P. 1
Moara cu noroc nuvela psihologica

Moara cu noroc nuvela psihologica

|Views: 428|Likes:
Published by Dannyyelasan

More info:

Published by: Dannyyelasan on Apr 12, 2011
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as TXT, PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

12/10/2014

pdf

text

original

Moara cu noroc de Ioan Slavici -nuvela psihologicaNuvela este specia epica in proza, cu actiune mai ampla decat a povestirii

,confl ict consistent si personaje puternic individualizate. Actiunea consta dintr-o in triga puternica cu un conflict sustinut, materializata intr-o compozitie riguroa sa,coerenta dar concisa ,care focalizeaza, de regula, asupra unui personaj princ ipal si are ca scop caracterizarea acestuia. Nuvela psihologica se individualizeaza prin tipul de conflict,insistandu-se asup ra celui interior,pe schimbarile caracteriale si comportamentale ale personajulu i, pe devenirea acestuia, dictata de un mediu nepropriu individului, descrisa in maniera tipic realista, ca felie de viata , dosar de existenta . Este tratata parvenirea individului intr-o societate pentru care nu este pregati t, pe care doreste sa o inteleaga si sa I se integreze, acte in care esueaza, to todata dezumanizandu-se treptat. Analiza starilor constientizate ale personajului ne conduce spre cheia in care e ste indicat sa fie lecturata o astfel de nuvela.Frica, obsesia banului, alienare a, erosul, fiecare dintre acestea ar putea constitui tema operei, in functie de perspectiva lectorului. Moara cu noroc a aparut in anul 1881, fiind inclusa in Novele din popor , volum care a dat in literatura romana un exemplu de scriere totodata traditionalista si re alista.Poate fi privita si ca o ilustrare a notiunilor teoretice sustinute de Ti tu Maiorescu si Junimea( are specific national, este autentica ). Din punctul de vedere al autorului, se incadreaza perfect in opera acestuia, deo arece este inca o dovada a crezului moralist al lui Slavici, o pledoarie pentru viata linistita si cumpatata, de refuz al parasirii unei ordini prestabilite, de oarece astfel de actiuni vor fi pedepsite de Destin. Tema nuvelei poarta, deci, valori etice si psihologice, dorind sa demostreze ca dorintele de imbogatire/parvenire duc la declinul moral si spiritual al individu lui;in locul acestora este recomandata, in maniera conservatoare, linistea colibe i . Se poate sublinia si o conceptie estetica in viziune clasica: pentru ca ceva sa fi e frumos trebuie inainte de toate sa fie bun si adevarat (Slavici) Subiectul este construit clasic,organizat pe momentele subiectului ,insa evitand liniaritatea, actiunea dezvoltandu-se pe mai multe planuri in maniera romanesca ,in prim-plan fiind plasat un personaj a carui evolutie va fi urmarita pe parcur sul operei. Interesant de urmarit este jocul de alternanta a conflictelor interi or si exterior, acestea potentandu-se reciproc. Expozitiunea il prezinta pe Ghita alaturi de familia sa,infruntand situatia soci ala si economica gri in care se afla.Nemultumit de statutul sau de cizmar, in im posibilate de a asigura un trai decent familiei, el decide, impotriva sfatului s oacrei ,sa ia in arenda hanul Moara cu noroc . Un timp afacererile prospera, iar familia pare sa traiasca idilic in acest nou m ediu, neprimitor ( pusta aradeana )insa cu potential. Intriga este reprezentata de aparitia lui Lica Samadaul, pesonaj negativ, care v

In conturarea protagonistului se reunesc doua perspective esentiale: realismul p sihologic (evolutia personajului) si clasicismul (viziunea de ansamblu care priv este destinele personajelor). a aceluia care din bun gospodar se transforma in impatimit de bani. vocei naratorului care prezinta deznodamantul cu valoare de sentinta finala. refuzand sa vada ca de fapt. merge la Pintea cu gandul de a-l demasca pe Lica. Lipsit de puteri in fuga de Pintea. nu actiunea. rezultatul fiind un personaj individualizat.fiind rezultate ale propriilor fapte. Opera este consistenta. .in urma carora Ghita se va degrada pana la dezu manizare. de manie. Conflictul interior dicteaza afirmarea celui exterior . Pe rand. Personajele lui Slavici sunt bine conturate. arendasul hanului este jefuit si batut.impreuna cu sotia sa. autorul se folos este de metafora focului purificator care cuprinde moara. iar apoi este omorat de Raut. Pentru a dramatiza scena si a accentua ideea de final grandios. Ana si Lica Samadaul formeaza triunghiul nefericirii . lasand loc cortinei. cat si cel interior. iar toate drumurile par sa duca spre Lica. Totusi.a declansa un sir de evenimente . sentimente care. neco nstranse decat de forta destinului. copii. Lica il manipuleaza pe Ghita in asa fel incat acesta este de acord ca Ana sa il insele. Astfel. care. o femeie in doliu si copilul sau sunt omorati . care. afirma: asa le-a fost data . si va sfarsi tragic.se contureaza atat cel exterior intre Ghita si Lica. Datorita faptului ca avem de-a face cu o nuvela. Lica se sinucide izbindu-se cu capul de un c opac. circulara. toate conflictele romanului se termina. car e este vazut intr-o continua evolutie. asistam la pedeapsa data de desti n fiecaruia. rotunde (dupa M. stadiul in care se afla Ghiata il face pe acesta sa isi doreasca o confruntarea cu Lica.actionand liber. se mistuie in foc alturi de prot agonisti. coplesit de regrete. cel care va cadea in propria cursa va fi Ghita.omul samadaului.duc la crima. actiuni si ganduri. indepartandu-se de familie si luand parte la afacerile necurate ale Samadaului care exercita o dominatie fascinanta asupr a hangiului.Acesta este punctul culminant al nuvelei. Setea de inavutire isi pune amprenta din ce in ce mai mult asupra lui Ghita. Cand realizeaza gravita tea faptelor. veridice. deoarece incepe si se sfarseste prin interventia batranei. care. il fac sa se trezeasca si ngur. Conflictele nuvelei isi au punctul de plecare in acest episod. Indepartearea de nevasta. data prin batrana. ceea ce si face. inev itabil . contempland scena dezastrul ui. pe urme le caruia se afla de mult timp jandarmul Pintea. ste urmarita decaderea omului care isi paraseste mediul natal in cautarea bogati ei. stergand urmele farade legilor. Forester ). al constiintei carciumar ului.atunci cand se into arce la han o omoara pe Ana pentru fapta necugetata de a se fi aruncat in bratel e Samadaului. de sete de razbunare. Personajul asupra caruia focalizeaza lentila moralista a lui Slavici este Ghita. bogatia lu i era linistea colibei . organizata in 17 capitole. pe masura faptelor. ci personajele dau valoarea artistica scrierii.pentru ca re e gata sa renunte la valorile morale.

fapt ce se vede din ochii lui.Ana observa ca barbatul ei este ingandurat. Gandurile lui Ghita privitor la faptul ca pentru prima oara isi dorea sa nu fi a vut nevasta si copii. relatiile lui Ghita cu familia sa devin din ce in ce mai reci si mai tensionate. Treptat. conducandu-l pe acesta pe drumul pierzaniei. cunoaste pe toti oamenii buni s i mai ales pe cei rai . Atunci cand isi da seama de gravitatea situatiei in care ajunge. atata directa (de catre naroator. Samadaul. autoanaliza. Faptul ca isi cumpara pistoale de la Arad. ea fiind sensibila la modificarile starii acest uia si evoluand paralel cu el in directia nefasta. caci eu n-am sa ma iert cat oi trai pe fata pamantului. are remuscari sincere si dureroase: iarta-ma. ganduri. Moara fo . un ungur nalt ca un brad si doi caini indica incertitudinea si nesiguranta care il domina dupa ce relatiile cu Lica Samadaul se complica din ce in ce mai mult. ba chiar mai rau decat asa. Slavici apeleaza la caracterizarea directa atunci cand sugereaza inca de la ince putul nuvelei trasaturile dominante ale lui Lica. pe Mart i. Modalitatea principala in observatia psihologica intreprinsa de Ghita este intos pectia. ajunge mai de tot ursuz .om harnic si cinstit. Pe masura ce petrece mai mult timp la Moara cu noroc si are un mai mare contact cu Lica Samadaul. dar om c u stare care poate sa plateasca grasunii pierduti ori furati [ ] e mai ales om asp ru si neindurat [ ] care stie toate infundaturile.la inceput Ghita ia in arenda hanul Moara cu noroc d eoarece isi dorea sa agoniseasca atatia bani incat sa angajeze vreo zece calfe c arora sa le dea el de carpit cizmele oamenilor. reprezinta un personaj-baromet ru fata de atitudinea lui Ghita. porcar si el. Astfel. iar Ghita nu e decat m uiere imbracata in haine barbatesti. se instraineaza de ea si de copii. de teama caruia tremura toata lumea si care stie sa afle ur echea grasunului pripasit chiar si in oala de varza Desi exercita asupra Anei o dominatie fascinanta. sa nu fi fost legat de nimic si sa fi putut risca pentru a castiga mai mult sunt un prim indiciu al transformarii lui Ghita intr-un impati mit. Ana. Tot Ana este cea care la un moment dat observa o diferenta intre Lica si Ghita. vorbe.Aceste stari au fost induse de Lica Samadaul. el este atins de patima banilor care ii va oferi de altfel si un sfarsit tragic. Slavici se foloseste de toate tipurile de acrac terizare. din ranjetul lui si mai ales din cautatura ce are. Ghita isi face reprosuri. Lica este caracterizat in mod direct de Ana ca fiind om rau si primejdios . Pentru a-si contura personajele. contribuind la caracterizarea amandurora: Tu esti om . personaj demonic. ca isi mai angaleaza o sluga. Chiar si mediul influenteaza caracterul personajelor: asezata intr-o vale.autocaracterizandu-se: asa m-a lasat Dumnezeu!Ce sa-mi fac daca e in mine ceva mai tare decat vointa mea?! Caracterizarea indirectaCaracterizarea indirecta se regaseste pe tot parcursul o perei. aflat in relatie de dependenta cu Ghita.Ano. autocaracterizare). nu mai zambeste ca inainte si se mainie arte usor. iarta-ma cel putin t u.prea blanda . prin fapte. Ana isi avertizeaza sotul ca Samadaul este periculos. prea asezata. isi da seama ca este o fire sla ba.care era prea tanara. cat si de cea indirectea. alte personaje. Faptele graiesc pentru personaje.Cand cade in patima banilor. cand isi roade mustata cu dintii.Lica.

la fel ca pusta aradeana. Realizata in maniera realista.naratiunea c apata aspect discontinuu. Naratiunea este dinamizata si dramatizata prin dialog(inceputul nuvelei). ci doar sters. Datorita acestor insertii dar si elipsei. ajutand lectorul sa vibreze la situatia descrisa.de aici rezulta dimensiunea moralizatoare a nuvelei. . Focalizarea externa predomina pe parcursul operei. deoarece povestitorul omniscient imprumuta din autoritatea sa batranei. Vianu).imaginand-o pe Ana ca interlocutor).cu noroc este incunjurata de locuri rele.neartistic. idee sustinuta de mentalitatea rurala ( l a moara dracii macina sufletele ). pentru a sugera gama variata de s tari si pentru a focaliza asupra aspectelor care intereseaza. cu accente clasice.nuvela capatand valoare de parabola a cumpatarii. tehnicii flash-back-ului .dand impresia ca ezitarile personajului se imprima pove stirii si discursului narativ.dar si personaje pregnant conturate.mult m ai cenusiu insa. Calinescu drept nuvela solida cu subiect de roman . in maniera tipica pentru Slavici :includerea ideii moralizatoare . aceas ta devenind vocea colectivitatii (a sfatului batranilor. sarac. Alaturi de aceasta apare si tehnica punctului de vedere sau a focalizarii intern e.urmarind ritmul vorbirii. fiind desemnata de G. Stilul este imprimat de oralitatea ardeleneasca . dar. naratiunea realizandu-se la persoana a IIIa de catre un narator omniscient si omniprezent. opera retine atentia prin com plexitatea sa.(Ghita vorbeste cu sine.iar alaturarea calificativului cu noroc nu face dec at sa il amageasca amarnic pe cel care vrea sa infrunte intelepciunea colectivit atii.cu re petarea acelorasi cuvinte in interiorul acelorasi fraze (T. asemanator lui Creanga . de aici rezulta impresi a de veridicitate dar si de stil neprelucrat . Perspectiva narativa este obiectiva. Modalitatile de expunere sunt folosite variat. care in lumea rurala ar e autoritate deplina). apoi r itmul este incetinit prin prezenta secventelor descriptive cu rol in descrierea cadrului naratiuni.mai ales. a conturarii portretelor.deoarece Slavici imprumuta ipo stazei naratoare registrele stilistice ale personajelor. devenind mediul propice pe ntru un impatitit al banilor. Specifice unei opere de analiza psihologica sunt monologul interior de factura t raditionalista care reda gandurile personajului(cap IV) si monologul interior ad resat.fara savoare. Hanul devine simbol al imbogatirii si va exercita influente negative asupra lui Ghita in acelasi mod in care o va face Lica Samadaul. Chiar numele sugereaza un topos negativ. cu rol de car acterizare indirecta.

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->