Boli ale sistemului nervos la om Austismul

Definitie Autismul este o boala caracterizata prin afectarea dezvoltarii creierului. Autismul afecteaza grav abilitatile mentale, emotionale si comunicationale ale unei persoane.

Cauze

Cauzele autismului nu sint bine cunoscute. Ele pot fi de natura genetica. Ceea ce se stie este ca o crestere necorespunzatoare, bolile mintale sau faptul ca un copil "pur si simplu nu vrea sa reactioneze", nu cauzeaza autismul. Nu se considera ca factorii psihologici contribuie intr-un fel la formarea autismului. Unele cazuri de autism au fost asociate traumelor, bolilor sau anomaliilor structurale dinainte sau din timpul nasterii, incluzind: - mama bolnava in timpul sarcinii de rubeola sau rujeola (pojar), fenilcetonuria netratata (o incapacitate a corpului de a controla anumite substante chimice numite fenilcetone) - lipsa oxigenului in timpul nasterii - encefalita sau alte infectii grave care afecteaza creierul la sugar

Simptome persoana care sufera de autism poate avea numeroase simptome. Manifestarea autismului poate diferi in intensitate, de la simptome usoare la forme mai grave care pot afecta intreaga existenta a individului. Toate simptomele variaza in intensitate, iar unele persoane pot avea simptome pe care altele nu le au. Simptomele pot include: - dificultate in comunicare. Limbajul vorbit se dezvolta de obicei greu sau deloc. Cuvintele sint adesea folosite necorespunzator.

cum ar fi bataile din palme. Se poate ca un sugar sau un copil bolnav de autism sa evite imbratisarile si orice fel de atingere. un individ cu autism poate auzi un zgomot dupa care sa-si acopere urechile pentru mult timp. Aceasta trebuie adaptata fiecarei persoane in parte. Simptomele autismului pot dura pe tot pacursul vietii. E posibil ca un copil cu autism sa nu fie interesat in a intra in joc cu altii sau sa nu fie capabil sa intre intr-un joc bazat pe imaginatie. Un bolnav de autism poate avea crize si depresii. . balansarea corpului inainte si inapoi. Se poate ca ea sa nu raspunda cu placere altora si sa nu isi priveasca in ochi interlocutorul. Unii bolnavi fac miscari repetate ale corpului. Ea poate trece de la o extrema la alta. Unele persoane pot arata un interes obsesiv pentru un lucru. insa. simturi diminuate sau prea dezvoltate. Altii pot avea simturi foarte dezvoltate. Unii bolnavi de autism abia daca raspund la impulsurile celor cinci simturi. dificultate in a se juca.nesociabilitate. . Tratament Tratamentul autismului se bazeaza in primul rind pe educatie. deseori. . Un bolnav de autism petrece mult timp singur si nu depune prea mult efort in a-si face prieteni.E posibil ca bolnavul sa foloseasca mai mult gesturi decit cuvinte. si a capului. O persoana care sufera de autism nu e de obicei prea interesata in a avea relatii cu altii. De exemplu. E posibil sa le lipsesca bunul simt si sa fie agresivi cu ei insisi si cu altii.excese in comportament. in functie de simptome si nevoi. o idee sau o activitate. O persoana care sufera de autism poate avea reactii exagerate sau poate fi extrem de pasiva. pot fi ameliorate prin interventii corespunzatoare si prin tratament adecvat. Exista tendinta bolnavului de a repeta cuvinte si fraze si imposibilitatea de a-si concentra atentia si de a fi coerent.

daca familia nu e in stare sa ajute si sa trateze o persoana care sufera de autism.terapie fizica . Medicamentele pot afecta stomacul. depresie. O persoana care sufera de o forma mai putin grava de autism poate sa-si imbunatateasca starea o data cu inaintarea in virsta. cu atit se obisnuiesc mai bine sa traiasca alaturi de un bolnav de autism. Autismul trebuie tinut sub observatie permanenta. Dar. iritabilitate. Uneori bolnavul necesita internarea intr-o institutie specializata. in cazul celor care sufera de o forma mai grava de autism. Efectele secundare depind de tratamentul folosit. O persoana care sufera de autism are nevoie de indrumare in obtinerea unei slujbe si in ceea ce priveste modul de a se acomoda cu rutina muncii zilnice. Acestia depind de un ingrijitor care sa le controleze comportamentul si sa-i ajute in activitatile zilnice.asigurarea unui mediu organizat de viata .). boala poate sa se agraveze. O persoana care sufera de o forma mai grava de autism are nevoie de program permanent de terapie. Tratamentul trebuie mereu imbunatatit. indrumare etc.controlarea regimului alimentar .medicamente . Preventie .terapie comportamentala pentru a ajuta bolnavul sa se adapteze conditiilor sale de viata . Tratamentul autismului dureaza de obicei o viata intreaga. Terapia comportamentala poate cauza frustrarea bolnavului si a familiei.terapia limbajului Tratamentul mai poate sa includa educarea bolnavului de a se descurca in situatii noi (sa ceara ajutor.Tratamentul poate include: . Familiile si prietenii bolnavilor de autism au. care sa ajute in comunicare . iar tratamentul trebuie imbunatatit."programe de integrare" care ajuta bolnavul sa se adapteze lumii inconjuratoare atit cit e posibil .terapia cu muzica . pot cauza alergii. de asemenea. O persoana cu o forma mai putin grava de autism trebuie sa se astepte la simptome noi sau la o inrautatire a celor deja existente. Cu cit sint incurajati mai mult. nevoie de sprijin.terapie audio-vizuala.

. pentru identificarea posibilelor cauze ale simptomelor. O examinare genetica poate fi de ajutor unui cuplu care doreste sa aiba copii si au sau au avut in familie cazuri de autism. Dupa ce debuteaza. prezinta numeroase placi senile si noduri neurofibrilare. Unii bolnavi de autism pot. Alzheimer afecteaza oamenii in moduri diferite. electroencefalograma Diverse Efectele pe termen lung ale autismului depind de gravitatea simptomele. sint necesare si alte analize. Diagnostic O persoana care are simptome de autism trebuie examinata de o echipa de specialisti. Autismul se caracterizeaza printr-o extrema dificultate de a raspunde la contactele sociale si de a comunica. care afecteaza abilitatea omului de a intra in contact cu ceilalti. Diagnosticarea incepe printr-un examen fizic si al evolutiei cresterii. boala progreseaza lent. Doar recunoasterea si tratamentul precoce pot diminua efectele autismului. sindromul Down. Alzheimer Definitie Creierul unui pacient cu boala Alzheimer este foarte diferit. Creierul sanatos are cellule nervoase ordonate si organizate spre deosebire de ccreierul cu boala Alzheimer in care celulele formeaza noduri. un neurolog. cum ar fi: epilepsie. Simptomele bolii Alzheimer constau in: pierderi de memorie. de asemenea. sa aiba si alte afectiuni ale creierului. si judecata precara. Autismul este cea mai grava forma a manifestarii anomaliilor in dezvoltarea individului.Deoarece cauzele autismului nu sint cunoscute. confuzie. etc. scanare RMN a creierului. aceasta boala nu poate fi prevenita. scanare TC a creierului. dezorientare. O astfel de echipa trebuie sa includa un medic psihiatru. cum ar fi: analiza singelui. un logoped si un consultant in probleme de educatie. un psiholog.Placile si nodurile interfereaza cu activitatea normala dintre neuroni care sunt responsabili de gandirea intelectuala. De asemenea. Acestea mai depind si de cit de repede a fost inceput tratamentul.

fiind extrem de important sa fie cunoscute de ingrijitori si familie.9. si la 18.8 la 1170. in 1975. In aceasta perioada. In plus.2. boala face ca persoana afectata sa nu mai poata sa se ingrijeasca singura deloc. invatare si memorare. in Romania. In cele din urma. tardiv (sever).000 persoane. Boala Alzheimer afecteaza anumite canale ale creierului.000 locuitori). de la 928. este incapabil de a pronunta corect cuvintele si de a se exprima coerent. si anume de acetilcolina (substante chimice care servesc drept mesageri intre celulele nervoase). inregistind o crestere semnificativa. Simptome Simptomele initiale sint dificultati in a-si aminti evenimentele recente si in a desfasura activitati obisnuite. cantitatea de neurotransmitatori. in 1994. personalitate si gindire. incidenta tulburarilor mintala a crescut de la 605. virsta inaintata si prezenta sindromului Down. 7 decese la 100. Astfel.3. boli ale sistemului nervos si organe de simt (fara bolile cardio-vasculare) ocupa locul 5.Incidenta Potrivit statisticilor. Cauze Rolul exact al geneticii in boala Alzheimer nu este clar. Cercetatorii au descoperit o legatura a acestei boli cu anumiti cromozomi. insa. Aceste canale sint esentiale pentru gindire. Persoanele care sufera de aceasta boala au creierul mai mic decit majoritatea populatiei. in 1975.3 persoane la 100. in 1997 (proportie la 100. este mai mica. decesele cauzate de tulburari mintale.7. de la 11. . Factori de risc Factorii de risc cunoscuti pina in prezent sint cei ereditari (cazuri de dementa in familie). Se apreciaza ca persoanele avind o ruda de gradul I care sufera de boala Alzheimer se afla in risc teoretic absolut de 26% pina la 45%. Singurul factor de risc pentru ceilalti membri ai familiei este cel ereditar. sufera depresii. Aceste substante sint esentiale in procesul gindirii si al memoriei. este dezorientat atit in timpul noptii. In cadrul mortalitatii generale. halucinatii Aceste schimbari apar mai repede sau mai putin repede in functie de persoana. mortalitatea generala a inregistrat valori semnificativ crescute.000 locuitori. O forma extrem de rara cu simptome timpurii ale bolii Alzheimer are legatura cu anumiti cromozomi. la 883. se produce o degradare a celulelor cerebrale. sa aiba tulburari de comportament. Fiecare din aceste stadii are modalitati comune si diferite de tratament si ingrijire. pacientul poate fi confuz. Boala Alzheimer are mai multe stadii evolutive: precoce (usor). la 17. in 1993. In cazul acestor persoane. intermediar (moderat). cit si al zilei.

facand ca vasele sa se adanceasca si apoi sa se ingusteze rapid. inainte de a fi administrate. care consta intr-un grup de simptome de avertizare care indica aparitia unei migrene. Fibrele durerii din peretii vaselor sanguine devin iritate si nervii din jurul vaselor sanguine elibereaza substante chimice. Cauza migrenelor nu este clara. Migrena Un creier sanatos este format din milioane de celule nervoase interconectate. Migrenele apar atunci cand aceste vase de sange se dilata si se strang. de asemenea. Migrenele reprezinta un tip comun de dureri de cap cronice. Nu exista vindecare in boala Alzheimer. Anumite medicamente pot afecta ficatul. altele ca sa amelioreze problemele de comportament. Migrenele apar frecvent la femei. Unii bolnavi pot avea nevoie de medicamente pentru depresie. teama) si insomnii. diaree. pe baza acestor simptome si a rezultatului citorva teste. O migrena clasica este precedata de o aura. . agitatia). prin trimiterea de semnale prin conexiuni numite axoni si dendrite. Vasele de sange de pe cap aprovizioneaza scalpul si creierul cu sange. anxietate (stare emotionala caracterizata prin frica. asociate cu ciclul menstrual. acestea pot fi cauzate de modificari hormonale. Bolnavii trebuie sa fie sub observatia unui medic. care este resimtita mai puternic pe partile laterale ale capului. Tratament Tratamentul include medicamente (unele administrate pentru a imbunatati memoria pacientului. prin cresterea cantitatii de acetilcolina in organism. se recomanda sa se faca un test. varsaturi. Acesta este obligat sa faca vizite regulate persoanelor care sufera de boala Alzheimer. Alte medicamente produc greata. Schimbarile de comportament. oboseala sau crampe musculare. pot fi observate. deci. de personalitate si de gindire.Diagnostic Diagnosticul bolii Alzheimer are la baza un istoric de accentuare a pierderii memoriei in timpul vietii si al altor functii cognitive. Diagnosticul clinic al bolii Alzheimer poate fi facut cu precizie de pina la 90%. numite neuroni. simptomele agravindu-se cu timpul. Neuronii comunica constant unul cu celalalt. trimitand semnale de durere la creier. dar poate sa apara deasemenea doar intr-o singura parte. cum ar fi halucinatiile. Consilierea bolnavului si a familiei este benefica. insomnii. dar oamenii de stiinta au constatat modificari ale fluxului sanguin si anumite schimbari biochimice. Definitie Migrena este o durere de cap vasculara severa. Boala are o evolutie progresiva.

Printre cauzele care favorizeaza migrenele se afla lipsa poftei de mincare. ceea ce explica nevoia de liniste si de izolare. a fetei. De cele mai multe ori.Medicul ar trebui sa observe daca simptomele migrenei sunt severe. mincarea tratata cu nitrati. fructele de avocado. perioadele menstruale. instabilitate in mers. precum si evitarea factorilor care au starnit o migrena in trecut pot reduce numarul aparitiilor acestora. apare durerea. Medicatia preventiva. ceea ce duce la iritarea fibrelor din peretii vasele de singe. iritabilitate. Cind acestea dispar. Cauze Migrenele sint cauzate de o largire si ingustare rapida a peretilor vaselor de singe in creier si cap. ea poate fi cauzata de o malformatie vasculara cerebrala. persoana care va suferi o migrena poate vedea "stele verzi" sau linii in zigzag. Cele mai frecvente simptome sint oboseala. si in general exista aceeasi combinatie intre simptome la fiecare criza. amorteala. Simptome Debutul migrenei este brutal. Durerea este unilaterala. oboseala. intervine factorul ereditar (mostenit). persistente. ciocolata. schimbarea perceptiei vizuale este urmata de ameteala. . cum ar fi brinza. Cind durerea devine insuportabila. si chiar sensibilitate la lumina si zgomot. O persoana poate avea doar unul sau citeva din aceste simptome. in aparitia migrenei. nucile. varsaturi. intr-o parte a capului incepe durerea care pulseaza. Principalele tipuri sint: migrena clasica si migrena comuna. schimbarile de vreme. o viitoare durere de cap (senzatia) este precedata de anumite semne. Migrene clasice De obicei. Intensitatea acesteia creste treptat. stresul emotional. emolientii pentru carne si bauturile alcoolice. administrarea de contraceptive. stari. dar si unele alimente. a miinilor (de o singura mina sau de amindoua). pot interveni adesea greturi. De multe ori. Astfel. Perceperea vizuala a ceea ce ne inconjoara se schimba. Simptomele pot dura de la 5 la 15 minute sau chiar mai mult. Multe persoane vad dublu sau chiar nu mai vad nimic o anumita perioada de timp. lipsa poftei de mincare. confuzie in gindire. Daca migrena nu are caracteristicile obisnuite. Este o durere continua. lipsa puterii intr-un picior sau intr-un brat. recurente sau insotite de alte simptome. incapacitate de a vorbi sau bilbiiala. Tipuri de migrene Migrenele se pot manifesta in mai multe forme. tremuratul buzelor.

Localizarea acestui tip de migrena variaza. serviti cu regularitate mese mici. acest tip de migrena apare la copii. si in a va da sugestii de rezolvare a problemelor. evitati bauturile alcoolice. Un program regulat de somn este necesar pentru cazul in care oboseala este cea care cauzeaza migrenele. nu va neglijati dieta. atunci. Pentru a avea un efect bun. hrana rece). . asociata cu simptomele migrenei. care. desigur. se amelioreaza. ciocolata. Alcoolul cauzeaza dilatarea vaselor sanguine in corp. slanina. Acest lucru ajuta la o mai mica retinere a apei in organism. Daca migrena e cauzata de foame. Exercitiile fizice regulate (mersul pe jos. Exista citeva masuri ce pot fi luate pentru a diminua durerea. Durerea poate fi localizata in ambele parti ale capului sau poate trece dintr-o parte in alta. varsaturi. De asemenea. lucru care favorizeaza durerile cauzate de migrene. hot dog-urile. e important ca medicamentele prescrise de medic sa fie luate la primul semn al crizei. dar va pot ajuta in a diminua intensitatea si frecventa durerilor de cap. Preventie Preventia migrenelor este extrem de importanta. deseori. sensibilitate la lumina si zgomot. In general. Durerea este. avocado. inotul) si tehnicile de relaxare (yoga. Puteti preveni migrenele prin evitarea anumitor alimente (nuci. Exercitiile fizice si relaxarea. precum si a emolientilor folositi in prepararea alimentelor. mai ales ca migrenele pot sa se repete ani in sir si folosirea constanta a medicamentelor poate avea efecte secundare grave. Un consilier profesionist va poate ajuta in a identifica natura stresului din viata dvs. Medicul dvs. Copiii care sufera de o migrena pot avea si dureri abdominale. de asemenea. brinza. Femeile care sufera de migrene de mult timp ar trebui sa evite contraceptivele orale. In cazul in care stresul sau emotiile sint cauzele migrenei. Oboseala se poate accentua atunci cind se schimba vremea. meditatia) pot. Unele persoane se calmeaza aplicind o sursa de caldura in zona cea mai dureroasa a capului. dupa varsaturi. e important sa eliminati stresul din viata dvs. fara vreun simptom. Femeile care sufera de migrene inainte de perioada menstruala ar trebui sa diminueze cantitatea de sare din alimentatie.Migrene comune Migrenele comune se manifesta instantaneu. printr-o durere care pulseaza. mersul pe bicicleta. Tratament Unele persoane au nevoie de medicamentatie. sa va ajute. nu numai ca reduc stresul. va poate recomanda alte metode de contraceptie. De aceea. sunca. insotita de greata.

Migrenele pot dura de la citeva ore pina la citeva zile. mai rapide si mai eficiente. Totusi. Diverse Ideea care circula ca doar femeile au migrene este o poveste. de-a lungul neuronilor. la primul semn ca veti avea o migrena. Si barbatii au dureri de cap cauzate de migrene.nu ati reusit sa aflati cauza simptomelor De asemenea. Notati intr-un calendar atit data in care a avut loc migrena. este bine sa va anuntati medicul: .durerile de cap nu inceteaza nici dupa doua zile. inconjoara majoritatea nervilor din organism. apar schimbari. sau neuroni. aveti mai mult de 3 crize de migrena. Mielina permite nervilor sa transmita impulsuri electrice clare.pentru cei care se intreaba acest lucru . migrenele le femei se produc de patru ori mai des ca la barbati. . . nu este adevarat ca toate durerile de cap severe sint migrene. . Va poate ajuta mult in tratament. .simptomele ce preced migrena nu dispar dupa ce durerea de cap s-a instalat. Nu uitati sa duceti aceste date cu voi cind va vizitati medicul. In una din urmatoarele situatii. numit mielina.in intensitatea durerii. De asemenea.localizati in creier si maduva spinarii. O durere de cap cauzata de tensiune poate fi la fel de dureroasa ca o migrena. Durerea mai poate fi ameliorata si daca va intindeti intr-un loc intunecat si linistit.ca migrenele nu sint contagioase (nu veti suferi o migrena daca veti sta in aceeasi incapere cu o persoana care sufera o migrena). in zona dureroasa. Multe persoane gasesc ca aceasta e o metoda foarte buna pentru relaxare. trebuie spus . .intr-o luna. alte persoane isi aplica. Un produs gras. Recomandari Este important sa descoperiti singuri care sint motivele care duc la aparitia unei migrene de care suferiti. invelita intr-un prosop. De asemenea. cind a inceput si cind s-a sfirsit. o punga cu gheata. Durerile de cap pot avea numeroase cauze. Persoanele care sufera de dureri de cap trebuie sa fie foarte bine examinate de medic Scleroza multipla Definitie La nivelul sistemului nervos central se gasesc celule nervoase. Dimpotriva. cit si cantitatea de medicamente pe care ati luat-o.Aplicarea unui prosop inmuiat in apa si incalzit sau a unui tampon duce la o usoara ameliorare a durerii. este bine daca reusiti sa va concentrati asupra unui gind sau a unei imagini care va linisteste si sa respirati incet si adinc.

Simptomele SM sunt variate si depind de locatia mielinei afectate. Distrugerea invelisului de mielina in SM poate fi o reactie anormala a sistemului imunitar. S-au facut numeroase cercetari pentru identificarea virusului SM. in cazul SM fiind vorba despre mielina. dar mii de cercetatori din toata lumea pun una langa alta piesele acestui joc de puzzle complicat. Nu exista un tipar al SM si fiecare persoana care sufera de SM are un set diferit de simptoame care variaza in timp si isi pot modifica intensitatea si durata chiar in cazul aceleiasi persoane. deformate. Cercetatorii nu stiu care este motivul pentru care sistemul imunitar ataca mielina. in sange se produc globule albe (limfocite) care patrund in creier si distrug sistemul acestuia de aparare. in urma careia corpul isi ataca propriile celule si tesuturi. Exista o teorie conform careia un virus aflat in stare latenta in corpul uman joaca un rol determinant in dezvoltarea bolii si poate deregla sistemul imunitar sau poate provoaca in mod indirect procesul autoimun. Semnalele sunt incetinite. ca cel al pojarului sau al herpesului. Simptome Scleroza multipla este o boala cu multe variatii. ci un virus comun.Scleroza multipla este o tulburare autoimuna. Se pare ca nu exista un virus al SM. Odata patrunse in interiorul creierului aceste celule activeaza alte elemente ale sistemului imunitar intr-un mod in care acestea incep sa atace si sa distruga invelisul de mielina. oboseala si incontinenta. dar se crede ca este o combinatie de cauze. Aceasta distrugere a mielinei se numeste demielinizare. amorteala sau furnicaturi in brate sau picioare. ceea ce inseamna ca sistemul imunitar se intoarce impotriva organismului. care in mod normal apara organismul de microorganisme (bacterii si virusuri). dispar si reapar fara nici o consecventa. In urma acestei activari. Multe din caracteristicile SM sugereaza ca aceasta ar fi o boala "auto-imuna". care activeaza SM. Acest proces distructiv opreste neuronii sa mai trimita semnalel nervoase eficace. Cauze Cauza SM nu este cunoscuta pana in prezent. iar simptoamele depind de care parte a sistemului nervos central este afectata. afectarea vederii. sau blocate. Simptomele intalnite sunt pierderea coordonarii musculare. Cele mai afectate sunt: ‡ Vederea ‡ Coordonarea ‡ Forta . deoarece simptomele. care pot dura de la zile la luni. Acest raspuns autoimun provoaca stratului de protectiea mielinei ( teaca mielinei) inflamatii si. Aceasta boala poate fi dificil de diagnosticat. determinand simptomele sclerozei multiple sa se dezvolta. eventual disturgeri in diverse locuri de-a lungul sistemului nervos central.

in mod rar. Probleme ale vezicii urinare si probleme intestinele: ‡problemele vezicii urinare includ necesitatea de a elimina urina frecvent si/sau urgent. Spasticitatea ‡dereglarea tonusului muscular poate produce spasticitate sau o intarire a muschilor ceea ce poate afecta mobilitatea si mersul ‡spasme ‡Dereglari ale simturilor: ‡furnicaturi. miscarea involuntara rapida a ochilor ‡(rar) pierderea totala a vederii Probleme de echilibru si coordonare a miscarilor: ‡pierderea echilibrului ‡tremur ‡mersul instabil (ataxia) ‡ameteala (vertij) ‡stangacia unui membru ‡lipsa coordonarii ‡Flascitate: Aceasta afecteaza in special picioarele si mersul. eliminarea incompleta sau in momente nepotrivite ‡problemele intestinale includ constipatie si . Majoritatea persoanelor afectate vor prezenta cel putin un simptom si desi exista simptome comune multor persoane. Probleme cu vorbirea: ‡incetinirea vorbirii ‡articularea necorespunzatoare a cuvintelor ‡schimbari in ritmul vorbirii ‡dificultati in inghitire Oboseala: Un tip special de oboseala generalizata care apare in mod neprevazut si nu este direct proportionala cu efortul depus.‡ Simturile ‡ Vorbirea si inghitirea ‡ Controlul vezicii urinare ‡ Sexualitatea ‡ Functiile cognitive Nu exista o SM tipica. Oboseala este una din cele mai comune (si mai deranjante) simptome ale SM. amorteli (parestezii) sau senzatii de arsuri in unele parti ale corpului ‡alte senzatii nedefinite Durerea poate fi asociata cu SM ca durerea faciala (nevralgia trigeminala) si dureri musculare. pierderea controlului Sexualitate si intimitate: . nici una dintre acestea nu va avea toate simptoamele. Dereglari ale vederii: ‡Tulburarea vederii ‡Vederea dubla (diplopia) ‡Nevrite optice.

prin urmare este necesara eliminarea bolilor care au simptome similare cu SM. stari de slabiciune. ‡Disfunctii cognitive: ‡Invatarea si memorie ‡Atentie si concentrare ‡Gasirea cuvintelor Diagnostic SM poate aparea la inceput ca o serie de simptome vagi care slabesc in timp. aparitia si tiparul acestora pot sugera prezenta SM. probleme de echilibru. Cu toate acestea examinarea nu poate oferi o concluzie clara asupra cauzelor acestor anomalii. precum si referitoare la starea dumneavoastra actuala de sanatate. ale simturilor. Pentru diagnosticarea SM este nevoie de o serie de teste si de proceduri medicale care includ urmatoarele: Trecutul medical personal Doctorul va cere o evidenta a trecutului medical personal care include date despre semnele si simptomele din trecut. Scleroza Multipa este in fond un diagnostic clinic si nu exista teste specifice pentru aceasta boala la fel cum nici un test nu este exact in proportie de 100%. Tipul de simptome. coordonarea membrelor. Acest lucru se face prin plasarea unor electrozi la nivelul capului care monitorizeaza undele produse de creier ca reactie la stimuli vizuali si auditivi. Cele mai comune semne neurologice includ schimbari in miscarile ochilor. Neurologul are nevoie de dovezi care sa indice implicarea a cel putin doua parti ale sistemului nervos central care sa aiba efecte vizibile in doua momente diferite. Potentialele evocate masoara durata de timp necesara creierului pentru a primi si a interpreta mesaje (viteza transmiterii nervoase).‡impotenta ‡excitare redusa ‡pierderea simturilor ‡Sensibilitate la caldura: ‡Acest simptom cauzeaza o inrautatire temporara a celorlalte simptoame. multe dintre aceste semne putand fi atribuite altor conditii medicale (boli). de vorbire si ale reflexelor. In mod normal creierul reactioneaza aproape . Prin urmare exista posibilitatea trecerii unei anumite perioade de timp pana cand procesul de diagnosticare sa sugereze SM. Testarea potentiale evocate auditive si vizuale Cand apare demielinizarea (cicatrizarea) impulsurile nervoase sunt trasmise mai lent. Pe de alta parte o diagnosticare mai clara a SM se poate face in cazul unor simptome tipice (de exemplu nevrita optica) si printr-o cronologie exacta a puseelor. dar este nevoie de intreaga serie de examinari si de teste pentru a confirma diagnosticul. Examenul neurologic Neurologul va cerceta prezenta unor anomalii de-a lungul cailor nervoase.

. Diagnosticarea SM reprezinta un soc si de multe ori se tinde spre stereotipuri legate de scaunele cu rotile si alte handicapuri. ajustari ale modului de viata si consideratii despre convietuirea cu SM. RMN este un instrument foarte important in evaluarea experimentelor clinice pentru ca permite masurarea activitatii bolii la nivelul creierului si al coloanei vertebrale. a studiilor sau a vietii sociale. dar si din cauza altor boli neurologice. dar este o boala care face parte din viata de zi cu zi. implinite si relativ normale. Astfel. Punctia lombara Acest test consista in prelevarea de lichid cerebro-spinal (lichidul care circula in jurul creierului si al coloanei vertebrale) pentru evidentierea prezentei anticorpilor. Desi acesta este singurul test care permite vizualizarea leziunilor produse de SM. Diagnosticarea SM nu este intotdeauna clar definita. acesta poate sa nu va spuna despre SM. Simptomele initiale pot fi vagi sau tranzitorii si pot induce in eroare atat pacientul cat si doctorul. desi putin inconfortabil. Cu toate acestea este foarte important de stiut ca foarte multe persoane cu SM si ingrijitorii acestora au cazut de acord asupra faptului ca viata se poate trai in continuare la maximum. numarul si distributia leziunilor si impreuna cu dovezile din trecutul medical personal si din examinarile neurologice reprezinta un factor foarte important in vederea diagnosticarii SM. prognoze. tratament. Anticorpii pot aparea din cauza SM. prin urmare. Acest fapt este normal pentru ca doctorul doreste sa observe cel putin doua asemenea manifestari intr-un interval de o luna si care sa se metina peste 24 de ore. Dupa un puseu in urma caruia ati cerut sfatul unui medic. SM poate avea momente de criza sau acute care necesita o atentie medicala speciala. Multe din persoanele cu SM duc in continuare vieti productive. punand in evidenta zonele afectate de scleroza (leziuni sau placi). In urma prelevarii fluidului pacientul trebuie sa stea in pozitie orizontala timp de cateva ore sau chiar sa petreaca o noapte in spital. acest test nu poate fi considerat decisiv datorita faptului ca scanarea nu permite evidentierea tuturor leziunilor si pentru ca exista si alte boli care pot fi cauza unor asemenea anomalii. Rezonanta Magnetica Nucleara (RMN) Scanarea RMN este un test recent folosit in diagnosticare si produce imagini de inalta rezolutie ale creierului si ale coloanei vertebrale. dar in cazul demielinizarii sistemului nervos central. Pacientului i se face o anestezie locala pentru amortirea pielii. Acest test nu este invaziv sau dureros si nu necesita spitalizare. RMN arata in modul cel mai clar marimea. Momentul diagnosticarii este unul foarte greu atat pentru persoana cu SM cat si pentru familie si ingrijitorii sai care trebuie informati pe larg despre diagnosticare. Legatura dumneavoastra cu medicul de familie si cu neurologul este esentiala. Simptomele invizibile sau subiective sunt uneori greu de comunicat doctorilor sau profesionistilor in domeniul sanitar ceea ce face ca uneori pacientii sa fie considerati in mod eronat nevrotici sau ipohondri. poate aparea o intarziere. fara a omite limitatiile impuse de boala. Lichidul este prelevat prin introducerea unui ac in spate si extragerea unei mici cantitati de lichid. Acest test poate indica prezenta SM dar nu este categoric luat individual.instantaneu la aceste tipuri de stimuli. acest test nu este de obicei dureros. Unii pacienti pot necesita o perioada de recuperare. Pentru persoanele cu SM medicul de familie si societatea locala pentru SM [SSMR local] sunt surse de informatii si de ingrijire importante. in multe cazuri nu este necesara abandonarea locului de munca.

fiind urmat de doze orale mai mici de prednison pe durata a 1-2 saptamani. daca aceasta poate sa continue tratamentul cu un medicament. Toate aceste medicamente au influenta asupra frecventei si intensitatii puseurilor. si cu care anume. precum si asupra numarului leziunilor conform rezultatelor obtinute prin RMN. Daca o persoana este apta de a urma aceste tratamente medicamentoase. Simptomele ca: ‡Oboseala ‡Spasticitatea ‡Probleme cu vezica urinara ‡Tremur ‡Depresia pot fi ameliorate folosind o medicatie. ne-traditionale si. Unele medicamente par sa produca o incetinire a procesului de invaliditate. puteti suna la Help Line SM 0800800044. Se presupune ca administrarea de steroizi nu are efecte asupra derularii bolii pe termen lung. Desi unele tratamente alternative nu dauneaza prea mult.Tratament In prezent exista un numar de medicamente pentru SM care nu sunt legate direct de managementul simptoamelor. sunt decizii pe care persoana cu SM trebuie sa le ia impreuna cu consilierii medicali (medicul de familie. pot fi periculoase sau nascute din . o terapie corespunzatoare. iar unele sunt chiar benefice. dar care pot influenta cursul bolii. neurologul). costul. Tipul cel mai popular de steroizi este methylprednisolone care este administrat intravenos in doze mari pe durata a 3-5 zile. de personal paramedical sau de amatori zelosi. Neurologul dumneavoastra este in masura sa va recomande si sa instituie o metoda terapeutica pentru majoritatea simptomelor SM. exista o multitudine de abordari alternative asupra managementului bolii. persoanele cu SM trebuie sa fie precaute cu privire la tratamentele care pretind ca pot modifica cursul SM sau chiar sa o vindece. Pentru mai multe detalii privind accesul la tratament si contactele specialistilor coordonatori ai programului national de tratament. Trebuie luate in considerare si alte elemente ca disponibilitatea. Multe dintre acestea sunt recomandate fara sa fie testate stiintific. in luarea deciziei de a urma un tratament. Terapiile alternative se refera la tratamente neinstitutionalizate. in mod frecvent. Cat de eficiente sunt tratamentele? Stiind ca nu exista o metoda de vindecare pentru SM. etc. atitudinea Ministerului Sanatatii si a Caselor de Asigurari de Sanatate. apel gratuit. cu moduri de administrare diferite (tipul si frecventa injectiilor). Tratamentul consacrat in cazul intensificarilor acute ale bolii este administrarea de steroizi care au un efect antiinflamator puternic. non-medicale. Unele dintre metodele curative mai bizare sunt scumpe. Exista mai multe medicamente cu interferon beta si glatiramer acetat. Steroizii reduc inflamatiile in zonele cu demielinizare permitand revenirea rapida a functiilor normale si reducand durata puseului.

Inainte de a aborda un tratament alternativ este recomandabil sa consultati si sa cereti informatii suplimentare de la societatea locala pentru SM sau de la medicul dumneavostra. . acestea neavand o provenienta sigura si verificata. Multe dintre noile tratamente sau vindecari miraculoase primesc o foarte mare atentie din partea mass-media.disperare si trebuie analizate cu bun simt.