P. 1
Rolul afectivitatii in activitate

Rolul afectivitatii in activitate

|Views: 716|Likes:
Published by sukar_trocarici5044

More info:

Published by: sukar_trocarici5044 on Apr 12, 2011
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as PPTX, PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

11/18/2013

pdf

text

original

Rolul afectivitatii in activitate

Codescu Diana Grupa 4,seria 1

‡ 1.Definitie ‡ Afectivitatea este acea componenta a vietii psihice care reflecta , in forma unei trairi subiective de un anumit semn, de o anumita intensitate si de o anumita durata, raportul dintre dinamica evenimentelor motivationale sau a starilor proprii de necesitate si dinamica evenimentelor din plan obiectiv extern.

2.Procesele afective
‡ Procesele afective constituie armonizarea sau conflictul individului, interpretat ca un tot, cu lumea i cu sine, cu ambian a exterioar dar i cu cea ce se produce în propriul s u organism, cu evenimente prezente dar i cu cele reamintite sau imaginate. Dac în procesele cognitive subiectul se subordoneaz obiectului, pe care încearc s -l epuizeze cognitiv, de data aceasta el se subordoneaz rela iei, într-un fel, sie it pentru c el este cel care "introduce" o anumit valoare sau semnifica ie emo ional în obiectul reflectat. Apoi, de i procesele afective sunt declan ate prin fapte cognitive cum ar fi vederea unei c r i, audi ia unei buc i muzi-cale, reamintirea unei întâmpl r etc., ele nu sunt reductibile la acestea. Ceea ce conteaz nu sunt potentele i organizarea cognitiv a indivizilor ci organizarea lor motiva ional , raportul obiectului (perceput, gândit sau imaginat) cu necesit ile, cu gradul lor de satisfacere. Procesele afective, de i diferite de procesele cognitive, sunt într-o strâns interac iune cu ele. Atunci când conflictul afectiv produs de ciocnirea dintre emo ii, sentimente, pasiuni este solidar cu conflictul cognitiv, cu ciocnirea ideilor, concep iilor, modalit ior de rezolvare stc., randamentul activit ii intelectuale este mai mare.

Practic, nu exist fenomen psihic cu care procesele afective s nu se afle în rela ii de interac iune i interdependen . Afectivitatea se reg se te în faza "ciocnirii motivelor" sau în afaza deliber rii*1 din actul voluntar, ea este transfigurat în temperament, unele tr s turi ale acesteia, cum ar fi gradul de impresionabilitate, fiind chiar de ordin afectiv, altele (impulsivitatea, calmul, destinderea) având o mare înc rc tur afectiv . Tocmai de aceea ea este considerat ca fiind componenta bazal , infrastructural a psihicului, dar i nota lui definitorie, deoarece prin afectivitate omul se diferen iaz profund de robo i i calculatoare, de a a zisa inteligen artificial . Dac ra iunea omului poate fi reprodus de calculator, st rile i tr irile afective vor r mâne apanajul lor specific.

3.Propriet ile proceselor afective
a) Polaritatea proceselor afective const în tendin a acestora de a gravita fie în jurul polului pozitiv, fie în jurul celui negativ, i apare ca urmare a satisfacerii sau nesatisfacerii diferen iate a trebuin elor. De obicei, procesele afective sunt cuplate dou câte dou în perechi cu elemente contrare: bucurie-triste e, simpatie-antipatie, entuziasm, deprimare, iubire-ur etc. Polaritatea se exprim în caracterul pl cut sau nepl cut al st rilor afective, stenic sau astenic al acestora (unele mobilizând, "împingând" spre activitate, altele dimpotriv , demobili-zând, întârziind sau inhibând activitatea), în fine, în caracterul lor încordat sau destins (unele fiind tensionale, altele relaxante).

b) Intensitatea proceselor afective indic for a, t ria, profun zimea de care dispune la un moment dat tr irea afectiv . Cre terea intensit ii st rilor afective se ob ine nu prin repetarea stimulului (ca la memorie), care ar duce la tocirea afectivit ii, ci prin schimbarea (amplificarea) semnifica iilor afectogene ale obiectului sau persoanei cu care suntem în rela ie

c)Durata proceselor afective const în întinderea, persisten a în timp a acestora, indiferent dac persoana sau obiectul care le-a provocat sunt sau nu prezente. Un sentiment poate dura un an, doi sau toat via a, o emo ie poate dura câteva ore sau câteva clipe; frica i groaza în fa a unui accident persist i dup ce pericolul a trecut; dragostea se p streaz chiar dac fiin a iubit nu mai este. Aceast proprietate are o foarte mare importan deoarece alimentând permanent semnifica ia afectogen a unui stimul (obiect sau persoan ) putem ine mereu treaz starea afectiv fa de el.

d) Mobilitatea proceselor afective exprim fie trecerea rapid n interiorul aceleia i tr iri emo ionale de la o faz la alta, fie trecerea de la o stare afectiv la alta. e) .Expresivitatea proceselor afective const în capacitatea acestora de a se exterioriza, de a putea fi"v zute", "citite", "sim ite. Cele mai cunoscute expresii emo ionale sunt: Mimica,pantomimica,modificarile de natura vegetative. Expresiile emo ionale nu sunt izolate unele de altele, ci se coreleaz i se subordoneaz st rilor afective, dând na tere la ceea ce se nume te conduita emo ional-expresiv .

.

Trebuie re inut faptul c expresiile i conduitele emo ionale se înva , se însu esc în timpul vie ii, fie prin imita ie, fie prin efort voluntar. Expresiile emo ionale îndeplinesc roluri importante în comportamentul omului, dintre care mai semnificative sunt: rol de comunicare (se face cunoscut în exterior starea afectiv tr it de o persoan pe care ea o dore te ca ceilal i so perceap ; citind expresiile emo ionale imprimate pe chipul elevilor s i, profesorul î i poate da seama dac ace tia au în eles sau nu; prin propriile sale expresii emo ionale profesorul poate înt ri for a.)

rol de influen are a conduitei altora în vederea s vâr irii unor acte (o persoan poate plânge pentru a impresiona, a ob ine mângâierea, acordul sau a ceea ce i-a propus; o alta manifest temeri pen tru a se asigura de ajutorul cuiva; în acest sens, vorbim de utilizarea social a expresiilor emo ionale cu scop, pentru a ob ine ceva);

rol de autoreglare în vederea adapt rii mai bune la situa iile cu care ne confrunt m (plângem în situa ii triste, râdem în cele vesele; comportamentul invers ar fi un exemplu tipic de dezadaptare expresiv- emo ional ); rol de contagiune (de a se transmite i de a trezi reac ii similare i la alte persoane, de a da na tere la st ri afective colective- pozitive sau negative - prin aceasta înt rindu-se for a lor de coeziune sau de dezbinare a membrilor grupurilor); rol de accentuare sau de diminuare a îns i st rii afective (plângând ne putem "desc rca", elibera sau dimpotriv , "înc rca"

Rolul afectivit ii
Componenta afectiv a personalit ii nu se epuizeaz în emo iile de moment, dimpotriv , ea are o consisten i durabilitatea în timp, fapt care permite constituirea unor adev rate profiluri emoionale (echilibrat, hiperemotiv, hipoemotiv). Wallon (1945), din perspectiva psihologiei i psihiatriei infantile, arat c emo iile apar în urma acumul rii unei cantit i de tonus muscular, care dac nu se consum în activit i adecvate, pentru a se epuiza gradat, degenereaz în spasme, râs, plâns. Primul care a sesizat valoarea adaptativ a emo iilor a fost Darwin care, înc din 1872, ar ta c originea emo iilor se afl în tiparele vechi comportamentale desf urate de-a lungul evolu iei, tipare ce s-au comprimat i p strat deoarece s-au dovedit a fi utile ac iunilor actuale. O pozi ie contradictorie întâlnim la V. Pavelcu care arat pe de o parte, c emo ia are rolul de a preveni psihicul de tulbur ri i de dezagregare durabil , de a restabili echilibrul, prin derivare, prin risipirea for elor pe c i vegetative, prin reac ii inutile sub raportul conduitei, dar foarte utile prin efectul lor de lini tire, la lichidare a conflictului dintre tendin e, de rezolvare a înaltei tensiuni psihice, pe de alt parte, emo ia este un proces de degradare a psihicului spre fiziologie, de dezintegrare atât pe planul de adaptare individ-mediu, cât i pe planul intrapsihic. în realitate, afectivitatea îndepline te ambele roluri, dar în condi ii diferite.

Tipuri de procese afective Procesele afective primare au un rol caracter elementar, spontan, sunt slab organizate, mai aproape de biologic si mai putin elaborate cultural, ele tind sa scape constient, rational, in categoria lor se includ: tonul afectiv al proceselor cognitive (emotia produsa de vizionarea unui film, lectura unei carti, rezolvarea unei probleme de matematica), care se refera la reactiile emotionale ce insotesc si coloreaza afectiv orice act de cunoastere o senzatie, o amintire. trairile afective de provenienta organica (starea de boala sau de sanatate) sunt cauzate de buna sau proasta functionare a organelor interne.

afectele (furia, entuziasmul) sunt forme afective simple, primitive si impulsive, puternice, foarte intense si violente, de scurta durata, cu aparitie brusca si desfasurare impetuoasa.

Procesele afective complexe beneficiaza de un grad mai mare de constientizare si intelectualizare. Cuprind: emotiile curente care sunt forme afective de scurta durata, active, intense, provocate de insusirile separate ale obiectelor. emotiile superioare, legate nu atit de obiecte, cit de o activitate pe care o desfasoara individual. dispozitiile afective sunt stari difuze, cu intensitate variabila si durabilitate relativa.

Procesele afective superioare se caracterizeaza printr-o mare structurare si raportare valorica, situata nu la nivel de obiect, ci la nivel de personalitate depasind prin continutul si structura lor starile emotionale disparate si tranzitorii. sentimentele sunt trairi afective intense, de lunga durata, relativ stabile, specific umane, conditionate social - istoric. pasiunile sunt sentimente cu o orientare, intensitate de gradul de stabilitate si generalitate foarte mare, antrenind intreaga personalitate. Trebuie distinse doua mari forme de afectivitate, si anume afectivitatea individuala care este generata si traita de individ in functie de particularitatile sale psihoindividuale, fara ca ea sa influenteze starile afective ale altor personae, si afectivitatea de grup sau intragrupala, care viseaza combinarea spontana a emotiilor si sentimentelor individuale, soldata cu aparitia unor stari afective comune, ce este traita si impartasita de toti membrii grupului.

Bibliografie:
‡ Fundamentele Psihologiei Mielu Zlate ‡ http://facultate.regielive.ro/referate/psihologie/afectivitate-56493.html ‡ http://grsiu.3x.ro/afectivitatea.html

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->