noas tnicire este p r a c t i c a l din pasiune in Rornbnirl sbahe de diferite profesii plecdnd de la muncitori, tirani, preoti. profesori, medici, cercetatori, scriitori gi rnulte alte categorii socio-profesinnaln i r T i n tara noastra exist2 astazi 975,062 mii farnilii de albine, din care pys-, -- ._ $g6sesc i n proprietate privata gi care inregistreaZfpndin?l de cregtere Este adevarat c i pdna i n anul2000 s-a inre istrat o scadere a efect~ve cu cir~ oi II
' ' yde-circa 40.000 p
< \

*

7

,.,. . ...'. ....... '

"'W.

w u l t u r i i , ~ i d w i l o gi Dezvoltirii Rh&d- d e s f i g o a m r itate continua pen 'omovarea practicarii apiculturii prin cursuri de specialitat ~ t judetele tirii. e lrganizarea cursurilor are ca scop profesionalizarea practicarii apiculturii gji .e$rereaefectivului de familii de albine detinute de un apicultor la minimum 100 familii, -3 ge n r r m a i . ~ I ~ l b i n e sunt i n medie i n prezent pe detinator. i n rnedie i n cat plnii la 18 kg m ! pe familia de albine, 200 g polen, circa 230 g

-

ASOClATlA CRESC legal de rr--ezentar

iadel presupune bogat~rea perfectionarea cunogtintelor. gi i n s i g i biologia albinei dar gi a tehnologiilo pului, ne permitem s i va recomandam ,,Rominia apicola". Toti cei care doresc r i indeletnicire sunt invitati sii apeleze la NE DIN R O M A N I A C ~ ~ ~ are competent- -: drc Lreselor acestora la toate hihliri

I
LOOZ
I

I

MANUALUL APICUL TORULLJI

1:.
'

1

Autorii lecfiilor edifiei a VI-a a MANUALULUI APICULTORULUI din 1986, tipBritB in 50.000 exemplare, au fost: Vasile ALEXANDRU ing. zootehnist. Constanla ANDRE1 biolog, Constantin ANTONESCU apicultor, Ionel BARAC ing. zootehnist, Paul BUCATA biolog, VasilicaCIOCA farmacist, 1 , f ' . t , :" Ion C ~ R N Uing.agronom dr., Ecaterina CONSTANTINESCU biochimist, . . , . . , - * Constantin CULEA ing. t.c.m., Maria DRAGAN biolog, Grigore FOTA ing. :. . . horticultor, Nicolae FOTIl ing. agronom , Elena GROSU biolog, Elena r . :. . . - HOCIOTA ing. horticultor, N.V. ILIE$IU apicultor Cristina MATEESCU 1.:biochimist, Aurel MALAIU ing. zootehnist, Eugen MARZA ing. zootehnist, Ilie OCRADA med. veterinar, Elena PALO$ farmacist. Elena SAVULESCU ing. t.c.m., Mihaela SERBAN biolog (redactor coordonator), Elisei TARTA ing. agronom, Sorin VERNESCU biolog $i Traian VOLCINSCHI ing. zootehnist.

I

P
, , , , ,

,

-,

,.

'

, -'.., .

Pe coperta a IV-a reproducem un fragment din CUVANTUL ~ N A I N T E edifia la 6) a manualului semnat de regretatul Prof.univ.dr.ing. VECESLAV

Descrierea CIP a Bibliotecii Nationale a Romfiniei ASOCIATIA CRESCATORILOR DE ALBINE DIN ROMANIA (Bucureyti) Manualul Apicultorului / Asociaiia Cresciitorilor d e Albine din Rominia - Ed. a 9-a. - PLoie~ti: LVS Crepuscul,
2007

ISBN 978-973-7680-30-3
638.1 Autorii actuali ai lecfiilor din MANUALUL APlCULTORULUI edifia a IX-a din 2007 sunt: Vasile ALEXANDRU ing. zootehnist, cercetitor ytiinJific, lone1 BARAC ing. zootehnist, cercetitor ~tiintific, Maria DRAGAN biolog, cercetitor vtiintific, Grigore FOTA ing. horticultor, cercetgtor vtiinfific, Elena GROSU biolog, cercetAtor vtiinfific, membrii colectivului de patologie a albinelor din 1.C.D.Apiculturi Bucureyti, Aurel MALAIU Cristina MATEESCU dr. biochimist, cercetitor ~tiintific, ing. zootehnist, cercetitor vtiinfific, Eugen MARZA ing. zootehnist, cercetitor vtiinfific, Nicolae NlCOLAlDE ing. zootehnist, Mihaela SERBAN biolog, cercetitor ~tiintific,Elisei TARTA ing. agronom.
Desenele: Florin STEFUREAC

2

MANUAL UL APICULTORULUI

C U V ~ N ~NAINTE T Chiar ~i in epoca Internetului ~i a integra'rii in U.E. ,,MANUAL UL APICUL TORULUI" ra'mdne carte de ca'pa'tiii!
Apicultura, aceasta frumoasii indeletnicire este practicata din pasiune in Rominia de circa 40.000 persoane de diferite profesii plecind de la muncitori, @rani, preofi, profesori, medici, cercetiitori, scriitori gi multe alte categorii socio-profesionale. in pra noastra exist2 astiizi 975,062 mii familii de albine, din care peste 99% se regasesc in proprietate privat2 gi care inregistreazii o tendinfii de cregtere. Este adeviirat cii pin5 in anul 2000 s-a inregistrat o sciidere a efectivelor cu circa 230 mii familii de albine care s-au aflat in proprietatea statului, respectiv I.A.S. gi unitafi silvice, cAt gi a fostelor C.A.P-uri. Asociafia Cresc5torilor de Albine din Rominia cu sprijinul Ministerului Agriculturii, PBdurilor gi Dezvoltiirii Rurale desfr'goara o activitate continua pentru promovarea practicgrii apiculturii prin cursuri de specialitate in toate judefele prii. Organizarea cursurilor are ca scop profesionalizarea practiciirii apiculturii gi cregterea efectivului de familii de albine definute de un apicultor la minimum 100 familii, fa@ de numai 22 familii albine cit sunt in medie in prezent pe detinstor. in medie in Romiinia se realizeazii piing la 18 kg miere pe familia de albine, 200 g polen, circa 230 g ceara ~i circa 20 g : propolis. Prezenta edifie a ,,Manualului apicultorului" - a IX-a, ne inva@ ce sii facem gi ce nu trebuie s5 facem in stupin5 gi in atelier sau laborator. Adaptarea la noile condifii de dupii aderare presupune efort vi perseveren@ inclusiv in munca de documentare pentru imbogafirea gi perfecfionarea cunogtintelor. Dat fiind specificul APICULTURII prin insiigi biologia albinei dar gi a tehnologiilor de exploatare gi valorificare a produselor stupului, ne permitem sii v5 recomandiim ,,Manualul apicultorului" precum gi periodicul ,,RomAnia apicol5". Tofi cei care doresc sincer .yi dezinteresat s8 sprijine aceasta milenara indeletnicire sunt invitafi s2 apeleze la ASOCIATIA CRESCATORILOR DE ALBINE DIN ROMANIA care are competenfa ~i dreptul legal de reprezentare a apicultorilor ~i intereselor acestora la toate nivelurile. COMITETUL DIRECTOR AL ASOCIATIEI CRESCA~TORILOR ALBINE DIN R O M ~ I A DE

3

P

pL/DAY ap AOlaAAr3ZZLl

xolau!qlu p.qnja!n l ! q ~ r o n n J ~ ! 8 o ~ o ~ q nnq~y!y3a !nun oa,rau!fuaur I S aAa!ur ap arlo3an ap oarau!iqo 'prnspur punq UJ 'prn;?lsu gnanpurpd 1nlnda2uj ol ap p2uj a ~ a ~ $ r o ~gplood s am3 'pluapunqo noj3au un ap a~jar2asn3 'ar?fiiaur ajuold n3 an!sDur auoz noun oana!dordu UJ alr?nl!s puldnls ap anlan ad au!qp ap nol!ul!uroJ ~ a n o s ~ l d u r ~ .allrods alozydo 1zf3npordpulfqo s I S s a p ap gi!puo3 rol!ou ps~!nja!nordns al!qodm a!unalnd !!l!uc~[ap ps oa.mz!1oan nrjuad rolauzqln ! y ( i n 8 q narapan uj lnlnuro n!juatuajtr! pnnsamu !our a3 uj a3 ulp lvupdo D 'alo3!dn nol!!l3npord narapps pfupasuo3 p u p n !!.rnjln3!.180 annsagau nol!nnuaAal n anoolnn u~ oaraund nr~uad2olafaup[ !!rpfu@ap I S nol!rnppd !!.qf!r[ap w arnur~~z n3 'saln3 ap alnrnjou ,rolasrnsar !!rampar nnnspiu ad ' l a ~ s v .au!qlw ap rol~!~!uro[naroj10~~3p nrtzi~u n,r~uad nan?/b a1 llnur ap nu a.1~3ad ./ol!!i!puon n :,uoa r l p ~ !rpnn8!sn nainqsa3au ap ap ajnu!ur,ralap alunirodur! ap l!qasoap !otr alnuoproo3 ad rzlwsuj as ado3 !8olouyal !S !nrzspur aundur! au!qlo ap rol~u~!urt?[t?a~r!(in8u~ 'o!alsa3n aarnz!zu!y3 ap 'lo!,mds ~ r j 'IS ! ! A I z ] ] ~ ~na,rv3!j3nrd !A~D ap ajn3$pour prnspur punq trj '!zpisn ap aprnlnu al!!i!puo~ .!a!l!uruJp urnsuo3 ap p.rnsanau a.rn]nurnnn ap nau!pnl!jdn 2p p / ~ 8 2 naa /
L3

!ii:jd

I

~

,

:;*;..i
:-

najnjlun pcrliuaur psjodarnl8a,rojnn!San1~z!unl3no aplizpow u!rdaro3! ap arnur npurtzu un-njzr!p alnurno[ !!l!zdn/'uj pu!nia!nzron 'pzoaqnaj ann3 an!8olo!q ajaurnou pdnp ~alo/!n!1.7n p.moSpJsap !.tj 1~3n.rjuj !nLu ala3 alnpos a1313asu! arju!,rd pmatzgs as 'pjv!n ap rnltzpoiu .!L/awuo ap aznjnoldxa I S a/!/i,r8uj arool!tzia!n alln ap xaqasoap a alau!qlo '?pasod al a , m ~ad a3!8olo!q .ro/!ig~!,rnln~!jrnd arn n -aloqdn !!i~izpond a~nrrruas~rj rout1 n narau!iqo !S aujqlu ap ro~~~~!iuoJoa,ro~lonzap tin lnu!uira!ap nu anu,:, ,,. -, un ap n!jo~a8;7nS ~nl;a!lar'nw!l2 pu!n!,rd a!idao.m ap !!i!puoo n3 lnu!i 'un!qnunp b; i: I ! : :: . , -ojodnnn lnliods uj !!rpi oa,roz7tu!s ap aln,riz3!sn al!qn.roilq[ ap uqasoap ..).,-: .... <..c ;, ?: :A alurtunu !!f!puo.3 L I ~ !rtz8nalaur ajsann ad jnjlonzap n-s !S !a!inlndod aln ?,:,;.I . . ? ; , . !r!i!uja/apu! ! yJ2n !nur 3/33 u!p nun a j s iolau!q/n i?lia/~ann lpn/.snouu ~ uuI ; i .a/on!urod-or8b ;i,:1.

unul din factorii principali care pot asigura dezvoltarea acestora in scopul valorifica'rii culesurilor yi realiza'rii de produse apicole corespunziitor resurselor melifere existente gi potenfialului productiv a1 albinelor autohtone. o importanfa' deosebitii in economia apicolii intrucdt asigurii. constituie un factor important pentru obfinerea unor producfii mari de miere. in timpurile noastre. prin tehnologii speciale. o metodologie specificii de intrefinere a albinelor ce diferii in mare miisurii. fntrefinerea diferentiata' a familiilor de albine potrivit condifiilor pe care le oferii zonele bioapicole din tars noastrii are. adiipostirea yi intretinerea familiilor de albine in diferite sisteme de stupi cu volum reglabil care sii permitii dezvoltarea in cursul anului de unitiiti biologice puternice cu spatii suficiente pentru depozitarea culesurilor de nectar acumulate. Pentru sporirea productiei apicole in zonele in care dezvoltarea familiilor de albine nu se coreleazii cu injorirea plantelor melifere ce asigurii realizarea principalelor culesuri de nectar din zonii. Acestea au rolul sii asigure dezvoltarea familiilor potrivit cu evolutia resurselor melifere in vederea valorifica'rii in cele mai bune conditii a culesului de nectar din zona respectiva'. cregterea de albine tinere gi asigurarea rezewelor de hranii de calitate in sezonul de toamnii pentru buna organizare a ierniirii albinelor. apicultorul poate pregiiti familiile de albine pentru valorificarea culesurilor de primiivarii. Toate acestea sunt etape deosebit de importante in ingrijirea familiilor pentru satisfacerea conditiilor necesare pregiitirii albinelor in vederea valorifica'rii superioare a resurselor melifere dinjora spontana' yi cultivatii.MANUAL UL APICUL TORUL UI fn prezent. Cunoagterea evolufiei sezoniere a familiilor de albine gi aplicarea corectii in producfie a tehnologiilor de cregtere gi intretinere a familiilor de albine reprezintii. menfinerea acestora in stare activii in perioada de varii. de asemenea. ca perioadii de timp gi tehnicd de lucru. . un rol important in corectarea acestei situafii il are practicarea tuturor procede-elor de intretinere a albinelor. la stupinele amplasate in zona de stepii fa@ de stupinele situate in zona colinarii sau de munte. De asemenea. pentru Jiecare tip de cules.

fir3 indoialii. inca din indepirtatele ere geologice aparitia albinelor . hrana ~i inmulfirea. dobiindirea acelui rol pe care-] au qi astiizi ~i anume de agenti polenizatori ai plantelor ce acopereau ecosistemele zonale ~i continentale. Marea riispiindire pe care o cunosc in prezent rasele de albine denot5 o accentuatii capacitate de adaptare a acestor insecte la cele mai variate conditii de relief.totu~i putem remarca interesul ~i preocuparea qi omului de a cunoa~te exploata aceastii harnici insect5. sii aibii intiiietate printre insectele utile. Imporfanfa cregferii albinelor Din cele mai vechi timpuri. Prezenfe ale acestor culegiitori de miere se mai inalnesc yi astiizi in societiitile umane mai pufin evoluate. albinele se constituie ca una dintre primele viepitoare pe care omul qi le-a apropiat pentru a obtine prefioasele produse. albinele au avut un loc important in evolutia viefii pe piimiint.Albinele au nevoie de flori ca sii triiiascii Si florile au nevoie de albine ca s5 rodeascii". albina . 0 privire retrospectivi asupra istoriei omenirii evidenfiazii cii omul s-a legat de albinii din cele mai vechi timpuri ciind el era un culegiitor de miere ~i inc5 nu cre~tea albine Iiingii adiipostul lui. Chiar dacii. Aceast5 afirmafie face ca albina. climii ~i vegetatie.solid consolidate genetic . etnografice qi folclorice atest2 cu prisosinp o asemenea intrepiitrundere de-a lungul mileniilor ~i piin5 in zilele noastre.. La albine artificializarea paflialii a ad2postului prin stupul cu rame mobile. arheologice.artificializarea totalii" in scopuri produc$vgscreyterii acestor specii sunt: ad5postu1. lingvistice. Este de observat c i in cadrul istoriei cre~terii animalelor.datorit5 particularitiitilorei biologice . De aceea nu este deloc greqit ciind se afirmii cii istoria omenirii se intrepiitrunde organic cu istoria apiculturii.MANUALUL APICULTORUL UI lecfia 1. ca de pildii in zone din Asia sau Africa.. Suficiente date istorice.in cadrul unor complexe ~i complicate procese evolutive .prezintii un foarte puternic caracter conservator in sensul c5 interventia omului in viafa ~i activitatea ei nu se poate petrece deciit in acord cu instinctele speciei . mierea ~i ceara. in comparafie cu alte specii. De regulii la animalele domestice principalele trei elemente ce definesc .a insemnat. intre albine ~i plante s-a creat o legiiturii indisolubil5 pe care savantul francez GASTON BONNIER a sistematizat-o astfel: . cii fagurele in care albina desGqoar5 activitifi specifice este . in traditia ca ~i in istoria actualii.

* P . precum qi a semintelor cu un rol cheie in perpetuarea ~i supraviefuirea plantelor. Sintetiziind rolul ~i importanta albinelor in economia qi viata oamenilor trebuie s i precizim c i apicultura este inainte de toate o important5 ramuri a agriculturii care prezinti interes atst din punct de vedere economic ~i social pentru lor. Astfel. in privinp hranei.Evolufia ad~postului familiilor de albine: stup primitiv . nu poate tr5i. p5s5rilor qi mamiferelor. e e ~ 'g. drojdia de bere inactivati qi laptele praf degresat pot suplini in parte deficitul de polen din naturi. . hrinirea artificial5 dirijati nu cuprinde deciit foarte putine preparate bazate in principal pe zah5rul industrial ca atare sau invertit.o activitate bine sudatg qi organizat5 instinctual dup5 reguli riguroase caracteristice ~i altor insecte sociale ca de pild5 hrnicile . aceasta se realizeazi pe cale natural5 artificializarea produciindu-se numai in cazul roirii artificiale ~i a ins%miin@rii artificiale (deci controlati) a mitcilor ~i cu toate c5 este o metodi bine pus5 la punct nu se utilizeazg in practica largi aviind mai mult importanti in lucr5rile de cercetare ~tiintifici. utilizarea inlocuitorilor de polen nu a cunoscut o generalizare d e ~ s-a i dovedit c5 Gina de soia. Referitor la inmultirea albinelor.MANUALUL APICULTORULUI Fig. Ciit despre nutrifia artificial5 proteic5. produsele directe ce se obtin de pe urma cre~terii ciit yi ecologic ca urmare a poleniz5rii plantelor entomofile in urma c5reia se realizeazi rezervele de hrani pentru existenta albinelor.stup sistematic Atunci ciind ne referim la albine denumim familia . in afara familiei.pentru c i albina singuri. I . albina manifesti un puternic conservatorism preGciind nectarul ~i polenul florilor ca hran5 glucidic5 respectiv ca hran5 proteic5.

.Clubul de la Roma" intr-un raport inca din anul 1960 ce se intitula . Mai mult. cu inteligenf5. protejarea gi cregterea lor conform unor tehnologii constituie un postulat ce nu mai trebuie demonstrat. prin fotosintezti. trebuie s5 mentinem apicultura ca ramur. Organisme specializate ale ONU au agezat albinele pe locul al IV-lea intr-o clasificare a senzorilor poluBrii mediului. Albinele pot fi considerate resurse biologice de important5 vital5. importantil a activitsfii umane. mamifere gi alte vietuitoare. DesGgurindu-gi activitatea pe o raza de zbor de circa 3 km (albina acopera o suprafats de circa 2. cu prevedere gi adresant5 prospectiv5 trebuie sii cream toate conditiile pentru apiculturi in vederea conserv5rii gi dezvoltarii nerestrictive a poten{ialului national apicol. Aceste relafii ecologico-trofice sunt esentiale pentru existents noastra gi pentru mediul inconjurstor. 8 .albinele au un rol esential in perpetuarea gi deci supraviefuirea a sute de mii de specii care formeaz5 vegetatia Terrei. Prin polenizarea plantelor spontane gi cultivate . pesticidele.proces in urma cgruia se produce fecundarea $i ca atare formarea semintelor.Limitele cregterii". Puse in evident5 de . acesta atr5gea atentia asupra epuizarii resurselor energetice obtinute din combustibilii fosili (petrol gi cgrbune) ca gi acutizarea polusrii aerului. iar din aceasta s-a format gi se formeaz5 stratul de sol fertil gi se produce hranii pentru insecte. particule radioactive) care influenfeazii negativ viata gi activitatea acestora prin intoxicare manifestat5 evident intr-un mediu nociv. Din surse anorganice gi energie solar3 in plante se creazg..500 ha) la diferite in5ltimi fat5 de sol gi ca urmare a interceptsrii elementelor poluante mai ales pe cele din aer. sporurile demografice trebuie obligatoriu insofite de cregteri tehnologice gi de dezvoltari industriale accelerate.MANUAL U L A PICUL TORULUI Importanta albinelor in ecologie Asigurarea unui mediu inconjurBtor sinatos impune obligatia de a conserva resursele naturale tinind seama de raportul ce exist5 intre conservarea nealterat5 a acestor resurse gi ins8gi existenfa oamenilor. apei gi solului cu efecte receptate de albine. noxe rutiere. din ap5 gi din plante (noxe industriale. albinele devin senzori ai polu5rii mediului. Creyterile economice. materie organics. legumelor gi fructelor . c5 albinele constituie un element important de echilibru ocrotirea. piisiiri. Graba yi necorelarea au determinat accentuarea poluarii mediului astfel c5 unele procese de degradare a naturii au inceput sfi aib5 un caracter ireversibil. Dac9 vrem sii pastr5m nealterate in continuare aceste relatii in inl5nfuirea gi dependenla lor logics $i necesari.

legume gi fructe obtinute ca urmare a poleniz5rii cu albine. Mierea qi polenul excedentare sunt recoltate qi utilizate de crescatorii de albine in limite rationale.). Mai importanti ins5 decht productia direct5 de miere.15 mii tone ce o situeaz5 pe unul din primele locuri din Europa. se situeaz5 anual la nivelul a sute de miliarde de lei. cear5 gi alte produse este cregterea recoltelor agropomicole ca urmare a polenizirii culturilor. leguminoase-furajere. n Slovacia. in conditiile intensivizirii agriculturii prin mecanizare gi chimizare. in sezonul activ. seminceri legumicoli.MANUAL UL APZCULTORUL UI Importanta economici a creyterii albinelor Manifestarea accentuat5 a instinctului de acumulare a hranei la albine face ca familiile s5-gi adune. S-a dovedit c&prin polenizarea cu albine sporurile cantitative de recoltii (produse agroalimentare) dep5qesc valoric de circa 30 de ori valoarea produselor directe (mierea gi ceara). pomicultorilor. Tot astfel nici exudatele dulci ale unor afide gi cele care apar la unele specii vegetale nu ar putea fi valorificate in absenfa albinelor. astfel c5 in familii se las5 suficiente cantit5ti de hran5 pentru buna traversare a iernii. legumicultorilor converg cu cele ale apicultorilor qi cooperarea lor trebuie s5 se desfigoare in conformitate cu afirmatia conform c5reia . De aceea interesele agricultorilor. plante tehnice ~i oleaginoase.. Legat de rolul economic al apiculturii trebuie pornit de la adev5rul c&nectarul qi polenul acumulat in florile plantelor constituie o resurs5 natural5 care. entomofauna spontan-polenizatoare dispare treptat. prelucreze gi depoziteze. cregtere care este insotit5 de importante sporuri calitative de seminte.5 mii tone. Producfia total5 de miere obfinut5 in anul 1996 P @rile CEFTA (Cehia. legume gi fructe. Estimiiri economice evidenfiazg c5 in condifiile farii noastre expresia valoric5 a sporurilor de seminte. etc.albina este aliatul cel mai loial gi statornic al agriculturii". Romhnia este o far5 cu o producfie medie multianual5 de 10. far&prezenfa albinelor s-ar irosi neexisthnd pAn5 in prezent o metod5 eficient5 de preluare. Ungaria ~i Slovenia) a fost de 40. Polonia. rezerve de hran5 (miere qi polen) in cantitsti care depii~esc necesarul de consum in sezonul rece. . astfel c5 albinele dobhndesc rolul de unic agent polenizator pentru numeroase culturi (arbori qi arbugti fructiferi.

Pentru ei apicultura nu constituie numaidecst o meserie chiar dacii mulfumitii cunogtintelor teoretice pe care le posed5 sunt buni practicieni. cregterea albinelor are un important rol social fiind o indeletnicire care. in aceste conditii cunogtintele de teorie qi practic5apicol5 le sunt necesare in vederea realiziirii unui cadru tehnic corespunziitor nevoilor pe care le reclamii activitatea respectiv5. obligafiile. medicamentelor de uz apicol qi altor bunuri i~ n & ~ i c ~ i apiculturii. "X -4 " e 10 . Pentru cei care igi propun sii tr5iascii ins5 din veniturile pe care le obfin din practicarea cregterii albinelor sau care incearc5 s5-gi creeze o parte important5 din mijloacele de existent5 din apiculturii ~i intrefin un numiir mare de familii de albine. aceast5 indeletnicire devine realmente o profesie agricol5 cu toate avantajele.MANUALUL APICUL TORULUI Importanta social5 a apiculturii Datoritii particularit5filor pe care le prezintii. gi sunt peste o sut5 de mii de persoane. completarea mijloacelor de existent5. asigurii posibilitatea ca cei ce indr5gesc albinele sii petreac5 timpul liber in naturii intr-un mod pl5cut gi reconfortant. riscurile gi neajunsurile pe care le comportii. fagurilor artificiali. Astfel cei care posedii un numiir mic de familii de albine gi aceqtia sunt foarte numerogi. apaqin tuturor categoriilor sociale constituind o mas5 de oameni extrem de eterogenii care define un numiir foarte diferit de familii de albine. Dacii privim din punct de vedere material yi mai indeaproape lucrurile. de pe urma acestei indeletniciri. Acei care practicii apicultura in p r a noastr5. ~ n e l t e l o filajelor. pe Iiing5 realizarea unor venituri materiale. precum gi o pregiitire profesionalii corespunziitoare. inti-+o privire global2 integratoare nu trebuie neglijat nici rolul social importa privind ocuparea forpi de muncii pe care o asigur5 producerea stupilor. rezulti c i apicultura este o meserie exact5 gi durii pentru exercitarea ciireia cei ce Z o practicii trebuie sii aib5 calitiifi fizice gi morale deosebite. Detiniitorii unui numiir mai mare de familii de albine practic5 apicultura ca semi-profesionigti penttu ca s5-gi realizeze. indriigesc albinele gi aqteapti de la apiculturii o pl5cut5 ocupare a timpului liber qi uneori bucuria obfinerii unui fagure cu miere. condifii pe care alte foarte purine preocup5i-i le pot oferi.

sportivi. cu atdt iarba este rnai multa'. precum qi rolul benefic al acestora pentru copii. omul ar mai avea dour patru ani de viapi. bioenergizant2 qi medical2 a mierii qi celorlalte produse ale stupului utilizate in apiterapie. pe baza acestor produse.sunt mai multe animale.Se impune s5 amintim c2 marele savant . asigurhd. Cu cdt existci mai multci polenizare. . De asemenea. nu trebuie neglijat nici rolul social care deriv5 din valoarea alimentar2.MANUALUL APICULTORULUI Un rol social de mare important5 este qi ocuparea foqei de munc2 care conditioneazg qi prelucreaz2 produsele apicole.. apreciind la adevirata dimensiune importanp albinelor afirma c2: . mai mul~i oameni". bolnavi qi b2triini carora le sunt cu precadere destinate.fizicianul ALBERT EINSTEIN.Dacci ar dispare albina de pe suprafafa globului. fabricarea unor preparate destinate consumului larg ca qi reteaua comercia12 prin care aceste preparate se desfac la populafie.

l5ptigor de matca. pentru contribufia pe care albinele o aduc la sporirea recoltelor de fructe.) . Dac5 scrierile antice ale lui Herodot (485-425 i. etnografice ~i folclorice care atest5 cu prisosinF preocuparea statornic5 qi continuitatea apiculturii in spatiul carpato-ponticodungrean.socotit p5rintele istoriei. Evolufia apiculturii in fara noastri Pe meleagurile patriei. Apicullura in Romania Pentru foloasele ce se oblin de pe urma creqterii albinelor.e. cunoqtintele despre apicultur5 se intrepgtrund cu ins5qi istoria poporului roman.pomenesc de albinele din teritoriul Traciei qi Daciei.n. iar mai thrziu qi in prezent. sunt o dovad5 graitoare c5 in tara noastr5 au existat albine inc5 din timpuri foarte indep5rtate.MANUALUL APZCULTORULUZ lecfia 2. precum qi tablele cerate folosite pentru scris de romani.miere. legume gi seminte prin polenizarea culturilor entomofile. ca ramur5 de producfie a agriculturii.e. exist5 Inca multe alte date istorice. arheologice. Amintim totodata c2 fragmentele de amfor5 tasian5 descoperite la Calatis avand pe toart5 imprimat un sigiliu cu albine qi dou5 inscription5ri in greaca veche numele unei insule din Marea Egee) qi ATENIPU (probabil numele proprieta lui acestei amfore). propolis. Faguri pietrificati gisifi intr-un pariu de la Siliqte-Cluj.n.111 i. " "d fl 12 . Toate acestea au Ecut ca in p r a noastr5 apicultura s5 cunoasc5 o puternic5 dezvoltare in rindul locuitorilor din toate finuturile. apicultura. generos d5ruite de Dumnezeu. descoperite intr-o min5 veche la Roqia Montan5 din Munfii Apuseni. la inceput pentru produsele obtinute .) . sau ale marelui naturalist Claudius Aelianus (sec. din cele mai vechi timpuri qi piing in prezent. cu o mare valoare alimentari qi energovitalizanta a cerii pentru iluminat qi nevoile cultului. indic5 faptul c5 inc5 din secolele 111-IV inainte de Gq+w. polen. lingvistice.rni ere era ~nfioritor. cu o clim5 qi flora bogat5 ce asiguri condifii la care albinele s-au adaptat de-a lungul erelor geologice. a constituit inc5 din trecutul indepartat o indeletnicire mult apreciatg de locuitorii patriei noastre.

in aceast5 epoc5 de cunoqtere a primelor date cu privire la practicarea cregterii albinelor gi a unor m5suri referitoare la circulafia produselor apicole gi de prelucrare a acestora. Stiubeeni..MANUALUL APICULTORULUI Acest fapt este. Datoritii stupinelor mari existente in acele timpuri in unele regiuni gi ca urmare a prepirii ce se d5dea cregterii albinelor. de asemenea. ocup5 un loc de seami. in bung m5sur5. publicat5 in 1785 apaqine medicului oculist gi c5rturar Ioan Piuariu-Molnar originar din localitatea Sadu judepl Sibiu. o carte de apicultur5 intitulat5 . Din epoca feudal5. denumiri ce se pastreaz5 gi ast5zi. Prissceni. Alexandria gi Constantinopole a unor insemnate cantitali de miere gi cearg din coloniile genoveze de pe litoralul M5rii Negre. Prisaca. . nivelul cregterii albinelor pe meleagurile noastre.Pesta.. Economia stupilor. Mai apoi in anul 1823. hrisoavele domnegti gi cronicile c5rturarilor nogtri (Neculce. atestat dup5 mai bine de 1000de ani de registrul notarului genovezANTON10 DE POTENZOLO in care actele comerciale legate de livrgri. Prima carte romineascii de apicultur5. precum gi despre prosperitatea cregterii albinelor in Muntenia gi Moldova amintesc scrierile istoricilor din p r 5 gi str5in5tate: Dimitrie Cantemir (1 7 17).Cultura albinelor" editat5 la Buda gi tiparit5 cu litere cirilice la Crgiasca Universitate din. inzestrGri. numeroase localitiifi purtau denumirea de Stupina. o serie de acte emise de cancelariile domnegti din Moldova gi din Muntenia ca gi dintre cele emise de voievozii din Principatul Autonom a1 Transilvaniei. localiz5ri de bogate stupine a c5ror productie de miere gi cear5 este deseori pornenits. . Ureche gi altii). Anul 1873 a intrat in istoria stupgritului romsnesc ca o prim5 manifestare de organizare a apicultorilor intr-o form5 structural5 gi func{ional5 care s5 le apere interesele. confin referiri la danii. Aceste lucr5ri ap5rute in acele timpuri oglindesc. de asemenea.& @in i ~ (! . scutiri de d5ri gi de v5mi. preotul profesor IoanTomici a publicat. G Progresele apiculturii in Europa erau rapide. inainte gi mai ales dup5 intemeierea T5rilor Romine. Peyssonel (1 787). s5-i protejeze gi sB contribuie la dezvoltarea apiculturii prin infiinprea la Buziag a unei societgfi de apicultur5 sub denumirea de Reuniunea Apicultorilor FC" BBn5feni avind ca pregedinte pe Adam Petru Jager iar ca secretartp~nv&@torul Nicolae Grand organizatorul acestei societ5ti. prelu5ri gi transporturi efectuate in Venefia.

dintr-un efectiv de 3 10. mai tirziu iar extinderea culturilorcerealiere.1898) In general se poate afirma c5 in T5rile Romine~ticreyterea albinelor in secolul al XIX-lea a inregistrat un declin accentuat. din care multe necorespunz5toare experimentate. Folosirea a numeroase tipuri de stupi. la Congresul stuparilor din Germania qi Austria ce s-a finut la Salzburg (Austria).Nicolae GRAND (1837 . introducereazah8rului in alimentatia omului ~i lipsa total5 de interes ~i sprijin din partea statului fa@ de aceas6 ramuri a economiei. prima gratie metalic5 de separare a m5tcilor. ceea ce a'*% ( 4 aFT !! i 14 . La aceast5 stare de lucruri a contribuit in mare m5sur5 s5r5cirea @ranilor datoritg dijmiritului in natur5 ~i bani ce se d5deau domnitorilor yi boierilor in timpul ocupatiei turce~ti.1893) Fig. in anul 1900. c5t ~i lipsa de utilaje pentru ingrijirea familiilor perioad5. 2 . inc5 din anul 1870. Fig.141 erau adapostite in stupi sistematici.Vichentie SCHELEAJAN (1830 .162 familii de albine existent ~n 5 numai 7. iar Nicolae Grand promova. 3.MANUALUL APICULTORULUI predominau incg metodele vechi de stupBrit deqi in anul 1872 apicultorul b5n5fean Vichentie Schelejan a prezentat. oficializat sub denumirca de stupul Berlcpsch-Grand. alcgtuiau o dotare tehnicg cu totul necorespunz5toare 'i. Astfel. stupul imbunititit a1 lui Berlesch.

Situafia ariitatii s-a inriiutiifit qi mai mult imediat dup5 primul qi al doilea r5zboi mondial datoritii. pierderilor de viefi omeneqti qi distrugerilor provocate de luptele desfiqurate pe teritoriul fiirii. cu cheltuieli mari qi neeconomicoase efectivul familiilor de albine a inregistrat o creqtere aberanta fir2 ca s i se inregistreze propoqional qi o sporiti producfie apicolii. qi prin reorganizarea. iar produsele apicole o important5 bogsfie a economiei nafionale. in scurt timp. Efectivul familiilor de albine a crescut in bun2 misurii qi in gospodiiriile locuitorilor din oraqe qi sate care pentru realizarea unor cb~tigurisuplimentare in stare sii le asigure o existen@ la nivelul unei limite decente de civilizatie erau obligafi sii presteze. in perioada anilor 1945-1989.MANUAL UL APZCUL TORUL UZ reprezenta 2. in sectorul de stat qi cooperatist. care in trecutul nu prea indepiirtat. Creqterea efectivului familiilor de albine qi a producfiei acestora in gospodiriile populafiei a fost posibili. numiirul familiilor de albine din @ra noastrii s5 fie.000. in anul 1945. la deciderea apiculturii.3% din totalul familiilor de albine existente. in principal. Astfel. s-a ajuns ca. de asemenea. in mare misurii. ca obicei moqtenit din bitrini. Ca urmare. s-a menfinut doar pe alocuri. in . in orele libere. insemna o indeletnicire cu o largi riispiindire. iar productia medie anualii de miere pe familie sii ajungi abia la 3-5 kg. in condifiile dezvoltiirii foqate a economiei de tip socialist. dupii cel de-al doilea riizboi mondial. slaba preocupare pentru pregiitirea de cadre noi qi lipsa literaturii de specialitate pentru popularizarea largii a stupsritului sistematic au contribuit. activitifi productive suplimentare. lipsa de indrumare a crescitorilor de albine. de numai 460. la sfiirqitul celui de-a1 doilea riizboi mondial. Paralel cu aceasta. albiniiritul.

In prezent putem afirma c5 rezultatele obfinute de-a lungul anilor dovedesc c5 apicultura in tara noastri a fost o indeletnicire str5veche ~io ocupafieinfloritoare a locuitorilor care atestil continuitatea cregterii albinelor pe acest p5mint. dup5 primul r5zboi mondial. Nicolae Fotii (1910-1989). Trebuie mentionat. etapi ce s-a caracterizat prin infiinfarea secfiei de apiculturi condus5 de Florin Begnescu la Institutul National Zootehnic care. a fost orientat5 gi in direcfia prest5rii de activit5fi economice de producfie prin Combinatul apicol asigurindu-se astfel baza tehnico-material5 pentru dotarea gi aprovizionarea apicultorilor. condus de Nicolae Fotii. : cebapicultura a inregistrat o insemnat5 creqtere a efectiwlui f* l T I b e 16 . 1957-1974. a Institutului de Cercetilri Apicole din cadrul Asociatiei Cresciitorilor de Albine. in anul 1957.care. Grigore Giossan (1885. Dimitrie Stamatelache (1892-196 l). 0 etap5 superioar5 in evolufia activiatii de cercetare gtiinfific5a fost aceea de infiinpre. precum gi mula all{ aidagi anonimi ai apiculturii de pe aceste meleaguri.889-195 I). Anii 1930-1957.(J. Etapa urmatoare. a Stafiunii Centrale de CerceGri pentru Apiculturii gi Sericicultur-5~i organizarea. Constantin Hangaqu. pe liing5 activitatea de indrumare tehnicg. de asemenea. Institutul de Cercetare . c5 pentru solufionarea marilor probleme apicole ce apaflineau contemporaneitilfiigi-a adus contribufia gi cercetarea gtiinfifici de specialitate care s-a desfigurat pe mai multe etape. Florin Begnescu (1 880. s-a evidentiat prin infiinfarea. a funcfionat sub denumirea de Institutul de CerceGri Zootehnice. gi numerogi specialiqti ~i oameni de ~tiinf5 au fost: Nicolae Nicolaescu (1 870cum 1946).avind ca pregedinte pe Veceslav Harnaj . din anul 1947.MANUAL UL A PICUL TORULUI anul 1957. Complexul apicol.Dezvoltare pentru Agricultur5 gi filialele judetene.1988). au asigurat baza material5 necesar5 dotiirii stupinelor prin centrele de aprovizionare a apicultorilor din toate judefele f5rii gi au condus la promovarea progresului tehnic gi gtiinfific in apicultur5. in anul 1971. a celui de-a1 doilea nucleu de cercetare gtiinfificgprin crearea Centrului de Studii Proiectki gi inv5pmint apicol a1Asociatiei Cresc5torilor de Albine.-Veceslav Harnaj (1 917.1949). de instruire ~i de propaganda apicolii. in anul 1974. unitifi ale Asociatiei Cresc5torilor de Albine. Constantin Hristea (1 8 9 6 4 7).1972). activitilti ce se desfagoar5 gi in prezent. a Asociafiei Cresc5torilor de Albine . Trecerea de la apicultura traditional5 la apicultura gtiintific5 fundamentat5 pe cunoagterea intim5 a vietii albinelor s-a datorat muncii neobosite a unor mari iubitori ai apiculturii din fara noastr5 la care gi-au adus aportul.

corepunzitoare zonelor bioapicole respective: Cimpia Dunirii ~i Dobrogea. partial forfatii. fir2 efectuare de recensimint).. Iipti~or matci. . Podigul Transilvaniei ~i zona versanfilor MuntilorCarpafi. 'L . care la inceputul anului 1989 a ajuns la peste 1. molid (Picea excelsa). Cimpia de Vest. in prezent.-* < 17 C . precum gi a unitifilor de conditionare gi prelucrare a cadrelor produselor. Podiqul Moldovei. situeazi.albinele care populeazi teritoriul f&riinoastre fac parte din grupa raselor de albine europene din zona muntilor Carpati (Apis mellifera carpatica) care prezintii mai multe ecotipuri.000 familii in conditiile economiei de tip socialist.418. trifoi (Trifolium sp.O tone miere (dupi Anuarul statistic a1 Rominiei . cantitatea de miere realizati gi diversificarea largi a produselor apicole prin realizarea unor insemnate cantitilti de ceari. tara noastri printre @rile cwa@culturii bine dezvoltat5. lucermi (Medicago sativa). precum gi numeroase specii de plante din flora spontani din care menfionim: zmeurul (Rubus idaeus). in ceea ce prive~te familiile de albine gi productia de miere realizati in p r a noastri in ultimii ani. ca urmare a reorganizirii vietii economice pe principiile economiei de piap. ajungindu-se ca la inceputul anului 1998 efectivul familiilor de albine pe far5 s i fie de 626. inzestrarea tehnicode material5 a stupinelor.). in ultimii ani. culturile de floarea soarelui (Helianthus annuus). de tei (Tilia sp.). busuiocul de miri~te (Stachys annua) ~i busuioc (Ocimum basilicum).000 familii cu o producfie de 10.MANUAL UL APICUL TORULU l familiilor de albine. rezultatele activitatilor de cercetare gtiinfificg gi de p r e g i t k ~ de apicultori.). o scidere a efectivului familiilor de albine in toate judetele tirii. polen.543. rap@ (Brassica napus). precum ~i cel cooperatist) s-a dezorganizat fapt care a determinat desfiinprea a numeroase stupine apaqinind acestor trei importante sectoare de activitate. Efectivul familiilor de albine. sectorul apicol de stat (sectorul silvic gi a1 intreprinderilor agricole de stat. mugtar (Sinapis sp. ~i in acest sector. trebuie sB menfionim urmitoarele: . apilarnil.principalele plante melifere care asiguri realizarea produc{iilor de miere sunt: padurile de salcim (Robinia pseudoacacia). propolis gi venin de albine.1998. fapt care a determinat. Prin modificarea structurilor economice gi a posibilititilor de realizare de profituri corespunzitoare noilor principii economice gi in sectorul privat s-au inregistrat numeroase cazuri de renunfare la practicarea stupiritului. zburitoarea (Chamaenerion hyrsutum).

C.C. . dup5 cel de-al doilea riizboi mondial.L.yi S.A. in cadrul fiecarei filiale judetene funcfioneazi3 cste o S.MANUALUL APICULTORULUI Un rol insemnat in dezvoltarea apiculturii fiirii I-a avut qi iI are ~i in prezent Asociafia Cresciitorilor de Albine din Romsnia care. grupati in cercuri apicole comunale. Complexul apicol S. orii~ene~ti municipale din care. instalatii ~i materiale apicole realizate de S. care preia produsele apicole realizate de produciitori in stupinele proprii qi asigurii aprovizionarea cresciitorilor de albine cu utilaje. Institutul de Cercetare-Dezvoltare pentru Apiculturii S.C. .R. s-a reorganizat intr-o structurg teritorialg modem5 cu 41 filiale judetene in care a fost cuprinsii marea majoritate a cresc5torilor de albine din intreaga targ. peste 70 qi cercuri cu activitate economicii. APICOLA S. Reorganizarea Asociatiei Cresciitorilor de Albine conform norrnelor ~i prevederilor programului de trecere la economia de piatii creazii condifii noi in scopul consolidiirii organizatiei qi dezvoltarea activitiifilor tehnice qi economice pentru stimularea apicultorilor ~i progresul apiculturii romine~ti.A.

aceasta este. Aparitia a dou5 caste la sexul femel (matca ~i lucritoarea) este expresia inaltei diviziuni a muncii atins5 de specie in indeplinirea funcfiilor sociale. a femelei.aparitia populatiei mari de indivizi cu functii de intretinere . normal5. muscular. ci lucratoarea .supraorganismw . acumularea de rezerve de hrani. intmciit lucr5toarea este individul majoritar in familie. pentru a inv5ta corect posibilitafile de a ingriji ~i exploata albinele.in care functiile de nutrifie.cap. exceptionale performanfe ale organelor de simt. ingrijirea in comun a urma~ilor.chitinos. genul Apis. din toate rezultiind spectaculoase aspecte de comportament. animal nevertebrat caracterizat de alcituirea corpului din trei pi$ principale . familia albinei melifere este considerat5 In zoologie ca .Ordinul Hymenoptera (are doui perechi de aripi membranoase). echivaliind prin functionalitate cu un organism. concentrarea puterii reproducatoare a organismului la una singur5 din femele -matca ~i la ciitiva masculi . Albina face parte din una dintre cele mai avansate grupe de insecte . totul cu remarcabile adaptiri ~i dezvoltiri in morfologie ale sistemului digestiv.MANUALUL APICULTORULUZ leclia 3. ~i a fost cel mai bine studiata.lucritoarele. la riindul lor compuse din mai tare multe segmente acoperite cu un inveli~ . de prezenta a Sase picioare articulate qi cu aripi membranoase. torace qi abdomen. adunarea yi prelucrarea in comun a hranei.triintorii yi reglarea in comun a cgldurii organismului social. unica. respirator. La acest ordin apare viata social5 yi organizarea indivizilor in familie. in concordan$ cu modul a alcituirii corpului lor natural de desfa~urare viefii lor este necesara cunoa~terea ~i a dezvolt8rii. majoritatea descrierilor sunt facute pe ea. Albinele gi lamilia de albine Albina este o insect5. De retinut: nu matca. Consecinfi a acestei vieti sociale . a * . excretor. ceea ce atrage cu sine diviziunea muncii. familia Apidae. Pentru a infelege comportamentul ~i via@ albinei in stup.. specia mellifera pe care o ingrijim ~i in tara noastri. in perfecfiunea ei . Date fiind aceste perfecfiongri.o minunati diversiune de la dezvoltarea reproductivi. reproducZitor. este noutatea In evolutie. ale sistemului enzimatic ~i hormonal. respiratie. Ori de ciite ori matca ~i trintorele au particularitafi de morfologie ~i comportament ele vor-fimentionate. ap5rare ~i reproducfie au atiit nivel individual ciit ~i social. nervos.

polul caudal sau anal. Cresc5torul trebuie s5-gi obiqnuiasci% ochiul cu masa alb5 sidefie alc5tuit5 de totalitatea larvelor ~i ou5lor din fagure: ea caracterizeaza starea de sin5tate. Albe. rupdnd foitele embrionare.4-1. ingrijirea acordat5 de doici unei albine In primele zile de dezvoltare VBrsta zile ou 1 2 3 4 5 TOTAL Numar total de vizite in 24 h 854 92 1 834 1164 2084 2855 871 1 Vizite exclusiv pentru hranire numar total in 24 h timpul total (min) in 24 h 256 226 240 798 1296 2816 50 14 27 98 283 472 Aspectul puietului este foarte important pentru cel care ingrije~tealbinele. mugurii pieselor bucale ~i ai picioarelor. str5lucitoare. marcate de 4 n5pBrliri succesive. Datorit5 ingrijirii atente qi asidue acordate de catre albinele doici. in elipse cdt palma qi. ou5le de albin5 sunt ca n i ~ t e bastona~e lungi de 1. str5lucirea ~i forma larvelor trebuie sesizat5 yi cercetatg. capatul posterior . la citeva ore de la depunere. se observa in celule ou5le. embrionul. in a treia zi de la depunerea in celul8. larva c r e ~ t e timp de cinci zile in ritm accelerat (numai intr-a doua zi de viaf5 greutatea ei devine de Sase ori mai mare decdt in ziua precedents). masa corpului larvei ocupBnd toat5 celula. cdnd stupul poate fi deschis far5 riscuri. polul oral sau cefalic este mai gros .MANUALUL APICULTORULUI De la ou la albina adult5 fncepBnd cu luna martie. in ou se formeaz5. curbate c5tre partea dorsal5. Orice &"R' ~neuloarea. rotunjite la capete. pe fagurii din centrul stupului. sunt vizibile (cu o lupii foarte puternic5) inceputuri de segmentare a corpului. mai subfire.6 mm. pe m5sura trecerii zilelor.in acea parte se va dezvolta capul viitorului individ. in ziua a 6- . din ce in ce mai ample pin5 la a ocupa aproape toata suprafafa fagurelui. Cap5tul anterior a1 oului.invers decit oul. ader5 la baza celulei. Ea seaman5 cu un viermi~oralb str5lucitor qi este curbat5 ventral . eclozioneaz5 tingra larv5. in interiorul organismului larvei au loc profunde transform5ri ale ale acestora.

pe suprafala c5reia sunt inserafi numerogi peri. OU OU Ientru familiarizarea cu aspectul puietului pe fagure este necesar s5 se retina ciiteva din elementele ce pot caracteriza fiecare viirst5 gi care.. de forrne gi cu funcfii din cele mai variate. fie neciipiicit. in absenp albinelor acoperitoare. puietul din celule. ce acoperi fagurii. denumirile se refer5 la c5p5celul de cearg pe care albinele.larvele. vor trebui c5utate anume.spre deosebire de . diferenfiate la riindul lor pentru nevoile practicii in lawe tinere gi lawe in viirsti (1-3 zile gi respectiv 3-6). de culoare general2 bruna cu pete gi variante cuprinziind cenugiu. r5cegte gi moare. corpul adultului este protejat de un invelig tare . albinele asigur5 temperatura optima dezvolt5rii acestuia. Prenimfa ~iapoi nimfa sau pupa care ii ia locul sunt faze de dezvoltare ale albinei desemnate in vorbirea curent5 ca . moale a1 stadiilor preadulte. fie el cgpgcit.puiet nec5p5cit qi puiet cgp5cit. galben gi negru.Durata stadiul~i~dk d ou la albina IucrZtoare q + @ . il pun peste coconul gata tesut de larva in ziua a 9-a..puiet in viirsti" . de la mecanice piing la senzoriale. \ 1 ] AOUU--I Fig 7 . Spre deosebire deinveligul membranos. Chiar daca nu mai este hranit de c5tre albinele doici.MANUAL UL A PICUL TORULUI a (a 9-a zi de la depunerea oului) larva intins5 incepe s5-gi teas5 coconul. I 7 1 I I I i I Albina adulti Adultul sau insecta complet dezvoltati este albina alc5tuit5 din cap.cuticula chitinoas5. cu ocazia cercetarii stupului. portocaliu. nu inseamnil c5 puietul c5p5cit nu beneficiaza de ingrijire: prin ins5gi prezenp lor activg pe fagurii cu puiet. cu toate organele gi apenndele bine formate. deci.puietul tiin5rV. Cea mai sigurii diferenfiere a puietului este aceea care se refer5 la aspectul s5u in stup . torace gi abdomen.

I1 .stigma. 7 . 2 .MANCIA L UL APICUL TORULUI Aceeaqi cuticul5 acoper5 picioarele ~i una 1nai subfire . I . 9 .picior 111. iat5 cum arat5 albina: Fig.glosd. capul este turtit. Pe partea dorsal5 a capului se afl2 trei ochi simpli . V5zut din profil. 3 .ac. cu care vine in contact.antena. cu partea posterioar5 uqor concav5 . Capul. se afl5 inserate cele douri antene. 8 .atit cAt s5 se aveze pe suprafala anterioar5 a toracelui. Capul trgntorelui este mult mai mare qi .aripi. in unghiul inferior a1 capului si in partea posterioarri se remarc5 piesele bucale: buza superioar5 ~i respectiv trompa.V ~ Z U ~ far5 - 22 . 6 . Relugnd cele descrise deja despre alcatuirea tipica a corpului insectei.ocelii. cam la centrul triunghiului.tergit. v5zut din faf5. la albina lucrritoare are aspect triunghiular.picior 11. 4 .8 .Alcitztir-ea corpulzli albinei lucritoare.aripile. iar pe partea anterioar5.mari. I2 . 10 . 4 G%pukmritciieste mai rotunjit decit a1 lucrgtoarei qi este mai lat in raport din cu propr&sa lungime. 13 mandibuld.cap.picior I.trompa (limb2). 5 .torace. cele douri unghiuri laterale fiind cuprinse de cei doi ochi compu~i.

fn continuarea sa se afli pedicelul qi flagelul sau biciul .palp labial.000 omatidii. ~i unele speciale 23 8 .acesta alcgtuit din 10 articole (la matci ~i lucritoare) sau 1 1 (la trgntor).ligula. Articolul lung ce alcituie~te baza antenei se nume~te scapus yi adiposte~te organul lui Johnston.MANUAL UL A PICUL TORULUI Fig.prementum. 3 . pentru miros pentru modificari de temperaturi. Pe zonele opace ale lentilelor se afli numero~i peri~ori ascufiti.000. marginile sunt opace. cu rol in echilibrul corpului. 2 .postmentum. denumiti soclu. 9 . 4 -para glosa.000. toate principalele organe de simt: pentru pentru gust .Capul albinei lucriitoare: I . la matcii 3. Pe flagel sunt ~i echilibrului.000-5.000-8.9 .car-do Alcituirea ochilor ~i suprafafa lor mare dau posibilitate albinei s i vadi pe aproape 180'.palp maxilar. printr-o membrani. 5 . Antenele sunt fixate la bazi.000-4. dar suprafefele centrale sunt transparente ~i fac funcfie de lentile. Ochiul compus a1 lucritoarei cuprinde 3.galea. Fiecare din cei doi ochi compu~i consta din numeroase unitifi de bazZi numite omatidii: corespunzitor lor pe suprafafa acoperitii de cuticuli se observi fatete hexagonale. 8 .deschiderea occipitalii. intr-o mica excavalie in cuticula capului.stipes. 7 . 10 .conuri chimioreceptoare. 6 . iar la trintore 7.

probabil prin organele de pe picioare. la albinii mandibulele nu au dinti. Despre asemenea vibrafii se spune c2 sunt . ~ 2 n d devin doici. Glandele hipofaringiene (grevit numite ~i faringiene). Foarte dezvoltate la matc2 $i la lucrgtoare. iar la albinele ce primesc nectarul . ' 2A . labium. ansamblul pieselor bucale propriu-zise. Pe corpul albinei nu exist2 receptori pentru sunet. Mandibulele servesc la malaxarea cerii. ea detecteazii vibrafiile ~i reacfioneazi la ele. Foarte mult regresate la albinele de 20-25 de zile.. galea. cite un van! ce permite scurgerea produselor elaborate de glandele mandibulare. Pentru orientarea intr-un text care face ape1 la cuno~tinfe anatomie. Piesele bucale: labrul sau buza superioar2 (anterioar2) inchide cavitatea bucalii anterior. cu stipes. lorum. Canalul colector de la fiecare se deschide la baza faringelui. lacinia ~i palpi maxilari. in schimb. cu variafii la diferitele rase de albine. ele constau din douii tuburi foarte lungi purtind dea lungul lor glandule. ambele p8Gi de suspensie. s2 dizolve inveli~ul uleios a1 polenului. Proboscisul sau trompa este alcatuit din dou2 piese de suspensie. gi din maxile . albinele nu pot rupe pielifa fructelor. proboscis. Amintim ~i glandele cefalice. terminat2 cu lingurifa. Spre deosebire de alte insecte. paraglose. fn principiu.sunete provenind din substrat". La matc2 ele se afli in form2 de rudimente. Mandibula mstcii are un pinten foarte bine conturat. Mandibulele au. Cu totul altii hncrie are la matc5. iar la mascul sunt absente. Glandele mandibulare se afl2 la baza capului. Demn de retinut c i lungimea trompei este un element important in aprecierea capacitiifii productive a albinei yi de aceea este folosit2 frecvent in descrierile profesioniste.in condifii de necesitate. se afl8 in partea superioar2 a capului. palpi labiali ~i limbi. de aceea. ace~tia ia sunt r e$ ndulare externe. inrudite. este o mic2 pies2 mobili. eliberate de un anumit individ ~i care provoac& o a r e w 5 b g u f i c 2 la alt individ de aceea~i specie". ~ a ~ s e c r e fmandibular2 constituie baza unor feromoni. de aparatul bucal a1 albinei se compune din: labrum. sunt extrem de mici la trintor. cu cardo. Numai lucr5toarele au asemenea glande. ele pot fi reactivate ~i deci s2 se dezvolte din nou . mandibule. care la rindul lui este compus din: maxile.la concentrarea acestuia prin expunerea lui in pelicule fine. submentum. hrana destinat5 larvelor.MANUALUL APICULTORULUI carbonic a aerului. deschiderea lor se afli pe mandibule.tot ansamblul participind la sugerea nectarului din floare. amindoui. fn perioada de ingrijire a puietului glandele sunt dezvoltate la albinele lucritoare in v6rst2 de 5-1 0 zile. 4 ! 1 I1 I 1 i 1 I I. prezente in interiorul capului ~i vizibile numai cu o lup2 foarte putemic2 sau la microscop. pereche. Aceste glande secret2 l2pti$orul. t . La matc2 trompa are numai 33-4 mm. mentum. trompa miisoar&5-7 mm. Secretia lor permite albinelor lucrgtoare s2 inmoaie ~i s2 fr2minte ceara ~i p r o f i h l .

Picioarele albinei lucrrjtoare a.8 . Caracteristic pentru aripile albinei mai este gi sistemul de cirlige (prezente pe nervura costal2 a aripilor posterioare) ~i pliul aripilor anterioare. 6 -perie de polen.MANUAL UL APICUL TORUL UI Toracele se compune din trei segmente (pro. dintre acestea.cogulef de polen.: I -femur. iar in interior adipostesc puternica mas2 muscular2 care asigur5 zborul.cogulet. 3 .I0 . celor trei segmente li se adaug5 ~i primul segment abdominal numit propodeum. cele dou5 aripi de pe o parte formind astfel un singur plan de batere a aerului. Aripile.pieptene de polen . In afara zborului. 4 . Perechea anterioar2 (1-a) sunt mai mari decit cele posterioare. Cirligele (sau hamulii) se agar2 in timpul zborului in pliu.hamulus.pieptene pentru antene. Fig. 2 .~i metatorace) care susfin cele dou5 perechi de aripi gi cele trei perechi de picioare. 2 . ambele perechi sunt membranoase. b: I . tubulare. 5 .tars. Nervurile descriu anumite desene denumite celule.arolizrm. c: I -pinten.coxrj. 9 .meso. 7 . Picioarele albinei lucr5toare sunt una din cele mai interesante dintre adaptsrile insectei la modul de viap social. studiul celulei cubitale-3 este deosebit de important in aprecierea pentru selecfie la albine. cu nervuri rigide. o particularitate a himenopterelor. cele dou2 aripi sunt perfect independente una de aka. prin care circul5 hemolimfi.tibia.

Prima pereche are o perie pentru curitirea antenei.la partea terminal8 a tibiei . dup2 pctiol. constiind din rinduri de peri aliniate. folosit la descircarea incirciturii de polen sau de propolis. propodeum. acestea sunt inele vizibile. ultimul articol tarsian este identic la toate cele trei perechi de picioare. Cele vase inele abdominale sunt telescopate vi unite intre ele de o membran5 intcrsegtnentari. a unei scheme.. in mod normal acoperite de tergitul VI. se poate uSor localiza pe poqiunea T VII acoperiti de T VI glanda lui Nasonov. Ciirligele inlcsnesc mersul pe suprafete rugoase. in interiorul celui de-a1 ~aptelea. din I0 segmente: primul. trebuie s i amintim c i sunt numai Sase. in jusul ciruia se va forma gheniotocul de polen inghesuit de pensa tibio-tarsiani . peria ~i pieptenul servesc la culegerea polenu1ui. al optulea. inconjurati de peri lungi. respectiv ~ a p t edin cele 10 initiale. fini. prin extensia abdomenului atunci cind albinele ventileazi a e ~ u la l .adaptaremorfofiziologici. cele abdominale sunt fiecare alcatuite dintr-un tergit.MANUAL UL A PICULTORUL UI In afari de dimensiuni. rolul de a susfine aparatul vulnerant (acul). Abdomenul este alcatuit din Sase inele la matci ~i lucritoare ~i din Sapte inele la trintor. ~i de contragere. la viafa sociali de care am amintit mai sus. Perechea a doua are la partea inferioari a tibiei un spin. Trebuie remarcate: articulatia tibio-tarsian5 plat: vi care formeazi o pensi: pe fata interns .acesta este co~uletul.pe fata externi. iar pulvilul pe suprafete netedc. abdomenul albinei adulte consti . Extremitatea sa are doui cirlige duble intre care se afli un fel de ventuzi cmpodiul sau pulvilul. un sternit ~i doui pleure.pieptenul. s i nu se confunde deci inelele cu segmentele abdominale! Ca ~i segmentele toracice. De aici rezulti o mare capacitate de distensie a abdomenului. prin inchiderea articulafiei tibio-tarsiene se formeazi un inel . este sudat la torace. Rapostind accste inele. Anatomic vorbind deci. vizibile cu ochiul liber. iar in centru are un pir mai scurt qi rigid..substantei la dintr-o masi de celule.peria.antena trecuti prin el este periati qi curitati de orice impurit5ti care s-ar opri in periqorii ce o acoper5. Tergitul fiecirui inel acoperi mult sternitul respectiv. In citirea unei p l a n ~ e anatomice. care le deosebesc. a1 nouilea s-a transformat are in plicile acului. cele trei perechi de picioare ale albinei au ~i conformatii caracteristice. Perechea a treia are o alcituire mai complicati. Marc2nd tergitele de la T I la T VII. el este conformat anume ~i numai pentru mers. iar pe bazitars . o substanti serve~te recunoa~tereaalbinelor ~i intri in alcituirea . Aceasti gland5 elibereazi un . dar are ~i posibilitatea de a se indepirta foarte mult de el. al zecelea formeazi anusul. tibia are o cavitate alungiti. la originea lor din segmentele abdominalc ale larvei.mirosV. unnitoarele Sase sunt evidente.

labrurn.oviductul. VI.mandibula. 11 . in stare activii.gland3 salivara cerebrala. 14 -ganglion subesofagian. 4 . 15 . 7 .lob optic. 13 . -a in tara noastrii selecria albinei se bazeazii nu numai pe c a r a c t e a e productive ale familiilor alese ci ~i pe triisituri de aspect exterior ale populatiil bnele de provenientii.noturn I - 1 . 4 .lingurita. sub forma unor solzi~ori imprumut5 forma hexagonal2 a oglinzilor. 17 .gland& rnandibulars. 14 .rnu~chi zborului indirect al Pe partea intern8 a sternitelor IV.propodeum. 7 .orif iciu bucal.intestin. 17 . 8 .teaca acului. 3 . 12 . 9 -anus. 3 . 18 . celulele secretii cearii lichidg eliberatii prin canale foarte fine. V. 18 .g u ~ 312 .noturn 3. VII se aflii cite o pereche de glande ceriere.epifaringe.gland& cerierg.ganglionul Ill.oglinzile ceriere" de pe sternite se solidificii ce in contact cu aerul.scutellum cefalic. 6 . 8 -rectum.tuburile Malpighi.sperrnateca.ochi sirnplu. 10 intestinul rnediu. 5 . 15 . 24 . Matca ~i trintorul nu au glande ceriere.MANUAL UL APICULTORULUI Fig.proventricul.gland& hipofaringiana.mugchiul dorso-ventral al aripiii.scapus.canalele salivare. 13 .furcula 1-11.scut. 9 . 20 .creier.glanda alcalinh.Sec!iune longitud1nalC3prin corpul albinei lucrC3toare 1 . 27 . .. 16 . 10 . Ceara eliberatii pe . 11 . 22 .orif iciul glandei rnandibulare. Cele patru perechi de glande sunt alciituite din numeroase celule.glanda lui Dufour.ganglionii 2-3-1-11. 2 .aparatul vulnerant (acul).ovar. 6 . 21 . foarte dezvoltate in perioada de cl5dit intens a fagurilor. . 11 . 23 . 16 . ele revin la forma de bazii. < $9 . 5 . 19 . 26 .palp labial.scutellum 1. 25 .glanda salivare toracica.glanda lui Nasonov.esofag. In afara acestei perioade. 2 .rezervorul glandei alcaline. 19 .

Evidente. consumul anual al familiei este de vi de circa 30-50 kg polen..intestinul anterior. situarea lui in organismul albinei ~i alciituirea este urm5toarea: . pe care le descriem pe scurt: Sistemul digestiv. Sistemul digestiv cuprinde citeva glande: dou5 glande salivare cefalice ~i doua glande salivare toracice.intestinul posterior este subdivizat in intestinul subtire qi punga rectal. in spefa urafi. aceasta din urmi deschis5 la exterior prin anus. cu deschidere la nivelul mentumului. poqiunea de tub digestiv care gizduie~tedigestia diferitelor alimente ale albinei .polen vi nectar. . administrat de apicultor) . celulozii.care ii furnizeazi apii. Nectarul qi polenul nu sunt digerate concomitent. esofagul . glucidele gi lipidele. dar cu un rol vi o functiune inci imperfect cunoscute sunt ~i cele vase glande rectale. firi~oare sinuoase care se deschid la nivelul unirii intestinului mediu cu cel posterior. Prin peretele celei de-a doua poqiuni. . amidon.un canal a c5rui dilatare este guva ~i proventriculul . in prima sa poqiune. zaharuri simple vi complexe ~i acizi organici qi alimente plastice (polenul. de enzime care permit digerarea unor zaharuri complere: 28 . AtBt nectarul cBt ~i polenul sunt retinute in buzunarele existente la nivelul proventriculului. produsele degradate traverseaz5 p8nii in cavitatea general5 a corpului unde sunt antrenate in hemolimf5. enzimele degradeaz5 proteinele.MANUAL UL APICUL TORUL UI Anatomia intern5 a albinei este structurat5 pe sisteme de organe. Rolul lor este acela de a elimina deveurile organice. uneori inlocuitori de polen) . Se pare cii au rostul de a capta apa din catabolitii evacuati deja de tuburile lui Malpighi sau de a secreta o substanfii ce impiedica putrefacfia masei acumulate in punga rectal5 in special pe timpul iernii. mai neted5 ca aspect.intestinul mediu. care i ~ elimin5 produsele intr-un canal colector i unic. proteine.cu rol de supap5 intre intestinul anterior ~i cel mediu vi a c5rui deschidere triazii gr5uncioarele de polen din nectar. in total. Tot anexe ale tubului digestiv sunt considerate ~i tuburile lui Malpighi sau tuburile urinifere (circa 200 la numir). de pe punga rectali. uneori zahir. in care se distinge faringele (cibarium) o adev5rat5 pomp5 de nectar. Hrana albinei adulte const5 din alimente energetice (nectar ~i manii. s5ruri minerale.care ii furnizeaza in plus amino-acizi liberi. foarte sinuoasii. intrucit enzimele care le ataci nu pot acfiona una in prezenfa celorlalte.

maltozii. permiiind alimentarea direct5 cu oxigen a celulelor $i evacuarea gazului carbonic. Corpul gras conline rezervele de glicogen. 1 ventral posterior. Er5 ca inveligul gr5uncioarelor s i fie spart ci prin penetrarea acestuia. trehaloz5. in torace . cele proprii individului sunt acumulate in corpul gras . Vase pe inelele urmiitoare ~i una pe al 8-lea. hrana proteicii (polenul) este indispensabilii tinerelor albine doici pentru alimentarea larvelor gi a miitcii. nu este capabilii s5 digere lactoza. iar in abdomen . helicoidale in interior. sub acfiunea enzimelor gi a unor microorganisme. Stigmele abdominale se deschid intr-o camerii numit5 atrium. piing ce in final traheolele se deschid in celule. Sunt dispugi astfel: in cap .intins in principal ca o ciptugealii. amidonul (decit in granule foarte fine) gi nici dextrine. Polenul este consumat prin digestie in gug5 gi intestin. dintre care una pe propodeum. Traheele sunt foarte ramificate. Stigmele toracice se deschid direct la exterior. aportul mare de oxigen $d&&<pres@ke % -q . Prima pereche se deschide intr-o mica excavafie in depresiunea mesotoracelui. fn afar3 de hnclia lor respiratorie. Dacii hrana glucidicii servegte la producerea ciildurii.cinci saci (1 cefalic.in urma perioadelor lipsite de cules. mascatii de un lob al protergitului (in aceastii excavafie se ad5postesc acarienii Acarapis woodi).7 saci (1 toracic ventral anterior. De fapt. imediat sub inveligul chitinos dorsal. 2 ventrali Iatemk 2 dorsali laterali gi 1 scutelar). dilatafii ale traheelor primare.3 saci (1 abdominal super. Traheele sunt tuburi rigide. polenul se transform5 practic in alt produs . Sistemul respirator este alciituit din tuburi traheene sau trahei gi saci aerieni. cu intarituri de chitin.p3stura. prin simpla depozitare in fagure. din cuticulii fins. Stigmele sunt in numiir de 10 perechi: douii perechi toracice gi opt perechi abdominale. la hncfionarea mugchilor qi la alcituirea rezervelor grase. nefuncfional5. etc. gr5sime gi proteine ale albinei: ele pot fi foarte mari in timpul iernii p h i i spre prim5varii cind se epuizeazii. sacii de aer au darul de a face corpul albinei mai ugor. In corpul albinei exists o serie de saci nepereche sau perechi. chitinizatii. Dupii cum rezervele alimentare ale familiei sunt depuse in faguri. Orificiile care asigurii piitrunderea aerului oxigenat gi expulzarea aerului incircat cu bioxid de carbon se numesc stigme. Imensul consum de energie.MANUAL UL A PICUL TORULUI zaharoz5. sau pe vreme rea care reline albinele de la cules.. in mare miisurii ele sunt epuizate gi in sezonul activ . . deasupra diafragmei. ant&ior gi 2 abdominali laterali). melezitozii. Traheele se divizeazii in tuburi cu diametrul din ce in ce mai mic. 2 cefalici superiori gi 2 mandibulari). denumite tenidii (acestea mentin in permanenp traheea deschisi).

cu concursul activ al celor doua diafragme: ventral5 ~i dorsali. in afar5 de mentinerea 30 . produc bitiile verticale ale aripilor (circa 190 bitii pe secundg). prezente la larve. Circulatia din ca atare se realizcaz2 prin inilni $i aort5. Cu un termen generic. pe care ulterior le elibereaz5 in hemolimG.) au propria lor musculatur5. pin2 la cap. de unde se continui cu o circulatie lacunari (prin cavitatea corpului). dispar la inceputul feserii coconului: sunt situate difuz in apropierea tubului digestiv in protorace yi mesotorace. ~i mu~chii indirecli. mentine insecta in stare de larva .situate in apropierea aortei. foarte puternici. yi cele dou5 perechi de glande retrocerebrale: a) corpora cardiaca .vecine cu precedentele. Funcfia sa este de a transporta substantele nutritive citre organele efcctoare ~i dc a cvacua de~eurile organism. una gonadotropa (contratea5 dezvoltarea organelor sexuale ~i a comportamentului sexual) ~i una m e t a b 3(controleaz5 metabolismul respirator ~i in general procesul nutritiei qi vitelo e a). alteori antagonic5. Sistemul circulator este foarte simplificat la albini. yi b) corpora allata . secrefia lor este ecdisonul sau hormonul n5pArlirii (chimic. de Fns5yi aceste glande protoracice . care permit transformarea miycirilor verticale ale aripilor. ale fie prin intermediul unor tendoane. in mi~c5ri helicoidale-mi~cirile ce produc deplasarea propriu-zis5 a insectei. produsul corpora allata este desemnat curent c d m 8 $ y v c n i l . in partea dorsali. este susfinut foarte bine de reteaua minufioas5 de trahei ~i de saci traheeni. care alcituiesc un tub relativ continuu. El se compune din inimi. al c5rei rol nu este incg cunoscut. inima organele genitale etc.care. care elibereazg hormoni ce activeazi glandele endocrine. printr-o actiune transversali. au ~i ele o secretie proprie. aorta ~i lacune de heniolirnfa. cu funcfii diverse . Organele interne (sistemul digestiv. secret2 mai mulfi hormoni. Aproape tofi mu~chii sunt striati! cu excepfia muychilor direcfi ai zborului. primesc yi stocheaz5 secretiile cerebrale. $i anunie dinspre partea posterioari citre cea antcrioari. Musculatura aripilor este cea mai important5 qi mai impresionant5: mu~chi directi ai zborului. Sistemul neuro-endocrin este alcituit din celule neurosecretoare izolate. dar datoritl multiplelor sale functii.MANUAL UL APICUL TORUL UI zborul. Majoritatea mu~chilorsunt legafi de producerea unor mi~c5ri corpului ~i sunt legafi de chitina scheletului fie direct. un sterol).acfiune uneori sinergici. in functie de stadiul de dezvoltare atins). Sistemul muscular este foarte dezvoltat. localizate in creier.una juvenilizant5 (actiunea lor. combinat5 cu cea a hormonului ngpirlirii.

terminat5 ascutit. o denumire mai cuprinz5toare de hormon morfogenetic. L QC1. de curind. In continuarea ganglionului subesofagian. ansamblul motor ~i ansa~nblul vulncrant.Modul corect de stilefii alcBtuiesc impreun5 un canal prin care se scoatere a acultri albinei scurge veninul. Ansamblul motor cuprinde citeva pl5cup de chitin& ale c5ror mi~cBri fac sB avanseze acul ~i sB se descarce rezervorul de venin. Acul este format din prelungirea lantetei . Ansamblul vulnerant sau acul propriu-zis este a t a ~ a tansamblului motor printr-o pereche de brate curbate chitinoase. Sistemul nervos este.scalariform" .dB na~tere doi la unui nerv frontal ~i unui nervi antenari. din canalu provocatB de lanfet5. ca la toate insectele. mas5 de fibre nervoase venind de la -are rolul de a coordona impresiile vizuale provenind de la oceli ochii compu~i) ~i ochii compu~i: deutocerebrum (alcBtuit din doi lobi. Lanfeta ~i Fig. Stiletii sunt terminati cu n i ~ t e creste. - 31 e . s-a propus. denumite protocerebrum (prelungit lateral prin cei doi lobi optici. aviind pe fa@ inferioar5 douB SanFri in care alunec5 stiletii. foarte mari). sunt striibgtuti de canal veninul este dirijat. anterior .ca o scar2). Creierul este alcBtuit din 4 porfiuni principale.MANUAL UL A PICUL TORULUI stBrii larvare. Ansamblul glandular consti din douB glande glanda acid5 (dou8 tuburi subtiri care se unesc inainte de a se deschide intr-un rezervor mare de venin) ~i glanda alcalinB sau lubrefianti. ganglionar ~i scalariform. fGr5 a goli pungo cu venin ca un harpon.. Prin deschiderea alcBtuit5 de ganglionul subesofagian unit pe lateral cu lobii anteriori trec esofagul ~i porfiunea terminal2 a aortei. tofi pereche ~i unifi intre ei printr-un cordon dublu (sistem . tritocerebrum (dB na~tere new recurent care urm5re~tetraseul esofagului) ~i ganglionul subesofagian. lanful nervos cuprinde doi ganglioni toracici ~i cinci ganglioni abdominali. 12 . Aparatul vulnerant sau acul. la albinclc lucr5toare cuprinde: ansamblul glandular.o pies5 rigid5 $i goal5 la interior.

. al cirei rol este de a activa spermatozoizii aflafi in repaus in spermatecii. se matureaz5 ~i se transform5 in natozoizii ating maturitatea qi odat5 cu ei qi trintorii in jurul ' va t ~ d % i2 . Dupi imperechere. testiolele se deschid in canalul deferent care. deschiziindu-se intr-un oviduct lateral.aparatul genital a1 m5tcii const5 din patru p5qi principale: organe generatoare . I "4!. Sunt alc5tuite din fascicule de tuburi seminifere (circa 270 in fiecare testicul). De fiecare parte a deschiderii vaginului se afl5 alte doui cavitiii . cu glanda in Y ~i organe de acuplare . separat5indou5de un pliumucosaflat chiarsuborificiul canalului spermatecii. In general este situat in dreptul segmentelor abdominale 6-7. organe conductoare .aparatul genital al trintorului cuprinde: 2 testicule. Peretele sperniatecii este acoperit de o refea foarte dens5 de traheole.spermateca.dou5 oviducte laterale. 2 vezicule seminale. Dilatindu-se. Cele dou5 oviducte laterale se contopesc formind oviductul median. Tuburile ovariene sau ovariolele sunt capabile s5 elaboreze celule germinative.- 32 .MANUAL UL A PICUL TORULUI Aparatul reproducGtor. Pe ea se afl5 glanda in Y. ovarele se dezvolt5 foarte mult. sgPb %I 7y + .dou5 ovare. din care se dezvoltii ovulele. organe anexe . Cavitatea vaginal2 este separati de camera acului printr-un pliu circular. Cele dou5 testicule sunt situate la partea superioarg a abdomenului. de form5 aproximativ triunghiular5. la riindul s5u. Anatomia aparatului reproduc5tor al m5tcii este foarte interesanti pentru cei care doresc a practica ins2minfSri instrumentale. canalul ejaculator ~i bulbul cu lob penat. La baza testiculului. Peretii veziculei elaboreaz5 lichidul seminal care are rolul de a hr%ni~i intrefine spermatozoizii. SpermSt$Uiiemigreazg prin canalul deferent. Spermateca este o sfer2 in care se imagazineazii spermatozoizii depu~i de triintori in cursul imperecherii. 2 glande mucoase. la albine se prezinti astfel: . . masculii au testiculele nefuncfionale ~i de dimensiuni mici. se deschide in vezicula seminal%. 2 canale deferente.camera acului sau bursa copulatrix. Ca aspect bulbul penisului este musculos qi globulos. Fiecare detaliu este necesar a fi indeaproape urm5rit pe scheme ~i pe viu.burscle copulatoare. care se termini in bulbul penisului. Fiecare ovar este alctuit din circa150-180 tuburi ovariene sau ovariole. se aglomereazi in veziculele seminale unde. Glandele acestea se continua in canalul ejaculator. La ecloziune. cd apul ancorat in peretele veziculelor. un oviduct median ~i cavitatea vaginala. care evolueaz5 piinii la ou. Cele dou5 vezicule se deschid la baza a c2te unei glande mucoase. acesta formeazi cavitateavaginalg.

Fagurele se compune dintr-o constructie de cear5 vertical5 in care sunt sapate de o parte vi de alta piramide cu virful spre centru ~i cu baze hexagonale. indeas5 in celulele de la periferia cuibului de puiet ghemotoacele de polen desc5rcate de culeg5toare. hr5nind-o. Fagurii sunt construifi darale. dezvoltindu-i-se glandele ceriere. iar atunci cind atinge virsta de circa 5-6 zile. uniform: la ridicarea peretilor. in ava fel dispuse incit cele trei fete de piramid5 alc5tuind baza unei celule sunt. precum qi celule de matc5 .aceastil deschidere vi diametrul celulelor de lucr5toare. mai mari.. este de 5. albina este angrenatil in alte activitilti. incepe s5 hrBneasc5 larve tinere $sau s5 intre temporar in suita mgtcii (aceasta este un grup de 5-10 albine. tot . paralele cu acesta. Se face deosebire intre botci de inlocuire linivtiti a mitcii.excrescente vizibile ale fagurelui. dup5 2 zile intr5 in activitatea propriu-zis5: ingrijevte larve in virst5. in componenp grupului intri mereu alte albine capabile s5 o hriineasca). in zone de tranzitie. secret5 ceara sub form5 de solzivori de form5 hexagonali. cur8t5 vi lustruie~te propolis celule din cu care au eclozionat surori de-ale ei. in afara celulelor de lucr5toare mai exist5 celule de trintori. Diametrul celulelor de lucr5toare este constant. cur5tind-o.p5stura. vi altele.prezenta ~i amplasarea lor pe fagure putind indica oricidd . inclinati oblic f a p de vertical5 dar perpendicular pe muchiile piramidei. Pe conturul hexagonal a1 bazei piramidei se inalp. pregitind viitoarea rezerv5 de proteine a familiei . albinele i$i folosesc ca pe un yubler deschiderea dintre . incit crescuti @ F Imie?kt%au % 33 %* .siRc$ botci de salvare . ntre ei. La fagurii albinei romiine~ti.genunchiiV dep5rtafi ai celor dou5 picioare anterioare. cei vase pereti ai celulelor. iar distantele care ii despart sunt totdeauna astfel. care inconjoari matca in deplasarea ei pe faguri. reg&miliei in perioada roirii sau in afara acesteia.de stup": cu capul. Dup5 ce se usuc5 qi i ~ i curGt5 trupul cu ajutorul picioarelor. Dup5 un timp petrecut astfel ca doic5. cu mult2 sdrguint5 evapor5 qi imbogiifevte nectarul depozitat in celule transformindu-1 in miere. fiecare din ele vi o fat5 in baza alteia (in total trei) celule de pe partea opus5 a fagurelui. care ii dau un aspect caracteristic. in sezon de cules. yi cu peri~oriide pe suprafafa corpului argintii. botci de r. orientate geotrop pozitiv vi deschise la partea inferioar5 (botcile). denumite chiar celule de tranzifie.41 mm. cind glandele hipofaringiene s-au dezvoltat. ea se mivc5 timid pe fagure.MANUALUL APZCUL TORULUZ Diviziunea muncii in familia de albine Dup5 ce p5r5sevte celula in care s-a dezvoltat. tin5ra albin5 este uSor de recunoscut: inc5 umed5. intr5 in via@ stupului: are contacte de hran$ comunic5ri prin antene cu alte albine.. pe care ii fr5mint5 cu mandibulele yi cu picioarele vi ii folosevte la cladirea fagurelui.

fir5 a veni in contact cu lumea din afar5. daci deci este cerceta~a. sau intre ramele din corpul inferior qi cele din corpul de deasupra. este respectat cu strictefe. mani. impreun5 cu prezenfa in stup a substantelor bacteriostatice originare din propolis. situatie. Albina devine culegitoare ~ 2 n d incepe activitatea din afara stupului. spatiul necesar circulatiei albinelor intr-un dublu strat. se deplaseazi la dreapta. culegitoarea i ~ umple guqa cu p6n8 i la 40 mg de nectar. ea culege nectar sau polen. precum qi alte trisHturi de comportament individual ~i social permit existents unui spatiu izolat pentru creqterea puietului ~i pentru acumularea rezervelor de hrani curate. Dac5 se intiimp13 ca ea sB fie printre primele care descoperi sursa de hranH. fie el de intretinere sau de Dar recolta. albina le desfiqoar3 in stup. la stiinga . prin inventarea unor repere utile albinelor qi in acelaqi timp plicute ochiului. Toate activitiitile descrise.. clei de pe pomi ~i diverse alte materiale uneori din cele mai nea~teptate. cu consecinte remarcabile in standardizarea stupului qi in sporirea eficientei muncii omului. in general. fntr-un zbor. repere optice dupH care va putea recunoaqte stupul pe care il pir5seqte. api.prin culorile in care iyi vopseqte stupii. Pe o raz5 de maximum 3-5 krn. sau intre rama m i r g i n a ~ qi diafragmi. albina i ~ comunici descoperirea celorlalte albine i Comportamentul acesta de comunicare este ~i el unul din albinei qi fiind spectaculos este cunoscut chiar in lumea intoarsi la stup descrie pe de . Din cunoaqterea prin proprie experienp a dezavantajului riticirii albinelor. iar in apicultura modern8 i este considerat drept descoperirea cu cele mai ample implicatii. Cu fata catre stup albina planeazi. se departeazi ~i se apropie din nou.memoreaz8 culoare. uneori chiar mai mari. Spatiul pentru albine este considerat drept cheie a i a ~ e z i r iqi alcituirii intregului cuib al albinelor melifere. adici circa 8 mm. albina pleaci. coboar8. se extinde la cam 1 km. se ridici. Este o interesanta form3 de pistrare a asepsiei cuibului. in restul stupului. Era a pirasi fagurii. fie c i este vorba de distanta dintre speteza superioara a ramei qi podiqorul de deasupra. Cerceta~a de un cerc de recrute figuri geometrice circulare dans circular 34 .MANUALUL APICULTORULUI cu puiet in curs de dezvoltare au loc strict cele doui straturi de albine acoperitoare de pe cele doui fete de faguri vecini.dansuriV. culesul. oriunde apare un go1 mai larg deciit acesta albinele il blocheazH cu construcfie de cearH: fie c i este vorba de intervalul dintre rama de lemn a fagurelui qi peretele stupului. Aceasti oriinduial8. apicultorul va aprecia rostul orientHrii qi o va favoriza . Primul pas spre emancipare in c5mp este zborul de orientare. iar daci culege polen ea acumuleazi pe picioarele dinapoi douH ghemotoace simetrice cu diametrul de circa 3-4 mm. prin pistrarea ordinii in amplasarea stupilor pe vatri. care ciintiresc circa 4-8 mg. Cunoscind tinta zborului siu de intoarcere.

cu frecvenp mai mare sau mai mica in funcfie de abundenfa nectarului la sursa descris5.paznic7' blocheaz5 totul cu propolis . in v i a p albinei mai exist5 ~i posibilitatea altor atributii .pentru a indica surse aflate la mai mult de 100 m. in form2 de 8 . in caz c5 exist5 cr5p5turi in perefii stupului sau dac5 urdiniqul este prea larg deschis albinele . in toi de cules. dansul albinei este in lumea animalelor cea mai evoluat8 modalitate de comunicare inainte de graiul omenesc. Albina paznic patruleaz2 in dreptul urdiniqului. pitrunderi in stup.acelea de paznic.fie o hoap p5truns5 in stup qi omorit5 prin lawe moarte. care pot constitui cuib pentru numeroqi d5un2tori. Completat de o component5 odorifera qi alta auditiv8. de sanitar. Fig. b2t8nd din aripi intocmai unor minuscule ventilatoare. substant5 plastic5 qi de ap8rare a familiei. 13 . Tot ele sunt acelea care pot imobiliza. sau albinele cur2fitoare.MANUAL UL A PICUL TORULUI . infep5tura cu venin a albinei este mortal5 pentru orice albin2 strain5 care intentioneaz2 s5 p5trund5 in stup . Albinele ventilatoare pot fi v5zute pe vreme foarte c2lduroas5 la urdiniq. atac5 d5un2torii ce incearc5. Albinele cur5titoare indep5rteaz5 de pe fundul stupului resturile de r5zBtut-5 de faguri cgzute. de asemenea. prin omoriifi in interiorul stupului dar prea voluminoqi 35 .. pot fi urm5rite c5rind .amestec de clei de pe pom ~i cear5. Unghiul dintre diametrul parcurs al dansului balansat qi verticala fagurelui este egal cu unghiul avind ca laturi dreapta care uneqte stupul cu sursa gi o alta care uneqte stupul cu soarele in momentul respectiv.cu excepfia celor care. agitinduvi abdomenul la stinga qi la dreapta. de curiititoare. atac5 ~i infeap5.Grqfic de activitate zilnicii a albinei lucriitoare Sanitarele. de ventilatoare.pentru a indica surse aflate la maximum 100 m de stup qi semicirculare dans balansat. au guqa plin5. folosit5 in tot locul qi in orice moment al anului.singure sau intov5r2qite . agitind aerul qi creiind curenfii atiit de necesari desE~ur5rii in bune conditii a viefii in stup.

care alcatuiesc forfota permanent5 de pe suprafap faguriloi gi respectiv totalitatea albinelor de ciimp . se cresc ultimele generafii de albine. dac5 apare spontan un cules intens. Astfel. dup5 amploarea cuibului ~i a rezervelor de hran5. albina II indepline~te mai degrab5 pe m5sura nevoilor ce apar in familie decit pe masun avanskii ei in vbrstB. $&mintim in acest moment c5 pentru intrefinere gi dezvoltare. albina are nevoie de oxigen pentru asigurarea . care soliciti printre altele spatiu suplimentar pentru depozitare.* iar din procesele de arderi remlti bioxid de carbon.20 mii. din 30 rnii . Uneori apicultorul Er5 experient5 intrefine pe vatr2 mai multe familii de puteri modeste deciit mai putine dar foarte puternice. Este bine ca la eclozionarea lor rezervele ~i toat5 preggtirea spatiului pentru iernare s5 fi fost terminate de generatiile precedente.5 mii. de albinele de var5. Viata familiei de albine Familia de albine petrece un sezon activ . . albina are nevoie de: -&I. se acumuleaz2 mierea pentru iarna. in timp ce o alta.in @ranoastri din martie pin5 in octombrie. in aprecierea puterii la un moment dat a familiei sau a roiului se face distinctie intre albin5 acoperitoare gi albin5 culeg5toare: totalitatea lucr5toarelor din stup. s5 redevin5 cereas2 degi estc foarte in vArst5. in aceste conditii.10 mii.din noiembrie piin5 in februarie. Se remarc2 in comportamentul de cules a1 familiilor o accentuare a preferinfei pentru nectar in defavoarea polenului. in sfiirgit. eliberat S. cregterea de puiet regreseaz5. Indiferent de viirsta. iar din 50 rnii . din 40 mii . . Concluzia se impune de la sine. ciclul vietii sociale a albinelor revine la punctul de plecare gi continu5.care lipsesc in timpul zilei dar a1 c5rot num5r se presupune doar.: ca orice insect5. In functie de anotimp.2 rnii sunt culeggtoare. vara calendaristic5 este pentru albine o permanent2 toamn5: toate activitafile familiei se concentreaz5 asupra procur5rii de rezerve de hran5 gi acumularea lor in faguri. din 20 mii . qi o perioad5 de relativ5 inactivitate .MANUAL UL APICUL TORULUI Diferitele activitgfi nu se succed intr-o ordine ireversibil5. ci mult mai rapid: din 10 rnii de albine (adic5 1 kg) in stup . se prea poate ca o albin2 s2 nici n l aiba ocazia s5 cl5deasc5 faguri de-a lungul celor 35 de zile ciit este media de via$ in sezonul activ. Viap acestor albine de iarn5 va fi lung4 de 4-5 luni. cele care vor ierna.30 mii. Trebuie retinut c5 numgrul culeg5toarelor in familie sporeyte nu direct propor$onal cu marimea populafiei totale. pentru supra~i&~ire$_organismului familiei. Spre sfir~itulsezonului activ (c5tre sfiir~itulverii) culesurile devin mai sarace.

albinele cerceteazii orice fel de surse de glucide . care sunt gi ele consumate de albine dar utilizarea lor presupune scindarea in zaharuri mai simple. in sezonul de cregtere cuibul albinelor are nevoie de o umiditate relativg de 75-80%. Pentru a consuma toate aceste zaharuri. in rame.fructe coapte qi rupte. de tipul zaharozei. zaharuri mai complexe. in sezon. il insiimlnteazii cu cantititi minore de favorizeazii invertirea zaharurilor gi respectiv frlneazii pdni in momenttul clnd mierea este . de insiiqi constructia gi starea stupului. albinele le dilueazi cu apii pentru a le fluidifica. diastaze.hrani exclusiv glucidicii daci nu punem la socoteali cantitifile minore de microelemente. se realizeazii prin ventilare. Circularea aerului in stup. la rlndul siiu depinde de conditiile atmosferice. iar in cazuri de inchidere forptii a stupului. ca gi temperatura de 35"C. pe miisura aglomerafiei gi pe miisura debitului de aer ce piitrunde in stup prin urdinig. zaharuri simple. pe misura volumului stupului. il depoziteazii direct sau prin transferuri (intermediate de albine din stup) in celulele fagurilor gi a1 celor de stup care il .coaptH" sau 37 . rouii.in adiipiitoare.MANUALUL APICULTORULUI prin respiratie in atmosfera din stup. printre miile de corpuri ce se m i ~ c pe faguri. fructozii. Mierea este remltatul muncii intense a lucriitoarelor culegiitoare care aduc nectarul in gugii (pe parcursul drumului il supun unei predigestii). in stup ea trebuie s i fie de 35°C: circulatia aerului servegte gi pentru mentinerea temperaturii constante. Albinele igi procurii apa din rluri. daci? nu sunt in form5 lichidii. astfel i incdt sii ajungii la fiecare din acestea. precum ~i de interventiile apicultorului. siropuri. previn stagnarea umiditiifii qi implicit dezvoltarea unor mucegaiuri diunitoare. in rest. acumuliiri de ploaie sau le poate fi oferiti de om . Debitul. ugor asimilabile in organism. fiind preferate cele cu confinut ridicat de glucoz5. Schimburile de gaze ale familiei variazi volumetric gi calitativ in functie de anotimp qi de amploarea activitiitii din stup.v&nturi" gi il deshidrateazii printr-un proces ingenios de celule.glucide: majoritatea hranei albinei constii din substante dulci. Biit5i de aripi cu mare frecvenF orientate unitar produc curentii de aer necesari. precum gi la suprafafa celulelor cu puiet.. zahiir alimentar sau industrial etc.apa': aceiagi curenti de aer asigurii qi circularea in stup a umiditiitii existente. biilti. . .. prelucriirii nectarului gi evaporiirii apei din el de ciitre albine. indiferent de temperatura mediului ambiant. aminoacizi din polen gi HMF-ul prezent in ea. vitamine. Rezervele de hranii pentru iarnii ~i pentru perioadele lipsite de cules constau in miere . ea este absolut necesarii dezvolt5rii puietului. Hrana dulce primarii a albinelor este nectarul florilor gi mana (substante dulci eliberate de purici qi piiduchi testogi de plante). Indiferent de condifiile exterioare. inhibine.

mierea. schimbiiri de temperaturii). periferia ghemului. Cu ciit ghemul de iernare se apropi rn&ul( f b f&a sfericii.microelemente: furnizate de nectar.. in final. . in cursul ierngrii au loc mai mu1 sau m6i utilrfrecvent salturi de inc5lzire. ultima generatie de puiet a anului se contureazii viitorul spafiu de iernare Temperatura scade de la 35°C la maximum 25°C. de specia de nectar.coajii" temperatura scade sub 10°C (cell cinci articole terminale ale antenelor lucriitoarelor au pe ele organe sensibile 1. Cu rezerve de hran de . precum 1 vitamine qi uleiuri esenfialece se transmit hranei finale a familiei . Cre~tere puietului depinde total de prezenp. ea este chiar de numai 10°C. de vfnt. aminoacizii necesari dezvoltiirii. prin consum de miere ea este redresat5 . la sf8rgit ele acoperii celulele care confin miere. man5 qi polen. In momentul c8nd in . 14 . se inciilzegte tremurfnd. confinutul gr5unciorului ( polen furnizeazI albinei hranii proteica. Fig. Populati. de abundenta gi de ~alitatea polenului. in corpul gras. cu un cip5cel fin ( cearii.Sectiune prin ghemul de iernare a1 albinelor in prima ~i a doua faza' a ierna'rii qi temperaturile din ghem in cursul iernii Organismul albinelor care vor ierna acumuleazi o rezervi de albuminc proprie.MANUALUL APICULTORULUI 16-20% apii (in functie de zona climatici. in funcfie de temperatura exterioari.lipide: furnizate tot de polen. Ghemul este alcgtuit din albine carc au intrat in celulele goale qi altele inghesuite in spatiile dintre faguri. de protectia fat de inteppew gi de conditia insigi a familiei. . la periferia familiei str8ns8 in ghem. Pe locul cuibului in care iqi des5vSrqegte dezvoltare. de rasa de albine de anotimp).proteine: hrana albinei cuprinde qi polen.are loc UI "salt de incilzire". . nivelul p8n5 la care c r e ~ t e temperatura este misurat 1. cu atiit mai sciizutii este cantitatea de hran5 glucidic e&a@ mai mari sunt ~ansele supraviepire.

prin rgcire. Populafia de albine se reduce mult yi dac5 vremea se stric5 brusc capacitatea lor de inc5lzire devine insuficient5 puietul poate muri. Izolate din cauza vremii reci. albinele tinere din generatia anului respectiv ajung s5 predomine in stup. Regimul apei in familie este.MANUAL UL APZCUL TORULUZ suficiente qi bine plasate. in functie de condifiile de vreme qi corelat cu Pnflorirea vegetafiei. a fagurilor in care se cresc noile generatii. precum qi asigurarea fagurilor de cear5 pentru magazinele de miere. moare .direct sau indirect . in sezonul activ. lipide. De abundenfa hranei depind. este motivul intreruperii ouatului m5tcii qi a creqterii de puiet. foarte important. familia nu poate inghek. dup5 cum am mai argtat. nu mor de frig oricit de mare este acesta. In acest sens.de foame: aceasta este diferenfa intre organismul familiei qi un animal cu singe cald.innoirea anuali a cuibului de puiet. o dat5 cu creqterea lungimii zilei. sfirqit de ianuarie-inceput de februarie. Cam 6-8 faguri este media de faguri cl5diti anual de familie. Numai astfel elbinele reuqesc s5 utilizeze mierea ~i deci s5 supraviepiasc5. iar a1 celor care nu se mai intorc la stup dup5 primul zbor de cur5fire poate fi foarte mare. ins5 ventilafia imperfect5 poate duce familia la pieire. dar dac5 nu dispune de hran5 suficient5. toafc&i% din?!hp % 39 e* . Relativa inactivitate a familiei din timpul iernii se datoreaz5 nu frigului ca atare ci faptului c5 din cauza frigului albinele nu culeg polen: aceastZi stopare a aporturilor de hran5 proteic5. he* 0 data cu activitatea de cl5dit qi deci totodata cu activarka efii\egetale se declan~eaz5qi preg5tirea perioadei de reproducere: incwtsh a cehle de trintori. in familiile putemice. ponta reincepe intens. pe cind familia reu~eqtes5 ridice din nou temperatura. iar la reluarea activitafii de dezvoltare s5 ingrijeasc5 puietul tin5r. odat5 cu primul cules mai important de nectar de la sfiryitul primilverii apare qi instinctul de cl5dit. Familia trece acum printr-o perioad5 critic5 . Dezvoltarea glandelor ceriere realizeaz5 o curb5 maxim5 de ciiteva zile piing la doubtrei s5pt5mini in timpul culesului principal dup5 care urmeaz5 o cadere a acestora. aminoacizi.num5rul de albine care eclozioneaz5 este inc5 mic. Incepe adev5rata dezvoltare de prim5var5. i albinele i ~ "fabric5" singure apa. perioada de dezvoltare de prim5var5 se instaleaz5 treptat sau brusc. Pe dezvoltarea glandelor cerjere se bazeaz5 . In toat5 perioada de iam5 atenfia apicultorului trebuie orientat5 nu numai pe supravegherea ritmului de consum a rezewelor de hran5 ci ~i pe aerisirea stupului. nefiind acoperit de suficiente albine. Dup5 inflorirea pomilor fructiferi. punga rectal5 a fiec5rei albine este o necesitate qi o condifie a iem5rii in comun: glandele rectale filtreazi din substanfele reziduale ale digestiei apa chimic pur5 qi o redau organismului. La sfiirqitul iernii. de asemenea. Albinele bine alimentate.

principalele aprecieri care se pof face: existenfa de 1 trintori adulti. precum qi reducerea altor activitati din familia de baz5. Practic. prezenp\ trgntorilor adulti. a pupelor qi ouiilor inseamnii c5 in ultimele 48 de ore a avut loc o scadere a culesului de polen.. b % orientare . inainte de venirea vremii reci sau a perioadelor de lips5 de cules. iar 1 absenp total5 a trgntorilor semnaleazii c5 in familii exist5 o gravii deficieng de I polen de 2-4 s5pt5mini. intr-un moment de abundeng de hran5. Cerceta~ele schimbii lt5 iqi " /+c % 40 . larve. urrneaz5 s5 se instaleze.pin8 se atinge stadiul in care fie datoriti unor factori sociali fie limit5rii spatiului in stup. roiul. semnaleazii cii albinele au avut un cules de polen cel putin in ultimele 7 zile. diviziunea are loc spre sfirqitul primiiverii.'%icik inceteazs s5 mai hr5neasc5 matca . Roirea presupune o stagnare temporarii a dezvolt5rii qi a acumularii rezervelor de hranii. Iatii. populafia creqte constant .cautarea de adiipost. existenp in familie numai a trintorilor adulti. familia se divide.totul.dureazii minute pin5 giisesc albine care s5 accepte nectarul.aminind acceptarea hranei. activitatea de cules a populatiei scade: albinele se . ? h p 5 a . s5 cliideasci noi faguri. Din punct de vedere biologic este explicabil . pupe. exprimat in suprafag de fagure construit5 intr-o anumitii perioadii serveqte apicultorului pentru orientarea cu privire la starea familiei. un grup de albine lucriitoare insotite de o match iar divizarea reflect5 capacitatea familiei mama de a produce mitci qi albine lucriitoare pentru roiul respectiv. in mod normal. dar culegiitoarele nu renun45 la activitatea de zbor ~ ~ ~ .familia fiicii. s5 acumuleze hranii qi sii creasc5 noi generafii de albine . pe cind se cl5desc botcile. inclusiv reproducerea. Roiul este.culeg5toarele g5sesc cu greu albine de cas5 cirora sii le predea proviziile aduse din cimp . practic.MANUA LUL APICULTORULUI qi din afara acestuia. deci cu o aglomerafie. este vorba de un mecanism regulator sau poate de o interacfiune socialii de mare importanfa . albinele de c a s m b i l i z e a z 5 culesul.aceasta O U din ce in ce mai ~ si hprdc din greutate. Odati cu sciderea categoricii a afluxului de hran5 in s&. ou8 denotii prezenp polenului din abundeng.lenevesc9'. I Deci aparitia primilor trintori sunt un semnal cii reproducerea qi inmultirea j 1 albinelor este pe cale sii inceapii. trebuie s5 amintim qi cii prezenta qi abundenta in stup a trintorilor de-a lungul sezonului poate constitui o orientare cu privire la aprovizionarea cu polen a stupului qi deci cu privire la eventuale intervenfii1 de ajutorare. I 1 Roirea Cind ritmul pontei qi a1 ecloziunilor depiqeqte rata mortalititii lucr5toarelor. Iar dac5 instinctul de cliidit. Deseori situafia coincide qi cu un spafiu restrins de depozitare. sintetizate.

in roi . Sunt in el albine de toate viirstele. in interior. lanjvri de albine atiirniind. care in cuib inhibi clidirea botcilor. albinele mai in viirsti formeazi o coaji densi.atrage . rimiin nedescifrate. esential. Alituri de ciiteva componente cunoscute ale comunicirii in roire. in alte conditii. lasi intre ele suficient spafiu pentru circulafia celorlalte. La suprafata. Cunoscuti ne este secvenfa de intiimpliri deja mentionate: se reduce producfia de feromon inhibitor in glandele mandibulare ale mitcii. cu o deschidere citre interiorul mai degajat. Necunoscutele (sau.dansul lor pe faguri nu mai este asociat relafiilor de hrani ci indici pozifia unor posibile suporturi de fixare a roiului. care. Din forma aceasta. albinele acestea nu trebuie s i se intrerupi pentru a aduce din ciind in ciind mostre de hrani. nu cel definitiv. Ele descriu pe suprafafa roiului dansuri aseminitoare celor de desprindere qi unele aseminitoare celor care. impreuni cu matca b i t r i n i . din nou. ciind piiriseqte locul de care a atiirnat in a~teptareaalegerii amplasamentului definitiv.dansuri de desprindere . ciiteva din ele): ce determini reducerea nivelului secrefiei substantei de matci? Ce declan~eazi incetarea hrinirii mitcii de citre lucritoare? Maximum ce se poate binui in legitura cu aceste aspecte se bazeazi pe acfiunea feromonilor. practic. astfel inciit la un moment dat o bung parte din populafia familiei aflati la unison. Acidul trans-9 ceto de matci. Ei intervin in adunarea qi stabilizarea roiului in jurul depinziind. Dar. Cele care gisesc locuri mai bune danseazi mai viguros qi mai indelung. dansul este contaminant pentru lucritoarele contactate de o dansatoare. unele importante. chiar dac5 propor$onal sunt mai multe tinere deciit in familia mami. degajate unele de altele. ~i ele se mai intorc la locul respectiv. liberind astfel lucratoarele s i clideasci botci..dupi eclozionarea primelor mitci tinere. p i r i s e ~ t e stupul ca roi. Spre deosebire de culegitoare. Contrar aparentelor. pe care de altfel il ~i marcheazi cu emanatie a glandei Nasonov. coeziunea acestuia. Roirea ca fenomen sesizabil de citre om incepe prin miqciri qi zumzete particulare . au sensul de .. tot din ciind in ciind. ceea ce stimuleazi la fostele culegitoare ciutarea de locuri pentru cuib8rire.MANUAL UL APICUL TORULUI 1 I I I 1 I I comportamentul . P h i la un prim loc de aterizare. scade promptitudinea albinelor la primirea hranei. apar dansurile de desprindere care. fari indoiali au un rol de roire.ale lucritoarelor. cercetaqele continua s i caute in zoni eventuale adiposturi.ciind roiul piriseqte stupul mami qi. cam de trei albine grosime.ghidatVde cerceta~e singurul moment in v i a p albinelor ciind are loc un asemenea fenomen. durata mare este o caracteristici foarte importanti a dansului. Practic. roiul pare a fi oarecum .hai s i mergem" (Michener) . indici surse de cules. roiul este o masi de albine bine organizati. care atrage albinele.

totu~i. reglat5 prin actiunea unor mecanisme ~i Cert este cii numai urmiirind u n roi natural qi comportamentul intr-un stup.partea antcrioari a organelor gcn~talcmasculc pe care albinclc le extrag. din una din botcile clidite de albine in perioada premerggtoare de .nu matca. Ca ~i in alte comportamente i ale familiei de albine.citre aqa numite locuri . Dimpotrivi.de adunare a trintorilor".scninul dc imperechere" . roi primar. apicultorul poate spera cii va pitrunde naturale a albinelor $i c5 va putea st5piini tehnica inmultirii 42 . ea inca ~iiaipoarti . dovad5 . Acidul trans-9 hidroxi 2-decenoic. este un caracter ereditar. aflate la circa 6. in conditii experimentale atragerea qi fixarea roiului r e u ~ e ~perfect te cu un amestec de cei doi feromoni de matc5 + feromonul Nasonov sintetic. in aceste aglomer5ri de triintori. apicultorul care prinde ~i pistreazi toti roii naturali asigur5 perpetuarea tendintei de roire in stupina sa. Tendinfa de roire. de Roiul $i evolutia vietii sale ca tinir organism este o expresie clar2 a coeziunii populafiei albinelor melifere. emanatiile de substant5 sexatractant5 atrag masculii. eclozioneaz5 o matc5. deci. primul roi. ea face un zbor de imperechere . ~i a altuia. dansurile de desprindere! mai sunt necesare. Dar exist5 ~i familii care nu roiesc: ele se menfin prin simpla cre~tere inlocuire natural5 periodic5 a m5tcilor (fenomenul se nume~te ~i anecbalie). poate fi unnat de desprinderea din familia mam5 a altuia.friguriU. dar. secundar. atenfie. Dup5 ciiteva zile. inceputul . sursa de feromoni.MANUAL UL APICUL TORUL UI a le reline. care in cuib completeaz5 actiunea primului. feromonii nu sunt totul ( d e ~esentiali) nici in roire. de inhibare la lucr5toare a cl5dirii botcilor ~i a dezvolt5rii ovariene. (in cei doi feromoni sunt rZispunz5tori de coeziunea roiului) . dintre care cu citiva matca se ilnpereclieaz5 $i dc foartc multe ori repetii zborul de imperechere. este cel care induce fixarea roiului ~i formarea ghemului lini~tit amestec. in stupul p5riisit de roi.15 m inaltime de la sol. inmultirea albinelor roitoare trebuie sii favorizeze ~i s5 Apicultorul care nu dore~te inmulteasc5 artificial asemenea familii (roire artificiali). La intoal-cerea la stup. ccit ~ i mai sigur.. teqiar. Dup5 ciiteva /ilc niatca incepe s i oua.yi totu~i.stabilizarea acestuia este in final determinat5 de o a treia substan@. uneori merggnd pin5 la desfiinprea familiei. insofit2 neapiirat de prezenp indivizilor sexuati. de regulii in viirst5 de 2-6 zile. pontci sunt folosite de crescitorii dc matci ca indicii alc iniperecherii $i deci ale dcslinate valorificirii prin apropicrii momentului optim pc~itruI-ecoltarca~nitcilor vinzare sau introducerea in altc familii: in uncle crcscitorii se folose~te indiciu ca c5pBcirea unei suprafe[e uniforme ~i compactc de pi~iet lucratoare). (Atir scmnul dc impcrcclicrc... dar care (experimental) se poate extrage din capete de miitci. neidentificats. Dar. este cea care alege locul de instalare ~i apoi pe cel de cuibiirire.

con~tiinfa salivare (hipofaringiene vi mandibulare). la doici. nici digestia propriu-zis5. una transparenti ~i alta galbeni. mod curent. in care se aflii ou5 sau larve tinere. inllprapoqie de 2:9:3. Ele se desmgoarii ca acte mecanice ~i ca procese de fiziologie celularii ale individului.MANUAL UL A PICUL TORUL UI Individ qi familie Din cuno~tinte elementare de ordin general se $tie c5 nici hrinirea. inlocuirea matcii in cazul pierderii sau invalidirii ei.botci de salvare (spre deosebire de botcile de roire ~i cele de inlocuire lini~titi. lucr5toarele devin nelini~tite. comportamentul acestora este normal ~i din toate larvele femele ingrijite eclozioneaza lucriltoare. de asemeni. Dar in ciuda acestui adevir incontestabil. ~i anume confinut in substanfa de matcii. se explicii in bun5 miisur5 prin interventia acestor secrefii. via@ albinei melifere se scurteaz5 mult atunci ciind.care se bazeazii qi pe o circulafie social5.. in prezenfa care m5tcii). Hemolimfa constituie principalul mijloc de transport al metabolismului foarte important pentru cunoa~terea intelegerea vietii din familie . Ea transport5 o bun5 parte din substantele cu rol de reglare a ceea ce in mod empiric. fir5 a se intrerupe ingrijirea puietului de lucriltoare se deblocheaza instinctul clidirii botcilor. in mod accidental sau experimental. in celule cilindroide.una albii-liptoas5.~tiu"albinele s2 creasca miitci din larve aflate in celule de lucritoare: dupi 30 de minute de la disparifia m5tcii din stup. Unul din cele mai interesante comportamente ale familiei de albine ~i anume. verticale . 43 *. . se desemneazi cu stupului". adic5 actul de inghitire a hranei. dup2 maxim 24 de ore ele deja transform5 iar citeva celule hexagonale. Asistilm astfel la unul din cele mai extraordinare fenomene din familie: diferenfierea castelor femele. Printre aceste substante sunt secretii ale glandelor numele de .ai dupii ce vlrsta de 2 112 zile).. precum ~i neuro-secretiile. Principalul factor al diferenrierii emani deci de la matc5.genetic bipotenfial al tinerei larve. In momentul c8nd cantitatea de feromon scade sau dispare. ~i modul in care . de lucritoare. modific5ri ale comportamentului specific de alimentare. dar foarte apropiat ca semnificatie. forma ~i orientarea celulelor motiveaz5. avind ca pornire organismul . iar cea galbeni contine polen (aceastii din u r n 8 component5 w e no. trei calitilti in de hrani . este obligata sii tr5iasc5 izolat. Larva de matc5 p r i m e i j t g n i $ m e trei tile larva dep5ge~te '$. sunt construite de la bun inceput ca atare. nici excrefia nu sunt legate de viafa de grup. Iati cum: larva din celuli de lucritoare prime~te. ori tocmai dimensiunea. Cea albi este un amestec de secretie hipofaringiani qi confin de'guq5. CitB vreme substanla este perceputii de lucritoare. elaborat5 qi eliberati de glandele mandibulare ale acesteia.

. printre care reducerea drastic5 a numirului viitoarelor ovariole. maximum trei zilc. AWnside. ulterior combinatie de componente albii $i transparent5 in propoqie 1 :1 (acesta este Iipti$orul de matc5). Exemplul de rnai sus ilustreaz5 rolul de declanyator al calitiitii hranei. Rata consumului de hran2 regleaz2 la rindul ei activitatea corpora allata ~i implicit eliberarea de c5tre ele a honnonului juvenil.anume in recunoa~tereaalbinelor dintr-un stup ~i a rnitcii stupului (intunericul din adipost face practic imposibili recunoaSterea vizualii. dar ~i dlre t %\supra receptorilor pentru gust ~i mai ales miros. Succesul este conditionat ins5 de un element fundamental .prin hemolimfa.con$tiinte" rnai sus mentionatii a stupului rnai concur2 $i silntul mirosului . dar dup2 aceast5 virst2. organismul larvei femele nu rnai este bipotential. acesta duce la diferentierea castei lucr5toare (inhib5 dezvoltarea ovarian2 la larve). mai multii hran5 mandibular5 decit larvele de lucr5toare. in cantitate mare. calitatea hranei.r5 c i indiratorii olfactiri pot fi cuprinii in doui categorii de 4 fl 44 . iar acesta are rol fagostimulant. La realizarea aceleia~i.indirect. proporfional. practic concentratia ei in zah5r. (Deosebit de important acest detaliu pentru crsc5torii de mitci prezenti sau viitori). aglomeratia. Odat5 d e p i ~ i t i .virsta larvei. ~i in absenta ou2lor sau a larvelor de maximum 3 zile: ins8~iabsenta puietului nec2picit induce qi ea . este perceputi de larve cu ajutorul organelor de simf aflate pe piesele bucale). ea prime~te deci.MANUAL UL APICUL TORUL UI exclusiv hrana alb5. Vizitate ci de zece ori rnai frecvent decit larvele de lucriitoare. fotoperioada. Inca de la inceputul dezvoltirii embrionare existii.dezvoltarea ovarian5 la lucr5toare.nici sunetele nu pot servi ca indicatori sau setnnale in acest scop). ~i cantitatea. gata imprimate. Din manevrarea componentei hranei larvare doicile o ofer5 in continuare pe cea corespunziitoare larvelor de lucritoare sau o modificii pe a celor din botci orientind astfel evolutia ocupantelor catre destinafia matc5. programe complicate . larvele din botci minincii rnai mult (Iiipti~orulde matcii are o concentratie rnai mare de zah5r. Acela~ihorrnon declan~eaz2dezvoltarea ovarian5 la lucr5toarele adulte riimase fari matcii (lucr5toarele ou5toare in familia bezmetic5) .ele nu trebuie decit s5 fie declanvate de unul sau mai mulfi factori externi printre care calitatea hranei. ~i in final pupele din botci ajung de dou5 ori mai grele decit cele de lucr5toare. in el se produc deja modificiri ireversibile.aceasta la numai 24 de ore de la disparitia mgtcii. iar simful auzului fiind foarte slab dezvoltat . Chiar $i imensa cantitate de comunicare presupusa de declan~area dezvoltil ii ovariene la lucr2toarcle adulte orfane se realizeazii prin feromoni a caror ac ne se exercitii indirect . asupra hormonilorjuvenili. nu numai calitatea hranei oferitii/consumat5 le deosebe~te. in primele trei zile aspectul ~i greutatea larvelor celor dou5 caste evolueazi similar. prin relatiile dc hran5 .

compozifia genetic2 a populatiei de lucriitoare se modificii in cursul vietii familiei. nu se cunosc deocamdat2 legituri intre cele dou5 categorii de indicatori pe care ii folosesc albinele. pentru cii identitatea ei este mai constanti. lucritoarele stupului se separi dupi genotip: cu matca dintr-o anumiti descendent2 paterni pleac2 preponderent lucritoare surori bune ale ei. in timp ce . Recunoa~teream5tcii de ciitre albine se bazeazi pe mirosul secretiei mandibulare component5 a . matca este in recunoscutA cu mai mare siguranF deciit lucr2toarele.MANUAL UL APICUL TORUL UI surse .. ca acuratefe. colocatarele lor au accesul liber. ~i altele exteme (indicatori provenind din mediu. Reacfia fafii de striine variaz2 ca intensitate. ci chiar intre surorile lor (fiice ale aceleia~imiitci) $i alte albine din stup (eclozionate in stupul lor. sperms implicit duc la coexistenp mai multor patrilinii. sori a sa dar din alti descendent2 paternii (lucritoarele descendente din mama unic2 ~i tati diferiti se constituie ca . florile). din contacte cu elemente ale acestuia purtitoare de miros. Albinele nu fac deosebire numai intre albinele din stup ~i striiine. i ~ deosebesc surorile bune de semi-surori fiice ale aceleia~i i mitci ca yi ele. Ca urmare. dar cu tat5 diferit. Indicator de recunoa~tere. cu rama).utile in cii identificarea miitcii ~i a larvelor. dar din oui depuse de alti matci in alt stup ~i transferate ca atare.substantei de matc2". Pe post de paznic la urdini~. cvnditiile acestei structuri genetice potential schimbiitoare. Interesant.pe care le resping prin atacuri agresive.patrilinii7').in functie de anotimp ~ide abundenta culesului: apiirarea stupului este intiirit8 in perioadele cu conditii propice furti~agului. Se biinuie~te exist5 presiuni con% dictorii ale selecfiei pentru indicatorii de naturii genetic5 ~i cei provenin&& demtme 3 45 4 . de exemplu.dupii un scurt contact antenal cu paznicul. cu acfiune olfactici. in timp ce identitatea mitcii se modific2 numai cind intervine roirea sau schimbarea lini~titi. in timpul roirii. mirosurile provenind din mediu fumizeazii o modalitate eficientii de mentinere a unui acela~i indicator util in recunoa~terea lucriitoare1or. Structura geneticii i n s i ~ ia familiei este un factor ce intervine in Miitcile imperechindu-se multiplu ~i amestecul de mecanismul de recunoa~tere. in stup riimgngnd preponderent lucriitoare semi-surori ale ei dar surori bune cu o altii (posibili) matcii.surse interne (indicatori emanind de la insii~ialbinii)..secretia (deci mirosul ei) are o determinant5 genetici: m2tcile surori sunt mai asemanatoare in aceast2 privinti intre ele decit cu cele neinrudite.itwindicatorii de naturii geneticii detinufi de lucritoare fumizeazii informatii im$ nts.. albinele fac o discriminare sigurii a striinelor de stup . Variata alcituire chimici a secrefieipermite s i se binuiasci valoarea de semnal social a unora din componenfii acesteia. Mai mult.

procentul de acceptiri este mult sporit. are efect chiar $i pentru cadavrele de albine. cu tinerele larve deja transvazate in ele. care rimin un timp atr5g5toare pentru tovar5qele lor. pentru egalizarea puterii. In sfirqit. dar care inci nu au fost identificate. intr-un timp relativ a scurt lucritoarele trebuie s i asimileze noi caracteristici de recunoa~tere mitcii. sunt acceptate cu mai mult sau mai putin5 rezervi in functie de starea familiei. la unificarea familiilor slabe intre ele. (4) apicultorul cu o oarecare experienp qi cu spirit de o b s m * constat5 c i hr5nitorul deja utilizat este preferat unuia nou. Apicultorul intervine frecvent in familie cu lucriri care afecteaz5 sistemele de recunoaqtere ale albinei. dar pe de alti parte la rit5ciri intre stupi ingreunfind sarcina albinelor paznici. spre exemplu.MANUAL UL APICUL TORUL UZ ce uneori functioneazi recunoaqterea tovariqelor de stup indiferent de inrudirea genetic8 qi alteori o discriminare fin8. '- >!e 46 . (3) existenfa unei alta poate fi demonstrati de orice apicultor cu ocazia cre~terii mitci . care Fa%le "s. stupul in juml axului siu 6. pe baza gradelor de inrudire. toate contribuie la asigurarea coeziunii familiei sau la marcarea obiectelor care ii apaqin acesteia: ( I ) una din ele. Prin chimioreactiile care au loc se regleazi anumite comportamente care in ansamblu alc5tuiesc extraordinara viati social2 a albinei. dar nu utilidt 1 alt%familie!Este vorba de o epaginii.de interreactie" sau . In stup mai actioneaz5 o serie de substante... ci pur ~i simplu prezenpi lor in preajm8. izolate. duce pe de o parte la o reducere a diferentelor genetice intre familiile respective. a 4-a in enumerarea noastri. 0 alt8 asemenea interventie: transferarea ramelor cu puiet. emanind de la albine ~i la care albinele reacfioneazii in grup (unele) sau individual (altele). (2) o alta marcheazi spatiul (scorburi. concomitent cu cel de recunoaqtere pmpriei familii. stup. (5) daci rotim cu IRO. a c8ror prezenfi $i efect erau pin5 nu demult ignorate sau numai binuite: substante ca ~i cele deja mentionate. in stup. Unele sunt substante . succesul metodei cu foaie de ziar se bazeazi pe slabele forfe de apirare ale respectivelor populafii.botcile artificiale de introduse in familia crescgtoare. in prealabil. Constatarea repetati in practici a acestui adevir a dus la generalizarea pornirii creqterilor de mitci cu o introducere a botcilor goale timp de 24 de ore in stup. cuqci) in care citeva albine au petrecut un timp de familiarizare gribind insuqirea lui de citre familie. Ele trebuie s i invete identitatea unei mitci total n e i m d i t i lor qi precedentei lor mitci. La inlocuirea mitcii. foarte persistenti. dac5 ins5 botcile sunt finute goale. Asemeni hormonilor juvenili qi feromonilor cunoscufi.de familiarizare" (numite generic epagine). dar la unificirile la care participi qi o familie puternick este preferabil ca m5tcile initiale ale populatiei s5 fi fost inmdite. Se pare c i cel pufin partial aceasti epagini se confind5 cu propolisul. respingere pentru albine striine. Nu este neapirat necesar contactul albinelor cu botcile acestea.

Dupi 10-15 minute. in alta. a substantelor de cules gi a atractaniilor. ca gi in cazul sociohormonilor. apicultorul vine in contact cu cea din venin (acetat de izoamil) gi cu cea din secretia glandelor mandibulare (2-heptanona). Fiecare reactie are o explicatie. 0 repulsini a fost deja mentionat5 in exemplul cu hriinitorul. albinele culegiitoare aterizeazi la intoarcere tot la vechiul loc a1 urdinigului gi merg apoi. Sistematica albinei melifere Albinele melifere fac parte din: Regnul: Animalia (viepitoare monocelulare gi pluricelulare cu mod specific predominant de hr5nire pe baza regnului vegetal). hcreng5tura: Artropoda (animale nevertebrate t- . Din acest exemplu trebuie retinut faptul c5 o aceeagi substang. Alectinele sau substanfele de cules sunt o categorie de feromoni de naturi necunoscuti. Este un motiv in plus pentru ca inainte de a interveni in viap familiei. imediat se reped multe altele gi inteap5 in aceeagi zonii a pielii? Fenomenul se datoreaza emanatiei de substant5 de alarm2 care se scurge de-a lungul acului infipt in piele. Pista este trasat5 de albine cu o epagin5. care poate. pe de alta feromon de stress gi alarm5. scap5 apicultorului. Este un alt exemplu de multipl5 capacitate a unui feromon: pe de o parte atractant pentru albinele din suits. piing la cel nou. se numirii printre aceste substante familia repulsinelor.normale" din stup. dar cu rsbdare. ele urmeaz5 o pist5 foarte precis5. Era a-l deplasa. cP Subregnul: Nevertebrata (animale Gr5 coloanii osos intern). in afara epaginelor. grupateca atare pe bazaproprietiitii comune de a provoca agitatie violent5 urmat5 de regul5 de agresivitate. pe jos. intr-o familie ~i de respingere.de familiarizare. aterizarile au loc direct pe sciindura de zbor in noua ei pozitie.MANUALUL APICULTORULUI vertical.. Este posibil ca ele s5 fie in leg5tur5 gi cu indicatorii de recunoagtere. sau pur gi simplu aruncat5 in jur de albinele agitate. o atitudine agresivi. la celelalte lucriitoare. cea a inhibinelor. spirit de observatie gi cu studiu. care au rolul de a permanentiza pe toat5 durata infloririi leg5tura floarealbin5. are dub15 capacitate . Dintre substanfele de alarm5 ale familiei. Glandele mandibulare ale m5tcii miinuit5 brutal sau inghemuiti3 de lucritoarele intre care a fost introdus5 elibereaz5 o secretie care. s i ciutiim intelegerea profundii a tuturor comportamentelor . pentru moment. poate fi descifratii. ajuns5 pe tegumentul lucritoarelor din jurul ei induce. a substantelor de alarm5. Ati remarcat deja c5 dup5 ce o albini v-a intepat.

florea (albina indianii piticii. cea mai cunoscutii qi cea mai riispiinditii albinii. Jawa qi Borneo). Japonia.Extremul Orient). . a fost dati de LinnC in anul 1758 ~i schimbati ulterior (1761). Jawa. torace. arhipeleagul indonezian vi Filipine). Subclasa: Pterigota (insecte care prezintii pe segmentele toracice 2 ~i 3 perechi de aripi). exploatatii de om pentru calitiifile sale productive.corpul acoperit cu peri rari ~i scuqi). Subordinul: Apocrita (himenoptere la care legatura dintre torace ~i abdomen se face printr-o poqiune ingustii numitii pefiol). mellifera (albina meliferii.S. Indonezia. Specia: dorsata (albina indianii uriaqii. cliideqte un singur fagure foarte mic prins de ramurile copacilor. . China.2. cu imensii riispiindire in Lumea Veche (Europa. in cadrul speciei.riispinditii in India.R. cuibul este cerana (cunoscutii ~i sub numele de albina indianii obi~nuitii.. abdomen). 0rdinul:Hymenoptera (insecte cu aripi membranoase). Tribul: Apini.mellificam. clgdeqte un singur fagure prins de stgnci sau de ramurile diferitor arbori. 4-P' #.a\ - .S. se delimiteaza trei mari grupuri de rase. Familia: Apidae. este cea mai mare albinii.MANUALUL APICULTORULUI Subincrengiitura: Mandibulata (artropode cu mandibule).melliferaV. Subfamilia: Apinae (insecte constructoare de cuiburi qi care prezintii la a 111-a pereche de picioare un aparat pentru colectat polen). sudul Chinei. format in cavitiiti qi cuprinde mai multi faguri. pe mai multi faguri. cuib format in cavititi inchise. Africa qi Asia). in . riispiinditg in India. Genul: Apis (albine care tr5iesc in familii permanente $i monogine au o singurii femelg cu organele reproduc5toare dezvoltate capabile s5 asigure perpetuarea . Suprafamilia: Apoidea (insecte care-qi hrgnesc progenitura cu polen ~i nectar floral). de acela~i. Grupul: Aculeata (insecte cu ac). ce mai mic5 albinii cunoscut. Denumirea speciei. cu un numiir mare de indivizi. Sumatra qi U. riispinditii in India. Clasa: Insecta (artropode cu corpul alciituit din trei segmente distincte:I cap. Borneo.. Malaezia.

agitat5 pe faguri. remipes. aceworum. cerana indica. 8)A. ligustica. 1O)A. datoriti c5rui fapt familiile nu ating niciodat5 o putere prea mare.R6spdndirea pe glob a celor patru specii de Apis. Un studiu mai amgnunfit o apropie mai mlaltderasele de albine din grupul african (Apis mellifera intermissa). in t6rile din lumea nou6 exist6 dour alhina Apis mellifera (mellifera.m. 12) A.m. 1)A. 3)A. este foarte agresiva. adansonii.m.m. cerana cerana.m. dar este putin rezistent5 la boli ~i la atacuri de paraziti. caucasica. caucasica). 15 .m. I5)A. 7)A. lehzeni. unicolor. principale6 G &ugiri gi e caractere s-au fixat in decursul unei indelungate perioade de dezvolb% autonome in vestul Europei (peninsula Ibericg ~i sudul Frantei). recent. 14)A. In qfar6 de America de Sud unde. silvarum. 9)A. 6)A. . Cercetgrile biometrice au demonstrat cB este una gi aceea~i rasa cu Apis mellifera lehzeni gi Apis mellifera silvarum.m. intermisa.m. Propolizeaz5 excesiv. carnica. mellifera. cerana japonica Grupul de albine european Albina brun5 european5 este r5spiindit5 in toat5 Europa central5 ~i nordic5 cu preponderenF in Franp.m. 13)A. a fost introdusci Apis mellifera adansonii.m. ligustica. 16)A.MANUAL UL APICULTORULUI Fig. ~i cu inclinafii spre roire. 4) A. 1l)A.m. carnica. 5)A. Valorific5 foarte bine culesurile.m. 2)A.m. Olanda gi nordul Germaniei. 49 ' e. Si-a format principalele insugiri morfologice gi productive de-a lungul timpului printr-o perfect5 adaptare la condifiilebioclimatice in care s-a dezvoltat.m. Marea Britanie. carpensis. 17)A. Albina & & ~ m a r k ~ d a r "\. syriaca. lamarki.

Corpul este mic. destul de roitoare. mellifera unicolor (cunoscutii gi sub numele de albina de Madagascar. nu formeazg ghem de iernare. dezvoltarea familiei este relativ inceatii gi nu ajunge decit la o putere medie. Grupul de albine africane Albinele cuprinse in acest grup se caracterizeazii prin talie micii cu insugiri biologice specifice din care amintim: roire puternicii qi irascibilitate accentuatii. degi albicioqi. prezintii un corp de dimensiuni mici). Se individualizeazg 12 rase. care ins2 se mentine timp indelungat. ciipiicegte umed mierea. dar le valorificii perfect pe cele t5rzii manifestgnd un instinct de acumulare deosebit. cu care se asearnin. foarte agitatii pe faguri. este gi ea socotitii o rasii de trecere intre albina africanii gi cea europeanii. dar productivii gi rezistent5 la iernare in conditiile unor ierni lungi. fapt ce determini variatii gi deosebiri mari intre ele. Rasele africane triiiesc in areale delimitate de bariere climatice. Cuprinde o singurii rasii: Apis mellifera mellifera. ~ncruciqatii cu % duqi valoroqi). mellifera lamarckii (cunoscut5 sub numele de albina egipteani). Se pare cii face legiitura cu albina europeani. Caracteristic. fiind riispinditii numai in aceasti insulii. dintre care trei identificate de curiind. este irascibilii. Roiegte foarte mult gi este foarte agresivii). Are corpul mic cu abdomenul dotat cu peri. mellifera adansonii (cunoscutii gi sub numele de albina galben2 africang este rSspiindit5 in zona central5 a Africii. Se e * " 'Fosrtebine in stupi sistematici dlnd familii puternice.MANUAL UL APICUL TORULUI trompa este micii. Irascibilii gi in afara miitcii normale miitci produciitoare numai de trgntori. cu foarte multe populatii. variabil agresivii. dispuqi in benzi late. Foarte bine adaptatii conditiilor locale de mediu. mellifera intermissa (riispiinditii in Africa de Nord. ca mgrime corporalii). Din aceast5 cauzii nu valorificii bine culesurile timpurii. rase e u g p k d i fi 50 .

mai mult lati deciit lung5. mellifera monticola (de dimensiuni corporale mai mari. intr-un areal redus). Este. rezistenti la variafii mari de temperaturi. simultan. prezinti Pnsi o serie de insu~iri biologice care o deosebesc mult de aceasta. propolizeazi intens). Foarte agresivi. trompa cea mai mica . mellifera scutellata (de dimensiuni corporale mici. Nu poate fi aclimatizati in Europa).75 mm. Familiile sunt slabe cu capacitate productivi redusi). . una din rasele nou identificate). mellifera major (prezinti cea mai lungi tromp2 dintre toate rasele de mellifica. Agresivitatea gi irascibilitatea variabile. Puternic instinct de roire. ugor agresivk cu producfii mari de miere. mellifera littorea (albini de dimensiuni corporale reduse.5. mellifera nubica (cu cele mai mici dimensiuni corporale dintre toate formele de albini melifer:. Nou descoperiti. instinct de roire foarte dezvoltat). cu atac masiv. foarte agresivi. Albinele foarte bliinde). mellifera sahariensis (cu dimensiuni corporale mici. Incomplet studiati.5. putin irascibili ~i agresivi. de asemeni. Printre acestea amintim posibilitata de a c r e ~ t e mitci normale din oui depuse de albine ouitoare dupi ce albinele au roit G r i matci. Este o albini mare.38 mm. cu trompa scurti . rasi nou identificati). cu trompa scurti. apropiindu-se de cele ale albinei cerana gi indica. fati de rasele descrise anterior.MANUALUL APICULTORULUI mellifera capensis (dupi aspect nu se deosebe~tecu nimic de albina europeani. mellifera jemenitica (cu dimensiuni corporale foarte mici.

in trecut era foarte apreciati pentru capaci ta tea sa productivii. irascibilitate moderatii). arie de riispandire foarte redusii). ciipiicegte mierea uscat. fapt care a contribuit la riispindirea lor pe toate continentele. cu inclinafie spre roire. deosebit de harnicii. valorifici culesul pe timp nefavorabil. propolizare puternicii. pufin roitoare. pufin rezistent5 la ierni aspre gi lungi. cu comportament linigtit pe fagure gi cu reacfie slabii la fum. ~ d s i r ~ s d r a tprefioasii in condiriile climatice ale tiirii noastre). de culoare neagri. Ciipiicegte ii 0 d i 9 i V i n t i i o tendinf5 slabii de propolizare. - 5- \ 52 . mellfera taurica (rasii adaptat5 la climatul mediteranean. mellifera cypria (irascibilii. cu miitci prolifice. ciipicegte umed mierea. face legiitura cu grupul african). cu miitci prolificfippnifest5 un slab instinct de roire. Se deosebesc urmiitoarele rase: mellifera sicula (cunoscutii gi sub numele de albina sicilianii. c5p5cire umedii. deosebit de blindii.MANUALUL APICULTORULUI 1 I Grupul de albine irano-mediteranean Albinele cuprinse in acest grup sunt cele mai riispandite.d . mare produciitoare de ceari. mellifera remipes (foarte blindii. micii. foarte roitoare. rispinditi pe toate continentele). mellifera carpatica . variafii mari de temperaturii gi vinturi puternice. mellifera carnica (albina carniolianii. deosebit de productivii. construiegte multe celule de trintori. cu predispozifie la a b cuibul cu nectar gi miere in condifiile unui cules de mare intensitate ( . mellifera caucasica (prezintii cea mai lungii trompii. este productivii.format2 in regiunea carpato-duniireanii sub influenp climatului continental temperat caracterizat prin precipitafii relativ reduse. foarte riispinditii pe toate continentele). este o rasii de albine foarte blindii. fapt ce a ficut sii fie riispinditii pe toate continentele). mellifera ligustica (albina italian5 cu miitci deosebit de prolifice. roitoare. L . mellifera syriaca (roitoare. blinds. de multe ori convieFiesc 2 miitci intr-o familie). actualmente pufin folositi Pn producfie din cauza irascibilitiifii). Datoriti insugirilor lor biologice gi productive prezintii cel mai mare interes economic.

MANUALC'L A PICUL TORULUI

In cadrul rasei se disting mai multe populafii corespunz5tor zonelor bioclimatice in care s-a dezvoltat ~i la care s-a adaptat perfcct. in tara noastra se deosebesc populatiile: step& deal, munte, Ciimpia de Vest, Podiyul Moldovei ~i Podiyul Transilvaniei. Studii ample ce s-au efectuat asupra raselor de albine au avut drept scop ~i incerciirile de combinafii inter-rasiale, pentru ameliorarea permanenti a materialului biologic exploatat. S-a ajuns la concluzia, ins8, cB nu totdeauna incruci$irile interrasiale dau rezultate pozitive; din contra, apar frecvente neajunsuri. La noi in tar2 s-a incercat introducerea raselor caucaziana yi italiani dar rezultatele obtinute in producfie din incruci~iricu populafiile locale nu justifica asemenea introduceri; din contra in unele zone ar fi chiar dezastruos - s-ar polua tipul valoros, de albina localii.

MANUAL UL APICUL TORULUI

lectia 4. Inventarul apicol
Inventarul apicol reprezinta totalitatea uneltelor necesare in vederea efectugrii unor anumite lucrari apicole sau pcntru asigurarca procesului de lucru intr-un domeniu de activitate cum ar fi: adaposturi pentru familiile de albine, echipament pentru protecfia apicultorului, unelte pentru lucrari in stupin8, insiirmarea ramelor gi fixarea fagurilor artificiali, extractia gi conditionarea produselor apicole, cregterea $i transportul matcilor gi constructii apicole. Inventarul apicol cuprinde deci totalitatea uneltelor, obiectelor qi constructiilor apicole care aparfin gi reprezinta intreaga dotare a unei exploat2ri apicole. Adiiposturi pentru familiile de albine (stupii) in mod natural, albinele igi cl5desc adapostul in scorburi de copaci, cr8p8turi de stinci, precum ~i in diferite locuri ferite de intemperii. Omul, aducind albinele in preajma locuintei sale, a cautat s i le asigure un adapost cit mai asemanator cu cel natural. Cum in adaposturile naturale ~i in stupii primitivi fagurii construiti de albine erau ficgi gi nu permiteau interventia omului, ingeniozitatea apicultorilor a condus ulterior la realizarea stupilor cu raine mobile. Stupul de astBzi este rezultatul sintezei ~i observatiilor efectuate in cursul anilor de generafii intregi de crescatori de albine. Solufiile constructive adaptate pentru realizarea diferitelor tipuri de stupi sunt multiple, putiindu-se insi despride doua orientari distincte: - stupi in care dezvoltarea familiei de albine gi a cuibului se face pe plan vertical, purtiind astfel denumirea de stupi verticali; - stupi in care dezvoltarea familiei gi a cuibului se face pe plan orizontal, incadrindu-se astfel in categoria stupilor orizontali. Indiferent de tipul stupului - vertical sau orizontal - acesta trebuie s5 asigure urm5toarele conditii: - sii fereasca albinele gi cuibul familiilor de ploaie, umezeal5, vint gi ar~itri; - sa fie incslpator, asigurind atit spafiul necesar pentru dezvoltarea familiei, cAt ~i pentru depozitarea rezervelor de hran8; ~ r h b - sa permit3 marirea sau mic~orareavolumului s t u p u k t ~ ~ n raport cu dezvoltarea familiei gi evolufia culesului; P?r . - sii fie ugor de manipulat far5 s& se stinjeneascg ifi3!d *e albine;
A

ss

3 4 %

MANUAL UL APICUL TORUL UI

- piqile componente s5 aibi aceleaqi dimensiuni spre a putea fi folosite de la un stup la altul; - s%fie adaptati pentru deplasarea familiilor de albine la diferite culesuri; - s5 permit2 aplicarea metodelor avansate de creqtere qi intretinere a albinelor; - s2 fie rezistent. Urmare observafiilor qi cercet2rilor efectuate in fara noastr2, precum qi faptului c5 apicultura modern%cere restringerea la minim atit a num5rului de tipuri ~i modele de stupi, c i t ~i a dimensiunii ramelor spre a uSura circulafia materialului biologic asigurindu-se totodata conditiile optime pentru producerea de stupi ~i inlocuirea elementelor de stupi, precum ~i a celorlalte utilaje apicole aferente s-a trecut la tipizarea stupilor qi principalelor unelte folosite in apicultut-5. in acest scop au fost tipizati ~i standardizati stupii sistematici ce se confectioneaz5 in tara noastri. Astfel, in prezent deosebim tipurile de stupi prezentati in tabelul al2turat.

Tipurile de stupi folositi in Romgnia Tipul de stup vertical Denumirea stupului stup multietajat STAS NR.8 128177 Numgrul de corpuri yi rame trei corpuri cu ciite 10 rame fiecare de 435x230 mm pentru cuib qi recolt5, la cerere qi un magazin cu 10 rame de 435x162 mm un corp cu 10 rame de 435x300 mm pentru cuib ~i un magazin cu 10 rame de 435x162 mm un corp cu 20 rame de 435x300 mm

~

vertical

orizontal

stup vertical cu un corp qi magazin STAS NR. 1 1383180 stup orizontal STAS NR.4 170176

Odat2 cu standardizarea stupilor au fost standardizate qi ramele acestora, in sensul c5 ramele de cuib ale stupului vertical cu un corp qi magazin qi ale celui orizontal sunt identice avind dimensiunile exterioare de 435x300 mm, iar cele interio415x270 mm ~i o suprafat5 a fagurelui in ram5 de 112.050 mmp. ~ama*&!u$a stuoului multietajat are dimensiunile exterioare de 435x230 mm, oare dle 415x202 mm qi o suprafag a fagurelui in ram5 de 83.830 ..

MANUALUL A PICUL TORUL UI

in ceea ce prive~te ramele de magazin, acestea sunt, de asemenea, identice la stupul multietajat ~i la stupul vertical cu un corp ~i magazin, aviind dimensiunile exterioare de 435x 162 mm, dimensiunile interioare de 4 15x 134 mm ~i o suprafat5 a fagurelui in ram5 de 55.610 mmp. Toate tipurile de stupi sunt prev5zute cu dispozitive pentru fixarea ramelor ~i corpurilor putgnd fi deplasati in stupiirit pastoral. in tara noastrii se recomand5 folosirea stupilor verticali, ace~tia permi$nd practicarea unei apiculturi moderne, precum ~i obtinerea de miere pe sortimente distincte de flor&~i calitate.

Fig. 17 - Stup multietajat STAS 8128/77: a)sec/itrne longitudinalii; b)sec#iune transversalii (dirnensiuni in inn?).
Stupul multietajat STAS nr. 812811977, este conceput dup5 stupul Langstroth ~i Rooth, fiind ins5 imbun5t8tit yi adaptat condifiilor specifice ale apiculturii din tara noastr8. Face parte din categoria stupilor verticali de mare capacitate. Practic volumul stupului poate fi m5rit oricit, dup5 nevoi, prin suprapunerea de noi corpuri. Totodata, stupul este adaptat folosirii celor mai noi metode de cre~tere exploatare a familiilor de albine. ~i Stupul este format din trei corpuri cu dimensiilni identice ce se suprapun, fiecare corp aviind cite 10 rame. P5gile componente ale stupului sunt: fundul stupului, trei-mrpuri, rama hriinitor cu hranitorul interior, rama de ventilatie, podi~orul desp6&r, podi~orul propriu-zis, capacul telescopic, tijele de fixare, blocul de urdiniq ~i inL#iz5toml de ., urdini~. .,

d ~ k
' 6.

1
MANUALUL APICULTORULUI

Dimensiunile exterioare ale corpurilor sunt 490x420~245mm, iar cele interioare de 450x380~245mm, avind un volum util de 0,126 m3 sau 126 litri. Grosimea tuturor peretilor este de 20 mm. Perefii din fati ~i spate ai corpurilor sunt prevazufi in partea de sus din interior cu cdte un fall de 17 mm iniilfime qi 10 mm adincime pentru sprijinirea umeraqelor ramelor. Peretii laterali sunt str8pun~i pe toat5 inilfimea de un orificiu cu diametrul de 10 mm prin care gliseazi tija de fixare a corpu-rilor in timpul transportului. in exterior, pe partea din fa@ ~i din spate, sunt prevazute doua scobituri in forma de scoici cu o adincime de 10 mm care servesc ca minere. Corpurile cAt ~i toate piesele componente (fund, capac, podiqor) nu au falf. Prin aSezarea primului corp pe fundul stupului se formeazi urdiniqul ce are o lungime de 380 mm qi o inaltime de 20 mm. Urdini~ul previizut cu un bloc reductor cu dou5 deschideri este - una mai mare de 158x9 mm, iar a doua mai mica de 50x9 mm. Ramele, cite I0 de fiecare c o p sunt identice avind dimensiunile exterioare I de 435x230 mm, iar lumina interioari de 4 15x202 mm. Podi~orul propriu-zis este format dintr-o ram2 exterioari cu Iitimea de 30 mm qi grosimea de 15 mm avdnd in interior platforma podi~oruluiformats din scindurele de I0 mm grosime qi fixate in nut. Podiqorul, pe o parte prezinti o suprafafa planii, iar pe cealalta are un refugiu (spafiu) de 5 mm fiind astfel reversibil, dupa necesititi. Pe partea mai halt5 a podiqorului, pe una din laturile sale scurte este previizuti o scobituri de 50x5 mm, asigurind astfel, in timpul iernii, o bun5 aerisire a cuibului. Podiqorul despiiqitor (Snellgrove) se asearnin2 cu podiqorul propriu-zis deosebindu-se dc acesta prin faptul c2 rama ce incadreazi platforma podiqorului este de 30 x 30 mm avind previzute urdiniquri pe ambele parti cdt qi pe cele trei laturi ale ramei, totalizind 6 urdiniquri suprapuse. Inilfimea urdini~uriloreste de 5 mm, partea exterioara a acestora fiind de 50 mm, iar cea interioara de 40 m m . Hrinitorul se compune dintr-un cadru de lemn qi o tavi metalica, prev8zutil in interior cu un gritar plutitor din lemn. Pe peretii interiori ai ramei hranitorului, in doui scobituri, se fixeazi doui leafuri de lemn de 15x400~300 ce au rolul mm de a susfine tava metalici a hrinitorului. Dimensiunile tivii sunt de 384x375~45 mm, aceasta fiind confecfionatii din tabla galvanizati (zincata). Hranitorul are o capacitate de circa 6 litri. ma de ventilatie se compune dintr-o rama cu iniltimea de 20 mm peste care se eaki plasa de d m 8 cu ochiuri de 2-2,5 mm. Rama de ventilatie se d b 'fiile laterale de dou5 bare de lemn de 550x50~30 mm. Pe aceste bare a e e n i p a c u l stupului.

*$
"

''6

<

58

dispozitivul de impachetare. stupul permite realizarea de mme. Stupul cu dou5 magazine.084 m3 sau 84 1. Acest tip de stup. Dimensiunile exterioare ale capacului sunt 534x463 mm gi inaltimea de 10 1 mm. Partea superioar2 a tijei este filetat2 pe o lungime de 70 mm gi prev2zuti cu o piulip. I -e .MANUALUL APICUL TORULUI Capacul este telescopic avind suprafap superioar2 plan% Rama lateral2 a capacului are grosimea de 20 mm gi in2ltimea de 91 mm.1138311980 este un stup de capacitate mare. tip fluture. ":" . Fig. rama separatoare roi. permite utilizarea de elemente de la acesta cum sunt: fundul. rama de ventilatie. Grosimea tuturor pereiilor stupului cit gi ai magazinului este de 20 mm. volumul putiind fi marit prin ad5ugarea sau scoaterea de magazine. acesta este prev2zut cu doua tije de otel cu diametrul de 6-8 mm ~i o lungime de 991 mm. Stupul vertical cu corp ~i magazin STAS nr. etc.Stup vertical cu corp ~i magazin STAS 11383/80: a)secfiune longitudinalii. 18 . in vederea transportului. blocul de urdinig. magazinul. datorita dimensiunilor asemanatoare cu ale stupului multietajat. ce se poate inguruba.are un volum util de 0.3 mm pentru introducerea unui gtift de fixare. 8:. sectiuni c6t qi pe sortimente de flora gi calitate. Partea inferioara a tijei are un orificiu cu diametrul de 3. cit ~i magazinul (catul de recoltii) sunt prevazute cu cite 10 rame cu dimensiunile exterioare de 435x300 mm pentru cuib gi de 435x 162 mm pentru cat. Pentru fixarea p2qilor componente ale stupului. asigurind totodati folosires ~giilor moderne de intretinere a familiilor de albine. 6. b)secfiune transversalii (dimensitrr~i mm) in Atit corpul stupului. In. podigorul. rama hr2nitor gi hr2nitoru1.C Prin folosirea magazinelor.

& 60 .cu douc? bare transversale cu secfiunea de 50x30 mm ~i o lungime de 5 1 6 m q '. Peretele frontal inalte de 20 mm. in partea sa inferioari. iar cele interioare de 450x780~380 mm. Dezvoltarea cuibului familiei de albine la acest stup se face pe orizontalc?fati de sol. Dimensiunile exterioare ale corpului sunt de 5 16x828~400 mm. spre deosebire de stupii verticali unde dezvoltarea cuibului are loc pe verticalc?.l este rabatabil imbrilcind rnarginea superioarg a corpului pe 20 w ' b * du-se pe briul corpului. de precum qi sistemul de fixare a1 ramelor pentru transport. Corpul are forma paralelipipedici. Fig. unul avind o lungime are.Stz~p orizontal STAS 41 70/76 . 2 diafragme. capacul stupului. iar cel2lalt de 150 nim.MANUALUL APICULTORULUI Stupul orizontal STAS nr. Fundul stupului este fix fiind intgrit pe partea posterioari. sc~iidurelele podi~or. avind un volum util de 0. doui urdini~uri de 300 mm. perefii fiind g r o ~ i de 24 mm. 19 .417011976 este singurul tip de stup folosit in tara noastri ce face parte din categoria stupilor orizontali.116 m3 sau 1 16 1.sectiune transversalii (dimensiuni fn mm) P&l?ile coinponente ale stupului sunt: corpul cu 20 de rame. c.

care se impart in diferite grupe. Scindurelele de podi~orau urmatoarele dimensiuni 484x 130x 10 mm. pe p5qile sale laterale. oblic fiind fixat5 cu o stinghie asigurindu-se se afl5 cite o plasi de sirmi a~ezat5 astfel ventilafia pe timpul transportului. stupul orizontal este previzut qi cu dou5 diafragme ~i 6 scfndurele de podiqor. Ramele. iar cele dou5 p5qi laterale au prev5zute dou5 deschideri longitudinale. in interiorul capacului. In afara ramelor. spafiul format intre podi~or capacul stupului folose~te ~i pentru refugiul albinelor in timpul transportului sau pentru introducerea pernifelor necesare protej5rii cildurii cuibului pe tirnpul iernii. ramele sunt fixate cu ajutorul dispozitivului de fixare al acestora care este alcituit dintr-o bar5 de fixare cu secfiunea de 50x40 mm ~i lungimea de 778 mm qi doui stinghii cu secfiunea de 1 Ox 10 mm. . Dimensiunile exterioare ale capacului sunt de 9 17x605~110 mm. iar a doua mai scurt5 in partea inferioar5 cu 20 mm ce permite albinelor accesul dintr-o parte in alta. Pentru transport. qorful qi minuqile apicole. Diafragmele. existi o gam5 variati de alte unelte necesare efectuirii diferitelor lucr5ri in stupin5. halatul. iar cele interioare de 4 15x270 mm. in numar de dou5. una eta@ pe toate piqile formind diafragma separatoare. lungi de 380 mm qi inalte de 30 mm avind rolul de a asigura ventilafia. Echipament pentru protectia apicultorului Din materialul de protectie a1 apicultorului fac parte: masca apicol5. in numar de 20 au dimensiunile exterioare de 435x300 m. A UNELTE APICOLE in afara stupilor care fac parte din grupul de utilaje apicole necesare adapostirii albinelor.MANUAL UL APICUL TORULUI Partea superioar5 a capacului este plan5. in raport de activitatea cu ce o desf?i~urim ajutorul lor. Capacul este fixat de corp cu ajutorul a dou2 balamale-pomele. salopeta.

avind totodat5 $ forme diferite. confectionat5 din plas2 de s5rm5 avlnd forma oval cu marginile intarite intr-o ram2 de tab15 cositorit2 de care se prinde o pinz2 cl protejeaz5 capul ~i gitul. in general se pot deosebi trei tipuri de mii~ti: a) masc2 metalici. protcjeaz5 capul. in special.Echipament pentrzr proteelie fn stzrpinii: 1)combinezon apicol. in partea superioarg masca este confectionat din pitxG-alb3 avind la mijloc un orificiu previzut cu un elastic permifind astfe etanvar u palaria respectiv2. are un vizor patrat confectionat dintr-o retea d fire negre de plastic sau din p2r de cal. 3)mascii apicolii pliantir. S)n~asci apicolii de voal Masca apicoli. ochii de intepiituril albinelor. fata yi. 20 .MANUALUL APICUL TORUL UI Fig. de fixar f &* . acoperit cl o tes2tur5 cu ochiuri de 2. 2)nzcinz/$iapicole. b) masca cu piilgrie.p2l2ria din pinz cu bor mare intarit5 pe margine cu sirm2 de otel peste care se imbrac2 un voal i form5 de sac care. format2 din dou5 piese separate . c) masca pliant& este format2 dintr-un schelet metalic pliabil. in dreptul fetei.5 mm. in partea inferioarg masca are prev2zut un sister etanqare de corpul apicultorului. MQtile apicole se realizeaz2 din niateriale diverse.

15dip pentru transportat rame. la"o'$st&?2 de 40 mm de curbur2 se afl5 un orificiu ce servegte la scosul cuieli . cugtile pentru mgtci. . ad5p5toru1. in special. Sortul apicol. se folosegte. roinifa. cit gi halatul sunt prev5zute cu buzunare yi sunt confectionate din materiale de culoare deschis2. minecile fiind strinse cu ajutorul unui elastic.MANUAL UL APICUL TORULUI Salopeta ~i halatul apicol. fac parte din echipamentul de protecfie gi de lucru al apicultorului.La unul din capete.418911953. in general. in mijlocul d5ltii.v. pe suport textil. afum5torul apicol. Unelte pentru lucr5ri fn stupin5 Utilajul pentru miinuirea ~i ingrijirea familiilor de albine este foarte variat gi se compune din obiectele de inventar necesare execut2rii la un nivel corespunz2tor a lucr5rilor curente din stupin5. dulapul pentru p2strarea fagurilor gi altele.o bucat2 de platband&de ofel cu lungimea de 206 mm. in acest scop sunt folosite: dalta apicol2. litimea la mijloc de 24 mm. L2fimea dalfii variaz5 de la 25 rnm la mijlocul acesteia la 35 mm la ambele capete. c2ruciorul apicol gratiile de urdinig. iar la ambele capete de 40 m. Se confectioneaz5 din p. peria. apicultorii cu experienf2 nu folosesc m2nu~ile ce lucreaz2 la stupi. Halatul se confecfioneaz5 din pinz5. Din aceast5 suit2 de unelte gi utilaje apicole vom descrie mai in am5nunt pe cele mai importante. Salopeta se confecfioneaz5 dintr-o singur2 pies5 din doc. sunt fabricate din cauciuc subfire sau piele avind cinci apicole in timp degete. La unul din capete dalta prezint5 o curbur2 in unghi drept pe o lungime de 20 mm. cintarul de control. scaunul apicol. este realizatg dintr-o bucat5 de platband5 de ofel cu o lungime de 190 mm gi o grosime de 5 mm.c. Rolul utilajului respectiv este de a uSura munca apicultorului yi a-i da posibilitatea s5 execute ingrijirea familiilor de albine in conformitate cu normele tehnice de deservire. virful este curbat in unghi drept. inchis2 la git. Atit salopeta. la executarea unor anumite lucr2ri in stupin$ avind rolul de protecfie a imbr5c5mintii. Dalta Rooth se execut5 dintr. la miini 9i picioare pentru a nu permite pstrunderea albinelor. M5nu~ile apicole. Dalta apicol5 STAS nr.

Mai exist5 o serie de alte modele de d5lti apicole a ciror minuire este 1 identici cu cea a modelelor descrise. 22 . 1 .Diferite tipuri de dZl#iapicole: a)dalta apicolii STAS. iar la cealalti extremitate un mic ciocan cu dispozitiv de scos cuie.MANUALUL A PICUL TORUL UI Dalta multipli este o dalti cu mijlocul rotund.21 . c)dalta multiplii. b)dalta apicolii cu miner de lemn. qdalta Rooth (dirnensiuni in mm) Scirarul sau ridicitorul de rame. + Q .RidicLitor de rame (scLirar) . are la o extremitate Iitimea de 35 mm.dimensiuni i' mm n . FP* I Fig. este format dintr-o lam5 de otel zimtati cu virful curbat. Fig. fiind folosit5 la desprinderea ~i ridicarea ramelor din stup.

in raport cu cantitatea de aer pompat rezultii o cantitate mai mare sau mai micii de fum. in interior are un corp mobil perforat pentru combustibil. Mentioniim cii in afara afumiitoarelor descrise exist5 incti o gamii variatii de tipuri gi modele de afumiitoare din care amintim afumitorul A. Afumstorul apicol cu capac bombat. cirpe vechi. capac ~i foale. scoaqii de copac.A. aviind in interior un corp mobil de ardere prevtizut in partea inferioari cu un griitar metalic. capac gi foale. se compune din corp.MANUALUL APICULTORULUI L Afumiitorul apicol. De capacul afumtitorului este montat sistemul de insuflare a aerului (foale) realizat din douti palete agezate in unghi ascutit qi acoperite lateral cu o imbrticiiminte din policlorurii de vinil.prin stringere se alimenteazii afumiitorul cu un jet de aer dirijind astfel fumul rezultat prin coq in direcfia doritii. Capacul rabatabil este conic formind un c o ~ de evacuare a fumului. Paletele sunt mentinute depiirtate una de alta cu ajutorul unui arc spiral fixat intre ele. afumiitorul mecanic. etc. electric. Burduful este actionat manual . . iniiltimea capacului este de 167 mm. prezintii o gamii variatii de tipuri gi dimensiuni. de unde ii vine gi denumirea. afumitorul cu gaz sub presiune. model mare ~i mic. Corpul are o formi cilindricii. de asemenea. etc. din corp. precum gi cu un sistem de foale cu ajutorul ciirora se pompeazti in partea inferioari a recipientului aer peste materialul fumigen.). Capacul este bombat.1070711976.C. acesta se compune dintr-un recipient in care se arde material care produce mult fum (putregai. Dintre cele mai riispindite modele de afumiitoare apicole din tara noastrii amintim urmitoarele: I Afumiitorul STAS nr. afumitorul pipi sau figaretti. Indiferent de tipul de afumtitor. se compune. Fumul rezultat este eliminat printr-un orificiu amplasat in partea superioarii a afumiitorului. iar corpul pin2 la virful conului de evacuare a fumului are o intilfime de 230 mm.

3)capacul.8k.rna'rirne mijlocie. 1l)crirlig. scoa* de copac.F MANUAL ULA PICUL TORULUI Fig. l t i i'ddicate sunt penele provenite de la aripile de gBsc5 de culoare alb5. etc. Peria apicoll. 9)qtut pentru admisie aer. 7)resort. 10)oriJiciude pornpare a aerului. cgrpe din plante textile. Varianta IV . toate acestea dau un h m rece ~i de culoare alb5. folosegte pentru indepartarea albinelor de pe faguri.Afurna'toare apicole: Varianta I: 1)orijiciul de evacuare a fumulzii. q i ~ i c u l t o rfolosesc cu succes. in locul periei apicole. Varianta III . perefii stupului etc.cu capac sferic (dirnensiuni in rnrn) Materialul fumigen folosit este in raport gi de posibilit5tile locale existente.23 . 2)corpul. coceni de porumb. Se recornand5 folosirea cu succes a putregaiului de lemn gi in special de salcie. conuri de brad. 6)burduff.rna'rirne mica'. MBnerul este confectionat din lemn sau material * plask. 4)toarta capacului. 8)gra'tar. \ I i' 66 . 5)placa suport burduff..&circa 65-67 mm. Varianta II . fiind confecfionat2 din p5r de cal sau fire de relon de culoare alb5 cu o lungf. pana de passre. iasc5.

C. Lada de lucru. 24 . 25. Lada de lucru este confectionat5 din foi de placaj prinse pe un schelet de lemn. ' 9 - *r. Capacitatea este de 5-6 rame. iar inglfimea lgzii este in raport FF r C cu dimensiunea ramelor existente in stupin8.A. Are rolul at8t de scaun c8t gi de lidi$i pentru transportul sculelor apicole necesare lucr5rilor in stupink Fig. de atacul albinelor hoale.Perie apicolii (dimensiuni in mm) Scaun apicol. are forma unui taburet de 40-50 cm inglfime gi este prevBzut cu 2-3 compartimente pentru scule gi materiale. se folosegte pentru protectia ramelor scoase din stup. b)model A.MANUAL UL A PZCUL TORULUI Fig. .Scaun apicol a)model taburet.

.

Se compune dintr-un corp de lemn de formi dreptunghiular8. placat cu doua plicute cositorite (compartiment pentru ~ e r b e tde zahar). culiseaz9 o ~ipcii lemn prin care se introduce matca Si albinele insotitoare.MANUAL UL APICULTORULUZ Colivia Z a n d e ~este folosita. in partea superioar2 a coliviei exist2 un orificiu circular in care se introduce dopul cu botca respectiva pentru ecloziune. 9 Pentru incheierea ramelor. Unelte pentru inslrmarea ramelor yi fixarea fagurilor aat%&li P & . in partea inferioarj a coliviei existii un capac rabatabil din lemn.u h a e : \ h 69 e x . Perefii coliviei sunt din material plastic perforati sau din plas5 de sirmi. iar in partea inferioarg aviind o serie de picioru~e metalice cu ajutorul c2rora se fixeaza P faguri. Colivia capac (rotund2 sau dreptunghiularg). in special. are forma cilindricg inchis5 la un capat cu slrm2. pe toate cele patru p@i. iar in partea superioara are un sistem de inchidere alcgtuit dintr-un ~ u b 8 r metalic care acoperii un orificiu circular cu diametrul de 15 mm. iar la cel2lalt capiit cu dop de lemn. acoperita pe partea superioar2 cu plasa de siirm8. pentru eclozionarea mritcilor. in interiorul coliviei exist%un mic spatiu pentru a putea cuprinde ciiteva picituri de miere.~. Suprafata coliviei cu cele trei compartimente este acoperit2 cu plasii de sirmi care se continua ~i peste orificiul de 9 mm diametru de la capatul coliviei. Pe piqile laterale sunt sapate dou2 canale previlzute cu orificii pentru asigurarea aerului necesar. Se confecfioneaza din lemn. precum ~i o fantii dreptunghiularg de 14x4. se compune dintr-un corp realizat in intregime din plasii de slrma avind la unul din capete un orificiu de 11x11 mm. perforarea gi in~irmarea. din care unul este destinat pentru hran2. la capatul opus. previizute orificii acoperite cu plasa de siirrn2. Colivia Titov. Se folosegte curent pentru introducerea m2tcilor in nuclee sau familii. aviind previzute in interior trei compartimente circulare ce comunicii intre ele. este confectionat5 dintr-o ram2 de tabla circular2 sau dreptunghiulara.2 mm. metal sau material plastic. in interior.aekstott. n Colivia Benthon. La un capat a1 coliviei se giseqte un orificiu circular cu dimensiunea de 9 mm. Colivia din tes8turii de sirma. Colivia Miller. prmum ~i pentru fixarea in ram5 a foilor de faguri artificiali se f o l o s e ~ c d t % l e. este confecfionat8 dintr-un cadru de tab12 alb5 cositoritii avlnd. dup2 de caz. se folosegte pentru transportul miitcilor.

MANUALUL APICULTORULUI gablonul pentru fixarea distanfei orificiilor de perforare. Q h . 2 7 . Plan~eta calapod B . riispunde tuturor cerintelor. De la folosirea sulei de cismgrie. in raport de productivitatea ce se intentioneazii a se realiza. perforatorul ~i dispozitiw pentru insilrmarea ramelor. Planyeta calapod universalii A. servegte pentru marcarea corecta a locurilor unde urmeazii a fi practicate orificiile necesare trecerii silrmelor de care se fixeazii foaia de fagure artificial.Plan~eta calapodpentnr Jixat fagurii artiJiciali in sectiuni . calapodul pentru fixarea fagurilor artificiali. Aceasta se realizeazii cu ajutorul unor gipci glisante prin care se modificii dupii nevoie gabaritul plangetei.Planqeta calapod universal&.A Fig. pintenuf apicol gi ciinip pentru topit cearil.pentru fixat faguri artificiali in rame sectiuni pentru miere. poate fi de mai multe feluri. la perforatorul cu un ac sau cu mai multe ace (5 ace) actionakmamal sau mecanic in care caz acesta este actionat de un electromotor. tabla sau carton. fiind adaptata pentru mai multe tipuri de rame ~i anume atiit pentru rama stupului orizontal. Perforatorul este folosit la giiurirea ramelor in vederea insilrm8rii. Este confecfionat din lemn.B 8ablonul pentru fixarea distantei orificiilor. tit gi pentru cea a stupului multietajat sau rama de magazin. Fig. f P\l. 28 .

cu un ac Pintenul apicol. -- 71 *.*. iar rozeta din alami. pinten apicol cu rozeti gi pinten apicol cu roli. de asemenea. gi pinten apicol electric la care incilzirea se face cu ajutorul unei rezistente electrice montati in interiorul piqii metalice a pintenului. o fixeazi in ceari. aviind sapat pe muchie un ginplef care imbraci siirrna gi. 31 . in practici exist2 o gama variati de pinteni apicoli: pinten apicol simplu (drept). B . Existi. inainte de folosire pintenul se incilzeqte la cca 70°C. prin apasare.Pinten apicol (dimensiuni in mm) WJ7. 3)Rezistenfii elecfr&)R&@ %C" \. 2)Mrjner. .cu mai multe ace. 30 . se folosegte la ingroparea ~i fixarea siirmelor in ceara fagurelui artificial.MANUALUL APICULTORULUZ Fig. l&&r~&?$her. Fig. 29 .Perforator rame: A . Acesta are forma unei rotite dinfate care se inviirteqte ugor in jurul axului central.s Fig.Pinten apicol electric. Pintenul apicol se execut2 din aluminiu.

Fig. Lungimea total5 este de 170 mm. 32 .Mosoare pentru strdnsul sdrmei de insa'rmat rame Randalina apicolii serve~te fixarea fagurilor artificiali fir2 a fi necesari la inciilzirea prealabilii a acesteia.T MANUAL UL APZCUL TORUL UI Fig.33 .Fixarea fagurelui art@cia/ d h ram8 Unelte folosite pentru hrlnirea albinelor Hriinirea familiilor de albine este operatiunca prin care apicultorul pune la dispozitia acestora anumite cantitiiti de hranii care pot fi de douii feluri: a) hriiniri cu substante nutritive (hidrocarbonate.q - . aceasta se ingroapa in ceara fagurelui artificial. La capiit are o rolii confecfionatii din alam5 cu diametrul de 17 mm. avdnd imprimate pe partea exterioarii o serie de nervuri spiralate. proteice. . 34 .Randalina apicola' Fig. vitamine siiruri minerale yi altele). Randalina (valpl) se rote~te uSor in jurul axului siiu iar prin ap5sare ~i deplasarea simultanii a randalinei de-alungul sdrmei. g I . . b) hr5niri medicamentoase atunci c5nd in hrana respectiv5 se adaugii anumite m e d i c ~ g in scopul prevenirii sau combaterii bolilor la albine.

uneltele sunt perfectionate yi adaptate specificului lucririlor care necesiti executarea unui volum mare de munci intr-o perioadi de timp scurt8. este mierea. m a ~ i n 8 descipicit de mare capacitatc de . Unelte pentru extractia ~i conditionarea mierii Cel mai important produs obtinut de la albine. 3)hriinitor ranzii din cherestea de rii?inoase $i PFL.yinoase. 2)hr-iinitoare din masii plasticii. foarte variate ~i se utilizeazi in functie de mirimea stupinei ~i a producfiei ce se realizeazi cantitativ ~i sortimental.MANUALUL APICULTORULUZ Fig. ca urrnare a cre~terii~i intretinerii acestora in familii. in asemenea cazuri. 8)hiGnitor exterior cu rezer-vor de sticlii Unelte pentru extractia ~i conditionarea produselor apicole Uneltele folosite pentru extractia ~i conditionarea produselor apicole sunt. de asemenea. 5)hriinitor de podi?or pentru stup orizontal. 4)hriinitor tavii pentru stup ME. .Diferite nlodele de hriinitoare: 35 1)hriinitor uluc din lemn de rii. Pentru stupinele mari. mecanizarea qi electrificarea uneltelor este absolut necesari. Uneltele folosite pe mierii din faguri se compun din: cufite de descipicit obiyn aburi sau electrice. 7)hriinitor exterior.

in cazul stupinelor mari. extractoart de diferite rnodele ~i capacititi. procesul de extractie a mierii se organizeazi in centre speciale de extractie unde se folosesc ma~iniqi unelte de inalti productivitate. '8$ 74 . Cutitul de descrjprjcit iiic6lzit cu abtiri sau electric. montat5 pe c 5 m a ~ a cutitului ce este acoperit5 de teaca cutitului propriu-zis.MANUAL U L A PICUL TORUL UI mari). ace~tia practica apicoli folose~te cutitul de desc5picit. filrculi{a din tabla de inox dc 2 lnln cu acc de otel ~i miner de lemn.iicit A) ctl abur-. fi~rculifa tab15 inox ~tantati. i n general rculita de descipiicit se compune dintr-un miner de lemn sau material plastic cq.serve~te. bine ascutite. tavi de desc5p5cit. asemenca. Se folose~t L. cutit de descipicit din tabli de inox (cu lama subfire). cu aburi proveniti de la un generator de aburi sau cu ajutorul unei rezistente electrice. Reglajul temperaturii se realizeaz5 automat la 50-70°C cu ajutorul unui termostat montat in minerul cufitului respectiv. 36 . de asemenea.Cufite de de. din precum ~i Si~rculi!adc descipicit electric2 ce arc montati in interiorul ei o rezistenti electric2 previzuti cu termostat. cufit de desc5picit electric. ce se fabric5 in diferite variante cu m5rimi ~i grosimi variabile. In acest scop celulele fagurilor. la descip5cirea fagurilor de cu miere c5picit5.uciil. Cufitul de descrjprjcit se folose~tepentru a se putea extrage mierea din trebuind in prealabil s5 fie desc5p5citi. Principalele tipuri de cutite de desc5p5cit sunt: cufitul de descilpicit STAS 41 88/53. Cz~fitzil descrjp6cit din tab16 inox. aqa cum poarti ~i denumirea. grosimea acestuia fiind ins5 redusi la 1 mm. strecur5tori pentru miere. cutit de descip5cit cu aburi. este incilzit. mas5 pentru descipicitul fagurilor cu miere. continui cu o placi de metal lati de 40-50 mm in care sunt fixate 18-22 circa 30 mm ~i dispuse sub formi de pieptene. lat5 de 40 de mni.~c@ricit. Fig. maturatoare de diferite mirimi. filtre speciale Q. are lama lung5 de 220 mm. Marginile sunt. Se confectioneazi in niai multe variante: filrculita din aluminiu turnat cu ace de ofel. R) siniplr/: C ) elect/-ic Frirczllifa de de.

previzute cu cite doui crestituri in partea lor superioari. descipicitor automat pentru corpun. descipicitor mecanic cu ace. d . dintre care mentionim: descipicitor mecanic cu cutit vibrator incilzit electn@au cu abur. iar fundul este previzut cu o sit5 din shnni zincati cu ochiuri de 2 mm. Sub sita tivii se afli un vas colector in care se stringe mierea scurs5 prin orificiile sitei in unna operatiei de descipicire. Masa de descipicit are fonne ~i mirimi diferite. la descipicirea fagurilor sunt folosite descipicitoare mecanice de mare randament. Vasul colector este previzut cu un tub pentru scurgere. avind in vedere un randament de lucru sporit. in cazul unor exploatiri de tip industrial. Scopul este identic.MANUAL UL APZCUL TORUL UI in general la fagurii cu suprafetele neunifonn cipicite. avind marginile intBrite cu sirmi zincati. 3 7 . in practica apicoli. precum ~i la desc5picirea unor pociuni reduse de fagure. Fig. precum ~i cutitul de descipicit se incilzesc in prealabil in apii fierbinte (nu ~i cele incilzite cu abur sau electric). Peretii sunt oblici. fnainte de folosire furculita de descipicit. este confectionati din tabli cositoriti de 0.Dferite tipuri de furculite pentru desc6pricit Tava qi masa de desc6pZcit.5 mm. fn peretii tivii sunt montate doui stinghii de lemn paralele.

39 . in prezent se construiesc o serie intreag2 de modele de extractoare. Extracfia mierii din celulele fagurilor se face cu ajutorul foqei centrifuge prin supunerea fagurilorcu miere laoperatiunea de centrifugare.40 . 2)sitG superioarii. atunci c5nd rama se. 4)suport pentru rame.38 . I0)suport Extractorul. 8)mBnere. .* Fig.Masa de desccipiicit. 5)orijiciu de golire in ferioarii. drul extractoarelor tangentiale. 3. 9)vas pentrzr colectarea mierii.Tava pentru desc6p6cit: Fig. 1)peretii laterali. acestea clasificiindu-se dupg pozitia ramei fa@ de axu! centrifugei. Astfe! sunt extractoare radiale.MANUALUL APICULTORULUI Fig. atunci c d fafa fagurelui este a ~ e z a t 3 perpendicular pe raza dispozitivului.Site pentru strecurat mierea:a)sita 1)suport sitii. ageaz3 cu speteaza inferioara spre centrul extractorului ~i tangentiale. 7)sit6fin6. 6)sita pentru impurit6ti mari. 3)tava. in mare. 3)sitii ramii. 3)suport extensibil6. 2)mSner. dublii pentru miere. apoi dup5 intoarcerea acestuia qi pe partea opus3. b)sit6 dub16 cu ram6 2)tavd colec toare. extractia mierii are loc mai intiii pe urelui. 5)rama. I) mBner. este un utilaj care serve~tela obtinerea mierii din faguri.'\. #)ram6 extensibil6 .

primul avind ochiurile de 2. marepentru a avea loc decantarea. iar al doilea cu ochiurile de 1. foloseyte la depozitarea mierii extrase. de asemenea. La extractoarele radiale extractia mierii are loc simultan de pe ambele pi@ ale fagurelui. automat la toate ramele din interiorul extractorului. Sita are douB rinduri de plasg metalicg. 8)canea de scurgere Mirimea gi deci randamentul extractoarelor este.5 mm. 36 sau 56 rame. ajuti la strecurarea mierii ce se colecteaz5 de la extractor pentru a indepirta cipgcelele de cear8 gi alte corpuri str8ine grosiere ce au ajuns intAmplitor in urma procesului de extractie. 16.MANUAL UL A PICUL TORUL UI La extractoarele tangenfiale reversibile. a acesteia prin eliminarea excedentuiui de ap8.41 . actionarea se face cu ajutorul unor electromotoare care actioneazi frgne puternice cu ferodou ce incetinesc sau opresc. foarte diferit de la 3 rame la 56 rame ~i mai mult. 3)angrenaj de antrenare. 28.5 mm. cursa rotorului. Fig. 6)axul central.Extractor tangenfial pentru miere: 1)cazanul extractorului. fiind totodata suficient de ratoarele 77 . Maturatorul. dup5 dorinp.din tabli cositoriti sau inoxidabilg. 7)fund inclinat. 2)~uruburi dejxare. Sita pentru miere. Maturatorul s oneaz$. 4)suportul axului. aceastg operatiune se poate face mecanic. limpezirea ~ iin unele cazuri. in . 5)coqul interior. Bineinfeles la extractoarele radiale de capacitate mare de 12.

* 7s . Cutia este acoperit5 cu un capac format din doui riinduri de geamuri prinse intr-o ran15 de lemn la o distant5 de 10. C o ~ ueste g5urit l l in partea inferioar5 aviind ~i dou5 miinere necesare manipul5rii. Topitoml de cearii cu aburi. Topitorul este acoperit m a n capac e t a n ~ fixat cu un schelet de siirm5 de cele dou5 miinere ale vasuldi. prcse de in difcritc tipuri pentru extragerea cerii ~i vase pentru limpezirea cerii.ito~. o vor topr.15 mm intre ele. cipicelele de ceari rezultate la extractia mierii $i alte rezidii de ceari. se va topi treptat scurgiindu-se in vasul colector care confine ap5 pentru ca ceara s5 nu se lipeasc5 de peretii vasului. Unelte pentru extragerea ~i conditionarea cerii Un alt produs apicol ce se obtine de la albine este ceara. Pe fundul plan al cutiei exist&un al doilea fund inclinat (podi~or) paralel cu rama ~i geamul respectiv. Pentru decantarea yi maturarea mierii sunt. ce se extrage atdt din fagurii crescuti de albine in rame claditoare. o sit&din plas5 de siirm&sau. precum ~i din fagurii reformati. Interiorul vasului este separat la mijloc cu o diafragm5 de forma unui trunchi de con. iar cel din fati de 140 mm. buGi dirijafi astfel in compartimentul in care se g5se~te ceara. Podi~orul ajunge piini la peretele din fati. in orificiul conului se toarn5 ap5 ce p5trunde astfel in jum5tatea de jos a vasului. Gura conului se acoper5 apoi cu un c5p5cel semisferic prev5zut cu un orificiu cu rolul de a dirija aburii in compartimentul superior la fagurii introdu~i anterior pentru topire ~i agezafi in acest scop in c o ~ u de topire. aviind forma cilindric5. Igsiind un loc liber pentru nu fixarea jgheabului colector de cear5. paralel cu foaia de tabl5.MANUALUL APICULTORULUI se confecfioneazli de dimensiuni diferite fiind cuprinse intre 200x1000 litri sau chiar mai mult. Pe podi~oruldin lemn se fixeaz5 o foaie de tab15 peste care se a~eaz5. Peretele din spate are o iniltimc de 240 mm. in general.zrl cerificatorul solar: este format dintr-o cutic de lcnin lung2 sau dc 500 mm $i lati de 400 mm. Pentru cxtragerea ~i conditionarea cerii la nivel de stupin5 se folosesc diferite utilaje ~i procedcc dupi cum urmeaz5: topitorul solar ce se folose~te stupini. necesare 10-12 zile in cazul in care temperatura mediului ambiant este in jurul a 25°C yi cu o umiditate normal5. ~ e h x curgiind intr-un vas cu ap5 a ~ e z a in dreptul tubului de evacuare al a t t o ~ m l ~ 3 " L f l . in locul acesteia. fi~/. o a doua foaie de tab15 ondulat5. in partea inferioar5 maturatoarele sunt prev5zute cu o canea de golire. datorit5 c5ldurii de la soare acumulate in interiorul cerificatorului. Ceara pentru topit se a ~ e a z i pe sita metalic5 sau pe foaia de tab15 ondulat5 unde. este confecfionat din tab15 cositorit5.

presa este prev5zuti qi cu doui termostate. interiorul ciruia se introduc siculetele cu fagurii topifi. iar filetat ce se invirteqte intr-un jug solid presarea se face cu ajutorul unui ~ u r u b de lemn sau metal. de diferite modele ~i uscitoare de polen. 6)apa. pentmmditionarea acestuia. 3)spaliu ce pentru faguri. se confectioneazi in diferite modele ~i capacitiiti.Topitor de ceard cu aburi: I)capac.43. formatul presei fiind piitrat sau circular. incilzirea dispozitivului qi a cerii respective se face cu api fierbinte. in general. Indiferent de mirime qi formi.42 . I colectoare de polen. 4)baza co. 5)spatiu pentru ceard.Ce'*rificuror solar Fig. 7)robinet de evacuare a cerii Presa u'e cearci. 2)capacul co~ului dirijeazd a b u r l .MANUAL UL APICUL TORUL UI Fig. Un alt sistem de presi perfectionati este incilziti cu ajutorul unor rezistente electrice inglobate in corpul qi capacul acesteia. Recoltarea polenului transportat de citre albine in stup pt!?n&h&esiti{ile familiei se face cu ajutorul unor dispozitive speciale ce poart5 rea de . Peste siculete se pune capacul. & r 79 e . Cu acest tip de pres5 se poate extrage ceara din fagurii ce nu au fost topiti anterior in api. in acest caz. presele de cearii se cu in compun. Urrelte pentru recoltarea ~i condifionarea polenului Setul de unelte pentru recoltarea ~i conditionarea polenului se compune din colectoare de polen.~ului. pentru a se preintfimpina cre~terea temperaturii peste limits. dintr-un vas de lemn cu peretii ciptu~iti ~ipci.

precum ~i de razele directe ale soarelui. . 2)placci urdini?.MANUAL UL APICULTORULUI in prezent. in general. 3)plan inclinat spre interior.y (dimensiuni in mm) rc-* /. dintr-o foaie de vinilin (material plastic) previzuti cu perfora1ii circulare in r8nduri suprapuse cu diametrul de 4. se compune din trei piese principale: ur corp realizat dintr-un cadru de lemn. Colectoiwl de polen de urdini?. in mare. Polenul ce se desprinde in momentu trecerii albinei prin orificiile pl5cii active. in practica apicolB existi o gami variati de colectoare de polen care pot fi clasificate.4 &.. Fig. partea activi a acestuia o formeaz5 placi activi confectionat8.44 . trecut prin ochiurile unei plase metalice a ~ e z a tdeasupra sertarului ~i placa activl i propriu-zisi cu orificiile circulare de 4. La unele tipur de colectoare existi dou5 plici active prin care albinele sunt obligate s i treaci m5rind astfel cantitatea de polen recoltat.9 mm. Unele tipuri de colectoare de urdini~sunt inzestrate ~i cu o strea~in din lemn. Indiferent de tipul colectorului. un sertar in care se aduni polenul dup5 ce . tab15 sau p8nzi spre a proteja mai bine polenul recoltat de umiditate: atmosferici. 3)placci activci. care pot fi a~ezate sub capacul sau pe fundu stupului.yipccide rigidizare (dimensiuni in mm). 4)sertcira. B (dreapta) Colector de polen pentru fundul stupului: 1)placd rabatabilci. 4)orificiu pentru trdntori 5)grilci metalicci.y. astfel: colectoare de polen exterioare sau de urdini ~i colectoare de polen interioare. 6). Colector depolen ce sefolosesc sub capacul stupului: 1)urdini.A (stdnga).Pp .9 mm.2)placci activci. cade printr-o plasi metalici in sertira~ de recoltare.

La unele tipuri i de colectoare. praf. o bun2 circulatie a aerului in vederea eliminirii excesului de umiditate.temperatura de uscare nu trebuie s9 depi~eascii +45"C.5-2 cm grosime. uscitoare cu aer sau ap9 cald9. dup2 sursa de energie ce o folosesc aceste usc2toare se impart in: uscatoare solare. f a g de cele exterioare. Totodata majoritatea colectoarelor de polen dispun de un sistem de a asigura nestinjenit zborul trintorilor spre a se evita astfel blocarea plicii active de citre ace~tia.Uscdtor de polen electric 2) . principiul de exploatare al acestuia este urmitorul: .MANUALUL APICUL TORULUI Colectoare de polen ce se folosesc sub capacul stupului sau pe fundul acestuia. spre la a se putea pistra. uniforme de maxim 1. etc. pin8 cind umiditatea polenului va scidea la 8%.3)sertare czr polen. in practic9 sunt folosite multe tipuri de uscatoare de polen. 60 1 I Fig.s2 existe. realizate cu ajutorul unei lampi de petrol qi usciitoare electrice. 6)vedere general6 a 81 . I- - 4. in permanenti. se bazeazi pe acela~i principiu de functionare.). la altele oblici sau verticali. unele constituind chiar fundul stupului respectiv avind ~i rolul de colector de polen. . 4)capacul inchidere. ci feresc mai bine polenul recoltat de intemperii (ploaie. Uscarea trebuie efectuati la o temperaturi constant2 care s9 nu depi~easci +45"C. serve~te uscarea polenului proaspit recoltat. in mare.polenul se avteme pe sitele de uscare in straturi subtiri. soare intens. 45 . Indiferent de tipul usc9torului. . placa activs este a ~ e z a t in pozitie orizontali. Usca'torzrl de polen. Colectoarele de polen interioare prezint2 avantajul.

2 mm qi a caror atingere produce ~ o c uelectric. aceasta se face cu ajutorul unor instalatii industriale. Unelte pentru recoltarea veninului de albine Pentru recoltarea veninului de albine se folosesc unelte de constructie ~i modele diferite. dispu~i o distang de circa 3. La recoltarea veninului rezultate bune au fost obtinute cu aparatul de recoltat care se bazeaz5 pe emiterea unor ~ocuri electrice de joas5 tensiune. cunoscut fiind faptul c5 secrefia de venin variaz5 in limite largi. necesare scurtarii botcilor sau a celulelor cu lawe de triintor. L5pti~orul matc5 se extrage din botci in care au fost de crescute in mod special larve de matc5 dup5 un interval de 72 ore (3 zile) ~i dupi prealabila indepsrtare a acestora. in raport de viirsta albinelor. de mare capacitate care functioneaz5 in flux continuu. deci inainte ca acestea s5 se pigmenteze. Dup5 ce albinele infeap5. anotimp ~i hran5. Unelte pentru recoltarea llptiyorului de matcl qi apilarnilului Setul de unelte se compune din cufite bine ascufite. cu ajutorul unor pompe speciale de vid. ace din lemn sau material plastic ~i spatule din lemn sau din material plastic pentru extragerea din botci a I5ptigorului de matc5 sau apilarnilului. Apilarnilul const5 in recoltarea din celule de trsntor a larvelor atunci ciind acestea au inc5 coloratia alb5. veninul cristalizeaz5 yi este recoltat prin r5zuire de pe placa de sticl5.m MANUAL UL A PICUL TORULUI in marile intreprinderi specializate in uscarea unor cantit5fi mari de polen. Albinele sunt obligate s5 treac5 peste o retea de la conductori electrici. Atiit recoltarea Iiipti~oruluide matc5 ciit ~i a apilarnilului se poate face manual sau mecanizat. in prezent la recoltarea veninului sunt folosite diferite metode ~i dispozitive. urmare c5ruia albinele inteap5 o pelicul5 de material sintetic ce este l amplasatA sub conductorii respectivi pe suprafap unei sticle. .

caseta colectoare. mufir pentru racord alimentare. celulelor fagurilor.Dispozitiv pentru recoltarea veninului de albine I. astuparea ~i nivelarea P +e eventualelor cripaturi din peretii stupului. intrerup6tor. reglare limp de pauzci. Generator de impulsuri: I .jise de racordare. 2. 3. 9. 4. II ~i I K Grilci de excitatie: 6. 7. K Jac Unelte pentru recoltarea propolisului Propolisul sau cleiul albinelor. cordon. 8. 5. este folosit de catre acestea pentru propolizarea interiorului stupului.MA NUALUL APICUL TORULUI Fig.@ =% . 46 -. bec de semnulizare. . retea de excitatie. ploturi pentru cuplarea grilelor.

intre piinza de nylon yi speteaza superioar2 a ramelor se mai@t$ introduce un cadru din siirmi metalici.n MANUALUL APICULTORULUI Fig.5-2 mm peste care se Tntinde o piinzi deasi de prelati. urdiniy.). urmirit faptul c i indiferent de modelul folosit. 4 7 . . Pentru a miri suprafata de propolizat.+ .Materiale pentru colectama propolisului (Colector de propolis) Recoltarea propolisului se face prin rizuirea pieselor componente ale stupului (rame. ca regul2 generali. acestea s2 acopere o suprafat2 ciit tnai mare in stup. precum yi prin folosirea unor dispozitive speciale denumite colectoare de propolis. fiind montate direct peste leagrile superioare ale ramelor. podiyor etc. peretii stupului. trebuind insg. Dispozitivele respective sunt de diferite tipuri sau modele. in acest caz se inlocuiesc sciindurelele de podiyor sau podi~orultip planyeti cu o plasi de nylon cu ochiurile de 1.

cuyti de eclozionare. cu o grosime de 2 mm.sunt confecfionate din lemn qi se fixeaz5 in lumina interioar5 a ramei de creytere cu ajutorul unor cleme metalice sau a cite unui cui~or spre a fi astfel rabatabile. $ablonul pentrt~coi~fec/ionar. Izolatort11pentrtr matcd. Jipcile de cre~tere. cu o lungime de 10 cm avind unul din capete cu un diametru de 8. in luinina interioar5 a unei rame de creqtere de stup orizontal se introduc 4 qipci.ea botcilor. 3 qipci. se foloseqte creionul de transvazare care decupeazi o porfiune din fundul celulei. in partea superioarg avind un guler. rame izolator pentru obfinerea larvelor de o anumit5 virst5 cit qi pentn~ protectia botcilor in familiile crescitoare neorfanizate. iar in cazul ramei stupului rnultitdajat. . in izolator se introduce rama cu fagurele qi matca respectiv5 in vederea obtinerii unor larve de virstii cit mai apropiat5. din lemn de tei strunjit sau din material plastic cu un diametru de 14 mm. Colivia de tip Zander. Sipcile de creqtere au prevlzute. Spatulii (/anJetd) de transvazare. este confectionat5 din s i m 5 de otel inoxidabil. in partea superioarii a coliviei se afl5 un orificiu circular in care se introduce dopul confectionat din lemn sau material plastic de care este fixati botca in care se g5seyte larva de matcii. avind o lungime de 15-20 mm. Capetele sunt aplatizate sub form5 de lingurii qi uqor curbate cu ajutorul ciirora se face transvazarea larvei de pe fundul celulei in botc5. un numiir t6t&%e fi orificii circulare cu diametrul de 15 mm. Dopzrrile de creStere. Sablonul poate fi cite unul singur sau mai multe montate pe un suport. din celula fagurelui in botca artificiali.5 mm cu virful uqor rotunjit y i putin conic. se folose~te special pentru eclozionarea mitcii in ~i protejarea celorlalte botci. Perefii laterali ai coliviei sunt protejati cu plasii de sirmii sau din material plastic spre a permite albinelor s5 hr5neascii m5tcile eclozionate. se construieqte din lemn de tei strunjit. rame cu leapri de susfinere a botcilor fixate pe dopurile de creqtere. are fonnatul unei rame de cuib avind cele douii fete laterale acoperite cu gratie despgaitoare (Hanneman). cu o iniiltime de 2 mm ~i un diametru de 18 mm yi foloseqte la fixarea botcilor. se confectioneazii.jpz * . pentru a nu fi distruse de prima matcii eclozionat5. nuclee pentru imperecherea miitcilor ~i cuqti pentru transportul miitcilor imperecheate.MANUAL UL APICULTORUL UI Unelte pentru cre~terea imperecherea mgtcilor qi Setul de unelte se compune din lanfete pentru transvazarea larvelor. pe toatH lungimea lor. Pentru transvazarea oului. . . de asemenea. orificii in care se introduc dophi :@ere.

b _ S . se fixeaz5 de speteaza superioat-5 o fiqie de fagure artificial de circa 1 cm. face parte din categoria nucleelor mici. Acestea pot fi clasificate dup5 m5rimea lor in: nuclee mari. inainte de populare. d)lan{etiipentru transvazarea lawelor I 1 I I Nucleele de imperechere. n u f /g? . c)botca@atii de dopul de crejtere. precum ~i micronuclee ce contin de regulii circa 10 g albine fiecare. in adiposturile pentru nuclee se introduc ea lee Zandler. Dintre nucleele cele mai uzitate amintim nucleul Zander gi nucleul tip ACA. a1 doilea pentru adipostitul coliviei Zander.Utilaj pentru crejterea rniitcilor: a)nucleu Zander. Pe teren. Nucleul Zander are o singuri ram5 la care. . iar a1 treilea rezervat pentru albine qi Eiguraqul ce-l vor construi. cu cite 2-3 rame STAS de stup orizontal sau multietajat. 114 sau 118 din rama de stup orizontal sau multietajat. cu 2-3 rame de magazin.MANUAL UL APICULTORUL UI 1 Fig. Nucleul Zandeu. unul servind ca hrsnitor. Peretii laterali ai nucleului sunt din sticlii (geam) ceea ce permite o verificare ugoar5 a acestuia.&ucleele sunt transportate cite 8 buciiti cu ajutorul unei liizi speciale p r e v ~ c u ~ e r i s i r necesar5.% . sunt acoperite de un capac de lemp. in partea superioarii a nucleului. Fundul nucleului are previizut5 o fant5 de ventilatie acoperitii cu plasii de s2rrn5. Toate cele trei compartimente. b)~ablon pentru confec{ionat botci. Se compune din trei compartimente. nuclee mici cu 2-3 rame care prezint5 112. nuclee mijlocii. servesc la imperecherea m5tcilor eclozionate.48 .

ha15 pentru extractia ~i conditionarea mierii previzuti cu camere anexe pentru depozitarea corpurilor cu miere. cu ajutorul unor balamale. pentru preincillzirea fagurilor cu miere. Constructii apicole : I I 1 Acestea au rolul de a asigura conditii corespunzitoare pentru executarea anurnitor lucriri din stupini.7 MANUAL UL APICULTORULUZ Nucleul tip A. cabane apicole.. reprezint5 112 din rama stupului respectiv. prin pliere. Una din rame este previzut5 qi cu un hrgnitor tip uluc.A. Fiecare compartiment (nucleu) are un podi~or plas5 de sirm5. pentru descgp5cire gi extractie. cit ~i pentru adipostirea materialelor ~i produselor apicole. in ad5postul pentru nuclee in care intri un numar din de 4 nuclee sunt prev5zute 4 urdini~e cele 4 laturi ale ad8postului. o gi o cabana apicoli sunt constructiile care asigur5 spatiul organizarea normal5 a activit5tii apicultorului. . depozit pentru p5strarea fagurilor. pentru conditionarea ~i depozitarea mierii. in cazul stupinelor cu un numar mic de familii de albine. Stupinele cu un num5r mare de familii de albine necesit5 constructii speciale cum sunt: laboratorul stupinei yi camera de lucru pentru apicultori. este format din rame de stup multietajat care. cu cite o pe scBnduric5 de zbor fiecare.C.

clcvte. in cadrul procesului de productic rnai sunt necesare ~i alte uneltc ~i ~nateriale ca: topor. petrol larnpant qi altele. 50 . sirmii pentru insirmat same. fcriistriu.MANUAL CILA PICUL TOR ULU I Trcbuic menfionat c i intr-o stupin5. lopati. dilti. sodi de rufc. Fig. in afari de inventarul apicol propriuzis. cuie de diferite niiirimi $i tinte. cazma. siipun. vopsele de ulei. rindea. ciocan.Cabana ayicol~i . benzini.

Salcdm~tl ocupi in tars noastri? suprafete importante. perioada de inflorire a acestora. in conditii meteorologice nonnale este concentrati qi abundentg. precum ~i valoarea lor nectaro-poleniferg. virsti. Mitisaru (judeful Dimbovita). cuprinzind.in cadrul unui sezon apicol. Valea lui Mihai (judeful Bihor). variind de la 1 mg la 4 mgifloare cu u i c tinut ridicat de zahtir de 40-70%. Salcimul inflore~te incepind din primele zile ale lunii mai. Salcdmztl nlb. unde sunt deplasati. numeroase specii arborescente cu o Inare valoare apicoli. Arbori yi arbuyti meliferi Flora meliferi a tirii noastre este deosebit de bogatti ~i variati.Alio9-Gomila (judetul Timi?). Resurse neclaro polenifere gi polenizarea cullurilor adrictle enfomoiile Resurse nectaro-polenifere 0 conditie importanti pentru cre~terea intretinerea rentabili a familiilor ~i de albine o constituie cunoa~tereaplantelor melifere din zona in care se afli stupina. mai ales pentru regiunile de cdmpie. Groasa ~i Ileana (judetul C5lBra~i). doui ~i chiar trei culesuri la salcim. in fiecare an. in primul rind. hncfie de conditiile geografice ~i pedoclimatice. an de an. Mai renumite sunt masivele de salciim din sudul Olteniei. in anii favorabili. precum ~i evolutia timpului. zeci de mii de stupi. de Productia de nectar la salcim. Hanu-Conachi Cjudetul Galafi). varietate. densitatea arboretelor ~i de factorii meteor&i. pin8 la sfir~itul in lunii iunie. se pot lua din vreme o serie de m8suri cu privire la dezvoltarea rafionali a familiilor de albine in scopul obtinerii unor recolte de miere bogate ~i constante. Cunoscind bine acestea. este cea mai important8 specie meliferi. lnflorirea se prelunge~te. pentru c8 este prirnul cules principal al anului ~i pentru c i inflore~te masiv. realizindu-se. iar in ultimele decenii mierea de salcim a cii~tigat in numero~i adepti.'k- 4 89 I fl . E~alonarea perioadei de inflorire dB posibilitate apicultorilor si? realizeze. aceasta depinde de expozitia masivului. Ru~etu (iudefulBuzBu). sta inflorire. recolte imbel~ugate miere.MANUAL UL APICUL TORULUI leclia 5.

salciimul piramidal. Astfel. La arborii rizlefi. in masivul de salciim de la Valea lui Mihai. gr5dini botanice sau pe marginea ~oselelor. devine maxim5 intre 20 ~i 30°C qi apoi scade treptat pin5 la temperatura de 35"C. secretia nectarului nu se produce declt dup5 r5s5ritul soarelui. iar albinele ies la cules mai tiirziu. Din determinari ficute in cadrul fostei Statiuni centrale de cercetari pentru apicultur-5 $i sericicultur5 rezult5 c5 producria de miere la arboretele de . Teiul este a doua specie melifer5 important5 din tara noastr5 ~i inflore~te la 15-20 de zile dup5 terminarea infloririi salciimului. Prima specie care inflore~te este teiul cu frunza mare. secretia nectarului are loc devreme. la arborii in masiv de la 900 la 1. cultivate mai ales in parcuri. cum sunt: salciimul roz. salclm alb variaz5 in limite mari.16"C). in noptile reci cind temperatura scade sub 10°C in perioada infloririi. iar culesul incepe inainte de ris5ritul soarelui. indeosebi la p5durile formate din dou5 sau mai multe specii. etc. salciimul galben. dup5 care inceteaz5 complet. cel care are o influent5 hotzriitoare este temperatura.700 kgha. Spre deosebire de salciim culesul de tei este de durati mai lung5. densitatea ~i pozitia lui fat5 de soare. in general se realizeaz5 la un cules de salciim 10-25 kglfamilie de miere extrasi. Pe Iiingi salciimul alb se mai intiilnesc la noi in far5 o serie de alte specii $i forme de salciim. Se $tie c5 secretia nectarului incepe in general. in general aceste specii ~i variet5fi de salciim se caracterizeaz5 printr-o inflorire mai tiirzie cu 2-4 zile ~i o durati mai lung5 a infloririi. variind dc la o localitate la alta ~i de la un an la altul intre 22 ~i 38 zile. Fa orii care conditioneaz5 data infloritului sunt mai ales temperatura ~i al ti tudi& . dup5 viirsta arboretului.500 kglha qi la plantatiile tinere qi drajoni de la 300 la 700 kglha.MANUAL UL APICUL TORUL Ul Trebuie s5 menfion5m c5 dintre factorii meteorologici. productia de miere a variat de la 1. de la 13 la 20 zile. teiul pucios sau teiul cu frunza mica ~i teiul argintiu sau teiul alb. Durata de inflorire a celor treispecii luate impreun5 in cadrul sezonului apicol este in medie de 30 zile. in jurul temperaturii de 10°C.100 la 1. in timp ce in nopfile calde (1 5. urmat5 la 10-15 zile de teiul pucios ~i apoi dup5 21-22 zile inflore~te teiul argintiu. Specii de tei care cresc in tara noastr5 sunt: teiul cu frunza mare sau teiul 1 fluturesc.

4 kg (in medie 2. . La noi in far2 se intilnesc urrnitoarele specii de aqar: jugastrul. fapt ce prezinti o deosebiti importanti familiilor de albine in primiivari. Niculifel. Ilfov. mai ales c i unele specii de aqar infloresc mai timpuriu. insemnate cantititi de polen. un arbore melifer valoros. Productia de miere. iar la teiul argintiu de la 0. Snagov (Sectorul Agricol Ilfov).MANUAL UL APICUL TORULUI Teiul ocupi. Ciurea. este diferiti ~i depinde de varietatea teiului. aqarul titirasc. etc.200 kglha la teiul argintiu. dupi o evaluare generali. in medie ciite 15-20 kg de miere pe familia de albine. de asemenea.22 mglfloare cu o concentratie medie de 48%.000 kg/ha la teiul pucios ~i 1. care cresc bine $i in asociatie cu alte specii de foioase melifere. Grajduri (jude@l I a ~ i )La aceste masive se deplaseazi anual zeci de mii .20 mglfloare la 0. conditii favorabile. Aceste speeii infloresc de obicei abundent ~i dau. suprafete insemnate indeosebi in judetele Tulcea. In cadrul judetelor amintite. Cintarul de control a aritat. se pot realiza de la 2 la 6 kg miere de stup zilnic. In pidurile noastre. la una din stupinele experimentale aflati in pastoral la Ciucurova. Artarul este. P .7 kg). variazi la acarul titirisc ~i jugastru de la 300-600 kg/ ha. cAnd in general flora meliferi este putin abundenti. Culesul la tei nu prezinti gradul de intensitate de la salciim. Din analizele ficute la masivele de tei de la Ciucurova ~i Niculifel. rezulti c i productia de nectar a variat la teiul pucios de la 0. ca qi la ceilalti arbori meliferi. cunoscute masive pentru stupirit pastoral la culesul de tei sunt cele de la Comana.45 mglfloare cu o concentratie in zahir de 46-52%. Speciile melifere cele mai valoroase sunt aqarul titirisc ~i jugastrul. Capacitatea nectariferi a celor trei specii de tei este diferiti ~i anume: 800 kglha la teiul cu frunza mare. I a ~ i Timi?. Ciucurova. cele mai . c i recolta zilnici de miere a variat de la 0. aqarii nu formeazi arborete pure. ci cresc ca arbori in amestec. de fertilitatea solului qi de climi. Babadag (judepl Tulcea). pe ling5 nectar. pe Iingi acestea se mai cultivi ~i specii de aqar ornamentale.15 la 0. realiziindu-se in anii favorabili. indeosebi in pidurile de foioase din silvostepi (~leaurile de cPmpie ~i deal). 1.5 piini la 5. Cilugireni (judepl Giurgiu). Ciscioarele. paltinul de ciimp. C o c o ~Isaccea. in Secretia de nectar la tei. paltinul de munte ~i jugastrul de Banat. de stupi. Mihai Bravu. 91 = . C i l i r a ~ i . totu~i. Birnova. in tara noastri.

Mierea este de culoare galben-aurie $i cu un gust plicut. gradini ~i in toate locurile insorite.MANUAL UL APICULTORULUI Cenu$erul sau otetarulfals este un arbore de mare valoare meliferi. iar inflorirea se prelungeyte pin5 in august. Mierea este de culoare inchisi y i de buni calitate. parcuri.~tit+entru nectar. iar perioada de inflorire este de 25-30 de zile. In anii favorabili se recolteazi. S a l c ~ m t ~ l j a ~ ~este un arbore inelifer care dB o productie de peste 300 onez kg lniere la ha. Productia de miere este evaluati la 30. Productia de miere este de circa 300 kg la ha. un cules bogat familiilor de albine. Se intiilneyte frecvent pe strizi vechi din Bucurevti. Bihor. la Cantitatea de ~niere hectar este socotiti la 30-100 kg. oferi nu numai cules de intretinere dar ~i de productie. Mierea de cenuqer este de culoare galbeni. de calitate superioar5. Infloreyte in lunile iulie-august. El poate fi plantat de-a lungul yoselelor yi drumurilor. Castanul comestibil este un arbore ornamental foarte rispindit mai ales in judefele Vilcea. in parcuri. in anumite regiuni. in cursul lunilor iunie-iulie. florile fiind foarte intens cercetate de albine pentru nectarul yi polenul lor. cite 8. alei. Incepe s5 infloreascg la sfiir~itullunii iunie. furnizeaza. apreciate in patiserie $i arta culinari. fiind in tot timpul infloririi intens cercetat de albine. & . Florile acestui arbore sunt dispuse in inflo@ce&e galbene. Pe Iiingi fructele sale bune. Se inmul{e~teuyor prin seminte ~i buta~i. fiind bine cercetat de albine.10 kg miere de familie. Se recomandi a fi plantat pe terenurile neproductive. Cenu~erul este putin rezistent la geruri yi pierde in iernile aspre o parte din lujerii anuali. foarte decorative. Baia Mare yi Satu Mare. Otetarul galben sau clocotiyul este un arbore ornamental foarte valoros pentru apiculturg. Inflore~tein lunile aprilie-mai. de la stupii transportati in pastoral la florile de castan. cgt yi pentru polen.120 kg la ha. Castant// silbatic este un arbore ornamental foarte raspiindit in gridini publice. pentru c i se prinde uyor $i este putin pretentios fati de sol. Inflore~te abundent in lunile iunie-iulie. cu o aroma pronunpti $i plicut5 la gust. bulevarde etc. nefolositoare agriculturii. Cre~te spontan in Dobrogea yi in alte finuturi din tara noastra. In anii favorabili.

salcia pliingitoare. ci ~i nectar din abundenti. datorit5 timpului nefavorabil din februarie-martie. ocupiind suprafete importante. Mojdreanul este un arbore de talie mici. Alunul are o deosebiti importanti apicoli intruciit inflore~te foarte timpuriu in primivari qi furnizeazi familiilor de albine polen. precum in ~i in zona muntoasi. furnizeazi nu numai insemnate cantititi de polen. firniq d. In zilele l frumoase. Productia de miere este de 100 kg la ha. Productia de miere se evalueazB la aceste specii la 150 kg la ha. Banat ~i Dobrogea. Inflore~te lunile aprilie-mai ~i produce insemnate cantititi in de polen ~i nectar. Productia de miere este apreciati la 250 kg la ha. insemnate cantititi de polen ~i nectar. in conditii favorabile. de asemenea. salcia cipreasci. in tot cursl zilei..MANUAL UL A PICUL TORUL UI Gliidita este un arbore melifer foarte intens cercetat de albine pentru nectar ~i polen. timpuriu in prim5var5. Dintrc acestea o important2 apicoli rnai mare prezint5 salcia cipreasci Si zilogul. Ca ~i alun@miprezint3 o f- 93 P P - . Florile de mojdrean sunt mult cercetate de albine ~i asiguri un bun cules. Cea mai apreciati de apicultori este specia aninului negru. care contribuie simtitor la dezvoltarea ~i cre~terea puietului. zilogul. Salcia creqte sub formi de arbori sau arbu~ti luncile umede. foarte valoros pent11 intretinerea ~i dezvoltarea familiilor de albine in lunile martie-aprilie.. se recomandi recoltarea de din florilor birbite~ti alun (miiti~orilor). Silciile ~i richitele infloresc timpuriu in primivari y i oferi nectar ~i mai ales polen. foarte bogat in vitamine. salcia plesnitoare ~i richita. Acesta se poate administra ca hran5 familiilor de albine sub diferite forme. care. care prin scuturare qi cernere se obtine polenul galben. ceea ce prezinti o deosebiti importanii pentru dezvoltarea familiilor de albine. Valoarea lui meliferi este cu atiit rnai mare cu c8t inflore~te dupi salciimul alb ~i dureazi piini la culesul de tei. . In anii ciind albinele nu pot zbura la cules. a "s ~ o r n uinfloreite. Speciile de salcie mai rispiindite la noi in tar2 si care au importanti apicoli sunt: salcia comuni. mai ales in biltile din lunca Dunirii. rispiindit mai ales in Oltenia. Arinul sau aninul este un arbore melifer care furnizeazi polen primivara de timpuriu. chiar in perioada de inflorire dintre pomi ~i salciim.

p. obicei. Porumbarul este un arbust melifer r5spindit mai ales pe marginea p5durilor din step5 ~i silvostep5. infloreSte abundent in lunile aprilie-mai qi este bine cercetat de albine. Ciilinul inflore~teabundent in lunile iunie-iulie.d' I d e este un arbust foarte rezistent la secet5 qi ger. Producfiade miere a fost evaluat8. Inflo-re~te in pin5 in octombrie ~i ofer5 familiilor de al-bine nectar qi culesului se pot inregistra mici sporuri la cintarul de 94 . la albine instinctul de cules. Este cercetat de albine pentru nectar qi polen. Amorfa sau salcimul pitic este un arbust melifer cercetat de albine pentru nectarul ~i polenul s5u. Mierea este de culoare galben-aurie. Producfia de miere este de 25-40 kg la ha. Salcimul pitic se intalne~te frecvent in perdelele de camp ~i in perdelele de protectie ale liniilor ferate. Este folosit . Producfia de miere este de 25-40 kg la ha. Florile sunt intens cercetate de albine pentru nectar ~i polen. Socul negru este un arbust melifer care inflore~te abundent in lunile maiiunie. Produce circa 80 kg miere la ha. dB de la inceputul lunii mai pin5 in iunie un cules bun familiilor de albine. de Piiducelul este foarte des intilnit in p5durile de deal ~i cimpie ~iinfloregte in lunile mai-iunie. Mierea obfinutiieste de culoare deschis5. In piidurile de foioase.yi pentru consolidarea terenurilor pe in pant5 care alunecii ~i pe taluze. inflorirea are loc in lunile iunie-iulie. se obfine in anii favorabili nu numai un cules de intrefinere qi stimulare.MANUALUL APICULTORULUI deosebit2 importan@ pentru apicultur-5 prin faptul c5 aceastii specie foarte timpuriu ~i declan~eazii. 5. ci $i un cules mai slab de producfie. doarece are r5dicina bine dezvoltat5. Pe toat2 durata infloririi. In anumite zone. stimulind dezvoltarea lor in vederea culesului principal de la salcim sau alte plante melifere importante. al5turi de a@ri ~i alte specii melifere. cu aroma pronunfat5 ~i pl5cut5 la gust. durind circa 30 zile. apreciat caunul dintre valoro~ii la 50 kg la ha. Acest arbust prezint5 o cre~tere rapid5 gi se prinde cu u~urinf5 orice teren. Acest arbore d5 o producfie de miere de 100 kg la ha. aromat5 ~i foarte pl5cut5 la gust. Este arbu~ti meliferi. acest arbust este foarte mult cercetat de albine.

Producfia de miere este de 30 kg la ha. toate inflorind in lunile mai-iunie. polen gi nectar. hrnizind familiilor de albine nectar gi polen. Se preteazi pentru realizarea de garduri vii in jurul stupinei. purpurii. In asociatie cu alte plante melifere care infloresc in acela~i timp. rogietice. plantat in griidini publice pentru florile sale viu colorate. poate asigura nu numai un cules bun de intrefinere ci gi de productie. Arbustul dB o producfie de 20-40 kg miere la ha. Lemnul cdinesc este un arbust melifer riispdndit in pidurile din regiunile de cPmpie ~i deal.de a durata infloririi. Productia de miere a fost evaluatii la 20-25 kg la ha. fiind intens cercetat de albine pentru nectar gi polen. Plan@$lade zmeur din zona de cdmpie infloresc mai timpuriu. Zmeurul este un arbust melifer foarte valoros pentru apiculturii. Cnqinul este un arbust melifer care infloregte in lunile mai-iunie gi produce. Infloregte abundent din iunie piin5 in septembrie. Bcircoacea este un arbust ornamental care cuprinde mai multe specii. Este mai des intiilnit in zona de munte gi de dealuri inalte.MANUAL UL APZCULTORUL UZ control. in parcuri. sunt foarte intens cercetate de albine ~i dau insemnate cantitiifi de nectar gi polen. in griidini gi in perdelele de protectie. 95 F P . in aprilie-mai gi d u e 10-14 zile. uneori chiar dupii apusul soarelui. Productia de miere se ridici la 35-100 kg la ha. e pe toati Este un arbust foarte apreciat de apicultori gi intens cercetat. Cdrmdzul sau I~urmuzuleste un arbust ornamental deosebit de valoros pentru apiculturii. infloregte in lunile iunieiulie cdnd asigurii familiilor de albine un cules de intretinere gi uneori chiar de productie. unde cre~te spontan gi infloregte in lunile iunie-iulie. Producfia de miere variazii in funciie de c ~ n ~ ~ ~ o ~ l i r n a t i $ b . Florile de bircoace albe. Acest arbust poate fi folosit cu succes pentru realizarea unui gard viu in jurul stupinei. precum ~i prin griidini. fiind intens cercetat de albine in tot cursul zilei. Zcimo~itaeste un arbust decorativ. violet. Dracila este un arbust melifer intiilnit in zona colinarii. parcuri etc. Se inmulte~te uSor prin seminte ~i buta~i. albe. avdnd o durati de inflorire de 25 de zile. rogii. Inflore~tein lunile mai-iunie. Infloregte din iunie gi pPn5 in septembrie. roze.

inrudit indeaproape cu zmeurul . Arge~el. Baia de Aramri ~i Grindeni Cjudepl Mehedinfi). Productia de miere se ridicti la 50 kg la ha.MANUAL UL APICUL TORUL UI Astfel. Inflore~tein lunile iunie-septembrie yi asigurti un cules bun falniliilor de albine. Printre masivele de zmeuri! mai importante citBm cele de la ZBrne~ti Bran Cjudepl Braqov). o planti melifer. Lunca ~i Frumoas2 ~i Teleajean Cjudepl Prahova). Mierea este de foarte bun2 calitate. Ructir. Vatra Dornei. mai ales cind acesta se asociazti ~i cu culesul de la alte plante melifere din zona de ptidure. de asemenea. recoltiindu-se adesea in amestec cu mierea de la flora de fineatti. Gura Humorului ~i RBd2uti Cjudepl Suceava). Valea Valea Tirgului. Ciimpulung. . Murul . bung. Riul Sadului ~i Valea Lotrului Cjudepl Gorj). iar in zona de cimpie produce 50 kg la ha. Novaci. in zona de munte zmeurul produce 50-250 kg miere la ha. Petroqifa ~i Moreni ('judetul Dimbovifa): Cloqani. Tismana. Secui. Doamnei qi CumpBna CjudepI Arge~).este.

prin structura gi succesiunea infloririlor. inflorirea lor produciindu-se in toamn2 ciind flora meliferii este foarte sgracii. textilii g. Rapita de toamni?. Ordinea de prezentare a speciilor in cadrul fieciirei subgrupe a fost stabiliti aviind drept criteriu succesiunea infloririi lor. Rapita are o important2 deosebitii in dezvoltarea familiilor de albine inflorind in luna aprilie gi acoperind golul de cules dintre culesul de la pomii fructiferi ~i cel de la salciim. ff& .MANUAL UL A PICUL TORUL UI Plante melifere cultivate Pe Iiingii importanta vital2 ce o au in asigurarea hranei omului. diind an de an recolte mari ~i constante de miere. conform clasificiirii ce are la bazii criterii biologice gi economice.Q 97 k% +- . furajere. In cadrul conveierului melifer un rol deosebit il au speciile cu perioadii de vegetafie scurtii care pot fi semiinate chiar in perioada sfiirgitului verii.100 kg la hectar. ciit gi obtinerea unor mari recolte de miere. Importanp lor este cu atiit mai mare cu ciit se cultivii pe terenuri ugor accesibile ce se pot valorifica integral. < k*f. iar producfiileJergiere ce se pot obtine sunt de 35. au ficut sii aparii noi surse melifere. permit8nd atiit dezvoltarea lor ca unitifi biologice. culturile agricole. Culturi de plante tehnice Extinderea in culturii a plantelor tehnice ca urmare a preferintelor alimentafiei moderne pentru griisimile vegetale. specie anualk este cultivatii ca plant5 oleiferii datoriti continutului ridicat in ulei a1 semintelor. inflorirea culturii dureazii aproape o lung. din marea grupii a plantelor cultivate irnpir$te in subgrupe aviind in vedere scopul principal pentru care se cultivii: plante tehnice. medicinale-aromatice gi specific melifere.a. impreunii cu nevoia tot mai acuti de proteine ca gi necesitatea materiilor prime in industriile alimentarii. leguminoase.. oferii familiilor de albine incii din primiivarii gi piin8 toamna tgrziu. Speciile pe care le prezentim mai jos fac parte. culesuri. De o importan@deosebitii pentru apiculturii este gi faptul cii putem asigura familiilor de albine un cules continuu pe tot timpul anului prin structurarea culturilor astfel ca inflorirea lor sii se succeadii acoperind intreg sezonul apicol.

alb. Se cultivii pentru fructele sale ce au un continut ridicat in uleiuri eterice (0.7% ulei esenfial) folosite pentru aromasau corectarea gustului unor preparate farrnaceutice. rh '% . Inflorirea are loc in lunile iunie-iulie furniziind familiilor de albine culesuri de intrefinere. Mu~tarul alb. Pe timp secetos secrefia de nectar scade foarte mult sau chiar inceteazii. cu o durat5 de 20-30 de zile. cultivati pentru semintele sale ce au un continut mare in uleiuri sau ca materie prima pentru obtinerea mu~tarului condiment. este sensibilii la ger ~i secet5 preferiind pentru culturii silvostepa. semiinatul ficiindu-se in luna martie cu o norm5 de siimiintii de 12 kg la hectar. se cultivii in amestec cu altii plant5 furajerii diind producfii mari de masii verde la hectar. dar fertile. Producfiile medii de miere ce se obtin de la mu~tar anii nonnali sunt de 40 kg1 in ha. obtiniindu-se o productie medie de este 1. fiind utilizate in calitate de carea mezelurilor. Fructele de coriande su& aoreciate ~i in industria alimentarii. putin pretenfioasi la climii ~i sol.000-1. Cultura de mu~tar foarte rentabilg. specie anual$ cu tulpina inalti de 30-70 cm.200 kg de seminte la hectar. apliciind minimum de lucriiri agrotehnice. secretii nectar dupi ploi ~iin primele ore ale diminetii. specie anualii. Aviind o perioadii de vegetatie scurti se poate folosi la alcituirea conveerului melifer pentru a asigura surse e~alonate cules din primiivarii piinii toarnna de tiirziu. Nectarul are o concentratie de zahiir intre 20 ~i 60%. Se cultivii. ca qi mu~tarul pentru semintele sale bogate in uleiuri.15-1. d i productii mari in sudul qi sud-estul tiirii pe terenuri mai uSoare. de tip cernoziom sau brun de pidure. iar inflorirea are loc in mai-iunie. iar inflorirea are loc dupii aproximativ 40 de zile de la semiinat. cu 20-25 zile mai tiirziu ca rapita de toamni prelungind perioada de cules de la aceastii specie. in martie-aprilie. se seamiinii primiivara timpuriu.MANUALUL APICUL TORULUI Rapi!a de primiivari?. Ca plant5 de nutref. timp in care albinele cerceteazii intens florile culegiind nectar qi polen din abundenfi. specie anualii. Coriandrul. Specie pretentioasii la umiditatea solului qi din atmosferii. inmuliirea se face prin seminfe. cu tulpina inaltii de 100-150 cm. Mu~tarul negru. Semiinatul se face primivara ciit mai timpuriu.

$lor~ de *culoare galbeni sunt grupate in inflorescente denumite calathidii a ~ e u ldtu&fhii n n $e. Bulgaria. Specie anual5. L 99 L F . fnflorirea se produce in lunile iunie-iulie gi are o durat5 de aproape 30 de zile. specie originari din America de Nord. Ilfov v. cu un sistem radicular bine i dezvoltat ce P permite o bun5 valorificare a rezervelor de api gi nutritive din sol. Constanp. Briila. folosind o cantitate de 10-12 kg simin@ la hectar. fapt ce a dus la aparifia a numeroase varietiti gi proveniente diferenfiate prin insugirile fiziologice cit vi din punct de vedere morfologic. Floarea-soareworegte in a doua jumitate a lunii iunie sau inceputul lunii iulie. In prezent floarea-soarelui este principals plant5 oleaginoasi cultivatii in pra noastri. g-a. Floarea-soarelui.MANUAL UL APICULTORULUI / Coriandrul se inmulfegteprin seminfe. iar productiile de miere ce se pot obfine variind intre 100 qi 500 kg la hectar. cu o duraili Tnflorire ce variazi intre 10 gi 20 zile in functie de soi gi mersul vremii. Coriandrul este o valoroas5 specie meliferi.5 m. cum sunt judetele Ialomip.15 mg. unde a fost cultivati inainte de descoperirea acestui continent gi a fost introdus5 in Europa in secolul a1 XV-lea.. Frunzele mari pedunculate sunt acoperite cu peri aspri conferind plantelor o bung rezisten@la seceti. La aceste epoci de seminat se folosegte o normi de sgming la hectar de 20-25 kg. Teleorman. insiminprea ficindu-se in martieaprilie.60-2.a. fn zonele ce oferi conditii optime de culturi pentru coriandru. Buziu. cantitatea de nectar pe floare fiind de 0. se obfin frecvent 7-10 kg miere monoflori pe familia de albine. Ciliragi. Turcia. In tara noastri floarea-soarelui a fost cultivati la sfirgitul secolului a1 XIX-lea in Moldova. Dolj. In zonele fir3 variatii mari de temperaturi este indicati insiminprea in pragul iernii. In prezent ocupi mari suprafete in Rusia. erbacee. Iugoslavia.. Pe judete cultura florii-soarelui ocupi mari suprafete in Ialomita. Franp. Galafi. pe circa 800 mii hectare. extinzindu-se apoi rapid in celelalte regiuni ale t5rii.lO-0. Polonia 9i Italia. Se poate executa aceast5 lucrare gi in august-septembrie daci solul are suficienti umiditate. unde se deplaseazi in fiecare an un numir mare de familii de albine. Floarea-soarelui este o planti tipic entomofili a cirei polenizare se realizeazi in exclusivitate cu ajutorul insectelor. Spania gi este cultivati pe suprafefe mai mici in Ungaria. Rominia. inalt5 de 0.

iar cel cultival in pentru insilozare sau mas%verde in hrana animalelor din iunie pin2 in octombrie. Porumbul cultivat pentru boabe inflore~te luna iunie. cind sursele de hran5 proteica sunt neindestulatoare. estul ~i vestul tirii. Cantitatea de nectar produsa de o floare variaz%mult de 1 un soi la altul. Productia de polen pe panicul este de 1 gram. influentat5 ~i de conditiile pedoclimatice.26. Sorgul inflore~te iulie din pine Ei%@bbrie furnizind familiilor de albine culesuri bogate de polen. Are numeroase intrebuintiri. ' ~ . in cam1 stup5ritului pastoral stupinele se amplaseaza intre floarea-soarelui ~i porumb pentru a putea recolta polen de la ambele culturi. cea mai mare influenti asupra secretiei de nectar o are temperatura. se cultiva in regiunile mai secetoase din sudul. conditii o pedoclimatice ~i de evolufia timpului.1 mg zahar. spirtului ~i berii. luindu-se in calculul balantei melifere o productie medie de 60 kg la hectar. anual5 sau perenii. Sorgul este o plant5 cu cre~tere viguroas5. conditionat ~i p5strat corespunziitor.25 mg. Productia de miere la hectar este evaluatii la 30. asigurdnd an de an productii de miere ce variaza intre 10 ~i 40 kglfamilia de albine. Din cercetiirile intreprinse a reie~it mare variabilitate a productiei de nectar determinatii de soi. iar la hectar de 22 kg. care este optima in intervalul 30-32°C inregistrat in general intre orele 10 ~i 15 ciind se qi observa o frecventa ~i o intensitate maximi de cercetare a florilor de c5tre albine.120 kg. ca furaj-ia. furnizdnd materie prima pentru fabricarea celulozei ~i hdrtiei. in raport cu data semiinatului.brana animalelor ~i unele folosinfe casnice.MANUALUL APICULTORULUI (eventual al ramurii). Floarea-soarelui are un potential melifer ridicat. Diferentele mari de recolt5 sun1 determinate de variaf-iaputerii familiilor de albine.11 ~i 0. Dintre factorii climatici. se recornand5 administrarea polenului obtinut prin recoltarea paniculelor. in perioadele deficitare. 1 Porumbul este socotit ca plantii melifera deoarece furnizeazg familiilor de albine importante cantitati de polen. Recoltarea paniculelor nu stdnjene~tecu nimic dezvoltarea ~i polenizarea normala a culturii. dar $i de diferentele de microclimat dintre IocaliEiti ~i chiar de la un Ian la altul. intre O. iar nectarul unei flori contine in medie 0.

Datorit5 plasticit5tii ecologice mari se cultivg cu deosebit5 rentabilitate in multe zone ale Prii. Inflorirea se produce in iulie-septembrie gi f u r n i d l c q i l i i r ~ * d e %. in alimentatia dietetic5 . Pentru apicultori un interes deosebit il are sfecla seminceri care furnizeazi din abundent5 nectar . Infloregte in iulie-august. semintele sale avlnd un bogat continut de ulei (30%) care dup5 rafinare se folosegte in industria lacurilor gi vopselelor. specie anual5. de la sfecla de zah5r. Familiile de albine beneficiaz5. cultivat5 pe suprafete destul de mari pin5 la sfir~itul secolului trecut pentru vopsitul in galben a1 llnii gi firelor de in. productia de miere evalulndu-se la 5. De la tutun se pot obtine 20-40 kg miere la hectar. in judetele din sudul fiirii.yi polen. respectiv la temperaturii. oferind culesuri de nectar.15 kglha. 1 ha semincer furnizeazii 30% din polenul necesar la 80 de familii de albine timp de 15 zile. Bumbacul. specie anualii. iar durata de inflorire poate depivi 30 de zile. tutunul se cultivii. furnizind culesuri tirzii de nectar. 101 r F . Tutunul. in prezent se cultiv5 ca planti oleaginoasii. in special. se cultiv5 pe mari suprafete in iara noastrii yi igi giisegte utiliziiri at5t in industria zahgrului gi spirtului cit ~i in zootehnie. fapt cu atlt mai important cu cit flora melifer2 este sarac2 in aceasti perioad5.yi dureaz5 o perioad5 lung5 de timp. specie bianual5. Plant5 rezistentii la seceti gi nepretenfioasii la conditiile dt? 1. de insemnate cantitiifi de polen gi de nectar. yOfk5nagul se cultivii in regiuni mai secetoase pe soluri mai slabe decit ceie pri nice-floriisoarelui. Inflorirea se produce in iulie-august . avlnd producfii de miere la hectar evaluate la 30-50 kg. Cultura in camp se realizeaz5 prin plantarea riisadurilor la sfirgitul lunii aprilie. dar in general este slab cercetat de albine.yi in industria produselor cosmepcp. se cultivii pentru frunzele ei utilizate ca materie prima in industria produselor pentru fumat gi in industria farmaceutica.MANUALUL APICUL TORC'L U l Iarba de Sudan din seminceri produce o cantitate mare de polen de calitate superioar5. Sojkinapl este o specie anuali. Sfecla dezahiir. inceputul lui mai clnd plantele au 4-6 frunzulite. Pretentioasii la conditiile climatice. Sfecla de zah5r infloregte in iulie-august. este nectarifer.

8%. Productia de nectar variaz5 intre 0. cu sistem radicular bine dezvoltat ce pitrunde piin5 la 10 m in pimiint. trifoi) de la care familiile de albine beneficiazi de un cules intens. rispiinditii aproape pe toate continentele. asiguriind de multe ori nu numai culesuri de intretinere. Pnflorirea lucernei are loc in a doua jumitate a lunii mai la coasa I gi in august-septembrie la coasa a 11-a. ci chiar culesuri importante de producfie. pereni.MANUAL UL A PICULTOR ULUI albine atiit nectar ciit gi polen. pe cdmpii. se cultivi ca planti alimentari pentru frunzele folosite pentru salati. de lung5 durati. Cicoarea de gridin5 infloreqte in iulie-octombrie furnizdnd familiilor de albine un cules de intretinere. in Bnete gi p5~uni ca buruianii gi care oferi un cules de inceput de toamn5 ciind flora melifer5 este siraci.26 mglfloare cu o concentrafie in zah5r de 18-4. in decursul anilor. Cantitatea de miere la hectar se aproximeazi a fi 100 kg. Culturi de plante furajere Dezvoltarea zootehniei a determinat. Pe Iiingi avantajul direct a1 hranei naturale atilt de necesari in furajarea animalelor. Cicoarea de grzdina' este planti erbacee. De importanti deosebiti pentru apiculturii sunt loturile semincere de plante furajere (lucerni.09 mg ~i 0. in functie de soi vi conditii pedoclimatice. Valoroasii pentru apiculturii este gi specia de cicoare spontani ce cregte pe marginea drumurilor. bienali. culturile de plante furajere imbunitiifesc resursele melifere din zona de culturi. . Lucerna este o specie erbacee. conferind plantelor o rezistenF la seceti deosebiti gi ficdnd posibili cultura acesteia in regiunile de ciimpie mai secetoase. ce se soldeazi cu producfii mari de miere mar%. Productia de miere la hectar se evalueazi la 25-30 kg la cultura neirigf&!%O kg la cultura irigatii. iar varietatea sativus se cultiv5 pentru rid5cina din care se fabric5 surogatul de cafea. mirirea suprafetelor cultivate cu plante furajere in vederea asiguririi masei verzi gi a nutretului insilozat ca hrani a animalelor.

5 mg. florile de culoare albastri-violacee. Miiziirichea deprimiivarii este o specie erbacee anuali. 2 gi 1. culegind in aceste conditii in special nectar. productia de miere la hectar fiind evaluati la 15-30 kg. sunt grupate cite doui sau solitare. Inflorirea are loc in maiiunie.specie anualB se cultivi ca furaj pe mici suprafefe in culturi puri gi pe suprafefe destul de mari in borceaguri. dind o producfie de miere la hectar intre 30-100 k g . Inflorirea lucernei galbene se produce in iunie-septembrie oferind familiilor de albine culesuri de intrefinere. pereni.specie erbacee. de la ves ping in zonele montane. A Ghizdeiul . amindoui fiind bune melifere. De obicei nu se cultivi in culturi puri ci in amestec cu o cereal5 de primivari. ? ~ %* 5 Tb < 103 59 .03 gi 0. inflorirea se produce in mai-iunie. Florile de culoare galbenportocalie. Ghizdeiul infloregte din mai pin5 in septembrie. sau in culturi pe suprafefe mici. dar se gi cultivi valorificiind bine coastele cu soluri bogate in calciu. stigmatul venind in contact cu polenul cules de la o alt5 plant5 se efectueazi polenizarea. aparitia florilor este e ~ a b t. inchizind in coroli staminele gi pistilul.08-0.05 mg. lovind-o sub torace. Cantitatea de nectar secretat5 de floar9vhria n t r ~ 0 . Planta secret5 bine cind umiditatea solului gi a aerului sunt mari. in momentul cind albina introduce trompa in tubul floral se elibereaz5 staminele gi pistilul. in culturi sunt rispindite doui specii de miziriche de toamni: mizirichea piroasi cu flori albastre-violacee gi mizirichea panonici cu flori galbene. dind o producfie de miere la hectar de 30 kg. 5Worirea incepind de la bazi. sunt intens cercetate de albine. Productia de miere la hectar este evaluati la 10-30 kg. este rispindit5 spontan. Cantitatea de nectar produsi de o floare este de 0. ce cregte spontan pe malurile apelor. nesuportiind ins5 solurile siriturate sau mligtinoase. grupate cite 3-9 in inflorescente umbelate. Socul produs face ca albinele sZi evite deschiderea florilor. Cantitatea de nectar pe floare variazi intre 0. putin pretentioasi lasol.20 mg.r MANUALUL APICUL TORULUI Conformafia floral5 este tipici de leguminoasi-papilionacee. pe timp secetos secretia nu se mai produce. prin piguni gi filnete uscate. Lucerna galbenii este o specie erbacee pereni. Miiziirichea de toamnii .

recoltele de miere ajungind la 15-20 kglfamilia de albine. Cantitatea de nectar secretatii de o floare variazi intre 0.specie ce prefer5 locurile de culturi cu multi umezeall. Pe suprafete mari este c u l t i v a ~ judetele Constanp. indeosebi la coasa a II-a cind florile sunt mai putin dezvoltate. Pentru mirirea randamentului poleniz5rii se recomandi aplicarea dresajului albinelor prin hriniri cu sirop de zahar aromatizat cu flori de trifoi. din ale firii. iar productia de miere la hectar este evaluat5 la 25-50 kg.@?atul se face primivara timpuriu cu o normi de s5minf5 la hectar .04 gi 0. cultivati pentru nutref verde sau fin pe terenuri improprii altor culturi furajere. diind bune rezultate in zonele cu climat ricoros ~i umed. in &k&.000 ha. Productia de nectar pe floare este de 0. Polenizarea trifoiului hibrid cu ajutorul albinelor aduce importante sporuri de simiinf5ce depigesc 100 kglhectar. putdnd fi cultivati eu-bune rezultate chiar pe terenuri erodate. in anii favorabili cdnd secrefia de nectar este bung. Se cultivi putin in culturi pur5. . Sparceta . Trifoiul infloregte din mai pin5 in septembrie. infloregte din mai pin2 in septembrie. se realizeazi culesuri de producfie. ddnd o productie de miere la hectar de 120 kg.specie peren5 intilnit5 din Delta Dunirii piin2 in zona alpink ocupi insi suprafete mult mai mici comparativ cu trifoiul roqu. trifoiul hibrid este mai putin rispiindit in fara noastri decit trifoiul alb. florile de culoare ro~ie purpurie sunt dispuse cite 50-200 in capitule. DatoriM conformatiei pe care o are floarea de trifoi roqu. Trifoiul hibrid . nectarul este greu accesibil albinelor a ciiror tromp2 are o lungime in jur de 6. Cultura trifoiului ocupi. in pa r noastri. Trifoiul alb .03 mg.4 mg ddnd o cantitate de miere la hectar intre 100 gi 250 kg in hnctie de condifiile pedoclimatice.50 mm. corola formiind un tub de 8-10 mm lungime. suprafete ce oscileazi in jur de 200. cu strat arabil subfire. Trifoiul alb infloregte in a1 doilea an de la seminare.MANUAL LIL A PICUL TORULUI Trifoiul I-oqzr este o specie furajeri pereni ce cregte spontan sau cultivati in nordul firii ~i in zona dealurilor subcarpatice. iar inflorirea dureazi din luna iunie pin2 toamna tiirziu.Ol-0. indiferent de solul pe care se cultivi.specie pereni. Este putin pretenfioasii la clim5 qi sol. de obicei il gisim in amestec cu alte leguminoase qi graminee perene.

lung de piini la 20 cm.100 kg. adiincimea de seminat 4-5 cm. evaluiindu-se o productie de miere la hectar intre 120 ~i 300 kg. iar concentrafia in zahir a nectarului este de 38-60%. ficind uSor accesibil nectarul. Putin pretentioasi fati de sol. Sulfina albi anuali se preteazii la insimintiirile in miri~te asigurind un cules tirziu de toamni mai ales in regiunile de cimpie unde sursele de polen $i nectar sunt sirace in partea a doua a verii ~i toamna. fapt pentru care animalele nu o consumi cu placere in stare proaspitii. la 60-70 zile de la pornirea in vegetatie ~i dureazi 15-25 zile. iar concentratia in zahir a nectarului intre 35 ~i 45%. nu este cultivatii deciit pe mici suprafete datoriti gustului amar dat de cumarina confinutii. se cultivi in tara noastrii ca planti furajero-melifer8 pe suprafete mici. Topinamburul este o specie erbacee.MANUALUL APICULTORUL UI de 80. Inflorescenp este un racem spiciform. pereni.15 cm. valoarea Cu toate c i prin continutul ei bogat in proteine sulfina spore~te proteic5 a furajelor. Productia de nectar pe floare variazi intre 0. distanta dintre rilnduri 12. reci ~i cu umiditate stagnanti. Nu se recomandii cultivarea ei pe solurile grele. adincimea de seminat 1-2 cm.07 mg. sulfina valorifici bine solurile mai sirace.03 ~i 0. in raport de conditiile pedoclimatice. alcituit din 15-90 flori de culoare roz cu striatiuni purpurii pe stindard. 105 . Sulfina albi anuali inflore~tein cursul lunilor iunie-iulie. distanfa dintre riinduri 12.3 ~i 0. trebuind s i fie insilozati pentru consumul acestora inainte de uscare. originarii Topinamburul sau napul porcesc se cultivi la noi in tar5 pe In hrana animalelor se folosesc ca furaj atiit tuberculii in tulpinele verzi insilozate. Productia de nectar pe floare oscileazi intre 0. Pentru loturile semincere distanta dintre riinduri este de 60-70 cm folosind 30-40 kg s5minfi la hectar.9 mg. fnflorirea sparcetei cultivate are loc in lunile mai-iunie.specie anuali sau bienali. Pentru loturile semincere distanta dintre riinduri este de 30-50 cm pentru a permite ramificarea plantelor $i buna lor dezvoltare. Seminatul se face primivara timpuriu cu o norm5 de simiinp la hectar de 20 kg. spilate sau siriturate. florile de culoare albi au caliciul scurt.15 cm. Suljina albci . evaluindu-se o productie de miere la hectar intre 200 ~i 500 kg.

din cele I0 specii sunt cultivate in cultur3 pur2 (ci 30. Ridichea. conopida qi gulia pentru sirnin@. 3 3 106 . de asemenea. Productia dc micre care sc obline dc la semincerii de ceapi variaz5 in functie de conditiilc pcdoclimaticc intre 70 ~i 150 kg la hectar. asiguriind un cules de polen ~i nectar de lung2 durat2. inflorirea are loc in lunile iunieiulie ~i dureazi 10-25 de zile in cadrul unei inflorescenie.100 kg la dovleacul alb qi 22-30 kg la dovleacul moscat. pistiirnacul au.prezint5.03 la 0.MANUALUL APZCULTORULUZ Topinamburul infloreqte din septembrie pin5 in noiembrie.5 m. un bulb. inflorescenfele lui sem5niind cu cele ale florii-soarelui. interes pentru albine avind in vedere producfia de nectar qi polen a acestora. in anul urmitor formeazi tulpini florale inalte de piin2 la 1. este originar din America.9 mg evalugndu-se o producfie de miere la hectar de 30-60 kg.000 ha.specie anual5. Ceapa pentru s5minP are pretenfii mari faf5 de luminii qi ocupi mari suprafefe in sudul qi vestul @rii. intens cercetate de albine care culeg polen qi nectar. 90. chiar dac5 numai ceapa (seminceri) ~i dovleacul furnizeaz5 culesuri de nectar qi respectiv polen. care plantat primiivara timpuriu. Ceapa este o plant5 legumicol5 cu mare valoare alimentar5 care se cultivl in fara noastr5 pe suprafefe ce dep5pqesc 40 mii hectare. dar de dimensiuni mai mici. La noi in tarii. Reventul. in primul sau a1 1 doilea an de culturi. ciiteva specii cu importan@ pentru albine. p2tru1i~iclul. ceapa pentru simintii formeazi. interes pentru apicultur5 ca urmare a secrctiei de nectar ~i a producfiei de polen. Cantitatea de nectar pe floare variazi de la 0. de asemenea. varza. i Plant5 bienal5 sau trienal5. Culturi de plante legumicole Dintre culturile legumicole menfiongm. Icu~teanul. in ordinea infloririi lor. titatea de miere pe un hectar cultur5 pur5 se evalueazi a fi de 40-45 kg l&&furajer. Dovleacul . morcovul. cu tulpin2 tiiriitoare sau agiigtoare.000 ha) qi in culturi intercalate peste 200.

atiit pentru miere ciit qi pentru polen. Culturi de plante medicinale yi aromatice Plantele medicinale au o caracteristici comuni . ofera culesuri tirzii de intrefinere intr-o perioadi ciind flora meliferi este foarte saraci. caracterizate prin prezenta in tesuturile lor a unor substante denumite uleiuri volatile. au apirut noi surse melifere. Bostiinoasele. Grupa plantelor aromatice. acoperind golul de cules de la sfsrqitul verii . ajuti la mentinerea activitifii familiilor de albine gi la o buni pregitire a lor pentru iernare. are leg5turi strinse cu grupa plantelor medicinale. Odati cu luarea in culturi a noi specii sau mirirea suprafefelor ocupate de specii deja cultivate ca plante medicinale sau aromatice. pepenii verzi. Ordinea de prezentare a principalelor specii medicinale gi aromatice cultivate la noi in tar5 este stabilita de cronologia declangirii" *?fazei de inflorire a speciilor. sfecla rogie gi spanacul sunt plante legumicole de interes pentru apiculturi avind in vedere producfia de nectar gi polen a acestora de care beneficiaza albinele in tot cursul sezonului apicol. I / - +A b . Dovlecelul. $ 107 ex% rC I . 44!. lmportanta speciilor din aceasti grupi este deosebiti pentru apiculturi.MANUAL UL APICULTORULUZ Productia de polen la hectar se evalueazi la 52-58 kg la dovleacul furajer. 43-52 kg la dovleacul alb gi de 28-34 kg la dovleacul moscat. in general. suprapuniindu-se in unele cazuri. de aceea trebuie identificate din vreme qi valorificate integral.prezenfa in {esuturile lor a substanfelor cu actiune terapeutici. cultura plantelor medicinale. Pentru culturile intercalate de dovleac se iau in calcul. intr-o perioadi lipsit5 de cules. mai ales c i inflorirea lor are loc. iar durata infloririi se Fntinde pe un interval mare de timp. castravetii. Unele specii solicitate mai mult pentru prepararea medicamentelor obtinute din plante a ciror colectare din flora spontani nu mai satisfacea cerintele.inceputul toamnei. o treime din valorile date mai sus pentru culturile pure. Culesul oferit de aceste specii chiar dac5 in general nu dB producfii de miere. au inceput s i fie cultivate dsnd nagtere unei noi ramuri ale productiei agricole. care ocupi suprafete importante rnai ales in culturi intercalate.

se poate te cultiva in toat5 tara. Fiind o plant5 ale csrei fructe se maturizeazi egalonat.sop111este o plant2 peren5. ori din nordul Moldovei. adsnci. constituind o valoroas5 sursi de nectar. Recoltarea manuals trebuie s5 se fac5 atunci cAnd 35-40% din fructe sunt coapte. calde.1 gi 0. Seminatul se face primivara in prima urgent5 (martie-aprilie) folosind 10-12 kg s5mint5 la hectar. erbacee.specie bienal5 sau pereni. titatea de nectar pe floare variaz5 de la 0. iar recoltarea cu combina cind 65-80% din fructe au ajuns la maturitate.pe locuri expuse la soare. Productia de miere la hectar este evaluati la 100-150 kg. iar productia de miere la hectar este evaluat5 la 80. a fost introdus in cultur5 la noi in tar5 in ultimii ani. cum sunt cele din centrul qi estul Transilvaniei. Infloregte din mai pin2 in octombrie. cultivat2 pentru insugirile ei medicinale. Pentru cultura acestei specii sunt favorabile regiunile cu suficientZi umiditate gi cu temperaturi mai moderate. % 10s .l la 0. momentul recoltgrii are o importanfa deosebit5.plant5 peren5. dind o productie de*?kctar de 50. ca plant5 medicinal5 ~i condimentarg. pe soluri fertile. inflorirea are loc incepjnd din iunie pin2 in august asigurind familiilor de albine un cules de intretinere. lnmultirea se face prin seminte folosind 3-5 kglha sau prin imp5Girea tufelor. I5st5re~te nou inflorind inc3 o data in septembrie-octombrie cind flora melifer' ste foarte s5rac5. dar r e u ~ e ~ mai bine in regiunea podgoriilor.MANUAL UL APICUL TORULUI Chimenul . melifere ~i ornamentale. Isopul se poate cultiva pe orice sol fiind socotit ca o valoroas2 plant2 melifer5 mai ales c5 tuns dupa inflorirea din iuniedin iulie.2 mg. cu miros aromatic. dind productii de miere la hectar evaluate la 20-30 kg. Cimbrul este un semiarbust cu tulpina lignificatii in partea inferioari. Roinita sau iarba stz/pz/lui.I20 kg. Cantitatea de nectar secretati de floare variaz5 intre 0. l. per~neabile. cultivat5 ca plant5 medicinal& aromatic5 qi alimentar5 de la care se folosesc fructele pentru uleiul volatil ce1 contin. mai ales in perioada s5raca in flora meliferi de la sfirqitul verii.120 kg.3 mg. Chimenul infloregte in mai-iulie o lung5 perioadg din timp.

dar prefer2 solurile calcaroase. evaluindu-se producfia de miere pe hectar la 50. cu apa freatic5 la adincime. este cultivat5 in lume ca plant5 medicinalii qi aromaticii pe mari suprafefe de teren. mai ales cind nu este acoperitii de zlpadii. spontan5 ~i cultivat5. inflorirea culturilor de izm5 se produce in lunile iunie-august furnizind nectar ~i polen familiilor de albine. In fara noastr5 cresc spontan ~i alte variet5fi ~i specii de izmii cu o deosebitii important5 pentru apiculturi. ca plantii medicinal5 ~i aromatic& este mare. chiar de naturii granitic5 ~i silicioas5. oferind culesuri de intrefinere in cursul verii. Producfia de miere la hectar la izma broa~tei fost evaluata la 200 kg.02-0. Este. se explic5 prin originea ei mediteranean5. Bra~ov. Putin exigent5 la condifiilede sol.22 mglfloare cu o concentratie in zahiir de 45-48%. fiind folositii in industria farmaceuticii ~i la fabricarea parfumurilor. Rezistenfa sciizut5 faf5 de inghet. Ava este izma broa~teicare ocupii suprafete insemnate de teren in Delta ~i lunca inundabilii a Dun5rii ~i de la care se pot obfine productii de miere de 15-20 kglfamilie. permeabile.specie perenii. folositii ca plant5 antierozionalii pe terenuri degradate ~i ornamental%in gradinile caselor ~i in j stupin5.plant6 peren6.100 kg. Lev5nfica se cultivii bine pe terenuri neinfestate cu buruieni perene. Importanp. La noi in far5 o intiilnim pe suprafefe mai mari in Tara Birsei. inmulfirea izmei bune se face destul de uqor pe cale vegetativ5 (stoloni sau listari). este un semiarbust cu sistem radicular bine dezvoltat ~i profund care ii confer5 o mare rezistenp la secet5. florile de lev5nficii c5 polenizate de a!hinc produc seminfecu un continut mai mare de ulei. profunde. Leviinfica inflore~te din iunie pin3 in august ~i se caracterizeazi pe Iingg aceastii duratii lungii de inflorire qi printr-o mare capacitate meliferii. se poate cultiva ~i pe solurile cele mai sgrace. Pentru a realiza o plantafie incheiat5 (Grii goluri) terenul trebuie ingrii~at la infiintarea plantafiei cu 40-50 tonelha gunoi de grajd pe solurile argilonisipoase sau nisipo-argiloase ~i cu 25-30 tone pe soluri mai fertile. Odatii cu gunoiul de grajd se aplicii ~i doze de 70-90 kglha substan@ activii fosfor ~i 30 kgha substant5 activ5 potasiu. De menfionat este faptul. A 109 P /- .07 ~i 0. Banat. de asemenea. Secrefia de nectar variazii intre 0.04 mg producind o cantitate de miere la hectar ce variaz5 intre 100 ~i 200 kg.MANUALUL APZCUL TORULUZ ' I 1 Izma bun6 . Cantitatea de nectar pe floare este de 0. confirmat de speciali~ti. a Levgnfica .

marginea piidurilor. etapa optimi de seminat fiind primivara in prima urgentii. farmaceuticii pentru medicamente cu efect diuretic. iar iernile blinde. folosit in industria alimentat-5 ~i a biiuturilor. evaluiindu-se o productie de miere la hectar de 200-400 kg.5 mg. frunzele avfnd un continut bogat in ulei (1-2. de preferinti cernoziomuri. folosind 12 kg siimintii la hectar. Se inmulfe~te prin seminte. Oltenia ~i Banat unde verile sunt ciilduroase. Se cultivii ca specie aromaticii tji medicinalii pentru fructele sale ce confin ulei volatil. in primul rand. dar qi ca plantii medicinal2 cu actiune spasmoliticii. pe soluri uqoare. dar se poate cultiva qi pe malurile ripelor pentru a stiivili eroziunea. a drumurilor. fertile.specie de origine euroasiaticii. paji~ti. InfloreSte in iulie-august. Jale~ulse cultivii pe terenuri plane $i fertile. ale ciirui fi-ucte folosesc la obfinerea unor biuturi. se cultivii cu bune rezultate in sud-estul f5rii ~i in CGmpia de vest. furnizind familiilor de albine nectar ~i polen pentru un cules de intretinere.MANUALUL APICULTORULUI Salvia sau jalejul de grridinri .5%) cu proprietiti antispasmice ~i intrind chiar ca atare in compozitia ceaiului pentru gargarii. ce inflore~tein iulie-august. mai ales pe rocile calcaroase. folosind 8-10 k g h a s5minF. Jale~ul griidinii infloreqte in iunie-septembrie produciind o cantitate de de nectar pe floare ce variazii intre 0. ca specie aromaticii. in rinduri distantate la 40-50 cm. Feniculul . cultivati in regiunile din sudul fiirii.specie perenii. a ceaiului ~i figiirilor antiasmatice. Importante pentru apiculturii sunt ~i speciile spontane din care amintim: salvia de cimp.3 ~i 1.furnizind la inflorire nectar ~i polen din abundentii care in anii favorabili dau chiar recolte de miere. jalequl de cimp. inflore~tein mai-iulie. pe locuri inalte. laxativ ~i face prin seminfe. unde apa freaticii se ridicii pan2 la maximum 2 m de la suprafap solului. a ciror sem5nare are ca epoca optimi iivara in prima urgenfii. prin tuGri~uri. expectorant8 ~i dezinfectantii. Se cultivi in scopuri farmaceutice. 110 . perenii. inflore~tein maiseptembrie ~i urechea porcului sau corobitica. Cantitatea de miere evaluatii la hectar este 50 kg. Aceste specii spontane cresc prin fanefe. Anasonul este cunoscut.

MANUAL UL APICULTORUL UI Feniculul infloregte in lunile iulie-august furnizfnd familiilor de albine . inflorirea avfnd loc in acest caz in august.specie anualii. Polenul acestei specii este bogat in proteine . Infloregte in iulie-august furnizfnd familiilor de albine nectar gi polen. Mierea de fenicul este consideratii ca avfnd inalte insugiri medicinale. . Macul de griidin5 inflore~te iulieaugust gi oferii familiilor de albine culesuri de polen. in anii favorabili obtinfndu-se chiar recolte de : miere monoflorii. Producfia de miere la hectar este evaluatii la 150-400 kg. Cultura de anghinare trebuie sii se amplaseze pe terenuri profunde fertile gi permeabile. Din capsule se extrag pe cale industrialii morfina gi alfi alcaloizi folosifi in special la suprimarea senzafiilor de durere la nivelul sistemului nervos central. inflorirea se produce abia in anul a1 11-lea de vegetafie. semiinatul ficiindu-se primiivara devreme. Partea aerianii a plantei se folosegte in industria alimentarii in calitate de condiment ~i in parfumerie pentru obfinerea uleiului folosit in combinafie cu alte uleiuri. in folosind o cantitate de 2-3 kglha siimfnfii. infloregte din iulie pfnii in septembrie gi dureazii la o plant5 50-60 de zile. in timp ce dacii semiinatul are loc in aprilie-mai. se cultivii pentru frunzele sale bogate in cinarinii. cultivatii pentru obfinerea capsulelor gi seminfelor utilizate in industria alimentarii gi fannaceuticii.originarii din bazinul Miirii Mediterane.2 la 25-100 kgha.30-41% situfndu-se intre cele mai bune sorturi de polen. ' ' I I Macul de gr6din6 . este originarii de pe litoralul Miirii Mediterane. Productia de miere este evaluat.2ti de nectar ~i polen familiilor de albine. Se inmulfegte prin seminfe. MGgheranul este o specie perenii. nectar gi polen din abundenfii. flavone gi alte componente ce confer5 medicamentelor ce se obfin insugiri in tratamentul unor boli ale ficatului ~i bilei. Anghinarea . Semiinatul anghinarei se face primiivara timpuriu dupii ce in prealabil simfnfa a fost umectaEi 2-3 zile. cultivatii la noi ca anualii. furnizfnd in acest timp insemnate cantit. depinziind de vigoarea culturii gi de conditiile pedoclimatice.

de vegetatie scurtii. in zona de ciimpie cu argite mari. in timp ce in zonele mai umede ~i cu temperaturi moderate durata de inflorire este mult mai mare. justificiind pe deplin cultivarea lor. in aceste conditii riisiirirea are loc iar plantele au un ritm de vegetatie rapid. miit5ciunea se cultiv5 ca plant5 medicinals. iar durata infloritului este de 30-50 zile depinziind de evolutia factorilor climatici. este Facelia . Aviind in vedere agrotehnica culturii. prelungind culesul cu 2-3 siiptiimiini. fiind gi un bun nutre! pentru animale. a fost introdusii in tara noastrii ca plant5 specific meliferii dar care poate intra gi in componenfa amestecurilor melifero-furajere. Planta creSte inaltii de 40-60 cm. Dar fiecare din aceste specii are gi o alt5 intrebuinpre.MANUAL UL APICUL TORUL UI Culturi de plante melifere tipice Ultima grupii de plante melifere cultivate o constituie plantele melifere specifice. facelia poate fi cultivatii in mirigte libereazii devreme terenul. furniziind culesuri intr-o perioadii deficitar5 in flora meliferii. respectiv prin culesurile bogate furnizate familiilor de albine.specie anual5. Pentru loturile semincere sau apicole se recomandii insiimiintarea in lunile martie-aprilie ciind sunt intrunite conditiile optime pentru germinarea semintelor ciit gi pentru riisiirirea gi dezvoltarea plantelor. Perioada de vegetatie la facelia este scurt2. iar hri~ca apreciat5 in arta culinarii. de la riis5rire piinii la inflorire treciind 45-55 zile. Facelia este pufin pretentioasii la conditiile de clim5 ~i sol. a ciiror cultur5 se justificii chiar numai prin valoarea lor meliferi. giisind in tara noastrii conditii bune de culturii in toate regiunile. Rezistiind bine la brumele tdrzii de primiivarii gi timpurii de toamnii se poate cultiva de primiivara timpuriu plnl toamna tiirziu. originarii din America de Nord unde cregte ~i spontan. insiimiintarea poate fi Gcutii i n pragul iernii (noiembrie-decembrie) sau primiivara in mustul ziipezii (februariemartie). cu o tulpinii ramificatii purtind mai multe inflorescente in form5 de evantai a ciiror inflorire incepe cu florile de bazii. cultura de var5 a faceliei are o duratii de inflorire de 25-30 de zile. fi anume: facelia este folositii in furajarea animalelor. in aceste cazuri inflorirea se produce ciitre sfiirgitul infloririi salciimului. o dezvoltare de nectar bunii. intre acestea fiind gi griiul. 112 .

. .rluJ a y gs aleod Jel3ay el a.r3as .rgzew :e3 aseouturnBal alueld n3 e!la3q ap pn3alsawe ax] jod a s .. -ey/ay PC 1 3 3+ eylay OS-OP t ~ 9 ZFAO e@y 001 a q 3 W u r luns aunq !ew a l a leuguras ap al!!bodo~d ' ( z g ~ o ay3!.13asp.*P3' --. 101 ur sualur azalrzrh . .rafe.rel3au ap ealelrlue3 -!alrz ps.1wln3 ap rrirpuo:.rel3au ap ealel!lue3 alrqeloAej 11irpuo3UI" -ale3rlde rr3!uqalofir! a .rau!ia~lu1 ap j ur ur .aaunpypw .ralap a3 ~ d e 'a.rBeap IS a3!leur!l3opad alrri!puo:. .rsur alsa !a!~a3ej e pa3!1aur ealeoleA j -gle3rlde e31uqalo.1q3au ap gm8!s gsms o a!w~lsuo:.qua3uo3 o n3 8u1 S'P ! I a.reA m 3 a y el ej ap e!i~~po. ap .r alaun ul yeA!lln3 'glenue ar3ads .re~lo3ay-ea.qul gze!..rd . salt13 un aurqle ap .rlul gzer.rgzgru) + g.r!lg8a..rel3ay el giugurgs By 8-9 ap guuou o pu!soloj 'w3 09-OPnas m3 SI-ZI !JnpugHaqu!p eiuels!p 'eu!Seur n3 a3ej as Iwsuguras -uIJoj!un pour u~ !S ur3 E-z el gledo~zul y gs x?iugurps lg3ul ]!iutugw au!q a!nqaq ~!leu!uua8]wad a .8y 01 juns -8 ap .rn~ln3ea.g ~ el ap el aleiuqsrp aldru!s pnpug.ra3 .rn:.-j ' & TE % -F EII 09'0 !$ c.rep '11nuSrqo 33123 as 1arla3ej ea. n3 a3e3 as ea.ral ea. r o l ~ o ~ 34uanyu1 qns llnw aveoj gze!.0 9 l a-resa~au amogur el gugd a..reA giugurgs ap al!!i~npo~d ~ 'eurquro:..1e13a~-aaseou !!~gialauoz ale01 ul luapunqe U!P lel3au gla~3as eaunr3glgm 'a3rleur!l3opad al!!i!puo3 el gseo!iuala~du!ind apads ' ~ I I Z OE-szgzealnp IS rnlnjeugwas elep ap a!i3unj ul qsn8ne-a!un! ul a3npo~d ap . .By 009 IS 0 0 a.rep 'gleu!3!paru y u e ~ da3 !un!Ba. ~!3rldrur IS aJeog o ap glelal3as .reiugmgsul ruluad !nlnua..rI1gsg..r ui 'leu ul ~ u g d a!peur eunl u!p pugda3ul e ~ e ~ g u r u 3 3 ~ 3 rnads ra~sa3eIweuguraS 'g-~aj!laur glueld e3 sale as .!nl eaur!anl y3 pu@unre 1e.roA.rel~aq giu~urgs guuou o n3 'ur3 09-0s el alqnp pnpug.rol!.. . as e a ~ u o y uJE! 'a11z ap 0 ~ . .rarur ap ealel!jue3 al!qe.rd . ap ari3ury ul ew3y 00s IS 0 0 a.rqsau ap ealq!lueD . !S a ~ a r e ~ !asew e g~!oq!lue3 a.1 ur nes w3 0 c .re~gurudap 8eamoq n3 In3alsawe gp alellnzal aunq reur ala3 lep "e'S 'sros 'urdnl 'ay31~gzgw 'a. r ~ r upug~nBrse ~ ~ej yrqasoap alsa g.s'G?mn a. IS leuauras ap rr3oda s 'ariqaBa~ epeorlad ui rn~ndurrl .rd .reA aJeoB S o ap plela~3as . .rolr~n11n3 ejuapodur1 .roy 1nqnl U! gzea13a103 as InIrueAo ezeq a1 ajqe a ~ a j r w 3 a u puel3 ap le~a.reua~tunqurl elllza as e tuluad 13!ur juns alalueld pup arielasa~ ~ z e eurr~d l e r ~ a d s arjuale a.eJ. o gs alau!qle gu!ur. r o.reoy o ap yqa. rarinlo~a '!318olopad e .gqseou e ~ e ur ajaje~dns i !Jew gdn3o a3 Gwlns In 7n801 7 n m v 7n7 v nVM ~ ..rpods ry o a3npe erlamj a~ajrlaur-o. r. . urjnd ~ rew g. ap pupp " %8z ap rn1nrq3au E lgyez ul a!ie. . . U I -1el3aq el By 0001-009 ap a ~ a i w !!i~~po. ..rryun3a~saureu~ -n!z.reA ulleuoleSa aleuguras erla3ej ap .rgl euureol gugd nnurjuo:.r el a a .

are Inflorirea are loc dup5 30-35 zile de la r5s5rire qi dureaz5 aproape o lung de zile oferind familiilor de albine un cules bogat. Productia de miere ce se poate obtine de la un hectar de hri~c5 variazi intre 40 ~i 60 kg. Perioada de vegetatie scurt5 permite cultura in miri~te. tei. iar cele cu inflorire t2rzie asigur5 conditii pentru preg5tirea familiilor de albine In vestitor a1 primlverii. prefer5 solurile o nisipoase qi nisipo-lutoase qi nu suport5 solurile calcaroase. iar in zona de munte in luna martie-aprilie.iar pin5 la r5s5rire se distruge crusta pentru a perrnite plantelor si r5sar5 uniform. precum ~i de intensitatea concurentei speciilor. de etapele fenologice individuale. in rinduri distantate la 12-15 cm. Slab rezistenti la ger hri~ca seam5n5 la sfir~itul se primiiverii. dind producfii de miere 1s hectar intre 300 ~i 400 kg.MANUAL UL A PICUL TORULUI mg cu o concentratie in zah5r a nectarului de 36%. floarea-soarelui. plantele erbacee spontane. de albine din prim5var5 pin9 in toamn5 ~ i in unele zone. folosind o cantitate de s5mint5 de 80 kg la hectar. Cele mai multe plante erbacee sunt inflorite in zona de step5 in luna mai ~i inceputul lunii iunie. Hri~caeste plant5 putin pretentioas5 la fertilitatea solului. m5sur5 important5 pentru imbun9t5tirea bazei melifere. Plantele erbacee spontane cu inflorire timpurie contribuie la dezvoltarea familiilor de albine in primivar5 dind astfel posibilitatea acestora s5 valorifice cu un randament maxim principalele culesuri: salcim. Aspectul sezonier a1 florei spontane se modifici. atit in cultur5 pur5 ciit ~i a aniestecurilor de hri~c5 facelia care pe ling5 marea cu valoare melifer5 reprezint5 ~i un bun furaj pentru animale. Dup5 sem5nat se t5v5luge~te. Primele flori apar in zona de step5 in jurul datei de 14-15 februarie. cre9te poieni. Plante melifere erbacee spontane Prin num9rul mare de specii valoroase ~i suprafefele importante pe care le ocup5. este o specie perenl. Hri~ca o perioad5 de vegetatie scurt5. furnizeaz5 culesuri de intretinere a familiilor . de aproximativ 70 zile. in zona de munte toiul infloritului este in iunie ~i inceputul lunii iulie. chiar culesuri de productie. tufi~uri~i paji~tide la cimpie pin5 in zona 1x4 . in funciie de succesiunea anotimpurilor. in luna mai.

ping in regiunea montans. impreuni cu ghioceii. infloresc din luna martie piing in luna mai. in lunile februarie-martie. Pe alocuri apar qi ghioceii bogati. . Ghiocelul prezinta o tulpini subpimiinteani (bulb). In functie de altitudine infloritul ghioceilor se e~aloneazi luna din februarie piing in aprilie. Brcjndu~a galbenii sau de primivari este intiilniti in pidurile ~i poienile din sudul fgrii in regiunea de ciimpie yi dealuri. are 1-5 flori de culoare galbenii. Mai frecvent se intiilnesc in pidurile de foioase din ciimpie gi deal. Florile au o formi deosebitg. Briindu~a primivari de este o planti nectaro-poleniferi oferind albinelor. cu flori mai mari de culoare albgilbuie. !n interiorul floni sunt anterele care se deschid la vlrful lor eliminiind polenul. Brebeneii sunt rispiinditi in dumbrivi. Florile Ele in formi de piilnie atrag atenfia prin galbenul de ~ofran. Planta prezint5 doui frunze lungi subfiri din mijlocul cirora se ridic2 o tiji in viirful ciireia sunt florile cu qase petale albistrii ~i tot atiitea stamine cu anterele sinilii pline cu polen. Formeazi vetre intinse yi este deosebit de cercetati de albine. Viorelele sunt foarte comune in pidurile ~i poienile din zona de ciimpie p l n i in zona alpini. Viorelele infloresc 2-3 siptimiini dup2 ghiocei ~i dureazi in medie 20 de zile timp in care furnizeazi albinelor un cules de polen ~i nectar care contribuie la dezvoltarea familiilor. Odati cu sfiir~itulperioadei de inflorire a viorelelor celelalte plante din nivelul inferior a1 pidurii se gribesc s i infloreasci. pentru a ajunge la fructificare inainte de infrunzirea pidurii. iar la suprafat5 poarti dou5 frunze qi o floare de culoare albi. unde formeazi adevirate covoare de flori albastre. primele culesuri de nectar ~i polen. asemanitoare cu florile de gura leului ~i sunt grupate nectarifere sunt situate intr-un pinten rezultat din hmizeazi culesuri de intretinere valoroase pentru albine.MANUALUL APICULTORULUI de munte. piduri. Laptele piis6rii este intiilniti in piduri dar ~i pe ciimpuri in luna martieaprilie. Planti scund5 cu o singura frunzi lineari. Albinele culeg polenul ~i nectarul atiit de necesar primgvara pentru dezvoltarea puietului. ca un clopotel. ies din p5miint odati cu cPteva frunze lungi cu o dungi albi in mijlocul lor.

deoarece secret5 mult nectar. furnizlnd. Tulpina este dreapt5. Planta are frunzele dispuse in form5 de rozet5. Denumirea populari de . iar frunzele sunt agezate dou5 clte dou5. pe coaste rlpoase erodate din zona de clmpie pin5 in zona montan5. infloregte in lunile martie-aprilie. in zilele insorite de prim5var5. A PiipGdia este o plant5 peren5 intAlnit5 in pajigti. Pe nt intens vizitate de albine pentru polen. infloregte din luna martie piin5 in luna octombrie gi joac5 un rol deosebit in cregterea gi dezvoltarea puietului timpuriu. Plant5 cu ase are frunzele dispuse in rozet5 la baza tulpinii. in zona de dealuri gi montan5. Ciubofica cucului este fiecvent intllnit5 in p5duri k i t e . obignuit neramificat5. Inflorirea are loc timpuriu. in functie de altitudine gi conditiile meteorologice. pe malul rlurilor.6 mglfloare cu o productie de 50-200 kg/ha de miere. nectar qi polen familiilor de albine.4 qi 0. Florile tubuloase de culoare rogie igi schimb5 culoarea devenind violacee. pfni in zona montan5. grupate intr-o inflorescentg.mierea ursului" este potrivit5 acestei plante. furnizfnd culesuri de intretinere pentru familiile de albine. tufiriguri.aupetalele r5sfrlnte gi unite. in prim5var5. PBp5dia infloregte din aprilie piing in octombrie.MANUALUL APICULTORULUI Podbalul cregte prin locuri argiloase gi umede. finete.. clnd flora nectaropolenifera este relativ s5rac5. din zona de clmpie pln5 in zona montani. 116 . Mierea ursului este intiilnit5 frecvent in piduri umbroase. in luna martie gi ofer5 un cules de intretinere familiilor de albine pan5 in luna mai. Planta este scund5 obignuit ramificati de la baz6 tulpina are patru muchii. Florile de nB . opuse. poieni pln5 la limita superioar5 a p5durilor (circa 1200 m). iar in inijlocul lor cresc una sau mai multe inflorescente cu flori galbene-aurii.clte una pentru fiecare tulping. Este o plant5 melifer5 bun5. Urzicup sau sugelul cregte spontan prin locuri cultivate qi necultivate: grgdini. Analizele efectuate la urzicuF pentru stabilirea capacit5fii nectarifere au ar5tat c5 producfia de nectar variaza intre 0. in lunile aprilie-mai. livezi. marginea drumurilor in toat5 tara. Florile de culoare galben5 sunt adunate intr-o inflorescent5 (capitul) . Florile roz-purpuriu sunt agezate la subsuoara frunzelor.

la poalele piidurilor de fag apar in frunzig florile de miiseaua ciutei.MANUAL UL APICUL TORUL UI Leurda este intillnitii in piidurile de foioase in locuri umede pilnii in zona montanii. Planta cregte inalti. Florile albe ca ziipada cu miros tare de usturoi sunt dispuse in inllorescente. Rapi#a siilbaticii cregte spontan prin culturi gi locuri necultivate. Uneori rapita siilbatici. albinelor. care ofer5 albinelor nectar gi polen atilt de necesar primiivara pentru dezvoltarea familiilor de albine. Tulpina prezinti la baz5 douii frunze de forma unei Iinci. . infloregte in lunile aprilie-septembrie. Cele dinspre vilrf sunt mici gi late la bazii. infloregte in lunile aprilie-mai. M6seaua ciutei este frecventii in piiduri in zona montanii. Frunzele dinspre r5diicin5 sunt lungi gi crestate adinc pe margine. asigurilnd culesuri de intretinere de lung5 durati. are tulpina dreaptg. Macul de cBmp este frecvent intiilnit in seminiituri qi locuri necultivate. cu tulpina netedii. colorate in roSu purpuriu. ramificatii spre vilrf. ocupi suprafete mari asigurilnd culesuri de productie. miseaua ciutei reprezintii florile vestitoare ale primiiverii. Florile galbene destul de mari sunt rare pe crengufa care le poart5. piiroasi cu flori solitare de culoare rogie-aprinsz. impreunii cu mugtarul silbatic. in luna martie. Leurda este o plantii meliferii valoroasii pentru nectarul gi polenul oferit primivara timpuriu. Aliituri de ghiocei.

.

'muaur(p .1nqpod(q .'nSon ~ O ~(? A.'lnlannos .'D~A]Ds(~ J .'urpqws(q .'wqlnu(a .aa~nog(2 .4" 1 \."024.'nj!d~~@. -+ a d - 611 anoo2p(f .2 ' 8 1 ~ s IR 7 R8017 f l 3 I d V 7fl7 VRN VM .'a~uur nzuruJn3 pj(n :olupuroy u!p anajilaur aluuld alalnd12u!ndanlu1p rpt7nalpD .

maximum individual ajungind la 12. Jale~ul cdmp este o plant5 comun5 prin paji~ti de uscate. infloresc in lunile iunie-septembrie. locuri necultivate. Albiistrita este o specie comun5 in zona de cimpie ~i coline. strinse la bazi de un inveli~ de solzi putin ruginii.Prezintii flori mari de culoare albastr5-violet5 dispuse in inflorescente. Florile de culoare albastrg. pe marginea drumurilor. Sulfina are port inalt. formind o inflorescenF.7%. iar in virful delicatelor ramuri stau florile. flori mici albe sau galbene cu miros pliicut caracteristic acestor specii. cu frunze reduse pgroase. prin p5~uni~i finefe. F r u n z e k m t triunghiulare. Florile de culoare des albastrii au forma unui cornet cu marginile franjurate. uneori roze sau albe.MANUALUL APICULTORULUI Nemti~orul cdmp este riispindit de la cimpie pin5 in zona montan5 gi de este nelipsit din sem5niiturile de cereale. a apelor. infloreSte in lunile mai-iulie. se cultiv5 prin gr5dini in scop decorativ. albistrui sau albastru-violet. De asemenea. tufi~uri. Planta este mic5. sunt grupate in inflorescente. in toamn5. Salvia de cdmp este comun5 prin fiinete ~i p5~uni. ramificatii in partea superioari. este apreciatii de apicultori intrucit aceastii plant5 se preteaz5 $i la ins5min@rile in miri~te asigurind culesuri tirzii. De asemenea. Urechea porcului este frecvent intilnitii din zona de cimpie pin5 in zona montanii. Stllfina alb6 ~i galbena' c r e ~ t e spontan prin livezi. Planta prezint5 o tulpini dreapt5 obi~nuitramificatii in partea superioar5 qi flori mari violete. Planta este itialtli.8%. acoperitii cu peri. iar florile de culoare violeti sunt grupate formind InfloreSte in iulie-august furnizind culesuri de intretinere e albin fa . mai rar roz sau albe. Sulfina albii varietatea anual5. Nemti~orul cimp inflore~te perioada mai-iunie contribuind la de in culesul de intretinere a1 familiilor de albine. infloreSte din mai pin5 in septembrie fiind o valoroas5 plant5 nectaro-poleniferg. C r e ~ t deseori e prin semiin5turile de griu ~i secar5. Determingrile efectuate pe polen recoltat cu ajutorul colectoarelor instalate la stup in cursul lunilor iulieaugust au ar5tat c5 procentul mediu de polen de alb5strire este de 0. infloreSte din mai pin5 in iulie ~i este important5 pentru nectarul oferit albinelor. se cultiv5 ca plant5 de nutret fiind o bun5 plant5 furajerii qi in acela~i timp o valoroas5 sursii de nectar gi polen.25-5.

.1 as al!qasoap alaj!laLrr .ale~!lln3auIJn3oI ad Jol!lnuInrp e '-lol!~npgdeau!8~eurel alSa.1el3au g a n a s IS a!~quraldas r .r?unqurl .au!qle ap -rol!!l!wej ale 8ue.Jolpnmrup eau!&aa . .gleJnp g8unl ap a~aurianu!ap sap:.18e !!~do. 'a~lseqle luns alpold .1eoln3 ap al!-'old .q ap JolaizlazaJ ea~elaldwo:. . .Z Iap a1i3npo~d !. . .1nsaln3ley3 lnu!iqo ne-s A!seur alSa. . 'au!qle ap ar~rurej/Z!y V ~ .el purnq!~luo3g ~ e o enop e al4alogul 'g-rlse\nruw u!p g~!uai\o~d 'InlnlalLu equrrl '18unl auueol n3 !!UE ul -al!z ap OP-oc ap a.13gluqd . l.1a a!3ads o alsa lnladnz7S ~ q n o ~ . . ~ u 'rry~nu e ruled ul 'glsnqo~ 'gldea~p pu!dlw o plulza~d l u e ~ d e *lsn8n~-a!ln!al!unl ul alSa~ogu1 .13ySp8 wdlwj .~dur!'alepel8ap a3ej rJnuaJal ad yje~rl1n3 aleod 83 ~ n f q u e glu!za~dglueld glsea3v 'g8unl gpeo!~ad L J ~e o ad ua~od!S Jel3au Jolau!qle gzeaz!wry ale3 gseoJoleA pajqaur glueld o alsa !!lS?S e d l e ~ -ajua3sa~ogu!! asnds!p ' a z o ~'!3!ur luns a l ! ~ o ly~e ~ y ! u ~.mejy!me~nes gldur!s eu!dlw n3 gseo~pd alsa elueld -alunur ap euoz ul gupd ardurp3 el ap aleArlln3au 1.uJ gued a!un! u!p a f i a ~ o y u.iad o p u p e 'a!ln!-awn1 .. glueld 123xpelods g~!lln3 s *aseol!3~e a pnlos ad gl!ulpiu! '~ueaue~al!paw .. gm8!se 1nroSr~qu1!3 -aiua~sa~ogu! al!unaJ luns aqle JeJ leu ul !!m&nd-rrSo~ aplold -a!lqmaldas.1n301IS !zalz!l u!~d'~ol!~nurnrp eau!8~eur ad aiaug upd y~!pu~dsg.. ap glueld o alsa !nllzla!lu oqurl7 aur8r~o ap . un au!qle ap ~olrr~rurej .. -aiua3sa~ogu!ur asnds!p ap gpeo!.r q e ~ o ~rrue u~ -3uapunqe. alrunl ul alSa~ogul-am~ojrsrds . . .. j e -arunr.Jel3ay el giu~urys p-c ap alel!lu~3o as-npu!soloj ' ~ ~ n p u g 8y anul ur3 ap aiuals!p el 'euureol nes e ~ e ~ g r n ! ~ d as InleuguIaS -aJaj!lam !azeq a3ej rr~rigl. ap glsea3e apun auoz alaun u~' .Jepay el piugmgs ap 8y 8-9 as-npu~p!!war 1n8e~d ' ur nes nr~ndurrle ~ e ~ g u r p d as p e u g u r a s 1!.b 1nnoSyqzu9 .ipogu! . j 14 ruarod upd 'au!103 ad 'a~e3sn!unSgd 'aiauzj u!~d al6a. aiuaisa~ogu!gzeaurloj !S aqle nes IISOJ JEJ .11qln3!.. . ... 1ndo3sul '!pads ~ o l l e !!~do~dur! 'alepe~8apIJnuaJal ad alueld !alsa3e eJnlln3 ypueuro3a.!~dsepad y~ado3e alsa g1e3y!ruu. . luns 'aqle JeJ 'g~lseqlea. alrunl ui a l ~ a ~ o g u i ..101!ig1!1~3 11iy1!3!1snr gl!lolea !S .~ 'glenue~qaa3eq.1 au!dlnl 'g-Iajrlaur IS gleur3rpau1 ' g ~ r l e ~ o 3 a p .

Scava dornntll~~i cre$te prin finete ulnede ~i poieni umbroase in zona montan5. albe sunt grupate spre viirful tulpinii.2%. Productia de miere a fost evaluati la 50 kglha. prin seminaturi pe coaste aride ~i margini de drumuri. a cirei baz5 seamini cu un vas strins la gur5. numai c i florile la fel alcituite sunt albe $i acoperite cu puf. piini in zona montani. este intilnit5 in gradini ca specie decorativi. Florile de culoare albastri sau albi sunt grupate in inflorescenfe. adcsea rovietici piroasi.MANUAL UL A PICUL TORUL UI Pcilcimida cregte prin sem5nituri. cu saci plini de polen. infloregte in lunile iunie-august gi este o planti apreciat5 pentru secretia abundenti de nectar gi polen. in v6rfUl ramurilor stau bobocii ruginii formati din solzigori ca de metal. Cantitatea de polen recoltat5 de albine la aceste plante variaz5 intre 0. tufi~uri. rar o perioad5 lungi. margini de drumuri din zona de cimpie p i n i in zona montana. pe ling5 garduri. Florile de culoare violet5 sunt strinse intr-o inflorescenp. situiindu-se astfel alituri de speciile melifere c r e ~ t espontan in locuri necultivate. pZiduri. Tulpina ( 10-30 cm) este lignificati spre bazi. Splinufa este cercetatii in de albine in tot cursul zilei pentru nectar gi polen. Splinu~a cregte in poieni. drumuri. se pe margini de piduri. fnflore$te din iunie pin2 in septembrie. Florile mici. finete.c. galben-verzui sunt dispuse in inflorescente spiciforme. Planta sc aseamini cu urzica moarti.cercetate de albine din iunie pin5 la sfir$itul lunii august.22% cu un maxim individual de 27. din regiunea de cimpie ping in regiunea montani. Fiecare floare este un tub lung. din mijlocul ciruia r5sar stamine albicioase. Rcichia cregte pe cimpuri. Planta prezint5 ramuri sub@ numeroase pe care se prind frunze late albicioase. adinc crestate ~i prev5zute c u spini.14 gi 4. Florile de culoare ro~ic-purpuric. De asemenea. gn~pate inflorescente. locuri necultivate.z11 sa11 cre$te pe marginea drumurilor. din iunie pini in septembrie. fnfloregte in lunile iunie-august fiind intens cercetati de albine pentru nectar gi polen. Vor-oniz~ct~l 11ngl//-a. fiind intens vizitati de albine pe toati perioada infloritului. Dt~mhett~l intiilne~te coastc pictroase. oferind insemnate ~i polen albinclor. . Planta este halt5 cu tulpina piroas5 qi frunze inguste alungite. pe coaste. in locuri necultivate qi aride. cu care se inrudegte. Are florile galbene aurii.

infloregte in lunile iulie-august. Culesul la cicoare este rnai valoros spre sfirgitul sezonului apicol cind flora melifer5 este in general foarte s5rac5. tgieturi de p5dure. Planta este inalt5 cu tulpina b5toas5. - .6% cu maxime individuale de 69. infloreSte din iunie pin5 la sfirgitul lunii septembrie furnizind nectar gi polen pentru intretinerea gi dezvoltarea familiilor de albine. Loboda sblbaticb este foarte comun5 in paguni. incepind din lunii august. rar albe sunt dispuse la i vlrful ramurilor. porumb.2%. Cele mai mari cantititi de polen au fost identificate in probele recoltate in cursul lunii august. al5turi de zmeurig. Loboda s5lbatic5 este o bun5 plant5 polenifera. in unii ani.7 gi 12. Cicoavea este o plant5 comun5 fiind r5spinditi in toat5 fara de la cimpie pin5 in zona montan5. in Banat gi Oltenia.MANUAL UL APICUL TORUL UI tiieturi de p5dure. infloregte o lung5 perioad5 de timp din iunie pin5 in toarnnfi in octombrie. propoqia polenului de cicoare a variat in hncfie de familiile de albine intre 5. Polenul de lobod5 prezent in este probele recoltate la urdini~ in medie de 0. sorg. lucern5. in probele de polen recoltate cu ajutorul colectoarelor in perioada iulie inceputul lunii august cind familiile de albine au la dispozitie plante cultivate ca: floarea-soarelui. Planta este inalt5 gi prezint5 flori galbene dispuse mai pin5 la sfir~itul in inflorescente terminale spiciforme. in functie de 123 P . pe ogoare. adinc dintate. pietroase. furnizind culesuri de intretinere. locuri necultivate.5%. uscate. Lumin5rica este o plant5 nectaro-poleniferi care asigur5 un cules de intrefinere de lung5 durat5. in general in locuri umede gi Grate. Frunzele bazale sunt argintii. islazuri. frunzele sunt in numir mic gi inguste. de form5 triunghiulari. iar cele superioare alungite intregi. Lumcinbrica cregte frecvent pe terenuri insorite. ramificat5. Zburcitoarea sau viscoagea este o plant5 meliferi Cregte mai ales in t5ieturi de psdure. Planta este acoperiti de peri aspri. p5guni. Florile mari rogii sau purpurii. in schimb florile albastre sunt n u numai podoaba acestei plante dar gi a cbmpului intreg. frunzele sunt alterne cu 5 lobi q marginile neegal dinfate. in Planta prezinti o tulpini dreapt5 cu frunze inguste ~irare qi infloregte din luna iulie pin5 in august. Florile de culoare verzuie sunt dispuse intr-un spic terminal. de-a lungul drumurilor. se obfin de la cicoare sporuri sensibile la cintarul de control de 200-400 glzi.13-35. Speciile de lumin5ric5 infloresc abundent gi cu o perioad5 lung5 de inflorire. nisipoase.

inregistriindu-se zilnic sporuri record de 8-12 kglfamilie de albine. In unii ani. F-. cantititi importante de nectar. M6rarul sau butoiapl este r5spiindit prin locuri mlii~tinoase. mari qi mai rare decit la zburitoare. Dimbovifa (Moreni). Producfia de miere este evaluatii la 40-60 kg/ha. Producfia de miere este evaluati la 200-600 kglha. Masivele de zburatoare unde se practic2 anual stup5ritul pastoral sunt situate in judetele A r g e ~ (Valea Bgdencii). canalelor gi apelor curgatoare in zona de ges qi cea montani. fiind apreciat5 ca una din cele mai valoroase plante melifere din Delta Dungrii qi zona b5lfilor. Cluj (Valea Sebe~ului).1% din totalul polenurilor recoltate. S-a stabilit i cii temperatura optima pentru secrefia nectarului este de 20-26"C. ramificata ~i are flori albe numeroase. in anii favorabili.contribuind alituri dc cclelalte specii melifere la intrefinerea ~i dezvoltarea familiilor de albinc.1. Arad (Hglmagiu.ytil~icu rispindit in zona bilfilor ~i in special este in Delta Dunirii pe soluri siriturate. Alba (Valea Sebe~ului). infloreSte din luna iunie pin5 in august. Determingrile de polen efectuate la o stupin5 amplasati in preajma unei ape au aratat c5 polenul de rBchitan ajunge la uneie familii de albine la 44. marginea bBltilor ~i a riiurilor. Planta are tulpina inalt2 cu frunze opuse dispuse dou5 cite dou5 ~i flori violacee grupate la virful ramurilor. Suceava (Vatra Dornei). iar in anii excepfionali ajunge la 1.2 mgi floare cu o concentrafie in zahir de 62%.yt1 sau c~il). d e ~inflorit5 in mas& zburitoarea nu secret5 nectar. S5vir~in). Inflore~te iunie piini la sfirqitul lunii august. grupate in inflorescenfe.MANUALUL APICUL TORUL UI ani. din fiind bine cercetatii de albine.000 kglha. BuzBu (Valea Sliinicului). Inflore~tcabundent din luna iunie pins in scptc~nbric. Prahova (Valea Teleajenului). Planta prczint5 o tulpini lung8 tiritoare. Virfurile. marginea pe biltilor. lacurilor. un insemnat cules de productie. Pufuli[a c r e ~ t e locuri umede. Cantitatea de nectar este de 0. iar umiditatea atmosferica cea mai favora-bil5 este de 60-70%. furnizind. Tulpina este fistuloasii. dc @6?&@roaStei este una din cele mai valoroase specii melifere din Delta ~i 124 . rar de culoare roz sail r o ~ i e dispuse in inflorescentc globuloase.fbitll rn.2. R6chitanul cregte pe grinduri. de de fragi sau cip~i111 undc ~i denuniirea populari de cap~unici. mliiqtinoase pe malul apelor curgiitoare yi in st8titoare. Are tulpina inalta ajungind pin8 la 2 m qi flori de culoare ro~ietica. infloreqte abundent din iunie pin5 in septembrie formind vetre intre celelalte plante.

de obicei 15-20 kglstup. Pe Iiing2 aceste plante trebuie s2 mention2m qi alte specii din Delta ~i zona inundabil2 a Dun2rii care in cursul sezonului apicol i ~ aduc contribufia lor la i intrefinereafamiliilor de albine yi care uneori asociate contribuie la realizarea unor culesuri de producfie. in unii ani favorabili furnizeazii productii mari de miere. d) umiditatea relativ2 a aerului . 2. mu~tarul) secret2 mai mult nectar in zilele cu o nebulozitate mai mare. cantitatea de nectar produs2 de o floare pe intreaga d u r a v r i r i i . favorizeaz2 producerea de nectar.bog2fia ~i gradul de umiditate al acestuia. 125 F F . b) lumina solar8 . Plantele care au nectariile adiipostite in profunzime (trifoiul rogu) produc. *. Tulpina qi ramificafiile acesteia prezintii la viirf flori royii.respectiv. c) temperatura . f) viinlurile qi secetele prelungite . Astfel cit2m busuiocul cerbilor. cositelul ~i r2pciga.pentru majoritatea plantelor melifere in vederea secrefiei optime de nectar este cuprins2 intre 16-25°C. Fiecare plants are un sistem propriu de secretie a nectarului atiit in perioada ei de inflorire ciit ~i in timpul zilei. e) precipitafiile .cuprins2 intre 60-80% este optimii pentru secrefia de nectar. 3. ploile moderate ~i viintul cald.au o influent2 v2tiim2toare asupra producfiei de nectar. influenteazii direct producfia de nectar.are o influeng pozitivii asupra secretiei de nectar la plante. in zilele cu soare. Influenta conditiilor de mediu asupra productiei de nectar a plantelor. iar productia cantitativii ~i calitativ2 a nectarului este conditionat2 de o serie de factori externi: a) factorii pedologici . liliachii. in timp ce plantele cu nectariile la suprafag (hri~ca. Pentru a se putea evalua producfia de nectar a plantelor melifere pe unitatea de suprafats este necesar sii se stabileascii urrniitoarele: pet+ 1.MANUAL UL APICUL TORUL UI zona inundabil2 a Dun2rii unde ocup2 suprafete importante. in timp ce precipitatiile abundente in timpul infloririi plantelor influenfeazii negativ secretia acestora. Toate razele solare directe ~i intense provoacii ofilirea plantelor ~i diminuarea activitatii nectarifere. rar albe grupate in inflorescente. numiirul total de flori pe unitatea de suprafaf2. de 2-5 ori mai mult nectar. Productia de miere este evaluatii la 220 kgha. durata de inflorire a unei flori in zile. aceasta putind inceta cu desiiviirgire.

. ce se giise~te anumite perioade ale anului pe in frunzele. Prin manii. ramurile sau tulpinile plantelor. introducerea in asolament a unui numlir mai mare de plante agricole ~i melifere (floarea soarelui. mu~tarul borceagul gi altele). abundentli ~i bogatli in substante zaharoase.. 2. Pentru stabilirea productiei de miere pe unitatea de suprafap este necesar sii se cunoscii cantitatea de zahlir produsii la floare intr-o zi. a = cantitatea de nectar giisit in floare. anin. uneori solidificatii. ca ~i la stabilirea productiei de nectar. Tot astfel. mesteaciin. tei. 3. productia de miere la hectar va fi: in care:pz = reprezintii productia de zahiir. rapita. primsvara. ce sunt 126 . b = numgrul de flori la hectar. sau rouii de miere se infelege acea substant5 dulce. Mana qi produciitorii de man.MANUALUL A PICUL TORULUI AdmiHnd cii greutatea nectarului giisit in floare reprezint2 productia de nectar in 24 de ore. producfia de nectar la hectar va fi: in care: p = producfia de nectar la hectar. Primiivara timpuriu mana apare pe aqar. dupii care se calculeazi productia de zahiir la hectar. Cunosciind producfia de zahlir la hectar $i consideriind cli 100 de piiqi de miere confin in medie 80 de pliqi de zahiir qi 20 de piiqi de apii. Imbuniitiitirea bazei melifere se impune in vederea inliituriirii perioadelor lipsite de cules realiziindu-se prin: 1. c = durata de inflorire in zile. prin anumite celule cu structurii specialli. datoritli fenomenului de liicrimare normal9 ce se produce din cauza presiunii de trecerea plantelor de la perioada de repaus din timpul activli de vegetatie. pm = producfia de miere la hectar . salcie etc. excesul din plant2 se de piciituri. dupii aparifia frunzelor. cultura plantelor melifere tipice. alb. plantarea terenurilor neproductive cu esenfe melifere. limpede qi viiscoasii.

importante cantit5ti cu miere. mai ales in judetele Arad. ca in cazul unui cules pur de manil. - . fiind necesar s5 se efectueze cite doui extractii de miere in decurs de 3 siiptiimini. pentru creytere qi dezvoltare. Trebuie s5 remarcam faptul cii eficienp economic5 a stup5ritului pastoral la culesul de man5 se m5reqte considerabil. $ . recoltele de miere de man5 dep5qesc la culesul de salcie in lunca Dun5rii 15-20 kglfamilia de albine. in zona coniferelor. aceste insecte au nevoie de cantit5fi insemnate de proteine ce se g5sesesc in sevii in propoqii foarte mici. $i la mana de stejar. care reprezinti un ct6~natural ? h eficient de combatere biologic5 a diiun5torilor piidurii. din care refinindu-qisubstantele indispensabile vietii. Hunedoara. Subliniem c5 suprapunerea culesului de man5 cu cel de nectar ~i polen prezintii important5 nu numai pentru sporirea recoltei de miere. Brgila. Argey. In schimb. ea constituie in acelayi timp o hranii valoroas5 pentru multe alte inse&&lositoare pidurii qi indeosebi pentru furnicile de pgdure.~ satisface necesarul de substante proteice. recolte insemnate de miere de man5.! MANUALUL APICULTORULUI dispuse pe marginea frunzelor sau la virful lor. dar qi sub raportul dezvolt5rii corespunziitoare a familiilor de albine. Aya c5. fac parte din ordinul Homoptera. Procesul biologic de formare a manei de origine animal5 este urmiitorul: datoritii regimului de via@ sedentar. in anii favorabili. 0 important5 deosebit5 prezintii ins5 pentru apicultur5 mana de origine animal5 care provine din excretiile anumitor insecte ce se hr5nesc cu seva plantelor. care dispun de polen (sursa proteicg). se obtin frecvent recolte bogate de miere de man5 (miere de brad). preveniridu-se astfel uzura yi sl5birea familiilor. Bistrip-Niisiiud. De asemenea. denumite hidatode sau stomate acvifere. la 2-4 ani. pentru a . Acestea inregistreaz5 frecvent. Aceste insecte (lachnide yi lecaniide). in anii favorabili. furnizate de plantele nectaro-polenifere din zona respectiv5. dac5 acest cules coincide sau alterneazii qi cu unele culesuri de nectar yi polen. elimin5 excesul sub form5 de pic5turi fine. plop etc.cristaline yi foarte dulci care este mana. cu conditii bune pentru cre~terea dezvoltarea normal5 a ~i puietului. in anumite piiduri de foioase unde se practic5 stup5rit pastoral. fir5 consum de energie. se realizeaz5 periodic. la$ yi altele. ce inregistreaza in unele masive din judetele Alba. tei. Pe ling5 faptul c5 mana constituie o rezervi melifer5 deosebit de importanti. peste 40 kglfamilia de albine. aceste insecte absorb zaharurile din seva elaborat5 pe care le consum5 nurnai intr-o propoqie foarte redusi (circa 10%). Cluj etc. aceste insecte i sunt nevoite sii absoarb5 in aparatul digestiv o imens5 cantitate de sev5.

iar cele secundare. Trebuie s5 1ncntion51nc2. incep s5 se hraneasc5 intens. salcia. in perioada Iiibern&ii.000 de specii. Dintre celc circa 20. in masculi. tciul. plopul qi altele. In aceastii etap2 productia de man2 atinge punctul % rile de conifere. femelele . 0 partc din larvelc lor primare sunt luatc de vint ~i transportate pe alte plante unde formeaz2 noi colonii.Este momentul c6nd femelele ajung la maturitate sexual2 ~i devin a pentru Pmperechere. aflarul. fie datoriti suprafetelor relativ restrinse pe care le ocup5 pe teritorii.MANUALUL APICUL TORULUI Producitorii de man5 ~i plantele lor gazdi. paralel cu dezvoltarea femelelor are loc. unde condifiile de clim5 $i vegetatic sunt in general favorabile dezvolt2rii unei faune ~i flore bogate ~i variate se intiilncsc numeroase specii de producitori de mani. aproximativ 60 au important5 cconornic3 pcntru apicultur2. cu corp moale ~i tegument chitinos. iar aparatul bucal este stiliform specializat pcntru intepat $i supt.se hrinesc activ ~i secret5 treptat tot mai multi mani. in faza a urmitoare. in zona pidurilor de foioasc. paralel cu cre~terea volum a femelelor yi culoarea lor se schimbi in deveni u i ~ i n i e . i ~infig aparatul bucal in tesuturile plantei pentru a avea stabilitate yi rimin fixate i astfel pin5 la inceputul primiverii. in general. iar o parte. iar femclcle sunt far2 aripi. masculii sunt aripati ~i lipsiti de aparat bucal. lmportanta economic5-apicol2 a acestora diferi ins2 de la o zoni la alta ~i de la un masiv la altul. in raport cu condiliilc dc vcgctatie ~i dc microclimat.000 in de specii existente in lume. fie datoriti productiilor mici de man5 pe care le furnizeaz2 ca plante gazdi. Lecaniidele. ci se prezintg sub form5 de mugura~isau de coacizc de munte la speciile din zona coniferclor ~i in form2 de farfurioar5 cu faia in jos la speciile din zona p2durilor de foioase. toate speciile forestiere pot deveni intr-o anurnit2 pcrioad5 a sezonului activ.caracterizate prin culoarea ro~ietic2 festelor . Referindu-ne la produc5torii de man& numirul accstora pe plan mondial este foarte mare. cind odati cu pornirea in vegetatic a plantei gazdi.fcmelele de lecaniide nu au aspect de insect5. Pc ra~nuri. in conditiile de flor5 ~i faun2 din tara noastrii. sunt: molidul $i bradul in zona conifcrelor ~i stejarul. mult mai mici. au picioarc rudimentare. cc le caracterizeazi. Durata stadiului variaz5 in raport cu specia qi conditiile climatice intre 20 qi 70 de zile. Ccle mai importante plante gazdi din punct de vedere al productiei ~i calititii nianei. o parte se transformi in femele. Dup2 n2p6rlirea larvelor secundare. in . In timp ce masculii stau fixafi pe frunze. fagul. In tara noastri. dep2~ind general 20. plante gazd5 pentru produc5torii de man% Ins% nu toate aceste specii prezint5 important5 cconomic5.

in conditii meteorologice favorabile ritmul de inmultire este foarte intens qi colonia. productia de man5 scade simfitor.MANUALUL APICULTORULUI apropiere. care se hr6nesc intens cu seva bogatii in substanfe nutritive pentru a da na~terela prima generafie de fiice surori. Toamna apare generafia sexuati (femele ~i masculi). Capacitatea de inmulfire a insectelor produc5toare de man5 este considerabil5. iar in conditii ecologice optime se pot inregistra la unele specii 6-8 generatii pe an. in general aceleaqi culori dar de nuanfe mai deschise.000 la4. odatB cu moartea lor. spre deosebire de lecaniide au form5 tipicii de insectii. ceea ce marcheaz5 de fapt ultimul stadiu de cre~tereal lecaniidelor. Lachnidele prezintii mai multe generatii pe an (intre dou5 qi cinci). Masculii se deplaseazii cu u~urin9 fiind aripati. neagr5 sau verzuie. Culoarea acestora este diferit5 in raport cu specia qi virsta. lecaniidele au totuqi o capacitate de i inmulfire uimitoare. Femelele imperecheate se dubleazii in dimensiuni.000 de indivizi. cafenie. iar culoarea femelelor devine treptat brunii ~i apoi brun inchis. ajungind la dezvoltarea maxim6.000 de ouii. care asigur5 depunerea ou6lor de iarn5. neavgnd nici o contributie direct5 la productia de man5. In generatia urmiitoare s-ar putea ajunge la lioane ~i in cealalt5 la miliarde de urmaqi. La adulfi se inthlneqte frecvent brun-roqcat6. D e ~ prezinti numai o generatie pe an. mimmlte duzini in de urrna~icare impreunii dau naqtere la mii de nepoti qi ace~tiaqn' oniinuare la zeci de mii de str5nepoti. Dup6 2-3 generafii colonia devine puternic5. cursul viefii. continuhndu-~iastfel ciclul biologic. iar recoltele de miere ce se realizeaza pot dep5qi zilnic 4-5 kg pe familia de albine. deosebindu-se cu ugurinf5 qi prin mirimea lor. Paralel cu maturarea ou5lor formate in sacii ovigeni. din care eclozioneazii peste 90% larve. iar dupii imperechere mor. in primavarii. apare prima generafie de fondatoare (mitci). Acestea sunt in majoritate partenogenetice vivipare. pe frunzele de molid ~i brad. in acest stadiu productia de manii atinge punctul culminant. adic5 femelele mature nasc pui vii direct. Lachnidele. Erii imperechere qi aceqtia sunt numai femele. la unele specii de produc5tori. f l k k )Xh g % 129 e P- . Puietul prezintii culoarea cenu~iu-brun5. gata pentru imperechere.0 singur6 matc5 (fundatrice) na~te. dac6 ar r5rnine tofi in via@. maturizarea masculilor care iqi fac aparitia de sub testele lor ceroase. poate ajunge la peste 10. iar productia de man5 creqte simtitor ceea ce atrage albinele ~i alte insecte la cules. in functie de pragul biologic al fiec5rei specii. deoarece o singur5 femel5 depune de la 2.

Aceste conditii constituie in acelagi timp gi cele mai bune premize pentru ecloziunea. care se afl5 in curs de imperechere sau de depunere a ou5lor de iarn5. intreaga populatie de insecte ar atinge greutatea de 820 milioane tone. precum $i pentru nagterea unei generatii sexuate puternice de lachnide ~i ca atare. Trebuie s5 subliniem c5 insectele produc5toare de man5. familia unei singure m5tci ar ajunge dup5 trei generatii la 820 biliarde de urmagi. cel mai aprig d a r t y viespea. Dimpotriv5. ca e S J 130 . in primul rind. perspectivele de cules pentru sezonul urm5tor sunt mic~orate. Considerind d fiecare insect5 ar cintiri in medie aproximativ un miligram. este prezenp gi frecvenp dHunHtorilor (pr5d5torilor) $ a. Pe Iingi acestea mai exist5 inc5 aproximativ 40 specii de produc5tori de man& asupra c5rora cercet5rile sunt in curs. dezvoltarea ~i r5spiindirea tinerelor larve de lecaniide. de evolufia timpului de la sf5r~itulverii ~i din toamna anului precedent. Prognoze pe durati lung5 (4-6 luni): productia de man5 a unui an este $i ea conditionat5. vegetatia se dezvolt5 normal gi respectiv plantele gazd5 pot s5-gi acumuleze suficiente substante de rezerv5 in muguri (viitoarele ml5dite). ceea ce ar echivala aproximativ cu producfia mondial5 de griu pe doi ani. -dement valoros. care trebuie inregistrat in cadrul observatiilor pentru progn6?gde h g 5 durat5. Numiirul speciilor de produc5tori de man5 (Homopterae) pe continentul european este foarte mare. toamnele reci. dintre care 52 speccii apartin subordinului Aphidoidea gi 8 specii subordinului Coccoidea. iar m5tcile de lachnide. sunt dislocate gi distruse de frig ~i ap5 inc5 inainte de a fi terminat ponta. iar copiii acestora la 820x 10 la puterea 15. gansele pentru obtinerea unor recolte bogate de miere iar sunt reduse. In special pentru perioada de sfirsit de var5-toamnil.. Dac5 in perioada august-noiembrie vremea este caldi gi cu precipitatii moderate. in aceste conditii.ou5 de iarn5" in toamna respectiv5.MANUAL UL APICUL TORUL UI in consecinF. in acest caz. constituie condifii nefavorabile pentru r5sp8ndirea ~i inmultirea produc5torilor de mans. ceea ce asigur5 o bun5 dezvoltare a coloniilor viitoare de produc5tori de man5. Prognoza la culesul de man5 se dezvolt: paralel cu modernizarea apiculturii gi cunoa~terea principalelor resurse melifere din pra noastr5. referindu-ne ins5 numai la speciile ce prezinti importan@ economico-apicol5. o depunere masiv5 de . acestea se cifreaz5 la 60. Astfel.pr'nzi&. larvele de lecaniide sunt smulse de pe ramuri ~i sp5late (innecate) inc5 inainte de a se fi fixat ~i ascuns sub solzii de pe ramuri in vederea ierngrii. cu ploi torentiale de lung5 durat5 yi zapad! timpurie. in tara noastr5 se intilnesc toate aceste specii.

controlul arboretelor de molid ~i stejar se efectueazg in cursul lunilor aprilie-mai. constituie hrana preferat5 a viespilor. Este stadiul inceputului activ de secrefie gi fenologic corespunde cu faza de inmugurire a molidului ~i a stejarului sau a altor specii de foioase.MANUAL UL APICULTORUL UZ gi mana insii~i. se stabile~te stadiul de secretie a manei. De asemenea. pe arborii respectivi ~ i de asemenea. pot constitui. primele controale ~i investigafii pe teren trebuie sii se efectueze intre 1 ~i 5 mai. ~i la lachnide. Cu ocazia fieciirui control se inregistreazii prezenp ~i densitatea tinerelor colonii de lecaniide (numiir adulti pe metru liniar) qi frecventa furnicilor pe arborii de conifere sau de foioase.). pentru lecaniida mare. De asemenea. in cadrul prognozei pe termen scurt. care in anumite masive incepe sii secrete manii in jurul datei de 25 mai. Dimpotriv5 o vreme caldii. Ploile de duratii. in continuare stadiile de dezvoltare a lecaniidelor ~i variatiile de culoare se succed conform celor ariitate la biologia acestora. cu atlt perspectivele pentru o recolt5 buni de miere de man5 sunt mai mari. hotiiritor pentru dezvoltare? gijnmultirea lor este evolufia timpului. de prezenp la cules a diferitilor d5uniitori (viespi.inrnulQ a herelor generatii. ceea ce determinii uneori o hmultire puternic5 a lor in aceste locuri. Identificarea acestora este mult u~uratii de circulatia intens2 a furnicilor ins5 . . de asemenea. Cu cit densitatea coloniilor de furnici este mai mare pe unitatea de suprafatii. identificarea producZitorilor de man2 din zona vizati trebuie s5 se efectueze cu una pin5 la trei siiptimini inaintea culesului. care trideazi prezenp larvelor secundare. diptere etc. . lini~tit5. deoarece este nerentabil s5 ~i se efectueze deplasarea la stupiirit pastoral in momentul in care stadiul biologic de secretie a manei se apropie de sfir~it. date utile pentru aprecierea perspectivelor de cules in sezonul apicol urmiitor. Numiritoarea in cursul toamnei pe unii arbori reprezentativi a ou5lor de iamii la lachnide Si a larvelor la lecaniide pe arbore sau pe metru liniar de ramur5. precipitatii & 'favorimazii cu A "$. In cazul lachnidelor. pcriclitiind astfel ~i. intre 20 qi 30 ficut intre timp aparitia de sub solzii mugurilor. Astfel. distrug gi inneac5 miitcile proaspiit eclozionate. ~"s. cind se pot observa pe rimurele mici ghemotoace albe-argintii de cear5. Un alt element deosebit de important pentru prognoza de duratii lung2 il constituie prezenta coloniilor de furnici gi respectiv circulatia furnicilor pe arbori. mai apar vizibil adultii care ~ i .a u Mirimea femelelor adulte in acest stadiu este de circa 1-2 mm ~i prezinti o culoare deschisii (culoarea pielii). insotite de r5celi $ uni. urmiirindu-se s5 se identifice aduliii pe ramurile tinere.

in functie de o seric de factori. urmate de riiceli. Dintre insecte principalul agent polenizator il reprezinl a1hpd. 0 amplitudinein medie de 12°C qi o umiditate atmosferic5 de 70% constituie condifii optime pentru culesul de manil. aceasta devenind inaccesibil5 culesului. Polenizarea culturilor agricole entornofile cu ajutorul albinelor Floarea reprezintiiorganul deinmultire sexuat5a plantelor. cind se polenizeaz5 ~i fecundeazg cu polenul propriu. iar ~rin~fecundare produce contopirea gr5unciorilor de polen (elemente cu sexuale b5rb5te~ti) ovule (elemente sexuale femeie~ti). plantele pot fi: autofertile. malacofili (prin i n t e d e h l riiplu~telor)~i entomofilii (cu ajutorul insectelor) care se intilne~te 1%--majorit! ktea plantelor. Ploile abundente ~i de durat8. Pentrucaplantele sii rodeasc5 este necesar s5 se produc5 procesele de polenizare ~i fecundare. cind se polenizeazi ~i fecundeazii cu polen striin de la alte plante sau alte soiuri: intersterile.55 w&I. creindu-se astfel conditii bune pentru culesul de man5 lat5 ciiteva concluzii referitoare la actiunea vremii in perioada de secretie a manei: . Experientele au demonstrat cii polenizarea incruci~ati este superioari autopoleniziirii chiar la plantele autofertile. autosterile. participl la polenizarea ?-? . polenizarea poate fi: anemofilii (prin intermediul vintului). Dup5 agentul polenizator (care transport5 polenul de la o plant5 la alta). influenteazi negativ at2t productia de man5 c i t ~i intensitatea culesului. Din punctul de vedere a1 polenizFtrii. Prin polenizare se intelege transportul gr5unciorilor de polen de pe antere pe stigmatul se florii.care.intensitatea culesului de man5 crevte in raport cu amplitudinea dintre temperaturile inregistrate in timpul noptii ~i cele din timpul zilei. iar pe de alt5 parte prin uscarea manei de pe fiunze qi ramuri. hidrofil5 (prin intermditrbapei). . In acest caz.ifere. Majoritatea plantelor rodesc ins5 numai prin polenizarea cu polenul provenit de la alte plante din acela~isoi. r. vremea se menfine c5lduroas5 yi in general constant5 qi liniytit5. i Polenizarea care se efectueaz5 cu polenul propriu se numeSte direct5 sau autopolenizare. impiedicind. d e ~ fiecare dintre soiuri poate poleniza un al treilea soi. ornitofilii (prin intermediul unor piisiiri). polenizarea se nume7te indirect5 sau Pncruciqat8. pe de o parte zborul albinelor.F MANUALUL APICULTORULUI inmultirea coloniilor de lachnide.culesul de man5 are perspective sigure atunci cind in perioada secrefiei. 132 . cind nu se polenizeazii reciproc. VBntul are un efect diiuniitor.

dispersafi in grupe mici. puiet in toate fazele de dezvoltare. provizii de hran5 suficiente. Functia principal5 a albinelor hnaturi ~ieconomie este. albine s5lbatice. Este interzisii amplasarea stupinei pe direcfia de zbor a albinelor apacinind altor stupine (intre aceste stupine gi cultura de polenizat). in stare activg. s5n5toase. Modul de amplasare a stupinelor se face tin5nd seama de necesitatea polenizgrii complete yi uniforme. Se iau in considerare specia de cultur5. Albinele trebuie s5 aib5 asigmatmvzerve de e api. stupii se umbresc sau se instaleazii chiar la umbrii. deoarece extinderea pe suprafete mari a tratamentelor pentru combaterea bolilor yi diunitorilor culturilor agricole a dus la reducerea simtitoare sau chiar disparitia entomofaunei s5lbatice spontan polenizatoare. pentru a primi multi lumin5 qi c5ldur5 solar5. Tratamentul culturilor infloritk +P'd?e)&ijnai in Bod 9 . Pregltirea familiilor de albine yi tehnica polenizlrii Familiile de albine destinate poleniz5rii trebuie s5 fie intretinute in special in acest scop. cu o populatie numeroas5 (minimum 30. 0 problem5 foarte important5 de care trebuie sii se tin%sea&$ te z~relarea tratamentelor efectuate pentru combaterea bolilor gi d5un5torilor cu ivitatea de cules qi polenizare a albinelor. mugte. Familiile de albine folosite la polenizare dupii 15 iunie se vor mentine in stare activ5. cu 10-20 rame (in funcfiede sistemul de stup). culesul incepe dimineap devreme. La culturile agricole num5rul stupilor amplasafi pe o vatr5 nu va depigi 50 familii de albine. spre a-i feri de a r ~ i t puternice.MANUALUL APICULTORULUI plantelor in procent de 75-90%. m5rimea parcelei. In rest polenizarea entomofil5 este efectuata de bondari. pentru a asigura maxim de eficienp ca polenizator. inciirciitura la hectar. in general se recornand5 ca stupii sii fie amplasafi aproape de culturi ~i unde este posibil. Albinele sunt insectele cele mai utile omului. in primul rind. densitatea culturii. stupii se ayeaz5 cu urdini~ul spre est. c5ribugi yi viespi. matc5 tin5r5 ~i prolificii. de agent polenizator. La speciile cu inflorire timpurie sau tiirzie de toamn5. ciind stupii apaqin unor stupine diferite. Momentul optim al deplas5rii familiilor de albine pentru polenizare este inceputul infloririi. inc5lzindu-se mai repede. iar distanp dintre stupi va fi de cel putin 100 de metri. Pentru acfiunea de polenizare se recornand5 folosirea familiilor de albine puternice. La culesurile din timpul verii. furnici. avind grij5 sii se ia m5suri corespunziitoare pentru impiedicarea roirii.000 indivizi). Necesitatea folosirii albinelor in mod organizat la polenizare a crescut considerabil in condifiile actuale. in cazul deplasgrii prea timpurii intervine pericolul ca albinele &fieatrase yi s5 prefere florile plantelor spontane concurente.

marul. piirul. mu~tarul. dovleceii). inul).10 50-60 25. prunul.100 8. NumSirul optim de familii de albine in actiunea de polenizare a culturilor agricole entomofile CulturSi Livezi Floarea soarelui Rapitg. de asemenea. care distrug diiuniitorii dar nu sunt toxice pentru albine.gutuiul. kg/ha 2-3 50-60 25-40 1-2 30-50 40-120 2-3 20-30 40. coriandrul. piersicul. Pentru asigurarea conditiilor optime de poleniziri eficiente.). viginul. % Productia de miere. coac2zul. plantele tehnicc (floarca soarelui. se acfionead pentru stabilirea unor mijloace moderne pentru con~baterea bolilor gi diiuniitorilor plantelor agricole care sii nu aduca prejudicii ssnitifii gi activitifii familiilor de albine anga-iate la polenizarca culturilor. Cu toate c?i se polenizeazii gi fecundeazii cu p e ~ @ p r i uprin polenizarea cu ajutorul albinelor gi la aceste specii productiile . Delicios rogu. sparceta). ridichiile etc. ciregul. ceapa. se studiazii. pomii gi arbugtii fructiferi se grupeaz2 in trei categorii: specii autosterile . semincerii de legume (varza.1000 200-300 25-50 Polenizarea arborilor fructiferi Se apreciazi cii fir8 apicultur2 nu exist2 pomiculturii. rapita. a&ul. bostiinoasele (pepenii. dovlecii. Piitul. trifoiul. hrivca. . etc. caisirl. Una din miisuri consti in aplicarea tratamentelor cu insecticide selective. specii autofertile . posibilitatea folosirii mijloacelor de l u p ~ pe cale biologici. guliile. zmeurul. Seminceri m u ~ t a r lucernii Seminceri trifoi. semincerii de leguminoase (lucerna. soiuri intersterile . cu respectarea prevederilor legislatiei privind misurile de protecfiea familiilor de albine..la mar soiul Qe@5orauriu. Principalele grupe de plante cultivate polenizate cu ajutorul albinelor sunt: pomii ~i arbugtii fructiferi. sparcetl ~i legume 3-4 Familii de albine. nr./ha Spor de recoltii.IMANUALLILAPICU12TORUL CII excepfional. Dupii modul cum se efectueazii polenizarea.

care sunt diiuniitoare albinelor. in raza economic2 de zbor a albinelor.Ordinul45 din 21 . in general. Prin polenizarea cu albine a livezilor. albinele beneficiazii de culesuri timpurii de intrefinere de nectar dar mai ales de polen. 0 problem2 de mare insernniitate ~i o atentie cu totul deosebitii trebuie acordati combaterii bolilor ~i driunBtorilor pomilor ~i arbu~tilorfructiferi cu produse chimice. stupii a~ezafi la o distanp de 1. pe liingii sporul c$n ati?%aportul albinelor determinii ~i imbuniitiitirea calitativii a fructelor priviqd @ u ~ .X. ) 1 . iar randamentul la cules creSte. se obtin sporuri de p&ue$ie de 5060%. pregiitind-o pentru culesul principal.200 metri de livadii aduc o contributie de 85% prin polenizare. care sii asigure polenul necesar. Pentru familiile fructiferi. Momentul optim de deplasare este marcat de inceputul infloririi primelor soiuri. uniforrnitatea. pregritirea folosite primiivara timpuriu la polenizarea pomilor qi arbu~tilor albinelor trebuie ficutii incri din toamna precedentri. cind atit cei ce le aplicii cit ~i definiitorii familiilor de albine trebuie sii ia miisurile de protectie a albinelor care se previid in . iar pe de altri parte. in livezile tinere. ~nciirciitura optimri recomandatii la polenizarea livezilor este de 2-3 familii de albine la hectar. forma ~i confinutul in vitamine. albinele nu se uzeazri ~i pe lsngii o polenizare saturatii pot realiza ~i productii timpurii de miere care variazii intre 25 gi 40 kglhectar. Din datele pe care le detinem. in numai cgteva zile albinele trebuie sii aibi create cele mai bune conditii de activitate. mai ales primelor douii categorii de plante. Locul ideal pentru stabilirea vetrei de stupinii este in veciniitatea livezii. in acest fel. hranii atit de necesarii primiivara pentru cre~terea puietului ~i dezvoltarea familiei. in cazul distantelor mici. De regulii se recomandii amplasarea stupilor in interiorul livezii. Deoarece perioada Infloririi unei specii pomicole este scurtri. pentru asigurarea rodului trebuie sii se tin2 seama de aceasti condifie ~i sri se planteze aliituri de soiurile de bazri ~i soiuri polenizatoare. dupii ciiteva rgnduri din soiul autosteril sau intersteril. de la salcgm. m&imea. 1991 privind unele miisuri pentru protecfia familiilor de albine impotriva intoxicafiilor cu pesticide". Aceste tratamente se aplicii in mod exceptional in perioada infloririi unor specii pomicole.. pentru asigurarea unei poleniziiri uniforme ~i complete. dispersati In grupuri mici. & 4 . Aceasta se realizeazii intercalgnd. cu inflorire mai redusri se amplaseazii un numiir mai mic de stupi.MANUALUL APICULTORULUI La infiintarea livezilor. fa@ de cei a~ezatila jumiitatea acestei distanfe. un rind din soiul polenizator sau se vor planta toate pe acelagi rind. care au cel putin 6 rame cu puiet. evithduse zborurile lungi care uzeazii albinele. in limitele acesteia albinele realizeazii producfii mai mari de miere. ceea ce reprezintri venituri suplimentare. se imbuniitm I asem=?. Amplasafi aproape de livadri. pe de o parte este efectuatii polenizarea pomilor ~i asigurarea rodului.

La amplasarea stupinei se fine seama gi de forma lanului. tehnologia culturii florii-soarelui prevede ca una din condifiile esentiale pentru obtinerea recoltelor sporite .polenizarea dirijat5 gi completii cu ajutorul albinelor. frecvent5 la culesul de floarea-soarelui. se recornand5 avezarea stupilor in partea unde s-a terminat ins5minptul gi inflorirea se produce mai tirziu. la distant5 de 2-3 metri unul de altul. Pentru asigurarea polenizirii optime a culturilor de floarea-soarelui norma de familii de albine este de 1-2 la hectar. ca gi procentul de ulei continut in seminte. S-a stabilit c5 exist5 o corelatie direct5 intre potentialul nectaro-poleniferI! frecvenfa cercetgrii de c5tre albine a soiurilor gi hibrizilor de floarea-soarelui aflati in cultur5 cu productivitatea lor in seminte ~i ulei. pentru c5 astfel albinele sunt determinate s5 cerceteze uniform intreaga cultur5. realiziindu-se astfel o polenizare uniform5 gi complea. . Se va evita vecin5tatea drumurilor intens circulate de oameni gi animale. principals plant5 uleioas5 cultivat5 in fara noastr2. dupfi efectuarea unor zboruri de orientare prealabile. Pentru a evita depopularea stupilor prin rfitacirea albinelor. sau interpunerea acestora intre lanul de floarea-soarelui vi locul de amplasare pentru a evita distrugerea albinelor sau eventualele accidente care pot fi provocate de albine. special amenajat. cregte rezistenp la cfidere a fructelor qi se obfin productii stabile gi regulate. Polenizarea florii-soarelui Floarea-soarelui. Amplasarea stupilor se poate face la o oarecare distant5 de tarla. c5te una la fiecare capit a1 culturii. precum gi o importanti .MANUAL UL APICUL TORULUI rezistenfa la boli ~i diiunfitori. Pe ling5 sporul cantitativ. se reduce periodicitatea de rodire. un pom. este o specie cu polenizare tipic entomofil5 care se realizeazg aproape exclusiv cu ajutorul albinelor. Deplasarea stupilor la tarlalele de floarea-soarelui se face cind cultura este inflorit5 in procent de 5-7%. Fa@ de tarla. sau instalarea unor repere cum sunt panouri de diverse forme ~i culori sau altele. seminte realizat prin polenizarea cu ajutorul albinelor gi 50% media fiind de 335 kg la hectar. cu o pondere economic5 insemnaa. astfel pe o tarla lung5 gi ingust5 se recornand5 s5 se instaleze dou5 stupine. Alfituri de celelalte misuri agrotehnice. se recornand5 agezarea stupilor in preajma unor repere naturale care pot fi: cumpana de la fintin5. pe loc deschis. polenizarea contribuie la marirea a semintelor. cabana. 0 conditie determinant5 pentru efectuarea unei poleniz5ri eficiente a floriisoarelui gi obtinerea productiilor mari de miere const5 in orientarea gi amplasarea corect5 a stupinelor la cules. pentru ca contactul cu florile si se fac5 treptat.

). stupii r i m h i n d pin5 la intrarea in pirgii a semintelor de lucer~lii. lucerna reprezint5 una dintre cele mai valoroase culturi furajere din zona de cimpie datorit5 calitatii superioare a nutreplui.. acoperite pe toat5 lungimea cu filamentul celei de-astamine ~i prinzind in interior pistilul. Misiunea de eliberare se realizeazii cu ajutorul i n s e c e w i s r n u l de % 137 S fl . agrotehnica aplicata culturii. Astfel familiile de albine trebuie s i fie puternice. flora concurent5.Se recornand5 ca in zona unde se aflii cultura avizati poleniz5rii s5 nu fie plante inflorite din flora spontan5 sau cultivati care s i o concureze. stupii se amplaseaz5 in imediata vecin5tate a lanurilor la 50-100 m distant& in cazul suprafetelor mai mari. alte plante tehnice care beneficiazii de polenizarea cu ajutorul albinelor sunt: rapip gi muytarul. care 1% turitate este strins5 in caren5 ~i tinde s5 se elibereze. prezentiind a~a-numita . pe de o parte m5surile agrotehnice care concur5 la intensificarea secretiei de nectar gi sporirea gradului de atractivitate gi totodata activitatea familiilor de albine care particips la polenizare. pentru suprafete mai mici de 5 ha.foame de polen". rezultind un spor de recoltii de 20-30% gi o productie de miere de 40. Astfel. Pentru asigurarea eficientei maxime de polenizare a lucernei a fost elaborat un complex de recomand5ri privind. Polenizarea culturilor semincere de IucernSi in agricultura noastr5. este avizata aproape exclusiv poleniziirii cu albine. Momentul transportarii acestor familii de albine la loturile semincere de lucern5 se face la inceputul infloririi (20-25%). Norma de familii de albine la hectar se stabilegte in funcfie de soiul sau hibridul cultivat in anumite conditii ecologice (entomofauna polenizatoare. cu minimum 8-10 rame cu puiet in aga fel ca cerintele biologice pentru polen s5 fie maxime. pentru polenizarea lucernei.100 kglhectar.MANUAL UL APICUL TORULUI in afar5 de floarea soarelui. Lucerna are o floare tipic5 de leguminoase: 9 stamine au filamentele concrescute. Lucerna este o plant5 tipic entomofila gi in conditiile diminuiirii simtitoare sau disparifiei entomofaunei polenizatoare spontane. Amplasarea familiilor de albine se face in raport cu marimea gi forma lanului. incit s5 se efectueze o cercetare uniform5 gi completg a intregii suprafete cultivate. 8-10 familii de albine la hectar. Pentru condifiile din Cimpia Romin5 se recomandi. La aceste culturi se folosegte o inc5rc5turii de 2-3 familii de albine la hectar. formeazg coloana sexualii. factorii meteorologici. se vor fixa mai multe vetre de stupin5 in lan gi la capetele tarlalei. Aceasta se datoreazii conformatiei anatomo-morfologicc deosebite a florilor. etc.

Dresajul aplicat la polenizarea lucernei cre~te frecvenp de cercetare a albinelor de 5 ori. Pentru imbun5tifirea tehnicii de polenizare a lucernei. Acesta reactioneazi intens la polenizarea cu ajutorul albinelor. De aceea pentru intensificarea procesului de polenizare ~i sporire a atractivitgfii culturilor de lucem5 fa@ de albinele melifere se poate aplica metoda dresajului care urm5re~te formarea reflexelor con-ditionate la albine. S-a observat c5 albinele tinere viziteaz5 lucerna in proporfie rnai mare fa? de cele adulte. in c5utarea hranei. pin5 la crearea reflexului de respingere. apoi siropul se r5ce~te adaug5 florile de lucern5 cur5pte de parfile verzi. pe de o parte condifiilor nefavorabile iar pe de alt5 parte lungimii prea mari a tubului floral.exploziv". Albinele culegatoare de nectar s-au adaptat acestei situatii abordind uneori florile lateral. Prin polenizare cu ajutorul albinelor. introducind glosa in interiorul florii qi extr5gind nectarul fir5 s5 le deschid5 ~i deci fir5 a efectua polenizarea. la unele . tip in care coloana sexualia florii iese brusc din caren5 in urma vizit5rii de c5tre insecte qi nu revine in pozitia initial5. albinele deschid florile. rnai atractive pentru albine. Zilnic se administreaz5 unei familii de albine 100-200 ml sirop.MANUAL UL A PICUL TORULUI deschidere a1 florii se incadreaz5 in tipul . Infuzia se prepara astfel: pin5 la 30°C qi se se fierbe 1 litru de ap5 cu 1 kg de zahgr.. La culturile semincere de trifoi roqu se folose~teo norm5 de polenizare de 3-4 familii de albine. Pentru polenizareaculturilor rovu stupina se amplaseazB la o distant5 maxim5 de 500 de cazul unor distante rnai mari efectul poleniz5rii se mic~oreazi insemnat. in proporfie de 114 piin8 la 113 din volumul siropului. Cea rnai frecvent5 metod5 const2 in hr5nirea periodic5 a familiilor de albine cu infuzie de flori de lucern8 indulciti cu zah8r. in lucr5rile de ameliorare se urmaresc dou5 c8i: obtinerea de albine cu tendint5 pronunpti de polenizare a lucernei. care elibereaz5 coloanele sexuale ce lovesc capul qi corpul insectei jenindu-le gi determinindu-le dup5 citeva experiente s5 le evite. in paralel cu obtinerea soiurilor de lucem5 cu un confinut rnai mare de polen. In unii ani. datorit8. iar productia de seminfe de 3 ori. Dresajul se aplica in prima zi de polenizare ~i se repeta din douB in douB zile pe toat5 durata infloririi maxime. Polenizarea culturilor semincere de trifoi roSu 0 alt5 plant5 furajer5 cu important5 economic5 mare prin valoarea nutritivi ~i rolul sau in sporirea fertilitgfii solurilor este trifoiul rovu. rnai ales la cele tinere. se obtin sporuri de s8rnilnf5 de 50-60% ~i totodat5 recolte de miere de 25-200 kglha. odat5 cu plecarea insectei.

Polenizarea culturilor semincere legumicole in fara noastr5 culturile legumicole au o deosebiti insemnitate pentru asigurarea hranei populatiei. guliile. pepenii etc. incep sB cerceteze qi florile trifoiului roqu care infloresc in continuare. in acest caz este necesar s5 se aplice dresajul albinelor prin metoda descris5 la lucerni. Sporul de aportul adus de albine este considerabil. infloresc vara. cifrindu-se la 139 s rC . se pot folosi culturi de ademenire cum sunt: facelia. dovlecii) furnizeaz5 culesuri de nectar ~i polen in timpul verii ~i inceputul toamnei cind flora melifer5 este mai slab reprezentat5. sulfina. etc. ridichile. ceea ce sporegte intensitatea de cercetare a culturii de 20 de ori. Albinele fiind atrase qi antrenate la cules de aceste plante. aceasti? cultur5. sparceta. inc5rc5tura cu familii de albine la hectar este de 0. in lunile iunie-iulie. r5spunzind cu sporuri insemnate de recolt5 sunt: ceapa. Totodati albinele beneficiaza de un bun cules. La aceasta se adaug5 qi cantitatea de 25-50 kg miere care se obfine la hectarul de culturi. Printre culturile semincere legumicole cele mai importante qi care reclam5 mai mult polenizarea cu albine. folosindu-se o inc5rciturii de La 3 familii de albine la hectar. cultivafi pe suprafete Insemnate. oferind albinelor surse de hranii abundente ~i efectuind totodata polenizarea.150 kg miere la hectar.MANUAL UL A PICULTORUL UI soiuri care dep5qegte lungimea trompei albinei face nectarul inaccesibil gi albinele nu cerceteaza prea mult florile trifoiului roqu. care s i poatii fi cercetate de albine. oferind familiilor de albine culesuri intense qi de lung5 duratii. Acestea se seaman5 in benzi cu cultura de baz5 gi infloresc inaintea ei. dovleceii. morcovii.5 in culturi intercalate qi 1 familie de albine in culturi pure. De asemenea. datoritii infloririi lor e~alonate. rezult5 un spor de productie medie de s5minf5 de 66%. Pentru cregterea eficientei polenizarii cu ajutorul albinelor se urm5reqte totodata obtinerea de soiuri de trifoi roqu cu tubul floral mai redus. Prin polenizarea cu albine a culturilor semincere de trifoi rogu se rea-lizeaz5 un insemnat spor de producfie de seminfe la hectar de 200-300%. Semincerii de ceap5. varza. limba mielului. dovleceii. obfinindu-se 30. Norma de familii de al-bine folosite la semincerii de legume variaz5 intre 2 qi 4. Sporul de legume obtinut la culturile de legume pentru s5minfi este de 200-300%. Bostiinoasele (pepenii.

care const5 in hrinirea periodic5 a familiilor de albine cu infuzie de flori de ciipguni indulcit5 cu zahir. Ca y.i la lucern5 gi la c5pguni se poate aplica metoda dresajului. Modul de amplasare a stupilor se face in raport cu m5rimea qi forma solariului. aviind 3-4 rame cu puiet. capabile s5 realizeze polenizarea saturatA a culturii. Deplasarea ~i instalarea stupilor in solarii se face la aparifia primelor flori in cultur5. pentru ca cerintele biologice pentru polen ale familiei de albine s5 fie maxime.8 kg de zah5r la 1 I de ap5. u Organizarea actiunii de polenizare a culturilor agricole entomofile c ajutorul albinelor pe intreg teritoriul t5rii se realizeazi in baza Ordinului nr. Aplicarea acestor m5suri de ordin agrotehnic ~i fitotehnic. Norma de polenizare la cultura c5pgunilor in solarii e<te de 8-. cu sirop de zah5r in concentratie de 1.. cantitativy calitativ. in 0 prim5 conditie a unei poleniz5ri eficiente consti in folosirea de familii puternice.10 familii de albine. Pentru ca eficienta acestei actiuni sii fie maxim$ este necesar s5 se aplice un complex de m5suri care sa contribuie la cregterea productiei de fructe. Familiile de albine se intretin gi stimuleaz5 prin hr5niri periodice. Dresajul se aplic5 la inflorirea maxim5 a culturilor. problema poleniz5rii lor cu ajutorul albinelor a devenit tot mai actuali. administriindu-se zilnic 100200 ml de infuzie pe familia de albine.i completi a intregii suprafefe.Norme metodologice orientative privind polenizarea culturilor agricole . in functie de soiul cultivat si conditiile ecologice. la dou5 zile. contribuie la intensificarea poleniz5rii c5p~unilor solarii. in aga fel inciit s5 asigure cercetarea uniform5 y. cu albine culegiltoare numeroase.68 din 24 iulie 1998 al Ministerului Agriculturii gi Alimentatiei .MANUAL UL APICULTORULUZ Polenizarea culturilor de csp~uni solarii din Pe m5sur5 ce suprafetele cultivate cu c5pguni in sere y.i solarii au crescur an de an.

.

La familiile puternice. La familiile slabe se iau toate m2surile de intiirire a lor . familiile puternice pot realiza productii ridicate dar dezvoltarea respectiva ~i valorificarea eficient2 a culesurilor se poate face folosind doar stupi de mare volum. activitatea apicultorilor cap5tii un ritm uniform.MANUAL UL APICULTORUL UI Lecfia 6. de asemenea. lucriiri care in majoritatea lor se executii in perioada de iarn5 sau in perioadele dintre culesuri. perioada sezonului activ putind fi folositii doar pentru intrefinerea familiilor de albine. . a! cuiburilor. se schimbii evenc~al matca. + -. numiirul de faguri cu puiet ~i cantitatea de hran2. repararea fundurilor). Controlul nerational cu desfacerea completii a cuibului.se sparge cuibul. l2rgirea repetat2 a cuiburilor prin introducerea de rame. tendinfa de roire. este suficientii ridicarea corpului ~i observarea fagurilor fir2 a-i scoate din corp. Cregferea gi ingjrijirea albinelor in dilerife sisfeme de sfupi Este binecunoscut faptul cii. Intretinerea yi exploatarea familiilor de albine C stupi multietajati n in cazul folosirii stupilor multietajati intretinerea familiilor de albine este diferit2 de aceea de intrefinere a familiilor in stupi verticali cu magazine sau orizontali. pregatirea materialelor . majoritatea lucr2rilor executate de apicultori se rezumii la cele pregiititoare (incheierea ramelor. cl2direa aici ~i concluzia c2 asigurarea spatiului de cre~tere de faguri noi ~i prevenirea roitului este posibil2 doar in stupi de volum mare. Pentru a determina puterea familiei de albine. in acest fel. pe dou2 corpuri. fir2 a considera fagurii pentru acumularea nectarului ~i a p2sturii in timpul culesului. inssnnarea ramelor ~i fixarea fagurilor artificiali. cB pentru dezvoltarea normal2 a unei familii sunt necesari 14-16 faguri.friinea ezvoltarea familiilor de albine yi scade productivitatea muncii. se elimin2 lucriirile de volum cum ar fi controlul amiinuntit. . fixarea ~i impachetarea fagurilor in vederea deplasiirilor in pastoral. sortarea fagurilor ~i topirea celor reformati. Se $tie. De intensivii a puietului. + Cuiburile se desfac doar in cazurile in care familia este susp 5 d t boli sau orfan2. in conditii nonnale de cules. ram2 cu ramii. constructia fagurilor artificiali. Prin buna organizare a muncii de intrefinere.cum sunt: stupii multietajati. se administreazii susfinut hriiniri stimulente. se ajut5 cu faguri cu puiet.corpuri pentru Igrgirea cuibului la valorificarea culesurilor. stupii verticali cu magazine ~i stupii orizontali. % i .

intre cele dou5 corpuri se pune 0 foaie de carton asfaltat. p5strare a cildurii in cuib. organizarea de-plas5rii in stupgrit pastoral. in timpul iernlt albinele se deplaseaz5 incetul cu incetul din corpul de jos in cel de sus. apicultorul suprimind doar in caz de necesitate corpul de jos. Gr5 desfacerea cuiburilor ~i analizarea ramelor in mod separat. Pentru o mai bun5 iernare. intregul cuib (albine. Prin aceast5 lucrare se stimuleazii in corpul de sus. Din momentul in care albinele incep s5 ocupe ~i faguri din corpul de jos iar puietul este intins pe 7-8 inversarea corpurilor. pe m8sut ce consum5 rezervele de hran5. unde conditiile de microclimat sun1 Intrucit de executarea la timpul optim a inversirii mare m5sur5 dezvoltarea familiei qi valorificarea culesului A d 142 . inversarea corpurilor in vederea intensificarii cre~ten de puiet. sunt create conditii optime puietului. Obiqnuit. cu o poqiune liber5 pentru trecere. care ocup5 pin5 intr-un corp de albine. In continuare. recoltarea mien qi pregatirea pentru iernare. la ieqirea din iarn5. se mai reduce din deschiderea urdini~ului. 15rgirea spatiului pentru valorificarea culesurilor prin adaugarea de nc corpuri sau magazine. sunt iernatc tot pe dou5 corpuri: dar se iau misuri pentru ca ghemul s5 se formeze toamni in corpul de sus. restrins pe zece faguri. in mod normal ins5 familia se menfine in continuare pe doui corpuri ~i in perioada de prim5var5. catre peretele frontalal corpului. Dac5 familia ocup5 mai putin de 7-8 intervale. timp in care familia ocup5 bine corpul de sus. de regul8. in acest fel. Familiile mai slabe. In cuibul compact. familiile puternice ierneaz5 pe dou5 corpuri. la stupii multietajati aceast5 lucrart se simplific5 foarte mult. puiet ~i hran5) sunt concentrate in ace1 moment in corpul de sus. cuibul de iernare poatefi protejat pe o latur5 sau pe ambele laturi cu cite o diafragma. In cazul familiilor normale acestea nu vor mai fi controlate trei-patru s5pti5mini. corpul dt jos este gol. pe care-l trece in rezerv5 pin5 ce familia ajunge s5 ocupe bine un cotp de albine ~i puiet. pentru cre~terea In momentul reviziei de prim5var5 se face un control sumar prin care se stabile~teprezenta puietului de toate virstele ~i cantitatea de hrani. toate aceste lucr5ri putindu-se executa la familiilc puternice.MANUAL UL A PICUL TORUL UI in complexul de lucr5ri de intretinere a albinelor in stupi multietajati intf revizia de prim5var5 cu care ocazie se cur5F ~i se iau m5suri suplimentare d. in timp ce la stupii verticali cu magazine sau la cei orizontal~ strimtorarea cuibului in perioada de prim5var5 este legat5 de lucr5ri laborioase $1 cu consum relativ mare de f o c i de munc5. dup5 care cuibul se izoleaz5 termic pe deasupra ~i dac5 e cazul.

matca trecind singur5 pe fagurii din corpul de sus in care se va forma cuibul in continuare. Dac5 in acest moment se intiirzie cu treilea corp. pozitie in care se menfine piin5 la prima inversare. corpul al doilea se adaug5 pentru inceput sub cuib. in acest fel se d5 posibilitate albinelor s5 curefe qi s. preg5teascB pentru ouat fagurii din corpul de jos qi s5 transporte in cuib mierea din fagurii acestui corp. fir5 intirzieri.53 . astfel inciit m5tcile s5 aibi in permanen@ spatii libere pentru ouat in corpul de sus. d)inversarea corpurilor Sunt cazuri in care unele familii. de asemenea. Aceste familii sunt lasate s5 se dezvolte in forma in care sunt. in 143 k C- . In aceste corpuri se pun.tori. innoirea periodic5 a fagurilor este o practic5 ce favorizeaza starea de sinitate a stupului. nu s-au ridicat inc5 complet in corpul de sus. de spatiu qi chiar prin aparifia frigurilor roitului. puternice la ieqirea din iarn5.Asigurarea spa[izrluipentvu cre~terea puietului a)situatia la intrarea in iarna'. Spre sfiirqitul prim5verii qi inceputul verii corpul de sus este in mod obiqnuit plin cu puiet de toate virstele. c)situa[ia cuibului in primcivara'.MANUAL UL APICUL TORULUI principal de la salciim. b). iar cel de jos din care ies in permanen@albinele tinere care sporesc efectivul de o oarecare aglomerare. Dup5 aceasta se va proceda la obiqnuita inversare a corpurilor conform schemei descrise mai sus. 1-2 rame cu faguri artificiali care. lucrarea trebuie executata la timp. fapt care ajutii odati mai mult la stimularea ouatului m5tcii. in prezenp unui cules de intrefinere. La familiile care la ieqirea din iarn5 au fost lasate pe un singur corp sau care au iernat pe un singur corp. precum qi cl5direa fagurilor qi prevenirea frigurilor roitului. in i timp ce va i e ~ puietul din corpul de jos. acum eliberafi de rezerve de hran5. incep s5 fie claditi. Este o bun5 ocazie de a tria qi fagurii de cuib din corpul de jos. eliminiindu-se cei negri qi necorespunz. A Fig. se poate incetini creqterea puterii familiei prin sc5 din lips. crescut in timpul iernii qi a1 primiverii timpurii. ocupind un spatiu insemnat qi in corpul de jos.

dup efectuarea inversgrii. iar in cel de jos pe miisurii ce puietul ciipiicit eclozioneazii. in tirnp ce in Y5 144 . Corpul al treilea poate fi pus atit deasupra celui de-al doilea.e"tieicorpuri. se u~ureazii recoltare: mierii din corpul de strcjt7. la culesul de salcim sunt suficienWe. Acest fapt se produce cu atiit mai mult cu cit matca coboar5 cu destul de multii greutate in corpul de jos. matca continuindu-qi normal activitatez de ouat in fagurii nou cliiditi din corpul nou introdus. cel de-al doilea sister avind un efect deoscbit in combaterea frigurilor roitului yi stimularea cladin fagurilor artificiali.MANUALUL APICULTORULUI operafia coincide de cele mai multe ori cu inceputul culesului de la salclm spatiul adiiugat folosind in acelayi timp yi pentru acumularea nectarului. Iiisind la discrefia albinelor fagurii din cart eclozioneaz& puietul. in aceste conditii instinctul de roire este anihilat yi dacg nu apar in continuare alte cauze care sii-l provoace. sub acestast monteazii o gratie despiirfitoare: in lipsa fagurilor cu puiet. in aceastii periodii ea abordiind cu multii placere fagurii nou cliiditi. iar In corpul de jos fagurii se elibereazii de puiet. de acee: in corpul a1 treilea yi in urmgtoarele. matca nu mai giiseyte loc pentru ouat. in aceastii perioadii albinele cl5desc foarte bine fagurii artificiali. Astfel. nu se ma1 manifest2 pin2 la sfiryitul sezonului. lnversarea corpurilor cstc un factor important in intretinerea familiilo: de albine in stupii multietajati. cele doug corpuri de jos vor fi ocupate cu puiet. Prin introducerea la mijloc a celui de-a1 treilea corp se formeazii un spatu go1 pe care albinele nu-I pot suporta ~i pe care cautii sii-I corecteze. iar in unele cazuri chiar a celui de-al patrulea corp magazin.? functie de puterea familiei yi de intensitatea culesului. care se giisesc in cazul acesta in centrul cuibului. Dupii refacerea unitiifii cuibului matca are din nou posibilitatea s i oui intens. Prin inversarea corpurilor ~i adiiugarea celui de-a1 treilez corp aceste stiiri anormale sunt evitate. in corpul de sus in care se giisevte aproapc tot puietul Gniir. pe ling5 fagurii goi se vor intercala yi ramecs faguri artificiali. Fiirii aceasta se deregleazii condifiile normale de creytere yi dezvoltare a familiilor de albine. intreaga lor energie este indreptatii catre completarea golului creat yi in primul rind pentru cliidirea noilor faguri artificiali dafi. De obicei. Pcntru a impiedica ridicarea miitcii in corpul pentru miere.surii. celulele sunt ocupate in mare rnisu~ cu piisturii. se impune adiiugarea celu de-al treilea corplmagazin. in timp ce albinele umplu cu miere celulele eliberate de puiet. atit pentru cre~tereapuietului cit yi pentru acumularea nectriu$f%~tul ceu%rniere. culesului. cit yi intrc corpul dc jos yi cel de sus.

- \ 145 -7 . in locul corpurilor de striinsuri se folosesc magazine cu 8 sau 9 faguri care avind o greutate mai mica sunt mai uSor manipulate de citre apionlbr. la recoltare avindu-se grijti ca in familie s i rimiini. rnai ales in cazul in care dupi culesul de la salciim in zona respectivi nu rnai existi qi alte culesuri. Desigur c i schema de intretinere descrisi mai sus nu este potrivitii pentru toate cazurile ~i in orice condifii de cules: in funcfie de acestea. lucru deosebit de grav pentru dezvoltarea in continuare a familiei. in firi obi~nuitelecoroane de miere inalnite la rama standard (435x300 mm). Pentru asigurarea rezervelor de hrani pentru iarni. Astfel. in mod obligatoriu. i n @ i l e i u l de . chiar in detrimentul puietului. fiind pus ori direct deasupra corpului al treilea ori deasupra corpului cu puiet. zmeur. etc. odat5 cu recoltarea corpului cu miere se face ~i inversarea corpului de jos cu cel de mijloc. in cazul stupilor multietajati aceste rezerve sunt cu atit rnai necesare cu ciit in mod obi~nuit. in situatia recolGrii mierii din corpul al treilea familia poate fi Iisati complet E r i hrana. in condifiile ingrijirii unor efective mari de familii de albine. coriandru. se aplici acele scheme de intretinere care corespund cel rnai bine conditiilor respective. Ca urmare. in primele doug corpuri ~inu in fagurii din corpurile superioare. precum ~i de experienp acumulati de fiecare apicultor in parte. d e ~ ace~tia spatiu suficient pentru depozitarea i au nectarului cules. Fagurii fiind dispuqi la distante mai mari decit cele din cuib. In aceasti situafie. Din aceasti cauzi chiar in familiile cu trei-patru corpuri se poate inalni situatia in care albinele blocheazii mierea ~i o ciipicesc. sunt mai gr&u . minimum 5-6 kg de miere.. pentru ca albinele s i rrimiini in continuare in stare activi. Din aceas6 cauzi. pentru continuarea dezvoltirii normale a familiilor se va avea in permanent5 grija asiguririi mitcii cu spafiul necesar pentru ouat in paralel cu spafiul pentru depozitarea nectarului. astfel incit poate apirea necesitatea asiguririi celui de-al patrulea corp cu care se procedeazg la fel ca yi cu al treilea. Lucrarea se face la inceputul culesului de vara (tei. puietul ocupi toat5 suprafap fagurelui. ccgptafi" de citre mitci. sub cel de striinsuri. rezerv5 de hranri. Dupg culesul de la salciim puterea familiei continu5 sB creasci. acesta din urmi ciit rnai aproape de puiet.) astfel inciit s i se asigure clidirea din timp a fagurilor artificiali necesari acumulirii nectarului. rama de stup multietajat. in cazurile in care se lucreaz5 fari gratii despifiitoa'i-e. La culesul de floarea-soarelui se manifest5 deja tendin@ albinelor de blocare a cuibului ~i de asigurare a rezervelor pentru iarni.MANUAL UL A PICUL TORUL UI corpul din mijloc se g i s e ~ t e puiet de toate viirstele. in productivititii muncii pentru valorificarea in conditii rnai bune a vederea cre~terii culesurilor. pentru a fi rnai uSor abordat de albine..\ .

Se d5 o botcii ciipicit2 gata de ie~ire. cipgciti. in roi se scuturi atita albini cit s2 acopere bine toti fagurii. luindu-se toate misurile de combatere a g5selnifci ~i a rozitoarelor. dupii restringerea puietului. crescuti in acest scop dints-o familie buni de priisilii. fir8 defecte sail celule de trintori. Nu se mai facc nici o alti lucrare de orgartiyare a cuibului. fir2 a ciuta sau izola obiynuit matca tinis2 o eliminii pe cea bitsin5 din familia de 146 . familia se lasii doar pe doui corpuri din care cel de jos cu resturi dc miere ~i piisturi ~i cu faguri goi in care a fost sau sc mai g5sesc unnc de puiet ~i cel de sus cu rezervele de hrani pcntru iarni. roiul se uncvte cu familia de bazi dintre corpuri a podi~oruluiseparator. Mult rnai indicat estc ca schimbarea mitcilor s5 se fac2 in ajunul sau in timpul culesului. Din aceasti cauzii miitcile trebuie schimbate mult mai des. Se aleg dc regul5 fagurii mai inchiyi la culoare. La sfir~itul pcrioadci de toamnii. care se vor pistra in rezervii. Lisate mai mult timp in stupi.. Se cauti ca fagurii cu puiet s i nu aibi lame tinere necipiicite ~i nici inceputuri de botci.MAh1C'ALi i L A PICCiL TOR U L C'I salcim se vor refine de la fiecare familie cite 1-2 faguri plini cu miere. dup5 puterea familiei. chiar in condifii bune de intretinere yi de cules. Dupii ce matca se imperecbeazii ~i inccpe s i ou5 in mod normal. Spccificul intretinerii farniliilor de albine in stupi multietajafi consti in aceea c i ~nitcileavind la dispozitic un spatiu pentru ouat practic nelimitat se uzeaz2 mai repede dec5t in stupii de alte sistemc. Dupii illtimul culcs se ridicii corpurile cu micre ~i se lasii unul sau doui corpuri pentru puiet. Din aceasti cauz5. in condifii de temperaturr? ~i umiditate in corespunzitoare (16-18°C ~i 50-60% urniditate). chiar anual. Deasupra acestora se ayeazi corpul cu rezervcle de lirani pentru iarrii. avindu-se in vedere c i in ace~ti faguri se va creSte puietul in primivara usmitoare. familia pierde capacitatea de producfie y i intri mai uyor 'in frigurile roitului. 'intre fagurii cu miere avindu-se griji sii se intercalcze ~i faguri cu rezerve de p8sturB. nu este recomandabil c a In ceea ce prive~te aceasta s i se faci in perioada de primiivarii cind familia este in dezvoltare y i cind orice intreruperc in aportul de ouii sc reflect2 negativ asupra cre~tcriiefectivului de albine pentru valorificarea culesului. ele nu pot mentine ridicat ritmul de ouat ~i prin aceasta nu pot asigura efectivelc necesare de albine culegiitoare. Lucrarea se face ins5 c u destuli greutate dat fiind numirul mare de same ce trebuie controlate. in cazul stupului multieta-jat esle mult mai bine de procedat in felul urmitor: in corpul al treilea se formeazii un roi stolon format din 1-2 faguri cu puiet c2picit gata de ieyire yi 2 faguri dc acoperire cu rezervele de hrani. astfel. cu celule regulate. Fagurii se pistreaz5 In corpuri de sti~pi spatii special amenajatc. momcntul schimbiirii miitcilor.

.

accst stup corespunde atit necesit5tilor fiziologice legate de buna desfi~urare viefii familiilor de albinc cit ~i cerintelor activitifii profesionale a a stuparilor.. Buna ingrijirc a familiilor de albinc in perioada de preggtire pentru iernare asigur5 succesul in apicultur5. in prezent. Caracterizat prin simplitate in constructie. in prezent cimpia romineascii ofcr5 un cules foarte timpuriu de la pomii fructiferi si a. Ca urmare. la salcim la care albinele ajung in mare parte insuficient dezvoltate. Astfel. unde agricultura s-a extins inlocuind prin culturi dirijate fostele piduri sau finete naturale.. Sub influcnta disparitici vechilor codri $i a aparitiei de noi plante melifere (salcim. floarea-soarelui). Fat5 de p5~unile pgdurile intinse dc foioase cu amestec de tei ~i alte esente meli-fere din qi trecut. u ~ o rde impachetat ~i de transportat. ~ o De cel de i > . precum ~i a dezvolt5rii impetuoase a agriculturii moderne. a r51-nasin folosinf5 ~i a capitat o larg5 r5spindire stupul vertical cu 10 rame de cuib ~i 1-2 magazinc.CIAhlC'AL C'L A PICUL TORUL UI Intretinerea ~i exploatarca familiilor dc albine in stupi verticali cu magazine Din marea varictate de tipuri de stupi vel-ticali cu magazine care au aparut in practica apicola ca rod al bogatei imaginatii a stuparilor. icrnarea f j r i picrderi ~i indeosebi valorificarea cu rezultate bune a culesurilor de nectar ~i polen. Si tuatii asemin%oarc se intilnesc ~i in celelaltc zonc ale firii. la noi in tar. de mentinesea puterii familiilor la un nivel ridicat in tot timpul anului depinde dezvoltarca familiilor de albine. iarn5 pin5 la -. formi compacti. sursele de cules de la noi din tar5 s-au schimbat ~i s-au grupat in alte pcrioade ale sezonului activ deciit cele in care s-a format albina autohton9. salcim este . precum ~i cu volum suficient pentru dezvoltarea familiei.

.

de reguli. intn~ciit acestea r5miinind in mijlocul cuibului vor fi folosite qi in continuare in primivari la creqterca puietului.ziisunt niult tnai eficiente deciit hrinirile stimulente datoriti aportului de polen proaspit. inclusiv secretia de lfiptiqor prin care se influenteazi qi activitatea de ouat a mitcilor. Pentru crcarea spatiului pentru ouat se scot rame pline cu lniere de pe margini. Se va avea griji insi. intruciit fiind foarte bogat in substante minerale qi zahasuri nedigerabile pentsu albine. Introducerea de faguri pentru ouat in mijlocul cuibului in aceasti perioadb este cu atit mai necesar2 in cazul aparifiei unui cules in naturcZ sau a amplasarii familiilor la un cules de toa1nn5(de balti.farniliilor in . se i~npune deplasarea stupilor la culesuri ori tirzii. aceasti miere poate provoca neplgceri in Fncircfituri intestinale mari. familii sau se pot extrage in cazul in care confin doar miere natural2 ~i nu provin din hriniri de toamn5 cu sirop dc zahir. datorit5 ciruia cuibul poatefi blocat cu miere lipsind lnatca de spatiul necesar pentsu ouat. fir: coroane dc miere.~zir~ile ta^r. diaree qi uzuri prematuri. acoperi cheltuielile de deplasare a familiilor de albine la aceste culesuri. in aceasti situatie se pot folosi chiar faguri complet goi. gridinile de zarzavat $i bostfinoasele. Cule. De ascmenea. Nu intotdeauna insi. familiile de albinc beneficiazi de surse de cules pentru asigurarea hranei.iMAiliC/ALC'LAPICLIL TORUL C'l In acest scop se aleg faguri niai inchiqi la culoarc. zonele inundabile. care pdni la efectuarea ariturilor de toamni oferi culesuri de intretinere. in cazul in care culesul sucului de struguri este prea abundent. care se pot folosi pentru completarea rezervelor la alte i. Ramele cu i v i se pot pistra in rezervi pentru primivari sau se pot extrage i n ulesul este deosebit de abundent. mai precis prin prezenfa in naturi a nectasului qi polenului. ori hriniri suplimentare. in acelasi tilnp se realizeazi qi o economie de zahiir qi polen care. ca fagurii cu miere proveniti de la acest cules si nu r2mini in cuib pentsu iernare..5 kg de ~niere in coroani pentsu a nu crea un go1 in mijlocul cuibului. Astfel. Mei7fii7er. intrucit acestea vor fi fonnate de citrc albine. firi defecte sau celule de trintori. in zonele viticole.stare nctivii se realizeazi prin lirinirea albinelor cu substantele energetice ~i plastice necesare. fiineati). in zona de amplasare a stupinelor. cu celule regulate.ea. Aportul de nectar ~i polen sau hrinirea intensi determini dezvoltarea proceselor metabolice din organismul albinelor. se va avea griji ca fagurii introdu~i pcnt~u ouat s i aibi minimum 1-1. 150 . Ca surse de culcs la sfirqitul verii qi toamna se pot folosi qi finefele din luncile riurilor.

.

Se va evita folosirea botcilor de roire sau de salvare aparute in familii cu productii sciizute doar pentru ci acestea sunt la indeminr'i. Pentru aceastA decembrie. a productiilor realizate la diferite culesuri. eaaga perioadii de iernare fiind necesare circa 7-8 kg de miere. Cre~terea m5tcilor7 indiferent de tipul de stupi cu care se lucreaz3 trebuie s3 fie o preocupare principalr'i. Se va urm5ri ins5 ca materialul biologic nou introdus sil fie de calitate superioar5. albinelor le sunt necesare rezerve suficiente de hranr'i atfit in forma rezervelor interne .MA. originea ~i virsta m5tcii). a celor br'itrine. recoltarea mierii la diferite culesuri. prin inregistrarea spaliilor de albine qi a ramelor cu puiet in niomentele principale ale sezonului (ie~ireadin iarni. se realizeazr'i mult mai uSor ~i mai sigur deciit vara.-ea~ i i f c i l o ~ defecte sou epziizate este o acfiune deosebit de n czi necesarii ~i care. c r e ~ t e activitate.5-2. in acest fel familiile ar fi lipsite de hran5 toc~nai momentul in mare nevoie de aceasta. consum5 in primele luni ale iernii 700-800 g de hran5. Ar gre~eal3 dac5 la intrarea in iarn8 s-ar 15sa in familii doar aceasti cft. crescut din suSe valoroase. Consumul de hran5 este mai sc5zut in primele luni ale iernii pin5 la aparitia puietului. Este absolut necesar ca in toate stupinele sii se tin5. starea sanitarii. preculn ~i a celor care in urma efortului depus nu mai pot mentine ritmul normal de ouat. ~i in aceste conditii familiile normale. In perioada de toamni 1n5tcile biitrine sau epuizate i ~ reinnoiesc foarte i greu ritmul de ouat chiar in prezenta culesului natural. intrarea in iarnB. . se poate face trierea ~i eliminarea miitcilor slab productive. albinele consumind mierea doar pentru mentinerea temperaturii in interiorul gheniului la circa 24-25°C. in continuarea iernr'irii consumul crescind la 1. in perioada de toamnii.cit ~i ca rezerve de miere ~i p5stur5 in cuib. Miitcile necesare schimbului se procurr'i sau se cresc din vreme in stupini prin metodele cunoscute. La ie~irea iarn5 sunt necesare in familii din 5 . lipsind familia de genera$ noi de albine tinere. in mod obligatoriu. ~i produs5 in continuare pe m5sur5 ce se m8re~te cantitatea de puiet crescut.. iar in unele situatii. putemice.Okg lunar. de calitatea materialului biologic depinziind in cea mai mare m5sur5 succesul in apicultur3. temperatura in ghem fiind menfinut5 in permanen@ la nivelul de 35-36"C. Dup5 cum se ?tie familia de albine nu hibemeazii in timpul iernii. evidenfa individual5 a dezvoltr'irii familiilor.i. 152 . in baza acestor date.corpul gras bine dezvoltat prin alimentatia abundent5 in timpul toamnei . incepind din luna ianuarie sau chiar din puiet in spatiul limitat de dimensiunile ghemului.VCrALC1LAPICII'LTORULUI /~loc~. pe ling5 selectia materialului valoros. Odatr'i cu aparitia puietului consumul se ridicii. Str8nsi in ghemul de iernare ea i ~ continua activitatea producind c5ldura necesari i mentinerii vietii.

.

Amplasarea rezervelor de hrana poate fi bilaterali.5 kg de miere scotindu-se. la formarea cuibului se va avca in vedere ca indeosebi fagurii centrali s i contini suficienti miere intrucit aceasta este zona cu cantitatea cea mai mare de albine. Executarea din timp ~i in mod constiincios a pregitirilor pentru iernare $i intrarea in iarni a efectivillui doar cu faniilii putenlice. ferite de ~lmezeali impotriva giselnitei prin gazare cu bioxid de sulf. in priniul rind. Acestia se trcc dupi diafragm5 qi dac5 timpul pennite se desc5picesc pentru ca albinele s i transporte mierea in cuib. c i in prima jumitatc a iernii. albincle putind lupta u ~ o cu frigul. in mod obi~nuit. spati11 suficient pent11 iernarea falniliilor normale. Periodic trebuie tratati la temperaturi de 16. Corpul stupilor verticali cu magazine cuprinde 10 same. sc lovituri etc.1 P C . pentsu iernare se folosesc doar corpurile stupilor ~i uneori in cazuri de exceptie se mai lass pentru iernare ~i unul din magazine. mai sunt necesare anumite 111isi1riin decursi~liernirii pentru indepirtarea eventualelor stari critice care pot aparea la ilnele familii. 0 conditic absolut necesari in timpul ierniirii este asigurarea microclimatului propice. De aceea. Pornind de la aceste considercnte. prin pistrarea unui regim termic ciit mai constant posibil de ap8 care apar in urma respiratiei y i a consumului de apa sau zapada carc intri in stup de la exterior. in toamni. Totusi. r 154 . albinele din fiecare interval putindu-se deplasa ~i avsnd acces doar la mierea dilitre cele doui same intre care se afli. centrali. pulernice. cu albins tiingri. In cuib sc lasa atiti faguri inciit spatiile dintre ei s5 cuprindi complet ghen~ul iernare. sau unilaterali. precum ~i de faptul c5 in timpul ie~nii albinele se pot deplasa dupi hrani doar in spatiul dintre same ~i nu se pot deplasa pe fagurii laterali. p i n i la aparitia puietului mai putin importanti. neuzati ~i cu rezerve abundente de lirani sunt principalele conditii pentru o bun2 iernare. Pregitirea familiilor dc albine in vcderea iernirii si asigurarea conditiilor optilne de iernare are o iriiportanti deosebiti pentru dezvoltarea acestora in perioada de primivari. dintre acestea ultimele doui situafii fiind lnai putin indicate folosindu-se lnai mult in cazul familiilor slabe qi cu rczerve insuficiente. de La orsnduirea fagurilor cu miere se fine cont de principiile biologice ale dezvoltirii pc vertical5 a familiilor de albine care cer in pastea de jos a fagurilor sparii pentru puiet. au fost ocupafi cu puiet $i care cuprind cantititi insuficiente de miere. iar in pastea de sus spatii pentru rezcrvele de hrani. Indiferent de modul de alnplasare a fagurilor se va urmiri s5 nu se lase in cuib faguri cu mai putin de 1. acei faguri care. far8 spafii suplimentare.MANCIALUL APICUL TORC~LUl Pistrarea fagurilor pGni toa~nna face in inc8pel-i sau dulapuri uscate.

.

In cazurile extreme ins2 sc va putea deschide stupul ~i controla starea familiilor fir2 a se interveni in cuib. in lipsa mitcii. Controlul auditiv %cut la urdiniq cu un tub de cauciuc. prin descl~idereastupului $i avezarea plgcii sau a turtei de qerbet deasupra ghemului. . Chiar qi introducerea unei rame cu miere la tnarginea ghemului se poate face pe loc.zumzetul slab ca un fiiqiiit indici lipsa hranei. n~irtcii cazul familiilor orfane se poate face. 61-2 a mai fi introdusi in cuqci. urme de animale sau de pisiri intre stupi sau pe stupi.MANUALUL APICULTORULUI albinelor. fire de paie qi frunze uscate. sporit uqor la lovirea stupului. pentru ca . albinele fiind pe cale de a muri de foame. pe in i. p%qidin aceste resturi ingrimidite la urdini~ indici prezenta qoarecilor. Resturi de albine ~i de faguri. de asemenea. dovedesc o iernare normali. apirute eventual la urdiniv sau in fata stupilor. umezeala yi mucegaiul indici o iernare defectuoasi. aviindu-se mare griji ca la desfacerea ramelor din cuib albinele din ghem s i nu cadZ pe fundul stupului. Ca stari anormale grave care sc cer itnediat indreptate sunt: lipsa hranei. indici lipsa mitcii. dupi care revine imediat la normal. . lipsa de ventilatie. La controlul de iarni se va evita deschiderea fir2 rost a stupilor pentru a nu deranja familiile de albine. luiindu-se toate misurile necesare ca interventia s i neliniqtcasci ciit mai putin posibil familia dc albine. giuri ficute de ciocinitori. cu i i de se face direct pe locul din stupini.bsziitul continuu qi uniform.biziitul pliingitor. stetoscop. In a dou5 familii e mai bine ca lucrarea s i se execute la cilduri. ca s2 nu se striveasci albina. indici iernarea normali. in general din ceari de la cipicele qi cu putine albine moarte. Resturile sirace. Cornpletar-ea~x>zer-velor l ~ r . aparitia diareci intr-un grad marc $i pitrunderea ~oarecilor stup. cu grij2. Cantititi mari dc albine moarte. indicii pretioase privind iernarea albinelor. In cazul in care la controlul familiilor de albine in timpul iernii se constati unele nereguli se trece imediat la indepirtarea acestora. Observarea acestor resturi este mult uqurati prin amplasarea unei coli de hirtic sau de carton sub cuib care datoriti urdiniqului pe toati Iilimea stupului se poate manipula lesne. caracteristic.~ ~ n ti~rte Serbet sau plici de zahir candi dc. de asemenea. matca putiind fi dat2 chiar $i direct. Resturile cazute pe fundul stupilor pot da. ne poate indica starea familiei dupi zgomotul pe care-l produc albinele in stare de repaos ~i ca r%spunsla lovirea stupului cu miina: .

.

sirop) cit ~i plastic5 (pisturi.iWANUALUL APICUL TORUL U l Odati cii aparitia primclorflori de primivari. Un rol deosebit il are in aceasti perioadi asigurarea albinelor cu api. bacterii sau microorganisme d&unitoarecare pot intoxica albinele ~i puietul. in acest fel albinele vor folosi dc ccle mai multe ori o a p i murdarii. in continuare. trAntori[i. dup8 trecerea momentului critic a1 schimbirii albinei ~i al aparifiei albinei tinere in cantitate tot mai mare. se trece treptat la Iirgirea cuibului mai intii prin introducerea a ciite unui fagure b n u la de ouat (faguri mai inchi~i culoare cu celule de albine. neuniforrn. de albincle intrefinindu-se in principal din rezervele din stup. activitatea de culcs a albinelor incepc.~ procure apa din i i surse ocazionale (~anfuri.). Trebuie si a se evite practica g r e ~ i t a unor apicultori care lasi albinele s i . Din momentul in care 3-4 faguri acoperifi cu puiet aproape pe toati Fnilfimea. N u ne putem baza ins5 pe culesul din naturi. Pcntru accasta se va avca griji ca albinele s5 fic asigurate in pcrmanenti cu hran8 atst encrgetica (miere. LIII 1-01 dcosebit avindu-l in stimularea ouatului mitcilor. cu c2picire bombati indicii matca uzat8. bilfi etc. Mitcile se vor schimba cu altele de la rezervi sau prin unificarea fatniliei cu alta mai slabs ca putere dar cu matci de buni calitate. Puietul in cantitate mica. batrin8. infcctati cu diferiti microbi. Adiugarea acestor faguri se va face la un interval de 6-7 ca r e u ~ e ~st ieocupe cu puiet atit fagurele nou introdus c8t qi 158 . efecti~area hrinirilor dc stimulare dupg procedeul folosit ~i in toamn8. acesta fiind inc5 dcsti~l slab. care trebuie imediat eliminati. 0 atentie deosebiti trebuie acordati $i calitatii mitcilor lisindu-se i n familii doar acelea care inci din primivari timpuriu iricep s8 depuni intens ~i colnpact puiet nonnal. producind pierderi in efectivul de albine sau sl8bindu-le rczistcnfa fat5 de boli. inlocuitori de polen). fir5 celule de triintori sau deformate) intre ultimul fagure de puiet yi cel de acoperire. aceasta fiindu-le necesari in procesul de cre~tere puietului. iar albina 5-6 intervale se pot introduce direct in centrul cuibului faguri pentru cuibului). polen.

.

avindu-se in vedere c5 familiile respective practic nu mai pot valorifica culesurile de var5. acoperire ~i amplasarea lor intr-un stup pe alt loc in stupin%. Acelea~im5suri se iau ~i in vederea culesului de la floarea-soarelui cu diferenfa cii in timpul acestui cules se va asigura in permanen@ m5tcilor spa$ pentru ouat. se scot fagurii cu miere $i cu p5stur5 ~i se tree la rezervi. Combaterea roirii la familiile la care aceasta a aparut se va face prin diverse metode ciiutindu-se. In primul rind se va c5uta oprirea frigurilor roirii prin suprimarea botcilor qi prin ridicarea periodic5 de rame cu puiet ~i albine pentru formarea de nuclee sau roi stoloni. Prin schimbarea locului familia roitoare pierde pentru o perioads albina zbur5toare $i se poate indreptzi. cuibul familiei se organized la fel ca ~i in cazul culesului de la salcim ~i se asigur5 spatiul necesar pentru depozitarea mierii. fapt cu totul nedorit. Penfru prevenir*ea. in mod normal. in cazul lipsei de culcs se fac hr5niri stimulente cu sirop de zahiir ~i cu turte de polen. In vederea valorific5rii culesului de la tei. Uneori se pot opri frigurile roirii prin inversarea locului de amplasare a1 familiilor intrate in frigurile roirii cu o alt5 familie mai slab5.~. intrucit din aceasti perioad5 mitcile incep. s5 scad5 intensitatea ouatului. Stimularea cre~teriipuietului se face prin asigurarea spatiului necesar pentru ouat. iar in caz de canicul5 se creeazii posibilit5fi de ventilatie suplimentari prin ridicarea magazinelor fat5 de cuib prin introducerea unei pene intre corp ~i magazin ~i se asiguri umbrirea stupilor. in primul rind.lhlt mai sigur5 F combaterea roirii este ins5 aplicarea metodelor de n roire art cia15 dintre care cea mai simp15 este ridicarca tuturor ramelor cu puiet qi albi a . De aceea.3 k t c a pe o ram5 cu puiet neciipiicit ~i cu albina zburiitoare care n n % & f? 160 . folosirea celor mai simple ~i mai u$or de aplicat. Se introduc faguri buni pentru ouat.~mcntin5 ritmul de ouat i la un nivel cit mai ridicat. in aceast5 perioadli trebuie acordatii toat5 atentia dezvolt5rii familiilor prin stimularea cre~tcrii intense a puietului ~i prevenirea roirii. limitarea acestuia putind duce la sl5birea familiilor in perioada urmiitoare. Se las5 urdiniyul deschis pc toat5 lungimea.la multc familii se creeazii condifii propice pentru intrarea in frigurile roirii.friguri/orroirii se las5 familiilor un spatiu cit rnai mare prin reamplasarea magazinelor pe stup dup5 extractia mierii. albinele pe timpul culesului de floarea-soarelui avdnd o putemicii tendint5 de blocare a cuibului. astfel incit mitcile s 5 .MANUALUL APICULTORULUI In aceast5 situafie. Nu se iau miisuri de limitare a ouatului.in familie 15 n a .

.

o unitate puternic5 de productie capabilii sB valorifice la parametri maximi nu numai un cules principal ci ~i unul secundar sau de intretinere. in sezonul acth da de iernare.numar de indivizi . al cirui principiu constructiv se bazeaz5 pe o dezvoltare in plan orizontal a familiei de albine a fost standardizat tji a cunoscut. o limitare la un anumit nivel a posibilit5filor de ventilafie. iar pc de alt5 parte de spafiul pe care familia trebuie s5-l aib5 la dispozifie pentru prelucrarea ~i depozitarea nectarului ~i polenului. Toate lucr2rile care se efectueaz5 in stupin2 au drept scop principal creqterea puterii familiilor de albine. practica apicol5 a dovedit. a de cl5dire a fagurilor ~i chiar de adspostire a albinelor ceea ce. lntretinerea yi exploatarea familiilor de albine in stupi orizontali In decursul timpului.ci ~i aspectul calitativ rezultat din proporfia albinelor tinere la un moment dat. Limitarea capacit2fii stupului inseamni.MANUALUL APICULTORULlil . dezideratul care trebuie urmirit neabgtut estc acela de a realiza din fiecare familie din fiecare stupin5. sub raportul specializ5rii pe un anum produs. c B productivitatea familiilor de albine estc strins dependents de volumul stupilor in care acestea sunt adipostite. favorizeaz5 aparitia frigurilor roirii. Se subinfelege c5 sriniitatea perfect5 a familiei de albine esteo conditie esenfiala a unei exploatari eficiente ~i rentabile.. o larg5 rilspindire. cu prisosint5. de fapt. consider5m util5 prezentarea aspectelor legate de tehnologia intrefinerii~i exploatirii acestui tip de stup. prin putere intelegiind n u numai aspectul cantitati . starile anormale intilnite vor trebui indreptate cit ma1 principiului c2 mai u ~ o a r 5 este prevenirea decit tratarea unel atii nedorite. intruciit stupii orizontali se afli inci in numar mare in dotarea a numeroase stupine. trebuie respectate masurile care asiguri prevenirea unoa~tereabiologiei ~i fiziologiei familiei de albine pe intrep . a spafiului de prelucrare a nectarului qi de depozitare a mierii ~i polenului. Un spafiu insuficient cauzeazi o seam5 de neajunsuri mai ales in perioada dezvoltarii maxime a familici cind un num5r important de albine se constituie ca un surplus de populafie pcste necesarul cerut de activitatea normal2 a familiei. alituri de al!~ factori. de cre~tere puietului. Indiferent de destinafia stupinei. in trecutul nu prea indep5rtat. de pildi in ani mai pufin favorabili pentru apicultur2 sub aspectul resurselor melifere sau din punct de vedere meteorologic. Cu ocazia fiecirui control. Printr-o unitate puternics de producfie se intelege un sistem care poate funcfiona multumitor chiar in cazul unor condifii nu dintre cele mai prielnice. Stupul orizontal. Este vorba pe de o parte dc volumul necesar pentru cre~tereapuietului.

.

de In perioada de iam5 se urm5re~te multii atentie buna iernare a familiilor cu de albine.MANUAL UL A PICUL TORUL UI ~i reci prin folosirea obstacolelor naturale sau prin amenajarea de paravane sau perdele .se efectueazi un control a1 stupinelor cel putin o datri la doui siptimlni.in cazul absentei.la sfiir~itul ianuarie. . astfel: .in zonele cu frecvenp mare a vinturilor reci. Sub aceste limite se situeaz5 familiile mijlocii (5-6 intervale) ~i cele slabe (3-4 intervale).pentru cunoaSterea modului de iernare a fiecirei familii se folose~te metoda auditivi. . protectie. concomitent cu echilibrarea puterii familiilor de albine avindu-se in vedere c5 o familie puternic5 ocup2. pisiri (ciocanitoare. insuficientei sau inaccesibilititii hranei se administread ~erbet zah5r sau zah5r candi. revizia de fond sau controlul general de primavari este o lucrare esentiali care are drept scop verificarea am5nuntit5 a situatiei familiilor. La inceputul perioadei de primlvarl se recomandi sii se execute urmritoarele lucrriri: . din . . . .. Fagurii mucegiiri se elimina urmgrindu-se atent aparitia tuturor 8 J IX J 164 .in zilele calde ~i insorite se stimuleaz5 zborurile de curitire prin deschiderea completri a urdini~urilor. Se iau pr6b eniru diagnosticul de laborator a1 nosemozei (circa 40-50 de albine) sau ale u r li ale puietului (sectiuni de fagure avind dimensiunile de 10 x10 cm c d $ % t % & d v ) . ridicarea capacelor ~i saltelutelor ~i expunerea podi~oarelor acfiunea razelor solare.$fectueazii un riguros control sanitar-veterinar al intregului efectiv.. cu acest prilej creindu-se conditii optime de dezvoltare care asigurii valorificarea la maximum posibil a culesurilor timpurii.) ~i alte animale. piiigoi. .faz5 mare" ~i curitirea fundului stupului de resturi sau de albine moarte.se iau m5suri de protectie pentru preintimpinarea neajunsurilor ce pot fi provocate de ~oareci. la inceputul primiverii. inceputul lunii februarie pot incepe hrrinirile cu lunii furaje energo-plastice pentru stimularea cre~terii extratimpurii a puietului. cel pufin 7-8 intervale (spatii dintre ramele cu faguri complet ocupate de albine).dac5 revizia sumarii de primivar5 poate fi considerat5 o lucrare facultativi. la .inlesnirea zborului general de curritire (a unuia sau mai multor zboruri) prin inlsturarea gratiilor de urdini~ pe vreme cBlduroas5 indepirtarea reductorului de ~i urdini~ fixarea pe pozitia . stupii se pot inveli la exterior cu materiale izolatoare.reorganizarea ~i striimtorarea cuiburilor. etc. &.

.

ramele se consider2 bune de recoltat atunci cind mierea este cip2cit.i pe cel putin treimea s~~perioarifagurilor. targa apicoli. in timpul transportului sc pot produce m i ~ c i rprin culisarc a ramelor ~i albinele pot fi strivite. la 0 atentie deosebiti se acordi familiilor de albine ~i in sezonul de varii clnd se urmire~te obfinerea unor productii superioare de produse apicole $i menfinerea familiilor de albine in stare activi. . .in functie de culesurile urmitoarc (de productie sau de intretinere) se asiguri rezerva de hran. . cei slabi fixati in same sau depreciafi ~i se inlocuiesc cu faguri goi.recoltarea mierii prin ridicarea yi transportarea la locul de extractie a ramelor sau a magazinelor in vederea extractiei acestora care se executi pin centrifugare.in cazul lipsei culesul~ii intretinere. . Avind in vedere aceste obiective in stupini se executi in principal unnitoarele lucriri: . Se va lucra astfel ca s i se evite cu a desivir~ire furti~agul. stupii se transport6 cu orificiile de ventilafie din capace lasarea stupilor pin8 la mijlocul de transport.extractia mierii se face in cabana apicoli la o distant2 cit mai mare de vatra stupinei. sc scot din stupi fagurii plini cu miere.4L [IL APICC'L TORULUI puiet care se folose~te intirirea familiilor slabe sau la inrnultirea efectivului. imediat dupi recoltarea mierii se de procedeazi la hriniri stimulente cu fura-je energo-plastice (protcice). descircarea noua vatri se face cu bratele.scindurelelc podiqorului se aduni dou5 cite doui la mijlocul stupului ~i se fixeaza cu bara speciali.fagurii destinati reforni5rii se ridic5 ~i dup2 extractia mierii se topesc odati cu c5pacelele rezultate de la recoltarea mierii. i Daci nu existi numirul de rame prevgzut de capacitatea maxima a stupului se va proceda la inlobilizarea ramei mirgina~e prin fixarea in cuie a leaplui superior.numirul de same cu faguri din stup ~i magazine va fi obligatoriu cel previzut pentru capacitatea maximi.se face dezinsectia ~i depozitarea corespunz2toare a fagurilor din care s-a extras mierea. sau folosind 166 . .se efectueazi transportul mierii recoltate in gospodirie sau dup5 caz se valorifici la centrele de colectare. . Se folosesc centrifuge manuale sau electrice aflate in dotare. Rgminind spafii neocupate..5. -in vederea deplasirii stupinei la UII alt cules.5 pentru iarn.1'Cr. rczistenti. incircarea. . . .9rlA.

echipate cu 18-20 de faguri de magazin.pe tilnpul transportului. Familiile astfel preg5tite ierneazi afar5 in aer liber. stupii se lea@ (imobilizindu-se cu ajutorul unor fringhii rezistente) pentru a evita deplasarea ~i lovirea lor.se string ~i se impacheteaza utillajele qi materialele necesare executarii lucririlor de ingrijire a familiilor la locul In care se deplaseaz5 stupina.socotindu-se 10 kg rezerve pentru 1 kg albine care ierneaza .MANUALUL APICULTORULUI cirucioarele de transport. In ultitna parte a sezonului activ. se opresc in stup reze~velede hrana necesare pentru iarna .iar cuiburile familiilor se reduc la numarul de faguri ocupati compact cu albine.~i se extrage mierea care prisose~te. . fagurii neacoperiti de albine se scot din stupi. . CPnd culesurile de varii s-au terminat. pe timpul iernii scindurelele de podi~or marginea cuibului se lass departate la 2-3 mm. in cazul culesurilor de mare intensitate. . La familiile de albine foarte puternice. . Pentru din evacuarea vaporilor de api din stup. iar cuibul familiilor se impacheteaza cu materiale izolatoare. pentru a mari spatiul necesar prelucrarii nectarului ~i depozitarii mierii se vor folosi magazine special confectionate pentru dimensiunile stupului orizontal.se folosesc cu precadere fagurii armati care sunt mai rezistenfi la transporturi pe distante lungi ~i dtumuri accidentate.

puietului ~i rezenlelor de liran5. Oricine a V ~ Z L o dati un roi in zbor nu poate uita spectacolul care I ~ se desf5~oari ochii lui. mai de mult sau mai putin accentuat. albinele ~ i .Leclia I. Aceast5 fazi este poate cea mai scurti din cele care intri in procesul de inmulfire. ceari. in faniiliilc bolnave nu se pot asigura in nici un caz conditiile necesare roirii $i ca atare acestca sunt excluse automat de inmullire: . roiul in drumul de la stup la locul de popas provizoriu sail definitiv. clidirca fagurilor in noua locuinfi. polen. . activitate de polenizare etc. inmulfirea iamiliiltr de albine in decursul evolutiei lor. de la insecte solitare la insecte sociale. aceasti contraricere cu intereselr apicultorului. Roirea natural2 fiind deci singura cale de inmulfire a familiilor de albine este norn~alca aceasta s i se manifeste instinctiv la toate fa~niliile albine.in faniilia care a roit sunt create condifiile ca aceasta s i se refaci in cel mai scurt timp pe baza botcilor. recomandiim z - 168 . in aer o formatie globular5. Roirea natural5 Sistemul de inmultirc a familiilor dc albine stabilit in cursul lungii lor evolufii este roirea.prin roirea naturali sc asiguri familii noi sin5toase. incit poate fi luat ca exeniplu de apicultor atunci cind face roi artificiali: . in primul rind ic.roiul i c ~ i t in coniponenta sa albine dc toate virstele ceea ce ii d i are posibilitatea ca imediat dupi instalare s i linceap5 o activitate foarte variati: culegerea polenului ~i nectanrlui. sub Procesul de inmulfire a familiilor de albine cste aSa de bine pus la punct in vederea asiguririi scopului final. dati fiind o are cunoa~terea fenomenului de roire naturalii. estc ins5 cea mai spectaculoasi. cre~terea puietului cu o energie remarcabil5. Are it] dotarea sa ~i o matci imperecheati sau una sau chiar mai multe neimperecheate. Lipsa instinctului de roire naturali ar duce familiile de albine la pieire ~i specia la disparitie.a ucreat sistemc proprii de ~nentinerea coeziunii faniiliei ca supraorganism colectiv ~i de reproducere a acestuia cu scopul perpetugrii speciei. cu una sub sau mai multc ~ n i t c i~i trintori care formeazi. care cere ca familia s5 fie capabili in orice moment s i reali-zeze ari de miere. Acest instinct al familiilor de albine vine de cele mai multe ori in conflict cu interesul apicultorului. Denumirea de roire vine de la una din fazele procesului de inmultire care se desfi~oar2 forma unei multitudini de albine in zbor.

1e3ald ydnp 'urn3 14 !nln!ol 3 . y o u!jnd ~ ~ e n. ealelauro18e 'a3npo. .1e!y3 alsa n. .13nl $ s a x !1e103S !~ol1n3!deap .. ad IS a1 J a11..~olelnCr! 1. .~d l ~ p a p ur !3!op au!qlr! allnlu !eu1 u!i\a. pour 'q10.11ppl3nes !nlnla!nd eal!uyq el plalduro:.~~l !eu1 alsa e31eur lual!urosuo~. !!lyuuoj al!!i!pu03 '. as .rrz!~olrdn3 !nlnq!n:.1n2ej a3y1. I C O ~Jojaulqle ~ aiuiilnu~eaJeu1 el ~ol!3loq e a.leuro~ne" ~ualede pour ul 'yzea. L ~ ldxa o IS ~elng3 ariem.u 1 l uuo 3 als. 3 O 33 U ~ 1i1e1133 alsa a.1esa3au~ol!!iedsea~e3olq i11..~nind n 11.re!y~!!lndw!l !cur qnlu ~ ! o ~ quns ~3 alee) n3 a!un! gun1 ur aaseou !!lei al!!i!puo3 ur a3npold as aJ!oJ ap !6 lnsa30.1dD L *31~13pi11iqe I A O .. aJez!l!ln o FJEJ au!qle ap adew !eLu nalaul .101!3loq lelelol ln~yurn. 1 ~~ a ! i ~ o d o ~ d ISr alSa~olep a!ienl!s plsea3v .uur... ap au!qle ap !!ie.13 a u ~ q l e al!!I!urej e-re~?ur!~d ap % :Iajqse a8.1d o .n3 1e301q 1nq1n3 aJau!l alel!~ofeu~ IS allnu ~ ~ I ! ..rel !aun eaJ!uplq n~luad ! 1?3u! eSe 'apz ap op ap alsa ales 11ie~aua81Se1a~ase IS aliz ap I i.1ol3ej.1118 alxi11. e3 !~ol?da3u~ ur p . ela~np hlu! pls!xa a ..1a~ ejelsuo3 a ~ e o d 1n-lolln3!dea m ad ~ J ! Oap n . \ns. e ale E 'lep iin "1 .r arun! eunl u ai\.. I ~ ~ alau~dnls u a d -3!8010!q sa3old leunu!ur lsa3e y-leoSgsap J~~ q as urn3 ppeA ys p j e ! ~ ~ 1 e o u!ind la:. .1ol!~n4e. !jol !S lueu!lu~alap luns 3. J .no a ad ap Inlpurn npal 141a.11i13d~lua13ynsu! la 3.!. ~ s e o m 8~Juapua3sapo lajqse pu?~n8!s'?'yue~q ale8oq !!z!~o~d !S r~ ap n3 a31u-ralnd'aseoqpups alrrlrurq q 3 a p y3se10. . .13 as urn3 BpeA 't.ln e3 !S y~!uy.~olepa m 1 allnu.10lyda3u! !!~o~ln3!de e3 y a l a e3 ~esa3au !S aqsg -n!lole8!lqo .~ol!3loq InJewnu ~ ~ I ~ ~ ~ J E 111~ SO^ U U I I n3 aleu-ln1sy-I adn3 alS!u e3 '!aoq ap !~nlnda3u O ~ U! e. I O I ! .71.j aJeo!Jaju! !S alwalcl ~ ~ ! L I I ~ JadU I lualuolu .11101 .~n:...)iliqle :.I~~ e nq!yu! t? n.111~1 5 .ld b p z e a z ! ~ o rlalod ap leurlou !S lelsau ap n!3olcru ~q nes qels salt13 u n . I I L I 1i1nsa!l!ult!j u? am3 u! lnluaurour u1 .. .1~3 y y3leu.ms ad elualnui!ls eaun!jne u!.101!~olln3!de le13ads pour ui ZR 7RBOL7R3IdV 7R7VRN VW .i&urnu un 'a!l!urej ur 'laj~seyzea.1ys lod nu ' ~ e u r ~ o u u~ '!3aa .1d .3saiylzunqu1~ s a p 3 ap allrirpuo3 IS al!n3olul luns anu-la! ap alau!qle a3 ~-rnsgur as . ad la!nd ap alyods !iyl!lue3 [eur~ou pour ur 3sa. O e-s '!!33pur jnlsno ruluad a.'. .1d ~ d la!nd hs .~eur !sur nalaur al!iyl!lue:." 691 2 w . a.lp al!Jaj!p ap aAlel !noq ul1sg8uralnd !S alSa~:.1aua8 !sun !!lalSa~a . ..I I ~ ! P L I1 ~~ ~ ] I~ I I . . .1n3ap aqol ap Insa3oJd -1sn8ne rrun~ .1 ne a ~ e alrrliurej 3eja-1as 'e!rqsa3e ea.1!ppl3 ap Inl~u!lsu! ~ ~. eieln .?s!. IIZ ~~ !S ul .I Z J !ew nes '!ew !!UIII 1nlnda3ur el .11o-1 1nl3u!lsu! y3 !Snlol ap . . -3!ul!z aundap 1-a-1~3 .13 a s -3!w A!lelal -101!nln-'yurnu yl!. p s ap ealel!3ede3 ap yej!ur!l pu! y '!a!liurej 1nq!n3 ul pzea~nurn3e ale3 alauy au!qle as ap !.' leu1 ajSaugl~1 p3!op ~u!qlr! yn8u!s o pu?3 pe~pur!.. J O ~ I J I I ~ ~ + ea.1ap eiuelsqns u!~dal!ol ap 1nlnsa3o~d r! ~ ~ C L I O L L I . I.ur I. n3 yleuo!oodo~d alsa nu 'ysur 'la!nd ap ea~alSal3 .1 1 3 l pe lsno 3 . 1111urq 1 $ & q W ~ e ~ a s 3 .111~23.1d IS lenluame alsa Inuaurouad .

idi!ii mai sail ~lgonrli chiar o I3di!3 rip pcntril rranspcwtat roi. care este scuturat dc u n sc :rjutor al apicultorului. Apicultori~ln u t~. La intoarcerea acestora sau in ur~nitoarele doui zile roiul se desface qi i ~ ia zborul citre adipostul gisit: o scorburi a unui copac.li yi instri~nicnrarl~l l~lc1. roiul ieqit in aceste condifii se instaleazi pe un copac sau pe un alt suport din apropierea stupinei. o mare agitatie datoriti grabei cu care albinele roiului piirisesc stupul ~i intririi unor albine culegitoare care cautii si pitrund5 in stup. la stupul respectiv.1cA este pc o eraeii subtire accasta se taic cu lijal-Ikca dc ponii > i roi~11 si~spcnd. din lipsa i ~ n u alt adipost.rm3 dc clopor. sau o I. In ti~nctic pozitia ro-iului se s:lu dc :ldaprcai. iniplcritli din paie.izoriu. iar la altele peste 100. se produce. roi Roiul aSezat pe craci nu este o simpli ingrimidire de albine ci o grupare organizatii. impotriva intemperiilor. 170 .i dc direct ill sti~pul prcg3tit pcntl-LI dac3 1111sc poarc t3ia craca. dupi care treptat se depit-teazi mai mult sau mai putin. CLI roiul s3 cad2 in roinil2. i ~construie~te i i cuibul pe locul undc s-a instalat la inccpur pl-o\. de in ziua in care primele botci sunt cipicite. De reguli.ebi~ie Iilse roil11s i plccc mai departc ci imediat dupi si L L aycyarea I i ~ isli ia 1ii3su1-i I-ccoltarc. Roinita CLI roiul prins sc agcazri pc pamint i n apropiere de locul undc a l i ~ roiul pcn~ruca s sc string3 i n ca toate albinele t G a 1 c strtidui s i trccc~n ~ o i n i t d 1 in toatc albinclc pcntru c i numai siguri c3 am luat $i matca accstuia. de reguli ins2 intre orele 12 ~i 14. Acest nutnir mare de botci pe care le creSte in cadrul pregitirilor de roire rasa de albine Carpatine este unul din indicatorii biologici principali prin care albina noastri se deosebe~te altele. care sc i'acc cu ajutorul roinitci. in special de Carnica. pap~~rLi nuiclc. dacll cste a$czat la inriltimc. p h i la locul de aSezare. Rareori roiul. Acest roi i e ~ i cu lnatca familiei mami se t nume~te primar. accasta sc' sci~ti~rii grijii pcntru ca el. roinita Icgar3 dc capiitul unei pl-3-ji1ii duce pin5 sub roi. Albinele dela exterior alcituiesc un fel de coaji in timp ce la interior spatiul este mai degajat qi acolo se giseqte ~i matca. lmediat dupi avezare roiul trimite albine cercetaqe pentru a gisi adiipostul definitiv. i sail intr-o stiincri. in primul rsnd. Roiniy dc poutc ti in ti. Dupii ora 11. ciiteva minute roiul a iesit din in stup ~i albinele lui efectueazi un zbor caracteristic in apropierea stupinei. roii~l dc 1). Se pare cii roiul este gata format chiar in interiorul familiei mami ~i c i albinele lui nu a~teapti decit se~nnalul plecare. cu o altri pri-jini. in alcituirea roiului intri de albine de toate virstele qi matca familiei 1llanl~.11.MANUAL UL APICUL TORUL UI 40-45. o cripituri intr-un zid. sunt intrunite conditiile de plecare a primului roi qi numai condifiile meteorologice nefavorabile sau interventia apicultorului poate amina ie~irea roiului.lt craca tiiati sc sei~ti~r.

treptat totill intri in normal.introducerea roiului in stup se poate face $i prin alti inetodi. in care s-au a ~ e z afagurii necesari. toate albincle roiului se indreapti citre urdini~ul stupului. ajutorul fumullui se aranjeazi u ~ opodi~orul capacul. La o privire mai atenti se poate descoperi printre albine ~i matca roiului. La o distal19 de 30-40 cm de urdiniv se liber tot urdini~ul ristoarni tot continutul roinitei. Inregistrind pe o bands de magnetofon sunetul enlis de albinele carc semnalizeazi chemarea roiului citre stup la introducerea unui roi. in cazul roilor secundari sau tertiari se pot descoperi chiar mai n~ulte mitci din care apicultorul poate recupera i~nele. Dupi 7 zile de la plecarea primului roi. dar cu multe inviqminte pentru cel incepitor in special. lucrare care se poate face pe doui cii: . se trece roiul in stupul pregitit intre timp. ele sunt capabile sB zboare imediat dupi ieSir& i '- 171 $e . Metoda poate fi aplicati $i la prinderea roilor in zbor.MANUAL UL APICUL TORULUI Introducerea roiului in stup Dupi regruparea albinelor in roinip.se pun in stupul pregitit 4-5 faguri. crevtcrea de puiet continu2 ca ~i cea a larvelor din botci pins la cipicirea accstora. se intinte o pinzi in aSa fel incit s5 lase care estc larg deschis. Curind. dupi ce s-a asigurat c i cel putin una a pitruns in stup. s-a captat ~nesa. grimada de albine se organizeazi $i primele albine atrase de mirosul fagurilor artificiali pitrund in stup lansind din glanda Nasonov mesaje citre celelalte albine. ci ~i fizici (sonor). Cercetiri recente au aritat c i mesajclc transmise de albinele care intri primele in stup sunt n u numai de naturi chimici (miros). care. se scuturi peste ei roiul qi apoi cu r qi fiind larg deschis. In familia de albine care a roit. devi maturate. il refac Iisind nu i un orificiu pentru hrinirea mitcilor. eclozioneazi primele mitci din botci $i se poatc auzi cintecul mitcilor din botci. in rinduri largi. prin montarea la roiniti a unui mic casetofon carc reproduce inregistrarea respectivi. In fafa stupului destinat primirii t roiului. in aSa fel incit albinele s i fie bine repartizate pe faguri. Daci nu este cules se adaugi un hrinitor cu sirop de zahir. sporirea numirului de familii in stupini este terminati 6 r i prea multi trudi pentru apicultor. Cu aceasta.jul sonor cu ajutorul ciruia s-au putut instala mai rapid alti roi. mai spectaculoas5 $i mai instructivi pentru apicultorul incepitor sau pentru tinerii ~colari dornici s i cunoasci ceva din tainele naturii. Datoriti acestei perioade de refinere forp in botci a tinerilor mitci. Dupi un moment de dezorientare in care albinele se impriqtie in toate direcfiile. n u pot ic$i din lica ul lor datoriti albinelor care pe misuri ce mitcile rod cipicelul. urdini~ul Dupi o or8 sau seara se completeazi qi restul de faguri. . pe sears.

dc roirc (prin ncocuparca lor cu lnunci care ac~~riiredail in actvitatea miului. Deseori. A doua zi de la ie~irea roiului secundar.a~tcristi~c. Aceast5 actiune este ins5 posibil5 numai in prezenp unei atitudini inggduitoare din partea albinelor. Se lx'atc intliliipla ca tlin dilkritc ~iioti\. La 1 4 d e ore dupi o 172 . lupte intre m5tci ~i roiul r5niine cu o singuri matc5 sau uneori fir5 nici una.~!ic /~l.alri roirc $i in pl-czcn!a uliui cules.i.3 biologicri.de obicei.~tcri roi o rri11313 (S.ll. I C C . In timp ce roiul primar are o singur5 matc5 imperecheat8. La prinderea roiului secundar trebuie s5 ne gr5bim cici acesta st8 mai putin pe primul loc. La 14-15 zile dc la ie~ircaprimului roi familia de baz5 nu mai este in stare s2 dca un alt roi. i n accasti situatic albinele ingrijesc ultima matci r3mas5.lii. dc iligl.jirea cstc si1iipliticat5. .re!ineW albinele. pentru ca accnsta s5 sc i ~ i i ~ ~ c ~ ~ es iIinceap2 ouatul $i familia s5-$i reia c ic~c. dcoarccc ncc~. farnilia poate da inc5 un roi. La prinderea lui se caut5 s5 se regrupeze toate grupele de albine cici existiind mai multe m5tci albinele se pot imp5qi ~i prin aceasta puterea roiului scade.oi. IntrB in lupti cu m5tcile tinere eclozionate. mai sus. este mai slab deciit acesta ~i are cu ore el o matc5 tiin5r5 neimperecheat5 cu care zboar5 mai departe de stup deciit primul roi $i se a~eaz5. I S I ~ siti~. Albiri~lccare ii C O I ~ I ~ L Iau acumulat rnari II in t'aza preg5tirilol. Roiul a1 doilea sau secundar iese la acelea~i ca cel primar.c mntca fimiliei de bazi s5 piari iliaintc dc li~~.i li 111 h~iiiliasail renun15 la roire sail ~x'inii~l icsc c i ~ ~ii.11ct~11. mai mic decAt acesta.~l.ILI C I I mai riii~ltc) fiind u n roi secundar ca stl. La instalarea in stup trebuie s5-i dim acestuia un fagure cu pufin puiet pentru a . Dac2 albinele doresc s5 p5streze m5tcile tinere pentru un alt roi. albinele scap5 de sub supraveghere m5tcile tinere din botci $i multe din acestea reu$esc s5 plece cu roiul. ritmi~lnormal dc in!ll.c. l ngrijirca I-oilor 111ca/ul I-oil01 ic$i!i in pel-ioada natt~l.. in inv5lmi~ealaplecgrii. roade cu mandibulele perefii laterali ai botcilor $i infeapi cu acul siu rivalele far5 ap5rare. urmat dupi o zi chiar de u n al patrulea ceea ce duce la epuizarea falniliei de baz5. roiul secundar poate s5 aib5 7-8 sau chiar mai multe m5tci neimperecheate.tia dcz\.~l i i u l ~ ~. omoriirea acestora este impiedicatg. de reguli. In noaptea urmiitoare instal5rii roiului se produc.olt5 ti~artcrcpcdc ca urmare sc de ILICSLI c.MANUALUL APICULTORULUI Prima matc5 tin5r5 eclozionata are deocamdat5 o singur5 preocupare yi anume distrugerea tuturor rivalelor prezente sau potentiale.

In continuare ace~ti se ingrijesc ca ~i cei primari.i din albinele componente qi a lipsei albinelor tinere.MANUAL UL APICUL TORUL UI instalarea roiului putem verifica prezenta m5tcii ~i in cazul roiului primar. Mai este necesar un control la 1012 zile dup5 inceperea ouatului m5tcii pentru a verifica dup5 modul de c5p5cire a puietului (lucrgtoare sau trintori). t poate ajunge s5 dea un roi in luna august care se nume~te paroi. cu exceptia acelora cu infestare incipient5 cu Varroa jacobsoni). roirea natural8 prezint5 avantaje qi dezavantaje.7-0. in general. In mod normal.8 ng sirop. un roi primar i e ~ iintre 1 ~i 20 iunie trebuie sii aibii cel t putin 8 faguri cliditi din care 5-6 cu puiet ~i o parte din proviziile de iernare. In grupa avantajelor: se obtine o familie nou5 sau chiar mai multe. M5tcile pierdute la imperechere se cu inlocuiesc sau roiul respectiv se u n e ~ t e altul. Trebuie s5 obfinem in cel mai scurt timp 5-6 faguri cu puiet. Cind incep eclozionirile masive ale propriilor albine roiul capit5 un nou avint in dezvoltare qi trebuie s2-i asigur5m in continuare faguri artificiali ~i hriniri stimulente. In condifii bune de cules u n roi pritnar i e ~ i in prima decad5 a lunii iunie. adici a-i transforma in unit5ti viabile. fir5 nici o interventie din partea apicultorului. inceperea ouatului. Este necesar un control la fiecare 2-3 zile pentru a urm5ri imperecherea m5tcilor ~i inceperea ouatului. Ca dezavantaje citam: imposibilitatea planificgrii n & C s i calitstii % . imperecherii ~i declan~grii ouatului la m5tci acest interval se m i r e ~ t e inc5 10cu 15 zile. In general aceqti roi sunt mai slabi. Din cauza timpului necesar maturiirii. calitatea imperecherii mitcii. In orice caz in lips5 de cules vom asigura roilor cel putin de doui ori pe s5pt5m2n5 o hr5nir-e cu 0. in mod normal vor intra in iarn5 ceva mai roi slabi decit primii dar cu perspectiva de a realiza productii mult mai bune in anul urm5tor datoritj tineretii m5tcilor. roiul se completeazi cu necesarul de hran5 ~i se trece in efectivul de bazi. La inceputul lunii septcmbrie. Nu se recornand5 folosirea la roi a fagurilor cliditi pentru c5 ace~tia o mare energie de lucru ~i in afar5 de aceasta fagurii au vechi pot constitui o surs5 de infectare a roiului care prin excelent5 este s5n5tos (familiile bolnave nu roiesc. Ace~tia de cei primari din mai multe puncte de vedere: automat sunt cu 7-8 zile mai tirzii decit roii primari ceea ce este important. Pentru apicultor. familiile noi obtinute instsrlatwpe faguri qi artificiali in stupi noi sau dezinfectati sunt s5n5toase ~i se vor die i n e ' a ~ a in and viitor. sunt dezavantajati fa@ Cu roii secundari lucrurile nu stau la fel. ca urmare a moqii unei p5. Pentru a r e u ~ i ei este necesar a le cu asigura prin unire o putere de cel putin 1 kg ~i jum5tate albine. inainte de a incepe perioada de criz5 care se situeaz5 la 3 siptiim2ni de la instalarea roiului.

asigurarea ambalajului ~i a hranei. necesitatea de a supraveghea permanent stupina in perioada de roire pentru c i nu putem ?ti exact ciind $i din care stup va i e ~roiul. Din multitudinea de metode de roire artificial3 ne vom opri numai la prczentarca celor niai importantc: roi la pachet.1. in ziua primirii mitcilor se verifici ambalajele pachetelor pentru a nu avea giuri ~i se pregitesc hrinitoarele tip astfel: se verifici fiecare hrinitor in parte. o 1natc5tiiniri imperecheati ~i hrana pentru 4-5 zile. imai puternici. ralnc ~i stupi. roii artificiali reuSesc cu atst niai binc cu cil sunt formati mai timpuriu ~ . cu cositor sau ceari in care s-a adiugat 5. Accst roi are chiar un avantaj fati de roiul primar pentru c i matca lui este tiiniri. Roi la pnche! Albinelc ~i matca cc constituie roiul sunt ambalate intr-o lad2 speciali .5 kg albine. Se o piilnie mare de carton ~i un ciintar pe care poate fi instalat5 comod introduce roiul. asemenea roi se pot fonna ~i livra imediat dupi incetarea culesului de la salciim. la noi. Pentru realizarca lor la tilnpiil dorit. Se inchide complet orificiul mare rnat siropul. Roirea artificiala Pentru realizarea cre~teriiefectivului de familii de albine in momentul potrivit ~i de calitatea doriti. pentru moment. rea roilor la pachet se realizeazi dupi urmitoarea tehnologie: se . ceea ce este mai important. Lucririle pregititoare sunt: asigurarea mitcilor imperecheate la data fixati. se deshndi.de unde vine denumirea de pachet . cu un ac cele 3 piin8 la 5 orificii mici de alimentare ~i se umplu cu o piilnie prin orificiul mare cu sirop dens de zahir cel pufin 1 kg zahir la un litru de api. roi pe 3-4-6-8 faguri.MANUALUL APICULTORULUI roilor. C'a ~iin cazul I-oilornaturali.pentru a putea suporta transportul la distanfi. Rezultate bune in condifiile tirii noastre dau roii la pachet de 1. care sunt formati intre 20 mai ~i 20 iunie. De reguli. roi prin dirijarca fi-igurilor roirii ~i roi timpurii. Roiul la pachet se aseam51ii in multe privinte cu roiul natural primar deoarece el se compune din 1 . cstc ncccsar sri nc asiguri31iimitcilc ~i liiaterialele necesare ca: hran5.10% ulei. i roiesc qi familiile din care. nu dorim s i realizim o inmullire. existi tehnologii bine puse la punct ~i cu reu~iti siguri dac5 sunt aplicate intocmai. dac5 este cazul. faguri.5 kg albine.

In cazul roilor care se livreazi in ziua formirii ~i ajung la destinafie imediat este necesar sii asigurim piistrarea lor intr-o camerii r5coroasi cel putin 24 de ore de la data form5rii inainte de instalare. Se aduc Iiditele cu albine qi se repartizeaza seara Iiingi fiecare stup. scuturi fagurii qi rcorganizcazii cuibul acestora dupi formarea roilor. se string seari se scurg complet hrgnitoarele pachetelor. se scoate colivia cu matca ~i se scuturi uyor tot continutul pachetului in stup. se urm5re~te prezen miitcii ~i se adaugi. In aceea~i spalii qi se usuc5 pentru a putea fi refolosite. Se monteazi in stup un hriinitor cu sirop qi st: illchtde stupul. A doua zi pe seari. impreuni cu fagurele pe care s-a gisit pentru a nu fi luati in roi. Pentru a uqura lucrul se pregitesc ~i se aduc pc vatra stupinei cite 10-15 pachete dotate deja cu mitci ~i hrinitoare. sau cildufi daci au c5litorit pe timp recc ~i citre scar2 se introduc in stupii dinainte pregiititi. se cautii matca familiei din care se formeazi roiul qi se pune intr-o 1idit5. faguri artificiali. introduciindu-I cu orificiile mici in jos in 15ca~ul special. se controleazi roii. sc scoate hriinitorul. prin pilnia montatii deasupra pachetului se scuturii albine de pe fagurii familiei temporar orfanizati pin5 ce ciintarul s-a echilibrat avind griji a lua cu precidere albinele de pe fagurii cu puiet. Pentru realizarea unui numir mai mare de roi in unitatea de timp se organizeazi lucrul in echipi ~i pe seri i. Apicultorul orfanizeazii familiilc. La inceput dezorientarea albinelor le face s i se impriiqtie qi pe perefii stupului. Roiul pachet poate fi introdus ~i pe alti cale: dupii scoaterea nitorului qi a mitcii se deschide capacul coliviei cu matca. dupg care se42&&&re fagurii fi 175 P P . in timp ce ajutorul apicultorului montea73 hrini toarele ~i inchide pachetele. se monteaz5 apoi capacul peste hriinitor ~i se prinde cu cuie. Se inlitur5 capacul pachetului. Stupii destinati roilor pachet trebuie s5 aibi cinci faguri artificiali in fiecare. se ciint5re~te se adaugi ca tar5 greutatea $i contractat5 a roiului. La destinafie roii se pBstreaz5 citeva ore intr-o camerii ricoroasi dac5 au fost transportati pe cildut-5 mare. se pachetele de pe teren. dar atrase de mirosul mitcii ~i constrinse de ricoarea serii se string pe fagurii artificiali. se inl5tur5 piilnia qi sc monteazi prin gura pachetului hrinitorul. se pune l i d i p pe cintar. Pachetelc astfel formate se dcplaseazii. fagurele cu matca familiei din care s-a %cut roiul se introduce in cuib care se reorganizeazi: roiul la pachet gata format se pistreazii la umbrii.MANUALUL APICULTORULUI fixeazi colivia cu matca cu sau Gr5 albine insotitoare in partea superioari a I5ditei de ambalaj. daci este cazul. de preferinti. Dup5 terminarea instalirii tuturor roilor. noaptea piing la locul de destinatie care trebuie sii fie la cel putin 3 km de stupina de formare pentru a preveni depopularea lor.

se recomandi a se lucra numai cu faguri artificiali pentru a avea falnilii sinitoase in tot restul anului ~i in anul urmitor for~nirii. dupi care se ramele pentru a nu se m i ~ c a se inchide capacul liditei.faguri. Roiul pe patru faguri trebuie s i cuprindi. R o i i / I C > 3-4-6. Se c i este nevoie albinele de pe inc2 un fagure cu puiet. iar Iidifa cu albine se introduce in stup in spafiul liber cu capacul deschis in sus. Investitia este e~alonat8 un timp rnai lung ~i se porneSte cu iln matcrial pe calitativ mai bun. doi faguri cu puiet. Dupa terminarea or roilor. in care intri uvor Sase faguri ~i s i se repartizeze lingi stup. Roii doar cu 1 kg albine vor avea o putere mai scizut5. asigurarea materialelor ~i insu~irea unei tehnologii de formare. se mai scot din familie doi faguri cu provizii din care unul cu miere qi altul cu pisturi impreuni cu albinele de pe ei ~i se pun in liditi de o parte ~i de alta a celor cu puiet. la livrare. doi faguri cu provizii ~i albine care s i acopere bine cei patru faguri. ace~tiase transport5 la destinatie. de amatori sau in cadrul marilor unit5fi apicole de productie.5 kg albine.fbg111-i Intiinlarea de stupine noi sau sporirea efectivului in cele existentc cstc lnull u~urat2 folosirca roilor pe un anumit numir de faguri cliditi in locul ~1110s de t'ainili~ normale. existind ins2 pericolul de a forma sau primi ~i roi infestati cu diferite boli. se cauti matca familiei $i se introduce impreuni cu fagurele respectiv cu albine qi puiet in lidip pregitita. Se inchide stupul cu podi~orul se face controlul a doua zi. se caut5 in cuibul familiei un al doilea fagure cu puiet de asti data cipicit qi se pune Iingi cel cu matca in lidita.MANUAL UL APICUL TORULUI artificiali. Metoda roilor la pachet este cea rnai recomandatii pentru infiinfareadc stupine noi. cind se ridici qi pachetele golite. Pentru simplificarea >!Y5 176 . in cazul roilor pachet. Pentru formarea acestor roi se pot aplica rnai multe variante: Varianta I-a: in ziua livririi se aduc ambalajele necesare la stupinele in care urmeaz5 s i se formeze roii (de reguli ~i de dorit este ca ambalajele s i fie lidife tip de transportat roi). Ca model vom lua roil//pe pnti*~/. Se verifid ~i elor doui urdini~uriqi Iidita se instaleazi la umbri. Procedeul asiguri intrarea in iarnB a unor familii pe 8 faguri daci au fost formafi pin5 la 20 iunie cu 1. Si in cazul roilor pe faguri este necesara o planificare a numirului de roi. in continuare roii la pachet se ingrijesc dupa tehnologia descrisi la roii primari.

A . care se poate face in seara sosirii la I stupina de destinatie. Acegti patru faguri pot fi dintr-o singurii familie sau din douil gi chiar mai multe familii. o parte din puietul ciipiicit eclozioneazii gi roiul se mai imbracii in albine. imediat dup2 formare se dil roiului o matc2 in colivie tip Miller sau Titov gi in zilele urmiitoare se urmiiregte eliberarea ei. cele tinere nilscute inlocuind pe cele plecate la stupul de baz2. Roiul se introduce intr-o Iiidip de transportat roi. asigurii roilor miitci tinere gi se aplicii in felul urm2tor: se formeazii roiul utiliziind doi faguri cu puiet c2p2cit gi doi faguri cu provizii impreunii cu albinele care-i acoperii pe tofi. 60 .Formarea roilor stoloni individuali prin varianta I-a Varianta a 11-a. care este nevoit s2 accepte ' calitatea pretinsii de furnizor. sau in stupul pregiitit special. Matca ocupii devenite libere gi roiul este gata de livrare. In cele 3-4 zile ciit dureazil acceptarea gi eliberarea miitcii. Aceastii variant5 a metodei are neajunsul cii roiul este dotat cu o matcii viirstnicii a ciirei calitate nu este cunoscutii de beneficiar. Fig. dar are avantajul cii instalat la locul definitiv nu I comport2 deciit mutarea intr-un stup pregiitit.MANUAL UL APICUL TORULUI lucrurilor in cazul unor partide mai mari este bine ca la formarea roilor sii asiste gi reprezentantul beneficiarului.

se formeaz3 un roi pe 3-4 faguri ava cum s-a aritat mai sus.Formarea roiului pe 4. E i s & n p puietului cipicit in fagurii roiului face ca acesta s i nu mai aibi period e ?$z5 caracteristica roilor naturali vi la pachet. . Dup3 aceste scheme se pot forma roi pe faguri de puteri diferite in functie de cerintele beneficiarului.MANUAL UL A PICUL TORULUI Fig. 5l1 60 de zile de la formare la cel putin 10 faguri bine acoperi!i 5 \ - " x e 178 . dezvoltarea lor este c ~ n t i n u i apicultorul trebuie s3 beneficieze de acest lucru. in lips5 de cules se hrinesc stimulent de dou3 ori pe siptimiin3 cu ciite 600-700 g sirop de zahir ce se administreazi intr-un hr3nitor uluc.faguri prin varianta a II-a Varianta a III-a. Dac5 necesit3tile de transport au cerut ca roiul s fie B organizat special. Roiul pe patru faguri #t@&-g-~. se pot forma dup3 una din variantele descrise mai sus. 61 . Roii formati se transport3 la locul definitiv yi se instaleaz5 in stupii pregBti$ anterior numai c5tre sear3. Dac3 cste cazul de a fonna ~i livra roi pe vase faguri. se doteaz3 cu o matc5 imperecheat5 ~i se stimuleazi cu sirop de zah3r unn3rinduse largirea cuibului cu faguri artificiali. in stupul definitiv cuibul se aranjeazi astfel: in centru fagurii cu puiet urmati de c5te un fagure artificial de fiecare parte qi de cei doi faguri cu provizii ca acoperire. pentru a nu suferi pierderi.

Pentru iarn5 se completeazii proviziile de hran5 gi se impacheteazg in mod obi~nuit.Operatia decurge in linigte dac5 se face intr-o zi de cules gi fagurii de intarire se aranjeazii de o parte $i de alta a cuibului familiei ce se int5regte. Roi prin divizarea unei familii intrate in frigurile roirii Pentru a asigura totugi micului apicultor sau apicultorului incepgtor. in general o familie la 10 roi. Trebuie gtiut c5 nu orice matc5 tin5r5 este automat de bun5 calitate. aptitudinile acestora de a cregte puietul gi de a recolta polenul $i nectarul. rezid5 calitatea m5tcilor obtinute. se hr5nesc stimulent in lips5 de cules gi cind au in cuib cel putin 8 faguri cu puiet (in timpul infloritului pomilor roditori). dac5 sunt crescute in conditii proaste. Dat fiind faptul c5 perioada de roire natural5 este in general. ' 3 . anul urm5tor roii devin familii de productie. prin zestrea sa genetic5 transmite albinelor lucr5toare fiice. Cele mai bune conditii de cregtere a miitcilor sunt asigurate in cuibul familiilor care se preg5tesc de roit. nu sunt de calitate. de cantitatea de puiet ciipiicit gi nec5pBcit. Alegerea. dar in special. dac5 este posibil. Dup5 7-8 zile operatia se repet5 dar numai cu puiet c5p5cit fir5 albine gi familia se fine str&&mit5 pe cei 10 faguri cu puiet incadrati intre diafragme. pentru a-i obfine mai timpurii. in conditiile @rii noastre. din care 7-8 faguri cu puiet (in special cei care sunt dotafi cu miitci tinere). se poate proceda la divizarea unei familii intrate in frigurile roirii. trebuie Ecut5 imediat dup5 zborul de cur5tire pentru a ne putea ocupa in mod special de ele gi a le amplasa ceva mai departe de restul familiilor din stupinii. care. luafi din alte familii puternice din stupin%. roii rezultafi din aceste diviz5ri sunt tirzii in sezon qi din aceasti cauza. Se aleg in acest scop una sau mai multe familii de albine cu productivitate ridicat5 in anii anteriori ~i de dorit cu mitci mai virstnice. de insugirile calitative ale mgtcii. Num5rul acestor familii se calculeaz5 in funcfie de num5rul roilor ce se produc. cu sirop de z a h b administrat in hr5nitor. Chiar m5tci tinere provenite din familii recordiste. m5tci de calitate la roii pe care ii formeazi. in in toate cazurile calitatea roilor depinde in mare miisur5 de componenp populatiei lor. se forfeazii inceperea pregatirilor de roire natural5 in cea de a doua jum5tate a lunii aprilie. se procedeaz5 la intarirea lor cu cite doi faguri cu puiet c5pilcit ~i albinele care-i acoper5 (fir5 matcg). Familiile alese se ingrijesc in mod deosebit. Toate metodele aga-zis artificiale de creStere a m5tcilor tind s5 se apropie de aceastii cre~tere ideal5 gi in m5sura in care reuSesc. dup5 I0 iunie.e 4 A + I -- . In lips5 de cules se-rr Ste'de dou5 ori pe slpt5min5.MANUAL UL APICUL TORULUI I cu albine.

Repartifia albinelor intre cele dou5 jum5tiiti se face cu ajutorul unui panou sau prin apropierea sau dep5rtarea unuia din stupii care adspostesc diviziunile rezultate de pozitia veche a urdinigului: dup5 3-4 zile se fac . Cu matca ei. Se supravegheazii familia indeaproape gi dupii ce ne convingem cii pregiitirile de roire au inceput intens. -. impreunii cu fagurele cu puiet gi albine pe care se ggse~te. se poate lucra astfel: In varianta I-a. se inchid ~i se deplasead pe o vatrii nou5 la cel pufin 2 km de stupina de formare. Dup5 c5piicirea primelor botci. Albinele culeg5toare se 7 4 % upi4. la ciipilcirea primelor botci se face o primii divizare imp5qind cuibul familiei in douii jumiitiifi egale. Roii mai primesc imediat clte un fagure cu puiet ciipgcit de la alte familii din stupinii. indeplinesc conditia de livrare (4 faguri). se ~i formeazii un prim roi care se instaleazii intr-un stup pregiitit special pe un loc nou in stupinii. procesul de lucru este urm5torul:primul roi cu matca virstnic5 se formeazii cind in botci apar lame de 3-4 zile.MANUAL UL APICUL TORULUI Fig.viitoare miitci. In varianta a II-a.acelagi principiu.6MRi divizare in aga fel incit vor rezulta patru roi. . familia foeti se orfanizeazii. pe marginile fagurilor apar inceputuri de botci in care matca depune ouii. se formeazii nouii roi mici care primesc fiecare cite unul din fagurii cu puiet ai familiei ~i albinele care-i acoperii. In continuare familia orfanizatii se mentine strimtoratii gi se hrzne~te pentru a se asigura creqterea in bune conditii a larvelor .Formarea a 9 roi prin divizarea unei familii pregiititii de roire fn urmiitoarele 2-3 zile de la ultima intiirire. P - f3 ri k* . Dac5 se incepe foqarea pregiitirilor de roire la 20 aprilie se pot face diviziirile la 5 mai qi avem miitci imperecheate in roi la 20-25 mai. in zilele urmiitoare se urmiiregte eclozionarea ~i imperecherea m5tcilor qi asigurarea roilor cu cite 1-2 faguri artificiali qi hranii in cazul lipsei de cules. 62 . intre 10 ~i 15 iunie acegti roi. atunci cind se formeazii roi mai mari. cu mici exceptii. cu doi faguri cu puiet ~i albine luati din alte familii din stupins.

~e~olsed ~euo!ielsl!.183 !!l!urq W!SOIOJ 3. a!imado g s e a 3 . !cur !ie8!1qo waluns !S ayn! eun1 ul l p a p l!q!sod alsa nu ~ru3n1 e ealsa3e ad tu~z!~!p ~ p a1 'I!J!OJ a~!rnZ!!q ul ~ e ~ t q pour UL p~lu! .~o al1o. o ap !!ox .eqoAzap as e tu~uad n3 j pluale apeoj a ~ r r r ~ 8 u ~ a!o~aune ppolaur ysea3e upd ~jeuuoj . . . ~ej DA I 0 7RWO. .rn1nSrurpm e rrirzod 1rq3a~ .r~rwalnd !OJ lnda3ul el ap urauuoj gs ... .1~3 r3loq ' p s a r o ~ pl!~p8a~d ps a!l!urej o ap aln3sa. . * ~ Pp r W 181 16 mlnsa&& . loIau!qle e qeOa !em lg3 ea~ez!peda~ I .IOI!OJ !!ig!le3 ea~!igpunqwl el a!nq!~luo:.alel!ies punq !cur ea3 ap p p u q p3qeur o eaAe JOA IS rundurrl aveoj luns awnue !S arelue~e .101!3loq ea.1eolp8alno lolau!qle ale alqua!lo ap ~ol!ltuoqzearewaaja e ~ n h ! e ru~uadurind alg3 u!ind gzsaseldap as alaj!ppl apz a1aJeolp.qdws upd u r g e s a1 ap nes Insaln3 uyd uyp e3g!101e~ n.aleppdap nes ~ .uoj aleldepe quns sns ~ e u a s p s a p aIapolan as r t- . .n al!3loq !soloj uralnd 'ppolaur !Seaax pdnp 1101 !jol urguuoj nu p3ep ley=) .ro1!3lgur el e Ispads u !S a.arlrtbg pn8u!s o-qu!p euuoj lod as a3 J O ~ O Je alelop ~.e!i3npo~daqSa~pd eaa3 ul !nltquauresep ealurq ul ew!s JOA as 101 a3 eauaurase lolpuun lnue UI '!.~e e-s urn3 eSe '!!i!puo:.18~~sale reur IS s a p 3 ap psdg el rIrq!suas aweoj a3133 !I ploq n ap .. .nf1. ueru pnop p s u ~ v 'a. aleoj u~ -3saur!..rrqdg3el ~ pzeazrr\rp as 'plez!u~j. .a~eola8aln:. . .rd ~ ! l r ~'17-111D W ~ U D ~ A UI .1n8ej t u ~ e d !!OJ el le):. . 1nrnruL !elueAa ul pzeaSe as ale:.. o n3 !S aurqle aurind e a ~ d a ~ e w oel ap lo1 e a l a o a . !nlaleos-ealeol~ !aq 'ajauy el ap la3 alsa 1ed!3u!. ..L7R3IdV 7 R7VRN V U Y . . ap 1tuesa3auqnur n3 3saSpdap 9.!nlndws !a!j!zod ealequrrq3s al!urpe !cur as nu ~ol!npurea~r?uo!zol3a ap apz 9-spdna .n!mdur!l a w o j gt?3!1de ag ps e!iipuo3 n3 ajSaSna~ epolaur ajrlnze:. IS .1n3 UI y ! m g a l p u!p la!nd na aln8ej un ales na !ieln@ y lod sm3red ad . .. J aleod as ai!pq u!p yaun . aunq ad !cur ala3 u~alloAzap as as !!ol e3 tuluad !IrnsEur ne! as InInuozas ps. IS 101 ...rd a1 ale:..m UI .1d 1nsaln3 nes aurdws alsa3e ruluad -urgqes ap aA!seur el aleseldap y lod nu !3!u aylour al!Jaj!p u!p ale3 !S gs!xa nu urpqes el ap Insaln3 ale3 ruquad au!dws p s u ~ luns .1133UI 1nze3UI eu 3 .F -. I ~ ea~a!doldeuud . el aleqonzap ap m!xem g~u!leas eaga3e ea lesauau qsa !n~nsaln3I ad 9 4 3 e a n l s ur au!qre ap ~01!!1!ruej ealau!iuaur ruluad -1nlnsaln3ea~ada3ur ~e!q3aluleul !!J!OJ aprn8!~j ap ul equr IOA 14 auralAap e a ~ d qlollzap JOA as ealsax p3 ruluad e ~ e ~ p u r !a~rwalnd ~d ea~d !!l!mej mahe ps 1!qepueu103a~alsa nu auoz IS au!dws eauamase UI -1nqe"1 UE un el ap aiua~aj!p!3!u1 n3 ayun! eunl ui aleoSgsap as ale:.quad '!r~auuojlolauun 1nue ul ayi3npold ap !!I!mej UE e puuojsue~l ale3 !OJ ap !!qu.I ruluad pl!lg8a. ~ g r o d s u eap)ai!ppl nes !dqs ul azealqsu! as ale3 !OJ 9-p-Eu~.

Din toate familiile care au mai mult de patru faguri bine ocupati se preia tot ceea ce d e p i i ~ e ~ acest plafon. de$i uzeaz5 intr-o oarecare miisurii familiile. Dacii inainte de cules devin prea puternici. stimuleaz5 dezvoltarea de toamnii a familiilor care intrii in iarni rnai puternice. t o t u ~ prin cantitiiti le de miere riimase in i cuib dupii cules.2 kg albine. cind s-au strimtorat cuiburile ~i s-a stabilit qi situatia puterii familiilor de albine exprimati in faguri bine acoperiti cu albine. . Cu fagurii cu te albine ridicati se formeazii roi pe patru rame bine ocupate de albine. acesta putind fi valorificat cu un numiir sporit de familii de albine. Se impune deci miisura de a forma primiivara n i ~ t e care roi sii preia surplusul de albine ~i puiet din familiile de bazii puternice qi a le asigura astfel un ritm de dezvoltare mai lent. Dacii pentru valorificarea culesului de la salcim trebuie sii pornim in primiivarii cu familii de cel putin 1. Inainte de formarea roilor se aduc la acela~inivel eventualele familii de baz5 care au ie~it slabe din iarnii.5 kg albine. Reuqita metodei const5 in a transforma in roi numai atitea nuclee cite permite plusul de material biologic din familii puternice. prin intiirirea nucleelor cu miitci de rezervii. Pe de altii parte.MANUAL UL A PICUL TORULUI nu inainte de acesta. Pe de altii parte culesul tgrziu de la finete. pentru culesul de varii sunt suficiente numai albinele de pe patru faguri bine acoperifi. din ei se mai poate lua material biologic pentru formarea altor roi. Roii nou formati dup5 aceastii metodii se ingrijesc in continuare la fel ca yi familiile de bazii. cu matc5 imperecheatii sau cu botci. roii formati foarte timpuriu ajung la o dezvoltare normali in timpul culesului. Ca m5surii de precautie se pune matca nucleului in colivie pentru 24 ore. valorificarea culesului de var2 cu cit mai multe familii de albine ~i in paralel sii se sporeasc5 efectivul de bazi. adicii circa 1-1. Aplicarea metodei este conditionatii de existents unui numiir mare de m5tci de rezervii riimase neutilizate in urma controlului sumar de primiivarii. Existii deci intrunite conditiile teoretice qi practice de formare a unor roi foarte timpurii in sezon pentru a atinge scopul final. tei sau floarea-soarelui.

Astfel. de aceea au fost elaborate o serie de procedee de m3rire a procentului de imperecheri dorite ca: punctele de imperechere controlat3 qi ins3miinprea artificial& care incep ~i la noi s3 fie accesibile marii mase de apicultori ce doresc sii ducii o astfel de activitate in stupina proprie. ins3. pa baza observatiilor c3 insu~irea a produce mai mult3 miere se transmite la roii familiei respective. o munc3 de ameliorare pe linie Majoritatea apicultorilor desfi~oarii. imperecherea in aer Ziber a reproduciitorilor face imposibil controlul acestui act prin care se realizeazii ameliorarea at% de uqor la alte specii de animale crescute de om. Ameliorarea este tocmai acfiunea continua de hbuniitiitire a insugirilor productive ale unei familii de albine. in numai 60 de "famil!: necorespunziitoare genetic prin schimbarea m3tcii acesteia cqu(la c$ care intrune~te calitiifile dorite. Ca un ajutor deosebit in munca de ameliorare a albinelor. de asemenea. familia de albine depinde in mod permanent de mediul extern. maternii (dupii calitatea m3tcii). apareppsibilitatea apicultorului ameliorator de a transforma. care ingreuneaz3 munca de ameliorare la albine dar favorizeazii vitalitatea. o particularitate biologic3 de adaptare a familiei de albine la conditiile de mediu. care treptat duce la imbun5tiifirea calitativii a materialului din stupina lor. procesul amelioriirii inainteazii greoi. Spre deosebire de alte animale. nectarul gi polenul florilor.MANUAL UL APICULTORULUI leclia 8. Ameliorarea albinelor gi creglerea reproduc~forilor Inca din cele mai vechi timpuri apicultorii. Poliandria ma'tciloc imperecherea cu mai mulfi trbntori. pe care qi le striinge singurii. F3r3 controlul imperecherii. in desfiqurarea oriciirei activitiifi de ameliorare a familiilor de albine este necesar sii se tin3 seama de particularitiitile biologice ale acestora. cel mai adesea mamifere gi piisiiri. Orice dereglare in calitatea gi cantitatea acestora se riisfrgnge imediat asupra activitiitii familiei de albine prin intensificarea de sau incetinirea cre~terii puiet. constituie. deoarece alimentatia ei a riimas cea natural3. particularit3fi ce le deosebesc profund de celelalte specii de animale crescute gi exploatate de om. ffl? 1 . de supraviepire. 183 I' . au de ciutat s3 inmulteascii numai acele familii care se evidentiau prin producfii foarte ridicate.

produciia de miere. prin folosirea stupilor de volum mare gi a fagurilor corect cl5diti. producfia de cearB. prolificitatea matcii. a . a determinat omul s5 intervin5 in dirijarea activit5tii albinelor pe linia consolid5rii caracterelor folositoare. care s5 permit5 evidentierea acestora. a conditiilor pentru intensificarea cregterii de puiet gi prevenirea frigurilor roirii. in sezonul activ. Selectia artificial5 este cea mai folosit5 metodB de ameliorare in apicultud. rezistenfa la iernare gi la boli. ?n acelagi timp. secundare. amplasarea familiilor de albine in locuri cu un cules caracteristic pentru zona in care se efectueaz5 selecfia. modul de depozitare a mierii. consangvinizarea gi incruci~area intre rase. o stare general5 foarte bung. apicultorii au observat c5 in aceleagi condi$i de mediu gi de cules sunt familii de albine care dau productii mari gi prezintI. popula$i sau linii consangvine (hibridare). insugirile urm5rite la o familie de albine pot fi grupate in dou5 categorii de criterii: principale . predispozitia la roire. Dintre acestea amintim: fonnarea gi asigurarea unui cuib corespunz5tor. apicultorul trebuie si fac5 o inventariere sumar5 a tuturor insugirilor pe care le posed5 o familie de albine. Aceast5 variabilitate a familiilor de albine. spre deosebire de altele care nu realized nimic din punct de vedere cantitativ gi calitativ.comportamentul pe faguri. Criterii in selectia familiilor de albine fnainte de a incepe activitatea de selectie. Ea const5 in alegerea ~i inmulfirea acelor familii care corespund cel mai bine anumitor cerinte ale apicultorului. Ea const5 in stabilirea pentru fiecare familie de albine in parte a insugirilor manifestate mai mult sau mai pufin evident in cursul unei perioade de observatie. modul de c5p5cire a mierii. blsndetea. Inventarierea sumar5 a insugirilor biologice gi productive ale familiilor de albine se numegte bonitare. Aprecierea just5 a acestora se face numai in conditii asem5n5toare pi corespunz5toare.MANUAL UL A PZCUL TORULUZ Arneliorarea la albine se desf5goar5 pe trei c5i principale: selectia in interiorul rasei sau populatiei. Din cele mai vechi timpuri. calitatea albinelor. asigurarea. mai ales privind productivitatea.

in stabilirea randamentului trebuie sii fie evitate gregelile de proasta amplasare a stupilor pe teren. F . o ram2 de magazin contine 1. reformarea fagurilor. ciipiicelele de extracfie. Instinctul de acumulare a rezervelor de hran5 necesare pentru a supraviepi in perioade de lips5 este o insugire proprie albinelor care triiiesc in zonele cu anotimpuri reci. Stabilirea cantitiitiifiide miere extrasii se poate face prin diferenp dintre greutatea ramelor cu qi fir5 miere inainte ~i dupii extracfie sau prin apreciere: o ram5 435x300 m plinii cu miere gi ciipiicitii complet confine 33-4 kg. Din aceasta o parte este extras%qi reprezina mierea marfi. Calcularea cantitiitii de cearii realizatii depinde de c mciozitatea apicultorului. sunt familii de albine care se dezvoltii mai rapid ~i altele care se dezvoltii mai greoi. suprapopularea unor familii ~i falsa productie a acestora. Productia de cearLi se stabile~teprin insumarea cantiafilor de cearii obfinutiide la o familie de albine in cursul unui an. o ram%435x230 mm m contine 2. Odatii cu terminarea acestora. familiile cu o dezvoltare mai greoaie primesc pentru liirgirea cuibului faguri artificiali ~i in felul acesta apar gregit ca bune produciitoare de cearii. singura care este valorificatii. ciind se lirgesc cuiburile. Cu ciit acest instinct este rnai pronunfat cu atit familia este rnai valoroasii pentru nevoile omului. eliminiindu-se familiile c a & s k . 0 mare importanF in aprecierea productivitiifii o are stabilirea cantitgfii de miere marfi. Se urmiiresc numai acele familii care produc m a \ ultii cearii &'ri prin cliidirea corectii a fagurilor.5-2 kg. Acest indice este greu de stabilit. 0 familie de albine este consideratii productivg atunci cind cantitatea de miere marfi produsii asigura atiit acoperirea cheltuielilor de producfie ciit vi beneficii substanfiale. Cele cu dezvoltare rapid5 primesc faguri pentru liirgirea cuibului din magazia de rezervii. ramele cliiditoare gi cl5direa fagurilor artificiali (dublarea cantitafii de cearii folositii la confectionarea fagurilor artificiali respectivi). Cantitatea de cearii realizatii se calculeazii prin insumarea cerii rezultata din: curilfiturile de pe rame. s c x 185 i. care duc la riitiicirea albinelor. perefii gi fundul stupului. Cantitatea total5 de miere realizatii de o familie de albine in cursul unui sezon reprezintii randamentul anual sau productia brut5 anualii. iar altii parte reprezina rezerva familiei.5-3 kg. Astfel primsvara. care este dator sii urmiireascii ~i sii noteze toate mi$& dcfaguri gi de cearii din stupinii. greutatea decurgiind dintr-o serie de discordante determinate de lucrarile impuse in stupinii.MANUAL UL APICUL TORUL UI Criterii principale Productia de miere prezintii un deosebit interes.

care duc la lipirea fagurilor qi a ramelor intre ele yi ingreuneazii intervenfia apicultorului in cuib. easc5 nu este adaptatii in totalitate la culesul principal de b. Pentru estimarea cantitiitii de cearii. De obicei se lucreaz5 cu roi formati pe faguri cl5diti goi sau numai cu faguri artificiali. iar de buna dezvoltare a unei familii de albine depinde foarte mull capacitatea de a mobiliza in timpul culesului cit mai multe albine culegiitoare. Existents unei corelafii intre prolificitate qi cules face ca in perioadele neimportante (goluri de cules) sfi nu apar8 excedent de albinfi. Cu privire la prolificitatea mitcilor sunt selectionate mitci cu prolificitate mare in primii 2 ani de via@. fapt care atrage de la sine necesitatea ca acestea si fie schimbate la 2 ani. care ar produce roirea sau consum mare nejustificat din rezervele din cuib (de exemplu intre culesul de la salcim ~i cel de la floarea-soarelui). Prolificitatea unei mfitci depinde in mare mfisur8 de o serie de factori ca: ereditatea. Dup5 trecerea perioadei de urmiirire stabilitii.2 p. prima in cursul lunii reajma culesului de piiquni qi fiinefe. Cu circa 170urm5 ouatul m5tcilor inregistra douii maxime.4 p. perioadii care coincidea 8i cu 186 . Folosirea ramei clciditoare de cearii este un mijloc pentru aprecierea diferentiat5 a insuqirii familiilor de a produce cearii. crescgturi. Prolificitatea rncitcilor reprezint8 cantitatea de ou8 depusii de o matcg in unitatea de timp. De prolificitatea miitcii depinde buna dezvoltare a familiei de albine. capacitatea albinelor doici de a produce 18ptiqor. Estimarea se face in puncte: o ram5 cl5dit5 complet .la inceputul sezonului activ. Din momentul introducerii ramei claditoare de cear5 familiile se hriinesc cu aceeaqi cantitate de sirop timp de 1-2 siiptimiini.datoriti salciimului. care este un cules relativ nou. o ram5 cliiditii 114 . se procedeazfi la punctarea familiilor. cind se asigur5 albin5 tiin&-5in vederea unei iern5ri corespunziitoare.1 p. familiile de albine se pregfitesc anterior. pentru a preg5ti albine culegitoare in numir cit mai mare pentru culesul principal (la noi salciimul) qi la sfirqitul verii. Este de reniarcat faptul cii prolificitatea m5tcii trebuie s5 se manifeste in anumite perioade pentru a fi utilfi productiei (de exemplu inaintea culesului de la salciim cu circa 1 lun5). puterea familiei.3 p. punfi.MANUAL U L A PICUL TORUL UI suplimentari. o ram5 cladit5 112 . modul de organizare a cuibului. o ram2 cladit5 314 . cantitatea qi calitatea rezervelor de hranii. condifiile de creqtere. prin aducerea acestora la aceeaqi putere. Apicultorul este interesat ca depunerea de ou8 (ponta) s5 fie concentrati in dou5 perioade .

se urmiiresc pentru selectie numai acele familii de albine care defin m2tci cu prolificitate timpurie (luna aprilie) qi tirzie (sfirqitul lunii iulie). in fata aparitiei unei contagiuni se observ2 c2 familiile de albine dintr-o stupin2 reactioneazi diferit. Indicii se conditioneaz2 reciproc ~i scot in evideng calitatea albinelor unei familii din punct de vedere a1 modului de iernare. coroane cu p2stur2 qi miere. fir2 zbor de curstire qi chiar cu hran2 mai putin corespunzitoare. inlocuindu-se permanent m2tcile cu activitate intens2 de ouat in golurile de cules. prin depozitai-ea rii in cuib se produce blocarea partial2 a acestuia.consumul de hran2 pe timpul la iernii qi mortalitatea albinelor in aceea~i perioada.permanent i ~asigur2. in timp ce la altele boala treneaza duciind la disparifia familiei. Actualmente. Se observi. De asemenea. in jurul puietului. unele familii ins2nGtoqindu-se rapid in urma aplic2rii tratamentului. capabil2 s2 supravietuiasc2 pin2 in prim2vara cind apare noua albin2. adic2 acele familii la care nu apare nici un semn de boa12 in conditii in care altele se imboln2vesc. de mica intensitate. Sunt socotite de bun2 calitate familiile de albine care in md. familii de albine care se ins2n2toqesc far2 intervenfia unui tratament. cu atit familia este mai bun2.~ iernare este data de doi indici . 0 familie de albine de bun2 calitate trebuie s2 supravietuiasc2 o perioad2 lung2 de timp nefavorabil. Cu cgt aceast2 diferenti este mai mic2. in general familiile de albine puternice la care matca a asigurat albin2 tin2r2 suficienta in toamn2. ambii indici fiind raportati la puterea familiei sau la I kg albine intrate in iarni. Un cuib armonios organizat atrage dup2 sine o bun2 desfigurare a activitgtii. Rezisten. se observ2 c2 in condifiile imbolnivirii. de asemenea. indiferent dac&ele se ins2n2to~esc sau fir2 medicamente ~i sunt p2strate numai cele rezistente total la boli. sunt familii bune pentru productie. in acela~i mod se calculeaz2 ~i rnortalitatea. Sunt eliminate de la inmultire toate familiile de cu albine la care apar urme de boli. in luna august. 1 s d ~ ~ & t i t 2 ~ lde 8 1 fk *& 187 7 e . de la infest2ri sau imboln2viri masive pin2 la lipsa total2 a bolii. Const~mul hrani de reprezint2 diferenta intre cantitatea de hran2 din stup la intrarea in iarn2 ~i cea gisit2 in prim2var2. Modul de depozitare a mievii are un rol foarte important in organizarea cuibului. se restringe ouatul. reacfia la medicament este diferiti. Rezistenta la boli.MANUALUL APICULTORULUI intrarea in frigurile roirii ~i a doua. i in timpul culesurilor de mare intensitate. cind se pregitea familia pentru iernare.

MANUAL UL APICUL TORULUI

puiet ce trebuie hrgnite ~i se elibereaz5 de la preggtirea hranei larvare un numir mare de albine doici, care trec mai timpuriu in stadiul de culeg5toare de nectar. BlocBrile de cuib excesive atrag dup2 sine piedici in activitatea m2tcii ~i nu duc nici la profituri pentru apicultor.
Predispozi/ia la roire - fenomen natural de inmultire a familiilor de albine, constituie, in conditiile apiculturii moderne, un impediment producind pagube importante. In aceleaqi condifii, familiile de albine manifest5 in grade diferite aceast5 insu~ire. Roirea este ~i un caracter de ras5. Rasa romineascg de albine se caracterizeaz5 prin manifestarea redus5 a acestui instinct, care de multe ori dispare total in conditiile unui cules de mare intensitate. insuSirea fiind ereditat-5, se opresc pentru productie acele familii de albine la care instinctul se manifest5 foarte slab sau fir5 finalizare ~i se eliming familiile ce roiesc, acestea produciind permanent pagube. inlituriindu-se constant m5tcile familiilor ce manifest5 friguri de roire, inlocuindu-le cu m5tci din suqe neroitoare, se ajunge treptat la o stupin5 in care r?iiitcilesun/ schinlbate lini~tit. Se observg in unele stupinc familii de albine la care nu apar niciodata frigurile roirii, chiar cu populatii dcoscbit de numeroase. in cazul prezenfei intr-o astfel de familie a unei m5tci mai in vArst5, prin luna iulie apar 2-3 botci, de schimbare lini~titii.Din una din ele iese o tAn8r5 matc5 ce se imperecheazi in cursul lunii august ~ ial5turi de matca mam5, i ~ incepe activitatea. Ambele intr5 in iarn5, iar , i primgvara se mai g5se~te, regul5, numai matca tAn5-5. Fenotnenul are o mare de important2 prin faptul c5 matca tin5rii contribuie in toamn5 la mgrirea cantitifii de albin5 tiink-5 pentru iernare, iar primgvara i ~ incepe activitatea de depunere a i ou5lor la potentialul normal. Este necesar ca tofi apicultorii s5 caute s5 detin5 in stupin5 familii de albine cu astfel de m5tci, mai ales daca s-a dovedit c5 ele provin din familii de albine valoroase.

Criterii secundare
Modul de ciipiicire a rnierii este un criteriu care pentru apicultorul produc5tor de miere in sectiuni sau in faguri este deosebit de important. Acesta depinde tocmai de modul in care albinele c5p5cesc fagurii cu miere. fagurilor cu miere poate fi uscat5 ~i umed2. La ciip8cirea uscati, cear5 qi stratul de miere apare un strat de aer, ceea ce d5 fagurelui acest spafiu, fapt care conferi alb. La cSp5cirea umed5 lipse~te mai putin pl5cut, unsuros, umed.

MANUAL UL APICUL TORUL UI

C5p5cirea fagurilor cu miere este diferit5 la diverse rase de albine ~i este un caracter care se transmite ereditar. Rasa de albine carpatine prezint5 atit cip5cire uscati cit ~i umed5. Este de dorit ca apicultorii s5 elimine prin selecfie familiile ale caror albine c5p5cesc umed, in situafia cind acestea mai prezint5 qi alte insu~iri nedorite; dac5 nu, s5 urm5reasc5 consolidarea, prin selecfie, a caracterului cGpGcire uscatG.

Calitatea albinelor este un indice determinat de insumarea unui complex de insu~iri tuturor indivizilor unei familii de albine. Dintre ace~tia a amintim hgrnicia. Familia ale c5rei albine, in acelea~i condifii de dim5 qi cules, ies mai devreme din stup ~i i ~ incheie activitatea mult mai tirziu decit celelalte este considerat5 o i familie cu albine harnice. Un plus de 30-45 minute de activitate de zbor in condifiile unui cules de mare intensitate duce la inregistrarea unei importante cantitilfi de miere in plus. Aceea~i intensitate ridicatG de zbor in condifii de clim5 nefavorabilg (temperaturi scgzute, vint, ploi m5runte) atrage dup5 sine un surplus de miere in cuib sau magazin. Albinele din populafia de munte valorific5 foarte bine culesul de la salcim tocmai datorit5 acestei calit5fi. Longevitatea albinelor este determinat$i de calitatea albinelor doici care leau ingrijit, de ereditatea lor qi de ins5gi calitatea intim5 a acestora. in situatia in care 42-45 de zile, un plus de 4-5 zile de supravieFire in mod normal o albina tr5ie~te mire~te cantitatea de albine culeggtoare cu 0,8-1,2 kg pe familie, ceea ce reprezinti intr-un sezon apicol circa 114 din culeg5toare ~i ca atare un surplus de miere. Blindetea albinelor se apreciaz5 atunci cind, la intervenfia apicultorului in cuib, cu sau fir5 fim, acestea nu atac5, nu urm5resc omul, deci atunci cind albinele nu sunt irascibile. Apicultorul prefer5 astfel de familii blinde, in situafia in care cele irascibile nu sunt valoroase din punct de vedere al producfiei. Rasa de albine carpatine se caracterizeaz5 printr-o blindete deosebit5. Comportamentul pe faguri, la familiile ale cgror albine r5mAn pe faguri i ~ continu5 activitatea in timpul interventiilor apicultorului in cuib, ~i i ~ reiau i i activitatea nvnnala imediat dup5 inchiderea stupului sunt considerate familii lini~tite. Aceast5 insu~ire reprezint5 caracter de ras5 ~i se transmite ereditar; este criteriu de selecfie. Albinele carpatine nu p5r5sec fagurii in timpul manipul5rilor efectuate. hrp' Cladirea fagurilor are leggtur5 direct5 cu condifiile de mediu e p"ioductiei de miere ~i este ereditar5. Familiile de albine care au tendinp de a a di mai lent ridit3nd fagurii ajung mai repede in pragul roirii decit cele care ii cl11&&e.

I
I

%

189

S.
8

MANUALUL APICULTORULUI

capacitatea de lucru a 1n5tcii qi a albinelor culegatoare. Este recomandabil ca la bonitare sii se urmireasci ~i acest indice. Amplasarea rezervelor de hranii asigur5 spatiu pentru ouat in tilnpul unui cules de lung5 durat5 ~i depunerea mierii in fagurii cl5diti proaspit. De asemenea. in timpul culesurilor de mare intensitate ~i de mica durat5, blocarea cuibului $i reducerea ouatului m5tcii prezint5 o deosebit5 importanf5. Este bine s i fie dezvoltati capacitatea albinelor de a depune miere in afara cuibului, aceasta contribuind la cliidirea fagurilor ~i acumularea mierii, factori importanti in combaterea roirii. Fenomenul nu influentea25 negativ depunerea hranei pentru iarni, deoarece instinctul de conservare oblig5 albinele s i - ~ pregateasci cuibul in vederea unei i iern5ri corespunz5toare. Bonitarea, d e ~pare complicat.5, este deosebit de importanti qi efectuareaei i conqtiincios duce la rezultate sigure ~i deosebit de valoroase in munca de ameliorare a albinelor. Atentie! Un apicultor nu poate urm5ri individual o familie de albine in vederea selectiei atunci cind practic5 curent in stupin5 int5rirea familiilor slabe pe seama celor puternice, existind o permanent5 circulatie a fagurilor cu miere ~ilsau puiet de care nu se tine seama sau nu se pistreaz5 o evident5. Nu se recomandi int5rirea familiilor slabe pe seama celor de calitate: rezultatul este sciderea potentialului acestora din urm5, ~i prea rar indreptarea celor slabe in special in stupinele in care se practic5 selectia.

Selectia in mas5
Selec!ia in masci este o metod5 simp15 de lucru, indicat5 pentru tori apicultorii. Scopul acestei metode constind in imbungtiifirea sistematica a insu~irilorvaloroase ale familiilor de albine in vederea ridicirii productivita!ii acestora. La alegerea familiilor pentru reproductic se tine seama de insu~irile m5tcilor ~i ale triintorilor, fir5 ins5 a se cunoa~te prealabil dac5 aceste insu~iri in se vor transmite la descendenti. Orice apicultor poate practica selectia in mas5 in stupina sa. Dar rezultatele sunt mult imbun5t5tite in zonele in care mai multi apicultori ader5 la aceasti interesanti ~i util5 activitate. in mare lucririle sunt urm5toarele: pentru reproductie a celor mai productive familii, dupi indicii igurarea conditiilor optime pentru intensificarea manifestiirii insu-

MANUALUL APICULTORULUI

- cre~terea miitcilor ~i a trintorilor din familiile alese pentru reproductie; - schimbarea materialului necorespunziitor din stupinii cu cel produs

1
I

dirijat;
- prevenirea incruciqiirilor inrudite intre miitcile qi trintorii din stupinii. Calendaristic, lucriirile de selec~iein mas2 se dest'aqoarii in mai multe

' etape:
anul I: se identificg cele mai valoroase familii de albine dupii indicii descri~i qi se formeazii grupa de priisilii, grupii de familii foarte valoroase din care se vor creqte trintori yi miitci qi care, dupii imperechere, asigurii material de reproductie de bun5 calitate ce va fi folosit in stupina de productie. Grupa de prgsilii reprezintii 10-15% din numirul familiilor de albine aflate in stupinii, restul reprezentindgrupa familiilor de productie. Ea nu riimine in permanen@ aceeaqi. Familiile de albine productive sau riimin in care n u - ~ ievidenfiazii, in mod corespunziitor, insu~irile urn5 cu dezvoltarea sunt inlocuite in permanen@de alte familii care s-au evidentiat in timpul sezonului; anul I/: odatii formatii, grupa de priisilii se foloseqte pentru producerea de mgtci, trintori qi pentru cre~terea miitcilor. in vederea producerii larvelor destinate creqterii de miitci sunt alese de intotdeaunafamiliile recordiste ale grupei de priisilii. Pentru cre~terea trintori se aleg, de asemenea, familiile cele mai bune, ce se situeazii imediat, ca indici calitativi, dupii famillia furnizoare de larve pentru mgtci, numiirul lor stabilinduse pornind de la calculul cii o familie produciitoare de trintori trebuie s i asigure imperecherea a circa 50-75 miitci. Miitcile imperecheate obtinute se folosesc pentru schimbarea a 50% din miitcile familiilor de albine necorespunziitoare existente in grupa de productie. Paralel cu aceasta, la sfir~itulanului 11, pe baza datelor din evidenp periodicii, se eliminii din grupa de priisilii familiile care s-au situat sub media stupinei qi se inlocuiesc cu altele care s-au evidentiat in timpul sezonului; anul III: se desfiqoarii acelea~ilucriiri ca in anul 11, procedindu-se la inlocuirea restului de mgtci. Si in acest an se primene~tegrupa de priisilii prin valoroase qi eliminarea celor ce s-au situat introducerea de noi familii cu insu~iri sub medie; anul IV: se repetii lucriirile din anii 11 ~i 111. Ca urmare a lucr5rilor de ameliorare, in stupinii se giiseqte material biologic (miitci qi trintori) de origine foarte aproapiatii. Pentru a evita imperechede inrudite (consangvinizarea), este necesar sii se facii primenirea acestui h a al;,ceea ce se realizeazii prin adunarea de material biologic valoros din stupin*\ plasate la distante de cel putin 15-20 krn de vatra unde se desfa~oarH i ~ e selectie. & C fl

k

191

MANUAL UL APICULTORUL UI

Schimbind material valoros intre dou5 stupine in care se desfaqoar5 o actiune de selecrie, pe ling5 evitarea efectelor consangvinizgrii se realizeaz5 incruciq5ri intre dou5 populafii diferite ca origine, produqii rezultaci manifestiind o deosebiti vigoare hibridii (heterozis)concretizaa prin productivitate ridicatg. Inlocuirea, in decurs de 2-3 ani, a m5tcilor dintr-o stupin5 de productie c u material selectionat conduce treptat la ridicarea nivelului productiv a1 familiilor de albine. Aciiunea de selectie in mas5 este permanent5 qi obligg pe apicultor 6 schimbe periodic mgtcile la interval de 1 sau 2 ani, aceasta asigurind in permanenp potentialul prolific maxim.
A

Selectia individuali

Selectia individualii este o metodg mai avansat5, care se practic5 in stupine specializate, constind in crearea de linii de inaltii productivitate ce se predau pepinierelor pentru producerea qi difuzarea mgtcilor selecfionate. Metoda const5 in depistarea in populafiile de albine din zon5 a unor familii cu insuqiri valoroase, gruparea acestora, cve8terea de descendenti qi verificarea gradului de transmitere la descendenti a respectivelor insu~iri.
Lucr5rile se desfaqoar5 pe o perioad5 de 3 ani repartizate in felul urm5tor: anul I: ca qi selecfia in mas5; anul 11: din grupa de pr5sil5 se aleg pe baza rezultatelor comport5rii in anul anterior, 3-4 familii de albine cu cele mai valoroase insu~iri se folosesc qi pentru creqterea de reproducatori - m5tci qi trintori - in scopul obtinerii de mitci fiice imperecheate care se introduc in familii de aceeaqi putere, fiecare grup de mitci surori constituind o grupi de verificare. in cadrul verificgrii se stabile~te gradul de transmitere la descendenti a insuqirilor valoroase detinute de pgrinti. In cazul in care s-au identificat 4 familii deosebit de valoroase, 3 familii vor constitui familiile mami qi 1 familie va fi familia tatg. in aceast5 din urn5 familie se vor declanqa lucr5ri de creqtere a trintorilor, cu 15 zile inainte de inceperea creqterii mitcilor, prin introducerea de faguri cu celule de trintori qi hr5nind forpt albinele pentru a stimula ponta mgtcii. Din cele 3 familii alese ca mame, se cresc, din fiecare, 40-60 mitci fiice. M'&& rezultate se marcheaz5 diferit pentru fiecare grup de surori, dupa prove6i $ se instaleaz5 pentru imperechere in puncte de imperechere canh. la1 . in momentul in care mgtcile s-au imperecheat, se introduc in roi de ** at2 a y r p k e . in fiecare grup5 de verificare sunt cuprinse 10- 15 m5tci surori, (nu

&

MANUALUL APICUL TORULUI

mai multe). intre timp se continuii ingrijirea adecvatii a celorlalte familii de albine din grupa de pr5silii ele urmind a intra in verificare in anii urmgtori; anul 111: se urm5re~teamiinuntit comportarea familiilor din grupele de verificare dup5 criteriile enunfate, iar in incheierea sezonului se analizeazi rezultatele obfinute comparativ cu o grupii de familii martor. Familia de reproductie, mama ale ciirei miitci au obtinut cele mai bune rezultate, este predati pepinierelor de producere industrial%a mitcilor spre inmulfire qi difuzare. in caz c5 din motive obiective matca familiei nu mai exist5 se pred5 pepinierei familia recordist5 a respectivei grupe de verificare. In momentul in care la o grup5 de verificare se confirm5 c5 a preluat insu~irile productive ~ide comportament valoroase ale mitcii mame qi le transmite in continuare la descendentii s5i devine linie verificati, capul liniei constituindu-1 matca mamii recordist5 identificat5 in zon5. Pe aceast5 linie verificat5 se pot face, de in continuare, lucriiri de selectie, prin cre~teri generatii succesive, urmirinduse uneori fixarea unui caracter (albine de polenizare a anumitor culturi, sau bune produciitoare de polen, etc.)
n

Creqterea reproducltorilor Matca bung este de regul5 asocial5 cu profituri mari. Sarcina apicultorului este de a - ~procura m5tci de calitate, prin cumpiirare sau prin producere in stupina i proprie. Calitatea unei miitci depinde nu numai de materialul din care a fost produs5 ci ~i de modul in care a fost crescul5. Cre~terea miitcilor este unul din capitolele cele mai frumoase 8i in acela~i timp stimulative din apiculturii. Cre~terea m5tcilor nu este o art5, dar pentru a da rezultatele scontate trebuie sii fie practical5 cu mult5 grij5 qi cunoqtinte de specialitate. Existii anumite reguli qi elemente de tehnic5 care numai respectate intocmai duc la rezultate pozitive. Creqterea trintorilor Obtinerea trintorilor de calitate in perioadii optimii, pentru a se imperechea cu mitci obfinute din material valoros, are o deosebit5 importanp in munca de selecfie. In familiile de priisilii, alese pentru producerea de trdntoripeoitroduc la inceputul lunii aprilie, 1-2 faguri cu celule de trintori. In prezenfa unui cules de nectar qi polen in natur5 sau cu tune de polen qi miere, matca depune in celule ouii de
n
A

193

5%

capabile s2 asigure hranirea corespunziitoare a acestora. pentru impiedicarea ie~irii acestora din stup sau distrugerea tuturor suprafetelor cu celule cu puiet de trintor care se g2sesc pe ramele cu faguri normali. aSa incit maturizarea ~i imperecherea acestora s2 fie realizat5 inainte de aparitia primilor trgntori maturi in stupina de productie sau in stupinele apropiate. Dac2 dup5 circa 15 zile acestea nu au inceput ouatul sau au depus puiet de trintori. La alegerea acestor puncte de imperechere controlat2 se are in vedere ca pe o razi de 12-15 krn s2 nu se g2seasc2 amplasat5 nici o stupin5 sau familie de albine. inseamn2 c5 zona este curat5 ~i se poate amplasa un punct de imperechere controlat2. Pentru ingrijirea optim2 a larvelor de trintori. obtinuti din familiile de pr5sil2 destinate acestui scop. prio de imperechere controlat5 sunt amplasate in zone . infiinpte in locuri complet izolate. punctul se desfiinteaza. sunt hrinite permanent. este bine ca declan~areacre~terii reproduc5torilor s5 fie avansatii cu 10-14 zile fat5 de cre~terilenormale. daci conditiile de mediu (temperaturrl mai ales) permit. unde nu existi posibilit2fi de patrundere a trintorilor str2ini decit in proportie foarte mica sau chiar deloc. Pentru a avea siguranfa acestui lucru se testeaz5 prin amplasarea a 1-2 nuclee cu m2tci neimperecheate. Pentruaceastaestenecesars5 se iaurmitoarele misuri ~i in familiile de producfie: eliminarea tuturor fagurilor cu celule de trintori ~i inlocuirea acestora cu faguri artificiali. Un alt mijloc de realizare a imperecherilor dorite este constituit depunctele de imperechere controlatd. in cazul in care urm5rim ca imperecherea cu triintorii doriti s2 se faca in procente foarte ridicate. se transport2 in acest punct familia tat2 ~i nuclee de imperechere care confin mitci neimperecheate. care la r$ndul lor vor fi ins5miinpte . cu populatie masivi de albine tinere. la fel ca lji familiile furnizoare de larve de trintori.MANUALUL APICULTORULUI in luna mai trintori maturi necesari pentru imperecherea miitcilor. introducerea de gratii la urdini~. apicultorul ameliorator are sarcina de a impedica aparifiatrintorilorin celelalte familii. in familia produc2toare de trintori. Dup2 15 zile de la amplasare se recolteazg mgtcilc imperecheate. se pot introduce faguri noi.yi apoi incredintate familiilor doici. cindu-se alt5 serie de m2tci pentru imperechere. se recornand5 ca fagurii cu puiet s2 fie trecuti in familii doici puternice. atinggnd chiar 80%. Familiile doici cresc2toare de trintori. eliberat2. in momentul necesare de miitci imperecheate. (Producerea apilarnilului in stupine aflate in preajma cresc5torilor de m5tci sau a punctelor de imperechere controlaG a favorizat puritatea imperecherilor). in vederea obfinerii materialului imperecheat. Pentru asigurarea stupinei numai cu trintorii doriti.

. de In ultimul timp apicultorii elimini in perrnanenp familiile care prezint5 aceasti insu~ire. fapt care duce la obtinerea unor m5tci de cele rnai multe calitatea. iar reproducatorii de posibilititi de a efectua zboruri de . ori necorespunzitoare in ceea ce prive~te se obfin cele rnai bune mitci. iar mitcile obfinute movtenesc gi transmit insu~irea roire la descenden$. ins2 exist2 doui inconveniente. Dupi doui zile. ins. contribuie la ridicarea valorii acestora. in cel de-a1 treilea caz. imperechere. nu totdeauna mitcile obtinute sunt cele rnai valoroase. el dispune de posibilitatea s i obtini din sB ea o matci fiica. in acest scop indepirteazii matca ~i albinele trag botci. in poieni sau pe platouri. botcile obtinute a i 1 de la astfel de familii. 0 " ) . % mbi ap Pr Y 195 .MANUALUL APZCULTORULUZ montane. care sunt cel rnai bine dezvoltate. 0 prim5 fazi in procesul de creqtere a mTitcilor este obtinerea botcilor. cind matca nu rnai este corespunzitoare (schimbare linigtiti) ~i c6nd familia se pregite~tede roire. dar viirstnicg gi d o r e ~ t e o schimbe. Larvele din botcile ramase pot fi de vgrst5 necorespunz5toare pentru a da na~tere unor m5tci de cea mai bun5 w&tde ~i atunci se elimina inlocuindu-se cu larve tinere de 24-36 ore. Metodele descrise pot fi folosite de catre apicultorii cu un numir mic de stupi cu albine in scopul obtinerii unui numar de miitci. Apicultorul poate crea artificial cele trei situatii. cgutind sB obtini mitci de la familii care prezinti fenomenul de / schimbare lini~tita matcilor. adici larve de viirsta rnai mare. Metode gospoda're~ti pentru cre~terea mdtcilor. luate d i n 5 le aiturate. implantate la rnai multe familii din stupin5. el procedeaza la distrugerea tuturor botcilor cu excepfia a doui dintre ele.familie cu o matcii de bunci calitate. in cazul celei dint5 situatii se constata cZi familia de albine ia in cregtere nu o anumita larva de o anumiti calitate ci pe aceea pe care o are la indernana. D e ~produse in numar destul de mic.in cazul in care apicu/toru/posedd o. gi anume se obtin m5tci numai intr-o perioadi anumit8. roirea. pe v8i ferite de curenti. unde albinele pot beneficia de un cules. Trei sunt cazurile cind albinele igi cladesc spontan botci. Operatia se face cu ajutorul unei /anfete de transvazare sau cu ajutorul i scobitori a1 carei capat subtire a fost indoit intr-un unghi c o r e s p u n z 6 ~ r & 8 . inalte. care vor fi folosite in scopul sporirii productivitiiii stupinei. gi anume: atunci cind au pierdut matca.

MANUAL UL A PICUL TORULUI 9-10 zile apicultorul controleazii familia. cu albinii in excedent . botca sau pufinele botci de calitate obfinutefiind implantate in familiile cu probleme sau in roi dup5 ce ace~tia fost organizafi in prealabil. orfanii complet (fir2 puiet qi matcii) qi cu abundente rezerve de p5sturi qi miere. in ambele cazuri se obfin botci din cars vor ecloziona miitci de calitate. formarea de familii ajutiitoare. inainte de a introduce rama. Fagurii rimaqi trebuie sii fie acoperiti de albinele familiei.yi cu o matc5 apt5 sii-~idesGqoare activitatea dar lipsit5 de spafiu de ouat.10 zile. Se pregiiteqte o ram2 la care de lea@ superior se prind buciifi de fagure artificial de forma triunghiularg cu baza de 5 cm (circa 4-5 buciifi). se scot din familie toate ramele cu puiet. Lateral.. schimb5ri de mitci necorespunziitoare etc. Hr5nite din abundeng.in acest scop se alege cea mai hund familie din stupind. . se pun in centrul cuibului. in momentul in care au fost depuse suficiente ou5. rnai pufin 2 rame. in a 16-a zi din botca rgmasii va ecloziona o matcii care dupii circa 10-14 zile va incepe activitatea de depunere a ouiilor. de-o parte qi alta se aqeazii faguri cu hrani (polen qi miere). rama cu fagurele respectiv se introduce intr-o familie puternic5. in circa 3-5 zile . impreunii cu matca. Dupii 9. ea poate fi intrebuinfati sii fie asiguratg in permanent5 cu faguri cu puiet la . cu rezerve de proteini suficiente. . Se procedeaz5 ca in cazul descris anterior. cele mai frumoase botci se desprind uqor de pe fagure qi se folosesc in scopurile dorite.Se porne~te la ofamilie care prezintd insu~irea schimbare liniqtitiia de de mGtcii sau instinct de roirefcrGJinalizare. Tot in rindul metodelor de creqtere a miitcilor pentru nevoile curente dintr-o stupin5 intr5 ~i cele prin care se poate produce un numiir mai mare de miitci pentru formarea de roi. Cele dou5 rame cu o ram5 pregitit5 cu fagure artificial intre ele. ale c5rei calitiii au fost urm5rite mai mult timp. au Metodele descrise sunt foarte simple qi la indemiina fieciirui apicultor. Atunci ciind apicultorul doreqte s5 o b f i ~ 5 mai multe serii de mitci procedeazi la introducerea succesivii a mai multor rame cu faguri pentru crescut yi 1 incit in momentul scoaterii botcilor din familia cresciitoare o a l ~ confiniind ouii sii fie introdus5. cu puiet la eclozionare. care familia crescatoare se comport5 bine. adic5 fagurii vor fi cliidifi qi matca va depune ou8. precum qi botca care a fost crescut5 necorespunziitor din cele dou5 rsmase. in aceastii situafie familia ia ou2le in creqtere qi produce numeroase botci.rama de creqtere" va fi luati in lucru. distruge eventualele botci nou apirute.

periodicii. in cazul cregterilor succesive. albinele doici din compartimentul de crevtere percep mai pufin substanp de matcii qi se creazii dorinta de schimbare linigtitii a mgtcii. in partea opus5 urdinigului . aceasta devenind in mod aparent necorespunziitoare pentru ele. introdusii de apicultor. familia este eliberatii. prin adiiugarea de faguri cu puiet la eclozionare.MANUALUL APZCULTORULUZ eclozionare gi cu hranii abundentri gi eventual chiar stimulatri prin administrarea de sirop. mult puiet neciipiicit gi asigurarea in cuib a unui compartiment special pentru cregtere. in ambele compartimente se pot adiiuga hriinitoare pentru hriiniri suplimentare. compartimentul de cregtere. de o parte gi alta. Metoda Miller. operatie care in scopul unei reugite depline necesitri oarecare indeminare. Fiind creatii aceastri stare (se circulii dintr-un compartiment in altul). se introduc larvele. siiptiiminal. in care se aflii matca gi un spafiu . trecere de rame cu puiet din compartimentul c u i b y b in de aiegtere ~i invers. la inceput mai putine gi apoi mai multe. Poate piirea curios sii se vorbeascii despre cregterea mitcilor in prezenfa puietului necipgcit. dar s-a constatat cii in acest aranjament prezenp puietului atrage multe albine doici. . accesibilitatea fiind determinatri gi de faptul cii se evitii transvazarea. miitcii cuprinde faguri cu puiet. botcile crescute dar inc5 neciipiicite introducgndu-se in ramii-izolator intr-o familie putemw&#%umatcii.0 altri metoda' simpla' de producere a mritcilor pornegte de la existenp unei familii care schimbii linigtit matca. descrisi mai sus. este la indemina oriciirui apicultor care doregte sii creascii miitci in nurniir mai mare.12 rame. pe miisurii ce procentul de acceptare cregte. acesta se imparte in douii: un spafiu in dreptul urdinigului . In acelagi mod trebuie sii fie ingrijitii gi familia produciitoare de larve. in acest scop. faguri pentru ouat. in aga fel incit in compartimentul de cregtere sii ~ e ~ ~ & n ' I % ! . Compartimentul . Cele douii compartimente sunt despiiqite de o diafragmii previizuti cu gratie separatoare iar in dreptul acesteia. se concentreazii hrana care va acfiona ca o diafragmi.7 rame. precum gi hrana necesari. in cam1 stupului orizontal. iar restul cu hrani (pisturii gi miere) din abundenp. Situafia fiind creatii. Compartimentul de cregtere cuprinde 4 faguri cu puiet necipicit in mijlocul ckora se introduce rama de cregtere. cit gi in cel vertical. compartimentul cuibului propriu-zis. prin administrarea de hranii suplimentarii gi asigurind surplus de albinii gniirii. in care albinele au un contact superficial cu matca. in familie trebuie sii fie asigurate 3 condifii: populafie foarte numeroasi. in familii. Pentru a stimularea luiirii in cre~tere larvelor. care in mod implicit vor lua in cregtere gi botcile din rama cu leapri port-botci. se administreazii sirop de zahiir. Mentinerea familiei cresciitoare in stare activii se realizeazii pfi -0 qntinuii. Metoda poate fi practicatii atit in stupul orizontal.

?intotdeauna intre un fagure cu puiet tiin5r ~i un fagure cu pisturi. Se cu distanteazi celulele dupi procedeul descris mai sus. Pentru cazul in care apicultorul nu are indemiinarea transvazirii larvelor.4. introducind puiet tin& ~i hran5.MANUALUL A PICUL TORUL CiI tiin5r. exist5 procedee dc producere a mgtcilor prin pistrarea pentru a se evita e~ecurile. Rama cu botci este amplasat. in desfa~urareaactivititii normale de producere a mierii. larve de virsta 3-4 yilc. Aralijamentul ramelor in compartimcntul de ctevtere este urm5torul: miere. Acest aranjarncnt dctetmini albinele tinere. se lipe~te cear5 pe un leal de crevtere. ~i pot fi valorificate in diverse scopuri. de la familia din care dorim s5 facem cre~terea. taie fagurclc in treimea inferioar5 in ava fel Se inciit pe tgietur5 s5 r5mhnB un r5nd de celule cu larve foarte tinere (de I zi). In corpul de sus se amplaseazi compartimentul de creStere. Asem5nitor se lucreaz5 ~i cu stupii multietqjati. cantitativ niai multe. a roilor sau a altor produse. Fagurele pregitit in acest fcl cste introdus in familia sau compartimentul de cre~tere. larve de virsta 6-7 zile. care merg s i se aprovizioneze cu pisturi. . polen. in corpul de jos este amplasat comparlimentul mitcli cuprln7ind faguri pentru ouat ~i rezerve suficiente de miere $i p5stul-2. taie o f 5 ~ i e fagure continiind un strat de celule cu lawe Se de de viirst5 optim5. larvelor in celulele initiale: . f'olosind ambcle corpurl.introducerea unei f@ii de fagure cu larve. Cclc do115 co~iipartimente sunt separate printr-o gratie separatoare. polen. . larve de viirsta 1-2 zile. Pentru dezvoltarea viitoarelor botci se procedeazi la distantarea lor prin distrugerea a doui celule din 3 (1. s i sc opreasci $i si hrBneasc5 ~i larvele din botci. Metodele de obtinere a rnitcilor descrise se folosesc in orice perioadi a sezonului activ ~i prezinti avantajul ci nu stiinjenesc pe apicultor in lucririle sale.7). larve de virsta 4-5 zile.introducerea in crescitor a fagurelui cu larve provenind de la falnillia din care dorim s i facem cre~terea. pe centrul acestuia. rama cu botci. in caz c i num5rul de larve este mai mare. cele din margine nu vor fi luate in cre~tere din ele \/or ecloziona matci sau inferioare. in aSa fel inciit pe leat sB nu fie mai mult de 13-15 celule ce vor deveni botci. micrc in faguri ~i un hr5nitor. MBtcile obtinute prin aceasti rnetoda sunt de buni calitate.

6 qi 9. in care in prealabil a fost pusii putin5 ap5. Pentru confecfionare se foloseqte un qablon special in form5 de creion rotunjit la virf. Se obfine astfel o botcii cu fundul mai gros. ~ablonul pentru confecfionat botci este finut scufundat intr-un vas cu ap5 pentru a se umezi qi a impiedica ceara sZi se mai lipeasc5 de el.Crejterea m&cilor influx industrial (zilele 1-13) rP'r .63 . se lipeqte foarte bine de suport. care d5 posibilitatea obfinerii unor botci cu un diametru intern ce trebuie cuprins intre 8. Dup5 ce stratul de cear5 s-a format suficient de gros. Fig. confecfionat din lemn de tei. Se procedeaz5 de 3-4 ori in acelaqi fel. Depiiqirea valorilor atrage dup5 sine neacceptarea larvelor date spre creqtere. Ceara este topit5 la foc potrivit intr-un vas emailat. mic~orindmereu in5lfimea. mai jos cu circa I mm. ceara se solidificii qi se introduce din nou in cear5. se introduce qablonul cu botca in vasul cu ap5 rece. Prin r5sucire botca este scoas5 de pe qablon. Se qterge de ap5 qi se introduce in cear5 pin5 la circa 1 cm. in acela~i timp. in timp ce ceara se topegte.O mm.MANUAL UL APICUL TORUL UI Unelte qi materiale pentru creqterea mltcilor Botcile se confectioneaz5 din cear5 de calitate superioari. Se scoate repede. rezistentg la transvazare ~i care.

pentru o bun5 orientare a m5tcilor gi albinelor. in general. La noi in pri sunt.. Fiecare nucleu are un urdinig situat pe cite unul din cei 4 pereti ai ad5postului care. confectionat5 din lemn in care la distante egale se g5sesc 13-15 orificii in care se introduc dopurile de cregtere cu botci. Dopurile de creStere sunt confectionate din lemn sau plastic gi sunt folosite ca suport pentru botca artificial5.L". Dup5 felul intrebuingrii gi perioada folosit5 se deosebesc trei modele de rame: de cregtere propriu-zise. fiecare nucleu este prev5mt gi cu o ram5 cu hr5nitor. ci numai a albinelor doici pentru a hrani gi ingriji larvele din botci. pe suportul format aplicindu-se o nou5 botc5 artificial5. Tipca (leatul) de creqtere are o grosimea de circa 0. izolatoare qi pentru cuqti de eclozionare. folosite nuclee de tip mijlociu cu ram5 egal5 cu jum5tate din rama ME sau rame ME pliat5 in 3 secfiuni. nucleului de tip SCAS 2 permite obtinerea unui numar de 24 pe 1 kg albin5 folosit5. fntr-o mica adincitur5 la unul din capete se toad cear5 topit5 gi se aplic5 botca care se fixeaz5 solid in suportul de cear5 solidificata.MANUALUL APZCULTORULUI in scopul unei eficacitati crescute.pe dou5 jum5t5fi de ram5 ME din care una este rama hrgnitor (200 ml) . qabloanele pot fi montate cite 6-12 pe un suport de lemn. Ramele de cre~teresunt folosite in procesul de creqtere a m5tcilor in sistem intensiv. * 200 . Ramele izolatoare prezint5 pe o parte gi alta a ramei gratii izolatoare care nu permit pgtrunderea mgtcii. Nucleele SCAS-2 sunt nuclee .in numar de patru qi sunt agezate intr-un adspost de nuclee compartimentat. Pentru imperecherea m5tcilor sunt folosite nuclee de diverse modele yi mgrimi.5 cm. in general se recornand5 ca pentru imperecherea m5tcilor s5 fie folosite nuclee economice care dau posibilitatea producerii unui num5r mare de mitci imperecheate la o cantitate redus5 de albine ce populeaz5 nucleul. Pe ling5 rama propriu-zis5. Dupg fiecare folosire se cur5p riim5gitele de botci prin retezare cu cutitul iar ceara se retopegte cu ajutorul unei bare de fier in form5 de . Ramele de eclozionare prezintB in locul gipcilor de creqtere gine din tab15 cu margini indoite pe care sunt finute cugtile pentru eclozionare tip Zander. pentru sustinerea leaprilor cu botci in pozitie normal5. sunt (in 4 culori distincte pentru albine). Lungimea leaplui dc creqtere dep5gegte cu 1 cm lungimea interioara a unei rame qi intr5 in scobiturile speciale ale acesteia.5 cm in interiorul c5rora se fixeaz5 leaprile de cregtere. Primele prezintg pe leaprile laterale adincituri de circa 0.

se ascund. familiile de albine o vor primi tnult mai uvor. matca t5nirii va fi primiti foarte uvor. prifuirea cu nafialini gi introducerea pe L . Speriate pe faguri in unele cazuri mitcile fug. matca este gisiti moarti pe fundul stupului sau in fata urdini~ului.steri&a @ 201 F d . degi se cunosc gi se folosesc numeroase metode mai simple sau mai complicate. cu ajutorul fumului. este mai ugor primit5 dac5 o inlitur5m pe cea veche cu o zi-douii niai devreme. introducerea direct prin urdin .sub formi de botci: introducerea unei botci in locul m5tcii necorespunzitoare.In situafia in care noua matci a avut o activitate de ponti mai indelungati in nucleu. -sub formi de matci liberi: sunt descrise in literaturi foarte multe metode. Pentru a fi obtinute rezultate pozitive in aceast2 lucrare este necesar s i fie stabilite conditiile in care o familie de albine primegte mai ugor sau mai greu o matci. deciit dac5 o inlituritn in aceeavi zi cu introducerea. scufundarea in a p i cilduf5gi introducerea intre albinkcn r a l a b i l au fost gi ele umectate. de asemenea.dim$~. c5 daci cu 3-4 zile inaintea introducerii mitcii noi nu deranjim familia de albine ele vor primi mai uvor matca. S-a observat. cind normal ar trebui s i inceapi ouatul. in acest scop apicultorul realizeazi starea de orfanizare a familiei $i la circa 6 zile de la orfanizare rupe toate botcile spontane ~i itnplanteazi botca doriti. sau chiar este inceput. Este o metodi ce d i rezultate pozitive chiar in perioadele in care acceptarea este mai greoaie. Metode de introdzicet-e a nicitcilor: . rezultatele fiind mai mult sau mai putin pozitive. Din ea va ecloziona o matci tinir5 care se va imperechea vi va incepe s5-gi desfigoare activitatea normali. fapt ce iriti albinele familiei ~i dupi citeva zile. Unele metode dau rezultate bune in anumite situatii dar sunt total in ineficiente in altele gi tocmai acest lucru duce la e~ecuri introducerea mitcilor $i prejudicii pentru apicultor.MANUAL UL A PICUL TORULUI Introducerea mitcilor 0 metodi universal valabili pentru introducerea m5tcilor in orice conditii nu existi. Dintre metodele descrise amintim nicliirea in miere a mitcii sau scufund Gin2 gi introducerea direct2 intre albine. pc o perioadi dc circa 12-14 ore matca veche. Deqi nu sunt recomandate ca metode sigure este bine s i fie amintite in scopul de a scoate in evident2 preocupirile apicultorilor practicieni in rezolvarea acestei probleme destul de importante. Daci introduccm matca noui intr-o colivie in care a fost introdus5 in prcalabil. Cind matca pe care o introducem are o stare fiziologici deosebitii fafi de matca pe care vrem s-o inlocuim.

inchis pentru ciiteva minute.. hr5nirea din abunden@a fami liei. 64 .introducerea tinerei mitci intr-un pahar p8n5 oboseqte. . ea nu se va unde se m i ~ c 5 mai m i ~ c a va fi primit5 cu uqurinf8 de citre albine. dup5 care este a~ezat5 direct pe fagure. n5cl5irea in 15pti~or ~i introducerea pe fagure imediat in locul celei b5trine. dup5 care se procedeaz5 la scuturarea intregi i familii in fafa urdiniqului.Cre~tevea m6tcilo1-inJ7tlx industrial (zilele 14-3 1) .introducerea mgtcii in colivii de diferite tipuri: Miller. aruncarea tinerei m5tci in rnasa de albine complet dezorientate ~i deschiderea urdini~ului.MANUALUL APICULTORULUI familiei cu alcool ~i introducerea liber5 a m5tcii intre albine. ~i . Titov ~i Benthon sau cip5cele de sirmi. Fig.metoda prin surprindere" care const5 in suprimarea mitcii necorespunzitoare.

Reu~ita introducerii este siguri. Colivia este introdusi intotdeauna in pozitie oblici cu dopul in jos in mijlocul cuibului. in apropierea puietului pe i porfiuni de fagure cu hrani.@fle. avind ins3 grij&s i nu se nicl2iasci matca. Metoda este recornandata pentru apicultorii incepitori. care dupi 24-48 de ore este inlocuit cu un dop din fagure artificial. piing lb. in aSa fel incit hrana s i fie in jos. des folositi de apicultori ~i se lucreazi cu ea dupi acelea~i principii ca in primul caz. in acest scop se creazi un orificiu in dreptul compartimentului cu hrani. are eficacitate miriti datoriti conditiilor avantajoasc care se creeazi pentru acceptarea mitcii. Cu ajutorul unei astfel de colivii se I realizeazi acceptari sigure in orice perioadi a anului. Colivia tip capac.yi albinelor insotitoare. perforat pentru a fi ros mai uSor de albine. I . Se confectioneazi din plasi de sirmi cu ochiurile de 3 mm. Albinele de sub capac fiind in contact cu albinele din afari. Se aplici colivia cu matca pe o zoni de fagilre din mijlocul cuibului care cuprinde o mica suprafat2 cu niiere ~i in acela~itimp puiet la eclozionare. ins5 eliberarea m5tcii se realizeazi dupi un timp mai indelungat. prezinti un orificiu de eliberare sub forma unui tub cositorit umplut cu pasti de miere cu zahir pudri. I Coliviade tip Benthon consti din folosirea cujtiide transport ma'tci~ipentru introducerea rna'tcii. Colivia avfind o suprafati de 1 circa 100 cm2 are o inil!ime suficienti pentru a fi infipti in fagure p h i la nivclul peretelui median al acestuia dind mitcii posibilitatea s i se m i ~ t e nestinglleriti in . Familia de albine cireia trebuie s i i se introduci noua matci se orfanizeazi timp mai indclungat. va incepe s i depuni oui. Colivia tip Titov este. de asemenca. Acesta se acoperi cu un dop de lemn. in toate cazurile de introducere in acest mod s-a constatat c i matca incepe s i depuni oui inainte de a fi eliberati. ci o vor ingriji. Unul din capete este inchis complet. vor incepe impreuni s i roadi din ambele p i ~ dopul qi in circa 3-4 zile i matca va fi eliberati. Tinerele albine care eclozioneazi nu vor ataca matca.MANUALUL APICULTORULUI Colivia tip Miller este una din cele niai folosite cuqti. perioadi in care se distrug toate botcile apirute. Se introduce in mijlocul cuibului qi se fixeaza cu ajutorul unei plicute metalice intre doui rame. cu ajutorul unui calapod din lemn. iar la partea opus5 se g i s e ~ t e orificiul pe unde se introduce niatca ~i este eliberati apoi de citre albine. opus orificiului pentru introducerea m5tcii . in scurt timp matca tiniri. lateral. care beneficiazi de ingrijire corespunzitoare. in partea de jos. ea.

care va preocupa albinele. Covasna. in Constanta. Ncamt. @Nis5ud.statia zonal5 Cluj. in judefele Baciu. Galati. judefele eq in A'&iVarag-sererin.statia zonal2 Cisliu. Buziu. A1ba7B% ipul de CImpia de vest (Banat) . Vrancea. Boto~ani. Bigudiul se fixeazi in centrul cuibului. Olt. Giurgiu.statia zonali Iaqi. prin material testat qi stabilizat. inlocuind in momentul acceptirii mgtcii unul din dopuri cu o f i ~ i e fagure artificial. aceasta. Satu Mare. ecotipul de deal-munte . Silaj. chiar in prezenta unui cules in naturi. fiecare av5nd o zoni de itifluen!fi. Mehedinti. in care se livreazi tnitcile produse in pepinierele corespunz2toasc dupB cum i~r~neazi: ecotipul de stepii .reproducerea prin pepinierele pendinte de stafiile zonale de selectie qi producere de material reproducBtor ~i difiizarea in teritoriu a mitcilor selecfionate. in fara noastri se desfi~oari ampli munci de identificare. Toamna qi primivara unul din dopuri poate consta din de qerbet din miere qi zahir pudri. in scopul i~nbunitBtiriipcr~nanentea fondului genetic autohton qi implicit a potentialului productiv al zonei de influenti. Sibiu. In cazul in care aceasta este acceptatii. ~i statia zonal2 Mildireqti. ecotipul de Podi~ul Transilvaniei . Hunedoara. Teleorman. Oricare ar fi tipul de colivie folosit. in juderele Bi-aqov. sector agricol Ilfov. lalomi!a. Gorj. Mure?. in judetele Arge~. Cglira~i. ecotipul de Podi~ulMoldovei . Suceava.stafia zonali Timi~oara. Iaqi. Se creazi astfel linii $i hibrizi interlineari cu capacitate sporiti de exploatare a culesurilor de scut-ti durati.MANUALUL APICULTORULUZ Bigudiuldinplastic este o colivie ce se poate folosi cu succes la introducerea mitcilor. Harghita. Apicultorul poate folosi bigudiul qi fir2 a face orificiul pentru eliberarea mitcii. Timi?. in judetele Cluj. Dupi 48 ore de la introducere se verifici atitudinea albinelor fa@de matci. Tulcea. o formare qi consolidare de linii productive continuati constant de o ultimi etapi . folosirea unui hrinitor cu sirop. se recomandi. qi un orificiu pentru eliberarea mitcii ficut de apicultor ~i orientat spre fagure.cu rezistenta la boli sau cu inclinatie de a poleniza anumite culturi. Prahova. Dimbovira. Aceast5 activitate a statiilor zonale se desfa~oarfiin cadrul ecotipurilor cxistente. cu prolificitate ridicati a ~nitcilormai ales in perioadele tin~purii. Maramureq. are dop din plastic la ambele capete. Dolj. acestea diind in primele momente o mai mici impot-tanffinoii mitci introduse. t e 204 .statia zonal2 Bucure~ti. Vaslui. Vilcea. se aplica pe orificiul de eliberare o bucati de fagure artificial yi se orienteazi orificiul citre exterior in vederea cliberirii. verificare. pe o porfiune cu puiet ~i hrani. judeiele Briila.

vitamine. substante aromatice ~i altele. localizate in afara florii. pigmenfi. vizitiind in acest scop ~i flora entomofil5 existent5 in jurul stupinei din raza lor de zbor. Mana poate fi de origine animal5 cind este produs5 prin intermediul unor insecte produc5toare de man5 sau de origine vegetal5 cind este secretat5 direct de plante. Mierea de albine a fost prima substanfa dulce qi in prezent o surs5 de hran5 pentru acesta.Tehnolodia oblinerii produselor apicole in vederea cre~terii producfiei apicole qi rentabilizarea activit5tii stupinelor este de dorit ca apicultorii s5 se preocupe ~i s5 actioneze pentru diversificarea produselor apicole prin realizarea pe ling5 miere qi a unor cantitsti ciit mai mari de polen. pentru asigurarea necesarului de substante hidrocarbonate (zaharoase). Astfel. iar pe de de specia de insect5 produc5toare de man%. vitamine pe care le reg2sim in miere.MANUAL UL A PICUL TORULUI Leclia 9. produs de glandele nectarifere florale. substant5 pe care albinele o culeg qi o transform5 in miere de man5. Exist5 205 F rC . Compozi{ia manei variaz5 pe de o parte in raport cu planta gazd5. Mierea Via@ albinelor este in permanent2 interdependent5 cu plantele deoarece. hrana albinelor se bazeaz5 exclusiv pe produse de origine vegetal5. 15ptiqor de matc5. ramurile sau tulpinile plantelor qi care poart5 denumirea de man5 sau roua de miere. albinele culeg polenul florilor. care secrct5 o substan@ dulce. acid folic. mezoinozitol ~i acid ascrobic. acid nicotinic. riboflavin5. acid pantotenic. fenofaz5 qi anotimp. In afara nectarului. p5stur5. minerale. in nectar exist5 urm5toarele vitamine: tiamin5. venin de albine ~i apilarnil. Nectarul este o secretie apoasg a unor glande ale plantei numite nectarii. biotin5. gr5simi ~i vitamine. spre deosebire de alte insecte. ai acizi organici. Ea a fost d utilizati de preoti in cadrul diferitelor ritualuri. pe care albinele il culeg ~i il transform5 in miere floral5. substanfe minerale. se intilnesc yi glande nectarifere extraflorale. din compu~i azotului. piridoxin5. iar pentru satisfacerea nevoilor de substanfe proteice. propolis. limpede ~i viscoas5 ce se afl5 in anumite perioade ale anului pe frunzele. El se compune din diferite zaharuri. albinele culeg nectar qi man5.

mierea era considerat5 ca un leac bun pentru orice boala. sunt cele mai vechi documente referitoare la miere. bauturi. dezvoltarea retelei de drumuri ~i aparitia vehicolelor ce fac posibil transportul stupilor de-a lungul perioadei de inflorire a plantelor a mii de familii de la un cules la altul.MANUAL UL APICUL TORUL UI antice mierea era folosit5 ~i la prepararea unei biuturi ce continea alcool la carese adiuga yi efectul polenului si a levurilor din faguri. trebuie meniionat c5 un continut mai mare de fructozg mentine mierea fluid5 mai multi vreme. glucoza ~i zaharoza. iar ultima ca dizaharid. cele rnai ntate fiind fructoza. in medicin5 ~i in diverse scopuri de conservare ~i in diferite ritualuri religioase. Revolutia tehnicilor in producerea mierii. enzimele. care au rezistat timpului. Babilonienii au continuat sTL foloseascii mierea in medicink Dintre civilizatiile antice. zmeuri. 206 . vitaminele. sorturile de miere romine~tivariazi de la alb-incolor la chihlimbariu-brun. floarea-soarelui cristalizeaz5 mai repede fafi de Mierea de rapif%. paralel cu prelucrarea modern5 a mierii a ficut ca in acest secol. acizii organici. cea mai bine cunoscuta este cea egipteani. proteinele qi altele. a continuat pe misura dezvolt5rii speciei umane. care nu cristalizeaz5 timp indelungat. care a inceput o data cu omul primitiv. in timp ce confinutul mai ridicat de glucoz5 are ca rezultat cristalizarea mai rapid5 a mierii. in diferitele manuscrise r5mase de la diferitelc civilizafii str5vechi din India si China rezulti c5 mierea era prepit5 ca medicament fiind folositi la multe ritualuri ~i ceremonii In Grecia antici ~i in special in timpul expansiunii romane s-a scris pentru prima data foarte mult despre stupirit ~i producfia de miere. Din punct dc vedere al culorii. Glucidele din miere sunt substante organice sintetizate de plante. in general. Folosirea mierii ca hrani. mecanizarea IucrBrilor de volum in apicultur5. format prin legarea chimic5 a glucozei in nectar raportul intre aceste trei zaharuri depinde dc specia florali. La musulmani. producfia mondial5 de miere s5 creasc5. Ea reuneste o serie de substante anorganice ~i organice din care putem aminti glucidele. Dou5 fragmente scrise in limba sumerian5. in miere fiind consecinta direct5 a compozitiei nectarului. Prin prelucrarea nectarului de citre albine. mierea de salcim. continutul de zaharoz5 se transform5 prin invertire in glucoz5 $i fructozi reduciindu-se totodat5 si continutul de ap5 care ajunge la circa 18-20%. de la care ne-au rimas m5rturii ce ilustreaz5 modul cum se recolta mierea ~i la ce era folositi. toate solubilizatc sau dispersate in apa continutiin miere. Compozitia mierii de albine este complex5. Primele dou5 suntcalificate aride. in ceea ce priveste raportul glucoz5-fructozi din mierc.

Mierea. in cazul supunerii . Elementele minerale din miere constituie un important factor de tamponare a acidit5fii mierii. litiul. acestacrescind pe timpul depozit5rii ~ iin special. el In miere exist5 mai multe enzime. cosit&h8yl. aSa cum ar fi fierul. care. Acizii din miere sunt acizi organici. Cristalizarea mierii este un fenomen natural pentru toate sorturile de miere floral5 romiineasc5 cu exceptia mierii monoflore de salclim. Sedimentarea cristalelor formate este datorit5 diferentei de densitate. iar dintre sorturile de miere floral5 cea de salciim are indicele diastazic cel mai sc5zut. c r e ~ t econcentratia in substante glucidice. nichelul. precum qi a mierii de man8. raportul fiind de 1. atrage dup5 sine declan~area intiirziere a cristalizirii. qi in cantitsti infime cromul. fn mierea natural& corespunz5tor sc5derii continutului in ap5. inhibina ca fiind mai importante. din care amintim invertaza. acest raport este de 1. mierii la influenfa unor surse de c5ldur5. de temperaturi (maximum 50°C) ~i de durata stoc5rii. impreun5. Acest fenomen are caurmare cre~tereain straturile inferioare a concentratiei de glucide qi o scadere a acestora in straturile superioare. precum ~i a celorlalte substanfeaflate in miere. Dintreclementele minerale putem afirma c5 potasiul determin5 procentual restul cd&hGitelor. contribuind la realizareaechilibrului acido-bazic. fosforul 4 . pastrat5 in depozite ricoroase. formeazi substanfa uscat5 care la mierea natural5 dep5se~te SO%. In miere se mai g5sesc ~i alte elemente.MANUAL UL APICUL TORUL UI I in mierea florala. peste limitele normale. Cristalizarea se face treptat ~i astfel cu incepe procesul de sedimentare. La extractie mierea confine cantitali infime de HMF. prezint5 dup5 un an o valoare a HMF ce nu d e p 5 ~ e ~ t mg/100 g produs. diastaza. diferi ca intensitate. in functie de sortimentul mierii. Mierea floral5 are indice diastazic inferior mierii de man5 (psdure). 207 F rC . Exceptie face mierea de salcim la care cantitatea de fructoz5 este mai mare.15.35. care influenteazs pozitiv gustul ~i aroma. argintul. Continutul ridicat de ap5 din miere. Activitatea enzimelor este conditionat5 de valoarea pH-ului mierii. contribuind totodata la accentuarea efectului bacteriostatic al mierii. procentul de ap5 fiind in jurul a 18%. ultima avind rol de asigurarea solubilit5fii mierii. Cu cit temperatura este rnai ridicati cu atiit inactivarea enzimelor este mai rapid& Activitatea enzimatic5 a diastazei. in acest fel mierea devine apoas5 la suprafafg formind un mediu optim de dezvoltare a drojdiilor care produc fermentatia. siliciul n 1 1 . plumbul. Hidroximetilfurhrolul (HMF) este o component5 chimic5 a mierii ce se formeaz5 prin transformarea monozaharidelor in prezenta acizilor qi sub influenfa temperaturii ~i duratei de actiune a acesteia. S-a constatat c5 mierea cu un confinut de sub 18% ap5 se p5streaz5 un timp indelungat. invertazei.

valina. vanadiul. Protcinele sunt prezentate in miere in cantit5ti mici. fagurii si fie grupafi dupi culoare pentru a obtine diferite sorturi de miere ~i dup5 acest criteriu. : Componentele microscopice ale mierii sunt fomlate din granule de polen. Extractia mierii se face inaintc de incetarca totali a culcsului. lauric. Pentru a evita declan~arcafurti~aguluiextracfia mierii se va efecti~a in cabana stupinei sau in altc spatii inchise. Recoltarea ~i extractia mierii Fagurii cu miere se scot din stup in momentul cind aceasta este suficient maturati. f i r i acccs pentru albine $i de preferinti noaptea. iar extracfia se face in mod obligatoriu in cursul noptii. levuri. fiind reprezentate de aminoacizi liberi cum ar fi lizina. este indicat de a sc efecti~a extracfii rcpetate pe intreg parcursul perioadei de culcs. benzaldehid5 etc.).MANUALUL APICULTORULUI bariul. de asemenea. urmat5 de extractia propriu-zisi a mierii. furculita de descipicit. Se trece apoi la descipicirea fagurilor. dc lung5 durati. alge. atit cutitul cit ~i furculita de descipiicit se fnc5lzesc eratura de circa 80°C. fie din secrefiile glandulare alc albinelor. linoleic. germaniul. beriliul etc. bismutul. iar pentru fata neunifonn c5p5cit8. desc5picirea fagurilor se folose~te cutitul de descipicit. luindu-se drcpt critcriu practic prezenta coroanei de micre cipicit8 in treimea superioar5 a ramei. Lipidele sunt prezentate in cantit5ti infime gisindu-sc sub form5 de acizi g r a ~ i palmitic. Pentru dcscip&cirefagurele se tine in pozifie e /- 208 . in perioadele lipsite de culcs ramcle trebuie ridicate din stup spre scari. Stupii vor fi mcntinuti deschi~i cit mai putin posibil ~i astfel sc vor cvita cauzelc care pot provoca fi~rti~agul la albine. meteonina. Este recomandabil ca inainte de inceperea extractiei mierii. leucina. strontiul. treonina. in timpul culesurilor principale. indepartarea albinelor de pc fagilri se poate face prin scuturarea energicaa fagurilor cit ~i cu ajutorul unor substanfe chimice cu proprietiti insectifuge (acid fenic. de fenilanina. Fagurii sau corpurile cu faguri cu miere se transport5 intr-o camcri ce are temperatura piin5 la 35OC spre a uyura extractia. aurul. stearic. Ace~ti man5. triptofanul. fn miere se mai gisesc. izoleucina. de folosire. precum yi granulc de amidon. oleic. in cantiti$ foarte reduse ciuperci. aminoacizi provin fie direct din sursa dc nectar. precum yi alte particule solide provenind de la rccoltare.

care prin centrifugare scoate mierea din faguri. in aga fel ca suprafap muchiei te~ite cufitului s2 fie parale15 cu suprafap fagurelui. la nivelul suprafefei spetezei superioare qi ~ i p c a inferioar5 a ramei. de asemenea. cit qi desc5p5citoarele cu lame sau cu ace rotative. se folosesc desciip5citoare mecanice. iar dup5 limpezirea in vasele de stocare se vor indepirta impurit5filede la suprafap mierii cu ajutorul unei linguri. Turafia extractorului se m5reqte treptat piin5 se percepe foqnetul caracteristic rezultat din proiectarea mierii pe peretii extractorului. t5vi. pe cit este posibil. cutite de descZipiicit.MANUAL UL APICUL TORULUI vertical5 sprijinit pe una din spetezele laterale ale ramei. desc5p5cirea se face de sus in jos. in mai multe tipuri gi variante din care amintim desciip5citoarele cu cufit vibrator. " i 5. . cutitul se fine in pozifie orizontalil. unde numiirul fagurilor ce trebuie desc5p5cifi este mare. Vor fi evaluate culesurile urm5toare in scopul asigurgrii rezervei de miere necesar5 familiei de albine pentru iernare. cu f a p interioar5 a lamei in unghi de circa 350" fat5 de suprafafa fagurelui. pe tava de desc5p5cit. fef u . a Desc5p5cirea se realizeazii prin miqc5ri scurte gi rapide ale cufitului. in caml extractoarelor tangentiale. aceasta se pate executa pe vatra fieciirei stupine sau centralizat in locurile special amenajate ~i dotate corespunz5tor pentru aceasti lucrare.) se spa15 cu ap5 fierbinte gi solufie de sod5 5% dup5 care se limpezesc bine in ap5 curat5 gi se usuc5 prin expunere la soare. intoarcerea fagurilor nu se mai face. Operatia se repet5 pentru a se realiza o extracfietotal5 a mierii. in familiile de la care provin spre a fi cur5pti de albine. iar dupii ce se apreciaz5 cB s-a extras circa jum5tate din mierea de pe o parte. vasele folosite etc. Acfiunea de extraciie a mierii cuprinde gi precondifionarea acesteia in care scop in timpul extractiei se asigur5 strecurarea cu ajutorul sitelor duble de strecurare. fnainte gi dup5 extractia mierii. fagurii se intorc pentru a se continua extracfia pe partea cealalt5. in general. In timpul desc5p5cirii. mierea fiind extras5 simultan de pe ambele fete ale fagurelui. e 209 :T- . fn caml unor stupine de tip industrial. prevenindu-se astfel ruperea fagurilor. in afar5. Fagurii din care s-a extras mierea se introduc. intreg utilajul apicol (centrifug5. in caml folosirii de extractoare radiale. Acestea sunt realizate. in ceea ce privegte extractia mierii. incilzit electric sau cu abur. iar intervalul de timp scurt. Apoi fagurii sunt introdugi in extractor.

Celelalte feluri de miere se incadreazg in doui clase de calitate: calitatea I yi calitatea a 11-a. albine moarte in proportie maxima de 10% . miere poliflor%~i miere de padure (mana). resturi florale ~i sau larve.MANUAL UL APICULTORUL UI floral5 + r monoflors originea nectarului extrafloral2 animal% vegetal2 extras5 din faguri Clasificarea mierii - modul de extragere in faguri prezentare cristalizat5 Prelucrarea qi livrarea mierii de albine se face conform conditiilor tehnice de calitate prevgzute in STAS nr.Miere de albine". potrivit tabelului urmgtor: Calitatea I rsine Calitatea a 11-a -se admit: spurn%. Standardul se refer%la mierea de albine naturals. Mierea de salcdm se incadreazg in trei clase de calitate: calitate superioari. calitatea I. dupii provenieng. Standardul prevede. Standardul prevede conditiile tehnice pe care trebuie s% le indeplineasd mierea de albine la preluarea ei de la produciitori.resturi de cea~-5 faguri.. calitatea a 11-a. urm5toarele clasificiri ale mierii: miere monoflors.78411989 pentru . in care se includ toate sortimentele de miere care provin in cea mai mare parte din sucurile dulci de pe alte p%qiale plantelor decit florile in amestec cu nectarul florilor din piidure. obtinutg din nectarul florilor sau din sucurile dulci de pe alte p%Giale plantelor qi inrnagazinatg de ciitre albine in fagurii din stup.

brun Brun. brun . brun nu se . galben roqcat.deschis a 11-a Miros qi gust placut. normeaz5 rubiniu dulce aroma specifics plgcut. dulce. n o m e a z 5 pins la galben .inchis pin5 la negru cu reflexe verzui galben.auriu.brun -- 1 viscoasii sau cristalizatzi omogeni. fluidi. pl5cut specific Consistent: omogen5.auriu nu se galbui.inchis. viscoas5 sau cristalizatzi omogen5. vlscoad sau cristalizati I brun. fluid5 viscoas8 sau cristalizatzi o mogeni. cu aroma specific mierii de izm5 dulce. galnormeaz2 ben . dulce rl cu aroma (. specific5 S j v gust adfingent . fluid5 sau vriscoasri galben nu se deschis .MANUAL UL APICULTORUL UI Conditii tehnice de calitate. normeaza galben .inchis galben .brun floareasoarelui galben . cu ~ r o m s specific mierii de zmeur5 plgcut.auriu. fluids. gust. consistent: qi aspect ale mierii de albine Culoarea Calitatea I Miere de: Superioarl Aproape incolor5 pin5 la galben . galben . dulce specific mierii de salcim dulce cu arom5 pronunpti specific mierii de tei pl5cut.nu se tocaliu pin5 n o m e a z 2 la brun inchis 1 fluidti. culoare. miros. nu se galben ro~cat normeaz2 pin5 la galben . vPscoas5 sau cristalizati tei zmeuri galben nu s e verzui pin5 la normeaz2 galben roqcat galben. dulce.por.

% . Dup5 15 iulie. gelatin5 clei.5. carbonat de calciu. % .minimum Hidroximetilfurfurol (HMF) la mierea de calitate superioar5.maximum Aciditate cm3NaOHsolufie n la 100g miere .minimum Granule de polen de salciim (la mierea monoflori de calitate superioar5) raportate la numirul total de granule examinate. mm Zah5r invertit artificial Glucoza industrial5 Adaosuri de falsificare (fains. mierea se poate prelua cu un confinut de ap5 de maximum 23% cu recalcularea masei pentru confinutul de 20%.5 4 70-80 7** 13-5 10. La mierea de salcbm de calitatea a II-a se admite la recoltare maximum 15%.maximum Indice colorimetric: .MANUAL UL APZCULTORUL Ul i n ceea ce p r i v e ~ t e propriet5file fizico-chimice ale mierii d e albine.la mierea de calitatea I. acestea sunt redate mai jos.5 4 70-80 7** 13-5 10.maximum ZahL invertit. mm . Proprietgtile fizice yi chimice ale mierii de albine Miere monoflori de pgdure yi poliflori 20* 1. amidon. In cazul in care continutul de ap5 este sub 20% se recalculeaz5 masa pentru continutul de 20%.9*** 20* 1.maximum Substanfe nezaharoase.4 17 0. &nmerea de salcim se admite minim 6. % Zaharoz5.9*** Provenientii Apa.maximum Densitate relativ5 la 20° minimum Cenuyi. % Indice diastazic . . % . % .la mierea de calitate superioari. la mierea de salciim de calitate superioar5 yi calitatea I-a se admite maximum 1%. % . culori de anilin5 yi coloranfi sintetici) 30 1 max 12 max 18 lips5 lips5 lips5 1 minimum 65 minimum 55 lips5 lips5 * ** *** Cu acordul beneficiarului.417 0. iar la cea de calitatea a II-a maximum 10%.

* T 5 213 . tara $i masa netto. 9 . clasa de calitate.5 r > e u i ' r*. zaharoza se admite in miere piing la 5% gi in mierea de man5 pBn5 la 10%. verificarea const5 din examenul organoleptic. se verificii toate ambalajele din lot. Dac5 una din probe nu corespunde. in condifiile Prii noastre procentul de apii variazii intre 13.Confinutul in ap8 a1 mierii cregte de la ges spre munte.cu cristale fine sau past5 atunci ciind diametrul cr* eloh te . Dintre proprietiifile fizice principale ale mierii. Probele se iau din 10% din ambalajele de transport care constituie lotul.wb 0. Cristalizarea nu denatureazii calitatea mierii ci doar o schimbare a aspectului. de condifiile de mediu etc. Ambalajele cu miere se marcheazii cu urmiitoarele menfiuni: denumirea unitiifii produc5toare sau a produciitorului individual. Conform prevederilor STAS-ului. atunci cBnd diametrul este de 0. Dupii dimensiunile cristalelor se pot deosebi urmiitoarele moduri de cristalizare: . Proprietifile igienico-sanitare ale mierii de albine trebuie sii corespundii dispozifiilor sanitar-veterinare in vigoare. urmat de verificarea proprietiifilor fizice gi chimice. masa brutii.MANUAL UL APZCULTORULUZ Verificarea calit5tii mierii se face pe loturi formate din miere de acela~i fel gi de aceeagi clasii de calitate. Aroma mierii este determinatii de uleiurile eterice prezente in nectar. Din substanp uscat5 a mierii 80% o formeazii zaharurile din care 70% il ocupii fructoza gi glucoza. Viiscozitatea sau rezistenfa la scurgere depinde de continutul in apii a1 mierii. amintim continutul in ap5 vi viiscozitatea. La mierea de calitate superioarii gi calitatea I. mm. temperautrii gi compozitia chimicii a acesteia.5 mm. dar nu din mai pufin de 5 ambalaje. Compozifia chimicii a mierii este determinatii de plantele melifere. putiind avea loc atAt la mierea in faguri cat ~i la mierea extras:. In hncfie de temperaturii gi umiditatea mediului inconjuriitor. de intensitatea culesului. fapt ce indicii faptul cii extracfia mierii poate fi inceput8. Cristalizarea mierii este o proprietate fireascii a ei. fiind specific5 speciei de plante respective.3% la 22. . mierea poate sii piardi sau sii-gi ridice continutul in apii. felul mgrfii.4%. in mod natural albinele incep ciipiicirea mierii atunci cBnd aceasta confine maximum 20% apii. La mierea de calitatea a 11-a verificarea const5 din examenul organoleptic gi din determinarea confinutului de apii cu refractometrul.cu cristale mari. fiind determinat de umiditatea atmosfericii datoritii abundentei precipitafiilor.

diferite incerc5ri pentru a intirzia fenomenul de cristalizare. In prezent. Aceasta se realizeaz5 prin ad5ugarea unei cantitali de miere cristalizata (maia) cu cristale foarte fine la volumul total de miere. pe ling5 ricirea acesteia. Lichefierea mierii cristalizate se face in inc5peri cu aer cald sau in baie de ap5 cald5 fir5 a dep5qi temperatura de 45". iar ulterior masa de miere este ins5mdntat5 cu maia de miere. urmatii apoi de o racire brusc5 a acesteia qi conservarea ei la temperatura de 14. mierea este inc5lziti la temperatura de 45°C timp de 5 minute. ultrafiltrarea etc. in acest scop. au fost efectuate. pentru preintimpinarea fenomenului de cristalizare. in practica curenti maiaua folosit5 pentru cristalizarea dirijati a mierii reprezint5 circa 10% din cantitatea total5 de miere ce urrneaz5 a fi supusi acestui tratament.MANUAL UL APICUL TORULUI Cristalizarea poate fi dirijat5. In acest scop au fost folosite diferite procedee ca: unde ultrasonice (9 kilocicli pe secund5) timp de 15-20 de minute sau prin ad5ugarea de 0. in acest scop mierea este in prealabil lichefiata cu ajutorul c5ldurii spre a se distruge astfel levurile qi cristalele ce au inceput a se forma. in majoritatea fsrilor. ( ~ mo constituie posibilitatea fermentirii mierii. Este necesar mentinerea acesteia la temperatura qi umiditatea optim5. tratarea cu ultrasunete. Pentru prevenirea cristaliz5rii qi mentinerii mierii c5t mai mult timp 3 stare fluid5 sunt folosite o serie de procedee din care amintim: pasteurizarea. untos fiind mult apreciat5 de consumatori.3% acid izobutiric sau acid scorbic. Deoarece cristalizarea la unele sorturi de miere ii d5 acesteia un aspect comercial neplgcut. cu cristale foarte fine ~i r5cit5 apoi pentru a se realiza cristalizarea in acest mod a intregii qarje.rPdMParea mierii '-. care se e ~ a ~ orb%lem5 pt P * . trecut5 printr-un filtru-pres. 5 L$5stmrea mierii trebuie s5 se !in5 seama de dou5 probleme importante. c i t qi timpul de realizare. se efectueazi qi o amestecare aproape continua a produsului respectiv in scopul obtinerii unor cristale c i t mai fine in intreaga cantitate de miere supus5 acestui tratament. La aceasti operafiune concur5 ~i diversele sorturi de miere cu o cristalizare tardiva. Trebuie. Mierea obtinut5 prin acest tratament are un aspect plilcut. spre a indep5rta eventualele nuclee de cristalizare ~i apoi r5cirea brusc5 pin5 in jur de 15OC. atdt in ceea ce priveqte dimensiunile cristalelor. in prezent este solicitat5 tot mai mult mierea supus5 unei cristalizari dirijate in sensul c9 mierea respectiv5 se prezinta sub form5 de past5 avind in continutul ei cristale foarte fine. / . mentionat c5 in timpul cristalizarii dirijate a mierii. S-a incercat qi hr5nirea albinelor in timpul culesului cu una din aceste substante in scopul intdrzierii cristaliziirii mierii.16°C. de asemenea. Alti autori recomanda IncBlzirea mierii la temperatura de 45OC.

in timpul pastrgrii mierii la temperatura obiynuitii a camerei. in cam1 cre~terii temperaturii spre exemplu la 7 l°C. c . depozitarea mierii trebuie %cut2 in inciiperi uscate. se formeazii unele reactii chimice yi implicit unele substante dguntitoare organismuluuui (hidroximetilfurfurolul) dupii a c2rei prezent2 se poate stabili modul de prelucrare yi conservare a lotului respectiv de miere. Atunci cind continutul de ap2 este piing la 19%. Gr5 alte mirosuri. o miere incolor2 se inchide la culoare intr-un ritm de 1 mm pe scara Pfund in patru luni. sau intr-un minut la temperatura de 69"C. In caml unor temperaturi mai mari de 2 l°C. la o cincime a pierderii de enzime yi la o yesime a efectului de inchidere a culorii. Dup2 standard.5 minute la temperatura de 63"C. cupru. Temperatura optima de p2strare este de 8-1 2°C fir2 a depii~i14°C yi o umiditate a aerului de circa 60%. Temperatura de pastrare a mierii prezint2. jum2tate din invertazii este distrus2 in 40 de minute ~i jum2tate din diastazii in 4. fermentarea nu are loc cind levurile nu dep2yesc 10/g. Nu se admite depozitarea mierii in vase de zinc. importan@. termenul de garantie pentru mierea de albkeroste de 12 luni yi decurge de la data ambal2rii produsului pentru valorific&&. Orice miere cu un continut de ap2 de peste 20% este in pericol de a ferments. iar atunci cdnd apa reprezints 20% este necesar ca levurile s5 nu dep5qeasc2 valoarea de llg. se recornand5 ricirea acesteia la P C timp de 5 sZipt%mini.MANUAL UL APICUL TORUL UI produce atunci cind aceasta are un continut de ap2 peste 17. fermentarea nu are loc daca levurile din miere nu depayesc valoarea de 10001g. in caml in care confinutul de ap2 este de 18%. Fermentarea mierii poate fi preintimpinatii cdnd temperatura de pastrare a acesteia este sub 11°C. Pentru piistrarea mierii in stare lichid2.1% yi a 11-a problem2 este cristalizarea ei. iar in 5 ore se produce o cantitate atdt de mare de HMF. pq f &\n' $ . dar in special la inciilzirea yi suprainc5lzirea acesteia. de asemenea. De asemenea. dup2 care temperatura de piistrare poate fi miiritii pgnii la maximum 14°C. un timp cit mai indelungat. ~ a l a i l i t a t e a produsului in conditii optime de conservare este nelimitatg. Avindu-se in vedere cele de mai sus. dupii care se face o ricire bruscg. incit mierea devine improprie consumului. Levurile pot fi distruse prin inc2lzirea mierii timp de 7.Ch*n 215 7-. curate. .5 ore. plumb sau aliaje ale acestora. iar a sorturilor de miere chihlimbarie deschis de aproape 3 mm in acelayi interval de timp. exist2 posibilitatea distrugerii lewrilor prin incalzirea yi riicirea brusca a mierii. in acest mod se evitii cristalizarea un timp indelungat. Sciderea temperaturii de pastrare la 5-9°C determinii reducerea la o treime a continutului de HMF.

familiile de albine care ciipiicesc uscat. iar capetele sunt previizute cu tincuri pentru fixare. de asemenea. * .MANUAL UL A PICUL TORULUI Producerea mierii in faguri yi sectiuni Mierea in faguri qi secfiuni este un produs natural al albinelor. Datorit5 faptului cii secfiunile se apreciazii dupi culoarea mierii gi timpul cit mierea se menfine fluid&. Ramele-secfiuni sunt confecfionate din lemn de tei gi au formi dreptunghiularii cu dimensiunile: 102 mm lungime.. pentru obtinerea acestui produs se foloseqte. alegiindu-se. pentru a fi incheiate se udii cu apii caldii. 33 mm Iiitime qi 2. in acest scop. iar asamblarea se executi dupii 15-20 minute.5 mm grosime. foarte mult apreciat de consumatori. se piistreazii in camere previizute cu pardosealii de ciment care periodic se umezegte cu apii. La producerea mierii. zmeurii gi zburiitoare de la care se obtine miere ce cristalizeazii. Obtinerea mierii in sectiuni se poate realiza insi in orice sistem de stup. foarte la dimensiunea interioarii a rarnei-sectiuni ink-o pe lungimea cutiei.in conditiile din fara noastrii. dupii recoltare. la acegtia putiind fi adaptate utilajele necesare producerii mierii in secfiuni. greu gi are culoarea deschisii. sunt previizute un curit subtire cu lami ondulatii (asemiiniitoare k. in cazul cii fagurii yi secfiunile sunt consumate imediat. pot fi folosite gi culesurile de la tei. in primul rind. are culoare deschisii. Ramele . Pe fafa interioarii a ramei-sectiuni sunt siipate trei qanpri transversale. in cazul in care acesta este preggtit gi echipat cu cele necesare pentru aceasti productie. 129 mm iniiltime. nu cristalizeazii gi piistreazii integral aroma fin5 qi gustul plicut al mierii. Calitatea mierii din faguri qi sectiuni este superioarg. Ciipiicirea umedii a mierii dB un aspect mai putin pliicut fagurilor gi secfiunilor qi le scade valoarea comercialii. Utilajele necesare pentru producerea mierii in sectiuni Stupii folosifi pentru obtinerea mierii in acest sortiment sunt de tip multietajat. culesul de la salcim. in faguri gi sectiuni se fine seama de modul in care albinele ciipiicesc mierea.sectiuni neincheiate. In cazul in care sectiunile nu sunt piistrate in camere umede.18 foi de dimensiune standard la 1 kg) qi se confectioneazii din cearii de calitate superioarii. 216 . in perefii laterali. Fagurii artificiali pentru secfiuni sunt foarte subtiri (1 6.

66 .Corp cu rame . . se introduc in magazine speciale ce se adapteazi la orice sistem de stup. Fig. Lama de aluminiu incglzit5 la flac5ra unei l5mpi de spirt topeqte ceara qi fixeazi fagurele de peretele interior a1 ramei-sectiuni. Magazinele sunt prev5zute cu 7 griitare pentru a asigura creqterea uniform5 a celulelor fagurilor din ramele-secfiuni. in acest scop se foloseqte parafina topit5 in baia marina care are temperatura de 98. 65 . Cu scopul de a preveni deprecierea sectiunilor din cauza petelor de propolis acestea se parafineaz5. Operafia de parafinare se execut5 cu ajutorul unei pensule dup5 ce secfiunile sunt introduse qi fixate in magazine. T5ierea fagurilor necesari pentru sectiuni se poate realiza qi cu un cufit obiqnuit dup5 un gablon de lemn.Ramci in sectiune Fig. Blocurile de lemn se ung inainte de intrebuinpre cu un strat subfire de ulei de parafin5 sau cu vaselin5 pentru ca fagurii s5 nu se lipeasc5 de ele.MANUAL ULAPZCUL TORULUZ lamei de la cutitul de t5iat pAine) care este incadrat5 intr-o ram5 de fier5striiu. La tiierea fagurilor din cutia-calapod cufitul se manevreaz5 ca un fieriistriiu.sectiuni Ramele-sectiuni previizute cu figuraqi. in vederea fix5rii fagurilor in ramele-sectiuni se foloseqte o lam5 de aluminiu de dimensiunea interioar5 a sectiunii prev5zut5 cu un miner. pentru a fi cliidite de albine.100°C. Fagurii pentru sectiuni se pistreaz5 in camere bine inc5lzite pentru ca s5 nu se sfirime la t5iere. Pentru fixarea fagurilor in secfiuni se foloseqte o scAndur5 pe care sunt fixate 12 blocuri de lemn (3 pe vertical5 qi 4 pe orizontali) avind dimensiunile interioare ale ramei-sectiuni.

la un singur corp. rcstlll spatiului din stup so ocupi ~ L matcrialc izolatoare iar I pcntru a hr!a in accst lkl. Albinele din corpurile care au fost ridicate se scuturi in fata urdini~uluifarniliei reduse la un singur corp. se pastreazii drept cuib corpul doi.? a t'ami l iilor folositc pentru productie. in acest scop in toot cursul sezonului se urmireqte cre~terea continua a puterii familiilor de albine in aqa fel ca la inceperea culesului acestea s i ajungi la maximum de dezvoltare. sc aplic8 acelea~i proccdcc dc prcgiitirc a familiilo~ pcntru produc[ic strin~torindusc cuibul la 7-8 fr~guri.? cu atcntic dcoscbitii 11rm2rindu-scca filgurii s i 1111sc desprindi din raniclc-scctii~ni. Familiile slabe nu se folosesc pentru productie ci sunt dirijate in vederea intiririi familiilor producitoare de miere in faguri qi sectiuni. In cazill in care la ob!incrca accstl~i produs sc foloscsc altc sisteme dc stupi. lipsa spatiului dc pcntru ouat. De obicei. cu scopul de a produce o aglomerare puternici de albine in familii in momentul in care se a ~ e a z magazinul cu sec{iuni sau ramele i cu faguri pentru producerea de miere in faguri. Pentru atragerca albinclor dc a cl8di cit mai repcde fagurii sau sectiunile. albinclc s. pi~ietul~i rezervele de hrana.? Ii~crcze ~nagazinulcu faguri sail sectiuni. Dupi inlocuirea mitcilor se iau mgsuri pentru 218 . Fagurii cu puiet ~i miere ce prisosesc se folosesc pentru intirirea familiilor mai slabe din stupin. La inceperea culesului.l~. Dupa alte 4 zile se de distrugere a botcilor qi in familie se introduce o botc5 cipiiciti &niirkirnperecheatg. sail in mijlocul magazinului. crceaz8 in familii conditii favorabile pcntru manifestarea intensi a instinctului de roire a albinelor.?. Dupi alte 3-4 zile matcile se scot din familii sau se omoari.MANUAL UL APICULTORULUI fngrijirea familiilor de albine pentru producerea mierii in faguri sectiuni ji Familiile de albine ce se folosesc pentru producerea mierii in faguri ~i secfiuni trebuie sB fie foarte puternice.camagazinelor cu faguri sail sectiuni sc execut. familiile producitoare de miere in faguri ~i sectiuni se reduc. In vederea prevcnirii roitului se recomand8 folosirea unor misuri speciale. in care rimine matca familiei.Igi~rc o scctiune cu fagurele clidit. in Putcrca dcoscbit. cantitatea ~ n i c i pi~ictdin cuib ~i reducerea acestora la un singur corp. pregititi din \/reme in aces1 scop. Aye/. In acest scop la 3-4 zi le dupi aplicarea magazinelor se executa un control aminuntit al fiecarei familii de albine ~i se distrug toate botcile. sc introduce 1111I'. nand orfane. La 4 zile dupi ce familiile au ramas orfane se executi re qi botcile existente se distrug in totalitate. iar operatia de distrugere a botcilor se repeti.

unei scinduri. iar cele din a1 doilea sunt umplute cu miere mai mult de jumgtate. Dup2 ce sectiunile din primul magazin sunt pe jum2tate cl2dite se a ~ e a z 2 deasupra acestuia. se iau mgsuri pentru p2strarea unei temperaturi de 2 1-32°C care asigur2 mentinerea mierii din secfiuni in stare fluid& La ambalarea sectiunilor ~i a fagurilor cu miere se urm2re~te manipularea acestora cu mult5 atentie ~i in perfecte condifii de igieni pentru a nu degrada cu nimic acest produs. Ambalarea secfiunilor cu miere se face fie in cutiute transparent. ferind secfiunile de funinginea care le-ar putea deprecia ~i apoi se scutur2 puternic in fafa urdini~uluifamiliei din care deasupra au fost scoase. Conservarea mierii in faguri $isectiuni Piistrarea fagurilor cu miere in scctiuni sc face cu atcntie deosebiti deoarece este ~ t i u c2 fagurii $i secfiunile deteriorate n u mai pot fi reparate. t Dupi recoltarea magazinelor cu scctiuni ~i a fagurilor. in coloane de c i t e 10-15 buc8fi. magazinele cu secfiuni se a ~ e a z 2 i albinelor. in cazul culesurilor abundente. Magazinele se recolteaz2 pe miisuri ce secfiunile sunt umplute cu miere. albinele pot fi indcpiirtate dc pe sectiuni cu ajutorul unei perii fine. in vederea recolt2rii magazinele se afumii. Dupg aceast2 operafie. 219 r . in cam1 in care sectiunile se piistreazii in depozit un timp mai indelungat. acestia se transport2 i la depozitul de miere ~i se a ~ e a z unul dcasupra celuilalt. A~ezarea primului magazin cu secfiuni sau a fagurilor se face dup2 inceperea culesului. Sectiunile care nu au fost umplute cu miere sc colectcazi intr-un singur deasupra unei familii puternice pentru a le finisa intr-un magazin care se a~cazii timp cit rnai scurt. Pe rn5surS ce primul magazin cu secfiuni este umplut cu miere se ridicg de pe cuibul familiei ~i se a ~ e a z g deasupra celui de-a1 doilea magazin in care albinele au inceput construirea fagurilor. executate pe dimensiunile secfiunii sau in pungi fie din folie de material plastic transparent. - . al doilea magazin. Aceasti operatie se repet5 la fiecare 5-6 zile p h i cind secfiunile sau fagurii cu miere sunt ambalati in vederea expedierii. atunci cind sectiunile din primul magazin sunt aproape pline.MANUAL UL APICULTORUL UI imbungt2tirea regimului termic din interiorul stupului prin mgrirea urdini~ului~i umbrirea stupilor. prevSzut5 cu un izgonitor de albine $i se a ~ t e a p t ie~irea in lipsa podi~orului previzut cu izgonitor. se poate aveza ~i a1 treilea magazin cu secfiuni deasupra primelor doug. Magazinele astfel stivuite se afumi imediat cu bioxid de sulf pentru a preveni atacurile de g2selnifi.

eeruri ce poarti d&r&% cear3 de Ghedda. fie in cutiufe din material plastic transparent fie in pungi din celofan sau folie transparent5 din material plastic. Menfionim.CobanaW. % 220 .) rcali7. care folosca ccara in diferite leacuri ~i refete.. ccara cic albinc a tiw cunoscutfi $i folosit3 de c5tre om din cele mai veclii tirnpuri in spccial pe11lri1 p~. Ceara este un produs secretat de glandele cerifere ale albinelor ~i serveyte acestontcadnaterie prima la construirea fagurilor. gi Apis cerana). de asemenea.a~c/. Prin ceari de albine se intelege ceara'p u s u e albina meliferi (Apis mellifera L. neocupsnd in intregime. spre a impiedica niatca de a urca in lnagazin sau prin depirtarea ramelor de magazin. ambalate in celofan sau folie din material plastic transparent sau decupate din ram2 ~i porfionate in bucifi de 50-60 g p h i la 112 kg. care se pot ambala. i n aceste conditii se obfin totodata $i faguri mai g r o ~ icare con!in o cantitate mai mare de miere. iar dupi aparifia cre~tinismuluila producerea luminirilor. spafiul din interiorul ramelor respective.-. se pot valorifica fie ca atare. astfel inciit albinele s i inallc perefii celulelor impiediciind astfel lnatca s i depun5 ou3 in a c e ~ t i faguri. fiind utilizate totodata in numeroase creme cosmetice ~i eliioliente. de asemenea.. acest produs a mai fost intrebuinfat la confectionarea tablitelor cerate pe care se scria. in practica apicoli se mai folose~te un alt tip de secfiuni (circulare) ce poarti denumirea ~i de sectiuni tip . in ceea ce prive~te mierea in faguri. in Grecia antici atiit micrca cit ~i ccara dc albine erau folosite ca remedii pentru tratarea contuziilor ~i pliigilor care supurcazi. de creme ~i iluminat. c i in afara secfiunilordreptunghiulare. ac. in mod diferit.. sunt atractive dar din punct de vedere al producitorului apicol. se recolteazi ~i se gi valorific3 intocmai ca gi ~iiicrcai n scc!iu~li. Apis florea F. precum ~i la fabricarea de figurinelor magice. Pe misilra uniplcsii 1-i~gurilos cripficirii accstora.MANUALUL APICULTORULUI Valorificarea ~i ambalarea in acest scop a ramelor cu miere in faguri.) ~i nu ceara produsi de alte s p e i i dt5 bine (Apis dorsata F. in afar5 de medicina populari.. datoriti formatului.Din punct de vedere comercial acest tip de secriuni..e~ararca Icaci~ri. pentru producerea acesteia se folosesc magazine de stup vertical sau liiultietajat desp51:ite de restul stupului prin grafie despiqitoare. Ceara a fost folositi ~i ca ~nijloc iluminat casnic. acestea necesiti unele misuri suplimentare in ceea ce prive~te fixarea lor in rame. n ~l Alaturi de niicre.1rea accstci productii.indu-sein corpuri goale dc stup milltieta-jat sail ill s i s ~ e ~dc~stup lillosit 1. datorits formatului circular. .

iar surplusul de cear5 este folosit la in3ltarea perefilor pin5 la 3-6 mm. sulfur5 de carbon. sunt netede. in ceea ce prive~te 221 T F . ele fiind cele 3-4 perdele cu ochiuri largi albinele 1111 inconjurate de un inveli~format din corpul majoritafii albinelor avezate ca intrun ciorchine. iniltimea maxim5 a glandelor cerifere (circa 50-60 microni) este constatat3 la albinele in virstii de 16-18 zile. se prind de picioare yi formeaz3 lantul albinelor sub spetezele goale a unui numar de 3-4 rame ce au fost luate in lucru.000-20. Circulatia albinelor in ciorchine se face printr-o deschidere de aflat5 in partea inferioari a acestuia. topitorului de cear5 cu abur sau prin presare la cald. str5lucitoare. in5ltime ce va fi continuat2 cu ceara produs5 de albinele tinere produc5toare de cear5. cind cl5desc fagurii intr-un stup sistematic cu rame goale. in procesul complex de folosesc qi secretiile glandelor labiale. folosind reziduurile de faguri rezultati de la extractiile anterioare ~i se folose~te numai in scopuri industriale. Albinele. Solzi~orii cear5 de la ieqirea din oglinzi sunt fragili qi transportafi ca n i ~ t e pl5cute de mica. avind o form5 ovals. Aceastg form3 este concoidal3 (asem5natoare scoicii). fiind situate pe ultimele patru inele abdominale (sternite) ale albinei lucr5toare. simultan pe ambele p5qi. benzen). Ceara industrial5 se extrage la cald cu ajutorul unor solvcnti (benzina. situate pe partea ventral5. albinele se a~eaz5 foaia de fagure pe spre a-l inc5lzi la peste 30°C astfel incit ceara s5 devin5 maleabila. Solzi~orii corespund cu forma ~i msrimea oglinzilor pe care s-au format. Pe fiecare sternit se afl5 cite dou5 formafiuni glandulare. necesar5 elaborarii solzi~orilor cear5. ceara de albine se poate clasifica in cear5 de stupin5 ~i cear5 industrial& extras5 prin solventi. Odata ceara devenita maleabil5 albinele incep modelarea fundului celulelor.MANUALUL APICULTORULUI In functie de materia prim5 ~i de tehnologia extragerii. Organele specializate ale albinei pentru secretia cerii poart5 denumirea de glande cerifere. cind albinele particip5 la c5p3cirea celulelor ~i se intensific5 in ziua a 7-a cind albinele trec la cl3direa fagurilor. Pentru int5rirea solzi~orilor secretia glandelor mandibulare. Fagurii artificiali sunt construiti. Pe stau inghesuite unele in altele. fiecare alc3tuit5 din 10. pentru a p5stra o temperatur5 uniform5 de 33-34OC. Activitatea celulelor secretoare de ceari incepe la vhrsta de 3 zile. in cazul cladirii fagurilor artificiali. Inveliqul ciorchinelui este format din 2-3 straturi de albine strinse intre ele. apoi aceste glande scad p8n3 la 3 microni o data LV trecerea albinelor la activitatea de culeg5toare. de obicei.000 celule secretorii. cervicale qi lor in special lipaze qi proteaze. stau in formatii de perdele conice cu baza in sus. Ceara de stupin2 este ceara extras5 din faguri cu ajutorul cerificatorului solar. sub oglinzile cerifere.

250. portocaliu.6 1-1. iar distanta intl-c faguri de 12. hidroxiesteri. intsrindu-se. Din nou miqc8 piciorul in jos susfindnd de data aceasta solziqorul de cear5 cu perii tibiali.hidrocarburi .12 mm qi poate cuprinde 0.000 solzi~ori. in contact cu ce permite ie~irea aerul. fiind forrnati in linii gcneralc din diver-sc tipuri de alcooli. precum qi de modul 4 - 222 . Compozitia chimica a cerii estc complexi. iar intre peretii mediani a doi faguri vecini este de 37-37.000-4. de vdrsta fagurilor. fapt acesteia spre exterior prin porii oglinzilor ceriferc.8 mg. Apoi ridica picioru~ul printr-o miqcare brusca de pe solziqor ~i in acela~i timp il preseazi cu tarsul pe sternit pentru a nu c8dea.O 10. In acela~i timp solzi~orul ceara aluneci in de deschizgtura articulatiei (pens5) fiind presat qi preluat de picioru~ele anterioare $i predat de catre acestea mandibulelor. in momentul secretiei de catre celulele glandulare.acizi cerici liberi .alcooli liberi . galben-inchis fiind in functie de flora. greutatea unui solziqor fiind de 0. putBnd astfel sii fie friimdntat ~i modelat dupa dorint.5 de catre albina. Peretii celulei ail grosimea de 0.12 mm subtiindu-se catre bazi unde misoari 0.5.materii colorante (1 -3 ditrixiflavone) .!ji a altor glande.3-5. ceara se solidifica pe oglinzile cerifere formdnd solziqorii de ceari pentru a caror intarire albina foloseqte secretii glandulare.08 mm.latone . diferite nuante de galben.!jorulde ceari ~i il elibereazii prin miqcarea de jos in sus a picioruqului. diesteri qi triesteri . in acest scop. ceara de albine este IichidB avind un punct de topire de 33-36"C.5 mrii. albinele inteapa cu perii tibiali solzi. Solzi~orul primi acum adaosul secretiilor va mandibulare cit . cenuqiu-vermi. conipozitia chimica a cerii (in procente) este urmitoal-ca: .monoesteri ai acizilor cerici. de la alb pdn8 la brun.12.14.5 mm ~i adincimea de 10.250. Pentru secretia unui kg de ceari sunt necesari 1.13.19 g polen.40-0. Schcmatic.5.3 0.25 13. 0 celuli de albina lucritoare are un diametru de 5.MANUAL UL APICUL TORUL UI de catre albine ea se efectueaza astfel: albinele desprind cu ajutorul picioru~elm solziqorii de cearii.43 g miere sau 0. Grosimea fagurilor cu celule de albin5 lucritoare este de circa 25 mm.umiditate qi impurit9ti minerale 71 1 0.5 mm. esteri ~i hidrocarburi.esteri ai colesterolului .5 1-2 Ceara de albine prezinta o intreaga gam2 de culori.000.

In cadrul terminologiei de ceari brut2 sunt cuprinse urm2toarele: .306011993. presarea. pe 18ngii ap&.reziduurile de ceari ce se obtin prin prelucrarea materiei prime in stupin2 cu cerificatorul solar. apa qi c2ldura. din cur2fitura de cear2 sau c2p2celele de cear2 provenite de la extractia mierii.calitatea I. Dup2 proprietitile organoleptice.calitatea a 11-a. eter. prin metoda pres2rii sau a strecurgrii.MANUAL UL A PICUL TORULUI I I I Condifiile tehnice de calitate la preluarea cerii de albine de la produciitori sunt reglementate prin STAS nr. foqa centrifug5. cildur2 ~i . c2ldura qi presarea. Standardul se refer2 la ceara de albine natural2 (de stupin2) obfinut5 prin diferite procedee din faguri sau din reziduuri de faguri. coeficientul de duritate la temperatura de 20°C este de 8-13 la ceara obtinut2 din faguri la cerificatorul solar. PPF Metodele folosite in mod curent pentru extractia cerii9 oPclasifica in metode ce folosesc: numai c2ldura. solubili la cald in alcool. benzin8. ceara de albine se preia pe patru clase de calitate: . materia prim2 trebuie sortati pe trei calit2fi dupi culoare. tetraclorur2 de carbon. Extragerea cerii poate avea loc prin metode fizice sau chimice sau prin combinarea acestora. Ceara natural5 de albine este insolubil5 in ap2 sau alcool rece. . inainte dc topire.ceara ce se stringe in cursul sezonului de pe perefii stupului qi spctezele ramelor. din buc5ti de fagure din rama claditoare. de 3.cali tate superioar2.reziduurile de cear2 obfinute dup5 topire qi presare prin prelucrarea materiei prime la cald. . Astfel. Coeficientul de duritate al cerii scade fiind in raport cu calitatea qi puritatea acesteia. .calitatea a 111-a. sulfur2 de carbon. . solvenfi ch& & e n t A ~ in PF n % 223 . aceton2 qi uleiuri eterice. . ceara provenit2 din faguri vechi neutilizabili. . )1 I I 1 I Condifiile tehnice de calitate pe care trebuie s2 le intruneasci ceara de albine sunt redate in schema de mai jos.6 la ceara obfinut2 prin presare la cald ~i de 1 la cea extras5 chimic prin solventare.

OO 84.OO-78. mgKOH/g Indice de esteri.4490 17.OO.50-2 1. a 11-a lips5 0.OO-83.50-4.50-4.930-0.1.4430.956-0.1. mgKOH/g Indice de saponificare. mg KOHIg Calitatea: superioari a 111-a aI-a.964 62-65 29-48 1.102.MANUALUL APICUL TORULUI tabelul de la pag.970 64-66 25-30 1. acestea sunt redate mai jos.OO-94. in ceea ce prive~te proprietafile fizico-chimice ale cerii.40 87.OO 70.lO lips5 0.2 19).OO-20. Proprietitile fizice yi chimice ale cerii de albine Specificare Corpuri str5ine ~i adaosuri provenite din falsific5ri Denistate relativ5 la 20°C Punct de topire (prin alunecare) 0°C Indice de duritate.OO 68.4430. mg KOH/g Materii volatile la 105OC.50-4. % maximum Indice de raport Indice Buchner.OO 1 3. n'OD Indice de aciditate.50 .OO 1 3.4571 17.40 2. grade Indice de refracfie.

galben rogietice pln5 la brun . galben . se preseaz5 greu in foi subtiri. fir5 luciu L 2 fi5mdntat5 intre degete devine C b plastic5 cu aspect amorf putin k lipicioas5. putin lipicioasg.brun sau cenugiu .Conditii tehnice de calitate ale cerii de albine / Specificare Provenien@ superioarg cear5 de la topirea capacelor rezultate la extractia mierii din faguri in care nu s-a crescut puiet gi din faguri rezultati din rame cl5ditoare alb5. se lipegte putin de cufit 2 gi de dinti. far5 luciu pronunpt.inchis. nu las5 urme de grrisime pe ~&gete.inchis. transparent5 fsau aspect ugor amorf. in . cu asDect amorf F s s b 2 i . ugor amofa. 0 se trage greu in fir care se rupe scurt. in form5 de fir se rupe scurt. fir5 miros strain fr5mintat5 intre degete devine plastic5. uniform5 in toat5 masa Calitatea: a 11-a a 111-a faguri vechi gi reziduuri de faguri prin din reziduuri prin presare la cald sau din reziduuri de faguri prin presare la cald folosirea de solventi organici i Culoare galben . "cresc5turi" de cear5 gi faguri noi galbuie pdn5 la galben5. nu las5 urme de @sime.deschis cu nuant5 gglbuie.inchis. mai la brun . presat5 in foi subtiri este omogen5. in s p W r a uniform5 deschis5 in mijlocului blocului cel pufin jum5tatea supenoar5 a blocului se admite o culoare mai inchis5 gi neuniform5 caracteristic procesului de obtinere I Miros aproape far5 gust caracteristic. se lipeste ugot de cufit gi nu se lipegte de dinti. uniform5 in toat5 masa I cear5 de la topirea capacelor rezultate la extraclia mierii din faguri in care s-a crescut puiet.portocaliu cu reflexe rogietice pin5 sp5rtur5 culoare neuniform5.

deschis Brun . coloranti organici qi alte impuritafi care degradeaz5 calitatea cerii extrase. o mare importan@ qtiut fiind ci3 in raport de culoarea acestora este ~i cantitatea de ceari obtinut5.2 '-.6 12. Calupurile sau pl5cile de cear5.O 87. Ceara extras5 (indiferent de procedeu) se solidific5 sub form5 de calupuri sau pl5ci. Marunfirea qi sp5larea fagurilor in mai multe ape are o deosebiti importan@.inchis Greutatea unei portiuni de fagure cu latura de 100x100 mm. polen.4 9.O 22. excremente. .5 70.8 26. Greutatea fagurilor yi continutul de cearg in raport cu greutatea lor i Culoarea fagurilor Alb5 Galben5 Brun .8 32. Sortarea fagurilor reformati dup5 culoare are.MANUAL UL APICUL TORUL UI Cantitatea qi calitatea cerii obfinut5 intr-o stupin5 depinde de mai mu$i factori qi anume: sortarea. care contine mai mult de 100 mg echivalent oxid de calciu la litru. deoarece apa dur5. Pentru a evita retinerea cerii in c8m5quielile din interiorul celulelor fagurii vechi trebuie inmuiafi cu 2-3 zile inainte de topire in ap5 dedurizat5. Indicele de duritate ~i indicele Buchner se determini3 in caz de litigiu. contribuind la dizolvarea resturilor de miere.O 36. spi3larea qi inmuierea corespunzi3toare a fagurilor inainte de extractie. modul qi durata topirii. in special atunci cind extractia se face cu ajutorul cerificatorului solar. la receptie se verific5 bucat5 cu bucatih ce prive~te provenien9 qi propriet5tile organoleptice qi se incadreazi in clasele de calitate prevazute in STAS. g 8. este inapt5 la extractia qi purificarea cerii intrucit produce emulsionarea parfial5 a acesteia. Proprietilfile fizice qi chimice se verific5 la toate calupurile qi placile care prezint5 semne de falsificare sau de degradare. extractia materiei prime pe calitAii. de asemenea.O Continutul de cearA g 100. calitatea apei qi a vaselor folosite. metoda de extractie folosit5. precum qi conditionarea ulterioar5 a cerii extrase.

dar pentru acest lucru se preteaz5 numai fagurii de calitatea I. '$. .strhgerea resturilor de cear5 de pe fundul stupilor cu ocazia curafirii fundurilor.reformarea anual5 a 30-50% din fagurii de cuib. in acest fel cantitatea de cear5 scade pe unitatea de m5sur5. Ceara din fagurii mai vechi. apei gi presgrii. De aceea fagurii inchigi la culoare nu vor fi topiti prin acest procedeu. Pentru obfinerea unei ceri diferentiate calitativ se recornand5 sortarea fagurilor inainte de extragerea cerii. previne degenerarea albinelor gi igienizarea acestuia. in mod practic ceara. . in acelagi tin$ inn@. Obtinerea unor productii sporite de ceari Pentru realizarea unor producfii sporite de cearg vor fi luate urm5toarele masuri: . Operafiunea const5 in topirea repetat5 a cerii cu ap5 dedurizati. precum gi din reziduurile ramase de la cerificatorul solar se extrage prin presare la cald. Pentru m5rirea capacititii ~i randamentului de extracfie in stupinele mari. Dupg extracfie se trece la o alti faz5 de lucru care const2 in curifirea cerii de diferitele corpuri str5ine prin limpezirea acesteia. se obfine cear5 de foarte bun5 calitate. a hrgnitoarelor. \ . . Trebuimlnrtin vedere vechimea fagurilor finiind seama c5 din fagurii rnai noi cantitategde argQbfinuti la extracfie este mai mare gi de calitate mai bung.cur5tirea ramelor. a cuibului . sau in unit5tile specializate se folosesc prese hidraulice. r5cirea gi solidificarea lent5 urmatg de curafirea blocurilor de cear5 de impurit5file stratificate pe partea inferioar5 a blocului. Cu ajutorul topitorului solar. rezultat din aceste operatiuni de rgzuire.striingerea c5pGcelelor de cear5 rezultate de la desc5p5cirea fagurilor in vederea extracfiei mierii. confin cu atlit mai mult5 cear5 pur5 cu ciit sunt mai noi (albi).*f+ . Pe m5sur5 ce fagurii participa la cregterea unui num5r mai mare de generalii de puiet. ci se recornand5 in acest scop topitorul de cear5 cu abur. . la greutatea lor se adaugg gi greutatea c5m5guielilor (invelitorile nimfelor). sZ fie sortat gi pastrat separat. perefilor stupilor. sau presa de ceara care realizeaz5 extractia cu ajutorul cgldurii. Aga cum am menfionat mai inainte fagurii din care se extrage. a diafragmelor gi a podigoarelor in cursul tuturor lucr5rilor care impun interventii in familia de albine. Se va avea in vedere ca propolisul.1 MANUAL UL APICULTORULUI I I I Calupurile sau plgcile de cear5 se prezintg la preluare marcate cu denumirea sau initialele produc5torului..

rosiituri.utilizarea ramelor cliiditoare la toti stupii ~i in toate perioadele din curd sezonului activ in care albinele secret. iar in perierea polenului de pe periqori cu ajutorul pieptenilor . se va practica miirirea distantelbr dintre rame astfel ca. iar mitcile sii nu depuni ouii. o cantitate sporitii de cearii.ceara provenit5 din fagurii reformati.dupi extractie. protejand vasul respectiv cu materiale termoizolante pentru limpezirea cerii ~i separarea impuritiitilor aflate in suspensie. . Polenul Staminele florilor care formeazii androceul au ca functie principali producerea qi riispandirea polenului. care reprezintii hrana proteicii necesarii hriinirii familiei de albine ~i a puietului.MANUALUL APZCULTORULUZ .in magazine sau corpuri de striinsurii. se extrage prin topire in apii fiartii ~i presare cu presa de cearii din dotarea stupinei. Polenul floral este format din griiunciorii de polen. La culesul de polen participi intreg corpul albinei ~i anume: peri~orii de abdomen. a ciiror culoare. fiind totodati caracteristic pentru fiecare specie floral2 in parte. ceara provenit5 din riizuiri. de culoare inchisii. prin prelungirea celulelor cliidite de albine. atiit pentru valorificarea potentialului natural a1 albinelor de producere a cerii clt ~i pentru disponibilizarea unui numir cit mai mare de faguri pentru reformare. ceara rezultat5 se mentine in stare lichidii o perioadi cit mai indelungatii (48-72 de ore). i . La extracfia cerii prin acest procedeu se va face in prealabil inmuierea fagurilor folosind api provenitii din ploi ~i topirea ziipezii (apii dedurizati).intensificarea folosirii familiilor de albine la cliidirea fagurilor artificial. ceari. . iar vasele utilizate vor fi din materiale inoxidabile sau emailate. Atingerea cit de u~oarii staminelor de catre a insecte provoaci o riisucire sau o inclinare a filamentelor staminelor ~i respectiv o golire paqiali a polenului din antere. .- 22s . albinele scuturii $i culeg pe sbrnine acoperindu-~iintreg corpul cu griunciori de polen. . Polenul este colectat de albinele culegiitoare de la plantele polenifere sau nectaropolenifere $i depozitat de citre acestea in celulele fagurilor din stup constituind piistura. cresciituri. Procesul douii etape ~i anume: in prima etapii. precum $i din fagurii in care nu s-a crescut puiet (faguri albi). sii se obfini cu ocazia desciipiicirii mierii. piesele bucale ~i cele trei perechi de membre. .extractia cerii in stupine se executii cu ajutorul topitorului solar pentru cipiicele. mirime ~i format diferii de la o floare la alta.

Pentru a putea evalua cantitatea de polen necesarii dezvoltiirii unei familii de albine pe timp de un an. Dupii proprieatile organoleptice ~i fizico-chimice polenul se imparte in dou2 calitiiti: polen recoltat de albine .1 3 kg polen. dithgrupa . cistina. tirosina gi valina. zaharuri 19-40%. alanina.at. Compozitia biochimiciiapolenului diferiide laofloare laalta. de asemenea.40%. mangan. serina. precum gi a cantiafilor mai mici de zaharuri nereduciitoare. acid aspartic. trebuie retinut faptul cii pentru cregterea unei singure larve este nevoie de circa 100. extracte eterate (lipide) 0. o serie de substante minerale (macroelemente) ca: potasiu. aminoacizi liberi lo%. oleic. in polenul recoltat de albine. sodiu. regurgitatii qi apoi transmis gi fixat cu ajutorul celor trei perechi de picioare in coguletele de polen aflate in scobitura tarsului piciorugelor posterioare. astfel inciit pentru a transporta in stup 1 kg polen. Polenul confine. in medie.MANUALUL APICULTORULUI tarsieni gi formarea inciirciiturilor (ghemotoacelor) de polen. Pe l8ngii aceste douii categorii mari de zaharuri in polen au fost evidentiate pentaze ca riboza gi dezoxiriboza. polenul este umectat de albine cu saliva gi nectar (miere). cupru. amidon gi alte glucide 0. circa 15 mg polen in ambele cogulete. hidroxiprolina. iar dintre lipidele complexe.19. acid gentamic. prolina. Sunt. Constituientii de baz5 ai proteinelor sunt aminoacizii. in timpul formiirii inc5rciiturilor. acid aminobutiric. in general se consider5 cii o albin2 culegiitoare de polen recolteazii. palmitic ~i miristic. fi vitaminelor hidrosolubile c8t gi din grupa celor liposolubilei -> \ I f't> 229 r* rC .15%. zinc.*. lizina treonina triptofanul. metionina. izoleucina. histidina. Printre substantele lipoide din polen au mai fost evidenfiate lecitina. niche1 Polenul contine totodatii cantitiiti insemnate de vitambe. la fiecare zbor. izolecitina gi fosfoinozitolul. clor.000 zboruri. proteine 7-35%. Lipidele ce contin in structura lor acizi gragi. Polenul conline un numar de 21 aminoacizi liberi dintre care amintim: asparagina. sulf.145 mg polen.monofit. prezenti in polen fitosterolii. rezult8nd cii pentru o familie de albine de putere mijlocie consumul anual de polen se ridic2 la aproximativ 25-30 kg.22%. respectiv pentru cregterea a 10. fosfor. linoleic. cenugii (reziduuri) 1-7%. in ceea ce privegte glucidele. arginina. leucina.000 albine (1 kg albine) este necesar 1 . magneziu gA+rerecum gi urmiitoarele microelemente ca: iod. de asemenea. calciu. fosfolipidele intrunesc in polen valori apreciabile. s-a identificat o cantitate de 20-40% zaharuri datoritii prezentei mierii gi a nectarului. albina trebuie sii efectueze circa 67. gentamina.polifit gi polen recoltat de albine superior . iarprincipalele grupe de compugi au concentrafii ce variazii astfel: ap5 3. sunt reprezentate in polen prin prezenp acidului leuric.

17 0. atiit pentru tratarea unor maladii specifice. ciit ~i pentru producerea unei game variate de preparate apiterapice (propriet5ti prezentate in tabelul de la pag.42 0. potrivit excesului de umiditate la calitatea respectivi pin2 la 8%. Pentru ca polenul sa poata fi pastrat trebuie uscat dup5 recoltare la o temperaturii care s5 nu dep5~eascti 45OC. . gama-carotenul ~i delta-carotenul. tocoferol. recoltat de albine. Datoritg calitifii sale deosebite polenul. durata de uscare fiind in functie de modul de uscare ~i umiditatea initial2 a polenului (6-24 de ore).80 3.39 0. Continutul in aminoacizi a polenului comparativ cu unele produse animale Atninoacizi Izoleu.66 0.TORULUI Vitaminele prezente in polen sunt: tiamina. beta-carotenul.63 2. piridoxina. riboflavina.OO 1.85 1.20 0.28 1.93 0. outile ~i brinza.30 5. Sunt prezente ~i provitaminele din grupa carotenoizilor ca alfa-carotenul. retinol ~i complexul vitaminic B.41 4. este fo in alimentafia umana ca medicament natural.Tripto.74 2.70 .93 1.81 0. acid folic.34 0. acid pantotenic.50 6. polenul este mult mai bogat in aminoacizi.69 1.05 4.20 0.67 0.Lizina Metio.70 5. acid ascorbic.70 1. Se admite polen cu umiditate maxima de 14%.80 1.Leu. in comparafie cu carnea de bovine. dar cu sctiderea corespunziltoare a calitafii.Valina nina fan 0.38 0.Fenilalanina cin5 cin5 nin5 0.228). Comparativ cu unele alimente de baz8.34 2.90 1. in funcfie de uiniditatea din atmosfera in motnentul recolttirii.90 Felul alimentului Came de vita OuB Briinzi Polen floral diferite specii Treo.91 0. Polenul proaspat recoltat confine piin5 la 20% ap8.MANUAL UL APICUI.45 0. acidul nicotinic.

. .MANUALUL APICUL TORULUI Proprietiitile organoleptice qi fizico . Variazii dupii specia floral5 din care provine Dur5. Polenul recoltat de albine.chimice ale polenului Specificare Polen recoltat de albine superior comun Aspect Culoare Consistenla granulelor Miros Gust Puritate Urniditate. .O .semniitura apicultorului sau a delegatului unit5tii furnizoare ~i semniitura delegatului ce a efectuat recepfia provizorie. picioru~e 8% 10% 20% 20% Sii nu contin5 substante toxice Pe ambalajele de transport se aplicii etichete cu urmiitoarele mentiuni: . greu friabilii Specific floral Caracteristic Fir5 impuritili Se admit impurit5ti provenite din fragmente de albine: aripioare. la preluare.4.data recoltiirii.numele qi adresa produciitorului. .25 .cantitatea brutii.denumirea produsului. colectoare pentru fundul stupului qi colectoare de podiqor.4. tara-netto. Obtinerea polenului Granulele de polen transportate de ciitre albine pot fi colectate de apicultor cu ajutorul colectoarelor de polen.O mm mm in amestec cu granule sparte sau pulbere de polen in propoqie de maximum 5%. trebuie sii corespundii conditiilor previizute in Caietul de sarcini al Asociatiei Cresciitorilor de Albine.O m5rimea 1. colectoare ce sunt de mai multe tipuri: colectoare de urdiniq. maximum Proteine total. de Grabule intregi de 0. minimum Toxicitate Granule intregi. .

in timpul culesurilor mari de nectar se inliiturii placa activ5. Pentru recoltarea polenului se folosesc diferite tipuri de colectoare ce pot fi amplasate la urdini~. pe o perioad5 limitat5. 67 . e. Operatiunea se face seara dupi incetarea zborului ~iplaca poate r5mine in pozitia de lucru pe toati durata recoltirii polenului. fundul stupului sau la partea superioarii a stupului sub pe podi~or. in general. temperatura de uscare nu trebljwdepii~easc5 +40-+45"C. polenul trebuie supus procesului de uscare prin utilizarea cddurii naturale sau cu ajutorul unor instalatii speciale din dotarea stupinei (usciitorul de polen). permipnd in felul acesta ca familiile de albine sii-~i poat5 asigura necesarul de polen pentnr hranii qi pentru rezervele de iernare. cu Imediat dupii recoltare.MANUAL UL A PICUL TORULUZ Fig. dup5 care se pun in functiune prin montarea pl5cilor active. Colectoarele se lasii 2-4 zile pentru obi~nuireaalbinelor. in y . in timpul procesului de uscare.Colector de polen de urdini~ Colectoarele de polen se aplic5. pin5 la valorificare. polenul se cerne ~i se piistreaz5. polenul se va rnenfi&. Indiferent de sistemul folosit.& sthturi de cel mult 10 mm. periodic afinate ~i va fi ferit de actiunea d@ eeloy solare. pentru a nu stingheri zborul albinelor culegiitoare. Recoltarea polenului din colector se realizeazii prin golirea periodic5 a sertiira~ului care este echipat fiecare colector de polen.

producind acid lactic. initial distincte. In celulele fagurilor. Lactobacillus $i ciuperca Sacharomyces. fiind aerob5. transformarea polenului in p5stur5 cuprinde trei etape. formind rezerva de hran5 proteic5 a familiei de albine.MANUAL UL APICUL TORUL UI vase inchise. in a treia faz5. De compactarea lui. Corespunz8tor dezvolt5rii acestor trei elemente microbiene. in cazul transform5rilor naturale c5rora le este supus polenul depozitat in faguri. in a doua etap5 lipsind oxigenul se dezvolt5 Lactobacillus glucidele drept surse de oxigen. consum5 intreaga cantitate de oxigen disponibil5. blocarea c5ilor de alterare are loc prin acfiunea selectiva a anumitor grupe de microorganisme nedBun8toare prezente in atmosferi ~i polenul recoltat de albine. Prima etap5 const5 din dezvoltarea bacteriei Pseudomonas care. Transformarea polenului in pBstur5 const5 in procesul natural de conservare a polenului. p5stura se poate valorifica in dou5 feluri: p5stur5 extras5 din faguri sub form5 de gr5unte vi p5stur5 in faguri noi sau folosifi cel mult o generafie de puiet. jn aceast5 faz5 se d e s 5 v i r ~ e ~procesul de te fermen-tare a pgsturii. dup5 ce prin tasarea ghemotoacelor. se introduc tampoane imbibate in tetraclorur5 de carbon. P5stura este un produs apicol natural. de reducerea bulelor de aer a continutului in ap5. . Ca produs dietetic qi apiterapic. ce folose~te activitatea este preluati de levuri din genul Sacharomyces ce preiau in circuitul metabolic resturile de glucide rimase. duchnd in final la autoasfixia bacteriei. inoxidabile sau in saci de material plastic in care. precurn ~i de imposibilitatca refacerii ulterioare depinde desfi~urareanormal5 a procesului de formarc a p5sturii. care provine din polenul recoltat de albine vi depozitat de acestea in celulele fagurilor. polenul este supus unor procese biochimice de tip fermentativ sub actiunea anumitor microorganisme ca bacteriile de tip Pseudomonas. pentru prevenirea degradirii lui de c5tre insecte. Transformarea polenului in p5stur8 incepe dup5 depunerea acestuia in celulele fagurelui. au devenit o mas8 omogen5 ~i compact5 ce ader5 perfect la peretii celulei.

MANUALUL APICUL TORULUI

Proprietiitile organoleptice ale piisturii Proprietgti Aspect P5stur5 extras5 P5stur5 in faguri Granule neuniforme care i ~ i Bucafi de fagure noi sau folosifi mentin formatul celulei din de albine pentru o generatie de care provin albine, avdnd toate celulele pline cu pastura, de forma paralelipipedica cu mm dimensiunile de 80x60~20 5% Galben inchis piin2 la brun, Galben - inchis, pdna la brun - deschis cu nuante maronii culoarea fiind in funcfie de sursa de polen (specia florala) Friabila, prin presare $i Caracteristica fagurelui in care se afl2 omogenizare se obtine o pastura pasturii consistent2 Caracteristic, asemanator CLI al polenului u$or fermentat Dulce - acri~or amarui Proprietstile fizico - chimice ale piisturii Proprictiiti Puritatc PlisturB extrasi, in faguri NLIsc admit impurit2ti cu exceplia impurit5[ilor specifice (liagmente dc c3ma~uieli de ceari) maxim 5% ~i Maxim 10% Minim 20% Minim 20 mil. NaOtl, Minim 3,5 Minim 29,4 Maxim 25%

Culoare

Consistenpi

Miros Gust

Umiditatc Proteinc toral Aciditate PH Indice diastazic Zaharuri reducatoare

Recoltarea pasturii se face incepiind d e la 15 iunie, dup5 maturarea ei in celule ~i numai din fagurii proaspeti scoqi din stup. Granulele de p5stur5 se ambaleaza in borcane inchise la culoare ce se inchid ermetic qi se pfistreaz9 la o temperatur5 care s5 nu dep8~eascfi 15°C. 4P~afnbalajul e transport se aplic5 etichete cu urm5toarele date: d * q e n h i r e a produsului; &titatea, bruto-tara-netto; '&fh&ele qi adresa produc5torului:

MANUAL UL APICULTORULUI

- data recoltiirii; - semniitura apicultorului sau a delegatului unitiifii furnizoare.
La preluare, piistura trebuie sii corespundii condifiilor previizute in Caietul de sarcini a1 Asociatiei Cresciitorilor de Albine.

Propolisul
Propolisul vine de la cuvintele grece~ti pro = pentru, polis = cetate ~i ar putea fi tradus liber ca un complex de substante destinat apiir8rii cuibului, in vi~in, special, in vederea ierniirii. Albinele il recolteazii de pe diferite plante (cire~, plop, brad, molid etc.) ~i il transport2 in cuib. Cu ajutorul propolisului albinele astupii criipiiturile stupilor ~i acoperii cadavrele diiuniitorilor pe care ii riipun in interiorul stupului. Propolisul este o substantii de culoare brun-deschisii cu nuante pin2 la brun-inchis ~i uneori cu reflexe verzui, putin solubil in apii dar perfect solubil in eter ~i alcool. Punctul siiu de topire este de 60-70°C. La temperatura din interiorul stupului este maleabil, iar la temperatura mediului ambiant devine casant. in prezent are o largii aplicare in terapeutica medicalii sub form5 de extract alcoolic, unguent sau diferite alte preparate mcdicamentoase. Datorita proprietiitilor sale tiimiiduitoare, propolisul a fost utilizat din cele mai vechi tilnpuri la vindecarea riinilor. Din obscrvatiile Gcute asupra modului cum string albinelc propolisul s-a constatat c5 accstea aduni propolisul dc diferite culori (alb, galbcn, ray, verde, brun etc.) $i il transporti ca $i pe polcn pc picioruyele posterioarc. Limba n u este utilizata nici la colectarea $i nici la aplicasca propolisului. Sursele naturale de propolis sunt impiirtite in douj gsilpe dit'critc esenlial. - Prima grupi o constituic substantele riivinoase, provenite in majoritate dc pe mugurii de plante. Pentru recoltare albinele se folosesc dc ~nandibuledup8 cc cu antenele au descoperit particula cea mai potsivitii de propolis. Pentru recoltarc, albina, dupii ce a prins, cu ajutorul mandibulelor, particula de propolis, se trage inapoi, cu capul ridicat, pin8 ce particula de propolis pe care a apucat-o se intinde in fir foarte subfire ~i se rupe. Dupti aceea, cu picioarele manevreazii particula de riiqinii ~i o depoziteazii in panera~ele polen. Operatiunea se repetii. La desciircarea de propolisului in stup, albina respectivii este ajutatii de alta care rupe cu mandibulele cite o buciiticii din inciirciiturii ~i o depoziteazii. Aceastii operatiune are loc adesea chiar pe scindura de zbor. Recoltarea propolisului de ctitre albinecse k c e numai te cind temperatura aerului d e p i i ~ e ~20°C, deoarece la aceast2 ten-@ t u r b a t e r i a viscoasii este mai moale ~i poate fi colectatii cu mai mare u$urin@. \ - A doua grupa de propolis o formeazii balsamul dtE?'f&eY&Jibeia~(in

"$

235

i e

MANUALUL APICULTORUL UI

timpul cr5pirii gi digeririi griuncioarelor de polen de la plantele entomofile) din inveligul acestuia gi care impins de valvulele proventricolului, se acumuleazi In gug5. Balsamul este intins de albine cu ajutorul limbii pe obiectele din imediata apropiere a puietului. in timpul prelucririi acestor r5gini cu ajutorul mandibulelor mai intervine gi secretia glandelor mandibulare ale albinelor lucritoare. in timpul exprimarii substantelor r57inoase gi a triturgrii balsamului de polen se amesteci qi secretii ale glandelor faringiene. Ceara este o component5 obligatorie a propolisului. Din propolis se extrag dou5 tipuri de cear5 comparativ cu ceara propriu-zis5, extras5 din acelagi stup: ceara A (circa 17%) avind similitudini cu ceara propriu-zis5 gi ceara B (circa 6%) net diferit5, asemin5toare cu cerurile vegetale. Cele dou5 ceruri se pot separa pe baza solubilit5fii lor diferite, in alcool fierbinte concentrat gi respectiv diluat. Tendinta de propolizare a albinelor este un caracter de rasi sau ecotip ~i depinde chiar de insuvirile individuale ale unor familii de albine. Trebuie menfionat, de asemenea, c i speciile Apis ,flat-ea $i Apis dor-sata n u folosesc propolisul, de asemenea, $i unele rase din specia Apis t71c~llifkt-a Apis mellifera Lamarkii care ca n u aduni propolis. Recoltarea propolisului de citre albine are $i un caracter zonal. in zonele mai reci ~i piduroasc inclinatia de propolizare este mai pronuntat5 fat5 de zona de cimpie. De asernenea, toamna ~i prim5vara albinele propolizeaz5 mai mult decit in cursul verii. Albina romineasci, Apis ine1l;fera cat-patica, are o tendin@ moderati de propolizare comparativ cu rasele de albine cu tendinfe mai pronunpte de propolizare cum sunt albina caucaziana (Apis mellifira caucasica), albina sahariani (Apis mell;fk/-a sahariensis), Apis mell;fet*a anatolica, Apis mellifera sczrtelata $i a1tele. Propolisul ce se achizitioneaza este de doui feluri - propolis obi~nuit provenit de la diferitc plante sau propolis poligam ~i propolis uniplant sau monofit, recoltat de la o singura plant% Propolisul contine cear5, rigini, uleiuri eterice etc. Se recolteaz5 in toatA perioada sezonului activ prin curifirea spetezelor superioare ale ramelor, a distantatoarelor ramelor, scindurelelor de podi~or etc.

MANUALUL APICULTORUL UI

Proprietiitile organoleptice ale propolisului Caracteristici Aspect Culoare Consistenp Miros Puritate Conditii de admisibilitate mas5 solid5 brun - cafeniu, mai inchis sau deschis, cenu~iu veryui, culoare omogen5 sau cu aspect marmorat pe sectiuni viscoas5, lipicioas5, fr5mPntat lasi u m e plscut, caracteristic de r5~in5 urme abia vizibile cu ochiul liber de impuritifi fine

Proprietiitile fizico - chimice ale propolisului Caracteristici Materii r5~inoase balsamuri ~i Cear5 Uleiuri eterice Polen Conditii de admisibilitate 50-55% circa 30% circa 15% circa 5%

Productii sporite de propolis se pot realiza folosindu-se in acest scop unul din tipurile existente de colectoare de propolis. Propolisul monogen se recolteaz5 dup5 fiecare perioad5 de inmugurire a unei specii de plante produc5toare de propolis. Dup5 recoltare, propolisul se ambaleaz5 in pungi de plastic, a~ezate in ladite de lemn c5ptuqite cu hiirtie. Pe fiecare I5dif5, care contine propolis, se lipe~te o etichet5 cu unn5toarele specificatii: - denumirea ~i adresa unit5fii produc8toare; - caracterrizarea propolisului dup5 sursa de provenienp; - perioada de recoltare; - greutatea brut5 yi net5; - numele apicultorului sau a1 produc5torului respectiv. Preluarea propolisului se face in conformitate cu conditiile prev5zute in Caietul de sarcini al Asociatiei Crescitorilor de Albine. Obtinerea propolisului in scopul obrinerii propolisului in cantit& cPt mai importanta acestui produs pentru s5n5tatea omului, se m5suri: - cu ocazia fiec5rei interventii care se face in cuibul

MANUALUL APICULTORULUI

special in perioada de primivari Si toamni, se vor curita cu atentie, prin rizuire. toate picile ~i elementele din stup ce prezinti depuneri de propolis; - se vor distanfa ramele intre ele, precum ~i scindurelele de podi~or c8te cu 2-4 mm, formindu-se spafii care, dupi umplerea lor de citre albine cu propolis. vor fi curipte retinindu-se propolisul rezultat; - pentru intensificarea producerii de propolis de catre albine se inlocuie~te podi~orulcu o plasi din material plastic care dupi propolizare se va ridica n i vederea recoltirii; - se poate folosi cu rezultate bune ~i colectorul de propolis format dintr-un gritar lamelat din tabla zincati, sit2 din material plastic Si pinzi colectoare care se plaseazi deasupra cuibului in locul podi~orului; - sita ~i piinza colectoare rimin in tot cursul anului in familia de albine. Gritarul lamelat se pune in luna aprilie o dat5 cu lirgirea cuibului yi se ridid toamna in momentul pregitirii pentru iernare a familiilor de albine; - in timpul sezonului apicol, ori de cite ori plasa din plastic este incircatil, pe majoritatea suprafetei cu propolis, se desface prin desprindere pinza colectoare in de care aderi cea mai mare parte din propolis, rea~ezindu-se pozitia inifiala; - recoltarea propolisului de pe pinza colectoare se face o dati pe an dupi ce in prealabil a fost pistrati citeva zile la temperaturi scizuti (congelator). in acest mod, anual, pot fi recoltate cantitafi insemnate de propolis liberde diferite impurititi.
Liipti~orul matcii de

Lipti~orul matci este un produs de secrefie al glandelor hipofaringiene de ale albinelor lucri?toare, destinat hrinirii larvelor in primele 3 zile, a larvelor de matcape toati perioada pin8 la cipicirea botcilor, cit ~i a mitcilor. Are o consistenp cremoasi, este de culoare alb-gilbuie, cu gust acriqor. Datoriti compozifiei sale n chimice, lipti~orulde matc2 este folosit in medicini (apiterapie), precum Si i cosmetici medicali.

MANUAL UL A PICUL TORUL UI

Proprietitile organoleptice ale lipti~orului matci de Caracteristici Aspect Culoare Consistent5 Miros Gust Impurit5ti Conditii de admisibilitate mas5 viscoas5, omogen5 cu granulafii fine gilbui sau alb - gilbui ugor viiscos caracteristic, ugor aromat slab acid (acrigor), foarte ugor astringent nu se admite prezenfa de larve, cear5, spori de mucegai sau alte impuritifi vizibile cu ochiul liber sau la microscop. Se admit urme de polen.

Liptigorul de matc5 proaspit, contine urmiitoarele vitamine: tiamin5, riboflavini, biotinii, acid folic, acid pantotenic gi cantit5fi mici de vitamini C. Totodati Iipti~orulde matc5 confine acizii 9 gi 10 hidroxi-decenoici, produ~i de glandele hipofaringiene ale albinelor, precum gi dou5 fracfiuni cu propriet5fi similare ale acetilcolinei. De asemenea, au fost identificafi 18 diferiti aminoacizi, combinafi gi liberi din care amintim: acidul aspartic, glutamic, alanina, arginina, glutamina, glicina, lizina, metionina, prolina, valina, tiamina, tirozina etc. Proprietiitile fizico-chimice ale lipti~orului matci de Caracteristici Conditii de admisibilitate 3,5-4,5 58,O-67,0 33,O-42,0 13,O-18,O 7,5- 12,5 3,0-6,0 0,8- 1,5 8,7-4,0 23,8

pH Ap5 Substan15 uscatg* Proteine - total* Glucide (zah5r invertit)* Lipide* Cenu~g* Substante nedeterminate* Indice diastazic - minimum

cu dop rodat.numele unititii produc5toare. Botcile se fac din ceara cu ajutorul unui ~ablon diametrul de 8-9 mm avdnd cu extremitatea rotund5 ~i cu o uqoar5 conicitate pentru desprinderea rapid5 a botcilor. Pe borcan se aplici o etichet5 pe care se indic5: .greutate brut&. Fig. precum ~i o substanf5 antibiotic5 bactericidi. . Lipti~orul ambaleaz5 in borcane de sticl5 de culoare inchis5. se ce se umplu astfel inciit s5 nu r5miin5 in interior un spatiu gol. judeful unde a fost recoltat. pornind de la adiincimea de 8 mm care se reduce treptat. cu fiecare inmuier. Sablonul se p5streaz5 in ap5 inainte de intrebuinfare dup5 care se introduc in ceara topit5 de 3-4 ori. .tara borcanului.-greutatea netto. . .4 p e ~ a m a >v-\ 1 :lipesc c5te 25-30 pe leapri din lemn. iar acestea se montead A' F /- 240 .numele apicultorului ce a recoltat 15ptiqorul.eJa4$-5 mm.se confecfioneaz5 botcile artificiale in care vor fi transvazate larvele. Borcanele cu 15ptivrde mat& se piisla intuneric la o ternperahti de M 0 C .68 .MANUALUL APZCULTORULUI S-a constatat. c5 15pti~orulde matc5 are in compozitia sa unele substante de tip hormonal.Transvazarea larvelor pentru producerea Iiipti~orului Actiuni pregatitoare: . Producerea IHpti~orului matcH de Producerea l5pti~orului matci se poate realiza in familii or-fanizate sau de in familii cu matc5 in functie de calificarea apicultorului. Dup5 ultima inmuiere qabloanele cu cear5 se introduc in api dup5 dislocarea botcii operafiunea se repet5 pentru confectionarea cii e 3 . de asemenea.data recolt5rii. .teritoriul (baza melifer5) comuna.

pregiitirea familiilor. transvazeazii din nou larve ~i ciclul se repet2 de 3 ori la aceea~i . tot puietul va fi c5p5cit ~i dup5 distrugerea botcilor ciipiicite se pot introduce botcile cu larve.la terminarea actiunii cele douii compartimente se unifktiqmn simpla inl5turare a diafragmei sau podigorului cu gratie despiiqitoare.pregiitirea familiilor de albine in caml folosirii metodei de producere a 15pti~orului absenpi miitcii constii in orfanizarea completii a familiei cu 3-4 in ore inintea introducerii larvelor.farniliilor de albine . material biologic cu care se formeazii un roi ce se amplaseaz5 temporar pe vatra stupinei.in botcile pregiitite qi lipite pe ~ i p c se transvazeazi larve tinere de 1. familiile p r o d u c ~ d e rajeaz5 cu s&\ ?? -. in mijlocul fagurilor riima~iin familia orfanizati se lasii un spatiu gol.5-2 i zile. .in toat5 perioada. egal cu o ram8.transvazarea larvelor in botci se face ca ~i in caml metodei descrise anterior cu deosebirea cii in prima zi se introduc 30-50 de larve.4 01 hran5 bogat5 in proteine.in timpul producerii 18ptigorului. In botcile eliberate de 18ptiqor se familie de albine.MANUAL UL APICULTORULUI Producerea l~ptiqorului prin orfanizarea. aceasta se introduce in locul riimas liber in cuibul familiei. se face prin izolarea matcii pe un numiir de faguri cu ajutorul unei diafragme sau podi~orprev8zut cu o porfiune mic5 de gratie desp8rfitoare. in ziua a patra se recolteazii Iiipti~orul din primele botci introduse in locul ciirora se introduc noi larve. in cazul producerii liipti~oruluiG r i orfanizare (in familii cu matcii). . in ziua a doua ~i in ziua a treia cite alte 30-50 de larve. .dup8 72 de ore se scoate rama cu botci din familia orfanizat5. se reteaz8 botcile cu ajutorul unei lame cit mai aproape de larve. Prodzrcerea Iciptiqorului in faniilii cu rnatcci . Orfanizarea completii inseamn5 ridicarea miitcii impreun5 cu toti fagurii cu larve gi ouii. % II '\ \ <~ e 5% 241 . compartimentul in care se introduc botcile. Dup5 completarea cu lame a unei rame. . Ciclul poate continua pe intreg parcursul sezonului activ.dup5 cea de-a treia serie se reface familia de albine prin unificarea albinelor care au participat la producerea Iiipti~orului cele din roiul format cu cu ocazia orfanizgrii. . Dup5 9 zile de la izolare. cu ajutorul unei lanfete. se inliiturii larvele qi se de extrage liipti~orul matcii cu ajutorul dispozitivelor cu absorbfie speciale sau a unei spatule din lemn sau material plastic. se poate imputernici cu puiet ciip5cit provenit din compartimentul familiei in care matca igi continua activitatea. . in compartimentul fir5 matc5.

precum qi a continutului bogat in vitamine $i aminoacizi.MANUAL UL APICUL TORULUI . Apilarnilul Apilarnilul este un produs apicol obfinut din larvele de trintor cit ~i din continutul nutritiv aflat in celulele respective din faguri. precum qi in cadrul unei game variate de produse energizante.15pti~orul matc2 se p5streaz5 pin5 la livrare in frigider in borcanede de sticl5. inclusiv inveli~urile n2pirlire a larvelor. Proprietfitile organoleptice ale apilarnilului Caracteristici Aspect Culoare Consistent5 Miros Gust Impuritafi Condifii de admisibilitate aspect de larve ~i 15pti~or comun (hran5 larvarG). sub form5 de mas5 de omogen3 in care larvele apar in mod vizibil alb3 neomogen untos r caracteristic hranei larvare u ~ o de aromat slab acid (acri~or). Datorit5 propriet3tilor sale. foarte uvor astringent se admit urme de cear5. apiterapice qi cosmetice. atit in start de pur3. Preluarea 15pti~oruluide matc5 se face in conformitate cu condifiile prev5zute in Caietul de sarcini a1 Asociafiei Cresc5torilor de Albine. epitelii de n5pgrlire sau alte substante determinate de natura produsului respectiv dar care s3 nu dep3~easc210% . 13pti~orul matc5 este folosit in prezent in apiterapie. sub form3 liofilizat3.

Matca trebuie s5 fie mlific5 ~i nu mai b5triin5 de doi ani. din acelea care in anii precedenti au dat cele mai mari productii de miere ~i cear5. conservarea gi transportul apilarnilului Apilamilul in stare proaspiithe valorific5caatare. Cuibul familiilor de albine afectate producfiei de apilamil trebuie s5 cuprind5 la inceputul lunii aprilie cel pufin 6 rame (faguri) acopexi$Lw albine ~i hran5 suficient5 unei dezvolt2ri corespunz5toare. ambalat in recipiente speciale. maxim Conditii de admisibilitate 5O.O g% 9.O.8 % 65.MANUAL UL APICUL TORULUI Proprietitile fizico-chimice ale apilarnilului Caracteristici Aciditate (pH) Continut ap5 Continut substante uscate Proteine . Pe o durat5 mai indelungaa apilamilul se conserv5 in depozite figorifice la temperaturi mai scikute sub -20°C.2 Caracteristici microbiologice ale apilarnilului Caracteristici Num5rul total de germeni aerobi mezofili Bacterii coliforme.0-10.O g% 5. maxim Escherichia coli. cu etichetarea continutului ~i specificarea datei de recoltare.OOO/g 1OO/g 1O/g 0 + 2O/g 1O/g 1.12. Pentru producfia de apilamil se aleg numai familiile de albine foarte putemice.O-35.total Glucide total Lipide total Cenu~5 Substante nedeterminate Conditii de admisibilitate 5.O-8.O-6.pozitivi. iar transportul se face in containere frigorifice la -5°C.OOO/g Ambalarea.O YO 25.O g% 6.O-75.0 g% maxim Lo g% 1.l-1. maxim Salmonella Stafilococi coagulozo . Pentru productia de apilamil se pot folosi r a y cmditoare sau orice alt sistem care asigur5 o producfie continu5 ~i specific&%f recomandiindu-se utilizarea ramelor cl5ditoare cu sectiuni mob? - 243 _Kde tT 7 r * $e . proasp5t se p5streaz3 la congelator la minimum -5*C. maximi Drojdii ~i mucegaiuri (levuri).

Este compus din proteine. principalul s8u component % J' s J 244 . DimpotrivB. datoritii continutului siu. Flacoanele cu apilarnil se pastreaza la o temperaturg de -5 +-I 5°C. de hrani ~i de sezon. Veninul de albine se caracterizeaza prin urmiitoarele propriet5fi fizice: este de un lichid incolor. El este un produs de secrefie a1 albinei lucratoare fiind stocat in punga de venin ~i eliminat la exterior in momentul infepiirii.MANUAL UL APICUL TORULUI Perioada optimii de producere a apilarnilului incepe o data cu inflorirea pomilor fructiferi in aprilie-mai. fie in stare puril. cu gust amar-acid.&V&rgl de3lbine aviind o compozitie complex8. corespunziind la circa 0. dupii care ramele cu sectiuni se reintroduc in cuibul familiilor de albine respective. in ziua a 10-a de la depunerea oului in celulii (deci a 7-a zi de stadiu larvar). enzime. hormoni. in fie in atnestec cu alte produse apicole sau substante medicamentoase. uleiuri eterice qi alte -e t volatile. Dup3 15 zile de la inceperea hranirilor stimulente se introduc in stup rame cliiditoare pentru producerea de faguri cu celule de trdntor ~i insiimiinfarea acestora de catre matc5. pentru realizarea de preparate apiterapice. iar in familie existii un numar mare de albine tinere ~i dureazii piing la inceputul lunii august. unele cercetat-i menfioneazg cZi dupi eliminarea prin infepare rezerva de venin a albinelor se reface cu conditia ca integritatea organului specializat s i nu fie deteriorat8. Cantitatea pe care o poate elimina la o intep%tur8o albin5 cu glanda de venin dezvoltatii este de circa 0. Veninul de albine Veninul de albine este o substanfa complexii care concur5 la formarea aparatului vulnerant a1 albinei.l mg substanfa uscata. Mai mult de jumiitate din veninul brut este format din protei6' tiv%<care la riindul ei cuprinde mai multe fractiuni: melitina. cu miros particular ~i cu insu~iri a cristaliza intr-un interval scurt de timp. Cantitatea de venin este determinatii de viirsta albinelor. intocmai ca qi IZipti~orul matcii. in general se afirma cii odata folosit&rezerva de venin nu se mai reface. apilarnilul se de folose~te. prezent. dens. ciind timpul este suficient de cald. dupa care glandele secretoare degenereaza treptat. Cantitatea maxima de venin se obtine de la albinele in viirsti de 15-20 de zile. fosfolipaza ~dmilur aza . secfiunile se scot din cuib qi se procedeazi la recoltarea continutului integral a1 celulelor de triintor. format din partea vulnerantii cu punga de venin. infepiiturile albinelor reprezintii un act reflex de autoaparare qi se materializeazg prin folosireaorganului specializat pentru functia de apiirare. De la data de 1 aprilie se incep hranirile stimulente (concentrafie de zahir 2: 1 Si substante proteice).3 mg venin lichid. partea motoare vi glandele secretoare de venin. siiruri minerale.

Din cele 8 fracfii albuminoide existente.chimice ale veninului de albine cristalizat Caracteristici Aspect Culoare Consistenf2 Miros Gust Puritate Solubilitate Aciditate (pH) Continut in ap5 Continut in substanfil uscat5 Proteine total Cenu~il Greutate specific2 Conditii de admisibilitate masa pulverulentil omogen5 alb . atingind o cantitate maxim5 de circa 0. respectiv cei menfionafi la fracfia anterioar5 plus tirozina. mangan. Prima fractiune alcalinil (pH = 1 I) are in componenF 13 aminoacizi: glicocol. injectabil fiind deproteinizat in acest caz s a w e f-/ r d r. cantitatea de venin variind de la o rasB la alta. Veninul eliberat dupil infep2tura peliculei de plutex se fixeaz5 pe o p l a d afli sub pelicul5. fosfor. % 245 F. albinele sau fiind obligate a infepa o pelicul&finilde plutex urmare unor ~ocuri elpcppe.5 6-7% 93-94% 65-75% 3. Veninul de albine contine. a u n o r ff. clorhidric. acizi (formic. caracteristic amar. veninul confine calciu. C . valin5. alanin5. de la o populafie la alta ~i chiar de la un individ la altul. intepiitor fir5 impurit5fi solubil in api. Recoltarea se face cu ajutorul unui aparat de recoltat venin ce se aplicil la urdini~ in interiorul stupului. sulf qi cupru. acid aspartic ~i acid glutamic. lizin5.MANUAL UL APICULTORUL UI este format din substanfe proteice in procent de piing la 75% din veninul uscat. metionina. u ~ o cenu~iu r pulbere afiinatil iritant. Aceastil fractie are acfiune toxic5. magneziu.131 Biologia secrefiei de venin are particularit5file ei. ortofosforic) ~i baze. hidrocarbonati.3 mg. in special din grupa sterinilor.e creme $i unguente antireumatice.5-5. triptofan. leucinil. serin5. fenilalanina qi histamina. Proprietitile organoleptice ~i fizico . numai dou5 prezint5 importang. A doua fractie are in components sa 18 aminoacizi. izoleucin5. Veninul de albine se folose~te in reumatisrnale.5-4. de asemenea. treonin5. insolubil in sulfat de amoniu ~i alcool 4. lipide. proling. cistina.0% 1.mat. Aceastil fractie nu are actiune toxicil. Dintre substanfele minerale. arginin5.

mierea. tolerindu-le. paralel cu activitatea Sectorului medical de apiterapie. ergo-vitalizante.Apiterapia azi" prof. necesare exploziei demografice pe care o tr5im ~i in c5utarea de medicamente tamiduitoare.Dezvoltare pentru Apicultur5 igi d e s E ~ o a r 5 activitatea un Sector de apiterapie dotat cu aparatura tehnici necesara ~i incadrat cu cadre medicale de inalt5 specialitate privind folosirea roduselor apicole in slujba s5ngt5fii omului.ek I fY? 246 . mierea ~i ceara sunt evidenfiate in tratate de chimie $i farmacopee ca fiind componentele principale la o multitudine de preparate farmaceutice. fn ultimii ani au inceput s5 fie din ce in ce mai mult folosite $i celelalte produse ale stupului cum sunt: polenul. dr. apilarnilul. starea pacientului ~i gravitatea bolii. formeaz5 o gamB larg8 cu posibilit5fi deosebite ce stau ast5zi la indemina medicului specialist. in etapa modern.in goana dup5 alimente. *Re l r fara noastr8. ceara propolis. tratamentul cu polen (polenoterapia). in prezent. apiterapice $i cosmetice pe baz5 de miere. realizindu-se totodata o gam5 variat5 de produse energovitalizante. din ce in ce mai mult. Astfel in ultimele decenii a luat naqtere o nou5 disciplin5 medicali . atenfia se indreapt5 iar. sub auspiciile Institului de Cercetare . Ca la orice medicament... in prefafa lucrarii . laboetoa e de specialitate ~i sectiile de producfie ale Complexului Apicol ~i ale e Cerc~tare-Dezvoltarepentru Apicultur5 realizeaza o gamB variati de'produse . apiterapice qi cosmetice. indicatiile tratamentului apiterapic se fac numai de medicul specialist $i sub supravegherea directs a acestuia. pe diverse meridiane omul le-a probat de-a lungul anilor. veninul de albine yi p5stura. tratamentul cu venin de albine (apitoxinoterapia) etc. spre produsele naturale pe care. propolisul. tratamentul cu propolis (propolisoterapia). 18ptiyorul de matci. venin de albine ~i altele. pe baz5 de miere. ceara ~i fagurii naturali au fost folosite de om din cele mai vechi timpuri pentru tratamentul diferitelor maladii impreun5 cu o serie de plante pe care natura i le punea la dispozifie..MANUAL UL A PICUL TORUL U l Leclia 10. Ciplea mentioneaz5: . cearh. Al. lerapie gi cosmelicii Principalele produse apicole . . tratamentul fiind in functie de actiunile farmaco-fiziologice generale.Valorilicarea produselor apicole in alimenlalie.Apiterapia"$i implicit s-au efectuat cercetari ~tiinfifice minutioasein acestdomeniu de activitate." cu Tratamentul cu miere (melisoterapia). speciale qi specifice ale produsului apiterapic.. obi~nuindu-se ele.

70 . granule de polen natural recoltat de albine glazurat intr-un strat subfire de zah8r. insofit de alte 10 fiole cu Solvent.Polen dvajeuri . .MANUAL UL A PICUL TORULUI IAptiqor de matc8. . Gama produselor utilizate ca suplimente nutritive.Polen ~ranule. .Tonic Fig.Polenolecitin. miere de albine gi substanfe aromatizante.250 g polen. produs realizat din miere de albinepkcitini 18 qi polen natural recoltat de albine. riispunzind astfel atit cerinlelor populafiei cit qi nevoilor acesteia de a-qi p8stra in cit mai bune condifii s8n8tatea.Lfi~tisorde matcfi liofilizat in fiole. Se prezint8 liofilizat in fiole. respectiv 0.g fiecare sau cutii cu cite 100 g. Se prezint5 in cutii a 100 g: \$ fr . Se valorific8 in plicuri de celofan d 4 3 . . energovitalizante qi apiterapice devine tot mai complex8.produs sub form8 de tablete realizate prin comprimarea polenului recoltat de albine.Polena~in.Melcalcin. venin de albine qi p8stur8.Tonic royal. Dintre produsele realizate in laboratoarele acestor institufii prezent8m urm8toarele: Produse vitalizante qi regeneratoare: . drajeuri cu liiptiqor de matcii. . produs granulat ce are in compozifie 18ptigor de matc8.l g 15ptigor de matc8 in fiecare drajeu.''$ & '.se prezintii in cutii de 100 g qi 150 g polen natural granule.Polen draieuri. calciu. preparate din Iiiptigor de matc8 qi glicocol. Se prezint8 in cutii cu 100 tablete. Este prezentat in flacoane a 20 drajeuri avind in compozitie 2 g 18ptigor de matcii pur. . Fig. polen. Ficare tableti confine 0. 69 .

. camfor. tonic cardiovascular. extract de polen. in A . excipienti.Executivew. . lipti~or matcB. tonic general.Propoderm. extract de propolis. w e i . extracte vegetale.k o ~ o s t a m i n * produs realizat pe baz5 de nystamin. tonic al sistemului nervoc. este un produs din miere ~i propolis. vitamine ~i siruri de minerale. . se realizeaz5 dintr-o concentratie de 10 % propolis substar@%?iv5 imbuteliat in flacoane tip spray ce contin 100 ml. . supozitoare sau ovule. este un produs natural obtinut din miere. uleiuri eterice cu destinatii terapeutice specifice: tonic respirator. tonic gastric.P r o s o s e ~ t comprimate ce confin fiecare O.supliment nutritiv.Propolis spray. precum qi sportivilor de performant%. produs realizat pe bazi de extract de polen.. unguent cu propolis. flacoane de 30 ml. inc r5 de ro olis contine in compozitie 30 % propolis pur in alcool. tonic renal.R e v i ~ o-l tablete. Se prezinti in borcane de 100 g. extract de propolis . 0. ' ?!?-- .unguent liniment cu venin de albine. supozitoare $i ovule. este realizat pe baz5 de miere de albine.. produs natural polivitaminic pe baz5 de miere. Se prezint5 in tuburi de 20 g. Compozitia unguentului: ~i venin de albine. arome naturale.. tonic digestiv. l5pti~or matc5. -A~ireven. lanolin5 ~i butir cacao sub form5 de supozitoare $i ovule. .gam5 de 10 produse tonice pe bazi de produse apicole. nicotinat de benzil. Preparate apiterapeutice: .1 g propolis. extract capsici ~i extracturn prooleurnhiasciani.Melprosept. are actiune energovitalizanta ~i hepatoprotectoare. .5 g zaharozi qi . .MANUAL UL APICUL TORUL UI . Propolisul se prezinta sub douB forme: a) miere propolizati 2 % in borcane de 200 g. Se valorifici in cutii a cAte 30 comprimate. polen ~i propolis. extract moale de propolis.Meltonic . destinat sustinerii efotului fizic ~i intelectual.Miprosept*.Se prezint5 sub form5 de supozitoare sau ovule de in cutii cu 30 buc. compus din miere laxativii realizatii din miere de albine ~i extract fluid de franguli. tonic circulator. tonic anti-stress . b) miere propolizat5 5 % in borcane de 200 g. tonic hepatic.Mipropol*. .Vi-fort .Laxmel. se realizeaz5 din extract de propolis inglobat intr-o baz5 de unguent. Prezentare in cutii de cAte 30 supozitoare sau ovule. vitamina C.

faringite qi se prezint5 in flacoane de 20 ml.Floral. Fig. (se elibereaz5 la indicafia medicului).MANUAL UL APICUL TORULUI gi polietilenglicol.) .Floramin. vitamina A .A ~ i d e r m i ncrem5 de faf5cu Iiipti~or matc5. de colesterin8. Confine lanolinii. .R. crem5 de fat5 cu extract de propolis. cetaceu.ApidermiM lux 249 S .cremii d~fat& cu miere . . Se prezint5 in flacoane de ciite 10 g (se elibereaz5 la indicafia medicului). Confine lanolini. Varianta APIDERMIN LUX este o crem5 mai hidratant5 ~i se prezint5 in cutii de 50 g.-- .R. crem5 de fa@ cu miere de albine.A.C. pentru tratamentul rinitelor ~i rinosinuzitelor. 15ti~or matc5 ~i alfi ingredienfi de uz de curent folosifi in cosmetic5. . cetaceu.yi alti ingredienfi de uz tuburi de 25 g.. Este un produs apiterapeutic folosit in O. Este un preparat apiterapeutic pentru uz stomatologic. extract de propolis . pentru de laringite. ceari de albine.L. Se prezint5 sub form5 de solutie in flacoane de 30 ml. cear5 de albine. miere de albine qi alfi ingredienfi de uz 25 g. destinat tratamentului candidozei bucale. 72 . 71 . produs realizat sub form5 de emulsie pe bazi de propolis. Fig.Propofaringit*.Floramin . COMPLEX APICOL S.L. . *) Produse ce se prepari in farmacie pe baz5 de retet5 la recomandarea medicului specialist Produse cosmetice (fabricate de S. miere qi 15pti~or matc5. Se prezint5 in cutii de 25 qi 40 g. stearins.Pro~oheliant*este o solutie uleioas5 pentru uz extern ce se folosegte in O.

Fructus cariophylli. este o lotiilne capilal-8 rcali7ati pe ba7i de l i p t i ~ o de matci. este o cretni case in afara ingredientelor cosmctice neccsare contine IBpti~orde matci. baza dc unguent constituind-o stearafii.Ter7~rpin Fig. 74 . sc folose~tc special impotriva in radiatiilor solarc. .? de ~iiicre. Varianta Antirid .Cortex cimamoni. demachiant realizat pc baz.Antirid. extract dc plante ~i polen.. i t i v 7i stirnulent in regenerarca pirului. Se folose~te ca ~i demachiant. api de gur5 este o solutie alcoolici cc se obtine priti niaccrarea propolisulu~. . Fig.MAiVCil I.S a m ~ o n propolis..Dermapin. cste o lotiune cu actiilne detnachiantj scalizatii pe bazi de Iipti~or matci. in compoziiie intri ~i rezorcini. nier~thae~i 01. lflor .? .Floral. I i p t i ~ o rde matc5 precum ~i alte produse filnda~nentalepentni regenerarea iesuturilor. Se valorifici in flacoanc de 100 tnl.gel pentru protectia m5inilor pe baz5 de miere dc albine. sc folose~te cu pcntru toatc tipurile dc pir. r poleti ~i alte substante CLI rol n u t ~ .Floramin. lanolini. Se livrcazi in flacoane a 100 ml. . S a m ~ o n ~ o l e n arc acfiunc nutritivi ~i regeneratoare ~i se folose~te cu . colestcrini ~i alcool. este o eliiulsie 15p~oasi contine lanolin. in . Se prc~inti tuburi a 50 ml. de emulsie. propolis ~i alte ingredinte de uz cosmetic.si alti ingredienti de uz cosmetic. stearini. lo$une cosrnetici antiacneia pe b& de propolis ~i rniere de albine.A 17ti1.?. L - 250 .Matca.. Produsul este alnbalat in cutii a 100 g.Tenapin. arc actiune dezinfectantii. Se prezint5 sub fornii de solutie in de flacoane de 100 ml.emulsic .ecran. colesterin. eucalypti. pentm te tipurile de piir..CILAPICUId TORUL L I . ol.De~ilator practic. . ceari de cc albine. ccar5 dc albine. Se prezinti in cutii de 40 g. 73 .id . . antipelicularj yi regeneratoare. produs realizat pc bazii de ceari de albine. Se prezintii in flacoane de 50 ml. cctaceu.

in stupini. a familiilor de albine sinitoase qi puternice. in ansamblul lor aceste elemente contribuie la slibirea organismului albinelor. conform indatoririlor ce le revin din Legea sanitar-veterinari. igienic ~i e aplicii in fiecare stupini in functie de nevoile Si starea familiilor de 251 . cu noxe rezultate din activitatea umani. rutiere. mediul inconjuritor in care-~i duc viafa qi de unde albinele aduc apa este de cele mai multe ori poluat. De asemenea. contribuie la risplndirea maladiilor. care de multe ori nu mai pot face fati acfiunii agenfilor etiologici. Pe parcursul scurtei lor vieti. a adlninistririlor de medicamente de multe ori nejustificate qi neavizate de Comisia de avizare a medicamentelor de uz veterinar. luarea unor misuri eficiente de igieni in stupini constituie un factor important in pistrarea sinitifii familiilor de albine. producitori de boli. iar practicarea stupiritului pastoral u~ureazi risplndirea la distante mari a bolilor. consecinti a activitiitii umane. existente in tara noastri. iar aplicarea misurilor qi mijloacelor pentru prevenirea ~i combaterea bolilor qi intoxicatiilor.este mai uqor de a preveni declt de a combate Astfel. a unor transporturi epuizante. fn acela~itimp. a noxelor industriale. prevenirea ti combalerea bolilor ti predalorilor PBstrarea sBnBtBtii albinelor Realizarea in apiculturi a unor producfii sporite este striins legati de menfinerea. comercializarea materialului biologic infectat sau parazitat. dar ~i actiunii nefaste a apicultorilor materializatg intr-o exploatare nerationali a familiilor de albine.MANUAL UL APICUL TORUL UI Leclia 1l.. potrivit perioadei de dezvoltare din cursul anului ~i in perioada activi din timpul principalelor culesuri de nectar qi polen. Un fapt esential de care trebuie s i tinem seama este acela c i la albine contaminarea qi infectia se fac foarte uyor. Apirarea sinitifii albinelorconstituie o preocupare permanent5 a medicilor veterinari ~i a crescitorilor de albine. pesticidelor qi otrivirilor. albinele sunt supuse fenomenelor de agresiune. in acelasi timp. elemente de bazi in obtinerea unor importante productii apicole.i' . Dezideratul care a ciliuzit ~i ciliiuze~te speciali~tii patologia albinelor in este acela c i . prevenirea qi combaterea bolilor la albine unor misuri complexe de ordin biologic. asiguri starea de sinitate a albinelor din stupine.Plslrarea slnllllii la albine.

de asemenea. care necesit5 interventii imediate ~i energice in vederea redres5rii stupinei. prin m5rirea capacitiitii stupilor pentru adipostirea familiilor ~i umbrirea acestora. utilizate i de n alimentatia omului ~i realizarea de medicamente folosite in remediul unor boli ale oamenilor ~i animalelor. propolis ~i venin de albine. care respectarea regulilor de cre~tere intrefinere a familiilor Si cale ce permite prevenirea ~i r5spgndirea bolilor la albine. nepregitite pentru cules sau pentru iernare. cear5. prin inlaturarea cauzelor care genereaz5 starea necorespunz5toare a familiilor.aplicarea corect5 a m5surilor de selectie ~i folosirea pentru productie a familiilor de albine neroitoare yi rezistente la imbolniviri conduce la reducerea num5rului de imbolniiviri ~i la cre~teerea productiei acestora. .mentinerea familiilor de albine in stare normal fiziologic5 qi prevenirea roirii naturale in perioada valorificiirii principalelor culesuri de nectar ~i prin deplasarea acestora la masivele melifere in curs de inflorire. o m5surii eficient5 de dezvoltare qi imputernicire a familiilor de albine.pastrarea in familii a m5tcilor tinere yi prolifice asigur5 creSterea unor populafii numeroase de albine tinere ~i s5n5toase. care le dB posibilitatea sii acumuleze in stupi cantititi insemnate de nectar ~i polen de la principalele resurse melifere din pra noastr5 ~i s5 realizeze ~i alte productii apicole: 15pti~or matc5. Stupinele formate din familii de albine slabe cu populatii reduse. constituie. reprezint5 unit5fi apicole cu deficienfe ~i neeconomice. neingrijite corespunz5tor. PBstrarea sBnBtBtii albinelor prin aplicarea mgsurilor de igieni r' P "6 &trarea s5n8t5tii albinelor prin aplicarea misurilor biologice.acumularea rezervelor de hrani pentru iernarea familiilor de albine i n cantitafi suficiente ~i de bun5 calitate are o important5 deosebiti pentru menfinerea s5n5t5tii ~i buna iernare a familiilor de albine (cel pufin 12-14 kg mierelfamilie). . . . pe o serie de principii ~i m5suri biologice de cre~tere intretinere a familiilor de albine din ~i care mentionam urm5toarele: . polen. contribuie la mentinerea s5n5titii albinelor. cu mitci virstnice ~i neproductive. cu rezerve de hran5 insuficiente sau de calitate nesatisfac5toare (miere de man5 sau miere toxicg). prin .mentinerea in stupine a familiilor puternice care au o mare capacitate de ap5rare impotriva imbolniIvirilor ~i dispun de o energie productivi.MANUALUL APICUL TORULUI PBstrarea sBnBtBtii albinelor prin aplicarea de mBsuri biologice Prevenirea bolilor la albine se bazeaz5. in linii generale.

dezinfectarea anual5 a fagurilor de rezerv2 se va face cu bioxid de sulf . solutie fierbinte de sod5 caustic5 (4%) 40 gllitru.interzicerea hriinirii familiilor de albine cu miere'p&%iN&n stb$ine 253 7 rC .evitarea introducerii in stupinii a obiectelor de inventar.evitarea aglomer5rii stupilor pe vatrii ~i luarea de m2suri ca stupinele mari s2 fie dispersate pe vetre de 30-40 familii de albine. . care impiedic5 degenerarea morfologic5 yi fiziologic5 a albinelor. . formol comercial la 1 litru de apii. PFP . ca s5-i cl5deasc2 intr-un timp cgt mai scurt. . a stupilor ~i materialelor ce provin de la alte stupine.inventarul de protecfie se dezinfecteazii prin fierbere intr-o solufie de sod5 de rufe 5% timp de 30 de minute.vatra stupinei ~i oglinda stupilor vor fi curatate de cadavrele albinelor moarte scoase de pe fundul stupilor ~i dezinfectate prin administrarea de var nestins (0. instalafia de imbuteliat miere vor fi piistrate in cea mai perfect5 ordine ~i curafenie (spiilate cu o solutie fierbinte de sod5 de rufe5% . Materialele supuse dezinfecfiei se freacii cu peria ~i se spa15 cu solufie fierbinic de sod5 de rufe (5%) 50 gllitru. solutie de sod2 de rufe calcinat5 (5%) (50 gllitru apii fierbinte).cabana stupinei.MANUALUL APICUL TORULUI contaminare.interzicerea introducerii in stupine a familiilor de albine.50 gllitru de ap5). . in asemenea condifii pericolul de contaminare a1 familiilor prin ratacirea albinelor fiind mai redus. iar inventarul apicol va fi dezinfectat cu o solutie decloramina 1015 comprimate la 1 litru de ap2. topitor cearii. . precum ~i eliminarea posibilit5fii de imboln5vire a acestora din cauza cre~terii puietului in faguri vechi. realizgnduse prin aceasta faguri noi. Pentru un stup se consum5 3-4 litri solutie. precum qi instalafiile aferente activit5tii apicole: centrifug5. . obiectelor de inventar ~i materialelor din stupinii cu: o solutie de formol (14%) 140 ml. fir5 ca acestea s5 fie bine cur5fate ~i dezinfectate. din care mentionam urmFitoarele: .asigurarea unei surse permanente de apii potabil5 in apfo in vederea ad2p2rii albinelor. . o constituie m5surile de igien5.dezinfectarea anual5 la sfir~itul sezonului apicol a stuupilor. roiurilor ~i m5tcilor de provenient5 necunoscut5 ~i fir5 a avea siguranfa c5 provin din stupine indernne de boli. cu acid acetic glacial comercial de 96% vapori neincalzifi in cantitate de 2 cm3llitru volum. . cu faguri artificiali ~i stimularea albinelor prin hriiniri cu sirop de zah5r sau cules de nectar. p . .5 kglmp suprafatii de teren).yi in cazul diagnnosticgrii nosemozei.igienizarea anual5 a cuiburilor prin inlocuirea in totalitate a fagurilor mai vechi de trei ani.

exceptiind miitcile. precum $i a fagurilor cu forme incipiente de locii. dug controlul de primiivar8. in linii generale. mari neajunsuri prin pierderea unui numiir mare de albine $i in consecinp prin diminuarea producfiei in mod deosebit in cazul imbolniivirii acestora de boli infecto-contagioase. gradul de dezvoltare a I sistemului nervos. Aceste miisuri au un caracter terapeutic $i se instituie in scopul tratiirii bolilor in funcfie de particularitiitile lor. un tablou a1 particularitiitilor patologiei apicole. iar pentru obfinerea unor rezultate terapeutice ciit mai bune este necesar sii se tin5 seama de particularitiifile specifice ale acestei patologii spre a avea. un teren deosebit de favorabil pentru imbolniiviri. subalimentate sau hriinite necorespunziitor calitativ $i cantitativ.arderea resturilor de cadavre de albine sau a larvelor bolnave de puiet viiros scoase din celulele fagurilor $i topirea resturilor de faguri rezultate de la curiitirea stupilor $i a inventarului apicol. Bolile infecto-contagioase sunt cauzate de germeni patogeni pe care omul nu-i manevreazii in mod direct. constituie in permanenfii. combaterea bolilor la albine odatii apiirute se bazeazii in principal. vedere longevitatea familiei de albine. Combaterea bolilor se realizeazii prin tratamente medicamentoase sustinute I obligatoriu de mijloace de dezinfecfie. dar care prin aplicarea de miisuri rafionale de ordin biologic $i igieniqefectele lor diiuniitoare pot fi prevenite. a familiilor de albine in stupi curafi $i dezinfectati cu soda de rufe 5%. se anunp imediat medicul i . Familiile de albine slabe. in care scop se iau urrniitoarele miisuri: . faptul cii in cazul sistemului defensiv la aceste insecte dornini factorii de rezistenti specificii. in decursul anilor. Este suficient sii avem in . . Pistrarea sinititii albinelor prin prevenirea aparitiei qi rispPndirii bolilor Bolile au pricinuit familiilor de albine. soda caustic5 4% sau siipun de rufe 5%.dezinfectarea profilacticii anualii a familiilor de albine prin mutarea.se efectueazii obligatoriu examen clinic $i de laborator la intreg efectivul din stupinii in lunile martie-aprilie $i august-septembrie $i se e de fagure cu puiet $i albine pentru a fi trimise la laboratoarele de supravegherea stiirii de siiniitate qi pentru diagnostic. iar cei de naturii nespecificii manifestii o fragilitate 1 mare. pe miisuri de ordin medicamentos. . Patologia insectelor in general $i a albinelor in special este extrem de dinarnica. I Astfel.MANUAL UL A PICUL TORULUI care au avut locii sau a ciiror stare de siiniitate nu este cunoscutii. care se constatii aparitia bolilor.

eliberate de Comisia judefean5 de baz5 melifer5 qi stupgrit pastoral. autorizafia fiind valabili numai pentru sursa de cules qi vatra mentionat5 in cuprinsul acesteia. se face asociat cu complexul de m5suri biologice privind p5strarea s5n5tiitii albinelor. . . La masivele melifere din pgduri. Amplasarea unei stupine in raza de zbor a albinelor apartinfind altor stupine (intre aceste stupine ~i sursa de cules) este interzis5 cu des5vir. intr-un interval de timp scurt.familiile de albine cu semne clinice de boli contagioase nu pot fi deplasate in pastoral decit dup5 vindecarea lor. in aceste perioade la roiuri qi la familiile slabe se vor reduce urdiniqurile. . Acest aspect trebuie s5 fie evidenfiat in mod 255 sr) . c5utAnd ca in perioadele lipsite de cules sii nu se lucreze la stupi decit seara sau cind timpul nu permite zborul intens a1 albinelor.r~ire. stupinele infectate cu boli infectocontagioase qi parazitare supuse declarafiei obligatorii nu pot practica stup5ritul pastoral deciit dup5 ridicarea restrictiilor sanitar-veterinare conform prevederilor Legii sanitarveterinare. pagubele determinate de intoxicatiile laalbine cu provoac5.aplicarea tratamentelor medicamentoase qi a m5surilor de igienii stabilite de specialiqtii veterinari.numiirul stupilor instalati pe o vatr5 nu va dep5qi 100 de familii la masivele melifere din piiduri qi 50 de familii la culturile agricole. Pi?strslr-ea siiniitiitii albinelor prin prevenirea intoxicatiilor cu pesticide Astiizi. distanfa dintre dou5 vetre va fi de cel pufin 50 m .se iau misuri pentru prevenirea furtiqagului.stupinele se transport5 cu mijloace de transport autorizate ~i igienizate qi numai in baza certificatului sanitar-veterinar de transport. Aqezarea stupilor se face in aSa fel ca albinele sii aibii suficiente puncte de reper. precum qi al autorizafiei de stup5rit pastoral.cind stupii fac parte din aceeaqi stupin5 qi de cel pufin 100 m cind stupii apaqin unei stupine diferite. La culturile agricole.MANUAL UL APICULTORULUI veterinarpentru a se lua la timp m5suri de tratament a familiilor bolnave qi prevenirea riispindirii bolilor la celelalte familii de albine din stupin5 in conformitate cu Legea sanitar-veterinar5. distanfa dintre stupine va fi de cel putin 100 m cind stupii fac parte din aceeaqi stupinii qi de cel pufin 300 m cind stupii apaqin unor stupine diferite. pierderi insemnate efective). . pentru a evita ratiicirea acestora de la un stup la altul. .

comunale. emise de statiile de prognoz2 yi avertizare ~i de unititile silvice. fiind transmise detiniitorilor care le au in administrare. silvice yi piiduri se vor executa numai in baza avertiziirilor scrise yi luare scrisii la cunoytinfii.tratamentele cu pesticide a culturilor agricole. c)substante toxice volatile. . tei) aflate in faza de inflorire. ce acCioneaz5 la nivelul tubului digestiv unde piitrund impreunii cu hrana.MANUALUL APICULTORULUI faptului cii pesticidele sunt manipulate direct de om ~i in consecint2. precum $i asupra arborilor forestieri de aliniament aflafi in a manei. plantafiile pomicole. pe o serie de miisuri cuprinse in . Prevenirea intoxicatiilor la albine se bazeazii. pomilor fructiferi sau principalelor specii forestiere melifere (salcim. fitosanitare cu aeronave se executii numai dacii viteza 5 d s e c ~i temperatura nu dep2ye~te 25OC. ce piitrund prin ciiile respiratorii in circula~ia generals ~i produc moartea prin sufocare. b)substante toxice de contact. pierderile produse albinelor pot fi reduse la minim in cazul luiirii unor miisuri corespunziitoare de protectie. in folosinfa sau in proprietate cu cel putin 5 zile inainte de efectuarea tratamentului. in principal. asemenea pierderi sunt determinate de nepiisarea celor ce folosesc substantele chimice. ce piitrund in organism prin contactul insectei cu substanp respectivg.Ordinul privind unele miisuri pentru protectia familiilor de albine impotriva intoxicatiilor cu pesticide". in majoritatea cazurilor. .tratamente fitosanitare cu pesticide la culturile agricole. o r 5 ~ e n e ~sau municipale ~i prim2riile dupi ti . unitatile de protecfia plantelor vor comunica in scris unitiitilor beneficiare. Intoxicatiile provocate de substantele chimice folosite in agricultura $i silviculturii in functie de felul in care actioneazii sunt de mai multe feluri: a)substante toxice de ingestie. Grii sii respecte reglementiirile legale in vigoare yi in unele cazuri de neglijenta apicultorilor respectivi. plantatiilor pomicole $i a piidurilor se desfiyoarii in perioade de timp c i t mai scurte care nu vor putea depivi 7 zile consecutive pentru o culturii agricolii sau parcel&de piidure ~i vor fi anunfate apicultorilor astfel incit aceytia sii poatii proteja familiile de albine prin inchiderea sau indepartarea stupilor c i t mai repede cu putintii.este interzisii aplicarea pesticidelor (cu exceptia celor atestate prin mentiunea cii nu sunt toxice pentru albine) asupra culturilor agricole entomofile. cu cel putin 7 zile inainte. zilele yi suprafetele pe care se vor efectua aceste tratamente. .in cazul efectuiirii aviotratamentelor cu pesticide. din care mentioniim urmiitoarele: ..

vehicularea stuoiiritul pastoral. . cu cel mult 24 de ore dupa amplasare. PREVENIREA $1 COMBATEREA BOLILOR LA ALBINE Albinele ca . perioada utilizirii vetrei de stupinii. prezeng altor infecfii.reprezentati de agentul cauzal yi gazda receptivii.unitiifile cu sector apicol ~i apicultorii cu stupine personale unneaza sii anunte. ontogeniei. numiirul familiilor de albine. Factori determinanfi . ora~ului sau municipiului ~i primarul. exploatarea intensivii. care executa sau beneficiaz8 de tratamente fitosanitare cu pesticide. . pe teritoriul ciiruia se afl8 stupina. precum qi obligafia de a interveni in sprijinul apicultorilor in caz de intoxicare a albinelor. vor anunfa. 2.sii sesizeze imediat.yi sediul sau adresa la care acesta urrneazi sii fie anunpt in cazul efectuiirii unor tratamente fitosanitare. variariile b r u ~ t e deficitarii. in scris cu cel pufin 5 zile inainte. protozoare ~i parazifi care le pot produce in anumite situatii imbolniiviri yi chiar moartea prematurii in una din fazele metamorfozei sau a viefii lor. tori defin5toriide stupine situate in raza teritorialii a localitafii. reproducerii ~imoqii. Factorii care concur5 la declan~area evolufia infecfiei sunt: ~i 1. despre locul. asigurii indeplinirea masurilor de prevenire a intoxicatiilor. legi Pe tot parcursul viefii lor sunt supuse permanentei agresiuni din partea unor specii de virusuri. .medicii veterinari de circumscriptie sunt obligati sii controleze dac8 unitiitile sau persoanele fizice cu gospodiirie personala. dupii caz. precum pe ~i circumscriptia sanitar-veterinarii. sediul sau adresa definiitorului de familii de albine. data inceperii ~i mijloacele cu care se executB tratamentele cu insecticide. Infecfia este o stare de boa15 determinatii de invazia localii sau general8 a unui agent patogen in organism.MANUAL UL A PICUL TORUL UI I I 1 I caz. micete. in scris.yi celelalte specii de animale fac parte din lanful trofic planetar qi se supun acelora~i biologice ale filogeniei. Factori predispozanfi care favorizeazii aparitia conflictului dintre agentul cazal ~i gazdii ~i pot sii determine o evolufie mai de bolii: alimentafia deficitarii. precum . deci rezultanta conflictului dintre organism ~i factorii biologici de agresie. consiliul local a1 comunei. 9 ( 11 . locul de amplasare a acesteia. circumscripfia sanitara veterinara pe raza ciireia este situatii stupina in cazul producerii intoxicatiilor la familiile de albine. sub semniiturii de luare la cuno~tinfi. bacterii.

La albine. compuse din acizi nucleici qi proteine. deficit glucidic.insu~irea germenului de a se reproduce in tesuturi moi ~i toxigenez5 . faza evolutiva . I 1 Boli virotice Virusurile sunt microorganisme subcelulare. septicemia. ameobioza. I medicamentoase. intoxicatii: alimentare. pin5 la aparitia primelor sernne de boali (de la 3-4 zile pgn5 la 5-6 zile). cronice. Virusurile patogene pentru albine Cw du 8&eptia virusului filamentos ~i iridescent care sunt constituite . spiroplasmoza. acarapioza. paralizia cronic5. fir5 metabolism propriu fiind replicate de celulele gazd5 in milioane sau miliarde de exemplare prin mesajul transmis de virus genom~lular. Perioadele infectiei sunt: faza de incubatie . viroza albinelor de Egipt. Doza de germeni care poate provoca infecfia . viroza aripilor opace. / senotainioza.yi moartea organismului depinde de cantitatile patogene ale germenului. in functie de modul de transmitere: necontagioase sau contagioase. deficit lipidic. cu noxe industriale. varrooza. generali. $i&le se clasificain dour categorii dup5 tipul de acid nucleic qi nurnirul d@mt nb acrerrnoleculare de AND sau ARN. triangulinoza. in functie de perioadele de evolutie: supraacute. iradieri. sau s5 p5trund5 in num5r mare in organism. parazitoze: brauloza. dismetabolii: disproteinemii. viroza filamentoash puietul in sac. bacterioze: loca american5. hipotermii. predatori: predatorii cerii. predatorii albinelor. viroza X. loca europeang. in functie de extinderea la nivelul individului sau familiei: local5. fir5 aparat enzimatic. cu pesticide. eusootice. in functie de complexul cauzal: primare.MANUALUL APZCULTORULUI Pentru a se realiza infecfia este necesar ca agentii patogeni s5 p5trund2 Tn structura gazdei receptive. protozooze: nosemoza.care poate fi vindecarea sau moartea. tubului digestiv. Clasificarea infeciiilor se face in functie de rgsplndirea lor: sporadice. faza final5 . viroza botcilor negre. condifionate. paratifoza. aspergiloza.timpul de la aparifia simptomelor yi pin5 la disparitia lor. toruloza. tubilor Malpighi ~i traheelor. in general infectiile se produc la nivelul tegumentului larvar. 1 acute. candidoza. 3. in functie de agentul cauzal viroze: paralizia acut5.' 4% / 258 .insutirea germenului de a produce tulbur5ri functionale prin secretii de toxine (ex0 qi endotoxine).perioada de timp scurs5 de la p5trunderea germenului in organism. deficit vitamino-mineral. rickettisioza. secundare. melanoza. micoze: ascosferoza. reprezentate de: virulenp . Pentru a produce infectia qi moartea unui organism agentul patogen trebuie s5 posede o viteza de reproducere foarte mare. hipertonemii. epizootice gi pansootice.

viroza filamentoasi. viroza albinelor de Egipt.MANUALUL APICULTORULUI din AND. temperaturi foarte sc5zute. altele in sezonul rece. in ganglionii nervogi. c5lduri qi secete excesive. protozoare sau prin facilizarea izbucnirii u n ? i ~ n t a @ s-+ e T .\ iropktsme. albinele folosind flora melifer5 gi trilntorii migrind fir5 s5 fin5 seama de granip. virusul iridiscent. continental gi intercontinental datorit5 transportului de material biologic apicol reproduc5tor. Cantitsti mari de virusuri se g5sesc. hipofaringiene. virusul paraliziei lente. unele predominilnd in sezonul cald. virusul de Arkansas. virusul botcilor negre. virusul X. virusul albinelor de Egipt. virusul de Kagmir (tulpini australiene). Aglomer5rile de familii de albine favorizeaz5 o intens5 contaminare. fond toxic. Aceste virusuri au fost denumite: virusul paraliziei cronice. nosemoz5. postcerebrale. in ultimii ani. bacterii. Virusurile care afecteaz5 albinele sunt mici de 17-35 nm. viroza X. celulele intestinale sau ale traheelor qi in hemolimfi. In baza cercet5rilor efectuate pdn5in prezent au fost descoperite gi clasificate 17 virusuri patogeni ai albinelor Apis mellifera gi Apis cerana. Virozele pot evolua singure sau asociate intre ele. efectuat in general clandestin de c5tre apicultori. cat gi cu protozooze (nosemoza). Sistemul stup5ritului pastoral face ca maladiile virotice gi altele s5 se r5spilndeasc5 in scar5 national5 intr-un singur an. micete. Patogenitatea lor cregte in anumite conditii gi anume: fondradioactiv crescut. virozele albinelor au luat o extindere tot mai mare ap5rilnd noi maladii virotice in scar5 planetar5. virusul de Kagmir. atilt asociate intre ele. Puterea de contagiune a virozelor este foarte mare gi se face prin contact intre albine gi ingestie (hr5nirea larvelor sau transferul mierii de la o albin5 la alta). dismetabolii prin hran5 necorespunz5toare. virusul asociat paraliziei cronice. virusul Thai. virusul puietului in sac. un interes deosebit trebuie s5 acordim urm5toarelor viroze: paralizia acut5. paralizia cronic5. virusul filamentos. cu excepfia virusului iridiscent de 150 nrn gi a celui filamentos de 4501150 nm. in functie de viroz5. Virozele evolueaz5 in general. exploatare cu intens5 spoliere a albinelor gi sl5birea r5spunsului lor imun la apgrare. Aceste maladii sunt vehiculate la distante mari. viroza Y. Pentru zona continental5 in care ne aflgm. virusul maladiei Insulei Wight. in organele interne ale larvelor ~i albinelor precum cuticula dermicq in glandele toracice. puietul in sac gi viroza botcilor negre. virusul Y. virusul aripilor opace. Contaminarea se face gi din aproape in aproape intre pri. Fenomenele patogene in timpul evolutiei virozelor se @bt m&ca prin cregterea virulenfei unor germeni de asociafii precum riqhgttsii. atilt la albinele adulte cilt ~i la larve. virusul paraliziei acute.

Se transmite prin contact qi i se recunoaqte prin: evolufia in tot cursul anului cu acutiziiri .?. boala se recunoaqte prin: evolutia in sezonul activ mai ales vara gi inceputul toamnei. ca de exemplu: loca europeana. loca european8. loca american. nosemoza ~i ascosferoza. transmifindu-se prin contact gi ingestie. Virusul paraliziei acute poate fi gisit $i in albinele clinic siinitoase. Maladia are un inalt grad de difuzibilitate. distensia abdomenului. privind diagnosticul virusurilor albinelor cel mai specializat laborator este cel de la Institutul Rothamsted din Anglia. Pe plan mondial. imunodifuzie. de asemenea. In general se intilnesc urmatoarele semne de boali: larve rnoarte nec5picite sau c5picite f i r i sernne de loc8 sau ascosferozii. o boa15 infecto-contagioas5 a albinelor adulte. Diagnosticul diferential trebuie %cut fati de intoxicatiile acute. antenelor. se face intotdeauna diferential cu intoxicafiile. imunofluorescenf5. In ceea ce privegte diagnosticul clinic. albinele moarte inainte de eclozionare malformate (in general cu aripile insuficient dezvoltate). aflate in stare de prcmunifie gi rezistenfi. Paralizia cronicci estc. Aceste examene de laborator surit de inalti tchnicitate gi specialitate.100 indivizi) $i poqiuni de fagure (15115 cm) cu puiet suspect. produs5 de un virus ARN.MANUAL CrLA PICUL TOR UL UI clasice. cu tropism pentru sistemul nervos qi glandele salivare. nilnfe moarte de culoare alb8cenugie. elipsoidal cu diniensiuni de 20-27 x 40-70 localizare in sistemul nervos. culturi $i fcsuturi de infcctivitate. Paralizia aczltri este o boa15 infecto-contagioasii a albinelor adulte. tremurituri ale aripilor. necesitind materiale. Clinic. paralizii ale aripilor qi membrelor. nosemoza acut5 gi fat. n~oartea in 3-5 zile de la aparifia semnelor clinice. . incapacitate de zbor a albinelor. asocierea virozei cu nosemoza. substanfe $i aparaturi corespunz8toare ca $i personal executant de inalti calificare. microscopie electronic5 qi ELISA pe probe de albine vii (50. intestinul subfire la inseqia tubilor hipofaringiene $i mandibulare. aspergiloza $i nosemoza.5 de celelalte viroze cu manifestari nervoase. produs8 de un virus sferic cu dimensiuni de 30 nonometri. Diagnosticul virozelor albinelor se pune in baza semnelor clinice $i examenelor de laborator prin irnunoseroprecipitare. puietul viros. Diagnosticul se face prin teste de infectivitate.

Viroza afecteaz5 ~i omoar5 o parte din nimfele albinelor albinele. 50-100 indivizi. microscopie electronicii. Diagnosticul diferenfial se face fat5 de intoxicatiile cu pesticide. sl5besc prin disparifia albinelor in num5r mare. Viroza botcilor negre . iar puiet diseminat. pete negre. imunodifuzie. Familiile infectate in timpul primaverii gi verii. de regulii le desciip5cesc ~i le indep5rteaz5. imunofluorescenfii. de dimensiuni de 17 nanometri. ELISA pe probe de albine vii suspecte. Clinic. mic. F5rB a fi o regulii. celelalte viroze gi septicemii. boala se recunoa~teprin: evolutie mai ales in timpul iernii care produce mortalitate accentuatii pin5 la pierderea multor familii de albine. imunoelectronomicroscopie. microscopie electronic8. reducind eclozionarea cu 90-95%. aspect de furnic5. aparifia indivizilor de culoare neagrii cu luciu metalic. ELISA gi examen histopatologic pentru punerea in evident5 a corpusculilor Morison in citoplasma celulelor intestinului subtire la nivelul inseqiei tubilor Malpighi. contractarea abdomenului. 261 . cu tropism pentru sistemul nervos cefalic Si toracic ~i glandele salivare. Probele pentru examen de laborator se constituie din 50-100 albine vii ~i poqiuni de fagure 15115 cm cu puiet suspect de boal5. Clinic. albinele sgniitoase indepiirteazii permanent din stup pe cele bolnave. Este produs5 de un virus ARN cu dimensiuni de 30 nanometri. fenomene nervoase traduse prin tremuriituri ale aripilor. f a g de celelalte viroze cu manifestiiri nervoase (aspergiloza albinelor adulte). depilare. boala se recunoagte prin: moartea nimfelor de matcii in botci. semnele bolii apar la 4-10 zile de la infectie.MANUAL UL APICUL TORULUI in sezonul de toamnii. Este produs5 de un virus ARN. moartea survine de regulii dup5 12-25 de zile de la aparitia semnelor clinice.n fpnsparenp botcii.boa15 infecto-contagioasii specific5 nimfelor miitcilor qi albinelor lucr5toare. Diagnosticul diferential se face fat2 de intoxicatii. Diagnosticul se face serologic prin imunodifuzie. se asociaz5 cu nosemoza. incapacitate de zbor. Virusul se transmite pe cale digestivii prin albinele doici gi se poate multiplica qi in albinele adulte de regulii afectate de nosemozii. albinelor li se opacizeaz5 aripile qi igi pierd capacitatea de zbor. acestea capiitii o culoare inchis5 observindu-se pr!.boa15 infecto-contagioas5 a albinelor adulte gi miitcilor. Viroza aripilor opace . paralizie a extremitiitilor sau a intregului corp. Diagnosticul se face prin teste de infectivitate. seroprecipitare. iar ca urmare a proceselor de autolizii gi putrefactie.

Diagnosticul se stabileqte prin examen serologic qi prin microscopie electronicii. aceasta ciipiitdnd un aspect Iiiptos. VirozaX . Sernnele clinice sunt nespecifice. intestinul subfire. Se transmite prin ingestie qi prin inoculare de parazifi limfofagi. glandele cerifere.boalii infecto-contagioasii a albinelor adulte care este produsii de un virus AND mare cu dimensiuni de 4501150 nanometri. iar mortalitatea se inregistreazii in lunile de primiivarii. Se transmite prin ingestie de . torace. produsii de un virus ARN. Larvele iau aspectul caracte@%w unui sac plin cu lichid.MANUALUL APICULTORULUI Diagnosticul se face prin examen serologic qi microscopie electronid pe probe de botci qi porfiuni de fagure cu puiet suspect. Boala se transmite prin ingestie qi de regulii evolueazii in asociere c u nosemoza in sezonul de iarnii-primiivarii. cu dimensiunea de circa 30 nanometri. rpul gras qi celulele nervoase. corpul gras. Transmiterea virusului se face pe cale digestivi. Virusul se localizeazii in celulele nervoase. Diagnosticul diferential trebuie ficut la nimfele de albine lucriitoare f a p de cele afectate de atacul larvelor de giiselnip. Viroza albinelor de Egipt . Boala in condifii naturale nu a fost studiatii.boa15 infecto-contagioasii a albinelor adulte. Aceas% virod determinii sliibirea familiilor prin scurtarea viefii albinelor. familiile sliibesc. 15115 cm. de venin qi in hemolimfi. Puietul in sac . Probele pentru diagnostic se constituie din 50-100 albine vii suspecte. ciirora le deterrninii moartea in stadiul de puiet ciipiicit. albinele iqi pierd capacitatea de zbor. VirozaJilarnentoasa'.boalii infecto-contagioasii a albinelor adulte qi a nimfelor. Infectia evolueazii de obicei iarna qi primiivara qi este agravatii cdnd se asociazi cu protozoarul Nosema apis qi Malphigamoeba mellifica. Probele pentru examen de laborator se constituie din 30-50 albine vii suspecte.este o boalii infecto-contagioasii specifics larvelor de albine. 0 bunti parte din familiile bolnave supraviefuiesc dar au o dezvoltare slabii. este produsii de un virus ARN sferic de 30 nanometri. Diagnosticul se face prin microscopie electronicii din hemolimfa albinelor cu semne de boalii ~i prin examen serologic. faringiene. b l etiologic este un virus ARN de formii sfericii cu dimensiunea de Virusul se localizeazii in celulele glandelor hipofaringiene.

stringerea gi distrugerea prin ardere a cadavrelor. boala se recunoagte dup5: moartea larvelor dup5 4 zile de la c5p5cire. Diagnosticul diferenfiat se face faF de loca american5 gi viroza botcilor negre. Miisuri de prevenire qi combatere a virozelor la albine. celulele cu c5p5cele scufundatee gilsau perforate. Diagnosticul se stabilegte prin teste de infectivitate gi teste serologice. acestea nu au acfiune asupra virusurilor dar creaz5 o rezistenv a germenilor bacterieni fati de antibiotic gi r5min sub forma rezidual5 in produsele stupului. Larva moart5 nu prezint5 miros. neeclozionat. aspectul de puiet afectat impragtiat pe fagurii cu puiet. Dup5 moarte.in viroze nu se recornand5 tratamente preventive cu antibiotice. asigurindu-se hran5 suficient5 gi de bun5 calitate care s5 le confere o rezistenfa natural5 crescut5 fa@ de infecfiile virotice. faguri cu miere gi p5stur5 intre stupii suspecfi de boa15 gi cei s5n5togi in cadrul stupinei gi intre stupine. profilaxia gi combaterea virozelor la albine se realizeaz5 printr-un complex de mgsuri care const5 in: . .eliminarea schimburilor de material biologic. . . Albinele adulte din familiile afectate de boa15 pierd apetitul pentru polen gi au o durati de via@ mai scurt5.MANUAL UL A PICUL TORULUZ Clinic. derivatilor fenolilor.realizarea gi menfinerea unei permanente stiri de igieni in stupi gi stupin5 prin eliminarea gi topirea fagurilor vechi.interzicerea folosirii in hrana albinelor a mierii gi polenului ce provine din familii bolnave sau suspecte de boal5. Pentru examen de laborator se recolteaz5 probe din porfiuni de fagure 15/10 cm cu puiet suspect. prin deshidratare larva se transform5 intr-o cojig brun5 agezat5 pe plangeul celulei cu capul recurbat spre abdomen.bacterioze. .intretinereain condifii optime a familiilor de albine pe tot parcursul anului. a celor cu puiet mort.numai in cazurile in care apar semne clinice specificd%l$clasice . protozooze gi parazitoze s u p r a a d 5 u ~ ' v ~ rlor. culoarea larvelor devine treptat galben-cenugie gi apoi brun5. sesquiterpenelor. . precum gi preparatului Arahnovir cu care s-au obtinut rezultate pozitive. micoze.. lee vor efectua tratamente cu medicamente specifice fiec5rei boli id * % 263 %$@IJ \% <i . nu este aderenti la perefii celulei. larvele extrase din celule au aspectul unui sac plin cu lichid.chimioterapia bazati pe substante de origine natural5 de tipul izoflavonolilor. iar confinutul nu este filant.papuc chinezesc". . dind aspectul cunoscut de .

e oztge qi de miros. .bacterie secundar5 asociata in aceasta boala. I % 1 I . &pun. trilntori. ocazii cu care se face contaminarea gi rgspindirea generali a bolilor.dezinfectii repetate profilactice ~i de necesitate cu una din substantele: soda causticii. Mirosul este variabil. In etiologia bolii sunt incriminafi: Mellissococcus pluton. Boala apare in general primavara inaintea culesului de salcim. se realizeaza ca gi in cam1 locii americane (albine hoate. se hrilnesc qi eliminii toxine. kge5 264 . apoi sufera modificari de pu-/: cu1oar. Pe fagure.este o boala infecto-contagioas8 care afecteaza puietul de albin8. larvele ciip5cite. loca europeana fiind mult mai frecventg primavara ~i la familiile slabe. Pentru ace~tia. putind fi a$ <& &$ic kcil in unele camri aromat sau lipseqte cu totul. precum qi in golurile de cules din sezonul apicol. sezonul ~i puterea familiei de albine joaci rolul cel mai important. inmulfirea microbilor se face pe seama hranei existente in intestinul larvelor. faguri de la familii bolnave). Loca europeang apare mai rar decilt loca americana qi este mai putin gravi afectind in general larvele tinere in viirsti de 3-4 zile qi in propoqie mult mai redus%. cloramina B gi ap5 oxigenata.X. unde se inmultesc. ceea ce duce la slgbirea acestora. provocind grave perturbari fiziologice. formol. Enterococcus faecalis . toxinele piitrund prin perefii intestinului in tot organismul. avind hrana insuficientii qi de slab3 calitate. Boli bacteriene Loca europeanii .MANUAL UL APICUL TORULUI .evitarea aglomer5rii stupinelor in pastoral pentru eliminarea interferentei ce se produce intre albinele din familii bolnave qi cele sanatoase ca urmare a ratacirii acestora. imbolnivirea qi in final. 1991 privind unele masuri pentru protectia familiilor de albine impotriva intoxicatiilor cu pesticide". de la o familie la alta sau de la o stupin2 la alta.prevenirea intoxicafiilor qi toxicozelor se realizeaza prin respectarea prevederilor din "Ordinului 45 din 2 1 . moartea larvelor. de regula in stadiul de puiet nec8pZicit. . Paenibacillus alvei. Bacterium eurydice. Paenibacillus larvae. Cgldura din timpul verii gi aparitia unor culesuri bune in natura fac ca boala s i regreseze int5lnindu-se qi vindecsri spontane. impachetate necorespunz5tor. Transmiterea bolii in interiorul stupului. soda de rufe. Larvele bolnave devin initial mai transparente. puietul estc raspan neuniform. Transmiterea bolii se face odata cu hrana administrata puietului de catre albinele doici. cind microbii pitrund in intestinul larvelor. Bacillus orpheus. determiniindu-i moartea. rgsucindu-se in celule vi devenind mai intii galbene cu nuante in* in ce mai inchise pin2 la maroniu. Pe de alti parte.

tratament medicamentos cu Oxitetraciclinii sau Locamicin dupii cum urmeazii: Oxitetraciclinii in sirop din miere sau zahiir 0.Oxitetraciclinii in zahiir pudrii 3 g11000 g zahiir. se va face dezinfectia profilacticii sau de necesitate dupB caz. concomitent cu primele trei administriiri prin pudrare se pot face ~i trei administriiri de sirop preparat din 1 kg Locamicin la 1 litru infuzie din plante medicinale.C. . . au culoarea maronie. ele fiind considerate contaminate. trei administriiri la interval de 3 zile ~i inc5 douii administriiri la interval de 5-7 zile. muleazii fundul celulei ~i cap85 aspectul unor solzigori de consistenp cauciucului ce pot fi ugor extra$ din celule. de trei ori la interval de 3 zile qi incii de douii ori la interval de 5-7 zile.A. Diagnosticul prezumtiv se pune pe baza semnelor clinice. iar fagurii vor fi topifi gi schimbati.5 gll cite 200-250 ml/ familie in functie de puterea acesteia. iar cel de certitudine se stabilegte in laborator de specialitate pe probe de fagure cu puiet de 15115 cm suspect de boalii. Loca europeani este declarabilii de la aparifia primelor semne de boa15 gi carantinabil5 incii 30 de zile de la insiinBto~irea clinic5. prezintii pete de culoare giilbuie care in cele din urmii devin cenugii-negre. boala se recunoagte dupii: aspectul de puiet impr5gtiat pe fagurii afectati datoritii prezenfei celulelor cu ouii sau larve neciipiicite in zonele compacte cu larve ciipiicite.D. dupii 10-20 de zile. larvele afectate igi schimb5 pozifia in celulii. Se atrage atentia cB mierea provenit3 de la asemenea famili+se interzice a fi valorificati la export! & ' % 265 F rC . cite 200-250 mllfamilie. .in cazurile grave. evidenfiaz5 prin tegument traheele. . Combaterea locii europene se realizeazii prin: . cite 80-100 g amestec pulverizat peste albine ~i printre rame. igi pierd turgescenta gi se transform5 intr-o mas5 p5stoas5.indepiirtarea din stupi a fagurilor cu puiet afectat (in stadiul incipient sau in evolufie a1 bolii). care are la bazii Oxitetraciclinii se va administra in acelagi mod ca amestecul de mai sus. larvele moarte se deshidrateaz5.MANUALUL APICULTORULUZ Clinic. Stupina afectatii se va trata in mod obligatoriu gi in primiivara anului urmiitor aparitiei bolii.Locamicin produs de I. La aparifia bolii se recomandii sii fie tratate toate familiile de albine din stupinii. neaderentii la peretii celulei avind un miros acru sau aromat.

Trebuie precizat c i loca americani nu se vindeci de la sine. 5)sporii de locii p o t j introdu~i stupi. Aceasta presupune ca in paralel cu tratamentul specific s5 se aplice o%lex de misuri care s i limiteze rispiindirea bolii in toati stupina ~i iwthpinp dinjurul focarului de boali. 75 . se face prin intermediul albinelor hoate.\ de albini determiniindu-i moartea de reguli in stadiul de puiet cipicit. triintori. prin hriniri cu miere infectati. prin diferiti paraziti qi diunitori ai stupului (exemplu Galleria rnellonela). Difuzarea bolii de la o fan~ilie bolnavi la alta sinitoasi. roi. loca americani produce cele mai mari pierderi economice in familiile de albine prin distrugerea acestora ca entititi biologice $i prin productia redusi de miere ~i a altor produse ale stupului. prin adipitori. r U *e . 2Cfagure cu puiet.Modul de contaminare a familiilor de albine cu loca: 1)stupi cu albine. 3)hriinireafamiliilor cu miere contaminati. de citre medicul veterinar. Agentul etiologic este Paenibacil/~/s larvae subspecia larvae. mitci din stupine contaminate fir2 atestarea stirii de sinitate. in 6)hranii infestatii administratii puietului neciipiicit Loca arnericanii . 4)scule ji rnateriale infestate. precum ~i de la o stupini la alta. prin uneltele de lucru.MANUALUL APICULTORULUI Fig. Loca americani este considcrati cea mai gravi boali bacteriani a puietului ciruia ii produce moartea in stadiul de puiet cipicit. Combaterea bolii este foarte dificili ~i nu se rezumi doar la tratamentul medicaw@m.este o boali infecto-contagioasi care afecteazi puiets. schimbarea fagurilor de la un stup la altul. un i '( eC . prin cumpirarea sau schimbul de material biologic . Dupi varroozi.familii. Boala evolueazi in tot sezonul activ cu viirfin lunile iulie-august.

perforate. Aga cum s-a precizat combaterea locii americane se face prin tratament medicamentos gi o serie de m5suri deosebit de importante ~i utile dup5 cum urmeazii: .in stadiul avansat a1 bolii. .) pe probe de fagure 15115 cm cu puiet suspect de boali. .V. Nitrofuran.fagurii afectafi de boa15 exhal2 un miros caracteristic de putrefacfie sesizabil la deschiderea stupului gi chiar de la intrarea in stupinii. Pentru tratament se vor folosi numai Oxitetraciclinii sau Locamicin.S. in celulele afectate.fagurii gi familiile puternic afectate. @P t'$Si ".5 gll ciite 200-250 mufamilie in funcfie de puterea acesteia.depistarea familiilor afectate de boalii prin examen clinic al tuturor familiilor din stupina efectuat de medicul veterinar din zon5. Oxitetraciclin2 se administreaza in sirop din miere sau zah2r 0. Sunt interzise pentru tratament: Streptomicina.MANUALUL APICUL TORULUI Clinic boala se recunoagte dup5: .flambare. Se efectueazii dezinfecfia de necesitate a inventarului apicol care cuprinde obligatoriu urmritoarele etape: lcrrrnlln . aderent la peretele inferior al celulei. Diagnosticul se poate pune de medicul veterinar yi de apicultor pe baza semnelor clinice in stupinii. iar la incercarea de extragere.celule cu c5p5cele umede. se vor distruge in totalitate prin ardere.cur2fire mecanici. trei administrgri la interval de 3 zile gi inc2 douii administriiri la interval de 5-7 zile. . escavate.r .fagurii cu num5r redus de celule afectate se elimin2 din stupi. Diagnosticul diferenfial se face fa@ de loca europeanii.dezinfecfia propriu-zis5 cu una din substanfele: h f d & Q d i u ~ t 2 = 267 r ** P- . se topesc gi se inlocuiesc cu faguri noi. puietul viiros ~i puiet in sac (boalii virala).sub c5p5cele se g5se~te detritus larvar de culoare ciocolatie. un aderent la perefii celulei. confinutul se intinde sub forma unui filament de 3-5 cm (proba b5plui de chibrit). . acestea fiind considerate contaminate. .aspectul de puiet imprggtiat pe faguri. filant. Tratamentul medicamentos se efectueaz5 la toate familiile din stupinii. iar diagnosticul de certitudine se stabilegte in laboratorul de specialitate (D. . sau semne clinice evidente (ap2rute ca gi cazuri noi). . larvele moarte se deshidrateaza complet aviind aspectul unui detritus maron-inchis spre negru. Cloramfenicol. de culoare maron-inchis spre negru.

albine moarte in fata stupului. fragilitatea . Mierea provenitii de la aceste familii. in stupi supuyi misurilor de dezinfectie. in alte cazuri. dar cazurile de boali sunt foarte rar . boala se recunoayte dupi: incapacitatea de zbor a albinelor. sau formol3%. In aceste situatii. Agentul etiologic este Pseudomonas apiseptica yi poate avea formi acuti $ i ~ . Stupina afectati de loca americani se va trata in mod obligatoriu ~i in primivara anului urmitor aparifiei bolii ~i se vor aplica misurile de dezinfectie. c . in asemenca cazuri. diagnos CYpic. Atestarea stirii de sinitate a stupinei se va face de citre medicul veterinar din zon8. Dupi dezinfecfia inventarului se va face transvazarea familiilor trecute prin boali. nu se va valorifica la export! Septicemia .MANUAL UL APICUL TORUL UI caustici) 4%.@$%\&manifest5ri nervoase. i evolueazi in sezonul activ. pirisirea st. pentru a evita riscul de extinderc a bolii. carbonat de sodiu (sods calcinati) 5-6%. In asemenea cazuri. precum $i in cazul formelor atipice de loci europeani este greu pentru apicultor sau chiar pentru medicul veterinar s i stabileasci diagnosticul pe baza semnelor clinice. se recomandi folosirea unuia din cele doui antibiotice Localnicin sau Oxitetraciclini in dozele $i numirul de administrari mentionate la tratamentul cclor doui boli yi aplicarea de misuri severe de igieni.este o boali infectioasa specifics albinelor adulte. cele doui loci pot fi inthlnite in stupi diferifi din aceeaqi stupin8. tratate yi fir2 semne clinice de boali. pentru examenul de laborator este necesara o perioadi mai lungi dc timp care ar inthr7ia aplicarea misurilor de tratament $i dezinfectie. in aceea~i loca americani cit yi loca europeani c11 semne clinice specifice fiecireia din cele doui boli. Mierea provenitii de la stupina in care a evoluat loca americanii nu se comercializeazii! Loca americani este o boali declarabili ~i carantinabili. I Infectii mixte de loci americani yi loci5 europeani pot evolua in numeroase familie de albine pot fi diagnosticate atlt stupine. Pe de alti parte. de la aparifia semnelor de boali $i inci 60 de zile de la insinitoyirea clinic8 yi efectuarea dezinfectiei finale.

Diagnosticul diferential se face fat5 de septicemiile produse de virusuri. diaree gi paralizie. in propoqii de cite 200-300 mllfamilie in functie de puterea acesteia. abdomen balonat. torace. fat5 de nosemoza acut5. boala se suspicioneazii dup5 urm5toarele semne ale albinelor: incapacitate de zbor.100 de albine vii sau muribunde) prin recoltarea hemolimfei care. virozele cu simptomatologie nervoasi gi fat5 de intoxicatiile cu pesticide. urmat de moarte. prin examinarea unei probe de aproximativ 30-50 de albine muribunde suspecte. in p5qile componente: cap. Diagnosticul se stabilegte numai pe baza examenului de laborator. Albinele bolnave prezinti incapacitate de zbor. Agentul etiologic este Salmonella schotmiilleri alvei.este o boa15 a albinelor adulte provocat5 de Spiroplasma apis gi evolueaz5 in sezonul activ cu viirf de virulent5 in luna mai. Diagnosticul se pune in laborator prin examen sau a1 unui filtrat obtinut din trituratul a 30-50 269 s /- . Tratamentul se efectueaz5 numai in cazurile de boa15 diagnosticate in laborator de specialitate. devine alb5 15ptoas5. Salmoneloza sau paratifoza . in 4-5 administrari la interval de 4-5 zile. Pentru tratament se recornand5 Oxitetraciclina in doze de 0. jurul stupului. Pentru combaterea bolii se adun5 gi se ard albinele moarte de pe fundul ~i din fata stupului. in caz de septicemie. viroze (paralizia acut5 ~i cronici) ~i intoxicafii. abdomen balonat. Clinic.5 g/l de sirop. rickettsii gi alte specii bactcriene. tremur5turi musculare. abdomen. Spiroplasmoza .Pentru izolarea speciei Pseudomonas apiseptica se face examen bacteriologic din hemolimfi gi musculatura toracic5.MANUALUL APICUL TORULUI cadavrelor (desfacerea cu uguring la simpla atingere. Diagnosticul de certitudine se pune in laborator prin examinarea probei de albine suspecte (50. prin cultivarea gi izolarea germenului patogen. se aplic5 dezinfectia de necesitate gi tratamentul cu oxitetraciclinii ca la loca american5. Pentru combatere se indep5rteaz5 de pe fundul gi din fata stupului toate albinele moarte. aripi). iar semnele clinice gi modific5rile anatomopatologice sunt necaracteristice. se ard ~i se aplic5 desinfectia de necesitate. Diagnosticul diferential se va face fat5 de nosemoza clinic5.este o boa15 infecfioas5 specific5 albinelor adulte care poate evolua in sezonul activ dar cazurile diagnosticate sunt deosebit de rare.

gisindu-se ~i in intestinul albinei sinBtoase. pe o h n i de fagure de minimum 15110 cm cu puiet suspect. Multimea larvelor cu aspect de creti pe fundul stupului se datore~te actiunii de detectie a albinelor sanitare. Diagnosticul se poate pune qi prin examen imunoserologic. Pentru combatere se indepirteazii ~i se ard albinele moarte de pe fhndul ~i din f a p stupului. Incepind cu anul 1990 tabloul patologic a1 ascosferozei s-amodificat mult fati de anii 1965-1970 in sensul disparitiei alternantei de celule c&cite vi celule cu larve afectate de ascosferozii (a~a-zisul. rgihghosticul se stabile~te baza examenului clinic al mumiilor recoltate. & F I 270 .este o boala infecto-contagioasi specifics larvelor de albine ciirora le determini moartea in primele doui zile ale stadiului de puiet ciipicit. i ~pierd segmentatia. dupB urmiitoarele semne: aspect in mozaic al Clinic.MANUAL UL APICULTORULUI boali. sunetul caracteristic ce il produce un astfel de fagure cind este scuturat. sub care se gisesc larvele afectate de ascosferozi. cite 250-500 ml pe familia de albine la 5-7 zile interval. Diagnosticul d&b prece% rdt se h c e prin examen microscopic pentru evidentierea ascociatilor ceea C c k i i cu%iagnosticul de certitudine completat de examenul micologic. larvele infectate se ingilbenesc. celulele care contin larve afectate sunt descipgcite de albine putindu-se observa continutul invadat de miceliul alb al ciupercii.. Ascosferoza se recunoavte dupii: aspectul caracteristic pe care il dau fagurelui larvele mumificate riizlete de culoare albi. Boala evolueazii in tot cursul sezonului activ. care decoperteazi celulele cu larve afectate pe care le scoate qi le inliiturii din fagurii afectati din cuib in vederea refacerii efectivului biologic. cretacee. Boli micotice Ascosferoza (puietul viros) . pe scindura de zbor ~i in fafa stupului. pin5 la disparitia semnelor clinice. Treptat boala cuprinde ~i puietul de lucriitoare ~i pe cel din botci. boala se recunoa~te fagurelui cu puiet datorat alternantei de celule ciipicite normale cu celule care confin mumii albe. se face dezinfectia de necesitate qi se aplicii tratamentul cu oxitetraciclini 0. Agentul etiologic este micetul Ascosphaera apis care triiie~teubicvitar. mumiile sunt neaderente la peretii celulei fiind indepirtate de albine ~i se gisesc pe fundul stupului.mozaicm)qi aparitia ~i generalizarea celulelor ciipiicite. larvele mumificate rispindite in f a p qi pe fundul stupului. neaderenfa larvelor la peretii celulelor.5 g la litru de sirop. i se deshidrateazii ~i capiti consistenp cretei. iar transmiterea se face prin ingestie qi transcutanat.

se repet5 de trei ori. fac migciaQ rd&ate ale a m prin membrelor. iar siropul cu Codratin se face concomitent cu pudrarea. sunt aderente la perefii celulei gi au consistenp duri. 4-5 administriri la interval de 4-5 zile. La familiile cu forma avansati de boa14 se administreazi concomitent cu pudrarea gi sirop de Micocidin (1 kg Micocidin la 1 litru de api).este o boali infecto-contagioasi comuni larvelor gi albinelor adulte. cadavrele prezinc abdomenul ugor mirit care in s&@dp&ine 4 . larvele sunt invadate de un miceliu galben-verzui. Administrarea sub formi de pudri se face conform procedurii aritate mai sus. Clinic se recunoagte dupi urmitoarele semne: larvele mor imediat inainte sau dupi momentul cipicirii. 20 g Codratin se amesteci cu 980 g zahir pudrii gi se administreazi ca Micocidinul. se Iirgesc progresiv cuprinzdnd mai multe celule cu puiet gi albine formind insule sau plaje de mucegai. 20 g Codratin + 80 g zahir pudri se dizolvi in 900 ml api la care se adaugi 20 ml de Protofil. zonele de fagure afectat. tratamentul se face cu 1 kg Micocidin la care se adaugi 3 g Oxitetraciclini. se deshidrateazi. puietul pietrificat gi puietul in sac. Transmiterea se face pe cale digestivi gi transcutanat. existi gi semne clinice de locii. in cazul in care se utilizeazi Codratinul se procedeazi in modul urmitor: 20 g Codratin se dizolvi in 975 ml sirop. cite 80-100 glfamilie. amestecul fiind administrat prin pudrare. Pentru combatere se indepirteazi gi se distrug mumiile de pe fundul gi din fa@ stupului. concomitent cu ascosferoza. in cazul in care. administrat in porfii de chte 250 ml. amestecul administrdnduse prin aspersie pe faguri. in celulele necipicite se poate observa o pdnzi de mucegai galben-verzui sau negru. incapacitate de zbor. cad in fafa stupului. Albinele pmmt6 stiri de agitqie. se indepirteazi din stup gi se topesc fagurii puternic afectafi ~i se executii igiena gi dezinfecfia de necesitate. in pocii de cdte 250500 ml. pieselor bucale sau segmentelor corporale gi mm$n c Wca toxiemie. primele doui tratamente la interval de 3-4 zile. Tratamentul se face cu Micocidin administrat in dozi de 80-100 g preparat prin imprigtiere printre rame peste larve gi albine. iar boala evolueazi primivara gi toamna dar cu un grad redus de incidenF. ultimele la 5-7 zile. Boala face parte din categoria zoonozelor (se transmite la om). Aspergiloza (puietul pietrificat) .MANUAL UL APZCULTORULUI Diagnosticul diferenfial se face fa@de loca americani.

din diferite o ajunge in intestinul albinei. Nosernoza este conditionati de factorii favorizanfi reprezentafi de: familii slabe. c5nd este eliminat in mediu! extern odati cu excrementele albinei sau ~ 2 n d aceasta moare. parazitul sporuleaz8. se inmulfe~te produce t @& & $ dra o f ~ p n ie bolii de la o familie la alta ~i de la o stupin5 la alta. Boli parazitare .este o protozooz2 specific2 albinelor adulte. Pentru examenul de laborator se recolteaz2 de medicul veterinar portiuni de fagure cu modificiri specifice .Protozooze Nosemoza . in cavitatea abdominali se observ2 prezenta unor cruste de culoare maron inchis sau negru. pe ovare. Diagnosticul se face in laborator pe m2tci cu leziuni melanice prin examen stereomicroscopic $i micologic. germineaz2 $i dB na~tere parazitului activ. adaosuri in hrani a tot felul de Einuri qi umiditate mare in stup. prin disectia mitcii suspecte sub lupa binocular.plaje de ~nucegai care sunt prinse larve vi albine adulte. Clinic aceasta se recunoavte dup5: diminuarea pontei p h i la incetare. Pentru combatere se trece imediat la schimbarea rnitcilor afectate. produs2 de cauze neinfcctioase. oviducte. se face I A 'I s d 272 I I . Melanoza . vagin ~i perefii rectului. albinele moarte din stupi vi din fafa acestuia vi se distrug obligatoriu prin ardere. in Pentru combaterea bolii se indepirteaz2 fagurii cu puiet $i albine afectate. str2bate tegumentul $i iese prin orificiile naturale acoperind intreg corpul acestora cu un strat de miceliu de culoare galben-verzuic. $i peretelui intestinal. formi sub care dobgnde~te mare putere de rezistenfs. C5nd conditiile de via@ nu-i sunt favorabile.MANUALUL . rniceliul invadeazi corpul albinelor cu incepere de la intestin. iar agentul etiologic este Nosema apis. Dezinfectia de necesitate este obligatorie. in momentul ciind. miere de mani. Boala este produs2 de Melanosella mors apis vi evolueazi in tot cursul anului. Diagnosticul diferential se face in cazul sterilititii mitcii. iernare prelungiti Grii zboruri de curifire. de Diagnosticul se stabile~te medicul veterinar pe baza examenului clinic a fagurilor cu puiet $i albine adultc afectate.4 PICULTORULUI vi toracele.este o boa12 micotici specific2 mitcilor c2rora le determini sterilitatea. unde se hriinevte. Protozoarul se localizeaz2 vi se inmulteqte in intestinul mijlociu a! albinei. Numai examenul de laborator certific8 prezenta bolii. dop de excremente in regiunea anusului.

scurtarea vie$ in perioada de iarni. microscopic al continutului acestuia. viroza x. observabile pe sciindura de zbor. familiile slabe. perefii ~i fundul stupului. precum $i in intoxicatii. neigienizate. In marea majoritate a cazurilor. paralizeaza ~i mor. flasc. datoritii rezistenfei naturale a familiilor de albine acestea prezinta o formii latent8 a bolii care treptat se transform5 intr-o form5 acuti atunci ciind echilibrul biologic a1 familiei este perturbat. au aripile intinse ~i picioarele adunate sub torace. sunt incapabile de zbor. De asemeni. pete de diaree pe speteze. Pentru ca nosemoza s5 se manifeste clinic. i&& $ prinGvara. capacul ~i fafa stupului. Probele pentru examenul de laborator se constituie din 50-100 albine vii. Nosemoza clinic5 acut5 se recunoa~tedup5 urmiitoarele semne: uzura prematura a albinelor ~i depopularea stupului. Diagnosticul diferential se face fa@ de amoebioz5.ka{ii acute ~i paralizii virale. se deplaseazg cu dificultate. paralizia cronica. muribunde sau moarte recent recoltate de la fiecare familie din stupins. c5nd dinamismul de acesteia scade iar intensitatea cre~terii puiet se reduce nemaifiind in masur5 s5 compenseze moartea albinelor adulte. Varroa destructor ~i Braula coeca.. albinele bolnave prezinta abdomenul destins. k i * ' 273 * > . iattm. Se asociaza cu amoebioza. cu rezerve de hran5 insuficiente ~i de calitate necorespunz5toare (miere de man& sirop de zah5r administrat toamna tiirziu) ~i fond toxic. cu predilectie. viroza filamentoas5. este nevoie de interventia unor factori favorizanti. albinele moarte de pe fundul stupului qi se distrug prin arderd%%d$&rteddin n & . . fecale diareice de culoare maronie cu miros fetid eliminate sub form5 de jet in timpul zborurilor de curatire %cute chiar ~i pe timp nefavorabil. pe Diagnosticul nosemozei se stabile~te baza semnelor clinice coroborate obligatoriu cu examenul de laborator care const&in examenul anatomopatologic a1 intestinului mediu $i. faguri. Afecteaza. Nosemoza cronicii evolueaz5 inaparent putiind fi diagnosticat5 numai prin examen de laborator.MANUAL UL APZCULTORUL UI prin albinele bolnave care elimina fecale diareice inc5rcate cu milioane de spori.' Pentru combaterea bolii se indep5rteaz5 periodic. Aceast5 boa15 apare in general in cursul iernii ~i inceputul primaverii insofit5 de diaree ~i imbraci douB forrne de evolutie: acut5 ~i cronicii. Diagnosticul de certitudine a1 nosemozei se face numai prin examen de laborator deoarece unele din semnele clinice ale bolii pot fi intiilnite qi in alte entititi patologice. uneltele de lucru de la o prin inventarul contaminat ~i de apicultorul care folose~te familie bolnav5 la alta sin5toas5 fir5 a le cur5fa yi dezinfecta. boala poate fi rispiindit5 ~i de unii paraziti prezenti in stup precum Galleria mellonela.

iar maladia evolueaz5 in timpul iernii gi primgverii fiind favorizat5 de carenfele alimentare. mgtcilor gi trintorilor.este o ectoparazitozri specifici albinelor. se pun sub restricfii sanitare veterinare conform legii. Parazifii concentrati in special pe toracele acestora sunt observabili in familia de albine in tot cursul anului. produsi de insecta Braula coeca. Tratamentul bolii se realizeaz5 prin administrare de Protofil in sirop cite 20 ml/l sau in past5 din miere gi zahir 40 ml/kg. Diagnosticul se precizeazi numai prin examen de laborator anatomopatologic gi microscopic a poqiunii terminale a intestinului mijlociu. familiile trecute prin boali. mitcile din familiile bolnave se vor inlocui cu mitci tinere sinitoase. I Amoebioza . Tratamentul medicamentos al nosemozei se asociaza in mod obligatoriu cu misuri de igien5: stupinele in care evolueazi nosemoza sub form8 clinici.MANUALUL APICULTORULUI stupi fagurii vechi. Boala se recunoa~te clinic dup8 urmitoarele semne: abdomen m5rit. tratate gi fir5 semne clinice de boa15 se vor transvaza pe rind in stupi dezinfectafi. carbonat de sodiu (sod8 calcinatii) 5% sau form01 3-4%. se executi curgtirea mecanic5 qi dezinfectia de necesitate a intregului inventar apicol gi a vetrei de stupin5. Dezinfectia cuprinde urmitoarele etape de lucru: curitire mecanici. deformafi. Agentul etiologic este protozoarul Malpighamoeba mellificae. temperaturi sc5zute gi exces de umiditate. tremurituri ale aripilor. diaree sub formi de jet.este o protozooz5 specifics albinelor adulte. tulburiri nervoase.Parazitoze I Brauloza . Boli parazitare . - coeca .fernela . cu Pete de diaree care se topesc gi se inlocuiesc cu faguri noi. Misurile de combatere sunt similare cu cele mentionate la nosemozi. deoarece ele constituie rezervor de spori capabili s i menfin5 familia contaminati. flambare ~i dezinfecfie chimica cu una din substanfele hidroxid de sodiu (sods caustici) 4%.

Parazitoza se poate recunoayte prin aceea c5 in f a p stupului se observii albine care prezint5 miyc5ri convulsive. trsntori gi mai ales mgtci. Combaterea parazitului se face cu ajutorul unor fafirii albe umplute cu aps amestecat5 cu petrol ce se ayeazi pe capacele stupilor in care insectele de senotainia se vor ineca. prezente. Combaterea ectoparazitozei se realizeazi cu medicamentul Mavrirol conform prospectului care insoteyte medicamentul Senotainioza . in numar mare. Clinic. de obicei. pe resturile de cear5 gi propolis. Combaterea triangulinilor se realizeazg prin fumigafie cu Varachet forte. Clinic se recunoayte dup5: albinele infestate se tAr5sc in fap urdinigului manifestiind o serie de simptome necaracteristice. Triangulinoza . f 4 . Diagnosticul clinic se face in stupin5 pe albine. fragilitatea cadavrelor la nivelul articulatiei pgrfilor corporale. datorit5 morfii albinelor infestate. in special. perturb5 activitatea albinelor gi.depopularea vizibil5 a familiilor. Diagnosticul se stabilegte prin examen clinic in stupin5 gi examen de laborator in scopul evidenfierii larvelor insectei. care sunt tinute in timpul zilei pe stupi. 0 alt2 metod5 se bazeazi pe folosirea insecticidelor la care se adauga o cantitate mic5 de amidon sau fTain5 de griiu. Diagnosticul diferential se face f a p de Varroa destructor gi Tropilaelaps clareae. pe partea inferioar5 a c5p5celelor.MANUAL UL APICULTORULUI Ouale. pentru depistarea ouiilor. Diagnosticul se stabilegte in laborator prin identificarea lawelor de Meloe. livezi gi finete. larvelor gi nimfelor insectei. a m5tcii. pe flora melifer5 din psduri.este o boa15 parazitar5 specific5 albinelor adulte produs5 de larvele insectelor Meloe variegatus qi Meloeproscarabeus. trepidatii ale abdomenului albinelor moarte parazitate de larvele de Senotainia tricuspis. boala se recunoagte prin identificarea triangulinilor pe corpul albinei culegstoare sau pe fundul stupului. periindu-yi totodatii corpul cu picioarele. larvele gi nimfele parazitului sunt vizibile pe perefii celulelor. produs5 de larvele insectei Senotainia tricuspis gi evolueaz5 clinic numai in sezonul cald.este o parazitoz5 specifics albinelor adulte. Cu aceast5 solutie se imbib5 buc5fi de carton alb. precum gi pe faguri. Prezenp parazitilor in stup.

iar diagnosticul in acest caz va fi eronat. in stupin5 diagnosticul se mai poate face ~i cu ajutorul medicamentului Varachet Forte sau a altor substanfe utilizate in terapia varroozei. Examenul clinic se face prin observarea direct2 a paraziiilor pe corpul albinelor. cu i Fig. prin examen clinic ~i de laborator pe intreaga Diagnosticul se stabile~te populafie a stupului. ~khele pentru examenul de laborator se vor preleva de catre medicul :eG>&za c5reia se afl2 stupina.q %solicit2 ca probele s5 contin2 albine vii sau muribunde deoarece acarianu grir8se~te albina moart2.este o ectoparazitoz2 care afecteaz2 intreaga populafie a familiei de albine. larvelor ~i nimfelor de trgntori ~i lucr5toare ~i pe fagurii cu puiet. se manifest5 in tot cursul anului qi se dezvolta in celulele cu puiet de trgntori ~i lucr2toare. albina adult5. Acarianul se inrnulfe~te progresie geometric5. semnele clinice sunt $terse dar pe m2sur8 ce gradul de parazitism creqte.Acarioze Varrooza . cu aripi nedezvoltate. in hiperparazitism populatia familiei se diminueaz2 drastic ~i albinele pir2sesc stupul.MANUALUL APICULTORULUI Boli parazitare . subponderale. cu un ciclu evolutiv in scurt de 7-8 zile. in celula cu puiet ~i se hr2ne~te hemolimfa gazdei (puiet.RGspcindirea varoozei pe glob in primul an dup5 infestare. semnele clinice devin evidente: albinele parazitate prezint2 stare de agitatie ca urmare a actiunii mecanice a parazitului ~i spolierii de hemolimfi. Agentul etiologic este acarianul Varroa destructor. \ "$ 276 . trgntori). cu malformatii ale abdomenului qi picioarelor. fiind incapabile de zbor. o mare parte din albinele tinere eclozionate din puiet puternic infestat sunt neviabile. Diagnosticul de laborator consti in examenul macroscopic qi stereomicroscopic pe probe de albine vii sau muribunde (50-100 indivizilprob2) ~i poqiuni de fagure cu puiet c2picit (15115 cm) prelevate din fiecare familie suspe(. 78 .

? ?Y \$ 'f'" marf%. Tratamentul prin urdini~ se benzile fimigene numai pe plase de sirmil sau face cu deosebita atentie. dup5-e ~tia~mierii 4 . Administrarea de Varachet Forte se face in tot sezonul actiwaumenfiunea ca tratamentele cu cea mai inalta eficacitate sunt cele de toadmfi$and-nu mai exista puiet cgpacit sau acesta a fost indepartat de pe faguri. Csnd intr-un stup orizontal existi dou5 familii. 4 picaturi pentru un stup orizontal. temperatura aerului trebuie s5 fie de peste +12"C ~i albinele s2i nu se afle in ghem. Pentru a se putea executa tratamentele. iar substantele active actioneaza asupra acarienilor prin contact molecular. Fumigatiile se vor face numai prin urdiniqul stupului. Varachetul Forte se administreazii sub formi de fimigatii. 3 picaturi pentru un corp Dadant.10 km. unele neautorizate qi introduse fraudulos in tar$ a favorizat mentinerea qi extinderea bolii urmata de pierderi de familii de albine ~i de productia acestora. Dac2 la ultimele dou5 tratamente familiile au fost deja restrtinse pentru iernare ~i s-au montat diafragme total despaqitoare. banda de carton va fi indoiti pe lungime. in tara noastra Autoritatea National5 Sanitar5 Veterinarg a autorizat producerea qi folosirea in actiunile de combatere a varroozei urmiitoarele medicamente: Varachet Forte ~i Mavrirol. Folosirea altor medicamente. astfel: 2 piciituri pentru un corp de stup multietajat. atunci cantitatea de Varachet Forte se raporteaza la spatiul limitat ocupat de familia de albine. precum qi sincronizat la toate stupinele din zona aferentii acesteia pe o raz5 de cel putin 5. formand pe sectiune un unghi. se Administrarea prin urdini~ poate face la toti stupii ~i obligatoriu pentru stupii din pavilioanele mobile sau stationare protejand astfel apicultorul de a inhala din interiorul pavilionului vaporii de substanp activa. Tratamentele se executi cind majoritatea albinelor se aflii in stup (dimineata sau in amurg). Pentru administrarea prin urdini~. se Dozaj: cu ajutorul pipetei se ia substanla din sticlup.MANUAL UL A PICUL TORULUI Pentru combaterea bolii cu rezultate bune este necesar ~i obligatoriu ca tratamentele si? se fac5 in mod organizat. x 4 . Urdini~ul inchide 15-20 de minute. Mentionam cB dozajul (numirul de picgturi) se raporteaza la volumul din stup ~i nu la puterea familiei de albine. pentru ca prin curenfii de aer sii se poatii intretine arderea completB a benzii. a~ezand buciti de tab15 pentru a nu incendia stupul sau pavilionul. la toate familiile din stupina proprie. in prezent. inhalatie ~i ingestie blocind funcfiile enzimatice qi nervoase ale parazitului. se picura in jumgtatea superioara a benzii. fiecareia I se vor administra 2 picaturi de medicament.

. a) . a) . dupi testarea clinic5 in prezenw Institului pentru controlul - .MANUALUL APICULTORUL UI Medicamentul Mavrirol actioneaz5 prin contact. Laboratorul de patologie a albinelor din I. . d Tratamentul cu Varachetul Forte administrat prin fumigafie este eficient ~i asupra acarianului Acarapis woodi in eventualitatea intr5rii lui in pr5.prim5vara se introduc dou5 benzi de Mavrirol care se fin in stup 30 de zile ~i se scot cu 10 zile inainte de inceperea sezonului apicol.dup5 10 zile de la ultimul tratament cu Varachet Forte administrat prin fumigatie.actiunea medicamentelor este indelungati asigurind deparazitarea aproape total5 atunci cind tratamentele se executi corect. Aceasti3 schema de tratament.C. Pentru combaterea varroozei pentru care se utilizeaz5 Varachet Forte qi Mavrirol se recornand5 urmstoarea schem5 de tratament: I.albinele rimin permanent in stup. la interval de 7 zile. . cite douil benzi pentru fiecare familie de albine sau cite una pentru roi ~i familiile slabe. se introduc benzile de Mavrirol care se fin in stup timp de 90 de zile sau pin5 in prim5var5 fir5 a fi nociv pentru albine. .a1 treilea tratament cu Varachet Forte prin fimigatie se efectueazti dupi extractia mierii marfa de la floarea soarelui. substanfa p5trunde in organismul acarienilor qi le blocheaz5 functiile enzimatice gi nervoase provocindule moartea in timp variabil.A.nu mai exist5 derivii de paraziti de la un stup la altul ~i de la o stupina la alta. de la 3-4 zile pin5 la 45 zile. Benzile de Mavrirol se aqeaz5 transversal deasupra ramelor. Substanta activ5 este imbibati in benzi din material textil. folosit in stupina experimentals a laboratorului ~i intr-o particularil.in stup nu mai exist5 miere marfi ci numai rezerv5 de hran5 pentru iarn5. dup5 ce nu mai exist5 puiet c5p5cit in stup se efectuead doui tratamente cu Varachet Forte prin fumigafie. Eficacitatea acestuia a fost de aproximativ 85% cu la alta.D. . Nu a avut efecte toxice asupra albinelor.toamna. b) .parazifii sunt liberi pe albine ~i deci expu~i actiunii medicametelor. toamni-iarn5 are urm5toarele avantaje: . a1 doilea tratament cu Varachet Forte administrat prin fumigatie se efectueaz5 dup5 extracfia mierii marfi . 11.salcim. 111. are in cercetare ~i testare un nou produs cu actiune acaricidi pe baz5 de uleiuri volatile. b) -la familiile tratate cu Mavrirol in toamn5 se efectueaz5 un tratament cu Varachet forte prin fumigatie. IV.

in concentratii gi doze adaptate la conditiile climaterice ale f5rii noastre.formic. incapacitate de zbor.MANUAL UL A PICULTORUL UI produselor biologice gi medicamentelor de uz veterinar.V. se adun5 in grupuri mi& %e?!&indu-gi capacitatea de zbor mor in afara acestuia. Existi unele semne in leg5tur&cu prezenfa bolii cind se constat5 primsvara o depopulare in mas5 a familiilor de albine. De asemenea.Acaparioza produs6 de acarianul Acarapis woodi Acarienii inteapi peretii traheali hr5nindu-se cu hemolimfii. mortalitate mare cfit gi un numir insemnat de albine bolnave. abdomen dilatat qi diaree.N. **fbp Albinele bolnave p5r5sesc stupul. - Acarapioza este o boa13 parazitari a albinelor adulte tinere care pin5 in prezent nu a fost diagnosticat5 in p r i dar evolueazi in Prile vecine..S. Fig. ~ r o l l ~ 279 k. avizarea. oxalic. inaintarea in salturi gi tremuraturi ale corpului gi aripile destinse asimetric. omologarea gi inregistrarea de catre A. Evolueaz5 clinic in timpul iernii gi la inceputul primgverii. produsul va intra in producfia curenti gi va fi pus la dispozifia apicultorilor ca alternativi la medicamentele chimice de sintez5.\ &- . fl+* tL ve Diagnosticul se stabile~te numai prin examen de l a ~ ~ f i ~ e . este in curs de testare un produs pe baz5 de acizi organici .79 . Este produsi de Acarapis woodi care igi realizeazi ciclul biologic in traheea toracici a albinei. lactic sau in acizi in alternanfi cu uleiuri volatile. Semnele clinice sunt necaracteristice ins3 la familiile infestate se constat5: slibirea acestora ca urmare a efectului spoliator a1 parazitului. Se poate asocia cu nosemoza gi varrooza.

Tropilelapsoza se manifest5 clinic printr-o depopulare progresiv5 a familiilor afectate pbn5 la disparifia lor.100 de indivizilprob5. in anul 1982 este descrisi o nou5 specie din genul Tropilelaps gasit5 la Apis dorsata in Sri-Lanka. Boli necontagioase (nemolipsitoare) 9dietul ricit. Examenul de laborator se bazeaz5 pe evidentierea parazitului in traheele albinelor suspecte de boa15 prin stereomicroscopie qi microscopic. Tropilelapsoza este o parazitozi extern5 a puietului ~i albinelor adulte. Se produce cind exist5 un dezechilibru intre cantitatea de puiet ~i cantitatea Ricirea puietului poate avea loc ~i urmare manipulgrii in lunile reci de primlvar5.MANUALUL APZCULTORULUZ albine vii sau muribunde . intre stupine. Ca urrnare a leziunilor produse. Apis cerana qi Apisdorsata in mai multe pri ale Asiei: Filipine. Parazitul care produce aceast5 boali a fost observat pe Apis mellifera in Filipine. c5reia i s-a dat numele de Tropilelaps konigerum. Malaesia . in cazul diagnosticarii bolii se recomandi tratament cu Varachet Forte ~i Mavrirol in acela~i mod ca ~i in varrooz5. intestinul prezint5 modificgri macro ~i microscopice. . pbn5 la aceast5 data fiind semnalat5 la Apis mellifera.este una dintre bolile exotice parazitare ale albinelor produs5 de acarieni de genul Tropilelaps avbnd numele de tropilelapsoz5.50. contaminarea se face prin intermediul albinelor hoate. Parazitul nu poate patrunde in zonele temperate (deci nici in tara noastri) deoarece la albinele din aceasti zona exist5 perioade cu lips5 de puiet. Vietnam. in cazul depistarii bolii se recornand5 tratament cu Varachet Forte prin fumigare in acela~i mod ca in varrooz5. India. I / 1 I I 280 1 . depopularea este mai rapid5 in cazul asocierii tropilelapsozei cu varrooza. cercet5torii dbndu-i numele de Tropilaelaps clareae. contaminarea in cadrul familiilor realiziindu-se direct de la albina parazitat2 la albina s5n5toasB ~i puiet. Gregarinoza . Mentionam c5 boala este specific5 apiculturii din zonele ecuatoriale ~i tropicale unde exist5 permanent puiet in familii. China.este o boa15 parazitari cauzat5 de Leidyana apis care se localizeaz5 qi i ~ desfi~oar5 i acfiunea patogen5 in tubul digestiv a1 albinelor. Sursele de infestare sunt reprezentate de albinele adulte ~i puietul parazitat. Boala este o raritate ~i nu a fost identificati in fara noastr5.yi Jawa. Tropilelapsoza . este o boa15 necontagioas5 ce apare accidental.

. Foarte multe familii de albine sunt introduse la iernare polen. Boala poate s2 apara ca umare a hranei necorespunzatoare calitativ. Diareea albinelor. Boala de mai. prezenta unor daunatori in cuibul familiilor pierderea matcilol. bogate in polen nedigerat modificate la culoare ~i miros. lipide. eliminarea polenului alterat ~i inlocuirea acestuia cu faguri cu polen de calitate sau cu inlocuitori de polen ~i asigurarea apei necesare.MANUAL UL A PICUL TORUL UI Pentru a impiedica ricirea puietului se recomandii. restriingerea cuibului familiilor de albine la numarul fagurilor bine acoperiti de albine pentru a menfine in stupi temperatura corespunz5toare pentru cre~terea puietului. au abdomenul marit care la cea mai mic5 presiune eliming fecale diareice sub form2 de jet. Excrementele dupii eliminare au culoare castanie. Pentru a preveni imbolnavirea familiilor de albine se recornand3 asigurarea pentru iernare a unor provizii de hrana de cea mai bun8 calitate. care conduce la unele disfunctiuni intestinale. lipsa de apii. vitamine ~i saruri minerale. in cea mai mare cantitate. Albinele cuprinse de boa12 se manifest5 prin eliminiri intermitente de excremente diareice in interiorul stupului. absenp prelungitii a culesului. Albinele afectate sunt agitate. glucide. iernarea in conditii neigienice sau blocarea urdini~ului. din s&\&biir. Tratamentul const2 in m5suri de igienii. este un ansamblu de simptome produse din diferite cauze care afecteazii albinele adulte cum sunt: timp neprielnic. 20 ml/l in propoqii de 200-250 mllfamilie in funcfie de puterea acesteia ~i de consum. datoritii unor perioad corespunzator privind cantitatea de nectar qi polen qi neasigura hran5. in sezonul de primGvar5. pe ramele cu rezerve de hrani ~i pe peretii exteriori ai stupului. Tratamentul se rezum2 la administrarea de sirop ciildut cu adaus de Protofil. alterarea polenului in faguri. hrana fiind constituita. imobile. in special in fata urdini~ului. mai n ales in timpul iernii chnd majoritatea familiilor de albine sunt carenlate in proteine. Dismetaboliile albinelor sunt provocate P diferite perioade ale anului. precum ~i de zgomote produse in preajma stupinei. restriingerea cuibului. este o tulburare fiziologica ce se caracterizeazi prin eliminarea frecventg a unor excremente de consistenfa sc8zut8. iar la examenul microscopic se constat3 o bogat2 flora bacteriana saprofita. miros de putrefactie.

creqterea noilor generatii de albine este intiirziat8. metabolice qi comportamentale. in timpul transportului la pastoral pe caniculi qi se evitti prin aqezarea sitelor de aerisire qi efectuarea transportului stupilor in timpul noptii. Intoxicatii . mitcile iqi reduc ponta sau chiar nu mai ouii. de regulii. Pentru evitarea hipotermiilor soldate cu riicirea puietului mortalitatea la albinele adulte se recomandi restringerea cuibului qi o impachetare adecvati care sii asigure aerisirea qi evitarea condensului. spre sfir~itul iemii qi primiivara.miere sau sirop de zahir cu adaos de Protofil20 mlll ~i polen din rezerva proprie a stupinei. i&{iile albinelor sunt determinate de contactul sau ingestia de ice sau anorganice. Asemenea dismetabolii produc in final sciiderea gradului de rezisteng a albinelor fa@de agentii patogeni specifici qi nespecifici conduciind la imbolnavirea qi moartea acestora. familiile ieqind in primavarii cu albine pufine. care afecteazii profund metabolismul celular ale ale acestora qi provoacg intoxicafii acute qi cronice ce creazi un " I I . zahir qi adaos de Protofil 40 mllkg pastii. Tot datoriti acestor lipsuri in rezervele de hrani. in familiile de albine se produc grave dezechilibre fiziologice. in golurile de cules. conduc la slibirea gradului de rezistenti faiii de temperaturile sciizute ~iumiditate. iar multe din acestea mor in timpul iemii. iar de foarte multe ori albinele nu iau in creqtere ouile depuse. in situafia ciind sunt necesare suplimentiiri de hranii. Intoxicatiile albinelor reprezinti problema actual8 ce mai graviia apiculturii. . se poate interveni cu paste (turte) constituite din miere. lipsa polenului ~i a mierii in rezervele de hrani. complet uzate. Datoritii lor sunt omoriite anual zeci de mii de familii de albine prin intoxicafii catii cronice care afecteaza intreg efectivul de albine. in golurile de cules qi in cazul lipsei secrefiei de nectar din cauza intemperiilor trebuie sii se administreze hranii de completare . in golurile de cules qi stimulirile de toamnii se recomandii adaosul de Protofil 20 mlll sirop In porfii de 250-500 mV familie in functie de puterea acesteia la intervale diferite in functie de consum. in timpul iemii.MANUAL UL APICUL TORUL UZ Datoritii acestor carente. soldiinduse cu o mare mortalitate in aceste familii. Hipertermiile au loc. Pentru prevenirea qi combaterea dismetaboliilor se iau miisuri imediate. in siropul de stimulare de primiivarii.

Diagnosticul se face pe baza semnelor clinice. flori ~i ap5. intoxicatiile cronice se datoresc poluiirii mediului cu diverse substanfe toxice care se acumuleazii at5t in organismul albinelor cit ~i in rezervele de hran8.. in general. precum ~i reducerea efectivului prin moartea in ciimp a majoritifii albinelor culegitoare. o eventual2 expertiza.intoxicafii medicamentoase prin exces terapeutic cu antibiotice. ~i Intoxicatiile albinelor nu pot fi combatute. pierderea repetati a albinelor culegatoare consecutiv folosirii repetate a pesticidelor in fitoprotecfie.neprelucrat5 yi pastur8) plante. iar cel de laborator prin examen toxicologic pe probe de albine prelevate din stupina afectati. miere cu cel putin 200 ml miere . moartea petrecilndu-se in scurt timp. care treneazg o perioadg mai indelungata de timp sau chiar tot timpul anului. acizi ~i altele. mortalitatea se instituie atit la familiile din stupin5 cit qi la albinele stupinelor din zonii. carbamice. mercur. . slabirea familiilor prin diminuarea populatiei. sulf. contracturi. aluminiu. . Se vor pistra i n t o t d e a u n a p obe pentru . piretrinoizi 5i alte grupe chimice. chimioterapice ~i antiparazitare. paralizie ~i moarte. innegrire. sigilai i fimise la laboratorul de specialitate (D. sulfamide. Singura solutie de combatere a pierderilor fiind prevenirea acestora. nectar toxic. Din punct de vedere clinic. Albinele intoxicate prezinta urm5toarele fenomene: tremuraturi.intoxicafii alimentare cu polen. intoxicatiile acute se caracterizeaza prin: mortalitate masiva ~i brusc2 in timp scurt a albinelor in interiorul familiilor ~i in afara lor. s -% "$r 283 r "- . suspecte de contaminar Probele vor fi recoltate de medicul veterinar din zoni. polen. organofosforice. fenomenul este mai pregnant la familiile puternice cu mai multe albine culegatoare.intoxicatii cu pesticide ~ialte grupe chimice. . albine incapabile de eclozionare. Acestea suntcele mai frecvente ~i cele mai piigubitoare.V. schimbarea frecventa a miitcilor. moartea puietului ~i mitcilor datorita polenului ~inectarului contaminate cu substante toxice aduse de albinele culeg8toare. pesticidele apartin grupelor organoclorurate. miere de man2 ~i zah5r impur. incapacitate de zbor. intoxicafiile pot fi clasificate in: . aparitia albinelor cu malformatii mai ales ale aripilor.S. in general.MANUALUL APICULTORULUI teren de minima rezistenta in f a p agresiilor agentilor infecfio~i parazitari. Intoxicatiile cronice se caracterizeaza prin: mortalitate mai mare decit cea fiziologic8. plumb. oxizii acestora. Probele trebuie sa contin2 minimum 150-200 g albine muribunde sau moarte ~i probe de ' fagure cu puiet ~i rezervi de hrana (nectar. triazinice.). Gr5 semne clinice specifice bolilor infecto-contagioase ~i parazitare.intoxicatii acute ~i cronice determinate de noxe industriale constind in: arsen. Dup5 natura agentului toxic.

fie de naturi congenitali: .tl~lhzt/-Cj~idelutne~ea in oltijlov care poate fi determinati de afectiuni sau anomalii cutn sunt: aplazia ovarelor. Totodati. hipoplazia ovarelor. intre cazurile patologice cc i~npiedici fecundarea ouiilor m e n t i o ~ ~ i m : dcge-nerarea sau alterarea sper~iiatozoizilor.tii~tol-i!es~intnulnite mitcile din a c5ror ou2 dcpuse rezulti generafii fosmate in exclusivitatc sail ma-joritate din trintori. pe lingi plante yi animale. Mitcilc cu diverse anonialii trebuie 'inlocuitc. 0 parte din anon~aliisunt provocatc de boli infectioase sail parazitare. In aceasti situatie cumulul dintre efectul pesticidelor yi iradierilor conduc la aparitia frecventi a malforlnafiilor yi la scjderea rezistentei naturale fafi de boli ale puietului yi albinelor. lradiatii 1 1 I Substantele radioactive emanate permanent sau accidental in mediul incolijur5tor de diverse instalatii care folosesc substante radioactive. afecteazi yi albinele melifere. irnediat ce se depisteazi. Anomaliile miitcilor Sunt produse de dikerse cauzc. mitcilc pot prezenta ins2 tulburiri de naturi neinfcctioasi.MAiVL1ALL'L APICUL TORUL UI Probele se prelucreazi in laboratorul pentru exanicne calitative I croniatografie in strat sub~ire yi examene cantitative prin H. polen sail nectar toxic: . cu spectrofotometru de masi. vegeta~ii la nivelul pungii speniiatice.n l i t c i tl. cu alte mitci tinere ~i prolitice. obstructia oviductelor yi afecfiuni ale tractusului intestinal. diferente lnari dc tcmperaturi. a~niloidozaperetelui spermatic yi degenerescenfa glandelor anexe. datoriti iinor cauze diferite ca: nianipulare grcyiti.C. hipoplazia oviductelor. precum ~i a unor tulburBri morfo-functionale. . Intonica!iile cu noxe industriale yi rutiere reprezinti o problelni gcnerali dc ecologie yi pot fi prevenite prin niisuri ce se inipun a ti luate la scar5 globali pentru protcjarea mediului.L.P.

Atacul de viespi are loc in general toamna cind familiile incep s5 sl5beasc5. larvele perforeaza fagurii ~i omoars nimfele pe suprafete intinse chiar in cazul fagurilor cu puiet. Atacul acestor lepidoptere se poate realiza qi asupra fagurilor din interiorul familiilor slabe. 285 P zC . c)larva'. prejudiciind buna dezvoltare a familiilor de albine.MANUALUL APICUL TORUL UI Predatorii cerii ~i albinelor Predatorii cerii ~i albinelor sunt numero~i extrem de variati.Viespea mare. 80 . Combaterea atacului de g5selnig in familiile de albine se realizeaz5 prin mentinerea acestora in conditii de igien5 qi sanitate. provenind qi atit din regnul animal (insecte. omorind albinele qi spoliindu-le de r& a $e hrana.Molia cerii sau g5selnita mare (Galleria mellonella) ~i molia cerii sau gaselnita mica (Achroia grisella) pot produce deteriorarea ~i distrugerea fagurilor cliiditi dac3 nu se iau din vreme m5suri de protectie a acestora. b)femeli. . Viespea mare iyi construie~tecuibul in piimsnt. De obicei atac5 albinele lucr5toare ce se intorc de la cules yi se hr5nesc cu acestea. Pentru prevmirq tacului de viepi in stupin5 se urm8re~te distrugerea direct5 a cuiburilor @$ e d& sau grin %.GLiselni[amare (molia cerii) Galleria Mellonella a)mascul. b5rz5unele sau bondarul are culoarea galben-bruna qi dungi galbcne pe torace ~i abdomen. Fig. d)pupLi Pentru combatere fagurii de rezerv5 se protejeaz5 prin fumigatii in spatii etanqe cu sulf 50 g/m3. viespile pot patrunde in numiirmare-in special in familiile de albine slabe. batracieni. . p5s5ri qi mamifere) cit ~i din regnul vegetal (plante d5un5toare) care produc pagube insernnate in stupine. capabile s5 se apere impotriva acestor lepidoptere. atunci cind se reproduc in interiorul stupului. Atunci. in aceste cazuri.

. perefii stupilor. Ca mBsur5 de prevenire. indiferent dacB sunt de cas5. pierderile anuale cauzate de urqi familiilor de albine sunt reduse. produc pagube p5trunzind toamna tirziu in stupi unde se instaleaz5 pentru iernare. de camp sau de psdure. iarna. in scopul de a preveni atacurile de furnici se recornand5 mentinerea in stupins. in cazul in care se constat5 pgtrunderea ~oarecilor intervine imediat pentru a se elimina d5un5torii. pe m5suri ce timpul se rice~te. in unele cazuri familiile de albine. . Operatorul. . hr5nindu-se cu mierea din faguri. se Cabanele. se recornand5 s5 aibi grijB sB-~i protejeze capul de un eventual atac a1 acestora.Protejarea urdini~urilortrebuie completatB cu astuparea cr5piiturilor ce exist5 in unele cazuri in peretii sau pe fundul stupilor. pe cdt este posibil.CiocBnitoarea sau ghionoaia poate sB perforeze. in general. furnicile pot r e u ~aceasti i performan@ numai in situafia unor familii slabe adapostite in stupi deteriorafi. Alungarea prigoriilor din preajma stupinelor se realizeaz5 prin sperietori sau prin aplicarea unei folii de polietileni neagrB pe acoperi~urile stupilor asociat5 cu posibilitatea de vibrare a acesteia. distrugind puietul ~i consumind rezervele de hran5.Urqii bruni pot produce pagube stupinelor amplasate in zona de munte prin atacarea stupilor ~i distrugerea acestora pentru a consuma fagurii cu miere. dup5 rumegu~ulde faguri amestecat cu albine roase ~i fecale de ~oarecide la urdini~urilestupilor.Soarecii.MANUALUL APICULTORULUI pulverizarea acestora cu substanfe insecticide.la urdini~urile stupilor se instaleaz5 gratii metalice de protecfie impotriva p5trunderii ~oarecilor.Prigoria sau altinarul face pagube mari prin faptul c5 se hrineqte cu albine pe care le prefer5 oric5ror altor insecte. I : I ( 1 1 1 ' 11 I 1 . depozitele ~i fagurii de rezerv5 vor fi. toamna. protejafi impotriva . de asemenea. fndep5rtarea ur~ilor realizeaz5 prin provocarea de zgomote sau focuri de noapte se in apropierea stupinei.Furnicile pot ataca qi acestea. numai familii puternice ad5postite in stupi nedeteriorati. Prezenfa ~oarecilor in stupi poate fi constatat5 prin ascultare. . in Fra noastr5. in special a celor amplasati in p5duri. p5stur5 ~i chiar cu albine. in astfel de cazuri se impune tinerea la distanp a acestora de stupi prin plase protectoare sau diferite sperietori.

necesitatea alegerii celui mai avantajos sistem de stupiirit care sii poatii fi practicat de apicultori in funcfiede obiectivele producfiei. Pentru realizarea acestui deziderat s-a impus. im e s t t condifii stupinele sunt amplasate pe vetre in aceea~i zoni bioapicoli sau Intr.Sisfeme de slupPril Prin cre~terea intretinerea familiilor de albine.lti>oni ce se caracterizeazi prin existenfa unor resurse melifere d i f e r i. dimensiunile stupinei.MANUALUL APICULTORULUI lecfia 12. intretinerea familiilor de albine in stupi amplasati in aer liber pe vetre permanente Prin acest sistem de stupirit se intelege amplasarea stupinelor pe vetre stabile (permanente) in condifii locale favorabile de climii ~i cules care sii asigure supraviepirea familiilor. apicultorii au urmiirit. precum ~i realizarea de productii apicole corespunziitoare. s i asigure conditii optime de dezvoltare ~ievidentiere a capacititilor productive a albinelor care s i permit5 obtinerea unor productii sporite de miere.-' e d t % 4 . incii ~i din cele mai vechi timpuri. Aceste tehnologii de intretinere a familiilor de albine amplasate pe vetre permanente prezintii o serie de avantaje care dau posibilitatea apliciirii a numeroase tehnici de ingrijire a familiilor de albine ce asiguri dezvoltarea ~i pregitirea acestora pentru valorificarea la maxim a culesurilor de nectar in conditiile zonei bioapicole in care este amplasatii stupina ~i se practicii stupiiritul.eJe. Tehnologia de cre~tere~i intretinere a familiilor se practici conform conditiilor de cules (timpuriu de primiivarii sau tiirziu de varii) pe car. cearii ~i alte produse in vederea satisfacerii nevoilor proprii c3t ~i pentru asigurarea unor disponibilitZifi de produse care s i poatii fi valorificate in condifii avantajoase oferind un profit c2t mai mare fieciirui stupar.oferi zona bioapicolii in care este situatii exploatarea apicoli respectivi. Sistemul de stupiirit stationar in cadrul sistemului de stupiirit stafionar sunt cuprinse mai multe tehnologii de ingrijire a familiilor de albine care se bazeazi pe: intretinerea familiilor de albine in stupine amplasate in aer liber pe vetre permanente qi intrefinerea familiilor de albine in stupi amplasafi in pavilioane fixe. particularitiitile albinelor ~i condifiile de climii ~i cules in care se precticii stupiiritul. in principal.

precum $i de crescitorii care detin in proprietate suprafete de teren in zone corespunzitoare pentru amplasarea stupinelor caracterizate prin cel putin dou5 culesuri de nectar. misuri $i eforturile fizice $i financiare ale apicultorilor care in asemenea condifii au posibilitatea si desfi~oare paralel cu stupiritul $i alte activititi gospodirevti aducitoare de profit (cultivarea pimintului. floriculturi saul~icrevterea animalelor domestice). a stupilor de volum in care se pot dezvolta familii puternice capabile s i valorifice $i s5 acumuleze in stupi importante cantititi de nectar $i polen. Prin practicarca stupiritului stationar pot apirea $i unele dezavantaje cauzate in principal de calamitarea principalelor culesuri de nectar din suprafala razei economice de zbor a albinelor culegitoare $i. pomiculturi. salcim $i tei. de citre crescitorii de albine amatori s i consume produse apicole din propria lor stupini. Iegumiculturi. peretii din fag ai de zbor se vopsesc in culori diferite. ca urmare. Pentru a evita riticirea albinelor. Alituri de incgperea stupii pavilionul dispune $i de o cameri de lucru $i odihni $i aragaz pentru a asigura apicultorului un minim de I 1 1 1 . salcim $i floarea-soarelui. nerealizarea productiilor de miere propuse a se obtine in sezonul apicol activ. ace~tia Iingi altul. ca urrnare a eliminirii din tehnologia intrefinerii albinelor a transportului stupilor la distanti pentru valorificarea culesurilor. prelungirea duratei de folosire a inventarului apicol $i in special a stupilor care nu se mai degradeazi prin mutarea $i remutarea cu prilejul deplasirii acestora in pastoral.MANUAL UL A PICUL TORUL UI Acest sistem de stupirit este cel traditional pentru fara noastri practicat in special de apicultorii cu efective reduse de familii de citre pasionatii in cunoavterea vie$ albinelor. jntretinerea familiilor de albine in stupi amplasati in pavilioane fixe Sistemul de intrefinere a familiilor de albine in stupi amplasati in pavilioane fixe se bazeazi pe adgpostirea acestora in pavilioane special amenajate construite din c5rimidi sau din material lemnos sub forma unei inciperi cu o deschidere longitudinal5 la care stupii se amplaseazi cu urdiniqul spre in afari. Practicarea acestui sistem de stupirit asiguri realizarea de producfii apicole cu cheltuieli reduse. in acelasi timp se reduc in bun. practicarea stupiritului stationar in localit5fi cu bogate resurse de nectar $i polen prezinti $i alte avantaje din care amintim urmitoarele: folosirea pentru adipostirea familiilor de albine. salclm $i fineati sau mani. Totodati. organizarea unei activiGfi permanente de selectie $i ameliorare a albinelor din stupini.

recoltarea 18ptigorului de matci gi a veninului de albine). asemenea construcfii unele artistic realizate gi amplasate de reguli in zone pitoregti pentru adipostirea familiilor de albine. Din pasiunea pentru cregterea albinelor gi cunoagterea vietii acestor insecte. Costul ridicat a1 acestor constructii. Ungaria. Acest sistem de stupirit a transformat apicultura statici din trecut intr-o apiculturi dinamici. insfirmarea ramelor gi lipirea fagurilor. Sistemul de stupirit pastoral Sistemul de stuprit pastoral in care este cuprinsi tehnologia de intretinere a familiilor de albine cu stupi amplasati pe vetre de stupini temporare gi aceea de intrefinere a familiilor de albine cu stupi amplasafi in pavilioane mobile a apirut ca urmare a necesititii de valorificare in conditii economice avantajoase a resurselor de nectar din mai multe zone bioapicole caracteristice din fara noastri. Elvetia. Cehia. Cehia gi Slovacia. imobilitatea stupinelor. s-a trecut la realizarea de constructii din lemn mai simple gi de dimensiuni reduse ce inlocuiesc costisitoarele investitii din trecut ~i care. in trecut (sffirgitul secolului 19 gi inceputul secolului 20). fac in unele cazuri ca apicultorii s i renunte la intrefinerea familiilor de albine in asemenea condifii. in prezent. se intfilneau frecvent in Germania. dependenp acestora de conditiile de cules pe care le oferi resursele locale. datoriti costului ridicat a1 unor asemenea amenajiri. modern5 prin deplasarea rapids a familiilor de albine de la un cules la altul. precum gi un dulap cu scule pentru repararea stupilor. in p r a noastri.MANUALUL APICULTORULUI confort in zilele in care se deplaseazi la stupini. Slovacia gi Croafia. Austria. constituind o mfindrie a proprietarilor acestor stupine. recoltarea gi conditionarea produselor apicole (extracfia mierii. fiind posibili intervenfia apicultorului in familia de albine in orice conditii atmosferice fari a influenta nefavorabil starea albinelor. topirea cerii. singur sau cu familia pentru a ingriji familiile de albine de care dispune. in aceeagi incipere sau in alta invecinati se afli un dulap pentru rezerva de faguri a stupinei. precum gi in tara noastri in Transilvania. precum gi a ocupirii unor terenuri folosite pentru amplasare in Austria. intrefinerea familiilor de albine in pavilioane fixe se realizeazi in adzpost. sunt pe cale de disparitie. Polonia. intretinerea familiilor de albine in sistemul de stupi amplasati pe vetre de stupini temporare Pentru avantajele pe care Ie prezintH acest sistem de &6I?ELr&fa:mr 289 13 . conditionarea polenului.

precum gi in zona inundabill a Deltei Duniirii in lunile septembrie gi octombrie. fiineatii. Slovacia. in aceastii perioadii se urmiiregte cu atentie dezvoltarea familiilor gi mentinerea acestora in stare activii pentru valorificarea in cele mai bune conditii a culesului de nectar. in conditiile acestui sistem de stupiirit familiile de albine. atht de ciitre apicultorii amatori. in funcfie de programul propus de apicultori. incepiind din toamnii gi piing in primiivarii. salchm. 0 datiicu venireaprimiiverii gi incepereainfloririi pomilor fructiferi. familiile se pregiitesc pentru transport gi la momentul potrivit se incarcii in camioane. Deplasarea familiilor de albine poate fi continuat5 gi la culesurile urmiitoare: la zmeurii. deplasarea stupinelor poate fi limitat5 numai pentru valorificarea unora dintre culesurile amintite finhndu-se seama de o serie de factori care conditioneazii capacitatea de cuprindere a acestei activitifi complexe gi laborioase. precum gi din alte pri. in acest scop. pentru valorificarea resurselor de nectar gi polen din natura in scopul dezvoltlrii familiilor de albine gi polenizarea acestor culturi entornofile. dupii care stupinele se retrag pe vetrele de iernare unde riimhn piing in primiivara urmiitoare. China. pe pontoane sau gabare tractate de remorchere. in vagoane de tren. Totodatl. necesitatra I I 1 I . autocamioane sau tractoare. remorci mici sau mari tractate de autoturisme. tei gi floarea-soarelui in zona colinarii gi de stepii. Rusia. Acest sistem de practicare a apiculturii este propriu stuparilor care igi orienteaza producfia pe linia obfinerii in principal a unor cantitiiti c&t mai mari de miere gi cearii gi care sunt organizati corespunziitor pentru condifionarea gi valorificarea producfiilor de miere realizate ca urmare a deplasiirii repetate a stupinelor. incepe perioada de deplasare a familiilor de albine in pastoral. urrnarindu-se dezvoltarea acestora ca gi in cazul sistemului de intrefinere a albinelor pe vetre permanente. arapitei qi mugtarului. de cresciitorii semi-profesionigti gi in special de cei profesionigti. intretinerea familiilor de albine in sistemul de stupiirit pastoral cu stupi amplasali in pavilioane mobile Necesitatea valorificiirii superioare a resurselor melifere atiitin conditiile din gi din alte Pri: Polonia. Practicarea sistemului de stupiirit pastoral aviind stupii amplasafi pe vetre temporare prezintl avantajul realiz2rii unor producfii apicole importante in anii favorabili dar costul productiei este destul de ridicat datoriti cheltuielilor ocazionate de transporturile efectuate succesiv gi a uzurii accentuate a stupilor gi inventarului apicol folosit in aceastl activitate. coriandru.MANUALUL APICUL TORULUI de albine este curent practicat in conditiile din p r a noastrii. la pomi. Germania la modificarea tehnologiei de cregtere gi intrefinere a familiilor o apiculturii static2 s-a trecut la o apiculturii dinamicl de albine de la un cules la altul. sunt amplasate pe vetre. Ucraina. man5 gi zburiitoare in zona montanii.

reducerea cheltuielilor ocazionate de operafiunea de inciircare gi desciircare a stupilor. legumiculturii sau la tratamentele fitosanitare din perimetrele silvice. Practicareajudicioasiia stupiiritului pavilionar prezintaeficienp economic5 prin realizarea unor producfii apicole sporite comparativ cu celelalte sisteme de stupiirit practicate in conditiile din pra noastrii degi necesit5 importante cheltuieli de investitii pentru realizarea pavilionului gi unele dificultiifiin mdnuirea familiilor de albine.ca miisurii agrotehnicii important2 pentru cregterea productiilor agropomicole . sistem de stupiirit care prezintii numeroase avantaje care au determinat pe unii cresciitori de albine sii opteze pentru practicarea stupgritului pavilionar. amplasarea stupilor pe un spafiu mai redus. Trebuie tinut cont gi de faptul cii folosirea intensivii a pesticidelor pentru combaterea diiun5torilor in agriculturi. . miirirea duratei de folosire a stupilor gi utilajului apicol prin piistrarea acestora sub protectia pavilionului. in condifiile aplic5rii acestora potrivit resurselor melifere gi particularitiifilor climatologice locale. au trecut la proiectarea gi realizarea de pavilioane mobile inchise. platforme mobile descoperite sau acoperite. unii apicultori. Dintre principalele avantaje pe care le prezint2 acest sistem de stupiirit mentioniim urmiitoarele: mobilitatea ridicat2 prin deplasarea rapid5 a pavilionului apicol tractat de la un masiv melifer la alttul. precum gi rulote apicole pentru adiipostirea gi transportul familiilor de albine in pastoral. pomiculturii. cregterea temperaturii in stupi datorit2 posibilitiifilor reduse de ventila$iegi riitiicirea miitcilor intoarse de la zborul de imperechere. Folosirea pavilioanelor apicole prezintii gi unele dezavantaje cum sunt: posibilitatea depopuliirii stupilor ca urmare a riit2cirii albinelor. cearii gi altor productii apicole in economic5. in hnctie de posibilititi gi efectivul familiilor pe care le posedii. posibilitatea de a interveni operativ pentru indreptarea st2rilor anorrnale din familiile de albine.MANUAL UL APICULTORUL UI poleniziirii saturate a culturilor agricole entomofile . Practicarea diferitelor sisteme de stupgrit cu utilizarea unor tehnologii diferenfiate de intretinere a familiilor de albine prezint5.a determinat deplasarea rapid5 gi succesivii a stupinelor de la un masiv melifer la altul. importante avantaje pentru insemnate de miere. precum gi de costul redus a1 mijloacelor de tractare. U . a impus apicultorilor sii actioneze rapid gi eficient pentru deplasarea stupinelor gi protejarea familiilor de albine impotriva efectelor imediate sau remanente ale substantelor toxice. declanggrii unor firtigaguri lente ca urmare a densit5tii stupilor pe o suprafap redusii. dezvoltarea rapid5 a familiilor de albine in sezonul de primiivarii intrucdt ele se piistreazii in pavilion protejate de efectele negative ale vdnturilor gi temperaturilor sciizute. Avdnd in vedere aceste situatii. efort fizic mai mic pentru intretinerea albinelor ca urmare a reducerii volumului de lucriiri gi asigurarea unui confort sporit pentru odihnii gi executarea lucriirilor de volum in stupinii.

Tiniind seama de toate acestea se impune ca o necesitate luarea de m5suri care s5 conduc5 la solufionarea unor elemente tehnico-organizatorice. economice yi de evidenF in conditii proprii economiei de piaf5. Totodatii se pilstreazii o evidenF exact5 a stupilor. mstci.fiya familiei" care face parte integrantii din carnetul de stupinii. Carnetul de stupin5 se completeaz5 pe baza datelor culese yi a lucr5rilor executate zilnic in stupinii privind starea familiilor de albine ce se inregistreazi in . se intocmesc procesele de prim5var5 yi de toamnii a famillior de albine. pe baza acestora. apilarnil.iatul necesar ~i anume: inventarul apicol. Aviind in vedere necesitatea finerii acestor evidenfe. evidenre f A 292 .Evidenla. in care se inregistreazii de asemenea miycarea efectivului de familii de albine. realizarea programului ~i de toamn5 a familiilor de albine. polen. evidenfele sunt la str. l5ptiyor de matc5. propolis. creyterii productivitiifii muncii yi implicit a creyterii profitului in apicultur5. faguri clgdifi. a m5tcilor yi fagurilor artificiali ciit yi productiile realizate (familii de albine. este de dorit ca fiecare apicultor s5-yi procure ciite un carnet de stupin5 in care s5 scrie toate datele ce urmeazi s5 serveasc5 la intocmirea unui document de evidenF primar5 pentru a cunoayte situatia stupinei in orice moment. Evidenfa in stupini In stupinele apicultorilor particulari ciit ~i in stupinele unit5tilor economice. organizarea acliviliilii gi proleclici muncii in slupine gi lerme agicole Dezvoltarea yi intensivizarea productiei apicole in ultimii ani reclam5 in bun5 miisurii yi perfecfionarea metodelor de organizare a activit5tii yi de aplicare a tehnologiilor elaborate pe specific de lucriiri in scopul sporirii producfiei.MANUAL UL A PZCUL TORULUI leclia W.. venin de albine). obiectelor de inventar din dotarea stupinei ciit ~i cantitatea produselor apicole realizate in stupin5 in cursul anului. cu un num5r mare de familii de albine. finerea unei evidente clare yi complete este strict necesar5 atit pentru buna intrefinere a familiilor de albine ciit yi pentru cunoa~tereaexact5 a consumului de materiale qi a altor cheltuieli realizate in procesul de producfie pentru a putea determina periodic profitul activit5tii. Datele privind controlul de prim5varii yi toamnii al familiilor de albine se inscriu de asemenea in carnetul de stupinii yi. miere. cear5.

puterea familiilor se stabile~te finctie de greutatea albinelor in exprimat5 in kilograme. fenologice ~i cintar de control. rezervele de miere. Trecerea in evidente a datelor privitoare la insu~irilementionate se face astfel: 1. liipti~or de matc5. hrgniri stimulente ~i de completare a hranei. apicultorul sau o alt5 persoan5. De asemenea se inscriu in carnetul de stupin5 veniturile ~i cheltuielile prev5zute. virsta matcilor. Cu prilejul reviziei. Urm5rirea producfiilor realizate se face in baza notarilor din carnetul de stupin5 in care sunt trecute atilt datele din programul de producfie cit ~i rezultatele obfinute privind realizarea produselor apicole (miere. Periodic.5 kg miere iar o ram5 4351300 mm contine 3. inceputul ~i sErgitul infloririi la diferite plante melifere ~i evolutia csntarului de mai jos. Inventarul apicol se inscrie in carnetul de stupin5 sub form5 de list5 de inventar care cuprinde enumerarea yi descrierea existenfei cantitative ~i valorice a mijloacelor pe care le are in gestiune.5-4. Carnetul pentru observatii meteorologice. 2. in care se inscriu zilnic starea timpului.MANUALUL APICULTORUL UI diverse ~i insemn5ri. 5% 293 . iar ramele 4351230 mm. circa 200 g albine. consumul de faguri artificiali. la sfirgitul fiec5rei etape specifice in apicultur5 se vor analiza rezultatele obtinute pentru a se putea lua misuri corespunz5toare in timp util. 3. formarea de familii ajut5toare sau alte activit5ti tehnico-organizatorice ~i economice. In cam1 unitatilor economice. y. ceari. La capitolul alte evidente ~iinsemngri. o ram5 4351230 mm confine 2-2. Virsta m5tcilor se apreciaz5 in functie de culoarea marcajului m5tcii sau a not5rii din carnetul de stupins. Revizia de prim5var5 ~itoamn5 se excut5 de apicultor care consernneaz5 cele constatate in carnetul de stupini. faguri ce se reformeaz5. starea stupilor Si inventarul apicol. . Cu prilejul acestor lucriri se apreciaza puterea familiilor de albine.O kg miere. date pe care le trece dup5 caz ~i ~i in registrul de inventar a1 unit5tii. apicultorii vor inscrie Si insernnari privind actiuni sanitare-veterinare. in folosinp ori in rgspundere la un moment dat. 4. polen ~i altele). considerind c i o ram5 4351300 mm bine acoperit5 cu albine pe ambele fete contine 270 g albine. apicultorul executii yi bonitarea familiilor din stupin5 pentru a cunoa~te calitatea materialului biologic de care dispune. unificarea familiilor. rezervele de hran5 se estimeaz5 de asemenea in kg. zborul albinelor. apicultorul intocme~te un proces verbal a1 celor constatate.

o Iinie orizontalii.. cu 2 = vint foarte slab (migcii foarte ugor frunzele pomilor).c" = linigte completii.Owcind cerul este in totalitate senin qi piin5 la 10 in funcfie de acoperirea boltei cerului cu nori.de rea de cu dimisear5 neap C I C a 1 m" 3 I G 5 lid F in acest carnet se fac inregistriiri zilnice in tot cursul anului in rubricile unde este cazul. mentine steagul indicator intins.a 2 2 E Y5 2 C E L rn 0 . cu 8 = vint puternic. cu 4 = vint potrivit. nebulozitatea se noteazii cu . cu 3 = vint slab (intrefine migcarea frunzelor ~i increfegte suprafap apelor stiitiitoare). cu 9-10 = furtunii. zborul albinelor se noteazii cu 1. migci arborii mari gi rupefre i graase.5 m... ~ d ~ ~ prOvOT . I I Cdntar control C i n ~ r i . cu 6 = vint destul de tare. adincime gi P3 = ploaie puternicii prin care solul afinat s-a umezit la peste de 5 cm. la ora 8. vintul predominant se noteazi in funcfie de indicatia unui stegulef anume instalat iar tiiria vintului se apreciazi cu litera . uragan.2 $ m akfost zborul albinelor in stupinii. umiditatea se inregistreazi in funcfie de inregistrarea higrometrului la ora 14. adincime.. precipitafiile se noteazii numai in sezonul activ cu: PI = ploaie superficialii. de sol. cu 1 vint foarte pufin simfit. Zilele in care albinele nu execut5 d ~ 6 d s ~ c a . ri cu creste spumeginde. P2 = ploaie in care piimintul afinat s-a umezit pin8 la 5 cm. Pentru inregistrarea tuturor datelor meteorologice stupina se doteazii cu un terrnometru de maximii gi minim& cu higrometru gi cu un cintar apicol. este auzit in ad5post gi migcii arborii mici.provoacii valuri in apele st5tiitoare. 14 gi 20. Principalele date care se inregistreazii: temperatura aerului la o iniilfimede 1. cu 7 = vint tare. cu 5 = vint tiirice1.MANUAL UL APICUL TORULUI CARNET DE OBSERVATII I 0 Temperatura aerului E E D 0 bJ-z .

din prima zi se continua not5rile in carnet dup5 aceea~itehnica cu precizarea c i este necesari notarea denumirii localitifii in care s-au reluat inregistrgrile.in plus sau in minus .f a p de greutatea din ziua precedent5 datele obtinute inregistriindu-se in coloanele de spor sau scgdere. Cu scopul de a feri stupul de control de influen@ factorilor meteorologici (ploaie. Pentru a cunoaSte potenfialul melifer a1 zonei sau a masivului melifer in care se fac inregistrgrile pe cbntarul de control se ageazi una din cele mai puternice familii de albine din stupin5 care indeplinesc parametrii optimi pentru valorificarea culesurilor..prin citirea qi inregistrarea la sfiirgitul fiec5rei zile a datelor obfinute. Este necesar s5 se aib5 grij5 ca greutatea stupului s5 nu fie influenpit5 de alte cauze in afara sporului de nectar sau a consumului de miere. z5pad5). Se vor lua m5suri ca greutatea stupului s5 nu fie influentat5 de alte cauze in afara sporului de nectar sau consumului de hran5. 295 r . acesta se protejeaz5 la exterior cu materiale izolatoare. Ciintarul de control .- . Pentru determinarea evolutiei culesului. in aga fel ca la inapoierea din zbor a orienta spre stupul din care au plecat. Organizarea muncii in stupinii Prin organizarea muncii se infelege un ansamblu de mgsuri cu ajutorul c5rora se asigur5 repartizarea rafional5 a foqei de munc5 existente in funcfie de cerintele procesului de producfie gi folosirea cbt mai complet5 a acesteia in tot cursul anului in funcfie de tehnologia folosit5 qi de mijloacele tehnice aflate la dispozifie. Organizarea producfiei cuprinde totalitatea m5surilor privind asigurarea gi coordonarea mijloacelor de munc5 in vederea desfi~ur5rii activit5fii cu maxim de eficienp economicg. Amplasarea stupilor pe vatra de stupin5 se realizeaz5 in disponibil aviind grij5 ca intre stupi s5 existe o rbnduri de 1 m. se realizeaz5 situafia real5 a acumul5rilor sau consumurilor zilnice a rezervelor de hrani.. Cbnd stupina se deplaseazg in alti localitate.xW numele plantei la inceput ~i de inflorire ~i cu acela~i semn pe coloana de sfbr~it inflorire atunci cbnd acesta de s-a terminat. in urma ciint5ririi zilnice se stabile~te diferenfa .MANUALUL APZCULTORULUZ Durata zborului albinelor se noteaz5 in funcfie de cbt au zburat albinele in ziua respectiv5. inflorirea plantelor se noteaz5 cu .

in aceste conditii obfinerea unei producfii de miere completeazi obiectul pasiunii qi produce satisfactia intregii familii. In cazul stupinelor ce apaqin produc5torilor particulari ~i care sunt majoritare. fapt care determin5 utilizarea unor tehnologii specifice obtinerii obiectivului propus qi de multe ori foarte costisitoare. inc5rcatul qi decarcatul stupilor qi altele. cu capital de stat ~i particular ~i c. De asemenea. lgptiqor de matcil. a cintarului de control sau prin verificarea ciitorva rame din centrul cuibului familiilor de albine. pentru realizarea unui proces optim de munc5 este necesar sti se stabileascil metode precise ~i eficiente care sil conduc5 la eliminarea din tehnologiile existente a tuturor operatiilor inutile sau lipsite de randament. dimensiunea stupinelor creqte la peste 60 familiidmdbine ~i poate ajunge chiar la 200-300 de familii. stupinele pot fi organizate in unitgfi de productie cu capital privat. Acest fapt necesit5 o aplic& rictxa m5surilor de introducere de tehnologii economice de intrefinere a faraiiiilok albine care includ: creqterea productivitiitii muncii prin intensivizarea ~r&~*~roaaffie. in apiculturil este de dorit s5 fie scoase din practic5 o serie de operatii. Astfel.MANUALUL APICULTORULUI Atit in stupinele produc5torilor particulari cit yi in stupinele unit5tilor economice. extractia mierii. in cazul organizarii stupinelor de catre apicultori particulari semiprofesioniqti care pe 12ng5 o ocupatie de baz8 se ocup5 in secundar qi de creqterea albinelor pentru producerea ~ivalorificarea mierii sau altor produse apicole (polen. capital de stat. msnuiri qi controale care afecteaz5 comportamentul familiilor de albine qi le dezorganizeazti activitatea. specializarea produc5torilor in domeniul productiei pe care A "k -4 *C i 296 . fapt ce conduce nemijlocit la creqterea productivit5tii muncii. venin de albine). este necesar s5 se elimine din practica apicultorilor. paralel cu mecanizarea lucrilrilor de volum cum sunt: descilp5citul fagurilor cu tniere. Ridicarea productivit5tii muncii este puternic influentatil qi de mentinerea in stupinil numai a familiilor puternice minuite de apicultori cu un bun nivel de cuno~tinfe profesionale. in unele cazuri. Din punct de vedere a1 proprietgtii. controlul ram5 cu ram5 a familiilor de albine avind'in vedere faptul c5 starea acestora poate fi apreciat5 ~i dup5 activitatea de la urdini~a evolutiei stupilor. dimensiunea acestora este stabilitil de fiecare produc5tor in parte in funcfie de statutul de stupgrit spre care tinde: amatorism sau profesionism. Organizarea muncii intr-o asemenea stupin5 este detenninata de interesele posesorului familiilor de te albine ~i de dimensiunea stupinei care de cele mai multe ori nu d e p 5 ~ e ~5-10 familii de albine. Practicarea apiculturii de amator este legat5 de pasiunea persoanelor care indr5gesc cre~terea albinelor ~i nu este influentat5 de necesitatea absolut5 pentru realizarea unui profit.

trebuie acceptat cii apicultorul profesionst are nevoie ~i de miinii de lucru ocazionalii. Dimensiunea unor asemenea exploatiiri apicole poate sii ajungii la peste 2.000 qi 2. dezinfecfia stupilor $i a utilajelor. transportul stupilor in pastoral.400 de ore. efectuarea unor calcule de rentabilitate se impun produciitorilor in special in cam1 cii pentru realizarea producfiei se practicii stupiiritul pastoral. hriinirile de stimulare qi completare a rezervelor. pregiitirea pentru iernare. +FC* Productia apicolii in cam1 unor exploat5ri de asem& d~$ensiuni reclamii efectuarea lucriirilor prin cooperare mai ales atunci. reconditionarea qi repartizarea lor. Totuqi aviind in vedere cii statutul de apicultor profesionist reclamii ca intr-un an munca depusii s5 insumeze intre 2. Acestea sunt stupinele cu efective de 400-600 de familii organizate de care isi asigurii existenfa lor ~i a intregii familii din profitul apicultori profesioni~ti pe care-l realizeaza din practicarea apiculturii. precum ~i alte lucrari specifice. tehnologiile de intrefinere a familiilor $i amplasarea acestora care sii fie in general valabile intrucit factorul personal . iar repartifia acestora intr-un an fiind inegalii. Organizarea muncii in apiculturii qi dimensiunea stupinelor este strgns legatii de forma de proprietate a unitiifilor de productie.MANUAL UL APZCULTORUL UZ o realizeazii. apiirarea s5natiifii albinelor prin miisuri sanitare-veterinare qi obligii pe cresciitori sii caute solutii avantajoase pentru valorificarea productiei realizate. in asemenea exploatiiri apicole structura activitatii se poate organiza astfel: a) echipe temporare de intrefinere. in tot cursul anului prin deplasarea succesivi a echipei la toate vetrele de stupink Fermele apicole particulare sau apaqinind unor unitiiti economice de stat iqi pot organiza pe ling5 producfia de miere qi activitilfi ajut5toare care sii contribuie la utilizarea deplina a forfei de muncii in tot cursul anului in vederea rentabiliziirii activitiifii apicole.000 familii de albine $i este foarte dificil de a stabili norme privind dimensiunea stupinelor. formate din apicultori cu riispunderi individuale pentru stupinele fermei dar care efectueaza in grup numai lucrilrile de volum: extracfia mierii qi a cerii. 297 t* 4 - . a repartizarii forfei de muncii qi nu in ultimul rind de influenp factorilor naturali. in aceste condifii.glnd urmiire~te realizarea unei productii speciale prin intensivizarea p r o c ~ d w d u c t ( e J i "S. . componenp florei melifere qi utilizarea de noi tehnologii de multe ori proprii qi convenabile conduc%torilorunor astfel de exploatiiri apicole. b) echipe permanente de intrefinere formate din totalitatea apicultorilor unei ferme in scopul efectuiirii in comun a lucriirilor la intregul efectiv de familii de albine. este determinant in orientarea qi organizarea unor activitiiti specifice in unitiifi economice de profil.om.

acestea se imprejmuiesc cu garduri sau plantatii dese de arbu~ti.in vederea evitiirii accidentelor de muncii grave provocate de iritarea albinelor prin piitrunderea animalelor ~i chiar a oamenilor pe vetrele de stupinZi. 61-8 miisuri de precautie. este obligatorie luarea a o serie de miisuri in generale ~i speciale de protectie cuprinse in normele de tehnica securitiiiii ~i igiena muncii. p . 298 . Pentru protecfia muncii in apicultur5 ca ~i in alte domenii de activitate este necesar sii fie luate o serie de masuri care sB asigure apiirarea apicultorului precum ~i a persoanelor care lucreazii in stupin2 ca sii-~i execute programul in conditii de protectie impotriva accidentelor de munca astfel: . si% f q w u o s c a e piinzii cu fileu transparent qi miinu~i care sii le foloseascii la pe 1 cdMtste atacat de albine. provenite in urrna activitiitii desfi~urate stupine.MANUALUL APICULTORULUI prin introducerea de tehnologii care sii conducii la cre~terea productivitiitii muncii ~i respectiv a profitului realizat. Accidentele de muncii sunt rezultatul contactului direct.W u l t o r i i nu trebuie sii prezinte mirosuri iritante pentru albine ~i ca fie protejeze e n&esar si% echipafi cu o salopetii sau halat apicol curate. Protectia muncii in stupine Pentru prevenirea accidentelor qi a imbolniivirii oamenilor. De respectarea acestor norme de protectia muncii ~i siiniitiitii oamenilor riispunde conducerea sau patronul unitiirii. j. In vederea prcvenirii accidcntclor este obligatorie instruirea personalului rcspcctiv asupra mctodclor dc asigul-are a protectiei muncii. fi&Ns$. in categoria accidentelor dc tnuncii sc nutn8rii ~i intoxicatiile aparute in itrn1a utilizarii far2 miisurii de precaufie sau prepariirii necorespunziitoare a diferitelor gaze $i substante toxice folosite ca dezinfectante. cu familiile de albine sau a comportiirii necorespunziitoare a stuparului in timpul cercetiirii famil iilor de albine. in timpul inciircarii sau descarciirii stupilor in mijloacele de transport cu care se asigur5 dcplasarea stupinelor sau chiar in timpul transportului acestora. urma*k "fl. Accidcntul de munci cstc considcrat ca atare atunci ~ 2 n d petrece in se timpul activitatii ~i arc ca rczultat pierderea de catrc apicultori a capacitafii de munc5 pc o oarecare pcrioada de timp.

. se vor lua m5sui-i pentru respectarea nonnelor de paz5 contra incendiilor gi de protectie impotriva curentului electric in care scop prizele vor fi prev5zute cu imp5miintarea necesar5 .masc5.pentru eventuale intervenfii in timpul transportului. la aplicarea miisurilor de protecfia muncii in cazul celor care execut5 sau conduc lucr5ri in apicultur5 trebuie s5 se fin5 seama de documentele obligatorii elaborate de organele de specialitate care redacteaz5 normativele de stat pentru asemenea activit5ti. stupii se verific5 gi eventualele cr5patur-i din soclu. Se vor lua m5suri ca durata transportului s5 fie ciit se poate de mica iar in g5ri manevrarea vagoanelor s5 se fac5 cu atentie. in acest scop pe vagonul care transport5 stupii se vor aplica etichete scrise cu litere mari: ATENTIE ALBINE VII !. . .in cazul cind transportul se execut5 cu animale. acestea vor fi adipostite la distant5 de mijlocul de transport la incircarea ~i descircarea stupilor yi se vor lua m5suri ca s5 fie ugor de desprins de mijlocul de transport in timpul deplasiirii. scoaterea ramelor $i introducerea altora in extractor se face numai ciind centrifuga este oprit5.la transportul stupilor pe calea ferat5 se iau m5suri ca vagoanele s5 fie inchise dar cu o ventilafie activi asigurati iar stupii s5 fie fixati pentru a evita c5derea sau alunecarea acestora pe podeaua vagonului.este interzis5 deschiderea stupilor gi inceperea controlului familiilor de albine far5 punerea in funcfie a afum5torului gi aplicarea echipamentului de protecfie.la instalarea stupilor dup5 transport in masivele melifere sau pe vatra de stupin5 se vor respecta cu strictefe m5surile de pa25 contra incendiilor. pe drumuri bune (fir5 gropi sau denivel5ri ) qi cu mijloace de transport in perfect2 stare de functionare. . .controlul familiilor de albine se face cu atentie evitiindu-se migcgrile brugte gi izbiturile.MANUAL UL APICULTORULUI . apicultorii vor preg5ti echipamentul de protecfie necesar (m&nu$i. .extracfia mierii. in general.transportul stupilor cu mijloace auto sau hipo se va face de preferinfa noaptea.in atelierele de reparat stupi sau de extractie a mierii. .inainte de transport. cerii $i altor produse apicole la care se folosegte curentul electric. capac sau perefii lor trebuie astupate. . in caz de accident. . salopet5 sau halat ~i afumgtor. .

bine inchisii la git.m5nuqile apicole cu cinci degete. protejeazii corpul apicultorului ~i hainele acestuia cind executi lucriiri in stupink Aceasta se confectioneazii din material plin. masci pliant5). serveyte penttu producerea de fum care lini~te~te albinele in timpul controlului familiilor sau indep5rteazii albinele din anumite locuri. protejeazii capul. . mascii cu piliirie. serve~te indepartarea albinelor de pe faguri. in afara afumiitoarelor care produc fum sunt ~i afum5toare (bombe de fum) care acfioneaz5 sub presiune de gaze inerte in amestec cu fum qi care au un efect asemiin5tor cu cel a1 afumiitoarelor obi~nuite. doc. de pe peretii la celelalte anexe ale stupului u ~ u r i n dmunca apicultorului.masca apicol5. serve~te desprinderea podi~orului a ramelor propolizate la ~i din stup. . . sau din alte materiale irnpermeabile (foaie de cort. Se confectioneaz5 din otel qi pot avea diferite forme ~i dimensiuni. . respectiv fafa qi in special ochii stuparului care sunt tinta atacului albinelor. de culoare deschisi. etc. material plastic sau cauciuc subtire. Afumiitoarele se confectioneazii dupii diferite modele ~i pot fi acfionate mecanic sau electric. . a diafragmelor ~i a corpurilor de stupi cit ~i pentru riizuirea ~i curatarea de propolis a acestora.halatul.). Din aceste echipamente mentionam urm5toarele : . Se confecfioneazii din material plastic pe suport textil. .salopeta. asigurii un mod de prezentare igienic in stupin5 gi protejeazi imbriiciimintea apicultorului.afum5torul apicol.~ortul apicol. col. protejeazii miinile apicultorului de infepiiturile albinelor ~i sunt confectionate din piele. servegte pentru p5strarea ~i transportul uneltelor qi a unor i 300 . Miigtile apicole sunt de diferite forme gi sunt confecfonate din diferite materiale (mascii metalicii. Se n p5r de coad5 de cal sau din fire de relon de culoare deschisi. iar la mineci qi picioare previizutii cu elastic.dalta apicolii.ioneaz3 din material de culoare deschisi qi se recornand5 ca mttnecile sii fie prinse in elastic. Se confect. . se utilizeaza pentru a proteja hainele apicultorului cu prilejul executiirii de lucriiri in stupinii.MANUAL UL A PICUL TORULUI Echipamentul pentru protectia apicultorului vi uyurarea IucrZirilor din stupinl in vederea miisurilor de protectia muncii se folose~te echipamentul pentru ap5rare apicultorului gi uvurarea lucriirilor in stupin5 care insumeaz5 totalitatea obiectelor necesare pentru echiparea ~i protectia acestuia in timpul executarii de lucrilri in apiculturii.

. L i d i p este confectionat5 din lemn de brad. .l i d i p pentru transport rame. care.targa apicoli. se asigurii in buni miisurii protectia apicultorului. a imbriiciimintii acestuia qi se u~ureazi executarea a numeroase lucriri in stupini. . ugureaz5 munca apicultorului gi se folosegte pentru adiipostirea ramelor. . f i r i folosirea acestui echipament ar trebui s i fie aminate sau chiar sii se renunte la ele. Prin folosirea dupii nevoi in mod curent a echipamentului prezentat. depozitarea inventarului mirunt ~i de necesitate curenti precum gi a unor materiale gi produse ce urmeazii s5 fie folosite in stupini. ugureazi munca apicultorului fiind folositii la transportul stupilor ~i a materialor apicole de volum. adipostirea unui roi artificial sau pentru prinderea roilor naturali atunci cind sunt agezafi in locuri accesibile. Este cofectionat din lemn de brad. Cabana apicolii demontabili confectionati din lernn serve~tepentru adipostirea apicultorului.MANUAL UL APZCULTORULUI materiale apicole gi ugureazii munca apicultorului in stupini.cortul apicol.Cortul este mobil gi demontabil fiind confectionat din tifon intins pe trei sau patru suporti metalici. se folosegte in perioade lipsite de cules la controlul familiilor de albine pentru a preintimpina furti~agul.

. albinele se uzeazii qi poate sii aparii procesul de imbolniivire a acestora de diaree care in majoritatea camrilor provoacii mari pierderi de albine pin8 la sosirea primiiverii. in aceastii lung albinele trec in a doua perioadii a ierniirii iar in mod obignuit executi primele zboruri de curfitire gi incep sii creascii primele generafii de puiet. a pliicilor de zahir candi sau de miere cristalizatii.1. ciind albinele pot efectua zboruri de curiitire.8 kg ajunge la 0. Familiile de albine deranjate in aceast5 perioadii de animale gi piisiiri se nelinigtesc gi ca urmare consumul de miere cregte gi mai mult. Din punct de vedere meteorologic.MANUALUL APZCULTORULUI leclia 14.luarea de miisuri pentru prevenirea deranjiirii qi nelinigtirii familiilor de albine provocate de atacul goarecilor. materiale gi unelte necesare in sezonul de la magazinele APICOLA ale Asociafiei Cresciitorilor de gi dezinfectarea stupilor gi a inventarului apicol. desfundarea urdinigurilor de albine moarte qi agternerea in fafa stupilor a unui strat subtire de paie sau frunze pe care sii se poati ageza albinele atunci cind execut.indepiirtarea Erii zgomot a ghefii gi a ziipezii neafiinate de pe sciidurelele de zbor ale stupilor. in care natura se imbracii in haine albe dantelate cu ciucuri de gheap.preparea gi administrarea turtelor de gerbet de zahiir. . piisiirilor de curte.5 zboruri de curiifire. familiilor de albine care au fost introduse la iernare fir.. ciociinitorilor.supravegherea modului de iernare a1 familiilor de albine prin controale auditive siiptiimiinale gi indreptarea stiirilor anormale constatate. . pitigoilor gi vriibiilor. Uneori apar gi zile mai pufin friguroase gi chiar insorite.9.gerar9'.O kg miere. viscole gi zile geroase. vizionarea stupinei cu utilaje. t 302 . suficiente rezerve de hranii. Lucriiri de executat in aceasti perioadii : . iar aerul este proaspiit gi uscat. Temperatura in cuibul familiilor cregte gi atinge 34-35" C prin sporirea consumului de hranii care de la 0. se instaleazii mase de aer polar. .7-0.talendarul principalelor lucriri de sezon in slupinl Luna ianuarie Este prima lung din calendar. de regulii.

in general. in condifii climatice favorabile. Prin creqterea puietului. in prima jumgtate.in zilele insorite se poate instala ad5p5torul cu ap5 1 de s '3 5 g sare la un litru de ap5. cu urdini~urile cur5pte gi un strat subfire de paie impr5gtiate in f a p stupilor u~ureazg efectuarea zborurilor de curgfire ~i asigur5 protecfia albinelor ce le executs. . .MANUAL UL APICUL TORUL UI . in zilele insorite favorabile zborului albinelor.f?iurarulVeste privit cu suspiciune sub aspectul manifestirilor meteorologice. 303 . se miiregte astfel inc5rc5tura intestinului gros gi zborurile de curafire timpurii devin necesare.se cur5p z5pada gi se preg5tesc vetrele de stupin5 pentru efectuarea zborurilor de curgfire.documentarea gi completarea cunogtinfelor profesionale ale apicultorilor prin studierea revistelor gi a ciirfilor de specialitate precum ~i prin participarea la cursuri gi conferinfe apicole organizate de filialele judetene gi cercurile apicole ale Asociatiei Cresc5torilor de Albine.. fir%intinderea s3rmelor. alun gi ghiocei.incheierea gi insirmarea ramelor.se iau m5suri de stimulare a zborurilor de cur5fire prin inl5-turarea capacelor la stupi gi a impachetajului aflat deasupra ramelor. Luna februarie A doua lung calendaristic5 . iarna se manifesti ca atare cu zile reci din care multe viscolite dar cu nopfi senine gi foarte geroase.+ . in luna februarie continua efectuarea zborurilor de curifire timpurii cu efecte favorabile pentru s5n5tatea albinelor gi activitatea de viitor a acestora. . in a doua jum5tate a lunii masele de aer rece sunt intrep5trunse de fronturi de aer mediteranean care las5 s5 se strecoare uSoare adieri prim5v5ratice.5 kg. in aceste conditii amplasarea stupilor pe o vatrii insoriti.se continu5 supravegherea modului de iernare a familiilor de albine prin controale auditive ~i la urdini~urile stupilor gi se iau m5suri imediate de indreptare a st5rilor anormale ce se ivesc .. in zilele favorabile zborului.se verific5. . consumul de hranii in familii sporegte la 1. . Lucrsri de executat in aceast5 perioad5: . . s 6 . gi dac5 este necesar se continu5 administrarea la familiile lipsite de hrang suficient5 a turtelor de gerbet gi a celor din past5 pudr5.2-1. cind acestea aduc gi primele cantit5fi de polen cules din p5durile cu anini.

MANUAL UL APICUL TORUL UI

- se continua aprovizionarea stupinei cu utilaje, materiale gi inventar apicol necesare in timpul sezonului, procurate de la magazinele APICOLA ale Asociafiei Cresc5torilor de Albine; - se continu5 repararea, curfitarea gi dezinfectarea inventarului apicol, incheierea gi insirmarea ramelor, Gr5 intinderea sirmelor; - in localit2tile care au in apropiere pgduri sau z5voaie de anini gi alun, apicultorii pot recolta mici cantit5ti de polen proaspat pentru a fi folosit la hrinirile stimulente de primgvar5; - cu prilejul curgfirii urdinigului se recornand5 ridicarea de probe de albine moarte qi trimiterea acestora la laboratorul veterinar, in vederea verific5rii st5rii sanitare a familiilor de albine din stupin5; - se continu5 actiunea de documentare gi de completare a cunogtintelor profesionale ale produc5torilor apicoli; - se fac demersuri corespunz5toare la cercurile apicole sau la filialele judetene ale Asociafiei Cresc5torilor de Albine pentru obfinerea repartifiilor de vetre de stupin5 la masivele melifere pentru practicarea stup5ritului pastoral.

Luna martie
A treia lun5 calendaristic5 ,,m5r$gorul" luna echinoctiului de prim5var5 - 23 martie, cu adierile vintului prim5v5ratic gi prezenp ghioceilor gi a viorelelor vestegte sosirea prim5verii. Cerul devine schimbgtor, presiunea atmosferici scade sub 760 mm, iar umiditatea relativ5 confirm5 atributul lunii echinocfiului de primavar5 cind ziua este egalg cu noaptea. Se incheie perioada de iernare a familiilor de albine gi incepe sezonul de prim5var5 cind ziua cre~te, vremea se inc5lzegte gi albinele efectueaz5 zborul general de curillire. in p5duri qi in locurile insorite gi ferite de vinturi, apar viorelele, urzicuta, cornul, salcia cgpreasc5 gi z5logul care prin polenul pe care il recolteaz5 albinele din abundenf5, stimuleaz5 cregterea de puiet qi prin aceasta se declangeazg inlocuirea albinelor de iernare cu albine tinere capabile s5 ingrijeasc5 puietul care s5 asigwkpreqterea puterii familiilor de albine. in aceste conditii consumul de hran5"i,milia de albine cregte la 2,O-2,5 kg gi ca urmare se impune asigurarea rewive1 e hrang necesare pentru cregterea puietului gi dezvoltarea familiilor de al*\%~erea v%lorificgrii culesurilor timpurii.

%

'e

304

MANUAL UL A PICUL TORULUI

Lucriiri de executat in aceasti perioadii: - se continuii stimularea ~i supravegherea zborului general de curiifire; - in zilele ciilduroase se efectueazii revizia de primiivarii a familiilor de albine cind se verificii prezenp miitcii, existenpi gi completarea rezervelor de hranii, indreptarea stiirilor necorespunziitoare din familii, striimtorarea cuiburilor pentru menfinerea ciildurii, curiifirea fundurilor la stupi de albinele moarte gi resturile de cearii riimase dup2 desciipiicirea fagurilor cu miere qi uscarea sau inlocuirea materialelor izolatoare. Constatiirile Ecute se inscriu in caietul de stupinii; - in cazul in care nu a fost montat adiipiitorul cu apii se iau de indatii miisuri pentru montarea acestuia; - in scopul intensificiirii cre~teriide puiet se trece imediat ce timpul se inciilze~te stimularea familiilor de albine cu sirop de zahiir in propollie de 111 la administrat ciilduf la inceput in poqii mici de 0,150-0,250 litri ~i pe miisurii ce qi timpul se inciilze~te in funcfie de puterea familiilor, in pocii mai mari de 0,3000,500 litri; - se analizeazii modul in care au iernat familiile de albine cu scopul de a cunoagte eventualele cauze ce au determinat o iernare necorespunziitoare ~i luarea de miisuri pentru eliminarea in viitor a deficienfelor constatate; - formarea de familii temporare cu miitci iernate in afara ghemului in camere; - procurarea gi plantarea de arbori .yi arbu~ti nectaro-poleniferi; - aplicarea primului tratament cu varachet pentru combaterea varoozei; - se instalezii cintarul de control pe care se ageazii cea mai puternicii familie de albine din stupinii ~i se incepe inregistrarea in carnetul de stupinii a observafiilor meteorologice, fenologice, precum gi a evolufiei cintarului de control. Aceste observafii gi inregistriiri se executii pe intreaga perioadii a sezonului apicol activ, pentru a cunoayte potenfialul melifer al zonei in care se practicii stupiiritul.

Luna aprilie
A patra lung calendaristicii ,,priery'inregistreazii treceri rapide de la cald la rece ~i invers, aceasti situafie fiind provocatii de unele resturi de a e m c ce intrii in contact cu masivele formafiunide aer mediteranean ce piitrund aceastii perioadii. r

MANUAL UL A PICUL TORULUI

7
i
I

Aprilie, este luna in care primgvara intr5 in drepturile sale fire~ti toate in zonele r;irii, timpul se inc5lze~te~i m u l ~ m i t i infloririi a numeroase specii de arbori .yi arbu~ti nectaro-poleniferi precum ~i a numeroase specii de plante din flora spontan5 ~i cultivati se asigura polenul ~i nectarul necesar pentru dezvoltarea familiilor de albine. in aceasti perioad5 matcile din numeroase familii depun zilnic peste 1500-2000 ou5 ~i ca urmare albinele viirstnice care au iernat sunt treptat inlocuite cu albine tinere nou eclozionate mai viguroase, apte s5 creasc5 mai mult puiet, fapt care face ca spre sEr~itul lunii in stup s5 nu mai existe albine viirstnice iar familiile sa fie mai puternice deciit erau la intrarea in iarn5. Totodata, in celulele din jurul elipselor de puiet ~i in special in fagurii ce se afla pe o parte ~i alta a fagurilor cu puiet incep s5 fie acumulate primele rezerve de piisturii qi miere proaspat5 care urmeaz5 s5 fie folosite cu succes in perioadele deficitare.

i
I

,
1

1
I

I
,

Lucrgri de executat in aceastii perioadii: - se continua lucr2rile de verificare ~i se execut5 revizia de fond a familiilor de albine pentru a cunoa~te amgnunfime situafia acestora pentru a lua m5surile ce in se impun pentru solufionarea st5rilor necorespunziitoare ce se intiilnesc. Cu acest prilej se completeaza rezervele de hran5 (miere ~i p5stur5) iar familiile slabe se unifica cu familiile de putere mijlocie; - se iau m5suri pentru igienizarea cuiburilor prin transvazarea familiilor de albine in stupi curafi qi dezinfectafi; - intarirea periodic5 a familiilor care intiirzie in dezvoltare, cu faguri cu puiet capacit gata de eclozionare, ce se scot din familiile puternice din stupin5; - in perioadele lipsite de cules se continu5 hr5nirea stirnulent5 a familiilor de albine cu sirop de zah5r administrat in propocii de 0,3-0,5 litri pe familia de albine; - pe miisura ocuparii fagurilor din cuib cu puiet, acesta se Iarge~te faguri cu cliidifi sau cu faguri artificiali in perioada infloririi pomilor, ciind albinele cl5desc fagurii ; - se iau m5suri pentru protectia familiilor de albine impotriva declanq5rii f u r t i S a m stupine ; e &$sura infloririi pomilor la cele mai bune familii de albine din stupin5 colectoarele de polen pentru recoltarea ~i valorificarea acestuia; swstal f e - & e l . .mg(msorit loc din vatra stupinei se instaleaz5 topitorul solar, pentru

% ;

-:s

1

34 05

MANUALUL APICULTORULUI

valorificarea reziduurilor de cearii rezultate dup5 cur5firea stupilor gi a ramelor. Topitorul solar se p5streaz5 gi se folosegte in stupin5 pe toat5 perioada sezonului apicol; - la familiile puternice, deasupra cuibului se instalez5 colectoarele de propolis; - se efectueazii examenul general clinic al familiilor de albine gi se aplic5, dup5 caz, tratamente preventive gi curative pentru principalele boli ale albinelor: varooza, nosemoza, puietul viros, loca europeani sau loca americanii; - dup5 caz, familiile de albine s5n5toase pot fi deplasate pentru polenizarea pomilor din livezi.

Luna mai
A cincea lun5 calendaristicii ,,florar9' se caracterizeaza printru-un climat schimbiitor, dar gi prin cregterea temperaturii care trezegte la viap intreaga natur5 ce apare decorat5 in zeci de culori. Pe seama albinelor tinere crescute in lunile martie, aprilie gi inceputul lunii mai, familiile de albine s-au dezvoltat gi dispun de intregul potential productiv pentru valorificarea culesurilor din aceast5 perioad5. in luna mai, la inceputul ei sau ceva mai tiirziu, in toatii fara infloresc p5durile gi plantafiile de salciimi care asigurii familiilor de albine un bun cules de nectar gi ca urmare realizarea unor importante productii de miere mass de cea mai bun5 calitate. Pentru valorificarea in mai bune conditii a culesurilor in aceast5 perioad5 stupinele se deplaseazii de la un masiv melifer la altul in cadrul actiunilor de practicare a stupiiritului pastoral la care particip5 atAt stupinele apicultorilor profesiongti c&tgi cele ale apicultorilor amatori. Lucr5ri de executat in aceastii perioad8: - continuarea lucriirilor de I5rgirea cuiburilor potrivit cu dezvoltarea familiilor de albine gi evolutia culesurilor prin introducerea de faguri artificiali sau faguri cl5difi gi agezarea magazinelor la stupii verticali cu magazin sau a corpurilor la stupii multietajati, pentru depozitarea nectarului; - mentinerea familiilor de albine in stare activ5 gi preintiilh a& intr5rii acestora in frigurile roitului prin ridicarea periodic5 de fa&& p q c5hcit de la familiile foarte puternice gi redistribuirea lor la familiile Sl&n%inii%

?

307

F),
e-

MANUAL UL A PICUL TORULUI

- folosirea intregului potential a1 albinelor privind secretia de cear5 pentru asigurarea necesarului de faguri cl5diti; - pregatirea familiilor de albine in vederea valorific5rii in conditii optime a culesului de la salcim qi deplasarea accstora in stupgrit pastoral; - anunprea primgriilor din comunele pe raza cirora sunt amplasate stupinele deplasate in pastoral pentru luarea in evident5 qi protejarea acestora in cam1 combaterii d5un5torilor cu substanfe toxice; - recoltarea fagurilor cu miere qi extractia acesteia dup5 incetarea culesului de la salcim din masivele din sudul fiirii; - folosirea colectoarelor de polen in perioadele cu un slab cules de nectar qi luarea de m5suri pentru conditionarea acestuia; - inceperea lucr5rilor de cregtere a miitcilor pentru formarea roiurilor qi inlocuirea matcilor necorespunz5toare din stupine gi totodat5 inceperea producerii 15pti~orului matc5; de - in cam1 familiilor bolnave se continua aplicarea tratamentului pentru combaterea puietului vgros qi a locei europene gi americane;

Luna iunie
A vasea lung calendaristic5 ,,ciregarn luna solstitiului de var5 - 2 1 iunie, se inscrie prin creqterea luminii gi a c5ldurii care se revars5 din abundent5 sub soarele sclipitor peste natura inc5rcat5 de rod. Din cind in cind ploile scurte, repezi qi calde schimba decorul naturii pline de viat5. Este luna de var5 cu zilele cele mai lungi. in fara noastr5, inaintea solstifiului de var5, familiile de albine ajung la nivelul maxim de dezvoltare qi sunt apte s5 valorifice in cele mai bune conditii culesurile de nectar de la tei, coriandru gi floarea soarelui in zona de step:, de la zmeur9 qi zburatoare in zona de munte qi de la fineag in zona de deal. Prezenp in cuibul familiilor a unui mare numar de albine tinere - doici - restringerea cantit5tilor de puiet nec5p5cit, lipsa de spatiu in stupi, incetarea culesurilor de nectar, tendinp fireasc5 a familiilor de albine de perpetuare a speciei c5t qi a & & t o r i favorizeaz5 qi gr5besc intrarea acestora in frigurile roitului. fabiliile care se preg5tesc s5 roiasc5 natural, ouatul m5tcilor qi a$f t: W% lbinelor se reduce gi in cuiburile acestora apar primele botci naturale a% fe : a c?&estea ajung la maturitate se declanqeaz5 fenomenul de roire
P1
/

3)-

MANUAL UL APICUL TORULUI

natural5 a albinelor, la inceput in zona de step5 gi se continua in zona colinarii gi de munte. Lucrgri de executat in aceasta perioad5: - continuarea lucriirior de recoltare gi extractie a fagurilor cu miere de la salcgm gi alte culesuri de nectar; - continuarea menfinerii familiior de albine in stare activ5 prin introducerea in familii a ramelor cliiditoare, intensificarea ventilatiei cuiburilor gi umbrirea i stupilor e x p u ~la soare; - prevenirea roirii naturale a familiilor de albine prin formarea de familii intrate in frigurile roitului de roiuri artificiale, familii ajutitoare sau de nuclee pentru p5strarea m5tcilor de rezerv5; - int5rirea familiilor nou formate cu puiet cgp5cit gata de eclozionare preluat din familiile puternice predispuse s5 intre in frigurile roitului; - preg5tirea familiior de albine pentru valorificarea culesurilor de varg prin ad5ugarea de faguri artificiali la stupii orizontali, corpuri cu faguri la stupii multietajati gi magazine la stupii verticali; - efectuarea transportului stupilor in pastoral la masivele de tei, culturile de floarea soarelui, zmeur5, zburgtoare gi fineap; - continuarea lucr5rilor de cregtere a m5tcilor in vederea obtinerii matcilor de rezervg necesare pentru inlocuirea in toamn5 a celor necorespunz5toare; - se actioneaz5 pentru valorificarea intregului potential productiv a1 familiilor de albine prin diversificarea productiei: producerea de polen colectat de albine, p5stur5, propolis, I5ptigor de matcg, venin de albine, miere, miere in faguri gi miere in secfiuni; - se continu5 tratamentele pentru combaterea puietului varos, a locei europene gi a locei americane.

Luna iulie
A gaptea lung calendaristicg, luna lui ,,cuptor" igi revars5 torentele de c5ldur5 din v5zduh. Soarele str5lucitor, razele ultraviolete dimineafa gi calorice peste zi redau tabloul acestei luni de var5 care de obicei este d e o s a w f i e r b i n t e . Uneori, fronturi de aer oceanic, cu furtuni gi ploi repezi forfecate c dbsciirc5ri electrice completeaz5 tabloul acestei luni de v5paie pe teritopultil~ii %astre. % Dup5 inchieierea culesurilor de var5, ritmul de d e d o & ~ i l i i ~ d e

309

fb

continuarea recoltiirii fagurilor gi extractia mierii realizatii de la culesurile de varii.prevenirea declangiirii furtigagului prin restriingerea cuibului gi micgorarea urdinigurilor.administrarea de hriiniri stimulente in perioadele lipsite de cules pentru cregtergnhlbine tinere. in aceste conditii familiile de albine incep sii se pregiiteascii pentru iernare: izgonesc triintorii gi datoritii reducerii ouatului miitcilor hriinesc un numiir mai mic de lame. Lucriiri de executat in aceast5 perioadii: . albinele pot beneficia de unele culesuri de intretinere care favorizeazii reinceperea activitiitii in stupi. in Delta Duniirii gi in zonele inundabile ale acesteia unde infloregte flora de baltii precum gi in zona colinar5 de la fiineap gi trifoi alb in anii ploiogi. in aceastii perioadii zborul albinelor scade gi mai mult iar miitcile igi reduc ouatul. miitcile mai bine hriinite igi reiau ouatul. ??e-$&g$iti8?@$i executarea transportului stupilor pe vatra de iernare sau in & % : . Practic odat2 cu incheierea culesurilor de varii. albinele aduc nectar qi polen. tR%ea familiilor de albine nou formate in lunile precedente cu faguri cu vi polen. .MANUAL UL APZCUL TORULUZ albine incetul cu incetul se reduce. Astfel. care nu pot asigura o iernare normal2 a familiilor. .oprirea in stupi a fagurilor cu miere gi piisturii necesari pentru buna iernare a familiilor de albine. Fagurii goi sau cu miere putinii se scot din stupi sau se desciipiicesc gi se ageaz5 dupii diafragmii pentru a fi goliti de miere de ciitre albine. incepe gi pregiitirea familiilor de albine in vederea ierniirii gi de modul in care acestea vor fi ingrijite in lunile urm5toare (august gi septembrie) depinde in mare miisurii iernarea E r i pierderi a familiilor gi dezvoltarea acestora in sezonul de primiivarii. . .reorganizarea cuiburilor familiilor de albine liisbnd in stupi numai fagurii cu miere. Numiirul albinelor din familii scade gi el pe zi ce trece riimbniind in stup multe albine viirstnice uzate fiziologic. numiirul albinelor culegiitoare se micgoreazi de la o zi la alta iar in conditiile zonei de step5 din lipsa plantelor nectaro-polenifere. familiile cresc mai mult puiet gi aportul de nectar gi polen intregesc rezervele de hranii pentru sezonul rece. polen gi fagurii cu puiet. Totodati datoritii uzurii.

striimtorarea urdinigurilor in vederea evitiirii furtiga . cu precipitatii reduse. a tratamentelor pentru loca europeanii. Luna august A opta lunH calendaristicii . cu un soare afectiv gi ciilduros. in cazul familiilor bolnave.. In aceastii perioadii. Astfel.efectuarea cu prilejul organizgrii cuiburilor gi a a d a % c ~ i ~ ~ l 3x1 5% .continuarea lucriirilor de organizare a cuiburilor prin indepiirtarea fagurilor goi. cu multe zile frumoase qi ciilduroase. . in aceastii lunii conditiile de climii gi cules sunt din ce in ce mai putin favorabile pentru cregterea de puiet qi mentinerea puterii familiilor de albine din stupine. . loca americanii qi puietul viiros. pe miisurii ce albinele care au participat la culesurile de varii continuii sii moarii. dovlecii din culturile intercalate. puterea familiilor se reduce gi se intesificii actiunile de preggtire a familiilor de albine pentru sezonul apicol al anului unngtor. bostiiniirii sau flora din zona inundabilii qi din Delta Dungrii. de la otava riimas5 dupii cosirea fgnetelor gi care incepe s5 infloreascii precum gi de la vegetatia din flora spontanii care cregte in locurile umede. . .schimbarea din familii a mgtcilor necorespunzgtoare qi inlocuirea acestora cu miitci tinere prolifice.gustarulWse caracterizeazii printr-un cer de un albastru deosebit. noptile devin mai lungi gi in zonele de step5 sursele de cules se reduc considerabil.continuarea. Zona colinarii gi suprafetele de teren din zona inundabilg gi Delta DunGrii riimiin singurele teritorii in care se intilneqte incii o vegetatie care mai produce nectar gi polen pe care albinele il culeg de la trifoiul alb. floarea soarelui tiirzie.protejarea fagurilor goi scoqi din stupi qi care se trec in rezerva stupinei.administrarea de hriiniri stimulente pentru i n t e n s i f i c a w g t e r i i de puiet.MANUALUL APICULTORULUI localitiiti in care a inflorit otava. Lucriiri de executat in aceastii perioadii: . . desciipiicireadupii diafragmii a fagurilor cu miere putin4 echilibrarea gi eventual completarea cu faguri cu miere sau cu sirop a rezervelor de hrani pentru iernare gi in caz de nevoie se acfioneazii pentru indepiirtarea stiirilor necorespunziitoare din familii.

. Pe fagurii din cuibul familiilor de albine cantitatea de larve este din ce in ce mai redus5 astfel c5 spre sf"argitu1lunii puietul aproape c5 dispare din stupi. protide gi lipide care alcatuiesc .-. cu sulf impregnat in batoane speciale. Din aceast5 substanp glucidele servesc la funcfionarea mugchilor.MANUALUL APICUL TORULUZ 1 familiilor de albine gi in caz de nevoie aplicarea de tratamente specifice pentru combaterea varoozei. aflat deasupra diafragmei. sursele de cules cu excepfia zonelor din luncile inundabile gi Delta Dun5rii dispar. cind ziua este egal5 cu noaptea gi cind din punct de vedere meteorologic in natur5 exist5 o mare stabilitate atmosfericil.+ . durata de zbor a albinelor se reduce. . 1 1 '% L . . cu precipitafii in general reduse gi umiditate relativ5. nopfile devin mai reci gi ca urmare albinele din familii incep s5 se restring5 pe fagurii cu puiet din mijlocul cuiburilor.corpul gras" ce se intinde ca o c5ptugeal5 sub inveli~ul chitinos dorsal. corpuri de stupi gi magazine prin afumarea acestora contra ggselnitei. miere gi p5stur5 r5magi in familii in vederea iern5rii. -/ 312 . puietului v5ros. Lucr5ri de executat in aceast5 perioad5: . mai ales in zonele deluroase gi de munte.. . @?-%er~%~lic5rii tratamentelor de toarnn5 pentru combaterea varoozei.recondifionarea. La albinele de iernare. 1ch8erea pin5 la 15 septembrie a acfiunii de completare a rezervelor de neb are ierngrii familiilor de albine. 5.strimtorarea gi organizarea corespunz5toare a cuiburilor gi a fagurilor cu puiet. in aceasti perioad5. Odat5 cu inceperea sezonului de toamn5 zilele sunt mai scurte.r5pciunemeste luna echinoctiului de toamn$ 23 septembrie. se apropie de sfirgit acumularea in corp a unor importante cantit5ti de glucide.controlarea calit5fii mierii din faguri in scopul verific5rii acesteia gi even-ntificare a mierii de man8. dup5 caz. a corpurilor.conservarea fagurilor goi depozitafi in dulapuri. fundurilor gi capacelor de la stupii care urmeaz5 s5 ad5posteasc5 familiile de albine in perioada de iarn5. ! I Luna septembrie A noua lun5 calendaristic5 . lipidele alc5tuiesc rezervele grase iar proteinele sunt indispensabile pentru alimentarea larvelor gi a m5tcii in perioada cind albinele nu culeg polen din natur5. a locei americane gi europene.

MANUAL UL APICUL TORULUI . reformarea gi topirea acestora. albinele executi zboruri de curstire de scurt5 durati gi de mica intensitate la care sunt antrenate in primul rind albinele tinere eclozionate precum gi celelalte albine din familiile care urmeaz5 s5 ierneze. cind temperatura scade sub +8"C albinele se string treptat in ghemul de iernarc din care se desfac numai atunci cind temperatura cregte la +12"C . asigursnd familti iernare normal5. Luna octombrie A zecea lun5 calendaristic5 . cu zilele insorite. . Lucr5ri de executat in aceast5 perioad5: A A 313 s. la familiilecu m5tci tinereimperecheatein luna august sau la inceputul lunii septembrie mai pot fi g5site mici suprafete de puiet c5picit gata de eclozionare.+14"C. Pe mssura r5cirii timpului. . pot fi executate in totalitate.inlocuirea m5tcilor virstnice sau necorespunz5toare cu m5tci tinere provenite din rezerva stupinei. cele reci.luarea de m5suri pentru prevenirea gi combaterea furtigagului la albinele din stupin5. In luna octombrie cregterea puietului inceteaz5 in intreaga pr5. . . dac5 nu toate.unificarea familiilor gi a roiurilor care nu s-au dezvoltat corespunz5tor gi ocup5 mai pufin de 3-4 faguri acoperiti compact de albine. In zilele insorite gi c5lduroase. majoritatea dintre asemenea lucr5ri ce se impun in aceasiii perioad5 de sfirgit de sezon. Avind in vedere c5 in pra noastr5 in luna octombrie sunt la orele de amiazi numeroase zile insorite gi calde. fundurilor gi capacelor la stupii in care urmeaz5 s5 ierneze familiile de albine.alegerea fagurilor necorespunz5tori. Presiunea atmosferic5 este oscilanti ca gi zilele care trec gi alterneazi. ' I . ploioase gi vintoase. Cu unele exceptii.continuarea recondilion5rii corpurilor.. Se intilnesc gi situatii chnd din diferite motive unele lucriri care asigur5 buna iernare a familiilor de albine nu au putut fi executate gi exist5 pericolul ca aceste familii s5 nu poat5 trece peste perioada de iarn5.brum5relWeste luna miezului de toamn5 cind cerul devine de regul5 plumburiu gi posomorit. spre amiaz5. cildute gi pl5cute care permit albinelor tinere abia eclozionate s5 fac5 primele zboruri in stupin5.

.efectuarea a dou5 tratamente obligatorii pentru combaterea varroozei cu varachet sau alte substante specifice.impachetarea cuibului familiilor de albitle cu materiale izolatoare.strimtorarea cuiburilor la nivelul fagurilor bine ocupafi de albine. impactul intre aerul rece ~i cel cald. albinele conviepiesc in ghemul de iemare pe intreaga' ric?qdZt a timpului rece pin5 la inceputul prim5verii urmgtoare. . rupti sau cu celule de trintor) ~i topirea acestora.continuarea sortiirii ~i reformiirii fagurilor necorespunziitori (vechi. definesc practic odatii cu c5derea ultimelor frunze uscate cii toatnna este pe sfir~ite.plantarea de arbori ~i arbu~timeliferi in griidini. tulpini de floarea soarelui. in aceastii lung. atunci cind in familii puietul a eclozionat in totalitate. albinele mai executii sumare zboruri de curitire pe care le&u%. Luna noiembrie A unsprezecea lunii calendaristicii .instalarea la urdini~urile stupilor a gratiilor care sii impiedice piitrunderea ~orecilor. stuf sau coceni de porumb.protejarea stupilor contra vinturilor ~i a curentilor reci de aer prin impachetarea individual5 a acestora cu carton gudronat sau protectie colectivi prin amenajarea in jurul stupilor a unor perdele de protectie confectionate din nuiele. iar in cazul familiilor slabe se poate organiza iemarea intr-un stup a doui familii despiqite printr-o diafragmii etan~ii. Adiipostite in stupi. a de 8&ei ultimele contingente de albine eclozionate. Protejarea de atacul ~oarecilor a fagurilor de rezervii cu miere precutn ~i a celor goi ce urmeazii s i fie folosifi in sezonul urm5tor. .brumarVne aminte~te prin ploile reci $i deseori datoritii burnitei c5 ne afliim in ultima lun5 de toamnii. . viintul rece care de multe ori aduce ziipada qi soarele cu dinti. . care au eclozionat ultimele generapi-uiet. . piiduri ~i terenurile disponibile. familiile de albine se strgng in ghemul in din de iernare pe fagurii a~ezati dreptul urdini~urilor. Astfel organizate. in cazul uw'zil Ide qi insorite. Fenomenele meteorologice. k r >e 3x4 .stimularea qi supravegherea zborurilor tirzii de curiitire ale albinelor. .MANUAL UL APICUL TORULUI ..

continuarea lucr5rilor de preg5tire a familiilor de albine in vederea iern5rii in cazul c5 acestea nu au fost terminate la timp. Lucr5ri de executat in aceast5 perioad5: . Luna decembrie Ultima lun5 din calendar qi prima lung de iarn5.continuarea aplic5rii misurilor de protectie a stupilor contra d5un5torilor qi a curentilor de aer rece. luna lui . Este luna solstitiului de iarn5 . . .stimularea executiirii zborurilor t5rzii de cur5tire. Pulsatiile de aer polar sunt mai puternice gi intilnirea lor ocazional5 cu masele de aer cald transportate din tjazinul mediteranean produc serioase perturbtii gi schimb5ri meteorologice care pot aduce pe l&q@iscole de 9 z5pad5 gi zile insorite care s5 provoace in unele cazuri zborul albth % Dac5 in prima faz5 a iern5rii care incepe odati cu r&&a ri pului ciind temperatura scade sub 8°C iar albinele igi reduc activitad* % 3x5 . . .MANUAL UL A PZCUL TORULUZ Aviind linigtea asigurat5 gi fiind protejate impotriva zgomotelor provocate de oameni. . in unele cazuri pot apare in stupine gi st5ri necorespunz5toare care pun in pericol buna iernare a familiilor de albine.supravegherea gi controlul modului in care ierneaz5 familiile de albine. situatii in care se actioneaz5 de urge@ pentru inliturarea acestora.indreptarea grabnic5 a situatiilor necorespunz5toare ce se int5lnesc in timpul iern5rii familiilor de albine. . pgsiri.aprovizionarea stupinei cu materiale gi utilaje necesare in sezonul apicol urm5tor. animale domestice gi dgunstori. ..undream ciind solul din intreaga tar5 se acoper5 de z5pad5 protejiind culturile agricole ins5miinpte. extractia cerii din fagurii reformafi. albinele ierneaz5 in bune conditii fir5 pierderi.executarea de lucriri in atelierul stupinei privind: reconditionarea gi dezinfectia stupilor gi inventarului apicol. care marcheaz5 inceputul zilelor celor mai scurte din tot cursul anului.2 1 decembrie. pregatirea cerii pentru a fi predat5 la magazinele APICOLA ale Asociafiei Crescitorilor de Albine in vederea obtinerii de faguri artificiali.verificarea st5rii gratiilor de la urdiniqurile stupilor pentru a evita p5trunderea goarecilor.

. .MANUALUL APICUL TORULUI in jurul mitcii pentru a se inc5lzi vi a suporta temperaturile reduse. . a .ridicarea nivelului profesional prin: studierea literaturii de specialitate.indreptarea la timp a st8rilor anormale ce se ivesc in cuiburile unor familii de albine.750-0. . Consumul de hrana in aceast8 lun8 este de 0.analizarea activitillii desf5yurate in sezonul apicol.inlesnirea ~i supravegherea zborurilor de curstire ale albinelor. abonarea la revista . schimburi de experientfi ~i manifestfiri organizate de cercurile apicole $i filialele judetene ale Asociatiei CrescBtorilor de Albine din Rominia..indepartarea fir2 zgomot a zfipezii Fnghetate format5 pe sc5ndurelele de zbor ale stupilor.ROMANIA APICOLA" ~i alte publicatii apicole. . .asigurarea condifiilor pentru iernarea lini~tita albinelor. . participarea la concursuri. ghemul de iernare este complet format $i are o forma sferic8 sau elipsoidal8 in hnctie de amplasarea rezervelor de hranfi yi a formatului ramelor pe care s-a organizat.inceperea incheierii ~i ins8rm8rii ramelor pc care urmeaz5 sB fie fixati fegurii artificiali necesari in sezonul apicol a1 anului urm8tor. Aceste albine alc8tuiesc o structur5 special5 care poartB denumirea de coaj5 a ghemului care variaz8 ca dimensiune in functie de temperatura aerului din jurul ghemului ~i determin8 comportarea individual8 a familiilor de albine in perioada de iernare. De regul8 albinele de la marginea ghemului de iernare sunt mai virstnice yi protejeaz8 familia impotriva pierderilor de c8ldur8. .supravegherea ~i controlul modului de iernare a familiilor de albine prin ascult8ri7verificarea resturilor descoperite la urdiniyurile vi pe fundul stupilor. a1 anului care se incheie in scopul elimingrii cauzelor care au determinat obtinerea unor rezultate necorespunziltoare.850 kg miere pe familia de albine. Lucr8t-i de executat in aceast8 perioad8: .incheierea de contracte pentru valorificarea produselor apicole din productia anului urm8tor. acum c5nd temperaturile se menfin sub O0 C.

232 02 87 e-mail: secretariat@icdapicuItura.com OBIECTIVELE INSTITUTULUI CERCETARI STIINTIFICE i~ DOMENIUL APICULTURII PRIVIND: conservarea vi continua ameliorare a foondului apicol autohton.: 232 50 60. utilizarea produselor apicole destinate siiniit5tii oamenilor. sector 1 Tel. prin elborarea ~i realizarea de produse fortifiante.MANUAL UL A PICUL TORULUI Bucureyti. crearea de linii de albine cu potential biologic ~i productiv ridicat. PRODUCE 81 LIVREAZA: material biologic apicol de reproductie (regine ameliorate). apiterapeutice qi cu rol de hranii hncfionalii. procedee ~i tehnologii noi sau imbuniitiitite pentru intretinerea familiior de albine ~i obfinerea unor producfii apicole diversificate. bd.ro www. produse apicole yi apiterapeutice.polenifere ~i elaborarea qi tehnologiilor pentru polenizarea cu albine a culturilor agricole entomofile. Ficusului nr. CURSURI DE SPECIALITATE PENTRU INITIERE 81 PERFECTIONARE. tehnici. elaborarea de metode. studierea produselor apicole ~i perfecfionarea metodelor de conditionare in vederea piistriirii calitiitii acestora. 42. medicamente de uz apicol.com icdea@adslexpress. PRESTEAZA ACTIVITATI DE EXTENSIE i~ APIC O F E TEHNOLOGII MODERNE ~ PRECUM $I ASISTENTA TEHNICA i N SFERA ORGANIZEAZA L TATE P% * . cunoa~terea imbuniitiifirea resurselor nectar0 .icdapicultura. energovitalizante. modernizarea bazei materiale a apiculturii.

C. 021/233. C. B-dul Ficusului nr. avansati saw celor care doresc sri imbrri?i~eze aceasta' plricutri ~i projitabiki preocupare a poporului romkn: Rubricile permanente sau ocazionale din fiecare numlr: Editorial. Tel.40. sector 1.: 021/233. in ajutorul incepitorilor. Calendarul apicultorului. Economie. necrologuri. Contacte.18. in memoriam. Pe I i n g l aceste rubrici. Abonamente la revistl se pot face la toate magazinele APICOLA din intreaga t a r l precum yi la Filialele judetene ale A. Aniverslri comemoriri.ro.06.18.40. management yi marketing in apiculturi. Biblioteca apicultorului in serial.P.17. un breviar de informare apicoli internationall publicat sub auspiciile Institutului de Cercetare .A. revista oferri apicultorilor incepritori. Unelte. Din experienta unor apicultori. schimb de experienfri ~i opinii.Dezvoltare pentru Apiculturl. Tel.25. Din presa centrall yi judeteanl. Mecanizarea apiculturii. Rezultate ale cercetlrii ~tiintifice. utilaje yi dispozitive apicole. Apiterapie.42. in fiecare aparitie lunar5 sunt rezervate un n u m l r de pagini sectiunii APIMAGAZIN. etaj 2 Bucure~ti. contRO91 RZBR0000060007674268 Raiffeisen BANK Agentia Dorobanti . unde publicatia se glseyte de vinzare./fax: 021/233.p. Resurse melifere qi polenizarea culturilor. Of. Din scrisorile sosite la redactie. Documentar apicol. cod 013975. Opinii. creatori yi continuatori ai apiculturii romineyti. Patologia yi toxicologia apicoll. Tehnologia creyterii yi intretinerii albinelor. Produse apicole. 25 e-mail: aearomania@rdsmail.MANUALUL APICULTORUL UI Cititi revista Romania apicolii Fondatii in 1916 Editatii de Asociafia Cresciitorilor de Albine din Romiinia Publicafie lunar&de informare tehnicri ~i ~tiintificri. Ctitori. Apicultura pe internet. Recenzii.

42.MANUALUL APICULTORULUI ASOCIATIA CRESCATORILOR DE ALBINE DIN ROMANIA S. Ficusului nr. sector 1 .ASIGUR~NDU-v.R. Bucure~ti.C.& VOM ONORA PROMPT ORlCE COMANDA~ c.& ASTEPT~M. COMPMXULn m m S.Tel. 2322150 VA PUTEM OFERI: v.& 319 .

252 Lectia 12......... Cre~terea ingrijirea albinelor qi in diferite sisteme de stupi......................... ........................................... Inventarul apicol......... pag ............................................. 320 ................ Apicultura in Romdnia ...............pag ....... ................... organizarea activitiilii qi protecliei muncii in stupine qi ferme apicole ........... prevenirea Ti combaterea pag bolilor Ti predatorilor ................................. ................ pag .................................. 184 pag........................ Valorificareaproduselor apicole in alimentalie..... Albinele ~ifamilia de albine ................ Ameliorarea albinelor qi creqterea reproduciitorilor.............. Tehnologia obfinerii produselor agricole . Lecfia 10...........pag .....................MANUAL UL APICUL TORUL UI TABLA DE MATERII Cuvdnt inainte ................ Evidenta................... 303 pag Tabla de materii .................................. page 8 Lecfia 2.................. .........................................14 Lecfia 3.......................pag ............. pag .................. ..... Calendarul principalelor lucriiri de sezon in stupinii...................................pag..... Importan fa creqterii albinelor.... Resurse nectaro-polenifere qi polenizarea culturilor agricole entomofile .................................................................247 Leclia 11........... ...pag ................................................ ..pag .......... P&trarea siiniitqii la albine..56 pag Lecfia 5...........................................2 1 Lecfia 4................ 293 Lecf ia 14.................................... 3 Pag In loc de prefa fii ...........................4 pag Introducere .........................6 Lecfia I ...... 288 pag Lecf ia 13. Inmulfireafamiliilor de albine ... terapie ~i cosmeticii ....pag ..142 Lecfia 7........................................90 Lecfia 6..................................169 Lecfia 8.......... Sisteme de stupiirit ............206 Lecfia 9.........................

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful