MINISTERUL EDUCAŢIEI ŞICERCETĂRII

Anexa nr. 2 la OMEdC nr. 3172/30.01.2006

CURRICULUM CLASA A XII A LICEU TEHNOLOGIC NIVEL 3 DOMENIUL: RESURSE NATURALE ŞI PROTECŢIA MEDIULUI CALIFICAREA: TEHNICIAN ECOLOG ŞI PROTECŢIA CALITĂŢII MEDIULUI VARIANTA REVIZUITĂ

2005

Autori : Ing. Lucica Micălăcian - profesor grad didactic I, Colegiul Tehnic de Construcţii şi Protecţia Mediului, Arad Ing. Marieta Boros - profesor grad didactic definitiv, Colegiul Tehnic de Construcţii şi Protecţia Mediului, Arad Prof. Cristina Căldare - profesor grad didactic definitiv, doctorand, Colegiul Tehnic de Construcţii şi Protecţia Mediului, Arad

Revizuit : Ing. Lucica Micălăcian - profesor grad didactic I, Colegiul Tehnic de Construcţii şi Protecţia Mediului, Arad

PLAN DE ÎNVĂŢĂMÂNT Liceu tehnologic prin ruta directă Clasa a XII a Aria curriculară TEHNOLOGII Domeniul : Resurse naturale şi protecţia mediului Calificarea :Tehnician Ecolog şi Protecţia Calităţii Mediului Cultură de specialitate şi instruire practică săptămânală Total ore / an Modul 1 Gestionarea deşeurilor din care: laborator tehnologic 80 48 130 78 100 60

Modul 2

Total ore / an Supravegherea şi controlul calităţii apelor din care: naturale laborator tehnologic Total ore / an din care: laborator tehnologic

Modul 3

Supravegherea şi controlul calităţii solului

Total ore/an =10 ore/sapt. X 31 săpt. =310 ore Stagii de pregătire practică Modul 4 Modul 5 Modul 6 Supravegherea şi controlul calităţii mediului în ecosistemele antropizate Supravegherea şi controlul calităţii aerului Chimia şi biologia apelor naturale Total ore / an Total ore / an Total ore / an 30 60 60

Total ore/an = 30 ore/săpt. x 5 săpt./an =150 ore Curriculum în dezvoltare locală Supravegherea şi controlul calităţii apei Total ore / an Modul 7 potabile . 62

Modul 8

Supravegherea şi controlul calităţii apelor uzate

Total ore / an

62

Total ore /an = 4 ore/sapt.x 31 săpt. =124 TOTAL GENERAL =584 ore/an

Notă : Toate orele de pregătire practică ( laborator tehnologic şi practică comasată ) se vor desfăşura sub coordonarea profesorului de specialitate, cu clasa împărţită în grupe de minim 10 elevi.

NOTĂ INTRODUCTIVĂ Domeniul PROTECŢIA MEDIULUI pregăteşte elevii pentru calificările TEHNICIAN ECOLOG ŞI PROTECŢIA CALITĂŢII MEDIULUI şi TEHNICIAN HIDROMETEOROLOG. Curriculum pentru clasa a XII a, calificarea TEHNICIAN ECOLOG ŞI PROTECŢIA CALITĂŢII MEDIULUI, a fost elaborat pe baza Standardului de Pregătire Profesională pentru această calificare şi a planului de învăţământ. Curriculum cuprinde 7 module corespunzătoare unităţilor de competenţă tehnice generale şi specializate, din SPP care au acelaşi titlu GESTIONAREA DEŞEURILOR, SUPRAVEGHEREA ŞI CONTROLUL CALITĂŢII APELOR NATURALE, SUPRAVEGHEREA ŞI CONTROLUL CALITĂŢII SOLULUI, SUPRAVEGHEREA ŞI CONTROLUL CALITĂŢII APEI POTABILE, SUPRAVEGHEREA ŞI CONTROLUL CALITĂŢII APELOR UZATE, SUPRAVEGHEREA ŞI CONTROLUL CALITĂŢII MEDIULUI ÎN ECOSISTEMELE ANTROPIZATE, SUPRAVEGHEREA ŞI CONTROLUL CALITĂŢII AERULUI, CHIMIA ŞI BIOLOGIA APELOR NATURALE . Pentru fiecare modul în parte curriculum cuprinde : Tabel de corelare competenţe – conţinuturi şi Sugestii metodologice privind procesul şi metode de predare-învăţare, şi sugestii privind evaluarea. Pe lângă competenţele tehnice, în cadrul modulelor şi SUPRAVEGHEREA ŞI CONTROLUL CALITĂŢII APELOR UZATE, SUPRAVEGHEREA ŞI CONTROLUL CALITĂŢII MEDIULUI ÎN ECOSISTEMELE ANTROPIZATE vor fi evaluate şi unele abilităţi cheie, aceste module fiind construite prin agregarea competenţelor unei unităţi de competenţă cheie cu competenţele unei unităţi de competenţă tehnice, după cum urmează : SUPRAVEGHEREA ŞI CONTROLUL CALITĂŢII APELOR UZATE – PROCESAREA DATELOR NUMERICE respectiv SUPRAVEGHEREA ŞI CONTROLUL CALITĂŢII MEDIULUI ÎN ECOSISTEMELE ANTROPIZATE - COMUNICARE. Modulele SUPRAVEGHEREA ŞI CONTROLUL CALITĂŢII APEI POTABILE şi SUPRAVEGHEREA ŞI CONTROLUL CALITĂŢII APELOR UZATE sunt alocate CDL ( câte 62 ore ) iar modulele SUPRAVEGHEREA ŞI CONTROLUL CALITĂŢII MEDIULUI ÎN ECOSISTEMELE ANTROPIZATE, SUPRAVEGHEREA ŞI CONTROLUL CALITĂŢII AERULUI şi CHIMIA ŞI BIOLOGIA APELOR NATURALE sunt alocate practicii comasate ( 30, 60 respectiv 60 ore ). Celorlalte module li s-au alocat câte 10 ore săptămânal ( 4 ore instruire teoretică şi 6 ore laborator tehnologic ). Ordinea în care se recomandă parcurgerea modulelor este prezentată la sfârşitul curriculum. Toate orele corespunzătoare modulelor prezentate în curriculum se vor desfăşura sub îndrumarea profesorilor de specialitate ( inginer, biolog, ecolog ). În cazul modulelor care cuprind atât ore de pregătire teoretică cât şi ore de laborator tehnologic se recomandă ca acestea să se desfăşoare sub îndrumarea aceluiaşi cadru didactic. Orele de practică comasată şi cele de laborator tehnologic se vor desfăşura cu clasa împărţită în grupe de minim 10 elevi. Se recomandă ca orele de practică comasată să se desfăşoare la agenţi economici de profil. Este necesară utilizarea programei şcolare împreună cu Standardul de Pregătire Profesională deoarece programa a fost concepută pornind de la corelarea conţinuturilor cu competenţele prevăzute în Standardul de Pregătire Profesională . Prin parcurgerea corectă a programei şcolare se va asigura dobândirea , de către elevi, a competenţelor descrise în Standardul de Pregătire Profesională corespunzător calificării.

2. Verificare √ √ √ 7.Monitorizează regimul deşeurilor din sectorul industrial 18. 19.2.Recoltează probele de apă în vederea analizei fizico-chimice şi microbiologice. Gestionarea deşeurilor √ √ √ √ √ √ √ √ 19.3 Interpretează rezultatele obţinute şi prezintă concluziile 18.1.Monitorizează regimul deşeurilor din sectorul gospodăresc şi public 18.Comunicare M 1 M 2 M 3 M 4 √ √ M 5 M 6 M 7 M 8 Competenţa 5. 7.3.Supraveghere a şi controlul calităţii apelor naturale √ √ √ √ .Determină indicatorii fizici ai apelor naturale.Procesarea datelor numerice √ √ √ √ √ 18.Monitorizează regimul deşeurilor periculoase 18.2 Prelucrează datele numerice 7.2 Moderează dezbateri şi şedinţe 5.1 Planifică o activitate şi culege date numerice în legătură cu aceasta.4.3 Elaborează documente pe teme profesionale 7.Evaluează impactul depozitelor de deşeuri asupra mediului 19.Alcătuirea modulelor pentru calificarea Tehnician ecolog şi protecţia calităţii mediului clasa a XII a Unitatea de competenţă 5.1.

21.Supraveghere a şi controlul calităţii apei potabile √ √ √ √ √ 23. Măsoară radioactivitatea apelor naturale.4. Determină indicatorii chimici ai apelor naturale.4. Determină indicatorii microbiologici ai solului 21.1.2.3.Monitorizează calitatea apei pe parcursul procesului tehnologic 23.5. Urmăreşte procesul tehnologic de îmbunătăţire a calităţii apei 22.3.Supraveghere a şi controlul calităţii solului 19. 19. Determină radioactivitatea solului 22.Supraveghere a şi controlul calităţii apelor uzate √ √ .5.3. Determină indicatorii chimici de calitate a solului 21.1. Interpretează caracteristicile solului 21. Interpretează schemele de alimentări cu apă 22. 19.2. Determină caracteristicile fizice ale solului 21. Determină indicatorii microbiologici ai apelor naturale 21.1Supraveghează reţeaua de canalizare a apelor uzate √ √ √ √ √ √ √ √ √ √ √ √ √ √ √ √ √ 22.

1. Evaluează impactul ecologic al antropizării 20. Prognozează dispersia poluanţilor in funcţie de evoluţia parametrilor meteorologici √ √ √ √ √ √ √ √ √ √ √ √ √ √ √ √ √ √ 20.2.2.3. Monitorizează calitatea aerului 20.2 Urmăreşte indicatorii fizicochimici de calitate a apelor uzate pe parcursul procesului tehnologic 23.3. Recoltează probe de aer 20.Supraveghere a şi controlul calităţii aerului √ √ . Monitorizează efectele antropizării asupra ecosistemelor naturale 17.5 Aplică măsurile necesare pentru îmbunătăţirea proceselor de autoepurare pe cursurile de apă 17.Implementează conceptul de dezvoltare durabilă şi agricultură ecologică 17.Supraveghere a şi controlul calităţii mediului în ecosistemele antropizate 23.17.3 Urmăreşte indicatorii fizicochimici de calitate a nămolurilor din staţia de epurare 23.1.4 Urmăreşte indicatorii biologici ai apelor uzate şi a nămolurilor 23.

1. Corelează proprietăţile fizice cu proprietăţile chimice ale apelor naturale 15.5.3.4.15. Protejează calitatea apelor naturale 15. Descrie efectuarea măsurătorilor şi observaţiilor hidrometrice √ √ √ √ √ √ √ √ √ √ M 1 – Gestionarea deşeurilor M 2 – Supravegherea şi controlul calităţii apelor naturale M 3 – Supravegherea şi controlul calităţii solului M 4 – Supravegherea şi controlul calităţii mediului în ecosistemele antropizate ( practică comasată ) M 5 – Supravegherea şi controlul calităţii aerului ( practică comasată ) M 6 – Chimia şi biologia apelor naturale ( practică comasată ) M 7 – Supravegherea şi controlul calităţii apei potabile ( CDL ) M 8 – Supravegherea şi controlul calităţii apelor uzate ( CDL ) . Determină indicatorii biologici ai apelor naturale 15.2. Evidenţiază modul de desfăşurare a vieţii în apele naturale 15.Chimia şi biologia apelor naturale 15.

la agentul economic Valorificare: incinerare. electroliţi. combustibile. metalurgică.II. din demolări. chimică. textile. auto. şpan. feroviar. agricultură.MODUL 1 : GESTIONAREA DEŞEURILOR TABEL DE CORELARE COMPETENŢE – CONŢINUTURI Unitate de competenţăCompetenţe individuale • • • • • • Conţinuturi Deşeuri: alimentare. alimentară. compostare. feroviar. azbest. vidanjoare Depozitare: pe sol. Monitorizează regimul 18. stocarea în pubele Transport: autogunoiere. naval si transfrontalier Depozitare: în containere sigilate Valorificare: recuperare metale şi nemetale din nămoluri şi soluţii de electroliţi. incinerare Legislaţie : Legea 137 / 1995 Cap. necombustibile. metale. 18. lichid de frână. recuperare substanţe organice textile si hârtie. producere de biogaz. recuperare metale din zgură. incinerare.1.3. baterii cu plumb. rerafinarea uleiurilor uzate. rampe ecologice. reciclare hârtie. stocare in vederea reciclării Deşeuri periculoase: bifenil policloruraţii. energetică. Monitorizează regimul deşeurilor periculoase • • • • • • . naval si transfrontalier Depozitare: pe sol. recuperare plumb din baterii. zootehnie Colectare: la agenţi economici Transport: auto. Transport: auto. pesticide.2. sticlă Industrie: extractivă. GESTIONAREA deşeurilor din sectorul DEŞEURILOR gospodăresc şi public 18. radioactive Colectare:la agenţii economici. Monitorizează regimul deşeurilor din sectorul industrial • • • • 18. voluminoase Colectare: sortarea. la agentul economic Valorificare: împrăştiere pe sol. nămoluri cu metale. rafinarea ţiţeiului.

conţinut de amoniac. Evaluează impactul depozitelor de deşeuri asupra mediului Modificări: Depuneri de steril. din care 32 ore pentru instruire teoretică şi 48 ore pentru laborator tehnologic. transport si depozitare c) Supravegherea procesului de valorificare a deşeurilor din sectorul gospodăresc şi public Monitorizarea regimului deşeurilor din sectorul industrial a) Identificarea deşeurilor provenite din industrie b) Controlul modului de colectare. fosfaţi. Ordinea cronologică recomandată pentru parcurgerea conţinuturilor este cea din tabelul de corelare competenţe – conţinuturi.4. fosfaţi. azotiţi. crt. insecticide. Conţinuturi Monitorizarea regimului deşeurilor din sectorul gospodăresc şi public a) Identificarea deşeurilor provenite din sectorul gospodăresc şi public b) Controlul modului de colectare. necrofage. hidrogen sulfurat. insecticide.secţiunea a 2-a • • 18. bioxid de carbon. detritofage • • • SUGESTII METODOLOGICE Modulului 1 GESTIONAREA DEŞEURILOR îi sunt alocate conform planului de învăţământ un număr total de 80 ore. pesticide Biodiversitate: specii ruderale. pulberi sedimentabile şi in suspensie Poluarea apelor: azotaţi. pesticide Modificări de fertilitate: azotaţi. substanţe organice. azotiţi. hidrogen sulfurat. gunoaie. Numărul de ore recomandat pentru aceste conţinuturi este prezentat în tabelul de mai jos : Ore instruire Ore laborator teoretică tehnologic Nr. amoniac. oxizi de azot şi sulf. amoniac. transport si depozitare c) Supravegherea procesului de Total ore 1 20 8 12 2 20 8 12 . zgură Poluarea aerului: miros.

Fiind un modul cu . Formarea . După terminarea determinărilor practice fiecare elev îşi va întocmi propriul referat al lucrării. aplicând metodele didactice precizate anterior. profesorul rămânând a hotărî asupra acestora în funcţie de resursele materiale de care dispune şi de importanţa pe care o acordă fiecărei teme. Orele de instruire teoretică vor avea un caracter activ – participativ din partea elevilor. În cadrul orelor de laborator tehnologic se recomandă ca elevii să execute individual fiecare determinare experimentală în parte creindu-se astfel condiţiile formării abilităţilor practice specifice calificării. dotare materială insuficientă ).3 4 valorificare a deşeurilor industriale Monitorizează regimul deşeurilor periculoase a) Identificarea deşeurilor periculoase b) Controlul modului de colectare. la elevi . Rolul profesorului în cadrul orelor de laborator tehnologic este de a supraveghea atent activitatea elevilor. în demersul didactic utilizându-se fişe de lucru sau fişe de observaţie. transport şi depozitare c) Supravegherea procesului de valorificare a deşeurilor periculoase d) Urmăreşte aplicarea legislaţiei în vigoare privind regimul substanţelor şi deşeurilor periculoase precum şi a altor deşeuri. Se recomandă ca orele de instruire teoretică şi cele de laborator tehnologic să se desfăşoare sub îndrumarea aceluiaşi profesor de specialitate ( inginer ). Evaluează impactul depozitelor de deşeuri asupra mediului a) Identificarea modificărilor de peisaj şi disconfort vizual b) Controlul gradului de poluare al aerului c) Controlul gradului de poluare al apelor de suprafaţă şi subterane d) Controlul modificărilor de fertilitate a solului e) Evaluarea modificărilor de biodiversitate 20 8 12 20 8 12 Numărul de ore alocate fiecărei teme în parte este orientativ. referat care poate fi utilizat de către profesor ca instrument de evaluare curentă. Dacă . ore desfăşurate fie în laboratoarele de specialitate ale şcolii fie la diferiţi agenţi economici. de a-i îndruma pe aceştia şi de a corecta. acest lucru nu este posibil se vor forma grupe de câte 2-3 elevi care vor executa determinările experimentale. din diferite motive ( ex. a competenţelor prevăzute în Standardul de Pregătire Profesională şi cuprinse în programă presupune aplicarea unor metode activ – participative de predare – învăţare. atunci când este cazul greşelile făcute de aceştia. Procesul de predare – învăţare se desfăşoară prin ore de instruire teoretică de specialitate şi ore de laborator tehnologic.

proiectul. va adapta demersul didactic la particularităţile clasei şi ale elevilor. Principala metodă de evaluare a competenţelor specifice acestui modul este proba practică. problematizarea. Pe lângă experiment se mai recomandă şi alte metode moderne de învăţare: descoperirea. cunoscând elevii şi stilurile de învăţare ale acestora. o evaluare sumativă pentru verificarea dobândirii competenţelor specificate în Standardul de Pregătire Profesională. pe când în cadrul orelor de laborator tehnologic aceste experimente vor fi realizate de către fiecare elev în parte . care. portofoliul. tema în clasă. subiectivi. În cadrul orelor de instruire teoretică experimentul are caracter demonstrativ. atunci când este cazul. Exemplu de fişă de evaluare : FIŞĂ DE EVALUARE Numele şi prenumele candidatului : Clasa : Data verificării : Număr de înregistrare : Timp de lucru : Numele şi prenumele evaluatorului : Semnătura evaluatorului : Rezultat Feed-back Modul 1 : Gestionarea deşeurilor Competenţa 18. fişe de autoevaluare. eventualele greşeli ale elevilor. O metodă didactică aplicabilă mai ales în condiţiile în care laboratoarele şcolare nu dispun întotdeauna de materiale.2: Monitorizează regimul deşeurilor din sectorul industrial Criterii de performanţă : . şi de a corecta. semiobiectivi. atât pentru a oferi elevilor posibilitatea de a lucra individual. De aceea se recomandă ca la orele de laborator tehnologic clasa să fie împărţită în grupe de minim 10 elevi.caracter practic – aplicativ o pondere foarte mare în cadrul acestor metode o ocupă experimentul. Probele de evaluare şi autoevaluare se pot concepe sub formă de fişe de observare. instrumente şi echipamente de ultimă oră necesare în formarea anumitor competenţe prevăzute în Standardul de Pregătire Profesională este vizita de documentare sau de lucru la diferite instituţii sau agenţi economici ale căror laboratoare dispun de dotare corespunzătoare. Pe lângă aceasta se mai pot utiliza : observarea sistematică. întocmirea unor proiecte şi portofolii. iar în final. autoevaluarea. etc. fiind realizat de către profesor. evaluânduse doar competenţele prevăzute în modul. Alegerea metodei şi a tehnicilor didactice rămâne la latitudinea profesorului. nu şi altele. fişe de evaluare (teste) cuprinzând itemi obiectivi. cât şi de a asigura profesorului sub îndrumarea căruia se desfăşoară orele condiţii de supraveghere atentă a modului în care fiecare elev îşi formează abilităţile practice specifice. Evaluarea cunoştinţelor şi a abilităţilor dobândite de elevi precum şi a progreselor realizate de aceştia se va corela cu criteriile de performanţă şi cu tipul probelor de evaluare prevăzute în Standardul de Pregătire Profesională. Pe parcursul modulului se va realiza o evaluare formativă continuă.

d) e) f) Identificarea deşeurilor provenite din industrie Controlul modului de colectare. Dacă una sau mai multe sarcini de . rerafinarea uleiurilor uzate. În momentul în care toate căsuţele au fost bifate evaluarea s-a încheiat. feroviar. transport si depozitare Supravegherea procesului de valorificare a deşeurilor industriale Condiţii de aplicabilitate : Industrie: Extractivă. auto. crt. respectând structura indicată în tabel . metalurgică. Sarcini de lucru 1 Identificaţi şi precizaţi deşeurile părovenite de la agentul economic X 2 Precizaţi care este modul de colectare a acestor deşeuri 3 Precizaţi care este modul de transport a acestor deşeuri 4 Precizaţi care este modul de depozitare a acestor deşeuri 5 Precizaţi care este modul de valorificare a acestor deşeuri Evaluator Data Notă : Îndeplinirea de către elev a sarcinilor de lucru elaborate pe baza criteriilor de performanţă prevăzute în Standardul de Pregătire Profesională se marchează prin bifarea căsuţelor respective. Nr. naval si transfrontalier Depozitare: Pe sol. alimentară. şpan. • Solicitaţi lămuriri evaluatorului în cazul unor neclarităţi la cerinţele din sarcinile de lucru • Asiguraţi-vă de existenţa instrumentelor materialelor şi echipamentelor necesare rezolvării sarcinilor de lucru • Asiguraţi-vă de îndeplinirea condiţiilor de protecţia şi securitatea muncii precum şi de existenţa echipamentului specificde protecţia muncii • Rezolvaţi toate sarcinile de lucru în limita timpului de lucru precizat Sarcină de lucru : Întocmiţi un proiect cu tema „ Monitorizarea regimului deşeurilor din sectorul industrial „ pe baza datelor culese de la agentul economic X . recuperare substanţe organice textile si hârtie. stocare in vederea reciclării Instrucţiuni pentru candidat : • Citiţi cu atenţie sarcinile de lucru . energetică. la agentul economic Valorificare: Împrăştiere pe sol. rafinarea ţiţeiului. chimică. zootehnie Colectare: La agenţi economici Transport: Auto. agricultură. incinerare. recuperare metale din zgură.

reactivi de conservare unde este cazul . MODUL 2 : SUPRAVEGHEREA ŞI CONTROLUL CALITĂŢII APELOR NATURALE TABEL DE CORELARE COMPETENŢE – CONŢINUTURI Nr. 19. turbiditate. CALITĂŢII microbiologice recipient pentru recoltarea la APELOR adâncime. suspensii totale conform metodelor de analiză Interpretare : -normele de calitate in vigoare Unitatea de competenţă 19.m) fată de fenolftaleină si metilorange . aspectul probei in momentul recoltării.recipiente de sticlă. numele persoanei care a făcut recoltarea 19. păstrarea la temperaturi scăzute. probe de suprafaţă. condiţii meteorologice. crt Competenţe individuale din Conţinuturi unitate 19. NATURALE Pregătirea : . În acest caz elevului i se fac recomandări de către evaluator. turbiditate.marcarea. auto.2 Determină indicatorii Indicatori fizici : fizici ai apelor naturale -pH. zona de prelevare.nume apă . modul de conservare. urmând să se facă o reevaluare. probe de adâncime .lucru nu au fost îndeplinite competenţa nu se poate valida. probe pentru determinarea oxigenului Conservarea. etichete .Sterilizarea Probe de apă : -probe simple.1Recoltează probe de Dispozitive de prelevare : SUPRAVEGHEREA apă în vederea analizei . lăzi frigorifice. aparat de prelevare automată.transport. conductivitate. Buletin de prelevare: . punct de prelevare. modul de recoltare.3 Determină indicatorii chimici ai apelor naturale Alcalinitatea si aciditatea : -( p. conductivitate. probe medii. ŞI CONTROLUL fizico-chimice şi pompe. transportul . polietilenă. data si ora. suspensii totale Determinare : -pH.

Măsoară radioactivitatea apelor naturale. azotiţi. orientativ. fosfaţii (spectrofotometric) Regimul toxic : . CBO5 CCOMn ( CCOCr) Regimul de mineralizare : -reziduul fix. modulului 2 SUPRAVEGHEREA ŞI CONTROLUL CALITĂŢII APELOR NATURALE. Numărul de ore recomandat. Radioactivitatea: .bacterii mezofile.naturală.bacterii mezofile. la alegerea profesorului. Se impune doar tratarea succesivă a conţinuturilor corespunzătoare aceleiaşi competenţe. coliformi totali. pentru aceste conţinuturi este prezentat în tabelul de mai jos . coliformi totali. clorurile. aciditate.4. (complexonometric ) sodiu. fecali conform metodelor de analiză Interpretarea rezultatelor . calciu si magneziu. artificială Aparate : . îi sunt alocate un număr total de 130 ore. fierul (spectrofotometric ) Truse de teren : . din care 52 ore pentru instruire teoretică şi 78 ore pentru laborator tehnologic.amoniac.Regimul de oxigen : .normele de calitate in vigoare 19. sulfaţii. Ordinea cronologică recomandată pentru parcurgerea conţinuturilor este cea din tabelul de corelare competnţe –conţinuturi. oxigen dizolvat. azotaţi.5 Determină indicatorii Indicatori microbiologici microbiologici ai apelor .Sonda de scintilaţie pentru determinarea radiaţiilor beta global Interpretare: . Interpretarea rezultatelor -normele de calitate in vigoare 19.Oxigenul dizolvat. potasiu (flamfotometric) . duritatea. naturale fecali Determinarea .alcalinitate.normele de calitate in vigoare SUGESTII METODOLOGICE Conform planului de învăţământ. dar poate fi oricare alta.

Nr. Conţinuturi Recoltează probe de apă în vederea analizei fizico-chimice şi microbiologice a) Alegerea dispozitivelor de prelevare a probelor de apă b) Pregătirea dispozitivelor de prelevare pentru analiza microbiologică c) Recoltarea probelor de apă pentru analiza fizico-chimică şi microbiologică d) Conservarea. 50 20 30 4. marcarea şi transportul probelor de apă e) Întocmirea buletinului de prelevare Determină indicatorii fizici ai apelor naturale a) Caracterizarea indicatorilor fizici ai apelor naturale b) Determinarea indicatorilor fizici c) Interpretarea rezultatelor analizelor Determină indicatorii chimici ai apelor naturale a) Determinarea alcalinităţii si acidităţii b) Determinarea indicatorilor regimului de oxigen c) Determinarea indicatorilor regimului de mineralizare d) Determinarea indicatorilor regimului toxic e) Utilizarea truselor de teren f) Interpretarea rezultatelor analizelor Măsoară radioactivitatea apelor naturale. a) Caracterizarea radioactivităţii apelor naturale b) Utilizarea aparatelor pentru Total ore Ore instruire teoretică Ore laborator tehnologic 20 8 12 2 30 12 18 3. 1.crt. 10 4 6 .

. Ideal ar fi ca aceste colaborări să se materializeze în şedinţe de practică la locul de muncă în cadrul cărora elevii să execute aceste tipuri de determinări. Rolul profesorului este de a supraveghea atent activitatea elevilor. acest lucru nu este posibil orele se pot desfăşura sub forma vizitelor în cadrul cărora elevii doar să asiste la efectuarea acestor determinări. active/ interactive cum ar fi învăţarea prin descoperire. studiul de caz. familiarizându-se cu modul specific de recoltare a probelor şi cu echipamentele moderne utilizate pentru efectuarea determinărilor specifice. de a-i îndruma pe aceştia şi de a corecta. Agenţiile teritoriale de Protecţia Mediului ar putea fi . problematizarea . Chiar dacă se exersează şi alte competenţe cheie în procesul de predare-învăţare. atunci când este cazul greşelile făcute de aceştia. joc de rol . Strategiile de predare presupun alegerea metodei în funcţie de obiectivele propuse. Determină indicatorii microbiologici ai apelor naturale a) Caracterizarea indicatorilor microbiologici b) Determinarea indicatorilor microbiologici b) Interpretarea rezultatelor analizelor TOTAL 20 8 12 130 52 78 Precizăm că numărul de ore alocat fiecărei teme este orientativ. proiecte de lucru. În demersul didactic se vor utiliza fişe de lucru sau fişe de observaţie. aplicând metodele didactice precizate anterior. Dacă. partenerii cei mai potriviţi. în acest caz. Evaluarea trebuie să fie corelată cu criteriile de performanţă şi cu tipul probelor de evaluare care sunt precizate în Standardul de Pregătire Profesională. referat care poate fi utilizat de către profesor ca instrument de evaluare curentă. care are sarcina de a individualiza şi de a adapta procesul didactic la particularităţile elevilor. De asemenea.determinarea radioactivităţii apelor naturale c) Interpretarea rezultatelor analizelor 5. însă. referatele pot fi utilizate pentru întocmirea de către elevi a unor portofolii sau proiecte utilizate. Profesorul are libertatea de a alege metodele şi tehnicile didactice şi de a propune noi activităţi de învăţare în măsură să asigure formarea competenţelor specifice prevăzute de programă. precizăm că se va evalua numai competenţa cheie cuprinsă în modul. Colaborarea cu agenţi economici de profil este deosebit de importantă pentru parcurgerea acestui modul . Pentru formarea competenţelor prevăzute de programă se recomandă utilizarea unor metode de predare–învăţare . Se recomandă ca procesul de predare – învăţare să se desfăşoare fie în laboratoarele de specialitate ale şcolii fie la diferiţi agenţi economici sub îndrumarea profesorului de specialitate ( inginer ). când conţinuturile şi activităţile de învăţare o permit. O competenţă se evaluează o singură dată. portofolii. Elevii trebuie evaluaţi numai în ceea ce priveşte dobândirea competenţelor specificate în modul. Alegerea tehnicilor de instruire revine profesorului. de asemenea . La sfârşitul fiecărei determinări practice fiecare elev îşi va întocmi propriul referat al lucrării. Exersarea abilităţilor cheie se va realiza ori de câte ori este posibil pe parcursul instruirii. etc. pentru evaluarea acestora.

fişe de autoevaluare. tema în clasă. proiectul. fişe de evaluare ( teste) Exemplu de fişă de observare : FIŞĂ DE OBSERVARE Numele şi prenumele candidatului : Clasa : Data verificării : Număr de înregistrare : Timp de lucru : Numele şi prenumele evaluatorului : Semnătura evaluatorului : Rezultat Modul 2 : Controlul calităţii apelor naturale Competenţa 19.Principala metodă de evaluare a competenţelor specifice acestui modul este proba practică. autoevaluarea. Probele de evaluare şi autoevaluare se pot concepe sub formă de fişe de observare. Pe lângă aceasta se mai pot utiliza : observarea sistematică. • Solicitaţi lămuriri evaluatorului în cazul unor neclarităţi la cerinţele din sarcinile de lucru • Asiguraţi-vă de existenţa instrumentelor materialelor şi echipamentelor necesare rezolvării sarcinilor de lucru • Asiguraţi-vă de îndeplinirea condiţiilor de protecţia şi securitatea muncii precum şi de existenţa echipamentului specific de protecţia muncii • Deplasaţi-vă pe teren pentru îndeplinirea sarcinilor de lucru Sarcini de lucru : Recoltează probe de apa din râul Mureş respectânt etapele recoltării Feed-back .1 : Recoltează probe de apă în vederea analizei fizico-chimice şi microbiologice Criterii de performanţă : a) Alegerea dispozitivelor de prelevare a probelor de apă b) Pregătirea dispozitivelor de prelevare pentru analiza microbiologică c) Recoltarea probelor de apă pentru analiza fizico-chimică şi microbiologică d) Conservarea. portofoliul. marcarea şi transportul probelor de apă e) Întocmirea buletinului de prelevare Instrucţiuni pentru candidat : • Citiţi cu atenţie sarcinile de lucru .

Evaluatorul pune la dispoziţia elevului materiale şi reactivi. Pregătirea dispozitivelor de prelevare pentru analiza microbiologică 3 4 5 Recoltarea probelor de apă pentru analiza fizico-chimică şi microbiologică Conservarea. Alegerea dispozitivelor de prelevare a probelor de apă 2. probei Etapele recoltării Evaluator 1. Realizarea acestora de către elevi se marchează prin bifarea căsuţelor respective . marcarea şi transportul probelor de apă Întocmirea buletinului de prelevare Data Notă : Pentru fiecare criteriu de performanţă s-au elaborat sarcini de lucru. din care elevul alege cele necesare Nr.

oxido-reducere şi mineralizare totală şi formarea humusului • Organisme-proprietăţi : râmă-fertilitate • Umiditate : creuzete de porţelan • Compoziţie granulometrică : set de site. fosfor total.4. stative • Densitate : picnometru. medii. sol aluvial. balanţă 21. compoziţie mineralogică. sedimentare CALITĂŢII SOLULUI • Parte organică : descompunerea resturilor organice prin hidroliză. cilindru gradat. de adâncime • Instrumente : sonda agrochimică • Fişe de recoltare : numele şi prenumele . brun. medii. prin microbiologici ai solului flambare. condiţii meteo în momentul recoltării. locul recoltării probelor. încălzire la roşu. scopul 21. Interpretează alterare. Determină indicatorii recoltării chimici de calitate a • Instrumente : sonda agrochimică solului • Reacţia solului : pH. Fe • Interpretare : indicatori de calitate 21.2. aciditate • Îngrăşăminte chimice : azot. Determină caracteristicile fizice ale • Textură : set de site. ŞI CONTROLUL caracteristicile solului metamorfice. de suprafaţă • Fişe de recoltare : numele şi prenumele celui care recoltează probele. brun roşcat. în autoclavă • Probe : simple. de adâncime.SUPRAVEGHEREA 21. Mg. Determină indicatorii • Pregăteşte : sterilizare cu soluţii. tipul probei. solonceac. soloneţ.3. sol turbos • Parte minerală : procese de dezagregare şi 21. balanţă • Probe de sol : simple. roci magmatice. de suprafaţă. data şi ora recoltării probelor. podzol. potasiu • Microelemente : Mn • Elemente de ordin secundar : Ca.MODUL 3 : SUPRAVEGHEREA ŞI CONTROLUL CALITĂŢII SOLULUI TABEL DE CORELARE COMPETENŢE – CONŢINUTURI Unitate de competenţă Competenţe individuale Conţinuturi • Tipuri de sol : cernoziom. balanţă solului • Capilaritate : tuburi de sticlă. alcalinitate.1.

Determină radioactivitatea solului celui care recoltează probele. din care 40 ore pentru instruire teoretică şi 60 ore pentru laborator tehnologic. ciuperci • Interpretare : indicatori de calitate • Recoltare probe : sonda agrochimică • Aparate speciale : contorul Geiger – Muller. Determinarea compoziţiei 20 granulometrice şi a texturii solului c. data şi ora recoltării probelor. Corelarea între organismele vii din sol şi proprietăţile acestuia Determinarea caracteristicilor fizice ale solului a. Interpretarea fenomenului de formare a părţii organice a solului 10 c. Interpretarea caracteristicilor solului a. condiţii meteo în momentul recoltării. Determinarea capilarităţii solului d. scopul recoltării • Microorganisme : bacterii.21. Interpretarea fenomenului de formare a părţii minerale a solului b. detector cu scintilaţie • Monitorizare : tabele. grafice. Determinarea umidităţii solului b. locul recoltării probelor. Determinarea densităţii şi a densităţii aparente a solului Determinărea indicatorilor chimici de 30 calitate a solului a. Determinarea reacţiei solului 4 6 8 12 12 18 . Identificarea principalelor tipuri de sol d. Ordinea cronologică recomandată pentru parcurgerea conţinuturilor este cea din tabelul de corelare competenţe – conţinuturi. crt. 3. Intocmirea fişelor de recoltare a probelor c. tipul probei. Recoltarea probelor de sol cu instrumente specifice b. Conţinuturi Total ore Ore instruire teoretică Ore laborator tehnologic 1. 5. diagrame SUGESTII METODOLOGICE Modulului 3 SUPRAVEGHEREA ŞI CONTROLUL CALITĂŢII SOLULUI îi sunt alocate conform planului de învăţământ un număr total de 100 ore. 2. Numărul de ore recomandat pentru aceste conţinuturi este prezentat în tabelul de mai jos : Nr.

4. a competenţelor prevăzute în Standardul de Pregătire Profesională şi cuprinse în programă presupune aplicarea unor metode activ – participative de predare – învăţare. Interpretarea rezultatelor Determinărea indicatorilor microbiologici ai solului a. la elevi . profesorul rămânând a hotărî asupra acestora în funcţie de resursele materiale de care dispune şi de importanţa pe care o acordă fiecărei teme. Fiind un modul cu caracter practic – aplicativ o pondere foarte mare în cadrul acestor metode o ocupă experimentul. Se recomandă ca orele de instruire teoretică şi cele de laborator tehnologic să se desfăşoare sub îndrumarea aceluiaşi profesor de specialitate ( inginer ). Determinarea cantitativă a microelementelor şi elementelor de ordin secundar din sol g. Întocmirea fişei de recoltare a probelor d. Pregătirea instrumentelor şi echipamentelor specifice în vederea recoltării probelor şi analizei microbiologice b. Măsurarea radioactivităţii solului cu 10 aparate specifice c. Determinarea gradului de infestare a solului cu pesticide f. Rolul profesorului în cadrul orelor de laborator tehnologic este de a supraveghea atent activitatea elevilor. Recoltarea probelor de sol cu 30 instrumente specifice c. acest lucru nu este posibil se vor forma grupe de câte 2-3 elevi care vor executa determinările experimentale. După terminarea determinărilor practice fiecare elev îşi va întocmi propriul referat al lucrării. dotare materială insuficientă ). Monitorizarea şi interpretarea rezultatelor determinărilor TOTAL 100 12 18 4 6 40 60 Numărul de ore alocate fiecărei teme în parte este orientativ. Recoltarea probelor de sol b. ore desfăşurate fie în laboratoarele de specialitate ale şcolii fie la diferiţi agenţi economici. Orele de instruire teoretică vor avea un caracter activ – participativ din partea elevilor. În cadrul . atunci când este cazul greşelile făcute de aceştia. aplicând metodele didactice precizate anterior. 5. Determinarea microorganismelor e. Dacă . Interpretarea rezultatelor Determinarea radioactivităţii solului a. în demersul didactic utilizându-se fişe de lucru sau fişe de observaţie. Procesul de predare – învăţare se desfăşoară prin ore de instruire teoretică de specialitate şi ore de laborator tehnologic. din diferite motive ( ex. d. referat care poate fi utilizat de către profesor ca instrument de evaluare curentă. Formarea . de a-i îndruma pe aceştia şi de a corecta. Determinarea gradului de saturaţie a solului cu îngrăşăminte chimice e. În cadrul orelor de laborator tehnologic se recomandă ca elevii să execute individual fiecare determinare experimentală în parte creindu-se astfel condiţiile formării abilităţilor practice specifice calificării.

Evaluarea cunoştinţelor şi a abilităţilor dobândite de elevi precum şi a progreselor realizate de aceştia se va corela cu criteriile de performanţă şi cu tipul probelor de evaluare prevăzute în Standardul de Pregătire Profesională. întocmirea unor proiecte şi portofolii. portofoliul. care. Pe lângă experiment se mai recomandă şi alte metode moderne de învăţare: descoperirea. evaluându-se doar competenţele prevăzute în modul. proiectul. Principala metodă de evaluare a competenţelor specifice acestui modul este proba practică. Probele de evaluare şi autoevaluare se pot concepe sub formă de fişe de observare. etc. De aceea se recomandă ca la orele de laborator tehnologic clasa să fie împărţită în grupe de minim 10 elevi. iar în final. subiectivi.Pe parcursul modulului se va realiza o evaluare formativă continuă.2 : Determină caracteristicile fizice ale solului Criterii de performanţă : a) Determinarea umidităţii solului . semiobiectivi. atunci când este cazul. fişe de evaluare ( teste) cuprinzând itemi obiectivi. pe când în cadrul orelor de laborator tehnologic aceste experimente vor fi realizate de către fiecare elev în parte . şi de a corecta. cât şi de a asigura profesorului sub îndrumarea căruia se desfăşoară orele condiţii de supraveghere atentă a modului în care fiecare elev îşi formează abilităţile practice specifice. fiind realizat de către profesor. problematizarea. eventualele greşeli ale elevilor. Pe lângă aceasta se mai pot utiliza : observarea sistematică.orelor de instruire teoretică experimentul are caracter demonstrativ. o evaluare sumativă pentru verificarea dobăndirii competenţelor specificate în Standardul de Pregătire Profesională. atât pentru a oferi elevilor posibilitatea de a lucra individual. autoevaluarea. fişe de autoevaluare. instrumente şi echipamente de ultimă oră necesare în formarea anumitor competenţe prevăzute în Standardul de Pregătire Profesională este vizita de documentare sau de lucru la diferite instituţii sau agenţi economici ale căror laboratoare dispun de dotare corespunzătoare. tema în clasă. Exemplu de fişă de observare : FIŞĂ DE OBSERVARE Numele şi prenumele candidatului : Clasa : Data verificării : Număr de înregistrare : Timp de lucru : Numele şi prenumele evaluatorului : Semnătura evaluatorului : Rezultat Feed-back Modul 3 : Supravegherea şi controlul calităţii solului Competenţa 21. O metodă didactică aplicabilă mai ales în condiţiile în care laboratoarele şcolare nu dispun întotdeauna de materiale. nu şi altele. va adapta demersul didactic la particularităţile clasei şi ale elevilor. cunoscând elevii şi stilurile de învăţare ale acestora. Alegerea metodei şi a tehnicilor didactice rămâne la latitudinea profesorului.

cilindru gradat. spatulă. 1 2 3 Sarcini de lucru Cântărirea probei de sol Cernerea probei de sol prin site cu ochiuri din ce în ce mai mici Cântărire fracţiunilor de sol Evaluator Data . 1 2 3 4 5 Sarcini de lucru Aducerea creuzetului la masă constantă Cântărirea probei de sol umed Uscarea probei de sol până la masă constantă Cântărirea probei de sol uscat Calculul umidităţii Evaluator Data b. spatulă. creuzet de porţelan. balanţă Textură : set de site. balanţă Capilaritate : tuburi de sticlă. spatulă. Determinaţi umiditatea solului Evaluatorul pune la dispoziţia candidatului probă de sol. etuvă.b) c) d) Determinarea compoziţiei granulometrice şi a texturii solului Determinarea capilarităţii solului Determinarea densităţii şi a densităţii aparente a solului Condiţii de aplicabilitate : Umiditate : creuzete de porţelan. set de site. balanţă. Determinarea compoziţiei granulometrice şi a texturii solului Evaluatorul pune la dispoziţia candidatului o probă de sol uscat. crt. balanţă Nr. balanţă Instrucţiuni pentru candidat : • Citiţi cu atenţie sarcinile de lucru .etuvă. • Solicitaţi lămuriri evaluatorului în cazul unor neclarităţi la cerinţele din sarcinile de lucru • Asiguraţi-vă de existenţa instrumentelor materialelor şi echipamentelor necesare rezolvării sarcinilor de lucru • Asiguraţi-vă de îndeplinirea condiţiilor de protecţia şi securitatea muncii precum şi de existenţa echipamentului specificde protecţia muncii • Rezolvaţi toate sarcinile de lucru în limita timpului de lucru precizat Sarcini de lucru : a. sticlă de ceas. stative Densitate : picnometru. balanţă Compoziţie granulometrică : set de site. crt. cleşte de laborator Nr.

picnometru. 1 2 3 4 Sarcini de lucru Umplerea tuburilor cu diferite tipuri de sol Fixarea tuburilor în stativ. . Dacă una sau mai multe sarcini de lucru nu au fost îndeplinite competenţa nu se poate valida . crt. vas cu apă Nr.4 Calculul compoziţiei granulometrice c. Determinarea densităţii şi densităţii aparente a solului Evaluatorul pune la dispoziţia candidatului proba de sol. cu capătul inferior în vasul cu apă Măsurarea înălţimii până la care se ridică apa în fiecare tub Aprecierea capilarităţii fiecărui tip de sol Evaluator Data d. spatulă Nr. În momentul în care toate căsuţele au fost bifate evaluarea s-a încheiat. balanţă. stativ. În acest caz elevului i se fac recomandări de către evaluator. Determinarea capilarităţii solului Evaluatorul pune la dispoziţia candidatului diferite probe de sol. urmând să se facă o reevaluare. spatulă. cilindru gradat. 1 2 3 Sarcini de lucru Cântărirea probei de sol Măsurarea volumului probei de sol Calculul densităţii Evaluator Data Notă :Îndeplinirea de către elev a sarcinilor de lucru elaborate pe baza criteriilor de performanţă prevăzute în Standardul de Pregătire Profesională se marchează prin bifarea căsuţelor respective. crt. tuburi de sticlă.

aprobări. COMUNICARE 5. conciliantă. tipul interlocutorului (colegi. nu face discriminări Exprimare: concisă.MODUL 4 : SUPRAVEGHEREA CALITĂŢII MEDIULUI ÎN ECOSISTEMELE ANTROPIZATE TABEL DE CORELARE COMPETENŢE – CONŢINUTURI Unitate de competenţă Competenţe individuale • Conţinuturi Pregătire: agendă. scrisori sau rapoarte Pregătire: stiluri şi forme corespunzătoare anumitor scopuri şi audienţe. corectă din punct de vedere lingvistic şi gramatical Prezentare: sumar al ideilor abordate şi al reacţiilor la ele Funcţie: instrucţiuni.invită interlocutorul să vorbească. clienţi. întrebări posibile. consensul vizat Teme: ştiinţifice. luări de cuvânt. dă dovadă de receptivitate Respectare: ascultă cu atenţie.3: Elaborează documente pe teme profesionale • • • . furnizori. organizarea materialului Claritate şi acurateţe: • • 5. acceptă opinii diferite de cele proprii. manuale. are în vedere obiectivul propus. alte persoane). tehnice. argumente. nevoile interlocutorului. clară. încurajează discuţia prin întrebări. sociale Participare: face observaţii constructive. compromisuri posibile. structură.2:Moderează dezbateri şi şedinţe • • • 5. tipul situaţiei. raţionează.

eliminarea poluării generalizate Modificări climatice: histograme comparative ale temperaturilor şi precipitaţiilor din diverse zone ale Terrei Încălzirea globală: modificarea alternanţei anotimpurilor. hazarde naturale( cicloane. a schemelor. cultivarea de varietăţi şi soiuri locale. lupta naturală împotriva paraziţilor Avantaje: cheltuieli reduse. restaurarea vechilor practici antierozive. degradarea solurilor.A. SUPRAVEGHEREA CALITĂŢII MEDIULUI ÎN ECOSISTEMELE ANTROPIZATE • 17.• • 17. stabilitatea producţiei. tsunami) Distrugerea biodiversităţii: pădurile tropicale şi subtropicale . Monitorizează efectele antropizării asupra ecosistemelor naturale • • norme ortografice şi de punctuaţie. beneficii mai mari. poluarea apelor. fertilizarea organică. reguli gramaticale. graficelor şi diagramelor • Verificare: corectarea. editarea textului Necesitate: eşecul agriculturii industriale. creşterea nivelului Oceanului Planetar. politica UE Practici: sisteme de rotaţie de lungă durată. contaminarea cu pesticide.2. calitatea produselor. coerenţă. redactarea. folosirea imaginilor. Howard. contaminarea cu reziduuri agrochimice Origini şi dezvoltare: "Agricultural Testament" .1. lucrări puţin profunde. Implementează conceptul de dezvoltare durabilă şi agricultură ecologică • • 17.

secţiunea 5 SUGESTII METODOLOGICE Modulului 4 SUPRAVEGHEREA CALITĂŢII MEDIULUI ANTROPIZATE îi sunt alocate conform planului de învăţământ un număr practicii comasate la clasa a XII-a.3. 1. crt.• 17. Evaluează impactul ecologic al antropizării • • Studiu de impact: etape. 15 .III. cap. structura unui raport de evaluare. Numărul de ore conţinuturi este prezentat în tabelul de mai jos : Nr. Conţinuturi Implementarea conceptului de dezvoltare durabilă şi agricultură ecologică a) Cunoaşterea necesităţii aplicării agriculturii ecologice şi a conceptului de dezvoltare durabilă b) Studierea originii şi dezvoltării agriculturii ecologice c) Cunoaşterea principiilor şi practicilor agriculturii ecologice d) Conştientizarea avantajelor agriculturii ecologice e) Cunoaşterea posibilităţilor de viitor ale agriculturii ecologice Monitorizarea efectelor antropizării asupra ecosistemelor naturale a) Compararea modificărilor climatice la nivel mondial b) Studierea fenomenului de încălzire globală c) Studierea distrugerii biodiversităţii la nivel mondial d) Studierea efectului zgomotelor şi vibraţiilor asupra organismului uman Evaluarea impactului ecologic al antropizării a) Realizarea unui studiu de impact b) Cunoaşterea noţiunii de audit de mediu c) Efectuarea unor analize de risc industrial şi urgenţe de mediu d) Urmăreşte aplicarea legislaţiei în vigoare referitor ÎN ECOSISTEMELE total de 30 ore în cadrul parcurgerea conţinuturilor recomandat pentru aceste Total ore 10 2. Ordinea cronologică recomandată pentru este cea din tabelul de corelare competenţe – conţinuturi. metode şi tehnici de evaluare Analize de risc industrial şi urgenţe de mediu: modalităţi de evaluare a riscului ecologic Legislaţie : Legea 137/1995. 5 3.

subiectivi. Exemplu de instrument de evaluare: Modulul 4: SUPRAVEGHEREA CALITĂŢII ANTROPIZATE MEDIULUI ÎN ECOSISTEMELE Competenţa 17. Evaluarea cunoştinţelor şi a abilităţilor dobândite de elevi precum şi a progreselor realizate de aceştia se va corela cu criteriile de performanţă şi cu tipul probelor de evaluare prevăzute în Standardul de Pregătire Profesională. a competenţelor prevăzute în Standardul de Pregătire Profesională şi cuprinse în programă presupune aplicarea unor metode activ – participative de predare – învăţare. şi de a corecta. portofoliul. Acesta va fi realizat atât de către profesor. evaluându-se doar competenţele prevăzute în modul. fişe de autoevaluare. la elevi . iar în final. De aceea se recomandă ca la orele de practică comasată clasa să fie împărţită în grupe de minim 10 elevi. Pe lângă experiment se mai recomandă şi alte metode moderne de învăţare: descoperirea. întocmirea unor proiecte şi portofolii. Pe lângă aceasta se mai pot utiliza : observarea sistematică. Orele de instruire practică se vor desfăşura la agenţi economici de profil. semiobiectivi. va adapta demersul didactic la particularităţile clasei şi ale elevilor.1: Implementează conceptul de dezvoltare durabilă şi agricultură ecologică Criterii de Performanţă: a) Cunoaşterea necesităţii aplicării agriculturii ecologice şi a conceptului de dezvoltare durabilă . instrumente şi echipamente de ultimă oră necesare în formarea anumitor competenţe prevăzute în Standardul de Pregătire Profesională este vizita de documentare sau de lucru la diferite instituţii sau agenţi economici ale căror laboratoare dispun de dotare corespunzătoare.la protecţia aşezărilor umane TOTAL 30 Numărul de ore alocate fiecărei teme în parte este orientativ. tema în clasă. autoevaluarea. nu şi altele. etc. cât şi de către elevi. care. Pe parcursul modulului se va realiza o evaluare formativă continuă. o evaluare sumativă pentru verificarea dobândirii competenţelor specificate în Standardul de Pregătire Profesională. În cadrul modulului SUPRAVEGHEREA CALITĂŢII MEDIULUI ÎN ECOSISTEMELE ANTROPIZATE se exersează şi se evaluează unele competenţe din abilitatea cheie COMUNICARE. cu clasa împărţită în grupe de minim 10 elevi. Probele de evaluare şi autoevaluare se pot concepe sub formă de fişe de observare. eventualele greşeli ale elevilor. O metodă didactică aplicabilă mai ales în condiţiile în care laboratoarele şcolare nu dispun întotdeauna de materiale. profesorul rămânând a hotărî asupra acestora în funcţie de resursele materiale de care dispune şi de importanţa pe care o acordă fiecărei teme. sub îndrumarea profesorilor de specialitate. Principala metodă de evaluare a competenţelor specifice acestui modul este proba practică. Formarea . cu caracter demonstrativ. cunoscând elevii şi stilurile de învăţare ale acestora. fişe de evaluare ( teste) cuprinzând itemi obiectivi. Alegerea metodei şi a tehnicilor didactice rămâne la latitudinea profesorului. Fiind un modul cu caracter practic – aplicativ o pondere foarte mare în cadrul acestor metode o ocupă experimentul. cât şi de a asigura profesorului sub îndrumarea căruia se desfăşoară orele condiţii de supraveghere atentă a modului în care fiecare elev îşi formează abilităţile practice specifice. atât pentru a oferi elevilor posibilitatea de a lucra individual. problematizarea. proiectul. atunci când este cazul.

poluarea apelor. contaminarea cu reziduuri agrochimice "Agricultural Testament" . Nr.1 1. contaminarea cu pesticide. Solicitaţi lămuriri evaluatorului în cazul unor neclarităţi la cerinţele din sarcinile de lucru Rezolvaţi toate sarcinile de lucru în limita timpului de lucru precizat INSTRUMENT DE EVALUARE PENTRU COMPETENŢA 17. Crt. eliminarea poluării generalizate Origini şi dezvoltare: Practici: Avantaje: Instrucţiuni pentru candidat : • • • Citiţi cu atenţie sarcinile de lucru . stabilitatea producţiei. 4. restaurarea vechilor practici antierozive. Enumeraţi principalele practici ale agriculturii ecologice şi avantajele acestora. Nr. Practici Avantaje Evaluator Data Cauze Evaluator Data . lucrări puţin profunde. calitatea produselor. Howard. 5.A. 2.b) c) d) e) Studierea originii şi dezvoltării agriculturii ecologice Cunoaşterea principiilor şi practicilor agriculturii ecologice Conştientizarea avantajelor agriculturii ecologice Cunoaşterea posibilităţilor de viitor ale agriculturii ecologice Precizări privind Aplicabilitatea Criteriilor de Performanţă: Necesitate: eşecul agriculturii industriale. beneficii mai mari. 3. politica UE sisteme de rotaţie de lungă durată. degradarea solurilor. fertilizarea organică. cultivarea de varietăţi şi soiuri locale. lupta naturală împotriva paraziţilor cheltuieli reduse. 2. Enumeraţi principalele cauze pentru care a apărut agricultura ecologică. 1.

5. 3. În acest caz elevului i se fac recomandări de către evaluator. 1. 4. 5. 4.Crt. urmând să se facă o reevaluare . 1. În momentul în care toate sarcinile de lucru au fost îndeplinite evaluarea s-a încheiat. 2. Direcţii de evoluţie Evaluator Data Notă : Îndeplinirea de către elev a sarcinilor de lucru elaborate pe baza criteriilor de performanţă prevăzute în Standardul de Pregătire Profesională este obligatorie. Dacă una sau mai multe sarcini de lucru nu au fost îndeplinite competenţa nu se poate valida . Crt. 2. Care consideraţi că va fi evoluţia agriculturii ecologice în următorii ani? Nr. 3. 3.

amoniacul (metoda spectrofotometrică).Monitorizează calitatea aerului • • • . pulberi sedimentabile şi in suspensie Poluanţi cu acţiune asfixiantă: hidrogen (sulfurat spectrofotometric) Poluanţi cu acţiune sistemică: Pb. gazometre Corecţie de volum: formule de calcul Marcare : etichetarea flacoanelor Înregistrare: fişa de recoltare Poluanţi cu acţiune iritantă: Bioxid de sulf (metoda nefelometrică). aspirator. indicatori de calitate a aerului • 20.2. SUPRAVEGHERE A ŞI CONTROLUL20. vase de sticlă şi de material plastic Determinare: reometre.MODUL 5 : SUPRAVEGHEREA ŞI CONTROLUL CALITĂŢII AERULUI TABEL DE CORELARE COMPETENŢE – CONŢINUTURI Unitate de competenţă Competenţe individuale • 20. Hg (metoda spectrofotometrie cu absorbţie atomică) Poluanţi cu acţiune cancerigenă: hidrocarburi policiclice( metoda cromatografică).1. arsen (metoda spectrofotometrică) Interpretare: fişa de recoltare. conimetrul Zeiss. dispozitive : flacoane închise. Recoltează probe de aer CALITĂŢII AERULUI • • • • • Conţinuturi Instrumente. bioxid de azot (metoda spectrofotometrică). rotametre.

Stabilirea modului de dispersie a poluanţilor în aer determinată de mişcările aerului b. vijelie Fenomene ce produc stagnarea: Ceaţă. iar în semestrul al doilea a modulelor 5: SUPRAVEGHEREA ŞI CONTROLUL CALITĂŢII AERULUI şi 6 CHIMIA ŞI BIOLOGIA APELOR NATURALE .• 20. crt. curenţi ascendenţi şi descendenţi. Aplicarea corecţiei de volum d. Determinarea poluanţilor cu acţiune cancerigenă e. Marcarea şi înregistrarea probelor 2 Monitorizarea calităţii aerului a. Determinarea poluanţilor cu acţiune iritantă b. inversiuni termice in straturile inferioare ale atmosferei SUGESTII METODOLOGICE Modulului 5: SUPRAVEGHEREA ŞI CONTROLUL CALITĂŢII AERULUI ( practică comasată ) îi sunt alocate conform planului de învăţământ un număr de 60 ore ( 2 săptămâni ). Alegerea instrumentelor şi dispozitivelor de recoltare b. Ordinea cronologică recomandată pentru parcurgerea conţinuturilor este cea din tabelul de corelare competenţe – conţinuturi. în conformitate cu orarul şcolii şi cu posibilitatea de colaborare cu diferiţi agenţi economici cum vor fi repartizate pe parcursul anului şcolar cele 5 săptămâni de practică comasată afectate celor 3 module. căruia îi sunt alocate un număr de 30 ore (1 săptămână) Se recomandă parcurgerea în primul semestru a modulului 4 SUPRAVEGHEREA ŞI CONTROLUL CALITĂŢII MEDIULUI ÎN ECOSISTEMELE ANTROPIZATE. Stabilirea modului de dispersie a poluanţilor în aer Nr. Prognozează dispersia poluanţilor în funcţie de evoluţia parametrilor meteorologici • • Mişcări de aer: Vânt. Determinarea poluanţilor acţiune sistemică d. Tot în cadrul practicii comasate se va parcurge şi modulul 4 SUPRAVEGHEREA ŞI CONTROLUL CALITĂŢII MEDIULUI ÎN ECOSISTEMELE ANTROPIZATE. Rămâne. însă. Conţinuturi 1 Recoltarea probelor de aer a. Determinarea poluanţilor cu acţiune asfixiantă c. Interpretarea rezultatelor analizelor 3 Prognozarea dispersiei poluanţilor în funcţie de evoluţia parametrilor meteorologici a. la latitudinea fiecărei şcoli ca. Numărul de ore recomandat pentru aceste conţinuturi este prezentat în tabelul de mai jos : Nr. ore 12 30 18 . viscol. instabilitatea atmosferică Fenomene meteorologice : Precipitaţii.3. căruia îi sunt alocate un număr de 30 ore (1 săptămână) şi modulul 6 CHIMIA ŞI BIOLOGIA APELOR NATURALE. Determinarea volumelor de aer recoltate c.

în acest caz. Ideal ar fi ca aceste colaborări să se materializeze în şedinţe de practică la locul de muncă în cadrul cărora elevii să execute aceste tipuri de determinări. Agenţiile teritoriale de Protecţia Mediului ar putea fi . eventualele greşeli ale elevilor. instrumente şi echipamente de ultimă oră necesare în formarea anumitor competenţe prevăzute în Standardul de Pregătire Profesională este vizita de documentare sau de lucru la diferite instituţii sau agenţi economici ale căror laboratoare dispun de dotare corespunzătoare. care. Alegerea metodei şi a tehnicilor didactice rămâne la latitudinea profesorului. care. Formarea . O metodă didactică aplicabilă mai ales în condiţiile în care laboratoarele şcolare nu dispun întotdeauna de materiale. . atunci când este cazul greşelile făcute de aceştia. Pe parcursul modulului se va realiza o evaluare formativă continuă. echipamente care în laboratoarele moderne nu se mai folosesc. În demersul didactic se vor utiliza fişe de lucru sau fişe de observaţie. referat care poate fi utilizat de către profesor ca instrument de evaluare curentă. referatele pot fi utilizate pentru întocmirea de către elevi a unor portofolii sau proiecte utilizate. la elevi . De asemenea. Alegerea metodei şi a tehnicilor didactice rămâne la latitudinea profesorului. aparat Orsat ). cunoscând elevii şi stilurile de învăţare ale acestora. aplicând metodele didactice precizate anterior. acest lucru nu este posibil orele de Practică Comasată se pot desfăşura sub forma vizitelor în cadrul cărora elevii doar să asiste la efectuarea acestor determinări. o evaluare sumativă pentru verificarea dobândirii competenţelor specificate în Standardul de Pregătire Profesională. problematizarea. iar în final. evaluându-se doar competenţele prevăzute în modul. familiarizându-se cu modul specific de recoltare a probelor şi cu echipamentele moderne utilizate pentru efectuarea determinărilor specifice. etc. profesorul rămânând a hotărî asupra acestora în funcţie de resursele materiale de care dispune şi de importanţa pe care o acordă fiecărei teme. problematizarea. Fiind un modul cu caracter practic – aplicativ o pondere foarte mare în cadrul acestor metode o ocupă experimentul. atât pentru a oferi elevilor posibilitatea de a lucra individual. Rolul profesorului în cadrul orelor de practică comasată este de a supraveghea atent activitatea elevilor. La sfârşitul fiecărei determinări practice fiecare elev îşi va întocmi propriul referat al lucrării. va adapta demersul didactic la particularităţile clasei şi ale elevilor. de asemenea . etc. a competenţelor prevăzute în Standardul de Pregătire Profesională şi cuprinse în programă presupune aplicarea unor metode activ – participative de predare – învăţare. de a-i îndruma pe aceştia şi de a corecta. însă..determinată de fenomene meteorologice c. În cadrul orelor de practică comasată aceste experimente vor fi realizate de către fiecare elev în parte . în general. pentru efectuarea analizelor de aer în laboratoarele şcolare există doar echipente depăşite din punct de vedere al performanţelor tehnice ( ex. întocmirea unor proiecte şi portofolii. Identificarea fenomenelor meteorologice care produc stagnarea poluanţilor în atmosferă Numărul de ore alocate fiecărei teme în parte este orientativ. Procesul de predare – învăţare se desfăşoară fie în laboratoarele de specialitate ale şcolii fie la diferiţi agenţi economici sub îndrumarea profesorului de specialitate ( inginer ). întocmirea unor proiecte şi portofolii. cât şi de a asigura profesorului sub îndrumarea căruia se desfăşoară orele condiţii de supraveghere atentă a modului în care fiecare elev îşi formează abilităţile practice specifice. nu şi altele. va adapta demersul didactic la particularităţile clasei şi ale elevilor. De aceea se recomandă împărţirea clasei în grupe de minim 10 elevi. şi de a corecta. Colaborarea cu agenţi economici de profil este deosebit de importantă pentru parcurgerea acestui modul având în vedere că. pentru evaluarea acestora. cunoscând elevii şi stilurile de învăţare ale acestora. Pe lângă experiment se mai recomandă şi alte metode moderne de învăţare: descoperirea. atunci când este cazul. Dacă. partenerii cei mai potriviţi. Pe lângă experiment se mai recomandă şi alte metode moderne de învăţare: descoperirea. Evaluarea cunoştinţelor şi a abilităţilor dobândite de elevi precum şi a progreselor realizate de aceştia se va corela cu criteriile de performanţă şi cu tipul probelor de evaluare prevăzute în Standardul de Pregătire Profesională.

subiectivi.1: Recoltează probe de aer Criterii de performanţă : a) Alegerea instrumentelor şi dispozitivelor de recoltare b) Determinarea volumelor de aer recoltate c) Aplicarea corecţiei de volum d) Marcarea şi înregistrarea probelor Condiţii de aplicabilitate : Instrumente.Principala metodă de evaluare a competenţelor specifice acestui modul este proba practică. semiobiectivi. Solicitaţi lămuriri evaluatorului în cazul unor neclarităţi la cerinţele din sarcinile de lucru . proiectul. gazometre Corecţie de volum: Formule de calcul Marcare: Etichetarea flacoanelor Înregistrare: Fişa de recoltare Instrucţiuni pentru candidat : • • Citiţi cu atenţie sarcinile de lucru . aspirator. fişe de evaluare ( teste) cuprinzând itemi obiectivi. Pe lângă aceasta se mai pot utiliza : observarea sistematică. portofoliul. Probele de evaluare şi autoevaluare se pot concepe sub formă de fişe de observare. dispozitive: Flacoane închise. conimetrul Zeiss. rotametre. vase de sticlă şi de material plastic Determinare: Reometre. tema în clasă. Exemplu de fişă de observare : FIŞĂ DE OBSERVARE Numele şi prenumele candidatului : Clasa : Data verificării : Număr de înregistrare : Timp de lucru : Numele şi prenumele evaluatorului : Semnătura evaluatorului : Rezultat Feed-back Modul 5 : Supravegherea şi controlul calităţii aerului Competenţa 20. fişe de autoevaluare. autoevaluarea.

Sarcini de lucru 1 Alegeţi instrumentele şi dispozitivele de recoltare a probelor de aer 2 Determinaţi volumele probelor folosind instrumentele specifice 3 Folosind formulele de calcul specifice aplicaţi corecţiile de volum pentru probele recoltate 4 Etichetaţi flacoanele cu probe 5 Întocmiţi fişele de recoltare a probelor de aer Evaluator Data . Nr. crt.• Asiguraţi-vă de existenţa instrumentelor materialelor şi echipamentelor necesare rezolvării sarcinilor de lucru • Asiguraţi-vă de îndeplinirea condiţiilor de protecţia şi securitatea muncii precum şi de existenţa echipamentului specificde protecţia muncii • Rezolvaţi toate sarcinile de lucru prevăzute în tabel în limita timpului de lucru precizat Evaluatorul pune la dispoziţia candidatului instrumentele şi dispozitivele necesare recoltării probelor de aer şi determinării volumelor acestora.

Myriophillum. Cormophite :Elodea. papură) • Fauna apelor stătătoare şi curgătoare ( Vorticella. izvor. Anabaena Oscillatoria . Tubifex. Amoeba. apă curentă (analize comparative) . Libellula. faună 15.MODUL 8 : CHIMIA ŞI BIOLOGIA APELOR NATURALE TABEL DE CORELARE COMPETENŢE – CONŢINUTURI Unitate de competenţă Competenţe individuale 15. Evidenţiază modul de desfăşurare a vieţii în apele naturale Conţinuturi • Compararea tipurilor de ape naturale (pH. fântână. conţinut de săruri . Limnaea. Dytiscus. Astacus. râu. stuf. temperatură.1. densitate. de adâncime) • Flora apelor stătătoare şi curgătoare (Alge : Scenedesmus. Hirudo. Anodonta. Cladophora. Daphnia. Corelează proprietăţile • Compoziţia chimică: substanţe minerale. peşti ) • Determinatoare de floră. substanţe organice. ape de suprafaţă. vâscozitate • Tipuri de ape: lac. Paramoecium. O2 dizolvat.2. gust. fizice cu proprietăţile chimice gaze dizolvate.pH ale apelor naturale • Însuşiri organoleptice: culoare. miros • Proprietăţi fizice: transparenţă.

Legea naturale 107/1996 • Zone protejate: Parcul Naţional Lunca Mureşului. Metopus sp . Numărul de ore recomandat pentru aceste conţinuturi este prezentat în tabelul de mai jos : . Elodea. hipertrof 15.4.Indicatori biologici . Determină indicatorii • Indicatori biologici: biologici ai apelor naturale . observaţii hidrometrice deversori hidrometrici • Determinarea adâncimii: tija. flotori. mezotrof. Ordinea cronologică recomandată pentru parcurgerea conţinuturilor este cea din tabelul de corelare competenţe – conţinuturi. flotori. eutrof. Protejează calitatea apelor • Reglementări: standarde ISO. Leptotrix 15.consum biochimic de O2 .Ca: Elodea.pH . Vorticella.CHIMIA ŞI BIOLOGIA ochracea. ultrasonică • Determinarea debitului: morişca. Efectuează măsurători şi • Determinarea vitezei: morişca. pescăruşul albastru • Teste ecotoxicologice: Scenedesmus 15. Cladophora. Rhyacophila • Corelare: . Planaria. Perla.15. deversori hidrometrici SUGESTII METODOLOGICE Modulului 8 CHIMIA ŞI BIOLOGIA APELOR NATURALE ( practică comasată ) îi sunt alocate conform planului de învăţământ un număr total de 60 ore ( 2 săptămâni ). Oscillatoria. sonda mecanică.5.NaCl: Navicula.Indicatori biologici . Tubifex.Fe: Crenothrix polyspora. stârcul. Myriophillum .3. pelicanul cufundacul. Anthophysa vegetans APELOR NATURALE . Rezervaţia Biosferei Delta Dunării • Specii ocrotite: egreta.Impurificarea organică: Paramoecium. Nitzschia.H2S: Beggiatoa alba. oligotrof.indicatori biologici .gaze dizolvate • Grad de eutrofizare: ultraoligotrof. Artemia Salina . Stentor.

. 10 4 6 3. 10 4 6 4. NaCl b)Determinarea indicatorilor biologici ai impurificării organice c)Corelarea indicatorilor biologici cu compoziţia chimică a apelor naturale d)Determinarea gradului de eutrofizare a apelor naturale Protecţia calităţii apelor naturale a)Implementarea noilor reglementări privind calitatea apelor naturale b)Gestionarea zonelor acvatice protejate c) Monitorizarea speciilor ocrotite din zonele acvatice protejate d)Executarea unor teste ecotoxicologice pentru determinarea influenţei pesticidelor asupra organismelor acvatice Efectuarea măsurătorilor şi observaţiilor hidrometrice Total ore Ore instruire teoretică Ore laborator tehnologic 20 8 12 2.Nr. crt. Ca. 1. H2S. 10 4 6 5. Conţinuturi Modul de desfăşurare a vieţii în apele naturale a)Compararea tipurilor de ape naturale b)Identificarea florei apelor stătătoare şi curgătoare c)Identificarea faunei apelor stătătoare şi curgătoare d)Utilizarea determinatoarelor Corelarea proprietăţilor fizice cu proprietăţile chimice ale apelor naturale a) Interpretarea unor rezultate privind compoziţia chimică a apelor stătătoare şi curgătoare b) Executarea unor analize comparative a însuşirilor organoleptice a diverselor tipuri de ape naturale c) Executarea unor analize comparative a proprietăţilor fizice a diverselor tipuri de ape naturale Determinarea indicatorilor biologici ai apelor naturale a) Determinarea indicatorilor biologici pentru Fe.

profesorul rămânând a hotărî asupra acestora în funcţie de resursele materiale de care dispune şi de importanţa pe care o acordă fiecărei teme. Exemplu de fişă de observare : FIŞĂ DE OBSERVARE Numele şi prenumele candidatului : . Probele de evaluare şi autoevaluare se pot concepe sub formă de fişe de observare. Se recomandă ca orele de instruire teoretică şi cele de laborator tehnologic să se desfăşoare sub îndrumarea aceluiaşi profesor de specialitate ( inginer. Formarea . O metodă didactică aplicabilă mai ales în condiţiile în care laboratoarele şcolare nu dispun întotdeauna de materiale. etc. care. Procesul de predare – învăţare se desfăşoară prin ore de instruire teoretică de specialitate şi ore de laborator tehnologic. Pe parcursul modulului se va realiza o evaluare formativă continuă. Ideal ar fi ca aceste colaborări să se materializeze în şedinţe de practică la locul de muncă în cadrul cărora elevii să execute aceste tipuri de determinări. problematizarea. semiobiectivi. evaluându-se doar competenţele prevăzute în modul. cunoscând elevii şi stilurile de învăţare ale acestora. cu clasa împărţită în grupe de minim 10 elevi. întocmirea unor proiecte şi portofolii. instrumente şi echipamente de ultimă oră necesare în formarea anumitor competenţe prevăzute în Standardul de Pregătire Profesională este vizita de documentare sau de lucru la diferite instituţii sau agenţi economici ale căror laboratoare dispun de dotare corespunzătoare. proiectul. etc. tema în clasă. iar în final.a)Determinarea vitezei de curgere a unei ape curgătoare b)Determinarea adâncimii unei ape curgătoare c)Determinarea debitului unei ape curgătoare TOTAL 10 4 6 60 24 36 Numărul de ore alocate fiecărei teme în parte este orientativ. însă. o evaluare sumativă pentru verificarea dobăndirii competenţelor specificate în Standardul de Pregătire Profesională. acest lucru nu este posibil orele de Practică Comasată se pot desfăşura sub forma vizitelor în cadrul cărora elevii doar să asiste la efectuarea acestor determinări. autoevaluarea. la elevi . Regia Autonomă Apele Române. nu şi altele. ). Dacă. Principala metodă de evaluare a competenţelor specifice acestui modul este proba practică. portofoliul. Pe lângă aceasta se mai pot utiliza : observarea sistematică. Orele de practică comasată se vor desfăşura la agenţi economici de profil ( Agenţia de Protecţia Mediului. fişe de evaluare ( teste) cuprinzând itemi obiectivi. va adapta demersul didactic la particularităţile clasei şi ale elevilor. Fiind un modul cu caracter practic – aplicativ o pondere foarte mare în cadrul acestor metode o ocupă experimentul. a competenţelor prevăzute în Standardul de Pregătire Profesională şi cuprinse în programă presupune aplicarea unor metode activ – participative de predare – învăţare. subiectivi. Evaluarea cunoştinţelor şi a abilităţilor dobândite de elevi precum şi a progreselor realizate de aceştia se va corela cu criteriile de performanţă şi cu tipul probelor de evaluare prevăzute în Standardul de Pregătire Profesională. biolog sau ecolog ). ore desfăşurate fie în laboratoarele de specialitate ale şcolii fie la diferiţi agenţi economici. Alegerea metodei şi a tehnicilor didactice rămâne la latitudinea profesorului. Pe lângă experiment se mai recomandă şi alte metode moderne de învăţare: descoperirea. fişe de autoevaluare. sub îndrumarea profesorilor de specialitate. familiarizându-se cu modul specific de recoltare a probelor şi cu echipamentele moderne utilizate pentru efectuarea determinărilor specifice.

Leptotrix ochracea. Cladophora. Stentor. Metopus sp. Anthophysa vegetans Ca: Elodea. Oscillatoria. Perla. NaCl: Navicula.consum biochimic de O2 Indicatori biologici . Elodea.gaze dizolvate Grad de eutrofizare: ultraoligotrof. Ca. Nitzschia. Artemia salina Impurificarea organică: Paramoecium. eutrof. Vorticella.3: Determină indicatorii biologici ai apelor naturale Feed-back Criterii de Performanţă: a) b) c) d) Determinarea indicatorilor biologici pentru Fe. NaCl Determinarea indicatorilor biologici ai impurificării organice Corelarea indicatorilor biologici cu compoziţia chimică a apelor naturale Determinarea gradului de eutrofizare a apelor naturale Precizări privind Aplicabilitatea Criteriilor de Performanţă: Indicatori biologici: Fe: Crenothrix polyspora. Planaria. hipertrof Instrucţiuni pentru candidat : • Citiţi cu atenţie sarcinile de lucru . mezotrof.pH Indicatori biologici .Clasa : Data verificării : Număr de înregistrare : Timp de lucru : Numele şi prenumele evaluatorului : Semnătura evaluatorului : Rezultat Modulul 8: Chimia şi biologia apelor naturale Competenţa 15. • Solicitaţi lămuriri evaluatorului în cazul unor neclarităţi la cerinţele din sarcinile de lucru • Asiguraţi-vă de existenţa instrumentelor materialelor şi echipamentelor necesare rezolvării sarcinilor de lucru • Asiguraţi-vă de îndeplinirea condiţiilor de protecţia şi securitatea muncii precum şi de existenţa echipamentului specific de protecţia muncii • Rezolvaţi toate sarcinile de lucru în limita timpului de lucru precizat Sarcini de lucru : . Tubifex. H2S. Myriophillum H2S: Beggiatoa alba. oligotrof. Rhyacophila Corelare: indicatori biologici .

lamele. 3. .Realizaţi preparate din probe de apă pentru determinarea indicatorilor biologici ai apelor naturale şi a gradului de eutrofizare. În acest caz elevului i se fac recomandări de către evaluator. 1. 6. Dacă una sau mai multe sarcini de lucru nu au fost îndeplinite competenţa nu se poate valida . microscop optic. 4. fişe de observaţie. Crt. râu. În momentul în care toate căsuţele au fost bifate evaluarea s-a încheiat. fântână). 8. 7. Nr. 9. 2. lame. Activitatea Conectarea microscopului şi reglarea acestuia Realizarea preparatului microscopic din apă de lac Determinarea indicatorilor biologici Realizarea preparatului microscopic din apă de fântână Determinarea indicatorilor biologici Realizarea preparatului microscopic din apă de râu Determinarea indicatorilor biologici Corelarea rezultatelor obţinute cu tipul de apă Determinarea tipului de eutrofizare a apei (dacă este cazul) Evaluator Observaţii Desen al speciilor identificate Desen al speciilor identificate Desen al speciilor identificate Notă : Îndeplinirea de către elev a sarcinilor de lucru elaborate pe baza criteriilor de performanţă prevăzute în Standardul de Pregătire Profesională se marchează prin bifarea căsuţelor respective. 5. Evaluatorul pune la dispoziţia elevilor probe de apă din diverse surse(lac. urmând să se facă o reevaluare.

Unitatea de competenţă 22. Urmăreşte procesul tehnologic de îmbunătăţire a calităţii apei . de suprafaţă Stocarea apei : . coagularea suspensiilor. decantarea . la mal. puţuri. dezinfectarea . drenuri. Interpretează schemele de alimentări cu apă Conţinuturi Captarea : -izvoare. inelară Indicatori de calitate : -proprietăţi organoleptice.1. fizice.rezervoare subterane. apă subterană Procedee de tratare : -deznisiparea. bacteriologice Scheme tehnologice : -tratare apă de râu. filtrarea. în albie Sursa de apă : -ape subterane . chimice. castele de apă Reţele de distribuţie: .MODUL 7 : SUPRAVEGHEREA ŞI CONTROLUL CALITĂŢII APEI POTABILE TABEL DE CORELARE COMPETENŢE – CONŢINUTURI Nr.ramificată. crt 1.2. in funcţie de apa tratată . SUPRAVEGHEREA ŞI CONTROLUL CALITĂŢII APEI POTABILE Competenţe individuale din unitate 22. 22.

decantoare . Numărul de ore recomandat. filtre Faze: . magneziu. îi sunt alocate un număr total de 62 ore respectiv 4 ore pe săptămână şi constituie curriculumul în dezvoltare locală CDL Ordinea cronologică recomandată pentru parcurgerea conţinuturilor este cea din tabelul de corelare competnţe –conţinuturi. orientativ. reziduu fix. Se impune doar tratarea succesivă a conţinuturilor corespunzătoare aceleiaşi competenţe. Indicatori : -fizico–chimici : pH.intrare. alcalinitate.crt. Monitorizează calitatea apei pe parcursul procesului tehnologic Instalaţii folosite : -deznisipatoare. conductivitate. dar poate fi oricare alta. calciu . ieşire staţie.22. substanţe organice oxidabile -microbiologici : număr total de germeni la 37 0 C. Urmărirea procesului tehnologic de îmbunătăţire a calităţii apei Total ore 15 . duritate totală. pe parcursul procesului tehnologic. Conţinuturi 1 Interpretarea schemelor de alimentări cu apă a) Identificarea modalităţilor de captare a apelor in funcţie de sursa de apă b) Identificarea modalităţilor de stocare a apei c)Compararea diferitelor tipuri de reţele de distribuţie 2.3. număr probabil de coliformi totali Interpretare: -normele de calitate in vigoare SUGESTII METODOLOGICE Conform planului de învăţământ. la alegerea profesorului. pentru aceste conţinuturi este prezentat în tabelul de mai jos Nr. modulului 7 SUPRAVEGHEREA ŞI CONTROLUL CALITĂŢII APEI POTABILE.

Probele de evaluare şi autoevaluare se pot concepe sub formă de fişe de observare. studiul de caz. . referatele pot fi utilizate pentru întocmirea de către elevi a unor portofolii sau proiecte utilizate. active/ interactive cum ar fi învăţarea prin descoperire. de asemenea . La sfârşitul fiecărei determinări practice fiecare elev îşi va întocmi propriul referat al lucrării. Pe lângă aceasta se mai pot utiliza : observarea sistematică.a) Caracterizarea indicatorilor de calitate a apei potabile b) Interpretarea schemelor tehnologice de tratare a apelor c) Identificarea procedeelor şi instalaţiilor de tratare a apei 3. Rolul profesorului în cadrul orelor este de a supraveghea atent activitatea elevilor. Colaborarea cu agenţi economici de profil este deosebit de importantă pentru parcurgerea acestui modul. Se recomandă ca procesul de predare – învăţare să se desfăşoare fie în laboratoarele de specialitate ale şcolii fie la diferiţi agenţi economici sub îndrumarea profesorului de specialitate ( inginer ). referat care poate fi utilizat de către profesor ca instrument de evaluare curentă. semiobiectivi. Se evaluează numai competenţele din acest modul. Pentru formarea competenţelor prevăzute de programă se recomandă utilizarea unor metode de predare–învăţare . În demersul didactic se vor utiliza fişe de lucru sau fişe de observaţie. acest lucru nu este posibil orele se pot desfăşura sub forma vizitelor în cadrul cărora elevii doar să asiste la efectuarea acestor determinări. tema în clasă. Strategiile de predare presupun alegerea metodei în funcţie de obiectivele propuse. care are sarcina de a individualiza şi de a adapta procesul didactic la particularităţile elevilor. Principala metodă de evaluare a competenţelor specifice acestui modul este proba practică. autoevaluarea. joc de rol . pentru evaluarea acestora. familiarizându-se cu modul specific de recoltare a probelor şi cu echipamentele moderne utilizate pentru efectuarea determinărilor specifice. portofolii. Evaluarea trebuie să fie corelată cu criteriile de performanţă şi cu tipul probelor de evaluare care sunt precizate în Standardul de Pregătire Profesională. Elevii trebuie evaluaţi numai în ceea ce priveşte dobândirea competenţelor specificate în modul. etc. fişe de autoevaluare. Monitorizarea calităţii apei pe parcursul procesului tehnologic a) Recoltarea probelor de apă din diferite faze ale procesului tehnologic b) Determinarea indicatorilor de calitate ai apei potabile c) Interpretarea rezultatelor analizelor TOTAL 15 32 62 Precizăm că numărul de ore alocate fiecărei teme este orientativ. atunci când este cazul greşelile făcute de aceştia. Dacă. însă. O competenţă se evaluează o singură dată. subiectivi. De asemenea. problematizarea . aplicând metodele didactice precizate anterior. Alegerea tehnicilor de instruire revine profesorului. portofoliul. proiectul. fişe de evaluare ( teste) cuprinzând itemi obiectivi. Ideal ar fi ca aceste colaborări să se materializeze în şedinţe de practică la locul de muncă în cadrul cărora elevii să execute aceste tipuri de determinări. de a-i îndruma pe aceştia şi de a corecta. Profesorul are libertatea de a alege metodele şi tehnicile didactice şi de a propune noi activităţi de învăţare în măsură să asigure formarea competenţelor specifice prevăzute de programă. proiecte de lucru.

din care elevul alege cele necesare .3 Monitorizează calitatea apei pe parcursul procesului tehnologic Criterii de performanţă : a) b) c) Recoltarea probelor de apă din diferite faze ale procesului tehnologic Determinarea indicatorilor de calitate ai apei potabile Interpretarea rezultatelor analizelor Instrucţiuni pentru candidat : • Citiţi cu atenţie sarcinile de lucru . • Solicitaţi lămuriri evaluatorului în cazul unor neclarităţi la cerinţele din sarcinile de lucru • Asiguraţi-vă de existenţa instrumentelor materialelor şi echipamentelor necesare rezolvării sarcinilor de lucru • Asiguraţi-vă de îndeplinirea condiţiilor de protecţia şi securitatea muncii precum şi de existenţa echipamentului specific de protecţia muncii • Deplasaţi-vă pe teren pentru îndeplinirea sarcinilor de lucru Sarcini de lucru : Urmăreşte calitatea apei potabile la intrarea în staţie respectânt următoarele etape : Recoltarea probelor de apă din diferite faze ale procesului tehnologic Determinarea indicatorilor de calitate ai apei potabile Interpretarea rezultatelor analizelor Evaluatorul pune la dispoziţia elevului materiale şi reactivi.Exemplu de fişă de observare : FIŞĂ DE OBSERVARE Numele şi prenumele candidatului : Clasa : Data verificării : Număr de înregistrare : Timp de lucru : Numele şi prenumele evaluatorului : Semnătura evaluatorului : Rezultat Feed-back Modul 7 : Supravegherea şi controlul calităţii apei potabile Competenţa 22.

2 Prelucrează datele numerice. masă. concentraţie. media aritmetică.3 Interpretează rezultatele obţinute şi prezintă concluziile . Paretto. tendinţe • Tipuri de grafice: liniare. dispersia. ecuaţii liniare cu două variabile. scări şi proporţii • Formule de calcul: transformări de unităţi de măsură. abaterea medie pătratică • Reprezentare grafică: grafice în plan • Citirea graficelor: coordonatele graficului. Realizarea acestora de către elevi se marchează prin bifarea căsuţelor respective MODUL 8 : SUPRAVEGHEREA ŞI CONTROLULCALITĂŢII APELOR UZATE TABEL DE CORELARE COMPETENŢE – CONŢINUTURI Unitate de competenţă 7.Nr. în coloane şi bare. Recoltarea probelor de apă la intrarea în staţie 2. 7. cauze. Gantt • Tipuri de diagrame: cumulativă. calcule economicofinanciare. relaţia dintre mărimile reprezentate • Comparare rezultate: erori.PROCESAREA DATELOR NUMERICE Competenţe individuale 7. fişe • Calcule: puteri. tipuri de erori. probei Etapele recoltării Evaluator 1. circulare. radar.1 Planifică o activitate şi culege date numerice în legătură cu aceasta. geometrică. radicali. Determinarea indicatorilor de calitate ai apei potabile 3 Interpretarea rezultatelor analizelor Data Notă : Pentru fiecare criteriu de performanţă s-au elaborat sarcini de lucru. densitate. Conţinuturi • Date numerice: dimensiuni. de dispersie 7. temperatură. distanţe. tensiune • Selectare: după natura mărimii măsurate şi scopul măsurării • Înregistrare date: tabele. procente.

1.SUPRAVEGHERE A ŞI CONTROLUL CALITĂŢII APELOR UZATE 23. curbe de nivel Sistem unitar. cianuri. pH. hidrogen sulfurat şi sulfuri. Supraveghează reţeaua de canalizare a apelor uzate • Scheme de canalizare : Colectoare principale şi secundare de ape uzate. gură de evacuare. gură de scurgere. curăţirea canelor vizibile şi nevizibile. desfundarea şi repararea reţelelor de canalizare . clor liber. colectoare de ape meteorice. industriale Cantitatea de precipitaţii atmosferice • Exploatarea: Controlul periodic calitativ şi cantitativ al apelor uzate Controlul exterior şi interior al reţelelor de canalizare • Spălarea.23. separativ şi mixt • Calitatea: Valori admise pentru temperatură. produse petroliere • Debite: Debitul orar maxim al apelor menajere.

conductibilitatea electrică. hidrogenul sulfurat . cupa cu mâner. biofiltre. substanţe extractibile. metale grele 23. amoniacului. argintului. suspensiile totale si decantabile. reziduu. staţii de clorinare. CBO5. 3. arsenului. bazine de aerare. sulfaţi. sticla cu contragreutate. amoniac. cromului Conservarea termică Fişă de recoltare • Analiza chimică a apelor uzate: Determinarea indicatorilor globali de calitate pentru ape uzate: reziduu total. fosfaţi. Urmăreşte indicatorii fizico-chimici de calitate a apelor uzate pe parcursul procesului tehnologic • Recoltarea probelor: Probe simple şi medii Recoltare manuală folosind flacoane. azotul. pH. • Marcarea si înregistrarea: Fişa de recoltare • Analiza chimică a apelor uzate şi nămolurilor: Aciditatea şi alcalinitatea. fix şi calcinat. activitatea nămolului. azotului organic şi total. calciu şi magneziu. • Conservarea. azotiţi. Urmăreşte indicatorii • Recoltarea probelor: Probe fizico-chimici de calitate a simple şi medii nămolurilor din staţia de epurare Recoltare manuală folosind flacoane. oxidabilitatea. acizi volatili. canale şi conducte. azotaţi. fenoli. platforme de filtrare. separatoare de grăsimi. cupa cu mâner Loc de recoltare: instalaţii de fermentare. 2. decantoare. conţinutul de substanţe uleioase şi grăsimi. pH. CBO5. radioactivitate • Determinarea indicatorilor de calitate după componente pentru ape uzate: gaze dizolvate. deversoare. cloruri.23. umiditate. pompe manuale Recoltare automată în raport cu debitul apei Loc de recoltare: de la deznisipatoare. substanţe organice. aciditate şi alcalinitate. marcarea şi înregistrarea: Conservarea chimică pentru determinarea aluminiului. greutate specifică.

4. descărcările de debite. bureţi. substanţe dizolvate nefavorabile autoepurării: uleiuri minerale. 5. Fişa de recoltare • Indicatori biologici: Pentru fier şi mangan. Numărul de ore recomandat pentru aceste conţinuturi este prezentat în tabelul de mai jos : . ordinea competenţelor nefiind obligatorie. oxigenul. deversoare. dar poate fi oricare alta. mărirea debitelor. suspensii minerale. platforme de filtrare. Aplică măsurile necesare pentru îmbunătăţirea proceselor de autoepurare pe cursurile de apă • Recoltarea probelor: Probe calitative şi cantitative Recoltare cu fileu planctonic. la alegerea profesorului impunându-se doar tratarea succesivă a conţinuturilor corespunzătoare aceleiaşi competenţe.23. de substanţe organice • Fenomenul de autoepurare: Definiţie. aerarea artificială SUGESTII METODOLOGICE Modulului 8 SUPRAVEGHEREA CALITĂŢII APELOR UZATE îi sunt alocate conform planului de învăţământ un număr total de 62 ore / an (2 ore / săptămână). biofiltre. substanţe toxice • Factori ce influenţează autoepurarea: Factori fizici: greutatea specifică si vâscozitatea apei. plante acvatice. caracteristicile hidraulice ale emisarului Factori chimici (substanţe dizolvate): bioxidul de carbon. compuşii azotului. lumina solară şi temperatura. Urmăreşte indicatorii biologici ai apelor uzate 23. scoici. sulful. hidrogen sulfurat. bazine de aerare. fosforul. potasiul şi sodiul Factori biologici: protozoare. pH-ul. biochimia proceselor de descompunere aerobă şi anaeroba. fixarea înregistrarea: Conservarea chimică cu alcool etilic şi formol. fierul şi manganul. calciu. racloare Loc de recoltare: de la deznisipatoare. decantoare. draga de buzunar şi apucătoare. de salinitate. staţii de clorinare. Ordinea cronologică recomandată pentru parcurgerea conţinuturilor este cea din tabelul de corelare competenţe – conţinuturi. separatoare de grăsimi. acidul silicic. canale şi conducte • Conservarea. viermi • Metode: Lacuri de acumulare.

16 4. în demersul didactic utilizându-se fişe de lucru sau fişe de observaţie. Conţinuturi Supravegherea reţelei de canalizare a apelor uzate e) Interpretarea unei scheme de canalizare f) Supravegherea calităţii apelor uzate introduse în reţeaua de canalizare g) Determinarea debitului apelor uzate şi meteorice h) Supravegherea modului de exploatare şi întreţinere a reţelelor de canalizare Urmărirea indicatorilor fizico-chimici de calitate a apelor uzate pe parcursul procesului tehnologic a) Recoltarea probelor de apă de pe parcursul procesului tehnologic b) Conservarea. După terminarea determinărilor practice fiecare elev îşi va . aplicând metodele didactice precizate anterior. dotare materială insuficientă ).Nr. 20 5. 2. biolog sau ecolog ). Se recomandă ca orele să se desfăşoare sub îndrumarea aceluiaşi profesor de specialitate ( inginer. În cadrul orelor de instruire practică se recomandă ca elevii să execute individual fiecare determinare experimentală în parte creându-se astfel condiţiile formării abilităţilor practice specifice calificării. Orele de instruire vor avea un caracter activ – participativ din partea elevilor. cu clasa împărţită în grupe de maxim 15 elevi. 1. Dacă . din diferite motive ( ex. 8 62 Numărul de ore alocate fiecărei teme în parte este orientativ. crt. profesorul rămânând a hotărî asupra acestora în funcţie de resursele materiale de care dispune şi de importanţa pe care o acordă fiecărei teme. fixarea şi înregistrarea probelor c) Interpretarea analizei biologice a apelor uzate pe baza indicatorilor biologici Aplicarea măsurilor necesare pentru îmbunătăţirea proceselor de autoepurare pe cursurile de apă a) Caracterizarea fenomenul de autoepurare b) Identificarea factorilor principali care influenţează capacitatea de autoepurare c) Aplicarea metodelor de îmbunătăţire a capacităţii de autoepurare TOTAL Total ore 8 10 3. acest lucru nu este posibil se vor forma grupe de câte 2-3 elevi care vor executa determinările experimentale. marcarea şi înregistrarea probelor c) Analiza chimică a apelor uzate Urmărirea indicatorilor fizico-chimici de calitate a nămolurilor din staţia de epurare a) Recoltarea probelor de nămol b) Marcarea şi înregistrarea probelor c) Analiza chimica a nămolurilor Urmărirea indicatorilor biologici ai apelor uzate a) Recoltarea probelor de apă b) Conservarea. Procesul de predare – învăţare se desfăşoară fie în laboratoarele de specialitate ale şcolii fie la diferiţi agenţi economici.

Formarea . Pe lângă experiment se mai recomandă şi alte metode moderne de învăţare: descoperirea. suspensii minerale. autoevaluarea. . O metodă didactică aplicabilă mai ales în condiţiile în care laboratoarele şcolare nu dispun întotdeauna de materiale. pH-ul. subiectivi. Alegerea metodei şi a tehnicilor didactice rămâne la latitudinea profesorului. cunoscând elevii şi stilurile de învăţare ale acestora. la elevi . întocmirea unor proiecte şi portofolii. compuşii azotului. fişe de evaluare ( teste) cuprinzând itemi obiectivi. nu şi altele. Fiind un modul cu caracter practic – aplicativ o pondere foarte mare în cadrul acestor metode o ocupă experimentul. iar în final. oxigenul. Pe lângă aceasta se mai pot utiliza : observarea sistematică. cu caracter demonstrativ. Pe parcursul modulului se va realiza o evaluare formativă continuă. va adapta demersul didactic la particularităţile clasei şi ale elevilor. instrumente şi echipamente de ultimă oră necesare în formarea anumitor competenţe prevăzute în Standardul de Pregătire Profesională este vizita de documentare sau de lucru la diferite instituţii sau agenţi economici ale căror laboratoare dispun de dotare corespunzătoare. referat care poate fi utilizat de către profesor ca instrument de evaluare curentă. caracteristicile hidraulice ale emisarului Factori chimici (substanţe dizolvate): bioxidul de carbon. cât şi de către elevi. sulful. substanţe toxice Factori fizici: greutatea specifică si vâscozitatea apei. Probele de evaluare şi autoevaluare se pot concepe sub formă de fişe de observare. Evaluarea cunoştinţelor şi a abilităţilor dobândite de elevi precum şi a progreselor realizate de aceştia se va corela cu criteriile de performanţă şi cu tipul probelor de evaluare prevăzute în Standardul de Pregătire Profesională. Exemplu de instrument de evaluare : Modulul 8: SUPRAVEGHEREA CALITĂŢII APELOR UZATE Competenţa 23.întocmi propriul referat al lucrării. problematizarea. etc. o evaluare sumativă pentru verificarea dobăndirii competenţelor specificate în Standardul de Pregătire Profesională. semiobiectivi. tema în clasă. Principala metodă de evaluare a competenţelor specifice acestui modul este proba practică. Acesta va fi realizat atât de către profesor. fosforul. lumina solară şi temperatura. portofoliul. fierul şi manganul. biochimia proceselor de descompunere aerobă şi anaeroba. proiectul. pentru dobândirea unor abilităţi cu caracter practic. evaluându-se doar competenţele prevăzute în modul. care. fişe de autoevaluare. a competenţelor prevăzute în Standardul de Pregătire Profesională şi cuprinse în programă presupune aplicarea unor metode activ – participative de predare – învăţare. substanţe dizolvate nefavorabile autoepurării: uleiuri minerale. 5: Aplică măsurile necesare pentru îmbunătăţirea proceselor de autoepurare pe cursurile de apă Criterii de performanţă: d) Caracterizarea fenomenul de autoepurare e) Identificarea factorilor principali care influenţează capacitatea de autoepurare f) Aplicarea metodelor de îmbunătăţire a capacităţii de autoepurare Precizările privind Aplicabilitatea Criteriilor de Performanţă: Fenomenul de autoepurare: Factori ce influenţează autoepurarea: Definiţie.

potasiul şi sodiul Factori biologici: protozoare. lumina solară şi temperatura. acidul silicic.5 1. scoici. 2. viermi. Factori Factori fizici Factori chimici Factori biologici Enumerare Evaluator Data 3. bureţi. 1. oxigenul. viermi Nr. scoici. 3. bureţi. Crt. sulful. Solicitaţi lămuriri evaluatorului în cazul unor neclarităţi la cerinţele din sarcinile de lucru Rezolvaţi toate sarcinile de lucru în limita timpului de lucru precizat INSTRUMENT DE EVALUARE PENTRU COMPETENŢA 23. descărcările de debite. mărirea debitelor. compuşii azotului. fierul şi manganul. protozoare. Nr. Crt. Definiţi procesul de autoepurare. Lacuri de acumulare. plante acvatice. 1. Identificaţi factorii ce influenţează autoepurarea din următoarea listă şi grupaţi-i în funcţie de sursă. 2. Enumeraţi principalele metode de îmbunătăţire a capacităţii de autoepurare a apelor şi caracteristicile lor. potasiul şi sodiul. aerarea artificială Instrucţiuni pentru candidat : • • • Citiţi cu atenţie sarcinile de lucru . 3. Metode Caracteristici Evaluator Data .Metode acidul silicic. bioxidul de carbon. pH-ul. 2. fosforul. caracteristicile hidraulice ale emisarului. plante acvatice. Lista: greutatea specifică si vâscozitatea apei.

5 2 2 1.5 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19 20 21 22 23 24 25 26 27 28 29 30 31 M 1 – Gestionarea deşeurilor M 2 – Supravegherea şi controlul calităţii apelor naturale M 3 – Supravegherea şi controlul calităţii solului M 4 – Supravegherea şi controlul calităţii mediului în ecosistemele antropizate ( practică comasată ) M 5 – Supravegherea şi controlul calităţii aerului ( practică comasată ) M 6 – Chimia şi biologia apelor naturale ( practică comasată ) M 7 – Supravegherea şi controlul calităţii apei potabile ( CDL ) M 8 – Supravegherea şi controlul calităţii apelor uzate ( CDL ) .PARCURGEREA MODULELOR LA CLASA A XII-A CALIFICAREA: TEHNICIAN ECOLOG ŞI PROTECŢIA CALITĂŢII MEDIULUI Modulul 1 2 3 7 8 4 5 6 Credite 1.5 2.5 1 1 1.