Boli ale sistemului nervos la om Austismul

Definitie Autismul este o boala caracterizata prin afectarea dezvoltarii creierului. Autismul afecteaza grav abilitatile mentale, emotionale si comunicationale ale unei persoane.

Cauze

Cauzele autismului nu sint bine cunoscute. Ele pot fi de natura genetica. Ceea ce se stie este ca o crestere necorespunzatoare, bolile mintale sau faptul ca un copil "pur si simplu nu vrea sa reactioneze", nu cauzeaza autismul. Nu se considera ca factorii psihologici contribuie intr-un fel la formarea autismului. Unele cazuri de autism au fost asociate traumelor, bolilor sau anomaliilor structurale dinainte sau din timpul nasterii, incluzind: - mama bolnava in timpul sarcinii de rubeola sau rujeola (pojar), fenilcetonuria netratata (o incapacitate a corpului de a controla anumite substante chimice numite fenilcetone) - lipsa oxigenului in timpul nasterii - encefalita sau alte infectii grave care afecteaza creierul la sugar

Simptome persoana care sufera de autism poate avea numeroase simptome. Manifestarea autismului poate diferi in intensitate, de la simptome usoare la forme mai grave care pot afecta intreaga existenta a individului. Toate simptomele variaza in intensitate, iar unele persoane pot avea simptome pe care altele nu le au. Simptomele pot include: - dificultate in comunicare. Limbajul vorbit se dezvolta de obicei greu sau deloc. Cuvintele sint adesea folosite necorespunzator.

Un bolnav de autism petrece mult timp singur si nu depune prea mult efort in a-si face prieteni. Un bolnav de autism poate avea crize si depresii. cum ar fi bataile din palme. O persoana care sufera de autism nu e de obicei prea interesata in a avea relatii cu altii. Unii bolnavi de autism abia daca raspund la impulsurile celor cinci simturi.excese in comportament. Tratament Tratamentul autismului se bazeaza in primul rind pe educatie. in functie de simptome si nevoi. De exemplu. Aceasta trebuie adaptata fiecarei persoane in parte. . insa. deseori. Ea poate trece de la o extrema la alta. si a capului. . E posibil sa le lipsesca bunul simt si sa fie agresivi cu ei insisi si cu altii. o idee sau o activitate. dificultate in a se juca. pot fi ameliorate prin interventii corespunzatoare si prin tratament adecvat. O persoana care sufera de autism poate avea reactii exagerate sau poate fi extrem de pasiva.E posibil ca bolnavul sa foloseasca mai mult gesturi decit cuvinte. . simturi diminuate sau prea dezvoltate. Unele persoane pot arata un interes obsesiv pentru un lucru. E posibil ca un copil cu autism sa nu fie interesat in a intra in joc cu altii sau sa nu fie capabil sa intre intr-un joc bazat pe imaginatie.nesociabilitate. Se poate ca ea sa nu raspunda cu placere altora si sa nu isi priveasca in ochi interlocutorul. un individ cu autism poate auzi un zgomot dupa care sa-si acopere urechile pentru mult timp. balansarea corpului inainte si inapoi. Unii bolnavi fac miscari repetate ale corpului. Exista tendinta bolnavului de a repeta cuvinte si fraze si imposibilitatea de a-si concentra atentia si de a fi coerent. Altii pot avea simturi foarte dezvoltate. Simptomele autismului pot dura pe tot pacursul vietii. Se poate ca un sugar sau un copil bolnav de autism sa evite imbratisarile si orice fel de atingere.

boala poate sa se agraveze.controlarea regimului alimentar . in cazul celor care sufera de o forma mai grava de autism.terapia cu muzica . Preventie . Familiile si prietenii bolnavilor de autism au. Cu cit sint incurajati mai mult. daca familia nu e in stare sa ajute si sa trateze o persoana care sufera de autism. iar tratamentul trebuie imbunatatit. Terapia comportamentala poate cauza frustrarea bolnavului si a familiei.Tratamentul poate include: .terapie fizica . indrumare etc. nevoie de sprijin. cu atit se obisnuiesc mai bine sa traiasca alaturi de un bolnav de autism.terapie comportamentala pentru a ajuta bolnavul sa se adapteze conditiilor sale de viata . Acestia depind de un ingrijitor care sa le controleze comportamentul si sa-i ajute in activitatile zilnice. care sa ajute in comunicare .).terapia limbajului Tratamentul mai poate sa includa educarea bolnavului de a se descurca in situatii noi (sa ceara ajutor.asigurarea unui mediu organizat de viata . Efectele secundare depind de tratamentul folosit. Tratamentul autismului dureaza de obicei o viata intreaga. O persoana care sufera de o forma mai putin grava de autism poate sa-si imbunatateasca starea o data cu inaintarea in virsta. depresie. iritabilitate. O persoana cu o forma mai putin grava de autism trebuie sa se astepte la simptome noi sau la o inrautatire a celor deja existente. Dar. Tratamentul trebuie mereu imbunatatit. Medicamentele pot afecta stomacul.terapie audio-vizuala. de asemenea."programe de integrare" care ajuta bolnavul sa se adapteze lumii inconjuratoare atit cit e posibil . O persoana care sufera de autism are nevoie de indrumare in obtinerea unei slujbe si in ceea ce priveste modul de a se acomoda cu rutina muncii zilnice. Uneori bolnavul necesita internarea intr-o institutie specializata. O persoana care sufera de o forma mai grava de autism are nevoie de program permanent de terapie. Autismul trebuie tinut sub observatie permanenta. pot cauza alergii.medicamente .

Creierul sanatos are cellule nervoase ordonate si organizate spre deosebire de ccreierul cu boala Alzheimer in care celulele formeaza noduri. un psiholog. prezinta numeroase placi senile si noduri neurofibrilare. Alzheimer afecteaza oamenii in moduri diferite. . Diagnosticarea incepe printr-un examen fizic si al evolutiei cresterii. etc. scanare TC a creierului. Autismul este cea mai grava forma a manifestarii anomaliilor in dezvoltarea individului. Dupa ce debuteaza. care afecteaza abilitatea omului de a intra in contact cu ceilalti. Acestea mai depind si de cit de repede a fost inceput tratamentul. Alzheimer Definitie Creierul unui pacient cu boala Alzheimer este foarte diferit. boala progreseaza lent. aceasta boala nu poate fi prevenita. confuzie. electroencefalograma Diverse Efectele pe termen lung ale autismului depind de gravitatea simptomele. Doar recunoasterea si tratamentul precoce pot diminua efectele autismului. scanare RMN a creierului. dezorientare. cum ar fi: analiza singelui. sint necesare si alte analize. si judecata precara. O examinare genetica poate fi de ajutor unui cuplu care doreste sa aiba copii si au sau au avut in familie cazuri de autism. sa aiba si alte afectiuni ale creierului. de asemenea. Diagnostic O persoana care are simptome de autism trebuie examinata de o echipa de specialisti.Deoarece cauzele autismului nu sint cunoscute. cum ar fi: epilepsie. un neurolog. pentru identificarea posibilelor cauze ale simptomelor. un logoped si un consultant in probleme de educatie. Simptomele bolii Alzheimer constau in: pierderi de memorie. Unii bolnavi de autism pot.Placile si nodurile interfereaza cu activitatea normala dintre neuroni care sunt responsabili de gandirea intelectuala. Autismul se caracterizeaza printr-o extrema dificultate de a raspunde la contactele sociale si de a comunica. O astfel de echipa trebuie sa includa un medic psihiatru. sindromul Down. De asemenea.

Cercetatorii au descoperit o legatura a acestei boli cu anumiti cromozomi. In aceasta perioada. boala face ca persoana afectata sa nu mai poata sa se ingrijeasca singura deloc. Aceste canale sint esentiale pentru gindire. la 17. In cadrul mortalitatii generale. decesele cauzate de tulburari mintale. In cazul acestor persoane. si anume de acetilcolina (substante chimice care servesc drept mesageri intre celulele nervoase). personalitate si gindire. inregistind o crestere semnificativa. la 883. Se apreciaza ca persoanele avind o ruda de gradul I care sufera de boala Alzheimer se afla in risc teoretic absolut de 26% pina la 45%. in 1993. Aceste substante sint esentiale in procesul gindirii si al memoriei. tardiv (sever). intermediar (moderat). cantitatea de neurotransmitatori. Simptome Simptomele initiale sint dificultati in a-si aminti evenimentele recente si in a desfasura activitati obisnuite. este dezorientat atit in timpul noptii. in 1997 (proportie la 100. fiind extrem de important sa fie cunoscute de ingrijitori si familie. Singurul factor de risc pentru ceilalti membri ai familiei este cel ereditar. si la 18. Factori de risc Factorii de risc cunoscuti pina in prezent sint cei ereditari (cazuri de dementa in familie). boli ale sistemului nervos si organe de simt (fara bolile cardio-vasculare) ocupa locul 5. In cele din urma. este incapabil de a pronunta corect cuvintele si de a se exprima coerent.9. Boala Alzheimer are mai multe stadii evolutive: precoce (usor). este mai mica. in 1994.8 la 1170.3. in 1975. . Astfel. virsta inaintata si prezenta sindromului Down.7. Boala Alzheimer afecteaza anumite canale ale creierului. de la 11. Persoanele care sufera de aceasta boala au creierul mai mic decit majoritatea populatiei. sa aiba tulburari de comportament. in 1975. Cauze Rolul exact al geneticii in boala Alzheimer nu este clar. de la 928. 7 decese la 100.000 locuitori). incidenta tulburarilor mintala a crescut de la 605. Fiecare din aceste stadii are modalitati comune si diferite de tratament si ingrijire.2. In plus. in Romania. mortalitatea generala a inregistrat valori semnificativ crescute.000 persoane. pacientul poate fi confuz.Incidenta Potrivit statisticilor. sufera depresii.000 locuitori. se produce o degradare a celulelor cerebrale. invatare si memorare. cit si al zilei. halucinatii Aceste schimbari apar mai repede sau mai putin repede in functie de persoana.3 persoane la 100. O forma extrem de rara cu simptome timpurii ale bolii Alzheimer are legatura cu anumiti cromozomi. insa.

altele ca sa amelioreze problemele de comportament. Migrenele apar frecvent la femei. asociate cu ciclul menstrual. dar poate sa apara deasemenea doar intr-o singura parte. Diagnosticul clinic al bolii Alzheimer poate fi facut cu precizie de pina la 90%. Cauza migrenelor nu este clara. Schimbarile de comportament. facand ca vasele sa se adanceasca si apoi sa se ingusteze rapid. Migrenele reprezinta un tip comun de dureri de cap cronice. de personalitate si de gindire. dar oamenii de stiinta au constatat modificari ale fluxului sanguin si anumite schimbari biochimice. . trimitand semnale de durere la creier. care este resimtita mai puternic pe partile laterale ale capului. care consta intr-un grup de simptome de avertizare care indica aparitia unei migrene. Fibrele durerii din peretii vaselor sanguine devin iritate si nervii din jurul vaselor sanguine elibereaza substante chimice. Acesta este obligat sa faca vizite regulate persoanelor care sufera de boala Alzheimer. insomnii. diaree. Nu exista vindecare in boala Alzheimer. Unii bolnavi pot avea nevoie de medicamente pentru depresie. Alte medicamente produc greata. Anumite medicamente pot afecta ficatul. agitatia). oboseala sau crampe musculare. Tratament Tratamentul include medicamente (unele administrate pentru a imbunatati memoria pacientului. acestea pot fi cauzate de modificari hormonale. numite neuroni. varsaturi.Diagnostic Diagnosticul bolii Alzheimer are la baza un istoric de accentuare a pierderii memoriei in timpul vietii si al altor functii cognitive. Neuronii comunica constant unul cu celalalt. cum ar fi halucinatiile. anxietate (stare emotionala caracterizata prin frica. prin trimiterea de semnale prin conexiuni numite axoni si dendrite. O migrena clasica este precedata de o aura. Definitie Migrena este o durere de cap vasculara severa. simptomele agravindu-se cu timpul. Migrena Un creier sanatos este format din milioane de celule nervoase interconectate. teama) si insomnii. de asemenea. se recomanda sa se faca un test. Migrenele apar atunci cand aceste vase de sange se dilata si se strang. inainte de a fi administrate. Boala are o evolutie progresiva. Consilierea bolnavului si a familiei este benefica. pe baza acestor simptome si a rezultatului citorva teste. Bolnavii trebuie sa fie sub observatia unui medic. pot fi observate. prin cresterea cantitatii de acetilcolina in organism. Vasele de sange de pe cap aprovizioneaza scalpul si creierul cu sange. deci.

si chiar sensibilitate la lumina si zgomot. Simptome Debutul migrenei este brutal. Migrene clasice De obicei. amorteala. Durerea este unilaterala. Cele mai frecvente simptome sint oboseala. Intensitatea acesteia creste treptat. persistente. De cele mai multe ori. ea poate fi cauzata de o malformatie vasculara cerebrala. Este o durere continua. si in general exista aceeasi combinatie intre simptome la fiecare criza. Printre cauzele care favorizeaza migrenele se afla lipsa poftei de mincare. intr-o parte a capului incepe durerea care pulseaza. Cauze Migrenele sint cauzate de o largire si ingustare rapida a peretilor vaselor de singe in creier si cap. schimbarile de vreme.Medicul ar trebui sa observe daca simptomele migrenei sunt severe. De multe ori. ceea ce duce la iritarea fibrelor din peretii vasele de singe. Astfel. in aparitia migrenei. Simptomele pot dura de la 5 la 15 minute sau chiar mai mult. apare durerea. ceea ce explica nevoia de liniste si de izolare. perioadele menstruale. oboseala. intervine factorul ereditar (mostenit). a fetei. lipsa poftei de mincare. confuzie in gindire. o viitoare durere de cap (senzatia) este precedata de anumite semne. instabilitate in mers. emolientii pentru carne si bauturile alcoolice. nucile. Medicatia preventiva. varsaturi. Cind acestea dispar. Daca migrena nu are caracteristicile obisnuite. dar si unele alimente. administrarea de contraceptive. stari. recurente sau insotite de alte simptome. ciocolata. mincarea tratata cu nitrati. Cind durerea devine insuportabila. Principalele tipuri sint: migrena clasica si migrena comuna. Multe persoane vad dublu sau chiar nu mai vad nimic o anumita perioada de timp. cum ar fi brinza. stresul emotional. iritabilitate. schimbarea perceptiei vizuale este urmata de ameteala. a miinilor (de o singura mina sau de amindoua). Perceperea vizuala a ceea ce ne inconjoara se schimba. lipsa puterii intr-un picior sau intr-un brat. . O persoana poate avea doar unul sau citeva din aceste simptome. incapacitate de a vorbi sau bilbiiala. fructele de avocado. persoana care va suferi o migrena poate vedea "stele verzi" sau linii in zigzag. tremuratul buzelor. pot interveni adesea greturi. Tipuri de migrene Migrenele se pot manifesta in mai multe forme. precum si evitarea factorilor care au starnit o migrena in trecut pot reduce numarul aparitiilor acestora.

care. e important sa eliminati stresul din viata dvs. deseori. fara vreun simptom. Pentru a avea un efect bun. varsaturi. In general. meditatia) pot. serviti cu regularitate mese mici. Femeile care sufera de migrene inainte de perioada menstruala ar trebui sa diminueze cantitatea de sare din alimentatie. inotul) si tehnicile de relaxare (yoga. mai ales ca migrenele pot sa se repete ani in sir si folosirea constanta a medicamentelor poate avea efecte secundare grave. Localizarea acestui tip de migrena variaza. Durerea este. Daca migrena e cauzata de foame.Migrene comune Migrenele comune se manifesta instantaneu. . Durerea poate fi localizata in ambele parti ale capului sau poate trece dintr-o parte in alta. Preventie Preventia migrenelor este extrem de importanta. hrana rece). Copiii care sufera de o migrena pot avea si dureri abdominale. desigur. va poate recomanda alte metode de contraceptie. insotita de greata. Femeile care sufera de migrene de mult timp ar trebui sa evite contraceptivele orale. acest tip de migrena apare la copii. Medicul dvs. e important ca medicamentele prescrise de medic sa fie luate la primul semn al crizei. Exista citeva masuri ce pot fi luate pentru a diminua durerea. evitati bauturile alcoolice. Un program regulat de somn este necesar pentru cazul in care oboseala este cea care cauzeaza migrenele. slanina. brinza. Exercitiile fizice regulate (mersul pe jos. mersul pe bicicleta. Oboseala se poate accentua atunci cind se schimba vremea. Unele persoane se calmeaza aplicind o sursa de caldura in zona cea mai dureroasa a capului. atunci. precum si a emolientilor folositi in prepararea alimentelor. avocado. ciocolata. dupa varsaturi. printr-o durere care pulseaza. nu va neglijati dieta. lucru care favorizeaza durerile cauzate de migrene. In cazul in care stresul sau emotiile sint cauzele migrenei. si in a va da sugestii de rezolvare a problemelor. De aceea. Un consilier profesionist va poate ajuta in a identifica natura stresului din viata dvs. Puteti preveni migrenele prin evitarea anumitor alimente (nuci. hot dog-urile. Exercitiile fizice si relaxarea. sunca. dar va pot ajuta in a diminua intensitatea si frecventa durerilor de cap. Tratament Unele persoane au nevoie de medicamentatie. asociata cu simptomele migrenei. De asemenea. Acest lucru ajuta la o mai mica retinere a apei in organism. de asemenea. nu numai ca reduc stresul. se amelioreaza. sa va ajute. Alcoolul cauzeaza dilatarea vaselor sanguine in corp. sensibilitate la lumina si zgomot.

nu este adevarat ca toate durerile de cap severe sint migrene.simptomele ce preced migrena nu dispar dupa ce durerea de cap s-a instalat. Migrenele pot dura de la citeva ore pina la citeva zile. De asemenea. . la primul semn ca veti avea o migrena. Notati intr-un calendar atit data in care a avut loc migrena. Durerile de cap pot avea numeroase cauze. este bine sa va anuntati medicul: .nu ati reusit sa aflati cauza simptomelor De asemenea. Recomandari Este important sa descoperiti singuri care sint motivele care duc la aparitia unei migrene de care suferiti. este bine daca reusiti sa va concentrati asupra unui gind sau a unei imagini care va linisteste si sa respirati incet si adinc. apar schimbari. numit mielina. . alte persoane isi aplica. . aveti mai mult de 3 crize de migrena.intr-o luna.ca migrenele nu sint contagioase (nu veti suferi o migrena daca veti sta in aceeasi incapere cu o persoana care sufera o migrena). Totusi. Persoanele care sufera de dureri de cap trebuie sa fie foarte bine examinate de medic Scleroza multipla Definitie La nivelul sistemului nervos central se gasesc celule nervoase. Dimpotriva. trebuie spus . migrenele le femei se produc de patru ori mai des ca la barbati. cit si cantitatea de medicamente pe care ati luat-o. Un produs gras. . o punga cu gheata.pentru cei care se intreaba acest lucru . Mielina permite nervilor sa transmita impulsuri electrice clare.in intensitatea durerii. in zona dureroasa. De asemenea. mai rapide si mai eficiente. Multe persoane gasesc ca aceasta e o metoda foarte buna pentru relaxare.durerile de cap nu inceteaza nici dupa doua zile. inconjoara majoritatea nervilor din organism. Si barbatii au dureri de cap cauzate de migrene. Nu uitati sa duceti aceste date cu voi cind va vizitati medicul. de-a lungul neuronilor. Diverse Ideea care circula ca doar femeile au migrene este o poveste. invelita intr-un prosop.localizati in creier si maduva spinarii. O durere de cap cauzata de tensiune poate fi la fel de dureroasa ca o migrena. Va poate ajuta mult in tratament.Aplicarea unui prosop inmuiat in apa si incalzit sau a unui tampon duce la o usoara ameliorare a durerii. In una din urmatoarele situatii. . sau neuroni. cind a inceput si cind s-a sfirsit. Durerea mai poate fi ameliorata si daca va intindeti intr-un loc intunecat si linistit.

Simptomele SM sunt variate si depind de locatia mielinei afectate. dar mii de cercetatori din toata lumea pun una langa alta piesele acestui joc de puzzle complicat. Cercetatorii nu stiu care este motivul pentru care sistemul imunitar ataca mielina. ceea ce inseamna ca sistemul imunitar se intoarce impotriva organismului. Multe din caracteristicile SM sugereaza ca aceasta ar fi o boala "auto-imuna". Se pare ca nu exista un virus al SM. S-au facut numeroase cercetari pentru identificarea virusului SM. Odata patrunse in interiorul creierului aceste celule activeaza alte elemente ale sistemului imunitar intr-un mod in care acestea incep sa atace si sa distruga invelisul de mielina. dar se crede ca este o combinatie de cauze. care activeaza SM. Exista o teorie conform careia un virus aflat in stare latenta in corpul uman joaca un rol determinant in dezvoltarea bolii si poate deregla sistemul imunitar sau poate provoaca in mod indirect procesul autoimun. Aceasta distrugere a mielinei se numeste demielinizare. Distrugerea invelisului de mielina in SM poate fi o reactie anormala a sistemului imunitar. sau blocate. afectarea vederii. iar simptoamele depind de care parte a sistemului nervos central este afectata. ci un virus comun. amorteala sau furnicaturi in brate sau picioare. Simptome Scleroza multipla este o boala cu multe variatii.Scleroza multipla este o tulburare autoimuna. Nu exista un tipar al SM si fiecare persoana care sufera de SM are un set diferit de simptoame care variaza in timp si isi pot modifica intensitatea si durata chiar in cazul aceleiasi persoane. Cele mai afectate sunt: ‡ Vederea ‡ Coordonarea ‡ Forta . In urma acestei activari. Simptomele intalnite sunt pierderea coordonarii musculare. in sange se produc globule albe (limfocite) care patrund in creier si distrug sistemul acestuia de aparare. deoarece simptomele. care in mod normal apara organismul de microorganisme (bacterii si virusuri). oboseala si incontinenta. dispar si reapar fara nici o consecventa. determinand simptomele sclerozei multiple sa se dezvolta. ca cel al pojarului sau al herpesului. in urma careia corpul isi ataca propriile celule si tesuturi. deformate. Cauze Cauza SM nu este cunoscuta pana in prezent. eventual disturgeri in diverse locuri de-a lungul sistemului nervos central. Acest raspuns autoimun provoaca stratului de protectiea mielinei ( teaca mielinei) inflamatii si. care pot dura de la zile la luni. Acest proces distructiv opreste neuronii sa mai trimita semnalel nervoase eficace. Aceasta boala poate fi dificil de diagnosticat. in cazul SM fiind vorba despre mielina. Semnalele sunt incetinite.

‡ Simturile ‡ Vorbirea si inghitirea ‡ Controlul vezicii urinare ‡ Sexualitatea ‡ Functiile cognitive Nu exista o SM tipica. Spasticitatea ‡dereglarea tonusului muscular poate produce spasticitate sau o intarire a muschilor ceea ce poate afecta mobilitatea si mersul ‡spasme ‡Dereglari ale simturilor: ‡furnicaturi. amorteli (parestezii) sau senzatii de arsuri in unele parti ale corpului ‡alte senzatii nedefinite Durerea poate fi asociata cu SM ca durerea faciala (nevralgia trigeminala) si dureri musculare. pierderea controlului Sexualitate si intimitate: . Probleme cu vorbirea: ‡incetinirea vorbirii ‡articularea necorespunzatoare a cuvintelor ‡schimbari in ritmul vorbirii ‡dificultati in inghitire Oboseala: Un tip special de oboseala generalizata care apare in mod neprevazut si nu este direct proportionala cu efortul depus. miscarea involuntara rapida a ochilor ‡(rar) pierderea totala a vederii Probleme de echilibru si coordonare a miscarilor: ‡pierderea echilibrului ‡tremur ‡mersul instabil (ataxia) ‡ameteala (vertij) ‡stangacia unui membru ‡lipsa coordonarii ‡Flascitate: Aceasta afecteaza in special picioarele si mersul. nici una dintre acestea nu va avea toate simptoamele. Probleme ale vezicii urinare si probleme intestinele: ‡problemele vezicii urinare includ necesitatea de a elimina urina frecvent si/sau urgent. Majoritatea persoanelor afectate vor prezenta cel putin un simptom si desi exista simptome comune multor persoane. Dereglari ale vederii: ‡Tulburarea vederii ‡Vederea dubla (diplopia) ‡Nevrite optice. Oboseala este una din cele mai comune (si mai deranjante) simptome ale SM. eliminarea incompleta sau in momente nepotrivite ‡problemele intestinale includ constipatie si . in mod rar.

‡impotenta ‡excitare redusa ‡pierderea simturilor ‡Sensibilitate la caldura: ‡Acest simptom cauzeaza o inrautatire temporara a celorlalte simptoame. Pe de alta parte o diagnosticare mai clara a SM se poate face in cazul unor simptome tipice (de exemplu nevrita optica) si printr-o cronologie exacta a puseelor. Pentru diagnosticarea SM este nevoie de o serie de teste si de proceduri medicale care includ urmatoarele: Trecutul medical personal Doctorul va cere o evidenta a trecutului medical personal care include date despre semnele si simptomele din trecut. Potentialele evocate masoara durata de timp necesara creierului pentru a primi si a interpreta mesaje (viteza transmiterii nervoase). aparitia si tiparul acestora pot sugera prezenta SM. Scleroza Multipa este in fond un diagnostic clinic si nu exista teste specifice pentru aceasta boala la fel cum nici un test nu este exact in proportie de 100%. dar este nevoie de intreaga serie de examinari si de teste pentru a confirma diagnosticul. precum si referitoare la starea dumneavoastra actuala de sanatate. Neurologul are nevoie de dovezi care sa indice implicarea a cel putin doua parti ale sistemului nervos central care sa aiba efecte vizibile in doua momente diferite. multe dintre aceste semne putand fi atribuite altor conditii medicale (boli). Tipul de simptome. Cele mai comune semne neurologice includ schimbari in miscarile ochilor. Testarea potentiale evocate auditive si vizuale Cand apare demielinizarea (cicatrizarea) impulsurile nervoase sunt trasmise mai lent. In mod normal creierul reactioneaza aproape . Examenul neurologic Neurologul va cerceta prezenta unor anomalii de-a lungul cailor nervoase. ‡Disfunctii cognitive: ‡Invatarea si memorie ‡Atentie si concentrare ‡Gasirea cuvintelor Diagnostic SM poate aparea la inceput ca o serie de simptome vagi care slabesc in timp. prin urmare este necesara eliminarea bolilor care au simptome similare cu SM. coordonarea membrelor. ale simturilor. Cu toate acestea examinarea nu poate oferi o concluzie clara asupra cauzelor acestor anomalii. stari de slabiciune. de vorbire si ale reflexelor. Acest lucru se face prin plasarea unor electrozi la nivelul capului care monitorizeaza undele produse de creier ca reactie la stimuli vizuali si auditivi. probleme de echilibru. Prin urmare exista posibilitatea trecerii unei anumite perioade de timp pana cand procesul de diagnosticare sa sugereze SM.

RMN arata in modul cel mai clar marimea. acest test nu poate fi considerat decisiv datorita faptului ca scanarea nu permite evidentierea tuturor leziunilor si pentru ca exista si alte boli care pot fi cauza unor asemenea anomalii. Pentru persoanele cu SM medicul de familie si societatea locala pentru SM [SSMR local] sunt surse de informatii si de ingrijire importante. Multe din persoanele cu SM duc in continuare vieti productive. Simptomele initiale pot fi vagi sau tranzitorii si pot induce in eroare atat pacientul cat si doctorul. Punctia lombara Acest test consista in prelevarea de lichid cerebro-spinal (lichidul care circula in jurul creierului si al coloanei vertebrale) pentru evidentierea prezentei anticorpilor. SM poate avea momente de criza sau acute care necesita o atentie medicala speciala. Momentul diagnosticarii este unul foarte greu atat pentru persoana cu SM cat si pentru familie si ingrijitorii sai care trebuie informati pe larg despre diagnosticare. Acest fapt este normal pentru ca doctorul doreste sa observe cel putin doua asemenea manifestari intr-un interval de o luna si care sa se metina peste 24 de ore. acest test nu este de obicei dureros. dar si din cauza altor boli neurologice. acesta poate sa nu va spuna despre SM. Legatura dumneavoastra cu medicul de familie si cu neurologul este esentiala. in multe cazuri nu este necesara abandonarea locului de munca. Acest test poate indica prezenta SM dar nu este categoric luat individual. dar in cazul demielinizarii sistemului nervos central. tratament. fara a omite limitatiile impuse de boala. Acest test nu este invaziv sau dureros si nu necesita spitalizare. Lichidul este prelevat prin introducerea unui ac in spate si extragerea unei mici cantitati de lichid. In urma prelevarii fluidului pacientul trebuie sa stea in pozitie orizontala timp de cateva ore sau chiar sa petreaca o noapte in spital. numarul si distributia leziunilor si impreuna cu dovezile din trecutul medical personal si din examinarile neurologice reprezinta un factor foarte important in vederea diagnosticarii SM. RMN este un instrument foarte important in evaluarea experimentelor clinice pentru ca permite masurarea activitatii bolii la nivelul creierului si al coloanei vertebrale. prin urmare. Diagnosticarea SM reprezinta un soc si de multe ori se tinde spre stereotipuri legate de scaunele cu rotile si alte handicapuri. implinite si relativ normale. punand in evidenta zonele afectate de scleroza (leziuni sau placi). Anticorpii pot aparea din cauza SM. Simptomele invizibile sau subiective sunt uneori greu de comunicat doctorilor sau profesionistilor in domeniul sanitar ceea ce face ca uneori pacientii sa fie considerati in mod eronat nevrotici sau ipohondri. Rezonanta Magnetica Nucleara (RMN) Scanarea RMN este un test recent folosit in diagnosticare si produce imagini de inalta rezolutie ale creierului si ale coloanei vertebrale. a studiilor sau a vietii sociale. Desi acesta este singurul test care permite vizualizarea leziunilor produse de SM. Dupa un puseu in urma caruia ati cerut sfatul unui medic.instantaneu la aceste tipuri de stimuli. . Pacientului i se face o anestezie locala pentru amortirea pielii. poate aparea o intarziere. desi putin inconfortabil. Cu toate acestea este foarte important de stiut ca foarte multe persoane cu SM si ingrijitorii acestora au cazut de acord asupra faptului ca viata se poate trai in continuare la maximum. Diagnosticarea SM nu este intotdeauna clar definita. prognoze. dar este o boala care face parte din viata de zi cu zi. Unii pacienti pot necesita o perioada de recuperare. ajustari ale modului de viata si consideratii despre convietuirea cu SM. Astfel.

o terapie corespunzatoare. exista o multitudine de abordari alternative asupra managementului bolii. Unele medicamente par sa produca o incetinire a procesului de invaliditate. Cat de eficiente sunt tratamentele? Stiind ca nu exista o metoda de vindecare pentru SM. si cu care anume. Neurologul dumneavoastra este in masura sa va recomande si sa instituie o metoda terapeutica pentru majoritatea simptomelor SM. in luarea deciziei de a urma un tratament. sunt decizii pe care persoana cu SM trebuie sa le ia impreuna cu consilierii medicali (medicul de familie. iar unele sunt chiar benefice. Desi unele tratamente alternative nu dauneaza prea mult. daca aceasta poate sa continue tratamentul cu un medicament. Terapiile alternative se refera la tratamente neinstitutionalizate. etc. de personal paramedical sau de amatori zelosi. atitudinea Ministerului Sanatatii si a Caselor de Asigurari de Sanatate. neurologul). ne-traditionale si. Tratamentul consacrat in cazul intensificarilor acute ale bolii este administrarea de steroizi care au un efect antiinflamator puternic. fiind urmat de doze orale mai mici de prednison pe durata a 1-2 saptamani. apel gratuit. Daca o persoana este apta de a urma aceste tratamente medicamentoase. Steroizii reduc inflamatiile in zonele cu demielinizare permitand revenirea rapida a functiilor normale si reducand durata puseului. Se presupune ca administrarea de steroizi nu are efecte asupra derularii bolii pe termen lung. costul. Trebuie luate in considerare si alte elemente ca disponibilitatea. Multe dintre acestea sunt recomandate fara sa fie testate stiintific. non-medicale. Tipul cel mai popular de steroizi este methylprednisolone care este administrat intravenos in doze mari pe durata a 3-5 zile. Pentru mai multe detalii privind accesul la tratament si contactele specialistilor coordonatori ai programului national de tratament.Tratament In prezent exista un numar de medicamente pentru SM care nu sunt legate direct de managementul simptoamelor. Exista mai multe medicamente cu interferon beta si glatiramer acetat. Unele dintre metodele curative mai bizare sunt scumpe. puteti suna la Help Line SM 0800800044. cu moduri de administrare diferite (tipul si frecventa injectiilor). dar care pot influenta cursul bolii. in mod frecvent. Toate aceste medicamente au influenta asupra frecventei si intensitatii puseurilor. pot fi periculoase sau nascute din . Simptomele ca: ‡Oboseala ‡Spasticitatea ‡Probleme cu vezica urinara ‡Tremur ‡Depresia pot fi ameliorate folosind o medicatie. persoanele cu SM trebuie sa fie precaute cu privire la tratamentele care pretind ca pot modifica cursul SM sau chiar sa o vindece. precum si asupra numarului leziunilor conform rezultatelor obtinute prin RMN.

.disperare si trebuie analizate cu bun simt. Multe dintre noile tratamente sau vindecari miraculoase primesc o foarte mare atentie din partea mass-media. Inainte de a aborda un tratament alternativ este recomandabil sa consultati si sa cereti informatii suplimentare de la societatea locala pentru SM sau de la medicul dumneavostra. acestea neavand o provenienta sigura si verificata.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful