Economia României dup Româ r sturnarea regimului comunist

 Preluarea puterii de catre organismele create dupa rasturnarea regimului comunist a avut loc in conditii confuze.    . despre care guvernul Petre Roman avea suficiente informatii. Concomitent are loc reducerea saptamanii de lucru la 40 de ore. Stabilizarea leului . prin reinstituirea pro prietatii private. In agricultura ÄLegea fondului funciar´ da stisfactie taranimii. insa aplicarea ei va declansa un val de procese. a asigurat transferul resurselor necesare intretinerii statului. precum si trecerea unei parti importante a avutiei nationale in proprietatea noii nomenclaturi. In cateva saptamani au fost eliberate cca. prin liberalizarea preturilor. 30 miliarde lei Äpartile sociale´. Masurile luate dupa 22 decembrie 1989 sunt intr-o totala contradictie intrcu starea grea a economiei. dar in principal prin cresteri salariale.

indreptate spre mentinerea puterii de cumparare aunitatii monetare nationale sau a descresterii acesteia in limitele rezonabile. Ulterior comertul exterior reflecta evolutia economiei: dupa declinul care se exprima prin injumatatirea acestuia in1992. In 1998 sectorul privat acoperea 12% din productia industriala iar volumul investitiilor straine se ridicau la 3. acesata fiind pricipalul partener comercial al Romaniei. saIn acest sens masurile monetariste. In 1994-1995. Anul 1990 a marcat un moment de ruptura in evolutia comertului exterior. Guvernul nu si-a asumat riscurile inchiderii simarilor colosi industriali. din 1993 se inregistreaza o usoara crestere. fara a atinge in 1996 nivelul din 1988. In 1997 exporturile romanesti catre Uniunea Europeana au reprezentat 55% din totalul exportului. Banca Nationala a romaniei a cautat sa-si indeplineasca cat mai profesional atributiile. Romania s-a aliniat celorlalte tarii ex socialiste din 1994sEuropa centrala in comertul exterior. fiind mentinuta subventionarea mascata In toti anii de dupa 1989. exportul scazand cu 40% iar importurile au crescut cu 40%. s-au aratat eficiente. s-    . In anii urmatori alegerilor din noiembrie 1996 starea economica s-a sagravat vertiginos. dar mai ales dupa 1996.6 miliarde de dolari.

 .4%. Conform aprecierilor internationale. Rata inflatiei a ajuns la 58. pentru Romania decalajele si dezechilibrele raman inca o problema subliniata in anii urmatori de Raporturile de tara ale UE in perspectiva adertarii tarii la aceasta entitate politica si economica.3 miliarde de dolari. In anul 2000 romania se plaseaza pe locul 4094 in lume ca grad de liberalizare a economiei. Aderarea Romaniei la Uniunea Europeana la 1 ianuarie 2007 reprezinta obiectivul mobilizator pentru toate fortele politice si resursele nationale care trebuie sa asigure ± prin caile si miloace proprii. 4. dar si a unui consistent sprijin extern ± locul pe care il merita in marea familie a statelor Uniunii Europene. Starea economiei in anul 2000 poate fi ilustrata prin cateva cifre deloc economiei incurajatoare. Economia subterana era estimata la 40% din PIB. in anul 1999. printre cele mai reduse din Europa de Est. pentru ca in anul 2000 sa fie estimata la 40-42%. investitiile straine directe au atins in anul 1999.

România este o ar cu un venit mediu2007. Valoarea PIB în 2008 a fost de 503. .959 miliarde lei (136. superior.791 lei pe mediucap de locuitor în 2007. superior. Cu un PIB estimat de 404.8 miliarde euro).7 miliarde de lei i de 18.1%.9%. Produsul intern brut al României a urcat în ultimul trimestru din 2008 cu 2. temperând cre terea pe întregul an la 7.

minier . fiind sus inuta în principal de produc torul de autovehicule Dacia. a materialelor de construc ii. De la începutul mileniului. reprezentând 20.  .care sunt unii dintre cei mai importan i Italia. Fran a. de prelucrare a lemnului.9% în septembrie 2007. ara a cunoscut un deceniu de instabilitate i profund declin economic. administrare defectuoas i corupt i de lipsa unor reale reforme structurale. PIB-ul a cunoscut o cre tere în termeni reali de 7. Principalele industrii ale României sunt cea textil i de înc l minte. economia României s-a transformat sîntrîntr-o economie relativ stabil . România între ine un comer intens cu ri din Uniunea European . omajul în România a fost de 3.În general.În prezent. industria constructoare de ma ini este foarte dinamic . chimic .care parteneri comerciali ai României. consecin e provocate de o economic.un procent sc zut dac se compar cu cel al altor ri mijlocii i mari din Europa precum Polonia. O importan secundar o au industriile farmaceutic .9%. alimentar i cea de rafinare a petrolului. Germania i Spania. una PIBdintre cele mai ridicate din Europa i a egalat PIB pe locuitor realizat de România în 1988.3% din PIB. În 2006. dublat de reducerea omajului i a inflatiei. a ma inilor grele i a aparatelor electrocasnice. de Statistic . industria metalurgic . Datoria externa a României este relativ mic . în special cu Germania i Italia. româneasc de IT cunoa te de asemenea o cre tere anual constant . Industria Dacia. caracterizat de o cre tere vizibil . Dup c derea regimului comunist. conform Institutului Na ional inflatiei. de ma ini u oare i de ansamblare de ma ini.

la care eu i-am r spuns: "Este ca i cum ai fi achitat toate împrumuturile pentru casa pe care ai cump rato. mijloc de comercializare. unde economia de pia . care nu aveau utilaje agricole moderne. transporturile i comer ul erau primitive i necivilizate. Vechiul sistem este în curs de pr bu ire. îns «casa a ars!" Bancul cu: "Nicolae Ceau escu. Gheorghe Rafaeltef nescu . Conte de Scornice ti. agricultura ineficient . lichidarea vechilor structuri duce la o înr ut ire a situa iei economice i sociale. un prieten din occident mi-a zis: "România are totu i un avantaj. era practic inexistent . "Ce este mai r u decât comunismul? Ce vine dup el!" De i "criza" poate dura mul i ani. Duce« ara de râp ". mentalitatea oamenilor schimbat mult în r u. Desfiin area gospod riilor colective din agricultur a reintrodus f r mi area p mântului. Închiderea colo ilor industriali a dus la omaj i importuri de m rfuri occidentale scumpe. visteria goala. "germenele" sistemului capitalist. Falimentul ) . resursele naturale stoarse. situa ia se va ameliora pe m sur ce se dezvolt noul sistem. Aceast criz a fost deosebit de acut în România. La început. ara era distrus : gigantica "industrie socialist " lucra în pierdere i era necompetitiv . iar cel nou înc nu i-a preluat toate func iile.Amintiri din România Socialist (Capitolul 5.Dup c derea regimului. la ni te proprietari care au pierdut deprinderea lucr rii acestuia. loc de depozitare a produselor. mediul poluat. Apare "criza trecerii de la sistemul socialist la sistemul capitalist". s-a adeverit! Întradev r. nu are datorii externe!".

G. popula ia mai nemul umit . în contrast cu continuarea sc derii nivelului de trai. Desfiin area unor m suri sociale de pe vremea vechiului regim au accentuat s r cia.D. nivelul de trai este mai mic. mul i germani din vest. Trecerea la un nou sistem ecomomicosocial este dureroas i îndelungat .G. Desigur. cu o p tura avut i o majoritate s rac . pe teritoriul fostei republici comuniste. corup ia. Cu toate acestea. în continuare. afirm c ar prefera s se construiasc din nou zidul Berlinului. paga. Din fericire. dup c derea regimului singura alternativ a României este calea de desvoltare capitalist i apropierea de rile occidentale. pentru a nu subsidia pe "lene ii" din est. care a plecat de la un nivel de dezvoltare economic superior României i care. . ho ia.Magazinele s-au umplut de produse str ine scumpe. În acest mediu a înflorit. pân ast zi.. Dimpotriv .F. prin unirea cu R. gre elile guvernan ilor pot s întârzie dezvoltarea.. a primit aloca ii i investi ii de sute de miliarde de dolari. Pentru a schimba mentalitatea oamenilor i a ajunge la un grad de dezvoltare acceptabil este nevoie de o perioad istoric de o durat apreciabil . îns direc ia acesteia mi se pare bun . A ap rut polarizarea social . Exemplul cel mai bun este R. omajul mult mai mare.

gandul. Romania dupa 1989! http://www.info/financiar/economia-romaniei-se-prabuseste-de-douaori-mai-repede-decat-media-ue-video-4752359 .com/watch?v=6d65QFbNKgQ  Economia României se pr bu e te de dou ori mai repede decât media UE http://www.youtube.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful