‘CUPRINS: 1d, 12. 13. 14, 21. 22. 23. 3A. 32. 33. 4 41, 42. 43. 4A, 5 5.1. 5.2. Introducere in economie Economia, nevoia, resurse si constrangeri Factori de productie Politici economice Pietele economice Piata fortei de munca Definitie piata muncii. Obiectul si actorii pietei muncii Somajul Interventii pe piata muncii Intreprinderea Elemente introductive privind economia si gestiunea intreprinderit Abordarea sistemicé a intreprinderii Functiunile intreprinderii $i fun: managementului firmei Veniturile si rolul sindicatului Conceptele de salariu, spor, venit Sistemele de salarizare Indicatori microeconomici Rolul sindicatelor in negocierea veniturilor angajatilor Globalizarea Economiile regionale Migratia fortei de munca Glosar de termeni aNwN 16 20 22 24 26 29 88 50 52 54Gpitolul 1. Introducere in economie Economia, nevoia, resurse siconstrangeri Decesa studiem economia? 1, Pentrua invata un mod de gandire economic. Flemente: = Candiuamodecizie, trebuie sé tinem cont de oportunitatea costurilor deciziei respective. Conceptul seaplicé indiviziloy,afacerilor sitntregiisocietati © Costurile initiale si marginale -costurile Initiale de productle, urmate de celecareapar periodic ® Piefe eficiente- nici unpranz gratuit! Trebuie sé facem diferenta intreadevaratele oportunitafisicele tentante, darférd.o bazé real economica. 2, Pentruaintelege societatea. Nu putem sperasa infelegem functionarea socletatil fér3 cunostinfede baz in domeniul economic. 3, Pentruaintelege lumeaafacerilar sidiferenta dintre sistemele economicealediverselor tari. 4. Pentrua votain cunostingé de cauza deoarece majoritatea problemelor politice aula bazé,de fapt, problemeeconomice. Comparativ cu matematica, stiintele naturii, fizica, chimia, ecomonia este o stiinji recenta. Cu timpul, individul a fost nevoit s8 gandeasca economic si s8 gaseasca soluyii la inecuatia resurse, relat limitate si nevoi nelimitate. Oamenii resimt, fiecare in felul sau mai mult sau mai putin, nevola dea minca, dea bea, dea seimbrica,dea-s! ingrijisénatatea, deasedistra. De aceea in viaga de zi cu zi flecare economie nationalé dar $1 fiecare agent economic In parte trebule s8 raspunda la trei Intrebaride baz’ sianume: © Cesicitsa producd? Normal estesd se producd cea ce este necesarsicitestenecesar. Ca expresiea rarit8tli,resursele suntinsuficientein raport cu nevoile. Inmod firesc se ridic& Intrebarea cine fixeaza lista 5 topul nevoitor ce trebuie satistécute. Bineinjelesapare gi problemaalacériiresurselor,a factorilor de productie pe diverse domenti de activitate. Cum site producs? Vorbimalcl despre oportunitateaalegerit unela saualteta dintreactivitatile economice sau despre combinareaacestorain cadrul procesului de producti. 6 Pentru cinesa le produca? Trebuies’ neintrebim pe ce criterii se desemneazii beneficiarliacestor bunur siserviciisicum auel acces la acestea incantitéqiegale sau diferentiate. Raritatea inseamna insuficienta resurselor pentrua produce indeajuns, pentruaindeplini nevolle subiective, nelimitate. In mod alternatiy, raritatea implicd faptul c3 nu toate dintre scopurile societatii pot fi atinse in acelasi timp, astfel incat trebuie sa se facd compromisuri sau schimburl intre bunuri. Apare astfel problema alege! Principiile economiei se grupeaza Intrei clase: ~Cum decid indivizit? ~Cum interactioneaza indiviziiin cadrul societagii? Cum functioneaza economia ca unintreg ? O familie trebuie s8 decid’ cum alocd venitul gospodariei ins& indivizil grupati in societate se confrunt’ cu diferite compromisuri/renunsari.Raritatea resurselor este definitd ca find diferentadintreceea ce oameniilst doresc siceeace pot obfine. Astfel, un bun este rar, dacé oameniiar consuma mai mult dinelin cazul in care ar figratis, Bunurile si serviciile se pot produce tn mod centralizat sau in mod descentralizat, Plecdnd de la aceste clasificari putem defini trei sisteme de orqanizare si functionare a economillor. In functie de rolul statului in ecomoniepot exista: 1 Economiilibere,incarestatulnuintervinedeloc # Economil mixte, in care guvernul ssectorul privat interactioneaz& pentru rezolvarea problemeloreconomice = Economil planificate sau de stat, in care guvernul controleazé productia si consumul.ECONOMIE DEPIAIAS SNOICT In ultima Instanya, criteriile de delimitare a sistemelor economice sunt caracteristicile mecanismului de reglare sigradul de libertatealagentilor ecomonici. econo national poate ficonsiderat economiede piaté pebaza meimultorclomentesructrae I forrnelor i ale in faga tea fine cea privat -opnetca vata, proprietaten publica mit “parteneritulpubliy privat. bb) interesul personal siraporturile de piata bitaterale, Reprezinta baze activitatii economice, impulsul sau, iar profitul este considerat principalulmobilalactiunii economice. ©) Piata concurentialé este realulatarul principal al activitétli economice, Pentru actiunile si masurile {ntreprinse de agentii economici, piaja transmite ce, cat. si pentru cine se produce, ce cat si cine consuma diferitele bunusi. Alocasile de resurse, fundamentarea tehnologiilor, concordarea ofertei cu nevoile sociale sefacdecdtrepiats. d) Preturite se formearé fiber, Pentru majoritatea bunurilor si serviciilor economice, preturile se formeaza liber, prin negocieri intre vanzitori si cumpérstori, fird interventia statului si fara politici monopoliste. @) Concurenta loiald conform reglementarilor tn vigoare, pe toate categorille de play’, Il favorizeaz’ pecel puternici,intreprinzatori, inlaturandu-ipeceislabi siinadaptabill. #) Existenta unui sistem financiar bancar ramificat si modern echipat caresi asuma reglarea operativaa maseimonetare faptcare ducela orientarea actiunilor tuturor agentiloreconomici. 4) O structurd tehnico-ecomonicé modernd ~ factori de productie, calitate, mod de combinare al acestora —carereprezinta component’ de baz a unei bune eficienfe economice. hh) Statul democratic vegheaza respectarea requiilor piegel, completeaza si corecteaza mecanismul, folosind cadrullegislatlv siparghile economicofinanciare. Ex Economiile nationale cu veche traditie In ecomonia de piafé au un nivel ridicat al eficientei economice si al calitayivieyi,precum si reactie operativa ia anomalille care se ivesc In voata sociala. Sistemiul economiel de plata nafional nu este un sistem imun la ce se intampla fa nivel International, pentry ca nu-gi asigurd stabilitatea interna, inflatia, somajul si genereaz’ tendinta de concentrare anormal a puterfi economice intr-un numarmicdeintreprinderi. (2) Factorideproductie Economisti clasici considerau cS pentru a produce bunurl si servicii era necesard utilizarea unor resurse sau factori de productie:pdméntul, munca sicapitalul, Aceasté clasficarea factorilor continua sa fiefoarte utilizata siin prezent. Prin pamdnt se ingelege nu numai pamantul agricol, ci, naturale, terestre §isubterane. cel urbanizat, resursele minerale siin general cele Capitalul reprezinta ansamblul de resurse produse de mana ornului, de care este nevoie pentru a fabrica bunuriiservici: maginile sauinstalatiileindustriale, de exemplu. Termenul de capital’ seutilizearademulte ‘i ntr-0 forma incorecta pentru a desemna o mare cantitate de bani. Banii vor fi capital numal c&nd vor fi utilizagi pentru a produce bunuri gi serviciin care caz se vor numi capital financiar. Benil ce se vor utiliza pentru aachizitiona bunuride consum nuse potnumicapital. Prin muncd se infelege activitatea uman8, atat cea intelectual cat gi cea fizicd. In realitate, toata activitatea productiva realizat8 de o flint’ umand cere Intotdeauna un anumit efortfizic sicunostinteanterioare. Munca este singura care ar putea pretinde denumirea de factor de productiein sensulstrictal cuvantului, Intr-adevar, OMUL este acefa care joacd rolul principal, hotardter in cadrul oricarel actiunt productive, Dac& teoretic munca reprezint& toatd activitatea depus3 de un om tn vederea supraviewuirii si dezvoltarii sale morale glintelectuale, practice a demonstrat cd nu este suficient s8 muncesti daca depe urma muncil tale nu pofis8 trdiesticel pugin, decent” Referindu-se la rolu! muncii in ansamblul viefii economice, M.Keynes remarca: “munca este cea care produce totul, ajutatd de ceea ce purta cindva nuiele de mestesug, iar astzi se cheama tehnic’, de