Sunteți pe pagina 1din 78

www.neurochirurgie4.

ro

GLIOAMELE DE GRAD ÎNALT


Prof. Dr. M. GORGAN
Curs EMC București
2-3 iulie 2010
INTRODUCERE
Cele mai frecvente tumori ale
sistemului nervos central (SNC)
Cca 1,3% din toate cancerele
diagnosticate în SUA și cca 2% din
decese
Pot apare la orice vârstă, iar vârsta
medie este de 62 ani
Sexul masculin este mai afectat decât
cel feminin
www.neurochirurgie4.ro
CLASIFICARE

Astrocitomul anaplazic (AA)


Glioblastomul multiform (GBM)
Glioblastomul cu celule gigante
Gliosarcomul
Gliomatosis cerebri
Oligodendrogliomul anaplazic
(ODA)
Oligoastrocitomul anaplazic (OAA)
Ependimomul anaplazic (EA)
Pathology and Genetics of Tumours of the
Nervous System, World Health Organization Classification
of Tumours, IARCPress, Lyon, 2000

www.neurochirurgie4.ro
GLIOBLASTOMUL MULTIFORM

www.neurochirurgie4.ro
DATE GENERALE
Cea mai frecventă tumoră cerebrală (10 – 15% din
toate tumorile cerebrale şi 50 – 60% din tumorile
gliale)
Apare la orice vârstă, dar incidenţa maximă este între
65 – 74 ani
M:F=1,5:1
Incidenţă crescută în America de Nord şi Europa
Localizarea este predominant în emisferele cerebrale,
în substanţa albă
GBM infratentorial este rar întâlnit şi apare de obicei
prin diseminarea subarahnoidiană a unui GBM
supratentorial
GBM primar: GBM de novo
GBM secundar: prin malignizarea unui astrocitom
WHO grad IV
www.neurochirurgie4.ro
FACTORI DE RISC
Sindromul Li-Fraumeni
Neurofibromatoza
Astm
Boli autoimune
Expunerea la pesticide, cauciuc
sintetic, formaldehide
Radiaţii ionizante

www.neurochirurgie4.ro
HISTOPATOLOGIE
Macroscopic:
◦ Tumoră slab delimitată, cenuşie
◦ Necroza centrală poate ocupa
>80% din tumoră
◦ Chiste tumorale conţin lichid
tulbure ce reprezintă lichefierea
ţesutului necrotic tumoral
◦ Hemoragie intratumorală
Microscopic:
◦ Polimorfism celular
◦ Atipii nucleare
◦ Activitate mitotică crescută
◦ Tromoboză vasculară
◦ Proliferare microvasculară
◦ necroză

www.neurochirurgie4.ro
ASPECTE MACROSCOPICE DE GBM

GBM de emisfer cerebral stâng cu


GBM de trunchi
necroză extensivă

www.neurochirurgie4.ro
ASPECTE MACROSCOPICE DE GBM

GBM fronto-temporal stâng cu GBM fronto-temporal drept cu


invazia fornixului efect de masă şi herniere
subfalcină

www.neurochirurgie4.ro
SIMPTOMATOLOGIE
Istoricul bolii este de obicei scurt (<3
luni în >50% din cazuri)
Semne de HIC:
◦ Cefalee
◦ Vărsături
◦ Tulburări vizuale
◦ Edem papilar
◦ Pareze de nervi cranieni
Alterarea stării de conştienţă
Epilepsie
Deficite motorii

www.neurochirurgie4.ro
NEUROINVESTIGAŢII

Gradarea glioamelor pe CT şi RMN este


imprecisă (nu se aplică pacienţilor
pediatrici)
Natura malignă a tumorii este reflectată
de metabolismul tumorii evidenţiat de
spectroscopia RMN, care arată diferenţa
dintre “low grade” şi “high grade” glioma

www.neurochirurgie4.ro
ASPECT IMAGISTIC
Tumoră infiltrativă cu structură marcat
heterogenă
hT1 şi HT2 neomogen
Zone de necroză neregulat conturate cu
hT1 şi HT2 marcat
Arii de hemoragie şi de proliferare
vasculară (hT1, hT2)
Edem vasogenic perifocal extins
În T1 zonele ce prind substanţă de
contrast corespund ariilor cu
celularitate şi vascularizaţie crescută

www.neurochirurgie4.ro
CT CEREBRAL

Nativ Contrast

www.neurochirurgie4.ro
CT CEREBRAL
A B

Glioblastom de corp calos


A – precontrast
B – postcontrast
www.neurochirurgie4.ro
RMN CEREBRAL

T1 T1+ K T2

Glioblastom temporo-insular drept


www.neurochirurgie4.ro
RMN CEREBRAL
Glioblastom chistic frontal stâng

T1 T1 +K T2

www.neurochirurgie4.ro
RMN CEREBRAL
Glioblastom de trunchi cerebral

T1 T1+K T2

T1+K T1+K

www.neurochirurgie4.ro
SPECTROSCOPIA PRIN
REZONANȚĂ MAGNETICĂ (MRS)
Reprezintă standardul curent pentru
investigarea pacienților cu high-grade
gliomas (HGG)
Aduce informații despre statusul
metabolic al tumorii și al creierului
Metaboliții studiați pentru HGG sunt:
◦ N-acetylaspartat (NAA)
◦ Colina (Cho)
◦ Creatinina (Cre)
◦ Lactatul (Lac)
◦ Lipidele

www.neurochirurgie4.ro
SPECTROSCOPIE RMN

N-acetyl aspartate (NAA): indicator pentru integritatea neuronală,


este scăzut în glioame comparativ cu țesutul cerebral normal
Colina (Cho): indicator pentru creşterea turnoverului membranar, este
crescut în regiunile cu hipercelularitate și turnover membranar crescut

www.neurochirurgie4.ro
DISEMINARE
Prin substanţa albă:
◦ Corpul calos (CC):
 Genunchiul sau corpul CC → afectarea
bilaterală a lobilor frontali (gliom “în
fluture”)
 Spleniumul CC → afectare bilaterală a
lobilor parietali
◦ Pedunculi cerebrali → afectarea
trunchiului cerebral
◦ Capsula internă
◦ Fasciculul uncinat → diseminare
simultană în lobul frontal şi
temporal
◦ Interthalamic adhesion → gliom
talamic bilateral
Prin LCR (10-25%)
Sistemic (rar)

www.neurochirurgie4.ro
GBM PRIMAR vs SECUNDAR
GBM PRIMAR GBM SECUNDAR
Pacienţi vârstnici Pacienţi tineri (<45
(bărbaţi >55 ani) ani)
Istoric clinic scurt < 3 Antecedente
luni, cu manifestări histopatologice de
de novo astroctiom difuz (WHO
Fără antecedente grad II) sau astroctiom
histopatologice anaplazic
evidente preexistente Timpul în care se
Fără aspecte poate trasnforma un
imagistice patologice astrocitom difuz
în antecedente (WHO grad II) în
glioblastom variază
între <1 an - >10 ani

www.neurochirurgie4.ro
DIAGNOSTIC DIFERENŢIAL
Low grade
glioma
Cavernom
cerebral
Limfom Cavernom Metastază

Metastază
cerebrală
Abces cerebral
Toxoplasmoză
Necroză de
iradiere
Abces cerebral Toxoplasmoză

www.neurochirurgie4.ro
DIAGNOSTIC DIFERENŢIAL
GLIOBLASTOM

METASTAZĂ DE
CARCINOM UROTELIAL
www.neurochirurgie4.ro
GLIOBLASTOMUL CU
CELULE GIGANTE

www.neurochirurgie4.ro
DATE GENERALE
Variantă histologică a GBM
Caracteristici:
◦ celule gigante multinucleare
◦ reţea abundentă de reticulină
◦ mutaţia frecventă a TP53
WHO grad IV
Reprezintă <1% din toate tumorile
cerebrale şi până la 5% din GBM
Vârsta medie este de 42 ani
Sexul masculin mai afectat
www.neurochirurgie4.ro
DATE GENERALE
Se dezvoltă de novo după un istoric clinic
scurt, fără manifestări clinice şi radiologice de
leziuni precursoare maligne
Simptomatologie asemănătoare cu GBM clasic
Neuroimagistic:
◦ Localizate subcortical în lobii temporal şi
parietal
◦ Mimează pe CT sau RMN aspectul de metastază
Genetică – se caracterizează prin mutaţia
genelor:
◦ TP53 – tumor protein 53
(75 – 90% din cazuri)
◦ PTEN - phosphatase and tensin
homolog (33% din cazuri)
Prognostic - infaust

www.neurochirurgie4.ro
GLIOSARCOMUL

www.neurochirurgie4.ro
DATE GENERALE

Reprezintă cca 1,8-2,4% din GBM


Afectează adulţii în decadele 5 – 7 de viaţă
M:F=1,8:1
Majoritatea gliosarcoamelor sunt de “novo”
Gliosarcoamele secundare rezultă după un
GBM recidivat rezecat sau iradiat
Generează metastaze mai frecvent decât
GBM
Rată de supravieţuire la fel de scăzută ca şi
la GBM
WHO grad IV
www.neurochirurgie4.ro
CRITERII PENTRU TUMORI
INDUSE PRIN IRADIERE

Tumora apare într-o


zonă iradiată
Tumora este absentă
în momentul iradierii
Tumora nou apărută
este histologic
diferită de tumora
primară
www.neurochirurgie4.ro
RMN CEREBRAL

T1 T1 + CONTRAST T2

www.neurochirurgie4.ro
GLIOMATOSIS CEREBRI

www.neurochirurgie4.ro
DATE GENERALE
Tumoră glială, difuz
infiltrativă ce se dezvoltă în
cel puțin 2 lobi, frecvent
bilateral și care poate afecta
și structurile nervoase
infratentoriale și spinale
WHO grad III
Incidența maximă de apariție
este între 40 – 50 ani
Când leziunea afectează
emisferele cerebrale
centrum semiovale este
întotdeauna interesat

www.neurochirurgie4.ro
DATE GENERALE
Cele mai frecvente semne clinice sunt:
◦ Sindrom piramidal (58%)
◦ Demență (44%) T2

◦ Cefalee (39%)
◦ Crize comițiale (38%)
Macroscopic:
◦ Tip I: tipul clasic în care leziunea este difuză,
fără apariția de tumori circumscrise
◦ Tip II: asociază prezența tumorilor
circumscrise
Histopatologic: celule gliale alungite cu nuclei
T2
ovali sau fusiformi, hipercromatici, cu activitate
mitotică variabilă. Proliferarea microvasculară
este de obicei absentă
Prognostic:
◦ Infaust
◦ cca 52% din pacienți decedează în 12 luni

T1+K

www.neurochirurgie4.ro
ASTROCITOMUL
ANAPLAZIC

www.neurochirurgie4.ro
DATE GENERALE

WHO grad III


Reprezintă 10 – 25%
din tumorile gliale
Incidenţă: 40 – 50 ani
M:F=1,8:1
Media supravieţuirii:
2,5 – 3 ani

www.neurochirurgie4.ro
FACTORI DE PROGNOSTIC
FAVORABIL
Vârsta <50 ani
Scor Karnofsky >70
Rata de proliferare (Ki-67) 5%
Absenţa contrastului pe CT
Prezenţa componentei
oligodendrogliale

www.neurochirurgie4.ro
HISTOPATOLOGIE
Macroscopic:
◦ frecvent nu se poate face diferenţierea între
astrocitomul grad III şi grad II
◦ Chistele tumorale sunt rare
◦ Se întâlnesc frevent arii granulare, opace de
consistenţă scăzută
Comparativ cu astrocitomul grad II
prezintă:
◦ celularitate crescută,
◦ atipii celulare şi
◦ activitate mitotică crescută

www.neurochirurgie4.ro
CT CEREBRAL

Multicentric AA: peduncul cerebral drept, lobul temporal sting,


talamus stâng

www.neurochirurgie4.ro
RMN CEREBRAL
Tumoră cu creştere inflitrativ-difuz, cu structură
pleomorfă:
Semnal mixt izo şi hT1 şi heterogen HT2
Captează contrast intens, neomogen-difuz,
uneori doar periferic
Edem vasogenic peritumoral constant şi extins,
cu efect de masă important

T1 T1 + K T2
www.neurochirurgie4.ro
FACTORI DE PROGNOSTIC
Intervalul de timp în care un astrocitom
anaplazic se transformă în GBM variază
între 2 – 3 ani
Prezenţa componentei oligodendrogliale
este asociată cu creşterea supravieţuirii
(>7 ani)
Pacienţi tineri
Scor Karnofsky
Prognostic bun
preoperator mare
Rezecţie tumorală totală

www.neurochirurgie4.ro
OLIGODENDROGLIOMUL
ANAPLAZIC

www.neurochirurgie4.ro
DATE GENERALE
Tumoră cerebrală focală sau difuz
infiltrativă cu caractere maligne, cu un
prognostiv nefavorabil
WHO grad III
½ din oligodendroglioame sunt anaplazice
Incidenţă maximă: între 45 – 50 ani
Localizare:
◦ Emisfere cerebrale
◦ Afectează cortexul cerebral
◦ Predominant în lobul frontal (60%)
◦ Rar localizat în cerebel, punte, spinal

www.neurochirurgie4.ro
HISTOPATOLOGIE
Celule tumorale cu
halou perinuclear
Nuclei rotunzi
hipercromatici
Atipii celulare
Celularitate
crescută
Proliferare
endotelială extinsă
Proliferarea
microvasculară şi
necroza pot fi
prezente

www.neurochirurgie4.ro
GENETICĂ
Pierderea brațului scurt al
cromozomului 1 (1p) și brațului
lung al cromozomului 19 (19q)
este întâlnită în 60-90% din cazuri
Pierderea 1p/19q este mai
frecventă în tumorile localizate
frontal, occipital și parietal în
contrast cu tumorile localizate
insular, temporal și diencefal
www.neurochirurgie4.ro
SIMPTOMATOLOGIE

Crize comiţiale (50 – 80% din cazuri)


Cefalee
Tulburări de conştienţă
Vertij

Sunt nespecifice şi depind de


localizare

www.neurochirurgie4.ro
NEUROIMAGISTICĂ
CT CEREBRAL:
◦ 40% calcificări (nu sunt
specifice pentru
oligodendrogliom)
◦ Infiltrarea sau
diseminarea prin spaţiul
subarahnoidian este
caracteristică dar nu
specifică
◦ Chiste (16%)
◦ 20% hemoragie
intratumorală

www.neurochirurgie4.ro
DIAGNOSTIC DIFERENŢIAL ÎNTRE
OLIGODENDROGLIOMUL “LOW
GRADE” ŞI “HIGH GRADE”

CARACTERISTICI LOW GRADE HIGH GRADE


Efect de masă (CT sau RMN) Absent Prezent
Proliferare endotelială la Absent Prezent
examenul histopatologic
Pleomorfism Absent Prezent
Proliferare tumorală MIB1 Absent Prezent
Componentă astrocitară Absent prezent

www.neurochirurgie4.ro
NEUROIMAGISTICĂ
RMN cerebral

T1 T1+ K T2
www.neurochirurgie4.ro
PROGNOSTIC
Tumorile oligodendrogliale pure au un
prognostic mai bun decât tumorile
astrocitare de același grad
Pacienii cu low-grade OD (WHO II) au media
de supraviețuire între 10 -17 ani și
supraviețuirea la 5 ani este de cca 75%
Pacienții cu high-grad OD au media de
supraviețuire între 4-5 ani, iar
supraviețuirea la 5 ani este de numai 40%
Supraviețuirea pentru oligodendroglioamele
anaplazice fără pierderea genelor 1p/19q
este 2-3 ani și de 6-7 ani la tumorile cu
pierderea genelor 1p/19q

www.neurochirurgie4.ro
OLIGOASTROCITOMUL
ANAPLAZIC

www.neurochirurgie4.ro
DATE GENERALE
Nu există date precise cu privire la
incidenţă
F:M=1,3:1
Vârsta medie – 45 ani
Apar predominant la nivelul
emisferelor cerebrale (cel mai
frecvent lobul frontal şi temporal)
Simptomatologia debutează rapid şi
este asemănătoare cu cea a GBM
www.neurochirurgie4.ro
DATE GENERALE
Imagistic nu se poate face diferenţa între astrocitom şi
oligodendrogliom
Macroscopic se poate observa:
◦ Arii de necroză
◦ Hemoragie intratumorală
◦ Chiste degenerate
◦ Calcificări
Histopatologic:
◦ Atipii nucleare
◦ Pleomorfism celular
◦ Celularitate crescută
◦ Activitate mitotică crescută
◦ Suplimentar se poate întâlni proliferare
microvasculară şi necroză
◦ Semnele de malignitate pot fi întâlnite în componenta
oligodendroglială, astroglială sau amândouă

www.neurochirurgie4.ro
PROGNOSTIC
Este mai bun comparativ cu GBM
Media de supravieţuire este de 2,8
ani
Supravieţuirea la 5 ani – 36%
Supraviţuirea la 10 ani – 9%
Pacienţii cu oligoastrocitom anaplazic
au un prognostic mai bun decât cei
cu astrocitom anaplazic “pur”

www.neurochirurgie4.ro
EPENDIMOMUL ANAPLAZIC

www.neurochirurgie4.ro
DATE GENERALE
Tumoră malignă cu creştere rapidă şi
prognostic nefavorabil
Apare predominant la copii
WHO grad III
Transformarea anaplazică este mai
frecvent întâlnită în tumorile cerebrale
comparativ cu cele spinale
Simptomatologia este asemănătoare cu
ependimoamele grad II, dar de obicei se
dezvoltă mai rapid iar HIC apare
precoce

www.neurochirurgie4.ro
DATE GENERALE
Histopatologie:
◦ Celularitate crescută
◦ Activitate mitotică crescută
◦ Proliferare microvasculară
◦ Necroză
De obicei sunt tumori bine delimitate
dar uneori pot fi invazive
Imagistic nu poate fi diferenţiat de
ependimomul de grad II
www.neurochirurgie4.ro
ASPECT RMN
T1

Masă intraventriculară solidă,


neregulat şi net delimitată
Structură heterogenă: hT2 şi
hT1 discret, neomogen, cu
T1+K
calcificări (hT2) şi microchiste
(hT1 lichidian)
Umple ventriculul IV şi se
poate extinde în recesurile
acestuia
Zone de necroză tumorală T2

care pot invada parenchimul


periventricular

www.neurochirurgie4.ro
Ependimom anaplazic parietal drept

CT RMN - T1 RMN - T1+K

RMN – T2
www.neurochirurgie4.ro
FACTORI DE PROGNOSTIC NEFAVORABIL

Vârsta <3 ani


Aspecte histopatologice de
malignitate
Rezecţie tumorală incompletă
Prezenţa metastazelor prin LCR

www.neurochirurgie4.ro
METODE DE TRATAMENT

www.neurochirurgie4.ro
TRATAMENT MULTIMODAL
Chirurgical
Radioterapie
Chimioterapie
Combinat
Biopsie stereotaxică

www.neurochirurgie4.ro
STANDARDUL
EUROPEAN CURENT DE
TRATAMENT
Pentru diagnostic și planificarea tratamentului RMN-ul
cerebral și spectroscopia RM (RMS) sunt necesare
Leziunile simptomatice, progresive sau cu efect de masă
necesită intervenție chirurgicală
Leziunile descoperite accidental, asimptomatice, necesită
biopsie stereotaxică, apoi după stabilirea diagnosticului
histopatologic tratament corespunzător
Glioamele de grad înalt sunt iradiate după biopsie sau
intervenție chirurgicală
Pentru glioblastoame radioterapia este combinată cu
chimioterapia cu temozolamidă
Pentru recidivele tumorale reintervenția este indicată la
pacienții cu un scor Karnofsky bun și care nu prezintă riscuri
suplimentare intraoperatorii
www.neurochirurgie4.ro
TRATAMENT CHIRURGICAL
Chirurgie + radioterapie = tratamentul standard

La pacienţii vârstnici
beneficiul chirurgiei este
modest (media
supravieţuirii după biopsie +
XRT este de 17 săptămâni
versus 30 săptămâni după
chirurgie + XRT)
www.neurochirurgie4.ro
INDICAŢII ŞI OBIECTIVE PENTRU
CHIRURGIE

Stabileşte diagnosticul histopatologic


Creşte supravieţuirea
Ameliorează simptomatologia prin
diminuarea efectului de masă şi PIC
Reduce dependenţa de medicaţia
steroidiană
Reduce populaţia de celule cu potenţial
malign
Asigură posibilitatea efectuării
implantelor biodegradabile (Gliadel)
www.neurochirurgie4.ro
CONTRAINDICAŢIILE RELATIVE ALE
TRATAMENTULUI CHIRURGICAL

GBM extins
Gliom “în fluture”
Pacienţi vârstnici
Pacienţi cu scor
Karnofsky <70

www.neurochirurgie4.ro
RADIOTERAPIE

50-60 Gy doza uzuală


Iradierea “whole brain”
nu a determinat o
creştere a supravieţuirii
comparativ cu iradierea
focală, iar complicaţiile
sunt mai frecvente
Brahiterapia nu a
demonstrat beneficii
mai importante
www.neurochirurgie4.ro
CHIMIOTERAPIA
Beneficiu la 10% din
pacienţi
Chimioterapice
utilizate în glioamele
maligne:
◦ Temozolamidă
(Temodal)
◦ Carmustine (BCNU)
◦ Cisplatinum (Platinol)
◦ Erlotinib (Tarceva)

www.neurochirurgie4.ro
BIOPSIA STEREOTAXICĂ

Indicaţii:
◦ Tumori profunde, localizate în arii elocvente
◦ Tumori de dimensiuni mici, fără efect de
masă
◦ Pacienţi cu scor Karnofsky <70, care nu
suportă anestezie generală
◦ Precizare diagnostic
www.neurochirurgie4.ro
www.neurochirurgie4.ro
RECURENŢA
Caracteristica principală a glioamelor este recurența, în
pofida tratamentului complex multimodal: chirurgical,
radioterapic şi chimioterapic
Timpul scurs până la recurenţă depinde în primul rând de
diagnosticul histopatologic iniţial şi în mai mică măsură de
tratamentele efectuate
Majoritatea recurenţelor apar:
◦ În proximitatea originii tumorii primare
◦ Cu/fără extensie
◦ Pe marginea rezecţiei
◦ Distal de leziunea primară

www.neurochirurgie4.ro
SCOPURILE CHIRURGIEI
1) Obţinerea unui diagnostic histologic
2) Ameliorarea simptomelor de creştere a presiunii
intracraniene
3) Ameliorarea efectului de masă
4) Favorizarea condiţiilor pentru terapia adjuvantă
generală
5) Administrarea locală a terapiei adjuvante
6) Prelungirea vieţii cu menţinerea calităţii acesteia

www.neurochirurgie4.ro
FACTORI DE PROGNOSTIC

Gradul de malignitate al tumorii recurente


Intervalul de timp de la intervenţia anterioară
până la apariţia recurenţei
Gradul de rezecţie al tumorii la prima
intervenţie
Localizarea şi extinderea leziunii
intracerebrale
Caracteristicile morfologice ale leziunii
Vârsta pacientului şi scorul Karnofski

www.neurochirurgie4.ro
PROGNOSTICUL FAVORABIL
Grad mic de anaplazie al tumorii
Pacienţii tineri
Rezecţia cvasitotală a leziunii la prima
intervenţie
Interval de timp lung între recidive
Recidivă localizată în arii neelocvente
Condiţia biologică bună dupa chimio şi
radioterapie

www.neurochirurgie4.ro
REINTERVENŢIILE PRECOCE
Ori de câte ori tumora recidivată poate
fi rezecată fără morbiditate
suplimentară
Citoreducţia chirurgicală facilitează
terapia adjuvantă ulterioară
Scorul Karnofski peste 60-70
Recidivele chistice au indicaţie majoră
de decompresiune cu evoluţie mult mai
bună faţă de cele infiltrative

www.neurochirurgie4.ro
COMPLICAŢII
Creșterea numărului de infecţii ale plăgilor
operatorii
Fistule LCR
Vindecări defectuoase ale scalpului iradiat
Complicaţii hemoragice şi ramolismente în
patul tumoral

www.neurochirurgie4.ro
IRADIEREA GLIOAMELOR
RECURENTE
Majoritatea pacienţilor cu glioame iradiate după
prima operaţie nu sunt candidaţi pentru o nouă
iradiere

Ei devin candidaţi pentru:


◦ Brahiterapie
◦ Radiochirurgie stereotaxică

 Prelungirea supravieţuirii prin aceste metode este în


medie de 9-10 luni, fiind mai lungă pentru glioamele de
grad mic

www.neurochirurgie4.ro
CONCLUZII
HGG sunt cele mai frecvente tumori primare ale
SNC (1,3% din toate cancerele diagnosticate –
conform American Cancer Society)
Glioblastomul reprezintă forma cea mai comună
și agresivă (cca 20% din tumorile intracraniene)
În ciuda tratamentului complex prognosticul
este rezervat
Timpul de supraviețuire mediu fără tratament
este de cca 3 luni, și de 1-2 ani sub tratament
Folosirea markerilor moleculari, geneticii în
asociere cu examenul anatomopatologic ajută la
identificarea și clasificarea tumorilor cu o mai
mare acuratețe, imbunătățind strategia
terapeutică și prognosticul

www.neurochirurgie4.ro
MULŢUMESC
PENTRU
ATENŢIE!

www.neurochirurgie4.ro