Sunteți pe pagina 1din 4

c 



Cu cât resursele permanente sunt mai mari decât necesitatile permanente de alocare a
fondurilor banesti cu atât întreprinderea dispune de o marja de securitate financiara, care-i
permite sa faca fata, fara dificultate, diverselor riscuri pe termen scurt; garanteaza solvabilitatea
întreprinderii si asigura conservarea unei anumite autonomii, chiar în cazul de probleme
comerciale sau la nivelul ciclului financiar al exploatarii ( reducerea temporara a vânzarilor,
întârzierea platilor de catre clienti, accelerarea platilor catre furnizori, etc. ).

Acest surplus de resurse permanente, degajat de ciclul de finantare al investitiilor, poate


fi rulat pentru reînoirea stocurilor si creantelor. Aceasta utilizare potentiala a marcar si
denumirea lui, si anume aceea de fond de rulment. El este expresia realizarii echilibrului
financiar pe termen lung si a contributiei acestuia la înfaptuirea echilibrului finantarii pe termen
scurt.

Notiunea de fond de rulment poate avea mai multe formule, însa doua dintre ele prezinta
interes deosebit :

- fond de rulment net sau permanent

- fond de rulment propiu

a) Fondul de rulment permanent, constitue un fond de rulment lichidate sau fond de rulment
financiar ( FRF ), si poate fi stabilit prin doua modalitatii:

I. c   =    ( excluzând amortizarile si


provizioanele) ±    ( în valoare neta )

      ( plus amortizarile si


provizioanele) ±    ( în valoare bruta )

În aceasta ipostaza , fondul de rulment financiar este o parte a capitalurilor


permanente degajata de etajul superior al bilantului pentru a acoperii nevoi de
finantare din partea de jos a bilantului.

În functia de marimea celor doua mase bilantiere din partea de sus a


bilantului financiar, pot fi puse în evidenta urmatoarele trei situatii :

- Ê Ê( capitaluri permanente > activ imobilizat net )

În acest caz, când fondul de rulment financiar este pozitiv, capitalurile permanente finanteaza o parte din activele circulante, dupa
finantarea integrala a imobilizarilor nete. Aceasta situatie pune în evidenta fondul de rulment financiar ca expresie a realizarii echilibrului
financiar pe termen lung si a contributiei acestuia la înfaptuirea echilibrului financiar pe termen scurt.

- Ê Ê( capitaluri permanente < activ imobilizat net )

Valoarea negativa a fondului de rulment financiar evidentiaza faptul ca o parte


din resursele temporare au fost folosite pentru finantarea unor nevoi
permanente, contrar principiului de finantare. Aceasta situatie genereaza un
dezechilibru financiar, care este mai mult sau mai putin periculos în functie de
activitatea desfasurata de întreprinderea respectiva.

- Ê Ê( capitaluri permanente = activ imobilizat net )

Aceasta situatie mai putin probabila implica o armonizare totala a structurii a structurii resurselor cu necesitatile de alocare a
acestora ( se asigura echilibrul maselor bilantiere de aceeasi durata ). Stabilirea fondului de rulment financiar pe baza maselor bilantiere
din etajul superior al bilantului financiar pune in evidenta influenta structurii de finantare asupra constituirii fondului de rulment financiar.

   

Necesitatiile de finantare ale productiei, respectiv ale ciclului de exploatare
sunt acoperite, în cea mai mare parte din surse t emporare corespunzatoare ( datorii
de exploatare : furnizori, salariati, etc. ). Diferenta dintre necesitatiile de finantare
ale ciclului de exploatare si datoriile de exploatare este numita necesarul de fond
de rulment. Ea este expresia realizarii echilib rului financiar pe termen scurt a
echilibrulibtului dintre necesarul si resursele din capitaluri circulante ( al
exploatarii ).

Daca acest necesar de fond de rulment este pozitiv, el reprezinta un surplus de


utilizari temporare în raport cu resursele temporare posibile de mobilizat. Aceasta
situatie poate fi considerata normala daca este rezultatul unei politici de investitii
privind cresterea stocurilor si creantelor. În caz contrar necesarul de fond de
rulment poate reflecta un decalaj nefavorabil între lichiditatea stocurilor si a
creantelor si exigibilitatea datoriilor de exploatare.

Daca necesarul de fond de rulment este negativ, atunci el semnifica un


surplus de resurse temporare în raport cu utilizarile corespunzatoare de capitaluri
circulante. El poate fi apreciat pozitiv, daca este rezultatul accelerarii rotatiei
activelor circulante si al angajarii de datorii cu scadente mai relaxate. Astfel,
aceasta nu poate fi decât consecinta unor întrruperi temporare în aprovizionarea si
reînoirea stocurilor.

Marimea necesarului de fond de rulment depinde de urmatorii factori :

- natura sectorului de activitate si durata ciclului de exploatare;

- nivelul de activitate;

- structura exploatarii ( de ponderea consumurilor provenind de la terti în CA


);

- durata de rotatie a activelor si pasivelor;

- sezonalitatea activitatii;
- reglementarile legale privind termenele de plata;

- modul de organizare si asigurare a gestiunii întrprinderii.

Necesarul de fond de rulment cunoaste fluctuatii importante în timpul


desfasurarii ciclului de exploatare, însa el are o componenta stabila. Aceasta
trebuie finantata din resurse stabile, adica capital propiu sau împrumuturi pe
termen lung si mediu. Într-o maniera generala, cu cât ciclul de exploatare este mai
lung, cu atât decalajul dintre fluxuri este în detrimentul întreprinderii, cu atât creste
necesarul de fond de rulment. În conditiile unei structuri date a ciclului de
exploatare necesarul de fond de rulment depinde de nivelul de activitate; deci, daca
cifra de afaceri creste, necesarul de fond de rulment înregistreaza aceasi tendinta.

În practica, la o structura data a ciclului de exploatare, se constata ca raportul


dintre NFR si CA e relativ constan, având o rata de variatie rar superioara a 10 -15
%. Legatura strânsa intre NFR si CA este datorata faptului ca nivelul vânzarilor
impune detinerea de stocuri, acordarea unor credite -clienti, respectiv obtinerea
unor credite funizor.

Echilibrul financiar patrimonial se fundamenteaza pe trei reguli principale:

- regula echilibrului financiar minim;

- regula îndatorarii maxime;

- regula finantarii maxime.

a) egula echilibrului financiar minim presupune ca resursele


utilizate pentru finantarea activelor sa ramâla dispozitia întreprinderii pe
durata unei perioade ce trebuie sa corespunda, la minim, aceleia de
imobilizare. Având în vedere decalajele care se pot produce în categoria
elementelor mai mici de un an, din bilant, întreprinderea trebuie sa
prevada o marja de securitate, sub forma fondului de rulment ± lichiditate
pozitiv.

b) egula îndatorarii maxime priveste îndatorarea pe termen lung si


mediu. Pentru analiza patrimoniala, dato riile pe termen scurt joaca doar
rolul de acoperire a unui decalaj momentan, datorat unui fenomen
sezonier sau conjectural. În fapt, îndatorarea la termen variaza între doua
limite :
Prima limita : Suma datoriilor la termen nu trebuie sa depaseasca suma capitalurilor
proprii.
Aceasta limita poate fi exprimata si cu ajutorul raportului 50/50 , adica
datoriile pe termen lung si mediu nu trebuie sa depaseasca 50% din capitalurile
permanente.

A doua limita : Suma datoriilor pe termen lung si mediu nu trebuie s a


depaseasca autofinantarea medie aferenta unei perioade de trei ani.

c) egula finantarii maxime este, de fapt, o aplicatie practica a


primelor doua reguli. Pentru fiecare operatie de investitie, angajata de
întreprindere, recurgerea la îndatorare pe termen nu trebuie sa depaseasca
un anumit procent din valoare investitiei prevazute. Acest procent poate
fi cuprins între 50 si 75% din valoarea investitiei fara TVA.

Analiza patrimoniala prezinta anumite limite privind sfera de cuprindere a


problemelor evidentiate, cât si beneficiarii rezultatelor analizei. Astfel, analiza
lichiditate-exigibilitate evidentiaza, în principal, riscul de insolvabilitate, cu interes
deosebit pentru creditori si banci, în detrimentulriscului de exploatare, una dintre
preocuparile majore ale conducerii întreprinderii. Analiza patrimoniala acorda
putina importanta aspectelor privind rentabilitatea mijloacelor economice si
perspectivele de cresrtere ale întreprinderii.

S-ar putea să vă placă și