EVALUAREA CALITATII

BERII

ACADEMIA DE STUDII ECONOMICE

 Berea noastra ....
 Berea noastra cea de toate zilele,
Care te afli în halbe
Sfinteasca-se numele tau,
Vie mireasma ta,
Precum în crâsma asa si acasa
Setea noastra cea de toate zilele
Potoleste-ne-o astazi
Si iarta-i pe cei care ne sunt îndatorati
Si nu ne du în cofetarii
Ci da-ne puterea de-a bea mai departe
Caci a ta este spuma
Mahmureala si setea
În numele maltului,
Al hameiului, butoaielor,
Si a halbelor,
BERE
 Introducere

 In acest proiect am ales sa vorbim despre bere. Cum tot timpul

noi, studentii, ne gandim la vacanta de vara, automat ne vine in
minte ca, deseori,in acele zile calduroase de vara, la umbra
racoroasa a unei terase, ne regasim la o vorba cu prietenii si la
un pahar de bere. Sentimentul atat de placut al relaxarii si al
conversatiei,chiar daca uneori este banala, combinat cu gustul
usor amarui al berii este cel mai placut mod de petrecere a
timpului liber din punctul de vedere al multora dintre noi.
 Scopul acestei lucrări este de a evalua calităţile produsului
bere , un produs care face parte din categoria băuturilor
alcoolice. In primul capitol al lucrarii vom prezenta
caracterizarea merceologica a berii, procesul tehnologic,
caracteristicile de calitate, importanta produsului in
alimentatie, iar in capitolul 2 vom identifica diferite sortimente
existente pe piata din Romania si
 vom analiza diferite date statistici referitoare la volumul
vanzarilor, al consumului, si al principalilor jucatori pe piata
 Caracterizarea generala a berii
 Prezentarea berii
 Berea este o bautura alcoolica nedistilata,
obtinuta prin fermentarea cu drojdie a unui must
realizat din malt, apa si fiert cu hamei. Ea a apărut
acum cca. 6000 de ani. Vine cel mai probabil de la
pâine care s-a udat şi a început să fermenteze, de
unde a apărut procesul de fermentare. Această
descoperire a avut loc de mai multe ori în istoria
omenirii, astfel că nu se poate şti sigur, unde a
fermentat la început berea. Cele mai vechi urme de
bere, care provin din anii 3500-2900 î.Hr., au fost
descoperite de curând în Tepe, Mesopotamia
(astăzi în Iranul de Vest).
 Berea face parte din grupa bauturilor alcoolice.
Face parte din subgrupa bauturilor slab
alcoolice, clasificandu-se dupa continutul de
alcool astfel:
 - bere fara alcool
 - bere slab alcoolica (0,5 – 1,5% alcool vol.)
 - bere obisnuita (3- 4,5 % alcool vol.)
 - bere cu peste 4,5% alcool vol.
 Materiile prime utilizate in obtinerea berii
 Materii prime folosite la fabricarea berii
sunt:
 -orzul (orzoaica)- materia prima pentru
fabricarea maltului
 -inlocuitori ai maltului
 -hameiul- materia prima specifica pentru
fabricarea berii
 -apa
 -drojdia de bere
 -preparatele enzimatice
 Orzul-orzoaica este principala materie prima
folosita pentru fabricarea maltului. A fost
cultivat din cele mai vechi timpuri, cu circa
7000 de ani i.d.Hr., pentru prima data in
Orientul Apropiat. In present orzul-orzoaica
este, dupa grau, porumb si orez, cea de-a patra
cereala cultivata pe plan mondial, productia de
orz-orzoaica reprezentand circa 10% din totalul
productiei de cereale. Orzul-orzoaica constituie
principala materie prima pentru fabricarea
berii.
 Compozitia chimica a orzului variaza in functie
de soiul de orz, conditiile pedoclimatice si de
fertilizatorii folositi astfel :
 -umiditatea 12-20%
 -continutul de amidon 55-65%
 -celuloza si hemiceluloza 10%
 -glucide simple 4-7%
 -proteine 8-13%
 -lipide 3%
 -saruri minerale
 Inlocuitorii maltului se folosesc intr-o proportie
variabila, ce poate reprezenta 10-50% din totalul
cantitatii de malt folosita in procesul de obtinere a
berii. Utilizarea lor este avantajoasa din punct de
vedere economic, deoarece produc un extract mult
mai ieftin decat cel obtinut in cazul maltului si mai
putin in ceea ce priveste calitatea berii finite.
Inlocuitorii maltului se folosesc pentru corectarea
fermentascibilitatii mustului, pentru imbunatatirea
stabilitatii spumei, pentru modificarea culorii berii
sau pentru ajustarea aromei produsului finit. Acesti
inlocuitori ai maltului care se adauga in cazanul de
plamadire poarta denumirea si de nemaltificate.Cei
mai utilizati inlocuitori sunt fulgii de cereale- de
porumb, orez, orz, grau sau ovaz.
 Hameiul reprezinta o materie prima indispensabila
fabricarii berii conferindu-i acesteia gust amar si o
aroma specifica. Valoarea la fabricarea berii este data
indeosebi de substantele amare si de uleiurile
esentiale aduse de hamei. Rasinile reprezinta
precursorii substantelor amare din bere si determina si
valoarea antiseptica a hameiului, iar uleiurile esentiale
sunt responsabile de aroma de hamei.Componentele
chimice ale hameiului contribuie la o mai buna
stabilizare si limpezire a mustului si la imbunatatirea
insusirilor de spumare ale berii.Acestea sunt:
 -uleiuri eterice
 -acizi amari
 -rasinile
 -substante tanante
 Apa este una din materiile prime de baza pentru
fabricarea berii produs in compozitia caruia intra
in medie in proportie de 88% si ale carei calitate le
influenteaza. Cele mai renumite si mai tipice beri
fabricate in lume isi datoreaza caracteristicile
indeosebi calitatilor apelor cu care sunt obtinute.
Astfel berea Pilsen este obtinuta cu o apa cu
duritate foarte mica, berile brune de München,
Dublin sau Londra se obtin cu ape ce au un
continut ridicat in bicarbonati de calciu si putini
sulfati, berea de Dortmund, puternic aromata, este
obtinuta cu apa cu duritate mare continand sulfati
si cloruri, in timp ce berile amare de Burton se
obtin cu ape cu continut mare in sulfati de calciu.
 Din punct de vedere chimic apa trebuie sa indeplineasca
urmatoarele conditii :
 -Sa nu contina materii organice, amoniac, nitriti si
fier ;
 -Cantitatea de nitriti sa nu depaseasca 100mg/l,
iar cea de cloruri 250mg/l ;
 -Duritatea apei este in functie de tipul de bere.
 Efectul apelor calcaroase se manifesta printr-o
micsorare a actiunii diastazei, a cantitatii de maltoza si o
scadere a atenuatiei. Bicarbonatul de magneziu
micsoreaza aciditatea, produce o culoare mai inchisa a
mustului si un gust amar.
 Continutul de 300-400mg/l sulfati de calciu
exercita o actiune favorabila asupra fermentatiei si
limpezirii berii, deoarece au un efect neutralizant asupra
actiunii bicarbonatilor.
 Pentru obtinerea unei bune fermentari a mustului de malt
hameiat, este necesar sa se foloseasca o cultura de drojdie
viguroasa. Numai o asemenea cultura poate provoca o
fermentare rapida si energica, impiedicand astfel eventualele
contaminari cu alte microorganisme. Obtinerea culturilor de
drojdie intr-o fabrica de bere se realizeaza intotdeauna
pornind de la o cultura pura. Folosirea culturilor pure de
drojdie prezinta o serie de avantaje dintre care amintim: se
imbunatateste calitatea berii, scad posibilitatile de degradare a
berii, de aparitie a tulburelilor, de modificare a gustului,
mirosului, fermentarea decurge uniform, obtinandu-se o bere
cu o compozitie si proprietati gustative mai uniforme.
 Pregatirea culturii pure de drojdie se face in general in doua
faze si anume: faza de laborator, faza dezvoltarii in instalatia
de culturi pure.
 Preparatele enzimatice exogene de origine microbiana se
folosesc in procesul tehnologic de fabricare a berii in diferite
faze tehnologice
 Procesul tehnologi de obtinere a berii
 Fabricarea berii in scopul comercializarii a
inceput pe la anul 1200, pe teritoriul actualei Germanii,
iar imbutelierea, in 1605. In 1516 apare Legea Germană
a Purităţii , care spune clar că ingredientele berii
trebuie să fie doar apă, malt( din orz) şi hamei. In lume
exista circa 20.000 de sortimente de bere, imbuteliata in
180 de variante: de la normala, slab alcoolica, la amara,
crema de bere si bere neagra. Hameiul este floarea de
Humulus lupulus, un agent de stabilitate in bere.
Acizii de hamei au un efect antibiotic slab contra
bacteriei gram-pozitive care favorizeaza activitatea
exclusiva a drojdiei de bere in fermentarea berii.
Aroma data depinde de varietate si utilizare; hameiul
fiert cu berea produce o amaraciune in timp ce hameiul
adaugat mai tarziu ofera un fel de "aroma de hamei".
 Adaugarea hameiului dupa fierbere, un proces
cunoscut ca si "adaugarea hameiului uscat"
adauga putina amaraciune. Cel nefiert ofera
doar o amaraciune slaba. Impactul amaraciunii
dupa o anumita cantitate de hamei este
specificata in unitati de amaraciune.
 Procesul tehnologic:

 1.Inmuierea maltului- Boabele se umecteaza si se depoziteaza

in spatii destinate acestui scop.
 2.Germinarea-  Boabele incoltesc, formandu-se in ele enzime
capabile sa treaca amidonul in dextrine (oligoglucide cu trei
sau mai multe molecule monoglucidice) si apoi in maltoza.
 3.Uscarea maltului- Se obtine maltul blond, cu o umiditate 
mai mica de 4%. Maltul se brunifica si umiditatea scade sub 3
%.
 4.Maturarea- Transformarea amidonului in dextrine si in 
maltoza se desavarseste.
 5.Macinarea maltului- Operatiunea se executa in mori,
obtinandu-se o faina mai grosiera.
 6.Plamadirea maltului- Maltul macinat introdus in apa se
solubilizeaza, activii trecand in solutie.
 7.Filtrarea- Prin filtrare (decantare, sedimentare) se obtine
mustul primitiv, care se separa de partile insolubile ce
 8.Fierberea mustului cu hamei- In must, se introduc
conurile de hamei, care macereaza la cald, substantele
aromate si amare trecand in solutie. Dupa incheierea
procesului, mustul se limpezeste o data cu racirea lui
 9.Fermentarea mustului- Acest procedeu realizat la
temperaturi joase, poarta denumirea de fermentatie
inferioara, fiind specifica berii de tip Pils sau Lager.
Pentru realizarea fermentatiei inferioare, se utilizeaza
surse de drojdii selectionate ale speciei Saccharomyces
carsbergensis.
 10.Fermentatii suplimentare- Prin fermentatia
superioara se obtine berea de tip Ale. Deoarece se
degaja mai mult dioxid de carbon intr-un timp mai
scurt, are loc ridicarea drojdiei la suprafata si pierderi
de dioxid de carbon. Din acesta cauza, berea de tip Ale
nu este asa de limpede si are spuma mai putina.
 Caracteristicile de calitate ale berii
 Materiile prime si cele auxiliare folosite la
fabricarea berii trebuie sa corespunda documentelor
tehnice normative de produs precum si normelor
sanitare in vigoare.
 Caracteristici fizico-chimice:
 Berea are o compozitie chimica complexa existand
diferentieri de la sortiment la sortiment. Contine
alcool pana la 6%, extract real format mai ales din
dextrine, azot solubil (600-800 mg/l), substante
amare, tanante, minerale (fosfati si alte saruri, mai
ales de potasiu), contine acizi organici (lactic, succinic,
malic, acetic), substante colorante, vitamine
hidrosolubile (B1, B2, PP) si dioxid de carbon( 0,33-
0,4%).
 Tulburile fizico-chimice sunt cauzate de proteine,
dextrine, rasini, substante tanante provenite din must sau
hamei care pot precipita datorita unor procese oxidative,
actiunii unor metale prezente (cupru, staniu, fier),
 Caracteristici microbiologice
 Berea, in general, are o compozitie chimica complexa:
glucide 4-5 % (dextrine, maltoza si glucoza), substante
proteice 0,2-0,7 % , elemente minerale 0,1-0,4 % (din care
potasiu 30-40 mg la litru, calciu 60-90 mg/l, precum si
magneziu, fier, sodiu, arsen, cupru, zinc, fluor, mangan
etc), vitamine (B1, B2, B6, PP, acid pantotenic, biotina,
inozitol, acid folic, acid paraaminobenzoic), substante
amare, substante tanante, glicerol, acizi, substante
colorante si aromatice, toate naturale. Berea ofera intre
280-57 Kcal/l.
 Sub actiunea factorilor interni (compozitie chimica,
incarcatura microbiana) si externi (in special variatia
temperaturii si subracirea) pot avea loc procese complexe
de degradare a berii.
 Caracteristici organoleptice
 Aspectul
 Berea de buna calitate se prezinta ca un lichid limpede,
cu luciu, cu spuma si perlaj de dioxid de carbon, fara
particule in suspensie sau sediment. Pe masura reducerii
calitatii, pierde din limpiditate, pierde luciul, capata
opalescenta. Berea necorespunzatoare are opalescenta
avansata, particule in suspensie din ce in ce mai multe si
depune chiar sediment.
 Culoarea la berea blonda este galben-pai, iar pe masura
reducerii calitatii, evolueaza catre galben inchis, galben
roscat sau galben brun.
 Culoarea berii brune, pe masura reducerii
calitatii, devine rubinie, iar la berea
necorespunzatoare ajunge sa fie rubiniu deschis
sau foarte deschis.
 Mirosul se examineaza imediat dupa deschiderea
ambalajului. La berea de calitate este caracteristic,
placut, cu aroma armonioasa de hamei si malt.
 Pe masura reducerii calitatii, mirosul isi pierde
nuanta armonioasa, aroma de hamei si de malt se
diminueaza pana la disparitie, iar la berea de
slaba calitate, apar semne slabe de produse
secundare de fermentatie si poate deveni
necaracteristic sau chiar neplacut.
 Gustul la berea superioara este specific
sortimentului, se imbina armonios cu cel de
hamei si de malt, amareala este fina, specifica.
 La sortimentele inferioare imbinarea dintre
gustul de hamei si cel de malt este
neechilibrata, amareala insuficient marcata sau
slab conturata. Gustul la berea
necorespunzatoare este insuficient conturat,
poate ajunge nespecific, poate capata nuante
straine sau poate deveni strain, neplacut, acru
sau impropriu consumului.
 Ambalare,transport si depozitare
 Ambalajul inveleste produsul, pentru a asigura
protectia temporara din punct de vedere fizic, chimic,
mecanic, biologic, in scopul mentinerii calitatii si integritatii
acestora in starea de livrare, in decursul manipularii,
transportului, depozitarii si desfacerii, pana la consumator
sau pana la expirarea termenului de valabilitate. Este un
mijloc de comunicare pentru imaginea marcii, el
reprezentand modalitatea de a transmite mesajele care
construiesc imaginea brandului in mod direct, inca de la raft.
Ambalajul transmite atributele specifice fiecarei marci, motiv
pentru care inovatia la nivelul ambalajului joaca un rol
important.
 Ambalajul trebuie sa informeze clar consumatorul
asupra avantajelor berii, cum ar fi pretul, cantitatea, durata de
valabilitate, continutul de alcool in procente, valoarea
nutritiva si energetica.
 In industria berii gasim urmatoarele ambalaje:
sticla, doza de aluminiu, PET si butoi. Toate
prezinta si avantaje si dezavantaje :
 1.Sticla
 Avantaje:
 -se poate recicla
 -pastreaza cel mai bine gustul
 Dezavantaje:
 -usor casanta
 -nu protejeaza foarte bine impotriva razelor solare
 -in cazul sticlei de culoare inchisa, care protejeaza
mai bine impotriva razelor solare, nu se poate
vedea continutul
 2. Doza de aluminiu
 Avantaje:
 -usor de depozitat si manipulat, datorita greutatii si formei reduse
 -faciliteaza consumul
 -rezistenta la socuri
 - racirea mai rapida si mai uniforma a continutului si mentinerea
acesteia la o temperatura scazuta mai mult timp
 -perioada de valabilitate a berii din cutie este mai mare. O bere la
doza expira cel mai adesea dupa un an de la imbuteliere, iar
conditiile de depozitare sunt mai putin pretentioase
 Dezavantaje:
 -altereaza usor gustul
 -pret mai ridicat
 -cantitate redusa
 -o data deschisa trebuie consumata
 -nu se poate vizualia continutul
 3.Pet (polietilen tereftalat)
 Avantaje:
 -cantitate mai mare fata de sticla si doza
 -se poate consuma in mai multe etape
 -usor de transportat
 -se poate vizualiza
 -este considerat mai igienic datorita inchiderii care
acopera gura continutul
 Dezavantaje:
 -nu mentine temperatura scazuta decat o perioada
foarte scurta de timp
 -nu protejeaza continutul de mediul exterior,astfel
perioada de valabilitate a berii este mai scazuta
 4. Butoi
 Avantaje:
 -cantitate mare
 -rezistent la socuri
 -pastreaza temperatura scazuta mai mult timp
 Dezavantaje:
 -greu de trasnportat
 -este necesar un echipament special pentru
consum( dozator)
 -nu se poate vizualiza continutul
 Transport
 Distributia berii se realizeaza cu ajutorul
mijloacelor de transport precum: autocamioane,
trenuri, autofurgonete, autoutilitare,
autoturisme,motostivuitoare, electrostivuitoare.
Majoritatea companiilor de bere si-au format o
retea proprie de distributie sau apeleaza la firme
specializate in acest sens, care folosesc o mare parte
din mijloacele de transport enumerate mai sus.
 Depozitarea
 Depozitarea berii se face in incaperi speciale ,
curate , aerisite , ferite de razele solare , in special in
sezonul de vara.
 Temperatura pentru a simti pe deplin savoarea berii
trebuie sa aiba intre 4 si 10 grade Celsius. Berile mai tari
pot fi baute la temperaturi cu 2 - 3 grade mai mari, iar
temperatura celor cu putin alcool poate cobori pana la 3
- 8 grade.Fiecare lot de bere livrat trebuie sa fie insotit
de un certificat de calitate in care se vor preciza datele:
 - denumirea produsului
 - denumira societatii producatoare
 - calitatea produsului , exprimat in grade alcool , si
concentratia mustului in grade zaharometrice.
 In conditiile de pastrare si transport mentionate,
berea nepasteurizata are termen de valabilitate cuprins
intre 9-13 zile, in functie de tip, mod de ambalare si
sezon. Berea romaneasca pasteurizata are termen de
valabilitate de 60-120 zile, in functie de tip si sezon.
Berea sterilizata are termenul de valabilitate de 12 luni.
  Cerinte privind etichetarea si garantarea calitatii
 Toti producatorii de alimente si bauturi
alcoolice sunt obligati ca pe eticheta fiecarui produs
sa inscrie atat caracteristicile alimentului,
compozitia acestuia, perioada de valabilitate,
originea sau provenienta ingredientelor utilizate,
cantitatea neta pentru produsele preambalate,
conditiile de depozitare, cat si metodele de fabricatie
sau de productie. Potrivit oficialilor Ministerului
Agriculturii, acest act normativ a fost elaborat in
conformitate cu standardele comunitare si are ca
scop principal protectia consumatorilor, care au
dreptul de a alege produsul care corespunde atat
din punct de vedere financiar, dar si calitativ.
 Denumirile comerciale ale produselor, precum şi
alte elemente utilizate pe etichetă nu pot conţine
cuvinte, părţi de cuvinte sau ilustraţii care pot crea
confuzii sau pot induce în eroare cumpărătorii sau
pot fi confundate cu alte produse.
 Etichetele băuturilor tradiţionale trebuie să
conţină denumirea produsului, lista
ingredientelor, cantitatea ingredientelor care dau
specificitate produsului, volumul, concentraţia
alcoolică, denumirea şi adresa producătorului,
ambalatorului sau distribuitorului. Lotul de
produse trebuie, de asemenea, menţionat pe
etichetă, pentru a permite identificarea datei
îmbutelierii.
 Etichetarea bauturilor prevazute in prezentele
norme tehnice se face cu respectarea art. 1 alin.
(1) lit. a) din Hotararea Guvernului nr. 106/2002
privind etichetarea alimentelor, cu modificarile
si completarile ulterioare, si trebuie sa cuprinda,
in conformitate cu prevederile legale in domeniu
si in mod obligatoriu, urmatoarele elemente:
    a) denumirea sub care este vandut produsul,
care va fi inscriptionata cu caractere de aceeasi
forma si marime de maximum 10 milimetri;
    b) denumirea grupei de bauturi, cu caractere
de aceeasi forma si marime de minimum 10
milimetri;
  

   c) lista cuprinzand toate ingredientele in

ordinea descrescatoare a cantitatii determinata
in momentul introducerii in fabricatie;
 d) conditiile de depozitare atunci cand
acestea necesita indicatii speciale;
 e) o mentiune care sa permita identificarea
lotului.
 Un produs aparut recent in viata consumatorilor din
Romania permite celor preocupati de sanatatea lor (dar
si a autoritatilor sanitare) sa inteleaga mai bine ce
inseamna alimente artificiale
 si alimente suprachimizate. Citind continutul berii
REDD’S, o bere produsa in Romania de SC Breweries
S.A din Buzau, am observat pe eticheta berii la
ingrediente apa, malt, zahar, drojdie, acidifiant acid
malic, colorant caramel, (s.n), aroma naturala de lamaie,
alcool 4,5 %;
Berea artificiala fabricata din sifon, cu hamei sintetic,
careia i se adauga gust amarui si culoare maronie (cu
aditivul caramel), nu are nimic in comun cu BEREA
NATURALA - adica berea obtinuta prin procedee de
fermentatie a hameiului, cu gust si culoare rezultate din
procesul natural de productie.
 Deci este o bere cu aditivi, cu chimicale nocive
pentru sanatatea noastra. Un lichid usor
alcoolizat (sifon amestecat cu hamei sintetic si
alcool de natura nespecificata, culoare artificial
creata) care pentru o doza poate nu ar fi nociv.
 Pe o eticheta, in afara de brand gasim
inscriptionat tipul de bere continuta si gradul
acesteia de alcoolizare.Mai jos sunt enumerate
principalele tipuri de bere si volumul de alcool
continut:
 Lager 4 – 5% Alcool
 Pilsner Lager 3 – 6% Alcool
 Wheat (Weissbier) 4 – 5% Alcool
 Porter 4 – 5% Alcool
 Bitter (ESB) 3 – 7% Alcool
 IPA (India Pale Ale) 5 – 7% Alcool
 Stout 5 – 10% Alcool
 Double (Dubbel) 6.5 – 9% Alcool
 Tripel (Trippel, Triple) 7.5 – 9.5% Alcool
 Barleywine 8 – 12% Alcool
 In afara de gradul de alcoolizare, mai apare un
indicator: E.P n%. Este prescurtarea de la Extract
Primar si reprezinta cantitatea de produs
fermentescibil ce exista in mustul de bere. Acest
E.P dupa fermentare se transforma in mare parte
in alcool si in dioxid de carbon aciduland berea. 
Insa nu tot extractul primar va fermenta la final,
E.P.-ul fiind intr-o concentratie foarte mica, fiind
denumit si dextrina. Dat fiind ca vorbim de
concentratii, acest indicator se exprima in
procentaj din volum asemeni alcoolului din bere.
Este bine sa stim ce este cu acest E.P deoarece el
ne indica plinitatea berii, care ne imprima aroma
berii.
 Apa influenteaza in mare masura calitatea
berii. Fabricile de bere renumite sunt construite
in zone unde apa este nepoluata, are duritate
redusa si o anumita compozitie in substante
minerale. Puritatea si tipul de drojdie
contribuie in mare masura la formarea calitatii
berii. Se folosesc culturi pure de Saccharomyces
Carlsbergensis, drojdii de fermentatie joasa si
de Saccharomyces Cerevisae drojdii de
fermentatie superioara.
  Importanta produsului in alimentatie
 Proprietatile nutritive fac din bere una
dintre cele mai complete bauturi. Bogata in
minerale si vitamine (A, D E, dar mai ales
vitaminele din grupa B), berea are un continut
ridicat de acid folic, o substanta esentiala in
metabolismul celular, care contribuie la
prevenirea anemiei si diminueaza concentratia
homocisteinei (considerata un nou factor de
risc cardiovascular).
 Continutul moderat de alcool (4-5%) creste asa-
numitul colesterol bun si actioneaza ca o
bariera impotriva colesterolului rau, reducand
riscul de infarct si alte boli ale inimii. La femei,
intarzie instalarea menopauzei si a efectelor
acesteia - osteoporoza. Berea are un pH cuprins
intre 4,3 si 4,6, dar aciditatea ei in organism se
reduce (pH-ul creste spre neutru) datorita
acizilor organici slabi, care au tendinta de a
forma saruri alcaline.
 Berea contine aproximativ 93% apa, un element necesar
vietii. Consumand bere putem completa usor, dar si
placut necesarul de apa al organismului. In bere exista
un echilibru foarte sanatos de minerale. Berea are un
continut bogat in potasiu (38 mg/100 ml) si sarac in
sodiu (5 mg/100 ml) fiind insa raportul ideal pentru
mentinerea unei tensiuni arteriale sanatoase (medii).
Berea contine putin calciu si mult magneziu intr-un
procent perfect care previne in timp formarea pietrelor
la bila si rinichi. Consumatorii de bere au un risc de
pana la 40% mai mic de aparitie a pietrelor la rinichi.
Hameiul, element de baza in obtinerea berii, contine
legaturi active, care impiedica depunerile nedorite de
calciu in oase. Berea asigura si necesarul de substante de
balast de care are nevoie organismul nostru pentru o
digestie mai buna. Acestea provin din cojile maltului de
orzoaica.
 Piata berii
 Sortimentul existent pe piata
 Berea se poate gasi intr-o gama vasta de culori de la galbenul pal la
negru, trecand prin toate nuantele intermediare. Diferentele sunt
date de tipul de drojdie folosit si temperatura la care aceasta
fermenteaza. Berea usoara fermenteaza mai usor si la temperaturi
mai mici.
 Tipuri de bere:
 Bere blonda: slab alcoolica, usoara, obisnuita, superioara si pils. Ea
se consuma in special vara datorita cantitatii mai mici de alcool
continuta si fiindca inlocuieste microelementele pierdute prin
transpiratie.
  Bere bruna: obisnuita, superioara si porter. Ea se consuma mai ales
in anotimpurile reci datorita continutului mai ridicat de alcool.
 Speciala:  fara alcool pentru soferi, are maxim 0.3% alcool,
hipocalorica, pentru diabetici, are maxim 1% glucide, bere cu
continut redus de alcool, 1.5% pentru tineri,  dietetica,  nutritiva,
 caramel, cu arome de fructe, cu lamaie, cu tequila.
 Brandurile existente pe piata berii din Romania
sunt: Beck’s, Beck’s Green Lemon, Bergenbier,
Bucegi, Carlsberg, Ciuc, Ciucas, Gambrinus,
Golden Brau, Gosser, Guinness, Harghita,
Hategana, Heineken, Holsten, Leffe,
Lowenbrau, Noroc, Pilsner Urquell, Peroni,
REDD’s, Scholossgold, Silva, Skol, Stejar,Stella,
Timisoreana, Tuborg, Tuborg Strong, Tuborg
Christmas Brew, URSUS, ZIPFER.
 Date statistice
 Cu toate ca in ultimii zece ani industria berii din Romania
a inregistrat o triplare a volumului, in 2009 acest segment
va raporta o crestere moderata, sub 10%.
 Piata berii din Romania a scazut la un consum anual de la
11,3 milioane hectolitri la 9,9 milioane hectolitri cu incasari
intre 400- 500 milioane dolari, pe fondul crizei care a
determinat scaderea puterii de cumparare a romanilor si
schimbarea obiceiurilor de consum.
 Cea mai mare problema cu care s-au confruntat marii
producatori a fost deprecierea monedei nationale. Euro s-a
apreciat cu 15%, ajungand in primul semestru a anului
2009 la un curs de 4,24 lei, ceea ce a avut un impact direct
asupra productiei., deoarece producatorii cumparau toate
materiile prime din import, in euro, moneda care a devenit
mai scumpa.
 Practic, in momentul de fata, berea din categoria
premium este concurata de marcile Efes
Pilsener, Tuborg, Stella Artois. Pe segmentul
local premium se duc lupte grele intre
Caraiman, Ursus, Hopfen Koning si Ciuc iar pe
segmentul "local/foreign brands" concurenta se
da intre Bergenbier si Golden Brau.
 Ambalajele PET se afla in topul preferintelor
consumatorilor romani, cu 45,6% din volumul
total al pietei. Sticla a inregistrat o pondere de
40,5%, in timp ce doza detine 10,4% din
preferinte.Berea la draught are o pondere de
3,5%
 Concluzii

 Berea este o bautura alcoolica nedistilata, obtinuta prin

fermentarea cu drojdie a unui must realizat din malt, apa
si fiert cu hamei. Procesul tehnologic este unul complex.
 Ambalajele PET se afla in topul preferintelor
consumatorilor romani, cu 45,6% din volumul total al
pietei
 Pe fondul crizei nationale s-au inregistrat scaderi
si la puterea de cumparare a romanilor si schimbarea
obiceiurilor de consum a berii cu 9% fata de anul 2008.
 Proprietatile nutritive fac din bere una dintre cele
mai complete bauturi. Berea bauta in cantitati moderate
poate aduce mai putine dezavantaje si mai multe
beneficii datorita continutului sau bogat in vitamine.
 Pentru ca probabil toata lumea stie ca berea este facuta pentru
a fi bauta, noi am gasit si alte intrebuintari ale acestei bauturi,
care pot parea ciudate, amuzante, dar care merita incercate:
 - Poti face baie in ea. Atunci cand intri in cada, daca vei
turna o sticla cu bere, aceasta va oferi un efect foarte interesant
- de baie cu bule;
 -Spala-te pe cap cu bere - pe care ai incalzit-o in
prealabil pana la fierbere, pentru a evapora alcoolul din ea.
Pune putin sampon si vei avea un par sclipitor;
 - Poti pregati aluaturi delicioase folosind bere in loc de
lapte sau apa in preparatul respectiv;
 - Se foloseste pentru a marina carnea. Pentru ca berea
este usor acida, daca veti lasa carnea pentru friptura cateva ore
in ea, o va fragezi foarte mult si nu ii va schimba gustul, asa
cum se intampla in cazul vinului;
 - Este buna pentru curatat frunzele plantelor de
apartament;
 Bibliografie
 1.Diaconescu I., Merceologie alimentară, Editura Eficient, Bucureşti 1998;
 2. Diaconescu I., Analiza senzoriala in unitatile comerciale, Editura ASE, 2005
 3. Ardelean Dorina, Diaconescu I., Diaconescu M. – Merceologie
alimentara.Calitate si siguranta, Editura Universitară, Bucureşti, 2006;
 4. Cercel C- Berea.Ghid Complet: istorie,prelucrare, degustare,varietati
din toata lumea, Editura Art, 2007
 5. http://www.berariiromaniei.ro/ro/despre-bere.htm
 6.http://www.zf.ro/companii
/piata-berii-din-romania-absoarbe-anual-intre-400-si-500-milioane-dolari-28700
63/
 7.
http://www.businessmagazin.ro/analize/industrie/cum-se-lupta-berarii-cu-cr
iza-5031252
 8.
http://www.csid.ro/dieta/un-pahar-pe-zi-de-bere-sanatate-si-placere-3995146
/
 9. http://ro.wikipedia.org/wiki/Bere
 10. http://www.blogcatalog.com/blog/pauza-de-bere
