Sunteți pe pagina 1din 9

Proprietăţi fizice generale ale substanţei

1. De ce ne putem spăla pe mâini numai cu apă, atunci când suntem


murdari de unsori?
Răspuns: Forţele de adeziune apă-grăsime sunt mai mici decât cele
de coleziune apă-apă şi grăsime-grăsime; prin urmare, apa nu poate
antrena grăsimea de pe mâini.

2. De ce o claie de fân, de formă conică şi cu firele bine aşezate, nu se va


uda în interior în timpul ploii?
Răspuns: Picăturile de ploaie aderă la firele de fân; acestea din urmă
fiind avezate foarte aproape unele de altele, între ele se formează
membrane de lichid care împiedică udarea fânului din interior.

3. De ce atunci când transpirăm tare, ni se lipeşte cămaşa de piele?


Răspuns: Datorită forţelor de adeziune apă-piele şi a celor de coeziune
apă-apă.

4. De ce baloanele de săpun au formă sferică ?


Răspuns: Forţele de tensiune superficială care iau naştere într-o peliculă
de săpun, au tendinţa de a micşora suprafaţa lichidului. Forma sferică
este dată de forma cu suprafaţa minimă pentru un volum dat.

5. Cum explicaţi întrebuinţarea sugativei?


Răspuns: Folosirea sugativei se bazează pe fenomenul de capilaritate
(porii sugativei se comportă ca nişte tuburi capilare în care pătrunde
apa).

Transformări de stare
6. De ce lemnele ude, când sunt puse pe foc, trosnesc?
Răspuns: Apa din celulele lemnului se evaporă prin încălzire; într-un
scurt se degajă un volum mare de vapori, care determină producerea
unor mici ”explozii” ale celulelor de lemne.

7. De ce atunci când punem mâna pe o haină udă avem senzaţia de


rece? Ce vom simţi când vom atinge o haină unsuroasă?
Răspuns: Senzaţia de rece pe care o simţim pipăind o haină udă, se
datorează evaporării apei din haină pe seama căldurii absorbite de
mână. Grăsimea nefiind uşor volatilă, senzaţia de rece nu se va simţi în
cazul unei haine unsuroase.

8. De ce pentru a răci ceaiul îl golim dintr-o cană în alta?


Răspuns: Prin operaţia de golire dintr-o cană în alta (vânturare) se
măreşte suprafaţa liberă a lichidului, deci suprafaţa de contact lichid-
aer. Aşadar transferul de căldură ceai-aer se va face mai repede.

9. De ce în jurul unei clădiri în construcţie temperatura este mai mică?


Răspuns: Datorită evaporării apei din beton.

10. De ce atunci când plouă, zăpada se topeşte mai uşor?


Răspuns: Zăpada preia căldura din picăturilor de ploaie.

11. De ce iarna, când este ger, arborii trosnesc?


Răspuns: Apa din celulele arborilor, al temperaturi mici ( 0° C) va îngheţa, îşi va
mări volumul şi va determina ruperea celulelor, fenomen însoţit de
sunete specifice.

12.Cum explicaţi faptul că prin presărarea zăpezii în pumni, se


formează un bulgăre mai mare decât zăpada din care a provenit?
Răspuns: Prin presărarea zăpezii, creşte presiunea, fapt ce determină
scăderea temperaturii de topire a zăpezii. La desfacerea pumnului,
presiunea scade şi se va produce reîngheţarea stratului de apă şi formarea
bulgărelui de gheaţă.

13.Explicaţi zicala populara” e ger de crapă pietrele”.


Răspuns: La temperaturi foarte mici, straturile exterioare ale pietrei se
contractă determinând apariţia unor crăpături superficiale.

14. De ce iarna, când întindem rufele clătite cu apă caldă pe o sârmă, există
pericolul ca ele să se lipească de ea?
Răspuns: Sârma, fiind din metal, care este bun conducător termic, va
absorbi o cantitate de căldură de la rufele ude, răcindu-le puternic; apa
existentă între rufele şi sârmă va îngheţa lipind astfel rufele de sârmă.

15.Cum explicaţi uscarea rufelor chiar dacă este ger?


Răspuns: Datorită fenomenului de sublimare a apei.

16.Cum explicaţi formarea ”florilor de gheaţă” care apar pe geamuri în


timpul iernilor geroase?
Răspuns: Datorită fenomenului de desublimare a vaporilor de apă
existenţi în atmosferă.

Electrostatică
17.Cum credeţi că se pot dezlipi foile vechilor manuscrise, fără a se
rupe?
Răspuns: Prin electrizarea lor cu acelaşi fel de sasrcini electrice (se vor respinge,
dezlipindu-se).

Câmpul magnetic
18. Ce se va întâmpla cu un mănunchi de sârme subţiri de fier, de
dimensiuni egale, legate la unul din capete, atunic când de capetele
libere apropiem un magnet?
Răspuns: Capetele libere ale sârmelor se vor respinge pentru că ele se
vor magnetiza identic.

Reflexia luminii. Oglinzi


19.Am putea citi dintr-o carte, folosind o oglindă plană?
Răspuns: Nu.

20. Cum explicaţi faptul că albuşul de ou este transparent, în timp ce


albuşul ”albuşul” este bătut?
Răspuns: Albuşul de ou conţine nenumărate bule de aer, pe care
lumina suferă nenumărate reflexii, fapt care-i conferă acestuia
proprietatea de a fi opac.

21. De ce ochiul suportă mai uşor razele de Soare reflectate de o oglindă


convexă decât o oglindă plană ?
Răspuns: Oglinda convexă împrăştie razele de lumină paralele venite
de la Soare, spre deosebire de oglinda plana care le menţine paralele.
Deci, în primul caz, ochiul primeşte mai puţină lumină ; senzaţia de
percepere a razelor de lumină suportată mai uşor în primul caz.

Dispersia luminii. Culoarea corpului


22. De ce iarna, când totul este acoperit cu zăpadă şi Soarele
străluceşte , trebuie să ne protejăm ochii de lumina foarte
puternică, folosind ochelari? De ce în lipsa zăpezii lumina provenită
de la Soare nu mai este atât de puternică?
Răspuns: Zăpada are culoarea albă pentru că ea nu absoarbe nicio
componentă din lumina provenită de la Soare, ci o reflectă în întregime.
De aceea, fluxul luminos este amre şi ochii trebuie protejaţi.

23.De ce noaptea obiectele au culoarea neagră?


Răspuns: În cosmos, neexistând atmosferă, deci aprticulele materiale,
cerul este întunecat, datorită faptului că razele solare nu sunt
împrăştiate prin reflexii multiple pe particule, aşa cum sunt în atmosfera
terestră. Deci, pe Pământ, noi vedem cerul albastru deschis.

24. De ce cularea frunzelor devine verde-închis la apusul Soarelui?


Răspuns: La apusul Soarelui, lumina fiind bogată în raze galbene şi
roşii şi foarte puţin verzi , fructele par mai închise la culoare decât ziua
pentru că primele două radiaţii (galbene şi roşii) sunt absorbite; cele
care se reflectă şi ajung la ochi sunt cele puţine raye verzi.

25. De ce laptele este alb?


Răspuns: Laptele reflectă aproape toate componentele radiaţiei
luminoase, de aceea el se vede colorat în alb.

26. De ce geamurile (sticla) unei ferestre nu se încing la fel ca tocul


acesteia, atunci când soarele străluceşte puternic?
Răspuns: Sticla, fiind transparentă, absoarbe o foarte mică parte din
razele de lumină, cea mai mare parte fiind lăsate să treacă. De aceea
ea se încălzeşte mul mai puţin decât lemnul care absoarbe aproape
toate razele de lumină (o mică parte din ele sunt reflectate).

Subiectele-întrebările- au fost preluate din:


Ne place fizica? Experimente. Întrebări. Probleme. Teste
-pentru gimnaziu-, Rodica Spoială, București,1998, Editura All
Fizica-Ştiinţă a naturii
Ştiaţi că...?
 Şe ştie că atât vulpea cât şi veveriţele sunt înzestrate fiecare cu
câte o coadă de lungime mare, comparativ cu lungimea corpului.
Care este rolul acestei cozi? Cu ajutorul cozii, care are o masă
comparabilă cu masa corpului, deci deţine o inerţie mare, veveriţa
îşi poate dirija săriturile, iar vulpea îşi poare schimba brusc direcţia
de mişcare.

 Atunci când sunt ameninţate, pisicile ciulesc urechile. Acelaşi


comportament îl au şi câinii. Orientarea urechilor ajută pisica şi câinele
să stabilească, direcţia din care apare pericolul şi distanţa care îi
desparte de inamicii lor.

 Puricele, deşi este un animal atât de mic este înzestrat cu două


membre posterioare, care dezvoltă o putere musculară relativ mare,
capabilă să producă ridicarea corpului acestuia la înălţimi mai mari de
100 de ori decât lungimea sa.

 Modul de deplasare al caracatiţei este asemănăor cu modul de


propulsare al rachetei. Într-adevăr, atunci când caracatiţa elimină cu
putere, printr-un orificiu posterior, apa înghiţită, ea este împinsă şi
înaintează în sens opus, conform principiuliu acţiunii şi reacţiunii.

 Fluturii de noapte folosesc razele de Lunii pentru orientarea zborului. Pentru a se


deplasa pe o traiectorie liniară, fluturele menţine constant unghiul
dintre direcţia razelor venite de la Lună şi direcţia de zbor. În acelaşi
mod se explică şi traiectoria circulară a unui fluture de noapte, în
jurul unui bec electric.

 .Meduzele au un simţ aparte, care le permite să descopere cu multe


ore înainte, apropierea unei furtuni pe mare. Astfel se explică faptul
că ele sunt sensibile la sunetele neaudibile pentru om, produse de
mişcările valurilor.

 Liliacul, mamifer nocturn are laringele adaptat emiterii unor sunete care nu pot fi
auzite de om. Aceste sunete se vor reflecta de un obstacol, întocmai ca şi lumina, şi
întorcându-se spre liliac, vor fi recepţionate de acesta cu ajutorul
urechilor sale adaptate în mod special. În acest mod, obstacolel sunt
ocolite prin schimbarea direcţiei de zbor. Dacă însă un astfel de
semnal sonor nimereşte în coafura bogată a unei doamne, reflexia
pe firele de păr este difuză iar liliacul are senzaţia de ”cale
liberă”; ceea ce urmează este uşor de imaginat.

 Şarpele cu copoţei dispune de un organ care are o mare


sensibilitate la căldură (el sesizează o diferenţă de
temperatură dintre mediu şi corpul prăzii de 0.001° C)

 Păsările înotătoare îşi ung penele cu o grăsime secretată de o


anumită glandă. În acest mod, penele lor nu se udă şi ele se pot
menţine uşor pe suprafaţa apei.

 .Încă din antichitate, se cunoştea un peşte numit torpila, care


producea comoţii puternice celui ce-l lua în mână. Mai târziu, în anul
1773 s-a arătat ca aceste comotii se puteau obţine numai atunci
când se atingea cu o mână spinarea iar cu cealaltă mâna peştelui.
Disecând peştele s-a găsit în dosul cranului, organul electric care
producea comoţiile: el era constituit din peste 1100 elemente
(numite pile electrice) izoalte între ele prin memebrane. S-a
constatat, de asemenea că fiecare pilă elibera o tensiune de 0,1 V.
După o astfel de descărcare, peştele rămâne un anumit timp
epuizat.

 Vara, când este foarte cald, câinele deschide botul, scoate limba afară şi respiră
des. Scoţând limba, câinele îşi măreşte suprafaţa de evaporare şi
prin aceasta creşte cantitatea de căldură cedată. Atunci când el respiră
des, schimbul de căldură între corpul lui şi aerul de afară are loc mai
repede, ducând la scăderea mai rapidă a temperaturii corpului.

 S-a constatat ca la mamifere, există o diferenţă de potenţial de


până la 50 mV, între o zonă intactă a pielii şi o zonă rănită a ei. Pe
măsura vindecării, această diferenţă de potenţial scade.

 Şobolanii prezintă o diferenţă de potenţial persistentă de 0.68 V,


măsurată între un electrod de oţel fixat sub piele şi unul de platină
fixat sub peritoneu (membrană care căptuşeşte abdomenul).
.
 Spre deosebire de om, care are o vedere bioculară (cei doi ochi se
mişca într-o anumită direcţie) cameleonul are ochi independenţi, ei
mişcându-se unul de altul.
 La nivelul retinei ochiului uman, semnalul luminos dă naştere unor
impulsuri elctrice de ordinul a sute de microvolţi (de exemplu, între
retină şi cornee), transmis apoi creierului.

 Se ştie că frunza reprezintă bucătăria plantei. Cum reuşeşte apa din


pământ sa urce de la rădăcină, prin tulpină spre frunze? Ridicarea ei
se bazază pe fenomenul de capilaritate; pentru că vasele prin care
se face transportul apei sunt foarte subţiri (capilare), seva urcă în
ele.

 .Faptul că simţim de la distanţă mirosul fascinant al florilor se


datorează fenomenului de difuzie a particulelor mici de polen, parfumate,
printre moleculele din aer.

 Deşi, în iernile friguroase, lacurile sunt acoperite cu gheaţă, totuşi, viaţa


subacvatică nu-şi încetează activitatea. Acest lucru se datorează
anomaliei apei în intervalul de temperatură 0 − 4° C, când densitatea apei
creşte în loc să scadă. Straturile de apă cu temperatura de 4° C având
densitatea maximă se vor deplasa spre fundul lacului, iar straturile
cu temperatura de 0° C, având densitatea mai mică vor rămâne la
suprafată. În felul acesta, vieţuitoarele pot trăi şi se pot hrăni, în
straturile inferioare ale lacurilor.
 Plantele care trăiesc pe vârfurile înalte ale munţilor, acolo unde apa
nu este reţinută de sol (terenul fiind petros), au frunzele subţiri vi în
formă de ace, fiind totodată acoperite cu un strat de ceară. Astfel
este împiedicată evaporarea rapidă a apei.

 Plantele sunt foarte sensibile la acţiunea câmpului electric. Astfel,


câmpurile electrice de sute de volţi pe metru pot produce curbarea
tulpinii şi a rădăcinii unei plante, iar mărirea artificială a câmpului
electric atmosferic produce accelerarea maturaţiei la orz, sporuri de
recolte şi încetarea degenerării cartofului

 Cauza principală a formării nisipurilor în deşerturi este mare diferenţă


de temperatură dintre zi şi noapte. Aceasta determină dilatarea şi
contracţia rapidă a staturilor de la suprafaţa pietrelor şi a stâncilor,
care, fiind rău conducătoare de căldură, vor crăpa şi se vor sfărma.

 Formarea munţilor de încreţire se datorează contracţiei păturilor


centrale ale scoarţei terestre.

 Formarea cheilor râurilor şi a unor monumente naturale (Babele, Sfinxul)


de pe versanţii muntoşi îşi au explicaţia în proprietatea rocilor de a se diviza
(mai uşor sau mai greu) în particule mici, sub acţiunea unor factori
externi cum ar fi apa sau curenţii de aer.
 Se ştie că Luna este brăzdată de o mulţime de cratere datorate
meteoriţilor care cad pe solul acesteia. Energia cinetică a lor se
transformă în energie potenţială de deformare, la impactul cu solul
selenar. De ce totuşi pe Pământ nu se observă atâtea cratere ca şi
pe Lună? Explicaţia o găsim în existenţa stratului de aer care
înconjoară Pământul şi care poartă numele de atmosferă. Aceasta
detemină frânarea meteoritului (care intră cu viteză foarte mare),
lucrul mecanic al forţei de frecare transformându-se în căldură iar
meteoritul arde înainte de a junge pe Pământ.

 Deplasarea la vale a gheţarilor de pe versanţii munţilor se explică


ţinând cont de presiunea mare exercitată de aceştia pe suprafaţa de
contact cu muntele, presiune care determină topirea gheţii la o
temperatură mai mare, decât la presiune normală; stratul subţire de
apă format înlesneşte alunecarea ghetii la vale, micşorând frecarea cu solul.

 Vaporii de apă din aerul atmosferic determină umiditatea aerului.


Umiditatea normală pentru sănătatea omului este de 50-60%. Când
încălzim o cameră folosind surse de căldură care produc scăderea
umiditaţii, trebuie puse în apropiere vase cu apă. Când aerul umed
se răceşte, o parte a vaporilor de apă se condensează formând
gheaţa- la suprafaţa solului, şi norii- la înălţimi mari în atmosferă.

 Norii coboară foarte încet; partea inferioră a norului, în coborâre,


dispare, pentru că întâlnind straturi calde ale atmosferei, picăturile
de apă ce îl formează se evaporă. Partea superioară a norului se
reface, datorită vaporilor de apă care se condensează în straturile
înalte şi reci ale atmosferei. În acest fel, norii par că se menţin la o
distanţă constantă faţă de pământ.

 Prin transformare vaporilor de apă din atmosferă, la contactul cu


pământul rece sau foarte rece ia naştere roua (observată în
dimineţile de vară), respectiv bruma (observată toamna târziu). Primul
fenomen este condensarea, iar al doilea desublimarea apei.

 Formarea ploilor şi a fulgilor de zăpadă se datorează condensării


vaporilor de apă din atmosferă la contactul cu straturile reci de aer
în prezenţa centrilor de condensare (praf, etc.) respectiv dedulbării
acestora. În fiecare caz se eliberează o cantitate de căldură, fapt ce
duce la încălzirea cu câteva grade a aerului atunci când plouă sau
ninge.

 Norii de furtună se încarcă la partea lor inferioară datorită frecării cu


aerul, cu sarcină electrică negativă. Aceasta face ca suprafaţa
pământului pe dedesubtul norului să se încarce, prin influenţă, cu
sarcină pozitivă (sarcina pozitivă poate apărea şi pe arbori, linii
electrice, corpul uman). Când diferenţa de potenţial dintre nor şi
pământ atinge nori mari, apare o descărcare electrică între nor şi
pământ numită trăsnet. Fenomenul luminos care însoţeşte
descărcarea electrică se numeşte fulger iar cel acustic se numeşte tunet.

 Pământul este încărcat cu sarcină electrică negativă, iar aerul cu


sarcină pozitivă. Potenţialul electric al pământului este 0 V, iar
valoarea potenţialului în aer la înălţimea nasului unui om adult este
de +200 V; având în vedere aceasta, cum se explică faptul că, nu se
simte niciun şoc electric la ieşirea pe stradă? Corpul uman este un
conductor electric bun. Deci potenţialul omului în contact cu
pământul este 0 V. Aşadar, între capul omului şi picioarelel lui,
direferenţa de potential este 0 V.

 Apariţia curcubeului, după ploaie se datorează fenomenului de


dispersie a luminii la intrarea într-o picătură mică de apă din
atmosferă şi a fenomenului de reflexie totală ce are loc în interiorul
picăturii.

Subiectele-întrebările- au fost preluate din:


Ne place fizica? Experimente. Întrebări. Probleme. Teste
-pentru gimnaziu-, Rodica Spoială, București,1998, Editura All