REFERATE-FIZICA

 Aplicatiile radiatiei LASER

 Radiatii nucleare
 Semiconductor , transistor

Realizat de:
Eleva :Popovici Laura
Clasa :a XII-a B

1
 Prof. coordonator :Ciontescu
Daniela
Aplicatiile radiatiei LASER
Scurt istoric
Despre efectul LASER se cunosc deja foarte multe. Aceasta ramura a
stiintei s-a dezvoltat foarte mult de la inceputurile sale (1955-1965) si pana
in ziua de astazi. Desi bazele teoretice erau mai mult sau mai putin stabilite,
primii care reusesc sa concretizeze toate teoriile si presupunerile au fost doi
rusi si un american.
Partea teoretica este usor de gasit in majoritatea manualelor,
cursurilor si compendiilor de fizica existente asa ca lucrarea de fata nu se va
concentra asupra acestui aspect. Principiul LASER consta in faptul ca atomii
elibereaza energie sub forma de fotoni atunci cand parcurg tranzitia de pe un
nivel de excitare metastabil spre un nivel de echilibru. Aceasta tranzitie se
face sub influenta unui factor declansator si de aceea emisia de energie se
numeste emisie stimulata sau emisie indusa. Odata pornita reactia aceasta se
propaga sub forma piramidala astfel, un foton emis de un atom dezexcitat va
declansa reactia la altul, acesta la randul lui va emite un foton si il va elibera
si pe cel incident. Avem doi fotoni care se vor inmulti exponential. Astfel se
produce o amplificare a radiatiei luminoase.

Realizarea practica a dispozitivelor LASER.

Partile constituente ale unui laser sunt :
 Mediul activ, adica un mediu in care se gasesc atomii aflati intr-o
stare energetica superioara celei de echilibru. In acest mediu activ se
produce amplificarea radiatiei luminoase (daca avem o radiatie
luminoasa incidenta) sau chiar emisia si amplificarea radiatiei
luminoase (daca nu avem o radiatie luminoasa incidenta).
 Sistemul de excitare este necesar pentru obtinerea de sisteme atomice
cu mai multi atomi intr-o stare energetica superioara. Exista mai
multe moduri de a realiza excitarea atomilor din mediul activ, in
functie de natura mediului.
 Rezonatorul optic este un sistem de lentile si oglinzi necesare pentru
prelucrarea optica a radiatiei emise. Desi la iesirea din mediul activ
razele laser sunt aproape perfect paralele rezonatorul optic este folosit

2
 pentru colimarea mult mai precisa, pentru concentrarea razelor intr-un
punct calculat, pentru dispersia razelor sau alte aplicatii necesare.

Tipuri de laser:
 Laserul cu rubin, la care distingem bara de rubin tratat drept mediul
activ iar ansamblul sursa de lumina plus oglinzi poarta rolul de sistem
de excitare.
 Laserul cu gaz foloseste amestecuri de gaze rare (He, Ne, Ar, Kr)
sau CO2 drept mediu activ si o sursa de curent electric legata la doi
electrozi iau rolul de sistem de excitare.

Unele aplicatii moderne ale Laserelor

LASERELE TEHNOLOGICE
Laserele de mare putere cu acţiune continuă sunt utilizate pentru tăierea,
sudarea şi
lipirea pieselor din diferite materiale . Temperatura înaltă în fasciculul laser
permite sudarea unor materiale, imposibilă de realizat prin alte tehnologii
(de exemplu, metal şi ceramică).
Monocromaticitatea înaltă a radiaţiei permite focalizarea razei luminoase
într-un punct de ordinul submicronilor (datorită lipsei dispersiei) şi utilizarea
ei la executarea
microcircuitelor. La prelucrarea pieselor în vid sau în atmosferă de gaz inert
fasciculul laser poate fi introdus în camera tehnologică printr-un geam
transparent.
Fasciculul laser este „ideal” de rectiliniu şi poate servi ca o „riglă” foarte
comodă pentru
orientare. Laserul cu impulsuri este folosit în geodezie şi construcţia de case,
pentru
măsurarea distanţelor pe teren după timpul de parcurgere de către impulsul
de lumină a
distanţei dintre două puncte.

3
 COMUNICAŢIILE LASER
Laserele au produs o revoluţie în telecomunicaţii şi în tehnica de imprimare
a
informaţiei. Există o legitate simplă: cu cât e mai înaltă frecvenţa purtătoare
a canalului de telecomunicaţie, cu atât e mai mare capacitatea de transmisie
a acestuia. Tocmai de aceea în legătura radio, realizată iniţial pe unde lungi,
s-a trecut treptat la unde tot mai scurte. Cum se ştie, lumina este o undă
electromagnetică ca şi undele radio, numai că are lungimea de zeci de mii de
ori mai scurtă. Ca urmare, cu ajutorul unui laser se poate transmite de zeci
de mii de ori mai multă informaţie, decât printr-un canal radio cu unde
ultrascurte. Legătura laser se realizează prin fibre optice care reprezintă nişte
fire subţiri din sticlă şi în care lumina, datorită reflexiei interioare totale, se
propagă practic fără pierderi la distanţe de sute de kilometri.
Fasciculul laser este utilizat la imprimarea şi citirea imaginilor (inclusiv în
mişcare) şi a
sunetelor pe CD-uri.

LASERUL ÎN MEDICINĂ
Tehnica laser se întrebuinţează pe larg în chirurgie şi în terapie. Cu raza
laser introdusă
prin pupilă „se sudează” retina desprinsă de pe globul ochiului şi se
corectează defectele de vedere. Intervenţiile chirurgicale efectuate cu
„bisturiul laser” traumatizează mai puţin tesuturile vii. În plus, radiaţia laser
de mică putere grăbeşte cicatrizarea rănilor şi exercită o influenţă asemenea
acupuncturii. În ingineria genetică şi nanotehnologii [4] (tehnologii care
operează cu obiecte de dimensiunile 10-9 m), cu ajutorul laserului se taie şi

4
se combină fragmente de gene, molecule biologice şi obiecte cu dimensiuni
de ordinul milionimilor de milimetru.

LASERUL ÎN CERCETAREA ŞTIINŢIFICĂ

Temperatura şi concentraţia extrem de înaltă a radiaţiei laser oferă
posibilitatea de a
studia materia în stări extreme, existente numai în adâncurile stelelor
fierbinţi. Un rol deosebit de important îl joacă laserele în fizica nucleară, la
declanşarea reacţiilor termonucleare. În căutarea de noi surse de energie care
să satisfacă cerinţele mereu crescânde ale omenirii, fizicienii au ajuns la
ideea utilizării în acest scop a reacţiilor termonucleare controlate . Una
dintre aceste reacţii constă în fuziunea, în anumite condiţii, a unor nuclee
atomice mai uşoare şi formarea unuia mai greu, însoţită de degajarea unei
cantităţi imense de energie. Laserele oferă şi chimiştilor noi posibilităţi în
studiul şi cercetarea reacţiilor fotochimice, cu multiple aplicaţii în
tehnologiile chimice moderne. De exemplu, prin activarea clorofilei cu
ajutorul luminii laser se poate accelera şi controla procesul de fotosinteză,
ceea ce deschide noi perspective în obţinerea pe cale industrială de carbonaţi
şi, eventual, proteine sintetice.

5
 LASERELE ŞI CALCULATOARELE
Cu ajutorul laserelor s-ar putea realiza pe cale optică transmiterea
semnalelor între
diferitele componente ale calculatorului, fără ca între acestea să existe vreun
contact. Chiar şi alimentarea calculatorului s-ar putea face cu ajutorul
luminii laser, fără să mai fie nevoie de curent electric. Impulsurile luminoase
de scurtă durată produse de un laser sunt transmise între diferitele elemente
componente prin intermediul unor „conductori” de lumină de tip special,
cunoscuţi sub numele de fibre optice. Aceste „cabluri” de lumină sunt, de
fapt, fire de sticlă foarte subţiri în care lumina, pătrunzând sub un unghi
oarecare faţa de axul firului, se propagă prin reflexii repetate pe pereţii
firului, acoperit cu o peliculă extrem de fină tot dinsticlă, dar având indicele
de refracţie mai mic decât al firului. Printr-un astfel de fir cudiametrul de
numai 1 mm se pot propaga simultan sute de impulsuri laser.
Aşadar, se conturează apariţia unei noi generaţii de calculatoare,
calculatoarele optice, a
căror construcţie şi principiu de funcţionare diferă mult de cele ale
calculatoarelor electronice. În prezent există diverse proiecte de realizare a
acestui nou tip de calculatoare. Fără a intra în detalii, vom menţiona că
viitoarele calculatoare vor avea dimensiuni mult mai mici decât cele
electronice, iar informaţiile obţinute, prelucrate şi redate de calculatoarele
optice nu vor mai fi triate după adresă, ca în calculatoarele electronice, ci
după imagini. Aceasta înseamnă că datele nu mai sunt tratate separat, fiecare
în parte, ci există posibilitatea prelucrării lor în grup, calculatorul optic
putând memora dintr-o singură „privire” o mare cantitate de informaţii.
În memoria noilor calculatoare informaţiile sunt reţinute sub formă de
imagini. Se vorbeşte déjà de o logică a imaginilor şi de o aritmetică a
imaginilor. Calculatoarele optice vor avea o memorie imensă, capabilă să

6
cuprindă o cantitate de informaţii echivalentă cu cea conţinută într-o
bibliotecă cu milioane de volume, precum şi o
viteză fantastică, de circa 1013 – 1014 operaţii pe secundă!
Domeniile de utilizare a laserului, deloc complete, punctate mai sus
ilustrează acea
imensă influenţă pe care o exercită laserul în dezvoltarea ştiinţei şi tehnicii,
precum şi în viaţa societăţii moderne. Se poate afirma, fără prea mare
exagerare, că laserul apărut la mijlocul secolului XX a produs un impact
asupra omenirii, asemănător cu acela pe care l-a avut energia electrică şi
radioul cu o jumate de secol mai înainte.

7
 Radiatii nucleare
Motto: ”O descoperire in sine nu este niciodata buna sau rea…Bun sau rau
este numai modul in care folosesc oamenii aceasta descoperire."

Istoria consumului de energie

Unica sursa de energie care a alimentat civilizatia noastra pana in acest

secol a fost energia solara , inmagazinata sub forma de energie chimica , prin
procesul de fotosinteza , in surse regenerative (lemnul, apele , vintul) sau in
combustibili fosili (carbune , petrol , gaze) a caror constanta de formare este
de ordinul milioanelor de ani.
Am putea spune , farasa gresim prea mult , ca , sub aspect energetic am fost
“sclavii Soarelui” si nu este de mirare ca popoarele din antichitate au facut
din Soare unul dintre principalii zei ai religiilor primitive . 
Una dintre problemele principale, de a carei solutionare depinde dezvoltarea
civilizatiei noastre , problema care a revenit pe I plan al preocuparilor din
ultimii ani , este asigurarea cu energia necesara dezvoltarii activitatilor de
baza care conditioneaza evolutia progresiva a nivelului de trai al populatiei
globului terestru. Cntitatea de energie consumata de omenire a crescut , din
epoca primitiva pana acum , de 2,5 milioane de ori .Este evident ca o astfel
de crestere , nu poate fi nu poate sa nu conduca la o problema a energiei
necesare pentru dezvoltarea viitoare a omeniri .

Inceputul erei atomice 

Dupa cum am spus pana nu demult am fost “sclavii soarelui” ,dar

primul pas catre dezrobirea fost facut de fizicianul Becqerel pe 26 feb. 1898
cand acesta a lasat cateva placi fotografice ferite de lumina , in apropierea
unui minereu de uraniu . developandu-le le descopera innegrite, ca si cand ar
fi fost expuse la lumina De aici, el a tras concluzia ca minereul de uraniu
emite radiatii necunoscute. De aceea fizicienii francezi Marie Curie si Pierre
Curie si-au dedicat multi ani cercetarii radiatiilor radioactive . Impreuna,
acesti 3 cercetatori au primit premiul Nobel pentru fizica in 1903.
Identificarea si cercetarea acestor radiatii incepe sa-i pasioneze pe cercetatori
.

8
Asa ca la inceputul secolului nostru Ruthefort si elevii lui , Chadwick,
Cockfroft si Walton au investigat proprietatile nucleelor cu ajutorul unor
particule accelerate artificial la energii cinetice mai mari decat cele ale
radiatiilor, emise de substante radioactive. 

Radioactivitatea

Obtinerea energiei nucleare este conditionata de prezenta radiatiilor

radioactive. Radioactivitatea se prezinta ca un fenomen la care participa
nucleele atomilor instabili , care se dezintegreaza emitand particule sau
radiatii. Razele a (1) sunt nuclee de heliu, putin penetrante. Ele pot fi oprite
chiar si de o foaie de hartie . Razele b (2) sunt electroni . Ele pot fi blocate
de o foaie de aluminiu . Razele g (3) sunt energie pura . Ele pot fi blocate de
plumb . Putem directiona acest tip de radiatie si asupra altor atomi , asa cum
am bombarda o tinta cu proiectile . Particulele radioactive sunt proiectate cu
putere asupra nucleelor tinta . Ele “umfla” masa acestor nuclee sau le sparg
in fragmente . Provocand aceste radiatii fizitienii au posibilitatea de a studia
structura atomilor in instalatii numite acceleratoare. Atunci cand bombardam
cu raze alfa anumiti atomi care nu sunt radioactivi. Acest fenomen se
numeste radioactivitate artificiala.

Energia nucleara

Fuziunea sta la baza obtinerii energiei nucleare. Acest proces consta in

absorbirea unui neutron de catre un nucleu atomic de dimensiuni mari cum
este cel de uraniu, care va deveni astfel instabil. El se va sparge in mai multe
fragmente, cu degajare mare de energie termica, ceea ce accelareza puternic
fragmentele rezultate, care ating viteze foarte mari. Datorita vitezei lor mari,
aceste fragmente, in urma fisiunii pot patrunde, la randul lor in alti atomi,
unde provoaca alte fisiuni.

Intrebuintari ale energiei nucleare

Obtinerea energiei electrice in centralele termo-electrice

In 1990 existau 435 de centrale nucleare operationale acoperind 1% din

necesarul energetic mondial.

9
Intr-un reactor nuclear se obtine caldura prin dezintegrarea atomilor
radioactivi de uraniu-235. Aceasta este folosita pentru a produce abur care
pune in miscare rotorul turbinelor, generand electricitate.U-235 este un
izotop relativ rar al uraniului, reprezentand doar 7% din cantitatea totala de

uraniu disponibil.
Restul este izotopul U-238. Un izotop este o forma a unui element identica
chimic cu alti izotopi, dar cu masa atomica diferita. La fel ca si combustibilii
fosili, U-235 nu va dura o vesnicie. Exista un anumit tip de reactor, numit
reactor de “crestere”, care transforma U-238 intr-un alt element radioactiv,
plutoniu-239. Pu-239 poate fi utilizat pentru a genera caldura. Pana acum
doar sase tari au construit astfel de centrale experimentale. Dintre acestea,
reactorul nuclear Phenix are cel mai mare succes. Daca acest tip de
reactoarear deveni uzuale, rezervele mondiale de uraniu ar ajunge mii de ani.
Pro si contra energiei nucleare

Energia nucleara prezinta numeroase avantaje. Este economica: o tona

de U-235 produce mai multaa energie decat 12 milioane de barili de petrol.
Eate curata in timpul folosirii si nu polueaza atmosfera. Din pacate exista si
cateva dezavantaje. Centralele nucleare sunt foarte scumpe. Produc deseuri
radioactive care trebuie sa fie depozitate sute de ani inainte de a deveni
inofensive. Un accident nuclear, ca cel produs in1986 la centrala nucleara de
la Cernobal, in Ucraina, poate polua zone intinse si poate produce
imbolnavirea sau chiar moartea a sute de persoane.
Cercetarile se indreapa catre descoperirea de noi surse inepuizabile de
energie. Unele dintre ele sunt deja utilizate.

10
Energia eoliana (a vantului) afost folosita de sute de ani la propulsia
corabiilor si la actionarea morilor de vant. Turbinele eoliene moderne au fost
construite sa poata genera electricitate. Doar in california se gasesc 15000 de
asemenea turbine. Oamenii de stiinta din SUA au calculat ca intreaga
cantitate de energie ar putea fi generata de vant. Energia solara este data de
caldura soarelui. Captatoarele solare sub forma unor panouri pot acoperi
necesarul energetic al unei case. Celulele de combustie, realizate din siliciu,
sunt utilizate pentru producerea energiei in spatiul cosmic.

Bomba atomica

In anul 1945, principiul fisiunii nucleare

afost folosit si la un dispozitiv de o cu totul
alta natura: bomba atomica. In acest caz,
reactia de fisiune nu este incetinita; ea se
amplifica si are loc cu degajare uriasa de
energie. Potentialul acestei arme a fost
constientizat atunci cand pe data de 6 august
1945, a fost lansata asupra Hiroshimei bomba
atomica supranumita si “Little boy”. O gigantica sfera de foc a inceput sa se
raspandeasca din punctul initial al exploziei. Intr-o clipa au fost ucisi 66 000
de oameni, iar alti 69 000 au fost raniti. Pe o zona cu o raza de un kilometru
de la locul exploziei, distrugerea a fost totala, Tot ce putea arde pe o raza de
mai putin de 2 kilometri, a ars. Suflul exploziei a facut pagube majore si la 3
kilometri de locul exploziei.
Trei zile mai tarziu, pe 9 august 1945, deasupra orajului japonez
Nagasaki a fost detonata o bomba cu plutoniu, supranumita “Fat guy). 39
000 de oameni au fost ucisi, iar alti 25 000 raniti. De atunci nu s-a mai
folosit niciodata o bomba atomica inpotriva oamenilor.

Semiconductor , transistor
Semiconductorul este un material a cărui rezistivitate este cuprinsă între cea
a conductoarelor şi izolatoarelor. Un câmp electric poate schimba
rezistivitatea semiconductorilor. Dispozitivele fabricate din materiale
semiconductoare sunt baza electronicii moderne, fiind părţi componente în
radiouri, computere, telefoane şi multe altele. Dispozitivele semiconductoare
sunt: tranzistorul, celulele solare, mai multe tipuri de diode, inclusiv dioda
luminiscentă şi circuite integrate. Panourile solare fotovoltaice sunt

11
dispozitive semiconductoare care transformă energia luminii în energie
electrică. Într-un conductor metalic, curentul este reprezentat de fluxul de
electronii. Într-un semiconductor curentul este reprezentat fie de fluxul de
electroni fie de fluxul de "goluri" din structura electronică a materialului.

Tranzistorul este un dispozitiv electronic din categoria semiconductoarelor

care are trei terminale (borne sau electrozi), care fac legătura la cele trei
regiuni ale cristalului semiconductor. Aspectul tranzistoarelor depinde de
natura aplicaţiei pentru care sunt destinate.

Clasificare:
 Tranzistoare de mica putere: sunt încapsulate în plastic sau metal şi nu
sunt destinate montării pe radiator.
 Tranzistoare de putere : sunt încapsulate în plastic sau metal şi sunt
destinate montării pe radiator.
 Tranzistoare de joasa frecventa : Sunt tranzistoare destinate utilizării
până la frecvenţa de circa 100kHz, în circuite audio şi de control al
puterii
 Tranzistoare de inalta frecventa : Sunt tranzistoare destinate
aplicaţiilor la frecvenţe peste 100kHz, cum este domeniul radio –TV,
circuite de microunde, circuite de comutaţie etc.

Principiul de functionare :

 În funcţionare normală joncţiunea emitor- bază este polarizată direct,

iar joncţiunea colector- bază este polarizată invers.
 Joncţiunea emitor- bază, fiind polarizată direct, este parcursă de un
curent direct(curent de difuzie) IE, mare în raport cu curentul invers
(rezidual) şi, într-o plajă largă de curenţi, UEB const, cu valori tipice
de 0,6 - 0,7 V (Si) sau 0,2 -0,3V (Ge).
 Joncţiunea colector- bază, fiind polarizată invers, este caracterizată
de un curent propriu, invers, foarte mic, de ordinul nanoamperilor
pentru tranzistoarele de siliciu şi de ordinul microamperilor pentru
tranzistoarele de germaniu.
 Caracteristică tranzistorului este cuplarea electrică a celor două
joncţiuni. Pentru aceasta trebuie satisfăcute două condiţii:

 joncţiunea emitorului să fie puternic asimetrică, adică impurificarea

emitorului să fie mult mai puternică decât cea a bazei.

12
  baza să fie foarte subţire, astfel încât fluxul de purtători majoritari din
emitor să ajungă practic în totalitate în regiunea de trecere a
colectorului.

Utilizare :

Tranzistoarele pot fi folosite în echipamentele electronice cu componente

discrete în amplificatoare de semnal (în domeniul audio, video, radio),
amplificatoare de instrumentatie, oscilatoare, modulatoare si demodulatoare,
filtre, surse de alimentare liniare sau în comutaţie sau în circuite integrate,
tehnologia de astăzi permiţând integrarea într-o singură capsulă a milioane
de tranzistori.Simbolurile folosite în mod curent pentru tranzistori:

Tranzistor JFET Tranzistor IGFET canal N

Fototranzistor Tranzistor bipolar PNP

BIBLIOGRAFIE
1. Dehelean Dorin. Sudarea prin topire. „Sudura”, ISBN 973-98049-1-8,
Timişoara,
1997. 348 p.
2. Dodun Oana. Tehnologii neconvenţionale. „Tehnica–Info”, ISBN 9975-
63-046-4,
Chişinău, 2001. 188 p.
3. Banasik M. and Dworak J. Achievements in industrial laser welding and
cutting. “BI. IS. GL.”, 1999, Vol. 43, No. 5, p. 110-135.

13
4. Fatikow S., Rembold U. Tehnologia microsistemelor şi microrobotică.
Bucureşti,1999. 368 p.
www.wikipedia.com
www.referat.ro

14