noas tnicire este p r a c t i c a l din pasiune in Rornbnirl sbahe de diferite profesii plecdnd de la muncitori, tirani, preoti. profesori, medici, cercetatori, scriitori gi rnulte alte categorii socio-profesinnaln i r T i n tara noastra exist2 astazi 975,062 mii farnilii de albine, din care pys-, -- ._ $g6sesc i n proprietate privata gi care inregistreaZfpndin?l de cregtere Este adevarat c i pdna i n anul2000 s-a inre istrat o scadere a efect~ve cu cir~ oi II
' ' yde-circa 40.000 p
< \

*

7

,.,. . ...'. ....... '

"'W.

w u l t u r i i , ~ i d w i l o gi Dezvoltirii Rh&d- d e s f i g o a m r itate continua pen 'omovarea practicarii apiculturii prin cursuri de specialitat ~ t judetele tirii. e lrganizarea cursurilor are ca scop profesionalizarea practicarii apiculturii gji .e$rereaefectivului de familii de albine detinute de un apicultor la minimum 100 familii, -3 ge n r r m a i . ~ I ~ l b i n e sunt i n medie i n prezent pe detinator. i n rnedie i n cat plnii la 18 kg m ! pe familia de albine, 200 g polen, circa 230 g

-

ASOClATlA CRESC legal de rr--ezentar

iadel presupune bogat~rea perfectionarea cunogtintelor. gi i n s i g i biologia albinei dar gi a tehnologiilo pului, ne permitem s i va recomandam ,,Rominia apicola". Toti cei care doresc r i indeletnicire sunt invitati sii apeleze la NE DIN R O M A N I A C ~ ~ ~ are competent- -: drc Lreselor acestora la toate hihliri

I
LOOZ
I

I

MANUALUL APICUL TORULLJI

1:.
'

1

Autorii lecfiilor edifiei a VI-a a MANUALULUI APICULTORULUI din 1986, tipBritB in 50.000 exemplare, au fost: Vasile ALEXANDRU ing. zootehnist. Constanla ANDRE1 biolog, Constantin ANTONESCU apicultor, Ionel BARAC ing. zootehnist, Paul BUCATA biolog, VasilicaCIOCA farmacist, 1 , f ' . t , :" Ion C ~ R N Uing.agronom dr., Ecaterina CONSTANTINESCU biochimist, . . , . . , - * Constantin CULEA ing. t.c.m., Maria DRAGAN biolog, Grigore FOTA ing. :. . . horticultor, Nicolae FOTIl ing. agronom , Elena GROSU biolog, Elena r . :. . . - HOCIOTA ing. horticultor, N.V. ILIE$IU apicultor Cristina MATEESCU 1.:biochimist, Aurel MALAIU ing. zootehnist, Eugen MARZA ing. zootehnist, Ilie OCRADA med. veterinar, Elena PALO$ farmacist. Elena SAVULESCU ing. t.c.m., Mihaela SERBAN biolog (redactor coordonator), Elisei TARTA ing. agronom, Sorin VERNESCU biolog $i Traian VOLCINSCHI ing. zootehnist.

I

P
, , , , ,

,

-,

,.

'

, -'.., .

Pe coperta a IV-a reproducem un fragment din CUVANTUL ~ N A I N T E edifia la 6) a manualului semnat de regretatul Prof.univ.dr.ing. VECESLAV

Descrierea CIP a Bibliotecii Nationale a Romfiniei ASOCIATIA CRESCATORILOR DE ALBINE DIN ROMANIA (Bucureyti) Manualul Apicultorului / Asociaiia Cresciitorilor d e Albine din Rominia - Ed. a 9-a. - PLoie~ti: LVS Crepuscul,
2007

ISBN 978-973-7680-30-3
638.1 Autorii actuali ai lecfiilor din MANUALUL APlCULTORULUI edifia a IX-a din 2007 sunt: Vasile ALEXANDRU ing. zootehnist, cercetitor ytiinJific, lone1 BARAC ing. zootehnist, cercetitor ~tiintific, Maria DRAGAN biolog, cercetitor vtiintific, Grigore FOTA ing. horticultor, cercetgtor vtiinfific, Elena GROSU biolog, cercetAtor vtiinfific, membrii colectivului de patologie a albinelor din 1.C.D.Apiculturi Bucureyti, Aurel MALAIU Cristina MATEESCU dr. biochimist, cercetitor ~tiintific, ing. zootehnist, cercetitor vtiinfific, Eugen MARZA ing. zootehnist, cercetitor vtiinfific, Nicolae NlCOLAlDE ing. zootehnist, Mihaela SERBAN biolog, cercetitor ~tiintific,Elisei TARTA ing. agronom.
Desenele: Florin STEFUREAC

2

MANUAL UL APICULTORULUI

C U V ~ N ~NAINTE T Chiar ~i in epoca Internetului ~i a integra'rii in U.E. ,,MANUAL UL APICUL TORULUI" ra'mdne carte de ca'pa'tiii!
Apicultura, aceasta frumoasii indeletnicire este practicata din pasiune in Rominia de circa 40.000 persoane de diferite profesii plecind de la muncitori, @rani, preofi, profesori, medici, cercetiitori, scriitori gi multe alte categorii socio-profesionale. in pra noastra exist2 astiizi 975,062 mii familii de albine, din care peste 99% se regasesc in proprietate privat2 gi care inregistreazii o tendinfii de cregtere. Este adeviirat cii pin5 in anul 2000 s-a inregistrat o sciidere a efectivelor cu circa 230 mii familii de albine care s-au aflat in proprietatea statului, respectiv I.A.S. gi unitafi silvice, cAt gi a fostelor C.A.P-uri. Asociafia Cresc5torilor de Albine din Rominia cu sprijinul Ministerului Agriculturii, PBdurilor gi Dezvoltiirii Rurale desfr'goara o activitate continua pentru promovarea practicgrii apiculturii prin cursuri de specialitate in toate judefele prii. Organizarea cursurilor are ca scop profesionalizarea practiciirii apiculturii gi cregterea efectivului de familii de albine definute de un apicultor la minimum 100 familii, fa@ de numai 22 familii albine cit sunt in medie in prezent pe detinstor. in medie in Romiinia se realizeazii piing la 18 kg miere pe familia de albine, 200 g polen, circa 230 g ceara ~i circa 20 g : propolis. Prezenta edifie a ,,Manualului apicultorului" - a IX-a, ne inva@ ce sii facem gi ce nu trebuie s5 facem in stupin5 gi in atelier sau laborator. Adaptarea la noile condifii de dupii aderare presupune efort vi perseveren@ inclusiv in munca de documentare pentru imbogafirea gi perfecfionarea cunogtintelor. Dat fiind specificul APICULTURII prin insiigi biologia albinei dar gi a tehnologiilor de exploatare gi valorificare a produselor stupului, ne permitem sii v5 recomandiim ,,Manualul apicultorului" precum gi periodicul ,,RomAnia apicol5". Tofi cei care doresc sincer .yi dezinteresat s8 sprijine aceasta milenara indeletnicire sunt invitafi s2 apeleze la ASOCIATIA CRESCATORILOR DE ALBINE DIN ROMANIA care are competenfa ~i dreptul legal de reprezentare a apicultorilor ~i intereselor acestora la toate nivelurile. COMITETUL DIRECTOR AL ASOCIATIEI CRESCA~TORILOR ALBINE DIN R O M ~ I A DE

3

P

pL/DAY ap AOlaAAr3ZZLl

xolau!qlu p.qnja!n l ! q ~ r o n n J ~ ! 8 o ~ o ~ q nnq~y!y3a !nun oa,rau!fuaur I S aAa!ur ap arlo3an ap oarau!iqo 'prnspur punq UJ 'prn;?lsu gnanpurpd 1nlnda2uj ol ap p2uj a ~ a ~ $ r o ~gplood s am3 'pluapunqo noj3au un ap a~jar2asn3 'ar?fiiaur ajuold n3 an!sDur auoz noun oana!dordu UJ alr?nl!s puldnls ap anlan ad au!qp ap nol!ul!uroJ ~ a n o s ~ l d u r ~ .allrods alozydo 1zf3npordpulfqo s I S s a p ap gi!puo3 rol!ou ps~!nja!nordns al!qodm a!unalnd !!l!uc~[ap ps oa.mz!1oan nrjuad rolauzqln ! y ( i n 8 q narapan uj lnlnuro n!juatuajtr! pnnsamu !our a3 uj a3 ulp lvupdo D 'alo3!dn nol!!l3npord narapps pfupasuo3 p u p n !!.rnjln3!.180 annsagau nol!nnuaAal n anoolnn u~ oaraund nr~uad2olafaup[ !!rpfu@ap I S nol!rnppd !!.qf!r[ap w arnur~~z n3 'saln3 ap alnrnjou ,rolasrnsar !!rampar nnnspiu ad ' l a ~ s v .au!qlw ap rol~!~!uro[naroj10~~3p nrtzi~u n,r~uad nan?/b a1 llnur ap nu a.1~3ad ./ol!!i!puon n :,uoa r l p ~ !rpnn8!sn nainqsa3au ap ap ajnu!ur,ralap alunirodur! ap l!qasoap !otr alnuoproo3 ad rzlwsuj as ado3 !8olouyal !S !nrzspur aundur! au!qlo ap rol~u~!urt?[t?a~r!(in8u~ 'o!alsa3n aarnz!zu!y3 ap 'lo!,mds ~ r j 'IS ! ! A I z ] ] ~ ~na,rv3!j3nrd !A~D ap ajn3$pour prnspur punq trj '!zpisn ap aprnlnu al!!i!puo~ .!a!l!uruJp urnsuo3 ap p.rnsanau a.rn]nurnnn ap nau!pnl!jdn 2p p / ~ 8 2 naa /
L3

!ii:jd

I

~

,

:;*;..i
:-

najnjlun pcrliuaur psjodarnl8a,rojnn!San1~z!unl3no aplizpow u!rdaro3! ap arnur npurtzu un-njzr!p alnurno[ !!l!zdn/'uj pu!nia!nzron 'pzoaqnaj ann3 an!8olo!q ajaurnou pdnp ~alo/!n!1.7n p.moSpJsap !.tj 1~3n.rjuj !nLu ala3 alnpos a1313asu! arju!,rd pmatzgs as 'pjv!n ap rnltzpoiu .!L/awuo ap aznjnoldxa I S a/!/i,r8uj arool!tzia!n alln ap xaqasoap a alau!qlo '?pasod al a , m ~ad a3!8olo!q .ro/!ig~!,rnln~!jrnd arn n -aloqdn !!i~izpond a~nrrruas~rj rout1 n narau!iqo !S aujqlu ap ro~~~~!iuoJoa,ro~lonzap tin lnu!uira!ap nu anu,:, ,,. -, un ap n!jo~a8;7nS ~nl;a!lar'nw!l2 pu!n!,rd a!idao.m ap !!i!puoo n3 lnu!i 'un!qnunp b; i: I ! : :: . , -ojodnnn lnliods uj !!rpi oa,roz7tu!s ap aln,riz3!sn al!qn.roilq[ ap uqasoap ..).,-: .... <..c ;, ?: :A alurtunu !!f!puo.3 L I ~ !rtz8nalaur ajsann ad jnjlonzap n-s !S !a!inlndod aln ?,:,;.I . . ? ; , . !r!i!uja/apu! ! yJ2n !nur 3/33 u!p nun a j s iolau!q/n i?lia/~ann lpn/.snouu ~ uuI ; i .a/on!urod-or8b ;i,:1.

Pentru sporirea productiei apicole in zonele in care dezvoltarea familiilor de albine nu se coreleazii cu injorirea plantelor melifere ce asigurii realizarea principalelor culesuri de nectar din zonii. ca perioadii de timp gi tehnicd de lucru. Toate acestea sunt etape deosebit de importante in ingrijirea familiilor pentru satisfacerea conditiilor necesare pregiitirii albinelor in vederea valorifica'rii superioare a resurselor melifere dinjora spontana' yi cultivatii. o importanfa' deosebitii in economia apicolii intrucdt asigurii. Cunoagterea evolufiei sezoniere a familiilor de albine gi aplicarea corectii in producfie a tehnologiilor de cregtere gi intretinere a familiilor de albine reprezintii. o metodologie specificii de intrefinere a albinelor ce diferii in mare miisurii. pentru Jiecare tip de cules. in timpurile noastre. menfinerea acestora in stare activii in perioada de varii. de asemenea. constituie un factor important pentru obfinerea unor producfii mari de miere. adiipostirea yi intretinerea familiilor de albine in diferite sisteme de stupi cu volum reglabil care sii permitii dezvoltarea in cursul anului de unitiiti biologice puternice cu spatii suficiente pentru depozitarea culesurilor de nectar acumulate. . fntrefinerea diferentiata' a familiilor de albine potrivit condifiilor pe care le oferii zonele bioapicole din tars noastrii are.MANUAL UL APICUL TORUL UI fn prezent. la stupinele amplasate in zona de stepii fa@ de stupinele situate in zona colinarii sau de munte. unul din factorii principali care pot asigura dezvoltarea acestora in scopul valorifica'rii culesurilor yi realiza'rii de produse apicole corespunziitor resurselor melifere existente gi potenfialului productiv a1 albinelor autohtone. prin tehnologii speciale. Acestea au rolul sii asigure dezvoltarea familiilor potrivit cu evolutia resurselor melifere in vederea valorifica'rii in cele mai bune conditii a culesului de nectar din zona respectiva'. apicultorul poate pregiiti familiile de albine pentru valorificarea culesurilor de primiivarii. cregterea de albine tinere gi asigurarea rezewelor de hranii de calitate in sezonul de toamnii pentru buna organizare a ierniirii albinelor. De asemenea. un rol important in corectarea acestei situafii il are practicarea tuturor procede-elor de intretinere a albinelor.

Suficiente date istorice. Chiar dacii. cii fagurele in care albina desGqoar5 activitifi specifice este .Albinele au nevoie de flori ca sii triiiascii Si florile au nevoie de albine ca s5 rodeascii". albinele se constituie ca una dintre primele viepitoare pe care omul qi le-a apropiat pentru a obtine prefioasele produse.. Aceast5 afirmafie face ca albina. La albine artificializarea paflialii a ad2postului prin stupul cu rame mobile. De aceea nu este deloc greqit ciind se afirmii cii istoria omenirii se intrepiitrunde organic cu istoria apiculturii.solid consolidate genetic . Imporfanfa cregferii albinelor Din cele mai vechi timpuri. lingvistice. inca din indepirtatele ere geologice aparitia albinelor .a insemnat.datorit5 particularitiitilorei biologice . arheologice. albinele au avut un loc important in evolutia viefii pe piimiint.totu~i putem remarca interesul ~i preocuparea qi omului de a cunoa~te exploata aceastii harnici insect5. fir3 indoialii. mierea ~i ceara. etnografice qi folclorice atest2 cu prisosinp o asemenea intrepiitrundere de-a lungul mileniilor ~i piin5 in zilele noastre. Prezenfe ale acestor culegiitori de miere se mai inalnesc yi astiizi in societiitile umane mai pufin evoluate. hrana ~i inmulfirea. climii ~i vegetatie.in cadrul unor complexe ~i complicate procese evolutive . ca de pildii in zone din Asia sau Africa. sii aibii intiiietate printre insectele utile. in comparafie cu alte specii. Marea riispiindire pe care o cunosc in prezent rasele de albine denot5 o accentuatii capacitate de adaptare a acestor insecte la cele mai variate conditii de relief. Este de observat c i in cadrul istoriei cre~terii animalelor. in traditia ca ~i in istoria actualii. De regulii la animalele domestice principalele trei elemente ce definesc .. 0 privire retrospectivi asupra istoriei omenirii evidenfiazii cii omul s-a legat de albinii din cele mai vechi timpuri ciind el era un culegiitor de miere ~i inc5 nu cre~tea albine Iiingii adiipostul lui.MANUALUL APICULTORUL UI lecfia 1. intre albine ~i plante s-a creat o legiiturii indisolubil5 pe care savantul francez GASTON BONNIER a sistematizat-o astfel: .prezintii un foarte puternic caracter conservator in sensul c5 interventia omului in viafa ~i activitatea ei nu se poate petrece deciit in acord cu instinctele speciei . albina . dobiindirea acelui rol pe care-] au qi astiizi ~i anume de agenti polenizatori ai plantelor ce acopereau ecosistemele zonale ~i continentale.artificializarea totalii" in scopuri produc$vgscreyterii acestor specii sunt: ad5postu1.

Evolufia ad~postului familiilor de albine: stup primitiv .stup sistematic Atunci ciind ne referim la albine denumim familia . Ciit despre nutrifia artificial5 proteic5. precum qi a semintelor cu un rol cheie in perpetuarea ~i supraviefuirea plantelor. albina manifesti un puternic conservatorism preGciind nectarul ~i polenul florilor ca hran5 glucidic5 respectiv ca hran5 proteic5. e e ~ 'g. in privinp hranei. Astfel. drojdia de bere inactivati qi laptele praf degresat pot suplini in parte deficitul de polen din naturi. I . p5s5rilor qi mamiferelor. hrinirea artificial5 dirijati nu cuprinde deciit foarte putine preparate bazate in principal pe zah5rul industrial ca atare sau invertit. . Referitor la inmultirea albinelor.* P . produsele directe ce se obtin de pe urma cre~terii ciit yi ecologic ca urmare a poleniz5rii plantelor entomofile in urma c5reia se realizeazi rezervele de hrani pentru existenta albinelor. nu poate tr5i.MANUALUL APICULTORULUI Fig.pentru c i albina singuri. aceasta se realizeazi pe cale natural5 artificializarea produciindu-se numai in cazul roirii artificiale ~i a ins%miin@rii artificiale (deci controlati) a mitcilor ~i cu toate c5 este o metodi bine pus5 la punct nu se utilizeazg in practica largi aviind mai mult importanti in lucr5rile de cercetare ~tiintifici. Sintetiziind rolul ~i importanta albinelor in economia qi viata oamenilor trebuie s i precizim c i apicultura este inainte de toate o important5 ramuri a agriculturii care prezinti interes atst din punct de vedere economic ~i social pentru lor.o activitate bine sudatg qi organizat5 instinctual dup5 reguli riguroase caracteristice ~i altor insecte sociale ca de pild5 hrnicile . utilizarea inlocuitorilor de polen nu a cunoscut o generalizare d e ~ s-a i dovedit c5 Gina de soia. in afara familiei.

Prin polenizarea plantelor spontane gi cultivate . din ap5 gi din plante (noxe industriale. Aceste relafii ecologico-trofice sunt esentiale pentru existents noastra gi pentru mediul inconjurstor. importantil a activitsfii umane.. Organisme specializate ale ONU au agezat albinele pe locul al IV-lea intr-o clasificare a senzorilor poluBrii mediului.albinele au un rol esential in perpetuarea gi deci supraviefuirea a sute de mii de specii care formeaz5 vegetatia Terrei. apei gi solului cu efecte receptate de albine.Clubul de la Roma" intr-un raport inca din anul 1960 ce se intitula . Din surse anorganice gi energie solar3 in plante se creazg. iar din aceasta s-a format gi se formeaz5 stratul de sol fertil gi se produce hranii pentru insecte. Albinele pot fi considerate resurse biologice de important5 vital5. mamifere gi alte vietuitoare. 8 . Mai mult. prin fotosintezti. Graba yi necorelarea au determinat accentuarea poluarii mediului astfel c5 unele procese de degradare a naturii au inceput sfi aib5 un caracter ireversibil. c5 albinele constituie un element important de echilibru ocrotirea. Dac9 vrem sii pastr5m nealterate in continuare aceste relatii in inl5nfuirea gi dependenla lor logics $i necesari. sporurile demografice trebuie obligatoriu insofite de cregteri tehnologice gi de dezvoltari industriale accelerate. albinele devin senzori ai polu5rii mediului. materie organics.MANUAL U L A PICUL TORULUI Importanta albinelor in ecologie Asigurarea unui mediu inconjurBtor sinatos impune obligatia de a conserva resursele naturale tinind seama de raportul ce exist5 intre conservarea nealterat5 a acestor resurse gi ins8gi existenfa oamenilor. protejarea gi cregterea lor conform unor tehnologii constituie un postulat ce nu mai trebuie demonstrat. particule radioactive) care influenfeazii negativ viata gi activitatea acestora prin intoxicare manifestat5 evident intr-un mediu nociv. noxe rutiere. DesGgurindu-gi activitatea pe o raza de zbor de circa 3 km (albina acopera o suprafats de circa 2. Puse in evident5 de .Limitele cregterii". Creyterile economice. acesta atr5gea atentia asupra epuizarii resurselor energetice obtinute din combustibilii fosili (petrol gi cgrbune) ca gi acutizarea polusrii aerului. piisiiri. cu prevedere gi adresant5 prospectiv5 trebuie sii cream toate conditiile pentru apiculturi in vederea conserv5rii gi dezvoltarii nerestrictive a poten{ialului national apicol.500 ha) la diferite in5ltimi fat5 de sol gi ca urmare a interceptsrii elementelor poluante mai ales pe cele din aer. trebuie s5 mentinem apicultura ca ramur.proces in urma cgruia se produce fecundarea $i ca atare formarea semintelor. legumelor gi fructelor . pesticidele. cu inteligenf5..

Legat de rolul economic al apiculturii trebuie pornit de la adev5rul c&nectarul qi polenul acumulat in florile plantelor constituie o resurs5 natural5 care. in conditiile intensivizirii agriculturii prin mecanizare gi chimizare.albina este aliatul cel mai loial gi statornic al agriculturii". cear5 gi alte produse este cregterea recoltelor agropomicole ca urmare a polenizirii culturilor.MANUAL UL APZCULTORUL UI Importanta economici a creyterii albinelor Manifestarea accentuat5 a instinctului de acumulare a hranei la albine face ca familiile s5-gi adune. Mierea qi polenul excedentare sunt recoltate qi utilizate de crescatorii de albine in limite rationale. seminceri legumicoli. Mai importanti ins5 decht productia direct5 de miere.. legumicultorilor converg cu cele ale apicultorilor qi cooperarea lor trebuie s5 se desfigoare in conformitate cu afirmatia conform c5reia . Producfia total5 de miere obfinut5 in anul 1996 P @rile CEFTA (Cehia. pomicultorilor. rezerve de hran5 (miere qi polen) in cantitsti care depii~esc necesarul de consum in sezonul rece. Ungaria ~i Slovenia) a fost de 40. leguminoase-furajere. in sezonul activ. Estimiiri economice evidenfiazg c5 in condifiile farii noastre expresia valoric5 a sporurilor de seminte. legume gi fructe obtinute ca urmare a poleniz5rii cu albine. Polonia. far&prezenfa albinelor s-ar irosi neexisthnd pAn5 in prezent o metod5 eficient5 de preluare. Romhnia este o far5 cu o producfie medie multianual5 de 10. legume gi fructe. etc. n Slovacia. Tot astfel nici exudatele dulci ale unor afide gi cele care apar la unele specii vegetale nu ar putea fi valorificate in absenfa albinelor. se situeaz5 anual la nivelul a sute de miliarde de lei. . S-a dovedit c&prin polenizarea cu albine sporurile cantitative de recoltii (produse agroalimentare) dep5qesc valoric de circa 30 de ori valoarea produselor directe (mierea gi ceara).5 mii tone. plante tehnice ~i oleaginoase.). astfel c5 in familii se las5 suficiente cantit5ti de hran5 pentru buna traversare a iernii. prelucreze gi depoziteze. astfel c5 albinele dobhndesc rolul de unic agent polenizator pentru numeroase culturi (arbori qi arbugti fructiferi. De aceea interesele agricultorilor. entomofauna spontan-polenizatoare dispare treptat. cregtere care este insotit5 de importante sporuri calitative de seminte.15 mii tone ce o situeaz5 pe unul din primele locuri din Europa.

rezulti c i apicultura este o meserie exact5 gi durii pentru exercitarea ciireia cei ce Z o practicii trebuie sii aib5 calitiifi fizice gi morale deosebite.MANUALUL APICUL TORULUI Importanta social5 a apiculturii Datoritii particularit5filor pe care le prezintii. aceast5 indeletnicire devine realmente o profesie agricol5 cu toate avantajele. Pentru ei apicultura nu constituie numaidecst o meserie chiar dacii mulfumitii cunogtintelor teoretice pe care le posed5 sunt buni practicieni. indriigesc albinele gi aqteapti de la apiculturii o pl5cut5 ocupare a timpului liber qi uneori bucuria obfinerii unui fagure cu miere. condifii pe care alte foarte purine preocup5i-i le pot oferi. Astfel cei care posedii un numiir mic de familii de albine gi aceqtia sunt foarte numerogi. fagurilor artificiali. de pe urma acestei indeletniciri. Acei care practicii apicultura in p r a noastr5. ~ n e l t e l o filajelor. medicamentelor de uz apicol qi altor bunuri i~ n & ~ i c ~ i apiculturii. in aceste conditii cunogtintele de teorie qi practic5apicol5 le sunt necesare in vederea realiziirii unui cadru tehnic corespunziitor nevoilor pe care le reclamii activitatea respectiv5. Detiniitorii unui numiir mai mare de familii de albine practic5 apicultura ca semi-profesionigti penttu ca s5-gi realizeze. asigurii posibilitatea ca cei ce indr5gesc albinele sii petreac5 timpul liber in naturii intr-un mod pl5cut gi reconfortant. completarea mijloacelor de existent5. Pentru cei care igi propun sii tr5iascii ins5 din veniturile pe care le obfin din practicarea cregterii albinelor sau care incearc5 s5-gi creeze o parte important5 din mijloacele de existent5 din apiculturii ~i intrefin un numiir mare de familii de albine. Dacii privim din punct de vedere material yi mai indeaproape lucrurile. riscurile gi neajunsurile pe care le comportii. cregterea albinelor are un important rol social fiind o indeletnicire care. "X -4 " e 10 . precum gi o pregiitire profesionalii corespunziitoare. pe Iiing5 realizarea unor venituri materiale. gi sunt peste o sut5 de mii de persoane. apaqin tuturor categoriilor sociale constituind o mas5 de oameni extrem de eterogenii care define un numiir foarte diferit de familii de albine. obligafiile. inti-+o privire global2 integratoare nu trebuie neglijat nici rolul social importa privind ocuparea forpi de muncii pe care o asigur5 producerea stupilor.

nu trebuie neglijat nici rolul social care deriv5 din valoarea alimentar2. mai mul~i oameni". fabricarea unor preparate destinate consumului larg ca qi reteaua comercia12 prin care aceste preparate se desfac la populafie.. bioenergizant2 qi medical2 a mierii qi celorlalte produse ale stupului utilizate in apiterapie. sportivi.Dacci ar dispare albina de pe suprafafa globului. precum qi rolul benefic al acestora pentru copii. De asemenea.Se impune s5 amintim c2 marele savant .fizicianul ALBERT EINSTEIN. Cu cdt existci mai multci polenizare. apreciind la adevirata dimensiune importanp albinelor afirma c2: .sunt mai multe animale. asigurhd. bolnavi qi b2triini carora le sunt cu precadere destinate. omul ar mai avea dour patru ani de viapi. cu atdt iarba este rnai multa'.MANUALUL APICULTORULUI Un rol social de mare important5 este qi ocuparea foqei de munc2 care conditioneazg qi prelucreaz2 produsele apicole. . pe baza acestor produse.

e.rni ere era ~nfioritor.e. sau ale marelui naturalist Claudius Aelianus (sec. la inceput pentru produsele obtinute . Amintim totodata c2 fragmentele de amfor5 tasian5 descoperite la Calatis avand pe toart5 imprimat un sigiliu cu albine qi dou5 inscription5ri in greaca veche numele unei insule din Marea Egee) qi ATENIPU (probabil numele proprieta lui acestei amfore). l5ptigor de matca. Dac5 scrierile antice ale lui Herodot (485-425 i. etnografice ~i folclorice care atest5 cu prisosinF preocuparea statornic5 qi continuitatea apiculturii in spatiul carpato-ponticodungrean. generos d5ruite de Dumnezeu. iar mai thrziu qi in prezent. arheologice. Evolufia apiculturii in fara noastri Pe meleagurile patriei.) .pomenesc de albinele din teritoriul Traciei qi Daciei. propolis. " "d fl 12 . a constituit inc5 din trecutul indepartat o indeletnicire mult apreciatg de locuitorii patriei noastre. ca ramur5 de producfie a agriculturii. indic5 faptul c5 inc5 din secolele 111-IV inainte de Gq+w.socotit p5rintele istoriei. sunt o dovad5 graitoare c5 in tara noastr5 au existat albine inc5 din timpuri foarte indep5rtate. Faguri pietrificati gisifi intr-un pariu de la Siliqte-Cluj.n.n.) . exist5 Inca multe alte date istorice. cu o clim5 qi flora bogat5 ce asiguri condifii la care albinele s-au adaptat de-a lungul erelor geologice. precum qi tablele cerate folosite pentru scris de romani. Toate acestea au Ecut ca in p r a noastr5 apicultura s5 cunoasc5 o puternic5 dezvoltare in rindul locuitorilor din toate finuturile. lingvistice. Apicullura in Romania Pentru foloasele ce se oblin de pe urma creqterii albinelor.111 i. polen. apicultura.miere. din cele mai vechi timpuri qi piing in prezent. legume gi seminte prin polenizarea culturilor entomofile. cunoqtintele despre apicultur5 se intrepgtrund cu ins5qi istoria poporului roman. descoperite intr-o min5 veche la Roqia Montan5 din Munfii Apuseni.MANUALUL APZCULTORULUZ lecfia 2. pentru contribufia pe care albinele o aduc la sporirea recoltelor de fructe. cu o mare valoare alimentari qi energovitalizanta a cerii pentru iluminat qi nevoile cultului.

MANUALUL APICULTORULUI Acest fapt este. prelu5ri gi transporturi efectuate in Venefia. denumiri ce se pastreaz5 gi ast5zi.Pesta. inainte gi mai ales dup5 intemeierea T5rilor Romine. de asemenea. hrisoavele domnegti gi cronicile c5rturarilor nogtri (Neculce. confin referiri la danii.Cultura albinelor" editat5 la Buda gi tiparit5 cu litere cirilice la Crgiasca Universitate din. Din epoca feudal5. Prima carte romineascii de apicultur5. de asemenea..& @in i ~ (! . Prissceni. . . in bung m5sur5. Aceste lucr5ri ap5rute in acele timpuri oglindesc. localiz5ri de bogate stupine a c5ror productie de miere gi cear5 este deseori pornenits. publicat5 in 1785 apaqine medicului oculist gi c5rturar Ioan Piuariu-Molnar originar din localitatea Sadu judepl Sibiu. G Progresele apiculturii in Europa erau rapide. numeroase localitiifi purtau denumirea de Stupina. inzestrGri. Alexandria gi Constantinopole a unor insemnate cantitali de miere gi cearg din coloniile genoveze de pe litoralul M5rii Negre. Peyssonel (1 787). Economia stupilor. Anul 1873 a intrat in istoria stupgritului romsnesc ca o prim5 manifestare de organizare a apicultorilor intr-o form5 structural5 gi func{ional5 care s5 le apere interesele. o serie de acte emise de cancelariile domnegti din Moldova gi din Muntenia ca gi dintre cele emise de voievozii din Principatul Autonom a1 Transilvaniei.. scutiri de d5ri gi de v5mi. s5-i protejeze gi sB contribuie la dezvoltarea apiculturii prin infiinprea la Buziag a unei societgfi de apicultur5 sub denumirea de Reuniunea Apicultorilor FC" BBn5feni avind ca pregedinte pe Adam Petru Jager iar ca secretartp~nv&@torul Nicolae Grand organizatorul acestei societ5ti. o carte de apicultur5 intitulat5 . Prisaca. preotul profesor IoanTomici a publicat. Mai apoi in anul 1823. Datoritii stupinelor mari existente in acele timpuri in unele regiuni gi ca urmare a prepirii ce se d5dea cregterii albinelor. Ureche gi altii). Stiubeeni. in aceast5 epoc5 de cunoqtere a primelor date cu privire la practicarea cregterii albinelor gi a unor m5suri referitoare la circulafia produselor apicole gi de prelucrare a acestora. atestat dup5 mai bine de 1000de ani de registrul notarului genovezANTON10 DE POTENZOLO in care actele comerciale legate de livrgri. precum gi despre prosperitatea cregterii albinelor in Muntenia gi Moldova amintesc scrierile istoricilor din p r 5 gi str5in5tate: Dimitrie Cantemir (1 7 17). nivelul cregterii albinelor pe meleagurile noastre. ocup5 un loc de seami.

la Congresul stuparilor din Germania qi Austria ce s-a finut la Salzburg (Austria). mai tirziu iar extinderea culturilorcerealiere.MANUALUL APICULTORULUI predominau incg metodele vechi de stupBrit deqi in anul 1872 apicultorul b5n5fean Vichentie Schelejan a prezentat. Folosirea a numeroase tipuri de stupi. Astfel. inc5 din anul 1870.162 familii de albine existent ~n 5 numai 7. prima gratie metalic5 de separare a m5tcilor.Nicolae GRAND (1837 . oficializat sub denumirca de stupul Berlcpsch-Grand.1898) In general se poate afirma c5 in T5rile Romine~ticreyterea albinelor in secolul al XIX-lea a inregistrat un declin accentuat. ceea ce a'*% ( 4 aFT !! i 14 . 3.Vichentie SCHELEAJAN (1830 . alcgtuiau o dotare tehnicg cu totul necorespunz5toare 'i. dintr-un efectiv de 3 10. 2 . in anul 1900. Fig.141 erau adapostite in stupi sistematici. introducereazah8rului in alimentatia omului ~i lipsa total5 de interes ~i sprijin din partea statului fa@ de aceas6 ramuri a economiei.1893) Fig. iar Nicolae Grand promova. La aceast5 stare de lucruri a contribuit in mare m5sur5 s5r5cirea @ranilor datoritg dijmiritului in natur5 ~i bani ce se d5deau domnitorilor yi boierilor in timpul ocupatiei turce~ti. stupul imbunititit a1 lui Berlesch. din care multe necorespunz5toare experimentate. c5t ~i lipsa de utilaje pentru ingrijirea familiilor perioad5.

slaba preocupare pentru pregiitirea de cadre noi qi lipsa literaturii de specialitate pentru popularizarea largii a stupsritului sistematic au contribuit. activitifi productive suplimentare. cu cheltuieli mari qi neeconomicoase efectivul familiilor de albine a inregistrat o creqtere aberanta fir2 ca s i se inregistreze propoqional qi o sporiti producfie apicolii.MANUAL UL APZCUL TORUL UZ reprezenta 2. la deciderea apiculturii. care in trecutul nu prea indepiirtat. de asemenea. Efectivul familiilor de albine a crescut in bun2 misurii qi in gospodiiriile locuitorilor din oraqe qi sate care pentru realizarea unor cb~tigurisuplimentare in stare sii le asigure o existen@ la nivelul unei limite decente de civilizatie erau obligafi sii presteze. in principal. la sfiirqitul celui de-a1 doilea riizboi mondial. Astfel. lipsa de indrumare a crescitorilor de albine. Paralel cu aceasta.000. numiirul familiilor de albine din @ra noastrii s5 fie. in scurt timp. s-a ajuns ca. qi prin reorganizarea. s-a menfinut doar pe alocuri. dupii cel de-al doilea riizboi mondial. Ca urmare. ca obicei moqtenit din bitrini.3% din totalul familiilor de albine existente. Situafia ariitatii s-a inriiutiifit qi mai mult imediat dup5 primul qi al doilea r5zboi mondial datoritii. in anul 1945. in orele libere. Creqterea efectivului familiilor de albine qi a producfiei acestora in gospodiriile populafiei a fost posibili. pierderilor de viefi omeneqti qi distrugerilor provocate de luptele desfiqurate pe teritoriul fiirii. in mare misurii. in . in condifiile dezvoltiirii foqate a economiei de tip socialist. de numai 460. albiniiritul. in perioada anilor 1945-1989. in sectorul de stat qi cooperatist. iar produsele apicole o important5 bogsfie a economiei nafionale. insemna o indeletnicire cu o largi riispiindire. iar productia medie anualii de miere pe familie sii ajungi abia la 3-5 kg.

Constantin Hangaqu. 0 etap5 superioar5 in evolufia activiatii de cercetare gtiinfific5a fost aceea de infiinpre. a funcfionat sub denumirea de Institutul de CerceGri Zootehnice. de asemenea. a celui de-a1 doilea nucleu de cercetare gtiinfificgprin crearea Centrului de Studii Proiectki gi inv5pmint apicol a1Asociatiei Cresc5torilor de Albine. in anul 1957. s-a evidentiat prin infiinfarea. c5 pentru solufionarea marilor probleme apicole ce apaflineau contemporaneitilfiigi-a adus contribufia gi cercetarea gtiinfifici de specialitate care s-a desfigurat pe mai multe etape. Constantin Hristea (1 8 9 6 4 7). a fost orientat5 gi in direcfia prest5rii de activit5fi economice de producfie prin Combinatul apicol asigurindu-se astfel baza tehnico-material5 pentru dotarea gi aprovizionarea apicultorilor. Trebuie mentionat.(J. Institutul de Cercetare . a Institutului de Cercetilri Apicole din cadrul Asociatiei Cresciitorilor de Albine. a Stafiunii Centrale de CerceGri pentru Apiculturii gi Sericicultur-5~i organizarea.1949). de instruire ~i de propaganda apicolii. din anul 1947. gi numerogi specialiqti ~i oameni de ~tiinf5 au fost: Nicolae Nicolaescu (1 870cum 1946). etapi ce s-a caracterizat prin infiinfarea secfiei de apiculturi condus5 de Florin Begnescu la Institutul National Zootehnic care.1972). dup5 primul r5zboi mondial. precum gi mula all{ aidagi anonimi ai apiculturii de pe aceste meleaguri. Florin Begnescu (1 880. Etapa urmatoare. Grigore Giossan (1885. a Asociafiei Cresc5torilor de Albine . 1957-1974. Complexul apicol. Trecerea de la apicultura traditional5 la apicultura gtiintific5 fundamentat5 pe cunoagterea intim5 a vietii albinelor s-a datorat muncii neobosite a unor mari iubitori ai apiculturii din fara noastr5 la care gi-au adus aportul. unitifi ale Asociatiei Cresc5torilor de Albine.MANUAL UL A PICUL TORULUI anul 1957. activitilti ce se desfagoar5 gi in prezent.1988).889-195 I). condus de Nicolae Fotii.care. in anul 1974. au asigurat baza material5 necesar5 dotiirii stupinelor prin centrele de aprovizionare a apicultorilor din toate judefele f5rii gi au condus la promovarea progresului tehnic gi gtiinfific in apicultur5.-Veceslav Harnaj (1 917. pe liing5 activitatea de indrumare tehnicg. Dimitrie Stamatelache (1892-196 l). : cebapicultura a inregistrat o insemnat5 creqtere a efectiwlui f* l T I b e 16 .Dezvoltare pentru Agricultur5 gi filialele judetene. In prezent putem afirma c5 rezultatele obfinute de-a lungul anilor dovedesc c5 apicultura in tara noastri a fost o indeletnicire str5veche ~io ocupafieinfloritoare a locuitorilor care atestil continuitatea cregterii albinelor pe acest p5mint. in anul 1971. Nicolae Fotii (1910-1989). Anii 1930-1957.avind ca pregedinte pe Veceslav Harnaj .

rap@ (Brassica napus).albinele care populeazi teritoriul f&riinoastre fac parte din grupa raselor de albine europene din zona muntilor Carpati (Apis mellifera carpatica) care prezintii mai multe ecotipuri. tara noastri printre @rile cwa@culturii bine dezvoltat5. zburitoarea (Chamaenerion hyrsutum). fir2 efectuare de recensimint).000 familii in conditiile economiei de tip socialist. busuiocul de miri~te (Stachys annua) ~i busuioc (Ocimum basilicum).principalele plante melifere care asiguri realizarea produc{iilor de miere sunt: padurile de salcim (Robinia pseudoacacia). Efectivul familiilor de albine. mugtar (Sinapis sp. rezultatele activitatilor de cercetare gtiinfificg gi de p r e g i t k ~ de apicultori.418. care la inceputul anului 1989 a ajuns la peste 1. culturile de floarea soarelui (Helianthus annuus).O tone miere (dupi Anuarul statistic a1 Rominiei . ajungindu-se ca la inceputul anului 1998 efectivul familiilor de albine pe far5 s i fie de 626. . in prezent. Prin modificarea structurilor economice gi a posibilititilor de realizare de profituri corespunzitoare noilor principii economice gi in sectorul privat s-au inregistrat numeroase cazuri de renunfare la practicarea stupiritului. corepunzitoare zonelor bioapicole respective: Cimpia Dunirii ~i Dobrogea. Podigul Transilvaniei ~i zona versanfilor MuntilorCarpafi. propolis gi venin de albine. Podiqul Moldovei. lucermi (Medicago sativa). 'L . trebuie sB menfionim urmitoarele: . Iipti~or matci. precum gi a unitifilor de conditionare gi prelucrare a cadrelor produselor. o scidere a efectivului familiilor de albine in toate judetele tirii. fapt care a determinat.. polen. precum ~i cel cooperatist) s-a dezorganizat fapt care a determinat desfiinprea a numeroase stupine apaqinind acestor trei importante sectoare de activitate. cantitatea de miere realizati gi diversificarea largi a produselor apicole prin realizarea unor insemnate cantitilti de ceari. partial forfatii. ~i in acest sector. de tei (Tilia sp.1998. apilarnil. ca urmare a reorganizirii vietii economice pe principiile economiei de piap.). sectorul apicol de stat (sectorul silvic gi a1 intreprinderilor agricole de stat. inzestrarea tehnicode material5 a stupinelor.).543. in ultimii ani. trifoi (Trifolium sp. molid (Picea excelsa).-* < 17 C .MANUAL UL APICUL TORULU l familiilor de albine. Cimpia de Vest. in ceea ce prive~te familiile de albine gi productia de miere realizati in p r a noastri in ultimii ani.). situeazi.000 familii cu o producfie de 10. precum gi numeroase specii de plante din flora spontani din care menfionim: zmeurul (Rubus idaeus).

C.yi S. dup5 cel de-al doilea riizboi mondial.C. care preia produsele apicole realizate de produciitori in stupinele proprii qi asigurii aprovizionarea cresciitorilor de albine cu utilaje. instalatii ~i materiale apicole realizate de S. APICOLA S. .MANUALUL APICULTORULUI Un rol insemnat in dezvoltarea apiculturii fiirii I-a avut qi iI are ~i in prezent Asociafia Cresciitorilor de Albine din Romsnia care.A.C. s-a reorganizat intr-o structurg teritorialg modem5 cu 41 filiale judetene in care a fost cuprinsii marea majoritate a cresc5torilor de albine din intreaga targ. in cadrul fiecarei filiale judetene funcfioneazi3 cste o S. Complexul apicol S. Reorganizarea Asociatiei Cresciitorilor de Albine conform norrnelor ~i prevederilor programului de trecere la economia de piatii creazii condifii noi in scopul consolidiirii organizatiei qi dezvoltarea activitiifilor tehnice qi economice pentru stimularea apicultorilor ~i progresul apiculturii romine~ti. Institutul de Cercetare-Dezvoltare pentru Apiculturii S.R. .A. grupati in cercuri apicole comunale. orii~ene~ti municipale din care. peste 70 qi cercuri cu activitate economicii.L.

normal5.in care functiile de nutrifie. ap5rare ~i reproducfie au atiit nivel individual ciit ~i social.chitinos.aparitia populatiei mari de indivizi cu functii de intretinere . ~i a fost cel mai bine studiata. De retinut: nu matca. de prezenta a Sase picioare articulate qi cu aripi membranoase. Aparitia a dou5 caste la sexul femel (matca ~i lucritoarea) este expresia inaltei diviziuni a muncii atins5 de specie in indeplinirea funcfiilor sociale.lucritoarele. din toate rezultiind spectaculoase aspecte de comportament. intmciit lucr5toarea este individul majoritar in familie. Date fiind aceste perfecfiongri. ingrijirea in comun a urma~ilor. echivaliind prin functionalitate cu un organism. reproducZitor. familia Apidae. nervos. este noutatea In evolutie. Consecinfi a acestei vieti sociale . in concordan$ cu modul a alcituirii corpului lor natural de desfa~urare viefii lor este necesara cunoa~terea ~i a dezvolt8rii. ale sistemului enzimatic ~i hormonal. Ori de ciite ori matca ~i trintorele au particularitafi de morfologie ~i comportament ele vor-fimentionate. Albina face parte din una dintre cele mai avansate grupe de insecte . adunarea yi prelucrarea in comun a hranei.MANUALUL APICULTORULUZ leclia 3.Ordinul Hymenoptera (are doui perechi de aripi membranoase). a * . exceptionale performanfe ale organelor de simt. respirator. pentru a inv5ta corect posibilitafile de a ingriji ~i exploata albinele. la riindul lor compuse din mai tare multe segmente acoperite cu un inveli~ . muscular. genul Apis. Albinele gi lamilia de albine Albina este o insect5. in perfecfiunea ei . ci lucratoarea . ceea ce atrage cu sine diviziunea muncii.. torace qi abdomen. Pentru a infelege comportamentul ~i via@ albinei in stup. unica. concentrarea puterii reproducatoare a organismului la una singur5 din femele -matca ~i la ciitiva masculi . respiratie. La acest ordin apare viata social5 yi organizarea indivizilor in familie. excretor.aceasta este.cap.supraorganismw .triintorii yi reglarea in comun a cgldurii organismului social. familia albinei melifere este considerat5 In zoologie ca . totul cu remarcabile adaptiri ~i dezvoltiri in morfologie ale sistemului digestiv. majoritatea descrierilor sunt facute pe ea. specia mellifera pe care o ingrijim ~i in tara noastri. animal nevertebrat caracterizat de alcituirea corpului din trei pi$ principale . acumularea de rezerve de hrani.o minunati diversiune de la dezvoltarea reproductivi. a femelei.

6 mm. ingrijirea acordat5 de doici unei albine In primele zile de dezvoltare VBrsta zile ou 1 2 3 4 5 TOTAL Numar total de vizite in 24 h 854 92 1 834 1164 2084 2855 871 1 Vizite exclusiv pentru hranire numar total in 24 h timpul total (min) in 24 h 256 226 240 798 1296 2816 50 14 27 98 283 472 Aspectul puietului este foarte important pentru cel care ingrije~tealbinele. eclozioneaz5 tingra larv5. cdnd stupul poate fi deschis far5 riscuri. din ce in ce mai ample pin5 la a ocupa aproape toata suprafafa fagurelui. Orice &"R' ~neuloarea. in a treia zi de la depunerea in celul8. sunt vizibile (cu o lupii foarte puternic5) inceputuri de segmentare a corpului. ader5 la baza celulei. Albe.invers decit oul. capatul posterior . se observa in celule ou5le. in ou se formeaz5. Cap5tul anterior a1 oului. Datorit5 ingrijirii atente qi asidue acordate de catre albinele doici. rupdnd foitele embrionare. str5lucirea ~i forma larvelor trebuie sesizat5 yi cercetatg. larva c r e ~ t e timp de cinci zile in ritm accelerat (numai intr-a doua zi de viaf5 greutatea ei devine de Sase ori mai mare decdt in ziua precedents).4-1.MANUALUL APICULTORULUI De la ou la albina adult5 fncepBnd cu luna martie. pe fagurii din centrul stupului. curbate c5tre partea dorsal5. embrionul. str5lucitoare. polul oral sau cefalic este mai gros . masa corpului larvei ocupBnd toat5 celula. Ea seaman5 cu un viermi~oralb str5lucitor qi este curbat5 ventral . ou5le de albin5 sunt ca n i ~ t e bastona~e lungi de 1. marcate de 4 n5pBrliri succesive. Cresc5torul trebuie s5-gi obiqnuiasci% ochiul cu masa alb5 sidefie alc5tuit5 de totalitatea larvelor ~i ou5lor din fagure: ea caracterizeaza starea de sin5tate. in interiorul organismului larvei au loc profunde transform5ri ale ale acestora. in ziua a 6- . mai subfire. la citeva ore de la depunere.in acea parte se va dezvolta capul viitorului individ. mugurii pieselor bucale ~i ai picioarelor.polul caudal sau anal. in elipse cdt palma qi. pe m5sura trecerii zilelor. rotunjite la capete.

fie neciipiicit. torace gi abdomen. galben gi negru. nu inseamnil c5 puietul c5p5cit nu beneficiaza de ingrijire: prin ins5gi prezenp lor activg pe fagurii cu puiet. denumirile se refer5 la c5p5celul de cearg pe care albinele. ce acoperi fagurii. Spre deosebire deinveligul membranos. I 7 1 I I I i I Albina adulti Adultul sau insecta complet dezvoltati este albina alc5tuit5 din cap. r5cegte gi moare. corpul adultului este protejat de un invelig tare . in absenp albinelor acoperitoare. portocaliu.puiet in viirsti" . Chiar daca nu mai este hranit de c5tre albinele doici. Prenimfa ~iapoi nimfa sau pupa care ii ia locul sunt faze de dezvoltare ale albinei desemnate in vorbirea curent5 ca . albinele asigur5 temperatura optima dezvolt5rii acestuia. fie el cgpgcit. de culoare general2 bruna cu pete gi variante cuprinziind cenugiu. deci.larvele.. moale a1 stadiilor preadulte.cuticula chitinoas5.puiet nec5p5cit qi puiet cgp5cit.puietul tiin5rV. diferenfiate la riindul lor pentru nevoile practicii in lawe tinere gi lawe in viirsti (1-3 zile gi respectiv 3-6). Cea mai sigurii diferenfiere a puietului este aceea care se refer5 la aspectul s5u in stup . pe suprafala c5reia sunt inserafi numerogi peri. il pun peste coconul gata tesut de larva in ziua a 9-a. de forrne gi cu funcfii din cele mai variate.. cu ocazia cercetarii stupului.Durata stadiul~i~dk d ou la albina IucrZtoare q + @ . vor trebui c5utate anume. OU OU Ientru familiarizarea cu aspectul puietului pe fagure este necesar s5 se retina ciiteva din elementele ce pot caracteriza fiecare viirst5 gi care.spre deosebire de . puietul din celule.MANUAL UL A PICUL TORULUI a (a 9-a zi de la depunerea oului) larva intins5 incepe s5-gi teas5 coconul. de la mecanice piing la senzoriale. \ 1 ] AOUU--I Fig 7 . cu toate organele gi apenndele bine formate.

Alcitztir-ea corpulzli albinei lucritoare.cap. cu partea posterioar5 uqor concav5 . Capul.aripi.ocelii. iar pe partea anterioar5.antena. Relugnd cele descrise deja despre alcatuirea tipica a corpului insectei.stigma. in unghiul inferior a1 capului si in partea posterioarri se remarc5 piesele bucale: buza superioar5 ~i respectiv trompa. capul este turtit. 4 . I2 . 10 . Capul trgntorelui este mult mai mare qi . se afl5 inserate cele douri antene.picior 111. 6 . V5zut din profil. 2 . cu care vine in contact.mari. cam la centrul triunghiului. 3 .V ~ Z U ~ far5 - 22 . cele douri unghiuri laterale fiind cuprinse de cei doi ochi compu~i.aripile.atit cAt s5 se aveze pe suprafala anterioar5 a toracelui. 8 . v5zut din faf5. 9 . I1 . Pe partea dorsal5 a capului se afl2 trei ochi simpli . I . 4 G%pukmritciieste mai rotunjit decit a1 lucrgtoarei qi este mai lat in raport din cu propr&sa lungime.picior 11.glosd.tergit. iat5 cum arat5 albina: Fig. 5 .picior I.torace.trompa (limb2). 13 mandibuld.ac. la albina lucrritoare are aspect triunghiular.MANCIA L UL APICUL TORULUI Aceeaqi cuticul5 acoper5 picioarele ~i una 1nai subfire .8 . 7 .

000 omatidii. marginile sunt opace. 4 -para glosa. Antenele sunt fixate la bazi.Capul albinei lucriitoare: I . Articolul lung ce alcituie~te baza antenei se nume~te scapus yi adiposte~te organul lui Johnston. 10 .ligula. toate principalele organe de simt: pentru pentru gust . Pe zonele opace ale lentilelor se afli numero~i peri~ori ascufiti.postmentum. 3 . 6 . 9 . cu rol in echilibrul corpului. 8 .MANUAL UL A PICUL TORULUI Fig.9 . dar suprafefele centrale sunt transparente ~i fac funcfie de lentile. iar la trintore 7. 7 .000.galea. Fiecare din cei doi ochi compu~i consta din numeroase unitifi de bazZi numite omatidii: corespunzitor lor pe suprafafa acoperitii de cuticuli se observi fatete hexagonale. printr-o membrani.deschiderea occipitalii. 5 . ~i unele speciale 23 8 . pentru miros pentru modificari de temperaturi. denumiti soclu.000-5.stipes. la matcii 3.palp labial.000-4.conuri chimioreceptoare. intr-o mica excavalie in cuticula capului. Ochiul compus a1 lucritoarei cuprinde 3.palp maxilar. Pe flagel sunt ~i echilibrului.000. 2 .acesta alcgtuit din 10 articole (la matci ~i lucritoare) sau 1 1 (la trgntor). fn continuarea sa se afli pedicelul qi flagelul sau biciul .000-8.prementum.car-do Alcituirea ochilor ~i suprafafa lor mare dau posibilitate albinei s i vadi pe aproape 180'.

ace~tia ia sunt r e$ ndulare externe. ~ 2 n d devin doici. de aceea. gi din maxile .in condifii de necesitate. t . ele pot fi reactivate ~i deci s2 se dezvolte din nou . hrana destinat5 larvelor. 4 ! 1 I1 I 1 i 1 I I. ea detecteazii vibrafiile ~i reacfioneazi la ele. ~ a ~ s e c r e fmandibular2 constituie baza unor feromoni. amindoui. prezente in interiorul capului ~i vizibile numai cu o lup2 foarte putemic2 sau la microscop. este o mic2 pies2 mobili. la albinii mandibulele nu au dinti. paraglose. mentum. La matc2 trompa are numai 33-4 mm. deschiderea lor se afli pe mandibule. cu cardo. palpi labiali ~i limbi.tot ansamblul participind la sugerea nectarului din floare. Mandibula mstcii are un pinten foarte bine conturat. Numai lucr5toarele au asemenea glande. Mandibulele au.MANUALUL APICULTORULUI carbonic a aerului. s2 dizolve inveli~ul uleios a1 polenului. Foarte dezvoltate la matc2 $i la lucrgtoare. submentum. Glandele mandibulare se afl2 la baza capului. galea. cu stipes. Spre deosebire de alte insecte. iar la mascul sunt absente. ' 2A . Demn de retinut c i lungimea trompei este un element important in aprecierea capacitiifii productive a albinei yi de aceea este folosit2 frecvent in descrierile profesioniste. labium. Aceste glande secret2 l2pti$orul. Pentru orientarea intr-un text care face ape1 la cuno~tinfe anatomie. inrudite. ambele p8Gi de suspensie. Foarte mult regresate la albinele de 20-25 de zile. fn perioada de ingrijire a puietului glandele sunt dezvoltate la albinele lucritoare in v6rst2 de 5-1 0 zile. Despre asemenea vibrafii se spune c2 sunt . lorum. Piesele bucale: labrul sau buza superioar2 (anterioar2) inchide cavitatea bucalii anterior. proboscis. de aparatul bucal a1 albinei se compune din: labrum. terminat2 cu lingurifa. iar la albinele ce primesc nectarul . cite un van! ce permite scurgerea produselor elaborate de glandele mandibulare. La matc2 ele se afli in form2 de rudimente. care la rindul lui este compus din: maxile. Secretia lor permite albinelor lucrgtoare s2 inmoaie ~i s2 fr2minte ceara ~i p r o f i h l . probabil prin organele de pe picioare. fn principiu. in schimb. ele constau din douii tuburi foarte lungi purtind dea lungul lor glandule. trompa miisoar&5-7 mm. pereche. albinele nu pot rupe pielifa fructelor.la concentrarea acestuia prin expunerea lui in pelicule fine. Amintim ~i glandele cefalice. Mandibulele servesc la malaxarea cerii. mandibule. Cu totul altii hncrie are la matc5. lacinia ~i palpi maxilari. ansamblul pieselor bucale propriu-zise.. cu variafii la diferitele rase de albine. se afl8 in partea superioar2 a capului. eliberate de un anumit individ ~i care provoac& o a r e w 5 b g u f i c 2 la alt individ de aceea~i specie". Canalul colector de la fiecare se deschide la baza faringelui. Pe corpul albinei nu exist2 receptori pentru sunet. Glandele hipofaringiene (grevit numite ~i faringiene). Proboscisul sau trompa este alcatuit din dou2 piese de suspensie.sunete provenind din substrat". sunt extrem de mici la trintor.

b: I . ambele perechi sunt membranoase. Perechea anterioar2 (1-a) sunt mai mari decit cele posterioare.coxrj. 9 . studiul celulei cubitale-3 este deosebit de important in aprecierea pentru selecfie la albine. o particularitate a himenopterelor. tubulare. Picioarele albinei lucr5toare sunt una din cele mai interesante dintre adaptsrile insectei la modul de viap social. cele dou2 aripi sunt perfect independente una de aka.tibia. In afara zborului. Caracteristic pentru aripile albinei mai este gi sistemul de cirlige (prezente pe nervura costal2 a aripilor posterioare) ~i pliul aripilor anterioare. Aripile.meso. Fig.Picioarele albinei lucrrjtoare a. 2 .~i metatorace) care susfin cele dou5 perechi de aripi gi cele trei perechi de picioare.hamulus. celor trei segmente li se adaug5 ~i primul segment abdominal numit propodeum. Nervurile descriu anumite desene denumite celule.arolizrm.tars. iar in interior adipostesc puternica mas2 muscular2 care asigur5 zborul. prin care circul5 hemolimfi.MANUAL UL APICUL TORUL UI Toracele se compune din trei segmente (pro.pieptene de polen . 6 -perie de polen. cele dou5 aripi de pe o parte formind astfel un singur plan de batere a aerului.pieptene pentru antene. cu nervuri rigide. Cirligele (sau hamulii) se agar2 in timpul zborului in pliu. c: I -pinten. dintre acestea.8 .: I -femur. 7 .cogulef de polen. 3 . 2 .cogulet. 4 .I0 . 5 .

Perechea a treia are o alcituire mai complicati. Extremitatea sa are doui cirlige duble intre care se afli un fel de ventuzi cmpodiul sau pulvilul. al optulea. Rapostind accste inele. s i nu se confunde deci inelele cu segmentele abdominale! Ca ~i segmentele toracice. la viafa sociali de care am amintit mai sus. un sternit ~i doui pleure. cele trei perechi de picioare ale albinei au ~i conformatii caracteristice. dar are ~i posibilitatea de a se indepirta foarte mult de el. peria ~i pieptenul servesc la culegerea polenu1ui. care le deosebesc.acesta este co~uletul. ~i de contragere.pieptenul. la originea lor din segmentele abdominalc ale larvei. vizibile cu ochiul liber. Ciirligele inlcsnesc mersul pe suprafete rugoase. abdomenul albinei adulte consti . Prima pereche are o perie pentru curitirea antenei. acestea sunt inele vizibile.substantei la dintr-o masi de celule. Aceasti gland5 elibereazi un . se poate uSor localiza pe poqiunea T VII acoperiti de T VI glanda lui Nasonov.la partea terminal8 a tibiei . este sudat la torace. a1 nouilea s-a transformat are in plicile acului. iar pe bazitars . Cele vase inele abdominale sunt telescopate vi unite intre ele de o membran5 intcrsegtnentari. in interiorul celui de-a1 ~aptelea. folosit la descircarea incirciturii de polen sau de propolis. el este conformat anume ~i numai pentru mers. a unei scheme.peria. in mod normal acoperite de tergitul VI. tibia are o cavitate alungiti. rolul de a susfine aparatul vulnerant (acul). Tergitul fiecirui inel acoperi mult sternitul respectiv. In citirea unei p l a n ~ e anatomice.pe fata externi. propodeum. constiind din rinduri de peri aliniate.adaptaremorfofiziologici.mirosV. prin inchiderea articulafiei tibio-tarsiene se formeazi un inel .MANUAL UL A PICULTORUL UI In afari de dimensiuni. iar in centru are un pir mai scurt qi rigid. prin extensia abdomenului atunci cind albinele ventileazi a e ~ u la l . Trebuie remarcate: articulatia tibio-tarsian5 plat: vi care formeazi o pensi: pe fata interns ..antena trecuti prin el este periati qi curitati de orice impurit5ti care s-ar opri in periqorii ce o acoper5. al zecelea formeazi anusul. Anatomic vorbind deci. inconjurati de peri lungi. din I0 segmente: primul. Marc2nd tergitele de la T I la T VII. dup2 pctiol. ultimul articol tarsian este identic la toate cele trei perechi de picioare. Abdomenul este alcatuit din Sase inele la matci ~i lucritoare ~i din Sapte inele la trintor. fini. unnitoarele Sase sunt evidente. o substanti serve~te recunoa~tereaalbinelor ~i intri in alcituirea . iar pulvilul pe suprafete netedc. cele abdominale sunt fiecare alcatuite dintr-un tergit. in jusul ciruia se va forma gheniotocul de polen inghesuit de pensa tibio-tarsiani .. Perechea a doua are la partea inferioari a tibiei un spin. De aici rezulti o mare capacitate de distensie a abdomenului. trebuie s i amintim c i sunt numai Sase. respectiv ~ a p t edin cele 10 initiale.

Sec!iune longitud1nalC3prin corpul albinei lucrC3toare 1 .proventricul.palp labial.ganglionul Ill. 5 . 17 .aparatul vulnerant (acul). celulele secretii cearii lichidg eliberatii prin canale foarte fine. Cele patru perechi de glande sunt alciituite din numeroase celule. 10 .orif iciul glandei rnandibulare.MANUAL UL APICULTORULUI Fig.ovar. 19 . 17 .. 16 .glanda lui Dufour.lob optic.labrurn.gland& cerierg.scapus. 10 intestinul rnediu. 14 .orif iciu bucal. -a in tara noastrii selecria albinei se bazeazii nu numai pe c a r a c t e a e productive ale familiilor alese ci ~i pe triisituri de aspect exterior ale populatiil bnele de provenientii. 8 -rectum. VI. 22 . .propodeum. < $9 . 7 .rnu~chi zborului indirect al Pe partea intern8 a sternitelor IV.noturn 3. 20 . 3 . 18 . 21 . . 15 . 19 . 2 . 2 .scutellum cefalic. In afara acestei perioade.canalele salivare. Ceara eliberatii pe . Matca ~i trintorul nu au glande ceriere. 4 .intestin. 8 . V.creier. 9 .ochi sirnplu. 12 .glanda salivare toracica.oglinzile ceriere" de pe sternite se solidificii ce in contact cu aerul.gland& hipofaringiana.teaca acului.rezervorul glandei alcaline. 27 . 11 . 13 .glanda lui Nasonov. 25 . VII se aflii cite o pereche de glande ceriere. 14 -ganglion subesofagian.noturn I - 1 . in stare activii. 7 .furcula 1-11.tuburile Malpighi. 15 . 6 . 16 . 11 .gland& rnandibulars. 26 . 13 .lingurita.glanda alcalinh. 4 .scutellum 1. 23 . 6 .epifaringe. foarte dezvoltate in perioada de cl5dit intens a fagurilor. sub forma unor solzi~ori imprumut5 forma hexagonal2 a oglinzilor.sperrnateca. 5 . 9 -anus. 3 .mandibula.esofag. 24 . 18 .scut.oviductul. 11 . ele revin la forma de bazii.gland3 salivara cerebrala.g u ~ 312 .mugchiul dorso-ventral al aripiii.ganglionii 2-3-1-11.

.intestinul posterior este subdivizat in intestinul subtire qi punga rectal. pe care le descriem pe scurt: Sistemul digestiv. mai neted5 ca aspect. zaharuri simple vi complexe ~i acizi organici qi alimente plastice (polenul.care ii furnizeaza in plus amino-acizi liberi. enzimele degradeaz5 proteinele. situarea lui in organismul albinei ~i alciituirea este urm5toarea: .MANUAL UL APICUL TORUL UI Anatomia intern5 a albinei este structurat5 pe sisteme de organe. in spefa urafi. . Se pare cii au rostul de a capta apa din catabolitii evacuati deja de tuburile lui Malpighi sau de a secreta o substanfii ce impiedica putrefacfia masei acumulate in punga rectal5 in special pe timpul iernii. de pe punga rectali. esofagul . poqiunea de tub digestiv care gizduie~tedigestia diferitelor alimente ale albinei . care i ~ elimin5 produsele intr-un canal colector i unic. Evidente. Prin peretele celei de-a doua poqiuni. intrucit enzimele care le ataci nu pot acfiona una in prezenfa celorlalte. Nectarul qi polenul nu sunt digerate concomitent.polen vi nectar. produsele degradate traverseaz5 p8nii in cavitatea general5 a corpului unde sunt antrenate in hemolimf5. celulozii. uneori inlocuitori de polen) . proteine. aceasta din urmi deschis5 la exterior prin anus. glucidele gi lipidele.care ii furnizeazi apii. consumul anual al familiei este de vi de circa 30-50 kg polen. Tot anexe ale tubului digestiv sunt considerate ~i tuburile lui Malpighi sau tuburile urinifere (circa 200 la numir). AtBt nectarul cBt ~i polenul sunt retinute in buzunarele existente la nivelul proventriculului. amidon. Rolul lor este acela de a elimina deveurile organice. s5ruri minerale. cu deschidere la nivelul mentumului. in total.intestinul mediu. administrat de apicultor) .intestinul anterior. Hrana albinei adulte const5 din alimente energetice (nectar ~i manii. in prima sa poqiune. de enzime care permit digerarea unor zaharuri complere: 28 .un canal a c5rui dilatare este guva ~i proventriculul . in care se distinge faringele (cibarium) o adev5rat5 pomp5 de nectar. foarte sinuoasii. Sistemul digestiv cuprinde citeva glande: dou5 glande salivare cefalice ~i doua glande salivare toracice. uneori zahir.cu rol de supap5 intre intestinul anterior ~i cel mediu vi a c5rui deschidere triazii gr5uncioarele de polen din nectar. dar cu un rol vi o functiune inci imperfect cunoscute sunt ~i cele vase glande rectale. firi~oare sinuoase care se deschid la nivelul unirii intestinului mediu cu cel posterior. .

trehaloz5. Sunt dispugi astfel: in cap . . ant&ior gi 2 abdominali laterali). helicoidale in interior.MANUAL UL A PICUL TORULUI zaharoz5. 2 ventrali Iatemk 2 dorsali laterali gi 1 scutelar). Stigmele abdominale se deschid intr-o camerii numit5 atrium. Dupii cum rezervele alimentare ale familiei sunt depuse in faguri. Corpul gras conline rezervele de glicogen. Traheele sunt foarte ramificate. fn afar3 de hnclia lor respiratorie. in torace . la hncfionarea mugchilor qi la alcituirea rezervelor grase. cele proprii individului sunt acumulate in corpul gras . permiiind alimentarea direct5 cu oxigen a celulelor $i evacuarea gazului carbonic. dilatafii ale traheelor primare. In corpul albinei exists o serie de saci nepereche sau perechi. Imensul consum de energie. Prima pereche se deschide intr-o mica excavafie in depresiunea mesotoracelui. denumite tenidii (acestea mentin in permanenp traheea deschisi). gr5sime gi proteine ale albinei: ele pot fi foarte mari in timpul iernii p h i i spre prim5varii cind se epuizeazii. etc. melezitozii. sacii de aer au darul de a face corpul albinei mai ugor. deasupra diafragmei. piing ce in final traheolele se deschid in celule. Sistemul respirator este alciituit din tuburi traheene sau trahei gi saci aerieni. nu este capabilii s5 digere lactoza. Er5 ca inveligul gr5uncioarelor s i fie spart ci prin penetrarea acestuia. nefuncfional5. Stigmele toracice se deschid direct la exterior. Traheele se divizeazii in tuburi cu diametrul din ce in ce mai mic.intins in principal ca o ciptugealii. chitinizatii. hrana proteicii (polenul) este indispensabilii tinerelor albine doici pentru alimentarea larvelor gi a miitcii. 1 ventral posterior.in urma perioadelor lipsite de cules. Stigmele sunt in numiir de 10 perechi: douii perechi toracice gi opt perechi abdominale. Dacii hrana glucidicii servegte la producerea ciildurii.7 saci (1 toracic ventral anterior. aportul mare de oxigen $d&&<pres@ke % -q . imediat sub inveligul chitinos dorsal. polenul se transform5 practic in alt produs . prin simpla depozitare in fagure. sub acfiunea enzimelor gi a unor microorganisme. iar in abdomen . in mare miisurii ele sunt epuizate gi in sezonul activ . maltozii. Vase pe inelele urmiitoare ~i una pe al 8-lea.. cu intarituri de chitin.p3stura. din cuticulii fins. Orificiile care asigurii piitrunderea aerului oxigenat gi expulzarea aerului incircat cu bioxid de carbon se numesc stigme. amidonul (decit in granule foarte fine) gi nici dextrine. Polenul este consumat prin digestie in gug5 gi intestin.cinci saci (1 cefalic. mascatii de un lob al protergitului (in aceastii excavafie se ad5postesc acarienii Acarapis woodi). 2 cefalici superiori gi 2 mandibulari). Traheele sunt tuburi rigide. dintre care una pe propodeum. De fapt. sau pe vreme rea care reline albinele de la cules.3 saci (1 abdominal super.

in mi~c5ri helicoidale-mi~cirile ce produc deplasarea propriu-zis5 a insectei. dar datoritl multiplelor sale functii.) au propria lor musculatur5. care permit transformarea miycirilor verticale ale aripilor. Circulatia din ca atare se realizcaz2 prin inilni $i aort5. printr-o actiune transversali. ale fie prin intermediul unor tendoane.care. $i anunie dinspre partea posterioari citre cea antcrioari. Aproape tofi mu~chii sunt striati! cu excepfia muychilor direcfi ai zborului. Funcfia sa este de a transporta substantele nutritive citre organele efcctoare ~i dc a cvacua de~eurile organism. de Fns5yi aceste glande protoracice . cu funcfii diverse . combinat5 cu cea a hormonului ngpirlirii. de unde se continui cu o circulatie lacunari (prin cavitatea corpului). prezente la larve. pe care ulterior le elibereaz5 in hemolimG. produsul corpora allata este desemnat curent c d m 8 $ y v c n i l . care alcituiesc un tub relativ continuu.acfiune uneori sinergici. ~i mu~chii indirecli. secret2 mai mulfi hormoni. Sistemul muscular este foarte dezvoltat. care elibereazg hormoni ce activeazi glandele endocrine. Organele interne (sistemul digestiv.MANUAL UL APICUL TORUL UI zborul. El se compune din inimi. yi cele dou5 perechi de glande retrocerebrale: a) corpora cardiaca . localizate in creier. alteori antagonic5. una gonadotropa (contratea5 dezvoltarea organelor sexuale ~i a comportamentului sexual) ~i una m e t a b 3(controleaz5 metabolismul respirator ~i in general procesul nutritiei qi vitelo e a). Sistemul neuro-endocrin este alcituit din celule neurosecretoare izolate. secrefia lor este ecdisonul sau hormonul n5pArlirii (chimic. al c5rei rol nu este incg cunoscut. Cu un termen generic. Majoritatea mu~chilorsunt legafi de producerea unor mi~c5ri corpului ~i sunt legafi de chitina scheletului fie direct. dispar la inceputul feserii coconului: sunt situate difuz in apropierea tubului digestiv in protorace yi mesotorace. aorta ~i lacune de heniolirnfa. este susfinut foarte bine de reteaua minufioas5 de trahei ~i de saci traheeni.situate in apropierea aortei. cu concursul activ al celor doua diafragme: ventral5 ~i dorsali. primesc yi stocheaz5 secretiile cerebrale. Musculatura aripilor este cea mai important5 qi mai impresionant5: mu~chi directi ai zborului. in functie de stadiul de dezvoltare atins). pin2 la cap. mentine insecta in stare de larva . foarte puternici. inima organele genitale etc.vecine cu precedentele. in partea dorsali. au ~i ele o secretie proprie. un sterol). yi b) corpora allata . produc bitiile verticale ale aripilor (circa 190 bitii pe secundg). Sistemul circulator este foarte simplificat la albini.una juvenilizant5 (actiunea lor. in afar5 de mentinerea 30 .

scalariform" . mas5 de fibre nervoase venind de la -are rolul de a coordona impresiile vizuale provenind de la oceli ochii compu~i) ~i ochii compu~i: deutocerebrum (alcBtuit din doi lobi. anterior . Ansamblul motor cuprinde citeva pl5cup de chitin& ale c5ror mi~cBri fac sB avanseze acul ~i sB se descarce rezervorul de venin.MANUAL UL A PICUL TORULUI stBrii larvare. Sistemul nervos este.. foarte mari). Ansamblul glandular consti din douB glande glanda acid5 (dou8 tuburi subtiri care se unesc inainte de a se deschide intr-un rezervor mare de venin) ~i glanda alcalinB sau lubrefianti. L QC1. ganglionar ~i scalariform. Lanfeta ~i Fig. - 31 e . Prin deschiderea alcBtuit5 de ganglionul subesofagian unit pe lateral cu lobii anteriori trec esofagul ~i porfiunea terminal2 a aortei. Creierul este alcBtuit din 4 porfiuni principale. de curind.dB na~tere doi la unui nerv frontal ~i unui nervi antenari.ca o scar2). tofi pereche ~i unifi intre ei printr-un cordon dublu (sistem . ca la toate insectele. ansamblul motor ~i ansa~nblul vulncrant.o pies5 rigid5 $i goal5 la interior. tritocerebrum (dB na~tere new recurent care urm5re~tetraseul esofagului) ~i ganglionul subesofagian. lanful nervos cuprinde doi ganglioni toracici ~i cinci ganglioni abdominali. s-a propus. aviind pe fa@ inferioar5 douB SanFri in care alunec5 stiletii. din canalu provocatB de lanfet5. o denumire mai cuprinz5toare de hormon morfogenetic. Stiletii sunt terminati cu n i ~ t e creste. Acul este format din prelungirea lantetei . denumite protocerebrum (prelungit lateral prin cei doi lobi optici. In continuarea ganglionului subesofagian. Ansamblul vulnerant sau acul propriu-zis este a t a ~ a tansamblului motor printr-o pereche de brate curbate chitinoase.Modul corect de stilefii alcBtuiesc impreun5 un canal prin care se scoatere a acultri albinei scurge veninul. sunt striibgtuti de canal veninul este dirijat. la albinclc lucr5toare cuprinde: ansamblul glandular. Aparatul vulnerant sau acul. fGr5 a goli pungo cu venin ca un harpon. terminat5 ascutit. 12 .

testiolele se deschid in canalul deferent care. se matureaz5 ~i se transform5 in natozoizii ating maturitatea qi odat5 cu ei qi trintorii in jurul ' va t ~ d % i2 . Fiecare detaliu este necesar a fi indeaproape urm5rit pe scheme ~i pe viu. un oviduct median ~i cavitatea vaginala.burscle copulatoare. Dupi imperechere. cd apul ancorat in peretele veziculelor. care evolueaz5 piinii la ou. De fiecare parte a deschiderii vaginului se afl5 alte doui cavitiii . Glandele acestea se continua in canalul ejaculator. Cele dou5 oviducte laterale se contopesc formind oviductul median. Spermateca este o sfer2 in care se imagazineazii spermatozoizii depu~i de triintori in cursul imperecherii. ovarele se dezvolt5 foarte mult. SpermSt$Uiiemigreazg prin canalul deferent. Cavitatea vaginal2 este separati de camera acului printr-un pliu circular. Cele dou5 testicule sunt situate la partea superioarg a abdomenului. la riindul s5u. acesta formeazi cavitateavaginalg. In general este situat in dreptul segmentelor abdominale 6-7.MANUAL UL A PICUL TORULUI Aparatul reproducGtor. se deschide in vezicula seminal%. al cirei rol este de a activa spermatozoizii aflafi in repaus in spermatecii. 2 canale deferente. din care se dezvoltii ovulele. sgPb %I 7y + . Tuburile ovariene sau ovariolele sunt capabile s5 elaboreze celule germinative. se aglomereazi in veziculele seminale unde.- 32 . Peretele sperniatecii este acoperit de o refea foarte dens5 de traheole. 2 glande mucoase. Ca aspect bulbul penisului este musculos qi globulos. Fiecare ovar este alctuit din circa150-180 tuburi ovariene sau ovariole. La baza testiculului. I "4!. Anatomia aparatului reproduc5tor al m5tcii este foarte interesanti pentru cei care doresc a practica ins2minfSri instrumentale. de form5 aproximativ triunghiular5. cu glanda in Y ~i organe de acuplare .aparatul genital a1 m5tcii const5 din patru p5qi principale: organe generatoare . care se termini in bulbul penisului. organe conductoare . Cele dou5 vezicule se deschid la baza a c2te unei glande mucoase. masculii au testiculele nefuncfionale ~i de dimensiuni mici. Sunt alc5tuite din fascicule de tuburi seminifere (circa 270 in fiecare testicul). La ecloziune.spermateca. la albine se prezinti astfel: .camera acului sau bursa copulatrix. separat5indou5de un pliumucosaflat chiarsuborificiul canalului spermatecii. Pe ea se afl5 glanda in Y.aparatul genital al trintorului cuprinde: 2 testicule. deschiziindu-se intr-un oviduct lateral. . canalul ejaculator ~i bulbul cu lob penat. Peretii veziculei elaboreaz5 lichidul seminal care are rolul de a hr%ni~i intrefine spermatozoizii.dou5 oviducte laterale. 2 vezicule seminale. . Dilatindu-se.dou5 ovare. organe anexe .

cu mult2 sdrguint5 evapor5 qi imbogiifevte nectarul depozitat in celule transformindu-1 in miere. botci de r.genunchiiV dep5rtafi ai celor dou5 picioare anterioare.41 mm. reg&miliei in perioada roirii sau in afara acesteia. dezvoltindu-i-se glandele ceriere. Se face deosebire intre botci de inlocuire linivtiti a mitcii. iar atunci cind atinge virsta de circa 5-6 zile. pe care ii fr5mint5 cu mandibulele yi cu picioarele vi ii folosevte la cladirea fagurelui. La fagurii albinei romiine~ti. cei vase pereti ai celulelor.prezenta ~i amplasarea lor pe fagure putind indica oricidd .siRc$ botci de salvare . albinele i$i folosesc ca pe un yubler deschiderea dintre .de stup": cu capul. dup5 2 zile intr5 in activitatea propriu-zis5: ingrijevte larve in virst5. Fagurele se compune dintr-o constructie de cear5 vertical5 in care sunt sapate de o parte vi de alta piramide cu virful spre centru ~i cu baze hexagonale. Pe conturul hexagonal a1 bazei piramidei se inalp. ea se mivc5 timid pe fagure.p5stura. in zone de tranzitie. pregitind viitoarea rezerv5 de proteine a familiei .aceastil deschidere vi diametrul celulelor de lucr5toare. incepe s5 hrBneasc5 larve tinere $sau s5 intre temporar in suita mgtcii (aceasta este un grup de 5-10 albine.MANUALUL APZCUL TORULUZ Diviziunea muncii in familia de albine Dup5 ce p5r5sevte celula in care s-a dezvoltat. inclinati oblic f a p de vertical5 dar perpendicular pe muchiile piramidei. care inconjoari matca in deplasarea ei pe faguri. in ava fel dispuse incit cele trei fete de piramid5 alc5tuind baza unei celule sunt. cur5tind-o. fiecare din ele vi o fat5 in baza alteia (in total trei) celule de pe partea opus5 a fagurelui. Dup5 ce se usuc5 qi i ~ i curGt5 trupul cu ajutorul picioarelor. paralele cu acesta. vi altele. in afara celulelor de lucr5toare mai exist5 celule de trintori.. tin5ra albin5 este uSor de recunoscut: inc5 umed5. cur8t5 vi lustruie~te propolis celule din cu care au eclozionat surori de-ale ei.excrescente vizibile ale fagurelui. precum qi celule de matc5 . care ii dau un aspect caracteristic. orientate geotrop pozitiv vi deschise la partea inferioar5 (botcile). intr5 in via@ stupului: are contacte de hran$ comunic5ri prin antene cu alte albine. in componenp grupului intri mereu alte albine capabile s5 o hriineasca). incit crescuti @ F Imie?kt%au % 33 %* . indeas5 in celulele de la periferia cuibului de puiet ghemotoacele de polen desc5rcate de culeg5toare.. secret5 ceara sub form5 de solzivori de form5 hexagonali. iar distantele care ii despart sunt totdeauna astfel. Diametrul celulelor de lucr5toare este constant. in sezon de cules. cind glandele hipofaringiene s-au dezvoltat. Dup5 un timp petrecut astfel ca doic5. uniform: la ridicarea peretilor. albina este angrenatil in alte activitilti. hr5nind-o. ntre ei. tot . Fagurii sunt construifi darale. mai mari. denumite chiar celule de tranzifie. yi cu peri~oriide pe suprafafa corpului argintii. este de 5.

sau intre ramele din corpul inferior qi cele din corpul de deasupra. Toate activitiitile descrise. in restul stupului. iar in apicultura modern8 i este considerat drept descoperirea cu cele mai ample implicatii. apicultorul va aprecia rostul orientHrii qi o va favoriza . clei de pe pomi ~i diverse alte materiale uneori din cele mai nea~teptate. albina pleaci. la stiinga .prin culorile in care iyi vopseqte stupii.memoreaz8 culoare. in general. albina i ~ comunici descoperirea celorlalte albine i Comportamentul acesta de comunicare este ~i el unul din albinei qi fiind spectaculos este cunoscut chiar in lumea intoarsi la stup descrie pe de . Era a pirasi fagurii. prin inventarea unor repere utile albinelor qi in acelaqi timp plicute ochiului. Cerceta~a de un cerc de recrute figuri geometrice circulare dans circular 34 . fie el de intretinere sau de Dar recolta. Aceasti oriinduial8. ea culege nectar sau polen. impreun5 cu prezenfa in stup a substantelor bacteriostatice originare din propolis. prin pistrarea ordinii in amplasarea stupilor pe vatri. mani. api. fntr-un zbor. situatie. Spatiul pentru albine este considerat drept cheie a i a ~ e z i r iqi alcituirii intregului cuib al albinelor melifere. coboar8. Pe o raz5 de maximum 3-5 krn. se ridici. Este o interesanta form3 de pistrare a asepsiei cuibului. sau intre rama m i r g i n a ~ qi diafragmi. iar daci culege polen ea acumuleazi pe picioarele dinapoi douH ghemotoace simetrice cu diametrul de circa 3-4 mm. este respectat cu strictefe. care ciintiresc circa 4-8 mg. Cu fata catre stup albina planeazi. se extinde la cam 1 km. adici circa 8 mm. se departeazi ~i se apropie din nou. spatiul necesar circulatiei albinelor intr-un dublu strat. Primul pas spre emancipare in c5mp este zborul de orientare. daci deci este cerceta~a. Albina devine culegitoare ~ 2 n d incepe activitatea din afara stupului. Din cunoaqterea prin proprie experienp a dezavantajului riticirii albinelor. albina le desfiqoar3 in stup. uneori chiar mai mari. fir5 a veni in contact cu lumea din afar5. precum qi alte trisHturi de comportament individual ~i social permit existents unui spatiu izolat pentru creqterea puietului ~i pentru acumularea rezervelor de hrani curate.. Dac5 se intiimp13 ca ea sB fie printre primele care descoperi sursa de hranH. se deplaseazi la dreapta. oriunde apare un go1 mai larg deciit acesta albinele il blocheazH cu construcfie de cearH: fie c i este vorba de intervalul dintre rama de lemn a fagurelui qi peretele stupului. repere optice dupH care va putea recunoaqte stupul pe care il pir5seqte. culegitoarea i ~ umple guqa cu p6n8 i la 40 mg de nectar.dansuriV. cu consecinte remarcabile in standardizarea stupului qi in sporirea eficientei muncii omului. culesul. fie c i este vorba de distanta dintre speteza superioara a ramei qi podiqorul de deasupra. Cunoscind tinta zborului siu de intoarcere.MANUALUL APICULTORULUI cu puiet in curs de dezvoltare au loc strict cele doui straturi de albine acoperitoare de pe cele doui fete de faguri vecini.

13 ..cu excepfia celor care. au guqa plin5. in v i a p albinei mai exist5 ~i posibilitatea altor atributii . agitinduvi abdomenul la stinga qi la dreapta. in form2 de 8 . folosit5 in tot locul qi in orice moment al anului.MANUAL UL A PICUL TORULUI . Completat de o component5 odorifera qi alta auditiv8. prin omoriifi in interiorul stupului dar prea voluminoqi 35 .acelea de paznic. substant5 plastic5 qi de ap8rare a familiei.pentru a indica surse aflate la mai mult de 100 m.amestec de clei de pe pom ~i cear5. atac5 ~i infeap5. agitind aerul qi creiind curenfii atiit de necesari desE~ur5rii in bune conditii a viefii in stup. atac5 d5un2torii ce incearc5. Albina paznic patruleaz2 in dreptul urdiniqului. pitrunderi in stup. cu frecvenp mai mare sau mai mica in funcfie de abundenfa nectarului la sursa descris5. de asemenea. in caz c5 exist5 cr5p5turi in perefii stupului sau dac5 urdiniqul este prea larg deschis albinele .Grqfic de activitate zilnicii a albinei lucriitoare Sanitarele.fie o hoap p5truns5 in stup qi omorit5 prin lawe moarte. Albinele cur5titoare indep5rteaz5 de pe fundul stupului resturile de r5zBtut-5 de faguri cgzute. Tot ele sunt acelea care pot imobiliza. de sanitar. in toi de cules. de curiititoare. care pot constitui cuib pentru numeroqi d5un2tori. dansul albinei este in lumea animalelor cea mai evoluat8 modalitate de comunicare inainte de graiul omenesc. Unghiul dintre diametrul parcurs al dansului balansat qi verticala fagurelui este egal cu unghiul avind ca laturi dreapta care uneqte stupul cu sursa gi o alta care uneqte stupul cu soarele in momentul respectiv. Albinele ventilatoare pot fi v5zute pe vreme foarte c2lduroas5 la urdiniq. infep5tura cu venin a albinei este mortal5 pentru orice albin2 strain5 care intentioneaz2 s5 p5trund5 in stup .paznic7' blocheaz5 totul cu propolis . pot fi urm5rite c5rind .singure sau intov5r2qite . de ventilatoare.pentru a indica surse aflate la maximum 100 m de stup qi semicirculare dans balansat. Fig. b2t8nd din aripi intocmai unor minuscule ventilatoare. sau albinele cur2fitoare.

Trebuie retinut c5 numgrul culeg5toarelor in familie sporeyte nu direct propor$onal cu marimea populafiei totale.din noiembrie piin5 in februarie. s5 redevin5 cereas2 degi estc foarte in vArst5. care soliciti printre altele spatiu suplimentar pentru depozitare. se prea poate ca o albin2 s2 nici n l aiba ocazia s5 cl5deasc5 faguri de-a lungul celor 35 de zile ciit este media de via$ in sezonul activ. de albinele de var5. In functie de anotimp. Concluzia se impune de la sine. eliberat S. se acumuleaz2 mierea pentru iarna. albina are nevoie de: -&I. dup5 amploarea cuibului ~i a rezervelor de hran5. Astfel. se cresc ultimele generafii de albine. din 20 mii .2 rnii sunt culeggtoare. din 30 rnii . in timp ce o alta. albina are nevoie de oxigen pentru asigurarea .: ca orice insect5. . din 40 mii .20 mii.5 mii. albina II indepline~te mai degrab5 pe m5sura nevoilor ce apar in familie decit pe masun avanskii ei in vbrstB. dac5 apare spontan un cules intens. Uneori apicultorul Er5 experient5 intrefine pe vatr2 mai multe familii de puteri modeste deciit mai putine dar foarte puternice. ciclul vietii sociale a albinelor revine la punctul de plecare gi continu5.10 mii.30 mii. $&mintim in acest moment c5 pentru intrefinere gi dezvoltare. Spre sfir~itulsezonului activ (c5tre sfiir~itulverii) culesurile devin mai sarace. pentru supra~i&~ire$_organismului familiei. Indiferent de viirsta. in aceste conditii. vara calendaristic5 este pentru albine o permanent2 toamn5: toate activitafile familiei se concentreaz5 asupra procur5rii de rezerve de hran5 gi acumularea lor in faguri. qi o perioad5 de relativ5 inactivitate .care lipsesc in timpul zilei dar a1 c5rot num5r se presupune doar. in aprecierea puterii la un moment dat a familiei sau a roiului se face distinctie intre albin5 acoperitoare gi albin5 culeg5toare: totalitatea lucr5toarelor din stup. . Viata familiei de albine Familia de albine petrece un sezon activ . cele care vor ierna.MANUAL UL APICUL TORULUI Diferitele activitgfi nu se succed intr-o ordine ireversibil5. cregterea de puiet regreseaz5. Viap acestor albine de iarn5 va fi lung4 de 4-5 luni. Este bine ca la eclozionarea lor rezervele ~i toat5 preggtirea spatiului pentru iernare s5 fi fost terminate de generatiile precedente. Se remarc2 in comportamentul de cules a1 familiilor o accentuare a preferinfei pentru nectar in defavoarea polenului. in sfiirgit. iar din 50 rnii . care alcatuiesc forfota permanent5 de pe suprafap faguriloi gi respectiv totalitatea albinelor de ciimp .in @ranoastri din martie pin5 in octombrie. ci mult mai rapid: din 10 rnii de albine (adic5 1 kg) in stup .* iar din procesele de arderi remlti bioxid de carbon.

. in stup ea trebuie s i fie de 35°C: circulatia aerului servegte gi pentru mentinerea temperaturii constante. fructozii.fructe coapte qi rupte. il depoziteazii direct sau prin transferuri (intermediate de albine din stup) in celulele fagurilor gi a1 celor de stup care il . zahiir alimentar sau industrial etc. siropuri. in sezonul de cregtere cuibul albinelor are nevoie de o umiditate relativg de 75-80%. albinele le dilueazi cu apii pentru a le fluidifica.in adiipiitoare. zaharuri mai complexe. precum gi la suprafafa celulelor cu puiet. biilti. inhibine.v&nturi" gi il deshidrateazii printr-un proces ingenios de celule. de tipul zaharozei. Pentru a consuma toate aceste zaharuri. prelucriirii nectarului gi evaporiirii apei din el de ciitre albine.MANUALUL APICULTORULUI prin respiratie in atmosfera din stup. ea este absolut necesarii dezvolt5rii puietului. in rest. . aminoacizi din polen gi HMF-ul prezent in ea.. Debitul. pe misura volumului stupului. acumuliiri de ploaie sau le poate fi oferiti de om . se realizeazii prin ventilare. previn stagnarea umiditiifii qi implicit dezvoltarea unor mucegaiuri diunitoare. vitamine. de insiiqi constructia gi starea stupului. Schimburile de gaze ale familiei variazi volumetric gi calitativ in functie de anotimp qi de amploarea activitiitii din stup. precum ~i de interventiile apicultorului. fiind preferate cele cu confinut ridicat de glucoz5. il insiimlnteazii cu cantititi minore de favorizeazii invertirea zaharurilor gi respectiv frlneazii pdni in momenttul clnd mierea este . in rame. la rlndul siiu depinde de conditiile atmosferice. ugor asimilabile in organism. rouii. pe miisura aglomerafiei gi pe miisura debitului de aer ce piitrunde in stup prin urdinig. care sunt gi ele consumate de albine dar utilizarea lor presupune scindarea in zaharuri mai simple. printre miile de corpuri ce se m i ~ c pe faguri. Albinele igi procurii apa din rluri. Rezervele de hranii pentru iarnii ~i pentru perioadele lipsite de cules constau in miere . daci? nu sunt in form5 lichidii.coaptH" sau 37 . Mierea este remltatul muncii intense a lucriitoarelor culegiitoare care aduc nectarul in gugii (pe parcursul drumului il supun unei predigestii). diastaze.apa': aceiagi curenti de aer asigurii qi circularea in stup a umiditiitii existente.. Biit5i de aripi cu mare frecvenF orientate unitar produc curentii de aer necesari. indiferent de temperatura mediului ambiant. zaharuri simple.hrani exclusiv glucidicii daci nu punem la socoteali cantitifile minore de microelemente. in sezon. Circularea aerului in stup.glucide: majoritatea hranei albinei constii din substante dulci. Hrana dulce primarii a albinelor este nectarul florilor gi mana (substante dulci eliberate de purici qi piiduchi testogi de plante). iar in cazuri de inchidere forptii a stupului. albinele cerceteazii orice fel de surse de glucide . astfel i incdt sii ajungii la fiecare din acestea. ca gi temperatura de 35"C. Indiferent de condifiile exterioare.

in funcfie de temperatura exterioari.proteine: hrana albinei cuprinde qi polen. in cursul ierngrii au loc mai mu1 sau m6i utilrfrecvent salturi de inc5lzire. . man5 qi polen.mierea. prin consum de miere ea este redresat5 . cu atiit mai sciizutii este cantitatea de hran5 glucidic e&a@ mai mari sunt ~ansele supraviepire. ea este chiar de numai 10°C.MANUALUL APICULTORULUI 16-20% apii (in functie de zona climatici. cu un cip5cel fin ( cearii. . ultima generatie de puiet a anului se contureazii viitorul spafiu de iernare Temperatura scade de la 35°C la maximum 25°C. se inciilzegte tremurfnd.are loc UI "salt de incilzire".. confinutul gr5unciorului ( polen furnizeazI albinei hranii proteica. Cu rezerve de hran de . de rasa de albine de anotimp). Populati. de vfnt. schimbiiri de temperaturii).lipide: furnizate tot de polen.Sectiune prin ghemul de iernare a1 albinelor in prima ~i a doua faza' a ierna'rii qi temperaturile din ghem in cursul iernii Organismul albinelor care vor ierna acumuleazi o rezervi de albuminc proprie. nivelul p8n5 la care c r e ~ t e temperatura este misurat 1. Cre~tere puietului depinde total de prezenp. In momentul c8nd in . de protectia fat de inteppew gi de conditia insigi a familiei. . de abundenta gi de ~alitatea polenului. la periferia familiei str8ns8 in ghem.coajii" temperatura scade sub 10°C (cell cinci articole terminale ale antenelor lucriitoarelor au pe ele organe sensibile 1. precum 1 vitamine qi uleiuri esenfialece se transmit hranei finale a familiei . Fig. Cu ciit ghemul de iernare se apropi rn&ul( f b f&a sfericii.microelemente: furnizate de nectar. la sf8rgit ele acoperii celulele care confin miere. in final. in corpul gras. aminoacizii necesari dezvoltiirii. 14 . Ghemul este alcgtuit din albine carc au intrat in celulele goale qi altele inghesuite in spatiile dintre faguri. Pe locul cuibului in care iqi des5vSrqegte dezvoltare. periferia ghemului. de specia de nectar.

Relativa inactivitate a familiei din timpul iernii se datoreaz5 nu frigului ca atare ci faptului c5 din cauza frigului albinele nu culeg polen: aceastZi stopare a aporturilor de hran5 proteic5. Albinele bine alimentate. ins5 ventilafia imperfect5 poate duce familia la pieire. pe cind familia reu~eqtes5 ridice din nou temperatura. o dat5 cu creqterea lungimii zilei. ponta reincepe intens. he* 0 data cu activitatea de cl5dit qi deci totodata cu activarka efii\egetale se declan~eaz5qi preg5tirea perioadei de reproducere: incwtsh a cehle de trintori. a fagurilor in care se cresc noile generatii. Pe dezvoltarea glandelor cerjere se bazeaz5 . familia nu poate inghek. este motivul intreruperii ouatului m5tcii qi a creqterii de puiet. Numai astfel elbinele reuqesc s5 utilizeze mierea ~i deci s5 supraviepiasc5. nefiind acoperit de suficiente albine. lipide. de asemenea. moare .direct sau indirect . in functie de condifiile de vreme qi corelat cu Pnflorirea vegetafiei. sfirqit de ianuarie-inceput de februarie. iar a1 celor care nu se mai intorc la stup dup5 primul zbor de cur5fire poate fi foarte mare. toafc&i% din?!hp % 39 e* . precum qi asigurarea fagurilor de cear5 pentru magazinele de miere. i albinele i ~ "fabric5" singure apa. in sezonul activ.MANUAL UL APZCUL TORULUZ suficiente qi bine plasate. Populafia de albine se reduce mult yi dac5 vremea se stric5 brusc capacitatea lor de inc5lzire devine insuficient5 puietul poate muri. prin rgcire. La sfiirqitul iernii. Dup5 inflorirea pomilor fructiferi. In acest sens. dup5 cum am mai argtat. iar la reluarea activitafii de dezvoltare s5 ingrijeasc5 puietul tin5r. punga rectal5 a fiec5rei albine este o necesitate qi o condifie a iem5rii in comun: glandele rectale filtreazi din substanfele reziduale ale digestiei apa chimic pur5 qi o redau organismului. in familiile putemice. Izolate din cauza vremii reci. Regimul apei in familie este.innoirea anuali a cuibului de puiet. Incepe adev5rata dezvoltare de prim5var5. albinele tinere din generatia anului respectiv ajung s5 predomine in stup. nu mor de frig oricit de mare este acesta.num5rul de albine care eclozioneaz5 este inc5 mic. De abundenfa hranei depind. aminoacizi. Cam 6-8 faguri este media de faguri cl5diti anual de familie. dar dac5 nu dispune de hran5 suficient5. foarte important. perioada de dezvoltare de prim5var5 se instaleaz5 treptat sau brusc.de foame: aceasta este diferenfa intre organismul familiei qi un animal cu singe cald. Dezvoltarea glandelor ceriere realizeaz5 o curb5 maxim5 de ciiteva zile piing la doubtrei s5pt5mini in timpul culesului principal dup5 care urmeaz5 o cadere a acestora. odat5 cu primul cules mai important de nectar de la sfiryitul primilverii apare qi instinctul de cl5dit. In toat5 perioada de iam5 atenfia apicultorului trebuie orientat5 nu numai pe supravegherea ritmului de consum a rezewelor de hran5 ci ~i pe aerisirea stupului. Familia trece acum printr-o perioad5 critic5 .

pin8 se atinge stadiul in care fie datoriti unor factori sociali fie limit5rii spatiului in stup. b % orientare . Deseori situafia coincide qi cu un spafiu restrins de depozitare. s5 acumuleze hranii qi sii creasc5 noi generafii de albine . trebuie s5 amintim qi cii prezenta qi abundenta in stup a trintorilor de-a lungul sezonului poate constitui o orientare cu privire la aprovizionarea cu polen a stupului qi deci cu privire la eventuale intervenfii1 de ajutorare.. exprimat in suprafag de fagure construit5 intr-o anumitii perioadii serveqte apicultorului pentru orientarea cu privire la starea familiei. este vorba de un mecanism regulator sau poate de o interacfiune socialii de mare importanfa . precum qi reducerea altor activitati din familia de baz5. semnaleazii cii albinele au avut un cules de polen cel putin in ultimele 7 zile.'%icik inceteazs s5 mai hr5neasc5 matca . populafia creqte constant . diviziunea are loc spre sfirqitul primiiverii. ? h p 5 a . in mod normal. Roirea presupune o stagnare temporarii a dezvolt5rii qi a acumularii rezervelor de hranii. s5 cliideasci noi faguri. Iar dac5 instinctul de cliidit. pe cind se cl5desc botcile. familia se divide. Practic.aceasta O U din ce in ce mai ~ si hprdc din greutate.familia fiicii. ou8 denotii prezenp polenului din abundeng.dureazii minute pin5 giisesc albine care s5 accepte nectarul. urrneaz5 s5 se instaleze. I 1 Roirea Cind ritmul pontei qi a1 ecloziunilor depiqeqte rata mortalititii lucr5toarelor. Cerceta~ele schimbii lt5 iqi " /+c % 40 . Din punct de vedere biologic este explicabil . iar 1 absenp total5 a trgntorilor semnaleazii c5 in familii exist5 o gravii deficieng de I polen de 2-4 s5pt5mini. dar culegiitoarele nu renun45 la activitatea de zbor ~ ~ ~ . intr-un moment de abundeng de hran5. larve. I Deci aparitia primilor trintori sunt un semnal cii reproducerea qi inmultirea j 1 albinelor este pe cale sii inceapii.culeg5toarele g5sesc cu greu albine de cas5 cirora sii le predea proviziile aduse din cimp . deci cu o aglomerafie. albinele de c a s m b i l i z e a z 5 culesul. sintetizate. Iatii. prezenp\ trgntorilor adulti.cautarea de adiipost.lenevesc9'. inclusiv reproducerea. Odati cu sciderea categoricii a afluxului de hran5 in s&. roiul. pupe. Roiul este. principalele aprecieri care se pof face: existenfa de 1 trintori adulti. existenp in familie numai a trintorilor adulti.MANUA LUL APICULTORULUI qi din afara acestuia.totul. activitatea de cules a populatiei scade: albinele se .aminind acceptarea hranei. inainte de venirea vremii reci sau a perioadelor de lips5 de cules. practic. un grup de albine lucriitoare insotite de o match iar divizarea reflect5 capacitatea familiei mama de a produce mitci qi albine lucriitoare pentru roiul respectiv. a pupelor qi ouiilor inseamnii c5 in ultimele 48 de ore a avut loc o scadere a culesului de polen.

indici surse de cules. Practic. scade promptitudinea albinelor la primirea hranei. Contrar aparentelor. Ele descriu pe suprafafa roiului dansuri aseminitoare celor de desprindere qi unele aseminitoare celor care. ~i ele se mai intorc la locul respectiv. Alituri de ciiteva componente cunoscute ale comunicirii in roire. apar dansurile de desprindere care. in roi . impreuni cu matca b i t r i n i . coeziunea acestuia. unele importante.. La suprafata. albinele mai in viirsti formeazi o coaji densi.dupi eclozionarea primelor mitci tinere. lasi intre ele suficient spafiu pentru circulafia celorlalte. Roirea ca fenomen sesizabil de citre om incepe prin miqciri qi zumzete particulare . Spre deosebire de culegitoare. Cele care gisesc locuri mai bune danseazi mai viguros qi mai indelung. rimiin nedescifrate. ceea ce stimuleazi la fostele culegitoare ciutarea de locuri pentru cuib8rire. fari indoiali au un rol de roire. ciind piiriseqte locul de care a atiirnat in a~teptareaalegerii amplasamentului definitiv. in interior. Cunoscuti ne este secvenfa de intiimpliri deja mentionate: se reduce producfia de feromon inhibitor in glandele mandibulare ale mitcii. ciiteva din ele): ce determini reducerea nivelului secrefiei substantei de matci? Ce declan~eazi incetarea hrinirii mitcii de citre lucritoare? Maximum ce se poate binui in legitura cu aceste aspecte se bazeazi pe acfiunea feromonilor. care in cuib inhibi clidirea botcilor.atrage . practic. Sunt in el albine de toate viirstele. Ei intervin in adunarea qi stabilizarea roiului in jurul depinziind.ciind roiul piriseqte stupul mami qi.dansuri de desprindere . care. au sensul de . durata mare este o caracteristici foarte importanti a dansului. astfel inciit la un moment dat o bung parte din populafia familiei aflati la unison. esential. chiar dac5 propor$onal sunt mai multe tinere deciit in familia mami. cu o deschidere citre interiorul mai degajat. cam de trei albine grosime. albinele acestea nu trebuie s i se intrerupi pentru a aduce din ciind in ciind mostre de hrani. nu cel definitiv. roiul pare a fi oarecum . p i r i s e ~ t e stupul ca roi. liberind astfel lucratoarele s i clideasci botci.dansul lor pe faguri nu mai este asociat relafiilor de hrani ci indici pozifia unor posibile suporturi de fixare a roiului. tot din ciind in ciind.hai s i mergem" (Michener) . dansul este contaminant pentru lucritoarele contactate de o dansatoare. pe care de altfel il ~i marcheazi cu emanatie a glandei Nasonov. Dar.ghidatVde cerceta~e singurul moment in v i a p albinelor ciind are loc un asemenea fenomen. lanjvri de albine atiirniind. roiul este o masi de albine bine organizati. degajate unele de altele. cercetaqele continua s i caute in zoni eventuale adiposturi. Din forma aceasta. P h i la un prim loc de aterizare. Necunoscutele (sau. din nou.MANUAL UL APICUL TORULUI 1 I I I 1 I I comportamentul . in alte conditii. Acidul trans-9 ceto de matci.. care atrage albinele.ale lucritoarelor.

roi primar.partea antcrioari a organelor gcn~talcmasculc pe care albinclc le extrag. Tendinfa de roire. Dup5 ciiteva /ilc niatca incepe s i oua. emanatiile de substant5 sexatractant5 atrag masculii. primul roi. de inhibare la lucr5toare a cl5dirii botcilor ~i a dezvolt5rii ovariene. (in cei doi feromoni sunt rZispunz5tori de coeziunea roiului) . care in cuib completeaz5 actiunea primului.friguriU. dansurile de desprindere! mai sunt necesare. in conditii experimentale atragerea qi fixarea roiului r e u ~ e ~perfect te cu un amestec de cei doi feromoni de matc5 + feromonul Nasonov sintetic.stabilizarea acestuia este in final determinat5 de o a treia substan@. La intoal-cerea la stup. neidentificats. insofit2 neapiirat de prezenp indivizilor sexuati. Dar exist5 ~i familii care nu roiesc: ele se menfin prin simpla cre~tere inlocuire natural5 periodic5 a m5tcilor (fenomenul se nume~te ~i anecbalie). aflate la circa 6.scninul dc imperechere" . inmultirea albinelor roitoare trebuie sii favorizeze ~i s5 Apicultorul care nu dore~te inmulteasc5 artificial asemenea familii (roire artificiali). (Atir scmnul dc impcrcclicrc. este cea care alege locul de instalare ~i apoi pe cel de cuibiirire. inceputul . dar care (experimental) se poate extrage din capete de miitci. este cel care induce fixarea roiului ~i formarea ghemului lini~tit amestec. Dup5 ciiteva zile. apicultorul care prinde ~i pistreazi toti roii naturali asigur5 perpetuarea tendintei de roire in stupina sa. dar. poate fi unnat de desprinderea din familia mam5 a altuia. uneori merggnd pin5 la desfiinprea familiei. dintre care cu citiva matca se ilnpereclieaz5 $i dc foartc multe ori repetii zborul de imperechere. Acidul trans-9 hidroxi 2-decenoic. ea face un zbor de imperechere . de Roiul $i evolutia vietii sale ca tinir organism este o expresie clar2 a coeziunii populafiei albinelor melifere. in aceste aglomer5ri de triintori.de adunare a trintorilor". totu~i. apicultorul poate spera cii va pitrunde naturale a albinelor $i c5 va putea st5piini tehnica inmultirii 42 . Dar. ~i a altuia.MANUAL UL APICUL TORUL UI a le reline. Ca ~i in alte comportamente i ale familiei de albine.nu matca. ccit ~ i mai sigur. dovad5 . este un caracter ereditar. Dimpotrivi. secundar. din una din botcile clidite de albine in perioada premerggtoare de .yi totu~i. eclozioneaz5 o matc5.. de regulii in viirst5 de 2-6 zile.15 m inaltime de la sol. teqiar. ea inca ~iiaipoarti . in stupul p5riisit de roi. pontci sunt folosite de crescitorii dc matci ca indicii alc iniperecherii $i deci ale dcslinate valorificirii prin apropicrii momentului optim pc~itruI-ecoltarca~nitcilor vinzare sau introducerea in altc familii: in uncle crcscitorii se folose~te indiciu ca c5pBcirea unei suprafe[e uniforme ~i compactc de pi~iet lucratoare). reglat5 prin actiunea unor mecanisme ~i Cert este cii numai urmiirind u n roi natural qi comportamentul intr-un stup.. atenfie. sursa de feromoni. feromonii nu sunt totul ( d e ~esentiali) nici in roire.. deci.citre aqa numite locuri .

trei calitilti in de hrani . Larva de matc5 p r i m e i j t g n i $ m e trei tile larva dep5ge~te '$. este obligata sii tr5iasc5 izolat. Unul din cele mai interesante comportamente ale familiei de albine ~i anume.. Hemolimfa constituie principalul mijloc de transport al metabolismului foarte important pentru cunoa~terea intelegerea vietii din familie .care se bazeazii qi pe o circulafie social5. iar cea galbeni contine polen (aceastii din u r n 8 component5 w e no. Asistilm astfel la unul din cele mai extraordinare fenomene din familie: diferenfierea castelor femele.~tiu"albinele s2 creasca miitci din larve aflate in celule de lucritoare: dupi 30 de minute de la disparifia m5tcii din stup. 43 *. Printre aceste substante sunt secretii ale glandelor numele de . . ori tocmai dimensiunea.una albii-liptoas5. se explicii in bun5 miisur5 prin interventia acestor secrefii. ~i anume confinut in substanfa de matcii. in celule cilindroide.MANUAL UL A PICUL TORUL UI Individ qi familie Din cuno~tinte elementare de ordin general se $tie c5 nici hrinirea. in care se aflii ou5 sau larve tinere.. In momentul c8nd cantitatea de feromon scade sau dispare. elaborat5 qi eliberati de glandele mandibulare ale acesteia.ai dupii ce vlrsta de 2 112 zile). de lucritoare. dup2 maxim 24 de ore ele deja transform5 iar citeva celule hexagonale. se desemneazi cu stupului". nici excrefia nu sunt legate de viafa de grup. una transparenti ~i alta galbeni. via@ albinei melifere se scurteaz5 mult atunci ciind.con~tiinfa salivare (hipofaringiene vi mandibulare). de asemeni. dar foarte apropiat ca semnificatie. CitB vreme substanla este perceputii de lucritoare. inllprapoqie de 2:9:3. modific5ri ale comportamentului specific de alimentare. Dar in ciuda acestui adevir incontestabil. la doici. fir5 a se intrerupe ingrijirea puietului de lucriltoare se deblocheaza instinctul clidirii botcilor. adic5 actul de inghitire a hranei. in prezenfa care m5tcii). Cea albi este un amestec de secretie hipofaringiani qi confin de'guq5. Principalul factor al diferenrierii emani deci de la matc5. avind ca pornire organismul . precum ~i neuro-secretiile. lucr5toarele devin nelini~tite. inlocuirea matcii in cazul pierderii sau invalidirii ei. comportamentul acestora este normal ~i din toate larvele femele ingrijite eclozioneaza lucriltoare. nici digestia propriu-zis5.genetic bipotenfial al tinerei larve.botci de salvare (spre deosebire de botcile de roire ~i cele de inlocuire lini~titi. mod curent. sunt construite de la bun inceput ca atare. ~i modul in care . Ele se desmgoarii ca acte mecanice ~i ca procese de fiziologie celularii ale individului. in mod accidental sau experimental. verticale . Iati cum: larva din celuli de lucritoare prime~te. forma ~i orientarea celulelor motiveaz5. Ea transport5 o bun5 parte din substantele cu rol de reglare a ceea ce in mod empiric.

aglomeratia. ~i cantitatea. ea prime~te deci. acesta duce la diferentierea castei lucr5toare (inhib5 dezvoltarea ovarian2 la larve). ~i in absenta ou2lor sau a larvelor de maximum 3 zile: ins8~iabsenta puietului nec2picit induce qi ea . Succesul este conditionat ins5 de un element fundamental . Odat5 d e p i ~ i t i . practic concentratia ei in zah5r. Din manevrarea componentei hranei larvare doicile o ofer5 in continuare pe cea corespunziitoare larvelor de lucritoare sau o modificii pe a celor din botci orientind astfel evolutia ocupantelor catre destinafia matc5.aceasta la numai 24 de ore de la disparitia mgtcii. in el se produc deja modificiri ireversibile. AWnside. in cantitate mare. in primele trei zile aspectul ~i greutatea larvelor celor dou5 caste evolueazi similar. iar acesta are rol fagostimulant. prin relatiile dc hran5 .MANUAL UL APICUL TORUL UI exclusiv hrana alb5. Exemplul de rnai sus ilustreaz5 rolul de declanyator al calitiitii hranei. printre care reducerea drastic5 a numirului viitoarelor ovariole. iar simful auzului fiind foarte slab dezvoltat . dar ~i dlre t %\supra receptorilor pentru gust ~i mai ales miros.virsta larvei. mai multii hran5 mandibular5 decit larvele de lucr5toare.anume in recunoa~tereaalbinelor dintr-un stup ~i a rnitcii stupului (intunericul din adipost face practic imposibili recunoaSterea vizualii.ele nu trebuie decit s5 fie declanvate de unul sau mai mulfi factori externi printre care calitatea hranei. Rata consumului de hran2 regleaz2 la rindul ei activitatea corpora allata ~i implicit eliberarea de c5tre ele a honnonului juvenil..dezvoltarea ovarian5 la lucr5toare. fotoperioada. (Deosebit de important acest detaliu pentru crsc5torii de mitci prezenti sau viitori).r5 c i indiratorii olfactiri pot fi cuprinii in doui categorii de 4 fl 44 . gata imprimate. Acela~ihorrnon declan~eaz2dezvoltarea ovarian5 la lucr5toarele adulte riimase fari matcii (lucr5toarele ou5toare in familia bezmetic5) . programe complicate . Chiar $i imensa cantitate de comunicare presupusa de declan~area dezvoltil ii ovariene la lucr2toarcle adulte orfane se realizeazii prin feromoni a caror ac ne se exercitii indirect . Vizitate ci de zece ori rnai frecvent decit larvele de lucriitoare. Inca de la inceputul dezvoltirii embrionare existii. nu numai calitatea hranei oferitii/consumat5 le deosebe~te. proporfional. dar dup2 aceast5 virst2.prin hemolimfa. ~i in final pupele din botci ajung de dou5 ori mai grele decit cele de lucr5toare. La realizarea aceleia~i. calitatea hranei. larvele din botci minincii rnai mult (Iiipti~orulde matcii are o concentratie rnai mare de zah5r. organismul larvei femele nu rnai este bipotential. ulterior combinatie de componente albii $i transparent5 in propoqie 1 :1 (acesta este Iipti$orul de matc5). este perceputi de larve cu ajutorul organelor de simf aflate pe piesele bucale).nici sunetele nu pot servi ca indicatori sau setnnale in acest scop).indirect. maximum trei zilc. asupra hormonilorjuvenili.con$tiinte" rnai sus mentionatii a stupului rnai concur2 $i silntul mirosului .

in stup riimgngnd preponderent lucriitoare semi-surori ale ei dar surori bune cu o altii (posibili) matcii.itwindicatorii de naturii geneticii detinufi de lucritoare fumizeazii informatii im$ nts. ca acuratefe. Variata alcituire chimici a secrefieipermite s i se binuiasci valoarea de semnal social a unora din componenfii acesteia. florile). Interesant. compozifia genetic2 a populatiei de lucriitoare se modificii in cursul vietii familiei.patrilinii7'). Mai mult. Structura geneticii i n s i ~ ia familiei este un factor ce intervine in Miitcile imperechindu-se multiplu ~i amestecul de mecanismul de recunoa~tere. nu se cunosc deocamdat2 legituri intre cele dou5 categorii de indicatori pe care ii folosesc albinele. Indicator de recunoa~tere. din contacte cu elemente ale acestuia purtitoare de miros. in timp ce identitatea mitcii se modific2 numai cind intervine roirea sau schimbarea lini~titi.MANUAL UL APICUL TORUL UI surse . lucritoarele stupului se separi dupi genotip: cu matca dintr-o anumiti descendent2 paterni pleac2 preponderent lucritoare surori bune ale ei.dupii un scurt contact antenal cu paznicul. colocatarele lor au accesul liber. matca este in recunoscutA cu mai mare siguranF deciit lucr2toarele..secretia (deci mirosul ei) are o determinant5 genetici: m2tcile surori sunt mai asemanatoare in aceast2 privinti intre ele decit cu cele neinrudite. ~i altele exteme (indicatori provenind din mediu. cu acfiune olfactici. dar cu tat5 diferit. pentru cii identitatea ei este mai constanti. Albinele nu fac deosebire numai intre albinele din stup ~i striiine. Reacfia fafii de striine variaz2 ca intensitate. dar din oui depuse de alti matci in alt stup ~i transferate ca atare. albinele fac o discriminare sigurii a striinelor de stup . in timpul roirii.utile in cii identificarea miitcii ~i a larvelor. sori a sa dar din alti descendent2 paternii (lucritoarele descendente din mama unic2 ~i tati diferiti se constituie ca . in timp ce .in functie de anotimp ~ide abundenta culesului: apiirarea stupului este intiirit8 in perioadele cu conditii propice furti~agului..surse interne (indicatori emanind de la insii~ialbinii). Ca urmare. ci chiar intre surorile lor (fiice ale aceleia~imiitci) $i alte albine din stup (eclozionate in stupul lor. cu rama).pe care le resping prin atacuri agresive. Se biinuie~te exist5 presiuni con% dictorii ale selecfiei pentru indicatorii de naturii genetic5 ~i cei provenin&& demtme 3 45 4 . sperms implicit duc la coexistenp mai multor patrilinii.. mirosurile provenind din mediu fumizeazii o modalitate eficientii de mentinere a unui acela~i indicator util in recunoa~terea lucriitoare1or.substantei de matc2". Recunoa~teream5tcii de ciitre albine se bazeazi pe mirosul secretiei mandibulare component5 a . de exemplu. i ~ deosebesc surorile bune de semi-surori fiice ale aceleia~i i mitci ca yi ele. Pe post de paznic la urdini~. cvnditiile acestei structuri genetice potential schimbiitoare.

concomitent cu cel de recunoaqtere pmpriei familii. spre exemplu.botcile artificiale de introduse in familia crescgtoare. emanind de la albine ~i la care albinele reacfioneazii in grup (unele) sau individual (altele).de familiarizare" (numite generic epagine). Nu este neapirat necesar contactul albinelor cu botcile acestea. stup. respingere pentru albine striine. procentul de acceptiri este mult sporit. (3) existenfa unei alta poate fi demonstrati de orice apicultor cu ocazia cre~terii mitci . cu tinerele larve deja transvazate in ele. 0 alt8 asemenea interventie: transferarea ramelor cu puiet. Asemeni hormonilor juvenili qi feromonilor cunoscufi. in stup. sunt acceptate cu mai mult sau mai putin5 rezervi in functie de starea familiei. intr-un timp relativ a scurt lucritoarele trebuie s i asimileze noi caracteristici de recunoa~tere mitcii. toate contribuie la asigurarea coeziunii familiei sau la marcarea obiectelor care ii apaqin acesteia: ( I ) una din ele.. Apicultorul intervine frecvent in familie cu lucriri care afecteaz5 sistemele de recunoaqtere ale albinei. stupul in juml axului siu 6. care Fa%le "s. la unificarea familiilor slabe intre ele. In stup mai actioneaz5 o serie de substante.MANUAL UL APICUL TORUL UZ ce uneori functioneazi recunoaqterea tovariqelor de stup indiferent de inrudirea genetic8 qi alteori o discriminare fin8. care rimin un timp atr5g5toare pentru tovar5qele lor. ci pur ~i simplu prezenpi lor in preajm8. (2) o alta marcheazi spatiul (scorburi. dac5 ins5 botcile sunt finute goale. In sfirqit.. are efect chiar $i pentru cadavrele de albine. succesul metodei cu foaie de ziar se bazeazi pe slabele forfe de apirare ale respectivelor populafii. pe baza gradelor de inrudire. Unele sunt substante . duce pe de o parte la o reducere a diferentelor genetice intre familiile respective. izolate. (5) daci rotim cu IRO. dar nu utilidt 1 alt%familie!Este vorba de o epaginii. Ele trebuie s i invete identitatea unei mitci total n e i m d i t i lor qi precedentei lor mitci. Constatarea repetati in practici a acestui adevir a dus la generalizarea pornirii creqterilor de mitci cu o introducere a botcilor goale timp de 24 de ore in stup. Prin chimioreactiile care au loc se regleazi anumite comportamente care in ansamblu alc5tuiesc extraordinara viati social2 a albinei. La inlocuirea mitcii. foarte persistenti. cuqci) in care citeva albine au petrecut un timp de familiarizare gribind insuqirea lui de citre familie.de interreactie" sau . dar care inci nu au fost identificate. (4) apicultorul cu o oarecare experienp qi cu spirit de o b s m * constat5 c i hr5nitorul deja utilizat este preferat unuia nou. a c8ror prezenfi $i efect erau pin5 nu demult ignorate sau numai binuite: substante ca ~i cele deja mentionate. in prealabil. a 4-a in enumerarea noastri. dar la unificirile la care participi qi o familie puternick este preferabil ca m5tcile initiale ale populatiei s5 fi fost inmdite. pentru egalizarea puterii. '- >!e 46 . dar pe de alti parte la rit5ciri intre stupi ingreunfind sarcina albinelor paznici. Se pare c i cel pufin partial aceasti epagini se confind5 cu propolisul.

Dintre substanfele de alarm5 ale familiei. sau pur gi simplu aruncat5 in jur de albinele agitate. aterizarile au loc direct pe sciindura de zbor in noua ei pozitie. Pista este trasat5 de albine cu o epagin5. 0 repulsini a fost deja mentionat5 in exemplul cu hriinitorul. Glandele mandibulare ale m5tcii miinuit5 brutal sau inghemuiti3 de lucritoarele intre care a fost introdus5 elibereaz5 o secretie care. care au rolul de a permanentiza pe toat5 durata infloririi leg5tura floarealbin5. dar cu rsbdare. spirit de observatie gi cu studiu.MANUALUL APICULTORULUI vertical. cP Subregnul: Nevertebrata (animale Gr5 coloanii osos intern). in alta. Este un motiv in plus pentru ca inainte de a interveni in viap familiei. poate fi descifratii. Din acest exemplu trebuie retinut faptul c5 o aceeagi substang. apicultorul vine in contact cu cea din venin (acetat de izoamil) gi cu cea din secretia glandelor mandibulare (2-heptanona). pe jos. s i ciutiim intelegerea profundii a tuturor comportamentelor . Sistematica albinei melifere Albinele melifere fac parte din: Regnul: Animalia (viepitoare monocelulare gi pluricelulare cu mod specific predominant de hr5nire pe baza regnului vegetal). hcreng5tura: Artropoda (animale nevertebrate t- . grupateca atare pe bazaproprietiitii comune de a provoca agitatie violent5 urmat5 de regul5 de agresivitate. Fiecare reactie are o explicatie. care poate. intr-o familie ~i de respingere. albinele culegiitoare aterizeazi la intoarcere tot la vechiul loc a1 urdinigului gi merg apoi. in afara epaginelor. se numirii printre aceste substante familia repulsinelor. imediat se reped multe altele gi inteap5 in aceeagi zonii a pielii? Fenomenul se datoreaza emanatiei de substant5 de alarm2 care se scurge de-a lungul acului infipt in piele. pentru moment. o atitudine agresivi. Era a-l deplasa. cea a inhibinelor. ajuns5 pe tegumentul lucritoarelor din jurul ei induce. scap5 apicultorului.de familiarizare. Este posibil ca ele s5 fie in leg5tur5 gi cu indicatorii de recunoagtere. Alectinele sau substanfele de cules sunt o categorie de feromoni de naturi necunoscuti.normale" din stup. pe de alta feromon de stress gi alarm5. Este un alt exemplu de multipl5 capacitate a unui feromon: pe de o parte atractant pentru albinele din suits. Dupi 10-15 minute. Ati remarcat deja c5 dup5 ce o albini v-a intepat. ele urmeaz5 o pist5 foarte precis5. a substantelor de cules gi a atractaniilor. la celelalte lucriitoare. are dub15 capacitate . a substantelor de alarm5. piing la cel nou. ca gi in cazul sociohormonilor..

cu un numiir mare de indivizi. pe mai multi faguri. Africa qi Asia). cuib format in cavititi inchise. Suprafamilia: Apoidea (insecte care-qi hrgnesc progenitura cu polen ~i nectar floral). Jawa. Japonia. . clgdeqte un singur fagure prins de stgnci sau de ramurile diferitor arbori. se delimiteaza trei mari grupuri de rase.S. 0rdinul:Hymenoptera (insecte cu aripi membranoase). Specia: dorsata (albina indianii uriaqii. Subclasa: Pterigota (insecte care prezintii pe segmentele toracice 2 ~i 3 perechi de aripi). Sumatra qi U.mellificam. Subfamilia: Apinae (insecte constructoare de cuiburi qi care prezintii la a 111-a pereche de picioare un aparat pentru colectat polen).a\ - . cea mai cunoscutii qi cea mai riispiinditii albinii..MANUALUL APICULTORULUI Subincrengiitura: Mandibulata (artropode cu mandibule). torace. Indonezia. format in cavitiiti qi cuprinde mai multi faguri. 4-P' #. in . ce mai mic5 albinii cunoscut. exploatatii de om pentru calitiifile sale productive. Familia: Apidae. este cea mai mare albinii. Grupul: Aculeata (insecte cu ac). arhipeleagul indonezian vi Filipine). mellifera (albina meliferii. .2. riispiinditg in India.S. sudul Chinei.. Clasa: Insecta (artropode cu corpul alciituit din trei segmente distincte:I cap. Subordinul: Apocrita (himenoptere la care legatura dintre torace ~i abdomen se face printr-o poqiune ingustii numitii pefiol). cuibul este cerana (cunoscutii ~i sub numele de albina indianii obi~nuitii.riispinditii in India. cliideqte un singur fagure foarte mic prins de ramurile copacilor.melliferaV. cu imensii riispiindire in Lumea Veche (Europa. riispinditii in India. Denumirea speciei. Genul: Apis (albine care tr5iesc in familii permanente $i monogine au o singurii femelg cu organele reproduc5toare dezvoltate capabile s5 asigure perpetuarea . de acela~i.Extremul Orient).R. in cadrul speciei. Malaezia. Tribul: Apini. Borneo. a fost dati de LinnC in anul 1758 ~i schimbati ulterior (1761).corpul acoperit cu peri rari ~i scuqi). China. florea (albina indianii piticii. Jawa qi Borneo). abdomen).

m. Propolizeaz5 excesiv. Un studiu mai amgnunfit o apropie mai mlaltderasele de albine din grupul african (Apis mellifera intermissa). ligustica. carpensis.m. . 49 ' e. agitat5 pe faguri.m.m.m. 12) A.m. intermisa. este foarte agresiva. ~i cu inclinafii spre roire.m. 5)A. adansonii.m. lamarki. caucasica. 7)A. Cercetgrile biometrice au demonstrat cB este una gi aceea~i rasa cu Apis mellifera lehzeni gi Apis mellifera silvarum. 3)A. carnica. 16)A.m. 4) A.m. recent. aceworum. 14)A.m. cerana japonica Grupul de albine european Albina brun5 european5 este r5spiindit5 in toat5 Europa central5 ~i nordic5 cu preponderenF in Franp. Albina & & ~ m a r k ~ d a r "\. 1O)A. mellifera. remipes. carnica. cerana indica. dar este putin rezistent5 la boli ~i la atacuri de paraziti. syriaca. cerana cerana. in t6rile din lumea nou6 exist6 dour alhina Apis mellifera (mellifera.MANUAL UL APICULTORULUI Fig. 1l)A. Si-a format principalele insugiri morfologice gi productive de-a lungul timpului printr-o perfect5 adaptare la condifiilebioclimatice in care s-a dezvoltat. I5)A. 15 . Olanda gi nordul Germaniei. 2)A. 9)A. principale6 G &ugiri gi e caractere s-au fixat in decursul unei indelungate perioade de dezvolb% autonome in vestul Europei (peninsula Ibericg ~i sudul Frantei). caucasica).m. lehzeni.m. Marea Britanie. 6)A. datoriti c5rui fapt familiile nu ating niciodat5 o putere prea mare.R6spdndirea pe glob a celor patru specii de Apis. silvarum.m. ligustica. a fost introdusci Apis mellifera adansonii. 1)A. In qfar6 de America de Sud unde. 13)A. unicolor. 17)A. Valorific5 foarte bine culesurile. 8)A.

este gi ea socotitii o rasii de trecere intre albina africanii gi cea europeanii. este irascibilii. mellifera unicolor (cunoscutii gi sub numele de albina de Madagascar. Din aceast5 cauzii nu valorificii bine culesurile timpurii. mellifera adansonii (cunoscutii gi sub numele de albina galben2 africang este rSspiindit5 in zona central5 a Africii. dezvoltarea familiei este relativ inceatii gi nu ajunge decit la o putere medie. dar le valorificii perfect pe cele t5rzii manifestgnd un instinct de acumulare deosebit. variabil agresivii. mellifera intermissa (riispiinditii in Africa de Nord. dar productivii gi rezistent5 la iernare in conditiile unor ierni lungi. Roiegte foarte mult gi este foarte agresivii). Foarte bine adaptatii conditiilor locale de mediu. destul de roitoare. dispuqi in benzi late.MANUAL UL APICUL TORULUI trompa este micii. Se e * " 'Fosrtebine in stupi sistematici dlnd familii puternice. Irascibilii gi in afara miitcii normale miitci produciitoare numai de trgntori. Are corpul mic cu abdomenul dotat cu peri. Corpul este mic. ciipiicegte umed mierea. fapt ce determini variatii gi deosebiri mari intre ele. foarte agitatii pe faguri. cu foarte multe populatii. nu formeazg ghem de iernare. care ins2 se mentine timp indelungat. Caracteristic. dintre care trei identificate de curiind. prezintii un corp de dimensiuni mici). ~ncruciqatii cu % duqi valoroqi). cu care se asearnin. mellifera lamarckii (cunoscut5 sub numele de albina egipteani). fiind riispinditii numai in aceasti insulii. ca mgrime corporalii). degi albicioqi. Cuprinde o singurii rasii: Apis mellifera mellifera. Se individualizeazg 12 rase. Se pare cii face legiitura cu albina europeani. Rasele africane triiiesc in areale delimitate de bariere climatice. rase e u g p k d i fi 50 . Grupul de albine africane Albinele cuprinse in acest grup se caracterizeazii prin talie micii cu insugiri biologice specifice din care amintim: roire puternicii qi irascibilitate accentuatii.

fati de rasele descrise anterior. Puternic instinct de roire. Foarte agresivi. Agresivitatea gi irascibilitatea variabile. mellifera scutellata (de dimensiuni corporale mici.5. trompa cea mai mica . mellifera littorea (albini de dimensiuni corporale reduse.5. una din rasele nou identificate). mellifera sahariensis (cu dimensiuni corporale mici. rasi nou identificati). instinct de roire foarte dezvoltat). mellifera jemenitica (cu dimensiuni corporale foarte mici. Nou descoperiti. cu trompa scurti . rezistenti la variafii mari de temperaturi. mellifera major (prezinti cea mai lungi tromp2 dintre toate rasele de mellifica. Familiile sunt slabe cu capacitate productivi redusi). . Este. de asemeni. Incomplet studiati. Este o albini mare. Printre acestea amintim posibilitata de a c r e ~ t e mitci normale din oui depuse de albine ouitoare dupi ce albinele au roit G r i matci.38 mm. Nu poate fi aclimatizati in Europa). mellifera nubica (cu cele mai mici dimensiuni corporale dintre toate formele de albini melifer:. apropiindu-se de cele ale albinei cerana gi indica.MANUALUL APICULTORULUI mellifera capensis (dupi aspect nu se deosebe~tecu nimic de albina europeani. simultan. foarte agresivi. ugor agresivk cu producfii mari de miere. cu atac masiv.75 mm. cu trompa scurti. putin irascibili ~i agresivi. mai mult lati deciit lung5. propolizeazi intens). intr-un areal redus). mellifera monticola (de dimensiuni corporale mai mari. Albinele foarte bliinde). prezinti Pnsi o serie de insu~iri biologice care o deosebesc mult de aceasta.

micii. ciipiicegte mierea uscat. deosebit de harnicii. Ciipiicegte ii 0 d i 9 i V i n t i i o tendinf5 slabii de propolizare. fapt care a contribuit la riispindirea lor pe toate continentele. L . cu miitci prolifice. foarte riispinditii pe toate continentele). propolizare puternicii. ~ d s i r ~ s d r a tprefioasii in condiriile climatice ale tiirii noastre).format2 in regiunea carpato-duniireanii sub influenp climatului continental temperat caracterizat prin precipitafii relativ reduse. face legiitura cu grupul african). cu predispozifie la a b cuibul cu nectar gi miere in condifiile unui cules de mare intensitate ( . pufin rezistent5 la ierni aspre gi lungi. fapt ce a ficut sii fie riispinditii pe toate continentele). foarte roitoare. valorifici culesul pe timp nefavorabil. arie de riispandire foarte redusii). deosebit de productivii. cu comportament linigtit pe fagure gi cu reacfie slabii la fum. mellifera syriaca (roitoare. de multe ori convieFiesc 2 miitci intr-o familie).d .MANUALUL APICULTORULUI 1 I Grupul de albine irano-mediteranean Albinele cuprinse in acest grup sunt cele mai riispandite. este productivii. de culoare neagri. este o rasii de albine foarte blindii. cu miitci prolificfippnifest5 un slab instinct de roire. mellifera caucasica (prezintii cea mai lungii trompii. actualmente pufin folositi Pn producfie din cauza irascibilitiifii). mellifera remipes (foarte blindii. mellifera ligustica (albina italian5 cu miitci deosebit de prolifice. deosebit de blindii. mellfera taurica (rasii adaptat5 la climatul mediteranean. irascibilitate moderatii). cu inclinafie spre roire. pufin roitoare. rispinditi pe toate continentele). - 5- \ 52 . construiegte multe celule de trintori. in trecut era foarte apreciati pentru capaci ta tea sa productivii. mellifera carnica (albina carniolianii. roitoare. Se deosebesc urmiitoarele rase: mellifera sicula (cunoscutii gi sub numele de albina sicilianii. ciipicegte umed mierea. mellifera carpatica . mare produciitoare de ceari. blinds. Datoriti insugirilor lor biologice gi productive prezintii cel mai mare interes economic. c5p5cire umedii. variafii mari de temperaturii gi vinturi puternice. mellifera cypria (irascibilii.

MANUALC'L A PICUL TORULUI

In cadrul rasei se disting mai multe populafii corespunz5tor zonelor bioclimatice in care s-a dezvoltat ~i la care s-a adaptat perfcct. in tara noastra se deosebesc populatiile: step& deal, munte, Ciimpia de Vest, Podiyul Moldovei ~i Podiyul Transilvaniei. Studii ample ce s-au efectuat asupra raselor de albine au avut drept scop ~i incerciirile de combinafii inter-rasiale, pentru ameliorarea permanenti a materialului biologic exploatat. S-a ajuns la concluzia, ins8, cB nu totdeauna incruci$irile interrasiale dau rezultate pozitive; din contra, apar frecvente neajunsuri. La noi in tar2 s-a incercat introducerea raselor caucaziana yi italiani dar rezultatele obtinute in producfie din incruci~iricu populafiile locale nu justifica asemenea introduceri; din contra in unele zone ar fi chiar dezastruos - s-ar polua tipul valoros, de albina localii.

MANUAL UL APICUL TORULUI

lectia 4. Inventarul apicol
Inventarul apicol reprezinta totalitatea uneltelor necesare in vederea efectugrii unor anumite lucrari apicole sau pcntru asigurarca procesului de lucru intr-un domeniu de activitate cum ar fi: adaposturi pentru familiile de albine, echipament pentru protecfia apicultorului, unelte pentru lucrari in stupin8, insiirmarea ramelor gi fixarea fagurilor artificiali, extractia gi conditionarea produselor apicole, cregterea $i transportul matcilor gi constructii apicole. Inventarul apicol cuprinde deci totalitatea uneltelor, obiectelor qi constructiilor apicole care aparfin gi reprezinta intreaga dotare a unei exploat2ri apicole. Adiiposturi pentru familiile de albine (stupii) in mod natural, albinele igi cl5desc adapostul in scorburi de copaci, cr8p8turi de stinci, precum ~i in diferite locuri ferite de intemperii. Omul, aducind albinele in preajma locuintei sale, a cautat s i le asigure un adapost cit mai asemanator cu cel natural. Cum in adaposturile naturale ~i in stupii primitivi fagurii construiti de albine erau ficgi gi nu permiteau interventia omului, ingeniozitatea apicultorilor a condus ulterior la realizarea stupilor cu raine mobile. Stupul de astBzi este rezultatul sintezei ~i observatiilor efectuate in cursul anilor de generafii intregi de crescatori de albine. Solufiile constructive adaptate pentru realizarea diferitelor tipuri de stupi sunt multiple, putiindu-se insi despride doua orientari distincte: - stupi in care dezvoltarea familiei de albine gi a cuibului se face pe plan vertical, purtiind astfel denumirea de stupi verticali; - stupi in care dezvoltarea familiei gi a cuibului se face pe plan orizontal, incadrindu-se astfel in categoria stupilor orizontali. Indiferent de tipul stupului - vertical sau orizontal - acesta trebuie s5 asigure urm5toarele conditii: - sii fereasca albinele gi cuibul familiilor de ploaie, umezeal5, vint gi ar~itri; - sa fie incslpator, asigurind atit spafiul necesar pentru dezvoltarea familiei, cAt ~i pentru depozitarea rezervelor de hran8; ~ r h b - sa permit3 marirea sau mic~orareavolumului s t u p u k t ~ ~ n raport cu dezvoltarea familiei gi evolufia culesului; P?r . - sii fie ugor de manipulat far5 s& se stinjeneascg ifi3!d *e albine;
A

ss

3 4 %

MANUAL UL APICUL TORUL UI

- piqile componente s5 aibi aceleaqi dimensiuni spre a putea fi folosite de la un stup la altul; - s%fie adaptati pentru deplasarea familiilor de albine la diferite culesuri; - s5 permit2 aplicarea metodelor avansate de creqtere qi intretinere a albinelor; - s2 fie rezistent. Urmare observafiilor qi cercet2rilor efectuate in fara noastr2, precum qi faptului c5 apicultura modern%cere restringerea la minim atit a num5rului de tipuri ~i modele de stupi, c i t ~i a dimensiunii ramelor spre a uSura circulafia materialului biologic asigurindu-se totodata conditiile optime pentru producerea de stupi ~i inlocuirea elementelor de stupi, precum ~i a celorlalte utilaje apicole aferente s-a trecut la tipizarea stupilor qi principalelor unelte folosite in apicultut-5. in acest scop au fost tipizati ~i standardizati stupii sistematici ce se confectioneaz5 in tara noastri. Astfel, in prezent deosebim tipurile de stupi prezentati in tabelul al2turat.

Tipurile de stupi folositi in Romgnia Tipul de stup vertical Denumirea stupului stup multietajat STAS NR.8 128177 Numgrul de corpuri yi rame trei corpuri cu ciite 10 rame fiecare de 435x230 mm pentru cuib qi recolt5, la cerere qi un magazin cu 10 rame de 435x162 mm un corp cu 10 rame de 435x300 mm pentru cuib ~i un magazin cu 10 rame de 435x162 mm un corp cu 20 rame de 435x300 mm

~

vertical

orizontal

stup vertical cu un corp qi magazin STAS NR. 1 1383180 stup orizontal STAS NR.4 170176

Odat2 cu standardizarea stupilor au fost standardizate qi ramele acestora, in sensul c5 ramele de cuib ale stupului vertical cu un corp qi magazin qi ale celui orizontal sunt identice avind dimensiunile exterioare de 435x300 mm, iar cele interio415x270 mm ~i o suprafat5 a fagurelui in ram5 de 112.050 mmp. ~ama*&!u$a stuoului multietajat are dimensiunile exterioare de 435x230 mm, oare dle 415x202 mm qi o suprafag a fagurelui in ram5 de 83.830 ..

MANUALUL A PICUL TORUL UI

in ceea ce prive~te ramele de magazin, acestea sunt, de asemenea, identice la stupul multietajat ~i la stupul vertical cu un corp ~i magazin, aviind dimensiunile exterioare de 435x 162 mm, dimensiunile interioare de 4 15x 134 mm ~i o suprafat5 a fagurelui in ram5 de 55.610 mmp. Toate tipurile de stupi sunt prev5zute cu dispozitive pentru fixarea ramelor ~i corpurilor putgnd fi deplasati in stupiirit pastoral. in tara noastrii se recomand5 folosirea stupilor verticali, ace~tia permi$nd practicarea unei apiculturi moderne, precum ~i obtinerea de miere pe sortimente distincte de flor&~i calitate.

Fig. 17 - Stup multietajat STAS 8128/77: a)sec/itrne longitudinalii; b)sec#iune transversalii (dirnensiuni in inn?).
Stupul multietajat STAS nr. 812811977, este conceput dup5 stupul Langstroth ~i Rooth, fiind ins5 imbun5t8tit yi adaptat condifiilor specifice ale apiculturii din tara noastr8. Face parte din categoria stupilor verticali de mare capacitate. Practic volumul stupului poate fi m5rit oricit, dup5 nevoi, prin suprapunerea de noi corpuri. Totodata, stupul este adaptat folosirii celor mai noi metode de cre~tere exploatare a familiilor de albine. ~i Stupul este format din trei corpuri cu dimensiilni identice ce se suprapun, fiecare corp aviind cite 10 rame. P5gile componente ale stupului sunt: fundul stupului, trei-mrpuri, rama hriinitor cu hranitorul interior, rama de ventilatie, podi~orul desp6&r, podi~orul propriu-zis, capacul telescopic, tijele de fixare, blocul de urdiniq ~i inL#iz5toml de ., urdini~. .,

d ~ k
' 6.

1
MANUALUL APICULTORULUI

Dimensiunile exterioare ale corpurilor sunt 490x420~245mm, iar cele interioare de 450x380~245mm, avind un volum util de 0,126 m3 sau 126 litri. Grosimea tuturor peretilor este de 20 mm. Perefii din fati ~i spate ai corpurilor sunt prevazufi in partea de sus din interior cu cdte un fall de 17 mm iniilfime qi 10 mm adincime pentru sprijinirea umeraqelor ramelor. Peretii laterali sunt str8pun~i pe toat5 inilfimea de un orificiu cu diametrul de 10 mm prin care gliseazi tija de fixare a corpu-rilor in timpul transportului. in exterior, pe partea din fa@ ~i din spate, sunt prevazute doua scobituri in forma de scoici cu o adincime de 10 mm care servesc ca minere. Corpurile cAt ~i toate piesele componente (fund, capac, podiqor) nu au falf. Prin aSezarea primului corp pe fundul stupului se formeazi urdiniqul ce are o lungime de 380 mm qi o inaltime de 20 mm. Urdini~ul previizut cu un bloc reductor cu dou5 deschideri este - una mai mare de 158x9 mm, iar a doua mai mica de 50x9 mm. Ramele, cite I0 de fiecare c o p sunt identice avind dimensiunile exterioare I de 435x230 mm, iar lumina interioari de 4 15x202 mm. Podi~orul propriu-zis este format dintr-o ram2 exterioari cu Iitimea de 30 mm qi grosimea de 15 mm avdnd in interior platforma podi~oruluiformats din scindurele de I0 mm grosime qi fixate in nut. Podiqorul, pe o parte prezinti o suprafafa planii, iar pe cealalta are un refugiu (spafiu) de 5 mm fiind astfel reversibil, dupa necesititi. Pe partea mai halt5 a podiqorului, pe una din laturile sale scurte este previizuti o scobituri de 50x5 mm, asigurind astfel, in timpul iernii, o bun5 aerisire a cuibului. Podiqorul despiiqitor (Snellgrove) se asearnin2 cu podiqorul propriu-zis deosebindu-se dc acesta prin faptul c2 rama ce incadreazi platforma podiqorului este de 30 x 30 mm avind previzute urdiniquri pe ambele parti cdt qi pe cele trei laturi ale ramei, totalizind 6 urdiniquri suprapuse. Inilfimea urdini~uriloreste de 5 mm, partea exterioara a acestora fiind de 50 mm, iar cea interioara de 40 m m . Hrinitorul se compune dintr-un cadru de lemn qi o tavi metalica, prev8zutil in interior cu un gritar plutitor din lemn. Pe peretii interiori ai ramei hranitorului, in doui scobituri, se fixeazi doui leafuri de lemn de 15x400~300 ce au rolul mm de a susfine tava metalici a hrinitorului. Dimensiunile tivii sunt de 384x375~45 mm, aceasta fiind confecfionatii din tabla galvanizati (zincata). Hranitorul are o capacitate de circa 6 litri. ma de ventilatie se compune dintr-o rama cu iniltimea de 20 mm peste care se eaki plasa de d m 8 cu ochiuri de 2-2,5 mm. Rama de ventilatie se d b 'fiile laterale de dou5 bare de lemn de 550x50~30 mm. Pe aceste bare a e e n i p a c u l stupului.

*$
"

''6

<

58

rama de ventilatie. stupul permite realizarea de mme. blocul de urdinig. permite utilizarea de elemente de la acesta cum sunt: fundul.C Prin folosirea magazinelor. in vederea transportului. Stupul cu dou5 magazine. Acest tip de stup. podigorul. 18 .1138311980 este un stup de capacitate mare.084 m3 sau 84 1. etc. In. cit ~i magazinul (catul de recoltii) sunt prevazute cu cite 10 rame cu dimensiunile exterioare de 435x300 mm pentru cuib gi de 435x 162 mm pentru cat. volumul putiind fi marit prin ad5ugarea sau scoaterea de magazine. dispozitivul de impachetare. ce se poate inguruba. I -e . b)secfiune transversalii (dimensitrr~i mm) in Atit corpul stupului. datorita dimensiunilor asemanatoare cu ale stupului multietajat.are un volum util de 0. rama hr2nitor gi hr2nitoru1. asigurind totodati folosires ~giilor moderne de intretinere a familiilor de albine. magazinul. Dimensiunile exterioare ale capacului sunt 534x463 mm gi inaltimea de 10 1 mm. 6. Pentru fixarea p2qilor componente ale stupului. ":" .Stup vertical cu corp ~i magazin STAS 11383/80: a)secfiune longitudinalii. 8:.MANUALUL APICUL TORULUI Capacul este telescopic avind suprafap superioar2 plan% Rama lateral2 a capacului are grosimea de 20 mm gi in2ltimea de 91 mm.3 mm pentru introducerea unui gtift de fixare. Fig. Partea inferioara a tijei are un orificiu cu diametrul de 3. acesta este prev2zut cu doua tije de otel cu diametrul de 6-8 mm ~i o lungime de 991 mm. tip fluture. Stupul vertical cu corp ~i magazin STAS nr. Partea superioar2 a tijei este filetat2 pe o lungime de 70 mm gi prev2zuti cu o piulip. sectiuni c6t qi pe sortimente de flora gi calitate. Grosimea tuturor pereiilor stupului cit gi ai magazinului este de 20 mm. rama separatoare roi.

capacul stupului. in partea sa inferioari. 2 diafragme.MANUALUL APICULTORULUI Stupul orizontal STAS nr. c. avind un volum util de 0.cu douc? bare transversale cu secfiunea de 50x30 mm ~i o lungime de 5 1 6 m q '.417011976 este singurul tip de stup folosit in tara noastri ce face parte din categoria stupilor orizontali. sc~iidurelele podi~or. perefii fiind g r o ~ i de 24 mm. spre deosebire de stupii verticali unde dezvoltarea cuibului are loc pe verticalc?. Peretele frontal inalte de 20 mm. iar cel2lalt de 150 nim. Dezvoltarea cuibului familiei de albine la acest stup se face pe orizontalc?fati de sol. Fundul stupului este fix fiind intgrit pe partea posterioari. & 60 .l este rabatabil imbrilcind rnarginea superioarg a corpului pe 20 w ' b * du-se pe briul corpului. de precum qi sistemul de fixare a1 ramelor pentru transport. doui urdini~uri de 300 mm. Fig. 19 . Dimensiunile exterioare ale corpului sunt de 5 16x828~400 mm. Corpul are forma paralelipipedici.116 m3 sau 1 16 1.Stz~p orizontal STAS 41 70/76 .sectiune transversalii (dimensiuni fn mm) P&l?ile coinponente ale stupului sunt: corpul cu 20 de rame. iar cele interioare de 450x780~380 mm. unul avind o lungime are.

iar cele interioare de 4 15x270 mm. care se impart in diferite grupe. iar cele dou5 p5qi laterale au prev5zute dou5 deschideri longitudinale. existi o gam5 variati de alte unelte necesare efectuirii diferitelor lucr5ri in stupin5. qorful qi minuqile apicole. pe p5qile sale laterale. salopeta. Pentru transport. spafiul format intre podi~or capacul stupului folose~te ~i pentru refugiul albinelor in timpul transportului sau pentru introducerea pernifelor necesare protej5rii cildurii cuibului pe tirnpul iernii. halatul. Diafragmele. Dimensiunile exterioare ale capacului sunt de 9 17x605~110 mm. Capacul este fixat de corp cu ajutorul a dou2 balamale-pomele. una eta@ pe toate piqile formind diafragma separatoare. in raport de activitatea cu ce o desf?i~urim ajutorul lor. ramele sunt fixate cu ajutorul dispozitivului de fixare al acestora care este alcituit dintr-o bar5 de fixare cu secfiunea de 50x40 mm ~i lungimea de 778 mm qi doui stinghii cu secfiunea de 1 Ox 10 mm. Ramele. lungi de 380 mm qi inalte de 30 mm avind rolul de a asigura ventilafia.MANUAL UL APICUL TORULUI Partea superioar5 a capacului este plan5. stupul orizontal este previzut qi cu dou5 diafragme ~i 6 scfndurele de podiqor. Echipament pentru protectia apicultorului Din materialul de protectie a1 apicultorului fac parte: masca apicol5. oblic fiind fixat5 cu o stinghie asigurindu-se se afl5 cite o plasi de sirmi a~ezat5 astfel ventilafia pe timpul transportului. . Scindurelele de podi~orau urmatoarele dimensiuni 484x 130x 10 mm. in numar de 20 au dimensiunile exterioare de 435x300 m. iar a doua mai scurt5 in partea inferioar5 cu 20 mm ce permite albinelor accesul dintr-o parte in alta. in numar de dou5. A UNELTE APICOLE in afara stupilor care fac parte din grupul de utilaje apicole necesare adapostirii albinelor. In afara ramelor. in interiorul capacului.

3)mascii apicolii pliantir.p2l2ria din pinz cu bor mare intarit5 pe margine cu sirm2 de otel peste care se imbrac2 un voal i form5 de sac care. are un vizor patrat confectionat dintr-o retea d fire negre de plastic sau din p2r de cal. in partea superioarg masca este confectionat din pitxG-alb3 avind la mijloc un orificiu previzut cu un elastic permifind astfe etanvar u palaria respectiv2. c) masca pliant& este format2 dintr-un schelet metalic pliabil. confectionat5 din plas2 de s5rm5 avlnd forma oval cu marginile intarite intr-o ram2 de tab15 cositorit2 de care se prinde o pinz2 cl protejeaz5 capul ~i gitul. avind totodat5 $ forme diferite. de fixar f &* . S)n~asci apicolii de voal Masca apicoli. in dreptul fetei. 2)nzcinz/$iapicole. format2 din dou5 piese separate . fata yi. 20 . ochii de intepiituril albinelor.5 mm. in special. MQtile apicole se realizeaz2 din niateriale diverse. in partea inferioarg masca are prev2zut un sister etanqare de corpul apicultorului.Echipament pentrzr proteelie fn stzrpinii: 1)combinezon apicol. acoperit cl o tes2tur5 cu ochiuri de 2. b) masca cu piilgrie. protcjeaz5 capul.MANUALUL APICUL TORUL UI Fig. in general se pot deosebi trei tipuri de mii~ti: a) masc2 metalici.

v. fac parte din echipamentul de protecfie gi de lucru al apicultorului. cit gi halatul sunt prev5zute cu buzunare yi sunt confectionate din materiale de culoare deschis2. pe suport textil. Rolul utilajului respectiv este de a uSura munca apicultorului yi a-i da posibilitatea s5 execute ingrijirea familiilor de albine in conformitate cu normele tehnice de deservire. Dalta Rooth se execut5 dintr.MANUAL UL APICUL TORULUI Salopeta ~i halatul apicol. cintarul de control.418911953.o bucat2 de platband&de ofel cu lungimea de 206 mm. minecile fiind strinse cu ajutorul unui elastic. Sortul apicol. Unelte pentru lucr5ri fn stupin5 Utilajul pentru miinuirea ~i ingrijirea familiilor de albine este foarte variat gi se compune din obiectele de inventar necesare execut2rii la un nivel corespunz2tor a lucr5rilor curente din stupin5. la"o'$st&?2 de 40 mm de curbur2 se afl5 un orificiu ce servegte la scosul cuieli . apicultorii cu experienf2 nu folosesc m2nu~ile ce lucreaz2 la stupi. Dalta apicol5 STAS nr. Salopeta se confecfioneaz5 dintr-o singur2 pies5 din doc. la miini 9i picioare pentru a nu permite pstrunderea albinelor. virful este curbat in unghi drept.c. Din aceast5 suit2 de unelte gi utilaje apicole vom descrie mai in am5nunt pe cele mai importante. ad5p5toru1. litimea la mijloc de 24 mm. peria. in special. Atit salopeta. dulapul pentru p2strarea fagurilor gi altele. inchis2 la git. in general. Halatul se confecfioneaz5 din pinz5. Se confectioneaz5 din p. La unul din capete dalta prezint5 o curbur2 in unghi drept pe o lungime de 20 mm. sunt fabricate din cauciuc subfire sau piele avind cinci apicole in timp degete. roinifa. cugtile pentru mgtci. L2fimea dalfii variaz5 de la 25 rnm la mijlocul acesteia la 35 mm la ambele capete. scaunul apicol. . este realizatg dintr-o bucat5 de platband5 de ofel cu o lungime de 190 mm gi o grosime de 5 mm. se folosegte. c2ruciorul apicol gratiile de urdinig.La unul din capete. in mijlocul d5ltii. iar la ambele capete de 40 m. M5nu~ile apicole. in acest scop sunt folosite: dalta apicol2. la executarea unor anumite lucr2ri in stupin$ avind rolul de protecfie a imbr5c5mintii. afum5torul apicol. 15dip pentru transportat rame.

FP* I Fig. c)dalta multiplii. fiind folosit5 la desprinderea ~i ridicarea ramelor din stup. Fig. 22 . iar la cealalti extremitate un mic ciocan cu dispozitiv de scos cuie. are la o extremitate Iitimea de 35 mm. + Q . Mai exist5 o serie de alte modele de d5lti apicole a ciror minuire este 1 identici cu cea a modelelor descrise. b)dalta apicolii cu miner de lemn.21 .dimensiuni i' mm n . 1 .MANUALUL A PICUL TORUL UI Dalta multipli este o dalti cu mijlocul rotund.Diferite tipuri de dZl#iapicole: a)dalta apicolii STAS. este format dintr-o lam5 de otel zimtati cu virful curbat. qdalta Rooth (dirnensiuni in mm) Scirarul sau ridicitorul de rame.RidicLitor de rame (scLirar) .

etc. de unde ii vine gi denumirea. . se compune. Capacul rabatabil este conic formind un c o ~ de evacuare a fumului. in raport cu cantitatea de aer pompat rezultii o cantitate mai mare sau mai micii de fum.A. prezintii o gamii variatii de tipuri gi dimensiuni. Dintre cele mai riispindite modele de afumiitoare apicole din tara noastrii amintim urmitoarele: I Afumiitorul STAS nr. in interior are un corp mobil perforat pentru combustibil. Indiferent de tipul de afumtitor. Paletele sunt mentinute depiirtate una de alta cu ajutorul unui arc spiral fixat intre ele.1070711976. Fumul rezultat este eliminat printr-un orificiu amplasat in partea superioarii a afumiitorului. capac gi foale. scoaqii de copac. Corpul are o formi cilindricii.). Afumstorul apicol cu capac bombat. electric. de asemenea. etc. din corp. De capacul afumtitorului este montat sistemul de insuflare a aerului (foale) realizat din douti palete agezate in unghi ascutit qi acoperite lateral cu o imbrticiiminte din policlorurii de vinil. cirpe vechi. Mentioniim cii in afara afumiitoarelor descrise exist5 incti o gamii variatii de tipuri gi modele de afumiitoare din care amintim afumitorul A. afumiitorul mecanic. afumitorul cu gaz sub presiune. acesta se compune dintr-un recipient in care se arde material care produce mult fum (putregai. Burduful este actionat manual . aviind in interior un corp mobil de ardere prevtizut in partea inferioari cu un griitar metalic.MANUALUL APICULTORULUI L Afumiitorul apicol. model mare ~i mic.C. se compune din corp. afumitorul pipi sau figaretti. iniiltimea capacului este de 167 mm. precum gi cu un sistem de foale cu ajutorul ciirora se pompeazti in partea inferioari a recipientului aer peste materialul fumigen. capac ~i foale.prin stringere se alimenteazii afumiitorul cu un jet de aer dirijind astfel fumul rezultat prin coq in direcfia doritii. iar corpul pin2 la virful conului de evacuare a fumului are o intilfime de 230 mm. Capacul este bombat.

perefii stupului etc. etc..Afurna'toare apicole: Varianta I: 1)orijiciul de evacuare a fumulzii. Varianta III . scoa* de copac.23 .rna'rirne mica'. 10)oriJiciude pornpare a aerului. 7)resort.rna'rirne mijlocie.F MANUAL ULA PICUL TORULUI Fig. 4)toarta capacului. 3)capacul. iasc5.cu capac sferic (dirnensiuni in rnrn) Materialul fumigen folosit este in raport gi de posibilit5tile locale existente. Peria apicoll. l t i i'ddicate sunt penele provenite de la aripile de gBsc5 de culoare alb5. 1l)crirlig. toate acestea dau un h m rece ~i de culoare alb5. 6)burduff. in locul periei apicole. q i ~ i c u l t o rfolosesc cu succes. fiind confecfionat2 din p5r de cal sau fire de relon de culoare alb5 cu o lungf.8k. conuri de brad. folosegte pentru indepartarea albinelor de pe faguri. pana de passre. MBnerul este confectionat din lemn sau material * plask. Se recornand5 folosirea cu succes a putregaiului de lemn gi in special de salcie. 8)gra'tar. cgrpe din plante textile.&circa 65-67 mm. \ I i' 66 . 9)qtut pentru admisie aer. 5)placa suport burduff. coceni de porumb. Varianta II . Varianta IV . 2)corpul.

Lada de lucru este confectionat5 din foi de placaj prinse pe un schelet de lemn. C. Lada de lucru. 25. b)model A.Scaun apicol a)model taburet.MANUAL UL A PZCUL TORULUI Fig. 24 . se folosegte pentru protectia ramelor scoase din stup. . Are rolul at8t de scaun c8t gi de lidi$i pentru transportul sculelor apicole necesare lucr5rilor in stupink Fig.A. ' 9 - *r. iar inglfimea lgzii este in raport FF r C cu dimensiunea ramelor existente in stupin8. Capacitatea este de 5-6 rame. are forma unui taburet de 40-50 cm inglfime gi este prevBzut cu 2-3 compartimente pentru scule gi materiale. de atacul albinelor hoale.Perie apicolii (dimensiuni in mm) Scaun apicol.

.

Se confecfioneaza din lemn. Colivia Miller. 9 Pentru incheierea ramelor. placat cu doua plicute cositorite (compartiment pentru ~ e r b e tde zahar). din care unul este destinat pentru hran2. Colivia Titov. metal sau material plastic. Pe piqile laterale sunt sapate dou2 canale previlzute cu orificii pentru asigurarea aerului necesar.2 mm. la capatul opus. Perefii coliviei sunt din material plastic perforati sau din plas5 de sirmi. in interior. aviind previzute in interior trei compartimente circulare ce comunicii intre ele. Suprafata coliviei cu cele trei compartimente este acoperit2 cu plasii de sirmi care se continua ~i peste orificiul de 9 mm diametru de la capatul coliviei. in special. La un capat a1 coliviei se giseqte un orificiu circular cu dimensiunea de 9 mm. in partea superioar2 a coliviei exist2 un orificiu circular in care se introduce dopul cu botca respectiva pentru ecloziune. are forma cilindricg inchis5 la un capat cu slrm2. este confectionat5 dintr-o ram2 de tabla circular2 sau dreptunghiulara.MANUAL UL APICULTORULUZ Colivia Z a n d e ~este folosita. n Colivia Benthon. Se folosegte curent pentru introducerea m2tcilor in nuclee sau familii.aekstott. este confecfionat8 dintr-un cadru de tab12 alb5 cositoritii avlnd. in interiorul coliviei exist%un mic spatiu pentru a putea cuprinde ciiteva picituri de miere. Se compune dintr-un corp de lemn de formi dreptunghiular8. previizute orificii acoperite cu plasa de siirrn2.~. Colivia din tes8turii de sirma. se folosegte pentru transportul miitcilor. perforarea gi in~irmarea.u h a e : \ h 69 e x . iar in partea superioara are un sistem de inchidere alcgtuit dintr-un ~ u b 8 r metalic care acoperii un orificiu circular cu diametrul de 15 mm. iar in partea inferioarg aviind o serie de picioru~e metalice cu ajutorul c2rora se fixeaza P faguri. precum ~i o fantii dreptunghiularg de 14x4. dup2 de caz. iar la cel2lalt capiit cu dop de lemn. in partea inferioarj a coliviei existii un capac rabatabil din lemn. prmum ~i pentru fixarea in ram5 a foilor de faguri artificiali se f o l o s e ~ c d t % l e. culiseaz9 o ~ipcii lemn prin care se introduce matca Si albinele insotitoare. se compune dintr-un corp realizat in intregime din plasii de slrma avind la unul din capete un orificiu de 11x11 mm. Unelte pentru inslrmarea ramelor yi fixarea fagurilor aat%&li P & . pentru eclozionarea mritcilor. Colivia capac (rotund2 sau dreptunghiularg). pe toate cele patru p@i. acoperita pe partea superioar2 cu plasa de siirm8.

Plan~eta calapod B .MANUALUL APICULTORULUI gablonul pentru fixarea distanfei orificiilor de perforare. Planyeta calapod universalii A.pentru fixat faguri artificiali in rame sectiuni pentru miere. Perforatorul este folosit la giiurirea ramelor in vederea insilrm8rii. 28 . tit gi pentru cea a stupului multietajat sau rama de magazin. pintenuf apicol gi ciinip pentru topit cearil. servegte pentru marcarea corecta a locurilor unde urmeazii a fi practicate orificiile necesare trecerii silrmelor de care se fixeazii foaia de fagure artificial. tabla sau carton. 2 7 . riispunde tuturor cerintelor. f P\l.Plan~eta calapodpentnr Jixat fagurii artiJiciali in sectiuni .B 8ablonul pentru fixarea distantei orificiilor. calapodul pentru fixarea fagurilor artificiali. Fig.A Fig. Q h . poate fi de mai multe feluri. fiind adaptata pentru mai multe tipuri de rame ~i anume atiit pentru rama stupului orizontal. perforatorul ~i dispozitiw pentru insilrmarea ramelor.Planqeta calapod universal&. in raport de productivitatea ce se intentioneazii a se realiza. Aceasta se realizeazii cu ajutorul unor gipci glisante prin care se modificii dupii nevoie gabaritul plangetei. Este confecfionat din lemn. De la folosirea sulei de cismgrie. la perforatorul cu un ac sau cu mai multe ace (5 ace) actionakmamal sau mecanic in care caz acesta este actionat de un electromotor.

s Fig. o fixeazi in ceari.Pinten apicol (dimensiuni in mm) WJ7. 3)Rezistenfii elecfr&)R&@ %C" \. prin apasare. 2)Mrjner. 29 .Pinten apicol electric. Acesta are forma unei rotite dinfate care se inviirteqte ugor in jurul axului central. 30 . . aviind sapat pe muchie un ginplef care imbraci siirrna gi. in practici exist2 o gama variati de pinteni apicoli: pinten apicol simplu (drept). iar rozeta din alami.cu un ac Pintenul apicol. de asemenea.*. gi pinten apicol electric la care incilzirea se face cu ajutorul unei rezistente electrice montati in interiorul piqii metalice a pintenului. Fig. B .cu mai multe ace. inainte de folosire pintenul se incilzeqte la cca 70°C.MANUALUL APICULTORULUZ Fig. se folosegte la ingroparea ~i fixarea siirmelor in ceara fagurelui artificial.Perforator rame: A . -- 71 *. pinten apicol cu rozeti gi pinten apicol cu roli. 31 . Existi. Pintenul apicol se execut2 din aluminiu. l&&r~&?$her.

Mosoare pentru strdnsul sdrmei de insa'rmat rame Randalina apicolii serve~te fixarea fagurilor artificiali fir2 a fi necesari la inciilzirea prealabilii a acesteia.Fixarea fagurelui art@cia/ d h ram8 Unelte folosite pentru hrlnirea albinelor Hriinirea familiilor de albine este operatiunca prin care apicultorul pune la dispozitia acestora anumite cantitiiti de hranii care pot fi de douii feluri: a) hriiniri cu substante nutritive (hidrocarbonate. b) hr5niri medicamentoase atunci c5nd in hrana respectiv5 se adaugii anumite m e d i c ~ g in scopul prevenirii sau combaterii bolilor la albine.q - . Randalina (valpl) se rote~te uSor in jurul axului siiu iar prin ap5sare ~i deplasarea simultanii a randalinei de-alungul sdrmei. La capiit are o rolii confecfionatii din alam5 cu diametrul de 17 mm. vitamine siiruri minerale yi altele). Lungimea total5 este de 170 mm. avdnd imprimate pe partea exterioarii o serie de nervuri spiralate. .Randalina apicola' Fig. g I . Fig.33 . aceasta se ingroapa in ceara fagurelui artificial.T MANUAL UL APZCUL TORUL UI Fig. proteice. 32 . 34 . .

4)hriinitor tavii pentru stup ME. uneltele sunt perfectionate yi adaptate specificului lucririlor care necesiti executarea unui volum mare de munci intr-o perioadi de timp scurt8. Uneltele folosite pe mierii din faguri se compun din: cufite de descipicit obiyn aburi sau electrice. de asemenea. este mierea. mecanizarea qi electrificarea uneltelor este absolut necesari. 8)hiGnitor exterior cu rezer-vor de sticlii Unelte pentru extractia ~i conditionarea produselor apicole Uneltele folosite pentru extractia ~i conditionarea produselor apicole sunt.Diferite nlodele de hriinitoare: 35 1)hriinitor uluc din lemn de rii. 7)hriinitor exterior. ca urrnare a cre~terii~i intretinerii acestora in familii. m a ~ i n 8 descipicit de mare capacitatc de . in asemenea cazuri. Pentru stupinele mari. 5)hriinitor de podi?or pentru stup orizontal.yinoase. Unelte pentru extractia ~i conditionarea mierii Cel mai important produs obtinut de la albine.MANUALUL APICULTORULUZ Fig. 3)hriinitor ranzii din cherestea de rii?inoase $i PFL. foarte variate ~i se utilizeazi in functie de mirimea stupinei ~i a producfiei ce se realizeazi cantitativ ~i sortimental. 2)hr-iinitoare din masii plasticii. .

serve~te. Marginile sunt. din precum ~i Si~rculi!adc descipicit electric2 ce arc montati in interiorul ei o rezistenti electric2 previzuti cu termostat. Cutitul de descrjprjcit iiic6lzit cu abtiri sau electric. mas5 pentru descipicitul fagurilor cu miere. fi~rculifa tab15 inox ~tantati. '8$ 74 . Fig. asemenca. Se folose~t L. 36 . lat5 de 40 de mni. cufit de desc5picit electric. In acest scop celulele fagurilor. filrculi{a din tabla de inox dc 2 lnln cu acc de otel ~i miner de lemn. are lama lung5 de 220 mm.iicit A) ctl abur-. continui cu o placi de metal lati de 40-50 mm in care sunt fixate 18-22 circa 30 mm ~i dispuse sub formi de pieptene. cu aburi proveniti de la un generator de aburi sau cu ajutorul unei rezistente electrice. maturatoare de diferite mirimi. bine ascutite. strecur5tori pentru miere. la descip5cirea fagurilor de cu miere c5picit5. cutit de descipicit din tabli de inox (cu lama subfire). i n general rculita de descipiicit se compune dintr-un miner de lemn sau material plastic cq.MANUAL U L A PICUL TORUL UI mari).~c@ricit.Cufite de de. Cz~fitzil descrjp6cit din tab16 inox. ace~tia practica apicoli folose~te cutitul de desc5picit. Se confectioneazi in niai multe variante: filrculita din aluminiu turnat cu ace de ofel. grosimea acestuia fiind ins5 redusi la 1 mm. Cufitul de descrjprjcit se folose~tepentru a se putea extrage mierea din trebuind in prealabil s5 fie desc5p5citi. este incilzit. cutit de descip5cit cu aburi. ce se fabric5 in diferite variante cu m5rimi ~i grosimi variabile. montat5 pe c 5 m a ~ a cutitului ce este acoperit5 de teaca cutitului propriu-zis. de asemenea. extractoart de diferite rnodele ~i capacititi. Reglajul temperaturii se realizeaz5 automat la 50-70°C cu ajutorul unui termostat montat in minerul cufitului respectiv. filtre speciale Q. Principalele tipuri de cutite de desc5p5cit sunt: cufitul de descilpicit STAS 41 88/53. in cazul stupinelor mari. procesul de extractie a mierii se organizeazi in centre speciale de extractie unde se folosesc ma~iniqi unelte de inalti productivitate. tavi de desc5p5cit.uciil. aqa cum poarti ~i denumirea. R) siniplr/: C ) elect/-ic Frirczllifa de de.

d .MANUAL UL APZCUL TORUL UI in general la fagurii cu suprafetele neunifonn cipicite. avind marginile intBrite cu sirmi zincati. in practica apicoli. Sub sita tivii se afli un vas colector in care se stringe mierea scurs5 prin orificiile sitei in unna operatiei de descipicire. la descipicirea fagurilor sunt folosite descipicitoare mecanice de mare randament. precum ~i cutitul de descipicit se incilzesc in prealabil in apii fierbinte (nu ~i cele incilzite cu abur sau electric). previzute cu cite doui crestituri in partea lor superioari. Fig. descipicitor mecanic cu ace. Vasul colector este previzut cu un tub pentru scurgere. in cazul unor exploatiri de tip industrial. este confectionati din tabli cositoriti de 0. iar fundul este previzut cu o sit5 din shnni zincati cu ochiuri de 2 mm.Dferite tipuri de furculite pentru desc6pricit Tava qi masa de desc6pZcit. fnainte de folosire furculita de descipicit. avind in vedere un randament de lucru sporit. Masa de descipicit are fonne ~i mirimi diferite. precum ~i la desc5picirea unor pociuni reduse de fagure. descipicitor automat pentru corpun. 3 7 . fn peretii tivii sunt montate doui stinghii de lemn paralele. dintre care mentionim: descipicitor mecanic cu cutit vibrator incilzit electn@au cu abur. Peretii sunt oblici.5 mm. Scopul este identic.

5)rama. Astfe! sunt extractoare radiale. 9)vas pentrzr colectarea mierii. 2)sitG superioarii. ageaz3 cu speteaza inferioara spre centrul extractorului ~i tangentiale. 8)mBnere. 6)sita pentru impurit6ti mari. . 3)tava. #)ram6 extensibil6 . in prezent se construiesc o serie intreag2 de modele de extractoare. drul extractoarelor tangentiale.MANUALUL APICULTORULUI Fig.Masa de desccipiicit. este un utilaj care serve~tela obtinerea mierii din faguri. I0)suport Extractorul.Site pentru strecurat mierea:a)sita 1)suport sitii. 3)sitii ramii. Extracfia mierii din celulele fagurilor se face cu ajutorul foqei centrifuge prin supunerea fagurilorcu miere laoperatiunea de centrifugare. in mare. 2)mSner. 5)orijiciu de golire in ferioarii.Tava pentru desc6p6cit: Fig. 4)suport pentru rame. I) mBner. 1)peretii laterali. 3. atunci c5nd rama se. 3)suport extensibil6. 7)sit6fin6. extractia mierii are loc mai intiii pe urelui.38 . atunci c d fafa fagurelui este a ~ e z a t 3 perpendicular pe raza dispozitivului.* Fig. b)sit6 dub16 cu ram6 2)tavd colec toare.'\. apoi dup5 intoarcerea acestuia qi pe partea opus3.40 . acestea clasificiindu-se dupg pozitia ramei fa@ de axu! centrifugei.39 . dublii pentru miere.

din tabli cositoriti sau inoxidabilg.MANUAL UL A PICUL TORUL UI La extractoarele tangenfiale reversibile. iar al doilea cu ochiurile de 1. foarte diferit de la 3 rame la 56 rame ~i mai mult. primul avind ochiurile de 2. 3)angrenaj de antrenare.5 mm. Sita are douB rinduri de plasg metalicg. Sita pentru miere. aceastg operatiune se poate face mecanic. foloseyte la depozitarea mierii extrase. 2)~uruburi dejxare.Extractor tangenfial pentru miere: 1)cazanul extractorului. 8)canea de scurgere Mirimea gi deci randamentul extractoarelor este. cursa rotorului. actionarea se face cu ajutorul unor electromotoare care actioneazi frgne puternice cu ferodou ce incetinesc sau opresc. Fig. 7)fund inclinat. Maturatorul. marepentru a avea loc decantarea. 5)coqul interior. dup5 dorinp. fiind totodata suficient de ratoarele 77 . 4)suportul axului. 16. de asemenea. 28. ajuti la strecurarea mierii ce se colecteaz5 de la extractor pentru a indepirta cipgcelele de cear8 gi alte corpuri str8ine grosiere ce au ajuns intAmplitor in urma procesului de extractie. in . 6)axul central. limpezirea ~ iin unele cazuri.41 . Maturatorul s oneaz$. 36 sau 56 rame. a acesteia prin eliminarea excedentuiui de ap8.5 mm. Bineinfeles la extractoarele radiale de capacitate mare de 12. La extractoarele radiale extractia mierii are loc simultan de pe ambele pi@ ale fagurelui. automat la toate ramele din interiorul extractorului.

C o ~ ueste g5urit l l in partea inferioar5 aviind ~i dou5 miinere necesare manipul5rii. Unelte pentru extragerea ~i conditionarea cerii Un alt produs apicol ce se obtine de la albine este ceara. aviind forma cilindric5.ito~. o a doua foaie de tab15 ondulat5. se va topi treptat scurgiindu-se in vasul colector care confine ap5 pentru ca ceara s5 nu se lipeasc5 de peretii vasului. Pentru decantarea yi maturarea mierii sunt. ce se extrage atdt din fagurii crescuti de albine in rame claditoare. ~ e h x curgiind intr-un vas cu ap5 a ~ e z a in dreptul tubului de evacuare al a t t o ~ m l ~ 3 " L f l . Pe fundul plan al cutiei exist&un al doilea fund inclinat (podi~or) paralel cu rama ~i geamul respectiv. Interiorul vasului este separat la mijloc cu o diafragm5 de forma unui trunchi de con. Gura conului se acoper5 apoi cu un c5p5cel semisferic prev5zut cu un orificiu cu rolul de a dirija aburii in compartimentul superior la fagurii introdu~i anterior pentru topire ~i agezafi in acest scop in c o ~ u de topire. este confecfionat din tab15 cositorit5.MANUALUL APICULTORULUI se confecfioneazli de dimensiuni diferite fiind cuprinse intre 200x1000 litri sau chiar mai mult.15 mm intre ele. buGi dirijafi astfel in compartimentul in care se g5se~te ceara. Pe podi~oruldin lemn se fixeaz5 o foaie de tab15 peste care se a~eaz5. precum ~i din fagurii reformati. cipicelele de ceari rezultate la extractia mierii $i alte rezidii de ceari. fi~/. necesare 10-12 zile in cazul in care temperatura mediului ambiant este in jurul a 25°C yi cu o umiditate normal5. paralel cu foaia de tabl5. in general. in locul acesteia. Topitoml de cearii cu aburi. datorit5 c5ldurii de la soare acumulate in interiorul cerificatorului. * 7s . Podi~orul ajunge piini la peretele din fati. Igsiind un loc liber pentru nu fixarea jgheabului colector de cear5.zrl cerificatorul solar: este format dintr-o cutic de lcnin lung2 sau dc 500 mm $i lati de 400 mm. in orificiul conului se toarn5 ap5 ce p5trunde astfel in jum5tatea de jos a vasului. prcse de in difcritc tipuri pentru extragerea cerii ~i vase pentru limpezirea cerii. Ceara pentru topit se a ~ e a z i pe sita metalic5 sau pe foaia de tab15 ondulat5 unde. Peretele din spate are o iniltimc de 240 mm. o sit&din plas5 de siirm&sau. in partea inferioar5 maturatoarele sunt prev5zute cu o canea de golire. Topitorul este acoperit m a n capac e t a n ~ fixat cu un schelet de siirm5 de cele dou5 miinere ale vasuldi. Pentru cxtragerea ~i conditionarea cerii la nivel de stupin5 se folosesc diferite utilaje ~i procedcc dupi cum urmeaz5: topitorul solar ce se folose~te stupini. Cutia este acoperit5 cu un capac format din doui riinduri de geamuri prinse intr-o ran15 de lemn la o distant5 de 10. o vor topr. iar cel din fati de 140 mm.

iar filetat ce se invirteqte intr-un jug solid presarea se face cu ajutorul unui ~ u r u b de lemn sau metal. formatul presei fiind piitrat sau circular. in acest caz.Topitor de ceard cu aburi: I)capac. dintr-un vas de lemn cu peretii ciptu~iti ~ipci. Urrelte pentru recoltarea ~i condifionarea polenului Setul de unelte pentru recoltarea ~i conditionarea polenului se compune din colectoare de polen. pentmmditionarea acestuia. interiorul ciruia se introduc siculetele cu fagurii topifi. Un alt sistem de presi perfectionati este incilziti cu ajutorul unor rezistente electrice inglobate in corpul qi capacul acesteia. in general. incilzirea dispozitivului qi a cerii respective se face cu api fierbinte. 2)capacul co~ului dirijeazd a b u r l . Cu acest tip de pres5 se poate extrage ceara din fagurii ce nu au fost topiti anterior in api. pentru a se preintfimpina cre~terea temperaturii peste limits. presele de cearii se cu in compun.42 . Recoltarea polenului transportat de citre albine in stup pt!?n&h&esiti{ile familiei se face cu ajutorul unor dispozitive speciale ce poart5 rea de . Peste siculete se pune capacul.43. presa este prev5zuti qi cu doui termostate. 4)baza co.Ce'*rificuror solar Fig. se confectioneazi in diferite modele ~i capacitiiti. 3)spaliu ce pentru faguri. 5)spatiu pentru ceard. 7)robinet de evacuare a cerii Presa u'e cearci. Indiferent de mirime qi formi. & r 79 e .~ului. de diferite modele ~i uscitoare de polen.MANUAL UL APICUL TORUL UI Fig. 6)apa. I colectoare de polen.

3)placci activci. Fig. dintr-o foaie de vinilin (material plastic) previzuti cu perfora1ii circulare in r8nduri suprapuse cu diametrul de 4. Colectoiwl de polen de urdini?. La unele tipur de colectoare existi dou5 plici active prin care albinele sunt obligate s i treaci m5rind astfel cantitatea de polen recoltat.4 &.yipccide rigidizare (dimensiuni in mm). astfel: colectoare de polen exterioare sau de urdini ~i colectoare de polen interioare. trecut prin ochiurile unei plase metalice a ~ e z a tdeasupra sertarului ~i placa activl i propriu-zisi cu orificiile circulare de 4.MANUAL UL APICULTORULUI in prezent. 2)placci urdini?. precum ~i de razele directe ale soarelui. partea activi a acestuia o formeaz5 placi activi confectionat8. Colector depolen ce sefolosesc sub capacul stupului: 1)urdini.. un sertar in care se aduni polenul dup5 ce . 3)plan inclinat spre interior.44 .y. in practica apicolB existi o gami variati de colectoare de polen care pot fi clasificate. .2)placci activci. in general. cade printr-o plasi metalici in sertira~ de recoltare. in mare.A (stdnga). care pot fi a~ezate sub capacul sau pe fundu stupului. se compune din trei piese principale: ur corp realizat dintr-un cadru de lemn. B (dreapta) Colector de polen pentru fundul stupului: 1)placd rabatabilci.y (dimensiuni in mm) rc-* /. Indiferent de tipul colectorului. Unele tipuri de colectoare de urdini~sunt inzestrate ~i cu o strea~in din lemn. 4)sertcira.Pp . 6). 4)orificiu pentru trdntori 5)grilci metalicci.9 mm. Polenul ce se desprinde in momentu trecerii albinei prin orificiile pl5cii active. tab15 sau p8nzi spre a proteja mai bine polenul recoltat de umiditate: atmosferici.9 mm.

60 1 I Fig.). 6)vedere general6 a 81 . dup2 sursa de energie ce o folosesc aceste usc2toare se impart in: uscatoare solare.Uscdtor de polen electric 2) . I- - 4. spre la a se putea pistra. uniforme de maxim 1. etc. la altele oblici sau verticali. ci feresc mai bine polenul recoltat de intemperii (ploaie.temperatura de uscare nu trebuie s9 depi~eascii +45"C. praf. in practic9 sunt folosite multe tipuri de uscatoare de polen. . Uscarea trebuie efectuati la o temperaturi constant2 care s9 nu depi~easci +45"C. 45 .MANUALUL APICUL TORULUI Colectoare de polen ce se folosesc sub capacul stupului sau pe fundul acestuia. o bun2 circulatie a aerului in vederea eliminirii excesului de umiditate. Indiferent de tipul usc9torului. soare intens. in mare. Totodata majoritatea colectoarelor de polen dispun de un sistem de a asigura nestinjenit zborul trintorilor spre a se evita astfel blocarea plicii active de citre ace~tia. se bazeazi pe acela~i principiu de functionare.polenul se avteme pe sitele de uscare in straturi subtiri.s2 existe. La unele tipuri i de colectoare.5-2 cm grosime. in permanenti. Colectoarele de polen interioare prezint2 avantajul. unele constituind chiar fundul stupului respectiv avind ~i rolul de colector de polen. serve~te uscarea polenului proaspit recoltat. 4)capacul inchidere. placa activs este a ~ e z a t in pozitie orizontali. realizate cu ajutorul unei lampi de petrol qi usciitoare electrice. pin8 cind umiditatea polenului va scidea la 8%. f a g de cele exterioare. principiul de exploatare al acestuia este urmitorul: . Usca'torzrl de polen. .3)sertare czr polen. uscitoare cu aer sau ap9 cald9.

Albinele sunt obligate s5 treac5 peste o retea de la conductori electrici.2 mm qi a caror atingere produce ~ o c uelectric. ace din lemn sau material plastic ~i spatule din lemn sau din material plastic pentru extragerea din botci a I5ptigorului de matc5 sau apilarnilului. cunoscut fiind faptul c5 secrefia de venin variaz5 in limite largi. urmare c5ruia albinele inteap5 o pelicul5 de material sintetic ce este l amplasatA sub conductorii respectivi pe suprafap unei sticle. aceasta se face cu ajutorul unor instalatii industriale. Unelte pentru recoltarea llptiyorului de matcl qi apilarnilului Setul de unelte se compune din cufite bine ascufite. veninul cristalizeaz5 yi este recoltat prin r5zuire de pe placa de sticl5.m MANUAL UL A PICUL TORULUI in marile intreprinderi specializate in uscarea unor cantit5fi mari de polen. Apilarnilul const5 in recoltarea din celule de trsntor a larvelor atunci ciind acestea au inc5 coloratia alb5. de mare capacitate care functioneaz5 in flux continuu. cu ajutorul unor pompe speciale de vid. L5pti~orul matc5 se extrage din botci in care au fost de crescute in mod special larve de matc5 dup5 un interval de 72 ore (3 zile) ~i dupi prealabila indepsrtare a acestora. anotimp ~i hran5. Unelte pentru recoltarea veninului de albine Pentru recoltarea veninului de albine se folosesc unelte de constructie ~i modele diferite. Atiit recoltarea Iiipti~oruluide matc5 ciit ~i a apilarnilului se poate face manual sau mecanizat. dispu~i o distang de circa 3. . Dup5 ce albinele infeap5. necesare scurtarii botcilor sau a celulelor cu lawe de triintor. in raport de viirsta albinelor. deci inainte ca acestea s5 se pigmenteze. La recoltarea veninului rezultate bune au fost obtinute cu aparatul de recoltat care se bazeaz5 pe emiterea unor ~ocuri electrice de joas5 tensiune. in prezent la recoltarea veninului sunt folosite diferite metode ~i dispozitive.

MA NUALUL APICUL TORULUI Fig. bec de semnulizare. 8. mufir pentru racord alimentare. intrerup6tor. 4. reglare limp de pauzci. cordon. este folosit de catre acestea pentru propolizarea interiorului stupului. 9. caseta colectoare. ploturi pentru cuplarea grilelor.jise de racordare. 2. retea de excitatie. . astuparea ~i nivelarea P +e eventualelor cripaturi din peretii stupului. II ~i I K Grilci de excitatie: 6. 7. 46 -. 5.Dispozitiv pentru recoltarea veninului de albine I. 3.@ =% . Generator de impulsuri: I . K Jac Unelte pentru recoltarea propolisului Propolisul sau cleiul albinelor. celulelor fagurilor.

Pentru a miri suprafata de propolizat.+ . podiyor etc. in acest caz se inlocuiesc sciindurelele de podiyor sau podi~orultip planyeti cu o plasi de nylon cu ochiurile de 1. . intre piinza de nylon yi speteaza superioar2 a ramelor se mai@t$ introduce un cadru din siirmi metalici.Materiale pentru colectama propolisului (Colector de propolis) Recoltarea propolisului se face prin rizuirea pieselor componente ale stupului (rame.). peretii stupului. precum yi prin folosirea unor dispozitive speciale denumite colectoare de propolis. urmirit faptul c i indiferent de modelul folosit. urdiniy. fiind montate direct peste leagrile superioare ale ramelor. Dispozitivele respective sunt de diferite tipuri sau modele. acestea s2 acopere o suprafat2 ciit tnai mare in stup.n MANUALUL APICULTORULUI Fig. 4 7 . trebuind insg.5-2 mm peste care se Tntinde o piinzi deasi de prelati. ca regul2 generali.

are fonnatul unei rame de cuib avind cele douii fete laterale acoperite cu gratie despgaitoare (Hanneman). Jipcile de cre~tere. se construieqte din lemn de tei strunjit. Capetele sunt aplatizate sub form5 de lingurii qi uqor curbate cu ajutorul ciirora se face transvazarea larvei de pe fundul celulei in botc5. avind o lungime de 15-20 mm. se folose~te special pentru eclozionarea mitcii in ~i protejarea celorlalte botci. Perefii laterali ai coliviei sunt protejati cu plasii de sirmii sau din material plastic spre a permite albinelor s5 hr5neascii m5tcile eclozionate. este confectionat5 din s i m 5 de otel inoxidabil. Spatulii (/anJetd) de transvazare.5 mm cu virful uqor rotunjit y i putin conic. $ablonul pentrt~coi~fec/ionar. se confectioneazii. rame izolator pentru obfinerea larvelor de o anumit5 virst5 cit qi pentn~ protectia botcilor in familiile crescitoare neorfanizate. Pentru transvazarea oului. Izolatort11pentrtr matcd.MANUAL UL APICULTORUL UI Unelte pentru cre~terea imperecherea mgtcilor qi Setul de unelte se compune din lanfete pentru transvazarea larvelor. nuclee pentru imperecherea miitcilor ~i cuqti pentru transportul miitcilor imperecheate. orificii in care se introduc dophi :@ere. Dopzrrile de creStere. de asemenea. Colivia de tip Zander.ea botcilor. Sablonul poate fi cite unul singur sau mai multe montate pe un suport. . un numiir t6t&%e fi orificii circulare cu diametrul de 15 mm.jpz * . cuyti de eclozionare. se foloseqte creionul de transvazare care decupeazi o porfiune din fundul celulei. iar in cazul ramei stupului rnultitdajat. in partea superioarg avind un guler. . .sunt confecfionate din lemn qi se fixeaz5 in lumina interioar5 a ramei de creytere cu ajutorul unor cleme metalice sau a cite unui cui~or spre a fi astfel rabatabile. din lemn de tei strunjit sau din material plastic cu un diametru de 14 mm. in partea superioarii a coliviei se afl5 un orificiu circular in care se introduce dopul confectionat din lemn sau material plastic de care este fixati botca in care se g5seyte larva de matcii. cu o lungime de 10 cm avind unul din capete cu un diametru de 8. in izolator se introduce rama cu fagurele qi matca respectiv5 in vederea obtinerii unor larve de virstii cit mai apropiat5. cu o iniiltime de 2 mm ~i un diametru de 18 mm yi foloseqte la fixarea botcilor. 3 qipci. pe toatH lungimea lor. Sipcile de creqtere au prevlzute. rame cu leapri de susfinere a botcilor fixate pe dopurile de creqtere. din celula fagurelui in botca artificiali. pentru a nu fi distruse de prima matcii eclozionat5. cu o grosime de 2 mm. in luinina interioar5 a unei rame de creqtere de stup orizontal se introduc 4 qipci.

Fundul nucleului are previizut5 o fant5 de ventilatie acoperitii cu plasii de s2rrn5.48 . in adiposturile pentru nuclee se introduc ea lee Zandler.% . c)botca@atii de dopul de crejtere. se fixeaz5 de speteaza superioat-5 o fiqie de fagure artificial de circa 1 cm. sunt acoperite de un capac de lemp. 114 sau 118 din rama de stup orizontal sau multietajat. Nucleul Zandeu. d)lan{etiipentru transvazarea lawelor I 1 I I Nucleele de imperechere. cu 2-3 rame de magazin. cu cite 2-3 rame STAS de stup orizontal sau multietajat. Toate cele trei compartimente. Nucleul Zander are o singuri ram5 la care. Se compune din trei compartimente.Utilaj pentru crejterea rniitcilor: a)nucleu Zander. in partea superioarii a nucleului. b)~ablon pentru confec{ionat botci. n u f /g? . iar a1 treilea rezervat pentru albine qi Eiguraqul ce-l vor construi. . b _ S . Acestea pot fi clasificate dup5 m5rimea lor in: nuclee mari. face parte din categoria nucleelor mici. Peretii laterali ai nucleului sunt din sticlii (geam) ceea ce permite o verificare ugoar5 a acestuia. unul servind ca hrsnitor.&ucleele sunt transportate cite 8 buciiti cu ajutorul unei liizi speciale p r e v ~ c u ~ e r i s i r necesar5. Dintre nucleele cele mai uzitate amintim nucleul Zander gi nucleul tip ACA. nuclee mijlocii. precum ~i micronuclee ce contin de regulii circa 10 g albine fiecare. servesc la imperecherea m5tcilor eclozionate. inainte de populare. Pe teren. nuclee mici cu 2-3 rame care prezint5 112. a1 doilea pentru adipostitul coliviei Zander.MANUAL UL APICULTORUL UI 1 Fig.

cabane apicole.A. pentru descgp5cire gi extractie. pentru conditionarea ~i depozitarea mierii. ha15 pentru extractia ~i conditionarea mierii previzuti cu camere anexe pentru depozitarea corpurilor cu miere. Constructii apicole : I I 1 Acestea au rolul de a asigura conditii corespunzitoare pentru executarea anurnitor lucriri din stupini. . o gi o cabana apicoli sunt constructiile care asigur5 spatiul organizarea normal5 a activit5tii apicultorului. depozit pentru p5strarea fagurilor. cu ajutorul unor balamale.. in ad5postul pentru nuclee in care intri un numar din de 4 nuclee sunt prev5zute 4 urdini~e cele 4 laturi ale ad8postului. este format din rame de stup multietajat care. Stupinele cu un num5r mare de familii de albine necesit5 constructii speciale cum sunt: laboratorul stupinei yi camera de lucru pentru apicultori. prin pliere. reprezint5 112 din rama stupului respectiv. Una din rame este previzut5 qi cu un hrgnitor tip uluc.7 MANUAL UL APICULTORULUZ Nucleul tip A. cu cite o pe scBnduric5 de zbor fiecare. in cazul stupinelor cu un numar mic de familii de albine. pentru preincillzirea fagurilor cu miere. cit ~i pentru adipostirea materialelor ~i produselor apicole.C. Fiecare compartiment (nucleu) are un podi~or plas5 de sirm5.

vopsele de ulei. fcriistriu. sirmii pentru insirmat same. sodi de rufc. in afari de inventarul apicol propriuzis. rindea. petrol larnpant qi altele. 50 . Fig. cuie de diferite niiirimi $i tinte. in cadrul procesului de productic rnai sunt necesare ~i alte uneltc ~i ~nateriale ca: topor. siipun.MANUAL CILA PICUL TOR ULU I Trcbuic menfionat c i intr-o stupin5. ciocan. benzini. dilti. clcvte.Cabana ayicol~i . lopati. cazma.

cuprinzind. zeci de mii de stupi. Ru~etu (iudefulBuzBu). de Productia de nectar la salcim. Groasa ~i Ileana (judetul C5lBra~i). Cunoscind bine acestea. Hanu-Conachi Cjudetul Galafi). mai ales pentru regiunile de cdmpie. precum ~i valoarea lor nectaro-poleniferg.'k- 4 89 I fl . lnflorirea se prelunge~te. perioada de inflorire a acestora. hncfie de conditiile geografice ~i pedoclimatice. virsti. este cea mai important8 specie meliferi. unde sunt deplasati. in fiecare an. numeroase specii arborescente cu o Inare valoare apicoli. Salcdm~tl ocupi in tars noastri? suprafete importante. variind de la 1 mg la 4 mgifloare cu u i c tinut ridicat de zahtir de 40-70%. E~alonarea perioadei de inflorire dB posibilitate apicultorilor si? realizeze. in primul rind. Resurse neclaro polenifere gi polenizarea cullurilor adrictle enfomoiile Resurse nectaro-polenifere 0 conditie importanti pentru cre~terea intretinerea rentabili a familiilor ~i de albine o constituie cunoa~tereaplantelor melifere din zona in care se afli stupina. sta inflorire. Mai renumite sunt masivele de salciim din sudul Olteniei. pentru c8 este prirnul cules principal al anului ~i pentru c i inflore~te masiv. Arbori yi arbuyti meliferi Flora meliferi a tirii noastre este deosebit de bogatti ~i variati. recolte imbel~ugate miere. in conditii meteorologice nonnale este concentrati qi abundentg. Salcimul inflore~te incepind din primele zile ale lunii mai. iar in ultimele decenii mierea de salcim a cii~tigat in numero~i adepti. se pot lua din vreme o serie de m8suri cu privire la dezvoltarea rafionali a familiilor de albine in scopul obtinerii unor recolte de miere bogate ~i constante. an de an. Salcdmztl nlb. pin8 la sfir~itul in lunii iunie. aceasta depinde de expozitia masivului. Valea lui Mihai (judeful Bihor). Mitisaru (judeful Dimbovita).Alio9-Gomila (judetul Timi?). densitatea arboretelor ~i de factorii meteor&i.in cadrul unui sezon apicol.MANUAL UL APICUL TORULUI leclia 5. realizindu-se. varietate. precum ~i evolutia timpului. doui ~i chiar trei culesuri la salcim. in anii favorabili.

in general aceste specii ~i variet5fi de salciim se caracterizeaz5 printr-o inflorire mai tiirzie cu 2-4 zile ~i o durati mai lung5 a infloririi. Fa orii care conditioneaz5 data infloritului sunt mai ales temperatura ~i al ti tudi& . cultivate mai ales in parcuri. dup5 care inceteaz5 complet. secretia nectarului nu se produce declt dup5 r5s5ritul soarelui. devine maxim5 intre 20 ~i 30°C qi apoi scade treptat pin5 la temperatura de 35"C. secretia nectarului are loc devreme. Pe Iiingi salciimul alb se mai intiilnesc la noi in far5 o serie de alte specii $i forme de salciim. cum sunt: salciimul roz. iar albinele ies la cules mai tiirziu. La arborii rizlefi. in noptile reci cind temperatura scade sub 10°C in perioada infloririi. de la 13 la 20 zile. variind dc la o localitate la alta ~i de la un an la altul intre 22 ~i 38 zile. Specii de tei care cresc in tara noastr5 sunt: teiul cu frunza mare sau teiul 1 fluturesc. Prima specie care inflore~te este teiul cu frunza mare. iar culesul incepe inainte de ris5ritul soarelui. Din determinari ficute in cadrul fostei Statiuni centrale de cercetari pentru apicultur-5 $i sericicultur5 rezult5 c5 producria de miere la arboretele de . in jurul temperaturii de 10°C. in masivul de salciim de la Valea lui Mihai. Se $tie c5 secretia nectarului incepe in general.500 kglha qi la plantatiile tinere qi drajoni de la 300 la 700 kglha. salclm alb variaz5 in limite mari. cel care are o influent5 hotzriitoare este temperatura. Astfel. dup5 viirsta arboretului. in timp ce in nopfile calde (1 5.MANUAL UL APICUL TORUL Ul Trebuie s5 menfion5m c5 dintre factorii meteorologici. Teiul este a doua specie melifer5 important5 din tara noastr5 ~i inflore~te la 15-20 de zile dup5 terminarea infloririi salciimului. la arborii in masiv de la 900 la 1. salciimul galben. salciimul piramidal. etc. teiul pucios sau teiul cu frunza mica ~i teiul argintiu sau teiul alb. densitatea ~i pozitia lui fat5 de soare. Spre deosebire de salciim culesul de tei este de durati mai lung5. indeosebi la p5durile formate din dou5 sau mai multe specii. productia de miere a variat de la 1.100 la 1.16"C). in general se realizeaz5 la un cules de salciim 10-25 kglfamilie de miere extrasi. Durata de inflorire a celor treispecii luate impreun5 in cadrul sezonului apicol este in medie de 30 zile. gr5dini botanice sau pe marginea ~oselelor.700 kgha. urmat5 la 10-15 zile de teiul pucios ~i apoi dup5 21-22 zile inflore~te teiul argintiu.

c i recolta zilnici de miere a variat de la 0. Mihai Bravu. Culesul la tei nu prezinti gradul de intensitate de la salciim. P . paltinul de munte ~i jugastrul de Banat. Ciurea. La noi in far2 se intilnesc urrnitoarele specii de aqar: jugastrul. iar la teiul argintiu de la 0. la una din stupinele experimentale aflati in pastoral la Ciucurova. cAnd in general flora meliferi este putin abundenti. Aceste speeii infloresc de obicei abundent ~i dau. ca qi la ceilalti arbori meliferi.20 mglfloare la 0. etc. Birnova. conditii favorabile. un arbore melifer valoros. ci cresc ca arbori in amestec. mai ales c i unele specii de aqar infloresc mai timpuriu. de stupi. I a ~ i Timi?. Cilugireni (judepl Giurgiu). Grajduri (jude@l I a ~ i )La aceste masive se deplaseazi anual zeci de mii . in tara noastri. Din analizele ficute la masivele de tei de la Ciucurova ~i Niculifel. totu~i. Speciile melifere cele mai valoroase sunt aqarul titirisc ~i jugastrul.4 kg (in medie 2. Productia de miere. dupi o evaluare generali. Snagov (Sectorul Agricol Ilfov). Babadag (judepl Tulcea). cele mai . este diferiti ~i depinde de varietatea teiului. indeosebi in pidurile de foioase din silvostepi (~leaurile de cPmpie ~i deal). Ilfov.22 mglfloare cu o concentratie medie de 48%.15 la 0. Cintarul de control a aritat.000 kg/ha la teiul pucios ~i 1. se pot realiza de la 2 la 6 kg miere de stup zilnic. fapt ce prezinti o deosebiti importanti familiilor de albine in primiivari. Niculifel. C o c o ~Isaccea. pe Iingi acestea se mai cultivi ~i specii de aqar ornamentale. Ciucurova.MANUAL UL APICUL TORULUI Teiul ocupi. 1. in Secretia de nectar la tei.7 kg). variazi la acarul titirisc ~i jugastru de la 300-600 kg/ ha. suprafete insemnate indeosebi in judetele Tulcea. insemnate cantititi de polen. Artarul este. paltinul de ciimp. In pidurile noastre. 91 = . realiziindu-se in anii favorabili. de asemenea. in medie ciite 15-20 kg de miere pe familia de albine. . cunoscute masive pentru stupirit pastoral la culesul de tei sunt cele de la Comana. pe ling5 nectar. Capacitatea nectariferi a celor trei specii de tei este diferiti ~i anume: 800 kglha la teiul cu frunza mare.200 kglha la teiul argintiu. care cresc bine $i in asociatie cu alte specii de foioase melifere.5 piini la 5. Ciscioarele. In cadrul judetelor amintite. aqarii nu formeazi arborete pure. rezulti c i productia de nectar a variat la teiul pucios de la 0. aqarul titirasc. C i l i r a ~ i .45 mglfloare cu o concentratie in zahir de 46-52%. de fertilitatea solului qi de climi.

Cre~te spontan in Dobrogea yi in alte finuturi din tara noastra. S a l c ~ m t ~ l j a ~ ~este un arbore inelifer care dB o productie de peste 300 onez kg lniere la ha. cgt yi pentru polen. Otetarul galben sau clocotiyul este un arbore ornamental foarte valoros pentru apiculturg. Baia Mare yi Satu Mare. iar perioada de inflorire este de 25-30 de zile. Productia de miere este de circa 300 kg la ha. Mierea de cenuqer este de culoare galbeni.~tit+entru nectar. bulevarde etc. Infloreyte in lunile iulie-august. Productia de miere este evaluati la 30. un cules bogat familiilor de albine. parcuri. pentru c i se prinde uyor $i este putin pretentios fati de sol. iar inflorirea se prelungeyte pin5 in august. cu o aroma pronunpti $i plicut5 la gust. Se recomandi a fi plantat pe terenurile neproductive. gradini ~i in toate locurile insorite.10 kg miere de familie. Mierea este de culoare galben-aurie $i cu un gust plicut. in anumite regiuni. Cenu~erul este putin rezistent la geruri yi pierde in iernile aspre o parte din lujerii anuali. foarte decorative. de calitate superioar5.MANUAL UL APICULTORULUI Cenu$erul sau otetarulfals este un arbore de mare valoare meliferi. florile fiind foarte intens cercetate de albine pentru nectarul yi polenul lor. Castant// silbatic este un arbore ornamental foarte raspiindit in gridini publice. furnizeaza. Bihor. Pe Iiingi fructele sale bune. El poate fi plantat de-a lungul yoselelor yi drumurilor. fiind bine cercetat de albine. apreciate in patiserie $i arta culinari. fiind in tot timpul infloririi intens cercetat de albine. Se inmul{e~teuyor prin seminte ~i buta~i. In anii favorabili se recolteazi. cite 8. Mierea este de culoare inchisi y i de buni calitate. Se intiilneyte frecvent pe strizi vechi din Bucurevti. Inflore~tein lunile aprilie-mai. nefolositoare agriculturii. alei. & . Inflore~te abundent in lunile iunie-iulie. la Cantitatea de ~niere hectar este socotiti la 30-100 kg. in parcuri. Castanul comestibil este un arbore ornamental foarte rispindit mai ales in judefele Vilcea. in cursul lunilor iunie-iulie. In anii favorabili. Incepe s5 infloreascg la sfiir~itullunii iunie.120 kg la ha. oferi nu numai cules de intretinere dar ~i de productie. de la stupii transportati in pastoral la florile de castan. Florile acestui arbore sunt dispuse in inflo@ce&e galbene.

In zilele l frumoase. salcia cipreasci. Cea mai apreciati de apicultori este specia aninului negru. Banat ~i Dobrogea. foarte bogat in vitamine. furnizeazi nu numai insemnate cantititi de polen. Salcia creqte sub formi de arbori sau arbu~ti luncile umede. Acesta se poate administra ca hran5 familiilor de albine sub diferite forme. foarte valoros pent11 intretinerea ~i dezvoltarea familiilor de albine in lunile martie-aprilie. timpuriu in prim5var5. de asemenea. insemnate cantititi de polen ~i nectar. Productia de miere este apreciati la 250 kg la ha. datorit5 timpului nefavorabil din februarie-martie. ci ~i nectar din abundenti. Florile de mojdrean sunt mult cercetate de albine ~i asiguri un bun cules. Dintrc acestea o important2 apicoli rnai mare prezint5 salcia cipreasci Si zilogul. chiar in perioada de inflorire dintre pomi ~i salciim. salcia plesnitoare ~i richita. in conditii favorabile. ocupiind suprafete importante. Productia de miere este de 100 kg la ha. Silciile ~i richitele infloresc timpuriu in primivari y i oferi nectar ~i mai ales polen. . Ca ~i alun@miprezint3 o f- 93 P P - . care contribuie simtitor la dezvoltarea ~i cre~terea puietului. salcia pliingitoare. care. a "s ~ o r n uinfloreite.MANUAL UL A PICUL TORUL UI Gliidita este un arbore melifer foarte intens cercetat de albine pentru nectar ~i polen. zilogul. precum in ~i in zona muntoasi. firniq d. ceea ce prezinti o deosebiti importanii pentru dezvoltarea familiilor de albine. Mojdreanul este un arbore de talie mici. In anii ciind albinele nu pot zbura la cules. se recomandi recoltarea de din florilor birbite~ti alun (miiti~orilor). in tot cursl zilei.. Arinul sau aninul este un arbore melifer care furnizeazi polen primivara de timpuriu. Alunul are o deosebiti importanti apicoli intruciit inflore~te foarte timpuriu in primivari qi furnizeazi familiilor de albine polen. rispiindit mai ales in Oltenia. Speciile de salcie mai rispiindite la noi in tar2 si care au importanti apicoli sunt: salcia comuni. mai ales in biltile din lunca Dunirii. care prin scuturare qi cernere se obtine polenul galben. Inflore~te lunile aprilie-mai ~i produce insemnate cantititi in de polen ~i nectar. Productia de miere se evalueazB la aceste specii la 150 kg la ha. Valoarea lui meliferi este cu atiit rnai mare cu c8t inflore~te dupi salciimul alb ~i dureazi piini la culesul de tei..

Inflo-re~te in pin5 in octombrie ~i ofer5 familiilor de al-bine nectar qi culesului se pot inregistra mici sporuri la cintarul de 94 . dB de la inceputul lunii mai pin5 in iunie un cules bun familiilor de albine. Este arbu~ti meliferi. In anumite zone. doarece are r5dicina bine dezvoltat5. inflorirea are loc in lunile iunie-iulie. Socul negru este un arbust melifer care inflore~te abundent in lunile maiiunie. al5turi de a@ri ~i alte specii melifere. stimulind dezvoltarea lor in vederea culesului principal de la salcim sau alte plante melifere importante. obicei. Producfia de miere este de 25-40 kg la ha. Produce circa 80 kg miere la ha. Pe toat2 durata infloririi. Acest arbore d5 o producfie de miere de 100 kg la ha. de Piiducelul este foarte des intilnit in p5durile de deal ~i cimpie ~iinfloregte in lunile mai-iunie. se obfine in anii favorabili nu numai un cules de intrefinere qi stimulare. aromat5 ~i foarte pl5cut5 la gust. Acest arbust prezint5 o cre~tere rapid5 gi se prinde cu u~urinf5 orice teren. Ciilinul inflore~teabundent in lunile iunie-iulie. Salcimul pitic se intalne~te frecvent in perdelele de camp ~i in perdelele de protectie ale liniilor ferate. Mierea este de culoare galben-aurie. Producfiade miere a fost evaluat8. ci $i un cules mai slab de producfie. Producfia de miere este de 25-40 kg la ha. Mierea obfinutiieste de culoare deschis5.yi pentru consolidarea terenurilor pe in pant5 care alunecii ~i pe taluze. cu aroma pronunfat5 ~i pl5cut5 la gust. 5. infloreSte abundent in lunile aprilie-mai qi este bine cercetat de albine. In piidurile de foioase. Amorfa sau salcimul pitic este un arbust melifer cercetat de albine pentru nectarul ~i polenul s5u. Este folosit . la albine instinctul de cules.p. Florile sunt intens cercetate de albine pentru nectar ~i polen. Este cercetat de albine pentru nectar qi polen. apreciat caunul dintre valoro~ii la 50 kg la ha.MANUALUL APICULTORULUI deosebit2 importan@ pentru apicultur-5 prin faptul c5 aceastii specie foarte timpuriu ~i declan~eazii. durind circa 30 zile. acest arbust este foarte mult cercetat de albine. Porumbarul este un arbust melifer r5spindit mai ales pe marginea p5durilor din step5 ~i silvostep5.d' I d e este un arbust foarte rezistent la secet5 qi ger.

purpurii. fiind intens cercetat de albine in tot cursul zilei. Cdrmdzul sau I~urmuzuleste un arbust ornamental deosebit de valoros pentru apiculturii.MANUAL UL APZCULTORUL UZ control. Acest arbust poate fi folosit cu succes pentru realizarea unui gard viu in jurul stupinei. Bcircoacea este un arbust ornamental care cuprinde mai multe specii. rogii. Zcimo~itaeste un arbust decorativ. unde cre~te spontan gi infloregte in lunile iunie-iulie. precum ~i prin griidini. Producfia de miere este de 30 kg la ha. violet. Productia de miere a fost evaluatii la 20-25 kg la ha. Productia de miere se ridici la 35-100 kg la ha. Dracila este un arbust melifer intiilnit in zona colinarii. in aprilie-mai gi d u e 10-14 zile. fiind intens cercetat de albine pentru nectar gi polen. Zmeurul este un arbust melifer foarte valoros pentru apiculturii. hrnizind familiilor de albine nectar gi polen. Infloregte din iunie gi pPn5 in septembrie. Inflore~tein lunile mai-iunie. Se inmulte~te uSor prin seminte ~i buta~i. sunt foarte intens cercetate de albine ~i dau insemnate cantitiifi de nectar gi polen. avdnd o durati de inflorire de 25 de zile. Cnqinul este un arbust melifer care infloregte in lunile mai-iunie gi produce. poate asigura nu numai un cules bun de intrefinere ci gi de productie. polen gi nectar. albe. Lemnul cdinesc este un arbust melifer riispdndit in pidurile din regiunile de cPmpie ~i deal. Plan@$lade zmeur din zona de cdmpie infloresc mai timpuriu. Infloregte abundent din iunie piin5 in septembrie. in parcuri. Producfia de miere variazii in funciie de c ~ n ~ ~ ~ o ~ l i r n a t i $ b . parcuri etc. in griidini gi in perdelele de protectie. uneori chiar dupii apusul soarelui. 95 F P . rogietice. infloregte in lunile iunieiulie cdnd asigurii familiilor de albine un cules de intretinere gi uneori chiar de productie. In asociatie cu alte plante melifere care infloresc in acela~i timp. roze. Este mai des intiilnit in zona de munte gi de dealuri inalte. Arbustul dB o producfie de 20-40 kg miere la ha.de a durata infloririi. Se preteazi pentru realizarea de garduri vii in jurul stupinei. plantat in griidini publice pentru florile sale viu colorate. toate inflorind in lunile mai-iunie. Florile de bircoace albe. e pe toati Este un arbust foarte apreciat de apicultori gi intens cercetat.

bung. Valea Valea Tirgului.inrudit indeaproape cu zmeurul .este. Tismana. Murul . Baia de Aramri ~i Grindeni Cjudepl Mehedinfi). Lunca ~i Frumoas2 ~i Teleajean Cjudepl Prahova). Vatra Dornei. Doamnei qi CumpBna CjudepI Arge~).MANUAL UL APICUL TORUL UI Astfel. Arge~el. mai ales cind acesta se asociazti ~i cu culesul de la alte plante melifere din zona de ptidure. iar in zona de cimpie produce 50 kg la ha. recoltiindu-se adesea in amestec cu mierea de la flora de fineatti. Novaci. Petroqifa ~i Moreni ('judetul Dimbovifa): Cloqani. Mierea este de foarte bun2 calitate. Riul Sadului ~i Valea Lotrului Cjudepl Gorj). o planti melifer. Ciimpulung. Productia de miere se ridicti la 50 kg la ha. . Inflore~tein lunile iunie-septembrie yi asigurti un cules bun falniliilor de albine. de asemenea. Printre masivele de zmeuri! mai importante citBm cele de la ZBrne~ti Bran Cjudepl Braqov). Secui. in zona de munte zmeurul produce 50-250 kg miere la ha. Gura Humorului ~i RBd2uti Cjudepl Suceava). Ructir.

MANUAL UL A PICUL TORUL UI Plante melifere cultivate Pe Iiingii importanta vital2 ce o au in asigurarea hranei omului. Rapita de toamni?. Culturi de plante tehnice Extinderea in culturii a plantelor tehnice ca urmare a preferintelor alimentafiei moderne pentru griisimile vegetale. din marea grupii a plantelor cultivate irnpir$te in subgrupe aviind in vedere scopul principal pentru care se cultivii: plante tehnice. In cadrul conveierului melifer un rol deosebit il au speciile cu perioadii de vegetafie scurtii care pot fi semiinate chiar in perioada sfiirgitului verii. oferii familiilor de albine incii din primiivarii gi piin8 toamna tgrziu. impreunii cu nevoia tot mai acuti de proteine ca gi necesitatea materiilor prime in industriile alimentarii. De o importan@deosebitii pentru apiculturii este gi faptul cii putem asigura familiilor de albine un cules continuu pe tot timpul anului prin structurarea culturilor astfel ca inflorirea lor sii se succeadii acoperind intreg sezonul apicol.. culturile agricole. medicinale-aromatice gi specific melifere. furajere. < k*f. conform clasificiirii ce are la bazii criterii biologice gi economice. leguminoase. permit8nd atiit dezvoltarea lor ca unitifi biologice.Q 97 k% +- . diind an de an recolte mari ~i constante de miere. prin structura gi succesiunea infloririlor. textilii g. specie anualk este cultivatii ca plant5 oleiferii datoriti continutului ridicat in ulei a1 semintelor. culesuri. Ordinea de prezentare a speciilor in cadrul fieciirei subgrupe a fost stabiliti aviind drept criteriu succesiunea infloririi lor. Rapita are o important2 deosebitii in dezvoltarea familiilor de albine inflorind in luna aprilie gi acoperind golul de cules dintre culesul de la pomii fructiferi ~i cel de la salciim. ciit gi obtinerea unor mari recolte de miere.100 kg la hectar.a. au ficut sii aparii noi surse melifere. ff& . iar producfiileJergiere ce se pot obtine sunt de 35. Importanp lor este cu atiit mai mare cu ciit se cultivii pe terenuri ugor accesibile ce se pot valorifica integral. inflorirea lor produciindu-se in toamn2 ciind flora meliferii este foarte sgracii. Speciile pe care le prezentim mai jos fac parte. inflorirea culturii dureazii aproape o lung.

cu o durat5 de 20-30 de zile. Coriandrul. secretii nectar dupi ploi ~iin primele ore ale diminetii. Cultura de mu~tar foarte rentabilg. se seamiinii primiivara timpuriu. apliciind minimum de lucriiri agrotehnice. Inflorirea are loc in lunile iunie-iulie furniziind familiilor de albine culesuri de intrefinere. Pe timp secetos secrefia de nectar scade foarte mult sau chiar inceteazii. de tip cernoziom sau brun de pidure. Producfiile medii de miere ce se obtin de la mu~tar anii nonnali sunt de 40 kg1 in ha. semiinatul ficiindu-se in luna martie cu o norm5 de siimiintii de 12 kg la hectar. Mu~tarul negru. iar inflorirea are loc in mai-iunie. obtiniindu-se o productie medie de este 1. dar fertile. Semiinatul se face primivara ciit mai timpuriu. d i productii mari in sudul qi sud-estul tiirii pe terenuri mai uSoare.7% ulei esenfial) folosite pentru aromasau corectarea gustului unor preparate farrnaceutice. fiind utilizate in calitate de carea mezelurilor. Se cultivii. cu 20-25 zile mai tiirziu ca rapita de toamni prelungind perioada de cules de la aceastii specie. este sensibilii la ger ~i secet5 preferiind pentru culturii silvostepa.000-1. iar inflorirea are loc dupii aproximativ 40 de zile de la semiinat. alb. Specie pretentioasii la umiditatea solului qi din atmosferii. rh '% . Nectarul are o concentratie de zahiir intre 20 ~i 60%. se cultivii in amestec cu altii plant5 furajerii diind producfii mari de masii verde la hectar. Ca plant5 de nutref.200 kg de seminte la hectar. Mu~tarul alb.15-1. Fructele de coriande su& aoreciate ~i in industria alimentarii. Se cultivii pentru fructele sale ce au un continut ridicat in uleiuri eterice (0. ca qi mu~tarul pentru semintele sale bogate in uleiuri. cu tulpina inaltii de 100-150 cm. inmuliirea se face prin seminfe. putin pretenfioasi la climii ~i sol. timp in care albinele cerceteazii intens florile culegiind nectar qi polen din abundenfi.MANUALUL APICUL TORULUI Rapi!a de primiivari?. specie anualii. Aviind o perioadii de vegetatie scurti se poate folosi la alcituirea conveerului melifer pentru a asigura surse e~alonate cules din primiivarii piinii toarnna de tiirziu. cultivati pentru semintele sale ce au un continut mare in uleiuri sau ca materie prima pentru obtinerea mu~tarului condiment. specie anual$ cu tulpina inalti de 30-70 cm. specie anualii. in martie-aprilie.

Coriandrul este o valoroas5 specie meliferi. fnflorirea se produce in lunile iunie-iulie gi are o durat5 de aproape 30 de zile. extinzindu-se apoi rapid in celelalte regiuni ale t5rii. erbacee. specie originari din America de Nord. Teleorman. Ilfov v. g-a. Floarea-soarelui. Galafi. pe circa 800 mii hectare. se obfin frecvent 7-10 kg miere monoflori pe familia de albine. Bulgaria. Se poate executa aceast5 lucrare gi in august-septembrie daci solul are suficienti umiditate. Turcia. Dolj. Polonia 9i Italia. folosind o cantitate de 10-12 kg simin@ la hectar. unde a fost cultivati inainte de descoperirea acestui continent gi a fost introdus5 in Europa in secolul a1 XV-lea.5 m. Iugoslavia. cantitatea de nectar pe floare fiind de 0.MANUAL UL APICULTORULUI / Coriandrul se inmulfegteprin seminfe. Rominia. In zonele fir3 variatii mari de temperaturi este indicati insiminprea in pragul iernii. insiminprea ficindu-se in martieaprilie.a.$lor~ de *culoare galbeni sunt grupate in inflorescente denumite calathidii a ~ e u ldtu&fhii n n $e. cum sunt judetele Ialomip.15 mg.60-2. In prezent floarea-soarelui este principals plant5 oleaginoasi cultivatii in pra noastri. L 99 L F . Pe judete cultura florii-soarelui ocupi mari suprafete in Ialomita. Ciliragi. Floarea-soarelui este o planti tipic entomofili a cirei polenizare se realizeazi in exclusivitate cu ajutorul insectelor. inalt5 de 0.. Constanp. Floarea-soareworegte in a doua jumitate a lunii iunie sau inceputul lunii iulie.. In tara noastri floarea-soarelui a fost cultivati la sfirgitul secolului a1 XIX-lea in Moldova. Spania gi este cultivati pe suprafefe mai mici in Ungaria. Frunzele mari pedunculate sunt acoperite cu peri aspri conferind plantelor o bung rezisten@la seceti. Franp. In prezent ocupi mari suprafete in Rusia. unde se deplaseazi in fiecare an un numir mare de familii de albine. Briila. cu un sistem radicular bine i dezvoltat ce P permite o bun5 valorificare a rezervelor de api gi nutritive din sol. cu o duraili Tnflorire ce variazi intre 10 gi 20 zile in functie de soi gi mersul vremii. Specie anual5.lO-0. La aceste epoci de seminat se folosegte o normi de sgming la hectar de 20-25 kg. fapt ce a dus la aparifia a numeroase varietiti gi proveniente diferenfiate prin insugirile fiziologice cit vi din punct de vedere morfologic. iar productiile de miere ce se pot obfine variind intre 100 qi 500 kg la hectar. Buziu. fn zonele ce oferi conditii optime de culturi pentru coriandru.

se cultiva in regiunile mai secetoase din sudul. cind sursele de hran5 proteica sunt neindestulatoare. conditii o pedoclimatice ~i de evolufia timpului. estul ~i vestul tirii.MANUALUL APICULTORULUI (eventual al ramurii). Porumbul cultivat pentru boabe inflore~te luna iunie.brana animalelor ~i unele folosinfe casnice. Diferentele mari de recolt5 sun1 determinate de variaf-iaputerii familiilor de albine. Sorgul inflore~te iulie din pine Ei%@bbrie furnizind familiilor de albine culesuri bogate de polen. spirtului ~i berii. Dintre factorii climatici. in raport cu data semiinatului. iar cel cultival in pentru insilozare sau mas%verde in hrana animalelor din iunie pin2 in octombrie. Floarea-soarelui are un potential melifer ridicat. Din cercetiirile intreprinse a reie~it mare variabilitate a productiei de nectar determinatii de soi. Cantitatea de nectar produsa de o floare variaz%mult de 1 un soi la altul. luindu-se in calculul balantei melifere o productie medie de 60 kg la hectar. dar $i de diferentele de microclimat dintre IocaliEiti ~i chiar de la un Ian la altul. iar nectarul unei flori contine in medie 0. se recornand5 administrarea polenului obtinut prin recoltarea paniculelor. care este optima in intervalul 30-32°C inregistrat in general intre orele 10 ~i 15 ciind se qi observa o frecventa ~i o intensitate maximi de cercetare a florilor de c5tre albine. furnizdnd materie prima pentru fabricarea celulozei ~i hdrtiei.26. Productia de miere la hectar este evaluatii la 30.25 mg. in cam1 stup5ritului pastoral stupinele se amplaseaza intre floarea-soarelui ~i porumb pentru a putea recolta polen de la ambele culturi. Sorgul este o plant5 cu cre~tere viguroas5. ca furaj-ia. asigurdnd an de an productii de miere ce variaza intre 10 ~i 40 kglfamilia de albine. influentat5 ~i de conditiile pedoclimatice. iar la hectar de 22 kg. anual5 sau perenii. ' ~ . cea mai mare influenti asupra secretiei de nectar o are temperatura. 1 Porumbul este socotit ca plantii melifera deoarece furnizeazg familiilor de albine importante cantitati de polen.1 mg zahar. Productia de polen pe panicul este de 1 gram. intre O.120 kg.11 ~i 0. Are numeroase intrebuintiri. conditionat ~i p5strat corespunziitor. in perioadele deficitare. Recoltarea paniculelor nu stdnjene~tecu nimic dezvoltarea ~i polenizarea normala a culturii.

se cultiv5 pe mari suprafete in iara noastrii yi igi giisegte utiliziiri at5t in industria zahgrului gi spirtului cit ~i in zootehnie.yi in industria produselor cosmepcp. inceputul lui mai clnd plantele au 4-6 frunzulite. Sfecla dezahiir. Familiile de albine beneficiaz5. Sojkinapl este o specie anuali. iar durata de inflorire poate depivi 30 de zile. tutunul se cultivii.15 kglha. Pentru apicultori un interes deosebit il are sfecla seminceri care furnizeazi din abundent5 nectar . oferind culesuri de nectar. in special. yOfk5nagul se cultivii in regiuni mai secetoase pe soluri mai slabe decit ceie pri nice-floriisoarelui. De la tutun se pot obtine 20-40 kg miere la hectar. in alimentatia dietetic5 . dar in general este slab cercetat de albine. 1 ha semincer furnizeazii 30% din polenul necesar la 80 de familii de albine timp de 15 zile. Datorit5 plasticit5tii ecologice mari se cultivg cu deosebit5 rentabilitate in multe zone ale Prii. Inflorirea se produce in iulie-septembrie gi f u r n i d l c q i l i i r ~ * d e %.MANUALUL APICUL TORC'L U l Iarba de Sudan din seminceri produce o cantitate mare de polen de calitate superioar5.yi polen. specie bianual5. in judetele din sudul fiirii. cultivat5 pe suprafete destul de mari pin5 la sfir~itul secolului trecut pentru vopsitul in galben a1 llnii gi firelor de in. Inflorirea se produce in iulie-august . productia de miere evalulndu-se la 5. 101 r F .yi dureaz5 o perioad5 lung5 de timp. in prezent se cultiv5 ca planti oleaginoasii. de la sfecla de zah5r. avlnd producfii de miere la hectar evaluate la 30-50 kg. Sfecla de zah5r infloregte in iulie-august. respectiv la temperaturii. Bumbacul. Plant5 rezistentii la seceti gi nepretenfioasii la conditiile dt? 1. Tutunul. furnizind culesuri tirzii de nectar. specie anual5. de insemnate cantitiifi de polen gi de nectar. semintele sale avlnd un bogat continut de ulei (30%) care dup5 rafinare se folosegte in industria lacurilor gi vopselelor. se cultivii pentru frunzele ei utilizate ca materie prima in industria produselor pentru fumat gi in industria farmaceutica. specie anualii. este nectarifer. Cultura in camp se realizeaz5 prin plantarea riisadurilor la sfirgitul lunii aprilie. Infloregte in iulie-august. fapt cu atlt mai important cu cit flora melifer2 este sarac2 in aceasti perioad5. Pretentioasii la conditiile climatice.

De importanti deosebiti pentru apiculturii sunt loturile semincere de plante furajere (lucerni. culturile de plante furajere imbunitiifesc resursele melifere din zona de culturi. in Bnete gi p5~uni ca buruianii gi care oferi un cules de inceput de toamn5 ciind flora melifer5 este siraci. . Productia de nectar variaz5 intre 0. Cicoarea de gridin5 infloreqte in iulie-octombrie furnizdnd familiilor de albine un cules de intretinere. pe cdmpii.26 mglfloare cu o concentrafie in zah5r de 18-4. ci chiar culesuri importante de producfie. Cicoarea de grzdina' este planti erbacee. Cantitatea de miere la hectar se aproximeazi a fi 100 kg. in decursul anilor. trifoi) de la care familiile de albine beneficiazi de un cules intens. Pnflorirea lucernei are loc in a doua jumitate a lunii mai la coasa I gi in august-septembrie la coasa a 11-a. se cultivi ca planti alimentari pentru frunzele folosite pentru salati. rispiinditii aproape pe toate continentele. iar varietatea sativus se cultiv5 pentru rid5cina din care se fabric5 surogatul de cafea. Productia de miere la hectar se evalueazi la 25-30 kg la cultura neirigf&!%O kg la cultura irigatii. ce se soldeazi cu producfii mari de miere mar%. pereni. conferind plantelor o rezistenF la seceti deosebiti gi ficdnd posibili cultura acesteia in regiunile de ciimpie mai secetoase.09 mg ~i 0. de lung5 durati. in functie de soi vi conditii pedoclimatice. mirirea suprafetelor cultivate cu plante furajere in vederea asiguririi masei verzi gi a nutretului insilozat ca hrani a animalelor. asiguriind de multe ori nu numai culesuri de intretinere.MANUAL UL A PICULTOR ULUI albine atiit nectar ciit gi polen. Culturi de plante furajere Dezvoltarea zootehniei a determinat. Pe Iiingi avantajul direct a1 hranei naturale atilt de necesari in furajarea animalelor. Valoroasii pentru apiculturii este gi specia de cicoare spontani ce cregte pe marginea drumurilor. cu sistem radicular bine dezvoltat ce pitrunde piin5 la 10 m in pimiint. Lucerna este o specie erbacee.8%. bienali.

5Worirea incepind de la bazi.specie erbacee.specie anualB se cultivi ca furaj pe mici suprafefe in culturi puri gi pe suprafefe destul de mari in borceaguri. in culturi sunt rispindite doui specii de miziriche de toamni: mizirichea piroasi cu flori albastre-violacee gi mizirichea panonici cu flori galbene. sunt intens cercetate de albine. Lucerna galbenii este o specie erbacee pereni. sau in culturi pe suprafefe mici. ? ~ %* 5 Tb < 103 59 . putin pretentioasi lasol. de la ves ping in zonele montane.r MANUALUL APICUL TORULUI Conformafia floral5 este tipici de leguminoasi-papilionacee. inflorirea se produce in mai-iunie. Inflorirea are loc in maiiunie. in momentul cind albina introduce trompa in tubul floral se elibereaz5 staminele gi pistilul. Ghizdeiul infloregte din mai pin5 in septembrie. Miiziirichea de toamnii . este rispindit5 spontan. dar se gi cultivi valorificiind bine coastele cu soluri bogate in calciu. Miiziirichea deprimiivarii este o specie erbacee anuali. Socul produs face ca albinele sZi evite deschiderea florilor. pe timp secetos secretia nu se mai produce. culegind in aceste conditii in special nectar. grupate cite 3-9 in inflorescente umbelate.20 mg. Cantitatea de nectar secretat5 de floar9vhria n t r ~ 0 . Cantitatea de nectar produsi de o floare este de 0. ce cregte spontan pe malurile apelor.05 mg. sunt grupate cite doui sau solitare. pereni. Productia de miere la hectar este evaluati la 10-30 kg.5 mg. dind o producfie de miere la hectar de 30 kg. Inflorirea lucernei galbene se produce in iunie-septembrie oferind familiilor de albine culesuri de intrefinere. 2 gi 1. productia de miere la hectar fiind evaluati la 15-30 kg. prin piguni gi filnete uscate. Florile de culoare galbenportocalie. De obicei nu se cultivi in culturi puri ci in amestec cu o cereal5 de primivari. nesuportiind ins5 solurile siriturate sau mligtinoase.03 gi 0. florile de culoare albastri-violacee.08-0. stigmatul venind in contact cu polenul cules de la o alt5 plant5 se efectueazi polenizarea. A Ghizdeiul . aparitia florilor este e ~ a b t. Cantitatea de nectar pe floare variazi intre 0. amindoui fiind bune melifere. Planta secret5 bine cind umiditatea solului gi a aerului sunt mari. dind o producfie de miere la hectar intre 30-100 k g . lovind-o sub torace. inchizind in coroli staminele gi pistilul.

se realizeazi culesuri de producfie. Trifoiul alb . Productia de nectar pe floare este de 0. de obicei il gisim in amestec cu alte leguminoase qi graminee perene. iar inflorirea dureazi din luna iunie pin2 toamna tiirziu. Polenizarea trifoiului hibrid cu ajutorul albinelor aduce importante sporuri de simiinf5ce depigesc 100 kglhectar. indiferent de solul pe care se cultivi. in anii favorabili cdnd secrefia de nectar este bung. iar productia de miere la hectar este evaluat5 la 25-50 kg.000 ha. putdnd fi cultivati eu-bune rezultate chiar pe terenuri erodate.50 mm. Trifoiul infloregte din mai pin5 in septembrie. Cantitatea de nectar secretatii de o floare variazi intre 0. infloregte din mai pin2 in septembrie. Sparceta . corola formiind un tub de 8-10 mm lungime.specie pereni. Cultura trifoiului ocupi.specie peren5 intilnit5 din Delta Dunirii piin2 in zona alpink ocupi insi suprafete mult mai mici comparativ cu trifoiul roqu. Pe suprafete mari este c u l t i v a ~ judetele Constanp. indeosebi la coasa a II-a cind florile sunt mai putin dezvoltate. in pa r noastri. Se cultivi putin in culturi pur5. Trifoiul hibrid . recoltele de miere ajungind la 15-20 kglfamilia de albine.04 gi 0.MANUAL LIL A PICUL TORULUI Trifoiul I-oqzr este o specie furajeri pereni ce cregte spontan sau cultivati in nordul firii ~i in zona dealurilor subcarpatice. DatoriM conformatiei pe care o are floarea de trifoi roqu.specie ce prefer5 locurile de culturi cu multi umezeall.4 mg ddnd o cantitate de miere la hectar intre 100 gi 250 kg in hnctie de condifiile pedoclimatice. cu strat arabil subfire. . Trifoiul alb infloregte in a1 doilea an de la seminare. trifoiul hibrid este mai putin rispiindit in fara noastri decit trifoiul alb. nectarul este greu accesibil albinelor a ciiror tromp2 are o lungime in jur de 6.Ol-0. cultivati pentru nutref verde sau fin pe terenuri improprii altor culturi furajere.03 mg. in &k&. suprafete ce oscileazi in jur de 200.@?atul se face primivara timpuriu cu o normi de s5minf5 la hectar . diind bune rezultate in zonele cu climat ricoros ~i umed. ddnd o productie de miere la hectar de 120 kg. din ale firii. Pentru mirirea randamentului poleniz5rii se recomandi aplicarea dresajului albinelor prin hriniri cu sirop de zahar aromatizat cu flori de trifoi. florile de culoare ro~ie purpurie sunt dispuse cite 50-200 in capitule. Este putin pretenfioasii la clim5 qi sol.

florile de culoare albi au caliciul scurt. iar concentratia in zahir a nectarului intre 35 ~i 45%. Pentru loturile semincere distanta dintre riinduri este de 60-70 cm folosind 30-40 kg s5minfi la hectar. spilate sau siriturate. 105 . Putin pretentioasi fati de sol. Seminatul se face primivara timpuriu cu o norm5 de simiinp la hectar de 20 kg.3 ~i 0. Productia de nectar pe floare oscileazi intre 0. ficind uSor accesibil nectarul.9 mg. Topinamburul este o specie erbacee.100 kg.03 ~i 0. distanta dintre rilnduri 12. Nu se recomandii cultivarea ei pe solurile grele. Sulfina albi anuali se preteazii la insimintiirile in miri~te asigurind un cules tirziu de toamni mai ales in regiunile de cimpie unde sursele de polen $i nectar sunt sirace in partea a doua a verii ~i toamna. la 60-70 zile de la pornirea in vegetatie ~i dureazi 15-25 zile.MANUALUL APICULTORUL UI de 80. fapt pentru care animalele nu o consumi cu placere in stare proaspitii. distanfa dintre riinduri 12. se cultivi in tara noastrii ca planti furajero-melifer8 pe suprafete mici. valoarea Cu toate c i prin continutul ei bogat in proteine sulfina spore~te proteic5 a furajelor.07 mg.specie anuali sau bienali. reci ~i cu umiditate stagnanti. sulfina valorifici bine solurile mai sirace. Suljina albci .15 cm. lung de piini la 20 cm. Productia de nectar pe floare variazi intre 0. trebuind s i fie insilozati pentru consumul acestora inainte de uscare. iar concentrafia in zahir a nectarului este de 38-60%. pereni. Sulfina albi anuali inflore~tein cursul lunilor iunie-iulie. adiincimea de seminat 4-5 cm.15 cm. evaluindu-se o productie de miere la hectar intre 200 ~i 500 kg. originarii Topinamburul sau napul porcesc se cultivi la noi in tar5 pe In hrana animalelor se folosesc ca furaj atiit tuberculii in tulpinele verzi insilozate. Inflorescenp este un racem spiciform. adincimea de seminat 1-2 cm. in raport de conditiile pedoclimatice. nu este cultivatii deciit pe mici suprafete datoriti gustului amar dat de cumarina confinutii. alcituit din 15-90 flori de culoare roz cu striatiuni purpurii pe stindard. Pentru loturile semincere distanta dintre riinduri este de 30-50 cm pentru a permite ramificarea plantelor $i buna lor dezvoltare. evaluiindu-se o productie de miere la hectar intre 120 ~i 300 kg. fnflorirea sparcetei cultivate are loc in lunile mai-iunie.

un bulb. Ridichea.000 ha) qi in culturi intercalate peste 200. intens cercetate de albine care culeg polen qi nectar. Icu~teanul. interes pentru apicultur5 ca urmare a secrctiei de nectar ~i a producfiei de polen.specie anual5. p2tru1i~iclul. ceapa pentru simintii formeazi.9 mg evalugndu-se o producfie de miere la hectar de 30-60 kg. in anul urmitor formeazi tulpini florale inalte de piin2 la 1. cu tulpin2 tiiriitoare sau agiigtoare.5 m. Ceapa este o plant5 legumicol5 cu mare valoare alimentar5 care se cultivl in fara noastr5 pe suprafefe ce dep5pqesc 40 mii hectare. asiguriind un cules de polen ~i nectar de lung2 durat2. este originar din America. inflorescenfele lui sem5niind cu cele ale florii-soarelui. Productia dc micre care sc obline dc la semincerii de ceapi variaz5 in functie de conditiilc pcdoclimaticc intre 70 ~i 150 kg la hectar. La noi in tarii. pistiirnacul au.100 kg la dovleacul alb qi 22-30 kg la dovleacul moscat. morcovul. chiar dac5 numai ceapa (seminceri) ~i dovleacul furnizeaz5 culesuri de nectar qi respectiv polen. titatea de miere pe un hectar cultur5 pur5 se evalueazi a fi de 40-45 kg l&&furajer. i Plant5 bienal5 sau trienal5. Cantitatea de nectar pe floare variazi de la 0. de asemenea. varza. care plantat primiivara timpuriu. in ordinea infloririi lor. de asemenea. Reventul. 3 3 106 .MANUALUL APZCULTORULUZ Topinamburul infloreqte din septembrie pin5 in noiembrie. conopida qi gulia pentru sirnin@.03 la 0. 90. Dovleacul . dar de dimensiuni mai mici. ciiteva specii cu importan@ pentru albine. Ceapa pentru s5minP are pretenfii mari faf5 de luminii qi ocupi mari suprafefe in sudul qi vestul @rii. Culturi de plante legumicole Dintre culturile legumicole menfiongm.prezint5.000 ha. din cele I0 specii sunt cultivate in cultur3 pur2 (ci 30. in primul sau a1 1 doilea an de culturi. inflorirea are loc in lunile iunieiulie ~i dureazi 10-25 de zile in cadrul unei inflorescenie. interes pentru albine avind in vedere producfia de nectar qi polen a acestora.

Odati cu luarea in culturi a noi specii sau mirirea suprafefelor ocupate de specii deja cultivate ca plante medicinale sau aromatice. Unele specii solicitate mai mult pentru prepararea medicamentelor obtinute din plante a ciror colectare din flora spontani nu mai satisfacea cerintele. $ 107 ex% rC I . au apirut noi surse melifere. in general. ofera culesuri tirzii de intrefinere intr-o perioadi ciind flora meliferi este foarte saraci. 43-52 kg la dovleacul alb gi de 28-34 kg la dovleacul moscat. Ordinea de prezentare a principalelor specii medicinale gi aromatice cultivate la noi in tar5 este stabilita de cronologia declangirii" *?fazei de inflorire a speciilor. cultura plantelor medicinale. atiit pentru miere ciit qi pentru polen. acoperind golul de cules de la sfsrqitul verii . Dovlecelul. Culturi de plante medicinale yi aromatice Plantele medicinale au o caracteristici comuni . Bostiinoasele. pepenii verzi. I / - +A b . 44!. lmportanta speciilor din aceasti grupi este deosebiti pentru apiculturi. de aceea trebuie identificate din vreme qi valorificate integral. au inceput s i fie cultivate dsnd nagtere unei noi ramuri ale productiei agricole. Pentru culturile intercalate de dovleac se iau in calcul. are leg5turi strinse cu grupa plantelor medicinale.MANUAL UL APICULTORULUZ Productia de polen la hectar se evalueazi la 52-58 kg la dovleacul furajer. castravetii.inceputul toamnei.prezenfa in {esuturile lor a substanfelor cu actiune terapeutici. caracterizate prin prezenta in tesuturile lor a unor substante denumite uleiuri volatile. suprapuniindu-se in unele cazuri. o treime din valorile date mai sus pentru culturile pure. sfecla rogie gi spanacul sunt plante legumicole de interes pentru apiculturi avind in vedere producfia de nectar gi polen a acestora de care beneficiaza albinele in tot cursul sezonului apicol. Grupa plantelor aromatice. mai ales c i inflorirea lor are loc. intr-o perioadi lipsit5 de cules. ajuti la mentinerea activitifii familiilor de albine gi la o buni pregitire a lor pentru iernare. care ocupi suprafete importante rnai ales in culturi intercalate. iar durata infloririi se Fntinde pe un interval mare de timp. Culesul oferit de aceste specii chiar dac5 in general nu dB producfii de miere.

% 10s . dind productii de miere la hectar evaluate la 20-30 kg. cultivat5 ca plant5 medicinal& aromatic5 qi alimentar5 de la care se folosesc fructele pentru uleiul volatil ce1 contin. a fost introdus in cultur5 la noi in tar5 in ultimii ani.pe locuri expuse la soare. Chimenul infloregte in mai-iulie o lung5 perioadg din timp. cu miros aromatic. I5st5re~te nou inflorind inc3 o data in septembrie-octombrie cind flora melifer' ste foarte s5rac5. Fiind o plant5 ale csrei fructe se maturizeazi egalonat. calde.2 mg. Seminatul se face primivara in prima urgent5 (martie-aprilie) folosind 10-12 kg s5mint5 la hectar.sop111este o plant2 peren5. Isopul se poate cultiva pe orice sol fiind socotit ca o valoroas2 plant2 melifer5 mai ales c5 tuns dupa inflorirea din iuniedin iulie.3 mg.specie bienal5 sau pereni. melifere ~i ornamentale.l la 0. ca plant5 medicinal5 ~i condimentarg. inflorirea are loc incepjnd din iunie pin2 in august asigurind familiilor de albine un cules de intretinere. constituind o valoroas5 sursi de nectar. Infloregte din mai pin2 in octombrie. momentul recoltgrii are o importanfa deosebit5. titatea de nectar pe floare variaz5 de la 0.MANUAL UL APICUL TORULUI Chimenul . lnmultirea se face prin seminte folosind 3-5 kglha sau prin imp5Girea tufelor.plant5 peren5. se poate te cultiva in toat5 tara. iar productia de miere la hectar este evaluat5 la 80. Recoltarea manuals trebuie s5 se fac5 atunci cAnd 35-40% din fructe sunt coapte. Cimbrul este un semiarbust cu tulpina lignificatii in partea inferioari. ori din nordul Moldovei. mai ales in perioada s5raca in flora meliferi de la sfirqitul verii. dar r e u ~ e ~ mai bine in regiunea podgoriilor.1 gi 0. Pentru cultura acestei specii sunt favorabile regiunile cu suficientZi umiditate gi cu temperaturi mai moderate.120 kg. Productia de miere la hectar este evaluati la 100-150 kg. iar recoltarea cu combina cind 65-80% din fructe au ajuns la maturitate. erbacee. dind o productie de*?kctar de 50. cum sunt cele din centrul qi estul Transilvaniei.I20 kg. l. per~neabile. pe soluri fertile. adsnci. Cantitatea de nectar secretati de floare variaz5 intre 0. cultivat2 pentru insugirile ei medicinale. Roinita sau iarba stz/pz/lui.

oferind culesuri de intrefinere in cursul verii. mai ales cind nu este acoperitii de zlpadii. inmulfirea izmei bune se face destul de uqor pe cale vegetativ5 (stoloni sau listari). chiar de naturii granitic5 ~i silicioas5. Banat. Cantitatea de nectar pe floare este de 0.04 mg producind o cantitate de miere la hectar ce variaz5 intre 100 ~i 200 kg.plant6 peren6. inflorirea culturilor de izm5 se produce in lunile iunie-august furnizind nectar ~i polen familiilor de albine. cu apa freatic5 la adincime. Lev5nfica se cultivii bine pe terenuri neinfestate cu buruieni perene. In fara noastr5 cresc spontan ~i alte variet5fi ~i specii de izmii cu o deosebitii important5 pentru apiculturi. Odatii cu gunoiul de grajd se aplicii ~i doze de 70-90 kglha substan@ activii fosfor ~i 30 kgha substant5 activ5 potasiu.100 kg. Producfia de miere la hectar la izma broa~tei fost evaluata la 200 kg.22 mglfloare cu o concentratie in zahiir de 45-48%. fiind folositii in industria farmaceuticii ~i la fabricarea parfumurilor. se poate cultiva ~i pe solurile cele mai sgrace. A 109 P /- . La noi in far5 o intiilnim pe suprafefe mai mari in Tara Birsei. confirmat de speciali~ti. dar prefer2 solurile calcaroase. Este. De menfionat este faptul. ca plantii medicinal5 ~i aromatic& este mare. spontan5 ~i cultivat5. Rezistenfa sciizut5 faf5 de inghet. este cultivat5 in lume ca plant5 medicinalii qi aromaticii pe mari suprafefe de teren.02-0. Secrefia de nectar variazii intre 0. de asemenea. Putin exigent5 la condifiilede sol. evaluindu-se producfia de miere pe hectar la 50. florile de lev5nficii c5 polenizate de a!hinc produc seminfecu un continut mai mare de ulei. a Levgnfica . se explic5 prin originea ei mediteranean5. este un semiarbust cu sistem radicular bine dezvoltat ~i profund care ii confer5 o mare rezistenp la secet5. Importanp. permeabile. Leviinfica inflore~te din iunie pin3 in august ~i se caracterizeazi pe Iingg aceastii duratii lungii de inflorire qi printr-o mare capacitate meliferii.specie perenii. folositii ca plant5 antierozionalii pe terenuri degradate ~i ornamental%in gradinile caselor ~i in j stupin5. profunde.MANUALUL APZCUL TORULUZ ' I 1 Izma bun6 . Bra~ov. Ava este izma broa~teicare ocupii suprafete insemnate de teren in Delta ~i lunca inundabilii a Dun5rii ~i de la care se pot obfine productii de miere de 15-20 kglfamilie.07 ~i 0. Pentru a realiza o plantafie incheiat5 (Grii goluri) terenul trebuie ingrii~at la infiintarea plantafiei cu 40-50 tonelha gunoi de grajd pe solurile argilonisipoase sau nisipo-argiloase ~i cu 25-30 tone pe soluri mai fertile.

Se inmulfe~te prin seminte. de preferinti cernoziomuri. Cantitatea de miere evaluatii la hectar este 50 kg. Anasonul este cunoscut. prin tuGri~uri. Oltenia ~i Banat unde verile sunt ciilduroase. ce inflore~tein iulie-august.3 ~i 1. inflore~tein maiseptembrie ~i urechea porcului sau corobitica. iar iernile blinde.specie perenii. pe locuri inalte. se cultivii cu bune rezultate in sud-estul f5rii ~i in CGmpia de vest.5 mg. folosind 8-10 k g h a s5minF.marginea piidurilor. ca specie aromaticii. Jale~ulse cultivii pe terenuri plane $i fertile. dar qi ca plantii medicinal2 cu actiune spasmoliticii. in rinduri distantate la 40-50 cm. laxativ ~i face prin seminfe.furnizind la inflorire nectar ~i polen din abundentii care in anii favorabili dau chiar recolte de miere. Jale~ul griidinii infloreqte in iunie-septembrie produciind o cantitate de de nectar pe floare ce variazii intre 0. frunzele avfnd un continut bogat in ulei (1-2. a drumurilor. Importante pentru apiculturii sunt ~i speciile spontane din care amintim: salvia de cimp. folosind 12 kg siimintii la hectar. folosit in industria alimentat-5 ~i a biiuturilor. cultivati in regiunile din sudul fiirii. Feniculul . 110 . Aceste specii spontane cresc prin fanefe. etapa optimi de seminat fiind primivara in prima urgentii. inflore~tein mai-iulie. Se cultivii ca specie aromaticii tji medicinalii pentru fructele sale ce confin ulei volatil. jalequl de cimp. dar se poate cultiva qi pe malurile ripelor pentru a stiivili eroziunea. farmaceuticii pentru medicamente cu efect diuretic. a ciror sem5nare are ca epoca optimi iivara in prima urgenfii. ale ciirui fi-ucte folosesc la obfinerea unor biuturi. InfloreSte in iulie-august. paji~ti.5%) cu proprietiti antispasmice ~i intrind chiar ca atare in compozitia ceaiului pentru gargarii. evaluiindu-se o productie de miere la hectar de 200-400 kg.specie de origine euroasiaticii. a ceaiului ~i figiirilor antiasmatice. in primul rand. unde apa freaticii se ridicii pan2 la maximum 2 m de la suprafap solului. perenii. furnizind familiilor de albine nectar ~i polen pentru un cules de intretinere. expectorant8 ~i dezinfectantii. Se cultivi in scopuri farmaceutice. pe soluri uqoare.MANUALUL APICULTORULUI Salvia sau jalejul de grridinri . mai ales pe rocile calcaroase. fertile.

Se inmulfegte prin seminfe. Partea aerianii a plantei se folosegte in industria alimentarii in calitate de condiment ~i in parfumerie pentru obfinerea uleiului folosit in combinafie cu alte uleiuri. Producfia de miere la hectar este evaluatii la 150-400 kg. . depinziind de vigoarea culturii gi de conditiile pedoclimatice. in timp ce dacii semiinatul are loc in aprilie-mai. furnizfnd in acest timp insemnate cantit. in folosind o cantitate de 2-3 kglha siimfnfii.MANUAL UL APICULTORUL UI Feniculul infloregte in lunile iulie-august furnizfnd familiilor de albine . ' ' I I Macul de gr6din6 . MGgheranul este o specie perenii. Anghinarea . cultivatii la noi ca anualii.originarii din bazinul Miirii Mediterane. Productia de miere este evaluat. Mierea de fenicul este consideratii ca avfnd inalte insugiri medicinale.30-41% situfndu-se intre cele mai bune sorturi de polen.specie anualii.2 la 25-100 kgha. inflorirea se produce abia in anul a1 11-lea de vegetafie.2ti de nectar ~i polen familiilor de albine. Din capsule se extrag pe cale industrialii morfina gi alfi alcaloizi folosifi in special la suprimarea senzafiilor de durere la nivelul sistemului nervos central. se cultivii pentru frunzele sale bogate in cinarinii. inflorirea avfnd loc in acest caz in august. este originarii de pe litoralul Miirii Mediterane. in anii favorabili obtinfndu-se chiar recolte de : miere monoflorii. infloregte din iulie pfnii in septembrie gi dureazii la o plant5 50-60 de zile. cultivatii pentru obfinerea capsulelor gi seminfelor utilizate in industria alimentarii gi fannaceuticii. Infloregte in iulie-august furnizfnd familiilor de albine nectar gi polen. Macul de griidin5 inflore~te iulieaugust gi oferii familiilor de albine culesuri de polen. Semiinatul anghinarei se face primiivara timpuriu dupii ce in prealabil simfnfa a fost umectaEi 2-3 zile. nectar gi polen din abundenfii. Cultura de anghinare trebuie sii se amplaseze pe terenuri profunde fertile gi permeabile. Polenul acestei specii este bogat in proteine . semiinatul ficiindu-se primiivara devreme. flavone gi alte componente ce confer5 medicamentelor ce se obfin insugiri in tratamentul unor boli ale ficatului ~i bilei.

iar hri~ca apreciat5 in arta culinarii. in aceste conditii riisiirirea are loc iar plantele au un ritm de vegetatie rapid. Facelia este pufin pretentioasii la conditiile de clim5 ~i sol. Planta creSte inaltii de 40-60 cm. Rezistiind bine la brumele tdrzii de primiivarii gi timpurii de toamnii se poate cultiva de primiivara timpuriu plnl toamna tiirziu. cultura de var5 a faceliei are o duratii de inflorire de 25-30 de zile. de vegetatie scurtii. justificiind pe deplin cultivarea lor. originarii din America de Nord unde cregte ~i spontan. Dar fiecare din aceste specii are gi o alt5 intrebuinpre. o dezvoltare de nectar bunii. facelia poate fi cultivatii in mirigte libereazii devreme terenul. 112 . Pentru loturile semincere sau apicole se recomandii insiimiintarea in lunile martie-aprilie ciind sunt intrunite conditiile optime pentru germinarea semintelor ciit gi pentru riisiirirea gi dezvoltarea plantelor. a fost introdusii in tara noastrii ca plant5 specific meliferii dar care poate intra gi in componenfa amestecurilor melifero-furajere. in timp ce in zonele mai umede ~i cu temperaturi moderate durata de inflorire este mult mai mare. de la riis5rire piinii la inflorire treciind 45-55 zile. fiind gi un bun nutre! pentru animale. in zona de ciimpie cu argite mari. miit5ciunea se cultiv5 ca plant5 medicinals. intre acestea fiind gi griiul. respectiv prin culesurile bogate furnizate familiilor de albine. giisind in tara noastrii conditii bune de culturii in toate regiunile. iar durata infloritului este de 30-50 zile depinziind de evolutia factorilor climatici. furniziind culesuri intr-o perioadii deficitar5 in flora meliferii. prelungind culesul cu 2-3 siiptiimiini.specie anual5. insiimiintarea poate fi Gcutii i n pragul iernii (noiembrie-decembrie) sau primiivara in mustul ziipezii (februariemartie). a ciiror cultur5 se justificii chiar numai prin valoarea lor meliferi. este Facelia . fi anume: facelia este folositii in furajarea animalelor. cu o tulpinii ramificatii purtind mai multe inflorescente in form5 de evantai a ciiror inflorire incepe cu florile de bazii. Aviind in vedere agrotehnica culturii. Perioada de vegetatie la facelia este scurt2. in aceste cazuri inflorirea se produce ciitre sfiirgitul infloririi salciimului.MANUAL UL APICUL TORUL UI Culturi de plante melifere tipice Ultima grupii de plante melifere cultivate o constituie plantele melifere specifice.

IS leuauras ap rr3oda s 'ariqaBa~ epeorlad ui rn~ndurrl . .ralap a3 ~ d e 'a.rafe.rluJ a y gs aleod Jel3ay el a.rau!ia~lu1 ap j ur ur .1e13a~-aaseou !!~gialauoz ale01 ul luapunqe U!P lel3au gla~3as eaunr3glgm 'a3rleur!l3opad al!!i!puo3 el gseo!iuala~du!ind apads ' ~ I I Z OE-szgzealnp IS rnlnjeugwas elep ap a!i3unj ul qsn8ne-a!un! ul a3npo~d ap . urjnd ~ rew g..8y 01 juns -8 ap ..rol!.rgzew :e3 aseouturnBal alueld n3 e!la3q ap pn3alsawe ax] jod a s .ra3 .reua~tunqurl elllza as e tuluad 13!ur juns alalueld pup arielasa~ ~ z e eurr~d l e r ~ a d s arjuale a.s'G?mn a.rep 'gleu!3!paru y u e ~ da3 !un!Ba.. .ral ea.gqseou e ~ e ur ajaje~dns i !Jew gdn3o a3 Gwlns In 7n801 7 n m v 7n7 v nVM ~ .rel~aq giu~urgs guuou o n3 'ur3 09-0s el alqnp pnpug.reA m 3 a y el ej ap e!i~~po.rn:.rI1gsg. r o.r!lg8a.roA.rd .rlul gzer. . U I -1el3aq el By 0001-009 ap a ~ a i w !!i~~po. as e a ~ u o y uJE! 'a11z ap 0 ~ .qua3uo3 o n3 8u1 S'P ! I a. .qul gze!. ap ari3ury ul ew3y 00s IS 0 0 a.eJ.rpods ry o a3npe erlamj a~ajrlaur-o. . .re~gurudap 8eamoq n3 In3alsawe gp alellnzal aunq reur ala3 lep "e'S 'sros 'urdnl 'ay31~gzgw 'a. -ey/ay PC 1 3 3+ eylay OS-OP t ~ 9 ZFAO e@y 001 a q 3 W u r luns aunq !ew a l a leuguras ap al!!bodo~d ' ( z g ~ o ay3!..reiugmgsul ruluad !nlnua.reA ulleuoleSa aleuguras erla3ej ap .reA aJeoB S o ap plela~3as ..re~lo3ay-ea. ap . o gs alau!qle gu!ur.reoy o ap yqa. .g ~ el ap el aleiuqsrp aldru!s pnpug.rsur alsa !a!~a3ej e pa3!1aur ealeoleA j -gle3rlde e31uqalo.r el a a .r ui 'leu ul ~ u g d a!peur eunl u!p pugda3ul e ~ e ~ g u r u 3 3 ~ 3 rnads ra~sa3eIweuguraS 'g-~aj!laur glueld e3 sale as .rarur ap ealel!jue3 al!qe. r ~ r upug~nBrse ~ ~ej yrqasoap alsa g.rn~ln3ea.rryun3a~saureu~ -n!z..rBeap IS a3!leur!l3opad alrri!puo:.-j ' & TE % -F EII 09'0 !$ c. ~!3rldrur IS aJeog o ap glelal3as . !S a ~ a r e ~ !asew e g~!oq!lue3 a.aaunpypw .0 9 l a-resa~au amogur el gugd a. . .rel3ay el giugurgs By 8-9 ap guuou o pu!soloj 'w3 09-OPnas m3 SI-ZI !JnpugHaqu!p eiuels!p 'eu!Seur n3 a3ej as Iwsuguras -uIJoj!un pour u~ !S ur3 E-z el gledo~zul y gs x?iugurps lg3ul ]!iutugw au!q a!nqaq ~!leu!uua8]wad a .rolr~n11n3 ejuapodur1 . .rep '11nuSrqo 33123 as 1arla3ej ea.rel3au ap ealel!lue3 alrqeloAej 11irpuo3UI" -ale3rlde rr3!uqalofir! a .r3as . ap pupp " %8z ap rn1nrq3au E lgyez ul a!ie.13asp.rd .By 009 IS 0 0 a.roy 1nqnl U! gzea13a103 as InIrueAo ezeq a1 ajqe a ~ a j r w 3 a u puel3 ap le~a.rel3au ap ealelrlue3 -!alrz ps. 101 ur sualur azalrzrh .reA giugurgs ap al!!i~npo~d ~ 'eurquro:.1wln3 ap rrirpuo:.rgzgru) + g..rd .1 ur nes w3 0 c .*P3' --. . n3 a3e3 as ea.. r o l ~ o ~ 34uanyu1 qns llnw aveoj gze!..1q3au ap gm8!s gsms o a!w~lsuo:.rqsau ap ealq!lueD .r alaun ul yeA!lln3 'glenue ar3ads . salt13 un aurqle ap .!nl eaur!anl y3 pu@unre 1e. r..rgl euureol gugd nnurjuo:. rarinlo~a '!318olopad e . .

este o specie perenl. iar cele cu inflorire t2rzie asigur5 conditii pentru preg5tirea familiilor de albine In vestitor a1 primlverii. cre9te poieni. de etapele fenologice individuale. are Inflorirea are loc dup5 30-35 zile de la r5s5rire qi dureaz5 aproape o lung de zile oferind familiilor de albine un cules bogat. Aspectul sezonier a1 florei spontane se modifici. precum ~i de intensitatea concurentei speciilor. furnizeaz5 culesuri de intretinere a familiilor .MANUAL UL A PICUL TORULUI mg cu o concentratie in zah5r a nectarului de 36%. m5sur5 important5 pentru imbun9t5tirea bazei melifere. Perioada de vegetatie scurt5 permite cultura in miri~te. Hri~ca o perioad5 de vegetatie scurt5. in zona de munte toiul infloritului este in iunie ~i inceputul lunii iulie. Plante melifere erbacee spontane Prin num9rul mare de specii valoroase ~i suprafefele importante pe care le ocup5. in rinduri distantate la 12-15 cm. tufi~uri~i paji~tide la cimpie pin5 in zona 1x4 . prefer5 solurile o nisipoase qi nisipo-lutoase qi nu suport5 solurile calcaroase. Plantele erbacee spontane cu inflorire timpurie contribuie la dezvoltarea familiilor de albine in primivar5 dind astfel posibilitatea acestora s5 valorifice cu un randament maxim principalele culesuri: salcim. in luna mai. Hri~caeste plant5 putin pretentioas5 la fertilitatea solului. de aproximativ 70 zile. in funciie de succesiunea anotimpurilor. iar in zona de munte in luna martie-aprilie. folosind o cantitate de s5mint5 de 80 kg la hectar. floarea-soarelui. dind producfii de miere 1s hectar intre 300 ~i 400 kg. Productia de miere ce se poate obtine de la un hectar de hri~c5 variazi intre 40 ~i 60 kg. tei. plantele erbacee spontane. atit in cultur5 pur5 ciit ~i a aniestecurilor de hri~c5 facelia care pe ling5 marea cu valoare melifer5 reprezint5 ~i un bun furaj pentru animale. Cele mai multe plante erbacee sunt inflorite in zona de step5 in luna mai ~i inceputul lunii iunie. Slab rezistenti la ger hri~ca seam5n5 la sfir~itul se primiiverii. de albine din prim5var5 pin9 in toamn5 ~ i in unele zone. Primele flori apar in zona de step5 in jurul datei de 14-15 februarie. Dup5 sem5nat se t5v5luge~te. chiar culesuri de productie.iar pin5 la r5s5rire se distruge crusta pentru a perrnite plantelor si r5sar5 uniform.

Planti scund5 cu o singura frunzi lineari. Viorelele infloresc 2-3 siptimiini dup2 ghiocei ~i dureazi in medie 20 de zile timp in care furnizeazi albinelor un cules de polen ~i nectar care contribuie la dezvoltarea familiilor. Brcjndu~a galbenii sau de primivari este intiilniti in pidurile ~i poienile din sudul fgrii in regiunea de ciimpie yi dealuri. ca un clopotel. are 1-5 flori de culoare galbenii. Viorelele sunt foarte comune in pidurile ~i poienile din zona de ciimpie p l n i in zona alpini. in lunile februarie-martie. In functie de altitudine infloritul ghioceilor se e~aloneazi luna din februarie piing in aprilie. asemanitoare cu florile de gura leului ~i sunt grupate nectarifere sunt situate intr-un pinten rezultat din hmizeazi culesuri de intretinere valoroase pentru albine. Albinele culeg polenul ~i nectarul atiit de necesar primgvara pentru dezvoltarea puietului. ies din p5miint odati cu cPteva frunze lungi cu o dungi albi in mijlocul lor. impreuni cu ghioceii. Florile Ele in formi de piilnie atrag atenfia prin galbenul de ~ofran. . Mai frecvent se intiilnesc in pidurile de foioase din ciimpie gi deal. piduri. Ghiocelul prezinta o tulpini subpimiinteani (bulb). iar la suprafat5 poarti dou5 frunze qi o floare de culoare albi. Briindu~a primivari de este o planti nectaro-poleniferi oferind albinelor. primele culesuri de nectar ~i polen. !n interiorul floni sunt anterele care se deschid la vlrful lor eliminiind polenul.MANUALUL APICULTORULUI de munte. Odati cu sfiir~itulperioadei de inflorire a viorelelor celelalte plante din nivelul inferior a1 pidurii se gribesc s i infloreasci. Brebeneii sunt rispiinditi in dumbrivi. cu flori mai mari de culoare albgilbuie. Laptele piis6rii este intiilniti in piduri dar ~i pe ciimpuri in luna martieaprilie. infloresc din luna martie piing in luna mai. unde formeazi adevirate covoare de flori albastre. Planta prezint5 doui frunze lungi subfiri din mijlocul cirora se ridic2 o tiji in viirful ciireia sunt florile cu qase petale albistrii ~i tot atiitea stamine cu anterele sinilii pline cu polen. Pe alocuri apar qi ghioceii bogati. pentru a ajunge la fructificare inainte de infrunzirea pidurii. Formeazi vetre intinse yi este deosebit de cercetati de albine. ping in regiunea montans. Florile au o formi deosebitg.

livezi. Planta este scund5 obignuit ramificati de la baz6 tulpina are patru muchii. marginea drumurilor in toat5 tara. opuse.MANUALUL APICULTORULUI Podbalul cregte prin locuri argiloase gi umede. Analizele efectuate la urzicuF pentru stabilirea capacit5fii nectarifere au ar5tat c5 producfia de nectar variaza intre 0. grupate intr-o inflorescentg. Plant5 cu ase are frunzele dispuse in rozet5 la baza tulpinii. furnizfnd culesuri de intretinere pentru familiile de albine. in lunile aprilie-mai.6 mglfloare cu o productie de 50-200 kg/ha de miere. Florile de culoare galben5 sunt adunate intr-o inflorescent5 (capitul) .. Tulpina este dreapt5. Inflorirea are loc timpuriu.mierea ursului" este potrivit5 acestei plante. Denumirea populari de . deoarece secret5 mult nectar. clnd flora nectaropolenifera este relativ s5rac5. PBp5dia infloregte din aprilie piing in octombrie. pe coaste rlpoase erodate din zona de clmpie pin5 in zona montan5.4 qi 0. 116 . nectar qi polen familiilor de albine. Este o plant5 melifer5 bun5. in luna martie gi ofer5 un cules de intretinere familiilor de albine pan5 in luna mai.aupetalele r5sfrlnte gi unite. Urzicup sau sugelul cregte spontan prin locuri cultivate qi necultivate: grgdini. A PiipGdia este o plant5 peren5 intAlnit5 in pajigti. in zilele insorite de prim5var5. in functie de altitudine gi conditiile meteorologice. pfni in zona montan5. Pe nt intens vizitate de albine pentru polen. iar in inijlocul lor cresc una sau mai multe inflorescente cu flori galbene-aurii. furnizlnd. pe malul rlurilor.clte una pentru fiecare tulping. finete. Planta are frunzele dispuse in form5 de rozet5. Florile roz-purpuriu sunt agezate la subsuoara frunzelor. in prim5var5. in zona de dealuri gi montan5. tufiriguri. iar frunzele sunt agezate dou5 clte dou5. Florile tubuloase de culoare rogie igi schimb5 culoarea devenind violacee. Mierea ursului este intiilnit5 frecvent in piduri umbroase. infloregte in lunile martie-aprilie. infloregte din luna martie piin5 in luna octombrie gi joac5 un rol deosebit in cregterea gi dezvoltarea puietului timpuriu. Florile de nB . obignuit neramificat5. din zona de clmpie pln5 in zona montani. Ciubofica cucului este fiecvent intllnit5 in p5duri k i t e . poieni pln5 la limita superioar5 a p5durilor (circa 1200 m).

in luna martie. M6seaua ciutei este frecventii in piiduri in zona montanii. ocupi suprafete mari asigurilnd culesuri de productie. Florile galbene destul de mari sunt rare pe crengufa care le poart5. Florile albe ca ziipada cu miros tare de usturoi sunt dispuse in inllorescente. Aliituri de ghiocei.MANUAL UL APICUL TORUL UI Leurda este intillnitii in piidurile de foioase in locuri umede pilnii in zona montanii. colorate in roSu purpuriu. la poalele piidurilor de fag apar in frunzig florile de miiseaua ciutei. infloregte in lunile aprilie-mai. ramificatii spre vilrf. are tulpina dreaptg. Leurda este o plantii meliferii valoroasii pentru nectarul gi polenul oferit primivara timpuriu. Uneori rapita siilbatici. Macul de cBmp este frecvent intiilnit in seminiituri qi locuri necultivate. Rapi#a siilbaticii cregte spontan prin culturi gi locuri necultivate. infloregte in lunile aprilie-septembrie. Frunzele dinspre r5diicin5 sunt lungi gi crestate adinc pe margine. albinelor. asigurilnd culesuri de intretinere de lung5 durati. Planta cregte inalti. Tulpina prezinti la baz5 douii frunze de forma unei Iinci. cu tulpina netedii. impreunii cu mugtarul silbatic. care ofer5 albinelor nectar gi polen atilt de necesar primiivara pentru dezvoltarea familiilor de albine. miseaua ciutei reprezintii florile vestitoare ale primiiverii. piiroasi cu flori solitare de culoare rogie-aprinsz. . Cele dinspre vilrf sunt mici gi late la bazii.

.

'urpqws(q .'muaur(p .'wqlnu(a . -+ a d - 611 anoo2p(f .aa~nog(2 ."024.'lnlannos .4" 1 \.'a~uur nzuruJn3 pj(n :olupuroy u!p anajilaur aluuld alalnd12u!ndanlu1p rpt7nalpD .2 ' 8 1 ~ s IR 7 R8017 f l 3 I d V 7fl7 VRN VM .1nqpod(q .'nSon ~ O ~(? A.'nj!d~~@.'D~A]Ds(~ J .

De asemenea. Urechea porcului este frecvent intilnitii din zona de cimpie pin5 in zona montanii. mai rar roz sau albe. tufi~uri. cu frunze reduse pgroase. in toamn5. C r e ~ t deseori e prin semiin5turile de griu ~i secar5. uneori roze sau albe. sunt grupate in inflorescente. iar florile de culoare violeti sunt grupate formind InfloreSte in iulie-august furnizind culesuri de intretinere e albin fa . F r u n z e k m t triunghiulare. Jale~ul cdmp este o plant5 comun5 prin paji~ti de uscate.25-5. prin p5~uni~i finefe. se cultiv5 prin gr5dini in scop decorativ.8%. Sulfina albii varietatea anual5. Florile de culoare des albastrii au forma unui cornet cu marginile franjurate. infloreSte din mai pin5 in iulie ~i este important5 pentru nectarul oferit albinelor. Planta este itialtli. Planta este mic5. maximum individual ajungind la 12. infloreSte din mai pin5 in septembrie fiind o valoroas5 plant5 nectaro-poleniferg. De asemenea. albistrui sau albastru-violet.MANUALUL APICULTORULUI Nemti~orul cdmp este riispindit de la cimpie pin5 in zona montan5 gi de este nelipsit din sem5niiturile de cereale. este apreciatii de apicultori intrucit aceastii plant5 se preteaz5 $i la ins5min@rile in miri~te asigurind culesuri tirzii. Planta prezint5 o tulpini dreapt5 obi~nuitramificatii in partea superioar5 qi flori mari violete. Nemti~orul cimp inflore~te perioada mai-iunie contribuind la de in culesul de intretinere a1 familiilor de albine. strinse la bazi de un inveli~ de solzi putin ruginii. ramificatii in partea superioari. iar in virful delicatelor ramuri stau florile. Salvia de cdmp este comun5 prin fiinete ~i p5~uni. locuri necultivate. infloreSte in lunile mai-iulie. infloresc in lunile iunie-septembrie.Prezintii flori mari de culoare albastr5-violet5 dispuse in inflorescente. pe marginea drumurilor. se cultiv5 ca plant5 de nutret fiind o bun5 plant5 furajerii qi in acela~i timp o valoroas5 sursii de nectar gi polen. Determingrile efectuate pe polen recoltat cu ajutorul colectoarelor instalate la stup in cursul lunilor iulieaugust au ar5tat c5 procentul mediu de polen de alb5strire este de 0. Sulfina are port inalt. Stllfina alb6 ~i galbena' c r e ~ t e spontan prin livezi. flori mici albe sau galbene cu miros pliicut caracteristic acestor specii. Florile de culoare albastrg.7%. acoperitii cu peri. Albiistrita este o specie comun5 in zona de cimpie ~i coline. formind o inflorescenF. a apelor.

.Jel3ay el giu~urys p-c ap alel!lu~3o as-npu!soloj ' ~ ~ n p u g 8y anul ur3 ap aiuals!p el 'euureol nes e ~ e ~ g r n ! ~ d as InleuguIaS -aJaj!lam !azeq a3ej rr~rigl.~dur!'alepel8ap a3ej rJnuaJal ad yje~rl1n3 aleod 83 ~ n f q u e glu!za~dglueld glsea3v 'g8unl gpeo!~ad L J ~e o ad ua~od!S Jel3au Jolau!qle gzeaz!wry ale3 gseoJoleA pajqaur glueld o alsa !!lS?S e d l e ~ -ajua3sa~ogu!! asnds!p ' a z o ~'!3!ur luns a l ! ~ o ly~e ~ y ! u ~. . . . ap glueld o alsa !nllzla!lu oqurl7 aur8r~o ap ..ale~!lln3auIJn3oI ad Jol!lnuInrp e '-lol!~npgdeau!8~eurel alSa. . alrunl ul alSa~ogul-am~ojrsrds .. . 'a~lseqle luns alpold ..13ySp8 wdlwj . .mejy!me~nes gldur!s eu!dlw n3 gseo~pd alsa elueld -alunur ap euoz ul gupd ardurp3 el ap aleArlln3au 1.Jolpnmrup eau!&aa . ..~ 'glenue~qaa3eq. .b 1nnoSyqzu9 .r q e ~ o ~rrue u~ -3uapunqe. . .q ap JolaizlazaJ ea~elaldwo:.r?unqurl .au!qle ap -rol!!l!wej ale 8ue..1a a!3ads o alsa lnladnz7S ~ q n o ~ .. .iad o p u p e 'a!ln!-awn1 .el purnq!~luo3g ~ e o enop e al4alogul 'g-rlse\nruw u!p g~!uai\o~d 'InlnlalLu equrrl '18unl auueol n3 !!UE ul -al!z ap OP-oc ap a.. glueld 123xpelods g~!lln3 s *aseol!3~e a pnlos ad gl!ulpiu! '~ueaue~al!paw . j 14 ruarod upd 'au!103 ad 'a~e3sn!unSgd 'aiauzj u!~d al6a. aiuaisa~ogu!gzeaurloj !S aqle nes IISOJ JEJ .1nsaln3ley3 lnu!iqo ne-s A!seur alSa. j e -arunr. 'au!qle ap ar~rurej/Z!y V ~ .1eoln3 ap al!-'old .1 au!dlnl 'g-Iajrlaur IS gleur3rpau1 ' g ~ r l e ~ o 3 a p . ~ u 'rry~nu e ruled ul 'glsnqo~ 'gldea~p pu!dlw o plulza~d l u e ~ d e *lsn8n~-a!ln!al!unl ul alSa~ogu1 ..ipogu! .1 as al!qasoap alaj!laLrr .1n301IS !zalz!l u!~d'~ol!~nurnrp eau!8~eur ad aiaug upd y~!pu~dsg.!~dsepad y~ado3e alsa g1e3y!ruu. luns 'aqle JeJ 'g~lseqlea.1el3au g a n a s IS a!~quraldas r . 1ndo3sul '!pads ~ o l l e !!~do~dur! 'alepe~8apIJnuaJal ad alueld !alsa3e eJnlln3 ypueuro3a.Jepay el piugmgs ap 8y 8-9 as-npu~p!!war 1n8e~d ' ur nes nr~ndurrle ~ e ~ g u r p d as p e u g u r a s 1!.11qln3!. l. -aiua3sa~ogu!ur asnds!p ap gpeo!. . un au!qle ap ~olrr~rurej .Z Iap a1i3npo~d !. alrunl ui a l ~ a ~ o g u i .gleJnp g8unl ap a~aurianu!ap sap:.uJ gued a!un! u!p a f i a ~ o y u.101!ig1!1~3 11iy1!3!1snr gl!lolea !S .. ap glsea3e apun auoz alaun u~' .18e !!~do.13gluqd . gm8!se 1nroSr~qu1!3 -aiua~sa~ogu! al!unaJ luns aqle JeJ leu ul !!m&nd-rrSo~ aplold -a!lqmaldas.

De asemenea. fiind intens vizitati de albine pe toati perioada infloritului. fnfloregte in lunile iunie-august fiind intens cercetati de albine pentru nectar gi polen. Florile de culoare violet5 sunt strinse intr-o inflorescenp. in locuri necultivate qi aride. Florile mici.cercetate de albine din iunie pin5 la sfir$itul lunii august. este intilnit5 in gradini ca specie decorativi. Tulpina ( 10-30 cm) este lignificati spre bazi. din mijlocul ciruia r5sar stamine albicioase. in v6rfUl ramurilor stau bobocii ruginii formati din solzigori ca de metal. Planta prezint5 ramuri sub@ numeroase pe care se prind frunze late albicioase. Splinu~a cregte in poieni. fnflore$te din iunie pin2 in septembrie. pZiduri. tufi~uri. a cirei baz5 seamini cu un vas strins la gur5. Florile de culoare albastri sau albi sunt grupate in inflorescenfe. din regiunea de cimpie ping in regiunea montani.z11 sa11 cre$te pe marginea drumurilor. piini in zona montani. . pe ling5 garduri.22% cu un maxim individual de 27. Scava dornntll~~i cre$te prin finete ulnede ~i poieni umbroase in zona montan5. albe sunt grupate spre viirful tulpinii. pe coaste. finete. se pe margini de piduri. numai c i florile la fel alcituite sunt albe $i acoperite cu puf. cu saci plini de polen. locuri necultivate. rar o perioad5 lungi. margini de drumuri din zona de cimpie p i n i in zona montana. Florile de culoare ro~ic-purpuric. Cantitatea de polen recoltat5 de albine la aceste plante variaz5 intre 0. Planta sc aseamini cu urzica moarti. Dt~mhett~l intiilne~te coastc pictroase.c. Productia de miere a fost evaluati la 50 kglha. Rcichia cregte pe cimpuri. Splinufa este cercetatii in de albine in tot cursul zilei pentru nectar gi polen. drumuri. Are florile galbene aurii.14 gi 4. Planta este halt5 cu tulpina piroas5 qi frunze inguste alungite. cu care se inrudegte. Vor-oniz~ct~l 11ngl//-a.MANUAL UL A PICUL TORUL UI Pcilcimida cregte prin sem5nituri. gn~pate inflorescente. situiindu-se astfel alituri de speciile melifere c r e ~ t espontan in locuri necultivate. Fiecare floare este un tub lung. adcsea rovietici piroasi. adinc crestate ~i prev5zute c u spini. oferind insemnate ~i polen albinclor.2%. galben-verzui sunt dispuse in inflorescente spiciforme. din iunie pini in septembrie. infloregte in lunile iunie-august gi este o planti apreciat5 pentru secretia abundenti de nectar gi polen. prin seminaturi pe coaste aride ~i margini de drumuri.

Florile de culoare verzuie sunt dispuse intr-un spic terminal. Lumin5rica este o plant5 nectaro-poleniferi care asigur5 un cules de intrefinere de lung5 durat5. Zburcitoarea sau viscoagea este o plant5 meliferi Cregte mai ales in t5ieturi de psdure. Planta este inalt5 cu tulpina b5toas5. Loboda s5lbatic5 este o bun5 plant5 polenifera. ramificat5.2%. in functie de 123 P . furnizind culesuri de intretinere. in general in locuri umede gi Grate. Lumcinbrica cregte frecvent pe terenuri insorite. in Planta prezinti o tulpini dreapt5 cu frunze inguste ~irare qi infloregte din luna iulie pin5 in august. uscate.5%. - . in unii ani. de-a lungul drumurilor. Polenul de lobod5 prezent in este probele recoltate la urdini~ in medie de 0. in probele de polen recoltate cu ajutorul colectoarelor in perioada iulie inceputul lunii august cind familiile de albine au la dispozitie plante cultivate ca: floarea-soarelui. tgieturi de p5dure. iar cele superioare alungite intregi. in Banat gi Oltenia. de form5 triunghiulari. Planta este inalt5 gi prezint5 flori galbene dispuse mai pin5 la sfir~itul in inflorescente terminale spiciforme. al5turi de zmeurig. infloreSte din iunie pin5 la sfirgitul lunii septembrie furnizind nectar gi polen pentru intretinerea gi dezvoltarea familiilor de albine. pe ogoare. nisipoase. infloregte o lung5 perioad5 de timp din iunie pin5 in toarnnfi in octombrie. Culesul la cicoare este rnai valoros spre sfirgitul sezonului apicol cind flora melifer5 este in general foarte s5rac5. rar albe sunt dispuse la i vlrful ramurilor. incepind din lunii august. locuri necultivate. lucern5. adinc dintate.13-35. frunzele sunt alterne cu 5 lobi q marginile neegal dinfate.6% cu maxime individuale de 69. Cele mai mari cantititi de polen au fost identificate in probele recoltate in cursul lunii august. Loboda sblbaticb este foarte comun5 in paguni. sorg. Planta este acoperiti de peri aspri. p5guni. Speciile de lumin5ric5 infloresc abundent gi cu o perioad5 lung5 de inflorire. Florile mari rogii sau purpurii. frunzele sunt in numir mic gi inguste.MANUAL UL APICUL TORUL UI tiieturi de p5dure. infloregte in lunile iulie-august. Cicoavea este o plant5 comun5 fiind r5spinditi in toat5 fara de la cimpie pin5 in zona montan5. islazuri. pietroase.7 gi 12. propoqia polenului de cicoare a variat in hncfie de familiile de albine intre 5. Frunzele bazale sunt argintii. in schimb florile albastre sunt n u numai podoaba acestei plante dar gi a cbmpului intreg. porumb. se obfin de la cicoare sporuri sensibile la cintarul de control de 200-400 glzi.

BuzBu (Valea Sliinicului). Dimbovifa (Moreni). marginea bBltilor ~i a riiurilor.1% din totalul polenurilor recoltate.1. Planta are tulpina inalt2 cu frunze opuse dispuse dou5 cite dou5 ~i flori violacee grupate la virful ramurilor. S-a stabilit i cii temperatura optima pentru secrefia nectarului este de 20-26"C. Suceava (Vatra Dornei). Cluj (Valea Sebe~ului). lacurilor. Masivele de zburatoare unde se practic2 anual stup5ritul pastoral sunt situate in judetele A r g e ~ (Valea Bgdencii).fbitll rn. Determingrile de polen efectuate la o stupin5 amplasati in preajma unei ape au aratat c5 polenul de rBchitan ajunge la uneie familii de albine la 44. S5vir~in). Are tulpina inalta ajungind pin8 la 2 m qi flori de culoare ro~ietica. mliiqtinoase pe malul apelor curgiitoare yi in st8titoare. mari qi mai rare decit la zburitoare.ytil~icu rispindit in zona bilfilor ~i in special este in Delta Dunirii pe soluri siriturate. cantititi importante de nectar. Inflore~tcabundent din luna iunie pins in scptc~nbric. iar in anii excepfionali ajunge la 1. inregistriindu-se zilnic sporuri record de 8-12 kglfamilie de albine. in anii favorabili. Inflore~te iunie piini la sfirqitul lunii august. Arad (Hglmagiu. canalelor gi apelor curgatoare in zona de ges qi cea montani. Tulpina este fistuloasii. grupate in inflorescenfe. furnizind. un insemnat cules de productie. marginea pe biltilor. R6chitanul cregte pe grinduri. Producfia de miere este evaluatii la 40-60 kg/ha. Pufuli[a c r e ~ t e locuri umede. Prahova (Valea Teleajenului). Producfia de miere este evaluati la 200-600 kglha. iar umiditatea atmosferica cea mai favora-bil5 este de 60-70%.MANUALUL APICUL TORUL UI ani.2. F-. infloreSte din luna iunie pin5 in august. Virfurile. dc @6?&@roaStei este una din cele mai valoroase specii melifere din Delta ~i 124 . infloreqte abundent din iunie pin5 in septembrie formind vetre intre celelalte plante. din fiind bine cercetatii de albine. M6rarul sau butoiapl este r5spiindit prin locuri mlii~tinoase. Planta prczint5 o tulpini lung8 tiritoare. d e ~inflorit5 in mas& zburitoarea nu secret5 nectar. Alba (Valea Sebe~ului).000 kglha. rar de culoare roz sail r o ~ i e dispuse in inflorescentc globuloase. In unii ani. ramificata ~i are flori albe numeroase. de de fragi sau cip~i111 undc ~i denuniirea populari de cap~unici.yt1 sau c~il).2 mgi floare cu o concentrafie in zahir de 62%. fiind apreciat5 ca una din cele mai valoroase plante melifere din Delta Dungrii qi zona b5lfilor.contribuind alituri dc cclelalte specii melifere la intrefinerea ~i dezvoltarea familiilor de albinc. Cantitatea de nectar este de 0.

Fiecare plants are un sistem propriu de secretie a nectarului atiit in perioada ei de inflorire ciit ~i in timpul zilei. ploile moderate ~i viintul cald. 3. in zilele cu soare. Pentru a se putea evalua producfia de nectar a plantelor melifere pe unitatea de suprafats este necesar sii se stabileascii urrniitoarele: pet+ 1. Astfel cit2m busuiocul cerbilor. Influenta conditiilor de mediu asupra productiei de nectar a plantelor. favorizeaz2 producerea de nectar.are o influeng pozitivii asupra secretiei de nectar la plante. Toate razele solare directe ~i intense provoacii ofilirea plantelor ~i diminuarea activitatii nectarifere.bog2fia ~i gradul de umiditate al acestuia. de 2-5 ori mai mult nectar.respectiv. iar productia cantitativii ~i calitativ2 a nectarului este conditionat2 de o serie de factori externi: a) factorii pedologici . in unii ani favorabili furnizeazii productii mari de miere. Pe Iiing2 aceste plante trebuie s2 mention2m qi alte specii din Delta ~i zona inundabil2 a Dun2rii care in cursul sezonului apicol i ~ aduc contribufia lor la i intrefinereafamiliilor de albine yi care uneori asociate contribuie la realizarea unor culesuri de producfie. Productia de miere este evaluatii la 220 kgha. Tulpina qi ramificafiile acesteia prezintii la viirf flori royii.au o influent2 v2tiim2toare asupra producfiei de nectar. e) precipitafiile . influenteazii direct producfia de nectar. c) temperatura . liliachii. aceasta putind inceta cu desiiviirgire. numiirul total de flori pe unitatea de suprafaf2. in timp ce plantele cu nectariile la suprafag (hri~ca. cositelul ~i r2pciga. 2. b) lumina solar8 . rar albe grupate in inflorescente. 125 F F .pentru majoritatea plantelor melifere in vederea secrefiei optime de nectar este cuprins2 intre 16-25°C. in timp ce precipitatiile abundente in timpul infloririi plantelor influenfeazii negativ secretia acestora.cuprins2 intre 60-80% este optimii pentru secrefia de nectar. de obicei 15-20 kglstup. *. Plantele care au nectariile adiipostite in profunzime (trifoiul rogu) produc. mu~tarul) secret2 mai mult nectar in zilele cu o nebulozitate mai mare. durata de inflorire a unei flori in zile. d) umiditatea relativ2 a aerului .MANUAL UL APICUL TORUL UI zona inundabil2 a Dun2rii unde ocup2 suprafete importante. cantitatea de nectar produs2 de o floare pe intreaga d u r a v r i r i i . f) viinlurile qi secetele prelungite .

plantarea terenurilor neproductive cu esenfe melifere. primsvara. Tot astfel. pm = producfia de miere la hectar . 3. datoritli fenomenului de liicrimare normal9 ce se produce din cauza presiunii de trecerea plantelor de la perioada de repaus din timpul activli de vegetatie. 2. c = durata de inflorire in zile. limpede qi viiscoasii. prin anumite celule cu structurii specialli. excesul din plant2 se de piciituri. ca ~i la stabilirea productiei de nectar. rapita. Cunosciind producfia de zahlir la hectar $i consideriind cli 100 de piiqi de miere confin in medie 80 de pliqi de zahiir qi 20 de piiqi de apii.MANUALUL A PICUL TORULUI AdmiHnd cii greutatea nectarului giisit in floare reprezint2 productia de nectar in 24 de ore. uneori solidificatii. Mana qi produciitorii de man. mesteaciin. Pentru stabilirea productiei de miere pe unitatea de suprafap este necesar sii se cunoscii cantitatea de zahlir produsii la floare intr-o zi.. productia de miere la hectar va fi: in care:pz = reprezintii productia de zahiir.. mu~tarul borceagul gi altele). ce se giise~te anumite perioade ale anului pe in frunzele. a = cantitatea de nectar giisit in floare. abundentli ~i bogatli in substante zaharoase. b = numgrul de flori la hectar. Imbuniitiitirea bazei melifere se impune in vederea inliituriirii perioadelor lipsite de cules realiziindu-se prin: 1. cultura plantelor melifere tipice. ramurile sau tulpinile plantelor. Primiivara timpuriu mana apare pe aqar. dupii aparifia frunzelor. introducerea in asolament a unui numlir mai mare de plante agricole ~i melifere (floarea soarelui. anin. Prin manii. ce sunt 126 . dupii care se calculeazi productia de zahiir la hectar. sau rouii de miere se infelege acea substant5 dulce. alb. tei. producfia de nectar la hectar va fi: in care: p = producfia de nectar la hectar. salcie etc.

elimin5 excesul sub form5 de pic5turi fine. in anii favorabili. fiind necesar s5 se efectueze cite doui extractii de miere in decurs de 3 siiptiimini. la$ yi altele. furnizate de plantele nectaro-polenifere din zona respectiv5. preveniridu-se astfel uzura yi sl5birea familiilor. in anumite piiduri de foioase unde se practic5 stup5rit pastoral. Aceste insecte (lachnide yi lecaniide). Subliniem c5 suprapunerea culesului de man5 cu cel de nectar ~i polen prezintii important5 nu numai pentru sporirea recoltei de miere. plop etc. din care refinindu-qisubstantele indispensabile vietii. Argey. pentru creytere qi dezvoltare. care reprezinti un ct6~natural ? h eficient de combatere biologic5 a diiun5torilor piidurii. fir5 consum de energie. la 2-4 ani. In schimb. se realizeaz5 periodic.cristaline yi foarte dulci care este mana. recoltele de miere de man5 dep5qesc la culesul de salcie in lunca Dun5rii 15-20 kglfamilia de albine.~ satisface necesarul de substante proteice. ce inregistreaza in unele masive din judetele Alba. mai ales in judetele Arad. Bistrip-Niisiiud. dar qi sub raportul dezvolt5rii corespunziitoare a familiilor de albine. dac5 acest cules coincide sau alterneazii qi cu unele culesuri de nectar yi polen. in anii favorabili. - . recolte insemnate de miere de man5. se obtin frecvent recolte bogate de miere de man5 (miere de brad). peste 40 kglfamilia de albine. Brgila. Pe ling5 faptul c5 mana constituie o rezervi melifer5 deosebit de importanti. importante cantit5ti cu miere. tei. Hunedoara. De asemenea. care dispun de polen (sursa proteicg). aceste insecte au nevoie de cantit5fi insemnate de proteine ce se g5sesesc in sevii in propoqii foarte mici.! MANUALUL APICULTORULUI dispuse pe marginea frunzelor sau la virful lor. ea constituie in acelayi timp o hranii valoroas5 pentru multe alte inse&&lositoare pidurii qi indeosebi pentru furnicile de pgdure. $i la mana de stejar. aceste insecte absorb zaharurile din seva elaborat5 pe care le consum5 nurnai intr-o propoqie foarte redusi (circa 10%). fac parte din ordinul Homoptera. Trebuie s5 remarcam faptul cii eficienp economic5 a stup5ritului pastoral la culesul de man5 se m5reqte considerabil. in zona coniferelor. denumite hidatode sau stomate acvifere. Acestea inregistreaz5 frecvent. 0 important5 deosebit5 prezintii ins5 pentru apicultur5 mana de origine animal5 care provine din excretiile anumitor insecte ce se hr5nesc cu seva plantelor. $ . Aya c5. cu conditii bune pentru cre~terea dezvoltarea normal5 a ~i puietului. aceste insecte i sunt nevoite sii absoarb5 in aparatul digestiv o imens5 cantitate de sev5. pentru a . Procesul biologic de formare a manei de origine animal5 este urmiitorul: datoritii regimului de via@ sedentar. ca in cazul unui cules pur de manil. Cluj etc.

salcia. cu corp moale ~i tegument chitinos.caracterizate prin culoarea ro~ietic2 festelor .Este momentul c6nd femelele ajung la maturitate sexual2 ~i devin a pentru Pmperechere. plante gazd5 pentru produc5torii de man% Ins% nu toate aceste specii prezint5 important5 cconomic5. iar aparatul bucal este stiliform specializat pcntru intepat $i supt. lmportanta economic5-apicol2 a acestora diferi ins2 de la o zoni la alta ~i de la un masiv la altul. fagul. 0 partc din larvelc lor primare sunt luatc de vint ~i transportate pe alte plante unde formeaz2 noi colonii. fie datoriti suprafetelor relativ restrinse pe care le ocup5 pe teritorii. tciul. in raport cu condiliilc dc vcgctatie ~i dc microclimat. iar cele secundare. in conditiile de flor5 ~i faun2 din tara noastrii. paralel cu dezvoltarea femelelor are loc. paralel cu cre~terea volum a femelelor yi culoarea lor se schimbi in deveni u i ~ i n i e . aflarul. au picioarc rudimentare.000 in de specii existente in lume. in zona pidurilor de foioasc. plopul qi altele. Pc ra~nuri. aproximativ 60 au important5 cconornic3 pcntru apicultur2. Dintre celc circa 20. in perioada Iiibern&ii. fie datoriti productiilor mici de man5 pe care le furnizeaz2 ca plante gazdi. in faza a urmitoare.fcmelele de lecaniide nu au aspect de insect5. In tara noastri. o parte se transformi in femele. sunt: molidul $i bradul in zona conifcrelor ~i stejarul. cc le caracterizeazi. i ~infig aparatul bucal in tesuturile plantei pentru a avea stabilitate yi rimin fixate i astfel pin5 la inceputul primiverii.MANUALUL APICUL TORULUI Producitorii de man5 ~i plantele lor gazdi. In timp ce masculii stau fixafi pe frunze. ci se prezintg sub form5 de mugura~isau de coacizc de munte la speciile din zona coniferclor ~i in form2 de farfurioar5 cu faia in jos la speciile din zona p2durilor de foioase. Trebuie s5 1ncntion51nc2. iar femclcle sunt far2 aripi. In aceastii etap2 productia de man2 atinge punctul % rile de conifere.se hrinesc activ ~i secret5 treptat tot mai multi mani. incep s5 se hraneasc5 intens. toate speciile forestiere pot deveni intr-o anurnit2 pcrioad5 a sezonului activ. Dup2 n2p6rlirea larvelor secundare. Ccle mai importante plante gazdi din punct de vedere al productiei ~i calititii nianei. unde condifiile de clim5 $i vegetatic sunt in general favorabile dezvolt2rii unei faune ~i flore bogate ~i variate se intiilncsc numeroase specii de producitori de mani. Lecaniidele.000 de specii. femelele . in . iar o parte. Referindu-ne la produc5torii de man& numirul accstora pe plan mondial este foarte mare. masculii sunt aripati ~i lipsiti de aparat bucal. in masculi. Durata stadiului variaz5 in raport cu specia qi conditiile climatice intre 20 qi 70 de zile. in general. mult mai mici. cind odati cu pornirea in vegetatic a plantei gazdi. dep2~ind general 20.

mimmlte duzini in de urrna~icare impreunii dau naqtere la mii de nepoti qi ace~tiaqn' oniinuare la zeci de mii de str5nepoti. la unele specii de produc5tori. Lachnidele. neavgnd nici o contributie direct5 la productia de man5. in conditii meteorologice favorabile ritmul de inmultire este foarte intens qi colonia. poate ajunge la peste 10. Erii imperechere qi aceqtia sunt numai femele.MANUALUL APICULTORULUI apropiere. Paralel cu maturarea ou5lor formate in sacii ovigeni.000 de ouii.0 singur6 matc5 (fundatrice) na~te.000 la4. gata pentru imperechere. Lachnidele prezintii mai multe generatii pe an (intre dou5 qi cinci). Acestea sunt in majoritate partenogenetice vivipare. dac6 ar r5rnine tofi in via@. Culoarea acestora este diferit5 in raport cu specia qi virsta. ceea ce marcheaz5 de fapt ultimul stadiu de cre~tereal lecaniidelor. adic5 femelele mature nasc pui vii direct. odatB cu moartea lor. spre deosebire de lecaniide au form5 tipicii de insectii. pe frunzele de molid ~i brad. lecaniidele au totuqi o capacitate de i inmulfire uimitoare. iar dupii imperechere mor. iar in conditii ecologice optime se pot inregistra la unele specii 6-8 generatii pe an. D e ~ prezinti numai o generatie pe an. iar recoltele de miere ce se realizeaza pot dep5qi zilnic 4-5 kg pe familia de albine. Puietul prezintii culoarea cenu~iu-brun5. In generatia urmiitoare s-ar putea ajunge la lioane ~i in cealalt5 la miliarde de urmaqi. maturizarea masculilor care iqi fac aparitia de sub testele lor ceroase. in primavarii. in functie de pragul biologic al fiec5rei specii. productia de man5 scade simfitor.000 de indivizi. din care eclozioneazii peste 90% larve. cursul viefii. care se hr6nesc intens cu seva bogatii in substanfe nutritive pentru a da na~terela prima generafie de fiice surori. Dup6 2-3 generafii colonia devine puternic5. Toamna apare generafia sexuati (femele ~i masculi). neagr5 sau verzuie. Femelele imperecheate se dubleazii in dimensiuni. deosebindu-se cu ugurinf5 qi prin mirimea lor. iar productia de man5 creqte simtitor ceea ce atrage albinele ~i alte insecte la cules. cafenie. Capacitatea de inmulfire a insectelor produc5toare de man5 este considerabil5. La adulfi se inthlneqte frecvent brun-roqcat6. continuhndu-~iastfel ciclul biologic. ajungind la dezvoltarea maxim6. care asigur5 depunerea ou6lor de iarn5. apare prima generafie de fondatoare (mitci). f l k k )Xh g % 129 e P- . deoarece o singur5 femel5 depune de la 2. Masculii se deplaseazii cu u~urin9 fiind aripati. in acest stadiu productia de manii atinge punctul culminant. iar culoarea femelelor devine treptat brunii ~i apoi brun inchis. in general aceleaqi culori dar de nuanfe mai deschise.

larvele de lecaniide sunt smulse de pe ramuri ~i sp5late (innecate) inc5 inainte de a se fi fixat ~i ascuns sub solzii de pe ramuri in vederea ierngrii. gansele pentru obtinerea unor recolte bogate de miere iar sunt reduse. Prognoza la culesul de man5 se dezvolt: paralel cu modernizarea apiculturii gi cunoa~terea principalelor resurse melifere din pra noastr5. Aceste conditii constituie in acelagi timp gi cele mai bune premize pentru ecloziunea. precum $i pentru nagterea unei generatii sexuate puternice de lachnide ~i ca atare. iar m5tcile de lachnide. cu ploi torentiale de lung5 durat5 yi zapad! timpurie. Pe Iingi acestea mai exist5 inc5 aproximativ 40 specii de produc5tori de man& asupra c5rora cercet5rile sunt in curs. cel mai aprig d a r t y viespea. care se afl5 in curs de imperechere sau de depunere a ou5lor de iarn5. dintre care 52 speccii apartin subordinului Aphidoidea gi 8 specii subordinului Coccoidea. acestea se cifreaz5 la 60. iar copiii acestora la 820x 10 la puterea 15. in acest caz.. constituie condifii nefavorabile pentru r5sp8ndirea ~i inmultirea produc5torilor de mans. toamnele reci. ceea ce asigur5 o bun5 dezvoltare a coloniilor viitoare de produc5tori de man5. care trebuie inregistrat in cadrul observatiilor pentru progn6?gde h g 5 durat5. este prezenp gi frecvenp dHunHtorilor (pr5d5torilor) $ a. sunt dislocate gi distruse de frig ~i ap5 inc5 inainte de a fi terminat ponta. in aceste conditii. Prognoze pe durati lung5 (4-6 luni): productia de man5 a unui an este $i ea conditionat5. perspectivele de cules pentru sezonul urm5tor sunt mic~orate. in primul rind. -dement valoros. Dac5 in perioada august-noiembrie vremea este caldi gi cu precipitatii moderate.ou5 de iarn5" in toamna respectiv5. ceea ce ar echivala aproximativ cu producfia mondial5 de griu pe doi ani. o depunere masiv5 de . familia unei singure m5tci ar ajunge dup5 trei generatii la 820 biliarde de urmagi. vegetatia se dezvolt5 normal gi respectiv plantele gazd5 pot s5-gi acumuleze suficiente substante de rezerv5 in muguri (viitoarele ml5dite). Dimpotriv5.pr'nzi&. de evolufia timpului de la sf5r~itulverii ~i din toamna anului precedent. Numiirul speciilor de produc5tori de man5 (Homopterae) pe continentul european este foarte mare. intreaga populatie de insecte ar atinge greutatea de 820 milioane tone.MANUAL UL APICUL TORUL UI in consecinF. referindu-ne ins5 numai la speciile ce prezinti importan@ economico-apicol5. ca e S J 130 . In special pentru perioada de sfirsit de var5-toamnil. Astfel. in tara noastr5 se intilnesc toate aceste specii. Considerind d fiecare insect5 ar cintiri in medie aproximativ un miligram. Trebuie s5 subliniem c5 insectele produc5toare de man5. dezvoltarea ~i r5spiindirea tinerelor larve de lecaniide.

in cadrul prognozei pe termen scurt. Dimpotriv5 o vreme caldii. intre 20 qi 30 ficut intre timp aparitia de sub solzii mugurilor. . Astfel. ~"s.MANUAL UL APICULTORUL UZ gi mana insii~i. ceea ce determinii uneori o hmultire puternic5 a lor in aceste locuri.a u Mirimea femelelor adulte in acest stadiu este de circa 1-2 mm ~i prezinti o culoare deschisii (culoarea pielii). Ploile de duratii. ~i la lachnide. lini~tit5. In cazul lachnidelor. insotite de r5celi $ uni. pentru lecaniida mare. se stabile~te stadiul de secretie a manei. de prezenp la cules a diferitilor d5uniitori (viespi. Identificarea acestora este mult u~uratii de circulatia intens2 a furnicilor ins5 . hotiiritor pentru dezvoltare? gijnmultirea lor este evolufia timpului. Cu ocazia fieciirui control se inregistreazii prezenp ~i densitatea tinerelor colonii de lecaniide (numiir adulti pe metru liniar) qi frecventa furnicilor pe arborii de conifere sau de foioase.). cu atlt perspectivele pentru o recolt5 buni de miere de man5 sunt mai mari. distrug gi inneac5 miitcile proaspiit eclozionate. Cu cit densitatea coloniilor de furnici este mai mare pe unitatea de suprafatii. De asemenea. Este stadiul inceputului activ de secrefie gi fenologic corespunde cu faza de inmugurire a molidului ~i a stejarului sau a altor specii de foioase. in continuare stadiile de dezvoltare a lecaniidelor ~i variatiile de culoare se succed conform celor ariitate la biologia acestora. diptere etc. De asemenea. identificarea producZitorilor de man2 din zona vizati trebuie s5 se efectueze cu una pin5 la trei siiptimini inaintea culesului. Un alt element deosebit de important pentru prognoza de duratii lung2 il constituie prezenta coloniilor de furnici gi respectiv circulatia furnicilor pe arbori. deoarece este nerentabil s5 ~i se efectueze deplasarea la stupiirit pastoral in momentul in care stadiul biologic de secretie a manei se apropie de sfir~it. date utile pentru aprecierea perspectivelor de cules in sezonul apicol urmiitor. pcriclitiind astfel ~i. care trideazi prezenp larvelor secundare. care in anumite masive incepe sii secrete manii in jurul datei de 25 mai. urmiirindu-se s5 se identifice aduliii pe ramurile tinere. controlul arboretelor de molid ~i stejar se efectueazg in cursul lunilor aprilie-mai.inrnulQ a herelor generatii. Numiritoarea in cursul toamnei pe unii arbori reprezentativi a ou5lor de iamii la lachnide Si a larvelor la lecaniide pe arbore sau pe metru liniar de ramur5. de asemenea. cind se pot observa pe rimurele mici ghemotoace albe-argintii de cear5. precipitatii & 'favorimazii cu A "$. pe arborii respectivi ~ i de asemenea. . primele controale ~i investigafii pe teren trebuie sii se efectueze intre 1 ~i 5 mai. mai apar vizibil adultii care ~ i . constituie hrana preferat5 a viespilor. pot constitui.

Pentrucaplantele sii rodeasc5 este necesar s5 se produc5 procesele de polenizare ~i fecundare. cind se polenizeaz5 ~i fecundeazg cu polenul propriu. cind se polenizeazi ~i fecundeazii cu polen striin de la alte plante sau alte soiuri: intersterile. . Dintre insecte principalul agent polenizator il reprezinl a1hpd. In acest caz.F MANUALUL APICULTORULUI inmultirea coloniilor de lachnide. participl la polenizarea ?-? . cind nu se polenizeazii reciproc. polenizarea poate fi: anemofilii (prin intermediul vintului). aceasta devenind inaccesibil5 culesului. iar pe de alt5 parte prin uscarea manei de pe fiunze qi ramuri.care. in functie de o seric de factori. d e ~ fiecare dintre soiuri poate poleniza un al treilea soi. iar ~rin~fecundare produce contopirea gr5unciorilor de polen (elemente cu sexuale b5rb5te~ti) ovule (elemente sexuale femeie~ti). Dup5 agentul polenizator (care transport5 polenul de la o plant5 la alta). Prin polenizare se intelege transportul gr5unciorilor de polen de pe antere pe stigmatul se florii. r. hidrofil5 (prin intermditrbapei). Polenizarea culturilor agricole entornofile cu ajutorul albinelor Floarea reprezintiiorganul deinmultire sexuat5a plantelor. 0 amplitudinein medie de 12°C qi o umiditate atmosferic5 de 70% constituie condifii optime pentru culesul de manil.culesul de man5 are perspective sigure atunci cind in perioada secrefiei. Majoritatea plantelor rodesc ins5 numai prin polenizarea cu polenul provenit de la alte plante din acela~isoi.ifere. autosterile.55 w&I. Ploile abundente ~i de durat8. VBntul are un efect diiuniitor. urmate de riiceli. plantele pot fi: autofertile. creindu-se astfel conditii bune pentru culesul de man5 lat5 ciiteva concluzii referitoare la actiunea vremii in perioada de secretie a manei: . polenizarea se nume7te indirect5 sau Pncruciqat8. vremea se menfine c5lduroas5 yi in general constant5 qi liniytit5. malacofili (prin i n t e d e h l riiplu~telor)~i entomofilii (cu ajutorul insectelor) care se intilne~te 1%--majorit! ktea plantelor.intensitatea culesului de man5 crevte in raport cu amplitudinea dintre temperaturile inregistrate in timpul noptii ~i cele din timpul zilei. influenteazi negativ at2t productia de man5 c i t ~i intensitatea culesului. ornitofilii (prin intermediul unor piisiiri). Din punctul de vedere a1 polenizFtrii. Experientele au demonstrat cii polenizarea incruci~ati este superioari autopoleniziirii chiar la plantele autofertile. pe de o parte zborul albinelor. impiedicind. 132 . i Polenizarea care se efectueaz5 cu polenul propriu se numeSte direct5 sau autopolenizare.

Pentru acfiunea de polenizare se recornand5 folosirea familiilor de albine puternice. inc5lzindu-se mai repede. La culesurile din timpul verii. spre a-i feri de a r ~ i t puternice. Tratamentul culturilor infloritk +P'd?e)&ijnai in Bod 9 . in cazul deplasgrii prea timpurii intervine pericolul ca albinele &fieatrase yi s5 prefere florile plantelor spontane concurente. in general se recornand5 ca stupii sii fie amplasafi aproape de culturi ~i unde este posibil. Functia principal5 a albinelor hnaturi ~ieconomie este. deoarece extinderea pe suprafete mari a tratamentelor pentru combaterea bolilor yi diunitorilor culturilor agricole a dus la reducerea simtitoare sau chiar disparitia entomofaunei s5lbatice spontan polenizatoare. In rest polenizarea entomofil5 este efectuata de bondari. Este interzisii amplasarea stupinei pe direcfia de zbor a albinelor apacinind altor stupine (intre aceste stupine gi cultura de polenizat). Necesitatea folosirii albinelor in mod organizat la polenizare a crescut considerabil in condifiile actuale. in stare activg. ciind stupii apaqin unor stupine diferite. provizii de hran5 suficiente. cu o populatie numeroas5 (minimum 30. s5n5toase. iar distanp dintre stupi va fi de cel putin 100 de metri. 0 problem5 foarte important5 de care trebuie sii se tin%sea&$ te z~relarea tratamentelor efectuate pentru combaterea bolilor gi d5un5torilor cu ivitatea de cules qi polenizare a albinelor. puiet in toate fazele de dezvoltare. Albinele sunt insectele cele mai utile omului. avind grij5 sii se ia m5suri corespunziitoare pentru impiedicarea roirii. albine s5lbatice. cu 10-20 rame (in funcfiede sistemul de stup). Modul de amplasare a stupinelor se face tin5nd seama de necesitatea polenizgrii complete yi uniforme. Familiile de albine folosite la polenizare dupii 15 iunie se vor mentine in stare activ5. Pregltirea familiilor de albine yi tehnica polenizlrii Familiile de albine destinate poleniz5rii trebuie s5 fie intretinute in special in acest scop. m5rimea parcelei. culesul incepe dimineap devreme. de agent polenizator. mugte. pentru a primi multi lumin5 qi c5ldur5 solar5. Albinele trebuie s5 aib5 asigmatmvzerve de e api. c5ribugi yi viespi. furnici. Se iau in considerare specia de cultur5. Momentul optim al deplas5rii familiilor de albine pentru polenizare este inceputul infloririi. stupii se umbresc sau se instaleazii chiar la umbrii. La speciile cu inflorire timpurie sau tiirzie de toamn5. inciirciitura la hectar. in primul rind. pentru a asigura maxim de eficienp ca polenizator. densitatea culturii. dispersafi in grupe mici.000 indivizi).MANUALUL APICULTORULUI plantelor in procent de 75-90%. La culturile agricole num5rul stupilor amplasafi pe o vatr5 nu va depigi 50 familii de albine. matc5 tin5r5 ~i prolificii. stupii se ayeaz5 cu urdini~ul spre est.

marul. prunul. Dupii modul cum se efectueazii polenizarea. Una din miisuri consti in aplicarea tratamentelor cu insecticide selective. a&ul. rapita. hrivca. bostiinoasele (pepenii. % Productia de miere. sparcetl ~i legume 3-4 Familii de albine. se studiazii.100 8. viginul.. Seminceri m u ~ t a r lucernii Seminceri trifoi. ciregul. posibilitatea folosirii mijloacelor de l u p ~ pe cale biologici.gutuiul. caisirl. . plantele tehnicc (floarca soarelui. se acfionead pentru stabilirea unor mijloace moderne pentru con~baterea bolilor gi diiuniitorilor plantelor agricole care sii nu aduca prejudicii ssnitifii gi activitifii familiilor de albine anga-iate la polenizarca culturilor. trifoiul. Pentru asigurarea conditiilor optime de poleniziri eficiente. mu~tarul. ridichiile etc. ceapa. de asemenea. NumSirul optim de familii de albine in actiunea de polenizare a culturilor agricole entomofile CulturSi Livezi Floarea soarelui Rapitg.1000 200-300 25-50 Polenizarea arborilor fructiferi Se apreciazi cii fir8 apicultur2 nu exist2 pomiculturii. piersicul. dovlecii. Cu toate c?i se polenizeazii gi fecundeazii cu p e ~ @ p r i uprin polenizarea cu ajutorul albinelor gi la aceste specii productiile . Principalele grupe de plante cultivate polenizate cu ajutorul albinelor sunt: pomii ~i arbugtii fructiferi. semincerii de legume (varza. Delicios rogu. coac2zul. etc. zmeurul. semincerii de leguminoase (lucerna. care distrug diiuniitorii dar nu sunt toxice pentru albine. dovleceii). sparceta). guliile. coriandrul.la mar soiul Qe@5orauriu. Piitul. piirul. nr. inul).IMANUALLILAPICU12TORUL CII excepfional. specii autofertile . kg/ha 2-3 50-60 25-40 1-2 30-50 40-120 2-3 20-30 40.). pomii gi arbugtii fructiferi se grupeaz2 in trei categorii: specii autosterile . soiuri intersterile ./ha Spor de recoltii.10 50-60 25. cu respectarea prevederilor legislatiei privind misurile de protecfiea familiilor de albine.

pe de o parte este efectuatii polenizarea pomilor ~i asigurarea rodului. 0 problem2 de mare insernniitate ~i o atentie cu totul deosebitii trebuie acordati combaterii bolilor ~i driunBtorilor pomilor ~i arbu~tilorfructiferi cu produse chimice. ceea ce reprezintri venituri suplimentare. Locul ideal pentru stabilirea vetrei de stupinii este in veciniitatea livezii. Aceasta se realizeazii intercalgnd. Aceste tratamente se aplicii in mod exceptional in perioada infloririi unor specii pomicole.MANUALUL APICULTORULUI La infiintarea livezilor. in acest fel. un rind din soiul polenizator sau se vor planta toate pe acelagi rind. in cazul distantelor mici.Ordinul45 din 21 . pentru asigurarea rodului trebuie sii se tin2 seama de aceasti condifie ~i sri se planteze aliituri de soiurile de bazri ~i soiuri polenizatoare. albinele nu se uzeazri ~i pe lsngii o polenizare saturatii pot realiza ~i productii timpurii de miere care variazii intre 25 gi 40 kglhectar. de la salcgm. Deoarece perioada Infloririi unei specii pomicole este scurtri. m&imea. cu inflorire mai redusri se amplaseazii un numiir mai mic de stupi. in limitele acesteia albinele realizeazii producfii mai mari de miere. dupii ciiteva rgnduri din soiul autosteril sau intersteril. Momentul optim de deplasare este marcat de inceputul infloririi primelor soiuri.200 metri de livadii aduc o contributie de 85% prin polenizare. Amplasafi aproape de livadri. ) 1 . care sii asigure polenul necesar.. & 4 . dispersati In grupuri mici. Pentru familiile fructiferi. evithduse zborurile lungi care uzeazii albinele. in general. cind atit cei ce le aplicii cit ~i definiitorii familiilor de albine trebuie sii ia miisurile de protectie a albinelor care se previid in . se obtin sporuri de p&ue$ie de 5060%.X. care sunt diiuniitoare albinelor. hranii atit de necesarii primiivara pentru cre~terea puietului ~i dezvoltarea familiei. pentru asigurarea unei poleniziiri uniforme ~i complete. albinele beneficiazii de culesuri timpurii de intrefinere de nectar dar mai ales de polen. in raza economic2 de zbor a albinelor. pregritirea folosite primiivara timpuriu la polenizarea pomilor qi arbu~tilor albinelor trebuie ficutii incri din toamna precedentri. 1991 privind unele miisuri pentru protecfia familiilor de albine impotriva intoxicafiilor cu pesticide". care au cel putin 6 rame cu puiet. forma ~i confinutul in vitamine. mai ales primelor douii categorii de plante. uniforrnitatea. se imbuniitm I asem=?. De regulii se recomandii amplasarea stupilor in interiorul livezii. in numai cgteva zile albinele trebuie sii aibi create cele mai bune conditii de activitate. in livezile tinere. Prin polenizarea cu albine a livezilor. iar pe de altri parte. Din datele pe care le detinem. ~nciirciitura optimri recomandatii la polenizarea livezilor este de 2-3 familii de albine la hectar. iar randamentul la cules creSte. pe liingii sporul c$n ati?%aportul albinelor determinii ~i imbuniitiitirea calitativii a fructelor priviqd @ u ~ . fa@ de cei a~ezatila jumiitatea acestei distanfe. stupii a~ezafi la o distanp de 1. pregiitind-o pentru culesul principal.

Pentru a evita depopularea stupilor prin rfitacirea albinelor. Fa@ de tarla. pentru c5 astfel albinele sunt determinate s5 cerceteze uniform intreaga cultur5. Alfituri de celelalte misuri agrotehnice. la distant5 de 2-3 metri unul de altul. S-a stabilit c5 exist5 o corelatie direct5 intre potentialul nectaro-poleniferI! frecvenfa cercetgrii de c5tre albine a soiurilor gi hibrizilor de floarea-soarelui aflati in cultur5 cu productivitatea lor in seminte ~i ulei. Pentru asigurarea polenizirii optime a culturilor de floarea-soarelui norma de familii de albine este de 1-2 la hectar. se recornand5 agezarea stupilor in preajma unor repere naturale care pot fi: cumpana de la fintin5. un pom. . tehnologia culturii florii-soarelui prevede ca una din condifiile esentiale pentru obtinerea recoltelor sporite . Polenizarea florii-soarelui Floarea-soarelui. principals plant5 uleioas5 cultivat5 in fara noastr2. seminte realizat prin polenizarea cu ajutorul albinelor gi 50% media fiind de 335 kg la hectar. sau instalarea unor repere cum sunt panouri de diverse forme ~i culori sau altele. Pe ling5 sporul cantitativ. sau interpunerea acestora intre lanul de floarea-soarelui vi locul de amplasare pentru a evita distrugerea albinelor sau eventualele accidente care pot fi provocate de albine. cu o pondere economic5 insemnaa. c5te una la fiecare capit a1 culturii. cregte rezistenp la cfidere a fructelor qi se obfin productii stabile gi regulate. 0 conditie determinant5 pentru efectuarea unei poleniz5ri eficiente a floriisoarelui gi obtinerea productiilor mari de miere const5 in orientarea gi amplasarea corect5 a stupinelor la cules. ca gi procentul de ulei continut in seminte. este o specie cu polenizare tipic entomofil5 care se realizeazg aproape exclusiv cu ajutorul albinelor. pe loc deschis. se reduce periodicitatea de rodire. cabana. pentru ca contactul cu florile si se fac5 treptat. dupfi efectuarea unor zboruri de orientare prealabile. Deplasarea stupilor la tarlalele de floarea-soarelui se face cind cultura este inflorit5 in procent de 5-7%. La amplasarea stupinei se fine seama gi de forma lanului. se recornand5 avezarea stupilor in partea unde s-a terminat ins5minptul gi inflorirea se produce mai tirziu.MANUAL UL APICUL TORULUI rezistenfa la boli ~i diiunfitori. frecvent5 la culesul de floarea-soarelui. special amenajat.polenizarea dirijat5 gi completii cu ajutorul albinelor. realiziindu-se astfel o polenizare uniform5 gi complea. Amplasarea stupilor se poate face la o oarecare distant5 de tarla. astfel pe o tarla lung5 gi ingust5 se recornand5 s5 se instaleze dou5 stupine. precum gi o importanti . polenizarea contribuie la marirea a semintelor. Se va evita vecin5tatea drumurilor intens circulate de oameni gi animale.

. alte plante tehnice care beneficiazii de polenizarea cu ajutorul albinelor sunt: rapip gi muytarul. lucerna reprezint5 una dintre cele mai valoroase culturi furajere din zona de cimpie datorit5 calitatii superioare a nutreplui. Lucerna are o floare tipic5 de leguminoase: 9 stamine au filamentele concrescute. incit s5 se efectueze o cercetare uniform5 gi completg a intregii suprafete cultivate. agrotehnica aplicata culturii. factorii meteorologici. este avizata aproape exclusiv poleniziirii cu albine. pentru suprafete mai mici de 5 ha. pe de o parte m5surile agrotehnice care concur5 la intensificarea secretiei de nectar gi sporirea gradului de atractivitate gi totodata activitatea familiilor de albine care particips la polenizare. pentru polenizarea lucernei. stupii r i m h i n d pin5 la intrarea in pirgii a semintelor de lucer~lii. stupii se amplaseaz5 in imediata vecin5tate a lanurilor la 50-100 m distant& in cazul suprafetelor mai mari.Se recornand5 ca in zona unde se aflii cultura avizati poleniz5rii s5 nu fie plante inflorite din flora spontan5 sau cultivati care s i o concureze. Norma de familii de albine la hectar se stabilegte in funcfie de soiul sau hibridul cultivat in anumite conditii ecologice (entomofauna polenizatoare. Aceasta se datoreazii conformatiei anatomo-morfologicc deosebite a florilor.foame de polen". Amplasarea familiilor de albine se face in raport cu marimea gi forma lanului. Pentru asigurarea eficientei maxime de polenizare a lucernei a fost elaborat un complex de recomand5ri privind. Astfel. 8-10 familii de albine la hectar.100 kglhectar. prezentiind a~a-numita . acoperite pe toat5 lungimea cu filamentul celei de-astamine ~i prinzind in interior pistilul. cu minimum 8-10 rame cu puiet in aga fel ca cerintele biologice pentru polen s5 fie maxime. flora concurent5. rezultind un spor de recoltii de 20-30% gi o productie de miere de 40. care 1% turitate este strins5 in caren5 ~i tinde s5 se elibereze. Astfel familiile de albine trebuie s i fie puternice. Misiunea de eliberare se realizeazii cu ajutorul i n s e c e w i s r n u l de % 137 S fl .). La aceste culturi se folosegte o inc5rc5turii de 2-3 familii de albine la hectar. Lucerna este o plant5 tipic entomofila gi in conditiile diminuiirii simtitoare sau disparifiei entomofaunei polenizatoare spontane. etc.MANUAL UL APICUL TORULUI in afar5 de floarea soarelui. se vor fixa mai multe vetre de stupin5 in lan gi la capetele tarlalei. formeazg coloana sexualii. Polenizarea culturilor semincere de IucernSi in agricultura noastr5. Pentru condifiile din Cimpia Romin5 se recomandi. Momentul transportarii acestor familii de albine la loturile semincere de lucern5 se face la inceputul infloririi (20-25%).

exploziv". in proporfie de 114 piin8 la 113 din volumul siropului. pe de o parte condifiilor nefavorabile iar pe de alt5 parte lungimii prea mari a tubului floral. rnai ales la cele tinere. In unii ani. Dresajul aplicat la polenizarea lucernei cre~te frecvenp de cercetare a albinelor de 5 ori. Prin polenizare cu ajutorul albinelor. la unele . Cea rnai frecvent5 metod5 const2 in hr5nirea periodic5 a familiilor de albine cu infuzie de flori de lucern8 indulciti cu zah8r. Acesta reactioneazi intens la polenizarea cu ajutorul albinelor. care elibereaz5 coloanele sexuale ce lovesc capul qi corpul insectei jenindu-le gi determinindu-le dup5 citeva experiente s5 le evite. datorit8. pin5 la crearea reflexului de respingere. in lucr5rile de ameliorare se urmaresc dou5 c8i: obtinerea de albine cu tendint5 pronunpti de polenizare a lucernei. La culturile semincere de trifoi roqu se folose~teo norm5 de polenizare de 3-4 familii de albine. Polenizarea culturilor semincere de trifoi roSu 0 alt5 plant5 furajer5 cu important5 economic5 mare prin valoarea nutritivi ~i rolul sau in sporirea fertilitgfii solurilor este trifoiul rovu.MANUAL UL A PICUL TORULUI deschidere a1 florii se incadreaz5 in tipul . S-a observat c5 albinele tinere viziteaz5 lucerna in proporfie rnai mare fa? de cele adulte. Dresajul se aplica in prima zi de polenizare ~i se repeta din douB in douB zile pe toat5 durata infloririi maxime. Zilnic se administreaz5 unei familii de albine 100-200 ml sirop. De aceea pentru intensificarea procesului de polenizare ~i sporire a atractivitgfii culturilor de lucem5 fa@ de albinele melifere se poate aplica metoda dresajului care urm5re~te formarea reflexelor con-ditionate la albine. iar productia de seminfe de 3 ori. Infuzia se prepara astfel: pin5 la 30°C qi se se fierbe 1 litru de ap5 cu 1 kg de zahgr. introducind glosa in interiorul florii qi extr5gind nectarul fir5 s5 le deschid5 ~i deci fir5 a efectua polenizarea. tip in care coloana sexualia florii iese brusc din caren5 in urma vizit5rii de c5tre insecte qi nu revine in pozitia initial5. apoi siropul se r5ce~te adaug5 florile de lucern5 cur5pte de parfile verzi. se obtin sporuri de s8rnilnf5 de 50-60% ~i totodat5 recolte de miere de 25-200 kglha.. in c5utarea hranei. in paralel cu obtinerea soiurilor de lucem5 cu un confinut rnai mare de polen. odat5 cu plecarea insectei. rnai atractive pentru albine. albinele deschid florile. Pentru polenizareaculturilor rovu stupina se amplaseazB la o distant5 maxim5 de 500 de cazul unor distante rnai mari efectul poleniz5rii se mic~oreazi insemnat. Pentru imbun5tifirea tehnicii de polenizare a lucernei. Albinele culegatoare de nectar s-au adaptat acestei situatii abordind uneori florile lateral.

dovlecii) furnizeaz5 culesuri de nectar ~i polen in timpul verii ~i inceputul toamnei cind flora melifer5 este mai slab reprezentat5. Totodati albinele beneficiaza de un bun cules. infloresc vara. folosindu-se o inc5rciturii de La 3 familii de albine la hectar. Semincerii de ceap5. r5spunzind cu sporuri insemnate de recolt5 sunt: ceapa. care s i poatii fi cercetate de albine. oferind albinelor surse de hranii abundente ~i efectuind totodata polenizarea. oferind familiilor de albine culesuri intense qi de lung5 duratii. sulfina. Bostiinoasele (pepenii. datoritii infloririi lor e~alonate. pepenii etc. Sporul de legume obtinut la culturile de legume pentru s5minfi este de 200-300%. La aceasta se adaug5 qi cantitatea de 25-50 kg miere care se obfine la hectarul de culturi. De asemenea. ridichile. se pot folosi culturi de ademenire cum sunt: facelia. Pentru cregterea eficientei polenizarii cu ajutorul albinelor se urm5reqte totodata obtinerea de soiuri de trifoi roqu cu tubul floral mai redus. Printre culturile semincere legumicole cele mai importante qi care reclam5 mai mult polenizarea cu albine. varza. cifrindu-se la 139 s rC . inc5rc5tura cu familii de albine la hectar este de 0. Albinele fiind atrase qi antrenate la cules de aceste plante. Acestea se seaman5 in benzi cu cultura de baz5 gi infloresc inaintea ei.150 kg miere la hectar.5 in culturi intercalate qi 1 familie de albine in culturi pure. Sporul de aportul adus de albine este considerabil. guliile. rezult5 un spor de productie medie de s5minf5 de 66%. incep sB cerceteze qi florile trifoiului roqu care infloresc in continuare. sparceta. ceea ce sporegte intensitatea de cercetare a culturii de 20 de ori. aceasti? cultur5. limba mielului. morcovii. cultivafi pe suprafete Insemnate. Prin polenizarea cu albine a culturilor semincere de trifoi rogu se rea-lizeaz5 un insemnat spor de producfie de seminfe la hectar de 200-300%. Norma de familii de al-bine folosite la semincerii de legume variaz5 intre 2 qi 4. dovleceii. etc. Polenizarea culturilor semincere legumicole in fara noastr5 culturile legumicole au o deosebiti insemnitate pentru asigurarea hranei populatiei. dovleceii.MANUAL UL A PICULTORUL UI soiuri care dep5qegte lungimea trompei albinei face nectarul inaccesibil gi albinele nu cerceteaza prea mult florile trifoiului roqu. in acest caz este necesar s5 se aplice dresajul albinelor prin metoda descris5 la lucerni. obfinindu-se 30. in lunile iunie-iulie.

la dou5 zile.. Dresajul se aplic5 la inflorirea maxim5 a culturilor. contribuie la intensificarea poleniz5rii c5p~unilor solarii. cantitativy calitativ. u Organizarea actiunii de polenizare a culturilor agricole entomofile c ajutorul albinelor pe intreg teritoriul t5rii se realizeazi in baza Ordinului nr. Aplicarea acestor m5suri de ordin agrotehnic ~i fitotehnic.i completi a intregii suprafefe. administriindu-se zilnic 100200 ml de infuzie pe familia de albine.68 din 24 iulie 1998 al Ministerului Agriculturii gi Alimentatiei .i la lucern5 gi la c5pguni se poate aplica metoda dresajului. Modul de amplasare a stupilor se face in raport cu m5rimea qi forma solariului. pentru ca cerintele biologice pentru polen ale familiei de albine s5 fie maxime. Pentru ca eficienta acestei actiuni sii fie maxim$ este necesar s5 se aplice un complex de m5suri care sa contribuie la cregterea productiei de fructe. Norma de polenizare la cultura c5pgunilor in solarii e<te de 8-.8 kg de zah5r la 1 I de ap5. cu sirop de zah5r in concentratie de 1. in 0 prim5 conditie a unei poleniz5ri eficiente consti in folosirea de familii puternice.i solarii au crescur an de an. capabile s5 realizeze polenizarea saturatA a culturii. Deplasarea ~i instalarea stupilor in solarii se face la aparifia primelor flori in cultur5. Familiile de albine se intretin gi stimuleaz5 prin hr5niri periodice. Ca y. aviind 3-4 rame cu puiet. in aga fel inciit s5 asigure cercetarea uniform5 y. care const5 in hrinirea periodic5 a familiilor de albine cu infuzie de flori de ciipguni indulcit5 cu zahir. cu albine culegiltoare numeroase. problema poleniz5rii lor cu ajutorul albinelor a devenit tot mai actuali.Norme metodologice orientative privind polenizarea culturilor agricole . in functie de soiul cultivat si conditiile ecologice.10 familii de albine.MANUAL UL APICULTORULUZ Polenizarea culturilor de csp~uni solarii din Pe m5sur5 ce suprafetele cultivate cu c5pguni in sere y.

.

fir2 a considera fagurii pentru acumularea nectarului ~i a p2sturii in timpul culesului.corpuri pentru Igrgirea cuibului la valorificarea culesurilor. fixarea ~i impachetarea fagurilor in vederea deplasiirilor in pastoral. constructia fagurilor artificiali. Intretinerea yi exploatarea familiilor de albine C stupi multietajati n in cazul folosirii stupilor multietajati intretinerea familiilor de albine este diferit2 de aceea de intrefinere a familiilor in stupi verticali cu magazine sau orizontali. se elimin2 lucriirile de volum cum ar fi controlul amiinuntit. familiile puternice pot realiza productii ridicate dar dezvoltarea respectiva ~i valorificarea eficient2 a culesurilor se poate face folosind doar stupi de mare volum. se schimbii evenc~al matca. inssnnarea ramelor ~i fixarea fagurilor artificiali. Cregferea gi ingjrijirea albinelor in dilerife sisfeme de sfupi Este binecunoscut faptul cii.cum sunt: stupii multietajati. stupii verticali cu magazine ~i stupii orizontali. a! cuiburilor. este suficientii ridicarea corpului ~i observarea fagurilor fir2 a-i scoate din corp. cB pentru dezvoltarea normal2 a unei familii sunt necesari 14-16 faguri. se administreazii susfinut hriiniri stimulente. La familiile puternice. . La familiile slabe se iau toate m2surile de intiirire a lor . l2rgirea repetat2 a cuiburilor prin introducerea de rame. Controlul nerational cu desfacerea completii a cuibului. De intensivii a puietului. + -. . pe dou2 corpuri. cl2direa aici ~i concluzia c2 asigurarea spatiului de cre~tere de faguri noi ~i prevenirea roitului este posibil2 doar in stupi de volum mare.friinea ezvoltarea familiilor de albine yi scade productivitatea muncii. in acest fel.MANUAL UL APICULTORUL UI Lecfia 6. de asemenea. % i . repararea fundurilor). majoritatea lucr2rilor executate de apicultori se rezumii la cele pregiititoare (incheierea ramelor. pregatirea materialelor . Prin buna organizare a muncii de intrefinere. in conditii nonnale de cules. Pentru a determina puterea familiei de albine. numiirul de faguri cu puiet ~i cantitatea de hran2. Se $tie. ram2 cu ramii.se sparge cuibul. sortarea fagurilor ~i topirea celor reformati. perioada sezonului activ putind fi folositii doar pentru intrefinerea familiilor de albine. + Cuiburile se desfac doar in cazurile in care familia este susp 5 d t boli sau orfan2. tendinfa de roire. lucriiri care in majoritatea lor se executii in perioada de iarn5 sau in perioadele dintre culesuri. activitatea apicultorilor cap5tii un ritm uniform. se ajut5 cu faguri cu puiet.

Obiqnuit. pentru cre~terea In momentul reviziei de prim5var5 se face un control sumar prin care se stabile~teprezenta puietului de toate virstele ~i cantitatea de hrani. in mod normal ins5 familia se menfine in continuare pe doui corpuri ~i in perioada de prim5var5. pe care-l trece in rezerv5 pin5 ce familia ajunge s5 ocupe bine un cotp de albine ~i puiet. Din momentul in care albinele incep s5 ocupe ~i faguri din corpul de jos iar puietul este intins pe 7-8 inversarea corpurilor. puiet ~i hran5) sunt concentrate in ace1 moment in corpul de sus. corpul dt jos este gol. p5strare a cildurii in cuib. unde conditiile de microclimat sun1 Intrucit de executarea la timpul optim a inversirii mare m5sur5 dezvoltarea familiei qi valorificarea culesului A d 142 . sunt iernatc tot pe dou5 corpuri: dar se iau misuri pentru ca ghemul s5 se formeze toamni in corpul de sus. inversarea corpurilor in vederea intensificarii cre~ten de puiet. in acest fel. sunt create conditii optime puietului. care ocup5 pin5 intr-un corp de albine. timp in care familia ocup5 bine corpul de sus. la ieqirea din iarn5. de regul8. Familiile mai slabe. se mai reduce din deschiderea urdini~ului.MANUAL UL A PICUL TORUL UI in complexul de lucr5ri de intretinere a albinelor in stupi multietajati intf revizia de prim5var5 cu care ocazie se cur5F ~i se iau m5suri suplimentare d. toate aceste lucr5ri putindu-se executa la familiilc puternice. In cazul familiilor normale acestea nu vor mai fi controlate trei-patru s5pti5mini. recoltarea mien qi pregatirea pentru iernare. cu o poqiune liber5 pentru trecere. apicultorul suprimind doar in caz de necesitate corpul de jos. in timp ce la stupii verticali cu magazine sau la cei orizontal~ strimtorarea cuibului in perioada de prim5var5 este legat5 de lucr5ri laborioase $1 cu consum relativ mare de f o c i de munc5. restrins pe zece faguri. cuibul de iernare poatefi protejat pe o latur5 sau pe ambele laturi cu cite o diafragma. la stupii multietajati aceast5 lucrart se simplific5 foarte mult. In continuare. organizarea de-plas5rii in stupgrit pastoral. intregul cuib (albine. dup5 care cuibul se izoleaz5 termic pe deasupra ~i dac5 e cazul. Prin aceast5 lucrare se stimuleazii in corpul de sus. Gr5 desfacerea cuiburilor ~i analizarea ramelor in mod separat. pe m8sut ce consum5 rezervele de hran5. In cuibul compact. in timpul iernlt albinele se deplaseaz5 incetul cu incetul din corpul de jos in cel de sus. Pentru o mai bun5 iernare. catre peretele frontalal corpului. familiile puternice ierneaz5 pe dou5 corpuri. Dac5 familia ocup5 mai putin de 7-8 intervale. 15rgirea spatiului pentru valorificarea culesurilor prin adaugarea de nc corpuri sau magazine. intre cele dou5 corpuri se pune 0 foaie de carton asfaltat.

La familiile care la ieqirea din iarn5 au fost lasate pe un singur corp sau care au iernat pe un singur corp.53 . in acest fel se d5 posibilitate albinelor s5 curefe qi s. precum qi cl5direa fagurilor qi prevenirea frigurilor roitului. se poate incetini creqterea puterii familiei prin sc5 din lips.Asigurarea spa[izrluipentvu cre~terea puietului a)situatia la intrarea in iarna'. Aceste familii sunt lasate s5 se dezvolte in forma in care sunt. Spre sfiirqitul prim5verii qi inceputul verii corpul de sus este in mod obiqnuit plin cu puiet de toate virstele. 1-2 rame cu faguri artificiali care. A Fig. in i timp ce va i e ~ puietul din corpul de jos. de asemenea. nu s-au ridicat inc5 complet in corpul de sus. b). Dup5 aceasta se va proceda la obiqnuita inversare a corpurilor conform schemei descrise mai sus. crescut in timpul iernii qi a1 primiverii timpurii. in prezenp unui cules de intrefinere. de spatiu qi chiar prin aparifia frigurilor roitului. puternice la ieqirea din iarn5. d)inversarea corpurilor Sunt cazuri in care unele familii. ocupind un spatiu insemnat qi in corpul de jos. iar cel de jos din care ies in permanen@albinele tinere care sporesc efectivul de o oarecare aglomerare. fapt care ajutii odati mai mult la stimularea ouatului m5tcii. preg5teascB pentru ouat fagurii din corpul de jos qi s5 transporte in cuib mierea din fagurii acestui corp. fir5 intirzieri. lucrarea trebuie executata la timp. innoirea periodic5 a fagurilor este o practic5 ce favorizeaza starea de sinitate a stupului. c)situa[ia cuibului in primcivara'. eliminiindu-se cei negri qi necorespunz.MANUAL UL APICUL TORULUI principal de la salciim. in 143 k C- . pozitie in care se menfine piin5 la prima inversare.tori. Este o bun5 ocazie de a tria qi fagurii de cuib din corpul de jos. In aceste corpuri se pun. acum eliberafi de rezerve de hran5. astfel inciit m5tcile s5 aibi in permanen@ spatii libere pentru ouat in corpul de sus. Dac5 in acest moment se intiirzie cu treilea corp. matca trecind singur5 pe fagurii din corpul de sus in care se va forma cuibul in continuare. corpul al doilea se adaug5 pentru inceput sub cuib. incep s5 fie claditi.

dup efectuarea inversgrii. se impune adiiugarea celu de-al treilea corplmagazin. matca nu mai giiseyte loc pentru ouat. cele doug corpuri de jos vor fi ocupate cu puiet. de acee: in corpul a1 treilea yi in urmgtoarele. in corpul de sus in care se giisevte aproapc tot puietul Gniir. atit pentru cre~tereapuietului cit yi pentru acumularea nectriu$f%~tul ceu%rniere. in aceastii perioadii albinele cl5desc foarte bine fagurii artificiali. cit yi intrc corpul dc jos yi cel de sus. in aceste conditii instinctul de roire este anihilat yi dacg nu apar in continuare alte cauze care sii-l provoace. Dupii refacerea unitiifii cuibului matca are din nou posibilitatea s i oui intens.surii. Fiirii aceasta se deregleazii condifiile normale de creytere yi dezvoltare a familiilor de albine. in timp ce albinele umplu cu miere celulele eliberate de puiet. Iiisind la discrefia albinelor fagurii din cart eclozioneaz& puietul. culesului.? functie de puterea familiei yi de intensitatea culesului. Prin introducerea la mijloc a celui de-a1 treilea corp se formeazii un spatu go1 pe care albinele nu-I pot suporta ~i pe care cautii sii-I corecteze. celulele sunt ocupate in mare rnisu~ cu piisturii. iar in unele cazuri chiar a celui de-al patrulea corp magazin. Astfel. matca continuindu-qi normal activitatez de ouat in fagurii nou cliiditi din corpul nou introdus. Prin inversarea corpurilor ~i adiiugarea celui de-a1 treilez corp aceste stiiri anormale sunt evitate. nu se ma1 manifest2 pin2 la sfiryitul sezonului. cel de-al doilea sister avind un efect deoscbit in combaterea frigurilor roitului yi stimularea cladin fagurilor artificiali.e"tieicorpuri. sub acestast monteazii o gratie despiirfitoare: in lipsa fagurilor cu puiet. iar In corpul de jos fagurii se elibereazii de puiet. iar in cel de jos pe miisurii ce puietul ciipiicit eclozioneazii. Pcntru a impiedica ridicarea miitcii in corpul pentru miere. De obicei. lnversarea corpurilor cstc un factor important in intretinerea familiilo: de albine in stupii multietajati. Corpul al treilea poate fi pus atit deasupra celui de-al doilea. se u~ureazii recoltare: mierii din corpul de strcjt7. in aceastii periodii ea abordiind cu multii placere fagurii nou cliiditi. intreaga lor energie este indreptatii catre completarea golului creat yi in primul rind pentru cliidirea noilor faguri artificiali dafi. Acest fapt se produce cu atiit mai mult cu cit matca coboar5 cu destul de multii greutate in corpul de jos. pe ling5 fagurii goi se vor intercala yi ramecs faguri artificiali.MANUALUL APICULTORULUI operafia coincide de cele mai multe ori cu inceputul culesului de la salclm spatiul adiiugat folosind in acelayi timp yi pentru acumularea nectarului. la culesul de salcim sunt suficienWe. in tirnp ce in Y5 144 . care se giisesc in cazul acesta in centrul cuibului.

minimum 5-6 kg de miere.- \ 145 -7 . precum ~i de experienp acumulati de fiecare apicultor in parte.MANUAL UL A PICUL TORUL UI corpul din mijloc se g i s e ~ t e puiet de toate viirstele.. la recoltare avindu-se grijti ca in familie s i rimiini. etc. in primele doug corpuri ~inu in fagurii din corpurile superioare. in cazurile in care se lucreaz5 fari gratii despifiitoa'i-e. sunt mai gr&u . rama de stup multietajat. pentru ca albinele s i rrimiini in continuare in stare activi. Fagurii fiind dispuqi la distante mai mari decit cele din cuib. pentru continuarea dezvoltirii normale a familiilor se va avea in permanent5 grija asiguririi mitcii cu spafiul necesar pentru ouat in paralel cu spafiul pentru depozitarea nectarului. Astfel. in condifiile ingrijirii unor efective mari de familii de albine. in situatia recolGrii mierii din corpul al treilea familia poate fi Iisati complet E r i hrana. Pentru asigurarea rezervelor de hrani pentru iarni. fiind pus ori direct deasupra corpului al treilea ori deasupra corpului cu puiet. Lucrarea se face la inceputul culesului de vara (tei. sub cel de striinsuri. Ca urmare. zmeur. rnai ales in cazul in care dupi culesul de la salciim in zona respectivi nu rnai existi qi alte culesuri. astfel incit poate apirea necesitatea asiguririi celui de-al patrulea corp cu care se procedeazg la fel ca yi cu al treilea. acesta din urmi ciit rnai aproape de puiet.. pentru a fi rnai uSor abordat de albine. puietul ocupi toat5 suprafap fagurelui. ccgptafi" de citre mitci. i n @ i l e i u l de . In aceasti situafie. odat5 cu recoltarea corpului cu miere se face ~i inversarea corpului de jos cu cel de mijloc. in mod obligatoriu.\ . coriandru. chiar in detrimentul puietului. in productivititii muncii pentru valorificarea in conditii rnai bune a vederea cre~terii culesurilor. lucru deosebit de grav pentru dezvoltarea in continuare a familiei. in locul corpurilor de striinsuri se folosesc magazine cu 8 sau 9 faguri care avind o greutate mai mica sunt mai uSor manipulate de citre apionlbr.) astfel inciit s i se asigure clidirea din timp a fagurilor artificiali necesari acumulirii nectarului. d e ~ ace~tia spatiu suficient pentru depozitarea i au nectarului cules. La culesul de floarea-soarelui se manifest5 deja tendin@ albinelor de blocare a cuibului ~i de asigurare a rezervelor pentru iarni. rezerv5 de hranri. Dupg culesul de la salciim puterea familiei continu5 sB creasci. Din aceas6 cauzi. in cazul stupilor multietajati aceste rezerve sunt cu atit rnai necesare cu ciit in mod obi~nuit. Desigur c i schema de intretinere descrisi mai sus nu este potrivitii pentru toate cazurile ~i in orice condifii de cules: in funcfie de acestea. in firi obi~nuitelecoroane de miere inalnite la rama standard (435x300 mm). Din aceasti cauzi chiar in familiile cu trei-patru corpuri se poate inalni situatia in care albinele blocheazii mierea ~i o ciipicesc. se aplici acele scheme de intretinere care corespund cel rnai bine conditiilor respective.

luindu-se toate misurile de combatere a g5selnifci ~i a rozitoarelor. Spccificul intretinerii farniliilor de albine in stupi multietajafi consti in aceea c i ~nitcileavind la dispozitic un spatiu pentru ouat practic nelimitat se uzeaz2 mai repede dec5t in stupii de alte sistemc. Se d5 o botcii ciipicit2 gata de ie~ire. familia pierde capacitatea de producfie y i intri mai uyor 'in frigurile roitului. Se aleg dc regul5 fagurii mai inchiyi la culoare. care se vor pistra in rezervii. dup5 puterea familiei. Mult rnai indicat estc ca schimbarea mitcilor s5 se fac2 in ajunul sau in timpul culesului. Lucrarea se face ins5 c u destuli greutate dat fiind numirul mare de same ce trebuie controlate. Deasupra acestora se ayeazi corpul cu rezervcle de lirani pentru iarrii. in roi se scuturi atita albini cit s2 acopere bine toti fagurii.. ele nu pot mentine ridicat ritmul de ouat ~i prin aceasta nu pot asigura efectivelc necesare de albine culegiitoare. chiar anual. cu celule regulate. astfel. Se cauti ca fagurii cu puiet s i nu aibi lame tinere necipiicite ~i nici inceputuri de botci. Fagurii se pistreaz5 In corpuri de sti~pi spatii special amenajatc. cipgciti. fir2 a ciuta sau izola obiynuit matca tinis2 o eliminii pe cea bitsin5 din familia de 146 . crescuti in acest scop dints-o familie buni de priisilii. chiar in condifii bune de intretinere yi de cules. fir8 defecte sail celule de trintori. 'intre fagurii cu miere avindu-se griji sii se intercalcze ~i faguri cu rezerve de p8sturB. in cazul stupului multieta-jat esle mult mai bine de procedat in felul urmitor: in corpul al treilea se formeazii un roi stolon format din 1-2 faguri cu puiet c2picit gata de ieyire yi 2 faguri dc acoperire cu rezervele de hrani. nu este recomandabil c a In ceea ce prive~te aceasta s i se faci in perioada de primiivarii cind familia este in dezvoltare y i cind orice intreruperc in aportul de ouii sc reflect2 negativ asupra cre~tcriiefectivului de albine pentru valorificarea culesului. momcntul schimbiirii miitcilor. Nu se mai facc nici o alti lucrare de orgartiyare a cuibului. Lisate mai mult timp in stupi. familia se lasii doar pe doui corpuri din care cel de jos cu resturi dc miere ~i piisturi ~i cu faguri goi in care a fost sau sc mai g5sesc unnc de puiet ~i cel de sus cu rezervele de hrani pcntru iarni. in condifii de temperaturr? ~i umiditate in corespunzitoare (16-18°C ~i 50-60% urniditate). avindu-se in vedere c i in ace~ti faguri se va creSte puietul in primivara usmitoare. La sfir~itul pcrioadci de toamnii. dupii restringerea puietului. Din aceasti cauz5. Din aceasti cauzii miitcile trebuie schimbate mult mai des. Dupii ce matca se imperecbeazii ~i inccpe s i ou5 in mod normal.MAh1C'ALi i L A PICCiL TOR U L C'I salcim se vor refine de la fiecare familie cite 1-2 faguri plini cu miere. roiul se uncvte cu familia de bazi dintre corpuri a podi~oruluiseparator. Dupii illtimul culcs se ridicii corpurile cu micre ~i se lasii unul sau doui corpuri pentru puiet.

.

a r51-nasin folosinf5 ~i a capitat o larg5 r5spindire stupul vertical cu 10 rame de cuib ~i 1-2 magazinc. la salcim la care albinele ajung in mare parte insuficient dezvoltate.. Ca urmare. accst stup corespunde atit necesit5tilor fiziologice legate de buna desfi~urare viefii familiilor de albinc cit ~i cerintelor activitifii profesionale a a stuparilor. precum ~i a dezvolt5rii impetuoase a agriculturii moderne. precum ~i cu volum suficient pentru dezvoltarea familiei. sursele de cules de la noi din tar5 s-au schimbat ~i s-au grupat in alte pcrioade ale sezonului activ deciit cele in care s-a format albina autohton9. ~ o De cel de i > . Astfel.. icrnarea f j r i picrderi ~i indeosebi valorificarea cu rezultate bune a culesurilor de nectar ~i polen. in prezent cimpia romineascii ofcr5 un cules foarte timpuriu de la pomii fructiferi si a. salcim este . Si tuatii asemin%oarc se intilnesc ~i in celelaltc zonc ale firii. de mentinesea puterii familiilor la un nivel ridicat in tot timpul anului depinde dezvoltarca familiilor de albine. in prezent. unde agricultura s-a extins inlocuind prin culturi dirijate fostele piduri sau finete naturale. iarn5 pin5 la -. Caracterizat prin simplitate in constructie. Sub influcnta disparitici vechilor codri $i a aparitiei de noi plante melifere (salcim. la noi in tar. Fat5 de p5~unile pgdurile intinse dc foioase cu amestec de tei ~i alte esente meli-fere din qi trecut.CIAhlC'AL C'L A PICUL TORUL UI Intretinerea ~i exploatarca familiilor dc albine in stupi verticali cu magazine Din marea varictate de tipuri de stupi vel-ticali cu magazine care au aparut in practica apicola ca rod al bogatei imaginatii a stuparilor. u ~ o rde impachetat ~i de transportat. formi compacti. floarea-soarelui). Buna ingrijirc a familiilor de albinc in perioada de preggtire pentru iernare asigur5 succesul in apicultur5.

.

Mei7fii7er.5 kg de ~niere in coroani pentsu a nu crea un go1 in mijlocul cuibului. cu celule regulate. se va avea griji ca fagurii introdu~i pcnt~u ouat s i aibi minimum 1-1. mai precis prin prezenfa in naturi a nectasului qi polenului.. diaree qi uzuri prematuri. care pdni la efectuarea ariturilor de toamni oferi culesuri de intretinere. datorit5 ciruia cuibul poatefi blocat cu miere lipsind lnatca de spatiul necesar pentsu ouat. care se pot folosi pentru completarea rezervelor la alte i. Astfel. aceasti miere poate provoca neplgceri in Fncircfituri intestinale mari. ori hriniri suplimentare. firi defecte sau celule de trintori. Introducerea de faguri pentru ouat in mijlocul cuibului in aceasti perioadb este cu atit mai necesar2 in cazul aparifiei unui cules in naturcZ sau a amplasarii familiilor la un cules de toa1nn5(de balti.~zir~ile ta^r.farniliilor in . in zona de amplasare a stupinelor.ziisunt niult tnai eficiente deciit hrinirile stimulente datoriti aportului de polen proaspit. ca fagurii cu miere proveniti de la acest cules si nu r2mini in cuib pentsu iernare. familii sau se pot extrage in cazul in care confin doar miere natural2 ~i nu provin din hriniri de toamn5 cu sirop dc zahir. de reguli. Nu intotdeauna insi. Pentru crcarea spatiului pentru ouat se scot rame pline cu lniere de pe margini. gridinile de zarzavat $i bostfinoasele. zonele inundabile. intn~ciit acestea r5miinind in mijlocul cuibului vor fi folosite qi in continuare in primivari la creqterca puietului. in cazul in care culesul sucului de struguri este prea abundent. se i~npune deplasarea stupilor la culesuri ori tirzii. in acelasi tilnp se realizeazi qi o economie de zahiir qi polen care. Ramele cu i v i se pot pistra in rezervi pentru primivari sau se pot extrage i n ulesul este deosebit de abundent. in zonele viticole. inclusiv secretia de lfiptiqor prin care se influenteazi qi activitatea de ouat a mitcilor. Ca surse de culcs la sfirqitul verii qi toamna se pot folosi qi finefele din luncile riurilor. familiile de albinc beneficiazi de surse de cules pentru asigurarea hranei. in aceasti situatie se pot folosi chiar faguri complet goi. Aportul de nectar ~i polen sau hrinirea intensi determini dezvoltarea proceselor metabolice din organismul albinelor. Se va avea griji insi.stare nctivii se realizeazi prin lirinirea albinelor cu substantele energetice ~i plastice necesare. fiineati).ea. intrucit acestea vor fi fonnate de citrc albine.iMAiliC/ALC'LAPICLIL TORUL C'l In acest scop se aleg faguri niai inchiqi la culoarc. De ascmenea. acoperi cheltuielile de deplasare a familiilor de albine la aceste culesuri. intruciit fiind foarte bogat in substante minerale qi zahasuri nedigerabile pentsu albine. fir: coroane dc miere. 150 . Cule.

.

c r e ~ t e activitate. in acest fel familiile ar fi lipsite de hran5 toc~nai momentul in mare nevoie de aceasta. evidenfa individual5 a dezvoltr'irii familiilor.-ea~ i i f c i l o ~ defecte sou epziizate este o acfiune deosebit de n czi necesarii ~i care. originea ~i virsta m5tcii).. in mod obligatoriu. Se va urm5ri ins5 ca materialul biologic nou introdus sil fie de calitate superioar5. in baza acestor date. a productiilor realizate la diferite culesuri. Miitcile necesare schimbului se procurr'i sau se cresc din vreme in stupini prin metodele cunoscute.5-2. eaaga perioadii de iernare fiind necesare circa 7-8 kg de miere. albinelor le sunt necesare rezerve suficiente de hranr'i atfit in forma rezervelor interne . in perioada de toamnii. 152 . recoltarea mierii la diferite culesuri. se realizeazr'i mult mai uSor ~i mai sigur deciit vara. lipsind familia de genera$ noi de albine tinere. Odatr'i cu aparitia puietului consumul se ridicii. albinele consumind mierea doar pentru mentinerea temperaturii in interiorul gheniului la circa 24-25°C.Okg lunar. consum5 in primele luni ale iernii 700-800 g de hran5.corpul gras bine dezvoltat prin alimentatia abundent5 in timpul toamnei . temperatura in ghem fiind menfinut5 in permanen@ la nivelul de 35-36"C. prin inregistrarea spaliilor de albine qi a ramelor cu puiet in niomentele principale ale sezonului (ie~ireadin iarni. preculn ~i a celor care in urma efortului depus nu mai pot mentine ritmul normal de ouat.MA. incepind din luna ianuarie sau chiar din puiet in spatiul limitat de dimensiunile ghemului. In perioada de toamni 1n5tcile biitrine sau epuizate i ~ reinnoiesc foarte i greu ritmul de ouat chiar in prezenta culesului natural. iar in unele situatii. pe ling5 selectia materialului valoros. Este absolut necesar ca in toate stupinele sii se tin5. Ar gre~eal3 dac5 la intrarea in iarn8 s-ar 15sa in familii doar aceasti cft. Cre~terea m5tcilor7 indiferent de tipul de stupi cu care se lucreaz3 trebuie s3 fie o preocupare principalr'i. Pentru aceastA decembrie. Str8nsi in ghemul de iernare ea i ~ continua activitatea producind c5ldura necesari i mentinerii vietii. crescut din suSe valoroase. in continuarea iernr'irii consumul crescind la 1. a celor br'itrine.i.VCrALC1LAPICII'LTORULUI /~loc~. . starea sanitarii. Dup5 cum se ?tie familia de albine nu hibemeazii in timpul iernii. La ie~irea iarn5 sunt necesare in familii din 5 .cit ~i ca rezerve de miere ~i p5stur5 in cuib. Se va evita folosirea botcilor de roire sau de salvare aparute in familii cu productii sciizute doar pentru ci acestea sunt la indeminr'i. Consumul de hran5 este mai sc5zut in primele luni ale iernii pin5 la aparitia puietului. ~i produs5 in continuare pe m5sur5 ce se m8re~te cantitatea de puiet crescut. putemice. ~i in aceste conditii familiile normale. intrarea in iarnB. se poate face trierea ~i eliminarea miitcilor slab productive. de calitatea materialului biologic depinziind in cea mai mare m5sur5 succesul in apicultur3.

.

au fost ocupafi cu puiet $i care cuprind cantititi insuficiente de miere. centrali. in mod obi~nuit. in priniul rind. prin pistrarea unui regim termic ciit mai constant posibil de ap8 care apar in urma respiratiei y i a consumului de apa sau zapada carc intri in stup de la exterior. pentsu iernare se folosesc doar corpurile stupilor ~i uneori in cazuri de exceptie se mai lass pentru iernare ~i unul din magazine. Periodic trebuie tratati la temperaturi de 16. Indiferent de modul de alnplasare a fagurilor se va urmiri s5 nu se lase in cuib faguri cu mai putin de 1. r 154 . sau unilaterali. dintre acestea ultimele doui situafii fiind lnai putin indicate folosindu-se lnai mult in cazul familiilor slabe qi cu rczerve insuficiente.5 kg de miere scotindu-se. ferite de ~lmezeali impotriva giselnitei prin gazare cu bioxid de sulf. Acestia se trcc dupi diafragm5 qi dac5 timpul pennite se desc5picesc pentru ca albinele s i transporte mierea in cuib. Pornind de la aceste considercnte. far8 spafii suplimentare. 0 conditic absolut necesari in timpul ierniirii este asigurarea microclimatului propice. Amplasarea rezervelor de hrana poate fi bilaterali. Pregitirea familiilor dc albine in vcderea iernirii si asigurarea conditiilor optilne de iernare are o iriiportanti deosebiti pentru dezvoltarea acestora in perioada de primivari. Totusi. pulernice. iar in pastea de sus spatii pentru rezcrvele de hrani. Corpul stupilor verticali cu magazine cuprinde 10 same. c i in prima jumitatc a iernii. de La orsnduirea fagurilor cu miere se fine cont de principiile biologice ale dezvoltirii pc vertical5 a familiilor de albine care cer in pastea de jos a fagurilor sparii pentru puiet.MANCIALUL APICUL TORC~LUl Pistrarea fagurilor pGni toa~nna face in inc8pel-i sau dulapuri uscate. cu albins tiingri. spati11 suficient pent11 iernarea falniliilor normale. albincle putind lupta u ~ o cu frigul. mai sunt necesare anumite 111isi1riin decursi~liernirii pentru indepirtarea eventualelor stari critice care pot aparea la ilnele familii. precum ~i de faptul c5 in timpul ie~nii albinele se pot deplasa dupi hrani doar in spatiul dintre same ~i nu se pot deplasa pe fagurii laterali. la formarea cuibului se va avca in vedere ca indeosebi fagurii centrali s i contini suficienti miere intrucit aceasta este zona cu cantitatea cea mai mare de albine. In cuib sc lasa atiti faguri inciit spatiile dintre ei s5 cuprindi complet ghen~ul iernare. in toamni. neuzati ~i cu rezerve abundente de lirani sunt principalele conditii pentru o bun2 iernare. acei faguri care. sc lovituri etc. albinele din fiecare interval putindu-se deplasa ~i avsnd acces doar la mierea dilitre cele doui same intre care se afli. p i n i la aparitia puietului mai putin importanti. Executarea din timp ~i in mod constiincios a pregitirilor pentru iernare $i intrarea in iarni a efectivillui doar cu faniilii putenlice.1 P C . De aceea.

.

aparitia diareci intr-un grad marc $i pitrunderea ~oarecilor stup.bsziitul continuu qi uniform. Resturile sirace.MANUALUL APICULTORULUI albinelor. Ca stari anormale grave care sc cer itnediat indreptate sunt: lipsa hranei. apirute eventual la urdiniv sau in fata stupilor. urme de animale sau de pisiri intre stupi sau pe stupi. sporit uqor la lovirea stupului. Cornpletar-ea~x>zer-velor l ~ r .zumzetul slab ca un fiiqiiit indici lipsa hranei. pentru ca . pe in i. p%qidin aceste resturi ingrimidite la urdini~ indici prezenta qoarecilor. . . matca putiind fi dat2 chiar $i direct. In cazul in care la controlul familiilor de albine in timpul iernii se constati unele nereguli se trece imediat la indepirtarea acestora. 61-2 a mai fi introdusi in cuqci. cu grij2.~ ~ n ti~rte Serbet sau plici de zahir candi dc. luiindu-se toate misurile necesare ca interventia s i neliniqtcasci ciit mai putin posibil familia dc albine. La controlul de iarni se va evita deschiderea fir2 rost a stupilor pentru a nu deranja familiile de albine. indicii pretioase privind iernarea albinelor. umezeala yi mucegaiul indici o iernare defectuoasi. Cantititi mari dc albine moarte. giuri ficute de ciocinitori. in lipsa mitcii. n~irtcii cazul familiilor orfane se poate face. cu i i de se face direct pe locul din stupini. Observarea acestor resturi este mult uqurati prin amplasarea unei coli de hirtic sau de carton sub cuib care datoriti urdiniqului pe toati Iilimea stupului se poate manipula lesne. albinele fiind pe cale de a muri de foame. aviindu-se mare griji ca la desfacerea ramelor din cuib albinele din ghem s i nu cadZ pe fundul stupului.biziitul pliingitor. In cazurile extreme ins2 sc va putea deschide stupul ~i controla starea familiilor fir2 a se interveni in cuib. ne poate indica starea familiei dupi zgomotul pe care-l produc albinele in stare de repaos ~i ca r%spunsla lovirea stupului cu miina: . In a dou5 familii e mai bine ca lucrarea s i se execute la cilduri. indici lipsa mitcii. prin descl~idereastupului $i avezarea plgcii sau a turtei de qerbet deasupra ghemului. dupi care revine imediat la normal. Chiar qi introducerea unei rame cu miere la tnarginea ghemului se poate face pe loc. caracteristic. in general din ceari de la cipicele qi cu putine albine moarte. dovedesc o iernare normali. Resturi de albine ~i de faguri. Controlul auditiv %cut la urdiniq cu un tub de cauciuc. indici iernarea normali. fire de paie qi frunze uscate. de asemenea. de asemenea. Resturile cazute pe fundul stupilor pot da. stetoscop. ca s2 nu se striveasci albina. lipsa de ventilatie.

.

iWANUALUL APICUL TORUL U l Odati cii aparitia primclorflori de primivari. se trece treptat la Iirgirea cuibului mai intii prin introducerea a ciite unui fagure b n u la de ouat (faguri mai inchi~i culoare cu celule de albine. efecti~area hrinirilor dc stimulare dupg procedeul folosit ~i in toamn8. in continuare. inlocuitori de polen). in acest fel albinele vor folosi dc ccle mai multe ori o a p i murdarii. Mitcile se vor schimba cu altele de la rezervi sau prin unificarea fatniliei cu alta mai slabs ca putere dar cu matci de buni calitate. bacterii sau microorganisme d&unitoarecare pot intoxica albinele ~i puietul. Din momentul in care 3-4 faguri acoperifi cu puiet aproape pe toati Fnilfimea. sirop) cit ~i plastic5 (pisturi. N u ne putem baza ins5 pe culesul din naturi. batrin8. neuniforrn. Un rol deosebit il are in aceasti perioadi asigurarea albinelor cu api. iar albina 5-6 intervale se pot introduce direct in centrul cuibului faguri pentru cuibului). cu c2picire bombati indicii matca uzat8. polen. aceasta fiindu-le necesari in procesul de cre~tere puietului. fir5 celule de triintori sau deformate) intre ultimul fagure de puiet yi cel de acoperire. Pcntru accasta se va avca griji ca albinele s5 fic asigurate in pcrmanenti cu hran8 atst encrgetica (miere. dup8 trecerea momentului critic a1 schimbirii albinei ~i al aparifiei albinei tinere in cantitate tot mai mare. Puietul in cantitate mica.~ procure apa din i i surse ocazionale (~anfuri. acesta fiind inc5 dcsti~l slab. trAntori[i. Adiugarea acestor faguri se va face la un interval de 6-7 ca r e u ~ e ~st ieocupe cu puiet atit fagurele nou introdus c8t qi 158 . infcctati cu diferiti microbi. activitatea de culcs a albinelor incepc. Trebuie si a se evite practica g r e ~ i t a unor apicultori care lasi albinele s i . LIII 1-01 dcosebit avindu-l in stimularea ouatului mitcilor.). care trebuie imediat eliminati. 0 atentie deosebiti trebuie acordati $i calitatii mitcilor lisindu-se i n familii doar acelea care inci din primivari timpuriu iricep s8 depuni intens ~i colnpact puiet nonnal. producind pierderi in efectivul de albine sau sl8bindu-le rczistcnfa fat5 de boli. bilfi etc. de albincle intrefinindu-se in principal din rezervele din stup.

.

Combaterea roirii la familiile la care aceasta a aparut se va face prin diverse metode ciiutindu-se. astfel incit mitcile s 5 . folosirea celor mai simple ~i mai u$or de aplicat. in cazul lipsei de culcs se fac hr5niri stimulente cu sirop de zahiir ~i cu turte de polen. Se las5 urdiniyul deschis pc toat5 lungimea.la multc familii se creeazii condifii propice pentru intrarea in frigurile roirii. De aceea. avindu-se in vedere c5 familiile respective practic nu mai pot valorifica culesurile de var5. Prin schimbarea locului familia roitoare pierde pentru o perioads albina zbur5toare $i se poate indreptzi.friguri/orroirii se las5 familiilor un spatiu cit rnai mare prin reamplasarea magazinelor pe stup dup5 extractia mierii. albinele pe timpul culesului de floarea-soarelui avdnd o putemicii tendint5 de blocare a cuibului. Acelea~im5suri se iau ~i in vederea culesului de la floarea-soarelui cu diferenfa cii in timpul acestui cules se va asigura in permanen@ m5tcilor spa$ pentru ouat. in aceast5 perioadli trebuie acordatii toat5 atentia dezvolt5rii familiilor prin stimularea cre~tcrii intense a puietului ~i prevenirea roirii.lhlt mai sigur5 F combaterea roirii este ins5 aplicarea metodelor de n roire art cia15 dintre care cea mai simp15 este ridicarca tuturor ramelor cu puiet qi albi a . In primul rind se va c5uta oprirea frigurilor roirii prin suprimarea botcilor qi prin ridicarea periodic5 de rame cu puiet ~i albine pentru formarea de nuclee sau roi stoloni. Nu se iau miisuri de limitare a ouatului.MANUALUL APICULTORULUI In aceast5 situafie. Stimularea cre~teriipuietului se face prin asigurarea spatiului necesar pentru ouat.3 k t c a pe o ram5 cu puiet neciipiicit ~i cu albina zburiitoare care n n % & f? 160 . se scot fagurii cu miere $i cu p5stur5 ~i se tree la rezervi. fapt cu totul nedorit. In vederea valorific5rii culesului de la tei. iar in caz de canicul5 se creeazii posibilit5fi de ventilatie suplimentari prin ridicarea magazinelor fat5 de cuib prin introducerea unei pene intre corp ~i magazin ~i se asiguri umbrirea stupilor. limitarea acestuia putind duce la sl5birea familiilor in perioada urmiitoare. acoperire ~i amplasarea lor intr-un stup pe alt loc in stupin%.~. Se introduc faguri buni pentru ouat. s5 scad5 intensitatea ouatului. intrucit din aceasti perioad5 mitcile incep.in familie 15 n a . Penfru prevenir*ea. in primul rind. cuibul familiei se organized la fel ca ~i in cazul culesului de la salcim ~i se asigur5 spatiul necesar pentru depozitarea mierii.~mcntin5 ritmul de ouat i la un nivel cit mai ridicat. Uneori se pot opri frigurile roirii prin inversarea locului de amplasare a1 familiilor intrate in frigurile roirii cu o alt5 familie mai slab5. in mod normal.

.

c B productivitatea familiilor de albine estc strins dependents de volumul stupilor in care acestea sunt adipostite. a de cl5dire a fagurilor ~i chiar de adspostire a albinelor ceea ce. starile anormale intilnite vor trebui indreptate cit ma1 principiului c2 mai u ~ o a r 5 este prevenirea decit tratarea unel atii nedorite. Se subinfelege c5 sriniitatea perfect5 a familiei de albine esteo conditie esenfiala a unei exploatari eficiente ~i rentabile. al cirui principiu constructiv se bazeaz5 pe o dezvoltare in plan orizontal a familiei de albine a fost standardizat tji a cunoscut. de fapt. lntretinerea yi exploatarea familiilor de albine in stupi orizontali In decursul timpului. o unitate puternic5 de productie capabilii sB valorifice la parametri maximi nu numai un cules principal ci ~i unul secundar sau de intretinere. intruciit stupii orizontali se afli inci in numar mare in dotarea a numeroase stupine. Limitarea capacit2fii stupului inseamni. o larg5 rilspindire. in trecutul nu prea indep5rtat. Stupul orizontal. Cu ocazia fiecirui control. prin putere intelegiind n u numai aspectul cantitati . sub raportul specializ5rii pe un anum produs. in sezonul acth da de iernare.MANUALUL APICULTORULlil . Printr-o unitate puternics de producfie se intelege un sistem care poate funcfiona multumitor chiar in cazul unor condifii nu dintre cele mai prielnice. iar pc de alt5 parte de spafiul pe care familia trebuie s5-l aib5 la dispozifie pentru prelucrarea ~i depozitarea nectarului ~i polenului. practica apicol5 a dovedit.ci ~i aspectul calitativ rezultat din proporfia albinelor tinere la un moment dat. consider5m util5 prezentarea aspectelor legate de tehnologia intrefinerii~i exploatirii acestui tip de stup. de pildi in ani mai pufin favorabili pentru apicultur2 sub aspectul resurselor melifere sau din punct de vedere meteorologic.. favorizeaz5 aparitia frigurilor roirii. Toate lucr2rile care se efectueaz5 in stupin2 au drept scop principal creqterea puterii familiilor de albine. trebuie respectate masurile care asiguri prevenirea unoa~tereabiologiei ~i fiziologiei familiei de albine pe intrep . Un spafiu insuficient cauzeazi o seam5 de neajunsuri mai ales in perioada dezvoltarii maxime a familici cind un num5r important de albine se constituie ca un surplus de populafie pcste necesarul cerut de activitatea normal2 a familiei.numar de indivizi . dezideratul care trebuie urmirit neabgtut estc acela de a realiza din fiecare familie din fiecare stupin5. cu prisosint5. Este vorba pe de o parte dc volumul necesar pentru cre~tereapuietului. Indiferent de destinafia stupinei. de cre~tere puietului. a spafiului de prelucrare a nectarului qi de depozitare a mierii ~i polenului. alituri de al!~ factori. o limitare la un anumit nivel a posibilit5filor de ventilafie.

.

.se efectueazi un control a1 stupinelor cel putin o datri la doui siptimlni.faz5 mare" ~i curitirea fundului stupului de resturi sau de albine moarte. concomitent cu echilibrarea puterii familiilor de albine avindu-se in vedere c5 o familie puternic5 ocup2.reorganizarea ~i striimtorarea cuiburilor. . . &. la . Fagurii mucegiiri se elimina urmgrindu-se atent aparitia tuturor 8 J IX J 164 . pisiri (ciocanitoare. Sub aceste limite se situeaz5 familiile mijlocii (5-6 intervale) ~i cele slabe (3-4 intervale).) ~i alte animale.in zilele calde ~i insorite se stimuleaz5 zborurile de curitire prin deschiderea completri a urdini~urilor. .dac5 revizia sumarii de primivar5 poate fi considerat5 o lucrare facultativi..in cazul absentei. cu acest prilej creindu-se conditii optime de dezvoltare care asigurii valorificarea la maximum posibil a culesurilor timpurii. inceputul lunii februarie pot incepe hrrinirile cu lunii furaje energo-plastice pentru stimularea cre~terii extratimpurii a puietului. revizia de fond sau controlul general de primavari este o lucrare esentiali care are drept scop verificarea am5nuntit5 a situatiei familiilor.MANUAL UL A PICUL TORUL UI ~i reci prin folosirea obstacolelor naturale sau prin amenajarea de paravane sau perdele . piiigoi.pentru cunoaSterea modului de iernare a fiecirei familii se folose~te metoda auditivi. etc.$fectueazii un riguros control sanitar-veterinar al intregului efectiv.in zonele cu frecvenp mare a vinturilor reci. . cel pufin 7-8 intervale (spatii dintre ramele cu faguri complet ocupate de albine).inlesnirea zborului general de curritire (a unuia sau mai multor zboruri) prin inlsturarea gratiilor de urdini~ pe vreme cBlduroas5 indepirtarea reductorului de ~i urdini~ fixarea pe pozitia .la sfiir~itul ianuarie. de In perioada de iam5 se urm5re~te multii atentie buna iernare a familiilor cu de albine. Se iau pr6b eniru diagnosticul de laborator a1 nosemozei (circa 40-50 de albine) sau ale u r li ale puietului (sectiuni de fagure avind dimensiunile de 10 x10 cm c d $ % t % & d v ) . stupii se pot inveli la exterior cu materiale izolatoare.se iau m5suri de protectie pentru preintimpinarea neajunsurilor ce pot fi provocate de ~oareci. La inceputul perioadei de primlvarl se recomandi sii se execute urmritoarele lucrriri: . protectie. la inceputul primiverii. astfel: . . insuficientei sau inaccesibilititii hranei se administread ~erbet zah5r sau zah5r candi.. ridicarea capacelor ~i saltelutelor ~i expunerea podi~oarelor acfiunea razelor solare. din .

.

sc scot din stupi fagurii plini cu miere. Se va lucra astfel ca s i se evite cu a desivir~ire furti~agul. . .extractia mierii se face in cabana apicoli la o distant2 cit mai mare de vatra stupinei. sau folosind 166 . i Daci nu existi numirul de rame prevgzut de capacitatea maxima a stupului se va proceda la inlobilizarea ramei mirgina~e prin fixarea in cuie a leaplui superior. . . imediat dupi recoltarea mierii se de procedeazi la hriniri stimulente cu fura-je energo-plastice (protcice). .ramele se consider2 bune de recoltat atunci cind mierea este cip2cit.numirul de same cu faguri din stup ~i magazine va fi obligatoriu cel previzut pentru capacitatea maximi.in functie de culesurile urmitoarc (de productie sau de intretinere) se asiguri rezerva de hran.scindurelelc podiqorului se aduni dou5 cite doui la mijlocul stupului ~i se fixeaza cu bara speciali. rczistenti.1'Cr.in cazul lipsei culesul~ii intretinere. Avind in vedere aceste obiective in stupini se executi in principal unnitoarele lucriri: .4L [IL APICC'L TORULUI puiet care se folose~te intirirea familiilor slabe sau la inrnultirea efectivului. la 0 atentie deosebiti se acordi familiilor de albine ~i in sezonul de varii clnd se urmire~te obfinerea unor productii superioare de produse apicole $i menfinerea familiilor de albine in stare activi. cei slabi fixati in same sau depreciafi ~i se inlocuiesc cu faguri goi. . in timpul transportului sc pot produce m i ~ c i rprin culisarc a ramelor ~i albinele pot fi strivite. targa apicoli. .recoltarea mierii prin ridicarea yi transportarea la locul de extractie a ramelor sau a magazinelor in vederea extractiei acestora care se executi pin centrifugare.i pe cel putin treimea s~~perioarifagurilor.5.se face dezinsectia ~i depozitarea corespunz2toare a fagurilor din care s-a extras mierea.se efectueazi transportul mierii recoltate in gospodirie sau dup5 caz se valorifici la centrele de colectare. . Se folosesc centrifuge manuale sau electrice aflate in dotare.5 pentru iarn. -in vederea deplasirii stupinei la UII alt cules. . Rgminind spafii neocupate. stupii se transport6 cu orificiile de ventilafie din capace lasarea stupilor pin8 la mijlocul de transport.fagurii destinati reforni5rii se ridic5 ~i dup2 extractia mierii se topesc odati cu c5pacelele rezultate de la recoltarea mierii. incircarea.9rlA. descircarea noua vatri se face cu bratele..

pentru a mari spatiul necesar prelucrarii nectarului ~i depozitarii mierii se vor folosi magazine special confectionate pentru dimensiunile stupului orizontal. iar cuibul familiilor se impacheteaza cu materiale izolatoare.~i se extrage mierea care prisose~te. . . se opresc in stup reze~velede hrana necesare pentru iarna .se folosesc cu precadere fagurii armati care sunt mai rezistenfi la transporturi pe distante lungi ~i dtumuri accidentate. in cazul culesurilor de mare intensitate. Familiile astfel preg5tite ierneazi afar5 in aer liber.se string ~i se impacheteaza utillajele qi materialele necesare executarii lucririlor de ingrijire a familiilor la locul In care se deplaseaz5 stupina. Pentru din evacuarea vaporilor de api din stup. La familiile de albine foarte puternice. In ultitna parte a sezonului activ.socotindu-se 10 kg rezerve pentru 1 kg albine care ierneaza .pe tilnpul transportului. CPnd culesurile de varii s-au terminat. fagurii neacoperiti de albine se scot din stupi. .MANUALUL APICULTORULUI cirucioarele de transport. pe timpul iernii scindurelele de podi~or marginea cuibului se lass departate la 2-3 mm. . echipate cu 18-20 de faguri de magazin. stupii se lea@ (imobilizindu-se cu ajutorul unor fringhii rezistente) pentru a evita deplasarea ~i lovirea lor.iar cuiburile familiilor se reduc la numarul de faguri ocupati compact cu albine.

cu una sub sau mai multc ~ n i t c i~i trintori care formeazi. incit poate fi luat ca exeniplu de apicultor atunci cind face roi artificiali: . Denumirea de roire vine de la una din fazele procesului de inmultire care se desfi~oar2 forma unei multitudini de albine in zbor. inmulfirea iamiliiltr de albine in decursul evolutiei lor. mai de mult sau mai putin accentuat. in aer o formatie globular5. Lipsa instinctului de roire naturali ar duce familiile de albine la pieire ~i specia la disparitie. ceari. activitate de polenizare etc.in faniilia care a roit sunt create condifiile ca aceasta s i se refaci in cel mai scurt timp pe baza botcilor. Roirea natural5 Sistemul de inmultirc a familiilor dc albine stabilit in cursul lungii lor evolufii este roirea. albinele ~ i . care cere ca familia s5 fie capabili in orice moment s i reali-zeze ari de miere.Leclia I. aceasti contraricere cu intereselr apicultorului.roiul i c ~ i t in coniponenta sa albine dc toate virstele ceea ce ii d i are posibilitatea ca imediat dupi instalare s i linceap5 o activitate foarte variati: culegerea polenului ~i nectanrlui. recomandiim z - 168 . Roirea natural2 fiind deci singura cale de inmulfire a familiilor de albine este norn~alca aceasta s i se manifeste instinctiv la toate fa~niliile albine. sub Procesul de inmulfire a familiilor de albine cste aSa de bine pus la punct in vederea asiguririi scopului final. cre~terea puietului cu o energie remarcabil5. clidirca fagurilor in noua locuinfi. estc ins5 cea mai spectaculoasi. Are it] dotarea sa ~i o matci imperecheati sau una sau chiar mai multe neimperecheate. dati fiind o are cunoa~terea fenomenului de roire naturalii. . in primul rind ic. roiul in drumul de la stup la locul de popas provizoriu sail definitiv. in faniiliilc bolnave nu se pot asigura in nici un caz conditiile necesare roirii $i ca atare acestca sunt excluse automat de inmullire: . polen. de la insecte solitare la insecte sociale. Oricine a V ~ Z L o dati un roi in zbor nu poate uita spectacolul care I ~ se desf5~oari ochii lui.prin roirea naturali sc asiguri familii noi sin5toase. puietului ~i rezenlelor de liran5. Acest instinct al familiilor de albine vine de cele mai multe ori in conflict cu interesul apicultorului. Aceast5 fazi este poate cea mai scurti din cele care intri in procesul de inmulfire.a ucreat sistemc proprii de ~nentinerea coeziunii faniiliei ca supraorganism colectiv ~i de reproducere a acestuia cu scopul perpetugrii speciei.

1 ne a ~ e alrrliurej 3eja-1as 'e!rqsa3e ea.10lyda3u! !!~o~ln3!de e3 y a l a e3 ~esa3au !S aqsg -n!lole8!lqo ..ln e3 !S y~!uy.no a ad ap Inlpurn npal 141a. L ~ ldxa o IS ~elng3 ariem.~olelnCr! 1..~eur !sur nalaur al!iyl!lue:. .13 as urn3 BpeA 't. ap au!qle ap !!ie.)iliqle :.n3 1e301q 1nq1n3 aJau!l alel!~ofeu~ IS allnu ~ ~ I ! . . ela~np hlu! pls!xa a . p s ap ealel!3ede3 ap yej!ur!l pu! y '!a!liurej 1nq!n3 ul pzea~nurn3e ale3 alauy au!qle as ap !.rel !aun eaJ!uplq n~luad ! 1?3u! eSe 'apz ap op ap alsa ales 11ie~aua81Se1a~ase IS aliz ap I i..I~~ e nq!yu! t? n.11o-1 1nl3u!lsu! y3 !Snlol ap . e ale E 'lep iin "1 .1aua8 !sun !!lalSa~a .. .. O e-s '!!33pur jnlsno ruluad a. pour 'q10. .~nind n 11. . .. I I L I 1i1nsa!l!ult!j u? am3 u! lnluaurour u1 .1~3 y y3leu.1d . .leuro~ne" ~ualede pour ul 'yzea.re!y~!!lndw!l !cur qnlu ~ ! o ~ quns ~3 alee) n3 a!un! gun1 ur aaseou !!lei al!!i!puo3 ur a3npold as aJ!oJ ap !6 lnsa30.ur I.1e!y3 alsa n. aJez!l!ln o FJEJ au!qle ap adew !eLu nalaul .1d ~ d la!nd hs .101!3loq lelelol ln~yurn.rrz!~olrdn3 !nlnq!n:.1dD L *31~13pi11iqe I A O .1ap eiuelsqns u!~dal!ol ap 1nlnsa3o~d r! ~ ~ C L I O L L I .1 1 3 l pe lsno 3 .101!~olln3!de le13ads pour ui ZR 7RBOL7R3IdV 7R7VRN VW .1e3ald ydnp 'urn3 14 !nln!ol 3 .. . as .ms ad elualnui!ls eaun!jne u!.lp al!Jaj!p ap aAlel !noq ul1sg8uralnd !S alSa~:. !jol !S lueu!lu~alap luns 3. . 1 ~~ a ! i ~ o d o ~ d ISr alSa~olep a!ienl!s plsea3v .1!ppl3 ap Inl~u!lsu! ~ ~.111~23. I O I ! ..11ppl3nes !nlnla!nd eal!uyq el plalduro:.1ol!~n4e.1n3ap aqol ap Insa3oJd -1sn8ne rrun~ .I I ~ ! P L I1 ~~ ~ ] I~ I I .1a~ ejelsuo3 a ~ e o d 1n-lolln3!dea m ad ~ J ! Oap n .~ol!3loq InJewnu ~ ~ I ~ ~ ~ J E 111~ SO^ U U I I n3 aleu-ln1sy-I adn3 alS!u e3 '!aoq ap !~nlnda3u O ~ U! e.ld b p z e a z ! ~ o rlalod ap leurlou !S lelsau ap n!3olcru ~q nes qels salt13 u n ... -3!ul!z aundap 1-a-1~3 . .!.13 a u ~ q l e al!!I!urej e-re~?ur!~d ap % :Iajqse a8.'. 1111urq 1 $ & q W ~ e ~ a s 3 .1118 alxi11. ad IS a1 J a11.. ~ s e o m 8~Juapua3sapo lajqse pu?~n8!s'?'yue~q ale8oq !!z!~o~d !S r~ ap n3 a31u-ralnd'aseoqpups alrrlrurq q 3 a p y3se10.11i13d~lua13ynsu! la 3. . I.1n2ej a3y1. IIZ ~~ !S ul .i&urnu un 'a!l!urej ur 'laj~seyzea. 3 O 33 U ~ 1i1e1133 alsa a.uur. I ~ ~ alau~dnls u a d -3!8010!q sa3old leunu!ur lsa3e y-leoSgsap J~~ q as urn3 ppeA ys p j e ! ~ ~ 1 e o u!ind la:.1ol3ej. e3 !~ol?da3u~ ur p ..~d l ~ p a p ur !3!op au!qlr! allnlu !eu1 u!i\a.3saiylzunqu1~ s a p 3 ap allrirpuo3 IS al!n3olul luns anu-la! ap alau!qle a3 ~-rnsgur as . ealelauro18e 'a3npo.?s!.11101 .13nl $ s a x !1e103S !~ol1n3!deap . J . n3 yleuo!oodo~d alsa nu 'ysur 'la!nd ap ea~alSal3 . a.u 1 l uuo 3 als.' leu1 ajSaugl~1 p3!op ~u!qlr! yn8u!s o pu?3 pe~pur!. J O ~ I J I I ~ ~ + ea. . !!lyuuoj al!!i!pu03 '." 691 2 w .1esa3au~ol!!iedsea~e3olq i11.~olepa m 1 allnu.. eieln .1ys lod nu ' ~ e u r ~ o u u~ '!3aa .13 a s -3!w A!lelal -101!nln-'yurnu yl!. I C O ~Jojaulqle ~ aiuiilnu~eaJeu1 el ~ol!3loq e a.71.111~1 5 . \ns.j aJeo!Jaju! !S alwalcl ~ ~ ! L I I ~ JadU I lualuolu .1d o . y o u!jnd ~ ~ e n.I Z J !ew nes '!ew !!UIII 1nlnda3ur el .~n:.r arun! eunl u ai\.. ad la!nd ap alyods !iyl!lue3 [eur~ou pour ur 3sa.~~l !eu1 alsa e31eur lual!urosuo~.1d IS lenluame alsa Inuaurouad .

in special de Carnica. la stupul respectiv. o cripituri intr-un zid. dacll cste a$czat la inriltimc. in primul rsnd.rm3 dc clopor. de in ziua in care primele botci sunt cipicite. Rareori roiul. i ~construie~te i i cuibul pe locul undc s-a instalat la inccpur pl-o\. accasta sc' sci~ti~rii grijii pcntru ca el. iar la altele peste 100. lmediat dupi avezare roiul trimite albine cercetaqe pentru a gisi adiipostul definitiv. roi Roiul aSezat pe craci nu este o simpli ingrimidire de albine ci o grupare organizatii. in alcituirea roiului intri de albine de toate virstele qi matca familiei 1llanl~. Albinele dela exterior alcituiesc un fel de coaji in timp ce la interior spatiul este mai degajat qi acolo se giseqte ~i matca. Acest roi i e ~ i cu lnatca familiei mami se t nume~te primar. ciiteva minute roiul a iesit din in stup ~i albinele lui efectueazi un zbor caracteristic in apropierea stupinei. Se pare cii roiul este gata format chiar in interiorul familiei mami ~i c i albinele lui nu a~teapti decit se~nnalul plecare. cu o altri pri-jini.MANUAL UL APICUL TORUL UI 40-45.idi!ii mai sail ~lgonrli chiar o I3di!3 rip pcntril rranspcwtat roi. 170 .li yi instri~nicnrarl~l l~lc1. Dupii ora 11. dupi care treptat se depit-teazi mai mult sau mai putin. de reguli ins2 intre orele 12 ~i 14. roiul ieqit in aceste condifii se instaleazi pe un copac sau pe un alt suport din apropierea stupinei. Roinita CLI roiul prins sc agcazri pc pamint i n apropiere de locul undc a l i ~ roiul pcn~ruca s sc string3 i n ca toate albinele t G a 1 c strtidui s i trccc~n ~ o i n i t d 1 in toatc albinclc pcntru c i numai siguri c3 am luat $i matca accstuia.i dc direct ill sti~pul prcg3tit pcntl-LI dac3 1111sc poarc t3ia craca. iniplcritli din paie. care este scuturat dc u n sc :rjutor al apicultorului. La intoarcerea acestora sau in ur~nitoarele doui zile roiul se desface qi i ~ ia zborul citre adipostul gisit: o scorburi a unui copac. se produce. care sc i'acc cu ajutorul roinitci. impotriva intemperiilor. p h i la locul de aSezare.izoriu. roinita Icgar3 dc capiitul unei pl-3-ji1ii duce pin5 sub roi. i sail intr-o stiincri. pap~~rLi nuiclc. roii~l dc 1).ebi~ie Iilse roil11s i plccc mai departc ci imediat dupi si L L aycyarea I i ~ isli ia 1ii3su1-i I-ccoltarc. In ti~nctic pozitia ro-iului se s:lu dc :ldaprcai. sau o I. din lipsa i ~ n u alt adipost. CLI roiul s3 cad2 in roinil2. Roiniy dc poutc ti in ti.1cA este pc o eraeii subtire accasta se taic cu lijal-Ikca dc ponii > i roi~11 si~spcnd. sunt intrunite conditiile de plecare a primului roi qi numai condifiile meteorologice nefavorabile sau interventia apicultorului poate amina ie~irea roiului. Acest nutnir mare de botci pe care le creSte in cadrul pregitirilor de roire rasa de albine Carpatine este unul din indicatorii biologici principali prin care albina noastri se deosebe~te altele.11. Apicultori~ln u t~. De reguli.lt craca tiiati sc sei~ti~r. o mare agitatie datoriti grabei cu care albinele roiului piirisesc stupul ~i intririi unor albine culegitoare care cautii si pitrund5 in stup.

dar cu multe inviqminte pentru cel incepitor in special. prin montarea la roiniti a unui mic casetofon carc reproduce inregistrarea respectivi. se trece roiul in stupul pregitit intre timp. se intinte o pinzi in aSa fel incit s5 lase care estc larg deschis. eclozioneazi primele mitci din botci $i se poatc auzi cintecul mitcilor din botci. in aSa fel incit albinele s i fie bine repartizate pe faguri. Curind.MANUAL UL APICUL TORULUI Introducerea roiului in stup Dupi regruparea albinelor in roinip. pe sears. In familia de albine care a roit. Cu aceasta. in cazul roilor secundari sau tertiari se pot descoperi chiar mai n~ulte mitci din care apicultorul poate recupera i~nele. sporirea numirului de familii in stupini este terminati 6 r i prea multi trudi pentru apicultor. crevtcrea de puiet continu2 ca ~i cea a larvelor din botci pins la cipicirea accstora.introducerea roiului in stup se poate face $i prin alti inetodi. se scuturi peste ei roiul qi apoi cu r qi fiind larg deschis. In fafa stupului destinat primirii t roiului. devi maturate. Metoda poate fi aplicati $i la prinderea roilor in zbor. ci ~i fizici (sonor). . Cercetiri recente au aritat c i mesajclc transmise de albinele care intri primele in stup sunt n u numai de naturi chimici (miros). ajutorul fumullui se aranjeazi u ~ opodi~orul capacul. Datoriti acestei perioade de refinere forp in botci a tinerilor mitci.se pun in stupul pregitit 4-5 faguri. in rinduri largi. Inregistrind pe o bands de magnetofon sunetul enlis de albinele carc semnalizeazi chemarea roiului citre stup la introducerea unui roi. lucrare care se poate face pe doui cii: . dupi ce s-a asigurat c i cel putin una a pitruns in stup. ele sunt capabile sB zboare imediat dupi ieSir& i '- 171 $e . in care s-au a ~ e z afagurii necesari. urdini~ul Dupi o or8 sau seara se completeazi qi restul de faguri. il refac Iisind nu i un orificiu pentru hrinirea mitcilor. toate albincle roiului se indreapti citre urdini~ul stupului. Dupi un moment de dezorientare in care albinele se impriqtie in toate direcfiile. care. treptat totill intri in normal. La o privire mai atenti se poate descoperi printre albine ~i matca roiului. Daci nu este cules se adaugi un hrinitor cu sirop de zahir. mai spectaculoas5 $i mai instructivi pentru apicultorul incepitor sau pentru tinerii ~colari dornici s i cunoasci ceva din tainele naturii. La o distal19 de 30-40 cm de urdiniv se liber tot urdini~ul ristoarni tot continutul roinitei. Dupi 7 zile de la plecarea primului roi. s-a captat ~nesa. n u pot ic$i din lica ul lor datoriti albinelor care pe misuri ce mitcile rod cipicelul.jul sonor cu ajutorul ciruia s-au putut instala mai rapid alti roi. grimada de albine se organizeazi $i primele albine atrase de mirosul fagurilor artificiali pitrund in stup lansind din glanda Nasonov mesaje citre celelalte albine.

dcoarccc ncc~. urmat dupi o zi chiar de u n al patrulea ceea ce duce la epuizarea falniliei de baz5.~tcri roi o rri11313 (S.alri roirc $i in pl-czcn!a uliui cules. In noaptea urmiitoare instal5rii roiului se produc. .11ct~11.dc roirc (prin ncocuparca lor cu lnunci care ac~~riiredail in actvitatea miului. Albiri~lccare ii C O I ~ I ~ L Iau acumulat rnari II in t'aza preg5tirilol. mai sus.ll. Dac2 albinele doresc s5 p5streze m5tcile tinere pentru un alt roi. Se lx'atc intliliipla ca tlin dilkritc ~iioti\. este mai slab deciit acesta ~i are cu ore el o matc5 tiin5r5 neimperecheat5 cu care zboar5 mai departe de stup deciit primul roi $i se a~eaz5. In timp ce roiul primar are o singur5 matc5 imperecheat8.3 biologicri. IntrB in lupti cu m5tcile tinere eclozionate. pentru ca accnsta s5 sc i ~ i i ~ ~ c ~ ~ es iIinceap2 ouatul $i familia s5-$i reia c ic~c. dc iligl.i li 111 h~iiiliasail renun15 la roire sail ~x'inii~l icsc c i ~ ~ii.~l.a~tcristi~c. La instalarea in stup trebuie s5-i dim acestuia un fagure cu pufin puiet pentru a .oi. roade cu mandibulele perefii laterali ai botcilor $i infeapi cu acul siu rivalele far5 ap5rare. A doua zi de la ie~irea roiului secundar. La prinderea roiului secundar trebuie s5 ne gr5bim cici acesta st8 mai putin pe primul loc.c mntca fimiliei de bazi s5 piari iliaintc dc li~~.lii.olt5 ti~artcrcpcdc ca urmare sc de ILICSLI c. La 14-15 zile dc la ie~ircaprimului roi familia de baz5 nu mai este in stare s2 dca un alt roi. lupte intre m5tci ~i roiul r5niine cu o singuri matc5 sau uneori fir5 nici una. ritmi~lnormal dc in!ll.i. La 1 4 d e ore dupi o 172 . albinele scap5 de sub supraveghere m5tcile tinere din botci $i multe din acestea reu$esc s5 plece cu roiul. I C C . Aceast5 actiune este ins5 posibil5 numai in prezenp unei atitudini inggduitoare din partea albinelor.tia dcz\. roiul secundar poate s5 aib5 7-8 sau chiar mai multe m5tci neimperecheate. in inv5lmi~ealaplecgrii. l ngrijirca I-oilor 111ca/ul I-oil01 ic$i!i in pel-ioada natt~l.re!ineW albinele. omoriirea acestora este impiedicatg.~!ic /~l.~l i i u l ~ ~. i n accasti situatic albinele ingrijesc ultima matci r3mas5.jirea cstc si1iipliticat5. mai mic decAt acesta.MANUALUL APICULTORULUI Prima matc5 tin5r5 eclozionata are deocamdat5 o singur5 preocupare yi anume distrugerea tuturor rivalelor prezente sau potentiale.c. farnilia poate da inc5 un roi. La prinderea lui se caut5 s5 se regrupeze toate grupele de albine cici existiind mai multe m5tci albinele se pot imp5qi ~i prin aceasta puterea roiului scade. Deseori. I S I ~ siti~.. de reguli.de obicei. Roiul a1 doilea sau secundar iese la acelea~i ca cel primar.ILI C I I mai riii~ltc) fiind u n roi secundar ca stl.

sunt dezavantajati fa@ Cu roii secundari lucrurile nu stau la fel. In general aceqti roi sunt mai slabi. calitatea imperecherii mitcii. In orice caz in lips5 de cules vom asigura roilor cel putin de doui ori pe s5pt5m2n5 o hr5nir-e cu 0. cu exceptia acelora cu infestare incipient5 cu Varroa jacobsoni). La inceputul lunii septcmbrie.MANUAL UL APICUL TORUL UI instalarea roiului putem verifica prezenta m5tcii ~i in cazul roiului primar. Ca dezavantaje citam: imposibilitatea planificgrii n & C s i calitstii % . adici a-i transforma in unit5ti viabile. in mod normal vor intra in iarn5 ceva mai roi slabi decit primii dar cu perspectiva de a realiza productii mult mai bune in anul urm5tor datoritj tineretii m5tcilor. inainte de a incepe perioada de criz5 care se situeaz5 la 3 siptiim2ni de la instalarea roiului. In grupa avantajelor: se obtine o familie nou5 sau chiar mai multe. In continuare ace~ti se ingrijesc ca ~i cei primari. Mai este necesar un control la 1012 zile dup5 inceperea ouatului m5tcii pentru a verifica dup5 modul de c5p5cire a puietului (lucrgtoare sau trintori). inceperea ouatului. Cind incep eclozionirile masive ale propriilor albine roiul capit5 un nou avint in dezvoltare qi trebuie s2-i asigur5m in continuare faguri artificiali ~i hriniri stimulente. roirea natural8 prezint5 avantaje qi dezavantaje. Din cauza timpului necesar maturiirii. fir5 nici o interventie din partea apicultorului. t poate ajunge s5 dea un roi in luna august care se nume~te paroi. Trebuie s5 obfinem in cel mai scurt timp 5-6 faguri cu puiet. in general.i din albinele componente qi a lipsei albinelor tinere. imperecherii ~i declan~grii ouatului la m5tci acest interval se m i r e ~ t e inc5 10cu 15 zile. In condifii bune de cules u n roi pritnar i e ~ i in prima decad5 a lunii iunie. Ace~tia de cei primari din mai multe puncte de vedere: automat sunt cu 7-8 zile mai tirzii decit roii primari ceea ce este important. ca urmare a moqii unei p5.8 ng sirop. Este necesar un control la fiecare 2-3 zile pentru a urm5ri imperecherea m5tcilor ~i inceperea ouatului. familiile noi obtinute instsrlatwpe faguri qi artificiali in stupi noi sau dezinfectati sunt s5n5toase ~i se vor die i n e ' a ~ a in and viitor.7-0. roiul se completeazi cu necesarul de hran5 ~i se trece in efectivul de bazi. Pentru apicultor. Nu se recornand5 folosirea la roi a fagurilor cliditi pentru c5 ace~tia o mare energie de lucru ~i in afar5 de aceasta fagurii au vechi pot constitui o surs5 de infectare a roiului care prin excelent5 este s5n5tos (familiile bolnave nu roiesc. M5tcile pierdute la imperechere se cu inlocuiesc sau roiul respectiv se u n e ~ t e altul. In mod normal. un roi primar i e ~ iintre 1 ~i 20 iunie trebuie sii aibii cel t putin 8 faguri cliditi din care 5-6 cu puiet ~i o parte din proviziile de iernare. Pentru a r e u ~ i ei este necesar a le cu asigura prin unire o putere de cel putin 1 kg ~i jum5tate albine.

1. care sunt formati intre 20 mai ~i 20 iunie.5 kg albine. Pentru realizarca lor la tilnpiil dorit. Accst roi are chiar un avantaj fati de roiul primar pentru c i matca lui este tiiniri. roi prin dirijarca fi-igurilor roirii ~i roi timpurii. pentru moment. C'a ~iin cazul I-oilornaturali. ralnc ~i stupi. o 1natc5tiiniri imperecheati ~i hrana pentru 4-5 zile. existi tehnologii bine puse la punct ~i cu reu~iti siguri dac5 sunt aplicate intocmai. cstc ncccsar sri nc asiguri31iimitcilc ~i liiaterialele necesare ca: hran5. se deshndi. asigurarea ambalajului ~i a hranei. Se inchide complet orificiul mare rnat siropul. nu dorim s i realizim o inmullire. dac5 este cazul. Lucririle pregititoare sunt: asigurarea mitcilor imperecheate la data fixati. asemenea roi se pot fonna ~i livra imediat dupi incetarea culesului de la salciim.de unde vine denumirea de pachet . roi pe 3-4-6-8 faguri.pentru a putea suporta transportul la distanfi. Din multitudinea de metode de roire artificial3 ne vom opri numai la prczentarca celor niai importantc: roi la pachet. Roi la pnche! Albinelc ~i matca cc constituie roiul sunt ambalate intr-o lad2 speciali . Roiul la pachet se aseam51ii in multe privinte cu roiul natural primar deoarece el se compune din 1 . faguri. in ziua primirii mitcilor se verifici ambalajele pachetelor pentru a nu avea giuri ~i se pregitesc hrinitoarele tip astfel: se verifici fiecare hrinitor in parte.5 kg albine. imai puternici. Rezultate bune in condifiile tirii noastre dau roii la pachet de 1.10% ulei. Roirea artificiala Pentru realizarea cre~teriiefectivului de familii de albine in momentul potrivit ~i de calitatea doriti. la noi. cu cositor sau ceari in care s-a adiugat 5.MANUALUL APICULTORULUI roilor. roii artificiali reuSesc cu atst niai binc cu cil sunt formati mai timpuriu ~ . rea roilor la pachet se realizeazi dupi urmitoarea tehnologie: se . cu un ac cele 3 piin8 la 5 orificii mici de alimentare ~i se umplu cu o piilnie prin orificiul mare cu sirop dens de zahir cel pufin 1 kg zahir la un litru de api. i roiesc qi familiile din care. necesitatea de a supraveghea permanent stupina in perioada de roire pentru c i nu putem ?ti exact ciind $i din care stup va i e ~roiul. ceea ce este mai important. Se o piilnie mare de carton ~i un ciintar pe care poate fi instalat5 comod introduce roiul. De reguli.

se string seari se scurg complet hrgnitoarele pachetelor. La destinafie roii se pBstreaz5 citeva ore intr-o camerii ricoroasi dac5 au fost transportati pe cildut-5 mare. de preferinti. sc scoate hriinitorul. Roiul pachet poate fi introdus ~i pe alti cale: dupii scoaterea nitorului qi a mitcii se deschide capacul coliviei cu matca. in timp ce ajutorul apicultorului montea73 hrini toarele ~i inchide pachetele. se ciint5re~te se adaugi ca tar5 greutatea $i contractat5 a roiului. se monteaz5 apoi capacul peste hriinitor ~i se prinde cu cuie. fagurele cu matca familiei din care s-a %cut roiul se introduce in cuib care se reorganizeazi: roiul la pachet gata format se pistreazii la umbrii. Apicultorul orfanizeazii familiilc. La inceput dezorientarea albinelor le face s i se impriiqtie qi pe perefii stupului. se pune l i d i p pe cintar. se scoate colivia cu matca ~i se scuturi uyor tot continutul pachetului in stup. introduciindu-I cu orificiile mici in jos in 15ca~ul special. dar atrase de mirosul mitcii ~i constrinse de ricoarea serii se string pe fagurii artificiali. se urm5re~te prezen miitcii ~i se adaugi. daci este cazul. Pachetelc astfel formate se dcplaseazii.MANUALUL APICULTORULUI fixeazi colivia cu matca cu sau Gr5 albine insotitoare in partea superioari a I5ditei de ambalaj. In aceea~i spalii qi se usuc5 pentru a putea fi refolosite. faguri artificiali. Se inlitur5 capacul pachetului. Se aduc Iiditele cu albine qi se repartizeaza seara Iiingi fiecare stup. Pentru a uqura lucrul se pregitesc ~i se aduc pc vatra stupinei cite 10-15 pachete dotate deja cu mitci ~i hrinitoare. se pachetele de pe teren. impreuni cu fagurele pe care s-a gisit pentru a nu fi luati in roi. In cazul roilor care se livreazi in ziua formirii ~i ajung la destinafie imediat este necesar sii asigurim piistrarea lor intr-o camerii r5coroasi cel putin 24 de ore de la data form5rii inainte de instalare. noaptea piing la locul de destinatie care trebuie sii fie la cel putin 3 km de stupina de formare pentru a preveni depopularea lor. prin pilnia montatii deasupra pachetului se scuturii albine de pe fagurii familiei temporar orfanizati pin5 ce ciintarul s-a echilibrat avind griji a lua cu precidere albinele de pe fagurii cu puiet. sau cildufi daci au c5litorit pe timp recc ~i citre scar2 se introduc in stupii dinainte pregiititi. Dup5 terminarea instalirii tuturor roilor. Pentru realizarea unui numir mai mare de roi in unitatea de timp se organizeazi lucrul in echipi ~i pe seri i. se controleazi roii. se inl5tur5 piilnia qi sc monteazi prin gura pachetului hrinitorul. Stupii destinati roilor pachet trebuie s5 aibi cinci faguri artificiali in fiecare. Se monteazi in stup un hriinitor cu sirop qi st: illchtde stupul. scuturi fagurii qi rcorganizcazii cuibul acestora dupi formarea roilor. A doua zi pe seari. dupg care se42&&&re fagurii fi 175 P P . se cautii matca familiei din care se formeazi roiul qi se pune intr-o 1idit5.

R o i i / I C > 3-4-6. dupi care se ramele pentru a nu se m i ~ c a se inchide capacul liditei. de amatori sau in cadrul marilor unit5fi apicole de productie. Roiul pe patru faguri trebuie s i cuprindi. Pentru simplificarea >!Y5 176 .fbg111-i Intiinlarea de stupine noi sau sporirea efectivului in cele existentc cstc lnull u~urat2 folosirca roilor pe un anumit numir de faguri cliditi in locul ~1110s de t'ainili~ normale. iar Iidifa cu albine se introduce in stup in spafiul liber cu capacul deschis in sus. Ca model vom lua roil//pe pnti*~/. Se verifid ~i elor doui urdini~uriqi Iidita se instaleazi la umbri. existind ins2 pericolul de a forma sau primi ~i roi infestati cu diferite boli. ace~tiase transport5 la destinatie. cind se ridici qi pachetele golite. Dupa terminarea or roilor. Roii doar cu 1 kg albine vor avea o putere mai scizut5. doi faguri cu puiet.MANUAL UL APICUL TORULUI artificiali. se cauti matca familiei $i se introduce impreuni cu fagurele respectiv cu albine qi puiet in lidip pregitita. in cazul roilor pachet. in care intri uvor Sase faguri ~i s i se repartizeze lingi stup. Se c i este nevoie albinele de pe inc2 un fagure cu puiet.5 kg albine. in continuare roii la pachet se ingrijesc dupa tehnologia descrisi la roii primari. Procedeul asiguri intrarea in iarnB a unor familii pe 8 faguri daci au fost formafi pin5 la 20 iunie cu 1. asigurarea materialelor ~i insu~irea unei tehnologii de formare. se recomandi a se lucra numai cu faguri artificiali pentru a avea falnilii sinitoase in tot restul anului ~i in anul urmitor for~nirii.faguri. la livrare. Si in cazul roilor pe faguri este necesara o planificare a numirului de roi. doi faguri cu provizii ~i albine care s i acopere bine cei patru faguri. Se inchide stupul cu podi~orul se face controlul a doua zi. Metoda roilor la pachet este cea rnai recomandatii pentru infiinfareadc stupine noi. se caut5 in cuibul familiei un al doilea fagure cu puiet de asti data cipicit qi se pune Iingi cel cu matca in lidita. Investitia este e~alonat8 un timp rnai lung ~i se porneSte cu iln matcrial pe calitativ mai bun. Pentru formarea acestor roi se pot aplica rnai multe variante: Varianta I-a: in ziua livririi se aduc ambalajele necesare la stupinele in care urmeaz5 s i se formeze roii (de reguli ~i de dorit este ca ambalajele s i fie lidife tip de transportat roi). se mai scot din familie doi faguri cu provizii din care unul cu miere qi altul cu pisturi impreuni cu albinele de pe ei ~i se pun in liditi de o parte ~i de alta a celor cu puiet.

MANUAL UL APICUL TORULUI lucrurilor in cazul unor partide mai mari este bine ca la formarea roilor sii asiste gi reprezentantul beneficiarului. Fig. Matca ocupii devenite libere gi roiul este gata de livrare. Roiul se introduce intr-o Iiidip de transportat roi. In cele 3-4 zile ciit dureazil acceptarea gi eliberarea miitcii. cele tinere nilscute inlocuind pe cele plecate la stupul de baz2. care este nevoit s2 accepte ' calitatea pretinsii de furnizor. imediat dup2 formare se dil roiului o matc2 in colivie tip Miller sau Titov gi in zilele urmiitoare se urmiiregte eliberarea ei. dar are avantajul cii instalat la locul definitiv nu I comport2 deciit mutarea intr-un stup pregiitit. care se poate face in seara sosirii la I stupina de destinatie. asigurii roilor miitci tinere gi se aplicii in felul urm2tor: se formeazii roiul utiliziind doi faguri cu puiet c2p2cit gi doi faguri cu provizii impreunii cu albinele care-i acoperii pe tofi. Acegti patru faguri pot fi dintr-o singurii familie sau din douil gi chiar mai multe familii. 60 .Formarea roilor stoloni individuali prin varianta I-a Varianta a 11-a. o parte din puietul ciipiicit eclozioneazii gi roiul se mai imbracii in albine. sau in stupul pregiitit special. A . Aceastii variant5 a metodei are neajunsul cii roiul este dotat cu o matcii viirstnicii a ciirei calitate nu este cunoscutii de beneficiar.

Dac5 necesit3tile de transport au cerut ca roiul s fie B organizat special. .Formarea roiului pe 4. Roiul pe patru faguri #t@&-g-~. E i s & n p puietului cipicit in fagurii roiului face ca acesta s i nu mai aibi period e ?$z5 caracteristica roilor naturali vi la pachet. Roii formati se transport3 la locul definitiv yi se instaleaz5 in stupii pregBti$ anterior numai c5tre sear3. pentru a nu suferi pierderi.faguri prin varianta a II-a Varianta a III-a. se formeaz3 un roi pe 3-4 faguri ava cum s-a aritat mai sus. 61 . Dac3 cste cazul de a fonna ~i livra roi pe vase faguri. in lips5 de cules se hrinesc stimulent de dou3 ori pe siptimiin3 cu ciite 600-700 g sirop de zahir ce se administreazi intr-un hr3nitor uluc. dezvoltarea lor este c ~ n t i n u i apicultorul trebuie s3 beneficieze de acest lucru. in stupul definitiv cuibul se aranjeazi astfel: in centru fagurii cu puiet urmati de c5te un fagure artificial de fiecare parte qi de cei doi faguri cu provizii ca acoperire. se doteaz3 cu o matc5 imperecheat5 ~i se stimuleazi cu sirop de zah3r unn3rinduse largirea cuibului cu faguri artificiali. 5l1 60 de zile de la formare la cel putin 10 faguri bine acoperi!i 5 \ - " x e 178 . Dup3 aceste scheme se pot forma roi pe faguri de puteri diferite in functie de cerintele beneficiarului.MANUAL UL A PICUL TORULUI Fig. se pot forma dup3 una din variantele descrise mai sus.

aptitudinile acestora de a cregte puietul gi de a recolta polenul $i nectarul. Se aleg in acest scop una sau mai multe familii de albine cu productivitate ridicat5 in anii anteriori ~i de dorit cu mitci mai virstnice. prin zestrea sa genetic5 transmite albinelor lucr5toare fiice. dac5 este posibil. se poate proceda la divizarea unei familii intrate in frigurile roirii. Roi prin divizarea unei familii intrate in frigurile roirii Pentru a asigura totugi micului apicultor sau apicultorului incepgtor. dup5 I0 iunie. rezid5 calitatea m5tcilor obtinute. se forfeazii inceperea pregatirilor de roire natural5 in cea de a doua jum5tate a lunii aprilie. se hr5nesc stimulent in lips5 de cules gi cind au in cuib cel putin 8 faguri cu puiet (in timpul infloritului pomilor roditori). Pentru iarn5 se completeazii proviziile de hran5 gi se impacheteazg in mod obi~nuit.e 4 A + I -- . dac5 sunt crescute in conditii proaste. de cantitatea de puiet ciipiicit gi nec5pBcit. se procedeaz5 la intarirea lor cu cite doi faguri cu puiet c5pilcit ~i albinele care-i acoper5 (fir5 matcg). care. Trebuie gtiut c5 nu orice matc5 tin5r5 este automat de bun5 calitate. In lips5 de cules se-rr Ste'de dou5 ori pe slpt5min5. anul urm5tor roii devin familii de productie. in conditiile @rii noastre. din care 7-8 faguri cu puiet (in special cei care sunt dotafi cu miitci tinere). de insugirile calitative ale mgtcii. luafi din alte familii puternice din stupin%. dar in special.Operatia decurge in linigte dac5 se face intr-o zi de cules gi fagurii de intarire se aranjeazii de o parte $i de alta a cuibului familiei ce se int5regte. in in toate cazurile calitatea roilor depinde in mare miisur5 de componenp populatiei lor. Cele mai bune conditii de cregtere a miitcilor sunt asigurate in cuibul familiilor care se preg5tesc de roit. ' 3 . Toate metodele aga-zis artificiale de creStere a m5tcilor tind s5 se apropie de aceastii cre~tere ideal5 gi in m5sura in care reuSesc. pentru a-i obfine mai timpurii. Alegerea. Familiile alese se ingrijesc in mod deosebit. Dup5 7-8 zile operatia se repet5 dar numai cu puiet c5p5cit fir5 albine gi familia se fine str&&mit5 pe cei 10 faguri cu puiet incadrati intre diafragme. Num5rul acestor familii se calculeaz5 in funcfie de num5rul roilor ce se produc. cu sirop de z a h b administrat in hr5nitor. roii rezultafi din aceste diviz5ri sunt tirzii in sezon qi din aceasti cauza. Dat fiind faptul c5 perioada de roire natural5 este in general. trebuie Ecut5 imediat dup5 zborul de cur5tire pentru a ne putea ocupa in mod special de ele gi a le amplasa ceva mai departe de restul familiilor din stupinii.MANUAL UL APICUL TORULUI I cu albine. nu sunt de calitate. m5tci de calitate la roii pe care ii formeazi. in general o familie la 10 roi. Chiar m5tci tinere provenite din familii recordiste.

indeplinesc conditia de livrare (4 faguri). In varianta a II-a. cu mici exceptii. atunci cind se formeazii roi mai mari. P - f3 ri k* . 62 . -. se poate lucra astfel: In varianta I-a. se ~i formeazii un prim roi care se instaleazii intr-un stup pregiitit special pe un loc nou in stupinii.6MRi divizare in aga fel incit vor rezulta patru roi. in zilele urmiitoare se urmiiregte eclozionarea ~i imperecherea m5tcilor qi asigurarea roilor cu cite 1-2 faguri artificiali qi hranii in cazul lipsei de cules. la ciipilcirea primelor botci se face o primii divizare imp5qind cuibul familiei in douii jumiitiifi egale. Cu matca ei.MANUAL UL APICUL TORULUI Fig. Albinele culeg5toare se 7 4 % upi4.acelagi principiu. se formeazii nouii roi mici care primesc fiecare cite unul din fagurii cu puiet ai familiei ~i albinele care-i acoperii. se inchid ~i se deplasead pe o vatrii nou5 la cel pufin 2 km de stupina de formare. Dac5 se incepe foqarea pregiitirilor de roire la 20 aprilie se pot face diviziirile la 5 mai qi avem miitci imperecheate in roi la 20-25 mai. pe marginile fagurilor apar inceputuri de botci in care matca depune ouii. intre 10 ~i 15 iunie acegti roi. Roii mai primesc imediat clte un fagure cu puiet ciipgcit de la alte familii din stupinii. In continuare familia orfanizatii se mentine strimtoratii gi se hrzne~te pentru a se asigura creqterea in bune conditii a larvelor . . Repartifia albinelor intre cele dou5 jum5tiiti se face cu ajutorul unui panou sau prin apropierea sau dep5rtarea unuia din stupii care adspostesc diviziunile rezultate de pozitia veche a urdinigului: dup5 3-4 zile se fac . procesul de lucru este urm5torul:primul roi cu matca virstnic5 se formeazii cind in botci apar lame de 3-4 zile. familia foeti se orfanizeazii. cu doi faguri cu puiet ~i albine luati din alte familii din stupins. Dup5 c5piicirea primelor botci.viitoare miitci.Formarea a 9 roi prin divizarea unei familii pregiititii de roire fn urmiitoarele 2-3 zile de la ultima intiirire. impreunii cu fagurele cu puiet gi albine pe care se ggse~te. Se supravegheazii familia indeaproape gi dupii ce ne convingem cii pregiitirile de roire au inceput intens.

.IOI!OJ !!ig!le3 ea~!igpunqwl el a!nq!~luo:. J aleod as ai!pq u!p yaun . . aleoj u~ -3saur!. loIau!qle e qeOa !em lg3 ea~ez!peda~ I . IS 101 .qdws upd u r g e s a1 ap nes Insaln3 uyd uyp e3g!101e~ n. .18~~sale reur IS s a p 3 ap psdg el rIrq!suas aweoj a3133 !I ploq n ap .. !nlaleos-ealeol~ !aq 'ajauy el ap la3 alsa 1ed!3u!.uoj aleldepe quns sns ~ e u a s p s a p aIapolan as r t- . * ~ Pp r W 181 16 mlnsa&& . .n!mdur!l a w o j gt?3!1de ag ps e!iipuo3 n3 ajSaSna~ epolaur ajrlnze:.F -. o ap !!ox . . ..L7R3IdV 7 R7VRN V U Y . I ~ ea~a!doldeuud .aleppdap nes ~ . .1n3 UI y ! m g a l p u!p la!nd na aln8ej un ales na !ieln@ y lod sm3red ad .ro1!3lgur el e Ispads u !S a. 1nrnruL !elueAa ul pzeaSe as ale:. aunq ad !cur ala3 u~alloAzap as as !!ol e3 tuluad !IrnsEur ne! as InInuozas ps.~o al1o.. ..1eolp8alno lolau!qle ale alqua!lo ap ~ol!ltuoqzearewaaja e ~ n h ! e ru~uadurind alg3 u!ind gzsaseldap as alaj!ppl apz a1aJeolp.rd a1 ale:..1~3 r3loq ' p s a r o ~ pl!~p8a~d ps a!l!urej o ap aln3sa.alel!ies punq !cur ea3 ap p p u q p3qeur o eaAe JOA IS rundurrl aveoj luns awnue !S arelue~e .rrqdg3el ~ pzeazrr\rp as 'plez!u~j.eqoAzap as e tu~uad n3 j pluale apeoj a ~ r r r ~ 8 u ~ a!o~aune ppolaur ysea3e upd ~jeuuoj ... ~ g r o d s u eap)ai!ppl nes !dqs ul azealqsu! as ale3 !OJ 9-p-Eu~. ap 1tuesa3auqnur n3 3saSpdap 9.. . a!imado g s e a 3 ..101!3loq ea.quad '!r~auuojlolauun 1nue ul ayi3npold ap !!I!mej UE e puuojsue~l ale3 !OJ ap !!qu. el aleqonzap ap m!xem g~u!leas eaga3e ea lesauau qsa !n~nsaln3I ad 9 4 3 e a n l s ur au!qre ap ~01!!1!ruej ealau!iuaur ruluad -1nlnsaln3ea~ada3ur ~e!q3aluleul !!J!OJ aprn8!~j ap ul equr IOA 14 auralAap e a ~ d qlollzap JOA as ealsax p3 ruluad e ~ e ~ p u r !a~rwalnd ~d ea~d !!l!mej mahe ps 1!qepueu103a~alsa nu auoz IS au!dws eauamase UI -1nqe"1 UE un el ap aiua~aj!p!3!u1 n3 ayun! eunl ui aleoSgsap as ale:.n al!3loq !soloj uralnd 'ppolaur !Seaax pdnp 1101 !jol urguuoj nu p3ep ley=) . ueru pnop p s u ~ v 'a. !cur !ie8!1qo waluns !S ayn! eun1 ul l p a p l!q!sod alsa nu ~ru3n1 e ealsa3e ad tu~z!~!p ~ p a1 'I!J!OJ a~!rnZ!!q ul ~ e ~ t q pour UL p~lu! .~e~olsed ~euo!ielsl!.1n8ej t u ~ e d !!OJ el le):.~e e-s urn3 eSe '!!i!puo:.r~rwalnd !OJ lnda3ul el ap urauuoj gs .1d 1nsaln3 nes aurdws alsa3e ruluad -urgqes ap aA!seur el aleseldap y lod nu !3!u aylour al!Jaj!p u!p ale3 !S gs!xa nu urpqes el ap Insaln3 ale3 ruquad au!dws p s u ~ luns .1133UI 1nze3UI eu 3 . .m UI . . . .. o n3 !S aurqle aurind e a ~ d a ~ e w oel ap lo1 e a l a o a .e!i3npo~daqSa~pd eaa3 ul !nltquauresep ealurq ul ew!s JOA as 101 a3 eauaurase lolpuun lnue UI '!. ~ej DA I 0 7RWO.!nlndws !a!j!zod ealequrrq3s al!urpe !cur as nu ~ol!npurea~r?uo!zol3a ap apz 9-spdna . IS .183 !!l!urq W!SOIOJ 3. .I ruluad pl!lg8a.arlrtbg pn8u!s o-qu!p euuoj lod as a3 J O ~ O Je alelop ~.rd ~ ! l r ~'17-111D W ~ U D ~ A UI .a~eola8aln:.rn1nSrurpm e rrirzod 1rq3a~ .nf1.

. Ca m5surii de precautie se pune matca nucleului in colivie pentru 24 ore. din ei se mai poate lua material biologic pentru formarea altor roi. Din toate familiile care au mai mult de patru faguri bine ocupati se preia tot ceea ce d e p i i ~ e ~ acest plafon.5 kg albine. Inainte de formarea roilor se aduc la acela~inivel eventualele familii de baz5 care au ie~it slabe din iarnii. Roii nou formati dup5 aceastii metodii se ingrijesc in continuare la fel ca yi familiile de bazii. Dacii pentru valorificarea culesului de la salcim trebuie sii pornim in primiivarii cu familii de cel putin 1. Dacii inainte de cules devin prea puternici. Cu fagurii cu te albine ridicati se formeazii roi pe patru rame bine ocupate de albine. cind s-au strimtorat cuiburile ~i s-a stabilit qi situatia puterii familiilor de albine exprimati in faguri bine acoperiti cu albine. Reuqita metodei const5 in a transforma in roi numai atitea nuclee cite permite plusul de material biologic din familii puternice. Pe de altii parte. acesta putind fi valorificat cu un numiir sporit de familii de albine. roii formati foarte timpuriu ajung la o dezvoltare normali in timpul culesului. t o t u ~ prin cantitiiti le de miere riimase in i cuib dupii cules.2 kg albine. de$i uzeaz5 intr-o oarecare miisurii familiile. pentru culesul de varii sunt suficiente numai albinele de pe patru faguri bine acoperifi. prin intiirirea nucleelor cu miitci de rezervii.MANUAL UL A PICUL TORULUI nu inainte de acesta. Aplicarea metodei este conditionatii de existents unui numiir mare de m5tci de rezervii riimase neutilizate in urma controlului sumar de primiivarii. stimuleaz5 dezvoltarea de toamnii a familiilor care intrii in iarni rnai puternice. Pe de altii parte culesul tgrziu de la finete. adicii circa 1-1. Se impune deci miisura de a forma primiivara n i ~ t e care roi sii preia surplusul de albine ~i puiet din familiile de bazii puternice qi a le asigura astfel un ritm de dezvoltare mai lent. Existii deci intrunite conditiile teoretice qi practice de formare a unor roi foarte timpurii in sezon pentru a atinge scopul final. cu matc5 imperecheatii sau cu botci. valorificarea culesului de var2 cu cit mai multe familii de albine ~i in paralel sii se sporeasc5 efectivul de bazi. tei sau floarea-soarelui.

in numai 60 de "famil!: necorespunziitoare genetic prin schimbarea m3tcii acesteia cqu(la c$ care intrune~te calitiifile dorite. Ca un ajutor deosebit in munca de ameliorare a albinelor. Orice dereglare in calitatea gi cantitatea acestora se riisfrgnge imediat asupra activitiitii familiei de albine prin intensificarea de sau incetinirea cre~terii puiet. pa baza observatiilor c3 insu~irea a produce mai mult3 miere se transmite la roii familiei respective. deoarece alimentatia ei a riimas cea natural3. nectarul gi polenul florilor. Ameliorarea este tocmai acfiunea continua de hbuniitiitire a insugirilor productive ale unei familii de albine. procesul amelioriirii inainteazii greoi. constituie.MANUAL UL APICULTORULUI leclia 8. ins3. pe care qi le striinge singurii. de supraviepire. o munc3 de ameliorare pe linie Majoritatea apicultorilor desfi~oarii. familia de albine depinde in mod permanent de mediul extern. o particularitate biologic3 de adaptare a familiei de albine la conditiile de mediu. particularit3fi ce le deosebesc profund de celelalte specii de animale crescute gi exploatate de om. Ameliorarea albinelor gi creglerea reproduc~forilor Inca din cele mai vechi timpuri apicultorii. care treptat duce la imbun5tiifirea calitativii a materialului din stupina lor. maternii (dupii calitatea m3tcii). in desfiqurarea oriciirei activitiifi de ameliorare a familiilor de albine este necesar sii se tin3 seama de particularitiitile biologice ale acestora. Spre deosebire de alte animale. de aceea au fost elaborate o serie de procedee de m3rire a procentului de imperecheri dorite ca: punctele de imperechere controlat3 qi ins3miinprea artificial& care incep ~i la noi s3 fie accesibile marii mase de apicultori ce doresc sii ducii o astfel de activitate in stupina proprie. imperecherea in aer Ziber a reproduciitorilor face imposibil controlul acestui act prin care se realizeazii ameliorarea at% de uqor la alte specii de animale crescute de om. Astfel. ffl? 1 . Poliandria ma'tciloc imperecherea cu mai mulfi trbntori. 183 I' . de asemenea. cel mai adesea mamifere gi piisiiri. care ingreuneaz3 munca de ameliorare la albine dar favorizeazii vitalitatea. F3r3 controlul imperecherii. apareppsibilitatea apicultorului ameliorator de a transforma. au de ciutat s3 inmulteascii numai acele familii care se evidentiau prin producfii foarte ridicate.

apicultorii au observat c5 in aceleagi condi$i de mediu gi de cules sunt familii de albine care dau productii mari gi prezintI. predispozitia la roire. ?n acelagi timp. consangvinizarea gi incruci~area intre rase. producfia de cearB. Ea const5 in alegerea ~i inmulfirea acelor familii care corespund cel mai bine anumitor cerinte ale apicultorului. blsndetea. a . prolificitatea matcii. apicultorul trebuie si fac5 o inventariere sumar5 a tuturor insugirilor pe care le posed5 o familie de albine. a conditiilor pentru intensificarea cregterii de puiet gi prevenirea frigurilor roirii. calitatea albinelor. modul de c5p5cire a mierii. Selectia artificial5 este cea mai folosit5 metodB de ameliorare in apicultud.produciia de miere. Aceast5 variabilitate a familiilor de albine. Ea const5 in stabilirea pentru fiecare familie de albine in parte a insugirilor manifestate mai mult sau mai pufin evident in cursul unei perioade de observatie. in sezonul activ. Aprecierea just5 a acestora se face numai in conditii asem5n5toare pi corespunz5toare.MANUAL UL A PZCUL TORULUZ Arneliorarea la albine se desf5goar5 pe trei c5i principale: selectia in interiorul rasei sau populatiei. Criterii in selectia familiilor de albine fnainte de a incepe activitatea de selectie. amplasarea familiilor de albine in locuri cu un cules caracteristic pentru zona in care se efectueaz5 selecfia.comportamentul pe faguri. spre deosebire de altele care nu realized nimic din punct de vedere cantitativ gi calitativ. insugirile urm5rite la o familie de albine pot fi grupate in dou5 categorii de criterii: principale . care s5 permit5 evidentierea acestora. asigurarea. secundare. rezistenfa la iernare gi la boli. mai ales privind productivitatea. prin folosirea stupilor de volum mare gi a fagurilor corect cl5diti. Inventarierea sumar5 a insugirilor biologice gi productive ale familiilor de albine se numegte bonitare. modul de depozitare a mierii. o stare general5 foarte bung. Dintre acestea amintim: fonnarea gi asigurarea unui cuib corespunz5tor. Din cele mai vechi timpuri. popula$i sau linii consangvine (hibridare). a determinat omul s5 intervin5 in dirijarea activit5tii albinelor pe linia consolid5rii caracterelor folositoare.

ciind se lirgesc cuiburile. Se urmiiresc numai acele familii care produc m a \ ultii cearii &'ri prin cliidirea corectii a fagurilor. o ram2 de magazin contine 1. Astfel primsvara. sunt familii de albine care se dezvoltii mai rapid ~i altele care se dezvoltii mai greoi. familiile cu o dezvoltare mai greoaie primesc pentru liirgirea cuibului faguri artificiali ~i in felul acesta apar gregit ca bune produciitoare de cearii. Calcularea cantitiitii de cearii realizatii depinde de c mciozitatea apicultorului. iar altii parte reprezina rezerva familiei. s c x 185 i.5-3 kg. eliminiindu-se familiile c a & s k . ciipiicelele de extracfie. Cu ciit acest instinct este rnai pronunfat cu atit familia este rnai valoroasii pentru nevoile omului. ramele cliiditoare gi cl5direa fagurilor artificiali (dublarea cantitafii de cearii folositii la confectionarea fagurilor artificiali respectivi). Din aceasta o parte este extras%qi reprezina mierea marfi.MANUAL UL APICUL TORUL UI Criterii principale Productia de miere prezintii un deosebit interes. Acest indice este greu de stabilit. perefii gi fundul stupului. F . Stabilirea cantitiitiifiide miere extrasii se poate face prin diferenp dintre greutatea ramelor cu qi fir5 miere inainte ~i dupii extracfie sau prin apreciere: o ram5 435x300 m plinii cu miere gi ciipiicitii complet confine 33-4 kg.5-2 kg. Cele cu dezvoltare rapid5 primesc faguri pentru liirgirea cuibului din magazia de rezervii. Cantitatea total5 de miere realizatii de o familie de albine in cursul unui sezon reprezintii randamentul anual sau productia brut5 anualii. Instinctul de acumulare a rezervelor de hran5 necesare pentru a supraviepi in perioade de lips5 este o insugire proprie albinelor care triiiesc in zonele cu anotimpuri reci. 0 familie de albine este consideratii productivg atunci cind cantitatea de miere marfi produsii asigura atiit acoperirea cheltuielilor de producfie ciit vi beneficii substanfiale. reformarea fagurilor. Productia de cearLi se stabile~teprin insumarea cantiafilor de cearii obfinutiide la o familie de albine in cursul unui an. care este dator sii urmiireascii ~i sii noteze toate mi$& dcfaguri gi de cearii din stupinii. greutatea decurgiind dintr-o serie de discordante determinate de lucrarile impuse in stupinii. care duc la riitiicirea albinelor. Cantitatea de cearii realizatii se calculeazii prin insumarea cerii rezultata din: curilfiturile de pe rame. singura care este valorificatii. suprapopularea unor familii ~i falsa productie a acestora. 0 mare importanF in aprecierea productivitiifii o are stabilirea cantitgfii de miere marfi. o ram%435x230 mm m contine 2. Odatii cu terminarea acestora. in stabilirea randamentului trebuie sii fie evitate gregelile de proasta amplasare a stupilor pe teren.

cind se asigur5 albin5 tiin&-5in vederea unei iern5ri corespunziitoare. Estimarea se face in puncte: o ram5 cl5dit5 complet . Din momentul introducerii ramei claditoare de cear5 familiile se hriinesc cu aceeaqi cantitate de sirop timp de 1-2 siiptimiini.3 p. care ar produce roirea sau consum mare nejustificat din rezervele din cuib (de exemplu intre culesul de la salcim ~i cel de la floarea-soarelui). pentru a preg5ti albine culegitoare in numir cit mai mare pentru culesul principal (la noi salciimul) qi la sfirqitul verii. capacitatea albinelor doici de a produce 18ptiqor.2 p. perioadii care coincidea 8i cu 186 . Apicultorul este interesat ca depunerea de ou8 (ponta) s5 fie concentrati in dou5 perioade . care este un cules relativ nou. fapt care atrage de la sine necesitatea ca acestea si fie schimbate la 2 ani. cantitatea qi calitatea rezervelor de hranii.la inceputul sezonului activ. Prolificitatea unei mfitci depinde in mare mfisur8 de o serie de factori ca: ereditatea. Cu circa 170urm5 ouatul m5tcilor inregistra douii maxime.1 p. iar de buna dezvoltare a unei familii de albine depinde foarte mull capacitatea de a mobiliza in timpul culesului cit mai multe albine culegiitoare. crescgturi. De obicei se lucreaz5 cu roi formati pe faguri cl5diti goi sau numai cu faguri artificiali.datoriti salciimului. Prolificitatea rncitcilor reprezint8 cantitatea de ou8 depusii de o matcg in unitatea de timp. Cu privire la prolificitatea mitcilor sunt selectionate mitci cu prolificitate mare in primii 2 ani de via@. o ram2 cladit5 314 . prima in cursul lunii reajma culesului de piiquni qi fiinefe. modul de organizare a cuibului. Existents unei corelafii intre prolificitate qi cules face ca in perioadele neimportante (goluri de cules) sfi nu apar8 excedent de albinfi. o ram5 cliiditii 114 . condifiile de creqtere. familiile de albine se pregfitesc anterior. prin aducerea acestora la aceeaqi putere. Pentru estimarea cantitiitii de cearii. Dup5 trecerea perioadei de urmiirire stabilitii. De prolificitatea miitcii depinde buna dezvoltare a familiei de albine.MANUAL U L A PICUL TORUL UI suplimentari. punfi.4 p. puterea familiei. easc5 nu este adaptatii in totalitate la culesul principal de b. care duc la lipirea fagurilor qi a ramelor intre ele yi ingreuneazii intervenfia apicultorului in cuib. Este de reniarcat faptul cii prolificitatea m5tcii trebuie s5 se manifeste in anumite perioade pentru a fi utilfi productiei (de exemplu inaintea culesului de la salciim cu circa 1 lun5). Folosirea ramei clciditoare de cearii este un mijloc pentru aprecierea diferentiat5 a insuqirii familiilor de a produce cearii. o ram5 cladit5 112 . se procedeazfi la punctarea familiilor.

Const~mul hrani de reprezint2 diferenta intre cantitatea de hran2 din stup la intrarea in iarn2 ~i cea gisit2 in prim2var2. se restringe ouatul. Rezisten. i in timpul culesurilor de mare intensitate. se urmiiresc pentru selectie numai acele familii de albine care defin m2tci cu prolificitate timpurie (luna aprilie) qi tirzie (sfirqitul lunii iulie). in luna august. capabil2 s2 supravietuiasc2 pin2 in prim2vara cind apare noua albin2. prin depozitai-ea rii in cuib se produce blocarea partial2 a acestuia. ambii indici fiind raportati la puterea familiei sau la I kg albine intrate in iarni. in acela~i mod se calculeaz2 ~i rnortalitatea. Cu cgt aceast2 diferenti este mai mic2.consumul de hran2 pe timpul la iernii qi mortalitatea albinelor in aceea~i perioada. adic2 acele familii la care nu apare nici un semn de boa12 in conditii in care altele se imboln2vesc.permanent i ~asigur2. cind se pregitea familia pentru iernare. Actualmente. fir2 zbor de curstire qi chiar cu hran2 mai putin corespunzitoare. de asemenea. Se observi. Sunt socotite de bun2 calitate familiile de albine care in md. in jurul puietului. inlocuindu-se permanent m2tcile cu activitate intens2 de ouat in golurile de cules.~ iernare este data de doi indici . Indicii se conditioneaz2 reciproc ~i scot in evideng calitatea albinelor unei familii din punct de vedere a1 modului de iernare. de la infest2ri sau imboln2viri masive pin2 la lipsa total2 a bolii. Rezistenta la boli. in timp ce la altele boala treneaza duciind la disparifia familiei. reacfia la medicament este diferiti. unele familii ins2nGtoqindu-se rapid in urma aplic2rii tratamentului. indiferent dac&ele se ins2n2to~esc sau fir2 medicamente ~i sunt p2strate numai cele rezistente total la boli. coroane cu p2stur2 qi miere. Sunt eliminate de la inmultire toate familiile de cu albine la care apar urme de boli. Un cuib armonios organizat atrage dup2 sine o bun2 desfigurare a activitgtii. cu atit familia este mai bun2. de mica intensitate. in general familiile de albine puternice la care matca a asigurat albin2 tin2r2 suficienta in toamn2. in fata aparitiei unei contagiuni se observ2 c2 familiile de albine dintr-o stupin2 reactioneazi diferit.MANUALUL APICULTORULUI intrarea in frigurile roirii ~i a doua. 0 familie de albine de bun2 calitate trebuie s2 supravietuiasc2 o perioad2 lung2 de timp nefavorabil. Modul de depozitare a mievii are un rol foarte important in organizarea cuibului. sunt familii bune pentru productie. se observ2 c2 in condifiile imbolnivirii. familii de albine care se ins2n2toqesc far2 intervenfia unui tratament. De asemenea. 1 s d ~ ~ & t i t 2 ~ lde 8 1 fk *& 187 7 e .

MANUAL UL APICUL TORULUI

puiet ce trebuie hrgnite ~i se elibereaz5 de la preggtirea hranei larvare un numir mare de albine doici, care trec mai timpuriu in stadiul de culeg5toare de nectar. BlocBrile de cuib excesive atrag dup2 sine piedici in activitatea m2tcii ~i nu duc nici la profituri pentru apicultor.
Predispozi/ia la roire - fenomen natural de inmultire a familiilor de albine, constituie, in conditiile apiculturii moderne, un impediment producind pagube importante. In aceleaqi condifii, familiile de albine manifest5 in grade diferite aceast5 insu~ire. Roirea este ~i un caracter de ras5. Rasa romineascg de albine se caracterizeaz5 prin manifestarea redus5 a acestui instinct, care de multe ori dispare total in conditiile unui cules de mare intensitate. insuSirea fiind ereditat-5, se opresc pentru productie acele familii de albine la care instinctul se manifest5 foarte slab sau fir5 finalizare ~i se eliming familiile ce roiesc, acestea produciind permanent pagube. inlituriindu-se constant m5tcile familiilor ce manifest5 friguri de roire, inlocuindu-le cu m5tci din suqe neroitoare, se ajunge treptat la o stupin5 in care r?iiitcilesun/ schinlbate lini~tit. Se observg in unele stupinc familii de albine la care nu apar niciodata frigurile roirii, chiar cu populatii dcoscbit de numeroase. in cazul prezenfei intr-o astfel de familie a unei m5tci mai in vArst5, prin luna iulie apar 2-3 botci, de schimbare lini~titii.Din una din ele iese o tAn8r5 matc5 ce se imperecheazi in cursul lunii august ~ ial5turi de matca mam5, i ~ incepe activitatea. Ambele intr5 in iarn5, iar , i primgvara se mai g5se~te, regul5, numai matca tAn5-5. Fenotnenul are o mare de important2 prin faptul c5 matca tin5rii contribuie in toamn5 la mgrirea cantitifii de albin5 tiink-5 pentru iernare, iar primgvara i ~ incepe activitatea de depunere a i ou5lor la potentialul normal. Este necesar ca tofi apicultorii s5 caute s5 detin5 in stupin5 familii de albine cu astfel de m5tci, mai ales daca s-a dovedit c5 ele provin din familii de albine valoroase.

Criterii secundare
Modul de ciipiicire a rnierii este un criteriu care pentru apicultorul produc5tor de miere in sectiuni sau in faguri este deosebit de important. Acesta depinde tocmai de modul in care albinele c5p5cesc fagurii cu miere. fagurilor cu miere poate fi uscat5 ~i umed2. La ciip8cirea uscati, cear5 qi stratul de miere apare un strat de aer, ceea ce d5 fagurelui acest spafiu, fapt care conferi alb. La cSp5cirea umed5 lipse~te mai putin pl5cut, unsuros, umed.

MANUAL UL APICUL TORUL UI

C5p5cirea fagurilor cu miere este diferit5 la diverse rase de albine ~i este un caracter care se transmite ereditar. Rasa de albine carpatine prezint5 atit cip5cire uscati cit ~i umed5. Este de dorit ca apicultorii s5 elimine prin selecfie familiile ale caror albine c5p5cesc umed, in situafia cind acestea mai prezint5 qi alte insu~iri nedorite; dac5 nu, s5 urm5reasc5 consolidarea, prin selecfie, a caracterului cGpGcire uscatG.

Calitatea albinelor este un indice determinat de insumarea unui complex de insu~iri tuturor indivizilor unei familii de albine. Dintre ace~tia a amintim hgrnicia. Familia ale c5rei albine, in acelea~i condifii de dim5 qi cules, ies mai devreme din stup ~i i ~ incheie activitatea mult mai tirziu decit celelalte este considerat5 o i familie cu albine harnice. Un plus de 30-45 minute de activitate de zbor in condifiile unui cules de mare intensitate duce la inregistrarea unei importante cantitilfi de miere in plus. Aceea~i intensitate ridicatG de zbor in condifii de clim5 nefavorabilg (temperaturi scgzute, vint, ploi m5runte) atrage dup5 sine un surplus de miere in cuib sau magazin. Albinele din populafia de munte valorific5 foarte bine culesul de la salcim tocmai datorit5 acestei calit5fi. Longevitatea albinelor este determinat$i de calitatea albinelor doici care leau ingrijit, de ereditatea lor qi de ins5gi calitatea intim5 a acestora. in situatia in care 42-45 de zile, un plus de 4-5 zile de supravieFire in mod normal o albina tr5ie~te mire~te cantitatea de albine culeggtoare cu 0,8-1,2 kg pe familie, ceea ce reprezinti intr-un sezon apicol circa 114 din culeg5toare ~i ca atare un surplus de miere. Blindetea albinelor se apreciaz5 atunci cind, la intervenfia apicultorului in cuib, cu sau fir5 fim, acestea nu atac5, nu urm5resc omul, deci atunci cind albinele nu sunt irascibile. Apicultorul prefer5 astfel de familii blinde, in situafia in care cele irascibile nu sunt valoroase din punct de vedere al producfiei. Rasa de albine carpatine se caracterizeaz5 printr-o blindete deosebit5. Comportamentul pe faguri, la familiile ale cgror albine r5mAn pe faguri i ~ continu5 activitatea in timpul interventiilor apicultorului in cuib, ~i i ~ reiau i i activitatea nvnnala imediat dup5 inchiderea stupului sunt considerate familii lini~tite. Aceast5 insu~ire reprezint5 caracter de ras5 ~i se transmite ereditar; este criteriu de selecfie. Albinele carpatine nu p5r5sec fagurii in timpul manipul5rilor efectuate. hrp' Cladirea fagurilor are leggtur5 direct5 cu condifiile de mediu e p"ioductiei de miere ~i este ereditar5. Familiile de albine care au tendinp de a a di mai lent ridit3nd fagurii ajung mai repede in pragul roirii decit cele care ii cl11&&e.

I
I

%

189

S.
8

MANUALUL APICULTORULUI

capacitatea de lucru a 1n5tcii qi a albinelor culegatoare. Este recomandabil ca la bonitare sii se urmireasci ~i acest indice. Amplasarea rezervelor de hranii asigur5 spatiu pentru ouat in tilnpul unui cules de lung5 durat5 ~i depunerea mierii in fagurii cl5diti proaspit. De asemenea. in timpul culesurilor de mare intensitate ~i de mica durat5, blocarea cuibului $i reducerea ouatului m5tcii prezint5 o deosebit5 importanf5. Este bine s i fie dezvoltati capacitatea albinelor de a depune miere in afara cuibului, aceasta contribuind la cliidirea fagurilor ~i acumularea mierii, factori importanti in combaterea roirii. Fenomenul nu influentea25 negativ depunerea hranei pentru iarni, deoarece instinctul de conservare oblig5 albinele s i - ~ pregateasci cuibul in vederea unei i iern5ri corespunz5toare. Bonitarea, d e ~pare complicat.5, este deosebit de importanti qi efectuareaei i conqtiincios duce la rezultate sigure ~i deosebit de valoroase in munca de ameliorare a albinelor. Atentie! Un apicultor nu poate urm5ri individual o familie de albine in vederea selectiei atunci cind practic5 curent in stupin5 int5rirea familiilor slabe pe seama celor puternice, existind o permanent5 circulatie a fagurilor cu miere ~ilsau puiet de care nu se tine seama sau nu se pistreaz5 o evident5. Nu se recomandi int5rirea familiilor slabe pe seama celor de calitate: rezultatul este sciderea potentialului acestora din urm5, ~i prea rar indreptarea celor slabe in special in stupinele in care se practic5 selectia.

Selectia in mas5
Selec!ia in masci este o metod5 simp15 de lucru, indicat5 pentru tori apicultorii. Scopul acestei metode constind in imbungtiifirea sistematica a insu~irilorvaloroase ale familiilor de albine in vederea ridicirii productivita!ii acestora. La alegerea familiilor pentru reproductic se tine seama de insu~irile m5tcilor ~i ale triintorilor, fir5 ins5 a se cunoa~te prealabil dac5 aceste insu~iri in se vor transmite la descendenti. Orice apicultor poate practica selectia in mas5 in stupina sa. Dar rezultatele sunt mult imbun5t5tite in zonele in care mai multi apicultori ader5 la aceasti interesanti ~i util5 activitate. in mare lucririle sunt urm5toarele: pentru reproductie a celor mai productive familii, dupi indicii igurarea conditiilor optime pentru intensificarea manifestiirii insu-

MANUALUL APICULTORULUI

- cre~terea miitcilor ~i a trintorilor din familiile alese pentru reproductie; - schimbarea materialului necorespunziitor din stupinii cu cel produs

1
I

dirijat;
- prevenirea incruciqiirilor inrudite intre miitcile qi trintorii din stupinii. Calendaristic, lucriirile de selec~iein mas2 se dest'aqoarii in mai multe

' etape:
anul I: se identificg cele mai valoroase familii de albine dupii indicii descri~i qi se formeazii grupa de priisilii, grupii de familii foarte valoroase din care se vor creqte trintori yi miitci qi care, dupii imperechere, asigurii material de reproductie de bun5 calitate ce va fi folosit in stupina de productie. Grupa de prgsilii reprezintii 10-15% din numirul familiilor de albine aflate in stupinii, restul reprezentindgrupa familiilor de productie. Ea nu riimine in permanen@ aceeaqi. Familiile de albine productive sau riimin in care n u - ~ ievidenfiazii, in mod corespunziitor, insu~irile urn5 cu dezvoltarea sunt inlocuite in permanen@de alte familii care s-au evidentiat in timpul sezonului; anul I/: odatii formatii, grupa de priisilii se foloseqte pentru producerea de mgtci, trintori qi pentru cre~terea miitcilor. in vederea producerii larvelor destinate creqterii de miitci sunt alese de intotdeaunafamiliile recordiste ale grupei de priisilii. Pentru cre~terea trintori se aleg, de asemenea, familiile cele mai bune, ce se situeazii imediat, ca indici calitativi, dupii famillia furnizoare de larve pentru mgtci, numiirul lor stabilinduse pornind de la calculul cii o familie produciitoare de trintori trebuie s i asigure imperecherea a circa 50-75 miitci. Miitcile imperecheate obtinute se folosesc pentru schimbarea a 50% din miitcile familiilor de albine necorespunziitoare existente in grupa de productie. Paralel cu aceasta, la sfir~itulanului 11, pe baza datelor din evidenp periodicii, se eliminii din grupa de priisilii familiile care s-au situat sub media stupinei qi se inlocuiesc cu altele care s-au evidentiat in timpul sezonului; anul III: se desfiqoarii acelea~ilucriiri ca in anul 11, procedindu-se la inlocuirea restului de mgtci. Si in acest an se primene~tegrupa de priisilii prin valoroase qi eliminarea celor ce s-au situat introducerea de noi familii cu insu~iri sub medie; anul IV: se repetii lucriirile din anii 11 ~i 111. Ca urmare a lucr5rilor de ameliorare, in stupinii se giiseqte material biologic (miitci qi trintori) de origine foarte aproapiatii. Pentru a evita imperechede inrudite (consangvinizarea), este necesar sii se facii primenirea acestui h a al;,ceea ce se realizeazii prin adunarea de material biologic valoros din stupin*\ plasate la distante de cel putin 15-20 krn de vatra unde se desfa~oarH i ~ e selectie. & C fl

k

191

MANUAL UL APICULTORUL UI

Schimbind material valoros intre dou5 stupine in care se desfaqoar5 o actiune de selecrie, pe ling5 evitarea efectelor consangvinizgrii se realizeaz5 incruciq5ri intre dou5 populafii diferite ca origine, produqii rezultaci manifestiind o deosebiti vigoare hibridii (heterozis)concretizaa prin productivitate ridicatg. Inlocuirea, in decurs de 2-3 ani, a m5tcilor dintr-o stupin5 de productie c u material selectionat conduce treptat la ridicarea nivelului productiv a1 familiilor de albine. Aciiunea de selectie in mas5 este permanent5 qi obligg pe apicultor 6 schimbe periodic mgtcile la interval de 1 sau 2 ani, aceasta asigurind in permanenp potentialul prolific maxim.
A

Selectia individuali

Selectia individualii este o metodg mai avansat5, care se practic5 in stupine specializate, constind in crearea de linii de inaltii productivitate ce se predau pepinierelor pentru producerea qi difuzarea mgtcilor selecfionate. Metoda const5 in depistarea in populafiile de albine din zon5 a unor familii cu insuqiri valoroase, gruparea acestora, cve8terea de descendenti qi verificarea gradului de transmitere la descendenti a respectivelor insu~iri.
Lucr5rile se desfaqoar5 pe o perioad5 de 3 ani repartizate in felul urm5tor: anul I: ca qi selecfia in mas5; anul 11: din grupa de pr5sil5 se aleg pe baza rezultatelor comport5rii in anul anterior, 3-4 familii de albine cu cele mai valoroase insu~iri se folosesc qi pentru creqterea de reproducatori - m5tci qi trintori - in scopul obtinerii de mitci fiice imperecheate care se introduc in familii de aceeaqi putere, fiecare grup de mitci surori constituind o grupi de verificare. in cadrul verificgrii se stabile~te gradul de transmitere la descendenti a insuqirilor valoroase detinute de pgrinti. In cazul in care s-au identificat 4 familii deosebit de valoroase, 3 familii vor constitui familiile mami qi 1 familie va fi familia tatg. in aceast5 din urn5 familie se vor declanqa lucr5ri de creqtere a trintorilor, cu 15 zile inainte de inceperea creqterii mitcilor, prin introducerea de faguri cu celule de trintori qi hr5nind forpt albinele pentru a stimula ponta mgtcii. Din cele 3 familii alese ca mame, se cresc, din fiecare, 40-60 mitci fiice. M'&& rezultate se marcheaz5 diferit pentru fiecare grup de surori, dupa prove6i $ se instaleaz5 pentru imperechere in puncte de imperechere canh. la1 . in momentul in care mgtcile s-au imperecheat, se introduc in roi de ** at2 a y r p k e . in fiecare grup5 de verificare sunt cuprinse 10- 15 m5tci surori, (nu

&

MANUALUL APICUL TORULUI

mai multe). intre timp se continuii ingrijirea adecvatii a celorlalte familii de albine din grupa de pr5silii ele urmind a intra in verificare in anii urmgtori; anul 111: se urm5re~teamiinuntit comportarea familiilor din grupele de verificare dup5 criteriile enunfate, iar in incheierea sezonului se analizeazi rezultatele obfinute comparativ cu o grupii de familii martor. Familia de reproductie, mama ale ciirei miitci au obtinut cele mai bune rezultate, este predati pepinierelor de producere industrial%a mitcilor spre inmulfire qi difuzare. in caz c5 din motive obiective matca familiei nu mai exist5 se pred5 pepinierei familia recordist5 a respectivei grupe de verificare. In momentul in care la o grup5 de verificare se confirm5 c5 a preluat insu~irile productive ~ide comportament valoroase ale mitcii mame qi le transmite in continuare la descendentii s5i devine linie verificati, capul liniei constituindu-1 matca mamii recordist5 identificat5 in zon5. Pe aceast5 linie verificat5 se pot face, de in continuare, lucriiri de selectie, prin cre~teri generatii succesive, urmirinduse uneori fixarea unui caracter (albine de polenizare a anumitor culturi, sau bune produciitoare de polen, etc.)
n

Creqterea reproducltorilor Matca bung este de regul5 asocial5 cu profituri mari. Sarcina apicultorului este de a - ~procura m5tci de calitate, prin cumpiirare sau prin producere in stupina i proprie. Calitatea unei miitci depinde nu numai de materialul din care a fost produs5 ci ~i de modul in care a fost crescul5. Cre~terea miitcilor este unul din capitolele cele mai frumoase 8i in acela~i timp stimulative din apiculturii. Cre~terea m5tcilor nu este o art5, dar pentru a da rezultatele scontate trebuie sii fie practical5 cu mult5 grij5 qi cunoqtinte de specialitate. Existii anumite reguli qi elemente de tehnic5 care numai respectate intocmai duc la rezultate pozitive. Creqterea trintorilor Obtinerea trintorilor de calitate in perioadii optimii, pentru a se imperechea cu mitci obfinute din material valoros, are o deosebit5 importanp in munca de selecfie. In familiile de priisilii, alese pentru producerea de trdntoripeoitroduc la inceputul lunii aprilie, 1-2 faguri cu celule de trintori. In prezenfa unui cules de nectar qi polen in natur5 sau cu tune de polen qi miere, matca depune in celule ouii de
n
A

193

5%

in momentul necesare de miitci imperecheate. Dup2 15 zile de la amplasare se recolteazg mgtcilc imperecheate. Pentru a avea siguranfa acestui lucru se testeaz5 prin amplasarea a 1-2 nuclee cu m2tci neimperecheate. Un alt mijloc de realizare a imperecherilor dorite este constituit depunctele de imperechere controlatd. atinggnd chiar 80%. inseamn2 c5 zona este curat5 ~i se poate amplasa un punct de imperechere controlat2. capabile s2 asigure hranirea corespunziitoare a acestora. se transport2 in acest punct familia tat2 ~i nuclee de imperechere care confin mitci neimperecheate. in cazul in care urm5rim ca imperecherea cu triintorii doriti s2 se faca in procente foarte ridicate. Pentru asigurarea stupinei numai cu trintorii doriti. aSa incit maturizarea ~i imperecherea acestora s2 fie realizat5 inainte de aparitia primilor trgntori maturi in stupina de productie sau in stupinele apropiate. sunt hrinite permanent. Pentruaceastaestenecesars5 se iaurmitoarele misuri ~i in familiile de producfie: eliminarea tuturor fagurilor cu celule de trintori ~i inlocuirea acestora cu faguri artificiali. eliberat2. in vederea obfinerii materialului imperecheat. in familia produc2toare de trintori. prio de imperechere controlat5 sunt amplasate in zone . se recornand5 ca fagurii cu puiet s2 fie trecuti in familii doici puternice. este bine ca declan~areacre~terii reproduc5torilor s5 fie avansatii cu 10-14 zile fat5 de cre~terilenormale. apicultorul ameliorator are sarcina de a impedica aparifiatrintorilorin celelalte familii.MANUALUL APICULTORULUI in luna mai trintori maturi necesari pentru imperecherea miitcilor. introducerea de gratii la urdini~. cindu-se alt5 serie de m2tci pentru imperechere. se pot introduce faguri noi. obtinuti din familiile de pr5sil2 destinate acestui scop. pentru impiedicarea ie~irii acestora din stup sau distrugerea tuturor suprafetelor cu celule cu puiet de trintor care se g2sesc pe ramele cu faguri normali. la fel ca lji familiile furnizoare de larve de trintori.yi apoi incredintate familiilor doici. infiinpte in locuri complet izolate. daci conditiile de mediu (temperaturrl mai ales) permit. La alegerea acestor puncte de imperechere controlat2 se are in vedere ca pe o razi de 12-15 krn s2 nu se g2seasc2 amplasat5 nici o stupin5 sau familie de albine. punctul se desfiinteaza. unde nu existi posibilit2fi de patrundere a trintorilor str2ini decit in proportie foarte mica sau chiar deloc. cu populatie masivi de albine tinere. Pentru ingrijirea optim2 a larvelor de trintori. Familiile doici cresc2toare de trintori. Dac2 dup5 circa 15 zile acestea nu au inceput ouatul sau au depus puiet de trintori. (Producerea apilarnilului in stupine aflate in preajma cresc5torilor de m5tci sau a punctelor de imperechere controlaG a favorizat puritatea imperecherilor). care la r$ndul lor vor fi ins5miinpte .

ins. dar viirstnicg gi d o r e ~ t e o schimbe. Dupi doui zile. Metodele descrise pot fi folosite de catre apicultorii cu un numir mic de stupi cu albine in scopul obtinerii unui numar de miitci. Trei sunt cazurile cind albinele igi cladesc spontan botci.MANUALUL APZCULTORULUZ montane. 0 " ) . % mbi ap Pr Y 195 . iar mitcile obfinute movtenesc gi transmit insu~irea roire la descenden$. el dispune de posibilitatea s i obtini din sB ea o matci fiica. in poieni sau pe platouri. de In ultimul timp apicultorii elimini in perrnanenp familiile care prezint5 aceasti insu~ire. care vor fi folosite in scopul sporirii productivitiiii stupinei. . 0 prim5 fazi in procesul de creqtere a mTitcilor este obtinerea botcilor. cgutind sB obtini mitci de la familii care prezinti fenomenul de / schimbare lini~tita matcilor. fapt care duce la obtinerea unor m5tci de cele rnai multe calitatea. el procedeaza la distrugerea tuturor botcilor cu excepfia a doui dintre ele.in cazul in care apicu/toru/posedd o. Larvele din botcile ramase pot fi de vgrst5 necorespunz5toare pentru a da na~tere unor m5tci de cea mai bun5 w&tde ~i atunci se elimina inlocuindu-se cu larve tinere de 24-36 ore. implantate la rnai multe familii din stupin5. in cel de-a1 treilea caz. roirea. ins2 exist2 doui inconveniente. unde albinele pot beneficia de un cules. pe v8i ferite de curenti. gi anume: atunci cind au pierdut matca. Operatia se face cu ajutorul unei /anfete de transvazare sau cu ajutorul i scobitori a1 carei capat subtire a fost indoit intr-un unghi c o r e s p u n z 6 ~ r & 8 . in acest scop indepirteazii matca ~i albinele trag botci. in cazul celei dint5 situatii se constata cZi familia de albine ia in cregtere nu o anumita larva de o anumiti calitate ci pe aceea pe care o are la indernana. Apicultorul poate crea artificial cele trei situatii. care sunt cel rnai bine dezvoltate.familie cu o matcii de bunci calitate. imperechere. Metode gospoda're~ti pentru cre~terea mdtcilor. gi anume se obtin m5tci numai intr-o perioadi anumit8. iar reproducatorii de posibilititi de a efectua zboruri de . inalte. D e ~produse in numar destul de mic. ori necorespunzitoare in ceea ce prive~te se obfin cele rnai bune mitci. botcile obtinute a i 1 de la astfel de familii. adici larve de viirsta rnai mare. cind matca nu rnai este corespunzitoare (schimbare linigtiti) ~i c6nd familia se pregite~tede roire. contribuie la ridicarea valorii acestora. nu totdeauna mitcile obtinute sunt cele rnai valoroase. luate d i n 5 le aiturate.

Se porne~te la ofamilie care prezintd insu~irea schimbare liniqtitiia de de mGtcii sau instinct de roirefcrGJinalizare. cu albinii in excedent . ea poate fi intrebuinfati sii fie asiguratg in permanent5 cu faguri cu puiet la . in momentul in care au fost depuse suficiente ou5. formarea de familii ajutiitoare. au Metodele descrise sunt foarte simple qi la indemiina fieciirui apicultor. Lateral. ale c5rei calitiii au fost urm5rite mai mult timp. in ambele cazuri se obfin botci din cars vor ecloziona miitci de calitate.MANUAL UL A PICUL TORULUI 9-10 zile apicultorul controleazii familia. cu puiet la eclozionare. . impreunii cu matca.yi cu o matc5 apt5 sii-~idesGqoare activitatea dar lipsit5 de spafiu de ouat. rama cu fagurele respectiv se introduce intr-o familie puternic5. cu rezerve de proteini suficiente. Tot in rindul metodelor de creqtere a miitcilor pentru nevoile curente dintr-o stupin5 intr5 ~i cele prin care se poate produce un numiir mai mare de miitci pentru formarea de roi. cele mai frumoase botci se desprind uqor de pe fagure qi se folosesc in scopurile dorite.in acest scop se alege cea mai hund familie din stupind. de-o parte qi alta se aqeazii faguri cu hrani (polen qi miere). distruge eventualele botci nou apirute. se pun in centrul cuibului. adic5 fagurii vor fi cliidifi qi matca va depune ou8. in aceastii situafie familia ia ou2le in creqtere qi produce numeroase botci.. Fagurii rimaqi trebuie sii fie acoperiti de albinele familiei. Atunci ciind apicultorul doreqte s5 o b f i ~ 5 mai multe serii de mitci procedeazi la introducerea succesivii a mai multor rame cu faguri pentru crescut yi 1 incit in momentul scoaterii botcilor din familia cresciitoare o a l ~ confiniind ouii sii fie introdus5. schimb5ri de mitci necorespunziitoare etc.10 zile. orfanii complet (fir2 puiet qi matcii) qi cu abundente rezerve de p5sturi qi miere. se scot din familie toate ramele cu puiet. inainte de a introduce rama. Se pregiiteqte o ram2 la care de lea@ superior se prind buciifi de fagure artificial de forma triunghiularg cu baza de 5 cm (circa 4-5 buciifi). in a 16-a zi din botca rgmasii va ecloziona o matcii care dupii circa 10-14 zile va incepe activitatea de depunere a ouiilor. Cele dou5 rame cu o ram5 pregitit5 cu fagure artificial intre ele. precum qi botca care a fost crescut5 necorespunziitor din cele dou5 rsmase.rama de creqtere" va fi luati in lucru. care familia crescatoare se comport5 bine. rnai pufin 2 rame. Hr5nite din abundeng. . botca sau pufinele botci de calitate obfinutefiind implantate in familiile cu probleme sau in roi dup5 ce ace~tia fost organizafi in prealabil. Dupii 9. Se procedeaz5 ca in cazul descris anterior. in circa 3-5 zile .

se introduc larvele.0 altri metoda' simpla' de producere a mritcilor pornegte de la existenp unei familii care schimbii linigtit matca. botcile crescute dar inc5 neciipiicite introducgndu-se in ramii-izolator intr-o familie putemw&#%umatcii. albinele doici din compartimentul de crevtere percep mai pufin substanp de matcii qi se creazii dorinta de schimbare linigtitii a mgtcii.MANUALUL APZCULTORULUZ eclozionare gi cu hranii abundentri gi eventual chiar stimulatri prin administrarea de sirop. trecere de rame cu puiet din compartimentul c u i b y b in de aiegtere ~i invers. introdusii de apicultor. prin administrarea de hranii suplimentarii gi asigurind surplus de albinii gniirii. precum gi hrana necesari. in familie trebuie sii fie asigurate 3 condifii: populafie foarte numeroasi. in acest scop. in familii. Pentru a stimularea luiirii in cre~tere larvelor.7 rame. Mentinerea familiei cresciitoare in stare activii se realizeazii pfi -0 qntinuii. prin adiiugarea de faguri cu puiet la eclozionare. de o parte gi alta. in aga fel incit in compartimentul de cregtere sii ~ e ~ ~ & n ' I % ! . faguri pentru ouat. Situafia fiind creatii. periodicii. compartimentul cuibului propriu-zis. descrisi mai sus. Poate piirea curios sii se vorbeascii despre cregterea mitcilor in prezenfa puietului necipgcit. In acelagi mod trebuie sii fie ingrijitii gi familia produciitoare de larve. Metoda poate fi practicatii atit in stupul orizontal. accesibilitatea fiind determinatri gi de faptul cii se evitii transvazarea. Cele douii compartimente sunt despiiqite de o diafragmii previizuti cu gratie separatoare iar in dreptul acesteia. cit gi in cel vertical. acesta se imparte in douii: un spafiu in dreptul urdinigului . pe miisurii ce procentul de acceptare cregte. care in mod implicit vor lua in cregtere gi botcile din rama cu leapri port-botci. este la indemina oriciirui apicultor care doregte sii creascii miitci in nurniir mai mare. in care se aflii matca gi un spafiu . compartimentul de cregtere. Metoda Miller. in cazul cregterilor succesive. operatie care in scopul unei reugite depline necesitri oarecare indeminare. siiptiiminal. in partea opus5 urdinigului . se concentreazii hrana care va acfiona ca o diafragmi. Compartimentul . familia este eliberatii. aceasta devenind in mod aparent necorespunziitoare pentru ele.12 rame. miitcii cuprinde faguri cu puiet. Compartimentul de cregtere cuprinde 4 faguri cu puiet necipicit in mijlocul ckora se introduce rama de cregtere. mult puiet neciipiicit gi asigurarea in cuib a unui compartiment special pentru cregtere. se administreazii sirop de zahiir. . in cam1 stupului orizontal. dar s-a constatat cii in acest aranjament prezenp puietului atrage multe albine doici. la inceput mai putine gi apoi mai multe. iar restul cu hrani (pisturii gi miere) din abundenp. in care albinele au un contact superficial cu matca. in ambele compartimente se pot adiiuga hriinitoare pentru hriiniri suplimentare. Fiind creatii aceastri stare (se circulii dintr-un compartiment in altul).

Aralijamentul ramelor in compartimcntul de ctevtere este urm5torul: miere. rama cu botci.MANUALUL A PICUL TORUL CiI tiin5r. larvelor in celulele initiale: . polen. Asem5nitor se lucreaz5 ~i cu stupii multietqjati. se lipe~te cear5 pe un leal de crevtere.7). . MBtcile obtinute prin aceasti rnetoda sunt de buni calitate. Acest aranjarncnt dctetmini albinele tinere. pe centrul acestuia. larve de viirsta 1-2 zile. f'olosind ambcle corpurl.introducerea unei f@ii de fagure cu larve. Se cu distanteazi celulele dupi procedeul descris mai sus. larve de virsta 6-7 zile. taie o f 5 ~ i e fagure continiind un strat de celule cu lawe Se de de viirst5 optim5. taie fagurclc in treimea inferioar5 in ava fel Se inciit pe tgietur5 s5 r5mhnB un r5nd de celule cu larve foarte tinere (de I zi). larve de virsta 3-4 yilc. in corpul de jos este amplasat comparlimentul mitcli cuprln7ind faguri pentru ouat ~i rezerve suficiente de miere $i p5stul-2. cele din margine nu vor fi luate in cre~tere din ele \/or ecloziona matci sau inferioare. exist5 procedee dc producere a mgtcilor prin pistrarea pentru a se evita e~ecurile. Metodele de obtinere a rnitcilor descrise se folosesc in orice perioadi a sezonului activ ~i prezinti avantajul ci nu stiinjenesc pe apicultor in lucririle sale. polen. Cclc do115 co~iipartimente sunt separate printr-o gratie separatoare. ~i pot fi valorificate in diverse scopuri. in caz c i num5rul de larve este mai mare. Rama cu botci este amplasat. s i sc opreasci $i si hrBneasc5 ~i larvele din botci. . a roilor sau a altor produse. care merg s i se aprovizioneze cu pisturi. Pentru cazul in care apicultorul nu are indemiinarea transvazirii larvelor. Fagurele pregitit in acest fcl cste introdus in familia sau compartimentul de cre~tere. larve de virsta 4-5 zile. in aSa fel inciit pe leat sB nu fie mai mult de 13-15 celule ce vor deveni botci. cantitativ niai multe. In corpul de sus se amplaseazi compartimentul de creStere. micrc in faguri ~i un hr5nitor.introducerea in crescitor a fagurelui cu larve provenind de la falnillia din care dorim s i facem cre~terea.?intotdeauna intre un fagure cu puiet tiin5r ~i un fagure cu pisturi.4. introducind puiet tin& ~i hran5. de la familia din care dorim s5 facem cre~terea. in desfa~urareaactivititii normale de producere a mierii. Pentru dezvoltarea viitoarelor botci se procedeazi la distantarea lor prin distrugerea a doui celule din 3 (1.

Se obfine astfel o botcii cu fundul mai gros. Ceara este topit5 la foc potrivit intr-un vas emailat. ceara se solidificii qi se introduce din nou in cear5. rezistentg la transvazare ~i care. Fig. mai jos cu circa I mm.MANUAL UL APICUL TORUL UI Unelte qi materiale pentru creqterea mltcilor Botcile se confectioneaz5 din cear5 de calitate superioari. in acela~i timp. Depiiqirea valorilor atrage dup5 sine neacceptarea larvelor date spre creqtere. Pentru confecfionare se foloseqte un qablon special in form5 de creion rotunjit la virf. Se procedeaz5 de 3-4 ori in acelaqi fel. ~ablonul pentru confecfionat botci este finut scufundat intr-un vas cu ap5 pentru a se umezi qi a impiedica ceara sZi se mai lipeasc5 de el. se introduce qablonul cu botca in vasul cu ap5 rece. Dup5 ce stratul de cear5 s-a format suficient de gros. Prin r5sucire botca este scoas5 de pe qablon. mic~orindmereu in5lfimea.O mm. in timp ce ceara se topegte.63 .Crejterea m&cilor influx industrial (zilele 1-13) rP'r .6 qi 9. Se scoate repede. care d5 posibilitatea obfinerii unor botci cu un diametru intern ce trebuie cuprins intre 8. confecfionat din lemn de tei. se lipeqte foarte bine de suport. in care in prealabil a fost pusii putin5 ap5. Se qterge de ap5 qi se introduce in cear5 pin5 la circa 1 cm.

confectionat5 din lemn in care la distante egale se g5sesc 13-15 orificii in care se introduc dopurile de cregtere cu botci. qabloanele pot fi montate cite 6-12 pe un suport de lemn. folosite nuclee de tip mijlociu cu ram5 egal5 cu jum5tate din rama ME sau rame ME pliat5 in 3 secfiuni. in general. Primele prezintg pe leaprile laterale adincituri de circa 0. * 200 . fntr-o mica adincitur5 la unul din capete se toad cear5 topit5 gi se aplic5 botca care se fixeaz5 solid in suportul de cear5 solidificata.in numar de patru qi sunt agezate intr-un adspost de nuclee compartimentat. sunt (in 4 culori distincte pentru albine). fiecare nucleu este prev5mt gi cu o ram5 cu hr5nitor. izolatoare qi pentru cuqti de eclozionare.MANUALUL APZCULTORULUI in scopul unei eficacitati crescute. nucleului de tip SCAS 2 permite obtinerea unui numar de 24 pe 1 kg albin5 folosit5. Ramele de cre~teresunt folosite in procesul de creqtere a m5tcilor in sistem intensiv. Nucleele SCAS-2 sunt nuclee . Tipca (leatul) de creqtere are o grosimea de circa 0. ci numai a albinelor doici pentru a hrani gi ingriji larvele din botci. Pe ling5 rama propriu-zis5. pentru o bun5 orientare a m5tcilor gi albinelor. La noi in pri sunt. Lungimea leaplui dc creqtere dep5gegte cu 1 cm lungimea interioara a unei rame qi intr5 in scobiturile speciale ale acesteia. Fiecare nucleu are un urdinig situat pe cite unul din cei 4 pereti ai ad5postului care. pentru sustinerea leaprilor cu botci in pozitie normal5. Dupg fiecare folosire se cur5p riim5gitele de botci prin retezare cu cutitul iar ceara se retopegte cu ajutorul unei bare de fier in form5 de .5 cm in interiorul c5rora se fixeaz5 leaprile de cregtere.5 cm. Dopurile de creStere sunt confectionate din lemn sau plastic gi sunt folosite ca suport pentru botca artificial5. Dup5 felul intrebuingrii gi perioada folosit5 se deosebesc trei modele de rame: de cregtere propriu-zise. Ramele de eclozionare prezintB in locul gipcilor de creqtere gine din tab15 cu margini indoite pe care sunt finute cugtile pentru eclozionare tip Zander. in general se recornand5 ca pentru imperecherea m5tcilor s5 fie folosite nuclee economice care dau posibilitatea producerii unui num5r mare de mitci imperecheate la o cantitate redus5 de albine ce populeaz5 nucleul. Ramele izolatoare prezint5 pe o parte gi alta a ramei gratii izolatoare care nu permit pgtrunderea mgtcii.pe dou5 jum5t5fi de ram5 ME din care una este rama hrgnitor (200 ml) . Pentru imperecherea m5tcilor sunt folosite nuclee de diverse modele yi mgrimi.L". pe suportul format aplicindu-se o nou5 botc5 artificial5..

Cind matca pe care o introducem are o stare fiziologici deosebitii fafi de matca pe care vrem s-o inlocuim. rezultatele fiind mai mult sau mai putin pozitive. degi se cunosc gi se folosesc numeroase metode mai simple sau mai complicate. Speriate pe faguri in unele cazuri mitcile fug. prifuirea cu nafialini gi introducerea pe L . deciit dac5 o inlituritn in aceeavi zi cu introducerea. Unele metode dau rezultate bune in anumite situatii dar sunt total in ineficiente in altele gi tocmai acest lucru duce la e~ecuri introducerea mitcilor $i prejudicii pentru apicultor. de asemenea. Deqi nu sunt recomandate ca metode sigure este bine s i fie amintite in scopul de a scoate in evident2 preocupirile apicultorilor practicieni in rezolvarea acestei probleme destul de importante. c5 daci cu 3-4 zile inaintea introducerii mitcii noi nu deranjim familia de albine ele vor primi mai uvor matca. sau chiar este inceput. Pentru a fi obtinute rezultate pozitive in aceast2 lucrare este necesar s i fie stabilite conditiile in care o familie de albine primegte mai ugor sau mai greu o matci.steri&a @ 201 F d . Din ea va ecloziona o matci tinir5 care se va imperechea vi va incepe s5-gi desfigoare activitatea normali. cu ajutorul fumului. matca este gisiti moarti pe fundul stupului sau in fata urdini~ului. este mai ugor primit5 dac5 o inlitur5m pe cea veche cu o zi-douii niai devreme.In situafia in care noua matci a avut o activitate de ponti mai indelungati in nucleu. introducerea direct prin urdin .dim$~. scufundarea in a p i cilduf5gi introducerea intre albinkcn r a l a b i l au fost gi ele umectate. S-a observat. -sub formi de matci liberi: sunt descrise in literaturi foarte multe metode. Metode de introdzicet-e a nicitcilor: . fapt ce iriti albinele familiei ~i dupi citeva zile. Este o metodi ce d i rezultate pozitive chiar in perioadele in care acceptarea este mai greoaie. Daci introduccm matca noui intr-o colivie in care a fost introdus5 in prcalabil. familiile de albine o vor primi tnult mai uvor. Dintre metodele descrise amintim nicliirea in miere a mitcii sau scufund Gin2 gi introducerea direct2 intre albine. in acest scop apicultorul realizeazi starea de orfanizare a familiei $i la circa 6 zile de la orfanizare rupe toate botcile spontane ~i itnplanteazi botca doriti. pc o perioadi dc circa 12-14 ore matca veche. matca t5nirii va fi primiti foarte uvor.sub formi de botci: introducerea unei botci in locul m5tcii necorespunzitoare.MANUAL UL A PICUL TORULUI Introducerea mitcilor 0 metodi universal valabili pentru introducerea m5tcilor in orice conditii nu existi. cind normal ar trebui s i inceapi ouatul. se ascund.

ea nu se va unde se m i ~ c 5 mai m i ~ c a va fi primit5 cu uqurinf8 de citre albine.introducerea tinerei mitci intr-un pahar p8n5 oboseqte. n5cl5irea in 15pti~or ~i introducerea pe fagure imediat in locul celei b5trine. aruncarea tinerei m5tci in rnasa de albine complet dezorientate ~i deschiderea urdini~ului. dup5 care este a~ezat5 direct pe fagure. Fig.introducerea mgtcii in colivii de diferite tipuri: Miller.MANUALUL APICULTORULUI familiei cu alcool ~i introducerea liber5 a m5tcii intre albine. ~i . dup5 care se procedeaz5 la scuturarea intregi i familii in fafa urdiniqului.Cre~tevea m6tcilo1-inJ7tlx industrial (zilele 14-3 1) . hr5nirea din abunden@a fami liei.metoda prin surprindere" care const5 in suprimarea mitcii necorespunzitoare. 64 . inchis pentru ciiteva minute. . Titov ~i Benthon sau cip5cele de sirmi..

Unul din capete este inchis complet. Colivia avfind o suprafati de 1 circa 100 cm2 are o inil!ime suficienti pentru a fi infipti in fagure p h i la nivclul peretelui median al acestuia dind mitcii posibilitatea s i se m i ~ t e nestinglleriti in . in partea de jos. in scurt timp matca tiniri. opus orificiului pentru introducerea m5tcii . cu ajutorul unui calapod din lemn.MANUALUL APICULTORULUI Colivia tip Miller este una din cele niai folosite cuqti. Cu ajutorul unei astfel de colivii se I realizeazi acceptari sigure in orice perioadi a anului. Colivia tip Titov este. in apropierea puietului pe i porfiuni de fagure cu hrani. Tinerele albine care eclozioneazi nu vor ataca matca. Se confectioneazi din plasi de sirmi cu ochiurile de 3 mm. de asemenca. ea. care beneficiazi de ingrijire corespunzitoare. Familia de albine cireia trebuie s i i se introduci noua matci se orfanizeazi timp mai indclungat. Acesta se acoperi cu un dop de lemn. iar la partea opus5 se g i s e ~ t e orificiul pe unde se introduce niatca ~i este eliberati apoi de citre albine. Albinele de sub capac fiind in contact cu albinele din afari. va incepe s i depuni oui. vor incepe impreuni s i roadi din ambele p i ~ dopul qi in circa 3-4 zile i matca va fi eliberati. piing lb.yi albinelor insotitoare. are eficacitate miriti datoriti conditiilor avantajoasc care se creeazi pentru acceptarea mitcii.@fle. I . perforat pentru a fi ros mai uSor de albine. in aSa fel incit hrana s i fie in jos. des folositi de apicultori ~i se lucreazi cu ea dupi acelea~i principii ca in primul caz. Colivia tip capac. Se introduce in mijlocul cuibului qi se fixeaza cu ajutorul unei plicute metalice intre doui rame. in acest scop se creazi un orificiu in dreptul compartimentului cu hrani. Se aplici colivia cu matca pe o zoni de fagilre din mijlocul cuibului care cuprinde o mica suprafat2 cu niiere ~i in acela~itimp puiet la eclozionare. avind ins3 grij&s i nu se nicl2iasci matca. care dupi 24-48 de ore este inlocuit cu un dop din fagure artificial. Colivia este introdusi intotdeauna in pozitie oblici cu dopul in jos in mijlocul cuibului. I Coliviade tip Benthon consti din folosirea cujtiide transport ma'tci~ipentru introducerea rna'tcii. in toate cazurile de introducere in acest mod s-a constatat c i matca incepe s i depuni oui inainte de a fi eliberati. ins5 eliberarea m5tcii se realizeazi dupi un timp mai indelungat. Reu~ita introducerii este siguri. Metoda este recornandata pentru apicultorii incepitori. perioadi in care se distrug toate botcile apirute. lateral. ci o vor ingriji. prezinti un orificiu de eliberare sub forma unui tub cositorit umplut cu pasti de miere cu zahir pudri.

Toamna qi primivara unul din dopuri poate consta din de qerbet din miere qi zahir pudri.cu rezistenta la boli sau cu inclinatie de a poleniza anumite culturi. chiar in prezenta unui cules in naturi. Satu Mare. prin material testat qi stabilizat.statia zonali Iaqi. Boto~ani. Vrancea. Bigudiul se fixeazi in centrul cuibului. in Constanta. Buziu.statia zonal2 Bucure~ti. judefele eq in A'&iVarag-sererin. judeiele Briila. Prahova. in care se livreazi tnitcile produse in pepinierele corespunz2toasc dupB cum i~r~neazi: ecotipul de stepii . Apicultorul poate folosi bigudiul qi fir2 a face orificiul pentru eliberarea mitcii. Mehedinti. se recomandi. in scopul i~nbunitBtiriipcr~nanentea fondului genetic autohton qi implicit a potentialului productiv al zonei de influenti. Teleorman. verificare. Suceava. folosirea unui hrinitor cu sirop. Iaqi. Vaslui. in judefele Baciu. in juderele Bi-aqov. Aceast5 activitate a statiilor zonale se desfa~oarfiin cadrul ecotipurilor cxistente. Sibiu. Harghita. Covasna. Gorj. in fara noastri se desfi~oari ampli munci de identificare. Timi?. Dimbovira. Ncamt.MANUALUL APICULTORULUZ Bigudiuldinplastic este o colivie ce se poate folosi cu succes la introducerea mitcilor. in judetele Arge~. inlocuind in momentul acceptirii mgtcii unul din dopuri cu o f i ~ i e fagure artificial. ecotipul de Podi~ulMoldovei . qi un orificiu pentru eliberarea mitcii ficut de apicultor ~i orientat spre fagure.stafia zonali Timi~oara. are dop din plastic la ambele capete. fiecare av5nd o zoni de itifluen!fi. Vilcea. Galati.statia zonal5 Cluj. Oricare ar fi tipul de colivie folosit. aceasta. Hunedoara. lalomi!a. cu prolificitate ridicati a ~nitcilormai ales in perioadele tin~purii. se aplica pe orificiul de eliberare o bucati de fagure artificial yi se orienteazi orificiul citre exterior in vederea cliberirii. care va preocupa albinele. o formare qi consolidare de linii productive continuati constant de o ultimi etapi . ~i statia zonal2 Mildireqti. acestea diind in primele momente o mai mici impot-tanffinoii mitci introduse. Tulcea. Cglira~i. Giurgiu.reproducerea prin pepinierele pendinte de stafiile zonale de selectie qi producere de material reproducBtor ~i difiizarea in teritoriu a mitcilor selecfionate. ecotipul de deal-munte . t e 204 . Silaj. @Nis5ud. Se creazi astfel linii $i hibrizi interlineari cu capacitate sporiti de exploatare a culesurilor de scut-ti durati. A1ba7B% ipul de CImpia de vest (Banat) . Mure?. In cazul in care aceasta este acceptatii.statia zonal2 Cisliu. Olt. Dupi 48 ore de la introducere se verifici atitudinea albinelor fa@de matci. Maramureq. Dolj. pe o porfiune cu puiet ~i hrani. in judetele Cluj. ecotipul de Podi~ul Transilvaniei . sector agricol Ilfov.

acid folic. albinele culeg polenul florilor. riboflavin5. p5stur5. din compu~i azotului. gr5simi ~i vitamine. Compozi{ia manei variaz5 pe de o parte in raport cu planta gazd5. piridoxin5. substant5 pe care albinele o culeg qi o transform5 in miere de man5. ramurile sau tulpinile plantelor qi care poart5 denumirea de man5 sau roua de miere. Nectarul este o secretie apoasg a unor glande ale plantei numite nectarii. care secrct5 o substan@ dulce. mezoinozitol ~i acid ascrobic. ai acizi organici. Astfel. pigmenfi. vizitiind in acest scop ~i flora entomofil5 existent5 in jurul stupinei din raza lor de zbor. Exist5 205 F rC .Tehnolodia oblinerii produselor apicole in vederea cre~terii producfiei apicole qi rentabilizarea activit5tii stupinelor este de dorit ca apicultorii s5 se preocupe ~i s5 actioneze pentru diversificarea produselor apicole prin realizarea pe ling5 miere qi a unor cantitsti ciit mai mari de polen. substanfe minerale. albinele culeg nectar qi man5. Mierea de albine a fost prima substanfa dulce qi in prezent o surs5 de hran5 pentru acesta. biotin5. fenofaz5 qi anotimp. iar pentru satisfacerea nevoilor de substanfe proteice. minerale. In afara nectarului. produs de glandele nectarifere florale. propolis. iar pe de de specia de insect5 produc5toare de man%. substante aromatice ~i altele. Mierea Via@ albinelor este in permanent2 interdependent5 cu plantele deoarece. acid nicotinic. Ea a fost d utilizati de preoti in cadrul diferitelor ritualuri. vitamine pe care le reg2sim in miere. localizate in afara florii. 15ptiqor de matc5. limpede ~i viscoas5 ce se afl5 in anumite perioade ale anului pe frunzele. acid pantotenic. pe care albinele il culeg ~i il transform5 in miere floral5. se intilnesc yi glande nectarifere extraflorale. hrana albinelor se bazeaz5 exclusiv pe produse de origine vegetal5.MANUAL UL A PICUL TORULUI Leclia 9. pentru asigurarea necesarului de substante hidrocarbonate (zaharoase). vitamine. venin de albine ~i apilarnil. in nectar exist5 urm5toarele vitamine: tiamin5. spre deosebire de alte insecte. Mana poate fi de origine animal5 cind este produs5 prin intermediul unor insecte produc5toare de man5 sau de origine vegetal5 cind este secretat5 direct de plante. El se compune din diferite zaharuri.

in medicin5 ~i in diverse scopuri de conservare ~i in diferite ritualuri religioase. enzimele. Revolutia tehnicilor in producerea mierii. format prin legarea chimic5 a glucozei in nectar raportul intre aceste trei zaharuri depinde dc specia florali. bauturi. Folosirea mierii ca hrani. Dou5 fragmente scrise in limba sumerian5. a continuat pe misura dezvolt5rii speciei umane. mierea era considerat5 ca un leac bun pentru orice boala. zmeuri. in diferitele manuscrise r5mase de la diferitelc civilizafii str5vechi din India si China rezulti c5 mierea era prepit5 ca medicament fiind folositi la multe ritualuri ~i ceremonii In Grecia antici ~i in special in timpul expansiunii romane s-a scris pentru prima data foarte mult despre stupirit ~i producfia de miere. in timp ce confinutul mai ridicat de glucoz5 are ca rezultat cristalizarea mai rapid5 a mierii. proteinele qi altele. Prin prelucrarea nectarului de citre albine. mecanizarea IucrBrilor de volum in apicultur5. acizii organici. in general. producfia mondial5 de miere s5 creasc5. toate solubilizatc sau dispersate in apa continutiin miere. de la care ne-au rimas m5rturii ce ilustreaz5 modul cum se recolta mierea ~i la ce era folositi. care nu cristalizeaz5 timp indelungat. Babilonienii au continuat sTL foloseascii mierea in medicink Dintre civilizatiile antice. vitaminele. Din punct dc vedere al culorii. Compozitia mierii de albine este complex5. Glucidele din miere sunt substante organice sintetizate de plante. iar ultima ca dizaharid. continutul de zaharoz5 se transform5 prin invertire in glucoz5 $i fructozi reduciindu-se totodat5 si continutul de ap5 care ajunge la circa 18-20%. glucoza ~i zaharoza. 206 . care a inceput o data cu omul primitiv. paralel cu prelucrarea modern5 a mierii a ficut ca in acest secol. cele rnai ntate fiind fructoza. in miere fiind consecinta direct5 a compozitiei nectarului. dezvoltarea retelei de drumuri ~i aparitia vehicolelor ce fac posibil transportul stupilor de-a lungul perioadei de inflorire a plantelor a mii de familii de la un cules la altul. care au rezistat timpului.MANUAL UL APICUL TORUL UI antice mierea era folosit5 ~i la prepararea unei biuturi ce continea alcool la carese adiuga yi efectul polenului si a levurilor din faguri. sorturile de miere romine~tivariazi de la alb-incolor la chihlimbariu-brun. Primele dou5 suntcalificate aride. Ea reuneste o serie de substante anorganice ~i organice din care putem aminti glucidele. mierea de salcim. La musulmani. sunt cele mai vechi documente referitoare la miere. cea mai bine cunoscuta este cea egipteani. floarea-soarelui cristalizeaz5 mai repede fafi de Mierea de rapif%. trebuie meniionat c5 un continut mai mare de fructozg mentine mierea fluid5 mai multi vreme. in ceea ce priveste raportul glucoz5-fructozi din mierc.

Sedimentarea cristalelor formate este datorit5 diferentei de densitate. plumbul. c r e ~ t econcentratia in substante glucidice. Cristalizarea se face treptat ~i astfel cu incepe procesul de sedimentare. in acest fel mierea devine apoas5 la suprafafg formind un mediu optim de dezvoltare a drojdiilor care produc fermentatia. Hidroximetilfurhrolul (HMF) este o component5 chimic5 a mierii ce se formeaz5 prin transformarea monozaharidelor in prezenta acizilor qi sub influenfa temperaturii ~i duratei de actiune a acesteia. Mierea floral5 are indice diastazic inferior mierii de man5 (psdure). Exceptie face mierea de salcim la care cantitatea de fructoz5 este mai mare.15. care. care influenteazs pozitiv gustul ~i aroma. impreun5. cosit&h8yl. Acizii din miere sunt acizi organici. acestacrescind pe timpul depozit5rii ~ iin special. precum qi a mierii de man8. in cazul supunerii . Acest fenomen are caurmare cre~tereain straturile inferioare a concentratiei de glucide qi o scadere a acestora in straturile superioare. nichelul.35. Mierea. siliciul n 1 1 . Activitatea enzimelor este conditionat5 de valoarea pH-ului mierii. In miere se mai g5sesc ~i alte elemente. procentul de ap5 fiind in jurul a 18%. Dintreclementele minerale putem afirma c5 potasiul determin5 procentual restul cd&hGitelor. argintul. Continutul ridicat de ap5 din miere. contribuind totodata la accentuarea efectului bacteriostatic al mierii. invertazei. din care amintim invertaza. fn mierea natural& corespunz5tor sc5derii continutului in ap5. inhibina ca fiind mai importante. diastaza. La extractie mierea confine cantitali infime de HMF. acest raport este de 1. de temperaturi (maximum 50°C) ~i de durata stoc5rii. peste limitele normale. Elementele minerale din miere constituie un important factor de tamponare a acidit5fii mierii. precum ~i a celorlalte substanfeaflate in miere. el In miere exist5 mai multe enzime. in functie de sortimentul mierii. litiul. Cristalizarea mierii este un fenomen natural pentru toate sorturile de miere floral5 romiineasc5 cu exceptia mierii monoflore de salclim. raportul fiind de 1. Cu cit temperatura este rnai ridicati cu atiit inactivarea enzimelor este mai rapid& Activitatea enzimatic5 a diastazei. 207 F rC . pastrat5 in depozite ricoroase. S-a constatat c5 mierea cu un confinut de sub 18% ap5 se p5streaz5 un timp indelungat. formeazi substanfa uscat5 care la mierea natural5 dep5se~te SO%.MANUAL UL APICUL TORUL UI I in mierea florala. fosforul 4 . mierii la influenfa unor surse de c5ldur5. diferi ca intensitate. iar dintre sorturile de miere floral5 cea de salciim are indicele diastazic cel mai sc5zut. prezint5 dup5 un an o valoare a HMF ce nu d e p 5 ~ e ~ t mg/100 g produs. qi in cantitsti infime cromul. atrage dup5 sine declan~area intiirziere a cristalizirii. contribuind la realizareaechilibrului acido-bazic. ultima avind rol de asigurarea solubilit5fii mierii. aSa cum ar fi fierul.

de folosire. Extractia mierii se face inaintc de incetarca totali a culcsului. furculita de descipicit. atit cutitul cit ~i furculita de descipiicit se fnc5lzesc eratura de circa 80°C. desc5picirea fagurilor se folose~te cutitul de descipicit. dc lung5 durati. linoleic. precum yi granulc de amidon. benzaldehid5 etc. Lipidele sunt prezentate in cantit5ti infime gisindu-sc sub form5 de acizi g r a ~ i palmitic. lauric. in cantiti$ foarte reduse ciuperci. de fenilanina. indepartarea albinelor de pc fagilri se poate face prin scuturarea energicaa fagurilor cit ~i cu ajutorul unor substanfe chimice cu proprietiti insectifuge (acid fenic. luindu-se drcpt critcriu practic prezenta coroanei de micre cipicit8 in treimea superioar5 a ramei. aminoacizi provin fie direct din sursa dc nectar. Stupii vor fi mcntinuti deschi~i cit mai putin posibil ~i astfel sc vor cvita cauzelc care pot provoca fi~rti~agul la albine. Este recomandabil ca inainte de inceperea extractiei mierii. iar extracfia se face in mod obligatoriu in cursul noptii. in perioadele lipsite de culcs ramcle trebuie ridicate din stup spre scari. beriliul etc. meteonina. Pentru dcscip&cirefagurele se tine in pozifie e /- 208 . triptofanul. in timpul culesurilor principale. urmat5 de extractia propriu-zisi a mierii. valina. Pentru a evita declan~arcafurti~aguluiextracfia mierii se va efecti~a in cabana stupinei sau in altc spatii inchise. aurul. : Componentele microscopice ale mierii sunt fomlate din granule de polen. Ace~ti man5. f i r i acccs pentru albine $i de preferinti noaptea. vanadiul.MANUALUL APICULTORULUI bariul. fagurii si fie grupafi dupi culoare pentru a obtine diferite sorturi de miere ~i dup5 acest criteriu. treonina. bismutul. alge.). oleic. fie din secrefiile glandulare alc albinelor. este indicat de a sc efecti~a extracfii rcpetate pe intreg parcursul perioadei de culcs. fiind reprezentate de aminoacizi liberi cum ar fi lizina. Protcinele sunt prezentate in miere in cantit5ti mici. stearic. Se trece apoi la descipicirea fagurilor. de asemenea. leucina. iar pentru fata neunifonn c5p5cit8. precum yi alte particule solide provenind de la rccoltare. Fagurii sau corpurile cu faguri cu miere se transport5 intr-o camcri ce are temperatura piin5 la 35OC spre a uyura extractia. izoleucina. Recoltarea ~i extractia mierii Fagurii cu miere se scot din stup in momentul cind aceasta este suficient maturati. levuri. fn miere se mai gisesc. germaniul. strontiul.

cit qi desc5p5citoarele cu lame sau cu ace rotative. " i 5. t5vi. iar dup5 limpezirea in vasele de stocare se vor indepirta impurit5filede la suprafap mierii cu ajutorul unei linguri. fn caml unor stupine de tip industrial. in mai multe tipuri gi variante din care amintim desciip5citoarele cu cufit vibrator. In timpul desc5p5cirii. pe cit este posibil. fagurii se intorc pentru a se continua extracfia pe partea cealalt5. prevenindu-se astfel ruperea fagurilor. Acfiunea de extraciie a mierii cuprinde gi precondifionarea acesteia in care scop in timpul extractiei se asigur5 strecurarea cu ajutorul sitelor duble de strecurare. Turafia extractorului se m5reqte treptat piin5 se percepe foqnetul caracteristic rezultat din proiectarea mierii pe peretii extractorului. incilzit electric sau cu abur. Operatia se repet5 pentru a se realiza o extracfietotal5 a mierii. Vor fi evaluate culesurile urm5toare in scopul asigurgrii rezervei de miere necesar5 familiei de albine pentru iernare. unde numiirul fagurilor ce trebuie desc5p5cifi este mare. cutite de descZipiicit. fnainte gi dup5 extractia mierii. . in aga fel ca suprafap muchiei te~ite cufitului s2 fie parale15 cu suprafap fagurelui. Apoi fagurii sunt introdugi in extractor. Acestea sunt realizate. intreg utilajul apicol (centrifug5. iar intervalul de timp scurt. in general. mierea fiind extras5 simultan de pe ambele fete ale fagurelui. e 209 :T- . intoarcerea fagurilor nu se mai face. Fagurii din care s-a extras mierea se introduc. fef u . in afar5. a Desc5p5cirea se realizeazii prin miqc5ri scurte gi rapide ale cufitului. vasele folosite etc. iar dupii ce se apreciaz5 cB s-a extras circa jum5tate din mierea de pe o parte. desc5p5cirea se face de sus in jos. cutitul se fine in pozifie orizontalil. in familiile de la care provin spre a fi cur5pti de albine. de asemenea. aceasta se pate executa pe vatra fieciirei stupine sau centralizat in locurile special amenajate ~i dotate corespunz5tor pentru aceasti lucrare. in ceea ce privegte extractia mierii. la nivelul suprafefei spetezei superioare qi ~ i p c a inferioar5 a ramei. pe tava de desc5p5cit. in caml folosirii de extractoare radiale. in caml extractoarelor tangentiale.MANUAL UL APICUL TORULUI vertical5 sprijinit pe una din spetezele laterale ale ramei. se folosesc desciip5citoare mecanice. cu f a p interioar5 a lamei in unghi de circa 350" fat5 de suprafafa fagurelui.) se spa15 cu ap5 fierbinte gi solufie de sod5 5% dup5 care se limpezesc bine in ap5 curat5 gi se usuc5 prin expunere la soare. care prin centrifugare scoate mierea din faguri.

Celelalte feluri de miere se incadreazg in doui clase de calitate: calitatea I yi calitatea a 11-a. Mierea de salcdm se incadreazg in trei clase de calitate: calitate superioari. in care se includ toate sortimentele de miere care provin in cea mai mare parte din sucurile dulci de pe alte p%qiale plantelor decit florile in amestec cu nectarul florilor din piidure. Standardul se refer%la mierea de albine naturals.78411989 pentru .. calitatea I. albine moarte in proportie maxima de 10% . dupii provenieng. calitatea a 11-a.resturi de cea~-5 faguri.Miere de albine".MANUAL UL APICULTORUL UI floral5 + r monoflors originea nectarului extrafloral2 animal% vegetal2 extras5 din faguri Clasificarea mierii - modul de extragere in faguri prezentare cristalizat5 Prelucrarea qi livrarea mierii de albine se face conform conditiilor tehnice de calitate prevgzute in STAS nr. Standardul prevede conditiile tehnice pe care trebuie s% le indeplineasd mierea de albine la preluarea ei de la produciitori. resturi florale ~i sau larve. Standardul prevede. urm5toarele clasificiri ale mierii: miere monoflors. obtinutg din nectarul florilor sau din sucurile dulci de pe alte p%Giale plantelor qi inrnagazinatg de ciitre albine in fagurii din stup. miere poliflor%~i miere de padure (mana). potrivit tabelului urmgtor: Calitatea I rsine Calitatea a 11-a -se admit: spurn%.

cu ~ r o m s specific mierii de zmeur5 plgcut. n o m e a z 5 pins la galben . fluid5 viscoas8 sau cristalizatzi o mogeni.inchis.auriu.brun Brun.MANUAL UL APICULTORUL UI Conditii tehnice de calitate. normeaz5 rubiniu dulce aroma specifics plgcut. fluidi. brun .brun -- 1 viscoasii sau cristalizatzi omogeni. galben . vlscoad sau cristalizati I brun.nu se tocaliu pin5 n o m e a z 2 la brun inchis 1 fluidti. fluids. specific5 S j v gust adfingent . galben roqcat. miros. dulce. dulce specific mierii de salcim dulce cu arom5 pronunpti specific mierii de tei pl5cut. culoare.por. gust. viscoas5 sau cristalizatzi omogen5.auriu. fluid5 sau vriscoasri galben nu se deschis . consistent: qi aspect ale mierii de albine Culoarea Calitatea I Miere de: Superioarl Aproape incolor5 pin5 la galben .inchis pin5 la negru cu reflexe verzui galben. dulce. vPscoas5 sau cristalizati tei zmeuri galben nu s e verzui pin5 la normeaz2 galben roqcat galben.auriu nu se galbui. nu se galben ro~cat normeaz2 pin5 la galben . brun nu se . cu aroma specific mierii de izm5 dulce. galnormeaz2 ben .inchis galben .brun floareasoarelui galben . normeaza galben . pl5cut specific Consistent: omogen5.deschis a 11-a Miros qi gust placut. dulce rl cu aroma (.

&nmerea de salcim se admite minim 6. % . % .maximum Aciditate cm3NaOHsolufie n la 100g miere .la mierea de calitatea I. gelatin5 clei.minimum Hidroximetilfurfurol (HMF) la mierea de calitate superioar5. % Indice diastazic . amidon.5 4 70-80 7** 13-5 10.4 17 0.9*** Provenientii Apa.417 0. % . iar la cea de calitatea a II-a maximum 10%. la mierea de salciim de calitate superioar5 yi calitatea I-a se admite maximum 1%. carbonat de calciu.MANUAL UL APZCULTORUL Ul i n ceea ce p r i v e ~ t e propriet5file fizico-chimice ale mierii d e albine. mierea se poate prelua cu un confinut de ap5 de maximum 23% cu recalcularea masei pentru confinutul de 20%.5. % Zaharoz5. mm Zah5r invertit artificial Glucoza industrial5 Adaosuri de falsificare (fains. In cazul in care continutul de ap5 este sub 20% se recalculeaz5 masa pentru continutul de 20%.9*** 20* 1. % . Proprietgtile fizice yi chimice ale mierii de albine Miere monoflori de pgdure yi poliflori 20* 1. Dup5 15 iulie.la mierea de calitate superioari.maximum Substanfe nezaharoase.minimum Granule de polen de salciim (la mierea monoflori de calitate superioar5) raportate la numirul total de granule examinate.maximum ZahL invertit.5 4 70-80 7** 13-5 10. % . .maximum Densitate relativ5 la 20° minimum Cenuyi.maximum Indice colorimetric: . La mierea de salcbm de calitatea a II-a se admite la recoltare maximum 15%. culori de anilin5 yi coloranfi sintetici) 30 1 max 12 max 18 lips5 lips5 lips5 1 minimum 65 minimum 55 lips5 lips5 * ** *** Cu acordul beneficiarului. mm . acestea sunt redate mai jos.

. felul mgrfii. atunci cBnd diametrul este de 0. clasa de calitate. fiind specific5 speciei de plante respective. Viiscozitatea sau rezistenfa la scurgere depinde de continutul in apii a1 mierii. Compozifia chimicii a mierii este determinatii de plantele melifere. Probele se iau din 10% din ambalajele de transport care constituie lotul. La mierea de calitatea a 11-a verificarea const5 din examenul organoleptic gi din determinarea confinutului de apii cu refractometrul. Cristalizarea nu denatureazii calitatea mierii ci doar o schimbare a aspectului.5 r > e u i ' r*. 9 . Aroma mierii este determinatii de uleiurile eterice prezente in nectar.4%. se verificii toate ambalajele din lot. Cristalizarea mierii este o proprietate fireascii a ei. putiind avea loc atAt la mierea in faguri cat ~i la mierea extras:. In hncfie de temperaturii gi umiditatea mediului inconjuriitor. Ambalajele cu miere se marcheazii cu urmiitoarele menfiuni: denumirea unitiifii produc5toare sau a produciitorului individual. tara $i masa netto.MANUAL UL APZCULTORULUZ Verificarea calit5tii mierii se face pe loturi formate din miere de acela~i fel gi de aceeagi clasii de calitate. mm. Din substanp uscat5 a mierii 80% o formeazii zaharurile din care 70% il ocupii fructoza gi glucoza. de intensitatea culesului. dar nu din mai pufin de 5 ambalaje. fapt ce indicii faptul cii extracfia mierii poate fi inceput8. Proprietifile igienico-sanitare ale mierii de albine trebuie sii corespundii dispozifiilor sanitar-veterinare in vigoare. mierea poate sii piardi sau sii-gi ridice continutul in apii. de condifiile de mediu etc. Dac5 una din probe nu corespunde. Dintre proprietiifile fizice principale ale mierii.5 mm. in mod natural albinele incep ciipiicirea mierii atunci cBnd aceasta confine maximum 20% apii. verificarea const5 din examenul organoleptic.3% la 22. in condifiile Prii noastre procentul de apii variazii intre 13.wb 0.* T 5 213 .cu cristale fine sau past5 atunci ciind diametrul cr* eloh te . Dupii dimensiunile cristalelor se pot deosebi urmiitoarele moduri de cristalizare: . La mierea de calitate superioarii gi calitatea I.Confinutul in ap8 a1 mierii cregte de la ges spre munte. masa brutii. fiind determinat de umiditatea atmosfericii datoritii abundentei precipitafiilor. amintim continutul in ap5 vi viiscozitatea. zaharoza se admite in miere piing la 5% gi in mierea de man5 pBn5 la 10%. Conform prevederilor STAS-ului. temperautrii gi compozitia chimicii a acesteia.cu cristale mari. urmat de verificarea proprietiifilor fizice gi chimice.

untos fiind mult apreciat5 de consumatori. tratarea cu ultrasunete. Lichefierea mierii cristalizate se face in inc5peri cu aer cald sau in baie de ap5 cald5 fir5 a dep5qi temperatura de 45". de asemenea. in acest scop mierea este in prealabil lichefiata cu ajutorul c5ldurii spre a se distruge astfel levurile qi cristalele ce au inceput a se forma. S-a incercat qi hr5nirea albinelor in timpul culesului cu una din aceste substante in scopul intdrzierii cristaliziirii mierii. pentru preintimpinarea fenomenului de cristalizare. urmatii apoi de o racire brusc5 a acesteia qi conservarea ei la temperatura de 14. Mierea obtinut5 prin acest tratament are un aspect plilcut. c i t qi timpul de realizare. / .16°C. ( ~ mo constituie posibilitatea fermentirii mierii.rPdMParea mierii '-. In prezent. in practica curenti maiaua folosit5 pentru cristalizarea dirijati a mierii reprezint5 circa 10% din cantitatea total5 de miere ce urrneaz5 a fi supusi acestui tratament. Pentru prevenirea cristaliz5rii qi mentinerii mierii c5t mai mult timp 3 stare fluid5 sunt folosite o serie de procedee din care amintim: pasteurizarea. 5 L$5stmrea mierii trebuie s5 se !in5 seama de dou5 probleme importante. La aceasti operafiune concur5 ~i diversele sorturi de miere cu o cristalizare tardiva. Alti autori recomanda IncBlzirea mierii la temperatura de 45OC. diferite incerc5ri pentru a intirzia fenomenul de cristalizare. Aceasta se realizeaz5 prin ad5ugarea unei cantitali de miere cristalizata (maia) cu cristale foarte fine la volumul total de miere.MANUAL UL APICUL TORULUI Cristalizarea poate fi dirijat5. atdt in ceea ce priveqte dimensiunile cristalelor. trecut5 printr-un filtru-pres. ultrafiltrarea etc. iar ulterior masa de miere este ins5mdntat5 cu maia de miere. cu cristale foarte fine ~i r5cit5 apoi pentru a se realiza cristalizarea in acest mod a intregii qarje. Trebuie.3% acid izobutiric sau acid scorbic. mierea este inc5lziti la temperatura de 45°C timp de 5 minute. Deoarece cristalizarea la unele sorturi de miere ii d5 acesteia un aspect comercial neplgcut. mentionat c5 in timpul cristalizarii dirijate a mierii. In acest scop au fost folosite diferite procedee ca: unde ultrasonice (9 kilocicli pe secund5) timp de 15-20 de minute sau prin ad5ugarea de 0. in majoritatea fsrilor. care se e ~ a ~ orb%lem5 pt P * . Este necesar mentinerea acesteia la temperatura qi umiditatea optim5. au fost efectuate. pe ling5 ricirea acesteia. spre a indep5rta eventualele nuclee de cristalizare ~i apoi r5cirea brusc5 pin5 in jur de 15OC. se efectueazi qi o amestecare aproape continua a produsului respectiv in scopul obtinerii unor cristale c i t mai fine in intreaga cantitate de miere supus5 acestui tratament. in acest scop. in prezent este solicitat5 tot mai mult mierea supus5 unei cristalizari dirijate in sensul c9 mierea respectiv5 se prezinta sub form5 de past5 avind in continutul ei cristale foarte fine.

de asemenea. se formeazii unele reactii chimice yi implicit unele substante dguntitoare organismuluuui (hidroximetilfurfurolul) dupii a c2rei prezent2 se poate stabili modul de prelucrare yi conservare a lotului respectiv de miere. Levurile pot fi distruse prin inc2lzirea mierii timp de 7.Ch*n 215 7-. fermentarea nu are loc daca levurile din miere nu depayesc valoarea de 10001g. un timp cit mai indelungat. Atunci cind continutul de ap2 este piing la 19%. exist2 posibilitatea distrugerii lewrilor prin incalzirea yi riicirea brusca a mierii. importan@. iar a sorturilor de miere chihlimbarie deschis de aproape 3 mm in acelayi interval de timp. curate. se recornand5 ricirea acesteia la P C timp de 5 sZipt%mini. in acest mod se evitii cristalizarea un timp indelungat. iar atunci cdnd apa reprezints 20% este necesar ca levurile s5 nu dep5qeasc2 valoarea de llg. In caml unor temperaturi mai mari de 2 l°C. la o cincime a pierderii de enzime yi la o yesime a efectului de inchidere a culorii. Dup2 standard. cupru. Fermentarea mierii poate fi preintimpinatii cdnd temperatura de pastrare a acesteia este sub 11°C. dupii care se face o ricire bruscg. Gr5 alte mirosuri.5 minute la temperatura de 63"C. De asemenea. iar in 5 ore se produce o cantitate atdt de mare de HMF. dar in special la inciilzirea yi suprainc5lzirea acesteia. jum2tate din invertazii este distrus2 in 40 de minute ~i jum2tate din diastazii in 4. in caml in care confinutul de ap2 este de 18%. termenul de garantie pentru mierea de albkeroste de 12 luni yi decurge de la data ambal2rii produsului pentru valorific&&. ~ a l a i l i t a t e a produsului in conditii optime de conservare este nelimitatg. depozitarea mierii trebuie %cut2 in inciiperi uscate. Temperatura optima de p2strare este de 8-1 2°C fir2 a depii~i14°C yi o umiditate a aerului de circa 60%. dup2 care temperatura de piistrare poate fi miiritii pgnii la maximum 14°C. plumb sau aliaje ale acestora.MANUAL UL APICUL TORUL UI produce atunci cind aceasta are un continut de ap2 peste 17.5 ore. Pentru piistrarea mierii in stare lichid2. Temperatura de pastrare a mierii prezint2. in timpul pastrgrii mierii la temperatura obiynuitii a camerei. fermentarea nu are loc cind levurile nu dep2yesc 10/g.1% yi a 11-a problem2 este cristalizarea ei. Avindu-se in vedere cele de mai sus. incit mierea devine improprie consumului. Orice miere cu un continut de ap2 de peste 20% este in pericol de a ferments. sau intr-un minut la temperatura de 69"C. c . pq f &\n' $ . Sciderea temperaturii de pastrare la 5-9°C determinii reducerea la o treime a continutului de HMF. . o miere incolor2 se inchide la culoare intr-un ritm de 1 mm pe scara Pfund in patru luni. in cam1 cre~terii temperaturii spre exemplu la 7 l°C. Nu se admite depozitarea mierii in vase de zinc.

Ramele-secfiuni sunt confecfionate din lemn de tei gi au formi dreptunghiularii cu dimensiunile: 102 mm lungime. iar capetele sunt previizute cu tincuri pentru fixare.MANUAL UL A PICUL TORULUI Producerea mierii in faguri yi sectiuni Mierea in faguri qi secfiuni este un produs natural al albinelor. Datorit5 faptului cii secfiunile se apreciazii dupi culoarea mierii gi timpul cit mierea se menfine fluid&. Utilajele necesare pentru producerea mierii in sectiuni Stupii folosifi pentru obtinerea mierii in acest sortiment sunt de tip multietajat. Ciipiicirea umedii a mierii dB un aspect mai putin pliicut fagurilor gi secfiunilor qi le scade valoarea comercialii. Ramele . in faguri gi sectiuni se fine seama de modul in care albinele ciipiicesc mierea. 129 mm iniiltime. foarte mult apreciat de consumatori. dupii recoltare. La producerea mierii.18 foi de dimensiune standard la 1 kg) qi se confectioneazii din cearii de calitate superioarii. la acegtia putiind fi adaptate utilajele necesare producerii mierii in secfiuni. de asemenea. in cazul in care acesta este preggtit gi echipat cu cele necesare pentru aceasti productie. iar asamblarea se executi dupii 15-20 minute. pentru obtinerea acestui produs se foloseqte. in primul rind. pot fi folosite gi culesurile de la tei. Pe fafa interioarii a ramei-sectiuni sunt siipate trei qanpri transversale. In cazul in care sectiunile nu sunt piistrate in camere umede. familiile de albine care ciipiicesc uscat. Calitatea mierii din faguri qi sectiuni este superioarg. are culoare deschisii. 33 mm Iiitime qi 2. 216 . foarte la dimensiunea interioarii a rarnei-sectiuni ink-o pe lungimea cutiei. in cazul cii fagurii yi secfiunile sunt consumate imediat. pentru a fi incheiate se udii cu apii caldii. in perefii laterali.sectiuni neincheiate. greu gi are culoarea deschisii. alegiindu-se. * .. in acest scop. nu cristalizeazii gi piistreazii integral aroma fin5 qi gustul plicut al mierii. Fagurii artificiali pentru secfiuni sunt foarte subtiri (1 6. se piistreazii in camere previizute cu pardosealii de ciment care periodic se umezegte cu apii. Obtinerea mierii in sectiuni se poate realiza insi in orice sistem de stup.in conditiile din fara noastrii. culesul de la salcim.5 mm grosime. sunt previizute un curit subtire cu lami ondulatii (asemiiniitoare k. zmeurii gi zburiitoare de la care se obtine miere ce cristalizeazii.

in vederea fix5rii fagurilor in ramele-sectiuni se foloseqte o lam5 de aluminiu de dimensiunea interioar5 a sectiunii prev5zut5 cu un miner. Magazinele sunt prev5zute cu 7 griitare pentru a asigura creqterea uniform5 a celulelor fagurilor din ramele-secfiuni. 65 . Operafia de parafinare se execut5 cu ajutorul unei pensule dup5 ce secfiunile sunt introduse qi fixate in magazine. se introduc in magazine speciale ce se adapteazi la orice sistem de stup.Ramci in sectiune Fig. 66 . Cu scopul de a preveni deprecierea sectiunilor din cauza petelor de propolis acestea se parafineaz5. T5ierea fagurilor necesari pentru sectiuni se poate realiza qi cu un cufit obiqnuit dup5 un gablon de lemn. Fagurii pentru sectiuni se pistreaz5 in camere bine inc5lzite pentru ca s5 nu se sfirime la t5iere.MANUAL ULAPZCUL TORULUZ lamei de la cutitul de t5iat pAine) care este incadrat5 intr-o ram5 de fier5striiu. La tiierea fagurilor din cutia-calapod cufitul se manevreaz5 ca un fieriistriiu. Lama de aluminiu incglzit5 la flac5ra unei l5mpi de spirt topeqte ceara qi fixeazi fagurele de peretele interior a1 ramei-sectiuni. Fig.Corp cu rame . in acest scop se foloseqte parafina topit5 in baia marina care are temperatura de 98. pentru a fi cliidite de albine. Pentru fixarea fagurilor in secfiuni se foloseqte o scAndur5 pe care sunt fixate 12 blocuri de lemn (3 pe vertical5 qi 4 pe orizontali) avind dimensiunile interioare ale ramei-sectiuni.sectiuni Ramele-sectiuni previizute cu figuraqi. Blocurile de lemn se ung inainte de intrebuinpre cu un strat subfire de ulei de parafin5 sau cu vaselin5 pentru ca fagurii s5 nu se lipeasc5 de ele.100°C. .

MANUAL UL APICULTORULUI fngrijirea familiilor de albine pentru producerea mierii in faguri sectiuni ji Familiile de albine ce se folosesc pentru producerea mierii in faguri ~i secfiuni trebuie sB fie foarte puternice. sc introduce 1111I'. Familiile slabe nu se folosesc pentru productie ci sunt dirijate in vederea intiririi familiilor producitoare de miere in faguri qi sectiuni.camagazinelor cu faguri sail sectiuni sc execut. rcstlll spatiului din stup so ocupi ~ L matcrialc izolatoare iar I pcntru a hr!a in accst lkl. crceaz8 in familii conditii favorabile pcntru manifestarea intensi a instinctului de roire a albinelor.Igi~rc o scctiune cu fagurele clidit. Albinele din corpurile care au fost ridicate se scuturi in fata urdini~uluifarniliei reduse la un singur corp.? Ii~crcze ~nagazinulcu faguri sail sectiuni. La 4 zile dupi ce familiile au ramas orfane se executi re qi botcile existente se distrug in totalitate. Aye/. cantitatea ~ n i c i pi~ictdin cuib ~i reducerea acestora la un singur corp. Pentru atragerca albinclor dc a cl8di cit mai repcde fagurii sau sectiunile. se pastreazii drept cuib corpul doi.?. Dupi alte 3-4 zile matcile se scot din familii sau se omoari. sail in mijlocul magazinului. pi~ietul~i rezervele de hrana. Fagurii cu puiet ~i miere ce prisosesc se folosesc pentru intirirea familiilor mai slabe din stupin.? cu atcntic dcoscbitii 11rm2rindu-scca filgurii s i 1111sc desprindi din raniclc-scctii~ni. In acest scop la 3-4 zi le dupi aplicarea magazinelor se executa un control aminuntit al fiecarei familii de albine ~i se distrug toate botcile. in acest scop in toot cursul sezonului se urmireqte cre~terea continua a puterii familiilor de albine in aqa fel ca la inceperea culesului acestea s i ajungi la maximum de dezvoltare. Dupi inlocuirea mitcilor se iau mgsuri pentru 218 . albinclc s. De obicei. nand orfane. iar operatia de distrugere a botcilor se repeti. In cazill in care la ob!incrca accstl~i produs sc foloscsc altc sisteme dc stupi. familiile producitoare de miere in faguri ~i sectiuni se reduc.? a t'ami l iilor folositc pentru productie. Dupa alte 4 zile se de distrugere a botcilor qi in familie se introduce o botc5 cipiiciti &niirkirnperecheatg. pregititi din \/reme in aces1 scop. in Putcrca dcoscbit. In vederea prevcnirii roitului se recomand8 folosirea unor misuri speciale. cu scopul de a produce o aglomerare puternici de albine in familii in momentul in care se a ~ e a z magazinul cu sec{iuni sau ramele i cu faguri pentru producerea de miere in faguri. in care rimine matca familiei. la un singur corp.l~. lipsa spatiului dc pcntru ouat. sc aplic8 acelea~i proccdcc dc prcgiitirc a familiilo~ pcntru produc[ic strin~torindusc cuibul la 7-8 fr~guri. La inceperea culesului.

in coloane de c i t e 10-15 buc8fi. Dup2 ce sectiunile din primul magazin sunt pe jum2tate cl2dite se a ~ e a z 2 deasupra acestuia.MANUAL UL APICULTORUL UI imbungt2tirea regimului termic din interiorul stupului prin mgrirea urdini~ului~i umbrirea stupilor. 219 r . in cam1 in care sectiunile se piistreazii in depozit un timp mai indelungat. t Dupi recoltarea magazinelor cu scctiuni ~i a fagurilor. Dupg aceast2 operafie. Magazinele astfel stivuite se afumi imediat cu bioxid de sulf pentru a preveni atacurile de g2selnifi. acestia se transport2 i la depozitul de miere ~i se a ~ e a z unul dcasupra celuilalt. Aceasti operatie se repet5 la fiecare 5-6 zile p h i cind secfiunile sau fagurii cu miere sunt ambalati in vederea expedierii. in vederea recolt2rii magazinele se afumii. al doilea magazin. Sectiunile care nu au fost umplute cu miere sc colectcazi intr-un singur deasupra unei familii puternice pentru a le finisa intr-un magazin care se a~cazii timp cit rnai scurt. in cazul culesurilor abundente. se iau mgsuri pentru p2strarea unei temperaturi de 2 1-32°C care asigur2 mentinerea mierii din secfiuni in stare fluid& La ambalarea sectiunilor ~i a fagurilor cu miere se urm2re~te manipularea acestora cu mult5 atentie ~i in perfecte condifii de igieni pentru a nu degrada cu nimic acest produs. A~ezarea primului magazin cu secfiuni sau a fagurilor se face dup2 inceperea culesului. - . Pe rn5surS ce primul magazin cu secfiuni este umplut cu miere se ridicg de pe cuibul familiei ~i se a ~ e a z g deasupra celui de-a1 doilea magazin in care albinele au inceput construirea fagurilor. Ambalarea secfiunilor cu miere se face fie in cutiute transparent. se poate aveza ~i a1 treilea magazin cu secfiuni deasupra primelor doug. atunci cind sectiunile din primul magazin sunt aproape pline. prevSzut5 cu un izgonitor de albine $i se a ~ t e a p t ie~irea in lipsa podi~orului previzut cu izgonitor. magazinele cu secfiuni se a ~ e a z 2 i albinelor. iar cele din a1 doilea sunt umplute cu miere mai mult de jumgtate. executate pe dimensiunile secfiunii sau in pungi fie din folie de material plastic transparent. Conservarea mierii in faguri $isectiuni Piistrarea fagurilor cu miere in scctiuni sc face cu atcntie deosebiti deoarece este ~ t i u c2 fagurii $i secfiunile deteriorate n u mai pot fi reparate. unei scinduri. albinele pot fi indcpiirtate dc pe sectiuni cu ajutorul unei perii fine. Magazinele se recolteaz2 pe miisuri ce secfiunile sunt umplute cu miere. ferind secfiunile de funinginea care le-ar putea deprecia ~i apoi se scutur2 puternic in fafa urdini~uluifamiliei din care deasupra au fost scoase.

indu-sein corpuri goale dc stup milltieta-jat sail ill s i s ~ e ~dc~stup lillosit 1. se pot valorifica fie ca atare. Pe misilra uniplcsii 1-i~gurilos cripficirii accstora. c i in afara secfiunilordreptunghiulare. Menfionim. care se pot ambala. fie in cutiufe din material plastic transparent fie in pungi din celofan sau folie transparent5 din material plastic. de asemenea. . eeruri ce poarti d&r&% cear3 de Ghedda.. in afar5 de medicina populari. Ceara este un produs secretat de glandele cerifere ale albinelor ~i serveyte acestontcadnaterie prima la construirea fagurilor.) ~i nu ceara produsi de alte s p e i i dt5 bine (Apis dorsata F. i n aceste conditii se obfin totodata $i faguri mai g r o ~ icare con!in o cantitate mai mare de miere. care folosca ccara in diferite leacuri ~i refete. ac. sunt atractive dar din punct de vedere al producitorului apicol. gi Apis cerana).MANUALUL APICULTORULUI Valorificarea ~i ambalarea in acest scop a ramelor cu miere in faguri.. spre a impiedica niatca de a urca in lnagazin sau prin depirtarea ramelor de magazin. de asemenea. in ceea ce prive~te mierea in faguri.a~c/. se recolteazi ~i se gi valorific3 intocmai ca gi ~iiicrcai n scc!iu~li. in mod diferit. Apis florea F. n ~l Alaturi de niicre. fiind utilizate totodata in numeroase creme cosmetice ~i eliioliente. datorits formatului circular. acest produs a mai fost intrebuinfat la confectionarea tablitelor cerate pe care se scria. pentru producerea acesteia se folosesc magazine de stup vertical sau liiultietajat desp51:ite de restul stupului prin grafie despiqitoare. Ceara a fost folositi ~i ca ~nijloc iluminat casnic.CobanaW. ccara cic albinc a tiw cunoscutfi $i folosit3 de c5tre om din cele mai veclii tirnpuri in spccial pe11lri1 p~..-. datoriti formatului.e~ararca Icaci~ri. de creme ~i iluminat.) rcali7. astfel inciit albinele s i inallc perefii celulelor impiediciind astfel lnatca s i depun5 ou3 in a c e ~ t i faguri. precum ~i la fabricarea de figurinelor magice.. acestea necesiti unele misuri suplimentare in ceea ce prive~te fixarea lor in rame. in Grecia antici atiit micrca cit ~i ccara dc albine erau folosite ca remedii pentru tratarea contuziilor ~i pliigilor care supurcazi. ambalate in celofan sau folie din material plastic transparent sau decupate din ram2 ~i porfionate in bucifi de 50-60 g p h i la 112 kg. iar dupi aparifia cre~tinismuluila producerea luminirilor. in practica apicoli se mai folose~te un alt tip de secfiuni (circulare) ce poarti denumirea ~i de sectiuni tip . % 220 ..Din punct de vedere comercial acest tip de secriuni. Prin ceari de albine se intelege ceara'p u s u e albina meliferi (Apis mellifera L. neocupsnd in intregime. spafiul din interiorul ramelor respective.1rea accstci productii.

folosind reziduurile de faguri rezultati de la extractiile anterioare ~i se folose~te numai in scopuri industriale. Pe stau inghesuite unele in altele. Inveliqul ciorchinelui este format din 2-3 straturi de albine strinse intre ele. Ceara industrial5 se extrage la cald cu ajutorul unor solvcnti (benzina. Solzi~orii corespund cu forma ~i msrimea oglinzilor pe care s-au format. Fagurii artificiali sunt construiti.000-20. de obicei. in cazul cladirii fagurilor artificiali. fiind situate pe ultimele patru inele abdominale (sternite) ale albinei lucr5toare. cind cl5desc fagurii intr-un stup sistematic cu rame goale. pentru a p5stra o temperatur5 uniform5 de 33-34OC. in5ltime ce va fi continuat2 cu ceara produs5 de albinele tinere produc5toare de cear5. Albinele. simultan pe ambele p5qi. Pentru int5rirea solzi~orilor secretia glandelor mandibulare. in procesul complex de folosesc qi secretiile glandelor labiale. stau in formatii de perdele conice cu baza in sus. in ceea ce prive~te 221 T F . Activitatea celulelor secretoare de ceari incepe la vhrsta de 3 zile. topitorului de cear5 cu abur sau prin presare la cald. Organele specializate ale albinei pentru secretia cerii poart5 denumirea de glande cerifere. Circulatia albinelor in ciorchine se face printr-o deschidere de aflat5 in partea inferioari a acestuia. situate pe partea ventral5. avind o form5 ovals. ele fiind cele 3-4 perdele cu ochiuri largi albinele 1111 inconjurate de un inveli~format din corpul majoritafii albinelor avezate ca intrun ciorchine. str5lucitoare. sulfur5 de carbon. necesar5 elaborarii solzi~orilor cear5.000 celule secretorii. fiecare alc3tuit5 din 10. iniltimea maxim5 a glandelor cerifere (circa 50-60 microni) este constatat3 la albinele in virstii de 16-18 zile. benzen). cind albinele particip5 la c5p3cirea celulelor ~i se intensific5 in ziua a 7-a cind albinele trec la cl3direa fagurilor.MANUALUL APICULTORULUI In functie de materia prim5 ~i de tehnologia extragerii. sub oglinzile cerifere. apoi aceste glande scad p8n3 la 3 microni o data LV trecerea albinelor la activitatea de culeg5toare. Aceastg form3 este concoidal3 (asem5natoare scoicii). cervicale qi lor in special lipaze qi proteaze. Odata ceara devenita maleabil5 albinele incep modelarea fundului celulelor. ceara de albine se poate clasifica in cear5 de stupin5 ~i cear5 industrial& extras5 prin solventi. sunt netede. Solzi~orii cear5 de la ieqirea din oglinzi sunt fragili qi transportafi ca n i ~ t e pl5cute de mica. iar surplusul de cear5 este folosit la in3ltarea perefilor pin5 la 3-6 mm. Ceara de stupin2 este ceara extras5 din faguri cu ajutorul cerificatorului solar. se prind de picioare yi formeaz3 lantul albinelor sub spetezele goale a unui numar de 3-4 rame ce au fost luate in lucru. Pe fiecare sternit se afl5 cite dou5 formafiuni glandulare. albinele se a~eaz5 foaia de fagure pe spre a-l inc5lzi la peste 30°C astfel incit ceara s5 devin5 maleabila.

umiditate qi impurit9ti minerale 71 1 0.5 de catre albina. Compozitia chimica a cerii estc complexi. greutatea unui solziqor fiind de 0.materii colorante (1 -3 ditrixiflavone) .5 mrii.12. iar intre peretii mediani a doi faguri vecini este de 37-37. iar distanta intl-c faguri de 12. 0 celuli de albina lucritoare are un diametru de 5.43 g miere sau 0. conipozitia chimica a cerii (in procente) este urmitoal-ca: .250. in contact cu ce permite ie~irea aerul.000-4.14.08 mm.12 mm subtiindu-se catre bazi unde misoari 0. Peretii celulei ail grosimea de 0.MANUAL UL APICUL TORUL UI de catre albine ea se efectueaza astfel: albinele desprind cu ajutorul picioru~elm solziqorii de cearii.esteri ai colesterolului . diesteri qi triesteri .000.40-0. fiind forrnati in linii gcneralc din diver-sc tipuri de alcooli. fapt acesteia spre exterior prin porii oglinzilor ceriferc.5 mm.8 mg. putBnd astfel sii fie friimdntat ~i modelat dupa dorint. cenuqiu-vermi. ceara se solidifica pe oglinzile cerifere formdnd solziqorii de ceari pentru a caror intarire albina foloseqte secretii glandulare. hidroxiesteri.250. intsrindu-se. portocaliu.25 13.monoesteri ai acizilor cerici. de vdrsta fagurilor. In acela~i timp solzi~orul ceara aluneci in de deschizgtura articulatiei (pens5) fiind presat qi preluat de picioru~ele anterioare $i predat de catre acestea mandibulelor. diferite nuante de galben. esteri ~i hidrocarburi. Pentru secretia unui kg de ceari sunt necesari 1. ceara de albine este IichidB avind un punct de topire de 33-36"C.O 10.5 1-2 Ceara de albine prezinta o intreaga gam2 de culori.3 0. Schcmatic. precum qi de modul 4 - 222 . de la alb pdn8 la brun.5.6 1-1. Solzi~orul primi acum adaosul secretiilor va mandibulare cit .3-5.5 mm ~i adincimea de 10. Apoi ridica picioru~ul printr-o miqcare brusca de pe solziqor ~i in acela~i timp il preseazi cu tarsul pe sternit pentru a nu c8dea. galben-inchis fiind in functie de flora.latone .hidrocarburi .!jorulde ceari ~i il elibereazii prin miqcarea de jos in sus a picioruqului. in acest scop. in momentul secretiei de catre celulele glandulare.alcooli liberi .acizi cerici liberi .000 solzi~ori.5.13. Din nou miqc8 piciorul in jos susfindnd de data aceasta solziqorul de cear5 cu perii tibiali.19 g polen. albinele inteapa cu perii tibiali solzi. Grosimea fagurilor cu celule de albin5 lucritoare este de circa 25 mm.12 mm qi poate cuprinde 0.!ji a altor glande.

aceton2 qi uleiuri eterice. eter. benzin8.calitatea I.reziduurile de cear2 obfinute dup5 topire qi presare prin prelucrarea materiei prime la cald.6 la ceara obfinut2 prin presare la cald ~i de 1 la cea extras5 chimic prin solventare. solubili la cald in alcool. Extragerea cerii poate avea loc prin metode fizice sau chimice sau prin combinarea acestora. sulfur2 de carbon. materia prim2 trebuie sortati pe trei calit2fi dupi culoare. .calitatea a 111-a. din buc5ti de fagure din rama claditoare. tetraclorur2 de carbon. prin metoda pres2rii sau a strecurgrii. presarea. de 3.cali tate superioar2. PPF Metodele folosite in mod curent pentru extractia cerii9 oPclasifica in metode ce folosesc: numai c2ldura. foqa centrifug5. ceara de albine se preia pe patru clase de calitate: . In cadrul terminologiei de ceari brut2 sunt cuprinse urm2toarele: . . . cildur2 ~i . ceara provenit2 din faguri vechi neutilizabili. inainte dc topire.reziduurile de ceari ce se obtin prin prelucrarea materiei prime in stupin2 cu cerificatorul solar. din cur2fitura de cear2 sau c2p2celele de cear2 provenite de la extractia mierii.ceara ce se stringe in cursul sezonului de pe perefii stupului qi spctezele ramelor. Standardul se refer2 la ceara de albine natural2 (de stupin2) obfinut5 prin diferite procedee din faguri sau din reziduuri de faguri. .306011993. solvenfi ch& & e n t A ~ in PF n % 223 . Ceara natural5 de albine este insolubil5 in ap2 sau alcool rece.MANUAL UL A PICUL TORULUI I I I Condifiile tehnice de calitate la preluarea cerii de albine de la produciitori sunt reglementate prin STAS nr. )1 I I 1 I Condifiile tehnice de calitate pe care trebuie s2 le intruneasci ceara de albine sunt redate in schema de mai jos. Dup2 proprietitile organoleptice. . c2ldura qi presarea. . Coeficientul de duritate al cerii scade fiind in raport cu calitatea qi puritatea acesteia. pe 18ngii ap&. apa qi c2ldura. Astfel.calitatea a 11-a. coeficientul de duritate la temperatura de 20°C este de 8-13 la ceara obtinut2 din faguri la cerificatorul solar.

a 11-a lips5 0.2 19). mgKOH/g Indice de esteri.OO 1 3.956-0.50 .4430.OO 70.50-4.OO-20.4571 17. % maximum Indice de raport Indice Buchner. acestea sunt redate mai jos.OO 84. n'OD Indice de aciditate.964 62-65 29-48 1.OO 1 3.OO-78.50-4.40 87. mgKOH/g Indice de saponificare. mg KOHIg Calitatea: superioari a 111-a aI-a.OO-83.OO.102.4430.OO-94.1.4490 17.930-0. Proprietitile fizice yi chimice ale cerii de albine Specificare Corpuri str5ine ~i adaosuri provenite din falsific5ri Denistate relativ5 la 20°C Punct de topire (prin alunecare) 0°C Indice de duritate.lO lips5 0.50-2 1.OO 68.MANUALUL APICUL TORULUI tabelul de la pag.50-4. in ceea ce prive~te proprietafile fizico-chimice ale cerii. grade Indice de refracfie.1.40 2.970 64-66 25-30 1. mg KOH/g Materii volatile la 105OC.

fir5 miros strain fr5mintat5 intre degete devine plastic5. presat5 in foi subtiri este omogen5. cu asDect amorf F s s b 2 i .brun sau cenugiu . uniform5 in toat5 masa I cear5 de la topirea capacelor rezultate la extraclia mierii din faguri in care s-a crescut puiet. se preseaz5 greu in foi subtiri. se lipeste ugot de cufit gi nu se lipegte de dinti. galben . transparent5 fsau aspect ugor amorf. in form5 de fir se rupe scurt. putin lipicioasg. far5 luciu pronunpt. se lipegte putin de cufit 2 gi de dinti.inchis.deschis cu nuant5 gglbuie. galben rogietice pln5 la brun . nu las5 urme de @sime. "cresc5turi" de cear5 gi faguri noi galbuie pdn5 la galben5. uniform5 in toat5 masa Calitatea: a 11-a a 111-a faguri vechi gi reziduuri de faguri prin din reziduuri prin presare la cald sau din reziduuri de faguri prin presare la cald folosirea de solventi organici i Culoare galben . mai la brun . 0 se trage greu in fir care se rupe scurt. nu las5 urme de grrisime pe ~&gete. in .inchis. fir5 luciu L 2 fi5mdntat5 intre degete devine C b plastic5 cu aspect amorf putin k lipicioas5.Conditii tehnice de calitate ale cerii de albine / Specificare Provenien@ superioarg cear5 de la topirea capacelor rezultate la extractia mierii din faguri in care nu s-a crescut puiet gi din faguri rezultati din rame cl5ditoare alb5. in s p W r a uniform5 deschis5 in mijlocului blocului cel pufin jum5tatea supenoar5 a blocului se admite o culoare mai inchis5 gi neuniform5 caracteristic procesului de obtinere I Miros aproape far5 gust caracteristic. ugor amofa.portocaliu cu reflexe rogietice pin5 sp5rtur5 culoare neuniform5.inchis.

inchis Greutatea unei portiuni de fagure cu latura de 100x100 mm. Pentru a evita retinerea cerii in c8m5quielile din interiorul celulelor fagurii vechi trebuie inmuiafi cu 2-3 zile inainte de topire in ap5 dedurizat5.8 26. care contine mai mult de 100 mg echivalent oxid de calciu la litru. Proprietilfile fizice qi chimice se verific5 la toate calupurile qi placile care prezint5 semne de falsificare sau de degradare. o mare importan@ qtiut fiind ci3 in raport de culoarea acestora este ~i cantitatea de ceari obtinut5. Ceara extras5 (indiferent de procedeu) se solidific5 sub form5 de calupuri sau pl5ci.5 70. extractia materiei prime pe calitAii. in special atunci cind extractia se face cu ajutorul cerificatorului solar. metoda de extractie folosit5. calitatea apei qi a vaselor folosite. polen. Greutatea fagurilor yi continutul de cearg in raport cu greutatea lor i Culoarea fagurilor Alb5 Galben5 Brun .deschis Brun . . Indicele de duritate ~i indicele Buchner se determini3 in caz de litigiu.O 36.2 '-. modul qi durata topirii. excremente. coloranti organici qi alte impuritafi care degradeaz5 calitatea cerii extrase. la receptie se verific5 bucat5 cu bucatih ce prive~te provenien9 qi propriet5tile organoleptice qi se incadreazi in clasele de calitate prevazute in STAS.O Continutul de cearA g 100. este inapt5 la extractia qi purificarea cerii intrucit produce emulsionarea parfial5 a acesteia.8 32. g 8. Calupurile sau pl5cile de cear5.MANUAL UL APICUL TORUL UI Cantitatea qi calitatea cerii obfinut5 intr-o stupin5 depinde de mai mu$i factori qi anume: sortarea. spi3larea qi inmuierea corespunzi3toare a fagurilor inainte de extractie. precum qi conditionarea ulterioar5 a cerii extrase.4 9. Marunfirea qi sp5larea fagurilor in mai multe ape are o deosebiti importan@.O 22. de asemenea. deoarece apa dur5.O 87. contribuind la dizolvarea resturilor de miere.6 12. Sortarea fagurilor reformati dup5 culoare are.

. in mod practic ceara. a hrgnitoarelor. r5cirea gi solidificarea lent5 urmatg de curafirea blocurilor de cear5 de impurit5file stratificate pe partea inferioar5 a blocului. sau presa de ceara care realizeaz5 extractia cu ajutorul cgldurii. sZ fie sortat gi pastrat separat. ci se recornand5 in acest scop topitorul de cear5 cu abur.1 MANUAL UL APICULTORULUI I I I Calupurile sau plgcile de cear5 se prezintg la preluare marcate cu denumirea sau initialele produc5torului. Pentru obfinerea unei ceri diferentiate calitativ se recornand5 sortarea fagurilor inainte de extragerea cerii..striingerea c5pGcelelor de cear5 rezultate de la desc5p5cirea fagurilor in vederea extracfiei mierii. confin cu atlit mai mult5 cear5 pur5 cu ciit sunt mai noi (albi). Pentru m5rirea capacititii ~i randamentului de extracfie in stupinele mari. Pe m5sur5 ce fagurii participa la cregterea unui num5r mai mare de generalii de puiet. previne degenerarea albinelor gi igienizarea acestuia. Ceara din fagurii mai vechi. a diafragmelor gi a podigoarelor in cursul tuturor lucr5rilor care impun interventii in familia de albine. \ . . Dupg extracfie se trece la o alti faz5 de lucru care const2 in curifirea cerii de diferitele corpuri str5ine prin limpezirea acesteia. la greutatea lor se adaugg gi greutatea c5m5guielilor (invelitorile nimfelor). sau in unit5tile specializate se folosesc prese hidraulice. in acest fel cantitatea de cear5 scade pe unitatea de m5sur5.strhgerea resturilor de cear5 de pe fundul stupilor cu ocazia curafirii fundurilor.reformarea anual5 a 30-50% din fagurii de cuib. Obtinerea unor productii sporite de ceari Pentru realizarea unor producfii sporite de cearg vor fi luate urm5toarele masuri: . perefilor stupilor. De aceea fagurii inchigi la culoare nu vor fi topiti prin acest procedeu. in acelagi tin$ inn@. Trebuimlnrtin vedere vechimea fagurilor finiind seama c5 din fagurii rnai noi cantitategde argQbfinuti la extracfie este mai mare gi de calitate mai bung.cur5tirea ramelor. Se va avea in vedere ca propolisul. Aga cum am menfionat mai inainte fagurii din care se extrage.*f+ . precum gi din reziduurile ramase de la cerificatorul solar se extrage prin presare la cald. '$. dar pentru acest lucru se preteaz5 numai fagurii de calitatea I. . rezultat din aceste operatiuni de rgzuire. Cu ajutorul topitorului solar. . a cuibului . apei gi presgrii. Operafiunea const5 in topirea repetat5 a cerii cu ap5 dedurizati. se obfine cear5 de foarte bun5 calitate.

Polenul Staminele florilor care formeazii androceul au ca functie principali producerea qi riispandirea polenului. se va practica miirirea distantelbr dintre rame astfel ca. a ciiror culoare. mirime ~i format diferii de la o floare la alta. Polenul este colectat de albinele culegiitoare de la plantele polenifere sau nectaropolenifere $i depozitat de citre acestea in celulele fagurilor din stup constituind piistura. albinele scuturii $i culeg pe sbrnine acoperindu-~iintreg corpul cu griunciori de polen.utilizarea ramelor cliiditoare la toti stupii ~i in toate perioadele din curd sezonului activ in care albinele secret.MANUALUL APZCULTORULUZ .ceara provenit5 din fagurii reformati. Atingerea cit de u~oarii staminelor de catre a insecte provoaci o riisucire sau o inclinare a filamentelor staminelor ~i respectiv o golire paqiali a polenului din antere. . La culesul de polen participi intreg corpul albinei ~i anume: peri~orii de abdomen. iar vasele utilizate vor fi din materiale inoxidabile sau emailate.dupi extractie. sii se obfini cu ocazia desciipiicirii mierii. iar mitcile sii nu depuni ouii.intensificarea folosirii familiilor de albine la cliidirea fagurilor artificial. prin prelungirea celulelor cliidite de albine. piesele bucale ~i cele trei perechi de membre. . care reprezintii hrana proteicii necesarii hriinirii familiei de albine ~i a puietului. rosiituri.extractia cerii in stupine se executii cu ajutorul topitorului solar pentru cipiicele. fiind totodati caracteristic pentru fiecare specie floral2 in parte.- 22s . ceari. o cantitate sporitii de cearii.in magazine sau corpuri de striinsurii. . iar in perierea polenului de pe periqori cu ajutorul pieptenilor . cresciituri. . ceara rezultat5 se mentine in stare lichidii o perioadi cit mai indelungatii (48-72 de ore). precum $i din fagurii in care nu s-a crescut puiet (faguri albi). ceara provenit5 din riizuiri. Polenul floral este format din griiunciorii de polen. de culoare inchisii. se extrage prin topire in apii fiartii ~i presare cu presa de cearii din dotarea stupinei. atiit pentru valorificarea potentialului natural a1 albinelor de producere a cerii clt ~i pentru disponibilizarea unui numir cit mai mare de faguri pentru reformare. protejand vasul respectiv cu materiale termoizolante pentru limpezirea cerii ~i separarea impuritiitilor aflate in suspensie. La extracfia cerii prin acest procedeu se va face in prealabil inmuierea fagurilor folosind api provenitii din ploi ~i topirea ziipezii (apii dedurizati). Procesul douii etape ~i anume: in prima etapii. i . .

fosfolipidele intrunesc in polen valori apreciabile.19. in general se consider5 cii o albin2 culegiitoare de polen recolteazii.000 albine (1 kg albine) este necesar 1 . Dupii proprieatile organoleptice ~i fizico-chimice polenul se imparte in dou2 calitiiti: polen recoltat de albine . in ceea ce privegte glucidele. s-a identificat o cantitate de 20-40% zaharuri datoritii prezentei mierii gi a nectarului. izoleucina. linoleic.22%.40%. tirosina gi valina. niche1 Polenul contine totodatii cantitiiti insemnate de vitambe. trebuie retinut faptul cii pentru cregterea unei singure larve este nevoie de circa 100. sunt reprezentate in polen prin prezenp acidului leuric. dithgrupa . respectiv pentru cregterea a 10. de asemenea. acid aspartic. fi vitaminelor hidrosolubile c8t gi din grupa celor liposolubilei -> \ I f't> 229 r* rC . precum gi a cantiafilor mai mici de zaharuri nereduciitoare. Printre substantele lipoide din polen au mai fost evidenfiate lecitina.145 mg polen. metionina. oleic. zinc.polifit gi polen recoltat de albine superior .at. in timpul formiirii inc5rciiturilor.000 zboruri. histidina. in medie.15%. fosfor. cenugii (reziduuri) 1-7%. de asemenea. in polenul recoltat de albine.1 3 kg polen. circa 15 mg polen in ambele cogulete. hidroxiprolina. Pentru a putea evalua cantitatea de polen necesarii dezvoltiirii unei familii de albine pe timp de un an. Pe l8ngii aceste douii categorii mari de zaharuri in polen au fost evidentiate pentaze ca riboza gi dezoxiriboza. astfel inciit pentru a transporta in stup 1 kg polen.monofit. acid gentamic. clor. alanina. cupru. Sunt. Compozitia biochimiciiapolenului diferiide laofloare laalta. serina. amidon gi alte glucide 0.*. rezult8nd cii pentru o familie de albine de putere mijlocie consumul anual de polen se ridic2 la aproximativ 25-30 kg. lizina treonina triptofanul. albina trebuie sii efectueze circa 67. leucina. iarprincipalele grupe de compugi au concentrafii ce variazii astfel: ap5 3.MANUALUL APICULTORULUI tarsieni gi formarea inciirciiturilor (ghemotoacelor) de polen. palmitic ~i miristic. sulf. izolecitina gi fosfoinozitolul. o serie de substante minerale (macroelemente) ca: potasiu. sodiu. iar dintre lipidele complexe. gentamina. prolina. regurgitatii qi apoi transmis gi fixat cu ajutorul celor trei perechi de picioare in coguletele de polen aflate in scobitura tarsului piciorugelor posterioare. Lipidele ce contin in structura lor acizi gragi. Polenul conline un numar de 21 aminoacizi liberi dintre care amintim: asparagina. Polenul confine. polenul este umectat de albine cu saliva gi nectar (miere). magneziu gA+rerecum gi urmiitoarele microelemente ca: iod. aminoacizi liberi lo%. proteine 7-35%. zaharuri 19-40%. calciu. prezenti in polen fitosterolii. Constituientii de baz5 ai proteinelor sunt aminoacizii. arginina. mangan. extracte eterate (lipide) 0. cistina. acid aminobutiric. la fiecare zbor.

70 1.Lizina Metio.MANUAL UL APICUI.70 5. atiit pentru tratarea unor maladii specifice. gama-carotenul ~i delta-carotenul. riboflavina.Leu.34 2. recoltat de albine. acidul nicotinic.28 1.20 0. tocoferol. potrivit excesului de umiditate la calitatea respectivi pin2 la 8%.66 0. este fo in alimentafia umana ca medicament natural.81 0.17 0.85 1.Tripto.OO 1.20 0. Datoritg calitifii sale deosebite polenul.69 1.228).05 4. in funcfie de uiniditatea din atmosfera in motnentul recolttirii.93 1. acid pantotenic.67 0.45 0. acid folic. Sunt prezente ~i provitaminele din grupa carotenoizilor ca alfa-carotenul.TORULUI Vitaminele prezente in polen sunt: tiamina. retinol ~i complexul vitaminic B.39 0.41 4. dar cu sctiderea corespunziltoare a calitafii. Continutul in aminoacizi a polenului comparativ cu unele produse animale Atninoacizi Izoleu. Se admite polen cu umiditate maxima de 14%. Comparativ cu unele alimente de baz8. acid ascorbic. durata de uscare fiind in functie de modul de uscare ~i umiditatea initial2 a polenului (6-24 de ore).63 2. beta-carotenul.Fenilalanina cin5 cin5 nin5 0. .90 1.80 1.Valina nina fan 0. Pentru ca polenul sa poata fi pastrat trebuie uscat dup5 recoltare la o temperaturii care s5 nu dep5~eascti 45OC. polenul este mult mai bogat in aminoacizi.34 0. Polenul proaspat recoltat confine piin5 la 20% ap8.80 3.91 0. piridoxina.42 0.90 Felul alimentului Came de vita OuB Briinzi Polen floral diferite specii Treo.38 0. in comparafie cu carnea de bovine.70 .93 0.74 2.50 6.30 5. outile ~i brinza. ciit ~i pentru producerea unei game variate de preparate apiterapice (propriet5ti prezentate in tabelul de la pag.

maximum Proteine total.chimice ale polenului Specificare Polen recoltat de albine superior comun Aspect Culoare Consistenla granulelor Miros Gust Puritate Urniditate. . picioru~e 8% 10% 20% 20% Sii nu contin5 substante toxice Pe ambalajele de transport se aplicii etichete cu urmiitoarele mentiuni: . trebuie sii corespundii conditiilor previizute in Caietul de sarcini al Asociatiei Cresciitorilor de Albine. Variazii dupii specia floral5 din care provine Dur5. . .O .O mm mm in amestec cu granule sparte sau pulbere de polen in propoqie de maximum 5%. colectoare ce sunt de mai multe tipuri: colectoare de urdiniq. . tara-netto.4.cantitatea brutii.semniitura apicultorului sau a delegatului unit5tii furnizoare ~i semniitura delegatului ce a efectuat recepfia provizorie.4. minimum Toxicitate Granule intregi. greu friabilii Specific floral Caracteristic Fir5 impuritili Se admit impurit5ti provenite din fragmente de albine: aripioare. Obtinerea polenului Granulele de polen transportate de ciitre albine pot fi colectate de apicultor cu ajutorul colectoarelor de polen.numele qi adresa produciitorului.denumirea produsului.25 . colectoare pentru fundul stupului qi colectoare de podiqor.O m5rimea 1.data recoltiirii. de Grabule intregi de 0. . Polenul recoltat de albine. la preluare.MANUALUL APICUL TORULUI Proprietiitile organoleptice qi fizico .

Indiferent de sistemul folosit. in timpul culesurilor mari de nectar se inliiturii placa activ5. cu Imediat dupii recoltare. polenul se va rnenfi&. periodic afinate ~i va fi ferit de actiunea d@ eeloy solare. e. Operatiunea se face seara dupi incetarea zborului ~iplaca poate r5mine in pozitia de lucru pe toati durata recoltirii polenului. fundul stupului sau la partea superioarii a stupului sub pe podi~or. dup5 care se pun in functiune prin montarea pl5cilor active. in y . pin5 la valorificare.MANUAL UL A PICUL TORULUZ Fig. polenul trebuie supus procesului de uscare prin utilizarea cddurii naturale sau cu ajutorul unor instalatii speciale din dotarea stupinei (usciitorul de polen).Colector de polen de urdini~ Colectoarele de polen se aplic5. permipnd in felul acesta ca familiile de albine sii-~i poat5 asigura necesarul de polen pentnr hranii qi pentru rezervele de iernare. polenul se cerne ~i se piistreaz5. Pentru recoltarea polenului se folosesc diferite tipuri de colectoare ce pot fi amplasate la urdini~. in timpul procesului de uscare. 67 . pe o perioad5 limitat5. pentru a nu stingheri zborul albinelor culegiitoare. in general. Colectoarele se lasii 2-4 zile pentru obi~nuireaalbinelor. temperatura de uscare nu trebljwdepii~easc5 +40-+45"C. Recoltarea polenului din colector se realizeazii prin golirea periodic5 a sertiira~ului care este echipat fiecare colector de polen.& sthturi de cel mult 10 mm.

polenul este supus unor procese biochimice de tip fermentativ sub actiunea anumitor microorganisme ca bacteriile de tip Pseudomonas. p5stura se poate valorifica in dou5 feluri: p5stur5 extras5 din faguri sub form5 de gr5unte vi p5stur5 in faguri noi sau folosifi cel mult o generafie de puiet. in cazul transform5rilor naturale c5rora le este supus polenul depozitat in faguri. Corespunz8tor dezvolt5rii acestor trei elemente microbiene. transformarea polenului in p5stur5 cuprinde trei etape. in a doua etap5 lipsind oxigenul se dezvolt5 Lactobacillus glucidele drept surse de oxigen. inoxidabile sau in saci de material plastic in care. Ca produs dietetic qi apiterapic. De compactarea lui. In celulele fagurilor. ce folose~te activitatea este preluati de levuri din genul Sacharomyces ce preiau in circuitul metabolic resturile de glucide rimase. Transformarea polenului in p5stur8 incepe dup5 depunerea acestuia in celulele fagurelui. care provine din polenul recoltat de albine vi depozitat de acestea in celulele fagurilor. in a treia faz5. duchnd in final la autoasfixia bacteriei. jn aceast5 faz5 se d e s 5 v i r ~ e ~procesul de te fermen-tare a pgsturii. precurn ~i de imposibilitatca refacerii ulterioare depinde desfi~urareanormal5 a procesului de formarc a p5sturii. blocarea c5ilor de alterare are loc prin acfiunea selectiva a anumitor grupe de microorganisme nedBun8toare prezente in atmosferi ~i polenul recoltat de albine. se introduc tampoane imbibate in tetraclorur5 de carbon. dup5 ce prin tasarea ghemotoacelor. P5stura este un produs apicol natural. fiind aerob5. Prima etap5 const5 din dezvoltarea bacteriei Pseudomonas care. au devenit o mas8 omogen5 ~i compact5 ce ader5 perfect la peretii celulei. Transformarea polenului in pBstur5 const5 in procesul natural de conservare a polenului. de reducerea bulelor de aer a continutului in ap5. Lactobacillus $i ciuperca Sacharomyces.MANUAL UL APICUL TORUL UI vase inchise. formind rezerva de hran5 proteic5 a familiei de albine. . producind acid lactic. consum5 intreaga cantitate de oxigen disponibil5. initial distincte. pentru prevenirea degradirii lui de c5tre insecte.

MANUALUL APICUL TORULUI

Proprietiitile organoleptice ale piisturii Proprietgti Aspect P5stur5 extras5 P5stur5 in faguri Granule neuniforme care i ~ i Bucafi de fagure noi sau folosifi mentin formatul celulei din de albine pentru o generatie de care provin albine, avdnd toate celulele pline cu pastura, de forma paralelipipedica cu mm dimensiunile de 80x60~20 5% Galben inchis piin2 la brun, Galben - inchis, pdna la brun - deschis cu nuante maronii culoarea fiind in funcfie de sursa de polen (specia florala) Friabila, prin presare $i Caracteristica fagurelui in care se afl2 omogenizare se obtine o pastura pasturii consistent2 Caracteristic, asemanator CLI al polenului u$or fermentat Dulce - acri~or amarui Proprietstile fizico - chimice ale piisturii Proprictiiti Puritatc PlisturB extrasi, in faguri NLIsc admit impurit2ti cu exceplia impurit5[ilor specifice (liagmente dc c3ma~uieli de ceari) maxim 5% ~i Maxim 10% Minim 20% Minim 20 mil. NaOtl, Minim 3,5 Minim 29,4 Maxim 25%

Culoare

Consistenpi

Miros Gust

Umiditatc Proteinc toral Aciditate PH Indice diastazic Zaharuri reducatoare

Recoltarea pasturii se face incepiind d e la 15 iunie, dup5 maturarea ei in celule ~i numai din fagurii proaspeti scoqi din stup. Granulele de p5stur5 se ambaleaza in borcane inchise la culoare ce se inchid ermetic qi se pfistreaz9 la o temperatur5 care s5 nu dep8~eascfi 15°C. 4P~afnbalajul e transport se aplic5 etichete cu urm5toarele date: d * q e n h i r e a produsului; &titatea, bruto-tara-netto; '&fh&ele qi adresa produc5torului:

MANUAL UL APICULTORULUI

- data recoltiirii; - semniitura apicultorului sau a delegatului unitiifii furnizoare.
La preluare, piistura trebuie sii corespundii condifiilor previizute in Caietul de sarcini a1 Asociatiei Cresciitorilor de Albine.

Propolisul
Propolisul vine de la cuvintele grece~ti pro = pentru, polis = cetate ~i ar putea fi tradus liber ca un complex de substante destinat apiir8rii cuibului, in vi~in, special, in vederea ierniirii. Albinele il recolteazii de pe diferite plante (cire~, plop, brad, molid etc.) ~i il transport2 in cuib. Cu ajutorul propolisului albinele astupii criipiiturile stupilor ~i acoperii cadavrele diiuniitorilor pe care ii riipun in interiorul stupului. Propolisul este o substantii de culoare brun-deschisii cu nuante pin2 la brun-inchis ~i uneori cu reflexe verzui, putin solubil in apii dar perfect solubil in eter ~i alcool. Punctul siiu de topire este de 60-70°C. La temperatura din interiorul stupului este maleabil, iar la temperatura mediului ambiant devine casant. in prezent are o largii aplicare in terapeutica medicalii sub form5 de extract alcoolic, unguent sau diferite alte preparate mcdicamentoase. Datorita proprietiitilor sale tiimiiduitoare, propolisul a fost utilizat din cele mai vechi tilnpuri la vindecarea riinilor. Din obscrvatiile Gcute asupra modului cum string albinelc propolisul s-a constatat c5 accstea aduni propolisul dc diferite culori (alb, galbcn, ray, verde, brun etc.) $i il transporti ca $i pe polcn pc picioruyele posterioarc. Limba n u este utilizata nici la colectarea $i nici la aplicasca propolisului. Sursele naturale de propolis sunt impiirtite in douj gsilpe dit'critc esenlial. - Prima grupi o constituic substantele riivinoase, provenite in majoritate dc pe mugurii de plante. Pentru recoltare albinele se folosesc dc ~nandibuledup8 cc cu antenele au descoperit particula cea mai potsivitii de propolis. Pentru recoltarc, albina, dupii ce a prins, cu ajutorul mandibulelor, particula de propolis, se trage inapoi, cu capul ridicat, pin8 ce particula de propolis pe care a apucat-o se intinde in fir foarte subfire ~i se rupe. Dupti aceea, cu picioarele manevreazii particula de riiqinii ~i o depoziteazii in panera~ele polen. Operatiunea se repetii. La desciircarea de propolisului in stup, albina respectivii este ajutatii de alta care rupe cu mandibulele cite o buciiticii din inciirciiturii ~i o depoziteazii. Aceastii operatiune are loc adesea chiar pe scindura de zbor. Recoltarea propolisului de ctitre albinecse k c e numai te cind temperatura aerului d e p i i ~ e ~20°C, deoarece la aceast2 ten-@ t u r b a t e r i a viscoasii este mai moale ~i poate fi colectatii cu mai mare u$urin@. \ - A doua grupa de propolis o formeazii balsamul dtE?'f&eY&Jibeia~(in

"$

235

i e

MANUALUL APICULTORUL UI

timpul cr5pirii gi digeririi griuncioarelor de polen de la plantele entomofile) din inveligul acestuia gi care impins de valvulele proventricolului, se acumuleazi In gug5. Balsamul este intins de albine cu ajutorul limbii pe obiectele din imediata apropiere a puietului. in timpul prelucririi acestor r5gini cu ajutorul mandibulelor mai intervine gi secretia glandelor mandibulare ale albinelor lucritoare. in timpul exprimarii substantelor r57inoase gi a triturgrii balsamului de polen se amesteci qi secretii ale glandelor faringiene. Ceara este o component5 obligatorie a propolisului. Din propolis se extrag dou5 tipuri de cear5 comparativ cu ceara propriu-zis5, extras5 din acelagi stup: ceara A (circa 17%) avind similitudini cu ceara propriu-zis5 gi ceara B (circa 6%) net diferit5, asemin5toare cu cerurile vegetale. Cele dou5 ceruri se pot separa pe baza solubilit5fii lor diferite, in alcool fierbinte concentrat gi respectiv diluat. Tendinta de propolizare a albinelor este un caracter de rasi sau ecotip ~i depinde chiar de insuvirile individuale ale unor familii de albine. Trebuie menfionat, de asemenea, c i speciile Apis ,flat-ea $i Apis dor-sata n u folosesc propolisul, de asemenea, $i unele rase din specia Apis t71c~llifkt-a Apis mellifera Lamarkii care ca n u aduni propolis. Recoltarea propolisului de citre albine are $i un caracter zonal. in zonele mai reci ~i piduroasc inclinatia de propolizare este mai pronuntat5 fat5 de zona de cimpie. De asernenea, toamna ~i prim5vara albinele propolizeaz5 mai mult decit in cursul verii. Albina romineasci, Apis ine1l;fera cat-patica, are o tendin@ moderati de propolizare comparativ cu rasele de albine cu tendinfe mai pronunpte de propolizare cum sunt albina caucaziana (Apis mellifira caucasica), albina sahariani (Apis mell;fk/-a sahariensis), Apis mell;fet*a anatolica, Apis mellifera sczrtelata $i a1tele. Propolisul ce se achizitioneaza este de doui feluri - propolis obi~nuit provenit de la diferitc plante sau propolis poligam ~i propolis uniplant sau monofit, recoltat de la o singura plant% Propolisul contine cear5, rigini, uleiuri eterice etc. Se recolteaz5 in toatA perioada sezonului activ prin curifirea spetezelor superioare ale ramelor, a distantatoarelor ramelor, scindurelelor de podi~or etc.

MANUALUL APICULTORUL UI

Proprietiitile organoleptice ale propolisului Caracteristici Aspect Culoare Consistenp Miros Puritate Conditii de admisibilitate mas5 solid5 brun - cafeniu, mai inchis sau deschis, cenu~iu veryui, culoare omogen5 sau cu aspect marmorat pe sectiuni viscoas5, lipicioas5, fr5mPntat lasi u m e plscut, caracteristic de r5~in5 urme abia vizibile cu ochiul liber de impuritifi fine

Proprietiitile fizico - chimice ale propolisului Caracteristici Materii r5~inoase balsamuri ~i Cear5 Uleiuri eterice Polen Conditii de admisibilitate 50-55% circa 30% circa 15% circa 5%

Productii sporite de propolis se pot realiza folosindu-se in acest scop unul din tipurile existente de colectoare de propolis. Propolisul monogen se recolteaz5 dup5 fiecare perioad5 de inmugurire a unei specii de plante produc5toare de propolis. Dup5 recoltare, propolisul se ambaleaz5 in pungi de plastic, a~ezate in ladite de lemn c5ptuqite cu hiirtie. Pe fiecare I5dif5, care contine propolis, se lipe~te o etichet5 cu unn5toarele specificatii: - denumirea ~i adresa unit5fii produc8toare; - caracterrizarea propolisului dup5 sursa de provenienp; - perioada de recoltare; - greutatea brut5 yi net5; - numele apicultorului sau a1 produc5torului respectiv. Preluarea propolisului se face in conformitate cu conditiile prev5zute in Caietul de sarcini al Asociatiei Crescitorilor de Albine. Obtinerea propolisului in scopul obrinerii propolisului in cantit& cPt mai importanta acestui produs pentru s5n5tatea omului, se m5suri: - cu ocazia fiec5rei interventii care se face in cuibul

MANUALUL APICULTORULUI

special in perioada de primivari Si toamni, se vor curita cu atentie, prin rizuire. toate picile ~i elementele din stup ce prezinti depuneri de propolis; - se vor distanfa ramele intre ele, precum ~i scindurelele de podi~or c8te cu 2-4 mm, formindu-se spafii care, dupi umplerea lor de citre albine cu propolis. vor fi curipte retinindu-se propolisul rezultat; - pentru intensificarea producerii de propolis de catre albine se inlocuie~te podi~orulcu o plasi din material plastic care dupi propolizare se va ridica n i vederea recoltirii; - se poate folosi cu rezultate bune ~i colectorul de propolis format dintr-un gritar lamelat din tabla zincati, sit2 din material plastic Si pinzi colectoare care se plaseazi deasupra cuibului in locul podi~orului; - sita ~i piinza colectoare rimin in tot cursul anului in familia de albine. Gritarul lamelat se pune in luna aprilie o dat5 cu lirgirea cuibului yi se ridid toamna in momentul pregitirii pentru iernare a familiilor de albine; - in timpul sezonului apicol, ori de cite ori plasa din plastic este incircatil, pe majoritatea suprafetei cu propolis, se desface prin desprindere pinza colectoare in de care aderi cea mai mare parte din propolis, rea~ezindu-se pozitia inifiala; - recoltarea propolisului de pe pinza colectoare se face o dati pe an dupi ce in prealabil a fost pistrati citeva zile la temperaturi scizuti (congelator). in acest mod, anual, pot fi recoltate cantitafi insemnate de propolis liberde diferite impurititi.
Liipti~orul matcii de

Lipti~orul matci este un produs de secrefie al glandelor hipofaringiene de ale albinelor lucri?toare, destinat hrinirii larvelor in primele 3 zile, a larvelor de matcape toati perioada pin8 la cipicirea botcilor, cit ~i a mitcilor. Are o consistenp cremoasi, este de culoare alb-gilbuie, cu gust acriqor. Datoriti compozifiei sale n chimice, lipti~orulde matc2 este folosit in medicini (apiterapie), precum Si i cosmetici medicali.

MANUAL UL A PICUL TORUL UI

Proprietitile organoleptice ale lipti~orului matci de Caracteristici Aspect Culoare Consistent5 Miros Gust Impurit5ti Conditii de admisibilitate mas5 viscoas5, omogen5 cu granulafii fine gilbui sau alb - gilbui ugor viiscos caracteristic, ugor aromat slab acid (acrigor), foarte ugor astringent nu se admite prezenfa de larve, cear5, spori de mucegai sau alte impuritifi vizibile cu ochiul liber sau la microscop. Se admit urme de polen.

Liptigorul de matc5 proaspit, contine urmiitoarele vitamine: tiamin5, riboflavini, biotinii, acid folic, acid pantotenic gi cantit5fi mici de vitamini C. Totodati Iipti~orulde matc5 confine acizii 9 gi 10 hidroxi-decenoici, produ~i de glandele hipofaringiene ale albinelor, precum gi dou5 fracfiuni cu propriet5fi similare ale acetilcolinei. De asemenea, au fost identificafi 18 diferiti aminoacizi, combinafi gi liberi din care amintim: acidul aspartic, glutamic, alanina, arginina, glutamina, glicina, lizina, metionina, prolina, valina, tiamina, tirozina etc. Proprietiitile fizico-chimice ale lipti~orului matci de Caracteristici Conditii de admisibilitate 3,5-4,5 58,O-67,0 33,O-42,0 13,O-18,O 7,5- 12,5 3,0-6,0 0,8- 1,5 8,7-4,0 23,8

pH Ap5 Substan15 uscatg* Proteine - total* Glucide (zah5r invertit)* Lipide* Cenu~g* Substante nedeterminate* Indice diastazic - minimum

se ce se umplu astfel inciit s5 nu r5miin5 in interior un spatiu gol.numele unititii produc5toare.tara borcanului. Botcile se fac din ceara cu ajutorul unui ~ablon diametrul de 8-9 mm avdnd cu extremitatea rotund5 ~i cu o uqoar5 conicitate pentru desprinderea rapid5 a botcilor.greutate brut&. . .68 .-greutatea netto. .data recolt5rii. cu dop rodat.Transvazarea larvelor pentru producerea Iiipti~orului Actiuni pregatitoare: . Fig. Lipti~orul ambaleaz5 in borcane de sticl5 de culoare inchis5. . judeful unde a fost recoltat.eJa4$-5 mm.numele apicultorului ce a recoltat 15ptiqorul. Producerea IHpti~orului matcH de Producerea l5pti~orului matci se poate realiza in familii or-fanizate sau de in familii cu matc5 in functie de calificarea apicultorului. pornind de la adiincimea de 8 mm care se reduce treptat. Dup5 ultima inmuiere qabloanele cu cear5 se introduc in api dup5 dislocarea botcii operafiunea se repet5 pentru confectionarea cii e 3 . cu fiecare inmuier.teritoriul (baza melifer5) comuna. iar acestea se montead A' F /- 240 . precum ~i o substanf5 antibiotic5 bactericidi. c5 15pti~orulde matc5 are in compozitia sa unele substante de tip hormonal.4 p e ~ a m a >v-\ 1 :lipesc c5te 25-30 pe leapri din lemn. Pe borcan se aplici o etichet5 pe care se indic5: . Sablonul se p5streaz5 in ap5 inainte de intrebuinfare dup5 care se introduc in ceara topit5 de 3-4 ori. Borcanele cu 15ptivrde mat& se piisla intuneric la o ternperahti de M 0 C . .se confecfioneaz5 botcile artificiale in care vor fi transvazate larvele.MANUALUL APZCULTORULUI S-a constatat. de asemenea.

In botcile eliberate de 18ptiqor se familie de albine. Dup5 9 zile de la izolare.4 01 hran5 bogat5 in proteine. in ziua a patra se recolteazii Iiipti~orul din primele botci introduse in locul ciirora se introduc noi larve. . transvazeazii din nou larve ~i ciclul se repet2 de 3 ori la aceea~i .5-2 i zile. . in ziua a doua ~i in ziua a treia cite alte 30-50 de larve. % II '\ \ <~ e 5% 241 . in mijlocul fagurilor riima~iin familia orfanizati se lasii un spatiu gol. in cazul producerii liipti~oruluiG r i orfanizare (in familii cu matcii).pregiitirea familiilor.in toat5 perioada. Orfanizarea completii inseamn5 ridicarea miitcii impreun5 cu toti fagurii cu larve gi ouii. Dup5 completarea cu lame a unei rame. egal cu o ram8. .transvazarea larvelor in botci se face ca ~i in caml metodei descrise anterior cu deosebirea cii in prima zi se introduc 30-50 de larve.MANUAL UL APICULTORULUI Producerea l~ptiqorului prin orfanizarea. . cu ajutorul unei lanfete.farniliilor de albine . in compartimentul fir5 matc5. tot puietul va fi c5p5cit ~i dup5 distrugerea botcilor ciipiicite se pot introduce botcile cu larve. Ciclul poate continua pe intreg parcursul sezonului activ. se inliiturii larvele qi se de extrage liipti~orul matcii cu ajutorul dispozitivelor cu absorbfie speciale sau a unei spatule din lemn sau material plastic.dup5 cea de-a treia serie se reface familia de albine prin unificarea albinelor care au participat la producerea Iiipti~orului cele din roiul format cu cu ocazia orfanizgrii. . familiile p r o d u c ~ d e rajeaz5 cu s&\ ?? -. se reteaz8 botcile cu ajutorul unei lame cit mai aproape de larve.in timpul producerii 18ptigorului. material biologic cu care se formeazii un roi ce se amplaseaz5 temporar pe vatra stupinei.la terminarea actiunii cele douii compartimente se unifktiqmn simpla inl5turare a diafragmei sau podigorului cu gratie despiiqitoare.pregiitirea familiilor de albine in caml folosirii metodei de producere a 15pti~orului absenpi miitcii constii in orfanizarea completii a familiei cu 3-4 in ore inintea introducerii larvelor. aceasta se introduce in locul riimas liber in cuibul familiei.in botcile pregiitite qi lipite pe ~ i p c se transvazeazi larve tinere de 1. se poate imputernici cu puiet ciip5cit provenit din compartimentul familiei in care matca igi continua activitatea. . se face prin izolarea matcii pe un numiir de faguri cu ajutorul unei diafragme sau podi~orprev8zut cu o porfiune mic5 de gratie desp8rfitoare.dup8 72 de ore se scoate rama cu botci din familia orfanizat5. Prodzrcerea Iciptiqorului in faniilii cu rnatcci . compartimentul in care se introduc botcile.

sub form3 liofilizat3. Datorit5 propriet3tilor sale. 13pti~orul matc5 este folosit in prezent in apiterapie. precum qi a continutului bogat in vitamine $i aminoacizi. epitelii de n5pgrlire sau alte substante determinate de natura produsului respectiv dar care s3 nu dep3~easc210% . Apilarnilul Apilarnilul este un produs apicol obfinut din larvele de trintor cit ~i din continutul nutritiv aflat in celulele respective din faguri. Proprietfitile organoleptice ale apilarnilului Caracteristici Aspect Culoare Consistent5 Miros Gust Impuritafi Condifii de admisibilitate aspect de larve ~i 15pti~or comun (hran5 larvarG).15pti~orul matc2 se p5streaz5 pin5 la livrare in frigider in borcanede de sticl5. sub form5 de mas5 de omogen3 in care larvele apar in mod vizibil alb3 neomogen untos r caracteristic hranei larvare u ~ o de aromat slab acid (acri~or). foarte uvor astringent se admit urme de cear5. apiterapice qi cosmetice. atit in start de pur3. precum qi in cadrul unei game variate de produse energizante. inclusiv inveli~urile n2pirlire a larvelor. Preluarea 15pti~oruluide matc5 se face in conformitate cu condifiile prev5zute in Caietul de sarcini a1 Asociafiei Cresc5torilor de Albine.MANUAL UL APICUL TORULUI .

proasp5t se p5streaz3 la congelator la minimum -5*C.O YO 25. maximi Drojdii ~i mucegaiuri (levuri).0 g% maxim Lo g% 1.O. maxim Escherichia coli.pozitivi. Pentru productia de apilamil se pot folosi r a y cmditoare sau orice alt sistem care asigur5 o producfie continu5 ~i specific&%f recomandiindu-se utilizarea ramelor cl5ditoare cu sectiuni mob? - 243 _Kde tT 7 r * $e . conservarea gi transportul apilarnilului Apilamilul in stare proaspiithe valorific5caatare. maxim Salmonella Stafilococi coagulozo .O-75.OOO/g Ambalarea.12.O g% 9.l-1. Pentru producfia de apilamil se aleg numai familiile de albine foarte putemice.0-10.8 % 65.O g% 6. cu etichetarea continutului ~i specificarea datei de recoltare. Cuibul familiilor de albine afectate producfiei de apilamil trebuie s5 cuprind5 la inceputul lunii aprilie cel pufin 6 rame (faguri) acopexi$Lw albine ~i hran5 suficient5 unei dezvolt2ri corespunz5toare.MANUAL UL APICUL TORULUI Proprietitile fizico-chimice ale apilarnilului Caracteristici Aciditate (pH) Continut ap5 Continut substante uscate Proteine . ambalat in recipiente speciale. maxim Conditii de admisibilitate 5O.O-8.O g% 5.OOO/g 1OO/g 1O/g 0 + 2O/g 1O/g 1.total Glucide total Lipide total Cenu~5 Substante nedeterminate Conditii de admisibilitate 5. Matca trebuie s5 fie mlific5 ~i nu mai b5triin5 de doi ani.O-6. din acelea care in anii precedenti au dat cele mai mari productii de miere ~i cear5. Pe o durat5 mai indelungaa apilamilul se conserv5 in depozite figorifice la temperaturi mai scikute sub -20°C.O-35.2 Caracteristici microbiologice ale apilarnilului Caracteristici Num5rul total de germeni aerobi mezofili Bacterii coliforme. iar transportul se face in containere frigorifice la -5°C.

in general se afirma cii odata folosit&rezerva de venin nu se mai reface. format din partea vulnerantii cu punga de venin. prezent.l mg substanfa uscata. siiruri minerale. Cantitatea maxima de venin se obtine de la albinele in viirsti de 15-20 de zile. fie in stare puril. partea motoare vi glandele secretoare de venin. intocmai ca qi IZipti~orul matcii. cu miros particular ~i cu insu~iri a cristaliza intr-un interval scurt de timp. in fie in atnestec cu alte produse apicole sau substante medicamentoase. iar in familie existii un numar mare de albine tinere ~i dureazii piing la inceputul lunii august. Flacoanele cu apilarnil se pastreaza la o temperaturg de -5 +-I 5°C. infepiiturile albinelor reprezintii un act reflex de autoaparare qi se materializeazg prin folosireaorganului specializat pentru functia de apiirare.3 mg venin lichid. DimpotrivB. cu gust amar-acid. Cantitatea de venin este determinatii de viirsta albinelor. in ziua a 10-a de la depunerea oului in celulii (deci a 7-a zi de stadiu larvar). secfiunile se scot din cuib qi se procedeazi la recoltarea continutului integral a1 celulelor de triintor. uleiuri eterice qi alte -e t volatile. de hrani ~i de sezon. Veninul de albine se caracterizeaza prin urmiitoarele propriet5fi fizice: este de un lichid incolor. Dup3 15 zile de la inceperea hranirilor stimulente se introduc in stup rame cliiditoare pentru producerea de faguri cu celule de trdntor ~i insiimiinfarea acestora de catre matc5. unele cercetat-i menfioneazg cZi dupi eliminarea prin infepare rezerva de venin a albinelor se reface cu conditia ca integritatea organului specializat s i nu fie deteriorat8. Este compus din proteine. apilarnilul se de folose~te. Veninul de albine Veninul de albine este o substanfa complexii care concur5 la formarea aparatului vulnerant a1 albinei. Cantitatea pe care o poate elimina la o intep%tur8o albin5 cu glanda de venin dezvoltatii este de circa 0. pentru realizarea de preparate apiterapice. dupa care glandele secretoare degenereaza treptat. principalul s8u component % J' s J 244 . corespunziind la circa 0. fosfolipaza ~dmilur aza . De la data de 1 aprilie se incep hranirile stimulente (concentrafie de zahir 2: 1 Si substante proteice). hormoni. dupii care ramele cu sectiuni se reintroduc in cuibul familiilor de albine respective. El este un produs de secrefie a1 albinei lucratoare fiind stocat in punga de venin ~i eliminat la exterior in momentul infepiirii. dens. enzime.MANUAL UL APICUL TORULUI Perioada optimii de producere a apilarnilului incepe o data cu inflorirea pomilor fructiferi in aprilie-mai. ciind timpul este suficient de cald. Mai mult de jumiitate din veninul brut este format din protei6' tiv%<care la riindul ei cuprinde mai multe fractiuni: melitina. datoritii continutului siu.&V&rgl de3lbine aviind o compozitie complex8.

acid aspartic ~i acid glutamic. lizin5. valin5. Veninul de albine contine.5-5. cantitatea de venin variind de la o rasB la alta. arginin5. de la o populafie la alta ~i chiar de la un individ la altul. Dintre substanfele minerale. fosfor. clorhidric. mangan. Recoltarea se face cu ajutorul unui aparat de recoltat venin ce se aplicil la urdini~ in interiorul stupului.mat. Aceastil fractie nu are actiune toxicil. atingind o cantitate maxim5 de circa 0. alanin5. caracteristic amar. serin5. in special din grupa sterinilor. acizi (formic. triptofan. treonin5. hidrocarbonati. A doua fractie are in components sa 18 aminoacizi. u ~ o cenu~iu r pulbere afiinatil iritant.MANUAL UL APICULTORUL UI este format din substanfe proteice in procent de piing la 75% din veninul uscat.0% 1. Veninul de albine se folose~te in reumatisrnale. metionina. Din cele 8 fracfii albuminoide existente. izoleucin5. ortofosforic) ~i baze. respectiv cei menfionafi la fracfia anterioar5 plus tirozina. Prima fractiune alcalinil (pH = 1 I) are in componenF 13 aminoacizi: glicocol. lipide. injectabil fiind deproteinizat in acest caz s a w e f-/ r d r. cistina. numai dou5 prezint5 importang. Proprietitile organoleptice ~i fizico .131 Biologia secrefiei de venin are particularit5file ei. intepiitor fir5 impurit5fi solubil in api. leucinil. % 245 F.chimice ale veninului de albine cristalizat Caracteristici Aspect Culoare Consistenf2 Miros Gust Puritate Solubilitate Aciditate (pH) Continut in ap5 Continut in substanfil uscat5 Proteine total Cenu~il Greutate specific2 Conditii de admisibilitate masa pulverulentil omogen5 alb . Veninul eliberat dupil infep2tura peliculei de plutex se fixeaz5 pe o p l a d afli sub pelicul5. insolubil in sulfat de amoniu ~i alcool 4. Aceastil fractie are acfiune toxic5. de asemenea.e creme $i unguente antireumatice. C . sulf qi cupru. albinele sau fiind obligate a infepa o pelicul&finilde plutex urmare unor ~ocuri elpcppe. proling.3 mg. magneziu.5-4. a u n o r ff.5 6-7% 93-94% 65-75% 3. veninul confine calciu. fenilalanina qi histamina.

tratamentul cu polen (polenoterapia).mierea. obi~nuindu-se ele. apiterapice qi cosmetice. venin de albine ~i altele. . laboetoa e de specialitate ~i sectiile de producfie ale Complexului Apicol ~i ale e Cerc~tare-Dezvoltarepentru Apicultur5 realizeaza o gamB variati de'produse . Ca la orice medicament." cu Tratamentul cu miere (melisoterapia).Apiterapia"$i implicit s-au efectuat cercetari ~tiinfifice minutioasein acestdomeniu de activitate. ergo-vitalizante. veninul de albine yi p5stura.Valorilicarea produselor apicole in alimenlalie. tolerindu-le. sub auspiciile Institului de Cercetare . Astfel in ultimele decenii a luat naqtere o nou5 disciplin5 medicali .ek I fY? 246 . indicatiile tratamentului apiterapic se fac numai de medicul specialist $i sub supravegherea directs a acestuia. spre produsele naturale pe care. Al. tratamentul cu propolis (propolisoterapia).. in etapa modern. ceara propolis.in goana dup5 alimente. tratamentul cu venin de albine (apitoxinoterapia) etc. ceara ~i fagurii naturali au fost folosite de om din cele mai vechi timpuri pentru tratamentul diferitelor maladii impreun5 cu o serie de plante pe care natura i le punea la dispozifie. speciale qi specifice ale produsului apiterapic.. pe diverse meridiane omul le-a probat de-a lungul anilor. apiterapice $i cosmetice pe baz5 de miere. *Re l r fara noastr8. fn ultimii ani au inceput s5 fie din ce in ce mai mult folosite $i celelalte produse ale stupului cum sunt: polenul. propolisul. lerapie gi cosmelicii Principalele produse apicole .Dezvoltare pentru Apicultur5 igi d e s E ~ o a r 5 activitatea un Sector de apiterapie dotat cu aparatura tehnici necesara ~i incadrat cu cadre medicale de inalt5 specialitate privind folosirea roduselor apicole in slujba s5ngt5fii omului. formeaz5 o gamB larg8 cu posibilit5fi deosebite ce stau ast5zi la indemina medicului specialist. Ciplea mentioneaz5: .MANUAL UL A PICUL TORUL U l Leclia 10.. necesare exploziei demografice pe care o tr5im ~i in c5utarea de medicamente tamiduitoare. starea pacientului ~i gravitatea bolii.Apiterapia azi" prof. atenfia se indreapt5 iar. tratamentul fiind in functie de actiunile farmaco-fiziologice generale. dr. 18ptiyorul de matci. in prefafa lucrarii . cearh. mierea ~i ceara sunt evidenfiate in tratate de chimie $i farmacopee ca fiind componentele principale la o multitudine de preparate farmaceutice. paralel cu activitatea Sectorului medical de apiterapie. in prezent. apilarnilul. realizindu-se totodata o gam5 variat5 de produse energovitalizante. pe baz5 de miere. din ce in ce mai mult..

Dintre produsele realizate in laboratoarele acestor institufii prezent8m urm8toarele: Produse vitalizante qi regeneratoare: . riispunzind astfel atit cerinlelor populafiei cit qi nevoilor acesteia de a-qi p8stra in cit mai bune condifii s8n8tatea. polen.Tonic Fig.Lfi~tisorde matcfi liofilizat in fiole.250 g polen.''$ & '. Ficare tableti confine 0.g fiecare sau cutii cu cite 100 g.se prezintii in cutii de 100 g qi 150 g polen natural granule. produs granulat ce are in compozifie 18ptigor de matc8.Polenolecitin.produs sub form8 de tablete realizate prin comprimarea polenului recoltat de albine. . . . Este prezentat in flacoane a 20 drajeuri avind in compozitie 2 g 18ptigor de matcii pur. venin de albine qi p8stur8. miere de albine gi substanfe aromatizante.Polen draieuri. Se valorific8 in plicuri de celofan d 4 3 .Polen ~ranule.Polen dvajeuri . . Fig.l g 15ptigor de matc8 in fiecare drajeu. preparate din Iiiptigor de matc8 qi glicocol.Polena~in.Melcalcin.Tonic royal. Se prezint5 in cutii a 100 g: \$ fr . drajeuri cu liiptiqor de matcii. Se prezint8 in cutii cu 100 tablete. insofit de alte 10 fiole cu Solvent. . respectiv 0. granule de polen natural recoltat de albine glazurat intr-un strat subfire de zah8r. 69 . calciu. . produs realizat din miere de albinepkcitini 18 qi polen natural recoltat de albine. energovitalizante qi apiterapice devine tot mai complex8. Gama produselor utilizate ca suplimente nutritive. 70 .MANUAL UL A PICUL TORULUI IAptiqor de matc8. Se prezint8 liofilizat in fiole.

se realizeaz5 din extract de propolis inglobat intr-o baz5 de unguent. este un produs din miere ~i propolis. tonic general.P r o s o s e ~ t comprimate ce confin fiecare O. supozitoare sau ovule. -A~ireven.k o ~ o s t a m i n * produs realizat pe baz5 de nystamin. extract moale de propolis. produs realizat pe bazi de extract de polen.Propolis spray. Propolisul se prezinta sub douB forme: a) miere propolizati 2 % in borcane de 200 g. camfor. tonic digestiv. l5pti~or matc5.Meltonic . inc r5 de ro olis contine in compozitie 30 % propolis pur in alcool. Prezentare in cutii de cAte 30 supozitoare sau ovule. polen ~i propolis. in A .gam5 de 10 produse tonice pe bazi de produse apicole. este un produs natural obtinut din miere. 0.unguent liniment cu venin de albine. lanolin5 ~i butir cacao sub form5 de supozitoare $i ovule. Se prezinti in borcane de 100 g. Preparate apiterapeutice: . tonic gastric. extracte vegetale. tonic cardiovascular.Miprosept*. Se prezint5 in tuburi de 20 g..5 g zaharozi qi . vitamine ~i siruri de minerale. .1 g propolis. tonic hepatic. lipti~or matcB. este realizat pe baz5 de miere de albine.Propoderm. extract de polen.supliment nutritiv. destinat sustinerii efotului fizic ~i intelectual. excipienti. produs natural polivitaminic pe baz5 de miere. .MANUAL UL APICUL TORUL UI . . tonic anti-stress . w e i . tonic renal. . precum qi sportivilor de performant%.Melprosept. se realizeaz5 dintr-o concentratie de 10 % propolis substar@%?iv5 imbuteliat in flacoane tip spray ce contin 100 ml.Executivew.Mipropol*. Compozitia unguentului: ~i venin de albine. extract capsici ~i extracturn prooleurnhiasciani. flacoane de 30 ml. ' ?!?-- . supozitoare $i ovule. .Laxmel. extract de propolis . arome naturale. . . . vitamina C. tonic al sistemului nervoc. are actiune energovitalizanta ~i hepatoprotectoare. nicotinat de benzil. compus din miere laxativii realizatii din miere de albine ~i extract fluid de franguli.Se prezint5 sub form5 de supozitoare sau ovule de in cutii cu 30 buc. unguent cu propolis. b) miere propolizat5 5 % in borcane de 200 g. tonic circulator.Vi-fort .R e v i ~ o-l tablete.. uleiuri eterice cu destinatii terapeutice specifice: tonic respirator. extract de propolis. Se valorifici in cutii a cAte 30 comprimate..

Se prezint5 sub form5 de solutie in flacoane de 30 ml. miere de albine qi alfi ingredienfi de uz 25 g.A. faringite qi se prezint5 in flacoane de 20 ml. pentru tratamentul rinitelor ~i rinosinuzitelor. Confine lanolini.ApidermiM lux 249 S .cremii d~fat& cu miere . Se prezint5 in flacoane de ciite 10 g (se elibereaz5 la indicafia medicului). crem5 de fat5 cu extract de propolis. Varianta APIDERMIN LUX este o crem5 mai hidratant5 ~i se prezint5 in cutii de 50 g. miere qi 15pti~or matc5.C. .Propofaringit*. Este un preparat apiterapeutic pentru uz stomatologic. Confine lanolinii.Pro~oheliant*este o solutie uleioas5 pentru uz extern ce se folosegte in O. . destinat tratamentului candidozei bucale. Fig. 72 . . cear5 de albine. Se prezint5 in cutii de 25 qi 40 g.. cetaceu. stearins. *) Produse ce se prepari in farmacie pe baz5 de retet5 la recomandarea medicului specialist Produse cosmetice (fabricate de S.R. .-- . extract de propolis .Floramin.L.R. pentru de laringite. produs realizat sub form5 de emulsie pe bazi de propolis. (se elibereaz5 la indicafia medicului). Este un produs apiterapeutic folosit in O. crem5 de fa@ cu miere de albine.L. 71 .yi alti ingredienfi de uz tuburi de 25 g.A ~ i d e r m i ncrem5 de faf5cu Iiipti~or matc5. COMPLEX APICOL S.Floral. vitamina A .Floramin .MANUAL UL APICUL TORULUI gi polietilenglicol. Fig. de colesterin8. cetaceu.) . ceari de albine. 15ti~or matc5 ~i alfi ingredienfi de uz de curent folosifi in cosmetic5.

Se prezinti in cutii de 40 g.Tenapin. cctaceu.De~ilator practic. .Antirid. demachiant realizat pc baz..Floral. ccar5 dc albine. stearini. lflor . Varianta Antirid . in . . pentm te tipurile de piir. Se valorifici in flacoanc de 100 tnl.? de ~iiicre. L - 250 .MAiVCil I. Se folose~te ca ~i demachiant. 74 . i t i v 7i stirnulent in regenerarca pirului. propolis ~i alte ingredinte de uz cosmetic. api de gur5 este o solutie alcoolici cc se obtine priti niaccrarea propolisulu~. antipelicularj yi regeneratoare.A 17ti1.Floramin.Ter7~rpin Fig. este o cretni case in afara ingredientelor cosmctice neccsare contine IBpti~orde matci.. colestcrini ~i alcool. arc actiune dezinfectantii. Fructus cariophylli.emulsic . sc folose~te cu pcntru toatc tipurile dc pir. . Fig. Se prezint5 sub fornii de solutie in de flacoane de 100 ml.si alti ingredienti de uz cosmetic. ol. eucalypti. cste o lotiune cu actiilne detnachiantj scalizatii pe bazi de Iipti~or matci. sc folose~tc special impotriva in radiatiilor solarc.Matca. Se prc~inti tuburi a 50 ml.Cortex cimamoni. nier~thae~i 01. 73 . . colesterin.. Se prezintii in flacoane de 50 ml.Dermapin. lanolini. baza dc unguent constituind-o stearafii. extract dc plante ~i polen. Se livrcazi in flacoane a 100 ml.gel pentru protectia m5inilor pe baz5 de miere dc albine.?. este o lotiilne capilal-8 rcali7ati pe ba7i de l i p t i ~ o de matci. I i p t i ~ o rde matc5 precum ~i alte produse filnda~nentalepentni regenerarea iesuturilor. . S a m ~ o n ~ o l e n arc acfiunc nutritivi ~i regeneratoare ~i se folose~te cu . r poleti ~i alte substante CLI rol n u t ~ ..id .? . Produsul este alnbalat in cutii a 100 g.CILAPICUId TORUL L I .S a m ~ o n propolis. in compoziiie intri ~i rezorcini. lo$une cosrnetici antiacneia pe b& de propolis ~i rniere de albine. ceari de cc albine.ecran. produs realizat pc bazii de ceari de albine. este o eliiulsie 15p~oasi contine lanolin. de emulsie.

conform indatoririlor ce le revin din Legea sanitar-veterinari. a noxelor industriale. potrivit perioadei de dezvoltare din cursul anului ~i in perioada activi din timpul principalelor culesuri de nectar qi polen.. iar practicarea stupiritului pastoral u~ureazi risplndirea la distante mari a bolilor. consecinti a activitiitii umane.MANUAL UL APICUL TORUL UI Leclia 1l. prevenirea ti combalerea bolilor ti predalorilor PBstrarea sBnBtBtii albinelor Realizarea in apiculturi a unor producfii sporite este striins legati de menfinerea.Plslrarea slnllllii la albine. pesticidelor qi otrivirilor. De asemenea. Apirarea sinitifii albinelorconstituie o preocupare permanent5 a medicilor veterinari ~i a crescitorilor de albine.este mai uqor de a preveni declt de a combate Astfel. albinele sunt supuse fenomenelor de agresiune. comercializarea materialului biologic infectat sau parazitat. cu noxe rezultate din activitatea umani. luarea unor misuri eficiente de igieni in stupini constituie un factor important in pistrarea sinitifii familiilor de albine. igienic ~i e aplicii in fiecare stupini in functie de nevoile Si starea familiilor de 251 . care de multe ori nu mai pot face fati acfiunii agenfilor etiologici. prevenirea qi combaterea bolilor la albine unor misuri complexe de ordin biologic. producitori de boli. in stupini. mediul inconjuritor in care-~i duc viafa qi de unde albinele aduc apa este de cele mai multe ori poluat. in ansamblul lor aceste elemente contribuie la slibirea organismului albinelor. existente in tara noastri. dar ~i actiunii nefaste a apicultorilor materializatg intr-o exploatare nerationali a familiilor de albine. in acelasi timp. a adlninistririlor de medicamente de multe ori nejustificate qi neavizate de Comisia de avizare a medicamentelor de uz veterinar. contribuie la risplndirea maladiilor. Dezideratul care a ciliuzit ~i ciliiuze~te speciali~tii patologia albinelor in este acela c i . Un fapt esential de care trebuie s i tinem seama este acela c i la albine contaminarea qi infectia se fac foarte uyor. rutiere. iar aplicarea misurilor qi mijloacelor pentru prevenirea ~i combaterea bolilor qi intoxicatiilor.i' . Pe parcursul scurtei lor vieti. fn acela~itimp. a unor transporturi epuizante. elemente de bazi in obtinerea unor importante productii apicole. asiguri starea de sinitate a albinelor din stupine. a familiilor de albine sinitoase qi puternice.

propolis ~i venin de albine. care respectarea regulilor de cre~tere intrefinere a familiilor Si cale ce permite prevenirea ~i r5spgndirea bolilor la albine.acumularea rezervelor de hrani pentru iernarea familiilor de albine i n cantitafi suficiente ~i de bun5 calitate are o important5 deosebiti pentru menfinerea s5n5t5tii ~i buna iernare a familiilor de albine (cel pufin 12-14 kg mierelfamilie).mentinerea familiilor de albine in stare normal fiziologic5 qi prevenirea roirii naturale in perioada valorificiirii principalelor culesuri de nectar ~i prin deplasarea acestora la masivele melifere in curs de inflorire.pastrarea in familii a m5tcilor tinere yi prolifice asigur5 creSterea unor populafii numeroase de albine tinere ~i s5n5toase. o m5surii eficient5 de dezvoltare qi imputernicire a familiilor de albine. . care le dB posibilitatea sii acumuleze in stupi cantititi insemnate de nectar ~i polen de la principalele resurse melifere din pra noastr5 ~i s5 realizeze ~i alte productii apicole: 15pti~or matc5. care necesit5 interventii imediate ~i energice in vederea redres5rii stupinei. prin m5rirea capacitiitii stupilor pentru adipostirea familiilor ~i umbrirea acestora. . Stupinele formate din familii de albine slabe cu populatii reduse.aplicarea corect5 a m5surilor de selectie ~i folosirea pentru productie a familiilor de albine neroitoare yi rezistente la imbolniviri conduce la reducerea num5rului de imbolniiviri ~i la cre~teerea productiei acestora. reprezint5 unit5fi apicole cu deficienfe ~i neeconomice. prin inlaturarea cauzelor care genereaz5 starea necorespunz5toare a familiilor. cu mitci virstnice ~i neproductive. cu rezerve de hran5 insuficiente sau de calitate nesatisfac5toare (miere de man5 sau miere toxicg). neingrijite corespunz5tor. pe o serie de principii ~i m5suri biologice de cre~tere intretinere a familiilor de albine din ~i care mentionam urm5toarele: . cear5. de asemenea. prin . nepregitite pentru cules sau pentru iernare. . polen. . contribuie la mentinerea s5n5titii albinelor. PBstrarea sBnBtBtii albinelor prin aplicarea mgsurilor de igieni r' P "6 &trarea s5n8t5tii albinelor prin aplicarea misurilor biologice. constituie.mentinerea in stupine a familiilor puternice care au o mare capacitate de ap5rare impotriva imbolniIvirilor ~i dispun de o energie productivi. in linii generale.MANUALUL APICUL TORULUI PBstrarea sBnBtBtii albinelor prin aplicarea de mBsuri biologice Prevenirea bolilor la albine se bazeaz5. utilizate i de n alimentatia omului ~i realizarea de medicamente folosite in remediul unor boli ale oamenilor ~i animalelor.

. topitor cearii. care impiedic5 degenerarea morfologic5 yi fiziologic5 a albinelor. in asemenea condifii pericolul de contaminare a1 familiilor prin ratacirea albinelor fiind mai redus. o constituie m5surile de igien5. roiurilor ~i m5tcilor de provenient5 necunoscut5 ~i fir5 a avea siguranfa c5 provin din stupine indernne de boli. solutie de sod2 de rufe calcinat5 (5%) (50 gllitru apii fierbinte). obiectelor de inventar ~i materialelor din stupinii cu: o solutie de formol (14%) 140 ml. iar inventarul apicol va fi dezinfectat cu o solutie decloramina 1015 comprimate la 1 litru de ap2.yi in cazul diagnnosticgrii nosemozei. realizgnduse prin aceasta faguri noi. Materialele supuse dezinfecfiei se freacii cu peria ~i se spa15 cu solufie fierbinic de sod5 de rufe (5%) 50 gllitru.evitarea introducerii in stupinii a obiectelor de inventar. p .cabana stupinei.interzicerea introducerii in stupine a familiilor de albine.inventarul de protecfie se dezinfecteazii prin fierbere intr-o solufie de sod5 de rufe 5% timp de 30 de minute. precum qi instalafiile aferente activit5tii apicole: centrifug5.asigurarea unei surse permanente de apii potabil5 in apfo in vederea ad2p2rii albinelor. .dezinfectarea anual5 a fagurilor de rezerv2 se va face cu bioxid de sulf . PFP . fir5 ca acestea s5 fie bine cur5fate ~i dezinfectate. formol comercial la 1 litru de apii.5 kglmp suprafatii de teren).dezinfectarea anual5 la sfir~itul sezonului apicol a stuupilor. ca s5-i cl5deasc2 intr-un timp cgt mai scurt. . .50 gllitru de ap5). a stupilor ~i materialelor ce provin de la alte stupine.igienizarea anual5 a cuiburilor prin inlocuirea in totalitate a fagurilor mai vechi de trei ani.MANUALUL APICUL TORULUI contaminare. . din care mentionam urmFitoarele: . instalafia de imbuteliat miere vor fi piistrate in cea mai perfect5 ordine ~i curafenie (spiilate cu o solutie fierbinte de sod5 de rufe5% . . .vatra stupinei ~i oglinda stupilor vor fi curatate de cadavrele albinelor moarte scoase de pe fundul stupilor ~i dezinfectate prin administrarea de var nestins (0. cu faguri artificiali ~i stimularea albinelor prin hriiniri cu sirop de zah5r sau cules de nectar.interzicerea hriinirii familiilor de albine cu miere'p&%iN&n stb$ine 253 7 rC . .evitarea aglomer5rii stupilor pe vatrii ~i luarea de m2suri ca stupinele mari s2 fie dispersate pe vetre de 30-40 familii de albine. . solutie fierbinte de sod5 caustic5 (4%) 40 gllitru. Pentru un stup se consum5 3-4 litri solutie. precum ~i eliminarea posibilit5fii de imboln5vire a acestora din cauza cre~terii puietului in faguri vechi. cu acid acetic glacial comercial de 96% vapori neincalzifi in cantitate de 2 cm3llitru volum.

constituie in permanenfii. soda caustic5 4% sau siipun de rufe 5%. pe miisuri de ordin medicamentos. dug controlul de primiivar8. care se constatii aparitia bolilor. precum $i a fagurilor cu forme incipiente de locii. un tablou a1 particularitiitilor patologiei apicole. iar cei de naturii nespecificii manifestii o fragilitate 1 mare. iar pentru obfinerea unor rezultate terapeutice ciit mai bune este necesar sii se tin5 seama de particularitiifile specifice ale acestei patologii spre a avea. Este suficient sii avem in . exceptiind miitcile. dar care prin aplicarea de miisuri rafionale de ordin biologic $i igieniqefectele lor diiuniitoare pot fi prevenite. in linii generale. . gradul de dezvoltare a I sistemului nervos. mari neajunsuri prin pierderea unui numiir mare de albine $i in consecinp prin diminuarea producfiei in mod deosebit in cazul imbolniivirii acestora de boli infecto-contagioase. combaterea bolilor la albine odatii apiirute se bazeazii in principal. Familiile de albine slabe. se anunp imediat medicul i . faptul cii in cazul sistemului defensiv la aceste insecte dornini factorii de rezistenti specificii.dezinfectarea profilacticii anualii a familiilor de albine prin mutarea. subalimentate sau hriinite necorespunziitor calitativ $i cantitativ. Bolile infecto-contagioase sunt cauzate de germeni patogeni pe care omul nu-i manevreazii in mod direct. Aceste miisuri au un caracter terapeutic $i se instituie in scopul tratiirii bolilor in funcfie de particularitiitile lor. Patologia insectelor in general $i a albinelor in special este extrem de dinarnica. I Astfel. in decursul anilor. a familiilor de albine in stupi curafi $i dezinfectati cu soda de rufe 5%.arderea resturilor de cadavre de albine sau a larvelor bolnave de puiet viiros scoase din celulele fagurilor $i topirea resturilor de faguri rezultate de la curiitirea stupilor $i a inventarului apicol.MANUAL UL A PICUL TORULUI care au avut locii sau a ciiror stare de siiniitate nu este cunoscutii. Pistrarea sinititii albinelor prin prevenirea aparitiei qi rispPndirii bolilor Bolile au pricinuit familiilor de albine. vedere longevitatea familiei de albine. .se efectueazii obligatoriu examen clinic $i de laborator la intreg efectivul din stupinii in lunile martie-aprilie $i august-septembrie $i se e de fagure cu puiet $i albine pentru a fi trimise la laboratoarele de supravegherea stiirii de siiniitate qi pentru diagnostic. un teren deosebit de favorabil pentru imbolniiviri. Combaterea bolilor se realizeazii prin tratamente medicamentoase sustinute I obligatoriu de mijloace de dezinfecfie. in care scop se iau urrniitoarele miisuri: .

La masivele melifere din pgduri. distanfa dintre stupine va fi de cel putin 100 m cind stupii fac parte din aceeaqi stupinii qi de cel pufin 300 m cind stupii apaqin unor stupine diferite. Pi?strslr-ea siiniitiitii albinelor prin prevenirea intoxicatiilor cu pesticide Astiizi. autorizafia fiind valabili numai pentru sursa de cules qi vatra mentionat5 in cuprinsul acesteia.se iau misuri pentru prevenirea furtiqagului. distanfa dintre dou5 vetre va fi de cel pufin 50 m .cind stupii fac parte din aceeaqi stupin5 qi de cel pufin 100 m cind stupii apaqin unei stupine diferite. Aqezarea stupilor se face in aSa fel ca albinele sii aibii suficiente puncte de reper.numiirul stupilor instalati pe o vatr5 nu va dep5qi 100 de familii la masivele melifere din piiduri qi 50 de familii la culturile agricole.MANUAL UL APICULTORULUI veterinarpentru a se lua la timp m5suri de tratament a familiilor bolnave qi prevenirea riispindirii bolilor la celelalte familii de albine din stupin5 in conformitate cu Legea sanitar-veterinar5. eliberate de Comisia judefean5 de baz5 melifer5 qi stupgrit pastoral. pentru a evita ratiicirea acestora de la un stup la altul. Acest aspect trebuie s5 fie evidenfiat in mod 255 sr) . c5utAnd ca in perioadele lipsite de cules sii nu se lucreze la stupi decit seara sau cind timpul nu permite zborul intens a1 albinelor.r~ire. se face asociat cu complexul de m5suri biologice privind p5strarea s5n5tiitii albinelor. Amplasarea unei stupine in raza de zbor a albinelor apartinfind altor stupine (intre aceste stupine ~i sursa de cules) este interzis5 cu des5vir. .familiile de albine cu semne clinice de boli contagioase nu pot fi deplasate in pastoral decit dup5 vindecarea lor. stupinele infectate cu boli infectocontagioase qi parazitare supuse declarafiei obligatorii nu pot practica stup5ritul pastoral deciit dup5 ridicarea restrictiilor sanitar-veterinare conform prevederilor Legii sanitarveterinare.aplicarea tratamentelor medicamentoase qi a m5surilor de igienii stabilite de specialiqtii veterinari. . La culturile agricole.stupinele se transport5 cu mijloace de transport autorizate ~i igienizate qi numai in baza certificatului sanitar-veterinar de transport. intr-un interval de timp scurt. . pierderi insemnate efective). in aceste perioade la roiuri qi la familiile slabe se vor reduce urdiniqurile. precum qi al autorizafiei de stup5rit pastoral. pagubele determinate de intoxicatiile laalbine cu provoac5. . .

ce acCioneaz5 la nivelul tubului digestiv unde piitrund impreunii cu hrana. in principal. silvice yi piiduri se vor executa numai in baza avertiziirilor scrise yi luare scrisii la cunoytinfii. zilele yi suprafetele pe care se vor efectua aceste tratamente.in cazul efectuiirii aviotratamentelor cu pesticide. o r 5 ~ e n e ~sau municipale ~i prim2riile dupi ti . pomilor fructiferi sau principalelor specii forestiere melifere (salcim. unitatile de protecfia plantelor vor comunica in scris unitiitilor beneficiare. pierderile produse albinelor pot fi reduse la minim in cazul luiirii unor miisuri corespunziitoare de protectie. comunale.MANUALUL APICULTORULUI faptului cii pesticidele sunt manipulate direct de om ~i in consecint2. precum $i asupra arborilor forestieri de aliniament aflafi in a manei. . in majoritatea cazurilor.tratamente fitosanitare cu pesticide la culturile agricole. plantatiilor pomicole $i a piidurilor se desfiyoarii in perioade de timp c i t mai scurte care nu vor putea depivi 7 zile consecutive pentru o culturii agricolii sau parcel&de piidure ~i vor fi anunfate apicultorilor astfel incit aceytia sii poatii proteja familiile de albine prin inchiderea sau indepartarea stupilor c i t mai repede cu putintii. ce piitrund in organism prin contactul insectei cu substanp respectivg. tei) aflate in faza de inflorire. . fitosanitare cu aeronave se executii numai dacii viteza 5 d s e c ~i temperatura nu dep2ye~te 25OC. Intoxicatiile provocate de substantele chimice folosite in agricultura $i silviculturii in functie de felul in care actioneazii sunt de mai multe feluri: a)substante toxice de ingestie.tratamentele cu pesticide a culturilor agricole. Prevenirea intoxicatiilor la albine se bazeazii. din care mentioniim urmiitoarele: . Grii sii respecte reglementiirile legale in vigoare yi in unele cazuri de neglijenta apicultorilor respectivi. b)substante toxice de contact. in folosinfa sau in proprietate cu cel putin 5 zile inainte de efectuarea tratamentului.. emise de statiile de prognoz2 yi avertizare ~i de unititile silvice.Ordinul privind unele miisuri pentru protectia familiilor de albine impotriva intoxicatiilor cu pesticide".este interzisii aplicarea pesticidelor (cu exceptia celor atestate prin mentiunea cii nu sunt toxice pentru albine) asupra culturilor agricole entomofile. asemenea pierderi sunt determinate de nepiisarea celor ce folosesc substantele chimice. pe o serie de miisuri cuprinse in . c)substante toxice volatile. plantafiile pomicole. cu cel putin 7 zile inainte. ce piitrund prin ciiile respiratorii in circula~ia generals ~i produc moartea prin sufocare. fiind transmise detiniitorilor care le au in administrare. .

yi celelalte specii de animale fac parte din lanful trofic planetar qi se supun acelora~i biologice ale filogeniei. ora~ului sau municipiului ~i primarul. circumscripfia sanitara veterinara pe raza ciireia este situatii stupina in cazul producerii intoxicatiilor la familiile de albine. Factorii care concur5 la declan~area evolufia infecfiei sunt: ~i 1. bacterii. precum pe ~i circumscriptia sanitar-veterinarii. PREVENIREA $1 COMBATEREA BOLILOR LA ALBINE Albinele ca . locul de amplasare a acesteia.yi sediul sau adresa la care acesta urrneazi sii fie anunpt in cazul efectuiirii unor tratamente fitosanitare. .unitiifile cu sector apicol ~i apicultorii cu stupine personale unneaza sii anunte. data inceperii ~i mijloacele cu care se executB tratamentele cu insecticide. exploatarea intensivii. in scris cu cel pufin 5 zile inainte. 2. reproducerii ~imoqii.reprezentati de agentul cauzal yi gazda receptivii. . ontogeniei. protozoare ~i parazifi care le pot produce in anumite situatii imbolniiviri yi chiar moartea prematurii in una din fazele metamorfozei sau a viefii lor. precum qi obligafia de a interveni in sprijinul apicultorilor in caz de intoxicare a albinelor. variariile b r u ~ t e deficitarii. despre locul. legi Pe tot parcursul viefii lor sunt supuse permanentei agresiuni din partea unor specii de virusuri. in scris. asigurii indeplinirea masurilor de prevenire a intoxicatiilor. Factori predispozanfi care favorizeazii aparitia conflictului dintre agentul cazal ~i gazdii ~i pot sii determine o evolufie mai de bolii: alimentafia deficitarii. care executa sau beneficiaz8 de tratamente fitosanitare cu pesticide. consiliul local a1 comunei.sii sesizeze imediat. dupii caz. precum . pe teritoriul ciiruia se afl8 stupina. numiirul familiilor de albine.MANUAL UL A PICUL TORUL UI I I 1 I caz. Infecfia este o stare de boa15 determinatii de invazia localii sau general8 a unui agent patogen in organism. sediul sau adresa definiitorului de familii de albine. cu cel mult 24 de ore dupa amplasare. deci rezultanta conflictului dintre organism ~i factorii biologici de agresie.medicii veterinari de circumscriptie sunt obligati sii controleze dac8 unitiitile sau persoanele fizice cu gospodiirie personala. sub semniiturii de luare la cuno~tinfi. perioada utilizirii vetrei de stupinii. tori defin5toriide stupine situate in raza teritorialii a localitafii. Factori determinanfi . . vehicularea stuoiiritul pastoral. prezeng altor infecfii. 9 ( 11 . vor anunfa. micete.

sau s5 p5trund5 in num5r mare in organism.insu~irea germenului de a se reproduce in tesuturi moi ~i toxigenez5 . fir5 aparat enzimatic. aspergiloza. viroza aripilor opace. deficit vitamino-mineral. secundare. generali.timpul de la aparifia simptomelor yi pin5 la disparitia lor. faza final5 . Clasificarea infeciiilor se face in functie de rgsplndirea lor: sporadice. predatori: predatorii cerii. fir5 metabolism propriu fiind replicate de celulele gazd5 in milioane sau miliarde de exemplare prin mesajul transmis de virus genom~lular.care poate fi vindecarea sau moartea. cu pesticide.MANUALUL APZCULTORULUI Pentru a se realiza infecfia este necesar ca agentii patogeni s5 p5trund2 Tn structura gazdei receptive. Doza de germeni care poate provoca infecfia . La albine. intoxicatii: alimentare. iradieri.perioada de timp scurs5 de la p5trunderea germenului in organism. paralizia cronic5. compuse din acizi nucleici qi proteine. in functie de agentul cauzal viroze: paralizia acut5. melanoza. in functie de extinderea la nivelul individului sau familiei: local5. candidoza. $i&le se clasificain dour categorii dup5 tipul de acid nucleic qi nurnirul d@mt nb acrerrnoleculare de AND sau ARN. Perioadele infectiei sunt: faza de incubatie .insutirea germenului de a produce tulbur5ri functionale prin secretii de toxine (ex0 qi endotoxine). deficit glucidic. in functie de complexul cauzal: primare. dismetabolii: disproteinemii. pin5 la aparitia primelor sernne de boali (de la 3-4 zile pgn5 la 5-6 zile). Virusurile patogene pentru albine Cw du 8&eptia virusului filamentos ~i iridescent care sunt constituite . toruloza. protozooze: nosemoza.' 4% / 258 . faza evolutiva . I medicamentoase. epizootice gi pansootice. loca europeang. hipotermii. / senotainioza. in functie de modul de transmitere: necontagioase sau contagioase. viroza albinelor de Egipt. viroza X. condifionate. cronice. hipertonemii. spiroplasmoza. in functie de perioadele de evolutie: supraacute. tubilor Malpighi ~i traheelor. triangulinoza. varrooza. micoze: ascosferoza. deficit lipidic. acarapioza. paratifoza. 1 acute. parazitoze: brauloza. I 1 Boli virotice Virusurile sunt microorganisme subcelulare. reprezentate de: virulenp . viroza filamentoash puietul in sac. viroza botcilor negre. tubului digestiv. cu noxe industriale. Pentru a produce infectia qi moartea unui organism agentul patogen trebuie s5 posede o viteza de reproducere foarte mare. rickettisioza. ameobioza.yi moartea organismului depinde de cantitatile patogene ale germenului. in general infectiile se produc la nivelul tegumentului larvar. bacterioze: loca american5. eusootice. 3. septicemia. predatorii albinelor.

virusul asociat paraliziei cronice. albinele folosind flora melifer5 gi trilntorii migrind fir5 s5 fin5 seama de granip. viroza Y. postcerebrale. dismetabolii prin hran5 necorespunz5toare. unele predominilnd in sezonul cald. paralizia cronic5.MANUALUL APICULTORULUI din AND. virusul botcilor negre. virusul Y. Cantitsti mari de virusuri se g5sesc. un interes deosebit trebuie s5 acordim urm5toarelor viroze: paralizia acut5. micete. temperaturi foarte sc5zute. virusul Thai. virusul de Kagmir. virusul de Arkansas. virusul iridiscent. virusul albinelor de Egipt. Contaminarea se face gi din aproape in aproape intre pri. celulele intestinale sau ale traheelor qi in hemolimfi. viroza albinelor de Egipt. cat gi cu protozooze (nosemoza). Puterea de contagiune a virozelor este foarte mare gi se face prin contact intre albine gi ingestie (hr5nirea larvelor sau transferul mierii de la o albin5 la alta). in ultimii ani. viroza filamentoasi. Sistemul stup5ritului pastoral face ca maladiile virotice gi altele s5 se r5spilndeasc5 in scar5 national5 intr-un singur an. Aceste virusuri au fost denumite: virusul paraliziei cronice. puietul in sac gi viroza botcilor negre. virusul puietului in sac. Virozele evolueaz5 in general. Pentru zona continental5 in care ne aflgm. Virozele pot evolua singure sau asociate intre ele. Virusurile care afecteaz5 albinele sunt mici de 17-35 nm. altele in sezonul rece. virusul paraliziei lente. virusul filamentos. Aceste maladii sunt vehiculate la distante mari. Patogenitatea lor cregte in anumite conditii gi anume: fondradioactiv crescut. bacterii. fond toxic. in functie de viroz5. virusul X. virozele albinelor au luat o extindere tot mai mare ap5rilnd noi maladii virotice in scar5 planetar5. nosemoz5. virusul de Kagmir (tulpini australiene). in ganglionii nervogi. In baza cercet5rilor efectuate pdn5in prezent au fost descoperite gi clasificate 17 virusuri patogeni ai albinelor Apis mellifera gi Apis cerana. cu excepfia virusului iridiscent de 150 nrn gi a celui filamentos de 4501150 nm. in organele interne ale larvelor ~i albinelor precum cuticula dermicq in glandele toracice. exploatare cu intens5 spoliere a albinelor gi sl5birea r5spunsului lor imun la apgrare. continental gi intercontinental datorit5 transportului de material biologic apicol reproduc5tor. atilt la albinele adulte cilt ~i la larve. virusul maladiei Insulei Wight. hipofaringiene. Fenomenele patogene in timpul evolutiei virozelor se @bt m&ca prin cregterea virulenfei unor germeni de asociafii precum riqhgttsii.\ iropktsme. Aglomer5rile de familii de albine favorizeaz5 o intens5 contaminare. efectuat in general clandestin de c5tre apicultori. virusul aripilor opace. atilt asociate intre ele. c5lduri qi secete excesive. protozoare sau prin facilizarea izbucnirii u n ? i ~ n t a @ s-+ e T . virusul paraliziei acute. viroza X.

incapacitate de zbor a albinelor. distensia abdomenului. microscopie electronic5 qi ELISA pe probe de albine vii (50. Clinic. transmifindu-se prin contact gi ingestie. se face intotdeauna diferential cu intoxicafiile.MANUAL CrLA PICUL TOR UL UI clasice. nilnfe moarte de culoare alb8cenugie. In ceea ce privegte diagnosticul clinic. Paralizia cronicci estc.100 indivizi) $i poqiuni de fagure (15115 cm) cu puiet suspect. substanfe $i aparaturi corespunz8toare ca $i personal executant de inalti calificare. .?. Paralizia aczltri este o boa15 infecto-contagioasii a albinelor adulte. Diagnosticul virozelor albinelor se pune in baza semnelor clinice $i examenelor de laborator prin irnunoseroprecipitare. nosemoza ~i ascosferoza. aspergiloza $i nosemoza. paralizii ale aripilor qi membrelor. antenelor. de asemenea. Maladia are un inalt grad de difuzibilitate. culturi $i fcsuturi de infcctivitate. imunodifuzie. Diagnosticul se face prin teste de infectivitate. tremurituri ale aripilor. Se transmite prin contact qi i se recunoaqte prin: evolufia in tot cursul anului cu acutiziiri . In general se intilnesc urmatoarele semne de boali: larve rnoarte nec5picite sau c5picite f i r i sernne de loc8 sau ascosferozii. aflate in stare de prcmunifie gi rezistenfi. o boa15 infecto-contagioas5 a albinelor adulte. Aceste examene de laborator surit de inalti tchnicitate gi specialitate. ca de exemplu: loca europeana.5 de celelalte viroze cu manifestari nervoase. loca european8. asocierea virozei cu nosemoza. produs5 de un virus ARN. Diagnosticul diferential trebuie %cut fati de intoxicatiile acute. Virusul paraliziei acute poate fi gisit $i in albinele clinic siinitoase. puietul viros. produs8 de un virus sferic cu dimensiuni de 30 nonometri. elipsoidal cu diniensiuni de 20-27 x 40-70 localizare in sistemul nervos. albinele moarte inainte de eclozionare malformate (in general cu aripile insuficient dezvoltate). intestinul subfire la inseqia tubilor hipofaringiene $i mandibulare. Pe plan mondial. loca american. necesitind materiale. privind diagnosticul virusurilor albinelor cel mai specializat laborator este cel de la Institutul Rothamsted din Anglia. imunofluorescenf5. cu tropism pentru sistemul nervos qi glandele salivare. n~oartea in 3-5 zile de la aparifia semnelor clinice. nosemoza acut5 gi fat. boala se recunoaqte prin: evolutia in sezonul activ mai ales vara gi inceputul toamnei.

de dimensiuni de 17 nanometri. sl5besc prin disparifia albinelor in num5r mare. moartea survine de regulii dup5 12-25 de zile de la aparitia semnelor clinice. Clinic. Viroza aripilor opace . f a g de celelalte viroze cu manifestiiri nervoase (aspergiloza albinelor adulte). cu tropism pentru sistemul nervos cefalic Si toracic ~i glandele salivare. iar ca urmare a proceselor de autolizii gi putrefactie. 261 . mic.boa15 infecto-contagioas5 a albinelor adulte gi miitcilor. ELISA gi examen histopatologic pentru punerea in evident5 a corpusculilor Morison in citoplasma celulelor intestinului subtire la nivelul inseqiei tubilor Malpighi. seroprecipitare. boala se recunoagte prin: moartea nimfelor de matcii in botci. Viroza afecteaz5 ~i omoar5 o parte din nimfele albinelor albinele. Familiile infectate in timpul primaverii gi verii. acestea capiitii o culoare inchis5 observindu-se pr!. imunofluorescenfii. microscopie electronic8. Diagnosticul se face prin teste de infectivitate. boala se recunoa~teprin: evolutie mai ales in timpul iernii care produce mortalitate accentuatii pin5 la pierderea multor familii de albine. imunoelectronomicroscopie.MANUAL UL APICUL TORULUI in sezonul de toamnii. de regulii le desciip5cesc ~i le indep5rteaz5. semnele bolii apar la 4-10 zile de la infectie. Clinic. 50-100 indivizi. se asociaz5 cu nosemoza. ELISA pe probe de albine vii suspecte. Viroza botcilor negre . Este produs5 de un virus ARN cu dimensiuni de 30 nanometri. incapacitate de zbor. iar puiet diseminat. F5rB a fi o regulii. imunodifuzie. aspect de furnic5. Este produs5 de un virus ARN. albinelor li se opacizeaz5 aripile qi igi pierd capacitatea de zbor. Diagnosticul diferenfial se face fat5 de intoxicatiile cu pesticide. albinele sgniitoase indepiirteazii permanent din stup pe cele bolnave. pete negre. Virusul se transmite pe cale digestivii prin albinele doici gi se poate multiplica qi in albinele adulte de regulii afectate de nosemozii. depilare. celelalte viroze gi septicemii. Diagnosticul diferential se face fat2 de intoxicatii.n fpnsparenp botcii. paralizie a extremitiitilor sau a intregului corp. reducind eclozionarea cu 90-95%.boa15 infecto-contagioasii specific5 nimfelor miitcilor qi albinelor lucr5toare. aparifia indivizilor de culoare neagrii cu luciu metalic. Probele pentru examen de laborator se constituie din 50-100 albine vii ~i poqiuni de fagure 15115 cm cu puiet suspect de boal5. contractarea abdomenului. Diagnosticul se face serologic prin imunodifuzie. microscopie electronicii. fenomene nervoase traduse prin tremuriituri ale aripilor.

glandele cerifere.este o boalii infecto-contagioasii specifics larvelor de albine. VirozaJilarnentoasa'. iar mortalitatea se inregistreazii in lunile de primiivarii. Puietul in sac .boalii infecto-contagioasii a albinelor adulte care este produsii de un virus AND mare cu dimensiuni de 4501150 nanometri. Se transmite prin ingestie qi prin inoculare de parazifi limfofagi. Larvele iau aspectul caracte@%w unui sac plin cu lichid. cu dimensiunea de circa 30 nanometri. produsii de un virus ARN. Se transmite prin ingestie de . familiile sliibesc. faringiene. este produsii de un virus ARN sferic de 30 nanometri. torace. Viroza albinelor de Egipt . Boala se transmite prin ingestie qi de regulii evolueazii in asociere c u nosemoza in sezonul de iarnii-primiivarii. Diagnosticul diferential trebuie ficut la nimfele de albine lucriitoare f a p de cele afectate de atacul larvelor de giiselnip. Boala in condifii naturale nu a fost studiatii. 0 bunti parte din familiile bolnave supraviefuiesc dar au o dezvoltare slabii. Sernnele clinice sunt nespecifice.boalii infecto-contagioasii a albinelor adulte qi a nimfelor. Transmiterea virusului se face pe cale digestivi. Probele pentru examen de laborator se constituie din 30-50 albine vii suspecte. Aceas% virod determinii sliibirea familiilor prin scurtarea viefii albinelor. ciirora le deterrninii moartea in stadiul de puiet ciipiicit. Probele pentru diagnostic se constituie din 50-100 albine vii suspecte. Infectia evolueazii de obicei iarna qi primiivara qi este agravatii cdnd se asociazi cu protozoarul Nosema apis qi Malphigamoeba mellifica. Diagnosticul se face prin microscopie electronicii din hemolimfa albinelor cu semne de boalii ~i prin examen serologic. intestinul subfire. 15115 cm. b l etiologic este un virus ARN de formii sfericii cu dimensiunea de Virusul se localizeazii in celulele glandelor hipofaringiene. aceasta ciipiitdnd un aspect Iiiptos. corpul gras. VirozaX . albinele iqi pierd capacitatea de zbor.MANUALUL APICULTORULUI Diagnosticul se face prin examen serologic qi microscopie electronid pe probe de botci qi porfiuni de fagure cu puiet suspect. de venin qi in hemolimfi. Virusul se localizeazii in celulele nervoase.boa15 infecto-contagioasii a albinelor adulte. Diagnosticul se stabileqte prin examen serologic qi prin microscopie electronicii. rpul gras qi celulele nervoase.

Miisuri de prevenire qi combatere a virozelor la albine. stringerea gi distrugerea prin ardere a cadavrelor.chimioterapia bazati pe substante de origine natural5 de tipul izoflavonolilor. prin deshidratare larva se transform5 intr-o cojig brun5 agezat5 pe plangeul celulei cu capul recurbat spre abdomen. Diagnosticul se stabilegte prin teste de infectivitate gi teste serologice. profilaxia gi combaterea virozelor la albine se realizeaz5 printr-un complex de mgsuri care const5 in: . asigurindu-se hran5 suficient5 gi de bun5 calitate care s5 le confere o rezistenfa natural5 crescut5 fa@ de infecfiile virotice. faguri cu miere gi p5stur5 intre stupii suspecfi de boa15 gi cei s5n5togi in cadrul stupinei gi intre stupine.MANUAL UL A PICUL TORULUZ Clinic.intretinereain condifii optime a familiilor de albine pe tot parcursul anului. . aspectul de puiet afectat impragtiat pe fagurii cu puiet. a celor cu puiet mort. protozooze gi parazitoze s u p r a a d 5 u ~ ' v ~ rlor. derivatilor fenolilor. . . precum gi preparatului Arahnovir cu care s-au obtinut rezultate pozitive.papuc chinezesc". . .in viroze nu se recornand5 tratamente preventive cu antibiotice. acestea nu au acfiune asupra virusurilor dar creaz5 o rezistenv a germenilor bacterieni fati de antibiotic gi r5min sub forma rezidual5 in produsele stupului. culoarea larvelor devine treptat galben-cenugie gi apoi brun5.interzicerea folosirii in hrana albinelor a mierii gi polenului ce provine din familii bolnave sau suspecte de boal5. boala se recunoagte dup5: moartea larvelor dup5 4 zile de la c5p5cire.bacterioze. iar confinutul nu este filant. Albinele adulte din familiile afectate de boa15 pierd apetitul pentru polen gi au o durati de via@ mai scurt5. . sesquiterpenelor.eliminarea schimburilor de material biologic.realizarea gi menfinerea unei permanente stiri de igieni in stupi gi stupin5 prin eliminarea gi topirea fagurilor vechi. dind aspectul cunoscut de . lee vor efectua tratamente cu medicamente specifice fiec5rei boli id * % 263 %$@IJ \% <i .numai in cazurile in care apar semne clinice specificd%l$clasice . Diagnosticul diferenfiat se face faF de loca american5 gi viroza botcilor negre. Dup5 moarte. neeclozionat. celulele cu c5p5cele scufundatee gilsau perforate. Pentru examen de laborator se recolteaz5 probe din porfiuni de fagure 15/10 cm cu puiet suspect. nu este aderenti la perefii celulei. Larva moart5 nu prezint5 miros. micoze.. larvele extrase din celule au aspectul unui sac plin cu lichid.

e oztge qi de miros. Cgldura din timpul verii gi aparitia unor culesuri bune in natura fac ca boala s i regreseze int5lnindu-se qi vindecsri spontane. precum qi in golurile de cules din sezonul apicol. Boli bacteriene Loca europeanii . Paenibacillus alvei. Bacterium eurydice. imbolnivirea qi in final. cind microbii pitrund in intestinul larvelor. sezonul ~i puterea familiei de albine joaci rolul cel mai important. larvele ciip5cite.MANUAL UL APICUL TORULUI . Pentru ace~tia. de la o familie la alta sau de la o stupin2 la alta. putind fi a$ <& &$ic kcil in unele camri aromat sau lipseqte cu totul. Paenibacillus larvae. rgsucindu-se in celule vi devenind mai intii galbene cu nuante in* in ce mai inchise pin2 la maroniu. I % 1 I . Loca europeang apare mai rar decilt loca americana qi este mai putin gravi afectind in general larvele tinere in viirsti de 3-4 zile qi in propoqie mult mai redus%.prevenirea intoxicafiilor qi toxicozelor se realizeaza prin respectarea prevederilor din "Ordinului 45 din 2 1 . cloramina B gi ap5 oxigenata. se hrilnesc qi eliminii toxine. In etiologia bolii sunt incriminafi: Mellissococcus pluton. &pun. inmulfirea microbilor se face pe seama hranei existente in intestinul larvelor. unde se inmultesc. impachetate necorespunz5tor. ocazii cu care se face contaminarea gi rgspindirea generali a bolilor. moartea larvelor. Transmiterea bolii se face odata cu hrana administrata puietului de catre albinele doici. formol. 1991 privind unele masuri pentru protectia familiilor de albine impotriva intoxicatiilor cu pesticide". Bacillus orpheus. de regula in stadiul de puiet nec8pZicit. Mirosul este variabil. Transmiterea bolii in interiorul stupului. provocind grave perturbari fiziologice. . ceea ce duce la slgbirea acestora. Pe fagure. Pe de alti parte. toxinele piitrund prin perefii intestinului in tot organismul.X. kge5 264 . trilntori. faguri de la familii bolnave). Enterococcus faecalis . apoi sufera modificari de pu-/: cu1oar. soda de rufe. Boala apare in general primavara inaintea culesului de salcim.este o boala infecto-contagioas8 care afecteaza puietul de albin8.evitarea aglomer5rii stupinelor in pastoral pentru eliminarea interferentei ce se produce intre albinele din familii bolnave qi cele sanatoase ca urmare a ratacirii acestora. .dezinfectii repetate profilactice ~i de necesitate cu una din substantele: soda causticii. se realizeaza ca gi in cam1 locii americane (albine hoate. avind hrana insuficientii qi de slab3 calitate. loca europeana fiind mult mai frecventg primavara ~i la familiile slabe. puietul estc raspan neuniform.bacterie secundar5 asociata in aceasta boala. determiniindu-i moartea. Larvele bolnave devin initial mai transparente.

neaderentii la peretii celulei avind un miros acru sau aromat. care are la bazii Oxitetraciclinii se va administra in acelagi mod ca amestecul de mai sus.Locamicin produs de I. igi pierd turgescenta gi se transform5 intr-o mas5 p5stoas5. La aparifia bolii se recomandii sii fie tratate toate familiile de albine din stupinii.5 gll cite 200-250 ml/ familie in functie de puterea acesteia. . . iar cel de certitudine se stabilegte in laborator de specialitate pe probe de fagure cu puiet de 15115 cm suspect de boalii. muleazii fundul celulei ~i cap85 aspectul unor solzigori de consistenp cauciucului ce pot fi ugor extra$ din celule.A. evidenfiaz5 prin tegument traheele.indepiirtarea din stupi a fagurilor cu puiet afectat (in stadiul incipient sau in evolufie a1 bolii). . Stupina afectatii se va trata in mod obligatoriu gi in primiivara anului urmiitor aparitiei bolii. cite 80-100 g amestec pulverizat peste albine ~i printre rame.tratament medicamentos cu Oxitetraciclinii sau Locamicin dupii cum urmeazii: Oxitetraciclinii in sirop din miere sau zahiir 0. Loca europeani este declarabilii de la aparifia primelor semne de boa15 gi carantinabil5 incii 30 de zile de la insiinBto~irea clinic5. Diagnosticul prezumtiv se pune pe baza semnelor clinice. de trei ori la interval de 3 zile qi incii de douii ori la interval de 5-7 zile.MANUALUL APICULTORULUZ Clinic. ele fiind considerate contaminate.Oxitetraciclinii in zahiir pudrii 3 g11000 g zahiir. concomitent cu primele trei administriiri prin pudrare se pot face ~i trei administriiri de sirop preparat din 1 kg Locamicin la 1 litru infuzie din plante medicinale. dupii 10-20 de zile. larvele afectate igi schimb5 pozifia in celulii.C.D. . au culoarea maronie. boala se recunoagte dupii: aspectul de puiet impr5gtiat pe fagurii afectati datoritii prezenfei celulelor cu ouii sau larve neciipiicite in zonele compacte cu larve ciipiicite. Se atrage atentia cB mierea provenit3 de la asemenea famili+se interzice a fi valorificati la export! & ' % 265 F rC . cite 200-250 mllfamilie. trei administriiri la interval de 3 zile ~i inc5 douii administriiri la interval de 5-7 zile. se va face dezinfectia profilacticii sau de necesitate dupB caz. Combaterea locii europene se realizeazii prin: . iar fagurii vor fi topifi gi schimbati.in cazurile grave. prezintii pete de culoare giilbuie care in cele din urmii devin cenugii-negre. larvele moarte se deshidrateaz5.

Aceasta presupune ca in paralel cu tratamentul specific s5 se aplice o%lex de misuri care s i limiteze rispiindirea bolii in toati stupina ~i iwthpinp dinjurul focarului de boali.familii. Boala evolueazi in tot sezonul activ cu viirfin lunile iulie-august. de citre medicul veterinar. precum ~i de la o stupini la alta. triintori.MANUALUL APICULTORULUI Fig. prin adipitori. 3)hriinireafamiliilor cu miere contaminati. in 6)hranii infestatii administratii puietului neciipiicit Loca arnericanii . schimbarea fagurilor de la un stup la altul.\ de albini determiniindu-i moartea de reguli in stadiul de puiet cipicit. roi. loca americani produce cele mai mari pierderi economice in familiile de albine prin distrugerea acestora ca entititi biologice $i prin productia redusi de miere ~i a altor produse ale stupului. prin cumpirarea sau schimbul de material biologic . Difuzarea bolii de la o fan~ilie bolnavi la alta sinitoasi.este o boali infecto-contagioasi care afecteazi puiets. prin hriniri cu miere infectati. r U *e . mitci din stupine contaminate fir2 atestarea stirii de sinitate. 4)scule ji rnateriale infestate. Trebuie precizat c i loca americani nu se vindeci de la sine. Dupi varroozi.Modul de contaminare a familiilor de albine cu loca: 1)stupi cu albine. Combaterea bolii este foarte dificili ~i nu se rezumi doar la tratamentul medicaw@m. prin diferiti paraziti qi diunitori ai stupului (exemplu Galleria rnellonela). 75 . se face prin intermediul albinelor hoate. 5)sporii de locii p o t j introdu~i stupi. Loca americani este considcrati cea mai gravi boali bacteriani a puietului ciruia ii produce moartea in stadiul de puiet cipicit. 2Cfagure cu puiet. Agentul etiologic este Paenibacil/~/s larvae subspecia larvae. un i '( eC . prin uneltele de lucru.

puietul viiros ~i puiet in sac (boalii virala). Diagnosticul se poate pune de medicul veterinar yi de apicultor pe baza semnelor clinice in stupinii. filant.V. @P t'$Si ".fagurii afectafi de boa15 exhal2 un miros caracteristic de putrefacfie sesizabil la deschiderea stupului gi chiar de la intrarea in stupinii. iar la incercarea de extragere.in stadiul avansat a1 bolii. .5 gll ciite 200-250 mufamilie in funcfie de puterea acesteia.sub c5p5cele se g5se~te detritus larvar de culoare ciocolatie. trei administrgri la interval de 3 zile gi inc2 douii administriiri la interval de 5-7 zile.fagurii gi familiile puternic afectate. .MANUALUL APICUL TORULUI Clinic boala se recunoagte dup5: . sau semne clinice evidente (ap2rute ca gi cazuri noi). de culoare maron-inchis spre negru. Oxitetraciclin2 se administreaza in sirop din miere sau zah2r 0.r . .S. aderent la peretele inferior al celulei. Se efectueazii dezinfecfia de necesitate a inventarului apicol care cuprinde obligatoriu urmritoarele etape: lcrrrnlln .depistarea familiilor afectate de boalii prin examen clinic al tuturor familiilor din stupina efectuat de medicul veterinar din zon5.dezinfecfia propriu-zis5 cu una din substanfele: h f d & Q d i u ~ t 2 = 267 r ** P- .flambare. . in celulele afectate. se vor distruge in totalitate prin ardere.celule cu c5p5cele umede. Aga cum s-a precizat combaterea locii americane se face prin tratament medicamentos gi o serie de m5suri deosebit de importante ~i utile dup5 cum urmeazii: .fagurii cu num5r redus de celule afectate se elimin2 din stupi. Diagnosticul diferenfial se face fa@ de loca europeanii. Tratamentul medicamentos se efectueaz5 la toate familiile din stupinii. . se topesc gi se inlocuiesc cu faguri noi. .) pe probe de fagure 15115 cm cu puiet suspect de boali. escavate. Nitrofuran. Pentru tratament se vor folosi numai Oxitetraciclinii sau Locamicin. Sunt interzise pentru tratament: Streptomicina. perforate. Cloramfenicol. .cur2fire mecanici. confinutul se intinde sub forma unui filament de 3-5 cm (proba b5plui de chibrit). larvele moarte se deshidrateaza complet aviind aspectul unui detritus maron-inchis spre negru. iar diagnosticul de certitudine se stabilegte in laboratorul de specialitate (D. acestea fiind considerate contaminate. un aderent la perefii celulei.aspectul de puiet imprggtiat pe faguri.

Pe de alti parte. boala se recunoayte dupi: incapacitatea de zbor a albinelor. in aceea~i loca americani cit yi loca europeani c11 semne clinice specifice fiecireia din cele doui boli. pirisirea st. precum $i in cazul formelor atipice de loci europeani este greu pentru apicultor sau chiar pentru medicul veterinar s i stabileasci diagnosticul pe baza semnelor clinice. in stupi supuyi misurilor de dezinfectie. in asemenca cazuri. se recomandi folosirea unuia din cele doui antibiotice Localnicin sau Oxitetraciclini in dozele $i numirul de administrari mentionate la tratamentul cclor doui boli yi aplicarea de misuri severe de igieni. In aceste situatii. pentru a evita riscul de extinderc a bolii. Dupi dezinfecfia inventarului se va face transvazarea familiilor trecute prin boali. Mierea provenitii de la aceste familii. in alte cazuri. dar cazurile de boali sunt foarte rar . sau formol3%. Atestarea stirii de sinitate a stupinei se va face de citre medicul veterinar din zon8. de la aparifia semnelor de boali $i inci 60 de zile de la insinitoyirea clinic8 yi efectuarea dezinfectiei finale. Agentul etiologic este Pseudomonas apiseptica yi poate avea formi acuti $ i ~ . diagnos CYpic. tratate yi fir2 semne clinice de boali. In asemenea cazuri.este o boali infectioasa specifics albinelor adulte.MANUAL UL APICUL TORUL UI caustici) 4%. Mierea provenitii de la stupina in care a evoluat loca americanii nu se comercializeazii! Loca americani este o boali declarabili ~i carantinabili. carbonat de sodiu (sods calcinati) 5-6%. I Infectii mixte de loci americani yi loci5 europeani pot evolua in numeroase familie de albine pot fi diagnosticate atlt stupine. fragilitatea . cele doui loci pot fi inthlnite in stupi diferifi din aceeaqi stupin8. pentru examenul de laborator este necesara o perioadi mai lungi dc timp care ar inthr7ia aplicarea misurilor de tratament $i dezinfectie. c . Stupina afectati de loca americani se va trata in mod obligatoriu ~i in primivara anului urmitor aparifiei bolii ~i se vor aplica misurile de dezinfectie. albine moarte in fata stupului. i evolueazi in sezonul activ. nu se va valorifica la export! Septicemia .@$%\&manifest5ri nervoase.

abdomen.Pentru izolarea speciei Pseudomonas apiseptica se face examen bacteriologic din hemolimfi gi musculatura toracic5. prin cultivarea gi izolarea germenului patogen. in caz de septicemie. tremur5turi musculare. fat5 de nosemoza acut5. in propoqii de cite 200-300 mllfamilie in functie de puterea acesteia. in 4-5 administrari la interval de 4-5 zile.este o boa15 a albinelor adulte provocat5 de Spiroplasma apis gi evolueaz5 in sezonul activ cu viirf de virulent5 in luna mai. Diagnosticul de certitudine se pune in laborator prin examinarea probei de albine suspecte (50. Salmoneloza sau paratifoza . Diagnosticul diferential se va face fat5 de nosemoza clinic5. Diagnosticul diferential se face fat5 de septicemiile produse de virusuri. Clinic. urmat de moarte. boala se suspicioneazii dup5 urm5toarele semne ale albinelor: incapacitate de zbor. se ard ~i se aplic5 desinfectia de necesitate. in p5qile componente: cap. Tratamentul se efectueaz5 numai in cazurile de boa15 diagnosticate in laborator de specialitate. iar semnele clinice gi modific5rile anatomopatologice sunt necaracteristice. Spiroplasmoza . Pentru combaterea bolii se adun5 gi se ard albinele moarte de pe fundul ~i din fata stupului. prin examinarea unei probe de aproximativ 30-50 de albine muribunde suspecte. Pentru combatere se indep5rteaz5 de pe fundul gi din fata stupului toate albinele moarte. aripi). Pentru tratament se recornand5 Oxitetraciclina in doze de 0. jurul stupului. viroze (paralizia acut5 ~i cronici) ~i intoxicafii. devine alb5 15ptoas5. diaree gi paralizie.MANUALUL APICUL TORULUI cadavrelor (desfacerea cu uguring la simpla atingere. rickettsii gi alte specii bactcriene. abdomen balonat. Diagnosticul se stabilegte numai pe baza examenului de laborator. se aplic5 dezinfectia de necesitate gi tratamentul cu oxitetraciclinii ca la loca american5.100 de albine vii sau muribunde) prin recoltarea hemolimfei care.este o boa15 infecfioas5 specific5 albinelor adulte care poate evolua in sezonul activ dar cazurile diagnosticate sunt deosebit de rare. torace.5 g/l de sirop. Albinele bolnave prezinti incapacitate de zbor. Agentul etiologic este Salmonella schotmiilleri alvei. abdomen balonat. virozele cu simptomatologie nervoasi gi fat5 de intoxicatiile cu pesticide. Diagnosticul se pune in laborator prin examen sau a1 unui filtrat obtinut din trituratul a 30-50 269 s /- .

cite 250-500 ml pe familia de albine la 5-7 zile interval. pe o h n i de fagure de minimum 15110 cm cu puiet suspect.mozaicm)qi aparitia ~i generalizarea celulelor ciipiicite.5 g la litru de sirop. Diagnosticul se poate pune qi prin examen imunoserologic. boala se recunoa~te fagurelui cu puiet datorat alternantei de celule ciipicite normale cu celule care confin mumii albe. pe scindura de zbor ~i in fafa stupului. neaderenfa larvelor la peretii celulelor. larvele mumificate rispindite in f a p qi pe fundul stupului. rgihghosticul se stabile~te baza examenului clinic al mumiilor recoltate. care decoperteazi celulele cu larve afectate pe care le scoate qi le inliiturii din fagurii afectati din cuib in vederea refacerii efectivului biologic. & F I 270 . Agentul etiologic este micetul Ascosphaera apis care triiie~teubicvitar. Multimea larvelor cu aspect de creti pe fundul stupului se datore~te actiunii de detectie a albinelor sanitare. dupB urmiitoarele semne: aspect in mozaic al Clinic. celulele care contin larve afectate sunt descipgcite de albine putindu-se observa continutul invadat de miceliul alb al ciupercii.este o boala infecto-contagioasi specifics larvelor de albine ciirora le determini moartea in primele doui zile ale stadiului de puiet ciipicit. cretacee. iar transmiterea se face prin ingestie qi transcutanat. Treptat boala cuprinde ~i puietul de lucriitoare ~i pe cel din botci. gisindu-se ~i in intestinul albinei sinBtoase. Ascosferoza se recunoavte dupii: aspectul caracteristic pe care il dau fagurelui larvele mumificate riizlete de culoare albi. sunetul caracteristic ce il produce un astfel de fagure cind este scuturat. mumiile sunt neaderente la peretii celulei fiind indepirtate de albine ~i se gisesc pe fundul stupului. pin5 la disparitia semnelor clinice. Pentru combatere se indepirteazii ~i se ard albinele moarte de pe fhndul ~i din f a p stupului. larvele infectate se ingilbenesc. Boli micotice Ascosferoza (puietul viros) .MANUAL UL APICULTORULUI boali. sub care se gisesc larvele afectate de ascosferozi. Boala evolueazii in tot cursul sezonului activ. Incepind cu anul 1990 tabloul patologic a1 ascosferozei s-amodificat mult fati de anii 1965-1970 in sensul disparitiei alternantei de celule c&cite vi celule cu larve afectate de ascosferozii (a~a-zisul. se face dezinfectia de necesitate qi se aplicii tratamentul cu oxitetraciclini 0. i ~pierd segmentatia. i se deshidrateazii ~i capiti consistenp cretei.. Diagnosticul d&b prece% rdt se h c e prin examen microscopic pentru evidentierea ascociatilor ceea C c k i i cu%iagnosticul de certitudine completat de examenul micologic.

iar boala evolueazi primivara gi toamna dar cu un grad redus de incidenF. concomitent cu ascosferoza. administrat in porfii de chte 250 ml. 20 g Codratin se amesteci cu 980 g zahir pudrii gi se administreazi ca Micocidinul. existi gi semne clinice de locii. cadavrele prezinc abdomenul ugor mirit care in s&@dp&ine 4 . Aspergiloza (puietul pietrificat) .este o boali infecto-contagioasi comuni larvelor gi albinelor adulte. primele doui tratamente la interval de 3-4 zile. Transmiterea se face pe cale digestivi gi transcutanat. zonele de fagure afectat. Albinele pmmt6 stiri de agitqie.MANUAL UL APZCULTORULUI Diagnosticul diferenfial se face fa@de loca americani. 4-5 administriri la interval de 4-5 zile. se repet5 de trei ori. se deshidrateazi. in cazul in care se utilizeazi Codratinul se procedeazi in modul urmitor: 20 g Codratin se dizolvi in 975 ml sirop. Clinic se recunoagte dupi urmitoarele semne: larvele mor imediat inainte sau dupi momentul cipicirii. La familiile cu forma avansati de boa14 se administreazi concomitent cu pudrarea gi sirop de Micocidin (1 kg Micocidin la 1 litru de api). cite 80-100 glfamilie. in celulele necipicite se poate observa o pdnzi de mucegai galben-verzui sau negru. se Iirgesc progresiv cuprinzdnd mai multe celule cu puiet gi albine formind insule sau plaje de mucegai. tratamentul se face cu 1 kg Micocidin la care se adaugi 3 g Oxitetraciclini. iar siropul cu Codratin se face concomitent cu pudrarea. in pocii de cdte 250500 ml. 20 g Codratin + 80 g zahir pudri se dizolvi in 900 ml api la care se adaugi 20 ml de Protofil. ultimele la 5-7 zile. puietul pietrificat gi puietul in sac. cad in fafa stupului. se indepirteazi din stup gi se topesc fagurii puternic afectafi ~i se executii igiena gi dezinfecfia de necesitate. pieselor bucale sau segmentelor corporale gi mm$n c Wca toxiemie. larvele sunt invadate de un miceliu galben-verzui. Administrarea sub formi de pudri se face conform procedurii aritate mai sus. Boala face parte din categoria zoonozelor (se transmite la om). fac migciaQ rd&ate ale a m prin membrelor. amestecul fiind administrat prin pudrare. Pentru combatere se indepirteazi gi se distrug mumiile de pe fundul gi din fa@ stupului. sunt aderente la perefii celulei gi au consistenp duri. amestecul administrdnduse prin aspersie pe faguri. incapacitate de zbor. Tratamentul se face cu Micocidin administrat in dozi de 80-100 g preparat prin imprigtiere printre rame peste larve gi albine. in cazul in care.

formi sub care dobgnde~te mare putere de rezistenfs. Dezinfectia de necesitate este obligatorie.MANUALUL . iar agentul etiologic este Nosema apis. Boli parazitare . in momentul ciind. oviducte.plaje de ~nucegai care sunt prinse larve vi albine adulte. Diagnosticul diferential se face in cazul sterilititii mitcii.4 PICULTORULUI vi toracele. Melanoza . Pentru combatere se trece imediat la schimbarea rnitcilor afectate. c5nd este eliminat in mediu! extern odati cu excrementele albinei sau ~ 2 n d aceasta moare. Nosernoza este conditionati de factorii favorizanfi reprezentafi de: familii slabe. din diferite o ajunge in intestinul albinei. pe ovare. in Pentru combaterea bolii se indepirteaz2 fagurii cu puiet $i albine afectate. unde se hriinevte. prin disectia mitcii suspecte sub lupa binocular.Protozooze Nosemoza . str2bate tegumentul $i iese prin orificiile naturale acoperind intreg corpul acestora cu un strat de miceliu de culoare galben-verzuic. miere de mani. in cavitatea abdominali se observ2 prezenta unor cruste de culoare maron inchis sau negru. Clinic aceasta se recunoavte dup5: diminuarea pontei p h i la incetare. de Diagnosticul se stabile~te medicul veterinar pe baza examenului clinic a fagurilor cu puiet $i albine adultc afectate. rniceliul invadeazi corpul albinelor cu incepere de la intestin. Numai examenul de laborator certific8 prezenta bolii. Pentru examenul de laborator se recolteaz2 de medicul veterinar portiuni de fagure cu modificiri specifice . Boala este produs2 de Melanosella mors apis vi evolueazi in tot cursul anului. Protozoarul se localizeaz2 vi se inmulteqte in intestinul mijlociu a! albinei. Diagnosticul se face in laborator pe m2tci cu leziuni melanice prin examen stereomicroscopic $i micologic. adaosuri in hrani a tot felul de Einuri qi umiditate mare in stup. vagin ~i perefii rectului. dop de excremente in regiunea anusului. parazitul sporuleaz8.este o boa12 micotici specific2 mitcilor c2rora le determini sterilitatea. albinele moarte din stupi vi din fafa acestuia vi se distrug obligatoriu prin ardere. se face I A 'I s d 272 I I . produs2 de cauze neinfcctioase. C5nd conditiile de via@ nu-i sunt favorabile. $i peretelui intestinal. iernare prelungiti Grii zboruri de curifire. se inmulfe~te produce t @& & $ dra o f ~ p n ie bolii de la o familie la alta ~i de la o stupin5 la alta.este o protozooz2 specific2 albinelor adulte. germineaz2 $i dB na~tere parazitului activ.

sunt incapabile de zbor. observabile pe sciindura de zbor. .MANUAL UL APZCULTORUL UI prin albinele bolnave care elimina fecale diareice inc5rcate cu milioane de spori.. iattm. albinele bolnave prezinta abdomenul destins. Diagnosticul diferential se face fa@ de amoebioz5. precum $i in intoxicatii. boala poate fi rispiindit5 ~i de unii paraziti prezenti in stup precum Galleria mellonela. familiile slabe. paralizia cronica. Nosemoza cronicii evolueaz5 inaparent putiind fi diagnosticat5 numai prin examen de laborator. cu predilectie. i&& $ prinGvara. Probele pentru examenul de laborator se constituie din 50-100 albine vii. Varroa destructor ~i Braula coeca. c5nd dinamismul de acesteia scade iar intensitatea cre~terii puiet se reduce nemaifiind in masur5 s5 compenseze moartea albinelor adulte. neigienizate. In marea majoritate a cazurilor. pe Diagnosticul nosemozei se stabile~te baza semnelor clinice coroborate obligatoriu cu examenul de laborator care const&in examenul anatomopatologic a1 intestinului mediu $i. se deplaseazg cu dificultate. Nosemoza clinic5 acut5 se recunoa~tedup5 urmiitoarele semne: uzura prematura a albinelor ~i depopularea stupului. De asemeni. flasc. microscopic al continutului acestuia. Se asociaza cu amoebioza. viroza x. pete de diaree pe speteze. faguri. Aceast5 boa15 apare in general in cursul iernii ~i inceputul primaverii insofit5 de diaree ~i imbraci douB forrne de evolutie: acut5 ~i cronicii. fecale diareice de culoare maronie cu miros fetid eliminate sub form5 de jet in timpul zborurilor de curatire %cute chiar ~i pe timp nefavorabil.' Pentru combaterea bolii se indep5rteaz5 periodic. capacul ~i fafa stupului. Afecteaza. paralizeaza ~i mor. este nevoie de interventia unor factori favorizanti. au aripile intinse ~i picioarele adunate sub torace. k i * ' 273 * > . scurtarea vie$ in perioada de iarni. perefii ~i fundul stupului. Pentru ca nosemoza s5 se manifeste clinic.ka{ii acute ~i paralizii virale. datoritii rezistenfei naturale a familiilor de albine acestea prezinta o formii latent8 a bolii care treptat se transform5 intr-o form5 acuti atunci ciind echilibrul biologic a1 familiei este perturbat. uneltele de lucru de la o prin inventarul contaminat ~i de apicultorul care folose~te familie bolnav5 la alta sin5toas5 fir5 a le cur5fa yi dezinfecta. cu rezerve de hran5 insuficiente ~i de calitate necorespunz5toare (miere de man& sirop de zah5r administrat toamna tiirziu) ~i fond toxic. albinele moarte de pe fundul stupului qi se distrug prin arderd%%d$&rteddin n & . muribunde sau moarte recent recoltate de la fiecare familie din stupins. Diagnosticul de certitudine a1 nosemozei se face numai prin examen de laborator deoarece unele din semnele clinice ale bolii pot fi intiilnite qi in alte entititi patologice. viroza filamentoas5.

tremurituri ale aripilor. familiile trecute prin boali. tratate gi fir5 semne clinice de boa15 se vor transvaza pe rind in stupi dezinfectafi. tulburiri nervoase. cu Pete de diaree care se topesc gi se inlocuiesc cu faguri noi. Dezinfectia cuprinde urmitoarele etape de lucru: curitire mecanici.MANUALUL APICULTORULUI stupi fagurii vechi. Agentul etiologic este protozoarul Malpighamoeba mellificae. flambare ~i dezinfecfie chimica cu una din substanfele hidroxid de sodiu (sods caustici) 4%. mitcile din familiile bolnave se vor inlocui cu mitci tinere sinitoase. Tratamentul bolii se realizeaz5 prin administrare de Protofil in sirop cite 20 ml/l sau in past5 din miere gi zahir 40 ml/kg. mgtcilor gi trintorilor. se pun sub restricfii sanitare veterinare conform legii. diaree sub formi de jet. Misurile de combatere sunt similare cu cele mentionate la nosemozi. I Amoebioza . carbonat de sodiu (sod8 calcinatii) 5% sau form01 3-4%. temperaturi sc5zute gi exces de umiditate. deformafi. iar maladia evolueaz5 in timpul iernii gi primgverii fiind favorizat5 de carenfele alimentare.fernela . se executi curgtirea mecanic5 qi dezinfectia de necesitate a intregului inventar apicol gi a vetrei de stupin5. Parazifii concentrati in special pe toracele acestora sunt observabili in familia de albine in tot cursul anului. Boala se recunoa~te clinic dup8 urmitoarele semne: abdomen m5rit. Diagnosticul se precizeazi numai prin examen de laborator anatomopatologic gi microscopic a poqiunii terminale a intestinului mijlociu.Parazitoze I Brauloza . produsi de insecta Braula coeca. Tratamentul medicamentos al nosemozei se asociaza in mod obligatoriu cu misuri de igien5: stupinele in care evolueazi nosemoza sub form8 clinici. deoarece ele constituie rezervor de spori capabili s i menfin5 familia contaminati.este o protozooz5 specifics albinelor adulte.este o ectoparazitozri specifici albinelor. Boli parazitare . - coeca .

Combaterea triangulinilor se realizeazg prin fumigafie cu Varachet forte. larvele gi nimfele parazitului sunt vizibile pe perefii celulelor. Combaterea parazitului se face cu ajutorul unor fafirii albe umplute cu aps amestecat5 cu petrol ce se ayeazi pe capacele stupilor in care insectele de senotainia se vor ineca. Diagnosticul diferential se face f a p de Varroa destructor gi Tropilaelaps clareae. datorit5 morfii albinelor infestate. in special. trepidatii ale abdomenului albinelor moarte parazitate de larvele de Senotainia tricuspis.este o parazitoz5 specifics albinelor adulte. Diagnosticul se stabilegte prin examen clinic in stupin5 gi examen de laborator in scopul evidenfierii larvelor insectei. livezi gi finete. a m5tcii. trsntori gi mai ales mgtci. de obicei. Triangulinoza . f 4 . care sunt tinute in timpul zilei pe stupi. pe flora melifer5 din psduri. 0 alt2 metod5 se bazeazi pe folosirea insecticidelor la care se adauga o cantitate mic5 de amidon sau fTain5 de griiu. precum gi pe faguri. Clinic se recunoayte dup5: albinele infestate se tAr5sc in fap urdinigului manifestiind o serie de simptome necaracteristice. produs5 de larvele insectei Senotainia tricuspis gi evolueaz5 clinic numai in sezonul cald. Parazitoza se poate recunoayte prin aceea c5 in f a p stupului se observii albine care prezint5 miyc5ri convulsive.depopularea vizibil5 a familiilor. Diagnosticul clinic se face in stupin5 pe albine. fragilitatea cadavrelor la nivelul articulatiei pgrfilor corporale. in numar mare. perturb5 activitatea albinelor gi. larvelor gi nimfelor insectei. prezente.este o boa15 parazitar5 specific5 albinelor adulte produs5 de larvele insectelor Meloe variegatus qi Meloeproscarabeus. Clinic.MANUAL UL APICULTORULUI Ouale. Prezenp parazitilor in stup. Combaterea ectoparazitozei se realizeazi cu medicamentul Mavrirol conform prospectului care insoteyte medicamentul Senotainioza . Diagnosticul se stabilegte in laborator prin identificarea lawelor de Meloe. boala se recunoagte prin identificarea triangulinilor pe corpul albinei culegstoare sau pe fundul stupului. Cu aceast5 solutie se imbib5 buc5fi de carton alb. pe partea inferioar5 a c5p5celelor. pe resturile de cear5 gi propolis. pentru depistarea ouiilor. periindu-yi totodatii corpul cu picioarele.

RGspcindirea varoozei pe glob in primul an dup5 infestare. in stupin5 diagnosticul se mai poate face ~i cu ajutorul medicamentului Varachet Forte sau a altor substanfe utilizate in terapia varroozei. iar diagnosticul in acest caz va fi eronat.este o ectoparazitoz2 care afecteaz2 intreaga populafie a familiei de albine.Acarioze Varrooza . semnele clinice devin evidente: albinele parazitate prezint2 stare de agitatie ca urmare a actiunii mecanice a parazitului ~i spolierii de hemolimfi. Diagnosticul de laborator consti in examenul macroscopic qi stereomicroscopic pe probe de albine vii sau muribunde (50-100 indivizilprob2) ~i poqiuni de fagure cu puiet c2picit (15115 cm) prelevate din fiecare familie suspe(. fiind incapabile de zbor. o mare parte din albinele tinere eclozionate din puiet puternic infestat sunt neviabile. in hiperparazitism populatia familiei se diminueaz2 drastic ~i albinele pir2sesc stupul. 78 . prin examen clinic ~i de laborator pe intreaga Diagnosticul se stabile~te populafie a stupului. cu i Fig.q %solicit2 ca probele s5 contin2 albine vii sau muribunde deoarece acarianu grir8se~te albina moart2. se manifest5 in tot cursul anului qi se dezvolta in celulele cu puiet de trgntori ~i lucr2toare. cu un ciclu evolutiv in scurt de 7-8 zile. cu aripi nedezvoltate. trgntori). in celula cu puiet ~i se hr2ne~te hemolimfa gazdei (puiet. subponderale. Examenul clinic se face prin observarea direct2 a paraziiilor pe corpul albinelor. Acarianul se inrnulfe~te progresie geometric5.MANUALUL APICULTORULUI Boli parazitare . larvelor ~i nimfelor de trgntori ~i lucr5toare ~i pe fagurii cu puiet. semnele clinice sunt $terse dar pe m2sur8 ce gradul de parazitism creqte. \ "$ 276 . albina adult5. cu malformatii ale abdomenului qi picioarelor. ~khele pentru examenul de laborator se vor preleva de catre medicul :eG>&za c5reia se afl2 stupina. Agentul etiologic este acarianul Varroa destructor.

fiecareia I se vor administra 2 picaturi de medicament. atunci cantitatea de Varachet Forte se raporteaza la spatiul limitat ocupat de familia de albine. 3 picaturi pentru un corp Dadant.10 km. Urdini~ul inchide 15-20 de minute. Administrarea de Varachet Forte se face in tot sezonul actiwaumenfiunea ca tratamentele cu cea mai inalta eficacitate sunt cele de toadmfi$and-nu mai exista puiet cgpacit sau acesta a fost indepartat de pe faguri. dup5-e ~tia~mierii 4 . Tratamentul prin urdini~ se benzile fimigene numai pe plase de sirmil sau face cu deosebita atentie. Mentionam cB dozajul (numirul de picgturi) se raporteaza la volumul din stup ~i nu la puterea familiei de albine. Csnd intr-un stup orizontal existi dou5 familii. Fumigatiile se vor face numai prin urdiniqul stupului. unele neautorizate qi introduse fraudulos in tar$ a favorizat mentinerea qi extinderea bolii urmata de pierderi de familii de albine ~i de productia acestora. in tara noastra Autoritatea National5 Sanitar5 Veterinarg a autorizat producerea qi folosirea in actiunile de combatere a varroozei urmiitoarele medicamente: Varachet Forte ~i Mavrirol. Pentru administrarea prin urdini~. Dac2 la ultimele dou5 tratamente familiile au fost deja restrtinse pentru iernare ~i s-au montat diafragme total despaqitoare. banda de carton va fi indoiti pe lungime. 4 picaturi pentru un stup orizontal. iar substantele active actioneaza asupra acarienilor prin contact molecular. in prezent. Pentru a se putea executa tratamentele.MANUAL UL A PICUL TORULUI Pentru combaterea bolii cu rezultate bune este necesar ~i obligatoriu ca tratamentele si? se fac5 in mod organizat. la toate familiile din stupina proprie. Tratamentele se executi cind majoritatea albinelor se aflii in stup (dimineata sau in amurg). x 4 . se Dozaj: cu ajutorul pipetei se ia substanla din sticlup. temperatura aerului trebuie s5 fie de peste +12"C ~i albinele s2i nu se afle in ghem. astfel: 2 piciituri pentru un corp de stup multietajat. ? ?Y \$ 'f'" marf%. inhalatie ~i ingestie blocind funcfiile enzimatice qi nervoase ale parazitului. Folosirea altor medicamente. a~ezand buciti de tab15 pentru a nu incendia stupul sau pavilionul. formand pe sectiune un unghi. se picura in jumgtatea superioara a benzii. se Administrarea prin urdini~ poate face la toti stupii ~i obligatoriu pentru stupii din pavilioanele mobile sau stationare protejand astfel apicultorul de a inhala din interiorul pavilionului vaporii de substanp activa. Varachetul Forte se administreazii sub formi de fimigatii. precum qi sincronizat la toate stupinele din zona aferentii acesteia pe o raz5 de cel putin 5. pentru ca prin curenfii de aer sii se poatii intretine arderea completB a benzii.

b) -la familiile tratate cu Mavrirol in toamn5 se efectueaz5 un tratament cu Varachet forte prin fumigatie. cite douil benzi pentru fiecare familie de albine sau cite una pentru roi ~i familiile slabe. .in stup nu mai exist5 miere marfi ci numai rezerv5 de hran5 pentru iarn5.salcim.prim5vara se introduc dou5 benzi de Mavrirol care se fin in stup 30 de zile ~i se scot cu 10 zile inainte de inceperea sezonului apicol. Benzile de Mavrirol se aqeaz5 transversal deasupra ramelor. 111. Eficacitatea acestuia a fost de aproximativ 85% cu la alta.nu mai exist5 derivii de paraziti de la un stup la altul ~i de la o stupina la alta. b) . dupi testarea clinic5 in prezenw Institului pentru controlul - . Laboratorul de patologie a albinelor din I. .a1 treilea tratament cu Varachet Forte prin fimigatie se efectueazti dupi extractia mierii marfa de la floarea soarelui. . IV.A. la interval de 7 zile.parazifii sunt liberi pe albine ~i deci expu~i actiunii medicametelor. Substanta activ5 este imbibati in benzi din material textil. de la 3-4 zile pin5 la 45 zile. Aceasti3 schema de tratament. dup5 ce nu mai exist5 puiet c5p5cit in stup se efectuead doui tratamente cu Varachet Forte prin fumigafie.C. 11. . a) . d Tratamentul cu Varachetul Forte administrat prin fumigafie este eficient ~i asupra acarianului Acarapis woodi in eventualitatea intr5rii lui in pr5. a) .actiunea medicamentelor este indelungati asigurind deparazitarea aproape total5 atunci cind tratamentele se executi corect.dup5 10 zile de la ultimul tratament cu Varachet Forte administrat prin fumigatie. se introduc benzile de Mavrirol care se fin in stup timp de 90 de zile sau pin5 in prim5var5 fir5 a fi nociv pentru albine. Pentru combaterea varroozei pentru care se utilizeaz5 Varachet Forte qi Mavrirol se recornand5 urmstoarea schem5 de tratament: I.D. toamni-iarn5 are urm5toarele avantaje: . substanfa p5trunde in organismul acarienilor qi le blocheaz5 functiile enzimatice gi nervoase provocindule moartea in timp variabil.albinele rimin permanent in stup. a1 doilea tratament cu Varachet Forte administrat prin fumigatie se efectueaz5 dup5 extracfia mierii marfi . . Nu a avut efecte toxice asupra albinelor.MANUALUL APICULTORUL UI Medicamentul Mavrirol actioneaz5 prin contact.toamna. folosit in stupina experimentals a laboratorului ~i intr-o particularil. are in cercetare ~i testare un nou produs cu actiune acaricidi pe baz5 de uleiuri volatile.

lactic sau in acizi in alternanfi cu uleiuri volatile.formic. avizarea.\ &- .. Semnele clinice sunt necaracteristice ins3 la familiile infestate se constat5: slibirea acestora ca urmare a efectului spoliator a1 parazitului. De asemenea. - Acarapioza este o boa13 parazitari a albinelor adulte tinere care pin5 in prezent nu a fost diagnosticat5 in p r i dar evolueazi in Prile vecine. Existi unele semne in leg5tur&cu prezenfa bolii cind se constat5 primsvara o depopulare in mas5 a familiilor de albine. produsul va intra in producfia curenti gi va fi pus la dispozifia apicultorilor ca alternativi la medicamentele chimice de sintez5. omologarea gi inregistrarea de catre A. fl+* tL ve Diagnosticul se stabile~te numai prin examen de l a ~ ~ f i ~ e . este in curs de testare un produs pe baz5 de acizi organici . inaintarea in salturi gi tremuraturi ale corpului gi aripile destinse asimetric. mortalitate mare cfit gi un numir insemnat de albine bolnave. Este produsi de Acarapis woodi care igi realizeazi ciclul biologic in traheea toracici a albinei. in concentratii gi doze adaptate la conditiile climaterice ale f5rii noastre.Acaparioza produs6 de acarianul Acarapis woodi Acarienii inteapi peretii traheali hr5nindu-se cu hemolimfii. incapacitate de zbor. se adun5 in grupuri mi& %e?!&indu-gi capacitatea de zbor mor in afara acestuia. Evolueaz5 clinic in timpul iernii gi la inceputul primgverii. abdomen dilatat qi diaree. Fig.MANUAL UL A PICULTORUL UI produselor biologice gi medicamentelor de uz veterinar.S.N.79 . Se poate asocia cu nosemoza gi varrooza. ~ r o l l ~ 279 k. oxalic. **fbp Albinele bolnave p5r5sesc stupul.V.

pbn5 la aceast5 data fiind semnalat5 la Apis mellifera. cercet5torii dbndu-i numele de Tropilaelaps clareae. intestinul prezint5 modificgri macro ~i microscopice. .este o boa15 parazitari cauzat5 de Leidyana apis care se localizeaz5 qi i ~ desfi~oar5 i acfiunea patogen5 in tubul digestiv a1 albinelor. c5reia i s-a dat numele de Tropilelaps konigerum. India.50. Gregarinoza . China. Vietnam. Mentionam c5 boala este specific5 apiculturii din zonele ecuatoriale ~i tropicale unde exist5 permanent puiet in familii. Tropilelapsoza este o parazitozi extern5 a puietului ~i albinelor adulte. contaminarea se face prin intermediul albinelor hoate. Apis cerana qi Apisdorsata in mai multe pri ale Asiei: Filipine. Malaesia . in anul 1982 este descrisi o nou5 specie din genul Tropilelaps gasit5 la Apis dorsata in Sri-Lanka. Boala este o raritate ~i nu a fost identificati in fara noastr5.yi Jawa. Sursele de infestare sunt reprezentate de albinele adulte ~i puietul parazitat.este una dintre bolile exotice parazitare ale albinelor produs5 de acarieni de genul Tropilelaps avbnd numele de tropilelapsoz5. intre stupine.MANUALUL APZCULTORULUZ albine vii sau muribunde . este o boa15 necontagioas5 ce apare accidental. Boli necontagioase (nemolipsitoare) 9dietul ricit. Parazitul care produce aceast5 boali a fost observat pe Apis mellifera in Filipine. Parazitul nu poate patrunde in zonele temperate (deci nici in tara noastri) deoarece la albinele din aceasti zona exist5 perioade cu lips5 de puiet. depopularea este mai rapid5 in cazul asocierii tropilelapsozei cu varrooza. Se produce cind exist5 un dezechilibru intre cantitatea de puiet ~i cantitatea Ricirea puietului poate avea loc ~i urmare manipulgrii in lunile reci de primlvar5. Tropilelapsoza . in cazul depistarii bolii se recornand5 tratament cu Varachet Forte prin fumigare in acela~i mod ca in varrooz5. I / 1 I I 280 1 . Examenul de laborator se bazeaz5 pe evidentierea parazitului in traheele albinelor suspecte de boa15 prin stereomicroscopie qi microscopic. Tropilelapsoza se manifest5 clinic printr-o depopulare progresiv5 a familiilor afectate pbn5 la disparifia lor. in cazul diagnosticarii bolii se recomandi tratament cu Varachet Forte ~i Mavrirol in acela~i mod ca ~i in varrooz5.100 de indivizilprob5. Ca urrnare a leziunilor produse. contaminarea in cadrul familiilor realiziindu-se direct de la albina parazitat2 la albina s5n5toasB ~i puiet.

Boala de mai. au abdomenul marit care la cea mai mic5 presiune eliming fecale diareice sub form2 de jet. Tratamentul const2 in m5suri de igienii.MANUAL UL A PICUL TORUL UI Pentru a impiedica ricirea puietului se recomandii. Boala poate s2 apara ca umare a hranei necorespunzatoare calitativ. iernarea in conditii neigienice sau blocarea urdini~ului. Albinele afectate sunt agitate. restriingerea cuibului familiilor de albine la numarul fagurilor bine acoperiti de albine pentru a menfine in stupi temperatura corespunz5toare pentru cre~terea puietului. iar la examenul microscopic se constat3 o bogat2 flora bacteriana saprofita. Pentru a preveni imbolnavirea familiilor de albine se recornand3 asigurarea pentru iernare a unor provizii de hrana de cea mai bun8 calitate. precum ~i de zgomote produse in preajma stupinei. mai n ales in timpul iernii chnd majoritatea familiilor de albine sunt carenlate in proteine. Tratamentul se rezum2 la administrarea de sirop ciildut cu adaus de Protofil. prezenta unor daunatori in cuibul familiilor pierderea matcilol. pe ramele cu rezerve de hrani ~i pe peretii exteriori ai stupului. eliminarea polenului alterat ~i inlocuirea acestuia cu faguri cu polen de calitate sau cu inlocuitori de polen ~i asigurarea apei necesare. restriingerea cuibului. Albinele cuprinse de boa12 se manifest5 prin eliminiri intermitente de excremente diareice in interiorul stupului. absenp prelungitii a culesului. lipsa de apii. miros de putrefactie. Diareea albinelor. imobile. bogate in polen nedigerat modificate la culoare ~i miros. Dismetaboliile albinelor sunt provocate P diferite perioade ale anului. in special in fata urdini~ului. 20 ml/l in propoqii de 200-250 mllfamilie in funcfie de puterea acesteia ~i de consum. alterarea polenului in faguri. glucide. este o tulburare fiziologica ce se caracterizeazi prin eliminarea frecventg a unor excremente de consistenfa sc8zut8. care conduce la unele disfunctiuni intestinale. Foarte multe familii de albine sunt introduse la iernare polen. din s&\&biir. in cea mai mare cantitate. hrana fiind constituita. este un ansamblu de simptome produse din diferite cauze care afecteazii albinele adulte cum sunt: timp neprielnic. in sezonul de primGvar5. datoritii unor perioad corespunzator privind cantitatea de nectar qi polen qi neasigura hran5. Excrementele dupii eliminare au culoare castanie. vitamine ~i saruri minerale. lipide. .

in situafia ciind sunt necesare suplimentiiri de hranii. in golurile de cules qi stimulirile de toamnii se recomandii adaosul de Protofil 20 mlll sirop In porfii de 250-500 mV familie in functie de puterea acesteia la intervale diferite in functie de consum. creqterea noilor generatii de albine este intiirziat8. de regulii. Asemenea dismetabolii produc in final sciiderea gradului de rezisteng a albinelor fa@de agentii patogeni specifici qi nespecifici conduciind la imbolnavirea qi moartea acestora. familiile ieqind in primavarii cu albine pufine. Intoxicatii . care afecteazii profund metabolismul celular ale ale acestora qi provoacg intoxicafii acute qi cronice ce creazi un " I I . in timpul transportului la pastoral pe caniculi qi se evitti prin aqezarea sitelor de aerisire qi efectuarea transportului stupilor in timpul noptii. in siropul de stimulare de primiivarii.miere sau sirop de zahir cu adaos de Protofil20 mlll ~i polen din rezerva proprie a stupinei. in timpul iemii. in familiile de albine se produc grave dezechilibre fiziologice. in golurile de cules qi in cazul lipsei secrefiei de nectar din cauza intemperiilor trebuie sii se administreze hranii de completare . soldiinduse cu o mare mortalitate in aceste familii. iar de foarte multe ori albinele nu iau in creqtere ouile depuse. in golurile de cules. lipsa polenului ~i a mierii in rezervele de hrani. zahir qi adaos de Protofil 40 mllkg pastii. spre sfir~itul iemii qi primiivara. . Pentru prevenirea qi combaterea dismetaboliilor se iau miisuri imediate. i&{iile albinelor sunt determinate de contactul sau ingestia de ice sau anorganice. Hipertermiile au loc. Intoxicatiile albinelor reprezinti problema actual8 ce mai graviia apiculturii. complet uzate. Tot datoriti acestor lipsuri in rezervele de hrani. Datoritii lor sunt omoriite anual zeci de mii de familii de albine prin intoxicafii catii cronice care afecteaza intreg efectivul de albine. conduc la slibirea gradului de rezistenti faiii de temperaturile sciizute ~iumiditate. metabolice qi comportamentale. mitcile iqi reduc ponta sau chiar nu mai ouii. Pentru evitarea hipotermiilor soldate cu riicirea puietului mortalitatea la albinele adulte se recomandi restringerea cuibului qi o impachetare adecvati care sii asigure aerisirea qi evitarea condensului. se poate interveni cu paste (turte) constituite din miere.MANUAL UL APICUL TORUL UZ Datoritii acestor carente. iar multe din acestea mor in timpul iemii.

chimioterapice ~i antiparazitare.S. Din punct de vedere clinic. organofosforice. in general. Acestea suntcele mai frecvente ~i cele mai piigubitoare. .intoxicafii alimentare cu polen. s -% "$r 283 r "- . Intoxicatiile cronice se caracterizeaza prin: mortalitate mai mare decit cea fiziologic8. Albinele intoxicate prezinta urm5toarele fenomene: tremuraturi. albine incapabile de eclozionare. innegrire. slabirea familiilor prin diminuarea populatiei.intoxicatii acute ~i cronice determinate de noxe industriale constind in: arsen.. intoxicatiile cronice se datoresc poluiirii mediului cu diverse substanfe toxice care se acumuleazii at5t in organismul albinelor cit ~i in rezervele de hran8. sulfamide. . flori ~i ap5. plumb. o eventual2 expertiza. Diagnosticul se face pe baza semnelor clinice. moartea petrecilndu-se in scurt timp. incapacitate de zbor. ~i Intoxicatiile albinelor nu pot fi combatute. carbamice. acizi ~i altele.intoxicafii medicamentoase prin exces terapeutic cu antibiotice. aparitia albinelor cu malformatii mai ales ale aripilor. . contracturi.MANUALUL APICULTORULUI teren de minima rezistenta in f a p agresiilor agentilor infecfio~i parazitari. Se vor pistra i n t o t d e a u n a p obe pentru . schimbarea frecventa a miitcilor. intoxicatiile acute se caracterizeaza prin: mortalitate masiva ~i brusc2 in timp scurt a albinelor in interiorul familiilor ~i in afara lor. pierderea repetati a albinelor culegatoare consecutiv folosirii repetate a pesticidelor in fitoprotecfie. piretrinoizi 5i alte grupe chimice. miere cu cel putin 200 ml miere . miere de man2 ~i zah5r impur. nectar toxic. sulf. Gr5 semne clinice specifice bolilor infecto-contagioase ~i parazitare. mercur. precum ~i reducerea efectivului prin moartea in ciimp a majoritifii albinelor culegitoare. in general. sigilai i fimise la laboratorul de specialitate (D.V. polen. mortalitatea se instituie atit la familiile din stupin5 cit qi la albinele stupinelor din zonii. care treneazg o perioadg mai indelungata de timp sau chiar tot timpul anului. suspecte de contaminar Probele vor fi recoltate de medicul veterinar din zoni. Singura solutie de combatere a pierderilor fiind prevenirea acestora. Dup5 natura agentului toxic. intoxicafiile pot fi clasificate in: . pesticidele apartin grupelor organoclorurate.neprelucrat5 yi pastur8) plante. iar cel de laborator prin examen toxicologic pe probe de albine prelevate din stupina afectati.). paralizie ~i moarte. oxizii acestora. triazinice.intoxicatii cu pesticide ~ialte grupe chimice. aluminiu. fenomenul este mai pregnant la familiile puternice cu mai multe albine culegatoare. Probele trebuie sa contin2 minimum 150-200 g albine muribunde sau moarte ~i probe de ' fagure cu puiet ~i rezervi de hrana (nectar. moartea puietului ~i mitcilor datorita polenului ~inectarului contaminate cu substante toxice aduse de albinele culeg8toare.

MAiVL1ALL'L APICUL TORUL UI Probele se prelucreazi in laboratorul pentru exanicne calitative I croniatografie in strat sub~ire yi examene cantitative prin H. Anomaliile miitcilor Sunt produse de dikerse cauzc. intre cazurile patologice cc i~npiedici fecundarea ouiilor m e n t i o ~ ~ i m : dcge-nerarea sau alterarea sper~iiatozoizilor. hipoplazia ovarelor. cu alte mitci tinere ~i prolitice. vegeta~ii la nivelul pungii speniiatice.C. 0 parte din anon~aliisunt provocatc de boli infectioase sail parazitare. afecteazi yi albinele melifere. Intonica!iile cu noxe industriale yi rutiere reprezinti o problelni gcnerali dc ecologie yi pot fi prevenite prin niisuri ce se inipun a ti luate la scar5 globali pentru protcjarea mediului.tii~tol-i!es~intnulnite mitcile din a c5ror ou2 dcpuse rezulti generafii fosmate in exclusivitatc sail ma-joritate din trintori. precum ~i a unor tulburBri morfo-functionale. Mitcilc cu diverse anonialii trebuie 'inlocuitc.L. Totodati. mitcilc pot prezenta ins2 tulburiri de naturi neinfcctioasi. diferente lnari dc tcmperaturi. datoriti iinor cauze diferite ca: nianipulare grcyiti.tl~lhzt/-Cj~idelutne~ea in oltijlov care poate fi determinati de afectiuni sau anomalii cutn sunt: aplazia ovarelor. irnediat ce se depisteazi. pe lingi plante yi animale. polen sail nectar toxic: .n l i t c i tl. In aceasti situatie cumulul dintre efectul pesticidelor yi iradierilor conduc la aparitia frecventi a malforlnafiilor yi la scjderea rezistentei naturale fafi de boli ale puietului yi albinelor. a~niloidozaperetelui spermatic yi degenerescenfa glandelor anexe. lradiatii 1 1 I Substantele radioactive emanate permanent sau accidental in mediul incolijur5tor de diverse instalatii care folosesc substante radioactive. . obstructia oviductelor yi afecfiuni ale tractusului intestinal. fie de naturi congenitali: .P. cu spectrofotometru de masi. hipoplazia oviductelor.

atunci cind se reproduc in interiorul stupului. Viespea mare iyi construie~tecuibul in piimsnt. 285 P zC . provenind qi atit din regnul animal (insecte. b5rz5unele sau bondarul are culoarea galben-bruna qi dungi galbcne pe torace ~i abdomen. c)larva'. viespile pot patrunde in numiirmare-in special in familiile de albine slabe. capabile s5 se apere impotriva acestor lepidoptere. Pentru prevmirq tacului de viepi in stupin5 se urm8re~te distrugerea direct5 a cuiburilor @$ e d& sau grin %. Atunci. in aceste cazuri.GLiselni[amare (molia cerii) Galleria Mellonella a)mascul. .Molia cerii sau g5selnita mare (Galleria mellonella) ~i molia cerii sau gaselnita mica (Achroia grisella) pot produce deteriorarea ~i distrugerea fagurilor cliiditi dac3 nu se iau din vreme m5suri de protectie a acestora. . larvele perforeaza fagurii ~i omoars nimfele pe suprafete intinse chiar in cazul fagurilor cu puiet. b)femeli. Atacul de viespi are loc in general toamna cind familiile incep s5 sl5beasc5. Combaterea atacului de g5selnig in familiile de albine se realizeaz5 prin mentinerea acestora in conditii de igien5 qi sanitate. omorind albinele qi spoliindu-le de r& a $e hrana. De obicei atac5 albinele lucr5toare ce se intorc de la cules yi se hr5nesc cu acestea. 80 . d)pupLi Pentru combatere fagurii de rezerv5 se protejeaz5 prin fumigatii in spatii etanqe cu sulf 50 g/m3.Viespea mare.MANUALUL APICUL TORUL UI Predatorii cerii ~i albinelor Predatorii cerii ~i albinelor sunt numero~i extrem de variati. p5s5ri qi mamifere) cit ~i din regnul vegetal (plante d5un5toare) care produc pagube insernnate in stupine. Atacul acestor lepidoptere se poate realiza qi asupra fagurilor din interiorul familiilor slabe. prejudiciind buna dezvoltare a familiilor de albine. batracieni. Fig.

. toamna.Protejarea urdini~urilortrebuie completatB cu astuparea cr5piiturilor ce exist5 in unele cazuri in peretii sau pe fundul stupilor. pe cdt este posibil.Soarecii. de camp sau de psdure.MANUALUL APICULTORULUI pulverizarea acestora cu substanfe insecticide. . I : I ( 1 1 1 ' 11 I 1 . Alungarea prigoriilor din preajma stupinelor se realizeaz5 prin sperietori sau prin aplicarea unei folii de polietileni neagrB pe acoperi~urile stupilor asociat5 cu posibilitatea de vibrare a acesteia. produc pagube p5trunzind toamna tirziu in stupi unde se instaleaz5 pentru iernare. distrugind puietul ~i consumind rezervele de hran5. Ca mBsur5 de prevenire. Operatorul. in special a celor amplasati in p5duri. fndep5rtarea ur~ilor realizeaz5 prin provocarea de zgomote sau focuri de noapte se in apropierea stupinei.Prigoria sau altinarul face pagube mari prin faptul c5 se hrineqte cu albine pe care le prefer5 oric5ror altor insecte. hr5nindu-se cu mierea din faguri. se recornand5 s5 aibi grijB sB-~i protejeze capul de un eventual atac a1 acestora. . . indiferent dacB sunt de cas5. p5stur5 ~i chiar cu albine. in unele cazuri familiile de albine. depozitele ~i fagurii de rezerv5 vor fi. Prezenfa ~oarecilor in stupi poate fi constatat5 prin ascultare.Furnicile pot ataca qi acestea. in astfel de cazuri se impune tinerea la distanp a acestora de stupi prin plase protectoare sau diferite sperietori. pe m5suri ce timpul se rice~te. protejafi impotriva . se Cabanele. numai familii puternice ad5postite in stupi nedeteriorati. de asemenea. in scopul de a preveni atacurile de furnici se recornand5 mentinerea in stupins.Urqii bruni pot produce pagube stupinelor amplasate in zona de munte prin atacarea stupilor ~i distrugerea acestora pentru a consuma fagurii cu miere. in Fra noastr5. pierderile anuale cauzate de urqi familiilor de albine sunt reduse. in cazul in care se constat5 pgtrunderea ~oarecilor intervine imediat pentru a se elimina d5un5torii. in general. dup5 rumegu~ulde faguri amestecat cu albine roase ~i fecale de ~oarecide la urdini~urilestupilor. perefii stupilor.la urdini~urile stupilor se instaleaz5 gratii metalice de protecfie impotriva p5trunderii ~oarecilor. iarna.CiocBnitoarea sau ghionoaia poate sB perforeze. furnicile pot r e u ~aceasti i performan@ numai in situafia unor familii slabe adapostite in stupi deteriorafi.

necesitatea alegerii celui mai avantajos sistem de stupiirit care sii poatii fi practicat de apicultori in funcfiede obiectivele producfiei. Pentru realizarea acestui deziderat s-a impus.oferi zona bioapicolii in care este situatii exploatarea apicoli respectivi. dimensiunile stupinei. precum ~i realizarea de productii apicole corespunziitoare. apicultorii au urmiirit.Sisfeme de slupPril Prin cre~terea intretinerea familiilor de albine. particularitiitile albinelor ~i condifiile de climii ~i cules in care se precticii stupiiritul. incii ~i din cele mai vechi timpuri. Aceste tehnologii de intretinere a familiilor de albine amplasate pe vetre permanente prezintii o serie de avantaje care dau posibilitatea apliciirii a numeroase tehnici de ingrijire a familiilor de albine ce asiguri dezvoltarea ~i pregitirea acestora pentru valorificarea la maxim a culesurilor de nectar in conditiile zonei bioapicole in care este amplasatii stupina ~i se practicii stupiiritul. im e s t t condifii stupinele sunt amplasate pe vetre in aceea~i zoni bioapicoli sau Intr. Tehnologia de cre~tere~i intretinere a familiilor se practici conform conditiilor de cules (timpuriu de primiivarii sau tiirziu de varii) pe car.lti>oni ce se caracterizeazi prin existenfa unor resurse melifere d i f e r i. in principal. s i asigure conditii optime de dezvoltare ~ievidentiere a capacititilor productive a albinelor care s i permit5 obtinerea unor productii sporite de miere. Sistemul de stupiirit stationar in cadrul sistemului de stupiirit stafionar sunt cuprinse mai multe tehnologii de ingrijire a familiilor de albine care se bazeazi pe: intretinerea familiilor de albine in stupine amplasate in aer liber pe vetre permanente qi intrefinerea familiilor de albine in stupi amplasafi in pavilioane fixe.-' e d t % 4 .MANUALUL APICULTORULUI lecfia 12.eJe. intretinerea familiilor de albine in stupi amplasati in aer liber pe vetre permanente Prin acest sistem de stupirit se intelege amplasarea stupinelor pe vetre stabile (permanente) in condifii locale favorabile de climii ~i cules care sii asigure supraviepirea familiilor. cearii ~i alte produse in vederea satisfacerii nevoilor proprii c3t ~i pentru asigurarea unor disponibilitZifi de produse care s i poatii fi valorificate in condifii avantajoase oferind un profit c2t mai mare fieciirui stupar.

ca urrnare a eliminirii din tehnologia intrefinerii albinelor a transportului stupilor la distanti pentru valorificarea culesurilor. salclm $i fineati sau mani. floriculturi saul~icrevterea animalelor domestice). a stupilor de volum in care se pot dezvolta familii puternice capabile s i valorifice $i s5 acumuleze in stupi importante cantititi de nectar $i polen. ca urmare. organizarea unei activiGfi permanente de selectie $i ameliorare a albinelor din stupini. Iegumiculturi. nerealizarea productiilor de miere propuse a se obtine in sezonul apicol activ. de citre crescitorii de albine amatori s i consume produse apicole din propria lor stupini. practicarea stupiritului stationar in localit5fi cu bogate resurse de nectar $i polen prezinti $i alte avantaje din care amintim urmitoarele: folosirea pentru adipostirea familiilor de albine. peretii din fag ai de zbor se vopsesc in culori diferite. salcim $i floarea-soarelui. Alituri de incgperea stupii pavilionul dispune $i de o cameri de lucru $i odihni $i aragaz pentru a asigura apicultorului un minim de I 1 1 1 . jntretinerea familiilor de albine in stupi amplasati in pavilioane fixe Sistemul de intrefinere a familiilor de albine in stupi amplasati in pavilioane fixe se bazeazi pe adgpostirea acestora in pavilioane special amenajate construite din c5rimidi sau din material lemnos sub forma unei inciperi cu o deschidere longitudinal5 la care stupii se amplaseazi cu urdiniqul spre in afari. Totodati. prelungirea duratei de folosire a inventarului apicol $i in special a stupilor care nu se mai degradeazi prin mutarea $i remutarea cu prilejul deplasirii acestora in pastoral. salcim $i tei. Pentru a evita riticirea albinelor. ace~tia Iingi altul. misuri $i eforturile fizice $i financiare ale apicultorilor care in asemenea condifii au posibilitatea si desfi~oare paralel cu stupiritul $i alte activititi gospodirevti aducitoare de profit (cultivarea pimintului. Prin practicarca stupiritului stationar pot apirea $i unele dezavantaje cauzate in principal de calamitarea principalelor culesuri de nectar din suprafala razei economice de zbor a albinelor culegitoare $i. in acelasi timp se reduc in bun.MANUAL UL A PICUL TORUL UI Acest sistem de stupirit este cel traditional pentru fara noastri practicat in special de apicultorii cu efective reduse de familii de citre pasionatii in cunoavterea vie$ albinelor. Practicarea acestui sistem de stupirit asiguri realizarea de producfii apicole cu cheltuieli reduse. pomiculturi. precum $i de crescitorii care detin in proprietate suprafete de teren in zone corespunzitoare pentru amplasarea stupinelor caracterizate prin cel putin dou5 culesuri de nectar.

precum gi a ocupirii unor terenuri folosite pentru amplasare in Austria. Din pasiunea pentru cregterea albinelor gi cunoagterea vietii acestor insecte. Costul ridicat a1 acestor constructii. intrefinerea familiilor de albine in pavilioane fixe se realizeazi in adzpost. Sistemul de stupirit pastoral Sistemul de stuprit pastoral in care este cuprinsi tehnologia de intretinere a familiilor de albine cu stupi amplasati pe vetre de stupini temporare gi aceea de intrefinere a familiilor de albine cu stupi amplasafi in pavilioane mobile a apirut ca urmare a necesititii de valorificare in conditii economice avantajoase a resurselor de nectar din mai multe zone bioapicole caracteristice din fara noastri. Elvetia. topirea cerii. Polonia. recoltarea gi conditionarea produselor apicole (extracfia mierii. Cehia. intretinerea familiilor de albine in sistemul de stupi amplasati pe vetre de stupini temporare Pentru avantajele pe care Ie prezintH acest sistem de &6I?ELr&fa:mr 289 13 . constituind o mfindrie a proprietarilor acestor stupine. imobilitatea stupinelor. precum gi in tara noastri in Transilvania. Acest sistem de stupirit a transformat apicultura statici din trecut intr-o apiculturi dinamici. sunt pe cale de disparitie. Cehia gi Slovacia. insfirmarea ramelor gi lipirea fagurilor. singur sau cu familia pentru a ingriji familiile de albine de care dispune. in aceeagi incipere sau in alta invecinati se afli un dulap pentru rezerva de faguri a stupinei. se intfilneau frecvent in Germania. modern5 prin deplasarea rapids a familiilor de albine de la un cules la altul. in p r a noastri. Ungaria. asemenea construcfii unele artistic realizate gi amplasate de reguli in zone pitoregti pentru adipostirea familiilor de albine. recoltarea 18ptigorului de matci gi a veninului de albine). s-a trecut la realizarea de constructii din lemn mai simple gi de dimensiuni reduse ce inlocuiesc costisitoarele investitii din trecut ~i care. in prezent.MANUALUL APICULTORULUI confort in zilele in care se deplaseazi la stupini. datoriti costului ridicat a1 unor asemenea amenajiri. Austria. dependenp acestora de conditiile de cules pe care le oferi resursele locale. precum gi un dulap cu scule pentru repararea stupilor. fac in unele cazuri ca apicultorii s i renunte la intrefinerea familiilor de albine in asemenea condifii. Slovacia gi Croafia. conditionarea polenului. in trecut (sffirgitul secolului 19 gi inceputul secolului 20). fiind posibili intervenfia apicultorului in familia de albine in orice conditii atmosferice fari a influenta nefavorabil starea albinelor.

pentru valorificarea resurselor de nectar gi polen din natura in scopul dezvoltlrii familiilor de albine gi polenizarea acestor culturi entornofile. man5 gi zburiitoare in zona montanii. pe pontoane sau gabare tractate de remorchere. precum gi din alte pri. Rusia. familiile se pregiitesc pentru transport gi la momentul potrivit se incarcii in camioane. in vagoane de tren. Practicarea sistemului de stupiirit pastoral aviind stupii amplasafi pe vetre temporare prezintl avantajul realiz2rii unor producfii apicole importante in anii favorabili dar costul productiei este destul de ridicat datoriti cheltuielilor ocazionate de transporturile efectuate succesiv gi a uzurii accentuate a stupilor gi inventarului apicol folosit in aceastl activitate. in conditiile acestui sistem de stupiirit familiile de albine. China. incepiind din toamnii gi piing in primiivarii. Germania la modificarea tehnologiei de cregtere gi intrefinere a familiilor o apiculturii static2 s-a trecut la o apiculturii dinamicl de albine de la un cules la altul. deplasarea stupinelor poate fi limitat5 numai pentru valorificarea unora dintre culesurile amintite finhndu-se seama de o serie de factori care conditioneazii capacitatea de cuprindere a acestei activitifi complexe gi laborioase. de cresciitorii semi-profesionigti gi in special de cei profesionigti. remorci mici sau mari tractate de autoturisme. Deplasarea familiilor de albine poate fi continuat5 gi la culesurile urmiitoare: la zmeurii. Acest sistem de practicare a apiculturii este propriu stuparilor care igi orienteaza producfia pe linia obfinerii in principal a unor cantitiiti c&t mai mari de miere gi cearii gi care sunt organizati corespunziitor pentru condifionarea gi valorificarea producfiilor de miere realizate ca urmare a deplasiirii repetate a stupinelor. coriandru. Slovacia. precum gi in zona inundabill a Deltei Duniirii in lunile septembrie gi octombrie. atht de ciitre apicultorii amatori. necesitatra I I 1 I . tei gi floarea-soarelui in zona colinarii gi de stepii. in aceastii perioadii se urmiiregte cu atentie dezvoltarea familiilor gi mentinerea acestora in stare activii pentru valorificarea in cele mai bune conditii a culesului de nectar.MANUALUL APICUL TORULUI de albine este curent practicat in conditiile din p r a noastrii. fiineatii. Ucraina. urrnarindu-se dezvoltarea acestora ca gi in cazul sistemului de intrefinere a albinelor pe vetre permanente. intretinerea familiilor de albine in sistemul de stupiirit pastoral cu stupi amplasali in pavilioane mobile Necesitatea valorificiirii superioare a resurselor melifere atiitin conditiile din gi din alte Pri: Polonia. dupii care stupinele se retrag pe vetrele de iernare unde riimhn piing in primiivara urmiitoare. sunt amplasate pe vetre. la pomi. in acest scop. salchm. in funcfie de programul propus de apicultori. 0 datiicu venireaprimiiverii gi incepereainfloririi pomilor fructiferi. arapitei qi mugtarului. Totodatl. incepe perioada de deplasare a familiilor de albine in pastoral. autocamioane sau tractoare.

legumiculturii sau la tratamentele fitosanitare din perimetrele silvice. Avdnd in vedere aceste situatii. cearii gi altor productii apicole in economic5. pomiculturii. posibilitatea de a interveni operativ pentru indreptarea st2rilor anorrnale din familiile de albine. precum gi rulote apicole pentru adiipostirea gi transportul familiilor de albine in pastoral. U . .MANUAL UL APICULTORUL UI poleniziirii saturate a culturilor agricole entomofile . declanggrii unor firtigaguri lente ca urmare a densit5tii stupilor pe o suprafap redusii. in hnctie de posibilititi gi efectivul familiilor pe care le posedii. efort fizic mai mic pentru intretinerea albinelor ca urmare a reducerii volumului de lucriiri gi asigurarea unui confort sporit pentru odihnii gi executarea lucriirilor de volum in stupinii. unii apicultori.a determinat deplasarea rapid5 gi succesivii a stupinelor de la un masiv melifer la altul. a impus apicultorilor sii actioneze rapid gi eficient pentru deplasarea stupinelor gi protejarea familiilor de albine impotriva efectelor imediate sau remanente ale substantelor toxice. Trebuie tinut cont gi de faptul cii folosirea intensivii a pesticidelor pentru combaterea diiun5torilor in agriculturi. precum gi de costul redus a1 mijloacelor de tractare. Practicarea diferitelor sisteme de stupgrit cu utilizarea unor tehnologii diferenfiate de intretinere a familiilor de albine prezint5. Dintre principalele avantaje pe care le prezint2 acest sistem de stupiirit mentioniim urmiitoarele: mobilitatea ridicat2 prin deplasarea rapid5 a pavilionului apicol tractat de la un masiv melifer la alttul. in condifiile aplic5rii acestora potrivit resurselor melifere gi particularitiifilor climatologice locale.ca miisurii agrotehnicii important2 pentru cregterea productiilor agropomicole . reducerea cheltuielilor ocazionate de operafiunea de inciircare gi desciircare a stupilor. miirirea duratei de folosire a stupilor gi utilajului apicol prin piistrarea acestora sub protectia pavilionului. sistem de stupiirit care prezintii numeroase avantaje care au determinat pe unii cresciitori de albine sii opteze pentru practicarea stupgritului pavilionar. cregterea temperaturii in stupi datorit2 posibilitiifilor reduse de ventila$iegi riitiicirea miitcilor intoarse de la zborul de imperechere. au trecut la proiectarea gi realizarea de pavilioane mobile inchise. importante avantaje pentru insemnate de miere. Practicareajudicioasiia stupiiritului pavilionar prezintaeficienp economic5 prin realizarea unor producfii apicole sporite comparativ cu celelalte sisteme de stupiirit practicate in conditiile din pra noastrii degi necesit5 importante cheltuieli de investitii pentru realizarea pavilionului gi unele dificultiifiin mdnuirea familiilor de albine. platforme mobile descoperite sau acoperite. Folosirea pavilioanelor apicole prezintii gi unele dezavantaje cum sunt: posibilitatea depopuliirii stupilor ca urmare a riit2cirii albinelor. amplasarea stupilor pe un spafiu mai redus. dezvoltarea rapid5 a familiilor de albine in sezonul de primiivarii intrucdt ele se piistreazii in pavilion protejate de efectele negative ale vdnturilor gi temperaturilor sciizute.

Datele privind controlul de prim5varii yi toamnii al familiilor de albine se inscriu de asemenea in carnetul de stupinii yi. l5ptiyor de matc5. cu un num5r mare de familii de albine. Totodatii se pilstreazii o evidenF exact5 a stupilor. organizarea acliviliilii gi proleclici muncii in slupine gi lerme agicole Dezvoltarea yi intensivizarea productiei apicole in ultimii ani reclam5 in bun5 miisurii yi perfecfionarea metodelor de organizare a activit5tii yi de aplicare a tehnologiilor elaborate pe specific de lucriiri in scopul sporirii producfiei. se intocmesc procesele de prim5var5 yi de toamnii a famillior de albine.fiya familiei" care face parte integrantii din carnetul de stupinii. Carnetul de stupin5 se completeaz5 pe baza datelor culese yi a lucr5rilor executate zilnic in stupinii privind starea familiilor de albine ce se inregistreazi in . apilarnil..MANUAL UL A PZCUL TORULUI leclia W. pe baza acestora. realizarea programului ~i de toamn5 a familiilor de albine. evidenre f A 292 . creyterii productivitiifii muncii yi implicit a creyterii profitului in apicultur5.Evidenla. cear5. propolis. economice yi de evidenF in conditii proprii economiei de piaf5. Tiniind seama de toate acestea se impune ca o necesitate luarea de m5suri care s5 conduc5 la solufionarea unor elemente tehnico-organizatorice.iatul necesar ~i anume: inventarul apicol. Evidenfa in stupini In stupinele apicultorilor particulari ciit ~i in stupinele unit5tilor economice. finerea unei evidente clare yi complete este strict necesar5 atit pentru buna intrefinere a familiilor de albine ciit yi pentru cunoa~tereaexact5 a consumului de materiale qi a altor cheltuieli realizate in procesul de producfie pentru a putea determina periodic profitul activit5tii. in care se inregistreazii de asemenea miycarea efectivului de familii de albine. miere. faguri clgdifi. a m5tcilor yi fagurilor artificiali ciit yi productiile realizate (familii de albine. Aviind in vedere necesitatea finerii acestor evidenfe. venin de albine). este de dorit ca fiecare apicultor s5-yi procure ciite un carnet de stupin5 in care s5 scrie toate datele ce urmeazi s5 serveasc5 la intocmirea unui document de evidenF primar5 pentru a cunoayte situatia stupinei in orice moment. obiectelor de inventar din dotarea stupinei ciit ~i cantitatea produselor apicole realizate in stupin5 in cursul anului. mstci. evidenfele sunt la str. polen.

4. in care se inscriu zilnic starea timpului. 2. apicultorul executii yi bonitarea familiilor din stupin5 pentru a cunoa~te calitatea materialului biologic de care dispune. apicultorii vor inscrie Si insernnari privind actiuni sanitare-veterinare. virsta matcilor. unificarea familiilor. la sfirgitul fiec5rei etape specifice in apicultur5 se vor analiza rezultatele obtinute pentru a se putea lua misuri corespunz5toare in timp util. Inventarul apicol se inscrie in carnetul de stupin5 sub form5 de list5 de inventar care cuprinde enumerarea yi descrierea existenfei cantitative ~i valorice a mijloacelor pe care le are in gestiune. 3.5-4. 5% 293 .5 kg miere iar o ram5 4351300 mm contine 3. apicultorul intocme~te un proces verbal a1 celor constatate. Carnetul pentru observatii meteorologice. liipti~or de matc5. Virsta m5tcilor se apreciaz5 in functie de culoarea marcajului m5tcii sau a not5rii din carnetul de stupins. hrgniri stimulente ~i de completare a hranei. in folosinp ori in rgspundere la un moment dat. Cu prilejul reviziei. fenologice ~i cintar de control. circa 200 g albine. consumul de faguri artificiali. date pe care le trece dup5 caz ~i ~i in registrul de inventar a1 unit5tii. rezervele de miere. In cam1 unitatilor economice. Periodic. y. iar ramele 4351230 mm. Revizia de prim5var5 ~itoamn5 se excut5 de apicultor care consernneaz5 cele constatate in carnetul de stupini. ceari. polen ~i altele). rezervele de hran5 se estimeaz5 de asemenea in kg. inceputul ~i sErgitul infloririi la diferite plante melifere ~i evolutia csntarului de mai jos. considerind c i o ram5 4351300 mm bine acoperit5 cu albine pe ambele fete contine 270 g albine. .O kg miere. De asemenea se inscriu in carnetul de stupin5 veniturile ~i cheltuielile prev5zute.MANUALUL APICULTORUL UI diverse ~i insemn5ri. faguri ce se reformeaz5. starea stupilor Si inventarul apicol. formarea de familii ajut5toare sau alte activit5ti tehnico-organizatorice ~i economice. puterea familiilor se stabile~te finctie de greutatea albinelor in exprimat5 in kilograme. o ram5 4351230 mm confine 2-2. Trecerea in evidente a datelor privitoare la insu~irilementionate se face astfel: 1. apicultorul sau o alt5 persoan5. Urm5rirea producfiilor realizate se face in baza notarilor din carnetul de stupin5 in care sunt trecute atilt datele din programul de producfie cit ~i rezultatele obfinute privind realizarea produselor apicole (miere. La capitolul alte evidente ~iinsemngri. Cu prilejul acestor lucriri se apreciaza puterea familiilor de albine. zborul albinelor.

Owcind cerul este in totalitate senin qi piin5 la 10 in funcfie de acoperirea boltei cerului cu nori. cu 5 = vint tiirice1. precipitafiile se noteazii numai in sezonul activ cu: PI = ploaie superficialii. cu 2 = vint foarte slab (migcii foarte ugor frunzele pomilor). nebulozitatea se noteazii cu . zborul albinelor se noteazii cu 1.de rea de cu dimisear5 neap C I C a 1 m" 3 I G 5 lid F in acest carnet se fac inregistriiri zilnice in tot cursul anului in rubricile unde este cazul. cu 8 = vint puternic.a 2 2 E Y5 2 C E L rn 0 .. cu 7 = vint tare. I I Cdntar control C i n ~ r i . P2 = ploaie in care piimintul afinat s-a umezit pin8 la 5 cm. mentine steagul indicator intins.o Iinie orizontalii. ~ d ~ ~ prOvOT . adincime gi P3 = ploaie puternicii prin care solul afinat s-a umezit la peste de 5 cm. cu 9-10 = furtunii. migci arborii mari gi rupefre i graase. uragan.c" = linigte completii.. vintul predominant se noteazi in funcfie de indicatia unui stegulef anume instalat iar tiiria vintului se apreciazi cu litera . de sol. Principalele date care se inregistreazii: temperatura aerului la o iniilfimede 1. este auzit in ad5post gi migcii arborii mici. Zilele in care albinele nu execut5 d ~ 6 d s ~ c a . cu 1 vint foarte pufin simfit.MANUAL UL APICUL TORULUI CARNET DE OBSERVATII I 0 Temperatura aerului E E D 0 bJ-z . umiditatea se inregistreazi in funcfie de inregistrarea higrometrului la ora 14. cu 6 = vint destul de tare. adincime. cu 4 = vint potrivit. Pentru inregistrarea tuturor datelor meteorologice stupina se doteazii cu un terrnometru de maximii gi minim& cu higrometru gi cu un cintar apicol. ri cu creste spumeginde.. 14 gi 20.5 m. la ora 8. cu 3 = vint slab (intrefine migcarea frunzelor ~i increfegte suprafap apelor stiitiitoare)..provoacii valuri in apele st5tiitoare.2 $ m akfost zborul albinelor in stupinii.

xW numele plantei la inceput ~i de inflorire ~i cu acela~i semn pe coloana de sfbr~it inflorire atunci cbnd acesta de s-a terminat. 295 r . in urma ciint5ririi zilnice se stabile~te diferenfa .. inflorirea plantelor se noteaz5 cu . z5pad5). Organizarea producfiei cuprinde totalitatea m5surilor privind asigurarea gi coordonarea mijloacelor de munc5 in vederea desfi~ur5rii activit5fii cu maxim de eficienp economicg. din prima zi se continua not5rile in carnet dup5 aceea~itehnica cu precizarea c i este necesari notarea denumirii localitifii in care s-au reluat inregistrgrile. Ciintarul de control .prin citirea qi inregistrarea la sfiirgitul fiec5rei zile a datelor obfinute.in plus sau in minus .MANUALUL APZCULTORULUZ Durata zborului albinelor se noteaz5 in funcfie de cbt au zburat albinele in ziua respectiv5. Se vor lua m5suri ca greutatea stupului s5 nu fie influentat5 de alte cauze in afara sporului de nectar sau consumului de hran5. Este necesar s5 se aib5 grij5 ca greutatea stupului s5 nu fie influenpit5 de alte cauze in afara sporului de nectar sau a consumului de miere. Organizarea muncii in stupinii Prin organizarea muncii se infelege un ansamblu de mgsuri cu ajutorul c5rora se asigur5 repartizarea rafional5 a foqei de munc5 existente in funcfie de cerintele procesului de producfie gi folosirea cbt mai complet5 a acesteia in tot cursul anului in funcfie de tehnologia folosit5 qi de mijloacele tehnice aflate la dispozifie.- . Cu scopul de a feri stupul de control de influen@ factorilor meteorologici (ploaie. se realizeaz5 situafia real5 a acumul5rilor sau consumurilor zilnice a rezervelor de hrani. Pentru determinarea evolutiei culesului. Pentru a cunoaSte potenfialul melifer a1 zonei sau a masivului melifer in care se fac inregistrgrile pe cbntarul de control se ageazi una din cele mai puternice familii de albine din stupin5 care indeplinesc parametrii optimi pentru valorificarea culesurilor. in aga fel ca la inapoierea din zbor a orienta spre stupul din care au plecat.f a p de greutatea din ziua precedent5 datele obtinute inregistriindu-se in coloanele de spor sau scgdere.. Cbnd stupina se deplaseazg in alti localitate. acesta se protejeaz5 la exterior cu materiale izolatoare. Amplasarea stupilor pe vatra de stupin5 se realizeaz5 in disponibil aviind grij5 ca intre stupi s5 existe o rbnduri de 1 m.

Ridicarea productivit5tii muncii este puternic influentatil qi de mentinerea in stupinil numai a familiilor puternice minuite de apicultori cu un bun nivel de cuno~tinfe profesionale. dimensiunea stupinelor creqte la peste 60 familiidmdbine ~i poate ajunge chiar la 200-300 de familii. Din punct de vedere a1 proprietgtii. lgptiqor de matcil. capital de stat.MANUALUL APICULTORULUI Atit in stupinele produc5torilor particulari cit yi in stupinele unit5tilor economice. stupinele pot fi organizate in unitgfi de productie cu capital privat. venin de albine). De asemenea. In cazul stupinelor ce apaqin produc5torilor particulari ~i care sunt majoritare. este necesar s5 se elimine din practica apicultorilor. pentru realizarea unui proces optim de munc5 este necesar sti se stabileascil metode precise ~i eficiente care sil conduc5 la eliminarea din tehnologiile existente a tuturor operatiilor inutile sau lipsite de randament. msnuiri qi controale care afecteaz5 comportamentul familiilor de albine qi le dezorganizeazti activitatea. Acest fapt necesit5 o aplic& rictxa m5surilor de introducere de tehnologii economice de intrefinere a faraiiiilok albine care includ: creqterea productivitiitii muncii prin intensivizarea ~r&~*~roaaffie. fapt ce conduce nemijlocit la creqterea productivit5tii muncii. fapt care determin5 utilizarea unor tehnologii specifice obtinerii obiectivului propus qi de multe ori foarte costisitoare. cu capital de stat ~i particular ~i c. paralel cu mecanizarea lucrilrilor de volum cum sunt: descilp5citul fagurilor cu tniere. Astfel. in apiculturil este de dorit s5 fie scoase din practic5 o serie de operatii. dimensiunea acestora este stabilitil de fiecare produc5tor in parte in funcfie de statutul de stupgrit spre care tinde: amatorism sau profesionism. Organizarea muncii intr-o asemenea stupin5 este detenninata de interesele posesorului familiilor de te albine ~i de dimensiunea stupinei care de cele mai multe ori nu d e p 5 ~ e ~5-10 familii de albine. extractia mierii. specializarea produc5torilor in domeniul productiei pe care A "k -4 *C i 296 . controlul ram5 cu ram5 a familiilor de albine avind'in vedere faptul c5 starea acestora poate fi apreciat5 ~i dup5 activitatea de la urdini~a evolutiei stupilor. in cazul organizarii stupinelor de catre apicultori particulari semiprofesioniqti care pe 12ng5 o ocupatie de baz8 se ocup5 in secundar qi de creqterea albinelor pentru producerea ~ivalorificarea mierii sau altor produse apicole (polen. in aceste conditii obfinerea unei producfii de miere completeazi obiectul pasiunii qi produce satisfactia intregii familii. Practicarea apiculturii de amator este legat5 de pasiunea persoanelor care indr5gesc cre~terea albinelor ~i nu este influentat5 de necesitatea absolut5 pentru realizarea unui profit. inc5rcatul qi decarcatul stupilor qi altele. in unele cazuri. a cintarului de control sau prin verificarea ciitorva rame din centrul cuibului familiilor de albine.

transportul stupilor in pastoral. iar repartifia acestora intr-un an fiind inegalii.000 familii de albine $i este foarte dificil de a stabili norme privind dimensiunea stupinelor. efectuarea unor calcule de rentabilitate se impun produciitorilor in special in cam1 cii pentru realizarea producfiei se practicii stupiiritul pastoral. Dimensiunea unor asemenea exploatiiri apicole poate sii ajungii la peste 2. componenp florei melifere qi utilizarea de noi tehnologii de multe ori proprii qi convenabile conduc%torilorunor astfel de exploatiiri apicole. in aceste condifii.000 qi 2.glnd urmiire~te realizarea unei productii speciale prin intensivizarea p r o c ~ d w d u c t ( e J i "S.om. Acestea sunt stupinele cu efective de 400-600 de familii organizate de care isi asigurii existenfa lor ~i a intregii familii din profitul apicultori profesioni~ti pe care-l realizeaza din practicarea apiculturii. Organizarea muncii in apiculturii qi dimensiunea stupinelor este strgns legatii de forma de proprietate a unitiifilor de productie. trebuie acceptat cii apicultorul profesionst are nevoie ~i de miinii de lucru ocazionalii. hriinirile de stimulare qi completare a rezervelor. in asemenea exploatiiri apicole structura activitatii se poate organiza astfel: a) echipe temporare de intrefinere. pregiitirea pentru iernare. Totuqi aviind in vedere cii statutul de apicultor profesionist reclamii ca intr-un an munca depusii s5 insumeze intre 2. reconditionarea qi repartizarea lor. in tot cursul anului prin deplasarea succesivi a echipei la toate vetrele de stupink Fermele apicole particulare sau apaqinind unor unitiiti economice de stat iqi pot organiza pe ling5 producfia de miere qi activitilfi ajut5toare care sii contribuie la utilizarea deplina a forfei de muncii in tot cursul anului in vederea rentabiliziirii activitiifii apicole. apiirarea s5natiifii albinelor prin miisuri sanitare-veterinare qi obligii pe cresciitori sii caute solutii avantajoase pentru valorificarea productiei realizate. . formate din apicultori cu riispunderi individuale pentru stupinele fermei dar care efectueaza in grup numai lucrilrile de volum: extracfia mierii qi a cerii. 297 t* 4 - . +FC* Productia apicolii in cam1 unor exploat5ri de asem& d~$ensiuni reclamii efectuarea lucriirilor prin cooperare mai ales atunci. b) echipe permanente de intrefinere formate din totalitatea apicultorilor unei ferme in scopul efectuiirii in comun a lucriirilor la intregul efectiv de familii de albine. tehnologiile de intrefinere a familiilor $i amplasarea acestora care sii fie in general valabile intrucit factorul personal . a repartizarii forfei de muncii qi nu in ultimul rind de influenp factorilor naturali. precum ~i alte lucrari specifice. dezinfecfia stupilor $i a utilajelor.MANUAL UL APZCULTORUL UZ o realizeazii. este determinant in orientarea qi organizarea unor activitiiti specifice in unitiifi economice de profil.400 de ore.

61-8 miisuri de precautie. Accidentele de muncii sunt rezultatul contactului direct. fi&Ns$. si% f q w u o s c a e piinzii cu fileu transparent qi miinu~i care sii le foloseascii la pe 1 cdMtste atacat de albine.W u l t o r i i nu trebuie sii prezinte mirosuri iritante pentru albine ~i ca fie protejeze e n&esar si% echipafi cu o salopetii sau halat apicol curate. urma*k "fl. in timpul inciircarii sau descarciirii stupilor in mijloacele de transport cu care se asigur5 dcplasarea stupinelor sau chiar in timpul transportului acestora. In vederea prcvenirii accidcntclor este obligatorie instruirea personalului rcspcctiv asupra mctodclor dc asigul-are a protectiei muncii. acestea se imprejmuiesc cu garduri sau plantatii dese de arbu~ti.MANUALUL APICULTORULUI prin introducerea de tehnologii care sii conducii la cre~terea productivitiitii muncii ~i respectiv a profitului realizat.in vederea evitiirii accidentelor de muncii grave provocate de iritarea albinelor prin piitrunderea animalelor ~i chiar a oamenilor pe vetrele de stupinZi. p . in categoria accidentelor dc tnuncii sc nutn8rii ~i intoxicatiile aparute in itrn1a utilizarii far2 miisurii de precaufie sau prepariirii necorespunziitoare a diferitelor gaze $i substante toxice folosite ca dezinfectante. Protectia muncii in stupine Pentru prevenirea accidentelor qi a imbolniivirii oamenilor. j. provenite in urrna activitiitii desfi~urate stupine. Accidcntul de munci cstc considcrat ca atare atunci ~ 2 n d petrece in se timpul activitatii ~i arc ca rczultat pierderea de catrc apicultori a capacitafii de munc5 pc o oarecare pcrioada de timp. De respectarea acestor norme de protectia muncii ~i siiniitiitii oamenilor riispunde conducerea sau patronul unitiirii. Pentru protecfia muncii in apicultur5 ca ~i in alte domenii de activitate este necesar sii fie luate o serie de masuri care sB asigure apiirarea apicultorului precum ~i a persoanelor care lucreazii in stupin2 ca sii-~i execute programul in conditii de protectie impotriva accidentelor de munca astfel: . cu familiile de albine sau a comportiirii necorespunziitoare a stuparului in timpul cercetiirii famil iilor de albine. 298 . este obligatorie luarea a o serie de miisuri in generale ~i speciale de protectie cuprinse in normele de tehnica securitiiiii ~i igiena muncii.

MANUAL UL APICULTORULUI .la transportul stupilor pe calea ferat5 se iau m5suri ca vagoanele s5 fie inchise dar cu o ventilafie activi asigurati iar stupii s5 fie fixati pentru a evita c5derea sau alunecarea acestora pe podeaua vagonului.este interzis5 deschiderea stupilor gi inceperea controlului familiilor de albine far5 punerea in funcfie a afum5torului gi aplicarea echipamentului de protecfie. . in acest scop pe vagonul care transport5 stupii se vor aplica etichete scrise cu litere mari: ATENTIE ALBINE VII !. . . acestea vor fi adipostite la distant5 de mijlocul de transport la incircarea ~i descircarea stupilor yi se vor lua m5suri ca s5 fie ugor de desprins de mijlocul de transport in timpul deplasiirii.pentru eventuale intervenfii in timpul transportului. se vor lua m5sui-i pentru respectarea nonnelor de paz5 contra incendiilor gi de protectie impotriva curentului electric in care scop prizele vor fi prev5zute cu imp5miintarea necesar5 .controlul familiilor de albine se face cu atentie evitiindu-se migcgrile brugte gi izbiturile. . capac sau perefii lor trebuie astupate.extracfia mierii.la instalarea stupilor dup5 transport in masivele melifere sau pe vatra de stupin5 se vor respecta cu strictefe m5surile de pa25 contra incendiilor. .transportul stupilor cu mijloace auto sau hipo se va face de preferinfa noaptea.inainte de transport. .in atelierele de reparat stupi sau de extractie a mierii. . apicultorii vor preg5ti echipamentul de protecfie necesar (m&nu$i.in cazul cind transportul se execut5 cu animale. . in general. . cerii $i altor produse apicole la care se folosegte curentul electric.masc5. scoaterea ramelor $i introducerea altora in extractor se face numai ciind centrifuga este oprit5. pe drumuri bune (fir5 gropi sau denivel5ri ) qi cu mijloace de transport in perfect2 stare de functionare. stupii se verific5 gi eventualele cr5patur-i din soclu. . salopet5 sau halat ~i afumgtor. la aplicarea miisurilor de protecfia muncii in cazul celor care execut5 sau conduc lucr5ri in apicultur5 trebuie s5 se fin5 seama de documentele obligatorii elaborate de organele de specialitate care redacteaz5 normativele de stat pentru asemenea activit5ti. in caz de accident. Se vor lua m5suri ca durata transportului s5 fie ciit se poate de mica iar in g5ri manevrarea vagoanelor s5 se fac5 cu atentie.

MANUAL UL A PICUL TORULUI Echipamentul pentru protectia apicultorului vi uyurarea IucrZirilor din stupinl in vederea miisurilor de protectia muncii se folose~te echipamentul pentru ap5rare apicultorului gi uvurarea lucriirilor in stupin5 care insumeaz5 totalitatea obiectelor necesare pentru echiparea ~i protectia acestuia in timpul executarii de lucrilri in apiculturii. protejeazii miinile apicultorului de infepiiturile albinelor ~i sunt confectionate din piele. Din aceste echipamente mentionam urm5toarele : . . .ioneaz3 din material de culoare deschisi qi se recornand5 ca mttnecile sii fie prinse in elastic. Se confecfioneazii din material plastic pe suport textil. Se confect.masca apicol5. a diafragmelor ~i a corpurilor de stupi cit ~i pentru riizuirea ~i curatarea de propolis a acestora. sau din alte materiale irnpermeabile (foaie de cort. se utilizeaza pentru a proteja hainele apicultorului cu prilejul executiirii de lucriiri in stupinii.afum5torul apicol. .dalta apicolii. doc. iar la mineci qi picioare previizutii cu elastic. Se confectioneaz5 din otel qi pot avea diferite forme ~i dimensiuni. col. serve~te indepartarea albinelor de pe faguri. serveyte penttu producerea de fum care lini~te~te albinele in timpul controlului familiilor sau indep5rteazii albinele din anumite locuri. de culoare deschisi. etc. servegte pentru p5strarea ~i transportul uneltelor qi a unor i 300 . Afumiitoarele se confectioneazii dupii diferite modele ~i pot fi acfionate mecanic sau electric. . de pe peretii la celelalte anexe ale stupului u ~ u r i n dmunca apicultorului.~ortul apicol. Miigtile apicole sunt de diferite forme gi sunt confecfonate din diferite materiale (mascii metalicii. protejeazii capul. . Se n p5r de coad5 de cal sau din fire de relon de culoare deschisi.halatul.salopeta. masci pliant5). respectiv fafa qi in special ochii stuparului care sunt tinta atacului albinelor. serve~te desprinderea podi~orului a ramelor propolizate la ~i din stup. material plastic sau cauciuc subtire. . protejeazii corpul apicultorului ~i hainele acestuia cind executi lucriiri in stupink Aceasta se confectioneazii din material plin. bine inchisii la git. . in afara afumiitoarelor care produc fum sunt ~i afum5toare (bombe de fum) care acfioneaz5 sub presiune de gaze inerte in amestec cu fum qi care au un efect asemiin5tor cu cel a1 afumiitoarelor obi~nuite.m5nuqile apicole cu cinci degete. mascii cu piliirie.). asigurii un mod de prezentare igienic in stupin5 gi protejeazi imbriiciimintea apicultorului.

L i d i p este confectionat5 din lemn de brad. .cortul apicol. Este cofectionat din lemn de brad. Cabana apicolii demontabili confectionati din lernn serve~tepentru adipostirea apicultorului.l i d i p pentru transport rame.MANUAL UL APZCULTORULUI materiale apicole gi ugureazii munca apicultorului in stupini.targa apicoli. f i r i folosirea acestui echipament ar trebui s i fie aminate sau chiar sii se renunte la ele. a imbriiciimintii acestuia qi se u~ureazi executarea a numeroase lucriri in stupini. . ugureazi munca apicultorului fiind folositii la transportul stupilor ~i a materialor apicole de volum. adipostirea unui roi artificial sau pentru prinderea roilor naturali atunci cind sunt agezafi in locuri accesibile. se asigurii in buni miisurii protectia apicultorului. depozitarea inventarului mirunt ~i de necesitate curenti precum gi a unor materiale gi produse ce urmeazii s5 fie folosite in stupini. . se folosegte in perioade lipsite de cules la controlul familiilor de albine pentru a preintimpina furti~agul.Cortul este mobil gi demontabil fiind confectionat din tifon intins pe trei sau patru suporti metalici. Prin folosirea dupii nevoi in mod curent a echipamentului prezentat. ugureaz5 munca apicultorului gi se folosegte pentru adiipostirea ramelor. care. .

8 kg ajunge la 0.talendarul principalelor lucriri de sezon in slupinl Luna ianuarie Este prima lung din calendar. in care natura se imbracii in haine albe dantelate cu ciucuri de gheap. de regulii. t 302 . se instaleazii mase de aer polar. . ciind albinele pot efectua zboruri de curiitire. viscole gi zile geroase. . Familiile de albine deranjate in aceast5 perioadii de animale gi piisiiri se nelinigtesc gi ca urmare consumul de miere cregte gi mai mult. albinele se uzeazii qi poate sii aparii procesul de imbolniivire a acestora de diaree care in majoritatea camrilor provoacii mari pierderi de albine pin8 la sosirea primiiverii.supravegherea modului de iernare a1 familiilor de albine prin controale auditive siiptiimiinale gi indreptarea stiirilor anormale constatate. ciociinitorilor.1. Lucriiri de executat in aceasti perioadii : . pitigoilor gi vriibiilor..gerar9'. vizionarea stupinei cu utilaje. desfundarea urdinigurilor de albine moarte qi agternerea in fafa stupilor a unui strat subtire de paie sau frunze pe care sii se poati ageza albinele atunci cind execut.MANUALUL APZCULTORULUI leclia 14. Uneori apar gi zile mai pufin friguroase gi chiar insorite.luarea de miisuri pentru prevenirea deranjiirii qi nelinigtirii familiilor de albine provocate de atacul goarecilor. a pliicilor de zahir candi sau de miere cristalizatii.9. in aceastii lung albinele trec in a doua perioadii a ierniirii iar in mod obignuit executi primele zboruri de curfitire gi incep sii creascii primele generafii de puiet. piisiirilor de curte.indepiirtarea Erii zgomot a ghefii gi a ziipezii neafiinate de pe sciidurelele de zbor ale stupilor. suficiente rezerve de hranii. Temperatura in cuibul familiilor cregte gi atinge 34-35" C prin sporirea consumului de hranii care de la 0. Din punct de vedere meteorologic. . iar aerul este proaspiit gi uscat.5 zboruri de curiifire.7-0.preparea gi administrarea turtelor de gerbet de zahiir. familiilor de albine care au fost introduse la iernare fir. .O kg miere. materiale gi unelte necesare in sezonul de la magazinele APICOLA ale Asociafiei Cresciitorilor de gi dezinfectarea stupilor gi a inventarului apicol.

5 kg. cu urdini~urile cur5pte gi un strat subfire de paie impr5gtiate in f a p stupilor u~ureazg efectuarea zborurilor de curgfire ~i asigur5 protecfia albinelor ce le executs. Lucrsri de executat in aceast5 perioad5: .MANUAL UL APICUL TORUL UI . in luna februarie continua efectuarea zborurilor de curifire timpurii cu efecte favorabile pentru s5n5tatea albinelor gi activitatea de viitor a acestora. consumul de hranii in familii sporegte la 1.in zilele insorite se poate instala ad5p5torul cu ap5 1 de s '3 5 g sare la un litru de ap5. . Luna februarie A doua lung calendaristic5 . gi dac5 este necesar se continu5 administrarea la familiile lipsite de hrang suficient5 a turtelor de gerbet gi a celor din past5 pudr5.se cur5p z5pada gi se preg5tesc vetrele de stupin5 pentru efectuarea zborurilor de curgfire. . se miiregte astfel inc5rc5tura intestinului gros gi zborurile de curafire timpurii devin necesare. in zilele favorabile zborului. . in condifii climatice favorabile.incheierea gi insirmarea ramelor. fir%intinderea s3rmelor. in a doua jum5tate a lunii masele de aer rece sunt intrep5trunse de fronturi de aer mediteranean care las5 s5 se strecoare uSoare adieri prim5v5ratice. Prin creqterea puietului. in general.se iau m5suri de stimulare a zborurilor de cur5fire prin inl5-turarea capacelor la stupi gi a impachetajului aflat deasupra ramelor. iarna se manifesti ca atare cu zile reci din care multe viscolite dar cu nopfi senine gi foarte geroase. .2-1. in aceste conditii amplasarea stupilor pe o vatrii insoriti. in zilele insorite favorabile zborului albinelor. cind acestea aduc gi primele cantit5fi de polen cules din p5durile cu anini. in prima jumgtate..+ . alun gi ghiocei. . s 6 . .se continu5 supravegherea modului de iernare a familiilor de albine prin controale auditive ~i la urdini~urile stupilor gi se iau m5suri imediate de indreptare a st5rilor anormale ce se ivesc .documentarea gi completarea cunogtinfelor profesionale ale apicultorilor prin studierea revistelor gi a ciirfilor de specialitate precum ~i prin participarea la cursuri gi conferinfe apicole organizate de filialele judetene gi cercurile apicole ale Asociatiei Cresc5torilor de Albine.f?iurarulVeste privit cu suspiciune sub aspectul manifestirilor meteorologice.se verific5. 303 ..

MANUAL UL APICUL TORUL UI

- se continua aprovizionarea stupinei cu utilaje, materiale gi inventar apicol necesare in timpul sezonului, procurate de la magazinele APICOLA ale Asociafiei Cresc5torilor de Albine; - se continu5 repararea, curfitarea gi dezinfectarea inventarului apicol, incheierea gi insirmarea ramelor, Gr5 intinderea sirmelor; - in localit2tile care au in apropiere pgduri sau z5voaie de anini gi alun, apicultorii pot recolta mici cantit5ti de polen proaspat pentru a fi folosit la hrinirile stimulente de primgvar5; - cu prilejul curgfirii urdinigului se recornand5 ridicarea de probe de albine moarte qi trimiterea acestora la laboratorul veterinar, in vederea verific5rii st5rii sanitare a familiilor de albine din stupin5; - se continu5 actiunea de documentare gi de completare a cunogtintelor profesionale ale produc5torilor apicoli; - se fac demersuri corespunz5toare la cercurile apicole sau la filialele judetene ale Asociafiei Cresc5torilor de Albine pentru obfinerea repartifiilor de vetre de stupin5 la masivele melifere pentru practicarea stup5ritului pastoral.

Luna martie
A treia lun5 calendaristic5 ,,m5r$gorul" luna echinoctiului de prim5var5 - 23 martie, cu adierile vintului prim5v5ratic gi prezenp ghioceilor gi a viorelelor vestegte sosirea prim5verii. Cerul devine schimbgtor, presiunea atmosferici scade sub 760 mm, iar umiditatea relativ5 confirm5 atributul lunii echinocfiului de primavar5 cind ziua este egalg cu noaptea. Se incheie perioada de iernare a familiilor de albine gi incepe sezonul de prim5var5 cind ziua cre~te, vremea se inc5lzegte gi albinele efectueaz5 zborul general de curillire. in p5duri qi in locurile insorite gi ferite de vinturi, apar viorelele, urzicuta, cornul, salcia cgpreasc5 gi z5logul care prin polenul pe care il recolteaz5 albinele din abundenf5, stimuleaz5 cregterea de puiet qi prin aceasta se declangeazg inlocuirea albinelor de iernare cu albine tinere capabile s5 ingrijeasc5 puietul care s5 asigwkpreqterea puterii familiilor de albine. in aceste conditii consumul de hran5"i,milia de albine cregte la 2,O-2,5 kg gi ca urmare se impune asigurarea rewive1 e hrang necesare pentru cregterea puietului gi dezvoltarea familiilor de al*\%~erea v%lorificgrii culesurilor timpurii.

%

'e

304

MANUAL UL A PICUL TORULUI

Lucriiri de executat in aceasti perioadii: - se continuii stimularea ~i supravegherea zborului general de curiifire; - in zilele ciilduroase se efectueazii revizia de primiivarii a familiilor de albine cind se verificii prezenp miitcii, existenpi gi completarea rezervelor de hranii, indreptarea stiirilor necorespunziitoare din familii, striimtorarea cuiburilor pentru menfinerea ciildurii, curiifirea fundurilor la stupi de albinele moarte gi resturile de cearii riimase dup2 desciipiicirea fagurilor cu miere qi uscarea sau inlocuirea materialelor izolatoare. Constatiirile Ecute se inscriu in caietul de stupinii; - in cazul in care nu a fost montat adiipiitorul cu apii se iau de indatii miisuri pentru montarea acestuia; - in scopul intensificiirii cre~teriide puiet se trece imediat ce timpul se inciilze~te stimularea familiilor de albine cu sirop de zahiir in propollie de 111 la administrat ciilduf la inceput in poqii mici de 0,150-0,250 litri ~i pe miisurii ce qi timpul se inciilze~te in funcfie de puterea familiilor, in pocii mai mari de 0,3000,500 litri; - se analizeazii modul in care au iernat familiile de albine cu scopul de a cunoagte eventualele cauze ce au determinat o iernare necorespunziitoare ~i luarea de miisuri pentru eliminarea in viitor a deficienfelor constatate; - formarea de familii temporare cu miitci iernate in afara ghemului in camere; - procurarea gi plantarea de arbori .yi arbu~ti nectaro-poleniferi; - aplicarea primului tratament cu varachet pentru combaterea varoozei; - se instalezii cintarul de control pe care se ageazii cea mai puternicii familie de albine din stupinii ~i se incepe inregistrarea in carnetul de stupinii a observafiilor meteorologice, fenologice, precum gi a evolufiei cintarului de control. Aceste observafii gi inregistriiri se executii pe intreaga perioadii a sezonului apicol activ, pentru a cunoayte potenfialul melifer al zonei in care se practicii stupiiritul.

Luna aprilie
A patra lung calendaristicii ,,priery'inregistreazii treceri rapide de la cald la rece ~i invers, aceasti situafie fiind provocatii de unele resturi de a e m c ce intrii in contact cu masivele formafiunide aer mediteranean ce piitrund aceastii perioadii. r

MANUAL UL A PICUL TORULUI

7
i
I

Aprilie, este luna in care primgvara intr5 in drepturile sale fire~ti toate in zonele r;irii, timpul se inc5lze~te~i m u l ~ m i t i infloririi a numeroase specii de arbori .yi arbu~ti nectaro-poleniferi precum ~i a numeroase specii de plante din flora spontan5 ~i cultivati se asigura polenul ~i nectarul necesar pentru dezvoltarea familiilor de albine. in aceasti perioad5 matcile din numeroase familii depun zilnic peste 1500-2000 ou5 ~i ca urmare albinele viirstnice care au iernat sunt treptat inlocuite cu albine tinere nou eclozionate mai viguroase, apte s5 creasc5 mai mult puiet, fapt care face ca spre sEr~itul lunii in stup s5 nu mai existe albine viirstnice iar familiile sa fie mai puternice deciit erau la intrarea in iarn5. Totodata, in celulele din jurul elipselor de puiet ~i in special in fagurii ce se afla pe o parte ~i alta a fagurilor cu puiet incep s5 fie acumulate primele rezerve de piisturii qi miere proaspat5 care urmeaz5 s5 fie folosite cu succes in perioadele deficitare.

i
I

,
1

1
I

I
,

Lucrgri de executat in aceastii perioadii: - se continua lucr2rile de verificare ~i se execut5 revizia de fond a familiilor de albine pentru a cunoa~te amgnunfime situafia acestora pentru a lua m5surile ce in se impun pentru solufionarea st5rilor necorespunziitoare ce se intiilnesc. Cu acest prilej se completeaza rezervele de hran5 (miere ~i p5stur5) iar familiile slabe se unifica cu familiile de putere mijlocie; - se iau m5suri pentru igienizarea cuiburilor prin transvazarea familiilor de albine in stupi curafi qi dezinfectafi; - intarirea periodic5 a familiilor care intiirzie in dezvoltare, cu faguri cu puiet capacit gata de eclozionare, ce se scot din familiile puternice din stupin5; - in perioadele lipsite de cules se continu5 hr5nirea stirnulent5 a familiilor de albine cu sirop de zah5r administrat in propocii de 0,3-0,5 litri pe familia de albine; - pe miisura ocuparii fagurilor din cuib cu puiet, acesta se Iarge~te faguri cu cliidifi sau cu faguri artificiali in perioada infloririi pomilor, ciind albinele cl5desc fagurii ; - se iau m5suri pentru protectia familiilor de albine impotriva declanq5rii f u r t i S a m stupine ; e &$sura infloririi pomilor la cele mai bune familii de albine din stupin5 colectoarele de polen pentru recoltarea ~i valorificarea acestuia; swstal f e - & e l . .mg(msorit loc din vatra stupinei se instaleaz5 topitorul solar, pentru

% ;

-:s

1

34 05

MANUALUL APICULTORULUI

valorificarea reziduurilor de cearii rezultate dup5 cur5firea stupilor gi a ramelor. Topitorul solar se p5streaz5 gi se folosegte in stupin5 pe toat5 perioada sezonului apicol; - la familiile puternice, deasupra cuibului se instalez5 colectoarele de propolis; - se efectueazii examenul general clinic al familiilor de albine gi se aplic5, dup5 caz, tratamente preventive gi curative pentru principalele boli ale albinelor: varooza, nosemoza, puietul viros, loca europeani sau loca americanii; - dup5 caz, familiile de albine s5n5toase pot fi deplasate pentru polenizarea pomilor din livezi.

Luna mai
A cincea lun5 calendaristicii ,,florar9' se caracterizeaza printru-un climat schimbiitor, dar gi prin cregterea temperaturii care trezegte la viap intreaga natur5 ce apare decorat5 in zeci de culori. Pe seama albinelor tinere crescute in lunile martie, aprilie gi inceputul lunii mai, familiile de albine s-au dezvoltat gi dispun de intregul potential productiv pentru valorificarea culesurilor din aceast5 perioad5. in luna mai, la inceputul ei sau ceva mai tiirziu, in toatii fara infloresc p5durile gi plantafiile de salciimi care asigurii familiilor de albine un bun cules de nectar gi ca urmare realizarea unor importante productii de miere mass de cea mai bun5 calitate. Pentru valorificarea in mai bune conditii a culesurilor in aceast5 perioad5 stupinele se deplaseazii de la un masiv melifer la altul in cadrul actiunilor de practicare a stupiiritului pastoral la care particip5 atAt stupinele apicultorilor profesiongti c&tgi cele ale apicultorilor amatori. Lucr5ri de executat in aceastii perioad8: - continuarea lucriirilor de I5rgirea cuiburilor potrivit cu dezvoltarea familiilor de albine gi evolutia culesurilor prin introducerea de faguri artificiali sau faguri cl5difi gi agezarea magazinelor la stupii verticali cu magazin sau a corpurilor la stupii multietajati, pentru depozitarea nectarului; - mentinerea familiilor de albine in stare activ5 gi preintiilh a& intr5rii acestora in frigurile roitului prin ridicarea periodic5 de fa&& p q c5hcit de la familiile foarte puternice gi redistribuirea lor la familiile Sl&n%inii%

?

307

F),
e-

MANUAL UL A PICUL TORULUI

- folosirea intregului potential a1 albinelor privind secretia de cear5 pentru asigurarea necesarului de faguri cl5diti; - pregatirea familiilor de albine in vederea valorific5rii in conditii optime a culesului de la salcim qi deplasarea accstora in stupgrit pastoral; - anunprea primgriilor din comunele pe raza cirora sunt amplasate stupinele deplasate in pastoral pentru luarea in evident5 qi protejarea acestora in cam1 combaterii d5un5torilor cu substanfe toxice; - recoltarea fagurilor cu miere qi extractia acesteia dup5 incetarea culesului de la salcim din masivele din sudul fiirii; - folosirea colectoarelor de polen in perioadele cu un slab cules de nectar qi luarea de m5suri pentru conditionarea acestuia; - inceperea lucr5rilor de cregtere a miitcilor pentru formarea roiurilor qi inlocuirea matcilor necorespunz5toare din stupine gi totodat5 inceperea producerii 15pti~orului matc5; de - in cam1 familiilor bolnave se continua aplicarea tratamentului pentru combaterea puietului vgros qi a locei europene gi americane;

Luna iunie
A vasea lung calendaristic5 ,,ciregarn luna solstitiului de var5 - 2 1 iunie, se inscrie prin creqterea luminii gi a c5ldurii care se revars5 din abundent5 sub soarele sclipitor peste natura inc5rcat5 de rod. Din cind in cind ploile scurte, repezi qi calde schimba decorul naturii pline de viat5. Este luna de var5 cu zilele cele mai lungi. in fara noastr5, inaintea solstifiului de var5, familiile de albine ajung la nivelul maxim de dezvoltare qi sunt apte s5 valorifice in cele mai bune conditii culesurile de nectar de la tei, coriandru gi floarea soarelui in zona de step:, de la zmeur9 qi zburatoare in zona de munte qi de la fineag in zona de deal. Prezenp in cuibul familiilor a unui mare numar de albine tinere - doici - restringerea cantit5tilor de puiet nec5p5cit, lipsa de spatiu in stupi, incetarea culesurilor de nectar, tendinp fireasc5 a familiilor de albine de perpetuare a speciei c5t qi a & & t o r i favorizeaz5 qi gr5besc intrarea acestora in frigurile roitului. fabiliile care se preg5tesc s5 roiasc5 natural, ouatul m5tcilor qi a$f t: W% lbinelor se reduce gi in cuiburile acestora apar primele botci naturale a% fe : a c?&estea ajung la maturitate se declanqeaz5 fenomenul de roire
P1
/

3)-

MANUAL UL APICUL TORULUI

natural5 a albinelor, la inceput in zona de step5 gi se continua in zona colinarii gi de munte. Lucrgri de executat in aceasta perioad5: - continuarea lucriirior de recoltare gi extractie a fagurilor cu miere de la salcgm gi alte culesuri de nectar; - continuarea menfinerii familiior de albine in stare activ5 prin introducerea in familii a ramelor cliiditoare, intensificarea ventilatiei cuiburilor gi umbrirea i stupilor e x p u ~la soare; - prevenirea roirii naturale a familiilor de albine prin formarea de familii intrate in frigurile roitului de roiuri artificiale, familii ajutitoare sau de nuclee pentru p5strarea m5tcilor de rezerv5; - int5rirea familiilor nou formate cu puiet cgp5cit gata de eclozionare preluat din familiile puternice predispuse s5 intre in frigurile roitului; - preg5tirea familiior de albine pentru valorificarea culesurilor de varg prin ad5ugarea de faguri artificiali la stupii orizontali, corpuri cu faguri la stupii multietajati gi magazine la stupii verticali; - efectuarea transportului stupilor in pastoral la masivele de tei, culturile de floarea soarelui, zmeur5, zburgtoare gi fineap; - continuarea lucr5rilor de cregtere a m5tcilor in vederea obtinerii matcilor de rezervg necesare pentru inlocuirea in toamn5 a celor necorespunz5toare; - se actioneaz5 pentru valorificarea intregului potential productiv a1 familiilor de albine prin diversificarea productiei: producerea de polen colectat de albine, p5stur5, propolis, I5ptigor de matcg, venin de albine, miere, miere in faguri gi miere in secfiuni; - se continu5 tratamentele pentru combaterea puietului varos, a locei europene gi a locei americane.

Luna iulie
A gaptea lung calendaristicg, luna lui ,,cuptor" igi revars5 torentele de c5ldur5 din v5zduh. Soarele str5lucitor, razele ultraviolete dimineafa gi calorice peste zi redau tabloul acestei luni de var5 care de obicei este d e o s a w f i e r b i n t e . Uneori, fronturi de aer oceanic, cu furtuni gi ploi repezi forfecate c dbsciirc5ri electrice completeaz5 tabloul acestei luni de v5paie pe teritopultil~ii %astre. % Dup5 inchieierea culesurilor de var5, ritmul de d e d o & ~ i l i i ~ d e

309

fb

??e-$&g$iti8?@$i executarea transportului stupilor pe vatra de iernare sau in & % : . Astfel. Totodati datoritii uzurii. albinele pot beneficia de unele culesuri de intretinere care favorizeazii reinceperea activitiitii in stupi. incepe gi pregiitirea familiilor de albine in vederea ierniirii gi de modul in care acestea vor fi ingrijite in lunile urm5toare (august gi septembrie) depinde in mare miisurii iernarea E r i pierderi a familiilor gi dezvoltarea acestora in sezonul de primiivarii. . . in Delta Duniirii gi in zonele inundabile ale acesteia unde infloregte flora de baltii precum gi in zona colinar5 de la fiineap gi trifoi alb in anii ploiogi. Lucriiri de executat in aceast5 perioadii: .reorganizarea cuiburilor familiilor de albine liisbnd in stupi numai fagurii cu miere.MANUAL UL APZCUL TORULUZ albine incetul cu incetul se reduce.continuarea recoltiirii fagurilor gi extractia mierii realizatii de la culesurile de varii. .administrarea de hriiniri stimulente in perioadele lipsite de cules pentru cregtergnhlbine tinere. Practic odat2 cu incheierea culesurilor de varii. in aceste conditii familiile de albine incep sii se pregiiteascii pentru iernare: izgonesc triintorii gi datoritii reducerii ouatului miitcilor hriinesc un numiir mai mic de lame. miitcile mai bine hriinite igi reiau ouatul. albinele aduc nectar qi polen. Fagurii goi sau cu miere putinii se scot din stupi sau se desciipiicesc gi se ageaz5 dupii diafragmii pentru a fi goliti de miere de ciitre albine. familiile cresc mai mult puiet gi aportul de nectar gi polen intregesc rezervele de hranii pentru sezonul rece. Numiirul albinelor din familii scade gi el pe zi ce trece riimbniind in stup multe albine viirstnice uzate fiziologic. polen gi fagurii cu puiet. care nu pot asigura o iernare normal2 a familiilor. tR%ea familiilor de albine nou formate in lunile precedente cu faguri cu vi polen.prevenirea declangiirii furtigagului prin restriingerea cuibului gi micgorarea urdinigurilor. numiirul albinelor culegiitoare se micgoreazi de la o zi la alta iar in conditiile zonei de step5 din lipsa plantelor nectaro-polenifere. . in aceastii perioadii zborul albinelor scade gi mai mult iar miitcile igi reduc ouatul.oprirea in stupi a fagurilor cu miere gi piisturii necesari pentru buna iernare a familiilor de albine.

noptile devin mai lungi gi in zonele de step5 sursele de cules se reduc considerabil. in cazul familiilor bolnave..administrarea de hriiniri stimulente pentru i n t e n s i f i c a w g t e r i i de puiet. a tratamentelor pentru loca europeanii. desciipiicireadupii diafragmii a fagurilor cu miere putin4 echilibrarea gi eventual completarea cu faguri cu miere sau cu sirop a rezervelor de hrani pentru iernare gi in caz de nevoie se acfioneazii pentru indepiirtarea stiirilor necorespunziitoare din familii. pe miisurii ce albinele care au participat la culesurile de varii continuii sii moarii. in aceastii lunii conditiile de climii gi cules sunt din ce in ce mai putin favorabile pentru cregterea de puiet qi mentinerea puterii familiilor de albine din stupine. . Luna august A opta lunH calendaristicii .schimbarea din familii a mgtcilor necorespunzgtoare qi inlocuirea acestora cu miitci tinere prolifice.protejarea fagurilor goi scoqi din stupi qi care se trec in rezerva stupinei.continuarea lucriirilor de organizare a cuiburilor prin indepiirtarea fagurilor goi. Astfel. loca americanii qi puietul viiros.gustarulWse caracterizeazii printr-un cer de un albastru deosebit.striimtorarea urdinigurilor in vederea evitiirii furtiga . bostiiniirii sau flora din zona inundabilii qi din Delta Dungrii. .continuarea. Zona colinarii gi suprafetele de teren din zona inundabilg gi Delta DunGrii riimiin singurele teritorii in care se intilneqte incii o vegetatie care mai produce nectar gi polen pe care albinele il culeg de la trifoiul alb. In aceastii perioadii. floarea soarelui tiirzie. Lucriiri de executat in aceastii perioadii: . cu multe zile frumoase qi ciilduroase. cu precipitatii reduse.efectuarea cu prilejul organizgrii cuiburilor gi a a d a % c ~ i ~ ~ l 3x1 5% . cu un soare afectiv gi ciilduros. de la otava riimas5 dupii cosirea fgnetelor gi care incepe s5 infloreascii precum gi de la vegetatia din flora spontanii care cregte in locurile umede. puterea familiilor se reduce gi se intesificii actiunile de preggtire a familiilor de albine pentru sezonul apicol al anului unngtor.MANUALUL APICULTORULUI localitiiti in care a inflorit otava. . . . dovlecii din culturile intercalate.

. -/ 312 . ! I Luna septembrie A noua lun5 calendaristic5 . 5..recondifionarea. sursele de cules cu excepfia zonelor din luncile inundabile gi Delta Dun5rii dispar. se apropie de sfirgit acumularea in corp a unor importante cantit5ti de glucide.r5pciunemeste luna echinoctiului de toamn$ 23 septembrie. 1 1 '% L . durata de zbor a albinelor se reduce. @?-%er~%~lic5rii tratamentelor de toarnn5 pentru combaterea varoozei. protide gi lipide care alcatuiesc . fundurilor gi capacelor de la stupii care urmeaz5 s5 ad5posteasc5 familiile de albine in perioada de iarn5. mai ales in zonele deluroase gi de munte.MANUALUL APICUL TORULUZ 1 familiilor de albine gi in caz de nevoie aplicarea de tratamente specifice pentru combaterea varoozei. miere gi p5stur5 r5magi in familii in vederea iern5rii. Odat5 cu inceperea sezonului de toamn5 zilele sunt mai scurte. cu sulf impregnat in batoane speciale. cu precipitafii in general reduse gi umiditate relativ5. corpuri de stupi gi magazine prin afumarea acestora contra ggselnitei. . nopfile devin mai reci gi ca urmare albinele din familii incep s5 se restring5 pe fagurii cu puiet din mijlocul cuiburilor.corpul gras" ce se intinde ca o c5ptugeal5 sub inveli~ul chitinos dorsal. puietului v5ros. dup5 caz. aflat deasupra diafragmei. La albinele de iernare. Pe fagurii din cuibul familiilor de albine cantitatea de larve este din ce in ce mai redus5 astfel c5 spre sf"argitu1lunii puietul aproape c5 dispare din stupi. cind ziua este egal5 cu noaptea gi cind din punct de vedere meteorologic in natur5 exist5 o mare stabilitate atmosfericil.controlarea calit5fii mierii din faguri in scopul verific5rii acesteia gi even-ntificare a mierii de man8. in aceasti perioad5. . Din aceast5 substanp glucidele servesc la funcfionarea mugchilor. a corpurilor.conservarea fagurilor goi depozitafi in dulapuri. Lucr5ri de executat in aceast5 perioad5: .-.strimtorarea gi organizarea corespunz5toare a cuiburilor gi a fagurilor cu puiet. a locei americane gi europene. lipidele alc5tuiesc rezervele grase iar proteinele sunt indispensabile pentru alimentarea larvelor gi a m5tcii in perioada cind albinele nu culeg polen din natur5. 1ch8erea pin5 la 15 septembrie a acfiunii de completare a rezervelor de neb are ierngrii familiilor de albine. .+ .

Se intilnesc gi situatii chnd din diferite motive unele lucriri care asigur5 buna iernare a familiilor de albine nu au putut fi executate gi exist5 pericolul ca aceste familii s5 nu poat5 trece peste perioada de iarn5. Lucr5ri de executat in aceast5 perioad5: A A 313 s. fundurilor gi capacelor la stupii in care urmeaz5 s5 ierneze familiile de albine. Avind in vedere c5 in pra noastr5 in luna octombrie sunt la orele de amiazi numeroase zile insorite gi calde. albinele executi zboruri de curstire de scurt5 durati gi de mica intensitate la care sunt antrenate in primul rind albinele tinere eclozionate precum gi celelalte albine din familiile care urmeaz5 s5 ierneze. la familiilecu m5tci tinereimperecheatein luna august sau la inceputul lunii septembrie mai pot fi g5site mici suprafete de puiet c5picit gata de eclozionare.unificarea familiilor gi a roiurilor care nu s-au dezvoltat corespunz5tor gi ocup5 mai pufin de 3-4 faguri acoperiti compact de albine.. . majoritatea dintre asemenea lucr5ri ce se impun in aceasiii perioad5 de sfirgit de sezon. .brum5relWeste luna miezului de toamn5 cind cerul devine de regul5 plumburiu gi posomorit. . In luna octombrie cregterea puietului inceteaz5 in intreaga pr5. Cu unele exceptii.luarea de m5suri pentru prevenirea gi combaterea furtigagului la albinele din stupin5. Pe mssura r5cirii timpului. asigursnd familti iernare normal5. reformarea gi topirea acestora. ' I .alegerea fagurilor necorespunz5tori. cind temperatura scade sub +8"C albinele se string treptat in ghemul de iernarc din care se desfac numai atunci cind temperatura cregte la +12"C . In zilele insorite gi c5lduroase. dac5 nu toate. cildute gi pl5cute care permit albinelor tinere abia eclozionate s5 fac5 primele zboruri in stupin5.+14"C. cele reci. cu zilele insorite.MANUAL UL APICUL TORULUI . Luna octombrie A zecea lun5 calendaristic5 . Presiunea atmosferic5 este oscilanti ca gi zilele care trec gi alterneazi. . ploioase gi vintoase. pot fi executate in totalitate. spre amiaz5.continuarea recondilion5rii corpurilor.inlocuirea m5tcilor virstnice sau necorespunz5toare cu m5tci tinere provenite din rezerva stupinei.

strimtorarea cuiburilor la nivelul fagurilor bine ocupafi de albine. Adiipostite in stupi. Luna noiembrie A unsprezecea lunii calendaristicii . definesc practic odatii cu c5derea ultimelor frunze uscate cii toatnna este pe sfir~ite. k r >e 3x4 . . albinele mai executii sumare zboruri de curitire pe care le&u%. in cazul uw'zil Ide qi insorite. atunci cind in familii puietul a eclozionat in totalitate. . in aceastii lung.efectuarea a dou5 tratamente obligatorii pentru combaterea varroozei cu varachet sau alte substante specifice. Protejarea de atacul ~oarecilor a fagurilor de rezervii cu miere precutn ~i a celor goi ce urmeazii s i fie folosifi in sezonul urm5tor. stuf sau coceni de porumb.protejarea stupilor contra vinturilor ~i a curentilor reci de aer prin impachetarea individual5 a acestora cu carton gudronat sau protectie colectivi prin amenajarea in jurul stupilor a unor perdele de protectie confectionate din nuiele.instalarea la urdini~urile stupilor a gratiilor care sii impiedice piitrunderea ~orecilor. . . care au eclozionat ultimele generapi-uiet.continuarea sortiirii ~i reformiirii fagurilor necorespunziitori (vechi. piiduri ~i terenurile disponibile. familiile de albine se strgng in ghemul in din de iernare pe fagurii a~ezati dreptul urdini~urilor. Fenomenele meteorologice.MANUAL UL APICUL TORULUI . rupti sau cu celule de trintor) ~i topirea acestora. . iar in cazul familiilor slabe se poate organiza iemarea intr-un stup a doui familii despiqite printr-o diafragmii etan~ii.brumarVne aminte~te prin ploile reci $i deseori datoritii burnitei c5 ne afliim in ultima lun5 de toamnii. viintul rece care de multe ori aduce ziipada qi soarele cu dinti.impachetarea cuibului familiilor de albitle cu materiale izolatoare. . impactul intre aerul rece ~i cel cald. albinele conviepiesc in ghemul de iemare pe intreaga' ric?qdZt a timpului rece pin5 la inceputul prim5verii urmgtoare.stimularea qi supravegherea zborurilor tirzii de curiitire ale albinelor.. tulpini de floarea soarelui. Astfel organizate. a de 8&ei ultimele contingente de albine eclozionate. .plantarea de arbori ~i arbu~timeliferi in griidini.

. . . pgsiri. pregatirea cerii pentru a fi predat5 la magazinele APICOLA ale Asociafiei Crescitorilor de Albine in vederea obtinerii de faguri artificiali.MANUAL UL A PZCUL TORULUZ Aviind linigtea asigurat5 gi fiind protejate impotriva zgomotelor provocate de oameni.verificarea st5rii gratiilor de la urdiniqurile stupilor pentru a evita p5trunderea goarecilor.aprovizionarea stupinei cu materiale gi utilaje necesare in sezonul apicol urm5tor. . . luna lui . in unele cazuri pot apare in stupine gi st5ri necorespunz5toare care pun in pericol buna iernare a familiilor de albine. care marcheaz5 inceputul zilelor celor mai scurte din tot cursul anului. Lucr5ri de executat in aceast5 perioad5: . situatii in care se actioneaz5 de urge@ pentru inliturarea acestora. extractia cerii din fagurii reformafi.2 1 decembrie. Luna decembrie Ultima lun5 din calendar qi prima lung de iarn5.indreptarea grabnic5 a situatiilor necorespunz5toare ce se int5lnesc in timpul iern5rii familiilor de albine.supravegherea gi controlul modului in care ierneaz5 familiile de albine.executarea de lucriri in atelierul stupinei privind: reconditionarea gi dezinfectia stupilor gi inventarului apicol. animale domestice gi dgunstori.continuarea lucr5rilor de preg5tire a familiilor de albine in vederea iern5rii in cazul c5 acestea nu au fost terminate la timp.continuarea aplic5rii misurilor de protectie a stupilor contra d5un5torilor qi a curentilor de aer rece. Este luna solstitiului de iarn5 . . Pulsatiile de aer polar sunt mai puternice gi intilnirea lor ocazional5 cu masele de aer cald transportate din tjazinul mediteranean produc serioase perturbtii gi schimb5ri meteorologice care pot aduce pe l&q@iscole de 9 z5pad5 gi zile insorite care s5 provoace in unele cazuri zborul albth % Dac5 in prima faz5 a iern5rii care incepe odati cu r&&a ri pului ciind temperatura scade sub 8°C iar albinele igi reduc activitad* % 3x5 . .stimularea executiirii zborurilor t5rzii de cur5tire. . albinele ierneaz5 in bune conditii fir5 pierderi.undream ciind solul din intreaga tar5 se acoper5 de z5pad5 protejiind culturile agricole ins5miinpte.

. De regul8 albinele de la marginea ghemului de iernare sunt mai virstnice yi protejeaz8 familia impotriva pierderilor de c8ldur8.asigurarea condifiilor pentru iernarea lini~tita albinelor.analizarea activitillii desf5yurate in sezonul apicol.ridicarea nivelului profesional prin: studierea literaturii de specialitate. .inlesnirea ~i supravegherea zborurilor de curstire ale albinelor.indepartarea fir2 zgomot a zfipezii Fnghetate format5 pe sc5ndurelele de zbor ale stupilor.incheierea de contracte pentru valorificarea produselor apicole din productia anului urm8tor. Lucr8t-i de executat in aceast8 perioad8: . . .MANUALUL APICUL TORULUI in jurul mitcii pentru a se inc5lzi vi a suporta temperaturile reduse. schimburi de experientfi ~i manifestfiri organizate de cercurile apicole $i filialele judetene ale Asociatiei CrescBtorilor de Albine din Rominia. ghemul de iernare este complet format $i are o forma sferic8 sau elipsoidal8 in hnctie de amplasarea rezervelor de hranfi yi a formatului ramelor pe care s-a organizat.ROMANIA APICOLA" ~i alte publicatii apicole. participarea la concursuri. .inceperea incheierii ~i ins8rm8rii ramelor pc care urmeaz5 sB fie fixati fegurii artificiali necesari in sezonul apicol a1 anului urm8tor.750-0. a1 anului care se incheie in scopul elimingrii cauzelor care au determinat obtinerea unor rezultate necorespunziltoare. Consumul de hrana in aceast8 lun8 este de 0.850 kg miere pe familia de albine.indreptarea la timp a st8rilor anormale ce se ivesc in cuiburile unor familii de albine. Aceste albine alc8tuiesc o structur5 special5 care poartB denumirea de coaj5 a ghemului care variaz8 ca dimensiune in functie de temperatura aerului din jurul ghemului ~i determin8 comportarea individual8 a familiilor de albine in perioada de iernare. .supravegherea ~i controlul modului de iernare a familiilor de albine prin ascult8ri7verificarea resturilor descoperite la urdiniyurile vi pe fundul stupilor. .. . a . abonarea la revista . acum c5nd temperaturile se menfin sub O0 C.

procedee ~i tehnologii noi sau imbuniitiitite pentru intretinerea familiior de albine ~i obfinerea unor producfii apicole diversificate. modernizarea bazei materiale a apiculturii. 232 02 87 e-mail: secretariat@icdapicuItura. bd.com icdea@adslexpress.: 232 50 60.polenifere ~i elaborarea qi tehnologiilor pentru polenizarea cu albine a culturilor agricole entomofile. Ficusului nr. PRESTEAZA ACTIVITATI DE EXTENSIE i~ APIC O F E TEHNOLOGII MODERNE ~ PRECUM $I ASISTENTA TEHNICA i N SFERA ORGANIZEAZA L TATE P% * . crearea de linii de albine cu potential biologic ~i productiv ridicat. prin elborarea ~i realizarea de produse fortifiante. 42.ro www. energovitalizante. CURSURI DE SPECIALITATE PENTRU INITIERE 81 PERFECTIONARE. apiterapeutice qi cu rol de hranii hncfionalii. utilizarea produselor apicole destinate siiniit5tii oamenilor.com OBIECTIVELE INSTITUTULUI CERCETARI STIINTIFICE i~ DOMENIUL APICULTURII PRIVIND: conservarea vi continua ameliorare a foondului apicol autohton. produse apicole yi apiterapeutice. elaborarea de metode. cunoa~terea imbuniitiifirea resurselor nectar0 . medicamente de uz apicol. tehnici. PRODUCE 81 LIVREAZA: material biologic apicol de reproductie (regine ameliorate). studierea produselor apicole ~i perfecfionarea metodelor de conditionare in vederea piistriirii calitiitii acestora.icdapicultura. sector 1 Tel.MANUAL UL A PICUL TORULUI Bucureyti.

Tehnologia creyterii yi intretinerii albinelor.: 021/233. necrologuri. Contacte. Abonamente la revistl se pot face la toate magazinele APICOLA din intreaga t a r l precum yi la Filialele judetene ale A.06. Ctitori. management yi marketing in apiculturi. 25 e-mail: aearomania@rdsmail. creatori yi continuatori ai apiculturii romineyti.18. revista oferri apicultorilor incepritori.P.MANUALUL APICULTORUL UI Cititi revista Romania apicolii Fondatii in 1916 Editatii de Asociafia Cresciitorilor de Albine din Romiinia Publicafie lunar&de informare tehnicri ~i ~tiintificri.p. cod 013975.17.42. in ajutorul incepitorilor.A.18. un breviar de informare apicoli internationall publicat sub auspiciile Institutului de Cercetare . Calendarul apicultorului.25. Economie. Din scrisorile sosite la redactie. Opinii. Din presa centrall yi judeteanl. Unelte. avansati saw celor care doresc sri imbrri?i~eze aceasta' plricutri ~i projitabiki preocupare a poporului romkn: Rubricile permanente sau ocazionale din fiecare numlr: Editorial.Dezvoltare pentru Apiculturl. Produse apicole.40. in memoriam. utilaje yi dispozitive apicole. contRO91 RZBR0000060007674268 Raiffeisen BANK Agentia Dorobanti . B-dul Ficusului nr. etaj 2 Bucure~ti. Apiterapie.C. Apicultura pe internet. Patologia yi toxicologia apicoll. Mecanizarea apiculturii. Aniverslri comemoriri. Of. Documentar apicol. schimb de experienfri ~i opinii. in fiecare aparitie lunar5 sunt rezervate un n u m l r de pagini sectiunii APIMAGAZIN. C.40. Recenzii. 021/233. Din experienta unor apicultori. Pe I i n g l aceste rubrici. Tel. sector 1.ro. Rezultate ale cercetlrii ~tiintifice. unde publicatia se glseyte de vinzare./fax: 021/233. Tel. Biblioteca apicultorului in serial. Resurse melifere qi polenizarea culturilor.

2322150 VA PUTEM OFERI: v. 42. Ficusului nr. sector 1 .Tel.C.MANUALUL APICULTORULUI ASOCIATIA CRESCATORILOR DE ALBINE DIN ROMANIA S.& VOM ONORA PROMPT ORlCE COMANDA~ c.& 319 . Bucure~ti.R. COMPMXULn m m S.ASIGUR~NDU-v.& ASTEPT~M.

...................pag ................pag ...169 Lecfia 8................. Valorificareaproduselor apicole in alimentalie.............................MANUAL UL APICUL TORUL UI TABLA DE MATERII Cuvdnt inainte ............................................................................pag..................pag .....247 Leclia 11....pag ... pag ......................................pag ........ Inventarul apicol......................... Albinele ~ifamilia de albine .......................................... 293 Lecf ia 14........................................... 3 Pag In loc de prefa fii ........................................ ................................... Ameliorarea albinelor qi creqterea reproduciitorilor.................. ............... Evidenta.142 Lecfia 7..................................................... pag ............... Resurse nectaro-polenifere qi polenizarea culturilor agricole entomofile ................................. pag ... Importan fa creqterii albinelor....... Lecfia 10....................................... ..................14 Lecfia 3........2 1 Lecfia 4.... Inmulfireafamiliilor de albine ...............4 pag Introducere ........ organizarea activitiilii qi protecliei muncii in stupine qi ferme apicole ........ terapie ~i cosmeticii .............. prevenirea Ti combaterea pag bolilor Ti predatorilor ...... ... 320 ............. page 8 Lecfia 2........206 Lecfia 9.. 252 Lectia 12...........6 Lecfia I ........................................... ....... Cre~terea ingrijirea albinelor qi in diferite sisteme de stupi.......... Apicultura in Romdnia ........... 288 pag Lecf ia 13........... Sisteme de stupiirit .............. 303 pag Tabla de materii ....................... ................. .... Tehnologia obfinerii produselor agricole ......56 pag Lecfia 5............................. 184 pag..............pag ...90 Lecfia 6........................................................... Calendarul principalelor lucriiri de sezon in stupinii............................... P&trarea siiniitqii la albine.........................

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful