (1. turbocompresoare) care se pot considera sisteme adiabatice deschise. De exemplu: un proces de lucru adiabatic dq=O si daca W2=Wr It12=i1-iz este relatia valabila pentru turbo-masinitturbine cu abut sau cu gaze.4. Ill): 2 12· 2- .Lt" [J] (1.ipreincalzitoare de aer. w~-w~ (h It == . reprezinta tennodinamic sisteme deschise. ""' ~ J __ .(w dQ dQ = = dI + dLt + md -+ w 2 2' mgdh mgdh . -r"I 'O''I'''II+1:ll. unde nu se schimba energie sub forma de lucru mecanicflt.y=O) si hrhl=O.11.f.116) ~i (1. care sunt considerate ca sunt stationare Cmarimile de stare nu variaza in {imp intr-un anumit punct al sistemului). .1~ .T). + -1 2 (2W 2 - WI 2) (l. etc. radiatoare. ~ a). 1[ .c. b). v=v(p.4.w.Jvdp --' .3.: : 1. conducte.u) de cele termice de stare se nurnesc ecuatii calorice de stare. Cazul gazelor reale +g(h2 -h1)sau (1. V. V.117) rezulta: . sau m( ~.ri~i calorice de stare care depind de rnarimiletermice de stare (p.117) redau matematic termodinamicii pentru sisteme deschise sau diferential : q 12 - q 12 - = 12 - . este cazul schimbatoarelor de caldura(cazane de abur.:..2.117) principiul I al 12 1[ b). rezulta ca: i=i(p.116) Majoritatea masinilor si aparatelor termice ca de exemplu: turbine. + U. + u.. Ecuatia (1. + p.120) 1.r Agenti termici pentru sehimbiitoare de ciildurii pag·46 r Agenti termici pentru schimbatoare de cilldura . a). ) - m[ W 2 i + gh . Relatiacare leaga marimile calorice de stareti. h) 1 . - II . ' ~ g 2· l 1 .T)=O sau p=p(v. condensatoare.123) scaderea Adica cresterea energiei cinetice dI . S-:i aratat caenergia i~tema~i entalpia sunt ma. eompresoare. (1.T) (1. pag·47 1.Vdp +md -+ 2 w2 Relatiile se simplifies in cazuri particulare :.

In cazul entalpiei se pomeste de la principiul I: dq=du+pdv=di-vdp (1.r i Agenti termici pentru schimbatoare de caldura pag.4. In final ecuatiile calorice de stare sunt: (c.dT +(:1 dv 11 di .132) energia primita sau cedata sub forma de cal dura de 0 masa m de substanta va fi: dQ=mdq=mcdT sau Q 12 = (~) ap dp T + (_Ei_) aT (1. se confunda intre ele si ca urrnare in acest caz se considers 0 singura capacitate di == . 1.139) c. la volum respectiv la presiune constanta pentru a-i modi fica temperatura cu lK.138) : + vdp di == (c .133) Din conditia de egalitate a coeficientilor diferentialelor avem: oentru ana c=l Ikcal/kc Kl=4.127) dp (1. pentru care s-au stabilit majoritatea legilor din termodinamica. Deoarece lichidele si solidele sunt practic incompresibile Cp si c.140) p .128) Produsul mc=C se numeste capacitate termica Capacitatea termica masica pentru diferite experimental si se da in tabele.) ~l la presiune du .134) (1.141) . 'in cazul limits cand presiunea tinde spre zero p-). in aceea~i stare de agregare.( ~ ~ ). ) v = Cv si aT (ai) J.136) respectiv capacitatea termica masica la volum constantat cp). ea depinde numai de temperatura. deci in relatia (1.~ t errmca~ masica.127) = 2 m f edT substante (1. adica: ca urmare admit du di ( au av J dv + ( au T aT J v dT dT p (1.137) inlocuim (1.dT + pdv deoarece Cv+R=( :. Joule a stabilit experimental ca energia intema a unui gaz perfect nu depinde nici de volumul sau.138) ~i reluand si ecuatia (1.126) (~ = (:~ )pdT = cpdT (1.131) vor depinde de temperatura ~i presiunea sistemului.135) se determina I cum primul principiu este du=dq-pdv => dq=du+pdv rezulta relatia dq . in relatia (1.185SrkJ/h Kl J ~i ( :~ I =0 (l. -0 ~i atunci p = Cp constant (1.2. dT + [( ~~ ). nici de presiunea sa.130) in aceste relatii s-a notat (:.48 ~1 I Agenti termici pentru schimbatoare de ciildura pag·49 Aceste functii se numesc ecuatii calorice de stare diferentiale totale exacte.137) ~l cum ecuatia termica de stare a gazului perfect este pv=RT diferentiata da: pdv+vdp=RdT (1. + R)dT =( 8p pdv + vdp == RdT 8i) dp + ( aT J ai T dT (1.cpdT +(:). notata. (8i) Or T dp + (aiJ or = p dT (1.c:'c dq =-d [ T J] kg·K (1.132) Se definesc astfel: capacitatea terrnica masica la volum constant (c:<1 respectiv la presiune constanta (cll) ca fiind energia schimbata sub forma de caldura de unitatea de masa din sistemul considerat. Cazul gazului perfect transformare la v=ct(dv=O) = (du) v = ( ~. Un gaz ipotetic care prezinta acele proprietati catre care tind proprietatile gazelor reale. Cu relatia (1. . ) v dT = c .ar (1.131) du = ( aT J au dT v =c v dT (1.cu .136) ~i (1.O se numeste gaz ideal sau gaz perfect.126) cp si c. fiind functii de marimile calorice de stare (1. + p ] dv si pentru (dq) 0 v (1.c.129) La fel considerand principiul I cu entalpia dq=di-vdp dq = (~J aT dT + p [(~J ap T v dp si in cazul unei transformari la p=ct (dp=O) (dq)p = (di) p Gazele reale se apropie in comportarea lor unele de altele Ia presiuni din ce in ce mai scazute.

Agenti termici pentru schimbiitoare de ciildura

rosso
(1.142)

Agen{i termici pentru schimbatoare de ci'ilduri'i

pag·51

di=(~)

aT

dT=cpdT respeetiv c.+Rs=c,
p

Entalpia unui gaz perfect depinde numai de temperatura. Relatia (1.142) se mai serie: ep-ey=R . (1.143) relatia lui Robert Mayer (in baza ei a stabilit echivalentul ealonc al luerului mecanic), Raportul capacitatilor termice masice la presiune si volum constant s-a notat conventional cu X numit exponent adiabatic.

2
C 12
PI)

r=

C
_p

Cv relatiile (1.143) si (1.144) ne permit calculullui cp si c.: c:=
v

(1.144)

t,

R (1.145) X-I Capacitatea termica masica la presiune constanta se da 'in tabele, dar s~ X-I
~i c =
P

R

X

Fig.l.20

Variatia capacitiu! term ice masice cu temperatura

prefera caldura specifics molara. Din (1.143) avem prin inmultire cu masa molara M, Mcp=CMp si Mcy=CMv calduri specifiee molare. (1.146) MCp-Mcv=MR=RM=8314(JlkmoIK) I£''' RM=8314 [J/kmol K]- este "constanta general a a gaze or perlecte .

Daca capacitatea terrnica masica este functie de temperatura (figura 1.20) pentru a efeetua integrarea se considera capacitatea termica masica medie intre temperaturile considerate
CPt

I2
t
1
I

'

cp

It2
I,

arial ztt, _ aria 1'2t2t[ t2 -t] t2 -t)

(1.150),

R

=

RM
M

(1.147)

constanta

specificarparticulara)

a unui gaz

deci este iniiltimea dreptunghiului eu baza t2-tl si cu aria egala eu eea de sub curba

oarecare(constanta lui Regnault) [J/kg K];M[kg/kmol]- masa molara a unui gaz oarecare. Pentru gaze monoatomice X=1,66 (atom de oxigen 0) Pentru gaze biatornice X=I,4 (aer, O2, N2) Pentru gaze triatomice X=1,33 (vapori de apa,S02' etc.). . ~ Deoarece capacitatea termica masica a gazului perfect nu depmd de temperatura, re1atiile du=c.dT si di=c..d'I' se pot integra:

reala si i, -it =
12

f c dt=c l: (t2
l

p

p

-t])

(1.151)

deci capacitatea termica masica medie este :

fCpdt
(1.152) Dar in
t

tabele

Se dau

caldurile

specifice

medii

intre

0

Cv

(T 2
(T

-

TI )
T
1)

:::::

Cv

(t

2-

tI)
t

(1.148) (1.149)

fCpdt 1 t c] =_0 -::::-fcdt
t

J di
2

Po

t-O

to

p

(1.153)

12

11

c

p

Cp

(t

2

-

1)

deci

f cpdt
t

=

tcp

I: .
12 1 11

Cu ajutoruI acestor valori se poate caleula Cp

astfel:

Agenti termici pentru schimbiuoare de caldurii

pag.52

Agenfi termici pentru schimbatoare de caldurii

pag. 53

1.5. GAZE PERFECTE.

'rRANSFORMARI PERFECTE

SIMPLE ALE GAZELOR

Cp

I~l
t2

-

cp

I~I
t]
tl

1.5.1. Legile gazului perfect (1.154) "Gaz perfect" sau "gaz ideal" este un gaz ipotetic care are aceleasi proprietati ca si gazele reale cand se afla la temperaturi ridicate ~i presiunea lor tinde spre zero. Gazul perfect are moleculele perfect sferiee de volum neglijabil perfect elastiee si fara forte de coeziune intre ele; coeficientuI de dilatare volumica al gazului perfect are valoare constanta

t2 - t ,
~l

pentru
-

caldurile
C Mv

c Mp [I, II

r

specifice == 8314

medii

molare:

cM Itl = Mcp It2
P II

=?l

tI = R

M

[km~K

]

(1.155)

p 27~, 15

[m~]

(1.156)

Toate legile gazului perfect s-au stabilit experimental eu gaze reale, aflate la presiuni mici si temperaturi mari(in stari indepartate au eurba limita), Legea lui Charles: Daca V=ct, atunci presiunile cresc proportional cu temperaturile: PI ~ - =sau PI=PO(1 +l3t) P2 T2 po-presiunea gazului la t=O°C sau 273,15K (1.157)

13- coeficientul

de crestere al presiunii la V=ct In [

N/~ 2 ] N/m grd

Legea Boyle- Mariette: la T=ct, volume1e gazului perfect variaza invers proportional cupresiunile: V2 (1.158) P2 VI Legea Gay Lussac: la presiune constanta(p=ct) volumul unui gaz perfect P]V]=P2V2 sau (1.159)

12 =

VI TI este proportional cu temperatura lui. =- sau Vt=Vo(l+yt) V2 T2 Vo~- olumul gazului la temperatura to=O°C sau 273,15K v

, r[ m grd
~3

]_

coeficientul de dilatare volumica a gazului

Ecuatia termica de stare a gazului perfect (ecuatia Clapeyron) pV'911RT (1.160) sau pentru unitatea de masa pv=RT (1.161) R[J/kg K] R- constanta lui Regnault, are semnificatie de Iucru mecanic exterior modus de 1

Agenti termici pentru schimbiitoare de ciildurii

pag.54

Agenti termici pentru schimbatoare de ciildurii

pag. 55

Ecuatiile (1.160) si (1.161) se apliea si gazelor reale daca presiunile lor nu depasesc 20 bar, iar temperaturile depasesc eu 100 K ternperaturile de fierbere. m 1 P p== V ==-;== RT p- densitatea unui gaz (1.162)

Cum s-a aratat un 1 kmol de gaz ocupa in conditii normale fizice un volum J ~ ~ 3 .' . de 22,414 m, rezulta ca 1m N- un metru cub normal reprezinta a 22,414 parte 22,414 intre cele 3 unitati de masura exista relatia: 1[krnol]=22,414[m3N]=M[kg] pentru toate gaze1e perfecte: 91 =MR=RM=8314[J/kmol K] R=83141M[J/kg K] dintr-un kmol adica 1m 3N

=

1

kmol

(1.168)

deci

Legea lui Avogadro" volume egale de gaze diferite care se afla la aceeasi
presiune si temperatura contin acelasi numar de molecule". Pe H\nga kg se foloseste ca unitate de masa ~i kilomolul(kmol). Cantitatea de substanta{gaz) care contine NA=6,023*1026 molecule se nume~te kilomol(kmol). NA=NL numarul lui Loschmidt. Deoarece masa unei molecule difera de la un corp la altul, un kmol de substanta va avea valori diferite exprimat in kg functie de substanta considerata si are ca valoare (cifra) chiar masa moleculara a substantei: 1 kmol O2 1 kmol Hz = 32 kg O2 = 2 kg H2
~

(1.169) (1.170) (1.171)

RM"", ; Rw constanta generala a gazeJor; R- constanta gazului. 91 Constanta lui Boltzmann:
=: 1 38044 ---(Ll72) NL 6,023.1026 molecule/kmol' molecule- K NL -numarul1ui Loschmidt. Tinand cont de relatia (1.164)m=n *M ecuatia lui Clapeyron se mai serie: pV=mRT=nMRT=nRMT (1.173) sau eu alte notatii pV=vRT unde v=n si RM=R.M

RM k ==

8314J/kmoI· K

[J

]

M O2 =32 kg/kmol
(1.163)

~ M H2 =2 kg/kmol

Daca 0 anumita cantitate de substanta contine n kmoli masa m a ace1ei substante exprirnate in kg este: m=n*M[kg] (1.164) unde n(kmol) ~i M- masa molara a substantei considerate [kg/kmol]. Consecinta legii lui Avogadro este ca in conditii egale de presiune si temperatura volumul molar (VM), adica volumul oeupat de 0 masa de I kmol, este acelasi pentru to ate gazele perfeete(deoareee numarul de molecule dintr-un kmol e acelasi pentru toate gazele). In conditii normale fizicetp-,= 760 torr, tN=O°C) volumul unui kmol este: VM=22,414[m3/kmol] (1.165) Cunoscand masa moleculara a unui gaz(M) si volumul molar in conditii nonnale fizice(V M) se poate afla densitatea acelui gaz In conditii normale: PN = M ~

1.5.2. Amestecuri

de gaze

in tehnica de mu1te ori se lucreaza cu amestecuri de gaze. Chiar si aerul(N2+02) este un amestec, gazele de ardere, combustibili gazosi, etc., fiind necesara cunoasterea legilor ~i a relatiilor valabile pentru amestecurile de gaze. Legea lui Amagat .Volurnul rezultat prin amestecarea mai multor gaze aflate la aceeasi presiune si la aceeasi temperatura lara a reactiona chimic intre ele este egal cu suma volumelor partiale ale gazelor componente".

VM

[~][kmOl]
kmol m'

Vam

= VI

n

+ V2 + ...+ V" = LVi
i~1

(1.174) (1.175)

=!> [~]

m'

(l.166)

unde P.mVi= miRiTam
p, Y, T, sau Pam,Tam, Yam- presiunea, temperatura si volumul amestecului

M [kg] pentru alte conditii de presiune si temperaturatp.T) 22,414 m ' densitatea se gaseste din ecuatia termica de stare a gazului perfect sensa pentru ambele stari.pv=R'T ~ P = RT; p == __E._ ~ PN ==.....E.!:!_;p = PN _E_. TN (1.167) P RT RTN PN T Pe liinga kmol si kg_ca unitati de masura a cantitiitii unei sub stante se mai foloseste si a treia denumita metru cub normal[m3N]. Se nume§te metru cub normal[m3Nl cantitatea de gaz cuprinsa intr-un volum de 1 m3 in conditii normale

deci PN =

rn., Ri- masa gazului "i" si constanta gazului .R." Vi- v?lumul parti~l al componetului "i", adica pe care l-ar ocupa gazul daca s-ar afla smgur la presiunea SI temperatura amestecului. . Legea lui Dalton: .Daca intr-un vas sunt mai mu1te gaze care nu r~actlOneazii chimic intre e1e fiecare gaz ocupa intregul volum ca si cand ar fi smgur ~l exercita 0 presiune partiala Pi ca ~i cand ar ocupa tot volumul la tem~eratura amestecului iar presiunea amestecului este egala cu suma presiunilor partiale ale componentelor din amestec".

Adica Pam = P

= LPi = PI +P2

n

+"'+Pn

(1.176)

.3+·· .187) pentru gaze avem = ~"'cv' ... +Uj=m..I. ~ PamVam=PlVI+P2V2+····+PllVn Pam=P1Vl+P2V2+ .181) in Pi functie 'Vi :e i=1 deci Ram = LlliRi i=1 [J/kg K] y (1. +mjCi)(t2-tl)=mamcam(h-tl) rvern Cam=m ICI+m2c2+ .J-LI .=1 n n 1 si C Pam = LJljCp.l87) ==~ v. +Vn:::: LVi =1 masica fii (1.178) vnalog se defineste )l. 56 Agenfi termici pentru schimbiuoare de cit/dura pag·57 ~vident mam = Lmi i=1 n (1.178) masier.l80) participarea n a unei componente V deci n Vam VI +V2 + .185) LPiVi Cum Q12=(ml cl+m2c2+ .masa amestecului. Ul+m2u2+ . Transformari apacitatea termica masica a amestecului.183) (1..182) Pam . in conditii normale fizice este: PN.182) se mai scrie Ili = Pi 'Vi (1.-mam am = -R 8314 am (1.2+)l.l_ PI = M2 MI Se defineste participarea Ilj =-'mam m.190) poate calcula compozitia mi ...Agenti termici pentru schimbatoare de caldura pag.u...masa componentei tezulta din (1.Ei__ = Pam J (1.184) Presiunea partiala a unei componente PiVam=rniRiT am Pam Vi==mjRiTam Pi se poate afla astfel: (1.n= sau Illi 1 i=l volumica vi =1 V· = -'.. (1.1+)l. +In=mlil+m2i2+ . am n si similar (1.. de cea volumica: Vi Vi . V=ct· clV=O· .m [kg/rrr'] 22. +m.. M Ul Densitatea amestecului _ ruj _ Ili . relatia (1. (1..195) i (1.c. deci Pi=ViPam V Pam am Energia interns si entalpia amestecului: mamuam=Uam=U I+U2+". J ·Y· . +PiVi= LPiVi 1 (1. +m.186) (1..198) deei Uan! = L Ili 1=1 n Uj si iBm= L Iliii i=t Cv..194) eci (1. +m. inceput simple ale gazelor perfecte de la pana Transformarile simple sunt acele transformari deschise care respecta la sfarsit aceeasi lege: .185) se mai scrie: Ili = M.3. n Deoarece densitatile sunt direct proportionale eu masele molare E.185 ') LMiYi Constanta amesteeului P1Vam=m1RITam P2Vam=m2R2 Tam PnV arn=mnRllTa se calculeaza astfel: (l.41 )ensitatea(masa specifica) a amestecului: mam=ml+m2+ . ~l deel..3__ (1.m == M. bh a unei componente (1.179) iar mam.199) 1... +m. +J.193 ) (1. masa rno 1ara aparenta a amestecu 1 ..191) (1.Ei__.196) (l.187') ell (1.. Vam V = 1 => -. mamiam=Iam==It+h+. i=1 (1. n v..192) --=m::':':__-':"" am Vam v. apacitatea termica a amestecului si (1.l88) mde rn.5.197) (l...i.transformarea la volurn constant/izocora).. -.L.

VI) = mR(T2 ca dQ=dI-Vdp=>dQ=dI . .TI pV=mRT deci v Vl=V2 Fig.Vdp=>Q12=I2-II.lucrul mecanic exterior si tehnic. dQ=dI. variatia energiei interne ~i a entalpiei. P2V2=mRT21ar VI=V2=> .V(p2-pd deci IrII=Q12+V(PrPI)=QI2-Lt12 12 -II mCp(T2 -T)) Dar cum = == X => 12 .I. .Agenti termici pentru schimbiitoare de ciildurii pag·58 Agenfi termici pentru schimbiitoare de ca/durii pag. L12<0 dad dT <0 -lucrul mecanic tehnic Lt12= -Lucrul mecanic tehnic Lt.T2 P2 Q12 Ltn I.transfonnare la temperatura constantaiizoterma).= ct ---. . in care doar caldura specifica ramane constanta. Pentru toate transformarile se va ealeula: .Tz • V P2 T2 (1.transformareadiabatica . pentru doua stari: .209) caldura schimbata (dp=O) rezulta . .205) Entalpia rezulta din primul principiu.23 Reprezentarea izobarei sau -= --= T p tn diagram a p-v (1.200) P 2.207) Fig.V. PI TI PIVI=mRT].T).201) -lucrul mecanic exterior (1. .relatiile intre marimile termice de stare (p.jVdp = -VI(P2 -PI) (1.reprezentare in diagrame p.. dT=O.= .de-a lungul careia nu exista schimb de caldura eu mediul inconjuratortdq=O). 1.V. (T 2 tl Q12=U U1=mciT2-TI)sau r mcvl:: (T2 -T (1.caldura schimbata.21 Reprezentarea -Lucrul mecanic exterior: L12 = f pdv L12 = f pdV = P(V2 . Se vor considera caldurile specifice independente de temperatura dar relatiile cu acestea raman valabile si dad se introduc calduri specifice medii adica in lac de cv(T r T I) => cv I t.203) (1.T1) ( 1.cea mai generala.204) (1.208) = 0 L12>0 dad dT>O.I. = .transfonnare politropica .I) = x6 U U2 - UI mc (T v 2 -TI) Transformarea la presiune constanta (lzobara) - TI ) P pl=p2 Transformarea la volum constant (lzocora) Din ecuatia termica de stare.206) V mR ct ---------PI VI V -=-=ct 2 TI T2 izocorei in diagram a p-v (1. 59 I) .202) fVdp = 0 sau (1. T=ct.Tl ! L12 Q12 2.

.E.213) _X_R X X-I Transformarea izobara se intalneste in tehnica la schimbarea de caldura in care incalzirea si racirea gazelor se face la presiune constanta. adica in punetul 1 subtangenta este V1 =1:.215) Adica valoare absoluta a subtangentei unui punet de pe curba izoterma este egala cu abscisa punctului respectiv. Reprezentarea izotermei in diagram a p-v tg .Vdp=pdV adica Q 12=.217) destindere izoterma se transforma integral In lucrul mecanic exterior egal eu eel tehnic.V se reprezinta ea 0 hiperbola echilatera raportata la p si V ea asimptote . Fig. =-V p' (1.r l ~1 Subtangenta unui punet al eurbei este data de raportul dintre functie . P(V2 . Transfonnarea izoterma e dificil de realizat practic.214).d'l=O dl. = . =[~Y J . Ecuatie care in diagrama p. Ponderea aeestor energii este: U2-VI (1. catre mediul ~xtem(QI2<O). Fig.Agenti termici pentru schimbiitoare de caldurii pag·60 Agenfi termici pentru schimbiitoare de ciildurii pag·61 Entalpia hwII=QI2=U2wUI+p(V2-VI) deei energia schimbata sub forma de caldura serveste la produeerea meeanic de dislocare. De fapt transformarea izocora consuma lueru meeanic tehnic iar eea izobara LtI2=O pentru acelasi eonsum de caldura QI2 ca si la izoterma.211) de lucru y QI2 ~l = U2-UI 12-11 mCp(T2-TI) X (1.V dp Caldura transmisa unui gaz la 0 f = pdV => Q 12 = Lt 12 = L 12 f (1. transformarea izoterma este cea mai avantajoasa..~ .212) X-I (1.216) 2 Din primul principiu: dQ=dI-Vdp=dU+pdV eu dl=mc.23.214) se obtine: p'V+p=O de unde x Ecuatia termica de stare pV=rnRT=et deci pV=et=pIVI=P2V2=PV (1. In cazul comprimarii gazului transformarea poate fi izoterma numai atunei cand intreaga energie introdusa in gaz sub forma de lueru mecanic de comprimare(LI2<O) se evacueaza sub forma de caldura. prin racire. 1.l=mc. Derivand ecuatia (1.1 = 1'~ (1.d'I=O v rezulta dQ=. 1. Sub aspectul transformarii caldurii in lueru mecanic.VI) = mR(T2 -T1) R R Transformarea la temperatura constantauzoterma) T=ct.24 Reprezentarea geometricii a derivate. nurnai prin vaporizare sau eondensarea unui fluid se obtine practie 0 transformare izoterma. Din matematica se stie .

i ll-(~:f] 1-~: (.217) V) P2 Transformarea fara schimb de caldura cu mediul (adiabatic a (dQ=O) Din primul principiu dQ=dU+pdV=dI-Vdp=O (1..219) -dI=.d'I> -pdv sau Vdp+ypdv=O mCpdT mCydT L" =X <'~.222) PyXI =p 2 VA =p yX =ct I 2 Ecuatia (1.216') -+Xp dp dY V = 0 => Inp+xlnV .221) este ecuatia adiabatei Poisson si justifica X ca exponent adiabatic.218) deci -dU=pdV=dL (1.228) =-- Vdp -pdv -lucrul mecanic tehnic: dQ=dI-Vdp =>LtI2= . -lucrul mecanic exterior: P2 dQ=dU+dL=O. .12 . (1.1.::. X-I X-I Fig..V este 0 curba de tip hiperbola cu 0 inclinare mai mare decat curba izoterma fata de abscisa deoarece subtangenta adiabatei rezulta din relatia (1. = ct (1.Tz} mRTI -mRT2 = PlY) -P2Y2 (1.. L12=- 2 fdU = VI .227) L12= mR V x-I (r. Din ecuatia de stare pV=mRT p V? = ct = pV· vx-) = ct = mRT V x-I = ct => TVX-I = _!!__ = ct'.226) deci este de X ori mai mica decat subtangenta izotermei.Agenti termici pentru schimbiitoare de ciildura pag·62 Agenli termici pentru schimbatoare de caldurd pag·63 mRT pV=mRT=> P =-V LI2 = fPdV=fmRTdY Y =mRTln V2 =PIVIln VI V2 VI (1.225) In diagrama p. (7.:!L => ~ = X-I T PIX 2 (El_JX P2 x-I (1.224) adica: ~ P P2X X-I = --.Vdp=dLt (1.221) ~ Pyx = ct ~ V2 PI .= ct px-I TX (1.221) p'Yx + xpyx-I = 0 => p/p'= -V/X (l.223) sau pVX-I = ct = --pX-l = ct = (PV)X (mRT)X px-1 => -.U2 = me.caldura QI2=L12=LtI2=PIVlln -=PIVI1n (1.25 Comparatie intre izotermii $i adiabatii ill diagram a p-v Din (1. (1.219) si (1. mR x-) Deci a doua ecuatie este: TY = ct = TIVIx-I = T2V2 x-I (1.220) Lucrul mecanic extern produs 1a 0 destindere adiabatica se obtine numai pe seama scaderii energiei interne a gazului iar lucrul mecanic tehnic prin scaderea entalpiei gazu1ui.220) avem succesiv: mc. = :'~.f Vdp = - f dI = II . -T2)::.

. n=l .230) dq=du+pdv=c.> p Y = poy = Y = ct izocora ( 1. .Agenti termici pentru schimbiitoare de caldurii pag. n=O ~ O<n<l n=l Cn-C vdp cn-cy pdv =n ~l .:[ .d'I' -vdp=c.231) dq=di -Vdp=c. n' se numeste exponent politropic si poate Iua oriee valoare cuprinsa intre -00 si +co.234) n=l=>pVI=et=pV n=x=>p VX=ct n=neop V"=ct I -izobara -izoterma -adiabata -politropica -caldura schimbata de-a lungul unei transfomari politopiee are expresia: Q12=mcn(TrTI) (1. 65 (1.238) p n n=±oo::::::>V=et n =.. Din expresia (1. I . T = ct (1.221) se poate sene si Ia transformarea politropa: TY n-l n=oo:::>p n=ct:::.0- . la 0 anumita variatie de temperatura.26 Reteaua de politrope in diagram a p-v n=Ocop V°=p=ct c =cv-II n-x n -1 (1. " . a acestuia depinde de natura transformarii rei1eetata prin caldura specifica a gazului. .> n Y == ct ' V p 1 p"'Y = pOy I co == ct = Y izocora == ct ~l --..d'T (l.233) In aceste relatii.333) ~i (1. se noteaza _ cn-cp cn-cy =n == 0 (1. . .cu ajutorul acestei relatii se pot reproduce suficient de exact curbe sau portiuni ale lor pentru transformarile intalnite in tehnica. .ind la pv obtinem: +vdp+npdvco - dp p +n- dv v n>x n=y V =:>lnp+nlnv=ct:::>pvn=ct sau pv'r=ct (1.d'T de unde p ___:. 1. I .229) cn~ealdura specifics politropica.232) cum eplcv=Xrezulta: Fig. -pentru transformarea izocora dq=c..d'Ir=du -pentru transformarea izobara dq=c.d'T +pdv=cd'I' (1.. I I impat1.236) n=-oo:::._-~ = --- Transformarile simple ammtite trans forman i po litropi ce: pVn=et: anterior sunt cazuri particulare ale n=±OO I p . .232) .d'Tvdi Similar pentru 0 transformare oarecare denumita politropica se poate serie dq=c. Din ecuatiile principiului I avem: ( 1. .Iucrul mecanic exterior: 1 PV-I =ct -P =et Y .235) Tinand seama de similitudinea relatiilor (1.237) Transformarea politropica Energia schimbata sub forma de caldura in mediul exterior de catre un gaz. 64 Agenti termici pentru schimbiitoare de caldura pag.

67 L= 12 mcn(T2 -TI) _. este reversibil sau ireversibiL .¥h(l.-- dQ . Pentru realizarea unui proces cielic e necesara 0 masina termica. .O parte din aceasta caldura se transforma in lucru mecanic. Integrand ecuatiile primului principiu pe intreg cic1ul.240) Integrala + mgdhco 1dQ=y+1dLt + m~ o 0 + m. Procese1e ciclice permit reproducerea periodica a until sistem.caraeteristic motoarelor termieeb).T2) -1)_(.P2 V2 n -1 p1R(~ .5.l. eu suma luerurilor meeanice exterioare si eu suma lucrurilor meeaniee tehnice: t. rezulta: fdQ =fdL = fdLt = Lc Un proces termodinamic prin care se r~aduce un sistem 'in stare~ i~itiala fa ~ ca sistemul sa treaca de doua ori prin aceeasi stare se numeste proces ciclic.27 Transformiirl procese (ciclice) in diagram a p-v . Fluidul care parcurge procesul cielie se numeste mediu sau agent de lucru. Daca eic1ul este pareurs in sensu I acelor de eeasornic lucrul meeanic al eiclului este pozitiv Lc>O (LI2> L21 SI Q> Qa deci se produce lueru mecanic ~i se numeste cic1u motor. v Fig. iar ana de sub curba de compnmare reprezinta lucrul mecanic exterior consumat ciclu inversat (generator) L21<0( dV<O).242) 0 (1.' 2 reprezinta lucrul mecanic produs L12.Transformari (procese) cicllce pe contur inchis a unei marimi (functii) de stare este nula. independent de faptul ca procesul SIS em ". iar restul de energie se transmite sub forma de caldura la asa numitele surse reei (apa sau aerul ambiant). Daca cicIul este parcurs in sens trigonometric suma luerurilor mecaniee ~i caldurilor este negativa Lc<O(LI2< L21 si Q< Qo se eonsuma lucru mecanic din exterior si cic1ul se numeste generator(eompresor). si apoi mediul de lueru revine la starea initials.~ . (dV>O)1 . z» 1dQ=¢ o ~2 + fdL (1. . = LQi = LL i~1 j~J n n j = LLti i~1 11 (1. ara . aeeasta e un sistem termodinamic in care un fluid pareurge un proces ciclic producand sau consumand lucru mecanic prin transformare din sau In energie termicatcaldura).. ~ =dU + dl. reale(diagrama . a Ciclu direct (motor) 1 2 V. agentul de lucru primind cal dura de la 0 sursa de energie eu temperatura ridicata numita sursa caidA Q (caldura produsa prin arderea unui eombustibil). a).243) := in p/PI In V/Vz 1. I I I I) Q 1 1 b Qo V. Pentru un proees eielie format din "n" transformari simple de stare luerul mecanic al eiclului L este egal eu suma algebrica a caldurilor schimbate.4.Agenfi termici pentru schimbiuoare de caldura QI2 pag. In eazul unei masini termice motoare fig.. I' ~"I d tale in urma parcurgerii unui proces CIC IC manrrn e e ~ are . I I I I).L.IDCn(T2 -TJ(n-l) ~~-k) ~(X =0 X-n X-I (1.244) astfel dispare diferenta dintre lucrul meeanic exterior ~i lucrul mecanie tehnie la eicluri si apare lucrul meeanie al ciclului(LJ_.I.28 aceasta produce Iucrul mecanic L.241) X-I n-l Daca se cunosc doua stan ale unei transformari se poate calcula exponentul politropic mediu: indicata la motoare) PIVI n l2 11 ==jJ2 V 2 11 dQ = dI + dLt + md (1.66 = Agenti termici pentru schimbiitoare de cdldurii pag.-1') In timpuI destinderii la2 gazulprimeste caldura Q12=Q iar in timpul cornprimarii se evacueaza caldura Q21=Qo.n. avem pentru sisteme lnehise $i deschise: ::::::>c n R n-x =--.t ulUI'(p V T u i) revin la aceeeasi valoare. 2 C onst 'derand procesul.reversibil aria de sub curba de destindere 1 a .239) PI VI .

1.l. (1.29b) Pentru ambele tipuri de masini se serie bilantul termic Le=Q+Qo Lc<O. introduce 0 caldura mai mare intr-o incapere la 0 temperatura T>Ta.251) Aprecierea energetics a rnasinilor termice generatoare se face cu ajutorul eficientei.(fig.Agent! termiei pentru schimbatoare de cdldurii pag·68 Agenti termici pentru schimbiitoare de cdldura pag.244): L c :::: Q+Qo [J] sau cum Qo<Osi IQol<Q. =~=!=1-~ q Q q . Masina frigorifica extrage caldura Qo la 0 temperatura T o<Ta(Tatemperatura mediului ambiant) si cedeaza caldura Q mediului ambiant.248). = Q -IQol [J] (1. Scopul acestor masini este transportul energiei termice de Ia un nivel de temperatura scazut.1.29a) primeste dildura de la sursa rece si consumand energie sub forma de lucru mecanie. prin consum de Iucru mecanic pentru a raci spatiul (masina frigorifica) sau pentru a incalzi un spatiu cald (pornpa de caldura). consumand lueru mecanic Lc.28 Schema realiziirii clclului termic motor Conform relatiei (1. Q>O deci ILl = IQI.19a Schema realizdrii ciclului termlc generator-masinii frigorificd (1.Qo (1. T=Ta i. puterea masinii este: • To<Ta spatiul de racit p=m.1.(fig.l. care este raportul dintre caldura utila din fiecare caz si Iucrul mecanic cheltuit pentru vehicularea acestei calduri. la un nivel de temperatura superior. In acest caz mediul de lueru (fig.245) mediul ambiant sursa reee Fig. 69 kL Q>O sursa calda / / f/ / / j Lc>O Ma~inile termice generatoare (masina frigorifica /pompa de caldura) functioneaza pe baza eiclurilo~ generatoare.lc=Q-IQol iar randamentul termic se scrie: YI ·tt [W] (1.246) L<O (1.29a) Pompa de caldura preia caldura din mediul ambiant Qo (gratuita) si consumand lucruI mecanic Le.249) Fig. Qo>O In cazul in care masina termica reprezinta un sistem desehis si se noteaza cu m debitul de agent de lueru. cedeaza caldura sursei ealde.s_ Q = l_IQol Q L =-m=q-1'll1 sau daca se raporteaza la masa agentului de lucru m. Q<O. Ie [J/kg] (1.247) raportul dintre lucrul mecanic produs de masina si energia termica consumata se numeste randament termie: YI 'It =.250).

70 Agenti termici pentru schimbatoare de calduri.Agenti termici pentru schimbdtoare de caldurii pag.255) 3 3 r--r.253) 1.5.si anoi Fig. Mediul ambiant Fig.30bDiagrama p-v a ciclului Carnot . caldura utila este cea transmisa spatiului eald Q deei eficienta este: €p := Fig. Ciclul Carnot Sadi Carnot a deseris eel mai simplu cic1u care are eel mai mare randament dintre toate posibile intre aceleasi temperaturi externe si acelasi lucru mecanic. la n. nu se poate realiza praetie dar serveste ca eiclu de referinta.l.252) In cazul pompei de caldura. ciclurilor reale.Gazul este comnrimat izoterm de la 1 la 2 comoresorulf'I'v=Tv=Ts) de la n. 1. Este format din 4 transformari simple si s-ar putea realiza tehnic eu 0 instalatia fermata din doua compresoare si doua turbine eu gaz.5.254) Pentru tranformarea adiabatica dq=di-vdp=O (1. Lucrul mecanie al eiclului este dat de suprafata 1234 si este egal cu suma lucrurilor mecanice tehnice: L=Lt12+Lt23+Lt34+Lt41 (1.fara pierderi ~l functioneaza cu gaz ideal. Acest ciclu se aplica unei masini termice ideale. 1.Q = Q p o = Ef +1 (1.30a Schema de realizare a ciclului Carnot IQ IQI ILlI IQI. pag·71 Spatiul de incalzit T>Ta L<O destinde izoterm in turbina (T 2) de la P3 la P4 si apoi adiabatic de la P4 la plin turbina T 1)' .29b Schema realizdrii ciclului termic generator-pampa de cdldura 4 4 In eazul masinii frigorifiee caldura utila este eea extrasa din spatiul reee Qo (1.

262) Energia consurnata sub forma de caldura pentru a produce acest lucru mecanic este: Q=Q34=L34=mRTln (PiP4) (1. cum PiP4=P2/PI avem Q -1-1 = -.l __ :::...=.269) mCp(T -To) iar masina frigorifica : E....sau . al cicIului Carnot este independent de mediul de lucru ~i depinde doar de temperaturile celor doua surse de energie..f.. (1.257) E. (T. este ciclul de comparatie pentru masinile frigorifice si pompele de cal dura.1.260) (1. . = ci = T ~ To = 1- . cheltuind lucrul mecanic L.T) (1.T o.264) dovedeste ca in natura nu pot exista temperaturi absolute negative. dL=dLt Lt12=mRTdn PI/P2= mRToln P/P2 (1..258) ~1 = T-T o =3 9 ' (1.259) (1... daca ar exista To<O K s-ar obtine randament supraunitar ceea ce contrazice primul principiu fiindca ar rezulta Lc>Q.fdI 2 I I = -mcp(T3 - T2) = -mcp (T . 15K) si t=70°C(343K) (To . To Randamentul n. .l~.. - T4) = -mcp = Daca de exemplu to=O°C(273.266) (1.. Pentru izoterme dq=du+pdV=di-Vdp=:>pdV=-Vdp.263) ~i rezulta randamentul termic al cicIului Carnot notat T]c: w P3 P4 P3 P2 n.._.::! ..f Deci lucrul mecanic produs de turbina adiabatica T I(4-1) este consumat de compresorul adiabatic C2(2-3).264) Schimbul de caldura Qo este: Q12=Qo=mRToln (PI/P2)=-mRToln (P2/PI) IQol=mRToIn(P2/pl) ~l (1.270) Lt34=mRT31nP3/P4=mRTln P3/P4 ~:=(:: f =.Agenti termici pentru schimbiitoare de caldura 3 3 pag·72 Agenti termici pentru schimbdtoare de ealdura pag·73 Lt23= .256) E.. cand se introduce caldura Qo ~i se evacueaza Q.fVdp = . p =Q=5 L To (1.268) Lt41 =- fVdp 4 =- fdI 4 = -rnc.265) (1. Eficienta unei _____ ~ ~~_ .261 ) rezu 1tIt ...267) .. Ecuatia (1. (1.=P2 PI P4 PI deci pe ciclu Lc=LtI2+Lt34=rnR(T-To)ln (PiP4)' (1.. adica perpetuum mobile de speta I.To) (1. p =--- T T-T o (1. Cic1ul Carnot se poate parcurge si in sens invers 14321.

.6.J.V: f pdV = A =aria initiala.._. adica prin eonsum de energie din exteriorul gazul poate fi readus la starea initiala.. a b . --- ____.Lucrul proces ireversibil este mai marervaloare IL12irevi=lfPdVI+ILfI2i> Cum in diagrama p. Daca sistemul izolat nu poate reveni ]a stare a initiala.Strangularea .1.Agenti termici pentru schimbiitoare de ciildurii pag. f pdV -iLfl2j (1.I. Fig. Daca un gaz eurge print-o sectiune ingustata pe 0 conducts presiunea lui scade (a) (P2<Pl).Ca sa readueem eele doua corpun ~a starea initials trbuie sa eheltuim energie din exterior sub forma de lueru mecamc din exterior.Procesele reversibile se pot desfasura rara 0 interventie exterioara in ambele sensuri. de aceea s-a luat in valoare absoluta). _ _____. dar nu inseamna ca Aria de sub curba de transformare intr-un proces ireversibil dintre lucrul mecanic exterior si lucrul mecanic de freeare.32 Deplasarea pistonulul cu frecare Astfel notand cu Lf12 valoarea absoluta a lucrului mecanic consumat pentru invingerea frecarilonlucrul mecanic de frecare este intotdeauna negativ indiferent de sensul de miscare al pistonului.274) se separa decat prin interventie Transformarile reversibile nu sunt afectate de pierderi. ceea ce este in contradictie eu definitia proceselor reversibile.273) de sub curba de transformare. Inversand sensul de curgere (b) al gazului la trecerea in sens invers prin aceiasi sectiune strangulata. decat in urma unor interventii exterioare. in contradictie cu definitia reversibile.271) ~ideci L12irev< Rezulta f pdV mecanic (1. f pdV = Aria servesc rpl'l)'" » LIZ +ILfI21 (1. Astfel: _ Schimbul de caldura dintre doua corpuri de temperaturi diferite este un proees ireversibil deoarece caldura trece de la sine numai de la corpul mai cal~ la corpul mai rece.efect disipativ de energie. Procese reversibile ~i ireversibile Procesele tennodinamice se pot imparti in procese reversibile ~i ireversibile. apare in cazuI miscarii relative intre corpuri si este un proces ireversibil care insoteste toate procese1e din ma~inile termice.. fiindca este un lucru mecanie consumat $i nu produs de sistem._.74 Agenli termici pentru schimbatoare de caldura pag. _ Difuziunea gazelor e proees ireversibil. atunci procesele din sistem sunt ireversibile. <P2<Pl Numai prin eomprimare. adica intr-un singur sens.3} Schema stranguliirii unul gaz Destinderea unui gaz fara producere de lucru mecanic denumita strangulare este un proces ireversibil.Freearea este un . de aceea drept criteriu de comparatie pentru gradul de perfectiune al proceselor .-.. ceea ee inseamna ca se desfasoara de la sine doar intr-un sens. .272) produs(dV>O) intr-un proces ireversibil mecanic consumat(dV<O) intr-un absolutajdecat eel reversibil: fpdV (1. seade si mai mult p. Apoi notand cu f pdV lucrul mecanie al proeesului reversibiltfara frecare) si cu Wgaz L12irevucrul mecanic produs sau consumat intr-un proces ireversibil. exterioara. deci un sistem izolat supus unui proees reversibil poate reveni la starea initiala. presiunea gazului nu creste la valoarea sisternului proeeselor L12ireveste mai mie decat eel reversibil. este suma ca lucrul Fig.. 75 1. se amesteca de la sine.6. ci din contra. PRINCIPIUL AL DOILEA AL TERMODINAMICII 1. l Lt2irev= gaz .

interna cu potential scazut. Problema eonditiilor si sensului transformarilor energetiee este rezolvata de prineipiul a) doilea al termodinamieii.Diagrama Entropia entropica caldura catre mediul ambiant. .~ •• I) In 1824 Sadi Carnot "Nu eXlstii motor termlc.• 2) Fonnularea aceasta a fost completata in 1850 de Clausius "Nu exista motor tennie care sa produca eiclie 1ucru mecanie. Principiul II nu se poate demonstra. dar este sustinut de consecintele ee deeurg din el." . energia hidraulica..perpetuum mobIle de speta a doua" adica a unei masini termice care ar produee in mod continuu lucru mecanic transformand integral energia termica a unei singure surse de caldudi( de exemplu:apa oceanelor. principiul al doilea arata ca intre diferitele forme de energie exista 0 diferenta calitativa.Marimea fizica folosita ca masura a sensului preferat al transformarilor tennice. Prn~f'<:f' If' natura lt~ sunr transformari energetice sunt evacuate sub forma de unde se inrnagazineaza sub forma de energie inutilizabilii in vreo masina termica motoare. dar nu precizeaza nimic eu privire la conditiile si sensul transformarii energiei. aerul atmosferie. respectiv caldura sa. Principiul a1 doilea exclude posibilitatea axistentei unui . deci ~i 0 masura a ireversibilitatii unui proces termodinamic si a stabilitatii lui se numeste entropie(introdusa de Clausius in 1865). ele au un sens preferat de desfasurare care duce sistemul de la stare a de dezechihbru spre starea de echilibru..) Faptul ca energia intema a unui sistem. entropia sistemului compus e suma entropiilor subsistemelor: S=SA+SB+'" (1. In naturale (proceselor naturale). energia mecanica. care arata echivalenta cantitativa a diferitelor forme de energie. ca intr-un proces termodinamic energia se po ate transfoma dintr-o forma 'in alta echivalenta.Agenti termici pentru schimbiitoare de caldurii pag·76 Agenri termici pentru schimbiitoare de eli/dura pag.6. energia transformabila 1. intotdeauna.As. Etimologic entropia are semnificatia de "evolutie interna't. ." -3) Boltzmann I-a formulat astfel: "Natura cauta sa treaea dintr-o stare mai pulin probabila 'in alta mai probabila. ca nrrnare nrnnl1C' n c1f'OT~c1~rf'a _.6. [JIK] T T T la temperatura absoluta K). intr-un proces reversibil. Transformarile de la sine se produc pentru toate formele de energie.277) ds du + pdv T = di ~ vdp (1..3. lara ea sa fie in legatura eu doua izvoare de caldura eu temperaturi diferite'tsi tot e1 a spus "Caldura nu treee de la sine decat de 1a un corp mai eald la altul mai rece. care sunt integral transformarile in orice alta forma de energie. energia electrica.B. . . Experienta acumulata in cercetarea fenomenelor termice sau naturale in general a dus la concluzia ca toate procesele term ice reale sunt ireversibile. cursu] tuturor transformari]or in lucru mecanic se reduce.Aceasta constatare cunoscuta sub denumirea de teorema lui Nemst sau principiul al treilea al termodinamicii. 77 1..Prin extrapolarea unor rezultate experimentale s-a ajuns la concluzia ca entropia tuturor substantelor omogene tinde spre zero in apropiere de zero absolut.Este 0 marime de stare extensiva si se defineste ca energia schimbata sub forma de caldura.Enuntarea principiului al doilea al termodinamicii Principiul I este un principuiu cantitativ.275) gasim entropia unui sistem Ia 0 temperatura T: ST= i ifdU+pdV T + (1.278) T S 0 Integrand (1. . nu se pot transforma integral 'in lucru mecanie. care arata di energia totala a unui sistem izolat ramane constanta.tfel: . in eele mai multe cazuri ale rnediului ambiant in final.279) ireversihile.. mecanica sunt forme superioare de energie putand fi transformate una intr-alta in mod nelimitat daca proees~l~ SU?t reversibile. permite calculul '" 1 . Este 0 marirne aditiva adica daca avem mai multe subsisteme A._1 Ss-este entropia sistemului la O[K].275 ') are dimensiune de energie specifica/raportata Entropia masica:s=- S ill [J/kgK] (1. iar in cazul proceselor reversibile pot fi transformate nelimitat III energie interna. arata ca aceste forme de energie sunt mai putin valoroase decat alte forme de energie ea:luerul mecanic. adica So=O. . raportata la temperatura la care se face acest schimb: ds=_dQ_re_v dU + pdV = _dI_-_V_d-=--p =:.2. care fimd lTI Iegatura cu un singur izvor de ealdura sa produea Iueru meeanie" . numai de la nivele mai ridicate de energie spre nivele mai coborate. Principiul al doilea scoate in evidenta calitatea energiei. el a fast dedus expenmental generalizand anumite fapte(procese)observate. Energia elecrica. etc.276) (aceeasi ca si caldura specifics care se refera la diferenta de temperatura de lK). hidraulica. spre deosebire de primul principiu. Entropia. Energia interna (caldura) este 0 fonna inferioara de energie deoarece nu poate fi transformata de cat partialtchiar si pe cale reversibilajin energie mecanica. {1.

289) dq+ldlfl =du+pdv si deci entropia ds (1.282) = du + lYdv = c(T)ciT T /T' T T T T E_-&.ey=f(T) si cp-cv=R.lnll Daca consideram PI gaze ideale ~1 = dq T + dlf T (1.dfjpv=R'I' integrand ecuatia/ 1.278) este marime de stare diferentiala total a.d'Tidi=c. Cu aceasta integral a din relatia(1.~-& T-v'T-p pentru un gaz ideal. Entropia sistemelor adiabatice ~i a celor izolate a)Pentru proeese reversibile entropia s-a vazut ca este: SrSI= PI in relatiat 1. ci numai variatia ei de-a lungul unei transformari prin care sistemul trece din stare a 1 in starea 2. Cy=_'X-I SrS1= X si cp=--R. iar V fds = 0 Relatiile(1.lnT Pentru caleulul variatiei entropiei gazelor reale se folosesc tabele si diagrame.285) (1.286) S. R.283) (l. T -+R.293) (1. - s.295) Pentru procese ireversibile. ql2 = rTds (1.296) ~i deci SrsI=so(T2)-s°(T1)-R. in care sunt redate entropiile in functie de marimile termice sau calorice de stare(diagrame T -s sau i-s).ln-2 2 T I 1 PI V (1.284) (1.291) V T (1. r2c dT p = [2C dT _ P T 1 ric p dT =sO(T )-5°(T) T 2 I (1.292) =j r c(T)T dT ~i daca c este constanta ( 1.. cand apare lucrul mecanic de frecare primul prineipiu are forma: .294) = Tds . X-I dT V2 VI si prin integrare S2 SI o T (1. f dS - S2 - S[ 0 - f du + pdv _ j di .280) 82 -SI = c)n-+R)n-2 Tl VI T2 Expresia (1.vdp T - T .290) (1. ~ c1{~: J f () j c.282) devine: ds (1.286) devine: rc p ()dT -R T -T j P2 In- r T ds= dq T rezultand din aceasta si caldura schimbata eu mediul dq (1. P s -sI = C P In-2 -R.282) considerand cp.du=c.Ir.288) (1.287) sO(T)= Cp(T)T [JlkgK] unde sO(T) este entropia specifics la temperatura T si presiunea de 1 atm si cum depinde doar de temperatura ea poate fi tabelata in functie de T ca ~i u sau i ~i se gaseste In tabele pentru aer considerat gaz ideal si alte gaze uzuale. ceea ce inseamna ca entropia este a (1.297) deci capacitatile tennice masice sunt .286) daca se considera ca entropia la O[K] si p= 1atm este zero atunci integrand ecuatia: dT (1.278) se pot serie si sub forma: du p di v ds=-+-dv =---dp dildura Specifica este cv=c(T) unica si relatia(1. 78 Agenti termici pentru schimbatoare de ci'ildurii pag·79 In studiul proceselor tennice nu intereseaza valoarea absoluta a entropiei.Agenti termici pentru schimbatoare de cdldura pag.281) In cazul corpurilor incompresibile in lac de se foloseste densitatea p = _!_.

Cum dQ la temperatura TB se micsoreaza cu dS 8 = -dQ (S2 . in momentul trecerii caldurii de la temperatura To la temperatura TA se produce entropia dSir .l. La toate procesele ireversibile entropia unui sistem adiabatic creste iar la procesele reversibile ramane constanta. Id~fl (in cazul de fata datorita frecarilor) fata de cazul proceselor reversibile. ~d{. 1. care impreuna cu entropie transportata este primita de sistemul A . b)Sisteme termodinamice adiabatice(dq=O)~i atunci in ecuatia pentru procesul reversibil ds=O adica entropia ramane constanta si de aceea transformarea adiabatica se mai numeste Si izentropa. dSA = dQ =/dQ/+dS. toate concluziile cu privire la entropia sistemelor adiabatice sunt valabile si in cazul sistemelor izolate.s I]) I]) ~ ~ Ts Fig. ea ramanand constanta doar In cazul proceselor adiabatice reversibile.SI td ~ TA (TB rezulta ca dS A >ldSB adica cresterea entropiei sistemului care primeste caldura este mai mare decat sciiderea entropiei sistemul care cedeaza caldura .... T T tr (l.33 Transmiterea ciildurii $i variatia entropiei TAsiTB Cele 2 sisteme A si B formeaza un sistem adiabatic ale carer temperaturi se mentin constante chiar in conditiile unui schimb de cal dura dQ prin peretele diaterman .'}o (1.298) '. Acelasi sistem adiabatic.Agenti termici pentru schimbiitoare de cdldura pazso Agenti termici pentru schimbatoare de eiildurli rass: de unde rezulta ca in procesele ireversibile variatia entropiei este mai mare cu b 1) Tot un sistem adiabatic este ~i eel de transmitere a caldurii (fig.300) in acest caz transformarea adiabatica este neizentropa.) :.301) Aceasta se mai numeste legea entropiei:entropia unui sistem adiabatic nu poate sa scad a .298) dq=O dar: ds=dss. daca procesele care au loc sunt ireversibile variatia entropiei este diferita de zero cum rezulta din(1. 4.s '" B c.302) Aceasta _cre~tere de entropie poate fi interpretata astfel : odata cu cal dura dQ transmisa de la A la B se transporta ~i entropie astfel incat entropia sistemului B seade cu dQ / T8 . adica: dsitev>O (1..' - .33) . deorece TA (TB ..1n u general pentru procesele ireversibile se poate sene: dq ds = - T + dsirev ( 1.0 dQ A dQ I:: B T e de caldura cu mediul exterior dupa regula: variatie pozitiva a entropiei dad sistemul primeste caldura dq>O variatie negativa a entropiei daca sistemul cedeaza caldura dq<O •• dsirev este variatia entropiei datorita ireversibilitatii procesului. Entropia sistemului B care cedeaza caldura / TB iar entropia sistemului A care primeste cal dura dQ la temperatura TA creste cu dS A = dQ / TA. Daca intr-un sistem izolat entropia creste inseamna ca au avut loc procese ireversibile in urrna carora sistemul a ajuns intr-o stare mai stabila Pentru procese ideale reversibile entropia unui sistem izolat ramane constanta . I]) . adica entropia sistemelor adiabatice nu poata sa scada niciodata: TA . (1.g unde: • dq este variatia entropiei in cazul procesului reversibil datorita schimbului '" :. "" c. Rezulta in final ca pentru procesele naturale(ireversibile)entropia sistemelor adiabatice creste. Deoarece sistemele izolate inc1ud pe cele adiabatice ca si cazuri particulare .299) Aceasta variatie de entropie produsa datorita ireversibilitatii proceselor terrnodinamice este intotdeauna pozitiva. Ca 0 consecinta a acestei legi rezulta ca starea de echilibru sore care tinde orice sistem izolat se caracterizeaza orin entronie dS~dS" ~dSA+dS.303) . scaderea entropiei unui sistem izolat este imposibila iar cresterea entropiei unui sistem izolat sau adiabatic este 0 masura a gradului de ireversibilitate a proceselor care se desfasoara in sistem. Datorita ireversibilitati procesului de transfer de cal dura apare 0 crestere de entropie in sistemul adiabatic I 0 (1.

::: 0 (1.290) in care (T 1 = T2) deci : S2 -Sl Fig. d (1.305) o transformare la i = ct .34 Reprezentarea schimhului de clildura~ d' in T tagrama -s 2 = (S.:l~~: ~12<~ . 2 ~. dT Oadica~ = T2 . Strangularea unui curent de fluid conduce de asemenea la 0 crestere de entropie ..310) = = Tds = dQ dQ deci T '.dar se stie ea : dS adica : dA In c. ~e zice ea in cazul (a) sistemul prirneste caldura din medi . ~=dQ+~~.r)12 = Rlnn P2 >0 (1. 1. ediul exterior Q12> 0 In cazul transfonnarii ireversibile relatia (1.temperatura lui ramane constanta . 1' 2' dS 2' I' = = S(s) ideal . Considerand curgerea adiabatic a ecuatia principiului I pentru sisteme deschise este : (1.297) se poate s . c). deci 'in general: Adica suprafaja de sub curba de r~~.31) in eare exista 0 sectiune strangulata. 1 eledlaria d.309) chiar caldura schimbata de catre sist~m de-a Diagrama entropica Ia campul diagramei p . denumita si diagrama entI\')pica sau·caloriea .309) traslonnare este data de integrala Aceasta expresie este pozitiva deoarece PI > P2 adica entropia creste . ITdS = Ql2 + Lf12 sau . lucrul mecanic exterior este proportional cu aria de sub curba de trasformare si axa absciselor .!?l eCI ~l vanatlaentropiei e pozitiva (dS>O) .~i~~~c~~:i~~::.304) Pentru viteze obisnuite in conducte (w < 50 mls) variatia energiei cinetice e neglijabila si atunci il = (1. . La trecerea gazului prin aceasta sectiune apare 0 diferenta de presiune care insa nu poate fi folosita pentru producere de lueru mecanic .307) . Daca gazul din conducta este un gaz perfect (ideal) atunci d.311) reala eu suma dintre . f .c:' si deci : (1.ss b T a 2 dA 2 '2 .. Ia cazul laminarii unUl gaz ros. Suprafata elernentara : dA = TdS. Variatia entropiei unui gaz ideal in procesul de strangulate rezulta din ecuatia (1.I. ci se consuma pentru invingerea rezistentelor gazodinamice (producere de turbione . pentru gazele reale aceasta concluzie nu e valabila . Se considera eurgerea unui gaz printr-o conducata (fig. C pdT = 0 =:::. frecare). energia schimbata sub forma de caldura pe parcursul unei transformari reversibile se poate reprezenta intr-o diagrama care are entropia S(s) in abscisa si temperatura T In ordonata .V . dQ = TdS (1. d .Agenti termici pentru schimbdtoare de ciildurii pag.308) I ..(1.azul a) dS>O si in (1. se numeste trans form are izentalpica strangularea este deci o trasformare de ental pie constanta . JTds si 2 ds. 82 Agenti termicipentru schtmbatoare de caldura Variatia de entropie a sistemului A se datoreste pe de 0 parte schimbului de caldura produs iar pe de alta parte ireversibilitatii procesului . 1.306) Aria 122'1 '= JTds I = 2 JdQ = Q12 I C' (l.309) QI2 >0 pe cand in cazul b) dS<O .e sub_ curba de trasfonnare este proportionala e a ura schimban ~1 lucrul mecanic de freeare .

35 1 2' QS6 =».. 6 izocora 5 J I I . .315) 1 sau ill diagrama (T .a e as ~rm 2 este proportionala cu lucrul mecanic de frecare .35) 2 .T .81-tea Transformare izotermica 3 . = -T = c.314) (1.317) (1..319) .318') I I I P I I P'.314) deci curba de transformare este eu suprafata pozitiva si transformarea e adiabatic neizotropidi. pentru 0 transformare izocora (v = et..s) este 0 curba logaritmica . .Agenti termici pentru schimbdtoare de calduri.84 Agenti termici pentru schimbiitoare de ciildurii pag·85 Transformarea adiabatic Pentru 0 a in T - s: trasformare reversibila cu dq = 0 = dQ rezulta dS dQ =T=0 a di . Cv lif121 aria122'l' inlocuind in (1. Inclinarea aeestei curbe in orice punet e data de panta tangentei dar dq III JTdS = ILI12 I JTdS = (1. pag..s pr intr-o dreapta verticala 1 - ds = ds du + pdv T si cum dv =0 (1.318) 2 3 4 2 --7~--~-----------. JTdS 5 = aria566'5' (1. = IL r u I I I I I I I I I Rezulta ea subtangenta la curb a izobara este eapacitatea termica masica la presiune constants (cp) • Cum ep>ev rezulta eli inelinarea eurbei izobare e mai mica decat a eurbei izocore fata de abscisa . .6 (v . I I = u2 = u6 - U1 = = JTds 6 sau in cazul din fig.se reprezmta prmtr-o dreapta orizontala Transformarea izocora 5 . In T + ct care in campul diagramei (T . (1. I I JTds. .316) .. I I I I I .4 .S sau T . ~l pnn mtegrare s = c.312) aeel punct : tgfJ =- dT ds = -- MN PN (1. rezulta ea transformarea adiabatic a reversibila este izontro~iea (~n~opie . . du dT . are 1 _ Daca tranformarea adiabatica este ireversibIla ana de su cur. M'N' tgfl = -P'N' =- dT ds =- cp • izoterma • I 2 .unde entropia creste eu cresterea temperaturii (5 . b b d tr f. ~l . 1 1 Adiabata neizentropica a tgfi=-=-=- T c. 1.s) 2 = cvdT = dT ds Tds si deci dT ds MN PN =!.) Transformarea izobara : analog eu eea izocora avem : ~o ds = M di -vdp T P cu dp = 0 rezulta : dq 7 I I I I I I I J I I I I = Tds = c dT deci ds =c T P dT T s = cp InT + ct (1. I I I J adica subtangenta la curba izocora este chiar capacitatea termica masica la volum constant (c.ct) se reprezinta pe baza relatiei : S2 . 1.6) . In diagrama entropica si marimile ealorice de stare pot fi reprezentate ea suprafete . constanta) si se reprezinta-"In diagrame T .310) .... deoarece din (1. dv = 0) avem : I I I I I I I I I I I I I I I I I I I I dq N' 8(8) ql2 = du + pdv = du = cvdT = Tds 2 (1.3l3) 2 (fig.

a . 1.323') Deoarece s-a impus ca luerul mecanic al eelor doua cieluri e acelasi : aria 12341=aria 67896 (1. Astfel daca fluidul de lueru pareurge eic1ul oareeare 1 .36 Cicluri termodinamice q2bl = qo = b fTdS 2 1 = aria2bl1'2' = (1.i.a .s =q = (a) fTdS 1 ariala22'1' (1.36a) .326) 4 (I. = 7 r= = = aria788? (1.To) si eu aceasi produeere/eonsum de lucru mecanic (ciclul 67896). 6' 2' Qn=qo 1' 8' S Comparand (fig.s printr-un dreptunghi (fig.b .328) si (1. Formularea rnatematica a principiului II -lea al temodinamicii Formularea eea mai generala a prineipiului al Il-lea al tennodinamicii reprezinta legea entropiei : 0 deci in diagrama T . atunei de-a lungul transformarii 1 .36b) cu punetele ciclului in concordanta eu notatiile din diagrame p .s lucrul mecanic efeetuat in cazul unui proces cielie este reprezentat prin suprafata inchisa de eiclu .86 Agent! termici pentru schimbiitoare de cdldurii pag. eiclul Carnot are eel mai mare randament tennie.= q .2(ds > 0) mediul de lucru primeste caldura : 2 qla2 Ciclul Carnot se reprezinta in diagrama T . Randamentul eiclului Carnot : aria12341 11e aria341 '2'3 (1.329) ca : llc=l1t (1.To T = aria123441 aria341'2'3 Ep (1..1. q-lqol = Ttis tis(T-To) =--- T T-To ( 1.331 ) Pentru un interval de temperaturi date.330) dar aria 6788'6'6 e totdeauna mai mare dedit aria 341 '2'3 rezulta din (1.V.!.1 .Agenti termici pentru schimbtitoare de caldurii 8 pag.325) sau masina In timpul trasformarii 2 .321 ) Diagrama T . 1. inc1usiv pe cale grafica : Ie 17c.'qol q Ttis .s permite determinarea pe eale grafica a randamentului termic pentru un cic1u oarecare (fig.b .Iq- q -lqol = fTds = ariala2bl (1.324) .1. este: . functionand intre aceleasi temperaturi extreme (T.Tatis == Tt:. 87 q78 = i8 . in diagram a T-s 11t aria67896 .2 .:. Caldura q se introduce in cic1u la temperatura T (izoterma 34) ~i se evacueaza 0 parte qo la temperatura To (izoterma 12).328) Randamentul eiclului oarecare : ~s b. Notand eu tis variatia entropiei de-a lungul transfotmarilor izotermice se poate determina randamentul eic1ului Camot . iar randamentul termic apare ea raport ~i de suprafete : aria 1a 2 b 1 " n.1 (ds < 0) deci mediul cedeaza caldura : 1 1 3 7 q34=q ~i la fel expresia eficientei eielului inversat (pompa de caldura frigorifica Ii P E f) 1 a =-= q TI1s t.329) Fig.36b) randamentul eielului Camot eu randamentul unui eiclu oarecare.adiabatele sunt 23 ~i 41.323) le = Iq+ Lucrul mecanie eiclic l.327) 2 6 h 8 To 1' 2' S a. ana6788'6'6 (1.322) = T .

3_ •• __ .1. punctul p ~ topire lie hid K critic K vaporizare lichid punctul triplu sublimare vanori vanori A T(t) rrn Fig. astfel starea unei sub stante se poate observa intr-o diagrams a fazelor (fig. in cazulprocesului de vaporizare se numeste stare de saturatie. se numeste curba de vaporizare sau curba de echilibru lichid-vapori) ea incepe in punctul triplu ~i setermina In punctul critic. unde coexists toate cele trei faze : solida. Mai departe lichidele pot trece in stare solida in anumite conditii de presiune si temperatura.ISDC si presiunea critica PK=221.7.29 bar.Diagrama p.7. inseamna ea orice gaz poate fi adus in stare de vapori. volumul critic vK=0. 1.I. Vaporizare.00326 m3/kg.vdp (1.Agenti termici pentru schimbiitoare de ciildura pag.O1DC (273. 89 Deoarece In fonnularea principiului al II-lea al tennodinamicii notiunea de entropie intervine ca cea mai irnportanta marime. relatia de entropie : ds= dq => dq = Tds = du + pdv = di .37).3l Diagram afazelor si curba de vaporizare In cazul apei punctul triplu. Cum in prezent toate gazele pot fi lichefiate 'in anumite conditii de presiune si temperatura.E Generalitatl.Punctul critic (K) al apei este la tK=374.006109 bar. Curba A-K (care uneori se reprezinta singura 'in diagrame p. Vaporii REAL. Starea de echilibru termodinamic inte lichid si vapori.333) T este considerata ca expresia matematica a principiului aI II~Iea al tennodinamicii.T.Evaporare. 1.l6 K) si p=0.88 Agenli termici pentru schimbatoare de caldura pag.GAZELE 1. iar temperatura de vaporizare poarta .lichida si gazoasa este la t=O.V Prin vapori se inteleg toate gazele reale care se gasesc In apropierea punctului lor de lichefiere.

Nu se introduce caldura in sistemul termodinamic. dm b(Ps-pJdA Pam [kg/s] (1. p" .u' . punctul critic K. Daca aburul saturat uscat se incalzeste mai departe temperatura tncepe sa creasca din nou si creste si volumul specific. cand se atinge 100°C se formeaza prima bula de abur. fenomenul fiind doar la suprafata lichidului ~i are l~c da. fenomen denumit si fierbere care are loc prin introducere continua de caldura In sistemul care fierbe. izobara fiind concomitent si izoterma. Dintre toti vaporii utilizati In tehnica cei mai importanti sunt vaporii de apa care mai au si denumirea de abur. izoterma critica ter. volumul specific creste de la v' la v". la orice temperatura.1.39) sunt redate : curba limita AKB.Aceasta curba A-K se mai numeste si curba presiunii vaporilor p=f(t) sau p=f(T).90 Agenti termici pentru schimbatoare de caldurd pag·91 Fiecarei presiuni ii corespunde deci 0 valoare univoc determinata a temperaturii de saturatie si invers.i' .ru pana la 4DC volumullichidului scade atingand la 4°C volumul minim. Vaporizarea este trecerea unui corp din stare lichida in stare vapori in toata masa lichidului la 0 temperatura bine definita functiede presiunea lui.p' .In timpul vaporizarii MN aburul saturat umed se compune din lichid care fierbe si abur saturat uscat. dar cu cresterea volumului specific (segmentul MN). Pentru evidentierea vaporizarii vom considera un sistem inchis constand dintr-un kg de apa la ODC inchis cu un piston intr-un cilindru la 0 presiune constants de 760 Torr.s'). Incalzind apa din cilind.tonta diferentei de presiune a vaporilor de la suprafata lichidului (ps) si a vaponlor din aer p v . in momentul (N) cand ultima picatura de apa se vaporizeaza se obtine abur saturat uscat (v"). iar cele corespunzatoare vaporilor saturati cu indicele secund (v" . se obtine abur suprainciilzit.334) unde : bjkg/m's] -coeficient de evaporare care depinde de viteza relativa a curentului fata de lichid. izoterme din domeniul de abur supraincalzit t>tcr si izoterme care traverseaza curba Iimita t<tcr' Marimile de stare specifice ale lichidului in momentul fierberii se noteaza cu indicele prim (v' . apa (lichid) vapon saturati umezi vapon saturati uscati . Ea se datoreste prezentei moleculelor de D20 in apa mai grele decat cele de apa H20 ( D2 . se zice ca apa a atins temperatura de fierbere la presiunea de 760 Torr (punctul M). Pam[N/m2] =presiunea amestecului aer-vapori de apa. Evaporarea este trecerea 'in stare de vapori a unei parti din lichid. u" :t'in s") . fenomen neobi~nuit la alte lichide. ca urmare densitatea apei este maxima la aceasta temperatura. A[m2] '-suprafata libera a apei. deci un amestec de doua faze. caracteristice corpului respectiv. un izotop al hidrogenului).Agenti termici pentru schimbiitoare de caldurii pag. in diagrama p-V (fig. Din acest moment introducerea de caldura are ca rezultat formarea de vapori (abur) tara modificarea temperaturii. Continutul de molecule grele variaza cu temperatura apei ~i e maxim la 4°C. Indilzind In continuare apa. ternperaturasi volumul ei cresc foarte incet.molecula de deuteriu.

. cu relatii similare cu volumul masic : i=(l-x)i '+xi"=i '+x(i"-i') (1. • I v' M . (1. volumul masic al vaponlor umezi este .338) I • I I I I I I •. I I \ I I • •• • . deci in final. . volumul masic alliehidului e v'.93 p ~6000C [bar] KB unde x=l.u' + p(v" . starea de saturatie a apei Ia to==OoC Po=0. " " x=O. v=v'(l-x)+v"x=v'+x(v"-v') (1. punctul reprezentativ al starii vaporilor umezi (P) irnparte segmentul de pe izobara dintre cele doua ramuri (MN).0061 bar. pentru a se vaporiza cornplet (de Ia M Ia N) se numeste caldura latenta de vaporizare I. Relatia se mai poate scrie : t=3000C lichid (I) tcr=374. sau r : I.i' .335) ~ +m=l atunci m v=x si m[=l-x si deci cum .lhc. .Curbele de x=ct se gasesc in interiorul curbei Iimita pomind din punctul critic (curbe de titlu constant x).l.v" la diferi~e temper~~ur~ (presiuni) de vaporizare si se unesc. q. se ~btme curba ~1~·l11ta. = r = i"~ i' =u" . 'f iar al vaporilor uscati e v". in functie de temperatura sau de presiune.15 I -. P • \ \ \ . AKB. si Co s'o Cand apa este incalzita pana la temperatura de fierbere (ts) corespunzatoare presiunii la care se face incalzirea.. = i'-io (1. x=O.341) Pentru apa s-a stabilit conventional starea de referinta. . si masa totala a vaporilor si a lichidului la fierbere : x=--"--- In tabelele termodinamice se dau valorile marimilor de pe curba limita (v'. marimile calorice de stare pot fi calculate daca se cunoaste titlullor (x). \ .. x=l Marimile calorice de stare ~i diagramele entropice ale vaporilor •• .s')-apa de saturatie si (v".344) r = Iv = P + \jI mv mv +m. care serveste la marirea energiei interne si caldura extema de vaporizare \jI = p(v"-v') care se consuma ca Iucru mecanic de dislocare pentru marirea volumului specific de la y' la y" la presiune constants. fiind ~ap?rtul ~aportul dintre masa vaporilor in amestec m.340) s=(l-x)s'+xs"=s'+(s" -s') (1.337) v+-v' •• --=---=--=--=-v'v-v 1.336) Conform definitiei titlului vaporilor pe ramura din stanga (AK) masa .343) ea se compune din caldura interna de vaporizare p = u" -u'. Pentru domeniul vaporilor saturati umezi.u". caldura schimbata se numeste caldura lichidului. cand trecerea de la faza lichida la cea gazoasa se face rara majorarea volumulU1.342) Caldura cedata lichidului la p=ct.. iar raportul care exista intre vaporii saturati uscati si lichidulla saturatie.i". D aca m vI.39 Diagram a p-v pentru apa Ii vapori de apa Dadi se reprezinta in diagrama (p-v~ volumele ~". y"_y (1.8 t=300oC Abur saturat umed .x y"_y' yll_y' y-y' MP PN (1.6 .339) u=(1-x)u '+xu"=u'+x(u"-u') (1. Al doilea tip de tabele redau marimile de stare pentru ~ si abur supralnclilzit functie de presiune si de temperatura separate printr-o linie orizontala....=0. [J/kg] (1. . diferenta v -v seade cu cresterea presiunii anulfmdu-se m punctul cr.s")-abur saturat usc at.u' . Pentru a caracteriza starea aburului saturat umed se foloseste notnmea de titlul vaporilor (aburului) x.= x v'v-v' deci X y-y' iar l-x=l--- y-y' = -yll-V' yll_y' m.v') [JIleg] (1. Abur sunralncalzit In diagrama p-v.Agenti termici pentru schimbiitoare de caldura (1) vaoorl (v) pag·92 Agenli termici pentru schimbatoare de cdldura pag. la care u'o = = =0 .4 B A v' v v" v[m /kg] 3 Fig.

adica T -s si i-s. .41. lichid . => 8"-8'= -= . . Pe langa tabelele de abur se folosesc foarte mult diagrame1e.346) (1.3K K . x=O.1. 94 Agenli termici pentru schimbatoare de ciildurd pag·95 u=u' 8=S' + px +xr (l.41 Diagrama i-s pentru abur x=l \ .41) prezinta interes tehnico-energetic si se trece 1a scara marita (vezi diagrama i-s abur). .6 s rkJlk!!K Fig. x=O. 'I 1.3.. r..347) p=ct [kJ/kg] pcr=221bar p=ct Tf Cresterea entropiei In timpul vaporizarii este : d i"-i' r ds = ___.347) T r. 1.. \ I . I r r r I ..--.40 Diagrama F-s pentru abur Desi vaporii sunt gaze reale.. K t=ct pc. '.. . fig. x=O. in cazul lor se prefera alte metode de studiu in diagramele descrise anterior." ". .5 .Agenti termici pentru schimbiitoare de caldurii pag. In special cele entropice (care au entropie In abscisa). I I r ..de unde relatia anterioara (1. .9 . 1.8 Din intregul dorneniu diagramei i-8 numai portiunea delimitata (fig.. lAO si fig. Transforrnari simple ale vaporilor abur saturat umed 0.=221bar . . a) Transformarea izocora . I r I I I I s[kllkgK abur supraincalzit --.- lbar ~. ale caror transformari au fast studiate anterior."" . I v=ct I x=o p=lbar=ct. 1..'" Fig. T[K] Tcr=647.\ "..

l. Pentru proeesuI de incalzire 1-2 din dorneniul aburului umed din conditia VI=V2. adica aburul devine lichid.i.. deei : X 2 +X I (V"I -V'I) = V'2 +X 2 (V"2 -V'2 ) (1. rezulta: v'.).351) -II-XI (.350) ! 3 3 U 2-UZ ') . de vaporizare (1' -1") si supraincalzire (1" .42 se vede izobara cornpleta 0 I' 121" 3.352) o v=ct 3 3 i1i=i'2 -i'l +x2r2 ..".".il " )- il - xJiJ " - i. =U2I-UI+X2P Luerul mecanie exterior este nul (dI=pdv=O) Variatia entalpiei este : Lll=lrll=12+X2 12-12 A' .354) = t. se studiaza ea transformari izobare. in cazane si alte instalatii terrnice. -UI-XI (" U I-UI ') .348) = v'I -v' 2 + X v"I -v' I V"2 -V'2 I V"2 -v't (1. de incalzire a apei (0 I' ).xlrl (1. Caldura primita in cursu! acestui proces se determina din: dq = di+vdp prin integrare rezulta: qO) (eu dp = 0) (1.2 : dar pe izobara: qll = i2 . 2 -XIPI (1.Agenti termici pentru schimbiitoare de ciildurd pag.io 0 = i1i [J/kg] Pentru x=l x=O.96 Agenfi termici pentru schimbiitoare de coldura pag.1. T-s si i-s.353) Ohservatie Daca se incalzeste abur saturat umed eu v<vcr se atinge ramura stanga a curbei limita.356) ° = (i2 " . ) . b) Transforrnarea izobara Procesele de incalzire si de vaporizare a apei sau condensare.355) " )(x2 -XI) Lucrul mecanic exterior este: qJl + " = r(x2 -Xl) ( 1.6 x=O.. .o ) K 3 p In fig. l.42 se prezintaprocesul izocor de incalzire ~i vaporizare 1-2-3 in diagrarnele p-v.349) 3 b o K 1 v=ct v Caldura primite In procesu1 de incalzire izocora 1-2 (dv=O) este : dq=du+pdv=du => Q12=U2-UI sau . UI=U2+X2 (" (1. (1.. (. .8 s deci: transformare izobara in interiorul curbei limita 1. in fig. = i2 + x2 (i2 .) II-II (1. Se vede di aburul saturat umed (starea 1) i~i mareste titlu1 (2.X2>XI) devenind saturat uscat (1") ~i apoi supraincalzit (punetuI 3). .3)..

.. ) = i 2 + x 2 r2 (1. " If 2 ~1 " .neglijind sehimbul de caldura intre agentul termie ~i mediul exterior.2a . x~l ~~.43 Strallgularea vaporilor x=O.2 unde aburul supraincalzit (1)se transforma in saturat use at (1 si apoi in abur umed (2). 98 _jgenfi termici pentru schimbCitoare de cCildurCi dar pentru izobara: 112 VI = v2 . Procesul al'21"b din figura 1.364) a rrect vanana entalpiei i . -----J!!!g.. =T (5 b - 5 I') [J/kg] Lucrul mecanic efectuat in cursul destinderii izoterme expresia principiului I : a 12b se calculeaza din (1. un e transformarile strangulare.358) izoterma. 99 ea Ieu 1e Ie dim mstalatiiIe tennoteh .. ~ .in domeniul se vede 0 scadere a presiunii ~i crestere a volumului este: q I"-b -u2 )-uj -XI(U1 -ul )=(u1 -ul )(x] -XI) (1.42 reprezinta 0 pana in domeniul aburului deduse pentru transformarea aburului supraincalzit I" .. .din domeniul liehidului (a) supraincalzit (b). ~. . .361) 51 =u -S2) u2 [J/kg] Strangularea este un proces de ental .. .. .3 -pentruaburumed(O.362) ( 1.363') In diagrama i -s se detennin.42 s-au reprezentat proeese de destindere adiabatiee izentropiee (reversibile ): la .di '. -ul =uz +X2(U2 c)Transformarea transformare izoterma.8 pv exponentul adiabatic = ct Fig. = 52 +X2(52 I = S2 .75< <1): =l.359) 1tl2 = .4 : -pentru aer supraincalzit: = 1.. reale.360) dl = dq - du => lab = qab -CUb -Ua) [J/kg] d)Transformarea adiabatieii.transformarea 1 .l. ..b specific si caldura schirnbata (1.a lea lucrul mecanic tehnic (1m)' e)Strangularea CIaminarea ) vaporilor. . dar pentu abur se poate urm .1x Lucrul mecanic produs in destinderea adiabatica se determina din: s deci: 112 = f dq pdv = du = pdv l- =:) dl = pdv = -du (dq = 0 ) (1. _. n Ig.1" . Agenti termici pentru schimbatoare de caldurii pag..cind liehidul saturat (la fierbere) (la) se vaporieaza (2a).. Su=u. (1. ~. relatiile izobara sunt valabile si pentru izoterma.. x=O. .. "" ~1 Vj = v2 deci : ( 1.. In domeniul aburului umed. intre aceleasi presiuni: e. .1. = S2 ..vdp unde: (eu dq = 0) rezulta: vdp = ij "/ - i2 [JlkgJ 12 = i2 + x2 (i2 .43 sunt redate trei process de In cazul strangularii 1-2 titlul final est .357) = PI " I (VI -VI )(X2 -XI) interne: "" [J/kg] (eu HI .-----------. entalpiilor i1 = i2 e. A r . .. I' an mtr-o dlagrama i d izenta pice sunt drepte orizontal 1 fi ... .t. e la 1-2 ' dq = di r .5.:» d'2 l] . rezu1ta: sau: Titlul vaporilor umezi (din punctul 2) se calculeaza din conditia: 52 Xl = sJ = " . ~.d mecamc I n Variatia energiei I =u ". Destinderea aburului in masinile ell piston sau in turbine se considera in ca1cu1ele termotehniee transformare adiabatica..363) x2 > x J ~i deci egalitatea +x2r21Ts2 (51 -52 )T511'2 f1 '1":"'\ . tehnic efectuat de 1 kg de abur d fll~e cu abur mtereseaza luerul . ~. In fig. deci: ( 1. ~ ~le constanta (rzentalpica) la gaze .. . . folosind relatia: ce se estinde adIabatic in turbina.J..035+0. Ecuatia transformarii adiabatice reversibile este de forma: II ) ~.

tum < tus cu diferenta /). Curba din fig.e afla m kg aer umed la temperatura T.rezultind scaderea temperaturii..care are rezervorul acoperit cu 0 tesatura hidrofila umezita continuu cu apa (tesatura coboara intr-un vas cu apa ) plasat si el intr-un curent de aer. P. prin masurarea concomitenta a lui P = Pv + Pa este folosit pentru obtinerea din aburul viu prod us In cazan de abur supramea presiune mai scazuta ell aceeasi entalpie. amesteeul se cheama aer umed saturat (S).369) Psicrometrul (higrometrul cu evaporare LAssmann sc foloseste pentru determinarea umiditatii relative a aerului rp. conform legii lui Dalton se scrie: ~l r. daca .5m1s a curentului de aer . in instalatiile termoenergetice.44 reprezinta curba presiunii vaporilor de apa Ps = !(t) .t = tus . M) si la presiunea de Pb = 760Torr se da in tabelele alaturate. Daca amestecul de stare M se raceste la p.Daca presiunea partiala a vaporilor de apa din aer corespunde eu presiunea de saturatie a vaporilor (p s ) la temperatura amestecului t (T).Agenti termici pentru schimbiltoare de caldura pag. = ct (MN) incepe condensarea Fig.plasat in masa de aer sau in curentul de aer.este temperatura de saturatie corespunzatoare presiunii p . = m. +x) r) (1. too Agenli termici pentru schimbdtoare de cdldurii pag. procedeul de strangulare W W o stare tipica a vaporilor de apa in aerul umed este redata in fig. in cazul aerului umed se definesc doua temperaturi nu una singura ea Ia amestecurile "usc ate" de gaze. la p" 0 viteza constanta de 2.tum (1.2 Aerul umed Generalitati 2b Ib ~ alzi d Zit e Aerul umed inseamna amestecul de aer uscat si de vapori de apa .va avea loc evaporarea apei de pe tifon.. rp = f'ttus. P=-mRT (1. fiind format din aer uscat ~i vapori de apa la saturatie.in cazul de fata la temperatura t cantitatea maxima de vapori e data de relatia in care P. Cit timp in amestec vaporii de apa sunt supraincalziti (M) aerul este umed nesaturat (mai poate primi vapori). 1.RI'T V (1.care reprezinta temperatura indicata de un termometru. -temperatura termometrului uscat (tus ). == P.). Cantitatea de vapori de apa in aerul umed variaza de la zero (aer complet uscat ) Ia un maxim care depinde de presiunea si temperatura cind aerul este saturat. r.367) R[J/kgK] -constanta aerului umed K p V v Ps tus si tum. 1. . (t) data in tabele./OJ x2 = il -i2 Daca strangularea ajunge la In . Daca aerul este nesaturat. -temperatura termometrului umed (tum ).aburul devine saturat~us~at (x = 1).l. la aceasta stare M determinata de presiunea partials p v si temperatura t (T) vaporii sunt supraincalziti (invizibili).care e temperatura indicata de un termometru normaI.7.44 Curba presiunii vaporilor de apii (curba de vaporizare) vaporilor de apa sub forma de picaturi foarte fine (s-a atins temperatura de roua Is = T . In ~are aerul uscat este considerat 0 singura componenta Dadi ~ntr-un ~olum V s.44.368) Aburul sturat uscat (la) prin strangulare se supramcalze~te (2a) prin reducerea presiunii (P2 < PI ). Strangularea aburului supralncalzit lb-Zb este Insotita de scaderea temperaturii (t < t )..pentru acest amestec se sene ecuatia de stare. t. 1.366) Pentru cele doua componente ale amestecului aer uscat ~i vaporii de apa.

cand apar picaturi de apa (s-a atins presiunea de saturatie Ps=f(t)). V D. +mv=ma( 1+x) Folosind relatiile (1. -presiunea partiala a vaporilor pv. -umiditatea relativa rp .Ps P .producindu-se condensarea unei parti a vaporilor de apa din aer..622 xs + Xs P (1. c) aer umed saturat.aer.adica din (1+x) kg aer umed .376) Densitatea aerului umed se poate scrie: my ». P ..) ill Xs fii d • sX . = 0. a Este deci continutul de umiditate din aerul umed care contine lkg aer uscat.622 + x)- T p (1.este raportul: 5 rp----. este: Daca aerul este saturat cu vapori de apa. m=m.mv~ se gases e in stare stare de apa (lichid) sau ghiata.622 +x T P 'l+x P T (1. ~ Rv Pa x R "P P" . saturati restuI (x-x.«.uscat (1.Rv=461. + m"Ry . t<OoC).este raportul dintre cantitatea de yap .5(0. s a nn In Umiditatea relativa rp .este raportul dintre masa vaporilor de apa ~i a aerului uscat ... T dar din (1. t>O°C).ajungind la temperatura punctului de roua. care contine aer uscat.377) R" + xR. pV Gradul de saturatie If/ . cu gheata (p. = Va I ~+x +V I' = m"R"T + ml. RvT r.m.R"T _ R [Ra + X ) -T P P s.371) (1.370) caci deci rezulta: p = ma + m" = V v m" + ml' =. P .374) If/ = .Agenti termici pentru schimbatoare de caldurii pag·J02 Agenti termici pentru schimbdtoare de caldura pag·J03 "cade" numai in nopti senine cind solul se raceste prin cedare de caldura sub forma de radiatie spre spatiul cosmic si atunci aerul din imediata vecinatate a solului se raceste.te t d e vapon '. Ps - RvT sau rp=-' ·100fo/] p. on m aer mv ~I cantitatea maxima de vapon de apa ills pe care 0 poate contine temperatura 1. => P.=287[J/kgK]. vapori saturati si gheata.378) Cum P. b) aer umed saturat._pvV =.-=- _m.P" inlocuind (1. [kg.Ps _ P . _. P . partea (x sm -) ..368) daca masa vaporilor de apa x.. Pv P. P . X V1+.:::. in functie de temperatura si de presiunea partiala Pv se disting trei domeni ale starii aerului umed: a) aer umed nesaturat. .622 P. Marlmlle de stare ale aerului umed In cazul in care continutul de umiditate depaseste valoarea x (x> .375) deci volumul masic (specific) v = ~+x Conlinutu1 de umiditate x .P. -gradu1 de saturatie Ijf. Starea limita este data de aeru1 umed saturat (S) care contine numai vapori saturati Pv=ps(t).numai _a -. a e a saturatie xs • my creste la = 0..Ps P .umiditatea relativa. - = 461.continutul de umidit tI . cu apa (Pv=Ps . aerul la .367) rezulta: V = mvRl'T . .371) x = ~ = _". Pentru a caracteriza starea aerului umed e necesar pe langa presiunea p si temperatura t si 0 a treia marime: -continutul de umiditate x .. V maRaT Ra .rezulta: . =Ps . = Xs p" . X __ l+x = 461 5 0.. di '. P.fiira apa sau gheata. V = m"R"T p = 1 +x P P P 11 la (1.P. vapori saturati si apa (lichid) denumit si domeniu1 de ceata.374) Volumul a (I+x) kg aer umed se calculeaza considerandul gaz ideal (m =Ike: = kg) a g.=P-Pv si R. care contine aer uscat.care contine numai vapori supraincalziti (M) ~i aer uscat. deci: Continutul de umiditate .P. R x = mv = myRyT ».umiditate] kg.. = ~"v.5 [J/kgK]. Conform relatiei (1.rp _ P" P (1. Ps l70 (1.373) temperatura (t) constanta se poate ajunge din nou la saturatia (S) .

384) t.388) b) ai Jlzoterma ( -a1 -at (atJ I=cl 1=0 de OaC va avea urmatoarele (1. Izotermele sunt drepte 'inclinate cu pantele: -in domeniu1 nesaturat: (at) eu apa (ceata) c) Cand areu1 umed e saturat eu ghiata panta izotermei (~J este: (1. Xs : i1+x =«.: = (il+xt + (x-xJc.385) x x il+.05t deci = 1.l9t + [kJ/kg] (1.004t + 1. .86t [kJ/kg] [kJ/kg] (1. in timp ce a doua ramane constanta.86t).86x [kJ/kgK] = tgao = 2500 = 4. 105 usorj. 1855 [kJ/kg grd] --capaeitatea termica masica a apei e) Pentru aer umed saturat. deoarece prima poate varia.004t [ld/kg] iar a vaporilor a) de apa: aerumed saturat (1.386) lg-caldura Fig.392) pentru domeniul saturat I=ct 1=0 Rezolvarea problemelor legate de aerul umed se face intr-o diagrama ix.t)=1.I.00A{ . = 1.cu apa (x>».387) a) (1.In forma initiala diagrama are axele i si ~ perpendiculare astfel eli reprezentarea apare ca in fig.Agenti termici pentru schimblitoare de caldura Rezulta Entalpia vaporilor de apa: ca densitatea aerului umed e mai midi ca a aerului aerului pag.trasata de Mollier.389) ax I=CI 1=0 = -333. ~it<O°C): 1 + X ).004t+x(2500+1.86t ( 1. aerului umed.. = ro + C pJ = 2500 + 1.45 Diagrama i-x a aerului umed (axe normale) ig = -333.05t = -333.393) ax .(x . si t>ODC): (1.cu cat cantitatea de vapori din aer creste (Pv creste).4 - 2.19t = 0 deei in domeniul Diagrama l-x a aerului umed 0 dreapta orizontala (1.86t) b) Pentru aer umed saturat. - {x - xJ· ig eu entalpia ghetii i g = -lg+ c pgt latenta de top ire a ghetii (1.4S. ia + m. aerului umed reprezinta suma entalpiilor aiJ ( -ax =C t w • t = 4.cu ghiata (x>x.19t (1.382) tv = ro + C PI' • l = 2500 + 1. t.respeetiv entalpia = rna . ci numai la rnasa aerului usc at.390) I Prin impartire uscat.l+x{ro +cpv .< = (i cw=4. Entalpia masica a aerului useat este: ia=cpa·t::: 1.Lo« uscat (e rnai uscat si a Agenti termici pentru schimbatoare de ciildura pag.381) rna masa Ca si in cazul continutului de umiditate ~ .05t ) [kJ/kg] (1.383) Rezulta entalpia masica (specifics) a aerului umed nesaturat x ::.xs X333.raportarea nu se face la intreaga a aerului umed.care contine (1. 1.4 i1+x Cp + 2.0041 + Xs (2500 + 1.4 + 2.391) pante: nesaturat si panta Capaeitatea = I termica masica a aerului umed este: fliC pi = Cpa + xc pv = 1.iv (1.380) 1kg aer aer umed nesaturat (N) fP=1(q>=100%) cu rna se obtine entalpia a (1 +x) kg aer umed: [ld/kg] t=20oC _!__=i1+x=ia+x.4 .)2500+ 1.8&)+ (x -xs)4. ...

= c . p .622 ~- P Ps Ps rp Curba care uneste toate punctelede pe izoterme.397) ele sunt 2500 + 1.401) mail + mJu = m)2 si rezulta X2 - XI rnu = -. 1. sau apa iw): l1i i .rna respechv ". La atingerea se frang . celelalte izotenne ca ~i in cazul diagramei normale (fig. ( 1.395) Curbele tp = ct se obtin X din combinarea _'t"_-=-- relatiilor (1..402) prin impartire: (1.in care se introduce umiditate de debit .abur supraincalzir iv>2800 [kJ/kg].403) . directiei corespunzatoare unei transforrnari de stare pentru care se adauga umiditate in aerul umed(sub forma de abur i._U • rna iu (1.46). astfe 1 incat izoterma de OOCsa devina orizontala In domeniul nesaturat (fig. .reprezmta curba de saturane pentru care ~i sunt valabile doar la presiunea pentru care s-a trasat traseaza la presiunea atrnosferica normal a).Agenti termici pentru schimbdtoare de ciildura pag·106 Agenti termici pentru schimbdtoare de ea/dura Din cauza pantelor din domeniul nesaturat tg a) in domeniul nesaturat: deci cand t>ooc ~ (!~) (ai) ( = ax «2500 ros.400) (l. entalpie umiditate x../ E (0 -T 400) [kJ/kg] ..340) (1. . rp = _v ~ Ps = 0.(l+xl)+mu Ecuatia bilantului = ma(l+xJ energetic (in ipoteza amestecam adiabatice): (1. 1. 1.19t ax foarte incIinate si domeniul nesaturat foarte restrans. 2500 (1. 12 -ll = m _. Aceste directii umiditate In aerul umed.abur saturat mu il si continutul 2800) de cu entalpia E (2680 -T i.339) ~l (1.374) ).86t (1.394) >2500 cand t<OoC ~ b)In domeniul saturat: (ai) ax (ai) ( = 4.46).399) I1x x2 - XI Aceste originea axelor directii se traseaza dintr-un pol P al diagramei care poate fi si (P == 0). prin schimbarea curbei de saturatie (rp "'"1 sau (N) scara marginala care permite stabilirea rp = 100%) izotermele si saturat (S). MoJlier a rotit abscisa (axa entalpiilor).622 m·ps p-rp'Ps = 0.l. Ecuatia bilantului masic: iv m.622 Pv (1. pantei din domeniul nesaturat ODe.45) vor fi usor divergente fata de izotenna. _ = 2 I = lv (vapon) sau iw (apa) (I.tor a.i. mai bine de studiaza Introducerea (adaugtrea) Consideram aerul umed de umiditate in aerul umed cu debitul m.398) rp = 0. astfel ca directia se observa l1i I1x = ro = 2500 daca [kl/kg] este orizontala adaugirea de (fig. corespunzatoare continutului de umiditate la saturatie (x = x. Diagrama i-x este prevazuta cu 0 diagrama (de obicei se rp = 1 (vezi si relatia (1. care poate fii [kJ/kg] apa iu = t.396) si se dau valori lui P-P..

i1) in a gasi starea Ax = X3 - x3' = x1 - x3' (1.Din punctul 1 se duce 0 parale1a la dreapta PM . De exemplu: consideram aerul umed de stare 1(x1.iprocesul se produce la (x=ct) ~i se reprezinta in i-x printr-un segment de dreapta (fig.48 si In fig. se modifies mil (i J - iJ [W] (1. 25 '" JOo[ kykg l Ax final a se procedeaza Se stabileste pe Daca m [kg/s[ este debitul de aer umed supus racirii si m este debitul de aer uscat din amestec.49. segmentul 13.409) (1.l.Debitele de aer sunt: x m .) [W] (l. Daca s~ i~depil.Prin incalzirea acestui aer se ~~ate aJu~ge din nou la temperatura tl (linia 3'-4).411) Racirea sau inciHzirea aerului umed Daca se raceste/incalzeste aer umed la p=ct . (1.Pentru iar ~ astfel: x.i la intersectia acestei paralele eu X2 se gaseste punctul final de stare 2(X2.410) Caldura evacuata prin rae ire va fi: IQ131 = !1i == t.La atm~erea punctului de stare 2(tR=r = ts)' incepe condensarea umiditatii. Caldura necesara incalzirii aerului este: Q3'4 = ma (i 4- i3.1.. dar la un continut de umiditate mal mie (x. Amestecarea curentilor de aer qi=l (100%) Ea este redata in fig.408) se introduce apa la 2SoC.J09 Din aceasta relatie rezulta ca directia schirnbarii de stare este data de valoarea entalpiei masice (specifice) a umiditatii adaugate (iu) . = x. transfonnarea aerului umed apare 'in diagrama i-x sub forma unei drepte eu panta i care ~erul de stare 1se raeeste pana la temperatura t3<t1 la x=ct. < Xl ).Agenti termici pentru schimbatoare de ciildurd pag·J08 Agenti termici pentru schimbiitoare de cdldura pag.47).debitul de condens rezultat prin racire este: II scara marginala directia 100[kJ/kg] punetul M si se uneste cu polul P rezulta dreapta PM.Pozitia acestui punet depinde daca s-a introdus apa (iw) sau abur (iu) cand panta corespunzator.19 .412) Entalpia se citeste direct pe diagrama.rt~aza apa rezultata prin condensarea vaporilor se realizeaza o useare ae~ulUl sr se obtine aer umed saturat eu starea 3' .Cat timp ea ramane constanta (lu). 1.lara eliminare sau adaugire de umiditate. + :: = i w = c) = 4.i2) .In starea finala (punetul 3) amestecul contine aer umed saturat si apa in cantitatea: vAx = ~.

. .. .. 111 + »: = mal (1 + XI) mz = ma2 + mv2 = fila 1 (1 + X2) m.abscisa lui CPA fiind: .49).in diagram a i-x se poate stabili umiditatea relativa a aerului A (CPA) astfe1 :temperatura umeda (tum) reprezinta de fapt temperatura aerului umidificat pana Ia saturatie tum.. i=O Fig.411) rezulta: i1 -im _ c:p=lOO% .. 1.. <tl si mai umed deoarece caldura de evaporare a apei este luata din aer este I) x asa numita racire prin evaporare.. = mal (1.. .410) Ecuatia bilantului enerzetic: .. 1m . Se injecteaza apa in aer (fig. t.. I I I I (1.412) iz Xm . si defineste punctul S in diagrama i-x (fig..ceea ce explica aparitia cetii deasupra raurilor sau la respiratie pe timp friguros. I I . iar Ia intersectia tm A . Daea se cunosc din masuratori temperatura termometrului uscat tus si a termometrului umed tum . . I I I I .. Racirea prin evaporare se face in tarile calde unde aerul e uscat..49 Amestecarea curentilor de aer umed in diagram a i-x Ecuatia bilantului masic : mal (1 + Xl) + ma2 (1 + x2) = (mal + ma2 Xl + xm) (1.din punetuI S se duce 0 dreapta paralela la i=ct .. ~~~~ I i=ct. (1. 1..Agent! termici pentru schimbatoare de caldurii pag..413) Punctul de amestec M* poate rezulta si in domeniul de ceata (punctul M*) . Acest aer reee si umed se foloseste ca agent de racirea aerului atmosferic intr-un schimbator de caldura.409) prin eliminarea raportului ~a2 mal intre (1. 1..Punctui M imparte segmentul 1-2 in raportuI debitelor 12 ~a2 mal .. I . I I ~. I . cu izoterma tus' se gaseste starea aerului studiat A cu umiditatea relativa CPA care se citeste direct..'.. I I I ..~ . "'I . .410) ~i(1.X2 Relatia arata ca cele trei puncte 1.lIO Agenji termici pentru schimbatoare de caldura pag..2 si M care reprezinta starile initiala si finala ale curentilor amestecati se afla pe 0 dreapta numita dreapta de im - Xl -Xm amestec.... Cum procesul de umidificare eu apa il putem considera ca fiind de entalpie constanta...46) pfma in punctuI 2° (segmentul 1-2°) aerul devine rnai rece f2. ..

112 Agenti termici pentru schimbatoare de ciildurii 1 kgS+ Respeetiv pentru 1 32 pag·1l3 1. (1.0=0.416) relatiile (1. kmolCf).05) . astfel pentru combustibili solizi A = (1. 0. kg.lUII_ Gazele rezultate in urma ardertitfumuhconrtn- . 133 (kghidrogell/kgc). care contine 21 % (1.423) 32 kg .= min mill 0.419) Cantitatea reala de aer (L) care se introduce in camera de ardere este mai mare dedit cantitatea minima(stoichiometrica).422) h kgH2+~ lanol02=t s kgS+ 3"2 lanol02= lanolS02 atunei oxigenul minim neeesar Daca combustibilul arderii complete cenusataj.1.21 12 32 32 (1.8 -...« t2 lanolCO kmolllf).= c kgC+ 2~ kmofO.O.L _I_ Ii kmolCOz kmolCO prin scanteie este chiar subunitar..427) ( 1. d4 kmol02=1'2 1~~~1f. cunoscuta compozitie masica a unui combustibil solid sau kmol02= A lanolS0 l~ 2 solizi ~i lichizi lkg de combustibil care contine fractiunile:c.. (l.h=O. volumic. azot(n). iar caldura L .+_s 12 4 4 32 _~) 32 H2+ + 02=H 0+Q3 2 sau si C+102=CO+Q2 S+OZ=S02+Q4 acelasi numar de molecule (1.23 L . 004(kgox ige.1..8.-1.De exemplu: B enzina: c=O. 3"2 (1. aeest caz: In L. avem: c kgC+ I~ kmol'O. (1.-2) . =1..426) Deoarece componentele combustibilului intra In reactie in stare solida sau iar oxigenul ~i produsele arderii sunt gaze.Agent! termici pentru schimbiitoare de caldura pag.pentru Diesel supraalimentate.414) umiditate(u).414 Nm ) si nu se mai indica degajata. 142(kghidrogenJkgc). adica motoare iar pentru 32 kgS+lkmol02=lkmolS02 1 kgC+ Ii kmol02= 1 kgC+ 1 1. 8 54(kgcarbonJkgc). s.~U . Deoarece oxigenul provine din aerul atmosferic. hidrogen(h).8) motoare eu aprindere (l.425) oxigen. 12 kgC+tkmoI02=lkmoICO 2 kgHz+1 sau: kmol02=lkmolH20 respectiv participarea masica a oxigenului in aer esta 23%: mill 0.eal=L=ALnull (1. depinde de natura combustibilului si organizarea procesului de ardere.8. I -.418) (1. h.21 ° =_I_(~+~+~_~)[kmolaer]kg..-1.2 -. t.428) Valoarea coeficientului de exces de aer A.. kg sulf(s). oxigen(o). etc. lkmol azot=28kgN2 Cum: 1kmolC= 12kgC 1km01C02=44kgCOz 1kmo1H2=2kgH2 lkmolHzO=18kgHz I kmolS=32kgS Ecuatiile (4) iau forma: 12 kgC+1 krnol'Oy=l kmolf../kgc) Motorina :c=O. A E (0.417) C Omin= 22.pentru Diesel A = (1.23 12 h +~_~)[kgaer] 4 32 32 kg. primele se vor exprima in 3 ultimele in kmol sau Nm3 (lkmol=22.. atunci aerul minim necesar arderii: kmolOj= I kmol(H20)vap +57750keal I kmolS+ 1kmol02= 1kmO]S02+ 70860kcal lichida.2 -.01 O(kgoxigenJkgc) Dintre elementele componente.-3 pentru A = (1.h 12 32 s32 [kmOI0 so) [m3N02] 2] kg.424) Deoareee un kmol de oriee substanta euprinde de mai sus se pot serie ~i pentru 1 kmol: lkmolC+ lkmol02=lkmolC02+97200kcal lkmolC+t 1kmo1H2+ 1 kmol02=lkmolCO+29620keal Cum lkrnoI02=32kg~Omin=32 [ c -+-+-- h 4 12 0] [kgo 2] --kg.3) . numai earbonul. hidrogenul si sulful reactioneaza eu oxigenul si degaja caldura: C+02=C02+QI contine si oxigen O(kg02/kgc) a lkg de combustibil este: Omill=(~+E.414 ( -+-+--. Cazul arderii combustlbllilor Aerul minim ~i real necesar arderii Se considers lichid: c+h+s+n+o+u+a=l carbon(c). ARDEREA COMBUSTIBILILOR 1. deoarece nu se poate realiza un amestec perfect combustibil-aer (ca langa fiecare molecula de combustibil sa se gaseasca una de aer)...415) (1. h=O.421) cei si ehiar hchizi 2 -.. = °min =~(~+ 0. (1. 85 7 (kgcarbon/kgc). 0=0. 4 0.

+-'-n 28 [Nrn -- k 3] (1.434) In cazul cand combustibilul contine si umiditate u [kglllkgc]. 3 (1.4( 3h+-u+-o+-n 2 3 28 mm 12 3 8 7 (1440) • Oxigenul din gazele de ardere se calculeaza tinand seama ca se introduce AOmin ~ise consuma Volumul total al gazelor de ardere se obtine adaugand la eel teoretic minim volumul aerului in exces: ' Vgt = V gnun + Vgt Omi".!!!i.435) ('A. atunei volumullor exprimat In m3 este egal cu masa in m3N. inlocuind Omindin (1.Agenti termici pentru schimbatoare de ciildurii pag·114 Agetui termici pentru schimbdtoare de cdldurii pag.. dec.430) V gus=(C02)r+-(S02)rt(02)r+-(N2)f (1.414[m NC02] 12 kg.8n[Nrn ] kg.4 22.79Lmin+o.867c -kgc 3] In relatia (1.~ + 22. = (~+~)[kmon-lzO]:=: 2 j 2 18 kg.22. gazele care nu contin vapori de apa: (1.4 12 2 22. +L. _ 22.41{E. Fie compozitia volumica a unui combustibil gazos la stare a normala fizidi(PN. {h-+-+-+- 4 18 32 0 n ) +L .436) (1437) = 22.4 22.u este volumul gazelor care ar rezulta in urma arderii stoichiometrice (A = 1): V gmin=(C02)rt(H20)rt(S02)r+(N2)fmin sau Vgmin---c+--h+--u+O. Il5 _ c kmolC02 (C02)r.435) Volumul teoretic de gaze de ardere V E.432) . Astfel volumul de bioxid de carbon: (C02)!' sau de apa: _ 22.432): 3 ('A.8.4(3h = Lrea1 2 +--22.cantitatea de apa In fum este: (H 0). mill = ~[kmOlS02] 32 kg..4 Vgmin--C 12 22.24U[Nm ] 2 f 2 18 kg. (1.442) +(0 EVld~~t fiecare com~ustibil gazos contine toate sau 0 parte din aceste componente.Lmin 28 [Nm ·0.2h + 1. -l)Lmin = L~+ 3 +-0 ALmin.7S[Nm ] kg. Cazul arderii combustibililor gazosl r' =079A. Ca ~l In cazul arderii combustibililor solizi sau lichizi si in acest caz se poate scrie pentru componentele combustibile: .436).4 .79A.4 22..) :~in ~ (A-1 )Omin[ ~.l ] (1.4 22. ---22.79 ALmin) si din azotul continut in combustibil n[kg/kg] L 1.414 h + 22.4 (N2)fmin=Lmin-Omin+-nn gc . Cantitatea de azot in fum corespunzatoare cantitatii stoichiometrice de aer se noteaza eu (N 2r)minsi rezulta din (1.·L. TN) . 2 +~)[m3NH20] 18 kg.438) (H 0) = 22.423): (1.441) Azotul din fum...~:~ e:a:~:l:: (N.434) 3] (1.12 kg. _. (N2)fmin poate calcula ~i direct: se 22.arderea oxidului de carbon (CO) CO+t02 D .~~ l _ . (CO)o+(H 2)c +(CH4)c +(C2H4)c +(CmHn)c 2)0 +(CO2)c +(N 2)c= 1Nm3 (1.429) Se numesc gaze uscate.414 u = 11.4 18 nun 224 ..433) _ U Vgmin -22.442') .79L Daca gazele sunt masurate ea volum 'in stare normala fiziea(PN=760Torr. unde se considera Nm3 ca fiind volum. = 1) (No)f' mill =0. 3 (1. = 22.2.T N=OK).414 32 s = 0.8n _- kg. 3] 12 + 3. de aici afirmatiil~ din mai multe carti. provine din aerul introdus pentru ardere(O.431) [Nm3] kgc 22 32 (l. Cantitatea de bioxid de sulf: (SO) 2 f 3 si atunci( 1.u + ~o 3 8 +2n) 7 (1. 22.-c~h+-' 12 4 4 22 4) s--' 3) 22 4 0 ~n (1439) 32 28 .4 ( 3h +-u 12 3 8 3 Nm +-n )[ -_ 7 kg..433) Cunoscand cnmnonentele fumului se ooate calcula volumul gazelor totale rezultate = CO2 + Q1 (1.423) se mai serie si astfel. (1.4 ·h u~s+"'-In' 2 18 32 T In (22.414 12 C = [Nm 1. (1. + nun 22414 ' n=0.

pe baza puterii calorifiee inferioare a combustibilului.\ +J(C. J16 Agenti termici pentru schimbatoare de cdldurii pag.445) INm3H2 _ arderea metanului(CH4): = INm H20 +2H20+Q3 3 (1.).451) (1. + m(C mH. + (N2)' [ ~:: ] +(02)[ (1.[~jJ Cantitatea de aer:~e:e~.461 ) C 0.79" . (1.449) (1. 1.875 1.459) C2H4 + 302 = 2C02 + 2H20 + Q4 INm3C2H4 +3Nm302 C H +(m +~)02 m n 4 In eazuI cand nu se cunoaste compozitia combustibilului solid.d-constante redate In tabelul de mai jos: Tabelul13 A ~ Omil>'-\(C<t +1(H..4Nm3.\ +2(CI1. mC02 + ~H20 2 3 flo _ arderea unei hidroearburi oareeare(CmHn): + o.Agenti termici pentru schimbatoare de caldurii pag.09 1.b.453) b 0.arderea etilenei(C2H4): = INm C02 3 + 2Nm HzO 3 (1.460) INm3C H +(m + n)Nm302 m n 4 = mNm3C02 + n Nm H20 2 = c-- Hi 1000 l[~::] (1.455) .05 + 1.458) CH4 +202 :.c.446) (1.288 0. 117 cum llanol""22.765 1.). [ ~:: J (1.14 d Daca eombustibilul contine ~i oxigen in compozitie(02)C' atunei cantitatea teoretieA(minima) de oxigen necesara arderii unui metru cub normal de combustibil gazos este: Hi[kcallkg]-este puterea calorifica inferioara a combustibiliolor solizi/lichizi Hi[kcallNm3]-este puterea calorifica inferioara a eombustibilului gazos a.15 -coeficient de exces de aer. L". H~: :] [ Nk:' ( 1.5505 -1.C02 Cantitatea totala a gazelor de ardere rezulta ea surna a componentelor: INm3CH4 + 2Nm302 .001 1.452) Lm.65 -3.Ica::'~I:b:::r~::Ti (1.).898 1. liehid sau gazos.: ca in ~.447) -azotul (N 2)' ~ 0.457) 2 2 H2 +10 = H 0+Q2 +1NmJ02 (1. ~ a 1~0 V gmin +b +d [N~. eantitatea teoretica de aer ¥i volumul teoretic(minim)al gazelor de ardere se poate determina eu aproximatie de (1 + 3 flo pentru combustibili solizi ~i liehizi si cu (5 + 10 pentru combustibili gazosi.1-(o. + (CH. carbon: si la fel: relatia se poate scrie si pentru un metru cub normal oxid de (1.448) (1.450) Vgt = (COJf + (H20)r + (N2)r (1.725 1.25 + (CO).25 1 Combustibih solizi Combustibili lichizi Gaze sarace Gaze bogate si solizi (1454) Pentru combustibili gazosi A :.444) (1.0 0. Gazele de ardere rezultate prin arderea unui metru cub de eombustibil gazos eu compozitia data este: ~~o~:~~:c~:~.H4\+(m+~JcJ1.539 0.456) _ arderea hidrogenului(H2): (1.37 0 -0.. folosind urmatoarele relatii: = 2Nm3COz +2Nm3H10 :. 1.. + 2(C.).H.

._1 H.S-cursa piston) n[rot/min] . avem: ----- N2 0. Pc = pe· n2 -.[[Jlkg] -Iucrul mecanic produs de 1 kg de combustibil.21Lex ++(CO)f (1. Hi[J/kg] .466) (1. Pentru a marii presiunea medie efectivatpejtrebuie sa se mareasca cantitatea de incarcatura proaspata introdusa In cilindrii.79 P.471) . RACIREA INTERMEDIARA.presiunea medie efectiva a ciclului i[-] .4Nm CO 3 (l.Agenti termici pentru schimbiitoare de ciildurii pag. astfel masa amestecului ars pe ciclu creste avand ca efect cresterea presiunii medii efective a motorului. Prin supraalimentare creste masa de aer admisa in eilindrii si corespunzator ~i cantitatea de combustibil.7~ 0 0.puterea calorifica inferioara a combustibilului Presiunea medie efectiva este: Pe = V: = V L Lei S1 : [N] m2 (1.8.118 Agenti termici pentru schimbatoare de caldura pag·119 1.464) V[ S 3 cil.467) Rezulta coeficientul excesului de aer: A= N .fara ca turatia sau cilindreea motorului sa creasca.5Nm3 oxigen.pefNzm"] .V s = ct) prin precomprimarea unei parti sau a intregii mase de incarcatura in afara cilindrului motorului. _ 60 L = (OJf ex -t{CO)f 0. iar aceasta se realizeazatla i.9.aeest ultim procedeu se poate obtine prin supraalimentarea motoarelor.9.deci rezulta: .lO 2 2 == CO+Q 1 ::=> lkmolC+ 22. . ramane 'in gaze 0.0 . SUPRAALIMENTAREA MOTOARELOR CU ARDERE INTERNA.468) Oxigenul din gazele de ardere.1.turatia motorului T c . (NJr ( 2) f .21 = (NJf _ (NJf 0. ~ .3.79 0. ~ In acest caz In gazele de ardere oxigenul (02) rarnane din oxigenul In exces Oex(introdus cu aerul) si eel din arderea incompleta/Cfr). Generalitatt. Faptul ca prin cresterea cantitatii de fluid proaspat prin precomprimare.79'A (l.21 ( 2)f Se observa ca aceasta putere Iitrica poate fi manta prin cresterea turatiei motoarelor sau prin cresterea presiunii medii efective. (02\ =Oex ++(CO)f =0. Calculul eoeficientului de exees de aer eu ajutorul compozitiei gazelor de ardere 1.463) Daca se scrie expresia general a a puterii efective a unui motor cu ardere intema.465) deci: cilindru. creste presiunea medic efectiva se dovedeste dupa cum urmeaza: Se serie expresia randamentului efectiv: n 'Ie 'tc (1. N2 0. Clasificare.462) 792· L rum' == 0 79L rea[. Cantitatea de aer in exces este: dar N 2-' L ex ° (1.ciclu m ] z> V S = IT· D2 .4 Nm 02 2 3 == 22.791. _(CO)!'] 2 (1. Avantaje. L (1. daca arderea este incompleta a carbonului si ramane CO: unde.469) = _e. .470) Le.numarul de timpi Puterea litrica: PL=- rv. 1.n 2 [W] (1. S 4 cilindreea unitara (D-diametru deci pentru fiecare Nm3 de oxid de carbon in gazele de ardere.numarul de cilindrii C+. = P e '1' 60 .

are urmatoarele avantaje: lReducerea gabaritului motorului.1 caci Le.Comportare mai buna la cresterea altitudinii. masei pe unitatea de putere( ~.470). numar de cilindrii mai mie si lungimea motorului seade.(1.482) patratul turatiei. Din relatia (1. 8. 30 crese solicitarile (1.a.120 Agen{i termici pentru schimbatoare de caldurii pag. atunei: Pes = ct· fes .472) ~i (1. fata de motorul eu admisie normala. respectiv a vitezei medii a pistonului w p Va ma' Val =. P a densitatea creste prin preeomprimare la p.>Po. In privinta solicitarilor termice acestea erese eu turatia dar si cu presiunea de supraalimentare cam in acelasi raport. .478) fortelor de inertie eu . Folosind proeedeul de crestere a turatiei.jeste mai aplatizataro variatie mai lenta): 4.471). in timp ce folosind procedeul de supraalimentare fortele gazelor(date de presiunea maxima de ardere)eresc eel mult liniar cu cresterea presiuni de supraalimentaretp.Agenti termici pentru schimbdtoare de ciildura pag. dar din cauza cresterii mai rapide a puterii decat a greutatii motorului.Costul pe unitatea de putere mai mic.datorita fortelor gazelor mai ridicate la 0 constructie mai robusta.476) me Va.s.Cre~te randamentul efeetiv 1]e in eazul turbosupraalimentarii si curba de consum specific efectivtc. VOl = -v. cand scaderea de putere este mult mai redusa.. ] -cilindreea unitara raportata la masa de combustibil. avem succesiv: Val Pc =-. masurat in conditiiletpo. are un efect de amortizare a zgomotului. = -'v.Turbina eu gaze de ardere.Arderea mai completa.). Turatiile mai ridicate implica viteze medii mai ridicate ale pistonului fiind necesara 0 construe tie usoara a organelor mecanismului biela-manivela.concomitent trebuie redusa si cantitatea de combustibil(A=ct)altfel amestecul ar deveni prea bogat. Supraalimentarea conduce.. Suprafata diagramei indicate a ciclului creste fara sa determine cresterea proportionala cu puterea a presiunilor..dar Va = me Po deci: ~l Po =-RTo "ALmin Po Po = Sn.468) sau (1. 5. s-a facut mai lent din cauza arderii cu detonatie si cu aprinderi secundare.Reducerea mica. Astfel puterea motorului seade ajungand la 60% din puterea de la sol la 5000m si la 30% la 10000m.volumul de fluid proaspat retinut intr-un cilindru dupa inchiderea ultimului organ de distributie. fabricatia unor motoare de puteri mijlocii si mari nesupraalimentate nu mai este rationala si eeonomiea si tendinta este de a introduce supraalimentarea si la motoarele mici.121 m3 [ kg. dar s-a dezvoltat mult la motoarele Diesel unde nu apare aceasta ardere.480) 11e = 11j11m e Notand cu f sene: = 11j 11m 11v _ factor "A de eficienta termogazodinamie si mecanie se poate (1.(1.a. in prezent cunoscand procedee1e de supraalimentare si avantajele lor.s. deci scad emisiile poluante.= Vs. deci soli~citarimai miei decat In primul caz (al cresterii turatiei).481 ) P e = ct· f e . 3. Aceasta scadere este explicabila fiindca la cresterea altitudinii presiunea po seade. Folosirea supraalimentarii la un motor. rezulta Pes>Pe. ceea ee determina scaderea densitatii aerului deci a masei de aer admisa in cilindrii. Desi cunoscuta ca proeedeu din 1910 nu afost aplicata pe scara larga decat dupa 1930 in aviatie la m.Tojde la intrarea in motor raportat la masa de combustibil introdusa pe ciclu: Lei t. mai ales la motoarele mari. deci rnasa totalii mai Pes' presiunea medie efectiva a motorului supraalimentat si cum prin comprirnare P. 2. ) . VBI (1.469) se vede ea puterea motorului se poate rnari ~i prin cresterea turatiei n. [J] . posibila prin dimensiuni reduse ~ieu materiale de cali tate superioara.474).477) (1. la aceeasi put ere efectiva. Ps Deci Pe esta direct proportinal cu densitatea incarcaturii proaspete Po si daca (1.de observat eli si faetorul fes>fein cazul supraalimentarii factorul de eficienta creste. important.1 . deei radiatoare mai mici. 7. Se reduce caldura cedata mediului de racire la aceiasi putere.Gradul de umplere 11 v kg Dezvoltarea supraalimentarii la m. cand s-a eonstatat scaderea puterii motoarelor de avion la altitudine. Vo = ~ dar "A = rna deci Val me Porne Lmillme Din (1. respeetiv cu puterea. greutatea pe unitatea de putere seade. 6.1 = 11eHj11v VOl (1.479) (1.

pentru reducerea solicitarilor termice se impune racirea capului pistonului. Pentru supraalimentare medie As>1.3-i.I proportional in fig.480) fe. iar pentru rmbunatatirea umplerii devine necesara racirea aerului dupa suflanta centrifuga. cu exceptia introducerii sistemului de supraalimentare. b) Gradul de supraalimentare: g.5. 4) satisfac cerintele masuri cresterii de putere si totodata supraalimentarea constructive mult rnai complicate decat cea inalta.-ere!te odata cu raportul de comprimare( II Coeficientul aerului (~: de supraalimentarefs. pe langa racirea capului pistonului acesta se realizeaza din otel refractar(termorezistent).Adaptabilitate supraalimentarea ina ita.2. = (30 -i-100 flo foarte inalta: AS>4.-cre~te odata cu marirea presiunii de supraalimentare.4 78) rezulta: A = fes . cu raportul densitatilor Principalele moduri de realizare ale supraalimentarii sunt redate schematic = ~:). 1.supraalimentarea se clasifica in: -supraalimentare midi si medie denumita si normal a eu: AS= 1.Sub). Supraalimentarea joasiiCmica) As ::.5 eforturile din organele mecanismului motor.trebuie asigurata racirea cu ulei sub presiune sau apa a regiunii portsegmenti. = Pes .122 Agenti termici pentru schimbiitoare de caldurii pag. Ps fe .Dezavantajele slaba la accelerare-in cazul supraalimentarii cand turatia 2 si 3 apar numai in cazul turbosupraalimentarii este mai mare. inainte de intrarea in motor.gs>300% -supraalimentare inalta cu: AS = 2 -.l. in functie de cele doua eriterii. 2.Comportare inalte.123 Dezavantajele lSolicitari supraalimentarii: mecamce si termice mai man dedit la motorul aspirat(nesupraalimentat). fiindca in functie de valorile lor apar modificari privind functionarea. 1. astfel incat este necesara modificarea solutiilor constructive :.Pe-presiunea medie efectiva a motorului aspirat.-300)% -supraalimentare .l.50a). mal ales la Impartirea supraalimentarii in functie de As sau gs nu e formala. J la motorul supraalimentat si respeetiv aspirat. 1.2 sau s.481) -motor combinat(fig. -supraalimentare mecanicatfig. La supraalimentarea inalta AS = (2 + 4) .Agenti termici pentru schimbiitoare de caldurii pag. mal mal slaba la variatia momentului motor.-4 sau gs = (100 -. Folosind relatiilei 1.50: -supraalimentare cu suflanta antrenata separat(fig. -turbosupraalimentare(fig. foarte inalta necesita 3.Pc 100% Pe (1.orice motor cu umplere normala poate fi prevazut cu 0 instalatie de supraalimentare cu As ::.oiredimensionarea acestor organe fata de motorul cu umplere normalairezulta dimensiuni mai mari).477) ~i (1.50c ). Po S (1. Supraalimentarea foarte inalta(As ~ 4) nu este utilizata pana in prezent deoarece performantele actuale ale motoare1or cu (As::.479) unde:-Pes-presiunea medie efectiva a motorului supraalimentat . p. din cuzinetii bielelor si ai arborelui cotit cresc.50d). Moduri de realizare a supraalimentarll suflantei. grupului turbo-suflanta Eficienta supraalimentarii se apreciaza prin doua criterii: a) Coeficientul de supraalimentare: A S = Pes Po (1.jcreste 1.l.9. constructia motorului si a [nstalatiei de supraalimentare.l.5 nu necesita modificari ale motorului.

50a este redata supraalimentarea extema sau simulata. 1.se foloseste la supralimentarea motoarelor experimentale. cand suflanta 2 este antrenata de motorul electricl . 124 Agenti termici pentru schimbatoare de caldurd pag. pentru alegerea solutiei energetice a motorului monocilindric 3. avand In vedere ea turbosupraalimentarea nu este posibila dedit In cazul a unui nurnar minim de trei cilindrii. care antreneaza suflanta 2.Agenti termici pentru schimbiitoare de cdldurii pag. Astfel daca sarcina motorului cre~te. ' 4 4 a b 4 d 4 Fig.1. grupul urmareste variatia sarcinii si turatiei motorului. in urma cresterii cantitatii de combustibil introdus in cilindrii. multiplicator de turatie.50e si fig.a.50b)consUi in antrenarea suflantei 2 cu un sistem de roti dintate. Se mai foloseste la motoare m.I. 51 Schema supralimentdrii cu turbo suflantii . in cazul acordarii corecte a motorului cu aceasta. creste temperatura zazelor evacuate deci si a b Fig. 1.1. Cu toate ca nu exista legatura cinematica intre grupul TURBO si motor.SI )cu 0 turbina 1 actionata cu gaze de evacuare. In cazul acestui procedeu. generalizat in prezent. folosita in general cand numarul de cihndrii ai motorului nu este multiplu de 3 ~i deci turbosupraalimentarea e difieil de realizat fiind necesare unul sau mai multe transformatoare de impuls.1.50 Scheme de supralimentare a motoarelor In fig. Supraalimentarea cu turbosuf1antli(fig. Supraalimentarea meeanica(fig. ceea ce determina cresterea turatiei grupului turbosuflanta. 125 lucrul mecanic produs de aceasta. ce are ca rezultat cresterea presiunii si a debitului refulat de suflanta in concordanta cu cresterea de sarcina a motorului.in doi timpi de puteri foarte mari pentru a furniza aerul de pomire si la sarcini partiale.c. intre grupul de supraalimentare ~i motor nu exista legatura mecanica ei doar gazodinamica prin gazele evacuate din motor si aerul eomprimat de suflanta.

are lac si a crestere a temperaturii gazelor evacuate.~1 n~~~ T _ I TI 1. acesta primeste lucru mecanic de la incarcatura proaspiW'i(Lpa>O)comprimatii In suflantl'i 1~ n nrp<.Ia ordinea de aprindere 15-3-6-2-4-1 se grupeaza cilindrii I.9.a.Agenti termici pentru schimbiitoare de caldura pag.a' .52). "tn-..3po lucrul mecanic devine pozitiv.~fpr. Turbina cu gaze poate avea mal multe intrari.50d.2..52 Diagrama indicatii fa supralimentarea mecanicii P.<lr<l . La supraalimentarea mecanica este suficienta 0 presiune de supraalimentare (psf)relativ mica pentru ca lucrul mecanic de pornpaj sa devina pozitiv datorita faptului cll evacuarea motorului are lac direct in atmosfera si atunci p.. in fig. dar determinant este cresterea debitului de gaze evacuate cu turatia.i-p.127 Daca turatia motorului creste.r' . surplusul de lucru mecanie al turbinei este cedat motorului. in aceste conditii daca Psf 2: 1 . La motorul supraalimentat se poate ca umplerea fortatatsub presiune) sa se faca la 0 presiune superioara eelei de evacuare a gazelonp."n"'T. In cazul turbosupraalimentarii realizarea Lp>O. spre deosebire de motorul aspirat unde este negativ (Lp<O). (Aria:Ar.-1..).3 si 4.."I". = (1."..r). I r' Pr Pa Vs a' v v.. caci se realizeaza conditia a r Pee po -------~------------I -----------r-------· I . pmi pme Fig..r' .a' . Lp...I.I.05 -.25)po. de exemplu la motor cu i:'6 cilindrii are doua intrari unde sunt grupati cate 3 cilindrii. deci creste turatia grupului turbosuflanta.52 si atunei lucrul mecanic primit de piston in cursa de admisiune este mai mare decat eel cedat de piston in cursa de evacuare fortata. Acest lucru se realizeaza usor la supraalimentarea mecanica si mai greu la turbosupraalimentare. 1. pistonul trebuie sa refuleze fortat gazele spre turbina la contrapresiuni ridicate datorita rezistentelor gazodinamice ale turbinei si deci lucrul mecanic de evacuare care e negativ creste LPev<O.r>Ar.>Pr (fig. Pe de alta parte in timpul cursei de admisiune a pistonului. fig.lse. 1...I.lp.. I I creste.in cursa de evacuare a pistonului dad energia gazelor evacuate nu este suficienta pentru ca turbina sa furnizeze puterea necesara antenarii suflantei.6 la cate un colector de evacuare care se leaga la turbina.a. ~~ .l~ Agenli termici pentru schimbatoare de ciildura pag.5..-------I I La motoarele supraaJimentate exista posibilitatea ea luerul mecanic de pompaj safie pozitiv Lp>O.:ill1"1P . urmata de cresterea cantitatii de incarcatura proaspata in concordanta eu cresterea turatiei motorului.. 1 . ca urmare. arborele turbinei este cuplat prin angrenaj demultiplicator de turatie 5 cu arborele motor. cre~te lucrul mecanic al turbinei. <..3. prezinta dificultati.dsa. Crescand debitu1 de gaze evacuate si in oarecare masura si entalpia lor.. deci ca ~i in cazul precedent creste entalpia la intrarea In turbina.. Diagrama indicata a motorului in patru timpi supraalimentat y y' p C t dse b Pst' -------. in acest eaz avem un agregat eombinat format din motor eu piston si turbomotor cu gaze evacuate (turbina eu gaze in circuit deschis).

La deschideri prea mari apare eontrabaleiaju1:astfel pentru ca baleiajul sa aiba lac trebuie ca Psf> Pcecand incarcatura proaspata trece de Ia supapa de admisie la cea de evacuare si in colectorul de evacuare. .[J/kg]-lucrul mecanie obtinut pe umtatea e t.9 + O. p. d negativ consuma n mecanic la eel supraalimentat (lucrul mecanie de p~mp~J eda 'l emecanice) 11. indi cat at ciclului Suprafata inchisa de bucla mare reprezinta lucrul rnecamc m I (1.[W].Tsf(fig. 129 mecanic de pompaj e pozitiv (Lp>O). (1. ..53). _ (90+11OtRAC. Randamentul mecanic: Randamentul indicat: I n 2. din lucrul mecanic al cic u Ul ~1 e ua In c ..d 1 torului nesupraahmentat.. _ Pe _~ 1 ~ --po . . Pdsa'=(S+4S)ORAC.{~ C1 ~_"'_~"'__-'-_"'!! __ _.Li =. -caldura disponibila prin arderea masei me de combustJbll(Qdisp-l1\: .a. ~sa Inchiderea supapei de admisie<isa) Presiunea Pa din cilindru la sfarstul cursei de admisiune este Pa = (0.c.ceea ce can d t1 . .Pise= (10+60)ORAC.. ceea ce permite sa se utilizeze ~i in cazul motorului supraalimentat umplerea datorita inertiei coloanei de incarcatura proaspata si e necesara marirea intarzierii Pisa Deschiderea supapei de admisiune si inchiderea supapei de evacuare dsa ~i lse. ~ f iti la turbosupraalimentare Pentru ca lucrul mecanic de pompaj sa ie POZI IV.486) t. V. 1. -temperatura si presiune ridicata a gazelor evacuate " b gazelor . Tc 3 =]'Pi . se fo:ose~te lucrul mecarnc numeric cu presiunea medie indicata Pi: 2 (1.4. bi " trebuie indeplinite cerintele:-randament ridicat al sut1antel .488) Li QdisP Fazele dlstrfbutlei ~i optimizarea lor la motorul supraalimentat Deschiderea supapei de evacuare(dse) . Raclrea interrnediara Generalitati.) I . In pompaj e negativ (Lp<O). P.-- .!:l=p. . este: n ) ~ 11 e = _s_ = . capului pistonului. bjracirea peretilor camerei de ardere.: -Q disp • = Lj. U~d 1 aspirat fiindca creste ran amen u mare al motorului supraalimentat ata e ce '. -pierderi gazodinarnice re use a e s . desi viteza prin poarta supapei trece de la regimul critic la subcritic. _ = 1'\ rn • YL (l.1. . Dezavantaje. H-(Jikg]-puterea calorifica inferioara a combustibilului.s_ .(N/m timpi. fli :. 60'unde: i[-]-numar cilindrii.p..1as 2: 800 RAe 0 cantitate apreciabila de incarcatura de baleaj(aer 1a m. J . La motoarele in patru timpi supraalimentate durata suprapresiunii este de M" (1. gazele pot fi evacuate rara modificarea avansu1ui Pdse. _i_ L o.~.-. ~ .128 Agenti termici pentru schimbiitoare de cdldura pag. Valori uzuale la motor aspirat: A Pdse=(40+80)ORAC =(40 + 8St RAC . cat VI i'V. ega! iar pe unitatea de cilindree. _. Vs[m ICI '1 . [N/m ] A I L \ lucrul mecanic de I I I A cilindru este ridicata ~i determina intensificarea evacuarii libere prin marirea vitezei de curgere a gazelor prin sectiunea controlata de supapa de evacuare. tur mel. I t onsiderare m pier en e . t c (-]-numarul de (l.n~. 'in cazul supraalimentarii mecanice si de(120+150)ORACla turbosupraa1imentare.484) 2 ].J:_" ~ __ M. 1. . t..482) L. d 1 isternului de sc him are a . _.) traverseaza cilindrul de la supapa de admisie spre cea de evacuare. Cum in aceasta perioada a evacuarii libere sunt evacuate 70% din gaze. posibila sa fie cuprinsa in eilindreea totals a motorului. dar este mal true eeat a mo . Cantitatea de incarcatura proaspata. a chiulasei ~isupapei de evacuare cu scopul reducerii solicitarilor termice. b t'b'l(L -Lim) d masa de com us I I ilLi.Agenti termici pentru schimbiitoare de caldurii pag.483) 1.96)ps[. duce la un randament efectlv mat valoare absoluta LPsl < Lpne. . I = Me Astfel numai la 0 presiune .1 H I I (. de interval unghiular de suprapunere a deschiderii supapelor i1as trebuie marit in cazul motoarelor supraalimentate(Aas)sup? Aas din urmatoarele considerente: a)realizarea unei evacuari mai complete a gazelor de ardere din ci1indru. adica a cilindrului. 1 CIC 1 U. Puterea indicata a motorului: Pi =i' L.ciclu ' indicat specific. cjracirea gazelor de evacuare in fata turbinei.9. iar daca Lpa< Pev .il. in conditii de presiune ~itemperatura de 1a iesirea din suflanta PSf. Avantaje.48S) _ flm =-L t.487) Randamentul efectiv: : 'I1e == =~ Qdisp HQ .rp~C "1_ -"_"!' L . Vs ' 60'~ n2 c (1.. (t/min n ro l. = Lit = i. astfel daca Pee> psf gazele intra In colectorul de admisie si avem contrabaleiaj si urnplerea se inrautatestelintra ~i raman gaze in cilindrii)..deci pentru toti cilindrii(i) Lil=iLi ] [ cil.raman and 1a acelasi ordin de marirne ca la motorul aspirat.

raportul densitatilor ar fi egal cu al presiunilor IT-.t~'" . n[rot/min]. 2) Cu cresterea temperaturii incarcaturii proaspete..To CE CA 1 Motor I R J a TRI. . racirea incarcaturii proaspete dupa suflanta este mijlocul eel mai simplu de crestere a puterii motorului.Vslm'zcil ciclu].I.. avem suecesiv: pag.c. De fapt daca notarn: Po=PoIRTo densitatea aerului la intrarea in suflanta si Psf la iesire. Odat~ cu cresterea temperaturii scad ~i pierderile termice ale motorului spre mediul exterior ~l consumul de combustibil scade cu ~ O. mar-ire a densitatii incarcaturii proaspete se realizeaza ulterior prin racirea intermediara. deoarece nivelul general de temperaturi al eic1ului depinde de temperatura de la inceputul cornprimani.:!Q_ Po Po r..8) rezulta 1Im. pstIkg/m31-densitatea aerului la intrarea in motoniesirea din suflanta). Prin racirea intermediara.5%. nr... .1. o TR2• PR2 Po. cresc toate solicitarile termice ale motorului. Astfel se stie ca prin eomprimare in suflantal'S).6. 'tc[-]-numar de timpi. crestere deci a economicitatii motorului. a cresterii randamentului meeanie. datorita scaderii densitatii acesteia(psF'PsdRT. De aceea la motoarele supraalimentate.f nu este direct proportionala eu raportul presiunilor IT ei mai redusa -numai daca eomprimarea ar fi izotermafm= l ).TR Pn. rezulta 0 crestere de putere de 3%. ~upraa~imentate.489) m sf seade. ' p...r) si in relatia (1. Racirea intermediara. mentinand presiunea de supraalimentare.490) (1.a. pe baza unor ca1cule concrete pe un motor s-a ajuns la eoncluzia ca daca temperatura seade eu ro'c. fara cresterea nivelului presiunilor si temperaturilor ciclului. respeetiv consideram transfonnarea in suflanta politropica eu exponentul politropic m. sehimbul de caldura eu peretii si de tipul suflantei.). in realitate trebuie tinut seama ca inainte de intrarea in motor se introduce un racitor intermediar al aerului.l3I I I PR. randamentul suflantei..respectiv a obtinerii unei puteri mai mari.5%.. (1.s. deci limitarea poluarii mediului.r-n rlpt{'.<1 eeea ce inseamna ca majorarea densitatii P.astfel ca de fa t cre~terea de putere este de 3.491) PRI Psf cum ms= (1. Cresterea temperaturii Tsf peste 0 anumita limita necesita racirea incarcaturii proaspete inainte de introducerea In motor.)~ = n(_. este un mijloc de redueere a consumului specific efectiv de combustibil. creste temperatura la iesirea din aeeasta (Tsr). datorita reducerii pierderilor termice.-1. fu = ~.. atunei densitatea creste cu aproximativ 3%.!_)~ = n n Ills-I TIls-l 1 lll .a. mal are ~l efect de reducere a tendintei de ardr-re.&. Po unde:n=p. racirea intermediara pe langa avantajele ~entmate la m.Agenti termici pentru schimbatoare de caldurii rostso Agenti termici pentru schimbiitoare de elildurli unde. deterrninand in final 0 crestere a umplerii motorului.c. fig. a incarcaturii proaspete(aer la m. Cercetar~le experimentale pe un rnonocilindru au dovedit ca este posibila cre~terea putern cu (5./po. adica de cea de la intrarea in cilindru..To cat b Fig. prin aceasta crestere a densitatii la acelasi coeficient al exeesului de aer A si eonsum de combustibil. = n(. Pentru m. RTo = Psf . cu atat mai mult cu raportul de comprimare IT este mai ridicat. dar si redueerea NOx-ului din gazele de ardere.a. crestere ce depinde de:raportul de comprimare IT al suflantei..53a.-10) % la 0 scadere a temperaturii proaspete cu (15 -.53 Scheme de riicire a aerului la motoare supralimentat .-30) °C rara ca temperaturile pistonului sa creasca. altfel apar urmatoarele deza vantaj e: 1)Se reduce cantitatea de incarcatura proaspata introdusa in cilindrii.

deci intr-o singura treapta fig. 0. De observat cil fiecare grad de scadere a ternperaturii aerului de supraalimentare.este mai mare ca la m. tocmai castigul de putere obtinut prin racirea aerului care intra In motor. --t I . cjracire mixta cand in afara schimbatorului RJ se prevede (traseul 2) si un al schimbatorului R = L'lTR L'lTsf = Tsf . .c.. In eazul Tacirii intermediaTe fig. I 1. Astfel daca se noteaza cu ps-presiunea dupa racitor coeficientul pierderilor de presiune in schimbatorul de caldura (racitorjeste: In fig.492) PSf P.-10) la e = (6 7) ca sa se evite arderea cu detonatie. dezvoltata de acelasi motor fara racire.2 0. Racirea ill schimbatoare de caldura poate fi: ajinainte de intrarea in motortfinala).s. determina 0 scadere a ternperaturii maxime de ardere cu 3°e. antrenata meeanie) sau cand compresorul (suf1anta) are mai multe etaje si permite constructiv 0 rae ire intermediara fig.Apoi aerul se eompnma in eel de-aI motor) evolutia RS2. Racirea intermediara are ~i 0 serie de dezavantaje: ajmareste greutatea si volumul motorului. 1.6 .4 0. in functie de eR.- I I --- -r. (1.55 .53b-traseul 1.0 LlPR= Psn.a.- T .9 • I I I I reprezinta pierderea de presiune doilea compresor (antrenat de temperatura Tsf2.. I .-. datorita cresterii de temperatura la admisie (dupa schimbator).-. .-----I I • .n la PR.S3a.133 = (8 -.T R este scaderea temperatura 'in suflanta. (cuplata eu turbina)eomprima aerul de la presiunea Po la Psn.TR Tsf .a. ca sa se evite arderea eu detonatie prin supraa1imentare este necesar ea temperatura incarcaturii proaspete sa nu depaseasca 373K.T.f de caldura: schimbator de caldura final R2.suflanta comprima aerul de la presiunea Po la presiunea Pst" (evolutia I-S).1 ----r----T----'----. eeea ce compenseaza scaderea randamentului efectiv (lle) al motorului supraalimentat prin reducerea lui e.. ceea ee nu este recomandat pentru motoarele de transport. partial. . I putin de procesul eu actiune inversa de scadere a presiunii. urmeaza evolutia S-R in schimbatorul de caldura cand temperatura seade de [a Tsf la T R ~i presiunea scade eu LlpR• = unde Tsf . I 0.. t .In fig.85 in racitor...493) Tsf ~ T 0 cresterea de Evolutiile termodinamiee ale eel or trei eazuri sunt redate in fig.PR ----t----t----~----~----I .-.presiunea devine Ps12 si " o 0.l. bjschimbatorul de caldura introduce rezistente hidraulice suplimentare care pot deveni atat de importante incat sa anuleze.6a racirea finala. I I I I I .- I I I I I . De remarcat ca reducerea consumu1ui specific prin racirea intermediara la m. la putere constanta.Agenti termici pentru schimbatoare de caldura de comprimare de la 8 pag·132 -i- Agenli termici pentru schimbiitoare de cdldura pag..To in racitor. Urmeaza procesul de racire in schimbatorul intermediar S J unde temperatura seade de 1a Tsfl la T R si presiunea de la P.. 54 se prezinta variatia raportului dintre puterea PeR dezvoltata de un motor supraalimentat prevazut cu racirea aerului ~iputerea P. mediul de racire fiind un lichid (apa) dar si aerul ~i prin destinderea aerului.rt I I t I 1. . bhntermediara intre suf1antele SI. castigul de putere este mai redus: apar situatii In care pierderea de presiune fiind prea mare introducerea unui racitor intermediar poate duce la diminuarea puterii motorului. Se constata di pe masura ce coeficientul pierderilor de presiune in racitor (jR este mai mare si pe masura ce eficienta acestuia ER seade. aria hasurata lSp"po este luerul mecanic consumat de suflanta. I.9 I I I 0.prima suflanta S.. de temperatura Scaderea temperaturii duee la micsorarea volumului speeifie( p t) eorectat .S2.Urmeaza procesul de compresiune a-c in motor care incepe in punctul a la 0 presiune mai mica ca in R din cauza caderii de presiune la admisie Llpa si 0 temperatura putin mai ridicata.... oR iar coeficientul de eficienta G _R P P sf -L'l pSf PR = 1- __2!_ L'l (1.S3b traseul 1. Moduri de realizare a racirli intermediare Racirea aerului se poate realiza in doua moduri:prin schimbatoare de caldura.1. cand exista doua suflante(eea de-a doua.

. .b) Evolutia termodinamicii a aerului in diferite variante de riicire/comprimare In timpul admisiei 'in motor S2 .. Scaderi mari de temperatura pot fi obtinute in cazul destinderii aerului intr-o turbina inainte de intrarea In motor fig. dupa care urmeaza racirea in racitorul R] de la SI-R] de la Tsf1 la T Rb presiunea scazind datorita rezistentelor hidraulice L'I. PR2 si a scadere de temperatura pina la T R2. Se observa ca Iucrul mecanic reprezentat de aria S2RS]I POPsf2 este mai mie dedit in cazul precedent(a).134 Agenfi termici pentru schimbdtoare de caldura pag 135 c P P ~P5f2 Tsf2 . In cazul racirii mixte fig.-\~::::: -:.acest fapt este avantajos fiindca micsorarea lucrului mecanic influenteaza treapta a 2-a a comprimarii.l.ceea ee determina 0 cadere de presiune L'I. 'in care eompresiunea se face pe seama luerului mecanic dezvoltat de motor.53c traseul 2.fie de coeficientul de umplere admis. 1.------.a are loe a scadere de presiune t. apoi aerul se raceste in eel de a1 doilea schimbator de caldura. Pa si 0 crestere de temperatura cu L'I. -----t--..l..pa si a crestere de temperatura t. 1.T. PRJ' Urmeaza comprimarea R1-S2 In a doua suflanta aerul ajungind la Psf2 si Tsf2. Aceste sisteme au dezavantajul ca nivelul de racire e limitat fie de temperatura mediului racitor. Admisiunea in motor are ea efect 0 noua scadere de presiune eu L'I.56.. rnicsorind in acelasi timp lucrul mecanic al suflantei a doua. in suflanta S I se face comprimarea l-S.-- --- Pst ~Psf1 PR po Po v v a c p Psf2 ( ---_. ~P. T•. psfl \----po ------~-- v b Fig..55(c) Evolutia termodinamlcii a aerului in diferite variante de riicire/comprimare :-~-----. Fig. ~~.55(a.Agenti termici pentru schimbiitoare de caldura pag.Se observa ca racirea mixta permite sa se adrnita in motor aer cu temperatura scazuta..

1.limitarea ~ind impusa de solicitarile mecanice ale motorului. Prin scaderea temperaturii de racire de la 80°C la 30°C creste uzura segmentilor ~i eilindrilor de (4-5) ori. 136 Agenfi termici pentru schimbatoare de caldura pag·}37 • .10.Necesitatea rtf apa de racire Fig.. respectiv reducerea nivelului de poluare al acestuia.5+ 1.a.organele care vin in contact direct sau indirect cu gazele de ardere se incalzesc continuu marindu-si temperatura. ~ SA l- ~ r-. Este evident. In turbina TB aerul poate suferi 0 scadere mare de te~~eratura.totalitatea agregatelor. Pe de alta parte trebuie evitata si racirea prea intensa a pieselor care duce la scaderea randamentului indicat..ciuperca supapei.. apoi aerul intra in a doua suflanta SB. Temperatura foarte s..aparatelor si dispozitivelor care asigura evacuarea fortata a unei parti din caldura dezvoltata in cilindrii motorului...0- ~@_j ( ITB t _j I Motor _r-RJ 1.98642 38 Intrarea in motorul M 15.bujia etc.pentru a asigura 0 temperatura optima a acestora trebuie asigurata racirea lor. 56 Riicirea aerului de supralimentare prin destindere intr-a turbinii Aerul e comprimat in suflanta SAantrenata de tubina cu gaze T A. J.tinind searna de pierderile grupu~ui turbosuflanta si de prezenta racitorului R.In plus temperaturile ridicate determina reducerea rezistentei materialelor in general. Daca nu se organizeaza corect racirea apar cresteri locale de temperatura (de ex:in dreptul supapei de evacuare) care produc fisuri in chiulasa sau blocul de cilindri. . ca presiunea aerului la iesirea din turbina T vafi mai mica decit la iesirea din suflanta principals SA.fiind astfel un rflU necesar caci contribuie la pierderile energetice al motorului.. racirea insuficienta duee la arderea unui organ ca:pistonul. Unele rezultate de pe un motor supraalimentat dupa aceasta metoda sunt date in continuare: Tbll14u ae aerului Locul masurari i Temperatura aerului Suprapresiunea [0C] [mmHglbar] lntrarea in suflanta SA 33 0 Intrarea in suflanta S8 91 50010.6665 Intrarea in schimbatorul 110 750/0.1)10 [N/m2] astfel ca temperatura de fierbere a lichidului de racire creste la :(105 + 125) °C Creste astfel diferenta de temperatura dintre Iichid si aerul ambiant ea urrnare radiatorul e mai mie si ventilatorul consuma mai putin.) e)Dupa presiunea din circuitul de racire: -normala:-presiunea este egala cu eea din me diu I ambiant -sub presiune:-presiunea este mai mare decit cea atmosferica eu 5 :(0.3332 In timpul functionarii motoarelor.5 250/0. Sistemele de racire se clasifica: a)Dupa natura fluidului de racirec-racire cu lichid -racire cu aer b)Dupa modul cum se asigura circulatia lichidului de racire: -racire naturalii (prin termosifon) sau cu eirculatle natural a -racire fortata sau cireulatie fortata (la majoritatea m.!izuta obtinuta T B permite insa presiuni mari de supraalimentare. De aceea in exploatare e neeesar sa se mentina temperatura optima a fluidului de racire la care indicii de performanta ai motorului sunt cei mai buni.Agenti termici pentru schimbiitoare de caldura pag. Se numeste sistem de nlcire. deoarece uleiul este diluat cu fractiunile grele din combustibil care condenseaza pe oglinda cilindrului rece.i. Sistemul se poate perfectiona introducand mai multe schimbatoare de cal dura. TA I L 1.. deoarece cantitatea de caldura transferata mediului de racire creste in detrimentul celei transformate in lucru mecanic util. SISTEMUL CE CA J DE RACIRE AL MOTOARELOR INTERNA racirli motoarelor CU ARDERE I 1 J R [. respectiv se degradeaza uleiul de ungere care i~i pierde consistenta ~i determina uzura pieselor in frecare ~i aparitia griparii pieselor ca urmare a dilatarilor tennice.creste randamentul termic al motorului (functioneaza la temperaturi mai mari).99975 R Intrarea in turbina T B 74010... in schimbatorul racitor R si apoi in turbina T 8 cup lata eu suflanta S dupa care intra in motor.10.

-corodeaza metalele..cu adaosuri de inhibitori de coroziune de tip uleios ( benzoat de radiu ). Apa are avantajele:-coeficient de convectie ridicat .motorina) spumeaza..fiind necesar un vas de expansiune pentru sistemele sub presiune.. -pe linga duritatea apei trebuie limitat si valoarea pH-ului (intre 7 si 8) Lichidul antigel.cu consum minim de energie. Apa are si 0 serie de dezavantaje: -temperatura de inghet ridicata (ODC) ~i de fierbere redusa (100 DC).Conditii nnpuse: 1) punct de congelare redus (-40DC In Romania) pentru a nu ingheta la temperaturi coborite (spargera motorului )._-. _-..uleios.motoare racite cu turnuri de racire) -racire indirecta.. -daca ~atrunde combustibil in antigel ( benzina. A_ntigelpe baza de ghcoli: apa + etilenglicol. -prin incalzire i~i mareste volumul cu 4..antioxidanti (fosfat sau nitrat de sodiu ) ~i coloranti.cu gust dulceag.Este 0 solutie apoasa pe baza de alcooli sau de glicoli.combustibilul pentru racirea orificiilor injectoarelor sau sodiu pentru racirea interioara a tijei supapelor de evacuare.riuri.pentru folosirea in motor.5%.67% etilenglicol 40% etilenglicol + 60%apa ~ -26DC -este un lichid incolor. -apa moale < 3 mg echo -apa cu duritate medie (3 + 6)mg echo -apa dura (6+ 10)mg echo -apa foarte dura> 1Omg echo Apele naturale (puturi. -necesita vas de expansiune mai mare.corespunde duritatii apei avind 20... mareste volumul prin inghet deci apar fisuri in blocul motor. 2) punct de fierbere ridicat pentru evitarea forrnarii depunerilor in instalatie si reducerea pierderilor prin evaporare care ar modifica concentratia .se poate amesteca cu apa in orice proportii cu punct de congelare variabil. -w 5) capacitate termica si conductivitate termica ridicate: 6) vlscozitate redusa si proprietati reologice (de cur~ere ) bune.57)... -lmg echo . 7) sa nu fie toxic sau usor inflamabil.16 mg Mg/l.actiune coroziva asupra pieselor metalice ( aluminiu ) si asupra pieselor vopsite sau lacuite. . 1.I.antispumanti ( dextrina ). In cazuri speciale se mai foloseste uleiul.lacuri) au in general duritatea > 3 mg echo Pentru motoare se recomanda ca apa de racire sa aiba 0 duritate < 2 mg ech.. -punctul minim de congelare este -67DC la 66.. C:~4(OH)2. mai ales cind sunt calde: -produce ~contractia ~acordurilor de cauci~c imbibate cu apa._-- --- -67 ----- J I 66% 100% o etilenzlicol Fig.pentru a putea fi pompat usor.in functie de raportul etilenglicol.capacitate termica mai mare cu 41 % fata de alcooli sau glicerina care intra in componenta lichidului anti gel.nu este inflamabil. t(temperatura de congelare) [0C] --- . -are .fiind necesar sa se repete strangerea coherelor la 3-4 zile dupa introducerea antigelului. in plus are pretul de cost scazut.eu apa in circuit deschis.. -~ " .57 Dependenta temperatura de congelare-concentratie etilenglicol .inflamabiI si foarte toxic -dar in contact cu pielea nu este nociv.Agenti termici pentru schimbiitoare de ctildura pag·138 Agenti termici pentru schimbiitoare de caldurii pag..fiind necesara dedurizarea apei potabile. ' . Evident nu exista un lichid antigel care sa indeplineasca toate aceste cerinte. Apa care contine saruri in stare dizolvata este apa dura. Duritatea apei se mascara in mg echivalent de saruri sau ioni de Ca sau Mg..-motorul cedeaza caldura unui mediu de racire intr-un circuit inchis (circuit principal) iar apoi caldura este transmisa printr-un schimbator de caldura aerului ambiant intr-un circuit secundar.04 mg Call sau 12. illilenglicolul. Riicirea ell lichid Cele mai raspindite sisteme de racire cu lichid sunt cu apa sau cu anti gel (de fapt amestec de apa si etilenglicol).deoarece are coeficient de dilatare mai mare ca apa (vasul sa aiba (5 + 8)% din volumul total al circuitului de racire ). "- ". chiulasa sau radiator. /39 -racire directa=evacuarea caldurii se face direct in mediul ambiant prin circuitul de racire (racirea cu aer. .apa (fig..formeaza depuneri de piatra si saruri in sistemul de racire care impiedica transferul termic.

radiatorul) -circuitul secundar ( aer sau apa ) -format din elementul care asigura disiparea caldurii 'in atmosfera (radiatorul. BI Fig. se foloseste la motoare navale la racirea pistoanelor.petrolul-pentru regimuri de temperaturi foarte scazute 8 max (Siberia) Raeirea cu ulei:-nu apar probleme de coroziune ~i cavitatie dar se oxideaza si produce depuneri. termostatul 6. canalele din chiulasa 3.10. ventilatorul.organele de reglaj. 1. camerele de racire ale cilindrilor 2. 1. In figura 1.2 Schema unui sistem de racire co Iichid 7 Sistemul de racire cu lichid este format din 2 circuite: -circuitul primar ( apa sau ulei ) .Agenti termici pentru sehimbatoare de caldurd pag·140 Agenti termici pentru schimbiitoare de cdldurd pag·141 Alte liehide antigel: . Cele doua circuite se intersecteaza in radiator (fig. vas de expansiune 9. racorduri de legatura din cauciuc 7. organele de reglare).58 Schema riicirii cu lichid .cuprinde elemente care asigura transferul caldurii de la cilindrii si chiulasa la radiator (camasile de apa din bloc.conducte.58 s-au notat: -pompa de circulatie 1.5 8). 10 9 min conducta de legatura 8.chiulasa.1. supapa de siguranta 10. radiatorul 4.pompa de apa. ventilatorul 5.

a.pentru m.a.s. La trecerea prin tevile radiatorului. Hi [kJ/kg]-puterea calorifica inferioara a combustibilului.s: Apreciind la proiectare -725)% Fig. = (1900 -72200) De observat ca fluxul de cal dura Qraa se poate evalua si din calculul termic al .rezulta fluxul de caldura Q.a. Cand temperatura lichidului depaseste (70 -T 73) °C supapa centrala incepe sa se deschida iar cea lateral a sa se inchida. Din bazinul inferior BI al radiatorului lichidul este aspirat de pornpa 1 si refulat in canalullongitudinal 14 din blocul motor.datorita transferului de caldura spre aerul vehiculat de ventilator (care de regula este fixat pe acelas ax cu pompa).494) [kJ/h] fr -fractiunea apreciata dupa motoare asemenea. [kl/kWh] .ac = frHiCh ce trebuie evacuat: (1. pe de alta parte dupa oprirea motorului prin condensarea vaporilor in circuit si contractia lichidu!ui.c cu camera unitara. daca nu ar patrunde aer in sistem (vas).c cu camera divizata.a. Ch [kg/h]-consumul orar de combustibil fo!osit in motor in regim nominal. Dad se cunoaste consumul specific efectiv de combustibil ce [kg/kWh] si puterea nominal a Pe [kW] relatia (I) devine: ( 1. 143 abur-aer.pentru m. Din chiulasa lichidul ajunge la termostatul 6 si apoi in bazinul superior (BS) al radiatorului.495) Daca se imparte de racire: Qrac la Pc se obtine un criteriu de incarcare specifics a sistemului qr = Q. Vasul de expansiune 9 este montat cind sistemul de racire este sub presiune Ir = (23 -T 35)% fractiunea Ir .mai multa caldura se transforms in lucru mecanic ~i atunci fr scade la: Ir = (20 in timp ce!a m. de unde trece in chiulasa prin orificii normale si de dirijare ( necesare pentru a elimina zonele de stagnare. qr = (2400 -72800) q r = (2800 -73500) q. [kJlkWh] .59 Termostatul Functionare Pompa de circulatie 1 este antrenata.a.temperatura lichidului scade. prin orificiile 15 in camerele cilindrilor 2. Liehidul de racire este adus printr-un furtun etans fata de aer.497) ale carui valori in regim nominal sunt: qr = (2400 -73300) [kJlkWh] . de aici.astfel ca tot lichidul trece prin radiator.Agenti termici pentru schimbdtoare de caldura pag. care ar duce la supraincalzirea locala a chiulasei si aparitia fisurilor). 142 Agenli termici pentru schimbdtoare de cdldurd pag. iar cea laterala 12 cornplet inchisa. Fluxul de dildura evacuat prin sistemul de racire.Aceasta supapa pennite evacuarea vaporilor de lichid evitind aparitia un or §1lpra~resiuni.fractiunea fr din caldura dezvoltata in cilindru si evacuata prin sistemul de racire variaza in limite foarte largi: fr = (15 -735)% 20 21 Pentru m.pentru m.c care au randamente mai mari.a.vasul fiind mereu umplut cu lichid intre reperul "min" si "max". de la arborele cotit ~i asigura viteza de circulatie a lichidului in intreg circuitul de racire. Cand circuitul lichidului cuprinde si radiatorul se nurneste circuitul mare iar cand radiatorul este scurtcircuitat se numeste circuitul mic (de incalzire).1. [kJlkWh] . Pentru a asigura o incalzire rapida a motorului dupa pomirea la rece cind temperatura lichidului este sub 70°C supapa central a 11 a termostatului (fig.astfel 0 parte din lichid circula si prin radiatorul 4 unde se raceste.care ar pune in pericol (explozie) radiatorul si etanseitatea imbmanlor. Cand temperatura lichidului ajunge la (80 -T 85) DC supapa central a 11 este complet deschisa.c supraalimentat.pentru m.de regula.3) este inchisa ~i lichidul este dirijat prin supapa lateral a 12 deschisa prin conducta 13 la pompa 1 radiatorul fiind astfel scurtcircuitat. Ir Conform datelor experimentale. presiunea in circuit scade sub cea atmosferica ceea ce ar provoca avarierea radiatorului (prin implozie).c e [kJlkWh] (1.

15)mH 0(0.144 Agenti termici pentru schimbatoare de ciildura pag. 1..coeficientul global de transfer de c~Id~r~. Radiatoarele acvalamelare sunt de tip nedemontabil cu 0 s~prafata m~re_de racrre l~ di siuni exterioare reduse ( comparativ cu alte radlatoare ) msa sunt mal imen ..temperatura rc ? U lichidului la iesirea respectiv la intrarea in motor (pentru antigel c... . bronz sau plastic... _adincimea..5-3 m/s.. vertica lC tehnologia de fabricatie este dificila. ~ .10-3 [kW] (1. + .d 1 1· t sensibile la cresterea presiunii lichidului..l~urii de la lichidul de racire ]a aer. . [0C] ..aluminiu.3 Constructia sistemului de raclre cu lichid Pompa de circulatie (de apa) fig..este de tipul centrifugal fermata dintr-o carcasa 1.093 [kJ/kg KJ).care asigudi ~ansferul ca...6 -7- 0. . Suprafala radiatorului se ca1culeaz~ cu formula: 17I._""" .1+"I'V"o.p la : 1 convena bil astfel inch intre ele sa ramina un spatiu de (2-3 mm pnn ..J .aceste pompe au avantajul cii la ruperea curelei sau oprirea motorului permit circulatia naturala prin tennosifon a apei prin circuit. [14] este format din tevi IIp.9) * PI [kg/m"] . ..... Deterrninarea dimensiunilor prineipale ale radiatoarelor ca: -suprafata de schimb de caldura: -suprafata frontala. durata mare de exploatare.presiunea in orice punct al circuitului de racire trebuie sa fie mai mare decit presiunea de fierbere a lichidului la temperatura respectiva.. rcirculare sau plate.pr\ . . ne rvurate prin care circula lichidul de racire. . C1 kt1tm k [W/m2K) . alumirnu._.:::.8 -. f1-1l""h1r1 A= Qri1C [m2] ..... ieftine si siguranta mare in exploatare. = 2.. la viteze mai mari apare cavitatia.1. otel si eel mat freevent din alama. t t .499) H p . in unele cazuri In forma de mete.. l' . eel mai frecvent se folosesc pompele centrifugale cu rotor semideschis eu randament ridicat 17 p = (0.145 m r = 3600 .constituie 0 problema dlficlla care are la baza p~rame~l1 sta ._ _..498) medie a cr.t"'l+~-" . .l' H p [N/m2] 1] h = (0..b ...... 1 1· hidul de rae ire . un racord de aspiratie 4 si unul de evacuare 5. sau placi cornune care asigura pe mga rolul de nervura si 0 mare rigiditate [12]. PI [m%] (1.... [kJ/kg K] -capacitatea lichidului de racire.. prm turnare sau m tabla matritata..55 -7. Rotorul pompei este din fonta ...pentru calcule se foloseste "evident metoda general ada schimbului de expenmen a .5)bar Debitul volumic de lichid al pompei se calculeaza cu: v p= Inr 'l» .. . d. . sunt fo:mate dm) enzi .. in cazul ventilatoarelor decuplabile arborele pompei este separat de al ventilatorului pompa fiind antrenata continuu in functionarea motorului. '"". Tevile radiatorului se confectioneaza din cupru.4 2 -...sarcina pompei ca sa acopere rezistentele hidraulice tit r [kg/s] ... Tevile pot avea sectium . Pentru motoarele de tractoare si automobile se folosesc pompe centrifuge de joasa presiune: H p Radiatorul este un schimbator de caldura. De altfel pentru functionarea normala. care circu a 1. constructie simpla.. Pompa se monteaza la partea frontala a blocului motor pe acelasi arb ore cu ventilatorul fiind actionata de la arborele cotit prin curea trapezoidala.0.7) . asigurind unifonnizarea temperaturii in carnasile de apa ~i in general uniformizarea starii termice a motorului.-. eu nervuri individuale. rOr-o. ...Agenti termici pentru schimbdtoare de caldura pag. . _ ..e meta .500) p incruci~at.""l _]:.. ...debitul de lichid de racire prin instalatie '7 p [-] - coeficientul volumic de pierderi al pompei: '7 p = (0. o:lI Q.. Bazinele se executa de regula din acelasi materiale cu tevile.randamentul hidraulic al pompei . [14]. un rotor 2 cu palete drepte sau curbe 3.-1... bT .se compune din doua bazine BS ~1 BI.. iar aerul circula orizontal prmtre tubunle arne are.498) . viteza de circulatie a lichidului prin canalele pompei trebuie sa fie sub 2.e regu a curen = (4 -7...masa specifica (densitatea lichidului) Puterea absorbita de pompa va fi: P= p V ·H p ...1 . 1 1 .legate pnntr-o r~re~ d e tevi. . 1t caldura observind modul de circulatie al celor doua fluide . _ _. Vp [m3/s] (1. .-0. Radiatorul de tip fagure [12].l~~ 1 .lte m~~ ele $1 dlS?USe orizontal permitind circulatia aerului In timp ce apa curge pnn spatiile formate mtre suprafete1e exterioare ale tevilor. ...78).60 asigura circulatia fortata a lichidului prin circuitul de racire.10. rotorul fiind fixat pe un ax in interiorul carcasei... C r (t re termica QrOc - t rJ masica [kg/s] (cal dura specifica) (1...-.-. t I·.

cresterea de temperatura a aerului in radiator. c. pentru buldozere pentru evitarea infundarii cu praf a radiatorului.capacitatea termica masica (caldura specifica) a aerului.GO c..rezulta din ecuatia calorimetrica: (1.lGl. Cele mai raspindite ventilatoare axiale sunt eu 4 palete dispuse in X eu unghiul dintre palete 70° respectiv 110°. altematorului. _ .d).I.-11 0 )m/s. 1.care desi au randament mai scazut asigura 0 cadere de presiune mai mare..densitatea aerului . unghiul dintre planul radiatorului ~i planul pa1etei este de 40 -. diametrul exterior al paletei (0.d) cu (4 -i.8) palete cu 0 constructie simpla si randament ridicat .147 . pag·/46 Agenti termici pentru schimbiitoare de ciilduri: pag.motoarele sunt prevazute eu deflectoare dispuse in jurul eilindrilor (vezi racirea eu aer) pentru dirijarea curentului de aer ~i uniformizarea temperaturii. pentru automobile este ventilator eli aspitatie si eu refulare.61a)./I~rt.-1. Punclt dt r'an~Qre .3 -:-0. La sistemul de racire cu lichid se prefera ventilatorul axial (fig. 60 Constructia sistemului de riicire c Ventilatorul:-serve~te pentru vehieularea aerului atmosferie cu viteza ridicata prin radiator.eEI· a b Fig. Ventilatorul mai are si rolul de a debita aer in zona motorului contribuind la racirea baii de ulei. lungimca (120 -:-180)mm.ventilatorul este fara earcasa(fig. intensificind astfel transferul termic.1. iar pentru caderi de presiune Hv> 80 mm H20 arc carcasarfig.-70)mm. P a [kg/rrr'] . Debitul de aer care trebuie asigurat de ventilatorul sistemului de racire eu lichid.61 Ventilatoare # sistemullor de antrenare Ventilatoarele motoarelor racite cu aer trebuie sa asigure debite si presiuni de refulare mai mari la dimensiuni cit mai reduse.7 )m.501) t1ta [0C] .Agenti termici pentru schimbatoare de cdldurd Q PUllc!e de ii1lr"!. viteza periferca (80 -. Fig.160.Lril b). grosimea paletei (1. bobina de inductie.25 -.(fig. .8 )mm. latimea paletelor (30 -.in cazul racirii cu aer se prefera ventilatorul centrifugal (mai rar cele axiale) ..c) si (fig.1. Ventilatoarele eu pa1ete tumate sunt mai rigide dar produc un zgomot suparator de frecventa inalta. bloc motor ctc. Este montat uneori pe acelasi ax cu pompa de apa.-45°. cpa = 1 kJ/kgK . Pentru caderi de presiune relativ miei.

Rezistentele gazodinamice ale circuitului de aer H. 63 Sistemul de racire cu aer CaJculul sistemelor de racire eu aer este complex datorita. 0 nervura ideala este de tip triunghiular dar nu se poate realiza tehnologic si nu e nici practica caci varful subtire se rupe· usor. zgomot red us . deschiderea e cornpleta la (80 ~ 85) DC.1.modificind in functie de temperatura debitul de lichid ce trece prin radiator..a caderilor de presiune 'in sistem pentru alegerea in final a ventilatorului . Sistemul de racire eu aer [kW] (1. lichidul trece si spre radiator.62) refuleaza aerul intr-o carcasa sau manta M(zona IlI).6 ~ 0. a)cu blocaj adica "tot" sau "nimic"... debitul de liehid ce treee pnn pompa este variabil. te:most~tu~ cu burduf (fig.000) N/m 1 2 pentru Dci1""(lOO -..a debitului de aer necesar. 1.-150)mm 17" = (0. Un capat al vasu~U1go~rat 20 este prins pe reazernul fix 21.Pentru a reduce lungimea motorului. Termostatul poate fi Cll arc metalic si eu burduf.10.de a regia temperatura acestuia.Ventilatoarele folosite in sistemele de racire cu aer sunt de doua tipuri:axiale si cetrifugale . Cerezina ~ produs petrolier (ceara) format din hidrocarbun parafimce. 502) Racirea eu aer se realizeaza prin deplasarea unui curent de aer cu viteza ridicata (20 -:-60) m/s peste suprafata exterioara a cilindrilor.suprafata aeeasta se mareste prin nervurare (fig. inaltimea h a nervurilor este mult redusa in planul cilindrilor fata de planul transversal. fenomeneIor de transfer tennic prin suprafete nervurate ~j are drept seop stabilirea dimensiunilor nervurilor.aerul incalzit este evacuat prin difuzorul de evacuare DE( zona V).cu punet de picurare ridicat (85 -:-90) "C. De observat ca eele cu ceara (pasta) sunt mai sigure. Fig.5c). . . 1. .Forma si dimensiunile nervurilor de racire se aleg astfel incat sa asigure transferul optim de caldura in conditile unor rezistente gazodinamice minime. . dar functioneaza cu zgomot si necesita turatii mari pentru a asigura caderea de presiune (sarcina) necesara.1. iar de celalalt se prinde tija supapei 1] .Ventilatoarele axiale au debit de aer mare la dimensiuni reduse randament ridicat.de unde se distribuie catre cilindrii si chiulase (zona N)cu ajutorul unor deflectoareD.3 -:-0. Ventilatoarele centrifugale au un grad de eomprimare mai ridicat. ell servomecanism. 0 nervura simpla dar eu efieacitate termica mai redusa este cea dreptunghiulara. caderea de presiune in circuitul de racire (radiator si restul traseului ) 2 cu valori uzuale de (700 -.000) N/m2 pentru Dcil<lOOmm si (1500 -.ul . Nervura trapezoidala este eompromisul intre tehnologie si teorie dar tot costisitoare. c)eu circulatie variabilii. ~ . Nu e bine sa se circule lara terrnostat!!! La motoarele de mare putere se folosesc terrnostate.7) .59) este format dintr-un vas metalic gofrat de forma cilindrica din a!ama 2~ In interiorul caruia se afla un !iehid care fierbe usor (alcool etilic + apa distilata.randamentul ventilatorului pentru ventilatoare axiale nituite si 171' = (0. terrnostatul tntrerupe complet circulatia lichidului prin radiator' b )eu circulatie constants.eter.pentru ventilatoare turn ate Termostatul (fig..59) este organul asezat in circuitul de raei~e cu rol.deoarece fortele de actionare ale supapelor sunt foarte man ~I ar fi nevoie de un burduf de dimensiuni mari. sunt de ordinul (7001400)N/m2 pentru Dci6100mm ~i (1400-2400) N/m2 pentru Dcil>(100200)mm.4 ) .Ventilatorul V (fig.Agenti termici pentru schimbiitoare de ciildurii pag. depinzind de temperatura.Cind temperatura depaseste 70°C solutia din burduf se evapora si ~arind preslUnea dl~ interiorul vasului gofratfl obliga sa se alungeasca desehlzmd supapa centrala. termostatul pennite treeerea unui debit constant spre pompa de lichid ( circulatie ) din debitul total ee trece prin motor.clorura de etil sau metil) sau 0 pasta activa (cerezina ameste~ata eu pulbere de cupru sau ceara (motor SAVIEM 797-05)). Exista trei tipuri de termostate: . 148 Agent! termici pentru schimbiitoare de caldura pag·149 P" = 10H" [N/m2] ~ 3 • H 17" v• r< 1..4.

In care la pierderi circula apa in schimbator de presiune deci la cresterea .functionarea corecta a tennostatului etc. ..prin convectie ridieat . antigel. se bazeaza pe studiul ei. e~e .Principalele avantaje ale apei sunt: ·coeficientul de transfer tennic. ale camerei topite (sodiu) etc. reducand uzura coroztva a cilindrilor. • '.' x.e~ detonatie. -zgomotmai : mare datorita ventilatorului ~i a lipsei stratului absorbant de apa. n 'd'IC.. *Sistemul de raeire eu aer are avantaJele. nu se puterii (9.starea etan~eitiitilor.a. -necesita racitor de ulei. gradul de 1. 1. ceea ce micsoreaza pericolol de fisurare si ev~t~ a~derea.apa. -putere re dusa pen tru antrenarea pompei usa . din sistem (2-9 de apa calda in actioneaza e: d . .). -masa si lungimea motorului scade-.ul ~i. at -regrm terrnic. -dificultati de intretinere.agentf tennici nu trebuie sa fie eorozivi sau agresivi in general . din cauza penco u Ul e -necesita materiale deficitare eupru.SUPrainealZirea~ -pormre sigura la tempera circuitul -zgomot de r~cire. d . ti -motorul vnu poate fi fortat pri~ . -murdiirirea suprafetelor de transfer termic.11. FLUIDE INCOMPRESIBILE TERMICI FOLOSITE CA AGENTI ~l ~r~~diului ina e a e arnbiant (este evitat 1.chiar la temperaturi ridieate timp indelungat sa nu degaje mirosuri neplacure sau iritante. .alte raspandit: agenti lichide. -stabilitate termica la variatiile rapide de -funetionare sigura la temperatun gripaj'.1 Agentl termici pentru schimbatoare de caldura Agentii tennici sunt substante folosite pentru vehicularea dildurii in sehimbatoarele de caldura..amesteeul gaze. ~ .amestecuri de apasaruri Dezavantaje ale racirii cu aer: -temperaturi mai ridicate umplere n eu aproximativ .acestea sa se poata indeparta usor.~ro:~te. -reducerea sigurantei ' in exp 1oa t are.1~l.5. 0. Comparatle intre sistemele de racire Alegerea unui sistem de r. mal redus .f S~~Cl~~ 1. . • .. Dezavantajele -constructie n"icirii eu hchld: .costul red us ~i sa se gaseasca cu usurinta in orice loe.a radiatorului ~i pompei de eirculatie. Pentru a realiza 0 siguranta in exploatare si 0 fiabilitate rnare. Apa ca agent termie Apa atat in stare lichida cat si sub forma de abur Indepline~te eele mai multe conditi cerute de un agent termic ideaI.gazele sunt: vaporf de ardere. )0/ P /0 •. conditie esentiala impusa tuturor agentilor tenniei folosin in schimbiitoare de caldura este sa aiba eonduetivitate tennica . up.~ca uzura cilindrilor la rece temperatura ambianta e redusa ~l se mten .alte de apa. de exemplu in cazanele industriale gaze1e de ardere transmit caldura apei din interiorul schimbiHoarelor. "Sistemul de racire cu Iichid asigura ava~aJ~~e. .2.: ~~~.~asa n .sau daca totusi exista depuneri .11.re ucan -functionare sigura la trecerea la sezonul re~e: . capacitatea tenniea masica 5i masa speeifica Cdensitate) cat mai mare . rapids dupa pomrrea la rece. in tirnp ce vascozitarea ~i tensiunea specifiea cat mai mica..dar apoi trebuie trebuie urmarita temperatura lichidului pentru a evita suprainealzirea motorului sau avarierea sistemului de racire.10.a PO. ra de ardere si vecinatatea -o racire locala eficienta a punctelor ca e ~n came .e (tiU: lung) mai ales cand p -incalzire greoat~ a _motorul~l.n:~rea tur. ~i a ventilatorului .: o -incalzire -constructie simpla cu num~r redus de reducs d astfel uzura cilindrilor.. =+0"" de aceea canalele/conductele nervureazii.. ta rna .sau pot f alesi de exemplu pentru racirea aerului motoarelor supraalimentate se pot alege fie apa fie aerul ea fluid de racire etc.eeesitat~~ ~astriirn etan~~ltaJ~~.Agenti termici pentru schimbatoare de catdurii . . 1 1 . pag·150 cii trebuie Agent: termici pentru schimbdtoare de ealdura pag·151 In exploatare probleme speciale apar la racirea eu lichid cand praetie trebuie verificat nivelul lichidului in vasul de expansiune. d inghet al apei.nervurarea ar duce necesare pentru vehiculare.11. ~tamu etc. complexa si n.dezavantajul gabarite mai mari la acelasi debit ca eel axial si randament mat re us.a.. Pe timp reee trebuie folosit antigel . a htnea cu (5-10)%. 1. uleiul.apoi apa se transforms in abur ~i gazele transmit caldura aburului. ~ bi -'I .acire sau altul de catre proiectant comparativ al celor doua slste~e. acestia pot fi impu~i de natura sehimbului tennie. _1~. Cei mai oa rte joase prin introducerea . sau a raportu U1 e m rimare din eauza cresterii solicitarilor termlce. d constructie simplificata si consum de putere redus. . prezm t. Agentii termici nu trebuie sa fonneze depuneri pe suprafetele de transfer tennie.5 + 13)%Pe• .(lichid) e apa ea un izolant (absorbant fonic). ~l reparatn (m~u~da:e tevi ~. -consum maer de putere 5% si puterea = 600 + 6000(W / m2 K).aerul.folosirea unor huse speciale pentru a proteja radiatorul de curentul rece. .d d ceea ce reduce e ~r.

chiulasa sau adiator.OOI °C/m). anti gel comercial fabricat pe baza d~ etilen-glicol cu ~daus ~e s_tab~hz~t~n w~l ~inhibitori de coroziune.tgent! termici pentru schimbatoare de caldurii rosts: Agenti termici pentru schtmbatoare de elildura pag. -capacitate termica si conductivitate termica ridicatii. volumul masic scade respectiv lensitatea creste. pentru a realiza temperatura d.Oz. In functie de raportul etilenglicol-apa (fig. !olostt la aut?VehlCule .ci aceasta trebuie distilata sau dedurizata pentru a vita riscul depunerilor si corodarii canale lor. este la--67°C pentru 66. care intra In omponenta lichidului anti gel cu (300-350)% mai mare ca aerul sau alte gaze N2.fiind necesar un vas de expansiune rentru sisternele sub presiune.Pentru motoare se recomanda ca apa de racire sa aiba 0 duritate < 2 mg:chivalent.16 [mg Mg/l].duritatea apei se nasoara in mg echivalent de saruri sau ioni de Ca si Mg. pentru a asigura de fapt protecria contra inghetulu] De. prin incalzire i~i mareste volumul cu 4. pnn crestere de volum ar duce la deteriorarea pompei ra~Iator~lul bloculur motor etc: .Domeniul temperaturilor e limiteaza de la o'c la 200°C. altfel pe lang~ p~n:tul de congelare redus (_40DC-in Romania) arnestecu] apaantlg~I tre?ure sa alba ~l un punct de fierbere ridicat pentru evitarea formam vapo~llo: ~l. cu 41 % mai mare ca la alcooli sau glicerina. 63). caldura Iatenta de vaporizare mare.corespunde duritati apei avand 20. -sa nu corodeze suprafetele metalice. 153 capacitate termica mare. Ettlenglicolul C2H4(OHh-s~ p~at~ amesteca cu apa in orice proportii rezultand un punct de congelare variabil.glicoli este format din apa si etilenglicol cu adausuri de inhibiton de coroziune de trp uleios (benzoat de sod') ti .3. (fosfat sau nitrat de sodiu) si coloranp nna ' . Ma' trebuie sa alba: 1 -stabilitate fizica si chimica. -apa moale < 3 mg-eehivalent -apa eu duritate medie (3-6) mg-eehivalent -apadura (6-10) mg-eehivalent apa foarte dura> 10 mg-eehivalent Apele naturale (puturi.cu consum mtmm de energie.lacuri) au in general duritatea >3 mg:chivalent. De exemplu lrngchivalent.C02). Amestecu~ apli-a~tigel .e inghet dorita. -sa nu fie toxic sau user inflamabil.la acest punct trebuie facuta 0 remarca si anume nu este 1dicata folosirea apei ca atare.care rnpiedica transferul termic.11. se foloseste amestecat ce a?a dedun~ata ~l distilata In anumite procente.reducerea pierderilor prin evaporare care ar modifica concentratia.este 0 ~~]uti~ apoasa pe baza de a1cooli sau glicoli.formeaza depuneri de piatra .Daca amestecul se face din 40% etilenglicol si 60% apa. isi mareste volumul prin inghet deci apar fisuri in blocul motor .Ca sa nu faca depuneri se distileaza sau se trateaza hirnic. Evident ca nu exista u~ lichid antigel care sa indeplineascli toate aceste cerinte. -vascozitate.ca urmare si densitatea apei este maxima la aceasta 1.an ispumann (d ex tri W) ~nt10xl anti. . Explicatia este existenta moleculelor de D20 in apa. In toate sisteme1e unde se foloseste apa trebuie tinut seama ca la presiunea Ie 760Torr. temperatura de congelare .Lichi~ul. AIte dezavantaje se refera 'in special la folosirea apei in radiatoarele notoarelor cu ardere interna: are temperatura de inghet ridicata (O()C)~ide fierbere redusa (100DC) la presiunea trnosferica.pentru a putea fi pompat usor. A~est~cu~ a_pa-~nttgel pe.Punctul minim de congelare. Amestecul apa-antigeJ .04[mgCa/l] sau 12.saruri In sistemul de racire . costul relativ redus .Conpnutul de molecule grele variaza cu temperatura apei si est: naxim la +4°C.fiind necesara dedurizarea apei potabile pentru folosirea in motor. Ca prim dezavantaj al apei este necesitatea un or instalatii de pompare de .7% etilenglicol. Pe Hinga duritatea apei trebuie liminat si valoarea pH-ului intre 7 si 8.utere apreciabila si dependents temperaturii de presiune.5%.CO. id lU . pierderi de caldura reduse(-O. Apa care contine saruri in stare dizolvata este 0 apa dura.deci apare 0 scadere de volum prin incalzire neobisnuita la alte ichide. 1. baza de .rauri .~l alte instalatii de incalzire sau industriale pentru a evita mg?etu1 a~el care.un izotop mai greu al iidrogenului H2). corodeaza metalele.mai grele dedit nolecule1e de H20 (D2 este moleeula de deuteriu ... redusa si proprietati reologice bune.prin incalzirea apei intre 0 si 4°C.

Agent! termici pentru schimbdtoare de caldurd

t=sts«

Agenti termici pentru schimbatoare de ciildurd

pag·155

ajunge la-26°C.

"='u o:s'L...
..... II)
II)

II)

.....,

..... ,......,

0 -30

~~
P'OJ)
Q)

'-'

~

....

12 ;::::: 0
u

-

-50
I

____

JI
I

-70

100%

o

_dad! patrunde ccrnbustibil in anti gel (benzina/motorina) spumeaza; _necesita vas de expansiune mai mare,deoareee are eoefieient de dilatare mai mare (vasul trebuie sa aiba (5-8)% din volumul total al cireuitului de racire). Glieerina C3Hs03 -se utilizeaza mai rar deoareee necesita cantitati mai mari pentru a obtine punetul de congelare redus. Alte lichide antigel -petrolul-pentru regimuri de temperaturi foarte scazute(Siberia). Racirea cu ulei-nu apar probleme de coroziune si cavitatie dar se oxideaza ~iproduce depuneri ; se foloseste la motoare navale la racirea pistoanelor. Propretatile etilenglicolului ~i glicerinei sunt redate in [3]; se constata ca densitatea este apropiata de ce a apei (1115 kg/rrr') dar are capacitatea termica masicii mica, ceea ce micsoreaza cu (7-10)%, fluxul de caldura termie, in conditii similare .fata de apa. In calculele de proiectare trebuie cunoseute propiretatile amestecului concret folosit.in ealculele termice, Amestecul antigel are aproape toate avantajele apei ,dar este mai scump, insa este absolut obligatoriu sub OOC,latoate schimbatoarele de cal dura.

etilenzlicol

Fig. 1. 63 Dependenta temperatura de congelare-concentratie

etilenglicol

1.11.4. Uleiul ca agent termic Generalitati.Proprietati de baza, Uleiurile minerale se utilizeaza ca agent termic in stare lichida la temeraturi intre 20°C si 300°C, deoarece la depasirea unei anumite temperaturi apar proeese de cracare iar In prezenta oxigenului apare procesul de oxidare. Conductivitatea termica.capacitatea termica masica si masa specifics (densitatea) sunt mai mici decait la apa (vezi anexele) si viscozitatea mai mare iar aceasta creste odata cu scaderea temperaturii, Din aceasta cauza coeficientii de transfer termic sunt relativ mid (fata de apa }avind a == (60 + 1800) W/m2K, deci canalele in care circula uleiurile trebuie nervurate,ceea ee duce la cresterea caderilor de presiune in schimbatoarele de caldura, Aceasta cadere de presiune creste la scaderea temperaturii u!eiului datorita cresterii viscozitatii, In cazu! un or incercari de schimbatoare de caldura cu ulei pe stratul de proba, uleiul se va incalzi in rezervoare pina la atingerea temperaturi!or de intrare cerute si apoi se incepe vehieularea: nu se vor vehicula debite mari de ulei rece,datorita contrapresiunilor care pot sa apara.ce due la deformari de canale/tevi etc. Proprietatile uleiurilor depind foarte mult de compozitie ~i temperatura; in calculele de proiectare trebuie sa se cunoasca exact proprietatile termofizice ale uleiurilor ce se utilizeaza. Domeniul eel mai frecvent de folosire al uleiurilor este pentru ungere in general si in special pentru ungerea organelor in miscare ale motoarelor eu ardere intern a si anexelor lor (turbina cu zaze. suflanta) sau diferite actionari hidraulice)

Tabelul15 Temperatura Glicoli volum % Lichidului 45 50 5 35 40 25 30 10 15 20 Antigel[OC] 80 37 46 12 15 20 29 75 11 43 58 19 35 14 27 70 10 13 40 53 32 18 25 65 29 37 48 9 12 17 23 60 8 44 27 34 11 16 21 53 55 40 7 25 31 49 15 19 10 50 6 35 17 22 28 45 9 13 45 32 41 50 5 20 26 12 16 8 40 46 4 14 19 24 29 7 11 36 35 42 51 3 17 21 27 9 13 33 6 30 37 47 3 25 6 12 16 19 30 8 25 42 2 34 14 18 23 7 11 28 5 20 39 2 13 17 21 32 6 10 26 4 oeste un liehid ineolor,uleios,cu gust du1ceag, inflamabil ~i foarte toxic; -in contact eu pielea nu este noeiv; -are actiune coroziva asupra pieselor metalice (aluminiu) si asupra pieselor vopsite sau lacuite mai ales la temperatura ridicata;

Agenti termici pentru schimbdtoare de ciildurii

pag. /56

Agenti termici pentru schimbatoare de cdldura

pag,157

baia de ulei a motorului,dar cind viteza de inaintare a automobilului nu e suficienta pentru racirea uleiului (motoare mari) se folosesc racitoare de ulei (radiatoare de ulei). Radiatoarele de ulei sunt de doua tipuri: -radiatoare cu apa -radiatoare cu aer in primul caz uleiul trece peste suprafata exterioara a tevilor iar in al doilea caz prin interiorul tevilor, Radiatoarele racite cu apa asigura 0 temperatura mai stabila a uleiului independent de sarcina si turatia motorului.precurn si de temperatura aerului amb iant. Radiatoarele eu aer sunt mai simple si mai sigure insa nu asigura incalzirea uleiului la pomire. Radiatoarele cu ulei spre deosebire de cele de apa.destinate racirii motorului au 0 constructie mai rigida, deoarece lucreaza sub presiune. Mentinerea atit a temperaturii optime de functionare a uleiului cit ~l a calitatilor sale sunt necesare pentru eli. rolul lui intre piesele in frecare este multiplu: a)sii reduca lucru mecanic consumat pentru lnvingerea fortelor de frecare (printr-o ungere buna cu uleiuri corespunzatoare se obtine 0 reducere a consumului de combustibil cu (6 + 10)%); b)reducerea uzarii pieselor in miscare relativa si prevenirea griparii lor; c)sa reduca temperatura organelor in miscare; uleiul preia si evacueaza aproape integral caldura dezvoltata prin frecare si preia 0 parte din fluxul de caldura primit de unele organe in contact cu gazele de evacuare sau alte suprafete fierbinti; djasigura etanseitatea intre piston si cilindru; ejevacueaza impuritatile ajunse intre suprafetele in frecare; f)asigura partial protectia chimica anticoroziva a unor organe. in functionarea motoarelor termice principalul tip de free are este free area de alunecare de toate felurile:frecare uscata, serniuscata, semi lichida si lichida. La pomirea motorului fusurile palier si maneton ale arborelui cotit se sprijina pe pelicula de ulei existenta intre proeminentele rnicroasperitatilor lagarelor (frecare semiuscata), iar cind rezistenta peliculei este insuficienta apare contact metalic intre asperitatii (frecare uscata); odata cu cresterea turatiei motorului pompa de ulei trimite ulei sub presiune si apoi trece de la frecare uscata la frecare semilichida si apoi la frecare lichida (dinamica), In cazul grupului piston-segmenti-cilindru, chiar si in timpul functionari normale se realizeaza 0 frecare semi lichida la lirnita sau semiuscata si uneori uscata. Unele organe se ung sub presiune (lagarele) altele prin ceata de ulei sau stropiretcilindrii), presiunea de contact din lag are este de ordinul a 30daN/cm2 iar intre cama si tachet este de ordinul a 12000daN/em2• Temperatura un or organe ajunge la sute de grade Celsius altele cateva zeci de grade, iar ungerea se face cu aeelasi ulei. Rezulta ca procesul de ungere este foarte complex si se desfasoara normal daca uleiul:

, :)se distribu.ie. co~es~~nzator la orga~ele in miscare cu consum minim de energie, m doze potnvite limitand consumul si la temperaturi adecvate. Uleiurile au propiretati multiple dar se amintesc numai acelea care int . " procesu I d e ungere ~1 rormare d e d epunen ' " motoare, Uleiurile trebuie ti ervin . C' In In f: _ ., sa IS aca urmatoare 1e con diitn: -sa posede 0 vascozitate optima, 0 onetuozitate buna si 0 varia tie red usa a _ • . - ,. vascozltatu eu temperatura; -sa aiba 0 stabilitate chimica ridicata; -sa actioneze eficient asupra uzurilor; -sa aiba 0 temperatura de congelare redusa, Formarea peliculei de ulei in cupla de frecare depinde de doua proprieCf fundamentale ale uleiului.vascozitatea $i onctuozitatea. aI V~scozitatea uleiului este proprietatea acestuia de a opune rezistenta la c~rgere ~I determina capacitatea de ungere a cuplelor (arbore-lagar) in regim hidrodinamic (grosimea peliculei de ulei peste lJim l.Vascozitatea absoluta sau dinamica/ 17) se determine: 1)prin rnasurarea fortei sau momentului pentru deplasarea re1ativii a doua suprafete; 2)prin masurarea timpului de curgere a unui volum determinat printr-un tub capilar. Ca unitate de masura centiPoise-ul
2

17lN1n12 J
~i

dar se mai folosesc ~i Poise-ul si INs/m~=IOP sau

(P),
4

(cP)
2

lcP=O,OIP):

1daNs/m =100P= 10 cP(1 Ns/m =lPa·s adica Pascal· secunda). " ,3)Vasco~itatea se mai determina prin comparare cand se numeste vascozitate relativa sau conventionala; ea rezulta prin compararea timpului de curgere a uleiului cu timpul de curgere al apei la 20°C. Determinarea se face in vascozimetrul Engler si se exprima in grade Engler 17 [OE]. Pentru calcule trebuie sa se transforme vascozitatea Engler in vascozitate dinamica. transformare: a)pentru: 17<6°E: '7 =10-4 P (7,42'7 [oE]-6,41 '7 [oE]) [daNs/m2] b)pentru: '7 <6°E: '7 = '7 [oE]11490 eli p [kg/dm''j-densitatea Vascozitatea cinematics: v [daN s/rrr'] uleiului considerat. Relatiile de

(1.503 ) (1.504)

= 17I P

[m2/s]

(1.505)

Se mai foloseste Stokes-ul (ISt=lcm%) si centi Stokes-ul (lcSt=O,OlSQ Vascozitatea uleiului variaza cu temperatura fig.l.66 si anume scade la cresterea temperaturii dupa 0 lege exponentiala ,ceea ce are implicatii deosebite pentru motor in timpul functionarii si la pomire la reee. In functionarea motoarelor u,leiul pe zone are temperaturi (fig.1.65b) ce variaza in 1imite largi: zona supapelor ~l~:~~utorilor (13~-25~tC; z~na .cilindrului (ISO-350)oC; zona palierelor(lOO-

Agenti termici pentru schimbiitoare de ciildurd

pag·158

Agen/i termici pentru schimbiitoare de cdldura

rasts» sa
aiba aceiasi vascozitate
VI'

redusa este necesara 0 vascozitate mica pentru a conserva proprietatea de curgere a uleiului (deplasarea prin conduete si filtre), La pornirea la reee mai ales iarna, temperatura uleiului e redusa iar vascozitatea ridicata si sistemul de pornire trebuie sa dezvolte un lueru meeanic mare (va fi supradimensionat), Chiar si un ulei ideal eu vascozitatea independenta de temperatura ar satisface numai partial cerintels motorului, contradictorii, deoareee reducerea pierderilor prin frecare si asigurar~ pornir]] usoare pretind un ulei eu vascozitate redusa, iar reducerea eonsumului de ulei (llitru la 3000-4000lan sau 1,1-2,8 [g/kWh]), prin marirea capacitatii de a etansare a cuplei piston-segmenti-cilindru pretind un ulei eu vascozitate ridicatg Dependenta vascozitatii.de temperatura se apreciaza in mai mult moduri. La noi in tara ca de altfel si pe palan international s-a adoptat eriteriul indieelui de vascozitate IV. Se reprezinta variatia 19 v eu temperatura ~i se obtine 0 dreaptg [12], [14]

din seria L astfet ea la t=98,90C cele trei uleiuri cinematiea
va' Vascozitatea
V

a uleiului de incercat ~i vascozitatile

v2 ale

uleiurilor etalon se stabilesc la temperatura 37,8°C.Indicele uleiului necunoscut este: I.V.""

de vascozitate IV al (1.506)

v2
V2 -

-

V
VI

.100

Pentru uleiurile eu IV > 100 se calculeaza indicale de vascozitate extins (IVE-STAS 55-70).Uleiurile eu IV» 100 sunt eele din noua generatie de uleiuri sintetice eare se caracterizeaza printr-o variatie redusa a vascozitatii eu temperatura fig. 1.65.

1200
Y

21 950 18 IV=150 15 12
9

1000 800 ,

Yo

, ~-----------------------------, ,
IV, = v, - v . 100

.-.
Yo

ulei sintetic 600 400 200

,.....,
en
o:l

rs ...... s::-

o:j

OIl

§
s::-

ulei mineral

v, - v,

6 3

Fig.1.M Stabilirea indicelui de vdscozitate al uleiului Inclinarea dreptei reprezinta sensibilitatea vascozitatii uleiului la variatie de temperatura. Evident eu cat panta e mai redusa eu atat uleiul este mai potrivit pentru motor (ideal ar fi uleiul Vo = ct ). Indicele de vascozitate IV se determina eu doua uleiuri etalon. Drept uleiuri etalon se aleg : l)uleiuri de natura parafinica, de Pennsylvania,eare au 0 variatie midi a vascozitatii cu temperatura, numite uleiuri din serie H carora li se atribuie conventional IV=100, 2)uleiuri de natura aromatics de Gulf-Coastal (SUA), numite uleiuri din seria L ,care au 0 variatie puternica a vascozitatii eu temperatura.carora li se atribuie

o

0
temperatura

°c

100

a Fig.1.65(a) Comparatie mire uleiurlle minerale

# sintetice

_.. In prezent exista un numar mare de aditivi. Clasificarea SAE a uleiurilor. -.de aeeea nu e precizata vascozitatea 1a 17. .SoC/OoF)care caracterizeaza uleiulla pomirea la rece.a.94 16. - - .80 2. 0 temperatura ridicata (9S. 2)dupa tipul serviciului..30 .62 12.. In clasificarea SAE se definese 7 clase de u1eiuri de la cele mai fluide....73 9. intre suprafetele metalice ramane un strat de ulei care intervine eficient la pomirea motorului. prin rafinare se elimina din ulei 0 parte din substantele polare de aceea prin adaugare de uleiuri vegetale sau animale se imb. • -II _.65b.).. In timpul verii vascozitatea uleiului nu trebuie sa eoboare sub 0 anumita valoare .52 1. Ele asigura pomirea motorului la temperaturi sub -30°C (uleiul 5W este pentru regiuni arctice).' Daca insa au aceiasi vascozitate la 100°C atunei la _20°C uleiul mmeral este foarte vascos 2 700[ mPas] fata de eel sintetic care are 950[ mPas] fig. atunci la 100°C diferenta nu e asa de mare. 18 Clasificarea uleiurilor pentru motoare Uleiurile sunt standardizate (STAS 871. indica clasa de vascozitate.77 1. Onctuozitate~. til 1 .a. cand nu exista ungere hldrodmarnlca.77 22.c..c. Proprietatile uleiurilor se imbunatatesc prin aditivare.8uC(OVF) la 98.46 1.uleiuri pentru motoare de aviatie cu indicativul A vt..12 2.a. Suprafata metalului cu sarcina electric a poz!tiva ~trage sarcina negativa a moleculei polare. cu indicativul D. datorita onctuozitatii.10.80 2. De remareat in ultimul timp productia tot mal mare de uleiuri sintetice Cll proprietati superioare si timp de exploatarea mai mare. - - leSt = 10-0 m' Is Clasifiearea dupa vascozitate se bazeaza pe clasificarea SAE(Society of Automotive Engineers) ~i are la baza valoarea vascozitatii la doua temperaturi diferite :0 temperatura coborata (-17 . vascozitatea fiind data in tabelul 2.fiecare categorie se produce un numar limitat de clase de uleiuri care se subclasifica dupa doua criterii: l jdupa vascozitate.68 - . 100 9 6 3 0 1 >="' 0:1 . 500 0 -20 temperatura °c SAE Vascozitatea uleiului mono grad la~17. Ultimele 4 clase sunt uleiuri de vara..otoare sunt cele minerale obtinute din pacura prin distilare la presiuni coborate fiind un amestec de hidrocarb~ri. reprezinta proprietatea uleiului de a adeta la suprafata metalica (fenomenul de adsorbtie).I.uleiuri pentru m.t. - - 10423 - 5.l.68) si se impart 'in trei categorii:uleiuri pentru m.primele trei c1ase .Dadi cele doua uleiuri au aceiasi vaSCozltate la20°C fig.Agenti termici pentru schimbatoare de cdldurii 3000 21 pag·160 Agenti termici pentru schimbatoare de caldura pag·161 2500 2000 2700 r-.:::- 0:1 1500 1000 r-.52 3. Tabelull.65 a ~i b se face 0 cornparatie intre un ulei sintetic cu N=150 ~iunul mineral cu IV=95. ~~ 5W lOW 20W 20 30 40 50 1303 2606 - - 172 344 - [cSt] 869 2606 [cSt] 3.. deoareee un ulei prea fluid eompromite ungerea.9°C si este indicata pentru reziuni tronicale.67a. IV=95 - 15 12 7:' ~ <..6 Clasa de vascozita te <. eu indieativul M (se folosesc uneori si pentru m. L~ stationare.9uC(210"F) min Max mm Max 10-"m"/s [cSt] uE io 6 vE Fig. Ultima clasa are vascozitatea cea mai mare la 9S. . uleiuri de iama cu indicativul W(Winter-iama).pana la cele mai vascoase. Cifrele 5. - .l . Primele trei c1ase cuprind.l..86 1.SoC.. .care se clasifica dupa efectele principale pe care 1e produe: Aditivii sunt sub stante organice sau organo-metalice solubile in ulei care se adauga • .90Cl2100F) care caracterizeaza uleiul in conditii de functionare in sarcina a motorului.62 12.19 9.12 2.94 16.unatate~te onctuozitatea uleiului. Uleiurile folosite in prezent la m. IV=150 <. se forrneaza 0 legatura foarte re~lsten~a~care impiedica partial eontactul metal-metal.65(b) b Compara(ie intre uleiurile minerale m2/s 115 344 1376 - lO-"mL/s [cSt] vE lO6m2/s vE # sintetice De fapt in fig.s. Adsorbtia sa datoreste moleeulelor polare (molecule eu sarcini electrice pozitive si negative distribuite spatial) care apartm unor cornpusi din uleiuri...

1 __ .. Clasificarea duoa tioul serviciului:Motoarele de autovehicule proiectate cu ezerve de putere.2 kg/m' )."..MS.... __ l~".20W). Pentru intelegerea functionarii aeestor masini trebuie sa se cunoasca comportare~ acestor purtatori de energie in timpul schimbului de energie. Pentru m. p = m / V kg/m'] (2._ _ .4)10 m. ernperaturi ridicate. mai mica sau mai mare sunt supuse unor solicitari termice si .40. IndicaroruI ML defineste un tip de serviciu usor. dar datorita existentei coeziunii aceste pelicule sunt cornpacte. parcursi de unde enumirea de ulei . Ruperea acestor pelicule necesita forte ce depasesc fortele de coeziune.desi mult mai slab decat Ia soli de. Din cauza de mai sus rezulta si diferenta mare dintre densitatea lichidelor ~l a gazelor. preluand forma vasului in care se afla in lipsa vas~lui ele tinzand spre echilibrul eel mai stabil.. Pentru m. Categoria DS defineste serviciul foarte sever. .. Ele nu au din aceasta cauza forma p~oprie.t.. pete de ulei pe suprafata apei).... ~iferentele dintre comportarea lichidelor ~i a gazelor se explica prin dl~t~ntele mt~rmol~culare diferite..o'1 .Jonglife " (viata lunga). adica moleculele nu se despart unele de altele (de ex.. arcini ~i turatii mari eu pomiri si opririi repetate. In aceste stari de agre~are datorita fortelor de atractie intermoleculara (coeziune) mici. In tabelul 3 se dau ateva uleiuri folosite in Rornania. Se observa ca uleiul 1 corespunde simultan c1aselor 1OW~i 30 .a.. FLUIDELE CA PURTA.. se disting trei categorii de serviciu precizate prin trei 1dicatori:ML._o. Uleiurile sintetice pe langa cil sunt de egula multi grad au si un indice de vascozitate ridicat IV> 100 si 0 variatie redusa a ascozitatii cu temperatura -se apropie de uleiul ideal-..In functie de erviciu se recomanda intervalul de schimbare al uleiului. p aer=I.9DC..DS.30.motoare ce functioneaza la arcini mari si temperaturi ridicate.8°C) si pe abscisa vascozitatea uleiului la 98.:_. motoare supraalimentate. uleiul 2 laselor 20W~i 40. Ele se misca dezordonat in toate directiile posibile .deoarece clasele de vascozitate interfereaza..TORI DE ENERGIE .. Uleiurile de iarna au vascozitatea limitata in sus de paralelele la axa bscisei (5W. Gazul umple complet mtenorul incaperilor puse la dispozitie. uleiul multi grad ricsoreaza frecarea si uzura.(cuv~ntul gaz are originea in cuvantul gree chaos.eedare si de transport de energie..Agenti termici pentru schimbiitoare de cdldura pag. :.La gaze distantele dintre molecule depasesc mult (100 .haos). Aceste forte sunt insuficiente pentru pastrarea formei proprii chiar sub influenta fortelor gravitationale.03'_-' n. Aceste uleiuri se noteaza prin c1asele extreme ale vascozitatii eparate printr-o bara 1OW/30 si acopera 4 clase de vascozitate ca si uleiul 20W 140. distante la care.f-~ 1_.uleiul multi grad acopera doua pana la cinci clase de ascozitate.La lichide_4acest~distante sunt de acelasi ordin de manme cu dimensiunea moleculei (1 . T. Energia ~u~deI~r este convertita in Iucru mecanic in masinile motoare..t. Proprietatile termo-fizice a atorva uleiuri sunt redate in anexele la curs. iar in cresterea energiei fluidelor se regaseste energia mecanica consumata de masinile genera toare ..c.Uleiul Super 1 corespunde pentru serviciu DM. Fluidele sunt substante in stare de agregare lichida sau gazoasa. Categoria DM precizeaza conditii severe. se resimte inca actiunea fortelor de coeziune.1) Densitatea gazelor este mult inferioara densitatii lichidelor (de exemplu in conditiile atmosferice Papa =1000 kg/rrr' .1000 ori) d~mens1Unea ~oleculei. Categoria DG caracterizeaza un serviciu median rara cerinte speciale.163 unt definite pe diagrama vascozitatii [14] care are pe ordonata vascozitatea Ieiului la (-17. +.iecanice diferite.functionare mult timp in golla temperaturi reduse. Folosirea aceluiasi ulei vara si iama (ulei universal) prezinta atat avantajul educerii sortimentelor de ulei cat si simplificarea intretinerii. Indicatorul MM defineste 0 categorie de serviciu mediu pana la sever. . 1OW.. Pentru a cunoaste comportarea fluidelor In ealitate de purtatori de energie trebuie sa analizam comportarea lor in timpul fazelor de primire .a. CAPITOLUL II DINAMICA FLUIDELOR 2.l1l1 T'IIl1 T\_1.::1I !If''Pct ctll. .DM. formeaza pelicule de grosimea unei molecule. Indicatorul MS defineste un serviciu sever sarcini mari si suprasarcini. uleiurile de vara au vascozitatea limitata de paralelele la xa ardonatei (20. Prin aditivare speciala uleiul multi grad realizeaza 0 durata porita de utilizare intre doua schimburi (10000-16000) km. (Diesel) se disting trei categorii de serviciu DG. Interactiunea dintre molecule se face practic numai prin ciocnm (coeziunea este neglijabila). In toate rnasinile de forta unul din purtatorii de energie este totdeauna un fluid.. Uleiul multi grad . Posibilitatea producerii unui astfel de ulei este indicata de diagrarna ascozitatii [14].s. ele sunt mult mal usor deformabile decat soli dele. motorul functioneaza la arcini si turatii mijlocii.MM. ~""'l"..".50) .162 Dinamica fluidelor pag. .permite reducerea cifrei octanice la benzine la acelasi aport de comprimare.1. Spre deosebire de uleiul mono grad care acopera 0 ingura clasa de vascozitate. nu atinge temperaturi mari in functionare si nu e exploatat rrna (temperaturi mici). Densitatea "p" este masa unitatii de velum V.

.f: ta de vidul absolut a se Presiunea absoluta este presiunea masura a a~ I determina adunand la indicatia manometrelor (sau vacuumetrelor) va oarea • .81 Pa.e a suprafetei pereti or luidului in directia perpendiculara pe umta ea e a:1 . £ 1 . numaru e rolecule. 1 id t C "t corpul este mal ca agi ana molecule lor care formeaza slstemu consi era. numarul de molecule. __ Acea~ta unitate este foarte midi. Entalpia totala 1* este marimea de stare extensiva care expnma suma dintre energia totala a sistemului $i cea ce 0 poate prirni sub forma de lucru mecanic de la un sistem cuplat. Marimile de stare de stare sint marimi masurabilc.m resiunea Ori de cite ori caractenzam stare a fluidului trebuie sa 0 osi p absoluta (aceasta este 0 marime de stare). . temperatura (pentru schimbul de caldura) potentialul electric (pentru schimbul de energie pe cale electrica) etc. Temperatura masurata pe seara Celsius 0 vorn nota eu. t esiunea fluidului mal mare sau Jiferenta de presume. u ca .:\ ~" .elativa. :. In acest caz In locul marirnilor extensive de stare se folosesc marimi de stare specifice.2) p=F/A [N/m] . '1 . Astfel de marirni sunt : presiunea (pentru schimbul de energie prin lucru mecanic). [K] corespunde aceIei stari in care intensitatea miscarii de agitatie este minima posibila. . A • -' presiunii atmosferice rnasurata c~ ~arometre. presiunea.' fi In ti fluidul se considera ca un rmarirea miscarii individuale a recareia.7 0 torr 11m i CA = 101325 Pa). mm umosfera tehnica = 1 at = 9806. I marimi care reprezmta erec e e iediu continuu a carei stare se descne pnn une e . cate posibilitati de schimb de energie are sistemul ell mediul inconjurator.Hi tf'rr1npr:ltnT11 Teste mal ~~L~ _~~. :_~ ..moleeulele Presiunea reprezinta suma tuturor fortelor cu care ac uoneaza . Astfel de marimi sunt : 3 volumul specific: v =V/m [m /kg] energia specifica: e =E/m [J/kg] energia interna specifics: u = Vim [J/kg] Marimile specifice se noteaza cu litere mici. iar A este ana suprafete1 ~erete ui.. 1 ~ 1 ~"' ~iH ""1"". E J>' v .. . se poate restrange studiul fluidului la studiul unitatii de masa. .oloana apa = 1 mm CA = 9. ). indicand eu cate unitati es e pr nai mica decit presiunea atrnosferica curenta.1.' temul revtne m aceea~1 stare. . t ~.". . 1 Temoeratura este rnasura starii de agitatie a partlcele~or constltuelnt~ a e J>' .. mascara 0 Majoritatea aparatelor folosite pentru mascrerea pr~SlUnll .• imi de iacroscopice ale comportarii Intregului colectiv de molecule nurmte mar .• t. . .. . marimea caruia indica intensitatea posibila a schimbului de energie pe calea considerata. a. 1 atmosfera fizica =1 atm . etc.are. Relatia dintre temperatura masurata pe scara absoluta T si cea masurata pe scara Celsius este T [K] ~273._ 65P'lT =lmmHg=133. ..Pat este m tea a Deoresiunea (p = Pal-P) este indicata de vacuumetre. . ii peste nurmta presiune Presiunea masurata fata de presiunea a mostenc at . Ea este proportionala cu energia cme ica . 1 MPa . Daca fluidul este omogen.trihll.164 inamica fluidelor . . ~~ 1~_ . . _ _6 = 10332 . care . Temperatura de 0 [K] nu poate fi atinsa (principiul III al termodinamicii).. .. insa la definirea starii sistemului nu este necesar sa Ie precizam pe toate. Volumul V este masura extinderii sistemului in spatiu.. . La aceasta scara 0 °C corespunde punetului de topire a ghetii. . • ti . etc. are energia total a (interna ~i externa) E si comunica prim intermediul pistonului I cu un art sistem. 2. .t" Unitatea de masura 1 °C = 1 K.1. sau a supraf~tei obiectelor scufundate in fluid : (2.) numita marime extensiva de stare.a Alte unitati admise pentru masurarea presiunii de legea metrologie! sunIt . 2. ld ( "t ti . di C de aparate numite manometre. . Suprapresmnea (PM = P . .. ezervorului. in~ep~ndente ~e forma . Fimdca in masinile si instalatiile hidraulice pneumatice si tennice fluidul schimba energie numai sub forma de lucru mecanic (la prirnele) si sub forma de lucru mecanic ~i caldura (la u1timele doua) marimile de stare ce se vor folosi la caracterizarea starii fluidului sunt : presiunea.medie de trans atie a corpului. Pentru caracterizarea starii sistemului este necesar ~i suficient sa definim atatea marimi intensive de stare. Unitatile de rnasura pentru presiune : 1 Pascal = I Pa = 1 N/m . • ~ tI ¥ • Dinamica fluide/or pag. ti . iar 100°C corespunde punctului de fierbere a apei la presiunea atrnosferica norrnala (760 Torr =101325 Pa).1..' lui unde F este forta nonnala pe perete.' d~ . care mai pot f enumerate este mare.. . istemului care iau aceleasi valon on e cate on SIS 1d Aceste marimi sunt .32Pa. Se mascara in m3 . la care se va adauga 0 marime care defineste extinderea sistemului (volumul.3) Ori de cate ori caracterizam starea sistemului trebuie sa folosim scara absoluta T (aeeasta este marimea de stare) Temperatura se mascara cu termometre . Marimile _ 105 P Este admis si folosit pe scara larga 'in tehnica 0 alta umtate: 1 ~a~ . nu trebuie studiat intregul volum. majoritatea instru~~r:telo~ ~e m~su~a olosite in tehnica nu pot sesiza variatii de 1 Pa (in tehnica variatiile atat e mici e ibicei nu au insemnatate) _ . '.. temperatura.15 + t [0C] (2. ib r eplasa unele fata de altele este foarte mare (moleculele) si Im~osl 1 a . orr:. prac ic . = 106 Pa In tehnica se recomanda folosirea multlplulm . 165 a =. Pentru fiecare posibilitate de schimb de energie apartine 0 marime intensiva de stare. . Daca fluidul inchis in cilindrul 2 din fig. volumul.' ..t d . Temperatura poate fi definita si dupa scara empirica Celsiusradmisa de 81).pag. energia. Numarul rnarimilor de stare. . . temperatura si volumul (marimea extensiva care poate fi masurata eel mai usor).

.:sI~-'!"'~::t---r2 ·26..167 Ca efect al acestui lucru mecanic este dislocarea sistemului lueru mecanic de dislocare.Z "~~9·~6Z M... 1?. Daca asupra fiecarui element al sistemului actioneaza forte proportionale cu masa sistemului (forte masiee) cum ar fi forta gravitational a mg. L _~ .. Fig. """ __ ".._: ~X__. Aceste elemente Ie vom considera cu dimensiuni foarte mici. i..1. adica : 1= U + pV [J] (2.. Presiunea cauzata de fortele aplicate pe conturul sistemu lui se numeste presiune statica. 2.sistem cup/at Observatie: In locul pistonului din fig.5) u + vl/2+ g h + p v [J/kg] (2.166 t Dinamica fluidelor pag...:r::~~~~u~ .6) Prin ental pie I intelegem doar suma dintre energia intern a a sistemului U si lucrul mecanic de dislocare. ~:~. p . Daca asupra sistemului (fig. insa totusi suficient de mari.rna.Presiunea statica z f96Z . 1. ~ .:t.. Fig. flu~d (lichi~o~~ (g. 2. atunei In echilibru aceste forte sunt echilibrate prin variatia presiunii fluidului in directia actiunii acestor forte.oo':ll'~'7o::J A~(:oll"\("o"l"'PQ c1Ctp"'''111 111 .) actioneaza forte exterioare aplicate numai pe conturul lui. Acest lucru este posibil numai atunci daca presiunea cauzata de forta F a pistonului se transmite integral in toate directiile.i-+---}"'__t-. ca sa contina un numar mare de molecule.4) fiind numit .' ~~~~. Energia ce 0 poa e este egala cu lucrul mecanic ce 11 (2.uriu~:~l~: ~~: poate efectua pistonul asupra ~uidului. etc. temului cuplat.2.1. atunci conditia ca elementul M sa fie in echilibru este ca fortele datorita presiunii sa fie egale intre ele.~) c~r~:~!lO~e~z:r1~e s~~:~~~!~ de separatie (reala sau imaginara) eu o.. Entalpia totala specifics : i" = [1] (2. E=5~~9h __ :~_"I..n. 2.1-t::Io 't"....p i' este 0 marirne de stare extensiva. . In acest caz intre ele nu va aparea schimb de caldura.2... drep~ siste~ cuplat poate ~ imaginat si 0 cantita~e de.7) Ca fluidul sa fie in echilibru este necesar ca fiecare element al fluidului sa fie in eehilibru. Astfel ental pia totala este : I*=E+pV=U+mw2/2 + mgh+.2. In echilibru presiunea statica are aceeasi valoare in intregul volum ocupat.. pag. Ca un element sa fie In echilibru termic cu elementele vecine este necesar ~i suficient ca temperatura lui sa fie egala eu cea a elementelor vecine. ..Dinamica fluidelor . L = F S = p (n D 14) S = p V ~li:~~ "! . forta de inertie . iar ca sa nu se deformeze este necesar ca aeeste fortei exterioare sa fie echilibrate de forte egale ~I de sens contrar din interior. Pentru ca elementul eonsiderat sa raman a in repaos (sa nu se deplaseze) este neeesar ea suma fortelor exterioare ce actioneaza asupra lui sa fie egala cu zero. bucurandu-se astfel de toate proprietatile fizice ale intregului fluid.

Marimile de stare ale fluidelor In eehilibru sint interdependente. Concluzie: Daca presiunea statica si temperatura elementelor din intregul volum oeupat de sistem au aceleasi valori. .s (l P = 1 poise .. In cazul cand asupra sistemului actioneaza forte masiee.. iar la VA. .1.. Coeficientul de proportionalitate '1 poarta numele de coeficient de vascozitate dinamica sau vascozitate dinamica.J. Valoarea caldurii specifice depinde de tern eratura '.9) unde dc/dy este variatia vitezei in directia perpendiculars pe cea a miscarii. (2.~ ..4. vanapa presiunii.12) vapon depinde si de presiune). Vascozitatea f1uidelor. fie ca h este mie) presiunea hidrostatica poate fi neglijata 'in ealcule. Newton a stabilit relatia valabila in cazul majoritatii fluidelor F = 11A (dc/dy) (2.Aceasta forta F de frecare este proportionala eu aria suprafetei de contact A si cu viteza relativa dintre straturile vecine care aluneca una fata de cealalta. In studiul curgerii fluidelor adesea intervine raportul dintre vascozitatea dinamica si densitatea fluidului. Adesea se foloseste in loc de [m" Is] unitatea .. T) . variatia uneia dintre marimi de stare este insotita de variatia celorlalte marimi dupa o lege proprie fiecarui fluid. . .t l1 " ::l La deplasarea unui strat de fluid fata de restul fluidului apare 0 forta de frecare interioara ce se apune acestei miscari.-. Observatie.. deci c ""f(T).. ee atrage dupa sine cresterea presiunii eu adancimea cu mg/A = p g ~z . ~l rnai ales la n. e e matematIclanulU1 englez Stokes G G) '.::f ~:--:-1~~4B t l4 I.&. scad a ternperaturjj ~1 (mal putin) de gaze creste (fig. forma de caldura necesara modificarii t e un s~stem cu ~edIUI mconJurator sub agregare a sistemului in acest timp) e t emper~tunI sale ~Iara modtficarea starii de s e capacitatea calories : .1... unde termenul p g h este presiunea hidrostatica..2. . atunci pe linga presiunea atmosferica Pat fieeare strat de lichid eu inaltime ~ z (incepand de la suprafata libera) va transmite stratului inferior 0 forta egala eu greutatea proprie. 2.).Dinamica fluidelor pag._.. unde A este aria de contact dintre straturile considerate. 2. Capacitate termica.T (2. P!!.dupa num I .168 Dinamica tluidelor Daca asupra sistemului din fig.. C = Q/ll.8) este numita ecuatie de stare.3.. Vascozitateafunc!ie de temperat~rd Cantitatea de energie schimbata de un si . Unitatea de masura a vascozitatii In (S1) este :1 N s I m2 = 1 Pa s Se foloseste destul de des (fiind admis) 1 cP (centipoise) = 10"3 Pa.. P ( la gaze. sistemul este in echilibru. putem calcula valoarea celei necunoscute. La gaze (din cauza densitatii miei) si la lichide unde p»pg h (fie ca presiunea statica peste foarte mare.'. 2. . Astfe1 in punetul M scufundat in liehid la adancimea "h" actioneaza presiunea Pat + pg h.p.. Cunoscand variatia a doua marimi de stare si ecuatia de stare proprie fluidului considerat.crqt~rea te~p'erat~rii. este influentata de variati.se citeste "poaz" si deriva din numele fizicianului franeez Poiseuille). /-.3....4.. (cal dura specifica) j ISO-C Fig. ele sunt eehilibrate prin variatia presiunii in directia actiunii lor (la forte gravitationale orientate dupa verticala de sus in jos apare cresterea presiunii de sus in jos creandu-se astfel 0 forta de reactiune egala si de sens contrar eu prima: p A = m g).T) = 0 (2.2. anrea vascozitatn fluidelor aparate eo~~ce~~:~:~e~onventlOnala (sau relativa) este vascozitatea detennina~a cu Vascnzi ascozrtatea ~8 -r--t-~~-+--+---U~ ~~:-+-+-"""+-. La Iichide vascozitate. Ecuatia care descrie aceasta interdependenta F(V.._T _I"TT ..169 (centistokes) = 10"6 [ro2/s] (admisa de legea metrologtet) 1 cSt (Stokes-citit stoks .l.. (liehidul din vas) actioneaza campul gravitational.:::::-TL In acest caz caldura totals introdusa va fi : TT..11 ) Capacitatea termica masica c (caldura specifica) este : c=C/m=Q/(mll. Daca in urma unui proces de schimb de energie sistemul treee intr-o alta stare de echilibru. Acest raport poarta numele de yascozitate cinematic a so 2.) Cresteren presiunii produceernc~ .

-~Ym.= 0. criteriu de similitudine Re: (2....171 Adica energia introdusa sub forma de caldura mareste entalpia sistemului. . din punct de vedere tehnic este neglijabila.0036. c... -' I .2. = 0../ .~._ .1._~--~.. Valoarea caldurilor specifice ale aerului In kJ/kg K : la 20°C cp"" 1.-' _l__".. 2. va fi : =0:: Curgerea fluidului se considera proces stationar (viteza w [m/s] nu variaza in timp.. Astfel capacitatea termica masica la presiune constanta cp va fi: cp=Q/(mAT) (2..~"....16) La lichide si solide. ...7164 la 100°C cp = 1. diferenta dintre cp si c...1... masica la volum constant c.15) iar capacitatea termidi. Pentru un curent turbulent repartitia vitezei pe sectiunea transversala a . .. _ _-_ I I .1.. _..0103.-:~:... .. I r'-\Vmax . .x _ ... astfel caldura introdusa va servi doar la marirea energiei interne: Q12=UrU1=ilU (2.. i ~. dar poate varia in functie de spatiu) Regimuri de curgere: laminar Re< 2320 turbulent Re> 10000 tranzitoriu 2320 < Re < 10000 unde..dimensiunea caracteristica . Hodograful vitezelor pentru 0 curgere laminara intr-o conducta circulara este un paraboloid.... CURGEREA 2. I.. "" X este numit exponent adiabatic al gazului respectiv (Are valori : ..viscozitatea cinematica a fluidului d [m] . Raportul cp Ic.2.~_.17) adica.. rezulta : Cp - Re=-v w-d (2... _ L...33 la gaze triatomice). -.170 Dinamica fluidelor pag.Dinamica fluidelor pag.. constanta gazului R este lucrul mecanic de dilatatie produs in timpul incalzirii cu 1 grad a unui kg de gaz.7231 Cea mai importanta caracteristica a curgerii fluidelor prin conducte w [m/s] .5. . c..__..4 la gaze biatomice ~i."' ..Regimuri FLUIDELOR de curgere In cazul incalzirii la volum constant (dilatarea este impiedicata) L12 0.66 la gaze monoatomice. t L~_ : ".14) 2..18) cv =R (2.. datorita coeficientilor de dilatare termica relativ mici. . Variatia vitezelor fluidului intr-o sectiune transversalii pentru curgerea laminarii respectiv pentru curgerea turbulenta.1.. - .. b) Fig...-=.. •.viteza medie de curgere a curentului v [m2/s] .. intr-un punct.. Din legea lui Joule.

zona r"_.79-0..viteza medie pe conducta Pentru sectiuni transversale cilindrice ~i in cazul curgerii turbulente avem: w = (2. 2." .. grosimea stratului creste in lungul conductei pana cand in partea centrala curgerea devine turbulenta. dar se mentine constants..5 pentru curgerea laminara = 0.p..:. 19 .19) W=2. Stratullimita Cele doua straturi formeaza impreuna "stratullimita hidraulic". respectiv din ecuatia de continuitate: W=CP'Wmax [m'S] (2...J..3.23) zona curentului . de forma oarecare este diametrul cercului care are acelasi raport intre aria sectiunii ~i perimetrul sectiunii prml r~ ci r~"~l"l... in care gradientul vitezei (dw/dr) este foarte mare. ~ ..p = 0. rezultand urmatoarele zone (straturi): • un strat aderent la perete...•... daca se cunoaste . Notiunea de strat Iimita a fost introdusa de Prandtl...Dinamica guidelor pag.4 __ ~ ~ ~ ~~_. .-.22) epilamen -.-:.~ .. _ .._..'::. iar curentul devine turbulent doar dupa un interval de tranzitie.diametrul interior al eonductei Wm [mls] .=C : ~/.71-0. deci de criteriul pag. ce depinde de vascozitatea fluidului si de rugozitatea/asperitatile peretilor..:~~. 2. Stratul Iimita =w v ·1> 17000 (2. de grosime mica.mir)ar ~ ----. __-. __ d(~tra II zit ie cu <.. . . 1 _.4... . .21) 1 .S1 ra t lim ita ~ --::J--= "~furliule·nt ---~ -...Wm[1-(~rrl [m/s] Se ia in considerare 0 sectiune transversala a unui curent.... in care grosimea stratului limita seade simtitor.._._r __ ~~_.. (i. t.( 2d ) 125 ]" [rn Is J (2._. .-.~_~~:.) zona curentului Exponentul n depinde de valoarea lui Re Re <50000 n=1I7 50000<Re<200000 n=1I8 Re>200000 n=l/7 Dad notam Cll Wmax viteza maxima in zona central a a sectiunii. ...i:~::::-.. Diametrul echivalent (2.-_'__ ~.. viteza medie poate fi calculata in functie de coeficientul <. Pentru conducte lungi..6. iar 'in continuarea acestei zone se gaseste zona curentului turbulent.2._ .._... in care r em] . __ ~ : Diametrul echivalent de [m] aI unui canal de sectiune S [m"].I72 Dinamica tluidelor Pentru conducte scurte dimensiunea caracteristica este chiar diametrul conductei.J~ ~T~_":~""':_ ~ •• : . poate fi calculata analitic. incepand de la perete spre firul central..76 pentru curgerea turbulenta in levi rugoase = 0.-+ ~f.~ .__?. W m l r 1 . caracterul curentului depinde de coordonata longitudinala a punctului considerat.87 pentru curgerea turbulenta in tevi netede Fig. .2.2.n ('<1117<> .20) Pentru sectiuni transversale cilindrice ~i in cazul curgerii laminare avern: Re 2.~..-_==::~t=. be numit "epilamen"...p <..173 xdS w= SIs w 1 [m / s] (2._! .___ =:-:=======:== ..2.raza curenta d [m] .p <..24) d e = 48 p 2.. • un strat de grosime mai mare... Viteza medie Viteza medie a fluidului w....

25) @oo®®. »t~ 1 I I ! I . Suma celor doi termeni reprezinta presiunea totala. b. (2. rev... Pt. in cazul curgerii (2.volumul masie de gaze 3 . P + p gdh + p dl f (2.. si pentru gaze. ... 2. a b Fig.d .wx)+ 1_-r. d.w (2.. are ca urmare accelerarea curentului. In cazul aerului ecuatia este valabila pentru valori ale vitezei de curgere w < 100 mls.T) ai fluidului.2. a. in conditii de curgere adiabatica. de = 4(ph .. care indica reducerea energiei potentiale. 7.26) rl1". . I Ox Oy Oz o (2.-..27) \ ! 2.V.mg )/(2p ) + 2m).dp =d w Pentru masinile ~i instalatiile termice dh reversibile: vdp =w = 0 ~i ecuatia devine. 2. Ecuatla miscartl Exprima legatura dintre viteza wa unui fluid si parametrii de stare (p. respectiv presiune dina mica.: d - de::.2.31) v[m /kg] .174 f2i_namica fluidelor pag_175 o(p.Dinamica fluidelor pag.B. dw Ecuatia poarta numele de ecuatia incompresibile (v=ct) devine: lui Bernoulli ~1 forma ei pentru fluide Fig...29) 2 Aceste ecuatii reprezinta transformarile de energie care apar in lungul curentului de fluid. Presiunea dinamica este presiunea datorata miscarii maeroscopice a fluidului. eu nervuri interioare 2.-... Canale eu nervuri c Curent stationar monodimensional: Pentru un sistem termodinarnic deschis. b 1. Ecuatia de continuitate Exprima legea conservarii materiei.: d e 2 ab /( a + b). Pentru un curent stationar de fluid (gaz) care_ umple complet sectiunea tu u Ul. Ecuatia lui Bernoulli poate fi utilizata..mg ( 7t d + 2) mg (2. starea gazului fiind data de aceasta presiune. ._---__. presiune statics.---4 L. f... ridicarea lui in campul gravitational si acoperirea energiei cheltuite prin free are. Scaderea presiunii p In lungul curentului de fluid.6.-=p·S·w=-1 V eu cele doua componente. pentru curgerea monodimensionala exista ecuatia: m S . avem: vdp respectiv ::. p+ -p 2 w2 = Ct.5. w2 2 2 + gdh + dl f (2. daca diferentele de presiuni nu sunt prea mari ~i daca se inlocuieste densitatea p cu 0 valoare medie intre eele doua sectiuni de curgere.wy)+ o(p·wz} o(p.28) = 4 (7t d 2 / 4 . .30) e. in limita unor erori admisibile. Presiunea statica este consecinta miscarii microscopice.

este viteza reala a fluidului iar Wt este viteza teoretica a sa.I77 Curent turbionar: deplaseaza pe echilibru este: ~~ -p~ Pentru un vo 1urn e 1emen ar 0 de fluid cu masa egala cu unitatea. Reducerea vitezei prin frecare se poate face eu ajutorul coefieientului de viteza: rp = w/wb unde w. Sensul . rara frecare. ~ . viteza ramane constanta. caracterizate de punctele 2 si 3. Pentru viteza reala a fluidului.i2 ) . Pe baza acestei relatii se poate c~lc~la vltetza . punctul 4..". curgerea este incetinita deoarece ~i 0 parte din energia cinetica a curentului se consuma sub forma de lucru mecanic de frecare.. p integrare se obtine: dr r = const. In a patra situatie.. precum si de calitate trecerii de la 0 sectiune la alta si nu in ultimul rand de Re. . . i.. I P1 + P'Wj 2 2 '" P 2 +p' W2 2 2 "'Pt"'ct. intreaga energie potentiala fiind consumata pentru invingerea frecarilor. Pentru transforrnarea 1-3. t 1 i de fluid este accelerata sau de variatie al entalpiei decide daca viteza cur~n u u.J2 si expresia vitezei 'in sectiune de iesire este: W 2 = .. S1 variatia energiei potent]ale neglijabila. In eel de al treilea caz. viteza fluidului creste. dnd W2=O obtinem: (2. fiind 0 destindere teoretica. punctul 5.. care se . proprietatile fizice .3.i2 = w~ w21 2 (2. de starea suprafetelor peretilor canalului de curgere.35) di + wdw =0 Prin integrare obtinem: i1 . CURGEREA ADIABA TIeA A GAZELOR 2.1.._j2(i1 - i2) +w~ (2. . Destinderea adiabatica $1 V APORILOR sl·l~l 2. ufl id 1 l' intre acele sectiuni. Pentru masa specifica. fl idului intr-o sectiune oarecare dad. .9. (2. (l. 2.176 Dinamica fluide/or Dinamica fluidelor pag. pierderea de energie cinetica (iri2) este mai mica decat lucrul mecanic al destinderii tocmai datorita lucrului mecanic de frecare transformat 'in caldura. Rezulta astfel pentru un turbion ecuapa lui Bemoulh.32) t Pentru primele doua stan. dar este mai mica decat In cazul teoretic. . Viteza de curgere teoretica e adiabatica cu neglijarea influentei variatiei inaltimii se Intr-un proces d e curg er .37) [m/s] .si variatia enta ptei Ul u U se cunoaste viteza mu a a y.34) '.33) P2-P1=_W2 2 unde w [m/s] este viteza tangentiala..pag.. fiind maxima In cazul destinderii izentropice. care se introduce in gaz si care poate fi utilizat in continuare. viteza curentului creste.. poate scrie ecuatia curgerii sub expresta: (2.-. gradlentu e presiun (2. _.3.38) W = q> . 1_ ~ Valorile coeficientului de viteza depind de fluid (starea de agregare. e la starea de traiectorie cu raza de curbura r. .36) In cazul destinderii reale. eu frecare. 1 . prin (2._ Fig..in special de vascozitatea fluidului).. initi 1. Valorile coeficientului cp se determina experimental. 1d .

iinamica tluidelor

paz,. 178

Dinamica fluidelor

pag.179

d-= 2

w

2

---RdT k- 1

k

(2.44)

1·l/k~a
I

i1

'I ~----I
1

unde: Cp [J/kgK] este capacitatea termica masica a gazului la presiune constants, k=cp/cv este exponentul adiabatic, R este constanta gazului ideal. Conform ultimei relatii scrise, prin integrare se obtine: W2=

\6/~0
p. /'
l

\j

!2_k_R(T-T)+w2 k-1 1 2

1

(2.45)

1,-'

-. .]-

ecuatie ce devine:
W2
=::

r---------~~----------~-----2~ RT ,[ 1 _ ( ~: )

i, .J 1·· lZ
__

~y

It~ __ \

.... ___

T]+

w2 1

(2.46)

13--. 1____
I

.~.'

.....
.......... ---'-~~-.

~

_:
I

1 0'

-l...-.---_...,_.

... ----

-~--,I..~.---~' ..~' Sj=5"]

\

!

___ -_

S.I

sl.J/kgKI

Pentru cazul w[=O si T[=To expresia generala a vitezei unui gaz perfect, care curge intre doua sectiuni In care presiunile sunt Po si respectiv p, devine (ecuatia lui Saint Venant): (2.47)
w

Fig. 2.10. Destinderea vaporilor ln cazu1 destinderii vaporilor de apa de la starea Iestinderii 11i este caracterizata practic de punctul 3. Se poate scrie: lli I la 2, eu un randament al

Viteza teoretica maxima intr-o curgere adiabatica s-ar obtine printr-o transfonnare integrala a energiei potentiale in energie cinetica, Acest lucru ar fi posibil daca presiunea finala p ar deveni nula:
W max

= It

!r_ =

i1 - i3 i1 - i2

(2.39)

=

r---------12 k RTa \j k - 1

(2.48)

unde l, este lucrul mecanic tehnic real, respectiv teoretic, 1[. Vitezele reale si respectiv teoretice sunt date de:

W
W

r
t

= .j2(i1 - i3) = -/2 (I, - i 2 )

(2.40) (2.41 ) (2.42)

Aceasta viteza este imposibil de realizat (s-ar ajunge la temperatura de zero absolut), deci viteza maxima reala va fi intotdeauna mai mica decat valoarea rezultata din ecuatia de mai sus. 2.3.2. Viteza sunetului Viteza sunetului are 0 importanta majora in studiul proceselor de curgere, reprezentand totodata viteza de propagare a perturbatiilor mid intr-un mediu elastic. Pentru calculul vitezei de propagare a undelor sonore in masa unei substante elastice, aflate In repaos microscopic, se considers 0 unda plana care se poate propaga in ambele sensuri ale axei x. Prin propagarea ei cu dx se produc variatii locale ale presiunii p, vitezei w si masei specifice p. Pentru punctul de coordonata (x+dx) vom avea deci (w+dw), (p+dp) si respectiv (p+&p). Legea conservarii impulsului va fi: o '8 w = _ '8 P (2.49)

Se obtine astfel:

Deoarece gazele reale la presiuni relativ joase. se comporta.'. di~ multe puncte ~e vedere, ca si gazul ideal, iar In tehnica abatenle sunt neglijabile, se vor trata In continuare cazurile curgerii gazului ideal. Pentru curgerea adiabatica a gazului ideal avem:

cr=~

k di = c dT = ~RdT P k-1

(2.43)

)inamica fluidelor

pag.180

Dinamica fluidelor

ar ecuatia de continuitate, tinand cont ~i de dependenta presiunii de timpul r (tau)

pag.181

.ste:

p(

w + ~:

dx ) - wp
8p 81'

--dx

op

Se defineste ca "numarul Mach" raportul (2.50) Practic, (2.51)
Ma = '!!_

o't

a

(2.54) viteza subsoniea pentru Ma<l viteza supersoniea pentru Ma> 1

8w p-=

8x

2.4. AJUTAJUL

GEOMETRIC

)eoareee variatiile de presiune din undele sonore se produc rapid, se poate admite :a fenomenul se produce adiabatic. Aeeasta supozitie s-a verifieat si experimental :i in conc1uzie se poate serie:

dp dp

=

k E_ = a p

2

(2.52)

Den~mirea de ajutaj se atribuie piesei in care energia cinetica a gazului care curge prm el este mai mare la iesire decat la intrare. A:jut~j~l geometric tran~fo_rma ener~ia potentials a ~nui gaz in curgere in energie c~netJea. Energia potential a a gazului este fermata din energie interna !?ienergie de dislocare. Din punet de vede~e eonstru~ti~ ajutajul este.o piesa profilata pe lungime, avand un canal de forma geometnca nedeformabila si a carui sectiune este variabila, Dupa seopul utilizarii exista urmatoarele solutii constructive: • ajutaj convergent, utilizat pentru accelerarea curentului de gaze pana la viteze egale eu viteza sunetului
A

)aca aceste relatii se aplica unor amplitudini mici, este permis sa se eonsidere iresiunea ~i densitatea eonstante, atunei cand nu apar sub forma diferentiala.

• lrin "viteza locala" se intelege viteza intr-o sectiune data, fie a eurentului fie a nmetului. Deci viteza Iocala a sunetului intr-un gaz, intr-o curgere adiabatica este lata de relatia:

ajutaj ~?nver~ent-di:~rgent (de Laval), cu raeordare continua in dreptul see.tlUnn mmime, utilizat pentru obtinerea vitezelor supersoniee in cazul fluidelor compresibile. 2.4.1. Ajutajul convergent

a

=

.JkpV

=

..JkRT

[m Is]

(2.53)

Viteza sunetului depinde atat de natura gazului cat si de temperatura acestuia. Valori orientative: 1=340 mls (a=1224 km/h) daea p=760 Torr, k=l,4, T=285 K 1=236 mls daca p=0,541 bar (altitudine de 5000 m) si T=358 K

in aju~~j gazul, eonsi~~rat id~a~, sufera 0 transformare adiabatica (izentropica), Se pot utiliza astfel ecuatiile stabilite la curgerea adiabatica.

p•.

:u cat un fluid este mai putin compresibil cu atat sunetul se [propaga prin el mai .apid. Deci, in corpurile total incompresibile, viteza sunetului ar putea sa fie infinita, dar in realitate 0 astfel de viteza nu exista, In lichide sunetul se propaga mai rapid decat In gaze, iar In solide mai rapide decat in lichide. Pe baza acestor proprietati a 1iehidelor, de a transmite energie sub forma sonora, prin conducte, in mod aproape integral se bazeaza sonicitatea, Se deosebesc astfel doua regimuri de curgere a fluidelor: • viteza subsonica, viteza w a fluidului mai miea decat viteza locala a sunetului a .~ ..J_.l._: -- ~-__ ~_.t_ __

\:,
I~

---

- ---~

__.:....

.l1 __~

Fig. 2.11. Ajutajul convergent

Dinamica fluidelor

pag.182

Dinamica fluide/or Parametrii

pag.183

Parametrii Po, Vo, To se numese parametrii de stagnare. Viteza gazului in rezervor se considers nula, ws=O. Presiunea mediului exterior este p., Considerand curgerea tara frecari, ~i starea gazului in dreptul sectiunii de iesire p., V], T], respectiv w], avern: (2.55)

Functia
valoarea constanta

\jI

starii initiale si debitul fiind constant, rezulta ca Sq/=ct. este adimensionalasi depinde de raportul presiuniIor, 1t = p/po si de exponentului adiabatic k a gazului respectiv. Aceasta marime fiind pentru un gaz dat, rezulta ca functia \jI depinde numai de 1t, adica:
\jI

=f

(:0

,k

J

respectiv [mls]
WI

(2.56)

';.0

w1=

2

k-1

k

RT

0

r1 -

(h) T 1
Po
pentru
0

(2.57)

t

D,4

Aeeste relatii sunt aplicabile in ariee punet al ajutajului, care se cunose marimile de stare p, V, T.

sectiune

S, si in

Fig. 2.12. Functia If!
In cazul vidului absolut, adica pentru p=O, valoarea lui \jI se anuleaza, Ia fer ~i pentru starea din rezervor, cand 1[ = p/p,= I. Maximul functiei \jI defineste un "raport critic", pentru eare se obtine 0 "presiune critica": (2.62) (2.59)
[kg I
5

Tinand cont de ecuatia de continuitate
_2_ '!_g_ v

si de relatia:
(2.58)

Po
Seobtine:

I
k

(2.63)

Grupand

corespunzator

sub expresia

:

P

cr

=

PO(k ~ 1Jk=1

(2.64)

(2.60) se obtine:

Deoarece sectiunea S a ajutajului convergent descreste in mod continuu, valoarea lui 'II poate sa creasca de la zero, cand p/ps=I (practic in interiorul rezervorului), spre sectiunea de iesire din ajutaj pana cel mult Ia valoarea \V max, daca presiunea exterioara p, este mai mica sau egala cu presiunea critica Per. Concluzie: P~ntr~ un ajutaj convergent, in sensul curentului de curgere, presiunea

13.Dinamica tluidelor pag.jkp cr v cr . d1 • dimensionarea diametrului minim . Destinderea gazulu.67) Practie. ceea ce presupune existents unei viteze de mtrare m ajutaj Wj. . pentru a se putea obtine viteze de curgere supersonice.70) Aceste ajutaje (fig. intr-un ajutaj convergent valoarea maxima a vitezei ce se poate obtine este egala eu viteza locala a sunetului (wm. Debitul de fluid intr-o asemenea sectiune minima este: m S min W cr P cr [kg / s] (2.' _ _ _ pr~vazuta 0 ~ona de ra~ordar~ prin conducta de la rezervor. Cunoscand marimile de s:are si v. V 0.65) ::0 - respeetiv: W cr = Astfel. ideal Viteza obtinuta in sectiunea In care se realizeaza presiunea critica se numeste "viteza critica". 4 W 1P 1 In aceasta relatie masa specifica este data de PI=<P/(RT1). P" _~ . Wo=. in care presiunea este critica si valoarea functiei \jf este maxima. cunoscand marirnile de stare si viteza la intrare In ajutaj. (' Fig. numite si De Laval.---: I . si are expresia: W cr = . 2. trasata in cazul destinderii unui gaz ideal oarecare: r. iar portiunea divergenta are un unghi la centru de 8-12 grade pentru a evita desprinderea fluidului de la pereti.. ."(e ~ces e va on tre uiesc cunoscute valorile pararnetrilor de stagnare Considerand curgerea adiabatica din rezervor pana la intrarea i iut '.e~lUnea critica si viteza critica. respectiv parametrii p V T P t cunoast t I' bui 1.14. \j /2 k+1 k RT0 = 'J 12 _k ~p k+1 0V 0 (2. sa creasca concomitent cu scaderea functiei \j1.mensionarea ajutajelor convergent-divergente se la: • dirnensionarea diametrului de intrare. sunt necesare ajutaje la care sectiunea. drrnn . din ecuatia de contmuitate rezulta secnunea minima a ajutajului: "IT n 2 m r_2.Po. avem r.2.69) ~ezuIt: astfeJ ~ee~iunea de intrare in ajutaj. t. T 0. J). .14).0 'In reahtate ajutajul are ' .. 2.JkRT cr [m I s 1 (2.. realizata in sectiunea minima a ajutajului. 1· en ru a . acol? ~nde se r:ahzeaza pr. • dimensionarea diametrului de iesire. ~~ r •.184 Dinamisa fluidelor pag.iteza la i.68) = (2.. . Ajutajul convergent este mai scurt si bine rotunjit.. P'l Fig. incepand de la sectiunea minima. ' 'T~ . •• •• L • P.n!rare in sectiunea minima a ajutajului.2. din ecuatia de continuitate: S 1 2.oate formulele preze~~ate la ajutajul convergent au presupus ca parametrii initiali dm rezervor parametrn de stagnare . Ajutajul convergent-divergent = 1t d 2 = m [m2] (2. relatiile: n aju aj.66) To=T1+k-1W2 kR 2 si 1 [K ] (2. se obtin prin adaugarea la un ajutaj convergent a unui ajutaj divergent. determinarea lungimii partii divergente T.x=a).4. Ajutajul convergent-divergent In mod u~ual di. d2 • .ISS Limita scaderii presiunii intr-un ajutaj convergent se poate urmari in diagrama p-V. pomind de la viteze foarte mici.

79) .} \b " \1.574) wer W 2 max =W --RT a cr ~ k . (2.74) 4 . prin destinderea unui gaz intr-un ajutaj De Laval se obtin viteze supersonice..Dinamica fluidelor pag. Comportarea ajutajului convergent-diveroeni • curgere este adiabatic a • masa specifica a fluidului este constanta ~irespectiv de expresiile ecuatiilor de continuitate.75) Daca se compara cu viteza critica se obtine: (2. adica: W 2 max = k -vI2 'k=1RT 0 (2.Ma 2 (2.78) sau.76) k +1 = (2.77) em] L=d 2 - Fig. dS S = kpv kpw W2 2 dp (2.72) Comportarea ajutajului convergent-divergent este apreciata dupa valoarea numarului Mach In diferite sectiuni... k-1 (2. Viteza de iesire a fluidului din ajutaj este data de: w2= sau W Z \j = k '2.15.1 Deci.187 unde masa specifica critica este Pcr=Pc/{RTcr}. Pentru calculullungirnii divergente se utilizeaza relatia: (2. 2.kpMa 2 1. rezulta ecuatia: dS dp S -------. in special prin exponentul adiabatic.73) 2 ~k k1 RT 0 1- (E___L) ~] P 0 unde marimile de la iesirea din ajutaj V2 si T2 se determina transformarii adiabatice.186 !linamica fluidelor pag. ecuatiei de miscare si de ecuatia transforrnarii adiabatice se obtin urmatoarele: d min a 2tg 2 unde a este unghiul de divergenta admis (8-12 grade). daca se tine cont de numarul Mach. cunoscand presiunea exterioara P2· Sectiunea de iesire din ajutajul convergent-divergent este astfel: din ecuatiile 8 2 1t = __d 2 2 __ m W 2P 2 (2..-R(T1-T2)+W. viteza maxima teoretica ce s-ar putea obtine fiind direct dependenta de natura gazului. Acelasi ajutaj convergent-divergent se eomporta in mod diferit daca valoarea numarului Mach este diferita In sectiunea de intrare si in sectiunea minima.> I Viteza maxima teoretica posibila a fi obtinuta la curgerea gazelor printr-un ajutaj convergent-divergent s-ar obtine daca presiunea exterioara ar fi nula.

2.189 2.2.r~-~~-~ I i ~-: .I88 Dinamica {luidelor Din aceasta relatie rezulta ca in cazul vitezelor subsonice (Ma< 1). Ajutajul realizeaza pe toata lungimea lui transformarea energiei potentiale in energie cinetica. pag. Comportarea ajutajului Ladiverse contrapresiuni Daca contrapresiunea p... (dSJdp > 0). dar ajunge l~ v~teza critics in sectiunea minima unde Ma=1. scade sub valoarea corecta (Pe<P2) starea fluidului din interiorul ajutajului nu se modi fica. adica Ma>l. DeCI In partea_ convergenta :It.. iar in cazul vitezelor supersoruce (Ma >1). -.. I 6) .1<l (fig. Praetic 0 scadere a sectiunii duce 1a cresterea presiunii si la scaderea vitezei fluidului D. Ajutajul s~ numeste "ajutaj de comprimare" iar 0 asemenea functionare este posib~la nun:a! daca in amonte de ajutaj exista 0 sursa de curent de viteza supersonics.Dinamica fluidelor pag.16). M~!J<l si Ma. (caz a. forrnandu-se la gura ajutajului un trunchi de con racordat..2.. rezolvata tot de merna fluidului. deci viteza creste daca scade presiunea. fig. d) In partea convergenta presiunea creste si viteza scade: In .~ __ -t-"' . Fig. pe 0 anumita lungime.{·. ~ar In sens invers decat in fenomenul descris la cazul B.. Ajutajul poarta denumirea de "ajutaj de destindere". rezolvat de merna fluidului.(dSJdp < 0). 2. __ . situatie in . Exista cu certitudine 0 mica crestere de viteza peste viteza critica. iar viteza w variaza tot timpul in sens invers cu presiunea. Surplusul de energie Id=b-ie reprezinta energia care nu mai poate fi transformata in ajutaj. 15 a) Ambele valori sunt ale numarului Mach sunt subunitare. Mat<l si Ma2=1 (fig.. pe cand viteza externa. Daca contrapresiunea Pe creste peste valoarea corecta a presiunii (Pe>Pz) vana de fluid se ingusteaza dupa iesirea din ajutaj (caz c. contractia vanei rlf1 fl111(1 rlp'\Ilnp ~11"11 l""1C:1o ~ roo """n. este 0 viteza subsonica. Vo. Aceasta energie se disipeaza in energie de frecare si sonora. Este cazul ajutajului "Venturi" pentru regim subsonic.minin. Viteza interns este de obicei 0 viteza supersonica. In acest caz..- ~.15. pana cand vana difuzeaza treptat in mediul ambiant.ear~ numarul Mach devine supraunitar. . fig..16). Comportarea ajutajului convergent-divergent contrapresiuni la diverse Pentru un ajutaj convergent-divergent exista 0 situatie initials de proiectare cand sunt stabilite (dimensionate) geometric valorile lungimilor tronsoanelor in concordanta cu valorile marimilor de stagnare Po..16. 0 sectiune cilindrica aproape constanta. b) in partea convergenta a ajutajului curentul este.2.-J. C. B. • • • . Rezulta practic 4 situatii de apreciere a curgerii prin ajutajul convergent-divergent: A. care separa zona interna de cea externa cu viteza mai mica.2.I5. c) . deci S si P vor avea acelasi sens de variatie.L . fig. dar la iesirea din aparat vana de fluid expandeaza si se contracta formand ventre ~i noduri (caz b.2.f- '!:.ii apare din nou situatia de incertitudine. In ~ectlUnea ~l~lmii exista un moment de incertitudine..1 pus i~ conditii corecte de functionare.---~---J .2.-.Este comportarea ajutajului de Lava.. Daca contrapresiunea Pe continua sa creasca mult peste valoarea lui P2. Ii Mal> I si Ma2.eza creste si presiunea scade eu scaderea sectiunii ajut~jul~i.>I (fig. presiunea variaza in acelasi sens cu sectiunea. variatia presiunii se produce 'in sens invers cu sectiunea . 11 r. In conformitate cu ecuatia lui Bernoulli rezulta ca dp si dw au totdeauna semne contrare. iar viteza scade. s~bsonic. To. Din aceasta cauza presiunea continua sa creases si in partea divergenta.. respectiv pentru 0 anumita valoare a contrapresiunii P2=Pe' In acest caz vana de fluid are la iesirea din ajutaj. . Mal> 1 sl Maz=l (fig.I5._.~--~r.secti~nea . . Astfel presiunea seade eu cresterea sectiumi ~i viteza creste de asemenea .3. x.4.' Numarul mach este in ambele cazuri supraunitar si dS va ave a tot timpul sens eontrar eu dp.

. se utilizeaza coeficientul de viteza. q=O.Influenta ~ . 2.85) Daca se considera viteza initiala nul a.Dinamica fluidelor pag.4. CURGEREA PRIN CANALE CU PERETI ONDULA TI caracteristicilor geometrice de 2.5. care creste de la interior spre exterior. ~_3_+-~_. care poate lua nastere in urma unor explozii.. 10 - - .191 Contractia poate patrunde pana in sectiunea minima a ajutajului deoarece ea reprezinta 0 perturbatie care se propaga eu viteza sunetului. Cnrgerea cu frecare Astfe11ucrul mecanic de frecare este dat de: I fr == i 3 - i2 (2.5. 2.. La delimitarea vanei de fluid se produce un salt de presiune. Caracteristici geometrice Daca avem obtinem: curgere cu viteza initials . Datorita aeestei situatii.18...__ Directia de curgere JI fluidului -~ adica W 2f 2 2 = (l10 - .1.18) sunt specifice schimbatoarelor cal dura in constructie compacta.----. iar la periferie viteza este mai mica decat aceasta.V. Aplicand aceasta ecuatie obtinem urmatoarea expresre pentru viteza iesirea din ajutaj in conditiile prezentate: (1-2) este ajutajului..84) ~i e1 reprezinta aria suprafetei hasurate din diagrama p.17.i2) Ifr WI (2. 1 •• _ . pentru lucrul mecanic de frecare se obtine: Ifr = w 22 (1 . 'k :-:-:_. cand s-a negIijat efectul frecarii.4.. Vitezele mari ale undelor de soc au 0 importanta majora in procesele gazodinamice datorita surselor de pierdere de energie pe care aceste fenomene le reprezinta si datorita rezistentelor suplimentare generate in aceste regimuri de curgere. proces de (2. VI V2 V 3 V Fig. Exists situatii in care deplasarea undei de soc. Sot"" ~ s Canalele cu 0 asemenea geometrie (fig. Curgerea cu frecare Destinderea unui gaz ideal dupa a transformare adiabatica izentropica diferita de 0 destindere reala (1-3) care tine cant si de frecarea cu peretii Aplicand ecuatiile primului principiu al termodinamicii pentru un curgere cu frecare obtinem: di + wdw + dl fr == 0 relatie valabila pentru (h=h-). I . Se constata astfel 0 micsorare a vitezei W2f fata de viteza W2. salt care formeaza 0 unda de soc oblica. .i. Fig.) 12 - Ifr _. 1=0. 13 W 2f = ~2(io 0 . Adica: (2.82) la intrare in ajutaj diferita de zero.cp 2) 2 = (i1 . depasiri ale nivelului sonic etc. in calculele tehnice.86) 2.. __\_ __ l.i2)(1 _ cp 2) (2. definit ca si raport intre viteza fluidului in cazul frecarii ~i viteza lara frecare.2. 2.l.80) gazului la (2 81) . L. poate avea consecinte catastrofale.--I .190 Dinamica fluidelor pag.

_-. t' L_.97) unde ep este coeficientul de presiune in punctul P... (w. cu un canal de sectiune vana d' . //. '~. dupa directia de curgere a fluidului: Pentru determinarea presupune ca: in care 01 este 0 functiei de potential 0 eare satisface conditiile impuse se ~ = ~1 (X }p 2 (y ) (2.. L L (2.95) -0- ...-+~. -4-sln-x L 21'[ L (2.. .. se obtin: Woo h .J:7) ._. 1. scrisa sub forma: 2 <j> 2 <j> (2.88) L L w"" y=o P=P 00 - 2 nh .. ._----.98) dY) ( dx = p 27th cos 27t X=:( wy) (2. ~ --~? ~ ...... Valorile lui depind.19)... I Functia care verifies aeeste conditii se poate scrie sub forma: . adica toemai de caraeteristicile geometrice ale canalului... de pe suprafata nervurii ondulate. cand y-..---.. e eurg~re.' ._-- .. wy) sunt foarte mici.~ L -._... Considerand 0 sectiune prin peretele ondulat al canalului (fig. e -ay cosL 21t X (2. departe de zona de perturbatie.92) functie numai de x iar O2 este numai functie de y..-..joO... 4 i.. 21'[ Y = h slnT-' X (2.._. 21t L (2.::~ ~=Wy W 0:) • La limita. ~r. a ~i b se obtine: r _. Presiunea se va micsora la inceput si apoi va erq.O.Dinamica fluidelor pag.. Canal eu pereti ondulati obtinem ecuatia conturului: Wx W --SIn-X 0:) 21th L .---. T Prin determinarea eonstantelor c.-Qo.k/"" rv ~= C.~~ respectiv Fig.. 21t 2 p W "" Sin X Notand eu 0 potentialul vitezei de perturbatie eare satisfaee ecuatia lui Laplace.t~._..2._ .. •..193 .... ~ Din unet de vedere a curgerii se poate considera ea 0 curgere bidimensionala sau cu 0 ~proximalie mai mare ca 0 curgere unidimensional a: ~..96) .-~.99) . • j ~ '.. prevazute eu nervuri ondulate. /' " ---..94) .. rara mari abateri.87) Pentru determinarea presiunii p intr-un punct P de pe contur se aplica formula: unde h este amphtudinea maxima si L este pasul ondulatiei...o... care are in acest eaz ~l semnifieatia unei lungimi de unda.. cu laturile mari ondulate dupa 1rectta..93) . ---- _. = -2--= WX w~ 7th. e -ay cos abx (2.90) (~I --cos I 27th -x I 21t (2. ~. deci nurnarul Ma . este presiunea fluidului pentru care viteza aeestuia este We<).l92 Dinamica tluidelor pag.d jreptunghiulara constanta. lul de fluid poate fi aproximat. - -_._. creste pfmii in punetul M (de coordonata Ll2) si apoi descreste.rvi .. vitezele de perturbatie intr-un punct P de pe contur. . ...---~r""7 ' . pe lfmga caracteristicile fluidului (p.19....'14 . este foarte mica in cornparatie ell viteza sunetului. .P cp Astfel: 00 = 1 '2 c pp W 2 00 (2... astfel incat in punctul M ea va fi minima.... ~~Ip~~-: V·~ .... .. a a Astfel: w respectiv si x B~ _ By Wy (2.._.... Viteza fluidului. In ~oate relatiile de mai sus s-a tinut cant eli viteza fluidului prin eanalele schirnbatoarelor de caldura/utilaje termiee._. . w) ~l de pasul de ondulare L ~i de amplitudinea h. ' 21th 21t -L-cOS -x L (2. Admitfmd ca viteza de la infinit Wcf' este dirijata dupa axa x se poate sene relatia: P.91) in care p. Deoareee h este mult mai mic in comparatie cu L...89) __ +--=0 2 ax ay2 Aceasta functie 0 satisfaee si ecuatia diferentiala liniara eu coeficienti constanti. -. Se observa ca (Jp/8x poate fi atat p.----_.OZltlvcat si negativ.

Y V~~.. ceea ce atrage dupa sine posibilitatea desprinderii particuleIor de fluid de pe suprafata nervurii si posibilitatea aparitiei vartejurilor. In interiorul stratului limita curgerea poate fi laminara._. Aceasta incetinire suplimentara influenteaza deosebit de putemic particulele care se rnisca in imediata apropiere a nervurii ondulate. Energia cinetica a acestor particule este micsorata in comparatie cu celelalte partieule. pentru rapoarte hlL<O. . iar pentru rapoarte mai mari.. londulate difera apreciabil de negativ.2. 20 • Strat limitii Lasuprafete ondulate . componenta se mareste treptat . iar in regiunea QNT viteza tangentiala l~i schimba sensul. nta si pe normala ale vitezei La curgerea unui fluid vascos. . .. acesta creand eu cresterea raportului intre amplitudine ~ipasul ondularii.. StratullimitJi aX n: h 2 L2 COS 2n L X (2. in punctele situate pe no ..-l=~__ :_. Analizele efectuate la nivelul stratului Iimita prin stabilirea variatiei presiunii statice de-a lungul canalului ondulat sinusoidal a evidentiat 0 modificare/variatie a acesteia In lungul peretelui.d ~ este aceste nervuri.. . adica curba de variatie a vitezei tangentiale este tangenta la normala (I. 2.!":. ./Jx tat Ansens pozitiv cat si In sens deplasa datorita gradientului ?e presl~ne vp '. induce erori semnificative ale rezultatelor.~upraf~te.195 2 00 ap _ -4pw pe suprafete undulate 2..21 s-a reprezentat variatia presiunii si a vitezei intr-un canal ondulat cu punctele de dezlipire a curentului de fluid PD. Locul de desprindere a stratului limita se produce in punctul N earacterizat prin faptul ca derivata in acest punet a vitezei (awJfJy) este egala cu zero. Vizualizarile s-au efectuat eu ajutorul firelor de matase si ::Ill nne 1M ".2. astfel 'incat se impune in mod obligatoriu un studiu experimental.. _-. /:ni ondul. Deci. Ecuatiile stratului Iimita. 1/ // /.194 Dinamica tluidelor Dinamica fluidelor pag. fr ntiera exterioara a stratului limits de zero.--' _ "1_1 pentru x E (L I 4. "in functie de valoarea criteriului Re. fJ ~ ~. ci depinde de coordovnat~ t~' es~unun~tpe irectia y Oploy. L I 2 ) Deci...20). lacll plane unde 8p/ox-O.propwrea supra "e~l . se rasucesc si formeaza vartejuri. trebuie sa evma ega e c • 1 di ic devine aproape identIc cu 0 o distanta oarecare (de suprafata! s~ectru aero mam mponenta normals a vitezei ui flUId Ideal pentru care co . se produce 0 miscare in sens opus in stratul Iimita. Din rezultatele obtinute prin aceste calcule s-a constatat cii pentru canale sinusoidale Iungi.' .T F·19.Q .L.5. ~ di .]__ • ~C'~. Din aceasta cauza. In figura 2. ca ~i un canal dreptunghiular. mixta sau turbulenta. Modelarea pe calculator.:1. stratul limits din a. viteza tangentiala a unei partieule devine egala eu zero pe 0 linie oarecare NQ. pornind din punctul P.l. eanalul se comports... se pot rezolva pentru aplicatii concrete pe baza metodelor numerice de calcul. Doua straturi de fluid ciocnindu-se ~i desprinzandu-se de pe suprafata nervurii ondulate. in anumite conditii. Fenomenul curgerii in canale sinusoidale este foarte complex ~i in literatura de specialitate exista putine informatii in acest sens. la . : .. Transferul de caldura este putemic influentat de natura si structura curentului de fluid.rI"T")t~ . .d 'I u zero in puncte e SI ua e p .. In acest punet ~i tensiunea de £recare este nula. particulele de Pentru cazul curgeru ~nUl UI va~cos P ~ mai mult ell cat traiectoria fluid sunt incetinite In mtenorul stratulUl~_C~_'::~\.e aces _ di fi 220 adica forma unei curbe tangentiale a vitezei trebuie sa mba form~ in igura rmala la suprafata curba.i In diferite puncte precum si prin determinarea presiunii statice pe conturul sectiunii.• te conditii. Gradientii de presiune pozitivi fJp/8x>O au condus la posibilitatea aparitiei desprinderilor de curent si la cresterea gradului de turbulenta din zona respectiva.. efectul ondularii este benefic pentru schimbul de caldura. In aceasta zona particulele capata 0 acceleratie in sens invers miscarii principale.+ __ x . din d At::' d ordonata x ana ia presi .:1_ ~~_~ M++. Deci.pag. stratul hmlta III aproplere~ PI' l' 'C 1 suprafetelor ondulate permite Aceasta particulantate a ~tratu Ultu~:l ~ea e suprafata si cauza formarii identificarea cauzelor despnndem curen P vartejurilor care se desprind de pe aceste."_I~ . .l ~ 0 ). fl .te examinate se vor .. prin ipotezele simplificatoare. prOlectnle ~te atngeesuprafaHi Pe de alta parte. presiunea creste in sensu I curentului pe linia MNT (fig. . Analiza caracterului miscarii se face prin detenninarea vitezei In diferite sectiuni . . ._ .7 N tga::o 0 '-_.>".~. rezulta ca variatia componentei Tinand seama d..1· _.100) Peste suprafetele ondulate viteza pe 0 Presi din stratul limita va fi au este constants. ttl']" 'ta din aproplerea suprale~e care apartm s ra u Ul irm . / /. ~ eurgere lara vartejun a un • d onenta tangentiala este diferita pe suprafata corpului devine egala cu zero ar eomp &'x A . in medie..d Ieasemenea III tunctie e C? ~ ~ • P' urmare particulele de flui stratul limita poate fi conslde~ata egal~ cu zero.

Pierderi hidraulice longitudinale Astfel pierderile longitudinale cresc proportional eu viteza de curgere w : hp.1 r 14fi (k Irl. (lId).22. d epm e doar de (2. iar cele care apar la locurile ~e variatie a sect1Um~ sau a directiei de eurgere (pe portiuni restranse ale conductei) se numese plerde!l hidraulice locale.102) h[irj /: .196 Dinamica [luidelor Imm]! [6 11 c) l ! f . unde A.d). hpJ=K. oag. =64/Re=64.. " Marimea coeficientului de pierderi longitudinale A d w~ ~stedvlteza. '.21. 2.. _ __ 4 2~ !~) d) _ In regimul laminar de eurgere (Re <2320) valoarea lui regimul de curgere (numarul Re) : t.v/(w. egime asperitati e ~[ l'L p. v=K' este constanta pentru fiecare caz eoneret (cand un anumit fluid cu viscozitate cunoscuta curge printr-o conducta data).. notarn K Daca in relatie inlocuim valoarea vitezei din ecuatia continuitatu = K /A vom avea: . 2.).103) fiindca valoarea expresiei 64/d2. deci in regimul laminar pierderile longitudinale Energia pierduta de unitatea de greutatea de lichid "hpt 'in timpu~ parcurgerii unei portiuni drepte de conducts de lungime . w = V/A ~i (2.1.este coeficientul de pierderi longitudinale ~i . Aceste pierderi se exprima fie in unitati de presiune "Ap".=64/(w. Variatia presiunii $i a vitezei intr-un canal ondulat 2.25 . PIERDERI DE ENERGIE LA CURGEREA FLUIDELOR In timpul curgerii fluidelor reale 0 parte din energia lor se ~onsumii .d) [-J • t.r~ regimul t~bulent de cu:ge:e (Re > 2320) eoeficientul de pierderi t. cat ~1 de asperitatile conductei.30 curgere si de rugozitatea peretelui conductei.5 1.+ 1 (In!Q A . Pentru determinarea lui in hteratura tehnica exista multe relatii empirice cum ar fi formula lui Altsul : A= 0. medie.(1/2g). depinde atat ?e Re.22. 2. v.Dinamica fluidelor pag. Rugozitatea pereteiut Fig.. l.V [m].1" si cu diametrul "d' ooate fi calculata eu relatia: .." .. precum si prin efectuarea unor rmscan suphmentare (vartejuri).6. __j 1.0 \\a [m/s] Rugozitatea suprafetei peretelui nu are influenta asupra valorii lui A fiindca m acest caz stratul de fluid aderent peretelui (0) acopera in intr ' "J (Ll) ale acestuia (figura 2.. . o 0..pentru invingerea frecarilor dintre fluid si peretii conductei. Aceste pierderi de energie se numesc pierderi hidraulice.. Pierderile de energie care au loc pe portiuni drepte de conducte se nu~esc pierderi hidraulice longitudinale.. fie m inaltimi "h. Fig.. dintre stra~~l~ de ~Uld care se misca cu viteze diferite .~/2g (2..L.0.6. d . 8 ~ .104) eresc proportional eu debitul.I~7 epin e e regimul de .

. Aceste locuri: coturi. epinde doar de rugozitatea conductei.47 0-21. Din relatie se observa eli in cazul conductelor netede ke/d este neglijabil ~1 depinde doar de cifra Re (si in acest caz stratul limits laminar acopera . l.Pierderile hidraulice locale. etc.29 11000-13 ./d)o. plumb.81-0 37-0 Robinet deschis 3-14 137-638 0-0.1 0. S.d/A d . .107) Tabe1a 2.106) astfel : (2. sau sectiunea de tree ere a fluidului.109) unde S este coeficientul de pierderi locale [-] Valoarea sa se determina experimental pentru diferite forme de rezistente hidraulice.35 16 Intrare rotunjita conducta Cresterea sectiunii A]I A2=0. d In acest eaz pentru 0 conducta data A este constant onstanta) deci pierderile longitudinale pot fi scrise sub forma: (rugozitatea este Cot curb. lech/d Denumirea rezistentei hidraulice Intrare in conducta S lech/d Daca Re este foarte mare. termenulloolRe A= 0.8 [-] adica /-.001.108) Re foarte mare T 1.= 0.1 . Tab. Expresia pierderilor hidraulice locale este : (2.diametrul [m] interior al conductei echivalente. [mm] 0.2 se dau valorile orientative ale coeficientului echivalente pentru diferite rezistente hidraulice locale.4 0. La locurile unde se modifies directia de curgere.1 0.198 Dinamica fluidelor echivalenta a conductei [mm].(100IRe)o.)inamica fluMe/or pag.igozitatile).25 11.c2=K] y2 [m] K]' si KJ sunt constante). datorita intensificarii frecarii si a formarii vartejurilor.01 0. .316/(Ret·25 [-] devine neglijabil.02-0..4 hp= K]' . robinete.0. pre cum ~i Lungimea echivalenta este lungimea conductei rectilinii cu aceiasi pierdere ca si cea a rezistentei hidraulice locale pe care 0 inlocuieste . R/d=4 Ramificatie 90° 0.0. rarnificatii.1 Diafragma In 0.. (2.11.rugozitatea pag.6. . se consuma 0 cota insemnata din energia fluidului pe 0 portiune relativ redusa a conductei. ierderile hidraulice adica in cazul curgerii turbulente Iongitudinale depind de patratul debitului . are valori cu atat mai mari cu variatia sectiunii este mai mare ~i cu schimbarea directiei curgerii este mai pronuntata. din din ate] (nou) Tuburi zincate de otel sudate lungimile hidraulica In tabela 2.25=0.1 Scaderea sectiunii AJ/A2=1-0.5 22.004 0. lech=l.1 Materialul conductei k.4 243-0.002 Sticla Material plastic 0.2.0. Cll (2.5 68. (2.002.2..3 60 0. k.15 cat cat Tuburi trase din alama. 1.2 Denumirea rezistentei hidraulice K:ot drept . .110) Astfel: /-.25 1.199 2. reductii..90° 0 l.002. sunt numite rezistente hidraulice locale.(k.

)prin inchiderea robinetului in pozitiile corespunzatoare lui b si c debitul se va micsora corespunzator de la V A spre VB si V c. 2.1C1 conducta sa rea scumpa este indicat sa se determine diametrul conductei pe baza eeUa!l:l ontinuitatii .ec" reco~andate de hteratura.'...111) Dinamica fluidelor pag. in asa fel :a in eilindrul de forta 5 sa aibe presiunea P2.transportu. Viteza recomandata pentru apa 1-3 m/s .p= f (V) ) este caractenshea :onductei (fig. 1= 1) iresiunea trebuie sa fie egala cu presiunea PI = P2+ll.. (2 'AI 12) . 2.+LA. Conducta in retea Fig.6. iar "b" si "e" pentru pozitiile lui partial inchise (eu cat robinetul este mai inchis ~2 va fi mai mare....3.. Curba "a" din fig.2. se surpa instantaneu ..V/(nd (2..23.+~A.f"'_n.Ploc= pghp10c[Pal pag. [Pal. pentru aer compnmat 10-20 mis... si not and dife~e?ta le cota dintre cele doua capete ale retelei h2-hj= Hg (inaltimea geornetnca a etelei) avem: (PI-P2)/ pg=Hllec= Hg+8V2p':l.mI(n. ~ _ .p=ll. diametrul va fi: 0~ o 3 Fig. Cavitatia apare in cazul cand presiunea statica a sub presiunea de vaporizare corespunzatoare temperaturii trece in stare de vapori. Daca debitul impus este m.p. L1Pl= pghpl [Pal.Alegerea diametrului conductei pentru ...d .201 0..pnec.Pnec calculata pentru diferite debite (a functiei ll.iinamica fluidelor Pierderile hidraulice de multe ori se definesc in unitati de presiune Ap=pgh.l in urma __ 1 _j~ __ ~_ condensarii. ll.).Pnec=pgHllec [Pal 24 (2. . conductei este folosita la alegerea gaz termenul pompelor. /r TT\.. Bulele de vapori mari (P>Pv) din nou vor (deci eu In cavitatea +. Pentru a asigura treeerea debitului V prin eonducta din fig. sau ll. : La eonducte prin care se transporta din cauza densitatii reduse a gazelor. etc).l unui debit de flui~ at este impusa de pierderile hidraulice (scad cu diametru) $1 de pretu1 eond~ctel creste eu diametru)...g) 2 4 em] (2.24. la iesirea din pompa 3 (sect. In acest caz liehidul (faza I). Daca presiunea PI data de pompa rarnane constants (ll..).l/d]/( n .2.5 em] ... n.. Pentru ca nici pretul sa nu fie prea mare. pentru lei 0.200 astfel : (2.pa::const. marind si valoarea lui K...23. la mtr~re mtr~o onducta sau intr-o retea de conducte pentru a trece prin ea un debIt..g). 2.-. pg Hg de d=[4. 2.113) ). fermata 1-=_1_-=_......-fa curentului de lichid seade sale.114) sau in cazul curgerii turbulente (eu Re foarte mare): Hllec=Hg+KS2 [m]. ventilatoarelor.Caracteristica conductei Cunoscand caracteristica eonductei putem detennina grafie presiunea PI necesara la intrare in conducta pentru treeerea unui anumit debit V...Valoarea presiunii PI pe care trebuie sa-o aibe flUIdu1. sau debitul ce poate fi treeut dispunand de 0 anumita presiune p.~\ .Mentinerea debitului la valoarea initiala VA in cazul inchiderii robinetului in pozitia b este posibila prin ridicarea presiunii la intrare la valoarea : PI =p-+Ap..anumlt d~ fluid 1 (sau m) poate fi calculata din ecuatia ener~iei seri~a pentru seclI~nea de mtrare -1 si sectiunea de iesire 2-2 a retelei considerate tinand seama si de pierderile iidraulice : PI/ pg+WI /2g+h1=P2/ pg+w/12g+h2+l:hp Considerand 0 conducts cu diametru constant 2 2 (wI=w2=e=4.24. '\1-1t~'7Q . Observatie obicei se neglijeazii Caracteristica compresoarelor. .d ..24 reprezinta caraeteristica eonductei pentru robinetul 4 complet deschis.wrec)]o.115) unde KI"'-'8[Ll. Fenomenul de cavitatie locala a vaporilor (vaporizarea Fenomenul de cavitatie consta in formarea lichidului) urmata de condensarea lor. marindu-si foarte mult volumuI fiind transportate de curent spre Iocuri eu presium mai trece in stare lichida reducandu-si volumu1. admitand vitezele de circulatie "W.5 -2 mis.l/d]/( n .) explicitand suma pierderilor loeale si longitudinale l:hp '. Reprezentarea grafiea a ui ll.

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->