MINISTERUL EDUCAŢIEI ŞICERCETĂRII

Anexa nr. 2 la OMEdC nr. 3172/30.01.2006

CURRICULUM CLASA A XII A LICEU TEHNOLOGIC NIVEL 3 DOMENIUL: RESURSE NATURALE ŞI PROTECŢIA MEDIULUI CALIFICAREA: TEHNICIAN ECOLOG ŞI PROTECŢIA CALITĂŢII MEDIULUI VARIANTA REVIZUITĂ

2005

Autori : Ing. Lucica Micălăcian - profesor grad didactic I, Colegiul Tehnic de Construcţii şi Protecţia Mediului, Arad Ing. Marieta Boros - profesor grad didactic definitiv, Colegiul Tehnic de Construcţii şi Protecţia Mediului, Arad Prof. Cristina Căldare - profesor grad didactic definitiv, doctorand, Colegiul Tehnic de Construcţii şi Protecţia Mediului, Arad

Revizuit : Ing. Lucica Micălăcian - profesor grad didactic I, Colegiul Tehnic de Construcţii şi Protecţia Mediului, Arad

PLAN DE ÎNVĂŢĂMÂNT Liceu tehnologic prin ruta directă Clasa a XII a Aria curriculară TEHNOLOGII Domeniul : Resurse naturale şi protecţia mediului Calificarea :Tehnician Ecolog şi Protecţia Calităţii Mediului Cultură de specialitate şi instruire practică săptămânală Total ore / an Modul 1 Gestionarea deşeurilor din care: laborator tehnologic 80 48 130 78 100 60

Modul 2

Total ore / an Supravegherea şi controlul calităţii apelor din care: naturale laborator tehnologic Total ore / an din care: laborator tehnologic

Modul 3

Supravegherea şi controlul calităţii solului

Total ore/an =10 ore/sapt. X 31 săpt. =310 ore Stagii de pregătire practică Modul 4 Modul 5 Modul 6 Supravegherea şi controlul calităţii mediului în ecosistemele antropizate Supravegherea şi controlul calităţii aerului Chimia şi biologia apelor naturale Total ore / an Total ore / an Total ore / an 30 60 60

Total ore/an = 30 ore/săpt. x 5 săpt./an =150 ore Curriculum în dezvoltare locală Supravegherea şi controlul calităţii apei Total ore / an Modul 7 potabile . 62

Modul 8

Supravegherea şi controlul calităţii apelor uzate

Total ore / an

62

Total ore /an = 4 ore/sapt.x 31 săpt. =124 TOTAL GENERAL =584 ore/an

Notă : Toate orele de pregătire practică ( laborator tehnologic şi practică comasată ) se vor desfăşura sub coordonarea profesorului de specialitate, cu clasa împărţită în grupe de minim 10 elevi.

NOTĂ INTRODUCTIVĂ Domeniul PROTECŢIA MEDIULUI pregăteşte elevii pentru calificările TEHNICIAN ECOLOG ŞI PROTECŢIA CALITĂŢII MEDIULUI şi TEHNICIAN HIDROMETEOROLOG. Curriculum pentru clasa a XII a, calificarea TEHNICIAN ECOLOG ŞI PROTECŢIA CALITĂŢII MEDIULUI, a fost elaborat pe baza Standardului de Pregătire Profesională pentru această calificare şi a planului de învăţământ. Curriculum cuprinde 7 module corespunzătoare unităţilor de competenţă tehnice generale şi specializate, din SPP care au acelaşi titlu GESTIONAREA DEŞEURILOR, SUPRAVEGHEREA ŞI CONTROLUL CALITĂŢII APELOR NATURALE, SUPRAVEGHEREA ŞI CONTROLUL CALITĂŢII SOLULUI, SUPRAVEGHEREA ŞI CONTROLUL CALITĂŢII APEI POTABILE, SUPRAVEGHEREA ŞI CONTROLUL CALITĂŢII APELOR UZATE, SUPRAVEGHEREA ŞI CONTROLUL CALITĂŢII MEDIULUI ÎN ECOSISTEMELE ANTROPIZATE, SUPRAVEGHEREA ŞI CONTROLUL CALITĂŢII AERULUI, CHIMIA ŞI BIOLOGIA APELOR NATURALE . Pentru fiecare modul în parte curriculum cuprinde : Tabel de corelare competenţe – conţinuturi şi Sugestii metodologice privind procesul şi metode de predare-învăţare, şi sugestii privind evaluarea. Pe lângă competenţele tehnice, în cadrul modulelor şi SUPRAVEGHEREA ŞI CONTROLUL CALITĂŢII APELOR UZATE, SUPRAVEGHEREA ŞI CONTROLUL CALITĂŢII MEDIULUI ÎN ECOSISTEMELE ANTROPIZATE vor fi evaluate şi unele abilităţi cheie, aceste module fiind construite prin agregarea competenţelor unei unităţi de competenţă cheie cu competenţele unei unităţi de competenţă tehnice, după cum urmează : SUPRAVEGHEREA ŞI CONTROLUL CALITĂŢII APELOR UZATE – PROCESAREA DATELOR NUMERICE respectiv SUPRAVEGHEREA ŞI CONTROLUL CALITĂŢII MEDIULUI ÎN ECOSISTEMELE ANTROPIZATE - COMUNICARE. Modulele SUPRAVEGHEREA ŞI CONTROLUL CALITĂŢII APEI POTABILE şi SUPRAVEGHEREA ŞI CONTROLUL CALITĂŢII APELOR UZATE sunt alocate CDL ( câte 62 ore ) iar modulele SUPRAVEGHEREA ŞI CONTROLUL CALITĂŢII MEDIULUI ÎN ECOSISTEMELE ANTROPIZATE, SUPRAVEGHEREA ŞI CONTROLUL CALITĂŢII AERULUI şi CHIMIA ŞI BIOLOGIA APELOR NATURALE sunt alocate practicii comasate ( 30, 60 respectiv 60 ore ). Celorlalte module li s-au alocat câte 10 ore săptămânal ( 4 ore instruire teoretică şi 6 ore laborator tehnologic ). Ordinea în care se recomandă parcurgerea modulelor este prezentată la sfârşitul curriculum. Toate orele corespunzătoare modulelor prezentate în curriculum se vor desfăşura sub îndrumarea profesorilor de specialitate ( inginer, biolog, ecolog ). În cazul modulelor care cuprind atât ore de pregătire teoretică cât şi ore de laborator tehnologic se recomandă ca acestea să se desfăşoare sub îndrumarea aceluiaşi cadru didactic. Orele de practică comasată şi cele de laborator tehnologic se vor desfăşura cu clasa împărţită în grupe de minim 10 elevi. Se recomandă ca orele de practică comasată să se desfăşoare la agenţi economici de profil. Este necesară utilizarea programei şcolare împreună cu Standardul de Pregătire Profesională deoarece programa a fost concepută pornind de la corelarea conţinuturilor cu competenţele prevăzute în Standardul de Pregătire Profesională . Prin parcurgerea corectă a programei şcolare se va asigura dobândirea , de către elevi, a competenţelor descrise în Standardul de Pregătire Profesională corespunzător calificării.

1.1 Planifică o activitate şi culege date numerice în legătură cu aceasta.Comunicare M 1 M 2 M 3 M 4 √ √ M 5 M 6 M 7 M 8 Competenţa 5.Determină indicatorii fizici ai apelor naturale.Procesarea datelor numerice √ √ √ √ √ 18.Recoltează probele de apă în vederea analizei fizico-chimice şi microbiologice.Monitorizează regimul deşeurilor din sectorul industrial 18. Verificare √ √ √ 7.2 Moderează dezbateri şi şedinţe 5.Alcătuirea modulelor pentru calificarea Tehnician ecolog şi protecţia calităţii mediului clasa a XII a Unitatea de competenţă 5.3 Interpretează rezultatele obţinute şi prezintă concluziile 18.Supraveghere a şi controlul calităţii apelor naturale √ √ √ √ . 19.Evaluează impactul depozitelor de deşeuri asupra mediului 19.2 Prelucrează datele numerice 7. 7.2.2.Monitorizează regimul deşeurilor periculoase 18.3.4.Monitorizează regimul deşeurilor din sectorul gospodăresc şi public 18. Gestionarea deşeurilor √ √ √ √ √ √ √ √ 19.3 Elaborează documente pe teme profesionale 7.1.

2.Supraveghere a şi controlul calităţii solului 19. Determină indicatorii microbiologici ai solului 21. Determină indicatorii microbiologici ai apelor naturale 21.3. Determină indicatorii chimici ai apelor naturale.21.3.3. Determină indicatorii chimici de calitate a solului 21.Supraveghere a şi controlul calităţii apelor uzate √ √ . 19.1Supraveghează reţeaua de canalizare a apelor uzate √ √ √ √ √ √ √ √ √ √ √ √ √ √ √ √ √ 22.2. Determină caracteristicile fizice ale solului 21.Monitorizează calitatea apei pe parcursul procesului tehnologic 23. Măsoară radioactivitatea apelor naturale.4.5.Supraveghere a şi controlul calităţii apei potabile √ √ √ √ √ 23.4. 19.1. Interpretează schemele de alimentări cu apă 22. Determină radioactivitatea solului 22. Interpretează caracteristicile solului 21. Urmăreşte procesul tehnologic de îmbunătăţire a calităţii apei 22.1.5.

Monitorizează calitatea aerului 20.Implementează conceptul de dezvoltare durabilă şi agricultură ecologică 17.1.1.Supraveghere a şi controlul calităţii mediului în ecosistemele antropizate 23. Monitorizează efectele antropizării asupra ecosistemelor naturale 17.5 Aplică măsurile necesare pentru îmbunătăţirea proceselor de autoepurare pe cursurile de apă 17.4 Urmăreşte indicatorii biologici ai apelor uzate şi a nămolurilor 23. Recoltează probe de aer 20. Evaluează impactul ecologic al antropizării 20.2.17.3.2 Urmăreşte indicatorii fizicochimici de calitate a apelor uzate pe parcursul procesului tehnologic 23.Supraveghere a şi controlul calităţii aerului √ √ .2. Prognozează dispersia poluanţilor in funcţie de evoluţia parametrilor meteorologici √ √ √ √ √ √ √ √ √ √ √ √ √ √ √ √ √ √ 20.3.3 Urmăreşte indicatorii fizicochimici de calitate a nămolurilor din staţia de epurare 23.

Protejează calitatea apelor naturale 15. Determină indicatorii biologici ai apelor naturale 15. Descrie efectuarea măsurătorilor şi observaţiilor hidrometrice √ √ √ √ √ √ √ √ √ √ M 1 – Gestionarea deşeurilor M 2 – Supravegherea şi controlul calităţii apelor naturale M 3 – Supravegherea şi controlul calităţii solului M 4 – Supravegherea şi controlul calităţii mediului în ecosistemele antropizate ( practică comasată ) M 5 – Supravegherea şi controlul calităţii aerului ( practică comasată ) M 6 – Chimia şi biologia apelor naturale ( practică comasată ) M 7 – Supravegherea şi controlul calităţii apei potabile ( CDL ) M 8 – Supravegherea şi controlul calităţii apelor uzate ( CDL ) .15.4. Evidenţiază modul de desfăşurare a vieţii în apele naturale 15.2. Corelează proprietăţile fizice cu proprietăţile chimice ale apelor naturale 15.1.Chimia şi biologia apelor naturale 15.3.5.

din demolări. feroviar.2. electroliţi.II. pesticide. voluminoase Colectare: sortarea. stocare in vederea reciclării Deşeuri periculoase: bifenil policloruraţii. nămoluri cu metale.MODUL 1 : GESTIONAREA DEŞEURILOR TABEL DE CORELARE COMPETENŢE – CONŢINUTURI Unitate de competenţăCompetenţe individuale • • • • • • Conţinuturi Deşeuri: alimentare. naval si transfrontalier Depozitare: în containere sigilate Valorificare: recuperare metale şi nemetale din nămoluri şi soluţii de electroliţi. recuperare substanţe organice textile si hârtie. metale. vidanjoare Depozitare: pe sol. Transport: auto. textile. rampe ecologice. GESTIONAREA deşeurilor din sectorul DEŞEURILOR gospodăresc şi public 18. agricultură. 18. Monitorizează regimul 18. azbest. rerafinarea uleiurilor uzate. zootehnie Colectare: la agenţi economici Transport: auto. combustibile. sticlă Industrie: extractivă. stocarea în pubele Transport: autogunoiere. baterii cu plumb. rafinarea ţiţeiului. feroviar. la agentul economic Valorificare: incinerare. Monitorizează regimul deşeurilor din sectorul industrial • • • • 18. la agentul economic Valorificare: împrăştiere pe sol. radioactive Colectare:la agenţii economici. metalurgică. incinerare. recuperare plumb din baterii.3. naval si transfrontalier Depozitare: pe sol.1. chimică. Monitorizează regimul deşeurilor periculoase • • • • • • . auto. lichid de frână. alimentară. necombustibile. producere de biogaz. compostare. recuperare metale din zgură. reciclare hârtie. şpan. energetică. incinerare Legislaţie : Legea 137 / 1995 Cap.

din care 32 ore pentru instruire teoretică şi 48 ore pentru laborator tehnologic. fosfaţi. necrofage. pesticide Modificări de fertilitate: azotaţi.4. substanţe organice. transport si depozitare c) Supravegherea procesului de Total ore 1 20 8 12 2 20 8 12 . Evaluează impactul depozitelor de deşeuri asupra mediului Modificări: Depuneri de steril. azotiţi. bioxid de carbon. amoniac. hidrogen sulfurat. transport si depozitare c) Supravegherea procesului de valorificare a deşeurilor din sectorul gospodăresc şi public Monitorizarea regimului deşeurilor din sectorul industrial a) Identificarea deşeurilor provenite din industrie b) Controlul modului de colectare. fosfaţi. gunoaie. hidrogen sulfurat. Numărul de ore recomandat pentru aceste conţinuturi este prezentat în tabelul de mai jos : Ore instruire Ore laborator teoretică tehnologic Nr.secţiunea a 2-a • • 18. crt. azotiţi. pesticide Biodiversitate: specii ruderale. detritofage • • • SUGESTII METODOLOGICE Modulului 1 GESTIONAREA DEŞEURILOR îi sunt alocate conform planului de învăţământ un număr total de 80 ore. pulberi sedimentabile şi in suspensie Poluarea apelor: azotaţi. Ordinea cronologică recomandată pentru parcurgerea conţinuturilor este cea din tabelul de corelare competenţe – conţinuturi. insecticide. conţinut de amoniac. zgură Poluarea aerului: miros. insecticide. oxizi de azot şi sulf. amoniac. Conţinuturi Monitorizarea regimului deşeurilor din sectorul gospodăresc şi public a) Identificarea deşeurilor provenite din sectorul gospodăresc şi public b) Controlul modului de colectare.

atunci când este cazul greşelile făcute de aceştia. din diferite motive ( ex. profesorul rămânând a hotărî asupra acestora în funcţie de resursele materiale de care dispune şi de importanţa pe care o acordă fiecărei teme. transport şi depozitare c) Supravegherea procesului de valorificare a deşeurilor periculoase d) Urmăreşte aplicarea legislaţiei în vigoare privind regimul substanţelor şi deşeurilor periculoase precum şi a altor deşeuri. După terminarea determinărilor practice fiecare elev îşi va întocmi propriul referat al lucrării. Orele de instruire teoretică vor avea un caracter activ – participativ din partea elevilor. Formarea . Se recomandă ca orele de instruire teoretică şi cele de laborator tehnologic să se desfăşoare sub îndrumarea aceluiaşi profesor de specialitate ( inginer ).3 4 valorificare a deşeurilor industriale Monitorizează regimul deşeurilor periculoase a) Identificarea deşeurilor periculoase b) Controlul modului de colectare. acest lucru nu este posibil se vor forma grupe de câte 2-3 elevi care vor executa determinările experimentale. în demersul didactic utilizându-se fişe de lucru sau fişe de observaţie. Fiind un modul cu . dotare materială insuficientă ). Rolul profesorului în cadrul orelor de laborator tehnologic este de a supraveghea atent activitatea elevilor. Procesul de predare – învăţare se desfăşoară prin ore de instruire teoretică de specialitate şi ore de laborator tehnologic. ore desfăşurate fie în laboratoarele de specialitate ale şcolii fie la diferiţi agenţi economici. În cadrul orelor de laborator tehnologic se recomandă ca elevii să execute individual fiecare determinare experimentală în parte creindu-se astfel condiţiile formării abilităţilor practice specifice calificării. aplicând metodele didactice precizate anterior. de a-i îndruma pe aceştia şi de a corecta. a competenţelor prevăzute în Standardul de Pregătire Profesională şi cuprinse în programă presupune aplicarea unor metode activ – participative de predare – învăţare. Dacă . referat care poate fi utilizat de către profesor ca instrument de evaluare curentă. la elevi . Evaluează impactul depozitelor de deşeuri asupra mediului a) Identificarea modificărilor de peisaj şi disconfort vizual b) Controlul gradului de poluare al aerului c) Controlul gradului de poluare al apelor de suprafaţă şi subterane d) Controlul modificărilor de fertilitate a solului e) Evaluarea modificărilor de biodiversitate 20 8 12 20 8 12 Numărul de ore alocate fiecărei teme în parte este orientativ.

o evaluare sumativă pentru verificarea dobândirii competenţelor specificate în Standardul de Pregătire Profesională. Principala metodă de evaluare a competenţelor specifice acestui modul este proba practică. semiobiectivi. Pe parcursul modulului se va realiza o evaluare formativă continuă. autoevaluarea. întocmirea unor proiecte şi portofolii. atât pentru a oferi elevilor posibilitatea de a lucra individual. subiectivi. etc. evaluânduse doar competenţele prevăzute în modul. pe când în cadrul orelor de laborator tehnologic aceste experimente vor fi realizate de către fiecare elev în parte . Pe lângă experiment se mai recomandă şi alte metode moderne de învăţare: descoperirea. De aceea se recomandă ca la orele de laborator tehnologic clasa să fie împărţită în grupe de minim 10 elevi. nu şi altele. portofoliul. fişe de autoevaluare. eventualele greşeli ale elevilor. va adapta demersul didactic la particularităţile clasei şi ale elevilor. fişe de evaluare (teste) cuprinzând itemi obiectivi. atunci când este cazul. Probele de evaluare şi autoevaluare se pot concepe sub formă de fişe de observare. În cadrul orelor de instruire teoretică experimentul are caracter demonstrativ. O metodă didactică aplicabilă mai ales în condiţiile în care laboratoarele şcolare nu dispun întotdeauna de materiale.caracter practic – aplicativ o pondere foarte mare în cadrul acestor metode o ocupă experimentul. tema în clasă. cât şi de a asigura profesorului sub îndrumarea căruia se desfăşoară orele condiţii de supraveghere atentă a modului în care fiecare elev îşi formează abilităţile practice specifice. fiind realizat de către profesor. instrumente şi echipamente de ultimă oră necesare în formarea anumitor competenţe prevăzute în Standardul de Pregătire Profesională este vizita de documentare sau de lucru la diferite instituţii sau agenţi economici ale căror laboratoare dispun de dotare corespunzătoare. Exemplu de fişă de evaluare : FIŞĂ DE EVALUARE Numele şi prenumele candidatului : Clasa : Data verificării : Număr de înregistrare : Timp de lucru : Numele şi prenumele evaluatorului : Semnătura evaluatorului : Rezultat Feed-back Modul 1 : Gestionarea deşeurilor Competenţa 18. şi de a corecta.2: Monitorizează regimul deşeurilor din sectorul industrial Criterii de performanţă : . cunoscând elevii şi stilurile de învăţare ale acestora. iar în final. care. problematizarea. Pe lângă aceasta se mai pot utiliza : observarea sistematică. Evaluarea cunoştinţelor şi a abilităţilor dobândite de elevi precum şi a progreselor realizate de aceştia se va corela cu criteriile de performanţă şi cu tipul probelor de evaluare prevăzute în Standardul de Pregătire Profesională. Alegerea metodei şi a tehnicilor didactice rămâne la latitudinea profesorului. proiectul.

naval si transfrontalier Depozitare: Pe sol. la agentul economic Valorificare: Împrăştiere pe sol. rerafinarea uleiurilor uzate.d) e) f) Identificarea deşeurilor provenite din industrie Controlul modului de colectare. agricultură. chimică. zootehnie Colectare: La agenţi economici Transport: Auto. În momentul în care toate căsuţele au fost bifate evaluarea s-a încheiat. rafinarea ţiţeiului. şpan. stocare in vederea reciclării Instrucţiuni pentru candidat : • Citiţi cu atenţie sarcinile de lucru . Dacă una sau mai multe sarcini de . auto. crt. respectând structura indicată în tabel . transport si depozitare Supravegherea procesului de valorificare a deşeurilor industriale Condiţii de aplicabilitate : Industrie: Extractivă. incinerare. recuperare metale din zgură. feroviar. metalurgică. Nr. recuperare substanţe organice textile si hârtie. • Solicitaţi lămuriri evaluatorului în cazul unor neclarităţi la cerinţele din sarcinile de lucru • Asiguraţi-vă de existenţa instrumentelor materialelor şi echipamentelor necesare rezolvării sarcinilor de lucru • Asiguraţi-vă de îndeplinirea condiţiilor de protecţia şi securitatea muncii precum şi de existenţa echipamentului specificde protecţia muncii • Rezolvaţi toate sarcinile de lucru în limita timpului de lucru precizat Sarcină de lucru : Întocmiţi un proiect cu tema „ Monitorizarea regimului deşeurilor din sectorul industrial „ pe baza datelor culese de la agentul economic X . energetică. Sarcini de lucru 1 Identificaţi şi precizaţi deşeurile părovenite de la agentul economic X 2 Precizaţi care este modul de colectare a acestor deşeuri 3 Precizaţi care este modul de transport a acestor deşeuri 4 Precizaţi care este modul de depozitare a acestor deşeuri 5 Precizaţi care este modul de valorificare a acestor deşeuri Evaluator Data Notă : Îndeplinirea de către elev a sarcinilor de lucru elaborate pe baza criteriilor de performanţă prevăzute în Standardul de Pregătire Profesională se marchează prin bifarea căsuţelor respective. alimentară.

probe de adâncime . turbiditate. urmând să se facă o reevaluare.3 Determină indicatorii chimici ai apelor naturale Alcalinitatea si aciditatea : -( p. MODUL 2 : SUPRAVEGHEREA ŞI CONTROLUL CALITĂŢII APELOR NATURALE TABEL DE CORELARE COMPETENŢE – CONŢINUTURI Nr. crt Competenţe individuale din Conţinuturi unitate 19. probe pentru determinarea oxigenului Conservarea. aspectul probei in momentul recoltării.lucru nu au fost îndeplinite competenţa nu se poate valida. lăzi frigorifice. etichete .m) fată de fenolftaleină si metilorange .Sterilizarea Probe de apă : -probe simple. probe de suprafaţă.marcarea. păstrarea la temperaturi scăzute. data si ora. conductivitate.reactivi de conservare unde este cazul . NATURALE Pregătirea : . suspensii totale Determinare : -pH. Buletin de prelevare: . ŞI CONTROLUL fizico-chimice şi pompe.2 Determină indicatorii Indicatori fizici : fizici ai apelor naturale -pH. numele persoanei care a făcut recoltarea 19. suspensii totale conform metodelor de analiză Interpretare : -normele de calitate in vigoare Unitatea de competenţă 19.transport. condiţii meteorologice. zona de prelevare. CALITĂŢII microbiologice recipient pentru recoltarea la APELOR adâncime. conductivitate. probe medii. 19. polietilenă.recipiente de sticlă. turbiditate. punct de prelevare.1Recoltează probe de Dispozitive de prelevare : SUPRAVEGHEREA apă în vederea analizei . aparat de prelevare automată.nume apă . În acest caz elevului i se fac recomandări de către evaluator. transportul . modul de recoltare. modul de conservare. auto.

duritatea.amoniac. pentru aceste conţinuturi este prezentat în tabelul de mai jos . Se impune doar tratarea succesivă a conţinuturilor corespunzătoare aceleiaşi competenţe. orientativ. artificială Aparate : . din care 52 ore pentru instruire teoretică şi 78 ore pentru laborator tehnologic.Măsoară radioactivitatea apelor naturale. azotaţi.bacterii mezofile.normele de calitate in vigoare 19.alcalinitate. Numărul de ore recomandat. clorurile. fecali conform metodelor de analiză Interpretarea rezultatelor . naturale fecali Determinarea . Radioactivitatea: .naturală. CBO5 CCOMn ( CCOCr) Regimul de mineralizare : -reziduul fix.bacterii mezofile.Sonda de scintilaţie pentru determinarea radiaţiilor beta global Interpretare: . la alegerea profesorului. potasiu (flamfotometric) . aciditate.4.Regimul de oxigen : . Interpretarea rezultatelor -normele de calitate in vigoare 19. coliformi totali. azotiţi. fosfaţii (spectrofotometric) Regimul toxic : .Oxigenul dizolvat. coliformi totali. îi sunt alocate un număr total de 130 ore. modulului 2 SUPRAVEGHEREA ŞI CONTROLUL CALITĂŢII APELOR NATURALE. dar poate fi oricare alta. Ordinea cronologică recomandată pentru parcurgerea conţinuturilor este cea din tabelul de corelare competnţe –conţinuturi. oxigen dizolvat. (complexonometric ) sodiu.normele de calitate in vigoare SUGESTII METODOLOGICE Conform planului de învăţământ. calciu si magneziu.5 Determină indicatorii Indicatori microbiologici microbiologici ai apelor . sulfaţii. fierul (spectrofotometric ) Truse de teren : .

crt. a) Caracterizarea radioactivităţii apelor naturale b) Utilizarea aparatelor pentru Total ore Ore instruire teoretică Ore laborator tehnologic 20 8 12 2 30 12 18 3. 50 20 30 4. marcarea şi transportul probelor de apă e) Întocmirea buletinului de prelevare Determină indicatorii fizici ai apelor naturale a) Caracterizarea indicatorilor fizici ai apelor naturale b) Determinarea indicatorilor fizici c) Interpretarea rezultatelor analizelor Determină indicatorii chimici ai apelor naturale a) Determinarea alcalinităţii si acidităţii b) Determinarea indicatorilor regimului de oxigen c) Determinarea indicatorilor regimului de mineralizare d) Determinarea indicatorilor regimului toxic e) Utilizarea truselor de teren f) Interpretarea rezultatelor analizelor Măsoară radioactivitatea apelor naturale. 10 4 6 . 1.Nr. Conţinuturi Recoltează probe de apă în vederea analizei fizico-chimice şi microbiologice a) Alegerea dispozitivelor de prelevare a probelor de apă b) Pregătirea dispozitivelor de prelevare pentru analiza microbiologică c) Recoltarea probelor de apă pentru analiza fizico-chimică şi microbiologică d) Conservarea.

portofolii. active/ interactive cum ar fi învăţarea prin descoperire. Dacă. . însă. când conţinuturile şi activităţile de învăţare o permit. pentru evaluarea acestora. Exersarea abilităţilor cheie se va realiza ori de câte ori este posibil pe parcursul instruirii. Alegerea tehnicilor de instruire revine profesorului. în acest caz. Elevii trebuie evaluaţi numai în ceea ce priveşte dobândirea competenţelor specificate în modul. Se recomandă ca procesul de predare – învăţare să se desfăşoare fie în laboratoarele de specialitate ale şcolii fie la diferiţi agenţi economici sub îndrumarea profesorului de specialitate ( inginer ). referatele pot fi utilizate pentru întocmirea de către elevi a unor portofolii sau proiecte utilizate. Strategiile de predare presupun alegerea metodei în funcţie de obiectivele propuse. La sfârşitul fiecărei determinări practice fiecare elev îşi va întocmi propriul referat al lucrării. Colaborarea cu agenţi economici de profil este deosebit de importantă pentru parcurgerea acestui modul . etc. joc de rol . de a-i îndruma pe aceştia şi de a corecta. acest lucru nu este posibil orele se pot desfăşura sub forma vizitelor în cadrul cărora elevii doar să asiste la efectuarea acestor determinări. aplicând metodele didactice precizate anterior. Evaluarea trebuie să fie corelată cu criteriile de performanţă şi cu tipul probelor de evaluare care sunt precizate în Standardul de Pregătire Profesională. studiul de caz. Pentru formarea competenţelor prevăzute de programă se recomandă utilizarea unor metode de predare–învăţare . Profesorul are libertatea de a alege metodele şi tehnicile didactice şi de a propune noi activităţi de învăţare în măsură să asigure formarea competenţelor specifice prevăzute de programă. Agenţiile teritoriale de Protecţia Mediului ar putea fi . Determină indicatorii microbiologici ai apelor naturale a) Caracterizarea indicatorilor microbiologici b) Determinarea indicatorilor microbiologici b) Interpretarea rezultatelor analizelor TOTAL 20 8 12 130 52 78 Precizăm că numărul de ore alocat fiecărei teme este orientativ. familiarizându-se cu modul specific de recoltare a probelor şi cu echipamentele moderne utilizate pentru efectuarea determinărilor specifice. care are sarcina de a individualiza şi de a adapta procesul didactic la particularităţile elevilor. Rolul profesorului este de a supraveghea atent activitatea elevilor. de asemenea . problematizarea . partenerii cei mai potriviţi. O competenţă se evaluează o singură dată. În demersul didactic se vor utiliza fişe de lucru sau fişe de observaţie. atunci când este cazul greşelile făcute de aceştia. precizăm că se va evalua numai competenţa cheie cuprinsă în modul. proiecte de lucru. referat care poate fi utilizat de către profesor ca instrument de evaluare curentă. Ideal ar fi ca aceste colaborări să se materializeze în şedinţe de practică la locul de muncă în cadrul cărora elevii să execute aceste tipuri de determinări.determinarea radioactivităţii apelor naturale c) Interpretarea rezultatelor analizelor 5. De asemenea. Chiar dacă se exersează şi alte competenţe cheie în procesul de predare-învăţare.

portofoliul.Principala metodă de evaluare a competenţelor specifice acestui modul este proba practică.1 : Recoltează probe de apă în vederea analizei fizico-chimice şi microbiologice Criterii de performanţă : a) Alegerea dispozitivelor de prelevare a probelor de apă b) Pregătirea dispozitivelor de prelevare pentru analiza microbiologică c) Recoltarea probelor de apă pentru analiza fizico-chimică şi microbiologică d) Conservarea. tema în clasă. Probele de evaluare şi autoevaluare se pot concepe sub formă de fişe de observare. fişe de evaluare ( teste) Exemplu de fişă de observare : FIŞĂ DE OBSERVARE Numele şi prenumele candidatului : Clasa : Data verificării : Număr de înregistrare : Timp de lucru : Numele şi prenumele evaluatorului : Semnătura evaluatorului : Rezultat Modul 2 : Controlul calităţii apelor naturale Competenţa 19. marcarea şi transportul probelor de apă e) Întocmirea buletinului de prelevare Instrucţiuni pentru candidat : • Citiţi cu atenţie sarcinile de lucru . Pe lângă aceasta se mai pot utiliza : observarea sistematică. proiectul. • Solicitaţi lămuriri evaluatorului în cazul unor neclarităţi la cerinţele din sarcinile de lucru • Asiguraţi-vă de existenţa instrumentelor materialelor şi echipamentelor necesare rezolvării sarcinilor de lucru • Asiguraţi-vă de îndeplinirea condiţiilor de protecţia şi securitatea muncii precum şi de existenţa echipamentului specific de protecţia muncii • Deplasaţi-vă pe teren pentru îndeplinirea sarcinilor de lucru Sarcini de lucru : Recoltează probe de apa din râul Mureş respectânt etapele recoltării Feed-back . fişe de autoevaluare. autoevaluarea.

Evaluatorul pune la dispoziţia elevului materiale şi reactivi. Pregătirea dispozitivelor de prelevare pentru analiza microbiologică 3 4 5 Recoltarea probelor de apă pentru analiza fizico-chimică şi microbiologică Conservarea. din care elevul alege cele necesare Nr. Realizarea acestora de către elevi se marchează prin bifarea căsuţelor respective . Alegerea dispozitivelor de prelevare a probelor de apă 2. probei Etapele recoltării Evaluator 1. marcarea şi transportul probelor de apă Întocmirea buletinului de prelevare Data Notă : Pentru fiecare criteriu de performanţă s-au elaborat sarcini de lucru.

Determină indicatorii • Pregăteşte : sterilizare cu soluţii. cilindru gradat. de adâncime • Instrumente : sonda agrochimică • Fişe de recoltare : numele şi prenumele .3. sol turbos • Parte minerală : procese de dezagregare şi 21. de adâncime.2.MODUL 3 : SUPRAVEGHEREA ŞI CONTROLUL CALITĂŢII SOLULUI TABEL DE CORELARE COMPETENŢE – CONŢINUTURI Unitate de competenţă Competenţe individuale Conţinuturi • Tipuri de sol : cernoziom. de suprafaţă. sedimentare CALITĂŢII SOLULUI • Parte organică : descompunerea resturilor organice prin hidroliză. încălzire la roşu. balanţă solului • Capilaritate : tuburi de sticlă. podzol. balanţă • Probe de sol : simple. de suprafaţă • Fişe de recoltare : numele şi prenumele celui care recoltează probele.SUPRAVEGHEREA 21. compoziţie mineralogică. condiţii meteo în momentul recoltării. brun roşcat. alcalinitate. Interpretează alterare. sol aluvial. Determină caracteristicile fizice ale • Textură : set de site.1.4. solonceac. medii. oxido-reducere şi mineralizare totală şi formarea humusului • Organisme-proprietăţi : râmă-fertilitate • Umiditate : creuzete de porţelan • Compoziţie granulometrică : set de site. Determină indicatorii recoltării chimici de calitate a • Instrumente : sonda agrochimică solului • Reacţia solului : pH. balanţă 21. ŞI CONTROLUL caracteristicile solului metamorfice. tipul probei. medii. brun. roci magmatice. Fe • Interpretare : indicatori de calitate 21. locul recoltării probelor. stative • Densitate : picnometru. soloneţ. fosfor total. potasiu • Microelemente : Mn • Elemente de ordin secundar : Ca. în autoclavă • Probe : simple. prin microbiologici ai solului flambare. Mg. scopul 21. data şi ora recoltării probelor. aciditate • Îngrăşăminte chimice : azot.

Corelarea între organismele vii din sol şi proprietăţile acestuia Determinarea caracteristicilor fizice ale solului a. Ordinea cronologică recomandată pentru parcurgerea conţinuturilor este cea din tabelul de corelare competenţe – conţinuturi. 2. 3. din care 40 ore pentru instruire teoretică şi 60 ore pentru laborator tehnologic. locul recoltării probelor. Determinarea compoziţiei 20 granulometrice şi a texturii solului c. Identificarea principalelor tipuri de sol d. Interpretarea fenomenului de formare a părţii organice a solului 10 c. Determină radioactivitatea solului celui care recoltează probele. condiţii meteo în momentul recoltării. crt. Numărul de ore recomandat pentru aceste conţinuturi este prezentat în tabelul de mai jos : Nr. scopul recoltării • Microorganisme : bacterii. Conţinuturi Total ore Ore instruire teoretică Ore laborator tehnologic 1. tipul probei. Determinarea densităţii şi a densităţii aparente a solului Determinărea indicatorilor chimici de 30 calitate a solului a. ciuperci • Interpretare : indicatori de calitate • Recoltare probe : sonda agrochimică • Aparate speciale : contorul Geiger – Muller. diagrame SUGESTII METODOLOGICE Modulului 3 SUPRAVEGHEREA ŞI CONTROLUL CALITĂŢII SOLULUI îi sunt alocate conform planului de învăţământ un număr total de 100 ore. Interpretarea fenomenului de formare a părţii minerale a solului b. Intocmirea fişelor de recoltare a probelor c. Determinarea umidităţii solului b. Recoltarea probelor de sol cu instrumente specifice b. Determinarea capilarităţii solului d. grafice. Determinarea reacţiei solului 4 6 8 12 12 18 . detector cu scintilaţie • Monitorizare : tabele. Interpretarea caracteristicilor solului a. 5.21. data şi ora recoltării probelor.

Întocmirea fişei de recoltare a probelor d. Măsurarea radioactivităţii solului cu 10 aparate specifice c. Pregătirea instrumentelor şi echipamentelor specifice în vederea recoltării probelor şi analizei microbiologice b. După terminarea determinărilor practice fiecare elev îşi va întocmi propriul referat al lucrării. a competenţelor prevăzute în Standardul de Pregătire Profesională şi cuprinse în programă presupune aplicarea unor metode activ – participative de predare – învăţare. Determinarea gradului de saturaţie a solului cu îngrăşăminte chimice e. Orele de instruire teoretică vor avea un caracter activ – participativ din partea elevilor. Monitorizarea şi interpretarea rezultatelor determinărilor TOTAL 100 12 18 4 6 40 60 Numărul de ore alocate fiecărei teme în parte este orientativ. din diferite motive ( ex. Interpretarea rezultatelor Determinărea indicatorilor microbiologici ai solului a. referat care poate fi utilizat de către profesor ca instrument de evaluare curentă. Determinarea microorganismelor e. Recoltarea probelor de sol cu 30 instrumente specifice c. În cadrul . Determinarea cantitativă a microelementelor şi elementelor de ordin secundar din sol g. 5. Determinarea gradului de infestare a solului cu pesticide f. Dacă . Fiind un modul cu caracter practic – aplicativ o pondere foarte mare în cadrul acestor metode o ocupă experimentul. Interpretarea rezultatelor Determinarea radioactivităţii solului a. acest lucru nu este posibil se vor forma grupe de câte 2-3 elevi care vor executa determinările experimentale. ore desfăşurate fie în laboratoarele de specialitate ale şcolii fie la diferiţi agenţi economici.4. atunci când este cazul greşelile făcute de aceştia. Se recomandă ca orele de instruire teoretică şi cele de laborator tehnologic să se desfăşoare sub îndrumarea aceluiaşi profesor de specialitate ( inginer ). Procesul de predare – învăţare se desfăşoară prin ore de instruire teoretică de specialitate şi ore de laborator tehnologic. Formarea . la elevi . profesorul rămânând a hotărî asupra acestora în funcţie de resursele materiale de care dispune şi de importanţa pe care o acordă fiecărei teme. în demersul didactic utilizându-se fişe de lucru sau fişe de observaţie. În cadrul orelor de laborator tehnologic se recomandă ca elevii să execute individual fiecare determinare experimentală în parte creindu-se astfel condiţiile formării abilităţilor practice specifice calificării. aplicând metodele didactice precizate anterior. Recoltarea probelor de sol b. de a-i îndruma pe aceştia şi de a corecta. dotare materială insuficientă ). d. Rolul profesorului în cadrul orelor de laborator tehnologic este de a supraveghea atent activitatea elevilor.

orelor de instruire teoretică experimentul are caracter demonstrativ. care. Pe lângă experiment se mai recomandă şi alte metode moderne de învăţare: descoperirea. tema în clasă. Evaluarea cunoştinţelor şi a abilităţilor dobândite de elevi precum şi a progreselor realizate de aceştia se va corela cu criteriile de performanţă şi cu tipul probelor de evaluare prevăzute în Standardul de Pregătire Profesională. evaluându-se doar competenţele prevăzute în modul. întocmirea unor proiecte şi portofolii. o evaluare sumativă pentru verificarea dobăndirii competenţelor specificate în Standardul de Pregătire Profesională. semiobiectivi. Principala metodă de evaluare a competenţelor specifice acestui modul este proba practică. O metodă didactică aplicabilă mai ales în condiţiile în care laboratoarele şcolare nu dispun întotdeauna de materiale. pe când în cadrul orelor de laborator tehnologic aceste experimente vor fi realizate de către fiecare elev în parte . atunci când este cazul. subiectivi. şi de a corecta. proiectul.Pe parcursul modulului se va realiza o evaluare formativă continuă. eventualele greşeli ale elevilor. va adapta demersul didactic la particularităţile clasei şi ale elevilor. iar în final. cât şi de a asigura profesorului sub îndrumarea căruia se desfăşoară orele condiţii de supraveghere atentă a modului în care fiecare elev îşi formează abilităţile practice specifice. fişe de autoevaluare. Probele de evaluare şi autoevaluare se pot concepe sub formă de fişe de observare. cunoscând elevii şi stilurile de învăţare ale acestora. Exemplu de fişă de observare : FIŞĂ DE OBSERVARE Numele şi prenumele candidatului : Clasa : Data verificării : Număr de înregistrare : Timp de lucru : Numele şi prenumele evaluatorului : Semnătura evaluatorului : Rezultat Feed-back Modul 3 : Supravegherea şi controlul calităţii solului Competenţa 21. atât pentru a oferi elevilor posibilitatea de a lucra individual. autoevaluarea. De aceea se recomandă ca la orele de laborator tehnologic clasa să fie împărţită în grupe de minim 10 elevi. Pe lângă aceasta se mai pot utiliza : observarea sistematică. nu şi altele. fiind realizat de către profesor. problematizarea. etc.2 : Determină caracteristicile fizice ale solului Criterii de performanţă : a) Determinarea umidităţii solului . instrumente şi echipamente de ultimă oră necesare în formarea anumitor competenţe prevăzute în Standardul de Pregătire Profesională este vizita de documentare sau de lucru la diferite instituţii sau agenţi economici ale căror laboratoare dispun de dotare corespunzătoare. portofoliul. fişe de evaluare ( teste) cuprinzând itemi obiectivi. Alegerea metodei şi a tehnicilor didactice rămâne la latitudinea profesorului.

spatulă. balanţă Instrucţiuni pentru candidat : • Citiţi cu atenţie sarcinile de lucru . balanţă Capilaritate : tuburi de sticlă. Determinarea compoziţiei granulometrice şi a texturii solului Evaluatorul pune la dispoziţia candidatului o probă de sol uscat. set de site. cilindru gradat. creuzet de porţelan. stative Densitate : picnometru. • Solicitaţi lămuriri evaluatorului în cazul unor neclarităţi la cerinţele din sarcinile de lucru • Asiguraţi-vă de existenţa instrumentelor materialelor şi echipamentelor necesare rezolvării sarcinilor de lucru • Asiguraţi-vă de îndeplinirea condiţiilor de protecţia şi securitatea muncii precum şi de existenţa echipamentului specificde protecţia muncii • Rezolvaţi toate sarcinile de lucru în limita timpului de lucru precizat Sarcini de lucru : a. balanţă Nr. Determinaţi umiditatea solului Evaluatorul pune la dispoziţia candidatului probă de sol. balanţă Textură : set de site. spatulă. etuvă. sticlă de ceas. balanţă.etuvă. crt. spatulă.b) c) d) Determinarea compoziţiei granulometrice şi a texturii solului Determinarea capilarităţii solului Determinarea densităţii şi a densităţii aparente a solului Condiţii de aplicabilitate : Umiditate : creuzete de porţelan. 1 2 3 4 5 Sarcini de lucru Aducerea creuzetului la masă constantă Cântărirea probei de sol umed Uscarea probei de sol până la masă constantă Cântărirea probei de sol uscat Calculul umidităţii Evaluator Data b. cleşte de laborator Nr. crt. balanţă Compoziţie granulometrică : set de site. 1 2 3 Sarcini de lucru Cântărirea probei de sol Cernerea probei de sol prin site cu ochiuri din ce în ce mai mici Cântărire fracţiunilor de sol Evaluator Data .

Determinarea densităţii şi densităţii aparente a solului Evaluatorul pune la dispoziţia candidatului proba de sol. spatulă Nr. În momentul în care toate căsuţele au fost bifate evaluarea s-a încheiat. tuburi de sticlă. 1 2 3 Sarcini de lucru Cântărirea probei de sol Măsurarea volumului probei de sol Calculul densităţii Evaluator Data Notă :Îndeplinirea de către elev a sarcinilor de lucru elaborate pe baza criteriilor de performanţă prevăzute în Standardul de Pregătire Profesională se marchează prin bifarea căsuţelor respective. balanţă. 1 2 3 4 Sarcini de lucru Umplerea tuburilor cu diferite tipuri de sol Fixarea tuburilor în stativ. spatulă. Determinarea capilarităţii solului Evaluatorul pune la dispoziţia candidatului diferite probe de sol. crt. cilindru gradat. În acest caz elevului i se fac recomandări de către evaluator. crt. cu capătul inferior în vasul cu apă Măsurarea înălţimii până la care se ridică apa în fiecare tub Aprecierea capilarităţii fiecărui tip de sol Evaluator Data d. urmând să se facă o reevaluare.4 Calculul compoziţiei granulometrice c. . stativ. picnometru. vas cu apă Nr. Dacă una sau mai multe sarcini de lucru nu au fost îndeplinite competenţa nu se poate valida .

încurajează discuţia prin întrebări. conciliantă. clară. consensul vizat Teme: ştiinţifice.3: Elaborează documente pe teme profesionale • • • . alte persoane). raţionează. compromisuri posibile. are în vedere obiectivul propus. tehnice.2:Moderează dezbateri şi şedinţe • • • 5. sociale Participare: face observaţii constructive. întrebări posibile. argumente. aprobări. tipul situaţiei. luări de cuvânt. COMUNICARE 5. clienţi. structură. nu face discriminări Exprimare: concisă. dă dovadă de receptivitate Respectare: ascultă cu atenţie.invită interlocutorul să vorbească. manuale. furnizori. acceptă opinii diferite de cele proprii. organizarea materialului Claritate şi acurateţe: • • 5. tipul interlocutorului (colegi. scrisori sau rapoarte Pregătire: stiluri şi forme corespunzătoare anumitor scopuri şi audienţe. corectă din punct de vedere lingvistic şi gramatical Prezentare: sumar al ideilor abordate şi al reacţiilor la ele Funcţie: instrucţiuni. nevoile interlocutorului.MODUL 4 : SUPRAVEGHEREA CALITĂŢII MEDIULUI ÎN ECOSISTEMELE ANTROPIZATE TABEL DE CORELARE COMPETENŢE – CONŢINUTURI Unitate de competenţă Competenţe individuale • Conţinuturi Pregătire: agendă.

stabilitatea producţiei. creşterea nivelului Oceanului Planetar. Howard.1. editarea textului Necesitate: eşecul agriculturii industriale. degradarea solurilor. poluarea apelor. contaminarea cu pesticide. redactarea. restaurarea vechilor practici antierozive. eliminarea poluării generalizate Modificări climatice: histograme comparative ale temperaturilor şi precipitaţiilor din diverse zone ale Terrei Încălzirea globală: modificarea alternanţei anotimpurilor. graficelor şi diagramelor • Verificare: corectarea. lupta naturală împotriva paraziţilor Avantaje: cheltuieli reduse.2. hazarde naturale( cicloane. cultivarea de varietăţi şi soiuri locale. Monitorizează efectele antropizării asupra ecosistemelor naturale • • norme ortografice şi de punctuaţie. reguli gramaticale. lucrări puţin profunde. calitatea produselor. coerenţă. a schemelor. Implementează conceptul de dezvoltare durabilă şi agricultură ecologică • • 17. contaminarea cu reziduuri agrochimice Origini şi dezvoltare: "Agricultural Testament" . politica UE Practici: sisteme de rotaţie de lungă durată.• • 17. folosirea imaginilor. fertilizarea organică.A. tsunami) Distrugerea biodiversităţii: pădurile tropicale şi subtropicale . SUPRAVEGHEREA CALITĂŢII MEDIULUI ÎN ECOSISTEMELE ANTROPIZATE • 17. beneficii mai mari.

5 3. secţiunea 5 SUGESTII METODOLOGICE Modulului 4 SUPRAVEGHEREA CALITĂŢII MEDIULUI ANTROPIZATE îi sunt alocate conform planului de învăţământ un număr practicii comasate la clasa a XII-a. Ordinea cronologică recomandată pentru este cea din tabelul de corelare competenţe – conţinuturi. Conţinuturi Implementarea conceptului de dezvoltare durabilă şi agricultură ecologică a) Cunoaşterea necesităţii aplicării agriculturii ecologice şi a conceptului de dezvoltare durabilă b) Studierea originii şi dezvoltării agriculturii ecologice c) Cunoaşterea principiilor şi practicilor agriculturii ecologice d) Conştientizarea avantajelor agriculturii ecologice e) Cunoaşterea posibilităţilor de viitor ale agriculturii ecologice Monitorizarea efectelor antropizării asupra ecosistemelor naturale a) Compararea modificărilor climatice la nivel mondial b) Studierea fenomenului de încălzire globală c) Studierea distrugerii biodiversităţii la nivel mondial d) Studierea efectului zgomotelor şi vibraţiilor asupra organismului uman Evaluarea impactului ecologic al antropizării a) Realizarea unui studiu de impact b) Cunoaşterea noţiunii de audit de mediu c) Efectuarea unor analize de risc industrial şi urgenţe de mediu d) Urmăreşte aplicarea legislaţiei în vigoare referitor ÎN ECOSISTEMELE total de 30 ore în cadrul parcurgerea conţinuturilor recomandat pentru aceste Total ore 10 2.3.III. crt.• 17. metode şi tehnici de evaluare Analize de risc industrial şi urgenţe de mediu: modalităţi de evaluare a riscului ecologic Legislaţie : Legea 137/1995. 1. Evaluează impactul ecologic al antropizării • • Studiu de impact: etape. structura unui raport de evaluare. 15 . cap. Numărul de ore conţinuturi este prezentat în tabelul de mai jos : Nr.

Orele de instruire practică se vor desfăşura la agenţi economici de profil. etc. fişe de evaluare ( teste) cuprinzând itemi obiectivi. Formarea . care. Principala metodă de evaluare a competenţelor specifice acestui modul este proba practică. cât şi de a asigura profesorului sub îndrumarea căruia se desfăşoară orele condiţii de supraveghere atentă a modului în care fiecare elev îşi formează abilităţile practice specifice.la protecţia aşezărilor umane TOTAL 30 Numărul de ore alocate fiecărei teme în parte este orientativ. Alegerea metodei şi a tehnicilor didactice rămâne la latitudinea profesorului. fişe de autoevaluare. evaluându-se doar competenţele prevăzute în modul. sub îndrumarea profesorilor de specialitate. instrumente şi echipamente de ultimă oră necesare în formarea anumitor competenţe prevăzute în Standardul de Pregătire Profesională este vizita de documentare sau de lucru la diferite instituţii sau agenţi economici ale căror laboratoare dispun de dotare corespunzătoare. Fiind un modul cu caracter practic – aplicativ o pondere foarte mare în cadrul acestor metode o ocupă experimentul. a competenţelor prevăzute în Standardul de Pregătire Profesională şi cuprinse în programă presupune aplicarea unor metode activ – participative de predare – învăţare. la elevi . Exemplu de instrument de evaluare: Modulul 4: SUPRAVEGHEREA CALITĂŢII ANTROPIZATE MEDIULUI ÎN ECOSISTEMELE Competenţa 17. De aceea se recomandă ca la orele de practică comasată clasa să fie împărţită în grupe de minim 10 elevi. proiectul. autoevaluarea. întocmirea unor proiecte şi portofolii. problematizarea. atât pentru a oferi elevilor posibilitatea de a lucra individual. Pe lângă aceasta se mai pot utiliza : observarea sistematică. Evaluarea cunoştinţelor şi a abilităţilor dobândite de elevi precum şi a progreselor realizate de aceştia se va corela cu criteriile de performanţă şi cu tipul probelor de evaluare prevăzute în Standardul de Pregătire Profesională. profesorul rămânând a hotărî asupra acestora în funcţie de resursele materiale de care dispune şi de importanţa pe care o acordă fiecărei teme. cât şi de către elevi. şi de a corecta. cunoscând elevii şi stilurile de învăţare ale acestora. nu şi altele. eventualele greşeli ale elevilor. tema în clasă.1: Implementează conceptul de dezvoltare durabilă şi agricultură ecologică Criterii de Performanţă: a) Cunoaşterea necesităţii aplicării agriculturii ecologice şi a conceptului de dezvoltare durabilă . semiobiectivi. O metodă didactică aplicabilă mai ales în condiţiile în care laboratoarele şcolare nu dispun întotdeauna de materiale. Pe lângă experiment se mai recomandă şi alte metode moderne de învăţare: descoperirea. va adapta demersul didactic la particularităţile clasei şi ale elevilor. Probele de evaluare şi autoevaluare se pot concepe sub formă de fişe de observare. cu clasa împărţită în grupe de minim 10 elevi. subiectivi. atunci când este cazul. cu caracter demonstrativ. Acesta va fi realizat atât de către profesor. Pe parcursul modulului se va realiza o evaluare formativă continuă. portofoliul. iar în final. În cadrul modulului SUPRAVEGHEREA CALITĂŢII MEDIULUI ÎN ECOSISTEMELE ANTROPIZATE se exersează şi se evaluează unele competenţe din abilitatea cheie COMUNICARE. o evaluare sumativă pentru verificarea dobândirii competenţelor specificate în Standardul de Pregătire Profesională.

Crt. Nr. Enumeraţi principalele practici ale agriculturii ecologice şi avantajele acestora. Howard. contaminarea cu pesticide. cultivarea de varietăţi şi soiuri locale.A. 5. calitatea produselor. lucrări puţin profunde. degradarea solurilor.1 1. 1. Practici Avantaje Evaluator Data Cauze Evaluator Data . beneficii mai mari. 2. 2. restaurarea vechilor practici antierozive. politica UE sisteme de rotaţie de lungă durată. 4. stabilitatea producţiei. 3. poluarea apelor.b) c) d) e) Studierea originii şi dezvoltării agriculturii ecologice Cunoaşterea principiilor şi practicilor agriculturii ecologice Conştientizarea avantajelor agriculturii ecologice Cunoaşterea posibilităţilor de viitor ale agriculturii ecologice Precizări privind Aplicabilitatea Criteriilor de Performanţă: Necesitate: eşecul agriculturii industriale. contaminarea cu reziduuri agrochimice "Agricultural Testament" . Nr. Enumeraţi principalele cauze pentru care a apărut agricultura ecologică. eliminarea poluării generalizate Origini şi dezvoltare: Practici: Avantaje: Instrucţiuni pentru candidat : • • • Citiţi cu atenţie sarcinile de lucru . lupta naturală împotriva paraziţilor cheltuieli reduse. Solicitaţi lămuriri evaluatorului în cazul unor neclarităţi la cerinţele din sarcinile de lucru Rezolvaţi toate sarcinile de lucru în limita timpului de lucru precizat INSTRUMENT DE EVALUARE PENTRU COMPETENŢA 17. fertilizarea organică.

2. Care consideraţi că va fi evoluţia agriculturii ecologice în următorii ani? Nr. 4. 3. Dacă una sau mai multe sarcini de lucru nu au fost îndeplinite competenţa nu se poate valida . 5. Direcţii de evoluţie Evaluator Data Notă : Îndeplinirea de către elev a sarcinilor de lucru elaborate pe baza criteriilor de performanţă prevăzute în Standardul de Pregătire Profesională este obligatorie.Crt. 2. 5. 1. În acest caz elevului i se fac recomandări de către evaluator. 3. 4. 1. 3. În momentul în care toate sarcinile de lucru au fost îndeplinite evaluarea s-a încheiat. Crt. urmând să se facă o reevaluare .

conimetrul Zeiss. SUPRAVEGHERE A ŞI CONTROLUL20. dispozitive : flacoane închise. aspirator. vase de sticlă şi de material plastic Determinare: reometre. indicatori de calitate a aerului • 20. Hg (metoda spectrofotometrie cu absorbţie atomică) Poluanţi cu acţiune cancerigenă: hidrocarburi policiclice( metoda cromatografică). bioxid de azot (metoda spectrofotometrică).2.Monitorizează calitatea aerului • • • . arsen (metoda spectrofotometrică) Interpretare: fişa de recoltare. Recoltează probe de aer CALITĂŢII AERULUI • • • • • Conţinuturi Instrumente.MODUL 5 : SUPRAVEGHEREA ŞI CONTROLUL CALITĂŢII AERULUI TABEL DE CORELARE COMPETENŢE – CONŢINUTURI Unitate de competenţă Competenţe individuale • 20.1. amoniacul (metoda spectrofotometrică). rotametre. pulberi sedimentabile şi in suspensie Poluanţi cu acţiune asfixiantă: hidrogen (sulfurat spectrofotometric) Poluanţi cu acţiune sistemică: Pb. gazometre Corecţie de volum: formule de calcul Marcare : etichetarea flacoanelor Înregistrare: fişa de recoltare Poluanţi cu acţiune iritantă: Bioxid de sulf (metoda nefelometrică).

Determinarea poluanţilor cu acţiune asfixiantă c. Marcarea şi înregistrarea probelor 2 Monitorizarea calităţii aerului a. crt. curenţi ascendenţi şi descendenţi. Rămâne. Alegerea instrumentelor şi dispozitivelor de recoltare b. însă. ore 12 30 18 . vijelie Fenomene ce produc stagnarea: Ceaţă. Determinarea poluanţilor cu acţiune cancerigenă e. Prognozează dispersia poluanţilor în funcţie de evoluţia parametrilor meteorologici • • Mişcări de aer: Vânt. Stabilirea modului de dispersie a poluanţilor în aer determinată de mişcările aerului b. Determinarea poluanţilor cu acţiune iritantă b. la latitudinea fiecărei şcoli ca. Conţinuturi 1 Recoltarea probelor de aer a. căruia îi sunt alocate un număr de 30 ore (1 săptămână) Se recomandă parcurgerea în primul semestru a modulului 4 SUPRAVEGHEREA ŞI CONTROLUL CALITĂŢII MEDIULUI ÎN ECOSISTEMELE ANTROPIZATE. Interpretarea rezultatelor analizelor 3 Prognozarea dispersiei poluanţilor în funcţie de evoluţia parametrilor meteorologici a. Determinarea poluanţilor acţiune sistemică d.• 20. în conformitate cu orarul şcolii şi cu posibilitatea de colaborare cu diferiţi agenţi economici cum vor fi repartizate pe parcursul anului şcolar cele 5 săptămâni de practică comasată afectate celor 3 module. căruia îi sunt alocate un număr de 30 ore (1 săptămână) şi modulul 6 CHIMIA ŞI BIOLOGIA APELOR NATURALE. Numărul de ore recomandat pentru aceste conţinuturi este prezentat în tabelul de mai jos : Nr. Stabilirea modului de dispersie a poluanţilor în aer Nr. Ordinea cronologică recomandată pentru parcurgerea conţinuturilor este cea din tabelul de corelare competenţe – conţinuturi. inversiuni termice in straturile inferioare ale atmosferei SUGESTII METODOLOGICE Modulului 5: SUPRAVEGHEREA ŞI CONTROLUL CALITĂŢII AERULUI ( practică comasată ) îi sunt alocate conform planului de învăţământ un număr de 60 ore ( 2 săptămâni ). Determinarea volumelor de aer recoltate c. Tot în cadrul practicii comasate se va parcurge şi modulul 4 SUPRAVEGHEREA ŞI CONTROLUL CALITĂŢII MEDIULUI ÎN ECOSISTEMELE ANTROPIZATE. viscol.3. Aplicarea corecţiei de volum d. instabilitatea atmosferică Fenomene meteorologice : Precipitaţii. iar în semestrul al doilea a modulelor 5: SUPRAVEGHEREA ŞI CONTROLUL CALITĂŢII AERULUI şi 6 CHIMIA ŞI BIOLOGIA APELOR NATURALE .

atunci când este cazul. acest lucru nu este posibil orele de Practică Comasată se pot desfăşura sub forma vizitelor în cadrul cărora elevii doar să asiste la efectuarea acestor determinări. întocmirea unor proiecte şi portofolii. aplicând metodele didactice precizate anterior. problematizarea. Pe lângă experiment se mai recomandă şi alte metode moderne de învăţare: descoperirea. atât pentru a oferi elevilor posibilitatea de a lucra individual. partenerii cei mai potriviţi. cât şi de a asigura profesorului sub îndrumarea căruia se desfăşoară orele condiţii de supraveghere atentă a modului în care fiecare elev îşi formează abilităţile practice specifice.. Procesul de predare – învăţare se desfăşoară fie în laboratoarele de specialitate ale şcolii fie la diferiţi agenţi economici sub îndrumarea profesorului de specialitate ( inginer ). Rolul profesorului în cadrul orelor de practică comasată este de a supraveghea atent activitatea elevilor. De aceea se recomandă împărţirea clasei în grupe de minim 10 elevi. . Alegerea metodei şi a tehnicilor didactice rămâne la latitudinea profesorului. referat care poate fi utilizat de către profesor ca instrument de evaluare curentă. În cadrul orelor de practică comasată aceste experimente vor fi realizate de către fiecare elev în parte . în acest caz. etc. va adapta demersul didactic la particularităţile clasei şi ale elevilor. în general. cunoscând elevii şi stilurile de învăţare ale acestora. întocmirea unor proiecte şi portofolii. De asemenea. de asemenea . Dacă. La sfârşitul fiecărei determinări practice fiecare elev îşi va întocmi propriul referat al lucrării. aparat Orsat ). Alegerea metodei şi a tehnicilor didactice rămâne la latitudinea profesorului. profesorul rămânând a hotărî asupra acestora în funcţie de resursele materiale de care dispune şi de importanţa pe care o acordă fiecărei teme. însă. Pe parcursul modulului se va realiza o evaluare formativă continuă. Identificarea fenomenelor meteorologice care produc stagnarea poluanţilor în atmosferă Numărul de ore alocate fiecărei teme în parte este orientativ. Evaluarea cunoştinţelor şi a abilităţilor dobândite de elevi precum şi a progreselor realizate de aceştia se va corela cu criteriile de performanţă şi cu tipul probelor de evaluare prevăzute în Standardul de Pregătire Profesională. În demersul didactic se vor utiliza fişe de lucru sau fişe de observaţie.determinată de fenomene meteorologice c. o evaluare sumativă pentru verificarea dobândirii competenţelor specificate în Standardul de Pregătire Profesională. va adapta demersul didactic la particularităţile clasei şi ale elevilor. Ideal ar fi ca aceste colaborări să se materializeze în şedinţe de practică la locul de muncă în cadrul cărora elevii să execute aceste tipuri de determinări. Formarea . referatele pot fi utilizate pentru întocmirea de către elevi a unor portofolii sau proiecte utilizate. problematizarea. atunci când este cazul greşelile făcute de aceştia. O metodă didactică aplicabilă mai ales în condiţiile în care laboratoarele şcolare nu dispun întotdeauna de materiale. pentru evaluarea acestora. care. a competenţelor prevăzute în Standardul de Pregătire Profesională şi cuprinse în programă presupune aplicarea unor metode activ – participative de predare – învăţare. eventualele greşeli ale elevilor. Fiind un modul cu caracter practic – aplicativ o pondere foarte mare în cadrul acestor metode o ocupă experimentul. cunoscând elevii şi stilurile de învăţare ale acestora. familiarizându-se cu modul specific de recoltare a probelor şi cu echipamentele moderne utilizate pentru efectuarea determinărilor specifice. nu şi altele. şi de a corecta. care. echipamente care în laboratoarele moderne nu se mai folosesc. de a-i îndruma pe aceştia şi de a corecta. Agenţiile teritoriale de Protecţia Mediului ar putea fi . la elevi . etc. instrumente şi echipamente de ultimă oră necesare în formarea anumitor competenţe prevăzute în Standardul de Pregătire Profesională este vizita de documentare sau de lucru la diferite instituţii sau agenţi economici ale căror laboratoare dispun de dotare corespunzătoare. Colaborarea cu agenţi economici de profil este deosebit de importantă pentru parcurgerea acestui modul având în vedere că. pentru efectuarea analizelor de aer în laboratoarele şcolare există doar echipente depăşite din punct de vedere al performanţelor tehnice ( ex. iar în final. evaluându-se doar competenţele prevăzute în modul. Pe lângă experiment se mai recomandă şi alte metode moderne de învăţare: descoperirea.

proiectul. Pe lângă aceasta se mai pot utiliza : observarea sistematică. vase de sticlă şi de material plastic Determinare: Reometre. Exemplu de fişă de observare : FIŞĂ DE OBSERVARE Numele şi prenumele candidatului : Clasa : Data verificării : Număr de înregistrare : Timp de lucru : Numele şi prenumele evaluatorului : Semnătura evaluatorului : Rezultat Feed-back Modul 5 : Supravegherea şi controlul calităţii aerului Competenţa 20. subiectivi. portofoliul. Probele de evaluare şi autoevaluare se pot concepe sub formă de fişe de observare. dispozitive: Flacoane închise. autoevaluarea. semiobiectivi. fişe de autoevaluare. tema în clasă. conimetrul Zeiss. fişe de evaluare ( teste) cuprinzând itemi obiectivi. aspirator. Solicitaţi lămuriri evaluatorului în cazul unor neclarităţi la cerinţele din sarcinile de lucru . gazometre Corecţie de volum: Formule de calcul Marcare: Etichetarea flacoanelor Înregistrare: Fişa de recoltare Instrucţiuni pentru candidat : • • Citiţi cu atenţie sarcinile de lucru . rotametre.Principala metodă de evaluare a competenţelor specifice acestui modul este proba practică.1: Recoltează probe de aer Criterii de performanţă : a) Alegerea instrumentelor şi dispozitivelor de recoltare b) Determinarea volumelor de aer recoltate c) Aplicarea corecţiei de volum d) Marcarea şi înregistrarea probelor Condiţii de aplicabilitate : Instrumente.

crt. Sarcini de lucru 1 Alegeţi instrumentele şi dispozitivele de recoltare a probelor de aer 2 Determinaţi volumele probelor folosind instrumentele specifice 3 Folosind formulele de calcul specifice aplicaţi corecţiile de volum pentru probele recoltate 4 Etichetaţi flacoanele cu probe 5 Întocmiţi fişele de recoltare a probelor de aer Evaluator Data . Nr.• Asiguraţi-vă de existenţa instrumentelor materialelor şi echipamentelor necesare rezolvării sarcinilor de lucru • Asiguraţi-vă de îndeplinirea condiţiilor de protecţia şi securitatea muncii precum şi de existenţa echipamentului specificde protecţia muncii • Rezolvaţi toate sarcinile de lucru prevăzute în tabel în limita timpului de lucru precizat Evaluatorul pune la dispoziţia candidatului instrumentele şi dispozitivele necesare recoltării probelor de aer şi determinării volumelor acestora.

O2 dizolvat. Cladophora. papură) • Fauna apelor stătătoare şi curgătoare ( Vorticella. Paramoecium. conţinut de săruri . Dytiscus. Evidenţiază modul de desfăşurare a vieţii în apele naturale Conţinuturi • Compararea tipurilor de ape naturale (pH. miros • Proprietăţi fizice: transparenţă. râu. substanţe organice. de adâncime) • Flora apelor stătătoare şi curgătoare (Alge : Scenedesmus. peşti ) • Determinatoare de floră. ape de suprafaţă. izvor. Anabaena Oscillatoria . apă curentă (analize comparative) . Corelează proprietăţile • Compoziţia chimică: substanţe minerale. Daphnia. fântână. Hirudo. densitate. Limnaea. Libellula. Myriophillum. Tubifex.1. stuf. temperatură.MODUL 8 : CHIMIA ŞI BIOLOGIA APELOR NATURALE TABEL DE CORELARE COMPETENŢE – CONŢINUTURI Unitate de competenţă Competenţe individuale 15.pH ale apelor naturale • Însuşiri organoleptice: culoare. Astacus. faună 15. Amoeba.2. gust. fizice cu proprietăţile chimice gaze dizolvate. Cormophite :Elodea. vâscozitate • Tipuri de ape: lac. Anodonta.

eutrof. Planaria.Indicatori biologici . Numărul de ore recomandat pentru aceste conţinuturi este prezentat în tabelul de mai jos : .Impurificarea organică: Paramoecium. Leptotrix 15.3. hipertrof 15. Stentor.CHIMIA ŞI BIOLOGIA ochracea. sonda mecanică. Myriophillum . pelicanul cufundacul. ultrasonică • Determinarea debitului: morişca. Artemia Salina . Rhyacophila • Corelare: .5. Nitzschia. Tubifex.15. observaţii hidrometrice deversori hidrometrici • Determinarea adâncimii: tija.Fe: Crenothrix polyspora.consum biochimic de O2 . Efectuează măsurători şi • Determinarea vitezei: morişca.indicatori biologici . flotori. deversori hidrometrici SUGESTII METODOLOGICE Modulului 8 CHIMIA ŞI BIOLOGIA APELOR NATURALE ( practică comasată ) îi sunt alocate conform planului de învăţământ un număr total de 60 ore ( 2 săptămâni ). Determină indicatorii • Indicatori biologici: biologici ai apelor naturale .gaze dizolvate • Grad de eutrofizare: ultraoligotrof. Perla. Legea naturale 107/1996 • Zone protejate: Parcul Naţional Lunca Mureşului.Indicatori biologici . Anthophysa vegetans APELOR NATURALE .4. Rezervaţia Biosferei Delta Dunării • Specii ocrotite: egreta. Elodea. oligotrof.H2S: Beggiatoa alba. Vorticella. Metopus sp . mezotrof. stârcul. Protejează calitatea apelor • Reglementări: standarde ISO. Oscillatoria. Ordinea cronologică recomandată pentru parcurgerea conţinuturilor este cea din tabelul de corelare competenţe – conţinuturi. Cladophora. pescăruşul albastru • Teste ecotoxicologice: Scenedesmus 15.Ca: Elodea.NaCl: Navicula.pH . flotori.

Nr. 10 4 6 3. crt. Conţinuturi Modul de desfăşurare a vieţii în apele naturale a)Compararea tipurilor de ape naturale b)Identificarea florei apelor stătătoare şi curgătoare c)Identificarea faunei apelor stătătoare şi curgătoare d)Utilizarea determinatoarelor Corelarea proprietăţilor fizice cu proprietăţile chimice ale apelor naturale a) Interpretarea unor rezultate privind compoziţia chimică a apelor stătătoare şi curgătoare b) Executarea unor analize comparative a însuşirilor organoleptice a diverselor tipuri de ape naturale c) Executarea unor analize comparative a proprietăţilor fizice a diverselor tipuri de ape naturale Determinarea indicatorilor biologici ai apelor naturale a) Determinarea indicatorilor biologici pentru Fe. H2S. 10 4 6 5. Ca. . 1. NaCl b)Determinarea indicatorilor biologici ai impurificării organice c)Corelarea indicatorilor biologici cu compoziţia chimică a apelor naturale d)Determinarea gradului de eutrofizare a apelor naturale Protecţia calităţii apelor naturale a)Implementarea noilor reglementări privind calitatea apelor naturale b)Gestionarea zonelor acvatice protejate c) Monitorizarea speciilor ocrotite din zonele acvatice protejate d)Executarea unor teste ecotoxicologice pentru determinarea influenţei pesticidelor asupra organismelor acvatice Efectuarea măsurătorilor şi observaţiilor hidrometrice Total ore Ore instruire teoretică Ore laborator tehnologic 20 8 12 2. 10 4 6 4.

semiobiectivi. instrumente şi echipamente de ultimă oră necesare în formarea anumitor competenţe prevăzute în Standardul de Pregătire Profesională este vizita de documentare sau de lucru la diferite instituţii sau agenţi economici ale căror laboratoare dispun de dotare corespunzătoare. Exemplu de fişă de observare : FIŞĂ DE OBSERVARE Numele şi prenumele candidatului : . însă. Principala metodă de evaluare a competenţelor specifice acestui modul este proba practică. întocmirea unor proiecte şi portofolii. portofoliul. Formarea . subiectivi. Ideal ar fi ca aceste colaborări să se materializeze în şedinţe de practică la locul de muncă în cadrul cărora elevii să execute aceste tipuri de determinări. Pe lângă aceasta se mai pot utiliza : observarea sistematică. evaluându-se doar competenţele prevăzute în modul. tema în clasă. fişe de autoevaluare. ). Alegerea metodei şi a tehnicilor didactice rămâne la latitudinea profesorului. la elevi . problematizarea. profesorul rămânând a hotărî asupra acestora în funcţie de resursele materiale de care dispune şi de importanţa pe care o acordă fiecărei teme. Orele de practică comasată se vor desfăşura la agenţi economici de profil ( Agenţia de Protecţia Mediului. Dacă. proiectul. etc. ore desfăşurate fie în laboratoarele de specialitate ale şcolii fie la diferiţi agenţi economici. O metodă didactică aplicabilă mai ales în condiţiile în care laboratoarele şcolare nu dispun întotdeauna de materiale. care. biolog sau ecolog ). Evaluarea cunoştinţelor şi a abilităţilor dobândite de elevi precum şi a progreselor realizate de aceştia se va corela cu criteriile de performanţă şi cu tipul probelor de evaluare prevăzute în Standardul de Pregătire Profesională. acest lucru nu este posibil orele de Practică Comasată se pot desfăşura sub forma vizitelor în cadrul cărora elevii doar să asiste la efectuarea acestor determinări. autoevaluarea. familiarizându-se cu modul specific de recoltare a probelor şi cu echipamentele moderne utilizate pentru efectuarea determinărilor specifice. cu clasa împărţită în grupe de minim 10 elevi. Pe parcursul modulului se va realiza o evaluare formativă continuă. a competenţelor prevăzute în Standardul de Pregătire Profesională şi cuprinse în programă presupune aplicarea unor metode activ – participative de predare – învăţare. va adapta demersul didactic la particularităţile clasei şi ale elevilor. Pe lângă experiment se mai recomandă şi alte metode moderne de învăţare: descoperirea. Probele de evaluare şi autoevaluare se pot concepe sub formă de fişe de observare. Regia Autonomă Apele Române. cunoscând elevii şi stilurile de învăţare ale acestora. Procesul de predare – învăţare se desfăşoară prin ore de instruire teoretică de specialitate şi ore de laborator tehnologic. sub îndrumarea profesorilor de specialitate. etc.a)Determinarea vitezei de curgere a unei ape curgătoare b)Determinarea adâncimii unei ape curgătoare c)Determinarea debitului unei ape curgătoare TOTAL 10 4 6 60 24 36 Numărul de ore alocate fiecărei teme în parte este orientativ. Fiind un modul cu caracter practic – aplicativ o pondere foarte mare în cadrul acestor metode o ocupă experimentul. nu şi altele. Se recomandă ca orele de instruire teoretică şi cele de laborator tehnologic să se desfăşoare sub îndrumarea aceluiaşi profesor de specialitate ( inginer. iar în final. o evaluare sumativă pentru verificarea dobăndirii competenţelor specificate în Standardul de Pregătire Profesională. fişe de evaluare ( teste) cuprinzând itemi obiectivi.

Myriophillum H2S: Beggiatoa alba. oligotrof. • Solicitaţi lămuriri evaluatorului în cazul unor neclarităţi la cerinţele din sarcinile de lucru • Asiguraţi-vă de existenţa instrumentelor materialelor şi echipamentelor necesare rezolvării sarcinilor de lucru • Asiguraţi-vă de îndeplinirea condiţiilor de protecţia şi securitatea muncii precum şi de existenţa echipamentului specific de protecţia muncii • Rezolvaţi toate sarcinile de lucru în limita timpului de lucru precizat Sarcini de lucru : .gaze dizolvate Grad de eutrofizare: ultraoligotrof. Tubifex. Cladophora. Oscillatoria. Vorticella.pH Indicatori biologici . eutrof. Planaria. NaCl: Navicula. Artemia salina Impurificarea organică: Paramoecium.Clasa : Data verificării : Număr de înregistrare : Timp de lucru : Numele şi prenumele evaluatorului : Semnătura evaluatorului : Rezultat Modulul 8: Chimia şi biologia apelor naturale Competenţa 15. Stentor. Leptotrix ochracea. Ca. mezotrof.3: Determină indicatorii biologici ai apelor naturale Feed-back Criterii de Performanţă: a) b) c) d) Determinarea indicatorilor biologici pentru Fe. hipertrof Instrucţiuni pentru candidat : • Citiţi cu atenţie sarcinile de lucru . Metopus sp. Rhyacophila Corelare: indicatori biologici . Anthophysa vegetans Ca: Elodea.consum biochimic de O2 Indicatori biologici . Nitzschia. Perla. NaCl Determinarea indicatorilor biologici ai impurificării organice Corelarea indicatorilor biologici cu compoziţia chimică a apelor naturale Determinarea gradului de eutrofizare a apelor naturale Precizări privind Aplicabilitatea Criteriilor de Performanţă: Indicatori biologici: Fe: Crenothrix polyspora. H2S. Elodea.

Nr. fişe de observaţie. 4. 9. lamele. lame. 5. Crt. 1. Evaluatorul pune la dispoziţia elevilor probe de apă din diverse surse(lac. În momentul în care toate căsuţele au fost bifate evaluarea s-a încheiat. 6. microscop optic.Realizaţi preparate din probe de apă pentru determinarea indicatorilor biologici ai apelor naturale şi a gradului de eutrofizare. Dacă una sau mai multe sarcini de lucru nu au fost îndeplinite competenţa nu se poate valida . Activitatea Conectarea microscopului şi reglarea acestuia Realizarea preparatului microscopic din apă de lac Determinarea indicatorilor biologici Realizarea preparatului microscopic din apă de fântână Determinarea indicatorilor biologici Realizarea preparatului microscopic din apă de râu Determinarea indicatorilor biologici Corelarea rezultatelor obţinute cu tipul de apă Determinarea tipului de eutrofizare a apei (dacă este cazul) Evaluator Observaţii Desen al speciilor identificate Desen al speciilor identificate Desen al speciilor identificate Notă : Îndeplinirea de către elev a sarcinilor de lucru elaborate pe baza criteriilor de performanţă prevăzute în Standardul de Pregătire Profesională se marchează prin bifarea căsuţelor respective. 2. . 8. 7. urmând să se facă o reevaluare. În acest caz elevului i se fac recomandări de către evaluator. fântână). 3. râu.

decantarea . apă subterană Procedee de tratare : -deznisiparea.rezervoare subterane. de suprafaţă Stocarea apei : . 22. chimice. Unitatea de competenţă 22. dezinfectarea . la mal. Urmăreşte procesul tehnologic de îmbunătăţire a calităţii apei . drenuri.MODUL 7 : SUPRAVEGHEREA ŞI CONTROLUL CALITĂŢII APEI POTABILE TABEL DE CORELARE COMPETENŢE – CONŢINUTURI Nr. Interpretează schemele de alimentări cu apă Conţinuturi Captarea : -izvoare. castele de apă Reţele de distribuţie: . SUPRAVEGHEREA ŞI CONTROLUL CALITĂŢII APEI POTABILE Competenţe individuale din unitate 22. crt 1.ramificată. fizice. inelară Indicatori de calitate : -proprietăţi organoleptice. in funcţie de apa tratată . bacteriologice Scheme tehnologice : -tratare apă de râu. puţuri.2. în albie Sursa de apă : -ape subterane . coagularea suspensiilor. filtrarea.1.

filtre Faze: . decantoare .3. calciu . Conţinuturi 1 Interpretarea schemelor de alimentări cu apă a) Identificarea modalităţilor de captare a apelor in funcţie de sursa de apă b) Identificarea modalităţilor de stocare a apei c)Compararea diferitelor tipuri de reţele de distribuţie 2. reziduu fix. Indicatori : -fizico–chimici : pH. pentru aceste conţinuturi este prezentat în tabelul de mai jos Nr. pe parcursul procesului tehnologic.crt. număr probabil de coliformi totali Interpretare: -normele de calitate in vigoare SUGESTII METODOLOGICE Conform planului de învăţământ. Numărul de ore recomandat. Urmărirea procesului tehnologic de îmbunătăţire a calităţii apei Total ore 15 . orientativ. magneziu. Monitorizează calitatea apei pe parcursul procesului tehnologic Instalaţii folosite : -deznisipatoare. Se impune doar tratarea succesivă a conţinuturilor corespunzătoare aceleiaşi competenţe. duritate totală.intrare. substanţe organice oxidabile -microbiologici : număr total de germeni la 37 0 C. îi sunt alocate un număr total de 62 ore respectiv 4 ore pe săptămână şi constituie curriculumul în dezvoltare locală CDL Ordinea cronologică recomandată pentru parcurgerea conţinuturilor este cea din tabelul de corelare competnţe –conţinuturi.22. la alegerea profesorului. conductivitate. dar poate fi oricare alta. ieşire staţie. modulului 7 SUPRAVEGHEREA ŞI CONTROLUL CALITĂŢII APEI POTABILE. alcalinitate.

proiectul. referatele pot fi utilizate pentru întocmirea de către elevi a unor portofolii sau proiecte utilizate. care are sarcina de a individualiza şi de a adapta procesul didactic la particularităţile elevilor. proiecte de lucru. Ideal ar fi ca aceste colaborări să se materializeze în şedinţe de practică la locul de muncă în cadrul cărora elevii să execute aceste tipuri de determinări. tema în clasă. Dacă.a) Caracterizarea indicatorilor de calitate a apei potabile b) Interpretarea schemelor tehnologice de tratare a apelor c) Identificarea procedeelor şi instalaţiilor de tratare a apei 3. Pe lângă aceasta se mai pot utiliza : observarea sistematică. active/ interactive cum ar fi învăţarea prin descoperire. Pentru formarea competenţelor prevăzute de programă se recomandă utilizarea unor metode de predare–învăţare . portofolii. În demersul didactic se vor utiliza fişe de lucru sau fişe de observaţie. de asemenea . acest lucru nu este posibil orele se pot desfăşura sub forma vizitelor în cadrul cărora elevii doar să asiste la efectuarea acestor determinări. Rolul profesorului în cadrul orelor este de a supraveghea atent activitatea elevilor. De asemenea. fişe de evaluare ( teste) cuprinzând itemi obiectivi. joc de rol . studiul de caz. Probele de evaluare şi autoevaluare se pot concepe sub formă de fişe de observare. de a-i îndruma pe aceştia şi de a corecta. Se evaluează numai competenţele din acest modul. La sfârşitul fiecărei determinări practice fiecare elev îşi va întocmi propriul referat al lucrării. Colaborarea cu agenţi economici de profil este deosebit de importantă pentru parcurgerea acestui modul. subiectivi. problematizarea . . semiobiectivi. pentru evaluarea acestora. O competenţă se evaluează o singură dată. fişe de autoevaluare. etc. însă. autoevaluarea. familiarizându-se cu modul specific de recoltare a probelor şi cu echipamentele moderne utilizate pentru efectuarea determinărilor specifice. Principala metodă de evaluare a competenţelor specifice acestui modul este proba practică. Monitorizarea calităţii apei pe parcursul procesului tehnologic a) Recoltarea probelor de apă din diferite faze ale procesului tehnologic b) Determinarea indicatorilor de calitate ai apei potabile c) Interpretarea rezultatelor analizelor TOTAL 15 32 62 Precizăm că numărul de ore alocate fiecărei teme este orientativ. Strategiile de predare presupun alegerea metodei în funcţie de obiectivele propuse. aplicând metodele didactice precizate anterior. Se recomandă ca procesul de predare – învăţare să se desfăşoare fie în laboratoarele de specialitate ale şcolii fie la diferiţi agenţi economici sub îndrumarea profesorului de specialitate ( inginer ). Evaluarea trebuie să fie corelată cu criteriile de performanţă şi cu tipul probelor de evaluare care sunt precizate în Standardul de Pregătire Profesională. atunci când este cazul greşelile făcute de aceştia. Profesorul are libertatea de a alege metodele şi tehnicile didactice şi de a propune noi activităţi de învăţare în măsură să asigure formarea competenţelor specifice prevăzute de programă. portofoliul. referat care poate fi utilizat de către profesor ca instrument de evaluare curentă. Elevii trebuie evaluaţi numai în ceea ce priveşte dobândirea competenţelor specificate în modul. Alegerea tehnicilor de instruire revine profesorului.

Exemplu de fişă de observare : FIŞĂ DE OBSERVARE Numele şi prenumele candidatului : Clasa : Data verificării : Număr de înregistrare : Timp de lucru : Numele şi prenumele evaluatorului : Semnătura evaluatorului : Rezultat Feed-back Modul 7 : Supravegherea şi controlul calităţii apei potabile Competenţa 22.3 Monitorizează calitatea apei pe parcursul procesului tehnologic Criterii de performanţă : a) b) c) Recoltarea probelor de apă din diferite faze ale procesului tehnologic Determinarea indicatorilor de calitate ai apei potabile Interpretarea rezultatelor analizelor Instrucţiuni pentru candidat : • Citiţi cu atenţie sarcinile de lucru . • Solicitaţi lămuriri evaluatorului în cazul unor neclarităţi la cerinţele din sarcinile de lucru • Asiguraţi-vă de existenţa instrumentelor materialelor şi echipamentelor necesare rezolvării sarcinilor de lucru • Asiguraţi-vă de îndeplinirea condiţiilor de protecţia şi securitatea muncii precum şi de existenţa echipamentului specific de protecţia muncii • Deplasaţi-vă pe teren pentru îndeplinirea sarcinilor de lucru Sarcini de lucru : Urmăreşte calitatea apei potabile la intrarea în staţie respectânt următoarele etape : Recoltarea probelor de apă din diferite faze ale procesului tehnologic Determinarea indicatorilor de calitate ai apei potabile Interpretarea rezultatelor analizelor Evaluatorul pune la dispoziţia elevului materiale şi reactivi. din care elevul alege cele necesare .

Nr. abaterea medie pătratică • Reprezentare grafică: grafice în plan • Citirea graficelor: coordonatele graficului. Gantt • Tipuri de diagrame: cumulativă. Paretto.2 Prelucrează datele numerice. distanţe. tensiune • Selectare: după natura mărimii măsurate şi scopul măsurării • Înregistrare date: tabele. tipuri de erori. temperatură. procente. concentraţie.3 Interpretează rezultatele obţinute şi prezintă concluziile . 7. calcule economicofinanciare. dispersia. radar. probei Etapele recoltării Evaluator 1. cauze. geometrică. circulare. tendinţe • Tipuri de grafice: liniare.PROCESAREA DATELOR NUMERICE Competenţe individuale 7. media aritmetică. Recoltarea probelor de apă la intrarea în staţie 2. Conţinuturi • Date numerice: dimensiuni. densitate. Realizarea acestora de către elevi se marchează prin bifarea căsuţelor respective MODUL 8 : SUPRAVEGHEREA ŞI CONTROLULCALITĂŢII APELOR UZATE TABEL DE CORELARE COMPETENŢE – CONŢINUTURI Unitate de competenţă 7. scări şi proporţii • Formule de calcul: transformări de unităţi de măsură. radicali. relaţia dintre mărimile reprezentate • Comparare rezultate: erori. ecuaţii liniare cu două variabile. în coloane şi bare. fişe • Calcule: puteri. Determinarea indicatorilor de calitate ai apei potabile 3 Interpretarea rezultatelor analizelor Data Notă : Pentru fiecare criteriu de performanţă s-au elaborat sarcini de lucru. de dispersie 7.1 Planifică o activitate şi culege date numerice în legătură cu aceasta. masă.

industriale Cantitatea de precipitaţii atmosferice • Exploatarea: Controlul periodic calitativ şi cantitativ al apelor uzate Controlul exterior şi interior al reţelelor de canalizare • Spălarea. separativ şi mixt • Calitatea: Valori admise pentru temperatură. clor liber. colectoare de ape meteorice. gură de scurgere. curbe de nivel Sistem unitar. desfundarea şi repararea reţelelor de canalizare . gură de evacuare. pH.SUPRAVEGHERE A ŞI CONTROLUL CALITĂŢII APELOR UZATE 23.23. produse petroliere • Debite: Debitul orar maxim al apelor menajere. Supraveghează reţeaua de canalizare a apelor uzate • Scheme de canalizare : Colectoare principale şi secundare de ape uzate. hidrogen sulfurat şi sulfuri. cianuri. curăţirea canelor vizibile şi nevizibile.1.

sticla cu contragreutate. pompe manuale Recoltare automată în raport cu debitul apei Loc de recoltare: de la deznisipatoare. amoniacului. conţinutul de substanţe uleioase şi grăsimi. argintului. radioactivitate • Determinarea indicatorilor de calitate după componente pentru ape uzate: gaze dizolvate. cupa cu mâner Loc de recoltare: instalaţii de fermentare. umiditate. Urmăreşte indicatorii • Recoltarea probelor: Probe fizico-chimici de calitate a simple şi medii nămolurilor din staţia de epurare Recoltare manuală folosind flacoane. substanţe organice. conductibilitatea electrică. 3. suspensiile totale si decantabile. amoniac. canale şi conducte. marcarea şi înregistrarea: Conservarea chimică pentru determinarea aluminiului. deversoare. pH. staţii de clorinare. oxidabilitatea. 2. substanţe extractibile. fosfaţi. fenoli. arsenului. decantoare. biofiltre. azotaţi. azotiţi. azotul. fix şi calcinat. platforme de filtrare. greutate specifică. reziduu.23. CBO5. acizi volatili. metale grele 23. aciditate şi alcalinitate. Urmăreşte indicatorii fizico-chimici de calitate a apelor uzate pe parcursul procesului tehnologic • Recoltarea probelor: Probe simple şi medii Recoltare manuală folosind flacoane. sulfaţi. hidrogenul sulfurat . azotului organic şi total. cromului Conservarea termică Fişă de recoltare • Analiza chimică a apelor uzate: Determinarea indicatorilor globali de calitate pentru ape uzate: reziduu total. • Conservarea. pH. separatoare de grăsimi. activitatea nămolului. CBO5. cloruri. cupa cu mâner. • Marcarea si înregistrarea: Fişa de recoltare • Analiza chimică a apelor uzate şi nămolurilor: Aciditatea şi alcalinitatea. calciu şi magneziu. bazine de aerare.

plante acvatice. la alegerea profesorului impunându-se doar tratarea succesivă a conţinuturilor corespunzătoare aceleiaşi competenţe. compuşii azotului. canale şi conducte • Conservarea. fosforul. sulful. bazine de aerare. substanţe toxice • Factori ce influenţează autoepurarea: Factori fizici: greutatea specifică si vâscozitatea apei. mărirea debitelor. acidul silicic. hidrogen sulfurat.23. scoici. ordinea competenţelor nefiind obligatorie. viermi • Metode: Lacuri de acumulare. pH-ul. de salinitate. Numărul de ore recomandat pentru aceste conţinuturi este prezentat în tabelul de mai jos : . separatoare de grăsimi. biochimia proceselor de descompunere aerobă şi anaeroba. Urmăreşte indicatorii biologici ai apelor uzate 23. decantoare. bureţi. 5. racloare Loc de recoltare: de la deznisipatoare. fierul şi manganul. lumina solară şi temperatura. substanţe dizolvate nefavorabile autoepurării: uleiuri minerale. suspensii minerale. potasiul şi sodiul Factori biologici: protozoare. oxigenul. platforme de filtrare. dar poate fi oricare alta. de substanţe organice • Fenomenul de autoepurare: Definiţie. Aplică măsurile necesare pentru îmbunătăţirea proceselor de autoepurare pe cursurile de apă • Recoltarea probelor: Probe calitative şi cantitative Recoltare cu fileu planctonic. caracteristicile hidraulice ale emisarului Factori chimici (substanţe dizolvate): bioxidul de carbon. biofiltre. fixarea înregistrarea: Conservarea chimică cu alcool etilic şi formol. descărcările de debite. Ordinea cronologică recomandată pentru parcurgerea conţinuturilor este cea din tabelul de corelare competenţe – conţinuturi. calciu. staţii de clorinare. 4. draga de buzunar şi apucătoare. deversoare. aerarea artificială SUGESTII METODOLOGICE Modulului 8 SUPRAVEGHEREA CALITĂŢII APELOR UZATE îi sunt alocate conform planului de învăţământ un număr total de 62 ore / an (2 ore / săptămână). Fişa de recoltare • Indicatori biologici: Pentru fier şi mangan.

Conţinuturi Supravegherea reţelei de canalizare a apelor uzate e) Interpretarea unei scheme de canalizare f) Supravegherea calităţii apelor uzate introduse în reţeaua de canalizare g) Determinarea debitului apelor uzate şi meteorice h) Supravegherea modului de exploatare şi întreţinere a reţelelor de canalizare Urmărirea indicatorilor fizico-chimici de calitate a apelor uzate pe parcursul procesului tehnologic a) Recoltarea probelor de apă de pe parcursul procesului tehnologic b) Conservarea. În cadrul orelor de instruire practică se recomandă ca elevii să execute individual fiecare determinare experimentală în parte creându-se astfel condiţiile formării abilităţilor practice specifice calificării. în demersul didactic utilizându-se fişe de lucru sau fişe de observaţie. marcarea şi înregistrarea probelor c) Analiza chimică a apelor uzate Urmărirea indicatorilor fizico-chimici de calitate a nămolurilor din staţia de epurare a) Recoltarea probelor de nămol b) Marcarea şi înregistrarea probelor c) Analiza chimica a nămolurilor Urmărirea indicatorilor biologici ai apelor uzate a) Recoltarea probelor de apă b) Conservarea. 8 62 Numărul de ore alocate fiecărei teme în parte este orientativ. acest lucru nu este posibil se vor forma grupe de câte 2-3 elevi care vor executa determinările experimentale. 20 5.Nr. Se recomandă ca orele să se desfăşoare sub îndrumarea aceluiaşi profesor de specialitate ( inginer. biolog sau ecolog ). crt. După terminarea determinărilor practice fiecare elev îşi va . Procesul de predare – învăţare se desfăşoară fie în laboratoarele de specialitate ale şcolii fie la diferiţi agenţi economici. 1. fixarea şi înregistrarea probelor c) Interpretarea analizei biologice a apelor uzate pe baza indicatorilor biologici Aplicarea măsurilor necesare pentru îmbunătăţirea proceselor de autoepurare pe cursurile de apă a) Caracterizarea fenomenul de autoepurare b) Identificarea factorilor principali care influenţează capacitatea de autoepurare c) Aplicarea metodelor de îmbunătăţire a capacităţii de autoepurare TOTAL Total ore 8 10 3. Orele de instruire vor avea un caracter activ – participativ din partea elevilor. Dacă . cu clasa împărţită în grupe de maxim 15 elevi. profesorul rămânând a hotărî asupra acestora în funcţie de resursele materiale de care dispune şi de importanţa pe care o acordă fiecărei teme. aplicând metodele didactice precizate anterior. 2. 16 4. din diferite motive ( ex. dotare materială insuficientă ).

evaluându-se doar competenţele prevăzute în modul. autoevaluarea. referat care poate fi utilizat de către profesor ca instrument de evaluare curentă. caracteristicile hidraulice ale emisarului Factori chimici (substanţe dizolvate): bioxidul de carbon. Formarea . problematizarea. suspensii minerale. proiectul. Fiind un modul cu caracter practic – aplicativ o pondere foarte mare în cadrul acestor metode o ocupă experimentul. iar în final. instrumente şi echipamente de ultimă oră necesare în formarea anumitor competenţe prevăzute în Standardul de Pregătire Profesională este vizita de documentare sau de lucru la diferite instituţii sau agenţi economici ale căror laboratoare dispun de dotare corespunzătoare. o evaluare sumativă pentru verificarea dobăndirii competenţelor specificate în Standardul de Pregătire Profesională. fişe de autoevaluare.întocmi propriul referat al lucrării. Evaluarea cunoştinţelor şi a abilităţilor dobândite de elevi precum şi a progreselor realizate de aceştia se va corela cu criteriile de performanţă şi cu tipul probelor de evaluare prevăzute în Standardul de Pregătire Profesională. Pe parcursul modulului se va realiza o evaluare formativă continuă. va adapta demersul didactic la particularităţile clasei şi ale elevilor. pH-ul. cu caracter demonstrativ. etc. pentru dobândirea unor abilităţi cu caracter practic. 5: Aplică măsurile necesare pentru îmbunătăţirea proceselor de autoepurare pe cursurile de apă Criterii de performanţă: d) Caracterizarea fenomenul de autoepurare e) Identificarea factorilor principali care influenţează capacitatea de autoepurare f) Aplicarea metodelor de îmbunătăţire a capacităţii de autoepurare Precizările privind Aplicabilitatea Criteriilor de Performanţă: Fenomenul de autoepurare: Factori ce influenţează autoepurarea: Definiţie. biochimia proceselor de descompunere aerobă şi anaeroba. oxigenul. portofoliul. subiectivi. la elevi . fişe de evaluare ( teste) cuprinzând itemi obiectivi. O metodă didactică aplicabilă mai ales în condiţiile în care laboratoarele şcolare nu dispun întotdeauna de materiale. Pe lângă aceasta se mai pot utiliza : observarea sistematică. Pe lângă experiment se mai recomandă şi alte metode moderne de învăţare: descoperirea. care. fierul şi manganul. cât şi de către elevi. nu şi altele. substanţe toxice Factori fizici: greutatea specifică si vâscozitatea apei. a competenţelor prevăzute în Standardul de Pregătire Profesională şi cuprinse în programă presupune aplicarea unor metode activ – participative de predare – învăţare. lumina solară şi temperatura. fosforul. Alegerea metodei şi a tehnicilor didactice rămâne la latitudinea profesorului. întocmirea unor proiecte şi portofolii. compuşii azotului. Probele de evaluare şi autoevaluare se pot concepe sub formă de fişe de observare. semiobiectivi. tema în clasă. Principala metodă de evaluare a competenţelor specifice acestui modul este proba practică. Exemplu de instrument de evaluare : Modulul 8: SUPRAVEGHEREA CALITĂŢII APELOR UZATE Competenţa 23. Acesta va fi realizat atât de către profesor. cunoscând elevii şi stilurile de învăţare ale acestora. substanţe dizolvate nefavorabile autoepurării: uleiuri minerale. sulful. .

2. potasiul şi sodiul. Enumeraţi principalele metode de îmbunătăţire a capacităţii de autoepurare a apelor şi caracteristicile lor. 2. Lacuri de acumulare. 3. Metode Caracteristici Evaluator Data . Identificaţi factorii ce influenţează autoepurarea din următoarea listă şi grupaţi-i în funcţie de sursă. protozoare. scoici. Nr. plante acvatice. 2. scoici. bureţi. mărirea debitelor. 3. Solicitaţi lămuriri evaluatorului în cazul unor neclarităţi la cerinţele din sarcinile de lucru Rezolvaţi toate sarcinile de lucru în limita timpului de lucru precizat INSTRUMENT DE EVALUARE PENTRU COMPETENŢA 23. compuşii azotului. plante acvatice. Crt. caracteristicile hidraulice ale emisarului. viermi. viermi Nr. Lista: greutatea specifică si vâscozitatea apei. acidul silicic. Factori Factori fizici Factori chimici Factori biologici Enumerare Evaluator Data 3. aerarea artificială Instrucţiuni pentru candidat : • • • Citiţi cu atenţie sarcinile de lucru . descărcările de debite. potasiul şi sodiul Factori biologici: protozoare. bioxidul de carbon. pH-ul. Crt. 1.Metode acidul silicic. oxigenul. fosforul. 1. sulful. bureţi. fierul şi manganul. Definiţi procesul de autoepurare. lumina solară şi temperatura.5 1.

PARCURGEREA MODULELOR LA CLASA A XII-A CALIFICAREA: TEHNICIAN ECOLOG ŞI PROTECŢIA CALITĂŢII MEDIULUI Modulul 1 2 3 7 8 4 5 6 Credite 1.5 2 2 1.5 2.5 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19 20 21 22 23 24 25 26 27 28 29 30 31 M 1 – Gestionarea deşeurilor M 2 – Supravegherea şi controlul calităţii apelor naturale M 3 – Supravegherea şi controlul calităţii solului M 4 – Supravegherea şi controlul calităţii mediului în ecosistemele antropizate ( practică comasată ) M 5 – Supravegherea şi controlul calităţii aerului ( practică comasată ) M 6 – Chimia şi biologia apelor naturale ( practică comasată ) M 7 – Supravegherea şi controlul calităţii apei potabile ( CDL ) M 8 – Supravegherea şi controlul calităţii apelor uzate ( CDL ) .5 1 1 1.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful