Sunteți pe pagina 1din 56

MINISTERUL EDUCAŢIEI ŞICERCETĂRII

Anexa nr. 2 la OMEdC nr. 3172/30.01.2006

CURRICULUM

CLASA A XII A

LICEU TEHNOLOGIC
NIVEL 3

DOMENIUL: RESURSE NATURALE ŞI PROTECŢIA MEDIULUI

CALIFICAREA: TEHNICIAN ECOLOG ŞI PROTECŢIA CALITĂŢII MEDIULUI

VARIANTA REVIZUITĂ

2005
Autori :

Ing. Lucica Micălăcian - profesor grad didactic I, Colegiul Tehnic de Construcţii şi Protecţia
Mediului, Arad

Ing. Marieta Boros - profesor grad didactic definitiv, Colegiul Tehnic de Construcţii şi Protecţia
Mediului, Arad

Prof. Cristina Căldare - profesor grad didactic definitiv, doctorand, Colegiul Tehnic de
Construcţii şi Protecţia Mediului, Arad

Revizuit :

Ing. Lucica Micălăcian - profesor grad didactic I, Colegiul Tehnic de Construcţii şi Protecţia
Mediului, Arad
PLAN DE ÎNVĂŢĂMÂNT
Liceu tehnologic prin ruta directă
Clasa a XII a

Aria curriculară TEHNOLOGII

Domeniul : Resurse naturale şi protecţia mediului


Calificarea :Tehnician Ecolog şi Protecţia Calităţii Mediului
Cultură de specialitate şi instruire practică săptămânală

Total ore / an 80

Modul 1 Gestionarea deşeurilor din care:


laborator tehnologic 48

Total ore / an 130


Supravegherea şi controlul calităţii apelor din care:
Modul 2
naturale laborator tehnologic 78

Total ore / an 100


Modul 3 din care:
Supravegherea şi controlul calităţii
laborator tehnologic 60
solului

Total ore/an =10 ore/sapt. X 31 săpt. =310 ore

Stagii de pregătire practică


Modul 4 Supravegherea şi controlul calităţii
Total ore / an 30
mediului în ecosistemele antropizate
Supravegherea şi controlul calităţii Total ore / an 60
Modul 5
aerului
Modul 6 Total ore / an 60
Chimia şi biologia apelor naturale
Total ore/an = 30 ore/săpt. x 5 săpt./an =150 ore

Curriculum în dezvoltare locală


Supravegherea şi controlul calităţii apei Total ore / an 62
Modul 7
potabile .

Modul 8 Supravegherea şi controlul calităţii


Total ore / an 62
apelor uzate
Total ore /an = 4 ore/sapt.x 31 săpt. =124
TOTAL GENERAL =584 ore/an
Notă : Toate orele de pregătire practică ( laborator tehnologic şi practică comasată ) se vor
desfăşura sub coordonarea profesorului de specialitate, cu clasa împărţită în grupe de minim 10
elevi.
NOTĂ INTRODUCTIVĂ

Domeniul PROTECŢIA MEDIULUI pregăteşte elevii pentru calificările TEHNICIAN


ECOLOG ŞI PROTECŢIA CALITĂŢII MEDIULUI şi TEHNICIAN HIDROMETEOROLOG.
Curriculum pentru clasa a XII a, calificarea TEHNICIAN ECOLOG ŞI PROTECŢIA CALITĂŢII
MEDIULUI, a fost elaborat pe baza Standardului de Pregătire Profesională pentru această calificare şi a
planului de învăţământ. Curriculum cuprinde 7 module corespunzătoare unităţilor de competenţă tehnice
generale şi specializate, din SPP care au acelaşi titlu GESTIONAREA DEŞEURILOR,
SUPRAVEGHEREA ŞI CONTROLUL CALITĂŢII APELOR NATURALE, SUPRAVEGHEREA
ŞI CONTROLUL CALITĂŢII SOLULUI, SUPRAVEGHEREA ŞI CONTROLUL CALITĂŢII
APEI POTABILE, SUPRAVEGHEREA ŞI CONTROLUL CALITĂŢII APELOR UZATE,
SUPRAVEGHEREA ŞI CONTROLUL CALITĂŢII MEDIULUI ÎN ECOSISTEMELE
ANTROPIZATE, SUPRAVEGHEREA ŞI CONTROLUL CALITĂŢII AERULUI, CHIMIA ŞI
BIOLOGIA APELOR NATURALE . Pentru fiecare modul în parte curriculum cuprinde : Tabel de
corelare competenţe – conţinuturi şi Sugestii metodologice privind procesul şi metode de predare-învăţare,
şi sugestii privind evaluarea.
Pe lângă competenţele tehnice, în cadrul modulelor şi SUPRAVEGHEREA ŞI CONTROLUL
CALITĂŢII APELOR UZATE, SUPRAVEGHEREA ŞI CONTROLUL CALITĂŢII MEDIULUI
ÎN ECOSISTEMELE ANTROPIZATE vor fi evaluate şi unele abilităţi cheie, aceste module fiind
construite prin agregarea competenţelor unei unităţi de competenţă cheie cu competenţele unei unităţi de
competenţă tehnice, după cum urmează : SUPRAVEGHEREA ŞI CONTROLUL CALITĂŢII
APELOR UZATE – PROCESAREA DATELOR NUMERICE respectiv SUPRAVEGHEREA ŞI
CONTROLUL CALITĂŢII MEDIULUI ÎN ECOSISTEMELE ANTROPIZATE - COMUNICARE.
Modulele SUPRAVEGHEREA ŞI CONTROLUL CALITĂŢII APEI POTABILE şi
SUPRAVEGHEREA ŞI CONTROLUL CALITĂŢII APELOR UZATE sunt alocate CDL ( câte 62
ore ) iar modulele SUPRAVEGHEREA ŞI CONTROLUL CALITĂŢII MEDIULUI ÎN
ECOSISTEMELE ANTROPIZATE, SUPRAVEGHEREA ŞI CONTROLUL CALITĂŢII
AERULUI şi CHIMIA ŞI BIOLOGIA APELOR NATURALE sunt alocate practicii comasate ( 30,
60 respectiv 60 ore ).
Celorlalte module li s-au alocat câte 10 ore săptămânal ( 4 ore instruire teoretică şi 6 ore laborator
tehnologic ). Ordinea în care se recomandă parcurgerea modulelor este prezentată la sfârşitul curriculum.
Toate orele corespunzătoare modulelor prezentate în curriculum se vor desfăşura sub îndrumarea
profesorilor de specialitate ( inginer, biolog, ecolog ). În cazul modulelor care cuprind atât ore de pregătire
teoretică cât şi ore de laborator tehnologic se recomandă ca acestea să se desfăşoare sub îndrumarea
aceluiaşi cadru didactic.
Orele de practică comasată şi cele de laborator tehnologic se vor desfăşura cu clasa împărţită în grupe de
minim 10 elevi. Se recomandă ca orele de practică comasată să se desfăşoare la agenţi economici de
profil.
Este necesară utilizarea programei şcolare împreună cu Standardul de Pregătire Profesională
deoarece programa a fost concepută pornind de la corelarea conţinuturilor cu competenţele prevăzute în
Standardul de Pregătire Profesională . Prin parcurgerea corectă a programei şcolare se va asigura
dobândirea , de către elevi, a competenţelor descrise în Standardul de Pregătire Profesională corespunzător
calificării.
Alcătuirea modulelor pentru calificarea Tehnician ecolog şi protecţia calităţii mediului
clasa a XII a

Unitatea de M M M M M M M M
Competenţa Verificare
competenţă 1 2 3 4 5 6 7 8

5.2 Moderează
5.Comunicare √ √
dezbateri şi şedinţe
5.3 Elaborează
documente pe teme √ √
profesionale
7.1 Planifică o
7.Procesarea activitate şi culege √

datelor numerice date numerice în
legătură cu aceasta.
7.2 Prelucrează

datele numerice √
7.3 Interpretează
rezultatele obţinute √

şi prezintă
concluziile
18.1.Monitorizează
regimul deşeurilor
18. Gestionarea
din sectorul √ √
deşeurilor
gospodăresc şi
public
18.2.Monitorizează
regimul deşeurilor √

din sectorul
industrial
18.3.Monitorizează
regimul deşeurilor √ √
periculoase
18.4.Evaluează
impactul
depozitelor de √ √
deşeuri asupra
mediului
19.Supraveghere 19.1.Recoltează
a probele de apă în
şi controlul vederea analizei √ √
calităţii apelor fizico-chimice şi
naturale microbiologice.
19.2.Determină
indicatorii fizici ai √ √
apelor naturale.
19.3. Determină
indicatorii chimici √ √
ai apelor naturale.
19.4. Măsoară
radioactivitatea √ √
apelor naturale.
19.5. Determină
indicatorii

microbiologici ai √
apelor naturale
21.Supraveghere 21.1. Interpretează
a şi controlul caracteristicile √ √
calităţii solului solului
21.2. Determină
caracteristicile √ √
fizice ale solului
21.3. Determină
indicatorii chimici √ √
de calitate a solului
21.4. Determină
indicatorii √

microbiologici ai
solului
21.5. Determină
radioactivitatea √ √
solului
22.Supraveghere
22.1. Interpretează
a şi controlul √
schemele de √
calităţii apei
alimentări cu apă
potabile
22.2. Urmăreşte
procesul tehnologic √

de îmbunătăţire a
calităţii apei
22.3.Monitorizează
calitatea apei pe √
parcursul √
procesului
tehnologic
23.Supraveghere 23.1Supraveghează
a şi controlul reţeaua de √

calităţii apelor canalizare a apelor
uzate uzate
23.2 Urmăreşte
indicatorii fizico-
chimici de calitate a
apelor uzate pe √ √
parcursul
procesului
tehnologic
23.3 Urmăreşte
indicatorii fizico-
chimici de calitate a √ √
nămolurilor din
staţia de epurare
23.4 Urmăreşte
indicatorii biologici √

ai apelor uzate şi a
nămolurilor
23.5 Aplică
măsurile necesare
pentru
îmbunătăţirea √ √
proceselor de
autoepurare pe
cursurile de apă
17.Supraveghere 17.1.Implementează
a şi controlul conceptul de
calităţii mediului dezvoltare durabilă √ √
în ecosistemele şi agricultură
antropizate ecologică
17.2. Monitorizează
efectele antropizării
asupra √ √
ecosistemelor
naturale
17.3. Evaluează
impactul ecologic al √ √
antropizării
20.Supraveghere
20.1. Recoltează
a şi controlul √ √
probe de aer
calităţii aerului
20.2. Monitorizează

calitatea aerului √
20.3. Prognozează
dispersia
poluanţilor in

funcţie de evoluţia √
parametrilor
meteorologici
15.1. Evidenţiază √
15.Chimia şi
modul de
biologia apelor √
desfăşurare a vieţii
naturale
în apele naturale
15.2. Corelează √ √
proprietăţile fizice
cu proprietăţile
chimice ale apelor
naturale
15.3. Determină √ √
indicatorii biologici
ai apelor naturale
15.4. Protejează √ √
calitatea apelor
naturale
15.5. Descrie √ √
efectuarea
măsurătorilor şi
observaţiilor
hidrometrice

M 1 – Gestionarea deşeurilor
M 2 – Supravegherea şi controlul calităţii apelor naturale
M 3 – Supravegherea şi controlul calităţii solului
M 4 – Supravegherea şi controlul calităţii mediului în ecosistemele antropizate ( practică
comasată )
M 5 – Supravegherea şi controlul calităţii aerului ( practică comasată )
M 6 – Chimia şi biologia apelor naturale ( practică comasată )
M 7 – Supravegherea şi controlul calităţii apei potabile ( CDL )
M 8 – Supravegherea şi controlul calităţii apelor uzate ( CDL )
MODUL 1 : GESTIONAREA DEŞEURILOR

TABEL DE CORELARE COMPETENŢE – CONŢINUTURI

Unitate de competenţăCompetenţe individuale Conţinuturi


• Deşeuri: alimentare, combustibile,
necombustibile, din demolări,
voluminoase
• Colectare: sortarea, stocarea în pubele
18.1. Monitorizează regimul
18. GESTIONAREA • Transport: autogunoiere, vidanjoare
deşeurilor din sectorul
DEŞEURILOR • Depozitare: pe sol, rampe ecologice, la
gospodăresc şi public
agentul economic
• Valorificare: incinerare, compostare,
producere de biogaz, reciclare hârtie,
textile, metale, sticlă
• Industrie: extractivă, energetică,
metalurgică, rafinarea ţiţeiului,
chimică, auto, alimentară, agricultură,
zootehnie
• Colectare: la agenţi economici
18.2. Monitorizează regimul • Transport: auto, feroviar, naval si
deşeurilor din sectorul transfrontalier
industrial • Depozitare: pe sol, la agentul
economic
• Valorificare: împrăştiere pe sol,
recuperare metale din zgură, şpan,
recuperare substanţe organice textile si
hârtie, rerafinarea uleiurilor uzate,
incinerare, stocare in vederea reciclării

18.3. Monitorizează regimul • Deşeuri periculoase: bifenil


deşeurilor periculoase policloruraţii, pesticide, lichid de
frână, nămoluri cu metale, azbest,
electroliţi, baterii cu plumb,
radioactive
• Colectare:la agenţii economici,
• Transport: auto, feroviar, naval si
transfrontalier
• Depozitare: în containere sigilate
• Valorificare: recuperare metale şi
nemetale din nămoluri şi soluţii de
electroliţi, recuperare plumb din
baterii, incinerare
• Legislaţie : Legea 137 / 1995 Cap.II,
secţiunea a 2-a

• Modificări: Depuneri de steril,


gunoaie, zgură
• Poluarea aerului: miros, conţinut de
amoniac, hidrogen sulfurat, bioxid de
carbon, oxizi de azot şi sulf, pulberi
18.4. Evaluează impactul sedimentabile şi in suspensie
depozitelor de deşeuri asupra • Poluarea apelor: azotaţi, azotiţi,
mediului amoniac, hidrogen sulfurat, fosfaţi,
substanţe organice, insecticide,
pesticide
• Modificări de fertilitate: azotaţi,
azotiţi, amoniac, fosfaţi, insecticide,
pesticide
• Biodiversitate: specii ruderale,
necrofage, detritofage

SUGESTII METODOLOGICE

Modulului 1 GESTIONAREA DEŞEURILOR îi sunt alocate conform planului de învăţământ un număr


total de 80 ore, din care 32 ore pentru instruire teoretică şi 48 ore pentru laborator tehnologic. Ordinea
cronologică recomandată pentru parcurgerea conţinuturilor este cea din tabelul de corelare competenţe –
conţinuturi. Numărul de ore recomandat pentru aceste conţinuturi este prezentat în tabelul de mai jos :

Ore instruire Ore laborator


Nr. crt. Conţinuturi Total ore
teoretică tehnologic
Monitorizarea regimului deşeurilor
din sectorul gospodăresc şi public
a) Identificarea deşeurilor
provenite din sectorul
gospodăresc şi public
1 20 8 12
b) Controlul modului de colectare,
transport si depozitare
c) Supravegherea procesului de
valorificare a deşeurilor din
sectorul gospodăresc şi public
2 Monitorizarea regimului deşeurilor 20 8 12
din sectorul industrial
a) Identificarea deşeurilor
provenite din industrie
b) Controlul modului de colectare,
transport si depozitare
c) Supravegherea procesului de
valorificare a deşeurilor
industriale
Monitorizează regimul deşeurilor
periculoase
a) Identificarea deşeurilor
periculoase
b) Controlul modului de colectare,
transport şi depozitare
c) Supravegherea procesului de
3 20 8 12
valorificare a deşeurilor
periculoase
d) Urmăreşte aplicarea legislaţiei în
vigoare privind regimul
substanţelor şi deşeurilor
periculoase precum şi a altor
deşeuri.
Evaluează impactul depozitelor de
deşeuri asupra mediului
a) Identificarea modificărilor de
peisaj şi disconfort vizual
b) Controlul gradului de poluare al
aerului
4 c) Controlul gradului de poluare al 20 8 12
apelor de suprafaţă şi subterane
d) Controlul modificărilor de
fertilitate a solului
e) Evaluarea modificărilor de
biodiversitate

Numărul de ore alocate fiecărei teme în parte este orientativ, profesorul rămânând a hotărî asupra acestora
în funcţie de resursele materiale de care dispune şi de importanţa pe care o acordă fiecărei teme.
Procesul de predare – învăţare se desfăşoară prin ore de instruire teoretică de specialitate şi ore de
laborator tehnologic, ore desfăşurate fie în laboratoarele de specialitate ale şcolii fie la diferiţi agenţi
economici. Se recomandă ca orele de instruire teoretică şi cele de laborator tehnologic să se desfăşoare sub
îndrumarea aceluiaşi profesor de specialitate ( inginer ).
Orele de instruire teoretică vor avea un caracter activ – participativ din partea elevilor, în demersul
didactic utilizându-se fişe de lucru sau fişe de observaţie, aplicând metodele didactice precizate anterior. În
cadrul orelor de laborator tehnologic se recomandă ca elevii să execute individual fiecare determinare
experimentală în parte creindu-se astfel condiţiile formării abilităţilor practice specifice calificării. Dacă ,
din diferite motive ( ex. dotare materială insuficientă ), acest lucru nu este posibil se vor forma grupe de
câte 2-3 elevi care vor executa determinările experimentale. După terminarea determinărilor practice
fiecare elev îşi va întocmi propriul referat al lucrării, referat care poate fi utilizat de către profesor ca
instrument de evaluare curentă.
Rolul profesorului în cadrul orelor de laborator tehnologic este de a supraveghea atent activitatea elevilor,
de a-i îndruma pe aceştia şi de a corecta, atunci când este cazul greşelile făcute de aceştia.
Formarea , la elevi , a competenţelor prevăzute în Standardul de Pregătire Profesională şi cuprinse în
programă presupune aplicarea unor metode activ – participative de predare – învăţare. Fiind un modul cu
caracter practic – aplicativ o pondere foarte mare în cadrul acestor metode o ocupă experimentul. În cadrul
orelor de instruire teoretică experimentul are caracter demonstrativ, fiind realizat de către profesor, pe
când în cadrul orelor de laborator tehnologic aceste experimente vor fi realizate de către fiecare elev în
parte . De aceea se recomandă ca la orele de laborator tehnologic clasa să fie împărţită în grupe de minim
10 elevi, atât pentru a oferi elevilor posibilitatea de a lucra individual, cât şi de a asigura profesorului sub
îndrumarea căruia se desfăşoară orele condiţii de supraveghere atentă a modului în care fiecare elev îşi
formează abilităţile practice specifice, şi de a corecta, atunci când este cazul, eventualele greşeli ale
elevilor.
Pe lângă experiment se mai recomandă şi alte metode moderne de învăţare: descoperirea, problematizarea,
întocmirea unor proiecte şi portofolii, etc. Alegerea metodei şi a tehnicilor didactice rămâne la latitudinea
profesorului, care, cunoscând elevii şi stilurile de învăţare ale acestora, va adapta demersul didactic la
particularităţile clasei şi ale elevilor.
O metodă didactică aplicabilă mai ales în condiţiile în care laboratoarele şcolare nu dispun întotdeauna de
materiale, instrumente şi echipamente de ultimă oră necesare în formarea anumitor competenţe prevăzute
în Standardul de Pregătire Profesională este vizita de documentare sau de lucru la diferite instituţii sau
agenţi economici ale căror laboratoare dispun de dotare corespunzătoare. Evaluarea cunoştinţelor şi a
abilităţilor dobândite de elevi precum şi a progreselor realizate de aceştia se va corela cu criteriile de
performanţă şi cu tipul probelor de evaluare prevăzute în Standardul de Pregătire Profesională, evaluându-
se doar competenţele prevăzute în modul, nu şi altele. Pe parcursul modulului se va realiza o evaluare
formativă continuă, iar în final, o evaluare sumativă pentru verificarea dobândirii competenţelor
specificate în Standardul de Pregătire Profesională.
Principala metodă de evaluare a competenţelor specifice acestui modul este proba practică. Pe lângă
aceasta se mai pot utiliza : observarea sistematică, proiectul, portofoliul, tema în clasă, autoevaluarea.
Probele de evaluare şi autoevaluare se pot concepe sub formă de fişe de observare, fişe de autoevaluare,
fişe de evaluare (teste) cuprinzând itemi obiectivi, semiobiectivi, subiectivi.

Exemplu de fişă de evaluare :

FIŞĂ DE EVALUARE

Numele şi prenumele candidatului :


Clasa :
Data verificării :
Număr de înregistrare :
Timp de lucru :
Numele şi prenumele evaluatorului :
Semnătura evaluatorului :

Rezultat Feed-back

Modul 1 : Gestionarea deşeurilor

Competenţa 18.2: Monitorizează regimul deşeurilor din sectorul industrial

Criterii de performanţă :
d) Identificarea deşeurilor provenite din industrie
e) Controlul modului de colectare, transport si depozitare
f) Supravegherea procesului de valorificare a deşeurilor industriale

Condiţii de aplicabilitate :

Industrie: Extractivă, energetică, metalurgică, rafinarea ţiţeiului, chimică, auto, alimentară, agricultură,
zootehnie
Colectare: La agenţi economici
Transport: Auto, feroviar, naval si transfrontalier
Depozitare: Pe sol, la agentul economic
Valorificare: Împrăştiere pe sol, recuperare metale din zgură, şpan, recuperare substanţe organice textile
si hârtie, rerafinarea uleiurilor uzate, incinerare, stocare in vederea reciclării

Instrucţiuni pentru candidat :

• Citiţi cu atenţie sarcinile de lucru ;


• Solicitaţi lămuriri evaluatorului în cazul unor neclarităţi la cerinţele din sarcinile de lucru
• Asiguraţi-vă de existenţa instrumentelor materialelor şi echipamentelor necesare rezolvării
sarcinilor de lucru
• Asiguraţi-vă de îndeplinirea condiţiilor de protecţia şi securitatea muncii precum şi de existenţa
echipamentului specificde protecţia muncii
• Rezolvaţi toate sarcinile de lucru în limita timpului de lucru precizat

Sarcină de lucru : Întocmiţi un proiect cu tema „ Monitorizarea regimului deşeurilor din sectorul
industrial „ pe baza datelor culese de la agentul economic X , respectând structura indicată în tabel .

Nr. crt. Sarcini de lucru Evaluator Data


1 Identificaţi şi precizaţi deşeurile părovenite
de la agentul economic X
2 Precizaţi care este modul de colectare a
acestor deşeuri
3 Precizaţi care este modul de transport a
acestor deşeuri
4 Precizaţi care este modul de depozitare a
acestor deşeuri
5 Precizaţi care este modul de valorificare a
acestor deşeuri

Notă : Îndeplinirea de către elev a sarcinilor de lucru elaborate pe baza criteriilor de performanţă
prevăzute în Standardul de Pregătire Profesională se marchează prin bifarea căsuţelor respective. În
momentul în care toate căsuţele au fost bifate evaluarea s-a încheiat. Dacă una sau mai multe sarcini de
lucru nu au fost îndeplinite competenţa nu se poate valida. În acest caz elevului i se fac recomandări de
către evaluator, urmând să se facă o reevaluare.
MODUL 2 : SUPRAVEGHEREA ŞI CONTROLUL CALITĂŢII APELOR
NATURALE

TABEL DE CORELARE COMPETENŢE – CONŢINUTURI

Nr. Unitatea deCompetenţe individuale din Conţinuturi


crt competenţă unitate
19. 19.1Recoltează probe de Dispozitive de prelevare :
SUPRAVEGHEREA apă în vederea analizei - recipiente de sticlă, polietilenă,
ŞI CONTROLUL fizico-chimice şi pompe, aparat de prelevare automată,
CALITĂŢII microbiologice recipient pentru recoltarea la
APELOR adâncime.
NATURALE Pregătirea :
- Sterilizarea
Probe de apă :
-probe simple, probe medii, probe de
suprafaţă, probe de adâncime , probe
pentru determinarea oxigenului
Conservarea,marcarea, transportul
- reactivi de conservare unde este
cazul , păstrarea la temperaturi
scăzute, etichete
- transport; lăzi frigorifice, auto,
Buletin de prelevare:
- nume apă , zona de prelevare, punct
de prelevare, data si ora, modul de
recoltare, aspectul probei in momentul
recoltării, condiţii meteorologice,
modul de conservare, numele
persoanei care a făcut recoltarea
19.2 Determină indicatorii Indicatori fizici :
fizici ai apelor naturale -pH, conductivitate, turbiditate,
suspensii totale
Determinare :
-pH, conductivitate, turbiditate,
suspensii totale conform metodelor de
analiză
Interpretare :
-normele de calitate in vigoare

19.3 Determină indicatorii Alcalinitatea si aciditatea :


chimici ai apelor naturale -( p,m) fată de fenolftaleină si
metilorange
Regimul de oxigen :
- Oxigenul dizolvat, CBO5 CCOMn
( CCOCr)
Regimul de mineralizare :
-reziduul fix, calciu si magneziu,
duritatea, (complexonometric )
sodiu, potasiu (flamfotometric) ,
sulfaţii, clorurile, fosfaţii
(spectrofotometric)
Regimul toxic :
- amoniac, azotiţi, azotaţi, fierul
(spectrofotometric )
Truse de teren :
- alcalinitate, aciditate, oxigen
dizolvat,
Interpretarea rezultatelor
-normele de calitate in vigoare

19.4.Măsoară Radioactivitatea:
radioactivitatea apelor - naturală, artificială
naturale. Aparate :
- Sonda de scintilaţie pentru
determinarea radiaţiilor beta global
Interpretare:
- normele de calitate in vigoare

19.5 Determină indicatorii Indicatori microbiologici


microbiologici ai apelor - bacterii mezofile, coliformi totali,
naturale fecali
Determinarea
- bacterii mezofile, coliformi totali,
fecali conform metodelor de analiză
Interpretarea rezultatelor
- normele de calitate in vigoare

SUGESTII METODOLOGICE

Conform planului de învăţământ, modulului 2 SUPRAVEGHEREA ŞI CONTROLUL


CALITĂŢII APELOR NATURALE, îi sunt alocate un număr total de 130 ore, din care 52 ore pentru
instruire teoretică şi 78 ore pentru laborator tehnologic.
Ordinea cronologică recomandată pentru parcurgerea conţinuturilor este cea din tabelul de
corelare competnţe –conţinuturi, dar poate fi oricare alta, la alegerea profesorului. Se impune doar
tratarea succesivă a conţinuturilor corespunzătoare aceleiaşi competenţe.
Numărul de ore recomandat, orientativ, pentru aceste conţinuturi este prezentat în tabelul de mai jos
Nr.crt. Conţinuturi Total ore Ore instruire Ore laborator
teoretică tehnologic
1. Recoltează probe de apă în vederea
analizei fizico-chimice şi
microbiologice
a) Alegerea dispozitivelor de 20 8 12
prelevare a probelor de apă
b) Pregătirea dispozitivelor de
prelevare pentru analiza
microbiologică
c) Recoltarea probelor de apă
pentru analiza fizico-chimică şi
microbiologică
d) Conservarea, marcarea şi
transportul probelor de apă
e) Întocmirea buletinului de
prelevare

2 Determină indicatorii fizici ai apelor


naturale
a) Caracterizarea indicatorilor 30 12 18
fizici ai apelor naturale
b) Determinarea indicatorilor
fizici
c) Interpretarea rezultatelor
analizelor

3. Determină indicatorii chimici ai


apelor naturale
a) Determinarea alcalinităţii si
acidităţii
b) Determinarea indicatorilor 50 20 30
regimului de oxigen
c) Determinarea indicatorilor
regimului de mineralizare
d) Determinarea indicatorilor
regimului toxic
e) Utilizarea truselor de teren
f) Interpretarea rezultatelor
analizelor

4. Măsoară radioactivitatea apelor


naturale.
a) Caracterizarea radioactivităţii
apelor naturale
b) Utilizarea aparatelor pentru 10 4 6
determinarea radioactivităţii apelor
naturale
c) Interpretarea rezultatelor
analizelor

5. Determină indicatorii microbiologici 20 8 12


ai apelor naturale
a) Caracterizarea indicatorilor
microbiologici
b) Determinarea indicatorilor
microbiologici
b) Interpretarea rezultatelor
analizelor

TOTAL 130 52 78

Precizăm că numărul de ore alocat fiecărei teme este orientativ.


Se recomandă ca procesul de predare – învăţare să se desfăşoare fie în laboratoarele de specialitate
ale şcolii fie la diferiţi agenţi economici sub îndrumarea profesorului de specialitate ( inginer ).
Colaborarea cu agenţi economici de profil este deosebit de importantă pentru parcurgerea acestui modul .
Agenţiile teritoriale de Protecţia Mediului ar putea fi , în acest caz, partenerii cei mai potriviţi. Ideal ar fi
ca aceste colaborări să se materializeze în şedinţe de practică la locul de muncă în cadrul cărora elevii să
execute aceste tipuri de determinări, familiarizându-se cu modul specific de recoltare a probelor şi cu
echipamentele moderne utilizate pentru efectuarea determinărilor specifice. Dacă, însă, acest lucru nu este
posibil orele se pot desfăşura sub forma vizitelor în cadrul cărora elevii doar să asiste la efectuarea acestor
determinări.
În demersul didactic se vor utiliza fişe de lucru sau fişe de observaţie, aplicând metodele didactice
precizate anterior. La sfârşitul fiecărei determinări practice fiecare elev îşi va întocmi propriul referat al
lucrării, referat care poate fi utilizat de către profesor ca instrument de evaluare curentă. De asemenea,
referatele pot fi utilizate pentru întocmirea de către elevi a unor portofolii sau proiecte utilizate, de
asemenea , pentru evaluarea acestora.
Rolul profesorului este de a supraveghea atent activitatea elevilor, de a-i îndruma pe aceştia şi de a corecta,
atunci când este cazul greşelile făcute de aceştia.
Pentru formarea competenţelor prevăzute de programă se recomandă utilizarea unor metode de
predare–învăţare , active/ interactive cum ar fi învăţarea prin descoperire, problematizarea , joc de rol ,
studiul de caz, proiecte de lucru, portofolii, etc.
Strategiile de predare presupun alegerea metodei în funcţie de obiectivele propuse. Alegerea tehnicilor
de instruire revine profesorului, care are sarcina de a individualiza şi de a adapta procesul didactic la
particularităţile elevilor.
Profesorul are libertatea de a alege metodele şi tehnicile didactice şi de a propune noi activităţi de
învăţare în măsură să asigure formarea competenţelor specifice prevăzute de programă.
Exersarea abilităţilor cheie se va realiza ori de câte ori este posibil pe parcursul instruirii, când
conţinuturile şi activităţile de învăţare o permit.
Evaluarea trebuie să fie corelată cu criteriile de performanţă şi cu tipul probelor de evaluare care
sunt precizate în Standardul de Pregătire Profesională. Elevii trebuie evaluaţi numai în ceea ce priveşte
dobândirea competenţelor specificate în modul. Chiar dacă se exersează şi alte competenţe cheie în
procesul de predare-învăţare, precizăm că se va evalua numai competenţa cheie cuprinsă în modul. O
competenţă se evaluează o singură dată.
Principala metodă de evaluare a competenţelor specifice acestui modul este proba practică. Pe
lângă aceasta se mai pot utiliza : observarea sistematică, proiectul, portofoliul, tema în clasă,
autoevaluarea. Probele de evaluare şi autoevaluare se pot concepe sub formă de fişe de observare, fişe de
autoevaluare, fişe de evaluare ( teste)

Exemplu de fişă de observare :

FIŞĂ DE OBSERVARE

Numele şi prenumele candidatului :


Clasa :
Data verificării :
Număr de înregistrare :
Timp de lucru :
Numele şi prenumele evaluatorului :
Semnătura evaluatorului :

Rezultat Feed-back

Modul 2 : Controlul calităţii apelor naturale

Competenţa 19.1 : Recoltează probe de apă în vederea analizei fizico-chimice şi microbiologice

Criterii de performanţă :
a) Alegerea dispozitivelor de prelevare a probelor de apă
b) Pregătirea dispozitivelor de prelevare pentru analiza microbiologică
c) Recoltarea probelor de apă pentru analiza fizico-chimică şi microbiologică
d) Conservarea, marcarea şi transportul probelor de apă
e) Întocmirea buletinului de prelevare

Instrucţiuni pentru candidat :

• Citiţi cu atenţie sarcinile de lucru ;


• Solicitaţi lămuriri evaluatorului în cazul unor neclarităţi la cerinţele din sarcinile de lucru
• Asiguraţi-vă de existenţa instrumentelor materialelor şi echipamentelor necesare rezolvării
sarcinilor de lucru
• Asiguraţi-vă de îndeplinirea condiţiilor de protecţia şi securitatea muncii precum şi de existenţa
echipamentului specific de protecţia muncii
• Deplasaţi-vă pe teren pentru îndeplinirea sarcinilor de lucru
Sarcini de lucru :

Recoltează probe de apa din râul Mureş respectânt etapele recoltării


Evaluatorul pune la dispoziţia elevului materiale şi reactivi, din care elevul alege cele necesare

Nr. probei Etapele recoltării Evaluator Data


1. Alegerea dispozitivelor de prelevare a
probelor de apă
2. Pregătirea dispozitivelor de prelevare pentru
analiza microbiologică

3 Recoltarea probelor de apă pentru analiza


fizico-chimică şi microbiologică
4 Conservarea, marcarea şi transportul
probelor de apă

5 Întocmirea buletinului de prelevare

Notă :
Pentru fiecare criteriu de performanţă s-au elaborat sarcini de lucru. Realizarea acestora de către elevi
se marchează prin bifarea căsuţelor respective
MODUL 3 : SUPRAVEGHEREA ŞI CONTROLUL CALITĂŢII SOLULUI

TABEL DE CORELARE COMPETENŢE – CONŢINUTURI

Unitate de competenţă Competenţe individuale Conţinuturi


• Tipuri de sol : cernoziom, brun roşcat,
brun, podzol, solonceac, soloneţ, sol aluvial, sol
turbos
• Parte minerală : procese de dezagregare şi
21.SUPRAVEGHEREA
21.1. Interpretează alterare, compoziţie mineralogică, roci magmatice,
ŞI CONTROLUL
caracteristicile solului metamorfice, sedimentare
CALITĂŢII SOLULUI
• Parte organică : descompunerea resturilor
organice prin hidroliză, oxido-reducere şi
mineralizare totală şi formarea humusului
• Organisme-proprietăţi : râmă-fertilitate
• Umiditate : creuzete de porţelan
• Compoziţie granulometrică : set de site,
21.2. Determină balanţă
caracteristicile fizice ale • Textură : set de site, balanţă
solului • Capilaritate : tuburi de sticlă, stative
• Densitate : picnometru, cilindru gradat,
balanţă
• Probe de sol : simple. medii, de adâncime,
de suprafaţă
• Fişe de recoltare : numele şi prenumele
celui care recoltează probele, data şi ora recoltării
probelor, locul recoltării probelor, tipul probei,
condiţii meteo în momentul recoltării, scopul
21.3. Determină indicatorii recoltării
chimici de calitate a • Instrumente : sonda agrochimică
solului
• Reacţia solului : pH, alcalinitate, aciditate
• Îngrăşăminte chimice : azot, fosfor total,
potasiu
• Microelemente : Mn
• Elemente de ordin secundar : Ca, Mg, Fe
• Interpretare : indicatori de calitate
21.4. Determină indicatorii • Pregăteşte : sterilizare cu soluţii, prin
microbiologici ai solului flambare, încălzire la roşu, în autoclavă
• Probe : simple, medii, de suprafaţă, de
adâncime
• Instrumente : sonda agrochimică
• Fişe de recoltare : numele şi prenumele
celui care recoltează probele, data şi ora recoltării
probelor, locul recoltării probelor, tipul probei,
condiţii meteo în momentul recoltării, scopul
recoltării
• Microorganisme : bacterii, ciuperci
• Interpretare : indicatori de calitate
• Recoltare probe : sonda agrochimică
21. 5. Determină • Aparate speciale : contorul Geiger – Muller,
radioactivitatea solului detector cu scintilaţie
• Monitorizare : tabele, grafice, diagrame

SUGESTII METODOLOGICE

Modulului 3 SUPRAVEGHEREA ŞI CONTROLUL CALITĂŢII SOLULUI îi sunt alocate conform


planului de învăţământ un număr total de 100 ore, din care 40 ore pentru instruire teoretică şi 60 ore pentru
laborator tehnologic. Ordinea cronologică recomandată pentru parcurgerea conţinuturilor este cea din
tabelul de corelare competenţe – conţinuturi. Numărul de ore recomandat pentru aceste conţinuturi este
prezentat în tabelul de mai jos :

Ore instruire Ore laborator


Nr. crt. Conţinuturi Total ore
teoretică tehnologic
Interpretarea caracteristicilor solului
a. Interpretarea fenomenului de formare
a părţii minerale a solului
b. Interpretarea fenomenului de formare
1. a părţii organice a solului 10 4 6
c. Identificarea principalelor tipuri de
sol
d. Corelarea între organismele vii din
sol şi proprietăţile acestuia
Determinarea caracteristicilor fizice ale
solului
a. Determinarea umidităţii solului
b. Determinarea compoziţiei
2. 20 8 12
granulometrice şi a texturii solului
c. Determinarea capilarităţii solului
d. Determinarea densităţii şi a densităţii
aparente a solului
3. Determinărea indicatorilor chimici de 30 12 18
calitate a solului
a. Recoltarea probelor de sol cu
instrumente specifice
b. Intocmirea fişelor de recoltare a
probelor
c. Determinarea reacţiei solului
d. Determinarea gradului de saturaţie a
solului cu îngrăşăminte chimice
e. Determinarea gradului de infestare a
solului cu pesticide
f. Determinarea cantitativă a
microelementelor şi elementelor de ordin
secundar din sol
g. Interpretarea rezultatelor
Determinărea indicatorilor microbiologici ai
solului
a. Pregătirea instrumentelor şi
echipamentelor specifice în vederea recoltării
probelor şi analizei microbiologice
4. b. Recoltarea probelor de sol cu 30 12 18
instrumente specifice
c. Întocmirea fişei de recoltare a
probelor
d. Determinarea microorganismelor
e. Interpretarea rezultatelor
Determinarea radioactivităţii solului
a. Recoltarea probelor de sol
b. Măsurarea radioactivităţii solului cu
5. 10 4 6
aparate specifice
c. Monitorizarea şi interpretarea
rezultatelor determinărilor
TOTAL 100 40 60

Numărul de ore alocate fiecărei teme în parte este orientativ, profesorul rămânând a hotărî asupra acestora
în funcţie de resursele materiale de care dispune şi de importanţa pe care o acordă fiecărei teme.
Procesul de predare – învăţare se desfăşoară prin ore de instruire teoretică de specialitate şi ore de
laborator tehnologic, ore desfăşurate fie în laboratoarele de specialitate ale şcolii fie la diferiţi agenţi
economici. Se recomandă ca orele de instruire teoretică şi cele de laborator tehnologic să se desfăşoare sub
îndrumarea aceluiaşi profesor de specialitate ( inginer ).
Orele de instruire teoretică vor avea un caracter activ – participativ din partea elevilor, în demersul
didactic utilizându-se fişe de lucru sau fişe de observaţie, aplicând metodele didactice precizate anterior. În
cadrul orelor de laborator tehnologic se recomandă ca elevii să execute individual fiecare determinare
experimentală în parte creindu-se astfel condiţiile formării abilităţilor practice specifice calificării. Dacă ,
din diferite motive ( ex. dotare materială insuficientă ), acest lucru nu este posibil se vor forma grupe de
câte 2-3 elevi care vor executa determinările experimentale. După terminarea determinărilor practice
fiecare elev îşi va întocmi propriul referat al lucrării, referat care poate fi utilizat de către profesor ca
instrument de evaluare curentă.
Rolul profesorului în cadrul orelor de laborator tehnologic este de a supraveghea atent activitatea elevilor,
de a-i îndruma pe aceştia şi de a corecta, atunci când este cazul greşelile făcute de aceştia.

Formarea , la elevi , a competenţelor prevăzute în Standardul de Pregătire Profesională şi cuprinse în


programă presupune aplicarea unor metode activ – participative de predare – învăţare. Fiind un modul cu
caracter practic – aplicativ o pondere foarte mare în cadrul acestor metode o ocupă experimentul. În cadrul
orelor de instruire teoretică experimentul are caracter demonstrativ, fiind realizat de către profesor, pe
când în cadrul orelor de laborator tehnologic aceste experimente vor fi realizate de către fiecare elev în
parte . De aceea se recomandă ca la orele de laborator tehnologic clasa să fie împărţită în grupe de minim
10 elevi, atât pentru a oferi elevilor posibilitatea de a lucra individual, cât şi de a asigura profesorului sub
îndrumarea căruia se desfăşoară orele condiţii de supraveghere atentă a modului în care fiecare elev îşi
formează abilităţile practice specifice, şi de a corecta, atunci când este cazul, eventualele greşeli ale
elevilor.
Pe lângă experiment se mai recomandă şi alte metode moderne de învăţare: descoperirea, problematizarea,
întocmirea unor proiecte şi portofolii, etc. Alegerea metodei şi a tehnicilor didactice rămâne la latitudinea
profesorului, care, cunoscând elevii şi stilurile de învăţare ale acestora, va adapta demersul didactic la
particularităţile clasei şi ale elevilor.
O metodă didactică aplicabilă mai ales în condiţiile în care laboratoarele şcolare nu dispun întotdeauna de
materiale, instrumente şi echipamente de ultimă oră necesare în formarea anumitor competenţe prevăzute
în Standardul de Pregătire Profesională este vizita de documentare sau de lucru la diferite instituţii sau
agenţi economici ale căror laboratoare dispun de dotare corespunzătoare.
Evaluarea cunoştinţelor şi a abilităţilor dobândite de elevi precum şi a progreselor realizate de aceştia se va
corela cu criteriile de performanţă şi cu tipul probelor de evaluare prevăzute în Standardul de Pregătire
Profesională, evaluându-se doar competenţele prevăzute în modul, nu şi altele.Pe parcursul modulului se
va realiza o evaluare formativă continuă, iar în final, o evaluare sumativă pentru verificarea dobăndirii
competenţelor specificate în Standardul de Pregătire Profesională.
Principala metodă de evaluare a competenţelor specifice acestui modul este proba practică. Pe lângă
aceasta se mai pot utiliza : observarea sistematică, proiectul, portofoliul, tema în clasă, autoevaluarea.
Probele de evaluare şi autoevaluare se pot concepe sub formă de fişe de observare, fişe de autoevaluare,
fişe de evaluare ( teste) cuprinzând itemi obiectivi, semiobiectivi, subiectivi.

Exemplu de fişă de observare :

FIŞĂ DE OBSERVARE

Numele şi prenumele candidatului :


Clasa :
Data verificării :
Număr de înregistrare :
Timp de lucru :
Numele şi prenumele evaluatorului :
Semnătura evaluatorului :

Rezultat Feed-back

Modul 3 : Supravegherea şi controlul calităţii solului

Competenţa 21.2 : Determină caracteristicile fizice ale solului

Criterii de performanţă :

a) Determinarea umidităţii solului


b) Determinarea compoziţiei granulometrice şi a texturii solului
c) Determinarea capilarităţii solului
d) Determinarea densităţii şi a densităţii aparente a solului

Condiţii de aplicabilitate :

Umiditate : creuzete de porţelan, spatulă, etuvă, balanţă


Compoziţie granulometrică : set de site, balanţă
Textură : set de site, balanţă
Capilaritate : tuburi de sticlă, stative
Densitate : picnometru, cilindru gradat, balanţă

Instrucţiuni pentru candidat :

• Citiţi cu atenţie sarcinile de lucru ;


• Solicitaţi lămuriri evaluatorului în cazul unor neclarităţi la cerinţele din sarcinile de lucru
• Asiguraţi-vă de existenţa instrumentelor materialelor şi echipamentelor necesare rezolvării
sarcinilor de lucru
• Asiguraţi-vă de îndeplinirea condiţiilor de protecţia şi securitatea muncii precum şi de existenţa
echipamentului specificde protecţia muncii
• Rezolvaţi toate sarcinile de lucru în limita timpului de lucru precizat

Sarcini de lucru :

a. Determinaţi umiditatea solului

Evaluatorul pune la dispoziţia candidatului probă de sol, creuzet de porţelan, spatulă, balanţă,etuvă,
cleşte de laborator

Nr. crt. Sarcini de lucru Evaluator Data


1 Aducerea creuzetului la masă constantă
2 Cântărirea probei de sol umed
3 Uscarea probei de sol până la masă constantă
4 Cântărirea probei de sol uscat
5 Calculul umidităţii

b. Determinarea compoziţiei granulometrice şi a texturii solului

Evaluatorul pune la dispoziţia candidatului o probă de sol uscat, set de site, spatulă, sticlă de ceas,
balanţă

Nr. crt. Sarcini de lucru Evaluator Data


1 Cântărirea probei de sol
2 Cernerea probei de sol prin site cu ochiuri din ce
în ce mai mici
3 Cântărire fracţiunilor de sol
4 Calculul compoziţiei granulometrice

c. Determinarea capilarităţii solului

Evaluatorul pune la dispoziţia candidatului diferite probe de sol, tuburi de sticlă, spatulă, stativ, vas
cu apă

Nr. crt. Sarcini de lucru Evaluator Data


1 Umplerea tuburilor cu diferite tipuri de sol
2 Fixarea tuburilor în stativ, cu capătul inferior în
vasul cu apă
3 Măsurarea înălţimii până la care se ridică apa în
fiecare tub
4 Aprecierea capilarităţii fiecărui tip de sol

d. Determinarea densităţii şi densităţii aparente a solului

Evaluatorul pune la dispoziţia candidatului proba de sol, picnometru, cilindru gradat, balanţă, spatulă

Nr. crt. Sarcini de lucru Evaluator Data


1 Cântărirea probei de sol
2 Măsurarea volumului probei de sol
3 Calculul densităţii

Notă :Îndeplinirea de către elev a sarcinilor de lucru elaborate pe baza criteriilor de performanţă prevăzute
în Standardul de Pregătire Profesională se marchează prin bifarea căsuţelor respective. În momentul în
care toate căsuţele au fost bifate evaluarea s-a încheiat. Dacă una sau mai multe sarcini de lucru nu au fost
îndeplinite competenţa nu se poate valida . În acest caz elevului i se fac recomandări de către evaluator,
urmând să se facă o reevaluare.
MODUL 4 : SUPRAVEGHEREA CALITĂŢII MEDIULUI ÎN
ECOSISTEMELE ANTROPIZATE

TABEL DE CORELARE COMPETENŢE – CONŢINUTURI

Unitate de competenţă Competenţe individuale Conţinuturi


• Pregătire: agendă,
structură, tipul situaţiei,
nevoile interlocutorului,
tipul interlocutorului
(colegi, clienţi, furnizori,
alte persoane), luări de
cuvânt, întrebări posibile,
compromisuri posibile,
consensul vizat
• Teme: ştiinţifice, tehnice,
sociale
• Participare: face observaţii
constructive, are în vedere
obiectivul propus,
raţionează, dă dovadă de
5. COMUNICARE 5.2:Moderează dezbateri şi şedinţe receptivitate
• Respectare: ascultă cu
atenţie,invită interlocutorul
să vorbească, încurajează
discuţia prin întrebări,
argumente, aprobări,
acceptă opinii diferite de
cele proprii, nu face
discriminări
• Exprimare: concisă, clară,
conciliantă, corectă din
punct de vedere lingvistic
şi gramatical
• Prezentare: sumar al ideilor
abordate şi al reacţiilor la
ele
5.3: Elaborează documente pe teme • Funcţie: instrucţiuni,
profesionale manuale, scrisori sau
rapoarte
• Pregătire: stiluri şi forme
corespunzătoare anumitor
scopuri şi audienţe,
organizarea materialului
• Claritate şi acurateţe:
norme ortografice şi de
punctuaţie, reguli
gramaticale, coerenţă,
folosirea imaginilor, a
schemelor, graficelor şi
diagramelor
• Verificare: corectarea,
redactarea, editarea textului
• Necesitate: eşecul agriculturii
industriale, degradarea
solurilor, poluarea apelor,
contaminarea cu pesticide,
contaminarea cu reziduuri
agrochimice
• Origini şi dezvoltare:
"Agricultural Testament" - A.
Howard, politica UE
17.1. Implementează conceptul de • Practici: sisteme de rotaţie de
dezvoltare durabilă şi agricultură lungă durată, lucrări puţin
ecologică profunde, cultivarea de
varietăţi şi soiuri locale,
restaurarea vechilor practici
antierozive, fertilizarea
organică, lupta naturală
împotriva paraziţilor
• Avantaje: cheltuieli reduse,
beneficii mai mari, calitatea
produselor, stabilitatea
17. SUPRAVEGHEREA producţiei, eliminarea poluării
CALITĂŢII MEDIULUI generalizate
ÎN ECOSISTEMELE
• Modificări climatice:
ANTROPIZATE
histograme comparative ale
temperaturilor şi precipitaţiilor
din diverse zone ale Terrei
17.2. Monitorizează efectele • Încălzirea globală: modificarea
antropizării asupra ecosistemelor alternanţei anotimpurilor,
naturale creşterea nivelului Oceanului
Planetar, hazarde
naturale( cicloane, tsunami)
• Distrugerea biodiversităţii:
pădurile tropicale şi
subtropicale
• Studiu de impact: etape,
structura unui raport de
17.3. Evaluează impactul ecologic al evaluare, metode şi tehnici de
antropizării evaluare
• Analize de risc industrial şi
urgenţe de mediu: modalităţi
de evaluare a riscului ecologic
• Legislaţie : Legea 137/1995,
cap.III, secţiunea 5

SUGESTII METODOLOGICE

Modulului 4 SUPRAVEGHEREA CALITĂŢII MEDIULUI ÎN ECOSISTEMELE


ANTROPIZATE îi sunt alocate conform planului de învăţământ un număr total de 30 ore în cadrul
practicii comasate la clasa a XII-a. Ordinea cronologică recomandată pentru parcurgerea conţinuturilor
este cea din tabelul de corelare competenţe – conţinuturi. Numărul de ore recomandat pentru aceste
conţinuturi este prezentat în tabelul de mai jos :

Nr. crt. Conţinuturi Total ore


1. Implementarea conceptului de dezvoltare durabilă şi
agricultură ecologică
a) Cunoaşterea necesităţii aplicării agriculturii
ecologice şi a conceptului de dezvoltare durabilă
b) Studierea originii şi dezvoltării agriculturii
ecologice 10
c) Cunoaşterea principiilor şi practicilor agriculturii
ecologice
d) Conştientizarea avantajelor agriculturii ecologice
e) Cunoaşterea posibilităţilor de viitor ale agriculturii
ecologice
2. Monitorizarea efectelor antropizării asupra
ecosistemelor naturale
a) Compararea modificărilor climatice la nivel
mondial 5
b) Studierea fenomenului de încălzire globală
c) Studierea distrugerii biodiversităţii la nivel
mondial
d) Studierea efectului zgomotelor şi vibraţiilor asupra
organismului uman
3. Evaluarea impactului ecologic al antropizării
a) Realizarea unui studiu de impact
b) Cunoaşterea noţiunii de audit de mediu
c) Efectuarea unor analize de risc industrial şi urgenţe 15
de mediu
d) Urmăreşte aplicarea legislaţiei în vigoare referitor
la protecţia aşezărilor umane
TOTAL 30

Numărul de ore alocate fiecărei teme în parte este orientativ, profesorul rămânând a hotărî asupra
acestora în funcţie de resursele materiale de care dispune şi de importanţa pe care o acordă fiecărei teme.
Orele de instruire practică se vor desfăşura la agenţi economici de profil, cu clasa împărţită în
grupe de minim 10 elevi, sub îndrumarea profesorilor de specialitate.

Formarea , la elevi , a competenţelor prevăzute în Standardul de Pregătire Profesională şi cuprinse


în programă presupune aplicarea unor metode activ – participative de predare – învăţare. Fiind un modul
cu caracter practic – aplicativ o pondere foarte mare în cadrul acestor metode o ocupă experimentul.
Acesta va fi realizat atât de către profesor, cu caracter demonstrativ, cât şi de către elevi. De aceea se
recomandă ca la orele de practică comasată clasa să fie împărţită în grupe de minim 10 elevi, atât pentru a
oferi elevilor posibilitatea de a lucra individual, cât şi de a asigura profesorului sub îndrumarea căruia se
desfăşoară orele condiţii de supraveghere atentă a modului în care fiecare elev îşi formează abilităţile
practice specifice, şi de a corecta, atunci când este cazul, eventualele greşeli ale elevilor.
Pe lângă experiment se mai recomandă şi alte metode moderne de învăţare: descoperirea,
problematizarea, întocmirea unor proiecte şi portofolii, etc. Alegerea metodei şi a tehnicilor didactice
rămâne la latitudinea profesorului, care, cunoscând elevii şi stilurile de învăţare ale acestora, va adapta
demersul didactic la particularităţile clasei şi ale elevilor.
O metodă didactică aplicabilă mai ales în condiţiile în care laboratoarele şcolare nu dispun
întotdeauna de materiale, instrumente şi echipamente de ultimă oră necesare în formarea anumitor
competenţe prevăzute în Standardul de Pregătire Profesională este vizita de documentare sau de lucru la
diferite instituţii sau agenţi economici ale căror laboratoare dispun de dotare corespunzătoare.
În cadrul modulului SUPRAVEGHEREA CALITĂŢII MEDIULUI ÎN ECOSISTEMELE
ANTROPIZATE se exersează şi se evaluează unele competenţe din abilitatea cheie COMUNICARE.
Evaluarea cunoştinţelor şi a abilităţilor dobândite de elevi precum şi a progreselor realizate de aceştia se va
corela cu criteriile de performanţă şi cu tipul probelor de evaluare prevăzute în Standardul de Pregătire
Profesională, evaluându-se doar competenţele prevăzute în modul, nu şi altele. Pe parcursul modulului se
va realiza o evaluare formativă continuă, iar în final, o evaluare sumativă pentru verificarea dobândirii
competenţelor specificate în Standardul de Pregătire Profesională.
Principala metodă de evaluare a competenţelor specifice acestui modul este proba practică. Pe
lângă aceasta se mai pot utiliza : observarea sistematică, proiectul, portofoliul, tema în clasă,
autoevaluarea. Probele de evaluare şi autoevaluare se pot concepe sub formă de fişe de observare, fişe de
autoevaluare, fişe de evaluare ( teste) cuprinzând itemi obiectivi, semiobiectivi, subiectivi.

Exemplu de instrument de evaluare:

Modulul 4: SUPRAVEGHEREA CALITĂŢII MEDIULUI ÎN ECOSISTEMELE


ANTROPIZATE

Competenţa 17.1: Implementează conceptul de dezvoltare durabilă şi agricultură ecologică

Criterii de Performanţă:

a) Cunoaşterea necesităţii aplicării agriculturii ecologice şi a conceptului de dezvoltare durabilă


b) Studierea originii şi dezvoltării agriculturii ecologice
c) Cunoaşterea principiilor şi practicilor agriculturii ecologice
d) Conştientizarea avantajelor agriculturii ecologice
e) Cunoaşterea posibilităţilor de viitor ale agriculturii ecologice

Precizări privind Aplicabilitatea Criteriilor de Performanţă:

Necesitate: eşecul agriculturii industriale, degradarea solurilor, poluarea


apelor, contaminarea cu pesticide, contaminarea cu reziduuri
agrochimice

Origini şi dezvoltare: "Agricultural Testament" - A. Howard, politica UE

Practici: sisteme de rotaţie de lungă durată, lucrări puţin profunde,


cultivarea de varietăţi şi soiuri locale, restaurarea vechilor practici
antierozive, fertilizarea organică, lupta naturală împotriva
paraziţilor

Avantaje: cheltuieli reduse, beneficii mai mari, calitatea produselor,


stabilitatea producţiei, eliminarea poluării generalizate

Instrucţiuni pentru candidat :

• Citiţi cu atenţie sarcinile de lucru ;


• Solicitaţi lămuriri evaluatorului în cazul unor neclarităţi la cerinţele din sarcinile de lucru
• Rezolvaţi toate sarcinile de lucru în limita timpului de lucru precizat

INSTRUMENT DE EVALUARE PENTRU COMPETENŢA 17.1

1. Enumeraţi principalele cauze pentru care a apărut agricultura ecologică.

Nr. Cauze Evaluator Data


Crt.
1.

2.

3.

4.

5.

2. Enumeraţi principalele practici ale agriculturii ecologice şi avantajele acestora.

Nr. Practici Avantaje Evaluator Data


Crt.
1.

2.

3.

4.

5.

3. Care consideraţi că va fi evoluţia agriculturii ecologice în următorii ani?

Nr. Direcţii de evoluţie Evaluator Data


Crt.
1.

2.

3.

4.

5.

Notă : Îndeplinirea de către elev a sarcinilor de lucru elaborate pe baza criteriilor de performanţă
prevăzute în Standardul de Pregătire Profesională este obligatorie. În momentul în care toate sarcinile
de lucru au fost îndeplinite evaluarea s-a încheiat. Dacă una sau mai multe sarcini de lucru nu au fost
îndeplinite competenţa nu se poate valida . În acest caz elevului i se fac recomandări de către evaluator,
urmând să se facă o reevaluare
MODUL 5 : SUPRAVEGHEREA ŞI CONTROLUL CALITĂŢII AERULUI

TABEL DE CORELARE COMPETENŢE – CONŢINUTURI

Unitate de
Competenţe individuale Conţinuturi
competenţă
• Instrumente, dispozitive : flacoane
închise, aspirator, conimetrul Zeiss, vase
20. de sticlă şi de material plastic
SUPRAVEGHERE
• Determinare: reometre, rotametre,
A ŞI CONTROLUL20.1. Recoltează probe de aer
gazometre
CALITĂŢII
• Corecţie de volum: formule de calcul
AERULUI
• Marcare : etichetarea flacoanelor
• Înregistrare: fişa de recoltare
• Poluanţi cu acţiune iritantă: Bioxid de sulf
(metoda nefelometrică), bioxid de azot
(metoda spectrofotometrică), amoniacul
(metoda spectrofotometrică), pulberi
sedimentabile şi in suspensie
• Poluanţi cu acţiune asfixiantă: hidrogen
(sulfurat spectrofotometric)
20.2.Monitorizează calitatea • Poluanţi cu acţiune sistemică: Pb, Hg
aerului (metoda spectrofotometrie cu absorbţie
atomică)
• Poluanţi cu acţiune cancerigenă:
hidrocarburi policiclice( metoda
cromatografică), arsen (metoda
spectrofotometrică)
• Interpretare: fişa de recoltare, indicatori
de calitate a aerului
• Mişcări de aer: Vânt, curenţi ascendenţi şi
20.3. Prognozează dispersia descendenţi, instabilitatea atmosferică
poluanţilor în funcţie de • Fenomene meteorologice : Precipitaţii,
evoluţia parametrilor viscol, vijelie
meteorologici • Fenomene ce produc stagnarea: Ceaţă,
inversiuni termice in straturile inferioare
ale atmosferei

SUGESTII METODOLOGICE

Modulului 5: SUPRAVEGHEREA ŞI CONTROLUL CALITĂŢII AERULUI ( practică comasată ) îi


sunt alocate conform planului de învăţământ un număr de 60 ore ( 2 săptămâni ). Tot în cadrul practicii
comasate se va parcurge şi modulul 4 SUPRAVEGHEREA ŞI CONTROLUL CALITĂŢII MEDIULUI
ÎN ECOSISTEMELE ANTROPIZATE, căruia îi sunt alocate un număr de 30 ore (1 săptămână) şi
modulul 6 CHIMIA ŞI BIOLOGIA APELOR NATURALE, căruia îi sunt alocate un număr de 30 ore (1
săptămână) Se recomandă parcurgerea în primul semestru a modulului 4 SUPRAVEGHEREA ŞI
CONTROLUL CALITĂŢII MEDIULUI ÎN ECOSISTEMELE ANTROPIZATE, iar în semestrul al
doilea a modulelor 5: SUPRAVEGHEREA ŞI CONTROLUL CALITĂŢII AERULUI şi 6 CHIMIA ŞI
BIOLOGIA APELOR NATURALE . Rămâne, însă, la latitudinea fiecărei şcoli ca, în conformitate cu
orarul şcolii şi cu posibilitatea de colaborare cu diferiţi agenţi economici cum vor fi repartizate pe
parcursul anului şcolar cele 5 săptămâni de practică comasată afectate celor 3 module. Ordinea
cronologică recomandată pentru parcurgerea conţinuturilor este cea din tabelul de corelare competenţe –
conţinuturi. Numărul de ore recomandat pentru aceste conţinuturi este prezentat în tabelul de mai jos :

Nr. crt. Conţinuturi Nr. ore


1 Recoltarea probelor de aer 12
a. Alegerea instrumentelor şi dispozitivelor de recoltare
b. Determinarea volumelor de aer recoltate
c. Aplicarea corecţiei de volum
d. Marcarea şi înregistrarea probelor
2 Monitorizarea calităţii aerului 30
a. Determinarea poluanţilor cu acţiune iritantă
b. Determinarea poluanţilor cu acţiune asfixiantă
c. Determinarea poluanţilor acţiune sistemică
d. Determinarea poluanţilor cu acţiune cancerigenă
e. Interpretarea rezultatelor analizelor
3 Prognozarea dispersiei poluanţilor în funcţie de evoluţia 18
parametrilor meteorologici
a. Stabilirea modului de dispersie a poluanţilor în aer
determinată de mişcările aerului
b. Stabilirea modului de dispersie a poluanţilor în aer
determinată de fenomene meteorologice
c. Identificarea fenomenelor meteorologice care produc
stagnarea poluanţilor în atmosferă

Numărul de ore alocate fiecărei teme în parte este orientativ, profesorul rămânând a hotărî asupra acestora
în funcţie de resursele materiale de care dispune şi de importanţa pe care o acordă fiecărei teme.
Procesul de predare – învăţare se desfăşoară fie în laboratoarele de specialitate ale şcolii fie la diferiţi
agenţi economici sub îndrumarea profesorului de specialitate ( inginer ).
Colaborarea cu agenţi economici de profil este deosebit de importantă pentru parcurgerea acestui modul
având în vedere că, în general, pentru efectuarea analizelor de aer în laboratoarele şcolare există doar
echipente depăşite din punct de vedere al performanţelor tehnice ( ex. aparat Orsat ), echipamente care în
laboratoarele moderne nu se mai folosesc. Agenţiile teritoriale de Protecţia Mediului ar putea fi , în acest
caz, partenerii cei mai potriviţi. Ideal ar fi ca aceste colaborări să se materializeze în şedinţe de practică la
locul de muncă în cadrul cărora elevii să execute aceste tipuri de determinări, familiarizându-se cu modul
specific de recoltare a probelor şi cu echipamentele moderne utilizate pentru efectuarea determinărilor
specifice. Dacă, însă, acest lucru nu este posibil orele de Practică Comasată se pot desfăşura sub forma
vizitelor în cadrul cărora elevii doar să asiste la efectuarea acestor determinări.
Pe lângă experiment se mai recomandă şi alte metode moderne de învăţare: descoperirea, problematizarea,
întocmirea unor proiecte şi portofolii, etc. Alegerea metodei şi a tehnicilor didactice rămâne la latitudinea
profesorului, care, cunoscând elevii şi stilurile de învăţare ale acestora, va adapta demersul didactic la
particularităţile clasei şi ale elevilor.
În demersul didactic se vor utiliza fişe de lucru sau fişe de observaţie, aplicând metodele didactice
precizate anterior. La sfârşitul fiecărei determinări practice fiecare elev îşi va întocmi propriul referat al
lucrării, referat care poate fi utilizat de către profesor ca instrument de evaluare curentă. De asemenea,
referatele pot fi utilizate pentru întocmirea de către elevi a unor portofolii sau proiecte utilizate, de
asemenea , pentru evaluarea acestora.
Rolul profesorului în cadrul orelor de practică comasată este de a supraveghea atent activitatea elevilor, de
a-i îndruma pe aceştia şi de a corecta, atunci când este cazul greşelile făcute de aceştia.
Formarea , la elevi , a competenţelor prevăzute în Standardul de Pregătire Profesională şi cuprinse în
programă presupune aplicarea unor metode activ – participative de predare – învăţare. Fiind un modul cu
caracter practic – aplicativ o pondere foarte mare în cadrul acestor metode o ocupă experimentul. În cadrul
orelor de practică comasată aceste experimente vor fi realizate de către fiecare elev în parte . De aceea se
recomandă împărţirea clasei în grupe de minim 10 elevi, atât pentru a oferi elevilor posibilitatea de a lucra
individual, cât şi de a asigura profesorului sub îndrumarea căruia se desfăşoară orele condiţii de
supraveghere atentă a modului în care fiecare elev îşi formează abilităţile practice specifice, şi de a
corecta, atunci când este cazul, eventualele greşeli ale elevilor.
Pe lângă experiment se mai recomandă şi alte metode moderne de învăţare: descoperirea, problematizarea,
întocmirea unor proiecte şi portofolii, etc. Alegerea metodei şi a tehnicilor didactice rămâne la latitudinea
profesorului, care, cunoscând elevii şi stilurile de învăţare ale acestora, va adapta demersul didactic la
particularităţile clasei şi ale elevilor.
O metodă didactică aplicabilă mai ales în condiţiile în care laboratoarele şcolare nu dispun întotdeauna de
materiale, instrumente şi echipamente de ultimă oră necesare în formarea anumitor competenţe prevăzute
în Standardul de Pregătire Profesională este vizita de documentare sau de lucru la diferite instituţii sau
agenţi economici ale căror laboratoare dispun de dotare corespunzătoare..
Evaluarea cunoştinţelor şi a abilităţilor dobândite de elevi precum şi a progreselor realizate de aceştia se va
corela cu criteriile de performanţă şi cu tipul probelor de evaluare prevăzute în Standardul de Pregătire
Profesională, evaluându-se doar competenţele prevăzute în modul, nu şi altele. Pe parcursul modulului se
va realiza o evaluare formativă continuă, iar în final, o evaluare sumativă pentru verificarea dobândirii
competenţelor specificate în Standardul de Pregătire Profesională.
Principala metodă de evaluare a competenţelor specifice acestui modul este proba practică. Pe lângă
aceasta se mai pot utiliza : observarea sistematică, proiectul, portofoliul, tema în clasă, autoevaluarea.
Probele de evaluare şi autoevaluare se pot concepe sub formă de fişe de observare, fişe de autoevaluare,
fişe de evaluare ( teste) cuprinzând itemi obiectivi, semiobiectivi, subiectivi.

Exemplu de fişă de observare :

FIŞĂ DE OBSERVARE

Numele şi prenumele candidatului :


Clasa :
Data verificării :
Număr de înregistrare :
Timp de lucru :
Numele şi prenumele evaluatorului :
Semnătura evaluatorului :

Rezultat Feed-back

Modul 5 : Supravegherea şi controlul calităţii aerului

Competenţa 20.1: Recoltează probe de aer

Criterii de performanţă :

a) Alegerea instrumentelor şi dispozitivelor de recoltare


b) Determinarea volumelor de aer recoltate
c) Aplicarea corecţiei de volum
d) Marcarea şi înregistrarea probelor

Condiţii de aplicabilitate :

Instrumente, dispozitive: Flacoane închise, aspirator, conimetrul Zeiss, vase de sticlă şi de material
plastic
Determinare: Reometre, rotametre, gazometre
Corecţie de volum: Formule de calcul
Marcare: Etichetarea flacoanelor
Înregistrare: Fişa de recoltare

Instrucţiuni pentru candidat :

• Citiţi cu atenţie sarcinile de lucru ;


• Solicitaţi lămuriri evaluatorului în cazul unor neclarităţi la cerinţele din sarcinile de lucru
• Asiguraţi-vă de existenţa instrumentelor materialelor şi echipamentelor necesare rezolvării
sarcinilor de lucru
• Asiguraţi-vă de îndeplinirea condiţiilor de protecţia şi securitatea muncii precum şi de existenţa
echipamentului specificde protecţia muncii
• Rezolvaţi toate sarcinile de lucru prevăzute în tabel în limita timpului de lucru precizat

Evaluatorul pune la dispoziţia candidatului instrumentele şi dispozitivele necesare recoltării probelor


de aer şi determinării volumelor acestora.

Nr. crt. Sarcini de lucru Evaluator Data


1 Alegeţi instrumentele şi dispozitivele de
recoltare a probelor de aer
2 Determinaţi volumele probelor folosind
instrumentele specifice
3 Folosind formulele de calcul specifice aplicaţi
corecţiile de volum pentru probele recoltate
4 Etichetaţi flacoanele cu probe
5 Întocmiţi fişele de recoltare a probelor de aer
MODUL 8 : CHIMIA ŞI BIOLOGIA APELOR NATURALE

TABEL DE CORELARE COMPETENŢE – CONŢINUTURI

Unitate de competenţă Competenţe individuale Conţinuturi


15.1. Evidenţiază modul de • Compararea tipurilor de ape naturale
desfăşurare a vieţii în apele (pH, O2 dizolvat, conţinut de săruri ;
naturale ape de suprafaţă, de adâncime)
• Flora apelor stătătoare şi curgătoare
(Alge : Scenedesmus, Cladophora,
Anabaena Oscillatoria ;
Cormophite :Elodea, Myriophillum,
stuf, papură)
• Fauna apelor stătătoare şi curgătoare
( Vorticella, Paramoecium, Amoeba,
Tubifex, Hirudo, Daphnia, Limnaea,
Anodonta, Astacus, Dytiscus,
Libellula, peşti )
• Determinatoare de floră, faună
15.2. Corelează proprietăţile • Compoziţia chimică: substanţe minerale,
fizice cu proprietăţile chimice gaze dizolvate, substanţe organice,pH
ale apelor naturale • Însuşiri organoleptice: culoare, gust,
miros
• Proprietăţi fizice: transparenţă,
temperatură, densitate, vâscozitate
• Tipuri de ape: lac, râu, fântână, izvor,
apă curentă (analize comparative)
15.3. Determină indicatorii • Indicatori biologici:
biologici ai apelor naturale - Fe: Crenothrix polyspora, Leptotrix
15.CHIMIA ŞI BIOLOGIA ochracea, Anthophysa vegetans
APELOR NATURALE - Ca: Elodea, Myriophillum
- H2S: Beggiatoa alba, Metopus sp
- NaCl: Navicula, Nitzschia, Artemia
Salina
- Impurificarea organică: Paramoecium,
Tubifex, Oscillatoria, Vorticella, Stentor,
Cladophora, Elodea, Planaria, Perla,
Rhyacophila
• Corelare:
- indicatori biologici - consum biochimic
de O2
- Indicatori biologici - pH
- Indicatori biologici - gaze dizolvate
• Grad de eutrofizare: ultraoligotrof,
oligotrof, mezotrof, eutrof, hipertrof

15.4. Protejează calitatea apelor • Reglementări: standarde ISO, Legea


naturale 107/1996
• Zone protejate: Parcul Naţional Lunca
Mureşului, Rezervaţia Biosferei Delta
Dunării
• Specii ocrotite: egreta, pelicanul
cufundacul, stârcul, pescăruşul albastru
• Teste ecotoxicologice: Scenedesmus
15.5. Efectuează măsurători şi • Determinarea vitezei: morişca, flotori,
observaţii hidrometrice deversori hidrometrici
• Determinarea adâncimii: tija, sonda
mecanică, ultrasonică
• Determinarea debitului: morişca, flotori,
deversori hidrometrici

SUGESTII METODOLOGICE

Modulului 8 CHIMIA ŞI BIOLOGIA APELOR NATURALE ( practică comasată ) îi sunt alocate


conform planului de învăţământ un număr total de 60 ore ( 2 săptămâni ). Ordinea cronologică
recomandată pentru parcurgerea conţinuturilor este cea din tabelul de corelare competenţe – conţinuturi.
Numărul de ore recomandat pentru aceste conţinuturi este prezentat în tabelul de mai jos :
Ore Ore
Nr. crt. Conţinuturi Total ore instruire laborator
teoretică tehnologic
1. Modul de desfăşurare a vieţii în apele
naturale
a)Compararea tipurilor de ape
naturale
b)Identificarea florei apelor
stătătoare şi curgătoare 20 8 12
c)Identificarea faunei apelor
stătătoare şi curgătoare
d)Utilizarea determinatoarelor
2. Corelarea proprietăţilor fizice cu
proprietăţile chimice ale apelor naturale
a) Interpretarea unor rezultate privind
compoziţia chimică a apelor 10 4 6
stătătoare şi curgătoare
b) Executarea unor analize
comparative a însuşirilor
organoleptice a diverselor tipuri
de ape naturale
c) Executarea unor analize
comparative a proprietăţilor fizice a
diverselor tipuri de ape naturale
3. Determinarea indicatorilor biologici ai
apelor naturale
a) Determinarea indicatorilor
biologici pentru Fe, Ca, H2S, NaCl
b)Determinarea indicatorilor biologici
ai impurificării organice
c)Corelarea indicatorilor biologici cu
compoziţia chimică a apelor 10 4 6
naturale
d)Determinarea gradului de
eutrofizare a apelor naturale
4. Protecţia calităţii apelor naturale
a)Implementarea noilor reglementări
privind calitatea apelor naturale
b)Gestionarea zonelor acvatice
protejate
c) Monitorizarea speciilor ocrotite
din zonele acvatice protejate
d)Executarea unor teste
ecotoxicologice pentru determinarea 10 4 6
influenţei pesticidelor asupra
organismelor acvatice
5. Efectuarea măsurătorilor şi observaţiilor
hidrometrice
a)Determinarea vitezei de curgere a 10 4 6
unei ape curgătoare
b)Determinarea adâncimii unei ape
curgătoare
c)Determinarea debitului unei ape
curgătoare
TOTAL 60 24 36

Numărul de ore alocate fiecărei teme în parte este orientativ, profesorul rămânând a hotărî asupra
acestora în funcţie de resursele materiale de care dispune şi de importanţa pe care o acordă fiecărei teme.
Procesul de predare – învăţare se desfăşoară prin ore de instruire teoretică de specialitate şi ore de
laborator tehnologic, ore desfăşurate fie în laboratoarele de specialitate ale şcolii fie la diferiţi agenţi
economici. Se recomandă ca orele de instruire teoretică şi cele de laborator tehnologic să se desfăşoare sub
îndrumarea aceluiaşi profesor de specialitate ( inginer, biolog sau ecolog ).
Orele de practică comasată se vor desfăşura la agenţi economici de profil ( Agenţia de Protecţia Mediului,
Regia Autonomă Apele Române, etc. ), cu clasa împărţită în grupe de minim 10 elevi, sub îndrumarea
profesorilor de specialitate. Ideal ar fi ca aceste colaborări să se materializeze în şedinţe de practică la locul
de muncă în cadrul cărora elevii să execute aceste tipuri de determinări, familiarizându-se cu modul
specific de recoltare a probelor şi cu echipamentele moderne utilizate pentru efectuarea determinărilor
specifice. Dacă, însă, acest lucru nu este posibil orele de Practică Comasată se pot desfăşura sub forma
vizitelor în cadrul cărora elevii doar să asiste la efectuarea acestor determinări.
Formarea , la elevi , a competenţelor prevăzute în Standardul de Pregătire Profesională şi cuprinse în
programă presupune aplicarea unor metode activ – participative de predare – învăţare. Fiind un modul cu
caracter practic – aplicativ o pondere foarte mare în cadrul acestor metode o ocupă experimentul.
Pe lângă experiment se mai recomandă şi alte metode moderne de învăţare: descoperirea,
problematizarea, întocmirea unor proiecte şi portofolii, etc. Alegerea metodei şi a tehnicilor didactice
rămâne la latitudinea profesorului, care, cunoscând elevii şi stilurile de învăţare ale acestora, va adapta
demersul didactic la particularităţile clasei şi ale elevilor.
O metodă didactică aplicabilă mai ales în condiţiile în care laboratoarele şcolare nu dispun
întotdeauna de materiale, instrumente şi echipamente de ultimă oră necesare în formarea anumitor
competenţe prevăzute în Standardul de Pregătire Profesională este vizita de documentare sau de lucru la
diferite instituţii sau agenţi economici ale căror laboratoare dispun de dotare corespunzătoare.
Evaluarea cunoştinţelor şi a abilităţilor dobândite de elevi precum şi a progreselor realizate de
aceştia se va corela cu criteriile de performanţă şi cu tipul probelor de evaluare prevăzute în Standardul de
Pregătire Profesională, evaluându-se doar competenţele prevăzute în modul, nu şi altele. Pe parcursul
modulului se va realiza o evaluare formativă continuă, iar în final, o evaluare sumativă pentru verificarea
dobăndirii competenţelor specificate în Standardul de Pregătire Profesională.
Principala metodă de evaluare a competenţelor specifice acestui modul este proba practică. Pe
lângă aceasta se mai pot utiliza : observarea sistematică, proiectul, portofoliul, tema în clasă,
autoevaluarea. Probele de evaluare şi autoevaluare se pot concepe sub formă de fişe de observare, fişe de
autoevaluare, fişe de evaluare ( teste) cuprinzând itemi obiectivi, semiobiectivi, subiectivi.

Exemplu de fişă de observare :

FIŞĂ DE OBSERVARE

Numele şi prenumele candidatului :


Clasa :
Data verificării :
Număr de înregistrare :
Timp de lucru :
Numele şi prenumele evaluatorului :
Semnătura evaluatorului :

Rezultat Feed-back

Modulul 8: Chimia şi biologia apelor naturale

Competenţa 15.3: Determină indicatorii biologici ai apelor naturale

Criterii de Performanţă:

a) Determinarea indicatorilor biologici pentru Fe, Ca, H2S, NaCl


b) Determinarea indicatorilor biologici ai impurificării organice
c) Corelarea indicatorilor biologici cu compoziţia chimică a apelor naturale
d) Determinarea gradului de eutrofizare a apelor naturale

Precizări privind Aplicabilitatea Criteriilor de Performanţă:

Indicatori biologici: Fe: Crenothrix polyspora, Leptotrix ochracea, Anthophysa


vegetans
Ca: Elodea, Myriophillum
H2S: Beggiatoa alba, Metopus sp.
NaCl: Navicula, Nitzschia, Artemia salina
Impurificarea organică: Paramoecium, Tubifex, Oscillatoria, Vorticella, Stentor, Cladophora,
Elodea, Planaria, Perla, Rhyacophila

Corelare: indicatori biologici - consum biochimic de O2


Indicatori biologici - pH
Indicatori biologici - gaze dizolvate
Grad de eutrofizare: ultraoligotrof, oligotrof, mezotrof, eutrof, hipertrof

Instrucţiuni pentru candidat :

• Citiţi cu atenţie sarcinile de lucru ;


• Solicitaţi lămuriri evaluatorului în cazul unor neclarităţi la cerinţele din sarcinile de lucru
• Asiguraţi-vă de existenţa instrumentelor materialelor şi echipamentelor necesare rezolvării
sarcinilor de lucru
• Asiguraţi-vă de îndeplinirea condiţiilor de protecţia şi securitatea muncii precum şi de existenţa
echipamentului specific de protecţia muncii
• Rezolvaţi toate sarcinile de lucru în limita timpului de lucru precizat

Sarcini de lucru :
Realizaţi preparate din probe de apă pentru determinarea indicatorilor biologici ai apelor naturale şi
a gradului de eutrofizare.

Evaluatorul pune la dispoziţia elevilor probe de apă din diverse surse(lac, râu, fântână),
microscop optic, lame, lamele, fişe de observaţie.

Nr. Activitatea Evaluator Observaţii


Crt.
1. Conectarea microscopului şi reglarea
acestuia
2. Realizarea preparatului microscopic din
apă de lac
3. Determinarea indicatorilor biologici Desen al speciilor identificate
4. Realizarea preparatului microscopic din
apă de fântână
5. Determinarea indicatorilor biologici Desen al speciilor identificate
6. Realizarea preparatului microscopic din
apă de râu
7. Determinarea indicatorilor biologici Desen al speciilor identificate
8. Corelarea rezultatelor obţinute cu tipul de
apă
9. Determinarea tipului de eutrofizare a apei
(dacă este cazul)

Notă : Îndeplinirea de către elev a sarcinilor de lucru elaborate pe baza criteriilor de performanţă
prevăzute în Standardul de Pregătire Profesională se marchează prin bifarea căsuţelor respective. În
momentul în care toate căsuţele au fost bifate evaluarea s-a încheiat. Dacă una sau mai multe sarcini de
lucru nu au fost îndeplinite competenţa nu se poate valida . În acest caz elevului i se fac recomandări de
către evaluator, urmând să se facă o reevaluare.
MODUL 7 : SUPRAVEGHEREA ŞI CONTROLUL CALITĂŢII APEI POTABILE

TABEL DE CORELARE COMPETENŢE – CONŢINUTURI

Nr. Unitatea de Competenţe individuale din unitate Conţinuturi


crt competenţă
1. 22. 22.1. Interpretează schemele de Captarea :
SUPRAVEGHEREA alimentări cu apă -izvoare, puţuri, drenuri, la
ŞI mal, în albie
CONTROLUL Sursa de apă :
CALITĂŢII APEI -ape subterane , de suprafaţă
POTABILE
Stocarea apei :
- rezervoare subterane,
castele de apă
Reţele de distribuţie:
- ramificată, inelară
22.2. Urmăreşte procesul tehnologic Indicatori de calitate :
de îmbunătăţire a calităţii apei -proprietăţi organoleptice,
fizice, chimice,
bacteriologice
Scheme tehnologice :
-tratare apă de râu, apă
subterană
Procedee de tratare :
-deznisiparea, coagularea
suspensiilor, decantarea ,
filtrarea, dezinfectarea , in
funcţie de apa tratată .
Instalaţii folosite :
-deznisipatoare, decantoare ,
filtre
22.3. Monitorizează calitatea apei pe Faze:
parcursul procesului tehnologic - intrare, ieşire staţie, pe
parcursul procesului
tehnologic.
Indicatori :
-fizico–chimici : pH, reziduu
fix, conductivitate,
alcalinitate, duritate totală,
calciu , magneziu, substanţe
organice oxidabile
-microbiologici : număr total
de germeni la 37 0 C, număr
probabil de coliformi totali
Interpretare:
-normele de calitate in
vigoare

SUGESTII METODOLOGICE

Conform planului de învăţământ, modulului 7 SUPRAVEGHEREA ŞI CONTROLUL


CALITĂŢII APEI POTABILE, îi sunt alocate un număr total de 62 ore respectiv 4 ore pe săptămână
şi constituie curriculumul în dezvoltare locală CDL
Ordinea cronologică recomandată pentru parcurgerea conţinuturilor este cea din tabelul de corelare
competnţe –conţinuturi, dar poate fi oricare alta, la alegerea profesorului. Se impune doar tratarea
succesivă a conţinuturilor corespunzătoare aceleiaşi competenţe.
Numărul de ore recomandat, orientativ, pentru aceste conţinuturi este prezentat în tabelul de mai jos

Nr.crt. Conţinuturi Total ore


1 Interpretarea schemelor de alimentări
cu apă

a) Identificarea modalităţilor de
captare a apelor in funcţie de sursa de
apă 15
b) Identificarea modalităţilor de
stocare a apei
c)Compararea diferitelor tipuri de
reţele de distribuţie

2. Urmărirea procesului tehnologic de


îmbunătăţire a calităţii apei
a) Caracterizarea indicatorilor de
calitate a apei potabile 15
b) Interpretarea schemelor
tehnologice de tratare a apelor
c) Identificarea procedeelor şi
instalaţiilor de tratare a apei

3. Monitorizarea calităţii apei pe


parcursul procesului tehnologic
a) Recoltarea probelor de apă din
diferite faze ale procesului tehnologic 32
b) Determinarea indicatorilor de
calitate ai apei potabile
c) Interpretarea rezultatelor analizelor

TOTAL 62

Precizăm că numărul de ore alocate fiecărei teme este orientativ.


Se recomandă ca procesul de predare – învăţare să se desfăşoare fie în laboratoarele de specialitate
ale şcolii fie la diferiţi agenţi economici sub îndrumarea profesorului de specialitate ( inginer ).
Colaborarea cu agenţi economici de profil este deosebit de importantă pentru parcurgerea acestui modul.
Ideal ar fi ca aceste colaborări să se materializeze în şedinţe de practică la locul de muncă în cadrul cărora
elevii să execute aceste tipuri de determinări, familiarizându-se cu modul specific de recoltare a probelor şi
cu echipamentele moderne utilizate pentru efectuarea determinărilor specifice. Dacă, însă, acest lucru nu
este posibil orele se pot desfăşura sub forma vizitelor în cadrul cărora elevii doar să asiste la efectuarea
acestor determinări.
În demersul didactic se vor utiliza fişe de lucru sau fişe de observaţie, aplicând metodele didactice
precizate anterior. La sfârşitul fiecărei determinări practice fiecare elev îşi va întocmi propriul referat al
lucrării, referat care poate fi utilizat de către profesor ca instrument de evaluare curentă. De asemenea,
referatele pot fi utilizate pentru întocmirea de către elevi a unor portofolii sau proiecte utilizate, de
asemenea , pentru evaluarea acestora.
Rolul profesorului în cadrul orelor este de a supraveghea atent activitatea elevilor, de a-i îndruma pe
aceştia şi de a corecta, atunci când este cazul greşelile făcute de aceştia.
Pentru formarea competenţelor prevăzute de programă se recomandă utilizarea unor metode de
predare–învăţare , active/ interactive cum ar fi învăţarea prin descoperire, problematizarea , joc de rol ,
studiul de caz, proiecte de lucru, portofolii, etc.
Strategiile de predare presupun alegerea metodei în funcţie de obiectivele propuse. Alegerea tehnicilor
de instruire revine profesorului, care are sarcina de a individualiza şi de a adapta procesul didactic la
particularităţile elevilor.
Profesorul are libertatea de a alege metodele şi tehnicile didactice şi de a propune noi activităţi de
învăţare în măsură să asigure formarea competenţelor specifice prevăzute de programă.
Evaluarea trebuie să fie corelată cu criteriile de performanţă şi cu tipul probelor de evaluare care
sunt precizate în Standardul de Pregătire Profesională. Se evaluează numai competenţele din acest
modul. O competenţă se evaluează o singură dată. Elevii trebuie evaluaţi numai în ceea ce priveşte
dobândirea competenţelor specificate în modul.
Principala metodă de evaluare a competenţelor specifice acestui modul este proba practică. Pe
lângă aceasta se mai pot utiliza : observarea sistematică, proiectul, portofoliul, tema în clasă,
autoevaluarea. Probele de evaluare şi autoevaluare se pot concepe sub formă de fişe de observare, fişe
de autoevaluare, fişe de evaluare ( teste) cuprinzând itemi obiectivi, semiobiectivi, subiectivi.
Exemplu de fişă de observare :

FIŞĂ DE OBSERVARE

Numele şi prenumele candidatului :


Clasa :
Data verificării :
Număr de înregistrare :
Timp de lucru :
Numele şi prenumele evaluatorului :
Semnătura evaluatorului :

Rezultat Feed-back

Modul 7 : Supravegherea şi controlul calităţii apei potabile

Competenţa 22.3 Monitorizează calitatea apei pe parcursul procesului tehnologic

Criterii de performanţă :

a) Recoltarea probelor de apă din diferite faze ale procesului tehnologic


b) Determinarea indicatorilor de calitate ai apei potabile
c) Interpretarea rezultatelor analizelor

Instrucţiuni pentru candidat :

• Citiţi cu atenţie sarcinile de lucru ;


• Solicitaţi lămuriri evaluatorului în cazul unor neclarităţi la cerinţele din sarcinile de lucru
• Asiguraţi-vă de existenţa instrumentelor materialelor şi echipamentelor necesare rezolvării
sarcinilor de lucru
• Asiguraţi-vă de îndeplinirea condiţiilor de protecţia şi securitatea muncii precum şi de existenţa
echipamentului specific de protecţia muncii
• Deplasaţi-vă pe teren pentru îndeplinirea sarcinilor de lucru

Sarcini de lucru :

Urmăreşte calitatea apei potabile la intrarea în staţie respectânt următoarele etape :

Recoltarea probelor de apă din diferite faze ale procesului tehnologic


Determinarea indicatorilor de calitate ai apei potabile
Interpretarea rezultatelor analizelor

Evaluatorul pune la dispoziţia elevului materiale şi reactivi, din care elevul alege cele necesare
Nr. probei Etapele recoltării Evaluator Data
1. Recoltarea probelor de apă la intrarea în staţie
2. Determinarea indicatorilor de calitate ai apei
potabile
3 Interpretarea rezultatelor analizelor

Notă :
Pentru fiecare criteriu de performanţă s-au elaborat sarcini de lucru. Realizarea acestora de către elevi
se marchează prin bifarea căsuţelor respective

MODUL 8 : SUPRAVEGHEREA ŞI CONTROLULCALITĂŢII APELOR


UZATE

TABEL DE CORELARE COMPETENŢE – CONŢINUTURI

Unitate de competenţă Competenţe individuale Conţinuturi


7.PROCESAREA 7.1 Planifică o activitate şi • Date numerice: dimensiuni,
DATELOR culege date numerice în legătură distanţe, temperatură, masă, concentraţie,
NUMERICE cu aceasta. densitate, tensiune
• Selectare: după natura mărimii
măsurate şi scopul măsurării
• Înregistrare date: tabele, fişe
7.2 Prelucrează datele • Calcule: puteri, radicali, procente,
numerice. scări şi proporţii
• Formule de calcul: transformări
de unităţi de măsură, calcule economico-
financiare, ecuaţii liniare cu două
variabile, media aritmetică, geometrică,
dispersia, abaterea medie pătratică
• Reprezentare grafică: grafice în
plan
• Citirea graficelor: coordonatele
graficului, relaţia dintre mărimile
reprezentate
7.3 Interpretează rezultatele • Comparare rezultate: erori, cauze,
obţinute şi prezintă concluziile tipuri de erori, tendinţe
• Tipuri de grafice: liniare, în
coloane şi bare, circulare, radar, Gantt
• Tipuri de diagrame: cumulativă,
Paretto, de dispersie
23.SUPRAVEGHERE 23.1. Supraveghează reţeaua de • Scheme de canalizare :
A ŞI CONTROLUL canalizare a apelor uzate Colectoare principale şi secundare de
CALITĂŢII APELOR ape uzate, colectoare de ape meteorice,
UZATE gură de scurgere, gură de evacuare,
curbe de nivel
Sistem unitar, separativ şi mixt
• Calitatea: Valori admise
pentru temperatură, pH,
cianuri, clor liber, hidrogen
sulfurat şi sulfuri, produse
petroliere
• Debite: Debitul orar
maxim al apelor menajere,
industriale
Cantitatea de precipitaţii atmosferice
• Exploatarea: Controlul periodic
calitativ şi cantitativ al apelor uzate
Controlul exterior şi interior al reţelelor
de canalizare
• Spălarea, curăţirea canelor vizibile
şi nevizibile, desfundarea şi repararea
reţelelor de canalizare
23. 2. Urmăreşte indicatorii • Recoltarea probelor: Probe
fizico-chimici de calitate a simple şi medii
apelor uzate pe parcursul Recoltare manuală folosind flacoane,
procesului tehnologic cupa cu mâner, sticla cu contragreutate,
pompe manuale
Recoltare automată în raport cu debitul
apei
Loc de recoltare: de la deznisipatoare,
separatoare de grăsimi, decantoare,
biofiltre, bazine de aerare, platforme de
filtrare, staţii de clorinare, deversoare,
canale şi conducte.
• Conservarea, marcarea şi
înregistrarea: Conservarea chimică pentru
determinarea aluminiului, amoniacului,
argintului, arsenului, azotului organic şi
total, cromului
Conservarea termică
Fişă de recoltare
• Analiza chimică a apelor uzate:
Determinarea indicatorilor globali de
calitate pentru ape uzate: reziduu total,
fix şi calcinat, conductibilitatea electrică,
suspensiile totale si decantabile,
oxidabilitatea, CBO5, pH, aciditate şi
alcalinitate, radioactivitate
• Determinarea indicatorilor de
calitate după componente pentru ape
uzate: gaze dizolvate, amoniac, azotaţi,
azotiţi, sulfaţi, cloruri, fosfaţi, substanţe
extractibile, fenoli, calciu şi magneziu,
metale grele

23. 3. Urmăreşte indicatorii • Recoltarea probelor: Probe


fizico-chimici de calitate a simple şi medii
nămolurilor din staţia de epurare Recoltare manuală folosind flacoane,
cupa cu mâner
Loc de recoltare: instalaţii de fermentare.
• Marcarea si înregistrarea: Fişa de
recoltare
• Analiza chimică a apelor uzate şi
nămolurilor: Aciditatea şi alcalinitatea,
acizi volatili, conţinutul de substanţe
uleioase şi grăsimi, azotul, CBO5, pH,
reziduu, umiditate, greutate specifică,
substanţe organice, activitatea nămolului,
hidrogenul sulfurat
23. 4. Urmăreşte indicatorii • Recoltarea probelor: Probe
biologici ai apelor uzate calitative şi cantitative
Recoltare cu fileu planctonic, draga de
buzunar şi apucătoare, racloare
Loc de recoltare: de la deznisipatoare,
separatoare de grăsimi, decantoare,
biofiltre, bazine de aerare, platforme de
filtrare, staţii de clorinare, deversoare,
canale şi conducte
• Conservarea, fixarea
înregistrarea: Conservarea chimică cu
alcool etilic şi formol; Fişa de recoltare
• Indicatori biologici: Pentru fier şi
mangan, calciu, de salinitate, hidrogen
sulfurat, de substanţe organice
23. 5. Aplică măsurile necesare • Fenomenul de autoepurare: Definiţie,
pentru îmbunătăţirea proceselor biochimia proceselor de
de autoepurare pe cursurile de descompunere aerobă şi anaeroba,
apă substanţe dizolvate nefavorabile
autoepurării: uleiuri minerale,
suspensii minerale, substanţe toxice
• Factori ce influenţează autoepurarea:
Factori fizici: greutatea specifică si
vâscozitatea apei, lumina solară şi
temperatura, caracteristicile
hidraulice ale emisarului
Factori chimici (substanţe dizolvate):
bioxidul de carbon, pH-ul, oxigenul,
compuşii azotului, sulful, fosforul,
fierul şi manganul, acidul silicic,
potasiul şi sodiul
Factori biologici: protozoare, plante
acvatice, bureţi, scoici, viermi
• Metode: Lacuri de acumulare,
mărirea debitelor, descărcările de
debite, aerarea artificială

SUGESTII METODOLOGICE

Modulului 8 SUPRAVEGHEREA CALITĂŢII APELOR UZATE îi sunt alocate conform


planului de învăţământ un număr total de 62 ore / an (2 ore / săptămână). Ordinea cronologică
recomandată pentru parcurgerea conţinuturilor este cea din tabelul de corelare competenţe – conţinuturi,
dar poate fi oricare alta, la alegerea profesorului impunându-se doar tratarea succesivă a conţinuturilor
corespunzătoare aceleiaşi competenţe, ordinea competenţelor nefiind obligatorie. Numărul de ore
recomandat pentru aceste conţinuturi este prezentat în tabelul de mai jos :
Nr. crt. Conţinuturi Total ore
Supravegherea reţelei de canalizare a apelor uzate
e) Interpretarea unei scheme de canalizare
f) Supravegherea calităţii apelor uzate introduse în
1. reţeaua de canalizare 8
g) Determinarea debitului apelor uzate şi meteorice
h) Supravegherea modului de exploatare şi întreţinere
a reţelelor de canalizare
Urmărirea indicatorilor fizico-chimici de calitate a
apelor uzate pe parcursul procesului tehnologic
a) Recoltarea probelor de apă de pe parcursul
2. procesului tehnologic 10
b) Conservarea, marcarea şi înregistrarea probelor
c) Analiza chimică a apelor uzate

Urmărirea indicatorilor fizico-chimici de calitate a


nămolurilor din staţia de epurare
3. a) Recoltarea probelor de nămol 16
b) Marcarea şi înregistrarea probelor
c) Analiza chimica a nămolurilor
Urmărirea indicatorilor biologici ai apelor uzate
a) Recoltarea probelor de apă
4. b) Conservarea, fixarea şi înregistrarea probelor 20
c) Interpretarea analizei biologice a apelor uzate pe
baza indicatorilor biologici
Aplicarea măsurilor necesare pentru îmbunătăţirea
proceselor de autoepurare pe cursurile de apă
a) Caracterizarea fenomenul de autoepurare
5. b) Identificarea factorilor principali care influenţează 8
capacitatea de autoepurare
c) Aplicarea metodelor de îmbunătăţire a capacităţii
de autoepurare
TOTAL 62

Numărul de ore alocate fiecărei teme în parte este orientativ, profesorul rămânând a hotărî asupra
acestora în funcţie de resursele materiale de care dispune şi de importanţa pe care o acordă fiecărei teme.
Procesul de predare – învăţare se desfăşoară fie în laboratoarele de specialitate ale şcolii fie la diferiţi
agenţi economici. Se recomandă ca orele să se desfăşoare sub îndrumarea aceluiaşi profesor de specialitate
( inginer, biolog sau ecolog ), cu clasa împărţită în grupe de maxim 15 elevi.
Orele de instruire vor avea un caracter activ – participativ din partea elevilor, în demersul didactic
utilizându-se fişe de lucru sau fişe de observaţie, aplicând metodele didactice precizate anterior. În cadrul
orelor de instruire practică se recomandă ca elevii să execute individual fiecare determinare experimentală
în parte creându-se astfel condiţiile formării abilităţilor practice specifice calificării. Dacă , din diferite
motive ( ex. dotare materială insuficientă ), acest lucru nu este posibil se vor forma grupe de câte 2-3 elevi
care vor executa determinările experimentale. După terminarea determinărilor practice fiecare elev îşi va
întocmi propriul referat al lucrării, referat care poate fi utilizat de către profesor ca instrument de evaluare
curentă.

Formarea , la elevi , a competenţelor prevăzute în Standardul de Pregătire Profesională şi cuprinse


în programă presupune aplicarea unor metode activ – participative de predare – învăţare. Fiind un modul
cu caracter practic – aplicativ o pondere foarte mare în cadrul acestor metode o ocupă experimentul.
Acesta va fi realizat atât de către profesor, cu caracter demonstrativ, cât şi de către elevi, pentru dobândirea
unor abilităţi cu caracter practic. Pe lângă experiment se mai recomandă şi alte metode moderne de
învăţare: descoperirea, problematizarea, întocmirea unor proiecte şi portofolii, etc. Alegerea metodei şi a
tehnicilor didactice rămâne la latitudinea profesorului, care, cunoscând elevii şi stilurile de învăţare ale
acestora, va adapta demersul didactic la particularităţile clasei şi ale elevilor.
O metodă didactică aplicabilă mai ales în condiţiile în care laboratoarele şcolare nu dispun
întotdeauna de materiale, instrumente şi echipamente de ultimă oră necesare în formarea anumitor
competenţe prevăzute în Standardul de Pregătire Profesională este vizita de documentare sau de lucru la
diferite instituţii sau agenţi economici ale căror laboratoare dispun de dotare corespunzătoare.
Evaluarea cunoştinţelor şi a abilităţilor dobândite de elevi precum şi a progreselor realizate de
aceştia se va corela cu criteriile de performanţă şi cu tipul probelor de evaluare prevăzute în Standardul de
Pregătire Profesională, evaluându-se doar competenţele prevăzute în modul, nu şi altele. Pe parcursul
modulului se va realiza o evaluare formativă continuă, iar în final, o evaluare sumativă pentru verificarea
dobăndirii competenţelor specificate în Standardul de Pregătire Profesională.
Principala metodă de evaluare a competenţelor specifice acestui modul este proba practică. Pe
lângă aceasta se mai pot utiliza : observarea sistematică, proiectul, portofoliul, tema în clasă,
autoevaluarea. Probele de evaluare şi autoevaluare se pot concepe sub formă de fişe de observare, fişe
de autoevaluare, fişe de evaluare ( teste) cuprinzând itemi obiectivi, semiobiectivi, subiectivi.

Exemplu de instrument de evaluare :

Modulul 8: SUPRAVEGHEREA CALITĂŢII APELOR UZATE

Competenţa 23. 5: Aplică măsurile necesare pentru îmbunătăţirea proceselor de autoepurare pe


cursurile de apă

Criterii de performanţă:

d) Caracterizarea fenomenul de autoepurare


e) Identificarea factorilor principali care influenţează capacitatea de autoepurare
f) Aplicarea metodelor de îmbunătăţire a capacităţii de autoepurare

Precizările privind Aplicabilitatea Criteriilor de Performanţă:

Fenomenul de autoepurare: Definiţie, biochimia proceselor de descompunere aerobă şi


anaeroba, substanţe dizolvate nefavorabile autoepurării: uleiuri
minerale, suspensii minerale, substanţe toxice
Factori ce influenţează Factori fizici: greutatea specifică si vâscozitatea apei, lumina
autoepurarea: solară şi temperatura, caracteristicile hidraulice ale emisarului
Factori chimici (substanţe dizolvate): bioxidul de carbon, pH-ul,
oxigenul, compuşii azotului, sulful, fosforul, fierul şi manganul,
acidul silicic, potasiul şi sodiul
Factori biologici: protozoare, plante acvatice, bureţi, scoici,
viermi,
Metode Lacuri de acumulare, mărirea debitelor, descărcările de debite,
aerarea artificială

Instrucţiuni pentru candidat :

• Citiţi cu atenţie sarcinile de lucru ;


• Solicitaţi lămuriri evaluatorului în cazul unor neclarităţi la cerinţele din sarcinile de lucru
• Rezolvaţi toate sarcinile de lucru în limita timpului de lucru precizat

INSTRUMENT DE EVALUARE PENTRU COMPETENŢA 23.5

1. Definiţi procesul de autoepurare.


2. Identificaţi factorii ce influenţează autoepurarea din următoarea listă şi grupaţi-i în funcţie de
sursă.
Lista: greutatea specifică si vâscozitatea apei, lumina solară şi temperatura, caracteristicile hidraulice
ale emisarului, bioxidul de carbon, pH-ul, oxigenul, compuşii azotului, sulful, fosforul, fierul şi
manganul, acidul silicic, potasiul şi sodiul, protozoare, plante acvatice, bureţi, scoici, viermi

Nr. Factori Enumerare Evaluator Data


Crt.
1. Factori fizici
2. Factori chimici
3. Factori biologici

3. Enumeraţi principalele metode de îmbunătăţire a capacităţii de autoepurare a apelor şi


caracteristicile lor.

Nr. Metode Caracteristici Evaluator Data


Crt.
1.
2.
3.
PARCURGEREA MODULELOR LA CLASA A XII-A
CALIFICAREA: TEHNICIAN ECOLOG ŞI PROTECŢIA CALITĂŢII MEDIULUI

Modulul Credite 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19 20 21 22 23 24 25 26 27 28 29 30 31
1 1,5
2 2
3 2
7 1,5
8 2,5
4 1
5 1
6 1,5

M 1 – Gestionarea deşeurilor
M 2 – Supravegherea şi controlul calităţii apelor naturale
M 3 – Supravegherea şi controlul calităţii solului
M 4 – Supravegherea şi controlul calităţii mediului în ecosistemele antropizate ( practică comasată )
M 5 – Supravegherea şi controlul calităţii aerului ( practică comasată )
M 6 – Chimia şi biologia apelor naturale ( practică comasată )
M 7 – Supravegherea şi controlul calităţii apei potabile ( CDL )
M 8 – Supravegherea şi controlul calităţii apelor uzate ( CDL )