Sunteți pe pagina 1din 54
DIN ORNAMENTICA ROMANA ALBUM de broderii si tesaturi romanesti (40 planse color cu 284 modele) intocmit de DIMITRIE COMSA Text introductiv, bibliografie si tabele reactualizate de Rodica Irimie-Fota Edigie ingrijité le STEFAN TANCOU SIBIU, 1976 Editat de Revista TRANSILVANIA Cuvint introductiv Aparifia la Sibiu, in 1904, a Albumului reprezentind 284 broderii si festturi, dupa originale fardnesti, intocmit de Dimitrie Comsa, marcheazi un moment important din istoria culturali ‘ poporulni roman din Transilvania, fiind prima materializare remareabilé a preocupirilor privind cunoasterea si conservarea unor creafii de seami ale artei populare roménesti. Organizarea de expozitii in care erau prezentate si creatii ale artei populare romanesti, intocmirea unor albume de por- turi, broderii, fesituri etc. a fost infeleasi de intelectualii tran- silvaineni progresisti, intre care se numiri si Dimitrie Comsa, a acfiuni nu numai eu caracter cultural, ci si politic, social, de afirmare a posibilitiilor creatoare, a geniului artistic al unui popor, care lupta pentru recunoasterea libertifii sale nafionale, pentru drepturi sociale si economice. Trebuie si subliniem faptul ci, nu intimplitor, primele luerari de acest gen au apiirut tocmai in Transilvania si anume Ja Sibiu: in 1904, Albumul de broderii si fesdturi-intocmit de Dimitrie Comsa iar in 1905, Albumul de broderii $i fesituri romdnesti realizat de Minerva Cosma. in Transilvania, interesul pentru tradifiile gi creatiile de arti popular romaneasc& dateazi din secolul al XIX-lea, asa cum 0 dovedese notifele si articolele apZrute in presa epocii, care anunf& intocmirea unor colectii de desene dup’ porturi roma- nesti#, Janseazi apeluri fie pentru pastrarea portului national fie pentru intocmirea unor colectii de port, broderii si fesituri. {in general, se consider ci interesul stiingific pentru cer- cetarea culturii noastre populare, in Transilvania i celelalte provineii locuite de romani, dateazi din a doua jumitate a secolului al XIX-lea. Astfel ci, Gheorghe Barigiu, care inci din 1838, in articolul-program publicat in Foaia pentru minte, manifest preocupari in aceasti direcfie, poate fi socotit un * Calendarat poporatut roman, Bragov, 1861 Foata pentru minte, tnind st Wereturd, 1861 Ortentata tating, Brayov, 1874 Fania, 1884 Telegrful romén, 1880 * Famitie, 1880 Gazeta de Transttvania, 1882 Familia, 1886 ‘Timioara, 1888 mene pane! ‘Trap 10000 exemple adevirat precursor. Inci din 1855, Baritiu publicase, im- preund cu profesorul de desen St. Emilian, un album cu mo- dele de porturi romanesti, iar in 1860 un studiu intitulat Porturile romdnesti. Important si actual este aici accep- fiunea care se di termenului de port: imbricimintea de fie- care zi si cea de sirbiitoare, dar si textilele din interiorul locuinfei, deci si fesiturile si broderiile. Valabil& si astizi este, de asemenea, enunfarea, in acelasi studiu, a unor prineipii meto- dologice in cercetarea artei populare, indeosebi a portului. Se afirma astfel, c& este necesari o cercetare de ansamblu a diferi- telor tipuri de porturi, din toate regiunile locuite de romani, c& studiul trebuie si fie ficut dintr-o perspectiva istoric&. Se subliniazi, de asemenea, faptul ci se impune realizarea unor planse si desene ale diferitelor porturi gi reproducerea lor nefal- sificata in studii si albume. Actul de cultura pe care Dimitrie Comsa il implineste prin intocmirea si publicarea Albumului de broderii si fesaturi, se inserie deci in contextul unor mai vechi preocup&ri, cu caracter mai general ins, privind arta populara roméneascé sau referi- toare mai mult la portul popular, dobindind faz de acestea mai multi rigoare stiintific’, afirmind interesul nou pentru domeniul ornamenticii. In acest sens, el poate fi pe drept considerat un precursor Ja noi, intrucit, asa cum mérturiseste el insugi, in ma- terie de ornamenticd popular nu a avut izvoare sau modele, nici studii teoretice sau o alti Iucrare de acest gen care si-i ser- veasci drept ciliuzi. Singura Iucrare apiruti la noi, in 1893 dar de mai mici amploare, reproducind broderii romanesti din Muscel, i-a fost probabil necunoseutii.* Dar cine a fost, de fapt, Dimitrie Comsa? Nascut la Sibiu, in 1846, din pringi fArani-mAiereni, a urmat scoala primard si * Duntee, Nicola, Un studia al fut Gheorghe Barta despre portal national, tn ‘Stuail gl cereeiri de istoria arte, nr. 1-2, 1056 4 Mudele de eustart pent costume rationale romne ealese in Jadetal Musee, 1099, editor foun Niculeseu, Bueureytl, Prefa de Joan Nieuleseu, 4 pagin! text, pagial cu -Broderit naflonale romaine (Ia Cabinetal de stampe al Biblioteclt Acadee ‘miet R. S. Romints) * De. Millea, Aurel, Dumitru Coma. Omul gf opera, 1961, manuscris dactlogra- flat ta Bibtloteca Muzeulul Brukenthal Sibiu gimnaziul in orasul natal. In 1871 a absolvit Seminarul din Sibiu, in 1873 si-a luat diploma in studii agronomice la Academia de Agronomie din Altenburg, in 1874 a absolvit sectia de agro- nomie din Leipzig, fiind numit in acelasi an profesor la Semi- narul din Sibiu. In 1877, a contribuit la aparitia Foisoarei, supli- ment al Telegrafului roman, in 1887, a infiintat impreund cu un grup de intelectuali progresisti ,Reuniunea Romani de Agri- cultura din Comitatul Sibiu“, al cirui secretar a fost pind in 1894, cind a fost ales presedinte al acesteia. A participat la mis- carea Memorandumului si a fost condamnat de autoritati la trei ani inchisoare. Interesul siu pentru arta popular a inceput si s-a dezvoltat odat& cu activitatea desf%suraté in cadrul Reuniunii Romane de Agricultura, cind in cilitoriile prin satele din Ardeal si Banat facute in scopul de a impartasi taranilor, prin conferinte sau brosuri, cunostinte de agriculturi, a inceput si colectioneze cusaturi populare si obiecte de lemn. Ideea de a intocmi albume, in care s& fie reproduse broderiile si fesiturile, la preocupat timp indelungat, dupa cum martu- riseste in Cuvintul inainte la albumul litografiat. Inc din 1898, Comitetul Reuniunii Romane de Agricultura din Sibiu a publicat in presi apeluri pentru stringerea de cusdturi si tesdturi, care nu au dat insa rezultate. D. Comsa a reusit, in cea mai mare parte singur si ajutat de unii elevi ai sai, s constituie 0 colectie de fesituri si broderii romanesti vechi, cu aproximativ 300 de piese, care au fost prezentate in cadrul Expozitiei industriale din 1902 de la Sibiu, organizaté de Reuniunea Romana de Agricultura impreuna cu Reuniunea Meseriasilor Romani. Tot atunci, s-a prezentat si 0 expozifie de p&apusi imbracate in porturile feme- iesti din diferite parti ale Ardealului, 0 colectie de broderii si cusaturi noi si o alta de tes&turi din in, bumbae si lind, din care cele mai frumoase exemplare au fost incluse in albume. In vederea reproducerii modelelor, D, Comsa a infiintat un atelier cu cinci razboaie de fesut, la care lucrau, dupa indicatiile sale, citeva {4rinci, care au facut si demonstrafii in fafa publicului, in cadrul expozitiei. Interesat nu numai de valoarea artistic’ a pieselor fesute, ci si de mijloacele tehnice de realizare a acestora, D. Com- a s-a preocupat si de perfectionarea razboaielor de tesut exis- tente, reusind, dupa multe eforturi, si realizeze razboiul ,Comsa* a cirui valoare a fost confirmat&é cu ocazia expozifiei indus- triale din 1902. Dup& aceasta, s-au mai infiinfat inc& doud ateliere, unul pentru fesut si altul pentru cusut, in care au lucrat aproximativ 25 de {Aranci, realizind in cite patru exemplare fiecare model de broderie, de fesaitura din lind si bumbac. Acestea au fost reunite ca atare in trei albume, fiecare in cite patru exemplare (4 de broderii, 4 de tesituri de lind, 4 de tesituri de bumbac). Cele mai reusite dintre ele, au fost reproduse in albumul litografiat, aparut in 1904, cuprinzind 187 modele de broderii de pe diferite piese de costum, 60 modele de tesaturi si 37 de modele de pe alte piese, precum covoare si velinfe, in total 284 de modele din cele 384 cuprinse in celelalte ,albume“, cu modele realizate din materialele si in tehnicile originale. Modelele reproduse in albumu] litografiat sint originare din 19 comitate, cele mai multe din Sibiu iar celelalte din FAgaras, Brasov, Tirnava Mare, Tirnava Mica, Alba inferioara, Hu- nedoara, Mures-Turda, Turda-Aries, Cojocna, Solnoc-Dobica, Bistrita Naséud, Maramures, Salaj, Bihor, Arad, Caras Severin Timis si Torontal. Acestea au fost grupate dupa tehnica si mate- rialul utilizat in trei mari categorii: broderii, fesituri din bum- bac, fes&turi din lind, iar aranjarea pieselor in cadrul fiecdrei 6 categorii s-a facut in functie de depirtarea locului de origine fata de Sibiu, care a servit ca punct de plecare. Remarcabila este stradania lui D. Comsa de a prezenta intr-un mod cit mai stiintific fiecare model, prin acele tabele sau ,,conspecte*, care inscriu in rubricile lor urmatoarele date: comitatul de unde provine modelul, ,,cercul* (aria) de extindere, comuna din care a fost colectionat, numirile (cea generala si cele locale) ale motivului, partea de costum pe care se aplici sau locul din interioru! locuintei in care se amplaseaza respectiva fesittura. In cadrul rubricii ,observatii*, se specifica vechimea modelului, mai rar data precisa’, de cele mai multe ori indicin- du-se cu aproximatie ,strivechi*, ,foarte vechi* si ,,vechi*. Aparifia albumului a fost salutataé in presa vremii ca un eveniment de o important& deosebita, subliniindu-se valoarea artisticd si semnificatia patrioticd a acestui act de cultura. Ast- fel, Valeriu Braniste in articolul ,Ornamentica nationala“*, con- sidera opera lui D. Comsa drept ,epocala“, o opera de pionierat care va da in mod negresit o directie definitiva dezvoltarii gustului national la noi si totodaté ne va face cunoscufi lumei mari, care pind acum nici idee n-a avut de bogifiile si minuna- tiile datorite acului si rizboiului femeei romane.* Nicolae Iorga in studiul intitulat ,0 comoara de arta: Albumul de fesaituri din Sibiu” vorbea in termeni elogiosi despre aceasta lucrare, pe care 0 numea ,antologia mestesugului de colorat, de izvodit, de lucrat cu dragoste si mindrie a f4ran- cei noastre*. De asemenea, ecouri in legatura cu albumul Comsa au apirut si in publicatiile ,Poporul roman‘, ,,Luceafarul* care apdreau la Budapesta gi altele din Ardeal. Activitatea lui D. Comsa legata de studiul textilelor popu- lare a continuat si dupa aparifia albumului din 1904, Constient de valoarea istorici si artistica a acestui gen de creatie, el a organizat sau a ajutat la organizarea unor expozitii, in care erau prezentate publicului piese autentice si valoroase. Aceste mani- festari au fost organizate de obicei cu prilejul unor festivitati, comemorari sau inaugurari de monumente publice*. Astfel, in 1905 s-a realizat 0 asemenea expozifie cu prilejul inaugurarii Muzeului si Bibliotecii Astrei, organizataé de Minerva Cosma, iar D. Comsa a prezentat 0 expozitie de tesaturi si broderii in 1906, o expozifie de fesdturi la Avrig in 1922, cu ocazia cente- narului Gheorghe Lazar, in 1923 la Cimpeni 0 expozitie inchi- nat&é memoriei lui Avram Iancu, in 1925 0 expozitie etnografica la Sibiu, solicitat de Astra, iar in 1927 la Timisoara, tot din incredintarea Astrei. Interesul lui Comgsa pentru studiul ornamenticii populare s-a materializat si prin aparitia, in 1909, tot la Sibiu, a Albu- mutlui de crestéturi in lemn, cuprinzind 41 de planse litografiate, care reproduc 243 de obiecte {4ranesti din lemn, decorate: flu- iere, furci, cruci, bite, plosti precum si detalii de ornamente de pe mobilier. Pentru fiecare pies’ sau ornament reprodus sint date denumirile originale. Proiectul de a mai edita un album de ornamente de pe piesele de cojocarie si altul de ceramica ro- maneasc& a ramas nerealizat.” Exemplu! lui Comsa a dat destul de curind roade, pentru c in anii imediat urmatori aparitiei albumului sau de broderii si fesaituri, au mai fost editate inc& citeva lucrari dedicate ace- luiasi domeniu. In 1905 a aparut, tot la Sibiu, primul volum al tm Drapelul, Lugoj, 7.11.1905 7 im Tribuna, Arad, 23.11.1905 "Dr. Millea, Aurel, luer. eit. * Idem