Sunteți pe pagina 1din 7

Atributiile Presedintelui Romaniei

Constituantul din 1991 s-a pronuntat in favoarea formei de guvernamant republicane si a optat, in
acelasi timp, pentru republica semiprezidentiala. Caracterul semiprezidential al republicii este rezultatul
receptarii in sistemul constitutional romanesc a modelului de alegere a sefului statului in sistemele
prezidentiale, precum si a modalitatilor de raspundere politica a Guvernului fata de puterea legislativa,
caracteristice regimurilor politice parlamentare.

Presedintele Romaniei face parte din puterea executiva si intruneste, in aceasta calitate,
prerogativele esentiale ale acestei puteri ce revin, prin definitie, sefului statului. Ca model de organizare a
puterii executive, Constituantul roman a institutionalizat modelul executivului bicefal sau dualist. Potrivit
acestui model, puterea executiva este repartizata echilibrat intre seful statului si Guvern. Intre atributiile
acestei din urma autoritati publice si cele a institutiei prezidentiale exista demarcatii clare.

In sistemul

Rolul Preşedintelui

Preşedintele României reprezintă statul român şi este garantul independenţei nationale, al unităţii şi al
integrităţii teritoriale a ţării. Preşedintele României veghează la respectarea Constituţiei şi la buna
funcţionare a autorităţilor publice. În acest scop, Preşedintele exercită funcţia de mediere între puterile
statului, precum şi între stat şi societate. (Articolul 80 - Constituţia României)

Alegerea Preşedintelui

Preşedintele României este ales prin vot universal, egal, direct, secret şi liber exprimat. [...] Nici o
persoana nu poate îndeplini funcţia de Preşedinte al României decât pentru cel mult două mandate.
Acestea pot fi succesive. (Articolul 81 - Constituţia României)

Durata mandatului

Mandatul Preşedintelui României este de 4 ani şi se exercită de la data depunerii jurământului.


Preşedintele României îşi exercită mandatul până la depunerea juramântului de Preşedintele nou
ales. Mandatul Preşedintelui României poate fi prelungit, prin lege organică, în caz de război sau de
catastrofă. (Articolul 83 - Constituţia României)

Incompatibilităţi şi imunităţi

În timpul mandatului, Preşedintele României nu poate fi membru al unui partid şi nu poate îndeplini
nici o altă funcţie publică sau privată. Preşedintele României se bucură de imunitate. Camera
Deputaţilor şi Senatul, în şedinţa comună, pot hotarî punerea sub acuzare a Preşedintelui României
pentru înaltă trădare, cu votul a cel puţin doua treimi din numarul deputaţilor şi senatorilor.
Competenţa de judecata aparţine Curţii Supreme de Justiţie, în condiţiile legii. Preşedintele este
demis de drept la data ramânerii definitive a hotarârii de condamnare. (Articolul 84 - Constituţia
României)

Suspendarea din funcţie

In cazul săvârşirii unor fapte grave, prin care se încalcă prevederile Constituţiei, Preşedintele României
poate fi suspendat din funcţie de Camera Deputaţilor şi de Senat, în şedinţă comună, cu votul majorităţii
deputaţilor şi senatorilor, după consultarea Curţii Constituţionale. Preşedintele poate da Parlamentului
explicaţii cu privire la faptele ce i se impută. Propunerea de suspendare din funcţie poate fi iniţiată de cel
puţin o treime din numărul deputaţilor şi senatorilor şi se aduce, neîntârziat, la cunoştinţă Preşedintelui.
Dacă propunera de suspendare din funcţie este aprobată, în cel mult 30 de zile se organizează un
referendum pentru demiterea Preşedintelui. (Articolul 95 - Constituţia României)

Vacanţa funcţiei

Vacanţa funcţiei de Preşedinte al României intervine în caz de demisie, de demitere din funcţie, de
imposibilitate definitivă a exercitării atribuţiilor sau de deces. În termen de trei luni de la data la care a
intervenit vacanţa funcţiei de Preşedinte al României, Guvernul va organiza alegeri pentru un nou
Preşedinte. (Articolul 96 - Constituţia României)

Interimatul funcţiei

Dacă funcţia de Preşedinte devine vacantă ori dacă Preşedintele este suspendat din funcţie ori dacă se
află în imposibilitate temporară de a-şi exercita atribuţiile, interimatul se asigură, în ordine, de preşedintele
Senatului sau de preşedintele Camerei Deputaţilor. Pe durata interimatului nu se pot transmite mesaje
adresate Parlamentului, nu poate fi dizolvat Parlamentul şi nu se poate organiza referendumul.
(Articolul 97 - Constituţia României)

Actele Preşedintelui

In exercitarea atribuţiilor sale, Preşedintele României emite decrete care se publică în Monitorul Oficial al
României. Nepublicarea atrage inexistenţa decretului. Decretele emise de Preşedintele României privind
tratatele internaţionale încheiate în numele României, acreditarea şi rechemarea reprezentanţilor
diplomatici ai României, aprobarea înfiinţării, desfiinţării sau schimbării rangului misiunilor diplomatice,
mobilizarea parţială sau generală a forţelor armatei, respingerea agresiunilor armate îndreptate împotriva
ţării, instituiriea stării de asediu sau stării de urgenţă, precum şi în ceea ce priveşte conferirea de decoraţii
şi titluri de onoare, acordarea gradului de mareşal, de general şi de amiral şi în ceea ce priveşte
acordarea graţierii individuale, se contrasemnezază de primul-ministru. (Articolul 99 - Constiţutia
României)

POLITICA INTERNĂ
Numirea Guvernului

Preşedintele României desemneaza un candidat pentru funcţia de prim-ministru şi numeşte Guvernul pe


baza votului de încredere acordat de Parlament. În caz de remaniere guvernamentală sau de vacanţa a
postului, Presedintele revocă şi numeşte, la propunerea primului-ministru, pe unii membrii ai Guvernului.
(Articolul 85 - Constituţia României)
Primul-ministru, miniştrii şi ceilalţi membri ai Guvernului vor depune individual, în faţa Preşedintelui
României, jurământul de credinţă. (Articolul 103 - Constituţia României)
Dacă primul-ministru îşi pierde calitatea de membru al Guvernului sau este în imposibilitate de a-şi exercita
atribuţiile, Preşedintele României va desemna un alt membru al Guvernului ca prim-ministru interimar
pentru a îndeplini atribuţiile primului-ministru până la formarea noului Guvern. (Articolul 106 - Constituţia
României)

Consultarea Guvernului

Preşedintele României poate consulta Guvernul cu privire la probleme urgente şi de importanţă deosebită.
(Articolul 86 - Constitutia României)

Participarea la şedinţele Guvernului

Preşedintele României poate lua parte la şedintele Guvernului în care se dezbat probleme de interes
naţional privind politca externa, apărarea tarii, asigurarea ordinii publice şi, la cererea primului-ministru, în
alte situaţii. Preşedintele României prezidează şedinţele Guvernului la care participă. (Articolul 87 -
Constitutia României)

Preşedintele României prezidează şedintele Guvernului la care participă. (Articolul 87 - Constitutia


României)

Mesaje

Preşedintele României adresează parlamentului mesaje cu privire la principalele probleme politice ale
naţiunii. (Articolul 88 - Constituţia României)

Promulgarea legilor

Legea se trimite, spre promulgare, Preşedintelui României. Promulgarea se face în termen de cel mult 20
de zile de la primire. Înainte de promulgare, Preşedintele poate cere Parlamentului, o singură dată,
reexaminarea legii. Dacă Preşedintele a cerut reexaminarea legii ori dacă s-a cerut verificarea
constituţionalităţii ei, promulgarea se face în cel mult 10 zile de la primirea legii adoptate după reexaminare
sau de la primirea deciziei Curţii Constituţionale, prin care i s-a confirmat constituţionalitatea. (Articolul 77 -
Constituţia României)

Dizolvarea Parlamentului

Dupa consultarea preşedintilor celor doua Camere şi a liderilor grupurilor parlamentare, Preşedintele
României poate să dizolve Parlamentul, daca acesta nu a acordat votul de încredere pentru formarea
Guvernului în termen de 60 de zile de la prima solicitare şi numai după respingerea a cel putin două
solicitari de învestitură. În cursul unui an, Parlamentul poate fi dizolvat o singură data. Parlamentul nu
poate fi dizolvat în ultimile şase luni ale mandatului Preşedintelui României şi nici în timpul stării de asediu
sau al stării de urgenţă. (Articolul 89 - Constituţia României)
POLITICA EXTERNĂ

Preşedintele încheie tratate internaţionale în numele României, negociate de Guvern, şi le supune spre
ratificare Parlamentului, în termen de 60 de zile. Preşedintele, la propunerea Guvernului, acreditează şi
recheamă reprezentanţii diplomatici ai României şi aprobă înfiinţarea, desfiinţarea sau schimbarea
rangului misiunilor diplomatice. Reprezentanţii diplomatici ai altor state sunt acreditaţi pe lângă
Preşedintele României. (Articolul 91 - Constituţia României)

Preşedintele României reprezintă statul în relaţiile internaţionale şi, în aceasta calitate, încheie tratate în
numele României sau poate da împuternicire, în aces scop, primului-ministru, ministrului afacerilor
externe, altor membri ai guvernului sau unor reprezentanti diplomatici ai României. Pe baza împuternicirii
date de Preşedintele României, Guvernul ia măsuri pentru iniţierea şi negocierea tratatelor internaţionale
care se încheie în numele României. (Art. 1 - Legea 4/1991)

Negocierea şi semnarea tratatelor internaţionale încheiate în numele României, se fac pe baza


împuternicirilor date de către Preşedinte, de catre delegatiile aprobate de acesta. (Art. 3 - Legea 4/1991)

Guvernul informează Preşedintele României şi parlamentul despre orice acord, convenţie sau alte
întelegeri internaţionale pe care le încheie şi care nu trebuie să fie supuse ratificării.(Art. 5 - Legea
4/1991)

Preşedintele României, primul-ministru al Guvernului şi ministrul afacerilor externe pot negocia şi semna
tratate, acorduri, convenţii şi alte întelegeri internaţionale, fără a prezenta depline puteri. (Art. 8 - Legea
4/1991)

Ratificarea sau aderarea, respectiv denunţarea tratatelor încheiate în numele României, se consemnează
în instrumentele de ratificare sau aderare, respectiv de denunţare, semnate de Preşedintele României,
investite cu sigiliul statului şi contrasemnate de ministrul afacerilor externe. (Art. 9 - Legea 4/1991)

SIGURANŢA NAŢIONALĂ

FORŢELE ARMATE

Preşedintele României este comandantul forţelor armate şi îndeplineşte funcţia de preşedinte al


Consiliului Suprem de Apărare a Ţării. El poate declara, cu aprobarea prealabilă a Parlamentului,
mobilizarea parţială sau generală a forţelor armate. Numai în cazuri excepţionale, hotarârea Preşedintelui
se supune ulterior apărarii Parlamentului, în cel mult 5 zile de la adoptare. În caz de agresiune armată
împotriva ţării, Preşedintele României ia măsuri pentru respingerea agresiunii şi le aduce neîntârziat la
cunoştinţa Parlamentului, printr-un mesaj. Dacă Parlamentul nu se afla în sesiune, el se convoacă de
drept în 24 de ore de la declanşarea agresiunii. (Articolul 92 - Constitutia României)
STAREA DE ASEDIU SAU STAREA DE URGENŢĂ

Preşedintele României, instituie, potrivit legii, starea de asediu sau starea de urgenţă, în întreaga ţară ori
în unele localităţi, şi solicita Parlamentului încuviinţarea măsurii adoptate, în cel mult 5 zile de la luarea
acesteia. Dacă Parlamentul nu se află în sesiune, el convoacă de drept în cel mult 48 de ore de la
înştiinţarea stării de asediu sau a stării de urgenţă şi funcţionează pe toată durata acestora. (Articolul 93 -
Constituţia României)

CONSILIUL SUPREM DE APĂRARE

Consiliul Suprem de Aparare a Tarii organizeaza si coordoneaza unitar activitatile care privesc apararea
tarii si siguranta nationala. (Articolul 118 - Constitutia României) Presedintele României este presedintele
Consiliului Suprem de Aparare a Tarii. (Articolul 3 - Legea 39/1990 privind organizarea si functionarea
Consiliului Suprem de Aparare a Tarii) Consiliul Suprem de aparare a Tarii se convoaca de catre
presedintele acestuia, de regula trimestrial, sau ori de câte ori este nevoie. (Articolul 5 - Legea 39/1990)
Presedintele Consiliului Suprem de Aparare a Tarii coordoneaza si îndruma întreaga activitate a acestuia.
(Articolul 6 - Legea 39/1990)

SERVICIUL ROMÂN DE INFORMATII

Serviciul Român de Informaţii este organul de stat specializat în domeniul informaţiilor privitoare la
siguranţa naţionala a României, parte componenta a sistemului naţional de apărare, activitatea sa fiind
organizată şi coordonată de Consiliul Suprem de Apărare a Ţării. (Articolul 1 - Legea privind organizarea
si functionarea Serviciului Român de Informatii)

Serviciul Român de Informaţii este condus de un director, cu rang de ministru, numit de Camera
Deputaţilor şi de Senat în şedinţa comună, la propunerea Preşedintelui României, în urma audierii celui
propus de către comisia însarcinata sa exercite controlul parlamentar asupra activităţii Serviciului Român
de Informaţii, care va prezenta un raport în faţa celor doua Camere ale Parlamentului. Eliberarea din
funcţie a directorului Serviciului Român de Informaţii se face de Parlament, în şedinţa comună a celor
două camere la propunerea Preşedintelui României sau a cel puţin o treime din numărul total al
deputaţilor ori senatorilor. (Articolul 23 - Legea privind organizarea si functionarea S.R.I.)

ALTE ATRIBUŢII

Preşedintele României îndeplineşte şi următoarele atribuţii:

a) conferă decoraţii şi titluri de onoare;


b) acordă gradele de mareşal, de general şi de amiral;
c) numeşte în funcţii publice, în condiţiile prevăzute de lege;
d) acordă graţierea individuală.
( Art. 94 - Constitutia Romaniei)