MINISTERUL EDUCAŢIEI ŞICERCETĂRII

Anexa nr. 2 la OMEdC nr. 3172/30.01.2006

CURRICULUM CLASA A XII A LICEU TEHNOLOGIC NIVEL 3 DOMENIUL: RESURSE NATURALE ŞI PROTECŢIA MEDIULUI CALIFICAREA: TEHNICIAN ECOLOG ŞI PROTECŢIA CALITĂŢII MEDIULUI VARIANTA REVIZUITĂ

2005

Autori : Ing. Lucica Micălăcian - profesor grad didactic I, Colegiul Tehnic de Construcţii şi Protecţia Mediului, Arad Ing. Marieta Boros - profesor grad didactic definitiv, Colegiul Tehnic de Construcţii şi Protecţia Mediului, Arad Prof. Cristina Căldare - profesor grad didactic definitiv, doctorand, Colegiul Tehnic de Construcţii şi Protecţia Mediului, Arad

Revizuit : Ing. Lucica Micălăcian - profesor grad didactic I, Colegiul Tehnic de Construcţii şi Protecţia Mediului, Arad

PLAN DE ÎNVĂŢĂMÂNT Liceu tehnologic prin ruta directă Clasa a XII a Aria curriculară TEHNOLOGII Domeniul : Resurse naturale şi protecţia mediului Calificarea :Tehnician Ecolog şi Protecţia Calităţii Mediului Cultură de specialitate şi instruire practică săptămânală Total ore / an Modul 1 Gestionarea deşeurilor din care: laborator tehnologic 80 48 130 78 100 60

Modul 2

Total ore / an Supravegherea şi controlul calităţii apelor din care: naturale laborator tehnologic Total ore / an din care: laborator tehnologic

Modul 3

Supravegherea şi controlul calităţii solului

Total ore/an =10 ore/sapt. X 31 săpt. =310 ore Stagii de pregătire practică Modul 4 Modul 5 Modul 6 Supravegherea şi controlul calităţii mediului în ecosistemele antropizate Supravegherea şi controlul calităţii aerului Chimia şi biologia apelor naturale Total ore / an Total ore / an Total ore / an 30 60 60

Total ore/an = 30 ore/săpt. x 5 săpt./an =150 ore Curriculum în dezvoltare locală Supravegherea şi controlul calităţii apei Total ore / an Modul 7 potabile . 62

Modul 8

Supravegherea şi controlul calităţii apelor uzate

Total ore / an

62

Total ore /an = 4 ore/sapt.x 31 săpt. =124 TOTAL GENERAL =584 ore/an

Notă : Toate orele de pregătire practică ( laborator tehnologic şi practică comasată ) se vor desfăşura sub coordonarea profesorului de specialitate, cu clasa împărţită în grupe de minim 10 elevi.

NOTĂ INTRODUCTIVĂ Domeniul PROTECŢIA MEDIULUI pregăteşte elevii pentru calificările TEHNICIAN ECOLOG ŞI PROTECŢIA CALITĂŢII MEDIULUI şi TEHNICIAN HIDROMETEOROLOG. Curriculum pentru clasa a XII a, calificarea TEHNICIAN ECOLOG ŞI PROTECŢIA CALITĂŢII MEDIULUI, a fost elaborat pe baza Standardului de Pregătire Profesională pentru această calificare şi a planului de învăţământ. Curriculum cuprinde 7 module corespunzătoare unităţilor de competenţă tehnice generale şi specializate, din SPP care au acelaşi titlu GESTIONAREA DEŞEURILOR, SUPRAVEGHEREA ŞI CONTROLUL CALITĂŢII APELOR NATURALE, SUPRAVEGHEREA ŞI CONTROLUL CALITĂŢII SOLULUI, SUPRAVEGHEREA ŞI CONTROLUL CALITĂŢII APEI POTABILE, SUPRAVEGHEREA ŞI CONTROLUL CALITĂŢII APELOR UZATE, SUPRAVEGHEREA ŞI CONTROLUL CALITĂŢII MEDIULUI ÎN ECOSISTEMELE ANTROPIZATE, SUPRAVEGHEREA ŞI CONTROLUL CALITĂŢII AERULUI, CHIMIA ŞI BIOLOGIA APELOR NATURALE . Pentru fiecare modul în parte curriculum cuprinde : Tabel de corelare competenţe – conţinuturi şi Sugestii metodologice privind procesul şi metode de predare-învăţare, şi sugestii privind evaluarea. Pe lângă competenţele tehnice, în cadrul modulelor şi SUPRAVEGHEREA ŞI CONTROLUL CALITĂŢII APELOR UZATE, SUPRAVEGHEREA ŞI CONTROLUL CALITĂŢII MEDIULUI ÎN ECOSISTEMELE ANTROPIZATE vor fi evaluate şi unele abilităţi cheie, aceste module fiind construite prin agregarea competenţelor unei unităţi de competenţă cheie cu competenţele unei unităţi de competenţă tehnice, după cum urmează : SUPRAVEGHEREA ŞI CONTROLUL CALITĂŢII APELOR UZATE – PROCESAREA DATELOR NUMERICE respectiv SUPRAVEGHEREA ŞI CONTROLUL CALITĂŢII MEDIULUI ÎN ECOSISTEMELE ANTROPIZATE - COMUNICARE. Modulele SUPRAVEGHEREA ŞI CONTROLUL CALITĂŢII APEI POTABILE şi SUPRAVEGHEREA ŞI CONTROLUL CALITĂŢII APELOR UZATE sunt alocate CDL ( câte 62 ore ) iar modulele SUPRAVEGHEREA ŞI CONTROLUL CALITĂŢII MEDIULUI ÎN ECOSISTEMELE ANTROPIZATE, SUPRAVEGHEREA ŞI CONTROLUL CALITĂŢII AERULUI şi CHIMIA ŞI BIOLOGIA APELOR NATURALE sunt alocate practicii comasate ( 30, 60 respectiv 60 ore ). Celorlalte module li s-au alocat câte 10 ore săptămânal ( 4 ore instruire teoretică şi 6 ore laborator tehnologic ). Ordinea în care se recomandă parcurgerea modulelor este prezentată la sfârşitul curriculum. Toate orele corespunzătoare modulelor prezentate în curriculum se vor desfăşura sub îndrumarea profesorilor de specialitate ( inginer, biolog, ecolog ). În cazul modulelor care cuprind atât ore de pregătire teoretică cât şi ore de laborator tehnologic se recomandă ca acestea să se desfăşoare sub îndrumarea aceluiaşi cadru didactic. Orele de practică comasată şi cele de laborator tehnologic se vor desfăşura cu clasa împărţită în grupe de minim 10 elevi. Se recomandă ca orele de practică comasată să se desfăşoare la agenţi economici de profil. Este necesară utilizarea programei şcolare împreună cu Standardul de Pregătire Profesională deoarece programa a fost concepută pornind de la corelarea conţinuturilor cu competenţele prevăzute în Standardul de Pregătire Profesională . Prin parcurgerea corectă a programei şcolare se va asigura dobândirea , de către elevi, a competenţelor descrise în Standardul de Pregătire Profesională corespunzător calificării.

Evaluează impactul depozitelor de deşeuri asupra mediului 19.3 Interpretează rezultatele obţinute şi prezintă concluziile 18.2 Prelucrează datele numerice 7. 19.Monitorizează regimul deşeurilor periculoase 18.3 Elaborează documente pe teme profesionale 7.2.Determină indicatorii fizici ai apelor naturale.Recoltează probele de apă în vederea analizei fizico-chimice şi microbiologice.4.2.Monitorizează regimul deşeurilor din sectorul industrial 18.1. 7.2 Moderează dezbateri şi şedinţe 5. Verificare √ √ √ 7.Alcătuirea modulelor pentru calificarea Tehnician ecolog şi protecţia calităţii mediului clasa a XII a Unitatea de competenţă 5. Gestionarea deşeurilor √ √ √ √ √ √ √ √ 19.Procesarea datelor numerice √ √ √ √ √ 18.1 Planifică o activitate şi culege date numerice în legătură cu aceasta.Supraveghere a şi controlul calităţii apelor naturale √ √ √ √ .Monitorizează regimul deşeurilor din sectorul gospodăresc şi public 18.Comunicare M 1 M 2 M 3 M 4 √ √ M 5 M 6 M 7 M 8 Competenţa 5.1.3.

3. Determină indicatorii microbiologici ai apelor naturale 21. 19. Măsoară radioactivitatea apelor naturale.4.1.5. Urmăreşte procesul tehnologic de îmbunătăţire a calităţii apei 22.2. Determină caracteristicile fizice ale solului 21.3.Supraveghere a şi controlul calităţii apelor uzate √ √ .2.Supraveghere a şi controlul calităţii apei potabile √ √ √ √ √ 23.3. Determină radioactivitatea solului 22.5.4.21. 19. Interpretează schemele de alimentări cu apă 22. Determină indicatorii chimici de calitate a solului 21.1. Determină indicatorii chimici ai apelor naturale. Determină indicatorii microbiologici ai solului 21.1Supraveghează reţeaua de canalizare a apelor uzate √ √ √ √ √ √ √ √ √ √ √ √ √ √ √ √ √ 22.Monitorizează calitatea apei pe parcursul procesului tehnologic 23.Supraveghere a şi controlul calităţii solului 19. Interpretează caracteristicile solului 21.

Evaluează impactul ecologic al antropizării 20.Implementează conceptul de dezvoltare durabilă şi agricultură ecologică 17.1.2.5 Aplică măsurile necesare pentru îmbunătăţirea proceselor de autoepurare pe cursurile de apă 17. Monitorizează calitatea aerului 20.3.3 Urmăreşte indicatorii fizicochimici de calitate a nămolurilor din staţia de epurare 23.3.2 Urmăreşte indicatorii fizicochimici de calitate a apelor uzate pe parcursul procesului tehnologic 23.4 Urmăreşte indicatorii biologici ai apelor uzate şi a nămolurilor 23.Supraveghere a şi controlul calităţii aerului √ √ .2. Recoltează probe de aer 20.1. Prognozează dispersia poluanţilor in funcţie de evoluţia parametrilor meteorologici √ √ √ √ √ √ √ √ √ √ √ √ √ √ √ √ √ √ 20.Supraveghere a şi controlul calităţii mediului în ecosistemele antropizate 23. Monitorizează efectele antropizării asupra ecosistemelor naturale 17.17.

Evidenţiază modul de desfăşurare a vieţii în apele naturale 15.2.5.Chimia şi biologia apelor naturale 15. Descrie efectuarea măsurătorilor şi observaţiilor hidrometrice √ √ √ √ √ √ √ √ √ √ M 1 – Gestionarea deşeurilor M 2 – Supravegherea şi controlul calităţii apelor naturale M 3 – Supravegherea şi controlul calităţii solului M 4 – Supravegherea şi controlul calităţii mediului în ecosistemele antropizate ( practică comasată ) M 5 – Supravegherea şi controlul calităţii aerului ( practică comasată ) M 6 – Chimia şi biologia apelor naturale ( practică comasată ) M 7 – Supravegherea şi controlul calităţii apei potabile ( CDL ) M 8 – Supravegherea şi controlul calităţii apelor uzate ( CDL ) . Corelează proprietăţile fizice cu proprietăţile chimice ale apelor naturale 15.4. Protejează calitatea apelor naturale 15.3.15.1. Determină indicatorii biologici ai apelor naturale 15.

naval si transfrontalier Depozitare: în containere sigilate Valorificare: recuperare metale şi nemetale din nămoluri şi soluţii de electroliţi. şpan. textile. recuperare plumb din baterii. energetică. la agentul economic Valorificare: împrăştiere pe sol. chimică. metalurgică. feroviar.MODUL 1 : GESTIONAREA DEŞEURILOR TABEL DE CORELARE COMPETENŢE – CONŢINUTURI Unitate de competenţăCompetenţe individuale • • • • • • Conţinuturi Deşeuri: alimentare. combustibile. incinerare. din demolări. 18. rerafinarea uleiurilor uzate. feroviar.3. alimentară. compostare. necombustibile. GESTIONAREA deşeurilor din sectorul DEŞEURILOR gospodăresc şi public 18. producere de biogaz. naval si transfrontalier Depozitare: pe sol. sticlă Industrie: extractivă. la agentul economic Valorificare: incinerare. lichid de frână. agricultură. radioactive Colectare:la agenţii economici. auto. recuperare metale din zgură. Transport: auto. stocarea în pubele Transport: autogunoiere. electroliţi. nămoluri cu metale. zootehnie Colectare: la agenţi economici Transport: auto. rafinarea ţiţeiului.II. reciclare hârtie. Monitorizează regimul deşeurilor din sectorul industrial • • • • 18. stocare in vederea reciclării Deşeuri periculoase: bifenil policloruraţii.2. incinerare Legislaţie : Legea 137 / 1995 Cap. vidanjoare Depozitare: pe sol. Monitorizează regimul deşeurilor periculoase • • • • • • . baterii cu plumb. Monitorizează regimul 18.1. recuperare substanţe organice textile si hârtie. rampe ecologice. azbest. pesticide. voluminoase Colectare: sortarea. metale.

amoniac. fosfaţi. pesticide Modificări de fertilitate: azotaţi. conţinut de amoniac. necrofage. crt. hidrogen sulfurat. gunoaie. bioxid de carbon. din care 32 ore pentru instruire teoretică şi 48 ore pentru laborator tehnologic. fosfaţi. Conţinuturi Monitorizarea regimului deşeurilor din sectorul gospodăresc şi public a) Identificarea deşeurilor provenite din sectorul gospodăresc şi public b) Controlul modului de colectare. insecticide. Numărul de ore recomandat pentru aceste conţinuturi este prezentat în tabelul de mai jos : Ore instruire Ore laborator teoretică tehnologic Nr. hidrogen sulfurat.secţiunea a 2-a • • 18. oxizi de azot şi sulf. amoniac. azotiţi. insecticide. substanţe organice. detritofage • • • SUGESTII METODOLOGICE Modulului 1 GESTIONAREA DEŞEURILOR îi sunt alocate conform planului de învăţământ un număr total de 80 ore. pesticide Biodiversitate: specii ruderale. Evaluează impactul depozitelor de deşeuri asupra mediului Modificări: Depuneri de steril. transport si depozitare c) Supravegherea procesului de Total ore 1 20 8 12 2 20 8 12 .4. Ordinea cronologică recomandată pentru parcurgerea conţinuturilor este cea din tabelul de corelare competenţe – conţinuturi. pulberi sedimentabile şi in suspensie Poluarea apelor: azotaţi. azotiţi. transport si depozitare c) Supravegherea procesului de valorificare a deşeurilor din sectorul gospodăresc şi public Monitorizarea regimului deşeurilor din sectorul industrial a) Identificarea deşeurilor provenite din industrie b) Controlul modului de colectare. zgură Poluarea aerului: miros.

referat care poate fi utilizat de către profesor ca instrument de evaluare curentă. aplicând metodele didactice precizate anterior. După terminarea determinărilor practice fiecare elev îşi va întocmi propriul referat al lucrării. profesorul rămânând a hotărî asupra acestora în funcţie de resursele materiale de care dispune şi de importanţa pe care o acordă fiecărei teme. în demersul didactic utilizându-se fişe de lucru sau fişe de observaţie. atunci când este cazul greşelile făcute de aceştia. În cadrul orelor de laborator tehnologic se recomandă ca elevii să execute individual fiecare determinare experimentală în parte creindu-se astfel condiţiile formării abilităţilor practice specifice calificării. din diferite motive ( ex. Evaluează impactul depozitelor de deşeuri asupra mediului a) Identificarea modificărilor de peisaj şi disconfort vizual b) Controlul gradului de poluare al aerului c) Controlul gradului de poluare al apelor de suprafaţă şi subterane d) Controlul modificărilor de fertilitate a solului e) Evaluarea modificărilor de biodiversitate 20 8 12 20 8 12 Numărul de ore alocate fiecărei teme în parte este orientativ. dotare materială insuficientă ). acest lucru nu este posibil se vor forma grupe de câte 2-3 elevi care vor executa determinările experimentale. Orele de instruire teoretică vor avea un caracter activ – participativ din partea elevilor. a competenţelor prevăzute în Standardul de Pregătire Profesională şi cuprinse în programă presupune aplicarea unor metode activ – participative de predare – învăţare. Se recomandă ca orele de instruire teoretică şi cele de laborator tehnologic să se desfăşoare sub îndrumarea aceluiaşi profesor de specialitate ( inginer ). Rolul profesorului în cadrul orelor de laborator tehnologic este de a supraveghea atent activitatea elevilor. Formarea .3 4 valorificare a deşeurilor industriale Monitorizează regimul deşeurilor periculoase a) Identificarea deşeurilor periculoase b) Controlul modului de colectare. Procesul de predare – învăţare se desfăşoară prin ore de instruire teoretică de specialitate şi ore de laborator tehnologic. Fiind un modul cu . Dacă . transport şi depozitare c) Supravegherea procesului de valorificare a deşeurilor periculoase d) Urmăreşte aplicarea legislaţiei în vigoare privind regimul substanţelor şi deşeurilor periculoase precum şi a altor deşeuri. ore desfăşurate fie în laboratoarele de specialitate ale şcolii fie la diferiţi agenţi economici. la elevi . de a-i îndruma pe aceştia şi de a corecta.

tema în clasă. pe când în cadrul orelor de laborator tehnologic aceste experimente vor fi realizate de către fiecare elev în parte . problematizarea.2: Monitorizează regimul deşeurilor din sectorul industrial Criterii de performanţă : . care. cât şi de a asigura profesorului sub îndrumarea căruia se desfăşoară orele condiţii de supraveghere atentă a modului în care fiecare elev îşi formează abilităţile practice specifice. autoevaluarea. şi de a corecta. O metodă didactică aplicabilă mai ales în condiţiile în care laboratoarele şcolare nu dispun întotdeauna de materiale. În cadrul orelor de instruire teoretică experimentul are caracter demonstrativ. iar în final. Evaluarea cunoştinţelor şi a abilităţilor dobândite de elevi precum şi a progreselor realizate de aceştia se va corela cu criteriile de performanţă şi cu tipul probelor de evaluare prevăzute în Standardul de Pregătire Profesională. fişe de evaluare (teste) cuprinzând itemi obiectivi. atât pentru a oferi elevilor posibilitatea de a lucra individual. Alegerea metodei şi a tehnicilor didactice rămâne la latitudinea profesorului. va adapta demersul didactic la particularităţile clasei şi ale elevilor. instrumente şi echipamente de ultimă oră necesare în formarea anumitor competenţe prevăzute în Standardul de Pregătire Profesională este vizita de documentare sau de lucru la diferite instituţii sau agenţi economici ale căror laboratoare dispun de dotare corespunzătoare. Probele de evaluare şi autoevaluare se pot concepe sub formă de fişe de observare. întocmirea unor proiecte şi portofolii. evaluânduse doar competenţele prevăzute în modul. etc. eventualele greşeli ale elevilor. o evaluare sumativă pentru verificarea dobândirii competenţelor specificate în Standardul de Pregătire Profesională. semiobiectivi. Pe lângă aceasta se mai pot utiliza : observarea sistematică. fiind realizat de către profesor.caracter practic – aplicativ o pondere foarte mare în cadrul acestor metode o ocupă experimentul. subiectivi. proiectul. Exemplu de fişă de evaluare : FIŞĂ DE EVALUARE Numele şi prenumele candidatului : Clasa : Data verificării : Număr de înregistrare : Timp de lucru : Numele şi prenumele evaluatorului : Semnătura evaluatorului : Rezultat Feed-back Modul 1 : Gestionarea deşeurilor Competenţa 18. portofoliul. De aceea se recomandă ca la orele de laborator tehnologic clasa să fie împărţită în grupe de minim 10 elevi. Principala metodă de evaluare a competenţelor specifice acestui modul este proba practică. atunci când este cazul. fişe de autoevaluare. Pe parcursul modulului se va realiza o evaluare formativă continuă. cunoscând elevii şi stilurile de învăţare ale acestora. nu şi altele. Pe lângă experiment se mai recomandă şi alte metode moderne de învăţare: descoperirea.

incinerare. Dacă una sau mai multe sarcini de . În momentul în care toate căsuţele au fost bifate evaluarea s-a încheiat. crt.d) e) f) Identificarea deşeurilor provenite din industrie Controlul modului de colectare. respectând structura indicată în tabel . Nr. Sarcini de lucru 1 Identificaţi şi precizaţi deşeurile părovenite de la agentul economic X 2 Precizaţi care este modul de colectare a acestor deşeuri 3 Precizaţi care este modul de transport a acestor deşeuri 4 Precizaţi care este modul de depozitare a acestor deşeuri 5 Precizaţi care este modul de valorificare a acestor deşeuri Evaluator Data Notă : Îndeplinirea de către elev a sarcinilor de lucru elaborate pe baza criteriilor de performanţă prevăzute în Standardul de Pregătire Profesională se marchează prin bifarea căsuţelor respective. feroviar. la agentul economic Valorificare: Împrăştiere pe sol. alimentară. chimică. recuperare substanţe organice textile si hârtie. stocare in vederea reciclării Instrucţiuni pentru candidat : • Citiţi cu atenţie sarcinile de lucru . şpan. naval si transfrontalier Depozitare: Pe sol. recuperare metale din zgură. energetică. transport si depozitare Supravegherea procesului de valorificare a deşeurilor industriale Condiţii de aplicabilitate : Industrie: Extractivă. metalurgică. rafinarea ţiţeiului. agricultură. zootehnie Colectare: La agenţi economici Transport: Auto. rerafinarea uleiurilor uzate. • Solicitaţi lămuriri evaluatorului în cazul unor neclarităţi la cerinţele din sarcinile de lucru • Asiguraţi-vă de existenţa instrumentelor materialelor şi echipamentelor necesare rezolvării sarcinilor de lucru • Asiguraţi-vă de îndeplinirea condiţiilor de protecţia şi securitatea muncii precum şi de existenţa echipamentului specificde protecţia muncii • Rezolvaţi toate sarcinile de lucru în limita timpului de lucru precizat Sarcină de lucru : Întocmiţi un proiect cu tema „ Monitorizarea regimului deşeurilor din sectorul industrial „ pe baza datelor culese de la agentul economic X . auto.

ŞI CONTROLUL fizico-chimice şi pompe. MODUL 2 : SUPRAVEGHEREA ŞI CONTROLUL CALITĂŢII APELOR NATURALE TABEL DE CORELARE COMPETENŢE – CONŢINUTURI Nr. suspensii totale Determinare : -pH. modul de recoltare. În acest caz elevului i se fac recomandări de către evaluator.Sterilizarea Probe de apă : -probe simple. CALITĂŢII microbiologice recipient pentru recoltarea la APELOR adâncime. transportul . zona de prelevare.m) fată de fenolftaleină si metilorange . condiţii meteorologice. aspectul probei in momentul recoltării. păstrarea la temperaturi scăzute. etichete . polietilenă. punct de prelevare. NATURALE Pregătirea : .1Recoltează probe de Dispozitive de prelevare : SUPRAVEGHEREA apă în vederea analizei . probe medii. probe de suprafaţă. turbiditate.transport. numele persoanei care a făcut recoltarea 19. conductivitate. turbiditate. urmând să se facă o reevaluare. modul de conservare. data si ora. probe pentru determinarea oxigenului Conservarea. probe de adâncime . crt Competenţe individuale din Conţinuturi unitate 19. suspensii totale conform metodelor de analiză Interpretare : -normele de calitate in vigoare Unitatea de competenţă 19.recipiente de sticlă.lucru nu au fost îndeplinite competenţa nu se poate valida.nume apă .reactivi de conservare unde este cazul . conductivitate. 19.2 Determină indicatorii Indicatori fizici : fizici ai apelor naturale -pH.marcarea.3 Determină indicatorii chimici ai apelor naturale Alcalinitatea si aciditatea : -( p. auto. aparat de prelevare automată. Buletin de prelevare: . lăzi frigorifice.

naturală.bacterii mezofile. la alegerea profesorului.bacterii mezofile. sulfaţii.normele de calitate in vigoare SUGESTII METODOLOGICE Conform planului de învăţământ.4.Măsoară radioactivitatea apelor naturale. duritatea.5 Determină indicatorii Indicatori microbiologici microbiologici ai apelor . modulului 2 SUPRAVEGHEREA ŞI CONTROLUL CALITĂŢII APELOR NATURALE. coliformi totali.alcalinitate. Radioactivitatea: . calciu si magneziu. aciditate.normele de calitate in vigoare 19. orientativ. Numărul de ore recomandat. dar poate fi oricare alta. potasiu (flamfotometric) . (complexonometric ) sodiu. naturale fecali Determinarea .Sonda de scintilaţie pentru determinarea radiaţiilor beta global Interpretare: . fecali conform metodelor de analiză Interpretarea rezultatelor . pentru aceste conţinuturi este prezentat în tabelul de mai jos . îi sunt alocate un număr total de 130 ore. coliformi totali. azotiţi.Oxigenul dizolvat. CBO5 CCOMn ( CCOCr) Regimul de mineralizare : -reziduul fix.Regimul de oxigen : . azotaţi. Se impune doar tratarea succesivă a conţinuturilor corespunzătoare aceleiaşi competenţe.amoniac. Interpretarea rezultatelor -normele de calitate in vigoare 19. Ordinea cronologică recomandată pentru parcurgerea conţinuturilor este cea din tabelul de corelare competnţe –conţinuturi. clorurile. fierul (spectrofotometric ) Truse de teren : . oxigen dizolvat. artificială Aparate : . din care 52 ore pentru instruire teoretică şi 78 ore pentru laborator tehnologic. fosfaţii (spectrofotometric) Regimul toxic : .

marcarea şi transportul probelor de apă e) Întocmirea buletinului de prelevare Determină indicatorii fizici ai apelor naturale a) Caracterizarea indicatorilor fizici ai apelor naturale b) Determinarea indicatorilor fizici c) Interpretarea rezultatelor analizelor Determină indicatorii chimici ai apelor naturale a) Determinarea alcalinităţii si acidităţii b) Determinarea indicatorilor regimului de oxigen c) Determinarea indicatorilor regimului de mineralizare d) Determinarea indicatorilor regimului toxic e) Utilizarea truselor de teren f) Interpretarea rezultatelor analizelor Măsoară radioactivitatea apelor naturale. Conţinuturi Recoltează probe de apă în vederea analizei fizico-chimice şi microbiologice a) Alegerea dispozitivelor de prelevare a probelor de apă b) Pregătirea dispozitivelor de prelevare pentru analiza microbiologică c) Recoltarea probelor de apă pentru analiza fizico-chimică şi microbiologică d) Conservarea.crt. a) Caracterizarea radioactivităţii apelor naturale b) Utilizarea aparatelor pentru Total ore Ore instruire teoretică Ore laborator tehnologic 20 8 12 2 30 12 18 3. 1. 50 20 30 4. 10 4 6 .Nr.

referatele pot fi utilizate pentru întocmirea de către elevi a unor portofolii sau proiecte utilizate. proiecte de lucru. studiul de caz. etc. în acest caz. Colaborarea cu agenţi economici de profil este deosebit de importantă pentru parcurgerea acestui modul . O competenţă se evaluează o singură dată. În demersul didactic se vor utiliza fişe de lucru sau fişe de observaţie. Exersarea abilităţilor cheie se va realiza ori de câte ori este posibil pe parcursul instruirii. partenerii cei mai potriviţi. aplicând metodele didactice precizate anterior. de asemenea .determinarea radioactivităţii apelor naturale c) Interpretarea rezultatelor analizelor 5. Elevii trebuie evaluaţi numai în ceea ce priveşte dobândirea competenţelor specificate în modul. însă. Evaluarea trebuie să fie corelată cu criteriile de performanţă şi cu tipul probelor de evaluare care sunt precizate în Standardul de Pregătire Profesională. pentru evaluarea acestora. Pentru formarea competenţelor prevăzute de programă se recomandă utilizarea unor metode de predare–învăţare . active/ interactive cum ar fi învăţarea prin descoperire. referat care poate fi utilizat de către profesor ca instrument de evaluare curentă. familiarizându-se cu modul specific de recoltare a probelor şi cu echipamentele moderne utilizate pentru efectuarea determinărilor specifice. Alegerea tehnicilor de instruire revine profesorului. de a-i îndruma pe aceştia şi de a corecta. Se recomandă ca procesul de predare – învăţare să se desfăşoare fie în laboratoarele de specialitate ale şcolii fie la diferiţi agenţi economici sub îndrumarea profesorului de specialitate ( inginer ). . portofolii. acest lucru nu este posibil orele se pot desfăşura sub forma vizitelor în cadrul cărora elevii doar să asiste la efectuarea acestor determinări. problematizarea . atunci când este cazul greşelile făcute de aceştia. joc de rol . care are sarcina de a individualiza şi de a adapta procesul didactic la particularităţile elevilor. Dacă. Chiar dacă se exersează şi alte competenţe cheie în procesul de predare-învăţare. Agenţiile teritoriale de Protecţia Mediului ar putea fi . La sfârşitul fiecărei determinări practice fiecare elev îşi va întocmi propriul referat al lucrării. Profesorul are libertatea de a alege metodele şi tehnicile didactice şi de a propune noi activităţi de învăţare în măsură să asigure formarea competenţelor specifice prevăzute de programă. Strategiile de predare presupun alegerea metodei în funcţie de obiectivele propuse. când conţinuturile şi activităţile de învăţare o permit. Rolul profesorului este de a supraveghea atent activitatea elevilor. Determină indicatorii microbiologici ai apelor naturale a) Caracterizarea indicatorilor microbiologici b) Determinarea indicatorilor microbiologici b) Interpretarea rezultatelor analizelor TOTAL 20 8 12 130 52 78 Precizăm că numărul de ore alocat fiecărei teme este orientativ. precizăm că se va evalua numai competenţa cheie cuprinsă în modul. De asemenea. Ideal ar fi ca aceste colaborări să se materializeze în şedinţe de practică la locul de muncă în cadrul cărora elevii să execute aceste tipuri de determinări.

Pe lângă aceasta se mai pot utiliza : observarea sistematică. fişe de evaluare ( teste) Exemplu de fişă de observare : FIŞĂ DE OBSERVARE Numele şi prenumele candidatului : Clasa : Data verificării : Număr de înregistrare : Timp de lucru : Numele şi prenumele evaluatorului : Semnătura evaluatorului : Rezultat Modul 2 : Controlul calităţii apelor naturale Competenţa 19.1 : Recoltează probe de apă în vederea analizei fizico-chimice şi microbiologice Criterii de performanţă : a) Alegerea dispozitivelor de prelevare a probelor de apă b) Pregătirea dispozitivelor de prelevare pentru analiza microbiologică c) Recoltarea probelor de apă pentru analiza fizico-chimică şi microbiologică d) Conservarea.Principala metodă de evaluare a competenţelor specifice acestui modul este proba practică. autoevaluarea. Probele de evaluare şi autoevaluare se pot concepe sub formă de fişe de observare. proiectul. fişe de autoevaluare. tema în clasă. portofoliul. • Solicitaţi lămuriri evaluatorului în cazul unor neclarităţi la cerinţele din sarcinile de lucru • Asiguraţi-vă de existenţa instrumentelor materialelor şi echipamentelor necesare rezolvării sarcinilor de lucru • Asiguraţi-vă de îndeplinirea condiţiilor de protecţia şi securitatea muncii precum şi de existenţa echipamentului specific de protecţia muncii • Deplasaţi-vă pe teren pentru îndeplinirea sarcinilor de lucru Sarcini de lucru : Recoltează probe de apa din râul Mureş respectânt etapele recoltării Feed-back . marcarea şi transportul probelor de apă e) Întocmirea buletinului de prelevare Instrucţiuni pentru candidat : • Citiţi cu atenţie sarcinile de lucru .

marcarea şi transportul probelor de apă Întocmirea buletinului de prelevare Data Notă : Pentru fiecare criteriu de performanţă s-au elaborat sarcini de lucru. Pregătirea dispozitivelor de prelevare pentru analiza microbiologică 3 4 5 Recoltarea probelor de apă pentru analiza fizico-chimică şi microbiologică Conservarea. probei Etapele recoltării Evaluator 1. Realizarea acestora de către elevi se marchează prin bifarea căsuţelor respective .Evaluatorul pune la dispoziţia elevului materiale şi reactivi. Alegerea dispozitivelor de prelevare a probelor de apă 2. din care elevul alege cele necesare Nr.

Fe • Interpretare : indicatori de calitate 21.SUPRAVEGHEREA 21. brun. de suprafaţă • Fişe de recoltare : numele şi prenumele celui care recoltează probele. medii. Mg. fosfor total. data şi ora recoltării probelor. soloneţ.1.3.4. balanţă • Probe de sol : simple. podzol. condiţii meteo în momentul recoltării. sedimentare CALITĂŢII SOLULUI • Parte organică : descompunerea resturilor organice prin hidroliză. medii. Determină caracteristicile fizice ale • Textură : set de site. balanţă solului • Capilaritate : tuburi de sticlă. sol turbos • Parte minerală : procese de dezagregare şi 21. roci magmatice. aciditate • Îngrăşăminte chimice : azot. sol aluvial. potasiu • Microelemente : Mn • Elemente de ordin secundar : Ca. balanţă 21. scopul 21. Interpretează alterare. compoziţie mineralogică. de suprafaţă. tipul probei. Determină indicatorii recoltării chimici de calitate a • Instrumente : sonda agrochimică solului • Reacţia solului : pH. oxido-reducere şi mineralizare totală şi formarea humusului • Organisme-proprietăţi : râmă-fertilitate • Umiditate : creuzete de porţelan • Compoziţie granulometrică : set de site. alcalinitate. în autoclavă • Probe : simple. solonceac. brun roşcat.MODUL 3 : SUPRAVEGHEREA ŞI CONTROLUL CALITĂŢII SOLULUI TABEL DE CORELARE COMPETENŢE – CONŢINUTURI Unitate de competenţă Competenţe individuale Conţinuturi • Tipuri de sol : cernoziom. de adâncime. Determină indicatorii • Pregăteşte : sterilizare cu soluţii.2. încălzire la roşu. prin microbiologici ai solului flambare. de adâncime • Instrumente : sonda agrochimică • Fişe de recoltare : numele şi prenumele . cilindru gradat. ŞI CONTROLUL caracteristicile solului metamorfice. locul recoltării probelor. stative • Densitate : picnometru.

detector cu scintilaţie • Monitorizare : tabele.21. Determinarea compoziţiei 20 granulometrice şi a texturii solului c. locul recoltării probelor. diagrame SUGESTII METODOLOGICE Modulului 3 SUPRAVEGHEREA ŞI CONTROLUL CALITĂŢII SOLULUI îi sunt alocate conform planului de învăţământ un număr total de 100 ore. 5. Recoltarea probelor de sol cu instrumente specifice b. Interpretarea caracteristicilor solului a. Intocmirea fişelor de recoltare a probelor c. 3. Numărul de ore recomandat pentru aceste conţinuturi este prezentat în tabelul de mai jos : Nr. Conţinuturi Total ore Ore instruire teoretică Ore laborator tehnologic 1. Interpretarea fenomenului de formare a părţii minerale a solului b. Corelarea între organismele vii din sol şi proprietăţile acestuia Determinarea caracteristicilor fizice ale solului a. Identificarea principalelor tipuri de sol d. Determinarea capilarităţii solului d. 2. Determinarea reacţiei solului 4 6 8 12 12 18 . Determinarea umidităţii solului b. scopul recoltării • Microorganisme : bacterii. grafice. data şi ora recoltării probelor. Ordinea cronologică recomandată pentru parcurgerea conţinuturilor este cea din tabelul de corelare competenţe – conţinuturi. Determinarea densităţii şi a densităţii aparente a solului Determinărea indicatorilor chimici de 30 calitate a solului a. Interpretarea fenomenului de formare a părţii organice a solului 10 c. crt. ciuperci • Interpretare : indicatori de calitate • Recoltare probe : sonda agrochimică • Aparate speciale : contorul Geiger – Muller. tipul probei. Determină radioactivitatea solului celui care recoltează probele. condiţii meteo în momentul recoltării. din care 40 ore pentru instruire teoretică şi 60 ore pentru laborator tehnologic.

Determinarea gradului de infestare a solului cu pesticide f. Interpretarea rezultatelor Determinarea radioactivităţii solului a. Întocmirea fişei de recoltare a probelor d. referat care poate fi utilizat de către profesor ca instrument de evaluare curentă. Orele de instruire teoretică vor avea un caracter activ – participativ din partea elevilor. în demersul didactic utilizându-se fişe de lucru sau fişe de observaţie. Formarea . În cadrul . Recoltarea probelor de sol cu 30 instrumente specifice c. Monitorizarea şi interpretarea rezultatelor determinărilor TOTAL 100 12 18 4 6 40 60 Numărul de ore alocate fiecărei teme în parte este orientativ. acest lucru nu este posibil se vor forma grupe de câte 2-3 elevi care vor executa determinările experimentale. Pregătirea instrumentelor şi echipamentelor specifice în vederea recoltării probelor şi analizei microbiologice b. profesorul rămânând a hotărî asupra acestora în funcţie de resursele materiale de care dispune şi de importanţa pe care o acordă fiecărei teme. Determinarea microorganismelor e. Măsurarea radioactivităţii solului cu 10 aparate specifice c. Determinarea cantitativă a microelementelor şi elementelor de ordin secundar din sol g. la elevi . Recoltarea probelor de sol b. d. din diferite motive ( ex. Dacă . 5. de a-i îndruma pe aceştia şi de a corecta.4. Rolul profesorului în cadrul orelor de laborator tehnologic este de a supraveghea atent activitatea elevilor. a competenţelor prevăzute în Standardul de Pregătire Profesională şi cuprinse în programă presupune aplicarea unor metode activ – participative de predare – învăţare. atunci când este cazul greşelile făcute de aceştia. Interpretarea rezultatelor Determinărea indicatorilor microbiologici ai solului a. Procesul de predare – învăţare se desfăşoară prin ore de instruire teoretică de specialitate şi ore de laborator tehnologic. Fiind un modul cu caracter practic – aplicativ o pondere foarte mare în cadrul acestor metode o ocupă experimentul. Se recomandă ca orele de instruire teoretică şi cele de laborator tehnologic să se desfăşoare sub îndrumarea aceluiaşi profesor de specialitate ( inginer ). Determinarea gradului de saturaţie a solului cu îngrăşăminte chimice e. ore desfăşurate fie în laboratoarele de specialitate ale şcolii fie la diferiţi agenţi economici. dotare materială insuficientă ). În cadrul orelor de laborator tehnologic se recomandă ca elevii să execute individual fiecare determinare experimentală în parte creindu-se astfel condiţiile formării abilităţilor practice specifice calificării. După terminarea determinărilor practice fiecare elev îşi va întocmi propriul referat al lucrării. aplicând metodele didactice precizate anterior.

O metodă didactică aplicabilă mai ales în condiţiile în care laboratoarele şcolare nu dispun întotdeauna de materiale. Probele de evaluare şi autoevaluare se pot concepe sub formă de fişe de observare. portofoliul. va adapta demersul didactic la particularităţile clasei şi ale elevilor. semiobiectivi. nu şi altele. atunci când este cazul. Evaluarea cunoştinţelor şi a abilităţilor dobândite de elevi precum şi a progreselor realizate de aceştia se va corela cu criteriile de performanţă şi cu tipul probelor de evaluare prevăzute în Standardul de Pregătire Profesională. fiind realizat de către profesor. tema în clasă. De aceea se recomandă ca la orele de laborator tehnologic clasa să fie împărţită în grupe de minim 10 elevi. Pe lângă experiment se mai recomandă şi alte metode moderne de învăţare: descoperirea. problematizarea. Pe lângă aceasta se mai pot utiliza : observarea sistematică. instrumente şi echipamente de ultimă oră necesare în formarea anumitor competenţe prevăzute în Standardul de Pregătire Profesională este vizita de documentare sau de lucru la diferite instituţii sau agenţi economici ale căror laboratoare dispun de dotare corespunzătoare. Principala metodă de evaluare a competenţelor specifice acestui modul este proba practică. iar în final. o evaluare sumativă pentru verificarea dobăndirii competenţelor specificate în Standardul de Pregătire Profesională. şi de a corecta. eventualele greşeli ale elevilor. atât pentru a oferi elevilor posibilitatea de a lucra individual. etc. Exemplu de fişă de observare : FIŞĂ DE OBSERVARE Numele şi prenumele candidatului : Clasa : Data verificării : Număr de înregistrare : Timp de lucru : Numele şi prenumele evaluatorului : Semnătura evaluatorului : Rezultat Feed-back Modul 3 : Supravegherea şi controlul calităţii solului Competenţa 21.Pe parcursul modulului se va realiza o evaluare formativă continuă. proiectul. fişe de autoevaluare. evaluându-se doar competenţele prevăzute în modul.orelor de instruire teoretică experimentul are caracter demonstrativ.2 : Determină caracteristicile fizice ale solului Criterii de performanţă : a) Determinarea umidităţii solului . subiectivi. cât şi de a asigura profesorului sub îndrumarea căruia se desfăşoară orele condiţii de supraveghere atentă a modului în care fiecare elev îşi formează abilităţile practice specifice. care. întocmirea unor proiecte şi portofolii. autoevaluarea. pe când în cadrul orelor de laborator tehnologic aceste experimente vor fi realizate de către fiecare elev în parte . cunoscând elevii şi stilurile de învăţare ale acestora. fişe de evaluare ( teste) cuprinzând itemi obiectivi. Alegerea metodei şi a tehnicilor didactice rămâne la latitudinea profesorului.

1 2 3 Sarcini de lucru Cântărirea probei de sol Cernerea probei de sol prin site cu ochiuri din ce în ce mai mici Cântărire fracţiunilor de sol Evaluator Data . spatulă. balanţă. creuzet de porţelan. cleşte de laborator Nr. crt. balanţă Capilaritate : tuburi de sticlă. etuvă. Determinarea compoziţiei granulometrice şi a texturii solului Evaluatorul pune la dispoziţia candidatului o probă de sol uscat. set de site. balanţă Nr. stative Densitate : picnometru. spatulă. 1 2 3 4 5 Sarcini de lucru Aducerea creuzetului la masă constantă Cântărirea probei de sol umed Uscarea probei de sol până la masă constantă Cântărirea probei de sol uscat Calculul umidităţii Evaluator Data b. • Solicitaţi lămuriri evaluatorului în cazul unor neclarităţi la cerinţele din sarcinile de lucru • Asiguraţi-vă de existenţa instrumentelor materialelor şi echipamentelor necesare rezolvării sarcinilor de lucru • Asiguraţi-vă de îndeplinirea condiţiilor de protecţia şi securitatea muncii precum şi de existenţa echipamentului specificde protecţia muncii • Rezolvaţi toate sarcinile de lucru în limita timpului de lucru precizat Sarcini de lucru : a. balanţă Textură : set de site.etuvă. spatulă. sticlă de ceas. cilindru gradat.b) c) d) Determinarea compoziţiei granulometrice şi a texturii solului Determinarea capilarităţii solului Determinarea densităţii şi a densităţii aparente a solului Condiţii de aplicabilitate : Umiditate : creuzete de porţelan. balanţă Instrucţiuni pentru candidat : • Citiţi cu atenţie sarcinile de lucru . Determinaţi umiditatea solului Evaluatorul pune la dispoziţia candidatului probă de sol. crt. balanţă Compoziţie granulometrică : set de site.

Dacă una sau mai multe sarcini de lucru nu au fost îndeplinite competenţa nu se poate valida . vas cu apă Nr. 1 2 3 Sarcini de lucru Cântărirea probei de sol Măsurarea volumului probei de sol Calculul densităţii Evaluator Data Notă :Îndeplinirea de către elev a sarcinilor de lucru elaborate pe baza criteriilor de performanţă prevăzute în Standardul de Pregătire Profesională se marchează prin bifarea căsuţelor respective. spatulă. spatulă Nr. balanţă. În acest caz elevului i se fac recomandări de către evaluator. stativ. Determinarea capilarităţii solului Evaluatorul pune la dispoziţia candidatului diferite probe de sol. cilindru gradat. 1 2 3 4 Sarcini de lucru Umplerea tuburilor cu diferite tipuri de sol Fixarea tuburilor în stativ. urmând să se facă o reevaluare. tuburi de sticlă. Determinarea densităţii şi densităţii aparente a solului Evaluatorul pune la dispoziţia candidatului proba de sol. crt. picnometru. crt. .4 Calculul compoziţiei granulometrice c. În momentul în care toate căsuţele au fost bifate evaluarea s-a încheiat. cu capătul inferior în vasul cu apă Măsurarea înălţimii până la care se ridică apa în fiecare tub Aprecierea capilarităţii fiecărui tip de sol Evaluator Data d.

nevoile interlocutorului. alte persoane). nu face discriminări Exprimare: concisă. dă dovadă de receptivitate Respectare: ascultă cu atenţie. furnizori. compromisuri posibile. raţionează.MODUL 4 : SUPRAVEGHEREA CALITĂŢII MEDIULUI ÎN ECOSISTEMELE ANTROPIZATE TABEL DE CORELARE COMPETENŢE – CONŢINUTURI Unitate de competenţă Competenţe individuale • Conţinuturi Pregătire: agendă. argumente. COMUNICARE 5. clară. manuale. acceptă opinii diferite de cele proprii. aprobări. tipul situaţiei. conciliantă. are în vedere obiectivul propus.2:Moderează dezbateri şi şedinţe • • • 5.3: Elaborează documente pe teme profesionale • • • . luări de cuvânt. organizarea materialului Claritate şi acurateţe: • • 5. structură. încurajează discuţia prin întrebări. întrebări posibile. scrisori sau rapoarte Pregătire: stiluri şi forme corespunzătoare anumitor scopuri şi audienţe. clienţi. tehnice. consensul vizat Teme: ştiinţifice.invită interlocutorul să vorbească. corectă din punct de vedere lingvistic şi gramatical Prezentare: sumar al ideilor abordate şi al reacţiilor la ele Funcţie: instrucţiuni. tipul interlocutorului (colegi. sociale Participare: face observaţii constructive.

folosirea imaginilor.• • 17. SUPRAVEGHEREA CALITĂŢII MEDIULUI ÎN ECOSISTEMELE ANTROPIZATE • 17. cultivarea de varietăţi şi soiuri locale. poluarea apelor. restaurarea vechilor practici antierozive. editarea textului Necesitate: eşecul agriculturii industriale. Implementează conceptul de dezvoltare durabilă şi agricultură ecologică • • 17. fertilizarea organică.1. lucrări puţin profunde. beneficii mai mari. contaminarea cu reziduuri agrochimice Origini şi dezvoltare: "Agricultural Testament" . lupta naturală împotriva paraziţilor Avantaje: cheltuieli reduse.A. degradarea solurilor. Monitorizează efectele antropizării asupra ecosistemelor naturale • • norme ortografice şi de punctuaţie.2. hazarde naturale( cicloane. eliminarea poluării generalizate Modificări climatice: histograme comparative ale temperaturilor şi precipitaţiilor din diverse zone ale Terrei Încălzirea globală: modificarea alternanţei anotimpurilor. creşterea nivelului Oceanului Planetar. Howard. contaminarea cu pesticide. tsunami) Distrugerea biodiversităţii: pădurile tropicale şi subtropicale . politica UE Practici: sisteme de rotaţie de lungă durată. graficelor şi diagramelor • Verificare: corectarea. a schemelor. stabilitatea producţiei. coerenţă. calitatea produselor. redactarea. reguli gramaticale.

15 . cap. 5 3. Conţinuturi Implementarea conceptului de dezvoltare durabilă şi agricultură ecologică a) Cunoaşterea necesităţii aplicării agriculturii ecologice şi a conceptului de dezvoltare durabilă b) Studierea originii şi dezvoltării agriculturii ecologice c) Cunoaşterea principiilor şi practicilor agriculturii ecologice d) Conştientizarea avantajelor agriculturii ecologice e) Cunoaşterea posibilităţilor de viitor ale agriculturii ecologice Monitorizarea efectelor antropizării asupra ecosistemelor naturale a) Compararea modificărilor climatice la nivel mondial b) Studierea fenomenului de încălzire globală c) Studierea distrugerii biodiversităţii la nivel mondial d) Studierea efectului zgomotelor şi vibraţiilor asupra organismului uman Evaluarea impactului ecologic al antropizării a) Realizarea unui studiu de impact b) Cunoaşterea noţiunii de audit de mediu c) Efectuarea unor analize de risc industrial şi urgenţe de mediu d) Urmăreşte aplicarea legislaţiei în vigoare referitor ÎN ECOSISTEMELE total de 30 ore în cadrul parcurgerea conţinuturilor recomandat pentru aceste Total ore 10 2.3.• 17.III. Evaluează impactul ecologic al antropizării • • Studiu de impact: etape. structura unui raport de evaluare. Ordinea cronologică recomandată pentru este cea din tabelul de corelare competenţe – conţinuturi. secţiunea 5 SUGESTII METODOLOGICE Modulului 4 SUPRAVEGHEREA CALITĂŢII MEDIULUI ANTROPIZATE îi sunt alocate conform planului de învăţământ un număr practicii comasate la clasa a XII-a. Numărul de ore conţinuturi este prezentat în tabelul de mai jos : Nr. 1. metode şi tehnici de evaluare Analize de risc industrial şi urgenţe de mediu: modalităţi de evaluare a riscului ecologic Legislaţie : Legea 137/1995. crt.

semiobiectivi. cât şi de a asigura profesorului sub îndrumarea căruia se desfăşoară orele condiţii de supraveghere atentă a modului în care fiecare elev îşi formează abilităţile practice specifice. Pe lângă experiment se mai recomandă şi alte metode moderne de învăţare: descoperirea. întocmirea unor proiecte şi portofolii. şi de a corecta. Pe lângă aceasta se mai pot utiliza : observarea sistematică. Evaluarea cunoştinţelor şi a abilităţilor dobândite de elevi precum şi a progreselor realizate de aceştia se va corela cu criteriile de performanţă şi cu tipul probelor de evaluare prevăzute în Standardul de Pregătire Profesională. cunoscând elevii şi stilurile de învăţare ale acestora. instrumente şi echipamente de ultimă oră necesare în formarea anumitor competenţe prevăzute în Standardul de Pregătire Profesională este vizita de documentare sau de lucru la diferite instituţii sau agenţi economici ale căror laboratoare dispun de dotare corespunzătoare. iar în final. Alegerea metodei şi a tehnicilor didactice rămâne la latitudinea profesorului. Orele de instruire practică se vor desfăşura la agenţi economici de profil. tema în clasă. Principala metodă de evaluare a competenţelor specifice acestui modul este proba practică. problematizarea. etc. atunci când este cazul. o evaluare sumativă pentru verificarea dobândirii competenţelor specificate în Standardul de Pregătire Profesională. sub îndrumarea profesorilor de specialitate.1: Implementează conceptul de dezvoltare durabilă şi agricultură ecologică Criterii de Performanţă: a) Cunoaşterea necesităţii aplicării agriculturii ecologice şi a conceptului de dezvoltare durabilă . evaluându-se doar competenţele prevăzute în modul. eventualele greşeli ale elevilor. portofoliul. a competenţelor prevăzute în Standardul de Pregătire Profesională şi cuprinse în programă presupune aplicarea unor metode activ – participative de predare – învăţare. cu caracter demonstrativ. Fiind un modul cu caracter practic – aplicativ o pondere foarte mare în cadrul acestor metode o ocupă experimentul. care.la protecţia aşezărilor umane TOTAL 30 Numărul de ore alocate fiecărei teme în parte este orientativ. proiectul. cu clasa împărţită în grupe de minim 10 elevi. subiectivi. nu şi altele. profesorul rămânând a hotărî asupra acestora în funcţie de resursele materiale de care dispune şi de importanţa pe care o acordă fiecărei teme. Formarea . Pe parcursul modulului se va realiza o evaluare formativă continuă. autoevaluarea. va adapta demersul didactic la particularităţile clasei şi ale elevilor. Acesta va fi realizat atât de către profesor. De aceea se recomandă ca la orele de practică comasată clasa să fie împărţită în grupe de minim 10 elevi. Probele de evaluare şi autoevaluare se pot concepe sub formă de fişe de observare. În cadrul modulului SUPRAVEGHEREA CALITĂŢII MEDIULUI ÎN ECOSISTEMELE ANTROPIZATE se exersează şi se evaluează unele competenţe din abilitatea cheie COMUNICARE. fişe de evaluare ( teste) cuprinzând itemi obiectivi. la elevi . O metodă didactică aplicabilă mai ales în condiţiile în care laboratoarele şcolare nu dispun întotdeauna de materiale. Exemplu de instrument de evaluare: Modulul 4: SUPRAVEGHEREA CALITĂŢII ANTROPIZATE MEDIULUI ÎN ECOSISTEMELE Competenţa 17. atât pentru a oferi elevilor posibilitatea de a lucra individual. cât şi de către elevi. fişe de autoevaluare.

poluarea apelor. cultivarea de varietăţi şi soiuri locale. Enumeraţi principalele practici ale agriculturii ecologice şi avantajele acestora.A. contaminarea cu pesticide. 4. lucrări puţin profunde.1 1. contaminarea cu reziduuri agrochimice "Agricultural Testament" . eliminarea poluării generalizate Origini şi dezvoltare: Practici: Avantaje: Instrucţiuni pentru candidat : • • • Citiţi cu atenţie sarcinile de lucru . calitatea produselor. Nr. Solicitaţi lămuriri evaluatorului în cazul unor neclarităţi la cerinţele din sarcinile de lucru Rezolvaţi toate sarcinile de lucru în limita timpului de lucru precizat INSTRUMENT DE EVALUARE PENTRU COMPETENŢA 17. Nr. fertilizarea organică. Crt. beneficii mai mari. restaurarea vechilor practici antierozive. 2. stabilitatea producţiei. Practici Avantaje Evaluator Data Cauze Evaluator Data .b) c) d) e) Studierea originii şi dezvoltării agriculturii ecologice Cunoaşterea principiilor şi practicilor agriculturii ecologice Conştientizarea avantajelor agriculturii ecologice Cunoaşterea posibilităţilor de viitor ale agriculturii ecologice Precizări privind Aplicabilitatea Criteriilor de Performanţă: Necesitate: eşecul agriculturii industriale. 5. lupta naturală împotriva paraziţilor cheltuieli reduse. politica UE sisteme de rotaţie de lungă durată. 1. Enumeraţi principalele cauze pentru care a apărut agricultura ecologică. Howard. 3. 2. degradarea solurilor.

2. 5. 3. 4. 3. 1. 2. Dacă una sau mai multe sarcini de lucru nu au fost îndeplinite competenţa nu se poate valida . 3. În acest caz elevului i se fac recomandări de către evaluator. În momentul în care toate sarcinile de lucru au fost îndeplinite evaluarea s-a încheiat. urmând să se facă o reevaluare .Crt. 5. 4. 1. Direcţii de evoluţie Evaluator Data Notă : Îndeplinirea de către elev a sarcinilor de lucru elaborate pe baza criteriilor de performanţă prevăzute în Standardul de Pregătire Profesională este obligatorie. Crt. Care consideraţi că va fi evoluţia agriculturii ecologice în următorii ani? Nr.

bioxid de azot (metoda spectrofotometrică). conimetrul Zeiss. vase de sticlă şi de material plastic Determinare: reometre. aspirator. rotametre. SUPRAVEGHERE A ŞI CONTROLUL20.1. dispozitive : flacoane închise.MODUL 5 : SUPRAVEGHEREA ŞI CONTROLUL CALITĂŢII AERULUI TABEL DE CORELARE COMPETENŢE – CONŢINUTURI Unitate de competenţă Competenţe individuale • 20. amoniacul (metoda spectrofotometrică). Hg (metoda spectrofotometrie cu absorbţie atomică) Poluanţi cu acţiune cancerigenă: hidrocarburi policiclice( metoda cromatografică). pulberi sedimentabile şi in suspensie Poluanţi cu acţiune asfixiantă: hidrogen (sulfurat spectrofotometric) Poluanţi cu acţiune sistemică: Pb. gazometre Corecţie de volum: formule de calcul Marcare : etichetarea flacoanelor Înregistrare: fişa de recoltare Poluanţi cu acţiune iritantă: Bioxid de sulf (metoda nefelometrică). indicatori de calitate a aerului • 20.Monitorizează calitatea aerului • • • . arsen (metoda spectrofotometrică) Interpretare: fişa de recoltare.2. Recoltează probe de aer CALITĂŢII AERULUI • • • • • Conţinuturi Instrumente.

Numărul de ore recomandat pentru aceste conţinuturi este prezentat în tabelul de mai jos : Nr. Conţinuturi 1 Recoltarea probelor de aer a. căruia îi sunt alocate un număr de 30 ore (1 săptămână) şi modulul 6 CHIMIA ŞI BIOLOGIA APELOR NATURALE. Aplicarea corecţiei de volum d. Interpretarea rezultatelor analizelor 3 Prognozarea dispersiei poluanţilor în funcţie de evoluţia parametrilor meteorologici a. Stabilirea modului de dispersie a poluanţilor în aer determinată de mişcările aerului b. Determinarea volumelor de aer recoltate c. Rămâne. Ordinea cronologică recomandată pentru parcurgerea conţinuturilor este cea din tabelul de corelare competenţe – conţinuturi. inversiuni termice in straturile inferioare ale atmosferei SUGESTII METODOLOGICE Modulului 5: SUPRAVEGHEREA ŞI CONTROLUL CALITĂŢII AERULUI ( practică comasată ) îi sunt alocate conform planului de învăţământ un număr de 60 ore ( 2 săptămâni ). căruia îi sunt alocate un număr de 30 ore (1 săptămână) Se recomandă parcurgerea în primul semestru a modulului 4 SUPRAVEGHEREA ŞI CONTROLUL CALITĂŢII MEDIULUI ÎN ECOSISTEMELE ANTROPIZATE. ore 12 30 18 . Stabilirea modului de dispersie a poluanţilor în aer Nr. la latitudinea fiecărei şcoli ca. Tot în cadrul practicii comasate se va parcurge şi modulul 4 SUPRAVEGHEREA ŞI CONTROLUL CALITĂŢII MEDIULUI ÎN ECOSISTEMELE ANTROPIZATE. Determinarea poluanţilor cu acţiune cancerigenă e. iar în semestrul al doilea a modulelor 5: SUPRAVEGHEREA ŞI CONTROLUL CALITĂŢII AERULUI şi 6 CHIMIA ŞI BIOLOGIA APELOR NATURALE . Alegerea instrumentelor şi dispozitivelor de recoltare b. în conformitate cu orarul şcolii şi cu posibilitatea de colaborare cu diferiţi agenţi economici cum vor fi repartizate pe parcursul anului şcolar cele 5 săptămâni de practică comasată afectate celor 3 module. curenţi ascendenţi şi descendenţi. Prognozează dispersia poluanţilor în funcţie de evoluţia parametrilor meteorologici • • Mişcări de aer: Vânt. vijelie Fenomene ce produc stagnarea: Ceaţă. însă. crt.3.• 20. instabilitatea atmosferică Fenomene meteorologice : Precipitaţii. Marcarea şi înregistrarea probelor 2 Monitorizarea calităţii aerului a. Determinarea poluanţilor acţiune sistemică d. Determinarea poluanţilor cu acţiune asfixiantă c. viscol. Determinarea poluanţilor cu acţiune iritantă b.

nu şi altele. familiarizându-se cu modul specific de recoltare a probelor şi cu echipamentele moderne utilizate pentru efectuarea determinărilor specifice. În cadrul orelor de practică comasată aceste experimente vor fi realizate de către fiecare elev în parte . pentru evaluarea acestora. a competenţelor prevăzute în Standardul de Pregătire Profesională şi cuprinse în programă presupune aplicarea unor metode activ – participative de predare – învăţare. Pe parcursul modulului se va realiza o evaluare formativă continuă. echipamente care în laboratoarele moderne nu se mai folosesc. va adapta demersul didactic la particularităţile clasei şi ale elevilor. de a-i îndruma pe aceştia şi de a corecta. o evaluare sumativă pentru verificarea dobândirii competenţelor specificate în Standardul de Pregătire Profesională. şi de a corecta. întocmirea unor proiecte şi portofolii. în acest caz. cunoscând elevii şi stilurile de învăţare ale acestora. De asemenea. atât pentru a oferi elevilor posibilitatea de a lucra individual. problematizarea. la elevi . Colaborarea cu agenţi economici de profil este deosebit de importantă pentru parcurgerea acestui modul având în vedere că. Procesul de predare – învăţare se desfăşoară fie în laboratoarele de specialitate ale şcolii fie la diferiţi agenţi economici sub îndrumarea profesorului de specialitate ( inginer ). Alegerea metodei şi a tehnicilor didactice rămâne la latitudinea profesorului. Agenţiile teritoriale de Protecţia Mediului ar putea fi . atunci când este cazul greşelile făcute de aceştia. evaluându-se doar competenţele prevăzute în modul. pentru efectuarea analizelor de aer în laboratoarele şcolare există doar echipente depăşite din punct de vedere al performanţelor tehnice ( ex. Ideal ar fi ca aceste colaborări să se materializeze în şedinţe de practică la locul de muncă în cadrul cărora elevii să execute aceste tipuri de determinări. problematizarea. eventualele greşeli ale elevilor. La sfârşitul fiecărei determinări practice fiecare elev îşi va întocmi propriul referat al lucrării. atunci când este cazul. Dacă. Pe lângă experiment se mai recomandă şi alte metode moderne de învăţare: descoperirea.. referatele pot fi utilizate pentru întocmirea de către elevi a unor portofolii sau proiecte utilizate. cât şi de a asigura profesorului sub îndrumarea căruia se desfăşoară orele condiţii de supraveghere atentă a modului în care fiecare elev îşi formează abilităţile practice specifice. Fiind un modul cu caracter practic – aplicativ o pondere foarte mare în cadrul acestor metode o ocupă experimentul. etc. Evaluarea cunoştinţelor şi a abilităţilor dobândite de elevi precum şi a progreselor realizate de aceştia se va corela cu criteriile de performanţă şi cu tipul probelor de evaluare prevăzute în Standardul de Pregătire Profesională. partenerii cei mai potriviţi. Rolul profesorului în cadrul orelor de practică comasată este de a supraveghea atent activitatea elevilor. care. profesorul rămânând a hotărî asupra acestora în funcţie de resursele materiale de care dispune şi de importanţa pe care o acordă fiecărei teme. Pe lângă experiment se mai recomandă şi alte metode moderne de învăţare: descoperirea. .determinată de fenomene meteorologice c. instrumente şi echipamente de ultimă oră necesare în formarea anumitor competenţe prevăzute în Standardul de Pregătire Profesională este vizita de documentare sau de lucru la diferite instituţii sau agenţi economici ale căror laboratoare dispun de dotare corespunzătoare. Formarea . cunoscând elevii şi stilurile de învăţare ale acestora. De aceea se recomandă împărţirea clasei în grupe de minim 10 elevi. Alegerea metodei şi a tehnicilor didactice rămâne la latitudinea profesorului. care. aparat Orsat ). În demersul didactic se vor utiliza fişe de lucru sau fişe de observaţie. întocmirea unor proiecte şi portofolii. O metodă didactică aplicabilă mai ales în condiţiile în care laboratoarele şcolare nu dispun întotdeauna de materiale. de asemenea . etc. referat care poate fi utilizat de către profesor ca instrument de evaluare curentă. va adapta demersul didactic la particularităţile clasei şi ale elevilor. însă. în general. aplicând metodele didactice precizate anterior. Identificarea fenomenelor meteorologice care produc stagnarea poluanţilor în atmosferă Numărul de ore alocate fiecărei teme în parte este orientativ. iar în final. acest lucru nu este posibil orele de Practică Comasată se pot desfăşura sub forma vizitelor în cadrul cărora elevii doar să asiste la efectuarea acestor determinări.

Exemplu de fişă de observare : FIŞĂ DE OBSERVARE Numele şi prenumele candidatului : Clasa : Data verificării : Număr de înregistrare : Timp de lucru : Numele şi prenumele evaluatorului : Semnătura evaluatorului : Rezultat Feed-back Modul 5 : Supravegherea şi controlul calităţii aerului Competenţa 20. tema în clasă. semiobiectivi. fişe de evaluare ( teste) cuprinzând itemi obiectivi. aspirator. portofoliul.Principala metodă de evaluare a competenţelor specifice acestui modul este proba practică.1: Recoltează probe de aer Criterii de performanţă : a) Alegerea instrumentelor şi dispozitivelor de recoltare b) Determinarea volumelor de aer recoltate c) Aplicarea corecţiei de volum d) Marcarea şi înregistrarea probelor Condiţii de aplicabilitate : Instrumente. vase de sticlă şi de material plastic Determinare: Reometre. conimetrul Zeiss. subiectivi. fişe de autoevaluare. Probele de evaluare şi autoevaluare se pot concepe sub formă de fişe de observare. proiectul. gazometre Corecţie de volum: Formule de calcul Marcare: Etichetarea flacoanelor Înregistrare: Fişa de recoltare Instrucţiuni pentru candidat : • • Citiţi cu atenţie sarcinile de lucru . Pe lângă aceasta se mai pot utiliza : observarea sistematică. rotametre. autoevaluarea. Solicitaţi lămuriri evaluatorului în cazul unor neclarităţi la cerinţele din sarcinile de lucru . dispozitive: Flacoane închise.

• Asiguraţi-vă de existenţa instrumentelor materialelor şi echipamentelor necesare rezolvării sarcinilor de lucru • Asiguraţi-vă de îndeplinirea condiţiilor de protecţia şi securitatea muncii precum şi de existenţa echipamentului specificde protecţia muncii • Rezolvaţi toate sarcinile de lucru prevăzute în tabel în limita timpului de lucru precizat Evaluatorul pune la dispoziţia candidatului instrumentele şi dispozitivele necesare recoltării probelor de aer şi determinării volumelor acestora. Sarcini de lucru 1 Alegeţi instrumentele şi dispozitivele de recoltare a probelor de aer 2 Determinaţi volumele probelor folosind instrumentele specifice 3 Folosind formulele de calcul specifice aplicaţi corecţiile de volum pentru probele recoltate 4 Etichetaţi flacoanele cu probe 5 Întocmiţi fişele de recoltare a probelor de aer Evaluator Data . crt. Nr.

ape de suprafaţă. Dytiscus. gust.2. fizice cu proprietăţile chimice gaze dizolvate. Amoeba. miros • Proprietăţi fizice: transparenţă. râu. Myriophillum. Tubifex. Limnaea. Evidenţiază modul de desfăşurare a vieţii în apele naturale Conţinuturi • Compararea tipurilor de ape naturale (pH. vâscozitate • Tipuri de ape: lac. de adâncime) • Flora apelor stătătoare şi curgătoare (Alge : Scenedesmus. densitate. O2 dizolvat. conţinut de săruri . Cladophora. Corelează proprietăţile • Compoziţia chimică: substanţe minerale.pH ale apelor naturale • Însuşiri organoleptice: culoare.MODUL 8 : CHIMIA ŞI BIOLOGIA APELOR NATURALE TABEL DE CORELARE COMPETENŢE – CONŢINUTURI Unitate de competenţă Competenţe individuale 15. substanţe organice. apă curentă (analize comparative) . temperatură. fântână. Daphnia. peşti ) • Determinatoare de floră. Cormophite :Elodea. faună 15. Anabaena Oscillatoria .1. Astacus. Anodonta. Hirudo. stuf. Libellula. Paramoecium. papură) • Fauna apelor stătătoare şi curgătoare ( Vorticella. izvor.

Tubifex.NaCl: Navicula. sonda mecanică.Indicatori biologici . Protejează calitatea apelor • Reglementări: standarde ISO. flotori. stârcul. Nitzschia. Leptotrix 15. Cladophora.indicatori biologici . Artemia Salina . Anthophysa vegetans APELOR NATURALE .Indicatori biologici .CHIMIA ŞI BIOLOGIA ochracea. Legea naturale 107/1996 • Zone protejate: Parcul Naţional Lunca Mureşului. eutrof.gaze dizolvate • Grad de eutrofizare: ultraoligotrof.Impurificarea organică: Paramoecium.pH .Ca: Elodea.consum biochimic de O2 .5. Stentor. deversori hidrometrici SUGESTII METODOLOGICE Modulului 8 CHIMIA ŞI BIOLOGIA APELOR NATURALE ( practică comasată ) îi sunt alocate conform planului de învăţământ un număr total de 60 ore ( 2 săptămâni ).4. hipertrof 15. pescăruşul albastru • Teste ecotoxicologice: Scenedesmus 15. oligotrof. observaţii hidrometrice deversori hidrometrici • Determinarea adâncimii: tija. Perla.H2S: Beggiatoa alba. Determină indicatorii • Indicatori biologici: biologici ai apelor naturale . Metopus sp . Planaria. Rezervaţia Biosferei Delta Dunării • Specii ocrotite: egreta. Oscillatoria. Rhyacophila • Corelare: . Numărul de ore recomandat pentru aceste conţinuturi este prezentat în tabelul de mai jos : . Efectuează măsurători şi • Determinarea vitezei: morişca. flotori. Vorticella. Ordinea cronologică recomandată pentru parcurgerea conţinuturilor este cea din tabelul de corelare competenţe – conţinuturi. pelicanul cufundacul. ultrasonică • Determinarea debitului: morişca.15.3. Elodea. Myriophillum .Fe: Crenothrix polyspora. mezotrof.

NaCl b)Determinarea indicatorilor biologici ai impurificării organice c)Corelarea indicatorilor biologici cu compoziţia chimică a apelor naturale d)Determinarea gradului de eutrofizare a apelor naturale Protecţia calităţii apelor naturale a)Implementarea noilor reglementări privind calitatea apelor naturale b)Gestionarea zonelor acvatice protejate c) Monitorizarea speciilor ocrotite din zonele acvatice protejate d)Executarea unor teste ecotoxicologice pentru determinarea influenţei pesticidelor asupra organismelor acvatice Efectuarea măsurătorilor şi observaţiilor hidrometrice Total ore Ore instruire teoretică Ore laborator tehnologic 20 8 12 2. . 1. crt. 10 4 6 5. 10 4 6 4. 10 4 6 3. Ca. H2S. Conţinuturi Modul de desfăşurare a vieţii în apele naturale a)Compararea tipurilor de ape naturale b)Identificarea florei apelor stătătoare şi curgătoare c)Identificarea faunei apelor stătătoare şi curgătoare d)Utilizarea determinatoarelor Corelarea proprietăţilor fizice cu proprietăţile chimice ale apelor naturale a) Interpretarea unor rezultate privind compoziţia chimică a apelor stătătoare şi curgătoare b) Executarea unor analize comparative a însuşirilor organoleptice a diverselor tipuri de ape naturale c) Executarea unor analize comparative a proprietăţilor fizice a diverselor tipuri de ape naturale Determinarea indicatorilor biologici ai apelor naturale a) Determinarea indicatorilor biologici pentru Fe.Nr.

Principala metodă de evaluare a competenţelor specifice acestui modul este proba practică. Evaluarea cunoştinţelor şi a abilităţilor dobândite de elevi precum şi a progreselor realizate de aceştia se va corela cu criteriile de performanţă şi cu tipul probelor de evaluare prevăzute în Standardul de Pregătire Profesională. sub îndrumarea profesorilor de specialitate. Pe lângă aceasta se mai pot utiliza : observarea sistematică. nu şi altele. însă. Pe lângă experiment se mai recomandă şi alte metode moderne de învăţare: descoperirea. Se recomandă ca orele de instruire teoretică şi cele de laborator tehnologic să se desfăşoare sub îndrumarea aceluiaşi profesor de specialitate ( inginer. Formarea . Regia Autonomă Apele Române. care. semiobiectivi. fişe de autoevaluare. instrumente şi echipamente de ultimă oră necesare în formarea anumitor competenţe prevăzute în Standardul de Pregătire Profesională este vizita de documentare sau de lucru la diferite instituţii sau agenţi economici ale căror laboratoare dispun de dotare corespunzătoare. o evaluare sumativă pentru verificarea dobăndirii competenţelor specificate în Standardul de Pregătire Profesională. va adapta demersul didactic la particularităţile clasei şi ale elevilor. tema în clasă. autoevaluarea. familiarizându-se cu modul specific de recoltare a probelor şi cu echipamentele moderne utilizate pentru efectuarea determinărilor specifice. Procesul de predare – învăţare se desfăşoară prin ore de instruire teoretică de specialitate şi ore de laborator tehnologic. Probele de evaluare şi autoevaluare se pot concepe sub formă de fişe de observare. ). întocmirea unor proiecte şi portofolii.a)Determinarea vitezei de curgere a unei ape curgătoare b)Determinarea adâncimii unei ape curgătoare c)Determinarea debitului unei ape curgătoare TOTAL 10 4 6 60 24 36 Numărul de ore alocate fiecărei teme în parte este orientativ. fişe de evaluare ( teste) cuprinzând itemi obiectivi. acest lucru nu este posibil orele de Practică Comasată se pot desfăşura sub forma vizitelor în cadrul cărora elevii doar să asiste la efectuarea acestor determinări. a competenţelor prevăzute în Standardul de Pregătire Profesională şi cuprinse în programă presupune aplicarea unor metode activ – participative de predare – învăţare. etc. Alegerea metodei şi a tehnicilor didactice rămâne la latitudinea profesorului. profesorul rămânând a hotărî asupra acestora în funcţie de resursele materiale de care dispune şi de importanţa pe care o acordă fiecărei teme. Exemplu de fişă de observare : FIŞĂ DE OBSERVARE Numele şi prenumele candidatului : . la elevi . Orele de practică comasată se vor desfăşura la agenţi economici de profil ( Agenţia de Protecţia Mediului. cu clasa împărţită în grupe de minim 10 elevi. Ideal ar fi ca aceste colaborări să se materializeze în şedinţe de practică la locul de muncă în cadrul cărora elevii să execute aceste tipuri de determinări. Fiind un modul cu caracter practic – aplicativ o pondere foarte mare în cadrul acestor metode o ocupă experimentul. O metodă didactică aplicabilă mai ales în condiţiile în care laboratoarele şcolare nu dispun întotdeauna de materiale. biolog sau ecolog ). problematizarea. subiectivi. etc. proiectul. portofoliul. cunoscând elevii şi stilurile de învăţare ale acestora. ore desfăşurate fie în laboratoarele de specialitate ale şcolii fie la diferiţi agenţi economici. iar în final. Pe parcursul modulului se va realiza o evaluare formativă continuă. Dacă. evaluându-se doar competenţele prevăzute în modul.

Oscillatoria. Metopus sp. NaCl Determinarea indicatorilor biologici ai impurificării organice Corelarea indicatorilor biologici cu compoziţia chimică a apelor naturale Determinarea gradului de eutrofizare a apelor naturale Precizări privind Aplicabilitatea Criteriilor de Performanţă: Indicatori biologici: Fe: Crenothrix polyspora. Leptotrix ochracea. Myriophillum H2S: Beggiatoa alba. • Solicitaţi lămuriri evaluatorului în cazul unor neclarităţi la cerinţele din sarcinile de lucru • Asiguraţi-vă de existenţa instrumentelor materialelor şi echipamentelor necesare rezolvării sarcinilor de lucru • Asiguraţi-vă de îndeplinirea condiţiilor de protecţia şi securitatea muncii precum şi de existenţa echipamentului specific de protecţia muncii • Rezolvaţi toate sarcinile de lucru în limita timpului de lucru precizat Sarcini de lucru : . Vorticella. Nitzschia. oligotrof. hipertrof Instrucţiuni pentru candidat : • Citiţi cu atenţie sarcinile de lucru .3: Determină indicatorii biologici ai apelor naturale Feed-back Criterii de Performanţă: a) b) c) d) Determinarea indicatorilor biologici pentru Fe. NaCl: Navicula. H2S.Clasa : Data verificării : Număr de înregistrare : Timp de lucru : Numele şi prenumele evaluatorului : Semnătura evaluatorului : Rezultat Modulul 8: Chimia şi biologia apelor naturale Competenţa 15. Planaria. Stentor. Tubifex. Rhyacophila Corelare: indicatori biologici . mezotrof.consum biochimic de O2 Indicatori biologici . Cladophora. eutrof. Anthophysa vegetans Ca: Elodea. Perla. Ca.gaze dizolvate Grad de eutrofizare: ultraoligotrof. Elodea.pH Indicatori biologici . Artemia salina Impurificarea organică: Paramoecium.

Realizaţi preparate din probe de apă pentru determinarea indicatorilor biologici ai apelor naturale şi a gradului de eutrofizare. 6. . Dacă una sau mai multe sarcini de lucru nu au fost îndeplinite competenţa nu se poate valida . fişe de observaţie. Activitatea Conectarea microscopului şi reglarea acestuia Realizarea preparatului microscopic din apă de lac Determinarea indicatorilor biologici Realizarea preparatului microscopic din apă de fântână Determinarea indicatorilor biologici Realizarea preparatului microscopic din apă de râu Determinarea indicatorilor biologici Corelarea rezultatelor obţinute cu tipul de apă Determinarea tipului de eutrofizare a apei (dacă este cazul) Evaluator Observaţii Desen al speciilor identificate Desen al speciilor identificate Desen al speciilor identificate Notă : Îndeplinirea de către elev a sarcinilor de lucru elaborate pe baza criteriilor de performanţă prevăzute în Standardul de Pregătire Profesională se marchează prin bifarea căsuţelor respective. 5. fântână). lamele. 4. Nr. 9. 3. Evaluatorul pune la dispoziţia elevilor probe de apă din diverse surse(lac. 7. 1. 8. 2. lame. Crt. În acest caz elevului i se fac recomandări de către evaluator. râu. urmând să se facă o reevaluare. microscop optic. În momentul în care toate căsuţele au fost bifate evaluarea s-a încheiat.

inelară Indicatori de calitate : -proprietăţi organoleptice. filtrarea. chimice. bacteriologice Scheme tehnologice : -tratare apă de râu. Interpretează schemele de alimentări cu apă Conţinuturi Captarea : -izvoare. in funcţie de apa tratată . de suprafaţă Stocarea apei : .1. apă subterană Procedee de tratare : -deznisiparea.ramificată. castele de apă Reţele de distribuţie: . drenuri. 22. crt 1.2. coagularea suspensiilor. Unitatea de competenţă 22. Urmăreşte procesul tehnologic de îmbunătăţire a calităţii apei . la mal. SUPRAVEGHEREA ŞI CONTROLUL CALITĂŢII APEI POTABILE Competenţe individuale din unitate 22. puţuri. dezinfectarea . fizice.rezervoare subterane. în albie Sursa de apă : -ape subterane .MODUL 7 : SUPRAVEGHEREA ŞI CONTROLUL CALITĂŢII APEI POTABILE TABEL DE CORELARE COMPETENŢE – CONŢINUTURI Nr. decantarea .

Conţinuturi 1 Interpretarea schemelor de alimentări cu apă a) Identificarea modalităţilor de captare a apelor in funcţie de sursa de apă b) Identificarea modalităţilor de stocare a apei c)Compararea diferitelor tipuri de reţele de distribuţie 2. Indicatori : -fizico–chimici : pH. număr probabil de coliformi totali Interpretare: -normele de calitate in vigoare SUGESTII METODOLOGICE Conform planului de învăţământ.intrare. ieşire staţie. la alegerea profesorului. pentru aceste conţinuturi este prezentat în tabelul de mai jos Nr. alcalinitate.3. orientativ. Urmărirea procesului tehnologic de îmbunătăţire a calităţii apei Total ore 15 . calciu . Numărul de ore recomandat. filtre Faze: . substanţe organice oxidabile -microbiologici : număr total de germeni la 37 0 C. dar poate fi oricare alta. Monitorizează calitatea apei pe parcursul procesului tehnologic Instalaţii folosite : -deznisipatoare.crt. duritate totală. magneziu.22. reziduu fix. modulului 7 SUPRAVEGHEREA ŞI CONTROLUL CALITĂŢII APEI POTABILE. decantoare . îi sunt alocate un număr total de 62 ore respectiv 4 ore pe săptămână şi constituie curriculumul în dezvoltare locală CDL Ordinea cronologică recomandată pentru parcurgerea conţinuturilor este cea din tabelul de corelare competnţe –conţinuturi. Se impune doar tratarea succesivă a conţinuturilor corespunzătoare aceleiaşi competenţe. conductivitate. pe parcursul procesului tehnologic.

Pe lângă aceasta se mai pot utiliza : observarea sistematică. subiectivi. semiobiectivi. acest lucru nu este posibil orele se pot desfăşura sub forma vizitelor în cadrul cărora elevii doar să asiste la efectuarea acestor determinări. care are sarcina de a individualiza şi de a adapta procesul didactic la particularităţile elevilor. etc. De asemenea. Probele de evaluare şi autoevaluare se pot concepe sub formă de fişe de observare. de asemenea . Rolul profesorului în cadrul orelor este de a supraveghea atent activitatea elevilor. joc de rol . de a-i îndruma pe aceştia şi de a corecta. portofoliul. tema în clasă. atunci când este cazul greşelile făcute de aceştia. Principala metodă de evaluare a competenţelor specifice acestui modul este proba practică. O competenţă se evaluează o singură dată. Colaborarea cu agenţi economici de profil este deosebit de importantă pentru parcurgerea acestui modul. Monitorizarea calităţii apei pe parcursul procesului tehnologic a) Recoltarea probelor de apă din diferite faze ale procesului tehnologic b) Determinarea indicatorilor de calitate ai apei potabile c) Interpretarea rezultatelor analizelor TOTAL 15 32 62 Precizăm că numărul de ore alocate fiecărei teme este orientativ. referat care poate fi utilizat de către profesor ca instrument de evaluare curentă. Evaluarea trebuie să fie corelată cu criteriile de performanţă şi cu tipul probelor de evaluare care sunt precizate în Standardul de Pregătire Profesională. Ideal ar fi ca aceste colaborări să se materializeze în şedinţe de practică la locul de muncă în cadrul cărora elevii să execute aceste tipuri de determinări. Strategiile de predare presupun alegerea metodei în funcţie de obiectivele propuse. referatele pot fi utilizate pentru întocmirea de către elevi a unor portofolii sau proiecte utilizate. Se evaluează numai competenţele din acest modul. familiarizându-se cu modul specific de recoltare a probelor şi cu echipamentele moderne utilizate pentru efectuarea determinărilor specifice. La sfârşitul fiecărei determinări practice fiecare elev îşi va întocmi propriul referat al lucrării. studiul de caz. Dacă. problematizarea . Profesorul are libertatea de a alege metodele şi tehnicile didactice şi de a propune noi activităţi de învăţare în măsură să asigure formarea competenţelor specifice prevăzute de programă. Elevii trebuie evaluaţi numai în ceea ce priveşte dobândirea competenţelor specificate în modul. . În demersul didactic se vor utiliza fişe de lucru sau fişe de observaţie. fişe de autoevaluare. Se recomandă ca procesul de predare – învăţare să se desfăşoare fie în laboratoarele de specialitate ale şcolii fie la diferiţi agenţi economici sub îndrumarea profesorului de specialitate ( inginer ).a) Caracterizarea indicatorilor de calitate a apei potabile b) Interpretarea schemelor tehnologice de tratare a apelor c) Identificarea procedeelor şi instalaţiilor de tratare a apei 3. proiectul. fişe de evaluare ( teste) cuprinzând itemi obiectivi. însă. portofolii. pentru evaluarea acestora. Pentru formarea competenţelor prevăzute de programă se recomandă utilizarea unor metode de predare–învăţare . active/ interactive cum ar fi învăţarea prin descoperire. aplicând metodele didactice precizate anterior. autoevaluarea. proiecte de lucru. Alegerea tehnicilor de instruire revine profesorului.

3 Monitorizează calitatea apei pe parcursul procesului tehnologic Criterii de performanţă : a) b) c) Recoltarea probelor de apă din diferite faze ale procesului tehnologic Determinarea indicatorilor de calitate ai apei potabile Interpretarea rezultatelor analizelor Instrucţiuni pentru candidat : • Citiţi cu atenţie sarcinile de lucru .Exemplu de fişă de observare : FIŞĂ DE OBSERVARE Numele şi prenumele candidatului : Clasa : Data verificării : Număr de înregistrare : Timp de lucru : Numele şi prenumele evaluatorului : Semnătura evaluatorului : Rezultat Feed-back Modul 7 : Supravegherea şi controlul calităţii apei potabile Competenţa 22. • Solicitaţi lămuriri evaluatorului în cazul unor neclarităţi la cerinţele din sarcinile de lucru • Asiguraţi-vă de existenţa instrumentelor materialelor şi echipamentelor necesare rezolvării sarcinilor de lucru • Asiguraţi-vă de îndeplinirea condiţiilor de protecţia şi securitatea muncii precum şi de existenţa echipamentului specific de protecţia muncii • Deplasaţi-vă pe teren pentru îndeplinirea sarcinilor de lucru Sarcini de lucru : Urmăreşte calitatea apei potabile la intrarea în staţie respectânt următoarele etape : Recoltarea probelor de apă din diferite faze ale procesului tehnologic Determinarea indicatorilor de calitate ai apei potabile Interpretarea rezultatelor analizelor Evaluatorul pune la dispoziţia elevului materiale şi reactivi. din care elevul alege cele necesare .

densitate. relaţia dintre mărimile reprezentate • Comparare rezultate: erori.1 Planifică o activitate şi culege date numerice în legătură cu aceasta. procente. scări şi proporţii • Formule de calcul: transformări de unităţi de măsură. probei Etapele recoltării Evaluator 1. Conţinuturi • Date numerice: dimensiuni.Nr.3 Interpretează rezultatele obţinute şi prezintă concluziile . distanţe. Realizarea acestora de către elevi se marchează prin bifarea căsuţelor respective MODUL 8 : SUPRAVEGHEREA ŞI CONTROLULCALITĂŢII APELOR UZATE TABEL DE CORELARE COMPETENŢE – CONŢINUTURI Unitate de competenţă 7. în coloane şi bare. de dispersie 7. tensiune • Selectare: după natura mărimii măsurate şi scopul măsurării • Înregistrare date: tabele. ecuaţii liniare cu două variabile. tendinţe • Tipuri de grafice: liniare. 7. Recoltarea probelor de apă la intrarea în staţie 2.PROCESAREA DATELOR NUMERICE Competenţe individuale 7. dispersia. Determinarea indicatorilor de calitate ai apei potabile 3 Interpretarea rezultatelor analizelor Data Notă : Pentru fiecare criteriu de performanţă s-au elaborat sarcini de lucru. temperatură. geometrică.2 Prelucrează datele numerice. tipuri de erori. radicali. Paretto. concentraţie. Gantt • Tipuri de diagrame: cumulativă. cauze. calcule economicofinanciare. media aritmetică. circulare. radar. masă. abaterea medie pătratică • Reprezentare grafică: grafice în plan • Citirea graficelor: coordonatele graficului. fişe • Calcule: puteri.

desfundarea şi repararea reţelelor de canalizare . industriale Cantitatea de precipitaţii atmosferice • Exploatarea: Controlul periodic calitativ şi cantitativ al apelor uzate Controlul exterior şi interior al reţelelor de canalizare • Spălarea. gură de evacuare. separativ şi mixt • Calitatea: Valori admise pentru temperatură. colectoare de ape meteorice. curbe de nivel Sistem unitar. gură de scurgere. produse petroliere • Debite: Debitul orar maxim al apelor menajere. hidrogen sulfurat şi sulfuri. cianuri.1. Supraveghează reţeaua de canalizare a apelor uzate • Scheme de canalizare : Colectoare principale şi secundare de ape uzate. pH.SUPRAVEGHERE A ŞI CONTROLUL CALITĂŢII APELOR UZATE 23. clor liber.23. curăţirea canelor vizibile şi nevizibile.

fenoli. CBO5. sticla cu contragreutate. calciu şi magneziu. amoniac. • Conservarea. staţii de clorinare. suspensiile totale si decantabile. cromului Conservarea termică Fişă de recoltare • Analiza chimică a apelor uzate: Determinarea indicatorilor globali de calitate pentru ape uzate: reziduu total. fix şi calcinat. decantoare. biofiltre. pH. canale şi conducte. pompe manuale Recoltare automată în raport cu debitul apei Loc de recoltare: de la deznisipatoare. cupa cu mâner. aciditate şi alcalinitate. arsenului. 3. acizi volatili.23. substanţe organice. metale grele 23. conţinutul de substanţe uleioase şi grăsimi. amoniacului. bazine de aerare. sulfaţi. argintului. • Marcarea si înregistrarea: Fişa de recoltare • Analiza chimică a apelor uzate şi nămolurilor: Aciditatea şi alcalinitatea. cloruri. substanţe extractibile. CBO5. azotaţi. hidrogenul sulfurat . platforme de filtrare. greutate specifică. radioactivitate • Determinarea indicatorilor de calitate după componente pentru ape uzate: gaze dizolvate. conductibilitatea electrică. separatoare de grăsimi. reziduu. cupa cu mâner Loc de recoltare: instalaţii de fermentare. pH. oxidabilitatea. activitatea nămolului. deversoare. Urmăreşte indicatorii • Recoltarea probelor: Probe fizico-chimici de calitate a simple şi medii nămolurilor din staţia de epurare Recoltare manuală folosind flacoane. 2. Urmăreşte indicatorii fizico-chimici de calitate a apelor uzate pe parcursul procesului tehnologic • Recoltarea probelor: Probe simple şi medii Recoltare manuală folosind flacoane. azotului organic şi total. azotiţi. azotul. marcarea şi înregistrarea: Conservarea chimică pentru determinarea aluminiului. fosfaţi. umiditate.

fixarea înregistrarea: Conservarea chimică cu alcool etilic şi formol. 5. biofiltre. compuşii azotului. caracteristicile hidraulice ale emisarului Factori chimici (substanţe dizolvate): bioxidul de carbon. mărirea debitelor. pH-ul. oxigenul. ordinea competenţelor nefiind obligatorie. sulful. Urmăreşte indicatorii biologici ai apelor uzate 23. de substanţe organice • Fenomenul de autoepurare: Definiţie. lumina solară şi temperatura. 4. la alegerea profesorului impunându-se doar tratarea succesivă a conţinuturilor corespunzătoare aceleiaşi competenţe. scoici. substanţe dizolvate nefavorabile autoepurării: uleiuri minerale. viermi • Metode: Lacuri de acumulare. plante acvatice. suspensii minerale. draga de buzunar şi apucătoare. Fişa de recoltare • Indicatori biologici: Pentru fier şi mangan. biochimia proceselor de descompunere aerobă şi anaeroba. de salinitate. acidul silicic. hidrogen sulfurat. decantoare. staţii de clorinare. calciu. Ordinea cronologică recomandată pentru parcurgerea conţinuturilor este cea din tabelul de corelare competenţe – conţinuturi. fierul şi manganul. deversoare. aerarea artificială SUGESTII METODOLOGICE Modulului 8 SUPRAVEGHEREA CALITĂŢII APELOR UZATE îi sunt alocate conform planului de învăţământ un număr total de 62 ore / an (2 ore / săptămână). separatoare de grăsimi. potasiul şi sodiul Factori biologici: protozoare. Aplică măsurile necesare pentru îmbunătăţirea proceselor de autoepurare pe cursurile de apă • Recoltarea probelor: Probe calitative şi cantitative Recoltare cu fileu planctonic. racloare Loc de recoltare: de la deznisipatoare. canale şi conducte • Conservarea. descărcările de debite. substanţe toxice • Factori ce influenţează autoepurarea: Factori fizici: greutatea specifică si vâscozitatea apei. bazine de aerare. Numărul de ore recomandat pentru aceste conţinuturi este prezentat în tabelul de mai jos : . bureţi. fosforul. platforme de filtrare. dar poate fi oricare alta.23.

20 5. crt. 8 62 Numărul de ore alocate fiecărei teme în parte este orientativ. profesorul rămânând a hotărî asupra acestora în funcţie de resursele materiale de care dispune şi de importanţa pe care o acordă fiecărei teme. 16 4. aplicând metodele didactice precizate anterior. 1. din diferite motive ( ex. fixarea şi înregistrarea probelor c) Interpretarea analizei biologice a apelor uzate pe baza indicatorilor biologici Aplicarea măsurilor necesare pentru îmbunătăţirea proceselor de autoepurare pe cursurile de apă a) Caracterizarea fenomenul de autoepurare b) Identificarea factorilor principali care influenţează capacitatea de autoepurare c) Aplicarea metodelor de îmbunătăţire a capacităţii de autoepurare TOTAL Total ore 8 10 3. Procesul de predare – învăţare se desfăşoară fie în laboratoarele de specialitate ale şcolii fie la diferiţi agenţi economici. Se recomandă ca orele să se desfăşoare sub îndrumarea aceluiaşi profesor de specialitate ( inginer. Dacă . cu clasa împărţită în grupe de maxim 15 elevi. în demersul didactic utilizându-se fişe de lucru sau fişe de observaţie. marcarea şi înregistrarea probelor c) Analiza chimică a apelor uzate Urmărirea indicatorilor fizico-chimici de calitate a nămolurilor din staţia de epurare a) Recoltarea probelor de nămol b) Marcarea şi înregistrarea probelor c) Analiza chimica a nămolurilor Urmărirea indicatorilor biologici ai apelor uzate a) Recoltarea probelor de apă b) Conservarea. 2. După terminarea determinărilor practice fiecare elev îşi va .Nr. În cadrul orelor de instruire practică se recomandă ca elevii să execute individual fiecare determinare experimentală în parte creându-se astfel condiţiile formării abilităţilor practice specifice calificării. biolog sau ecolog ). Conţinuturi Supravegherea reţelei de canalizare a apelor uzate e) Interpretarea unei scheme de canalizare f) Supravegherea calităţii apelor uzate introduse în reţeaua de canalizare g) Determinarea debitului apelor uzate şi meteorice h) Supravegherea modului de exploatare şi întreţinere a reţelelor de canalizare Urmărirea indicatorilor fizico-chimici de calitate a apelor uzate pe parcursul procesului tehnologic a) Recoltarea probelor de apă de pe parcursul procesului tehnologic b) Conservarea. dotare materială insuficientă ). Orele de instruire vor avea un caracter activ – participativ din partea elevilor. acest lucru nu este posibil se vor forma grupe de câte 2-3 elevi care vor executa determinările experimentale.

suspensii minerale. Evaluarea cunoştinţelor şi a abilităţilor dobândite de elevi precum şi a progreselor realizate de aceştia se va corela cu criteriile de performanţă şi cu tipul probelor de evaluare prevăzute în Standardul de Pregătire Profesională. cunoscând elevii şi stilurile de învăţare ale acestora. o evaluare sumativă pentru verificarea dobăndirii competenţelor specificate în Standardul de Pregătire Profesională. Pe parcursul modulului se va realiza o evaluare formativă continuă. care. O metodă didactică aplicabilă mai ales în condiţiile în care laboratoarele şcolare nu dispun întotdeauna de materiale. caracteristicile hidraulice ale emisarului Factori chimici (substanţe dizolvate): bioxidul de carbon. 5: Aplică măsurile necesare pentru îmbunătăţirea proceselor de autoepurare pe cursurile de apă Criterii de performanţă: d) Caracterizarea fenomenul de autoepurare e) Identificarea factorilor principali care influenţează capacitatea de autoepurare f) Aplicarea metodelor de îmbunătăţire a capacităţii de autoepurare Precizările privind Aplicabilitatea Criteriilor de Performanţă: Fenomenul de autoepurare: Factori ce influenţează autoepurarea: Definiţie. cu caracter demonstrativ. compuşii azotului.întocmi propriul referat al lucrării. fierul şi manganul. pentru dobândirea unor abilităţi cu caracter practic. nu şi altele. oxigenul. substanţe toxice Factori fizici: greutatea specifică si vâscozitatea apei. referat care poate fi utilizat de către profesor ca instrument de evaluare curentă. subiectivi. pH-ul. întocmirea unor proiecte şi portofolii. problematizarea. proiectul. cât şi de către elevi. biochimia proceselor de descompunere aerobă şi anaeroba. autoevaluarea. instrumente şi echipamente de ultimă oră necesare în formarea anumitor competenţe prevăzute în Standardul de Pregătire Profesională este vizita de documentare sau de lucru la diferite instituţii sau agenţi economici ale căror laboratoare dispun de dotare corespunzătoare. Acesta va fi realizat atât de către profesor. fosforul. va adapta demersul didactic la particularităţile clasei şi ale elevilor. Pe lângă experiment se mai recomandă şi alte metode moderne de învăţare: descoperirea. Exemplu de instrument de evaluare : Modulul 8: SUPRAVEGHEREA CALITĂŢII APELOR UZATE Competenţa 23. iar în final. Probele de evaluare şi autoevaluare se pot concepe sub formă de fişe de observare. fişe de autoevaluare. a competenţelor prevăzute în Standardul de Pregătire Profesională şi cuprinse în programă presupune aplicarea unor metode activ – participative de predare – învăţare. semiobiectivi. lumina solară şi temperatura. sulful. tema în clasă. etc. Pe lângă aceasta se mai pot utiliza : observarea sistematică. fişe de evaluare ( teste) cuprinzând itemi obiectivi. substanţe dizolvate nefavorabile autoepurării: uleiuri minerale. la elevi . Fiind un modul cu caracter practic – aplicativ o pondere foarte mare în cadrul acestor metode o ocupă experimentul. Alegerea metodei şi a tehnicilor didactice rămâne la latitudinea profesorului. portofoliul. . Formarea . evaluându-se doar competenţele prevăzute în modul. Principala metodă de evaluare a competenţelor specifice acestui modul este proba practică.

Nr. Identificaţi factorii ce influenţează autoepurarea din următoarea listă şi grupaţi-i în funcţie de sursă. aerarea artificială Instrucţiuni pentru candidat : • • • Citiţi cu atenţie sarcinile de lucru . bureţi. protozoare. Definiţi procesul de autoepurare. scoici. bioxidul de carbon. oxigenul. Factori Factori fizici Factori chimici Factori biologici Enumerare Evaluator Data 3. plante acvatice. descărcările de debite. bureţi.Metode acidul silicic. potasiul şi sodiul Factori biologici: protozoare. fosforul. compuşii azotului. 1. 3. Metode Caracteristici Evaluator Data . Solicitaţi lămuriri evaluatorului în cazul unor neclarităţi la cerinţele din sarcinile de lucru Rezolvaţi toate sarcinile de lucru în limita timpului de lucru precizat INSTRUMENT DE EVALUARE PENTRU COMPETENŢA 23. 3. 1.5 1. Crt. lumina solară şi temperatura. Lacuri de acumulare. Enumeraţi principalele metode de îmbunătăţire a capacităţii de autoepurare a apelor şi caracteristicile lor. acidul silicic. Crt. plante acvatice. 2. Lista: greutatea specifică si vâscozitatea apei. caracteristicile hidraulice ale emisarului. mărirea debitelor. scoici. pH-ul. potasiul şi sodiul. 2. viermi Nr. viermi. 2. fierul şi manganul. sulful.

5 2.5 1 1 1.PARCURGEREA MODULELOR LA CLASA A XII-A CALIFICAREA: TEHNICIAN ECOLOG ŞI PROTECŢIA CALITĂŢII MEDIULUI Modulul 1 2 3 7 8 4 5 6 Credite 1.5 2 2 1.5 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19 20 21 22 23 24 25 26 27 28 29 30 31 M 1 – Gestionarea deşeurilor M 2 – Supravegherea şi controlul calităţii apelor naturale M 3 – Supravegherea şi controlul calităţii solului M 4 – Supravegherea şi controlul calităţii mediului în ecosistemele antropizate ( practică comasată ) M 5 – Supravegherea şi controlul calităţii aerului ( practică comasată ) M 6 – Chimia şi biologia apelor naturale ( practică comasată ) M 7 – Supravegherea şi controlul calităţii apei potabile ( CDL ) M 8 – Supravegherea şi controlul calităţii apelor uzate ( CDL ) .

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful