Sunteți pe pagina 1din 36

CECCAR BRASOV

SUBIECTE ANUL II STAGIU COLECTIV CECCAR


FILIALA BRASOV
SEMESTRUL I 2010

GRUPA I

CONTABILITATE

1. O societate comerciala este subventionata, pentru o investitie cu caracter


social, de la bugetul statului, in baza unui contract de 3.000 um. Suma primita
este folosita integral pt. achizitia unui utilaj in anul curent in valoare de 5.000 um,
TVA 19%. Sa se inregistreze primirea subventiei, achizitia utilajului si
amortizarea lui in primul an de functionare, stiind ca durata de functionare este
de 5 ani, amortizabil liniar.
REZOLVARE
a) Recunoasterea dreptului de a primii subventia
4451 = 4751 3.000 um
b) Incasarea subventiei
5121 = 4451 3.000 um
c)Achizitia utilajului
% = 404 5.950 um
2131 5.000 um
4426 950 um
d) Calcul amortizare liniara
A= 5000 lei/ 5 ani = 1.000 lei/an
Inregistrare amortizare liniara an N
6811 = 2813 1.000 um
e) Trecerea anuala a subventiei la venituri
4751 = 7584 3.000 um

2.. Se achizitioneaza dintr-un imprumut bancar un utilaj in valoare de 20.000 lei,


durata normala de functionare 10 ani şi amortizare liniara. Suma
cheltuielilor cu dobanzile aferente imprumutului primit este 5.000 lei.
Sa se inregistreze achizitia mijlocului de transport si amortizarea
acestuia in primul an, stiind ca politica firmei este de a considera
cheltuielile cu dobanzile drept ale perioadei.
REZOLVARE
a) Incasarea creditului creditului contractat
5121 = 1621 20.000 um
b) Constituirea dobanzii anuale aferenta creditului bancar
666 = 1682 500 um
c) Achizitia utilajului
2131 = 404 20.000 um
d) Efectuarea platii
404 = 5121 20.000 um
d) calcul amortizare liniara
A= 20.000 lei/ 10 ani = 2.000 lei/an
Inregistrare amortizare in primul an
6811 = 2813 2.000 UM
3. Pentru luna august anul N o societate comercială cu trei salariaţi, care
lucrează în condiţii normale prezintă, conform pontajului, următoarea
situaţie:

- Salariatul A încadrat cu un salariu tarifar brut lunar de 1.600 lei, a fost


prezent luna întreagă, însumând un număr de 21 zile lucrate, din care 2
lucrate în zile de sâmbătă, compensate cu timp liber corespunzător.
Conform contractului individual de muncă, pentru munca prestată în
zilele de sâmbătă şi duminică, compensată cu timp liber
corespunzător, unitatea plăteşte un spor de 30%.

- Salariatul B încadrat cu un salariu tarifar brut lunar de 1.000 lei, a fost


prezent 6 zile, restul de 15 zile lucrătoare fiind în concediu de odihnă.
Salariatul are un copil în întreţinere.

- Salariatul C, încadrat cu un salariu tarifar brut lunar de 1.000 lei, a


beneficiat de un concediu medical pentru incapacitate temporară de muncă,
pentru boală obişnuită în perioada 1 – 21 august 2009, după care a
fost prezent, însumând un număr de 6 zile lucrate. Situaţia stagiului de
cotizare, pentru calculul indemnizaţiei salariatului C, se prezintă astfel:
Perioada Nr. zile Zile luate în Venit brut
calcul realizat
lucrătoare în
lună
Iulie anul N 23 23 1.000
Iunie anul N 21 20 952
Mai anul N 21 21 1.000
Aprilie anul N 22 18 818
5 zile Bo 170
17 zile lucrate 773

5 zile Bo 170
15 zile lucrate 750
TOTAL: 129 124 5.633
Salariaţii au primit, în numerar în cursul lunii august un avans din
salariu de 400 lei salariatul A, respectiv 300 lei salariatul B.

STAT DE PLATA pentru luna August anul N

Retineri

D I
S ed m
Pe o San uc p
nsi m atat er oz
e aj e e it
1 A 1600 21 2 30% 46 0 0 0 0 1646 173 8 91 170 193 400 781
2 B 1000 6 0 0 0 15 714 0 0 1000 105 5 55 350 78 300 457
3 C 1000 6 0 0 0 0 0 5 10 511 797 75 2 16 250 73 0 631
TOTAL 3600 - - - 46 - 714 - 681 3443 353 15 162 - 344 700 1.869

CALCULUL CONCEDIU MEDICAL PENTRU ANGAJATUL C


Media veniturilor pe 6 luni = 5.633 lei / 124 zile = 45,4274 lei
15 zile CM = 45.4274 lei x 15 zile = 681 lei
Pentru boala obisnuita se plateste 75 % = 681 x 75 % = 511 lei
Primele 5 zile din CM sunt suportate din fondul de salarii, iar restul de 10
zile CM sunt suportate din CCI,adica:
24 5 zile x 45,4274 lei x 75 % = 170 lei din FS
25 10 zile x 45,4274 lei x 75 % = 341 lei din CCI
641 = 421 3.102 lei ( 3.443 -341 lei CM din CCI)
Retinere CAS angajatul C
Sal realizat = 1.000 lei x 6 zile / 21 zile = 286 lei ; 286 lei x 10,5% = 30 lei
CAS pentru 15 zile CM = 600 lei x 10,5% x 15 zile CM/21 zile lucr. =45 lei
Total CAS retinut la angajatul C = 30 lei + 45 lei = 75 lei
421 = % 1.529 lei
444 344 lei
4372 15 lei
4312 308 lei ( 353 lei – 45 lei)
4314 162 lei
425 700 lei

423 = 4312 45 lei ( CAS pentru 15 zile CM)

BAZA DE CALCUL PT CONTRIBUTIILE SOCIETATII:

Angajatul A = 1.646 lei


Angajatul B = 1.000 lei
Angajatul C= 286 + 170 = 456 lei
TOTAL VENITURI SALARIALE = 3.102 LEI

Contributia la asigurarile sociale ( 20,8%) = 3.361 x 20,8%


6451 = 4311.01 699 lei
Concediu medical din CCI
4311.02 = 423 341 lei ( 10 zile CM din CCI)
Contributia la asigurarile sociale de sanatate ( 5,2%)= 3.102 lei x 5,2%
6451 = 4313 161 lei
Contributia la fondul de somaj ( 0,5%) = 3.102 x 0,5%
6452 = 4371 16 lei
Contributia la fondul de asig.pt accidente de munca = 3.361 x 0,4%
6458 = 4311.03 13 lei
Comisionul pt carti de munca (0,75%)= 3.102 lei x 0,75%
635 = 447 23 lei
Contributia pt concedii si indemnizatii ( 0,85%)= 3.102 lei x 0,85%
6451 = 4311.02 26 lei
Fond garantare creante salariale ( 0,25%) = 3.102 lei x 0,25%
6452 = 4373 8 lei

4. O societate comercială înregistrează drepturi de personal neridicate în


sumă de 2.000 lei, compuse din 1.750 lei salarii şi 250 lei indemnizaţii
pentru incapacitate temporară de muncă.
După 2 ani un salariat se prezintă şi îşi ridică drepturile ce i se cuvin în
sumă de 900 lei. Restul drepturilor de personal în sumă de 1.100 lei nu
sunt ridicate în termenul legal de prescriere şi se înregistrează la
venituri.
26 % = 426 2.000 lei
421 1.750 lei
423 250 lei
27 426 = % 2.000 lei
5311 900 lei
7588 1.100 lei

5. O entitate economică acordă salariaţilor săi avantaje în natură


reprezentând produse finite, conform contractului colectiv de muncă,
la preţul de înregistrare în contabilitate de 3.000 lei.
Valoarea avantajelor acordate în natură majorează venitul brut realizat de
către salariaţi, înregistrându-se în fondul de salarii, intrând astfel atât
în baza de calcul a contribuţiilor angajatorului şi a salariaţilor, precum
şi în baza de calcul a impozitului pe veniturile din salarii.
a) 711 = 345 3.000 lei
b) 641 = 421 3.000 lei
c) 421 = % 896 lei
444 401 lei
4372 15 lei
4312 315 lei
4314 165 lei
Rest de plata angajat = 3.000 lei – 896 lei = 2.104 lei
28 Contributia la asigurarile sociale ( 20,8%)
6451 = 4311.01 624 lei
29 Contributia la asigurarile sociale de sanatate ( 5,2%)
6451 = 4313 156 lei
30 Contributia la fondul de somaj ( 0,5%)
6452 = 4371 15 lei
31 Contrib. la fondul de asig.pt accidente de munca ( intre 0,15- 0,85)- 0.25%
6458 = 4311.02 8 lei
32 Comisionul pt carti de munca (0,75%)
635 = 447 23 lei
33 Contributia pt concedii si indemnizatii ( 0,85%)
6451 = 4311.03 23 lei
34 Fond garantare creante salariale ( 0,25%)
6452 = 4373 8 lei

6. Unui salariat i se închiriază de către entitatea la care lucrează o locuinţă


pentru care plăteşte o chirie lunară de 200 lei plus TVA 19%.
4282 = % 238 lei
706 200 lei
4427 38 lei
retinerea din salariu a sumei datorate
421 = 428 238 lei

7. SC DELTA SA are în proprietate o clădire, achiziţionată în luna mai 2004


cu suma de 300.000 lei.
La data de 31 decembrie 2005, clădirea a fost reevaluată, iar valoarea
reevaluată de 350.000 a fost înregistrată în situaţiile financiare ale
anului 2005.
În luna septembrie 2006 se efectuează lucrări de modernizare a clădirii,
recepţionate şi înregistrate la valoarea de 10.000 lei.
În luna martie 2009 sunt efectuate alt lucrări de modernizare, în valoare de
30.000 lei aprobate în şedinţa Consiliului de Administraţie,
recepţionate în 20 apilie 2009.
35 mai 2004
212 = 404 300.000 lei
36 decembrie 2005
212 = 1058 50.000 lei
37 septembrie 2006
212 = 404 10.000 lei
38 martie 2009
231 = 404 30.000 lei
39 20 aprilie 2009
212 = 231 30.000 lei
Valoarea finala a cladirii = 350.000 lei +40.000 lei = 390.000 lei

8. SC DELTA SA are în proprietate o clădire, achiziţionată în luna mai 2004


cu suma de 300.000 lei.
La data de 31 decembrie 2005, clădirea a fost reevaluată, iar valoarea
reevaluată de 350.000 a fost înregistrată în situaţiile financiare ale
anului 2005.
În luna septembrie 2006 se efectuează lucrări de modernizare a clădirii,
recepţionate şi înregistrate la valoarea de 10.000 lei.
În luna martie 2009 sunt efectuate alt lucrări de modernizare, în valoare de
30.000 lei aprobate în şedinţa Consiliului de Administraţie,
recepţionate în 20 apilie 2009.
40 mai 2004
212 = 404 300.000 lei
41 decembrie 2005
212 = 1058 50.000 lei
42 septembrie 2006
212 = 404 10.000 lei
43 martie 2009
231 = 404 30.000 lei
44 20 aprilie 2009
212 = 231 30.000 lei
Valoarea finala a cladirii = 350.000 lei +40.000 lei = 390.000 lei
9. Să se înregistreze în contabilitate operaţiunile legate de stocurile de
materiale consumabile cunoscându-se:
45 stoc la începutul lunii: 5.000 buc. la 18 u.m.n / kg;
46 intrări în data de 4 a lunii 9.000 buc. la 19 u.m.n/kg;
47 intrări în data de 16 a lunii: 2.000 buc. la 20,5 u.m.n/kg;
48 ieşiri în data de 25 a lunii: 15.000 buc.

Evaluarea ieşirilor se face prin metoda Cost mediu ponderat. Se vor


efectua înregistrările contabile în cazurile:
49 inventarului permanent;
50 inventarului intermitent.

Utilizaţi IAS 2 „Stocuri”.


Stoc initial 5.000 bc x 18 u.m. / bc = 90.000 u.m.
Intrare in 04: 9.000 bc x 19 u.m. / bc = 171.000 u.m.
302 = 401 171.000 u.m.
Intrare in 16: 2.000 bc x 20,50 u.m. / bc = 41.000 u.m.
302 = 401 41.000 u.m.
Folosind CMP prin metoda inventarului permanent avem:
90.000 + 171.000 + 41.000
CMP = = 18,875
5.000 + 9.000 + 2.000
Iesire 25: 15.000 bc x 18,875 u.m. / bc = 283.125 u.m.
602 = 302 283.125 u.m.
Folosind CMP prin metoda inventarului intermitent
Destocarea stocului initial 602 = 302 90.000 u.m.
Intrarea in 04 si 16: 602 = 401 212.000 u.m.
Restocarea stocului final 302 = 602 18.875 u.m.
Verificare: stoc final 1.000 bc x 18,875 u.m. / bc = 18.875 u.m.

10. O societate comercială dispune de un stoc de materii prime de 20.000


kg la preţul de 10 u.m.n / kg. Se achiziţionează în cursul lunii materii
prime în mod succesiv astfel:
51 26.000 kg la 11 u.m.n/kg;
52 4.000 kg la 12,5 u.m.n/kg.

Ulterior se dau în procesul de producţie 49.000 kg de materii prime.


Evaluarea stocurilor ieşite se face prin metoda FIFO iar pentru
contabilizare se folosesc:
- metoda inventarului permanent
- metoda inventarului intermitent

Determinaţi valorile conform IAS 2 „Stocuri”. Contabilizaţi operaţiunile.


EVALUAREA STOCURILOR

-sold initial 20.000 kg x 10 lei = 200.000


- intrari 26.000 kg x 11 lei = 286.000
4.000 kg x 12,5 lei = 50.000
TOTAL 50.000 kg = 536.000

Consum 20.000 kg x 10 lei = 200.000


26.000 kg x 11 lei = 286.000
3.000 kg x 12,5 lei = 37.500
TOTAL 49.000 kg = 523.500
Metoda inventarului permanent utilizand FIFO
301 = 401 336.000
Iesirea 49.000 kg astfel:
% = 301 523.500
601 200.000 (20.000 kg x 10 u.m. / kg)
601 286.000 (26.000 kg x 11 u.m. / kg)
601 37.500 (3.000 kg x 12,50 u.m. / kg)
Stoc final 1.000 kg x 12,50 u.m. / kg = 12.500 u.m.
Metoda inventarului intermittent utilizand FIFO
Destocarea stocului initial 601 = 301 200.000
Intrare 601 = 401 336.000
Restocarea stocului final 301 = 601 12.500
Verificare : stoc final 1.000 kg x 12,50 u.m. / kg = 12.500 u.m.

11. Se înregistrează la o SC un sold iniţial la preţ prestabilit de materii


prime în valoare de 250.000 u.m.n şi la materiale consumabile de
40.000 u.m.n. Diferenţele de preţ aferente costului de achiziţie mai
mare decât preţul prestabilit sunt de 27.000 u.m.n. În cursul lunii se
înregistrează intrări la preţul standard la materii prime de 90.000
u.m.n şi la materiale consumabile de 5.000 u.m.n. Diferenţele de preţ
corespunzătoare sunt de 9.000 u.m.n. Să se calculeze diferenţele de
preţ aferente ieşirilor la materii prime în valoare de 290.000 şi la
materiale consumabile de 20.000 u.m.n.
Sold initial cont : 301 = 250.000
302 = 40.000
308 = 27.000
Intrare : 301 = 401 90.000
302 = 401 5.000
301,302 = 308 9.000
Iesire : 601 = 301 290.000
602 = 302 20.000
308 = 301 27 115 ( 290.000 x 9,35%)
308 = 302 1 870 ( 20.000 x 9.35%)

CONT SOLD INITIAL INTRARI IESIRI SOLD FINAL


301 250.000 90.000 290.000 50.000
302 40.000 5.000 20.000 25.000
308 27.000 9.000 X Y
Coeficient mediu = 27.000 + 9.000 X 100 %
250.000 + 40.000 +90.000 + 5.000
Ceoficient mediu = 36.000 / 385.000 x 100 % = 9.35%
X = ( 290.000 + 20.000 ) x 9.35%= 28.985 – diferenta de prêt aferenta iesirilor
Diferenta de prêt la soldul ramas de 75.000 = 27.000 + 9.000 – 28.985
= 7.015 lei

GRUPA II
Audit
1. O misiune de audit statutar are drept obiectiv
a) obtinerea unei asigurari cu privire la situatiile financiare
b) exprimarea de catre auditor a unei opinii
c) certificarea situatiilor financiare
Raspuns: b

2. Identificati cinci caracteristici prin care auditul statutar se deosebeste de


auditul intern.
1. Auditul statutar se realizează prin persoane fizice sau juridice stabilite
de acţionari spre deosebire de audtitul intern care face parte din
controlul intern al entităţii şi se realizează de regulă prin angajaţi
independenţi de celelalte structuri executive.
2. În cazul auditului statutar independenţa este principiul de bază pentru
credibilitate iar in cazul auditului intern independenţa e limitată la
nivelul înţelegerii conducerii executive.
3. În cazul auditului statutar se respectă normele unui organism profesional
iar în cazul auditului intern se respectă procedurile interne stabilite de
conducerea entităţii.
4. În cazul auditului statutar obiectul examinării efectuate de profesionistul
contabil îl constituie situaţiile financiare ale entităţii, în totalitatea lor:
bilanţ, cont de profit şi pierdere şi celelalte componente ale situaţiilor
financiare iar în cazul auditului intern obiectivele de bază sunt
verificarea eficacităţii sistemelor contabile şi de control intern.
5. Auditul statutar asigură credibilitatea necesară pentru terţi asupra
situaţiilor financiare ale entităţii, în cazul auditului intern de regulă nu
are obligaţii extra entitate.
3. Explicati conceptul de imagine fidela prin prisma regularitatii si sinceritatii
contabilitatii.
Regularitatea presupune conformitatea la regulile şi procedurile contabile, deci la
principiile contabile general admise. Reglementarile contabile romanesti prevăd
că pentru a da o imagine fidelă patromoniului, situaţiei financiare şi rezultatelor
obţinute trebuie respectate regulile privind evaluarea patrimoniului şi celelalte
norme şi principii contabile: principiul prudenţei, principiul permanenţei
metodelor, principiul continuităţii activităţii, principiul independenţei
exerciţiului, principiul intangibilităţii bilanţului de deschidere, principiul
necompensării.
Sinceritatea presupune aplicarea cu bună credinţă a regulilor şi procedurilor
contabile, în funcţie de cunoaşterea pe care responsabilii conturilor
trebuie sa o aiba despre realitatea şi importanţa operaţiilor,
evenimentelor şi situaţiilor din întreprindere.

4. Nominalizati si explicati criteriile de apreciere a imaginii fidele.


Criteriile de apreciere a imaginii fidele sunt:
53 Exhaustivitatea (integralitatea): toate operaţiile care privesc
întreprinderea
sunt înregistrate în contabilitate.
54 Realitatea: criteriul realităţii operaţiilor presupune că toate
elementele
materiale din scripte corespund cu cele indentificabile fizic şi că toate
elementele de activ, de pasiv, de venituri sau de cheltuieli reflectă
valori reale şi nu fictive sau care nu privesc întreprinderea în cauză;
toate informaţiile prezentate în situaţiile financiare trebuie să poată fi
justificate şi verificate.
55 Corecta înregistrare în contabilitate şi prezentare în situaţiile
financiare a
operaţiilor presupune că aceste operaţii trebuie:
- să fie contabilizate în perioada corespunzătoare, urmărindu-se deci
respectarea independenţei exerciţiilor; criteriul perioadei corecte;
- să fie corect evaluate, adică sumele să fie bine determinate, aritmetic
exacte, urmărindu-se respectarea tuturor regulilor şi principiilor
contabile, precum şi a metodelor de evaluare; deci criteriul corectei
evaluări;
.- să fie contabilizate în conturile corespunzătoare; deci criteriul
corectei imputări;
- să fie corect totalizate, centralizate, astfel încât să li se asigure o
prezentare în conturile anuale conformă cu regulile în vigoare; criteriul
corectei prezentări în conturile anuale.

5. Societatea Alfa a evaluat la 1 decembrie anul N-4 un ansamblu imobiliar


achiziţionat în anul N-11 cu 400.000.000 lei (din care 80.000.000 lei
pentru teren), amortizabil în 20 de ani; cu această ocazie a eliminate
amortismentele din valoarea contabilă. Valoarea de utilitate a
ansamblului imobiliar a fost stabilită cu această ocazie la 450.000.000
lei (din care 150.000.000 lei terenul); durata de viaţă nu a fost
modificată.
La 1 iulie anul N ansamblul imobiliar a fost vândut cu 500.000.000 lei.
Care sunt:
- diferenţa din reevaluare ce trebuia înregistrată;
- suma amortizării în anul N;
- suma plusvalorii înregistrată cu ocazia vânzării.

data explicaţii clădire teren total

N-11 achiziţie 320.000.000 80.000.000 400.000.000

durata normală 20 ani -

amortizare anuală 320.000.000 / 20=16.000.000 -


N-4 amortizare în 8 16.000.000*8=128.000.000
ani

Valoare rămasă 320.000.000-128.000.000=192.000.000 80.000.000 272.000.000


neamortizată

Valoare de 300.000.000 150.000.000 450.000.000


utilitate

Diferenţă din 300.000.000-192.000.000=108.000.000 70.000.000 178.000.000


reevaluare

Durata rămasă 20 - 8 = 12 ani -


de amortizat

Amortizare 300.000.000 / 12 = 25.000.000 -


anuală

Amortizare în N 25.000.000 / 2 = 12.500.000 -


la 1 iulie

Amortizare până 3*25.000.0000+12.500.000=87.500.000 -


la vânzare

Val.rămasă 300.000.000 – 87.500.000=212.500.000 150.000.000 362.500.000


neamort.la
vânzare

Valoarea de 500.000.000
vânzare

Câştigul din 137.500.000


vânzare

6. În calitate de auditor al întreprinderii Omega SA aţi constatat că la 31


decembrie stocul la produsul X este contabilizat pentru 6.500.000 lei.
Care este valoarea stocului la 31 decembrie, cunoscând că întreprinderea
foloseşte metoda FIFO, că stocul la 1 decembrie a fost de 500 unităţi a
10.000 lei fiecare, că în 10 decembrie s-au cumpărat 500 unităţi a
12.000 lei fiecare şi că în 20 decembrie au ieşit 400 unităţi?
Data Explicaţii Cantitate Preţ Valoare
01.12. stoc 500 10.000 5.000.000
10.12 intrare 500 12.000 6.000.000
20.12. ieşire (400) 10.000 (4.000.000)
31.12 stoc 100 10.000 1.000.000
31.12 stoc 500 12.000 6.000.000
Total stoc la 31.12 600 7.000.000

Stoc initial = 500 unitati x 10.000 lei/unitate = 5.000.000 lei


Intrare in 10 dec. = 500 unitati x 12.000 lei/unitate = 6.000.000 lei
Iesire in 20 dec. = 400 unitati x 10.000 lei/unitate = 4.000.000 lei (valoarea
iesirilor conform metodei FIFO)
(500 unitati – 400 unitati) x 10.000 lei/unitate = 1.000.000 lei
500 unitati x 12.000 lei/unitate = 6.000.000 lei
Valoarea stocului la 31 dec = 7.000.000 lei

Evaluare

1. Dacã se poate determina valoarea patrimonialã a unei întreprinderi, care este


aceasta, dispunând de urmãtoarele informatii: capital social 3.000.000; rezerve
10.000.000; alte fonduri proprii 15.000.000; imobilizãri necorporale (cheltuieli de
înfiintare) 5.000.000:
a) da, 23.000.000;
b) da, 33.000.000
Răspuns: a
Valoarea activelor detinute – Datorii contractate = 3.000.000 + 10.000.000 +
15.000.000 – 5.000.000 = 23.000.000

2. Se constatã cã o halã industrialã, în valoare rãmasã de 145.000 mii lei, nu mai


are utilizare de peste trei ani, iar situarea ei în partea perifericã a uzinei face
posibilã vânzarea terenului încã liber de orice sarcinã. Cheltuielile de demolare a
halei sunt estimate la 85.000 mii lei, iar transportul si taxele materialelor
nerecuperabile la suma de 35.000 mii lei. Pentru materialele recuperabile se
estimeazã obtinerea din vânzarea acestora a sumei nete de 45.000 mii lei.
Stabilind bilantul economic, cu ce sumã urmeazã a fi ajustat (corijat) în minus,
bilantul contabil:
a) 265.000 mii lei;
b) 75.000 mii lei;
c) 220.000 mii lei.
Răspuns:c

3. Cum se determinã costul capitalului propriu al unei întreprinderi?


Ccp = Rn + (Rr - Rn) * β
Unde: Rn = rata neutră de plasament a disponibilităţilor pe piaţa
financiară;
Rr = rata cu riscuri sau totalitatea riscurilor la care este supusă
întreprinderea; atât cele externe cât şi cele interne;
Rr – Rn = prima de risc a întreprinderii;
β = coeficient care semnifică volatilitatea acţiunii întreprinderii de evaluat.

GRUPA III

Expertiza contabila

1. Ce conţine capitolului I al Raportului de expertiză contabilă ?


(Introducere)
Capitolul I INTRODUCERE al raportului de expertiză contabilă trebuie sã
cuprindã cel puţin următoarele paragrafe:
a) Paragraful de identificare a expertului(ţilor) contabil(i) nominalizat(ţi)
pentru efectuarea expertizei contabile, care trebuie sã cuprindã
informaţii cu privire la: numele şi prenumele expertului(ţilor), domiciliul
acestuia (acestora), numãrul carnetului de expert contabil şi poziţia din
Tabloul experţilor contabili;
b) Paragraful de identificare a organului care a dispus efectuarea expertizei
contabile judiciare sau a clientului care a solicitat efectuarea expertizei contabile
extrajudiciare.
În acest paragraf se menţioneazã:
– în cazul expertizelor contabile judiciare: actul care a stat la baza numirii
expertului(ţilor), respectiv Încheiere de şedinţă (în cazurile civile) sau
ordonanţă a organelor de urmãrire penală (în cazurile penale), cu
menţionarea datei acestuia, denumirea şi calitatea procesuală a
părţilor, domiciliul sau sediul social al acestora, numãrul şi anul
dosarului şi natura acestuia (civil sau penal);
– în cazul expertizelor contabile extrajudiciare: denumirea clientului, domiciliul
sau sediul social al acestuia, numãrul şi data contractului în baza căruia se
efectuează expertiza contabilă solicitată;
c) Paragraful privind identificarea împrejurãrilor şi circumstanţelor în care a
luat naştere litigiul în care s-a dispus efectuarea expertizei contabile
judiciare sau contextul în care a fost contractată expertiza contabilă
extrajudiciară;
d) Paragraful privind identificarea obiectivului(elor) expertizei contabile judiciare,
formularea obiectivului(elor) expertizei contabile. În cazul expertizelor contabile
judiciare formularea obiectivului(lor) expertizei contabile se preia „ad-literam” din
formularea acestuia (acestora) în Încheierea de şedinţă (în cauze civile),
respectiv în ordonanţa organelor de urmărire şi cercetare penală (în
cauze
penale). În cazul expertizelor contabile extrajudiciare formularea obiectivului(elor)
acestora trebuie sã fie cea din contract;
e) Paragraful privind identificarea datei sau perioadei şi a locului în care s-a
efectuat expertiza contabilă. În cazul expertizelor contabile dispuse de
organele în drept, în cauze civile, data şi locul începerii lucrărilor
expertizei contabile trebuie documentate prin citarea părţilor prin
scrisoare cu aviz de primire;
f) Paragraful privind identificarea materialului documentar care are o legãturã
cauzalã cu obiectivul(ele) expertizei contabile şi care a stat la baza întocmirii
raportului de expertizã contabilă. Materialul documentar nominalizat în
acest paragraf trebuie să fie strict adecvat necesităţilor de
documentare a obiectivelor expertizei contabile judiciare sau
extrajudiciare;
g) Paragraful privind identificarea datei sau perioadei în care s-a redactat raportul
de expertizã contabilã, cu menţionarea expresã dacã s-au mai efectuat sau nu
alte expertize contabile având acelaşi (aceleaşi) obiectiv(e). De asemenea, în
acest paragraf trebuie menþionat dacă s-au folosit lucrările altor experţi
(contabili, tehnici etc.), problemele ridicate de părţile interesate în
expertiză şi explicaţiile date de acestea în timpul efectuării expertizei;
h) Paragraful privind identificarea datei iniţiale până la care raportul de
expertiză contabilă trebuia depus la beneficiar şi indicarea
eventualelor perioade de prelungire faţă de termenul iniţial.

2. Ce conţine cap.II al Raportului de expertiză contabilă


(Desfăşurarea expertizei contabile)?
Capitolul II DESFĂŞURAREA EXPERTIZEI CONTABILE al raportului de
expertiză contabilă trebuie să conţină câte un paragraf distinct pentru
fiecare obiectiv (întrebare) al (a) expertizei contabile care să cuprindă
o descriere amănunţită a operaţiilor efectuate de expertul contabil cu
privire la structura materialului documentar, actele şi faptele analizate,
locul producerii evenimentelor şi tranzacţiilor, sursele de informaţii
utilizate, dacă părţile interesate în expertiza contabilă au făcut obiecţii
sau au dat explicaţii pe care expertul contabil le-a luat sau nu în
considerare în formularea concluziilor sale. În fiecare astfel de paragraf
trebuie prezentate ansamblul calculelor şi interpretarea rezultatelor acestora.
Dar, dacă aceste prezentări ar îngreuna înţelegerea expunerii de către
beneficiarul raportului de expertiză contabilă, este recomandabil ca
ansamblul calculelor să se facă în anexe la raportul de expertizã
contabilã, iar în textul expertizei contabile sã se prezinte doar rezultatele
calculelor şi interpretarea acestora.
Fiecare paragraf din Capitolul II DESFĂŞURAREA EXPERTIZEI CONTABILE
trebuie să se încheie cu concluzia (răspunsul) expertului contabil, care
trebuie să fie precis(ă), concis(ă),fără echivoc, redactat(ă) într-o
manierã analiticã, ordonatã şi sistematizatã, fără a face aprecieri asupra
calităţii documentelor justificative,
a reprezentărilor (înregistrărilor) contabile, a expertizelor şi actelor de
control (de orice fel) anterioare, şi nici asupra încadrărilor legale.
Aceasta, deoarece expertul contabil analizează evenimente şi
tranzacţii, şi nu încadrarea judiciară a acestora. În cazuri deosebite, în
care expertul contabil, în exercitarea misiunii sale, se confruntă cu
acte şi documente care nu întrunesc condiţiile legale, care exprimă
situaţii nereale sau care sunt suspecte, el nu trebuie să le ia în
considerare în stabilirea rezultatelor concluziilor (rãspunsurilor) sale la
obiectivul(ele) fixat(e) expertizei contabile, dar trebuie să menţioneze aceasta
în raportul de expertizã contabilă.
Dacă raportul de expertiză contabilă este întocmit de mai mulţi experţi
care au opinii diferite, într-un paragraf al Capitolului II DESFĂŞURAREA
EXPERTIZEI CONTABILE fiecare expert contabil trebuie să-şi motiveze
detaliat şi documentat opinia pe care o susţine. De regulă, în
expertizele judiciare trebuie motivată separat opinia expertului
recomandat de parte în raport cu opinia expertului
numit din oficiu.
Studii de fezabilitate

Unul din indicatorii utilizați în evaluarea tradițională a proiectelor


investiționale este termenul de recuperare a investiției neactualizate. Care este
modul de calcul şi conținutul indicatorului?

Un proiect investițional, cu o valoare totală a investiției de 11.445 lei, prezintă


următoarea structură a fluxurilor de numerar:
An Cost Costuri de Total cost Total Cash‐flow anual net
investiție exploatare încasări
0 11.445 lei 6.420 lei 17.865 lei 8.520 lei -9.345 lei
1 6.420 lei 6.420 lei 9.440 lei 3.020 lei
2 6.420 lei 6.420 lei 9.440 lei 3.020 lei
3 6.500 lei 6.500 lei 9.700 lei 3.200 lei
4 6.500 lei 6.500 lei 9.700 lei 3.200 lei
5 6.500 lei 6.500 lei 9.700 lei 3.200 lei
Total 11.445 lei 38.760 lei 50.205 lei 56.500 lei
6.295 i

Calculați rentabilitatea medie aferentă investiției.

Modul de calcul:
Costul initial al investitiei
Tr =
Cash flow anual mediu (sau marja bruta de autofinantare MBA\medie)

Raspuns:

Metoda rentabilitatii medii se bazeaza pe rata medie a rentabilitatii:

Beneficiul net mediu anual

rm=

Cheltuieli medii anuale de exploatare


Beneficiul anual poate fi stabilit pe baza relatiei urmatoare:

MBA(marja bruta din autofinantare sau cash flow net) = Rezultatul net (RN)
+Amortizari si provizioane (AP)

> RN = MBA - AP

Amortizarea in 6 ani = 11445/6 = 1908 lei

Anii Rezultatul Net= MBA - A


0 2100-1908= 192
1 3020-1908= 1112
2 3020-1908= 1112
3 3200-1908= 1292
4 3200-1908= 1292
5 3200-1908= 1292
Rezultatul mediu net = 6292/6=1049

Cheltuieli medii anuale de exploatare = 38760/ 6 = 6460 lei

r m = Rezultatul mediu net/ Chelt.medii anuale de exploatare = 1049/6460 =


0,162

Rentabilitatea medie aferenta investitiei = 16,2 %

Analiza diagnostic a întreprinderii

1. O întreprindere produce anual un număr de 100000 de produse la un preț


unitar de 5 u.m. întreprinderea înregistrează cheltuieli cu materii prime şi
materiale în valoare de 200000 u.m., cheltuieli de personal de 100000
u.m. din care 85% reprezintă salariile personalului direct productiv,
cheltuieli cu utilități şi chirii în cuantum de 20000 u.m., cheltuieli cu
amortizarea de 50000 u.m. şi cheltuieli cu dobânzi de 40000 u.m. să se
calculeze şi să se interpreteze pragul de rentabilitate financiar şi
operațional exprimat în unități fizice şi valorice.
q = 100.000 produse
p = 5 u.m.
Cheltuieli fixe = 100.000 * 15% + 20.000 + 50.000 = 85.000 u.m.
Cheltuieli variabile = 200.000 + 100.000 * 85% + 40.000 = 325.000 u.m.
Venituri totale = 100.000 * 5 = 500.000 u.m.
Cheltuieli variabile unitare (ChVu) = 325.000/100.000 = 3,25 u.m.
Pragul de rentabilitate exprimat in unitati fizice:
Qpr = Ch. fixe / (p - ChVu) = 85.000 / (5 – 3,25) = 48.571 unitati
Pragul de rentabilitate exprimat in unitati valorice sau cifra de afaceri critica:
Ca’ = Ch. fixe / (1 – ChVu/p) = 85.000 / (1- 3,25/5) = 242.857,14 u.m.

GRUPA IV
Administrarea şi lichidarea întreprinderilor

1. Asociaţii societăţii „X” au decis dizolvarea acesteia. Situaţia


patrimoniului conform bilanţului contabil la data începerii lichidării se
prezintă astfel:
56 Construcţii 30.000 lei
57 Amortizarea construcţiilor 20.000 lei
58 Echipamente tehnologice 15.000 lei
59 Amortizarea echipamentelor tehnologice 10.000 lei
60 Materii prime 3.000 lei
61 Ajustări pentru deprecierea materiilor prime 500 lei
62 Clienţi 2000 lei
63 Clienţi incerţi 700 lei
64 Ajustări pentru deprecierea clienţilor incerţi 400 lei
65 Conturi la bănci în lei 1.300 lei
66 Furnizori 7000 lei
67 Provizioane 1.250 lei
68 Capital subscris vărsat 11.000 lei
69 Rezerve legale 1.850 lei

Operaţiile de lichidare efectuate de lichidator au fost:


a) Construcţiile au fost vândute cu 11.000 lei, faţă de valoarea rămasă
neamortizată de 10.000 lei;
b) Echipamentele tehnologice au fost văndute cu 7.000 lei faţă de valoarea
rămasă neamortizată de 5.000 lei;
c) Materiile prime au fost vândute cu 2.850 lei faţă de valoarea de 2.500 lei;
d) În vederea încasării înainte de scadenţă a creanţelor certe au fost
acordate sconturi în valoare de 100 lei;
e) Din suma clienţilor incerţi de 700 lei se încaseaza jumătate, restul fiind
irecuperabile;
f) Pentru plata înainte de termen a datoriilor către furnizori, aceştia au
acordat sconturi în sumă de 350 lei;
g) Cheltuielile efectuate cu lichidarea societăţii au fost în sumă de 900 lei.
Se cere: a) Înregistrările contabile aferente operaţiilor de lichidare.
b) Întocmirea bilanţului înainte de partaj.
c) Înregistrările contabile aferente operaţiilor de partaj la acţionari

SITUATIA PATRIMONIALA IN URMA INVANTARULUI EFECTUAL DE


LICHIDATOR
NR ELEMENTE DE ACTIV SUMA ELEMENTE SUMA
CRT DE PASIV
1 Imobilizari corporale 45.000 Capital 11.000
Amortiarea imobilizarilor 30.000 subscris
corporale varsat
Val. imob.neamortizate 15.000
2 Materii prime 3.000 Rezerve 1.850
Ajustari pt deprecierea mat,prime 500 legale
Valoarea neta 2.500
3 Clienti incerti 700 TOTAL 12.850
Ajustari pt deprecierea client 400 CAPITALURI
Valoarea neta 300 PROPRII
4 Clienti 2.000 Furnizori 7.000
5 Banca 1.300 Provizioane 1.250
6 TOTAL ACTIV 21.100 TOTAL 21.100
PASIV
A - INREG CONTABILE AFERENTE LICHIDARII

1. vanzare imobilizarilor corporale

vanzare constructie
461= % 13.090
7583 11.000
4427 2.090

incasare c/v constructie


5121 = 461 13.090

descarcare gestiune
% = 212 30.000
2812 20.000
6583 10.000

vanzare echip.tehnologice
461 = % 8.330
7583 7.000
4427 1.330

incasare c/v echipament


5121 = 461 8.330

descarcare gestiune
% = 2131 15.000
2813 10.000
6583 5.000

2. vanzare mat.prime

trecerea la marfuri a materiilor prime


371= 301 3.000

materii prime vandute


411 = % 3.392
707 2.850
4427 542

incasare c/v mat prime vanduta


5121 = 411 3.392

descarcare gestiune
607= 371 3.000

anulare ajustare mat prime


391= 7814 500

3. clienti

incasare clienţi / scont acordat


% = 411 2.000
5121 1.900
667 100

incasare clienti incerti


5121= 4118 350

trecere la chelt clienti incerti neincasati


654= 4118 350

anulare ajustare clienti


491= 7814 400

4. furnizori

plata furnizori / scont acordat


404= % 7.000
5121 6.650
767 350

5. anulare provizion
151= 7812 1.250

6. inregistrarea cheltuielilor de lichidare


628 =5121 900

7. regularizare tva
4427= 4423 3.962

8. plata tva
4423= 5121 3.962

9. inchiderea conturilor de venituri


% = 121 23.350
707 2.850
767 350
7812 1.250
7814 900
7583 18.000

10. inchiderea conturilor de cheltuieli


121= % 19.350
607 3.000
628 900
654 350
6583 15.000
667 100

11. impozit profit datorat ( 23350 - 19350 = 4000 x 16% = 640 )


691= 441 640

12. inchiderea contului 691


121= 691 640

13. plata impozit profit


441= 5121 640

B. - BILANT INAINTE DE EFECTUAREA PARTAJULUI

ELEMENTE DE SUMA ELEMENTE DE PASIV SUMA


ACTIV
Conturi la banci 16.210 Capital social 11.000
Rezerve legale 1.850
Profit din lichidare 3.360
TOTAL ACTIV 16.210 TOTAL PASIV 16.210

C. - INREG CONTABILE AFERENTE PARTAJULUI INTRE ASOCIATI

1. rambursare cap social catre asociati


1012= 456 11.000

2. plata cap soc catre asociati


456= 5121 11.000

3. decontare rezerve legale catre asoc


1061 =456 1.850

4. impozit profit aferent rezerve legale ( 1850 X 16% = 296 )


456 =441 296

5. plata imp profit aferent rezerve legale


441= 5121 296

6. decontarea profitului din lichidare


121= 456 3.360

7. impozit dividende ( rezerva legale + profit lichidare )


( 1850 - 296 = 1554 + 3360 = 4914 X 16% = 786 )
456= 446 786

8. plata impozit dividende


446= 5121 786

9. plata dividende nete catre asociati ( 4914 - 786 = 4128 )


456= 5121 4.128

D. - SITUATIA CONTURILOR DUPA PARTAJ

CONTUL 456 CONTUL 5121


DEBIT CREDIT DEBIT CREDIT
11.000 11.000 16.210 11.000
296 1.850 296
786 3.360 786
4.128 4.128
Total 16.210 Total 16.210 Total 16.210 Total 16.210

2. Societatea „X” nu mai face faţă datoriilor sale exigibile. Societatea intră
în faliment având la bază cererea introdusă la tribunal de către unul
dintre creditori. Situaţia patrimoniului conform bilanţului contabil de
începere a lichidării se prezintă astfel:
70 Echipamente tehnologice 30.000 lei
71 Amortizarea echipamentelor tehnologice 15.000 lei
72 Mărfuri 900 lei
73 Ajustări pentru deprecierea mărfurilor 100 lei
74 Conturi la bănci în lei 2.000 lei
75 Cheltuieli în avans 1.000 lei
76 Furnizori 12.000 lei
77 Venituri în avans 1.250 lei
78 Capital subscris vărsat 2.500 lei
79 Rezerve legale 200 lei
80 Alte rezerve 4.000 lei
81 Rezultatul reportat 1.150 lei
Aportul asociaţilor la capitalul social în baza statutului şi contractului de
societate se prezintă dupa cum urmează:
- asociatul A :1.750 lei (70% din capitalul social)
- asociatul B: 750 lei (30% din capitalul social)
Operaţiile de lichidare efectuate de lichidator au fost:
a) Vânzarea echipamentelor tehnologice la preţul de 7.000 lei, TVA 19%;
b) Vânzarea mărfurilor la preţul de 1.200 lei, TVA 19%;
c) Încasarea chiriei plătite în avans în sumă de 1.000 lei;
d) Restituirea chiriei încasate anticipat în sumă de 1.250 lei;
e) Stabilirea sumelor de acoperit de către cei doi asociaţi pentru plata
datoriei faţă de furnizori;
f) Achitarea datoriei faţă de furnizori.
Se cere:
a) Înregistrările contabile aferente operaţiilor de lichidare.
b) Întocmirea bilanţului înainte de partaj.
c) Înregistrările contabile aferente operaţiilor de partaj la asociaţi.
a) Înregistrările contabile aferente operaţiilor de lichidare

A.Intocmirea bilantul initial al soc. X

A.ACTIVE IMOBILIZATE
I.IMOBILIZARI CORPORALE (30.000-15.000) 15.000
ACTIVE IMOBILIZATE-TOTAL 15.000
ACTIVE CIRCULANTE
I.STOCURI (900-100) 800
II CASA SI CONTURI LA BANCI 2000
ACTIVE CIRCULANTE-TOTAL 2.800
CHELTUIELI IN AVANS 1.000
DATORII CURENTE 12.000
ACTIVE CIRCULANTE NETE, RESPECTIV DATORII -9450
CURENTE NETE (active circulante total+cheltuieli in
avans-datorii curente-venituri in avans)
TOTAL ACTIVE-DATORII CURENTE (active imobilizate 5.550
total+active circulante nete = 15.000-9.450)
VENITURI IN AVANS 1.250
CAPITAL SI REZERVE
I.CAPITAL SUBSCRIS VARSAT 2.500
II.REZERVE (200+4.000) 4.200
REZUTATUL REPORTAT (pierdere) 1.150
TOTAL CAPITALURI PROPRII (2.500+4.200-1.150) 5.550
TOTAL CAPITALURI 5.550

a). Valorificarea echipamentelor tehnologice (imobilizarilor corporale):


461 = % 8.330
7583 7.000
4427 1.330
-scaderea din evidenta a echipamentelor tehnologice
% = 2131 30.000
2813 15.000
6583 15.000
-încasarea contravalorii echipamentelor tehnologice
5121 = 461 8.330
- închiderea contului 7583
7583 = 121 7.000
- închiderea contului 6583
121 = 6583 15.000

b).Valorificarea marfurilor:
4111 = % 1.428
707 1.200
4427 228
- încasarea contravalorii marfurilor vândute
5121 = 4111 1.428
- scaderea din gestiune a marfurilor vândute
607 = 371 900
-anularea provizionului
397 = 7814 100
- închiderea conturilor 707 si 7814
% = 121 1.300
707 1.200
7814 100
- închiderea contului 607
121 = 607 900
c)incasarea chiriei platite in avans:
5121 = 471 1.000
d)restituirea chiriei incasate anticipat:
472 = 5121 1.250

Regularizarea si plata TVA


4427 = 4423 1.558
4423 = 5121 1.558

Situatia conturilor 121 si 5121 inainte de efectuarea partajului:

D CONT 121 C D CONT 5121 C


15.000 7.000 2.000 1.250
900 1.300 8.330 1.558
1.428
1.000
15.900 8.300 12.758 2.808
Sold D 7.600 Sold D 9.950

b) Întocmirea bilanţului înainte de partaj.

ACTIVE CIRCULANTE
I.CASA SI CONTURI LA BANCI 9.950
ACTIVE CIRCULANTE-TOTAL 9.950
DATORII CURENTE 12.000
ACTIVE CIRCULANTE NETE, RESPECTIV DATORII -2.050
CURENTE NETE (active circulante-daorii curente)
TOTAL ACTIVE-DATORII CURENTE -2.050
CAPITAL SI REZERVE
I.CAPITAL SUBSCRIS VARSAT 2.500
II.REZERVE (această sumă este formată din 4.200
repartizarea profitului net în anii anteriori)
III.REZULTATUL EXERCITIULUI FINANCIAR 8.750
-din exercitiul curent 1.150
-din lichidare 7.600
TOTAL CAPITALURI PROPRII (capital+rezerve-rezultatul ex.) -2.050
TOTAL CAPITALURI -2.050

1).Determinarea capitalului propriu (activului net):


CP(AN) = 9.950 – 12.000 = -2.050 lei
Rezulta ca, pentru achitarea furnizorilor în suma de 2.050 lei, capitalul propriu
(activul net) este insuficient.
In cazul în care bunurile care alcatuiesc averea societatii în nume colectiv
nu sunt suficiente pentru plata datoriilor, judecatorul sindic va recurge la
procedura de executare
silita împotriva asociatilor.
Societatea "X" se încadreaza în prevederile de aplicare a cotei de 16%
impozit pe profit.

2). Calcularea si varsarea impozitului pe profit si impozitului pe dividende:


2.1)Decontarea rezervelor legale
1061 = 456 200
2.2)Impozit pe profit aferent rezervelor legale (200*16%)
456 = 441 32
2.3)virarea acestuia
441 = 5121 32
2.4) Decontarea altor rezerve
1068 = 456 4.000
2.5). Impozit pe dividende
(4.000 + 200 - 32 = 4.168 x 16%)
456 = 446 667
446 = 5121 667

3). Situatia partajului capitalului propriu (activului net) si a datoriilor pe asociati :


Cap. social Rezerve Alte TOTAL
legale rezerve
Aociatul A 70% 1.750 118 2.333 4.201
Asociatul B 30% 750 50 1.000 1.800
TOTAL 2.500 168 3.333 6.001

Pierderi si furnizori
Pierderi Pierderi Furnizori Total Diferente
din din
exercitiul lichidare
curent
Aociatul A 70% 805 5.320 8.400 14.525 1.0324
Asociatul B 30% 345 2.280 3.600 6.225 4.425
TOTAL 1.150 7.600 12.000 20.750 14.749
(20.750 -
6.001)

4.)Înregistrari privind partajul capitalului propriu (activului net) si a sumelor


depuse de asociati pentru plata furnizorilor:

a)capitalul social de restituit asociatilor


1012 = 456 2.500
b) pierderea curenta si pierderea din lichidare
456 = 121 8.750 (1.150+7.600)
c) depunerea de catre asociati a sumelor necesare achitarii furnizorilor (ct. 456)
5121 = 456 2.749
Asociatul A 1.924
Asociatul B 825
Asociatul A: 2.749 x70% = 1.924
Asociatul B: 2.749 x 30% = 825

d) achitarea furnizorilor
401 = 5121 12.000
e) situatia conturilor 456 si 121, dupa terminarea operatiunilor de lichidare, se
prezinta astfel:

D CONT 456 C D CONT 5121 C


32 200 9.950 32
667 4.000 2.749 667
8.750 2.500 12.000

9.449 6.700 12.699 12.699


Sold D 2.749
2.749
Sold 0 Sold 0

GRUPA V
Consultanta fiscala acordata contribuabililor
1. O entitate dispune de următoarele informaţii pe parcursul unui exerciţiu
financiar:
82 venituri totale 350.000 lei, din care venituri neimpozabile 15.000 lei;
83 cheltuieli totale 230.000 lei (altele decât cele cu impozitul pe profit), din
care cheltuieli de protocol 20.000 lei.
Se cere determinarea rezultatului net.

Metodologia de calcul:
84 Determinarea cheltuielilor de protocol deductibile
Total venituri impozabile ( 350.000 – 15.000 )……….………… .335.000 lei
Total cheltuieli ………………………………………………………230.000 lei
Baza de calcul a chelt de protocol deductibile…………………. 125.000 lei
( 335.000 lei- 230.000 lei + 20.000 lei)
Chelt de protocol deductibile ( 125.000 x 2%)…………..………… 2.500 lei
85 Determinarea cheltuielilor nededutibile
Chelt de protocol nededutibile ( 20.000 -2.500 )………………….17.500 lei
Cheltuieli deductibile ( 230.000 lei – 17.500 lei)…….…………212.500 lei
Profitul contabil ( 350.000 lei – 230.000 lei)………….…………120.000 lei
Profitul impozabil ( 335.000 lei - 212.500 lei)………………… 122.500 lei
Impozitul pe profit ( 122.500 lei x 16% )………………………… 19.600 lei
Rezultatul net ( 335.000 lei – 212.500 lei – 19.600 lei)………. 100.400 lei
2. O entitate dispune de următoarele informaţii:
- venituri totale 3.980.000 lei, din care venituri din anularea datoriilor în schimbul
titlurilor de participare la o persoană juridică 110.000 lei;
- cheltuieli totale (fără cheltuielile cu impozitul pe profit) 2.720.000 lei, din
care:
86 cheltuieli înregistrate în contabilitate care nu au la bază
documente justificative 12.000 lei;
87 cheltuieli cu sponsorizările 4.300 lei;
88 cheltuieli cu taxa pe valoare adăugată aferentă bunurilor
acordate salariaţilor sub forma unor avantaje în natură
4.930 lei, fără ca valoarea bunurilor să fi fost
impozitată prin reţinere la sursă;
89 penalităţi prevăzute în cadrul contractelor economice
2.300 lei;
90 amenzi datorate autorităţilor române 8.000 lei;
- cifra de afaceri 1.800.000 lei.

Se cere stabilirea impozitului pe profit de plătit de către entitate.


Venituri impozabile = 3.980.000 lei – 110.000 lei = 3.870.000 lei
Cheltuieli nedeductibile cu TVA afer bunurilor acord.ca avantaje=
= 4.930*19%= 936,7 lei = 938 lei
Chelt nedeductibile = 12.000 lei +4.300 lei +.937 lei +8.000 lei = 25.237 lei
Chelt deductibile = 2.720.000 lei – 25.237 lei = 2.694.763 lei
Profitul impozabil = 3.870.000 lei – 2.694.763 lei = 1.175.237 lei
Impozitul pe profit inainte de scaderea chelt deductibile de sponsorizare =
1.175.237 lei x 16 % = 188.037.92 lei = 188.038 lei

3 ‰ din CA = 1.800.000 x 3/1000 = 5.400 lei

20% din imp pe profit = 188.677 lei x 20% = 37.735 lei

91 sponsorizare de scazut din imp pe profit 4.300 lei

imp. pe profit de platit = 188.038 lei – 4.300 = 183.738 lei

3. Un angajat al unei entităţi obţine într-o lună următoarele venituri:


92 venituri salariale 850 lei;
93 ajutor de înmormântare 1.270 lei, ca urmare a justificării cu
documente.
94 150 lei reprezentând cadou cu ocazia Paştelui.
Salariatul nu are nici o persoană în întreţinere. Să se stabilească
salariul net.

Venit brut = 850 +150 = 1.000 lei

Retineri angajat:

CAS ( 10,5%) = 1000 x 10.5% = 105 lei

CASS ( 5,5%) = 1.000 x 5,5% = 55 lei

Somaj ( 0,5%) = 1.000 x 0,5%= 5 lei

Total retineri = 105 +55 +5 = 165 lei

Venit net = 1.000 – 165 = 835 lei

Deducere de bază = 250 lei

Venit impozabil = 835 – 250 = 585 lei

Impozit salariu = 585 * 16% = 94 lei

Salariu net = 835 – 94 + 1.270 = 2.011 lei


4. Să se calculeze şi înregistreze în contabilitate impozitul pe profit pe
baza următoarelor date:
95 Venituri totale: 1.200.000 lei, din care:
96 venituri din vânzarea produselor finite: 800.000 lei;
97 venituri din vânzarea ambalajelor: 200.000 lei;
98 venituri din reluarea unor ajustări pentru deprecierea imobilizărilor
corporale: 30.000 lei;
99 venituri din vânzarea investiţiilor financiare pe termen scurt:
170.000 lei;
100Cheltuieli totale: 700.000, din care:
101cheltuieli cu ambalajele: 180.000 lei;
102cheltuieli cu salariile: 300.000 lei;
103cheltuieli cu materialele nestocate: 40.000 lei;
104cheltuieli cu comisioanele bancare: 7.000 lei;
105cheltuieli cu investiţiile financiare pe termen scurt cedate: 150.000
lei;
106cheltuieli cu alte impozite, taxe şi vărsăminte asimilate: 23.000 lei;
Profit impozabil = Venituri totale – Cheltuieli totale = 1.200.000 –
700.000 = 500.000 lei
107Impozit pe profit = 500.000 * 16% = 80.000 lei
Inreg contabila 691 = 4411 80.000 lei
5. Se cunosc următoarele date despre o entitate:
108venituri din exploatare 80.000 lei;
109venituri financiare 50.000 lei;
110venituri extraordinare 10.000 lei;
111cheltuieli de exploatare 60.000 lei;
112cheltuieli financiare 30.000 lei;
113cheltuieli extraordinare 30.000 lei.
Să se determine rezultatul entităţii pe tipuri de activităţi, precum şi
impozitul pe profit de plătit, dacă cheltuielile nedeductibile sunt în
sumă de 5.000 lei.
Venituri din exploatare = 80.000 lei
Cheltuieli din exploatare = 60.000 lei
Rezultatul din exploatare (profit) = 80.000 lei – 60.000 lei = 20.000 lei
Venituri financiare = 50.000 lei
Cheltuieli financiare = 30.000 lei
Rezultatul financiar ( profit) = 50.000 lei – 30.000 lei = 20.000 lei
Venituri extraordinare = 10.000 lei
Cheltuieli extraordinare = 30.000 lei
Rezultatul extraordinar ( pierdere) = 30.000 lei -10.000 lei = -20.000 lei
Profit impozabil = (20.000 + 20.000 – 20.000) +5.000 lei = 25.000 lei
Impozit pe profit = 25.000 lei * 16% = 4.000 lei
Profit contabil = 20.000 lei – 4.000 lei = 16.000 lei