CIG.

ANUL IV- semestrul I

ANALIZA ECONOMICO-FINANCIARA- 2

MANUALE RECOMANDATE:
Iosefina Morosan:Analiza-economico-financiara. Ed.FRM.Bucuresti,2006.
Iosefina Morosan: Analiza economico-financiara-probleme rezolvate. Ed.FRM,
Bucuresti, 2006.
Iosefina Morosan, Angela Popescu, Mircea Barbu. Analiza economico-financiara. Teorie si
aplicatii.Editura FRM.Bucuresti 2007.

CUPRINSUL –cursului:
1)Analiza gestiunii resurselor;
2)Analiza cheltuielilor firmei;
3)Analiza performantelor firmei pe baza rentabilitatii;
4)Analiza pozitiei financiare a firmei si a riscurilor ;

Cap.1. Analiza gestiunii resurselor

I. Gestiunea resurselor umane presupune:
- realizarea integrală şi la termen a obiectivului de activitate;
- obţinerea unor produse şi servicii de calitate superioară şi competitive pe piaţă;
- valorificarea superioară a potenţialului resurselor umane.
Analiza dimensiunii şi a structurii resurselor umane vizează:
- latura cantitativă şi calitativă a încadrării firmelor cu personal necesar;
- structura şi dimensiunea personalului uman.
1. Analiza cantitativă a resurselor umane se caracterizează cu ajutorul următorilor
indicatori:
- numărul de salariaţi reprezintă efectivul de salariaţi la începutul şi sfârşitul perioadei
de gestiune şi cuprinde toţi salariaţii angajaţi cu contracte individuale de muncă pe durată
determinată sau nedeterminată, existenţi la un moment dat;
- numărul de personal care cuprinde numărul de salariaţi plus personalul cu contract de
prestări servicii, colaborare, convenţie;
- numărul mediu de salariaţi se calculează ca o medie aritmetică simplă a efectivului
zilnic de salariaţi;
- numărul mediu de personal este o medie aritmetică simplă a efectivului zilnic de
personal;
- numărul maxim admisibil de personal este alcătuit în funcţie de volumul de activitate
şi de productivitatea medie a muncii.
2. Analiza calitativă a resurselor umane se caracterizează cu ajutorul următorilor
indicatori:
( )
- coeficientul mediu de calificare a personalului K m
( )
- coeficientul mediu de complexitate a lucrărilor executate K t
Km = Kt – concordanţă deplină;
K m < K t - reflectă faptul că muncitorii cu un grad de calificare inferioară execută
lucrări de categorie superioară, adică afectează calitatea produselor;
K m > K t - reflectă faptul că muncitorii cu un grad de calificare superioară execută
lucrări de categorie inferioară şi conduce la folosirea incompletă a resurselor de muncă.
( )
- coeficientul mediu de concordanţă K c reflectă concordanţa dintre categoria medie
de calificare a muncitorilor şi categoria medie tarifară a lucrărilor.
3. Analiza structurii resurselor umane
Clasificarea conform CAEN la nivelul economiei naţionale:
- personal ocupat în activităţi industriale;
1
 - personal ocupat în activităţi neindustriale.
Clasificarea conform COR evidenţiază la nivelul firmei:
- legiuitori, înalţi funcţionari şi conducători;
- specialişti (cu ocupaţii intelectuale şi ştiinţifice);
- tehnicieni;
- funcţionari;
- muncitori şi meseriaşi;
- operatori pe maşini, pe instalaţii, echipamente, etc.;
- muncitori necalificaţi.
Clasificarea personalului pe ocupaţii:
- muncitori direct productivi şi indirect productivi;
- personal tehnic: ingineri, subingineri;
- personal cu pregătire economică;
- personal de conducere tehnică: maiştrii, tehnicieni;
- personal de conducere şi administrativ;
- personal de deservire generală: de serviciu, pază, pompieri.
Alte criterii:
- vârsta (sub 25 ani, 26-35 ani, 36-45 ani, 46-55 ani, peste 55 ani);
- vechimea în firmă (sub 1 an, 2-5 ani, 5-10 ani);
- sexul;
- pregătirea profesională;
- funcţiile firmei (cercetare-dezvoltare, producţie, comercială, personal, financiar-
contabil).
Analiza dinamicii personalului pe total şi pe categorii.
4. Analiza comportamentului resurselor umane
a. Analiza mobilităţii şi stabilităţii personalului:
- circulaţia personalului (transfer, boală, studii, pensionare);
- fluctuaţia (ieşiri fără aprobarea conducerii, desfacerea CCM).
Indicatori:
1. Coeficientul mediu de intrări de personal (Ci);
2. Coeficientul mediu al ieşirilor de personal (Ce);
3. Coeficientul fluctuaţiei personalului (Cf):
- ponderea vechimii în unitatea analizată în total vechime muncă;
- vechimea medie în aceiaşi unitate.
b. Analiza utilizării timpului de muncă se face pe baza „balanţei timpului de muncă” şi
din „balanţa utilizării efective a timpului de muncă”.
Indicatori:
- fondul de timp calendaristic (Ftc);
- fondul de timp maxim disponibil:
- timp efectiv lucrat;
- timp nelucrat:
- din cauze justificate (CM, de maternitate, zile libere plătite);
- din cauze nejustificate (absenţe nemotivate, CFS).
c. Analiza statică şi dinamică a timpului de muncă
Indicatori:
- gradul de propagare a fondului de timp calendaristic;
- gradul de utilizare a fondului de timp calendaristic;
- gradul de utilizare a fondului de timp maxim disponibil;
- gradul de neutilizare a fondului de timp maxim disponibil;
- gradul de utilizare a duratei medii normale a zilei de lucru;
Efectele modificării timpului de muncă se reflectă:
- asupra valorii producţiei obţinute destinate vânzării;
- asupra valorii producţiei exerciţiului;
- asupra cifrei de afaceri;

2
 - asupra valorii adăugate;
- asupra profitului aferent cifrei de afaceri;
- asupra profitului pe salariat.
5. Analiza eficienţei utilizării resurselor umane se realizează cu indicatorii:
- productivitatea muncii;
- profitul pe salariat.
Analiza productivităţii muncii
Caracterizarea generală a productivităţii muncii:
* reflectă eficienţa cu care a fost cheltuită munca şi se poate calcula sub forma unor
rapoarte:
Efect Pr oductia _ obtinuta _ destinata _ livrarii
- , exemplu: ;
Efort Fond _ total _ de _ timp _ de _ munca
Efort Fond _ total _ de _ timp _ de _ munca
- , exemplu: .
Efect Pr oductia _ obtinuta _ destinata _ livrarii
* se poate calcula cu ajutorul unor:
- indicatori fizici (bucăţi, tone, metrii, etc.);
- indicatori economici exprimaţi valoric: producţia exerciţiului, valoarea adăugată, CA,
venituri din exploatare).
Productivitatea medie a muncii poate fi:
- productivitate medie anuală;
- productivitate medie zilnică;
- productivitate medie orară.
Productivitatea medie zilnică este influenţată de:
- modificarea duratei medii a zilei de lucru;
- modificarea productivităţii medii orare:
- modificarea structurii producţiei fabricate (Δg i ) ;
- modificarea productivităţii orare pe grupe de produse (ΔWhi ) .
Productivitatea medie anuală este influenţată de:
1. modificarea numărului mediu de zile lucrate de un salariat;
2. modificarea productivităţii medii zilnice a muncii.
( )
- modificarea duratei medii zilnice de lucru Δ N h ;
( (Qf )
- modificarea productivităţii medii orare a muncii ΔW h ; )
- modificarea structurii producţiei fabricate (Δg i ) ;
(
- modificarea productivităţii orare pe grupe de produse ΔWhi .)
Interpretarea influenţelor favorabile asupra productivităţii muncii este:
Δg i cu „+” semnifică creşterea ponderii produselor a căror productivitate a muncii în
perioada luată ca bază de comparaţie este superioară productivităţii medii a muncii;
ΔWhi cu „+” semnifică creşterea productivităţii orare pe produs la majoritatea
produselor;
ΔWh cu „+” semnifică creşterea productivităţii medii orare prin utilizarea eficientă a
timpului de lucru la nivelul zilei de lucru;
Δ N h cu „+” semnifică depăşirea duratei medii a zilei de lucru;
ΔWz cu „+” semnifică creşterea eficienţei utilizării resurselor de muncă datorită
creşterii productivităţii medii zilnice;
Δ N z cu „+” semnifică depăşirea numărului mediu de zile lucrate de un salariat.
Modificarea productivităţii medii anuală (orare) are efecte asupra:
- producţiei exerciţiului;
- profitului aferent cifrei de afaceri;
- ratei rentabilităţii economice a activului;
3
 - ratei rentabilităţii financiare.
Efectele modificării productivităţii fizice a muncii asupra:
- costului pe unitatea de produs;
- profitul pe unitatea de produs;
- profitul la nivel de produs;
- profitul pe total firmă;
- nivelul cheltuielilor la 1000 u.m. cifră de afaceri;
- rentabilităţii economice a activului;
- rentabilităţii financiare.
Profitul pe salariat poate fi influenţat de:
1. modificarea productivităţii medii anuale a muncii:
1.1. modificarea timpului mediu lucrate de un salariat;
1.2. modificarea productivităţii medii orare:
1.2.1. modificarea structurii producţiei fabricate;
1.2.2. modificarea productivităţii orare a muncii pe grupe de produse.
2. modificarea gradului de valorificare a producţiei fabricate;
3. modificarea profitului mediu la 1 u.m. cifră de afaceri:
3.1. modificarea structurii producţiei vândute;
3.2. modificarea preţurilor medii de vânzare;
3.3. modificarea costurilor unitare.
Se poate analiza:
- corelaţia între eficienţa utilizării resurselor umane şi rentabilitatea comercială;
- corelaţia între înzestrarea tehnică a muncii şi a compoziţiei tehnologice a mijloacelor
fixe cu eficienţa utilizării resurselor.
II. Analiza gestiunii resurselor materiale
A. Analiza mijloacelor fixe:
1. Analiza volumului, dinamicii, structurii, şi stării mijloacelor fixe.
Volumul mijloacelor fixe se referă la mijloacele fixe deţinute de o societate.
Dinamica mijloacelor fixe se analizează pe baza indicatorilor:
- coeficientul intrărilor de mijloace fixe:
I
KI = ;
Mf
- coeficientul ieşirilor de mijloace fixe:
E
KE = ;
Mf
- coeficientul mişcării totale:
I+E
K MT = .
Mf
Structura mijloacelor fixe se analizează cu indicatorii:
- coeficientul de structură pe categorii de mijloace fixe:
mf
KS = i ;
Mf
- compoziţia tehnologică a capitalului:
Mf '
KT =
Mf
Starea mijloacelor fixe:
- coeficientul de reînoire a mijloacelor fixe:
Valoarea _ de _ achizitie _ a _ mijlocelor _ fixe
K reinoire = ;
Valoarea _ bruta _ a _ mijlocelor _ fixe _ totale
- gradul de amortizare:

4
 Amortizare
K amortizare = ⋅100 ;
Valoarea _ bruta _ a _ mijlocelor _ fixe _ totale
- gradul de înzestrare tehnică:
Valoarea _ medie _ a _ mijlocelor _ fixe
K inzestrare _ tehnica = .
Numarul _ mediu _ de _ salariati

2. Analiza utilizării potenţialului tehnic:

- gradul de utilizare a capacităţii de producţie. Acest indicator determină şi costul
subactivităţii respectiv costul neutilizării utilajelor;
- capacitatea maximă de producţie se analizează sub 3 aspecte:
- capacitatea teoretică care semnifică volumul maxim de producţie finită în
condiţiile în care toate utilajele sunt optim folosite;
- capacitatea suplimentară care reprezintă surplusul de echipament şi utilaje
menţinute în conservare;
- capacitatea normală care reprezintă nivelul mediu al capacităţii de producţie
necesar pentru a satisface cererea de produse.

Factorii care influenţează gradul de utilizare a capacităţii de producţie sunt: structura

mijloacelor fixe, gradul de utilizare a timpului şi randamentul mijloacelor fixe.
Indicatorii de analiză sunt:
1. Gradul de folosire a dotării tehnice reflectă modul de utilizare extensivă a
echipamentului;
2. Gradul de utilizare a timpului maxim disponibil;
3. Randamentul echipamentului;
4. Eficienţa utilizării mijloacelor fixe se realizează cu ajutorul indicatorilor:
- eficienţa mijloacelor fixe exprimată în funcţie de producţia obţinută destinată vânzării
(marfă);
- eficienţa mijloacelor fixe exprimată în funcţie de cifra de afaceri;
- eficienţa mijloacelor fixe exprimată în funcţie de profitul aferent cifrei de afaceri.
B. Analiza stocurilor de materiale:
Stocurile reprezintă partea din activele circulante cu rol important, atât pentru producţie
cât şi pentru comerţ.
Gestionarea resurselor materiale se realizează sub 3 aspecte:
1.Aanaliza pieţei de aprovizionare cu resurse presupune:
- identificarea celor mai buni furnizori în funcţie de serviciile aferente, sediul firmei,
încrederea, termenele de plată, ritmul aprovizionării;
- corelaţia între calitatea şi preţul resurselor;
- trebuie studiat şi gradul de dependenţă faţă de furnizori.
2. Analiza procesului de aprovizionare presupune analiza:
- acoperirii cu contracte a necesarului de aprovizionat;
- realizarea programului de aprovizionare pe total şi categorii de resurse;
- asigurarea necesarului de resurse materiale pentru producţie.
3. Analiza stocurilor de materiale urmăreşte următoarele aspecte:
- formarea stocurilor şi costul stocării;
- stocul de materii prime şi materiale;
- utilizarea resurselor materiale şi performanţele economice ale firmei.
Analiza utilizării resurselor materiale se face cu 2 categorii de indicatori:
a. Indicatori analitici:
- consumul specific adică cantitatea de material utilizat pentru obţinerea unei unităţi de
produs;
- ponderea unui anumit material în greutatea netă a produsului;
- coeficientul de randament exprimă gradul şi modul de utilizare a materialelor sub
aspect fizic.
b. Indicatori sintetici:
5
 - gradul de valorificare a resurselor materiale:
Valoarea _ produsului
Gv = ;
Cantitatea _ de _ material _ consumata
- valoarea producţiei la 1 u.m. resurse materiale:
Valoarea _ productiei
;
Valoarea _ materialelor _ consumate
- valoarea adăugată la 1 u.m. resurse materiale:
Valoarea _ adaugata
;
Valoarea _ materialelor _ consumate
- rezultatul exploatării la 1 u.m. resurse consumate:
Re zultatul _ exp loatarii
.
Valoarea _ materialelor _ consumate

Efectele consumului specific asupra:

- volumului producţiei fizice;
- valorii producţiei obţinute;
- costului produsului;
- profitului unitar;
- rentabilităţii resurselor consumate pe produs.

APLICATII:
1)Influenţa gradului de valorificare a producţiei exerciţiului asupra cifrei de
afaceri
Se cunosc:
Nr.
Indicatori UM p0 p1
crt.
1 Numărul mediu de salariaţi ( Ns ) pers 550 400
2 Producţia exerciţiului (Qe) mii u.m. 2500 2300
3 Cifra de afaceri (CA) mii u.m. 2400 2470
Să se analizeze influenţa gradului de valorificare a producţiei exerciţiului asupra cifrei
de afaceri.
Rezolvare:
Q CA
CA = Ns ⋅ e ⋅
Ns Qe
( ΔCA ) Qe1 ⎛ CA1 CA0 ⎞
Δ
CA
= Ns1 ⋅ ⋅⎜ − ⎟ = 400 ⋅ 2300 ⋅ ⎛⎜ 2470 − 2400 ⎞⎟ = +261,97 mii u.m.
Qe Ns1 ⎜⎝ Qe1 Q e0 ⎟
⎠ 400 ⎝ 2300 2500 ⎠

2)Influenţa numărului de salariaţi asupra cifrei de afaceri

Se cunosc:
Nr.
Indicatori UM p0 p1
crt.
1 Numărul mediu de salariaţi ( Ns ) pers 550 400
2 Producţia exerciţiului (Qe) mii u.m. 2500 2300
3 Cifra de afaceri (CA) mii u.m. 2400 2470
Să se determine influenţa numărului de salariaţi asupra cifrei de afaceri.
Rezolvare:
Q CA
CA = Ns ⋅ e ⋅
Ns Qe

6
Δ Ns
( ΔCA )
( ) Ns
= Ns1 − Ns0 ⋅
Q e0
⋅
CA0
Qe0
= (400 − 550 ) ⋅
2500 2400
⋅
550 2500
= −654,48 mii u.m.
0

Influenţa numărului de salariaţi asupra cifrei de afaceri se realizează pentru compararea

rezultatelor efective cu cele din baza de raportare.
Reducerea numărului mediu de salariaţi cu 150 persoane în condiţiile menţinerii
constante a celorlalţi factori de influenţă, a determinat în mod justificat şi o diminuare a CA
cu 654,48 mii u.m. Din cauze diverse: restructurarea activităţii, creşterea gradului de
înzestrare tehnică, pensionări, transferuri, reducerea activităţii.

3)Influenţa productivităţii muncii asupra cifrei de afaceri

Se cunosc:
Nr.
Indicatori UM p0 p1
crt.
1 Numărul mediu de salariaţi ( Ns ) pers 550 400
2 Producţia exerciţiului (Qe) mii u.m. 2500 2300
3 Cifra de afaceri (CA) mii u.m. 2400 2470
Să se analizeze influenţa productivităţii muncii asupra cifrei de afaceri.

Rezolvare:
Q CA
CA = Ns ⋅ e ⋅
Ns Qe
Q
unde: e - productivitatea medie anuală a muncii;
Ns
CA
- gradul de valorificare a producţiei destinate livrării.
Qe
( ΔCA )
Q ⎛ Qe Qe ⎞ CA ⎛ 2300 2500 ⎞ 2470
Δ e = Ns1 ⋅ ⎜⎜ 1 − 0 ⎟⎟ ⋅ 0 = 400 ⋅ ⎜ − ⎟⋅ = +476,216 mii u.m.
Ns ⎝ Ns1 Ns0 ⎠ Qe0 ⎝ 400 550 ⎠ 2500
Qe
Creşterea productivităţii medii anuale de la 4,54 ( 0 ) în perioada precedentă la 5,75
Ns0
Qe1
( ) a generat o creştere a CA cu 476,2 mii u.m.
Ns1

4)Influenţa numărului mediu de ore lucrate de un salariat asupra cifrei de afaceri

Se cunosc:
Nr.
Indicatori UM p0 p1
crt.
1 Numărul mediu de salariaţi ( Ns ) pers 550 500
2 Numărul mediu de ore lucrate/salariat ( t ) ore 2600 2100
3 Cifra de afaceri medie orară ( Wh ) mii u.m. 92 105
Să se analizeze influenţa numărului mediu de ore lucrate de un salariat asupra cifrei de
afaceri.

Rezolvare:
CA = Ns ⋅ Nz ⋅ Nh ⋅ Wh
unde: Nz - numărul mediu de zile lucrate de un angajat;
Nh - numărul mediu de ore lucrate de un angajat pe zi;
7
 Wh - productivitatea medie orară a unui angajat (cifra de afaceri medie orară);
t - numărul mediu de ore lucrate de un angajat ( t = Nz ⋅ Nh ).
Δt
( ΔCA )
( ) ( )
= Ns1 ⋅ Nz1 ⋅ Nh1 − Nz 0 ⋅ Nh0 ⋅ Wh0 = Ns1 ⋅ t1 − t 0 ⋅ Wh0 = 500 (2100 – 2600) 92=
= - 23 mil. u.m.
Scăderea numărului mediu de ore lucrate de un salariat de la 2600 ore în perioada
precedentă ( t ) la 2100 în perioada curentă a generat o reducere a CA cu 23 mii u.m.

6)Influenţa cheltuielilor cu materialele (consum intermediar) la 1 u.m. producţie a

exerciţiului asupra valorii adăugate
Nr.
Indicatori UM p0 p1
crt.
1 Producţia exerciţiului (Qe) mil. u.m. 2,5 2,7
2 Consumuri intermediare (M) mil. u.m. 1,5 1,8
Model de analiză:
⎛ M⎞
VA = Qe ⋅ ⎜⎜1 − ⎟⎟
⎝ Qe ⎠
Influenţa cheltuielilor cu materialele:
( ΔVA )
⎛ M⎞ ⎡⎛ M ⎞ ⎛ M ⎞⎤ ⎡⎛ 1,8 ⎞ ⎛ 1,5 ⎞⎤
Δ⎜⎜1 − ⎟⎟ = Qe1 ⋅ ⎢⎜1 − 1 ⎟ − ⎜1 − 0 ⎟⎥ = 2,7 ⋅ ⎢⎜1 − ⎟ − ⎜1 − ⎟⎥ = −0,189 mil.
⎝ Qe ⎠ ⎢⎣⎜⎝ Qe1 ⎟⎠ ⎜⎝ Qe0 ⎟⎠⎥⎦ ⎣⎝ 2,7 ⎠ ⎝ 2,5 ⎠⎦
u.m.
7)Influenţa productivităţii muncii medii orare asupra valorii adăugate
Nr.
Indicatori UM p0 p1
crt.
1 Producţia exerciţiului (Qe) mil. u.m. 1,1 1,2
2 Fondul total de timp de muncă (T) ore 430000 410000
3 Valoarea medie adăugată la 1 u.m. producţie va ( ) mil. u.m. 0,6 0,5
T
Qe
Wh
VA
va
Influenţa productivităţii medii orare asupra valorii adăugate:
ΔWh
( ΔVA )
( )
= T1 ⋅ Wh 1 − Wh 0 ⋅ va 0 = 410000 ⋅ ⎜
⎛ 1,2
−
1,1 ⎞
⎟ ⋅ 0,7 = 0,08615 mil. u.m.
⎝ 410000 430000 ⎠
Q
Creşterea productivităţii medii orare a muncii ( Wh = e ) a dus la creşterea cu 86,1 mii
T
u.m. a valorii adăugate.

8)Influenţa fondului de timp asupra valorii adăugate

Nr.
Indicatori UM p0 p1
crt.
1 Producţia exerciţiului (Qe) mil. u.m. 2,0 2,5
2 Fondul total de timp de muncă ore 500000 490000
3 Valoarea medie adăugată la 1 u.m. producţie mil. u.m. 0,43 0,6

VA = Qe ⋅ va = T ⋅ Wh ⋅ va
8
 T
Qe
Wh
VA
va
2
ΔT (ΔVA ) = (T1 − T0 ) ⋅ Wh0 ⋅ va0 = (490000 − 500000 ) ⋅ 0,43 = −0.0172 mil. u.m.
500000

Reducerea timpului de muncă cu 10.000 ore a determinat o scădere a valorii adăugate

cu 17,2 mii u.m.
Intrebari de autoevaluare:
1)Care este relatia de determinare a influentei productivitatii muncii medii anuale asupra
valorii adaugate;
2)Care sunt principalele rate de eficienta a utilizarii mijloacelor fixe;
3)Care sunt etapele desfasurarii procesului de aprovizionare?
4)Ce corelatie exista intre evolutia stocurilor si cifra de afaceri?
5) Ce reprezinta gradul de valorificare a resurselor materiale?

CAP. 2.Analiza cheltuielilor firmei

Cheltuielile reprezintă sumele sau valorile plătite sau de plătit pentru:
- consumuri, lucrări executate şi serviciile prestate de terţi;
- remunerarea personalului;
- executarea unor obligaţii legale sau contractuale;
- constituirea amortizărilor şi provizioanelor;
- consumuri excepţionale.
Costurile reprezintă totalitatea consumurilor exprimate în formă bănească pe care le
efectuează firma în vederea realizării unei anumite producţii sau a unui singur produs.
Criterii de clasificare a cheltuielilor:
1. După natura lor:
a. cheltuieli de exploatare:
- cheltuieli cu materii prime şi materiale consumabile;
- cheltuieli cu lucrările şi serviciile executate de terţi;
- cheltuieli cu personalul;
- cheltuieli cu amortizarea şi provizioanele aferente exploatării;
- alte cheltuieli de exploatare;
b. cheltuieli financiare:
- pierderi din creanţe legate de participaţii;
- cheltuieli privind investiţiile financiare cedate;
- diferenţe nefavorabile de curs valutar;
- dobânzile aferente creditelor atrase, privind exerciţiul financiar în curs;
- sconturi acordate clienţilor;
c. cheltuieli extraordinare legate de evenimente excepţionale:
- pierderi din calamităţi;
- debitori diverşi;
2. După comportamentul faţă de volumul producţiei:
a. cheltuieli variabile care sunt dependente de volumul de activitate şi conţin:
- cheltuieli cu materii prime şi materiale aferente obţinerii producţiei;
- cheltuieli cu salariile personalului productiv;
- cheltuieli cu servicii şi lucrări prestate de terţi în scopul obţinerii producţiei;
b. cheltuieli fixe care sunt constante, pe termen limitat, în raport cu volumul de
activitate, dar dependente de capacitatea de producţie şi distribuţie, formate în principal din:
- amortizare;
- cheltuieli cu caracter fix (materiale, cheltuieli salariale);
9
 3. După conţinutul lor:
a. cheltuieli materiale care cuprind consumuri de resurse materiale şi amortizarea
mijloacelor fixe;
b. cheltuieli cu salariile şi aferente utilizării personalului (asigurări şi protecţie socială).
Modele de calcul:
1. Rata de eficienţă a cheltuielilor totale sau cheltuieli la 1000 u.m. venituri totale:
Ch
Ci1000 = i ⋅1000 ;
Vi
2. Analiza cheltuielilor la 1000 u.m. CA:

C 1000 =
∑ qv ⋅ c ⋅1000 ;
∑ qv ⋅ p
3. Analiza cheltuielilor variabile la 1000 u.m. CA:

C 1000 =
∑ qv ⋅ cv ⋅1000 ;
∑ qv ⋅ p
4. Analiza cheltuielilor fixe la 1000 u.m. CA:
Cf Cf
Cf 1000 = ⋅1000 ; Cf 1000 = ⋅1000 ;
CA ∑ qv ⋅ p
5. Analiza cheltuielilor materiale la 1000 u.m. CA:

Cm1000 =
∑ qv ⋅ cm ⋅1000 ;
∑ qv ⋅ p
6. Analiza cheltuielilor cu amortizarea la 1000 u.m. CA:
A
C a1000 = ⋅1000
CA
7. Analiza cheltuielilor cu salariile:
a. C S = Ns ⋅ S ;
CA C S
b. C S = Ns ⋅ ⋅ ;
Ns CA
T CS
c. C S = Ns ⋅ ⋅ .
Ns T
unde:
T
- numărul mediu de ore lucrate/salariat ( t );
Ns
CS
- cheltuieli medii cu salariile/1 u.m. CA ( cs );
CA
CA
- productivitatea medie anuală ( Wa );
Ns
CS
- salariul mediu orar ( csh ).
T
Corelaţia dintre creşterea productivităţii muncii şi cea a salariului mediu se reflectă cu
ajutorul indicelui de corelaţie stabilit după una dintre relaţiile:
I csa
IC = ;
I Wa
sau
I csa − 100
IC = - când cei doi indici au valori mai mari decât 100.
I Wa − 100
IC < 1 – este favorabil, adică productivitatea muncii a înregistrat un ritm superior de
creştere faţă de salariul mediu.
APLICATII:
10
 1)Influenţa preţurilor de vânzare asupra cheltuielilor la 1000 u.m. cifră de afaceri
Nr.
Indicatori UM p0 p1
crt.
1 Cifra de afaceri ∑ qvi pi mil. u.m.( 10 ) 8,5
Cheltuieli aferente cifrei de afaceri:
2
∑ qvi ci ( mil. u.m.) 7 6,5

3 Indicele preţurilor de vânzare ( pi ) % - 107

4 Indicele costurilor (ci ) % - 110
Să se determine influenţa preţurilor de vânzare asupra cheltuielilor la 1000 u.m. cifră de
afaceri.
qvi

C 1000 =
∑q vi i c
⋅1000 pi
∑q vi pi
ci
ci1
110% = ⋅100
ci0
ci1 ⋅100
ci0 =
110
pi1 ⋅ 100
pi0 =
107
ci1 ⋅100 ci1 ⋅100
∑ qvi ci0 ∑ qvi ci0 ∑q ⋅ vi1
110
∑q vi1 ⋅
110 ⋅1000 =
Δpi = 1
⋅1000 − 1
⋅1000 = ⋅1000 −
∑ qvi pi1 1
∑ qvi pi0
1
∑q vi1 pi1
∑q vi1 ⋅
pi1 ⋅100
107
6,5 ⋅100 6,5 ⋅100
= 110 ⋅1000 − 110 ⋅1000 = 695,2 − 744,2 = −49
8,5 8,5 ⋅100
107

2)Influenţa structurii asupra cheltuielilor la 1000 u.m. cifră de afaceri

Nr.
Indicatori UM p0 p1
crt.
1 Cifra de afaceri (∑ q p )vi i mil. u.m. 60 70
Cheltuieli aferente cifrei de afaceri:
2 (
∑ qvi ci ) mil. u.m. 50 55

3 Indicele preţurilor de vânzare ( pi ) % - 110

4 Indicele costurilor (ci ) % - 113
Să se determine influenţa structurii asupra cheltuielilor la 1000 u.m. cifră de afaceri.

Rezolvare:
qvi

C 1000 =
∑q vi i c
⋅1000 pi
∑q vi pi
ci

11
 ci1 ⋅100
∑ qvi ci0 ∑ qvi ci0 ∑q vi1 ⋅
113 ⋅1000 − ∑ qvi0 ci0 ⋅1000 =
Δqv i = 1
⋅1000 − 0
⋅1000 =
∑q vi1 pi0 ∑q vi0 pi0
∑q vi1 ⋅
pi1 ⋅100 ∑ q v pi
i0 0

110
55 ⋅100
50
= 113 ⋅1000 − ⋅1000 = 764,77 − 833,3 = −68,53
70 ⋅100 60
110

3)Influenţa cheltuielilor fixe asupra cheltuielilor fixe la 1000 u.m. cifră de afaceri
Nr.
Indicatori p0 p1
crt.
1 Suma cheltuielilor fixe (Cf) 6 5,5
2 Cifra de afaceri ∑ qvi pi ( 20 )
22
3 Volumul efectiv al cifrei de afaceri la preţul perioadei p0 - 20,5
Să se determine influenţa cheltuielilor fixe asupra cheltuielilor fixe la 1000 u.m. cifră de
afaceri:
qv
Chf
C 1000 = ⋅1000 p
∑ v
f
q p
Chf
Cf1 Cf 0 5,5 6
ΔChf = ⋅1000 − ⋅ 1000 = ⋅1000 − ⋅1000 = 250 − 272,7 = −22,7 mil. u.m.
∑ qv1 p1 ∑ qv1 p1 22 22

4)Influenţa preţului asupra cheltuielilor variabile la 1000 u.m. cifră de afaceri

Nr.
Indicatori p0 p1
crt.
1 Cheltuieli variabile (∑ q c ) vi i 50 45
2 Cifra de afaceri (∑ q p ) vi i
100 107
3 Indicele preţurilor de vânzare ( pi ) - 106
4 Indicele costurilor (ci ) - 110
Să se determine influenţa preţului asupra cheltuielilor variabile la 1000 u.m. cifră de
afaceri.
Δg - modificarea structurii

Cv1000 =
∑ qv cv ⋅ 1000 Δp - modificarea preţului
∑ vq p
Δcv - modificarea costului.
cv ⋅100 cv ⋅100
∑ v1 v0 ⋅1000 − ∑ v1 v0 ⋅1000 =
q c q c ∑ qv1 ⋅ 1
110 ⋅1000 −
∑ qv1 ⋅ 1
110 ⋅1000 =
Δp =
∑ v1 1
q p ∑ v1 0
q p ∑ v1 1
q p p ⋅100
∑ qv1 ⋅ 1106
= 382,24 − 405,19 = −22,95
5)Influenţa preţului de vânzare asupra cheltuielilor materiale la 1000 u.m. cifră de
afaceri
Nr.
Indicatori p0 p1
crt.
1 Cheltuieli materiale (∑ qv cm ) 50 56

12
 2 Cifra de afaceri (∑ q p )
v 85 106
3 Indicele preţurilor de vânzare ( pi ) - 110
4 Indicele costurilor (materiale) (ci ) - 116
Să se determine influenţa preţului de vânzare asupra cheltuielilor materiale la 1000 u.m.
cifră de afaceri.
Rezolvare:
g
1000
Cm p
cs (consum specific)
cm
p’ (preţul de aprovizionare)
cm1 ⋅100 cm1 ⋅100
∑ q ⋅ ∑ q
∑ qv1 cm0 ⋅1000 − ∑ qv1 cm0 ⋅1000 = v1 116 ⋅1000 − v1 116 ⋅1000 =⋅
Δp =
∑ qv1 p1 ∑ qv1 p0 106 p1 ⋅100
∑ qv1 ⋅ 1110
= 455,43 − 500,99 = −45,56

CAP.3. Analiza performanţelor firmei pe baza rentabilităţii

Performanţa este definită de utilizatorii informaţiilor financiare în funcţie de interesele

lor:
- managerii sunt orientaţi asupra performanţelor globale ale firmelor;
- investitorii actuali şi potenţiali percep performanţa prin prisma rentabilităţii
investiţiilor lor;
- salariaţii manifestă interes pentru stabilitatea şi rentabilitatea firmei;
- creditorii pentru solvabilitatea acesteia;
- clienţii pentru stabilitatea companiei.
În domeniul economic, conceptul de performanţă acoperă accepţiuni diferite, cum ar fi:
rentabilitatea, productivitatea, randamentul.
În acest capitol abordăm performanţa firmei pe baza rentabilităţii care are în vedere
rezultatele obţinute prin utilizarea factorilor de producţie, respectiv cele recunoscute în contul
de profit şi pierdere.
Contul de profit şi pierdere (CPP) face parte dintre situaţiile financiare de închidere a
exerciţiului financiar, fiind un document contabil de sinteză care măsoară performanţele
activităţii unei firme în cursul unei perioada date.
Profitul reflectă performanţa firmei şi capacitatea acesteia de a reinvesti sau de a acorda
dividende.
Modul de prezentare a CPP diferă de la o ţară la alta, după conţinutul informaţional şi
după forma de prezentare.
După conţinutul informaţional distingem două forme:
- CPP cu prezentarea veniturilor şi cheltuielilor după natura lor;
- CPP cu prezentarea după destinaţie a cheltuielilor de exploatare (pe funcţii ale firmei).
După forma de prezentare se întâlnesc:
- sub formă de listă (verticală) care prezintă formarea din treaptă în treaptă a rezultatelor
exerciţiului;
- sub formă de cont (tablou bilateral), în care cheltuielile şi pierderile sunt prezentate în
partea stângă, iar veniturile şi profitul în partea dreaptă.
Modelele de mai sus sunt recomandate prin directiva a IV-a a U.E.
În România se foloseşte sistemul prezentat sub formă de listă, cu structura veniturilor şi
cheltuielilor după natura lor.

13
 Analiza indicatorilor parţiali ai rentabilităţii
Rentabilitatea este una dintre formele sintetice de exprimare a eficienţei activităţii
economico-financiare a firmei, a tuturor factorilor de producţie ţinând cont de toate stadiile
circuitului economic: aprovizionare, producţie şi vânzare.
Pentru măsurarea rentabilităţii se utilizează 2 categorii de indicatori:
- profitul;
- ratele de rentabilitate.
Mărimea absolută a rentabilităţii este reflectată de profit, iar gradul în care capitalurile
sau utilizarea resurselor firmei aduc profit este reflectată de rata rentabilităţii.

Sistemul indicatorilor de rezultate şi de rentabilitate

Indicatori de rezultate Indicatori parţiali ai

(activitate): rentabilităţii:
- CA - Rezultatul brut al exploatării
- Marja comercială - Rezultatul exploatării
- Producţia exerciţiului - Rezultatul curent
- VA - Rezultatul extraordinar
- Rezultatul exerciţiului

Capacitatea de autofinanţare

Autofinanţarea
Marja comercială permite determinarea rezultatului obţinut din vânzarea mărfurilor şi
se calculează prin scăderea costului mărfurilor vândute din totalul vânzărilor de mărfuri.
MC = CAmf − Rmc
MC – marja comercială;
CAmf – cifra de afaceri din vânzarea mărfurilor;
Rmc - rata medie a marjei comerciale.
Producţia exerciţiului (Qe) reprezintă valoarea producţiei globale a unei firme într-un
exerciţiu financiar şi este formată din:
- producţia vândută;
- producţia stocată;
- producţia imobilizată.

Valoarea adăugată şi excedentul brut al exploatării

Cheltuieli cu Salarii
personalul
Cheltuieli
asociate
Valoarea
Impozite
adăugată
şi taxe Cheltuieli
financiare
(bănci)

Dividende
(acţionari)
Subvenţii Excedentul brut al
pentru exploatării Impozit pe
exploatare profit (stat)
14
Autofinanţare (firmă)
 Creşterea EBE este o condiţie importantă pentru mărirea capacităţii de autofinanţare a
firmei deoarece trebuie să asigure:
- remunerarea capitalurilor investite de bănci şi acţionari;
- rambursarea împrumuturilor pe termen mediu şi lung;
- înlocuirea activelor fixe;
- plata impozitului pe profit.
Analiza profitului aferent cifrei de afaceri
Rezultatul exploatării este format din rezultatul aferent CA (Pr) şi rezultatul din alte
activităţi de exploatare (RE’).
RE = Pr + RE’
Pr – CA – cheltuieli aferente CA
RE’ – alte venituri din exploatare – alte cheltuieli din exploatare.
În cazul firmelor cu activitate industrială sau agricolă se pot folosii următoarele modele
de analiză a profitului aferent CA pe total firmă:
1. Pr = ∑ qvi ⋅ pi − ∑ qvi ⋅ ci
Δqv - volumul fizic al producţiei vândute
ΔP Δg - structura producţiei vândute pe produse
Δc - costuri complete unitare
Δp - preţurile medii de vânzare unitare, exclusiv TVA.
⎛ ∑ qvi ⋅ ci ⎞
2. Pr = ∑ qvi ⋅ pi ⋅ ⎜1 − ⎟ = CA ⋅ pr
⎜ ∑ qv ⋅ p ⎟
⎝ i i ⎠
Δqv
ΔCA
Δp
ΔP
Δg
Δ pr Δp
Δc
CA Pr
3. Pr = Ns ⋅ ⋅
Ns CA
CA
- productivitatea
Ns
Pr
- profitul care revine la 1 u.m. CA.
CA
Ns
t
CA
Pr
Ns
Wh
Δg
Pr
Δp
CA

Δc

15
APLICATII

1)Influenţa preţului de vânzare asupra profitului

Nr.
Indicatori p0 p1
crt.
1 Cifra de afaceri netă(∑ qv p ) i i 36 40
2 Cheltuieli aferente cifrei de afaceri (∑ qv c ) i i 20 30

3 Indicele preţurilor de vânzare

p
(I ) 1
p - 106%
p0
⎛c ⎞
4 Indicele costurilor ⎜⎜ 1 ⎟⎟ (I c ) - 104%
⎝ c0 ⎠
Să se determine influenţa preţului de vânzare asupra profitului.
Rezolvare:
Pr = ∑ qvi pi − ∑ qvi ci
qv – volumul producţiei obţinute
g – structura producţiei vândute
Pr
c – costul de producţie unitar
p – preţul de vânzare fără TVA
Δpi = (∑ qv i1 ) (∑ qv
pi1 − ∑ qvi1 ci1 − i1 )
pi0 − ∑ qvi1 ci1 = ∑ qvi1 pi1 − ∑ qvi1 pi0 =40 −
40
1,06
= 2,26

2)Influenţa costului unitar asupra profitului

Nr.
Indicatori p0 p1
crt.
1 Cifra de afaceri netă(∑ qv p ) i i 50 55
2 Cheltuieli aferente cifrei de afaceri (∑ qv c ) i i 40 46

3 Indicele preţurilor de vânzare

p
(I ) 1
p - 107%
p0
⎛c ⎞
4 Indicele costurilor ⎜⎜ 1 ⎟⎟ (I c ) - 97%
⎝ c0 ⎠
Să se determine influenţa costului unitar asupra profitului.
Rezolvare:
Pr = ∑ qvi pi − ∑ qvi ci
qv – volumul producţiei obţinute
g – structura producţiei vândute
Pr
c – costul de producţie unitar
p – preţul de vânzare fără TVA
Δci = (∑ qv i1 ) (∑ qv
pi0 − ∑ qvi1 ci1 − i1 ) ( ) ⎛
pi0 − ∑ qvi1 ci0 = − ∑ qvi1 ci1 − ∑ qvi1 ci0 = −⎜ 46 −
46 ⎞
⎟ = 1,42
0,97 ⎠
⎝

3)Influenţa structurii cifrei de afaceri asupra profitului

Nr.
Indicatori p0 p1
crt.
1 Cifra de afaceri netă (∑ qv p )
i i 35 40

16
 2 Cheltuieli aferente cifrei de afaceri (∑ qv c )
i i 30 33

3 Indicele preţurilor de vânzare

p 1
(I )
p - 105%
p0
⎛c ⎞
4 Indicele costurilor ⎜⎜ 1 ⎟⎟ (I c ) - 102%
⎝ c0 ⎠
Să se determine influenţa structurii cifrei de afaceri asupra profitului
Rezolvare:
Pr = ∑ qvi pi − ∑ qvi ci
qv – volumul producţiei obţinute
g – structura producţiei vândute
Pr
c – costul de producţie unitar
p – preţul de vânzare fără TVA
40
I qv =
∑ qvi1 pi0 ⋅100 = 1,05 = 1,088
∑ qvi0 pi0 35

Δg i = (∑ qv ) ⎛ 40
pi0 − ∑ qvi1 ci1 − Pr0 ⋅ I qv = ⎜
i1 −
33 ⎞
⎟ − (35 − 30) ⋅1,088 = (38,1 − 32,4) − (35 − 30) ⋅1,088 =
⎝ 1,05 1,02 ⎠
= 5,7 − 5 ⋅1,088 = 0,26

4)Influenţa preţurilor de vânzare asupra ratei rentabilităţii resurselor consumate

Nr.
Indicatori p0 p1
crt.
1 Cifra de afaceri netă (∑ qvi pi ) 60 68
2 Cheltuieli aferente cifrei de afaceri (∑ qv c )
i i 50 55

3 Indicele preţurilor de vânzare

p 1
(I )
p - 107%
p0
⎛c ⎞
4 Indicele costurilor ⎜⎜ 1 ⎟⎟ (I c ) - 105%
⎝ c0 ⎠
Să se determine influenţa preţurilor de vânzare asupra ratei rentabilităţii resurselor
consumate.
Rezolvare:
⎛ ∑ qvi pi ⎞
Rrc = ⎜ − 1⎟ ⋅100
⎜ ∑ qv c ⎟
⎝ i i ⎠
qv
Rrc c
p
⎛ 68 ⎞
⎛ ∑ qvi1 pi1 ⎞ ⎛ ∑ qvi1 pi0 ⎞ ⎜ ⎟
⎛ 65 ⎞ 1,08 ⎟
Δpi = ⎜ − 1⎟ ⋅ 100 − ⎜ − 1⎟ ⋅ 100 = ⎜ − 1⎟ ⋅ 100 − ⎜ − 1 ⋅ 100 =
⎜ ∑ qvi ci ⎟ ⎜ ∑ qvi ci ⎟ ⎝ 55 ⎠ ⎜ 55 ⎟
⎝ 1 1 ⎠ ⎝ 1 1 ⎠ ⎜ ⎟
⎝ ⎠
= 23,64% − 14,48% = 9,16%

17
 5)Influenţa structurii producţiei vândute asupra ratei rentabilităţii resurselor
consumate
Nr.
Indicatori p0 p1
crt.
1 Cifra de afaceri netă (∑ qvi pi ) 20 22
2 Cheltuieli aferente cifrei de afaceri (∑ qv c ) i i 12 14

3 Indicele preţurilor de vânzare

p
(I )
1
p - 107%
p0
⎛c ⎞
4 Indicele costurilor ⎜⎜ 1 ⎟⎟ (I c ) - 105%
⎝ c0 ⎠
Să se determine influenţa structurii producţiei vândute asupra ratei rentabilităţii
resurselor consumate.
Rezolvare:
⎛ 22 ⎞
⎛ ∑ qvi1 pi0 ⎞ ⎛ ∑ qvi0 pi0 ⎞ ⎜ ⎟
⎜ ⎟ ⎜ ⎟ ⎜ 1,07 ⎟ ⎛ 20 ⎞
Δqv = − 1 ⋅100 − − 1 ⋅100 = − 1 ⋅100 − ⎜ − 1⎟ ⋅100 =
⎜ ∑ qvi ci ⎟ ⎜ ∑ qvi ci ⎟ ⎜ 14 ⎟ ⎝ 12 ⎠
⎝ 1 0 ⎠ ⎝ 0 0 ⎠ ⎜ 1,05 ⎟
⎝ ⎠
= 52,24% − 67% = −12,76%

6)Influenţa costului asupra ratei rentabilităţii resurselor consumate

Nr.
Indicatori p0 p1
crt.
1 Cifra de afaceri netă (∑ qv p )
i i 30 36
2 Cheltuieli aferente cifrei de afaceri (∑ qv c ) i i 25 27

3 Indicele preţurilor de vânzare

p
(I )
1
p - 105%
p0
⎛c ⎞
4 Indicele costurilor ⎜⎜ 1 ⎟⎟ (I c ) - 98%
⎝ c0 ⎠
Să se analizeze influenţa costului asupra ratei rentabilităţii resurselor consumate.
Rezolvare:
⎛ 36 ⎞ ⎛ 36 ⎞
⎛ ∑ qvi1 pi0 ⎞ ⎛ ∑ qvi1 pi0 ⎞ ⎜ ⎟ ⎜ ⎟
1,05 ⎟ 1,05 ⎟
Δc = ⎜ − 1⎟ ⋅100 − ⎜ − 1⎟ ⋅100 = ⎜ − 1 ⋅100 − ⎜ − 1 ⋅100 =
⎜ ∑ qvi ci ⎟ ⎜ ∑ qvi ci ⎟ ⎜ 27 ⎟ ⎜ 27 ⎟
⎝ 1 1 ⎠ ⎝ 1 0 ⎠ ⎜ ⎟ ⎜ 0,98 ⎟
⎝ ⎠ ⎝ ⎠
= 26,98% − 24,46% = 2,52%

7)Modificare ratei rentabilităţii financiare

Nr.
Indicatori p0 p1
crt.
1 Capital propriu 10 15
2 Datorii pe termen mediu 1,7 4,2
3 Profit net 1,3 2,1
Să se determine modificare ratei rentabilităţii financiare.
Rezolvare:

18
 Pr ofit _ net
Rf = ⋅100
Capital _ propriu
2,1 1,3
ΔRf = Rf1 − Rf 0 = ⋅100 − ⋅100 = 14% − 13% = 1%
15 10

Intrebari de autoevaluare:
1)Care sunt cei mai importanti indicatori de rezultate?
2)Precizati care este importanta soldurilor intermediare de gestiune.
3)Care sunt factorii de influenta ai ratei rentabilitatii comerciale?
4)Care sunt factorii de influenta ai ratei rentabilitatii financiare?
5)Cum se calculeaza cifra de afaceri critica si gradul critic de utilizare a capacitatii de
productie?

CAP.4.Analiza Pozitiei financiare a firmei si a risului

Rentabilitatea poate fi definită ca fiind capacitatea unei întreprinderi de a obţine profit prin
utilizarea factorilor de producţie şi a capitalurilor, indiferent de provenienţa acestora.
Pentru exprimarea rentabilităţii se utilizează două categorii de indicatori: profitul şi ratele de
rentabilitate. Mărimea absolută a rentabilităţii este reflectată de profit, iar gradul în care
capitalul sau utilizarea resurselor întreprinderii aduc profit este reflectat de rata rentabilităţii
(indicator al mărimii relative a rentabilităţii).
Cadrul general pentru întocmirea şi prezentarea situaţiilor financiare, elaborat de IASC,
prevede la paragraful 69 ca „Profitul este frecvent utilizat ca o măsură a performanţei sau ca
bază de referinţă pentru alţi indicatori, cum ar fi rentabilitatea investiţiei sau rezultatul pe
acţiune”.
Profitul, sub diversele sale forme, poate fi analizat din punct de vedere structural şi factorial,
pe total întreprindere şi pe produse.
Analiza lichidităţii şi solvabilităţii
Informaţiile despre lichiditate şi solvabilitate sunt necesare pentru a estima capacitatea unei
întreprinderi de a-şi onora datoriile scadente.
Lichiditatea poate fi definită ca fiind capacitatea întreprinderii de a-şi onora obligaţiile de
plată la scadenţă pe seama activelor sale curente.
Solvabilitatea o definim ca fiind capacitatea întreprinderii de a-şi onora datoriile totale.
Conform paragrafului 16 din Cadrul General de întocmire şi prezentare a situaţiilor financiare,
elaborat de Comitetul pentru Standarde Internaţionale de Contabilitate, lichiditatea „se referă
la disponibilităţile de numerar în viitorul apropiat, după luarea în calcul a obligaţiilor
financiare aferente acestei perioade”, iar solvabilitatea „se referă la disponibilităţile de
numerar pentru o perioadă mai mare în care urmează să se onoreze angajamentele financiare
scadente”.
Analiza lichidităţii întreprinderii poate fi realizată pe baza ratelor de lichiditate şi a fondului
de rulment patrimonial.
Pe baza datelor din bilanţul patrimonial se pot stabili următoarele rate:
a) Rata lichidităţii curente sau generale (Rlc):
Active curente
Rlc =
Datorii curente
Activele curente cuprind activele circulante, mai puţin stocurile fără mişcare, degradate sau
declasate şi creanţele incerte (în cazul în care nu s-au constituit provizioane ).
Datoriile curente cuprind datoriile cu termen de exigibilitate mai mic de un an.
b) Rata lichidităţii rapide (testul acid):
Active curente − Stocuri
Rlr =
Datorii curente
c) Rata lichidităţii la vedere:

19
 Disponibilitati banesti
Rlv =
Datorii exigibile imediate
Rata lichidităţii la vedere reflectă capacitatea de plată pentru o perioada scurtă de timp (de
regulă de o lună).
Pentru a aprecia poziţia financiară a unei întreprinderi din punctul de vedere al lichidităţii
ratele „a” şi „b” se impun a fi comparate cu ratele medii sectoriale, iar rata „c” se impune a fi
mai mare decât 1.
Potrivit uzanţelor internaţionale rata „a” trebuie să fie în jurul valorii 2,
iar rata „b” între 0,8 şi 1.
Fondul de rulment patrimonial, denumit în continuare fond de rulment (FR), reflectă
lichiditatea curentă în mărime absolută a unei întreprinderi pe termen scurt.
Fondul de rulment reprezintă marja de siguranţă a întreprinderii, impusă de decalajul dintre
sumele de încasat şi sumele de plătit pe termen scurt, precum şi de decalajul dintre termenul
mediu de transformare a activelor circulante în lichidităţi şi „durata medie în care datoriile pe
termen scurt devin exigibile.
Fondul de rulment poate fi calculat în două moduri:
FR = Active circulante (curente) - Datorii pe termen scurt (curente)
Fondul de rulment corelează lichiditatea activelor curente cu exigibilitatea datoriilor curente.
FR = Capital permanent - Active imobilizate
Capital permanent (angajat) = Capitaluri proprii + Datorii pe termen lung
Rezultă că fondul de rulment este partea din capitalul permanent folosită pentru finanţarea
activelor circulante.
În acest sens se pot calcula următoarele rate:
• rata de finanţare a stocurilor (Rfs):
Fond de rulment
Rfs =
Stocuri
• rata de acoperire a activelor circulante (Rac):
Fond de rulment
Rac =
Active circulante
Aceste rate se compară cu mediile sectoriale.
Solvabilitatea unei întreprinderi poate fi măsurată cu ajutorul ratei solvabilităţii globale (Rsg):
Active totale
Rsg =
Datorii totale
Nivelul minim al acestei rate este de 1,4 (în condiţiile în care ponderea minimă a capitalurilor
proprii în totalul capitalurilor este de 30%).
O mărime subunitară a ratei solvabilităţii globale arată că firma este insolvabilă, activele
totale fiind mai mici decât datoriile totale. Cauza unei asemenea situaţii este reprezentată de
pierderea înregistrată, care este mai mare decât capitalul social, rezervele constituite şi alte
surse proprii, ceea ce a determinat un capital propriu negativ.
Situaţia financiară a întreprinderii poate fi caracterizată şi cu ajutorul ratelor de îndatorare.
În acest scop pot fi stabilite următoarele rate:
a) rata îndatorării globale:
Datorii totale
Capitaluri proprii
O valoare mai mare decât 2 reflectă o capacitate de îndatorare saturată.
b) rata îndatorării la termen (denumită şi rata autonomiei financiare):
Datorii pe termen lung
Capitaluri proprii
O rată mai mică decât 1 arată că datoriile pe termen lung sunt acoperite cu capitaluri proprii.
Apelarea la capital împrumutat presupune şi cheltuieli financiare. Aprecierea riscului la care
se expune întreprinderea prin apelarea la credite poate fi realizată pe baza ratelor:

a) raportul dintre cheltuielile financiare şi cifra de afaceri:

20
Cheltuieli financiare
⋅ 100
CA
O valoarea mai mare de 3% se apreciază ca un potenţial risc de îndatorare pentru firmă.

b) ponderea cheltuielilor financiare în excedentul brut al exploatării:

Cheltuieli financiare
⋅ 100
EBE
Această rată este considerată una dintre cele mai importante în cazul folosirii metodei
scorurilor. În cazul unei valori mai mari de 50% se consideră că riscul financiar este mare.
c) rata privind acoperirea dobânzilor:
EBIT
Cheltuieli cu dobanzi
unde: EBIT = rezultatul înaintea deducerii dobânzilor şi a impozitului pe profit.
Rata menţionată arată de câte ori este acoperită cheltuiala cu dobânzile. Cu cât valoarea
indicatorului este mai mică cu atât poziţia financiară a întreprinderii este mai riscantă. Pentru
o valoare mai mică decât 1, firma înregistrează un rezultat curent negativ.
APLICATII:
1)Modificarea procentuală a fondului de rulment
Nr.
Indicatori p0 p1
crt.
1 Active imobilizate 22 25
2 Active circulante 15 20
3 Capital permanent 30 35
4 Datorii pe termen scurt 12 15
Să se determine modificarea procentuală a fondului de rulment.
Rezolvare:
FR = Capital permanent – Active imobilizate
FR1 = 35 – 25 = 10 mil. u.m.
FR0 = 30 – 22 = 8 mil. u.m.
FR − FR0 10 − 8
ΔFR(% ) = 1 ⋅100 = ⋅100 = 25%
FR0 8
2)Influenţa activelor circulante asupra duratei unei rotaţii
Nr.
Indicatori p0 p1
crt.
1 Cifra de afaceri 30 27
2 Active circulante 0,5 0,4
Să se determine influenţa activelor circulante asupra duratei unei rotaţii.
Rezolvare:
CA
AC
Dz = ⋅T
CA
CA
AC1 AC0 0,4 0,5
Δ AC = ⋅T − ⋅T = ⋅ 360 − ⋅ 360 = 5,33 − 6 = −0,67 zile
CA1 CA0 27 30
3)Influenţa activelor circulante asupra sumei eliberărilor (imobilizărilor) de active
circulante
Nr.
Indicatori p0 p1
crt.
1 Cifra de afaceri 90 100
2 Active circulante 0,85 0,80
Să se determine influenţa activelor circulante asupra sumei eliberărilor (imobilizărilor)
de active circulante.
21
 Rezolvare:
CA
CA1
E (I ) = (Dz1 − Dz 0 ) ⋅
T
CA
Dz
AC
⎛ AC1 AC0 ⎞ CA1 ⎛ 0,8 0,85 ⎞ 100 − 0,05 ⋅ T 100
ΔAC = ⎜⎜ ⋅T − ⋅ T ⎟⎟ ⋅ =⎜ ⋅T − ⋅T ⎟ ⋅ = ⋅ = −0,05 mil.
⎝ CA1 CA1 ⎠ T ⎝ 100 100 ⎠ T 100 T
u.m.

4)Modificarea procentuală a necesarului de fond de rulment

Nr.
Indicatori p0 p1
crt.
1 Active circulante, din care: 20 23
- stocuri 11 9
- creanţe 0,7 0,6
- disponibilităţi 5 4
2 Datorii pe termen scurt, din care: 7 8
- credite pe termen scurt 1,5 2
Să se determine modificarea procentuală a necesarului de fond de rulment.
Rezolvare:
NFR = (Stocuri + Creanţe) – (Datorii pe termen scurt – Credite pe termen scurt)
NFR1 = (9 + 0,6) – (8 – 2) = 9,6 – 6 = 3,6 mil. u.m.
NFR0 = (11 + 0,7) – (7 – 1,5) = 11,7 – 5,5 = 6,2 mil. u.m.
NFR1 − NFR0 3,6 − 6,2
ΔNFR (% ) = ⋅100 = ⋅100 = −41,9%
NFR0 6,2
5)Modificarea ratei de finanţare a stocurilor
Nr.
Indicatori p0 p1
crt.
1 Capital propriu 6 7
2 Datorii pe termen mediu şi lung 1 2
3 Active imobilizate 4,5 5,2
4 Stocuri 3 3,5
Să se determine modificarea ratei de finanţare a stocurilor.
FR
Rf st = ⋅100
Stocuri
Rf st1 =
(7 + 2) − 5,2 ⋅100 = 108,6%
3,5
Rf st0 =
(6 + 1) − 4,5 ⋅100 = 83,3%
3
Rf st = Rf st1 − Rf st0 = 108,6% − 83,3% = 25,3%

6)Modificarea ratei stabilităţii financiare

Nr.
Indicatori p0 p1
crt.
1 Capital propriu 8 10
2 Datorii totale, din care: 6 7
3 - datorii pe termen mediu şi lung 5 6
Să se determine modificarea ratei stabilităţii financiare.
Rezolvare:
22
 Cp
Rsf = ⋅100
p
Cp – capital propriu + datorii pe termen lung;
p – pasivul bilanţului.
10 + 6
Rsf1 = ⋅100 = 94,1
10 + 7
8+5
Rsf 0 = ⋅100 = 92,9
8+6
ΔRsf = Rsf1 − Rsf 0 = 94,1 − 92,9 = 1,2%
7)Modificarea ratei autonomiei financiare la termen
Nr.
Indicatori p0 p1
crt.
1 Capital propriu 8 10
2 Datorii totale, din care: 6 7
3 - datorii pe termen mediu şi lung 5 6
Să se determine modificarea ratei autonomiei financiare la termen.
Rezolvare:
Cpr
Raft = ⋅100
Cp
Cpr – capital permanent;
Cp – capital propriu.
20
Raft1 = ⋅100 = 66,7
20 + 10
17
Raft0 = ⋅100 = 65,4
17 + 9
ΔRaft = Raft1 − Raft0 = 66,7 − 65,4 = 1,3%

8)Pragul de rentabilitate, perioada critică, indicatorul de poziţie şi poziţia firmei

Produs
Indicatori Simbol UM Total
1 2 3
Cantitate vândută qi buc. 150 220 550 -
Preţ de vânzare unitar pi u.m. 12 15 35 -
Cost variabil unitar cv u.m. 8 10 20 -
Cheltuieli fixe Chf u.m. - - - 8000
Venituri din exploatare VE u.m. - - - 25000
Cheltuieli de exploatare CE u.m. - - - 20000
1. Să se determine pragul de rentabilitate.
Chf 8000 8000 8000
CAcr = = = = = 19559 u.m.
1−
Chv
1−
(150 ⋅ 8) + (220 ⋅10 ) + (550 ⋅ 20 )
1−
14400 1 − 0591
CA (150 ⋅12) + (220 ⋅15) + (550 ⋅ 35) 24350
2. Să se determine perioada critică necesară fundamentării analizei riscului economic.
(CA=24350)
CAcr 19559
Tcr = ⋅T = ⋅ 360 = 289 zile
CA 24350
3. Să se determine indicatorul de poziţie în mărime absolută şi relativă.
CA = 24350 u.m., CAcr = 19559 u.m.
I poz = CA − CAcr = 24350 − 19559 = 4791 u.m.
CA − CAcr 24350 − 19559
I poz (% ) = ⋅100 = ⋅100 = 24,5%
CAcr 19559
Situaţie stabilă deoarece cifra de afaceri depăşeşte cu 24,5% pragul de rentabilitate.
23
 4. Să se determine coeficientul de levier al exploatării necesare fundamentării analizei
riscului economic.
CA 24350
KE = = = 5,08
CA − CAcr 24350 − 19559
KE < 11, prin urmare firma se găseşte într-o situaţie relativ stabilă.
5. Să se determine poziţia firmei pe baza analizei riscului financiar, ştiind că nivelul
cheltuielilor cu dobânzile este de 500 u.m. (Chd).
Chv = 14400 u.m.; CA = 24350 u.m.; Chf = 8000 u.m.
Chf + Chd 8000 + 500 8500
CAcrf = = = = 20782 u.m.
Chv 14400 1 − 0,591
1− 1−
CA 24350
I poz = CA − CAcr = 24350 − 20782 = 3568 u.m.
f

CA − CAcrf 24350 − 20782

I poz (% ) = f
⋅ 100 = ⋅ 100 = 17,17%
CAcr 20782
CAcrf 20782
Tcr = ⋅T = ⋅ 360 = 307 zile
CA 24350
CA 24350
KE = = = 6,8%
CA − CAcr 24350 − 20782
f

Din analiza efectuată rezultă că producţia critică are o valoare de 20782 u.m., care va fi
atinsă în a 307-a zi.
Firma se află într-o situaţie stabilă, generată de faptul că CA depăşeşte cu 17,17% CA
critică, iar coeficientul de elasticitate se încadrează în limita de până la valoarea 11% (KE =
6,8%).

Intrebari de autoevaluare:
1)Care este semnificatia patrimoniului net si care sunt cauzele care pot determina
modificarea acestuia?
2)Raportul dintre capitalul permanent si activele imobilizate este subunitar. Cum
interpretati situatia?
3)Ce reprezinta marja comerciala?
4)Ce este riscul economic?

24