Sunteți pe pagina 1din 5

BALANŢA DE VERIFICARE

Definiţie,importanţa,clasificare

Balanţa de verificare este un procedeu specific al metodei contabilităţii care asigură verificarea
exactităţii înregistrării operaţiilor economice în conturi, legătura dintre conturile sintetice şi bilanţ,
legătura dintre conturile sintetice şi conturile analitice, precum şi centralizarea datelor contabilităţii
curente.
Balanţa este un tablou al sistemului de conturi în cadrul căruia sunt prezentate egalităţile
structurale şi globale proprii dublei înregistrări şi corespondentei.
Aceste egalităţi exprima un echilibru permanent între aceste date de unde provine şi denumirea
de “balanţă”.
Balanţa de verificare conţine toate conturile folosite de o unitate patrimonială, fiecare cont fiind
înscris cu şoldul iniţial, rulajele perioadei curente, totalul sumelor şi şoldul final de la sfârşitul lunii
pentru care se încheie balanta respectivă.
Legea contabilităţii Nr. 82/1991 prevede la articolul 22 ca “ pentru verificarea înregistrării
corecte în contabilitatea operaţiunilor, se întocmeşte lunar balanţă de verificare”.

Clasificarea balanţei de verificare

Se clasifica după mai multe criterii :


A. După natura conturilor pe care le conţin pot fi balanţe de
verificare ale conturilor sintetice şi balanţe de verificare ale conturilor analitice.

a. Balanţă de verificare a conturilor sintetice


Se întocmesc pe baza datelor preluate din conturile sintetice şi
cuprind toate conturile sintetice folosite în contablitatea curentă a unei unităţi patrimoniale, într-o
anumită perioadă de gestiune.

b. Balanţă de verificare a conturilor analitice


Se întocmesc înaintea elaborării balanţei conturilor sintetice pe
baza datelor preluate din conturile analitice.
Balanţa de verificare analitică se întocmeşte pentru fiecare cont sintetic care a fost desfăşurat pe
conturi analitice .
Aceste balanţe se mai numesc şi balanţe de verificare auxiliare sau secundare. Spre deosebire
de balanţă de verificare a conturilor sintetice care este una singură pe întreprindere, numărul balanţelor
de verificare ale conturilor analitice depinde de numărul de conturi care au fost desfăşurate pe conturi
analitice.

A. După numărul de egalităţi pe care le cuprind, balantele de


verificare a conturilor sintetice, pot fi:
a. Balanţe de verificare cu o egalitate
b. Balanţe de verificare cu două egalităţi
c. Balanţe de verificare cu trei egalităţi
d. Balanţe de verificare cu patru egalităţi

Întocmirea balanţei de verificare

Balantele de verificare se întocmesc lunar ori de câte ori este necesar, în scopul verificării
exactităţii înregistrării operaţiilor economice în conturi şi pentru întocmirea bilanţului contabil.
În vederea întocmirii balanţei de verificare se efectuează următoarele lucrări:
* Se trec toate operaţiile din evidenta cronologică( Registrul Jurnal) în evidenţă sistematică (Registru
Cartea Mare), până la dată când urmează a se întocmii balanţă de verificare.
* Se totalizează sumele din debitul şi creditul conturilor deschise şi se determina şoldul lor .
* Se transpun datele din conturi în formularul de balanţă de verificare.
* Se adună coloanele balanţei conturilor şi se verifică egelitatile dintre coloanele perechi.
Pentru a înţelege modul de întocmire a balanţei de verificare a
conturilor sintetice, se porneşte de la deschiderea conturilor pe baza bilanţului contabil iniţial, se
continua cu înregistrarea operaţiilor economice efectuate într-o lună în evidenţă cronologică şi evidentă
sistematică şi numai după aceea se va realiza balanta conturilor .
Pentru confruntarea periodică a mişcării şoldului pentru fiecare cont sintetic cu înregistrările
din toate conturile sale analitice, se folosesc balantele de verificare ale conturilor analitice. Aceste
balanţe îndeplinesc funcţia de verificare a exactităţii înregistrării operaţiilor economice în conturile
analitice precum şi legătura dintre conturile sintetice şi cele analitice.
Spre deosebire de balanţă de verificare a conturilor sintetice care se bazează pe egatitatile
valorice între totalurile coloanelor perechi, balantele de verificare a conturilor analitice asigura
controlul exactităţii înregistrărilor prin următoarele corelaţii valorice:
* Totalul sodurilor iniţiale (debitoare\creditoare) ale conturilor analitice trebuie să fie egale cu
şoldurile iniţiale (debitoare\creditoare) ale conturile sintetice respective.
* Totalul rulajelor debitoare ale conturilor analitice trebuie să fie egal cu rulajul creditor al contului
sintetic.
* Totalul şoldurilor finale (debitoare\creditoare) ale conturilor analitice trebuie să fie egal cu şoldul
final (debitoare\creditoare) ale contului sintetic respectiv.
În cazul conturilor sintetice bifuncţionale, pot exista situaţii în care
conturile analitice desfăşurătoare au unele şolduri debitoare iar altele şolduri creditoare . Ca urmare,
totalul debitor şi creditor ale conturilor analitice pot fi egal şi de acelaşi sens cu şoldul contului
sintetic , respectiv numai prin însemnarea lor algebrica.
Identificarea erorilor de înregistrare contabilă cu ajutorul balanţei de verificare

Balantele de verificare servesc şi la indentificarea erorilor de


înregistrare contabilă care afectează egalităţile ce trebuie să existe între coloanele perechi şi corelaţiile
dintre ele.
După posibilitatea de identificare se împart în două categorii:
a. Erori de înregistrare contabilă care pot şi identificate prin lipsa unor egalităţi
valorice în cadrul balanţelor de verifcare tabelare ale conturilor sintetice.

b. Erori de înregistrare contabilă care pot fi indentificate prin lipsa unor corelării
valorice în cadrul balanţei de verificare şah a conturilor sintetice şi balanţelor de
verificare ale conturilor analitice .

a. Din această grupa de erori fac parte :


* Erori de întocmire a balanţelor de verificare
* Erori de stabilire a elementelor valorice ale conturilor
* Erori de înregistrare în evidenţă sistematică
* Erori de stabilirea sumelor în formule contabile din evidenta cronologică
Identificarea şi înlăturarea acestori erori de înregistrare contabilă se
realizează în ordinea inversă celei în care s-au desfăşurat lucrările de întocmire a balanţei de verificare.
Aceste erori se grupează astfel:
* Erori ce se produc cu ocazia adurarii coloanelor balanţei şi care se identifica prin repetarea
calculelor.
* Erori ce apar cu ocazia transcrierii sumelor rulajelor şi şoldurilor din registru Cartea Mare în
formularul de balanţă.
Erori de stabilire a elementelor valorice ale conturilor se datorează
unor calcule greşite, efectuate cu ocazia stabilirii rulajelor, totalul sumelor şi şoldurilor conturilor.
Identificarea şi corectarea acestori erori se face prin repetarea calculelor din cadrul fiecărui cont în
parte.
Erori de înregistrare în evidenţă sistematică se datorează transcrieri greşite din registru jurnal în
registrul Cartea Mare. Identificarea lor se face prin punctarea între cele două registre.
Erori de stabilire a sumelor din formulele contabile se datorează adunării greşite a sumelor în
cadrul formulelor contabile. Aceste erori se identifica prin reflectarea calculelor şi prin punctarea
acestori înregistrări cu documentele care au stat la baza lor .
a. Erori de înregistrare contabilă care se pot identifica prin lipsa unor corelaţii valorice în
cadrul balanţei de verificare şah a conturilor sintetice şi a balanţelor de verificare ale
conturilor analitice.
Principalele categorii de erori sunt:
* Omisiunile de înregistrare contabilă
* Erori de compensaţie
* Erori de imputare
* Erori de înregistrare în evidenţă cronologică
Omisiunile de înregistrare contabilă constă în faptul că anumite
operaţii economice au rămas ne înregistrate în contabilitatea curentă.
Astfel de erori se identifica prin : puctarea documentelor care au stat la baza înregistrărilor , reclamaţii
primite de la corespondenţii unităţii în legătură cu operaţiile economice respective .
Datorită acestori erori apar anumite anormalităţi în conturi cum ar fi:
* Şolduri debitoare la conturi de pasiv sau şolduri creditoare la conturi de activ.
* Drepturi de creanţe neîncasate sau datorii băneşti neachitate în termenele stabilite.
Aceste erori pot fi descoperite şi prin analiză logică a corelaţiilor
valorice ce trebuie să existe în cadrul balanţelor de verificare ale conturilor analitice .
Erori de inregintrare în evidenţă cronologică se produc din următoarele cauze :
* Stabilirea greşită a unor conturi corespondente
* Înregistrarea unor operaţii economice de două ori
* Inversarea formule contabile
* Întocmirea corectă a formulei contabile dar cu altă suma
Aceste erori pot fi identificate cu ajutorul balanţei de verificare şah
care reda şi corespondenţa conturilor.

BIBLIOGRAFIE
1. Bazele contabilităţii – Dorel Mates, Ion Peres, Cristian Peres
Editura IVAN ARASKO, 2000
2. Contabilitatea generală a firmei , Volumul I –
prof. Ioan Moroşan
Editura EVCONT CONSULTING 1999
3. Contabilitate – Violetă Asai
4. Contabilitatea Financiară Românească – Atanasiu Pop

Dată:07februarie2011
Referat prezentat de: Ichim Ana-Maria, clasa a X-a J
Profesor: Cheaburu Carmen