MINISTERUL EDUCAŢIEI ŞICERCETĂRII

Anexa nr. 2 la OMEdC nr. 3172/30.01.2006

CURRICULUM CLASA A XII A LICEU TEHNOLOGIC NIVEL 3 DOMENIUL: RESURSE NATURALE ŞI PROTECŢIA MEDIULUI CALIFICAREA: TEHNICIAN ECOLOG ŞI PROTECŢIA CALITĂŢII MEDIULUI VARIANTA REVIZUITĂ

2005

Autori : Ing. Lucica Micălăcian - profesor grad didactic I, Colegiul Tehnic de Construcţii şi Protecţia Mediului, Arad Ing. Marieta Boros - profesor grad didactic definitiv, Colegiul Tehnic de Construcţii şi Protecţia Mediului, Arad Prof. Cristina Căldare - profesor grad didactic definitiv, doctorand, Colegiul Tehnic de Construcţii şi Protecţia Mediului, Arad

Revizuit : Ing. Lucica Micălăcian - profesor grad didactic I, Colegiul Tehnic de Construcţii şi Protecţia Mediului, Arad

PLAN DE ÎNVĂŢĂMÂNT Liceu tehnologic prin ruta directă Clasa a XII a Aria curriculară TEHNOLOGII Domeniul : Resurse naturale şi protecţia mediului Calificarea :Tehnician Ecolog şi Protecţia Calităţii Mediului Cultură de specialitate şi instruire practică săptămânală Total ore / an Modul 1 Gestionarea deşeurilor din care: laborator tehnologic 80 48 130 78 100 60

Modul 2

Total ore / an Supravegherea şi controlul calităţii apelor din care: naturale laborator tehnologic Total ore / an din care: laborator tehnologic

Modul 3

Supravegherea şi controlul calităţii solului

Total ore/an =10 ore/sapt. X 31 săpt. =310 ore Stagii de pregătire practică Modul 4 Modul 5 Modul 6 Supravegherea şi controlul calităţii mediului în ecosistemele antropizate Supravegherea şi controlul calităţii aerului Chimia şi biologia apelor naturale Total ore / an Total ore / an Total ore / an 30 60 60

Total ore/an = 30 ore/săpt. x 5 săpt./an =150 ore Curriculum în dezvoltare locală Supravegherea şi controlul calităţii apei Total ore / an Modul 7 potabile . 62

Modul 8

Supravegherea şi controlul calităţii apelor uzate

Total ore / an

62

Total ore /an = 4 ore/sapt.x 31 săpt. =124 TOTAL GENERAL =584 ore/an

Notă : Toate orele de pregătire practică ( laborator tehnologic şi practică comasată ) se vor desfăşura sub coordonarea profesorului de specialitate, cu clasa împărţită în grupe de minim 10 elevi.

NOTĂ INTRODUCTIVĂ Domeniul PROTECŢIA MEDIULUI pregăteşte elevii pentru calificările TEHNICIAN ECOLOG ŞI PROTECŢIA CALITĂŢII MEDIULUI şi TEHNICIAN HIDROMETEOROLOG. Curriculum pentru clasa a XII a, calificarea TEHNICIAN ECOLOG ŞI PROTECŢIA CALITĂŢII MEDIULUI, a fost elaborat pe baza Standardului de Pregătire Profesională pentru această calificare şi a planului de învăţământ. Curriculum cuprinde 7 module corespunzătoare unităţilor de competenţă tehnice generale şi specializate, din SPP care au acelaşi titlu GESTIONAREA DEŞEURILOR, SUPRAVEGHEREA ŞI CONTROLUL CALITĂŢII APELOR NATURALE, SUPRAVEGHEREA ŞI CONTROLUL CALITĂŢII SOLULUI, SUPRAVEGHEREA ŞI CONTROLUL CALITĂŢII APEI POTABILE, SUPRAVEGHEREA ŞI CONTROLUL CALITĂŢII APELOR UZATE, SUPRAVEGHEREA ŞI CONTROLUL CALITĂŢII MEDIULUI ÎN ECOSISTEMELE ANTROPIZATE, SUPRAVEGHEREA ŞI CONTROLUL CALITĂŢII AERULUI, CHIMIA ŞI BIOLOGIA APELOR NATURALE . Pentru fiecare modul în parte curriculum cuprinde : Tabel de corelare competenţe – conţinuturi şi Sugestii metodologice privind procesul şi metode de predare-învăţare, şi sugestii privind evaluarea. Pe lângă competenţele tehnice, în cadrul modulelor şi SUPRAVEGHEREA ŞI CONTROLUL CALITĂŢII APELOR UZATE, SUPRAVEGHEREA ŞI CONTROLUL CALITĂŢII MEDIULUI ÎN ECOSISTEMELE ANTROPIZATE vor fi evaluate şi unele abilităţi cheie, aceste module fiind construite prin agregarea competenţelor unei unităţi de competenţă cheie cu competenţele unei unităţi de competenţă tehnice, după cum urmează : SUPRAVEGHEREA ŞI CONTROLUL CALITĂŢII APELOR UZATE – PROCESAREA DATELOR NUMERICE respectiv SUPRAVEGHEREA ŞI CONTROLUL CALITĂŢII MEDIULUI ÎN ECOSISTEMELE ANTROPIZATE - COMUNICARE. Modulele SUPRAVEGHEREA ŞI CONTROLUL CALITĂŢII APEI POTABILE şi SUPRAVEGHEREA ŞI CONTROLUL CALITĂŢII APELOR UZATE sunt alocate CDL ( câte 62 ore ) iar modulele SUPRAVEGHEREA ŞI CONTROLUL CALITĂŢII MEDIULUI ÎN ECOSISTEMELE ANTROPIZATE, SUPRAVEGHEREA ŞI CONTROLUL CALITĂŢII AERULUI şi CHIMIA ŞI BIOLOGIA APELOR NATURALE sunt alocate practicii comasate ( 30, 60 respectiv 60 ore ). Celorlalte module li s-au alocat câte 10 ore săptămânal ( 4 ore instruire teoretică şi 6 ore laborator tehnologic ). Ordinea în care se recomandă parcurgerea modulelor este prezentată la sfârşitul curriculum. Toate orele corespunzătoare modulelor prezentate în curriculum se vor desfăşura sub îndrumarea profesorilor de specialitate ( inginer, biolog, ecolog ). În cazul modulelor care cuprind atât ore de pregătire teoretică cât şi ore de laborator tehnologic se recomandă ca acestea să se desfăşoare sub îndrumarea aceluiaşi cadru didactic. Orele de practică comasată şi cele de laborator tehnologic se vor desfăşura cu clasa împărţită în grupe de minim 10 elevi. Se recomandă ca orele de practică comasată să se desfăşoare la agenţi economici de profil. Este necesară utilizarea programei şcolare împreună cu Standardul de Pregătire Profesională deoarece programa a fost concepută pornind de la corelarea conţinuturilor cu competenţele prevăzute în Standardul de Pregătire Profesională . Prin parcurgerea corectă a programei şcolare se va asigura dobândirea , de către elevi, a competenţelor descrise în Standardul de Pregătire Profesională corespunzător calificării.

Recoltează probele de apă în vederea analizei fizico-chimice şi microbiologice.3 Interpretează rezultatele obţinute şi prezintă concluziile 18.1.4.1.Procesarea datelor numerice √ √ √ √ √ 18.2 Prelucrează datele numerice 7. 19.Evaluează impactul depozitelor de deşeuri asupra mediului 19.Determină indicatorii fizici ai apelor naturale.3.Monitorizează regimul deşeurilor din sectorul gospodăresc şi public 18.2. Verificare √ √ √ 7. 7.Monitorizează regimul deşeurilor din sectorul industrial 18.Alcătuirea modulelor pentru calificarea Tehnician ecolog şi protecţia calităţii mediului clasa a XII a Unitatea de competenţă 5.3 Elaborează documente pe teme profesionale 7.Comunicare M 1 M 2 M 3 M 4 √ √ M 5 M 6 M 7 M 8 Competenţa 5.2.1 Planifică o activitate şi culege date numerice în legătură cu aceasta. Gestionarea deşeurilor √ √ √ √ √ √ √ √ 19.2 Moderează dezbateri şi şedinţe 5.Supraveghere a şi controlul calităţii apelor naturale √ √ √ √ .Monitorizează regimul deşeurilor periculoase 18.

4. Determină caracteristicile fizice ale solului 21.Supraveghere a şi controlul calităţii solului 19.Monitorizează calitatea apei pe parcursul procesului tehnologic 23. 19.5. Determină indicatorii microbiologici ai solului 21.21.4. Determină indicatorii microbiologici ai apelor naturale 21. Interpretează schemele de alimentări cu apă 22.1. 19. Măsoară radioactivitatea apelor naturale.1Supraveghează reţeaua de canalizare a apelor uzate √ √ √ √ √ √ √ √ √ √ √ √ √ √ √ √ √ 22. Urmăreşte procesul tehnologic de îmbunătăţire a calităţii apei 22. Interpretează caracteristicile solului 21.3.1. Determină indicatorii chimici ai apelor naturale.Supraveghere a şi controlul calităţii apei potabile √ √ √ √ √ 23. Determină radioactivitatea solului 22.3.Supraveghere a şi controlul calităţii apelor uzate √ √ .3.5. Determină indicatorii chimici de calitate a solului 21.2.2.

4 Urmăreşte indicatorii biologici ai apelor uzate şi a nămolurilor 23.2.3 Urmăreşte indicatorii fizicochimici de calitate a nămolurilor din staţia de epurare 23.1.5 Aplică măsurile necesare pentru îmbunătăţirea proceselor de autoepurare pe cursurile de apă 17. Evaluează impactul ecologic al antropizării 20. Recoltează probe de aer 20. Prognozează dispersia poluanţilor in funcţie de evoluţia parametrilor meteorologici √ √ √ √ √ √ √ √ √ √ √ √ √ √ √ √ √ √ 20.Supraveghere a şi controlul calităţii aerului √ √ .2 Urmăreşte indicatorii fizicochimici de calitate a apelor uzate pe parcursul procesului tehnologic 23.Implementează conceptul de dezvoltare durabilă şi agricultură ecologică 17.2. Monitorizează efectele antropizării asupra ecosistemelor naturale 17.17.1. Monitorizează calitatea aerului 20.3.3.Supraveghere a şi controlul calităţii mediului în ecosistemele antropizate 23.

Corelează proprietăţile fizice cu proprietăţile chimice ale apelor naturale 15. Descrie efectuarea măsurătorilor şi observaţiilor hidrometrice √ √ √ √ √ √ √ √ √ √ M 1 – Gestionarea deşeurilor M 2 – Supravegherea şi controlul calităţii apelor naturale M 3 – Supravegherea şi controlul calităţii solului M 4 – Supravegherea şi controlul calităţii mediului în ecosistemele antropizate ( practică comasată ) M 5 – Supravegherea şi controlul calităţii aerului ( practică comasată ) M 6 – Chimia şi biologia apelor naturale ( practică comasată ) M 7 – Supravegherea şi controlul calităţii apei potabile ( CDL ) M 8 – Supravegherea şi controlul calităţii apelor uzate ( CDL ) .3.15.4. Determină indicatorii biologici ai apelor naturale 15. Evidenţiază modul de desfăşurare a vieţii în apele naturale 15.1. Protejează calitatea apelor naturale 15.Chimia şi biologia apelor naturale 15.2.5.

recuperare substanţe organice textile si hârtie.II. alimentară.3. chimică. naval si transfrontalier Depozitare: pe sol. auto. Monitorizează regimul deşeurilor din sectorul industrial • • • • 18. combustibile. la agentul economic Valorificare: împrăştiere pe sol. textile. Monitorizează regimul deşeurilor periculoase • • • • • • . energetică. radioactive Colectare:la agenţii economici. metale. feroviar. Monitorizează regimul 18. feroviar. compostare.2. la agentul economic Valorificare: incinerare. rampe ecologice.MODUL 1 : GESTIONAREA DEŞEURILOR TABEL DE CORELARE COMPETENŢE – CONŢINUTURI Unitate de competenţăCompetenţe individuale • • • • • • Conţinuturi Deşeuri: alimentare. recuperare metale din zgură. agricultură. reciclare hârtie. azbest. 18. metalurgică. rerafinarea uleiurilor uzate. nămoluri cu metale. voluminoase Colectare: sortarea.1. şpan. Transport: auto. stocarea în pubele Transport: autogunoiere. sticlă Industrie: extractivă. incinerare Legislaţie : Legea 137 / 1995 Cap. lichid de frână. rafinarea ţiţeiului. incinerare. baterii cu plumb. naval si transfrontalier Depozitare: în containere sigilate Valorificare: recuperare metale şi nemetale din nămoluri şi soluţii de electroliţi. recuperare plumb din baterii. vidanjoare Depozitare: pe sol. electroliţi. necombustibile. pesticide. din demolări. GESTIONAREA deşeurilor din sectorul DEŞEURILOR gospodăresc şi public 18. zootehnie Colectare: la agenţi economici Transport: auto. producere de biogaz. stocare in vederea reciclării Deşeuri periculoase: bifenil policloruraţii.

din care 32 ore pentru instruire teoretică şi 48 ore pentru laborator tehnologic. conţinut de amoniac. amoniac. Numărul de ore recomandat pentru aceste conţinuturi este prezentat în tabelul de mai jos : Ore instruire Ore laborator teoretică tehnologic Nr. hidrogen sulfurat. gunoaie. azotiţi. pesticide Modificări de fertilitate: azotaţi. transport si depozitare c) Supravegherea procesului de valorificare a deşeurilor din sectorul gospodăresc şi public Monitorizarea regimului deşeurilor din sectorul industrial a) Identificarea deşeurilor provenite din industrie b) Controlul modului de colectare. azotiţi. transport si depozitare c) Supravegherea procesului de Total ore 1 20 8 12 2 20 8 12 . crt. bioxid de carbon. hidrogen sulfurat. Ordinea cronologică recomandată pentru parcurgerea conţinuturilor este cea din tabelul de corelare competenţe – conţinuturi. zgură Poluarea aerului: miros. amoniac. substanţe organice. detritofage • • • SUGESTII METODOLOGICE Modulului 1 GESTIONAREA DEŞEURILOR îi sunt alocate conform planului de învăţământ un număr total de 80 ore. pesticide Biodiversitate: specii ruderale. fosfaţi. oxizi de azot şi sulf.secţiunea a 2-a • • 18. Conţinuturi Monitorizarea regimului deşeurilor din sectorul gospodăresc şi public a) Identificarea deşeurilor provenite din sectorul gospodăresc şi public b) Controlul modului de colectare. necrofage. insecticide. insecticide. pulberi sedimentabile şi in suspensie Poluarea apelor: azotaţi. Evaluează impactul depozitelor de deşeuri asupra mediului Modificări: Depuneri de steril. fosfaţi.4.

în demersul didactic utilizându-se fişe de lucru sau fişe de observaţie. dotare materială insuficientă ). Fiind un modul cu . la elevi . Rolul profesorului în cadrul orelor de laborator tehnologic este de a supraveghea atent activitatea elevilor. de a-i îndruma pe aceştia şi de a corecta. Evaluează impactul depozitelor de deşeuri asupra mediului a) Identificarea modificărilor de peisaj şi disconfort vizual b) Controlul gradului de poluare al aerului c) Controlul gradului de poluare al apelor de suprafaţă şi subterane d) Controlul modificărilor de fertilitate a solului e) Evaluarea modificărilor de biodiversitate 20 8 12 20 8 12 Numărul de ore alocate fiecărei teme în parte este orientativ. Orele de instruire teoretică vor avea un caracter activ – participativ din partea elevilor. În cadrul orelor de laborator tehnologic se recomandă ca elevii să execute individual fiecare determinare experimentală în parte creindu-se astfel condiţiile formării abilităţilor practice specifice calificării. Formarea . aplicând metodele didactice precizate anterior.3 4 valorificare a deşeurilor industriale Monitorizează regimul deşeurilor periculoase a) Identificarea deşeurilor periculoase b) Controlul modului de colectare. ore desfăşurate fie în laboratoarele de specialitate ale şcolii fie la diferiţi agenţi economici. Procesul de predare – învăţare se desfăşoară prin ore de instruire teoretică de specialitate şi ore de laborator tehnologic. Dacă . a competenţelor prevăzute în Standardul de Pregătire Profesională şi cuprinse în programă presupune aplicarea unor metode activ – participative de predare – învăţare. Se recomandă ca orele de instruire teoretică şi cele de laborator tehnologic să se desfăşoare sub îndrumarea aceluiaşi profesor de specialitate ( inginer ). din diferite motive ( ex. După terminarea determinărilor practice fiecare elev îşi va întocmi propriul referat al lucrării. referat care poate fi utilizat de către profesor ca instrument de evaluare curentă. acest lucru nu este posibil se vor forma grupe de câte 2-3 elevi care vor executa determinările experimentale. atunci când este cazul greşelile făcute de aceştia. transport şi depozitare c) Supravegherea procesului de valorificare a deşeurilor periculoase d) Urmăreşte aplicarea legislaţiei în vigoare privind regimul substanţelor şi deşeurilor periculoase precum şi a altor deşeuri. profesorul rămânând a hotărî asupra acestora în funcţie de resursele materiale de care dispune şi de importanţa pe care o acordă fiecărei teme.

cât şi de a asigura profesorului sub îndrumarea căruia se desfăşoară orele condiţii de supraveghere atentă a modului în care fiecare elev îşi formează abilităţile practice specifice. În cadrul orelor de instruire teoretică experimentul are caracter demonstrativ. Principala metodă de evaluare a competenţelor specifice acestui modul este proba practică. De aceea se recomandă ca la orele de laborator tehnologic clasa să fie împărţită în grupe de minim 10 elevi. cunoscând elevii şi stilurile de învăţare ale acestora. Pe lângă experiment se mai recomandă şi alte metode moderne de învăţare: descoperirea. Probele de evaluare şi autoevaluare se pot concepe sub formă de fişe de observare. Pe parcursul modulului se va realiza o evaluare formativă continuă. eventualele greşeli ale elevilor. Pe lângă aceasta se mai pot utiliza : observarea sistematică. pe când în cadrul orelor de laborator tehnologic aceste experimente vor fi realizate de către fiecare elev în parte . Alegerea metodei şi a tehnicilor didactice rămâne la latitudinea profesorului.caracter practic – aplicativ o pondere foarte mare în cadrul acestor metode o ocupă experimentul. evaluânduse doar competenţele prevăzute în modul. atât pentru a oferi elevilor posibilitatea de a lucra individual. instrumente şi echipamente de ultimă oră necesare în formarea anumitor competenţe prevăzute în Standardul de Pregătire Profesională este vizita de documentare sau de lucru la diferite instituţii sau agenţi economici ale căror laboratoare dispun de dotare corespunzătoare. o evaluare sumativă pentru verificarea dobândirii competenţelor specificate în Standardul de Pregătire Profesională. fişe de evaluare (teste) cuprinzând itemi obiectivi. care. şi de a corecta. O metodă didactică aplicabilă mai ales în condiţiile în care laboratoarele şcolare nu dispun întotdeauna de materiale. fiind realizat de către profesor. întocmirea unor proiecte şi portofolii. nu şi altele. tema în clasă. problematizarea. semiobiectivi. subiectivi. proiectul. Evaluarea cunoştinţelor şi a abilităţilor dobândite de elevi precum şi a progreselor realizate de aceştia se va corela cu criteriile de performanţă şi cu tipul probelor de evaluare prevăzute în Standardul de Pregătire Profesională. va adapta demersul didactic la particularităţile clasei şi ale elevilor. portofoliul. etc. Exemplu de fişă de evaluare : FIŞĂ DE EVALUARE Numele şi prenumele candidatului : Clasa : Data verificării : Număr de înregistrare : Timp de lucru : Numele şi prenumele evaluatorului : Semnătura evaluatorului : Rezultat Feed-back Modul 1 : Gestionarea deşeurilor Competenţa 18. autoevaluarea. atunci când este cazul. iar în final.2: Monitorizează regimul deşeurilor din sectorul industrial Criterii de performanţă : . fişe de autoevaluare.

Sarcini de lucru 1 Identificaţi şi precizaţi deşeurile părovenite de la agentul economic X 2 Precizaţi care este modul de colectare a acestor deşeuri 3 Precizaţi care este modul de transport a acestor deşeuri 4 Precizaţi care este modul de depozitare a acestor deşeuri 5 Precizaţi care este modul de valorificare a acestor deşeuri Evaluator Data Notă : Îndeplinirea de către elev a sarcinilor de lucru elaborate pe baza criteriilor de performanţă prevăzute în Standardul de Pregătire Profesională se marchează prin bifarea căsuţelor respective. naval si transfrontalier Depozitare: Pe sol. auto. rerafinarea uleiurilor uzate. • Solicitaţi lămuriri evaluatorului în cazul unor neclarităţi la cerinţele din sarcinile de lucru • Asiguraţi-vă de existenţa instrumentelor materialelor şi echipamentelor necesare rezolvării sarcinilor de lucru • Asiguraţi-vă de îndeplinirea condiţiilor de protecţia şi securitatea muncii precum şi de existenţa echipamentului specificde protecţia muncii • Rezolvaţi toate sarcinile de lucru în limita timpului de lucru precizat Sarcină de lucru : Întocmiţi un proiect cu tema „ Monitorizarea regimului deşeurilor din sectorul industrial „ pe baza datelor culese de la agentul economic X . incinerare. alimentară. rafinarea ţiţeiului. feroviar. transport si depozitare Supravegherea procesului de valorificare a deşeurilor industriale Condiţii de aplicabilitate : Industrie: Extractivă. În momentul în care toate căsuţele au fost bifate evaluarea s-a încheiat. energetică. stocare in vederea reciclării Instrucţiuni pentru candidat : • Citiţi cu atenţie sarcinile de lucru .d) e) f) Identificarea deşeurilor provenite din industrie Controlul modului de colectare. recuperare substanţe organice textile si hârtie. chimică. respectând structura indicată în tabel . recuperare metale din zgură. agricultură. Dacă una sau mai multe sarcini de . zootehnie Colectare: La agenţi economici Transport: Auto. Nr. crt. şpan. metalurgică. la agentul economic Valorificare: Împrăştiere pe sol.

crt Competenţe individuale din Conţinuturi unitate 19. MODUL 2 : SUPRAVEGHEREA ŞI CONTROLUL CALITĂŢII APELOR NATURALE TABEL DE CORELARE COMPETENŢE – CONŢINUTURI Nr.Sterilizarea Probe de apă : -probe simple. turbiditate. aparat de prelevare automată. În acest caz elevului i se fac recomandări de către evaluator. conductivitate. zona de prelevare. probe medii. NATURALE Pregătirea : .lucru nu au fost îndeplinite competenţa nu se poate valida. urmând să se facă o reevaluare. numele persoanei care a făcut recoltarea 19. suspensii totale conform metodelor de analiză Interpretare : -normele de calitate in vigoare Unitatea de competenţă 19.marcarea. probe de suprafaţă. transportul . aspectul probei in momentul recoltării. Buletin de prelevare: . etichete .nume apă . condiţii meteorologice. punct de prelevare. suspensii totale Determinare : -pH. modul de recoltare.transport. lăzi frigorifice. probe de adâncime . 19. CALITĂŢII microbiologice recipient pentru recoltarea la APELOR adâncime. turbiditate. păstrarea la temperaturi scăzute. probe pentru determinarea oxigenului Conservarea. ŞI CONTROLUL fizico-chimice şi pompe. auto.m) fată de fenolftaleină si metilorange .2 Determină indicatorii Indicatori fizici : fizici ai apelor naturale -pH.recipiente de sticlă. conductivitate.3 Determină indicatorii chimici ai apelor naturale Alcalinitatea si aciditatea : -( p. modul de conservare.1Recoltează probe de Dispozitive de prelevare : SUPRAVEGHEREA apă în vederea analizei . data si ora. polietilenă.reactivi de conservare unde este cazul .

potasiu (flamfotometric) .Oxigenul dizolvat. Interpretarea rezultatelor -normele de calitate in vigoare 19. Numărul de ore recomandat. calciu si magneziu. dar poate fi oricare alta. duritatea. sulfaţii. (complexonometric ) sodiu.Sonda de scintilaţie pentru determinarea radiaţiilor beta global Interpretare: . Se impune doar tratarea succesivă a conţinuturilor corespunzătoare aceleiaşi competenţe.alcalinitate.4. coliformi totali.normele de calitate in vigoare 19.naturală. CBO5 CCOMn ( CCOCr) Regimul de mineralizare : -reziduul fix. coliformi totali. fosfaţii (spectrofotometric) Regimul toxic : . naturale fecali Determinarea . azotaţi.Măsoară radioactivitatea apelor naturale. Ordinea cronologică recomandată pentru parcurgerea conţinuturilor este cea din tabelul de corelare competnţe –conţinuturi. aciditate. fecali conform metodelor de analiză Interpretarea rezultatelor .normele de calitate in vigoare SUGESTII METODOLOGICE Conform planului de învăţământ. artificială Aparate : .bacterii mezofile. la alegerea profesorului. fierul (spectrofotometric ) Truse de teren : . orientativ.Regimul de oxigen : . azotiţi. pentru aceste conţinuturi este prezentat în tabelul de mai jos .bacterii mezofile. din care 52 ore pentru instruire teoretică şi 78 ore pentru laborator tehnologic. modulului 2 SUPRAVEGHEREA ŞI CONTROLUL CALITĂŢII APELOR NATURALE. clorurile. Radioactivitatea: .5 Determină indicatorii Indicatori microbiologici microbiologici ai apelor . oxigen dizolvat.amoniac. îi sunt alocate un număr total de 130 ore.

a) Caracterizarea radioactivităţii apelor naturale b) Utilizarea aparatelor pentru Total ore Ore instruire teoretică Ore laborator tehnologic 20 8 12 2 30 12 18 3. Conţinuturi Recoltează probe de apă în vederea analizei fizico-chimice şi microbiologice a) Alegerea dispozitivelor de prelevare a probelor de apă b) Pregătirea dispozitivelor de prelevare pentru analiza microbiologică c) Recoltarea probelor de apă pentru analiza fizico-chimică şi microbiologică d) Conservarea. 1.crt. 10 4 6 . marcarea şi transportul probelor de apă e) Întocmirea buletinului de prelevare Determină indicatorii fizici ai apelor naturale a) Caracterizarea indicatorilor fizici ai apelor naturale b) Determinarea indicatorilor fizici c) Interpretarea rezultatelor analizelor Determină indicatorii chimici ai apelor naturale a) Determinarea alcalinităţii si acidităţii b) Determinarea indicatorilor regimului de oxigen c) Determinarea indicatorilor regimului de mineralizare d) Determinarea indicatorilor regimului toxic e) Utilizarea truselor de teren f) Interpretarea rezultatelor analizelor Măsoară radioactivitatea apelor naturale. 50 20 30 4.Nr.

etc. Determină indicatorii microbiologici ai apelor naturale a) Caracterizarea indicatorilor microbiologici b) Determinarea indicatorilor microbiologici b) Interpretarea rezultatelor analizelor TOTAL 20 8 12 130 52 78 Precizăm că numărul de ore alocat fiecărei teme este orientativ. care are sarcina de a individualiza şi de a adapta procesul didactic la particularităţile elevilor. referat care poate fi utilizat de către profesor ca instrument de evaluare curentă. de asemenea . problematizarea . joc de rol . pentru evaluarea acestora. . Chiar dacă se exersează şi alte competenţe cheie în procesul de predare-învăţare. La sfârşitul fiecărei determinări practice fiecare elev îşi va întocmi propriul referat al lucrării. Elevii trebuie evaluaţi numai în ceea ce priveşte dobândirea competenţelor specificate în modul. Colaborarea cu agenţi economici de profil este deosebit de importantă pentru parcurgerea acestui modul . Profesorul are libertatea de a alege metodele şi tehnicile didactice şi de a propune noi activităţi de învăţare în măsură să asigure formarea competenţelor specifice prevăzute de programă. când conţinuturile şi activităţile de învăţare o permit. partenerii cei mai potriviţi. precizăm că se va evalua numai competenţa cheie cuprinsă în modul. atunci când este cazul greşelile făcute de aceştia. în acest caz. Dacă. Evaluarea trebuie să fie corelată cu criteriile de performanţă şi cu tipul probelor de evaluare care sunt precizate în Standardul de Pregătire Profesională. În demersul didactic se vor utiliza fişe de lucru sau fişe de observaţie. Rolul profesorului este de a supraveghea atent activitatea elevilor. portofolii.determinarea radioactivităţii apelor naturale c) Interpretarea rezultatelor analizelor 5. familiarizându-se cu modul specific de recoltare a probelor şi cu echipamentele moderne utilizate pentru efectuarea determinărilor specifice. de a-i îndruma pe aceştia şi de a corecta. De asemenea. active/ interactive cum ar fi învăţarea prin descoperire. Se recomandă ca procesul de predare – învăţare să se desfăşoare fie în laboratoarele de specialitate ale şcolii fie la diferiţi agenţi economici sub îndrumarea profesorului de specialitate ( inginer ). referatele pot fi utilizate pentru întocmirea de către elevi a unor portofolii sau proiecte utilizate. Agenţiile teritoriale de Protecţia Mediului ar putea fi . Exersarea abilităţilor cheie se va realiza ori de câte ori este posibil pe parcursul instruirii. aplicând metodele didactice precizate anterior. însă. proiecte de lucru. Alegerea tehnicilor de instruire revine profesorului. Strategiile de predare presupun alegerea metodei în funcţie de obiectivele propuse. Ideal ar fi ca aceste colaborări să se materializeze în şedinţe de practică la locul de muncă în cadrul cărora elevii să execute aceste tipuri de determinări. Pentru formarea competenţelor prevăzute de programă se recomandă utilizarea unor metode de predare–învăţare . acest lucru nu este posibil orele se pot desfăşura sub forma vizitelor în cadrul cărora elevii doar să asiste la efectuarea acestor determinări. O competenţă se evaluează o singură dată. studiul de caz.

portofoliul.1 : Recoltează probe de apă în vederea analizei fizico-chimice şi microbiologice Criterii de performanţă : a) Alegerea dispozitivelor de prelevare a probelor de apă b) Pregătirea dispozitivelor de prelevare pentru analiza microbiologică c) Recoltarea probelor de apă pentru analiza fizico-chimică şi microbiologică d) Conservarea. proiectul. fişe de evaluare ( teste) Exemplu de fişă de observare : FIŞĂ DE OBSERVARE Numele şi prenumele candidatului : Clasa : Data verificării : Număr de înregistrare : Timp de lucru : Numele şi prenumele evaluatorului : Semnătura evaluatorului : Rezultat Modul 2 : Controlul calităţii apelor naturale Competenţa 19. • Solicitaţi lămuriri evaluatorului în cazul unor neclarităţi la cerinţele din sarcinile de lucru • Asiguraţi-vă de existenţa instrumentelor materialelor şi echipamentelor necesare rezolvării sarcinilor de lucru • Asiguraţi-vă de îndeplinirea condiţiilor de protecţia şi securitatea muncii precum şi de existenţa echipamentului specific de protecţia muncii • Deplasaţi-vă pe teren pentru îndeplinirea sarcinilor de lucru Sarcini de lucru : Recoltează probe de apa din râul Mureş respectânt etapele recoltării Feed-back .Principala metodă de evaluare a competenţelor specifice acestui modul este proba practică. Probele de evaluare şi autoevaluare se pot concepe sub formă de fişe de observare. fişe de autoevaluare. tema în clasă. Pe lângă aceasta se mai pot utiliza : observarea sistematică. autoevaluarea. marcarea şi transportul probelor de apă e) Întocmirea buletinului de prelevare Instrucţiuni pentru candidat : • Citiţi cu atenţie sarcinile de lucru .

marcarea şi transportul probelor de apă Întocmirea buletinului de prelevare Data Notă : Pentru fiecare criteriu de performanţă s-au elaborat sarcini de lucru.Evaluatorul pune la dispoziţia elevului materiale şi reactivi. Alegerea dispozitivelor de prelevare a probelor de apă 2. Pregătirea dispozitivelor de prelevare pentru analiza microbiologică 3 4 5 Recoltarea probelor de apă pentru analiza fizico-chimică şi microbiologică Conservarea. Realizarea acestora de către elevi se marchează prin bifarea căsuţelor respective . din care elevul alege cele necesare Nr. probei Etapele recoltării Evaluator 1.

medii. Fe • Interpretare : indicatori de calitate 21. brun roşcat. de adâncime. prin microbiologici ai solului flambare. balanţă solului • Capilaritate : tuburi de sticlă. în autoclavă • Probe : simple. locul recoltării probelor. potasiu • Microelemente : Mn • Elemente de ordin secundar : Ca. alcalinitate. balanţă • Probe de sol : simple. podzol. Mg. Determină indicatorii recoltării chimici de calitate a • Instrumente : sonda agrochimică solului • Reacţia solului : pH.MODUL 3 : SUPRAVEGHEREA ŞI CONTROLUL CALITĂŢII SOLULUI TABEL DE CORELARE COMPETENŢE – CONŢINUTURI Unitate de competenţă Competenţe individuale Conţinuturi • Tipuri de sol : cernoziom.2. data şi ora recoltării probelor. scopul 21. Determină caracteristicile fizice ale • Textură : set de site. Interpretează alterare. tipul probei. cilindru gradat. sedimentare CALITĂŢII SOLULUI • Parte organică : descompunerea resturilor organice prin hidroliză. medii. încălzire la roşu. de adâncime • Instrumente : sonda agrochimică • Fişe de recoltare : numele şi prenumele .4. stative • Densitate : picnometru. Determină indicatorii • Pregăteşte : sterilizare cu soluţii.1. sol aluvial. condiţii meteo în momentul recoltării. oxido-reducere şi mineralizare totală şi formarea humusului • Organisme-proprietăţi : râmă-fertilitate • Umiditate : creuzete de porţelan • Compoziţie granulometrică : set de site. fosfor total. soloneţ. solonceac. de suprafaţă • Fişe de recoltare : numele şi prenumele celui care recoltează probele. balanţă 21. brun. sol turbos • Parte minerală : procese de dezagregare şi 21. roci magmatice. aciditate • Îngrăşăminte chimice : azot.3. ŞI CONTROLUL caracteristicile solului metamorfice.SUPRAVEGHEREA 21. compoziţie mineralogică. de suprafaţă.

Numărul de ore recomandat pentru aceste conţinuturi este prezentat în tabelul de mai jos : Nr. 2. Recoltarea probelor de sol cu instrumente specifice b. locul recoltării probelor. Ordinea cronologică recomandată pentru parcurgerea conţinuturilor este cea din tabelul de corelare competenţe – conţinuturi. Conţinuturi Total ore Ore instruire teoretică Ore laborator tehnologic 1. Determinarea capilarităţii solului d. Determină radioactivitatea solului celui care recoltează probele. Interpretarea fenomenului de formare a părţii minerale a solului b. data şi ora recoltării probelor. grafice. din care 40 ore pentru instruire teoretică şi 60 ore pentru laborator tehnologic. 3. Determinarea umidităţii solului b. Interpretarea caracteristicilor solului a. Corelarea între organismele vii din sol şi proprietăţile acestuia Determinarea caracteristicilor fizice ale solului a. Interpretarea fenomenului de formare a părţii organice a solului 10 c. condiţii meteo în momentul recoltării. Determinarea densităţii şi a densităţii aparente a solului Determinărea indicatorilor chimici de 30 calitate a solului a. Intocmirea fişelor de recoltare a probelor c. scopul recoltării • Microorganisme : bacterii.21. crt. tipul probei. detector cu scintilaţie • Monitorizare : tabele. 5. ciuperci • Interpretare : indicatori de calitate • Recoltare probe : sonda agrochimică • Aparate speciale : contorul Geiger – Muller. Determinarea reacţiei solului 4 6 8 12 12 18 . diagrame SUGESTII METODOLOGICE Modulului 3 SUPRAVEGHEREA ŞI CONTROLUL CALITĂŢII SOLULUI îi sunt alocate conform planului de învăţământ un număr total de 100 ore. Determinarea compoziţiei 20 granulometrice şi a texturii solului c. Identificarea principalelor tipuri de sol d.

dotare materială insuficientă ). Monitorizarea şi interpretarea rezultatelor determinărilor TOTAL 100 12 18 4 6 40 60 Numărul de ore alocate fiecărei teme în parte este orientativ. Interpretarea rezultatelor Determinarea radioactivităţii solului a. Determinarea microorganismelor e. în demersul didactic utilizându-se fişe de lucru sau fişe de observaţie. Pregătirea instrumentelor şi echipamentelor specifice în vederea recoltării probelor şi analizei microbiologice b. În cadrul . Determinarea gradului de infestare a solului cu pesticide f. de a-i îndruma pe aceştia şi de a corecta. Recoltarea probelor de sol b. Formarea . Rolul profesorului în cadrul orelor de laborator tehnologic este de a supraveghea atent activitatea elevilor. Determinarea cantitativă a microelementelor şi elementelor de ordin secundar din sol g. Recoltarea probelor de sol cu 30 instrumente specifice c. ore desfăşurate fie în laboratoarele de specialitate ale şcolii fie la diferiţi agenţi economici. din diferite motive ( ex. Fiind un modul cu caracter practic – aplicativ o pondere foarte mare în cadrul acestor metode o ocupă experimentul. Procesul de predare – învăţare se desfăşoară prin ore de instruire teoretică de specialitate şi ore de laborator tehnologic. acest lucru nu este posibil se vor forma grupe de câte 2-3 elevi care vor executa determinările experimentale. d. După terminarea determinărilor practice fiecare elev îşi va întocmi propriul referat al lucrării. Interpretarea rezultatelor Determinărea indicatorilor microbiologici ai solului a. Determinarea gradului de saturaţie a solului cu îngrăşăminte chimice e. Întocmirea fişei de recoltare a probelor d. a competenţelor prevăzute în Standardul de Pregătire Profesională şi cuprinse în programă presupune aplicarea unor metode activ – participative de predare – învăţare. referat care poate fi utilizat de către profesor ca instrument de evaluare curentă. atunci când este cazul greşelile făcute de aceştia. 5. Orele de instruire teoretică vor avea un caracter activ – participativ din partea elevilor. profesorul rămânând a hotărî asupra acestora în funcţie de resursele materiale de care dispune şi de importanţa pe care o acordă fiecărei teme. la elevi . Dacă . În cadrul orelor de laborator tehnologic se recomandă ca elevii să execute individual fiecare determinare experimentală în parte creindu-se astfel condiţiile formării abilităţilor practice specifice calificării.4. aplicând metodele didactice precizate anterior. Măsurarea radioactivităţii solului cu 10 aparate specifice c. Se recomandă ca orele de instruire teoretică şi cele de laborator tehnologic să se desfăşoare sub îndrumarea aceluiaşi profesor de specialitate ( inginer ).

cât şi de a asigura profesorului sub îndrumarea căruia se desfăşoară orele condiţii de supraveghere atentă a modului în care fiecare elev îşi formează abilităţile practice specifice. proiectul. portofoliul. evaluându-se doar competenţele prevăzute în modul. nu şi altele. va adapta demersul didactic la particularităţile clasei şi ale elevilor. eventualele greşeli ale elevilor. fişe de autoevaluare.orelor de instruire teoretică experimentul are caracter demonstrativ. care. Probele de evaluare şi autoevaluare se pot concepe sub formă de fişe de observare. atunci când este cazul. fişe de evaluare ( teste) cuprinzând itemi obiectivi. Alegerea metodei şi a tehnicilor didactice rămâne la latitudinea profesorului. tema în clasă.2 : Determină caracteristicile fizice ale solului Criterii de performanţă : a) Determinarea umidităţii solului . Principala metodă de evaluare a competenţelor specifice acestui modul este proba practică. etc. instrumente şi echipamente de ultimă oră necesare în formarea anumitor competenţe prevăzute în Standardul de Pregătire Profesională este vizita de documentare sau de lucru la diferite instituţii sau agenţi economici ale căror laboratoare dispun de dotare corespunzătoare. Pe lângă aceasta se mai pot utiliza : observarea sistematică. semiobiectivi. O metodă didactică aplicabilă mai ales în condiţiile în care laboratoarele şcolare nu dispun întotdeauna de materiale. autoevaluarea. fiind realizat de către profesor. subiectivi. şi de a corecta. o evaluare sumativă pentru verificarea dobăndirii competenţelor specificate în Standardul de Pregătire Profesională. De aceea se recomandă ca la orele de laborator tehnologic clasa să fie împărţită în grupe de minim 10 elevi. Pe lângă experiment se mai recomandă şi alte metode moderne de învăţare: descoperirea. întocmirea unor proiecte şi portofolii. cunoscând elevii şi stilurile de învăţare ale acestora. atât pentru a oferi elevilor posibilitatea de a lucra individual. Evaluarea cunoştinţelor şi a abilităţilor dobândite de elevi precum şi a progreselor realizate de aceştia se va corela cu criteriile de performanţă şi cu tipul probelor de evaluare prevăzute în Standardul de Pregătire Profesională. pe când în cadrul orelor de laborator tehnologic aceste experimente vor fi realizate de către fiecare elev în parte . problematizarea. Exemplu de fişă de observare : FIŞĂ DE OBSERVARE Numele şi prenumele candidatului : Clasa : Data verificării : Număr de înregistrare : Timp de lucru : Numele şi prenumele evaluatorului : Semnătura evaluatorului : Rezultat Feed-back Modul 3 : Supravegherea şi controlul calităţii solului Competenţa 21. iar în final.Pe parcursul modulului se va realiza o evaluare formativă continuă.

balanţă Textură : set de site. balanţă. spatulă. crt. • Solicitaţi lămuriri evaluatorului în cazul unor neclarităţi la cerinţele din sarcinile de lucru • Asiguraţi-vă de existenţa instrumentelor materialelor şi echipamentelor necesare rezolvării sarcinilor de lucru • Asiguraţi-vă de îndeplinirea condiţiilor de protecţia şi securitatea muncii precum şi de existenţa echipamentului specificde protecţia muncii • Rezolvaţi toate sarcinile de lucru în limita timpului de lucru precizat Sarcini de lucru : a. Determinaţi umiditatea solului Evaluatorul pune la dispoziţia candidatului probă de sol. stative Densitate : picnometru. crt. set de site. Determinarea compoziţiei granulometrice şi a texturii solului Evaluatorul pune la dispoziţia candidatului o probă de sol uscat. balanţă Compoziţie granulometrică : set de site. 1 2 3 Sarcini de lucru Cântărirea probei de sol Cernerea probei de sol prin site cu ochiuri din ce în ce mai mici Cântărire fracţiunilor de sol Evaluator Data . balanţă Nr. spatulă. balanţă Instrucţiuni pentru candidat : • Citiţi cu atenţie sarcinile de lucru . etuvă.b) c) d) Determinarea compoziţiei granulometrice şi a texturii solului Determinarea capilarităţii solului Determinarea densităţii şi a densităţii aparente a solului Condiţii de aplicabilitate : Umiditate : creuzete de porţelan.etuvă. creuzet de porţelan. cilindru gradat. balanţă Capilaritate : tuburi de sticlă. spatulă. sticlă de ceas. cleşte de laborator Nr. 1 2 3 4 5 Sarcini de lucru Aducerea creuzetului la masă constantă Cântărirea probei de sol umed Uscarea probei de sol până la masă constantă Cântărirea probei de sol uscat Calculul umidităţii Evaluator Data b.

În acest caz elevului i se fac recomandări de către evaluator. Determinarea densităţii şi densităţii aparente a solului Evaluatorul pune la dispoziţia candidatului proba de sol. spatulă Nr. cu capătul inferior în vasul cu apă Măsurarea înălţimii până la care se ridică apa în fiecare tub Aprecierea capilarităţii fiecărui tip de sol Evaluator Data d. spatulă. 1 2 3 4 Sarcini de lucru Umplerea tuburilor cu diferite tipuri de sol Fixarea tuburilor în stativ. vas cu apă Nr. crt. tuburi de sticlă. picnometru. cilindru gradat. crt. 1 2 3 Sarcini de lucru Cântărirea probei de sol Măsurarea volumului probei de sol Calculul densităţii Evaluator Data Notă :Îndeplinirea de către elev a sarcinilor de lucru elaborate pe baza criteriilor de performanţă prevăzute în Standardul de Pregătire Profesională se marchează prin bifarea căsuţelor respective. .4 Calculul compoziţiei granulometrice c. Determinarea capilarităţii solului Evaluatorul pune la dispoziţia candidatului diferite probe de sol. stativ. urmând să se facă o reevaluare. Dacă una sau mai multe sarcini de lucru nu au fost îndeplinite competenţa nu se poate valida . În momentul în care toate căsuţele au fost bifate evaluarea s-a încheiat. balanţă.

sociale Participare: face observaţii constructive. luări de cuvânt. tipul situaţiei. alte persoane). COMUNICARE 5. compromisuri posibile. tehnice. furnizori. nu face discriminări Exprimare: concisă.3: Elaborează documente pe teme profesionale • • • . clienţi. raţionează. are în vedere obiectivul propus.2:Moderează dezbateri şi şedinţe • • • 5. argumente. dă dovadă de receptivitate Respectare: ascultă cu atenţie.invită interlocutorul să vorbească.MODUL 4 : SUPRAVEGHEREA CALITĂŢII MEDIULUI ÎN ECOSISTEMELE ANTROPIZATE TABEL DE CORELARE COMPETENŢE – CONŢINUTURI Unitate de competenţă Competenţe individuale • Conţinuturi Pregătire: agendă. organizarea materialului Claritate şi acurateţe: • • 5. scrisori sau rapoarte Pregătire: stiluri şi forme corespunzătoare anumitor scopuri şi audienţe. manuale. încurajează discuţia prin întrebări. nevoile interlocutorului. tipul interlocutorului (colegi. întrebări posibile. acceptă opinii diferite de cele proprii. aprobări. conciliantă. clară. structură. consensul vizat Teme: ştiinţifice. corectă din punct de vedere lingvistic şi gramatical Prezentare: sumar al ideilor abordate şi al reacţiilor la ele Funcţie: instrucţiuni.

lucrări puţin profunde. Monitorizează efectele antropizării asupra ecosistemelor naturale • • norme ortografice şi de punctuaţie. restaurarea vechilor practici antierozive. eliminarea poluării generalizate Modificări climatice: histograme comparative ale temperaturilor şi precipitaţiilor din diverse zone ale Terrei Încălzirea globală: modificarea alternanţei anotimpurilor. folosirea imaginilor.• • 17. contaminarea cu reziduuri agrochimice Origini şi dezvoltare: "Agricultural Testament" . poluarea apelor. politica UE Practici: sisteme de rotaţie de lungă durată. fertilizarea organică. calitatea produselor. Howard. tsunami) Distrugerea biodiversităţii: pădurile tropicale şi subtropicale . coerenţă.2. creşterea nivelului Oceanului Planetar. stabilitatea producţiei. hazarde naturale( cicloane.A. redactarea. lupta naturală împotriva paraziţilor Avantaje: cheltuieli reduse. Implementează conceptul de dezvoltare durabilă şi agricultură ecologică • • 17. SUPRAVEGHEREA CALITĂŢII MEDIULUI ÎN ECOSISTEMELE ANTROPIZATE • 17. degradarea solurilor. graficelor şi diagramelor • Verificare: corectarea. cultivarea de varietăţi şi soiuri locale. reguli gramaticale. editarea textului Necesitate: eşecul agriculturii industriale. beneficii mai mari.1. contaminarea cu pesticide. a schemelor.

Conţinuturi Implementarea conceptului de dezvoltare durabilă şi agricultură ecologică a) Cunoaşterea necesităţii aplicării agriculturii ecologice şi a conceptului de dezvoltare durabilă b) Studierea originii şi dezvoltării agriculturii ecologice c) Cunoaşterea principiilor şi practicilor agriculturii ecologice d) Conştientizarea avantajelor agriculturii ecologice e) Cunoaşterea posibilităţilor de viitor ale agriculturii ecologice Monitorizarea efectelor antropizării asupra ecosistemelor naturale a) Compararea modificărilor climatice la nivel mondial b) Studierea fenomenului de încălzire globală c) Studierea distrugerii biodiversităţii la nivel mondial d) Studierea efectului zgomotelor şi vibraţiilor asupra organismului uman Evaluarea impactului ecologic al antropizării a) Realizarea unui studiu de impact b) Cunoaşterea noţiunii de audit de mediu c) Efectuarea unor analize de risc industrial şi urgenţe de mediu d) Urmăreşte aplicarea legislaţiei în vigoare referitor ÎN ECOSISTEMELE total de 30 ore în cadrul parcurgerea conţinuturilor recomandat pentru aceste Total ore 10 2.III.3. Ordinea cronologică recomandată pentru este cea din tabelul de corelare competenţe – conţinuturi. Numărul de ore conţinuturi este prezentat în tabelul de mai jos : Nr. 1. metode şi tehnici de evaluare Analize de risc industrial şi urgenţe de mediu: modalităţi de evaluare a riscului ecologic Legislaţie : Legea 137/1995. Evaluează impactul ecologic al antropizării • • Studiu de impact: etape. 15 . secţiunea 5 SUGESTII METODOLOGICE Modulului 4 SUPRAVEGHEREA CALITĂŢII MEDIULUI ANTROPIZATE îi sunt alocate conform planului de învăţământ un număr practicii comasate la clasa a XII-a. 5 3.• 17. structura unui raport de evaluare. cap. crt.

evaluându-se doar competenţele prevăzute în modul. care. cu caracter demonstrativ. fişe de autoevaluare. Formarea . tema în clasă. Orele de instruire practică se vor desfăşura la agenţi economici de profil. o evaluare sumativă pentru verificarea dobândirii competenţelor specificate în Standardul de Pregătire Profesională. profesorul rămânând a hotărî asupra acestora în funcţie de resursele materiale de care dispune şi de importanţa pe care o acordă fiecărei teme. eventualele greşeli ale elevilor. Acesta va fi realizat atât de către profesor. portofoliul. proiectul. sub îndrumarea profesorilor de specialitate. şi de a corecta. nu şi altele. va adapta demersul didactic la particularităţile clasei şi ale elevilor. fişe de evaluare ( teste) cuprinzând itemi obiectivi. Pe parcursul modulului se va realiza o evaluare formativă continuă. Exemplu de instrument de evaluare: Modulul 4: SUPRAVEGHEREA CALITĂŢII ANTROPIZATE MEDIULUI ÎN ECOSISTEMELE Competenţa 17. subiectivi. De aceea se recomandă ca la orele de practică comasată clasa să fie împărţită în grupe de minim 10 elevi. cu clasa împărţită în grupe de minim 10 elevi. Fiind un modul cu caracter practic – aplicativ o pondere foarte mare în cadrul acestor metode o ocupă experimentul. O metodă didactică aplicabilă mai ales în condiţiile în care laboratoarele şcolare nu dispun întotdeauna de materiale. Principala metodă de evaluare a competenţelor specifice acestui modul este proba practică. atunci când este cazul. Probele de evaluare şi autoevaluare se pot concepe sub formă de fişe de observare. etc. cât şi de către elevi. la elevi . Evaluarea cunoştinţelor şi a abilităţilor dobândite de elevi precum şi a progreselor realizate de aceştia se va corela cu criteriile de performanţă şi cu tipul probelor de evaluare prevăzute în Standardul de Pregătire Profesională. În cadrul modulului SUPRAVEGHEREA CALITĂŢII MEDIULUI ÎN ECOSISTEMELE ANTROPIZATE se exersează şi se evaluează unele competenţe din abilitatea cheie COMUNICARE. semiobiectivi. întocmirea unor proiecte şi portofolii. a competenţelor prevăzute în Standardul de Pregătire Profesională şi cuprinse în programă presupune aplicarea unor metode activ – participative de predare – învăţare. atât pentru a oferi elevilor posibilitatea de a lucra individual. cât şi de a asigura profesorului sub îndrumarea căruia se desfăşoară orele condiţii de supraveghere atentă a modului în care fiecare elev îşi formează abilităţile practice specifice. Alegerea metodei şi a tehnicilor didactice rămâne la latitudinea profesorului. Pe lângă aceasta se mai pot utiliza : observarea sistematică. problematizarea. iar în final.la protecţia aşezărilor umane TOTAL 30 Numărul de ore alocate fiecărei teme în parte este orientativ. Pe lângă experiment se mai recomandă şi alte metode moderne de învăţare: descoperirea. cunoscând elevii şi stilurile de învăţare ale acestora. autoevaluarea. instrumente şi echipamente de ultimă oră necesare în formarea anumitor competenţe prevăzute în Standardul de Pregătire Profesională este vizita de documentare sau de lucru la diferite instituţii sau agenţi economici ale căror laboratoare dispun de dotare corespunzătoare.1: Implementează conceptul de dezvoltare durabilă şi agricultură ecologică Criterii de Performanţă: a) Cunoaşterea necesităţii aplicării agriculturii ecologice şi a conceptului de dezvoltare durabilă .

Nr. degradarea solurilor. contaminarea cu reziduuri agrochimice "Agricultural Testament" . poluarea apelor. fertilizarea organică. Howard. cultivarea de varietăţi şi soiuri locale. 1. Enumeraţi principalele cauze pentru care a apărut agricultura ecologică. stabilitatea producţiei.1 1. lucrări puţin profunde. 3. restaurarea vechilor practici antierozive. beneficii mai mari. 4. Practici Avantaje Evaluator Data Cauze Evaluator Data . Solicitaţi lămuriri evaluatorului în cazul unor neclarităţi la cerinţele din sarcinile de lucru Rezolvaţi toate sarcinile de lucru în limita timpului de lucru precizat INSTRUMENT DE EVALUARE PENTRU COMPETENŢA 17. 2. Crt. contaminarea cu pesticide. 2.b) c) d) e) Studierea originii şi dezvoltării agriculturii ecologice Cunoaşterea principiilor şi practicilor agriculturii ecologice Conştientizarea avantajelor agriculturii ecologice Cunoaşterea posibilităţilor de viitor ale agriculturii ecologice Precizări privind Aplicabilitatea Criteriilor de Performanţă: Necesitate: eşecul agriculturii industriale. lupta naturală împotriva paraziţilor cheltuieli reduse. Nr. eliminarea poluării generalizate Origini şi dezvoltare: Practici: Avantaje: Instrucţiuni pentru candidat : • • • Citiţi cu atenţie sarcinile de lucru . Enumeraţi principalele practici ale agriculturii ecologice şi avantajele acestora. 5.A. calitatea produselor. politica UE sisteme de rotaţie de lungă durată.

Dacă una sau mai multe sarcini de lucru nu au fost îndeplinite competenţa nu se poate valida . 1. 4. 3.Crt. 3. Crt. În acest caz elevului i se fac recomandări de către evaluator. 2. Direcţii de evoluţie Evaluator Data Notă : Îndeplinirea de către elev a sarcinilor de lucru elaborate pe baza criteriilor de performanţă prevăzute în Standardul de Pregătire Profesională este obligatorie. Care consideraţi că va fi evoluţia agriculturii ecologice în următorii ani? Nr. În momentul în care toate sarcinile de lucru au fost îndeplinite evaluarea s-a încheiat. 3. 4. 2. 1. urmând să se facă o reevaluare . 5. 5.

rotametre.Monitorizează calitatea aerului • • • .2. amoniacul (metoda spectrofotometrică).MODUL 5 : SUPRAVEGHEREA ŞI CONTROLUL CALITĂŢII AERULUI TABEL DE CORELARE COMPETENŢE – CONŢINUTURI Unitate de competenţă Competenţe individuale • 20. aspirator. conimetrul Zeiss. arsen (metoda spectrofotometrică) Interpretare: fişa de recoltare. indicatori de calitate a aerului • 20. pulberi sedimentabile şi in suspensie Poluanţi cu acţiune asfixiantă: hidrogen (sulfurat spectrofotometric) Poluanţi cu acţiune sistemică: Pb. bioxid de azot (metoda spectrofotometrică). SUPRAVEGHERE A ŞI CONTROLUL20. vase de sticlă şi de material plastic Determinare: reometre. gazometre Corecţie de volum: formule de calcul Marcare : etichetarea flacoanelor Înregistrare: fişa de recoltare Poluanţi cu acţiune iritantă: Bioxid de sulf (metoda nefelometrică).1. Hg (metoda spectrofotometrie cu absorbţie atomică) Poluanţi cu acţiune cancerigenă: hidrocarburi policiclice( metoda cromatografică). dispozitive : flacoane închise. Recoltează probe de aer CALITĂŢII AERULUI • • • • • Conţinuturi Instrumente.

căruia îi sunt alocate un număr de 30 ore (1 săptămână) Se recomandă parcurgerea în primul semestru a modulului 4 SUPRAVEGHEREA ŞI CONTROLUL CALITĂŢII MEDIULUI ÎN ECOSISTEMELE ANTROPIZATE. în conformitate cu orarul şcolii şi cu posibilitatea de colaborare cu diferiţi agenţi economici cum vor fi repartizate pe parcursul anului şcolar cele 5 săptămâni de practică comasată afectate celor 3 module. Numărul de ore recomandat pentru aceste conţinuturi este prezentat în tabelul de mai jos : Nr. Determinarea poluanţilor cu acţiune asfixiantă c.3. Stabilirea modului de dispersie a poluanţilor în aer Nr. Determinarea poluanţilor cu acţiune iritantă b. Tot în cadrul practicii comasate se va parcurge şi modulul 4 SUPRAVEGHEREA ŞI CONTROLUL CALITĂŢII MEDIULUI ÎN ECOSISTEMELE ANTROPIZATE. inversiuni termice in straturile inferioare ale atmosferei SUGESTII METODOLOGICE Modulului 5: SUPRAVEGHEREA ŞI CONTROLUL CALITĂŢII AERULUI ( practică comasată ) îi sunt alocate conform planului de învăţământ un număr de 60 ore ( 2 săptămâni ). crt. Determinarea poluanţilor cu acţiune cancerigenă e. Conţinuturi 1 Recoltarea probelor de aer a.• 20. însă. Prognozează dispersia poluanţilor în funcţie de evoluţia parametrilor meteorologici • • Mişcări de aer: Vânt. ore 12 30 18 . Aplicarea corecţiei de volum d. iar în semestrul al doilea a modulelor 5: SUPRAVEGHEREA ŞI CONTROLUL CALITĂŢII AERULUI şi 6 CHIMIA ŞI BIOLOGIA APELOR NATURALE . instabilitatea atmosferică Fenomene meteorologice : Precipitaţii. Interpretarea rezultatelor analizelor 3 Prognozarea dispersiei poluanţilor în funcţie de evoluţia parametrilor meteorologici a. vijelie Fenomene ce produc stagnarea: Ceaţă. Alegerea instrumentelor şi dispozitivelor de recoltare b. Determinarea poluanţilor acţiune sistemică d. viscol. Rămâne. Marcarea şi înregistrarea probelor 2 Monitorizarea calităţii aerului a. la latitudinea fiecărei şcoli ca. curenţi ascendenţi şi descendenţi. Stabilirea modului de dispersie a poluanţilor în aer determinată de mişcările aerului b. Determinarea volumelor de aer recoltate c. căruia îi sunt alocate un număr de 30 ore (1 săptămână) şi modulul 6 CHIMIA ŞI BIOLOGIA APELOR NATURALE. Ordinea cronologică recomandată pentru parcurgerea conţinuturilor este cea din tabelul de corelare competenţe – conţinuturi.

determinată de fenomene meteorologice c. Alegerea metodei şi a tehnicilor didactice rămâne la latitudinea profesorului. Identificarea fenomenelor meteorologice care produc stagnarea poluanţilor în atmosferă Numărul de ore alocate fiecărei teme în parte este orientativ. acest lucru nu este posibil orele de Practică Comasată se pot desfăşura sub forma vizitelor în cadrul cărora elevii doar să asiste la efectuarea acestor determinări. referat care poate fi utilizat de către profesor ca instrument de evaluare curentă. În demersul didactic se vor utiliza fişe de lucru sau fişe de observaţie. Procesul de predare – învăţare se desfăşoară fie în laboratoarele de specialitate ale şcolii fie la diferiţi agenţi economici sub îndrumarea profesorului de specialitate ( inginer ). echipamente care în laboratoarele moderne nu se mai folosesc. pentru efectuarea analizelor de aer în laboratoarele şcolare există doar echipente depăşite din punct de vedere al performanţelor tehnice ( ex. şi de a corecta. atât pentru a oferi elevilor posibilitatea de a lucra individual. aplicând metodele didactice precizate anterior. care. de a-i îndruma pe aceştia şi de a corecta. Pe lângă experiment se mai recomandă şi alte metode moderne de învăţare: descoperirea. referatele pot fi utilizate pentru întocmirea de către elevi a unor portofolii sau proiecte utilizate. cunoscând elevii şi stilurile de învăţare ale acestora. Formarea . va adapta demersul didactic la particularităţile clasei şi ale elevilor. de asemenea . etc. aparat Orsat ). în acest caz. Pe lângă experiment se mai recomandă şi alte metode moderne de învăţare: descoperirea. familiarizându-se cu modul specific de recoltare a probelor şi cu echipamentele moderne utilizate pentru efectuarea determinărilor specifice.. pentru evaluarea acestora. nu şi altele. Pe parcursul modulului se va realiza o evaluare formativă continuă. în general. însă. Fiind un modul cu caracter practic – aplicativ o pondere foarte mare în cadrul acestor metode o ocupă experimentul. O metodă didactică aplicabilă mai ales în condiţiile în care laboratoarele şcolare nu dispun întotdeauna de materiale. La sfârşitul fiecărei determinări practice fiecare elev îşi va întocmi propriul referat al lucrării. eventualele greşeli ale elevilor. o evaluare sumativă pentru verificarea dobândirii competenţelor specificate în Standardul de Pregătire Profesională. De aceea se recomandă împărţirea clasei în grupe de minim 10 elevi. etc. Alegerea metodei şi a tehnicilor didactice rămâne la latitudinea profesorului. instrumente şi echipamente de ultimă oră necesare în formarea anumitor competenţe prevăzute în Standardul de Pregătire Profesională este vizita de documentare sau de lucru la diferite instituţii sau agenţi economici ale căror laboratoare dispun de dotare corespunzătoare. problematizarea. . va adapta demersul didactic la particularităţile clasei şi ale elevilor. la elevi . cunoscând elevii şi stilurile de învăţare ale acestora. iar în final. În cadrul orelor de practică comasată aceste experimente vor fi realizate de către fiecare elev în parte . atunci când este cazul. profesorul rămânând a hotărî asupra acestora în funcţie de resursele materiale de care dispune şi de importanţa pe care o acordă fiecărei teme. Rolul profesorului în cadrul orelor de practică comasată este de a supraveghea atent activitatea elevilor. a competenţelor prevăzute în Standardul de Pregătire Profesională şi cuprinse în programă presupune aplicarea unor metode activ – participative de predare – învăţare. Colaborarea cu agenţi economici de profil este deosebit de importantă pentru parcurgerea acestui modul având în vedere că. problematizarea. Evaluarea cunoştinţelor şi a abilităţilor dobândite de elevi precum şi a progreselor realizate de aceştia se va corela cu criteriile de performanţă şi cu tipul probelor de evaluare prevăzute în Standardul de Pregătire Profesională. întocmirea unor proiecte şi portofolii. atunci când este cazul greşelile făcute de aceştia. cât şi de a asigura profesorului sub îndrumarea căruia se desfăşoară orele condiţii de supraveghere atentă a modului în care fiecare elev îşi formează abilităţile practice specifice. De asemenea. partenerii cei mai potriviţi. Dacă. Agenţiile teritoriale de Protecţia Mediului ar putea fi . întocmirea unor proiecte şi portofolii. evaluându-se doar competenţele prevăzute în modul. Ideal ar fi ca aceste colaborări să se materializeze în şedinţe de practică la locul de muncă în cadrul cărora elevii să execute aceste tipuri de determinări. care.

Principala metodă de evaluare a competenţelor specifice acestui modul este proba practică. proiectul. conimetrul Zeiss. fişe de evaluare ( teste) cuprinzând itemi obiectivi. aspirator. rotametre. autoevaluarea. portofoliul. Exemplu de fişă de observare : FIŞĂ DE OBSERVARE Numele şi prenumele candidatului : Clasa : Data verificării : Număr de înregistrare : Timp de lucru : Numele şi prenumele evaluatorului : Semnătura evaluatorului : Rezultat Feed-back Modul 5 : Supravegherea şi controlul calităţii aerului Competenţa 20. subiectivi. gazometre Corecţie de volum: Formule de calcul Marcare: Etichetarea flacoanelor Înregistrare: Fişa de recoltare Instrucţiuni pentru candidat : • • Citiţi cu atenţie sarcinile de lucru . Solicitaţi lămuriri evaluatorului în cazul unor neclarităţi la cerinţele din sarcinile de lucru . fişe de autoevaluare. dispozitive: Flacoane închise. semiobiectivi. Pe lângă aceasta se mai pot utiliza : observarea sistematică. vase de sticlă şi de material plastic Determinare: Reometre. Probele de evaluare şi autoevaluare se pot concepe sub formă de fişe de observare. tema în clasă.1: Recoltează probe de aer Criterii de performanţă : a) Alegerea instrumentelor şi dispozitivelor de recoltare b) Determinarea volumelor de aer recoltate c) Aplicarea corecţiei de volum d) Marcarea şi înregistrarea probelor Condiţii de aplicabilitate : Instrumente.

Sarcini de lucru 1 Alegeţi instrumentele şi dispozitivele de recoltare a probelor de aer 2 Determinaţi volumele probelor folosind instrumentele specifice 3 Folosind formulele de calcul specifice aplicaţi corecţiile de volum pentru probele recoltate 4 Etichetaţi flacoanele cu probe 5 Întocmiţi fişele de recoltare a probelor de aer Evaluator Data .• Asiguraţi-vă de existenţa instrumentelor materialelor şi echipamentelor necesare rezolvării sarcinilor de lucru • Asiguraţi-vă de îndeplinirea condiţiilor de protecţia şi securitatea muncii precum şi de existenţa echipamentului specificde protecţia muncii • Rezolvaţi toate sarcinile de lucru prevăzute în tabel în limita timpului de lucru precizat Evaluatorul pune la dispoziţia candidatului instrumentele şi dispozitivele necesare recoltării probelor de aer şi determinării volumelor acestora. crt. Nr.

conţinut de săruri . temperatură. Daphnia. Tubifex. miros • Proprietăţi fizice: transparenţă. O2 dizolvat. Anodonta. vâscozitate • Tipuri de ape: lac. faună 15. ape de suprafaţă.2. râu. izvor. Corelează proprietăţile • Compoziţia chimică: substanţe minerale. Cormophite :Elodea.pH ale apelor naturale • Însuşiri organoleptice: culoare. Astacus.1. apă curentă (analize comparative) . fântână. fizice cu proprietăţile chimice gaze dizolvate. peşti ) • Determinatoare de floră. Dytiscus. Evidenţiază modul de desfăşurare a vieţii în apele naturale Conţinuturi • Compararea tipurilor de ape naturale (pH. Limnaea. Anabaena Oscillatoria . Amoeba. de adâncime) • Flora apelor stătătoare şi curgătoare (Alge : Scenedesmus. Hirudo. papură) • Fauna apelor stătătoare şi curgătoare ( Vorticella. Myriophillum. substanţe organice. Cladophora. Libellula. stuf. Paramoecium.MODUL 8 : CHIMIA ŞI BIOLOGIA APELOR NATURALE TABEL DE CORELARE COMPETENŢE – CONŢINUTURI Unitate de competenţă Competenţe individuale 15. densitate. gust.

Elodea.indicatori biologici .Impurificarea organică: Paramoecium. Protejează calitatea apelor • Reglementări: standarde ISO. pelicanul cufundacul.Indicatori biologici .Indicatori biologici .consum biochimic de O2 . Cladophora.Fe: Crenothrix polyspora. mezotrof. Efectuează măsurători şi • Determinarea vitezei: morişca.15. Anthophysa vegetans APELOR NATURALE . Stentor. oligotrof. Metopus sp .H2S: Beggiatoa alba.Ca: Elodea. Numărul de ore recomandat pentru aceste conţinuturi este prezentat în tabelul de mai jos : . deversori hidrometrici SUGESTII METODOLOGICE Modulului 8 CHIMIA ŞI BIOLOGIA APELOR NATURALE ( practică comasată ) îi sunt alocate conform planului de învăţământ un număr total de 60 ore ( 2 săptămâni ).4. flotori.NaCl: Navicula. flotori.3. Rhyacophila • Corelare: .5.CHIMIA ŞI BIOLOGIA ochracea. pescăruşul albastru • Teste ecotoxicologice: Scenedesmus 15. Nitzschia. observaţii hidrometrice deversori hidrometrici • Determinarea adâncimii: tija. hipertrof 15.gaze dizolvate • Grad de eutrofizare: ultraoligotrof. ultrasonică • Determinarea debitului: morişca.pH . Perla. Legea naturale 107/1996 • Zone protejate: Parcul Naţional Lunca Mureşului. stârcul. Ordinea cronologică recomandată pentru parcurgerea conţinuturilor este cea din tabelul de corelare competenţe – conţinuturi. sonda mecanică. Vorticella. Rezervaţia Biosferei Delta Dunării • Specii ocrotite: egreta. Determină indicatorii • Indicatori biologici: biologici ai apelor naturale . eutrof. Myriophillum . Artemia Salina . Tubifex. Oscillatoria. Planaria. Leptotrix 15.

crt. NaCl b)Determinarea indicatorilor biologici ai impurificării organice c)Corelarea indicatorilor biologici cu compoziţia chimică a apelor naturale d)Determinarea gradului de eutrofizare a apelor naturale Protecţia calităţii apelor naturale a)Implementarea noilor reglementări privind calitatea apelor naturale b)Gestionarea zonelor acvatice protejate c) Monitorizarea speciilor ocrotite din zonele acvatice protejate d)Executarea unor teste ecotoxicologice pentru determinarea influenţei pesticidelor asupra organismelor acvatice Efectuarea măsurătorilor şi observaţiilor hidrometrice Total ore Ore instruire teoretică Ore laborator tehnologic 20 8 12 2. Ca. Conţinuturi Modul de desfăşurare a vieţii în apele naturale a)Compararea tipurilor de ape naturale b)Identificarea florei apelor stătătoare şi curgătoare c)Identificarea faunei apelor stătătoare şi curgătoare d)Utilizarea determinatoarelor Corelarea proprietăţilor fizice cu proprietăţile chimice ale apelor naturale a) Interpretarea unor rezultate privind compoziţia chimică a apelor stătătoare şi curgătoare b) Executarea unor analize comparative a însuşirilor organoleptice a diverselor tipuri de ape naturale c) Executarea unor analize comparative a proprietăţilor fizice a diverselor tipuri de ape naturale Determinarea indicatorilor biologici ai apelor naturale a) Determinarea indicatorilor biologici pentru Fe. . 10 4 6 5. H2S. 1.Nr. 10 4 6 3. 10 4 6 4.

Pe parcursul modulului se va realiza o evaluare formativă continuă. însă. o evaluare sumativă pentru verificarea dobăndirii competenţelor specificate în Standardul de Pregătire Profesională. cu clasa împărţită în grupe de minim 10 elevi. etc. Pe lângă experiment se mai recomandă şi alte metode moderne de învăţare: descoperirea. subiectivi. Principala metodă de evaluare a competenţelor specifice acestui modul este proba practică. Pe lângă aceasta se mai pot utiliza : observarea sistematică. instrumente şi echipamente de ultimă oră necesare în formarea anumitor competenţe prevăzute în Standardul de Pregătire Profesională este vizita de documentare sau de lucru la diferite instituţii sau agenţi economici ale căror laboratoare dispun de dotare corespunzătoare. Dacă. ). nu şi altele. Orele de practică comasată se vor desfăşura la agenţi economici de profil ( Agenţia de Protecţia Mediului. Regia Autonomă Apele Române. profesorul rămânând a hotărî asupra acestora în funcţie de resursele materiale de care dispune şi de importanţa pe care o acordă fiecărei teme. întocmirea unor proiecte şi portofolii. Se recomandă ca orele de instruire teoretică şi cele de laborator tehnologic să se desfăşoare sub îndrumarea aceluiaşi profesor de specialitate ( inginer. iar în final. Ideal ar fi ca aceste colaborări să se materializeze în şedinţe de practică la locul de muncă în cadrul cărora elevii să execute aceste tipuri de determinări. etc. acest lucru nu este posibil orele de Practică Comasată se pot desfăşura sub forma vizitelor în cadrul cărora elevii doar să asiste la efectuarea acestor determinări. sub îndrumarea profesorilor de specialitate. ore desfăşurate fie în laboratoarele de specialitate ale şcolii fie la diferiţi agenţi economici. va adapta demersul didactic la particularităţile clasei şi ale elevilor.a)Determinarea vitezei de curgere a unei ape curgătoare b)Determinarea adâncimii unei ape curgătoare c)Determinarea debitului unei ape curgătoare TOTAL 10 4 6 60 24 36 Numărul de ore alocate fiecărei teme în parte este orientativ. Probele de evaluare şi autoevaluare se pot concepe sub formă de fişe de observare. Evaluarea cunoştinţelor şi a abilităţilor dobândite de elevi precum şi a progreselor realizate de aceştia se va corela cu criteriile de performanţă şi cu tipul probelor de evaluare prevăzute în Standardul de Pregătire Profesională. proiectul. care. problematizarea. fişe de autoevaluare. Fiind un modul cu caracter practic – aplicativ o pondere foarte mare în cadrul acestor metode o ocupă experimentul. familiarizându-se cu modul specific de recoltare a probelor şi cu echipamentele moderne utilizate pentru efectuarea determinărilor specifice. tema în clasă. la elevi . fişe de evaluare ( teste) cuprinzând itemi obiectivi. semiobiectivi. autoevaluarea. portofoliul. Exemplu de fişă de observare : FIŞĂ DE OBSERVARE Numele şi prenumele candidatului : . Alegerea metodei şi a tehnicilor didactice rămâne la latitudinea profesorului. cunoscând elevii şi stilurile de învăţare ale acestora. Formarea . Procesul de predare – învăţare se desfăşoară prin ore de instruire teoretică de specialitate şi ore de laborator tehnologic. evaluându-se doar competenţele prevăzute în modul. O metodă didactică aplicabilă mai ales în condiţiile în care laboratoarele şcolare nu dispun întotdeauna de materiale. a competenţelor prevăzute în Standardul de Pregătire Profesională şi cuprinse în programă presupune aplicarea unor metode activ – participative de predare – învăţare. biolog sau ecolog ).

NaCl Determinarea indicatorilor biologici ai impurificării organice Corelarea indicatorilor biologici cu compoziţia chimică a apelor naturale Determinarea gradului de eutrofizare a apelor naturale Precizări privind Aplicabilitatea Criteriilor de Performanţă: Indicatori biologici: Fe: Crenothrix polyspora. Oscillatoria. H2S.Clasa : Data verificării : Număr de înregistrare : Timp de lucru : Numele şi prenumele evaluatorului : Semnătura evaluatorului : Rezultat Modulul 8: Chimia şi biologia apelor naturale Competenţa 15. Myriophillum H2S: Beggiatoa alba. Rhyacophila Corelare: indicatori biologici . Perla. NaCl: Navicula. Nitzschia. Metopus sp. Ca. Cladophora. Anthophysa vegetans Ca: Elodea. oligotrof.consum biochimic de O2 Indicatori biologici . Leptotrix ochracea. • Solicitaţi lămuriri evaluatorului în cazul unor neclarităţi la cerinţele din sarcinile de lucru • Asiguraţi-vă de existenţa instrumentelor materialelor şi echipamentelor necesare rezolvării sarcinilor de lucru • Asiguraţi-vă de îndeplinirea condiţiilor de protecţia şi securitatea muncii precum şi de existenţa echipamentului specific de protecţia muncii • Rezolvaţi toate sarcinile de lucru în limita timpului de lucru precizat Sarcini de lucru : . Artemia salina Impurificarea organică: Paramoecium. Planaria. Stentor.gaze dizolvate Grad de eutrofizare: ultraoligotrof. Vorticella. eutrof. Elodea. hipertrof Instrucţiuni pentru candidat : • Citiţi cu atenţie sarcinile de lucru .3: Determină indicatorii biologici ai apelor naturale Feed-back Criterii de Performanţă: a) b) c) d) Determinarea indicatorilor biologici pentru Fe.pH Indicatori biologici . Tubifex. mezotrof.

Activitatea Conectarea microscopului şi reglarea acestuia Realizarea preparatului microscopic din apă de lac Determinarea indicatorilor biologici Realizarea preparatului microscopic din apă de fântână Determinarea indicatorilor biologici Realizarea preparatului microscopic din apă de râu Determinarea indicatorilor biologici Corelarea rezultatelor obţinute cu tipul de apă Determinarea tipului de eutrofizare a apei (dacă este cazul) Evaluator Observaţii Desen al speciilor identificate Desen al speciilor identificate Desen al speciilor identificate Notă : Îndeplinirea de către elev a sarcinilor de lucru elaborate pe baza criteriilor de performanţă prevăzute în Standardul de Pregătire Profesională se marchează prin bifarea căsuţelor respective. lamele. microscop optic. În momentul în care toate căsuţele au fost bifate evaluarea s-a încheiat.Realizaţi preparate din probe de apă pentru determinarea indicatorilor biologici ai apelor naturale şi a gradului de eutrofizare. 2. urmând să se facă o reevaluare. 8. Nr. În acest caz elevului i se fac recomandări de către evaluator. . 6. 7. 4. fişe de observaţie. lame. 3. 1. fântână). 9. Evaluatorul pune la dispoziţia elevilor probe de apă din diverse surse(lac. 5. Crt. râu. Dacă una sau mai multe sarcini de lucru nu au fost îndeplinite competenţa nu se poate valida .

MODUL 7 : SUPRAVEGHEREA ŞI CONTROLUL CALITĂŢII APEI POTABILE TABEL DE CORELARE COMPETENŢE – CONŢINUTURI Nr.2. apă subterană Procedee de tratare : -deznisiparea. Urmăreşte procesul tehnologic de îmbunătăţire a calităţii apei . Interpretează schemele de alimentări cu apă Conţinuturi Captarea : -izvoare. dezinfectarea . puţuri. la mal. crt 1.1. filtrarea. fizice. decantarea . Unitatea de competenţă 22. SUPRAVEGHEREA ŞI CONTROLUL CALITĂŢII APEI POTABILE Competenţe individuale din unitate 22.rezervoare subterane. inelară Indicatori de calitate : -proprietăţi organoleptice. castele de apă Reţele de distribuţie: . coagularea suspensiilor. în albie Sursa de apă : -ape subterane .ramificată. 22. bacteriologice Scheme tehnologice : -tratare apă de râu. de suprafaţă Stocarea apei : . drenuri. in funcţie de apa tratată . chimice.

Numărul de ore recomandat. Monitorizează calitatea apei pe parcursul procesului tehnologic Instalaţii folosite : -deznisipatoare. alcalinitate. modulului 7 SUPRAVEGHEREA ŞI CONTROLUL CALITĂŢII APEI POTABILE. pe parcursul procesului tehnologic. Se impune doar tratarea succesivă a conţinuturilor corespunzătoare aceleiaşi competenţe. calciu .22. decantoare . Conţinuturi 1 Interpretarea schemelor de alimentări cu apă a) Identificarea modalităţilor de captare a apelor in funcţie de sursa de apă b) Identificarea modalităţilor de stocare a apei c)Compararea diferitelor tipuri de reţele de distribuţie 2. reziduu fix.intrare. orientativ. substanţe organice oxidabile -microbiologici : număr total de germeni la 37 0 C. magneziu.3.crt. număr probabil de coliformi totali Interpretare: -normele de calitate in vigoare SUGESTII METODOLOGICE Conform planului de învăţământ. filtre Faze: . conductivitate. Indicatori : -fizico–chimici : pH. îi sunt alocate un număr total de 62 ore respectiv 4 ore pe săptămână şi constituie curriculumul în dezvoltare locală CDL Ordinea cronologică recomandată pentru parcurgerea conţinuturilor este cea din tabelul de corelare competnţe –conţinuturi. ieşire staţie. duritate totală. Urmărirea procesului tehnologic de îmbunătăţire a calităţii apei Total ore 15 . la alegerea profesorului. dar poate fi oricare alta. pentru aceste conţinuturi este prezentat în tabelul de mai jos Nr.

Evaluarea trebuie să fie corelată cu criteriile de performanţă şi cu tipul probelor de evaluare care sunt precizate în Standardul de Pregătire Profesională. portofoliul. joc de rol .a) Caracterizarea indicatorilor de calitate a apei potabile b) Interpretarea schemelor tehnologice de tratare a apelor c) Identificarea procedeelor şi instalaţiilor de tratare a apei 3. însă. aplicând metodele didactice precizate anterior. active/ interactive cum ar fi învăţarea prin descoperire. Principala metodă de evaluare a competenţelor specifice acestui modul este proba practică. pentru evaluarea acestora. atunci când este cazul greşelile făcute de aceştia. Colaborarea cu agenţi economici de profil este deosebit de importantă pentru parcurgerea acestui modul. semiobiectivi. tema în clasă. portofolii. de asemenea . care are sarcina de a individualiza şi de a adapta procesul didactic la particularităţile elevilor. În demersul didactic se vor utiliza fişe de lucru sau fişe de observaţie. subiectivi. Rolul profesorului în cadrul orelor este de a supraveghea atent activitatea elevilor. fişe de evaluare ( teste) cuprinzând itemi obiectivi. problematizarea . referat care poate fi utilizat de către profesor ca instrument de evaluare curentă. autoevaluarea. Monitorizarea calităţii apei pe parcursul procesului tehnologic a) Recoltarea probelor de apă din diferite faze ale procesului tehnologic b) Determinarea indicatorilor de calitate ai apei potabile c) Interpretarea rezultatelor analizelor TOTAL 15 32 62 Precizăm că numărul de ore alocate fiecărei teme este orientativ. fişe de autoevaluare. O competenţă se evaluează o singură dată. acest lucru nu este posibil orele se pot desfăşura sub forma vizitelor în cadrul cărora elevii doar să asiste la efectuarea acestor determinări. de a-i îndruma pe aceştia şi de a corecta. Elevii trebuie evaluaţi numai în ceea ce priveşte dobândirea competenţelor specificate în modul. proiecte de lucru. Probele de evaluare şi autoevaluare se pot concepe sub formă de fişe de observare. La sfârşitul fiecărei determinări practice fiecare elev îşi va întocmi propriul referat al lucrării. De asemenea. Pentru formarea competenţelor prevăzute de programă se recomandă utilizarea unor metode de predare–învăţare . Ideal ar fi ca aceste colaborări să se materializeze în şedinţe de practică la locul de muncă în cadrul cărora elevii să execute aceste tipuri de determinări. Se evaluează numai competenţele din acest modul. Se recomandă ca procesul de predare – învăţare să se desfăşoare fie în laboratoarele de specialitate ale şcolii fie la diferiţi agenţi economici sub îndrumarea profesorului de specialitate ( inginer ). Alegerea tehnicilor de instruire revine profesorului. etc. Dacă. Strategiile de predare presupun alegerea metodei în funcţie de obiectivele propuse. referatele pot fi utilizate pentru întocmirea de către elevi a unor portofolii sau proiecte utilizate. studiul de caz. Pe lângă aceasta se mai pot utiliza : observarea sistematică. proiectul. familiarizându-se cu modul specific de recoltare a probelor şi cu echipamentele moderne utilizate pentru efectuarea determinărilor specifice. . Profesorul are libertatea de a alege metodele şi tehnicile didactice şi de a propune noi activităţi de învăţare în măsură să asigure formarea competenţelor specifice prevăzute de programă.

• Solicitaţi lămuriri evaluatorului în cazul unor neclarităţi la cerinţele din sarcinile de lucru • Asiguraţi-vă de existenţa instrumentelor materialelor şi echipamentelor necesare rezolvării sarcinilor de lucru • Asiguraţi-vă de îndeplinirea condiţiilor de protecţia şi securitatea muncii precum şi de existenţa echipamentului specific de protecţia muncii • Deplasaţi-vă pe teren pentru îndeplinirea sarcinilor de lucru Sarcini de lucru : Urmăreşte calitatea apei potabile la intrarea în staţie respectânt următoarele etape : Recoltarea probelor de apă din diferite faze ale procesului tehnologic Determinarea indicatorilor de calitate ai apei potabile Interpretarea rezultatelor analizelor Evaluatorul pune la dispoziţia elevului materiale şi reactivi.Exemplu de fişă de observare : FIŞĂ DE OBSERVARE Numele şi prenumele candidatului : Clasa : Data verificării : Număr de înregistrare : Timp de lucru : Numele şi prenumele evaluatorului : Semnătura evaluatorului : Rezultat Feed-back Modul 7 : Supravegherea şi controlul calităţii apei potabile Competenţa 22.3 Monitorizează calitatea apei pe parcursul procesului tehnologic Criterii de performanţă : a) b) c) Recoltarea probelor de apă din diferite faze ale procesului tehnologic Determinarea indicatorilor de calitate ai apei potabile Interpretarea rezultatelor analizelor Instrucţiuni pentru candidat : • Citiţi cu atenţie sarcinile de lucru . din care elevul alege cele necesare .

în coloane şi bare.Nr. relaţia dintre mărimile reprezentate • Comparare rezultate: erori. Gantt • Tipuri de diagrame: cumulativă. calcule economicofinanciare. concentraţie. masă. de dispersie 7. ecuaţii liniare cu două variabile. probei Etapele recoltării Evaluator 1. Conţinuturi • Date numerice: dimensiuni. densitate. tendinţe • Tipuri de grafice: liniare. fişe • Calcule: puteri. dispersia. 7. distanţe.2 Prelucrează datele numerice. Recoltarea probelor de apă la intrarea în staţie 2. procente. abaterea medie pătratică • Reprezentare grafică: grafice în plan • Citirea graficelor: coordonatele graficului. Realizarea acestora de către elevi se marchează prin bifarea căsuţelor respective MODUL 8 : SUPRAVEGHEREA ŞI CONTROLULCALITĂŢII APELOR UZATE TABEL DE CORELARE COMPETENŢE – CONŢINUTURI Unitate de competenţă 7. media aritmetică. Determinarea indicatorilor de calitate ai apei potabile 3 Interpretarea rezultatelor analizelor Data Notă : Pentru fiecare criteriu de performanţă s-au elaborat sarcini de lucru. geometrică.1 Planifică o activitate şi culege date numerice în legătură cu aceasta. radar. radicali. circulare. temperatură. scări şi proporţii • Formule de calcul: transformări de unităţi de măsură.3 Interpretează rezultatele obţinute şi prezintă concluziile . cauze. Paretto. tipuri de erori.PROCESAREA DATELOR NUMERICE Competenţe individuale 7. tensiune • Selectare: după natura mărimii măsurate şi scopul măsurării • Înregistrare date: tabele.

clor liber. colectoare de ape meteorice. pH. Supraveghează reţeaua de canalizare a apelor uzate • Scheme de canalizare : Colectoare principale şi secundare de ape uzate. produse petroliere • Debite: Debitul orar maxim al apelor menajere. curbe de nivel Sistem unitar. industriale Cantitatea de precipitaţii atmosferice • Exploatarea: Controlul periodic calitativ şi cantitativ al apelor uzate Controlul exterior şi interior al reţelelor de canalizare • Spălarea.SUPRAVEGHERE A ŞI CONTROLUL CALITĂŢII APELOR UZATE 23. hidrogen sulfurat şi sulfuri. desfundarea şi repararea reţelelor de canalizare . cianuri.23. curăţirea canelor vizibile şi nevizibile. gură de scurgere.1. separativ şi mixt • Calitatea: Valori admise pentru temperatură. gură de evacuare.

Urmăreşte indicatorii • Recoltarea probelor: Probe fizico-chimici de calitate a simple şi medii nămolurilor din staţia de epurare Recoltare manuală folosind flacoane. cromului Conservarea termică Fişă de recoltare • Analiza chimică a apelor uzate: Determinarea indicatorilor globali de calitate pentru ape uzate: reziduu total. canale şi conducte. azotul. sulfaţi. suspensiile totale si decantabile. fosfaţi. fix şi calcinat. decantoare. bazine de aerare. cupa cu mâner. activitatea nămolului. oxidabilitatea. pH. azotiţi. • Marcarea si înregistrarea: Fişa de recoltare • Analiza chimică a apelor uzate şi nămolurilor: Aciditatea şi alcalinitatea. marcarea şi înregistrarea: Conservarea chimică pentru determinarea aluminiului. arsenului. azotului organic şi total. substanţe organice. biofiltre. metale grele 23. argintului. conductibilitatea electrică. 3. platforme de filtrare. umiditate. calciu şi magneziu. substanţe extractibile. aciditate şi alcalinitate.23. conţinutul de substanţe uleioase şi grăsimi. pompe manuale Recoltare automată în raport cu debitul apei Loc de recoltare: de la deznisipatoare. radioactivitate • Determinarea indicatorilor de calitate după componente pentru ape uzate: gaze dizolvate. greutate specifică. amoniacului. pH. reziduu. staţii de clorinare. cloruri. amoniac. • Conservarea. hidrogenul sulfurat . acizi volatili. cupa cu mâner Loc de recoltare: instalaţii de fermentare. sticla cu contragreutate. deversoare. Urmăreşte indicatorii fizico-chimici de calitate a apelor uzate pe parcursul procesului tehnologic • Recoltarea probelor: Probe simple şi medii Recoltare manuală folosind flacoane. fenoli. separatoare de grăsimi. CBO5. azotaţi. 2. CBO5.

de salinitate. bureţi. separatoare de grăsimi. pH-ul. platforme de filtrare. aerarea artificială SUGESTII METODOLOGICE Modulului 8 SUPRAVEGHEREA CALITĂŢII APELOR UZATE îi sunt alocate conform planului de învăţământ un număr total de 62 ore / an (2 ore / săptămână). fosforul. decantoare. acidul silicic. 5. descărcările de debite. bazine de aerare. Ordinea cronologică recomandată pentru parcurgerea conţinuturilor este cea din tabelul de corelare competenţe – conţinuturi. biochimia proceselor de descompunere aerobă şi anaeroba. Numărul de ore recomandat pentru aceste conţinuturi este prezentat în tabelul de mai jos : . calciu.23. la alegerea profesorului impunându-se doar tratarea succesivă a conţinuturilor corespunzătoare aceleiaşi competenţe. ordinea competenţelor nefiind obligatorie. 4. fixarea înregistrarea: Conservarea chimică cu alcool etilic şi formol. mărirea debitelor. compuşii azotului. lumina solară şi temperatura. staţii de clorinare. Aplică măsurile necesare pentru îmbunătăţirea proceselor de autoepurare pe cursurile de apă • Recoltarea probelor: Probe calitative şi cantitative Recoltare cu fileu planctonic. draga de buzunar şi apucătoare. fierul şi manganul. substanţe toxice • Factori ce influenţează autoepurarea: Factori fizici: greutatea specifică si vâscozitatea apei. biofiltre. dar poate fi oricare alta. scoici. de substanţe organice • Fenomenul de autoepurare: Definiţie. oxigenul. sulful. viermi • Metode: Lacuri de acumulare. caracteristicile hidraulice ale emisarului Factori chimici (substanţe dizolvate): bioxidul de carbon. Urmăreşte indicatorii biologici ai apelor uzate 23. substanţe dizolvate nefavorabile autoepurării: uleiuri minerale. hidrogen sulfurat. plante acvatice. racloare Loc de recoltare: de la deznisipatoare. suspensii minerale. canale şi conducte • Conservarea. deversoare. potasiul şi sodiul Factori biologici: protozoare. Fişa de recoltare • Indicatori biologici: Pentru fier şi mangan.

Se recomandă ca orele să se desfăşoare sub îndrumarea aceluiaşi profesor de specialitate ( inginer. În cadrul orelor de instruire practică se recomandă ca elevii să execute individual fiecare determinare experimentală în parte creându-se astfel condiţiile formării abilităţilor practice specifice calificării. 16 4. Conţinuturi Supravegherea reţelei de canalizare a apelor uzate e) Interpretarea unei scheme de canalizare f) Supravegherea calităţii apelor uzate introduse în reţeaua de canalizare g) Determinarea debitului apelor uzate şi meteorice h) Supravegherea modului de exploatare şi întreţinere a reţelelor de canalizare Urmărirea indicatorilor fizico-chimici de calitate a apelor uzate pe parcursul procesului tehnologic a) Recoltarea probelor de apă de pe parcursul procesului tehnologic b) Conservarea. Procesul de predare – învăţare se desfăşoară fie în laboratoarele de specialitate ale şcolii fie la diferiţi agenţi economici. marcarea şi înregistrarea probelor c) Analiza chimică a apelor uzate Urmărirea indicatorilor fizico-chimici de calitate a nămolurilor din staţia de epurare a) Recoltarea probelor de nămol b) Marcarea şi înregistrarea probelor c) Analiza chimica a nămolurilor Urmărirea indicatorilor biologici ai apelor uzate a) Recoltarea probelor de apă b) Conservarea. în demersul didactic utilizându-se fişe de lucru sau fişe de observaţie. Dacă . 2. Orele de instruire vor avea un caracter activ – participativ din partea elevilor. 1. din diferite motive ( ex. fixarea şi înregistrarea probelor c) Interpretarea analizei biologice a apelor uzate pe baza indicatorilor biologici Aplicarea măsurilor necesare pentru îmbunătăţirea proceselor de autoepurare pe cursurile de apă a) Caracterizarea fenomenul de autoepurare b) Identificarea factorilor principali care influenţează capacitatea de autoepurare c) Aplicarea metodelor de îmbunătăţire a capacităţii de autoepurare TOTAL Total ore 8 10 3. După terminarea determinărilor practice fiecare elev îşi va . profesorul rămânând a hotărî asupra acestora în funcţie de resursele materiale de care dispune şi de importanţa pe care o acordă fiecărei teme. crt. 8 62 Numărul de ore alocate fiecărei teme în parte este orientativ. biolog sau ecolog ). dotare materială insuficientă ). acest lucru nu este posibil se vor forma grupe de câte 2-3 elevi care vor executa determinările experimentale. aplicând metodele didactice precizate anterior. 20 5.Nr. cu clasa împărţită în grupe de maxim 15 elevi.

O metodă didactică aplicabilă mai ales în condiţiile în care laboratoarele şcolare nu dispun întotdeauna de materiale. subiectivi. problematizarea. tema în clasă. nu şi altele. etc. a competenţelor prevăzute în Standardul de Pregătire Profesională şi cuprinse în programă presupune aplicarea unor metode activ – participative de predare – învăţare.întocmi propriul referat al lucrării. caracteristicile hidraulice ale emisarului Factori chimici (substanţe dizolvate): bioxidul de carbon. Alegerea metodei şi a tehnicilor didactice rămâne la latitudinea profesorului. fosforul. Fiind un modul cu caracter practic – aplicativ o pondere foarte mare în cadrul acestor metode o ocupă experimentul. portofoliul. cu caracter demonstrativ. o evaluare sumativă pentru verificarea dobăndirii competenţelor specificate în Standardul de Pregătire Profesională. semiobiectivi. 5: Aplică măsurile necesare pentru îmbunătăţirea proceselor de autoepurare pe cursurile de apă Criterii de performanţă: d) Caracterizarea fenomenul de autoepurare e) Identificarea factorilor principali care influenţează capacitatea de autoepurare f) Aplicarea metodelor de îmbunătăţire a capacităţii de autoepurare Precizările privind Aplicabilitatea Criteriilor de Performanţă: Fenomenul de autoepurare: Factori ce influenţează autoepurarea: Definiţie. compuşii azotului. Pe lângă experiment se mai recomandă şi alte metode moderne de învăţare: descoperirea. substanţe dizolvate nefavorabile autoepurării: uleiuri minerale. care. Principala metodă de evaluare a competenţelor specifice acestui modul este proba practică. suspensii minerale. evaluându-se doar competenţele prevăzute în modul. întocmirea unor proiecte şi portofolii. cât şi de către elevi. Probele de evaluare şi autoevaluare se pot concepe sub formă de fişe de observare. lumina solară şi temperatura. sulful. Formarea . Pe lângă aceasta se mai pot utiliza : observarea sistematică. Evaluarea cunoştinţelor şi a abilităţilor dobândite de elevi precum şi a progreselor realizate de aceştia se va corela cu criteriile de performanţă şi cu tipul probelor de evaluare prevăzute în Standardul de Pregătire Profesională. la elevi . instrumente şi echipamente de ultimă oră necesare în formarea anumitor competenţe prevăzute în Standardul de Pregătire Profesională este vizita de documentare sau de lucru la diferite instituţii sau agenţi economici ale căror laboratoare dispun de dotare corespunzătoare. fierul şi manganul. cunoscând elevii şi stilurile de învăţare ale acestora. biochimia proceselor de descompunere aerobă şi anaeroba. pH-ul. . va adapta demersul didactic la particularităţile clasei şi ale elevilor. oxigenul. Pe parcursul modulului se va realiza o evaluare formativă continuă. Exemplu de instrument de evaluare : Modulul 8: SUPRAVEGHEREA CALITĂŢII APELOR UZATE Competenţa 23. referat care poate fi utilizat de către profesor ca instrument de evaluare curentă. proiectul. fişe de evaluare ( teste) cuprinzând itemi obiectivi. substanţe toxice Factori fizici: greutatea specifică si vâscozitatea apei. iar în final. pentru dobândirea unor abilităţi cu caracter practic. autoevaluarea. Acesta va fi realizat atât de către profesor. fişe de autoevaluare.

potasiul şi sodiul Factori biologici: protozoare. viermi Nr. bureţi. potasiul şi sodiul. compuşii azotului. oxigenul. Metode Caracteristici Evaluator Data . Identificaţi factorii ce influenţează autoepurarea din următoarea listă şi grupaţi-i în funcţie de sursă. 2.Metode acidul silicic. bioxidul de carbon. Lacuri de acumulare. protozoare. Lista: greutatea specifică si vâscozitatea apei. Definiţi procesul de autoepurare. 2. bureţi. acidul silicic. Factori Factori fizici Factori chimici Factori biologici Enumerare Evaluator Data 3. fierul şi manganul. lumina solară şi temperatura. 3. fosforul. scoici. 2. plante acvatice. 3. viermi. descărcările de debite. Solicitaţi lămuriri evaluatorului în cazul unor neclarităţi la cerinţele din sarcinile de lucru Rezolvaţi toate sarcinile de lucru în limita timpului de lucru precizat INSTRUMENT DE EVALUARE PENTRU COMPETENŢA 23. mărirea debitelor. Crt. Enumeraţi principalele metode de îmbunătăţire a capacităţii de autoepurare a apelor şi caracteristicile lor. aerarea artificială Instrucţiuni pentru candidat : • • • Citiţi cu atenţie sarcinile de lucru . scoici.5 1. sulful. 1. pH-ul. Crt. Nr. 1. caracteristicile hidraulice ale emisarului. plante acvatice.

5 2.5 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19 20 21 22 23 24 25 26 27 28 29 30 31 M 1 – Gestionarea deşeurilor M 2 – Supravegherea şi controlul calităţii apelor naturale M 3 – Supravegherea şi controlul calităţii solului M 4 – Supravegherea şi controlul calităţii mediului în ecosistemele antropizate ( practică comasată ) M 5 – Supravegherea şi controlul calităţii aerului ( practică comasată ) M 6 – Chimia şi biologia apelor naturale ( practică comasată ) M 7 – Supravegherea şi controlul calităţii apei potabile ( CDL ) M 8 – Supravegherea şi controlul calităţii apelor uzate ( CDL ) .5 2 2 1.5 1 1 1.PARCURGEREA MODULELOR LA CLASA A XII-A CALIFICAREA: TEHNICIAN ECOLOG ŞI PROTECŢIA CALITĂŢII MEDIULUI Modulul 1 2 3 7 8 4 5 6 Credite 1.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful