noas tnicire este p r a c t i c a l din pasiune in Rornbnirl sbahe de diferite profesii plecdnd de la muncitori, tirani, preoti. profesori, medici, cercetatori, scriitori gi rnulte alte categorii socio-profesinnaln i r T i n tara noastra exist2 astazi 975,062 mii farnilii de albine, din care pys-, -- ._ $g6sesc i n proprietate privata gi care inregistreaZfpndin?l de cregtere Este adevarat c i pdna i n anul2000 s-a inre istrat o scadere a efect~ve cu cir~ oi II
' ' yde-circa 40.000 p
< \

*

7

,.,. . ...'. ....... '

"'W.

w u l t u r i i , ~ i d w i l o gi Dezvoltirii Rh&d- d e s f i g o a m r itate continua pen 'omovarea practicarii apiculturii prin cursuri de specialitat ~ t judetele tirii. e lrganizarea cursurilor are ca scop profesionalizarea practicarii apiculturii gji .e$rereaefectivului de familii de albine detinute de un apicultor la minimum 100 familii, -3 ge n r r m a i . ~ I ~ l b i n e sunt i n medie i n prezent pe detinator. i n rnedie i n cat plnii la 18 kg m ! pe familia de albine, 200 g polen, circa 230 g

-

ASOClATlA CRESC legal de rr--ezentar

iadel presupune bogat~rea perfectionarea cunogtintelor. gi i n s i g i biologia albinei dar gi a tehnologiilo pului, ne permitem s i va recomandam ,,Rominia apicola". Toti cei care doresc r i indeletnicire sunt invitati sii apeleze la NE DIN R O M A N I A C ~ ~ ~ are competent- -: drc Lreselor acestora la toate hihliri

I
LOOZ
I

I

MANUALUL APICUL TORULLJI

1:.
'

1

Autorii lecfiilor edifiei a VI-a a MANUALULUI APICULTORULUI din 1986, tipBritB in 50.000 exemplare, au fost: Vasile ALEXANDRU ing. zootehnist. Constanla ANDRE1 biolog, Constantin ANTONESCU apicultor, Ionel BARAC ing. zootehnist, Paul BUCATA biolog, VasilicaCIOCA farmacist, 1 , f ' . t , :" Ion C ~ R N Uing.agronom dr., Ecaterina CONSTANTINESCU biochimist, . . , . . , - * Constantin CULEA ing. t.c.m., Maria DRAGAN biolog, Grigore FOTA ing. :. . . horticultor, Nicolae FOTIl ing. agronom , Elena GROSU biolog, Elena r . :. . . - HOCIOTA ing. horticultor, N.V. ILIE$IU apicultor Cristina MATEESCU 1.:biochimist, Aurel MALAIU ing. zootehnist, Eugen MARZA ing. zootehnist, Ilie OCRADA med. veterinar, Elena PALO$ farmacist. Elena SAVULESCU ing. t.c.m., Mihaela SERBAN biolog (redactor coordonator), Elisei TARTA ing. agronom, Sorin VERNESCU biolog $i Traian VOLCINSCHI ing. zootehnist.

I

P
, , , , ,

,

-,

,.

'

, -'.., .

Pe coperta a IV-a reproducem un fragment din CUVANTUL ~ N A I N T E edifia la 6) a manualului semnat de regretatul Prof.univ.dr.ing. VECESLAV

Descrierea CIP a Bibliotecii Nationale a Romfiniei ASOCIATIA CRESCATORILOR DE ALBINE DIN ROMANIA (Bucureyti) Manualul Apicultorului / Asociaiia Cresciitorilor d e Albine din Rominia - Ed. a 9-a. - PLoie~ti: LVS Crepuscul,
2007

ISBN 978-973-7680-30-3
638.1 Autorii actuali ai lecfiilor din MANUALUL APlCULTORULUI edifia a IX-a din 2007 sunt: Vasile ALEXANDRU ing. zootehnist, cercetitor ytiinJific, lone1 BARAC ing. zootehnist, cercetitor ~tiintific, Maria DRAGAN biolog, cercetitor vtiintific, Grigore FOTA ing. horticultor, cercetgtor vtiinfific, Elena GROSU biolog, cercetAtor vtiinfific, membrii colectivului de patologie a albinelor din 1.C.D.Apiculturi Bucureyti, Aurel MALAIU Cristina MATEESCU dr. biochimist, cercetitor ~tiintific, ing. zootehnist, cercetitor vtiinfific, Eugen MARZA ing. zootehnist, cercetitor vtiinfific, Nicolae NlCOLAlDE ing. zootehnist, Mihaela SERBAN biolog, cercetitor ~tiintific,Elisei TARTA ing. agronom.
Desenele: Florin STEFUREAC

2

MANUAL UL APICULTORULUI

C U V ~ N ~NAINTE T Chiar ~i in epoca Internetului ~i a integra'rii in U.E. ,,MANUAL UL APICUL TORULUI" ra'mdne carte de ca'pa'tiii!
Apicultura, aceasta frumoasii indeletnicire este practicata din pasiune in Rominia de circa 40.000 persoane de diferite profesii plecind de la muncitori, @rani, preofi, profesori, medici, cercetiitori, scriitori gi multe alte categorii socio-profesionale. in pra noastra exist2 astiizi 975,062 mii familii de albine, din care peste 99% se regasesc in proprietate privat2 gi care inregistreazii o tendinfii de cregtere. Este adeviirat cii pin5 in anul 2000 s-a inregistrat o sciidere a efectivelor cu circa 230 mii familii de albine care s-au aflat in proprietatea statului, respectiv I.A.S. gi unitafi silvice, cAt gi a fostelor C.A.P-uri. Asociafia Cresc5torilor de Albine din Rominia cu sprijinul Ministerului Agriculturii, PBdurilor gi Dezvoltiirii Rurale desfr'goara o activitate continua pentru promovarea practicgrii apiculturii prin cursuri de specialitate in toate judefele prii. Organizarea cursurilor are ca scop profesionalizarea practiciirii apiculturii gi cregterea efectivului de familii de albine definute de un apicultor la minimum 100 familii, fa@ de numai 22 familii albine cit sunt in medie in prezent pe detinstor. in medie in Romiinia se realizeazii piing la 18 kg miere pe familia de albine, 200 g polen, circa 230 g ceara ~i circa 20 g : propolis. Prezenta edifie a ,,Manualului apicultorului" - a IX-a, ne inva@ ce sii facem gi ce nu trebuie s5 facem in stupin5 gi in atelier sau laborator. Adaptarea la noile condifii de dupii aderare presupune efort vi perseveren@ inclusiv in munca de documentare pentru imbogafirea gi perfecfionarea cunogtintelor. Dat fiind specificul APICULTURII prin insiigi biologia albinei dar gi a tehnologiilor de exploatare gi valorificare a produselor stupului, ne permitem sii v5 recomandiim ,,Manualul apicultorului" precum gi periodicul ,,RomAnia apicol5". Tofi cei care doresc sincer .yi dezinteresat s8 sprijine aceasta milenara indeletnicire sunt invitafi s2 apeleze la ASOCIATIA CRESCATORILOR DE ALBINE DIN ROMANIA care are competenfa ~i dreptul legal de reprezentare a apicultorilor ~i intereselor acestora la toate nivelurile. COMITETUL DIRECTOR AL ASOCIATIEI CRESCA~TORILOR ALBINE DIN R O M ~ I A DE

3

P

pL/DAY ap AOlaAAr3ZZLl

xolau!qlu p.qnja!n l ! q ~ r o n n J ~ ! 8 o ~ o ~ q nnq~y!y3a !nun oa,rau!fuaur I S aAa!ur ap arlo3an ap oarau!iqo 'prnspur punq UJ 'prn;?lsu gnanpurpd 1nlnda2uj ol ap p2uj a ~ a ~ $ r o ~gplood s am3 'pluapunqo noj3au un ap a~jar2asn3 'ar?fiiaur ajuold n3 an!sDur auoz noun oana!dordu UJ alr?nl!s puldnls ap anlan ad au!qp ap nol!ul!uroJ ~ a n o s ~ l d u r ~ .allrods alozydo 1zf3npordpulfqo s I S s a p ap gi!puo3 rol!ou ps~!nja!nordns al!qodm a!unalnd !!l!uc~[ap ps oa.mz!1oan nrjuad rolauzqln ! y ( i n 8 q narapan uj lnlnuro n!juatuajtr! pnnsamu !our a3 uj a3 ulp lvupdo D 'alo3!dn nol!!l3npord narapps pfupasuo3 p u p n !!.rnjln3!.180 annsagau nol!nnuaAal n anoolnn u~ oaraund nr~uad2olafaup[ !!rpfu@ap I S nol!rnppd !!.qf!r[ap w arnur~~z n3 'saln3 ap alnrnjou ,rolasrnsar !!rampar nnnspiu ad ' l a ~ s v .au!qlw ap rol~!~!uro[naroj10~~3p nrtzi~u n,r~uad nan?/b a1 llnur ap nu a.1~3ad ./ol!!i!puon n :,uoa r l p ~ !rpnn8!sn nainqsa3au ap ap ajnu!ur,ralap alunirodur! ap l!qasoap !otr alnuoproo3 ad rzlwsuj as ado3 !8olouyal !S !nrzspur aundur! au!qlo ap rol~u~!urt?[t?a~r!(in8u~ 'o!alsa3n aarnz!zu!y3 ap 'lo!,mds ~ r j 'IS ! ! A I z ] ] ~ ~na,rv3!j3nrd !A~D ap ajn3$pour prnspur punq trj '!zpisn ap aprnlnu al!!i!puo~ .!a!l!uruJp urnsuo3 ap p.rnsanau a.rn]nurnnn ap nau!pnl!jdn 2p p / ~ 8 2 naa /
L3

!ii:jd

I

~

,

:;*;..i
:-

najnjlun pcrliuaur psjodarnl8a,rojnn!San1~z!unl3no aplizpow u!rdaro3! ap arnur npurtzu un-njzr!p alnurno[ !!l!zdn/'uj pu!nia!nzron 'pzoaqnaj ann3 an!8olo!q ajaurnou pdnp ~alo/!n!1.7n p.moSpJsap !.tj 1~3n.rjuj !nLu ala3 alnpos a1313asu! arju!,rd pmatzgs as 'pjv!n ap rnltzpoiu .!L/awuo ap aznjnoldxa I S a/!/i,r8uj arool!tzia!n alln ap xaqasoap a alau!qlo '?pasod al a , m ~ad a3!8olo!q .ro/!ig~!,rnln~!jrnd arn n -aloqdn !!i~izpond a~nrrruas~rj rout1 n narau!iqo !S aujqlu ap ro~~~~!iuoJoa,ro~lonzap tin lnu!uira!ap nu anu,:, ,,. -, un ap n!jo~a8;7nS ~nl;a!lar'nw!l2 pu!n!,rd a!idao.m ap !!i!puoo n3 lnu!i 'un!qnunp b; i: I ! : :: . , -ojodnnn lnliods uj !!rpi oa,roz7tu!s ap aln,riz3!sn al!qn.roilq[ ap uqasoap ..).,-: .... <..c ;, ?: :A alurtunu !!f!puo.3 L I ~ !rtz8nalaur ajsann ad jnjlonzap n-s !S !a!inlndod aln ?,:,;.I . . ? ; , . !r!i!uja/apu! ! yJ2n !nur 3/33 u!p nun a j s iolau!q/n i?lia/~ann lpn/.snouu ~ uuI ; i .a/on!urod-or8b ;i,:1.

Cunoagterea evolufiei sezoniere a familiilor de albine gi aplicarea corectii in producfie a tehnologiilor de cregtere gi intretinere a familiilor de albine reprezintii. adiipostirea yi intretinerea familiilor de albine in diferite sisteme de stupi cu volum reglabil care sii permitii dezvoltarea in cursul anului de unitiiti biologice puternice cu spatii suficiente pentru depozitarea culesurilor de nectar acumulate. cregterea de albine tinere gi asigurarea rezewelor de hranii de calitate in sezonul de toamnii pentru buna organizare a ierniirii albinelor. de asemenea. la stupinele amplasate in zona de stepii fa@ de stupinele situate in zona colinarii sau de munte. Pentru sporirea productiei apicole in zonele in care dezvoltarea familiilor de albine nu se coreleazii cu injorirea plantelor melifere ce asigurii realizarea principalelor culesuri de nectar din zonii. De asemenea.MANUAL UL APICUL TORUL UI fn prezent. fntrefinerea diferentiata' a familiilor de albine potrivit condifiilor pe care le oferii zonele bioapicole din tars noastrii are. Acestea au rolul sii asigure dezvoltarea familiilor potrivit cu evolutia resurselor melifere in vederea valorifica'rii in cele mai bune conditii a culesului de nectar din zona respectiva'. prin tehnologii speciale. o importanfa' deosebitii in economia apicolii intrucdt asigurii. unul din factorii principali care pot asigura dezvoltarea acestora in scopul valorifica'rii culesurilor yi realiza'rii de produse apicole corespunziitor resurselor melifere existente gi potenfialului productiv a1 albinelor autohtone. ca perioadii de timp gi tehnicd de lucru. . o metodologie specificii de intrefinere a albinelor ce diferii in mare miisurii. constituie un factor important pentru obfinerea unor producfii mari de miere. apicultorul poate pregiiti familiile de albine pentru valorificarea culesurilor de primiivarii. pentru Jiecare tip de cules. Toate acestea sunt etape deosebit de importante in ingrijirea familiilor pentru satisfacerea conditiilor necesare pregiitirii albinelor in vederea valorifica'rii superioare a resurselor melifere dinjora spontana' yi cultivatii. in timpurile noastre. menfinerea acestora in stare activii in perioada de varii. un rol important in corectarea acestei situafii il are practicarea tuturor procede-elor de intretinere a albinelor.

cii fagurele in care albina desGqoar5 activitifi specifice este . Chiar dacii.. mierea ~i ceara. Aceast5 afirmafie face ca albina. in traditia ca ~i in istoria actualii. dobiindirea acelui rol pe care-] au qi astiizi ~i anume de agenti polenizatori ai plantelor ce acopereau ecosistemele zonale ~i continentale. in comparafie cu alte specii.. intre albine ~i plante s-a creat o legiiturii indisolubil5 pe care savantul francez GASTON BONNIER a sistematizat-o astfel: . lingvistice. Prezenfe ale acestor culegiitori de miere se mai inalnesc yi astiizi in societiitile umane mai pufin evoluate. De regulii la animalele domestice principalele trei elemente ce definesc . climii ~i vegetatie.artificializarea totalii" in scopuri produc$vgscreyterii acestor specii sunt: ad5postu1.Albinele au nevoie de flori ca sii triiiascii Si florile au nevoie de albine ca s5 rodeascii".a insemnat.datorit5 particularitiitilorei biologice .MANUALUL APICULTORUL UI lecfia 1. sii aibii intiiietate printre insectele utile.in cadrul unor complexe ~i complicate procese evolutive . Este de observat c i in cadrul istoriei cre~terii animalelor. etnografice qi folclorice atest2 cu prisosinp o asemenea intrepiitrundere de-a lungul mileniilor ~i piin5 in zilele noastre. De aceea nu este deloc greqit ciind se afirmii cii istoria omenirii se intrepiitrunde organic cu istoria apiculturii. 0 privire retrospectivi asupra istoriei omenirii evidenfiazii cii omul s-a legat de albinii din cele mai vechi timpuri ciind el era un culegiitor de miere ~i inc5 nu cre~tea albine Iiingii adiipostul lui. hrana ~i inmulfirea.totu~i putem remarca interesul ~i preocuparea qi omului de a cunoa~te exploata aceastii harnici insect5.solid consolidate genetic . La albine artificializarea paflialii a ad2postului prin stupul cu rame mobile. Suficiente date istorice. Marea riispiindire pe care o cunosc in prezent rasele de albine denot5 o accentuatii capacitate de adaptare a acestor insecte la cele mai variate conditii de relief. albinele se constituie ca una dintre primele viepitoare pe care omul qi le-a apropiat pentru a obtine prefioasele produse. ca de pildii in zone din Asia sau Africa. albinele au avut un loc important in evolutia viefii pe piimiint. fir3 indoialii. arheologice. Imporfanfa cregferii albinelor Din cele mai vechi timpuri.prezintii un foarte puternic caracter conservator in sensul c5 interventia omului in viafa ~i activitatea ei nu se poate petrece deciit in acord cu instinctele speciei . albina . inca din indepirtatele ere geologice aparitia albinelor .

hrinirea artificial5 dirijati nu cuprinde deciit foarte putine preparate bazate in principal pe zah5rul industrial ca atare sau invertit.stup sistematic Atunci ciind ne referim la albine denumim familia . I . Astfel. Ciit despre nutrifia artificial5 proteic5. Sintetiziind rolul ~i importanta albinelor in economia qi viata oamenilor trebuie s i precizim c i apicultura este inainte de toate o important5 ramuri a agriculturii care prezinti interes atst din punct de vedere economic ~i social pentru lor. p5s5rilor qi mamiferelor. produsele directe ce se obtin de pe urma cre~terii ciit yi ecologic ca urmare a poleniz5rii plantelor entomofile in urma c5reia se realizeazi rezervele de hrani pentru existenta albinelor. drojdia de bere inactivati qi laptele praf degresat pot suplini in parte deficitul de polen din naturi.Evolufia ad~postului familiilor de albine: stup primitiv .o activitate bine sudatg qi organizat5 instinctual dup5 reguli riguroase caracteristice ~i altor insecte sociale ca de pild5 hrnicile . in afara familiei. .* P . utilizarea inlocuitorilor de polen nu a cunoscut o generalizare d e ~ s-a i dovedit c5 Gina de soia. nu poate tr5i. in privinp hranei. albina manifesti un puternic conservatorism preGciind nectarul ~i polenul florilor ca hran5 glucidic5 respectiv ca hran5 proteic5. aceasta se realizeazi pe cale natural5 artificializarea produciindu-se numai in cazul roirii artificiale ~i a ins%miin@rii artificiale (deci controlati) a mitcilor ~i cu toate c5 este o metodi bine pus5 la punct nu se utilizeazg in practica largi aviind mai mult importanti in lucr5rile de cercetare ~tiintifici. e e ~ 'g. Referitor la inmultirea albinelor. precum qi a semintelor cu un rol cheie in perpetuarea ~i supraviefuirea plantelor.MANUALUL APICULTORULUI Fig.pentru c i albina singuri.

Aceste relafii ecologico-trofice sunt esentiale pentru existents noastra gi pentru mediul inconjurstor. prin fotosintezti. noxe rutiere. protejarea gi cregterea lor conform unor tehnologii constituie un postulat ce nu mai trebuie demonstrat.. Dac9 vrem sii pastr5m nealterate in continuare aceste relatii in inl5nfuirea gi dependenla lor logics $i necesari. piisiiri. Albinele pot fi considerate resurse biologice de important5 vital5. Prin polenizarea plantelor spontane gi cultivate . Mai mult. din ap5 gi din plante (noxe industriale.Limitele cregterii". particule radioactive) care influenfeazii negativ viata gi activitatea acestora prin intoxicare manifestat5 evident intr-un mediu nociv. mamifere gi alte vietuitoare. Graba yi necorelarea au determinat accentuarea poluarii mediului astfel c5 unele procese de degradare a naturii au inceput sfi aib5 un caracter ireversibil.proces in urma cgruia se produce fecundarea $i ca atare formarea semintelor. Din surse anorganice gi energie solar3 in plante se creazg. Organisme specializate ale ONU au agezat albinele pe locul al IV-lea intr-o clasificare a senzorilor poluBrii mediului. legumelor gi fructelor . Creyterile economice.500 ha) la diferite in5ltimi fat5 de sol gi ca urmare a interceptsrii elementelor poluante mai ales pe cele din aer. trebuie s5 mentinem apicultura ca ramur. acesta atr5gea atentia asupra epuizarii resurselor energetice obtinute din combustibilii fosili (petrol gi cgrbune) ca gi acutizarea polusrii aerului. albinele devin senzori ai polu5rii mediului. cu prevedere gi adresant5 prospectiv5 trebuie sii cream toate conditiile pentru apiculturi in vederea conserv5rii gi dezvoltarii nerestrictive a poten{ialului national apicol. Puse in evident5 de . c5 albinele constituie un element important de echilibru ocrotirea. DesGgurindu-gi activitatea pe o raza de zbor de circa 3 km (albina acopera o suprafats de circa 2. iar din aceasta s-a format gi se formeaz5 stratul de sol fertil gi se produce hranii pentru insecte. pesticidele. cu inteligenf5.. importantil a activitsfii umane.albinele au un rol esential in perpetuarea gi deci supraviefuirea a sute de mii de specii care formeaz5 vegetatia Terrei. 8 .MANUAL U L A PICUL TORULUI Importanta albinelor in ecologie Asigurarea unui mediu inconjurBtor sinatos impune obligatia de a conserva resursele naturale tinind seama de raportul ce exist5 intre conservarea nealterat5 a acestor resurse gi ins8gi existenfa oamenilor. materie organics. apei gi solului cu efecte receptate de albine. sporurile demografice trebuie obligatoriu insofite de cregteri tehnologice gi de dezvoltari industriale accelerate.Clubul de la Roma" intr-un raport inca din anul 1960 ce se intitula .

Legat de rolul economic al apiculturii trebuie pornit de la adev5rul c&nectarul qi polenul acumulat in florile plantelor constituie o resurs5 natural5 care. cear5 gi alte produse este cregterea recoltelor agropomicole ca urmare a polenizirii culturilor. leguminoase-furajere. prelucreze gi depoziteze. in sezonul activ.. Mierea qi polenul excedentare sunt recoltate qi utilizate de crescatorii de albine in limite rationale. legume gi fructe obtinute ca urmare a poleniz5rii cu albine. astfel c5 in familii se las5 suficiente cantit5ti de hran5 pentru buna traversare a iernii. Estimiiri economice evidenfiazg c5 in condifiile farii noastre expresia valoric5 a sporurilor de seminte. Producfia total5 de miere obfinut5 in anul 1996 P @rile CEFTA (Cehia. entomofauna spontan-polenizatoare dispare treptat. S-a dovedit c&prin polenizarea cu albine sporurile cantitative de recoltii (produse agroalimentare) dep5qesc valoric de circa 30 de ori valoarea produselor directe (mierea gi ceara). in conditiile intensivizirii agriculturii prin mecanizare gi chimizare.15 mii tone ce o situeaz5 pe unul din primele locuri din Europa. Romhnia este o far5 cu o producfie medie multianual5 de 10.MANUAL UL APZCULTORUL UI Importanta economici a creyterii albinelor Manifestarea accentuat5 a instinctului de acumulare a hranei la albine face ca familiile s5-gi adune.). Tot astfel nici exudatele dulci ale unor afide gi cele care apar la unele specii vegetale nu ar putea fi valorificate in absenfa albinelor. Ungaria ~i Slovenia) a fost de 40. astfel c5 albinele dobhndesc rolul de unic agent polenizator pentru numeroase culturi (arbori qi arbugti fructiferi.albina este aliatul cel mai loial gi statornic al agriculturii". legumicultorilor converg cu cele ale apicultorilor qi cooperarea lor trebuie s5 se desfigoare in conformitate cu afirmatia conform c5reia . far&prezenfa albinelor s-ar irosi neexisthnd pAn5 in prezent o metod5 eficient5 de preluare. pomicultorilor. seminceri legumicoli.5 mii tone. De aceea interesele agricultorilor. cregtere care este insotit5 de importante sporuri calitative de seminte. legume gi fructe. . Polonia. Mai importanti ins5 decht productia direct5 de miere. etc. plante tehnice ~i oleaginoase. n Slovacia. rezerve de hran5 (miere qi polen) in cantitsti care depii~esc necesarul de consum in sezonul rece. se situeaz5 anual la nivelul a sute de miliarde de lei.

de pe urma acestei indeletniciri. Pentru cei care igi propun sii tr5iascii ins5 din veniturile pe care le obfin din practicarea cregterii albinelor sau care incearc5 s5-gi creeze o parte important5 din mijloacele de existent5 din apiculturii ~i intrefin un numiir mare de familii de albine. medicamentelor de uz apicol qi altor bunuri i~ n & ~ i c ~ i apiculturii. ~ n e l t e l o filajelor. completarea mijloacelor de existent5. Detiniitorii unui numiir mai mare de familii de albine practic5 apicultura ca semi-profesionigti penttu ca s5-gi realizeze. apaqin tuturor categoriilor sociale constituind o mas5 de oameni extrem de eterogenii care define un numiir foarte diferit de familii de albine. in aceste conditii cunogtintele de teorie qi practic5apicol5 le sunt necesare in vederea realiziirii unui cadru tehnic corespunziitor nevoilor pe care le reclamii activitatea respectiv5. asigurii posibilitatea ca cei ce indr5gesc albinele sii petreac5 timpul liber in naturii intr-un mod pl5cut gi reconfortant. "X -4 " e 10 . Acei care practicii apicultura in p r a noastr5. inti-+o privire global2 integratoare nu trebuie neglijat nici rolul social importa privind ocuparea forpi de muncii pe care o asigur5 producerea stupilor. Dacii privim din punct de vedere material yi mai indeaproape lucrurile. fagurilor artificiali. riscurile gi neajunsurile pe care le comportii.MANUALUL APICUL TORULUI Importanta social5 a apiculturii Datoritii particularit5filor pe care le prezintii. aceast5 indeletnicire devine realmente o profesie agricol5 cu toate avantajele. Astfel cei care posedii un numiir mic de familii de albine gi aceqtia sunt foarte numerogi. indriigesc albinele gi aqteapti de la apiculturii o pl5cut5 ocupare a timpului liber qi uneori bucuria obfinerii unui fagure cu miere. pe Iiing5 realizarea unor venituri materiale. precum gi o pregiitire profesionalii corespunziitoare. cregterea albinelor are un important rol social fiind o indeletnicire care. obligafiile. rezulti c i apicultura este o meserie exact5 gi durii pentru exercitarea ciireia cei ce Z o practicii trebuie sii aib5 calitiifi fizice gi morale deosebite. gi sunt peste o sut5 de mii de persoane. condifii pe care alte foarte purine preocup5i-i le pot oferi. Pentru ei apicultura nu constituie numaidecst o meserie chiar dacii mulfumitii cunogtintelor teoretice pe care le posed5 sunt buni practicieni.

Se impune s5 amintim c2 marele savant . mai mul~i oameni". nu trebuie neglijat nici rolul social care deriv5 din valoarea alimentar2. cu atdt iarba este rnai multa'. Cu cdt existci mai multci polenizare. sportivi.Dacci ar dispare albina de pe suprafafa globului.fizicianul ALBERT EINSTEIN.. bolnavi qi b2triini carora le sunt cu precadere destinate.sunt mai multe animale. omul ar mai avea dour patru ani de viapi.MANUALUL APICULTORULUI Un rol social de mare important5 este qi ocuparea foqei de munc2 care conditioneazg qi prelucreaz2 produsele apicole. apreciind la adevirata dimensiune importanp albinelor afirma c2: . precum qi rolul benefic al acestora pentru copii. fabricarea unor preparate destinate consumului larg ca qi reteaua comercia12 prin care aceste preparate se desfac la populafie. bioenergizant2 qi medical2 a mierii qi celorlalte produse ale stupului utilizate in apiterapie. . asigurhd. pe baza acestor produse. De asemenea.

precum qi tablele cerate folosite pentru scris de romani. iar mai thrziu qi in prezent. Evolufia apiculturii in fara noastri Pe meleagurile patriei. Dac5 scrierile antice ale lui Herodot (485-425 i.111 i.n.) . exist5 Inca multe alte date istorice. polen. la inceput pentru produsele obtinute . cu o mare valoare alimentari qi energovitalizanta a cerii pentru iluminat qi nevoile cultului. apicultura. generos d5ruite de Dumnezeu. cunoqtintele despre apicultur5 se intrepgtrund cu ins5qi istoria poporului roman. pentru contribufia pe care albinele o aduc la sporirea recoltelor de fructe. din cele mai vechi timpuri qi piing in prezent. etnografice ~i folclorice care atest5 cu prisosinF preocuparea statornic5 qi continuitatea apiculturii in spatiul carpato-ponticodungrean. arheologice. descoperite intr-o min5 veche la Roqia Montan5 din Munfii Apuseni. sau ale marelui naturalist Claudius Aelianus (sec. propolis. sunt o dovad5 graitoare c5 in tara noastr5 au existat albine inc5 din timpuri foarte indep5rtate. indic5 faptul c5 inc5 din secolele 111-IV inainte de Gq+w.e.e.) . a constituit inc5 din trecutul indepartat o indeletnicire mult apreciatg de locuitorii patriei noastre. ca ramur5 de producfie a agriculturii. lingvistice.rni ere era ~nfioritor.miere. l5ptigor de matca. " "d fl 12 . Amintim totodata c2 fragmentele de amfor5 tasian5 descoperite la Calatis avand pe toart5 imprimat un sigiliu cu albine qi dou5 inscription5ri in greaca veche numele unei insule din Marea Egee) qi ATENIPU (probabil numele proprieta lui acestei amfore).socotit p5rintele istoriei. Faguri pietrificati gisifi intr-un pariu de la Siliqte-Cluj. Apicullura in Romania Pentru foloasele ce se oblin de pe urma creqterii albinelor. Toate acestea au Ecut ca in p r a noastr5 apicultura s5 cunoasc5 o puternic5 dezvoltare in rindul locuitorilor din toate finuturile. cu o clim5 qi flora bogat5 ce asiguri condifii la care albinele s-au adaptat de-a lungul erelor geologice.pomenesc de albinele din teritoriul Traciei qi Daciei.n. legume gi seminte prin polenizarea culturilor entomofile.MANUALUL APZCULTORULUZ lecfia 2.

Din epoca feudal5. Mai apoi in anul 1823. localiz5ri de bogate stupine a c5ror productie de miere gi cear5 este deseori pornenits..Cultura albinelor" editat5 la Buda gi tiparit5 cu litere cirilice la Crgiasca Universitate din. Prisaca. denumiri ce se pastreaz5 gi ast5zi. ocup5 un loc de seami. numeroase localitiifi purtau denumirea de Stupina. Stiubeeni. . . hrisoavele domnegti gi cronicile c5rturarilor nogtri (Neculce. Datoritii stupinelor mari existente in acele timpuri in unele regiuni gi ca urmare a prepirii ce se d5dea cregterii albinelor. de asemenea. publicat5 in 1785 apaqine medicului oculist gi c5rturar Ioan Piuariu-Molnar originar din localitatea Sadu judepl Sibiu. scutiri de d5ri gi de v5mi. Prissceni. inzestrGri.. atestat dup5 mai bine de 1000de ani de registrul notarului genovezANTON10 DE POTENZOLO in care actele comerciale legate de livrgri. Anul 1873 a intrat in istoria stupgritului romsnesc ca o prim5 manifestare de organizare a apicultorilor intr-o form5 structural5 gi func{ional5 care s5 le apere interesele. Peyssonel (1 787). Alexandria gi Constantinopole a unor insemnate cantitali de miere gi cearg din coloniile genoveze de pe litoralul M5rii Negre.Pesta.& @in i ~ (! . prelu5ri gi transporturi efectuate in Venefia. s5-i protejeze gi sB contribuie la dezvoltarea apiculturii prin infiinprea la Buziag a unei societgfi de apicultur5 sub denumirea de Reuniunea Apicultorilor FC" BBn5feni avind ca pregedinte pe Adam Petru Jager iar ca secretartp~nv&@torul Nicolae Grand organizatorul acestei societ5ti. Ureche gi altii). Prima carte romineascii de apicultur5. precum gi despre prosperitatea cregterii albinelor in Muntenia gi Moldova amintesc scrierile istoricilor din p r 5 gi str5in5tate: Dimitrie Cantemir (1 7 17). in aceast5 epoc5 de cunoqtere a primelor date cu privire la practicarea cregterii albinelor gi a unor m5suri referitoare la circulafia produselor apicole gi de prelucrare a acestora. inainte gi mai ales dup5 intemeierea T5rilor Romine.MANUALUL APICULTORULUI Acest fapt este. o carte de apicultur5 intitulat5 . Aceste lucr5ri ap5rute in acele timpuri oglindesc. in bung m5sur5. nivelul cregterii albinelor pe meleagurile noastre. G Progresele apiculturii in Europa erau rapide. preotul profesor IoanTomici a publicat. o serie de acte emise de cancelariile domnegti din Moldova gi din Muntenia ca gi dintre cele emise de voievozii din Principatul Autonom a1 Transilvaniei. de asemenea. Economia stupilor. confin referiri la danii.

c5t ~i lipsa de utilaje pentru ingrijirea familiilor perioad5. in anul 1900. oficializat sub denumirca de stupul Berlcpsch-Grand. din care multe necorespunz5toare experimentate. stupul imbunititit a1 lui Berlesch.Vichentie SCHELEAJAN (1830 . iar Nicolae Grand promova. introducereazah8rului in alimentatia omului ~i lipsa total5 de interes ~i sprijin din partea statului fa@ de aceas6 ramuri a economiei.1893) Fig. 2 . La aceast5 stare de lucruri a contribuit in mare m5sur5 s5r5cirea @ranilor datoritg dijmiritului in natur5 ~i bani ce se d5deau domnitorilor yi boierilor in timpul ocupatiei turce~ti.1898) In general se poate afirma c5 in T5rile Romine~ticreyterea albinelor in secolul al XIX-lea a inregistrat un declin accentuat. Fig. Astfel. prima gratie metalic5 de separare a m5tcilor.141 erau adapostite in stupi sistematici. dintr-un efectiv de 3 10. Folosirea a numeroase tipuri de stupi. mai tirziu iar extinderea culturilorcerealiere. la Congresul stuparilor din Germania qi Austria ce s-a finut la Salzburg (Austria).162 familii de albine existent ~n 5 numai 7. alcgtuiau o dotare tehnicg cu totul necorespunz5toare 'i. 3. inc5 din anul 1870.MANUALUL APICULTORULUI predominau incg metodele vechi de stupBrit deqi in anul 1872 apicultorul b5n5fean Vichentie Schelejan a prezentat. ceea ce a'*% ( 4 aFT !! i 14 .Nicolae GRAND (1837 .

Efectivul familiilor de albine a crescut in bun2 misurii qi in gospodiiriile locuitorilor din oraqe qi sate care pentru realizarea unor cb~tigurisuplimentare in stare sii le asigure o existen@ la nivelul unei limite decente de civilizatie erau obligafi sii presteze. Situafia ariitatii s-a inriiutiifit qi mai mult imediat dup5 primul qi al doilea r5zboi mondial datoritii. slaba preocupare pentru pregiitirea de cadre noi qi lipsa literaturii de specialitate pentru popularizarea largii a stupsritului sistematic au contribuit. in condifiile dezvoltiirii foqate a economiei de tip socialist. Creqterea efectivului familiilor de albine qi a producfiei acestora in gospodiriile populafiei a fost posibili. in anul 1945. in orele libere. insemna o indeletnicire cu o largi riispiindire. Paralel cu aceasta. de numai 460. in principal. activitifi productive suplimentare. in mare misurii.3% din totalul familiilor de albine existente. s-a ajuns ca. dupii cel de-al doilea riizboi mondial. care in trecutul nu prea indepiirtat. iar productia medie anualii de miere pe familie sii ajungi abia la 3-5 kg. qi prin reorganizarea. cu cheltuieli mari qi neeconomicoase efectivul familiilor de albine a inregistrat o creqtere aberanta fir2 ca s i se inregistreze propoqional qi o sporiti producfie apicolii. in perioada anilor 1945-1989. numiirul familiilor de albine din @ra noastrii s5 fie. la deciderea apiculturii. lipsa de indrumare a crescitorilor de albine. iar produsele apicole o important5 bogsfie a economiei nafionale. s-a menfinut doar pe alocuri. in sectorul de stat qi cooperatist. albiniiritul. in scurt timp.MANUAL UL APZCUL TORUL UZ reprezenta 2. in . Ca urmare. pierderilor de viefi omeneqti qi distrugerilor provocate de luptele desfiqurate pe teritoriul fiirii.000. la sfiirqitul celui de-a1 doilea riizboi mondial. de asemenea. ca obicei moqtenit din bitrini. Astfel.

Institutul de Cercetare .(J. a Institutului de Cercetilri Apicole din cadrul Asociatiei Cresciitorilor de Albine. s-a evidentiat prin infiinfarea.1988). activitilti ce se desfagoar5 gi in prezent. a fost orientat5 gi in direcfia prest5rii de activit5fi economice de producfie prin Combinatul apicol asigurindu-se astfel baza tehnico-material5 pentru dotarea gi aprovizionarea apicultorilor.MANUAL UL A PICUL TORULUI anul 1957.1949). a Stafiunii Centrale de CerceGri pentru Apiculturii gi Sericicultur-5~i organizarea. de instruire ~i de propaganda apicolii. 1957-1974. in anul 1971. dup5 primul r5zboi mondial. Constantin Hristea (1 8 9 6 4 7).avind ca pregedinte pe Veceslav Harnaj . Anii 1930-1957. c5 pentru solufionarea marilor probleme apicole ce apaflineau contemporaneitilfiigi-a adus contribufia gi cercetarea gtiinfifici de specialitate care s-a desfigurat pe mai multe etape. in anul 1974. gi numerogi specialiqti ~i oameni de ~tiinf5 au fost: Nicolae Nicolaescu (1 870cum 1946). a funcfionat sub denumirea de Institutul de CerceGri Zootehnice. Constantin Hangaqu. 0 etap5 superioar5 in evolufia activiatii de cercetare gtiinfific5a fost aceea de infiinpre. In prezent putem afirma c5 rezultatele obfinute de-a lungul anilor dovedesc c5 apicultura in tara noastri a fost o indeletnicire str5veche ~io ocupafieinfloritoare a locuitorilor care atestil continuitatea cregterii albinelor pe acest p5mint. au asigurat baza material5 necesar5 dotiirii stupinelor prin centrele de aprovizionare a apicultorilor din toate judefele f5rii gi au condus la promovarea progresului tehnic gi gtiinfific in apicultur5. in anul 1957.care.1972). Trecerea de la apicultura traditional5 la apicultura gtiintific5 fundamentat5 pe cunoagterea intim5 a vietii albinelor s-a datorat muncii neobosite a unor mari iubitori ai apiculturii din fara noastr5 la care gi-au adus aportul. Grigore Giossan (1885. Florin Begnescu (1 880. Nicolae Fotii (1910-1989).Dezvoltare pentru Agricultur5 gi filialele judetene. etapi ce s-a caracterizat prin infiinfarea secfiei de apiculturi condus5 de Florin Begnescu la Institutul National Zootehnic care. precum gi mula all{ aidagi anonimi ai apiculturii de pe aceste meleaguri. din anul 1947.-Veceslav Harnaj (1 917. unitifi ale Asociatiei Cresc5torilor de Albine. Etapa urmatoare. a celui de-a1 doilea nucleu de cercetare gtiinfificgprin crearea Centrului de Studii Proiectki gi inv5pmint apicol a1Asociatiei Cresc5torilor de Albine. Complexul apicol. Trebuie mentionat. a Asociafiei Cresc5torilor de Albine . de asemenea.889-195 I). pe liing5 activitatea de indrumare tehnicg. Dimitrie Stamatelache (1892-196 l). condus de Nicolae Fotii. : cebapicultura a inregistrat o insemnat5 creqtere a efectiwlui f* l T I b e 16 .

culturile de floarea soarelui (Helianthus annuus). Iipti~or matci. Podigul Transilvaniei ~i zona versanfilor MuntilorCarpafi. Efectivul familiilor de albine. busuiocul de miri~te (Stachys annua) ~i busuioc (Ocimum basilicum).1998.). in ultimii ani. polen.. cantitatea de miere realizati gi diversificarea largi a produselor apicole prin realizarea unor insemnate cantitilti de ceari. Podiqul Moldovei. in prezent. precum ~i cel cooperatist) s-a dezorganizat fapt care a determinat desfiinprea a numeroase stupine apaqinind acestor trei importante sectoare de activitate. 'L . trifoi (Trifolium sp.000 familii cu o producfie de 10. inzestrarea tehnicode material5 a stupinelor. Prin modificarea structurilor economice gi a posibilititilor de realizare de profituri corespunzitoare noilor principii economice gi in sectorul privat s-au inregistrat numeroase cazuri de renunfare la practicarea stupiritului. rezultatele activitatilor de cercetare gtiinfificg gi de p r e g i t k ~ de apicultori. rap@ (Brassica napus).albinele care populeazi teritoriul f&riinoastre fac parte din grupa raselor de albine europene din zona muntilor Carpati (Apis mellifera carpatica) care prezintii mai multe ecotipuri. Cimpia de Vest. de tei (Tilia sp. tara noastri printre @rile cwa@culturii bine dezvoltat5. care la inceputul anului 1989 a ajuns la peste 1. partial forfatii. in ceea ce prive~te familiile de albine gi productia de miere realizati in p r a noastri in ultimii ani. fir2 efectuare de recensimint). apilarnil. zburitoarea (Chamaenerion hyrsutum).543. trebuie sB menfionim urmitoarele: . sectorul apicol de stat (sectorul silvic gi a1 intreprinderilor agricole de stat.). o scidere a efectivului familiilor de albine in toate judetele tirii. precum gi numeroase specii de plante din flora spontani din care menfionim: zmeurul (Rubus idaeus).418. ca urmare a reorganizirii vietii economice pe principiile economiei de piap. corepunzitoare zonelor bioapicole respective: Cimpia Dunirii ~i Dobrogea.O tone miere (dupi Anuarul statistic a1 Rominiei .MANUAL UL APICUL TORULU l familiilor de albine.principalele plante melifere care asiguri realizarea produc{iilor de miere sunt: padurile de salcim (Robinia pseudoacacia). situeazi. mugtar (Sinapis sp.000 familii in conditiile economiei de tip socialist. ~i in acest sector. propolis gi venin de albine. ajungindu-se ca la inceputul anului 1998 efectivul familiilor de albine pe far5 s i fie de 626. fapt care a determinat.). molid (Picea excelsa). .-* < 17 C . lucermi (Medicago sativa). precum gi a unitifilor de conditionare gi prelucrare a cadrelor produselor.

Institutul de Cercetare-Dezvoltare pentru Apiculturii S. grupati in cercuri apicole comunale. Complexul apicol S.C. . Reorganizarea Asociatiei Cresciitorilor de Albine conform norrnelor ~i prevederilor programului de trecere la economia de piatii creazii condifii noi in scopul consolidiirii organizatiei qi dezvoltarea activitiifilor tehnice qi economice pentru stimularea apicultorilor ~i progresul apiculturii romine~ti. .MANUALUL APICULTORULUI Un rol insemnat in dezvoltarea apiculturii fiirii I-a avut qi iI are ~i in prezent Asociafia Cresciitorilor de Albine din Romsnia care. peste 70 qi cercuri cu activitate economicii. orii~ene~ti municipale din care.C.R.C.yi S. s-a reorganizat intr-o structurg teritorialg modem5 cu 41 filiale judetene in care a fost cuprinsii marea majoritate a cresc5torilor de albine din intreaga targ.A.L. care preia produsele apicole realizate de produciitori in stupinele proprii qi asigurii aprovizionarea cresciitorilor de albine cu utilaje. in cadrul fiecarei filiale judetene funcfioneazi3 cste o S.A. instalatii ~i materiale apicole realizate de S. dup5 cel de-al doilea riizboi mondial. APICOLA S.

ap5rare ~i reproducfie au atiit nivel individual ciit ~i social. nervos. excretor. ale sistemului enzimatic ~i hormonal.supraorganismw . acumularea de rezerve de hrani. in perfecfiunea ei . in concordan$ cu modul a alcituirii corpului lor natural de desfa~urare viefii lor este necesara cunoa~terea ~i a dezvolt8rii. respirator. familia albinei melifere este considerat5 In zoologie ca . pentru a inv5ta corect posibilitafile de a ingriji ~i exploata albinele. De retinut: nu matca. ceea ce atrage cu sine diviziunea muncii. la riindul lor compuse din mai tare multe segmente acoperite cu un inveli~ .aparitia populatiei mari de indivizi cu functii de intretinere .. din toate rezultiind spectaculoase aspecte de comportament.chitinos. Albinele gi lamilia de albine Albina este o insect5. adunarea yi prelucrarea in comun a hranei. familia Apidae. Albina face parte din una dintre cele mai avansate grupe de insecte . genul Apis.o minunati diversiune de la dezvoltarea reproductivi. unica. a femelei. reproducZitor. ~i a fost cel mai bine studiata. este noutatea In evolutie. torace qi abdomen. Aparitia a dou5 caste la sexul femel (matca ~i lucritoarea) este expresia inaltei diviziuni a muncii atins5 de specie in indeplinirea funcfiilor sociale.triintorii yi reglarea in comun a cgldurii organismului social. muscular. respiratie.in care functiile de nutrifie. Ori de ciite ori matca ~i trintorele au particularitafi de morfologie ~i comportament ele vor-fimentionate. concentrarea puterii reproducatoare a organismului la una singur5 din femele -matca ~i la ciitiva masculi . specia mellifera pe care o ingrijim ~i in tara noastri. echivaliind prin functionalitate cu un organism. majoritatea descrierilor sunt facute pe ea. de prezenta a Sase picioare articulate qi cu aripi membranoase.lucritoarele. ingrijirea in comun a urma~ilor. normal5. exceptionale performanfe ale organelor de simt.aceasta este. Consecinfi a acestei vieti sociale . animal nevertebrat caracterizat de alcituirea corpului din trei pi$ principale . Pentru a infelege comportamentul ~i via@ albinei in stup. La acest ordin apare viata social5 yi organizarea indivizilor in familie.Ordinul Hymenoptera (are doui perechi de aripi membranoase).MANUALUL APICULTORULUZ leclia 3. ci lucratoarea . intmciit lucr5toarea este individul majoritar in familie. Date fiind aceste perfecfiongri. a * . totul cu remarcabile adaptiri ~i dezvoltiri in morfologie ale sistemului digestiv.cap.

sunt vizibile (cu o lupii foarte puternic5) inceputuri de segmentare a corpului. ou5le de albin5 sunt ca n i ~ t e bastona~e lungi de 1. in interiorul organismului larvei au loc profunde transform5ri ale ale acestora. curbate c5tre partea dorsal5. ader5 la baza celulei. in a treia zi de la depunerea in celul8. din ce in ce mai ample pin5 la a ocupa aproape toata suprafafa fagurelui. se observa in celule ou5le. la citeva ore de la depunere. Orice &"R' ~neuloarea. eclozioneaz5 tingra larv5.polul caudal sau anal. str5lucirea ~i forma larvelor trebuie sesizat5 yi cercetatg.in acea parte se va dezvolta capul viitorului individ. rupdnd foitele embrionare. pe m5sura trecerii zilelor. masa corpului larvei ocupBnd toat5 celula. ingrijirea acordat5 de doici unei albine In primele zile de dezvoltare VBrsta zile ou 1 2 3 4 5 TOTAL Numar total de vizite in 24 h 854 92 1 834 1164 2084 2855 871 1 Vizite exclusiv pentru hranire numar total in 24 h timpul total (min) in 24 h 256 226 240 798 1296 2816 50 14 27 98 283 472 Aspectul puietului este foarte important pentru cel care ingrije~tealbinele.invers decit oul. Ea seaman5 cu un viermi~oralb str5lucitor qi este curbat5 ventral . Albe. embrionul. in ziua a 6- . polul oral sau cefalic este mai gros . in ou se formeaz5. larva c r e ~ t e timp de cinci zile in ritm accelerat (numai intr-a doua zi de viaf5 greutatea ei devine de Sase ori mai mare decdt in ziua precedents). capatul posterior .MANUALUL APICULTORULUI De la ou la albina adult5 fncepBnd cu luna martie. rotunjite la capete. in elipse cdt palma qi. cdnd stupul poate fi deschis far5 riscuri. mai subfire. mugurii pieselor bucale ~i ai picioarelor. Cap5tul anterior a1 oului. str5lucitoare. Cresc5torul trebuie s5-gi obiqnuiasci% ochiul cu masa alb5 sidefie alc5tuit5 de totalitatea larvelor ~i ou5lor din fagure: ea caracterizeaza starea de sin5tate. marcate de 4 n5pBrliri succesive. pe fagurii din centrul stupului. Datorit5 ingrijirii atente qi asidue acordate de catre albinele doici.6 mm.4-1.

Prenimfa ~iapoi nimfa sau pupa care ii ia locul sunt faze de dezvoltare ale albinei desemnate in vorbirea curent5 ca . cu ocazia cercetarii stupului. denumirile se refer5 la c5p5celul de cearg pe care albinele. fie neciipiicit.. Spre deosebire deinveligul membranos.puiet nec5p5cit qi puiet cgp5cit. albinele asigur5 temperatura optima dezvolt5rii acestuia. de la mecanice piing la senzoriale.puietul tiin5rV.Durata stadiul~i~dk d ou la albina IucrZtoare q + @ .MANUAL UL A PICUL TORULUI a (a 9-a zi de la depunerea oului) larva intins5 incepe s5-gi teas5 coconul. puietul din celule. il pun peste coconul gata tesut de larva in ziua a 9-a. Cea mai sigurii diferenfiere a puietului este aceea care se refer5 la aspectul s5u in stup . diferenfiate la riindul lor pentru nevoile practicii in lawe tinere gi lawe in viirsti (1-3 zile gi respectiv 3-6). r5cegte gi moare. Chiar daca nu mai este hranit de c5tre albinele doici. ce acoperi fagurii.cuticula chitinoas5. OU OU Ientru familiarizarea cu aspectul puietului pe fagure este necesar s5 se retina ciiteva din elementele ce pot caracteriza fiecare viirst5 gi care. nu inseamnil c5 puietul c5p5cit nu beneficiaza de ingrijire: prin ins5gi prezenp lor activg pe fagurii cu puiet. in absenp albinelor acoperitoare. \ 1 ] AOUU--I Fig 7 . cu toate organele gi apenndele bine formate. de culoare general2 bruna cu pete gi variante cuprinziind cenugiu.spre deosebire de . galben gi negru. de forrne gi cu funcfii din cele mai variate. corpul adultului este protejat de un invelig tare . portocaliu. pe suprafala c5reia sunt inserafi numerogi peri.larvele. deci..puiet in viirsti" . torace gi abdomen. moale a1 stadiilor preadulte. I 7 1 I I I i I Albina adulti Adultul sau insecta complet dezvoltati este albina alc5tuit5 din cap. vor trebui c5utate anume. fie el cgpgcit.

8 . 13 mandibuld.V ~ Z U ~ far5 - 22 .ocelii.mari.picior I. I . 7 . cu partea posterioar5 uqor concav5 .trompa (limb2). cam la centrul triunghiului.8 .tergit. 9 .aripile.antena. cu care vine in contact. 10 . 5 . capul este turtit.ac.picior 11.glosd. 2 .MANCIA L UL APICUL TORULUI Aceeaqi cuticul5 acoper5 picioarele ~i una 1nai subfire . 3 . la albina lucrritoare are aspect triunghiular. Pe partea dorsal5 a capului se afl2 trei ochi simpli . Relugnd cele descrise deja despre alcatuirea tipica a corpului insectei. iat5 cum arat5 albina: Fig.cap. 6 . Capul trgntorelui este mult mai mare qi . in unghiul inferior a1 capului si in partea posterioarri se remarc5 piesele bucale: buza superioar5 ~i respectiv trompa. Capul.Alcitztir-ea corpulzli albinei lucritoare. I1 .aripi.picior 111.atit cAt s5 se aveze pe suprafala anterioar5 a toracelui. 4 G%pukmritciieste mai rotunjit decit a1 lucrgtoarei qi este mai lat in raport din cu propr&sa lungime. cele douri unghiuri laterale fiind cuprinse de cei doi ochi compu~i. 4 . v5zut din faf5.stigma. iar pe partea anterioar5. V5zut din profil.torace. se afl5 inserate cele douri antene. I2 .

9 . Pe flagel sunt ~i echilibrului. ~i unele speciale 23 8 . Fiecare din cei doi ochi compu~i consta din numeroase unitifi de bazZi numite omatidii: corespunzitor lor pe suprafafa acoperitii de cuticuli se observi fatete hexagonale.deschiderea occipitalii. printr-o membrani. pentru miros pentru modificari de temperaturi.palp maxilar.ligula.postmentum.000. fn continuarea sa se afli pedicelul qi flagelul sau biciul . la matcii 3. marginile sunt opace.stipes.000-4. intr-o mica excavalie in cuticula capului. 5 .MANUAL UL A PICUL TORULUI Fig.conuri chimioreceptoare.000-5. 4 -para glosa. Antenele sunt fixate la bazi. Pe zonele opace ale lentilelor se afli numero~i peri~ori ascufiti. Ochiul compus a1 lucritoarei cuprinde 3. toate principalele organe de simt: pentru pentru gust . 10 .9 . cu rol in echilibrul corpului. iar la trintore 7.000 omatidii.galea. 2 .000. 8 . dar suprafefele centrale sunt transparente ~i fac funcfie de lentile.acesta alcgtuit din 10 articole (la matci ~i lucritoare) sau 1 1 (la trgntor). 6 . Articolul lung ce alcituie~te baza antenei se nume~te scapus yi adiposte~te organul lui Johnston.Capul albinei lucriitoare: I .palp labial. denumiti soclu. 7 .car-do Alcituirea ochilor ~i suprafafa lor mare dau posibilitate albinei s i vadi pe aproape 180'.prementum. 3 .000-8.

lacinia ~i palpi maxilari. de aparatul bucal a1 albinei se compune din: labrum. ansamblul pieselor bucale propriu-zise. Foarte mult regresate la albinele de 20-25 de zile. ~ 2 n d devin doici. cu stipes. de aceea. Mandibula mstcii are un pinten foarte bine conturat. trompa miisoar&5-7 mm. palpi labiali ~i limbi. fn perioada de ingrijire a puietului glandele sunt dezvoltate la albinele lucritoare in v6rst2 de 5-1 0 zile. Cu totul altii hncrie are la matc5. Spre deosebire de alte insecte. submentum. lorum. pereche. Glandele mandibulare se afl2 la baza capului.tot ansamblul participind la sugerea nectarului din floare. Amintim ~i glandele cefalice. La matc2 ele se afli in form2 de rudimente. Proboscisul sau trompa este alcatuit din dou2 piese de suspensie. Demn de retinut c i lungimea trompei este un element important in aprecierea capacitiifii productive a albinei yi de aceea este folosit2 frecvent in descrierile profesioniste. hrana destinat5 larvelor. ~ a ~ s e c r e fmandibular2 constituie baza unor feromoni. mandibule. ea detecteazii vibrafiile ~i reacfioneazi la ele. Glandele hipofaringiene (grevit numite ~i faringiene). galea. Foarte dezvoltate la matc2 $i la lucrgtoare. care la rindul lui este compus din: maxile. Aceste glande secret2 l2pti$orul. iar la albinele ce primesc nectarul . cu variafii la diferitele rase de albine. Mandibulele au. ele constau din douii tuburi foarte lungi purtind dea lungul lor glandule.MANUALUL APICULTORULUI carbonic a aerului. 4 ! 1 I1 I 1 i 1 I I. albinele nu pot rupe pielifa fructelor. este o mic2 pies2 mobili.sunete provenind din substrat".in condifii de necesitate. La matc2 trompa are numai 33-4 mm. ambele p8Gi de suspensie. deschiderea lor se afli pe mandibule. s2 dizolve inveli~ul uleios a1 polenului. la albinii mandibulele nu au dinti. eliberate de un anumit individ ~i care provoac& o a r e w 5 b g u f i c 2 la alt individ de aceea~i specie". in schimb. paraglose. cu cardo. Numai lucr5toarele au asemenea glande. t . ele pot fi reactivate ~i deci s2 se dezvolte din nou . Secretia lor permite albinelor lucrgtoare s2 inmoaie ~i s2 fr2minte ceara ~i p r o f i h l . amindoui. labium. mentum. Piesele bucale: labrul sau buza superioar2 (anterioar2) inchide cavitatea bucalii anterior. fn principiu. Canalul colector de la fiecare se deschide la baza faringelui. se afl8 in partea superioar2 a capului. terminat2 cu lingurifa. Despre asemenea vibrafii se spune c2 sunt .. ' 2A . gi din maxile . inrudite. Mandibulele servesc la malaxarea cerii. proboscis. sunt extrem de mici la trintor.la concentrarea acestuia prin expunerea lui in pelicule fine. ace~tia ia sunt r e$ ndulare externe. prezente in interiorul capului ~i vizibile numai cu o lup2 foarte putemic2 sau la microscop. cite un van! ce permite scurgerea produselor elaborate de glandele mandibulare. iar la mascul sunt absente. probabil prin organele de pe picioare. Pe corpul albinei nu exist2 receptori pentru sunet. Pentru orientarea intr-un text care face ape1 la cuno~tinfe anatomie.

b: I .Picioarele albinei lucrrjtoare a. iar in interior adipostesc puternica mas2 muscular2 care asigur5 zborul. Fig. 4 . Cirligele (sau hamulii) se agar2 in timpul zborului in pliu.I0 .pieptene de polen . dintre acestea. tubulare.: I -femur.arolizrm. 2 . Aripile.cogulet. Nervurile descriu anumite desene denumite celule. In afara zborului. 3 . 6 -perie de polen. celor trei segmente li se adaug5 ~i primul segment abdominal numit propodeum.MANUAL UL APICUL TORUL UI Toracele se compune din trei segmente (pro. studiul celulei cubitale-3 este deosebit de important in aprecierea pentru selecfie la albine.cogulef de polen. cele dou2 aripi sunt perfect independente una de aka.tars. 7 . ambele perechi sunt membranoase. 2 .pieptene pentru antene. o particularitate a himenopterelor.coxrj. prin care circul5 hemolimfi. cu nervuri rigide. Perechea anterioar2 (1-a) sunt mai mari decit cele posterioare.8 .tibia.hamulus. cele dou5 aripi de pe o parte formind astfel un singur plan de batere a aerului. 5 . Caracteristic pentru aripile albinei mai este gi sistemul de cirlige (prezente pe nervura costal2 a aripilor posterioare) ~i pliul aripilor anterioare. Picioarele albinei lucr5toare sunt una din cele mai interesante dintre adaptsrile insectei la modul de viap social. 9 . c: I -pinten.meso.~i metatorace) care susfin cele dou5 perechi de aripi gi cele trei perechi de picioare.

Aceasti gland5 elibereazi un . ~i de contragere.. Cele vase inele abdominale sunt telescopate vi unite intre ele de o membran5 intcrsegtnentari.peria. este sudat la torace. Rapostind accste inele. propodeum.antena trecuti prin el este periati qi curitati de orice impurit5ti care s-ar opri in periqorii ce o acoper5. al optulea. inconjurati de peri lungi. vizibile cu ochiul liber. fini. Perechea a doua are la partea inferioari a tibiei un spin. a1 nouilea s-a transformat are in plicile acului. Abdomenul este alcatuit din Sase inele la matci ~i lucritoare ~i din Sapte inele la trintor. abdomenul albinei adulte consti .la partea terminal8 a tibiei . ultimul articol tarsian este identic la toate cele trei perechi de picioare. cele trei perechi de picioare ale albinei au ~i conformatii caracteristice. o substanti serve~te recunoa~tereaalbinelor ~i intri in alcituirea . trebuie s i amintim c i sunt numai Sase. a unei scheme. unnitoarele Sase sunt evidente.MANUAL UL A PICULTORUL UI In afari de dimensiuni. cele abdominale sunt fiecare alcatuite dintr-un tergit. in jusul ciruia se va forma gheniotocul de polen inghesuit de pensa tibio-tarsiani . la originea lor din segmentele abdominalc ale larvei. care le deosebesc. dup2 pctiol. Perechea a treia are o alcituire mai complicati. constiind din rinduri de peri aliniate. Marc2nd tergitele de la T I la T VII.pieptenul. acestea sunt inele vizibile. rolul de a susfine aparatul vulnerant (acul).pe fata externi. se poate uSor localiza pe poqiunea T VII acoperiti de T VI glanda lui Nasonov. s i nu se confunde deci inelele cu segmentele abdominale! Ca ~i segmentele toracice. Prima pereche are o perie pentru curitirea antenei. Anatomic vorbind deci. in mod normal acoperite de tergitul VI. Extremitatea sa are doui cirlige duble intre care se afli un fel de ventuzi cmpodiul sau pulvilul. In citirea unei p l a n ~ e anatomice. in interiorul celui de-a1 ~aptelea. Tergitul fiecirui inel acoperi mult sternitul respectiv. iar in centru are un pir mai scurt qi rigid. din I0 segmente: primul.acesta este co~uletul. el este conformat anume ~i numai pentru mers. tibia are o cavitate alungiti.adaptaremorfofiziologici. prin inchiderea articulafiei tibio-tarsiene se formeazi un inel . la viafa sociali de care am amintit mai sus. prin extensia abdomenului atunci cind albinele ventileazi a e ~ u la l . iar pe bazitars . dar are ~i posibilitatea de a se indepirta foarte mult de el. al zecelea formeazi anusul. Trebuie remarcate: articulatia tibio-tarsian5 plat: vi care formeazi o pensi: pe fata interns . respectiv ~ a p t edin cele 10 initiale. folosit la descircarea incirciturii de polen sau de propolis. peria ~i pieptenul servesc la culegerea polenu1ui..mirosV. De aici rezulti o mare capacitate de distensie a abdomenului.substantei la dintr-o masi de celule. un sternit ~i doui pleure. Ciirligele inlcsnesc mersul pe suprafete rugoase. iar pulvilul pe suprafete netedc.

sperrnateca. .oviductul. 19 . foarte dezvoltate in perioada de cl5dit intens a fagurilor. 9 .rezervorul glandei alcaline. 5 . 12 .glanda lui Nasonov. 14 .scutellum 1. 15 .proventricul. 2 . 20 .gland& rnandibulars.gland& cerierg.ganglionii 2-3-1-11. 17 .lingurita.creier. 8 . V. 13 . 25 .scutellum cefalic. sub forma unor solzi~ori imprumut5 forma hexagonal2 a oglinzilor.scapus. 6 . 16 .furcula 1-11.intestin. 3 .MANUAL UL APICULTORULUI Fig. 27 .teaca acului.mandibula. 11 . 17 .epifaringe.oglinzile ceriere" de pe sternite se solidificii ce in contact cu aerul. Ceara eliberatii pe . 13 . -a in tara noastrii selecria albinei se bazeazii nu numai pe c a r a c t e a e productive ale familiilor alese ci ~i pe triisituri de aspect exterior ale populatiil bnele de provenientii..aparatul vulnerant (acul). 19 . 8 -rectum. VII se aflii cite o pereche de glande ceriere.rnu~chi zborului indirect al Pe partea intern8 a sternitelor IV. 7 .esofag.lob optic. 9 -anus. 22 .orif iciul glandei rnandibulare.glanda lui Dufour. 24 . VI.glanda salivare toracica. 15 . Matca ~i trintorul nu au glande ceriere.labrurn.noturn I - 1 . 6 . 14 -ganglion subesofagian. 4 . In afara acestei perioade.gland& hipofaringiana. Cele patru perechi de glande sunt alciituite din numeroase celule. 18 . 3 .ganglionul Ill. 11 .Sec!iune longitud1nalC3prin corpul albinei lucrC3toare 1 .orif iciu bucal. ele revin la forma de bazii. 10 intestinul rnediu.glanda alcalinh. 7 . 4 .canalele salivare. 11 . 5 . 16 . 26 .noturn 3.gland3 salivara cerebrala.g u ~ 312 .palp labial. 21 .tuburile Malpighi.ovar.mugchiul dorso-ventral al aripiii. 10 . < $9 .scut. celulele secretii cearii lichidg eliberatii prin canale foarte fine. 2 . 18 . 23 . . in stare activii.ochi sirnplu.propodeum.

. AtBt nectarul cBt ~i polenul sunt retinute in buzunarele existente la nivelul proventriculului. de pe punga rectali. uneori zahir. .care ii furnizeazi apii. amidon. produsele degradate traverseaz5 p8nii in cavitatea general5 a corpului unde sunt antrenate in hemolimf5. celulozii.cu rol de supap5 intre intestinul anterior ~i cel mediu vi a c5rui deschidere triazii gr5uncioarele de polen din nectar. enzimele degradeaz5 proteinele. dar cu un rol vi o functiune inci imperfect cunoscute sunt ~i cele vase glande rectale.un canal a c5rui dilatare este guva ~i proventriculul . uneori inlocuitori de polen) . mai neted5 ca aspect. Evidente. proteine. Hrana albinei adulte const5 din alimente energetice (nectar ~i manii. care i ~ elimin5 produsele intr-un canal colector i unic. intrucit enzimele care le ataci nu pot acfiona una in prezenfa celorlalte. in care se distinge faringele (cibarium) o adev5rat5 pomp5 de nectar. in total.intestinul anterior. consumul anual al familiei este de vi de circa 30-50 kg polen. firi~oare sinuoase care se deschid la nivelul unirii intestinului mediu cu cel posterior.intestinul mediu.polen vi nectar. administrat de apicultor) . pe care le descriem pe scurt: Sistemul digestiv. aceasta din urmi deschis5 la exterior prin anus. Nectarul qi polenul nu sunt digerate concomitent. Tot anexe ale tubului digestiv sunt considerate ~i tuburile lui Malpighi sau tuburile urinifere (circa 200 la numir). Se pare cii au rostul de a capta apa din catabolitii evacuati deja de tuburile lui Malpighi sau de a secreta o substanfii ce impiedica putrefacfia masei acumulate in punga rectal5 in special pe timpul iernii. situarea lui in organismul albinei ~i alciituirea este urm5toarea: . in prima sa poqiune. poqiunea de tub digestiv care gizduie~tedigestia diferitelor alimente ale albinei . in spefa urafi.intestinul posterior este subdivizat in intestinul subtire qi punga rectal. glucidele gi lipidele.MANUAL UL APICUL TORUL UI Anatomia intern5 a albinei este structurat5 pe sisteme de organe. de enzime care permit digerarea unor zaharuri complere: 28 . s5ruri minerale. Prin peretele celei de-a doua poqiuni. Rolul lor este acela de a elimina deveurile organice. foarte sinuoasii.care ii furnizeaza in plus amino-acizi liberi.. Sistemul digestiv cuprinde citeva glande: dou5 glande salivare cefalice ~i doua glande salivare toracice. esofagul . zaharuri simple vi complexe ~i acizi organici qi alimente plastice (polenul. cu deschidere la nivelul mentumului.

aportul mare de oxigen $d&&<pres@ke % -q . nu este capabilii s5 digere lactoza. In corpul albinei exists o serie de saci nepereche sau perechi. sau pe vreme rea care reline albinele de la cules. mascatii de un lob al protergitului (in aceastii excavafie se ad5postesc acarienii Acarapis woodi). helicoidale in interior. Sunt dispugi astfel: in cap .7 saci (1 toracic ventral anterior. melezitozii. Prima pereche se deschide intr-o mica excavafie in depresiunea mesotoracelui.MANUAL UL A PICUL TORULUI zaharoz5. cele proprii individului sunt acumulate in corpul gras . De fapt. piing ce in final traheolele se deschid in celule.cinci saci (1 cefalic. ant&ior gi 2 abdominali laterali). 2 cefalici superiori gi 2 mandibulari). deasupra diafragmei. iar in abdomen . dintre care una pe propodeum. Orificiile care asigurii piitrunderea aerului oxigenat gi expulzarea aerului incircat cu bioxid de carbon se numesc stigme. la hncfionarea mugchilor qi la alcituirea rezervelor grase. 1 ventral posterior. Dacii hrana glucidicii servegte la producerea ciildurii. Corpul gras conline rezervele de glicogen. Traheele se divizeazii in tuburi cu diametrul din ce in ce mai mic. sub acfiunea enzimelor gi a unor microorganisme. Dupii cum rezervele alimentare ale familiei sunt depuse in faguri. dilatafii ale traheelor primare. 2 ventrali Iatemk 2 dorsali laterali gi 1 scutelar). in mare miisurii ele sunt epuizate gi in sezonul activ . Stigmele toracice se deschid direct la exterior. Er5 ca inveligul gr5uncioarelor s i fie spart ci prin penetrarea acestuia. imediat sub inveligul chitinos dorsal. gr5sime gi proteine ale albinei: ele pot fi foarte mari in timpul iernii p h i i spre prim5varii cind se epuizeazii. permiiind alimentarea direct5 cu oxigen a celulelor $i evacuarea gazului carbonic. Stigmele abdominale se deschid intr-o camerii numit5 atrium. cu intarituri de chitin. maltozii.p3stura.3 saci (1 abdominal super. chitinizatii.. nefuncfional5. denumite tenidii (acestea mentin in permanenp traheea deschisi). etc. fn afar3 de hnclia lor respiratorie. sacii de aer au darul de a face corpul albinei mai ugor. trehaloz5. amidonul (decit in granule foarte fine) gi nici dextrine. Imensul consum de energie. prin simpla depozitare in fagure. din cuticulii fins. polenul se transform5 practic in alt produs . .intins in principal ca o ciptugealii. Stigmele sunt in numiir de 10 perechi: douii perechi toracice gi opt perechi abdominale. Traheele sunt tuburi rigide. in torace . Polenul este consumat prin digestie in gug5 gi intestin. Traheele sunt foarte ramificate. Vase pe inelele urmiitoare ~i una pe al 8-lea.in urma perioadelor lipsite de cules. hrana proteicii (polenul) este indispensabilii tinerelor albine doici pentru alimentarea larvelor gi a miitcii. Sistemul respirator este alciituit din tuburi traheene sau trahei gi saci aerieni.

care permit transformarea miycirilor verticale ale aripilor. El se compune din inimi. Cu un termen generic. Organele interne (sistemul digestiv. secrefia lor este ecdisonul sau hormonul n5pArlirii (chimic. un sterol). $i anunie dinspre partea posterioari citre cea antcrioari. pin2 la cap. aorta ~i lacune de heniolirnfa.) au propria lor musculatur5. inima organele genitale etc.care. ~i mu~chii indirecli. prezente la larve. Majoritatea mu~chilorsunt legafi de producerea unor mi~c5ri corpului ~i sunt legafi de chitina scheletului fie direct. dar datoritl multiplelor sale functii. Aproape tofi mu~chii sunt striati! cu excepfia muychilor direcfi ai zborului. foarte puternici. yi cele dou5 perechi de glande retrocerebrale: a) corpora cardiaca . Sistemul neuro-endocrin este alcituit din celule neurosecretoare izolate. yi b) corpora allata . ale fie prin intermediul unor tendoane. produc bitiile verticale ale aripilor (circa 190 bitii pe secundg).MANUAL UL APICUL TORUL UI zborul. cu funcfii diverse . de Fns5yi aceste glande protoracice . dispar la inceputul feserii coconului: sunt situate difuz in apropierea tubului digestiv in protorace yi mesotorace. pe care ulterior le elibereaz5 in hemolimG. Circulatia din ca atare se realizcaz2 prin inilni $i aort5. printr-o actiune transversali. Funcfia sa este de a transporta substantele nutritive citre organele efcctoare ~i dc a cvacua de~eurile organism. care alcituiesc un tub relativ continuu. in mi~c5ri helicoidale-mi~cirile ce produc deplasarea propriu-zis5 a insectei. al c5rei rol nu este incg cunoscut. in partea dorsali.acfiune uneori sinergici. care elibereazg hormoni ce activeazi glandele endocrine. mentine insecta in stare de larva . in afar5 de mentinerea 30 . in functie de stadiul de dezvoltare atins). Sistemul circulator este foarte simplificat la albini. combinat5 cu cea a hormonului ngpirlirii.vecine cu precedentele. alteori antagonic5. Musculatura aripilor este cea mai important5 qi mai impresionant5: mu~chi directi ai zborului.situate in apropierea aortei. primesc yi stocheaz5 secretiile cerebrale. cu concursul activ al celor doua diafragme: ventral5 ~i dorsali.una juvenilizant5 (actiunea lor. produsul corpora allata este desemnat curent c d m 8 $ y v c n i l . au ~i ele o secretie proprie. localizate in creier. Sistemul muscular este foarte dezvoltat. secret2 mai mulfi hormoni. de unde se continui cu o circulatie lacunari (prin cavitatea corpului). una gonadotropa (contratea5 dezvoltarea organelor sexuale ~i a comportamentului sexual) ~i una m e t a b 3(controleaz5 metabolismul respirator ~i in general procesul nutritiei qi vitelo e a). este susfinut foarte bine de reteaua minufioas5 de trahei ~i de saci traheeni.

la albinclc lucr5toare cuprinde: ansamblul glandular.ca o scar2). mas5 de fibre nervoase venind de la -are rolul de a coordona impresiile vizuale provenind de la oceli ochii compu~i) ~i ochii compu~i: deutocerebrum (alcBtuit din doi lobi. Prin deschiderea alcBtuit5 de ganglionul subesofagian unit pe lateral cu lobii anteriori trec esofagul ~i porfiunea terminal2 a aortei. terminat5 ascutit. Ansamblul glandular consti din douB glande glanda acid5 (dou8 tuburi subtiri care se unesc inainte de a se deschide intr-un rezervor mare de venin) ~i glanda alcalinB sau lubrefianti.. ca la toate insectele. Lanfeta ~i Fig. - 31 e .dB na~tere doi la unui nerv frontal ~i unui nervi antenari. denumite protocerebrum (prelungit lateral prin cei doi lobi optici. Sistemul nervos este. aviind pe fa@ inferioar5 douB SanFri in care alunec5 stiletii. fGr5 a goli pungo cu venin ca un harpon. Ansamblul motor cuprinde citeva pl5cup de chitin& ale c5ror mi~cBri fac sB avanseze acul ~i sB se descarce rezervorul de venin. Stiletii sunt terminati cu n i ~ t e creste. lanful nervos cuprinde doi ganglioni toracici ~i cinci ganglioni abdominali. Aparatul vulnerant sau acul. L QC1. In continuarea ganglionului subesofagian. s-a propus. tritocerebrum (dB na~tere new recurent care urm5re~tetraseul esofagului) ~i ganglionul subesofagian. ansamblul motor ~i ansa~nblul vulncrant. o denumire mai cuprinz5toare de hormon morfogenetic. Acul este format din prelungirea lantetei . din canalu provocatB de lanfet5.MANUAL UL A PICUL TORULUI stBrii larvare. anterior .scalariform" .o pies5 rigid5 $i goal5 la interior. foarte mari). tofi pereche ~i unifi intre ei printr-un cordon dublu (sistem . Ansamblul vulnerant sau acul propriu-zis este a t a ~ a tansamblului motor printr-o pereche de brate curbate chitinoase.Modul corect de stilefii alcBtuiesc impreun5 un canal prin care se scoatere a acultri albinei scurge veninul. de curind. Creierul este alcBtuit din 4 porfiuni principale. sunt striibgtuti de canal veninul este dirijat. ganglionar ~i scalariform. 12 .

. Glandele acestea se continua in canalul ejaculator. 2 canale deferente. la riindul s5u. Ca aspect bulbul penisului este musculos qi globulos. I "4!. 2 vezicule seminale. La baza testiculului. Cele dou5 testicule sunt situate la partea superioarg a abdomenului.dou5 oviducte laterale. se aglomereazi in veziculele seminale unde. se deschide in vezicula seminal%. din care se dezvoltii ovulele. Cavitatea vaginal2 este separati de camera acului printr-un pliu circular.camera acului sau bursa copulatrix. masculii au testiculele nefuncfionale ~i de dimensiuni mici. deschiziindu-se intr-un oviduct lateral. canalul ejaculator ~i bulbul cu lob penat. la albine se prezinti astfel: . Dilatindu-se. sgPb %I 7y + . separat5indou5de un pliumucosaflat chiarsuborificiul canalului spermatecii. se matureaz5 ~i se transform5 in natozoizii ating maturitatea qi odat5 cu ei qi trintorii in jurul ' va t ~ d % i2 . Cele dou5 vezicule se deschid la baza a c2te unei glande mucoase.burscle copulatoare. organe anexe . 2 glande mucoase.- 32 . Cele dou5 oviducte laterale se contopesc formind oviductul median.MANUAL UL A PICUL TORULUI Aparatul reproducGtor. care evolueaz5 piinii la ou.aparatul genital a1 m5tcii const5 din patru p5qi principale: organe generatoare . un oviduct median ~i cavitatea vaginala.spermateca. acesta formeazi cavitateavaginalg.dou5 ovare. Sunt alc5tuite din fascicule de tuburi seminifere (circa 270 in fiecare testicul). De fiecare parte a deschiderii vaginului se afl5 alte doui cavitiii .aparatul genital al trintorului cuprinde: 2 testicule. Dupi imperechere. Pe ea se afl5 glanda in Y. cd apul ancorat in peretele veziculelor. al cirei rol este de a activa spermatozoizii aflafi in repaus in spermatecii. organe conductoare . In general este situat in dreptul segmentelor abdominale 6-7. ovarele se dezvolt5 foarte mult. Anatomia aparatului reproduc5tor al m5tcii este foarte interesanti pentru cei care doresc a practica ins2minfSri instrumentale. Tuburile ovariene sau ovariolele sunt capabile s5 elaboreze celule germinative. Fiecare ovar este alctuit din circa150-180 tuburi ovariene sau ovariole. Spermateca este o sfer2 in care se imagazineazii spermatozoizii depu~i de triintori in cursul imperecherii. SpermSt$Uiiemigreazg prin canalul deferent. testiolele se deschid in canalul deferent care. Fiecare detaliu este necesar a fi indeaproape urm5rit pe scheme ~i pe viu. Peretii veziculei elaboreaz5 lichidul seminal care are rolul de a hr%ni~i intrefine spermatozoizii. Peretele sperniatecii este acoperit de o refea foarte dens5 de traheole. La ecloziune. de form5 aproximativ triunghiular5. care se termini in bulbul penisului. . cu glanda in Y ~i organe de acuplare .

botci de r. este de 5. Fagurele se compune dintr-o constructie de cear5 vertical5 in care sunt sapate de o parte vi de alta piramide cu virful spre centru ~i cu baze hexagonale. albinele i$i folosesc ca pe un yubler deschiderea dintre . albina este angrenatil in alte activitilti. pe care ii fr5mint5 cu mandibulele yi cu picioarele vi ii folosevte la cladirea fagurelui. in afara celulelor de lucr5toare mai exist5 celule de trintori. ea se mivc5 timid pe fagure. care inconjoari matca in deplasarea ei pe faguri. iar atunci cind atinge virsta de circa 5-6 zile. ntre ei. pregitind viitoarea rezerv5 de proteine a familiei . Dup5 un timp petrecut astfel ca doic5.41 mm. care ii dau un aspect caracteristic. mai mari.siRc$ botci de salvare . fiecare din ele vi o fat5 in baza alteia (in total trei) celule de pe partea opus5 a fagurelui.genunchiiV dep5rtafi ai celor dou5 picioare anterioare. denumite chiar celule de tranzifie. in sezon de cules. tot . dezvoltindu-i-se glandele ceriere.excrescente vizibile ale fagurelui.MANUALUL APZCUL TORULUZ Diviziunea muncii in familia de albine Dup5 ce p5r5sevte celula in care s-a dezvoltat. cei vase pereti ai celulelor. reg&miliei in perioada roirii sau in afara acesteia. precum qi celule de matc5 . secret5 ceara sub form5 de solzivori de form5 hexagonali. intr5 in via@ stupului: are contacte de hran$ comunic5ri prin antene cu alte albine. Fagurii sunt construifi darale. in zone de tranzitie. incit crescuti @ F Imie?kt%au % 33 %* . Se face deosebire intre botci de inlocuire linivtiti a mitcii. cind glandele hipofaringiene s-au dezvoltat. indeas5 in celulele de la periferia cuibului de puiet ghemotoacele de polen desc5rcate de culeg5toare. yi cu peri~oriide pe suprafafa corpului argintii.de stup": cu capul. iar distantele care ii despart sunt totdeauna astfel. paralele cu acesta. Dup5 ce se usuc5 qi i ~ i curGt5 trupul cu ajutorul picioarelor.p5stura. Pe conturul hexagonal a1 bazei piramidei se inalp. cu mult2 sdrguint5 evapor5 qi imbogiifevte nectarul depozitat in celule transformindu-1 in miere.. orientate geotrop pozitiv vi deschise la partea inferioar5 (botcile). cur8t5 vi lustruie~te propolis celule din cu care au eclozionat surori de-ale ei. incepe s5 hrBneasc5 larve tinere $sau s5 intre temporar in suita mgtcii (aceasta este un grup de 5-10 albine. cur5tind-o. uniform: la ridicarea peretilor. La fagurii albinei romiine~ti. tin5ra albin5 este uSor de recunoscut: inc5 umed5.prezenta ~i amplasarea lor pe fagure putind indica oricidd . hr5nind-o. dup5 2 zile intr5 in activitatea propriu-zis5: ingrijevte larve in virst5. inclinati oblic f a p de vertical5 dar perpendicular pe muchiile piramidei. vi altele. in ava fel dispuse incit cele trei fete de piramid5 alc5tuind baza unei celule sunt. in componenp grupului intri mereu alte albine capabile s5 o hriineasca).aceastil deschidere vi diametrul celulelor de lucr5toare.. Diametrul celulelor de lucr5toare este constant.

coboar8. oriunde apare un go1 mai larg deciit acesta albinele il blocheazH cu construcfie de cearH: fie c i este vorba de intervalul dintre rama de lemn a fagurelui qi peretele stupului. sau intre rama m i r g i n a ~ qi diafragmi. se deplaseazi la dreapta. Cunoscind tinta zborului siu de intoarcere.dansuriV. sau intre ramele din corpul inferior qi cele din corpul de deasupra. Toate activitiitile descrise. fir5 a veni in contact cu lumea din afar5. api. Primul pas spre emancipare in c5mp este zborul de orientare. mani. Spatiul pentru albine este considerat drept cheie a i a ~ e z i r iqi alcituirii intregului cuib al albinelor melifere. repere optice dupH care va putea recunoaqte stupul pe care il pir5seqte. fie c i este vorba de distanta dintre speteza superioara a ramei qi podiqorul de deasupra. Pe o raz5 de maximum 3-5 krn. culesul. precum qi alte trisHturi de comportament individual ~i social permit existents unui spatiu izolat pentru creqterea puietului ~i pentru acumularea rezervelor de hrani curate. Dac5 se intiimp13 ca ea sB fie printre primele care descoperi sursa de hranH. care ciintiresc circa 4-8 mg.prin culorile in care iyi vopseqte stupii. fie el de intretinere sau de Dar recolta. Este o interesanta form3 de pistrare a asepsiei cuibului. se ridici. Cerceta~a de un cerc de recrute figuri geometrice circulare dans circular 34 . adici circa 8 mm. apicultorul va aprecia rostul orientHrii qi o va favoriza . Aceasti oriinduial8. Din cunoaqterea prin proprie experienp a dezavantajului riticirii albinelor. prin pistrarea ordinii in amplasarea stupilor pe vatri. impreun5 cu prezenfa in stup a substantelor bacteriostatice originare din propolis.memoreaz8 culoare. culegitoarea i ~ umple guqa cu p6n8 i la 40 mg de nectar.MANUALUL APICULTORULUI cu puiet in curs de dezvoltare au loc strict cele doui straturi de albine acoperitoare de pe cele doui fete de faguri vecini. clei de pe pomi ~i diverse alte materiale uneori din cele mai nea~teptate. la stiinga . in restul stupului. prin inventarea unor repere utile albinelor qi in acelaqi timp plicute ochiului. uneori chiar mai mari. Albina devine culegitoare ~ 2 n d incepe activitatea din afara stupului. Cu fata catre stup albina planeazi. fntr-un zbor. albina pleaci. Era a pirasi fagurii. spatiul necesar circulatiei albinelor intr-un dublu strat. iar in apicultura modern8 i este considerat drept descoperirea cu cele mai ample implicatii. se departeazi ~i se apropie din nou. situatie.. se extinde la cam 1 km. albina le desfiqoar3 in stup. daci deci este cerceta~a. ea culege nectar sau polen. cu consecinte remarcabile in standardizarea stupului qi in sporirea eficientei muncii omului. iar daci culege polen ea acumuleazi pe picioarele dinapoi douH ghemotoace simetrice cu diametrul de circa 3-4 mm. albina i ~ comunici descoperirea celorlalte albine i Comportamentul acesta de comunicare este ~i el unul din albinei qi fiind spectaculos este cunoscut chiar in lumea intoarsi la stup descrie pe de . in general. este respectat cu strictefe.

de asemenea. dansul albinei este in lumea animalelor cea mai evoluat8 modalitate de comunicare inainte de graiul omenesc.Grqfic de activitate zilnicii a albinei lucriitoare Sanitarele.pentru a indica surse aflate la mai mult de 100 m. Fig. agitinduvi abdomenul la stinga qi la dreapta.pentru a indica surse aflate la maximum 100 m de stup qi semicirculare dans balansat. in toi de cules. infep5tura cu venin a albinei este mortal5 pentru orice albin2 strain5 care intentioneaz2 s5 p5trund5 in stup . in caz c5 exist5 cr5p5turi in perefii stupului sau dac5 urdiniqul este prea larg deschis albinele . au guqa plin5. Tot ele sunt acelea care pot imobiliza. de ventilatoare. care pot constitui cuib pentru numeroqi d5un2tori. Albinele ventilatoare pot fi v5zute pe vreme foarte c2lduroas5 la urdiniq.. atac5 d5un2torii ce incearc5. sau albinele cur2fitoare. atac5 ~i infeap5. Albina paznic patruleaz2 in dreptul urdiniqului. Completat de o component5 odorifera qi alta auditiv8. pitrunderi in stup.singure sau intov5r2qite . 13 .fie o hoap p5truns5 in stup qi omorit5 prin lawe moarte. b2t8nd din aripi intocmai unor minuscule ventilatoare.amestec de clei de pe pom ~i cear5. de sanitar. prin omoriifi in interiorul stupului dar prea voluminoqi 35 . substant5 plastic5 qi de ap8rare a familiei.paznic7' blocheaz5 totul cu propolis . in v i a p albinei mai exist5 ~i posibilitatea altor atributii . agitind aerul qi creiind curenfii atiit de necesari desE~ur5rii in bune conditii a viefii in stup. de curiititoare. in form2 de 8 . Albinele cur5titoare indep5rteaz5 de pe fundul stupului resturile de r5zBtut-5 de faguri cgzute.MANUAL UL A PICUL TORULUI . Unghiul dintre diametrul parcurs al dansului balansat qi verticala fagurelui este egal cu unghiul avind ca laturi dreapta care uneqte stupul cu sursa gi o alta care uneqte stupul cu soarele in momentul respectiv. cu frecvenp mai mare sau mai mica in funcfie de abundenfa nectarului la sursa descris5.acelea de paznic.cu excepfia celor care. pot fi urm5rite c5rind . folosit5 in tot locul qi in orice moment al anului.

care lipsesc in timpul zilei dar a1 c5rot num5r se presupune doar. care soliciti printre altele spatiu suplimentar pentru depozitare. se cresc ultimele generafii de albine.20 mii. care alcatuiesc forfota permanent5 de pe suprafap faguriloi gi respectiv totalitatea albinelor de ciimp . se prea poate ca o albin2 s2 nici n l aiba ocazia s5 cl5deasc5 faguri de-a lungul celor 35 de zile ciit este media de via$ in sezonul activ. ci mult mai rapid: din 10 rnii de albine (adic5 1 kg) in stup .din noiembrie piin5 in februarie. dac5 apare spontan un cules intens. s5 redevin5 cereas2 degi estc foarte in vArst5. Astfel. in timp ce o alta. Viata familiei de albine Familia de albine petrece un sezon activ .5 mii. in aceste conditii. qi o perioad5 de relativ5 inactivitate . Trebuie retinut c5 numgrul culeg5toarelor in familie sporeyte nu direct propor$onal cu marimea populafiei totale.2 rnii sunt culeggtoare. Indiferent de viirsta. Este bine ca la eclozionarea lor rezervele ~i toat5 preggtirea spatiului pentru iernare s5 fi fost terminate de generatiile precedente. din 30 rnii . eliberat S. in aprecierea puterii la un moment dat a familiei sau a roiului se face distinctie intre albin5 acoperitoare gi albin5 culeg5toare: totalitatea lucr5toarelor din stup. $&mintim in acest moment c5 pentru intrefinere gi dezvoltare. Concluzia se impune de la sine. iar din 50 rnii . din 20 mii . se acumuleaz2 mierea pentru iarna.: ca orice insect5.MANUAL UL APICUL TORULUI Diferitele activitgfi nu se succed intr-o ordine ireversibil5. Se remarc2 in comportamentul de cules a1 familiilor o accentuare a preferinfei pentru nectar in defavoarea polenului. . cregterea de puiet regreseaz5. ciclul vietii sociale a albinelor revine la punctul de plecare gi continu5. de albinele de var5. in sfiirgit. din 40 mii . vara calendaristic5 este pentru albine o permanent2 toamn5: toate activitafile familiei se concentreaz5 asupra procur5rii de rezerve de hran5 gi acumularea lor in faguri.10 mii.* iar din procesele de arderi remlti bioxid de carbon. Uneori apicultorul Er5 experient5 intrefine pe vatr2 mai multe familii de puteri modeste deciit mai putine dar foarte puternice. pentru supra~i&~ire$_organismului familiei. albina are nevoie de: -&I. cele care vor ierna. dup5 amploarea cuibului ~i a rezervelor de hran5. albina are nevoie de oxigen pentru asigurarea . albina II indepline~te mai degrab5 pe m5sura nevoilor ce apar in familie decit pe masun avanskii ei in vbrstB. Spre sfir~itulsezonului activ (c5tre sfiir~itulverii) culesurile devin mai sarace. .30 mii.in @ranoastri din martie pin5 in octombrie. Viap acestor albine de iarn5 va fi lung4 de 4-5 luni. In functie de anotimp.

Mierea este remltatul muncii intense a lucriitoarelor culegiitoare care aduc nectarul in gugii (pe parcursul drumului il supun unei predigestii). fructozii. previn stagnarea umiditiifii qi implicit dezvoltarea unor mucegaiuri diunitoare. zaharuri mai complexe. il insiimlnteazii cu cantititi minore de favorizeazii invertirea zaharurilor gi respectiv frlneazii pdni in momenttul clnd mierea este . precum gi la suprafafa celulelor cu puiet. Circularea aerului in stup. zahiir alimentar sau industrial etc. aminoacizi din polen gi HMF-ul prezent in ea.. vitamine. inhibine. diastaze. Debitul. care sunt gi ele consumate de albine dar utilizarea lor presupune scindarea in zaharuri mai simple. fiind preferate cele cu confinut ridicat de glucoz5. in sezon.glucide: majoritatea hranei albinei constii din substante dulci. precum ~i de interventiile apicultorului. in stup ea trebuie s i fie de 35°C: circulatia aerului servegte gi pentru mentinerea temperaturii constante. ea este absolut necesarii dezvolt5rii puietului. prelucriirii nectarului gi evaporiirii apei din el de ciitre albine. ca gi temperatura de 35"C. in rame.coaptH" sau 37 . iar in cazuri de inchidere forptii a stupului. albinele le dilueazi cu apii pentru a le fluidifica. . rouii. zaharuri simple.MANUALUL APICULTORULUI prin respiratie in atmosfera din stup. albinele cerceteazii orice fel de surse de glucide . pe miisura aglomerafiei gi pe miisura debitului de aer ce piitrunde in stup prin urdinig. Indiferent de condifiile exterioare.fructe coapte qi rupte. daci? nu sunt in form5 lichidii. acumuliiri de ploaie sau le poate fi oferiti de om . pe misura volumului stupului.v&nturi" gi il deshidrateazii printr-un proces ingenios de celule. la rlndul siiu depinde de conditiile atmosferice. in sezonul de cregtere cuibul albinelor are nevoie de o umiditate relativg de 75-80%. astfel i incdt sii ajungii la fiecare din acestea. Hrana dulce primarii a albinelor este nectarul florilor gi mana (substante dulci eliberate de purici qi piiduchi testogi de plante). Biit5i de aripi cu mare frecvenF orientate unitar produc curentii de aer necesari. il depoziteazii direct sau prin transferuri (intermediate de albine din stup) in celulele fagurilor gi a1 celor de stup care il . Albinele igi procurii apa din rluri. Rezervele de hranii pentru iarnii ~i pentru perioadele lipsite de cules constau in miere . Schimburile de gaze ale familiei variazi volumetric gi calitativ in functie de anotimp qi de amploarea activitiitii din stup. se realizeazii prin ventilare. de tipul zaharozei. printre miile de corpuri ce se m i ~ c pe faguri. Pentru a consuma toate aceste zaharuri. de insiiqi constructia gi starea stupului..apa': aceiagi curenti de aer asigurii qi circularea in stup a umiditiitii existente. siropuri. indiferent de temperatura mediului ambiant. . in rest. biilti. ugor asimilabile in organism.hrani exclusiv glucidicii daci nu punem la socoteali cantitifile minore de microelemente.in adiipiitoare.

in funcfie de temperatura exterioari. periferia ghemului. in final.MANUALUL APICULTORULUI 16-20% apii (in functie de zona climatici. Fig. schimbiiri de temperaturii). in cursul ierngrii au loc mai mu1 sau m6i utilrfrecvent salturi de inc5lzire. Cu ciit ghemul de iernare se apropi rn&ul( f b f&a sfericii. de rasa de albine de anotimp). Pe locul cuibului in care iqi des5vSrqegte dezvoltare. Populati.coajii" temperatura scade sub 10°C (cell cinci articole terminale ale antenelor lucriitoarelor au pe ele organe sensibile 1. confinutul gr5unciorului ( polen furnizeazI albinei hranii proteica. . In momentul c8nd in . nivelul p8n5 la care c r e ~ t e temperatura este misurat 1.Sectiune prin ghemul de iernare a1 albinelor in prima ~i a doua faza' a ierna'rii qi temperaturile din ghem in cursul iernii Organismul albinelor care vor ierna acumuleazi o rezervi de albuminc proprie. precum 1 vitamine qi uleiuri esenfialece se transmit hranei finale a familiei . Ghemul este alcgtuit din albine carc au intrat in celulele goale qi altele inghesuite in spatiile dintre faguri. . 14 .. se inciilzegte tremurfnd. la sf8rgit ele acoperii celulele care confin miere. de specia de nectar. Cre~tere puietului depinde total de prezenp. in corpul gras. cu atiit mai sciizutii este cantitatea de hran5 glucidic e&a@ mai mari sunt ~ansele supraviepire.microelemente: furnizate de nectar. de protectia fat de inteppew gi de conditia insigi a familiei. de abundenta gi de ~alitatea polenului. aminoacizii necesari dezvoltiirii. man5 qi polen.lipide: furnizate tot de polen. la periferia familiei str8ns8 in ghem. . de vfnt. ultima generatie de puiet a anului se contureazii viitorul spafiu de iernare Temperatura scade de la 35°C la maximum 25°C.are loc UI "salt de incilzire".proteine: hrana albinei cuprinde qi polen. cu un cip5cel fin ( cearii. ea este chiar de numai 10°C. Cu rezerve de hran de . prin consum de miere ea este redresat5 .mierea.

Incepe adev5rata dezvoltare de prim5var5.de foame: aceasta este diferenfa intre organismul familiei qi un animal cu singe cald. pe cind familia reu~eqtes5 ridice din nou temperatura. sfirqit de ianuarie-inceput de februarie. Familia trece acum printr-o perioad5 critic5 . Relativa inactivitate a familiei din timpul iernii se datoreaz5 nu frigului ca atare ci faptului c5 din cauza frigului albinele nu culeg polen: aceastZi stopare a aporturilor de hran5 proteic5. in sezonul activ. La sfiirqitul iernii.innoirea anuali a cuibului de puiet. punga rectal5 a fiec5rei albine este o necesitate qi o condifie a iem5rii in comun: glandele rectale filtreazi din substanfele reziduale ale digestiei apa chimic pur5 qi o redau organismului. este motivul intreruperii ouatului m5tcii qi a creqterii de puiet. dup5 cum am mai argtat. Regimul apei in familie este. Pe dezvoltarea glandelor cerjere se bazeaz5 . moare . o dat5 cu creqterea lungimii zilei. aminoacizi. nu mor de frig oricit de mare este acesta. familia nu poate inghek. in functie de condifiile de vreme qi corelat cu Pnflorirea vegetafiei. prin rgcire. precum qi asigurarea fagurilor de cear5 pentru magazinele de miere. In acest sens. in familiile putemice. lipide. ponta reincepe intens. iar la reluarea activitafii de dezvoltare s5 ingrijeasc5 puietul tin5r. Numai astfel elbinele reuqesc s5 utilizeze mierea ~i deci s5 supraviepiasc5.direct sau indirect .MANUAL UL APZCUL TORULUZ suficiente qi bine plasate. In toat5 perioada de iam5 atenfia apicultorului trebuie orientat5 nu numai pe supravegherea ritmului de consum a rezewelor de hran5 ci ~i pe aerisirea stupului. perioada de dezvoltare de prim5var5 se instaleaz5 treptat sau brusc. Dup5 inflorirea pomilor fructiferi. Izolate din cauza vremii reci. toafc&i% din?!hp % 39 e* . foarte important. Cam 6-8 faguri este media de faguri cl5diti anual de familie. iar a1 celor care nu se mai intorc la stup dup5 primul zbor de cur5fire poate fi foarte mare. a fagurilor in care se cresc noile generatii.num5rul de albine care eclozioneaz5 este inc5 mic. Populafia de albine se reduce mult yi dac5 vremea se stric5 brusc capacitatea lor de inc5lzire devine insuficient5 puietul poate muri. albinele tinere din generatia anului respectiv ajung s5 predomine in stup. Dezvoltarea glandelor ceriere realizeaz5 o curb5 maxim5 de ciiteva zile piing la doubtrei s5pt5mini in timpul culesului principal dup5 care urmeaz5 o cadere a acestora. De abundenfa hranei depind. i albinele i ~ "fabric5" singure apa. ins5 ventilafia imperfect5 poate duce familia la pieire. he* 0 data cu activitatea de cl5dit qi deci totodata cu activarka efii\egetale se declan~eaz5qi preg5tirea perioadei de reproducere: incwtsh a cehle de trintori. dar dac5 nu dispune de hran5 suficient5. de asemenea. odat5 cu primul cules mai important de nectar de la sfiryitul primilverii apare qi instinctul de cl5dit. Albinele bine alimentate. nefiind acoperit de suficiente albine.

dureazii minute pin5 giisesc albine care s5 accepte nectarul. Practic. I 1 Roirea Cind ritmul pontei qi a1 ecloziunilor depiqeqte rata mortalititii lucr5toarelor. un grup de albine lucriitoare insotite de o match iar divizarea reflect5 capacitatea familiei mama de a produce mitci qi albine lucriitoare pentru roiul respectiv. albinele de c a s m b i l i z e a z 5 culesul. semnaleazii cii albinele au avut un cules de polen cel putin in ultimele 7 zile.aceasta O U din ce in ce mai ~ si hprdc din greutate. larve. iar 1 absenp total5 a trgntorilor semnaleazii c5 in familii exist5 o gravii deficieng de I polen de 2-4 s5pt5mini. Iar dac5 instinctul de cliidit. practic. sintetizate. Odati cu sciderea categoricii a afluxului de hran5 in s&. populafia creqte constant . a pupelor qi ouiilor inseamnii c5 in ultimele 48 de ore a avut loc o scadere a culesului de polen.. Iatii.familia fiicii. precum qi reducerea altor activitati din familia de baz5.totul. pupe. ou8 denotii prezenp polenului din abundeng. Roiul este. inclusiv reproducerea. intr-un moment de abundeng de hran5. Cerceta~ele schimbii lt5 iqi " /+c % 40 . s5 acumuleze hranii qi sii creasc5 noi generafii de albine . Roirea presupune o stagnare temporarii a dezvolt5rii qi a acumularii rezervelor de hranii. in mod normal. ? h p 5 a . diviziunea are loc spre sfirqitul primiiverii.aminind acceptarea hranei. b % orientare .lenevesc9'. este vorba de un mecanism regulator sau poate de o interacfiune socialii de mare importanfa .culeg5toarele g5sesc cu greu albine de cas5 cirora sii le predea proviziile aduse din cimp . Din punct de vedere biologic este explicabil . deci cu o aglomerafie.pin8 se atinge stadiul in care fie datoriti unor factori sociali fie limit5rii spatiului in stup. Deseori situafia coincide qi cu un spafiu restrins de depozitare. s5 cliideasci noi faguri. familia se divide. prezenp\ trgntorilor adulti.MANUA LUL APICULTORULUI qi din afara acestuia. dar culegiitoarele nu renun45 la activitatea de zbor ~ ~ ~ . inainte de venirea vremii reci sau a perioadelor de lips5 de cules. urrneaz5 s5 se instaleze. existenp in familie numai a trintorilor adulti. roiul. principalele aprecieri care se pof face: existenfa de 1 trintori adulti. trebuie s5 amintim qi cii prezenta qi abundenta in stup a trintorilor de-a lungul sezonului poate constitui o orientare cu privire la aprovizionarea cu polen a stupului qi deci cu privire la eventuale intervenfii1 de ajutorare. activitatea de cules a populatiei scade: albinele se .cautarea de adiipost. exprimat in suprafag de fagure construit5 intr-o anumitii perioadii serveqte apicultorului pentru orientarea cu privire la starea familiei.'%icik inceteazs s5 mai hr5neasc5 matca . I Deci aparitia primilor trintori sunt un semnal cii reproducerea qi inmultirea j 1 albinelor este pe cale sii inceapii. pe cind se cl5desc botcile.

Acidul trans-9 ceto de matci. albinele acestea nu trebuie s i se intrerupi pentru a aduce din ciind in ciind mostre de hrani. P h i la un prim loc de aterizare. nu cel definitiv. roiul pare a fi oarecum . Ei intervin in adunarea qi stabilizarea roiului in jurul depinziind. Dar. chiar dac5 propor$onal sunt mai multe tinere deciit in familia mami. Sunt in el albine de toate viirstele.ciind roiul piriseqte stupul mami qi. Alituri de ciiteva componente cunoscute ale comunicirii in roire. albinele mai in viirsti formeazi o coaji densi. cercetaqele continua s i caute in zoni eventuale adiposturi. ~i ele se mai intorc la locul respectiv. in interior. cu o deschidere citre interiorul mai degajat. in roi . liberind astfel lucratoarele s i clideasci botci. Ele descriu pe suprafafa roiului dansuri aseminitoare celor de desprindere qi unele aseminitoare celor care. esential. lanjvri de albine atiirniind. Cunoscuti ne este secvenfa de intiimpliri deja mentionate: se reduce producfia de feromon inhibitor in glandele mandibulare ale mitcii. Practic. p i r i s e ~ t e stupul ca roi. ciind piiriseqte locul de care a atiirnat in a~teptareaalegerii amplasamentului definitiv. Necunoscutele (sau.dansuri de desprindere . Cele care gisesc locuri mai bune danseazi mai viguros qi mai indelung. coeziunea acestuia. practic. impreuni cu matca b i t r i n i . ciiteva din ele): ce determini reducerea nivelului secrefiei substantei de matci? Ce declan~eazi incetarea hrinirii mitcii de citre lucritoare? Maximum ce se poate binui in legitura cu aceste aspecte se bazeazi pe acfiunea feromonilor. Contrar aparentelor.hai s i mergem" (Michener) .ghidatVde cerceta~e singurul moment in v i a p albinelor ciind are loc un asemenea fenomen.dupi eclozionarea primelor mitci tinere. pe care de altfel il ~i marcheazi cu emanatie a glandei Nasonov.MANUAL UL APICUL TORULUI 1 I I I 1 I I comportamentul . Spre deosebire de culegitoare. au sensul de . fari indoiali au un rol de roire.. durata mare este o caracteristici foarte importanti a dansului. La suprafata. dansul este contaminant pentru lucritoarele contactate de o dansatoare. unele importante. scade promptitudinea albinelor la primirea hranei. Roirea ca fenomen sesizabil de citre om incepe prin miqciri qi zumzete particulare . in alte conditii. care. degajate unele de altele. Din forma aceasta.atrage .ale lucritoarelor. astfel inciit la un moment dat o bung parte din populafia familiei aflati la unison. care in cuib inhibi clidirea botcilor. ceea ce stimuleazi la fostele culegitoare ciutarea de locuri pentru cuib8rire. tot din ciind in ciind. care atrage albinele. roiul este o masi de albine bine organizati. din nou. lasi intre ele suficient spafiu pentru circulafia celorlalte. indici surse de cules. rimiin nedescifrate. apar dansurile de desprindere care. cam de trei albine grosime.dansul lor pe faguri nu mai este asociat relafiilor de hrani ci indici pozifia unor posibile suporturi de fixare a roiului..

citre aqa numite locuri .scninul dc imperechere" .. uneori merggnd pin5 la desfiinprea familiei. primul roi. este cel care induce fixarea roiului ~i formarea ghemului lini~tit amestec.. dar. dansurile de desprindere! mai sunt necesare. neidentificats. poate fi unnat de desprinderea din familia mam5 a altuia. totu~i.nu matca. Dimpotrivi. feromonii nu sunt totul ( d e ~esentiali) nici in roire.de adunare a trintorilor". Dup5 ciiteva /ilc niatca incepe s i oua. apicultorul care prinde ~i pistreazi toti roii naturali asigur5 perpetuarea tendintei de roire in stupina sa. sursa de feromoni.partea antcrioari a organelor gcn~talcmasculc pe care albinclc le extrag. ccit ~ i mai sigur. Tendinfa de roire. reglat5 prin actiunea unor mecanisme ~i Cert este cii numai urmiirind u n roi natural qi comportamentul intr-un stup. in conditii experimentale atragerea qi fixarea roiului r e u ~ e ~perfect te cu un amestec de cei doi feromoni de matc5 + feromonul Nasonov sintetic. este un caracter ereditar. apicultorul poate spera cii va pitrunde naturale a albinelor $i c5 va putea st5piini tehnica inmultirii 42 . in stupul p5riisit de roi.MANUAL UL APICUL TORUL UI a le reline. (in cei doi feromoni sunt rZispunz5tori de coeziunea roiului) . teqiar. ea inca ~iiaipoarti . inceputul .15 m inaltime de la sol.friguriU. Dup5 ciiteva zile. inmultirea albinelor roitoare trebuie sii favorizeze ~i s5 Apicultorul care nu dore~te inmulteasc5 artificial asemenea familii (roire artificiali). Acidul trans-9 hidroxi 2-decenoic. La intoal-cerea la stup. in aceste aglomer5ri de triintori. insofit2 neapiirat de prezenp indivizilor sexuati. ea face un zbor de imperechere . dintre care cu citiva matca se ilnpereclieaz5 $i dc foartc multe ori repetii zborul de imperechere. de Roiul $i evolutia vietii sale ca tinir organism este o expresie clar2 a coeziunii populafiei albinelor melifere. de regulii in viirst5 de 2-6 zile. eclozioneaz5 o matc5. aflate la circa 6. deci. emanatiile de substant5 sexatractant5 atrag masculii. Dar exist5 ~i familii care nu roiesc: ele se menfin prin simpla cre~tere inlocuire natural5 periodic5 a m5tcilor (fenomenul se nume~te ~i anecbalie). secundar. (Atir scmnul dc impcrcclicrc. este cea care alege locul de instalare ~i apoi pe cel de cuibiirire. ~i a altuia. dar care (experimental) se poate extrage din capete de miitci. de inhibare la lucr5toare a cl5dirii botcilor ~i a dezvolt5rii ovariene.stabilizarea acestuia este in final determinat5 de o a treia substan@. roi primar. pontci sunt folosite de crescitorii dc matci ca indicii alc iniperecherii $i deci ale dcslinate valorificirii prin apropicrii momentului optim pc~itruI-ecoltarca~nitcilor vinzare sau introducerea in altc familii: in uncle crcscitorii se folose~te indiciu ca c5pBcirea unei suprafe[e uniforme ~i compactc de pi~iet lucratoare). Ca ~i in alte comportamente i ale familiei de albine. dovad5 . din una din botcile clidite de albine in perioada premerggtoare de .yi totu~i. atenfie.. Dar. care in cuib completeaz5 actiunea primului.

~tiu"albinele s2 creasca miitci din larve aflate in celule de lucritoare: dupi 30 de minute de la disparifia m5tcii din stup. inllprapoqie de 2:9:3.con~tiinfa salivare (hipofaringiene vi mandibulare). Asistilm astfel la unul din cele mai extraordinare fenomene din familie: diferenfierea castelor femele. Dar in ciuda acestui adevir incontestabil. Printre aceste substante sunt secretii ale glandelor numele de .una albii-liptoas5. in care se aflii ou5 sau larve tinere. Iati cum: larva din celuli de lucritoare prime~te. in prezenfa care m5tcii).botci de salvare (spre deosebire de botcile de roire ~i cele de inlocuire lini~titi.. comportamentul acestora este normal ~i din toate larvele femele ingrijite eclozioneaza lucriltoare.ai dupii ce vlrsta de 2 112 zile). Ea transport5 o bun5 parte din substantele cu rol de reglare a ceea ce in mod empiric. lucr5toarele devin nelini~tite. .MANUAL UL A PICUL TORUL UI Individ qi familie Din cuno~tinte elementare de ordin general se $tie c5 nici hrinirea. nici excrefia nu sunt legate de viafa de grup.. Principalul factor al diferenrierii emani deci de la matc5. se desemneazi cu stupului". via@ albinei melifere se scurteaz5 mult atunci ciind. inlocuirea matcii in cazul pierderii sau invalidirii ei. dup2 maxim 24 de ore ele deja transform5 iar citeva celule hexagonale. in celule cilindroide. nici digestia propriu-zis5. forma ~i orientarea celulelor motiveaz5. la doici. sunt construite de la bun inceput ca atare. 43 *.care se bazeazii qi pe o circulafie social5. este obligata sii tr5iasc5 izolat. In momentul c8nd cantitatea de feromon scade sau dispare. ori tocmai dimensiunea. Cea albi este un amestec de secretie hipofaringiani qi confin de'guq5. modific5ri ale comportamentului specific de alimentare. trei calitilti in de hrani . Unul din cele mai interesante comportamente ale familiei de albine ~i anume. iar cea galbeni contine polen (aceastii din u r n 8 component5 w e no. se explicii in bun5 miisur5 prin interventia acestor secrefii. de asemeni. fir5 a se intrerupe ingrijirea puietului de lucriltoare se deblocheaza instinctul clidirii botcilor. Hemolimfa constituie principalul mijloc de transport al metabolismului foarte important pentru cunoa~terea intelegerea vietii din familie . avind ca pornire organismul . ~i anume confinut in substanfa de matcii.genetic bipotenfial al tinerei larve. ~i modul in care . mod curent. Larva de matc5 p r i m e i j t g n i $ m e trei tile larva dep5ge~te '$. adic5 actul de inghitire a hranei. verticale . CitB vreme substanla este perceputii de lucritoare. una transparenti ~i alta galbeni. precum ~i neuro-secretiile. Ele se desmgoarii ca acte mecanice ~i ca procese de fiziologie celularii ale individului. de lucritoare. in mod accidental sau experimental. elaborat5 qi eliberati de glandele mandibulare ale acesteia. dar foarte apropiat ca semnificatie.

in cantitate mare. Vizitate ci de zece ori rnai frecvent decit larvele de lucriitoare. maximum trei zilc. Odat5 d e p i ~ i t i .dezvoltarea ovarian5 la lucr5toare. Exemplul de rnai sus ilustreaz5 rolul de declanyator al calitiitii hranei.. in primele trei zile aspectul ~i greutatea larvelor celor dou5 caste evolueazi similar.nici sunetele nu pot servi ca indicatori sau setnnale in acest scop).MANUAL UL APICUL TORUL UI exclusiv hrana alb5. proporfional. prin relatiile dc hran5 . Chiar $i imensa cantitate de comunicare presupusa de declan~area dezvoltil ii ovariene la lucr2toarcle adulte orfane se realizeazii prin feromoni a caror ac ne se exercitii indirect . Acela~ihorrnon declan~eaz2dezvoltarea ovarian5 la lucr5toarele adulte riimase fari matcii (lucr5toarele ou5toare in familia bezmetic5) . asupra hormonilorjuvenili. dar dup2 aceast5 virst2. ~i in final pupele din botci ajung de dou5 ori mai grele decit cele de lucr5toare. in el se produc deja modificiri ireversibile. mai multii hran5 mandibular5 decit larvele de lucr5toare. nu numai calitatea hranei oferitii/consumat5 le deosebe~te. Inca de la inceputul dezvoltirii embrionare existii.virsta larvei. (Deosebit de important acest detaliu pentru crsc5torii de mitci prezenti sau viitori).aceasta la numai 24 de ore de la disparitia mgtcii.indirect.r5 c i indiratorii olfactiri pot fi cuprinii in doui categorii de 4 fl 44 . fotoperioada. Succesul este conditionat ins5 de un element fundamental . ~i in absenta ou2lor sau a larvelor de maximum 3 zile: ins8~iabsenta puietului nec2picit induce qi ea . organismul larvei femele nu rnai este bipotential. printre care reducerea drastic5 a numirului viitoarelor ovariole. practic concentratia ei in zah5r. ulterior combinatie de componente albii $i transparent5 in propoqie 1 :1 (acesta este Iipti$orul de matc5). iar acesta are rol fagostimulant. AWnside. aglomeratia. dar ~i dlre t %\supra receptorilor pentru gust ~i mai ales miros.anume in recunoa~tereaalbinelor dintr-un stup ~i a rnitcii stupului (intunericul din adipost face practic imposibili recunoaSterea vizualii.con$tiinte" rnai sus mentionatii a stupului rnai concur2 $i silntul mirosului . La realizarea aceleia~i. Din manevrarea componentei hranei larvare doicile o ofer5 in continuare pe cea corespunziitoare larvelor de lucritoare sau o modificii pe a celor din botci orientind astfel evolutia ocupantelor catre destinafia matc5. ea prime~te deci. programe complicate . gata imprimate.prin hemolimfa. ~i cantitatea. larvele din botci minincii rnai mult (Iiipti~orulde matcii are o concentratie rnai mare de zah5r. calitatea hranei. este perceputi de larve cu ajutorul organelor de simf aflate pe piesele bucale).ele nu trebuie decit s5 fie declanvate de unul sau mai mulfi factori externi printre care calitatea hranei. acesta duce la diferentierea castei lucr5toare (inhib5 dezvoltarea ovarian2 la larve). Rata consumului de hran2 regleaz2 la rindul ei activitatea corpora allata ~i implicit eliberarea de c5tre ele a honnonului juvenil. iar simful auzului fiind foarte slab dezvoltat .

cu acfiune olfactici. in timpul roirii. cvnditiile acestei structuri genetice potential schimbiitoare..secretia (deci mirosul ei) are o determinant5 genetici: m2tcile surori sunt mai asemanatoare in aceast2 privinti intre ele decit cu cele neinrudite. ca acuratefe. matca este in recunoscutA cu mai mare siguranF deciit lucr2toarele.MANUAL UL APICUL TORUL UI surse . colocatarele lor au accesul liber. sori a sa dar din alti descendent2 paternii (lucritoarele descendente din mama unic2 ~i tati diferiti se constituie ca .dupii un scurt contact antenal cu paznicul. albinele fac o discriminare sigurii a striinelor de stup . sperms implicit duc la coexistenp mai multor patrilinii.substantei de matc2". in timp ce identitatea mitcii se modific2 numai cind intervine roirea sau schimbarea lini~titi. cu rama). dar cu tat5 diferit.itwindicatorii de naturii geneticii detinufi de lucritoare fumizeazii informatii im$ nts. Structura geneticii i n s i ~ ia familiei este un factor ce intervine in Miitcile imperechindu-se multiplu ~i amestecul de mecanismul de recunoa~tere. i ~ deosebesc surorile bune de semi-surori fiice ale aceleia~i i mitci ca yi ele. Pe post de paznic la urdini~.. Indicator de recunoa~tere.utile in cii identificarea miitcii ~i a larvelor. ci chiar intre surorile lor (fiice ale aceleia~imiitci) $i alte albine din stup (eclozionate in stupul lor. lucritoarele stupului se separi dupi genotip: cu matca dintr-o anumiti descendent2 paterni pleac2 preponderent lucritoare surori bune ale ei.pe care le resping prin atacuri agresive. in timp ce . ~i altele exteme (indicatori provenind din mediu. Albinele nu fac deosebire numai intre albinele din stup ~i striiine. Interesant. mirosurile provenind din mediu fumizeazii o modalitate eficientii de mentinere a unui acela~i indicator util in recunoa~terea lucriitoare1or.patrilinii7'). Ca urmare.in functie de anotimp ~ide abundenta culesului: apiirarea stupului este intiirit8 in perioadele cu conditii propice furti~agului. in stup riimgngnd preponderent lucriitoare semi-surori ale ei dar surori bune cu o altii (posibili) matcii. din contacte cu elemente ale acestuia purtitoare de miros. nu se cunosc deocamdat2 legituri intre cele dou5 categorii de indicatori pe care ii folosesc albinele. compozifia genetic2 a populatiei de lucriitoare se modificii in cursul vietii familiei. de exemplu.. Reacfia fafii de striine variaz2 ca intensitate. Variata alcituire chimici a secrefieipermite s i se binuiasci valoarea de semnal social a unora din componenfii acesteia. dar din oui depuse de alti matci in alt stup ~i transferate ca atare. pentru cii identitatea ei este mai constanti. florile). Recunoa~teream5tcii de ciitre albine se bazeazi pe mirosul secretiei mandibulare component5 a .surse interne (indicatori emanind de la insii~ialbinii). Mai mult. Se biinuie~te exist5 presiuni con% dictorii ale selecfiei pentru indicatorii de naturii genetic5 ~i cei provenin&& demtme 3 45 4 .

succesul metodei cu foaie de ziar se bazeazi pe slabele forfe de apirare ale respectivelor populafii. (3) existenfa unei alta poate fi demonstrati de orice apicultor cu ocazia cre~terii mitci .de interreactie" sau . '- >!e 46 . In stup mai actioneaz5 o serie de substante. in stup.botcile artificiale de introduse in familia crescgtoare. Asemeni hormonilor juvenili qi feromonilor cunoscufi. in prealabil. duce pe de o parte la o reducere a diferentelor genetice intre familiile respective. (4) apicultorul cu o oarecare experienp qi cu spirit de o b s m * constat5 c i hr5nitorul deja utilizat este preferat unuia nou. dar nu utilidt 1 alt%familie!Este vorba de o epaginii. procentul de acceptiri este mult sporit. emanind de la albine ~i la care albinele reacfioneazii in grup (unele) sau individual (altele). spre exemplu. ci pur ~i simplu prezenpi lor in preajm8. dac5 ins5 botcile sunt finute goale.MANUAL UL APICUL TORUL UZ ce uneori functioneazi recunoaqterea tovariqelor de stup indiferent de inrudirea genetic8 qi alteori o discriminare fin8. La inlocuirea mitcii. (2) o alta marcheazi spatiul (scorburi. Ele trebuie s i invete identitatea unei mitci total n e i m d i t i lor qi precedentei lor mitci. cuqci) in care citeva albine au petrecut un timp de familiarizare gribind insuqirea lui de citre familie. Se pare c i cel pufin partial aceasti epagini se confind5 cu propolisul. care rimin un timp atr5g5toare pentru tovar5qele lor. stup. Apicultorul intervine frecvent in familie cu lucriri care afecteaz5 sistemele de recunoaqtere ale albinei. toate contribuie la asigurarea coeziunii familiei sau la marcarea obiectelor care ii apaqin acesteia: ( I ) una din ele. izolate.. dar pe de alti parte la rit5ciri intre stupi ingreunfind sarcina albinelor paznici. care Fa%le "s. stupul in juml axului siu 6. In sfirqit. respingere pentru albine striine. (5) daci rotim cu IRO.de familiarizare" (numite generic epagine). la unificarea familiilor slabe intre ele. dar la unificirile la care participi qi o familie puternick este preferabil ca m5tcile initiale ale populatiei s5 fi fost inmdite. intr-un timp relativ a scurt lucritoarele trebuie s i asimileze noi caracteristici de recunoa~tere mitcii.. concomitent cu cel de recunoaqtere pmpriei familii. are efect chiar $i pentru cadavrele de albine. sunt acceptate cu mai mult sau mai putin5 rezervi in functie de starea familiei. Prin chimioreactiile care au loc se regleazi anumite comportamente care in ansamblu alc5tuiesc extraordinara viati social2 a albinei. cu tinerele larve deja transvazate in ele. a c8ror prezenfi $i efect erau pin5 nu demult ignorate sau numai binuite: substante ca ~i cele deja mentionate. a 4-a in enumerarea noastri. pentru egalizarea puterii. Constatarea repetati in practici a acestui adevir a dus la generalizarea pornirii creqterilor de mitci cu o introducere a botcilor goale timp de 24 de ore in stup. pe baza gradelor de inrudire. Unele sunt substante . 0 alt8 asemenea interventie: transferarea ramelor cu puiet. Nu este neapirat necesar contactul albinelor cu botcile acestea. dar care inci nu au fost identificate. foarte persistenti.

se numirii printre aceste substante familia repulsinelor. in afara epaginelor. Pista este trasat5 de albine cu o epagin5. imediat se reped multe altele gi inteap5 in aceeagi zonii a pielii? Fenomenul se datoreaza emanatiei de substant5 de alarm2 care se scurge de-a lungul acului infipt in piele. o atitudine agresivi. piing la cel nou. Fiecare reactie are o explicatie. care au rolul de a permanentiza pe toat5 durata infloririi leg5tura floarealbin5. ajuns5 pe tegumentul lucritoarelor din jurul ei induce. Este un motiv in plus pentru ca inainte de a interveni in viap familiei. pe jos. care poate. Din acest exemplu trebuie retinut faptul c5 o aceeagi substang. dar cu rsbdare. Sistematica albinei melifere Albinele melifere fac parte din: Regnul: Animalia (viepitoare monocelulare gi pluricelulare cu mod specific predominant de hr5nire pe baza regnului vegetal). albinele culegiitoare aterizeazi la intoarcere tot la vechiul loc a1 urdinigului gi merg apoi. aterizarile au loc direct pe sciindura de zbor in noua ei pozitie. are dub15 capacitate . la celelalte lucriitoare.de familiarizare. Dintre substanfele de alarm5 ale familiei. a substantelor de cules gi a atractaniilor. Dupi 10-15 minute. Ati remarcat deja c5 dup5 ce o albini v-a intepat. Este un alt exemplu de multipl5 capacitate a unui feromon: pe de o parte atractant pentru albinele din suits. a substantelor de alarm5. s i ciutiim intelegerea profundii a tuturor comportamentelor . pe de alta feromon de stress gi alarm5. scap5 apicultorului. poate fi descifratii. ele urmeaz5 o pist5 foarte precis5. hcreng5tura: Artropoda (animale nevertebrate t- . apicultorul vine in contact cu cea din venin (acetat de izoamil) gi cu cea din secretia glandelor mandibulare (2-heptanona).MANUALUL APICULTORULUI vertical. grupateca atare pe bazaproprietiitii comune de a provoca agitatie violent5 urmat5 de regul5 de agresivitate. sau pur gi simplu aruncat5 in jur de albinele agitate. cea a inhibinelor. spirit de observatie gi cu studiu. cP Subregnul: Nevertebrata (animale Gr5 coloanii osos intern). ca gi in cazul sociohormonilor. Alectinele sau substanfele de cules sunt o categorie de feromoni de naturi necunoscuti.. intr-o familie ~i de respingere. Glandele mandibulare ale m5tcii miinuit5 brutal sau inghemuiti3 de lucritoarele intre care a fost introdus5 elibereaz5 o secretie care.normale" din stup. 0 repulsini a fost deja mentionat5 in exemplul cu hriinitorul. Este posibil ca ele s5 fie in leg5tur5 gi cu indicatorii de recunoagtere. pentru moment. Era a-l deplasa. in alta.

Subordinul: Apocrita (himenoptere la care legatura dintre torace ~i abdomen se face printr-o poqiune ingustii numitii pefiol). cea mai cunoscutii qi cea mai riispiinditii albinii. florea (albina indianii piticii. in cadrul speciei. format in cavitiiti qi cuprinde mai multi faguri.R. torace. Suprafamilia: Apoidea (insecte care-qi hrgnesc progenitura cu polen ~i nectar floral). a fost dati de LinnC in anul 1758 ~i schimbati ulterior (1761). Genul: Apis (albine care tr5iesc in familii permanente $i monogine au o singurii femelg cu organele reproduc5toare dezvoltate capabile s5 asigure perpetuarea . cuibul este cerana (cunoscutii ~i sub numele de albina indianii obi~nuitii. Specia: dorsata (albina indianii uriaqii. 0rdinul:Hymenoptera (insecte cu aripi membranoase).a\ - . Grupul: Aculeata (insecte cu ac).S. cu imensii riispiindire in Lumea Veche (Europa. Sumatra qi U. China.melliferaV.riispinditii in India. mellifera (albina meliferii.2. cliideqte un singur fagure foarte mic prins de ramurile copacilor. Subfamilia: Apinae (insecte constructoare de cuiburi qi care prezintii la a 111-a pereche de picioare un aparat pentru colectat polen). ce mai mic5 albinii cunoscut. cu un numiir mare de indivizi. Denumirea speciei. riispiinditg in India. 4-P' #.S. Indonezia. abdomen). de acela~i. riispinditii in India. Jawa qi Borneo). Africa qi Asia). in . Japonia. pe mai multi faguri. .corpul acoperit cu peri rari ~i scuqi). cuib format in cavititi inchise. . este cea mai mare albinii...Extremul Orient). arhipeleagul indonezian vi Filipine).MANUALUL APICULTORULUI Subincrengiitura: Mandibulata (artropode cu mandibule). Jawa. sudul Chinei. Malaezia. Clasa: Insecta (artropode cu corpul alciituit din trei segmente distincte:I cap. Borneo.mellificam. Subclasa: Pterigota (insecte care prezintii pe segmentele toracice 2 ~i 3 perechi de aripi). clgdeqte un singur fagure prins de stgnci sau de ramurile diferitor arbori. Familia: Apidae. Tribul: Apini. exploatatii de om pentru calitiifile sale productive. se delimiteaza trei mari grupuri de rase.

I5)A. cerana japonica Grupul de albine european Albina brun5 european5 este r5spiindit5 in toat5 Europa central5 ~i nordic5 cu preponderenF in Franp.m. Olanda gi nordul Germaniei. 2)A. 3)A. in t6rile din lumea nou6 exist6 dour alhina Apis mellifera (mellifera. 12) A. agitat5 pe faguri. 9)A. 16)A. 7)A. principale6 G &ugiri gi e caractere s-au fixat in decursul unei indelungate perioade de dezvolb% autonome in vestul Europei (peninsula Ibericg ~i sudul Frantei).m.m.m. lehzeni. 49 ' e. 1l)A. ligustica. mellifera.m. Albina & & ~ m a r k ~ d a r "\. cerana indica. datoriti c5rui fapt familiile nu ating niciodat5 o putere prea mare. Propolizeaz5 excesiv. silvarum. intermisa. cerana cerana. adansonii. carnica.m. ~i cu inclinafii spre roire. In qfar6 de America de Sud unde. recent. caucasica.m. 1)A.m.R6spdndirea pe glob a celor patru specii de Apis.m. 14)A.m.m.m. 6)A. ligustica. Marea Britanie. Valorific5 foarte bine culesurile. aceworum. este foarte agresiva. a fost introdusci Apis mellifera adansonii. carpensis. 5)A. remipes.m. 13)A. caucasica). dar este putin rezistent5 la boli ~i la atacuri de paraziti. carnica. 8)A.MANUAL UL APICULTORULUI Fig. 15 . unicolor. Cercetgrile biometrice au demonstrat cB este una gi aceea~i rasa cu Apis mellifera lehzeni gi Apis mellifera silvarum. 1O)A. syriaca. Un studiu mai amgnunfit o apropie mai mlaltderasele de albine din grupul african (Apis mellifera intermissa).m. 4) A. lamarki. . 17)A. Si-a format principalele insugiri morfologice gi productive de-a lungul timpului printr-o perfect5 adaptare la condifiilebioclimatice in care s-a dezvoltat.

variabil agresivii. mellifera unicolor (cunoscutii gi sub numele de albina de Madagascar. degi albicioqi. ca mgrime corporalii). rase e u g p k d i fi 50 . Caracteristic. care ins2 se mentine timp indelungat.MANUAL UL APICUL TORULUI trompa este micii. fapt ce determini variatii gi deosebiri mari intre ele. ~ncruciqatii cu % duqi valoroqi). Grupul de albine africane Albinele cuprinse in acest grup se caracterizeazii prin talie micii cu insugiri biologice specifice din care amintim: roire puternicii qi irascibilitate accentuatii. Irascibilii gi in afara miitcii normale miitci produciitoare numai de trgntori. Corpul este mic. dar le valorificii perfect pe cele t5rzii manifestgnd un instinct de acumulare deosebit. dezvoltarea familiei este relativ inceatii gi nu ajunge decit la o putere medie. Rasele africane triiiesc in areale delimitate de bariere climatice. prezintii un corp de dimensiuni mici). destul de roitoare. cu care se asearnin. Se e * " 'Fosrtebine in stupi sistematici dlnd familii puternice. mellifera intermissa (riispiinditii in Africa de Nord. Se individualizeazg 12 rase. Din aceast5 cauzii nu valorificii bine culesurile timpurii. dispuqi in benzi late. cu foarte multe populatii. Se pare cii face legiitura cu albina europeani. mellifera adansonii (cunoscutii gi sub numele de albina galben2 africang este rSspiindit5 in zona central5 a Africii. nu formeazg ghem de iernare. Cuprinde o singurii rasii: Apis mellifera mellifera. foarte agitatii pe faguri. Foarte bine adaptatii conditiilor locale de mediu. este gi ea socotitii o rasii de trecere intre albina africanii gi cea europeanii. mellifera lamarckii (cunoscut5 sub numele de albina egipteani). dintre care trei identificate de curiind. Roiegte foarte mult gi este foarte agresivii). dar productivii gi rezistent5 la iernare in conditiile unor ierni lungi. Are corpul mic cu abdomenul dotat cu peri. este irascibilii. ciipiicegte umed mierea. fiind riispinditii numai in aceasti insulii.

mellifera littorea (albini de dimensiuni corporale reduse. apropiindu-se de cele ale albinei cerana gi indica.38 mm. rasi nou identificati). mellifera nubica (cu cele mai mici dimensiuni corporale dintre toate formele de albini melifer:. Incomplet studiati. putin irascibili ~i agresivi. instinct de roire foarte dezvoltat). cu atac masiv. Nu poate fi aclimatizati in Europa). Printre acestea amintim posibilitata de a c r e ~ t e mitci normale din oui depuse de albine ouitoare dupi ce albinele au roit G r i matci. . Este o albini mare. mai mult lati deciit lung5. mellifera major (prezinti cea mai lungi tromp2 dintre toate rasele de mellifica. simultan. cu trompa scurti. prezinti Pnsi o serie de insu~iri biologice care o deosebesc mult de aceasta. mellifera jemenitica (cu dimensiuni corporale foarte mici. mellifera monticola (de dimensiuni corporale mai mari. mellifera sahariensis (cu dimensiuni corporale mici.75 mm.5. fati de rasele descrise anterior. Puternic instinct de roire. intr-un areal redus).5. Foarte agresivi. una din rasele nou identificate). cu trompa scurti . Este. rezistenti la variafii mari de temperaturi. Agresivitatea gi irascibilitatea variabile. de asemeni. propolizeazi intens). trompa cea mai mica . Familiile sunt slabe cu capacitate productivi redusi). foarte agresivi. mellifera scutellata (de dimensiuni corporale mici. Nou descoperiti. ugor agresivk cu producfii mari de miere.MANUALUL APICULTORULUI mellifera capensis (dupi aspect nu se deosebe~tecu nimic de albina europeani. Albinele foarte bliinde).

foarte roitoare. Datoriti insugirilor lor biologice gi productive prezintii cel mai mare interes economic.d . irascibilitate moderatii). este o rasii de albine foarte blindii. este productivii. fapt ce a ficut sii fie riispinditii pe toate continentele). mellifera caucasica (prezintii cea mai lungii trompii. arie de riispandire foarte redusii). mellifera cypria (irascibilii. mellifera remipes (foarte blindii. cu predispozifie la a b cuibul cu nectar gi miere in condifiile unui cules de mare intensitate ( .MANUALUL APICULTORULUI 1 I Grupul de albine irano-mediteranean Albinele cuprinse in acest grup sunt cele mai riispandite. mellifera syriaca (roitoare. ~ d s i r ~ s d r a tprefioasii in condiriile climatice ale tiirii noastre). cu miitci prolifice. cu comportament linigtit pe fagure gi cu reacfie slabii la fum. L . ciipicegte umed mierea. mellifera carnica (albina carniolianii. Se deosebesc urmiitoarele rase: mellifera sicula (cunoscutii gi sub numele de albina sicilianii. actualmente pufin folositi Pn producfie din cauza irascibilitiifii). c5p5cire umedii. blinds. propolizare puternicii. deosebit de productivii. valorifici culesul pe timp nefavorabil. de multe ori convieFiesc 2 miitci intr-o familie). de culoare neagri. mellifera carpatica .format2 in regiunea carpato-duniireanii sub influenp climatului continental temperat caracterizat prin precipitafii relativ reduse. mellifera ligustica (albina italian5 cu miitci deosebit de prolifice. roitoare. construiegte multe celule de trintori. mare produciitoare de ceari. in trecut era foarte apreciati pentru capaci ta tea sa productivii. cu inclinafie spre roire. pufin roitoare. pufin rezistent5 la ierni aspre gi lungi. rispinditi pe toate continentele). mellfera taurica (rasii adaptat5 la climatul mediteranean. fapt care a contribuit la riispindirea lor pe toate continentele. face legiitura cu grupul african). micii. deosebit de blindii. deosebit de harnicii. Ciipiicegte ii 0 d i 9 i V i n t i i o tendinf5 slabii de propolizare. cu miitci prolificfippnifest5 un slab instinct de roire. - 5- \ 52 . ciipiicegte mierea uscat. variafii mari de temperaturii gi vinturi puternice. foarte riispinditii pe toate continentele).

MANUALC'L A PICUL TORULUI

In cadrul rasei se disting mai multe populafii corespunz5tor zonelor bioclimatice in care s-a dezvoltat ~i la care s-a adaptat perfcct. in tara noastra se deosebesc populatiile: step& deal, munte, Ciimpia de Vest, Podiyul Moldovei ~i Podiyul Transilvaniei. Studii ample ce s-au efectuat asupra raselor de albine au avut drept scop ~i incerciirile de combinafii inter-rasiale, pentru ameliorarea permanenti a materialului biologic exploatat. S-a ajuns la concluzia, ins8, cB nu totdeauna incruci$irile interrasiale dau rezultate pozitive; din contra, apar frecvente neajunsuri. La noi in tar2 s-a incercat introducerea raselor caucaziana yi italiani dar rezultatele obtinute in producfie din incruci~iricu populafiile locale nu justifica asemenea introduceri; din contra in unele zone ar fi chiar dezastruos - s-ar polua tipul valoros, de albina localii.

MANUAL UL APICUL TORULUI

lectia 4. Inventarul apicol
Inventarul apicol reprezinta totalitatea uneltelor necesare in vederea efectugrii unor anumite lucrari apicole sau pcntru asigurarca procesului de lucru intr-un domeniu de activitate cum ar fi: adaposturi pentru familiile de albine, echipament pentru protecfia apicultorului, unelte pentru lucrari in stupin8, insiirmarea ramelor gi fixarea fagurilor artificiali, extractia gi conditionarea produselor apicole, cregterea $i transportul matcilor gi constructii apicole. Inventarul apicol cuprinde deci totalitatea uneltelor, obiectelor qi constructiilor apicole care aparfin gi reprezinta intreaga dotare a unei exploat2ri apicole. Adiiposturi pentru familiile de albine (stupii) in mod natural, albinele igi cl5desc adapostul in scorburi de copaci, cr8p8turi de stinci, precum ~i in diferite locuri ferite de intemperii. Omul, aducind albinele in preajma locuintei sale, a cautat s i le asigure un adapost cit mai asemanator cu cel natural. Cum in adaposturile naturale ~i in stupii primitivi fagurii construiti de albine erau ficgi gi nu permiteau interventia omului, ingeniozitatea apicultorilor a condus ulterior la realizarea stupilor cu raine mobile. Stupul de astBzi este rezultatul sintezei ~i observatiilor efectuate in cursul anilor de generafii intregi de crescatori de albine. Solufiile constructive adaptate pentru realizarea diferitelor tipuri de stupi sunt multiple, putiindu-se insi despride doua orientari distincte: - stupi in care dezvoltarea familiei de albine gi a cuibului se face pe plan vertical, purtiind astfel denumirea de stupi verticali; - stupi in care dezvoltarea familiei gi a cuibului se face pe plan orizontal, incadrindu-se astfel in categoria stupilor orizontali. Indiferent de tipul stupului - vertical sau orizontal - acesta trebuie s5 asigure urm5toarele conditii: - sii fereasca albinele gi cuibul familiilor de ploaie, umezeal5, vint gi ar~itri; - sa fie incslpator, asigurind atit spafiul necesar pentru dezvoltarea familiei, cAt ~i pentru depozitarea rezervelor de hran8; ~ r h b - sa permit3 marirea sau mic~orareavolumului s t u p u k t ~ ~ n raport cu dezvoltarea familiei gi evolufia culesului; P?r . - sii fie ugor de manipulat far5 s& se stinjeneascg ifi3!d *e albine;
A

ss

3 4 %

MANUAL UL APICUL TORUL UI

- piqile componente s5 aibi aceleaqi dimensiuni spre a putea fi folosite de la un stup la altul; - s%fie adaptati pentru deplasarea familiilor de albine la diferite culesuri; - s5 permit2 aplicarea metodelor avansate de creqtere qi intretinere a albinelor; - s2 fie rezistent. Urmare observafiilor qi cercet2rilor efectuate in fara noastr2, precum qi faptului c5 apicultura modern%cere restringerea la minim atit a num5rului de tipuri ~i modele de stupi, c i t ~i a dimensiunii ramelor spre a uSura circulafia materialului biologic asigurindu-se totodata conditiile optime pentru producerea de stupi ~i inlocuirea elementelor de stupi, precum ~i a celorlalte utilaje apicole aferente s-a trecut la tipizarea stupilor qi principalelor unelte folosite in apicultut-5. in acest scop au fost tipizati ~i standardizati stupii sistematici ce se confectioneaz5 in tara noastri. Astfel, in prezent deosebim tipurile de stupi prezentati in tabelul al2turat.

Tipurile de stupi folositi in Romgnia Tipul de stup vertical Denumirea stupului stup multietajat STAS NR.8 128177 Numgrul de corpuri yi rame trei corpuri cu ciite 10 rame fiecare de 435x230 mm pentru cuib qi recolt5, la cerere qi un magazin cu 10 rame de 435x162 mm un corp cu 10 rame de 435x300 mm pentru cuib ~i un magazin cu 10 rame de 435x162 mm un corp cu 20 rame de 435x300 mm

~

vertical

orizontal

stup vertical cu un corp qi magazin STAS NR. 1 1383180 stup orizontal STAS NR.4 170176

Odat2 cu standardizarea stupilor au fost standardizate qi ramele acestora, in sensul c5 ramele de cuib ale stupului vertical cu un corp qi magazin qi ale celui orizontal sunt identice avind dimensiunile exterioare de 435x300 mm, iar cele interio415x270 mm ~i o suprafat5 a fagurelui in ram5 de 112.050 mmp. ~ama*&!u$a stuoului multietajat are dimensiunile exterioare de 435x230 mm, oare dle 415x202 mm qi o suprafag a fagurelui in ram5 de 83.830 ..

MANUALUL A PICUL TORUL UI

in ceea ce prive~te ramele de magazin, acestea sunt, de asemenea, identice la stupul multietajat ~i la stupul vertical cu un corp ~i magazin, aviind dimensiunile exterioare de 435x 162 mm, dimensiunile interioare de 4 15x 134 mm ~i o suprafat5 a fagurelui in ram5 de 55.610 mmp. Toate tipurile de stupi sunt prev5zute cu dispozitive pentru fixarea ramelor ~i corpurilor putgnd fi deplasati in stupiirit pastoral. in tara noastrii se recomand5 folosirea stupilor verticali, ace~tia permi$nd practicarea unei apiculturi moderne, precum ~i obtinerea de miere pe sortimente distincte de flor&~i calitate.

Fig. 17 - Stup multietajat STAS 8128/77: a)sec/itrne longitudinalii; b)sec#iune transversalii (dirnensiuni in inn?).
Stupul multietajat STAS nr. 812811977, este conceput dup5 stupul Langstroth ~i Rooth, fiind ins5 imbun5t8tit yi adaptat condifiilor specifice ale apiculturii din tara noastr8. Face parte din categoria stupilor verticali de mare capacitate. Practic volumul stupului poate fi m5rit oricit, dup5 nevoi, prin suprapunerea de noi corpuri. Totodata, stupul este adaptat folosirii celor mai noi metode de cre~tere exploatare a familiilor de albine. ~i Stupul este format din trei corpuri cu dimensiilni identice ce se suprapun, fiecare corp aviind cite 10 rame. P5gile componente ale stupului sunt: fundul stupului, trei-mrpuri, rama hriinitor cu hranitorul interior, rama de ventilatie, podi~orul desp6&r, podi~orul propriu-zis, capacul telescopic, tijele de fixare, blocul de urdiniq ~i inL#iz5toml de ., urdini~. .,

d ~ k
' 6.

1
MANUALUL APICULTORULUI

Dimensiunile exterioare ale corpurilor sunt 490x420~245mm, iar cele interioare de 450x380~245mm, avind un volum util de 0,126 m3 sau 126 litri. Grosimea tuturor peretilor este de 20 mm. Perefii din fati ~i spate ai corpurilor sunt prevazufi in partea de sus din interior cu cdte un fall de 17 mm iniilfime qi 10 mm adincime pentru sprijinirea umeraqelor ramelor. Peretii laterali sunt str8pun~i pe toat5 inilfimea de un orificiu cu diametrul de 10 mm prin care gliseazi tija de fixare a corpu-rilor in timpul transportului. in exterior, pe partea din fa@ ~i din spate, sunt prevazute doua scobituri in forma de scoici cu o adincime de 10 mm care servesc ca minere. Corpurile cAt ~i toate piesele componente (fund, capac, podiqor) nu au falf. Prin aSezarea primului corp pe fundul stupului se formeazi urdiniqul ce are o lungime de 380 mm qi o inaltime de 20 mm. Urdini~ul previizut cu un bloc reductor cu dou5 deschideri este - una mai mare de 158x9 mm, iar a doua mai mica de 50x9 mm. Ramele, cite I0 de fiecare c o p sunt identice avind dimensiunile exterioare I de 435x230 mm, iar lumina interioari de 4 15x202 mm. Podi~orul propriu-zis este format dintr-o ram2 exterioari cu Iitimea de 30 mm qi grosimea de 15 mm avdnd in interior platforma podi~oruluiformats din scindurele de I0 mm grosime qi fixate in nut. Podiqorul, pe o parte prezinti o suprafafa planii, iar pe cealalta are un refugiu (spafiu) de 5 mm fiind astfel reversibil, dupa necesititi. Pe partea mai halt5 a podiqorului, pe una din laturile sale scurte este previizuti o scobituri de 50x5 mm, asigurind astfel, in timpul iernii, o bun5 aerisire a cuibului. Podiqorul despiiqitor (Snellgrove) se asearnin2 cu podiqorul propriu-zis deosebindu-se dc acesta prin faptul c2 rama ce incadreazi platforma podiqorului este de 30 x 30 mm avind previzute urdiniquri pe ambele parti cdt qi pe cele trei laturi ale ramei, totalizind 6 urdiniquri suprapuse. Inilfimea urdini~uriloreste de 5 mm, partea exterioara a acestora fiind de 50 mm, iar cea interioara de 40 m m . Hrinitorul se compune dintr-un cadru de lemn qi o tavi metalica, prev8zutil in interior cu un gritar plutitor din lemn. Pe peretii interiori ai ramei hranitorului, in doui scobituri, se fixeazi doui leafuri de lemn de 15x400~300 ce au rolul mm de a susfine tava metalici a hrinitorului. Dimensiunile tivii sunt de 384x375~45 mm, aceasta fiind confecfionatii din tabla galvanizati (zincata). Hranitorul are o capacitate de circa 6 litri. ma de ventilatie se compune dintr-o rama cu iniltimea de 20 mm peste care se eaki plasa de d m 8 cu ochiuri de 2-2,5 mm. Rama de ventilatie se d b 'fiile laterale de dou5 bare de lemn de 550x50~30 mm. Pe aceste bare a e e n i p a c u l stupului.

*$
"

''6

<

58

18 .MANUALUL APICUL TORULUI Capacul este telescopic avind suprafap superioar2 plan% Rama lateral2 a capacului are grosimea de 20 mm gi in2ltimea de 91 mm. dispozitivul de impachetare.Stup vertical cu corp ~i magazin STAS 11383/80: a)secfiune longitudinalii. rama de ventilatie. stupul permite realizarea de mme. I -e . rama separatoare roi. Partea inferioara a tijei are un orificiu cu diametrul de 3. Stupul vertical cu corp ~i magazin STAS nr. cit ~i magazinul (catul de recoltii) sunt prevazute cu cite 10 rame cu dimensiunile exterioare de 435x300 mm pentru cuib gi de 435x 162 mm pentru cat. rama hr2nitor gi hr2nitoru1. Stupul cu dou5 magazine. Acest tip de stup. blocul de urdinig. podigorul. 8:. Partea superioar2 a tijei este filetat2 pe o lungime de 70 mm gi prev2zuti cu o piulip.are un volum util de 0. magazinul. etc. acesta este prev2zut cu doua tije de otel cu diametrul de 6-8 mm ~i o lungime de 991 mm.C Prin folosirea magazinelor. b)secfiune transversalii (dimensitrr~i mm) in Atit corpul stupului. asigurind totodati folosires ~giilor moderne de intretinere a familiilor de albine.3 mm pentru introducerea unui gtift de fixare. Fig. permite utilizarea de elemente de la acesta cum sunt: fundul. Dimensiunile exterioare ale capacului sunt 534x463 mm gi inaltimea de 10 1 mm. 6. tip fluture. Grosimea tuturor pereiilor stupului cit gi ai magazinului este de 20 mm. in vederea transportului. volumul putiind fi marit prin ad5ugarea sau scoaterea de magazine. Pentru fixarea p2qilor componente ale stupului. sectiuni c6t qi pe sortimente de flora gi calitate. ce se poate inguruba. datorita dimensiunilor asemanatoare cu ale stupului multietajat.1138311980 este un stup de capacitate mare. In. ":" .084 m3 sau 84 1.

Peretele frontal inalte de 20 mm. Dimensiunile exterioare ale corpului sunt de 5 16x828~400 mm. & 60 .cu douc? bare transversale cu secfiunea de 50x30 mm ~i o lungime de 5 1 6 m q '. doui urdini~uri de 300 mm. 2 diafragme. unul avind o lungime are.116 m3 sau 1 16 1. Dezvoltarea cuibului familiei de albine la acest stup se face pe orizontalc?fati de sol. perefii fiind g r o ~ i de 24 mm. Fundul stupului este fix fiind intgrit pe partea posterioari. Corpul are forma paralelipipedici.l este rabatabil imbrilcind rnarginea superioarg a corpului pe 20 w ' b * du-se pe briul corpului. sc~iidurelele podi~or. de precum qi sistemul de fixare a1 ramelor pentru transport. iar cele interioare de 450x780~380 mm.MANUALUL APICULTORULUI Stupul orizontal STAS nr. Fig. iar cel2lalt de 150 nim.Stz~p orizontal STAS 41 70/76 . 19 . spre deosebire de stupii verticali unde dezvoltarea cuibului are loc pe verticalc?.sectiune transversalii (dimensiuni fn mm) P&l?ile coinponente ale stupului sunt: corpul cu 20 de rame. avind un volum util de 0.417011976 este singurul tip de stup folosit in tara noastri ce face parte din categoria stupilor orizontali. c. in partea sa inferioari. capacul stupului.

Dimensiunile exterioare ale capacului sunt de 9 17x605~110 mm. Capacul este fixat de corp cu ajutorul a dou2 balamale-pomele. existi o gam5 variati de alte unelte necesare efectuirii diferitelor lucr5ri in stupin5. lungi de 380 mm qi inalte de 30 mm avind rolul de a asigura ventilafia. spafiul format intre podi~or capacul stupului folose~te ~i pentru refugiul albinelor in timpul transportului sau pentru introducerea pernifelor necesare protej5rii cildurii cuibului pe tirnpul iernii. iar cele dou5 p5qi laterale au prev5zute dou5 deschideri longitudinale. Ramele. Echipament pentru protectia apicultorului Din materialul de protectie a1 apicultorului fac parte: masca apicol5. care se impart in diferite grupe. in numar de dou5. in raport de activitatea cu ce o desf?i~urim ajutorul lor. qorful qi minuqile apicole. Diafragmele. in numar de 20 au dimensiunile exterioare de 435x300 m. A UNELTE APICOLE in afara stupilor care fac parte din grupul de utilaje apicole necesare adapostirii albinelor. una eta@ pe toate piqile formind diafragma separatoare. salopeta.MANUAL UL APICUL TORULUI Partea superioar5 a capacului este plan5. ramele sunt fixate cu ajutorul dispozitivului de fixare al acestora care este alcituit dintr-o bar5 de fixare cu secfiunea de 50x40 mm ~i lungimea de 778 mm qi doui stinghii cu secfiunea de 1 Ox 10 mm. . halatul. Scindurelele de podi~orau urmatoarele dimensiuni 484x 130x 10 mm. iar a doua mai scurt5 in partea inferioar5 cu 20 mm ce permite albinelor accesul dintr-o parte in alta. stupul orizontal este previzut qi cu dou5 diafragme ~i 6 scfndurele de podiqor. in interiorul capacului. oblic fiind fixat5 cu o stinghie asigurindu-se se afl5 cite o plasi de sirmi a~ezat5 astfel ventilafia pe timpul transportului. Pentru transport. In afara ramelor. pe p5qile sale laterale. iar cele interioare de 4 15x270 mm.

b) masca cu piilgrie. de fixar f &* . 20 . 2)nzcinz/$iapicole. are un vizor patrat confectionat dintr-o retea d fire negre de plastic sau din p2r de cal. MQtile apicole se realizeaz2 din niateriale diverse. c) masca pliant& este format2 dintr-un schelet metalic pliabil. acoperit cl o tes2tur5 cu ochiuri de 2. ochii de intepiituril albinelor. in general se pot deosebi trei tipuri de mii~ti: a) masc2 metalici. protcjeaz5 capul.MANUALUL APICUL TORUL UI Fig. fata yi. in partea superioarg masca este confectionat din pitxG-alb3 avind la mijloc un orificiu previzut cu un elastic permifind astfe etanvar u palaria respectiv2. confectionat5 din plas2 de s5rm5 avlnd forma oval cu marginile intarite intr-o ram2 de tab15 cositorit2 de care se prinde o pinz2 cl protejeaz5 capul ~i gitul. S)n~asci apicolii de voal Masca apicoli.5 mm. in partea inferioarg masca are prev2zut un sister etanqare de corpul apicultorului.Echipament pentrzr proteelie fn stzrpinii: 1)combinezon apicol. avind totodat5 $ forme diferite.p2l2ria din pinz cu bor mare intarit5 pe margine cu sirm2 de otel peste care se imbrac2 un voal i form5 de sac care. format2 din dou5 piese separate . 3)mascii apicolii pliantir. in special. in dreptul fetei.

cintarul de control. Din aceast5 suit2 de unelte gi utilaje apicole vom descrie mai in am5nunt pe cele mai importante. ad5p5toru1. iar la ambele capete de 40 m. Unelte pentru lucr5ri fn stupin5 Utilajul pentru miinuirea ~i ingrijirea familiilor de albine este foarte variat gi se compune din obiectele de inventar necesare execut2rii la un nivel corespunz2tor a lucr5rilor curente din stupin5. cugtile pentru mgtci. la"o'$st&?2 de 40 mm de curbur2 se afl5 un orificiu ce servegte la scosul cuieli . virful este curbat in unghi drept. Salopeta se confecfioneaz5 dintr-o singur2 pies5 din doc. M5nu~ile apicole. inchis2 la git. Dalta Rooth se execut5 dintr. in special. 15dip pentru transportat rame.418911953. Se confectioneaz5 din p. la miini 9i picioare pentru a nu permite pstrunderea albinelor. dulapul pentru p2strarea fagurilor gi altele. sunt fabricate din cauciuc subfire sau piele avind cinci apicole in timp degete. la executarea unor anumite lucr2ri in stupin$ avind rolul de protecfie a imbr5c5mintii.o bucat2 de platband&de ofel cu lungimea de 206 mm. apicultorii cu experienf2 nu folosesc m2nu~ile ce lucreaz2 la stupi. pe suport textil. minecile fiind strinse cu ajutorul unui elastic. Atit salopeta. se folosegte. roinifa. afum5torul apicol. scaunul apicol. Halatul se confecfioneaz5 din pinz5. peria. Sortul apicol. Dalta apicol5 STAS nr. este realizatg dintr-o bucat5 de platband5 de ofel cu o lungime de 190 mm gi o grosime de 5 mm. La unul din capete dalta prezint5 o curbur2 in unghi drept pe o lungime de 20 mm. cit gi halatul sunt prev5zute cu buzunare yi sunt confectionate din materiale de culoare deschis2. fac parte din echipamentul de protecfie gi de lucru al apicultorului. L2fimea dalfii variaz5 de la 25 rnm la mijlocul acesteia la 35 mm la ambele capete. in acest scop sunt folosite: dalta apicol2. . in general. in mijlocul d5ltii.v.La unul din capete.c. Rolul utilajului respectiv este de a uSura munca apicultorului yi a-i da posibilitatea s5 execute ingrijirea familiilor de albine in conformitate cu normele tehnice de deservire.MANUAL UL APICUL TORULUI Salopeta ~i halatul apicol. litimea la mijloc de 24 mm. c2ruciorul apicol gratiile de urdinig.

Mai exist5 o serie de alte modele de d5lti apicole a ciror minuire este 1 identici cu cea a modelelor descrise. c)dalta multiplii. 22 .21 . 1 . Fig. b)dalta apicolii cu miner de lemn.MANUALUL A PICUL TORUL UI Dalta multipli este o dalti cu mijlocul rotund.Diferite tipuri de dZl#iapicole: a)dalta apicolii STAS.dimensiuni i' mm n . qdalta Rooth (dirnensiuni in mm) Scirarul sau ridicitorul de rame. + Q . fiind folosit5 la desprinderea ~i ridicarea ramelor din stup. iar la cealalti extremitate un mic ciocan cu dispozitiv de scos cuie. este format dintr-o lam5 de otel zimtati cu virful curbat. are la o extremitate Iitimea de 35 mm.RidicLitor de rame (scLirar) . FP* I Fig.

scoaqii de copac.A. etc. de unde ii vine gi denumirea. afumitorul pipi sau figaretti. electric. .). cirpe vechi. model mare ~i mic. se compune din corp. se compune. aviind in interior un corp mobil de ardere prevtizut in partea inferioari cu un griitar metalic. Dintre cele mai riispindite modele de afumiitoare apicole din tara noastrii amintim urmitoarele: I Afumiitorul STAS nr.C. de asemenea. Indiferent de tipul de afumtitor. Paletele sunt mentinute depiirtate una de alta cu ajutorul unui arc spiral fixat intre ele. Afumstorul apicol cu capac bombat. iniiltimea capacului este de 167 mm. capac gi foale. Capacul este bombat. in interior are un corp mobil perforat pentru combustibil.MANUALUL APICULTORULUI L Afumiitorul apicol. etc. din corp. capac ~i foale. afumitorul cu gaz sub presiune. De capacul afumtitorului este montat sistemul de insuflare a aerului (foale) realizat din douti palete agezate in unghi ascutit qi acoperite lateral cu o imbrticiiminte din policlorurii de vinil. afumiitorul mecanic. Corpul are o formi cilindricii. precum gi cu un sistem de foale cu ajutorul ciirora se pompeazti in partea inferioari a recipientului aer peste materialul fumigen.prin stringere se alimenteazii afumiitorul cu un jet de aer dirijind astfel fumul rezultat prin coq in direcfia doritii. iar corpul pin2 la virful conului de evacuare a fumului are o intilfime de 230 mm. Burduful este actionat manual . in raport cu cantitatea de aer pompat rezultii o cantitate mai mare sau mai micii de fum. acesta se compune dintr-un recipient in care se arde material care produce mult fum (putregai.1070711976. Mentioniim cii in afara afumiitoarelor descrise exist5 incti o gamii variatii de tipuri gi modele de afumiitoare din care amintim afumitorul A. prezintii o gamii variatii de tipuri gi dimensiuni. Fumul rezultat este eliminat printr-un orificiu amplasat in partea superioarii a afumiitorului. Capacul rabatabil este conic formind un c o ~ de evacuare a fumului.

fiind confecfionat2 din p5r de cal sau fire de relon de culoare alb5 cu o lungf.8k. q i ~ i c u l t o rfolosesc cu succes.Afurna'toare apicole: Varianta I: 1)orijiciul de evacuare a fumulzii. \ I i' 66 . 9)qtut pentru admisie aer. 8)gra'tar. scoa* de copac.23 . coceni de porumb. l t i i'ddicate sunt penele provenite de la aripile de gBsc5 de culoare alb5. MBnerul este confectionat din lemn sau material * plask. Varianta III . toate acestea dau un h m rece ~i de culoare alb5. perefii stupului etc. 4)toarta capacului. 5)placa suport burduff.&circa 65-67 mm. Peria apicoll. 1l)crirlig. etc. cgrpe din plante textile. pana de passre. 10)oriJiciude pornpare a aerului. in locul periei apicole.F MANUAL ULA PICUL TORULUI Fig. 2)corpul.rna'rirne mica'. 6)burduff. iasc5. Varianta II . 7)resort. 3)capacul. folosegte pentru indepartarea albinelor de pe faguri. Se recornand5 folosirea cu succes a putregaiului de lemn gi in special de salcie.rna'rirne mijlocie.cu capac sferic (dirnensiuni in rnrn) Materialul fumigen folosit este in raport gi de posibilit5tile locale existente. conuri de brad.. Varianta IV .

Are rolul at8t de scaun c8t gi de lidi$i pentru transportul sculelor apicole necesare lucr5rilor in stupink Fig. iar inglfimea lgzii este in raport FF r C cu dimensiunea ramelor existente in stupin8. Lada de lucru este confectionat5 din foi de placaj prinse pe un schelet de lemn. ' 9 - *r. se folosegte pentru protectia ramelor scoase din stup. Capacitatea este de 5-6 rame. are forma unui taburet de 40-50 cm inglfime gi este prevBzut cu 2-3 compartimente pentru scule gi materiale. .A. 24 .Scaun apicol a)model taburet.MANUAL UL A PZCUL TORULUI Fig.Perie apicolii (dimensiuni in mm) Scaun apicol. b)model A. de atacul albinelor hoale. 25. Lada de lucru. C.

.

pe toate cele patru p@i. aviind previzute in interior trei compartimente circulare ce comunicii intre ele. in partea superioar2 a coliviei exist2 un orificiu circular in care se introduce dopul cu botca respectiva pentru ecloziune. 9 Pentru incheierea ramelor. Colivia Miller. Colivia Titov. Colivia capac (rotund2 sau dreptunghiularg). este confectionat5 dintr-o ram2 de tabla circular2 sau dreptunghiulara.aekstott. perforarea gi in~irmarea. in interiorul coliviei exist%un mic spatiu pentru a putea cuprinde ciiteva picituri de miere. in special.2 mm. Se folosegte curent pentru introducerea m2tcilor in nuclee sau familii. se compune dintr-un corp realizat in intregime din plasii de slrma avind la unul din capete un orificiu de 11x11 mm. la capatul opus. culiseaz9 o ~ipcii lemn prin care se introduce matca Si albinele insotitoare. iar in partea inferioarg aviind o serie de picioru~e metalice cu ajutorul c2rora se fixeaza P faguri. iar in partea superioara are un sistem de inchidere alcgtuit dintr-un ~ u b 8 r metalic care acoperii un orificiu circular cu diametrul de 15 mm. in partea inferioarj a coliviei existii un capac rabatabil din lemn.u h a e : \ h 69 e x . previizute orificii acoperite cu plasa de siirrn2.MANUAL UL APICULTORULUZ Colivia Z a n d e ~este folosita. Se confecfioneaza din lemn. precum ~i o fantii dreptunghiularg de 14x4. Suprafata coliviei cu cele trei compartimente este acoperit2 cu plasii de sirmi care se continua ~i peste orificiul de 9 mm diametru de la capatul coliviei. are forma cilindricg inchis5 la un capat cu slrm2. acoperita pe partea superioar2 cu plasa de siirm8. este confecfionat8 dintr-un cadru de tab12 alb5 cositoritii avlnd. n Colivia Benthon. Colivia din tes8turii de sirma. pentru eclozionarea mritcilor. din care unul este destinat pentru hran2. Unelte pentru inslrmarea ramelor yi fixarea fagurilor aat%&li P & . Perefii coliviei sunt din material plastic perforati sau din plas5 de sirmi. in interior. iar la cel2lalt capiit cu dop de lemn. Pe piqile laterale sunt sapate dou2 canale previlzute cu orificii pentru asigurarea aerului necesar. dup2 de caz. placat cu doua plicute cositorite (compartiment pentru ~ e r b e tde zahar). Se compune dintr-un corp de lemn de formi dreptunghiular8. metal sau material plastic.~. prmum ~i pentru fixarea in ram5 a foilor de faguri artificiali se f o l o s e ~ c d t % l e. se folosegte pentru transportul miitcilor. La un capat a1 coliviei se giseqte un orificiu circular cu dimensiunea de 9 mm.

2 7 . Fig. Planyeta calapod universalii A. perforatorul ~i dispozitiw pentru insilrmarea ramelor. 28 .pentru fixat faguri artificiali in rame sectiuni pentru miere. pintenuf apicol gi ciinip pentru topit cearil. servegte pentru marcarea corecta a locurilor unde urmeazii a fi practicate orificiile necesare trecerii silrmelor de care se fixeazii foaia de fagure artificial.MANUALUL APICULTORULUI gablonul pentru fixarea distanfei orificiilor de perforare. Aceasta se realizeazii cu ajutorul unor gipci glisante prin care se modificii dupii nevoie gabaritul plangetei. poate fi de mai multe feluri. la perforatorul cu un ac sau cu mai multe ace (5 ace) actionakmamal sau mecanic in care caz acesta este actionat de un electromotor.A Fig. tit gi pentru cea a stupului multietajat sau rama de magazin.Plan~eta calapodpentnr Jixat fagurii artiJiciali in sectiuni . riispunde tuturor cerintelor. tabla sau carton. calapodul pentru fixarea fagurilor artificiali. De la folosirea sulei de cismgrie.Planqeta calapod universal&. Perforatorul este folosit la giiurirea ramelor in vederea insilrm8rii. fiind adaptata pentru mai multe tipuri de rame ~i anume atiit pentru rama stupului orizontal. Plan~eta calapod B . Q h .B 8ablonul pentru fixarea distantei orificiilor. f P\l. in raport de productivitatea ce se intentioneazii a se realiza. Este confecfionat din lemn.

MANUALUL APICULTORULUZ Fig.Perforator rame: A .*. 3)Rezistenfii elecfr&)R&@ %C" \. o fixeazi in ceari. . 31 . B . Existi.s Fig. -- 71 *. iar rozeta din alami. Fig. pinten apicol cu rozeti gi pinten apicol cu roli. prin apasare. gi pinten apicol electric la care incilzirea se face cu ajutorul unei rezistente electrice montati in interiorul piqii metalice a pintenului. Pintenul apicol se execut2 din aluminiu. l&&r~&?$her. 29 .cu un ac Pintenul apicol. de asemenea.Pinten apicol electric. aviind sapat pe muchie un ginplef care imbraci siirrna gi. in practici exist2 o gama variati de pinteni apicoli: pinten apicol simplu (drept). Acesta are forma unei rotite dinfate care se inviirteqte ugor in jurul axului central. inainte de folosire pintenul se incilzeqte la cca 70°C. 30 .cu mai multe ace.Pinten apicol (dimensiuni in mm) WJ7. 2)Mrjner. se folosegte la ingroparea ~i fixarea siirmelor in ceara fagurelui artificial.

Fixarea fagurelui art@cia/ d h ram8 Unelte folosite pentru hrlnirea albinelor Hriinirea familiilor de albine este operatiunca prin care apicultorul pune la dispozitia acestora anumite cantitiiti de hranii care pot fi de douii feluri: a) hriiniri cu substante nutritive (hidrocarbonate. 32 . Lungimea total5 este de 170 mm. proteice. Randalina (valpl) se rote~te uSor in jurul axului siiu iar prin ap5sare ~i deplasarea simultanii a randalinei de-alungul sdrmei. b) hr5niri medicamentoase atunci c5nd in hrana respectiv5 se adaugii anumite m e d i c ~ g in scopul prevenirii sau combaterii bolilor la albine.33 .T MANUAL UL APZCUL TORUL UI Fig.q - . vitamine siiruri minerale yi altele). avdnd imprimate pe partea exterioarii o serie de nervuri spiralate. .Randalina apicola' Fig. . g I . aceasta se ingroapa in ceara fagurelui artificial. Fig. 34 . La capiit are o rolii confecfionatii din alam5 cu diametrul de 17 mm.Mosoare pentru strdnsul sdrmei de insa'rmat rame Randalina apicolii serve~te fixarea fagurilor artificiali fir2 a fi necesari la inciilzirea prealabilii a acesteia.

foarte variate ~i se utilizeazi in functie de mirimea stupinei ~i a producfiei ce se realizeazi cantitativ ~i sortimental. 5)hriinitor de podi?or pentru stup orizontal. 3)hriinitor ranzii din cherestea de rii?inoase $i PFL.yinoase. ca urrnare a cre~terii~i intretinerii acestora in familii. este mierea. 7)hriinitor exterior. 8)hiGnitor exterior cu rezer-vor de sticlii Unelte pentru extractia ~i conditionarea produselor apicole Uneltele folosite pentru extractia ~i conditionarea produselor apicole sunt.MANUALUL APICULTORULUZ Fig. de asemenea. . 2)hr-iinitoare din masii plasticii. Pentru stupinele mari. in asemenea cazuri.Diferite nlodele de hriinitoare: 35 1)hriinitor uluc din lemn de rii. Unelte pentru extractia ~i conditionarea mierii Cel mai important produs obtinut de la albine. Uneltele folosite pe mierii din faguri se compun din: cufite de descipicit obiyn aburi sau electrice. mecanizarea qi electrificarea uneltelor este absolut necesari. 4)hriinitor tavii pentru stup ME. m a ~ i n 8 descipicit de mare capacitatc de . uneltele sunt perfectionate yi adaptate specificului lucririlor care necesiti executarea unui volum mare de munci intr-o perioadi de timp scurt8.

continui cu o placi de metal lati de 40-50 mm in care sunt fixate 18-22 circa 30 mm ~i dispuse sub formi de pieptene. Cutitul de descrjprjcit iiic6lzit cu abtiri sau electric. tavi de desc5p5cit. extractoart de diferite rnodele ~i capacititi. ce se fabric5 in diferite variante cu m5rimi ~i grosimi variabile. montat5 pe c 5 m a ~ a cutitului ce este acoperit5 de teaca cutitului propriu-zis. Fig.Cufite de de. Cufitul de descrjprjcit se folose~tepentru a se putea extrage mierea din trebuind in prealabil s5 fie desc5p5citi. cutit de descip5cit cu aburi. maturatoare de diferite mirimi. cu aburi proveniti de la un generator de aburi sau cu ajutorul unei rezistente electrice.MANUAL U L A PICUL TORUL UI mari). filtre speciale Q. aqa cum poarti ~i denumirea. Se confectioneazi in niai multe variante: filrculita din aluminiu turnat cu ace de ofel. este incilzit. asemenca. filrculi{a din tabla de inox dc 2 lnln cu acc de otel ~i miner de lemn. R) siniplr/: C ) elect/-ic Frirczllifa de de. procesul de extractie a mierii se organizeazi in centre speciale de extractie unde se folosesc ma~iniqi unelte de inalti productivitate. '8$ 74 .uciil. cufit de desc5picit electric. ace~tia practica apicoli folose~te cutitul de desc5picit. grosimea acestuia fiind ins5 redusi la 1 mm. In acest scop celulele fagurilor. cutit de descipicit din tabli de inox (cu lama subfire). Cz~fitzil descrjp6cit din tab16 inox. are lama lung5 de 220 mm. fi~rculifa tab15 inox ~tantati. Reglajul temperaturii se realizeaz5 automat la 50-70°C cu ajutorul unui termostat montat in minerul cufitului respectiv. Marginile sunt. in cazul stupinelor mari. 36 . de asemenea. la descip5cirea fagurilor de cu miere c5picit5. Principalele tipuri de cutite de desc5p5cit sunt: cufitul de descilpicit STAS 41 88/53.~c@ricit. Se folose~t L. strecur5tori pentru miere. lat5 de 40 de mni.serve~te. mas5 pentru descipicitul fagurilor cu miere.iicit A) ctl abur-. i n general rculita de descipiicit se compune dintr-un miner de lemn sau material plastic cq. bine ascutite. din precum ~i Si~rculi!adc descipicit electric2 ce arc montati in interiorul ei o rezistenti electric2 previzuti cu termostat.

Fig. Masa de descipicit are fonne ~i mirimi diferite. fn peretii tivii sunt montate doui stinghii de lemn paralele. previzute cu cite doui crestituri in partea lor superioari. precum ~i la desc5picirea unor pociuni reduse de fagure. Peretii sunt oblici. 3 7 . descipicitor automat pentru corpun. in cazul unor exploatiri de tip industrial. d . avind marginile intBrite cu sirmi zincati. dintre care mentionim: descipicitor mecanic cu cutit vibrator incilzit electn@au cu abur. in practica apicoli.5 mm. descipicitor mecanic cu ace.MANUAL UL APZCUL TORUL UI in general la fagurii cu suprafetele neunifonn cipicite. Sub sita tivii se afli un vas colector in care se stringe mierea scurs5 prin orificiile sitei in unna operatiei de descipicire. avind in vedere un randament de lucru sporit. fnainte de folosire furculita de descipicit. la descipicirea fagurilor sunt folosite descipicitoare mecanice de mare randament. iar fundul este previzut cu o sit5 din shnni zincati cu ochiuri de 2 mm. Vasul colector este previzut cu un tub pentru scurgere. Scopul este identic.Dferite tipuri de furculite pentru desc6pricit Tava qi masa de desc6pZcit. precum ~i cutitul de descipicit se incilzesc in prealabil in apii fierbinte (nu ~i cele incilzite cu abur sau electric). este confectionati din tabli cositoriti de 0.

2)mSner.Site pentru strecurat mierea:a)sita 1)suport sitii. Extracfia mierii din celulele fagurilor se face cu ajutorul foqei centrifuge prin supunerea fagurilorcu miere laoperatiunea de centrifugare. atunci c d fafa fagurelui este a ~ e z a t 3 perpendicular pe raza dispozitivului. 3)tava. 4)suport pentru rame. este un utilaj care serve~tela obtinerea mierii din faguri. apoi dup5 intoarcerea acestuia qi pe partea opus3.Masa de desccipiicit. in mare. 3)suport extensibil6. 8)mBnere. 9)vas pentrzr colectarea mierii. . ageaz3 cu speteaza inferioara spre centrul extractorului ~i tangentiale. 7)sit6fin6. 5)rama.Tava pentru desc6p6cit: Fig. 6)sita pentru impurit6ti mari.MANUALUL APICULTORULUI Fig. b)sit6 dub16 cu ram6 2)tavd colec toare. drul extractoarelor tangentiale. 2)sitG superioarii. #)ram6 extensibil6 . acestea clasificiindu-se dupg pozitia ramei fa@ de axu! centrifugei.38 . Astfe! sunt extractoare radiale. dublii pentru miere. in prezent se construiesc o serie intreag2 de modele de extractoare.'\. 3. I0)suport Extractorul.* Fig. 3)sitii ramii.40 .39 . 5)orijiciu de golire in ferioarii. atunci c5nd rama se. extractia mierii are loc mai intiii pe urelui. 1)peretii laterali. I) mBner.

cursa rotorului.5 mm. 4)suportul axului. limpezirea ~ iin unele cazuri. automat la toate ramele din interiorul extractorului. La extractoarele radiale extractia mierii are loc simultan de pe ambele pi@ ale fagurelui. dup5 dorinp. Maturatorul s oneaz$. 8)canea de scurgere Mirimea gi deci randamentul extractoarelor este.5 mm. Sita are douB rinduri de plasg metalicg. 5)coqul interior. Fig. marepentru a avea loc decantarea. fiind totodata suficient de ratoarele 77 .MANUAL UL A PICUL TORUL UI La extractoarele tangenfiale reversibile. primul avind ochiurile de 2.din tabli cositoriti sau inoxidabilg. 3)angrenaj de antrenare. 28. ajuti la strecurarea mierii ce se colecteaz5 de la extractor pentru a indepirta cipgcelele de cear8 gi alte corpuri str8ine grosiere ce au ajuns intAmplitor in urma procesului de extractie. a acesteia prin eliminarea excedentuiui de ap8. Maturatorul. 6)axul central. Sita pentru miere.41 . 16. 7)fund inclinat. aceastg operatiune se poate face mecanic. 36 sau 56 rame. in . 2)~uruburi dejxare. actionarea se face cu ajutorul unor electromotoare care actioneazi frgne puternice cu ferodou ce incetinesc sau opresc. Bineinfeles la extractoarele radiale de capacitate mare de 12.Extractor tangenfial pentru miere: 1)cazanul extractorului. de asemenea. iar al doilea cu ochiurile de 1. foarte diferit de la 3 rame la 56 rame ~i mai mult. foloseyte la depozitarea mierii extrase.

Pe fundul plan al cutiei exist&un al doilea fund inclinat (podi~or) paralel cu rama ~i geamul respectiv. Topitoml de cearii cu aburi. in locul acesteia. Pentru decantarea yi maturarea mierii sunt. fi~/. este confecfionat din tab15 cositorit5. in orificiul conului se toarn5 ap5 ce p5trunde astfel in jum5tatea de jos a vasului. paralel cu foaia de tabl5. in general. * 7s . ce se extrage atdt din fagurii crescuti de albine in rame claditoare. in partea inferioar5 maturatoarele sunt prev5zute cu o canea de golire.15 mm intre ele. datorit5 c5ldurii de la soare acumulate in interiorul cerificatorului. Topitorul este acoperit m a n capac e t a n ~ fixat cu un schelet de siirm5 de cele dou5 miinere ale vasuldi. ~ e h x curgiind intr-un vas cu ap5 a ~ e z a in dreptul tubului de evacuare al a t t o ~ m l ~ 3 " L f l . Peretele din spate are o iniltimc de 240 mm.ito~. Pentru cxtragerea ~i conditionarea cerii la nivel de stupin5 se folosesc diferite utilaje ~i procedcc dupi cum urmeaz5: topitorul solar ce se folose~te stupini. Pe podi~oruldin lemn se fixeaz5 o foaie de tab15 peste care se a~eaz5. C o ~ ueste g5urit l l in partea inferioar5 aviind ~i dou5 miinere necesare manipul5rii. cipicelele de ceari rezultate la extractia mierii $i alte rezidii de ceari.zrl cerificatorul solar: este format dintr-o cutic de lcnin lung2 sau dc 500 mm $i lati de 400 mm. necesare 10-12 zile in cazul in care temperatura mediului ambiant este in jurul a 25°C yi cu o umiditate normal5. iar cel din fati de 140 mm. o sit&din plas5 de siirm&sau. prcse de in difcritc tipuri pentru extragerea cerii ~i vase pentru limpezirea cerii. o a doua foaie de tab15 ondulat5. Cutia este acoperit5 cu un capac format din doui riinduri de geamuri prinse intr-o ran15 de lemn la o distant5 de 10. Ceara pentru topit se a ~ e a z i pe sita metalic5 sau pe foaia de tab15 ondulat5 unde. Podi~orul ajunge piini la peretele din fati. se va topi treptat scurgiindu-se in vasul colector care confine ap5 pentru ca ceara s5 nu se lipeasc5 de peretii vasului. aviind forma cilindric5. o vor topr. Gura conului se acoper5 apoi cu un c5p5cel semisferic prev5zut cu un orificiu cu rolul de a dirija aburii in compartimentul superior la fagurii introdu~i anterior pentru topire ~i agezafi in acest scop in c o ~ u de topire. Interiorul vasului este separat la mijloc cu o diafragm5 de forma unui trunchi de con. buGi dirijafi astfel in compartimentul in care se g5se~te ceara. Unelte pentru extragerea ~i conditionarea cerii Un alt produs apicol ce se obtine de la albine este ceara. precum ~i din fagurii reformati. Igsiind un loc liber pentru nu fixarea jgheabului colector de cear5.MANUALUL APICULTORULUI se confecfioneazli de dimensiuni diferite fiind cuprinse intre 200x1000 litri sau chiar mai mult.

incilzirea dispozitivului qi a cerii respective se face cu api fierbinte. de diferite modele ~i uscitoare de polen.42 . presele de cearii se cu in compun. dintr-un vas de lemn cu peretii ciptu~iti ~ipci. 4)baza co. Un alt sistem de presi perfectionati este incilziti cu ajutorul unor rezistente electrice inglobate in corpul qi capacul acesteia.Topitor de ceard cu aburi: I)capac. Urrelte pentru recoltarea ~i condifionarea polenului Setul de unelte pentru recoltarea ~i conditionarea polenului se compune din colectoare de polen. Indiferent de mirime qi formi. pentru a se preintfimpina cre~terea temperaturii peste limits. Recoltarea polenului transportat de citre albine in stup pt!?n&h&esiti{ile familiei se face cu ajutorul unor dispozitive speciale ce poart5 rea de .~ului.43. se confectioneazi in diferite modele ~i capacitiiti. 2)capacul co~ului dirijeazd a b u r l . pentmmditionarea acestuia. 6)apa. in general.MANUAL UL APICUL TORUL UI Fig. 3)spaliu ce pentru faguri. in acest caz. Cu acest tip de pres5 se poate extrage ceara din fagurii ce nu au fost topiti anterior in api.Ce'*rificuror solar Fig. Peste siculete se pune capacul. iar filetat ce se invirteqte intr-un jug solid presarea se face cu ajutorul unui ~ u r u b de lemn sau metal. 5)spatiu pentru ceard. formatul presei fiind piitrat sau circular. I colectoare de polen. presa este prev5zuti qi cu doui termostate. & r 79 e . interiorul ciruia se introduc siculetele cu fagurii topifi. 7)robinet de evacuare a cerii Presa u'e cearci.

trecut prin ochiurile unei plase metalice a ~ e z a tdeasupra sertarului ~i placa activl i propriu-zisi cu orificiile circulare de 4.y (dimensiuni in mm) rc-* /. Fig. B (dreapta) Colector de polen pentru fundul stupului: 1)placd rabatabilci. tab15 sau p8nzi spre a proteja mai bine polenul recoltat de umiditate: atmosferici. 4)sertcira.44 . Colector depolen ce sefolosesc sub capacul stupului: 1)urdini. 3)plan inclinat spre interior. care pot fi a~ezate sub capacul sau pe fundu stupului. partea activi a acestuia o formeaz5 placi activi confectionat8.MANUAL UL APICULTORULUI in prezent. 2)placci urdini?.yipccide rigidizare (dimensiuni in mm). Unele tipuri de colectoare de urdini~sunt inzestrate ~i cu o strea~in din lemn. La unele tipur de colectoare existi dou5 plici active prin care albinele sunt obligate s i treaci m5rind astfel cantitatea de polen recoltat. astfel: colectoare de polen exterioare sau de urdini ~i colectoare de polen interioare. in general. 4)orificiu pentru trdntori 5)grilci metalicci. in practica apicolB existi o gami variati de colectoare de polen care pot fi clasificate. .2)placci activci. 6). dintr-o foaie de vinilin (material plastic) previzuti cu perfora1ii circulare in r8nduri suprapuse cu diametrul de 4. Colectoiwl de polen de urdini?. cade printr-o plasi metalici in sertira~ de recoltare.9 mm. 3)placci activci.A (stdnga). un sertar in care se aduni polenul dup5 ce . in mare.9 mm..Pp . precum ~i de razele directe ale soarelui. Indiferent de tipul colectorului.y. se compune din trei piese principale: ur corp realizat dintr-un cadru de lemn.4 &. Polenul ce se desprinde in momentu trecerii albinei prin orificiile pl5cii active.

uniforme de maxim 1.5-2 cm grosime. Colectoarele de polen interioare prezint2 avantajul. Usca'torzrl de polen. realizate cu ajutorul unei lampi de petrol qi usciitoare electrice. . placa activs este a ~ e z a t in pozitie orizontali.3)sertare czr polen. Totodata majoritatea colectoarelor de polen dispun de un sistem de a asigura nestinjenit zborul trintorilor spre a se evita astfel blocarea plicii active de citre ace~tia. etc. ci feresc mai bine polenul recoltat de intemperii (ploaie.polenul se avteme pe sitele de uscare in straturi subtiri. f a g de cele exterioare. 6)vedere general6 a 81 . se bazeazi pe acela~i principiu de functionare. serve~te uscarea polenului proaspit recoltat.MANUALUL APICUL TORULUI Colectoare de polen ce se folosesc sub capacul stupului sau pe fundul acestuia.Uscdtor de polen electric 2) . spre la a se putea pistra. in permanenti. uscitoare cu aer sau ap9 cald9.s2 existe. la altele oblici sau verticali. in mare. in practic9 sunt folosite multe tipuri de uscatoare de polen. unele constituind chiar fundul stupului respectiv avind ~i rolul de colector de polen. o bun2 circulatie a aerului in vederea eliminirii excesului de umiditate. I- - 4. dup2 sursa de energie ce o folosesc aceste usc2toare se impart in: uscatoare solare. 4)capacul inchidere. Uscarea trebuie efectuati la o temperaturi constant2 care s9 nu depi~easci +45"C.temperatura de uscare nu trebuie s9 depi~eascii +45"C. praf.). 45 . pin8 cind umiditatea polenului va scidea la 8%. principiul de exploatare al acestuia este urmitorul: . Indiferent de tipul usc9torului. 60 1 I Fig. soare intens. . La unele tipuri i de colectoare.

La recoltarea veninului rezultate bune au fost obtinute cu aparatul de recoltat care se bazeaz5 pe emiterea unor ~ocuri electrice de joas5 tensiune. anotimp ~i hran5. cunoscut fiind faptul c5 secrefia de venin variaz5 in limite largi. in prezent la recoltarea veninului sunt folosite diferite metode ~i dispozitive. ace din lemn sau material plastic ~i spatule din lemn sau din material plastic pentru extragerea din botci a I5ptigorului de matc5 sau apilarnilului. Dup5 ce albinele infeap5. . L5pti~orul matc5 se extrage din botci in care au fost de crescute in mod special larve de matc5 dup5 un interval de 72 ore (3 zile) ~i dupi prealabila indepsrtare a acestora.m MANUAL UL A PICUL TORULUI in marile intreprinderi specializate in uscarea unor cantit5fi mari de polen. Apilarnilul const5 in recoltarea din celule de trsntor a larvelor atunci ciind acestea au inc5 coloratia alb5. deci inainte ca acestea s5 se pigmenteze. aceasta se face cu ajutorul unor instalatii industriale. necesare scurtarii botcilor sau a celulelor cu lawe de triintor.2 mm qi a caror atingere produce ~ o c uelectric. Atiit recoltarea Iiipti~oruluide matc5 ciit ~i a apilarnilului se poate face manual sau mecanizat. Unelte pentru recoltarea llptiyorului de matcl qi apilarnilului Setul de unelte se compune din cufite bine ascufite. dispu~i o distang de circa 3. in raport de viirsta albinelor. Unelte pentru recoltarea veninului de albine Pentru recoltarea veninului de albine se folosesc unelte de constructie ~i modele diferite. de mare capacitate care functioneaz5 in flux continuu. cu ajutorul unor pompe speciale de vid. urmare c5ruia albinele inteap5 o pelicul5 de material sintetic ce este l amplasatA sub conductorii respectivi pe suprafap unei sticle. veninul cristalizeaz5 yi este recoltat prin r5zuire de pe placa de sticl5. Albinele sunt obligate s5 treac5 peste o retea de la conductori electrici.

caseta colectoare. retea de excitatie. 8.MA NUALUL APICUL TORULUI Fig. K Jac Unelte pentru recoltarea propolisului Propolisul sau cleiul albinelor. celulelor fagurilor. 5. cordon. 7. 9.Dispozitiv pentru recoltarea veninului de albine I. intrerup6tor. 4. .jise de racordare. reglare limp de pauzci. mufir pentru racord alimentare. Generator de impulsuri: I . este folosit de catre acestea pentru propolizarea interiorului stupului. 3. astuparea ~i nivelarea P +e eventualelor cripaturi din peretii stupului.@ =% . 2. bec de semnulizare. 46 -. ploturi pentru cuplarea grilelor. II ~i I K Grilci de excitatie: 6.

Pentru a miri suprafata de propolizat. in acest caz se inlocuiesc sciindurelele de podiyor sau podi~orultip planyeti cu o plasi de nylon cu ochiurile de 1. fiind montate direct peste leagrile superioare ale ramelor. 4 7 . precum yi prin folosirea unor dispozitive speciale denumite colectoare de propolis. Dispozitivele respective sunt de diferite tipuri sau modele. trebuind insg. acestea s2 acopere o suprafat2 ciit tnai mare in stup.).+ . podiyor etc. urdiniy.5-2 mm peste care se Tntinde o piinzi deasi de prelati.n MANUALUL APICULTORULUI Fig. ca regul2 generali.Materiale pentru colectama propolisului (Colector de propolis) Recoltarea propolisului se face prin rizuirea pieselor componente ale stupului (rame. peretii stupului. intre piinza de nylon yi speteaza superioar2 a ramelor se mai@t$ introduce un cadru din siirmi metalici. . urmirit faptul c i indiferent de modelul folosit.

Sablonul poate fi cite unul singur sau mai multe montate pe un suport. se foloseqte creionul de transvazare care decupeazi o porfiune din fundul celulei. rame cu leapri de susfinere a botcilor fixate pe dopurile de creqtere. din celula fagurelui in botca artificiali.MANUAL UL APICULTORUL UI Unelte pentru cre~terea imperecherea mgtcilor qi Setul de unelte se compune din lanfete pentru transvazarea larvelor. cu o grosime de 2 mm. Sipcile de creqtere au prevlzute. Capetele sunt aplatizate sub form5 de lingurii qi uqor curbate cu ajutorul ciirora se face transvazarea larvei de pe fundul celulei in botc5. cuyti de eclozionare. Izolatort11pentrtr matcd. Jipcile de cre~tere. un numiir t6t&%e fi orificii circulare cu diametrul de 15 mm. in partea superioarii a coliviei se afl5 un orificiu circular in care se introduce dopul confectionat din lemn sau material plastic de care este fixati botca in care se g5seyte larva de matcii. Colivia de tip Zander. 3 qipci. cu o iniiltime de 2 mm ~i un diametru de 18 mm yi foloseqte la fixarea botcilor. avind o lungime de 15-20 mm. se construieqte din lemn de tei strunjit. se confectioneazii. de asemenea. pe toatH lungimea lor. Dopzrrile de creStere.ea botcilor. $ablonul pentrt~coi~fec/ionar. iar in cazul ramei stupului rnultitdajat. cu o lungime de 10 cm avind unul din capete cu un diametru de 8.5 mm cu virful uqor rotunjit y i putin conic.sunt confecfionate din lemn qi se fixeaz5 in lumina interioar5 a ramei de creytere cu ajutorul unor cleme metalice sau a cite unui cui~or spre a fi astfel rabatabile. . nuclee pentru imperecherea miitcilor ~i cuqti pentru transportul miitcilor imperecheate. din lemn de tei strunjit sau din material plastic cu un diametru de 14 mm. Pentru transvazarea oului. in luinina interioar5 a unei rame de creqtere de stup orizontal se introduc 4 qipci. Spatulii (/anJetd) de transvazare. pentru a nu fi distruse de prima matcii eclozionat5. rame izolator pentru obfinerea larvelor de o anumit5 virst5 cit qi pentn~ protectia botcilor in familiile crescitoare neorfanizate. este confectionat5 din s i m 5 de otel inoxidabil. Perefii laterali ai coliviei sunt protejati cu plasii de sirmii sau din material plastic spre a permite albinelor s5 hr5neascii m5tcile eclozionate. in partea superioarg avind un guler.jpz * . se folose~te special pentru eclozionarea mitcii in ~i protejarea celorlalte botci. are fonnatul unei rame de cuib avind cele douii fete laterale acoperite cu gratie despgaitoare (Hanneman). . . in izolator se introduce rama cu fagurele qi matca respectiv5 in vederea obtinerii unor larve de virstii cit mai apropiat5. orificii in care se introduc dophi :@ere.

inainte de populare. Nucleul Zander are o singuri ram5 la care. nuclee mijlocii. Fundul nucleului are previizut5 o fant5 de ventilatie acoperitii cu plasii de s2rrn5. d)lan{etiipentru transvazarea lawelor I 1 I I Nucleele de imperechere. Se compune din trei compartimente. Peretii laterali ai nucleului sunt din sticlii (geam) ceea ce permite o verificare ugoar5 a acestuia. unul servind ca hrsnitor. cu 2-3 rame de magazin.48 . precum ~i micronuclee ce contin de regulii circa 10 g albine fiecare. . Acestea pot fi clasificate dup5 m5rimea lor in: nuclee mari. Toate cele trei compartimente.&ucleele sunt transportate cite 8 buciiti cu ajutorul unei liizi speciale p r e v ~ c u ~ e r i s i r necesar5. Dintre nucleele cele mai uzitate amintim nucleul Zander gi nucleul tip ACA. servesc la imperecherea m5tcilor eclozionate. in adiposturile pentru nuclee se introduc ea lee Zandler. b _ S .% . cu cite 2-3 rame STAS de stup orizontal sau multietajat. face parte din categoria nucleelor mici.MANUAL UL APICULTORUL UI 1 Fig. Pe teren. nuclee mici cu 2-3 rame care prezint5 112. 114 sau 118 din rama de stup orizontal sau multietajat. in partea superioarii a nucleului.Utilaj pentru crejterea rniitcilor: a)nucleu Zander. c)botca@atii de dopul de crejtere. b)~ablon pentru confec{ionat botci. a1 doilea pentru adipostitul coliviei Zander. Nucleul Zandeu. n u f /g? . se fixeaz5 de speteaza superioat-5 o fiqie de fagure artificial de circa 1 cm. iar a1 treilea rezervat pentru albine qi Eiguraqul ce-l vor construi. sunt acoperite de un capac de lemp.

cu ajutorul unor balamale. Fiecare compartiment (nucleu) are un podi~or plas5 de sirm5. Stupinele cu un num5r mare de familii de albine necesit5 constructii speciale cum sunt: laboratorul stupinei yi camera de lucru pentru apicultori. . ha15 pentru extractia ~i conditionarea mierii previzuti cu camere anexe pentru depozitarea corpurilor cu miere. in ad5postul pentru nuclee in care intri un numar din de 4 nuclee sunt prev5zute 4 urdini~e cele 4 laturi ale ad8postului. pentru preincillzirea fagurilor cu miere.7 MANUAL UL APICULTORULUZ Nucleul tip A. depozit pentru p5strarea fagurilor. cu cite o pe scBnduric5 de zbor fiecare.A. cabane apicole. prin pliere. cit ~i pentru adipostirea materialelor ~i produselor apicole. pentru conditionarea ~i depozitarea mierii. o gi o cabana apicoli sunt constructiile care asigur5 spatiul organizarea normal5 a activit5tii apicultorului. reprezint5 112 din rama stupului respectiv. in cazul stupinelor cu un numar mic de familii de albine.C. Una din rame este previzut5 qi cu un hrgnitor tip uluc. pentru descgp5cire gi extractie. Constructii apicole : I I 1 Acestea au rolul de a asigura conditii corespunzitoare pentru executarea anurnitor lucriri din stupini.. este format din rame de stup multietajat care.

cazma. fcriistriu. petrol larnpant qi altele. rindea. sodi de rufc. cuie de diferite niiirimi $i tinte. Fig. ciocan. sirmii pentru insirmat same.MANUAL CILA PICUL TOR ULU I Trcbuic menfionat c i intr-o stupin5. benzini. siipun. dilti. 50 . in cadrul procesului de productic rnai sunt necesare ~i alte uneltc ~i ~nateriale ca: topor. clcvte.Cabana ayicol~i . vopsele de ulei. lopati. in afari de inventarul apicol propriuzis.

densitatea arboretelor ~i de factorii meteor&i. se pot lua din vreme o serie de m8suri cu privire la dezvoltarea rafionali a familiilor de albine in scopul obtinerii unor recolte de miere bogate ~i constante. sta inflorire. in anii favorabili. Mitisaru (judeful Dimbovita). virsti. recolte imbel~ugate miere.in cadrul unui sezon apicol. pin8 la sfir~itul in lunii iunie. in conditii meteorologice nonnale este concentrati qi abundentg. precum ~i evolutia timpului. Arbori yi arbuyti meliferi Flora meliferi a tirii noastre este deosebit de bogatti ~i variati. pentru c8 este prirnul cules principal al anului ~i pentru c i inflore~te masiv. Salcdmztl nlb. unde sunt deplasati. realizindu-se. Ru~etu (iudefulBuzBu). E~alonarea perioadei de inflorire dB posibilitate apicultorilor si? realizeze.'k- 4 89 I fl .MANUAL UL APICUL TORULUI leclia 5. mai ales pentru regiunile de cdmpie. Salcimul inflore~te incepind din primele zile ale lunii mai. variind de la 1 mg la 4 mgifloare cu u i c tinut ridicat de zahtir de 40-70%. perioada de inflorire a acestora. Mai renumite sunt masivele de salciim din sudul Olteniei. Valea lui Mihai (judeful Bihor). in fiecare an. Hanu-Conachi Cjudetul Galafi). lnflorirea se prelunge~te. Groasa ~i Ileana (judetul C5lBra~i). Cunoscind bine acestea. este cea mai important8 specie meliferi. in primul rind. varietate. doui ~i chiar trei culesuri la salcim. de Productia de nectar la salcim. precum ~i valoarea lor nectaro-poleniferg.Alio9-Gomila (judetul Timi?). Salcdm~tl ocupi in tars noastri? suprafete importante. hncfie de conditiile geografice ~i pedoclimatice. Resurse neclaro polenifere gi polenizarea cullurilor adrictle enfomoiile Resurse nectaro-polenifere 0 conditie importanti pentru cre~terea intretinerea rentabili a familiilor ~i de albine o constituie cunoa~tereaplantelor melifere din zona in care se afli stupina. zeci de mii de stupi. aceasta depinde de expozitia masivului. an de an. numeroase specii arborescente cu o Inare valoare apicoli. cuprinzind. iar in ultimele decenii mierea de salcim a cii~tigat in numero~i adepti.

Prima specie care inflore~te este teiul cu frunza mare. productia de miere a variat de la 1. in general aceste specii ~i variet5fi de salciim se caracterizeaz5 printr-o inflorire mai tiirzie cu 2-4 zile ~i o durati mai lung5 a infloririi. salclm alb variaz5 in limite mari. variind dc la o localitate la alta ~i de la un an la altul intre 22 ~i 38 zile. in masivul de salciim de la Valea lui Mihai. cel care are o influent5 hotzriitoare este temperatura. etc. secretia nectarului are loc devreme. Se $tie c5 secretia nectarului incepe in general.16"C).100 la 1. Durata de inflorire a celor treispecii luate impreun5 in cadrul sezonului apicol este in medie de 30 zile. Astfel. Spre deosebire de salciim culesul de tei este de durati mai lung5. salciimul piramidal. Specii de tei care cresc in tara noastr5 sunt: teiul cu frunza mare sau teiul 1 fluturesc. in general se realizeaz5 la un cules de salciim 10-25 kglfamilie de miere extrasi. urmat5 la 10-15 zile de teiul pucios ~i apoi dup5 21-22 zile inflore~te teiul argintiu. Teiul este a doua specie melifer5 important5 din tara noastr5 ~i inflore~te la 15-20 de zile dup5 terminarea infloririi salciimului. salciimul galben. Fa orii care conditioneaz5 data infloritului sunt mai ales temperatura ~i al ti tudi& . dup5 care inceteaz5 complet. indeosebi la p5durile formate din dou5 sau mai multe specii. Din determinari ficute in cadrul fostei Statiuni centrale de cercetari pentru apicultur-5 $i sericicultur5 rezult5 c5 producria de miere la arboretele de . in noptile reci cind temperatura scade sub 10°C in perioada infloririi. densitatea ~i pozitia lui fat5 de soare. in jurul temperaturii de 10°C. de la 13 la 20 zile. iar albinele ies la cules mai tiirziu.700 kgha. secretia nectarului nu se produce declt dup5 r5s5ritul soarelui.500 kglha qi la plantatiile tinere qi drajoni de la 300 la 700 kglha. gr5dini botanice sau pe marginea ~oselelor.MANUAL UL APICUL TORUL Ul Trebuie s5 menfion5m c5 dintre factorii meteorologici. iar culesul incepe inainte de ris5ritul soarelui. devine maxim5 intre 20 ~i 30°C qi apoi scade treptat pin5 la temperatura de 35"C. dup5 viirsta arboretului. La arborii rizlefi. in timp ce in nopfile calde (1 5. teiul pucios sau teiul cu frunza mica ~i teiul argintiu sau teiul alb. la arborii in masiv de la 900 la 1. cultivate mai ales in parcuri. cum sunt: salciimul roz. Pe Iiingi salciimul alb se mai intiilnesc la noi in far5 o serie de alte specii $i forme de salciim.

15 la 0. mai ales c i unele specii de aqar infloresc mai timpuriu.20 mglfloare la 0. Grajduri (jude@l I a ~ i )La aceste masive se deplaseazi anual zeci de mii . la una din stupinele experimentale aflati in pastoral la Ciucurova. Babadag (judepl Tulcea). La noi in far2 se intilnesc urrnitoarele specii de aqar: jugastrul. un arbore melifer valoros. pe ling5 nectar. este diferiti ~i depinde de varietatea teiului. rezulti c i productia de nectar a variat la teiul pucios de la 0. Productia de miere. paltinul de munte ~i jugastrul de Banat.MANUAL UL APICUL TORULUI Teiul ocupi.45 mglfloare cu o concentratie in zahir de 46-52%. In pidurile noastre. insemnate cantititi de polen. in medie ciite 15-20 kg de miere pe familia de albine. fapt ce prezinti o deosebiti importanti familiilor de albine in primiivari.7 kg). care cresc bine $i in asociatie cu alte specii de foioase melifere. 1. conditii favorabile. dupi o evaluare generali. Din analizele ficute la masivele de tei de la Ciucurova ~i Niculifel.22 mglfloare cu o concentratie medie de 48%. Cintarul de control a aritat. 91 = . iar la teiul argintiu de la 0. . etc. I a ~ i Timi?. totu~i. indeosebi in pidurile de foioase din silvostepi (~leaurile de cPmpie ~i deal). suprafete insemnate indeosebi in judetele Tulcea. Aceste speeii infloresc de obicei abundent ~i dau.4 kg (in medie 2.000 kg/ha la teiul pucios ~i 1. Culesul la tei nu prezinti gradul de intensitate de la salciim. ci cresc ca arbori in amestec. aqarul titirasc.5 piini la 5. Speciile melifere cele mai valoroase sunt aqarul titirisc ~i jugastrul. in Secretia de nectar la tei. variazi la acarul titirisc ~i jugastru de la 300-600 kg/ ha. P . ca qi la ceilalti arbori meliferi. in tara noastri.200 kglha la teiul argintiu. Niculifel. C i l i r a ~ i . In cadrul judetelor amintite. cAnd in general flora meliferi este putin abundenti. Artarul este. Snagov (Sectorul Agricol Ilfov). Capacitatea nectariferi a celor trei specii de tei este diferiti ~i anume: 800 kglha la teiul cu frunza mare. c i recolta zilnici de miere a variat de la 0. paltinul de ciimp. aqarii nu formeazi arborete pure. se pot realiza de la 2 la 6 kg miere de stup zilnic. realiziindu-se in anii favorabili. de stupi. Ciucurova. Mihai Bravu. cele mai . Ciscioarele. Ciurea. de asemenea. Birnova. Ilfov. C o c o ~Isaccea. de fertilitatea solului qi de climi. pe Iingi acestea se mai cultivi ~i specii de aqar ornamentale. Cilugireni (judepl Giurgiu). cunoscute masive pentru stupirit pastoral la culesul de tei sunt cele de la Comana.

Castant// silbatic este un arbore ornamental foarte raspiindit in gridini publice. oferi nu numai cules de intretinere dar ~i de productie.MANUAL UL APICULTORULUI Cenu$erul sau otetarulfals este un arbore de mare valoare meliferi. S a l c ~ m t ~ l j a ~ ~este un arbore inelifer care dB o productie de peste 300 onez kg lniere la ha. Pe Iiingi fructele sale bune. la Cantitatea de ~niere hectar este socotiti la 30-100 kg.10 kg miere de familie. de calitate superioar5. & . El poate fi plantat de-a lungul yoselelor yi drumurilor. cu o aroma pronunpti $i plicut5 la gust. Productia de miere este de circa 300 kg la ha. Mierea de cenuqer este de culoare galbeni. Mierea este de culoare galben-aurie $i cu un gust plicut. alei. florile fiind foarte intens cercetate de albine pentru nectarul yi polenul lor. Inflore~te abundent in lunile iunie-iulie. Se inmul{e~teuyor prin seminte ~i buta~i. In anii favorabili se recolteazi. cgt yi pentru polen. Productia de miere este evaluati la 30. bulevarde etc. un cules bogat familiilor de albine. parcuri. Bihor. nefolositoare agriculturii. In anii favorabili. Incepe s5 infloreascg la sfiir~itullunii iunie. Baia Mare yi Satu Mare. fiind bine cercetat de albine. foarte decorative. Florile acestui arbore sunt dispuse in inflo@ce&e galbene. fiind in tot timpul infloririi intens cercetat de albine. Mierea este de culoare inchisi y i de buni calitate. Se recomandi a fi plantat pe terenurile neproductive. in cursul lunilor iunie-iulie. Se intiilneyte frecvent pe strizi vechi din Bucurevti. Cenu~erul este putin rezistent la geruri yi pierde in iernile aspre o parte din lujerii anuali. in parcuri. cite 8.120 kg la ha. Cre~te spontan in Dobrogea yi in alte finuturi din tara noastra. in anumite regiuni. Castanul comestibil este un arbore ornamental foarte rispindit mai ales in judefele Vilcea. Otetarul galben sau clocotiyul este un arbore ornamental foarte valoros pentru apiculturg. apreciate in patiserie $i arta culinari. iar perioada de inflorire este de 25-30 de zile. iar inflorirea se prelungeyte pin5 in august. Inflore~tein lunile aprilie-mai. pentru c i se prinde uyor $i este putin pretentios fati de sol. gradini ~i in toate locurile insorite.~tit+entru nectar. Infloreyte in lunile iulie-august. de la stupii transportati in pastoral la florile de castan. furnizeaza.

a "s ~ o r n uinfloreite. Arinul sau aninul este un arbore melifer care furnizeazi polen primivara de timpuriu. Salcia creqte sub formi de arbori sau arbu~ti luncile umede. foarte valoros pent11 intretinerea ~i dezvoltarea familiilor de albine in lunile martie-aprilie. Acesta se poate administra ca hran5 familiilor de albine sub diferite forme. care contribuie simtitor la dezvoltarea ~i cre~terea puietului. ocupiind suprafete importante. insemnate cantititi de polen ~i nectar. mai ales in biltile din lunca Dunirii. Productia de miere este de 100 kg la ha. In zilele l frumoase. furnizeazi nu numai insemnate cantititi de polen. timpuriu in prim5var5. Productia de miere se evalueazB la aceste specii la 150 kg la ha. . Alunul are o deosebiti importanti apicoli intruciit inflore~te foarte timpuriu in primivari qi furnizeazi familiilor de albine polen. rispiindit mai ales in Oltenia. Ca ~i alun@miprezint3 o f- 93 P P - . Mojdreanul este un arbore de talie mici.MANUAL UL A PICUL TORUL UI Gliidita este un arbore melifer foarte intens cercetat de albine pentru nectar ~i polen. Banat ~i Dobrogea. ci ~i nectar din abundenti. se recomandi recoltarea de din florilor birbite~ti alun (miiti~orilor). foarte bogat in vitamine. care prin scuturare qi cernere se obtine polenul galben. precum in ~i in zona muntoasi. Inflore~te lunile aprilie-mai ~i produce insemnate cantititi in de polen ~i nectar. Cea mai apreciati de apicultori este specia aninului negru. Dintrc acestea o important2 apicoli rnai mare prezint5 salcia cipreasci Si zilogul. zilogul. salcia cipreasci. salcia pliingitoare. Speciile de salcie mai rispiindite la noi in tar2 si care au importanti apicoli sunt: salcia comuni. Valoarea lui meliferi este cu atiit rnai mare cu c8t inflore~te dupi salciimul alb ~i dureazi piini la culesul de tei. datorit5 timpului nefavorabil din februarie-martie. care. chiar in perioada de inflorire dintre pomi ~i salciim. in tot cursl zilei. firniq d. ceea ce prezinti o deosebiti importanii pentru dezvoltarea familiilor de albine. Florile de mojdrean sunt mult cercetate de albine ~i asiguri un bun cules. Productia de miere este apreciati la 250 kg la ha. de asemenea... salcia plesnitoare ~i richita. in conditii favorabile. In anii ciind albinele nu pot zbura la cules. Silciile ~i richitele infloresc timpuriu in primivari y i oferi nectar ~i mai ales polen.

Mierea este de culoare galben-aurie. infloreSte abundent in lunile aprilie-mai qi este bine cercetat de albine. Este arbu~ti meliferi. Produce circa 80 kg miere la ha. Porumbarul este un arbust melifer r5spindit mai ales pe marginea p5durilor din step5 ~i silvostep5. In anumite zone. Inflo-re~te in pin5 in octombrie ~i ofer5 familiilor de al-bine nectar qi culesului se pot inregistra mici sporuri la cintarul de 94 .MANUALUL APICULTORULUI deosebit2 importan@ pentru apicultur-5 prin faptul c5 aceastii specie foarte timpuriu ~i declan~eazii. apreciat caunul dintre valoro~ii la 50 kg la ha. de Piiducelul este foarte des intilnit in p5durile de deal ~i cimpie ~iinfloregte in lunile mai-iunie. Socul negru este un arbust melifer care inflore~te abundent in lunile maiiunie.p. se obfine in anii favorabili nu numai un cules de intrefinere qi stimulare. durind circa 30 zile. al5turi de a@ri ~i alte specii melifere. aromat5 ~i foarte pl5cut5 la gust.yi pentru consolidarea terenurilor pe in pant5 care alunecii ~i pe taluze. stimulind dezvoltarea lor in vederea culesului principal de la salcim sau alte plante melifere importante. Pe toat2 durata infloririi. cu aroma pronunfat5 ~i pl5cut5 la gust. Amorfa sau salcimul pitic este un arbust melifer cercetat de albine pentru nectarul ~i polenul s5u. la albine instinctul de cules. acest arbust este foarte mult cercetat de albine. Este cercetat de albine pentru nectar qi polen. Acest arbust prezint5 o cre~tere rapid5 gi se prinde cu u~urinf5 orice teren. Florile sunt intens cercetate de albine pentru nectar ~i polen. Producfia de miere este de 25-40 kg la ha. ci $i un cules mai slab de producfie. Producfiade miere a fost evaluat8. Ciilinul inflore~teabundent in lunile iunie-iulie. 5. Acest arbore d5 o producfie de miere de 100 kg la ha. inflorirea are loc in lunile iunie-iulie. dB de la inceputul lunii mai pin5 in iunie un cules bun familiilor de albine. Este folosit .d' I d e este un arbust foarte rezistent la secet5 qi ger. Mierea obfinutiieste de culoare deschis5. doarece are r5dicina bine dezvoltat5. Producfia de miere este de 25-40 kg la ha. In piidurile de foioase. Salcimul pitic se intalne~te frecvent in perdelele de camp ~i in perdelele de protectie ale liniilor ferate. obicei.

Bcircoacea este un arbust ornamental care cuprinde mai multe specii. Se inmulte~te uSor prin seminte ~i buta~i. Acest arbust poate fi folosit cu succes pentru realizarea unui gard viu in jurul stupinei. Infloregte abundent din iunie piin5 in septembrie. Se preteazi pentru realizarea de garduri vii in jurul stupinei.MANUAL UL APZCULTORUL UZ control. toate inflorind in lunile mai-iunie. in parcuri. in aprilie-mai gi d u e 10-14 zile. in griidini gi in perdelele de protectie. Inflore~tein lunile mai-iunie. Lemnul cdinesc este un arbust melifer riispdndit in pidurile din regiunile de cPmpie ~i deal. e pe toati Este un arbust foarte apreciat de apicultori gi intens cercetat. Zmeurul este un arbust melifer foarte valoros pentru apiculturii. Cnqinul este un arbust melifer care infloregte in lunile mai-iunie gi produce. Arbustul dB o producfie de 20-40 kg miere la ha. roze. hrnizind familiilor de albine nectar gi polen. Florile de bircoace albe. uneori chiar dupii apusul soarelui. precum ~i prin griidini. Producfia de miere variazii in funciie de c ~ n ~ ~ ~ o ~ l i r n a t i $ b . albe. Productia de miere se ridici la 35-100 kg la ha. Infloregte din iunie gi pPn5 in septembrie. unde cre~te spontan gi infloregte in lunile iunie-iulie. Este mai des intiilnit in zona de munte gi de dealuri inalte. rogietice. Cdrmdzul sau I~urmuzuleste un arbust ornamental deosebit de valoros pentru apiculturii. rogii. infloregte in lunile iunieiulie cdnd asigurii familiilor de albine un cules de intretinere gi uneori chiar de productie. parcuri etc. polen gi nectar. Productia de miere a fost evaluatii la 20-25 kg la ha. plantat in griidini publice pentru florile sale viu colorate.de a durata infloririi. avdnd o durati de inflorire de 25 de zile. purpurii. In asociatie cu alte plante melifere care infloresc in acela~i timp. poate asigura nu numai un cules bun de intrefinere ci gi de productie. fiind intens cercetat de albine pentru nectar gi polen. sunt foarte intens cercetate de albine ~i dau insemnate cantitiifi de nectar gi polen. Dracila este un arbust melifer intiilnit in zona colinarii. Zcimo~itaeste un arbust decorativ. Producfia de miere este de 30 kg la ha. fiind intens cercetat de albine in tot cursul zilei. violet. 95 F P . Plan@$lade zmeur din zona de cdmpie infloresc mai timpuriu.

Mierea este de foarte bun2 calitate. Tismana. Ciimpulung. Vatra Dornei. Arge~el. Printre masivele de zmeuri! mai importante citBm cele de la ZBrne~ti Bran Cjudepl Braqov). Lunca ~i Frumoas2 ~i Teleajean Cjudepl Prahova). iar in zona de cimpie produce 50 kg la ha.MANUAL UL APICUL TORUL UI Astfel. o planti melifer. de asemenea. in zona de munte zmeurul produce 50-250 kg miere la ha. . bung. Secui. Petroqifa ~i Moreni ('judetul Dimbovifa): Cloqani. Inflore~tein lunile iunie-septembrie yi asigurti un cules bun falniliilor de albine. Murul . Novaci. recoltiindu-se adesea in amestec cu mierea de la flora de fineatti. Baia de Aramri ~i Grindeni Cjudepl Mehedinfi). Gura Humorului ~i RBd2uti Cjudepl Suceava). Riul Sadului ~i Valea Lotrului Cjudepl Gorj). Doamnei qi CumpBna CjudepI Arge~). mai ales cind acesta se asociazti ~i cu culesul de la alte plante melifere din zona de ptidure. Ructir.inrudit indeaproape cu zmeurul .este. Productia de miere se ridicti la 50 kg la ha. Valea Valea Tirgului.

. In cadrul conveierului melifer un rol deosebit il au speciile cu perioadii de vegetafie scurtii care pot fi semiinate chiar in perioada sfiirgitului verii.100 kg la hectar. Speciile pe care le prezentim mai jos fac parte. conform clasificiirii ce are la bazii criterii biologice gi economice. culturile agricole. textilii g. din marea grupii a plantelor cultivate irnpir$te in subgrupe aviind in vedere scopul principal pentru care se cultivii: plante tehnice. iar producfiileJergiere ce se pot obtine sunt de 35. Ordinea de prezentare a speciilor in cadrul fieciirei subgrupe a fost stabiliti aviind drept criteriu succesiunea infloririi lor.Q 97 k% +- . inflorirea culturii dureazii aproape o lung. culesuri. leguminoase.MANUAL UL A PICUL TORUL UI Plante melifere cultivate Pe Iiingii importanta vital2 ce o au in asigurarea hranei omului. au ficut sii aparii noi surse melifere. medicinale-aromatice gi specific melifere. furajere. < k*f. ciit gi obtinerea unor mari recolte de miere. Culturi de plante tehnice Extinderea in culturii a plantelor tehnice ca urmare a preferintelor alimentafiei moderne pentru griisimile vegetale. impreunii cu nevoia tot mai acuti de proteine ca gi necesitatea materiilor prime in industriile alimentarii. prin structura gi succesiunea infloririlor. permit8nd atiit dezvoltarea lor ca unitifi biologice. specie anualk este cultivatii ca plant5 oleiferii datoriti continutului ridicat in ulei a1 semintelor. inflorirea lor produciindu-se in toamn2 ciind flora meliferii este foarte sgracii. ff& . oferii familiilor de albine incii din primiivarii gi piin8 toamna tgrziu. De o importan@deosebitii pentru apiculturii este gi faptul cii putem asigura familiilor de albine un cules continuu pe tot timpul anului prin structurarea culturilor astfel ca inflorirea lor sii se succeadii acoperind intreg sezonul apicol.a. Rapita are o important2 deosebitii in dezvoltarea familiilor de albine inflorind in luna aprilie gi acoperind golul de cules dintre culesul de la pomii fructiferi ~i cel de la salciim. Rapita de toamni?. Importanp lor este cu atiit mai mare cu ciit se cultivii pe terenuri ugor accesibile ce se pot valorifica integral. diind an de an recolte mari ~i constante de miere.

Specie pretentioasii la umiditatea solului qi din atmosferii. d i productii mari in sudul qi sud-estul tiirii pe terenuri mai uSoare.7% ulei esenfial) folosite pentru aromasau corectarea gustului unor preparate farrnaceutice. este sensibilii la ger ~i secet5 preferiind pentru culturii silvostepa. Semiinatul se face primivara ciit mai timpuriu. Aviind o perioadii de vegetatie scurti se poate folosi la alcituirea conveerului melifer pentru a asigura surse e~alonate cules din primiivarii piinii toarnna de tiirziu. Pe timp secetos secrefia de nectar scade foarte mult sau chiar inceteazii. Cultura de mu~tar foarte rentabilg. rh '% . cu 20-25 zile mai tiirziu ca rapita de toamni prelungind perioada de cules de la aceastii specie. timp in care albinele cerceteazii intens florile culegiind nectar qi polen din abundenfi. cu o durat5 de 20-30 de zile. Nectarul are o concentratie de zahiir intre 20 ~i 60%.MANUALUL APICUL TORULUI Rapi!a de primiivari?. secretii nectar dupi ploi ~iin primele ore ale diminetii. Coriandrul. apliciind minimum de lucriiri agrotehnice. putin pretenfioasi la climii ~i sol. cu tulpina inaltii de 100-150 cm. specie anualii. Producfiile medii de miere ce se obtin de la mu~tar anii nonnali sunt de 40 kg1 in ha. se cultivii in amestec cu altii plant5 furajerii diind producfii mari de masii verde la hectar. Mu~tarul negru. se seamiinii primiivara timpuriu.200 kg de seminte la hectar. cultivati pentru semintele sale ce au un continut mare in uleiuri sau ca materie prima pentru obtinerea mu~tarului condiment. in martie-aprilie. inmuliirea se face prin seminfe. Inflorirea are loc in lunile iunie-iulie furniziind familiilor de albine culesuri de intrefinere. dar fertile. specie anualii. ca qi mu~tarul pentru semintele sale bogate in uleiuri. semiinatul ficiindu-se in luna martie cu o norm5 de siimiintii de 12 kg la hectar. fiind utilizate in calitate de carea mezelurilor. Ca plant5 de nutref. specie anual$ cu tulpina inalti de 30-70 cm. Se cultivii pentru fructele sale ce au un continut ridicat in uleiuri eterice (0. iar inflorirea are loc dupii aproximativ 40 de zile de la semiinat. iar inflorirea are loc in mai-iunie. obtiniindu-se o productie medie de este 1. Se cultivii.000-1. Fructele de coriande su& aoreciate ~i in industria alimentarii. Mu~tarul alb.15-1. de tip cernoziom sau brun de pidure. alb.

Pe judete cultura florii-soarelui ocupi mari suprafete in Ialomita. In zonele fir3 variatii mari de temperaturi este indicati insiminprea in pragul iernii. Briila. cu un sistem radicular bine i dezvoltat ce P permite o bun5 valorificare a rezervelor de api gi nutritive din sol. Iugoslavia. Bulgaria. cu o duraili Tnflorire ce variazi intre 10 gi 20 zile in functie de soi gi mersul vremii. fnflorirea se produce in lunile iunie-iulie gi are o durat5 de aproape 30 de zile. inalt5 de 0. Floarea-soarelui. Floarea-soarelui este o planti tipic entomofili a cirei polenizare se realizeazi in exclusivitate cu ajutorul insectelor. In prezent floarea-soarelui este principals plant5 oleaginoasi cultivatii in pra noastri. Teleorman.. fapt ce a dus la aparifia a numeroase varietiti gi proveniente diferenfiate prin insugirile fiziologice cit vi din punct de vedere morfologic. Turcia. Rominia.5 m. La aceste epoci de seminat se folosegte o normi de sgming la hectar de 20-25 kg. In tara noastri floarea-soarelui a fost cultivati la sfirgitul secolului a1 XIX-lea in Moldova. g-a. Coriandrul este o valoroas5 specie meliferi. Spania gi este cultivati pe suprafefe mai mici in Ungaria. fn zonele ce oferi conditii optime de culturi pentru coriandru. specie originari din America de Nord. pe circa 800 mii hectare. iar productiile de miere ce se pot obfine variind intre 100 qi 500 kg la hectar. extinzindu-se apoi rapid in celelalte regiuni ale t5rii. unde a fost cultivati inainte de descoperirea acestui continent gi a fost introdus5 in Europa in secolul a1 XV-lea. L 99 L F . unde se deplaseazi in fiecare an un numir mare de familii de albine. Frunzele mari pedunculate sunt acoperite cu peri aspri conferind plantelor o bung rezisten@la seceti. Polonia 9i Italia.60-2.a. Buziu. Ciliragi. Specie anual5. Ilfov v. cum sunt judetele Ialomip. Franp. se obfin frecvent 7-10 kg miere monoflori pe familia de albine.$lor~ de *culoare galbeni sunt grupate in inflorescente denumite calathidii a ~ e u ldtu&fhii n n $e. Constanp. Dolj. In prezent ocupi mari suprafete in Rusia. Floarea-soareworegte in a doua jumitate a lunii iunie sau inceputul lunii iulie.15 mg.MANUAL UL APICULTORULUI / Coriandrul se inmulfegteprin seminfe.lO-0.. folosind o cantitate de 10-12 kg simin@ la hectar. insiminprea ficindu-se in martieaprilie. erbacee. Se poate executa aceast5 lucrare gi in august-septembrie daci solul are suficienti umiditate. cantitatea de nectar pe floare fiind de 0. Galafi.

influentat5 ~i de conditiile pedoclimatice. conditionat ~i p5strat corespunziitor. conditii o pedoclimatice ~i de evolufia timpului. Din cercetiirile intreprinse a reie~it mare variabilitate a productiei de nectar determinatii de soi. furnizdnd materie prima pentru fabricarea celulozei ~i hdrtiei. iar nectarul unei flori contine in medie 0. Dintre factorii climatici. in cam1 stup5ritului pastoral stupinele se amplaseaza intre floarea-soarelui ~i porumb pentru a putea recolta polen de la ambele culturi. ca furaj-ia. iar cel cultival in pentru insilozare sau mas%verde in hrana animalelor din iunie pin2 in octombrie. ' ~ . care este optima in intervalul 30-32°C inregistrat in general intre orele 10 ~i 15 ciind se qi observa o frecventa ~i o intensitate maximi de cercetare a florilor de c5tre albine.120 kg. luindu-se in calculul balantei melifere o productie medie de 60 kg la hectar.11 ~i 0. anual5 sau perenii. in raport cu data semiinatului. cind sursele de hran5 proteica sunt neindestulatoare. Diferentele mari de recolt5 sun1 determinate de variaf-iaputerii familiilor de albine. intre O.1 mg zahar. 1 Porumbul este socotit ca plantii melifera deoarece furnizeazg familiilor de albine importante cantitati de polen.brana animalelor ~i unele folosinfe casnice. estul ~i vestul tirii. Sorgul este o plant5 cu cre~tere viguroas5. Are numeroase intrebuintiri. Sorgul inflore~te iulie din pine Ei%@bbrie furnizind familiilor de albine culesuri bogate de polen. iar la hectar de 22 kg. spirtului ~i berii. dar $i de diferentele de microclimat dintre IocaliEiti ~i chiar de la un Ian la altul. Cantitatea de nectar produsa de o floare variaz%mult de 1 un soi la altul. se cultiva in regiunile mai secetoase din sudul. Productia de polen pe panicul este de 1 gram. in perioadele deficitare.26. Porumbul cultivat pentru boabe inflore~te luna iunie. asigurdnd an de an productii de miere ce variaza intre 10 ~i 40 kglfamilia de albine. Productia de miere la hectar este evaluatii la 30.25 mg.MANUALUL APICULTORULUI (eventual al ramurii). cea mai mare influenti asupra secretiei de nectar o are temperatura. Recoltarea paniculelor nu stdnjene~tecu nimic dezvoltarea ~i polenizarea normala a culturii. se recornand5 administrarea polenului obtinut prin recoltarea paniculelor. Floarea-soarelui are un potential melifer ridicat.

respectiv la temperaturii. Infloregte in iulie-august. tutunul se cultivii. Inflorirea se produce in iulie-septembrie gi f u r n i d l c q i l i i r ~ * d e %. in special. Bumbacul. Tutunul. cultivat5 pe suprafete destul de mari pin5 la sfir~itul secolului trecut pentru vopsitul in galben a1 llnii gi firelor de in. de la sfecla de zah5r. de insemnate cantitiifi de polen gi de nectar. Cultura in camp se realizeaz5 prin plantarea riisadurilor la sfirgitul lunii aprilie. avlnd producfii de miere la hectar evaluate la 30-50 kg. in prezent se cultiv5 ca planti oleaginoasii. furnizind culesuri tirzii de nectar. Sfecla dezahiir. yOfk5nagul se cultivii in regiuni mai secetoase pe soluri mai slabe decit ceie pri nice-floriisoarelui. dar in general este slab cercetat de albine. Sojkinapl este o specie anuali. specie bianual5. Familiile de albine beneficiaz5.yi dureaz5 o perioad5 lung5 de timp. Inflorirea se produce in iulie-august . Plant5 rezistentii la seceti gi nepretenfioasii la conditiile dt? 1.15 kglha. semintele sale avlnd un bogat continut de ulei (30%) care dup5 rafinare se folosegte in industria lacurilor gi vopselelor. se cultivii pentru frunzele ei utilizate ca materie prima in industria produselor pentru fumat gi in industria farmaceutica.yi polen.MANUALUL APICUL TORC'L U l Iarba de Sudan din seminceri produce o cantitate mare de polen de calitate superioar5. productia de miere evalulndu-se la 5. se cultiv5 pe mari suprafete in iara noastrii yi igi giisegte utiliziiri at5t in industria zahgrului gi spirtului cit ~i in zootehnie. in alimentatia dietetic5 . Datorit5 plasticit5tii ecologice mari se cultivg cu deosebit5 rentabilitate in multe zone ale Prii. specie anualii. in judetele din sudul fiirii. 101 r F . specie anual5. oferind culesuri de nectar.yi in industria produselor cosmepcp. este nectarifer. Sfecla de zah5r infloregte in iulie-august. fapt cu atlt mai important cu cit flora melifer2 este sarac2 in aceasti perioad5. iar durata de inflorire poate depivi 30 de zile. De la tutun se pot obtine 20-40 kg miere la hectar. inceputul lui mai clnd plantele au 4-6 frunzulite. Pretentioasii la conditiile climatice. Pentru apicultori un interes deosebit il are sfecla seminceri care furnizeazi din abundent5 nectar . 1 ha semincer furnizeazii 30% din polenul necesar la 80 de familii de albine timp de 15 zile.

Cicoarea de grzdina' este planti erbacee. bienali. iar varietatea sativus se cultiv5 pentru rid5cina din care se fabric5 surogatul de cafea.MANUAL UL A PICULTOR ULUI albine atiit nectar ciit gi polen. rispiinditii aproape pe toate continentele. mirirea suprafetelor cultivate cu plante furajere in vederea asiguririi masei verzi gi a nutretului insilozat ca hrani a animalelor.09 mg ~i 0. se cultivi ca planti alimentari pentru frunzele folosite pentru salati. Pnflorirea lucernei are loc in a doua jumitate a lunii mai la coasa I gi in august-septembrie la coasa a 11-a. ci chiar culesuri importante de producfie. . conferind plantelor o rezistenF la seceti deosebiti gi ficdnd posibili cultura acesteia in regiunile de ciimpie mai secetoase. Lucerna este o specie erbacee. Valoroasii pentru apiculturii este gi specia de cicoare spontani ce cregte pe marginea drumurilor. asiguriind de multe ori nu numai culesuri de intretinere. De importanti deosebiti pentru apiculturii sunt loturile semincere de plante furajere (lucerni. pereni. Productia de miere la hectar se evalueazi la 25-30 kg la cultura neirigf&!%O kg la cultura irigatii.8%. de lung5 durati. Cantitatea de miere la hectar se aproximeazi a fi 100 kg. in Bnete gi p5~uni ca buruianii gi care oferi un cules de inceput de toamn5 ciind flora melifer5 este siraci. in functie de soi vi conditii pedoclimatice. trifoi) de la care familiile de albine beneficiazi de un cules intens. Productia de nectar variaz5 intre 0. Cicoarea de gridin5 infloreqte in iulie-octombrie furnizdnd familiilor de albine un cules de intretinere. Culturi de plante furajere Dezvoltarea zootehniei a determinat.26 mglfloare cu o concentrafie in zah5r de 18-4. ce se soldeazi cu producfii mari de miere mar%. culturile de plante furajere imbunitiifesc resursele melifere din zona de culturi. in decursul anilor. cu sistem radicular bine dezvoltat ce pitrunde piin5 la 10 m in pimiint. Pe Iiingi avantajul direct a1 hranei naturale atilt de necesari in furajarea animalelor. pe cdmpii.

sau in culturi pe suprafefe mici. 5Worirea incepind de la bazi. sunt grupate cite doui sau solitare. Planta secret5 bine cind umiditatea solului gi a aerului sunt mari. dind o producfie de miere la hectar intre 30-100 k g .05 mg. ce cregte spontan pe malurile apelor. grupate cite 3-9 in inflorescente umbelate. nesuportiind ins5 solurile siriturate sau mligtinoase.5 mg. Socul produs face ca albinele sZi evite deschiderea florilor. amindoui fiind bune melifere.specie anualB se cultivi ca furaj pe mici suprafefe in culturi puri gi pe suprafefe destul de mari in borceaguri. Miiziirichea deprimiivarii este o specie erbacee anuali. A Ghizdeiul . Florile de culoare galbenportocalie. dar se gi cultivi valorificiind bine coastele cu soluri bogate in calciu. 2 gi 1. putin pretentioasi lasol. in culturi sunt rispindite doui specii de miziriche de toamni: mizirichea piroasi cu flori albastre-violacee gi mizirichea panonici cu flori galbene. sunt intens cercetate de albine. aparitia florilor este e ~ a b t. lovind-o sub torace. stigmatul venind in contact cu polenul cules de la o alt5 plant5 se efectueazi polenizarea. de la ves ping in zonele montane.03 gi 0. este rispindit5 spontan. Lucerna galbenii este o specie erbacee pereni. dind o producfie de miere la hectar de 30 kg. Productia de miere la hectar este evaluati la 10-30 kg. Cantitatea de nectar produsi de o floare este de 0. prin piguni gi filnete uscate. pe timp secetos secretia nu se mai produce.specie erbacee. ? ~ %* 5 Tb < 103 59 . De obicei nu se cultivi in culturi puri ci in amestec cu o cereal5 de primivari. Miiziirichea de toamnii . Inflorirea are loc in maiiunie.r MANUALUL APICUL TORULUI Conformafia floral5 este tipici de leguminoasi-papilionacee. culegind in aceste conditii in special nectar. pereni. Cantitatea de nectar pe floare variazi intre 0. productia de miere la hectar fiind evaluati la 15-30 kg. in momentul cind albina introduce trompa in tubul floral se elibereaz5 staminele gi pistilul.20 mg. Ghizdeiul infloregte din mai pin5 in septembrie.08-0. inchizind in coroli staminele gi pistilul. Cantitatea de nectar secretat5 de floar9vhria n t r ~ 0 . florile de culoare albastri-violacee. Inflorirea lucernei galbene se produce in iunie-septembrie oferind familiilor de albine culesuri de intrefinere. inflorirea se produce in mai-iunie.

recoltele de miere ajungind la 15-20 kglfamilia de albine. iar productia de miere la hectar este evaluat5 la 25-50 kg. in &k&. in pa r noastri. Trifoiul hibrid .4 mg ddnd o cantitate de miere la hectar intre 100 gi 250 kg in hnctie de condifiile pedoclimatice. din ale firii. se realizeazi culesuri de producfie. florile de culoare ro~ie purpurie sunt dispuse cite 50-200 in capitule.03 mg. Pentru mirirea randamentului poleniz5rii se recomandi aplicarea dresajului albinelor prin hriniri cu sirop de zahar aromatizat cu flori de trifoi. ddnd o productie de miere la hectar de 120 kg. Cultura trifoiului ocupi. cultivati pentru nutref verde sau fin pe terenuri improprii altor culturi furajere. infloregte din mai pin2 in septembrie. Polenizarea trifoiului hibrid cu ajutorul albinelor aduce importante sporuri de simiinf5ce depigesc 100 kglhectar.MANUAL LIL A PICUL TORULUI Trifoiul I-oqzr este o specie furajeri pereni ce cregte spontan sau cultivati in nordul firii ~i in zona dealurilor subcarpatice.50 mm. cu strat arabil subfire.04 gi 0. DatoriM conformatiei pe care o are floarea de trifoi roqu.000 ha.specie pereni. Trifoiul alb infloregte in a1 doilea an de la seminare. suprafete ce oscileazi in jur de 200. Sparceta . trifoiul hibrid este mai putin rispiindit in fara noastri decit trifoiul alb. Trifoiul alb .Ol-0. Se cultivi putin in culturi pur5. Cantitatea de nectar secretatii de o floare variazi intre 0. diind bune rezultate in zonele cu climat ricoros ~i umed. de obicei il gisim in amestec cu alte leguminoase qi graminee perene. indiferent de solul pe care se cultivi.@?atul se face primivara timpuriu cu o normi de s5minf5 la hectar . Productia de nectar pe floare este de 0. Trifoiul infloregte din mai pin5 in septembrie. corola formiind un tub de 8-10 mm lungime.specie peren5 intilnit5 din Delta Dunirii piin2 in zona alpink ocupi insi suprafete mult mai mici comparativ cu trifoiul roqu. putdnd fi cultivati eu-bune rezultate chiar pe terenuri erodate. Pe suprafete mari este c u l t i v a ~ judetele Constanp. Este putin pretenfioasii la clim5 qi sol. indeosebi la coasa a II-a cind florile sunt mai putin dezvoltate. iar inflorirea dureazi din luna iunie pin2 toamna tiirziu. nectarul este greu accesibil albinelor a ciiror tromp2 are o lungime in jur de 6. .specie ce prefer5 locurile de culturi cu multi umezeall. in anii favorabili cdnd secrefia de nectar este bung.

15 cm. pereni. la 60-70 zile de la pornirea in vegetatie ~i dureazi 15-25 zile. Putin pretentioasi fati de sol. reci ~i cu umiditate stagnanti. Sulfina albi anuali inflore~tein cursul lunilor iunie-iulie. 105 .15 cm. fnflorirea sparcetei cultivate are loc in lunile mai-iunie.100 kg. Topinamburul este o specie erbacee. fapt pentru care animalele nu o consumi cu placere in stare proaspitii.3 ~i 0. Sulfina albi anuali se preteazii la insimintiirile in miri~te asigurind un cules tirziu de toamni mai ales in regiunile de cimpie unde sursele de polen $i nectar sunt sirace in partea a doua a verii ~i toamna. Nu se recomandii cultivarea ei pe solurile grele. lung de piini la 20 cm. iar concentratia in zahir a nectarului intre 35 ~i 45%.03 ~i 0. alcituit din 15-90 flori de culoare roz cu striatiuni purpurii pe stindard.9 mg. Productia de nectar pe floare oscileazi intre 0. Pentru loturile semincere distanta dintre riinduri este de 30-50 cm pentru a permite ramificarea plantelor $i buna lor dezvoltare. distanta dintre rilnduri 12. iar concentrafia in zahir a nectarului este de 38-60%. trebuind s i fie insilozati pentru consumul acestora inainte de uscare. ficind uSor accesibil nectarul. adiincimea de seminat 4-5 cm. sulfina valorifici bine solurile mai sirace. Suljina albci .MANUALUL APICULTORUL UI de 80. se cultivi in tara noastrii ca planti furajero-melifer8 pe suprafete mici.specie anuali sau bienali. Seminatul se face primivara timpuriu cu o norm5 de simiinp la hectar de 20 kg. originarii Topinamburul sau napul porcesc se cultivi la noi in tar5 pe In hrana animalelor se folosesc ca furaj atiit tuberculii in tulpinele verzi insilozate. florile de culoare albi au caliciul scurt.07 mg. Productia de nectar pe floare variazi intre 0. in raport de conditiile pedoclimatice. nu este cultivatii deciit pe mici suprafete datoriti gustului amar dat de cumarina confinutii. adincimea de seminat 1-2 cm. valoarea Cu toate c i prin continutul ei bogat in proteine sulfina spore~te proteic5 a furajelor. Pentru loturile semincere distanta dintre riinduri este de 60-70 cm folosind 30-40 kg s5minfi la hectar. evaluiindu-se o productie de miere la hectar intre 120 ~i 300 kg. evaluindu-se o productie de miere la hectar intre 200 ~i 500 kg. spilate sau siriturate. Inflorescenp este un racem spiciform. distanfa dintre riinduri 12.

Ceapa pentru s5minP are pretenfii mari faf5 de luminii qi ocupi mari suprafefe in sudul qi vestul @rii. 90. din cele I0 specii sunt cultivate in cultur3 pur2 (ci 30.000 ha) qi in culturi intercalate peste 200. Ridichea.03 la 0. Cantitatea de nectar pe floare variazi de la 0. pistiirnacul au. Culturi de plante legumicole Dintre culturile legumicole menfiongm.specie anual5. de asemenea. titatea de miere pe un hectar cultur5 pur5 se evalueazi a fi de 40-45 kg l&&furajer.MANUALUL APZCULTORULUZ Topinamburul infloreqte din septembrie pin5 in noiembrie. este originar din America. de asemenea. Ceapa este o plant5 legumicol5 cu mare valoare alimentar5 care se cultivl in fara noastr5 pe suprafefe ce dep5pqesc 40 mii hectare.100 kg la dovleacul alb qi 22-30 kg la dovleacul moscat. p2tru1i~iclul. cu tulpin2 tiiriitoare sau agiigtoare. varza. morcovul. inflorirea are loc in lunile iunieiulie ~i dureazi 10-25 de zile in cadrul unei inflorescenie. un bulb. ciiteva specii cu importan@ pentru albine.9 mg evalugndu-se o producfie de miere la hectar de 30-60 kg. care plantat primiivara timpuriu.000 ha. La noi in tarii. ceapa pentru simintii formeazi.5 m. intens cercetate de albine care culeg polen qi nectar. chiar dac5 numai ceapa (seminceri) ~i dovleacul furnizeaz5 culesuri de nectar qi respectiv polen. in primul sau a1 1 doilea an de culturi. i Plant5 bienal5 sau trienal5. Productia dc micre care sc obline dc la semincerii de ceapi variaz5 in functie de conditiilc pcdoclimaticc intre 70 ~i 150 kg la hectar. interes pentru apicultur5 ca urmare a secrctiei de nectar ~i a producfiei de polen. dar de dimensiuni mai mici. in anul urmitor formeazi tulpini florale inalte de piin2 la 1. asiguriind un cules de polen ~i nectar de lung2 durat2.prezint5. 3 3 106 . Dovleacul . Icu~teanul. interes pentru albine avind in vedere producfia de nectar qi polen a acestora. conopida qi gulia pentru sirnin@. in ordinea infloririi lor. inflorescenfele lui sem5niind cu cele ale florii-soarelui. Reventul.

44!. are leg5turi strinse cu grupa plantelor medicinale. Unele specii solicitate mai mult pentru prepararea medicamentelor obtinute din plante a ciror colectare din flora spontani nu mai satisfacea cerintele. in general. atiit pentru miere ciit qi pentru polen. ajuti la mentinerea activitifii familiilor de albine gi la o buni pregitire a lor pentru iernare. intr-o perioadi lipsit5 de cules. I / - +A b . castravetii. o treime din valorile date mai sus pentru culturile pure. care ocupi suprafete importante rnai ales in culturi intercalate. Ordinea de prezentare a principalelor specii medicinale gi aromatice cultivate la noi in tar5 este stabilita de cronologia declangirii" *?fazei de inflorire a speciilor. iar durata infloririi se Fntinde pe un interval mare de timp. mai ales c i inflorirea lor are loc. au apirut noi surse melifere. Odati cu luarea in culturi a noi specii sau mirirea suprafefelor ocupate de specii deja cultivate ca plante medicinale sau aromatice. ofera culesuri tirzii de intrefinere intr-o perioadi ciind flora meliferi este foarte saraci. sfecla rogie gi spanacul sunt plante legumicole de interes pentru apiculturi avind in vedere producfia de nectar gi polen a acestora de care beneficiaza albinele in tot cursul sezonului apicol.MANUAL UL APICULTORULUZ Productia de polen la hectar se evalueazi la 52-58 kg la dovleacul furajer. Dovlecelul. acoperind golul de cules de la sfsrqitul verii . au inceput s i fie cultivate dsnd nagtere unei noi ramuri ale productiei agricole. caracterizate prin prezenta in tesuturile lor a unor substante denumite uleiuri volatile. lmportanta speciilor din aceasti grupi este deosebiti pentru apiculturi. de aceea trebuie identificate din vreme qi valorificate integral.inceputul toamnei. Bostiinoasele. 43-52 kg la dovleacul alb gi de 28-34 kg la dovleacul moscat. suprapuniindu-se in unele cazuri. Pentru culturile intercalate de dovleac se iau in calcul. Culesul oferit de aceste specii chiar dac5 in general nu dB producfii de miere. cultura plantelor medicinale. pepenii verzi.prezenfa in {esuturile lor a substanfelor cu actiune terapeutici. Culturi de plante medicinale yi aromatice Plantele medicinale au o caracteristici comuni . Grupa plantelor aromatice. $ 107 ex% rC I .

specie bienal5 sau pereni. Seminatul se face primivara in prima urgent5 (martie-aprilie) folosind 10-12 kg s5mint5 la hectar. Infloregte din mai pin2 in octombrie. Isopul se poate cultiva pe orice sol fiind socotit ca o valoroas2 plant2 melifer5 mai ales c5 tuns dupa inflorirea din iuniedin iulie. dar r e u ~ e ~ mai bine in regiunea podgoriilor. Chimenul infloregte in mai-iulie o lung5 perioadg din timp.sop111este o plant2 peren5. Roinita sau iarba stz/pz/lui. % 10s . Cantitatea de nectar secretati de floare variaz5 intre 0. iar productia de miere la hectar este evaluat5 la 80. ori din nordul Moldovei. I5st5re~te nou inflorind inc3 o data in septembrie-octombrie cind flora melifer' ste foarte s5rac5. ca plant5 medicinal5 ~i condimentarg. cultivat2 pentru insugirile ei medicinale. per~neabile.I20 kg. dind productii de miere la hectar evaluate la 20-30 kg. lnmultirea se face prin seminte folosind 3-5 kglha sau prin imp5Girea tufelor. adsnci. cultivat5 ca plant5 medicinal& aromatic5 qi alimentar5 de la care se folosesc fructele pentru uleiul volatil ce1 contin.120 kg.3 mg. mai ales in perioada s5raca in flora meliferi de la sfirqitul verii. Fiind o plant5 ale csrei fructe se maturizeazi egalonat.1 gi 0. momentul recoltgrii are o importanfa deosebit5. calde.plant5 peren5. cum sunt cele din centrul qi estul Transilvaniei. Recoltarea manuals trebuie s5 se fac5 atunci cAnd 35-40% din fructe sunt coapte. Productia de miere la hectar este evaluati la 100-150 kg. a fost introdus in cultur5 la noi in tar5 in ultimii ani. l. se poate te cultiva in toat5 tara.2 mg. erbacee. Cimbrul este un semiarbust cu tulpina lignificatii in partea inferioari. dind o productie de*?kctar de 50. iar recoltarea cu combina cind 65-80% din fructe au ajuns la maturitate. titatea de nectar pe floare variaz5 de la 0. inflorirea are loc incepjnd din iunie pin2 in august asigurind familiilor de albine un cules de intretinere. cu miros aromatic.pe locuri expuse la soare. constituind o valoroas5 sursi de nectar. pe soluri fertile. melifere ~i ornamentale. Pentru cultura acestei specii sunt favorabile regiunile cu suficientZi umiditate gi cu temperaturi mai moderate.MANUAL UL APICUL TORULUI Chimenul .l la 0.

Importanp.100 kg. cu apa freatic5 la adincime. se poate cultiva ~i pe solurile cele mai sgrace.02-0.plant6 peren6. profunde.specie perenii. evaluindu-se producfia de miere pe hectar la 50. dar prefer2 solurile calcaroase.22 mglfloare cu o concentratie in zahiir de 45-48%. Pentru a realiza o plantafie incheiat5 (Grii goluri) terenul trebuie ingrii~at la infiintarea plantafiei cu 40-50 tonelha gunoi de grajd pe solurile argilonisipoase sau nisipo-argiloase ~i cu 25-30 tone pe soluri mai fertile. Bra~ov. mai ales cind nu este acoperitii de zlpadii. inmulfirea izmei bune se face destul de uqor pe cale vegetativ5 (stoloni sau listari). Putin exigent5 la condifiilede sol. Ava este izma broa~teicare ocupii suprafete insemnate de teren in Delta ~i lunca inundabilii a Dun5rii ~i de la care se pot obfine productii de miere de 15-20 kglfamilie. florile de lev5nficii c5 polenizate de a!hinc produc seminfecu un continut mai mare de ulei. se explic5 prin originea ei mediteranean5. Cantitatea de nectar pe floare este de 0. ca plantii medicinal5 ~i aromatic& este mare.07 ~i 0. fiind folositii in industria farmaceuticii ~i la fabricarea parfumurilor. spontan5 ~i cultivat5. de asemenea. In fara noastr5 cresc spontan ~i alte variet5fi ~i specii de izmii cu o deosebitii important5 pentru apiculturi. Banat. Rezistenfa sciizut5 faf5 de inghet. oferind culesuri de intrefinere in cursul verii. este cultivat5 in lume ca plant5 medicinalii qi aromaticii pe mari suprafefe de teren. Secrefia de nectar variazii intre 0.MANUALUL APZCUL TORULUZ ' I 1 Izma bun6 . A 109 P /- . Este. este un semiarbust cu sistem radicular bine dezvoltat ~i profund care ii confer5 o mare rezistenp la secet5. Lev5nfica se cultivii bine pe terenuri neinfestate cu buruieni perene. chiar de naturii granitic5 ~i silicioas5. folositii ca plant5 antierozionalii pe terenuri degradate ~i ornamental%in gradinile caselor ~i in j stupin5. La noi in far5 o intiilnim pe suprafefe mai mari in Tara Birsei. inflorirea culturilor de izm5 se produce in lunile iunie-august furnizind nectar ~i polen familiilor de albine. a Levgnfica .04 mg producind o cantitate de miere la hectar ce variaz5 intre 100 ~i 200 kg. Producfia de miere la hectar la izma broa~tei fost evaluata la 200 kg. Leviinfica inflore~te din iunie pin3 in august ~i se caracterizeazi pe Iingg aceastii duratii lungii de inflorire qi printr-o mare capacitate meliferii. Odatii cu gunoiul de grajd se aplicii ~i doze de 70-90 kglha substan@ activii fosfor ~i 30 kgha substant5 activ5 potasiu. De menfionat este faptul. permeabile. confirmat de speciali~ti.

jalequl de cimp. de preferinti cernoziomuri. perenii. farmaceuticii pentru medicamente cu efect diuretic.MANUALUL APICULTORULUI Salvia sau jalejul de grridinri . fertile. Aceste specii spontane cresc prin fanefe. dar se poate cultiva qi pe malurile ripelor pentru a stiivili eroziunea. InfloreSte in iulie-august. paji~ti. Cantitatea de miere evaluatii la hectar este 50 kg.specie de origine euroasiaticii. a ceaiului ~i figiirilor antiasmatice.5 mg. ca specie aromaticii. Se cultivii ca specie aromaticii tji medicinalii pentru fructele sale ce confin ulei volatil. etapa optimi de seminat fiind primivara in prima urgentii. Se cultivi in scopuri farmaceutice. ce inflore~tein iulie-august. se cultivii cu bune rezultate in sud-estul f5rii ~i in CGmpia de vest. pe locuri inalte. pe soluri uqoare. folosind 8-10 k g h a s5minF. mai ales pe rocile calcaroase. laxativ ~i face prin seminfe. evaluiindu-se o productie de miere la hectar de 200-400 kg. ale ciirui fi-ucte folosesc la obfinerea unor biuturi. Anasonul este cunoscut. frunzele avfnd un continut bogat in ulei (1-2.5%) cu proprietiti antispasmice ~i intrind chiar ca atare in compozitia ceaiului pentru gargarii. inflore~tein maiseptembrie ~i urechea porcului sau corobitica.marginea piidurilor. prin tuGri~uri.furnizind la inflorire nectar ~i polen din abundentii care in anii favorabili dau chiar recolte de miere. a ciror sem5nare are ca epoca optimi iivara in prima urgenfii. Oltenia ~i Banat unde verile sunt ciilduroase. a drumurilor. cultivati in regiunile din sudul fiirii. expectorant8 ~i dezinfectantii. Feniculul . Jale~ul griidinii infloreqte in iunie-septembrie produciind o cantitate de de nectar pe floare ce variazii intre 0. folosit in industria alimentat-5 ~i a biiuturilor. furnizind familiilor de albine nectar ~i polen pentru un cules de intretinere. unde apa freaticii se ridicii pan2 la maximum 2 m de la suprafap solului. inflore~tein mai-iulie. in rinduri distantate la 40-50 cm.specie perenii. Importante pentru apiculturii sunt ~i speciile spontane din care amintim: salvia de cimp. in primul rand. folosind 12 kg siimintii la hectar.3 ~i 1. 110 . Jale~ulse cultivii pe terenuri plane $i fertile. dar qi ca plantii medicinal2 cu actiune spasmoliticii. iar iernile blinde. Se inmulfe~te prin seminte.

30-41% situfndu-se intre cele mai bune sorturi de polen. Infloregte in iulie-august furnizfnd familiilor de albine nectar gi polen. Cultura de anghinare trebuie sii se amplaseze pe terenuri profunde fertile gi permeabile. .2 la 25-100 kgha. Polenul acestei specii este bogat in proteine .2ti de nectar ~i polen familiilor de albine. se cultivii pentru frunzele sale bogate in cinarinii. flavone gi alte componente ce confer5 medicamentelor ce se obfin insugiri in tratamentul unor boli ale ficatului ~i bilei. MGgheranul este o specie perenii.MANUAL UL APICULTORUL UI Feniculul infloregte in lunile iulie-august furnizfnd familiilor de albine . inflorirea avfnd loc in acest caz in august.specie anualii. Producfia de miere la hectar este evaluatii la 150-400 kg. in anii favorabili obtinfndu-se chiar recolte de : miere monoflorii. Macul de griidin5 inflore~te iulieaugust gi oferii familiilor de albine culesuri de polen. Se inmulfegte prin seminfe. Partea aerianii a plantei se folosegte in industria alimentarii in calitate de condiment ~i in parfumerie pentru obfinerea uleiului folosit in combinafie cu alte uleiuri. in timp ce dacii semiinatul are loc in aprilie-mai. Mierea de fenicul este consideratii ca avfnd inalte insugiri medicinale. nectar gi polen din abundenfii. Anghinarea . Productia de miere este evaluat. cultivatii pentru obfinerea capsulelor gi seminfelor utilizate in industria alimentarii gi fannaceuticii. infloregte din iulie pfnii in septembrie gi dureazii la o plant5 50-60 de zile. semiinatul ficiindu-se primiivara devreme. Semiinatul anghinarei se face primiivara timpuriu dupii ce in prealabil simfnfa a fost umectaEi 2-3 zile. depinziind de vigoarea culturii gi de conditiile pedoclimatice. furnizfnd in acest timp insemnate cantit. ' ' I I Macul de gr6din6 . in folosind o cantitate de 2-3 kglha siimfnfii. cultivatii la noi ca anualii. inflorirea se produce abia in anul a1 11-lea de vegetafie.originarii din bazinul Miirii Mediterane. Din capsule se extrag pe cale industrialii morfina gi alfi alcaloizi folosifi in special la suprimarea senzafiilor de durere la nivelul sistemului nervos central. este originarii de pe litoralul Miirii Mediterane.

Planta creSte inaltii de 40-60 cm. de vegetatie scurtii. originarii din America de Nord unde cregte ~i spontan. furniziind culesuri intr-o perioadii deficitar5 in flora meliferii. respectiv prin culesurile bogate furnizate familiilor de albine. fiind gi un bun nutre! pentru animale. Perioada de vegetatie la facelia este scurt2. iar durata infloritului este de 30-50 zile depinziind de evolutia factorilor climatici. miit5ciunea se cultiv5 ca plant5 medicinals. o dezvoltare de nectar bunii. Dar fiecare din aceste specii are gi o alt5 intrebuinpre. este Facelia . insiimiintarea poate fi Gcutii i n pragul iernii (noiembrie-decembrie) sau primiivara in mustul ziipezii (februariemartie). facelia poate fi cultivatii in mirigte libereazii devreme terenul. in aceste conditii riisiirirea are loc iar plantele au un ritm de vegetatie rapid.MANUAL UL APICUL TORUL UI Culturi de plante melifere tipice Ultima grupii de plante melifere cultivate o constituie plantele melifere specifice. Aviind in vedere agrotehnica culturii. iar hri~ca apreciat5 in arta culinarii. cu o tulpinii ramificatii purtind mai multe inflorescente in form5 de evantai a ciiror inflorire incepe cu florile de bazii. Pentru loturile semincere sau apicole se recomandii insiimiintarea in lunile martie-aprilie ciind sunt intrunite conditiile optime pentru germinarea semintelor ciit gi pentru riisiirirea gi dezvoltarea plantelor. 112 . de la riis5rire piinii la inflorire treciind 45-55 zile. giisind in tara noastrii conditii bune de culturii in toate regiunile. intre acestea fiind gi griiul. in timp ce in zonele mai umede ~i cu temperaturi moderate durata de inflorire este mult mai mare. prelungind culesul cu 2-3 siiptiimiini. Rezistiind bine la brumele tdrzii de primiivarii gi timpurii de toamnii se poate cultiva de primiivara timpuriu plnl toamna tiirziu. justificiind pe deplin cultivarea lor. in aceste cazuri inflorirea se produce ciitre sfiirgitul infloririi salciimului. in zona de ciimpie cu argite mari. a ciiror cultur5 se justificii chiar numai prin valoarea lor meliferi. a fost introdusii in tara noastrii ca plant5 specific meliferii dar care poate intra gi in componenfa amestecurilor melifero-furajere. fi anume: facelia este folositii in furajarea animalelor. cultura de var5 a faceliei are o duratii de inflorire de 25-30 de zile.specie anual5. Facelia este pufin pretentioasii la conditiile de clim5 ~i sol.

rel3au ap ealel!lue3 alrqeloAej 11irpuo3UI" -ale3rlde rr3!uqalofir! a . U I -1el3aq el By 0001-009 ap a ~ a i w !!i~~po.ralap a3 ~ d e 'a.rel~aq giu~urgs guuou o n3 'ur3 09-0s el alqnp pnpug. .reA ulleuoleSa aleuguras erla3ej ap ..rBeap IS a3!leur!l3opad alrri!puo:..*P3' --.r3as . r. r ~ r upug~nBrse ~ ~ej yrqasoap alsa g. salt13 un aurqle ap ..rd .aaunpypw .rep '11nuSrqo 33123 as 1arla3ej ea.rsur alsa !a!~a3ej e pa3!1aur ealeoleA j -gle3rlde e31uqalo.rd ..reiugmgsul ruluad !nlnua.rryun3a~saureu~ -n!z.reoy o ap yqa. n3 a3e3 as ea.rolr~n11n3 ejuapodur1 . .1 ur nes w3 0 c .r el a a .rol!..rn~ln3ea.gqseou e ~ e ur ajaje~dns i !Jew gdn3o a3 Gwlns In 7n801 7 n m v 7n7 v nVM ~ .rafe.By 009 IS 0 0 a.r ui 'leu ul ~ u g d a!peur eunl u!p pugda3ul e ~ e ~ g u r u 3 3 ~ 3 rnads ra~sa3eIweuguraS 'g-~aj!laur glueld e3 sale as .qua3uo3 o n3 8u1 S'P ! I a.rep 'gleu!3!paru y u e ~ da3 !un!Ba.rlul gzer. ..rpods ry o a3npe erlamj a~ajrlaur-o.qul gze!. .roA. r o. . r o l ~ o ~ 34uanyu1 qns llnw aveoj gze!.re~lo3ay-ea.rel3ay el giugurgs By 8-9 ap guuou o pu!soloj 'w3 09-OPnas m3 SI-ZI !JnpugHaqu!p eiuels!p 'eu!Seur n3 a3ej as Iwsuguras -uIJoj!un pour u~ !S ur3 E-z el gledo~zul y gs x?iugurps lg3ul ]!iutugw au!q a!nqaq ~!leu!uua8]wad a . .rgl euureol gugd nnurjuo:.rd .13asp.rgzgru) + g. rarinlo~a '!318olopad e .reA giugurgs ap al!!i~npo~d ~ 'eurquro:. !S a ~ a r e ~ !asew e g~!oq!lue3 a.s'G?mn a.rarur ap ealel!jue3 al!qe. -ey/ay PC 1 3 3+ eylay OS-OP t ~ 9 ZFAO e@y 001 a q 3 W u r luns aunq !ew a l a leuguras ap al!!bodo~d ' ( z g ~ o ay3!. ap pupp " %8z ap rn1nrq3au E lgyez ul a!ie.rI1gsg.rel3au ap ealelrlue3 -!alrz ps.g ~ el ap el aleiuqsrp aldru!s pnpug..r!lg8a.re~gurudap 8eamoq n3 In3alsawe gp alellnzal aunq reur ala3 lep "e'S 'sros 'urdnl 'ay31~gzgw 'a. ap .!nl eaur!anl y3 pu@unre 1e. IS leuauras ap rr3oda s 'ariqaBa~ epeorlad ui rn~ndurrl .rluJ a y gs aleod Jel3ay el a.reA aJeoB S o ap plela~3as .rn:.1q3au ap gm8!s gsms o a!w~lsuo:.roy 1nqnl U! gzea13a103 as InIrueAo ezeq a1 ajqe a ~ a j r w 3 a u puel3 ap le~a. .ral ea. 101 ur sualur azalrzrh .eJ.. .reua~tunqurl elllza as e tuluad 13!ur juns alalueld pup arielasa~ ~ z e eurr~d l e r ~ a d s arjuale a. .ra3 . . ~!3rldrur IS aJeog o ap glelal3as .rau!ia~lu1 ap j ur ur .8y 01 juns -8 ap . o gs alau!qle gu!ur.1e13a~-aaseou !!~gialauoz ale01 ul luapunqe U!P lel3au gla~3as eaunr3glgm 'a3rleur!l3opad al!!i!puo3 el gseo!iuala~du!ind apads ' ~ I I Z OE-szgzealnp IS rnlnjeugwas elep ap a!i3unj ul qsn8ne-a!un! ul a3npo~d ap ..rqsau ap ealq!lueD .reA m 3 a y el ej ap e!i~~po. ..rgzew :e3 aseouturnBal alueld n3 e!la3q ap pn3alsawe ax] jod a s .r alaun ul yeA!lln3 'glenue ar3ads . urjnd ~ rew g.1wln3 ap rrirpuo:.-j ' & TE % -F EII 09'0 !$ c. ap ari3ury ul ew3y 00s IS 0 0 a.0 9 l a-resa~au amogur el gugd a. as e a ~ u o y uJE! 'a11z ap 0 ~ . .

chiar culesuri de productie. Productia de miere ce se poate obtine de la un hectar de hri~c5 variazi intre 40 ~i 60 kg. Primele flori apar in zona de step5 in jurul datei de 14-15 februarie. in zona de munte toiul infloritului este in iunie ~i inceputul lunii iulie. Plantele erbacee spontane cu inflorire timpurie contribuie la dezvoltarea familiilor de albine in primivar5 dind astfel posibilitatea acestora s5 valorifice cu un randament maxim principalele culesuri: salcim. Aspectul sezonier a1 florei spontane se modifici. plantele erbacee spontane. Plante melifere erbacee spontane Prin num9rul mare de specii valoroase ~i suprafefele importante pe care le ocup5. de etapele fenologice individuale. Slab rezistenti la ger hri~ca seam5n5 la sfir~itul se primiiverii. tufi~uri~i paji~tide la cimpie pin5 in zona 1x4 . Hri~caeste plant5 putin pretentioas5 la fertilitatea solului. tei. in rinduri distantate la 12-15 cm. floarea-soarelui.MANUAL UL A PICUL TORULUI mg cu o concentratie in zah5r a nectarului de 36%.iar pin5 la r5s5rire se distruge crusta pentru a perrnite plantelor si r5sar5 uniform. in funciie de succesiunea anotimpurilor. folosind o cantitate de s5mint5 de 80 kg la hectar. iar in zona de munte in luna martie-aprilie. Hri~ca o perioad5 de vegetatie scurt5. prefer5 solurile o nisipoase qi nisipo-lutoase qi nu suport5 solurile calcaroase. furnizeaz5 culesuri de intretinere a familiilor . Cele mai multe plante erbacee sunt inflorite in zona de step5 in luna mai ~i inceputul lunii iunie. are Inflorirea are loc dup5 30-35 zile de la r5s5rire qi dureaz5 aproape o lung de zile oferind familiilor de albine un cules bogat. de aproximativ 70 zile. cre9te poieni. este o specie perenl. precum ~i de intensitatea concurentei speciilor. Perioada de vegetatie scurt5 permite cultura in miri~te. de albine din prim5var5 pin9 in toamn5 ~ i in unele zone. Dup5 sem5nat se t5v5luge~te. iar cele cu inflorire t2rzie asigur5 conditii pentru preg5tirea familiilor de albine In vestitor a1 primlverii. in luna mai. dind producfii de miere 1s hectar intre 300 ~i 400 kg. m5sur5 important5 pentru imbun9t5tirea bazei melifere. atit in cultur5 pur5 ciit ~i a aniestecurilor de hri~c5 facelia care pe ling5 marea cu valoare melifer5 reprezint5 ~i un bun furaj pentru animale.

Pe alocuri apar qi ghioceii bogati. primele culesuri de nectar ~i polen. Florile Ele in formi de piilnie atrag atenfia prin galbenul de ~ofran. !n interiorul floni sunt anterele care se deschid la vlrful lor eliminiind polenul. piduri. ping in regiunea montans. iar la suprafat5 poarti dou5 frunze qi o floare de culoare albi. Planta prezint5 doui frunze lungi subfiri din mijlocul cirora se ridic2 o tiji in viirful ciireia sunt florile cu qase petale albistrii ~i tot atiitea stamine cu anterele sinilii pline cu polen.MANUALUL APICULTORULUI de munte. infloresc din luna martie piing in luna mai. Brcjndu~a galbenii sau de primivari este intiilniti in pidurile ~i poienile din sudul fgrii in regiunea de ciimpie yi dealuri. Mai frecvent se intiilnesc in pidurile de foioase din ciimpie gi deal. unde formeazi adevirate covoare de flori albastre. Viorelele infloresc 2-3 siptimiini dup2 ghiocei ~i dureazi in medie 20 de zile timp in care furnizeazi albinelor un cules de polen ~i nectar care contribuie la dezvoltarea familiilor. ca un clopotel. Viorelele sunt foarte comune in pidurile ~i poienile din zona de ciimpie p l n i in zona alpini. Odati cu sfiir~itulperioadei de inflorire a viorelelor celelalte plante din nivelul inferior a1 pidurii se gribesc s i infloreasci. In functie de altitudine infloritul ghioceilor se e~aloneazi luna din februarie piing in aprilie. impreuni cu ghioceii. . Brebeneii sunt rispiinditi in dumbrivi. Florile au o formi deosebitg. cu flori mai mari de culoare albgilbuie. are 1-5 flori de culoare galbenii. ies din p5miint odati cu cPteva frunze lungi cu o dungi albi in mijlocul lor. Formeazi vetre intinse yi este deosebit de cercetati de albine. Planti scund5 cu o singura frunzi lineari. asemanitoare cu florile de gura leului ~i sunt grupate nectarifere sunt situate intr-un pinten rezultat din hmizeazi culesuri de intretinere valoroase pentru albine. Ghiocelul prezinta o tulpini subpimiinteani (bulb). Laptele piis6rii este intiilniti in piduri dar ~i pe ciimpuri in luna martieaprilie. pentru a ajunge la fructificare inainte de infrunzirea pidurii. in lunile februarie-martie. Albinele culeg polenul ~i nectarul atiit de necesar primgvara pentru dezvoltarea puietului. Briindu~a primivari de este o planti nectaro-poleniferi oferind albinelor.

opuse. Florile de culoare galben5 sunt adunate intr-o inflorescent5 (capitul) . pfni in zona montan5.clte una pentru fiecare tulping. pe malul rlurilor. Florile de nB . 116 . Florile roz-purpuriu sunt agezate la subsuoara frunzelor. Tulpina este dreapt5. iar in inijlocul lor cresc una sau mai multe inflorescente cu flori galbene-aurii. in functie de altitudine gi conditiile meteorologice. din zona de clmpie pln5 in zona montani.6 mglfloare cu o productie de 50-200 kg/ha de miere. obignuit neramificat5. Urzicup sau sugelul cregte spontan prin locuri cultivate qi necultivate: grgdini. in zilele insorite de prim5var5. deoarece secret5 mult nectar.4 qi 0.MANUALUL APICULTORULUI Podbalul cregte prin locuri argiloase gi umede. Florile tubuloase de culoare rogie igi schimb5 culoarea devenind violacee. in zona de dealuri gi montan5. in prim5var5. infloregte din luna martie piin5 in luna octombrie gi joac5 un rol deosebit in cregterea gi dezvoltarea puietului timpuriu. nectar qi polen familiilor de albine. Planta are frunzele dispuse in form5 de rozet5. finete. iar frunzele sunt agezate dou5 clte dou5. marginea drumurilor in toat5 tara. tufiriguri. in lunile aprilie-mai. in luna martie gi ofer5 un cules de intretinere familiilor de albine pan5 in luna mai. furnizlnd. PBp5dia infloregte din aprilie piing in octombrie.mierea ursului" este potrivit5 acestei plante. Mierea ursului este intiilnit5 frecvent in piduri umbroase. Este o plant5 melifer5 bun5. furnizfnd culesuri de intretinere pentru familiile de albine. infloregte in lunile martie-aprilie. Plant5 cu ase are frunzele dispuse in rozet5 la baza tulpinii. Planta este scund5 obignuit ramificati de la baz6 tulpina are patru muchii. clnd flora nectaropolenifera este relativ s5rac5. Ciubofica cucului este fiecvent intllnit5 in p5duri k i t e . grupate intr-o inflorescentg. Pe nt intens vizitate de albine pentru polen.aupetalele r5sfrlnte gi unite. livezi. pe coaste rlpoase erodate din zona de clmpie pin5 in zona montan5. poieni pln5 la limita superioar5 a p5durilor (circa 1200 m).. Inflorirea are loc timpuriu. Analizele efectuate la urzicuF pentru stabilirea capacit5fii nectarifere au ar5tat c5 producfia de nectar variaza intre 0. A PiipGdia este o plant5 peren5 intAlnit5 in pajigti. Denumirea populari de .

care ofer5 albinelor nectar gi polen atilt de necesar primiivara pentru dezvoltarea familiilor de albine.MANUAL UL APICUL TORUL UI Leurda este intillnitii in piidurile de foioase in locuri umede pilnii in zona montanii. miseaua ciutei reprezintii florile vestitoare ale primiiverii. . Leurda este o plantii meliferii valoroasii pentru nectarul gi polenul oferit primivara timpuriu. M6seaua ciutei este frecventii in piiduri in zona montanii. albinelor. Tulpina prezinti la baz5 douii frunze de forma unei Iinci. Florile albe ca ziipada cu miros tare de usturoi sunt dispuse in inllorescente. la poalele piidurilor de fag apar in frunzig florile de miiseaua ciutei. Florile galbene destul de mari sunt rare pe crengufa care le poart5. Cele dinspre vilrf sunt mici gi late la bazii. cu tulpina netedii. Macul de cBmp este frecvent intiilnit in seminiituri qi locuri necultivate. Planta cregte inalti. impreunii cu mugtarul silbatic. ramificatii spre vilrf. infloregte in lunile aprilie-mai. piiroasi cu flori solitare de culoare rogie-aprinsz. are tulpina dreaptg. colorate in roSu purpuriu. Uneori rapita siilbatici. Frunzele dinspre r5diicin5 sunt lungi gi crestate adinc pe margine. in luna martie. Aliituri de ghiocei. asigurilnd culesuri de intretinere de lung5 durati. ocupi suprafete mari asigurilnd culesuri de productie. Rapi#a siilbaticii cregte spontan prin culturi gi locuri necultivate. infloregte in lunile aprilie-septembrie.

.

aa~nog(2 .4" 1 \.'wqlnu(a .'muaur(p .'lnlannos .'nSon ~ O ~(? A.'D~A]Ds(~ J .1nqpod(q .'nj!d~~@."024.'urpqws(q .2 ' 8 1 ~ s IR 7 R8017 f l 3 I d V 7fl7 VRN VM .'a~uur nzuruJn3 pj(n :olupuroy u!p anajilaur aluuld alalnd12u!ndanlu1p rpt7nalpD . -+ a d - 611 anoo2p(f .

Stllfina alb6 ~i galbena' c r e ~ t e spontan prin livezi. Urechea porcului este frecvent intilnitii din zona de cimpie pin5 in zona montanii. este apreciatii de apicultori intrucit aceastii plant5 se preteaz5 $i la ins5min@rile in miri~te asigurind culesuri tirzii. Salvia de cdmp este comun5 prin fiinete ~i p5~uni. iar florile de culoare violeti sunt grupate formind InfloreSte in iulie-august furnizind culesuri de intretinere e albin fa . albistrui sau albastru-violet. se cultiv5 ca plant5 de nutret fiind o bun5 plant5 furajerii qi in acela~i timp o valoroas5 sursii de nectar gi polen. infloresc in lunile iunie-septembrie. mai rar roz sau albe. prin p5~uni~i finefe.Prezintii flori mari de culoare albastr5-violet5 dispuse in inflorescente. se cultiv5 prin gr5dini in scop decorativ. a apelor. Albiistrita este o specie comun5 in zona de cimpie ~i coline. pe marginea drumurilor. flori mici albe sau galbene cu miros pliicut caracteristic acestor specii. F r u n z e k m t triunghiulare. strinse la bazi de un inveli~ de solzi putin ruginii. ramificatii in partea superioari. Sulfina albii varietatea anual5. De asemenea.8%. in toamn5. acoperitii cu peri. maximum individual ajungind la 12. De asemenea. sunt grupate in inflorescente. Florile de culoare des albastrii au forma unui cornet cu marginile franjurate.MANUALUL APICULTORULUI Nemti~orul cdmp este riispindit de la cimpie pin5 in zona montan5 gi de este nelipsit din sem5niiturile de cereale. Nemti~orul cimp inflore~te perioada mai-iunie contribuind la de in culesul de intretinere a1 familiilor de albine.25-5. uneori roze sau albe. Florile de culoare albastrg. Sulfina are port inalt. infloreSte din mai pin5 in septembrie fiind o valoroas5 plant5 nectaro-poleniferg. iar in virful delicatelor ramuri stau florile. Planta este itialtli. infloreSte in lunile mai-iulie. Determingrile efectuate pe polen recoltat cu ajutorul colectoarelor instalate la stup in cursul lunilor iulieaugust au ar5tat c5 procentul mediu de polen de alb5strire este de 0. cu frunze reduse pgroase. locuri necultivate. tufi~uri. Jale~ul cdmp este o plant5 comun5 prin paji~ti de uscate. formind o inflorescenF.7%. Planta prezint5 o tulpini dreapt5 obi~nuitramificatii in partea superioar5 qi flori mari violete. infloreSte din mai pin5 in iulie ~i este important5 pentru nectarul oferit albinelor. Planta este mic5. C r e ~ t deseori e prin semiin5turile de griu ~i secar5.

~dur!'alepel8ap a3ej rJnuaJal ad yje~rl1n3 aleod 83 ~ n f q u e glu!za~dglueld glsea3v 'g8unl gpeo!~ad L J ~e o ad ua~od!S Jel3au Jolau!qle gzeaz!wry ale3 gseoJoleA pajqaur glueld o alsa !!lS?S e d l e ~ -ajua3sa~ogu!! asnds!p ' a z o ~'!3!ur luns a l ! ~ o ly~e ~ y ! u ~. ~ u 'rry~nu e ruled ul 'glsnqo~ 'gldea~p pu!dlw o plulza~d l u e ~ d e *lsn8n~-a!ln!al!unl ul alSa~ogu1 .Jolpnmrup eau!&aa .18e !!~do.b 1nnoSyqzu9 ..13gluqd .1el3au g a n a s IS a!~quraldas r .iad o p u p e 'a!ln!-awn1 . alrunl ui a l ~ a ~ o g u i . alrunl ul alSa~ogul-am~ojrsrds .. aiuaisa~ogu!gzeaurloj !S aqle nes IISOJ JEJ .13ySp8 wdlwj ..11qln3!.1nsaln3ley3 lnu!iqo ne-s A!seur alSa. 'a~lseqle luns alpold .r?unqurl . j 14 ruarod upd 'au!103 ad 'a~e3sn!unSgd 'aiauzj u!~d al6a. .ale~!lln3auIJn3oI ad Jol!lnuInrp e '-lol!~npgdeau!8~eurel alSa..1 as al!qasoap alaj!laLrr . gm8!se 1nroSr~qu1!3 -aiua~sa~ogu! al!unaJ luns aqle JeJ leu ul !!m&nd-rrSo~ aplold -a!lqmaldas.q ap JolaizlazaJ ea~elaldwo:.mejy!me~nes gldur!s eu!dlw n3 gseo~pd alsa elueld -alunur ap euoz ul gupd ardurp3 el ap aleArlln3au 1. j e -arunr. .1 au!dlnl 'g-Iajrlaur IS gleur3rpau1 ' g ~ r l e ~ o 3 a p .... . ap glsea3e apun auoz alaun u~' .. l. .!~dsepad y~ado3e alsa g1e3y!ruu. . .au!qle ap -rol!!l!wej ale 8ue.Jepay el piugmgs ap 8y 8-9 as-npu~p!!war 1n8e~d ' ur nes nr~ndurrle ~ e ~ g u r p d as p e u g u r a s 1!. ..1a a!3ads o alsa lnladnz7S ~ q n o ~ .Jel3ay el giu~urys p-c ap alel!lu~3o as-npu!soloj ' ~ ~ n p u g 8y anul ur3 ap aiuals!p el 'euureol nes e ~ e ~ g r n ! ~ d as InleuguIaS -aJaj!lam !azeq a3ej rr~rigl.gleJnp g8unl ap a~aurianu!ap sap:.~ 'glenue~qaa3eq.r q e ~ o ~rrue u~ -3uapunqe. 1ndo3sul '!pads ~ o l l e !!~do~dur! 'alepe~8apIJnuaJal ad alueld !alsa3e eJnlln3 ypueuro3a. glueld 123xpelods g~!lln3 s *aseol!3~e a pnlos ad gl!ulpiu! '~ueaue~al!paw . 'au!qle ap ar~rurej/Z!y V ~ . .uJ gued a!un! u!p a f i a ~ o y u. -aiua3sa~ogu!ur asnds!p ap gpeo!.ipogu! . .101!ig1!1~3 11iy1!3!1snr gl!lolea !S .Z Iap a1i3npo~d !.1eoln3 ap al!-'old .1n301IS !zalz!l u!~d'~ol!~nurnrp eau!8~eur ad aiaug upd y~!pu~dsg. .el purnq!~luo3g ~ e o enop e al4alogul 'g-rlse\nruw u!p g~!uai\o~d 'InlnlalLu equrrl '18unl auueol n3 !!UE ul -al!z ap OP-oc ap a. un au!qle ap ~olrr~rurej . . luns 'aqle JeJ 'g~lseqlea. . ap glueld o alsa !nllzla!lu oqurl7 aur8r~o ap . .

Splinu~a cregte in poieni. finete. gn~pate inflorescente. in v6rfUl ramurilor stau bobocii ruginii formati din solzigori ca de metal. Scava dornntll~~i cre$te prin finete ulnede ~i poieni umbroase in zona montan5. De asemenea. Rcichia cregte pe cimpuri. Florile de culoare ro~ic-purpuric. Florile mici. adcsea rovietici piroasi. din iunie pini in septembrie.2%. cu saci plini de polen.14 gi 4. galben-verzui sunt dispuse in inflorescente spiciforme. Productia de miere a fost evaluati la 50 kglha. fnflore$te din iunie pin2 in septembrie. numai c i florile la fel alcituite sunt albe $i acoperite cu puf.MANUAL UL A PICUL TORUL UI Pcilcimida cregte prin sem5nituri. din regiunea de cimpie ping in regiunea montani. albe sunt grupate spre viirful tulpinii.22% cu un maxim individual de 27.z11 sa11 cre$te pe marginea drumurilor. rar o perioad5 lungi. Fiecare floare este un tub lung. Splinufa este cercetatii in de albine in tot cursul zilei pentru nectar gi polen. situiindu-se astfel alituri de speciile melifere c r e ~ t espontan in locuri necultivate. prin seminaturi pe coaste aride ~i margini de drumuri. Vor-oniz~ct~l 11ngl//-a. Florile de culoare albastri sau albi sunt grupate in inflorescenfe. pe coaste. Are florile galbene aurii. pe ling5 garduri. Planta este halt5 cu tulpina piroas5 qi frunze inguste alungite. Planta sc aseamini cu urzica moarti. locuri necultivate. cu care se inrudegte. oferind insemnate ~i polen albinclor. . drumuri. adinc crestate ~i prev5zute c u spini. in locuri necultivate qi aride. fnfloregte in lunile iunie-august fiind intens cercetati de albine pentru nectar gi polen. este intilnit5 in gradini ca specie decorativi. pZiduri. se pe margini de piduri. Tulpina ( 10-30 cm) este lignificati spre bazi. Florile de culoare violet5 sunt strinse intr-o inflorescenp. din mijlocul ciruia r5sar stamine albicioase.c. piini in zona montani. Dt~mhett~l intiilne~te coastc pictroase. infloregte in lunile iunie-august gi este o planti apreciat5 pentru secretia abundenti de nectar gi polen.cercetate de albine din iunie pin5 la sfir$itul lunii august. tufi~uri. fiind intens vizitati de albine pe toati perioada infloritului. margini de drumuri din zona de cimpie p i n i in zona montana. a cirei baz5 seamini cu un vas strins la gur5. Cantitatea de polen recoltat5 de albine la aceste plante variaz5 intre 0. Planta prezint5 ramuri sub@ numeroase pe care se prind frunze late albicioase.

incepind din lunii august. sorg. Planta este acoperiti de peri aspri. de form5 triunghiulari. locuri necultivate. in Banat gi Oltenia. de-a lungul drumurilor. uscate.2%. Speciile de lumin5ric5 infloresc abundent gi cu o perioad5 lung5 de inflorire. Lumin5rica este o plant5 nectaro-poleniferi care asigur5 un cules de intrefinere de lung5 durat5. - . Culesul la cicoare este rnai valoros spre sfirgitul sezonului apicol cind flora melifer5 este in general foarte s5rac5. Loboda s5lbatic5 este o bun5 plant5 polenifera. adinc dintate. in probele de polen recoltate cu ajutorul colectoarelor in perioada iulie inceputul lunii august cind familiile de albine au la dispozitie plante cultivate ca: floarea-soarelui. in general in locuri umede gi Grate. infloregte o lung5 perioad5 de timp din iunie pin5 in toarnnfi in octombrie. in unii ani. Zburcitoarea sau viscoagea este o plant5 meliferi Cregte mai ales in t5ieturi de psdure. Planta este inalt5 gi prezint5 flori galbene dispuse mai pin5 la sfir~itul in inflorescente terminale spiciforme. islazuri. frunzele sunt in numir mic gi inguste. Florile mari rogii sau purpurii. in Planta prezinti o tulpini dreapt5 cu frunze inguste ~irare qi infloregte din luna iulie pin5 in august. propoqia polenului de cicoare a variat in hncfie de familiile de albine intre 5.MANUAL UL APICUL TORUL UI tiieturi de p5dure. porumb. furnizind culesuri de intretinere. rar albe sunt dispuse la i vlrful ramurilor. Polenul de lobod5 prezent in este probele recoltate la urdini~ in medie de 0. infloreSte din iunie pin5 la sfirgitul lunii septembrie furnizind nectar gi polen pentru intretinerea gi dezvoltarea familiilor de albine. pe ogoare. frunzele sunt alterne cu 5 lobi q marginile neegal dinfate.13-35. ramificat5. infloregte in lunile iulie-august.5%. Planta este inalt5 cu tulpina b5toas5. Lumcinbrica cregte frecvent pe terenuri insorite. tgieturi de p5dure. nisipoase. Frunzele bazale sunt argintii. Loboda sblbaticb este foarte comun5 in paguni.6% cu maxime individuale de 69. pietroase. in functie de 123 P . Florile de culoare verzuie sunt dispuse intr-un spic terminal. se obfin de la cicoare sporuri sensibile la cintarul de control de 200-400 glzi. iar cele superioare alungite intregi. in schimb florile albastre sunt n u numai podoaba acestei plante dar gi a cbmpului intreg. Cele mai mari cantititi de polen au fost identificate in probele recoltate in cursul lunii august. Cicoavea este o plant5 comun5 fiind r5spinditi in toat5 fara de la cimpie pin5 in zona montan5. p5guni. al5turi de zmeurig.7 gi 12. lucern5.

d e ~inflorit5 in mas& zburitoarea nu secret5 nectar.fbitll rn. cantititi importante de nectar. Planta are tulpina inalt2 cu frunze opuse dispuse dou5 cite dou5 ~i flori violacee grupate la virful ramurilor. Prahova (Valea Teleajenului). Inflore~te iunie piini la sfirqitul lunii august. Alba (Valea Sebe~ului). Cluj (Valea Sebe~ului). Producfia de miere este evaluatii la 40-60 kg/ha. Virfurile. inregistriindu-se zilnic sporuri record de 8-12 kglfamilie de albine. Pufuli[a c r e ~ t e locuri umede. S5vir~in). iar in anii excepfionali ajunge la 1. dc @6?&@roaStei este una din cele mai valoroase specii melifere din Delta ~i 124 . mliiqtinoase pe malul apelor curgiitoare yi in st8titoare.2 mgi floare cu o concentrafie in zahir de 62%. mari qi mai rare decit la zburitoare.yt1 sau c~il). F-. Dimbovifa (Moreni). Arad (Hglmagiu. infloreSte din luna iunie pin5 in august. Tulpina este fistuloasii. canalelor gi apelor curgatoare in zona de ges qi cea montani. lacurilor. infloreqte abundent din iunie pin5 in septembrie formind vetre intre celelalte plante. din fiind bine cercetatii de albine.ytil~icu rispindit in zona bilfilor ~i in special este in Delta Dunirii pe soluri siriturate. Cantitatea de nectar este de 0.contribuind alituri dc cclelalte specii melifere la intrefinerea ~i dezvoltarea familiilor de albinc. S-a stabilit i cii temperatura optima pentru secrefia nectarului este de 20-26"C. ramificata ~i are flori albe numeroase. Inflore~tcabundent din luna iunie pins in scptc~nbric. Determingrile de polen efectuate la o stupin5 amplasati in preajma unei ape au aratat c5 polenul de rBchitan ajunge la uneie familii de albine la 44. marginea bBltilor ~i a riiurilor. grupate in inflorescenfe. Are tulpina inalta ajungind pin8 la 2 m qi flori de culoare ro~ietica. rar de culoare roz sail r o ~ i e dispuse in inflorescentc globuloase. marginea pe biltilor. M6rarul sau butoiapl este r5spiindit prin locuri mlii~tinoase. Producfia de miere este evaluati la 200-600 kglha. Suceava (Vatra Dornei). BuzBu (Valea Sliinicului).1.1% din totalul polenurilor recoltate. Planta prczint5 o tulpini lung8 tiritoare. R6chitanul cregte pe grinduri. de de fragi sau cip~i111 undc ~i denuniirea populari de cap~unici.2. Masivele de zburatoare unde se practic2 anual stup5ritul pastoral sunt situate in judetele A r g e ~ (Valea Bgdencii). iar umiditatea atmosferica cea mai favora-bil5 este de 60-70%. In unii ani. fiind apreciat5 ca una din cele mai valoroase plante melifere din Delta Dungrii qi zona b5lfilor.MANUALUL APICUL TORUL UI ani. furnizind. un insemnat cules de productie. in anii favorabili.000 kglha.

de obicei 15-20 kglstup. Fiecare plants are un sistem propriu de secretie a nectarului atiit in perioada ei de inflorire ciit ~i in timpul zilei. e) precipitafiile . mu~tarul) secret2 mai mult nectar in zilele cu o nebulozitate mai mare. durata de inflorire a unei flori in zile. Influenta conditiilor de mediu asupra productiei de nectar a plantelor. Pentru a se putea evalua producfia de nectar a plantelor melifere pe unitatea de suprafats este necesar sii se stabileascii urrniitoarele: pet+ 1. cositelul ~i r2pciga. Tulpina qi ramificafiile acesteia prezintii la viirf flori royii. numiirul total de flori pe unitatea de suprafaf2. f) viinlurile qi secetele prelungite .MANUAL UL APICUL TORUL UI zona inundabil2 a Dun2rii unde ocup2 suprafete importante. Productia de miere este evaluatii la 220 kgha. cantitatea de nectar produs2 de o floare pe intreaga d u r a v r i r i i . influenteazii direct producfia de nectar. c) temperatura . in timp ce precipitatiile abundente in timpul infloririi plantelor influenfeazii negativ secretia acestora. in unii ani favorabili furnizeazii productii mari de miere. 3. Pe Iiing2 aceste plante trebuie s2 mention2m qi alte specii din Delta ~i zona inundabil2 a Dun2rii care in cursul sezonului apicol i ~ aduc contribufia lor la i intrefinereafamiliilor de albine yi care uneori asociate contribuie la realizarea unor culesuri de producfie.are o influeng pozitivii asupra secretiei de nectar la plante. liliachii.respectiv. 125 F F . in timp ce plantele cu nectariile la suprafag (hri~ca. Plantele care au nectariile adiipostite in profunzime (trifoiul rogu) produc. favorizeaz2 producerea de nectar. Astfel cit2m busuiocul cerbilor. aceasta putind inceta cu desiiviirgire. b) lumina solar8 .au o influent2 v2tiim2toare asupra producfiei de nectar. de 2-5 ori mai mult nectar. Toate razele solare directe ~i intense provoacii ofilirea plantelor ~i diminuarea activitatii nectarifere. 2. iar productia cantitativii ~i calitativ2 a nectarului este conditionat2 de o serie de factori externi: a) factorii pedologici .cuprins2 intre 60-80% este optimii pentru secrefia de nectar. in zilele cu soare. ploile moderate ~i viintul cald. d) umiditatea relativ2 a aerului .pentru majoritatea plantelor melifere in vederea secrefiei optime de nectar este cuprins2 intre 16-25°C. rar albe grupate in inflorescente.bog2fia ~i gradul de umiditate al acestuia. *.

3. plantarea terenurilor neproductive cu esenfe melifere. abundentli ~i bogatli in substante zaharoase. mesteaciin. datoritli fenomenului de liicrimare normal9 ce se produce din cauza presiunii de trecerea plantelor de la perioada de repaus din timpul activli de vegetatie. limpede qi viiscoasii. salcie etc. 2. Mana qi produciitorii de man. dupii aparifia frunzelor. ce sunt 126 . prin anumite celule cu structurii specialli. mu~tarul borceagul gi altele). b = numgrul de flori la hectar. ce se giise~te anumite perioade ale anului pe in frunzele.MANUALUL A PICUL TORULUI AdmiHnd cii greutatea nectarului giisit in floare reprezint2 productia de nectar in 24 de ore. Tot astfel. a = cantitatea de nectar giisit in floare. introducerea in asolament a unui numlir mai mare de plante agricole ~i melifere (floarea soarelui. ramurile sau tulpinile plantelor. alb. Cunosciind producfia de zahlir la hectar $i consideriind cli 100 de piiqi de miere confin in medie 80 de pliqi de zahiir qi 20 de piiqi de apii. ca ~i la stabilirea productiei de nectar.. producfia de nectar la hectar va fi: in care: p = producfia de nectar la hectar. primsvara. tei. uneori solidificatii.. pm = producfia de miere la hectar . rapita. cultura plantelor melifere tipice. anin. excesul din plant2 se de piciituri. Pentru stabilirea productiei de miere pe unitatea de suprafap este necesar sii se cunoscii cantitatea de zahlir produsii la floare intr-o zi. sau rouii de miere se infelege acea substant5 dulce. productia de miere la hectar va fi: in care:pz = reprezintii productia de zahiir. Imbuniitiitirea bazei melifere se impune in vederea inliituriirii perioadelor lipsite de cules realiziindu-se prin: 1. dupii care se calculeazi productia de zahiir la hectar. Primiivara timpuriu mana apare pe aqar. Prin manii. c = durata de inflorire in zile.

$i la mana de stejar. pentru a . Bistrip-Niisiiud. peste 40 kglfamilia de albine. in zona coniferelor. Argey. dac5 acest cules coincide sau alterneazii qi cu unele culesuri de nectar yi polen. 0 important5 deosebit5 prezintii ins5 pentru apicultur5 mana de origine animal5 care provine din excretiile anumitor insecte ce se hr5nesc cu seva plantelor. Pe ling5 faptul c5 mana constituie o rezervi melifer5 deosebit de importanti. ce inregistreaza in unele masive din judetele Alba. Aceste insecte (lachnide yi lecaniide). care dispun de polen (sursa proteicg).! MANUALUL APICULTORULUI dispuse pe marginea frunzelor sau la virful lor. Brgila. aceste insecte au nevoie de cantit5fi insemnate de proteine ce se g5sesesc in sevii in propoqii foarte mici. recoltele de miere de man5 dep5qesc la culesul de salcie in lunca Dun5rii 15-20 kglfamilia de albine. mai ales in judetele Arad. recolte insemnate de miere de man5. Subliniem c5 suprapunerea culesului de man5 cu cel de nectar ~i polen prezintii important5 nu numai pentru sporirea recoltei de miere. plop etc. care reprezinti un ct6~natural ? h eficient de combatere biologic5 a diiun5torilor piidurii. Procesul biologic de formare a manei de origine animal5 este urmiitorul: datoritii regimului de via@ sedentar. din care refinindu-qisubstantele indispensabile vietii. dar qi sub raportul dezvolt5rii corespunziitoare a familiilor de albine. - . Cluj etc. Acestea inregistreaz5 frecvent. preveniridu-se astfel uzura yi sl5birea familiilor. fiind necesar s5 se efectueze cite doui extractii de miere in decurs de 3 siiptiimini.cristaline yi foarte dulci care este mana. se realizeaz5 periodic. elimin5 excesul sub form5 de pic5turi fine. Hunedoara. cu conditii bune pentru cre~terea dezvoltarea normal5 a ~i puietului. in anumite piiduri de foioase unde se practic5 stup5rit pastoral. pentru creytere qi dezvoltare. aceste insecte i sunt nevoite sii absoarb5 in aparatul digestiv o imens5 cantitate de sev5. ca in cazul unui cules pur de manil. la 2-4 ani. Aya c5. Trebuie s5 remarcam faptul cii eficienp economic5 a stup5ritului pastoral la culesul de man5 se m5reqte considerabil. tei. in anii favorabili. fac parte din ordinul Homoptera. ea constituie in acelayi timp o hranii valoroas5 pentru multe alte inse&&lositoare pidurii qi indeosebi pentru furnicile de pgdure. importante cantit5ti cu miere. denumite hidatode sau stomate acvifere. De asemenea. fir5 consum de energie. se obtin frecvent recolte bogate de miere de man5 (miere de brad). furnizate de plantele nectaro-polenifere din zona respectiv5. la$ yi altele. in anii favorabili. aceste insecte absorb zaharurile din seva elaborat5 pe care le consum5 nurnai intr-o propoqie foarte redusi (circa 10%).~ satisface necesarul de substante proteice. In schimb. $ .

Dintre celc circa 20. fie datoriti productiilor mici de man5 pe care le furnizeaz2 ca plante gazdi. iar aparatul bucal este stiliform specializat pcntru intepat $i supt. ci se prezintg sub form5 de mugura~isau de coacizc de munte la speciile din zona coniferclor ~i in form2 de farfurioar5 cu faia in jos la speciile din zona p2durilor de foioase.se hrinesc activ ~i secret5 treptat tot mai multi mani. masculii sunt aripati ~i lipsiti de aparat bucal. fagul. cu corp moale ~i tegument chitinos. plante gazd5 pentru produc5torii de man% Ins% nu toate aceste specii prezint5 important5 cconomic5. paralel cu dezvoltarea femelelor are loc. toate speciile forestiere pot deveni intr-o anurnit2 pcrioad5 a sezonului activ. in conditiile de flor5 ~i faun2 din tara noastrii. in general. iar femclcle sunt far2 aripi.caracterizate prin culoarea ro~ietic2 festelor . o parte se transformi in femele. Pc ra~nuri. Durata stadiului variaz5 in raport cu specia qi conditiile climatice intre 20 qi 70 de zile. aproximativ 60 au important5 cconornic3 pcntru apicultur2. in zona pidurilor de foioasc. 0 partc din larvelc lor primare sunt luatc de vint ~i transportate pe alte plante unde formeaz2 noi colonii. femelele . Trebuie s5 1ncntion51nc2. lmportanta economic5-apicol2 a acestora diferi ins2 de la o zoni la alta ~i de la un masiv la altul. Lecaniidele. Dup2 n2p6rlirea larvelor secundare. in . plopul qi altele. fie datoriti suprafetelor relativ restrinse pe care le ocup5 pe teritorii.000 in de specii existente in lume. tciul. in raport cu condiliilc dc vcgctatie ~i dc microclimat. incep s5 se hraneasc5 intens. In tara noastri. iar cele secundare. paralel cu cre~terea volum a femelelor yi culoarea lor se schimbi in deveni u i ~ i n i e . Ccle mai importante plante gazdi din punct de vedere al productiei ~i calititii nianei.MANUALUL APICUL TORULUI Producitorii de man5 ~i plantele lor gazdi. In timp ce masculii stau fixafi pe frunze. in masculi. mult mai mici. au picioarc rudimentare.fcmelele de lecaniide nu au aspect de insect5. cc le caracterizeazi.Este momentul c6nd femelele ajung la maturitate sexual2 ~i devin a pentru Pmperechere. dep2~ind general 20. sunt: molidul $i bradul in zona conifcrelor ~i stejarul. cind odati cu pornirea in vegetatic a plantei gazdi. salcia. in faza a urmitoare.000 de specii. unde condifiile de clim5 $i vegetatic sunt in general favorabile dezvolt2rii unei faune ~i flore bogate ~i variate se intiilncsc numeroase specii de producitori de mani. i ~infig aparatul bucal in tesuturile plantei pentru a avea stabilitate yi rimin fixate i astfel pin5 la inceputul primiverii. iar o parte. aflarul. In aceastii etap2 productia de man2 atinge punctul % rile de conifere. Referindu-ne la produc5torii de man& numirul accstora pe plan mondial este foarte mare. in perioada Iiibern&ii.

mimmlte duzini in de urrna~icare impreunii dau naqtere la mii de nepoti qi ace~tiaqn' oniinuare la zeci de mii de str5nepoti. poate ajunge la peste 10. in primavarii. in acest stadiu productia de manii atinge punctul culminant. apare prima generafie de fondatoare (mitci). adic5 femelele mature nasc pui vii direct. iar recoltele de miere ce se realizeaza pot dep5qi zilnic 4-5 kg pe familia de albine. Toamna apare generafia sexuati (femele ~i masculi). Dup6 2-3 generafii colonia devine puternic5. din care eclozioneazii peste 90% larve. continuhndu-~iastfel ciclul biologic.000 la4. ajungind la dezvoltarea maxim6. f l k k )Xh g % 129 e P- . maturizarea masculilor care iqi fac aparitia de sub testele lor ceroase. iar productia de man5 creqte simtitor ceea ce atrage albinele ~i alte insecte la cules. dac6 ar r5rnine tofi in via@. Acestea sunt in majoritate partenogenetice vivipare. iar in conditii ecologice optime se pot inregistra la unele specii 6-8 generatii pe an. la unele specii de produc5tori. neagr5 sau verzuie. Lachnidele. In generatia urmiitoare s-ar putea ajunge la lioane ~i in cealalt5 la miliarde de urmaqi. Capacitatea de inmulfire a insectelor produc5toare de man5 este considerabil5. cafenie. ceea ce marcheaz5 de fapt ultimul stadiu de cre~tereal lecaniidelor. in conditii meteorologice favorabile ritmul de inmultire este foarte intens qi colonia. Erii imperechere qi aceqtia sunt numai femele. iar dupii imperechere mor. odatB cu moartea lor. cursul viefii. Culoarea acestora este diferit5 in raport cu specia qi virsta. deosebindu-se cu ugurinf5 qi prin mirimea lor. Masculii se deplaseazii cu u~urin9 fiind aripati. Femelele imperecheate se dubleazii in dimensiuni. Lachnidele prezintii mai multe generatii pe an (intre dou5 qi cinci). Puietul prezintii culoarea cenu~iu-brun5. care se hr6nesc intens cu seva bogatii in substanfe nutritive pentru a da na~terela prima generafie de fiice surori.000 de ouii. La adulfi se inthlneqte frecvent brun-roqcat6. spre deosebire de lecaniide au form5 tipicii de insectii. neavgnd nici o contributie direct5 la productia de man5. iar culoarea femelelor devine treptat brunii ~i apoi brun inchis. productia de man5 scade simfitor.000 de indivizi.0 singur6 matc5 (fundatrice) na~te. lecaniidele au totuqi o capacitate de i inmulfire uimitoare. Paralel cu maturarea ou5lor formate in sacii ovigeni. gata pentru imperechere. D e ~ prezinti numai o generatie pe an. in functie de pragul biologic al fiec5rei specii. care asigur5 depunerea ou6lor de iarn5. pe frunzele de molid ~i brad. deoarece o singur5 femel5 depune de la 2. in general aceleaqi culori dar de nuanfe mai deschise.MANUALUL APICULTORULUI apropiere.

precum $i pentru nagterea unei generatii sexuate puternice de lachnide ~i ca atare. intreaga populatie de insecte ar atinge greutatea de 820 milioane tone. Dac5 in perioada august-noiembrie vremea este caldi gi cu precipitatii moderate. este prezenp gi frecvenp dHunHtorilor (pr5d5torilor) $ a. constituie condifii nefavorabile pentru r5sp8ndirea ~i inmultirea produc5torilor de mans.ou5 de iarn5" in toamna respectiv5. Trebuie s5 subliniem c5 insectele produc5toare de man5. perspectivele de cules pentru sezonul urm5tor sunt mic~orate. vegetatia se dezvolt5 normal gi respectiv plantele gazd5 pot s5-gi acumuleze suficiente substante de rezerv5 in muguri (viitoarele ml5dite). ceea ce ar echivala aproximativ cu producfia mondial5 de griu pe doi ani. in aceste conditii. acestea se cifreaz5 la 60. Considerind d fiecare insect5 ar cintiri in medie aproximativ un miligram. familia unei singure m5tci ar ajunge dup5 trei generatii la 820 biliarde de urmagi. ca e S J 130 . In special pentru perioada de sfirsit de var5-toamnil.MANUAL UL APICUL TORUL UI in consecinF. gansele pentru obtinerea unor recolte bogate de miere iar sunt reduse. cel mai aprig d a r t y viespea. in acest caz. Numiirul speciilor de produc5tori de man5 (Homopterae) pe continentul european este foarte mare. de evolufia timpului de la sf5r~itulverii ~i din toamna anului precedent.pr'nzi&. sunt dislocate gi distruse de frig ~i ap5 inc5 inainte de a fi terminat ponta. toamnele reci. larvele de lecaniide sunt smulse de pe ramuri ~i sp5late (innecate) inc5 inainte de a se fi fixat ~i ascuns sub solzii de pe ramuri in vederea ierngrii. Dimpotriv5. cu ploi torentiale de lung5 durat5 yi zapad! timpurie. in tara noastr5 se intilnesc toate aceste specii. Prognoze pe durati lung5 (4-6 luni): productia de man5 a unui an este $i ea conditionat5. o depunere masiv5 de . ceea ce asigur5 o bun5 dezvoltare a coloniilor viitoare de produc5tori de man5. iar m5tcile de lachnide. dintre care 52 speccii apartin subordinului Aphidoidea gi 8 specii subordinului Coccoidea. iar copiii acestora la 820x 10 la puterea 15. Aceste conditii constituie in acelagi timp gi cele mai bune premize pentru ecloziunea.. dezvoltarea ~i r5spiindirea tinerelor larve de lecaniide. referindu-ne ins5 numai la speciile ce prezinti importan@ economico-apicol5. -dement valoros. Prognoza la culesul de man5 se dezvolt: paralel cu modernizarea apiculturii gi cunoa~terea principalelor resurse melifere din pra noastr5. in primul rind. Astfel. care se afl5 in curs de imperechere sau de depunere a ou5lor de iarn5. Pe Iingi acestea mai exist5 inc5 aproximativ 40 specii de produc5tori de man& asupra c5rora cercet5rile sunt in curs. care trebuie inregistrat in cadrul observatiilor pentru progn6?gde h g 5 durat5.

cu atlt perspectivele pentru o recolt5 buni de miere de man5 sunt mai mari. ~"s. Un alt element deosebit de important pentru prognoza de duratii lung2 il constituie prezenta coloniilor de furnici gi respectiv circulatia furnicilor pe arbori. ~i la lachnide. De asemenea. se stabile~te stadiul de secretie a manei. distrug gi inneac5 miitcile proaspiit eclozionate. Identificarea acestora este mult u~uratii de circulatia intens2 a furnicilor ins5 . pcriclitiind astfel ~i. de prezenp la cules a diferitilor d5uniitori (viespi. urmiirindu-se s5 se identifice aduliii pe ramurile tinere. Ploile de duratii. . hotiiritor pentru dezvoltare? gijnmultirea lor este evolufia timpului. precipitatii & 'favorimazii cu A "$. in continuare stadiile de dezvoltare a lecaniidelor ~i variatiile de culoare se succed conform celor ariitate la biologia acestora.a u Mirimea femelelor adulte in acest stadiu este de circa 1-2 mm ~i prezinti o culoare deschisii (culoarea pielii). care trideazi prezenp larvelor secundare. cind se pot observa pe rimurele mici ghemotoace albe-argintii de cear5. diptere etc. Numiritoarea in cursul toamnei pe unii arbori reprezentativi a ou5lor de iamii la lachnide Si a larvelor la lecaniide pe arbore sau pe metru liniar de ramur5. deoarece este nerentabil s5 ~i se efectueze deplasarea la stupiirit pastoral in momentul in care stadiul biologic de secretie a manei se apropie de sfir~it. identificarea producZitorilor de man2 din zona vizati trebuie s5 se efectueze cu una pin5 la trei siiptimini inaintea culesului. Cu cit densitatea coloniilor de furnici este mai mare pe unitatea de suprafatii.inrnulQ a herelor generatii. Cu ocazia fieciirui control se inregistreazii prezenp ~i densitatea tinerelor colonii de lecaniide (numiir adulti pe metru liniar) qi frecventa furnicilor pe arborii de conifere sau de foioase. de asemenea. pentru lecaniida mare. insotite de r5celi $ uni. constituie hrana preferat5 a viespilor. De asemenea. date utile pentru aprecierea perspectivelor de cules in sezonul apicol urmiitor. pot constitui. In cazul lachnidelor. mai apar vizibil adultii care ~ i . primele controale ~i investigafii pe teren trebuie sii se efectueze intre 1 ~i 5 mai. . intre 20 qi 30 ficut intre timp aparitia de sub solzii mugurilor. ceea ce determinii uneori o hmultire puternic5 a lor in aceste locuri. Este stadiul inceputului activ de secrefie gi fenologic corespunde cu faza de inmugurire a molidului ~i a stejarului sau a altor specii de foioase.MANUAL UL APICULTORUL UZ gi mana insii~i. controlul arboretelor de molid ~i stejar se efectueazg in cursul lunilor aprilie-mai. in cadrul prognozei pe termen scurt. pe arborii respectivi ~ i de asemenea. lini~tit5. Astfel. care in anumite masive incepe sii secrete manii in jurul datei de 25 mai. Dimpotriv5 o vreme caldii.).

VBntul are un efect diiuniitor. polenizarea se nume7te indirect5 sau Pncruciqat8. ornitofilii (prin intermediul unor piisiiri). Dup5 agentul polenizator (care transport5 polenul de la o plant5 la alta). Majoritatea plantelor rodesc ins5 numai prin polenizarea cu polenul provenit de la alte plante din acela~isoi.care. Ploile abundente ~i de durat8. malacofili (prin i n t e d e h l riiplu~telor)~i entomofilii (cu ajutorul insectelor) care se intilne~te 1%--majorit! ktea plantelor. hidrofil5 (prin intermditrbapei).culesul de man5 are perspective sigure atunci cind in perioada secrefiei. . r. Polenizarea culturilor agricole entornofile cu ajutorul albinelor Floarea reprezintiiorganul deinmultire sexuat5a plantelor. iar ~rin~fecundare produce contopirea gr5unciorilor de polen (elemente cu sexuale b5rb5te~ti) ovule (elemente sexuale femeie~ti). Pentrucaplantele sii rodeasc5 este necesar s5 se produc5 procesele de polenizare ~i fecundare. d e ~ fiecare dintre soiuri poate poleniza un al treilea soi.ifere. Din punctul de vedere a1 polenizFtrii. plantele pot fi: autofertile. Experientele au demonstrat cii polenizarea incruci~ati este superioari autopoleniziirii chiar la plantele autofertile. i Polenizarea care se efectueaz5 cu polenul propriu se numeSte direct5 sau autopolenizare. autosterile. cind se polenizeazi ~i fecundeazii cu polen striin de la alte plante sau alte soiuri: intersterile. creindu-se astfel conditii bune pentru culesul de man5 lat5 ciiteva concluzii referitoare la actiunea vremii in perioada de secretie a manei: . pe de o parte zborul albinelor. cind se polenizeaz5 ~i fecundeazg cu polenul propriu. 0 amplitudinein medie de 12°C qi o umiditate atmosferic5 de 70% constituie condifii optime pentru culesul de manil. impiedicind. 132 . vremea se menfine c5lduroas5 yi in general constant5 qi liniytit5.F MANUALUL APICULTORULUI inmultirea coloniilor de lachnide. cind nu se polenizeazii reciproc. urmate de riiceli. Dintre insecte principalul agent polenizator il reprezinl a1hpd. In acest caz.intensitatea culesului de man5 crevte in raport cu amplitudinea dintre temperaturile inregistrate in timpul noptii ~i cele din timpul zilei. aceasta devenind inaccesibil5 culesului. in functie de o seric de factori. influenteazi negativ at2t productia de man5 c i t ~i intensitatea culesului. iar pe de alt5 parte prin uscarea manei de pe fiunze qi ramuri. Prin polenizare se intelege transportul gr5unciorilor de polen de pe antere pe stigmatul se florii. polenizarea poate fi: anemofilii (prin intermediul vintului).55 w&I. participl la polenizarea ?-? .

pentru a asigura maxim de eficienp ca polenizator. inciirciitura la hectar. La culturile agricole num5rul stupilor amplasafi pe o vatr5 nu va depigi 50 familii de albine. Familiile de albine folosite la polenizare dupii 15 iunie se vor mentine in stare activ5. spre a-i feri de a r ~ i t puternice. Momentul optim al deplas5rii familiilor de albine pentru polenizare este inceputul infloririi. inc5lzindu-se mai repede. s5n5toase. La culesurile din timpul verii. pentru a primi multi lumin5 qi c5ldur5 solar5. in cazul deplasgrii prea timpurii intervine pericolul ca albinele &fieatrase yi s5 prefere florile plantelor spontane concurente. cu o populatie numeroas5 (minimum 30. Albinele sunt insectele cele mai utile omului. Modul de amplasare a stupinelor se face tin5nd seama de necesitatea polenizgrii complete yi uniforme. mugte. iar distanp dintre stupi va fi de cel putin 100 de metri. furnici.000 indivizi). In rest polenizarea entomofil5 este efectuata de bondari. ciind stupii apaqin unor stupine diferite. c5ribugi yi viespi. Necesitatea folosirii albinelor in mod organizat la polenizare a crescut considerabil in condifiile actuale. Tratamentul culturilor infloritk +P'd?e)&ijnai in Bod 9 . avind grij5 sii se ia m5suri corespunziitoare pentru impiedicarea roirii. in general se recornand5 ca stupii sii fie amplasafi aproape de culturi ~i unde este posibil. stupii se ayeaz5 cu urdini~ul spre est. matc5 tin5r5 ~i prolificii. albine s5lbatice. m5rimea parcelei. in stare activg. Pentru acfiunea de polenizare se recornand5 folosirea familiilor de albine puternice. Functia principal5 a albinelor hnaturi ~ieconomie este. densitatea culturii. provizii de hran5 suficiente. Se iau in considerare specia de cultur5. de agent polenizator. Pregltirea familiilor de albine yi tehnica polenizlrii Familiile de albine destinate poleniz5rii trebuie s5 fie intretinute in special in acest scop. puiet in toate fazele de dezvoltare. Este interzisii amplasarea stupinei pe direcfia de zbor a albinelor apacinind altor stupine (intre aceste stupine gi cultura de polenizat). 0 problem5 foarte important5 de care trebuie sii se tin%sea&$ te z~relarea tratamentelor efectuate pentru combaterea bolilor gi d5un5torilor cu ivitatea de cules qi polenizare a albinelor.MANUALUL APICULTORULUI plantelor in procent de 75-90%. dispersafi in grupe mici. stupii se umbresc sau se instaleazii chiar la umbrii. La speciile cu inflorire timpurie sau tiirzie de toamn5. culesul incepe dimineap devreme. cu 10-20 rame (in funcfiede sistemul de stup). deoarece extinderea pe suprafete mari a tratamentelor pentru combaterea bolilor yi diunitorilor culturilor agricole a dus la reducerea simtitoare sau chiar disparitia entomofaunei s5lbatice spontan polenizatoare. in primul rind. Albinele trebuie s5 aib5 asigmatmvzerve de e api.

se acfionead pentru stabilirea unor mijloace moderne pentru con~baterea bolilor gi diiuniitorilor plantelor agricole care sii nu aduca prejudicii ssnitifii gi activitifii familiilor de albine anga-iate la polenizarca culturilor. % Productia de miere. cu respectarea prevederilor legislatiei privind misurile de protecfiea familiilor de albine. a&ul.marul. Seminceri m u ~ t a r lucernii Seminceri trifoi. de asemenea. rapita. . piersicul. bostiinoasele (pepenii. care distrug diiuniitorii dar nu sunt toxice pentru albine.10 50-60 25. Una din miisuri consti in aplicarea tratamentelor cu insecticide selective. semincerii de leguminoase (lucerna. Principalele grupe de plante cultivate polenizate cu ajutorul albinelor sunt: pomii ~i arbugtii fructiferi.la mar soiul Qe@5orauriu. piirul..gutuiul. semincerii de legume (varza. sparcetl ~i legume 3-4 Familii de albine.1000 200-300 25-50 Polenizarea arborilor fructiferi Se apreciazi cii fir8 apicultur2 nu exist2 pomiculturii.IMANUALLILAPICU12TORUL CII excepfional. inul). plantele tehnicc (floarca soarelui. caisirl. pomii gi arbugtii fructiferi se grupeaz2 in trei categorii: specii autosterile . kg/ha 2-3 50-60 25-40 1-2 30-50 40-120 2-3 20-30 40. mu~tarul. trifoiul. posibilitatea folosirii mijloacelor de l u p ~ pe cale biologici. ceapa. zmeurul. prunul. hrivca. Delicios rogu. se studiazii. etc. sparceta). nr. viginul.). ciregul. coriandrul. guliile. coac2zul./ha Spor de recoltii. dovleceii). Cu toate c?i se polenizeazii gi fecundeazii cu p e ~ @ p r i uprin polenizarea cu ajutorul albinelor gi la aceste specii productiile . soiuri intersterile . ridichiile etc. dovlecii. Pentru asigurarea conditiilor optime de poleniziri eficiente. NumSirul optim de familii de albine in actiunea de polenizare a culturilor agricole entomofile CulturSi Livezi Floarea soarelui Rapitg.100 8. Piitul. specii autofertile . Dupii modul cum se efectueazii polenizarea.

pe de o parte este efectuatii polenizarea pomilor ~i asigurarea rodului. m&imea. Prin polenizarea cu albine a livezilor. 1991 privind unele miisuri pentru protecfia familiilor de albine impotriva intoxicafiilor cu pesticide". in general.Ordinul45 din 21 . care sunt diiuniitoare albinelor. pentru asigurarea rodului trebuie sii se tin2 seama de aceasti condifie ~i sri se planteze aliituri de soiurile de bazri ~i soiuri polenizatoare. Locul ideal pentru stabilirea vetrei de stupinii este in veciniitatea livezii. in limitele acesteia albinele realizeazii producfii mai mari de miere. de la salcgm. cind atit cei ce le aplicii cit ~i definiitorii familiilor de albine trebuie sii ia miisurile de protectie a albinelor care se previid in . in cazul distantelor mici. pregiitind-o pentru culesul principal. & 4 . se imbuniitm I asem=?.MANUALUL APICULTORULUI La infiintarea livezilor. evithduse zborurile lungi care uzeazii albinele. dupii ciiteva rgnduri din soiul autosteril sau intersteril. iar randamentul la cules creSte. fa@ de cei a~ezatila jumiitatea acestei distanfe. hranii atit de necesarii primiivara pentru cre~terea puietului ~i dezvoltarea familiei. stupii a~ezafi la o distanp de 1. in numai cgteva zile albinele trebuie sii aibi create cele mai bune conditii de activitate. ~nciirciitura optimri recomandatii la polenizarea livezilor este de 2-3 familii de albine la hectar. in raza economic2 de zbor a albinelor. un rind din soiul polenizator sau se vor planta toate pe acelagi rind. uniforrnitatea. Din datele pe care le detinem. Deoarece perioada Infloririi unei specii pomicole este scurtri. iar pe de altri parte. pe liingii sporul c$n ati?%aportul albinelor determinii ~i imbuniitiitirea calitativii a fructelor priviqd @ u ~ . ceea ce reprezintri venituri suplimentare. in livezile tinere. pregritirea folosite primiivara timpuriu la polenizarea pomilor qi arbu~tilor albinelor trebuie ficutii incri din toamna precedentri. dispersati In grupuri mici. 0 problem2 de mare insernniitate ~i o atentie cu totul deosebitii trebuie acordati combaterii bolilor ~i driunBtorilor pomilor ~i arbu~tilorfructiferi cu produse chimice.200 metri de livadii aduc o contributie de 85% prin polenizare. mai ales primelor douii categorii de plante. albinele beneficiazii de culesuri timpurii de intrefinere de nectar dar mai ales de polen.X. Amplasafi aproape de livadri. albinele nu se uzeazri ~i pe lsngii o polenizare saturatii pot realiza ~i productii timpurii de miere care variazii intre 25 gi 40 kglhectar. cu inflorire mai redusri se amplaseazii un numiir mai mic de stupi. care sii asigure polenul necesar. Momentul optim de deplasare este marcat de inceputul infloririi primelor soiuri.. pentru asigurarea unei poleniziiri uniforme ~i complete. se obtin sporuri de p&ue$ie de 5060%. in acest fel. Aceste tratamente se aplicii in mod exceptional in perioada infloririi unor specii pomicole. care au cel putin 6 rame cu puiet. Pentru familiile fructiferi. ) 1 . De regulii se recomandii amplasarea stupilor in interiorul livezii. forma ~i confinutul in vitamine. Aceasta se realizeazii intercalgnd.

Alfituri de celelalte misuri agrotehnice. dupfi efectuarea unor zboruri de orientare prealabile. cabana. un pom. sau instalarea unor repere cum sunt panouri de diverse forme ~i culori sau altele. principals plant5 uleioas5 cultivat5 in fara noastr2. astfel pe o tarla lung5 gi ingust5 se recornand5 s5 se instaleze dou5 stupine. c5te una la fiecare capit a1 culturii. seminte realizat prin polenizarea cu ajutorul albinelor gi 50% media fiind de 335 kg la hectar. special amenajat. realiziindu-se astfel o polenizare uniform5 gi complea. cregte rezistenp la cfidere a fructelor qi se obfin productii stabile gi regulate. se recornand5 avezarea stupilor in partea unde s-a terminat ins5minptul gi inflorirea se produce mai tirziu. Polenizarea florii-soarelui Floarea-soarelui. Pentru a evita depopularea stupilor prin rfitacirea albinelor. polenizarea contribuie la marirea a semintelor. 0 conditie determinant5 pentru efectuarea unei poleniz5ri eficiente a floriisoarelui gi obtinerea productiilor mari de miere const5 in orientarea gi amplasarea corect5 a stupinelor la cules. Deplasarea stupilor la tarlalele de floarea-soarelui se face cind cultura este inflorit5 in procent de 5-7%. Fa@ de tarla. cu o pondere economic5 insemnaa. ca gi procentul de ulei continut in seminte. Pentru asigurarea polenizirii optime a culturilor de floarea-soarelui norma de familii de albine este de 1-2 la hectar. pentru c5 astfel albinele sunt determinate s5 cerceteze uniform intreaga cultur5. pentru ca contactul cu florile si se fac5 treptat. este o specie cu polenizare tipic entomofil5 care se realizeazg aproape exclusiv cu ajutorul albinelor.MANUAL UL APICUL TORULUI rezistenfa la boli ~i diiunfitori. la distant5 de 2-3 metri unul de altul. se recornand5 agezarea stupilor in preajma unor repere naturale care pot fi: cumpana de la fintin5. Amplasarea stupilor se poate face la o oarecare distant5 de tarla. frecvent5 la culesul de floarea-soarelui. Pe ling5 sporul cantitativ.polenizarea dirijat5 gi completii cu ajutorul albinelor. S-a stabilit c5 exist5 o corelatie direct5 intre potentialul nectaro-poleniferI! frecvenfa cercetgrii de c5tre albine a soiurilor gi hibrizilor de floarea-soarelui aflati in cultur5 cu productivitatea lor in seminte ~i ulei. Se va evita vecin5tatea drumurilor intens circulate de oameni gi animale. La amplasarea stupinei se fine seama gi de forma lanului. se reduce periodicitatea de rodire. sau interpunerea acestora intre lanul de floarea-soarelui vi locul de amplasare pentru a evita distrugerea albinelor sau eventualele accidente care pot fi provocate de albine. pe loc deschis. tehnologia culturii florii-soarelui prevede ca una din condifiile esentiale pentru obtinerea recoltelor sporite . precum gi o importanti . .

stupii se amplaseaz5 in imediata vecin5tate a lanurilor la 50-100 m distant& in cazul suprafetelor mai mari. pe de o parte m5surile agrotehnice care concur5 la intensificarea secretiei de nectar gi sporirea gradului de atractivitate gi totodata activitatea familiilor de albine care particips la polenizare.. flora concurent5. La aceste culturi se folosegte o inc5rc5turii de 2-3 familii de albine la hectar. Momentul transportarii acestor familii de albine la loturile semincere de lucern5 se face la inceputul infloririi (20-25%). Lucerna are o floare tipic5 de leguminoase: 9 stamine au filamentele concrescute. este avizata aproape exclusiv poleniziirii cu albine.). care 1% turitate este strins5 in caren5 ~i tinde s5 se elibereze. lucerna reprezint5 una dintre cele mai valoroase culturi furajere din zona de cimpie datorit5 calitatii superioare a nutreplui. acoperite pe toat5 lungimea cu filamentul celei de-astamine ~i prinzind in interior pistilul. incit s5 se efectueze o cercetare uniform5 gi completg a intregii suprafete cultivate. 8-10 familii de albine la hectar. formeazg coloana sexualii. Astfel familiile de albine trebuie s i fie puternice. Pentru condifiile din Cimpia Romin5 se recomandi. Pentru asigurarea eficientei maxime de polenizare a lucernei a fost elaborat un complex de recomand5ri privind. Amplasarea familiilor de albine se face in raport cu marimea gi forma lanului. Astfel. alte plante tehnice care beneficiazii de polenizarea cu ajutorul albinelor sunt: rapip gi muytarul. prezentiind a~a-numita . Polenizarea culturilor semincere de IucernSi in agricultura noastr5. agrotehnica aplicata culturii.MANUAL UL APICUL TORULUI in afar5 de floarea soarelui. Misiunea de eliberare se realizeazii cu ajutorul i n s e c e w i s r n u l de % 137 S fl . Lucerna este o plant5 tipic entomofila gi in conditiile diminuiirii simtitoare sau disparifiei entomofaunei polenizatoare spontane. Aceasta se datoreazii conformatiei anatomo-morfologicc deosebite a florilor. pentru suprafete mai mici de 5 ha.100 kglhectar. se vor fixa mai multe vetre de stupin5 in lan gi la capetele tarlalei. rezultind un spor de recoltii de 20-30% gi o productie de miere de 40.Se recornand5 ca in zona unde se aflii cultura avizati poleniz5rii s5 nu fie plante inflorite din flora spontan5 sau cultivati care s i o concureze. pentru polenizarea lucernei. stupii r i m h i n d pin5 la intrarea in pirgii a semintelor de lucer~lii.foame de polen". etc. Norma de familii de albine la hectar se stabilegte in funcfie de soiul sau hibridul cultivat in anumite conditii ecologice (entomofauna polenizatoare. cu minimum 8-10 rame cu puiet in aga fel ca cerintele biologice pentru polen s5 fie maxime. factorii meteorologici.

Pentru imbun5tifirea tehnicii de polenizare a lucernei. iar productia de seminfe de 3 ori. apoi siropul se r5ce~te adaug5 florile de lucern5 cur5pte de parfile verzi. Acesta reactioneazi intens la polenizarea cu ajutorul albinelor. Pentru polenizareaculturilor rovu stupina se amplaseazB la o distant5 maxim5 de 500 de cazul unor distante rnai mari efectul poleniz5rii se mic~oreazi insemnat. care elibereaz5 coloanele sexuale ce lovesc capul qi corpul insectei jenindu-le gi determinindu-le dup5 citeva experiente s5 le evite.exploziv". in c5utarea hranei. De aceea pentru intensificarea procesului de polenizare ~i sporire a atractivitgfii culturilor de lucem5 fa@ de albinele melifere se poate aplica metoda dresajului care urm5re~te formarea reflexelor con-ditionate la albine. se obtin sporuri de s8rnilnf5 de 50-60% ~i totodat5 recolte de miere de 25-200 kglha. Cea rnai frecvent5 metod5 const2 in hr5nirea periodic5 a familiilor de albine cu infuzie de flori de lucern8 indulciti cu zah8r. La culturile semincere de trifoi roqu se folose~teo norm5 de polenizare de 3-4 familii de albine. albinele deschid florile. tip in care coloana sexualia florii iese brusc din caren5 in urma vizit5rii de c5tre insecte qi nu revine in pozitia initial5. Polenizarea culturilor semincere de trifoi roSu 0 alt5 plant5 furajer5 cu important5 economic5 mare prin valoarea nutritivi ~i rolul sau in sporirea fertilitgfii solurilor este trifoiul rovu. Prin polenizare cu ajutorul albinelor. introducind glosa in interiorul florii qi extr5gind nectarul fir5 s5 le deschid5 ~i deci fir5 a efectua polenizarea. rnai atractive pentru albine. Dresajul aplicat la polenizarea lucernei cre~te frecvenp de cercetare a albinelor de 5 ori. in lucr5rile de ameliorare se urmaresc dou5 c8i: obtinerea de albine cu tendint5 pronunpti de polenizare a lucernei. rnai ales la cele tinere. Albinele culegatoare de nectar s-au adaptat acestei situatii abordind uneori florile lateral.. Infuzia se prepara astfel: pin5 la 30°C qi se se fierbe 1 litru de ap5 cu 1 kg de zahgr. odat5 cu plecarea insectei. la unele . in paralel cu obtinerea soiurilor de lucem5 cu un confinut rnai mare de polen. S-a observat c5 albinele tinere viziteaz5 lucerna in proporfie rnai mare fa? de cele adulte. in proporfie de 114 piin8 la 113 din volumul siropului. pe de o parte condifiilor nefavorabile iar pe de alt5 parte lungimii prea mari a tubului floral. Dresajul se aplica in prima zi de polenizare ~i se repeta din douB in douB zile pe toat5 durata infloririi maxime. Zilnic se administreaz5 unei familii de albine 100-200 ml sirop. pin5 la crearea reflexului de respingere.MANUAL UL A PICUL TORULUI deschidere a1 florii se incadreaz5 in tipul . In unii ani. datorit8.

Polenizarea culturilor semincere legumicole in fara noastr5 culturile legumicole au o deosebiti insemnitate pentru asigurarea hranei populatiei. in lunile iunie-iulie. guliile. Totodati albinele beneficiaza de un bun cules. dovleceii. sulfina.150 kg miere la hectar. Acestea se seaman5 in benzi cu cultura de baz5 gi infloresc inaintea ei. limba mielului. ridichile. aceasti? cultur5. De asemenea. sparceta.MANUAL UL A PICULTORUL UI soiuri care dep5qegte lungimea trompei albinei face nectarul inaccesibil gi albinele nu cerceteaza prea mult florile trifoiului roqu. se pot folosi culturi de ademenire cum sunt: facelia.5 in culturi intercalate qi 1 familie de albine in culturi pure. varza. rezult5 un spor de productie medie de s5minf5 de 66%. La aceasta se adaug5 qi cantitatea de 25-50 kg miere care se obfine la hectarul de culturi. Bostiinoasele (pepenii. incep sB cerceteze qi florile trifoiului roqu care infloresc in continuare. folosindu-se o inc5rciturii de La 3 familii de albine la hectar. pepenii etc. datoritii infloririi lor e~alonate. cultivafi pe suprafete Insemnate. oferind familiilor de albine culesuri intense qi de lung5 duratii. Sporul de legume obtinut la culturile de legume pentru s5minfi este de 200-300%. care s i poatii fi cercetate de albine. Norma de familii de al-bine folosite la semincerii de legume variaz5 intre 2 qi 4. Sporul de aportul adus de albine este considerabil. Printre culturile semincere legumicole cele mai importante qi care reclam5 mai mult polenizarea cu albine. ceea ce sporegte intensitatea de cercetare a culturii de 20 de ori. Pentru cregterea eficientei polenizarii cu ajutorul albinelor se urm5reqte totodata obtinerea de soiuri de trifoi roqu cu tubul floral mai redus. morcovii. inc5rc5tura cu familii de albine la hectar este de 0. dovleceii. in acest caz este necesar s5 se aplice dresajul albinelor prin metoda descris5 la lucerni. dovlecii) furnizeaz5 culesuri de nectar ~i polen in timpul verii ~i inceputul toamnei cind flora melifer5 este mai slab reprezentat5. Albinele fiind atrase qi antrenate la cules de aceste plante. Prin polenizarea cu albine a culturilor semincere de trifoi rogu se rea-lizeaz5 un insemnat spor de producfie de seminfe la hectar de 200-300%. obfinindu-se 30. etc. oferind albinelor surse de hranii abundente ~i efectuind totodata polenizarea. r5spunzind cu sporuri insemnate de recolt5 sunt: ceapa. Semincerii de ceap5. cifrindu-se la 139 s rC . infloresc vara.

cantitativy calitativ. cu albine culegiltoare numeroase.MANUAL UL APICULTORULUZ Polenizarea culturilor de csp~uni solarii din Pe m5sur5 ce suprafetele cultivate cu c5pguni in sere y. Aplicarea acestor m5suri de ordin agrotehnic ~i fitotehnic.. capabile s5 realizeze polenizarea saturatA a culturii. la dou5 zile. in 0 prim5 conditie a unei poleniz5ri eficiente consti in folosirea de familii puternice. in functie de soiul cultivat si conditiile ecologice.68 din 24 iulie 1998 al Ministerului Agriculturii gi Alimentatiei . Dresajul se aplic5 la inflorirea maxim5 a culturilor. Pentru ca eficienta acestei actiuni sii fie maxim$ este necesar s5 se aplice un complex de m5suri care sa contribuie la cregterea productiei de fructe. Norma de polenizare la cultura c5pgunilor in solarii e<te de 8-.Norme metodologice orientative privind polenizarea culturilor agricole .i completi a intregii suprafefe. pentru ca cerintele biologice pentru polen ale familiei de albine s5 fie maxime. cu sirop de zah5r in concentratie de 1. Familiile de albine se intretin gi stimuleaz5 prin hr5niri periodice. problema poleniz5rii lor cu ajutorul albinelor a devenit tot mai actuali. Deplasarea ~i instalarea stupilor in solarii se face la aparifia primelor flori in cultur5. aviind 3-4 rame cu puiet. contribuie la intensificarea poleniz5rii c5p~unilor solarii. Modul de amplasare a stupilor se face in raport cu m5rimea qi forma solariului. Ca y.8 kg de zah5r la 1 I de ap5.10 familii de albine. in aga fel inciit s5 asigure cercetarea uniform5 y. u Organizarea actiunii de polenizare a culturilor agricole entomofile c ajutorul albinelor pe intreg teritoriul t5rii se realizeazi in baza Ordinului nr. administriindu-se zilnic 100200 ml de infuzie pe familia de albine.i solarii au crescur an de an. care const5 in hrinirea periodic5 a familiilor de albine cu infuzie de flori de ciipguni indulcit5 cu zahir.i la lucern5 gi la c5pguni se poate aplica metoda dresajului.

.

La familiile puternice. Se $tie. + Cuiburile se desfac doar in cazurile in care familia este susp 5 d t boli sau orfan2.MANUAL UL APICULTORUL UI Lecfia 6. constructia fagurilor artificiali. familiile puternice pot realiza productii ridicate dar dezvoltarea respectiva ~i valorificarea eficient2 a culesurilor se poate face folosind doar stupi de mare volum. . Prin buna organizare a muncii de intrefinere. tendinfa de roire. a! cuiburilor.se sparge cuibul. stupii verticali cu magazine ~i stupii orizontali. La familiile slabe se iau toate m2surile de intiirire a lor . inssnnarea ramelor ~i fixarea fagurilor artificiali. . cl2direa aici ~i concluzia c2 asigurarea spatiului de cre~tere de faguri noi ~i prevenirea roitului este posibil2 doar in stupi de volum mare. se schimbii evenc~al matca. se administreazii susfinut hriiniri stimulente. in acest fel. l2rgirea repetat2 a cuiburilor prin introducerea de rame. numiirul de faguri cu puiet ~i cantitatea de hran2. pregatirea materialelor . lucriiri care in majoritatea lor se executii in perioada de iarn5 sau in perioadele dintre culesuri. Pentru a determina puterea familiei de albine. Cregferea gi ingjrijirea albinelor in dilerife sisfeme de sfupi Este binecunoscut faptul cii. se elimin2 lucriirile de volum cum ar fi controlul amiinuntit. se ajut5 cu faguri cu puiet. pe dou2 corpuri. ram2 cu ramii. De intensivii a puietului. sortarea fagurilor ~i topirea celor reformati. este suficientii ridicarea corpului ~i observarea fagurilor fir2 a-i scoate din corp. fixarea ~i impachetarea fagurilor in vederea deplasiirilor in pastoral. majoritatea lucr2rilor executate de apicultori se rezumii la cele pregiititoare (incheierea ramelor.cum sunt: stupii multietajati. repararea fundurilor). perioada sezonului activ putind fi folositii doar pentru intrefinerea familiilor de albine. + -. Controlul nerational cu desfacerea completii a cuibului. de asemenea. Intretinerea yi exploatarea familiilor de albine C stupi multietajati n in cazul folosirii stupilor multietajati intretinerea familiilor de albine este diferit2 de aceea de intrefinere a familiilor in stupi verticali cu magazine sau orizontali. % i . activitatea apicultorilor cap5tii un ritm uniform. in conditii nonnale de cules. fir2 a considera fagurii pentru acumularea nectarului ~i a p2sturii in timpul culesului.corpuri pentru Igrgirea cuibului la valorificarea culesurilor. cB pentru dezvoltarea normal2 a unei familii sunt necesari 14-16 faguri.friinea ezvoltarea familiilor de albine yi scade productivitatea muncii.

Prin aceast5 lucrare se stimuleazii in corpul de sus. In cuibul compact. pe m8sut ce consum5 rezervele de hran5. sunt create conditii optime puietului. Gr5 desfacerea cuiburilor ~i analizarea ramelor in mod separat. intre cele dou5 corpuri se pune 0 foaie de carton asfaltat. de regul8. timp in care familia ocup5 bine corpul de sus. In cazul familiilor normale acestea nu vor mai fi controlate trei-patru s5pti5mini. in mod normal ins5 familia se menfine in continuare pe doui corpuri ~i in perioada de prim5var5. sunt iernatc tot pe dou5 corpuri: dar se iau misuri pentru ca ghemul s5 se formeze toamni in corpul de sus. toate aceste lucr5ri putindu-se executa la familiilc puternice. p5strare a cildurii in cuib. Din momentul in care albinele incep s5 ocupe ~i faguri din corpul de jos iar puietul este intins pe 7-8 inversarea corpurilor. cuibul de iernare poatefi protejat pe o latur5 sau pe ambele laturi cu cite o diafragma. puiet ~i hran5) sunt concentrate in ace1 moment in corpul de sus. corpul dt jos este gol. pentru cre~terea In momentul reviziei de prim5var5 se face un control sumar prin care se stabile~teprezenta puietului de toate virstele ~i cantitatea de hrani. Familiile mai slabe. cu o poqiune liber5 pentru trecere. in timpul iernlt albinele se deplaseaz5 incetul cu incetul din corpul de jos in cel de sus. dup5 care cuibul se izoleaz5 termic pe deasupra ~i dac5 e cazul. in timp ce la stupii verticali cu magazine sau la cei orizontal~ strimtorarea cuibului in perioada de prim5var5 este legat5 de lucr5ri laborioase $1 cu consum relativ mare de f o c i de munc5. 15rgirea spatiului pentru valorificarea culesurilor prin adaugarea de nc corpuri sau magazine. inversarea corpurilor in vederea intensificarii cre~ten de puiet. restrins pe zece faguri. apicultorul suprimind doar in caz de necesitate corpul de jos. catre peretele frontalal corpului. In continuare.MANUAL UL A PICUL TORUL UI in complexul de lucr5ri de intretinere a albinelor in stupi multietajati intf revizia de prim5var5 cu care ocazie se cur5F ~i se iau m5suri suplimentare d. la stupii multietajati aceast5 lucrart se simplific5 foarte mult. organizarea de-plas5rii in stupgrit pastoral. care ocup5 pin5 intr-un corp de albine. recoltarea mien qi pregatirea pentru iernare. pe care-l trece in rezerv5 pin5 ce familia ajunge s5 ocupe bine un cotp de albine ~i puiet. familiile puternice ierneaz5 pe dou5 corpuri. unde conditiile de microclimat sun1 Intrucit de executarea la timpul optim a inversirii mare m5sur5 dezvoltarea familiei qi valorificarea culesului A d 142 . la ieqirea din iarn5. intregul cuib (albine. Dac5 familia ocup5 mai putin de 7-8 intervale. Obiqnuit. in acest fel. Pentru o mai bun5 iernare. se mai reduce din deschiderea urdini~ului.

matca trecind singur5 pe fagurii din corpul de sus in care se va forma cuibul in continuare. iar cel de jos din care ies in permanen@albinele tinere care sporesc efectivul de o oarecare aglomerare. fapt care ajutii odati mai mult la stimularea ouatului m5tcii.Asigurarea spa[izrluipentvu cre~terea puietului a)situatia la intrarea in iarna'. b). pozitie in care se menfine piin5 la prima inversare. in 143 k C- . in acest fel se d5 posibilitate albinelor s5 curefe qi s. se poate incetini creqterea puterii familiei prin sc5 din lips. nu s-au ridicat inc5 complet in corpul de sus. Este o bun5 ocazie de a tria qi fagurii de cuib din corpul de jos. de asemenea. Aceste familii sunt lasate s5 se dezvolte in forma in care sunt. Spre sfiirqitul prim5verii qi inceputul verii corpul de sus este in mod obiqnuit plin cu puiet de toate virstele. crescut in timpul iernii qi a1 primiverii timpurii. puternice la ieqirea din iarn5. precum qi cl5direa fagurilor qi prevenirea frigurilor roitului. acum eliberafi de rezerve de hran5. d)inversarea corpurilor Sunt cazuri in care unele familii. in prezenp unui cules de intrefinere.53 .MANUAL UL APICUL TORULUI principal de la salciim. incep s5 fie claditi. In aceste corpuri se pun. innoirea periodic5 a fagurilor este o practic5 ce favorizeaza starea de sinitate a stupului. fir5 intirzieri. corpul al doilea se adaug5 pentru inceput sub cuib. Dac5 in acest moment se intiirzie cu treilea corp. 1-2 rame cu faguri artificiali care. La familiile care la ieqirea din iarn5 au fost lasate pe un singur corp sau care au iernat pe un singur corp. Dup5 aceasta se va proceda la obiqnuita inversare a corpurilor conform schemei descrise mai sus. eliminiindu-se cei negri qi necorespunz. astfel inciit m5tcile s5 aibi in permanen@ spatii libere pentru ouat in corpul de sus.tori. A Fig. c)situa[ia cuibului in primcivara'. in i timp ce va i e ~ puietul din corpul de jos. de spatiu qi chiar prin aparifia frigurilor roitului. lucrarea trebuie executata la timp. ocupind un spatiu insemnat qi in corpul de jos. preg5teascB pentru ouat fagurii din corpul de jos qi s5 transporte in cuib mierea din fagurii acestui corp.

celulele sunt ocupate in mare rnisu~ cu piisturii.e"tieicorpuri. Dupii refacerea unitiifii cuibului matca are din nou posibilitatea s i oui intens. iar In corpul de jos fagurii se elibereazii de puiet. se impune adiiugarea celu de-al treilea corplmagazin. care se giisesc in cazul acesta in centrul cuibului. sub acestast monteazii o gratie despiirfitoare: in lipsa fagurilor cu puiet. intreaga lor energie este indreptatii catre completarea golului creat yi in primul rind pentru cliidirea noilor faguri artificiali dafi. pe ling5 fagurii goi se vor intercala yi ramecs faguri artificiali. nu se ma1 manifest2 pin2 la sfiryitul sezonului. in corpul de sus in care se giisevte aproapc tot puietul Gniir. dup efectuarea inversgrii. cel de-al doilea sister avind un efect deoscbit in combaterea frigurilor roitului yi stimularea cladin fagurilor artificiali. Prin introducerea la mijloc a celui de-a1 treilea corp se formeazii un spatu go1 pe care albinele nu-I pot suporta ~i pe care cautii sii-I corecteze. atit pentru cre~tereapuietului cit yi pentru acumularea nectriu$f%~tul ceu%rniere. Astfel. se u~ureazii recoltare: mierii din corpul de strcjt7.surii. Pcntru a impiedica ridicarea miitcii in corpul pentru miere. in timp ce albinele umplu cu miere celulele eliberate de puiet. De obicei. Prin inversarea corpurilor ~i adiiugarea celui de-a1 treilez corp aceste stiiri anormale sunt evitate. matca continuindu-qi normal activitatez de ouat in fagurii nou cliiditi din corpul nou introdus. de acee: in corpul a1 treilea yi in urmgtoarele. la culesul de salcim sunt suficienWe. Corpul al treilea poate fi pus atit deasupra celui de-al doilea. matca nu mai giiseyte loc pentru ouat. in aceste conditii instinctul de roire este anihilat yi dacg nu apar in continuare alte cauze care sii-l provoace. in aceastii perioadii albinele cl5desc foarte bine fagurii artificiali.MANUALUL APICULTORULUI operafia coincide de cele mai multe ori cu inceputul culesului de la salclm spatiul adiiugat folosind in acelayi timp yi pentru acumularea nectarului. Iiisind la discrefia albinelor fagurii din cart eclozioneaz& puietul. culesului. in tirnp ce in Y5 144 . cit yi intrc corpul dc jos yi cel de sus. Fiirii aceasta se deregleazii condifiile normale de creytere yi dezvoltare a familiilor de albine.? functie de puterea familiei yi de intensitatea culesului. iar in cel de jos pe miisurii ce puietul ciipiicit eclozioneazii. in aceastii periodii ea abordiind cu multii placere fagurii nou cliiditi. cele doug corpuri de jos vor fi ocupate cu puiet. Acest fapt se produce cu atiit mai mult cu cit matca coboar5 cu destul de multii greutate in corpul de jos. iar in unele cazuri chiar a celui de-al patrulea corp magazin. lnversarea corpurilor cstc un factor important in intretinerea familiilo: de albine in stupii multietajati.

zmeur. in primele doug corpuri ~inu in fagurii din corpurile superioare. rezerv5 de hranri. Ca urmare. in mod obligatoriu. puietul ocupi toat5 suprafap fagurelui. d e ~ ace~tia spatiu suficient pentru depozitarea i au nectarului cules.MANUAL UL A PICUL TORUL UI corpul din mijloc se g i s e ~ t e puiet de toate viirstele. lucru deosebit de grav pentru dezvoltarea in continuare a familiei. chiar in detrimentul puietului. acesta din urmi ciit rnai aproape de puiet.. in firi obi~nuitelecoroane de miere inalnite la rama standard (435x300 mm). pentru ca albinele s i rrimiini in continuare in stare activi. odat5 cu recoltarea corpului cu miere se face ~i inversarea corpului de jos cu cel de mijloc. In aceasti situafie. i n @ i l e i u l de . ccgptafi" de citre mitci. astfel incit poate apirea necesitatea asiguririi celui de-al patrulea corp cu care se procedeazg la fel ca yi cu al treilea.- \ 145 -7 . precum ~i de experienp acumulati de fiecare apicultor in parte. Fagurii fiind dispuqi la distante mai mari decit cele din cuib. minimum 5-6 kg de miere. in cazurile in care se lucreaz5 fari gratii despifiitoa'i-e. Pentru asigurarea rezervelor de hrani pentru iarni. la recoltare avindu-se grijti ca in familie s i rimiini. sub cel de striinsuri. rama de stup multietajat. pentru continuarea dezvoltirii normale a familiilor se va avea in permanent5 grija asiguririi mitcii cu spafiul necesar pentru ouat in paralel cu spafiul pentru depozitarea nectarului. pentru a fi rnai uSor abordat de albine. rnai ales in cazul in care dupi culesul de la salciim in zona respectivi nu rnai existi qi alte culesuri. in productivititii muncii pentru valorificarea in conditii rnai bune a vederea cre~terii culesurilor. Din aceasti cauzi chiar in familiile cu trei-patru corpuri se poate inalni situatia in care albinele blocheazii mierea ~i o ciipicesc. fiind pus ori direct deasupra corpului al treilea ori deasupra corpului cu puiet. Lucrarea se face la inceputul culesului de vara (tei. se aplici acele scheme de intretinere care corespund cel rnai bine conditiilor respective. Astfel. Desigur c i schema de intretinere descrisi mai sus nu este potrivitii pentru toate cazurile ~i in orice condifii de cules: in funcfie de acestea. coriandru.. Dupg culesul de la salciim puterea familiei continu5 sB creasci.) astfel inciit s i se asigure clidirea din timp a fagurilor artificiali necesari acumulirii nectarului. in condifiile ingrijirii unor efective mari de familii de albine. Din aceas6 cauzi. etc. sunt mai gr&u . in situatia recolGrii mierii din corpul al treilea familia poate fi Iisati complet E r i hrana. in locul corpurilor de striinsuri se folosesc magazine cu 8 sau 9 faguri care avind o greutate mai mica sunt mai uSor manipulate de citre apionlbr.\ . La culesul de floarea-soarelui se manifest5 deja tendin@ albinelor de blocare a cuibului ~i de asigurare a rezervelor pentru iarni. in cazul stupilor multietajati aceste rezerve sunt cu atit rnai necesare cu ciit in mod obi~nuit.

Lisate mai mult timp in stupi.MAh1C'ALi i L A PICCiL TOR U L C'I salcim se vor refine de la fiecare familie cite 1-2 faguri plini cu miere. momcntul schimbiirii miitcilor. fir8 defecte sail celule de trintori. Deasupra acestora se ayeazi corpul cu rezervcle de lirani pentru iarrii. dupii restringerea puietului. Fagurii se pistreaz5 In corpuri de sti~pi spatii special amenajatc. care se vor pistra in rezervii. avindu-se in vedere c i in ace~ti faguri se va creSte puietul in primivara usmitoare. dup5 puterea familiei. Dupii ce matca se imperecbeazii ~i inccpe s i ou5 in mod normal. crescuti in acest scop dints-o familie buni de priisilii. Se aleg dc regul5 fagurii mai inchiyi la culoare. roiul se uncvte cu familia de bazi dintre corpuri a podi~oruluiseparator. Spccificul intretinerii farniliilor de albine in stupi multietajafi consti in aceea c i ~nitcileavind la dispozitic un spatiu pentru ouat practic nelimitat se uzeaz2 mai repede dec5t in stupii de alte sistemc. Se d5 o botcii ciipicit2 gata de ie~ire. in condifii de temperaturr? ~i umiditate in corespunzitoare (16-18°C ~i 50-60% urniditate). ele nu pot mentine ridicat ritmul de ouat ~i prin aceasta nu pot asigura efectivelc necesare de albine culegiitoare. chiar in condifii bune de intretinere yi de cules. familia se lasii doar pe doui corpuri din care cel de jos cu resturi dc miere ~i piisturi ~i cu faguri goi in care a fost sau sc mai g5sesc unnc de puiet ~i cel de sus cu rezervele de hrani pcntru iarni. in cazul stupului multieta-jat esle mult mai bine de procedat in felul urmitor: in corpul al treilea se formeazii un roi stolon format din 1-2 faguri cu puiet c2picit gata de ieyire yi 2 faguri dc acoperire cu rezervele de hrani. astfel. Lucrarea se face ins5 c u destuli greutate dat fiind numirul mare de same ce trebuie controlate. Se cauti ca fagurii cu puiet s i nu aibi lame tinere necipiicite ~i nici inceputuri de botci. cipgciti. luindu-se toate misurile de combatere a g5selnifci ~i a rozitoarelor. fir2 a ciuta sau izola obiynuit matca tinis2 o eliminii pe cea bitsin5 din familia de 146 . Dupii illtimul culcs se ridicii corpurile cu micre ~i se lasii unul sau doui corpuri pentru puiet. La sfir~itul pcrioadci de toamnii. nu este recomandabil c a In ceea ce prive~te aceasta s i se faci in perioada de primiivarii cind familia este in dezvoltare y i cind orice intreruperc in aportul de ouii sc reflect2 negativ asupra cre~tcriiefectivului de albine pentru valorificarea culesului. in roi se scuturi atita albini cit s2 acopere bine toti fagurii. Din aceasti cauz5. Mult rnai indicat estc ca schimbarea mitcilor s5 se fac2 in ajunul sau in timpul culesului. Din aceasti cauzii miitcile trebuie schimbate mult mai des. cu celule regulate. familia pierde capacitatea de producfie y i intri mai uyor 'in frigurile roitului. chiar anual. 'intre fagurii cu miere avindu-se griji sii se intercalcze ~i faguri cu rezerve de p8sturB. Nu se mai facc nici o alti lucrare de orgartiyare a cuibului..

.

in prezent cimpia romineascii ofcr5 un cules foarte timpuriu de la pomii fructiferi si a. Si tuatii asemin%oarc se intilnesc ~i in celelaltc zonc ale firii. Buna ingrijirc a familiilor de albinc in perioada de preggtire pentru iernare asigur5 succesul in apicultur5. icrnarea f j r i picrderi ~i indeosebi valorificarea cu rezultate bune a culesurilor de nectar ~i polen. la salcim la care albinele ajung in mare parte insuficient dezvoltate. precum ~i a dezvolt5rii impetuoase a agriculturii moderne. a r51-nasin folosinf5 ~i a capitat o larg5 r5spindire stupul vertical cu 10 rame de cuib ~i 1-2 magazinc. la noi in tar.CIAhlC'AL C'L A PICUL TORUL UI Intretinerea ~i exploatarca familiilor dc albine in stupi verticali cu magazine Din marea varictate de tipuri de stupi vel-ticali cu magazine care au aparut in practica apicola ca rod al bogatei imaginatii a stuparilor. salcim este . Caracterizat prin simplitate in constructie. Ca urmare. Fat5 de p5~unile pgdurile intinse dc foioase cu amestec de tei ~i alte esente meli-fere din qi trecut. unde agricultura s-a extins inlocuind prin culturi dirijate fostele piduri sau finete naturale. formi compacti. Astfel. precum ~i cu volum suficient pentru dezvoltarea familiei.. accst stup corespunde atit necesit5tilor fiziologice legate de buna desfi~urare viefii familiilor de albinc cit ~i cerintelor activitifii profesionale a a stuparilor. u ~ o rde impachetat ~i de transportat. floarea-soarelui). de mentinesea puterii familiilor la un nivel ridicat in tot timpul anului depinde dezvoltarca familiilor de albine.. iarn5 pin5 la -. ~ o De cel de i > . sursele de cules de la noi din tar5 s-au schimbat ~i s-au grupat in alte pcrioade ale sezonului activ deciit cele in care s-a format albina autohton9. in prezent. Sub influcnta disparitici vechilor codri $i a aparitiei de noi plante melifere (salcim.

.

De ascmenea. gridinile de zarzavat $i bostfinoasele. intn~ciit acestea r5miinind in mijlocul cuibului vor fi folosite qi in continuare in primivari la creqterca puietului. Introducerea de faguri pentru ouat in mijlocul cuibului in aceasti perioadb este cu atit mai necesar2 in cazul aparifiei unui cules in naturcZ sau a amplasarii familiilor la un cules de toa1nn5(de balti.~zir~ile ta^r. care pdni la efectuarea ariturilor de toamni oferi culesuri de intretinere. in zonele viticole. acoperi cheltuielile de deplasare a familiilor de albine la aceste culesuri..ziisunt niult tnai eficiente deciit hrinirile stimulente datoriti aportului de polen proaspit. in cazul in care culesul sucului de struguri este prea abundent.ea. Mei7fii7er. ca fagurii cu miere proveniti de la acest cules si nu r2mini in cuib pentsu iernare. familiile de albinc beneficiazi de surse de cules pentru asigurarea hranei. intrucit acestea vor fi fonnate de citrc albine. ori hriniri suplimentare. Astfel. in aceasti situatie se pot folosi chiar faguri complet goi. intruciit fiind foarte bogat in substante minerale qi zahasuri nedigerabile pentsu albine. datorit5 ciruia cuibul poatefi blocat cu miere lipsind lnatca de spatiul necesar pentsu ouat. in acelasi tilnp se realizeazi qi o economie de zahiir qi polen care. diaree qi uzuri prematuri.iMAiliC/ALC'LAPICLIL TORUL C'l In acest scop se aleg faguri niai inchiqi la culoarc. fir: coroane dc miere. Cule. Aportul de nectar ~i polen sau hrinirea intensi determini dezvoltarea proceselor metabolice din organismul albinelor. se i~npune deplasarea stupilor la culesuri ori tirzii. firi defecte sau celule de trintori. zonele inundabile. Ramele cu i v i se pot pistra in rezervi pentru primivari sau se pot extrage i n ulesul este deosebit de abundent. in zona de amplasare a stupinelor. mai precis prin prezenfa in naturi a nectasului qi polenului. aceasti miere poate provoca neplgceri in Fncircfituri intestinale mari.stare nctivii se realizeazi prin lirinirea albinelor cu substantele energetice ~i plastice necesare. familii sau se pot extrage in cazul in care confin doar miere natural2 ~i nu provin din hriniri de toamn5 cu sirop dc zahir. 150 . Nu intotdeauna insi. Pentru crcarea spatiului pentru ouat se scot rame pline cu lniere de pe margini. Ca surse de culcs la sfirqitul verii qi toamna se pot folosi qi finefele din luncile riurilor.5 kg de ~niere in coroani pentsu a nu crea un go1 in mijlocul cuibului. se va avea griji ca fagurii introdu~i pcnt~u ouat s i aibi minimum 1-1. inclusiv secretia de lfiptiqor prin care se influenteazi qi activitatea de ouat a mitcilor. care se pot folosi pentru completarea rezervelor la alte i. de reguli. fiineati). Se va avea griji insi.farniliilor in . cu celule regulate.

.

~i in aceste conditii familiile normale. a celor br'itrine.-ea~ i i f c i l o ~ defecte sou epziizate este o acfiune deosebit de n czi necesarii ~i care. iar in unele situatii. evidenfa individual5 a dezvoltr'irii familiilor.5-2. albinelor le sunt necesare rezerve suficiente de hranr'i atfit in forma rezervelor interne . prin inregistrarea spaliilor de albine qi a ramelor cu puiet in niomentele principale ale sezonului (ie~ireadin iarni. Pentru aceastA decembrie. incepind din luna ianuarie sau chiar din puiet in spatiul limitat de dimensiunile ghemului. se poate face trierea ~i eliminarea miitcilor slab productive. temperatura in ghem fiind menfinut5 in permanen@ la nivelul de 35-36"C. ~i produs5 in continuare pe m5sur5 ce se m8re~te cantitatea de puiet crescut. recoltarea mierii la diferite culesuri.i. Cre~terea m5tcilor7 indiferent de tipul de stupi cu care se lucreaz3 trebuie s3 fie o preocupare principalr'i. La ie~irea iarn5 sunt necesare in familii din 5 . Dup5 cum se ?tie familia de albine nu hibemeazii in timpul iernii. starea sanitarii.MA. a productiilor realizate la diferite culesuri. in perioada de toamnii. crescut din suSe valoroase.VCrALC1LAPICII'LTORULUI /~loc~. Este absolut necesar ca in toate stupinele sii se tin5. Odatr'i cu aparitia puietului consumul se ridicii. in acest fel familiile ar fi lipsite de hran5 toc~nai momentul in mare nevoie de aceasta. In perioada de toamni 1n5tcile biitrine sau epuizate i ~ reinnoiesc foarte i greu ritmul de ouat chiar in prezenta culesului natural.cit ~i ca rezerve de miere ~i p5stur5 in cuib. 152 .. in continuarea iernr'irii consumul crescind la 1. originea ~i virsta m5tcii). in mod obligatoriu. c r e ~ t e activitate.corpul gras bine dezvoltat prin alimentatia abundent5 in timpul toamnei . in baza acestor date. Consumul de hran5 este mai sc5zut in primele luni ale iernii pin5 la aparitia puietului. Se va urm5ri ins5 ca materialul biologic nou introdus sil fie de calitate superioar5. Se va evita folosirea botcilor de roire sau de salvare aparute in familii cu productii sciizute doar pentru ci acestea sunt la indeminr'i. de calitatea materialului biologic depinziind in cea mai mare m5sur5 succesul in apicultur3.Okg lunar. albinele consumind mierea doar pentru mentinerea temperaturii in interiorul gheniului la circa 24-25°C. consum5 in primele luni ale iernii 700-800 g de hran5. eaaga perioadii de iernare fiind necesare circa 7-8 kg de miere. Miitcile necesare schimbului se procurr'i sau se cresc din vreme in stupini prin metodele cunoscute. putemice. Str8nsi in ghemul de iernare ea i ~ continua activitatea producind c5ldura necesari i mentinerii vietii. intrarea in iarnB. . pe ling5 selectia materialului valoros. lipsind familia de genera$ noi de albine tinere. preculn ~i a celor care in urma efortului depus nu mai pot mentine ritmul normal de ouat. Ar gre~eal3 dac5 la intrarea in iarn8 s-ar 15sa in familii doar aceasti cft. se realizeazr'i mult mai uSor ~i mai sigur deciit vara.

.

au fost ocupafi cu puiet $i care cuprind cantititi insuficiente de miere. albinele din fiecare interval putindu-se deplasa ~i avsnd acces doar la mierea dilitre cele doui same intre care se afli. 0 conditic absolut necesari in timpul ierniirii este asigurarea microclimatului propice. de La orsnduirea fagurilor cu miere se fine cont de principiile biologice ale dezvoltirii pc vertical5 a familiilor de albine care cer in pastea de jos a fagurilor sparii pentru puiet. pentsu iernare se folosesc doar corpurile stupilor ~i uneori in cazuri de exceptie se mai lass pentru iernare ~i unul din magazine. Pornind de la aceste considercnte. acei faguri care. p i n i la aparitia puietului mai putin importanti. Periodic trebuie tratati la temperaturi de 16. neuzati ~i cu rezerve abundente de lirani sunt principalele conditii pentru o bun2 iernare. far8 spafii suplimentare. cu albins tiingri. prin pistrarea unui regim termic ciit mai constant posibil de ap8 care apar in urma respiratiei y i a consumului de apa sau zapada carc intri in stup de la exterior. centrali. sau unilaterali. ferite de ~lmezeali impotriva giselnitei prin gazare cu bioxid de sulf. c i in prima jumitatc a iernii. In cuib sc lasa atiti faguri inciit spatiile dintre ei s5 cuprindi complet ghen~ul iernare.5 kg de miere scotindu-se.MANCIALUL APICUL TORC~LUl Pistrarea fagurilor pGni toa~nna face in inc8pel-i sau dulapuri uscate. Acestia se trcc dupi diafragm5 qi dac5 timpul pennite se desc5picesc pentru ca albinele s i transporte mierea in cuib. dintre acestea ultimele doui situafii fiind lnai putin indicate folosindu-se lnai mult in cazul familiilor slabe qi cu rczerve insuficiente. albincle putind lupta u ~ o cu frigul. sc lovituri etc. la formarea cuibului se va avca in vedere ca indeosebi fagurii centrali s i contini suficienti miere intrucit aceasta este zona cu cantitatea cea mai mare de albine. pulernice. Pregitirea familiilor dc albine in vcderea iernirii si asigurarea conditiilor optilne de iernare are o iriiportanti deosebiti pentru dezvoltarea acestora in perioada de primivari. Executarea din timp ~i in mod constiincios a pregitirilor pentru iernare $i intrarea in iarni a efectivillui doar cu faniilii putenlice. spati11 suficient pent11 iernarea falniliilor normale. Indiferent de modul de alnplasare a fagurilor se va urmiri s5 nu se lase in cuib faguri cu mai putin de 1. precum ~i de faptul c5 in timpul ie~nii albinele se pot deplasa dupi hrani doar in spatiul dintre same ~i nu se pot deplasa pe fagurii laterali. De aceea. Amplasarea rezervelor de hrana poate fi bilaterali. Totusi. iar in pastea de sus spatii pentru rezcrvele de hrani. in mod obi~nuit. mai sunt necesare anumite 111isi1riin decursi~liernirii pentru indepirtarea eventualelor stari critice care pot aparea la ilnele familii. in priniul rind. r 154 .1 P C . Corpul stupilor verticali cu magazine cuprinde 10 same. in toamni.

.

indici iernarea normali.biziitul pliingitor. caracteristic. luiindu-se toate misurile necesare ca interventia s i neliniqtcasci ciit mai putin posibil familia dc albine. . Resturile cazute pe fundul stupilor pot da. Observarea acestor resturi este mult uqurati prin amplasarea unei coli de hirtic sau de carton sub cuib care datoriti urdiniqului pe toati Iilimea stupului se poate manipula lesne. lipsa de ventilatie. Resturile sirace. stetoscop. sporit uqor la lovirea stupului. 61-2 a mai fi introdusi in cuqci. Cornpletar-ea~x>zer-velor l ~ r . Chiar qi introducerea unei rame cu miere la tnarginea ghemului se poate face pe loc.~ ~ n ti~rte Serbet sau plici de zahir candi dc. In cazurile extreme ins2 sc va putea deschide stupul ~i controla starea familiilor fir2 a se interveni in cuib. ne poate indica starea familiei dupi zgomotul pe care-l produc albinele in stare de repaos ~i ca r%spunsla lovirea stupului cu miina: .MANUALUL APICULTORULUI albinelor. aviindu-se mare griji ca la desfacerea ramelor din cuib albinele din ghem s i nu cadZ pe fundul stupului. aparitia diareci intr-un grad marc $i pitrunderea ~oarecilor stup. In cazul in care la controlul familiilor de albine in timpul iernii se constati unele nereguli se trece imediat la indepirtarea acestora. Ca stari anormale grave care sc cer itnediat indreptate sunt: lipsa hranei. giuri ficute de ciocinitori. in lipsa mitcii. Resturi de albine ~i de faguri.bsziitul continuu qi uniform. apirute eventual la urdiniv sau in fata stupilor. In a dou5 familii e mai bine ca lucrarea s i se execute la cilduri. de asemenea. pe in i.zumzetul slab ca un fiiqiiit indici lipsa hranei. de asemenea. indicii pretioase privind iernarea albinelor. matca putiind fi dat2 chiar $i direct. Cantititi mari dc albine moarte. dupi care revine imediat la normal. albinele fiind pe cale de a muri de foame. cu grij2. n~irtcii cazul familiilor orfane se poate face. prin descl~idereastupului $i avezarea plgcii sau a turtei de qerbet deasupra ghemului. fire de paie qi frunze uscate. umezeala yi mucegaiul indici o iernare defectuoasi. p%qidin aceste resturi ingrimidite la urdini~ indici prezenta qoarecilor. ca s2 nu se striveasci albina. dovedesc o iernare normali. indici lipsa mitcii. pentru ca . urme de animale sau de pisiri intre stupi sau pe stupi. in general din ceari de la cipicele qi cu putine albine moarte. La controlul de iarni se va evita deschiderea fir2 rost a stupilor pentru a nu deranja familiile de albine. Controlul auditiv %cut la urdiniq cu un tub de cauciuc. . cu i i de se face direct pe locul din stupini.

.

). 0 atentie deosebiti trebuie acordati $i calitatii mitcilor lisindu-se i n familii doar acelea care inci din primivari timpuriu iricep s8 depuni intens ~i colnpact puiet nonnal. LIII 1-01 dcosebit avindu-l in stimularea ouatului mitcilor. Pcntru accasta se va avca griji ca albinele s5 fic asigurate in pcrmanenti cu hran8 atst encrgetica (miere. se trece treptat la Iirgirea cuibului mai intii prin introducerea a ciite unui fagure b n u la de ouat (faguri mai inchi~i culoare cu celule de albine. neuniforrn. infcctati cu diferiti microbi. Puietul in cantitate mica. trAntori[i. de albincle intrefinindu-se in principal din rezervele din stup. cu c2picire bombati indicii matca uzat8. sirop) cit ~i plastic5 (pisturi. Adiugarea acestor faguri se va face la un interval de 6-7 ca r e u ~ e ~st ieocupe cu puiet atit fagurele nou introdus c8t qi 158 . in continuare.iWANUALUL APICUL TORUL U l Odati cii aparitia primclorflori de primivari.~ procure apa din i i surse ocazionale (~anfuri. bilfi etc. polen. Un rol deosebit il are in aceasti perioadi asigurarea albinelor cu api. care trebuie imediat eliminati. activitatea de culcs a albinelor incepc. efecti~area hrinirilor dc stimulare dupg procedeul folosit ~i in toamn8. Din momentul in care 3-4 faguri acoperifi cu puiet aproape pe toati Fnilfimea. acesta fiind inc5 dcsti~l slab. inlocuitori de polen). batrin8. iar albina 5-6 intervale se pot introduce direct in centrul cuibului faguri pentru cuibului). aceasta fiindu-le necesari in procesul de cre~tere puietului. dup8 trecerea momentului critic a1 schimbirii albinei ~i al aparifiei albinei tinere in cantitate tot mai mare. fir5 celule de triintori sau deformate) intre ultimul fagure de puiet yi cel de acoperire. Trebuie si a se evite practica g r e ~ i t a unor apicultori care lasi albinele s i . Mitcile se vor schimba cu altele de la rezervi sau prin unificarea fatniliei cu alta mai slabs ca putere dar cu matci de buni calitate. in acest fel albinele vor folosi dc ccle mai multe ori o a p i murdarii. N u ne putem baza ins5 pe culesul din naturi. bacterii sau microorganisme d&unitoarecare pot intoxica albinele ~i puietul. producind pierderi in efectivul de albine sau sl8bindu-le rczistcnfa fat5 de boli.

.

Combaterea roirii la familiile la care aceasta a aparut se va face prin diverse metode ciiutindu-se. astfel incit mitcile s 5 .friguri/orroirii se las5 familiilor un spatiu cit rnai mare prin reamplasarea magazinelor pe stup dup5 extractia mierii. fapt cu totul nedorit. s5 scad5 intensitatea ouatului. Prin schimbarea locului familia roitoare pierde pentru o perioads albina zbur5toare $i se poate indreptzi. in aceast5 perioadli trebuie acordatii toat5 atentia dezvolt5rii familiilor prin stimularea cre~tcrii intense a puietului ~i prevenirea roirii.3 k t c a pe o ram5 cu puiet neciipiicit ~i cu albina zburiitoare care n n % & f? 160 . Penfru prevenir*ea. limitarea acestuia putind duce la sl5birea familiilor in perioada urmiitoare. acoperire ~i amplasarea lor intr-un stup pe alt loc in stupin%. avindu-se in vedere c5 familiile respective practic nu mai pot valorifica culesurile de var5. De aceea. iar in caz de canicul5 se creeazii posibilit5fi de ventilatie suplimentari prin ridicarea magazinelor fat5 de cuib prin introducerea unei pene intre corp ~i magazin ~i se asiguri umbrirea stupilor. In vederea valorific5rii culesului de la tei. In primul rind se va c5uta oprirea frigurilor roirii prin suprimarea botcilor qi prin ridicarea periodic5 de rame cu puiet ~i albine pentru formarea de nuclee sau roi stoloni. Se introduc faguri buni pentru ouat.~. albinele pe timpul culesului de floarea-soarelui avdnd o putemicii tendint5 de blocare a cuibului. folosirea celor mai simple ~i mai u$or de aplicat.la multc familii se creeazii condifii propice pentru intrarea in frigurile roirii. Stimularea cre~teriipuietului se face prin asigurarea spatiului necesar pentru ouat. Uneori se pot opri frigurile roirii prin inversarea locului de amplasare a1 familiilor intrate in frigurile roirii cu o alt5 familie mai slab5.in familie 15 n a . in mod normal.lhlt mai sigur5 F combaterea roirii este ins5 aplicarea metodelor de n roire art cia15 dintre care cea mai simp15 este ridicarca tuturor ramelor cu puiet qi albi a . Nu se iau miisuri de limitare a ouatului. se scot fagurii cu miere $i cu p5stur5 ~i se tree la rezervi. intrucit din aceasti perioad5 mitcile incep. Acelea~im5suri se iau ~i in vederea culesului de la floarea-soarelui cu diferenfa cii in timpul acestui cules se va asigura in permanen@ m5tcilor spa$ pentru ouat.MANUALUL APICULTORULUI In aceast5 situafie. Se las5 urdiniyul deschis pc toat5 lungimea. in primul rind. cuibul familiei se organized la fel ca ~i in cazul culesului de la salcim ~i se asigur5 spatiul necesar pentru depozitarea mierii.~mcntin5 ritmul de ouat i la un nivel cit mai ridicat. in cazul lipsei de culcs se fac hr5niri stimulente cu sirop de zahiir ~i cu turte de polen.

.

lntretinerea yi exploatarea familiilor de albine in stupi orizontali In decursul timpului. cu prisosint5. practica apicol5 a dovedit.numar de indivizi . Printr-o unitate puternics de producfie se intelege un sistem care poate funcfiona multumitor chiar in cazul unor condifii nu dintre cele mai prielnice. Indiferent de destinafia stupinei. starile anormale intilnite vor trebui indreptate cit ma1 principiului c2 mai u ~ o a r 5 este prevenirea decit tratarea unel atii nedorite. sub raportul specializ5rii pe un anum produs. in trecutul nu prea indep5rtat. o unitate puternic5 de productie capabilii sB valorifice la parametri maximi nu numai un cules principal ci ~i unul secundar sau de intretinere. Stupul orizontal. Se subinfelege c5 sriniitatea perfect5 a familiei de albine esteo conditie esenfiala a unei exploatari eficiente ~i rentabile. o limitare la un anumit nivel a posibilit5filor de ventilafie.. Un spafiu insuficient cauzeazi o seam5 de neajunsuri mai ales in perioada dezvoltarii maxime a familici cind un num5r important de albine se constituie ca un surplus de populafie pcste necesarul cerut de activitatea normal2 a familiei. trebuie respectate masurile care asiguri prevenirea unoa~tereabiologiei ~i fiziologiei familiei de albine pe intrep . Cu ocazia fiecirui control. de cre~tere puietului.MANUALUL APICULTORULlil . iar pc de alt5 parte de spafiul pe care familia trebuie s5-l aib5 la dispozifie pentru prelucrarea ~i depozitarea nectarului ~i polenului. alituri de al!~ factori. de fapt. al cirui principiu constructiv se bazeaz5 pe o dezvoltare in plan orizontal a familiei de albine a fost standardizat tji a cunoscut. intruciit stupii orizontali se afli inci in numar mare in dotarea a numeroase stupine. o larg5 rilspindire. prin putere intelegiind n u numai aspectul cantitati . a de cl5dire a fagurilor ~i chiar de adspostire a albinelor ceea ce. consider5m util5 prezentarea aspectelor legate de tehnologia intrefinerii~i exploatirii acestui tip de stup. a spafiului de prelucrare a nectarului qi de depozitare a mierii ~i polenului. favorizeaz5 aparitia frigurilor roirii. de pildi in ani mai pufin favorabili pentru apicultur2 sub aspectul resurselor melifere sau din punct de vedere meteorologic. Toate lucr2rile care se efectueaz5 in stupin2 au drept scop principal creqterea puterii familiilor de albine. Limitarea capacit2fii stupului inseamni. c B productivitatea familiilor de albine estc strins dependents de volumul stupilor in care acestea sunt adipostite. in sezonul acth da de iernare. dezideratul care trebuie urmirit neabgtut estc acela de a realiza din fiecare familie din fiecare stupin5.ci ~i aspectul calitativ rezultat din proporfia albinelor tinere la un moment dat. Este vorba pe de o parte dc volumul necesar pentru cre~tereapuietului.

.

la inceputul primiverii..reorganizarea ~i striimtorarea cuiburilor. . inceputul lunii februarie pot incepe hrrinirile cu lunii furaje energo-plastice pentru stimularea cre~terii extratimpurii a puietului.se efectueazi un control a1 stupinelor cel putin o datri la doui siptimlni. la .$fectueazii un riguros control sanitar-veterinar al intregului efectiv. revizia de fond sau controlul general de primavari este o lucrare esentiali care are drept scop verificarea am5nuntit5 a situatiei familiilor.) ~i alte animale.faz5 mare" ~i curitirea fundului stupului de resturi sau de albine moarte. astfel: . .in zilele calde ~i insorite se stimuleaz5 zborurile de curitire prin deschiderea completri a urdini~urilor. . Se iau pr6b eniru diagnosticul de laborator a1 nosemozei (circa 40-50 de albine) sau ale u r li ale puietului (sectiuni de fagure avind dimensiunile de 10 x10 cm c d $ % t % & d v ) .pentru cunoaSterea modului de iernare a fiecirei familii se folose~te metoda auditivi. piiigoi. protectie. din . pisiri (ciocanitoare. insuficientei sau inaccesibilititii hranei se administread ~erbet zah5r sau zah5r candi. &. ..la sfiir~itul ianuarie.se iau m5suri de protectie pentru preintimpinarea neajunsurilor ce pot fi provocate de ~oareci. concomitent cu echilibrarea puterii familiilor de albine avindu-se in vedere c5 o familie puternic5 ocup2.dac5 revizia sumarii de primivar5 poate fi considerat5 o lucrare facultativi. etc. Fagurii mucegiiri se elimina urmgrindu-se atent aparitia tuturor 8 J IX J 164 . ridicarea capacelor ~i saltelutelor ~i expunerea podi~oarelor acfiunea razelor solare.inlesnirea zborului general de curritire (a unuia sau mai multor zboruri) prin inlsturarea gratiilor de urdini~ pe vreme cBlduroas5 indepirtarea reductorului de ~i urdini~ fixarea pe pozitia . stupii se pot inveli la exterior cu materiale izolatoare. .in cazul absentei.MANUAL UL A PICUL TORUL UI ~i reci prin folosirea obstacolelor naturale sau prin amenajarea de paravane sau perdele . Sub aceste limite se situeaz5 familiile mijlocii (5-6 intervale) ~i cele slabe (3-4 intervale). cu acest prilej creindu-se conditii optime de dezvoltare care asigurii valorificarea la maximum posibil a culesurilor timpurii.in zonele cu frecvenp mare a vinturilor reci. . La inceputul perioadei de primlvarl se recomandi sii se execute urmritoarele lucrriri: . de In perioada de iam5 se urm5re~te multii atentie buna iernare a familiilor cu de albine. cel pufin 7-8 intervale (spatii dintre ramele cu faguri complet ocupate de albine).

.

targa apicoli. i Daci nu existi numirul de rame prevgzut de capacitatea maxima a stupului se va proceda la inlobilizarea ramei mirgina~e prin fixarea in cuie a leaplui superior.9rlA. imediat dupi recoltarea mierii se de procedeazi la hriniri stimulente cu fura-je energo-plastice (protcice).se efectueazi transportul mierii recoltate in gospodirie sau dup5 caz se valorifici la centrele de colectare. . .. cei slabi fixati in same sau depreciafi ~i se inlocuiesc cu faguri goi.i pe cel putin treimea s~~perioarifagurilor.se face dezinsectia ~i depozitarea corespunz2toare a fagurilor din care s-a extras mierea. Avind in vedere aceste obiective in stupini se executi in principal unnitoarele lucriri: . rczistenti. descircarea noua vatri se face cu bratele.in cazul lipsei culesul~ii intretinere.5 pentru iarn.in functie de culesurile urmitoarc (de productie sau de intretinere) se asiguri rezerva de hran.recoltarea mierii prin ridicarea yi transportarea la locul de extractie a ramelor sau a magazinelor in vederea extractiei acestora care se executi pin centrifugare. . sau folosind 166 . . -in vederea deplasirii stupinei la UII alt cules. Rgminind spafii neocupate. Se va lucra astfel ca s i se evite cu a desivir~ire furti~agul.ramele se consider2 bune de recoltat atunci cind mierea este cip2cit.5. la 0 atentie deosebiti se acordi familiilor de albine ~i in sezonul de varii clnd se urmire~te obfinerea unor productii superioare de produse apicole $i menfinerea familiilor de albine in stare activi.1'Cr.fagurii destinati reforni5rii se ridic5 ~i dup2 extractia mierii se topesc odati cu c5pacelele rezultate de la recoltarea mierii.numirul de same cu faguri din stup ~i magazine va fi obligatoriu cel previzut pentru capacitatea maximi. in timpul transportului sc pot produce m i ~ c i rprin culisarc a ramelor ~i albinele pot fi strivite.scindurelelc podiqorului se aduni dou5 cite doui la mijlocul stupului ~i se fixeaza cu bara speciali.4L [IL APICC'L TORULUI puiet care se folose~te intirirea familiilor slabe sau la inrnultirea efectivului. . . . Se folosesc centrifuge manuale sau electrice aflate in dotare.extractia mierii se face in cabana apicoli la o distant2 cit mai mare de vatra stupinei. stupii se transport6 cu orificiile de ventilafie din capace lasarea stupilor pin8 la mijlocul de transport. sc scot din stupi fagurii plini cu miere. incircarea. . .

La familiile de albine foarte puternice. In ultitna parte a sezonului activ.socotindu-se 10 kg rezerve pentru 1 kg albine care ierneaza . stupii se lea@ (imobilizindu-se cu ajutorul unor fringhii rezistente) pentru a evita deplasarea ~i lovirea lor. Familiile astfel preg5tite ierneazi afar5 in aer liber. . echipate cu 18-20 de faguri de magazin.se folosesc cu precadere fagurii armati care sunt mai rezistenfi la transporturi pe distante lungi ~i dtumuri accidentate. .iar cuiburile familiilor se reduc la numarul de faguri ocupati compact cu albine. CPnd culesurile de varii s-au terminat. .se string ~i se impacheteaza utillajele qi materialele necesare executarii lucririlor de ingrijire a familiilor la locul In care se deplaseaz5 stupina. se opresc in stup reze~velede hrana necesare pentru iarna . .pe tilnpul transportului. pentru a mari spatiul necesar prelucrarii nectarului ~i depozitarii mierii se vor folosi magazine special confectionate pentru dimensiunile stupului orizontal.MANUALUL APICULTORULUI cirucioarele de transport. fagurii neacoperiti de albine se scot din stupi. Pentru din evacuarea vaporilor de api din stup. iar cuibul familiilor se impacheteaza cu materiale izolatoare.~i se extrage mierea care prisose~te. in cazul culesurilor de mare intensitate. pe timpul iernii scindurelele de podi~or marginea cuibului se lass departate la 2-3 mm.

in aer o formatie globular5. care cere ca familia s5 fie capabili in orice moment s i reali-zeze ari de miere. mai de mult sau mai putin accentuat. recomandiim z - 168 . estc ins5 cea mai spectaculoasi. polen. Lipsa instinctului de roire naturali ar duce familiile de albine la pieire ~i specia la disparitie.Leclia I. albinele ~ i . Oricine a V ~ Z L o dati un roi in zbor nu poate uita spectacolul care I ~ se desf5~oari ochii lui. in primul rind ic. puietului ~i rezenlelor de liran5. Denumirea de roire vine de la una din fazele procesului de inmultire care se desfi~oar2 forma unei multitudini de albine in zbor. activitate de polenizare etc. Aceast5 fazi este poate cea mai scurti din cele care intri in procesul de inmulfire.roiul i c ~ i t in coniponenta sa albine dc toate virstele ceea ce ii d i are posibilitatea ca imediat dupi instalare s i linceap5 o activitate foarte variati: culegerea polenului ~i nectanrlui. cre~terea puietului cu o energie remarcabil5. incit poate fi luat ca exeniplu de apicultor atunci cind face roi artificiali: .in faniilia care a roit sunt create condifiile ca aceasta s i se refaci in cel mai scurt timp pe baza botcilor. roiul in drumul de la stup la locul de popas provizoriu sail definitiv. Roirea natural2 fiind deci singura cale de inmulfire a familiilor de albine este norn~alca aceasta s i se manifeste instinctiv la toate fa~niliile albine. in faniiliilc bolnave nu se pot asigura in nici un caz conditiile necesare roirii $i ca atare acestca sunt excluse automat de inmullire: . Acest instinct al familiilor de albine vine de cele mai multe ori in conflict cu interesul apicultorului. dati fiind o are cunoa~terea fenomenului de roire naturalii. sub Procesul de inmulfire a familiilor de albine cste aSa de bine pus la punct in vederea asiguririi scopului final. cu una sub sau mai multc ~ n i t c i~i trintori care formeazi. de la insecte solitare la insecte sociale. . aceasti contraricere cu intereselr apicultorului. ceari. Roirea natural5 Sistemul de inmultirc a familiilor dc albine stabilit in cursul lungii lor evolufii este roirea. Are it] dotarea sa ~i o matci imperecheati sau una sau chiar mai multe neimperecheate. clidirca fagurilor in noua locuinfi. inmulfirea iamiliiltr de albine in decursul evolutiei lor.prin roirea naturali sc asiguri familii noi sin5toase.a ucreat sistemc proprii de ~nentinerea coeziunii faniiliei ca supraorganism colectiv ~i de reproducere a acestuia cu scopul perpetugrii speciei.

?s!.~~l !eu1 alsa e31eur lual!urosuo~. IIZ ~~ !S ul .'. L ~ ldxa o IS ~elng3 ariem..re!y~!!lndw!l !cur qnlu ~ ! o ~ quns ~3 alee) n3 a!un! gun1 ur aaseou !!lei al!!i!puo3 ur a3npold as aJ!oJ ap !6 lnsa30.1d ~ d la!nd hs .lp al!Jaj!p ap aAlel !noq ul1sg8uralnd !S alSa~:. ~ s e o m 8~Juapua3sapo lajqse pu?~n8!s'?'yue~q ale8oq !!z!~o~d !S r~ ap n3 a31u-ralnd'aseoqpups alrrlrurq q 3 a p y3se10. I O I ! . I C O ~Jojaulqle ~ aiuiilnu~eaJeu1 el ~ol!3loq e a.~olelnCr! 1.11i13d~lua13ynsu! la 3.101!3loq lelelol ln~yurn. 3 O 33 U ~ 1i1e1133 alsa a. 1 ~~ a ! i ~ o d o ~ d ISr alSa~olep a!ienl!s plsea3v . O e-s '!!33pur jnlsno ruluad a.71.1esa3au~ol!!iedsea~e3olq i11.1!ppl3 ap Inl~u!lsu! ~ ~. ." 691 2 w .111~1 5 .i&urnu un 'a!l!urej ur 'laj~seyzea..no a ad ap Inlpurn npal 141a..!. pour 'q10.13nl $ s a x !1e103S !~ol1n3!deap . ad la!nd ap alyods !iyl!lue3 [eur~ou pour ur 3sa.1ol!~n4e. .~eur !sur nalaur al!iyl!lue:..I Z J !ew nes '!ew !!UIII 1nlnda3ur el .11o-1 1nl3u!lsu! y3 !Snlol ap . . y o u!jnd ~ ~ e n.1d IS lenluame alsa Inuaurouad . I I L I 1i1nsa!l!ult!j u? am3 u! lnluaurour u1 . ad IS a1 J a11.1 ne a ~ e alrrliurej 3eja-1as 'e!rqsa3e ea. n3 yleuo!oodo~d alsa nu 'ysur 'la!nd ap ea~alSal3 .)iliqle :.' leu1 ajSaugl~1 p3!op ~u!qlr! yn8u!s o pu?3 pe~pur!.ld b p z e a z ! ~ o rlalod ap leurlou !S lelsau ap n!3olcru ~q nes qels salt13 u n .~n:.I~~ e nq!yu! t? n.1dD L *31~13pi11iqe I A O .~d l ~ p a p ur !3!op au!qlr! allnlu !eu1 u!i\a..11101 .1e3ald ydnp 'urn3 14 !nln!ol 3 . \ns... . .I I ~ ! P L I1 ~~ ~ ] I~ I I .1e!y3 alsa n.1n3ap aqol ap Insa3oJd -1sn8ne rrun~ . I.1d o .u 1 l uuo 3 als. .1~3 y y3leu. eieln .1118 alxi11. aJez!l!ln o FJEJ au!qle ap adew !eLu nalaul .. ela~np hlu! pls!xa a ....1ap eiuelsqns u!~dal!ol ap 1nlnsa3o~d r! ~ ~ C L I O L L I .j aJeo!Jaju! !S alwalcl ~ ~ ! L I I ~ JadU I lualuolu . as .1ol3ej. .leuro~ne" ~ualede pour ul 'yzea. a.ln e3 !S y~!uy. -3!ul!z aundap 1-a-1~3 .rel !aun eaJ!uplq n~luad ! 1?3u! eSe 'apz ap op ap alsa ales 11ie~aua81Se1a~ase IS aliz ap I i.1n2ej a3y1.13 a s -3!w A!lelal -101!nln-'yurnu yl!.11ppl3nes !nlnla!nd eal!uyq el plalduro:.~nind n 11.ur I. . e ale E 'lep iin "1 . J .r arun! eunl u ai\.10lyda3u! !!~o~ln3!de e3 y a l a e3 ~esa3au !S aqsg -n!lole8!lqo . !!lyuuoj al!!i!pu03 '.1ys lod nu ' ~ e u r ~ o u u~ '!3aa .111~23.1 1 3 l pe lsno 3 .1a~ ejelsuo3 a ~ e o d 1n-lolln3!dea m ad ~ J ! Oap n .13 a u ~ q l e al!!I!urej e-re~?ur!~d ap % :Iajqse a8. I ~ ~ alau~dnls u a d -3!8010!q sa3old leunu!ur lsa3e y-leoSgsap J~~ q as urn3 ppeA ys p j e ! ~ ~ 1 e o u!ind la:.uur. . J O ~ I J I I ~ ~ + ea. p s ap ealel!3ede3 ap yej!ur!l pu! y '!a!liurej 1nq!n3 ul pzea~nurn3e ale3 alauy au!qle as ap !. ap au!qle ap !!ie. .n3 1e301q 1nq1n3 aJau!l alel!~ofeu~ IS allnu ~ ~ I ! . e3 !~ol?da3u~ ur p . ealelauro18e 'a3npo..rrz!~olrdn3 !nlnq!n:. 1111urq 1 $ & q W ~ e ~ a s 3 .101!~olln3!de le13ads pour ui ZR 7RBOL7R3IdV 7R7VRN VW . .3saiylzunqu1~ s a p 3 ap allrirpuo3 IS al!n3olul luns anu-la! ap alau!qle a3 ~-rnsgur as .13 as urn3 BpeA 't.~olepa m 1 allnu.~ol!3loq InJewnu ~ ~ I ~ ~ ~ J E 111~ SO^ U U I I n3 aleu-ln1sy-I adn3 alS!u e3 '!aoq ap !~nlnda3u O ~ U! e.ms ad elualnui!ls eaun!jne u!..1d . . !jol !S lueu!lu~alap luns 3..1aua8 !sun !!lalSa~a .

din lipsa i ~ n u alt adipost. Dupii ora 11. care sc i'acc cu ajutorul roinitci. se produce.11. in special de Carnica. de in ziua in care primele botci sunt cipicite. In ti~nctic pozitia ro-iului se s:lu dc :ldaprcai. i sail intr-o stiincri.li yi instri~nicnrarl~l l~lc1.ebi~ie Iilse roil11s i plccc mai departc ci imediat dupi si L L aycyarea I i ~ isli ia 1ii3su1-i I-ccoltarc. roii~l dc 1).1cA este pc o eraeii subtire accasta se taic cu lijal-Ikca dc ponii > i roi~11 si~spcnd. la stupul respectiv. Rareori roiul. lmediat dupi avezare roiul trimite albine cercetaqe pentru a gisi adiipostul definitiv. CLI roiul s3 cad2 in roinil2. accasta sc' sci~ti~rii grijii pcntru ca el. iniplcritli din paie. Apicultori~ln u t~. iar la altele peste 100. dupi care treptat se depit-teazi mai mult sau mai putin. care este scuturat dc u n sc :rjutor al apicultorului.idi!ii mai sail ~lgonrli chiar o I3di!3 rip pcntril rranspcwtat roi. Roiniy dc poutc ti in ti. ciiteva minute roiul a iesit din in stup ~i albinele lui efectueazi un zbor caracteristic in apropierea stupinei. Albinele dela exterior alcituiesc un fel de coaji in timp ce la interior spatiul este mai degajat qi acolo se giseqte ~i matca.lt craca tiiati sc sei~ti~r. o mare agitatie datoriti grabei cu care albinele roiului piirisesc stupul ~i intririi unor albine culegitoare care cautii si pitrund5 in stup. dacll cste a$czat la inriltimc. Roinita CLI roiul prins sc agcazri pc pamint i n apropiere de locul undc a l i ~ roiul pcn~ruca s sc string3 i n ca toate albinele t G a 1 c strtidui s i trccc~n ~ o i n i t d 1 in toatc albinclc pcntru c i numai siguri c3 am luat $i matca accstuia. cu o altri pri-jini. o cripituri intr-un zid. Se pare cii roiul este gata format chiar in interiorul familiei mami ~i c i albinele lui nu a~teapti decit se~nnalul plecare.MANUAL UL APICUL TORUL UI 40-45. sunt intrunite conditiile de plecare a primului roi qi numai condifiile meteorologice nefavorabile sau interventia apicultorului poate amina ie~irea roiului. p h i la locul de aSezare. La intoarcerea acestora sau in ur~nitoarele doui zile roiul se desface qi i ~ ia zborul citre adipostul gisit: o scorburi a unui copac. Acest nutnir mare de botci pe care le creSte in cadrul pregitirilor de roire rasa de albine Carpatine este unul din indicatorii biologici principali prin care albina noastri se deosebe~te altele. i ~construie~te i i cuibul pe locul undc s-a instalat la inccpur pl-o\. sau o I. De reguli. impotriva intemperiilor. roinita Icgar3 dc capiitul unei pl-3-ji1ii duce pin5 sub roi. roi Roiul aSezat pe craci nu este o simpli ingrimidire de albine ci o grupare organizatii. de reguli ins2 intre orele 12 ~i 14. Acest roi i e ~ i cu lnatca familiei mami se t nume~te primar. roiul ieqit in aceste condifii se instaleazi pe un copac sau pe un alt suport din apropierea stupinei. 170 . in primul rsnd. in alcituirea roiului intri de albine de toate virstele qi matca familiei 1llanl~.izoriu.rm3 dc clopor. pap~~rLi nuiclc.i dc direct ill sti~pul prcg3tit pcntl-LI dac3 1111sc poarc t3ia craca.

La o privire mai atenti se poate descoperi printre albine ~i matca roiului. La o distal19 de 30-40 cm de urdiniv se liber tot urdini~ul ristoarni tot continutul roinitei. devi maturate. ele sunt capabile sB zboare imediat dupi ieSir& i '- 171 $e . prin montarea la roiniti a unui mic casetofon carc reproduce inregistrarea respectivi. toate albincle roiului se indreapti citre urdini~ul stupului. Inregistrind pe o bands de magnetofon sunetul enlis de albinele carc semnalizeazi chemarea roiului citre stup la introducerea unui roi. in rinduri largi. Dupi un moment de dezorientare in care albinele se impriqtie in toate direcfiile. In familia de albine care a roit.introducerea roiului in stup se poate face $i prin alti inetodi.jul sonor cu ajutorul ciruia s-au putut instala mai rapid alti roi. grimada de albine se organizeazi $i primele albine atrase de mirosul fagurilor artificiali pitrund in stup lansind din glanda Nasonov mesaje citre celelalte albine. pe sears. eclozioneazi primele mitci din botci $i se poatc auzi cintecul mitcilor din botci. in aSa fel incit albinele s i fie bine repartizate pe faguri. treptat totill intri in normal. s-a captat ~nesa.se pun in stupul pregitit 4-5 faguri. . In fafa stupului destinat primirii t roiului. Cercetiri recente au aritat c i mesajclc transmise de albinele care intri primele in stup sunt n u numai de naturi chimici (miros). Cu aceasta. in care s-au a ~ e z afagurii necesari. Dupi 7 zile de la plecarea primului roi. crevtcrea de puiet continu2 ca ~i cea a larvelor din botci pins la cipicirea accstora. Daci nu este cules se adaugi un hrinitor cu sirop de zahir. Datoriti acestei perioade de refinere forp in botci a tinerilor mitci. sporirea numirului de familii in stupini este terminati 6 r i prea multi trudi pentru apicultor. ci ~i fizici (sonor). lucrare care se poate face pe doui cii: . se scuturi peste ei roiul qi apoi cu r qi fiind larg deschis. n u pot ic$i din lica ul lor datoriti albinelor care pe misuri ce mitcile rod cipicelul. dar cu multe inviqminte pentru cel incepitor in special. mai spectaculoas5 $i mai instructivi pentru apicultorul incepitor sau pentru tinerii ~colari dornici s i cunoasci ceva din tainele naturii. Curind. Metoda poate fi aplicati $i la prinderea roilor in zbor. urdini~ul Dupi o or8 sau seara se completeazi qi restul de faguri. in cazul roilor secundari sau tertiari se pot descoperi chiar mai n~ulte mitci din care apicultorul poate recupera i~nele. se intinte o pinzi in aSa fel incit s5 lase care estc larg deschis. care. ajutorul fumullui se aranjeazi u ~ opodi~orul capacul. dupi ce s-a asigurat c i cel putin una a pitruns in stup. il refac Iisind nu i un orificiu pentru hrinirea mitcilor.MANUAL UL APICUL TORULUI Introducerea roiului in stup Dupi regruparea albinelor in roinip. se trece roiul in stupul pregitit intre timp.

I S I ~ siti~. Aceast5 actiune este ins5 posibil5 numai in prezenp unei atitudini inggduitoare din partea albinelor. Dac2 albinele doresc s5 p5streze m5tcile tinere pentru un alt roi.de obicei.c mntca fimiliei de bazi s5 piari iliaintc dc li~~. ritmi~lnormal dc in!ll. Se lx'atc intliliipla ca tlin dilkritc ~iioti\. La instalarea in stup trebuie s5-i dim acestuia un fagure cu pufin puiet pentru a .~tcri roi o rri11313 (S. Roiul a1 doilea sau secundar iese la acelea~i ca cel primar.re!ineW albinele. urmat dupi o zi chiar de u n al patrulea ceea ce duce la epuizarea falniliei de baz5.i li 111 h~iiiliasail renun15 la roire sail ~x'inii~l icsc c i ~ ~ii. Albiri~lccare ii C O I ~ I ~ L Iau acumulat rnari II in t'aza preg5tirilol. de reguli. pentru ca accnsta s5 sc i ~ i i ~ ~ c ~ ~ es iIinceap2 ouatul $i familia s5-$i reia c ic~c. I C C . omoriirea acestora este impiedicatg.3 biologicri. farnilia poate da inc5 un roi. roiul secundar poate s5 aib5 7-8 sau chiar mai multe m5tci neimperecheate.. i n accasti situatic albinele ingrijesc ultima matci r3mas5.olt5 ti~artcrcpcdc ca urmare sc de ILICSLI c. La 14-15 zile dc la ie~ircaprimului roi familia de baz5 nu mai este in stare s2 dca un alt roi.lii. A doua zi de la ie~irea roiului secundar. La 1 4 d e ore dupi o 172 . mai mic decAt acesta. in inv5lmi~ealaplecgrii. La prinderea lui se caut5 s5 se regrupeze toate grupele de albine cici existiind mai multe m5tci albinele se pot imp5qi ~i prin aceasta puterea roiului scade. In noaptea urmiitoare instal5rii roiului se produc. mai sus. La prinderea roiului secundar trebuie s5 ne gr5bim cici acesta st8 mai putin pe primul loc.11ct~11. l ngrijirca I-oilor 111ca/ul I-oil01 ic$i!i in pel-ioada natt~l.~l i i u l ~ ~. Deseori. roade cu mandibulele perefii laterali ai botcilor $i infeapi cu acul siu rivalele far5 ap5rare. dc iligl. IntrB in lupti cu m5tcile tinere eclozionate. albinele scap5 de sub supraveghere m5tcile tinere din botci $i multe din acestea reu$esc s5 plece cu roiul.c.jirea cstc si1iipliticat5. In timp ce roiul primar are o singur5 matc5 imperecheat8. lupte intre m5tci ~i roiul r5niine cu o singuri matc5 sau uneori fir5 nici una.i.ll.~!ic /~l. dcoarccc ncc~.~l.a~tcristi~c. .alri roirc $i in pl-czcn!a uliui cules.ILI C I I mai riii~ltc) fiind u n roi secundar ca stl.MANUALUL APICULTORULUI Prima matc5 tin5r5 eclozionata are deocamdat5 o singur5 preocupare yi anume distrugerea tuturor rivalelor prezente sau potentiale.tia dcz\.oi.dc roirc (prin ncocuparca lor cu lnunci care ac~~riiredail in actvitatea miului. este mai slab deciit acesta ~i are cu ore el o matc5 tiin5r5 neimperecheat5 cu care zboar5 mai departe de stup deciit primul roi $i se a~eaz5.

M5tcile pierdute la imperechere se cu inlocuiesc sau roiul respectiv se u n e ~ t e altul. Ace~tia de cei primari din mai multe puncte de vedere: automat sunt cu 7-8 zile mai tirzii decit roii primari ceea ce este important. sunt dezavantajati fa@ Cu roii secundari lucrurile nu stau la fel. In grupa avantajelor: se obtine o familie nou5 sau chiar mai multe. t poate ajunge s5 dea un roi in luna august care se nume~te paroi. cu exceptia acelora cu infestare incipient5 cu Varroa jacobsoni). In orice caz in lips5 de cules vom asigura roilor cel putin de doui ori pe s5pt5m2n5 o hr5nir-e cu 0. roiul se completeazi cu necesarul de hran5 ~i se trece in efectivul de bazi. calitatea imperecherii mitcii.i din albinele componente qi a lipsei albinelor tinere.MANUAL UL APICUL TORUL UI instalarea roiului putem verifica prezenta m5tcii ~i in cazul roiului primar. In continuare ace~ti se ingrijesc ca ~i cei primari. imperecherii ~i declan~grii ouatului la m5tci acest interval se m i r e ~ t e inc5 10cu 15 zile. Pentru apicultor. Din cauza timpului necesar maturiirii. familiile noi obtinute instsrlatwpe faguri qi artificiali in stupi noi sau dezinfectati sunt s5n5toase ~i se vor die i n e ' a ~ a in and viitor. ca urmare a moqii unei p5.7-0. inceperea ouatului. inainte de a incepe perioada de criz5 care se situeaz5 la 3 siptiim2ni de la instalarea roiului. In mod normal. In general aceqti roi sunt mai slabi.8 ng sirop. Mai este necesar un control la 1012 zile dup5 inceperea ouatului m5tcii pentru a verifica dup5 modul de c5p5cire a puietului (lucrgtoare sau trintori). Pentru a r e u ~ i ei este necesar a le cu asigura prin unire o putere de cel putin 1 kg ~i jum5tate albine. Ca dezavantaje citam: imposibilitatea planificgrii n & C s i calitstii % . in mod normal vor intra in iarn5 ceva mai roi slabi decit primii dar cu perspectiva de a realiza productii mult mai bune in anul urm5tor datoritj tineretii m5tcilor. adici a-i transforma in unit5ti viabile. fir5 nici o interventie din partea apicultorului. In condifii bune de cules u n roi pritnar i e ~ i in prima decad5 a lunii iunie. Trebuie s5 obfinem in cel mai scurt timp 5-6 faguri cu puiet. un roi primar i e ~ iintre 1 ~i 20 iunie trebuie sii aibii cel t putin 8 faguri cliditi din care 5-6 cu puiet ~i o parte din proviziile de iernare. La inceputul lunii septcmbrie. Este necesar un control la fiecare 2-3 zile pentru a urm5ri imperecherea m5tcilor ~i inceperea ouatului. Cind incep eclozionirile masive ale propriilor albine roiul capit5 un nou avint in dezvoltare qi trebuie s2-i asigur5m in continuare faguri artificiali ~i hriniri stimulente. roirea natural8 prezint5 avantaje qi dezavantaje. in general. Nu se recornand5 folosirea la roi a fagurilor cliditi pentru c5 ace~tia o mare energie de lucru ~i in afar5 de aceasta fagurii au vechi pot constitui o surs5 de infectare a roiului care prin excelent5 este s5n5tos (familiile bolnave nu roiesc.

Roiul la pachet se aseam51ii in multe privinte cu roiul natural primar deoarece el se compune din 1 . imai puternici. De reguli. cu un ac cele 3 piin8 la 5 orificii mici de alimentare ~i se umplu cu o piilnie prin orificiul mare cu sirop dens de zahir cel pufin 1 kg zahir la un litru de api. roi pe 3-4-6-8 faguri. care sunt formati intre 20 mai ~i 20 iunie. rea roilor la pachet se realizeazi dupi urmitoarea tehnologie: se . o 1natc5tiiniri imperecheati ~i hrana pentru 4-5 zile. Accst roi are chiar un avantaj fati de roiul primar pentru c i matca lui este tiiniri. la noi. nu dorim s i realizim o inmullire. C'a ~iin cazul I-oilornaturali. Rezultate bune in condifiile tirii noastre dau roii la pachet de 1.de unde vine denumirea de pachet . necesitatea de a supraveghea permanent stupina in perioada de roire pentru c i nu putem ?ti exact ciind $i din care stup va i e ~roiul. roi prin dirijarca fi-igurilor roirii ~i roi timpurii. i roiesc qi familiile din care. in ziua primirii mitcilor se verifici ambalajele pachetelor pentru a nu avea giuri ~i se pregitesc hrinitoarele tip astfel: se verifici fiecare hrinitor in parte. asigurarea ambalajului ~i a hranei. cu cositor sau ceari in care s-a adiugat 5. Roi la pnche! Albinelc ~i matca cc constituie roiul sunt ambalate intr-o lad2 speciali . ceea ce este mai important. roii artificiali reuSesc cu atst niai binc cu cil sunt formati mai timpuriu ~ . Din multitudinea de metode de roire artificial3 ne vom opri numai la prczentarca celor niai importantc: roi la pachet. Roirea artificiala Pentru realizarea cre~teriiefectivului de familii de albine in momentul potrivit ~i de calitatea doriti.5 kg albine. Se o piilnie mare de carton ~i un ciintar pe care poate fi instalat5 comod introduce roiul. Pentru realizarca lor la tilnpiil dorit.10% ulei. se deshndi. cstc ncccsar sri nc asiguri31iimitcilc ~i liiaterialele necesare ca: hran5. asemenea roi se pot fonna ~i livra imediat dupi incetarea culesului de la salciim.pentru a putea suporta transportul la distanfi. pentru moment. Lucririle pregititoare sunt: asigurarea mitcilor imperecheate la data fixati.1. ralnc ~i stupi. existi tehnologii bine puse la punct ~i cu reu~iti siguri dac5 sunt aplicate intocmai. dac5 este cazul.MANUALUL APICULTORULUI roilor. Se inchide complet orificiul mare rnat siropul. faguri.5 kg albine.

in timp ce ajutorul apicultorului montea73 hrini toarele ~i inchide pachetele. se ciint5re~te se adaugi ca tar5 greutatea $i contractat5 a roiului. Pentru a uqura lucrul se pregitesc ~i se aduc pc vatra stupinei cite 10-15 pachete dotate deja cu mitci ~i hrinitoare. se cautii matca familiei din care se formeazi roiul qi se pune intr-o 1idit5. se monteaz5 apoi capacul peste hriinitor ~i se prinde cu cuie. Se inlitur5 capacul pachetului. Stupii destinati roilor pachet trebuie s5 aibi cinci faguri artificiali in fiecare. In cazul roilor care se livreazi in ziua formirii ~i ajung la destinafie imediat este necesar sii asigurim piistrarea lor intr-o camerii r5coroasi cel putin 24 de ore de la data form5rii inainte de instalare. se pune l i d i p pe cintar. sau cildufi daci au c5litorit pe timp recc ~i citre scar2 se introduc in stupii dinainte pregiititi. de preferinti. se urm5re~te prezen miitcii ~i se adaugi. In aceea~i spalii qi se usuc5 pentru a putea fi refolosite. A doua zi pe seari.MANUALUL APICULTORULUI fixeazi colivia cu matca cu sau Gr5 albine insotitoare in partea superioari a I5ditei de ambalaj. sc scoate hriinitorul. se controleazi roii. faguri artificiali. Pachetelc astfel formate se dcplaseazii. Apicultorul orfanizeazii familiilc. prin pilnia montatii deasupra pachetului se scuturii albine de pe fagurii familiei temporar orfanizati pin5 ce ciintarul s-a echilibrat avind griji a lua cu precidere albinele de pe fagurii cu puiet. scuturi fagurii qi rcorganizcazii cuibul acestora dupi formarea roilor. impreuni cu fagurele pe care s-a gisit pentru a nu fi luati in roi. Pentru realizarea unui numir mai mare de roi in unitatea de timp se organizeazi lucrul in echipi ~i pe seri i. Dup5 terminarea instalirii tuturor roilor. se inl5tur5 piilnia qi sc monteazi prin gura pachetului hrinitorul. Se aduc Iiditele cu albine qi se repartizeaza seara Iiingi fiecare stup. dupg care se42&&&re fagurii fi 175 P P . se pachetele de pe teren. se string seari se scurg complet hrgnitoarele pachetelor. Roiul pachet poate fi introdus ~i pe alti cale: dupii scoaterea nitorului qi a mitcii se deschide capacul coliviei cu matca. noaptea piing la locul de destinatie care trebuie sii fie la cel putin 3 km de stupina de formare pentru a preveni depopularea lor. se scoate colivia cu matca ~i se scuturi uyor tot continutul pachetului in stup. dar atrase de mirosul mitcii ~i constrinse de ricoarea serii se string pe fagurii artificiali. fagurele cu matca familiei din care s-a %cut roiul se introduce in cuib care se reorganizeazi: roiul la pachet gata format se pistreazii la umbrii. daci este cazul. Se monteazi in stup un hriinitor cu sirop qi st: illchtde stupul. La inceput dezorientarea albinelor le face s i se impriiqtie qi pe perefii stupului. introduciindu-I cu orificiile mici in jos in 15ca~ul special. La destinafie roii se pBstreaz5 citeva ore intr-o camerii ricoroasi dac5 au fost transportati pe cildut-5 mare.

asigurarea materialelor ~i insu~irea unei tehnologii de formare. Roii doar cu 1 kg albine vor avea o putere mai scizut5. Se c i este nevoie albinele de pe inc2 un fagure cu puiet. la livrare. se recomandi a se lucra numai cu faguri artificiali pentru a avea falnilii sinitoase in tot restul anului ~i in anul urmitor for~nirii. Ca model vom lua roil//pe pnti*~/.MANUAL UL APICUL TORULUI artificiali. Se inchide stupul cu podi~orul se face controlul a doua zi.faguri. Dupa terminarea or roilor. Investitia este e~alonat8 un timp rnai lung ~i se porneSte cu iln matcrial pe calitativ mai bun. se cauti matca familiei $i se introduce impreuni cu fagurele respectiv cu albine qi puiet in lidip pregitita. iar Iidifa cu albine se introduce in stup in spafiul liber cu capacul deschis in sus. Si in cazul roilor pe faguri este necesara o planificare a numirului de roi. ace~tiase transport5 la destinatie. in cazul roilor pachet. Se verifid ~i elor doui urdini~uriqi Iidita se instaleazi la umbri. R o i i / I C > 3-4-6. Pentru formarea acestor roi se pot aplica rnai multe variante: Varianta I-a: in ziua livririi se aduc ambalajele necesare la stupinele in care urmeaz5 s i se formeze roii (de reguli ~i de dorit este ca ambalajele s i fie lidife tip de transportat roi). dupi care se ramele pentru a nu se m i ~ c a se inchide capacul liditei. Procedeul asiguri intrarea in iarnB a unor familii pe 8 faguri daci au fost formafi pin5 la 20 iunie cu 1. se mai scot din familie doi faguri cu provizii din care unul cu miere qi altul cu pisturi impreuni cu albinele de pe ei ~i se pun in liditi de o parte ~i de alta a celor cu puiet. existind ins2 pericolul de a forma sau primi ~i roi infestati cu diferite boli. Roiul pe patru faguri trebuie s i cuprindi. in continuare roii la pachet se ingrijesc dupa tehnologia descrisi la roii primari. se caut5 in cuibul familiei un al doilea fagure cu puiet de asti data cipicit qi se pune Iingi cel cu matca in lidita. Pentru simplificarea >!Y5 176 . de amatori sau in cadrul marilor unit5fi apicole de productie. doi faguri cu puiet.fbg111-i Intiinlarea de stupine noi sau sporirea efectivului in cele existentc cstc lnull u~urat2 folosirca roilor pe un anumit numir de faguri cliditi in locul ~1110s de t'ainili~ normale. cind se ridici qi pachetele golite. in care intri uvor Sase faguri ~i s i se repartizeze lingi stup. Metoda roilor la pachet este cea rnai recomandatii pentru infiinfareadc stupine noi. doi faguri cu provizii ~i albine care s i acopere bine cei patru faguri.5 kg albine.

care se poate face in seara sosirii la I stupina de destinatie. cele tinere nilscute inlocuind pe cele plecate la stupul de baz2. Fig. In cele 3-4 zile ciit dureazil acceptarea gi eliberarea miitcii. sau in stupul pregiitit special. Acegti patru faguri pot fi dintr-o singurii familie sau din douil gi chiar mai multe familii. Aceastii variant5 a metodei are neajunsul cii roiul este dotat cu o matcii viirstnicii a ciirei calitate nu este cunoscutii de beneficiar. Matca ocupii devenite libere gi roiul este gata de livrare.Formarea roilor stoloni individuali prin varianta I-a Varianta a 11-a. o parte din puietul ciipiicit eclozioneazii gi roiul se mai imbracii in albine. Roiul se introduce intr-o Iiidip de transportat roi. care este nevoit s2 accepte ' calitatea pretinsii de furnizor. imediat dup2 formare se dil roiului o matc2 in colivie tip Miller sau Titov gi in zilele urmiitoare se urmiiregte eliberarea ei. A .MANUAL UL APICUL TORULUI lucrurilor in cazul unor partide mai mari este bine ca la formarea roilor sii asiste gi reprezentantul beneficiarului. 60 . dar are avantajul cii instalat la locul definitiv nu I comport2 deciit mutarea intr-un stup pregiitit. asigurii roilor miitci tinere gi se aplicii in felul urm2tor: se formeazii roiul utiliziind doi faguri cu puiet c2p2cit gi doi faguri cu provizii impreunii cu albinele care-i acoperii pe tofi.

in stupul definitiv cuibul se aranjeazi astfel: in centru fagurii cu puiet urmati de c5te un fagure artificial de fiecare parte qi de cei doi faguri cu provizii ca acoperire. se pot forma dup3 una din variantele descrise mai sus. . Dac3 cste cazul de a fonna ~i livra roi pe vase faguri.Formarea roiului pe 4. Dup3 aceste scheme se pot forma roi pe faguri de puteri diferite in functie de cerintele beneficiarului.MANUAL UL A PICUL TORULUI Fig. 5l1 60 de zile de la formare la cel putin 10 faguri bine acoperi!i 5 \ - " x e 178 . se formeaz3 un roi pe 3-4 faguri ava cum s-a aritat mai sus. E i s & n p puietului cipicit in fagurii roiului face ca acesta s i nu mai aibi period e ?$z5 caracteristica roilor naturali vi la pachet. dezvoltarea lor este c ~ n t i n u i apicultorul trebuie s3 beneficieze de acest lucru. in lips5 de cules se hrinesc stimulent de dou3 ori pe siptimiin3 cu ciite 600-700 g sirop de zahir ce se administreazi intr-un hr3nitor uluc. se doteaz3 cu o matc5 imperecheat5 ~i se stimuleazi cu sirop de zah3r unn3rinduse largirea cuibului cu faguri artificiali. Dac5 necesit3tile de transport au cerut ca roiul s fie B organizat special. Roii formati se transport3 la locul definitiv yi se instaleaz5 in stupii pregBti$ anterior numai c5tre sear3. Roiul pe patru faguri #t@&-g-~. 61 . pentru a nu suferi pierderi.faguri prin varianta a II-a Varianta a III-a.

Se aleg in acest scop una sau mai multe familii de albine cu productivitate ridicat5 in anii anteriori ~i de dorit cu mitci mai virstnice. anul urm5tor roii devin familii de productie. rezid5 calitatea m5tcilor obtinute. in conditiile @rii noastre. se forfeazii inceperea pregatirilor de roire natural5 in cea de a doua jum5tate a lunii aprilie. Chiar m5tci tinere provenite din familii recordiste. din care 7-8 faguri cu puiet (in special cei care sunt dotafi cu miitci tinere). Toate metodele aga-zis artificiale de creStere a m5tcilor tind s5 se apropie de aceastii cre~tere ideal5 gi in m5sura in care reuSesc. se procedeaz5 la intarirea lor cu cite doi faguri cu puiet c5pilcit ~i albinele care-i acoper5 (fir5 matcg). in in toate cazurile calitatea roilor depinde in mare miisur5 de componenp populatiei lor.Operatia decurge in linigte dac5 se face intr-o zi de cules gi fagurii de intarire se aranjeazii de o parte $i de alta a cuibului familiei ce se int5regte. Dat fiind faptul c5 perioada de roire natural5 este in general. se poate proceda la divizarea unei familii intrate in frigurile roirii. pentru a-i obfine mai timpurii. aptitudinile acestora de a cregte puietul gi de a recolta polenul $i nectarul. cu sirop de z a h b administrat in hr5nitor. care. m5tci de calitate la roii pe care ii formeazi. de cantitatea de puiet ciipiicit gi nec5pBcit. Roi prin divizarea unei familii intrate in frigurile roirii Pentru a asigura totugi micului apicultor sau apicultorului incepgtor. Pentru iarn5 se completeazii proviziile de hran5 gi se impacheteazg in mod obi~nuit. dac5 sunt crescute in conditii proaste. luafi din alte familii puternice din stupin%. dar in special. roii rezultafi din aceste diviz5ri sunt tirzii in sezon qi din aceasti cauza.e 4 A + I -- . trebuie Ecut5 imediat dup5 zborul de cur5tire pentru a ne putea ocupa in mod special de ele gi a le amplasa ceva mai departe de restul familiilor din stupinii. de insugirile calitative ale mgtcii. dac5 este posibil. Familiile alese se ingrijesc in mod deosebit. Cele mai bune conditii de cregtere a miitcilor sunt asigurate in cuibul familiilor care se preg5tesc de roit. Trebuie gtiut c5 nu orice matc5 tin5r5 este automat de bun5 calitate. ' 3 . Alegerea. nu sunt de calitate. In lips5 de cules se-rr Ste'de dou5 ori pe slpt5min5. in general o familie la 10 roi. dup5 I0 iunie. Num5rul acestor familii se calculeaz5 in funcfie de num5rul roilor ce se produc. se hr5nesc stimulent in lips5 de cules gi cind au in cuib cel putin 8 faguri cu puiet (in timpul infloritului pomilor roditori). Dup5 7-8 zile operatia se repet5 dar numai cu puiet c5p5cit fir5 albine gi familia se fine str&&mit5 pe cei 10 faguri cu puiet incadrati intre diafragme.MANUAL UL APICUL TORULUI I cu albine. prin zestrea sa genetic5 transmite albinelor lucr5toare fiice.

62 . se poate lucra astfel: In varianta I-a.viitoare miitci. In continuare familia orfanizatii se mentine strimtoratii gi se hrzne~te pentru a se asigura creqterea in bune conditii a larvelor . atunci cind se formeazii roi mai mari. . intre 10 ~i 15 iunie acegti roi. impreunii cu fagurele cu puiet gi albine pe care se ggse~te. Dup5 c5piicirea primelor botci. familia foeti se orfanizeazii. cu mici exceptii. pe marginile fagurilor apar inceputuri de botci in care matca depune ouii. Cu matca ei.MANUAL UL APICUL TORULUI Fig. Dac5 se incepe foqarea pregiitirilor de roire la 20 aprilie se pot face diviziirile la 5 mai qi avem miitci imperecheate in roi la 20-25 mai.acelagi principiu. In varianta a II-a. in zilele urmiitoare se urmiiregte eclozionarea ~i imperecherea m5tcilor qi asigurarea roilor cu cite 1-2 faguri artificiali qi hranii in cazul lipsei de cules. Roii mai primesc imediat clte un fagure cu puiet ciipgcit de la alte familii din stupinii. se ~i formeazii un prim roi care se instaleazii intr-un stup pregiitit special pe un loc nou in stupinii. P - f3 ri k* . se inchid ~i se deplasead pe o vatrii nou5 la cel pufin 2 km de stupina de formare. Repartifia albinelor intre cele dou5 jum5tiiti se face cu ajutorul unui panou sau prin apropierea sau dep5rtarea unuia din stupii care adspostesc diviziunile rezultate de pozitia veche a urdinigului: dup5 3-4 zile se fac . Albinele culeg5toare se 7 4 % upi4. cu doi faguri cu puiet ~i albine luati din alte familii din stupins. Se supravegheazii familia indeaproape gi dupii ce ne convingem cii pregiitirile de roire au inceput intens.6MRi divizare in aga fel incit vor rezulta patru roi. indeplinesc conditia de livrare (4 faguri). procesul de lucru este urm5torul:primul roi cu matca virstnic5 se formeazii cind in botci apar lame de 3-4 zile. la ciipilcirea primelor botci se face o primii divizare imp5qind cuibul familiei in douii jumiitiifi egale.Formarea a 9 roi prin divizarea unei familii pregiititii de roire fn urmiitoarele 2-3 zile de la ultima intiirire. -. se formeazii nouii roi mici care primesc fiecare cite unul din fagurii cu puiet ai familiei ~i albinele care-i acoperii.

rd ~ ! l r ~'17-111D W ~ U D ~ A UI . J aleod as ai!pq u!p yaun . o n3 !S aurqle aurind e a ~ d a ~ e w oel ap lo1 e a l a o a .~e e-s urn3 eSe '!!i!puo:.alel!ies punq !cur ea3 ap p p u q p3qeur o eaAe JOA IS rundurrl aveoj luns awnue !S arelue~e . o ap !!ox . .I ruluad pl!lg8a. ...aleppdap nes ~ . ap 1tuesa3auqnur n3 3saSpdap 9.183 !!l!urq W!SOIOJ 3. .eqoAzap as e tu~uad n3 j pluale apeoj a ~ r r r ~ 8 u ~ a!o~aune ppolaur ysea3e upd ~jeuuoj . aleoj u~ -3saur!..18~~sale reur IS s a p 3 ap psdg el rIrq!suas aweoj a3133 !I ploq n ap . .!nlndws !a!j!zod ealequrrq3s al!urpe !cur as nu ~ol!npurea~r?uo!zol3a ap apz 9-spdna ..n!mdur!l a w o j gt?3!1de ag ps e!iipuo3 n3 ajSaSna~ epolaur ajrlnze:. . 1nrnruL !elueAa ul pzeaSe as ale:. . IS 101 .1n8ej t u ~ e d !!OJ el le):.rd a1 ale:. .r~rwalnd !OJ lnda3ul el ap urauuoj gs . .101!3loq ea. IS .1~3 r3loq ' p s a r o ~ pl!~p8a~d ps a!l!urej o ap aln3sa. .quad '!r~auuojlolauun 1nue ul ayi3npold ap !!I!mej UE e puuojsue~l ale3 !OJ ap !!qu. !cur !ie8!1qo waluns !S ayn! eun1 ul l p a p l!q!sod alsa nu ~ru3n1 e ealsa3e ad tu~z!~!p ~ p a1 'I!J!OJ a~!rnZ!!q ul ~ e ~ t q pour UL p~lu! ..qdws upd u r g e s a1 ap nes Insaln3 uyd uyp e3g!101e~ n.rrqdg3el ~ pzeazrr\rp as 'plez!u~j.F -. a!imado g s e a 3 . el aleqonzap ap m!xem g~u!leas eaga3e ea lesauau qsa !n~nsaln3I ad 9 4 3 e a n l s ur au!qre ap ~01!!1!ruej ealau!iuaur ruluad -1nlnsaln3ea~ada3ur ~e!q3aluleul !!J!OJ aprn8!~j ap ul equr IOA 14 auralAap e a ~ d qlollzap JOA as ealsax p3 ruluad e ~ e ~ p u r !a~rwalnd ~d ea~d !!l!mej mahe ps 1!qepueu103a~alsa nu auoz IS au!dws eauamase UI -1nqe"1 UE un el ap aiua~aj!p!3!u1 n3 ayun! eunl ui aleoSgsap as ale:.ro1!3lgur el e Ispads u !S a. ueru pnop p s u ~ v 'a.L7R3IdV 7 R7VRN V U Y .1133UI 1nze3UI eu 3 ... I ~ ea~a!doldeuud . * ~ Pp r W 181 16 mlnsa&& . .1d 1nsaln3 nes aurdws alsa3e ruluad -urgqes ap aA!seur el aleseldap y lod nu !3!u aylour al!Jaj!p u!p ale3 !S gs!xa nu urpqes el ap Insaln3 ale3 ruquad au!dws p s u ~ luns . !nlaleos-ealeol~ !aq 'ajauy el ap la3 alsa 1ed!3u!. ~ g r o d s u eap)ai!ppl nes !dqs ul azealqsu! as ale3 !OJ 9-p-Eu~.nf1..1n3 UI y ! m g a l p u!p la!nd na aln8ej un ales na !ieln@ y lod sm3red ad ...a~eola8aln:.~e~olsed ~euo!ielsl!.rn1nSrurpm e rrirzod 1rq3a~ .m UI .n al!3loq !soloj uralnd 'ppolaur !Seaax pdnp 1101 !jol urguuoj nu p3ep ley=) .e!i3npo~daqSa~pd eaa3 ul !nltquauresep ealurq ul ew!s JOA as 101 a3 eauaurase lolpuun lnue UI '!. aunq ad !cur ala3 u~alloAzap as as !!ol e3 tuluad !IrnsEur ne! as InInuozas ps.1eolp8alno lolau!qle ale alqua!lo ap ~ol!ltuoqzearewaaja e ~ n h ! e ru~uadurind alg3 u!ind gzsaseldap as alaj!ppl apz a1aJeolp. . . . loIau!qle e qeOa !em lg3 ea~ez!peda~ I .arlrtbg pn8u!s o-qu!p euuoj lod as a3 J O ~ O Je alelop ~. .uoj aleldepe quns sns ~ e u a s p s a p aIapolan as r t- .~o al1o. ~ej DA I 0 7RWO.IOI!OJ !!ig!le3 ea~!igpunqwl el a!nq!~luo:.

prin intiirirea nucleelor cu miitci de rezervii. pentru culesul de varii sunt suficiente numai albinele de pe patru faguri bine acoperifi.5 kg albine. Se impune deci miisura de a forma primiivara n i ~ t e care roi sii preia surplusul de albine ~i puiet din familiile de bazii puternice qi a le asigura astfel un ritm de dezvoltare mai lent. Existii deci intrunite conditiile teoretice qi practice de formare a unor roi foarte timpurii in sezon pentru a atinge scopul final. din ei se mai poate lua material biologic pentru formarea altor roi. stimuleaz5 dezvoltarea de toamnii a familiilor care intrii in iarni rnai puternice.MANUAL UL A PICUL TORULUI nu inainte de acesta. Ca m5surii de precautie se pune matca nucleului in colivie pentru 24 ore. Dacii pentru valorificarea culesului de la salcim trebuie sii pornim in primiivarii cu familii de cel putin 1. cind s-au strimtorat cuiburile ~i s-a stabilit qi situatia puterii familiilor de albine exprimati in faguri bine acoperiti cu albine. acesta putind fi valorificat cu un numiir sporit de familii de albine. roii formati foarte timpuriu ajung la o dezvoltare normali in timpul culesului. Dacii inainte de cules devin prea puternici. tei sau floarea-soarelui. Din toate familiile care au mai mult de patru faguri bine ocupati se preia tot ceea ce d e p i i ~ e ~ acest plafon. Pe de altii parte. adicii circa 1-1.2 kg albine. Reuqita metodei const5 in a transforma in roi numai atitea nuclee cite permite plusul de material biologic din familii puternice. Cu fagurii cu te albine ridicati se formeazii roi pe patru rame bine ocupate de albine. cu matc5 imperecheatii sau cu botci. Roii nou formati dup5 aceastii metodii se ingrijesc in continuare la fel ca yi familiile de bazii. Pe de altii parte culesul tgrziu de la finete. Aplicarea metodei este conditionatii de existents unui numiir mare de m5tci de rezervii riimase neutilizate in urma controlului sumar de primiivarii. t o t u ~ prin cantitiiti le de miere riimase in i cuib dupii cules. Inainte de formarea roilor se aduc la acela~inivel eventualele familii de baz5 care au ie~it slabe din iarnii. valorificarea culesului de var2 cu cit mai multe familii de albine ~i in paralel sii se sporeasc5 efectivul de bazi. de$i uzeaz5 intr-o oarecare miisurii familiile. .

apareppsibilitatea apicultorului ameliorator de a transforma. pe care qi le striinge singurii. Astfel. imperecherea in aer Ziber a reproduciitorilor face imposibil controlul acestui act prin care se realizeazii ameliorarea at% de uqor la alte specii de animale crescute de om. F3r3 controlul imperecherii. o particularitate biologic3 de adaptare a familiei de albine la conditiile de mediu. in desfiqurarea oriciirei activitiifi de ameliorare a familiilor de albine este necesar sii se tin3 seama de particularitiitile biologice ale acestora. ffl? 1 . Ameliorarea albinelor gi creglerea reproduc~forilor Inca din cele mai vechi timpuri apicultorii. au de ciutat s3 inmulteascii numai acele familii care se evidentiau prin producfii foarte ridicate. deoarece alimentatia ei a riimas cea natural3. Ameliorarea este tocmai acfiunea continua de hbuniitiitire a insugirilor productive ale unei familii de albine. de supraviepire. constituie. 183 I' . particularit3fi ce le deosebesc profund de celelalte specii de animale crescute gi exploatate de om. ins3. o munc3 de ameliorare pe linie Majoritatea apicultorilor desfi~oarii. pa baza observatiilor c3 insu~irea a produce mai mult3 miere se transmite la roii familiei respective. de aceea au fost elaborate o serie de procedee de m3rire a procentului de imperecheri dorite ca: punctele de imperechere controlat3 qi ins3miinprea artificial& care incep ~i la noi s3 fie accesibile marii mase de apicultori ce doresc sii ducii o astfel de activitate in stupina proprie. care treptat duce la imbun5tiifirea calitativii a materialului din stupina lor. care ingreuneaz3 munca de ameliorare la albine dar favorizeazii vitalitatea.MANUAL UL APICULTORULUI leclia 8. procesul amelioriirii inainteazii greoi. maternii (dupii calitatea m3tcii). nectarul gi polenul florilor. de asemenea. Spre deosebire de alte animale. familia de albine depinde in mod permanent de mediul extern. Ca un ajutor deosebit in munca de ameliorare a albinelor. in numai 60 de "famil!: necorespunziitoare genetic prin schimbarea m3tcii acesteia cqu(la c$ care intrune~te calitiifile dorite. Orice dereglare in calitatea gi cantitatea acestora se riisfrgnge imediat asupra activitiitii familiei de albine prin intensificarea de sau incetinirea cre~terii puiet. cel mai adesea mamifere gi piisiiri. Poliandria ma'tciloc imperecherea cu mai mulfi trbntori.

modul de c5p5cire a mierii. popula$i sau linii consangvine (hibridare). o stare general5 foarte bung. Inventarierea sumar5 a insugirilor biologice gi productive ale familiilor de albine se numegte bonitare. asigurarea. in sezonul activ. calitatea albinelor. ?n acelagi timp.MANUAL UL A PZCUL TORULUZ Arneliorarea la albine se desf5goar5 pe trei c5i principale: selectia in interiorul rasei sau populatiei. spre deosebire de altele care nu realized nimic din punct de vedere cantitativ gi calitativ. Aprecierea just5 a acestora se face numai in conditii asem5n5toare pi corespunz5toare. Ea const5 in alegerea ~i inmulfirea acelor familii care corespund cel mai bine anumitor cerinte ale apicultorului. care s5 permit5 evidentierea acestora.produciia de miere. Selectia artificial5 este cea mai folosit5 metodB de ameliorare in apicultud.comportamentul pe faguri. producfia de cearB. a determinat omul s5 intervin5 in dirijarea activit5tii albinelor pe linia consolid5rii caracterelor folositoare. amplasarea familiilor de albine in locuri cu un cules caracteristic pentru zona in care se efectueaz5 selecfia. predispozitia la roire. a . secundare. prolificitatea matcii. Aceast5 variabilitate a familiilor de albine. rezistenfa la iernare gi la boli. mai ales privind productivitatea. insugirile urm5rite la o familie de albine pot fi grupate in dou5 categorii de criterii: principale . Criterii in selectia familiilor de albine fnainte de a incepe activitatea de selectie. modul de depozitare a mierii. Dintre acestea amintim: fonnarea gi asigurarea unui cuib corespunz5tor. blsndetea. prin folosirea stupilor de volum mare gi a fagurilor corect cl5diti. a conditiilor pentru intensificarea cregterii de puiet gi prevenirea frigurilor roirii. apicultorii au observat c5 in aceleagi condi$i de mediu gi de cules sunt familii de albine care dau productii mari gi prezintI. consangvinizarea gi incruci~area intre rase. apicultorul trebuie si fac5 o inventariere sumar5 a tuturor insugirilor pe care le posed5 o familie de albine. Ea const5 in stabilirea pentru fiecare familie de albine in parte a insugirilor manifestate mai mult sau mai pufin evident in cursul unei perioade de observatie. Din cele mai vechi timpuri.

o ram2 de magazin contine 1. Cantitatea total5 de miere realizatii de o familie de albine in cursul unui sezon reprezintii randamentul anual sau productia brut5 anualii. iar altii parte reprezina rezerva familiei. greutatea decurgiind dintr-o serie de discordante determinate de lucrarile impuse in stupinii. Cu ciit acest instinct este rnai pronunfat cu atit familia este rnai valoroasii pentru nevoile omului. eliminiindu-se familiile c a & s k . Se urmiiresc numai acele familii care produc m a \ ultii cearii &'ri prin cliidirea corectii a fagurilor.5-3 kg. sunt familii de albine care se dezvoltii mai rapid ~i altele care se dezvoltii mai greoi. suprapopularea unor familii ~i falsa productie a acestora. Cele cu dezvoltare rapid5 primesc faguri pentru liirgirea cuibului din magazia de rezervii. care este dator sii urmiireascii ~i sii noteze toate mi$& dcfaguri gi de cearii din stupinii. Productia de cearLi se stabile~teprin insumarea cantiafilor de cearii obfinutiide la o familie de albine in cursul unui an. Astfel primsvara. reformarea fagurilor. s c x 185 i. care duc la riitiicirea albinelor. 0 familie de albine este consideratii productivg atunci cind cantitatea de miere marfi produsii asigura atiit acoperirea cheltuielilor de producfie ciit vi beneficii substanfiale. 0 mare importanF in aprecierea productivitiifii o are stabilirea cantitgfii de miere marfi. F .5-2 kg. Calcularea cantitiitii de cearii realizatii depinde de c mciozitatea apicultorului. Stabilirea cantitiitiifiide miere extrasii se poate face prin diferenp dintre greutatea ramelor cu qi fir5 miere inainte ~i dupii extracfie sau prin apreciere: o ram5 435x300 m plinii cu miere gi ciipiicitii complet confine 33-4 kg. familiile cu o dezvoltare mai greoaie primesc pentru liirgirea cuibului faguri artificiali ~i in felul acesta apar gregit ca bune produciitoare de cearii. Din aceasta o parte este extras%qi reprezina mierea marfi. Odatii cu terminarea acestora.MANUAL UL APICUL TORUL UI Criterii principale Productia de miere prezintii un deosebit interes. ramele cliiditoare gi cl5direa fagurilor artificiali (dublarea cantitafii de cearii folositii la confectionarea fagurilor artificiali respectivi). o ram%435x230 mm m contine 2. perefii gi fundul stupului. Instinctul de acumulare a rezervelor de hran5 necesare pentru a supraviepi in perioade de lips5 este o insugire proprie albinelor care triiiesc in zonele cu anotimpuri reci. ciind se lirgesc cuiburile. Cantitatea de cearii realizatii se calculeazii prin insumarea cerii rezultata din: curilfiturile de pe rame. Acest indice este greu de stabilit. singura care este valorificatii. ciipiicelele de extracfie. in stabilirea randamentului trebuie sii fie evitate gregelile de proasta amplasare a stupilor pe teren.

Existents unei corelafii intre prolificitate qi cules face ca in perioadele neimportante (goluri de cules) sfi nu apar8 excedent de albinfi. Prolificitatea rncitcilor reprezint8 cantitatea de ou8 depusii de o matcg in unitatea de timp. capacitatea albinelor doici de a produce 18ptiqor.MANUAL U L A PICUL TORUL UI suplimentari. care este un cules relativ nou. pentru a preg5ti albine culegitoare in numir cit mai mare pentru culesul principal (la noi salciimul) qi la sfirqitul verii. Folosirea ramei clciditoare de cearii este un mijloc pentru aprecierea diferentiat5 a insuqirii familiilor de a produce cearii. o ram5 cliiditii 114 . care duc la lipirea fagurilor qi a ramelor intre ele yi ingreuneazii intervenfia apicultorului in cuib.la inceputul sezonului activ. crescgturi.1 p. se procedeazfi la punctarea familiilor.datoriti salciimului. Cu circa 170urm5 ouatul m5tcilor inregistra douii maxime. Dup5 trecerea perioadei de urmiirire stabilitii. o ram2 cladit5 314 .3 p. cantitatea qi calitatea rezervelor de hranii. easc5 nu este adaptatii in totalitate la culesul principal de b. o ram5 cladit5 112 . Este de reniarcat faptul cii prolificitatea m5tcii trebuie s5 se manifeste in anumite perioade pentru a fi utilfi productiei (de exemplu inaintea culesului de la salciim cu circa 1 lun5). care ar produce roirea sau consum mare nejustificat din rezervele din cuib (de exemplu intre culesul de la salcim ~i cel de la floarea-soarelui). condifiile de creqtere. iar de buna dezvoltare a unei familii de albine depinde foarte mull capacitatea de a mobiliza in timpul culesului cit mai multe albine culegiitoare. prima in cursul lunii reajma culesului de piiquni qi fiinefe. fapt care atrage de la sine necesitatea ca acestea si fie schimbate la 2 ani.2 p. Cu privire la prolificitatea mitcilor sunt selectionate mitci cu prolificitate mare in primii 2 ani de via@. prin aducerea acestora la aceeaqi putere. punfi. De obicei se lucreaz5 cu roi formati pe faguri cl5diti goi sau numai cu faguri artificiali. familiile de albine se pregfitesc anterior. puterea familiei.4 p. Pentru estimarea cantitiitii de cearii. Estimarea se face in puncte: o ram5 cl5dit5 complet . cind se asigur5 albin5 tiin&-5in vederea unei iern5ri corespunziitoare. Apicultorul este interesat ca depunerea de ou8 (ponta) s5 fie concentrati in dou5 perioade . modul de organizare a cuibului. Prolificitatea unei mfitci depinde in mare mfisur8 de o serie de factori ca: ereditatea. Din momentul introducerii ramei claditoare de cear5 familiile se hriinesc cu aceeaqi cantitate de sirop timp de 1-2 siiptimiini. De prolificitatea miitcii depinde buna dezvoltare a familiei de albine. perioadii care coincidea 8i cu 186 .

inlocuindu-se permanent m2tcile cu activitate intens2 de ouat in golurile de cules. in fata aparitiei unei contagiuni se observ2 c2 familiile de albine dintr-o stupin2 reactioneazi diferit. se restringe ouatul.~ iernare este data de doi indici . se urmiiresc pentru selectie numai acele familii de albine care defin m2tci cu prolificitate timpurie (luna aprilie) qi tirzie (sfirqitul lunii iulie).consumul de hran2 pe timpul la iernii qi mortalitatea albinelor in aceea~i perioada. Un cuib armonios organizat atrage dup2 sine o bun2 desfigurare a activitgtii. sunt familii bune pentru productie. adic2 acele familii la care nu apare nici un semn de boa12 in conditii in care altele se imboln2vesc. in acela~i mod se calculeaz2 ~i rnortalitatea. Const~mul hrani de reprezint2 diferenta intre cantitatea de hran2 din stup la intrarea in iarn2 ~i cea gisit2 in prim2var2. Actualmente. cind se pregitea familia pentru iernare. prin depozitai-ea rii in cuib se produce blocarea partial2 a acestuia. Rezistenta la boli. Se observi. capabil2 s2 supravietuiasc2 pin2 in prim2vara cind apare noua albin2. Rezisten. de asemenea. i in timpul culesurilor de mare intensitate. Modul de depozitare a mievii are un rol foarte important in organizarea cuibului. De asemenea. coroane cu p2stur2 qi miere. Indicii se conditioneaz2 reciproc ~i scot in evideng calitatea albinelor unei familii din punct de vedere a1 modului de iernare. in general familiile de albine puternice la care matca a asigurat albin2 tin2r2 suficienta in toamn2. de la infest2ri sau imboln2viri masive pin2 la lipsa total2 a bolii. familii de albine care se ins2n2toqesc far2 intervenfia unui tratament. fir2 zbor de curstire qi chiar cu hran2 mai putin corespunzitoare. Sunt socotite de bun2 calitate familiile de albine care in md. 1 s d ~ ~ & t i t 2 ~ lde 8 1 fk *& 187 7 e .MANUALUL APICULTORULUI intrarea in frigurile roirii ~i a doua. Cu cgt aceast2 diferenti este mai mic2. in luna august. cu atit familia este mai bun2.permanent i ~asigur2. Sunt eliminate de la inmultire toate familiile de cu albine la care apar urme de boli. se observ2 c2 in condifiile imbolnivirii. ambii indici fiind raportati la puterea familiei sau la I kg albine intrate in iarni. de mica intensitate. reacfia la medicament este diferiti. 0 familie de albine de bun2 calitate trebuie s2 supravietuiasc2 o perioad2 lung2 de timp nefavorabil. in timp ce la altele boala treneaza duciind la disparifia familiei. indiferent dac&ele se ins2n2to~esc sau fir2 medicamente ~i sunt p2strate numai cele rezistente total la boli. unele familii ins2nGtoqindu-se rapid in urma aplic2rii tratamentului. in jurul puietului.

MANUAL UL APICUL TORULUI

puiet ce trebuie hrgnite ~i se elibereaz5 de la preggtirea hranei larvare un numir mare de albine doici, care trec mai timpuriu in stadiul de culeg5toare de nectar. BlocBrile de cuib excesive atrag dup2 sine piedici in activitatea m2tcii ~i nu duc nici la profituri pentru apicultor.
Predispozi/ia la roire - fenomen natural de inmultire a familiilor de albine, constituie, in conditiile apiculturii moderne, un impediment producind pagube importante. In aceleaqi condifii, familiile de albine manifest5 in grade diferite aceast5 insu~ire. Roirea este ~i un caracter de ras5. Rasa romineascg de albine se caracterizeaz5 prin manifestarea redus5 a acestui instinct, care de multe ori dispare total in conditiile unui cules de mare intensitate. insuSirea fiind ereditat-5, se opresc pentru productie acele familii de albine la care instinctul se manifest5 foarte slab sau fir5 finalizare ~i se eliming familiile ce roiesc, acestea produciind permanent pagube. inlituriindu-se constant m5tcile familiilor ce manifest5 friguri de roire, inlocuindu-le cu m5tci din suqe neroitoare, se ajunge treptat la o stupin5 in care r?iiitcilesun/ schinlbate lini~tit. Se observg in unele stupinc familii de albine la care nu apar niciodata frigurile roirii, chiar cu populatii dcoscbit de numeroase. in cazul prezenfei intr-o astfel de familie a unei m5tci mai in vArst5, prin luna iulie apar 2-3 botci, de schimbare lini~titii.Din una din ele iese o tAn8r5 matc5 ce se imperecheazi in cursul lunii august ~ ial5turi de matca mam5, i ~ incepe activitatea. Ambele intr5 in iarn5, iar , i primgvara se mai g5se~te, regul5, numai matca tAn5-5. Fenotnenul are o mare de important2 prin faptul c5 matca tin5rii contribuie in toamn5 la mgrirea cantitifii de albin5 tiink-5 pentru iernare, iar primgvara i ~ incepe activitatea de depunere a i ou5lor la potentialul normal. Este necesar ca tofi apicultorii s5 caute s5 detin5 in stupin5 familii de albine cu astfel de m5tci, mai ales daca s-a dovedit c5 ele provin din familii de albine valoroase.

Criterii secundare
Modul de ciipiicire a rnierii este un criteriu care pentru apicultorul produc5tor de miere in sectiuni sau in faguri este deosebit de important. Acesta depinde tocmai de modul in care albinele c5p5cesc fagurii cu miere. fagurilor cu miere poate fi uscat5 ~i umed2. La ciip8cirea uscati, cear5 qi stratul de miere apare un strat de aer, ceea ce d5 fagurelui acest spafiu, fapt care conferi alb. La cSp5cirea umed5 lipse~te mai putin pl5cut, unsuros, umed.

MANUAL UL APICUL TORUL UI

C5p5cirea fagurilor cu miere este diferit5 la diverse rase de albine ~i este un caracter care se transmite ereditar. Rasa de albine carpatine prezint5 atit cip5cire uscati cit ~i umed5. Este de dorit ca apicultorii s5 elimine prin selecfie familiile ale caror albine c5p5cesc umed, in situafia cind acestea mai prezint5 qi alte insu~iri nedorite; dac5 nu, s5 urm5reasc5 consolidarea, prin selecfie, a caracterului cGpGcire uscatG.

Calitatea albinelor este un indice determinat de insumarea unui complex de insu~iri tuturor indivizilor unei familii de albine. Dintre ace~tia a amintim hgrnicia. Familia ale c5rei albine, in acelea~i condifii de dim5 qi cules, ies mai devreme din stup ~i i ~ incheie activitatea mult mai tirziu decit celelalte este considerat5 o i familie cu albine harnice. Un plus de 30-45 minute de activitate de zbor in condifiile unui cules de mare intensitate duce la inregistrarea unei importante cantitilfi de miere in plus. Aceea~i intensitate ridicatG de zbor in condifii de clim5 nefavorabilg (temperaturi scgzute, vint, ploi m5runte) atrage dup5 sine un surplus de miere in cuib sau magazin. Albinele din populafia de munte valorific5 foarte bine culesul de la salcim tocmai datorit5 acestei calit5fi. Longevitatea albinelor este determinat$i de calitatea albinelor doici care leau ingrijit, de ereditatea lor qi de ins5gi calitatea intim5 a acestora. in situatia in care 42-45 de zile, un plus de 4-5 zile de supravieFire in mod normal o albina tr5ie~te mire~te cantitatea de albine culeggtoare cu 0,8-1,2 kg pe familie, ceea ce reprezinti intr-un sezon apicol circa 114 din culeg5toare ~i ca atare un surplus de miere. Blindetea albinelor se apreciaz5 atunci cind, la intervenfia apicultorului in cuib, cu sau fir5 fim, acestea nu atac5, nu urm5resc omul, deci atunci cind albinele nu sunt irascibile. Apicultorul prefer5 astfel de familii blinde, in situafia in care cele irascibile nu sunt valoroase din punct de vedere al producfiei. Rasa de albine carpatine se caracterizeaz5 printr-o blindete deosebit5. Comportamentul pe faguri, la familiile ale cgror albine r5mAn pe faguri i ~ continu5 activitatea in timpul interventiilor apicultorului in cuib, ~i i ~ reiau i i activitatea nvnnala imediat dup5 inchiderea stupului sunt considerate familii lini~tite. Aceast5 insu~ire reprezint5 caracter de ras5 ~i se transmite ereditar; este criteriu de selecfie. Albinele carpatine nu p5r5sec fagurii in timpul manipul5rilor efectuate. hrp' Cladirea fagurilor are leggtur5 direct5 cu condifiile de mediu e p"ioductiei de miere ~i este ereditar5. Familiile de albine care au tendinp de a a di mai lent ridit3nd fagurii ajung mai repede in pragul roirii decit cele care ii cl11&&e.

I
I

%

189

S.
8

MANUALUL APICULTORULUI

capacitatea de lucru a 1n5tcii qi a albinelor culegatoare. Este recomandabil ca la bonitare sii se urmireasci ~i acest indice. Amplasarea rezervelor de hranii asigur5 spatiu pentru ouat in tilnpul unui cules de lung5 durat5 ~i depunerea mierii in fagurii cl5diti proaspit. De asemenea. in timpul culesurilor de mare intensitate ~i de mica durat5, blocarea cuibului $i reducerea ouatului m5tcii prezint5 o deosebit5 importanf5. Este bine s i fie dezvoltati capacitatea albinelor de a depune miere in afara cuibului, aceasta contribuind la cliidirea fagurilor ~i acumularea mierii, factori importanti in combaterea roirii. Fenomenul nu influentea25 negativ depunerea hranei pentru iarni, deoarece instinctul de conservare oblig5 albinele s i - ~ pregateasci cuibul in vederea unei i iern5ri corespunz5toare. Bonitarea, d e ~pare complicat.5, este deosebit de importanti qi efectuareaei i conqtiincios duce la rezultate sigure ~i deosebit de valoroase in munca de ameliorare a albinelor. Atentie! Un apicultor nu poate urm5ri individual o familie de albine in vederea selectiei atunci cind practic5 curent in stupin5 int5rirea familiilor slabe pe seama celor puternice, existind o permanent5 circulatie a fagurilor cu miere ~ilsau puiet de care nu se tine seama sau nu se pistreaz5 o evident5. Nu se recomandi int5rirea familiilor slabe pe seama celor de calitate: rezultatul este sciderea potentialului acestora din urm5, ~i prea rar indreptarea celor slabe in special in stupinele in care se practic5 selectia.

Selectia in mas5
Selec!ia in masci este o metod5 simp15 de lucru, indicat5 pentru tori apicultorii. Scopul acestei metode constind in imbungtiifirea sistematica a insu~irilorvaloroase ale familiilor de albine in vederea ridicirii productivita!ii acestora. La alegerea familiilor pentru reproductic se tine seama de insu~irile m5tcilor ~i ale triintorilor, fir5 ins5 a se cunoa~te prealabil dac5 aceste insu~iri in se vor transmite la descendenti. Orice apicultor poate practica selectia in mas5 in stupina sa. Dar rezultatele sunt mult imbun5t5tite in zonele in care mai multi apicultori ader5 la aceasti interesanti ~i util5 activitate. in mare lucririle sunt urm5toarele: pentru reproductie a celor mai productive familii, dupi indicii igurarea conditiilor optime pentru intensificarea manifestiirii insu-

MANUALUL APICULTORULUI

- cre~terea miitcilor ~i a trintorilor din familiile alese pentru reproductie; - schimbarea materialului necorespunziitor din stupinii cu cel produs

1
I

dirijat;
- prevenirea incruciqiirilor inrudite intre miitcile qi trintorii din stupinii. Calendaristic, lucriirile de selec~iein mas2 se dest'aqoarii in mai multe

' etape:
anul I: se identificg cele mai valoroase familii de albine dupii indicii descri~i qi se formeazii grupa de priisilii, grupii de familii foarte valoroase din care se vor creqte trintori yi miitci qi care, dupii imperechere, asigurii material de reproductie de bun5 calitate ce va fi folosit in stupina de productie. Grupa de prgsilii reprezintii 10-15% din numirul familiilor de albine aflate in stupinii, restul reprezentindgrupa familiilor de productie. Ea nu riimine in permanen@ aceeaqi. Familiile de albine productive sau riimin in care n u - ~ ievidenfiazii, in mod corespunziitor, insu~irile urn5 cu dezvoltarea sunt inlocuite in permanen@de alte familii care s-au evidentiat in timpul sezonului; anul I/: odatii formatii, grupa de priisilii se foloseqte pentru producerea de mgtci, trintori qi pentru cre~terea miitcilor. in vederea producerii larvelor destinate creqterii de miitci sunt alese de intotdeaunafamiliile recordiste ale grupei de priisilii. Pentru cre~terea trintori se aleg, de asemenea, familiile cele mai bune, ce se situeazii imediat, ca indici calitativi, dupii famillia furnizoare de larve pentru mgtci, numiirul lor stabilinduse pornind de la calculul cii o familie produciitoare de trintori trebuie s i asigure imperecherea a circa 50-75 miitci. Miitcile imperecheate obtinute se folosesc pentru schimbarea a 50% din miitcile familiilor de albine necorespunziitoare existente in grupa de productie. Paralel cu aceasta, la sfir~itulanului 11, pe baza datelor din evidenp periodicii, se eliminii din grupa de priisilii familiile care s-au situat sub media stupinei qi se inlocuiesc cu altele care s-au evidentiat in timpul sezonului; anul III: se desfiqoarii acelea~ilucriiri ca in anul 11, procedindu-se la inlocuirea restului de mgtci. Si in acest an se primene~tegrupa de priisilii prin valoroase qi eliminarea celor ce s-au situat introducerea de noi familii cu insu~iri sub medie; anul IV: se repetii lucriirile din anii 11 ~i 111. Ca urmare a lucr5rilor de ameliorare, in stupinii se giiseqte material biologic (miitci qi trintori) de origine foarte aproapiatii. Pentru a evita imperechede inrudite (consangvinizarea), este necesar sii se facii primenirea acestui h a al;,ceea ce se realizeazii prin adunarea de material biologic valoros din stupin*\ plasate la distante de cel putin 15-20 krn de vatra unde se desfa~oarH i ~ e selectie. & C fl

k

191

MANUAL UL APICULTORUL UI

Schimbind material valoros intre dou5 stupine in care se desfaqoar5 o actiune de selecrie, pe ling5 evitarea efectelor consangvinizgrii se realizeaz5 incruciq5ri intre dou5 populafii diferite ca origine, produqii rezultaci manifestiind o deosebiti vigoare hibridii (heterozis)concretizaa prin productivitate ridicatg. Inlocuirea, in decurs de 2-3 ani, a m5tcilor dintr-o stupin5 de productie c u material selectionat conduce treptat la ridicarea nivelului productiv a1 familiilor de albine. Aciiunea de selectie in mas5 este permanent5 qi obligg pe apicultor 6 schimbe periodic mgtcile la interval de 1 sau 2 ani, aceasta asigurind in permanenp potentialul prolific maxim.
A

Selectia individuali

Selectia individualii este o metodg mai avansat5, care se practic5 in stupine specializate, constind in crearea de linii de inaltii productivitate ce se predau pepinierelor pentru producerea qi difuzarea mgtcilor selecfionate. Metoda const5 in depistarea in populafiile de albine din zon5 a unor familii cu insuqiri valoroase, gruparea acestora, cve8terea de descendenti qi verificarea gradului de transmitere la descendenti a respectivelor insu~iri.
Lucr5rile se desfaqoar5 pe o perioad5 de 3 ani repartizate in felul urm5tor: anul I: ca qi selecfia in mas5; anul 11: din grupa de pr5sil5 se aleg pe baza rezultatelor comport5rii in anul anterior, 3-4 familii de albine cu cele mai valoroase insu~iri se folosesc qi pentru creqterea de reproducatori - m5tci qi trintori - in scopul obtinerii de mitci fiice imperecheate care se introduc in familii de aceeaqi putere, fiecare grup de mitci surori constituind o grupi de verificare. in cadrul verificgrii se stabile~te gradul de transmitere la descendenti a insuqirilor valoroase detinute de pgrinti. In cazul in care s-au identificat 4 familii deosebit de valoroase, 3 familii vor constitui familiile mami qi 1 familie va fi familia tatg. in aceast5 din urn5 familie se vor declanqa lucr5ri de creqtere a trintorilor, cu 15 zile inainte de inceperea creqterii mitcilor, prin introducerea de faguri cu celule de trintori qi hr5nind forpt albinele pentru a stimula ponta mgtcii. Din cele 3 familii alese ca mame, se cresc, din fiecare, 40-60 mitci fiice. M'&& rezultate se marcheaz5 diferit pentru fiecare grup de surori, dupa prove6i $ se instaleaz5 pentru imperechere in puncte de imperechere canh. la1 . in momentul in care mgtcile s-au imperecheat, se introduc in roi de ** at2 a y r p k e . in fiecare grup5 de verificare sunt cuprinse 10- 15 m5tci surori, (nu

&

MANUALUL APICUL TORULUI

mai multe). intre timp se continuii ingrijirea adecvatii a celorlalte familii de albine din grupa de pr5silii ele urmind a intra in verificare in anii urmgtori; anul 111: se urm5re~teamiinuntit comportarea familiilor din grupele de verificare dup5 criteriile enunfate, iar in incheierea sezonului se analizeazi rezultatele obfinute comparativ cu o grupii de familii martor. Familia de reproductie, mama ale ciirei miitci au obtinut cele mai bune rezultate, este predati pepinierelor de producere industrial%a mitcilor spre inmulfire qi difuzare. in caz c5 din motive obiective matca familiei nu mai exist5 se pred5 pepinierei familia recordist5 a respectivei grupe de verificare. In momentul in care la o grup5 de verificare se confirm5 c5 a preluat insu~irile productive ~ide comportament valoroase ale mitcii mame qi le transmite in continuare la descendentii s5i devine linie verificati, capul liniei constituindu-1 matca mamii recordist5 identificat5 in zon5. Pe aceast5 linie verificat5 se pot face, de in continuare, lucriiri de selectie, prin cre~teri generatii succesive, urmirinduse uneori fixarea unui caracter (albine de polenizare a anumitor culturi, sau bune produciitoare de polen, etc.)
n

Creqterea reproducltorilor Matca bung este de regul5 asocial5 cu profituri mari. Sarcina apicultorului este de a - ~procura m5tci de calitate, prin cumpiirare sau prin producere in stupina i proprie. Calitatea unei miitci depinde nu numai de materialul din care a fost produs5 ci ~i de modul in care a fost crescul5. Cre~terea miitcilor este unul din capitolele cele mai frumoase 8i in acela~i timp stimulative din apiculturii. Cre~terea m5tcilor nu este o art5, dar pentru a da rezultatele scontate trebuie sii fie practical5 cu mult5 grij5 qi cunoqtinte de specialitate. Existii anumite reguli qi elemente de tehnic5 care numai respectate intocmai duc la rezultate pozitive. Creqterea trintorilor Obtinerea trintorilor de calitate in perioadii optimii, pentru a se imperechea cu mitci obfinute din material valoros, are o deosebit5 importanp in munca de selecfie. In familiile de priisilii, alese pentru producerea de trdntoripeoitroduc la inceputul lunii aprilie, 1-2 faguri cu celule de trintori. In prezenfa unui cules de nectar qi polen in natur5 sau cu tune de polen qi miere, matca depune in celule ouii de
n
A

193

5%

Dup2 15 zile de la amplasare se recolteazg mgtcilc imperecheate. care la r$ndul lor vor fi ins5miinpte . Dac2 dup5 circa 15 zile acestea nu au inceput ouatul sau au depus puiet de trintori. Pentru asigurarea stupinei numai cu trintorii doriti. Un alt mijloc de realizare a imperecherilor dorite este constituit depunctele de imperechere controlatd. capabile s2 asigure hranirea corespunziitoare a acestora. se pot introduce faguri noi. cindu-se alt5 serie de m2tci pentru imperechere. Pentru ingrijirea optim2 a larvelor de trintori. sunt hrinite permanent. prio de imperechere controlat5 sunt amplasate in zone . Familiile doici cresc2toare de trintori. atinggnd chiar 80%. se transport2 in acest punct familia tat2 ~i nuclee de imperechere care confin mitci neimperecheate. obtinuti din familiile de pr5sil2 destinate acestui scop. (Producerea apilarnilului in stupine aflate in preajma cresc5torilor de m5tci sau a punctelor de imperechere controlaG a favorizat puritatea imperecherilor). Pentru a avea siguranfa acestui lucru se testeaz5 prin amplasarea a 1-2 nuclee cu m2tci neimperecheate. cu populatie masivi de albine tinere. in vederea obfinerii materialului imperecheat. inseamn2 c5 zona este curat5 ~i se poate amplasa un punct de imperechere controlat2. pentru impiedicarea ie~irii acestora din stup sau distrugerea tuturor suprafetelor cu celule cu puiet de trintor care se g2sesc pe ramele cu faguri normali. daci conditiile de mediu (temperaturrl mai ales) permit. in familia produc2toare de trintori. introducerea de gratii la urdini~. aSa incit maturizarea ~i imperecherea acestora s2 fie realizat5 inainte de aparitia primilor trgntori maturi in stupina de productie sau in stupinele apropiate. se recornand5 ca fagurii cu puiet s2 fie trecuti in familii doici puternice. unde nu existi posibilit2fi de patrundere a trintorilor str2ini decit in proportie foarte mica sau chiar deloc. La alegerea acestor puncte de imperechere controlat2 se are in vedere ca pe o razi de 12-15 krn s2 nu se g2seasc2 amplasat5 nici o stupin5 sau familie de albine. la fel ca lji familiile furnizoare de larve de trintori.yi apoi incredintate familiilor doici. apicultorul ameliorator are sarcina de a impedica aparifiatrintorilorin celelalte familii.MANUALUL APICULTORULUI in luna mai trintori maturi necesari pentru imperecherea miitcilor. in cazul in care urm5rim ca imperecherea cu triintorii doriti s2 se faca in procente foarte ridicate. punctul se desfiinteaza. Pentruaceastaestenecesars5 se iaurmitoarele misuri ~i in familiile de producfie: eliminarea tuturor fagurilor cu celule de trintori ~i inlocuirea acestora cu faguri artificiali. eliberat2. in momentul necesare de miitci imperecheate. infiinpte in locuri complet izolate. este bine ca declan~areacre~terii reproduc5torilor s5 fie avansatii cu 10-14 zile fat5 de cre~terilenormale.

Apicultorul poate crea artificial cele trei situatii. fapt care duce la obtinerea unor m5tci de cele rnai multe calitatea. cind matca nu rnai este corespunzitoare (schimbare linigtiti) ~i c6nd familia se pregite~tede roire. in acest scop indepirteazii matca ~i albinele trag botci. ori necorespunzitoare in ceea ce prive~te se obfin cele rnai bune mitci. Larvele din botcile ramase pot fi de vgrst5 necorespunz5toare pentru a da na~tere unor m5tci de cea mai bun5 w&tde ~i atunci se elimina inlocuindu-se cu larve tinere de 24-36 ore. de In ultimul timp apicultorii elimini in perrnanenp familiile care prezint5 aceasti insu~ire. nu totdeauna mitcile obtinute sunt cele rnai valoroase. D e ~produse in numar destul de mic. luate d i n 5 le aiturate. Metodele descrise pot fi folosite de catre apicultorii cu un numir mic de stupi cu albine in scopul obtinerii unui numar de miitci.familie cu o matcii de bunci calitate. gi anume se obtin m5tci numai intr-o perioadi anumit8. botcile obtinute a i 1 de la astfel de familii. implantate la rnai multe familii din stupin5. % mbi ap Pr Y 195 . dar viirstnicg gi d o r e ~ t e o schimbe. Trei sunt cazurile cind albinele igi cladesc spontan botci. ins2 exist2 doui inconveniente. inalte. unde albinele pot beneficia de un cules. Metode gospoda're~ti pentru cre~terea mdtcilor. contribuie la ridicarea valorii acestora. care vor fi folosite in scopul sporirii productivitiiii stupinei. iar reproducatorii de posibilititi de a efectua zboruri de . Dupi doui zile. care sunt cel rnai bine dezvoltate. el procedeaza la distrugerea tuturor botcilor cu excepfia a doui dintre ele. in cazul celei dint5 situatii se constata cZi familia de albine ia in cregtere nu o anumita larva de o anumiti calitate ci pe aceea pe care o are la indernana. gi anume: atunci cind au pierdut matca. 0 prim5 fazi in procesul de creqtere a mTitcilor este obtinerea botcilor. iar mitcile obfinute movtenesc gi transmit insu~irea roire la descenden$. imperechere. pe v8i ferite de curenti. in poieni sau pe platouri. 0 " ) .in cazul in care apicu/toru/posedd o. cgutind sB obtini mitci de la familii care prezinti fenomenul de / schimbare lini~tita matcilor. Operatia se face cu ajutorul unei /anfete de transvazare sau cu ajutorul i scobitori a1 carei capat subtire a fost indoit intr-un unghi c o r e s p u n z 6 ~ r & 8 . . adici larve de viirsta rnai mare. ins. roirea.MANUALUL APZCULTORULUZ montane. in cel de-a1 treilea caz. el dispune de posibilitatea s i obtini din sB ea o matci fiica.

Tot in rindul metodelor de creqtere a miitcilor pentru nevoile curente dintr-o stupin5 intr5 ~i cele prin care se poate produce un numiir mai mare de miitci pentru formarea de roi. precum qi botca care a fost crescut5 necorespunziitor din cele dou5 rsmase.yi cu o matc5 apt5 sii-~idesGqoare activitatea dar lipsit5 de spafiu de ouat. schimb5ri de mitci necorespunziitoare etc. cu puiet la eclozionare.rama de creqtere" va fi luati in lucru. Atunci ciind apicultorul doreqte s5 o b f i ~ 5 mai multe serii de mitci procedeazi la introducerea succesivii a mai multor rame cu faguri pentru crescut yi 1 incit in momentul scoaterii botcilor din familia cresciitoare o a l ~ confiniind ouii sii fie introdus5.. formarea de familii ajutiitoare. orfanii complet (fir2 puiet qi matcii) qi cu abundente rezerve de p5sturi qi miere. au Metodele descrise sunt foarte simple qi la indemiina fieciirui apicultor. .MANUAL UL A PICUL TORULUI 9-10 zile apicultorul controleazii familia.in acest scop se alege cea mai hund familie din stupind. Se pregiiteqte o ram2 la care de lea@ superior se prind buciifi de fagure artificial de forma triunghiularg cu baza de 5 cm (circa 4-5 buciifi). rama cu fagurele respectiv se introduce intr-o familie puternic5. in ambele cazuri se obfin botci din cars vor ecloziona miitci de calitate. in circa 3-5 zile . cele mai frumoase botci se desprind uqor de pe fagure qi se folosesc in scopurile dorite. de-o parte qi alta se aqeazii faguri cu hrani (polen qi miere). se pun in centrul cuibului. impreunii cu matca. Cele dou5 rame cu o ram5 pregitit5 cu fagure artificial intre ele. care familia crescatoare se comport5 bine. Fagurii rimaqi trebuie sii fie acoperiti de albinele familiei. .10 zile. botca sau pufinele botci de calitate obfinutefiind implantate in familiile cu probleme sau in roi dup5 ce ace~tia fost organizafi in prealabil. Lateral. Dupii 9. ale c5rei calitiii au fost urm5rite mai mult timp.Se porne~te la ofamilie care prezintd insu~irea schimbare liniqtitiia de de mGtcii sau instinct de roirefcrGJinalizare. cu rezerve de proteini suficiente. cu albinii in excedent . se scot din familie toate ramele cu puiet. in a 16-a zi din botca rgmasii va ecloziona o matcii care dupii circa 10-14 zile va incepe activitatea de depunere a ouiilor. ea poate fi intrebuinfati sii fie asiguratg in permanent5 cu faguri cu puiet la . distruge eventualele botci nou apirute. in momentul in care au fost depuse suficiente ou5. rnai pufin 2 rame. Hr5nite din abundeng. adic5 fagurii vor fi cliidifi qi matca va depune ou8. Se procedeaz5 ca in cazul descris anterior. inainte de a introduce rama. in aceastii situafie familia ia ou2le in creqtere qi produce numeroase botci.

dar s-a constatat cii in acest aranjament prezenp puietului atrage multe albine doici. cit gi in cel vertical. Fiind creatii aceastri stare (se circulii dintr-un compartiment in altul). se concentreazii hrana care va acfiona ca o diafragmi. Mentinerea familiei cresciitoare in stare activii se realizeazii pfi -0 qntinuii. Metoda Miller. botcile crescute dar inc5 neciipiicite introducgndu-se in ramii-izolator intr-o familie putemw&#%umatcii.12 rame. faguri pentru ouat. operatie care in scopul unei reugite depline necesitri oarecare indeminare. in acest scop. se administreazii sirop de zahiir. introdusii de apicultor. iar restul cu hrani (pisturii gi miere) din abundenp. prin administrarea de hranii suplimentarii gi asigurind surplus de albinii gniirii. se introduc larvele. siiptiiminal. mult puiet neciipiicit gi asigurarea in cuib a unui compartiment special pentru cregtere. in care albinele au un contact superficial cu matca. in aga fel incit in compartimentul de cregtere sii ~ e ~ ~ & n ' I % ! . periodicii. accesibilitatea fiind determinatri gi de faptul cii se evitii transvazarea. pe miisurii ce procentul de acceptare cregte. prin adiiugarea de faguri cu puiet la eclozionare. aceasta devenind in mod aparent necorespunziitoare pentru ele. in cam1 stupului orizontal. de o parte gi alta. descrisi mai sus. acesta se imparte in douii: un spafiu in dreptul urdinigului . in partea opus5 urdinigului . Metoda poate fi practicatii atit in stupul orizontal. Compartimentul . miitcii cuprinde faguri cu puiet. in ambele compartimente se pot adiiuga hriinitoare pentru hriiniri suplimentare. in familie trebuie sii fie asigurate 3 condifii: populafie foarte numeroasi. compartimentul de cregtere. care in mod implicit vor lua in cregtere gi botcile din rama cu leapri port-botci.0 altri metoda' simpla' de producere a mritcilor pornegte de la existenp unei familii care schimbii linigtit matca. la inceput mai putine gi apoi mai multe. Pentru a stimularea luiirii in cre~tere larvelor.MANUALUL APZCULTORULUZ eclozionare gi cu hranii abundentri gi eventual chiar stimulatri prin administrarea de sirop. compartimentul cuibului propriu-zis. in care se aflii matca gi un spafiu . in familii. In acelagi mod trebuie sii fie ingrijitii gi familia produciitoare de larve. Cele douii compartimente sunt despiiqite de o diafragmii previizuti cu gratie separatoare iar in dreptul acesteia. in cazul cregterilor succesive. Poate piirea curios sii se vorbeascii despre cregterea mitcilor in prezenfa puietului necipgcit. precum gi hrana necesari. este la indemina oriciirui apicultor care doregte sii creascii miitci in nurniir mai mare. familia este eliberatii. albinele doici din compartimentul de crevtere percep mai pufin substanp de matcii qi se creazii dorinta de schimbare linigtitii a mgtcii.7 rame. trecere de rame cu puiet din compartimentul c u i b y b in de aiegtere ~i invers. Compartimentul de cregtere cuprinde 4 faguri cu puiet necipicit in mijlocul ckora se introduce rama de cregtere. Situafia fiind creatii. .

f'olosind ambcle corpurl. cele din margine nu vor fi luate in cre~tere din ele \/or ecloziona matci sau inferioare. Aralijamentul ramelor in compartimcntul de ctevtere este urm5torul: miere. cantitativ niai multe. Metodele de obtinere a rnitcilor descrise se folosesc in orice perioadi a sezonului activ ~i prezinti avantajul ci nu stiinjenesc pe apicultor in lucririle sale. taie o f 5 ~ i e fagure continiind un strat de celule cu lawe Se de de viirst5 optim5.?intotdeauna intre un fagure cu puiet tiin5r ~i un fagure cu pisturi. Fagurele pregitit in acest fcl cste introdus in familia sau compartimentul de cre~tere. se lipe~te cear5 pe un leal de crevtere. Se cu distanteazi celulele dupi procedeul descris mai sus. taie fagurclc in treimea inferioar5 in ava fel Se inciit pe tgietur5 s5 r5mhnB un r5nd de celule cu larve foarte tinere (de I zi).7). ~i pot fi valorificate in diverse scopuri. s i sc opreasci $i si hrBneasc5 ~i larvele din botci. Rama cu botci este amplasat. . larvelor in celulele initiale: . larve de virsta 6-7 zile. in aSa fel inciit pe leat sB nu fie mai mult de 13-15 celule ce vor deveni botci. in caz c i num5rul de larve este mai mare. exist5 procedee dc producere a mgtcilor prin pistrarea pentru a se evita e~ecurile. Cclc do115 co~iipartimente sunt separate printr-o gratie separatoare.introducerea unei f@ii de fagure cu larve. larve de virsta 3-4 yilc. larve de viirsta 1-2 zile. a roilor sau a altor produse. polen.4. introducind puiet tin& ~i hran5. in corpul de jos este amplasat comparlimentul mitcli cuprln7ind faguri pentru ouat ~i rezerve suficiente de miere $i p5stul-2. rama cu botci. larve de virsta 4-5 zile. Acest aranjarncnt dctetmini albinele tinere. micrc in faguri ~i un hr5nitor. in desfa~urareaactivititii normale de producere a mierii. Pentru cazul in care apicultorul nu are indemiinarea transvazirii larvelor. . de la familia din care dorim s5 facem cre~terea.introducerea in crescitor a fagurelui cu larve provenind de la falnillia din care dorim s i facem cre~terea. In corpul de sus se amplaseazi compartimentul de creStere. Pentru dezvoltarea viitoarelor botci se procedeazi la distantarea lor prin distrugerea a doui celule din 3 (1. MBtcile obtinute prin aceasti rnetoda sunt de buni calitate. Asem5nitor se lucreaz5 ~i cu stupii multietqjati. polen. pe centrul acestuia. care merg s i se aprovizioneze cu pisturi.MANUALUL A PICUL TORUL CiI tiin5r.

se introduce qablonul cu botca in vasul cu ap5 rece. care d5 posibilitatea obfinerii unor botci cu un diametru intern ce trebuie cuprins intre 8. in care in prealabil a fost pusii putin5 ap5. Se obfine astfel o botcii cu fundul mai gros. in acela~i timp.Crejterea m&cilor influx industrial (zilele 1-13) rP'r . mai jos cu circa I mm. in timp ce ceara se topegte. Se procedeaz5 de 3-4 ori in acelaqi fel. se lipeqte foarte bine de suport. Fig. Pentru confecfionare se foloseqte un qablon special in form5 de creion rotunjit la virf.O mm. Prin r5sucire botca este scoas5 de pe qablon. confecfionat din lemn de tei.63 . ~ablonul pentru confecfionat botci este finut scufundat intr-un vas cu ap5 pentru a se umezi qi a impiedica ceara sZi se mai lipeasc5 de el. Dup5 ce stratul de cear5 s-a format suficient de gros. rezistentg la transvazare ~i care. Se scoate repede.6 qi 9.MANUAL UL APICUL TORUL UI Unelte qi materiale pentru creqterea mltcilor Botcile se confectioneaz5 din cear5 de calitate superioari. Depiiqirea valorilor atrage dup5 sine neacceptarea larvelor date spre creqtere. mic~orindmereu in5lfimea. Se qterge de ap5 qi se introduce in cear5 pin5 la circa 1 cm. ceara se solidificii qi se introduce din nou in cear5. Ceara este topit5 la foc potrivit intr-un vas emailat.

ci numai a albinelor doici pentru a hrani gi ingriji larvele din botci. confectionat5 din lemn in care la distante egale se g5sesc 13-15 orificii in care se introduc dopurile de cregtere cu botci. Dup5 felul intrebuingrii gi perioada folosit5 se deosebesc trei modele de rame: de cregtere propriu-zise. Nucleele SCAS-2 sunt nuclee .5 cm. qabloanele pot fi montate cite 6-12 pe un suport de lemn. pentru o bun5 orientare a m5tcilor gi albinelor. Tipca (leatul) de creqtere are o grosimea de circa 0. nucleului de tip SCAS 2 permite obtinerea unui numar de 24 pe 1 kg albin5 folosit5. in general se recornand5 ca pentru imperecherea m5tcilor s5 fie folosite nuclee economice care dau posibilitatea producerii unui num5r mare de mitci imperecheate la o cantitate redus5 de albine ce populeaz5 nucleul. izolatoare qi pentru cuqti de eclozionare.MANUALUL APZCULTORULUI in scopul unei eficacitati crescute. Pentru imperecherea m5tcilor sunt folosite nuclee de diverse modele yi mgrimi.5 cm in interiorul c5rora se fixeaz5 leaprile de cregtere. pe suportul format aplicindu-se o nou5 botc5 artificial5. pentru sustinerea leaprilor cu botci in pozitie normal5.. Fiecare nucleu are un urdinig situat pe cite unul din cei 4 pereti ai ad5postului care. fiecare nucleu este prev5mt gi cu o ram5 cu hr5nitor. Ramele de eclozionare prezintB in locul gipcilor de creqtere gine din tab15 cu margini indoite pe care sunt finute cugtile pentru eclozionare tip Zander. La noi in pri sunt. Lungimea leaplui dc creqtere dep5gegte cu 1 cm lungimea interioara a unei rame qi intr5 in scobiturile speciale ale acesteia.pe dou5 jum5t5fi de ram5 ME din care una este rama hrgnitor (200 ml) . Dupg fiecare folosire se cur5p riim5gitele de botci prin retezare cu cutitul iar ceara se retopegte cu ajutorul unei bare de fier in form5 de . folosite nuclee de tip mijlociu cu ram5 egal5 cu jum5tate din rama ME sau rame ME pliat5 in 3 secfiuni.L". Dopurile de creStere sunt confectionate din lemn sau plastic gi sunt folosite ca suport pentru botca artificial5. sunt (in 4 culori distincte pentru albine). Pe ling5 rama propriu-zis5.in numar de patru qi sunt agezate intr-un adspost de nuclee compartimentat. in general. Primele prezintg pe leaprile laterale adincituri de circa 0. fntr-o mica adincitur5 la unul din capete se toad cear5 topit5 gi se aplic5 botca care se fixeaz5 solid in suportul de cear5 solidificata. Ramele izolatoare prezint5 pe o parte gi alta a ramei gratii izolatoare care nu permit pgtrunderea mgtcii. * 200 . Ramele de cre~teresunt folosite in procesul de creqtere a m5tcilor in sistem intensiv.

fapt ce iriti albinele familiei ~i dupi citeva zile. este mai ugor primit5 dac5 o inlitur5m pe cea veche cu o zi-douii niai devreme. deciit dac5 o inlituritn in aceeavi zi cu introducerea. cind normal ar trebui s i inceapi ouatul. Deqi nu sunt recomandate ca metode sigure este bine s i fie amintite in scopul de a scoate in evident2 preocupirile apicultorilor practicieni in rezolvarea acestei probleme destul de importante. scufundarea in a p i cilduf5gi introducerea intre albinkcn r a l a b i l au fost gi ele umectate.dim$~. familiile de albine o vor primi tnult mai uvor. Speriate pe faguri in unele cazuri mitcile fug. Dintre metodele descrise amintim nicliirea in miere a mitcii sau scufund Gin2 gi introducerea direct2 intre albine. matca este gisiti moarti pe fundul stupului sau in fata urdini~ului. introducerea direct prin urdin . in acest scop apicultorul realizeazi starea de orfanizare a familiei $i la circa 6 zile de la orfanizare rupe toate botcile spontane ~i itnplanteazi botca doriti. sau chiar este inceput.MANUAL UL A PICUL TORULUI Introducerea mitcilor 0 metodi universal valabili pentru introducerea m5tcilor in orice conditii nu existi.sub formi de botci: introducerea unei botci in locul m5tcii necorespunzitoare. se ascund.steri&a @ 201 F d . de asemenea. Din ea va ecloziona o matci tinir5 care se va imperechea vi va incepe s5-gi desfigoare activitatea normali. S-a observat. prifuirea cu nafialini gi introducerea pe L . matca t5nirii va fi primiti foarte uvor. Cind matca pe care o introducem are o stare fiziologici deosebitii fafi de matca pe care vrem s-o inlocuim. c5 daci cu 3-4 zile inaintea introducerii mitcii noi nu deranjim familia de albine ele vor primi mai uvor matca. degi se cunosc gi se folosesc numeroase metode mai simple sau mai complicate. cu ajutorul fumului. Metode de introdzicet-e a nicitcilor: . Unele metode dau rezultate bune in anumite situatii dar sunt total in ineficiente in altele gi tocmai acest lucru duce la e~ecuri introducerea mitcilor $i prejudicii pentru apicultor.In situafia in care noua matci a avut o activitate de ponti mai indelungati in nucleu. Daci introduccm matca noui intr-o colivie in care a fost introdus5 in prcalabil. -sub formi de matci liberi: sunt descrise in literaturi foarte multe metode. Pentru a fi obtinute rezultate pozitive in aceast2 lucrare este necesar s i fie stabilite conditiile in care o familie de albine primegte mai ugor sau mai greu o matci. rezultatele fiind mai mult sau mai putin pozitive. pc o perioadi dc circa 12-14 ore matca veche. Este o metodi ce d i rezultate pozitive chiar in perioadele in care acceptarea este mai greoaie.

Cre~tevea m6tcilo1-inJ7tlx industrial (zilele 14-3 1) .introducerea tinerei mitci intr-un pahar p8n5 oboseqte. 64 .metoda prin surprindere" care const5 in suprimarea mitcii necorespunzitoare. dup5 care este a~ezat5 direct pe fagure. Titov ~i Benthon sau cip5cele de sirmi. . aruncarea tinerei m5tci in rnasa de albine complet dezorientate ~i deschiderea urdini~ului.introducerea mgtcii in colivii de diferite tipuri: Miller. Fig.MANUALUL APICULTORULUI familiei cu alcool ~i introducerea liber5 a m5tcii intre albine. n5cl5irea in 15pti~or ~i introducerea pe fagure imediat in locul celei b5trine. ~i . inchis pentru ciiteva minute. hr5nirea din abunden@a fami liei. ea nu se va unde se m i ~ c 5 mai m i ~ c a va fi primit5 cu uqurinf8 de citre albine.. dup5 care se procedeaz5 la scuturarea intregi i familii in fafa urdiniqului.

Metoda este recornandata pentru apicultorii incepitori. vor incepe impreuni s i roadi din ambele p i ~ dopul qi in circa 3-4 zile i matca va fi eliberati. iar la partea opus5 se g i s e ~ t e orificiul pe unde se introduce niatca ~i este eliberati apoi de citre albine. Albinele de sub capac fiind in contact cu albinele din afari. perforat pentru a fi ros mai uSor de albine. Familia de albine cireia trebuie s i i se introduci noua matci se orfanizeazi timp mai indclungat. care beneficiazi de ingrijire corespunzitoare. Tinerele albine care eclozioneazi nu vor ataca matca. opus orificiului pentru introducerea m5tcii . Unul din capete este inchis complet. in toate cazurile de introducere in acest mod s-a constatat c i matca incepe s i depuni oui inainte de a fi eliberati. Colivia este introdusi intotdeauna in pozitie oblici cu dopul in jos in mijlocul cuibului. piing lb. Acesta se acoperi cu un dop de lemn. are eficacitate miriti datoriti conditiilor avantajoasc care se creeazi pentru acceptarea mitcii. cu ajutorul unui calapod din lemn. in aSa fel incit hrana s i fie in jos. ins5 eliberarea m5tcii se realizeazi dupi un timp mai indelungat. Colivia avfind o suprafati de 1 circa 100 cm2 are o inil!ime suficienti pentru a fi infipti in fagure p h i la nivclul peretelui median al acestuia dind mitcii posibilitatea s i se m i ~ t e nestinglleriti in .MANUALUL APICULTORULUI Colivia tip Miller este una din cele niai folosite cuqti. in apropierea puietului pe i porfiuni de fagure cu hrani. care dupi 24-48 de ore este inlocuit cu un dop din fagure artificial. Cu ajutorul unei astfel de colivii se I realizeazi acceptari sigure in orice perioadi a anului. perioadi in care se distrug toate botcile apirute. in partea de jos. in acest scop se creazi un orificiu in dreptul compartimentului cu hrani. va incepe s i depuni oui. I Coliviade tip Benthon consti din folosirea cujtiide transport ma'tci~ipentru introducerea rna'tcii. ea. Se aplici colivia cu matca pe o zoni de fagilre din mijlocul cuibului care cuprinde o mica suprafat2 cu niiere ~i in acela~itimp puiet la eclozionare. prezinti un orificiu de eliberare sub forma unui tub cositorit umplut cu pasti de miere cu zahir pudri. lateral.@fle.yi albinelor insotitoare. de asemenca. Colivia tip capac. ci o vor ingriji. Se confectioneazi din plasi de sirmi cu ochiurile de 3 mm. avind ins3 grij&s i nu se nicl2iasci matca. des folositi de apicultori ~i se lucreazi cu ea dupi acelea~i principii ca in primul caz. Reu~ita introducerii este siguri. Colivia tip Titov este. I . in scurt timp matca tiniri. Se introduce in mijlocul cuibului qi se fixeaza cu ajutorul unei plicute metalice intre doui rame.

aceasta. qi un orificiu pentru eliberarea mitcii ficut de apicultor ~i orientat spre fagure. cu prolificitate ridicati a ~nitcilormai ales in perioadele tin~purii.stafia zonali Timi~oara. in Constanta. Buziu. se recomandi. inlocuind in momentul acceptirii mgtcii unul din dopuri cu o f i ~ i e fagure artificial.statia zonali Iaqi. in judetele Cluj. acestea diind in primele momente o mai mici impot-tanffinoii mitci introduse. @Nis5ud.statia zonal5 Cluj. in judefele Baciu.cu rezistenta la boli sau cu inclinatie de a poleniza anumite culturi. Vaslui. Dolj. Covasna. in scopul i~nbunitBtiriipcr~nanentea fondului genetic autohton qi implicit a potentialului productiv al zonei de influenti. Mehedinti. Satu Mare. Teleorman. pe o porfiune cu puiet ~i hrani. fiecare av5nd o zoni de itifluen!fi. in care se livreazi tnitcile produse in pepinierele corespunz2toasc dupB cum i~r~neazi: ecotipul de stepii . ~i statia zonal2 Mildireqti. Sibiu. Bigudiul se fixeazi in centrul cuibului. verificare. Maramureq. Vrancea. Giurgiu. lalomi!a. t e 204 . in judetele Arge~. Tulcea. Timi?. Toamna qi primivara unul din dopuri poate consta din de qerbet din miere qi zahir pudri. Dupi 48 ore de la introducere se verifici atitudinea albinelor fa@de matci. judefele eq in A'&iVarag-sererin. sector agricol Ilfov. folosirea unui hrinitor cu sirop. judeiele Briila. Ncamt.statia zonal2 Bucure~ti. Silaj. o formare qi consolidare de linii productive continuati constant de o ultimi etapi . are dop din plastic la ambele capete. Cglira~i. Gorj. Suceava. Prahova. ecotipul de Podi~ul Transilvaniei . prin material testat qi stabilizat. Iaqi. Hunedoara. Boto~ani. Vilcea. Oricare ar fi tipul de colivie folosit. se aplica pe orificiul de eliberare o bucati de fagure artificial yi se orienteazi orificiul citre exterior in vederea cliberirii. care va preocupa albinele. in juderele Bi-aqov. ecotipul de Podi~ulMoldovei . chiar in prezenta unui cules in naturi. Olt. ecotipul de deal-munte .MANUALUL APICULTORULUZ Bigudiuldinplastic este o colivie ce se poate folosi cu succes la introducerea mitcilor.statia zonal2 Cisliu. Mure?.reproducerea prin pepinierele pendinte de stafiile zonale de selectie qi producere de material reproducBtor ~i difiizarea in teritoriu a mitcilor selecfionate. In cazul in care aceasta este acceptatii. Harghita. Galati. A1ba7B% ipul de CImpia de vest (Banat) . Dimbovira. in fara noastri se desfi~oari ampli munci de identificare. Apicultorul poate folosi bigudiul qi fir2 a face orificiul pentru eliberarea mitcii. Se creazi astfel linii $i hibrizi interlineari cu capacitate sporiti de exploatare a culesurilor de scut-ti durati. Aceast5 activitate a statiilor zonale se desfa~oarfiin cadrul ecotipurilor cxistente.

substant5 pe care albinele o culeg qi o transform5 in miere de man5. Compozi{ia manei variaz5 pe de o parte in raport cu planta gazd5. vizitiind in acest scop ~i flora entomofil5 existent5 in jurul stupinei din raza lor de zbor. pigmenfi.Tehnolodia oblinerii produselor apicole in vederea cre~terii producfiei apicole qi rentabilizarea activit5tii stupinelor este de dorit ca apicultorii s5 se preocupe ~i s5 actioneze pentru diversificarea produselor apicole prin realizarea pe ling5 miere qi a unor cantitsti ciit mai mari de polen. mezoinozitol ~i acid ascrobic. pentru asigurarea necesarului de substante hidrocarbonate (zaharoase). fenofaz5 qi anotimp. Ea a fost d utilizati de preoti in cadrul diferitelor ritualuri. 15ptiqor de matc5. minerale. Exist5 205 F rC . ramurile sau tulpinile plantelor qi care poart5 denumirea de man5 sau roua de miere. piridoxin5. acid pantotenic. care secrct5 o substan@ dulce. albinele culeg polenul florilor. biotin5. riboflavin5. gr5simi ~i vitamine. produs de glandele nectarifere florale. Mana poate fi de origine animal5 cind este produs5 prin intermediul unor insecte produc5toare de man5 sau de origine vegetal5 cind este secretat5 direct de plante. Mierea Via@ albinelor este in permanent2 interdependent5 cu plantele deoarece. pe care albinele il culeg ~i il transform5 in miere floral5. iar pe de de specia de insect5 produc5toare de man%. In afara nectarului. in nectar exist5 urm5toarele vitamine: tiamin5. se intilnesc yi glande nectarifere extraflorale. substante aromatice ~i altele. Nectarul este o secretie apoasg a unor glande ale plantei numite nectarii. ai acizi organici. iar pentru satisfacerea nevoilor de substanfe proteice.MANUAL UL A PICUL TORULUI Leclia 9. propolis. limpede ~i viscoas5 ce se afl5 in anumite perioade ale anului pe frunzele. din compu~i azotului. spre deosebire de alte insecte. Mierea de albine a fost prima substanfa dulce qi in prezent o surs5 de hran5 pentru acesta. hrana albinelor se bazeaz5 exclusiv pe produse de origine vegetal5. Astfel. p5stur5. venin de albine ~i apilarnil. substanfe minerale. El se compune din diferite zaharuri. vitamine. albinele culeg nectar qi man5. acid nicotinic. localizate in afara florii. vitamine pe care le reg2sim in miere. acid folic.

Babilonienii au continuat sTL foloseascii mierea in medicink Dintre civilizatiile antice. Din punct dc vedere al culorii. Ea reuneste o serie de substante anorganice ~i organice din care putem aminti glucidele. iar ultima ca dizaharid.MANUAL UL APICUL TORUL UI antice mierea era folosit5 ~i la prepararea unei biuturi ce continea alcool la carese adiuga yi efectul polenului si a levurilor din faguri. sunt cele mai vechi documente referitoare la miere. paralel cu prelucrarea modern5 a mierii a ficut ca in acest secol. in miere fiind consecinta direct5 a compozitiei nectarului. Revolutia tehnicilor in producerea mierii. cea mai bine cunoscuta este cea egipteani. acizii organici. in general. care au rezistat timpului. Compozitia mierii de albine este complex5. continutul de zaharoz5 se transform5 prin invertire in glucoz5 $i fructozi reduciindu-se totodat5 si continutul de ap5 care ajunge la circa 18-20%. glucoza ~i zaharoza. Folosirea mierii ca hrani. floarea-soarelui cristalizeaz5 mai repede fafi de Mierea de rapif%. in medicin5 ~i in diverse scopuri de conservare ~i in diferite ritualuri religioase. 206 . toate solubilizatc sau dispersate in apa continutiin miere. dezvoltarea retelei de drumuri ~i aparitia vehicolelor ce fac posibil transportul stupilor de-a lungul perioadei de inflorire a plantelor a mii de familii de la un cules la altul. Primele dou5 suntcalificate aride. format prin legarea chimic5 a glucozei in nectar raportul intre aceste trei zaharuri depinde dc specia florali. zmeuri. La musulmani. sorturile de miere romine~tivariazi de la alb-incolor la chihlimbariu-brun. Dou5 fragmente scrise in limba sumerian5. producfia mondial5 de miere s5 creasc5. in ceea ce priveste raportul glucoz5-fructozi din mierc. mecanizarea IucrBrilor de volum in apicultur5. enzimele. care a inceput o data cu omul primitiv. proteinele qi altele. vitaminele. care nu cristalizeaz5 timp indelungat. in diferitele manuscrise r5mase de la diferitelc civilizafii str5vechi din India si China rezulti c5 mierea era prepit5 ca medicament fiind folositi la multe ritualuri ~i ceremonii In Grecia antici ~i in special in timpul expansiunii romane s-a scris pentru prima data foarte mult despre stupirit ~i producfia de miere. Prin prelucrarea nectarului de citre albine. bauturi. mierea era considerat5 ca un leac bun pentru orice boala. Glucidele din miere sunt substante organice sintetizate de plante. trebuie meniionat c5 un continut mai mare de fructozg mentine mierea fluid5 mai multi vreme. de la care ne-au rimas m5rturii ce ilustreaz5 modul cum se recolta mierea ~i la ce era folositi. a continuat pe misura dezvolt5rii speciei umane. mierea de salcim. in timp ce confinutul mai ridicat de glucoz5 are ca rezultat cristalizarea mai rapid5 a mierii. cele rnai ntate fiind fructoza.

raportul fiind de 1. impreun5. siliciul n 1 1 . contribuind totodata la accentuarea efectului bacteriostatic al mierii. in acest fel mierea devine apoas5 la suprafafg formind un mediu optim de dezvoltare a drojdiilor care produc fermentatia. acestacrescind pe timpul depozit5rii ~ iin special. procentul de ap5 fiind in jurul a 18%. care influenteazs pozitiv gustul ~i aroma. peste limitele normale. diferi ca intensitate. Activitatea enzimelor este conditionat5 de valoarea pH-ului mierii. aSa cum ar fi fierul. Mierea. Cristalizarea se face treptat ~i astfel cu incepe procesul de sedimentare. plumbul. litiul.15. in cazul supunerii . ultima avind rol de asigurarea solubilit5fii mierii. Hidroximetilfurhrolul (HMF) este o component5 chimic5 a mierii ce se formeaz5 prin transformarea monozaharidelor in prezenta acizilor qi sub influenfa temperaturii ~i duratei de actiune a acesteia. c r e ~ t econcentratia in substante glucidice.MANUAL UL APICUL TORUL UI I in mierea florala. cosit&h8yl. precum qi a mierii de man8. argintul. In miere se mai g5sesc ~i alte elemente. inhibina ca fiind mai importante. Dintreclementele minerale putem afirma c5 potasiul determin5 procentual restul cd&hGitelor. qi in cantitsti infime cromul. fn mierea natural& corespunz5tor sc5derii continutului in ap5. nichelul. iar dintre sorturile de miere floral5 cea de salciim are indicele diastazic cel mai sc5zut. atrage dup5 sine declan~area intiirziere a cristalizirii. el In miere exist5 mai multe enzime. formeazi substanfa uscat5 care la mierea natural5 dep5se~te SO%. contribuind la realizareaechilibrului acido-bazic.35. in functie de sortimentul mierii. Acizii din miere sunt acizi organici. pastrat5 in depozite ricoroase. prezint5 dup5 un an o valoare a HMF ce nu d e p 5 ~ e ~ t mg/100 g produs. S-a constatat c5 mierea cu un confinut de sub 18% ap5 se p5streaz5 un timp indelungat. care. fosforul 4 . din care amintim invertaza. invertazei. de temperaturi (maximum 50°C) ~i de durata stoc5rii. Mierea floral5 are indice diastazic inferior mierii de man5 (psdure). La extractie mierea confine cantitali infime de HMF. mierii la influenfa unor surse de c5ldur5. Continutul ridicat de ap5 din miere. acest raport este de 1. precum ~i a celorlalte substanfeaflate in miere. Cristalizarea mierii este un fenomen natural pentru toate sorturile de miere floral5 romiineasc5 cu exceptia mierii monoflore de salclim. Elementele minerale din miere constituie un important factor de tamponare a acidit5fii mierii. Acest fenomen are caurmare cre~tereain straturile inferioare a concentratiei de glucide qi o scadere a acestora in straturile superioare. Cu cit temperatura este rnai ridicati cu atiit inactivarea enzimelor este mai rapid& Activitatea enzimatic5 a diastazei. 207 F rC . Sedimentarea cristalelor formate este datorit5 diferentei de densitate. Exceptie face mierea de salcim la care cantitatea de fructoz5 este mai mare. diastaza.

iar pentru fata neunifonn c5p5cit8. stearic. in perioadele lipsite de culcs ramcle trebuie ridicate din stup spre scari. oleic. levuri. Extractia mierii se face inaintc de incetarca totali a culcsului. desc5picirea fagurilor se folose~te cutitul de descipicit.MANUALUL APICULTORULUI bariul. aurul. precum yi alte particule solide provenind de la rccoltare. Recoltarea ~i extractia mierii Fagurii cu miere se scot din stup in momentul cind aceasta este suficient maturati. germaniul. dc lung5 durati. furculita de descipicit. in cantiti$ foarte reduse ciuperci. luindu-se drcpt critcriu practic prezenta coroanei de micre cipicit8 in treimea superioar5 a ramei. Fagurii sau corpurile cu faguri cu miere se transport5 intr-o camcri ce are temperatura piin5 la 35OC spre a uyura extractia. de folosire. treonina. Se trece apoi la descipicirea fagurilor. fie din secrefiile glandulare alc albinelor. meteonina.). linoleic. fagurii si fie grupafi dupi culoare pentru a obtine diferite sorturi de miere ~i dup5 acest criteriu. beriliul etc. iar extracfia se face in mod obligatoriu in cursul noptii. urmat5 de extractia propriu-zisi a mierii. este indicat de a sc efecti~a extracfii rcpetate pe intreg parcursul perioadei de culcs. indepartarea albinelor de pc fagilri se poate face prin scuturarea energicaa fagurilor cit ~i cu ajutorul unor substanfe chimice cu proprietiti insectifuge (acid fenic. f i r i acccs pentru albine $i de preferinti noaptea. benzaldehid5 etc. vanadiul. Ace~ti man5. triptofanul. Protcinele sunt prezentate in miere in cantit5ti mici. strontiul. : Componentele microscopice ale mierii sunt fomlate din granule de polen. de fenilanina. alge. Pentru a evita declan~arcafurti~aguluiextracfia mierii se va efecti~a in cabana stupinei sau in altc spatii inchise. fiind reprezentate de aminoacizi liberi cum ar fi lizina. precum yi granulc de amidon. fn miere se mai gisesc. aminoacizi provin fie direct din sursa dc nectar. Este recomandabil ca inainte de inceperea extractiei mierii. leucina. Stupii vor fi mcntinuti deschi~i cit mai putin posibil ~i astfel sc vor cvita cauzelc care pot provoca fi~rti~agul la albine. Lipidele sunt prezentate in cantit5ti infime gisindu-sc sub form5 de acizi g r a ~ i palmitic. atit cutitul cit ~i furculita de descipiicit se fnc5lzesc eratura de circa 80°C. bismutul. in timpul culesurilor principale. lauric. izoleucina. de asemenea. Pentru dcscip&cirefagurele se tine in pozifie e /- 208 . valina.

in afar5. pe cit este posibil. Apoi fagurii sunt introdugi in extractor. care prin centrifugare scoate mierea din faguri. Acfiunea de extraciie a mierii cuprinde gi precondifionarea acesteia in care scop in timpul extractiei se asigur5 strecurarea cu ajutorul sitelor duble de strecurare.) se spa15 cu ap5 fierbinte gi solufie de sod5 5% dup5 care se limpezesc bine in ap5 curat5 gi se usuc5 prin expunere la soare. t5vi. cu f a p interioar5 a lamei in unghi de circa 350" fat5 de suprafafa fagurelui.MANUAL UL APICUL TORULUI vertical5 sprijinit pe una din spetezele laterale ale ramei. vasele folosite etc. fn caml unor stupine de tip industrial. in aga fel ca suprafap muchiei te~ite cufitului s2 fie parale15 cu suprafap fagurelui. in general. e 209 :T- . iar dup5 limpezirea in vasele de stocare se vor indepirta impurit5filede la suprafap mierii cu ajutorul unei linguri. in ceea ce privegte extractia mierii. fef u . la nivelul suprafefei spetezei superioare qi ~ i p c a inferioar5 a ramei. prevenindu-se astfel ruperea fagurilor. " i 5. in mai multe tipuri gi variante din care amintim desciip5citoarele cu cufit vibrator. In timpul desc5p5cirii. iar dupii ce se apreciaz5 cB s-a extras circa jum5tate din mierea de pe o parte. iar intervalul de timp scurt. pe tava de desc5p5cit. unde numiirul fagurilor ce trebuie desc5p5cifi este mare. intreg utilajul apicol (centrifug5. incilzit electric sau cu abur. in caml folosirii de extractoare radiale. de asemenea. Fagurii din care s-a extras mierea se introduc. fagurii se intorc pentru a se continua extracfia pe partea cealalt5. . in caml extractoarelor tangentiale. Turafia extractorului se m5reqte treptat piin5 se percepe foqnetul caracteristic rezultat din proiectarea mierii pe peretii extractorului. desc5p5cirea se face de sus in jos. cutite de descZipiicit. Operatia se repet5 pentru a se realiza o extracfietotal5 a mierii. Acestea sunt realizate. mierea fiind extras5 simultan de pe ambele fete ale fagurelui. fnainte gi dup5 extractia mierii. in familiile de la care provin spre a fi cur5pti de albine. a Desc5p5cirea se realizeazii prin miqc5ri scurte gi rapide ale cufitului. cit qi desc5p5citoarele cu lame sau cu ace rotative. intoarcerea fagurilor nu se mai face. Vor fi evaluate culesurile urm5toare in scopul asigurgrii rezervei de miere necesar5 familiei de albine pentru iernare. cutitul se fine in pozifie orizontalil. aceasta se pate executa pe vatra fieciirei stupine sau centralizat in locurile special amenajate ~i dotate corespunz5tor pentru aceasti lucrare. se folosesc desciip5citoare mecanice.

.Miere de albine".resturi de cea~-5 faguri. Standardul prevede. dupii provenieng. potrivit tabelului urmgtor: Calitatea I rsine Calitatea a 11-a -se admit: spurn%. Mierea de salcdm se incadreazg in trei clase de calitate: calitate superioari. resturi florale ~i sau larve. calitatea I. Standardul se refer%la mierea de albine naturals. albine moarte in proportie maxima de 10% . Celelalte feluri de miere se incadreazg in doui clase de calitate: calitatea I yi calitatea a 11-a. in care se includ toate sortimentele de miere care provin in cea mai mare parte din sucurile dulci de pe alte p%qiale plantelor decit florile in amestec cu nectarul florilor din piidure. obtinutg din nectarul florilor sau din sucurile dulci de pe alte p%Giale plantelor qi inrnagazinatg de ciitre albine in fagurii din stup.MANUAL UL APICULTORUL UI floral5 + r monoflors originea nectarului extrafloral2 animal% vegetal2 extras5 din faguri Clasificarea mierii - modul de extragere in faguri prezentare cristalizat5 Prelucrarea qi livrarea mierii de albine se face conform conditiilor tehnice de calitate prevgzute in STAS nr. urm5toarele clasificiri ale mierii: miere monoflors. calitatea a 11-a.78411989 pentru . miere poliflor%~i miere de padure (mana). Standardul prevede conditiile tehnice pe care trebuie s% le indeplineasd mierea de albine la preluarea ei de la produciitori.

brun -- 1 viscoasii sau cristalizatzi omogeni. brun .auriu nu se galbui. fluids. galben . pl5cut specific Consistent: omogen5. consistent: qi aspect ale mierii de albine Culoarea Calitatea I Miere de: Superioarl Aproape incolor5 pin5 la galben . miros. brun nu se .brun Brun. specific5 S j v gust adfingent .nu se tocaliu pin5 n o m e a z 2 la brun inchis 1 fluidti.inchis pin5 la negru cu reflexe verzui galben.brun floareasoarelui galben .inchis galben . dulce specific mierii de salcim dulce cu arom5 pronunpti specific mierii de tei pl5cut. dulce rl cu aroma (.inchis. cu ~ r o m s specific mierii de zmeur5 plgcut. viscoas5 sau cristalizatzi omogen5. gust. n o m e a z 5 pins la galben .auriu.deschis a 11-a Miros qi gust placut. vlscoad sau cristalizati I brun. culoare.auriu. galnormeaz2 ben . normeaza galben . fluidi. galben roqcat. vPscoas5 sau cristalizati tei zmeuri galben nu s e verzui pin5 la normeaz2 galben roqcat galben. normeaz5 rubiniu dulce aroma specifics plgcut. nu se galben ro~cat normeaz2 pin5 la galben . dulce. fluid5 viscoas8 sau cristalizatzi o mogeni. cu aroma specific mierii de izm5 dulce. fluid5 sau vriscoasri galben nu se deschis . dulce.MANUAL UL APICULTORUL UI Conditii tehnice de calitate.por.

la mierea de calitate superioari.maximum Indice colorimetric: .5.maximum Aciditate cm3NaOHsolufie n la 100g miere . mm .maximum Densitate relativ5 la 20° minimum Cenuyi. &nmerea de salcim se admite minim 6.maximum Substanfe nezaharoase.MANUAL UL APZCULTORUL Ul i n ceea ce p r i v e ~ t e propriet5file fizico-chimice ale mierii d e albine.9*** 20* 1. % Zaharoz5. In cazul in care continutul de ap5 este sub 20% se recalculeaz5 masa pentru continutul de 20%.minimum Hidroximetilfurfurol (HMF) la mierea de calitate superioar5. carbonat de calciu. amidon.5 4 70-80 7** 13-5 10. .417 0. culori de anilin5 yi coloranfi sintetici) 30 1 max 12 max 18 lips5 lips5 lips5 1 minimum 65 minimum 55 lips5 lips5 * ** *** Cu acordul beneficiarului.minimum Granule de polen de salciim (la mierea monoflori de calitate superioar5) raportate la numirul total de granule examinate. mierea se poate prelua cu un confinut de ap5 de maximum 23% cu recalcularea masei pentru confinutul de 20%. gelatin5 clei. la mierea de salciim de calitate superioar5 yi calitatea I-a se admite maximum 1%. iar la cea de calitatea a II-a maximum 10%. % Indice diastazic .maximum ZahL invertit. % . La mierea de salcbm de calitatea a II-a se admite la recoltare maximum 15%. % . % .9*** Provenientii Apa. Dup5 15 iulie. acestea sunt redate mai jos.4 17 0.la mierea de calitatea I. % . mm Zah5r invertit artificial Glucoza industrial5 Adaosuri de falsificare (fains. Proprietgtile fizice yi chimice ale mierii de albine Miere monoflori de pgdure yi poliflori 20* 1.5 4 70-80 7** 13-5 10. % .

Aroma mierii este determinatii de uleiurile eterice prezente in nectar. zaharoza se admite in miere piing la 5% gi in mierea de man5 pBn5 la 10%. urmat de verificarea proprietiifilor fizice gi chimice. in mod natural albinele incep ciipiicirea mierii atunci cBnd aceasta confine maximum 20% apii. La mierea de calitate superioarii gi calitatea I.cu cristale fine sau past5 atunci ciind diametrul cr* eloh te .5 mm. atunci cBnd diametrul este de 0. Ambalajele cu miere se marcheazii cu urmiitoarele menfiuni: denumirea unitiifii produc5toare sau a produciitorului individual. In hncfie de temperaturii gi umiditatea mediului inconjuriitor. dar nu din mai pufin de 5 ambalaje.Confinutul in ap8 a1 mierii cregte de la ges spre munte. se verificii toate ambalajele din lot. de condifiile de mediu etc.4%.5 r > e u i ' r*. Cristalizarea nu denatureazii calitatea mierii ci doar o schimbare a aspectului.* T 5 213 . Cristalizarea mierii este o proprietate fireascii a ei. fiind determinat de umiditatea atmosfericii datoritii abundentei precipitafiilor. Compozifia chimicii a mierii este determinatii de plantele melifere. Conform prevederilor STAS-ului. de intensitatea culesului. Viiscozitatea sau rezistenfa la scurgere depinde de continutul in apii a1 mierii. Dintre proprietiifile fizice principale ale mierii. 9 .3% la 22. mm.wb 0. Dac5 una din probe nu corespunde. Proprietifile igienico-sanitare ale mierii de albine trebuie sii corespundii dispozifiilor sanitar-veterinare in vigoare. . verificarea const5 din examenul organoleptic. felul mgrfii. masa brutii. fiind specific5 speciei de plante respective. fapt ce indicii faptul cii extracfia mierii poate fi inceput8. in condifiile Prii noastre procentul de apii variazii intre 13. mierea poate sii piardi sau sii-gi ridice continutul in apii. clasa de calitate. Din substanp uscat5 a mierii 80% o formeazii zaharurile din care 70% il ocupii fructoza gi glucoza. tara $i masa netto.cu cristale mari. temperautrii gi compozitia chimicii a acesteia. La mierea de calitatea a 11-a verificarea const5 din examenul organoleptic gi din determinarea confinutului de apii cu refractometrul. Probele se iau din 10% din ambalajele de transport care constituie lotul. putiind avea loc atAt la mierea in faguri cat ~i la mierea extras:. amintim continutul in ap5 vi viiscozitatea. Dupii dimensiunile cristalelor se pot deosebi urmiitoarele moduri de cristalizare: .MANUAL UL APZCULTORULUZ Verificarea calit5tii mierii se face pe loturi formate din miere de acela~i fel gi de aceeagi clasii de calitate.

untos fiind mult apreciat5 de consumatori. ( ~ mo constituie posibilitatea fermentirii mierii. c i t qi timpul de realizare. Lichefierea mierii cristalizate se face in inc5peri cu aer cald sau in baie de ap5 cald5 fir5 a dep5qi temperatura de 45". in acest scop mierea este in prealabil lichefiata cu ajutorul c5ldurii spre a se distruge astfel levurile qi cristalele ce au inceput a se forma.rPdMParea mierii '-. care se e ~ a ~ orb%lem5 pt P * . in prezent este solicitat5 tot mai mult mierea supus5 unei cristalizari dirijate in sensul c9 mierea respectiv5 se prezinta sub form5 de past5 avind in continutul ei cristale foarte fine. Aceasta se realizeaz5 prin ad5ugarea unei cantitali de miere cristalizata (maia) cu cristale foarte fine la volumul total de miere.16°C. pe ling5 ricirea acesteia. tratarea cu ultrasunete. mentionat c5 in timpul cristalizarii dirijate a mierii. Alti autori recomanda IncBlzirea mierii la temperatura de 45OC. in majoritatea fsrilor. in acest scop. In prezent. S-a incercat qi hr5nirea albinelor in timpul culesului cu una din aceste substante in scopul intdrzierii cristaliziirii mierii. iar ulterior masa de miere este ins5mdntat5 cu maia de miere. Este necesar mentinerea acesteia la temperatura qi umiditatea optim5. trecut5 printr-un filtru-pres.MANUAL UL APICUL TORULUI Cristalizarea poate fi dirijat5. Mierea obtinut5 prin acest tratament are un aspect plilcut. diferite incerc5ri pentru a intirzia fenomenul de cristalizare. in practica curenti maiaua folosit5 pentru cristalizarea dirijati a mierii reprezint5 circa 10% din cantitatea total5 de miere ce urrneaz5 a fi supusi acestui tratament. spre a indep5rta eventualele nuclee de cristalizare ~i apoi r5cirea brusc5 pin5 in jur de 15OC. La aceasti operafiune concur5 ~i diversele sorturi de miere cu o cristalizare tardiva. / . ultrafiltrarea etc. Deoarece cristalizarea la unele sorturi de miere ii d5 acesteia un aspect comercial neplgcut. mierea este inc5lziti la temperatura de 45°C timp de 5 minute.3% acid izobutiric sau acid scorbic. Trebuie. pentru preintimpinarea fenomenului de cristalizare. atdt in ceea ce priveqte dimensiunile cristalelor. cu cristale foarte fine ~i r5cit5 apoi pentru a se realiza cristalizarea in acest mod a intregii qarje. 5 L$5stmrea mierii trebuie s5 se !in5 seama de dou5 probleme importante. au fost efectuate. se efectueazi qi o amestecare aproape continua a produsului respectiv in scopul obtinerii unor cristale c i t mai fine in intreaga cantitate de miere supus5 acestui tratament. In acest scop au fost folosite diferite procedee ca: unde ultrasonice (9 kilocicli pe secund5) timp de 15-20 de minute sau prin ad5ugarea de 0. Pentru prevenirea cristaliz5rii qi mentinerii mierii c5t mai mult timp 3 stare fluid5 sunt folosite o serie de procedee din care amintim: pasteurizarea. de asemenea. urmatii apoi de o racire brusc5 a acesteia qi conservarea ei la temperatura de 14.

depozitarea mierii trebuie %cut2 in inciiperi uscate. Fermentarea mierii poate fi preintimpinatii cdnd temperatura de pastrare a acesteia este sub 11°C. dar in special la inciilzirea yi suprainc5lzirea acesteia. cupru. dupii care se face o ricire bruscg. Dup2 standard. plumb sau aliaje ale acestora. iar a sorturilor de miere chihlimbarie deschis de aproape 3 mm in acelayi interval de timp. in acest mod se evitii cristalizarea un timp indelungat. incit mierea devine improprie consumului. sau intr-un minut la temperatura de 69"C. Temperatura optima de p2strare este de 8-1 2°C fir2 a depii~i14°C yi o umiditate a aerului de circa 60%. In caml unor temperaturi mai mari de 2 l°C. Levurile pot fi distruse prin inc2lzirea mierii timp de 7. termenul de garantie pentru mierea de albkeroste de 12 luni yi decurge de la data ambal2rii produsului pentru valorific&&.MANUAL UL APICUL TORUL UI produce atunci cind aceasta are un continut de ap2 peste 17. ~ a l a i l i t a t e a produsului in conditii optime de conservare este nelimitatg. iar in 5 ore se produce o cantitate atdt de mare de HMF. se recornand5 ricirea acesteia la P C timp de 5 sZipt%mini. De asemenea. un timp cit mai indelungat. Avindu-se in vedere cele de mai sus. exist2 posibilitatea distrugerii lewrilor prin incalzirea yi riicirea brusca a mierii. Atunci cind continutul de ap2 este piing la 19%. jum2tate din invertazii este distrus2 in 40 de minute ~i jum2tate din diastazii in 4. in cam1 cre~terii temperaturii spre exemplu la 7 l°C. fermentarea nu are loc cind levurile nu dep2yesc 10/g.5 minute la temperatura de 63"C. o miere incolor2 se inchide la culoare intr-un ritm de 1 mm pe scara Pfund in patru luni. de asemenea. pq f &\n' $ . in timpul pastrgrii mierii la temperatura obiynuitii a camerei. la o cincime a pierderii de enzime yi la o yesime a efectului de inchidere a culorii. se formeazii unele reactii chimice yi implicit unele substante dguntitoare organismuluuui (hidroximetilfurfurolul) dupii a c2rei prezent2 se poate stabili modul de prelucrare yi conservare a lotului respectiv de miere. c . . Orice miere cu un continut de ap2 de peste 20% este in pericol de a ferments. iar atunci cdnd apa reprezints 20% este necesar ca levurile s5 nu dep5qeasc2 valoarea de llg. Nu se admite depozitarea mierii in vase de zinc. dup2 care temperatura de piistrare poate fi miiritii pgnii la maximum 14°C. Sciderea temperaturii de pastrare la 5-9°C determinii reducerea la o treime a continutului de HMF.5 ore. Pentru piistrarea mierii in stare lichid2. curate. importan@. in caml in care confinutul de ap2 este de 18%.1% yi a 11-a problem2 este cristalizarea ei. Temperatura de pastrare a mierii prezint2. Gr5 alte mirosuri. fermentarea nu are loc daca levurile din miere nu depayesc valoarea de 10001g.Ch*n 215 7-.

Obtinerea mierii in sectiuni se poate realiza insi in orice sistem de stup. greu gi are culoarea deschisii.5 mm grosime. Calitatea mierii din faguri qi sectiuni este superioarg. dupii recoltare. familiile de albine care ciipiicesc uscat. se piistreazii in camere previizute cu pardosealii de ciment care periodic se umezegte cu apii. Utilajele necesare pentru producerea mierii in sectiuni Stupii folosifi pentru obtinerea mierii in acest sortiment sunt de tip multietajat.18 foi de dimensiune standard la 1 kg) qi se confectioneazii din cearii de calitate superioarii. de asemenea. la acegtia putiind fi adaptate utilajele necesare producerii mierii in secfiuni. foarte la dimensiunea interioarii a rarnei-sectiuni ink-o pe lungimea cutiei.sectiuni neincheiate. In cazul in care sectiunile nu sunt piistrate in camere umede. in cazul in care acesta este preggtit gi echipat cu cele necesare pentru aceasti productie. Ciipiicirea umedii a mierii dB un aspect mai putin pliicut fagurilor gi secfiunilor qi le scade valoarea comercialii. pentru obtinerea acestui produs se foloseqte. in perefii laterali. La producerea mierii. iar capetele sunt previizute cu tincuri pentru fixare.MANUAL UL A PICUL TORULUI Producerea mierii in faguri yi sectiuni Mierea in faguri qi secfiuni este un produs natural al albinelor. are culoare deschisii. zmeurii gi zburiitoare de la care se obtine miere ce cristalizeazii. Fagurii artificiali pentru secfiuni sunt foarte subtiri (1 6. 33 mm Iiitime qi 2. sunt previizute un curit subtire cu lami ondulatii (asemiiniitoare k. Pe fafa interioarii a ramei-sectiuni sunt siipate trei qanpri transversale.in conditiile din fara noastrii. alegiindu-se. Ramele-secfiuni sunt confecfionate din lemn de tei gi au formi dreptunghiularii cu dimensiunile: 102 mm lungime. Ramele . pot fi folosite gi culesurile de la tei. in primul rind. * . in acest scop. culesul de la salcim.. nu cristalizeazii gi piistreazii integral aroma fin5 qi gustul plicut al mierii. 129 mm iniiltime. in cazul cii fagurii yi secfiunile sunt consumate imediat. in faguri gi sectiuni se fine seama de modul in care albinele ciipiicesc mierea. 216 . iar asamblarea se executi dupii 15-20 minute. foarte mult apreciat de consumatori. Datorit5 faptului cii secfiunile se apreciazii dupi culoarea mierii gi timpul cit mierea se menfine fluid&. pentru a fi incheiate se udii cu apii caldii.

T5ierea fagurilor necesari pentru sectiuni se poate realiza qi cu un cufit obiqnuit dup5 un gablon de lemn.MANUAL ULAPZCUL TORULUZ lamei de la cutitul de t5iat pAine) care este incadrat5 intr-o ram5 de fier5striiu. se introduc in magazine speciale ce se adapteazi la orice sistem de stup. pentru a fi cliidite de albine. Operafia de parafinare se execut5 cu ajutorul unei pensule dup5 ce secfiunile sunt introduse qi fixate in magazine. Fig. in acest scop se foloseqte parafina topit5 in baia marina care are temperatura de 98. Pentru fixarea fagurilor in secfiuni se foloseqte o scAndur5 pe care sunt fixate 12 blocuri de lemn (3 pe vertical5 qi 4 pe orizontali) avind dimensiunile interioare ale ramei-sectiuni.sectiuni Ramele-sectiuni previizute cu figuraqi. La tiierea fagurilor din cutia-calapod cufitul se manevreaz5 ca un fieriistriiu. 65 . Cu scopul de a preveni deprecierea sectiunilor din cauza petelor de propolis acestea se parafineaz5. 66 . . in vederea fix5rii fagurilor in ramele-sectiuni se foloseqte o lam5 de aluminiu de dimensiunea interioar5 a sectiunii prev5zut5 cu un miner. Blocurile de lemn se ung inainte de intrebuinpre cu un strat subfire de ulei de parafin5 sau cu vaselin5 pentru ca fagurii s5 nu se lipeasc5 de ele.Ramci in sectiune Fig. Magazinele sunt prev5zute cu 7 griitare pentru a asigura creqterea uniform5 a celulelor fagurilor din ramele-secfiuni.100°C. Lama de aluminiu incglzit5 la flac5ra unei l5mpi de spirt topeqte ceara qi fixeazi fagurele de peretele interior a1 ramei-sectiuni.Corp cu rame . Fagurii pentru sectiuni se pistreaz5 in camere bine inc5lzite pentru ca s5 nu se sfirime la t5iere.

sc introduce 1111I'.Igi~rc o scctiune cu fagurele clidit. in acest scop in toot cursul sezonului se urmireqte cre~terea continua a puterii familiilor de albine in aqa fel ca la inceperea culesului acestea s i ajungi la maximum de dezvoltare.MANUAL UL APICULTORULUI fngrijirea familiilor de albine pentru producerea mierii in faguri sectiuni ji Familiile de albine ce se folosesc pentru producerea mierii in faguri ~i secfiuni trebuie sB fie foarte puternice. Dupa alte 4 zile se de distrugere a botcilor qi in familie se introduce o botc5 cipiiciti &niirkirnperecheatg. in Putcrca dcoscbit. Aye/.? Ii~crcze ~nagazinulcu faguri sail sectiuni. Familiile slabe nu se folosesc pentru productie ci sunt dirijate in vederea intiririi familiilor producitoare de miere in faguri qi sectiuni. sc aplic8 acelea~i proccdcc dc prcgiitirc a familiilo~ pcntru produc[ic strin~torindusc cuibul la 7-8 fr~guri. Dupi inlocuirea mitcilor se iau mgsuri pentru 218 . lipsa spatiului dc pcntru ouat. pregititi din \/reme in aces1 scop.l~. albinclc s. se pastreazii drept cuib corpul doi. Dupi alte 3-4 zile matcile se scot din familii sau se omoari. nand orfane. Fagurii cu puiet ~i miere ce prisosesc se folosesc pentru intirirea familiilor mai slabe din stupin. cantitatea ~ n i c i pi~ictdin cuib ~i reducerea acestora la un singur corp. rcstlll spatiului din stup so ocupi ~ L matcrialc izolatoare iar I pcntru a hr!a in accst lkl. De obicei. Albinele din corpurile care au fost ridicate se scuturi in fata urdini~uluifarniliei reduse la un singur corp. La inceperea culesului. sail in mijlocul magazinului.camagazinelor cu faguri sail sectiuni sc execut. iar operatia de distrugere a botcilor se repeti. crceaz8 in familii conditii favorabile pcntru manifestarea intensi a instinctului de roire a albinelor. pi~ietul~i rezervele de hrana.? a t'ami l iilor folositc pentru productie. In vederea prevcnirii roitului se recomand8 folosirea unor misuri speciale. Pentru atragerca albinclor dc a cl8di cit mai repcde fagurii sau sectiunile. familiile producitoare de miere in faguri ~i sectiuni se reduc. cu scopul de a produce o aglomerare puternici de albine in familii in momentul in care se a ~ e a z magazinul cu sec{iuni sau ramele i cu faguri pentru producerea de miere in faguri. In cazill in care la ob!incrca accstl~i produs sc foloscsc altc sisteme dc stupi. In acest scop la 3-4 zi le dupi aplicarea magazinelor se executa un control aminuntit al fiecarei familii de albine ~i se distrug toate botcile.? cu atcntic dcoscbitii 11rm2rindu-scca filgurii s i 1111sc desprindi din raniclc-scctii~ni. in care rimine matca familiei. la un singur corp. La 4 zile dupi ce familiile au ramas orfane se executi re qi botcile existente se distrug in totalitate.?.

Magazinele astfel stivuite se afumi imediat cu bioxid de sulf pentru a preveni atacurile de g2selnifi. in cazul culesurilor abundente. Conservarea mierii in faguri $isectiuni Piistrarea fagurilor cu miere in scctiuni sc face cu atcntie deosebiti deoarece este ~ t i u c2 fagurii $i secfiunile deteriorate n u mai pot fi reparate. in vederea recolt2rii magazinele se afumii. Magazinele se recolteaz2 pe miisuri ce secfiunile sunt umplute cu miere. Sectiunile care nu au fost umplute cu miere sc colectcazi intr-un singur deasupra unei familii puternice pentru a le finisa intr-un magazin care se a~cazii timp cit rnai scurt. se poate aveza ~i a1 treilea magazin cu secfiuni deasupra primelor doug. iar cele din a1 doilea sunt umplute cu miere mai mult de jumgtate. unei scinduri. 219 r . Ambalarea secfiunilor cu miere se face fie in cutiute transparent. al doilea magazin. - . Dup2 ce sectiunile din primul magazin sunt pe jum2tate cl2dite se a ~ e a z 2 deasupra acestuia. ferind secfiunile de funinginea care le-ar putea deprecia ~i apoi se scutur2 puternic in fafa urdini~uluifamiliei din care deasupra au fost scoase. in coloane de c i t e 10-15 buc8fi.MANUAL UL APICULTORUL UI imbungt2tirea regimului termic din interiorul stupului prin mgrirea urdini~ului~i umbrirea stupilor. Pe rn5surS ce primul magazin cu secfiuni este umplut cu miere se ridicg de pe cuibul familiei ~i se a ~ e a z g deasupra celui de-a1 doilea magazin in care albinele au inceput construirea fagurilor. albinele pot fi indcpiirtate dc pe sectiuni cu ajutorul unei perii fine. magazinele cu secfiuni se a ~ e a z 2 i albinelor. Aceasti operatie se repet5 la fiecare 5-6 zile p h i cind secfiunile sau fagurii cu miere sunt ambalati in vederea expedierii. t Dupi recoltarea magazinelor cu scctiuni ~i a fagurilor. A~ezarea primului magazin cu secfiuni sau a fagurilor se face dup2 inceperea culesului. acestia se transport2 i la depozitul de miere ~i se a ~ e a z unul dcasupra celuilalt. executate pe dimensiunile secfiunii sau in pungi fie din folie de material plastic transparent. atunci cind sectiunile din primul magazin sunt aproape pline. in cam1 in care sectiunile se piistreazii in depozit un timp mai indelungat. prevSzut5 cu un izgonitor de albine $i se a ~ t e a p t ie~irea in lipsa podi~orului previzut cu izgonitor. se iau mgsuri pentru p2strarea unei temperaturi de 2 1-32°C care asigur2 mentinerea mierii din secfiuni in stare fluid& La ambalarea sectiunilor ~i a fagurilor cu miere se urm2re~te manipularea acestora cu mult5 atentie ~i in perfecte condifii de igieni pentru a nu degrada cu nimic acest produs. Dupg aceast2 operafie.

de creme ~i iluminat.. Menfionim.e~ararca Icaci~ri. gi Apis cerana). ac. Prin ceari de albine se intelege ceara'p u s u e albina meliferi (Apis mellifera L. Ceara a fost folositi ~i ca ~nijloc iluminat casnic. datorits formatului circular. % 220 .) ~i nu ceara produsi de alte s p e i i dt5 bine (Apis dorsata F.) rcali7.a~c/. acest produs a mai fost intrebuinfat la confectionarea tablitelor cerate pe care se scria. Ceara este un produs secretat de glandele cerifere ale albinelor ~i serveyte acestontcadnaterie prima la construirea fagurilor.. in mod diferit. precum ~i la fabricarea de figurinelor magice.. se pot valorifica fie ca atare. spafiul din interiorul ramelor respective. astfel inciit albinele s i inallc perefii celulelor impiediciind astfel lnatca s i depun5 ou3 in a c e ~ t i faguri.1rea accstci productii. c i in afara secfiunilordreptunghiulare.CobanaW. in ceea ce prive~te mierea in faguri. n ~l Alaturi de niicre. in Grecia antici atiit micrca cit ~i ccara dc albine erau folosite ca remedii pentru tratarea contuziilor ~i pliigilor care supurcazi. de asemenea. neocupsnd in intregime. in practica apicoli se mai folose~te un alt tip de secfiuni (circulare) ce poarti denumirea ~i de sectiuni tip .Din punct de vedere comercial acest tip de secriuni. in afar5 de medicina populari. acestea necesiti unele misuri suplimentare in ceea ce prive~te fixarea lor in rame.-. care se pot ambala. fie in cutiufe din material plastic transparent fie in pungi din celofan sau folie transparent5 din material plastic. spre a impiedica niatca de a urca in lnagazin sau prin depirtarea ramelor de magazin. ambalate in celofan sau folie din material plastic transparent sau decupate din ram2 ~i porfionate in bucifi de 50-60 g p h i la 112 kg.indu-sein corpuri goale dc stup milltieta-jat sail ill s i s ~ e ~dc~stup lillosit 1. de asemenea. . Apis florea F. ccara cic albinc a tiw cunoscutfi $i folosit3 de c5tre om din cele mai veclii tirnpuri in spccial pe11lri1 p~.. datoriti formatului. Pe misilra uniplcsii 1-i~gurilos cripficirii accstora. iar dupi aparifia cre~tinismuluila producerea luminirilor. pentru producerea acesteia se folosesc magazine de stup vertical sau liiultietajat desp51:ite de restul stupului prin grafie despiqitoare. sunt atractive dar din punct de vedere al producitorului apicol.MANUALUL APICULTORULUI Valorificarea ~i ambalarea in acest scop a ramelor cu miere in faguri. i n aceste conditii se obfin totodata $i faguri mai g r o ~ icare con!in o cantitate mai mare de miere. fiind utilizate totodata in numeroase creme cosmetice ~i eliioliente. eeruri ce poarti d&r&% cear3 de Ghedda. se recolteazi ~i se gi valorific3 intocmai ca gi ~iiicrcai n scc!iu~li. care folosca ccara in diferite leacuri ~i refete..

folosind reziduurile de faguri rezultati de la extractiile anterioare ~i se folose~te numai in scopuri industriale. Pentru int5rirea solzi~orilor secretia glandelor mandibulare. Solzi~orii corespund cu forma ~i msrimea oglinzilor pe care s-au format. topitorului de cear5 cu abur sau prin presare la cald. avind o form5 ovals. sub oglinzile cerifere.000-20.MANUALUL APICULTORULUI In functie de materia prim5 ~i de tehnologia extragerii. necesar5 elaborarii solzi~orilor cear5. apoi aceste glande scad p8n3 la 3 microni o data LV trecerea albinelor la activitatea de culeg5toare. simultan pe ambele p5qi. Pe stau inghesuite unele in altele. Circulatia albinelor in ciorchine se face printr-o deschidere de aflat5 in partea inferioari a acestuia. iniltimea maxim5 a glandelor cerifere (circa 50-60 microni) este constatat3 la albinele in virstii de 16-18 zile. stau in formatii de perdele conice cu baza in sus. Odata ceara devenita maleabil5 albinele incep modelarea fundului celulelor. cervicale qi lor in special lipaze qi proteaze. in procesul complex de folosesc qi secretiile glandelor labiale. Ceara industrial5 se extrage la cald cu ajutorul unor solvcnti (benzina. cind albinele particip5 la c5p3cirea celulelor ~i se intensific5 in ziua a 7-a cind albinele trec la cl3direa fagurilor. Pe fiecare sternit se afl5 cite dou5 formafiuni glandulare. benzen). iar surplusul de cear5 este folosit la in3ltarea perefilor pin5 la 3-6 mm. str5lucitoare.000 celule secretorii. ceara de albine se poate clasifica in cear5 de stupin5 ~i cear5 industrial& extras5 prin solventi. ele fiind cele 3-4 perdele cu ochiuri largi albinele 1111 inconjurate de un inveli~format din corpul majoritafii albinelor avezate ca intrun ciorchine. Fagurii artificiali sunt construiti. Aceastg form3 este concoidal3 (asem5natoare scoicii). de obicei. pentru a p5stra o temperatur5 uniform5 de 33-34OC. cind cl5desc fagurii intr-un stup sistematic cu rame goale. in ceea ce prive~te 221 T F . Solzi~orii cear5 de la ieqirea din oglinzi sunt fragili qi transportafi ca n i ~ t e pl5cute de mica. situate pe partea ventral5. sunt netede. in5ltime ce va fi continuat2 cu ceara produs5 de albinele tinere produc5toare de cear5. albinele se a~eaz5 foaia de fagure pe spre a-l inc5lzi la peste 30°C astfel incit ceara s5 devin5 maleabila. se prind de picioare yi formeaz3 lantul albinelor sub spetezele goale a unui numar de 3-4 rame ce au fost luate in lucru. Ceara de stupin2 este ceara extras5 din faguri cu ajutorul cerificatorului solar. in cazul cladirii fagurilor artificiali. Activitatea celulelor secretoare de ceari incepe la vhrsta de 3 zile. sulfur5 de carbon. fiind situate pe ultimele patru inele abdominale (sternite) ale albinei lucr5toare. Organele specializate ale albinei pentru secretia cerii poart5 denumirea de glande cerifere. fiecare alc3tuit5 din 10. Inveliqul ciorchinelui este format din 2-3 straturi de albine strinse intre ele. Albinele.

19 g polen.43 g miere sau 0.5 1-2 Ceara de albine prezinta o intreaga gam2 de culori. Grosimea fagurilor cu celule de albin5 lucritoare este de circa 25 mm. iar distanta intl-c faguri de 12. fapt acesteia spre exterior prin porii oglinzilor ceriferc. putBnd astfel sii fie friimdntat ~i modelat dupa dorint.5.MANUAL UL APICUL TORUL UI de catre albine ea se efectueaza astfel: albinele desprind cu ajutorul picioru~elm solziqorii de cearii. portocaliu.000.6 1-1.12 mm subtiindu-se catre bazi unde misoari 0. fiind forrnati in linii gcneralc din diver-sc tipuri de alcooli.250.12.5 mm. conipozitia chimica a cerii (in procente) este urmitoal-ca: . ceara de albine este IichidB avind un punct de topire de 33-36"C. intsrindu-se. Pentru secretia unui kg de ceari sunt necesari 1. in momentul secretiei de catre celulele glandulare. in acest scop.000-4.umiditate qi impurit9ti minerale 71 1 0.5 mrii.alcooli liberi .25 13. diferite nuante de galben. In acela~i timp solzi~orul ceara aluneci in de deschizgtura articulatiei (pens5) fiind presat qi preluat de picioru~ele anterioare $i predat de catre acestea mandibulelor. greutatea unui solziqor fiind de 0. Schcmatic.14.hidrocarburi .5.13.O 10. albinele inteapa cu perii tibiali solzi. precum qi de modul 4 - 222 . Solzi~orul primi acum adaosul secretiilor va mandibulare cit . hidroxiesteri. esteri ~i hidrocarburi.000 solzi~ori.5 mm ~i adincimea de 10.08 mm. iar intre peretii mediani a doi faguri vecini este de 37-37.8 mg. Peretii celulei ail grosimea de 0.esteri ai colesterolului . de la alb pdn8 la brun. diesteri qi triesteri .!ji a altor glande.3-5.250. 0 celuli de albina lucritoare are un diametru de 5. Apoi ridica picioru~ul printr-o miqcare brusca de pe solziqor ~i in acela~i timp il preseazi cu tarsul pe sternit pentru a nu c8dea.latone .5 de catre albina.monoesteri ai acizilor cerici. cenuqiu-vermi. de vdrsta fagurilor. galben-inchis fiind in functie de flora.40-0.acizi cerici liberi . Din nou miqc8 piciorul in jos susfindnd de data aceasta solziqorul de cear5 cu perii tibiali.!jorulde ceari ~i il elibereazii prin miqcarea de jos in sus a picioruqului.12 mm qi poate cuprinde 0.3 0.materii colorante (1 -3 ditrixiflavone) . ceara se solidifica pe oglinzile cerifere formdnd solziqorii de ceari pentru a caror intarire albina foloseqte secretii glandulare. in contact cu ce permite ie~irea aerul. Compozitia chimica a cerii estc complexi.

cali tate superioar2. ceara de albine se preia pe patru clase de calitate: . sulfur2 de carbon.reziduurile de cear2 obfinute dup5 topire qi presare prin prelucrarea materiei prime la cald. de 3. In cadrul terminologiei de ceari brut2 sunt cuprinse urm2toarele: . . pe 18ngii ap&. solubili la cald in alcool. . aceton2 qi uleiuri eterice. presarea. Astfel. cildur2 ~i .MANUAL UL A PICUL TORULUI I I I Condifiile tehnice de calitate la preluarea cerii de albine de la produciitori sunt reglementate prin STAS nr.reziduurile de ceari ce se obtin prin prelucrarea materiei prime in stupin2 cu cerificatorul solar. Coeficientul de duritate al cerii scade fiind in raport cu calitatea qi puritatea acesteia. . Extragerea cerii poate avea loc prin metode fizice sau chimice sau prin combinarea acestora. benzin8. Dup2 proprietitile organoleptice. eter. PPF Metodele folosite in mod curent pentru extractia cerii9 oPclasifica in metode ce folosesc: numai c2ldura. prin metoda pres2rii sau a strecurgrii. solvenfi ch& & e n t A ~ in PF n % 223 . tetraclorur2 de carbon.ceara ce se stringe in cursul sezonului de pe perefii stupului qi spctezele ramelor. din buc5ti de fagure din rama claditoare. )1 I I 1 I Condifiile tehnice de calitate pe care trebuie s2 le intruneasci ceara de albine sunt redate in schema de mai jos. foqa centrifug5. materia prim2 trebuie sortati pe trei calit2fi dupi culoare.calitatea I. .306011993. apa qi c2ldura. din cur2fitura de cear2 sau c2p2celele de cear2 provenite de la extractia mierii. inainte dc topire. Ceara natural5 de albine este insolubil5 in ap2 sau alcool rece.calitatea a 11-a. Standardul se refer2 la ceara de albine natural2 (de stupin2) obfinut5 prin diferite procedee din faguri sau din reziduuri de faguri. . c2ldura qi presarea.6 la ceara obfinut2 prin presare la cald ~i de 1 la cea extras5 chimic prin solventare. coeficientul de duritate la temperatura de 20°C este de 8-13 la ceara obtinut2 din faguri la cerificatorul solar.calitatea a 111-a. . ceara provenit2 din faguri vechi neutilizabili.

50-4.970 64-66 25-30 1. grade Indice de refracfie.50-4.OO.40 87. a 11-a lips5 0.OO 68.OO 1 3. mgKOH/g Indice de esteri.1. mg KOHIg Calitatea: superioari a 111-a aI-a.OO 70.OO 84.40 2. Proprietitile fizice yi chimice ale cerii de albine Specificare Corpuri str5ine ~i adaosuri provenite din falsific5ri Denistate relativ5 la 20°C Punct de topire (prin alunecare) 0°C Indice de duritate.OO-20.50 .2 19). n'OD Indice de aciditate. % maximum Indice de raport Indice Buchner.964 62-65 29-48 1.OO-78.50-2 1.lO lips5 0. acestea sunt redate mai jos.MANUALUL APICUL TORULUI tabelul de la pag.1.OO 1 3. in ceea ce prive~te proprietafile fizico-chimice ale cerii.OO-94.4571 17.956-0.50-4. mg KOH/g Materii volatile la 105OC.OO-83.4490 17.4430. mgKOH/g Indice de saponificare.102.4430.930-0.

nu las5 urme de grrisime pe ~&gete. nu las5 urme de @sime. in s p W r a uniform5 deschis5 in mijlocului blocului cel pufin jum5tatea supenoar5 a blocului se admite o culoare mai inchis5 gi neuniform5 caracteristic procesului de obtinere I Miros aproape far5 gust caracteristic.Conditii tehnice de calitate ale cerii de albine / Specificare Provenien@ superioarg cear5 de la topirea capacelor rezultate la extractia mierii din faguri in care nu s-a crescut puiet gi din faguri rezultati din rame cl5ditoare alb5. mai la brun . fir5 miros strain fr5mintat5 intre degete devine plastic5. uniform5 in toat5 masa Calitatea: a 11-a a 111-a faguri vechi gi reziduuri de faguri prin din reziduuri prin presare la cald sau din reziduuri de faguri prin presare la cald folosirea de solventi organici i Culoare galben . uniform5 in toat5 masa I cear5 de la topirea capacelor rezultate la extraclia mierii din faguri in care s-a crescut puiet. far5 luciu pronunpt. cu asDect amorf F s s b 2 i . galben . transparent5 fsau aspect ugor amorf. "cresc5turi" de cear5 gi faguri noi galbuie pdn5 la galben5. 0 se trage greu in fir care se rupe scurt.brun sau cenugiu .inchis. galben rogietice pln5 la brun . in form5 de fir se rupe scurt.deschis cu nuant5 gglbuie. se lipegte putin de cufit 2 gi de dinti. se preseaz5 greu in foi subtiri. presat5 in foi subtiri este omogen5. fir5 luciu L 2 fi5mdntat5 intre degete devine C b plastic5 cu aspect amorf putin k lipicioas5.portocaliu cu reflexe rogietice pin5 sp5rtur5 culoare neuniform5. putin lipicioasg.inchis.inchis. in . ugor amofa. se lipeste ugot de cufit gi nu se lipegte de dinti.

polen. Indicele de duritate ~i indicele Buchner se determini3 in caz de litigiu. o mare importan@ qtiut fiind ci3 in raport de culoarea acestora este ~i cantitatea de ceari obtinut5.5 70. Ceara extras5 (indiferent de procedeu) se solidific5 sub form5 de calupuri sau pl5ci. spi3larea qi inmuierea corespunzi3toare a fagurilor inainte de extractie. g 8.4 9. de asemenea.O 36.O Continutul de cearA g 100.2 '-. la receptie se verific5 bucat5 cu bucatih ce prive~te provenien9 qi propriet5tile organoleptice qi se incadreazi in clasele de calitate prevazute in STAS. coloranti organici qi alte impuritafi care degradeaz5 calitatea cerii extrase. Greutatea fagurilor yi continutul de cearg in raport cu greutatea lor i Culoarea fagurilor Alb5 Galben5 Brun . contribuind la dizolvarea resturilor de miere. precum qi conditionarea ulterioar5 a cerii extrase. deoarece apa dur5. modul qi durata topirii. Calupurile sau pl5cile de cear5. metoda de extractie folosit5.8 32. Sortarea fagurilor reformati dup5 culoare are. in special atunci cind extractia se face cu ajutorul cerificatorului solar. extractia materiei prime pe calitAii. Marunfirea qi sp5larea fagurilor in mai multe ape are o deosebiti importan@. . calitatea apei qi a vaselor folosite. excremente. este inapt5 la extractia qi purificarea cerii intrucit produce emulsionarea parfial5 a acesteia.O 87.6 12. Pentru a evita retinerea cerii in c8m5quielile din interiorul celulelor fagurii vechi trebuie inmuiafi cu 2-3 zile inainte de topire in ap5 dedurizat5. care contine mai mult de 100 mg echivalent oxid de calciu la litru.inchis Greutatea unei portiuni de fagure cu latura de 100x100 mm.O 22. Proprietilfile fizice qi chimice se verific5 la toate calupurile qi placile care prezint5 semne de falsificare sau de degradare.MANUAL UL APICUL TORUL UI Cantitatea qi calitatea cerii obfinut5 intr-o stupin5 depinde de mai mu$i factori qi anume: sortarea.8 26.deschis Brun .

se obfine cear5 de foarte bun5 calitate. Ceara din fagurii mai vechi. Trebuimlnrtin vedere vechimea fagurilor finiind seama c5 din fagurii rnai noi cantitategde argQbfinuti la extracfie este mai mare gi de calitate mai bung. Pentru obfinerea unei ceri diferentiate calitativ se recornand5 sortarea fagurilor inainte de extragerea cerii. a cuibului . . apei gi presgrii.1 MANUAL UL APICULTORULUI I I I Calupurile sau plgcile de cear5 se prezintg la preluare marcate cu denumirea sau initialele produc5torului. ci se recornand5 in acest scop topitorul de cear5 cu abur. in mod practic ceara. . Obtinerea unor productii sporite de ceari Pentru realizarea unor producfii sporite de cearg vor fi luate urm5toarele masuri: . \ . in acest fel cantitatea de cear5 scade pe unitatea de m5sur5.strhgerea resturilor de cear5 de pe fundul stupilor cu ocazia curafirii fundurilor. a hrgnitoarelor. perefilor stupilor. precum gi din reziduurile ramase de la cerificatorul solar se extrage prin presare la cald. '$.reformarea anual5 a 30-50% din fagurii de cuib. confin cu atlit mai mult5 cear5 pur5 cu ciit sunt mai noi (albi). sau in unit5tile specializate se folosesc prese hidraulice. r5cirea gi solidificarea lent5 urmatg de curafirea blocurilor de cear5 de impurit5file stratificate pe partea inferioar5 a blocului. De aceea fagurii inchigi la culoare nu vor fi topiti prin acest procedeu. previne degenerarea albinelor gi igienizarea acestuia. Cu ajutorul topitorului solar.. la greutatea lor se adaugg gi greutatea c5m5guielilor (invelitorile nimfelor). Operafiunea const5 in topirea repetat5 a cerii cu ap5 dedurizati. Dupg extracfie se trece la o alti faz5 de lucru care const2 in curifirea cerii de diferitele corpuri str5ine prin limpezirea acesteia. in acelagi tin$ inn@. a diafragmelor gi a podigoarelor in cursul tuturor lucr5rilor care impun interventii in familia de albine. . Aga cum am menfionat mai inainte fagurii din care se extrage.striingerea c5pGcelelor de cear5 rezultate de la desc5p5cirea fagurilor in vederea extracfiei mierii. Se va avea in vedere ca propolisul. Pentru m5rirea capacititii ~i randamentului de extracfie in stupinele mari. sau presa de ceara care realizeaz5 extractia cu ajutorul cgldurii. . sZ fie sortat gi pastrat separat. Pe m5sur5 ce fagurii participa la cregterea unui num5r mai mare de generalii de puiet. dar pentru acest lucru se preteaz5 numai fagurii de calitatea I.cur5tirea ramelor. rezultat din aceste operatiuni de rgzuire.*f+ .

iar mitcile sii nu depuni ouii. rosiituri. Polenul Staminele florilor care formeazii androceul au ca functie principali producerea qi riispandirea polenului. piesele bucale ~i cele trei perechi de membre. se extrage prin topire in apii fiartii ~i presare cu presa de cearii din dotarea stupinei. La extracfia cerii prin acest procedeu se va face in prealabil inmuierea fagurilor folosind api provenitii din ploi ~i topirea ziipezii (apii dedurizati). o cantitate sporitii de cearii. ceara provenit5 din riizuiri. La culesul de polen participi intreg corpul albinei ~i anume: peri~orii de abdomen. . de culoare inchisii. precum $i din fagurii in care nu s-a crescut puiet (faguri albi). atiit pentru valorificarea potentialului natural a1 albinelor de producere a cerii clt ~i pentru disponibilizarea unui numir cit mai mare de faguri pentru reformare. Polenul este colectat de albinele culegiitoare de la plantele polenifere sau nectaropolenifere $i depozitat de citre acestea in celulele fagurilor din stup constituind piistura. . .in magazine sau corpuri de striinsurii. fiind totodati caracteristic pentru fiecare specie floral2 in parte. iar vasele utilizate vor fi din materiale inoxidabile sau emailate. Polenul floral este format din griiunciorii de polen. Atingerea cit de u~oarii staminelor de catre a insecte provoaci o riisucire sau o inclinare a filamentelor staminelor ~i respectiv o golire paqiali a polenului din antere. prin prelungirea celulelor cliidite de albine.ceara provenit5 din fagurii reformati. cresciituri.extractia cerii in stupine se executii cu ajutorul topitorului solar pentru cipiicele. ceari. mirime ~i format diferii de la o floare la alta.intensificarea folosirii familiilor de albine la cliidirea fagurilor artificial.- 22s . iar in perierea polenului de pe periqori cu ajutorul pieptenilor . Procesul douii etape ~i anume: in prima etapii. i . care reprezintii hrana proteicii necesarii hriinirii familiei de albine ~i a puietului. ceara rezultat5 se mentine in stare lichidii o perioadi cit mai indelungatii (48-72 de ore). albinele scuturii $i culeg pe sbrnine acoperindu-~iintreg corpul cu griunciori de polen.dupi extractie. se va practica miirirea distantelbr dintre rame astfel ca. . protejand vasul respectiv cu materiale termoizolante pentru limpezirea cerii ~i separarea impuritiitilor aflate in suspensie. .utilizarea ramelor cliiditoare la toti stupii ~i in toate perioadele din curd sezonului activ in care albinele secret. sii se obfini cu ocazia desciipiicirii mierii. a ciiror culoare.MANUALUL APZCULTORULUZ .

de asemenea. Constituientii de baz5 ai proteinelor sunt aminoacizii. in general se consider5 cii o albin2 culegiitoare de polen recolteazii.145 mg polen. polenul este umectat de albine cu saliva gi nectar (miere). niche1 Polenul contine totodatii cantitiiti insemnate de vitambe. leucina. palmitic ~i miristic. Printre substantele lipoide din polen au mai fost evidenfiate lecitina. rezult8nd cii pentru o familie de albine de putere mijlocie consumul anual de polen se ridic2 la aproximativ 25-30 kg. prezenti in polen fitosterolii. sunt reprezentate in polen prin prezenp acidului leuric. in polenul recoltat de albine. hidroxiprolina.1 3 kg polen. clor. cupru. in ceea ce privegte glucidele. lizina treonina triptofanul.*. in timpul formiirii inc5rciiturilor. o serie de substante minerale (macroelemente) ca: potasiu.40%. linoleic. fosfolipidele intrunesc in polen valori apreciabile. la fiecare zbor.22%.000 albine (1 kg albine) este necesar 1 . proteine 7-35%. acid gentamic. izolecitina gi fosfoinozitolul. acid aspartic. oleic. extracte eterate (lipide) 0.15%.monofit. zinc. Polenul conline un numar de 21 aminoacizi liberi dintre care amintim: asparagina. tirosina gi valina. aminoacizi liberi lo%. astfel inciit pentru a transporta in stup 1 kg polen. sodiu. cenugii (reziduuri) 1-7%. precum gi a cantiafilor mai mici de zaharuri nereduciitoare. trebuie retinut faptul cii pentru cregterea unei singure larve este nevoie de circa 100. alanina. Pentru a putea evalua cantitatea de polen necesarii dezvoltiirii unei familii de albine pe timp de un an.000 zboruri. fi vitaminelor hidrosolubile c8t gi din grupa celor liposolubilei -> \ I f't> 229 r* rC . gentamina. iar dintre lipidele complexe. Compozitia biochimiciiapolenului diferiide laofloare laalta. izoleucina.MANUALUL APICULTORULUI tarsieni gi formarea inciirciiturilor (ghemotoacelor) de polen. magneziu gA+rerecum gi urmiitoarele microelemente ca: iod. calciu. zaharuri 19-40%. metionina.polifit gi polen recoltat de albine superior . Lipidele ce contin in structura lor acizi gragi. respectiv pentru cregterea a 10. histidina. Polenul confine. amidon gi alte glucide 0. iarprincipalele grupe de compugi au concentrafii ce variazii astfel: ap5 3. sulf. dithgrupa . albina trebuie sii efectueze circa 67. arginina.at. circa 15 mg polen in ambele cogulete. prolina. cistina. de asemenea. fosfor. acid aminobutiric. regurgitatii qi apoi transmis gi fixat cu ajutorul celor trei perechi de picioare in coguletele de polen aflate in scobitura tarsului piciorugelor posterioare. in medie.19. Pe l8ngii aceste douii categorii mari de zaharuri in polen au fost evidentiate pentaze ca riboza gi dezoxiriboza. serina. Sunt. Dupii proprieatile organoleptice ~i fizico-chimice polenul se imparte in dou2 calitiiti: polen recoltat de albine . s-a identificat o cantitate de 20-40% zaharuri datoritii prezentei mierii gi a nectarului. mangan.

Se admite polen cu umiditate maxima de 14%.69 1.42 0.17 0. durata de uscare fiind in functie de modul de uscare ~i umiditatea initial2 a polenului (6-24 de ore). Datoritg calitifii sale deosebite polenul.30 5.34 0. potrivit excesului de umiditate la calitatea respectivi pin2 la 8%. Sunt prezente ~i provitaminele din grupa carotenoizilor ca alfa-carotenul.93 1.50 6.70 1.228).93 0.67 0. acid ascorbic. Pentru ca polenul sa poata fi pastrat trebuie uscat dup5 recoltare la o temperaturii care s5 nu dep5~eascti 45OC.28 1.74 2.MANUAL UL APICUI.OO 1. beta-carotenul. polenul este mult mai bogat in aminoacizi. Polenul proaspat recoltat confine piin5 la 20% ap8.Leu.80 1. Comparativ cu unele alimente de baz8.20 0. .Tripto.63 2.Lizina Metio.70 5. acid folic.05 4.Valina nina fan 0.85 1. outile ~i brinza. tocoferol. acidul nicotinic.20 0. ciit ~i pentru producerea unei game variate de preparate apiterapice (propriet5ti prezentate in tabelul de la pag. acid pantotenic. este fo in alimentafia umana ca medicament natural. Continutul in aminoacizi a polenului comparativ cu unele produse animale Atninoacizi Izoleu.TORULUI Vitaminele prezente in polen sunt: tiamina. dar cu sctiderea corespunziltoare a calitafii. in comparafie cu carnea de bovine.90 Felul alimentului Came de vita OuB Briinzi Polen floral diferite specii Treo.41 4. in funcfie de uiniditatea din atmosfera in motnentul recolttirii.66 0. recoltat de albine.80 3.38 0.90 1.91 0.34 2. piridoxina.Fenilalanina cin5 cin5 nin5 0.70 . retinol ~i complexul vitaminic B. gama-carotenul ~i delta-carotenul. atiit pentru tratarea unor maladii specifice.45 0.39 0. riboflavina.81 0.

4.numele qi adresa produciitorului.cantitatea brutii. de Grabule intregi de 0. greu friabilii Specific floral Caracteristic Fir5 impuritili Se admit impurit5ti provenite din fragmente de albine: aripioare. tara-netto. colectoare pentru fundul stupului qi colectoare de podiqor.O . Obtinerea polenului Granulele de polen transportate de ciitre albine pot fi colectate de apicultor cu ajutorul colectoarelor de polen. picioru~e 8% 10% 20% 20% Sii nu contin5 substante toxice Pe ambalajele de transport se aplicii etichete cu urmiitoarele mentiuni: . .O mm mm in amestec cu granule sparte sau pulbere de polen in propoqie de maximum 5%.data recoltiirii.chimice ale polenului Specificare Polen recoltat de albine superior comun Aspect Culoare Consistenla granulelor Miros Gust Puritate Urniditate.O m5rimea 1. Polenul recoltat de albine.denumirea produsului. . . la preluare. .semniitura apicultorului sau a delegatului unit5tii furnizoare ~i semniitura delegatului ce a efectuat recepfia provizorie. minimum Toxicitate Granule intregi. colectoare ce sunt de mai multe tipuri: colectoare de urdiniq. Variazii dupii specia floral5 din care provine Dur5.4. trebuie sii corespundii conditiilor previizute in Caietul de sarcini al Asociatiei Cresciitorilor de Albine.25 .MANUALUL APICUL TORULUI Proprietiitile organoleptice qi fizico . . maximum Proteine total.

& sthturi de cel mult 10 mm. Indiferent de sistemul folosit. cu Imediat dupii recoltare. permipnd in felul acesta ca familiile de albine sii-~i poat5 asigura necesarul de polen pentnr hranii qi pentru rezervele de iernare. Operatiunea se face seara dupi incetarea zborului ~iplaca poate r5mine in pozitia de lucru pe toati durata recoltirii polenului.Colector de polen de urdini~ Colectoarele de polen se aplic5. pe o perioad5 limitat5. Recoltarea polenului din colector se realizeazii prin golirea periodic5 a sertiira~ului care este echipat fiecare colector de polen. temperatura de uscare nu trebljwdepii~easc5 +40-+45"C. polenul se cerne ~i se piistreaz5. in general. 67 . dup5 care se pun in functiune prin montarea pl5cilor active. in timpul culesurilor mari de nectar se inliiturii placa activ5. fundul stupului sau la partea superioarii a stupului sub pe podi~or. Colectoarele se lasii 2-4 zile pentru obi~nuireaalbinelor. e. in timpul procesului de uscare. in y . pentru a nu stingheri zborul albinelor culegiitoare.MANUAL UL A PICUL TORULUZ Fig. pin5 la valorificare. Pentru recoltarea polenului se folosesc diferite tipuri de colectoare ce pot fi amplasate la urdini~. polenul se va rnenfi&. polenul trebuie supus procesului de uscare prin utilizarea cddurii naturale sau cu ajutorul unor instalatii speciale din dotarea stupinei (usciitorul de polen). periodic afinate ~i va fi ferit de actiunea d@ eeloy solare.

formind rezerva de hran5 proteic5 a familiei de albine. Transformarea polenului in p5stur8 incepe dup5 depunerea acestuia in celulele fagurelui. au devenit o mas8 omogen5 ~i compact5 ce ader5 perfect la peretii celulei. care provine din polenul recoltat de albine vi depozitat de acestea in celulele fagurilor. fiind aerob5. Ca produs dietetic qi apiterapic. in a doua etap5 lipsind oxigenul se dezvolt5 Lactobacillus glucidele drept surse de oxigen. producind acid lactic. Transformarea polenului in pBstur5 const5 in procesul natural de conservare a polenului. initial distincte.MANUAL UL APICUL TORUL UI vase inchise. Lactobacillus $i ciuperca Sacharomyces. In celulele fagurilor. in a treia faz5. Prima etap5 const5 din dezvoltarea bacteriei Pseudomonas care. Corespunz8tor dezvolt5rii acestor trei elemente microbiene. inoxidabile sau in saci de material plastic in care. duchnd in final la autoasfixia bacteriei. blocarea c5ilor de alterare are loc prin acfiunea selectiva a anumitor grupe de microorganisme nedBun8toare prezente in atmosferi ~i polenul recoltat de albine. in cazul transform5rilor naturale c5rora le este supus polenul depozitat in faguri. jn aceast5 faz5 se d e s 5 v i r ~ e ~procesul de te fermen-tare a pgsturii. precurn ~i de imposibilitatca refacerii ulterioare depinde desfi~urareanormal5 a procesului de formarc a p5sturii. polenul este supus unor procese biochimice de tip fermentativ sub actiunea anumitor microorganisme ca bacteriile de tip Pseudomonas. P5stura este un produs apicol natural. consum5 intreaga cantitate de oxigen disponibil5. dup5 ce prin tasarea ghemotoacelor. pentru prevenirea degradirii lui de c5tre insecte. transformarea polenului in p5stur5 cuprinde trei etape. p5stura se poate valorifica in dou5 feluri: p5stur5 extras5 din faguri sub form5 de gr5unte vi p5stur5 in faguri noi sau folosifi cel mult o generafie de puiet. se introduc tampoane imbibate in tetraclorur5 de carbon. ce folose~te activitatea este preluati de levuri din genul Sacharomyces ce preiau in circuitul metabolic resturile de glucide rimase. De compactarea lui. de reducerea bulelor de aer a continutului in ap5. .

MANUALUL APICUL TORULUI

Proprietiitile organoleptice ale piisturii Proprietgti Aspect P5stur5 extras5 P5stur5 in faguri Granule neuniforme care i ~ i Bucafi de fagure noi sau folosifi mentin formatul celulei din de albine pentru o generatie de care provin albine, avdnd toate celulele pline cu pastura, de forma paralelipipedica cu mm dimensiunile de 80x60~20 5% Galben inchis piin2 la brun, Galben - inchis, pdna la brun - deschis cu nuante maronii culoarea fiind in funcfie de sursa de polen (specia florala) Friabila, prin presare $i Caracteristica fagurelui in care se afl2 omogenizare se obtine o pastura pasturii consistent2 Caracteristic, asemanator CLI al polenului u$or fermentat Dulce - acri~or amarui Proprietstile fizico - chimice ale piisturii Proprictiiti Puritatc PlisturB extrasi, in faguri NLIsc admit impurit2ti cu exceplia impurit5[ilor specifice (liagmente dc c3ma~uieli de ceari) maxim 5% ~i Maxim 10% Minim 20% Minim 20 mil. NaOtl, Minim 3,5 Minim 29,4 Maxim 25%

Culoare

Consistenpi

Miros Gust

Umiditatc Proteinc toral Aciditate PH Indice diastazic Zaharuri reducatoare

Recoltarea pasturii se face incepiind d e la 15 iunie, dup5 maturarea ei in celule ~i numai din fagurii proaspeti scoqi din stup. Granulele de p5stur5 se ambaleaza in borcane inchise la culoare ce se inchid ermetic qi se pfistreaz9 la o temperatur5 care s5 nu dep8~eascfi 15°C. 4P~afnbalajul e transport se aplic5 etichete cu urm5toarele date: d * q e n h i r e a produsului; &titatea, bruto-tara-netto; '&fh&ele qi adresa produc5torului:

MANUAL UL APICULTORULUI

- data recoltiirii; - semniitura apicultorului sau a delegatului unitiifii furnizoare.
La preluare, piistura trebuie sii corespundii condifiilor previizute in Caietul de sarcini a1 Asociatiei Cresciitorilor de Albine.

Propolisul
Propolisul vine de la cuvintele grece~ti pro = pentru, polis = cetate ~i ar putea fi tradus liber ca un complex de substante destinat apiir8rii cuibului, in vi~in, special, in vederea ierniirii. Albinele il recolteazii de pe diferite plante (cire~, plop, brad, molid etc.) ~i il transport2 in cuib. Cu ajutorul propolisului albinele astupii criipiiturile stupilor ~i acoperii cadavrele diiuniitorilor pe care ii riipun in interiorul stupului. Propolisul este o substantii de culoare brun-deschisii cu nuante pin2 la brun-inchis ~i uneori cu reflexe verzui, putin solubil in apii dar perfect solubil in eter ~i alcool. Punctul siiu de topire este de 60-70°C. La temperatura din interiorul stupului este maleabil, iar la temperatura mediului ambiant devine casant. in prezent are o largii aplicare in terapeutica medicalii sub form5 de extract alcoolic, unguent sau diferite alte preparate mcdicamentoase. Datorita proprietiitilor sale tiimiiduitoare, propolisul a fost utilizat din cele mai vechi tilnpuri la vindecarea riinilor. Din obscrvatiile Gcute asupra modului cum string albinelc propolisul s-a constatat c5 accstea aduni propolisul dc diferite culori (alb, galbcn, ray, verde, brun etc.) $i il transporti ca $i pe polcn pc picioruyele posterioarc. Limba n u este utilizata nici la colectarea $i nici la aplicasca propolisului. Sursele naturale de propolis sunt impiirtite in douj gsilpe dit'critc esenlial. - Prima grupi o constituic substantele riivinoase, provenite in majoritate dc pe mugurii de plante. Pentru recoltare albinele se folosesc dc ~nandibuledup8 cc cu antenele au descoperit particula cea mai potsivitii de propolis. Pentru recoltarc, albina, dupii ce a prins, cu ajutorul mandibulelor, particula de propolis, se trage inapoi, cu capul ridicat, pin8 ce particula de propolis pe care a apucat-o se intinde in fir foarte subfire ~i se rupe. Dupti aceea, cu picioarele manevreazii particula de riiqinii ~i o depoziteazii in panera~ele polen. Operatiunea se repetii. La desciircarea de propolisului in stup, albina respectivii este ajutatii de alta care rupe cu mandibulele cite o buciiticii din inciirciiturii ~i o depoziteazii. Aceastii operatiune are loc adesea chiar pe scindura de zbor. Recoltarea propolisului de ctitre albinecse k c e numai te cind temperatura aerului d e p i i ~ e ~20°C, deoarece la aceast2 ten-@ t u r b a t e r i a viscoasii este mai moale ~i poate fi colectatii cu mai mare u$urin@. \ - A doua grupa de propolis o formeazii balsamul dtE?'f&eY&Jibeia~(in

"$

235

i e

MANUALUL APICULTORUL UI

timpul cr5pirii gi digeririi griuncioarelor de polen de la plantele entomofile) din inveligul acestuia gi care impins de valvulele proventricolului, se acumuleazi In gug5. Balsamul este intins de albine cu ajutorul limbii pe obiectele din imediata apropiere a puietului. in timpul prelucririi acestor r5gini cu ajutorul mandibulelor mai intervine gi secretia glandelor mandibulare ale albinelor lucritoare. in timpul exprimarii substantelor r57inoase gi a triturgrii balsamului de polen se amesteci qi secretii ale glandelor faringiene. Ceara este o component5 obligatorie a propolisului. Din propolis se extrag dou5 tipuri de cear5 comparativ cu ceara propriu-zis5, extras5 din acelagi stup: ceara A (circa 17%) avind similitudini cu ceara propriu-zis5 gi ceara B (circa 6%) net diferit5, asemin5toare cu cerurile vegetale. Cele dou5 ceruri se pot separa pe baza solubilit5fii lor diferite, in alcool fierbinte concentrat gi respectiv diluat. Tendinta de propolizare a albinelor este un caracter de rasi sau ecotip ~i depinde chiar de insuvirile individuale ale unor familii de albine. Trebuie menfionat, de asemenea, c i speciile Apis ,flat-ea $i Apis dor-sata n u folosesc propolisul, de asemenea, $i unele rase din specia Apis t71c~llifkt-a Apis mellifera Lamarkii care ca n u aduni propolis. Recoltarea propolisului de citre albine are $i un caracter zonal. in zonele mai reci ~i piduroasc inclinatia de propolizare este mai pronuntat5 fat5 de zona de cimpie. De asernenea, toamna ~i prim5vara albinele propolizeaz5 mai mult decit in cursul verii. Albina romineasci, Apis ine1l;fera cat-patica, are o tendin@ moderati de propolizare comparativ cu rasele de albine cu tendinfe mai pronunpte de propolizare cum sunt albina caucaziana (Apis mellifira caucasica), albina sahariani (Apis mell;fk/-a sahariensis), Apis mell;fet*a anatolica, Apis mellifera sczrtelata $i a1tele. Propolisul ce se achizitioneaza este de doui feluri - propolis obi~nuit provenit de la diferitc plante sau propolis poligam ~i propolis uniplant sau monofit, recoltat de la o singura plant% Propolisul contine cear5, rigini, uleiuri eterice etc. Se recolteaz5 in toatA perioada sezonului activ prin curifirea spetezelor superioare ale ramelor, a distantatoarelor ramelor, scindurelelor de podi~or etc.

MANUALUL APICULTORUL UI

Proprietiitile organoleptice ale propolisului Caracteristici Aspect Culoare Consistenp Miros Puritate Conditii de admisibilitate mas5 solid5 brun - cafeniu, mai inchis sau deschis, cenu~iu veryui, culoare omogen5 sau cu aspect marmorat pe sectiuni viscoas5, lipicioas5, fr5mPntat lasi u m e plscut, caracteristic de r5~in5 urme abia vizibile cu ochiul liber de impuritifi fine

Proprietiitile fizico - chimice ale propolisului Caracteristici Materii r5~inoase balsamuri ~i Cear5 Uleiuri eterice Polen Conditii de admisibilitate 50-55% circa 30% circa 15% circa 5%

Productii sporite de propolis se pot realiza folosindu-se in acest scop unul din tipurile existente de colectoare de propolis. Propolisul monogen se recolteaz5 dup5 fiecare perioad5 de inmugurire a unei specii de plante produc5toare de propolis. Dup5 recoltare, propolisul se ambaleaz5 in pungi de plastic, a~ezate in ladite de lemn c5ptuqite cu hiirtie. Pe fiecare I5dif5, care contine propolis, se lipe~te o etichet5 cu unn5toarele specificatii: - denumirea ~i adresa unit5fii produc8toare; - caracterrizarea propolisului dup5 sursa de provenienp; - perioada de recoltare; - greutatea brut5 yi net5; - numele apicultorului sau a1 produc5torului respectiv. Preluarea propolisului se face in conformitate cu conditiile prev5zute in Caietul de sarcini al Asociatiei Crescitorilor de Albine. Obtinerea propolisului in scopul obrinerii propolisului in cantit& cPt mai importanta acestui produs pentru s5n5tatea omului, se m5suri: - cu ocazia fiec5rei interventii care se face in cuibul

MANUALUL APICULTORULUI

special in perioada de primivari Si toamni, se vor curita cu atentie, prin rizuire. toate picile ~i elementele din stup ce prezinti depuneri de propolis; - se vor distanfa ramele intre ele, precum ~i scindurelele de podi~or c8te cu 2-4 mm, formindu-se spafii care, dupi umplerea lor de citre albine cu propolis. vor fi curipte retinindu-se propolisul rezultat; - pentru intensificarea producerii de propolis de catre albine se inlocuie~te podi~orulcu o plasi din material plastic care dupi propolizare se va ridica n i vederea recoltirii; - se poate folosi cu rezultate bune ~i colectorul de propolis format dintr-un gritar lamelat din tabla zincati, sit2 din material plastic Si pinzi colectoare care se plaseazi deasupra cuibului in locul podi~orului; - sita ~i piinza colectoare rimin in tot cursul anului in familia de albine. Gritarul lamelat se pune in luna aprilie o dat5 cu lirgirea cuibului yi se ridid toamna in momentul pregitirii pentru iernare a familiilor de albine; - in timpul sezonului apicol, ori de cite ori plasa din plastic este incircatil, pe majoritatea suprafetei cu propolis, se desface prin desprindere pinza colectoare in de care aderi cea mai mare parte din propolis, rea~ezindu-se pozitia inifiala; - recoltarea propolisului de pe pinza colectoare se face o dati pe an dupi ce in prealabil a fost pistrati citeva zile la temperaturi scizuti (congelator). in acest mod, anual, pot fi recoltate cantitafi insemnate de propolis liberde diferite impurititi.
Liipti~orul matcii de

Lipti~orul matci este un produs de secrefie al glandelor hipofaringiene de ale albinelor lucri?toare, destinat hrinirii larvelor in primele 3 zile, a larvelor de matcape toati perioada pin8 la cipicirea botcilor, cit ~i a mitcilor. Are o consistenp cremoasi, este de culoare alb-gilbuie, cu gust acriqor. Datoriti compozifiei sale n chimice, lipti~orulde matc2 este folosit in medicini (apiterapie), precum Si i cosmetici medicali.

MANUAL UL A PICUL TORUL UI

Proprietitile organoleptice ale lipti~orului matci de Caracteristici Aspect Culoare Consistent5 Miros Gust Impurit5ti Conditii de admisibilitate mas5 viscoas5, omogen5 cu granulafii fine gilbui sau alb - gilbui ugor viiscos caracteristic, ugor aromat slab acid (acrigor), foarte ugor astringent nu se admite prezenfa de larve, cear5, spori de mucegai sau alte impuritifi vizibile cu ochiul liber sau la microscop. Se admit urme de polen.

Liptigorul de matc5 proaspit, contine urmiitoarele vitamine: tiamin5, riboflavini, biotinii, acid folic, acid pantotenic gi cantit5fi mici de vitamini C. Totodati Iipti~orulde matc5 confine acizii 9 gi 10 hidroxi-decenoici, produ~i de glandele hipofaringiene ale albinelor, precum gi dou5 fracfiuni cu propriet5fi similare ale acetilcolinei. De asemenea, au fost identificafi 18 diferiti aminoacizi, combinafi gi liberi din care amintim: acidul aspartic, glutamic, alanina, arginina, glutamina, glicina, lizina, metionina, prolina, valina, tiamina, tirozina etc. Proprietiitile fizico-chimice ale lipti~orului matci de Caracteristici Conditii de admisibilitate 3,5-4,5 58,O-67,0 33,O-42,0 13,O-18,O 7,5- 12,5 3,0-6,0 0,8- 1,5 8,7-4,0 23,8

pH Ap5 Substan15 uscatg* Proteine - total* Glucide (zah5r invertit)* Lipide* Cenu~g* Substante nedeterminate* Indice diastazic - minimum

Botcile se fac din ceara cu ajutorul unui ~ablon diametrul de 8-9 mm avdnd cu extremitatea rotund5 ~i cu o uqoar5 conicitate pentru desprinderea rapid5 a botcilor. iar acestea se montead A' F /- 240 .numele unititii produc5toare. Fig.-greutatea netto. se ce se umplu astfel inciit s5 nu r5miin5 in interior un spatiu gol.greutate brut&.Transvazarea larvelor pentru producerea Iiipti~orului Actiuni pregatitoare: . . Lipti~orul ambaleaz5 in borcane de sticl5 de culoare inchis5. precum ~i o substanf5 antibiotic5 bactericidi. cu dop rodat. c5 15pti~orulde matc5 are in compozitia sa unele substante de tip hormonal.teritoriul (baza melifer5) comuna.68 . Sablonul se p5streaz5 in ap5 inainte de intrebuinfare dup5 care se introduc in ceara topit5 de 3-4 ori.tara borcanului.data recolt5rii. Producerea IHpti~orului matcH de Producerea l5pti~orului matci se poate realiza in familii or-fanizate sau de in familii cu matc5 in functie de calificarea apicultorului. Borcanele cu 15ptivrde mat& se piisla intuneric la o ternperahti de M 0 C . .se confecfioneaz5 botcile artificiale in care vor fi transvazate larvele. pornind de la adiincimea de 8 mm care se reduce treptat. judeful unde a fost recoltat. . Pe borcan se aplici o etichet5 pe care se indic5: .numele apicultorului ce a recoltat 15ptiqorul.4 p e ~ a m a >v-\ 1 :lipesc c5te 25-30 pe leapri din lemn.MANUALUL APZCULTORULUI S-a constatat.eJa4$-5 mm. de asemenea. . Dup5 ultima inmuiere qabloanele cu cear5 se introduc in api dup5 dislocarea botcii operafiunea se repet5 pentru confectionarea cii e 3 . cu fiecare inmuier. .

in ziua a doua ~i in ziua a treia cite alte 30-50 de larve. % II '\ \ <~ e 5% 241 .in timpul producerii 18ptigorului. Orfanizarea completii inseamn5 ridicarea miitcii impreun5 cu toti fagurii cu larve gi ouii.dup5 cea de-a treia serie se reface familia de albine prin unificarea albinelor care au participat la producerea Iiipti~orului cele din roiul format cu cu ocazia orfanizgrii. In botcile eliberate de 18ptiqor se familie de albine. .dup8 72 de ore se scoate rama cu botci din familia orfanizat5. se face prin izolarea matcii pe un numiir de faguri cu ajutorul unei diafragme sau podi~orprev8zut cu o porfiune mic5 de gratie desp8rfitoare. in cazul producerii liipti~oruluiG r i orfanizare (in familii cu matcii). Ciclul poate continua pe intreg parcursul sezonului activ. tot puietul va fi c5p5cit ~i dup5 distrugerea botcilor ciipiicite se pot introduce botcile cu larve. in mijlocul fagurilor riima~iin familia orfanizati se lasii un spatiu gol.farniliilor de albine .in toat5 perioada. in compartimentul fir5 matc5.5-2 i zile. . .pregiitirea familiilor. se reteaz8 botcile cu ajutorul unei lame cit mai aproape de larve. se poate imputernici cu puiet ciip5cit provenit din compartimentul familiei in care matca igi continua activitatea.la terminarea actiunii cele douii compartimente se unifktiqmn simpla inl5turare a diafragmei sau podigorului cu gratie despiiqitoare. familiile p r o d u c ~ d e rajeaz5 cu s&\ ?? -. in ziua a patra se recolteazii Iiipti~orul din primele botci introduse in locul ciirora se introduc noi larve. cu ajutorul unei lanfete. Prodzrcerea Iciptiqorului in faniilii cu rnatcci . Dup5 completarea cu lame a unei rame. material biologic cu care se formeazii un roi ce se amplaseaz5 temporar pe vatra stupinei. transvazeazii din nou larve ~i ciclul se repet2 de 3 ori la aceea~i . Dup5 9 zile de la izolare.in botcile pregiitite qi lipite pe ~ i p c se transvazeazi larve tinere de 1. se inliiturii larvele qi se de extrage liipti~orul matcii cu ajutorul dispozitivelor cu absorbfie speciale sau a unei spatule din lemn sau material plastic.transvazarea larvelor in botci se face ca ~i in caml metodei descrise anterior cu deosebirea cii in prima zi se introduc 30-50 de larve. egal cu o ram8. . . aceasta se introduce in locul riimas liber in cuibul familiei. compartimentul in care se introduc botcile.MANUAL UL APICULTORULUI Producerea l~ptiqorului prin orfanizarea.pregiitirea familiilor de albine in caml folosirii metodei de producere a 15pti~orului absenpi miitcii constii in orfanizarea completii a familiei cu 3-4 in ore inintea introducerii larvelor.4 01 hran5 bogat5 in proteine. .

precum qi in cadrul unei game variate de produse energizante. Apilarnilul Apilarnilul este un produs apicol obfinut din larvele de trintor cit ~i din continutul nutritiv aflat in celulele respective din faguri. precum qi a continutului bogat in vitamine $i aminoacizi. atit in start de pur3. sub form5 de mas5 de omogen3 in care larvele apar in mod vizibil alb3 neomogen untos r caracteristic hranei larvare u ~ o de aromat slab acid (acri~or). sub form3 liofilizat3. 13pti~orul matc5 este folosit in prezent in apiterapie. foarte uvor astringent se admit urme de cear5.15pti~orul matc2 se p5streaz5 pin5 la livrare in frigider in borcanede de sticl5.MANUAL UL APICUL TORULUI . epitelii de n5pgrlire sau alte substante determinate de natura produsului respectiv dar care s3 nu dep3~easc210% . inclusiv inveli~urile n2pirlire a larvelor. Preluarea 15pti~oruluide matc5 se face in conformitate cu condifiile prev5zute in Caietul de sarcini a1 Asociafiei Cresc5torilor de Albine. apiterapice qi cosmetice. Proprietfitile organoleptice ale apilarnilului Caracteristici Aspect Culoare Consistent5 Miros Gust Impuritafi Condifii de admisibilitate aspect de larve ~i 15pti~or comun (hran5 larvarG). Datorit5 propriet3tilor sale.

0-10. Pe o durat5 mai indelungaa apilamilul se conserv5 in depozite figorifice la temperaturi mai scikute sub -20°C.12.O-6.MANUAL UL APICUL TORULUI Proprietitile fizico-chimice ale apilarnilului Caracteristici Aciditate (pH) Continut ap5 Continut substante uscate Proteine . cu etichetarea continutului ~i specificarea datei de recoltare.O-8. maxim Conditii de admisibilitate 5O.OOO/g Ambalarea.O g% 9. Pentru producfia de apilamil se aleg numai familiile de albine foarte putemice.l-1.O-35. Cuibul familiilor de albine afectate producfiei de apilamil trebuie s5 cuprind5 la inceputul lunii aprilie cel pufin 6 rame (faguri) acopexi$Lw albine ~i hran5 suficient5 unei dezvolt2ri corespunz5toare.O YO 25.total Glucide total Lipide total Cenu~5 Substante nedeterminate Conditii de admisibilitate 5.2 Caracteristici microbiologice ale apilarnilului Caracteristici Num5rul total de germeni aerobi mezofili Bacterii coliforme.pozitivi. din acelea care in anii precedenti au dat cele mai mari productii de miere ~i cear5.O-75.8 % 65. maxim Salmonella Stafilococi coagulozo . maximi Drojdii ~i mucegaiuri (levuri). iar transportul se face in containere frigorifice la -5°C. Matca trebuie s5 fie mlific5 ~i nu mai b5triin5 de doi ani.O g% 5. maxim Escherichia coli.0 g% maxim Lo g% 1.OOO/g 1OO/g 1O/g 0 + 2O/g 1O/g 1.O. proasp5t se p5streaz3 la congelator la minimum -5*C. ambalat in recipiente speciale.O g% 6. Pentru productia de apilamil se pot folosi r a y cmditoare sau orice alt sistem care asigur5 o producfie continu5 ~i specific&%f recomandiindu-se utilizarea ramelor cl5ditoare cu sectiuni mob? - 243 _Kde tT 7 r * $e . conservarea gi transportul apilarnilului Apilamilul in stare proaspiithe valorific5caatare.

Mai mult de jumiitate din veninul brut este format din protei6' tiv%<care la riindul ei cuprinde mai multe fractiuni: melitina. Dup3 15 zile de la inceperea hranirilor stimulente se introduc in stup rame cliiditoare pentru producerea de faguri cu celule de trdntor ~i insiimiinfarea acestora de catre matc5. uleiuri eterice qi alte -e t volatile. Este compus din proteine. fie in stare puril. intocmai ca qi IZipti~orul matcii. de hrani ~i de sezon. iar in familie existii un numar mare de albine tinere ~i dureazii piing la inceputul lunii august. format din partea vulnerantii cu punga de venin. siiruri minerale. Veninul de albine se caracterizeaza prin urmiitoarele propriet5fi fizice: este de un lichid incolor. in ziua a 10-a de la depunerea oului in celulii (deci a 7-a zi de stadiu larvar). dupii care ramele cu sectiuni se reintroduc in cuibul familiilor de albine respective. Veninul de albine Veninul de albine este o substanfa complexii care concur5 la formarea aparatului vulnerant a1 albinei. fosfolipaza ~dmilur aza .l mg substanfa uscata. in general se afirma cii odata folosit&rezerva de venin nu se mai reface. De la data de 1 aprilie se incep hranirile stimulente (concentrafie de zahir 2: 1 Si substante proteice).3 mg venin lichid. El este un produs de secrefie a1 albinei lucratoare fiind stocat in punga de venin ~i eliminat la exterior in momentul infepiirii. dens. Cantitatea pe care o poate elimina la o intep%tur8o albin5 cu glanda de venin dezvoltatii este de circa 0. infepiiturile albinelor reprezintii un act reflex de autoaparare qi se materializeazg prin folosireaorganului specializat pentru functia de apiirare. cu miros particular ~i cu insu~iri a cristaliza intr-un interval scurt de timp. cu gust amar-acid. DimpotrivB. Cantitatea de venin este determinatii de viirsta albinelor. Flacoanele cu apilarnil se pastreaza la o temperaturg de -5 +-I 5°C. corespunziind la circa 0. secfiunile se scot din cuib qi se procedeazi la recoltarea continutului integral a1 celulelor de triintor. prezent.MANUAL UL APICUL TORULUI Perioada optimii de producere a apilarnilului incepe o data cu inflorirea pomilor fructiferi in aprilie-mai. dupa care glandele secretoare degenereaza treptat. ciind timpul este suficient de cald. unele cercetat-i menfioneazg cZi dupi eliminarea prin infepare rezerva de venin a albinelor se reface cu conditia ca integritatea organului specializat s i nu fie deteriorat8. apilarnilul se de folose~te. datoritii continutului siu. principalul s8u component % J' s J 244 . enzime. in fie in atnestec cu alte produse apicole sau substante medicamentoase. hormoni. Cantitatea maxima de venin se obtine de la albinele in viirsti de 15-20 de zile. partea motoare vi glandele secretoare de venin. pentru realizarea de preparate apiterapice.&V&rgl de3lbine aviind o compozitie complex8.

albinele sau fiind obligate a infepa o pelicul&finilde plutex urmare unor ~ocuri elpcppe.5-4. insolubil in sulfat de amoniu ~i alcool 4. cantitatea de venin variind de la o rasB la alta. sulf qi cupru. lizin5.0% 1. hidrocarbonati. intepiitor fir5 impurit5fi solubil in api. valin5. respectiv cei menfionafi la fracfia anterioar5 plus tirozina. arginin5. a u n o r ff. Recoltarea se face cu ajutorul unui aparat de recoltat venin ce se aplicil la urdini~ in interiorul stupului. Dintre substanfele minerale. numai dou5 prezint5 importang. mangan. caracteristic amar. atingind o cantitate maxim5 de circa 0. C . Veninul de albine contine. % 245 F. acizi (formic. treonin5. alanin5. in special din grupa sterinilor. Veninul de albine se folose~te in reumatisrnale. acid aspartic ~i acid glutamic. Veninul eliberat dupil infep2tura peliculei de plutex se fixeaz5 pe o p l a d afli sub pelicul5. de la o populafie la alta ~i chiar de la un individ la altul. izoleucin5. Aceastil fractie nu are actiune toxicil. proling.e creme $i unguente antireumatice. leucinil. triptofan.131 Biologia secrefiei de venin are particularit5file ei.5 6-7% 93-94% 65-75% 3. Prima fractiune alcalinil (pH = 1 I) are in componenF 13 aminoacizi: glicocol. A doua fractie are in components sa 18 aminoacizi. Aceastil fractie are acfiune toxic5. metionina. lipide. clorhidric. injectabil fiind deproteinizat in acest caz s a w e f-/ r d r. veninul confine calciu. Din cele 8 fracfii albuminoide existente.mat.MANUAL UL APICULTORUL UI este format din substanfe proteice in procent de piing la 75% din veninul uscat. de asemenea.chimice ale veninului de albine cristalizat Caracteristici Aspect Culoare Consistenf2 Miros Gust Puritate Solubilitate Aciditate (pH) Continut in ap5 Continut in substanfil uscat5 Proteine total Cenu~il Greutate specific2 Conditii de admisibilitate masa pulverulentil omogen5 alb .5-5. magneziu. u ~ o cenu~iu r pulbere afiinatil iritant. ortofosforic) ~i baze. serin5. Proprietitile organoleptice ~i fizico .3 mg. fenilalanina qi histamina. fosfor. cistina.

tratamentul cu venin de albine (apitoxinoterapia) etc. veninul de albine yi p5stura. starea pacientului ~i gravitatea bolii. indicatiile tratamentului apiterapic se fac numai de medicul specialist $i sub supravegherea directs a acestuia. fn ultimii ani au inceput s5 fie din ce in ce mai mult folosite $i celelalte produse ale stupului cum sunt: polenul. mierea ~i ceara sunt evidenfiate in tratate de chimie $i farmacopee ca fiind componentele principale la o multitudine de preparate farmaceutice.. in prefafa lucrarii . dr.. apilarnilul. lerapie gi cosmelicii Principalele produse apicole . tolerindu-le. Ciplea mentioneaz5: . spre produsele naturale pe care.ek I fY? 246 . . pe baz5 de miere. laboetoa e de specialitate ~i sectiile de producfie ale Complexului Apicol ~i ale e Cerc~tare-Dezvoltarepentru Apicultur5 realizeaza o gamB variati de'produse . cearh. tratamentul cu polen (polenoterapia). necesare exploziei demografice pe care o tr5im ~i in c5utarea de medicamente tamiduitoare. formeaz5 o gamB larg8 cu posibilit5fi deosebite ce stau ast5zi la indemina medicului specialist. *Re l r fara noastr8. obi~nuindu-se ele.Apiterapia"$i implicit s-au efectuat cercetari ~tiinfifice minutioasein acestdomeniu de activitate. venin de albine ~i altele. ergo-vitalizante. speciale qi specifice ale produsului apiterapic.Apiterapia azi" prof.mierea. pe diverse meridiane omul le-a probat de-a lungul anilor.MANUAL UL A PICUL TORUL U l Leclia 10.. paralel cu activitatea Sectorului medical de apiterapie. Ca la orice medicament." cu Tratamentul cu miere (melisoterapia). tratamentul fiind in functie de actiunile farmaco-fiziologice generale. Astfel in ultimele decenii a luat naqtere o nou5 disciplin5 medicali . ceara ~i fagurii naturali au fost folosite de om din cele mai vechi timpuri pentru tratamentul diferitelor maladii impreun5 cu o serie de plante pe care natura i le punea la dispozifie.Dezvoltare pentru Apicultur5 igi d e s E ~ o a r 5 activitatea un Sector de apiterapie dotat cu aparatura tehnici necesara ~i incadrat cu cadre medicale de inalt5 specialitate privind folosirea roduselor apicole in slujba s5ngt5fii omului. Al. 18ptiyorul de matci. atenfia se indreapt5 iar. din ce in ce mai mult.in goana dup5 alimente. ceara propolis. in prezent. apiterapice $i cosmetice pe baz5 de miere. in etapa modern. apiterapice qi cosmetice. tratamentul cu propolis (propolisoterapia). propolisul. sub auspiciile Institului de Cercetare .Valorilicarea produselor apicole in alimenlalie.. realizindu-se totodata o gam5 variat5 de produse energovitalizante.

Gama produselor utilizate ca suplimente nutritive. 70 .l g 15ptigor de matc8 in fiecare drajeu. Ficare tableti confine 0. . Se prezint8 liofilizat in fiole. . preparate din Iiiptigor de matc8 qi glicocol. 69 .''$ & '.Polen draieuri.produs sub form8 de tablete realizate prin comprimarea polenului recoltat de albine.Tonic Fig.MANUAL UL A PICUL TORULUI IAptiqor de matc8. riispunzind astfel atit cerinlelor populafiei cit qi nevoilor acesteia de a-qi p8stra in cit mai bune condifii s8n8tatea. Se valorific8 in plicuri de celofan d 4 3 . granule de polen natural recoltat de albine glazurat intr-un strat subfire de zah8r. Este prezentat in flacoane a 20 drajeuri avind in compozitie 2 g 18ptigor de matcii pur. respectiv 0. insofit de alte 10 fiole cu Solvent.Polena~in. miere de albine gi substanfe aromatizante. calciu. . Dintre produsele realizate in laboratoarele acestor institufii prezent8m urm8toarele: Produse vitalizante qi regeneratoare: . polen. Se prezint5 in cutii a 100 g: \$ fr . .Melcalcin. produs realizat din miere de albinepkcitini 18 qi polen natural recoltat de albine.250 g polen. .Lfi~tisorde matcfi liofilizat in fiole.Polen dvajeuri . venin de albine qi p8stur8.Polen ~ranule.g fiecare sau cutii cu cite 100 g. Se prezint8 in cutii cu 100 tablete.Tonic royal. drajeuri cu liiptiqor de matcii. produs granulat ce are in compozifie 18ptigor de matc8.se prezintii in cutii de 100 g qi 150 g polen natural granule. . energovitalizante qi apiterapice devine tot mai complex8. Fig.Polenolecitin.

Se prezint5 in tuburi de 20 g. . tonic gastric. Propolisul se prezinta sub douB forme: a) miere propolizati 2 % in borcane de 200 g. in A .supliment nutritiv. tonic anti-stress . uleiuri eterice cu destinatii terapeutice specifice: tonic respirator. extract moale de propolis.Miprosept*. vitamine ~i siruri de minerale. 0. se realizeaz5 dintr-o concentratie de 10 % propolis substar@%?iv5 imbuteliat in flacoane tip spray ce contin 100 ml.k o ~ o s t a m i n * produs realizat pe baz5 de nystamin. tonic renal. Prezentare in cutii de cAte 30 supozitoare sau ovule. w e i . Preparate apiterapeutice: .Vi-fort . . tonic circulator.Propolis spray. -A~ireven.Meltonic . flacoane de 30 ml.R e v i ~ o-l tablete. Se valorifici in cutii a cAte 30 comprimate. lanolin5 ~i butir cacao sub form5 de supozitoare $i ovule. tonic general. produs realizat pe bazi de extract de polen.Melprosept. l5pti~or matc5. . Compozitia unguentului: ~i venin de albine. supozitoare sau ovule. tonic hepatic.Propoderm.gam5 de 10 produse tonice pe bazi de produse apicole. .. polen ~i propolis. excipienti. se realizeaz5 din extract de propolis inglobat intr-o baz5 de unguent. produs natural polivitaminic pe baz5 de miere. Se prezinti in borcane de 100 g. destinat sustinerii efotului fizic ~i intelectual. ' ?!?-- . . este un produs natural obtinut din miere. tonic cardiovascular. tonic digestiv.5 g zaharozi qi .Executivew.. extract de propolis. compus din miere laxativii realizatii din miere de albine ~i extract fluid de franguli.unguent liniment cu venin de albine.1 g propolis. extracte vegetale. .MANUAL UL APICUL TORUL UI . unguent cu propolis. extract de polen.Se prezint5 sub form5 de supozitoare sau ovule de in cutii cu 30 buc. camfor.P r o s o s e ~ t comprimate ce confin fiecare O.Laxmel.. extract de propolis . are actiune energovitalizanta ~i hepatoprotectoare. b) miere propolizat5 5 % in borcane de 200 g. lipti~or matcB. arome naturale. nicotinat de benzil. extract capsici ~i extracturn prooleurnhiasciani. precum qi sportivilor de performant%. tonic al sistemului nervoc.Mipropol*. vitamina C. . . inc r5 de ro olis contine in compozitie 30 % propolis pur in alcool. este realizat pe baz5 de miere de albine. supozitoare $i ovule. este un produs din miere ~i propolis.

Floramin.Propofaringit*. Fig. miere qi 15pti~or matc5. vitamina A . ceari de albine. Este un preparat apiterapeutic pentru uz stomatologic. crem5 de fat5 cu extract de propolis. cear5 de albine.A ~ i d e r m i ncrem5 de faf5cu Iiipti~or matc5.cremii d~fat& cu miere .C. cetaceu. Se prezint5 sub form5 de solutie in flacoane de 30 ml. 15ti~or matc5 ~i alfi ingredienfi de uz de curent folosifi in cosmetic5. Confine lanolinii. faringite qi se prezint5 in flacoane de 20 ml. *) Produse ce se prepari in farmacie pe baz5 de retet5 la recomandarea medicului specialist Produse cosmetice (fabricate de S. . destinat tratamentului candidozei bucale.A.MANUAL UL APICUL TORULUI gi polietilenglicol. . extract de propolis . de colesterin8.. pentru de laringite. COMPLEX APICOL S.Floramin . 72 . produs realizat sub form5 de emulsie pe bazi de propolis. pentru tratamentul rinitelor ~i rinosinuzitelor.-- . (se elibereaz5 la indicafia medicului). .yi alti ingredienfi de uz tuburi de 25 g. Este un produs apiterapeutic folosit in O. crem5 de fa@ cu miere de albine. miere de albine qi alfi ingredienfi de uz 25 g.ApidermiM lux 249 S . stearins. Se prezint5 in cutii de 25 qi 40 g. 71 . Fig. cetaceu.Pro~oheliant*este o solutie uleioas5 pentru uz extern ce se folosegte in O. Varianta APIDERMIN LUX este o crem5 mai hidratant5 ~i se prezint5 in cutii de 50 g.L.R.Floral.R.) .L. Confine lanolini. . Se prezint5 in flacoane de ciite 10 g (se elibereaz5 la indicafia medicului).

Se prezintii in flacoane de 50 ml. Se valorifici in flacoanc de 100 tnl. sc folose~te cu pcntru toatc tipurile dc pir. L - 250 .Tenapin. lflor . Se livrcazi in flacoane a 100 ml.S a m ~ o n propolis. api de gur5 este o solutie alcoolici cc se obtine priti niaccrarea propolisulu~. S a m ~ o n ~ o l e n arc acfiunc nutritivi ~i regeneratoare ~i se folose~te cu . lo$une cosrnetici antiacneia pe b& de propolis ~i rniere de albine.? . produs realizat pc bazii de ceari de albine. in . i t i v 7i stirnulent in regenerarca pirului... r poleti ~i alte substante CLI rol n u t ~ . sc folose~tc special impotriva in radiatiilor solarc. este o cretni case in afara ingredientelor cosmctice neccsare contine IBpti~orde matci. nier~thae~i 01.Floral.si alti ingredienti de uz cosmetic. Fructus cariophylli. antipelicularj yi regeneratoare. extract dc plante ~i polen. 74 . arc actiune dezinfectantii.Antirid. ol.. eucalypti. Varianta Antirid . Se prezinti in cutii de 40 g..? de ~iiicre.Matca. pentm te tipurile de piir.A 17ti1. .Floramin. Se prc~inti tuburi a 50 ml. . baza dc unguent constituind-o stearafii.gel pentru protectia m5inilor pe baz5 de miere dc albine.ecran. cste o lotiune cu actiilne detnachiantj scalizatii pe bazi de Iipti~or matci. ceari de cc albine. de emulsie.De~ilator practic.Dermapin. . . lanolini.Cortex cimamoni. este o lotiilne capilal-8 rcali7ati pe ba7i de l i p t i ~ o de matci. Fig. Se folose~te ca ~i demachiant. ccar5 dc albine. colesterin. Produsul este alnbalat in cutii a 100 g. colestcrini ~i alcool.Ter7~rpin Fig.MAiVCil I.id . propolis ~i alte ingredinte de uz cosmetic.emulsic . in compoziiie intri ~i rezorcini. stearini. . demachiant realizat pc baz.?. Se prezint5 sub fornii de solutie in de flacoane de 100 ml. I i p t i ~ o rde matc5 precum ~i alte produse filnda~nentalepentni regenerarea iesuturilor. este o eliiulsie 15p~oasi contine lanolin. 73 .CILAPICUId TORUL L I . cctaceu.

iar practicarea stupiritului pastoral u~ureazi risplndirea la distante mari a bolilor.este mai uqor de a preveni declt de a combate Astfel.MANUAL UL APICUL TORUL UI Leclia 1l. consecinti a activitiitii umane. mediul inconjuritor in care-~i duc viafa qi de unde albinele aduc apa este de cele mai multe ori poluat. Dezideratul care a ciliuzit ~i ciliiuze~te speciali~tii patologia albinelor in este acela c i . care de multe ori nu mai pot face fati acfiunii agenfilor etiologici. fn acela~itimp. existente in tara noastri. in ansamblul lor aceste elemente contribuie la slibirea organismului albinelor. iar aplicarea misurilor qi mijloacelor pentru prevenirea ~i combaterea bolilor qi intoxicatiilor. a noxelor industriale. elemente de bazi in obtinerea unor importante productii apicole. a unor transporturi epuizante. dar ~i actiunii nefaste a apicultorilor materializatg intr-o exploatare nerationali a familiilor de albine. igienic ~i e aplicii in fiecare stupini in functie de nevoile Si starea familiilor de 251 . albinele sunt supuse fenomenelor de agresiune. a adlninistririlor de medicamente de multe ori nejustificate qi neavizate de Comisia de avizare a medicamentelor de uz veterinar. producitori de boli. in stupini. potrivit perioadei de dezvoltare din cursul anului ~i in perioada activi din timpul principalelor culesuri de nectar qi polen. rutiere. Un fapt esential de care trebuie s i tinem seama este acela c i la albine contaminarea qi infectia se fac foarte uyor.i' . a familiilor de albine sinitoase qi puternice. comercializarea materialului biologic infectat sau parazitat. Pe parcursul scurtei lor vieti.. luarea unor misuri eficiente de igieni in stupini constituie un factor important in pistrarea sinitifii familiilor de albine. Apirarea sinitifii albinelorconstituie o preocupare permanent5 a medicilor veterinari ~i a crescitorilor de albine. in acelasi timp. conform indatoririlor ce le revin din Legea sanitar-veterinari. contribuie la risplndirea maladiilor. De asemenea. prevenirea ti combalerea bolilor ti predalorilor PBstrarea sBnBtBtii albinelor Realizarea in apiculturi a unor producfii sporite este striins legati de menfinerea. pesticidelor qi otrivirilor. cu noxe rezultate din activitatea umani.Plslrarea slnllllii la albine. asiguri starea de sinitate a albinelor din stupine. prevenirea qi combaterea bolilor la albine unor misuri complexe de ordin biologic.

Stupinele formate din familii de albine slabe cu populatii reduse. propolis ~i venin de albine. contribuie la mentinerea s5n5titii albinelor. . prin m5rirea capacitiitii stupilor pentru adipostirea familiilor ~i umbrirea acestora. care necesit5 interventii imediate ~i energice in vederea redres5rii stupinei. reprezint5 unit5fi apicole cu deficienfe ~i neeconomice. nepregitite pentru cules sau pentru iernare. . . . o m5surii eficient5 de dezvoltare qi imputernicire a familiilor de albine. care le dB posibilitatea sii acumuleze in stupi cantititi insemnate de nectar ~i polen de la principalele resurse melifere din pra noastr5 ~i s5 realizeze ~i alte productii apicole: 15pti~or matc5. prin inlaturarea cauzelor care genereaz5 starea necorespunz5toare a familiilor. cear5. cu mitci virstnice ~i neproductive. cu rezerve de hran5 insuficiente sau de calitate nesatisfac5toare (miere de man5 sau miere toxicg). utilizate i de n alimentatia omului ~i realizarea de medicamente folosite in remediul unor boli ale oamenilor ~i animalelor. de asemenea.mentinerea in stupine a familiilor puternice care au o mare capacitate de ap5rare impotriva imbolniIvirilor ~i dispun de o energie productivi.aplicarea corect5 a m5surilor de selectie ~i folosirea pentru productie a familiilor de albine neroitoare yi rezistente la imbolniviri conduce la reducerea num5rului de imbolniiviri ~i la cre~teerea productiei acestora. polen. constituie. in linii generale. neingrijite corespunz5tor.mentinerea familiilor de albine in stare normal fiziologic5 qi prevenirea roirii naturale in perioada valorificiirii principalelor culesuri de nectar ~i prin deplasarea acestora la masivele melifere in curs de inflorire.acumularea rezervelor de hrani pentru iernarea familiilor de albine i n cantitafi suficiente ~i de bun5 calitate are o important5 deosebiti pentru menfinerea s5n5t5tii ~i buna iernare a familiilor de albine (cel pufin 12-14 kg mierelfamilie).pastrarea in familii a m5tcilor tinere yi prolifice asigur5 creSterea unor populafii numeroase de albine tinere ~i s5n5toase.MANUALUL APICUL TORULUI PBstrarea sBnBtBtii albinelor prin aplicarea de mBsuri biologice Prevenirea bolilor la albine se bazeaz5. care respectarea regulilor de cre~tere intrefinere a familiilor Si cale ce permite prevenirea ~i r5spgndirea bolilor la albine. prin . PBstrarea sBnBtBtii albinelor prin aplicarea mgsurilor de igieni r' P "6 &trarea s5n8t5tii albinelor prin aplicarea misurilor biologice. pe o serie de principii ~i m5suri biologice de cre~tere intretinere a familiilor de albine din ~i care mentionam urm5toarele: .

yi in cazul diagnnosticgrii nosemozei. . . solutie fierbinte de sod5 caustic5 (4%) 40 gllitru. roiurilor ~i m5tcilor de provenient5 necunoscut5 ~i fir5 a avea siguranfa c5 provin din stupine indernne de boli. cu faguri artificiali ~i stimularea albinelor prin hriiniri cu sirop de zah5r sau cules de nectar.interzicerea hriinirii familiilor de albine cu miere'p&%iN&n stb$ine 253 7 rC .igienizarea anual5 a cuiburilor prin inlocuirea in totalitate a fagurilor mai vechi de trei ani. in asemenea condifii pericolul de contaminare a1 familiilor prin ratacirea albinelor fiind mai redus. din care mentionam urmFitoarele: .inventarul de protecfie se dezinfecteazii prin fierbere intr-o solufie de sod5 de rufe 5% timp de 30 de minute. . .asigurarea unei surse permanente de apii potabil5 in apfo in vederea ad2p2rii albinelor.cabana stupinei. o constituie m5surile de igien5. iar inventarul apicol va fi dezinfectat cu o solutie decloramina 1015 comprimate la 1 litru de ap2.5 kglmp suprafatii de teren). topitor cearii. care impiedic5 degenerarea morfologic5 yi fiziologic5 a albinelor.evitarea introducerii in stupinii a obiectelor de inventar.dezinfectarea anual5 a fagurilor de rezerv2 se va face cu bioxid de sulf . obiectelor de inventar ~i materialelor din stupinii cu: o solutie de formol (14%) 140 ml. PFP . precum ~i eliminarea posibilit5fii de imboln5vire a acestora din cauza cre~terii puietului in faguri vechi. . cu acid acetic glacial comercial de 96% vapori neincalzifi in cantitate de 2 cm3llitru volum. solutie de sod2 de rufe calcinat5 (5%) (50 gllitru apii fierbinte). precum qi instalafiile aferente activit5tii apicole: centrifug5. fir5 ca acestea s5 fie bine cur5fate ~i dezinfectate.vatra stupinei ~i oglinda stupilor vor fi curatate de cadavrele albinelor moarte scoase de pe fundul stupilor ~i dezinfectate prin administrarea de var nestins (0. Pentru un stup se consum5 3-4 litri solutie.evitarea aglomer5rii stupilor pe vatrii ~i luarea de m2suri ca stupinele mari s2 fie dispersate pe vetre de 30-40 familii de albine. ca s5-i cl5deasc2 intr-un timp cgt mai scurt. Materialele supuse dezinfecfiei se freacii cu peria ~i se spa15 cu solufie fierbinic de sod5 de rufe (5%) 50 gllitru. formol comercial la 1 litru de apii. realizgnduse prin aceasta faguri noi.interzicerea introducerii in stupine a familiilor de albine. a stupilor ~i materialelor ce provin de la alte stupine. . . instalafia de imbuteliat miere vor fi piistrate in cea mai perfect5 ordine ~i curafenie (spiilate cu o solutie fierbinte de sod5 de rufe5% .50 gllitru de ap5).dezinfectarea anual5 la sfir~itul sezonului apicol a stuupilor. p . . .MANUALUL APICUL TORULUI contaminare.

se efectueazii obligatoriu examen clinic $i de laborator la intreg efectivul din stupinii in lunile martie-aprilie $i august-septembrie $i se e de fagure cu puiet $i albine pentru a fi trimise la laboratoarele de supravegherea stiirii de siiniitate qi pentru diagnostic. precum $i a fagurilor cu forme incipiente de locii. a familiilor de albine in stupi curafi $i dezinfectati cu soda de rufe 5%. iar pentru obfinerea unor rezultate terapeutice ciit mai bune este necesar sii se tin5 seama de particularitiifile specifice ale acestei patologii spre a avea. combaterea bolilor la albine odatii apiirute se bazeazii in principal. faptul cii in cazul sistemului defensiv la aceste insecte dornini factorii de rezistenti specificii. in decursul anilor. subalimentate sau hriinite necorespunziitor calitativ $i cantitativ. se anunp imediat medicul i . . constituie in permanenfii. dar care prin aplicarea de miisuri rafionale de ordin biologic $i igieniqefectele lor diiuniitoare pot fi prevenite. in care scop se iau urrniitoarele miisuri: . exceptiind miitcile. Patologia insectelor in general $i a albinelor in special este extrem de dinarnica. mari neajunsuri prin pierderea unui numiir mare de albine $i in consecinp prin diminuarea producfiei in mod deosebit in cazul imbolniivirii acestora de boli infecto-contagioase. Este suficient sii avem in . dug controlul de primiivar8. I Astfel. soda caustic5 4% sau siipun de rufe 5%. Combaterea bolilor se realizeazii prin tratamente medicamentoase sustinute I obligatoriu de mijloace de dezinfecfie. Familiile de albine slabe. in linii generale.arderea resturilor de cadavre de albine sau a larvelor bolnave de puiet viiros scoase din celulele fagurilor $i topirea resturilor de faguri rezultate de la curiitirea stupilor $i a inventarului apicol. Pistrarea sinititii albinelor prin prevenirea aparitiei qi rispPndirii bolilor Bolile au pricinuit familiilor de albine.dezinfectarea profilacticii anualii a familiilor de albine prin mutarea. gradul de dezvoltare a I sistemului nervos. pe miisuri de ordin medicamentos. vedere longevitatea familiei de albine. Aceste miisuri au un caracter terapeutic $i se instituie in scopul tratiirii bolilor in funcfie de particularitiitile lor.MANUAL UL A PICUL TORULUI care au avut locii sau a ciiror stare de siiniitate nu este cunoscutii. un teren deosebit de favorabil pentru imbolniiviri. iar cei de naturii nespecificii manifestii o fragilitate 1 mare. un tablou a1 particularitiitilor patologiei apicole. care se constatii aparitia bolilor. Bolile infecto-contagioase sunt cauzate de germeni patogeni pe care omul nu-i manevreazii in mod direct. .

r~ire. Pi?strslr-ea siiniitiitii albinelor prin prevenirea intoxicatiilor cu pesticide Astiizi.aplicarea tratamentelor medicamentoase qi a m5surilor de igienii stabilite de specialiqtii veterinari. se face asociat cu complexul de m5suri biologice privind p5strarea s5n5tiitii albinelor. La masivele melifere din pgduri. pentru a evita ratiicirea acestora de la un stup la altul. c5utAnd ca in perioadele lipsite de cules sii nu se lucreze la stupi decit seara sau cind timpul nu permite zborul intens a1 albinelor. Aqezarea stupilor se face in aSa fel ca albinele sii aibii suficiente puncte de reper. Amplasarea unei stupine in raza de zbor a albinelor apartinfind altor stupine (intre aceste stupine ~i sursa de cules) este interzis5 cu des5vir. precum qi al autorizafiei de stup5rit pastoral. .stupinele se transport5 cu mijloace de transport autorizate ~i igienizate qi numai in baza certificatului sanitar-veterinar de transport. . intr-un interval de timp scurt. pierderi insemnate efective). distanfa dintre stupine va fi de cel putin 100 m cind stupii fac parte din aceeaqi stupinii qi de cel pufin 300 m cind stupii apaqin unor stupine diferite. in aceste perioade la roiuri qi la familiile slabe se vor reduce urdiniqurile. .familiile de albine cu semne clinice de boli contagioase nu pot fi deplasate in pastoral decit dup5 vindecarea lor. eliberate de Comisia judefean5 de baz5 melifer5 qi stupgrit pastoral. . . distanfa dintre dou5 vetre va fi de cel pufin 50 m . Acest aspect trebuie s5 fie evidenfiat in mod 255 sr) . La culturile agricole.cind stupii fac parte din aceeaqi stupin5 qi de cel pufin 100 m cind stupii apaqin unei stupine diferite.numiirul stupilor instalati pe o vatr5 nu va dep5qi 100 de familii la masivele melifere din piiduri qi 50 de familii la culturile agricole.MANUAL UL APICULTORULUI veterinarpentru a se lua la timp m5suri de tratament a familiilor bolnave qi prevenirea riispindirii bolilor la celelalte familii de albine din stupin5 in conformitate cu Legea sanitar-veterinar5. stupinele infectate cu boli infectocontagioase qi parazitare supuse declarafiei obligatorii nu pot practica stup5ritul pastoral deciit dup5 ridicarea restrictiilor sanitar-veterinare conform prevederilor Legii sanitarveterinare. pagubele determinate de intoxicatiile laalbine cu provoac5.se iau misuri pentru prevenirea furtiqagului. autorizafia fiind valabili numai pentru sursa de cules qi vatra mentionat5 in cuprinsul acesteia.

pomilor fructiferi sau principalelor specii forestiere melifere (salcim. cu cel putin 7 zile inainte.MANUALUL APICULTORULUI faptului cii pesticidele sunt manipulate direct de om ~i in consecint2. precum $i asupra arborilor forestieri de aliniament aflafi in a manei. tei) aflate in faza de inflorire. silvice yi piiduri se vor executa numai in baza avertiziirilor scrise yi luare scrisii la cunoytinfii. unitatile de protecfia plantelor vor comunica in scris unitiitilor beneficiare.Ordinul privind unele miisuri pentru protectia familiilor de albine impotriva intoxicatiilor cu pesticide". din care mentioniim urmiitoarele: . pierderile produse albinelor pot fi reduse la minim in cazul luiirii unor miisuri corespunziitoare de protectie. in folosinfa sau in proprietate cu cel putin 5 zile inainte de efectuarea tratamentului. pe o serie de miisuri cuprinse in . ce piitrund in organism prin contactul insectei cu substanp respectivg. emise de statiile de prognoz2 yi avertizare ~i de unititile silvice. b)substante toxice de contact. zilele yi suprafetele pe care se vor efectua aceste tratamente. in majoritatea cazurilor. ce acCioneaz5 la nivelul tubului digestiv unde piitrund impreunii cu hrana. in principal.. o r 5 ~ e n e ~sau municipale ~i prim2riile dupi ti . ce piitrund prin ciiile respiratorii in circula~ia generals ~i produc moartea prin sufocare. asemenea pierderi sunt determinate de nepiisarea celor ce folosesc substantele chimice. Prevenirea intoxicatiilor la albine se bazeazii. plantatiilor pomicole $i a piidurilor se desfiyoarii in perioade de timp c i t mai scurte care nu vor putea depivi 7 zile consecutive pentru o culturii agricolii sau parcel&de piidure ~i vor fi anunfate apicultorilor astfel incit aceytia sii poatii proteja familiile de albine prin inchiderea sau indepartarea stupilor c i t mai repede cu putintii. . . Grii sii respecte reglementiirile legale in vigoare yi in unele cazuri de neglijenta apicultorilor respectivi.in cazul efectuiirii aviotratamentelor cu pesticide. fiind transmise detiniitorilor care le au in administrare.tratamente fitosanitare cu pesticide la culturile agricole. Intoxicatiile provocate de substantele chimice folosite in agricultura $i silviculturii in functie de felul in care actioneazii sunt de mai multe feluri: a)substante toxice de ingestie.tratamentele cu pesticide a culturilor agricole. fitosanitare cu aeronave se executii numai dacii viteza 5 d s e c ~i temperatura nu dep2ye~te 25OC. plantafiile pomicole. .este interzisii aplicarea pesticidelor (cu exceptia celor atestate prin mentiunea cii nu sunt toxice pentru albine) asupra culturilor agricole entomofile. comunale. c)substante toxice volatile.

sii sesizeze imediat. cu cel mult 24 de ore dupa amplasare. pe teritoriul ciiruia se afl8 stupina. PREVENIREA $1 COMBATEREA BOLILOR LA ALBINE Albinele ca . sediul sau adresa definiitorului de familii de albine. Infecfia este o stare de boa15 determinatii de invazia localii sau general8 a unui agent patogen in organism. care executa sau beneficiaz8 de tratamente fitosanitare cu pesticide. exploatarea intensivii. consiliul local a1 comunei.MANUAL UL A PICUL TORUL UI I I 1 I caz. variariile b r u ~ t e deficitarii. 2. despre locul. deci rezultanta conflictului dintre organism ~i factorii biologici de agresie. precum qi obligafia de a interveni in sprijinul apicultorilor in caz de intoxicare a albinelor. micete.reprezentati de agentul cauzal yi gazda receptivii. ora~ului sau municipiului ~i primarul.yi celelalte specii de animale fac parte din lanful trofic planetar qi se supun acelora~i biologice ale filogeniei. in scris. locul de amplasare a acesteia. precum pe ~i circumscriptia sanitar-veterinarii. 9 ( 11 . prezeng altor infecfii. . data inceperii ~i mijloacele cu care se executB tratamentele cu insecticide. in scris cu cel pufin 5 zile inainte. vor anunfa.yi sediul sau adresa la care acesta urrneazi sii fie anunpt in cazul efectuiirii unor tratamente fitosanitare. . tori defin5toriide stupine situate in raza teritorialii a localitafii. Factori predispozanfi care favorizeazii aparitia conflictului dintre agentul cazal ~i gazdii ~i pot sii determine o evolufie mai de bolii: alimentafia deficitarii. bacterii. dupii caz.medicii veterinari de circumscriptie sunt obligati sii controleze dac8 unitiitile sau persoanele fizice cu gospodiirie personala.unitiifile cu sector apicol ~i apicultorii cu stupine personale unneaza sii anunte. Factori determinanfi . Factorii care concur5 la declan~area evolufia infecfiei sunt: ~i 1. legi Pe tot parcursul viefii lor sunt supuse permanentei agresiuni din partea unor specii de virusuri. ontogeniei. circumscripfia sanitara veterinara pe raza ciireia este situatii stupina in cazul producerii intoxicatiilor la familiile de albine. reproducerii ~imoqii. asigurii indeplinirea masurilor de prevenire a intoxicatiilor. vehicularea stuoiiritul pastoral. sub semniiturii de luare la cuno~tinfi. protozoare ~i parazifi care le pot produce in anumite situatii imbolniiviri yi chiar moartea prematurii in una din fazele metamorfozei sau a viefii lor. . numiirul familiilor de albine. precum . perioada utilizirii vetrei de stupinii.

La albine. tubului digestiv. secundare. tubilor Malpighi ~i traheelor. 3. hipotermii. reprezentate de: virulenp . fir5 aparat enzimatic. parazitoze: brauloza. dismetabolii: disproteinemii. cronice. toruloza. fir5 metabolism propriu fiind replicate de celulele gazd5 in milioane sau miliarde de exemplare prin mesajul transmis de virus genom~lular. eusootice. Clasificarea infeciiilor se face in functie de rgsplndirea lor: sporadice. condifionate. Virusurile patogene pentru albine Cw du 8&eptia virusului filamentos ~i iridescent care sunt constituite .insu~irea germenului de a se reproduce in tesuturi moi ~i toxigenez5 . 1 acute. protozooze: nosemoza. in functie de perioadele de evolutie: supraacute. viroza aripilor opace. acarapioza. in functie de agentul cauzal viroze: paralizia acut5. candidoza.' 4% / 258 . compuse din acizi nucleici qi proteine.timpul de la aparifia simptomelor yi pin5 la disparitia lor. septicemia. in functie de complexul cauzal: primare. spiroplasmoza. faza evolutiva . viroza X. deficit vitamino-mineral.MANUALUL APZCULTORULUI Pentru a se realiza infecfia este necesar ca agentii patogeni s5 p5trund2 Tn structura gazdei receptive. cu noxe industriale. paralizia cronic5. predatori: predatorii cerii.yi moartea organismului depinde de cantitatile patogene ale germenului. sau s5 p5trund5 in num5r mare in organism. ameobioza. viroza botcilor negre. Pentru a produce infectia qi moartea unui organism agentul patogen trebuie s5 posede o viteza de reproducere foarte mare.care poate fi vindecarea sau moartea.perioada de timp scurs5 de la p5trunderea germenului in organism. Doza de germeni care poate provoca infecfia . viroza filamentoash puietul in sac. triangulinoza. deficit glucidic. aspergiloza. loca europeang. viroza albinelor de Egipt. / senotainioza. generali. faza final5 . rickettisioza. micoze: ascosferoza. pin5 la aparitia primelor sernne de boali (de la 3-4 zile pgn5 la 5-6 zile). varrooza. melanoza. hipertonemii. deficit lipidic. in general infectiile se produc la nivelul tegumentului larvar. bacterioze: loca american5. predatorii albinelor. epizootice gi pansootice. I medicamentoase. I 1 Boli virotice Virusurile sunt microorganisme subcelulare. $i&le se clasificain dour categorii dup5 tipul de acid nucleic qi nurnirul d@mt nb acrerrnoleculare de AND sau ARN. iradieri. in functie de modul de transmitere: necontagioase sau contagioase. Perioadele infectiei sunt: faza de incubatie . cu pesticide. in functie de extinderea la nivelul individului sau familiei: local5. paratifoza.insutirea germenului de a produce tulbur5ri functionale prin secretii de toxine (ex0 qi endotoxine). intoxicatii: alimentare.

micete. viroza albinelor de Egipt. paralizia cronic5. protozoare sau prin facilizarea izbucnirii u n ? i ~ n t a @ s-+ e T . virusul botcilor negre.MANUALUL APICULTORULUI din AND. virozele albinelor au luat o extindere tot mai mare ap5rilnd noi maladii virotice in scar5 planetar5. atilt la albinele adulte cilt ~i la larve. exploatare cu intens5 spoliere a albinelor gi sl5birea r5spunsului lor imun la apgrare. dismetabolii prin hran5 necorespunz5toare. Sistemul stup5ritului pastoral face ca maladiile virotice gi altele s5 se r5spilndeasc5 in scar5 national5 intr-un singur an. viroza filamentoasi. Puterea de contagiune a virozelor este foarte mare gi se face prin contact intre albine gi ingestie (hr5nirea larvelor sau transferul mierii de la o albin5 la alta). virusul Thai. efectuat in general clandestin de c5tre apicultori. continental gi intercontinental datorit5 transportului de material biologic apicol reproduc5tor. viroza X. postcerebrale. in ultimii ani. virusul maladiei Insulei Wight. in ganglionii nervogi. Virusurile care afecteaz5 albinele sunt mici de 17-35 nm. puietul in sac gi viroza botcilor negre. nosemoz5. virusul asociat paraliziei cronice. Virozele pot evolua singure sau asociate intre ele. Aceste virusuri au fost denumite: virusul paraliziei cronice. atilt asociate intre ele. in functie de viroz5. cu excepfia virusului iridiscent de 150 nrn gi a celui filamentos de 4501150 nm. fond toxic. virusul de Arkansas. In baza cercet5rilor efectuate pdn5in prezent au fost descoperite gi clasificate 17 virusuri patogeni ai albinelor Apis mellifera gi Apis cerana. virusul albinelor de Egipt. virusul aripilor opace. Fenomenele patogene in timpul evolutiei virozelor se @bt m&ca prin cregterea virulenfei unor germeni de asociafii precum riqhgttsii. cat gi cu protozooze (nosemoza). albinele folosind flora melifer5 gi trilntorii migrind fir5 s5 fin5 seama de granip. virusul filamentos. Virozele evolueaz5 in general. Pentru zona continental5 in care ne aflgm. virusul X. Aglomer5rile de familii de albine favorizeaz5 o intens5 contaminare. in organele interne ale larvelor ~i albinelor precum cuticula dermicq in glandele toracice. Patogenitatea lor cregte in anumite conditii gi anume: fondradioactiv crescut. temperaturi foarte sc5zute. virusul puietului in sac. virusul paraliziei acute. celulele intestinale sau ale traheelor qi in hemolimfi. virusul iridiscent. Contaminarea se face gi din aproape in aproape intre pri. un interes deosebit trebuie s5 acordim urm5toarelor viroze: paralizia acut5. Cantitsti mari de virusuri se g5sesc. bacterii. hipofaringiene.\ iropktsme. virusul de Kagmir (tulpini australiene). virusul Y. altele in sezonul rece. virusul de Kagmir. virusul paraliziei lente. unele predominilnd in sezonul cald. viroza Y. c5lduri qi secete excesive. Aceste maladii sunt vehiculate la distante mari.

Aceste examene de laborator surit de inalti tchnicitate gi specialitate. Maladia are un inalt grad de difuzibilitate. antenelor. tremurituri ale aripilor. intestinul subfire la inseqia tubilor hipofaringiene $i mandibulare. puietul viros. n~oartea in 3-5 zile de la aparifia semnelor clinice. cu tropism pentru sistemul nervos qi glandele salivare. de asemenea. Pe plan mondial. Diagnosticul virozelor albinelor se pune in baza semnelor clinice $i examenelor de laborator prin irnunoseroprecipitare. distensia abdomenului. produs8 de un virus sferic cu dimensiuni de 30 nonometri. paralizii ale aripilor qi membrelor.?.100 indivizi) $i poqiuni de fagure (15115 cm) cu puiet suspect. Virusul paraliziei acute poate fi gisit $i in albinele clinic siinitoase. Paralizia aczltri este o boa15 infecto-contagioasii a albinelor adulte. aspergiloza $i nosemoza. Se transmite prin contact qi i se recunoaqte prin: evolufia in tot cursul anului cu acutiziiri . loca american. elipsoidal cu diniensiuni de 20-27 x 40-70 localizare in sistemul nervos. albinele moarte inainte de eclozionare malformate (in general cu aripile insuficient dezvoltate). ca de exemplu: loca europeana. nilnfe moarte de culoare alb8cenugie. se face intotdeauna diferential cu intoxicafiile. Clinic. In ceea ce privegte diagnosticul clinic. incapacitate de zbor a albinelor. boala se recunoaqte prin: evolutia in sezonul activ mai ales vara gi inceputul toamnei. nosemoza acut5 gi fat. privind diagnosticul virusurilor albinelor cel mai specializat laborator este cel de la Institutul Rothamsted din Anglia. substanfe $i aparaturi corespunz8toare ca $i personal executant de inalti calificare. loca european8. produs5 de un virus ARN. In general se intilnesc urmatoarele semne de boali: larve rnoarte nec5picite sau c5picite f i r i sernne de loc8 sau ascosferozii. o boa15 infecto-contagioas5 a albinelor adulte. asocierea virozei cu nosemoza. .MANUAL CrLA PICUL TOR UL UI clasice. imunodifuzie. transmifindu-se prin contact gi ingestie. Paralizia cronicci estc. microscopie electronic5 qi ELISA pe probe de albine vii (50. Diagnosticul diferential trebuie %cut fati de intoxicatiile acute. necesitind materiale.5 de celelalte viroze cu manifestari nervoase. culturi $i fcsuturi de infcctivitate. nosemoza ~i ascosferoza. aflate in stare de prcmunifie gi rezistenfi. Diagnosticul se face prin teste de infectivitate. imunofluorescenf5.

n fpnsparenp botcii. reducind eclozionarea cu 90-95%. semnele bolii apar la 4-10 zile de la infectie. cu tropism pentru sistemul nervos cefalic Si toracic ~i glandele salivare. iar ca urmare a proceselor de autolizii gi putrefactie. paralizie a extremitiitilor sau a intregului corp. microscopie electronic8. se asociaz5 cu nosemoza. 261 . celelalte viroze gi septicemii. Viroza aripilor opace . moartea survine de regulii dup5 12-25 de zile de la aparitia semnelor clinice. contractarea abdomenului. iar puiet diseminat. ELISA gi examen histopatologic pentru punerea in evident5 a corpusculilor Morison in citoplasma celulelor intestinului subtire la nivelul inseqiei tubilor Malpighi.boa15 infecto-contagioasii specific5 nimfelor miitcilor qi albinelor lucr5toare. 50-100 indivizi. depilare. Clinic. de regulii le desciip5cesc ~i le indep5rteaz5. F5rB a fi o regulii. incapacitate de zbor. microscopie electronicii. mic. fenomene nervoase traduse prin tremuriituri ale aripilor. imunofluorescenfii. pete negre. Este produs5 de un virus ARN. acestea capiitii o culoare inchis5 observindu-se pr!. f a g de celelalte viroze cu manifestiiri nervoase (aspergiloza albinelor adulte). de dimensiuni de 17 nanometri. boala se recunoagte prin: moartea nimfelor de matcii in botci. Virusul se transmite pe cale digestivii prin albinele doici gi se poate multiplica qi in albinele adulte de regulii afectate de nosemozii. albinele sgniitoase indepiirteazii permanent din stup pe cele bolnave. Familiile infectate in timpul primaverii gi verii. Diagnosticul diferential se face fat2 de intoxicatii. aparifia indivizilor de culoare neagrii cu luciu metalic.MANUAL UL APICUL TORULUI in sezonul de toamnii.boa15 infecto-contagioas5 a albinelor adulte gi miitcilor. Clinic. boala se recunoa~teprin: evolutie mai ales in timpul iernii care produce mortalitate accentuatii pin5 la pierderea multor familii de albine. sl5besc prin disparifia albinelor in num5r mare. Viroza botcilor negre . seroprecipitare. Diagnosticul se face prin teste de infectivitate. aspect de furnic5. Diagnosticul se face serologic prin imunodifuzie. Diagnosticul diferenfial se face fat5 de intoxicatiile cu pesticide. imunoelectronomicroscopie. Probele pentru examen de laborator se constituie din 50-100 albine vii ~i poqiuni de fagure 15115 cm cu puiet suspect de boal5. Viroza afecteaz5 ~i omoar5 o parte din nimfele albinelor albinele. albinelor li se opacizeaz5 aripile qi igi pierd capacitatea de zbor. imunodifuzie. ELISA pe probe de albine vii suspecte. Este produs5 de un virus ARN cu dimensiuni de 30 nanometri.

corpul gras. produsii de un virus ARN. aceasta ciipiitdnd un aspect Iiiptos. Larvele iau aspectul caracte@%w unui sac plin cu lichid. Aceas% virod determinii sliibirea familiilor prin scurtarea viefii albinelor. rpul gras qi celulele nervoase.boa15 infecto-contagioasii a albinelor adulte. Se transmite prin ingestie de . Virusul se localizeazii in celulele nervoase. ciirora le deterrninii moartea in stadiul de puiet ciipiicit. iar mortalitatea se inregistreazii in lunile de primiivarii. torace. albinele iqi pierd capacitatea de zbor. este produsii de un virus ARN sferic de 30 nanometri. 15115 cm. Diagnosticul se face prin microscopie electronicii din hemolimfa albinelor cu semne de boalii ~i prin examen serologic. Probele pentru examen de laborator se constituie din 30-50 albine vii suspecte. Transmiterea virusului se face pe cale digestivi. Diagnosticul diferential trebuie ficut la nimfele de albine lucriitoare f a p de cele afectate de atacul larvelor de giiselnip. VirozaJilarnentoasa'. Puietul in sac . Boala se transmite prin ingestie qi de regulii evolueazii in asociere c u nosemoza in sezonul de iarnii-primiivarii. cu dimensiunea de circa 30 nanometri. Probele pentru diagnostic se constituie din 50-100 albine vii suspecte. intestinul subfire.MANUALUL APICULTORULUI Diagnosticul se face prin examen serologic qi microscopie electronid pe probe de botci qi porfiuni de fagure cu puiet suspect. Diagnosticul se stabileqte prin examen serologic qi prin microscopie electronicii. Sernnele clinice sunt nespecifice. glandele cerifere.boalii infecto-contagioasii a albinelor adulte care este produsii de un virus AND mare cu dimensiuni de 4501150 nanometri. Se transmite prin ingestie qi prin inoculare de parazifi limfofagi. 0 bunti parte din familiile bolnave supraviefuiesc dar au o dezvoltare slabii. Viroza albinelor de Egipt . b l etiologic este un virus ARN de formii sfericii cu dimensiunea de Virusul se localizeazii in celulele glandelor hipofaringiene. Boala in condifii naturale nu a fost studiatii.boalii infecto-contagioasii a albinelor adulte qi a nimfelor. faringiene. de venin qi in hemolimfi. familiile sliibesc. VirozaX . Infectia evolueazii de obicei iarna qi primiivara qi este agravatii cdnd se asociazi cu protozoarul Nosema apis qi Malphigamoeba mellifica.este o boalii infecto-contagioasii specifics larvelor de albine.

numai in cazurile in care apar semne clinice specificd%l$clasice . Pentru examen de laborator se recolteaz5 probe din porfiuni de fagure 15/10 cm cu puiet suspect.MANUAL UL A PICUL TORULUZ Clinic. sesquiterpenelor. micoze. prin deshidratare larva se transform5 intr-o cojig brun5 agezat5 pe plangeul celulei cu capul recurbat spre abdomen. celulele cu c5p5cele scufundatee gilsau perforate.in viroze nu se recornand5 tratamente preventive cu antibiotice. Diagnosticul se stabilegte prin teste de infectivitate gi teste serologice. dind aspectul cunoscut de . protozooze gi parazitoze s u p r a a d 5 u ~ ' v ~ rlor. . stringerea gi distrugerea prin ardere a cadavrelor.intretinereain condifii optime a familiilor de albine pe tot parcursul anului. . boala se recunoagte dup5: moartea larvelor dup5 4 zile de la c5p5cire. larvele extrase din celule au aspectul unui sac plin cu lichid. asigurindu-se hran5 suficient5 gi de bun5 calitate care s5 le confere o rezistenfa natural5 crescut5 fa@ de infecfiile virotice.interzicerea folosirii in hrana albinelor a mierii gi polenului ce provine din familii bolnave sau suspecte de boal5. nu este aderenti la perefii celulei.papuc chinezesc". Miisuri de prevenire qi combatere a virozelor la albine. . iar confinutul nu este filant. Dup5 moarte. . Larva moart5 nu prezint5 miros.bacterioze. neeclozionat. Albinele adulte din familiile afectate de boa15 pierd apetitul pentru polen gi au o durati de via@ mai scurt5. faguri cu miere gi p5stur5 intre stupii suspecfi de boa15 gi cei s5n5togi in cadrul stupinei gi intre stupine. Diagnosticul diferenfiat se face faF de loca american5 gi viroza botcilor negre. acestea nu au acfiune asupra virusurilor dar creaz5 o rezistenv a germenilor bacterieni fati de antibiotic gi r5min sub forma rezidual5 in produsele stupului. aspectul de puiet afectat impragtiat pe fagurii cu puiet.. precum gi preparatului Arahnovir cu care s-au obtinut rezultate pozitive. profilaxia gi combaterea virozelor la albine se realizeaz5 printr-un complex de mgsuri care const5 in: . . lee vor efectua tratamente cu medicamente specifice fiec5rei boli id * % 263 %$@IJ \% <i .chimioterapia bazati pe substante de origine natural5 de tipul izoflavonolilor. derivatilor fenolilor. culoarea larvelor devine treptat galben-cenugie gi apoi brun5.realizarea gi menfinerea unei permanente stiri de igieni in stupi gi stupin5 prin eliminarea gi topirea fagurilor vechi. . a celor cu puiet mort.eliminarea schimburilor de material biologic.

ocazii cu care se face contaminarea gi rgspindirea generali a bolilor. impachetate necorespunz5tor.MANUAL UL APICUL TORULUI . determiniindu-i moartea. sezonul ~i puterea familiei de albine joaci rolul cel mai important. Transmiterea bolii in interiorul stupului. toxinele piitrund prin perefii intestinului in tot organismul.X. cloramina B gi ap5 oxigenata. Pentru ace~tia. Larvele bolnave devin initial mai transparente. de regula in stadiul de puiet nec8pZicit. loca europeana fiind mult mai frecventg primavara ~i la familiile slabe. provocind grave perturbari fiziologice. soda de rufe.dezinfectii repetate profilactice ~i de necesitate cu una din substantele: soda causticii. rgsucindu-se in celule vi devenind mai intii galbene cu nuante in* in ce mai inchise pin2 la maroniu. formol. Mirosul este variabil. Paenibacillus larvae. faguri de la familii bolnave). &pun. Loca europeang apare mai rar decilt loca americana qi este mai putin gravi afectind in general larvele tinere in viirsti de 3-4 zile qi in propoqie mult mai redus%. Boala apare in general primavara inaintea culesului de salcim. avind hrana insuficientii qi de slab3 calitate. ceea ce duce la slgbirea acestora. imbolnivirea qi in final. larvele ciip5cite.bacterie secundar5 asociata in aceasta boala. trilntori.e oztge qi de miros. se realizeaza ca gi in cam1 locii americane (albine hoate. . . Boli bacteriene Loca europeanii . precum qi in golurile de cules din sezonul apicol. putind fi a$ <& &$ic kcil in unele camri aromat sau lipseqte cu totul. puietul estc raspan neuniform. 1991 privind unele masuri pentru protectia familiilor de albine impotriva intoxicatiilor cu pesticide". Bacillus orpheus. Bacterium eurydice. Paenibacillus alvei.este o boala infecto-contagioas8 care afecteaza puietul de albin8.prevenirea intoxicafiilor qi toxicozelor se realizeaza prin respectarea prevederilor din "Ordinului 45 din 2 1 . unde se inmultesc. kge5 264 . inmulfirea microbilor se face pe seama hranei existente in intestinul larvelor. Pe de alti parte. se hrilnesc qi eliminii toxine. moartea larvelor. Pe fagure. Enterococcus faecalis . In etiologia bolii sunt incriminafi: Mellissococcus pluton.evitarea aglomer5rii stupinelor in pastoral pentru eliminarea interferentei ce se produce intre albinele din familii bolnave qi cele sanatoase ca urmare a ratacirii acestora. de la o familie la alta sau de la o stupin2 la alta. apoi sufera modificari de pu-/: cu1oar. I % 1 I . cind microbii pitrund in intestinul larvelor. Transmiterea bolii se face odata cu hrana administrata puietului de catre albinele doici. Cgldura din timpul verii gi aparitia unor culesuri bune in natura fac ca boala s i regreseze int5lnindu-se qi vindecsri spontane.

Combaterea locii europene se realizeazii prin: . evidenfiaz5 prin tegument traheele. cite 200-250 mllfamilie.in cazurile grave. se va face dezinfectia profilacticii sau de necesitate dupB caz. neaderentii la peretii celulei avind un miros acru sau aromat.tratament medicamentos cu Oxitetraciclinii sau Locamicin dupii cum urmeazii: Oxitetraciclinii in sirop din miere sau zahiir 0. Loca europeani este declarabilii de la aparifia primelor semne de boa15 gi carantinabil5 incii 30 de zile de la insiinBto~irea clinic5. larvele moarte se deshidrateaz5. de trei ori la interval de 3 zile qi incii de douii ori la interval de 5-7 zile. ele fiind considerate contaminate. La aparifia bolii se recomandii sii fie tratate toate familiile de albine din stupinii.Oxitetraciclinii in zahiir pudrii 3 g11000 g zahiir. cite 80-100 g amestec pulverizat peste albine ~i printre rame. .D.Locamicin produs de I. Se atrage atentia cB mierea provenit3 de la asemenea famili+se interzice a fi valorificati la export! & ' % 265 F rC . iar cel de certitudine se stabilegte in laborator de specialitate pe probe de fagure cu puiet de 15115 cm suspect de boalii. care are la bazii Oxitetraciclinii se va administra in acelagi mod ca amestecul de mai sus.MANUALUL APICULTORULUZ Clinic. muleazii fundul celulei ~i cap85 aspectul unor solzigori de consistenp cauciucului ce pot fi ugor extra$ din celule. . . igi pierd turgescenta gi se transform5 intr-o mas5 p5stoas5. au culoarea maronie. . iar fagurii vor fi topifi gi schimbati. prezintii pete de culoare giilbuie care in cele din urmii devin cenugii-negre. dupii 10-20 de zile.indepiirtarea din stupi a fagurilor cu puiet afectat (in stadiul incipient sau in evolufie a1 bolii).A. Stupina afectatii se va trata in mod obligatoriu gi in primiivara anului urmiitor aparitiei bolii. boala se recunoagte dupii: aspectul de puiet impr5gtiat pe fagurii afectati datoritii prezenfei celulelor cu ouii sau larve neciipiicite in zonele compacte cu larve ciipiicite.5 gll cite 200-250 ml/ familie in functie de puterea acesteia. larvele afectate igi schimb5 pozifia in celulii. trei administriiri la interval de 3 zile ~i inc5 douii administriiri la interval de 5-7 zile. concomitent cu primele trei administriiri prin pudrare se pot face ~i trei administriiri de sirop preparat din 1 kg Locamicin la 1 litru infuzie din plante medicinale. Diagnosticul prezumtiv se pune pe baza semnelor clinice.C.

Combaterea bolii este foarte dificili ~i nu se rezumi doar la tratamentul medicaw@m. in 6)hranii infestatii administratii puietului neciipiicit Loca arnericanii . Difuzarea bolii de la o fan~ilie bolnavi la alta sinitoasi.\ de albini determiniindu-i moartea de reguli in stadiul de puiet cipicit. r U *e . 2Cfagure cu puiet.este o boali infecto-contagioasi care afecteazi puiets. Boala evolueazi in tot sezonul activ cu viirfin lunile iulie-august. Agentul etiologic este Paenibacil/~/s larvae subspecia larvae. de citre medicul veterinar. 75 . prin uneltele de lucru.MANUALUL APICULTORULUI Fig. un i '( eC . mitci din stupine contaminate fir2 atestarea stirii de sinitate. prin adipitori. loca americani produce cele mai mari pierderi economice in familiile de albine prin distrugerea acestora ca entititi biologice $i prin productia redusi de miere ~i a altor produse ale stupului. prin cumpirarea sau schimbul de material biologic . 5)sporii de locii p o t j introdu~i stupi. 4)scule ji rnateriale infestate. precum ~i de la o stupini la alta. se face prin intermediul albinelor hoate. prin hriniri cu miere infectati. 3)hriinireafamiliilor cu miere contaminati. triintori. Loca americani este considcrati cea mai gravi boali bacteriani a puietului ciruia ii produce moartea in stadiul de puiet cipicit. Trebuie precizat c i loca americani nu se vindeci de la sine.Modul de contaminare a familiilor de albine cu loca: 1)stupi cu albine. Aceasta presupune ca in paralel cu tratamentul specific s5 se aplice o%lex de misuri care s i limiteze rispiindirea bolii in toati stupina ~i iwthpinp dinjurul focarului de boali.familii. schimbarea fagurilor de la un stup la altul. Dupi varroozi. prin diferiti paraziti qi diunitori ai stupului (exemplu Galleria rnellonela). roi.

aderent la peretele inferior al celulei. Diagnosticul diferenfial se face fa@ de loca europeanii. .) pe probe de fagure 15115 cm cu puiet suspect de boali. Sunt interzise pentru tratament: Streptomicina. sau semne clinice evidente (ap2rute ca gi cazuri noi).celule cu c5p5cele umede. in celulele afectate. confinutul se intinde sub forma unui filament de 3-5 cm (proba b5plui de chibrit).fagurii gi familiile puternic afectate. Cloramfenicol.in stadiul avansat a1 bolii. perforate. iar diagnosticul de certitudine se stabilegte in laboratorul de specialitate (D.cur2fire mecanici. @P t'$Si ".fagurii afectafi de boa15 exhal2 un miros caracteristic de putrefacfie sesizabil la deschiderea stupului gi chiar de la intrarea in stupinii. Se efectueazii dezinfecfia de necesitate a inventarului apicol care cuprinde obligatoriu urmritoarele etape: lcrrrnlln . . de culoare maron-inchis spre negru. trei administrgri la interval de 3 zile gi inc2 douii administriiri la interval de 5-7 zile.sub c5p5cele se g5se~te detritus larvar de culoare ciocolatie. .V.r . escavate. Diagnosticul se poate pune de medicul veterinar yi de apicultor pe baza semnelor clinice in stupinii. se topesc gi se inlocuiesc cu faguri noi. se vor distruge in totalitate prin ardere. un aderent la perefii celulei.depistarea familiilor afectate de boalii prin examen clinic al tuturor familiilor din stupina efectuat de medicul veterinar din zon5. .5 gll ciite 200-250 mufamilie in funcfie de puterea acesteia. .aspectul de puiet imprggtiat pe faguri. iar la incercarea de extragere. . Nitrofuran. filant. acestea fiind considerate contaminate.flambare. Tratamentul medicamentos se efectueaz5 la toate familiile din stupinii. .S. Oxitetraciclin2 se administreaza in sirop din miere sau zah2r 0.dezinfecfia propriu-zis5 cu una din substanfele: h f d & Q d i u ~ t 2 = 267 r ** P- . larvele moarte se deshidrateaza complet aviind aspectul unui detritus maron-inchis spre negru. Aga cum s-a precizat combaterea locii americane se face prin tratament medicamentos gi o serie de m5suri deosebit de importante ~i utile dup5 cum urmeazii: .fagurii cu num5r redus de celule afectate se elimin2 din stupi. puietul viiros ~i puiet in sac (boalii virala). Pentru tratament se vor folosi numai Oxitetraciclinii sau Locamicin.MANUALUL APICUL TORULUI Clinic boala se recunoagte dup5: .

Mierea provenitii de la aceste familii. Mierea provenitii de la stupina in care a evoluat loca americanii nu se comercializeazii! Loca americani este o boali declarabili ~i carantinabili. In aceste situatii. Dupi dezinfecfia inventarului se va face transvazarea familiilor trecute prin boali. Atestarea stirii de sinitate a stupinei se va face de citre medicul veterinar din zon8. Stupina afectati de loca americani se va trata in mod obligatoriu ~i in primivara anului urmitor aparifiei bolii ~i se vor aplica misurile de dezinfectie. pirisirea st. albine moarte in fata stupului. nu se va valorifica la export! Septicemia . in alte cazuri. c .@$%\&manifest5ri nervoase. pentru a evita riscul de extinderc a bolii.este o boali infectioasa specifics albinelor adulte. precum $i in cazul formelor atipice de loci europeani este greu pentru apicultor sau chiar pentru medicul veterinar s i stabileasci diagnosticul pe baza semnelor clinice. cele doui loci pot fi inthlnite in stupi diferifi din aceeaqi stupin8. sau formol3%. Agentul etiologic este Pseudomonas apiseptica yi poate avea formi acuti $ i ~ . fragilitatea . se recomandi folosirea unuia din cele doui antibiotice Localnicin sau Oxitetraciclini in dozele $i numirul de administrari mentionate la tratamentul cclor doui boli yi aplicarea de misuri severe de igieni. i evolueazi in sezonul activ. boala se recunoayte dupi: incapacitatea de zbor a albinelor. in asemenca cazuri. carbonat de sodiu (sods calcinati) 5-6%. Pe de alti parte. in stupi supuyi misurilor de dezinfectie. In asemenea cazuri. in aceea~i loca americani cit yi loca europeani c11 semne clinice specifice fiecireia din cele doui boli. diagnos CYpic.MANUAL UL APICUL TORUL UI caustici) 4%. pentru examenul de laborator este necesara o perioadi mai lungi dc timp care ar inthr7ia aplicarea misurilor de tratament $i dezinfectie. de la aparifia semnelor de boali $i inci 60 de zile de la insinitoyirea clinic8 yi efectuarea dezinfectiei finale. tratate yi fir2 semne clinice de boali. I Infectii mixte de loci americani yi loci5 europeani pot evolua in numeroase familie de albine pot fi diagnosticate atlt stupine. dar cazurile de boali sunt foarte rar .

se ard ~i se aplic5 desinfectia de necesitate. jurul stupului. rickettsii gi alte specii bactcriene. urmat de moarte. Tratamentul se efectueaz5 numai in cazurile de boa15 diagnosticate in laborator de specialitate. abdomen balonat. devine alb5 15ptoas5. torace. Clinic. in propoqii de cite 200-300 mllfamilie in functie de puterea acesteia. in caz de septicemie. prin examinarea unei probe de aproximativ 30-50 de albine muribunde suspecte.Pentru izolarea speciei Pseudomonas apiseptica se face examen bacteriologic din hemolimfi gi musculatura toracic5. iar semnele clinice gi modific5rile anatomopatologice sunt necaracteristice. in p5qile componente: cap. prin cultivarea gi izolarea germenului patogen. abdomen balonat.100 de albine vii sau muribunde) prin recoltarea hemolimfei care. boala se suspicioneazii dup5 urm5toarele semne ale albinelor: incapacitate de zbor. Diagnosticul diferential se face fat5 de septicemiile produse de virusuri. Pentru combatere se indep5rteaz5 de pe fundul gi din fata stupului toate albinele moarte. Salmoneloza sau paratifoza . Diagnosticul se stabilegte numai pe baza examenului de laborator. Albinele bolnave prezinti incapacitate de zbor. Pentru combaterea bolii se adun5 gi se ard albinele moarte de pe fundul ~i din fata stupului.este o boa15 infecfioas5 specific5 albinelor adulte care poate evolua in sezonul activ dar cazurile diagnosticate sunt deosebit de rare. se aplic5 dezinfectia de necesitate gi tratamentul cu oxitetraciclinii ca la loca american5. virozele cu simptomatologie nervoasi gi fat5 de intoxicatiile cu pesticide.5 g/l de sirop. fat5 de nosemoza acut5. aripi). diaree gi paralizie. tremur5turi musculare. in 4-5 administrari la interval de 4-5 zile. Diagnosticul diferential se va face fat5 de nosemoza clinic5. Diagnosticul de certitudine se pune in laborator prin examinarea probei de albine suspecte (50. Agentul etiologic este Salmonella schotmiilleri alvei. Pentru tratament se recornand5 Oxitetraciclina in doze de 0.este o boa15 a albinelor adulte provocat5 de Spiroplasma apis gi evolueaz5 in sezonul activ cu viirf de virulent5 in luna mai.MANUALUL APICUL TORULUI cadavrelor (desfacerea cu uguring la simpla atingere. viroze (paralizia acut5 ~i cronici) ~i intoxicafii. Diagnosticul se pune in laborator prin examen sau a1 unui filtrat obtinut din trituratul a 30-50 269 s /- . Spiroplasmoza . abdomen.

Incepind cu anul 1990 tabloul patologic a1 ascosferozei s-amodificat mult fati de anii 1965-1970 in sensul disparitiei alternantei de celule c&cite vi celule cu larve afectate de ascosferozii (a~a-zisul. care decoperteazi celulele cu larve afectate pe care le scoate qi le inliiturii din fagurii afectati din cuib in vederea refacerii efectivului biologic.mozaicm)qi aparitia ~i generalizarea celulelor ciipiicite. Treptat boala cuprinde ~i puietul de lucriitoare ~i pe cel din botci. i se deshidrateazii ~i capiti consistenp cretei. boala se recunoa~te fagurelui cu puiet datorat alternantei de celule ciipicite normale cu celule care confin mumii albe. Boala evolueazii in tot cursul sezonului activ. sub care se gisesc larvele afectate de ascosferozi. sunetul caracteristic ce il produce un astfel de fagure cind este scuturat. dupB urmiitoarele semne: aspect in mozaic al Clinic. cretacee. cite 250-500 ml pe familia de albine la 5-7 zile interval. pe o h n i de fagure de minimum 15110 cm cu puiet suspect. neaderenfa larvelor la peretii celulelor. Pentru combatere se indepirteazii ~i se ard albinele moarte de pe fhndul ~i din f a p stupului. Boli micotice Ascosferoza (puietul viros) . pe scindura de zbor ~i in fafa stupului. pin5 la disparitia semnelor clinice.este o boala infecto-contagioasi specifics larvelor de albine ciirora le determini moartea in primele doui zile ale stadiului de puiet ciipicit. mumiile sunt neaderente la peretii celulei fiind indepirtate de albine ~i se gisesc pe fundul stupului.5 g la litru de sirop.MANUAL UL APICULTORULUI boali. larvele mumificate rispindite in f a p qi pe fundul stupului. i ~pierd segmentatia. celulele care contin larve afectate sunt descipgcite de albine putindu-se observa continutul invadat de miceliul alb al ciupercii. larvele infectate se ingilbenesc. Diagnosticul d&b prece% rdt se h c e prin examen microscopic pentru evidentierea ascociatilor ceea C c k i i cu%iagnosticul de certitudine completat de examenul micologic. rgihghosticul se stabile~te baza examenului clinic al mumiilor recoltate. Multimea larvelor cu aspect de creti pe fundul stupului se datore~te actiunii de detectie a albinelor sanitare. Ascosferoza se recunoavte dupii: aspectul caracteristic pe care il dau fagurelui larvele mumificate riizlete de culoare albi. iar transmiterea se face prin ingestie qi transcutanat. Diagnosticul se poate pune qi prin examen imunoserologic. gisindu-se ~i in intestinul albinei sinBtoase. se face dezinfectia de necesitate qi se aplicii tratamentul cu oxitetraciclini 0. Agentul etiologic este micetul Ascosphaera apis care triiie~teubicvitar.. & F I 270 .

20 g Codratin se amesteci cu 980 g zahir pudrii gi se administreazi ca Micocidinul. administrat in porfii de chte 250 ml. in pocii de cdte 250500 ml. 4-5 administriri la interval de 4-5 zile. larvele sunt invadate de un miceliu galben-verzui. primele doui tratamente la interval de 3-4 zile. Transmiterea se face pe cale digestivi gi transcutanat. amestecul fiind administrat prin pudrare. Aspergiloza (puietul pietrificat) . 20 g Codratin + 80 g zahir pudri se dizolvi in 900 ml api la care se adaugi 20 ml de Protofil. iar siropul cu Codratin se face concomitent cu pudrarea. existi gi semne clinice de locii.MANUAL UL APZCULTORULUI Diagnosticul diferenfial se face fa@de loca americani. cad in fafa stupului. se Iirgesc progresiv cuprinzdnd mai multe celule cu puiet gi albine formind insule sau plaje de mucegai.este o boali infecto-contagioasi comuni larvelor gi albinelor adulte. zonele de fagure afectat. amestecul administrdnduse prin aspersie pe faguri. Boala face parte din categoria zoonozelor (se transmite la om). in celulele necipicite se poate observa o pdnzi de mucegai galben-verzui sau negru. puietul pietrificat gi puietul in sac. se indepirteazi din stup gi se topesc fagurii puternic afectafi ~i se executii igiena gi dezinfecfia de necesitate. in cazul in care. se repet5 de trei ori. iar boala evolueazi primivara gi toamna dar cu un grad redus de incidenF. Clinic se recunoagte dupi urmitoarele semne: larvele mor imediat inainte sau dupi momentul cipicirii. in cazul in care se utilizeazi Codratinul se procedeazi in modul urmitor: 20 g Codratin se dizolvi in 975 ml sirop. se deshidrateazi. cite 80-100 glfamilie. Albinele pmmt6 stiri de agitqie. Tratamentul se face cu Micocidin administrat in dozi de 80-100 g preparat prin imprigtiere printre rame peste larve gi albine. Administrarea sub formi de pudri se face conform procedurii aritate mai sus. ultimele la 5-7 zile. concomitent cu ascosferoza. pieselor bucale sau segmentelor corporale gi mm$n c Wca toxiemie. La familiile cu forma avansati de boa14 se administreazi concomitent cu pudrarea gi sirop de Micocidin (1 kg Micocidin la 1 litru de api). fac migciaQ rd&ate ale a m prin membrelor. cadavrele prezinc abdomenul ugor mirit care in s&@dp&ine 4 . tratamentul se face cu 1 kg Micocidin la care se adaugi 3 g Oxitetraciclini. sunt aderente la perefii celulei gi au consistenp duri. incapacitate de zbor. Pentru combatere se indepirteazi gi se distrug mumiile de pe fundul gi din fa@ stupului.

iernare prelungiti Grii zboruri de curifire. oviducte. albinele moarte din stupi vi din fafa acestuia vi se distrug obligatoriu prin ardere. de Diagnosticul se stabile~te medicul veterinar pe baza examenului clinic a fagurilor cu puiet $i albine adultc afectate. produs2 de cauze neinfcctioase. c5nd este eliminat in mediu! extern odati cu excrementele albinei sau ~ 2 n d aceasta moare.MANUALUL . Boli parazitare .este o protozooz2 specific2 albinelor adulte. din diferite o ajunge in intestinul albinei. rniceliul invadeazi corpul albinelor cu incepere de la intestin. miere de mani. in cavitatea abdominali se observ2 prezenta unor cruste de culoare maron inchis sau negru. pe ovare. unde se hriinevte. Diagnosticul se face in laborator pe m2tci cu leziuni melanice prin examen stereomicroscopic $i micologic. Dezinfectia de necesitate este obligatorie. germineaz2 $i dB na~tere parazitului activ. se face I A 'I s d 272 I I . Boala este produs2 de Melanosella mors apis vi evolueazi in tot cursul anului. adaosuri in hrani a tot felul de Einuri qi umiditate mare in stup. vagin ~i perefii rectului. in momentul ciind. in Pentru combaterea bolii se indepirteaz2 fagurii cu puiet $i albine afectate. Numai examenul de laborator certific8 prezenta bolii. dop de excremente in regiunea anusului. C5nd conditiile de via@ nu-i sunt favorabile. Protozoarul se localizeaz2 vi se inmulteqte in intestinul mijlociu a! albinei. Pentru combatere se trece imediat la schimbarea rnitcilor afectate. iar agentul etiologic este Nosema apis. Clinic aceasta se recunoavte dup5: diminuarea pontei p h i la incetare. prin disectia mitcii suspecte sub lupa binocular.Protozooze Nosemoza . Diagnosticul diferential se face in cazul sterilititii mitcii.plaje de ~nucegai care sunt prinse larve vi albine adulte. parazitul sporuleaz8. formi sub care dobgnde~te mare putere de rezistenfs.4 PICULTORULUI vi toracele. Nosernoza este conditionati de factorii favorizanfi reprezentafi de: familii slabe. se inmulfe~te produce t @& & $ dra o f ~ p n ie bolii de la o familie la alta ~i de la o stupin5 la alta.este o boa12 micotici specific2 mitcilor c2rora le determini sterilitatea. $i peretelui intestinal. str2bate tegumentul $i iese prin orificiile naturale acoperind intreg corpul acestora cu un strat de miceliu de culoare galben-verzuic. Pentru examenul de laborator se recolteaz2 de medicul veterinar portiuni de fagure cu modificiri specifice . Melanoza .

' Pentru combaterea bolii se indep5rteaz5 periodic. viroza filamentoas5. datoritii rezistenfei naturale a familiilor de albine acestea prezinta o formii latent8 a bolii care treptat se transform5 intr-o form5 acuti atunci ciind echilibrul biologic a1 familiei este perturbat. flasc. scurtarea vie$ in perioada de iarni. faguri. pe Diagnosticul nosemozei se stabile~te baza semnelor clinice coroborate obligatoriu cu examenul de laborator care const&in examenul anatomopatologic a1 intestinului mediu $i. albinele bolnave prezinta abdomenul destins. boala poate fi rispiindit5 ~i de unii paraziti prezenti in stup precum Galleria mellonela. Varroa destructor ~i Braula coeca. neigienizate. i&& $ prinGvara. se deplaseazg cu dificultate. cu predilectie. paralizeaza ~i mor. Pentru ca nosemoza s5 se manifeste clinic. albinele moarte de pe fundul stupului qi se distrug prin arderd%%d$&rteddin n & . Diagnosticul de certitudine a1 nosemozei se face numai prin examen de laborator deoarece unele din semnele clinice ale bolii pot fi intiilnite qi in alte entititi patologice. . au aripile intinse ~i picioarele adunate sub torace. paralizia cronica. pete de diaree pe speteze. Afecteaza. Aceast5 boa15 apare in general in cursul iernii ~i inceputul primaverii insofit5 de diaree ~i imbraci douB forrne de evolutie: acut5 ~i cronicii. iattm. precum $i in intoxicatii. Nosemoza cronicii evolueaz5 inaparent putiind fi diagnosticat5 numai prin examen de laborator. De asemeni. familiile slabe. c5nd dinamismul de acesteia scade iar intensitatea cre~terii puiet se reduce nemaifiind in masur5 s5 compenseze moartea albinelor adulte.MANUAL UL APZCULTORUL UI prin albinele bolnave care elimina fecale diareice inc5rcate cu milioane de spori. fecale diareice de culoare maronie cu miros fetid eliminate sub form5 de jet in timpul zborurilor de curatire %cute chiar ~i pe timp nefavorabil. Nosemoza clinic5 acut5 se recunoa~tedup5 urmiitoarele semne: uzura prematura a albinelor ~i depopularea stupului. capacul ~i fafa stupului. cu rezerve de hran5 insuficiente ~i de calitate necorespunz5toare (miere de man& sirop de zah5r administrat toamna tiirziu) ~i fond toxic. observabile pe sciindura de zbor. viroza x. microscopic al continutului acestuia.. perefii ~i fundul stupului. este nevoie de interventia unor factori favorizanti. muribunde sau moarte recent recoltate de la fiecare familie din stupins. Probele pentru examenul de laborator se constituie din 50-100 albine vii. In marea majoritate a cazurilor. sunt incapabile de zbor. uneltele de lucru de la o prin inventarul contaminat ~i de apicultorul care folose~te familie bolnav5 la alta sin5toas5 fir5 a le cur5fa yi dezinfecta. Se asociaza cu amoebioza. Diagnosticul diferential se face fa@ de amoebioz5.ka{ii acute ~i paralizii virale. k i * ' 273 * > .

Parazifii concentrati in special pe toracele acestora sunt observabili in familia de albine in tot cursul anului. iar maladia evolueaz5 in timpul iernii gi primgverii fiind favorizat5 de carenfele alimentare. carbonat de sodiu (sod8 calcinatii) 5% sau form01 3-4%. deoarece ele constituie rezervor de spori capabili s i menfin5 familia contaminati.fernela .este o protozooz5 specifics albinelor adulte. Boala se recunoa~te clinic dup8 urmitoarele semne: abdomen m5rit. se executi curgtirea mecanic5 qi dezinfectia de necesitate a intregului inventar apicol gi a vetrei de stupin5. tulburiri nervoase. Misurile de combatere sunt similare cu cele mentionate la nosemozi. Tratamentul medicamentos al nosemozei se asociaza in mod obligatoriu cu misuri de igien5: stupinele in care evolueazi nosemoza sub form8 clinici. diaree sub formi de jet. Diagnosticul se precizeazi numai prin examen de laborator anatomopatologic gi microscopic a poqiunii terminale a intestinului mijlociu. I Amoebioza . familiile trecute prin boali.este o ectoparazitozri specifici albinelor. mitcile din familiile bolnave se vor inlocui cu mitci tinere sinitoase. Boli parazitare . deformafi. temperaturi sc5zute gi exces de umiditate. mgtcilor gi trintorilor. tremurituri ale aripilor. se pun sub restricfii sanitare veterinare conform legii. Tratamentul bolii se realizeaz5 prin administrare de Protofil in sirop cite 20 ml/l sau in past5 din miere gi zahir 40 ml/kg. tratate gi fir5 semne clinice de boa15 se vor transvaza pe rind in stupi dezinfectafi. - coeca .Parazitoze I Brauloza .MANUALUL APICULTORULUI stupi fagurii vechi. cu Pete de diaree care se topesc gi se inlocuiesc cu faguri noi. produsi de insecta Braula coeca. Dezinfectia cuprinde urmitoarele etape de lucru: curitire mecanici. Agentul etiologic este protozoarul Malpighamoeba mellificae. flambare ~i dezinfecfie chimica cu una din substanfele hidroxid de sodiu (sods caustici) 4%.

Cu aceast5 solutie se imbib5 buc5fi de carton alb. pe resturile de cear5 gi propolis. Parazitoza se poate recunoayte prin aceea c5 in f a p stupului se observii albine care prezint5 miyc5ri convulsive. fragilitatea cadavrelor la nivelul articulatiei pgrfilor corporale. livezi gi finete.este o parazitoz5 specifics albinelor adulte. pentru depistarea ouiilor. Clinic. Diagnosticul diferential se face f a p de Varroa destructor gi Tropilaelaps clareae. Diagnosticul se stabilegte prin examen clinic in stupin5 gi examen de laborator in scopul evidenfierii larvelor insectei.este o boa15 parazitar5 specific5 albinelor adulte produs5 de larvele insectelor Meloe variegatus qi Meloeproscarabeus. Combaterea parazitului se face cu ajutorul unor fafirii albe umplute cu aps amestecat5 cu petrol ce se ayeazi pe capacele stupilor in care insectele de senotainia se vor ineca. Triangulinoza . larvele gi nimfele parazitului sunt vizibile pe perefii celulelor. 0 alt2 metod5 se bazeazi pe folosirea insecticidelor la care se adauga o cantitate mic5 de amidon sau fTain5 de griiu. trsntori gi mai ales mgtci. pe flora melifer5 din psduri. Clinic se recunoayte dup5: albinele infestate se tAr5sc in fap urdinigului manifestiind o serie de simptome necaracteristice. in numar mare. perturb5 activitatea albinelor gi. boala se recunoagte prin identificarea triangulinilor pe corpul albinei culegstoare sau pe fundul stupului. care sunt tinute in timpul zilei pe stupi. larvelor gi nimfelor insectei. Diagnosticul clinic se face in stupin5 pe albine. trepidatii ale abdomenului albinelor moarte parazitate de larvele de Senotainia tricuspis. f 4 . de obicei. in special. pe partea inferioar5 a c5p5celelor. periindu-yi totodatii corpul cu picioarele. a m5tcii. precum gi pe faguri. Diagnosticul se stabilegte in laborator prin identificarea lawelor de Meloe.MANUAL UL APICULTORULUI Ouale. Prezenp parazitilor in stup. Combaterea ectoparazitozei se realizeazi cu medicamentul Mavrirol conform prospectului care insoteyte medicamentul Senotainioza . datorit5 morfii albinelor infestate. Combaterea triangulinilor se realizeazg prin fumigafie cu Varachet forte. prezente.depopularea vizibil5 a familiilor. produs5 de larvele insectei Senotainia tricuspis gi evolueaz5 clinic numai in sezonul cald.

este o ectoparazitoz2 care afecteaz2 intreaga populafie a familiei de albine. se manifest5 in tot cursul anului qi se dezvolta in celulele cu puiet de trgntori ~i lucr2toare. iar diagnosticul in acest caz va fi eronat. semnele clinice sunt $terse dar pe m2sur8 ce gradul de parazitism creqte. 78 . albina adult5. ~khele pentru examenul de laborator se vor preleva de catre medicul :eG>&za c5reia se afl2 stupina. o mare parte din albinele tinere eclozionate din puiet puternic infestat sunt neviabile. semnele clinice devin evidente: albinele parazitate prezint2 stare de agitatie ca urmare a actiunii mecanice a parazitului ~i spolierii de hemolimfi. in stupin5 diagnosticul se mai poate face ~i cu ajutorul medicamentului Varachet Forte sau a altor substanfe utilizate in terapia varroozei.q %solicit2 ca probele s5 contin2 albine vii sau muribunde deoarece acarianu grir8se~te albina moart2.RGspcindirea varoozei pe glob in primul an dup5 infestare. \ "$ 276 .MANUALUL APICULTORULUI Boli parazitare . trgntori). in celula cu puiet ~i se hr2ne~te hemolimfa gazdei (puiet. fiind incapabile de zbor. in hiperparazitism populatia familiei se diminueaz2 drastic ~i albinele pir2sesc stupul. Acarianul se inrnulfe~te progresie geometric5. Agentul etiologic este acarianul Varroa destructor. cu un ciclu evolutiv in scurt de 7-8 zile. Diagnosticul de laborator consti in examenul macroscopic qi stereomicroscopic pe probe de albine vii sau muribunde (50-100 indivizilprob2) ~i poqiuni de fagure cu puiet c2picit (15115 cm) prelevate din fiecare familie suspe(. cu i Fig. cu aripi nedezvoltate. cu malformatii ale abdomenului qi picioarelor. subponderale. Examenul clinic se face prin observarea direct2 a paraziiilor pe corpul albinelor. prin examen clinic ~i de laborator pe intreaga Diagnosticul se stabile~te populafie a stupului.Acarioze Varrooza . larvelor ~i nimfelor de trgntori ~i lucr5toare ~i pe fagurii cu puiet.

atunci cantitatea de Varachet Forte se raporteaza la spatiul limitat ocupat de familia de albine. in tara noastra Autoritatea National5 Sanitar5 Veterinarg a autorizat producerea qi folosirea in actiunile de combatere a varroozei urmiitoarele medicamente: Varachet Forte ~i Mavrirol. ? ?Y \$ 'f'" marf%. fiecareia I se vor administra 2 picaturi de medicament. in prezent. precum qi sincronizat la toate stupinele din zona aferentii acesteia pe o raz5 de cel putin 5. formand pe sectiune un unghi. se picura in jumgtatea superioara a benzii. Dac2 la ultimele dou5 tratamente familiile au fost deja restrtinse pentru iernare ~i s-au montat diafragme total despaqitoare. temperatura aerului trebuie s5 fie de peste +12"C ~i albinele s2i nu se afle in ghem. a~ezand buciti de tab15 pentru a nu incendia stupul sau pavilionul. inhalatie ~i ingestie blocind funcfiile enzimatice qi nervoase ale parazitului. Mentionam cB dozajul (numirul de picgturi) se raporteaza la volumul din stup ~i nu la puterea familiei de albine. Tratamentul prin urdini~ se benzile fimigene numai pe plase de sirmil sau face cu deosebita atentie. x 4 . Pentru a se putea executa tratamentele. Pentru administrarea prin urdini~.MANUAL UL A PICUL TORULUI Pentru combaterea bolii cu rezultate bune este necesar ~i obligatoriu ca tratamentele si? se fac5 in mod organizat. se Administrarea prin urdini~ poate face la toti stupii ~i obligatoriu pentru stupii din pavilioanele mobile sau stationare protejand astfel apicultorul de a inhala din interiorul pavilionului vaporii de substanp activa. Urdini~ul inchide 15-20 de minute. astfel: 2 piciituri pentru un corp de stup multietajat. 4 picaturi pentru un stup orizontal.10 km. Varachetul Forte se administreazii sub formi de fimigatii. se Dozaj: cu ajutorul pipetei se ia substanla din sticlup. Folosirea altor medicamente. banda de carton va fi indoiti pe lungime. unele neautorizate qi introduse fraudulos in tar$ a favorizat mentinerea qi extinderea bolii urmata de pierderi de familii de albine ~i de productia acestora. la toate familiile din stupina proprie. Csnd intr-un stup orizontal existi dou5 familii. dup5-e ~tia~mierii 4 . 3 picaturi pentru un corp Dadant. Tratamentele se executi cind majoritatea albinelor se aflii in stup (dimineata sau in amurg). iar substantele active actioneaza asupra acarienilor prin contact molecular. Fumigatiile se vor face numai prin urdiniqul stupului. Administrarea de Varachet Forte se face in tot sezonul actiwaumenfiunea ca tratamentele cu cea mai inalta eficacitate sunt cele de toadmfi$and-nu mai exista puiet cgpacit sau acesta a fost indepartat de pe faguri. pentru ca prin curenfii de aer sii se poatii intretine arderea completB a benzii.

.a1 treilea tratament cu Varachet Forte prin fimigatie se efectueazti dupi extractia mierii marfa de la floarea soarelui. Nu a avut efecte toxice asupra albinelor. 111. .MANUALUL APICULTORUL UI Medicamentul Mavrirol actioneaz5 prin contact. Eficacitatea acestuia a fost de aproximativ 85% cu la alta. cite douil benzi pentru fiecare familie de albine sau cite una pentru roi ~i familiile slabe. . Pentru combaterea varroozei pentru care se utilizeaz5 Varachet Forte qi Mavrirol se recornand5 urmstoarea schem5 de tratament: I. b) .prim5vara se introduc dou5 benzi de Mavrirol care se fin in stup 30 de zile ~i se scot cu 10 zile inainte de inceperea sezonului apicol. d Tratamentul cu Varachetul Forte administrat prin fumigafie este eficient ~i asupra acarianului Acarapis woodi in eventualitatea intr5rii lui in pr5. a) .salcim. a1 doilea tratament cu Varachet Forte administrat prin fumigatie se efectueaz5 dup5 extracfia mierii marfi . substanfa p5trunde in organismul acarienilor qi le blocheaz5 functiile enzimatice gi nervoase provocindule moartea in timp variabil. dup5 ce nu mai exist5 puiet c5p5cit in stup se efectuead doui tratamente cu Varachet Forte prin fumigafie. a) .A. .D. se introduc benzile de Mavrirol care se fin in stup timp de 90 de zile sau pin5 in prim5var5 fir5 a fi nociv pentru albine.toamna. dupi testarea clinic5 in prezenw Institului pentru controlul - .actiunea medicamentelor este indelungati asigurind deparazitarea aproape total5 atunci cind tratamentele se executi corect. Substanta activ5 este imbibati in benzi din material textil. IV. folosit in stupina experimentals a laboratorului ~i intr-o particularil.parazifii sunt liberi pe albine ~i deci expu~i actiunii medicametelor.nu mai exist5 derivii de paraziti de la un stup la altul ~i de la o stupina la alta.in stup nu mai exist5 miere marfi ci numai rezerv5 de hran5 pentru iarn5. toamni-iarn5 are urm5toarele avantaje: . de la 3-4 zile pin5 la 45 zile. are in cercetare ~i testare un nou produs cu actiune acaricidi pe baz5 de uleiuri volatile.dup5 10 zile de la ultimul tratament cu Varachet Forte administrat prin fumigatie. la interval de 7 zile. . 11. Laboratorul de patologie a albinelor din I.C. Benzile de Mavrirol se aqeaz5 transversal deasupra ramelor. b) -la familiile tratate cu Mavrirol in toamn5 se efectueaz5 un tratament cu Varachet forte prin fumigatie.albinele rimin permanent in stup. Aceasti3 schema de tratament.

MANUAL UL A PICULTORUL UI produselor biologice gi medicamentelor de uz veterinar.. se adun5 in grupuri mi& %e?!&indu-gi capacitatea de zbor mor in afara acestuia. avizarea. - Acarapioza este o boa13 parazitari a albinelor adulte tinere care pin5 in prezent nu a fost diagnosticat5 in p r i dar evolueazi in Prile vecine.79 . **fbp Albinele bolnave p5r5sesc stupul. Se poate asocia cu nosemoza gi varrooza.\ &- . omologarea gi inregistrarea de catre A. inaintarea in salturi gi tremuraturi ale corpului gi aripile destinse asimetric. produsul va intra in producfia curenti gi va fi pus la dispozifia apicultorilor ca alternativi la medicamentele chimice de sintez5.formic. Evolueaz5 clinic in timpul iernii gi la inceputul primgverii. Fig. Existi unele semne in leg5tur&cu prezenfa bolii cind se constat5 primsvara o depopulare in mas5 a familiilor de albine. Semnele clinice sunt necaracteristice ins3 la familiile infestate se constat5: slibirea acestora ca urmare a efectului spoliator a1 parazitului.Acaparioza produs6 de acarianul Acarapis woodi Acarienii inteapi peretii traheali hr5nindu-se cu hemolimfii. ~ r o l l ~ 279 k. in concentratii gi doze adaptate la conditiile climaterice ale f5rii noastre. este in curs de testare un produs pe baz5 de acizi organici . mortalitate mare cfit gi un numir insemnat de albine bolnave.V.S.N. Este produsi de Acarapis woodi care igi realizeazi ciclul biologic in traheea toracici a albinei. De asemenea. incapacitate de zbor. abdomen dilatat qi diaree. fl+* tL ve Diagnosticul se stabile~te numai prin examen de l a ~ ~ f i ~ e . oxalic. lactic sau in acizi in alternanfi cu uleiuri volatile.

Gregarinoza . Boli necontagioase (nemolipsitoare) 9dietul ricit. depopularea este mai rapid5 in cazul asocierii tropilelapsozei cu varrooza. Examenul de laborator se bazeaz5 pe evidentierea parazitului in traheele albinelor suspecte de boa15 prin stereomicroscopie qi microscopic. contaminarea in cadrul familiilor realiziindu-se direct de la albina parazitat2 la albina s5n5toasB ~i puiet. cercet5torii dbndu-i numele de Tropilaelaps clareae. China. Se produce cind exist5 un dezechilibru intre cantitatea de puiet ~i cantitatea Ricirea puietului poate avea loc ~i urmare manipulgrii in lunile reci de primlvar5. Ca urrnare a leziunilor produse.este una dintre bolile exotice parazitare ale albinelor produs5 de acarieni de genul Tropilelaps avbnd numele de tropilelapsoz5.50. intre stupine. Mentionam c5 boala este specific5 apiculturii din zonele ecuatoriale ~i tropicale unde exist5 permanent puiet in familii. in cazul depistarii bolii se recornand5 tratament cu Varachet Forte prin fumigare in acela~i mod ca in varrooz5. Malaesia .este o boa15 parazitari cauzat5 de Leidyana apis care se localizeaz5 qi i ~ desfi~oar5 i acfiunea patogen5 in tubul digestiv a1 albinelor.yi Jawa. pbn5 la aceast5 data fiind semnalat5 la Apis mellifera. I / 1 I I 280 1 . Boala este o raritate ~i nu a fost identificati in fara noastr5. este o boa15 necontagioas5 ce apare accidental. Tropilelapsoza este o parazitozi extern5 a puietului ~i albinelor adulte. Parazitul care produce aceast5 boali a fost observat pe Apis mellifera in Filipine. in cazul diagnosticarii bolii se recomandi tratament cu Varachet Forte ~i Mavrirol in acela~i mod ca ~i in varrooz5. Apis cerana qi Apisdorsata in mai multe pri ale Asiei: Filipine. Tropilelapsoza se manifest5 clinic printr-o depopulare progresiv5 a familiilor afectate pbn5 la disparifia lor. intestinul prezint5 modificgri macro ~i microscopice. Sursele de infestare sunt reprezentate de albinele adulte ~i puietul parazitat.100 de indivizilprob5. Tropilelapsoza . Vietnam. Parazitul nu poate patrunde in zonele temperate (deci nici in tara noastri) deoarece la albinele din aceasti zona exist5 perioade cu lips5 de puiet. .MANUALUL APZCULTORULUZ albine vii sau muribunde . in anul 1982 este descrisi o nou5 specie din genul Tropilelaps gasit5 la Apis dorsata in Sri-Lanka. c5reia i s-a dat numele de Tropilelaps konigerum. India. contaminarea se face prin intermediul albinelor hoate.

alterarea polenului in faguri. Pentru a preveni imbolnavirea familiilor de albine se recornand3 asigurarea pentru iernare a unor provizii de hrana de cea mai bun8 calitate. vitamine ~i saruri minerale. lipide. restriingerea cuibului. Diareea albinelor. Albinele cuprinse de boa12 se manifest5 prin eliminiri intermitente de excremente diareice in interiorul stupului. iernarea in conditii neigienice sau blocarea urdini~ului. glucide. este un ansamblu de simptome produse din diferite cauze care afecteazii albinele adulte cum sunt: timp neprielnic. Boala poate s2 apara ca umare a hranei necorespunzatoare calitativ. in special in fata urdini~ului. in cea mai mare cantitate. Tratamentul se rezum2 la administrarea de sirop ciildut cu adaus de Protofil. eliminarea polenului alterat ~i inlocuirea acestuia cu faguri cu polen de calitate sau cu inlocuitori de polen ~i asigurarea apei necesare. absenp prelungitii a culesului. Dismetaboliile albinelor sunt provocate P diferite perioade ale anului. bogate in polen nedigerat modificate la culoare ~i miros. Tratamentul const2 in m5suri de igienii. care conduce la unele disfunctiuni intestinale. precum ~i de zgomote produse in preajma stupinei. Foarte multe familii de albine sunt introduse la iernare polen.MANUAL UL A PICUL TORUL UI Pentru a impiedica ricirea puietului se recomandii. au abdomenul marit care la cea mai mic5 presiune eliming fecale diareice sub form2 de jet. Excrementele dupii eliminare au culoare castanie. din s&\&biir. mai n ales in timpul iernii chnd majoritatea familiilor de albine sunt carenlate in proteine. pe ramele cu rezerve de hrani ~i pe peretii exteriori ai stupului. lipsa de apii. . datoritii unor perioad corespunzator privind cantitatea de nectar qi polen qi neasigura hran5. miros de putrefactie. Albinele afectate sunt agitate. prezenta unor daunatori in cuibul familiilor pierderea matcilol. in sezonul de primGvar5. imobile. 20 ml/l in propoqii de 200-250 mllfamilie in funcfie de puterea acesteia ~i de consum. hrana fiind constituita. Boala de mai. restriingerea cuibului familiilor de albine la numarul fagurilor bine acoperiti de albine pentru a menfine in stupi temperatura corespunz5toare pentru cre~terea puietului. este o tulburare fiziologica ce se caracterizeazi prin eliminarea frecventg a unor excremente de consistenfa sc8zut8. iar la examenul microscopic se constat3 o bogat2 flora bacteriana saprofita.

Hipertermiile au loc. creqterea noilor generatii de albine este intiirziat8. Pentru evitarea hipotermiilor soldate cu riicirea puietului mortalitatea la albinele adulte se recomandi restringerea cuibului qi o impachetare adecvati care sii asigure aerisirea qi evitarea condensului.MANUAL UL APICUL TORUL UZ Datoritii acestor carente. in familiile de albine se produc grave dezechilibre fiziologice. se poate interveni cu paste (turte) constituite din miere. Tot datoriti acestor lipsuri in rezervele de hrani. familiile ieqind in primavarii cu albine pufine. mitcile iqi reduc ponta sau chiar nu mai ouii. soldiinduse cu o mare mortalitate in aceste familii. iar multe din acestea mor in timpul iemii. Intoxicatii . . complet uzate. in timpul iemii. de regulii.miere sau sirop de zahir cu adaos de Protofil20 mlll ~i polen din rezerva proprie a stupinei. spre sfir~itul iemii qi primiivara. conduc la slibirea gradului de rezistenti faiii de temperaturile sciizute ~iumiditate. in golurile de cules qi stimulirile de toamnii se recomandii adaosul de Protofil 20 mlll sirop In porfii de 250-500 mV familie in functie de puterea acesteia la intervale diferite in functie de consum. Asemenea dismetabolii produc in final sciiderea gradului de rezisteng a albinelor fa@de agentii patogeni specifici qi nespecifici conduciind la imbolnavirea qi moartea acestora. Intoxicatiile albinelor reprezinti problema actual8 ce mai graviia apiculturii. in golurile de cules qi in cazul lipsei secrefiei de nectar din cauza intemperiilor trebuie sii se administreze hranii de completare . in timpul transportului la pastoral pe caniculi qi se evitti prin aqezarea sitelor de aerisire qi efectuarea transportului stupilor in timpul noptii. in situafia ciind sunt necesare suplimentiiri de hranii. lipsa polenului ~i a mierii in rezervele de hrani. zahir qi adaos de Protofil 40 mllkg pastii. care afecteazii profund metabolismul celular ale ale acestora qi provoacg intoxicafii acute qi cronice ce creazi un " I I . Datoritii lor sunt omoriite anual zeci de mii de familii de albine prin intoxicafii catii cronice care afecteaza intreg efectivul de albine. Pentru prevenirea qi combaterea dismetaboliilor se iau miisuri imediate. in golurile de cules. i&{iile albinelor sunt determinate de contactul sau ingestia de ice sau anorganice. metabolice qi comportamentale. in siropul de stimulare de primiivarii. iar de foarte multe ori albinele nu iau in creqtere ouile depuse.

. Albinele intoxicate prezinta urm5toarele fenomene: tremuraturi. oxizii acestora. pesticidele apartin grupelor organoclorurate. carbamice. schimbarea frecventa a miitcilor. innegrire. mortalitatea se instituie atit la familiile din stupin5 cit qi la albinele stupinelor din zonii. contracturi. incapacitate de zbor. intoxicatiile acute se caracterizeaza prin: mortalitate masiva ~i brusc2 in timp scurt a albinelor in interiorul familiilor ~i in afara lor. . mercur. fenomenul este mai pregnant la familiile puternice cu mai multe albine culegatoare. nectar toxic.intoxicafii alimentare cu polen. organofosforice. acizi ~i altele. iar cel de laborator prin examen toxicologic pe probe de albine prelevate din stupina afectati. in general. Din punct de vedere clinic. suspecte de contaminar Probele vor fi recoltate de medicul veterinar din zoni. miere de man2 ~i zah5r impur. plumb. aluminiu. Gr5 semne clinice specifice bolilor infecto-contagioase ~i parazitare.intoxicafii medicamentoase prin exces terapeutic cu antibiotice. Diagnosticul se face pe baza semnelor clinice. moartea puietului ~i mitcilor datorita polenului ~inectarului contaminate cu substante toxice aduse de albinele culeg8toare.intoxicatii cu pesticide ~ialte grupe chimice.V. chimioterapice ~i antiparazitare. Probele trebuie sa contin2 minimum 150-200 g albine muribunde sau moarte ~i probe de ' fagure cu puiet ~i rezervi de hrana (nectar. . care treneazg o perioadg mai indelungata de timp sau chiar tot timpul anului. albine incapabile de eclozionare. sigilai i fimise la laboratorul de specialitate (D. pierderea repetati a albinelor culegatoare consecutiv folosirii repetate a pesticidelor in fitoprotecfie. polen.intoxicatii acute ~i cronice determinate de noxe industriale constind in: arsen. sulf. . intoxicatiile cronice se datoresc poluiirii mediului cu diverse substanfe toxice care se acumuleazii at5t in organismul albinelor cit ~i in rezervele de hran8. miere cu cel putin 200 ml miere . ~i Intoxicatiile albinelor nu pot fi combatute.MANUALUL APICULTORULUI teren de minima rezistenta in f a p agresiilor agentilor infecfio~i parazitari. sulfamide. triazinice. moartea petrecilndu-se in scurt timp. in general. precum ~i reducerea efectivului prin moartea in ciimp a majoritifii albinelor culegitoare. flori ~i ap5. o eventual2 expertiza. intoxicafiile pot fi clasificate in: . Intoxicatiile cronice se caracterizeaza prin: mortalitate mai mare decit cea fiziologic8.neprelucrat5 yi pastur8) plante. Dup5 natura agentului toxic. Singura solutie de combatere a pierderilor fiind prevenirea acestora. paralizie ~i moarte. slabirea familiilor prin diminuarea populatiei. Se vor pistra i n t o t d e a u n a p obe pentru . piretrinoizi 5i alte grupe chimice.). Acestea suntcele mai frecvente ~i cele mai piigubitoare. aparitia albinelor cu malformatii mai ales ale aripilor. s -% "$r 283 r "- .S.

hipoplazia ovarelor.MAiVL1ALL'L APICUL TORUL UI Probele se prelucreazi in laboratorul pentru exanicne calitative I croniatografie in strat sub~ire yi examene cantitative prin H. Mitcilc cu diverse anonialii trebuie 'inlocuitc. precum ~i a unor tulburBri morfo-functionale. 0 parte din anon~aliisunt provocatc de boli infectioase sail parazitare. obstructia oviductelor yi afecfiuni ale tractusului intestinal. Intonica!iile cu noxe industriale yi rutiere reprezinti o problelni gcnerali dc ecologie yi pot fi prevenite prin niisuri ce se inipun a ti luate la scar5 globali pentru protcjarea mediului. a~niloidozaperetelui spermatic yi degenerescenfa glandelor anexe. cu spectrofotometru de masi.L. Totodati. mitcilc pot prezenta ins2 tulburiri de naturi neinfcctioasi. datoriti iinor cauze diferite ca: nianipulare grcyiti. afecteazi yi albinele melifere.C. polen sail nectar toxic: . fie de naturi congenitali: . irnediat ce se depisteazi. pe lingi plante yi animale. In aceasti situatie cumulul dintre efectul pesticidelor yi iradierilor conduc la aparitia frecventi a malforlnafiilor yi la scjderea rezistentei naturale fafi de boli ale puietului yi albinelor.tl~lhzt/-Cj~idelutne~ea in oltijlov care poate fi determinati de afectiuni sau anomalii cutn sunt: aplazia ovarelor. . cu alte mitci tinere ~i prolitice. Anomaliile miitcilor Sunt produse de dikerse cauzc. vegeta~ii la nivelul pungii speniiatice.P. lradiatii 1 1 I Substantele radioactive emanate permanent sau accidental in mediul incolijur5tor de diverse instalatii care folosesc substante radioactive.tii~tol-i!es~intnulnite mitcile din a c5ror ou2 dcpuse rezulti generafii fosmate in exclusivitatc sail ma-joritate din trintori.n l i t c i tl. intre cazurile patologice cc i~npiedici fecundarea ouiilor m e n t i o ~ ~ i m : dcge-nerarea sau alterarea sper~iiatozoizilor. diferente lnari dc tcmperaturi. hipoplazia oviductelor.

larvele perforeaza fagurii ~i omoars nimfele pe suprafete intinse chiar in cazul fagurilor cu puiet. prejudiciind buna dezvoltare a familiilor de albine. batracieni. c)larva'. Pentru prevmirq tacului de viepi in stupin5 se urm8re~te distrugerea direct5 a cuiburilor @$ e d& sau grin %. provenind qi atit din regnul animal (insecte. viespile pot patrunde in numiirmare-in special in familiile de albine slabe. p5s5ri qi mamifere) cit ~i din regnul vegetal (plante d5un5toare) care produc pagube insernnate in stupine. capabile s5 se apere impotriva acestor lepidoptere. b5rz5unele sau bondarul are culoarea galben-bruna qi dungi galbcne pe torace ~i abdomen. Combaterea atacului de g5selnig in familiile de albine se realizeaz5 prin mentinerea acestora in conditii de igien5 qi sanitate. atunci cind se reproduc in interiorul stupului. Atunci.MANUALUL APICUL TORUL UI Predatorii cerii ~i albinelor Predatorii cerii ~i albinelor sunt numero~i extrem de variati. . in aceste cazuri. . Atacul acestor lepidoptere se poate realiza qi asupra fagurilor din interiorul familiilor slabe. Viespea mare iyi construie~tecuibul in piimsnt. b)femeli.Viespea mare. De obicei atac5 albinele lucr5toare ce se intorc de la cules yi se hr5nesc cu acestea.Molia cerii sau g5selnita mare (Galleria mellonella) ~i molia cerii sau gaselnita mica (Achroia grisella) pot produce deteriorarea ~i distrugerea fagurilor cliiditi dac3 nu se iau din vreme m5suri de protectie a acestora. omorind albinele qi spoliindu-le de r& a $e hrana. 80 . 285 P zC . d)pupLi Pentru combatere fagurii de rezerv5 se protejeaz5 prin fumigatii in spatii etanqe cu sulf 50 g/m3.GLiselni[amare (molia cerii) Galleria Mellonella a)mascul. Fig. Atacul de viespi are loc in general toamna cind familiile incep s5 sl5beasc5.

in unele cazuri familiile de albine. in cazul in care se constat5 pgtrunderea ~oarecilor intervine imediat pentru a se elimina d5un5torii. se recornand5 s5 aibi grijB sB-~i protejeze capul de un eventual atac a1 acestora. . Ca mBsur5 de prevenire. dup5 rumegu~ulde faguri amestecat cu albine roase ~i fecale de ~oarecide la urdini~urilestupilor. pe m5suri ce timpul se rice~te.Prigoria sau altinarul face pagube mari prin faptul c5 se hrineqte cu albine pe care le prefer5 oric5ror altor insecte. pierderile anuale cauzate de urqi familiilor de albine sunt reduse. in astfel de cazuri se impune tinerea la distanp a acestora de stupi prin plase protectoare sau diferite sperietori. depozitele ~i fagurii de rezerv5 vor fi. in special a celor amplasati in p5duri.la urdini~urile stupilor se instaleaz5 gratii metalice de protecfie impotriva p5trunderii ~oarecilor. distrugind puietul ~i consumind rezervele de hran5. Alungarea prigoriilor din preajma stupinelor se realizeaz5 prin sperietori sau prin aplicarea unei folii de polietileni neagrB pe acoperi~urile stupilor asociat5 cu posibilitatea de vibrare a acesteia. fndep5rtarea ur~ilor realizeaz5 prin provocarea de zgomote sau focuri de noapte se in apropierea stupinei.Protejarea urdini~urilortrebuie completatB cu astuparea cr5piiturilor ce exist5 in unele cazuri in peretii sau pe fundul stupilor. de asemenea. .Furnicile pot ataca qi acestea. de camp sau de psdure. indiferent dacB sunt de cas5.Urqii bruni pot produce pagube stupinelor amplasate in zona de munte prin atacarea stupilor ~i distrugerea acestora pentru a consuma fagurii cu miere. protejafi impotriva .CiocBnitoarea sau ghionoaia poate sB perforeze. iarna. produc pagube p5trunzind toamna tirziu in stupi unde se instaleaz5 pentru iernare. in Fra noastr5. in general.Soarecii. toamna. Prezenfa ~oarecilor in stupi poate fi constatat5 prin ascultare. in scopul de a preveni atacurile de furnici se recornand5 mentinerea in stupins. se Cabanele. I : I ( 1 1 1 ' 11 I 1 .MANUALUL APICULTORULUI pulverizarea acestora cu substanfe insecticide. . p5stur5 ~i chiar cu albine. Operatorul. pe cdt este posibil. perefii stupilor. hr5nindu-se cu mierea din faguri. furnicile pot r e u ~aceasti i performan@ numai in situafia unor familii slabe adapostite in stupi deteriorafi. numai familii puternice ad5postite in stupi nedeteriorati. .

necesitatea alegerii celui mai avantajos sistem de stupiirit care sii poatii fi practicat de apicultori in funcfiede obiectivele producfiei.lti>oni ce se caracterizeazi prin existenfa unor resurse melifere d i f e r i. dimensiunile stupinei. Aceste tehnologii de intretinere a familiilor de albine amplasate pe vetre permanente prezintii o serie de avantaje care dau posibilitatea apliciirii a numeroase tehnici de ingrijire a familiilor de albine ce asiguri dezvoltarea ~i pregitirea acestora pentru valorificarea la maxim a culesurilor de nectar in conditiile zonei bioapicole in care este amplasatii stupina ~i se practicii stupiiritul.MANUALUL APICULTORULUI lecfia 12. Tehnologia de cre~tere~i intretinere a familiilor se practici conform conditiilor de cules (timpuriu de primiivarii sau tiirziu de varii) pe car. Sistemul de stupiirit stationar in cadrul sistemului de stupiirit stafionar sunt cuprinse mai multe tehnologii de ingrijire a familiilor de albine care se bazeazi pe: intretinerea familiilor de albine in stupine amplasate in aer liber pe vetre permanente qi intrefinerea familiilor de albine in stupi amplasafi in pavilioane fixe. precum ~i realizarea de productii apicole corespunziitoare.oferi zona bioapicolii in care este situatii exploatarea apicoli respectivi. intretinerea familiilor de albine in stupi amplasati in aer liber pe vetre permanente Prin acest sistem de stupirit se intelege amplasarea stupinelor pe vetre stabile (permanente) in condifii locale favorabile de climii ~i cules care sii asigure supraviepirea familiilor. particularitiitile albinelor ~i condifiile de climii ~i cules in care se precticii stupiiritul. apicultorii au urmiirit. s i asigure conditii optime de dezvoltare ~ievidentiere a capacititilor productive a albinelor care s i permit5 obtinerea unor productii sporite de miere. im e s t t condifii stupinele sunt amplasate pe vetre in aceea~i zoni bioapicoli sau Intr. cearii ~i alte produse in vederea satisfacerii nevoilor proprii c3t ~i pentru asigurarea unor disponibilitZifi de produse care s i poatii fi valorificate in condifii avantajoase oferind un profit c2t mai mare fieciirui stupar.eJe. incii ~i din cele mai vechi timpuri.-' e d t % 4 .Sisfeme de slupPril Prin cre~terea intretinerea familiilor de albine. Pentru realizarea acestui deziderat s-a impus. in principal.

Iegumiculturi. ca urmare. misuri $i eforturile fizice $i financiare ale apicultorilor care in asemenea condifii au posibilitatea si desfi~oare paralel cu stupiritul $i alte activititi gospodirevti aducitoare de profit (cultivarea pimintului. organizarea unei activiGfi permanente de selectie $i ameliorare a albinelor din stupini.MANUAL UL A PICUL TORUL UI Acest sistem de stupirit este cel traditional pentru fara noastri practicat in special de apicultorii cu efective reduse de familii de citre pasionatii in cunoavterea vie$ albinelor. floriculturi saul~icrevterea animalelor domestice). de citre crescitorii de albine amatori s i consume produse apicole din propria lor stupini. in acelasi timp se reduc in bun. ca urrnare a eliminirii din tehnologia intrefinerii albinelor a transportului stupilor la distanti pentru valorificarea culesurilor. salcim $i tei. jntretinerea familiilor de albine in stupi amplasati in pavilioane fixe Sistemul de intrefinere a familiilor de albine in stupi amplasati in pavilioane fixe se bazeazi pe adgpostirea acestora in pavilioane special amenajate construite din c5rimidi sau din material lemnos sub forma unei inciperi cu o deschidere longitudinal5 la care stupii se amplaseazi cu urdiniqul spre in afari. salclm $i fineati sau mani. salcim $i floarea-soarelui. prelungirea duratei de folosire a inventarului apicol $i in special a stupilor care nu se mai degradeazi prin mutarea $i remutarea cu prilejul deplasirii acestora in pastoral. pomiculturi. Totodati. ace~tia Iingi altul. a stupilor de volum in care se pot dezvolta familii puternice capabile s i valorifice $i s5 acumuleze in stupi importante cantititi de nectar $i polen. Prin practicarca stupiritului stationar pot apirea $i unele dezavantaje cauzate in principal de calamitarea principalelor culesuri de nectar din suprafala razei economice de zbor a albinelor culegitoare $i. Practicarea acestui sistem de stupirit asiguri realizarea de producfii apicole cu cheltuieli reduse. Alituri de incgperea stupii pavilionul dispune $i de o cameri de lucru $i odihni $i aragaz pentru a asigura apicultorului un minim de I 1 1 1 . practicarea stupiritului stationar in localit5fi cu bogate resurse de nectar $i polen prezinti $i alte avantaje din care amintim urmitoarele: folosirea pentru adipostirea familiilor de albine. precum $i de crescitorii care detin in proprietate suprafete de teren in zone corespunzitoare pentru amplasarea stupinelor caracterizate prin cel putin dou5 culesuri de nectar. nerealizarea productiilor de miere propuse a se obtine in sezonul apicol activ. Pentru a evita riticirea albinelor. peretii din fag ai de zbor se vopsesc in culori diferite.

topirea cerii. intrefinerea familiilor de albine in pavilioane fixe se realizeazi in adzpost. se intfilneau frecvent in Germania. fac in unele cazuri ca apicultorii s i renunte la intrefinerea familiilor de albine in asemenea condifii. Austria. Ungaria. precum gi in tara noastri in Transilvania. Sistemul de stupirit pastoral Sistemul de stuprit pastoral in care este cuprinsi tehnologia de intretinere a familiilor de albine cu stupi amplasati pe vetre de stupini temporare gi aceea de intrefinere a familiilor de albine cu stupi amplasafi in pavilioane mobile a apirut ca urmare a necesititii de valorificare in conditii economice avantajoase a resurselor de nectar din mai multe zone bioapicole caracteristice din fara noastri. modern5 prin deplasarea rapids a familiilor de albine de la un cules la altul. Polonia. recoltarea gi conditionarea produselor apicole (extracfia mierii. in trecut (sffirgitul secolului 19 gi inceputul secolului 20). in prezent. s-a trecut la realizarea de constructii din lemn mai simple gi de dimensiuni reduse ce inlocuiesc costisitoarele investitii din trecut ~i care. insfirmarea ramelor gi lipirea fagurilor. conditionarea polenului. recoltarea 18ptigorului de matci gi a veninului de albine). intretinerea familiilor de albine in sistemul de stupi amplasati pe vetre de stupini temporare Pentru avantajele pe care Ie prezintH acest sistem de &6I?ELr&fa:mr 289 13 . Din pasiunea pentru cregterea albinelor gi cunoagterea vietii acestor insecte. singur sau cu familia pentru a ingriji familiile de albine de care dispune. Cehia gi Slovacia. Acest sistem de stupirit a transformat apicultura statici din trecut intr-o apiculturi dinamici. Slovacia gi Croafia. precum gi un dulap cu scule pentru repararea stupilor. asemenea construcfii unele artistic realizate gi amplasate de reguli in zone pitoregti pentru adipostirea familiilor de albine. Costul ridicat a1 acestor constructii. constituind o mfindrie a proprietarilor acestor stupine. dependenp acestora de conditiile de cules pe care le oferi resursele locale. fiind posibili intervenfia apicultorului in familia de albine in orice conditii atmosferice fari a influenta nefavorabil starea albinelor. Cehia. precum gi a ocupirii unor terenuri folosite pentru amplasare in Austria. datoriti costului ridicat a1 unor asemenea amenajiri. sunt pe cale de disparitie.MANUALUL APICULTORULUI confort in zilele in care se deplaseazi la stupini. in aceeagi incipere sau in alta invecinati se afli un dulap pentru rezerva de faguri a stupinei. in p r a noastri. Elvetia. imobilitatea stupinelor.

pentru valorificarea resurselor de nectar gi polen din natura in scopul dezvoltlrii familiilor de albine gi polenizarea acestor culturi entornofile. la pomi. in acest scop. Acest sistem de practicare a apiculturii este propriu stuparilor care igi orienteaza producfia pe linia obfinerii in principal a unor cantitiiti c&t mai mari de miere gi cearii gi care sunt organizati corespunziitor pentru condifionarea gi valorificarea producfiilor de miere realizate ca urmare a deplasiirii repetate a stupinelor. de cresciitorii semi-profesionigti gi in special de cei profesionigti. deplasarea stupinelor poate fi limitat5 numai pentru valorificarea unora dintre culesurile amintite finhndu-se seama de o serie de factori care conditioneazii capacitatea de cuprindere a acestei activitifi complexe gi laborioase. incepe perioada de deplasare a familiilor de albine in pastoral. China. Practicarea sistemului de stupiirit pastoral aviind stupii amplasafi pe vetre temporare prezintl avantajul realiz2rii unor producfii apicole importante in anii favorabili dar costul productiei este destul de ridicat datoriti cheltuielilor ocazionate de transporturile efectuate succesiv gi a uzurii accentuate a stupilor gi inventarului apicol folosit in aceastl activitate. Rusia. in conditiile acestui sistem de stupiirit familiile de albine. atht de ciitre apicultorii amatori. sunt amplasate pe vetre. Totodatl. intretinerea familiilor de albine in sistemul de stupiirit pastoral cu stupi amplasali in pavilioane mobile Necesitatea valorificiirii superioare a resurselor melifere atiitin conditiile din gi din alte Pri: Polonia. in aceastii perioadii se urmiiregte cu atentie dezvoltarea familiilor gi mentinerea acestora in stare activii pentru valorificarea in cele mai bune conditii a culesului de nectar. necesitatra I I 1 I . dupii care stupinele se retrag pe vetrele de iernare unde riimhn piing in primiivara urmiitoare. urrnarindu-se dezvoltarea acestora ca gi in cazul sistemului de intrefinere a albinelor pe vetre permanente. coriandru. tei gi floarea-soarelui in zona colinarii gi de stepii. salchm. precum gi in zona inundabill a Deltei Duniirii in lunile septembrie gi octombrie. familiile se pregiitesc pentru transport gi la momentul potrivit se incarcii in camioane. man5 gi zburiitoare in zona montanii. precum gi din alte pri. 0 datiicu venireaprimiiverii gi incepereainfloririi pomilor fructiferi. Germania la modificarea tehnologiei de cregtere gi intrefinere a familiilor o apiculturii static2 s-a trecut la o apiculturii dinamicl de albine de la un cules la altul. Slovacia.MANUALUL APICUL TORULUI de albine este curent practicat in conditiile din p r a noastrii. arapitei qi mugtarului. pe pontoane sau gabare tractate de remorchere. fiineatii. in funcfie de programul propus de apicultori. Ucraina. autocamioane sau tractoare. incepiind din toamnii gi piing in primiivarii. in vagoane de tren. remorci mici sau mari tractate de autoturisme. Deplasarea familiilor de albine poate fi continuat5 gi la culesurile urmiitoare: la zmeurii.

Avdnd in vedere aceste situatii. reducerea cheltuielilor ocazionate de operafiunea de inciircare gi desciircare a stupilor. platforme mobile descoperite sau acoperite. a impus apicultorilor sii actioneze rapid gi eficient pentru deplasarea stupinelor gi protejarea familiilor de albine impotriva efectelor imediate sau remanente ale substantelor toxice. Practicarea diferitelor sisteme de stupgrit cu utilizarea unor tehnologii diferenfiate de intretinere a familiilor de albine prezint5. precum gi de costul redus a1 mijloacelor de tractare. sistem de stupiirit care prezintii numeroase avantaje care au determinat pe unii cresciitori de albine sii opteze pentru practicarea stupgritului pavilionar. amplasarea stupilor pe un spafiu mai redus. au trecut la proiectarea gi realizarea de pavilioane mobile inchise.MANUAL UL APICULTORUL UI poleniziirii saturate a culturilor agricole entomofile . cregterea temperaturii in stupi datorit2 posibilitiifilor reduse de ventila$iegi riitiicirea miitcilor intoarse de la zborul de imperechere. Folosirea pavilioanelor apicole prezintii gi unele dezavantaje cum sunt: posibilitatea depopuliirii stupilor ca urmare a riit2cirii albinelor. Trebuie tinut cont gi de faptul cii folosirea intensivii a pesticidelor pentru combaterea diiun5torilor in agriculturi. cearii gi altor productii apicole in economic5. declanggrii unor firtigaguri lente ca urmare a densit5tii stupilor pe o suprafap redusii. pomiculturii. unii apicultori. in condifiile aplic5rii acestora potrivit resurselor melifere gi particularitiifilor climatologice locale. legumiculturii sau la tratamentele fitosanitare din perimetrele silvice. Dintre principalele avantaje pe care le prezint2 acest sistem de stupiirit mentioniim urmiitoarele: mobilitatea ridicat2 prin deplasarea rapid5 a pavilionului apicol tractat de la un masiv melifer la alttul. miirirea duratei de folosire a stupilor gi utilajului apicol prin piistrarea acestora sub protectia pavilionului. efort fizic mai mic pentru intretinerea albinelor ca urmare a reducerii volumului de lucriiri gi asigurarea unui confort sporit pentru odihnii gi executarea lucriirilor de volum in stupinii. Practicareajudicioasiia stupiiritului pavilionar prezintaeficienp economic5 prin realizarea unor producfii apicole sporite comparativ cu celelalte sisteme de stupiirit practicate in conditiile din pra noastrii degi necesit5 importante cheltuieli de investitii pentru realizarea pavilionului gi unele dificultiifiin mdnuirea familiilor de albine.ca miisurii agrotehnicii important2 pentru cregterea productiilor agropomicole . in hnctie de posibilititi gi efectivul familiilor pe care le posedii.a determinat deplasarea rapid5 gi succesivii a stupinelor de la un masiv melifer la altul. posibilitatea de a interveni operativ pentru indreptarea st2rilor anorrnale din familiile de albine. U . importante avantaje pentru insemnate de miere. . dezvoltarea rapid5 a familiilor de albine in sezonul de primiivarii intrucdt ele se piistreazii in pavilion protejate de efectele negative ale vdnturilor gi temperaturilor sciizute. precum gi rulote apicole pentru adiipostirea gi transportul familiilor de albine in pastoral.

se intocmesc procesele de prim5var5 yi de toamnii a famillior de albine. propolis. Tiniind seama de toate acestea se impune ca o necesitate luarea de m5suri care s5 conduc5 la solufionarea unor elemente tehnico-organizatorice.MANUAL UL A PZCUL TORULUI leclia W. evidenfele sunt la str. mstci.iatul necesar ~i anume: inventarul apicol. venin de albine). pe baza acestora. economice yi de evidenF in conditii proprii economiei de piaf5. obiectelor de inventar din dotarea stupinei ciit ~i cantitatea produselor apicole realizate in stupin5 in cursul anului.fiya familiei" care face parte integrantii din carnetul de stupinii. este de dorit ca fiecare apicultor s5-yi procure ciite un carnet de stupin5 in care s5 scrie toate datele ce urmeazi s5 serveasc5 la intocmirea unui document de evidenF primar5 pentru a cunoayte situatia stupinei in orice moment. creyterii productivitiifii muncii yi implicit a creyterii profitului in apicultur5. in care se inregistreazii de asemenea miycarea efectivului de familii de albine. realizarea programului ~i de toamn5 a familiilor de albine. Datele privind controlul de prim5varii yi toamnii al familiilor de albine se inscriu de asemenea in carnetul de stupinii yi. organizarea acliviliilii gi proleclici muncii in slupine gi lerme agicole Dezvoltarea yi intensivizarea productiei apicole in ultimii ani reclam5 in bun5 miisurii yi perfecfionarea metodelor de organizare a activit5tii yi de aplicare a tehnologiilor elaborate pe specific de lucriiri in scopul sporirii producfiei. cu un num5r mare de familii de albine. Evidenfa in stupini In stupinele apicultorilor particulari ciit ~i in stupinele unit5tilor economice.Evidenla. Totodatii se pilstreazii o evidenF exact5 a stupilor. apilarnil.. faguri clgdifi. a m5tcilor yi fagurilor artificiali ciit yi productiile realizate (familii de albine. polen. Aviind in vedere necesitatea finerii acestor evidenfe. miere. finerea unei evidente clare yi complete este strict necesar5 atit pentru buna intrefinere a familiilor de albine ciit yi pentru cunoa~tereaexact5 a consumului de materiale qi a altor cheltuieli realizate in procesul de producfie pentru a putea determina periodic profitul activit5tii. cear5. evidenre f A 292 . Carnetul de stupin5 se completeaz5 pe baza datelor culese yi a lucr5rilor executate zilnic in stupinii privind starea familiilor de albine ce se inregistreazi in . l5ptiyor de matc5.

Periodic. virsta matcilor. faguri ce se reformeaz5.5-4. consumul de faguri artificiali. considerind c i o ram5 4351300 mm bine acoperit5 cu albine pe ambele fete contine 270 g albine. in care se inscriu zilnic starea timpului. la sfirgitul fiec5rei etape specifice in apicultur5 se vor analiza rezultatele obtinute pentru a se putea lua misuri corespunz5toare in timp util. date pe care le trece dup5 caz ~i ~i in registrul de inventar a1 unit5tii. fenologice ~i cintar de control. rezervele de hran5 se estimeaz5 de asemenea in kg.O kg miere. De asemenea se inscriu in carnetul de stupin5 veniturile ~i cheltuielile prev5zute. Revizia de prim5var5 ~itoamn5 se excut5 de apicultor care consernneaz5 cele constatate in carnetul de stupini. apicultorul sau o alt5 persoan5. apicultorii vor inscrie Si insernnari privind actiuni sanitare-veterinare. Trecerea in evidente a datelor privitoare la insu~irilementionate se face astfel: 1. o ram5 4351230 mm confine 2-2.5 kg miere iar o ram5 4351300 mm contine 3. Cu prilejul acestor lucriri se apreciaza puterea familiilor de albine. 2. Inventarul apicol se inscrie in carnetul de stupin5 sub form5 de list5 de inventar care cuprinde enumerarea yi descrierea existenfei cantitative ~i valorice a mijloacelor pe care le are in gestiune. in folosinp ori in rgspundere la un moment dat. starea stupilor Si inventarul apicol. liipti~or de matc5. hrgniri stimulente ~i de completare a hranei. In cam1 unitatilor economice. 3. formarea de familii ajut5toare sau alte activit5ti tehnico-organizatorice ~i economice. unificarea familiilor. puterea familiilor se stabile~te finctie de greutatea albinelor in exprimat5 in kilograme. . circa 200 g albine. Cu prilejul reviziei. 5% 293 . zborul albinelor. apicultorul executii yi bonitarea familiilor din stupin5 pentru a cunoa~te calitatea materialului biologic de care dispune. iar ramele 4351230 mm. 4. polen ~i altele). Virsta m5tcilor se apreciaz5 in functie de culoarea marcajului m5tcii sau a not5rii din carnetul de stupins. inceputul ~i sErgitul infloririi la diferite plante melifere ~i evolutia csntarului de mai jos.MANUALUL APICULTORUL UI diverse ~i insemn5ri. Carnetul pentru observatii meteorologice. La capitolul alte evidente ~iinsemngri. ceari. rezervele de miere. Urm5rirea producfiilor realizate se face in baza notarilor din carnetul de stupin5 in care sunt trecute atilt datele din programul de producfie cit ~i rezultatele obfinute privind realizarea produselor apicole (miere. apicultorul intocme~te un proces verbal a1 celor constatate. y.

cu 5 = vint tiirice1.de rea de cu dimisear5 neap C I C a 1 m" 3 I G 5 lid F in acest carnet se fac inregistriiri zilnice in tot cursul anului in rubricile unde este cazul.o Iinie orizontalii. cu 6 = vint destul de tare. Principalele date care se inregistreazii: temperatura aerului la o iniilfimede 1. P2 = ploaie in care piimintul afinat s-a umezit pin8 la 5 cm.2 $ m akfost zborul albinelor in stupinii.MANUAL UL APICUL TORULUI CARNET DE OBSERVATII I 0 Temperatura aerului E E D 0 bJ-z . Pentru inregistrarea tuturor datelor meteorologice stupina se doteazii cu un terrnometru de maximii gi minim& cu higrometru gi cu un cintar apicol... adincime gi P3 = ploaie puternicii prin care solul afinat s-a umezit la peste de 5 cm. vintul predominant se noteazi in funcfie de indicatia unui stegulef anume instalat iar tiiria vintului se apreciazi cu litera . umiditatea se inregistreazi in funcfie de inregistrarea higrometrului la ora 14. cu 2 = vint foarte slab (migcii foarte ugor frunzele pomilor). este auzit in ad5post gi migcii arborii mici. cu 3 = vint slab (intrefine migcarea frunzelor ~i increfegte suprafap apelor stiitiitoare). cu 8 = vint puternic. nebulozitatea se noteazii cu .provoacii valuri in apele st5tiitoare. mentine steagul indicator intins. adincime. precipitafiile se noteazii numai in sezonul activ cu: PI = ploaie superficialii. la ora 8.. migci arborii mari gi rupefre i graase. cu 7 = vint tare.5 m. cu 1 vint foarte pufin simfit. de sol. ~ d ~ ~ prOvOT . uragan.a 2 2 E Y5 2 C E L rn 0 . I I Cdntar control C i n ~ r i . cu 4 = vint potrivit. ri cu creste spumeginde. zborul albinelor se noteazii cu 1. 14 gi 20.c" = linigte completii. cu 9-10 = furtunii. Zilele in care albinele nu execut5 d ~ 6 d s ~ c a ..Owcind cerul este in totalitate senin qi piin5 la 10 in funcfie de acoperirea boltei cerului cu nori.

din prima zi se continua not5rile in carnet dup5 aceea~itehnica cu precizarea c i este necesari notarea denumirii localitifii in care s-au reluat inregistrgrile..MANUALUL APZCULTORULUZ Durata zborului albinelor se noteaz5 in funcfie de cbt au zburat albinele in ziua respectiv5. Pentru determinarea evolutiei culesului. inflorirea plantelor se noteaz5 cu .in plus sau in minus .f a p de greutatea din ziua precedent5 datele obtinute inregistriindu-se in coloanele de spor sau scgdere. Este necesar s5 se aib5 grij5 ca greutatea stupului s5 nu fie influenpit5 de alte cauze in afara sporului de nectar sau a consumului de miere. Cu scopul de a feri stupul de control de influen@ factorilor meteorologici (ploaie.. Organizarea producfiei cuprinde totalitatea m5surilor privind asigurarea gi coordonarea mijloacelor de munc5 in vederea desfi~ur5rii activit5fii cu maxim de eficienp economicg. Amplasarea stupilor pe vatra de stupin5 se realizeaz5 in disponibil aviind grij5 ca intre stupi s5 existe o rbnduri de 1 m. Se vor lua m5suri ca greutatea stupului s5 nu fie influentat5 de alte cauze in afara sporului de nectar sau consumului de hran5. Pentru a cunoaSte potenfialul melifer a1 zonei sau a masivului melifer in care se fac inregistrgrile pe cbntarul de control se ageazi una din cele mai puternice familii de albine din stupin5 care indeplinesc parametrii optimi pentru valorificarea culesurilor. Cbnd stupina se deplaseazg in alti localitate.xW numele plantei la inceput ~i de inflorire ~i cu acela~i semn pe coloana de sfbr~it inflorire atunci cbnd acesta de s-a terminat. acesta se protejeaz5 la exterior cu materiale izolatoare.prin citirea qi inregistrarea la sfiirgitul fiec5rei zile a datelor obfinute.- . in aga fel ca la inapoierea din zbor a orienta spre stupul din care au plecat. Ciintarul de control . se realizeaz5 situafia real5 a acumul5rilor sau consumurilor zilnice a rezervelor de hrani. Organizarea muncii in stupinii Prin organizarea muncii se infelege un ansamblu de mgsuri cu ajutorul c5rora se asigur5 repartizarea rafional5 a foqei de munc5 existente in funcfie de cerintele procesului de producfie gi folosirea cbt mai complet5 a acesteia in tot cursul anului in funcfie de tehnologia folosit5 qi de mijloacele tehnice aflate la dispozifie. 295 r . in urma ciint5ririi zilnice se stabile~te diferenfa . z5pad5).

in cazul organizarii stupinelor de catre apicultori particulari semiprofesioniqti care pe 12ng5 o ocupatie de baz8 se ocup5 in secundar qi de creqterea albinelor pentru producerea ~ivalorificarea mierii sau altor produse apicole (polen. Astfel. fapt care determin5 utilizarea unor tehnologii specifice obtinerii obiectivului propus qi de multe ori foarte costisitoare. Ridicarea productivit5tii muncii este puternic influentatil qi de mentinerea in stupinil numai a familiilor puternice minuite de apicultori cu un bun nivel de cuno~tinfe profesionale. in apiculturil este de dorit s5 fie scoase din practic5 o serie de operatii. cu capital de stat ~i particular ~i c. De asemenea. capital de stat. Din punct de vedere a1 proprietgtii. venin de albine). In cazul stupinelor ce apaqin produc5torilor particulari ~i care sunt majoritare. a cintarului de control sau prin verificarea ciitorva rame din centrul cuibului familiilor de albine. in unele cazuri. stupinele pot fi organizate in unitgfi de productie cu capital privat. controlul ram5 cu ram5 a familiilor de albine avind'in vedere faptul c5 starea acestora poate fi apreciat5 ~i dup5 activitatea de la urdini~a evolutiei stupilor. dimensiunea acestora este stabilitil de fiecare produc5tor in parte in funcfie de statutul de stupgrit spre care tinde: amatorism sau profesionism. lgptiqor de matcil. specializarea produc5torilor in domeniul productiei pe care A "k -4 *C i 296 . este necesar s5 se elimine din practica apicultorilor. in aceste conditii obfinerea unei producfii de miere completeazi obiectul pasiunii qi produce satisfactia intregii familii. Practicarea apiculturii de amator este legat5 de pasiunea persoanelor care indr5gesc cre~terea albinelor ~i nu este influentat5 de necesitatea absolut5 pentru realizarea unui profit.MANUALUL APICULTORULUI Atit in stupinele produc5torilor particulari cit yi in stupinele unit5tilor economice. Organizarea muncii intr-o asemenea stupin5 este detenninata de interesele posesorului familiilor de te albine ~i de dimensiunea stupinei care de cele mai multe ori nu d e p 5 ~ e ~5-10 familii de albine. extractia mierii. msnuiri qi controale care afecteaz5 comportamentul familiilor de albine qi le dezorganizeazti activitatea. Acest fapt necesit5 o aplic& rictxa m5surilor de introducere de tehnologii economice de intrefinere a faraiiiilok albine care includ: creqterea productivitiitii muncii prin intensivizarea ~r&~*~roaaffie. fapt ce conduce nemijlocit la creqterea productivit5tii muncii. inc5rcatul qi decarcatul stupilor qi altele. dimensiunea stupinelor creqte la peste 60 familiidmdbine ~i poate ajunge chiar la 200-300 de familii. paralel cu mecanizarea lucrilrilor de volum cum sunt: descilp5citul fagurilor cu tniere. pentru realizarea unui proces optim de munc5 este necesar sti se stabileascil metode precise ~i eficiente care sil conduc5 la eliminarea din tehnologiile existente a tuturor operatiilor inutile sau lipsite de randament.

tehnologiile de intrefinere a familiilor $i amplasarea acestora care sii fie in general valabile intrucit factorul personal . in asemenea exploatiiri apicole structura activitatii se poate organiza astfel: a) echipe temporare de intrefinere. in aceste condifii. dezinfecfia stupilor $i a utilajelor.000 familii de albine $i este foarte dificil de a stabili norme privind dimensiunea stupinelor.000 qi 2. componenp florei melifere qi utilizarea de noi tehnologii de multe ori proprii qi convenabile conduc%torilorunor astfel de exploatiiri apicole.glnd urmiire~te realizarea unei productii speciale prin intensivizarea p r o c ~ d w d u c t ( e J i "S. 297 t* 4 - . pregiitirea pentru iernare. b) echipe permanente de intrefinere formate din totalitatea apicultorilor unei ferme in scopul efectuiirii in comun a lucriirilor la intregul efectiv de familii de albine. reconditionarea qi repartizarea lor. . precum ~i alte lucrari specifice. hriinirile de stimulare qi completare a rezervelor.om. transportul stupilor in pastoral. apiirarea s5natiifii albinelor prin miisuri sanitare-veterinare qi obligii pe cresciitori sii caute solutii avantajoase pentru valorificarea productiei realizate. +FC* Productia apicolii in cam1 unor exploat5ri de asem& d~$ensiuni reclamii efectuarea lucriirilor prin cooperare mai ales atunci. este determinant in orientarea qi organizarea unor activitiiti specifice in unitiifi economice de profil. Dimensiunea unor asemenea exploatiiri apicole poate sii ajungii la peste 2.400 de ore. Totuqi aviind in vedere cii statutul de apicultor profesionist reclamii ca intr-un an munca depusii s5 insumeze intre 2. a repartizarii forfei de muncii qi nu in ultimul rind de influenp factorilor naturali. Organizarea muncii in apiculturii qi dimensiunea stupinelor este strgns legatii de forma de proprietate a unitiifilor de productie. trebuie acceptat cii apicultorul profesionst are nevoie ~i de miinii de lucru ocazionalii.MANUAL UL APZCULTORUL UZ o realizeazii. in tot cursul anului prin deplasarea succesivi a echipei la toate vetrele de stupink Fermele apicole particulare sau apaqinind unor unitiiti economice de stat iqi pot organiza pe ling5 producfia de miere qi activitilfi ajut5toare care sii contribuie la utilizarea deplina a forfei de muncii in tot cursul anului in vederea rentabiliziirii activitiifii apicole. iar repartifia acestora intr-un an fiind inegalii. formate din apicultori cu riispunderi individuale pentru stupinele fermei dar care efectueaza in grup numai lucrilrile de volum: extracfia mierii qi a cerii. efectuarea unor calcule de rentabilitate se impun produciitorilor in special in cam1 cii pentru realizarea producfiei se practicii stupiiritul pastoral. Acestea sunt stupinele cu efective de 400-600 de familii organizate de care isi asigurii existenfa lor ~i a intregii familii din profitul apicultori profesioni~ti pe care-l realizeaza din practicarea apiculturii.

Protectia muncii in stupine Pentru prevenirea accidentelor qi a imbolniivirii oamenilor.in vederea evitiirii accidentelor de muncii grave provocate de iritarea albinelor prin piitrunderea animalelor ~i chiar a oamenilor pe vetrele de stupinZi. Accidentele de muncii sunt rezultatul contactului direct. p . si% f q w u o s c a e piinzii cu fileu transparent qi miinu~i care sii le foloseascii la pe 1 cdMtste atacat de albine. j. 61-8 miisuri de precautie. in categoria accidentelor dc tnuncii sc nutn8rii ~i intoxicatiile aparute in itrn1a utilizarii far2 miisurii de precaufie sau prepariirii necorespunziitoare a diferitelor gaze $i substante toxice folosite ca dezinfectante. este obligatorie luarea a o serie de miisuri in generale ~i speciale de protectie cuprinse in normele de tehnica securitiiiii ~i igiena muncii. urma*k "fl. acestea se imprejmuiesc cu garduri sau plantatii dese de arbu~ti. 298 .MANUALUL APICULTORULUI prin introducerea de tehnologii care sii conducii la cre~terea productivitiitii muncii ~i respectiv a profitului realizat.W u l t o r i i nu trebuie sii prezinte mirosuri iritante pentru albine ~i ca fie protejeze e n&esar si% echipafi cu o salopetii sau halat apicol curate. provenite in urrna activitiitii desfi~urate stupine. Pentru protecfia muncii in apicultur5 ca ~i in alte domenii de activitate este necesar sii fie luate o serie de masuri care sB asigure apiirarea apicultorului precum ~i a persoanelor care lucreazii in stupin2 ca sii-~i execute programul in conditii de protectie impotriva accidentelor de munca astfel: . fi&Ns$. In vederea prcvenirii accidcntclor este obligatorie instruirea personalului rcspcctiv asupra mctodclor dc asigul-are a protectiei muncii. in timpul inciircarii sau descarciirii stupilor in mijloacele de transport cu care se asigur5 dcplasarea stupinelor sau chiar in timpul transportului acestora. cu familiile de albine sau a comportiirii necorespunziitoare a stuparului in timpul cercetiirii famil iilor de albine. De respectarea acestor norme de protectia muncii ~i siiniitiitii oamenilor riispunde conducerea sau patronul unitiirii. Accidcntul de munci cstc considcrat ca atare atunci ~ 2 n d petrece in se timpul activitatii ~i arc ca rczultat pierderea de catrc apicultori a capacitafii de munc5 pc o oarecare pcrioada de timp.

cerii $i altor produse apicole la care se folosegte curentul electric. . . in general. . in acest scop pe vagonul care transport5 stupii se vor aplica etichete scrise cu litere mari: ATENTIE ALBINE VII !. capac sau perefii lor trebuie astupate.este interzis5 deschiderea stupilor gi inceperea controlului familiilor de albine far5 punerea in funcfie a afum5torului gi aplicarea echipamentului de protecfie.controlul familiilor de albine se face cu atentie evitiindu-se migcgrile brugte gi izbiturile. Se vor lua m5suri ca durata transportului s5 fie ciit se poate de mica iar in g5ri manevrarea vagoanelor s5 se fac5 cu atentie. .masc5. se vor lua m5sui-i pentru respectarea nonnelor de paz5 contra incendiilor gi de protectie impotriva curentului electric in care scop prizele vor fi prev5zute cu imp5miintarea necesar5 . . pe drumuri bune (fir5 gropi sau denivel5ri ) qi cu mijloace de transport in perfect2 stare de functionare.MANUAL UL APICULTORULUI .extracfia mierii. . salopet5 sau halat ~i afumgtor. . .in cazul cind transportul se execut5 cu animale.transportul stupilor cu mijloace auto sau hipo se va face de preferinfa noaptea.in atelierele de reparat stupi sau de extractie a mierii. apicultorii vor preg5ti echipamentul de protecfie necesar (m&nu$i. . scoaterea ramelor $i introducerea altora in extractor se face numai ciind centrifuga este oprit5. la aplicarea miisurilor de protecfia muncii in cazul celor care execut5 sau conduc lucr5ri in apicultur5 trebuie s5 se fin5 seama de documentele obligatorii elaborate de organele de specialitate care redacteaz5 normativele de stat pentru asemenea activit5ti.la transportul stupilor pe calea ferat5 se iau m5suri ca vagoanele s5 fie inchise dar cu o ventilafie activi asigurati iar stupii s5 fie fixati pentru a evita c5derea sau alunecarea acestora pe podeaua vagonului.pentru eventuale intervenfii in timpul transportului. acestea vor fi adipostite la distant5 de mijlocul de transport la incircarea ~i descircarea stupilor yi se vor lua m5suri ca s5 fie ugor de desprins de mijlocul de transport in timpul deplasiirii. in caz de accident.inainte de transport.la instalarea stupilor dup5 transport in masivele melifere sau pe vatra de stupin5 se vor respecta cu strictefe m5surile de pa25 contra incendiilor. stupii se verific5 gi eventualele cr5patur-i din soclu. .

serveyte penttu producerea de fum care lini~te~te albinele in timpul controlului familiilor sau indep5rteazii albinele din anumite locuri.m5nuqile apicole cu cinci degete. masci pliant5). iar la mineci qi picioare previizutii cu elastic. . doc.dalta apicolii.~ortul apicol. mascii cu piliirie. . asigurii un mod de prezentare igienic in stupin5 gi protejeazi imbriiciimintea apicultorului. etc. protejeazii corpul apicultorului ~i hainele acestuia cind executi lucriiri in stupink Aceasta se confectioneazii din material plin.). Se confectioneaz5 din otel qi pot avea diferite forme ~i dimensiuni. Se confect. . sau din alte materiale irnpermeabile (foaie de cort. bine inchisii la git.afum5torul apicol. de culoare deschisi. protejeazii capul.masca apicol5.salopeta. serve~te desprinderea podi~orului a ramelor propolizate la ~i din stup. a diafragmelor ~i a corpurilor de stupi cit ~i pentru riizuirea ~i curatarea de propolis a acestora. de pe peretii la celelalte anexe ale stupului u ~ u r i n dmunca apicultorului. Se n p5r de coad5 de cal sau din fire de relon de culoare deschisi. . Din aceste echipamente mentionam urm5toarele : . se utilizeaza pentru a proteja hainele apicultorului cu prilejul executiirii de lucriiri in stupinii.ioneaz3 din material de culoare deschisi qi se recornand5 ca mttnecile sii fie prinse in elastic. . . col. servegte pentru p5strarea ~i transportul uneltelor qi a unor i 300 . . Se confecfioneazii din material plastic pe suport textil. in afara afumiitoarelor care produc fum sunt ~i afum5toare (bombe de fum) care acfioneaz5 sub presiune de gaze inerte in amestec cu fum qi care au un efect asemiin5tor cu cel a1 afumiitoarelor obi~nuite. respectiv fafa qi in special ochii stuparului care sunt tinta atacului albinelor. Afumiitoarele se confectioneazii dupii diferite modele ~i pot fi acfionate mecanic sau electric. protejeazii miinile apicultorului de infepiiturile albinelor ~i sunt confectionate din piele. material plastic sau cauciuc subtire.halatul. Miigtile apicole sunt de diferite forme gi sunt confecfonate din diferite materiale (mascii metalicii.MANUAL UL A PICUL TORULUI Echipamentul pentru protectia apicultorului vi uyurarea IucrZirilor din stupinl in vederea miisurilor de protectia muncii se folose~te echipamentul pentru ap5rare apicultorului gi uvurarea lucriirilor in stupin5 care insumeaz5 totalitatea obiectelor necesare pentru echiparea ~i protectia acestuia in timpul executarii de lucrilri in apiculturii. serve~te indepartarea albinelor de pe faguri.

targa apicoli. depozitarea inventarului mirunt ~i de necesitate curenti precum gi a unor materiale gi produse ce urmeazii s5 fie folosite in stupini. f i r i folosirea acestui echipament ar trebui s i fie aminate sau chiar sii se renunte la ele. .Cortul este mobil gi demontabil fiind confectionat din tifon intins pe trei sau patru suporti metalici. . se folosegte in perioade lipsite de cules la controlul familiilor de albine pentru a preintimpina furti~agul. L i d i p este confectionat5 din lemn de brad. .cortul apicol.l i d i p pentru transport rame. adipostirea unui roi artificial sau pentru prinderea roilor naturali atunci cind sunt agezafi in locuri accesibile. ugureazi munca apicultorului fiind folositii la transportul stupilor ~i a materialor apicole de volum. .MANUAL UL APZCULTORULUI materiale apicole gi ugureazii munca apicultorului in stupini. ugureaz5 munca apicultorului gi se folosegte pentru adiipostirea ramelor. se asigurii in buni miisurii protectia apicultorului. Cabana apicolii demontabili confectionati din lernn serve~tepentru adipostirea apicultorului. Prin folosirea dupii nevoi in mod curent a echipamentului prezentat. care. a imbriiciimintii acestuia qi se u~ureazi executarea a numeroase lucriri in stupini. Este cofectionat din lemn de brad.

luarea de miisuri pentru prevenirea deranjiirii qi nelinigtirii familiilor de albine provocate de atacul goarecilor.preparea gi administrarea turtelor de gerbet de zahiir. a pliicilor de zahir candi sau de miere cristalizatii.MANUALUL APZCULTORULUI leclia 14. piisiirilor de curte.supravegherea modului de iernare a1 familiilor de albine prin controale auditive siiptiimiinale gi indreptarea stiirilor anormale constatate.5 zboruri de curiifire. pitigoilor gi vriibiilor. .1. Familiile de albine deranjate in aceast5 perioadii de animale gi piisiiri se nelinigtesc gi ca urmare consumul de miere cregte gi mai mult. vizionarea stupinei cu utilaje. iar aerul este proaspiit gi uscat. suficiente rezerve de hranii. albinele se uzeazii qi poate sii aparii procesul de imbolniivire a acestora de diaree care in majoritatea camrilor provoacii mari pierderi de albine pin8 la sosirea primiiverii. viscole gi zile geroase.8 kg ajunge la 0. Lucriiri de executat in aceasti perioadii : . in aceastii lung albinele trec in a doua perioadii a ierniirii iar in mod obignuit executi primele zboruri de curfitire gi incep sii creascii primele generafii de puiet.gerar9'. ciind albinele pot efectua zboruri de curiitire. Din punct de vedere meteorologic. in care natura se imbracii in haine albe dantelate cu ciucuri de gheap.O kg miere.. t 302 . ciociinitorilor. Temperatura in cuibul familiilor cregte gi atinge 34-35" C prin sporirea consumului de hranii care de la 0. familiilor de albine care au fost introduse la iernare fir. se instaleazii mase de aer polar. materiale gi unelte necesare in sezonul de la magazinele APICOLA ale Asociafiei Cresciitorilor de gi dezinfectarea stupilor gi a inventarului apicol. . Uneori apar gi zile mai pufin friguroase gi chiar insorite. desfundarea urdinigurilor de albine moarte qi agternerea in fafa stupilor a unui strat subtire de paie sau frunze pe care sii se poati ageza albinele atunci cind execut.9. .indepiirtarea Erii zgomot a ghefii gi a ziipezii neafiinate de pe sciidurelele de zbor ale stupilor.talendarul principalelor lucriri de sezon in slupinl Luna ianuarie Este prima lung din calendar.7-0. de regulii. .

se miiregte astfel inc5rc5tura intestinului gros gi zborurile de curafire timpurii devin necesare.documentarea gi completarea cunogtinfelor profesionale ale apicultorilor prin studierea revistelor gi a ciirfilor de specialitate precum ~i prin participarea la cursuri gi conferinfe apicole organizate de filialele judetene gi cercurile apicole ale Asociatiei Cresc5torilor de Albine.MANUAL UL APICUL TORUL UI .2-1. fir%intinderea s3rmelor. gi dac5 este necesar se continu5 administrarea la familiile lipsite de hrang suficient5 a turtelor de gerbet gi a celor din past5 pudr5. alun gi ghiocei. . 303 . Luna februarie A doua lung calendaristic5 . .se continu5 supravegherea modului de iernare a familiilor de albine prin controale auditive ~i la urdini~urile stupilor gi se iau m5suri imediate de indreptare a st5rilor anormale ce se ivesc . iarna se manifesti ca atare cu zile reci din care multe viscolite dar cu nopfi senine gi foarte geroase.in zilele insorite se poate instala ad5p5torul cu ap5 1 de s '3 5 g sare la un litru de ap5. s 6 . . . cind acestea aduc gi primele cantit5fi de polen cules din p5durile cu anini.incheierea gi insirmarea ramelor. in luna februarie continua efectuarea zborurilor de curifire timpurii cu efecte favorabile pentru s5n5tatea albinelor gi activitatea de viitor a acestora. Prin creqterea puietului. Lucrsri de executat in aceast5 perioad5: . consumul de hranii in familii sporegte la 1. in a doua jum5tate a lunii masele de aer rece sunt intrep5trunse de fronturi de aer mediteranean care las5 s5 se strecoare uSoare adieri prim5v5ratice. in zilele favorabile zborului. . in zilele insorite favorabile zborului albinelor.se cur5p z5pada gi se preg5tesc vetrele de stupin5 pentru efectuarea zborurilor de curgfire..5 kg.+ . in prima jumgtate. in aceste conditii amplasarea stupilor pe o vatrii insoriti..f?iurarulVeste privit cu suspiciune sub aspectul manifestirilor meteorologice. .se iau m5suri de stimulare a zborurilor de cur5fire prin inl5-turarea capacelor la stupi gi a impachetajului aflat deasupra ramelor. in general.se verific5. cu urdini~urile cur5pte gi un strat subfire de paie impr5gtiate in f a p stupilor u~ureazg efectuarea zborurilor de curgfire ~i asigur5 protecfia albinelor ce le executs. in condifii climatice favorabile.

MANUAL UL APICUL TORUL UI

- se continua aprovizionarea stupinei cu utilaje, materiale gi inventar apicol necesare in timpul sezonului, procurate de la magazinele APICOLA ale Asociafiei Cresc5torilor de Albine; - se continu5 repararea, curfitarea gi dezinfectarea inventarului apicol, incheierea gi insirmarea ramelor, Gr5 intinderea sirmelor; - in localit2tile care au in apropiere pgduri sau z5voaie de anini gi alun, apicultorii pot recolta mici cantit5ti de polen proaspat pentru a fi folosit la hrinirile stimulente de primgvar5; - cu prilejul curgfirii urdinigului se recornand5 ridicarea de probe de albine moarte qi trimiterea acestora la laboratorul veterinar, in vederea verific5rii st5rii sanitare a familiilor de albine din stupin5; - se continu5 actiunea de documentare gi de completare a cunogtintelor profesionale ale produc5torilor apicoli; - se fac demersuri corespunz5toare la cercurile apicole sau la filialele judetene ale Asociafiei Cresc5torilor de Albine pentru obfinerea repartifiilor de vetre de stupin5 la masivele melifere pentru practicarea stup5ritului pastoral.

Luna martie
A treia lun5 calendaristic5 ,,m5r$gorul" luna echinoctiului de prim5var5 - 23 martie, cu adierile vintului prim5v5ratic gi prezenp ghioceilor gi a viorelelor vestegte sosirea prim5verii. Cerul devine schimbgtor, presiunea atmosferici scade sub 760 mm, iar umiditatea relativ5 confirm5 atributul lunii echinocfiului de primavar5 cind ziua este egalg cu noaptea. Se incheie perioada de iernare a familiilor de albine gi incepe sezonul de prim5var5 cind ziua cre~te, vremea se inc5lzegte gi albinele efectueaz5 zborul general de curillire. in p5duri qi in locurile insorite gi ferite de vinturi, apar viorelele, urzicuta, cornul, salcia cgpreasc5 gi z5logul care prin polenul pe care il recolteaz5 albinele din abundenf5, stimuleaz5 cregterea de puiet qi prin aceasta se declangeazg inlocuirea albinelor de iernare cu albine tinere capabile s5 ingrijeasc5 puietul care s5 asigwkpreqterea puterii familiilor de albine. in aceste conditii consumul de hran5"i,milia de albine cregte la 2,O-2,5 kg gi ca urmare se impune asigurarea rewive1 e hrang necesare pentru cregterea puietului gi dezvoltarea familiilor de al*\%~erea v%lorificgrii culesurilor timpurii.

%

'e

304

MANUAL UL A PICUL TORULUI

Lucriiri de executat in aceasti perioadii: - se continuii stimularea ~i supravegherea zborului general de curiifire; - in zilele ciilduroase se efectueazii revizia de primiivarii a familiilor de albine cind se verificii prezenp miitcii, existenpi gi completarea rezervelor de hranii, indreptarea stiirilor necorespunziitoare din familii, striimtorarea cuiburilor pentru menfinerea ciildurii, curiifirea fundurilor la stupi de albinele moarte gi resturile de cearii riimase dup2 desciipiicirea fagurilor cu miere qi uscarea sau inlocuirea materialelor izolatoare. Constatiirile Ecute se inscriu in caietul de stupinii; - in cazul in care nu a fost montat adiipiitorul cu apii se iau de indatii miisuri pentru montarea acestuia; - in scopul intensificiirii cre~teriide puiet se trece imediat ce timpul se inciilze~te stimularea familiilor de albine cu sirop de zahiir in propollie de 111 la administrat ciilduf la inceput in poqii mici de 0,150-0,250 litri ~i pe miisurii ce qi timpul se inciilze~te in funcfie de puterea familiilor, in pocii mai mari de 0,3000,500 litri; - se analizeazii modul in care au iernat familiile de albine cu scopul de a cunoagte eventualele cauze ce au determinat o iernare necorespunziitoare ~i luarea de miisuri pentru eliminarea in viitor a deficienfelor constatate; - formarea de familii temporare cu miitci iernate in afara ghemului in camere; - procurarea gi plantarea de arbori .yi arbu~ti nectaro-poleniferi; - aplicarea primului tratament cu varachet pentru combaterea varoozei; - se instalezii cintarul de control pe care se ageazii cea mai puternicii familie de albine din stupinii ~i se incepe inregistrarea in carnetul de stupinii a observafiilor meteorologice, fenologice, precum gi a evolufiei cintarului de control. Aceste observafii gi inregistriiri se executii pe intreaga perioadii a sezonului apicol activ, pentru a cunoayte potenfialul melifer al zonei in care se practicii stupiiritul.

Luna aprilie
A patra lung calendaristicii ,,priery'inregistreazii treceri rapide de la cald la rece ~i invers, aceasti situafie fiind provocatii de unele resturi de a e m c ce intrii in contact cu masivele formafiunide aer mediteranean ce piitrund aceastii perioadii. r

MANUAL UL A PICUL TORULUI

7
i
I

Aprilie, este luna in care primgvara intr5 in drepturile sale fire~ti toate in zonele r;irii, timpul se inc5lze~te~i m u l ~ m i t i infloririi a numeroase specii de arbori .yi arbu~ti nectaro-poleniferi precum ~i a numeroase specii de plante din flora spontan5 ~i cultivati se asigura polenul ~i nectarul necesar pentru dezvoltarea familiilor de albine. in aceasti perioad5 matcile din numeroase familii depun zilnic peste 1500-2000 ou5 ~i ca urmare albinele viirstnice care au iernat sunt treptat inlocuite cu albine tinere nou eclozionate mai viguroase, apte s5 creasc5 mai mult puiet, fapt care face ca spre sEr~itul lunii in stup s5 nu mai existe albine viirstnice iar familiile sa fie mai puternice deciit erau la intrarea in iarn5. Totodata, in celulele din jurul elipselor de puiet ~i in special in fagurii ce se afla pe o parte ~i alta a fagurilor cu puiet incep s5 fie acumulate primele rezerve de piisturii qi miere proaspat5 care urmeaz5 s5 fie folosite cu succes in perioadele deficitare.

i
I

,
1

1
I

I
,

Lucrgri de executat in aceastii perioadii: - se continua lucr2rile de verificare ~i se execut5 revizia de fond a familiilor de albine pentru a cunoa~te amgnunfime situafia acestora pentru a lua m5surile ce in se impun pentru solufionarea st5rilor necorespunziitoare ce se intiilnesc. Cu acest prilej se completeaza rezervele de hran5 (miere ~i p5stur5) iar familiile slabe se unifica cu familiile de putere mijlocie; - se iau m5suri pentru igienizarea cuiburilor prin transvazarea familiilor de albine in stupi curafi qi dezinfectafi; - intarirea periodic5 a familiilor care intiirzie in dezvoltare, cu faguri cu puiet capacit gata de eclozionare, ce se scot din familiile puternice din stupin5; - in perioadele lipsite de cules se continu5 hr5nirea stirnulent5 a familiilor de albine cu sirop de zah5r administrat in propocii de 0,3-0,5 litri pe familia de albine; - pe miisura ocuparii fagurilor din cuib cu puiet, acesta se Iarge~te faguri cu cliidifi sau cu faguri artificiali in perioada infloririi pomilor, ciind albinele cl5desc fagurii ; - se iau m5suri pentru protectia familiilor de albine impotriva declanq5rii f u r t i S a m stupine ; e &$sura infloririi pomilor la cele mai bune familii de albine din stupin5 colectoarele de polen pentru recoltarea ~i valorificarea acestuia; swstal f e - & e l . .mg(msorit loc din vatra stupinei se instaleaz5 topitorul solar, pentru

% ;

-:s

1

34 05

MANUALUL APICULTORULUI

valorificarea reziduurilor de cearii rezultate dup5 cur5firea stupilor gi a ramelor. Topitorul solar se p5streaz5 gi se folosegte in stupin5 pe toat5 perioada sezonului apicol; - la familiile puternice, deasupra cuibului se instalez5 colectoarele de propolis; - se efectueazii examenul general clinic al familiilor de albine gi se aplic5, dup5 caz, tratamente preventive gi curative pentru principalele boli ale albinelor: varooza, nosemoza, puietul viros, loca europeani sau loca americanii; - dup5 caz, familiile de albine s5n5toase pot fi deplasate pentru polenizarea pomilor din livezi.

Luna mai
A cincea lun5 calendaristicii ,,florar9' se caracterizeaza printru-un climat schimbiitor, dar gi prin cregterea temperaturii care trezegte la viap intreaga natur5 ce apare decorat5 in zeci de culori. Pe seama albinelor tinere crescute in lunile martie, aprilie gi inceputul lunii mai, familiile de albine s-au dezvoltat gi dispun de intregul potential productiv pentru valorificarea culesurilor din aceast5 perioad5. in luna mai, la inceputul ei sau ceva mai tiirziu, in toatii fara infloresc p5durile gi plantafiile de salciimi care asigurii familiilor de albine un bun cules de nectar gi ca urmare realizarea unor importante productii de miere mass de cea mai bun5 calitate. Pentru valorificarea in mai bune conditii a culesurilor in aceast5 perioad5 stupinele se deplaseazii de la un masiv melifer la altul in cadrul actiunilor de practicare a stupiiritului pastoral la care particip5 atAt stupinele apicultorilor profesiongti c&tgi cele ale apicultorilor amatori. Lucr5ri de executat in aceastii perioad8: - continuarea lucriirilor de I5rgirea cuiburilor potrivit cu dezvoltarea familiilor de albine gi evolutia culesurilor prin introducerea de faguri artificiali sau faguri cl5difi gi agezarea magazinelor la stupii verticali cu magazin sau a corpurilor la stupii multietajati, pentru depozitarea nectarului; - mentinerea familiilor de albine in stare activ5 gi preintiilh a& intr5rii acestora in frigurile roitului prin ridicarea periodic5 de fa&& p q c5hcit de la familiile foarte puternice gi redistribuirea lor la familiile Sl&n%inii%

?

307

F),
e-

MANUAL UL A PICUL TORULUI

- folosirea intregului potential a1 albinelor privind secretia de cear5 pentru asigurarea necesarului de faguri cl5diti; - pregatirea familiilor de albine in vederea valorific5rii in conditii optime a culesului de la salcim qi deplasarea accstora in stupgrit pastoral; - anunprea primgriilor din comunele pe raza cirora sunt amplasate stupinele deplasate in pastoral pentru luarea in evident5 qi protejarea acestora in cam1 combaterii d5un5torilor cu substanfe toxice; - recoltarea fagurilor cu miere qi extractia acesteia dup5 incetarea culesului de la salcim din masivele din sudul fiirii; - folosirea colectoarelor de polen in perioadele cu un slab cules de nectar qi luarea de m5suri pentru conditionarea acestuia; - inceperea lucr5rilor de cregtere a miitcilor pentru formarea roiurilor qi inlocuirea matcilor necorespunz5toare din stupine gi totodat5 inceperea producerii 15pti~orului matc5; de - in cam1 familiilor bolnave se continua aplicarea tratamentului pentru combaterea puietului vgros qi a locei europene gi americane;

Luna iunie
A vasea lung calendaristic5 ,,ciregarn luna solstitiului de var5 - 2 1 iunie, se inscrie prin creqterea luminii gi a c5ldurii care se revars5 din abundent5 sub soarele sclipitor peste natura inc5rcat5 de rod. Din cind in cind ploile scurte, repezi qi calde schimba decorul naturii pline de viat5. Este luna de var5 cu zilele cele mai lungi. in fara noastr5, inaintea solstifiului de var5, familiile de albine ajung la nivelul maxim de dezvoltare qi sunt apte s5 valorifice in cele mai bune conditii culesurile de nectar de la tei, coriandru gi floarea soarelui in zona de step:, de la zmeur9 qi zburatoare in zona de munte qi de la fineag in zona de deal. Prezenp in cuibul familiilor a unui mare numar de albine tinere - doici - restringerea cantit5tilor de puiet nec5p5cit, lipsa de spatiu in stupi, incetarea culesurilor de nectar, tendinp fireasc5 a familiilor de albine de perpetuare a speciei c5t qi a & & t o r i favorizeaz5 qi gr5besc intrarea acestora in frigurile roitului. fabiliile care se preg5tesc s5 roiasc5 natural, ouatul m5tcilor qi a$f t: W% lbinelor se reduce gi in cuiburile acestora apar primele botci naturale a% fe : a c?&estea ajung la maturitate se declanqeaz5 fenomenul de roire
P1
/

3)-

MANUAL UL APICUL TORULUI

natural5 a albinelor, la inceput in zona de step5 gi se continua in zona colinarii gi de munte. Lucrgri de executat in aceasta perioad5: - continuarea lucriirior de recoltare gi extractie a fagurilor cu miere de la salcgm gi alte culesuri de nectar; - continuarea menfinerii familiior de albine in stare activ5 prin introducerea in familii a ramelor cliiditoare, intensificarea ventilatiei cuiburilor gi umbrirea i stupilor e x p u ~la soare; - prevenirea roirii naturale a familiilor de albine prin formarea de familii intrate in frigurile roitului de roiuri artificiale, familii ajutitoare sau de nuclee pentru p5strarea m5tcilor de rezerv5; - int5rirea familiilor nou formate cu puiet cgp5cit gata de eclozionare preluat din familiile puternice predispuse s5 intre in frigurile roitului; - preg5tirea familiior de albine pentru valorificarea culesurilor de varg prin ad5ugarea de faguri artificiali la stupii orizontali, corpuri cu faguri la stupii multietajati gi magazine la stupii verticali; - efectuarea transportului stupilor in pastoral la masivele de tei, culturile de floarea soarelui, zmeur5, zburgtoare gi fineap; - continuarea lucr5rilor de cregtere a m5tcilor in vederea obtinerii matcilor de rezervg necesare pentru inlocuirea in toamn5 a celor necorespunz5toare; - se actioneaz5 pentru valorificarea intregului potential productiv a1 familiilor de albine prin diversificarea productiei: producerea de polen colectat de albine, p5stur5, propolis, I5ptigor de matcg, venin de albine, miere, miere in faguri gi miere in secfiuni; - se continu5 tratamentele pentru combaterea puietului varos, a locei europene gi a locei americane.

Luna iulie
A gaptea lung calendaristicg, luna lui ,,cuptor" igi revars5 torentele de c5ldur5 din v5zduh. Soarele str5lucitor, razele ultraviolete dimineafa gi calorice peste zi redau tabloul acestei luni de var5 care de obicei este d e o s a w f i e r b i n t e . Uneori, fronturi de aer oceanic, cu furtuni gi ploi repezi forfecate c dbsciirc5ri electrice completeaz5 tabloul acestei luni de v5paie pe teritopultil~ii %astre. % Dup5 inchieierea culesurilor de var5, ritmul de d e d o & ~ i l i i ~ d e

309

fb

. care nu pot asigura o iernare normal2 a familiilor. miitcile mai bine hriinite igi reiau ouatul. familiile cresc mai mult puiet gi aportul de nectar gi polen intregesc rezervele de hranii pentru sezonul rece. Practic odat2 cu incheierea culesurilor de varii. .administrarea de hriiniri stimulente in perioadele lipsite de cules pentru cregtergnhlbine tinere. . in aceastii perioadii zborul albinelor scade gi mai mult iar miitcile igi reduc ouatul. .continuarea recoltiirii fagurilor gi extractia mierii realizatii de la culesurile de varii.MANUAL UL APZCUL TORULUZ albine incetul cu incetul se reduce. polen gi fagurii cu puiet. ??e-$&g$iti8?@$i executarea transportului stupilor pe vatra de iernare sau in & % : . Lucriiri de executat in aceast5 perioadii: . tR%ea familiilor de albine nou formate in lunile precedente cu faguri cu vi polen. in Delta Duniirii gi in zonele inundabile ale acesteia unde infloregte flora de baltii precum gi in zona colinar5 de la fiineap gi trifoi alb in anii ploiogi. incepe gi pregiitirea familiilor de albine in vederea ierniirii gi de modul in care acestea vor fi ingrijite in lunile urm5toare (august gi septembrie) depinde in mare miisurii iernarea E r i pierderi a familiilor gi dezvoltarea acestora in sezonul de primiivarii. Fagurii goi sau cu miere putinii se scot din stupi sau se desciipiicesc gi se ageaz5 dupii diafragmii pentru a fi goliti de miere de ciitre albine. albinele aduc nectar qi polen. numiirul albinelor culegiitoare se micgoreazi de la o zi la alta iar in conditiile zonei de step5 din lipsa plantelor nectaro-polenifere.oprirea in stupi a fagurilor cu miere gi piisturii necesari pentru buna iernare a familiilor de albine.prevenirea declangiirii furtigagului prin restriingerea cuibului gi micgorarea urdinigurilor. albinele pot beneficia de unele culesuri de intretinere care favorizeazii reinceperea activitiitii in stupi. in aceste conditii familiile de albine incep sii se pregiiteascii pentru iernare: izgonesc triintorii gi datoritii reducerii ouatului miitcilor hriinesc un numiir mai mic de lame. Numiirul albinelor din familii scade gi el pe zi ce trece riimbniind in stup multe albine viirstnice uzate fiziologic.reorganizarea cuiburilor familiilor de albine liisbnd in stupi numai fagurii cu miere. Astfel. Totodati datoritii uzurii.

continuarea. . pe miisurii ce albinele care au participat la culesurile de varii continuii sii moarii.gustarulWse caracterizeazii printr-un cer de un albastru deosebit. cu multe zile frumoase qi ciilduroase. loca americanii qi puietul viiros. In aceastii perioadii. cu precipitatii reduse. Zona colinarii gi suprafetele de teren din zona inundabilg gi Delta DunGrii riimiin singurele teritorii in care se intilneqte incii o vegetatie care mai produce nectar gi polen pe care albinele il culeg de la trifoiul alb. .schimbarea din familii a mgtcilor necorespunzgtoare qi inlocuirea acestora cu miitci tinere prolifice. in cazul familiilor bolnave. Astfel.MANUALUL APICULTORULUI localitiiti in care a inflorit otava.striimtorarea urdinigurilor in vederea evitiirii furtiga ..continuarea lucriirilor de organizare a cuiburilor prin indepiirtarea fagurilor goi. puterea familiilor se reduce gi se intesificii actiunile de preggtire a familiilor de albine pentru sezonul apicol al anului unngtor. cu un soare afectiv gi ciilduros. Luna august A opta lunH calendaristicii . in aceastii lunii conditiile de climii gi cules sunt din ce in ce mai putin favorabile pentru cregterea de puiet qi mentinerea puterii familiilor de albine din stupine. desciipiicireadupii diafragmii a fagurilor cu miere putin4 echilibrarea gi eventual completarea cu faguri cu miere sau cu sirop a rezervelor de hrani pentru iernare gi in caz de nevoie se acfioneazii pentru indepiirtarea stiirilor necorespunziitoare din familii. . .administrarea de hriiniri stimulente pentru i n t e n s i f i c a w g t e r i i de puiet. de la otava riimas5 dupii cosirea fgnetelor gi care incepe s5 infloreascii precum gi de la vegetatia din flora spontanii care cregte in locurile umede. bostiiniirii sau flora din zona inundabilii qi din Delta Dungrii. floarea soarelui tiirzie. Lucriiri de executat in aceastii perioadii: . noptile devin mai lungi gi in zonele de step5 sursele de cules se reduc considerabil. dovlecii din culturile intercalate. .protejarea fagurilor goi scoqi din stupi qi care se trec in rezerva stupinei.efectuarea cu prilejul organizgrii cuiburilor gi a a d a % c ~ i ~ ~ l 3x1 5% . a tratamentelor pentru loca europeanii.

@?-%er~%~lic5rii tratamentelor de toarnn5 pentru combaterea varoozei.+ .strimtorarea gi organizarea corespunz5toare a cuiburilor gi a fagurilor cu puiet. in aceasti perioad5. 5..r5pciunemeste luna echinoctiului de toamn$ 23 septembrie. puietului v5ros. nopfile devin mai reci gi ca urmare albinele din familii incep s5 se restring5 pe fagurii cu puiet din mijlocul cuiburilor. sursele de cules cu excepfia zonelor din luncile inundabile gi Delta Dun5rii dispar. Din aceast5 substanp glucidele servesc la funcfionarea mugchilor. Odat5 cu inceperea sezonului de toamn5 zilele sunt mai scurte. miere gi p5stur5 r5magi in familii in vederea iern5rii. cind ziua este egal5 cu noaptea gi cind din punct de vedere meteorologic in natur5 exist5 o mare stabilitate atmosfericil. dup5 caz. a corpurilor. . durata de zbor a albinelor se reduce. Pe fagurii din cuibul familiilor de albine cantitatea de larve este din ce in ce mai redus5 astfel c5 spre sf"argitu1lunii puietul aproape c5 dispare din stupi. protide gi lipide care alcatuiesc . -/ 312 .. cu precipitafii in general reduse gi umiditate relativ5.recondifionarea. ! I Luna septembrie A noua lun5 calendaristic5 .MANUALUL APICUL TORULUZ 1 familiilor de albine gi in caz de nevoie aplicarea de tratamente specifice pentru combaterea varoozei. se apropie de sfirgit acumularea in corp a unor importante cantit5ti de glucide. Lucr5ri de executat in aceast5 perioad5: . a locei americane gi europene. mai ales in zonele deluroase gi de munte.controlarea calit5fii mierii din faguri in scopul verific5rii acesteia gi even-ntificare a mierii de man8. La albinele de iernare. fundurilor gi capacelor de la stupii care urmeaz5 s5 ad5posteasc5 familiile de albine in perioada de iarn5. 1 1 '% L .corpul gras" ce se intinde ca o c5ptugeal5 sub inveli~ul chitinos dorsal. aflat deasupra diafragmei. . lipidele alc5tuiesc rezervele grase iar proteinele sunt indispensabile pentru alimentarea larvelor gi a m5tcii in perioada cind albinele nu culeg polen din natur5. corpuri de stupi gi magazine prin afumarea acestora contra ggselnitei. 1ch8erea pin5 la 15 septembrie a acfiunii de completare a rezervelor de neb are ierngrii familiilor de albine.conservarea fagurilor goi depozitafi in dulapuri. cu sulf impregnat in batoane speciale. .-.

continuarea recondilion5rii corpurilor. cind temperatura scade sub +8"C albinele se string treptat in ghemul de iernarc din care se desfac numai atunci cind temperatura cregte la +12"C . . Se intilnesc gi situatii chnd din diferite motive unele lucriri care asigur5 buna iernare a familiilor de albine nu au putut fi executate gi exist5 pericolul ca aceste familii s5 nu poat5 trece peste perioada de iarn5. cu zilele insorite.MANUAL UL APICUL TORULUI . . In zilele insorite gi c5lduroase. albinele executi zboruri de curstire de scurt5 durati gi de mica intensitate la care sunt antrenate in primul rind albinele tinere eclozionate precum gi celelalte albine din familiile care urmeaz5 s5 ierneze.. .unificarea familiilor gi a roiurilor care nu s-au dezvoltat corespunz5tor gi ocup5 mai pufin de 3-4 faguri acoperiti compact de albine.luarea de m5suri pentru prevenirea gi combaterea furtigagului la albinele din stupin5.brum5relWeste luna miezului de toamn5 cind cerul devine de regul5 plumburiu gi posomorit. cildute gi pl5cute care permit albinelor tinere abia eclozionate s5 fac5 primele zboruri in stupin5. Avind in vedere c5 in pra noastr5 in luna octombrie sunt la orele de amiazi numeroase zile insorite gi calde. la familiilecu m5tci tinereimperecheatein luna august sau la inceputul lunii septembrie mai pot fi g5site mici suprafete de puiet c5picit gata de eclozionare. cele reci.inlocuirea m5tcilor virstnice sau necorespunz5toare cu m5tci tinere provenite din rezerva stupinei. dac5 nu toate. ploioase gi vintoase. In luna octombrie cregterea puietului inceteaz5 in intreaga pr5. Luna octombrie A zecea lun5 calendaristic5 . asigursnd familti iernare normal5. spre amiaz5. Pe mssura r5cirii timpului. pot fi executate in totalitate. Presiunea atmosferic5 este oscilanti ca gi zilele care trec gi alterneazi.+14"C. majoritatea dintre asemenea lucr5ri ce se impun in aceasiii perioad5 de sfirgit de sezon. . Lucr5ri de executat in aceast5 perioad5: A A 313 s. reformarea gi topirea acestora. ' I .alegerea fagurilor necorespunz5tori. Cu unele exceptii. fundurilor gi capacelor la stupii in care urmeaz5 s5 ierneze familiile de albine.

impachetarea cuibului familiilor de albitle cu materiale izolatoare. in aceastii lung. .instalarea la urdini~urile stupilor a gratiilor care sii impiedice piitrunderea ~orecilor. Adiipostite in stupi. stuf sau coceni de porumb.plantarea de arbori ~i arbu~timeliferi in griidini. in cazul uw'zil Ide qi insorite. Protejarea de atacul ~oarecilor a fagurilor de rezervii cu miere precutn ~i a celor goi ce urmeazii s i fie folosifi in sezonul urm5tor. rupti sau cu celule de trintor) ~i topirea acestora. k r >e 3x4 . impactul intre aerul rece ~i cel cald. familiile de albine se strgng in ghemul in din de iernare pe fagurii a~ezati dreptul urdini~urilor.strimtorarea cuiburilor la nivelul fagurilor bine ocupafi de albine. care au eclozionat ultimele generapi-uiet. . . iar in cazul familiilor slabe se poate organiza iemarea intr-un stup a doui familii despiqite printr-o diafragmii etan~ii. albinele mai executii sumare zboruri de curitire pe care le&u%. . Astfel organizate. viintul rece care de multe ori aduce ziipada qi soarele cu dinti. Fenomenele meteorologice.brumarVne aminte~te prin ploile reci $i deseori datoritii burnitei c5 ne afliim in ultima lun5 de toamnii. Luna noiembrie A unsprezecea lunii calendaristicii .continuarea sortiirii ~i reformiirii fagurilor necorespunziitori (vechi. atunci cind in familii puietul a eclozionat in totalitate. tulpini de floarea soarelui.efectuarea a dou5 tratamente obligatorii pentru combaterea varroozei cu varachet sau alte substante specifice.stimularea qi supravegherea zborurilor tirzii de curiitire ale albinelor. a de 8&ei ultimele contingente de albine eclozionate. piiduri ~i terenurile disponibile.protejarea stupilor contra vinturilor ~i a curentilor reci de aer prin impachetarea individual5 a acestora cu carton gudronat sau protectie colectivi prin amenajarea in jurul stupilor a unor perdele de protectie confectionate din nuiele. . . albinele conviepiesc in ghemul de iemare pe intreaga' ric?qdZt a timpului rece pin5 la inceputul prim5verii urmgtoare. definesc practic odatii cu c5derea ultimelor frunze uscate cii toatnna este pe sfir~ite.. .MANUAL UL APICUL TORULUI .

situatii in care se actioneaz5 de urge@ pentru inliturarea acestora. Lucr5ri de executat in aceast5 perioad5: . albinele ierneaz5 in bune conditii fir5 pierderi. pregatirea cerii pentru a fi predat5 la magazinele APICOLA ale Asociafiei Crescitorilor de Albine in vederea obtinerii de faguri artificiali.undream ciind solul din intreaga tar5 se acoper5 de z5pad5 protejiind culturile agricole ins5miinpte.MANUAL UL A PZCUL TORULUZ Aviind linigtea asigurat5 gi fiind protejate impotriva zgomotelor provocate de oameni.supravegherea gi controlul modului in care ierneaz5 familiile de albine. . . extractia cerii din fagurii reformafi. care marcheaz5 inceputul zilelor celor mai scurte din tot cursul anului.continuarea lucr5rilor de preg5tire a familiilor de albine in vederea iern5rii in cazul c5 acestea nu au fost terminate la timp. .verificarea st5rii gratiilor de la urdiniqurile stupilor pentru a evita p5trunderea goarecilor.. luna lui . Este luna solstitiului de iarn5 . .continuarea aplic5rii misurilor de protectie a stupilor contra d5un5torilor qi a curentilor de aer rece. pgsiri. in unele cazuri pot apare in stupine gi st5ri necorespunz5toare care pun in pericol buna iernare a familiilor de albine. . . Luna decembrie Ultima lun5 din calendar qi prima lung de iarn5. animale domestice gi dgunstori.aprovizionarea stupinei cu materiale gi utilaje necesare in sezonul apicol urm5tor.stimularea executiirii zborurilor t5rzii de cur5tire.indreptarea grabnic5 a situatiilor necorespunz5toare ce se int5lnesc in timpul iern5rii familiilor de albine.executarea de lucriri in atelierul stupinei privind: reconditionarea gi dezinfectia stupilor gi inventarului apicol.2 1 decembrie. Pulsatiile de aer polar sunt mai puternice gi intilnirea lor ocazional5 cu masele de aer cald transportate din tjazinul mediteranean produc serioase perturbtii gi schimb5ri meteorologice care pot aduce pe l&q@iscole de 9 z5pad5 gi zile insorite care s5 provoace in unele cazuri zborul albth % Dac5 in prima faz5 a iern5rii care incepe odati cu r&&a ri pului ciind temperatura scade sub 8°C iar albinele igi reduc activitad* % 3x5 . .

850 kg miere pe familia de albine.inlesnirea ~i supravegherea zborurilor de curstire ale albinelor.ridicarea nivelului profesional prin: studierea literaturii de specialitate. a1 anului care se incheie in scopul elimingrii cauzelor care au determinat obtinerea unor rezultate necorespunziltoare. a . . .inceperea incheierii ~i ins8rm8rii ramelor pc care urmeaz5 sB fie fixati fegurii artificiali necesari in sezonul apicol a1 anului urm8tor.indepartarea fir2 zgomot a zfipezii Fnghetate format5 pe sc5ndurelele de zbor ale stupilor. .ROMANIA APICOLA" ~i alte publicatii apicole. abonarea la revista . participarea la concursuri.asigurarea condifiilor pentru iernarea lini~tita albinelor. . De regul8 albinele de la marginea ghemului de iernare sunt mai virstnice yi protejeaz8 familia impotriva pierderilor de c8ldur8. .incheierea de contracte pentru valorificarea produselor apicole din productia anului urm8tor. Consumul de hrana in aceast8 lun8 este de 0.750-0. Aceste albine alc8tuiesc o structur5 special5 care poartB denumirea de coaj5 a ghemului care variaz8 ca dimensiune in functie de temperatura aerului din jurul ghemului ~i determin8 comportarea individual8 a familiilor de albine in perioada de iernare.indreptarea la timp a st8rilor anormale ce se ivesc in cuiburile unor familii de albine.analizarea activitillii desf5yurate in sezonul apicol. schimburi de experientfi ~i manifestfiri organizate de cercurile apicole $i filialele judetene ale Asociatiei CrescBtorilor de Albine din Rominia. . acum c5nd temperaturile se menfin sub O0 C..MANUALUL APICUL TORULUI in jurul mitcii pentru a se inc5lzi vi a suporta temperaturile reduse.supravegherea ~i controlul modului de iernare a familiilor de albine prin ascult8ri7verificarea resturilor descoperite la urdiniyurile vi pe fundul stupilor. . ghemul de iernare este complet format $i are o forma sferic8 sau elipsoidal8 in hnctie de amplasarea rezervelor de hranfi yi a formatului ramelor pe care s-a organizat. . Lucr8t-i de executat in aceast8 perioad8: .

prin elborarea ~i realizarea de produse fortifiante. Ficusului nr. PRESTEAZA ACTIVITATI DE EXTENSIE i~ APIC O F E TEHNOLOGII MODERNE ~ PRECUM $I ASISTENTA TEHNICA i N SFERA ORGANIZEAZA L TATE P% * . sector 1 Tel.com icdea@adslexpress. medicamente de uz apicol. studierea produselor apicole ~i perfecfionarea metodelor de conditionare in vederea piistriirii calitiitii acestora.polenifere ~i elaborarea qi tehnologiilor pentru polenizarea cu albine a culturilor agricole entomofile. tehnici. CURSURI DE SPECIALITATE PENTRU INITIERE 81 PERFECTIONARE. produse apicole yi apiterapeutice.MANUAL UL A PICUL TORULUI Bucureyti.com OBIECTIVELE INSTITUTULUI CERCETARI STIINTIFICE i~ DOMENIUL APICULTURII PRIVIND: conservarea vi continua ameliorare a foondului apicol autohton.: 232 50 60. 42. utilizarea produselor apicole destinate siiniit5tii oamenilor. elaborarea de metode.ro www. procedee ~i tehnologii noi sau imbuniitiitite pentru intretinerea familiior de albine ~i obfinerea unor producfii apicole diversificate. bd. crearea de linii de albine cu potential biologic ~i productiv ridicat. PRODUCE 81 LIVREAZA: material biologic apicol de reproductie (regine ameliorate). apiterapeutice qi cu rol de hranii hncfionalii.icdapicultura. cunoa~terea imbuniitiifirea resurselor nectar0 . energovitalizante. modernizarea bazei materiale a apiculturii. 232 02 87 e-mail: secretariat@icdapicuItura.

C.06. in fiecare aparitie lunar5 sunt rezervate un n u m l r de pagini sectiunii APIMAGAZIN.Dezvoltare pentru Apiculturl.42. management yi marketing in apiculturi.: 021/233.C. revista oferri apicultorilor incepritori. Apiterapie. Abonamente la revistl se pot face la toate magazinele APICOLA din intreaga t a r l precum yi la Filialele judetene ale A.ro. Opinii. un breviar de informare apicoli internationall publicat sub auspiciile Institutului de Cercetare . Unelte. Tehnologia creyterii yi intretinerii albinelor.18.25. in ajutorul incepitorilor. Resurse melifere qi polenizarea culturilor.P. contRO91 RZBR0000060007674268 Raiffeisen BANK Agentia Dorobanti . Din presa centrall yi judeteanl. 25 e-mail: aearomania@rdsmail.17. B-dul Ficusului nr. creatori yi continuatori ai apiculturii romineyti. Economie. Of. Tel. Din experienta unor apicultori. Biblioteca apicultorului in serial. unde publicatia se glseyte de vinzare. schimb de experienfri ~i opinii. Contacte.40. 021/233. cod 013975.MANUALUL APICULTORUL UI Cititi revista Romania apicolii Fondatii in 1916 Editatii de Asociafia Cresciitorilor de Albine din Romiinia Publicafie lunar&de informare tehnicri ~i ~tiintificri.18. Calendarul apicultorului. in memoriam.p. Recenzii. Din scrisorile sosite la redactie. Tel. Apicultura pe internet. Aniverslri comemoriri. Rezultate ale cercetlrii ~tiintifice. Patologia yi toxicologia apicoll.40. utilaje yi dispozitive apicole. sector 1./fax: 021/233.A. necrologuri. etaj 2 Bucure~ti. Pe I i n g l aceste rubrici. Ctitori. Mecanizarea apiculturii. Documentar apicol. avansati saw celor care doresc sri imbrri?i~eze aceasta' plricutri ~i projitabiki preocupare a poporului romkn: Rubricile permanente sau ocazionale din fiecare numlr: Editorial. Produse apicole.

MANUALUL APICULTORULUI ASOCIATIA CRESCATORILOR DE ALBINE DIN ROMANIA S.ASIGUR~NDU-v. COMPMXULn m m S.& ASTEPT~M.C. Ficusului nr.Tel.R.& VOM ONORA PROMPT ORlCE COMANDA~ c. 2322150 VA PUTEM OFERI: v. Bucure~ti. 42.& 319 . sector 1 .

...................................... .......2 1 Lecfia 4............ 320 .169 Lecfia 8......................... Importan fa creqterii albinelor.........56 pag Lecfia 5....................................247 Leclia 11..................................... pag .................................pag ....... page 8 Lecfia 2.......................................... Resurse nectaro-polenifere qi polenizarea culturilor agricole entomofile .............................. Apicultura in Romdnia .................... Sisteme de stupiirit ......... Inmulfireafamiliilor de albine ...................... Albinele ~ifamilia de albine .....................90 Lecfia 6......pag . Calendarul principalelor lucriiri de sezon in stupinii........................ 184 pag.......................6 Lecfia I ......4 pag Introducere . ......................................206 Lecfia 9...................................142 Lecfia 7.............. prevenirea Ti combaterea pag bolilor Ti predatorilor .................pag ........................... 293 Lecf ia 14..................................................................... Tehnologia obfinerii produselor agricole . Inventarul apicol................................................ .................. .............. pag .. ...............................................................pag .... organizarea activitiilii qi protecliei muncii in stupine qi ferme apicole ................. 252 Lectia 12............... Lecfia 10.................................................. pag .................. terapie ~i cosmeticii ......... ... Valorificareaproduselor apicole in alimentalie...........pag ...... P&trarea siiniitqii la albine...............................MANUAL UL APICUL TORUL UI TABLA DE MATERII Cuvdnt inainte . Ameliorarea albinelor qi creqterea reproduciitorilor...... 288 pag Lecf ia 13..... Evidenta....... ............pag..........14 Lecfia 3........................... 303 pag Tabla de materii ....... 3 Pag In loc de prefa fii ................ Cre~terea ingrijirea albinelor qi in diferite sisteme de stupi.pag ..................

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful