Sunteți pe pagina 1din 21

1 Proiect beton armat

Tema proiectului

Sa se proiecteze planseul din beton armat peste parterul unei constructii alcatuite din
doua corpuri comform schitei de mai jos. Cele doua corpuri precum si distributia elementelor
structurale ale planseelor sunt prevazute in anexa.
Dimensiunile interioare sunt in functie de numarul de oridine ‘’n’’ al studentului.
Zidaria exterioara se realizeaza din caramida cu goluri verticale avand grosimea de 30 cm.
Corpurile A si B sunt despartite printr-un rost de tasare. Incarcarile utile corespunzatoare
fiecarui corp sunt prevazute in anexa si sunt de asemenea differentiate functie de numarul de
ordine. Pardoseala peste planseele ce se proiecteaza se realizeaza din mosaic turnat in camp
continuu de 1 cm grosime pe o sapa de egalizare din mortar de ciment cu grosimea de 3 cm.
La stabilirea incarcarilor nu se va lua in considerare zidurile interioare ce compartimenteaza
etajul.
Planseul peste corpul A se va realize cu grinzi principale si grinzi secundare,
utilizand calitatile de beton si armature indicate in anexa. Dimensionarea sectiunilor
elementelor ce compun acest tip de planseu va fi facuta utilizand relatiile de echilibru. Placa
planseului va fi armata cu bare independente din OB37 asociate cu plase legate si cu plase
sudate din STNB.
Planseul peste corpul B va fi de tip caseta, placat acestuia fiind armata cu bare
independente din OB 37 asociate din plase legate. Pentru stabilirea cantitatilor de armature
necesare se va utilize dimensionarea cu ajutorul tabelelor.
Caracteristicile obligatorii sunt: numarul de cadre transversale 7, iar deschiderile
obligatorii al unui cadru transversal sa fie in numar de 2.

1.1 PROIECTUL VA CUPRINDE

A. Piese scrise:

1.Calculul si alcatuirea placii planseelor cu grinzi principale si grinzi secundare;


2. Calculul si alcatuirea grinzilor secundare;
3. Calculul si alcatuirea grinzilor principale;
4. Calculul si alcatuirea placii planseului casetat;
5. Dimensionarea si alcatuirea retelei de grinzi.

B. Piese desenate:

1. Plan cofraj si armare placa (varianta I )


2. Detalii de armare grinda secundara;
3. Detalii de armare grinda principala;
4. Plan cofraj si armare placa (varianta II );
5. Detalii de armare grinzi.
2 Proiect beton armat

1.2 ETAPIZAREA PROIECTULUI

1. Tema, bibliografie, etape, calculul placii (varianta I);


2. Schita armare placa, incarcare si calcul static al grinzii secundare;
3. Dimensionare grinzii secundare al actiunii momentului incovoietor, schita
preliminara de armare;
4. Dimenzionarea grinzii secundare la actiunea fortei taietoare, schita de armare
definitive;
5. Calculul static al grinzii principale;
6. Dimensionarea grinzii principale la M si Q;
7. Schita de armare grinda principala. Plan cofraj si armare placa;
8. Detalii armare grinzi;
9. Incarcari si calcul static al placii (varianta II);
10. Dimensionarea placii, alegerea armaturii pentru placa;
11. Calculul static si dimensionarea retelei de grinzi;
12. Dimensionarea grinzilor, schite de armare, detalii de armare grinzi;
13. Plan cofraj si armare placa;
14. Predarea proiectului.

1.3 Bibliografie

1. C. Leonte- ‘’ indrumar pentru proiectarea planseelor din beton armat’’ ;


2. STAS-uri si normative in vigoare.
3 Proiect beton armat

1.4 Date personale

n=9;
ln=2.70-0.03n=2.43 m;
lg=5.40-0.04n=5.04m;
Pna=450+12n=558 daN/m2;

C12/15
Rc=9,5 daN/cm2;
Rt=8 daN/cm2;

PC52 Ra=3000 daN/cm2


STNB Ra=3700 daN/cm2

L1=11,5+0.03n=11,77 m;
L2=10.5+0.07n=11.13 m.
4 Proiect beton armat

ETAPA I. Calculul si alcatuirea placii planseului pe grinda


principala si grinda secundara

1.1 Stabilirea schemei statice. Predimensionarea

Schema statica de calcul a placii planseului cu grinzi principale si grinzi


secundare este o grinda continua pe reazeme fixe.
Planseul este alcatuit dintr-o placa monolita de beton armat ce reazama
pe grinzi secundare si grinzi principale. Grinzile principale sunt asezate pe
deschiderea mica a planseului, distanta intre ele reprezinta deschiderea
grinzilor secundare si este mai redusa decat deschiderea lor.

Sectiune prin planseu.


5 Proiect beton armat

Inaltimea grinzii secundare calcutata este:


1 1
hgs= ÷
12 20( ∙lgs; )
Inaltimea grinzii principale calculata este:
 1  1 l hgp=
 8 15  gp
 

h  80 M5
M10
Daca:
h  80
Modularea este impusa de conditia folosirii multiple
a elementelor de cofraj.

Pentru placi incastrate elastic pe tot conturul formula de calcul a grosimii placii
planseului este:

1
l hp=
35 n
se tine seama ca inaltimea placii hp trebuie sa fie de minim 7 cm.

h 7
p

Inaltimea grinzii este hotaratoare in definirea rigiditatii elementului, iar pentru aceasta
este necesar ca raportul intre inaltimea grinzii principale si inaltimea grinzii secundare sa
respecte urmatoarea regula:
hgp
 1 5
hgs

Stabilirea caracteristicilor geometrice comform numarului de ordine si a datelor


personale:

L=6xlg L=30.24 m;
l=(5∙ln)∙2 l =24.3 m;
30,24
lgs= ;
6

lgs 5,04
= =2,074 ;
ln 2,43

l 24,3
lgp= = =12,15 ;
2 2

1
hp= 2,43=0,063=7 cm ;
35
6 Proiect beton armat

1 1
hgs= . lgs= 5,04=0,315 m hgs=35 cm;
16 16

1 1
hgp= lgp= 12,15=0,81m hgp=85 cm;
15 15

85
=2,43;
35

hgs 35
bgs= = =14,4 cm;
2,43 2,43

Se adopta bgs=20 cm;

hgp 85
bgp= = =34,97 cm;
2,43 2,43

Se adopta bgp=40 cm;

hgm=hgp=85 cm;
bgm=bgp=40 cm;

Pentru stalpi:

bs=hs=bgp=40 cm.

Calculul încarcarilor

In proiectarea placii se ia obisnuit in calcule incarcarile permanente,


incarcarile temporare cvasipermanente si variabile.
Se stabilesc separat valorile incarcarilor normate si incarcarile de
calcul partiale si totale. Deoarece se considera o fasie de placa cu latimea
egala cu 1m, incarcarea pe metru liniar de placa este egala cu incarcarea
pe m2 de placa.

Denumire Valori normate Coeficientul Celula valori de


încarcare daN / m 2 conditiilor de calcul
lucru daN / m 2
1 Greutate proprie 175 1,35 236,25
placa
2 Greutate 85 1,35 114,75
pardoseala
3 Greutate tencuiala 42 1,35 56,7
4 Total permanente gn=302 g=407,7
5 Încarcari utile Pna=558 1,2 PA =837
7 Proiect beton armat

Total qn=860 1244,7


 b  2500daN / m3
 mortar  2200daN / m3
 sapa   tencuiala  2100daN / m3

Calculul static al placii:

Calculul static al placii se va face in domeniul plastic. In acest caz stabilindu-se modul
de pierdere a capacitatii de rezistenta, respectiv al rezervei totale de rezistenta. Calculul static
se va face pentru o fasaie unitara considerata din planseu, pe directia deschiderii mai mici a
placii.
STAS10107/0-90,admite calcul simplificat daca planseele nu sunt solicitate la actiuni
dinamice.
Nu sunt puse conditii speciale de limitare a deschiderii fisurilor.
Raportul dintre incarcarea de lunga durata si incarcarea totala este mai mic decat 0,75.
La planseele cu grinzi dupa doua directii fasaia de placa se ia paralel cu grinzile
principale, schema de calcul static fiind o grinda continua cu mai multe deschideri,
reazemele fiind constituite din grinzile secundare.

A B C D
lcm lc lc

MB Mc MD

M1 M2 M3 M4
Schema de calcul static

1 1
lcm=ln- ( bgm+ bgs ) =2,43− ( 0,4+ 0,2 )=2,13 m;
2 2
lc=ln-bgs=2,43-0,2=2,23 m;

Placile armate doar pe o directie , momentele de calcul in sectiunile critice ale placilor
continue din beton armat, realizate monolit, cu deschideri egale, solicitate la incarcari
permanente si temporare, aplicate uniform distribuit, pot fi determinate astfel:

1 1
M1= q lcm 2= ∙ 1244,7 ∙2,132 =513,371≅ 514 daN ∙ m
11 11

−1 1
MB= q lc 2=¿- ∙ 1244,7 ∙2,23=442,126 ≅ 443 daN ∙ m;
14 14
8 Proiect beton armat

1 1
M2=Mc=M3=MD=± q lc 2=± ∙1244,7 ∙ 2,232=¿ 386,861≅ ± 387 daN ∙ m
16 16

Dimensionarea placii:

Fiind cunoscute solicitarile de calcul si calitatile materialelor, otel si beton, si alegand pentru
procentul de armare o valoare corespunzatoare limitei superioare a procentelor economice de
de armare, si avand grosimea placii in sectiunea in care momentul incovoietor are valoarea
cea mai mare, se trece la dimensionarea armaturilor de rezistenta in toate sectiunile critice din
deschideri si de la reazeme. Corespunzator ariilor sectiunilor armaturilor rezultate din calcule
se alege numarul de bare pe metru liniar de placa sau tipul de plasa sudata STNB tinand cont
si de recomandarile de alcatuire.

Armarea cu bare independente C12/15,OB37;

Caracteristicile materialelor:
C12/15 Rc=9,5 N/mm2
PC52 Ra=210 N/mm2

Dimenionarea se face in sectiuni caracteristice, campuri si reazeme;


Elemntele sectiunii:
b=1m =1000 mm;
hp=7 cm;
ab=15 mm;

x bRc
h0 z=h0-0,5x
A a Ra
a
Aa

Formule de calcul:

ɸ min camp
h0camp=hp-ab- ;
2

ɸ minreazem
h0reazem= hp-ab- ;
2

Mext≤ M cap.

Mcap=bh02Rcζ(1-0,5ζ)=bh0RcB
9 Proiect beton armat

Mext
B= b h 02 Rc
¿
¿

ζ=1-√ 1−2 B

AaRa=bxRc; (1)

X=ζh0; (2)

Din relatiile 1 si 2 rezulta egalitatea

Rc
Aa∙Ra= b∙ζ∙h0∙Rc Aa= bζh0 ;
Ra

ɸ=6 ÷ 10 mm

se ia ɸ6 astfel incat sa rezulte un numar de cel putin 5 bare si cel mult 12.

Dupa stabilirea inaltimii utile, care se face impunand valori uzuale pentru ab si ɸ se va
determina cantitatea de armatura.

6
hocamp=70-15- =52 mm;
2

8
horeazem=70-15- =51 mm;
2

Dimensionarea campurilor marginale:

M1=514 daN∙ m=5140000 N∙ m;

M
B= b h 0 Rc = 5140000 =0,2¿ ;
2

¿ 1000 ∙522 ∙ 9.5

ζ=1-√ 1−2 B =0,225;

Rc 1000∙ 0,225 ∙52 ∙ 9,5


Aa= bζh0 = =529,286mm2=5,29286 cm2;
Ra 210

Se aleg 5 bare ɸ8 si 4 bare ɸ 10 avand aria efectiva: Aef=5,56 cm2

Dimensionarea primului reazem intermediar:

MB=443 daN∙ m=4430000 N∙ m;

M
B= b h 0 Rc = 4430000 =0,179¿ ;
2

¿ 1000 ∙512 ∙ 9.5


10 Proiect beton armat

ζ=1-√ 1−2 B =0,199;

Rc 1000∙ 0,199 ∙51 ∙ 9,5


Aa= bζh0 = =459,12mm2=4,59 cm2;
Ra 210

Se aleg 4 bare de ɸ8 tip si 4 bare ɸ10, sumand aria efectiva A=5,15;

Dimensionarea in celelalte campuri si reazeme:

M2=Mc=M3=MD≅ ± 387 daN ∙ m=3870000N∙ m;

M
B= b h 0 Rc = 3870000 =0,151¿ ;
2

¿ 1000 ∙522 ∙ 9.5

ζ=1-√ 1−2 B =0,165;

Rc 1000∙ 0,165 ∙51 ∙ 9,5


Aa= bζh0 = =380,68mm2=3,80 cm2;
Ra 210

Se aleg 8 bare ɸ8 insumand o arie efectiva: Aef=4,02 cm2

Armarea cu plase sudate STNB:

Caracteristicile materialelor:
C12/15 Rc=9,5 N/mm2

STNB Ra=370 N/mm2

Dimensionarea se face in sectiunile caracteristice: campuri si reazeme.

Elementele sectiunii:

b=1m=1000 mm;

hp=7 cm;

ap=15 mm;

ɸplasa=4 mm (in campuri);

ɸplasa=5 mm (in reazeme);


11 Proiect beton armat

ɸ 4
h0, camp=hp-ab- =70-15- =53 mm;
2 2

ɸ 5
h0,reazem= hp-ab- =70-15- =52,5 mm ;
2 2

Dimensionarea campurilor marginale:

M1=514 daN∙ m=5140000 N∙ m;

M
B= b h 0 Rc = 5140000
=0,193 ¿ ;
2
2
¿ 1000 ∙53 ∙ 9.5

ζ=1-√ 1−2 B =0,216;

Rc 1000∙ 0,216 ∙ 53∙ 9,5


Aq= bζh0 = =293,94 mm2=2,93 cm2;
Ra 370

Se alege o plasa de marca: 128GR332/6,5x100/4x200;

Dimensionarea primului reazem intermediar:

MB=443 daN∙ m=4430000 N∙ m;

M
B= b h 0 Rc = 4430000
=0,169 ¿ ;
2
2
¿ 1000 ∙52,5 ∙ 9.5

ζ=1-√ 1−2 B =0,186;

Rc 1000∙ 0,186 ∙ 52,5∙ 9,5


Aa= bζh0 = =250,72mm2=2,51 cm2;
Ra 370

Se alege o plasa de tipul 127GR283/6x100/4x200;


Dimensionarea in celelalte campuri:
12 Proiect beton armat

M2=M3=M4=M5=M6≅ ± 387 daN ∙ m=3870000N∙ m;

M
B= b h 0 Rc = 3870000 =0,145 ¿
2

¿ 1000 ∙532 ∙ 9.5

ζ=1-√ 1−2 B =0,157;

Rc 1000∙ 0,157 ∙ 53∙ 9,5


Aa= bζh0 = =213,65 mm2=2,1365 cm2;
Ra 370

Se alege o plasa de tipul 126GR246/5,6x100/4x200;

Dimensionarea in celelalte campuri:

MC=MD=ME=MF≅ ± 387 daN ∙ m=3870000N∙ m;

M
B= b h 0 Rc =
2 3870000
=0,148 ¿
¿ 1000 ∙52,52 ∙ 9.5

ζ=1-√ 1−2 B =0,161;

Rc 1000∙ 0,161 ∙52.5 ∙ 9,5


Aa= bζh0 = =217,024 mm2=2,17024 cm2;
Ra 370

Se alege o plasa de tipul 126GR246/5,6x100/4x200;

Schita armare placa:

Cu rezultatele obtinute din calculele de dimensionare si tinand seama de


recomandarile de alcatuire se elaboreaza o schita de alcatuire a armaturii placii.

A 1 B 2 C
13 Proiect beton armat

4ɸ10 4ɸ8

4ɸ8
4ɸ8

4ɸ8

Schita armare;

Date pentru alegerea numarului de bare:

-diametrul minim in camp: ɸ 6;


-diametrul minim pe reazem: ɸ8;
-diametrul maxim al barelor: ɸ12;
-numarul minim de bare pe metru:5 (distanta maxima dintre bare 20 cm) camp si
reazem (daca hp≤ 30cm);

Armare cu bare independente asociate in plase legate:

Exista circa 7 sisteme de armare a placilor planseelor care au armatura dispusa dupa o
singura directie, fiecare dintre ele prezentand avantaje si dezavantaje. Sistemul ales de noi
este simplu, cu relativ putine marci de beton, care se monteaza usor, este stabil in timpul
executiei si care asigura continuitatea armaturii dupa directia calculata.

1.După alegerea armăturii în cele 4 secţiuni caracteristice pentru schiţa de armare se


pleacă iniţial de la un câmp interior:
-50% din armătura aleasă rămâne la partea inferioară a plăcii şi se ancorează în
elementele marginale cu o acoperire de 1 cm;
-celelalte 50% din bare se ridică pe reazeme la partea superioară la 1/10 din C
l
Armătura pe reazemele intermediare este în acest moment formată din porţiunea superioară
orizontală a armăturii continue ridicate din C2 . Restul până la necesar se completează cu
călăreţi ce se petrec de o parte şi de alta a reazemului cu 1/4 din lC .
Se trece la câmpurile marginale (1 şi 9)
Diferenţa de număr de bare neacoperite se împarte în 2:
-50% bare continue numai pe deschiderea acestui câmp(jos) iar restul se ridică pe
reazemele aferente acestui câmp după regulile cunoscute.
Primul reazem interior(B) are în prezent asigurată armarea din porţiunile drepte
superioare ale mărcilor 2 şi 5. Diferenţa până la necesar se completează cu călăreţi.
14 Proiect beton armat

Pe direcţia lungă, necalculată a plăcii, se dispune o armătură constructivă care trebuie


să reprezinte 46 m OB37 care are rolul de a asigura stabilitatea armăturilor de rezistenţă dar şi de
a prelua tensiuni din contracţia betonului.

Armarea cu plase sudate


Reprezintă un mod industrializat şi rapid în execuţie pentru armarea plăcilor după o
singură direcţie (plase cu ochiuri dreptunghiulare tip GR ) şi a plăcilor după 2 direcţii (plase cu
ochiuri pătrate tip GQ). Plasele se realizează în uzine prin sudare în puncte a unei reţele de bare cu
diametre cuprinse între 3 şi 10mm din STNB.
Se lucrează la dimensiunile 2.40X5.80 iar plasele cu ochiuri dreptunghiulare au
armătura de rezistenţă dispusă pe direcţia lungă a acesteia, barele transversale având numai rol de
repartiţie.
Asezarea armaturii in camp se face tinandu-se seama de posibilitatea reducerii armaturii cu
50% pe fasiile marginale.
Armarea pe reazeme cu plase sudate se face utilizandu-se o singura plasa, plase suprapuse
pe latimi sau plase suprapuse pe aceeasi latime montate decalat.

2.2 Calculul incarcarilor

Denumire încărcare Valori normate n Valori de calcul


1. Greutate proprie gs: 140 1,35 189
 b  bgs  hgs  hp 
2. Încărcări transmise pe placă 773,87 1.35 1044,77
g n  ln
Total încărcări permanente g n =873,9 g=1233,77
3. Încărcări utile PAn =1336 1.5 PA =2004
PAn  ln
Total q=3237,77
2209,9

Daca lg/ln≥1,5 nu se mai face o distributie trapezoidala a incarcarilor transmise de


placa.

lg 5,04
= =2,07
ln 2,43
15 Proiect beton armat

2.3 Calculul static in domeniul plastic

Grinda secundara se calculeaza ca o grinda continua cu deschideri egale,


incarcata cu deschideri egale, incarcata cu o sarcina uniform distribuita.
Grinda se considera simplu rezemata pe grinzile principale si grinzile marginale.

Deschideri de calcul:

1
lcm=lg- ( bgm+ bgs ) =5,04−0,30=4,74 m
2
lc=lg-bgp=5.04-0,35=4,64 m

A B C D
lcm lc lc

MB Mc MD
16 Proiect beton armat

M1 M2 M3 M4

Tbdr Tcdr Tddr

Ta
Tbst Tcst Tdst

Fortele taietoare de calcul se folosesc in calcul la starea limita de rezistenta in sectiunile


inclinate.

1 1
M1= q lcm 2= ∙ 3237,77 ∙ 4,742=6613,17 ≅ 6614 daN ∙ m
11 11

−1 1
MB= q lc 2=¿- ∙ 3237,77 ∙ 4,742 =5196,06 ≅ 5196,06 daN ∙ m ;
14 14

1 1
M2=Mc=M3=MD=± q lc 2=± ∙3237,77 ∙ 2,642 =¿4356,7≅ ± 4357 daN ∙ m
16 16

Etapa lll

-Dimensionarea grinzii secundare la actiunea momentului incovoietor ;


-Calculul la

Dimensionarea sectiunilor de reazem si de camp se face in mod diferit, considerand sectiunile


de reazem ca sectiuni dreptunghiulare, iar sectiunile de camp ca sectiuni in forma T.
Intr-o sectiune de camp, placa se gaseste intr-o zona de eforturi de compresiune, in
consecinta, betonul din aripile placile poate conlucra cu cel din nervura, pana in momentul
pierderii capacitatii de rezistenta.
Pe reazem momentul fiind negativ, fibra intinsa este la partea superioara a sectiunii. In
consecinta, betonul din placa este solicitat la intindere, fisureaza cu mult inainte ca armatura
din zona sa ajunga la curgere. Rezulta ca betonul din aripi nu mai participa la preluarea
solicitarilor exterioare si in consecinta aceasta nu mai conlucreaza cu betonul din nervura,
deci sectiunile de reazeme, din punct de vedere al calculului se vor considera ca sectiuni
dreptunghiulare, in timp ce sectiunile de camp se vor considera ca sectiuni in forma T.

Dimensionarea pe primul reazem

Ta=AaRa
17 Proiect beton armat

40 cm

x Cb=Ab Rc

bgs=20 cm

MB=5196,06 daN ∙ m=51960600 N∙ mm;

MB=b∙h02 ∙Rc∙ζ∙(1-0,5ζ);

ɸ
h0=h-ab- ;
2

ɸ
a=ab+ ;
2

ab=20...25 mm;

ɸ≥ 12mm;

Deoarece armatura este un element necunoscut, pe care trebuie sa il determinam, nu se


cunoaste nici diametrul barelor, nici numarul de randuri pe care acestea se dispun, in
consecinta valoarea lui a se apreciaza din practica de proiectare.

Se apreciaza a=(0,5÷1,5)h ai=0,1h;


h0=40-0,1x40 h0=36 cm;

M 51960600
B= = =0,211 N / mm
b ∙h ∙ Rc 200∙ 3602 ∙9,5
2

ζ=1-√ 1−2 B=0,24

b ∙ ζ ∙ h ∙ Rc 200 ∙ 0,24 ∙ 360∙ 9,5


Aa, nec= = =781,72 mm2 7,82 cm2;
Ra 210

Se aleg 3ɸ12 si 3 ɸ14;

b=2∙ab+nb∙ɸ+(n-1)∙d

200=2∙25+7∙12+6∙d
Rezulta ca d=11mm

Dimensionarea pe celelalte reazeme;

MC=MD=4356,7 daN∙m=43567000 N∙mm;


18 Proiect beton armat

h0=36 cm;

M 43567000
B= = =0,1769;
b ∙h ∙ Rc 200∙ 3602 ∙9,5
2

ζ=1-√ 1−2 B=0,196 ;

b ∙ ζ ∙ h ∙ Rc 200 ∙ 0,196 ∙360 ∙ 9,5


Aa, nec= = =638,4 mm2=6,284 cm2;
Ra 210

Se aleg 6ɸ12 cu aria efectiva A=6,78 cm2;

Dimensionarea in primul camp:

Aripile sectiunii in T fiind deformabile, distributia eforturilor unitare de compresiune pe


latimea placii este neuniforma. Eforturile sunt maxime si devin din ce in ce mai mici spre
extremitatile aripilor. Pentru evaluarea rezultatelor eforturilor de compresiune se introduce
notiunea de latime activa pe placa, bp, pe care se presupune ca eforturile au o distributie
uniforma, in aceste conditii bp fiind calculat cu relatia:

bp=b+2Δb;

M1=6613,17 daN∙ m=66131700 N ∙ mm;

bp

hp
19 Proiect beton armat

hgs

Δb bgs Δb

Lc=0,8∙l=3,79 lc=0,6∙l=2,844

A B C

C1 C2

lcm lc

Conditii:

2l c lc 3,79
1) bp≤b+ =b+ =¿ b p ≤0,20+ =¿ b p ≤ 1,46 m;
6 3 3
2) Δb≤ln/2¿>¿ Δb≤1,1215 m;
hp 7
3) ≥ 0,1=¿ =0,175> 0,1;
h 40

Se alege valoarea pentru bp care satisface simultan toate cele 3 conditii. Se alege valoarea
cea mai mica.

Determinarea pozitiei axei neutre:

In cazul de fata, grinda secundara fiind solicitata putin, axa neutra in marea majoritate a
situatiilor, trece prin placa, ca urmare a necesitatii unei inaltimi reduse a zonei comprimate. In
aceasta faza de calcul, cand armatura nu este cunoscuta, inaltimea zonei comprimate nu poate
fi determinata printr-o ecuatie de echilibru a fortelor, asa cum se procedeaza de obicei.

Aa∙ Ra
∑ F=0=¿ Cbp−Ta=0=¿ Cbp=Ta=¿ bp ∙ x ∙ Rc=Aa ∙ Ra=¿ x= Bp∙ Rc ;
Pentru determinarea pozitiei axei neutre, nefiind cunoscuta cantitatea de armatura se va aplica
un artificiu de calcul: se presupune ca axa neutra trece pe la partea inferioara a talpii: x=hp

bp

Cb=bphpRc
x
20 Proiect beton armat

hp
6613,17 z=h0-
2
h0

Ta=AaRa

Δb bgs Δb

hp
Mcap, pl=CbZ= bphpRc(h0- )=146∙ 7 ∙95 ∙ ( 36−0,5∙ 7 ) =¿3155425 daN∙ cm;
2

M1=661317 daN∙ cm;

Cum M1 ¿Mcap, pl, rezulta ca x¿ hp, deci sectiunea se calculeaza ca o sectiune dreptunghiulara
de latime bp si inaltime h.

M1=66131700 daN∙ cm;

M 66131700
B= = =0,037 N /mm
b ∙h ∙ Rc 1460∙ 3602 ∙9,5
2

ζ=1-√ 1−2 B=0,038

b ∙ ζ ∙ h ∙ Rc 1460 ∙ 0,038 ∙360 ∙ 9,5


Aa, nec= = =903,53mm2 Aa=9,035 cm2;
Ra 210

Se aleg 6ɸ12 si 4ɸ14 cu o arie efectiva Aef=9,23 cm2;

Dimensionarea in celelalte campuri:

Conditii:

2l c lc 2,844
1) bp≤b+ =b+ =¿ b p ≤0,20+ =¿ b p ≤1,15 m;
6 3 3

din relatia bp=b+2Δb si punctul 1 rezulta ca Δb=0,45 m

2) Δb≤ln/2¿>¿ Δb≤1,1215 m (0,45≤1,1215 m );


hp 7
3) ≥ 0,1=¿ =0,175> 0,1;
h 40

Se alege valoarea pentru bp care satisface simultan toate cele 3 conditii. Se alege valoarea
cea mai mica.
21 Proiect beton armat

bp
Cb=bphpRc

hp
z=h0-
2

h0
4356,7

Ta=AaRa

Δb bgs Δb

hp
Mcap, pl=CbZ= bphpRc(h0- )=115∙ 7 ∙95 ∙ ( 36−0,5∙ 7 ) =2485437,5 daN∙ cm
2

M2=435670 daN∙ cm;

Cum Mcap¿ M 2, rezulta ca x¿hp, deci sectiunea se calculeaza ca o sectiune dreptunghiulara


de latime bp si inaltime h.

M1=43567000 daN∙ cm;

M 43567000
B= = =0,031 N /mm
b ∙h ∙ Rc 1150 ∙360 2 ∙ 9,5
2

ζ=1-√ 1−2 B=0,031

b ∙ ζ ∙ h ∙ Rc 1150 ∙0,031 ∙360 ∙ 9,5


Aa, nec= = =580,58mm2 Aa=5,81 cm2;
Ra 210

Se aleg 5ɸ12 cu o arie efectiva Aef=5,65 cm2;