Boli ale sistemului nervos la om Austismul

Definitie Autismul este o boala caracterizata prin afectarea dezvoltarii creierului. Autismul afecteaza grav abilitatile mentale, emotionale si comunicationale ale unei persoane.

Cauze

Cauzele autismului nu sint bine cunoscute. Ele pot fi de natura genetica. Ceea ce se stie este ca o crestere necorespunzatoare, bolile mintale sau faptul ca un copil "pur si simplu nu vrea sa reactioneze", nu cauzeaza autismul. Nu se considera ca factorii psihologici contribuie intr-un fel la formarea autismului. Unele cazuri de autism au fost asociate traumelor, bolilor sau anomaliilor structurale dinainte sau din timpul nasterii, incluzind: - mama bolnava in timpul sarcinii de rubeola sau rujeola (pojar), fenilcetonuria netratata (o incapacitate a corpului de a controla anumite substante chimice numite fenilcetone) - lipsa oxigenului in timpul nasterii - encefalita sau alte infectii grave care afecteaza creierul la sugar

Simptome persoana care sufera de autism poate avea numeroase simptome. Manifestarea autismului poate diferi in intensitate, de la simptome usoare la forme mai grave care pot afecta intreaga existenta a individului. Toate simptomele variaza in intensitate, iar unele persoane pot avea simptome pe care altele nu le au. Simptomele pot include: - dificultate in comunicare. Limbajul vorbit se dezvolta de obicei greu sau deloc. Cuvintele sint adesea folosite necorespunzator.

Exista tendinta bolnavului de a repeta cuvinte si fraze si imposibilitatea de a-si concentra atentia si de a fi coerent. Un bolnav de autism poate avea crize si depresii. E posibil ca un copil cu autism sa nu fie interesat in a intra in joc cu altii sau sa nu fie capabil sa intre intr-un joc bazat pe imaginatie. Unele persoane pot arata un interes obsesiv pentru un lucru. pot fi ameliorate prin interventii corespunzatoare si prin tratament adecvat. Tratament Tratamentul autismului se bazeaza in primul rind pe educatie. insa. o idee sau o activitate. dificultate in a se juca. balansarea corpului inainte si inapoi. Se poate ca ea sa nu raspunda cu placere altora si sa nu isi priveasca in ochi interlocutorul. simturi diminuate sau prea dezvoltate. E posibil sa le lipsesca bunul simt si sa fie agresivi cu ei insisi si cu altii. Un bolnav de autism petrece mult timp singur si nu depune prea mult efort in a-si face prieteni. O persoana care sufera de autism poate avea reactii exagerate sau poate fi extrem de pasiva.excese in comportament. Unii bolnavi fac miscari repetate ale corpului. Simptomele autismului pot dura pe tot pacursul vietii. deseori. Ea poate trece de la o extrema la alta. Altii pot avea simturi foarte dezvoltate. Aceasta trebuie adaptata fiecarei persoane in parte. De exemplu. O persoana care sufera de autism nu e de obicei prea interesata in a avea relatii cu altii.E posibil ca bolnavul sa foloseasca mai mult gesturi decit cuvinte.nesociabilitate. Unii bolnavi de autism abia daca raspund la impulsurile celor cinci simturi. . si a capului. cum ar fi bataile din palme. Se poate ca un sugar sau un copil bolnav de autism sa evite imbratisarile si orice fel de atingere. . in functie de simptome si nevoi. un individ cu autism poate auzi un zgomot dupa care sa-si acopere urechile pentru mult timp. .

cu atit se obisnuiesc mai bine sa traiasca alaturi de un bolnav de autism.terapie comportamentala pentru a ajuta bolnavul sa se adapteze conditiilor sale de viata .terapie audio-vizuala. O persoana care sufera de o forma mai grava de autism are nevoie de program permanent de terapie. Tratamentul trebuie mereu imbunatatit. iritabilitate. Cu cit sint incurajati mai mult. Preventie .controlarea regimului alimentar . iar tratamentul trebuie imbunatatit.terapie fizica . Acestia depind de un ingrijitor care sa le controleze comportamentul si sa-i ajute in activitatile zilnice. depresie. Uneori bolnavul necesita internarea intr-o institutie specializata.Tratamentul poate include: .asigurarea unui mediu organizat de viata . indrumare etc. Terapia comportamentala poate cauza frustrarea bolnavului si a familiei. O persoana care sufera de autism are nevoie de indrumare in obtinerea unei slujbe si in ceea ce priveste modul de a se acomoda cu rutina muncii zilnice. O persoana care sufera de o forma mai putin grava de autism poate sa-si imbunatateasca starea o data cu inaintarea in virsta. Efectele secundare depind de tratamentul folosit.terapia cu muzica . Dar. de asemenea. boala poate sa se agraveze. Tratamentul autismului dureaza de obicei o viata intreaga. O persoana cu o forma mai putin grava de autism trebuie sa se astepte la simptome noi sau la o inrautatire a celor deja existente. pot cauza alergii. in cazul celor care sufera de o forma mai grava de autism. care sa ajute in comunicare .). Autismul trebuie tinut sub observatie permanenta."programe de integrare" care ajuta bolnavul sa se adapteze lumii inconjuratoare atit cit e posibil . Familiile si prietenii bolnavilor de autism au. Medicamentele pot afecta stomacul. daca familia nu e in stare sa ajute si sa trateze o persoana care sufera de autism.terapia limbajului Tratamentul mai poate sa includa educarea bolnavului de a se descurca in situatii noi (sa ceara ajutor. nevoie de sprijin.medicamente .

scanare TC a creierului. sa aiba si alte afectiuni ale creierului. Alzheimer afecteaza oamenii in moduri diferite. sindromul Down. dezorientare. un logoped si un consultant in probleme de educatie. Diagnosticarea incepe printr-un examen fizic si al evolutiei cresterii. Doar recunoasterea si tratamentul precoce pot diminua efectele autismului.Placile si nodurile interfereaza cu activitatea normala dintre neuroni care sunt responsabili de gandirea intelectuala. . O examinare genetica poate fi de ajutor unui cuplu care doreste sa aiba copii si au sau au avut in familie cazuri de autism. Diagnostic O persoana care are simptome de autism trebuie examinata de o echipa de specialisti. un neurolog. Creierul sanatos are cellule nervoase ordonate si organizate spre deosebire de ccreierul cu boala Alzheimer in care celulele formeaza noduri. etc. pentru identificarea posibilelor cauze ale simptomelor. boala progreseaza lent. cum ar fi: epilepsie. Acestea mai depind si de cit de repede a fost inceput tratamentul. confuzie. Autismul este cea mai grava forma a manifestarii anomaliilor in dezvoltarea individului. O astfel de echipa trebuie sa includa un medic psihiatru. cum ar fi: analiza singelui. De asemenea. aceasta boala nu poate fi prevenita. si judecata precara. Autismul se caracterizeaza printr-o extrema dificultate de a raspunde la contactele sociale si de a comunica. prezinta numeroase placi senile si noduri neurofibrilare. Unii bolnavi de autism pot. care afecteaza abilitatea omului de a intra in contact cu ceilalti. Alzheimer Definitie Creierul unui pacient cu boala Alzheimer este foarte diferit. scanare RMN a creierului. un psiholog. Dupa ce debuteaza. de asemenea. electroencefalograma Diverse Efectele pe termen lung ale autismului depind de gravitatea simptomele.Deoarece cauzele autismului nu sint cunoscute. Simptomele bolii Alzheimer constau in: pierderi de memorie. sint necesare si alte analize.

sufera depresii. mortalitatea generala a inregistrat valori semnificativ crescute.Incidenta Potrivit statisticilor.3 persoane la 100. In aceasta perioada. insa.7. Boala Alzheimer are mai multe stadii evolutive: precoce (usor). In cazul acestor persoane. in 1997 (proportie la 100. in Romania. boala face ca persoana afectata sa nu mai poata sa se ingrijeasca singura deloc. In plus. in 1975.9. personalitate si gindire. si anume de acetilcolina (substante chimice care servesc drept mesageri intre celulele nervoase). incidenta tulburarilor mintala a crescut de la 605.8 la 1170. cantitatea de neurotransmitatori. decesele cauzate de tulburari mintale. la 883.000 locuitori). Cercetatorii au descoperit o legatura a acestei boli cu anumiti cromozomi. Simptome Simptomele initiale sint dificultati in a-si aminti evenimentele recente si in a desfasura activitati obisnuite. de la 928. Cauze Rolul exact al geneticii in boala Alzheimer nu este clar. Aceste substante sint esentiale in procesul gindirii si al memoriei. In cele din urma. este dezorientat atit in timpul noptii. invatare si memorare. virsta inaintata si prezenta sindromului Down. se produce o degradare a celulelor cerebrale. 7 decese la 100. fiind extrem de important sa fie cunoscute de ingrijitori si familie. In cadrul mortalitatii generale. sa aiba tulburari de comportament. Fiecare din aceste stadii are modalitati comune si diferite de tratament si ingrijire. Astfel. boli ale sistemului nervos si organe de simt (fara bolile cardio-vasculare) ocupa locul 5. Se apreciaza ca persoanele avind o ruda de gradul I care sufera de boala Alzheimer se afla in risc teoretic absolut de 26% pina la 45%. pacientul poate fi confuz. Persoanele care sufera de aceasta boala au creierul mai mic decit majoritatea populatiei. O forma extrem de rara cu simptome timpurii ale bolii Alzheimer are legatura cu anumiti cromozomi. halucinatii Aceste schimbari apar mai repede sau mai putin repede in functie de persoana. in 1975. in 1993. cit si al zilei. Singurul factor de risc pentru ceilalti membri ai familiei este cel ereditar. Boala Alzheimer afecteaza anumite canale ale creierului.2. la 17. tardiv (sever). inregistind o crestere semnificativa. intermediar (moderat). in 1994. Factori de risc Factorii de risc cunoscuti pina in prezent sint cei ereditari (cazuri de dementa in familie).3. Aceste canale sint esentiale pentru gindire.000 persoane. . este incapabil de a pronunta corect cuvintele si de a se exprima coerent. este mai mica.000 locuitori. de la 11. si la 18.

numite neuroni. trimitand semnale de durere la creier.Diagnostic Diagnosticul bolii Alzheimer are la baza un istoric de accentuare a pierderii memoriei in timpul vietii si al altor functii cognitive. Migrenele reprezinta un tip comun de dureri de cap cronice. agitatia). oboseala sau crampe musculare. Consilierea bolnavului si a familiei este benefica. Vasele de sange de pe cap aprovizioneaza scalpul si creierul cu sange. insomnii. O migrena clasica este precedata de o aura. deci. care consta intr-un grup de simptome de avertizare care indica aparitia unei migrene. Tratament Tratamentul include medicamente (unele administrate pentru a imbunatati memoria pacientului. dar oamenii de stiinta au constatat modificari ale fluxului sanguin si anumite schimbari biochimice. Migrena Un creier sanatos este format din milioane de celule nervoase interconectate. Anumite medicamente pot afecta ficatul. Definitie Migrena este o durere de cap vasculara severa. Neuronii comunica constant unul cu celalalt. Nu exista vindecare in boala Alzheimer. pot fi observate. Diagnosticul clinic al bolii Alzheimer poate fi facut cu precizie de pina la 90%. Schimbarile de comportament. altele ca sa amelioreze problemele de comportament. Acesta este obligat sa faca vizite regulate persoanelor care sufera de boala Alzheimer. teama) si insomnii. pe baza acestor simptome si a rezultatului citorva teste. Bolnavii trebuie sa fie sub observatia unui medic. se recomanda sa se faca un test. asociate cu ciclul menstrual. diaree. . acestea pot fi cauzate de modificari hormonale. Migrenele apar frecvent la femei. Alte medicamente produc greata. inainte de a fi administrate. de asemenea. cum ar fi halucinatiile. varsaturi. prin trimiterea de semnale prin conexiuni numite axoni si dendrite. de personalitate si de gindire. simptomele agravindu-se cu timpul. Cauza migrenelor nu este clara. anxietate (stare emotionala caracterizata prin frica. dar poate sa apara deasemenea doar intr-o singura parte. Boala are o evolutie progresiva. prin cresterea cantitatii de acetilcolina in organism. Migrenele apar atunci cand aceste vase de sange se dilata si se strang. facand ca vasele sa se adanceasca si apoi sa se ingusteze rapid. Fibrele durerii din peretii vaselor sanguine devin iritate si nervii din jurul vaselor sanguine elibereaza substante chimice. care este resimtita mai puternic pe partile laterale ale capului. Unii bolnavi pot avea nevoie de medicamente pentru depresie.

confuzie in gindire. Tipuri de migrene Migrenele se pot manifesta in mai multe forme. Durerea este unilaterala. si chiar sensibilitate la lumina si zgomot. a miinilor (de o singura mina sau de amindoua). fructele de avocado. Principalele tipuri sint: migrena clasica si migrena comuna. schimbarea perceptiei vizuale este urmata de ameteala. amorteala. persistente. Daca migrena nu are caracteristicile obisnuite. Este o durere continua. ceea ce explica nevoia de liniste si de izolare. Cele mai frecvente simptome sint oboseala. Cind durerea devine insuportabila. Printre cauzele care favorizeaza migrenele se afla lipsa poftei de mincare. nucile. Cind acestea dispar. schimbarile de vreme. pot interveni adesea greturi. precum si evitarea factorilor care au starnit o migrena in trecut pot reduce numarul aparitiilor acestora. intervine factorul ereditar (mostenit).Medicul ar trebui sa observe daca simptomele migrenei sunt severe. . Migrene clasice De obicei. Simptome Debutul migrenei este brutal. iritabilitate. tremuratul buzelor. dar si unele alimente. varsaturi. O persoana poate avea doar unul sau citeva din aceste simptome. Multe persoane vad dublu sau chiar nu mai vad nimic o anumita perioada de timp. Simptomele pot dura de la 5 la 15 minute sau chiar mai mult. Medicatia preventiva. cum ar fi brinza. lipsa puterii intr-un picior sau intr-un brat. ea poate fi cauzata de o malformatie vasculara cerebrala. incapacitate de a vorbi sau bilbiiala. stresul emotional. perioadele menstruale. si in general exista aceeasi combinatie intre simptome la fiecare criza. De cele mai multe ori. stari. mincarea tratata cu nitrati. administrarea de contraceptive. Perceperea vizuala a ceea ce ne inconjoara se schimba. Intensitatea acesteia creste treptat. instabilitate in mers. a fetei. Cauze Migrenele sint cauzate de o largire si ingustare rapida a peretilor vaselor de singe in creier si cap. recurente sau insotite de alte simptome. oboseala. Astfel. in aparitia migrenei. intr-o parte a capului incepe durerea care pulseaza. o viitoare durere de cap (senzatia) este precedata de anumite semne. persoana care va suferi o migrena poate vedea "stele verzi" sau linii in zigzag. ceea ce duce la iritarea fibrelor din peretii vasele de singe. ciocolata. apare durerea. lipsa poftei de mincare. emolientii pentru carne si bauturile alcoolice. De multe ori.

serviti cu regularitate mese mici. mai ales ca migrenele pot sa se repete ani in sir si folosirea constanta a medicamentelor poate avea efecte secundare grave. dupa varsaturi. Daca migrena e cauzata de foame. avocado. nu va neglijati dieta. inotul) si tehnicile de relaxare (yoga. . deseori. In cazul in care stresul sau emotiile sint cauzele migrenei. e important ca medicamentele prescrise de medic sa fie luate la primul semn al crizei. desigur. Exercitiile fizice si relaxarea. slanina. si in a va da sugestii de rezolvare a problemelor. sensibilitate la lumina si zgomot. Exista citeva masuri ce pot fi luate pentru a diminua durerea. Oboseala se poate accentua atunci cind se schimba vremea. lucru care favorizeaza durerile cauzate de migrene. e important sa eliminati stresul din viata dvs. va poate recomanda alte metode de contraceptie. varsaturi. hot dog-urile. Un consilier profesionist va poate ajuta in a identifica natura stresului din viata dvs. De asemenea. Durerea este. precum si a emolientilor folositi in prepararea alimentelor. se amelioreaza. Tratament Unele persoane au nevoie de medicamentatie. Localizarea acestui tip de migrena variaza. Exercitiile fizice regulate (mersul pe jos. care. Copiii care sufera de o migrena pot avea si dureri abdominale. Pentru a avea un efect bun. printr-o durere care pulseaza. insotita de greata. evitati bauturile alcoolice. asociata cu simptomele migrenei. ciocolata. nu numai ca reduc stresul. Puteti preveni migrenele prin evitarea anumitor alimente (nuci. sunca. mersul pe bicicleta. Femeile care sufera de migrene de mult timp ar trebui sa evite contraceptivele orale. hrana rece). Medicul dvs. Acest lucru ajuta la o mai mica retinere a apei in organism. Alcoolul cauzeaza dilatarea vaselor sanguine in corp. atunci. Femeile care sufera de migrene inainte de perioada menstruala ar trebui sa diminueze cantitatea de sare din alimentatie. De aceea. de asemenea. acest tip de migrena apare la copii. Unele persoane se calmeaza aplicind o sursa de caldura in zona cea mai dureroasa a capului. dar va pot ajuta in a diminua intensitatea si frecventa durerilor de cap. Un program regulat de somn este necesar pentru cazul in care oboseala este cea care cauzeaza migrenele. brinza. fara vreun simptom. meditatia) pot.Migrene comune Migrenele comune se manifesta instantaneu. Durerea poate fi localizata in ambele parti ale capului sau poate trece dintr-o parte in alta. sa va ajute. Preventie Preventia migrenelor este extrem de importanta. In general.

o punga cu gheata. migrenele le femei se produc de patru ori mai des ca la barbati. Nu uitati sa duceti aceste date cu voi cind va vizitati medicul. Mielina permite nervilor sa transmita impulsuri electrice clare. Un produs gras. Durerile de cap pot avea numeroase cauze.ca migrenele nu sint contagioase (nu veti suferi o migrena daca veti sta in aceeasi incapere cu o persoana care sufera o migrena).nu ati reusit sa aflati cauza simptomelor De asemenea. . Persoanele care sufera de dureri de cap trebuie sa fie foarte bine examinate de medic Scleroza multipla Definitie La nivelul sistemului nervos central se gasesc celule nervoase. mai rapide si mai eficiente. Migrenele pot dura de la citeva ore pina la citeva zile. este bine sa va anuntati medicul: . inconjoara majoritatea nervilor din organism. Va poate ajuta mult in tratament. Si barbatii au dureri de cap cauzate de migrene. este bine daca reusiti sa va concentrati asupra unui gind sau a unei imagini care va linisteste si sa respirati incet si adinc. O durere de cap cauzata de tensiune poate fi la fel de dureroasa ca o migrena.localizati in creier si maduva spinarii. . la primul semn ca veti avea o migrena. cind a inceput si cind s-a sfirsit. invelita intr-un prosop. Multe persoane gasesc ca aceasta e o metoda foarte buna pentru relaxare. sau neuroni. Dimpotriva.simptomele ce preced migrena nu dispar dupa ce durerea de cap s-a instalat. Durerea mai poate fi ameliorata si daca va intindeti intr-un loc intunecat si linistit. de-a lungul neuronilor.intr-o luna. Diverse Ideea care circula ca doar femeile au migrene este o poveste. alte persoane isi aplica. . apar schimbari. Notati intr-un calendar atit data in care a avut loc migrena. nu este adevarat ca toate durerile de cap severe sint migrene.Aplicarea unui prosop inmuiat in apa si incalzit sau a unui tampon duce la o usoara ameliorare a durerii. Recomandari Este important sa descoperiti singuri care sint motivele care duc la aparitia unei migrene de care suferiti.in intensitatea durerii. cit si cantitatea de medicamente pe care ati luat-o. De asemenea. . aveti mai mult de 3 crize de migrena.pentru cei care se intreaba acest lucru . In una din urmatoarele situatii. in zona dureroasa. . De asemenea. Totusi. trebuie spus .durerile de cap nu inceteaza nici dupa doua zile. numit mielina.

Distrugerea invelisului de mielina in SM poate fi o reactie anormala a sistemului imunitar. in sange se produc globule albe (limfocite) care patrund in creier si distrug sistemul acestuia de aparare. care activeaza SM. Multe din caracteristicile SM sugereaza ca aceasta ar fi o boala "auto-imuna". deoarece simptomele. in urma careia corpul isi ataca propriile celule si tesuturi. eventual disturgeri in diverse locuri de-a lungul sistemului nervos central. In urma acestei activari. ca cel al pojarului sau al herpesului. Acest raspuns autoimun provoaca stratului de protectiea mielinei ( teaca mielinei) inflamatii si. Cauze Cauza SM nu este cunoscuta pana in prezent. Se pare ca nu exista un virus al SM. Semnalele sunt incetinite. sau blocate. iar simptoamele depind de care parte a sistemului nervos central este afectata. Aceasta boala poate fi dificil de diagnosticat. Odata patrunse in interiorul creierului aceste celule activeaza alte elemente ale sistemului imunitar intr-un mod in care acestea incep sa atace si sa distruga invelisul de mielina. S-au facut numeroase cercetari pentru identificarea virusului SM. dispar si reapar fara nici o consecventa.Scleroza multipla este o tulburare autoimuna. care pot dura de la zile la luni. ci un virus comun. Nu exista un tipar al SM si fiecare persoana care sufera de SM are un set diferit de simptoame care variaza in timp si isi pot modifica intensitatea si durata chiar in cazul aceleiasi persoane. care in mod normal apara organismul de microorganisme (bacterii si virusuri). amorteala sau furnicaturi in brate sau picioare. determinand simptomele sclerozei multiple sa se dezvolta. Cele mai afectate sunt: ‡ Vederea ‡ Coordonarea ‡ Forta . dar se crede ca este o combinatie de cauze. ceea ce inseamna ca sistemul imunitar se intoarce impotriva organismului. Cercetatorii nu stiu care este motivul pentru care sistemul imunitar ataca mielina. deformate. in cazul SM fiind vorba despre mielina. Simptomele intalnite sunt pierderea coordonarii musculare. afectarea vederii. Aceasta distrugere a mielinei se numeste demielinizare. Simptome Scleroza multipla este o boala cu multe variatii. Exista o teorie conform careia un virus aflat in stare latenta in corpul uman joaca un rol determinant in dezvoltarea bolii si poate deregla sistemul imunitar sau poate provoaca in mod indirect procesul autoimun. Acest proces distructiv opreste neuronii sa mai trimita semnalel nervoase eficace. oboseala si incontinenta. dar mii de cercetatori din toata lumea pun una langa alta piesele acestui joc de puzzle complicat. Simptomele SM sunt variate si depind de locatia mielinei afectate.

Dereglari ale vederii: ‡Tulburarea vederii ‡Vederea dubla (diplopia) ‡Nevrite optice. Majoritatea persoanelor afectate vor prezenta cel putin un simptom si desi exista simptome comune multor persoane. Spasticitatea ‡dereglarea tonusului muscular poate produce spasticitate sau o intarire a muschilor ceea ce poate afecta mobilitatea si mersul ‡spasme ‡Dereglari ale simturilor: ‡furnicaturi. Probleme cu vorbirea: ‡incetinirea vorbirii ‡articularea necorespunzatoare a cuvintelor ‡schimbari in ritmul vorbirii ‡dificultati in inghitire Oboseala: Un tip special de oboseala generalizata care apare in mod neprevazut si nu este direct proportionala cu efortul depus. in mod rar. nici una dintre acestea nu va avea toate simptoamele. amorteli (parestezii) sau senzatii de arsuri in unele parti ale corpului ‡alte senzatii nedefinite Durerea poate fi asociata cu SM ca durerea faciala (nevralgia trigeminala) si dureri musculare. miscarea involuntara rapida a ochilor ‡(rar) pierderea totala a vederii Probleme de echilibru si coordonare a miscarilor: ‡pierderea echilibrului ‡tremur ‡mersul instabil (ataxia) ‡ameteala (vertij) ‡stangacia unui membru ‡lipsa coordonarii ‡Flascitate: Aceasta afecteaza in special picioarele si mersul. pierderea controlului Sexualitate si intimitate: .‡ Simturile ‡ Vorbirea si inghitirea ‡ Controlul vezicii urinare ‡ Sexualitatea ‡ Functiile cognitive Nu exista o SM tipica. Probleme ale vezicii urinare si probleme intestinele: ‡problemele vezicii urinare includ necesitatea de a elimina urina frecvent si/sau urgent. Oboseala este una din cele mai comune (si mai deranjante) simptome ale SM. eliminarea incompleta sau in momente nepotrivite ‡problemele intestinale includ constipatie si .

multe dintre aceste semne putand fi atribuite altor conditii medicale (boli). Pe de alta parte o diagnosticare mai clara a SM se poate face in cazul unor simptome tipice (de exemplu nevrita optica) si printr-o cronologie exacta a puseelor. Prin urmare exista posibilitatea trecerii unei anumite perioade de timp pana cand procesul de diagnosticare sa sugereze SM. Cu toate acestea examinarea nu poate oferi o concluzie clara asupra cauzelor acestor anomalii. prin urmare este necesara eliminarea bolilor care au simptome similare cu SM. Potentialele evocate masoara durata de timp necesara creierului pentru a primi si a interpreta mesaje (viteza transmiterii nervoase). Pentru diagnosticarea SM este nevoie de o serie de teste si de proceduri medicale care includ urmatoarele: Trecutul medical personal Doctorul va cere o evidenta a trecutului medical personal care include date despre semnele si simptomele din trecut. de vorbire si ale reflexelor. Tipul de simptome. Cele mai comune semne neurologice includ schimbari in miscarile ochilor. precum si referitoare la starea dumneavoastra actuala de sanatate. Examenul neurologic Neurologul va cerceta prezenta unor anomalii de-a lungul cailor nervoase.‡impotenta ‡excitare redusa ‡pierderea simturilor ‡Sensibilitate la caldura: ‡Acest simptom cauzeaza o inrautatire temporara a celorlalte simptoame. aparitia si tiparul acestora pot sugera prezenta SM. Testarea potentiale evocate auditive si vizuale Cand apare demielinizarea (cicatrizarea) impulsurile nervoase sunt trasmise mai lent. ‡Disfunctii cognitive: ‡Invatarea si memorie ‡Atentie si concentrare ‡Gasirea cuvintelor Diagnostic SM poate aparea la inceput ca o serie de simptome vagi care slabesc in timp. dar este nevoie de intreaga serie de examinari si de teste pentru a confirma diagnosticul. Acest lucru se face prin plasarea unor electrozi la nivelul capului care monitorizeaza undele produse de creier ca reactie la stimuli vizuali si auditivi. Neurologul are nevoie de dovezi care sa indice implicarea a cel putin doua parti ale sistemului nervos central care sa aiba efecte vizibile in doua momente diferite. stari de slabiciune. probleme de echilibru. ale simturilor. Scleroza Multipa este in fond un diagnostic clinic si nu exista teste specifice pentru aceasta boala la fel cum nici un test nu este exact in proportie de 100%. coordonarea membrelor. In mod normal creierul reactioneaza aproape .

SM poate avea momente de criza sau acute care necesita o atentie medicala speciala. prin urmare. in multe cazuri nu este necesara abandonarea locului de munca. In urma prelevarii fluidului pacientul trebuie sa stea in pozitie orizontala timp de cateva ore sau chiar sa petreaca o noapte in spital. fara a omite limitatiile impuse de boala. Lichidul este prelevat prin introducerea unui ac in spate si extragerea unei mici cantitati de lichid. Cu toate acestea este foarte important de stiut ca foarte multe persoane cu SM si ingrijitorii acestora au cazut de acord asupra faptului ca viata se poate trai in continuare la maximum. Diagnosticarea SM nu este intotdeauna clar definita. Diagnosticarea SM reprezinta un soc si de multe ori se tinde spre stereotipuri legate de scaunele cu rotile si alte handicapuri. Pentru persoanele cu SM medicul de familie si societatea locala pentru SM [SSMR local] sunt surse de informatii si de ingrijire importante. Astfel. acesta poate sa nu va spuna despre SM. Anticorpii pot aparea din cauza SM. acest test nu este de obicei dureros. Multe din persoanele cu SM duc in continuare vieti productive. punand in evidenta zonele afectate de scleroza (leziuni sau placi). Pacientului i se face o anestezie locala pentru amortirea pielii.instantaneu la aceste tipuri de stimuli. a studiilor sau a vietii sociale. dar este o boala care face parte din viata de zi cu zi. acest test nu poate fi considerat decisiv datorita faptului ca scanarea nu permite evidentierea tuturor leziunilor si pentru ca exista si alte boli care pot fi cauza unor asemenea anomalii. Acest fapt este normal pentru ca doctorul doreste sa observe cel putin doua asemenea manifestari intr-un interval de o luna si care sa se metina peste 24 de ore. dar in cazul demielinizarii sistemului nervos central. Momentul diagnosticarii este unul foarte greu atat pentru persoana cu SM cat si pentru familie si ingrijitorii sai care trebuie informati pe larg despre diagnosticare. Desi acesta este singurul test care permite vizualizarea leziunilor produse de SM. poate aparea o intarziere. RMN arata in modul cel mai clar marimea. Unii pacienti pot necesita o perioada de recuperare. desi putin inconfortabil. Punctia lombara Acest test consista in prelevarea de lichid cerebro-spinal (lichidul care circula in jurul creierului si al coloanei vertebrale) pentru evidentierea prezentei anticorpilor. Simptomele initiale pot fi vagi sau tranzitorii si pot induce in eroare atat pacientul cat si doctorul. prognoze. Acest test nu este invaziv sau dureros si nu necesita spitalizare. Rezonanta Magnetica Nucleara (RMN) Scanarea RMN este un test recent folosit in diagnosticare si produce imagini de inalta rezolutie ale creierului si ale coloanei vertebrale. numarul si distributia leziunilor si impreuna cu dovezile din trecutul medical personal si din examinarile neurologice reprezinta un factor foarte important in vederea diagnosticarii SM. implinite si relativ normale. RMN este un instrument foarte important in evaluarea experimentelor clinice pentru ca permite masurarea activitatii bolii la nivelul creierului si al coloanei vertebrale. ajustari ale modului de viata si consideratii despre convietuirea cu SM. Dupa un puseu in urma caruia ati cerut sfatul unui medic. tratament. Simptomele invizibile sau subiective sunt uneori greu de comunicat doctorilor sau profesionistilor in domeniul sanitar ceea ce face ca uneori pacientii sa fie considerati in mod eronat nevrotici sau ipohondri. . Legatura dumneavoastra cu medicul de familie si cu neurologul este esentiala. Acest test poate indica prezenta SM dar nu este categoric luat individual. dar si din cauza altor boli neurologice.

costul. atitudinea Ministerului Sanatatii si a Caselor de Asigurari de Sanatate. si cu care anume. Unele medicamente par sa produca o incetinire a procesului de invaliditate. dar care pot influenta cursul bolii. Tipul cel mai popular de steroizi este methylprednisolone care este administrat intravenos in doze mari pe durata a 3-5 zile. sunt decizii pe care persoana cu SM trebuie sa le ia impreuna cu consilierii medicali (medicul de familie. persoanele cu SM trebuie sa fie precaute cu privire la tratamentele care pretind ca pot modifica cursul SM sau chiar sa o vindece. cu moduri de administrare diferite (tipul si frecventa injectiilor). Se presupune ca administrarea de steroizi nu are efecte asupra derularii bolii pe termen lung. fiind urmat de doze orale mai mici de prednison pe durata a 1-2 saptamani. exista o multitudine de abordari alternative asupra managementului bolii. Cat de eficiente sunt tratamentele? Stiind ca nu exista o metoda de vindecare pentru SM. Desi unele tratamente alternative nu dauneaza prea mult. iar unele sunt chiar benefice. precum si asupra numarului leziunilor conform rezultatelor obtinute prin RMN. Terapiile alternative se refera la tratamente neinstitutionalizate. etc. neurologul). ne-traditionale si. apel gratuit. Daca o persoana este apta de a urma aceste tratamente medicamentoase. Neurologul dumneavoastra este in masura sa va recomande si sa instituie o metoda terapeutica pentru majoritatea simptomelor SM. pot fi periculoase sau nascute din .Tratament In prezent exista un numar de medicamente pentru SM care nu sunt legate direct de managementul simptoamelor. de personal paramedical sau de amatori zelosi. in mod frecvent. Simptomele ca: ‡Oboseala ‡Spasticitatea ‡Probleme cu vezica urinara ‡Tremur ‡Depresia pot fi ameliorate folosind o medicatie. daca aceasta poate sa continue tratamentul cu un medicament. Toate aceste medicamente au influenta asupra frecventei si intensitatii puseurilor. in luarea deciziei de a urma un tratament. Trebuie luate in considerare si alte elemente ca disponibilitatea. Unele dintre metodele curative mai bizare sunt scumpe. o terapie corespunzatoare. Steroizii reduc inflamatiile in zonele cu demielinizare permitand revenirea rapida a functiilor normale si reducand durata puseului. Exista mai multe medicamente cu interferon beta si glatiramer acetat. Tratamentul consacrat in cazul intensificarilor acute ale bolii este administrarea de steroizi care au un efect antiinflamator puternic. puteti suna la Help Line SM 0800800044. Multe dintre acestea sunt recomandate fara sa fie testate stiintific. non-medicale. Pentru mai multe detalii privind accesul la tratament si contactele specialistilor coordonatori ai programului national de tratament.

disperare si trebuie analizate cu bun simt. Multe dintre noile tratamente sau vindecari miraculoase primesc o foarte mare atentie din partea mass-media. . Inainte de a aborda un tratament alternativ este recomandabil sa consultati si sa cereti informatii suplimentare de la societatea locala pentru SM sau de la medicul dumneavostra. acestea neavand o provenienta sigura si verificata.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful