1

Codul etic al NASSW

I. Conduita asistenului social

A. Asistentul social trebuie să menţină standarde înalte de conduită personală în
calitatea sa de asistent social.
1. Conduita privată a asistentului social reprezintă o chestiune privată în aceaşi măsură ca
şi pentru oricare altă persoană, cu excepţia cazurilor în care conduita sa personală poate
conduce la compromiterea responsabilităţilor profesionale.
2. Asistentul social nu trebuie să participe, să colaboreze, să fie asociat la acte de
necinste, fraudă, înşelătorie, falsă identitate.
3. Asistentul social trebuie să facă dinstincţie clară între afirmaţii şi acţiuni care îi aparţin
ca şi persoană particulară şi afirmaţiile şi acţiunile înfăptuite în calitate de asistent social
sau ca reprezentant al unei asociaţii sau al unui grup.
B. Competenţa şi dezvoltarea profesională. Asistentul social trebuie să depună
eforturile necesare pentru a deveni şi a rămâne eficient în funcţiile sale profesionale.
1. Asistentul social trebuie să accepte responsabilităţi sau angajare numai pe baza
competenţei sau a dorinţei de perfecţionare.
2. Asistentul social nu trebuie să îşi aroge false calificări profesionale, educaţie,
experienţă, afiliaţie.
C. Serviciul. Asistentul social trebuie să considere drept importante obligaţiile de
serviciu care îi revin în cadrul profesiunii de asistenţă socială.
1. Asistentul social trebuie să aibă responsabilitatea finală pentru calitatea şi extinderea
serviciului pe care şi-l asumă/execută în mod individual.
2. Asistentul social trebuie să acţioneze de aşa natură încât să prevină practicile care sunt
inumane sau discriminatorii împotriva oricărei persoane sau grupuri.
D. Integritatea. Asistentul social trebuie să acţioneze în conformitate cu cele mai
înalte standarde ale integrităţii profesionale şi imparţialităţii.
1. Asistentul social trebuie să fie atent şi să reziste influenţelor şi presiunilor care
interferează cu exercitarea discreţiei profesionale şi a judecăţii imparţiale necesare în
actul profesional.
2. Asistentul social nu trebuie să exploateze relaţiile profesionale în scopuri personale.
E. Studiul şi cercetarea. Asistentul social implicat în studiu şi cercetare trebuie
să se ghideze după convenţiile generale privitoare la ştiinţă şi cercetare.
1. Asistentul social implicat în cercetare trebuie să ia în considerare consecinţele
cercetărilor sale asupra fiinţelor umane.
2. Asistentul social implicat în cercetare trebuie să se asigure de caracterul voluntar al
consimţământului- fără ca refuzul să atragă penalizări- şi de respectarea demnităţii şi a
vieţii private a participanţilor.
3. Asistentul social angajat în cercetare are obligaţia de a-i proteja pe participanţi faţă de
orice disconfort fizic sau mental neprevăzut, faţă de orice rănire, pericol sau penalizare
(deprivation- lipsire de).
4. Asistentul social angajat în evaluarea serviciilor sau cazurilor are dreptul să le discute
numai în scopuri profesionale şi numai cu persoane care sunt interesate direct,
profesional, de acestea.
5. Informaţiile obţinute în urma cercetării sunt considerate confidenţiale.
 2

6. Asistentul social trebuie să acorde credit numai activităţii ştiinţifice deja încheiate şi
cercetărilor făcute de alţi specialişti.

II. Responsabilitatea etică a asistentului social faţă de clienţi.

F. Interesul clientului primează. Responsabilitatea primară a asistentului social

este cea faţă de clienţi.
1. Asistentul social trebuie să îşi servească clientul cu devotament, loialitate, hotărâre şi
cu maximă aplicare a competenţei şi a deprinderilor profesionale.
2. Asistentul social nu trebuie să exploateze relaţia sa cu clientul în propriul său avantaj şi
nici nu trebuie să atragă clienţii agenţiei pentru practica privată.
3. Asistentul social nu trebuie să practice, să fie părtaş, să colaboreze sau să faciliteze în
vreun fel nici o formă de discriminare bazată pe rasă, culoare, sex, orientare sexuală,
vârstă, religie, origine naţională, statut marital, credinţă politică, handicap mental sau
fizic, orice altă preferinţă sau caracteristică personală, condiţie sau statut.
4. Asistentul social are datoria să evite relaţiile sau angajamentele care intră în conflict cu
intersele clientului.
5. Sub nici o formă, asistentul social nu trebuie să se angajeze ân activităţi de natură
sexuală cu clienţii.
6. Asistentul social va oferi clienţilor informaţii exacte şi complete privind întinderea şi
natura serviciilor care le sunt puse la dispoziţie.
7. Asistentul social trebuie să îi determine pe clienţi să conştientizeze riscurile, drepturile,
oportunităţile privitoare la serviciul social care li se oferă.
8. Asistentul social trebuie să solicite sfatul sau consilierea colegilor şi a supervizorilor
ori de câte ori asemenea consultaţii sunt în interesul clientului.
9. Asistentul social va pune capăt serviciului oferit sau relaţiei profesionale cu clienţii
atunci când acestea nu mai sunt solicitate sau nu mai servesc intereselor sau nevoilor
clientului.
10. Asistentul social poate pune capăt brusc serviciilor oferite, numai în condiţii speciale,
dând atenţie tuturor factorilor care au condus la această situaţie, minimalizând pe cât
posibil efectele adverse ale unui astfel de gest.
11. Asistentul social care prevede terminarea sau întreruperea serviciilor către clienţi,
trebuie să îi anunţe pe aceştia cu promtitudine şi să încerce transferarea, referirea,
continuarea serviciului potrivit nevoilor şi preferinţelor clientului.
G. Drepturile şi prerogativele clienţilor. Asistentul social trebuie să depună
toate eforturile necesare pentru a încuraja un maximum de autodeterminare din partea
clientului.
1. Când asistentul social trebuie să acţioneze în beneficiul unui client declarat
iresponsabil din punct de vedere legal, asistentul social trebuie să apere drepturile şi
interesele acelui client.
2. Când o altă persoană a fost desemnată legal să acţioneze în interesul uni client,
asistentul social va conlucra cu acea persoană, gândindu-se mereu la interesul clientului.
3. Asistentul social nu trebuie să se angajeze în nici un fel de acte care violează sau
diminuează drepturile legale sau civile ale clienţilor.
 3

H. Confidenţialitatea şi secretul. Asistentul social trebuie să respecte viaţa

privată a clienţilor şi să considere confidenţiale informaţiile obţinute în cursul activităţii
profesionale.
1. Asistentul social poate să împărtăşească şi altora, fără consimţământul clienţilor, fapte
relatate de aceştia, numai din raţiuni de împlinire a obligaţiilor profesionale.
2. Asistentul social trebuie să îi informeze pe clienţi despre limitele confidenţialităţii,
despre scopul pentru care se obţine informaţia şi despre modul în care aceasta va fi
utilizată într-o situaţie dată.
3. Asistentul social trebuie să asigure un acces rezonabil al clienţilor la actele oficiale
care îi privesc.
4. Asigurând clientului accesul la dosare, asistentul social trebuie să se asigure că este
păstrată confidenţialitatea în privinţa altor persoane menţionate în acele dosare.
5. Asistentul social trebuie să obţină acordul clienţilor înainte de a înregistra, consemna,
fotografia sau înainte de a permite unei a treia părţi să asiste la activitatea desfăşurată.
II. Onorarii.
Când stabileşte onorarii, asistentul social trebuie să se asigure că acestea sunt
echitabile, rezonabile, bine gândite, proporţionale cu serviciul îndeplinit şi având în
vedere posibilitatea clientului de a plăti.
Asistentul social nu trebuie să perceapă onorariu sau orice altă valoare pentru
primirea sau formularea unei cereri.
III. Responsabilitatea etică a asistentului social faţă de colegi.
J. Respect, dreptate, politeţe. Asistentul social trebuie să îşi trateze colegii cu respect,
politeţe, dreptate şi bună credinţă.
1. Asistentul social trebuie să coopreze cu colegii săi în scopul promovării intereselor
profesionale.
2. Asistentul social trebuie să respecte confidenţialitatea celor spuse de colegi în cursul
relaţiilor şi tranzacţiilor profesionale.
3. Asistentul social trebuie să creeze şi să menţină condiţii de practică, facilitând
comportamentul etic şi competent al colegilor.
4. Asistentul social trebuie să trateze cu respect şi să prezinte cu exactitate calificările,
punctele de vedere şi descoperirile colegilor şi să utilizeze canalele potrivite pentru a-şi
exprima judecata asupra acestor subiecte.
5. Asistentul social care înlocuieşte sau este înlocuit de un coleg în practica profesională,
trebuie să acţioneze cu respect faţă de interesul, caracterul şi reputaţia acelui coleg.
6. Asistentul social nu trebuie să exploateze situaţia în care există o dispută între un coleg
şi alţi angajaţi, pentru a obţine o poziţie sau a-şi consolida interesele.
7. Asistentul social trebuie să urmărească arbitrarea sau medierea conflictelor între colegi
pentru a debloca situaţia din raţiuni profesionale.
8. Asistentul social trebuie să extindă ideea de respect şi cooperare şi în legătură cu alţi
colegi de alte profesii.
9. Asistentul social care este angajatul, supervizorul, mentorul colegilor săi trebuie să
construiască un sistem de relaţii ordonat şi explicit, pe baza căruia va continua relaţia sa
profesională cu ceilalţi colegi.
10. Asistentul social are responsabilitatea angajării şi a evaluării performanţelor altor
membri ai colectivului, va trebui să se achite de această responsabilitate în mod echitabil,
plin de consideraţie şi pe baza unor criterii clar enunţate.
 4

11. Asistentul social care are responsabilitatea evaluării performanţei angajaţilor,

supervizorilor, studenţilor, trebuie să le împărtăşească rezultatele evaluării.
K. Relaţia cu clienţii colegilor. Asistentul social trebuie să relaţioneze cu clienţii
colegilor pe baza unei depline consideraţii profesionale.
1. Asistentul social nu trebuie să abordeze clienţii colegilor săi.
2. Asistentul social nu trebuie să îşi asume responsabilitatea profesională faţă de clienţii
altei agenţii ori ai altui coleg decât după ce a comunicat cu acea agenţie sau cu acel coleg.
3. Asistentul social care oferă servicii clienţilor unui coleg în timpul absenţei acestuia sau
în cazul unei situaţii de urgenţă va oferi aceaşi consideraţie pe care o oferă oricărui alt
client.
IV. Responsabilitatea etică a asistentului social faţă de angajaţi şi faţă de organizaţia
angajatoare.
L. Devotamentul faţă de organizaţia angajatoare. Asistentul social va adera la
angajamentele făcute organizaţiei angajatoare.
12. Asistentul social îşi va aduce contribuţia la îmnunătăţirea politicilor şi procedurilor
agenţiei cu privire la angajare, precum şi eficienţa şi eficacitatea serviciilor sale.
13. Asistentul social nu trebuie să accepte angajarea şi practica studenţească într-o
organizaţie aflată sub sancţiune publică din partea NASW pentru violarea standardelor de
personal, sau care impune limitări şi sancţiuni intreprinse în interesul superior al
clientului.
14. Asistentul social trebuie să acţioneze de aşa natură încât să prevină şi să elimine
discriminarea din munca organizaţiei angajatoare şi din politicile şi practicile sale de
angajare.
15. Asistentul social va utiliza cu prudenţă şi numai în scopurile pentru care au fost
destinate resursele organizaţiei angajatoare.
V. Responsabilitatea etică a asistentului social faţă de profesiune de asitenţă socială
M. Menţinerea integităţii profesiei. Asistentul social trebuie să menţină şi să dezvolte
valorile, etica, cunoştiinţele şi misiunea profesiei.
16. Asistentul social trebuie să susţină şi să protejeze demnitatea şi integitatea profesiei şi
trebuie să fie responsabil şi hotărât în discutarea şi criticarea profesiei.
17. Asistentul social va acţiona pe căile cele mai potrivite pentru a lua atitudine împotriva
conduitei lipsite de etică a altui membru al acestei profesii.
18. Asistentul social va acţiona în prevenirea şi stoparea practicii neautorizate şi
necalificate a asistenţei sociale.
19. Asistentul social nu trebuie să facă greşeli în prezentarea calificărilor, competenţei,
serviciilor, sau a rezultatelor aşteptate.
N. Serviciul comunitar. Asistentul social va urmări ca profesia să determine
disponibilitatea serviciilor la nivelul publicului larg.
1. Asistentul social va aloca timp şi experienţă profesională pentru activităţi care
promovează respectul pentru utilitate, integitate şi competenţă în profesiunea de asitenţă
socială.
2. Asistentul social trebuie să sprijine formularea, dezvoltarea, activarea şi implementarea
politicilor sociale care privesc această profesie.
O. Îmbogăţirea cunoştiinţelor (dezvoltarea ştiinţei). Asistentul social trebuie să îşi
asume responsabilitatea identificării, dezvoltării, utilizării complete a cunoştiinţelor în
practica profesională.
 5

1. Asistentul social îşi va baza activitatea practică pe cunoştiinţe relevante pentru

asistenţa socială.
2. Asistentul social va examina critic şi va fi la curent în ceea ce priveşte noi cunoştiinţe
relevante pentru asistenţa socială.
3. Asistentul social îşi va aduce contribuţia la baza de cunoştiinţe a asistenţei sociale şi va
împărtăşi colegilor cunoştiinţele obţinute în urma cercetării precum şi înţelepciunea
dobândită în practica curentă.
VI. Responsabilitatea etică a asistentului social faţă de societate
P. Promovarea bunăstării generale. Asistentul social trebuie să promoveze bunăstarea
generală a societăţii.
1. Asistentul social va acţiona de aşa manieră încât să prevină şi să elimine discriminarea
bazată pe rasă, culoare, sex, orientare sexuală, vârstă, religie, origine, statut marital, crez
politic, handicap fizic sau mental, orice preferinţă sau caracterisitcă personală, condiţie
sau statut.
2. Asistentul social se va asigura de faptul că toate persoanele au acces la resurse, servicii
şi oportunităţile pe care le solicită.
3. Asistentul social ca acţiona în scopul măririi şanselor şi oportunităţilor pentru toate
persoanele şi, mai ales, pentru persoane sau grupuri dezavantajate sau oprimate.
4. Asistentul social va promova acele condiţii care încurajează respectul pentru
diversitatea culturilor care constituie societatea Americană.
5. Asistentul social va asigura servicii profesionale potrivite pentru situaţiile de urgenţă
publică.
6. Asistentul social va susţine cauza schimbării în politici şi în legislaţie pentru
îmbunătăţirea condiţiilor sociale şi pentru promovarea justiţiei sociale.
7. Asistentul social trebuie să încurajeze participarea informată a publicului în alcătuirea
politicilor sociale şi a instituţiilor.