Romania in Cifre 2010

â
â
â
CUPRINS Pagina
Prezentare generalã ....................................................................................................... 5

Populaþie .......................................................................................................................... 10
Piaþa forþei de muncã .................................................................................................. 17
Veniturile populaþiei .................................................................................................... 26
Câºtiguri salariale .......................................................................................................... 27
Cheltuielile populaþiei ................................................................................................. 29
Consumul populaþiei ................................................................................................... 30
Locuinþe ........................................................................................................................... 31
Protecþia socialã a ºomerilor ..................................................................................... 32
Asigurãri sociale ............................................................................................................ 33
Asistenþã socialã ............................................................................................................ 35
Sãnãtate ........................................................................................................................... 36
Educaþie ............................................................................................................................ 38
Culturã .............................................................................................................................. 40
Preþuri ................................................................................................................................ 42
Conturi naþionale .......................................................................................................... 44
Investiþii ............................................................................................................................ 48
Agriculturã ....................................................................................................................... 49
Silviculturã ....................................................................................................................... 52
Activitatea întreprinderii ............................................................................................ 53
Industrie ........................................................................................................................... 54
Energie .............................................................................................................................. 56
Construcþii ....................................................................................................................... 57
Transporturi .................................................................................................................... 58
Comerþ internaþional cu bunuri .............................................................................. 61
Comerþ interior .............................................................................................................. 67
Servicii de piaþã ............................................................................................................. 68
Turism ............................................................................................................................... 69
Justiþie ............................................................................................................................... 71
Statisticã internaþionalã ............................................................................................. 72
GRUPAREA JUDEÞELOR, PE MACROREGIUNI ªI REGIUNI DE DEZVOLTARE â
Satu Mare BOTOªANI

MARAMUREª
SUCEAVA Botoºani
SATU MARE Baia Mare
Nord - Vest Suceava
BISTRIÞA-NÃSÃUD IAªI Nord - Est

Zalãu
NEAMÞ Iaºi
Oradea SÃLAJ Bistriþa
CLUJ
BIHOR Piatra-Neamþ
MUREª
Vaslui
Cluj-Napoca
Târgu Mureº Bacãu
HARGHITA
Miercurea Ciuc BACÃU VASLUI
Arad ARAD Centru MACROREGIUNEA UNU
ALBA
Alba Iulia
MACROREGIUNEA DOI
COVASNA MACROREGIUNEA TREI
Deva BRAªOV
Timiºoara SIBIU Sfântu VRANCEA
Gheorghe GALAÞI MACROREGIUNEA PATRU
Sibiu
Vest TIMIª Braºov Focºani
HUNEDOARA Galaþi
PRAHOVA BUZÃU
Reºiþa ARGEª Brãila
Râmnicu Tulcea
Târgu Jiu Vâlcea BRÃILA
Buzãu TULCEA
CARAª-SEVERIN Târgoviºte
Ploieºti
VÂLCEA DÂMBOVIÞA
Drobeta GORJ Piteºti
Legendã: Turnu Severin
IALOMIÞA
Oraºe ILFOV Slobozia
MEHEDINÞI CONSTANÞA
Municipii BUCUREªTI
Sud - Est
Slatina CÃLÃRAªI Cãlãraºi
Reºedinþe de judeþ Craiova
Constanþa
Judeþe DOLJ GIURGIU
Alexandria
Giurgiu
Regiuni de dezvoltare OLT TELEORMAN
Sud - Vest Oltenia Sud - Muntenia Bucureºti - Ilfov

Prezentare generalã
POZIÞIA GEOGRAFICÃ A ROMÂNIEI
Punctul extrem Judeþul Longitudinea Latitudinea

(localitatea) esticã1) nordicã
Nord Satul Horodiºtea Botoºani 26o42’05” 48o15’06”

Sud Oraºul Zimnicea Teleorman 25o23’32” 43o37’07”
Est Oraºul Sulina Tulcea 29o41’24” 45o09’36”
Vest Comuna Beba Veche Timiº 20o15’44” 46o07’27”
1) Dupã Greenwich.
România este situatã în centrul geografic al Europei (sud-estul Europei Centrale), la nord de
Peninsula Balcanicã, la jumãtatea distanþei dintre Coasta Atlanticului ºi Munþii Urali, în
interiorul ºi exteriorul arcului Munþilor Carpaþi, pe cursul inferior al Dunãrii (1075 km) ºi cu
ieºire la Marea Neagrã.
Centrul geometric al þãrii este marcat de intersecþia paralelei 45oN cu meridianul 25oE
(la 100 km N-V de capitala þãrii, Bucureºti).
Suprafaþa totalã a teritoriului este de 238391 km2.

Totalul graniþelor României însumeazã 3150 km.
Vecinii: Bulgaria, Republica Moldova, Serbia, Ucraina ºi Ungaria.
Litoralul românesc al Mãrii Negre se desfãºoarã pe 245 km, între gârla Musura (graniþa cu
Ucraina) ºi localitatea Vama Veche (graniþa cu Bulgaria).
ORGANIZAREA ADMINISTRATIVÃ A TERITORIULUI ROMÂNIEI,

LA 31 DECEMBRIE 2009
Numãrul judeþelor 421)

Numãrul oraºelor ºi municipiilor 320
din care: municipii 103
Numãrul comunelor 2860
Numãrul satelor 12956
1) Inclusiv municipiul Bucureºti.
Breviar statistic 5 â
RELIEFUL ROMÂNIEI
Se compune din trei trepte majore ºi anume: cea înaltã a Munþilor Carpaþi, cea medie care
corespunde Subcarpaþilor, dealurilor ºi podiºurilor ºi cea joasã, a câmpiilor, luncilor ºi Deltei
Dunãrii. Caracteristicile principale ale unitãþilor de relief sunt proporþionalitatea (31% munþi,
36% dealuri ºi podiºuri, 33% câmpii ºi lunci) ºi dispunerea concentricã a treptelor majore ale
reliefului.
Principalele altitudini muntoase

Denumirea Denumirea Altitudinea
vârfului masivului Judeþul vârfului
muntos muntos (m)
Moldoveanu Fãgãraº Argeº 2544

Negoiu Fãgãraº Argeº, Braºov, Sibiu 2535
Parângu Mare Parâng Gorj, Hunedoara 2519
Peleaga Retezat Hunedoara 2509
Omu Bucegi Prahova, Braºov, Dâmboviþa 2505
Apele curgãtoare ale României sunt dispuse radial, marea majoritate având izvoarele în
Carpaþi, principalul colector al acestora fiind fluviul Dunãrea, care strãbate þara în partea
sudicã pe o lungime de 1075 km ºi se varsã în Marea Neagrã.
Principalele cursuri de apã
Denumirea Lungimea cursului de apã Suprafaþa

cursului de apã ( km ) bazinului ( km2)
Dunãre 1075 332501)

Mureº 761 27890
Prut 742 10990
Olt 615 24050
Siret 559 42890
1) Fãrã afluenþii care formeazã bazine de ordinul 1.
Lacurile sunt reprezentate prin lacuri naturale rãspândite în toate unitãþile majore de relief,
de la cele glaciare în etajul alpin (Lacul Mioarelor - Fãgãraº la 2282 m), la limanele fluvio-
maritime (Lacul Techirghiol la 1,5 m) ºi lacuri antropice.
Denumirea lacului antropic Judeþul Suprafaþa Volum1)

( ha ) (mil. m3)
Porþile de Fier Mehedinþi 70000,02) 2400,0
Ostrovu Mare Mehedinþi 7920,0 800,0
1) La nivel normal de retenþie.
2) Între confluenþa Nera – Dunãre ºi baraj (dupã datele celor douã hidrocentrale).
6 ROMÂNIA ÎN CIFRE â
Principalele lacuri naturale
Denumirea lacului natural Judeþul Suprafaþa Volum 1)

( ha ) (mil. m3)
lacuri în circuri glaciare: Bucura Hunedoara 10,5 0,5
lacuri în cratere vulcanice: Sfânta Ana Harghita 22,0 0,6
lacuri în depresiuni carstice: Zãton Mehedinþi 20,0 1,0
lacuri de baraj natural: Lacul Roºu Harghita 12,6 0,7
lacuri în crovuri: Ianca Brãila 322,0 1,6
limane fluviatile: Oltina Constanþa 2509,0 60,0
limane fluvio-maritime: Taºaul Constanþa 2335,0 57,0
lagune marine: Razim Tulcea 41500,0 909,0
lacuri de luncã: Brateº Galaþi 2111,0 30,0
lacuri din Delta Dunãrii: Dranov Tulcea 2170,0 21,7
1) La nivel normal de retenþie.
Resursele minerale utile ale României sunt variate: petrol; gaze naturale; cãrbuni, în
special huilã cocsificabilã, cãrbune brun ºi lignit; minereuri feroase ºi neferoase; zãcãminte
de aur, argint, bauxitã; mari rezerve de sare, precum ºi o serie de resurse nemetalifere.
O categorie aparte a bogãþiilor de subsol o constituie cele peste 2000 de izvoare de ape
minerale, cu valenþe pentru consum ºi tratamente medicale.
Arii protejate
Categorii de arii protejate Numãr Suprafaþa (ha)
2008 2009
Rezervaþii ºtiinþifice 77 3102321) 3102321)
Parcuri naþionale 13 3158571) 3162711)
Monumente ale naturii 230 96228 96228
Rezervaþii naturale 661 3080311) 3080311)
Parcuri naturale 14 7374281) 7638941)
Rezervaþii ale biosferei 3 664446 664446
Zone umede de importanþã internaþionalã 5 616571 616571
Arii de protecþie specialã avifaunisticã 108 2992798 2988713
Situri de importanþã comunitarã 273 3284092 3284092
Notã: Suprafaþele ariilor protejate au fost calculate conform Legii nr. 5/2000 privind Planul de amenajare a
teritoriului naþional - Secþiunea a III-a - zone protejate ºi HG-urilor nr. 2151/2004; 1581/2005;
1143/2007 privind instituirea regimului de arie naturalã protejatã pentru noi zone; 1284/2007
privind instituirea regimului de arie naturalã protejatã a siturilor de importanþã comunitarã, ca parte
integrantã a reþelei ecologice europene NATURA 2000 în România.
1) Suprafeþe reevaluate prin mãsurãtori realizate cu tehnologii GIS.
Sursa: Agenþia Naþionalã pentru Protecþia Mediului.
Rezervaþii ale biosferei

Denumirea Judeþul Suprafaþa rezervaþiei 1) (ha)
2008 2009
Total 664446 664446
Delta Dunãrii Tulcea, Constanþa 580000 580000
Retezat Hunedoara 38047 38047
Rodna Maramureº, Bistriþa-Nãsãud, Suceava 46399 46399
1)Conform Legii nr. 5/2000 privind Planul de amenajare a teritoriului naþional - Secþiunea a III-a -
zone protejate.
Sursa: Agenþia Naþionalã pentru Protecþia Mediului.
Temperatura aerului, în anul 2009 grade Celsius
Maxima absolutã Minima absolutã

Staþia Media anualã anualã
meteorologicã anualã Val. Data Val. Data
înreg. înreg.
Satu Mare 10,8 34,7 16;23.VII -18,3 19.II

Suceava 9,1 33,2 7.VI -21,0 21.XII
Oradea 11,9 35,2 3.VIII -16,6 20.II
Iaºi 11,0 36,9 24.VII -19,8 21.XII
Cluj-Napoca 10,0 33,2 23.VII -18,1 21.XII
Târgu Mureº 10,5 33,9 18.VII -17,5 4.I
Bacãu 10,5 36,1 24.VII -21,2 21.XII
Timiºoara 12,3 35,2 3.VIII -21,4 21.XII
Deva 10,9 33,5 23;24.VII;2.VIII -17,1 21.XII
Sibiu 10,3 32,8 3.VIII -19,8 21.XII
Vârfu Omu -1,5 18,0 24.VII -22,6 9.I
Galaþi 12,3 38,4 24.VII -14,4 19.XII
Târgu Jiu 11,8 36,5 24.VII -19,2 21.XII
Buzãu 12,3 36,8 24.VII -15,6 21.XII
Calafat 12,4 38,2 24.VII -20,2 19.XII
Turnu Mãgurele 12,4 38,2 25.VII;4.VIII -17,6 19.XII
Bucureºti-Filaret 1) ... 37,8 27.VII -12,8 10.I
Constanþa 13,2 34,0 17.VII -10,0 9.I
1) La staþia meteorologicã Bucureºti-Filaret, în perioada 08.09.2009 - 05.10.2009 nu s-au efectuat
mãsurãtori asupra temperaturii medii a anului.
. . . = Lipsã date.
Sursa: Administraþia Naþionalã de Meteorologie.
Precipitaþii atmosferice, în anul 2009
Staþia meteorologicã Cantitatea anualã (mm)
Satu Mare 628,9

Suceava 622,1
Oradea 609,6
Iaºi 444,8
Cluj-Napoca 593,8
Târgu Mureº 542,3
Bacãu 602,5
Timiºoara 624,0
Deva 585,9
Sibiu 643,7
Vârfu Omu 1100,5
Galaþi 492,9
Târgu Jiu 802,9
Buzãu 479,2
Calafat 689,9
Turnu Mãgurele 486,3
Bucureºti-Filaret 685,7
Constanþa 461,7
Sursa: Administraþia Naþionalã de Meteorologie.
POPULAÞIA
21469959 locuitori, la 1 iulie 2009;
Densitatea populaþiei: 90,1 locuitori / km2, la 1 iulie 2009.
CAPITALA: Municipiul Bucureºti (1944226 locuitori, la 1 iulie 2009), împãrþit în ºase sectoare
administrative. Prima menþionare documentarã a fost în 20.IX.1459, ca reºedinþã a lui
Vlad Þepeº. Devine capitalã a Þãrii Româneºti începând din a doua jumãtate a secolului
al XVII-lea ºi capitala României din anul 1862, fiind cel mai important centru politic, economic
ºi cultural - ºtiinþific al þãrii.
ORAªELE PRINCIPALE: Bucureºti, Iaºi, Timiºoara, Cluj-Napoca, Constanþa, Craiova, Galaþi,

Braºov, Ploieºti, Brãila.
Oraºul situat la cea mai mare altitudine medie este Predeal (judeþul Braºov) = 1060 m.
Oraºul situat la cea mai micã altitudine medie este Sulina (judeþul Tulcea) = 4 m.
PORTURI PRINCIPALE:
– la Marea Neagrã: Constanþa, Mangalia;

– la Dunãre: Moldova Nouã, Orºova, Drobeta-Turnu Severin, Calafat, Corabia, Turnu
Mãgurele, Zimnicea, Giurgiu, Olteniþa, Cãlãraºi, Cernavodã, Hârºova, Mãcin, Brãila, Galaþi,
Tulcea, Sulina.
AEROPORTURI PRINCIPALE: Bucureºti (“Henri Coandã”-Otopeni ºi Bãneasa), Constanþa

(“Mihail Kogãlniceanu”), Timiºoara (“Traian Vuia”), Cluj-Napoca, Iaºi, Arad, Oradea, Baia Mare,
Târgu Mureº, Suceava, Bacãu, Deva, Sibiu, Craiova, Tulcea.
LIMBA OFICIALÃ: limba românã.
ZIUA NAÞIONALÃ A ROMÂNIEI: 1 Decembrie.
DRAPELUL ROMÂNIEI este tricolor, culorile sunt aºezate vertical în ordinea urmãtoare,
începând de la lance: albastru, galben, roºu.
FORMA DE GUVERNÃMÂNT:
Republicã, conform Constituþiei adoptate în anul 1991 ºi modificatã în anul 2003;
Puterea legislativã: parlament bicameral (Camera Deputaþilor ºi Senatul);
Puterea executivã: guvern, condus de un prim-ministru desemnat de preºedintele þãrii;
Preºedintele þãrii este ales în baza rezultatelor alegerilor generale prin scrutin universal
pentru un mandat de 5 ani.
MONEDA NAÞIONALÃ: “Leu”, cu subdiviziunea “ban”.

Cursul monedei naþionale este stabilit zilnic pe piaþa valutarã interbancarã, moneda de
referinþã fiind euro. În anul 2009 cursul mediu de schimb leu/Euro era de 4,2373.
á Breviar statistic 9
Populaþia
Populaþia pe sexe, grupe de vârstã ºi medii, la 1 iulie

milioane locuitori
2006 2007 2008 2009
Total 21,6 21,5 21,5 21,5
Pe sexe
Masculin 10,5 10,5 10,5 10,5
Feminin 11,1 11,0 11,0 11,0
Pe grupe de vârstã
0-14 ani 3,3 3,3 3,3 3,2
15-59 ani 14,1 14,0 14,0 14,0
60 ani ºi peste 4,2 4,2 4,2 4,3
Pe medii
Urban 11,9 11,9 11,8 11,8
Rural 9,7 9,6 9,7 9,7
La 1 iulie 2009 populaþia României a fost de 21469959 locuitori, din care 10,5 milioane bãrbaþi
(48,7%) ºi 11,0 milioane femei (51,3%). Valorile negative ale sporului natural, conjugate cu cele
ale soldului migraþiei externe, au fãcut ca populaþia þãrii sã se diminueze, în perioada
2006-2009, cu aproape 114,4 mii persoane. Structura pe vârste a populaþiei poartã amprenta
specificã unui proces de îmbãtrânire demograficã, marcat, în principal, de scãderea natalitãþii,
care a determinat reducerea absolutã ºi relativã a populaþiei tinere (0-14 ani), ºi de creºterea
ponderii populaþiei vârstnice (de 60 ani ºi peste). Comparativ cu 1 iulie 2006, în anul 2009 se
remarcã reducerea ponderii populaþiei tinere (de 0-14 ani) de la 15,4% la 15,1% ºi creºterea
ponderii celei vârstnice (de 60 ani ºi peste), de la 19,3% la 19,9%.
Populaþia adultã (15-59 ani) reprezintã 65,0% din total, în scãdere cu 135,4 mii persoane faþã
de mijlocul anului 2006. În cadrul populaþiei adulte a crescut ponderea grupelor de vârstã
40-44 ani; 30-34 ani; 20-24 ani ºi a scãzut cea din grupele de vârstã 15-19 ani; 35-39 ani ºi
45-49 ani.
Vârsta medie
ani
2006 2007 2008 2009
Vârsta medie a populaþiei 38,8 39,0 39,2 39,5
Vârsta medie a populaþiei þãrii a crescut de la 38,8 ani (anul 2006) la 39,5 ani (anul 2009), vârstã
medie ce caracterizeazã þãrile cu o populaþie „adultã”. Populaþia femininã, cu o vârstã medie de
40,9 ani, a fost ºi la 1 iulie 2009 mai îmbãtrânitã decât cea masculinã cu 2,9 ani.
Populaþia
Populaþia pe vârste ºi sexe, la 1 iulie 2009

Vârsta (ani)
100
95
Masculin 90 Feminin
85
80
75
70
65
60
55
50
45
40
35
30
25
20
15
10
Mii persoane 5 Mii persoane
0
250 200 150 100 50 0 0 50 100 150 200 250
Piramida vârstelor reflectã cel mai fidel cronica generaþiilor, evidenþiind disproporþiile în
structura populaþiei, pe vârste ºi sexe. Reducerea numãrului populaþiei tinere a îngustat ºi mai
mult baza piramidei vârstelor. Efectele demografice ºi economice ale acestei evoluþii se vor
resimþi în timp ºi vor atrage schimbãri la nivelul diferitelor subpopulaþii (populaþia ºcolarã,
populaþia de vârstã fertilã, populaþia în vârstã de muncã).
Recensãmântul populaþiei din 18 martie 2002
Populaþia dupã etnie Populaþia dupã religie

Etnia Numãr % Religia Numãr %
persoane persoane
Populaþia Populaþia
stabilã 21680974 100,0 stabilã 21680974 100,0
Români 19399597 89,5 Ortodoxã 18817975 86,8
Maghiari 1431807 6,6 Romano-catolicã 1026429 4,7
Rromi (þigani) 535140 2,5 Reformatã 701077 3,2
Ucraineni 61098 0,3 Penticostalã 324462 1,5
Germani 59764 0,3 Greco-catolicã 191556 0,9
Alte etnii 193568 0,8 Alte religii 619475 2,9
Populaþia
Evoluþia natalitãþii, mortalitãþii ºi a sporului natural al populaþiei
2006 2007 2008 2009

Miºcarea naturalã a populaþiei (mii)
Nãscuþi-vii 219,5 214,7 221,9 222,4
Decese 258,1 252,0 253,2 257,2
- Decese la o vârstã
sub 1 an 3,1 2,6 2,4 2,3
Sporul natural -38,6 -37,3 -31,3 -34,8
Cãsãtorii 146,6 189,2 149,4 134,3
Divorþuri 32,7 36,3 35,7 32,3
Rate (la 1000 locuitori)

Nãscuþi-vii 10,2 10,0 10,3 10,4
Decese 12,0 11,7 11,8 12,0
- Decese la o vârstã sub 1 an 1) 13,9 12,0 11,0 10,1
Sporul natural -1,8 -1,7 -1,5 -1,6
Cãsãtorii 6,8 8,8 6,9 6,3
Divorþuri 1,5 1,7 1,7 1,5
1) La 1000 nãscuþi-vii.

17 Natalitate
Mortalitate
16
15 Spor natural pozitiv
14 Spor natural negativ
13
12
11
10
9
8
1985 1990 1995 2000 2005 2009
Natalitatea, prima componentã a miºcãrii populaþiei, a înregistrat o creºtere, continuând

tendinþa anului anterior. În condiþiile în care, pe termen scurt ºi mediu, nu se poate aºtepta ca
migraþia externã ºi mortalitatea sã contribuie semnificativ la reducerea scãderii demografice
din România, natalitatea rãmâne singura componentã asupra cãreia se poate acþiona cu
rezultate eficiente. Redresarea natalitãþii poate avea efecte pozitive ºi de lungã duratã.
În anul 2009, numãrul de nãscuþii-vii (222,4 mii) a crescut cu 29 mii faþã de anul 2006, iar rata
natalitãþii a ajuns la 10,4 nãscuþi-vii la 1000 locuitori.
Populaþia
Mortalitatea, ca a doua componentã a miºcãrii populaþiei, a rãmas relativ ridicatã în România.

Scãderea continuã ºi semnificativã a nivelului acestei componente trebuie luatã în considerare
din perspectiva redresãrii evoluþiei demografice a României. În anul 2009 s-au înregistrat 257,2
mii decese, cu 0,9 mii persoane mai puþine decât în anul 2006, rata mortalitãþii generale de 12,0
decese la 1000 locuitori a fost egalã cu anul 2006. În anul 2009 s-au înregistrat 2,3 mii decese
sub un an, rata mortalitãþii infantile fiind de 10,1 ‰ (în scãdere faþã de valoarea înregistratã în
anul 2006). Scãderea mortalitãþii infantile s-a înregistrat pe seama diminuãrii mortalitãþii
infantile neonatale, neonatale precoce ºi a mortalitãþii postneonatale, atât în mediul urban, cât
ºi în mediul rural.
Cu toate acestea, rata mortalitãþii infantile din România rãmâne în continuare una dintre cele
mai mari din Europa.
Gruparea judeþelor ºi localitãþilor dupã numãrul locuitorilor, la 1 iulie
2006 2007 2008 2009
Judeþe - total 42 42 42 42
Sub 300000 6 7 6 6
300000 – 499999 19 18 19 19
500000 – 699999 10 10 10 10
700000 ºi peste 7 7 7 7
Municipii ºi oraºe - total 319 320 320 320

Sub 5000 20 19 21 21
5000 – 19999 194 199 198 199
20000 – 49999 59 56 57 56
50000 – 99999 21 22 20 20
100000 – 199999 14 13 13 13
200000 – 999999 10 10 10 10
1000000 ºi peste 1 1 1 1
Comune - total 2854 2855 2860 2860

Sub 1000 68 73 75 80
1000 – 1999 568 573 587 594
2000 – 4999 1769 1758 1743 1730
5000 – 9999 428 429 432 430
10000 ºi peste 21 22 23 26
În anul 2008, în mediul urban locuiau 11,8 milioane persoane, reprezentând peste jumãtate din
populaþia þãrii.
La 1 iulie 2009, din cele 320 municipii ºi oraºe, 86,3% aveau o populaþie sub 50 mii locuitori,
reprezentând 18,3% din populaþia þãrii ºi 33,3% din populaþia urbanã.
Oraºele mari deþin 29,9% din populaþia þãrii ºi 54,4% din populaþia urbanã.
La 1 iulie 2009, în mediul rural locuiau 9,7 milioane persoane, reprezentând 45,0% din
populaþia þãrii. Comunele cu populaþia cuprinsã între 1000 ºi 5000 locuitori au reprezentat
81,3% din numãrul total al comunelor.
În anul 2009 ºi-au schimbat domiciliul 330,7 mii persoane, rata migraþiei interne a fost de 15,4
schimbãri de domiciliu la 1000 locuitori. Ca ºi în anul precedent, fluxurile migratorii din urban
(în rural ºi în urban) deþin cele mai mari ponderi în structura migraþiei.
Populaþia
Primele zece oraºe ale þãrii,

dupã numãrul locuitorilor, la 1 iulie 2009
Nr. Oraºul 1) Numãrul

crt. locuitorilor
1. Bucureºti 1944226
2. Iaºi 315649
3. Timiºoara 312113
4. Cluj-Napoca 306009
5. Constanþa 302040
6. Craiova 298643
7. Galaþi 290733
8. Braºov 278003
9. Ploieºti 228378
10. Brãila 211884
1) Municipiul (reºedinþã de judeþ).
Durata medie a vieþii, pe sexe (ani)
67,7
2004 75,1
68,2
2005
75,5
68,7
2006 75,8
69,2
2007
76,1
69,5
2008
76,7
69,7
2009
77,1
0 20 40 60 80
Masculin Feminin
Durata medie a vieþii a continuat sã creascã, valorile actuale (69,7 ani la bãrbaþi ºi 77,1 ani la
femei) fiind superioare celor din anul 2006, atât pe total, cât ºi pe sexe. Pentru populaþia
femininã, cât ºi pentru cea masculinã, durata medie a vieþii a crescut cu 1,3, respectiv 1,0 ani.
Femeile au o duratã medie a vieþii mai mare cu 7,4 ani decât bãrbaþii.
Populaþia
Evoluþia cãsãtoriilor ºi divorþurilor
mii
210
189,2
180
146,6 149,4
150 143,3 141,8 134,3
120
90
60
35,2 33,2 32,7 36,3 35,7 32,3
30
0
2004 2005 2006 2007 2008 2009
Cãsãtorii Divorþuri
Cãsãtoria continuã sã se prezinte în societatea româneascã în limitele tradiþionale specifice

modelului cultural naþional.
Acest model se caracterizeazã prin universalitatea cãsãtoriei, ritmul destul de rapid de
încheiere a cãsãtoriilor ºi celibatul definitiv scãzut, relativa precocitate a cãsãtoriei, o relativã
stabilitate a cuplurilor, exprimatã printr-o ratã moderatã a divorþurilor ºi printr-o pondere
foarte scãzutã a divorþurilor de rang superior. Constituirea uniunilor consensuale, deºi a
devenit mai frecventã, nu deþine o pondere semnificativã ca formã de convieþuire a populaþiei.
În anul 2009 faþã de anul 2006, numãrul cãsãtoriilor a scãzut, ajungând la 134,3 mii.
România se situeazã printre þãrile europene cu o nupþialitate mai ridicatã decât media
europeanã, dacã avem în vedere cã rata nupþialitãþii în UE-27 a fost în anul 2006 de
4,88‰ (valoare estimatã). În anul 2009 s-au înregistrat 32,3 mii divorþuri, cu 0,4 mii mai puþine
decât în anul 2006. Rata divorþialitãþii a fost de 1,51 divorþuri la 1000 locuitori. Nivelul
divorþialitãþii se menþine relativ scãzut, comparativ cu rata divorþialitãþii din alte þãri europene,
având în vedere cã rata divorþialitãþii în UE-27 a fost în anul 2006 de 2,1‰ (valoare estimatã),
ceea ce confirmã caracterul de stabilitate al familiei în societatea româneascã.
Populaþia
Migraþia internã
2006 2007 2008 2009

Structura fluxurilor migraþiei interne urbane ºi rurale,
determinate de schimbarea domiciliului (date absolute)
Total 334025 374156 389254 330672
Din rural în urban 75275 80235 78671 70246
Din urban în urban 100825 95431 107277 96607
Din rural în rural 64001 80253 78478 67306
Din urban în rural 93924 118237 124828 96513

Total 15,5 17,4 18,1 15,4
Din rural în urban 6,3 6,8 6,7 6,0
Din urban în urban 8,5 8,1 9,1 8,2
Din rural în rural 6,6 8,3 8,1 8,3
Din urban în rural 9,7 12,2 12,9 10,0
Cetãþeni români care ºi-au stabilit domiciliul în strãinãtate

numãr persoane
2006 2007 2008 2009
Total 14197 8830 8739 10211

Pe sexe
Masculin 5341 3088 3069 3768
Feminin 8856 5742 5670 6443
Pe grupe de vârstã
sub 18 ani 963 1003 1214 1289
18-40 ani 9924 6041 5829 6486
41-60 ani 2621 1442 1419 2061
61 ani ºi peste 689 344 277 375
Dupã naþionalitate
Români 13296 8589 8485 10052
Maghiari 693 167 194 103
Germani 85 12 18 15
Evrei 54 21 27 27
Alte naþionalitãþi 69 41 15 14
Dupã þara de destinaþie
Australia 125 83 82 128
Austria 581 313 345 421
Canada 1655 1787 1738 2045
Franþa 529 372 431 576
Germania 3110 1902 1788 1938
Grecia 134 72 85 124
Israel 128 57 50 111
Italia 3393 1401 1098 984
Spania 330 138 238 547
S.U.A. 1982 1535 1591 1793
Suedia 37 2 7 15
Ungaria 900 266 354 331
Alte þãri 1293 902 932 1198
În anul 2009, nivelul emigranþilor legali a crescut la 10,2 mii persoane, respectiv 0,48 emigrãri
la 1000 locuitori.
á 16 ROMÂNIA ÎN CIFRE
Piaþa forþei de muncã
În contextul procesului de tranziþie economicã, piaþa muncii din România a suferit transformãri
semnificative sub aspectul volumului ºi structurii principalilor indicatori de forþã de muncã.
Acest proces s-a caracterizatat prin reducerea populaþiei active ºi a populaþiei ocupate, prin
menþinerea la valori relativ constante a ratei ºomajului.
Pe parcursul ultimei jumãtãþi a anilor ’90, populaþia activã se menþinuse la valori ridicate, de
peste 11 milioane persoane.
Odatã cu noul mileniu, se constatã un declin uºor, dar fluctuant. În anul 2009, populaþia activã
numãrã aproape 10 milioane persoane, din care 95,6% aparþin grupei în vârstã de muncã
(15-64 ani).
Populaþia activã, populaþia ocupatã ºi ºomerii BIM 1)

mii persoane
2006 2007 2008 20092)

Populaþia activã - total 10041 9994 9944 9924
- Feminin 4515 4479 4418 4400
- Urban 5595 5494 5471 5475
Populaþia ocupatã - total 9313 9353 9369 9243

- Feminin 4239 4237 4212 4143
- Urban 5115 5072 5101 5032
ªomeri BIM 1)- total 728 641 575 681

- Feminin 276 242 206 257
- Urban 480 422 370 443
1) Conform metodologiei Biroului Internaþional al Muncii (BIM).
2) Date provizorii.
Sursa: Cercetarea statisticã asupra forþei de muncã în gospodãrii (AMIGO).
Dupã o creºtere continuã înregistratã în perioada 2006 - 2008, în anul 2009 populaþia ocupatã
a atins cea mai micã valoare din ultimii 4 ani. Dintre persoanele ocupate, 55,2% sunt bãrbaþi.
Pânã în anul 2002, majoritatea populaþiei ocupate a reprezentat-o cea din mediul rural.
Începând cu anul 2003, cea mai mare parte a populaþiei ocupate îºi are domiciliul în mediul
urban, respectiv 54,4% în anul 2009. Categoria salariaþilor predominã în rândul populaþiei
ocupate, respectiv 67,2% în anul 2009.
Numãrul ºomerilor, definit conform criteriilor BIM, a fost în anul 2009 de 681 mii persoane, în
creºtere atât faþã de anul 2008 (18,4%) cât ºi faþã de anul 2007 (6,2%). În anul 2009, din numãrul
total al ºomerilor, 28,9% erau tineri (15-24 ani).
Structura populaþiei ocupate, dupã statutul profesional, în anul 2009 1)
12,0%
Salariat
19,4% Patron
Lucrãtor pe
cont propriu 2)
1,4%
Lucrãtor familial
67,2% neremunerat
1) Date provizorii.
2) Inclusiv membru al unei societãþi agricole sau al unei cooperative neagricole.
Populaþia ocupatã, pe principalele activitãþi ale economiei naþionale
mii persoane
Activitatea (secþiuni CAEN Rev. 2) 2008 20091)
Total 9369 9243
Agriculturã, silviculturã ºi pescuit 2689 2689
Industrie
Industrie extractivã 107 100
Industrie prelucrãtoare 1905 1751
Producþia ºi furnizarea de energie electricã ºi
termicã, gaze, apã caldã ºi aer condiþionat 126 129
Distribuþia apei; salubritate, gestionarea
deºeurilor, activitãþi de decontaminare 74 68
Construcþii 749 726
Comerþ cu ridicata ºi cu amãnuntul; repararea
autovehiculelor ºi motocicletelor 1166 1157
Transport ºi depozitare 454 455
Hoteluri ºi restaurante 154 164
Informaþii ºi comunicaþii 119 123
Intermedieri financiare ºi asigurãri 110 122
Tranzacþii imobiliare 15 16
Activitãþi profesionale, ºtiinþifice ºi tehnice 140 148
Activitãþi de servicii administrative ºi activitãþi
de servicii suport 145 150
Administraþie publicã ºi apãrare; asigurãri
sociale din sistemul public 466 490
Învãþãmânt 399 386
Sãnãtate ºi asistenþã socialã 381 395
Activitãþi de spectacole, culturale ºi recreative 48 45
Alte activitãþi ale economiei naþionale 122 129
1) Date provizorii.
În anul 2009 faþã de anul 2008, repartizarea populaþiei ocupate pe activitãþi ale economiei
naþionale indicã reducerea semnificativã a numãrului persoanelor ocupate în industrie ºi
construcþii (-6,3%), ºi creºterea uºoarã a celor ocupate în servicii (1,6%).
Structura populaþiei ocupate din sectorul privat, pe principalele activitãþi

ale economiei naþionale
CAEN Rev.1 CAEN Rev.2
% %
100 100
90 27,8 28,7 90
8,5 29,4 30,5
80 80
70 7,1 8,5 70 9,4 9,3
60 60
50 26,4 26,1 50 25,8 24,4
40 40
30 30
20 38,7 36,7 20 35,4 35,8
10 10
0 0
2006 6,5 7,1 2007 2008 2009 1)
8,5 8,5 9,4
Servicii Servicii
Construcþii Construcþii
Industrie 3) Industrie 4)
Agriculturã, Agriculturã,
vânãtoare ºi silviculturã ºi
silviculturã 2) pescuit
Notã: Sectorul privat include formele de proprietate: “privatã”, “cooperatistã” ºi “obºteascã”.

1) Date provizorii. 2) Inclusiv pescuit ºi pisciculturã. 3) Inclusiv energie electricã ºi termicã, gaze ºi apã.
4) Inclusiv producþia ºi furnizarea de energie electricã ºi termicã, gaze, apã caldã ºi aer condiþionat ºi
distribuþia apei, salubritate, gestionarea deºeurilor, activitãþi de decontaminare.
Tendinþele economice pozitive sunt reprezentate de creºterea constantã a ponderii ocupãrii în

sectorul privat, de la 76,9% în anul 2006, la 80,0% în anul 2008.
În anul 2009, se constatã o stagnare a fenomenului, deoarece creºterea este foarte micã
comparativ cu anul precedent, indicatorul având valoarea de 80,1%.
În anul 2009, din totalul populaþiei ocupate în sectorul privat, 64,2% îºi desfãºurau activitatea
în industrie, construcþii ºi servicii, faþã de 64,6% în anul 2008.
În anul 2008, comparativ cu anul 2006, a continuat procesul de creºtere a numãrului mediu
al salariaþilor (cu 379 mii persoane), în principal în activitãþile de: comerþ, construcþii,
activitãþi de servicii administrative ºi activitãþi de servicii suport, în timp ce în activitãþile
industriale, numãrul salariaþilor a scãzut.
Distribuþia salariaþilor pe sectoare economice în anul 2008 aratã cã, 57,0% se regãseau în
servicii (sectorul terþiar) în creºtere cu 1,6 puncte procentuale faþã de anul 2007, respectiv cu
3,0 puncte procentuale faþã de anul 2006.
În sectorul secundar (industrie + construcþii) lucrau 40,9% din total salariaþi, cu 1,2 puncte
procentuale mai puþin decât în anul 2007, respectiv cu 2,3 puncte procentuale mai puþin
decât în anul 2006.
Ponderea numãrului de salariaþi care ºi-au desfãºurat activitatea în ramurile agricole
(sectorul primar) a fost de numai 2,1%, în scãdere cu 0,4 puncte procentuale faþã de anul
precedent, respectiv cu 0,7 puncte procentuale faþã de anul 2006.
Numãrul mediu al salariaþilor
pe principalele activitãþi ale economiei naþionale
Activitatea (secþiuni CAEN Rev. 2) 20061) 2007 1) 2008

Total 4667 4885 5046
Agriculturã, silviculturã ºi pescuit 131 123 105
Industrie 1661 1649 1606
Industrie extractivã 94 84 81
Industrie prelucrãtoare 1390 1381 1342
Producþia ºi furnizarea de energie electricã
ºi termicã, gaze, apã caldã ºi aer condiþionat 90 89 84
deºeurilor, activitãþi de decontaminare 87 95 99
Construcþii 353 407 458
autovehiculelor ºi motocicletelor 736 795 849
Transport ºi depozitare 277 284 285
Hoteluri ºi restaurante 93 107 118
Informaþii ºi comunicaþii 96 109 121
Intermedieri financiare ºi asigurãri 85 97 108
Tranzacþii imobiliare 27 28 31
Activitãþi profesionale, ºtiinþifice ºi tehnice 109 118 133
Activitãþi de servicii administrative
ºi activitãþi de servicii suport 148 167 195
sociale din sistemul public 2) 174 197 213
Învãþãmânt 383 394 394
Sãnãtate ºi asistenþã socialã 321 336 350
Activitãþi de spectacole, culturale ºi recreative 33 35 40
Alte activitãþi de servicii 40 39 40
Notã: Pentru anul 2009, datele vor fi disponibile în luna septembrie 2010 .
1) Date estimate, conform CAEN Rev.2.
2) Exclusiv forþele armate ºi personalul asimilat (M.Ap.N., S.R.I., M.A.I. etc.).
Sursa: Cercetarea statisticã privind costul forþei de muncã.
Ca în orice economie de piaþã, sectorul privat angajeazã cea mai mare parte a forþei de
muncã salariate.
În anul 2008, ponderea salariaþilor din sectorul integral privat a fost de 66,2%, în creºtere faþã
de anul 2006 cu 3,0 puncte procentuale.
Numãrul mediu al salariaþilor din sectorul integral privat,

pe principalele activitãþi ale economiei naþionale
CAEN Rev.1 CAEN Rev.2
mii persoane mii persoane

1600 1600 1577
1438
1400 1400
1239 1258 1273 1286 1282 1276
1200 1127 1200
1000 984
1000
800 800
600 600
400 350 412
257 290 305 400
200 90 200
74 84 78 74
0 0
2004 2005 2006 2007 2008
Agriculturã, vânãtoare Agriculturã, silviculturã

ºi silviculturã1) ºi pescuit
Industrie2) Industrie3)
Construcþii Construcþii
Servicii Servicii
Notã: Pentru anul 2009, datele vor fi disponibile în luna septembrie 2010.
1) Inclusiv pescuit ºi pisciculturã.
2) Inclusiv energie electricã ºi termicã, gaze ºi apã.
3) Inclusiv producþia ºi furnizarea de energie electricã ºi termicã, gaze, apã caldã ºi aer condiþionat ºi
distribuþia apei, salubritate, gestionarea deºeurilor, activitãþi de decontaminare.
ªomerii înregistraþi 1), dupã nivelul de educaþie

mii persoane
2006 2007 2008 2009
Total ºomeri 2) 460 368 403 709

din care: femei 191 167 187 302
Primar, gimnazial, profesional 370 290 312 503

din care: femei 141 121 132 190
Liceal ºi postliceal 73 62 71 156
din care: femei 40 36 42 83
Universitar 17 16 20 50
din care: femei 10 10 13 29
1) La sfârºitul anului.
2) Sursa: Agenþia Naþionalã pentru Ocuparea Forþei de Muncã.
Numãrul ºomerilor înregistraþi la Agenþia Naþionalã pentru Ocuparea Forþei de Muncã

(ANOFM) a scãzut în mod constant de la un an la altul, pânã în 2007. Ca efect al crizei financiare,
în anul 2009 faþã de anul 2008, numãrul ºomerilor a înregistrat o creºtere covârºitoare (75,9%).
Bãrbaþii au fost majoritari în rândul ºomerilor înregistraþi (57,4% la sfârºitul anului 2009,
respectiv 58,5% la sfârºitul anului 2006).
Dupã ce a înregistrat o scãdere de 24 mii persoane în anul 2007 faþã de anul 2006, numãrul
femeilor ºomere începe sã creascã, la sfãrºitul anului 2009 fiind cu 115 mii persoane mai mult
faþã de anul precedent.
Numãrul ºomerilor înregistraþi ºi rata ºomajului

mii persoane %
1000 10
7,8 8
800
7,1
6,3
5,9
600 6
5,2
5,6 4,4
5,2 4,0
400 4,6 4,4 4
3,9
200 558 523 460 368 403 709 2
235 219 191 167 187 302

0 0
2004 2005 2006 2007 2008 2009
Numãrul ºomerilor Rata ºomajului - total1)

înregistraþi - total
Numãrul ºomerilor
înregistraþi - femei Rata ºomajului - femei1)
1) Anul 2009, date provizorii.
Dupã ce a atins un punct minim (4,0%) la sfârºitul anului 2007, rata ºomajului înregistrat
aproape cã s-a dublat în anul 2009 (7,8%).
Rata ºomajului BIM 1), pe grupe de vârstã, sexe ºi medii (%)

2006 2007 2008 20092)
Total 7,3 6,4 5,8 6,9
Sub 25 ani 21,0 20,1 18,6 20,8
25 ani ºi peste 5,7 4,9 4,4 5,4
Masculin 8,2 7,2 6,7 7,7

Sub 25 ani 21,6 21,1 18,8 21,2
25 ani ºi peste 6,6 5,6 5,3 6,1
Feminin 6,1 5,4 4,7 5,8

Sub 25 ani 20,2 18,7 18,3 20,1
25 ani ºi peste 4,7 4,1 3,4 4,5
Urban 8,6 7,7 6,8 8,1

Sub 25 ani 27,3 24,7 23,2 27,1
25 ani ºi peste 6,9 6,2 5,3 6,5
Rural 5,6 4,9 4,6 5,4

Sub 25 ani 15,6 16,3 14,7 15,5
25 ani ºi peste 4,2 3,4 3,3 4,0
Rata ºomajului BIM (proporþia ºomerilor BIM în populaþia activã) a înregistrat la nivelul þãrii
valoarea de 6,9% în anul 2009 - în creºtere faþã de anii precedenþi (cu 1,1 puncte procentuale
faþã de anul 2008 ºi 0,5 puncte procentuale faþã de anul 2007). Pentru femei s-a înregistrat o
ratã a ºomajului de 5,8% (comparativ cu 6,1% în anul 2006), mai micã decât cea pentru bãrbaþi,
care a fost de 7,7% (faþã de 8,2% în anul 2006). Rata ºomajului în mediul urban depãºeºte
semnificativ rata înregistratã în mediul rural (în anul 2009: 8,1% faþã de 5,4%).
Tinerii de 15-24 ani sunt persoanele cel mai grav afectate de fenomenul ºomajului. Astfel, în
anul 2009, rata ºomajului a fost de 20,8% în rândul tinerilor (15-24 ani), cu diferenþe accentuate
pe medii (27,1% în mediul urban, faþã de 15,5% în mediul rural). Valoarea acestui indicator a
fost de 5,4% pentru ºomerii în vârstã de 25 de ani ºi peste.
Rata ºomajului BIM 1) de lungã duratã, pe sexe ºi medii (%)

2006 2007 2008 20092)
Total ( 12 luni ºi peste ) 4,1 3,2 2,4 2,1
masculin 4,7 3,6 2,9 2,4
feminin 3,3 2,7 1,8 1,7
urban 4,7 3,9 2,9 2,6
rural 3,2 2,4 1,7 1,5
Tineri (6 luni ºi peste ) 14,2 13,3 10,5 10,3
masculin 14,9 13,5 10,5 10,9
feminin 13,1 13,0 10,5 9,3
urban 18,0 15,9 12,7 13,5
rural 10,9 11,1 8,6 7,6
Rata ºomajului de lungã duratã (ponderea ºomerilor BIM aflaþi în ºomaj de 12 luni ºi peste în
populaþia activã) a fost de 2,1% în anul 2009 (faþã de 4,1% în anul 2006). Pe sexe, acest indicator
a înregistrat valori de 2,4% pentru bãrbaþi ºi 1,7% pentru femei, iar pe medii 2,6% în mediul
urban faþã de 1,5% în mediul rural.
2) Date provizorii.
ªomajul de lungã duratã (%)

- ca proporþie în total ºomeri BIM 1) -
2006 2007 2008 20092)
Total ( 12 luni ºi peste ) 56,0 50,0 41,3 30,9

masculin 57,4 49,9 42,9 31,6
feminin 53,8 50,1 38,4 29,7
urban 55,3 50,3 43,4 32,0
rural 57,5 49,4 37,5 28,7
Tineri (6 luni ºi peste ) 67,4 66,1 56,3 49,4

masculin 69,2 64,2 55,6 51,5
feminin 64,7 69,5 57,4 46,2
urban 65,9 64,3 54,6 49,8
rural 69,8 68,5 58,6 48,9
2) Date provizorii.
ªomajul pe termen lung, a înregistrat în anul 2009 urmãtoarele valori pe sexe: 31,6% pentru
bãrbaþi ºi 29,7% pentru femei, iar pe medii de rezidenþã: 32,0% în mediul urban ºi 28,7% în
mediul rural. Pe parcursul ultimilor ani, fenomenul înregistreazã o tendinþã de diminuare, de la
56,0% în anul 2006 la 30,9% în anul 2009.
Rata de activitate ºi rata de ocupare, pe sexe ºi medii (%)
2006 2007 2008 20091)

Rata de activitate
Total 63,7 63,0 62,9 63,1
Masculin 70,8 70,1 70,6 70,9
Feminin 56,6 56,0 55,2 55,4
Urban 62,6 61,6 61,7 62,1
Rural 65,2 65,1 64,5 64,6
Rata de ocupare
Total 58,8 58,8 59,0 58,6
Masculin 64,7 64,8 65,7 65,2
Feminin 53,0 52,8 52,5 52,0
Urban 57,2 56,8 57,5 57,1
Rural 61,1 61,5 61,2 60,7
Notã: Date calculate pentru populaþia în vârstã de muncã (15 – 64 ani).
1) Date provizorii.
Rata de activitate a populaþiei în vârstã de muncã (15 - 64 ani) a fost în anul 2009 de 63,1% ºi a
înregistrat niveluri mai ridicate pentru populaþia masculinã (70,9%, faþã de 55,4% pentru
populaþia femininã) ºi pentru cea din mediul rural (64,6% faþã de 62,1% în mediul urban).
Rata de ocupare a populaþiei în vârstã de 20-64 ani a fost în anul 2009 de 63,5%, la o distanþã
de 11,5 puncte procentuale faþã de þinta de 75%, propusã pentru anul 2020 prin Proiectul
Strategiei Europa 2020.
Rata locurilor de muncã vacante este unul dintre indicatorii care exprimã cererea de forþã de
muncã ce se manifestã pe piaþa muncii. Ca efect al crizei economice mondiale, în anul 2009,
rata medie a locurilor de muncã vacante a înregistrat cea mai micã valoare (0,88%, în scãdere
cu 1,06 puncte procentuale faþã de anul 2008 ºi 0,90 puncte procentuale faþã de anul 2006).
Rata locurilor de muncã vacante, pe activitãþi ale economiei naþionale (%)
Activitatea (secþiuni CAEN Rev. 2) 20081) 2009
Total 1,94 0,88

Agriculturã, silviculturã ºi pescuit 1,78 1,42
Industrie total 1,57 0,64
Industrie extractivã 0,28 0,06
Industrie prelucrãtoare 1,78 0,72
ºi termicã, gaze, apã caldã ºi aer condiþionat 0,41 0,27
deºeurilor, activitãþi de decontaminare 0,97 0,44
Construcþii 1,45 0,60
autovehiculelor ºi motocicletelor 0,60 0,22
Transport ºi depozitare 0,64 0,43
Hoteluri ºi restaurante 0,71 0,40
Informaþii ºi comunicaþii 0,59 0,54
Intermedieri financiare ºi asigurãri 2,52 0,97
Tranzacþii imobiliare 0,60 0,20
Activitãþi profesionale, ºtiinþifice ºi tehnice 2,02 0,95
Activitãþi de servicii administrative ºi
activitãþi de servicii suport 1,33 0,73
sociale din sistemul public 2) 5,97 2,14
Învãþãmânt 1,43 0,56
Sãnãtate ºi asistenþã socialã 6,28 3,42
Activitãþi de spectacole, culturale ºi recreative 2,25 0,94
Alte activitãþi de servicii 0,99 0,54
Sursa: Cercetarea statisticã asupra locurilor de muncã vacante.
Rata locurilor de muncã vacante, pe grupe majore de ocupaþii (%)
2006 2007 2008 2009

Total 1) 1,78 2,06 1,94 0,88
Legislatori, înalþi funcþionari
ºi conducãtori 1,05 1,28 1,17 0,56
Specialiºti cu ocupaþii intelectuale
ºi ºtiinþifice 3,15 3,21 3,17 1,40
Tehnicieni, maiºtri ºi asimilaþi 1,50 2,08 2,13 1,04
Funcþionari administrativi 1,59 1,82 1,68 0,69
Lucrãtori operativi în servicii,
comerþ ºi asimilaþi 1,38 1,64 1,57 0,89
Agricultori ºi lucrãtori calificaþi
în agriculturã, silviculturã ºi pescuit 1,70 1,71 1,72 1,00
Meºteºugari ºi lucrãtori calificaþi 1,54 1,81 1,64 0,62
Operatori la instalaþii, maºini
ºi asamblori de echipamente 1,68 2,02 1,64 0,72
Muncitori necalificaþi 1,85 2,05 1,94 0,77
Sursa: Cercetarea statisticã asupra locurilor de muncã vacante.
Veniturile populaþiei
Veniturile totale ale gospodãriilor
2006 2007 2008 20091)

- lei , lunar pe o gospodãrie -
Venituri totale 1386,3 1686,7 2131,7 2316,0
- procente -
Venituri bãneºti 80,7 81,1 83,1 83,7
Contravaloarea veniturilor în naturã
obþinute de salariaþi ºi beneficiarii
de prestaþii sociale 3,3 3,1 3,1 2,6
Contravaloarea consumului de produse
agricole din resurse proprii 16,0 15,8 13,8 13,7
1) Date provizorii.
În perioada 2006-2009, principala sursã de formare a veniturilor totale ale gospodãriilor a

reprezentat-o veniturile bãneºti, în creºtere de la 80,7% în anul 2006, la 83,7% în anul 2009.
Veniturile în naturã înregistreazã în aceeaºi perioadã o tendinþã descrescãtoare, ajungând în
anul 2009 la 13,7% pe seama, în principal, a contravalorii consumului de produse
agroalimentare din resurse proprii (în scãdere cu 2,3 puncte procentuale faþã de anul 2006).
Structura veniturilor bãneºti, în anul 20091)

- total gospodãrii -
Salarii brute ºi alte

drepturi salariale
3,9%
28,9%
Venituri din agriculturã
Venituri din activitãþi

neagricole independente
Venituri din prestaþii sociale
3,3% Alte venituri

60,9%
3,0%
1) Date provizorii.
În anul 2009, salariile ºi celelalte venituri asociate lor au format cea mai importantã categorie
de venituri, având ponderea cea mai mare în veniturile bãneºti ale gospodãriilor (60,9%), în
scãdere, însã, cu 1,8 puncte procentuale faþã de anul 2008.
O pondere importantã în structura veniturilor bãneºti ale gospodãriilor o reprezintã veniturile
din prestaþii sociale (28,9%, în creºtere cu 2,9 puncte procentuale faþã de anul 2008). În schimb,
veniturile din agriculturã, veniturile din activitãþi independente ºi cele din proprietate au o
pondere scãzutã în veniturile bãneºti ale gospodãriilor.
Câºtiguri salariale
În general, la condiþii de muncã egale, salariile de încadrare ale femeilor ºi bãrbaþilor sunt
aceleaºi. Disparitãþile dintre salariile realizate de femei ºi de bãrbaþi pe diferite activitãþi
economice sunt determinate de diferenþele de nivel de calificare ºi de poziþia ierarhicã la locul
de muncã. Raportul de salarizare femei-bãrbaþi a înregistrat fluctuaþii determinate, în principal,
de eficienþa activitãþilor economice din diferite ramuri, respectiv de proporþia femeilor care sunt
încadrate în funcþii de conducere sau cu studii superioare. Ecartul dintre salariul mediu brut al
femeilor ºi cel al bãrbaþilor s-a diminuat de la 24% în anul 1996, la 17,6% în anul 2003 ºi, respectiv
la7,8% în anul 2008. În anul 2009, ecartul dintre salariul mediu brut al femeilor ºi cel al bãrbaþilor
a înregistrat o uºoarã creºtere faþã de anul precedent, ajungând la 8,4% (cu 0,6 puncte
procentuale).
Câºtigul salarial nominal mediu net lunar,

pe activitãþi ale economiei naþionale
lei /salariat
Activitatea (secþiuni CAEN Rev. 2) 20061) 20071) 2008 20092)
Total 866 1042 1309 1381
Agriculturã, silviculturã ºi pescuit 617 743 914 1009

Industrie 822 971 1189 1300
Industrie extractivã 1516 1804 2287 2283
Industrie prelucrãtoare 731 871 1050 1152
termicã, gaze, apã caldã ºi aer condiþionat 1534 1786 2389 2469
deºeurilor, activitãþi de decontaminare 781 925 1154 1188
Construcþii 710 881 1162 1127
Comerþ cu ridicata ºi cu amãnuntul;
repararea autovehiculelor ºi motocicletelor 650 822 1042 1127
Transport ºi depozitare 949 1141 1454 1461
Hoteluri ºi restaurante 534 651 773 775
Informaþii ºi comunicaþii 1603 1837 2119 2445
Intermedieri financiare ºi asigurãri 2257 2614 3205 3182
Tranzacþii imobiliare 725 1185 1270 1281
Activitãþi profesionale, ºtiinþifice
ºi tehnice 1076 1412 1749 2027
Activitãþi de servicii administrative
ºi activitãþi de servicii suport 525 656 835 883
sociale din sistemul public 3) 1576 1999 2411 2054
Învãþãmânt 1067 1175 1538 1563
Sãnãtate ºi asistenþã socialã 814 938 1266 1333
Activitãþi de spectacole, culturale ºi recreative 766 922 1195 1236
Alte activitãþi de servicii 549 603 780 802
2) Date provizorii, câºtiguri realizate de salariaþii din unitãþile economice cu 4 salariaþi ºi peste.
Câºtigul salarial real a înregistrat cãderi severe în primii ani ai tranziþiei (1991-1993), precum ºi
în anul 1997, atingând în 1997 ºi 1999 valorile minime de 56,2% ºi respectiv 57,0% din nivelul
anului 1990. Începând cu anul 2003, se observã un reviriment al valorii reale a câºtigului
salarial, reflectat de nivelul atins în anul 2008, care l-a depãºit pe cel din anul 1991 cu 48,8
puncte procentuale (130,3%). În anul 2009 (date provizorii; au fost excluse din sfera de
cuprindere unitãþile economice cu mai puþin de 4 salariaþi) indicele câºtigului salarial real faþã
de anul 1990 a fost de 130,2%.
Câºtiguri salariale
Indicii câºtigului salarial real

% 1990 = 100
140 130,3
130
120 111,8 130,2
110
100 89,5
90 81,5 97,4
80 70,8
70 58,9 66,5 62,4 78,3
60 70,8 72,7 56,2 57,0
63,9
50 59,1 58,4 59,4
~
30
1991
1992
1993
1994
1995
1996
1997
1998
1999
2000
2001
2002
2003
2004
2005
2006
2007
2008
2009
Notã: Anul 2009, date provizorii.
Câºtigul salarial nominal mediu

brut ºi net lunar, pe sexe
lei / salariat
2000
1814
1800 1700
1600
1468
1400 1312 1348
1222 1264
1200 1095
1037 1062
1000 981
891 922
796 803
800 689
600
400
200
0
BRUT NET BRUT NET BRUT NET BRUT NET
2005 2006 2007 2008
bãrbaþi femei
Salariul mediu brut realizat de femei ca raport faþã de

cel realizat de bãrbaþi, în luna octombrie
procente
2006 2007 2008 2009

Total economie 90,1 88,9 92,2 91,6
Cheltuielile populaþiei
Cheltuielile totale de consum ale gospodãriilor
2006 2007 2008 20091)

- lei , lunar pe o gospodãrie -
Cheltuieli totale de consum 962,50 1104,70 1365,36 1468,60
- procente -
Produse agroalimentare ºi
bãuturi nealcoolice 42,3 41,7 40,9 40,9
Bãuturi alcoolice, tutun 6,0 6,5 6,5 7,1
Îmbrãcãminte ºi încãlþãminte 6,2 6,8 6,7 6,0
Locuinþã, apã, electricitate,
gaze ºi alþi combustibili 16,4 15,5 15,6 15,8
Mobilier, dotarea ºi întreþinerea
locuinþei 4,0 4,6 4,8 4,6
Sãnãtate 4,1 3,9 4,1 4,5
Transport 6,7 5,9 6,1 5,8
Comunicaþii 4,9 5,1 5,0 5,1
Recreere ºi culturã 4,4 4,6 4,5 4,4
Educaþie 0,8 0,8 0,8 0,9
Hoteluri, cafenele ºi restaurante 1,1 1,2 1,4 1,3
Diverse produse ºi servicii 3,1 3,4 3,6 3,6
1) Date provizorii
În perioada 2006 - 2009, produsele agroalimentare ºi bãuturile nealcoolice au deþinut

ponderea cea mai ridicatã în totalul cheltuielilor de consum (40,9%) în scãdere, însã, cu 1,4
puncte procentuale faþã de anul 2006. Tendinþa descrescãtoare se menþine ºi dacã acestea
sunt asociate cu cheltuielile pentru locuinþã, dotarea ºi întreþinerea acesteia (de la 62,7% în
anul 2006 la 61,3% în anul 2009).
În anul 2009, cheltuielile pentru consumul alimentar au deþinut, pe ansamblul gospodãriilor, o

pondere de 35,7% din totalul cheltuielilor bãneºti de consum. În medie, pe total gospodãrii,
ponderea cheltuielilor pentru mãrfuri nealimentare a fost de 35,7%, iar cheltuielile pentru
servicii au înregistrat o pondere de 28,6%.
Structura cheltuielilor bãneºti de consum, în anul 20091)

- total gospodãrii -
28,6% 35,7%
Produse alimentare
Produse nealimentare
Plata serviciilor
35,7%
1) Date provizorii.
Consumul populaþiei
Consumul mediu lunar 1),

la principalele produse alimentare ºi bãuturi
U.M. 2006 2007 2008 20092)
Carne proaspãtã kg 2,693 2,905 3,070 3,115
Preparate din carne kg 1,003 1,050 1,111 1,106
Grãsimi kg 1,264 1,247 1,238 1,228
Lapte litri 5,850 6,067 6,151 6,168
Ouã buc. 13 13 13 13
Zahãr kg 0,798 0,775 0,759 0,758
Cartofi kg 3,705 3,639 3,614 3,586
Legume ºi conserve din legume
(în echivalent legume proaspete) kg 6,987 7,036 7,305 7,627
Fructe kg 2,705 3,082 3,312 3,552
Apã mineralã ºi alte bãuturi
nealcoolice litri 3,437 4,259 4,833 4,821
Bere litri 0,919 1,081 1,201 1,165
Vin litri 0,824 0,905 0,933 0,969
Þuicã ºi rachiuri naturale litri 0,213 0,213 0,224 0,230
1) Cantitãþi medii lunare pe o persoanã (din gospodãriile individuale). 2) Date provizorii.
În România, consumul de carne ºi preparate din carne se situeazã la un nivel relativ scãzut
comparativ cu standardele din þãrile dezvoltate. Consumul mediu lunar de carne proaspãtã pe
o persoanã a fost, în anul 2009, de 3,1kg. Împreunã cu preparatele din carne, acesta se ridicã la
4,2 kg lunar, ceea ce înseamnã un consum mediu anual de 51kg pe o persoanã.
În anul 2009, consumul de bãuturi alcoolice ºi nealcoolice a reprezentat în medie lunar pe o

persoanã 4,8 litri apã mineralã ºi alte bãuturi nealcoolice, 1,2 litri bere, 1,0 litri vin, 0,2 litri þuicã
ºi rachiuri naturale. Comparativ cu anul 2006 aceste niveluri au fost mai mari astfel: la apã
mineralã ºi alte bãuturi nealcoolice cu 40,3%, la bere cu 26,8%, la vin ºi þuicã ºi rachiuri
naturale cu 17,6% respectiv cu 8,0%.
Înzestrarea gospodãriilor cu bunuri de folosinþã îndelungatã
bucãþi / 100 gospodãrii
2006 2007 2008 20091)

Aparate de radio 2) 85,6 86,1 86,1 85,2
Televizoare – total 118,5 124,1 132,0 134,2
Frigidere ºi congelatoare 89,6 86,0 83,1 82,7
Combine frigorifice 24,7 30,8 36,8 38,6
Maºini de gãtit cu gaze 92,2 93,1 94,1 95,0
Maºini electrice de spãlat rufe 64,8 67,1 70,8 73,9
Aspiratoare de praf 52,6 55,1 58,7 61,7
Maºini de cusut 20,2 20,3 20,3 21,1
Biciclete 21,6 23,3 24,7 26,5
Motociclete ºi motorete 0,9 0,7 0,9 1,0
Autoturisme 23,4 23,1 27,1 28,6
1) Date provizorii. 2) Inclusiv radioreceptoare, radiocasetofoane ºi combine muzicale.
În perioada 2006-2009, înzestrarea gospodãriilor cu bunuri de folosinþã îndelungatã a crescut

la majoritatea produselor. Din anul 2006 pânã în anul 2009, înzestrarea gospodãriilor cu
frigidere ºi congelatoare a scãzut cu 7,7% pe seama creºterii înzestrãrii gospodãriilor cu
combine frigorifice (cu 56,3%).
De asemenea, înzestrarea gospodãriilor cu televizoare a crescut cu 13,2%, iar cea cu
aspiratoare de praf ºi maºini electrice de spãlat rufe cu 17,3%, respectiv 14,0%.
Înzestrarea cu bunuri de folosinþã îndelungatã este influenþatã atât de resursele financiare ale
gospodãriilor, cât ºi de acumulãrile din anii precedenþi, precum ºi de oferta de bunuri de pe
piaþã, din ce în ce mai performantã tehnic.
Locuinþe
Evoluþia fondului de locuinþe

2006 2007 2008 20091)
Fondul de locuinþe (mii) 8231 8270 8329 8385

- proprietate majoritar privatã (mii) 8036 8079 8138 8192
Camere de locuit (mii) 21273 21428 21638 21841

- proprietate majoritar privatã (mii) 20918 21082 21294 21494
Suprafaþa locuibilã (mii m2) 314542 317834 322205 326413

- proprietate majoritar privatã (mii m2) 308852 312309 316685 320786
Locuinþe terminate - total 39638 47299 67255 62520
- din fonduri private 34782 43000 61171 56764

1) Date provizorii.
Fondul de locuinþe ºi-a pãstrat trendul ascendent din ultimii ani, înregistrând 8385 mii locuinþe
la sfârºitul anului 2009. Dupã forma de proprietate, ponderea cea mai mare din fondul locativ
existent la sfârºitul anului 2009 o reprezintã locuinþele aflate în proprietatea majoritar privatã
(97,7%).
Locuinþe terminate, pe medii
mii
70 67,3
62,5
65
60
55 Total
50 47,3 34,7 locuinþe
31,1 terminate
45 39,6
40 Rural
35 32,9
30,1 23,5
30 20,8
25 17,4 Urban
14,2
20
15
10 15,9 15,5 18,8 23,8 32,6 31,4
5
0
2004 2005 2006 2007 2008 2009
În anul 2009 au fost date în folosinþã 62,5 mii locuinþe, cu 4,7 mii mai puþine decât în anul
precedent. Pe cele douã medii de rezidenþã, ponderea locuinþelor date în folosinþã a fost
apropiatã.
Protecþia socialã a ºomerilor
Indemnizaþii de ºomaj 1)
2006 2007 2008 2009
Media lunarã (lei / persoanã)
Indemnizaþie de ºomaj 259 321 401 469
Indemnizaþie de ºomaj
pentru absolvenþii
instituþiilor de învãþãmânt 162 180 238 291
În procente faþã de salariul minim brut pe economie
Indemnizaþie de ºomaj 78,5 82,3 78,6 78,2

Indemnizaþie de ºomaj
pentru absolvenþii
instituþiilor de învãþãmânt 49,1 46,2 46,7 48,5
1) Conform Legii nr. 76/2002, privind sistemul asigurãrilor pentru ºomaj ºi stimularea ocupãrii forþei de
muncã.
În anul 2009, valoarea medie lunarã a indemnizaþiei de ºomaj a fost de 469 lei, cu 81,1% mai
mare faþã de anul 2006 ºi a reprezentat 78,2% din salariul minim brut pe economie.
În anul 2009, indemnizaþia de ºomaj pentru absolvenþii instituþiilor de învãþãmânt (291 lei) a
reprezentat în raport cu salariul minim brut pe economie, 48,5%, faþã de 49,1% în anul 2006.
În anul 2009, în totalul cheltuielilor cu protecþia socialã a ºomerilor, ponderea cea mai mare au
deþinut-o cheltuielile ocazionate de plata indemnizaþiei de ºomaj (63,7%).
Structura cheltuielilor cu protecþia socialã a ºomerilor, în anul 2009
32,9% 63,7%
Indemnizaþii de ºomaj 1)
Plata absolvenþilor
Plãþi compensatorii
1,5%
Alte cheltuieli 2)
1,9%
1) Conform Legii nr. 76/2002, privind sistemul asigurãrilor pentru ºomaj ºi stimularea ocupãrii forþei de
muncã.
2) Inclusivplãþi pentru stimularea ºomerilor care se încadreazã înainte de expirarea
perioadei de acordare a indemnizaþiei; pentru stimularea mobilitãþii forþei de muncã ºi
stimularea angajatorilor care încadreazã ºomeri aparþinând unor categorii
defavorizate pentru calificarea, recalificarea ºomerilor, pentru stimularea absolvenþilor, pentru
combaterea marginalizãrii sociale.
Sursa: Agenþia Naþionalã pentru Ocuparea Forþei de Muncã.
Asigurãri sociale
U.M. 2006 2007 2008 2009
Pensionari de asigurãri sociale1) - total

Numãr mediu anual mii pers. 5785 5726 5685 5676
Pensia medie lunarã lei / pers. 298 389 573 686
Pensionari de asigurãri sociale de stat

Pensionari de asigurãri sociale – agricultori

Pensionari de asigurãri sociale (exclusiv agricultori)

Pensionari beneficiari de ajutor social 2)

Pensionari I.O.V.R. (invalizi, orfani ºi vãduve de rãzboi)

1) Cuprind pensionarii de asigurãri sociale de stat, pensionarii proveniþi din Ministerul Apãrãrii Naþionale,
Ministerul Administraþiei ºi Internelor, Serviciul Român de Informaþii, Secretariatul de Stat pentru Culte
ºi Casa de Asigurãri a Avocaþilor.
2) Ajutor social tip pensie plãtit din fondul de asigurãri sociale.
În anul 2009, numãrul mediu al pensionarilor de asigurãri sociale a fost de 5676 mii persoane,
în scãdere cu 109 mii persoane faþã de anul 2006. În schimb, numãrul pensionarilor de asigurãri
sociale de stat a înregistrat o uºoarã creºtere de 1,8% faþã de 2006.
În anul 2009, pensia medie lunarã pentru pensionarii de asigurãri sociale a fost de 686 lei, mai
mare de 2,3 ori faþã de cea a anului 2006.
În anul 2009, pensia medie lunarã pentru pensionarii de asigurãri sociale de stat a fost de 711
lei, în creºtere cu 128,6% faþã de anul 2006.
Asigurãri sociale
Indicii pensiei medii reale
1990=100
%
130 125,7
120 112,1
110
100
90
80 74,3 83,6
68,1
70 61,4
56,3 57,7
60
63,1 63,1 49,2 44,0 48,2 62,3
50 55,0
50,3 47,2 51,6
40 46,6
30
1991
1992
1993
1994
1995
1996
1997
1998
1999
2000
2001
2002
2003
2004
2005
2006
2007
2008
2009
Biletele pentru tratament balnear ºi odihnã

acordate prin asigurãrile sociale
U.M. 2006 2007 2008 2009
Bilete - total mii 321,2 313,8 325,4 286,4

Tratament balnear mii 272,7 261,8 250,8 214,9
Odihnã mii 48,5 52,0 74,6 71,5
Cheltuielile efectuate pentru
tratament ºi odihnã 1) mii lei 265062,3 314729,0 315977,1 345232,3
1) Inclusiv cheltuielile efectuate pentru tratamentul balnear al agricultorilor, conform O.U.G. nr. 31/1998.
Sursa: Ministerul Muncii, Familiei ºi Protecþiei Sociale.
Asistenþã socialã
Alocaþii ºi alte ajutoare acordate populaþiei
mii lei
2006 2007 2008
De la bugetul de stat 3647371,0 4322980,6 4721902,6
Alocaþii de stat pentru copii 1263822,3 2082807,8 2586442,2
Alocaþia familialã complementarã 316730,5 297426,8 288685,5
Alocaþia de susþinere pentru familia
monoparentalã 165108,1 155733,3 145442,8
Indemnizaþia pentru creºterea copilului 1661174,0 1436236,3 1320183,4
Stimulent pentru creºterea copilului 36175,2 23877,4 22211,1
Contribuþii pentru asigurãrile de sãnãtate
aferente indemnizaþiei pentru
creºterea copilului 86557,6 104262,8 131432,1
Alocaþia pentru copii nou-nãscuþi 36217,4 37877,9 39886,5
Trusoul pentru copii nou-nãscuþi - 21359,1 29709,2
Sprijin financiar pentru constituirea familiei - 87812,2 76656,2
Alocaþii de încredinþare ºi plasament
familial 71314,5 61790,2 58596,5
Ajutoare pentru soþiile de militari în termen 190,0 - -
Ajutoare de urgenþã 4228,5 7004,3 12786,8
Ajutoare financiare 5791,6 6629,1 9494,8
Ajutorul pentru persoane refugiate 61,3 163,4 375,5
De la bugetele locale 467383,2 422119,8 393058,2
Ajutoare sociale 449233,0 396615,9 366540,4
Ajutorul pentru acoperirea unei pãrþi din
cheltuielile de înmormântare 1104,2 1561,7 2069,0
Ajutoare de urgenþã 17046,0 23942,2 24448,8
Notã: Datele pentru anul 2009 vor fi disponibile în luna septembrie 2010.
Alocaþiile ºi celelalte ajutoare acordate populaþiei s-au situat pe o curbã ascendentã în

perioada 2006–2008, principala sursã de finanþare a acestora a reprezentat-o bugetul de stat.
În anul 2008, totalul cheltuielilor cu alocaþiile suportate de la bugetul de stat a reprezentat
61,0% din totalul cheltuielilor efectuate de la bugetul de stat ºi bugetele locale.
În anul 2008, comparativ cu anul 2006, alocaþia de stat pentru copii s-a dublat, iar ajutoarele de
urgenþã acordate din bugetul de stat ºi bugetele locale au înregistrat o creºtere cu 75,0%.
Bugetul local continuã sã rãmânã sursa de finanþare pentru ajutorul social, acesta deþinând în
anul 2008, o pondere de 93,3% în totalul cheltuielilor de asistenþã socialã efectuate de la
bugetele locale.
Cantine de ajutor social 1)
2006 2007 2008

Numãrul unitãþilor ºi al secþiilor 124 121 125
Numãrul locurilor 32486 30722 29805
Notã: Datele pentru anul 2009 vor fi disponibile în luna octombrie 2010.
1) Finanþate de la bugetul local.
Sãnãtate
Principalele unitãþi sanitare
2006 2007 2008 20091)
Spitale 436 447 458 473

Ambulatorii de spital ºi de specialitate 393 403 444 463
Policlinici 260 263 269 269
Dispensare medicale 211 208 213 213
Centre de sãnãtate 53 46 47 472)
Sanatorii T.B.C. 7 5 5 5
Sanatorii balneare 10 93) 83) 93)
Preventorii 5 4 4 4
Unitãþi medico-sociale 60 66 66 68
Centre de diagnosit ºi tratament 26 27 30 27
Centre medicale de specialitate 120 133 158 171
Cabinete medicale de familie 10969 11048 11279 11382
Cabinete medicale de specialitate 6878 8370 9038 9931
Cabinete stomatologice - total 10395 11008 11499 12130
Alte tipuri de cabinete medicale 2275 2273 2391 2493
Farmacii ºi puncte farmaceutice 6209 6906 7215 7585
Laboratoare medicale 1840 2296 2555 2829
Laboratoare de tehnicã dentarã 2047 2158 2130 2226
Creºe 273 272 280 287
1) Date provizorii.
2) Inclusiv centre de sãnãtate cu paturi de spital.
3) Inclusiv sanatorii de nevroze sau de neuropsihiatrie.
Serviciile de îngrijire aferente sistemului sanitar au fost furnizate printr-o reþea de unitãþi
sanitare (spitale, policlinici, dispensare ºi alte instituþii) aparþinând sectorului public ºi privat.
În anul 2009, din aceastã reþea fãceau parte un numãr de 473 spitale, cu 37 mai multe decât în
anul 2006. Dezvoltarea sectorului privat a dus la creºterea numãrului de farmacii ºi puncte
farmaceutice, astfel, în anul 2009, numãrul acestora a fost de 7585 unitãþi, cu 1376 mai multe
decât în anul 2006.
Paturile din unitãþile sanitare
2006 2007 2008 20091)
Paturi în spitale 142034 138025 138184 138915

Paturi în preventorii 2) 495 420 420 390
Paturi în unitãþi medico-sociale 2) 2365 2823 2726 2818
Paturi în sanatorii T.B.C. 2) 1437 909 918 908
Paturi în creºe 132202) 131352) 13729 14161
1) Date provizorii.
2) Numai sectorul public.
Sãnãtate
Numãrul cadrelor medico-sanitare
2006 2007 2008 20091)

Medici 2) 46936 48199 50267 50415
Locuitori la un medic 460 447 428 426
Medici la 10000 locuitori 21,7 22,4 23,4 23,5
Stomatologi 10620 11651 11901 12486

Locuitori la un stomatolog 2032 1849 1807 1720
Stomatologi la 10000 locuitori 4,9 5,4 5,5 5,8
Farmaciºti 9932 11108 11704 11988

Locuitori la un farmacist 2173 1939 1837 1791
Farmaciºti la 10000 locuitori 4,6 5,2 5,4 5,6
Personal sanitar mediu 126613 136353 132464 129453

Locuitori la un cadru mediu 170 158 162 166
Personal mediu la 10000 locuitori 58,7 63,3 61,6 60,3
Personal mediu la un medic 2,7 2,8 2,6 2,6
1) Date provizorii.
2) Exclusiv stomatologi.
În anul 2009, sistemul sanitar a beneficiat de 204,3 mii cadre medico-sanitare, faþã de 194,1 mii
cadre medico-sanitare înregistrate în anul 2006. În anul 2009, la un medic (excluzând
stomatologii), au revenit în medie 426 locuitori (460 locuitori în anul 2006). La un stomatolog
au revenit 1720 locuitori, cu 312 locuitori mai puþin faþã de anul 2006, iar la un farmacist au
revenit 1791 locuitori, cu 382 mai puþin decât în anul 2006.
În anul 2009, la 10000 locuitori, reveneau: 23,5 medici; 5,8 stomatologi; 5,6 farmaciºti ºi 60,3
personal sanitar mediu.
Educaþie
Invãþãmântul pe niveluri de educaþie
2006/ 2007/ 2008/ 2009/

2007 2008 2009 2010
Numãrul unitãþilor de învãþãmânt

Total 8484 8230 8221 8244
Populaþia ºcolarã pe niveluri de educaþie (mii)
Total 4346 4405 4325 4177
în învãþãmântul:
Preºcolar 649 650 653 666
- sector privat 11 11 12 12
Primar ºi gimnazial 1842 1790 1752 1720
Liceal 781 792 785 838
Profesional ºi de ucenici 250 220 189 115
Postliceal ºi de maiºtri 38 46 55 63
Superior 786 907 891 775
- sector privat 265 381 411 322
Gradul de cuprindere în învãþãmânt a populaþiei de vârstã ºcolarã (%)
Total 77,3 79,7 79,6 78,7
Pe sexe
Masculin 75,3 77,2 77,4 76,8
Feminin 79,5 82,3 82,0 80,7
Numãrul preºcolarilor, elevilor ºi studenþilor
care revin la un cadru didactic
Preºcolari 18 17 17 17
Elevi 14 14 14 14
Studenþi 26 28 28 25
Numãrul elevilor ºi studenþilor care revin la 10000 locuitori
Elevi 1349 1322 1293 1274
Studenþi 364 421 414 361
Procesul de restructurare a sistemului naþional de educaþie ºi noile reglementãri legislative din

sfera educaþiei au condus la reorganizarea reþelei unitãþilor de învãþãmânt din România.
Ca urmare a mãsurilor din cadrul reformei sistemului naþional de educaþie, în perioada
2006-2009, numãrul unitãþilor de învãþãmânt a scãzut cu 240 (respectiv cu 2,8%).
Noua configuraþie a reþelei de învãþãmânt a fost corelatã cu dimensiunea populaþiei ºcolare ºi

cu condiþiile oferite de baza materialã existentã, în vederea asigurãrii unui proces educaþional
de calitate. Populaþia ºcolarã a scãzut, ajungând în anul ºcolar/universitar 2009/2010 sã fie cu
3,9% mai micã decât în anul ºcolar/universitar 2006/2007. Este de menþionat cã învãþãmântul
superior este în continuare extins, deºi a înregistrat fluctuaþii în aceastã perioadã, datoritã, în
special, sectorului privat.
Pentru toate nivelurile de educaþie, gradul de cuprindere în învãþãmânt a populaþiei de vârstã

ºcolarã a înregistrat valori diferite pe sexe (76,8% pentru bãieþi, respectiv 80,7% pentru fete,
în anul ºcolar/universitar 2009/2010).
Educaþie
Structura studenþilor, pe grupe de specializãri, din învãþãmântul

superior, în anul universitar 2009 / 2010
1,3%
Grupe de specializãri:
21,8%
27,1% tehnice
medico - farmaceutice
6,4%
ºtiinþe economice
juridice
universitar - pedagogice
14,5% artistice
28,9%
Structura pe grupe de specializãri a studenþilor înscriºi în învãþãmântul superior, în anul

universitar 2009/2010, reflectã alegerea celor mai mulþi studenþi din România de a studia la
specializãrile: ºtiinþe economice (28,9%), universitar-pedagogice (27,1%) ºi tehnice (21,8%).
În învãþãmântul superior din sectorul privat, ponderea cea mai mare se înregistreazã pentru
studenþii care studiazã ºtiinþele economice (40,5%).
2006/ 2007/ 2008/ 2009/

2007 2008 2009 2010
Numãrul absolvenþilor pe niveluri de educaþie (mii persoane)
Învãþãmânt gimnazial 219,5 207,8 204,0 …

Învãþãmânt liceal 187,6 218,2 202,1 …
Învãþãmânt profesional
ºi de ucenici 133,8 113,1 100,9 …
Învãþãmânt postliceal
ºi de maiºtri 12,7 13,0 17,6 …
Învãþãmânt superior 125,5 232,9 214,8 …
Personal didactic (mii persoane)
Total 277 277 275 268
Preºcolar 36 37 38 38
Primar ºi gimnazial 142 139 138 135
Liceal 62 62 61 60
Profesional ºi de ucenici 6 6 5 3
Postliceal ºi de maiºtri 1 1 1 1
Superior 30 32 32 31
… = Lipsã date (Anul ºcolar se încheie dupã examenul de corigenþã din toamnã).
Corelat cu diminuarea populaþiei ºcolare, numãrul absolvenþilor a scãzut, cu excepþia

învãþãmântului postliceal ºi de maiºtri, unde în anul ºcolar 2008/2009 s-a înregistrat o creºtere
cu 38,6% faþã de anul ºcolar 2006/2007 ºi cu 35,4% faþã de 2007/2008.
La sfârºitul anului ºcolar/universitar 2008/2009, cel mai mare numãr de absolvenþi se înregistra
în învãþãmântul superior (peste 214 mii persoane), cu 71,2% mai mare faþã de anul universitar
2006/2007.
Personalul didactic din toate nivelurile de educaþie nu a înregistrat variaþii semnificative în

ultimii patru ani, excepþie fãcând învãþãmântul preºcolar, unde numãrul cadrelor didactice a
crescut cu 5,6%.
Culturã
2006 2007 2008 20091)

Numãrul bibliotecilor 12081 12366 12359 12229
-proprietate privatã 426 397 367 350
Numãrul cinematografelor 2) 73 72 75 74
Spectacole (mii) 96 100 128 185
Spectatori (milioane) 3 3 4 5
Numãrul instituþiilor de spectacol 3) 155 156 156 161
Spectacole ºi concerte (mii) 19 20 20 20
Spectatori ºi auditori (milioane) 4 4 5 6
Numãrul muzeelor - total 666 679 688 694
-proprietate privatã 79 81 79 77
Vizitatori (mii) 10135 11255 10687 10169
1) Date provizorii.
2) Sursa: Centrul Naþional al Cinematografiei.
3) Inclusiv teatrele ºi instituþiile muzicale, proprietate majoritar privatã.
În anul 2009, numãrul bibliotecilor care au funcþionat a înregistrat o creºtere cu 148 (1,2%),
comparativ cu anul 2006.
Dupã forma de proprietate, majoritatea bibliotecilor sunt unitãþi de stat (circa 97,1%),
bibliotecile proprietate privatã reprezentând numai 2,9%.
Reþeaua cinematograficã existentã la sfârºitul anului 2009 a cuprins 74 unitãþi cinematografice,

în creºtere cu o unitate faþã de anul 2006 (1,4%). În anul 2009 a crescut numãrul spectacolelor
cu circa 89 mii faþã de anul 2006, iar numãrul spectatorilor la cinematograf a crescut cu circa
douã milioane.
În anul 2009, numãrul instituþiilor de spectacol (teatre, concerte ºi instituþii asimilate) a fost de
161, înregistrând o creºtere de 3,8% faþã de anul 2006.
Numãrul spectacolelor ºi concertelor în anul 2009 a fost de circa 20 mii, în creºtere faþã de anul
2006 (cu 5,3%), iar numãrul spectatorilor a crescut cu douã milioane.
Reþeaua muzeelor ºi colecþiilor publice care a funcþionat în anul 2009 a cuprins 694 unitãþi, cu
28 unitãþi mai mult faþã de anul 2006. Aceastã creºtere a fost determinatã de repunerea în
circuit a unor muzee ºi colecþii publice. Numãrul muzeelor ºi colecþiilor publice proprietate
privatã a înregistrat o scãdere de 2 unitãþi în anul 2009 faþã de anul 2006.
Culturã
Producþii mass-media
2006 2007 2008 20091)

Ziare, reviste ºi alte publicaþii periodice 2)
Titluri – total 2261 2400 2690 ...
Emisiuni la radio
Difuzate de posturile publice

(mii ore-program) 3) 121 122 131 138
Difuzate de posturile private
(mii zile-program) 4) 144 170 170 176
Emisiuni la televiziune
Difuzate de posturile publice

(mii ore-program)5) 35 35 36 53
Difuzate de posturile private
(mii zile-program)4) 43 52 52 57
1) Date provizorii.
2) Sursa: Biblioteca Naþionalã a României.
3) Sursa: Societatea Românã de Radiodifuziune.
4) Sursa: Consiliul Naþional al Audiovizualului.
5) Sursa: Societatea Românã de Televiziune.
Ziare, reviste ºi alte publicaþii periodice

3000
2500
2000
Titluri - total
1500 Cotidiene
Alte peridiocitãþi
1000
500
~
100
0
2004 2005 2006 2007 2008
În anul 2009, comparativ cu anul 2006, programul de emisie al staþiilor de radio publice a
crescut cu 14,0%, în timp ce programul de emisie al staþiilor private a crescut cu 22,2%.
În anul 2009, numãrul orelor-program de emisie ale staþiilor de televiziune publice a crescut
semnificativ datoritã creºterii numãrului de posturi de emisie, cu circa 2,9% faþã de anul 2006.
O creºtere semnificativã a timpului de emisie înregistreazã posturile private de televiziune
(32,6% faþã de anul 2006), ca urmare a creºterii numãrului operatorilor privaþi pe piaþa
televiziunii.
Preþuri
Dupã anul 1989 mediul economic românesc s-a confruntat cu dezechilibre majore cauzate de
fenomenul inflaþionist.
Odatã cu liberalizarea preþurilor, începând cu anul 1990, rata inflaþiei a înregistrat niveluri
ridicate - în special în anul 1993, când preþurile de consum au înregistrat o ratã anualã medie
de creºtere de 256%. Tendinþa de reducere a ratei inflaþiei s-a manifestat din anul 1998,
ajungând ca în anul 2006 sã fie înregistratã, pentru prima datã dupã anul 1990, o ratã medie
anualã a inflaþiei cu o singurã cifrã (6,6%).
2006 2007 2008 2009

Indicii preþurilor de consum (%)
(anul precedent = 100)
Total 106,56 104,84 107,85 105,59
Mãrfuri alimentare 103,84 103,89 109,22 103,25
Mãrfuri nealimentare 108,47 104,99 106,36 106,22
Servicii 108,20 106,63 108,57 108,97
Rata medie lunarã a inflaþiei (%)
Total 0,4 0,5 0,5 0,4
Mãrfuri alimentare 0,1 0,7 0,5 0,0
Mãrfuri nealimentare 0,7 0,3 0,5 0,6
Servicii 0,4 0,7 0,6 0,6
Cursul de schimb mediu pentru luna decembrie
lei / euro 3,4141 3,5289 3,9153 4,2248
lei / dolar SUA 2,5834 2,4247 2,9026 2,8952
Evoluþia indicilor preþurilor de consum, câºtigurilor salariale reale

ºi ai cursului de schimb mediu anual
% an curent / an precedent
150
Indicii preþurilor
de consum - total
125 Indicii câºtigurilor

salariale reale1)
Indicii cursului de
100 schimb mediu
anual - lei/euro
Indicii cursului de
schimb mediu anual
75 - lei/dolar SUA
2004 2005 2006 2007 2008 2009
1) Anul 2009, date provizorii.
Sub impactul eliminãrii graduale a subvenþiilor de la bugetul de stat, nivelul preþurilor

producþiei industriale a reflectat creºterea costurilor, precum ºi performanþele economice
relativ mediocre înregistrate de operatorii economici. De asemenea, creºterea costurilor
salariale, reevaluarea gradualã a activelor circulante ºi a activelor fixe, deprecierea ratei de
schimb a monedei naþionale etc. au avut o influenþã semnificativã asupra preþurilor producþiei
industriale.
Preþuri
Indicii preþurilor producþiei industriale pe total

(piaþa internã ºi piaþa externã)
2005 = 100
CAEN Rev. 2 2006 2007 2008 2009
Total 109,65 117,96 136,01 138,55
Industria extractivã 124,21 143,20 159,65 146,65
Extracþia cãrbunelui superior ºi inferior 105,97 117,36 123,57 128,84
Extracþia petrolului brut ºi a gazelor naturale 128,08 149,88 169,13 148,19
Extracþia minereurilor metalifere c c c c
Alte activitãþi extractive 108,79 117,72 129,98 139,53
Activitãþi de servicii anexe extracþiei 128,08 149,88 169,13 146,59
Industria prelucrãtoare 109,60 117,37 138,29 140,45
Industria alimentarã 104,55 114,48 137,90 141,58
Fabricarea bãuturilor 109,15 115,67 127,71 141,56
Fabricarea produselor din tutun 118,93 135,19 149,87 180,00
Fabricarea produselor textile 106,15 113,47 123,96 132,39
Fabricarea articolelor de îmbrãcãminte 112,97 127,70 146,76 164,75
Tãbãcirea ºi finisarea pieilor; fabricarea articolelor
de voiaj ºi marochinãrie, harnaºamentelor
ºi încãlþãmintei; prepararea ºi vopsirea blãnurilor 114,30 128,09 147,61 165,95
Prelucrarea lemnului, fabricarea produselor din lemn
ºi plutã, cu excepþia mobilei; fabricarea articolelor
din paie ºi din alte materiale vegetale împletite 108,73 115,39 127,59 133,12
Fabricarea hârtiei ºi a produselor din hârtie 104,64 111,64 129,19 136,30
Tipãrire ºi reproducerea pe suporþi
a înregistrãrilor 107,49 121,48 127,23 140,47
Fabricarea produselor de cocserie ºi a produselor
obþinute din prelucrarea þiþeiului 125,99 130,89 170,23 136,63
Fabricarea substanþelor ºi a produselor chimice 103,03 108,68 134,86 131,74
Fabricarea produselor farmaceutice
de bazã ºi a preparatelor farmaceutice 113,02 133,31 147,82 173,36
Fabricarea produselor din cauciuc
ºi mase plastice 109,38 115,87 122,86 121,46
Fabricarea altor produse din minerale nemetalice 105,46 111,92 124,79 132,04
Industria metalurgicã 109,27 116,42 147,69 139,65
Industria construcþiilor metalice ºi a produselor
din metal, exclusiv maºini, utilaje ºi instalaþii 104,31 116,41 142,02 150,16
Fabricarea calculatoarelor ºi a produselor
electronice ºi optice 102,71 110,78 115,33 122,49
Fabricarea echipamentelor electrice 113,96 121,92 133,87 144,23
Fabricarea de maºini, utilaje ºi echipamente n.c.a. 108,54 113,20 128,51 142,03
Fabricarea autovehiculelor de transport rutier,
a remorcilor ºi semiremorcilor 104,24 107,75 122,78 134,82
Fabricarea altor mijloace de transport 107,82 110,14 122,95 140,16
Fabricarea de mobilã 105,78 110,92 121,99 131,52
Alte activitãþi industriale n.c.a. 104,05 112,79 146,45 156,69
Repararea, întreþinerea ºi instalarea maºinilor
ºi echipamentelor 106,03 110,88 127,07 137,82
ºi termicã, gaze, apã caldã ºi aer condiþionat 105,03 112,52 117,39 125,55
ºi termicã, gaze, apã caldã ºi aer condiþionat 105,03 112,52 117,39 125,55
deºeurilor, activitãþi de decontaminare 126,07 144,85 158,25 177,42
Captarea, tratarea ºi distribuþia apei 126,07 144,85 158,25 177,42
c = Date confidenþiale.
Conturi naþionale
Dupã o perioadã de declin (1997-2001) a Produsului Intern Brut (PIB), creºterea economicã s-a
relansat începând cu anul 2002. Creºterea a fost determinatã, în mod semnificativ, de mãrirea
volumului de activitate din domeniul serviciilor, construcþiilor ºi industriei. În ceea ce priveºte
agricultura, caracterul sezonier precum ºi influenþa condiþiilor meteorologice au avut o
influenþã ambivalentã asupra dinamicii Produsului Intern Brut.
Consumul final efectiv ºi, în mod special, consumul final individual al gospodãriilor, au
cunoscut o creºtere puternicã determinatã, în mod deosebit, de majorarea volumului
desfacerilor de mãrfuri prin comerþul cu amãnuntul, precum ºi a prestãrilor de servicii pentru
populaþie. De asemenea, formarea brutã de capital fix ºi, în mod special, volumul investiþiilor
au marcat creºteri substanþiale.
Creºterea economicã înregistratã dupã anul 2001 a fost afectatã de majorarea substanþialã a
deficitului contului curent, ca urmare a creºterii mai accentuate a volumului importurilor de
bunuri ºi servicii, comparativ cu cel al exporturilor.
Pe fondul crizei economice mondiale, începând cu anul 2009, economia României cunoaºte o
contracþie, care se reflectã în datele macroeconomice prezentate.
Produsul intern brut, pe categorii de resurse ºi categorii de utilizãri

milioane lei preþuri curente
2006 2007 20081) 20092)

Agriculturã, vânãtoare
ºi silviculturã 3) 26861,9 23992,2 34448,2 30768,0
Industrie 4) 84556,0 101148,0 117995,7 116474,8
Construcþii 25547,8 37923,8 54538,2 48386,4
Servicii 167304,1 205292,3 251507,3 246306,2
Valoarea adãugatã brutã (VAB) 304269,8 368356,3 458489,4 441935,4

Impozite nete pe produs 40380,8 47650,5 56164,6 49338,3
Produsul intern brut (PIB) 344650,6 416006,8 514654,0 491273,7
Consumul final efectiv 294867,6 344937,0 420872,2 397273,5

Consumul final individual
efectiv al gospodãriilor
populaþiei 268441,3 313223,3 381063,0 357069,3
Consumul final colectiv
efectiv al administraþiei
publice 26426,3 31713,7 39809,2 40204,2
Formarea brutã de capital 91188,3 128858,7 160896,2 123191,8

Formarea brutã de
capital fix 88272,0 125645,3 164264,4 125825,6
Variaþia stocurilor 2916,3 3213,4 -3368,2 -2633,8
Exportul net -41405,3 -57788,9 -67114,4 -29191,6
Venitul naþional brut (VNB) 333114,5 401081,4 499678,5 483000,4

Notã: Datele pentru anii 2006 ºi 2007 sunt definitive.
1) Date semidefinitive.
2) Date provizorii.
Conturi naþionale
Indicii produsului intern brut (%)
2002 = 100
2006 2007 20081) 20092)
RESURSE
Agriculturã, vânãtoare
ºi silviculturã 3) 106,8 90,4 110,2 109,7
Industrie 4) 123,5 130,1 132,6 126,9
Construcþii 160,6 215,0 271,1 234,2
Servicii 130,2 139,3 146,8 136,9
Valoarea adãugatã brutã 127,3 136,1 146,5 137,0

UTILIZÃRI
Consumul final efectiv 142,6 156,3 170,4 156,5
Consumul final individual
efectiv al gospodãriilor populaþiei 149,7 165,0 180,6 164,0
Consumul final colectiv
efectiv al administraþiei publice 90,2 92,4 97,4 98,6
Formarea brutã de capital 167,2 216,0 220,5 166,0

Formarea brutã de capital fix 166,9 217,5 252,7 188,7
Variaþia stocurilor 124,9 118,9 -532,5 -243,9
Exportul net 626,8 1126,6 1192,4 525,9

2) Date provizorii.
2006 2007 20081) 20092)
Produsul intern brut

- milioane lei preþuri curente 344650,6 416006,8 514654,0 491273,7
- modificãri faþã de
anul precedent (%) 7,9 6,3 7,3 -7,1
Produsul intern brut pe locuitor
- lei (RON) 15968 19315 23932 22882
- modificãri faþã de
anul precedent (%) 8,1 6,5 7,5 -7,0
- dolari (pe baza paritãþii puterii de
cumpãrare) 3) 10471 11486 12638 11917
- la puterea de cumpãrare
standard 9100 10400 118003) ...
Rata valorii adãugate brute
(VAB / Producþie) (%) 46,3 47,0 46,5 46,8
Rata de investiþie
(FBCF / VAB) ( %) 29,0 34,1 35,8 28,5
2) Date provizorii.
3) Previziune Eurostat.
Conturi naþionale
Variaþia creºterii produsului intern brut
anul precedent = 100
%
110 108,5 107,9 107,3
107,1 105,7
103,9
105 102,4
101,5 105,1 105,2 104,2 106,3
103,9 98,8
100
94,4
95
91,2 95,2
93,9
90 92,9
85 87,1
80
1990
1991
1992
1993
1994
1995
1996
1997
1998
1999
2000
2001
2002
2003
2004
2005
2006
2007
2008
2009
Notã: Perioada 1990 – 2007, date definitive;
perioada 2000 - 2005, date revizuite;
anul 2008, date semidefinitive ºi anul 2009, date provizorii.
Contribuþia principalelor activitãþi la crearea

produsului intern brut (%)
2006 2007 20081) 20092)
Agriculturã, vânãtoare ºi silviculturã 3) 7,8 5,8 6,7 6,3

Industrie 4) 24,5 24,3 22,9 23,7
Construcþii 7,4 9,1 10,6 9,9
Servicii 48,6 49,3 48,9 50,1
Valoarea adãugatã brutã 88,3 88,5 89,1 90,0
2) Date provizorii.
Conturi naþionale
Ponderea sectorului privat în produsul intern brut

%
100
80
69,4 67,7 71,5 70,1 71,6 72,0 71,7 70,5
65,6 68,0
60
40
20
0
2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009
Notã: Anul 2008, date semidefinitive; anul 2009, date provizorii.
Ponderea sectorului privat în produsul intern brut ºi în

valoarea adãugatã brutã a activitãþilor din economia naþionalã(%)
2006 2007 20081) 20092)
Produsul intern brut - total 71,6 72,0 71,7 70,5

Valoarea adãugatã brutã
în:
- agriculturã, vânãtoare ºi silviculturã 3) 96,7 92,6 93,9 99,7
- industrie 4) 85,5 86,6 85,9 87,0
- construcþii 5) 101,0 97,1 91,2 94,3
- servicii 73,4 74,4 73,8 68,5
Structura valorii adãugate brute din sectorul privat,

pe activitãþi ale economiei naþionale
%
45,2 50,4 49,7 51,0 50,3 48,7
100 Servicii
90
80 Construcþii
45,2 51,0 50,3 48,7
70 50,4 49,7
60 Industrie4)
50 9,9 Agriculturã,
9,1 10,5 12,3 13,5 13,2 vânãtoare ºi
40
silviculturã3)
30 27,7
28,8 29,3
20 29,3 27,4 29,3
10 17,2 11,7 10,5 7,4 8,8 8,8
0
2004 2005 2006 2007 2008 1) 2009 2)
Notã: Datele pentru anii 2004 ºi 2005 sunt revizuite, iar pentru anii 2006 ºi 2007 sunt definitive.
1) Date semidefinitive. 2) Date provizorii.
3) Inclusiv pescuit ºi pisciculturã. 4) Inclusiv energie electricã ºi termicã, gaze ºi apã.
5) În anul 2006 întreprinderile din sectorul public au avut o valoare adãugatã brutã negativã ca
urmare a pierderilor înregistrate.
Investiþii
Indicii investiþiilor nete, pe elemente de structurã (%)
2005 = 100
2006 2007 2008 20091)
Total 128,9 145,0 149,6 106,1

Construcþii noi 127,4 141,4 142,4 122,7
Utilaje 123,9 142,3 148,4 80,9
Alte cheltuieli de investiþii 205,0 213,0 233,1 174,1
1) Date provizorii.
Investiþii nete, pe principalele activitãþi ale economiei naþionale
%
100
Servicii
90
80 Construcþii
46,5 50,3 48,6 51,1
70 53,9
Industrie 1)
60
Agriculturã,
50 7,9 vânãtoare ºi
9,6 14,1 13,7
40 10,9 silviculturã
30
42,7
20 37,0 34,5 32,6
31,8
10
0 2,9 3,1 2,8
2.8 2,6 3,4
2004 2005 2006 2007 2008
Notã: Date recalculate, conform CAEN Rev.1; sunt incluse activitãþile operatorilor economici, administraþia
publicã ºi activitãþi asociative diverse.
În anul 2008, pe principalele activitãþi ale economiei naþionale, o concentrare mai mare a
fondurilor de investiþii s-a produs în ramura industriei, incluzând energia electricã ºi termicã,
gaze ºi apã (31,8%) ºi în domeniul serviciilor (53,9%).
Agriculturã
Producþia ramurii agricole 1)
2006 2007 2008 20092)
Total 50650 47700 66994 60352

Vegetalã 31327 28723 45742 36394
Animalã 18849 18292 20536 23266
Servicii agricole 474 685 716 692
1) Conform metodologiei Eurostat privind “Conturile Economice pentru Agriculturã”.
2) Date provizorii.
În cadrul structurii producþiei ramurii agricole, sectorul producþiei vegetale este predominant,
deþinând, în anul 2009, aproximativ 60% din totalul producþiei, faþã de circa 39% cât reprezintã
sectorul producþiei animale ºi circa 1% serviciile agricole.
Producþia agricolã vegetalã

mii tone
2006 2007 2008 2009
Cereale pentru boabe 15759 7815 16826 14873

din care:
Grâu 5526 3045 7181 5203
Secarã 36 21 31 33
Orz ºi orzoaicã 773 531 1209 1182
Porumb boabe 8985 3854 7849 7973
Leguminoase pentru boabe 72 36 63 53
Cartofi 4016 3712 3649 4004
Sfeclã de zahãr 1152 749 707 817
Plante oleaginoase 2050 1047 1942 1764
din care:
Floarea soarelui 1526 547 1170 1098
Legume 1) 4139 3117 3820 3902
Fructe 2) 1486 1086 1179 1323
Struguri 2) 912 873 996 990
1) Inclusiv producþia din grãdinile familiale, sere ºi solarii, culturi intercalate ºi succesive.
2) Inclusiv producþia din grãdinile familiale.
În anul 2009, producþia de cereale estimatã a fost mai mare decât în anul 2007, dar mai micã
decât în anii 2006 ºi 2008.
În anul 2009, comparativ cu anul 2008, la unele culturi, producþia vegetalã a scãzut la: cereale
pentru boabe, leguminoase pentru boabe, plante oleaginoase, struguri ºi a crescut la: cartofi,
legume ºi fructe.
Agriculturã
Evoluþia producþiei principalelor cereale
mii tone
20000
15000
Cereale pentru
boabe - total
Grâu
10000
Secarã
Orz ºi orzoaicã
5000 Porumb boabe
100
~
0
2006 2007 2008 2009
Producþia agricolã animalã
U.M. 2006 2007 2008
Carne - total mii tone

greut. în viu 1401 1503 1426
din care:
De bovine mii tone
greut. în viu 318 333 306
De porcine mii tone
De ovine ºi mii tone
caprine greut. în viu 101 110 104
De pasãre mii tone
Lapte - total mii hl 64607 61048 59006
din care:
Lapte de vacã
ºi bivoliþã mii hl 58307 54875 53089
Lânã tone 19378 21025 22075
Ouã mil. buc 7429 6522 6692
Miere extrasã tone 18195 16767 20037
Peºte 1) tone 12576 15106 16250
Notã: Producþia de carne rezultatã din sacrificãri, conform metodologiei Eurostat.
Datele pentru anul 2009 vor fi disponibile în luna iulie 2010.
1) Sursa: Ministerul Agriculturii ºi Dezvoltãrii Rurale.
Agriculturã
U.M. 2006 2007 2008 20091)
Efectivele de animale La 1 decembrie

Bovine mii capete 2934 2819 2684 2512
Porcine mii capete 6815 6565 6174 5793
Ovine mii capete 7678 8469 8882 9141
Caprine mii capete 727 865 898 917
Cabaline mii capete 805 862 820 764
Pãsãri - total mii capete 84990 82036 84373 83843
- proprietate
majoritar privatã mii capete 84310 81610 84355 83828
Albine - total mii familii 891 982 998 1057
- proprietate
majoritar privatã mii familii 890 982 998 1057
1) Date provizorii.
Efectivele de animale din proprietatea majoritar privatã

(la 1 decembrie)
mii capete
10000
8000
6000
9132
8871
8460
7666
4000
6543
6784
6163
5786
2000
2921
916
898
865
858
2809
813
727
2676
797
2505
757
0
2006 2007 2008 2009
Bovine Ovine Cabaline
Porcine Caprine
Silviculturã
Suprafaþa fondului forestier, pe categorii de folosinþã
mii hectare
Categorii de folosinþã 2006 2007 2008 20091)
Fondul forestier - total 6427 6485 6470 6495

Suprafaþa pãdurilor 6272 6315 6309 6334
rãºinoase 1893 1920 1938 1935
foioase 4379 4395 4371 4399
Alte terenuri din fondul forestier 155 170 161 161
1) Date provizorii.
Fondul forestier ocupa la sfârºitul anului 2009, o suprafaþã de 6495 mii hectare, cu 68 mii
hectare mai mult faþã de anul 2006 (respectiv 1,1%).
Comparativ cu anul 2008, suprafaþa fondului forestier a înregistrat o creºtere de 0,4%.
În anul 2009 suprafaþa pãdurilor a fost de 6334 mii hectare, speciile de rãºinoase acoperind
1935 mii hectare (respectiv 30,5%), iar speciile de foioase 4399 mii hectare (respectiv 69,5%).
Volumul de masã lemnoasã recoltat, pe principalele specii

mii m3 - volum brut
Specii lemnoase 2006 2007 2008 20091)
Volumul de masã lemnoasã

recoltat - total 15684 17238 16705 16520
rãºinoase 5765 7491 6766 6635
fag 4997 5182 5208 5489
stejar 1632 1485 1653 1403
diverse specii tari 1915 1668 1760 1845
diverse specii moi 1375 1412 1318 1148
1) Date provizorii.
În anul 2009 s-a recoltat un volum de masã lemnoasã cu 185 mii m3 mai mic faþã de anul 2008
(respectiv cu 1,1%) ºi cu 836 mii m3 mai mare faþã de anul 2006 (respectiv cu 5,3%).
În anul 2009, pe specii lemnoase, rãºinoasele reprezintã 40,2% din volumul total recoltat, fagul
33,2%, stejarul 8,5% ºi diverse specii tari ºi moi 18,1%.
Activitatea întreprinderii
Întreprinderile active din industrie, construcþii,
comerþ ºi alte servicii, pe activitãþi ale economiei naþionale
numãr
Activitatea (secþiuni CAEN Rev. 2) 2007 2008 Sem. I

20091)
Total 499533 534525 488102
termicã, gaze, apã caldã ºi aer condiþionat 392 506 200
Construcþii 48562 59389 36762
de servicii suport 17368 19480 15845
Învãþãmânt 2) 2161 2681 835
Sãnãtate ºi asistenþã socialã 2) 8100 8677 5194
1) Date provizorii.
2) Include numai întreprinderile cu activitate de învãþãmânt sau sãnãtate ºi asistenþã socialã, organizate
ca societãþi comerciale.
Întreprinderile active mici ºi mijlocii din industrie, construcþii,

comerþ ºi alte servicii, pe activitãþi ale economiei naþionale
numãr
Activitatea (secþiuni CAEN Rev. 2) 2007 2008 Sem. I

20091)
Total 497690 532688 486461
termicã, gaze, apã caldã ºi aer condiþionat 342 451 154
Construcþii 48377 59195 36612
de servicii suport 17252 19340 15808
Învãþãmânt 2) 2160 2680 831
Sãnãtate ºi asistenþã socialã 2) 8094 8670 5186
1) Date provizorii.
2) Include numai întreprinderile cu activitate de învãþãmânt sau sãnãtate ºi asistenþã socialã, organizate
ca societãþi comerciale.
Industrie
Indicii valorici ai cifrei de afaceri din industrie (%)
2005 = 100
CAEN Rev.2 2006 2007 2008 2009
Total – pe secþiuni 111,8 130,9 157,1 135,2
Industrie extractivã 114,9 129,8 137,6 122,1
Industrie prelucrãtoare 111,7 131,0 158,3 136,0
Total – pe marile grupe industriale

Industria bunurilor intermediare 111,2 135,9 164,2 126,0
Industria bunurilor de capital 119,1 147,7 185,2 188,0
Industria bunurilor de folosinþã îndelungatã 115,7 137,7 157,3 126,8
Industria bunurilor de uz curent 108,5 125,6 146,4 135,9
Industria energeticã 109,4 104,9 124,0 91,3
Notã: Date rezultate din cercetãri statistice infraanuale, recalculate conform CAEN Rev.2.
Industria româneascã, aflatã de mult timp într-un profund proces de restructurare, în special în
domeniul extracþiei, rãmâne tributarã importului de materii prime, resimþind totodatã lipsa
investiþiilor pentru modernizare ºi relansare a producþiei.
În perioada 2006-2009, indicii valorici ai cifrei de afaceri din industrie, precum ºi seria brutã a
indicilor producþiei industriale faþã de anul de bazã (2005) au înregistrat o evoluþie ascendentã,
remarcându-se, în principal, industria prelucrãtoare.
Cele mai importante creºteri au cunoscut ramurile: fabricarea echipamentelor electrice;
fabricarea produselor din cauciuc ºi mase plastice; fabricarea autovehiculelor de transport
rutier, a remorcilor ºi semiremorcilor; industria construcþiilor metalice ºi a produselor din metal,
exclusiv maºini, utilaje ºi instalaþii; prelucrarea lemnului ºi fabricarea produselor din lemn ºi
plutã, cu excepþia mobilei; fabricarea articolelor de paie ºi din alte materiale vegetale împletite.
Indicii producþiei industriale

2005 = 100
%
140
130,1
130 126,1 Total
121,6
120 112,5 123,8
120,6 Industrie extractivã
110 116,9
109,3 100,8 100,7
100 Industrie
102,4 103,4 prelucrãtoare
90 96,3 96,6
92,3 Producþia ºi
80 88,7 furnizarea de energie
electricã ºi termicã,
70 gaze, apã caldã ºi aer
2006 2007 2008 2009 condiþionat
Notã: Date recalculate conform CAEN Rev.2.
Industrie
Indicii producþiei industriale (%)

Serie brutã 2005 = 100
CAEN Rev.2 2006 2007 2008 2009

Total 109,3 120,6 123,8 116,9
Industria extractivã 102,4 100,8 100,7 88,7
Extracþia cãrbunelui superior ºi inferior 112,7 114,3 114,2 98,3
Extracþia petrolului brut ºi a gazelor naturale 95,7 94,6 89,4 84,7
Extracþia minereurilor metalifere 79,9 18,8 4,0 2,8
Alte activitãþi extractive 129,1 152,6 170,9 109,6
Activitãþi de servicii anexe extracþiei 107,1 108,4 121,3 108,7
Industrie prelucrãtoare 112,5 126,1 130,1 121,6
Industria alimentarã 105,0 129,0 135,7 134,6
Fabricarea bãuturilor 117,0 123,1 138,5 128,5
Fabricarea produselor din tutun 91,8 115,5 141,2 141,1
Fabricarea produselor textile 95,3 101,1 92,5 72,2
Fabricarea articolelor de îmbrãcãminte 101,2 88,8 71,0 52,9
Tãbãcirea ºi finisarea pieilor; fabricarea
articolelor de voiaj ºi marochinãrie,
harnaºamentelor ºi încãlþãmintei; prepararea
ºi vopsirea blãnurilor 101,6 95,9 82,7 65,1
Prelucrarea lemnului, fabricarea produselor din
lemn ºi plutã, cu excepþia mobilei; fabricarea
articolelor din paie ºi din alte materiale
vegetale împletite 121,5 133,2 122,7 145,1
Fabricarea hârtiei ºi a produselor din hârtie 112,3 120,0 112,6 101,1
Tipãrire ºi reproducerea pe suporturi
a înregistrãrilor 102,2 96,7 121,2 128,0
Fabricarea produselor de cocserie ºi a
produselor obþinute din prelucrarea þiþeiului 97,0 94,9 94,5 83,6
Fabricarea substanþelor ºi a produselor
chimice 104,2 104,7 121,4 102,0
Fabricarea produselor farmaceutice de bazã ºi
a preparatelor farmaceutice 98,1 108,0 125,8 104,6
Fabricarea produselor din cauciuc ºi
mase plastice 128,0 161,8 179,2 167,3
Fabricarea altor produse din minerale nemetalice 115,0 147,4 166,0 114,7
Industria metalurgicã 101,4 103,1 87,1 55,8
Industria construcþiilor metalice ºi a produselor
din metal, exclusiv maºini, utilaje ºi instalaþii 125,8 147,0 170,4 148,2
Fabricarea calculatoarelor ºi a produselor
electronice ºi optice 134,1 131,2 137,3 103,7
Fabricarea echipamentelor electrice 134,3 140,6 155,9 181,0
Fabricarea de maºini, utilaje ºi echipamente n.c.a. 106,1 135,1 129,9 107,3
Fabricarea autovehiculelor de transport rutier,
a remorcilor ºi semiremorcilor 114,1 138,9 142,7 158,0
Fabricarea altor mijloace de transport 112,7 128,1 129,4 107,3
Fabricarea de mobilã 113,6 117,3 113,2 96,8
Alte activitãþi industriale n.c.a. 106,0 115,4 83,5 74,1
Repararea, întreþinerea ºi instalarea maºinilor
ºi echipamentelor 103,6 111,3 91,4 92,2
ºi termicã, gaze, apã caldã ºi
aer condiþionat 92,3 96,3 96,6 103,4
termicã, gaze, apã caldã ºi aer condiþionat 92,3 96,3 96,6 103,4
Industrie - total
pe marile grupe industriale:
- industria bunurilor intermediare 118,6 131,0 136,1 123,4
- industria bunurilor de capital 114,8 138,9 145,3 143,5
- industria bunurilor de folosinþã îndelungatã 113,2 116,5 112,7 95,7
- industria bunurilor de uz curent 104,7 111,6 114,1 104,5
- industria energeticã 95,0 97,0 96,2 96,5
Notã: Date recalculate conform CAEN Rev.2.
Energie
Energie primarã
mii tone echivalent petrol1)
2006 2007 2008 20092)

Resurse 47630 47460 48310 41956
din care:
- producþie 3) 27065 27300 28861 26813
- import 17605 17399 16386 11036
Producþie 3) 27065 27300 28861 26813

din care:
- cãrbuni 6477 6858 7011 5855
- þiþei 4897 4651 4619 4349
- gaze naturale 4) 9395 9075 8982 8625
- energie electricã 2961 32645) 42335) 42335)
Import 17605 17399 16386 11036

din care:
- cãrbuni 2359 3021 2030 665
- þiþei 4) 8676 8531 8417 6894
- gaze naturale 4839 3904 3567 1614
- energie electricã 85 109 79 56
1) Combustibil convenþional cu puterea calorificã de 10000 Kcal/kg. 2) Date provizorii.
3) Inclusiv produsele energetice obþinute ºi consumate în gospodãriile populaþiei.
4) Exclusiv gazolina ºi etanul din schelele de extracþie, care sunt cuprinse la þiþei. 5) Inclusiv energie eolianã.
Deºi în perioada 2006 - 2008, resursele de energie primarã au înregistrat o uºoarã tendinþã de
creºtere, în anul 2009 se înregistreazã o scãdere cu 13,2% faþã de anul 2008. Ponderea
importurilor a scãzut în anul 2009 la 26,3% (comparativ cu 33,9% în anul 2008), importurile de
þiþei reprezentând 62,5% din totalul importurilor.
Balanþa energiei electrice

miliarde kWh
2006 2007 2008 20091)
Resurse 63,7 62,9 65,8 58,1

Producþie 62,7 61,6 64,9 57,5
- produsã în termocentrale 38,7 37,9 36,5 30,0
- produsã în hidrocentrale 18,4 16,0 17,2 15,7
- nuclearo-electricã 5,6 7,7 11,2 11,8
Import 1,0 1,3 0,9 0,6
Destinaþii – total 63,7 62,9 65,8 58,1

Consum – total 51,9 53,0 52,7 48,7
- în economie 41,3 42,0 41,6 37,0
- iluminat public 0,6 0,6 0,7 0,7
- populaþie 10,0 10,4 10,4 11,0
Export 5,3 3,4 5,2 2,9
Consum propriu tehnologic
în reþele ºi staþii 6,5 6,5 7,9 6,5
1) Date provizorii.
Producþia de energie electricã a scãzut uºor datoritã scãderii producþiei de energie produsã în
termocentrale ºi hidrocentrale.
Construcþii
Indicii lucrãrilor de construcþii (%)

serie brutã 2005 = 100
2006 2007 2008 20091)
Total 115,4 153,8 195,2 165,8

Construcþii noi 115,4 173,2 203,8 175,6
Reparaþii capitale 121,1 137,6 203,9 154,8
Întreþinere ºi reparaþii curente 112,4 110,8 167,4 145,3
Notã: Date rezultate din cercetãri statistice infraanuale.
1) Date provizorii.
Lucrãrile de construcþii, dupã modul de execuþie
2006 2008
22,0% 18,0%
Construcþii noi
ºi reparaþii capitale
Întreþinere
ºi reparaþii curente
78,0% 82,0%
Notã: Datele pentru anul 2009 vor fi disponibile în luna noiembrie 2010.
Lucrãri de construcþii, pe forme de proprietate
%
100 94,2 95,0 96,3 96,9
91,0
80
60
40
20
9,0
5,8 5,0 3,7 3,1
0
2004 2005 2006 2007 2008
proprietate proprietate
majoritar privatã majoritar de stat
Notã: Pentru perioada 2005 - 2007, date recalculate; sunt incluse activitãþile operatorilor economici,
administraþia publicã ºi activitãþi asociative diverse.
Datele pentru anul 2009 vor fi disponibile în luna noiembrie 2010.
Transporturi
U.M. 2006 2007 2008 20091)

Transportul feroviar
Locomotive 2) numãr 1982 1986 1907 1845
Vagoane pentru trenuri
de marfã 2) mii vagoane 56 55 47 46
Vagoane pentru trenuri
de pasageri 2) numãr 5522 5326 5105 5137
Mãrfuri transportate mil. tone 68 69 67 51
Parcursul mãrfurilor 3) mild. tone-km 16 16 15 11
Transportul naþional ºi
internaþional de pasageri mil. pasageri 94 88 78 70
Parcursul pasagerilor mil.
pasageri-km 8093 7476 6958 6128
Transportul pe cãi navigabile interioare
Nave fãrã propulsie pentru
transportul mãrfurilor 4) numãr 1207 1199 1221 1232
Nave pentru transportul
pasagerilor 4) numãr 60 72 75 65
Mãrfuri transportate 5) mil. tone 29 29 30 25
Parcursul mãrfurilor 5) mild. tone-km 8 8 9 12
Transportul naþional ºi
internaþional de pasageri mil. pasageri *) *) *) *)
Parcursul pasagerilor milioane
pasageri-km 13 23 21 20
Transportul prin conducte petroliere magistrale
Mãrfuri transportate mil. tone 13 12 12 9
Parcursul mãrfurilor mild. tone-km 2 2 2 1
Transportul maritim
Nave pentru transportul
mãrfurilor 4) numãr 35 31 27 24
Mãrfuri transportate 6) mil. tone 47 49 50 36
Transportul aerian
Aeronave civile înmatriculate
cu certificat de navigabilitate
aerianã
- pentru transportul pasagerilor numãr 57 62 71 84
- pentru transportul mãrfurilor numãr - - - -
Mãrfuri transportate 7) mii tone 23 22 27 25
Transportul naþional ºi milioane
internaþional de pasageri 7) pasageri 5 8 9 9
Transportul rutier
Mãrfuri transportate milioane
tone 335 357 365 293
Parcursul mãrfurilor miliarde
tone-km 57 60 56 34
Transportul naþional ºi milioane
internaþional de pasageri pasageri 228 231 2978) 2628)
Parcursul pasagerilor milioane
pasageri-km 11735 12156 201948) 171088)
1)
Date provizorii.
2) Mijloace de transport feroviar existente în inventar la sfârºitul anului.
3) Parcursul tarifar al mãrfurilor.
4) Datele se referã la nave înmatriculate în Registrele Matricole ale Autoritãþii Navale Române.
5) Serie de date statistice în conformitate cu Regulamentul (CE) nr. 1365/2006 al Parlamentului European ºi
al Consiliului privind statistica transportului de mãrfuri pe cãi navigabile interioare.
6) Serie de date statistice în conformitate cu Directiva 42/2009/CE a Parlamentului European ºi a Consiliului
privind raportãrile statistice referitoare la transportul maritim de mãrfuri ºi pasageri.
7) Serie de date statistice în conformitate cu Regulamentul CE nr. 437/2003 al Parlametului European ºi al
Consiliului privind raportãrile statistice referitoare la transportul aerian de pasageri, mãrfuri ºi poºtã.
8) Date obþinute conform noii metodologii (unitatea de observare este autovehiculul care are
licenþã validã pentru transportul persoanelor).
*) Sub 0,5.
Transporturi
În cursul anului 2009, comparativ cu anul 2008, toate modurile de transport au înregistrat
scãderi.
Transportul rutier a înregistrat o evoluþie constant crescãtoare în perioada 2006-2008, din

punct de vedere al cantitãþilor de mãrfuri, cu o scãdere de 19,7% în anul 2009 faþã de anul 2008
ºi de 12,5% faþã de anul 2006.
Transportul portuar de mãrfuri

mii tone
2006 2007 2008 2009
Transport maritim 46709 48928 50458 36094

- mãrfuri încãrcate 22150 20298 20857 19687
- mãrfuri descãrcate 24559 28630 29601 16407
Pe cãi navigabile interioare 29304 29425 30295 24743

- internaþional 12577 12710 7526 6382
- naþional 16727 16661 22646 9843
- tranzit ... 54 123 85181)
1)
Include date privind transportul între porturile din Bulgaria (transport de tranzit pentru România), în
conformitate cu legislaþia Europeanã.
... = Lipsã date.
Transportul de pasageri al aeroporturilor
mii
5000
4500
4000
3500
3000
2500
2000
1500
1000
2750
3937
4593
4568
1691
1715
2156
2747
4484
4524
2183
3894
500
0
2004 2005 2006 2007 2008 2009
pasageri îmbarcaþi pasageri debarcaþi
Transporturi
Transportul de mãrfuri al aeroporturilor
tone
18000 17758
16000 15851 15709

15099
13902
14000
12656
12000
10000 8928 8790
8000 7041 7169
6324 6740
6000
4000
2000
0
2004 2005 2006 2007 2008 2009
mãrfuri încãrcate mãrfuri descãrcate
(inclusiv poºtã) (inclusiv poºtã)
Transportul de pasageri ºi mãrfuri al aeroporturilor
U.M. 2006 2007 2008 2009

Pasageri mii pasageri 5497 7831 9077 9093
Mãrfuri (inclusiv poºtã) tone 22591 22268 26686 24499
Miºcãri aeronave numãr 120701 133646 150120 160047
Numãrul autovehiculelor înscrise în circulaþie

mii bucãþi
20061) 20071) 2008 20092)

Autobuze ºi microbuze 32 36 42 41
Autoturisme 3221 3554 4027 4245
Mopede ºi motociclete
(inclusiv mototricicluri ºi cvadricicluri) 44 56 72 80
Autovehicule de marfã 457 587 645 662
1) Date rectificate faþã de cele publicate anterior, de cãtre Ministerul Administraþiei ºi Internelor.
2) Date provizorii.
Sursa: Ministerul Administraþiei ºi Internelor (Direcþia Regim Permise de Conducere ºi
Înmatricularea Vehiculelor).
Comerþ internaþional cu bunuri
Exporturile, importurile ºi soldul operaþiunilor
de comerþ internaþional cu bunuri
2006 2007 2008 20091)

Exporturi FOB
milioane euro 25850 29549 33725 29116
milioane dolari SUA 32336 40471 49674 40621
milioane lei 91472 98579 123812 123479
Importuri CIF
milioane euro 40746 51322 57240 38897
milioane dolari SUA 51106 70414 84286 54256
milioane lei 144087 171319 210133 164930
Sold (exp. FOB - imp. CIF)

milioane euro -14896 -21773 -23515 -9781
milioane dolari SUA -18770 -29943 -34612 -13635
milioane lei -52615 -72740 -86321 -41451
1) Date provizorii.
Volumul valoric al comerþului internaþional al României a înregistrat în anul 2009 o scãdere faþã
de anul precedent, astfel: exporturile FOB au înregistrat valoarea de 29116 milioane euro (în
scãdere cu 13,7% faþã de anul 2008), iar importurile CIF au fost de 38897 milioane euro (în
scãdere cu 32,0% faþã de anul 2008), soldul balanþei comerciale în aceste condiþii fiind de -9781
milioane euro.
Exporturile, importurile ºi soldul operaþiunilor

de comerþ internaþional cu bunuri
57240
milioane euro
51322
60000
40746
38897
50000
33725
32568
29549
29116
26281
25850
40000
22255
18935
30000
20000
10000
0
-10000 -7346 -10313 -9781
-20000 -14896
-21773 -23515
-30000
2004 2005 2006 2007 2008 2009
Exporturi FOB
Importuri CIF
Sold (exporturi FOB - importuri CIF)
Comerþul internaþional cu bunuri pe secþiuni,
conform Nomenclatorului Combinat milioane euro
Cod NC 2006 2007 2008 20091)
Export FOB E 25850 29549 33725 29116

Import CIF I 40746 51322 57240 38897
I Animale vii ºi produse E 211 252 278 326
animale I 707 870 1191 1108
II Produse vegetale E 407 440 1198 1116
I 538 1037 1259 998
III Grãsimi ºi uleiuri E 57 68 106 88
animale sau vegetale I 74 144 227 160
IV Produse alimentare, E 179 362 583 704
bãuturi ºi tutun I 1106 1288 1669 1544
V Produse minerale E 2702 2295 3142 1784
I 6033 6139 7850 3884
VI Produse chimice E 1049 1130 1428 1069
I 3111 3873 4727 4301
VII Materiale plastice, cauciuc E 1091 1454 1711 1424
ºi articole din acestea I 2526 3086 3313 2544
VIII Piei crude, piei tãbãcite,
blãnuri ºi produse din E 223 233 232 191
acestea I 754 762 693 560
IX Produse din lemn, E 925 993 949 927
exclusiv mobilier I 386 579 599 379
X Pastã de lemn, hârtie, carton E 134 178 162 167
ºi articole din acestea I 768 866 967 901
XI Materiale textile ºi E 4169 3932 3544 2912
articole din acestea I 3385 3629 3476 2749
XII Încãlþãminte, pãlãrii, umbrele E 1384 1358 1239 1028
ºi articole similare I 414 512 552 445
XIII Articole din piatrã, ipsos,
ciment, ceramicã, sticlã E 195 236 216 180
ºi din materiale similare I 737 944 1076 643
XV Metale comune ºi E 3877 4815 4940 2923
articole din acestea I 4030 5675 6501 3790
XVI Maºini ºi aparate, echipamente
electrice; aparate de înregistrat
sau de reprodus sunetul E 5245 6552 8061 7680
ºi imaginile I 9881 12851 13715 10457
XVII Mijloace ºi materiale E 2545 3577 4139 4884
de transport I 4711 7102 7131 2897
XVIII Instrumente ºi aparate optice,
fotografice, cinematografice,
medico-chirurgicale ºi similare;
ceasuri; instrumente muzicale; E 178 232 314 352
pãrþi ºi accesorii ale acestora I 707 823 943 651
XX Mãrfuri ºi produse diverse E 1165 1362 1389 1263
I 777 1027 1231 793
XXII Produse necuprinse în E 114 82 94 98
alte secþiuni din N.C. I 101 113 119 93
Notã: Diferenþele între datele pe total ºi valorile obþinute din însumarea diverselor structuri utilizate sunt
datorate rotunjirilor.
1) Date provizorii.
Principalele modificãri structurale intervenite în evoluþia exporturilor pe secþiuni conform
Nomenclatorului Combinat (NC) în anul 2009 comparativ cu anul 2008 constau în:
- majorarea ponderii la secþiunile: “Mijloace ºi materiale de transport” cu 4,5 puncte
procentuale; “Maºini ºi aparate, echipamente electrice; aparate de înregistrat sau de reprodus
sunetul ºi imaginile” cu 2,5 puncte procentuale;
- diminuarea ponderii la secþiunile: “Metale comune ºi articole din acestea” cu 4,6 puncte
procentuale; “Produse minerale” cu 3,2 puncte procentuale.
Scãderea mai accentuatã a importurilor de bunuri comparativ cu exporturile, în anul 2009 faþã
de anul 2008, a fost influenþatã preponderent de diminuarea valoricã a importurilor la
urmãtoarele secþiuni NC: “Mijloace ºi materiale de transport” cu 59,4%; “Produse minerale” cu
50,5%; “Metale comune ºi articole din acestea” cu 41,7%; “Maºini ºi aparate, echipamente
electrice, aparate de înregistrat sau de reprodus sunetul ºi imaginile” cu 23,8%; “Materiale
plastice, cauciuc ºi articole din acestea” cu 23,2%; “Materiale textile ºi articole din acestea” cu
20,9%.
Indicii valorii unitare ai comerþului internaþional

calculaþi din valori exprimate în euro (%)
anul precedent = 100
2006 2007 2008 20091)

Export FOB 108,2 106,0 103,8 89,3
Import CIF 103,6 98,2 103,4 89,3
1) Date provizorii.
Exporturile, pe grupe de þãri1)

milioane euro
2007 2008 20092)
Total 29549 33725 29116
Europa 26041 29507 25750
Uniunea Europeanã (UE-27) 21269 23765 21642
AELS 536 630 656
Alte þãri din Europa 4236 5113 3452
Asia 2017 2273 2018
Orientul Mijlociu ºi Apropiat 1126 1339 1097
Alte þãri din Asia 891 934 921
Africa 506 843 706
Africa de Nord 378 485 527
Alte þãri din Africa 127 359 179
America 934 1012 598
din care:
America de Nord 639 624 366
America Centralã ºi Caraibeanã 134 205 138
America de Sud 162 183 95
Oceania 43 68 20
Þãri nespecificate 3) extra UE 8 22 26
Notã: Diferenþele între datele pe total ºi valorile obþinute din însumarea diverselor structuri utilizate sunt
datorate rotunjirilor.
1) Þara de destinaþie pentru exporturi; þara de expediþie pentru importuri intracomunitare ºi þara de origine
pentru importuri extracomunitare.
2) Date provizorii.
3) Se cuprind bunurile pentru care nu s-a completat pe declaraþia vamalã þara de destinaþie la export ºi
þara de origine la import.
Exporturile (FOB)
cu principalele þãri partenere, în anul 2009 1)
(structurã calculatã din date în mii euro)
Germania
18,8%
Alte þãri
44,6% Italia
15,3%
Franþa
8,2%
Bulgaria Ungaria Turcia

3,8% 4,3% 5,0%
1)
Date provizorii.
Importurile (CIF)
cu principalele þãri partenere, în anul 20091)
(structurã calculatã din date în mii euro)
Germania
17,3%
Alte þãri
46,7%
Italia
11,7%
Ungaria
8,4%
Austria Franþa
4,8%
R. P. Chinezã 6,2%
4,9%
1)
Date provizorii.
Importurile, pe grupe de þãri 1)

milioane euro
2007 2008 20092)
Total 51322 57240 38897
Europa 44265 47756 32644
Uniunea Europeanã (UE-27) 36587 39838 28526
AELS 459 513 445
Alte þãri din Europa 7220 7405 3673
Asia 5212 7357 4918
Orientul Mijlociu ºi Apropiat 771 441 287
Alte þãri din Asia 4441 6916 4631
Africa 266 285 262
Africa de Nord 165 225 170
Alte þãri din Africa 101 60 92
America 1433 1710 1053
din care:
America de Nord 802 1023 583
America Centralã ºi Caraibeanã 79 78 76
America de Sud 552 609 394
Oceania 117 131 19
Þãri nespecificate 3) extra UE 28 1 2
1) Þara de destinaþie pentru exporturi; þara de expediþie pentru importuri intracomunitare ºi þara de origine
pentru importuri extracomunitare.
2) Date provizorii.
3) Se cuprind bunurile pentru care nu s-a completat pe declaraþia vamalã þara de destinaþie la export ºi
þara de origine la import.
Ca orientare geograficã a exporturilor, principala destinaþie o reprezintã statele membre ale

Uniunii Europene, care, în anul 2009 deþin 74,3% din valoarea totalã a exporturilor.
Principala zonã de provenienþã a importurilor o reprezintã de asemenea statele membre ale
Uniunii Europene, acestea deþinând 73,3% din valoarea totalã a importurilor anului 2009.
Comerþul internaþional cu bunuri,
pe grupe de þãri, în anul 2009 1)
Exporturi FOB Importuri CIF

29116 milioane euro 38897 milioane euro
11,5% 16,1%
2,3% 1,1% 62,2%
11,9% 9,5%
74,3% 73,3%
Uniunea Europeanã AELS
Alte þãri din Europa Alte þãri
1)
Date provizorii.
Exporturile (FOB) ºi importurile (CIF), pe moduri de transport

milioane euro
2007 2008 20091)

Exporturile (FOB) pe moduri de transport
Total 29549 33725 29116

din care:
Transport feroviar 1420 1852 1188
Transport rutier 19114 22434 20435
Transport maritim 6175 7560 5649
Transport fluvial 277 420 335
Importurile (CIF) pe moduri de transport
Total 51322 57240 38897

din care:
Transport feroviar 3237 3297 1111
Transport rutier 32774 37928 27503
Transport maritim 8015 10312 5952
Transport fluvial 315 373 407
1) Date provizorii.
Comerþ interior
Comerþul cu amãnuntul 1), pe grupe de mãrfuri

CAEN Rev.1 2006 2007 2008
Total 84192,8 101023,8 127644,7
Mãrfuri alimentare 37178,5 44406,3 54574,0
Mãrfuri nealimentare 47014,3 56617,5 73070,7
1) Exclusiv vânzarea, întreþinerea ºi repararea autovehiculelor, a motocicletelor ºi comerþul cu amãnuntul
al carburanþilor.
Indicii volumului cifrei de afaceri pentru comerþul cu amãnuntul

cu excepþia autovehiculelor ºi motocicletelor, pe grupe de mãrfuri
2005 = 100
CAEN Rev.2 2006 2007 2008 20091)

Total 119,1 143,3 173,0 155,1
Cu vânzare predominantã de produse
alimentare, bãuturi ºi tutun 115,7 135,3 156,1 149,1
Cu vânzare predominantã de produse nealimentare 121,0 146,0 179,7 162,4
Comerþul cu amãnuntul al carburanþilor pentru
autovehicule, în magazine specializate 121,0 151,7 188,6 151,5
1) Date provizorii.
În anul 2009, indicii volumului cifrei de afaceri a întreprinderilor cu activitate principalã de

comerþ cu amãnuntul cu excepþia autovehiculelor ºi motocicletelor au înregistrat o creºtere cu
55,1% faþã de anul 2005. S-au înregistrat creºteri la vânzãrile predominante de produse
nealimentare, cu 62,4%, la comerþul cu amãnuntul al carburanþilor pentru autovehicule în
magazine specializate, cu 51,5%, precum ºi la vânzãrile predominante de produse alimentare,
bãuturi ºi tutun, cu 49,1%.
Evoluþia indicilor volumului cifrei de afaceri pentru comerþul cu amãnuntul

cu excepþia autovehiculelor ºi motocicletelor
ºi ai serviciilor de piaþã prestate în principal pentru populaþie
%
140
an curent / an precedent = 100
Indicii volumului cifrei de afaceri
130 128,2 pentru comerþul cu amãnuntul
120,7 cu excepþia autovehiculelor ºi
120,4
119,1 motocicletelor
120
Indicii volumului cifrei de afaceri
109,6 pentru servicii de piaþã prestate
110 în principal pentru populaþie
102,3
100
89,7
90
84,4
80
2006 2007 2008 2009 1)
1) Date provizorii.
Servicii de piaþã
Indicii volumului cifrei de afaceri pentru servicii de piaþã
prestate în principal pentru populaþie
2005 = 100
CAEN Rev. 2 2006 2007 2008 20091)
Total 128,2 140,5 143,7 121,3

din care:
Hoteluri ºi restaurante 126,4 146,1 139,6 112,7
Jocuri de noroc ºi alte activitãþi
recreative 138,5 175,8 195,8 204,0
Activitãþi ale agenþiilor turistice
ºi a tur-operatorilor; alte servicii
de rezervare ºi asistenþã turisticã 127,8 75,4 89,2 45,4
Coafurã ºi alte activitãþi de
înfrumuseþare 144,8 172,5 174,6 137,9
Spãlarea, curãþarea (uscatã) articolelor
textile ºi a produselor din blanã 102,2 109,0 107,9 75,5
Alte activitãþi 94,6 84,5 118,9 91,5
1) Date provizorii.
În anul 2009, activitatea de servicii de piaþã prestate în principal populaþiei a înregistrat un

indice de volum cu 21,3% mai mare faþã de media anului 2005.
Venituri din activitãþile de servicii de piaþã

CAEN Rev. 1 2006 2007 2008

Servicii de piaþã prestate în principal
pentru populaþie 17583,2 21707,6 28989,5
Servicii de piaþã prestate în principal
pentru operatorii economici
(inclusiv transporturi, depozitare ºi
comunicaþii) 92209,9 116652,1 152455,2
Turism
Cazarea turiºtilor
2006 2007 2008 2009

Capacitatea de cazare turisticã
Existentã1) (mii locuri) 287 284 294 303
În funcþiune (mii locuri-zile) 56500 57138 59188 61104

- proprietate majoritar privatã
(mii locuri-zile) 47809 48995 51395 54164
Numãrul turiºtilor cazaþi în structurile de cazare turisticã (mii)

Total 6216 6972 7125 6141
din care: strãini 1380 1551 1466 1276
din total:
- proprietate majoritar privatã 5549 6304 6478 5652
Numãrul înnoptãrilor în structurile de cazare turisticã (mii)

Total 18992 20593 20726 17325
din care: strãini 3242 3586 3359 2668
din total:
- proprietate majoritar privatã 15802 17539 17785 14969
1) La 31 iulie.
Cãlãtoriile internaþionale înregistrate la frontierele României

mii
14000 13072
12000 11723
10980
10000
8906 8862
8000 6972 7722 7575
6600 7140
5839 6037
6000
4000
2000
0
2004 2005 2006 2007 2008 2009
Sosiri Plecãri
În anul 2009, numãrul sosirilor vizitatorilor strãini în România a fost de 7575 mii persoane (în
scãdere cu 14,5% faþã de anul 2008), iar numãrul plecãrilor vizitatorilor români în strãinãtate a
însumat 11723 mii persoane (în scãdere cu 10,3% faþã de anul 2008).
Turism
Cãlãtoriile internaþionale înregistrate la frontierele României
2006 2007 2008 2009
Sosirile vizitatorilor strãini în România (mii)
Total 6037 7722 8862 7575

din care:
Austria 151 218 210 180
Bulgaria 399 818 1114 877
Italia 278 398 433 375
Germania 343 473 522 443
Republica Moldova 1490 1110 1429 1043
Turcia 219 284 303 258
Ucraina 433 720 730 724
Ungaria 1367 1743 1950 1836
Sosirile vizitatorilor strãini în România,

dupã mijloacele de transport utilizate (mii)
Total 6037 7722 8862 75751)

Rutiere 4390 5753 6885 5925
Feroviare 316 275 253 208
Aeriene 1122 1460 1462 1277
Navale 209 234 262 164
Plecãrile vizitatorilor români în strãinãtate,

dupã mijloacele de transport utilizate (mii)
1)
Total 8906 10980 13072 11723
Rutiere 7418 8762 10381 9335
Feroviare 237 247 259 214
Aeriene 1225 1944 2404 2147
Navale 26 27 28 21
1) Inclusiv cãlãtoriile efectuate pe jos.
Sursa: Ministerul Administraþiei ºi Internelor, Inspectoratul General al Poliþiei de Frontierã.
Justiþie
numãr
2006 2007 2008 20091)

Judecãtori 3799 4111 4142 3904
Cauze intrate la instanþele
judecãtoreºti (mii) 1729 1532 1597 1903
- penale (mii) 333 246 239 239
- civile (mii) 1396 1286 1358 1664
Persoane condamnate definitiv 56705 46127 36795 34226
din care, pentru:
Infracþiuni contra persoanei 15275 10195 7246 6460
Infracþiuni contra patrimoniului 2) 23620 19518 14837 12691
Infracþiuni silvice 2377 1614 782 803
Infracþiuni de serviciu
- dare de mitã 67 89 58 45
- luare de mitã 77 87 62 49
- trafic de influenþã 92 61 48 31
- primire de foloase necuvenite 1 1 4 1
Infracþiuni contra autoritãþilor 303 224 196 190
Infracþiuni economice 21 9 10 4
Infracþiuni care aduc atingere unor
relaþii privind convieþuirea socialã 2054 1861 1240 1012
Infracþiuni la regimul circulaþiei pe
drumurile publice 8046 8637 9042 10012
Rata criminalitãþii
(persoane condamnate definitiv
la 100000 locuitori) 263 214 171 159
1) Date provizorii.
2) Infracþiuni contra avutului privat ºi infracþiuni contra avutului public.
Sursa: Consiliul Superior al Magistraturii.
Instituþiile abilitate sã asigure respectarea ºi aplicarea legii sunt Ministerul Justiþiei ºi Ministerul
Administraþiei ºi Internelor.
În anul 2009, în România erau 3904 judecãtori, în scãdere cu 5,7% faþã de anul precedent ºi cu
2,8% mai mulþi decât în anul 2006.
În anul 2009, din numãrul total de cauze înregistrate, 87% au fost cauze civile. Numãrul de
cazuri penale ºi civile care au revenit în medie spre soluþionare unui judecãtor a variat între 455
în anul 2006 ºi 488 în anul 2009.
În perioada 2006-2009, numãrul persoanelor condamnate definitiv care au revenit la 100000

locuitori s-a redus, ajungând de la 263 în anul 2006, la 159 în anul 2009.
2006 2007 2008 20091)

Infracþiuni cercetate de poliþie
- total (mii) 233 281 289 300
Rata infracþionalitãþii
(infracþiuni cercetate de poliþie
la 100000 locuitori) 1078 1307 1345 1397
1) Date provizorii.
Sursa: Inspectoratul General al Poliþiei Române din cadrul Ministerului Administraþiei ºi Internelor.
Statisticã internaþionalã
Populaþia la 1 ianuarie (milioane locuitori)

Þara 2000 2007 2008 2009 2000 2007 2008 2009
Total din care: femei
1)
UE-27 482,8 495,1 497,6 499,71) 247,7 254,6 254,81) 255,81)
Austria 8,0 8,3 8,3 8,4 4,1 4,3 4,3 4,3
Belgia 10,2 10,6 10,7 10,81) 5,2 5,4 5,4 5,51)
Bulgaria 8,2 7,7 7,6 7,6 4,2 3,9 3,9 3,9
Republica Cehã 10,3 10,3 10,4 10,5 5,3 5,3 5,3 5,3
Cipru 0,7 0,8 0,8 0,8 0,4 0,4 0,4 0,4
Danemarca 5,3 5,4 5,5 5,5 2,7 2,8 2,8 2,8
Estonia 1,4 1,3 1,3 1,3 0,7 0,7 0,7 0,7
Finlanda 5,2 5,3 5,3 5,3 2,6 2,7 2,7 2,7
Franþa 60,5 63,4 64,0 64,4 31,1 32,8 33,0 33,2
Germania 82,2 82,3 82,2 82,0 42,1 41,9 41,9 41,8
Grecia 10,9 11,2 11,2 11,3 5,5 5,7 5,7 5,7
Irlanda 3,8 4,3 4,4 4,5 1,9 2,2 2,2 2,2
Italia 56,9 59,1 59,6 60,0 29,4 30,7 30,7 30,9
Letonia 2,4 2,3 2,3 2,3 1,3 1,2 1,2 1,2
Lituania 3,5 3,4 3,4 3,3 1,9 1,8 1,8 1,8
Luxemburg 0,4 0,5 0,5 0,5 0,2 0,2 0,2 0,2
Malta 0,4 0,4 0,4 0,4 0,2 0,2 0,2 0,2
Olanda 15,9 16,4 16,4 16,5 8,0 8,3 8,3 8,3
Polonia 38,7 38,1 38,1 38,1 19,9 19,7 19,7 19,7
Portugalia 10,2 10,6 10,6 10,6 5,3 5,5 5,5 5,5
Regatul Unit 58,8 60,9 61,21) 61,61) 30,2 31,0 31,11) 31,41)
România 22,5 21,5 21,5 21,5 11,5 11,0 11,0 11,0
Slovacia 5,4 5,4 5,4 5,4 2,8 2,8 2,8 2,8
Slovenia 2,0 2,0 2,0 2,0 1,0 1,0 1,0 1,0
Spania 40,0 44,5 45,3 45,8 20,4 22,9 22,9 23,2
Suedia 8,9 9,1 9,2 9,3 4,5 4,6 4,6 4,7
Ungaria 10,2 10,1 10,0 10,0 5,4 5,3 5,3 5,3
1) Date provizorii.
Sursa: Eurostat.
Nãscuþi-vii Sporul natural

Þara (la 1000 locuitori) (la 1000 locuitori)
2000 2007 2008 2000 2007 2008
UE-27 10,6 10,6 10,9 0,6 1,0 1,2

Austria 9,8 9,2 9,3 0,2 0,2 0,3
Belgia 11,3 11,4 11,7 1,1 1,9 2,2
Bulgaria 9,1 9,8 10,2 -4,9 -4,9 -4,3
Republica Cehã 8,8 11,1 11,5 -1,8 1,0 1,4
Cipru 12,2 10,9 11,6 4,5 4,1 5,1
Danemarca 12,6 11,7 11,8 1,7 1,6 1,9
Estonia 9,5 11,8 12,0 -3,9 -1,2 -0,5
Finlanda 11,0 11,1 11,2 1,4 1,8 2,0
Franþa 13,3 12,8 13,0 4,4 4,5 4,5
Germania 9,3 8,3 8,31) -0,9 -1,7 -2,0
Grecia 9,5 10,0 10,3 -0,2 0,2 0,8
Irlanda 14,4 16,2 16,9 6,1 9,8 10,5
Italia 9,5 9,5 9,6 -0,2 -0,2 -0,1
Letonia 8,5 10,2 10,6 -5,0 -4,3 -3,1
Lituania 9,8 9,6 10,4 -1,4 -3,9 -2,6
Luxemburg 13,1 11,4 11,5 4,5 3,4 4,1
Malta 11,0 9,5 10,0 3,4 1,9 2,1
Olanda 13,0 11,1 … 4,2 2,9 3,0
Polonia 9,8 10,2 10,9 0,3 0,3 0,9
Portugalia 11,7 9,7 9,8 1,4 -0,1 0,03
Regatul Unit 11,5 12,7 12,9 1,2 3,2 3,5
România 10,5 10,0 10,3 -0,9 -1,7 -1,5
Slovacia 10,2 10,1 10,6 0,5 0,1 0,8
Slovenia 9,1 9,8 10,82) -0,2 0,6 1,72)
Spania 9,9 11,0 11,4 0,9 2,4 2,9
Suedia 10,2 11,7 11,9 -0,3 1,7 1,9
Ungaria 9,6 9,7 9,9 -3,7 -3,5 -3,1
1) Date provizorii.
2) Serie întreruptã.
Sursa: Eurostat.
Durata medie a vieþii (ani)

Þara 2000 2006 2007 2008
Austria 78 80 80 80
Belgia 78 79 80 80
Bulgaria 72 73 73 73
Republica Cehã 75 76 77 77
Cipru 77 78 78 78
Danemarca 76 78 78 79
Estonia 71 73 73 73
Finlanda 77 79 79 80
Franþa 79 81 81 81
Germania 78 79 79 80
Grecia 78 79 79 80
Irlanda 77 78 79 79
Italia 79 81 81 82
Letonia 71 72 72 72
Lituania 73 71 71 71
Luxemburg 78 78 80 80
Malta 77 80 79 80
Olanda 78 80 80 80
Polonia 73 75 75 76
Portugalia 76 78 79 78
Regatul Unit 77 79 79 79
România 71 72 73 73
Slovacia 73 74 74 75
Slovenia 76 78 78 78
Spania 78 80 80 81
Suedia 80 81 81 81
Ungaria 71 73 73 73
Sursa: World Population Data Sheet, 2009.
Rata medie anualã a inflaþiei (%)

Þara 2000 2007 2008 2009
UE-27 1,9 2,3 3,7 1,0

Austria 2,0 2,2 3,2 0,4
Belgia 2,7 1,8 4,5 -
Bulgaria 10,3 7,6 12,0 2,5
Republica Cehã 3,9 3,0 6,3 0,6
Cipru 4,9 2,2 4,4 0,2
Danemarca 2,7 1,7 3,6 1,1
Estonia 3,9 6,7 10,6 0,2
Finlanda 2,9 1,6 3,9 1,6
Franþa 1,8 1,6 3,2 0,1
Germania 1,4 2,3 2,8 0,2
Grecia 2,9 3,0 4,2 1,3
Irlanda 5,3 2,9 3,1 -1,7
Italia 2,6 2,0 3,5 0,8
Letonia 2,6 10,1 15,3 3,3
Lituania 1,1 5,8 11,1 4,2
Luxemburg 3,8 2,7 4,1 -
Malta 3,0 0,7 4,7 1,8
Olanda 2,3 1,6 2,2 1,0
Polonia 10,1 2,6 4,2 4,0
Portugalia 2,8 2,4 2,7 -0,9
Regatul Unit 0,8 2,3 3,6 2,2
România 45,7 4,9 7,9 5,6
Slovacia 12,2 1,9 3,9 0,9
Slovenia 8,9 3,8 5,5 0,9
Spania 3,5 2,8 4,1 -0,3
Suedia 1,3 1,7 3,3 1,9
Ungaria 10,0 7,9 6,0 4,0
Sursa: Eurostat.
Rata de ocupare (%) Rata ºomajului 1) (%)

Þara
2000 2006 2007 2008 2009 2000 2006 2007 2008 2009
UE-27 62,2 64,5 65,4 65,9 64,6 8,6 8,1 7,1 7,0 8,9
Austria 68,5 70,2 71,4 72,1 71,6 3,6 4,7 4,4 3,8 4,8
Belgia 60,5 61,0 62,0 62,4 61,6 6,9 8,2 7,5 7,0 7,9
Bulgaria 50,4 58,6 61,7 64,0 62,6 16,4 9,0 6,9 5,6 6,8
Republica Cehã 65,0 65,3 66,1 66,6 65,4 8,7 7,1 5,3 4,4 6,7
Cipru 65,7 69,6 71,0 70,9 69,9 4,9 4,6 3,9 3,6 5,3
Danemarca 76,3 77,4 77,1 78,1 75,7 4,3 3,9 3,7 3,3 6,0
Estonia 60,4 68,1 69,4 69,8 63,5 12,8 5,9 4,7 5,5 13,8
Finlanda 67,2 69,3 70,3 71,1 68,7 9,8 7,7 6,9 6,4 8,2
Franþa 62,1 63,8 64,6 64,9 64,2 9,1 9,2 8,3 7,8 9,5
Germania 65,6 67,5 69,4 70,7 70,9 7,2 9,8 8,4 7,3 7,5
Grecia 56,5 61,0 61,4 61,9 61,2 11,2 8,9 8,3 7,7 9,5
Irlanda 65,2 68,6 69,1 67,6 61,8 4,2 4,4 4,5 6,3 11,9
Italia 53,7 58,4 58,7 58,7 57,5 10,1 6,8 6,1 6,7 7,8
Letonia 57,5 66,3 68,3 68,6 60,9 13,7 6,8 6,0 7,5 17,1
Lituania 59,1 63,6 64,9 64,3 60,1 16,4 5,6 4,3 5,8 13,7
Luxemburg 62,7 63,6 63,6 63,4 65,2 2,3 4,7 4,7 4,9 5,4
Malta 54,2 54,8 55,7 55,3 54,9 6,7 7,3 6,4 5,9 6,9
Olanda 72,9 74,3 76,0 77,2 77,0 2,8 3,9 3,2 2,8 3,4
Polonia 55,0 54,5 57,0 59,2 59,3 16,1 13,8 9,6 7,1 8,2
Portugalia 68,4 67,9 67,8 68,2 66,3 4,0 7,7 8,0 7,7 9,6
Regatul Unit 71,2 71,5 71,3 71,5 69,9 5,3 5,4 5,3 5,6 7,6
România 2) 63,6 58,8 58,8 59,0 58,63) 6,9 7,3 6,4 5,8 6,93)
Slovacia 56,8 59,4 60,7 62,3 60,2 18,8 13,4 11,1 9,5 12,0
Slovenia 62,8 66,6 67,8 68,6 67,5 6,7 6,0 4,8 4,4 5,9
Spania 56,3 64,8 65,6 64,3 59,8 11,1 8,5 8,3 11,3 18,0
Suedia 73,0 73,1 74,2 74,3 72,2 5,6 7,0 6,1 6,2 8,3
Ungaria 56,3 57,3 57,3 56,7 55,4 6,4 7,5 7,4 7,8 10,0
Notã: Rata de ocupare calculatã pentru populaþia în vârstã de muncã (15 - 64 ani).
2) Sursa: Cercetarea statisticã asupra forþei de muncã în gospodãrii (AMIGO).
3) Date provizorii.
Sursa: Eurostat.
Câºtigul salarial mediu brut anual (Euro)
Þara 2000 2006 2007 20081)

UE-27 … 31302,1 … …
Austria … 36673,0 … …
Belgia 31644,0 37674,0 … …
Bulgaria 1436,1 2195,0 2626,0 3368,0
Republica Cehã … 8284,4 … …
Cipru 16334,9 21310,2 … …
Danemarca 40962,2 48307,3 53165,0 48499,0
Estonia … … … …
Finlanda 27398,3 34080,0 36126,0 …
Franþa 26712,0 31368,6 … …
Germania 37319,0 42382,0 … …
Grecia 14721,0 … … …
Irlanda … … … …
Italia … … … …
Letonia … 5210,9 6690,2 8208,0
Lituania … … … 7514,0
Luxemburg 35875,0 43621,0 45284,0 …
Malta 11658,2 11669,4 … 15695,0
Olanda 31901,0 … … …
Polonia … … … 10789,0
Portugalia 12619,6 15929,6 … …
Regatul Unit 37676,5 44495,6 46050,5 …
România 2) 1732,0 3937,8 5066,0 5785,0
Slovacia 3583,1 7039,6 8400,1 9197,0
Slovenia … … … 16711,0
Spania 17432,0 21150,2 … …
Suedia 31620,8 35084,0 36871,4 35406,0
Ungaria 4172,5 7840,2 8952,0 …
Notã: Câºtigul salarial mediu brut anual pentru activitãþile de industrie ºi servicii comerciale.
1) Date conform CAEN Rev.2.
2) Sursa: Ancheta anualã asupra costului forþei de muncã (cuprinde toate clasele de mãrime, inclusiv cele
cu sub 10 salariaþi).
… = Lipsã date.
Sursa: Eurostat.
Ponderea cheltuielilor cu cercetarea-dezvoltarea în Produsul Intern Brut (%)
Þara 2000 2006 2007 2008

1)
UE-27 1,86 1,84 1,85 1,90
Austria 1,91 2,46 2,54 2,671)
2)
Belgia 1,97 1,86 1,90 1,92
2)
Bulgaria 0,52 0,48 0,48 0,49
Republica Cehã 1,21 1,55 1,54 1,47
Cipru 0,24 0,43 0,44 0,462)
3) 1)
Danemarca 2,24 2,48 2,55 2,72
2)
Estonia 0,61 1,15 1,11 1,29
Finlanda 3,34 3,45 3,48 3,73
Franþa 2,15 2,102) 2,04
2)
2,02
2)
1)
Germania 2,45 2,54 2,53 2,63
1) 1)
Grecia ... 0,57 0,58 …
2) 2)
Irlanda 1,12 1,32 1,28 1,43
2)
Italia 1,05 1,14 1,18 1,18
Letonia 0,44 0,70 0,59 0,61
Lituania 0,59 0,79 0,81 0,80
Luxemburg 1,65 1,66 1,581) 1,62
2)
2) 2)
Malta ... 0,64 0,58 0,54
2) 2) 2)
Olanda 1,82 1,78 1,71 1,63
2)
Polonia 0,64 0,56 0,57 0,61
1) 1) 2)
Portugalia 0,76 1,00 1,21 1,51
2)
Regatul Unit 1,85 1,76 1,82 1,88
4)
România 0,37 0,46 0,52 0,58
Slovacia 0,65 0,49 0,46 0,47
Slovenia 1,41 1,56 1,45 1,66
Spania 0,91 1,20 1,27 1,35
Suedia ... 3,74 3,61 3,751)
Ungaria 0,78 1,00 0,97 1,00
1) Estimãri Eurostat.
2) Date provizorii.
… = Lipsã date.
Sursa: Eurostat.
Gradul de participare la procesul educaþional sau de instruire

a persoanelor în vârstã de 25 - 64 ani (%)
Þara 2000 2006 2007 2008
1)
UE-27 7,1 9,7 9,5 9,5
Austria 8,3 13,1 12,8 13,2
Belgia 6,2 7,5 7,2 6,8
Bulgaria … 1,3 1,3 1,4
Republica Cehã … 5,6 5,7 7,8
Cipru 3,1 7,1 8,4 8,5
Danemarca 19,4 29,2 29,2 30,2
Estonia 6,5 6,5 7,0 9,8
Finlanda 17,5 23,1 23,4 23,1
Franþa 2,8 7,7 7,5 7,3
Germania 5,2 7,5 7,8 7,9
Grecia 1,0 1,9 2,1 2,9
Irlanda ... 7,3 7,6 7,1
Italia 4,8 6,1 6,2 6,3
Letonia ... 6,9 7,1 6,8
Lituania 2,8 4,9 5,3 4,9
Luxemburg 4,8 8,2 7,0 8,5
Malta 4,5 5,4 6,0 6,2
Olanda 15,5 15,6 16,6 17,0
Polonia ... 4,7 5,1 4,7
Portugalia 3,4 4,22) 4,42) 5,32)
Regatul Unit 20,5 26,7 20,03) 19,9
România 4) 0,9 1,5 1,5 1,8
Slovacia ... 4,1 3,9 3,3
Slovenia ... 15,0 14,8 13,9
Spania 4,1 10,4 10,4 10,4
Suedia 21,6 32,02) 32,42) …
Ungaria 2,9 3,8 3,6 3,1
2) Date provizorii.
4) Sursa: Cercetarea statisticã asupra forþei de muncã în gospodãrii (AMIGO).
… = Lipsã date.
Sursa: Eurostat.
Ponderea gospodãriilor cu acces la internet (%)
Þara 2006 2007 2008 2009
UE-27 49 54 60 65
Austria 52 60 69 70
Belgia 54 60 64 67
Bulgaria 17 19 25 30
Republica Cehã 29 35 46 54
Cipru 37 39 43 53
Danemarca 79 78 82 83
Estonia 46 53 58 63
Finlanda 65 69 72 78
Franþa 41 49 62 63
Germania 67 71 75 79
Grecia 23 25 31 38
Irlanda 50 57 63 67
Italia 40 43 47 53
Letonia 42 51 53 58
Lituania 35 44 51 60
Luxemburg 70 75 80 87
Malta 53 54 59 64
Olanda 80 83 86 90
Polonia 36 41 48 59
Portugalia 35 40 46 48
Regatul Unit 63 67 71 77
România 1) 30 35 36 42
Slovacia 27 46 58 62
Slovenia 54 58 59 64
Spania 39 45 51 54
Suedia 77 79 84 86
Ungaria 32 38 48 55
1) Sursa: Ancheta în gospodãrii privind accesul la tehnologia informaþiilor ºi comunicaþiilor.

Sursa: Eurostat.
Productivitatea muncii pe persoanã ocupatã
- PIB în PCS pe persoanã ocupatã (UE-27 = 100) -
Þara 2000 2007 2008 20091)
Austria 120,7 114,0 113,5 113,9

Belgia 136,7 126,8 125,5 125,0
Bulgaria 30,4 35,1 37,2 37,3
Republica Cehã 61,8 71,5 72,0 71,9
Cipru 85,0 86,2 87,4 86,7
Danemarca 110,6 102,9 101,5 102,5
Estonia 46,9 65,1 63,8 62,3
Finlanda 114,9 113,3 111,6 107,5
Franþa 125,1 121,6 121,6 124,5
Germania 108,1 108,3 107,0 104,6
Grecia 93,7 99,82) 102,2
2)
103,8
Irlanda 127,5 137,5 130,2 134,2
Italia 126,1 110,3 109,5 108,5
Letonia 40,2 51,3 52,3 51,7
Lituania 42,7 59,2 62,0 57,4
Luxemburg 176,0 179,2 175,8 173,6
Malta 96,8 88,9 87,3 88,8
Olanda 114,5 113,6 114,5 114,2
Polonia 55,3 61,8 62,0 65,3
Portugalia 68,9 70,7 71,2 73,6
Regatul Unit 110,8 110,0 110,0 109,2
România … 43,7 46,6 …
Slovacia 58,1 75,8 79,3 75,2
Slovenia 76,2 84,0 84,4 80,8
Spania 103,8 103,3 103,6 110,0
Suedia 113,6 112,3 110,6 108,8
Ungaria 57,73) 68,3 71,3 72,0
1) Previziuni Eurostat.
2) Date provizorii.
… = Lipsã date.
Sursa: Eurostat.
Produsul Intern Brut/locuitor (în PCS1))

Þara
2000 2007 2008
UE-27 19100 24900 25100

Austria 25400 30600 31000
Belgia 24000 28800 28900
Bulgaria 5300 9400 10400
Republica Cehã 13000 19900 20200
Cipru 16900 23300 24000
Danemarca 25100 30200 30100
Estonia 8500 17100 16900
Finlanda 22300 29400 29300
Franþa 22000 27000 27000
Germania 22600 28800 29000
Grecia 16000 231002) 236002)
Irlanda 24900 36800 33900
Italia 22300 25800 25500
Letonia 7000 13900 14400
Lituania 7500 14800 15500
Luxemburg 46400 68600 69300
Malta 15900 19000 19100
Olanda 25600 32900 33600
Polonia 9200 13600 14100
Portugalia 14900 18800 19100
Regatul Unit 22300 29100 29100
România 5000 10400 11800 3)
Slovacia 9500 16900 18100
Slovenia 15000 22100 228004)
Spania 18500 26200 25700
Suedia 24100 31200 30700
Ungaria 10700 15600 16100
1) PCS = Puterea de Cumpãrare Standard: reprezintã moneda de referinþã stabilitã la nivelul Uniunii
Europene pentru a exprima rezultatele Programului European de Comparare ºi este o unitate de valutã
convenþionalã care exclude influenþa diferenþelor între nivelul preþurilor dintre þãri.
2) Date provizorii.
3) Previziuni Eurostat.
6) Date revizuite.
… = Lipsã date.
Sursa: Eurostat.
Rata de creºtere a PIB (%) Capacitatea / necesarul de finanþare

(anul precedent =100) al administraþiilor publice - % în PIB
2000 2007 2008 2009 2007 2008 2009
3,9 2,9 0,7 -4,2 -0,8 -2,3 -6,8

3,4 3,1 2,0 -3,6 -0,4 -0,4 -3,4
3,7 2,8 1,0 -3,0 -0,2 -1,2 -6,0
5,4 6,2 6,0 -5,0 0,1 1,8 -3,9
3,6 6,0 2,5 -4,83) -0,7 -2,7 -5,9
5,0 4,4 3,6 -1,7 3,4 0,9 -6,1
3,5 1,6 -0,9 -4,9 4,8 3,4 -2,7
9,6 6,3 -3,6 -14,1 2,6 -2,7 -1,7
5,0 4,2 1,2 -7,8 5,2 4,2 -2,2
3,9 2,2 0,4 -2,23) -2,7 -3,3 -7,5
3,2 2,5 1,3 -5,0 0,2 - -3,3
4,5 4,0 2,02) -2,02) -5,1 -7,7 -13,6
9,4 6,0 -3,0 -7,5 0,1 -7,3 -14,3
3,7 1,6 -1,3 -5,0 -1,5 -2,7 -5,3
6,9 10,0 -4,6 -18,0 -0,3 -4,1 -9,0
4,1 8,9 2,8 -14,8 -1,0 -3,3 -8,9
8,4 5,2 - -3,4 3,6 2,9 -0,7
… 3,9 2,1 -1,9 -2,2 -4,5 -3,8
3,9 3,5 2,0 -4,0 0,2 0,7 -5,3
4,3 6,6 5,0 1,7 -1,9 -3,7 -7,1
3,9 1,9 - -2,7 -2,6 -2,8 -9,4
3,8 3,0 0,5 -4,9 -2,8 -4,9 -11,5
2,4 6) 6,3 7,35) -7,12) -2,5 -5,4 -8,35)
1,4 10,4 6,2 -4,7 -1,9 -2,3 -6,8
4,1 6,8 3,5 -7,8 - -1,7 -5,5
5,0 3,7 0,9 -3,6 1,9 -4,1 -11,2
4,4 2,6 -0,2 -4,9 3,8 2,5 -0,5
5,2 1,1 0,6 -6,3 -5,0 -3,8 -4,0
Indicii producþiei agricole (1999-2001=100)
Þara 2000 2006 2007
Austria 97 96 98
Belgia 102 56 57
Bulgaria 96 85 66
Republica Cehã 97 88 91
Cipru 99 88 85
Danemarca 100 101 101
Estonia 103 99 112
Finlanda 102 102 103
Franþa 100 93 92
Germania 100 95 96
Grecia 100 86 84
Irlanda 99 95 93
Italia 99 95 94
Letonia 100 108 120
Lituania 106 93 109
Luxemburg 110 58 58
Malta 99 94 92
Olanda 101 91 94
Polonia 99 91 96
Portugalia 100 98 95
Regatul Unit 101 96 94
România 1) 88 118 97
Slovacia 92 85 80
Slovenia 99 98 102
Spania 102 103 102
Suedia 101 92 96
Ungaria 93 98 95
Sursa: FAO Statistical Database.

1) Conform metodologiei Eurostat privind “Conturile Economice pentru Agriculturã“.
2005=100
Indicii producþiei industriale Indicii lucrãrilor
1)
(total industrie, exclusiv de construcþii
Þara 1)
construcþii)
2007 2008 2009 2007 2008 2009
UE-27 … … … … … …
Austria 113,34 115,85 101,44 109,48 109,33 106,88
Belgia 2) 107,99 107,263) 92,383) 105,70 104,093) 97,213)
Bulgaria 116,28 116,97 96,603) 158,71 153,443) 131,163)
Republica Cehã 119,853) 117,603) 101,813) 113,76 113,55 112,603)
Cipru 105,08 109,51 99,473) 111,17 113,71 101,393)
Danemarca 102,06 100,94 85,78 107,78 101,80 85,94
Estonia 116,99 110,92 82,06 148,33 125,56 89,96
Finlanda 115,28 116,52 91,99 118,972) 124,162) 107,702)
Franþa 102,07 99,86 87,76 105,41 106,61 99,27
Germania 111,44 112,03 93,17 108,51 109,04 108,77
Grecia 103,21 98,78 … 118,33 127,22 101,343)
Irlanda … … … 84,41 59,04 37,643)
Italia 105,73 102,27 83,54 110,90 111,08 98,40
Letonia 107,73 103,56 86,76 129,07 125,11 81,39
Lituania 109,11 115,06 98,27 149,14 155,18 79,94
Luxemburg 101,40 96,31 80,85 104,99 103,73 104,56
Malta 118,40 109,653) 96,783) 110,22 112,833) 109,353)
Olanda 103,873) 105,373) 97,343) 108,49 114,49 107,322)
Polonia 122,54 125,72 121,02 135,39 148,65 155,67
Portugalia 103,44 99,17 90,64 89,98 88,77 84,15
Regatul Unit 101,02 97,98 87,62 103,77 102,44 90,953)
România 120,62 123,74 116,95 154,17 195,41 166,02
Slovacia 134,79 137,94 117,913) 121,77 136,21 120,89
Slovenia 113,30 116,03 96,313) 136,89 158,09 125,02
Spania 106,15 98,53 82,60 … … …
Suedia 106,62 103,77 85,09 113,88 118,64 114,35
Ungaria 118,59 118,40 97,70 85,49 81,02 77,51
Notã: Serii brute.

1) Date conform CAEN Rev.2.
3) Date provizorii.
… = Lipsã date.
Sursa: Eurostat.

Romania in Cifre 2010

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Romania in Cifre 2010

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

â

Prezentare generalã ....................................................................................................... 5

Satu Mare BOTOªANI

BISTRIÞA-NÃSÃUD IAªI Nord - Est

Sud - Vest Oltenia Sud - Muntenia Bucureºti - Ilfov

POZIÞIA GEOGRAFICÃ A ROMÂNIEI

Punctul extrem Judeþul Longitudinea Latitudinea

Nord Satul Horodiºtea Botoºani 26o42’05” 48o15’06”

Suprafaþa totalã a teritoriului este de 238391 km2.

ORGANIZAREA ADMINISTRATIVÃ A TERITORIULUI ROMÂNIEI,

Numãrul judeþelor 421)

1) Inclusiv municipiul Bucureºti.

Principalele altitudini muntoase

Moldoveanu Fãgãraº Argeº 2544

Principalele cursuri de apã

Denumirea Lungimea cursului de apã Suprafaþa

Dunãre 1075 332501)

Denumirea lacului antropic Judeþul Suprafaþa Volum1)

Principalele lacuri naturale

Denumirea lacului natural Judeþul Suprafaþa Volum 1)

Rezervaþii ale biosferei

Maxima absolutã Minima absolutã

Satu Mare 10,8 34,7 16;23.VII -18,3 19.II

Staþia meteorologicã Cantitatea anualã (mm)

Satu Mare 628,9

ORAªELE PRINCIPALE: Bucureºti, Iaºi, Timiºoara, Cluj-Napoca, Constanþa, Craiova, Galaþi,

– la Marea Neagrã: Constanþa, Mangalia;

AEROPORTURI PRINCIPALE: Bucureºti (“Henri Coandã”-Otopeni ºi Bãneasa), Constanþa

LIMBA OFICIALÃ: limba românã.

ZIUA NAÞIONALÃ A ROMÂNIEI: 1 Decembrie.

MONEDA NAÞIONALÃ: “Leu”, cu subdiviziunea “ban”.

Populaþia pe sexe, grupe de vârstã ºi medii, la 1 iulie

2006 2007 2008 2009

Vârsta medie a populaþiei 38,8 39,0 39,2 39,5

Populaþia pe vârste ºi sexe, la 1 iulie 2009

Recensãmântul populaþiei din 18 martie 2002

Populaþia dupã etnie Populaþia dupã religie

Evoluþia natalitãþii, mortalitãþii ºi a sporului natural al populaþiei

2006 2007 2008 2009

Rate (la 1000 locuitori)

Rate (la 1000 locuitori)

Natalitatea, prima componentã a miºcãrii populaþiei, a înregistrat o creºtere, continuând

Mortalitatea, ca a doua componentã a miºcãrii populaþiei, a rãmas relativ ridicatã în România.

2006 2007 2008 2009

Municipii ºi oraºe - total 319 320 320 320

Comune - total 2854 2855 2860 2860

Primele zece oraºe ale þãrii,

Nr. Oraºul 1) Numãrul

Durata medie a vieþii, pe sexe (ani)

Evoluþia cãsãtoriilor ºi divorþurilor

Cãsãtoria continuã sã se prezinte în societatea româneascã în limitele tradiþionale specifice

2006 2007 2008 2009

Rate (la 1000 locuitori)

Cetãþeni români care ºi-au stabilit domiciliul în strãinãtate

2006 2007 2008 2009

Total 14197 8830 8739 10211

Populaþia activã, populaþia ocupatã ºi ºomerii BIM 1)

2006 2007 2008 20092)

Populaþia ocupatã - total 9313 9353 9369 9243

ªomeri BIM 1)- total 728 641 575 681

Structura populaþiei ocupate, dupã statutul profesional, în anul 2009 1)

Structura populaþiei ocupate din sectorul privat, pe principalele activitãþi

Notã: Sectorul privat include formele de proprietate: “privatã”, “cooperatistã” ºi “obºteascã”.