P. 1
Manualul_Apicultorului_Ed._09_de_A.C.A._323_pag

Manualul_Apicultorului_Ed._09_de_A.C.A._323_pag

|Views: 1,096|Likes:
Published by Pavel Bogdan

More info:

Published by: Pavel Bogdan on Apr 13, 2011
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

05/16/2013

pdf

text

original

noas tnicire este p r a c t i c a l din pasiune in Rornbnirl sbahe de diferite profesii plecdnd de la muncitori, tirani, preoti. profesori, medici, cercetatori, scriitori gi rnulte alte categorii socio-profesinnaln i r T i n tara noastra exist2 astazi 975,062 mii farnilii de albine, din care pys-, -- ._ $g6sesc i n proprietate privata gi care inregistreaZfpndin?l de cregtere Este adevarat c i pdna i n anul2000 s-a inre istrat o scadere a efect~ve cu cir~ oi II
' ' yde-circa 40.000 p
< \

*

7

,.,. . ...'. ....... '

"'W.

w u l t u r i i , ~ i d w i l o gi Dezvoltirii Rh&d- d e s f i g o a m r itate continua pen 'omovarea practicarii apiculturii prin cursuri de specialitat ~ t judetele tirii. e lrganizarea cursurilor are ca scop profesionalizarea practicarii apiculturii gji .e$rereaefectivului de familii de albine detinute de un apicultor la minimum 100 familii, -3 ge n r r m a i . ~ I ~ l b i n e sunt i n medie i n prezent pe detinator. i n rnedie i n cat plnii la 18 kg m ! pe familia de albine, 200 g polen, circa 230 g

-

ASOClATlA CRESC legal de rr--ezentar

iadel presupune bogat~rea perfectionarea cunogtintelor. gi i n s i g i biologia albinei dar gi a tehnologiilo pului, ne permitem s i va recomandam ,,Rominia apicola". Toti cei care doresc r i indeletnicire sunt invitati sii apeleze la NE DIN R O M A N I A C ~ ~ ~ are competent- -: drc Lreselor acestora la toate hihliri

I
LOOZ
I

I

MANUALUL APICUL TORULLJI

1:.
'

1

Autorii lecfiilor edifiei a VI-a a MANUALULUI APICULTORULUI din 1986, tipBritB in 50.000 exemplare, au fost: Vasile ALEXANDRU ing. zootehnist. Constanla ANDRE1 biolog, Constantin ANTONESCU apicultor, Ionel BARAC ing. zootehnist, Paul BUCATA biolog, VasilicaCIOCA farmacist, 1 , f ' . t , :" Ion C ~ R N Uing.agronom dr., Ecaterina CONSTANTINESCU biochimist, . . , . . , - * Constantin CULEA ing. t.c.m., Maria DRAGAN biolog, Grigore FOTA ing. :. . . horticultor, Nicolae FOTIl ing. agronom , Elena GROSU biolog, Elena r . :. . . - HOCIOTA ing. horticultor, N.V. ILIE$IU apicultor Cristina MATEESCU 1.:biochimist, Aurel MALAIU ing. zootehnist, Eugen MARZA ing. zootehnist, Ilie OCRADA med. veterinar, Elena PALO$ farmacist. Elena SAVULESCU ing. t.c.m., Mihaela SERBAN biolog (redactor coordonator), Elisei TARTA ing. agronom, Sorin VERNESCU biolog $i Traian VOLCINSCHI ing. zootehnist.

I

P
, , , , ,

,

-,

,.

'

, -'.., .

Pe coperta a IV-a reproducem un fragment din CUVANTUL ~ N A I N T E edifia la 6) a manualului semnat de regretatul Prof.univ.dr.ing. VECESLAV

Descrierea CIP a Bibliotecii Nationale a Romfiniei ASOCIATIA CRESCATORILOR DE ALBINE DIN ROMANIA (Bucureyti) Manualul Apicultorului / Asociaiia Cresciitorilor d e Albine din Rominia - Ed. a 9-a. - PLoie~ti: LVS Crepuscul,
2007

ISBN 978-973-7680-30-3
638.1 Autorii actuali ai lecfiilor din MANUALUL APlCULTORULUI edifia a IX-a din 2007 sunt: Vasile ALEXANDRU ing. zootehnist, cercetitor ytiinJific, lone1 BARAC ing. zootehnist, cercetitor ~tiintific, Maria DRAGAN biolog, cercetitor vtiintific, Grigore FOTA ing. horticultor, cercetgtor vtiinfific, Elena GROSU biolog, cercetAtor vtiinfific, membrii colectivului de patologie a albinelor din 1.C.D.Apiculturi Bucureyti, Aurel MALAIU Cristina MATEESCU dr. biochimist, cercetitor ~tiintific, ing. zootehnist, cercetitor vtiinfific, Eugen MARZA ing. zootehnist, cercetitor vtiinfific, Nicolae NlCOLAlDE ing. zootehnist, Mihaela SERBAN biolog, cercetitor ~tiintific,Elisei TARTA ing. agronom.
Desenele: Florin STEFUREAC

2

MANUAL UL APICULTORULUI

C U V ~ N ~NAINTE T Chiar ~i in epoca Internetului ~i a integra'rii in U.E. ,,MANUAL UL APICUL TORULUI" ra'mdne carte de ca'pa'tiii!
Apicultura, aceasta frumoasii indeletnicire este practicata din pasiune in Rominia de circa 40.000 persoane de diferite profesii plecind de la muncitori, @rani, preofi, profesori, medici, cercetiitori, scriitori gi multe alte categorii socio-profesionale. in pra noastra exist2 astiizi 975,062 mii familii de albine, din care peste 99% se regasesc in proprietate privat2 gi care inregistreazii o tendinfii de cregtere. Este adeviirat cii pin5 in anul 2000 s-a inregistrat o sciidere a efectivelor cu circa 230 mii familii de albine care s-au aflat in proprietatea statului, respectiv I.A.S. gi unitafi silvice, cAt gi a fostelor C.A.P-uri. Asociafia Cresc5torilor de Albine din Rominia cu sprijinul Ministerului Agriculturii, PBdurilor gi Dezvoltiirii Rurale desfr'goara o activitate continua pentru promovarea practicgrii apiculturii prin cursuri de specialitate in toate judefele prii. Organizarea cursurilor are ca scop profesionalizarea practiciirii apiculturii gi cregterea efectivului de familii de albine definute de un apicultor la minimum 100 familii, fa@ de numai 22 familii albine cit sunt in medie in prezent pe detinstor. in medie in Romiinia se realizeazii piing la 18 kg miere pe familia de albine, 200 g polen, circa 230 g ceara ~i circa 20 g : propolis. Prezenta edifie a ,,Manualului apicultorului" - a IX-a, ne inva@ ce sii facem gi ce nu trebuie s5 facem in stupin5 gi in atelier sau laborator. Adaptarea la noile condifii de dupii aderare presupune efort vi perseveren@ inclusiv in munca de documentare pentru imbogafirea gi perfecfionarea cunogtintelor. Dat fiind specificul APICULTURII prin insiigi biologia albinei dar gi a tehnologiilor de exploatare gi valorificare a produselor stupului, ne permitem sii v5 recomandiim ,,Manualul apicultorului" precum gi periodicul ,,RomAnia apicol5". Tofi cei care doresc sincer .yi dezinteresat s8 sprijine aceasta milenara indeletnicire sunt invitafi s2 apeleze la ASOCIATIA CRESCATORILOR DE ALBINE DIN ROMANIA care are competenfa ~i dreptul legal de reprezentare a apicultorilor ~i intereselor acestora la toate nivelurile. COMITETUL DIRECTOR AL ASOCIATIEI CRESCA~TORILOR ALBINE DIN R O M ~ I A DE

3

P

pL/DAY ap AOlaAAr3ZZLl

xolau!qlu p.qnja!n l ! q ~ r o n n J ~ ! 8 o ~ o ~ q nnq~y!y3a !nun oa,rau!fuaur I S aAa!ur ap arlo3an ap oarau!iqo 'prnspur punq UJ 'prn;?lsu gnanpurpd 1nlnda2uj ol ap p2uj a ~ a ~ $ r o ~gplood s am3 'pluapunqo noj3au un ap a~jar2asn3 'ar?fiiaur ajuold n3 an!sDur auoz noun oana!dordu UJ alr?nl!s puldnls ap anlan ad au!qp ap nol!ul!uroJ ~ a n o s ~ l d u r ~ .allrods alozydo 1zf3npordpulfqo s I S s a p ap gi!puo3 rol!ou ps~!nja!nordns al!qodm a!unalnd !!l!uc~[ap ps oa.mz!1oan nrjuad rolauzqln ! y ( i n 8 q narapan uj lnlnuro n!juatuajtr! pnnsamu !our a3 uj a3 ulp lvupdo D 'alo3!dn nol!!l3npord narapps pfupasuo3 p u p n !!.rnjln3!.180 annsagau nol!nnuaAal n anoolnn u~ oaraund nr~uad2olafaup[ !!rpfu@ap I S nol!rnppd !!.qf!r[ap w arnur~~z n3 'saln3 ap alnrnjou ,rolasrnsar !!rampar nnnspiu ad ' l a ~ s v .au!qlw ap rol~!~!uro[naroj10~~3p nrtzi~u n,r~uad nan?/b a1 llnur ap nu a.1~3ad ./ol!!i!puon n :,uoa r l p ~ !rpnn8!sn nainqsa3au ap ap ajnu!ur,ralap alunirodur! ap l!qasoap !otr alnuoproo3 ad rzlwsuj as ado3 !8olouyal !S !nrzspur aundur! au!qlo ap rol~u~!urt?[t?a~r!(in8u~ 'o!alsa3n aarnz!zu!y3 ap 'lo!,mds ~ r j 'IS ! ! A I z ] ] ~ ~na,rv3!j3nrd !A~D ap ajn3$pour prnspur punq trj '!zpisn ap aprnlnu al!!i!puo~ .!a!l!uruJp urnsuo3 ap p.rnsanau a.rn]nurnnn ap nau!pnl!jdn 2p p / ~ 8 2 naa /
L3

!ii:jd

I

~

,

:;*;..i
:-

najnjlun pcrliuaur psjodarnl8a,rojnn!San1~z!unl3no aplizpow u!rdaro3! ap arnur npurtzu un-njzr!p alnurno[ !!l!zdn/'uj pu!nia!nzron 'pzoaqnaj ann3 an!8olo!q ajaurnou pdnp ~alo/!n!1.7n p.moSpJsap !.tj 1~3n.rjuj !nLu ala3 alnpos a1313asu! arju!,rd pmatzgs as 'pjv!n ap rnltzpoiu .!L/awuo ap aznjnoldxa I S a/!/i,r8uj arool!tzia!n alln ap xaqasoap a alau!qlo '?pasod al a , m ~ad a3!8olo!q .ro/!ig~!,rnln~!jrnd arn n -aloqdn !!i~izpond a~nrrruas~rj rout1 n narau!iqo !S aujqlu ap ro~~~~!iuoJoa,ro~lonzap tin lnu!uira!ap nu anu,:, ,,. -, un ap n!jo~a8;7nS ~nl;a!lar'nw!l2 pu!n!,rd a!idao.m ap !!i!puoo n3 lnu!i 'un!qnunp b; i: I ! : :: . , -ojodnnn lnliods uj !!rpi oa,roz7tu!s ap aln,riz3!sn al!qn.roilq[ ap uqasoap ..).,-: .... <..c ;, ?: :A alurtunu !!f!puo.3 L I ~ !rtz8nalaur ajsann ad jnjlonzap n-s !S !a!inlndod aln ?,:,;.I . . ? ; , . !r!i!uja/apu! ! yJ2n !nur 3/33 u!p nun a j s iolau!q/n i?lia/~ann lpn/.snouu ~ uuI ; i .a/on!urod-or8b ;i,:1.

ca perioadii de timp gi tehnicd de lucru. Pentru sporirea productiei apicole in zonele in care dezvoltarea familiilor de albine nu se coreleazii cu injorirea plantelor melifere ce asigurii realizarea principalelor culesuri de nectar din zonii. pentru Jiecare tip de cules.MANUAL UL APICUL TORUL UI fn prezent. Toate acestea sunt etape deosebit de importante in ingrijirea familiilor pentru satisfacerea conditiilor necesare pregiitirii albinelor in vederea valorifica'rii superioare a resurselor melifere dinjora spontana' yi cultivatii. De asemenea. menfinerea acestora in stare activii in perioada de varii. la stupinele amplasate in zona de stepii fa@ de stupinele situate in zona colinarii sau de munte. cregterea de albine tinere gi asigurarea rezewelor de hranii de calitate in sezonul de toamnii pentru buna organizare a ierniirii albinelor. adiipostirea yi intretinerea familiilor de albine in diferite sisteme de stupi cu volum reglabil care sii permitii dezvoltarea in cursul anului de unitiiti biologice puternice cu spatii suficiente pentru depozitarea culesurilor de nectar acumulate. o metodologie specificii de intrefinere a albinelor ce diferii in mare miisurii. un rol important in corectarea acestei situafii il are practicarea tuturor procede-elor de intretinere a albinelor. Cunoagterea evolufiei sezoniere a familiilor de albine gi aplicarea corectii in producfie a tehnologiilor de cregtere gi intretinere a familiilor de albine reprezintii. unul din factorii principali care pot asigura dezvoltarea acestora in scopul valorifica'rii culesurilor yi realiza'rii de produse apicole corespunziitor resurselor melifere existente gi potenfialului productiv a1 albinelor autohtone. de asemenea. apicultorul poate pregiiti familiile de albine pentru valorificarea culesurilor de primiivarii. fntrefinerea diferentiata' a familiilor de albine potrivit condifiilor pe care le oferii zonele bioapicole din tars noastrii are. Acestea au rolul sii asigure dezvoltarea familiilor potrivit cu evolutia resurselor melifere in vederea valorifica'rii in cele mai bune conditii a culesului de nectar din zona respectiva'. o importanfa' deosebitii in economia apicolii intrucdt asigurii. prin tehnologii speciale. . constituie un factor important pentru obfinerea unor producfii mari de miere. in timpurile noastre.

a insemnat. La albine artificializarea paflialii a ad2postului prin stupul cu rame mobile.prezintii un foarte puternic caracter conservator in sensul c5 interventia omului in viafa ~i activitatea ei nu se poate petrece deciit in acord cu instinctele speciei .solid consolidate genetic . Marea riispiindire pe care o cunosc in prezent rasele de albine denot5 o accentuatii capacitate de adaptare a acestor insecte la cele mai variate conditii de relief.totu~i putem remarca interesul ~i preocuparea qi omului de a cunoa~te exploata aceastii harnici insect5. fir3 indoialii. in traditia ca ~i in istoria actualii. dobiindirea acelui rol pe care-] au qi astiizi ~i anume de agenti polenizatori ai plantelor ce acopereau ecosistemele zonale ~i continentale.in cadrul unor complexe ~i complicate procese evolutive . in comparafie cu alte specii. Imporfanfa cregferii albinelor Din cele mai vechi timpuri.. De regulii la animalele domestice principalele trei elemente ce definesc . arheologice.. cii fagurele in care albina desGqoar5 activitifi specifice este . albinele au avut un loc important in evolutia viefii pe piimiint. lingvistice. 0 privire retrospectivi asupra istoriei omenirii evidenfiazii cii omul s-a legat de albinii din cele mai vechi timpuri ciind el era un culegiitor de miere ~i inc5 nu cre~tea albine Iiingii adiipostul lui. intre albine ~i plante s-a creat o legiiturii indisolubil5 pe care savantul francez GASTON BONNIER a sistematizat-o astfel: .MANUALUL APICULTORUL UI lecfia 1.datorit5 particularitiitilorei biologice .artificializarea totalii" in scopuri produc$vgscreyterii acestor specii sunt: ad5postu1.Albinele au nevoie de flori ca sii triiiascii Si florile au nevoie de albine ca s5 rodeascii". Este de observat c i in cadrul istoriei cre~terii animalelor. De aceea nu este deloc greqit ciind se afirmii cii istoria omenirii se intrepiitrunde organic cu istoria apiculturii. Aceast5 afirmafie face ca albina. Chiar dacii. inca din indepirtatele ere geologice aparitia albinelor . sii aibii intiiietate printre insectele utile. albinele se constituie ca una dintre primele viepitoare pe care omul qi le-a apropiat pentru a obtine prefioasele produse. Suficiente date istorice. Prezenfe ale acestor culegiitori de miere se mai inalnesc yi astiizi in societiitile umane mai pufin evoluate. etnografice qi folclorice atest2 cu prisosinp o asemenea intrepiitrundere de-a lungul mileniilor ~i piin5 in zilele noastre. mierea ~i ceara. albina . ca de pildii in zone din Asia sau Africa. hrana ~i inmulfirea. climii ~i vegetatie.

p5s5rilor qi mamiferelor.Evolufia ad~postului familiilor de albine: stup primitiv . drojdia de bere inactivati qi laptele praf degresat pot suplini in parte deficitul de polen din naturi. . e e ~ 'g. produsele directe ce se obtin de pe urma cre~terii ciit yi ecologic ca urmare a poleniz5rii plantelor entomofile in urma c5reia se realizeazi rezervele de hrani pentru existenta albinelor.pentru c i albina singuri. utilizarea inlocuitorilor de polen nu a cunoscut o generalizare d e ~ s-a i dovedit c5 Gina de soia. I .* P . albina manifesti un puternic conservatorism preGciind nectarul ~i polenul florilor ca hran5 glucidic5 respectiv ca hran5 proteic5. Sintetiziind rolul ~i importanta albinelor in economia qi viata oamenilor trebuie s i precizim c i apicultura este inainte de toate o important5 ramuri a agriculturii care prezinti interes atst din punct de vedere economic ~i social pentru lor.MANUALUL APICULTORULUI Fig. Referitor la inmultirea albinelor. in afara familiei. nu poate tr5i.o activitate bine sudatg qi organizat5 instinctual dup5 reguli riguroase caracteristice ~i altor insecte sociale ca de pild5 hrnicile . aceasta se realizeazi pe cale natural5 artificializarea produciindu-se numai in cazul roirii artificiale ~i a ins%miin@rii artificiale (deci controlati) a mitcilor ~i cu toate c5 este o metodi bine pus5 la punct nu se utilizeazg in practica largi aviind mai mult importanti in lucr5rile de cercetare ~tiintifici. Astfel. precum qi a semintelor cu un rol cheie in perpetuarea ~i supraviefuirea plantelor. in privinp hranei. hrinirea artificial5 dirijati nu cuprinde deciit foarte putine preparate bazate in principal pe zah5rul industrial ca atare sau invertit. Ciit despre nutrifia artificial5 proteic5.stup sistematic Atunci ciind ne referim la albine denumim familia .

noxe rutiere.albinele au un rol esential in perpetuarea gi deci supraviefuirea a sute de mii de specii care formeaz5 vegetatia Terrei. pesticidele. c5 albinele constituie un element important de echilibru ocrotirea.proces in urma cgruia se produce fecundarea $i ca atare formarea semintelor. importantil a activitsfii umane.500 ha) la diferite in5ltimi fat5 de sol gi ca urmare a interceptsrii elementelor poluante mai ales pe cele din aer. mamifere gi alte vietuitoare. piisiiri. Graba yi necorelarea au determinat accentuarea poluarii mediului astfel c5 unele procese de degradare a naturii au inceput sfi aib5 un caracter ireversibil. legumelor gi fructelor .Clubul de la Roma" intr-un raport inca din anul 1960 ce se intitula . Dac9 vrem sii pastr5m nealterate in continuare aceste relatii in inl5nfuirea gi dependenla lor logics $i necesari. iar din aceasta s-a format gi se formeaz5 stratul de sol fertil gi se produce hranii pentru insecte. apei gi solului cu efecte receptate de albine. prin fotosintezti. Albinele pot fi considerate resurse biologice de important5 vital5.. protejarea gi cregterea lor conform unor tehnologii constituie un postulat ce nu mai trebuie demonstrat. Prin polenizarea plantelor spontane gi cultivate . trebuie s5 mentinem apicultura ca ramur. particule radioactive) care influenfeazii negativ viata gi activitatea acestora prin intoxicare manifestat5 evident intr-un mediu nociv.Limitele cregterii".. Puse in evident5 de . din ap5 gi din plante (noxe industriale. cu inteligenf5. Creyterile economice. sporurile demografice trebuie obligatoriu insofite de cregteri tehnologice gi de dezvoltari industriale accelerate. albinele devin senzori ai polu5rii mediului. Organisme specializate ale ONU au agezat albinele pe locul al IV-lea intr-o clasificare a senzorilor poluBrii mediului. Din surse anorganice gi energie solar3 in plante se creazg. Mai mult. cu prevedere gi adresant5 prospectiv5 trebuie sii cream toate conditiile pentru apiculturi in vederea conserv5rii gi dezvoltarii nerestrictive a poten{ialului national apicol.MANUAL U L A PICUL TORULUI Importanta albinelor in ecologie Asigurarea unui mediu inconjurBtor sinatos impune obligatia de a conserva resursele naturale tinind seama de raportul ce exist5 intre conservarea nealterat5 a acestor resurse gi ins8gi existenfa oamenilor. 8 . materie organics. Aceste relafii ecologico-trofice sunt esentiale pentru existents noastra gi pentru mediul inconjurstor. DesGgurindu-gi activitatea pe o raza de zbor de circa 3 km (albina acopera o suprafats de circa 2. acesta atr5gea atentia asupra epuizarii resurselor energetice obtinute din combustibilii fosili (petrol gi cgrbune) ca gi acutizarea polusrii aerului.

seminceri legumicoli. Polonia. leguminoase-furajere. cear5 gi alte produse este cregterea recoltelor agropomicole ca urmare a polenizirii culturilor. S-a dovedit c&prin polenizarea cu albine sporurile cantitative de recoltii (produse agroalimentare) dep5qesc valoric de circa 30 de ori valoarea produselor directe (mierea gi ceara).5 mii tone. legumicultorilor converg cu cele ale apicultorilor qi cooperarea lor trebuie s5 se desfigoare in conformitate cu afirmatia conform c5reia .. entomofauna spontan-polenizatoare dispare treptat. Tot astfel nici exudatele dulci ale unor afide gi cele care apar la unele specii vegetale nu ar putea fi valorificate in absenfa albinelor. in sezonul activ. n Slovacia. cregtere care este insotit5 de importante sporuri calitative de seminte.15 mii tone ce o situeaz5 pe unul din primele locuri din Europa. Producfia total5 de miere obfinut5 in anul 1996 P @rile CEFTA (Cehia. Ungaria ~i Slovenia) a fost de 40. far&prezenfa albinelor s-ar irosi neexisthnd pAn5 in prezent o metod5 eficient5 de preluare. rezerve de hran5 (miere qi polen) in cantitsti care depii~esc necesarul de consum in sezonul rece. astfel c5 albinele dobhndesc rolul de unic agent polenizator pentru numeroase culturi (arbori qi arbugti fructiferi. legume gi fructe. De aceea interesele agricultorilor. astfel c5 in familii se las5 suficiente cantit5ti de hran5 pentru buna traversare a iernii. plante tehnice ~i oleaginoase. prelucreze gi depoziteze. Mai importanti ins5 decht productia direct5 de miere.). etc. Legat de rolul economic al apiculturii trebuie pornit de la adev5rul c&nectarul qi polenul acumulat in florile plantelor constituie o resurs5 natural5 care. pomicultorilor. Estimiiri economice evidenfiazg c5 in condifiile farii noastre expresia valoric5 a sporurilor de seminte. legume gi fructe obtinute ca urmare a poleniz5rii cu albine. in conditiile intensivizirii agriculturii prin mecanizare gi chimizare. Romhnia este o far5 cu o producfie medie multianual5 de 10. .MANUAL UL APZCULTORUL UI Importanta economici a creyterii albinelor Manifestarea accentuat5 a instinctului de acumulare a hranei la albine face ca familiile s5-gi adune. se situeaz5 anual la nivelul a sute de miliarde de lei.albina este aliatul cel mai loial gi statornic al agriculturii". Mierea qi polenul excedentare sunt recoltate qi utilizate de crescatorii de albine in limite rationale.

medicamentelor de uz apicol qi altor bunuri i~ n & ~ i c ~ i apiculturii. cregterea albinelor are un important rol social fiind o indeletnicire care. de pe urma acestei indeletniciri. Detiniitorii unui numiir mai mare de familii de albine practic5 apicultura ca semi-profesionigti penttu ca s5-gi realizeze. inti-+o privire global2 integratoare nu trebuie neglijat nici rolul social importa privind ocuparea forpi de muncii pe care o asigur5 producerea stupilor. Astfel cei care posedii un numiir mic de familii de albine gi aceqtia sunt foarte numerogi. indriigesc albinele gi aqteapti de la apiculturii o pl5cut5 ocupare a timpului liber qi uneori bucuria obfinerii unui fagure cu miere. ~ n e l t e l o filajelor.MANUALUL APICUL TORULUI Importanta social5 a apiculturii Datoritii particularit5filor pe care le prezintii. rezulti c i apicultura este o meserie exact5 gi durii pentru exercitarea ciireia cei ce Z o practicii trebuie sii aib5 calitiifi fizice gi morale deosebite. condifii pe care alte foarte purine preocup5i-i le pot oferi. completarea mijloacelor de existent5. Acei care practicii apicultura in p r a noastr5. Dacii privim din punct de vedere material yi mai indeaproape lucrurile. Pentru ei apicultura nu constituie numaidecst o meserie chiar dacii mulfumitii cunogtintelor teoretice pe care le posed5 sunt buni practicieni. aceast5 indeletnicire devine realmente o profesie agricol5 cu toate avantajele. asigurii posibilitatea ca cei ce indr5gesc albinele sii petreac5 timpul liber in naturii intr-un mod pl5cut gi reconfortant. gi sunt peste o sut5 de mii de persoane. riscurile gi neajunsurile pe care le comportii. in aceste conditii cunogtintele de teorie qi practic5apicol5 le sunt necesare in vederea realiziirii unui cadru tehnic corespunziitor nevoilor pe care le reclamii activitatea respectiv5. precum gi o pregiitire profesionalii corespunziitoare. Pentru cei care igi propun sii tr5iascii ins5 din veniturile pe care le obfin din practicarea cregterii albinelor sau care incearc5 s5-gi creeze o parte important5 din mijloacele de existent5 din apiculturii ~i intrefin un numiir mare de familii de albine. fagurilor artificiali. pe Iiing5 realizarea unor venituri materiale. apaqin tuturor categoriilor sociale constituind o mas5 de oameni extrem de eterogenii care define un numiir foarte diferit de familii de albine. obligafiile. "X -4 " e 10 .

. asigurhd. pe baza acestor produse. bolnavi qi b2triini carora le sunt cu precadere destinate. apreciind la adevirata dimensiune importanp albinelor afirma c2: . De asemenea. nu trebuie neglijat nici rolul social care deriv5 din valoarea alimentar2.fizicianul ALBERT EINSTEIN.Se impune s5 amintim c2 marele savant .sunt mai multe animale. precum qi rolul benefic al acestora pentru copii. sportivi. mai mul~i oameni". omul ar mai avea dour patru ani de viapi. .Dacci ar dispare albina de pe suprafafa globului.MANUALUL APICULTORULUI Un rol social de mare important5 este qi ocuparea foqei de munc2 care conditioneazg qi prelucreaz2 produsele apicole. Cu cdt existci mai multci polenizare. cu atdt iarba este rnai multa'. fabricarea unor preparate destinate consumului larg ca qi reteaua comercia12 prin care aceste preparate se desfac la populafie. bioenergizant2 qi medical2 a mierii qi celorlalte produse ale stupului utilizate in apiterapie.

Evolufia apiculturii in fara noastri Pe meleagurile patriei. pentru contribufia pe care albinele o aduc la sporirea recoltelor de fructe. l5ptigor de matca. Toate acestea au Ecut ca in p r a noastr5 apicultura s5 cunoasc5 o puternic5 dezvoltare in rindul locuitorilor din toate finuturile. exist5 Inca multe alte date istorice. arheologice.MANUALUL APZCULTORULUZ lecfia 2. a constituit inc5 din trecutul indepartat o indeletnicire mult apreciatg de locuitorii patriei noastre. Amintim totodata c2 fragmentele de amfor5 tasian5 descoperite la Calatis avand pe toart5 imprimat un sigiliu cu albine qi dou5 inscription5ri in greaca veche numele unei insule din Marea Egee) qi ATENIPU (probabil numele proprieta lui acestei amfore). descoperite intr-o min5 veche la Roqia Montan5 din Munfii Apuseni.pomenesc de albinele din teritoriul Traciei qi Daciei. cu o mare valoare alimentari qi energovitalizanta a cerii pentru iluminat qi nevoile cultului.) . propolis. Faguri pietrificati gisifi intr-un pariu de la Siliqte-Cluj. precum qi tablele cerate folosite pentru scris de romani. polen. " "d fl 12 . Dac5 scrierile antice ale lui Herodot (485-425 i.n. din cele mai vechi timpuri qi piing in prezent.111 i. la inceput pentru produsele obtinute . lingvistice.miere. legume gi seminte prin polenizarea culturilor entomofile. sau ale marelui naturalist Claudius Aelianus (sec. cunoqtintele despre apicultur5 se intrepgtrund cu ins5qi istoria poporului roman. apicultura.n. indic5 faptul c5 inc5 din secolele 111-IV inainte de Gq+w. etnografice ~i folclorice care atest5 cu prisosinF preocuparea statornic5 qi continuitatea apiculturii in spatiul carpato-ponticodungrean. iar mai thrziu qi in prezent. generos d5ruite de Dumnezeu. ca ramur5 de producfie a agriculturii.) .e.rni ere era ~nfioritor. Apicullura in Romania Pentru foloasele ce se oblin de pe urma creqterii albinelor. cu o clim5 qi flora bogat5 ce asiguri condifii la care albinele s-au adaptat de-a lungul erelor geologice. sunt o dovad5 graitoare c5 in tara noastr5 au existat albine inc5 din timpuri foarte indep5rtate.e.socotit p5rintele istoriei.

denumiri ce se pastreaz5 gi ast5zi. Ureche gi altii). G Progresele apiculturii in Europa erau rapide. de asemenea.. Anul 1873 a intrat in istoria stupgritului romsnesc ca o prim5 manifestare de organizare a apicultorilor intr-o form5 structural5 gi func{ional5 care s5 le apere interesele. inzestrGri. Mai apoi in anul 1823. s5-i protejeze gi sB contribuie la dezvoltarea apiculturii prin infiinprea la Buziag a unei societgfi de apicultur5 sub denumirea de Reuniunea Apicultorilor FC" BBn5feni avind ca pregedinte pe Adam Petru Jager iar ca secretartp~nv&@torul Nicolae Grand organizatorul acestei societ5ti.Cultura albinelor" editat5 la Buda gi tiparit5 cu litere cirilice la Crgiasca Universitate din. Stiubeeni. preotul profesor IoanTomici a publicat. . .MANUALUL APICULTORULUI Acest fapt este. o carte de apicultur5 intitulat5 .& @in i ~ (! . Alexandria gi Constantinopole a unor insemnate cantitali de miere gi cearg din coloniile genoveze de pe litoralul M5rii Negre. Aceste lucr5ri ap5rute in acele timpuri oglindesc. inainte gi mai ales dup5 intemeierea T5rilor Romine. Din epoca feudal5. confin referiri la danii. ocup5 un loc de seami. de asemenea. atestat dup5 mai bine de 1000de ani de registrul notarului genovezANTON10 DE POTENZOLO in care actele comerciale legate de livrgri. Peyssonel (1 787). localiz5ri de bogate stupine a c5ror productie de miere gi cear5 este deseori pornenits. Economia stupilor. o serie de acte emise de cancelariile domnegti din Moldova gi din Muntenia ca gi dintre cele emise de voievozii din Principatul Autonom a1 Transilvaniei. Datoritii stupinelor mari existente in acele timpuri in unele regiuni gi ca urmare a prepirii ce se d5dea cregterii albinelor.. numeroase localitiifi purtau denumirea de Stupina. prelu5ri gi transporturi efectuate in Venefia. Prisaca. hrisoavele domnegti gi cronicile c5rturarilor nogtri (Neculce. in bung m5sur5. Prima carte romineascii de apicultur5. in aceast5 epoc5 de cunoqtere a primelor date cu privire la practicarea cregterii albinelor gi a unor m5suri referitoare la circulafia produselor apicole gi de prelucrare a acestora. precum gi despre prosperitatea cregterii albinelor in Muntenia gi Moldova amintesc scrierile istoricilor din p r 5 gi str5in5tate: Dimitrie Cantemir (1 7 17). scutiri de d5ri gi de v5mi. Prissceni.Pesta. nivelul cregterii albinelor pe meleagurile noastre. publicat5 in 1785 apaqine medicului oculist gi c5rturar Ioan Piuariu-Molnar originar din localitatea Sadu judepl Sibiu.

Fig. La aceast5 stare de lucruri a contribuit in mare m5sur5 s5r5cirea @ranilor datoritg dijmiritului in natur5 ~i bani ce se d5deau domnitorilor yi boierilor in timpul ocupatiei turce~ti.Nicolae GRAND (1837 .1898) In general se poate afirma c5 in T5rile Romine~ticreyterea albinelor in secolul al XIX-lea a inregistrat un declin accentuat. ceea ce a'*% ( 4 aFT !! i 14 . 3. prima gratie metalic5 de separare a m5tcilor. iar Nicolae Grand promova. Astfel. introducereazah8rului in alimentatia omului ~i lipsa total5 de interes ~i sprijin din partea statului fa@ de aceas6 ramuri a economiei. alcgtuiau o dotare tehnicg cu totul necorespunz5toare 'i. c5t ~i lipsa de utilaje pentru ingrijirea familiilor perioad5.MANUALUL APICULTORULUI predominau incg metodele vechi de stupBrit deqi in anul 1872 apicultorul b5n5fean Vichentie Schelejan a prezentat. stupul imbunititit a1 lui Berlesch. in anul 1900. din care multe necorespunz5toare experimentate.141 erau adapostite in stupi sistematici. dintr-un efectiv de 3 10. Folosirea a numeroase tipuri de stupi.162 familii de albine existent ~n 5 numai 7.Vichentie SCHELEAJAN (1830 .1893) Fig. 2 . la Congresul stuparilor din Germania qi Austria ce s-a finut la Salzburg (Austria). inc5 din anul 1870. oficializat sub denumirca de stupul Berlcpsch-Grand. mai tirziu iar extinderea culturilorcerealiere.

in orele libere. in scurt timp. activitifi productive suplimentare. s-a menfinut doar pe alocuri. in perioada anilor 1945-1989. de numai 460. qi prin reorganizarea. numiirul familiilor de albine din @ra noastrii s5 fie. care in trecutul nu prea indepiirtat. in principal. s-a ajuns ca. in . in sectorul de stat qi cooperatist. Efectivul familiilor de albine a crescut in bun2 misurii qi in gospodiiriile locuitorilor din oraqe qi sate care pentru realizarea unor cb~tigurisuplimentare in stare sii le asigure o existen@ la nivelul unei limite decente de civilizatie erau obligafi sii presteze. Paralel cu aceasta. pierderilor de viefi omeneqti qi distrugerilor provocate de luptele desfiqurate pe teritoriul fiirii. la deciderea apiculturii. Astfel.MANUAL UL APZCUL TORUL UZ reprezenta 2. iar productia medie anualii de miere pe familie sii ajungi abia la 3-5 kg. la sfiirqitul celui de-a1 doilea riizboi mondial. Creqterea efectivului familiilor de albine qi a producfiei acestora in gospodiriile populafiei a fost posibili. dupii cel de-al doilea riizboi mondial. in anul 1945. in mare misurii. slaba preocupare pentru pregiitirea de cadre noi qi lipsa literaturii de specialitate pentru popularizarea largii a stupsritului sistematic au contribuit.000. Ca urmare. cu cheltuieli mari qi neeconomicoase efectivul familiilor de albine a inregistrat o creqtere aberanta fir2 ca s i se inregistreze propoqional qi o sporiti producfie apicolii. albiniiritul. insemna o indeletnicire cu o largi riispiindire.3% din totalul familiilor de albine existente. in condifiile dezvoltiirii foqate a economiei de tip socialist. lipsa de indrumare a crescitorilor de albine. ca obicei moqtenit din bitrini. Situafia ariitatii s-a inriiutiifit qi mai mult imediat dup5 primul qi al doilea r5zboi mondial datoritii. de asemenea. iar produsele apicole o important5 bogsfie a economiei nafionale.

MANUAL UL A PICUL TORULUI anul 1957. Constantin Hangaqu. Anii 1930-1957. pe liing5 activitatea de indrumare tehnicg. unitifi ale Asociatiei Cresc5torilor de Albine. au asigurat baza material5 necesar5 dotiirii stupinelor prin centrele de aprovizionare a apicultorilor din toate judefele f5rii gi au condus la promovarea progresului tehnic gi gtiinfific in apicultur5. gi numerogi specialiqti ~i oameni de ~tiinf5 au fost: Nicolae Nicolaescu (1 870cum 1946). Florin Begnescu (1 880. Institutul de Cercetare . de instruire ~i de propaganda apicolii. Nicolae Fotii (1910-1989). Dimitrie Stamatelache (1892-196 l). c5 pentru solufionarea marilor probleme apicole ce apaflineau contemporaneitilfiigi-a adus contribufia gi cercetarea gtiinfifici de specialitate care s-a desfigurat pe mai multe etape.889-195 I).avind ca pregedinte pe Veceslav Harnaj . 1957-1974. precum gi mula all{ aidagi anonimi ai apiculturii de pe aceste meleaguri. Complexul apicol. a fost orientat5 gi in direcfia prest5rii de activit5fi economice de producfie prin Combinatul apicol asigurindu-se astfel baza tehnico-material5 pentru dotarea gi aprovizionarea apicultorilor. condus de Nicolae Fotii. a celui de-a1 doilea nucleu de cercetare gtiinfificgprin crearea Centrului de Studii Proiectki gi inv5pmint apicol a1Asociatiei Cresc5torilor de Albine. in anul 1957. a funcfionat sub denumirea de Institutul de CerceGri Zootehnice. : cebapicultura a inregistrat o insemnat5 creqtere a efectiwlui f* l T I b e 16 .1949).(J. din anul 1947. a Institutului de Cercetilri Apicole din cadrul Asociatiei Cresciitorilor de Albine. Trecerea de la apicultura traditional5 la apicultura gtiintific5 fundamentat5 pe cunoagterea intim5 a vietii albinelor s-a datorat muncii neobosite a unor mari iubitori ai apiculturii din fara noastr5 la care gi-au adus aportul. Trebuie mentionat.care. dup5 primul r5zboi mondial. etapi ce s-a caracterizat prin infiinfarea secfiei de apiculturi condus5 de Florin Begnescu la Institutul National Zootehnic care. a Asociafiei Cresc5torilor de Albine .Dezvoltare pentru Agricultur5 gi filialele judetene. in anul 1971. In prezent putem afirma c5 rezultatele obfinute de-a lungul anilor dovedesc c5 apicultura in tara noastri a fost o indeletnicire str5veche ~io ocupafieinfloritoare a locuitorilor care atestil continuitatea cregterii albinelor pe acest p5mint. a Stafiunii Centrale de CerceGri pentru Apiculturii gi Sericicultur-5~i organizarea. in anul 1974. s-a evidentiat prin infiinfarea. de asemenea.1972).1988). Etapa urmatoare.-Veceslav Harnaj (1 917. activitilti ce se desfagoar5 gi in prezent. Constantin Hristea (1 8 9 6 4 7). 0 etap5 superioar5 in evolufia activiatii de cercetare gtiinfific5a fost aceea de infiinpre. Grigore Giossan (1885.

O tone miere (dupi Anuarul statistic a1 Rominiei . o scidere a efectivului familiilor de albine in toate judetele tirii. inzestrarea tehnicode material5 a stupinelor. in prezent. precum gi a unitifilor de conditionare gi prelucrare a cadrelor produselor. polen. culturile de floarea soarelui (Helianthus annuus). ajungindu-se ca la inceputul anului 1998 efectivul familiilor de albine pe far5 s i fie de 626.principalele plante melifere care asiguri realizarea produc{iilor de miere sunt: padurile de salcim (Robinia pseudoacacia).543. . busuiocul de miri~te (Stachys annua) ~i busuioc (Ocimum basilicum). rap@ (Brassica napus).418. care la inceputul anului 1989 a ajuns la peste 1. mugtar (Sinapis sp. Iipti~or matci. in ultimii ani.000 familii cu o producfie de 10. lucermi (Medicago sativa). precum gi numeroase specii de plante din flora spontani din care menfionim: zmeurul (Rubus idaeus). trebuie sB menfionim urmitoarele: . molid (Picea excelsa).-* < 17 C . partial forfatii.1998. ~i in acest sector. Prin modificarea structurilor economice gi a posibilititilor de realizare de profituri corespunzitoare noilor principii economice gi in sectorul privat s-au inregistrat numeroase cazuri de renunfare la practicarea stupiritului. rezultatele activitatilor de cercetare gtiinfificg gi de p r e g i t k ~ de apicultori.). propolis gi venin de albine. fapt care a determinat..MANUAL UL APICUL TORULU l familiilor de albine. tara noastri printre @rile cwa@culturii bine dezvoltat5.).albinele care populeazi teritoriul f&riinoastre fac parte din grupa raselor de albine europene din zona muntilor Carpati (Apis mellifera carpatica) care prezintii mai multe ecotipuri.). in ceea ce prive~te familiile de albine gi productia de miere realizati in p r a noastri in ultimii ani. zburitoarea (Chamaenerion hyrsutum). corepunzitoare zonelor bioapicole respective: Cimpia Dunirii ~i Dobrogea. trifoi (Trifolium sp. Podigul Transilvaniei ~i zona versanfilor MuntilorCarpafi. situeazi. apilarnil. sectorul apicol de stat (sectorul silvic gi a1 intreprinderilor agricole de stat. Podiqul Moldovei. fir2 efectuare de recensimint). 'L . Cimpia de Vest.000 familii in conditiile economiei de tip socialist. cantitatea de miere realizati gi diversificarea largi a produselor apicole prin realizarea unor insemnate cantitilti de ceari. Efectivul familiilor de albine. ca urmare a reorganizirii vietii economice pe principiile economiei de piap. precum ~i cel cooperatist) s-a dezorganizat fapt care a determinat desfiinprea a numeroase stupine apaqinind acestor trei importante sectoare de activitate. de tei (Tilia sp.

C. .MANUALUL APICULTORULUI Un rol insemnat in dezvoltarea apiculturii fiirii I-a avut qi iI are ~i in prezent Asociafia Cresciitorilor de Albine din Romsnia care.R. . Institutul de Cercetare-Dezvoltare pentru Apiculturii S.yi S. s-a reorganizat intr-o structurg teritorialg modem5 cu 41 filiale judetene in care a fost cuprinsii marea majoritate a cresc5torilor de albine din intreaga targ. grupati in cercuri apicole comunale. orii~ene~ti municipale din care. peste 70 qi cercuri cu activitate economicii.C. Complexul apicol S. care preia produsele apicole realizate de produciitori in stupinele proprii qi asigurii aprovizionarea cresciitorilor de albine cu utilaje.A. Reorganizarea Asociatiei Cresciitorilor de Albine conform norrnelor ~i prevederilor programului de trecere la economia de piatii creazii condifii noi in scopul consolidiirii organizatiei qi dezvoltarea activitiifilor tehnice qi economice pentru stimularea apicultorilor ~i progresul apiculturii romine~ti. instalatii ~i materiale apicole realizate de S.L.C. APICOLA S. dup5 cel de-al doilea riizboi mondial.A. in cadrul fiecarei filiale judetene funcfioneazi3 cste o S.

La acest ordin apare viata social5 yi organizarea indivizilor in familie. ceea ce atrage cu sine diviziunea muncii. ingrijirea in comun a urma~ilor. ~i a fost cel mai bine studiata.lucritoarele. excretor. ci lucratoarea . de prezenta a Sase picioare articulate qi cu aripi membranoase. Albina face parte din una dintre cele mai avansate grupe de insecte . muscular. ale sistemului enzimatic ~i hormonal. totul cu remarcabile adaptiri ~i dezvoltiri in morfologie ale sistemului digestiv. pentru a inv5ta corect posibilitafile de a ingriji ~i exploata albinele. ap5rare ~i reproducfie au atiit nivel individual ciit ~i social. respirator.MANUALUL APICULTORULUZ leclia 3. unica. specia mellifera pe care o ingrijim ~i in tara noastri.triintorii yi reglarea in comun a cgldurii organismului social. familia albinei melifere este considerat5 In zoologie ca . in concordan$ cu modul a alcituirii corpului lor natural de desfa~urare viefii lor este necesara cunoa~terea ~i a dezvolt8rii.aceasta este. adunarea yi prelucrarea in comun a hranei. majoritatea descrierilor sunt facute pe ea. Aparitia a dou5 caste la sexul femel (matca ~i lucritoarea) este expresia inaltei diviziuni a muncii atins5 de specie in indeplinirea funcfiilor sociale. a femelei. la riindul lor compuse din mai tare multe segmente acoperite cu un inveli~ . intmciit lucr5toarea este individul majoritar in familie. De retinut: nu matca. normal5. din toate rezultiind spectaculoase aspecte de comportament. Ori de ciite ori matca ~i trintorele au particularitafi de morfologie ~i comportament ele vor-fimentionate. reproducZitor. respiratie. echivaliind prin functionalitate cu un organism. Date fiind aceste perfecfiongri. exceptionale performanfe ale organelor de simt.chitinos.aparitia populatiei mari de indivizi cu functii de intretinere .o minunati diversiune de la dezvoltarea reproductivi. torace qi abdomen. nervos. a * . este noutatea In evolutie. animal nevertebrat caracterizat de alcituirea corpului din trei pi$ principale . familia Apidae. genul Apis. Pentru a infelege comportamentul ~i via@ albinei in stup..supraorganismw . in perfecfiunea ei . concentrarea puterii reproducatoare a organismului la una singur5 din femele -matca ~i la ciitiva masculi . Consecinfi a acestei vieti sociale .cap. acumularea de rezerve de hrani.Ordinul Hymenoptera (are doui perechi de aripi membranoase). Albinele gi lamilia de albine Albina este o insect5.in care functiile de nutrifie.

in elipse cdt palma qi. rotunjite la capete. mai subfire. str5lucirea ~i forma larvelor trebuie sesizat5 yi cercetatg. ou5le de albin5 sunt ca n i ~ t e bastona~e lungi de 1. ingrijirea acordat5 de doici unei albine In primele zile de dezvoltare VBrsta zile ou 1 2 3 4 5 TOTAL Numar total de vizite in 24 h 854 92 1 834 1164 2084 2855 871 1 Vizite exclusiv pentru hranire numar total in 24 h timpul total (min) in 24 h 256 226 240 798 1296 2816 50 14 27 98 283 472 Aspectul puietului este foarte important pentru cel care ingrije~tealbinele. in ziua a 6- . in a treia zi de la depunerea in celul8. polul oral sau cefalic este mai gros . str5lucitoare. sunt vizibile (cu o lupii foarte puternic5) inceputuri de segmentare a corpului. la citeva ore de la depunere. se observa in celule ou5le. rupdnd foitele embrionare. Cap5tul anterior a1 oului. ader5 la baza celulei. pe fagurii din centrul stupului. in ou se formeaz5.polul caudal sau anal.in acea parte se va dezvolta capul viitorului individ. in interiorul organismului larvei au loc profunde transform5ri ale ale acestora. capatul posterior . Cresc5torul trebuie s5-gi obiqnuiasci% ochiul cu masa alb5 sidefie alc5tuit5 de totalitatea larvelor ~i ou5lor din fagure: ea caracterizeaza starea de sin5tate. masa corpului larvei ocupBnd toat5 celula. Orice &"R' ~neuloarea. eclozioneaz5 tingra larv5.MANUALUL APICULTORULUI De la ou la albina adult5 fncepBnd cu luna martie. embrionul. Datorit5 ingrijirii atente qi asidue acordate de catre albinele doici. larva c r e ~ t e timp de cinci zile in ritm accelerat (numai intr-a doua zi de viaf5 greutatea ei devine de Sase ori mai mare decdt in ziua precedents).4-1. cdnd stupul poate fi deschis far5 riscuri.6 mm.invers decit oul. pe m5sura trecerii zilelor. marcate de 4 n5pBrliri succesive. mugurii pieselor bucale ~i ai picioarelor. Ea seaman5 cu un viermi~oralb str5lucitor qi este curbat5 ventral . curbate c5tre partea dorsal5. Albe. din ce in ce mai ample pin5 la a ocupa aproape toata suprafafa fagurelui.

corpul adultului este protejat de un invelig tare .spre deosebire de . galben gi negru. de culoare general2 bruna cu pete gi variante cuprinziind cenugiu.Durata stadiul~i~dk d ou la albina IucrZtoare q + @ .puiet nec5p5cit qi puiet cgp5cit. Chiar daca nu mai este hranit de c5tre albinele doici. fie neciipiicit. puietul din celule. OU OU Ientru familiarizarea cu aspectul puietului pe fagure este necesar s5 se retina ciiteva din elementele ce pot caracteriza fiecare viirst5 gi care. diferenfiate la riindul lor pentru nevoile practicii in lawe tinere gi lawe in viirsti (1-3 zile gi respectiv 3-6). fie el cgpgcit. cu toate organele gi apenndele bine formate. I 7 1 I I I i I Albina adulti Adultul sau insecta complet dezvoltati este albina alc5tuit5 din cap. r5cegte gi moare.larvele. de la mecanice piing la senzoriale. pe suprafala c5reia sunt inserafi numerogi peri. torace gi abdomen. moale a1 stadiilor preadulte. Spre deosebire deinveligul membranos. vor trebui c5utate anume. de forrne gi cu funcfii din cele mai variate. in absenp albinelor acoperitoare.MANUAL UL A PICUL TORULUI a (a 9-a zi de la depunerea oului) larva intins5 incepe s5-gi teas5 coconul. portocaliu. ce acoperi fagurii. deci.cuticula chitinoas5. \ 1 ] AOUU--I Fig 7 . Prenimfa ~iapoi nimfa sau pupa care ii ia locul sunt faze de dezvoltare ale albinei desemnate in vorbirea curent5 ca . nu inseamnil c5 puietul c5p5cit nu beneficiaza de ingrijire: prin ins5gi prezenp lor activg pe fagurii cu puiet.puietul tiin5rV.. denumirile se refer5 la c5p5celul de cearg pe care albinele. cu ocazia cercetarii stupului. Cea mai sigurii diferenfiere a puietului este aceea care se refer5 la aspectul s5u in stup .puiet in viirsti" .. il pun peste coconul gata tesut de larva in ziua a 9-a. albinele asigur5 temperatura optima dezvolt5rii acestuia.

V ~ Z U ~ far5 - 22 .MANCIA L UL APICUL TORULUI Aceeaqi cuticul5 acoper5 picioarele ~i una 1nai subfire . se afl5 inserate cele douri antene.picior 11.torace.stigma. I1 . Relugnd cele descrise deja despre alcatuirea tipica a corpului insectei. la albina lucrritoare are aspect triunghiular.trompa (limb2).8 .aripile. cu partea posterioar5 uqor concav5 .tergit.Alcitztir-ea corpulzli albinei lucritoare. Capul. 4 . cele douri unghiuri laterale fiind cuprinse de cei doi ochi compu~i.ac.atit cAt s5 se aveze pe suprafala anterioar5 a toracelui. 8 .aripi.ocelii. Pe partea dorsal5 a capului se afl2 trei ochi simpli .picior 111. iar pe partea anterioar5. 9 .cap.glosd. 2 . V5zut din profil. Capul trgntorelui este mult mai mare qi . I2 . v5zut din faf5. 6 . cu care vine in contact. I . 10 . in unghiul inferior a1 capului si in partea posterioarri se remarc5 piesele bucale: buza superioar5 ~i respectiv trompa. iat5 cum arat5 albina: Fig. capul este turtit. 3 .antena.mari. 13 mandibuld. 4 G%pukmritciieste mai rotunjit decit a1 lucrgtoarei qi este mai lat in raport din cu propr&sa lungime. cam la centrul triunghiului. 7 . 5 .picior I.

~i unele speciale 23 8 . 8 . marginile sunt opace. cu rol in echilibrul corpului. 2 .palp labial.000.MANUAL UL A PICUL TORULUI Fig.postmentum. 6 .stipes. dar suprafefele centrale sunt transparente ~i fac funcfie de lentile. pentru miros pentru modificari de temperaturi. Articolul lung ce alcituie~te baza antenei se nume~te scapus yi adiposte~te organul lui Johnston.prementum.Capul albinei lucriitoare: I . 10 . fn continuarea sa se afli pedicelul qi flagelul sau biciul . toate principalele organe de simt: pentru pentru gust . intr-o mica excavalie in cuticula capului. Pe flagel sunt ~i echilibrului. Fiecare din cei doi ochi compu~i consta din numeroase unitifi de bazZi numite omatidii: corespunzitor lor pe suprafafa acoperitii de cuticuli se observi fatete hexagonale. 9 . Pe zonele opace ale lentilelor se afli numero~i peri~ori ascufiti. 7 .000 omatidii.000-5.palp maxilar. denumiti soclu. la matcii 3.000-8. Ochiul compus a1 lucritoarei cuprinde 3.car-do Alcituirea ochilor ~i suprafafa lor mare dau posibilitate albinei s i vadi pe aproape 180'. 3 .acesta alcgtuit din 10 articole (la matci ~i lucritoare) sau 1 1 (la trgntor). 5 .9 . Antenele sunt fixate la bazi.galea. 4 -para glosa.deschiderea occipitalii. iar la trintore 7.000-4.000. printr-o membrani.conuri chimioreceptoare.ligula.

amindoui. proboscis. de aceea. trompa miisoar&5-7 mm. deschiderea lor se afli pe mandibule. Glandele mandibulare se afl2 la baza capului.MANUALUL APICULTORULUI carbonic a aerului. Canalul colector de la fiecare se deschide la baza faringelui. lacinia ~i palpi maxilari.tot ansamblul participind la sugerea nectarului din floare. Mandibulele au. s2 dizolve inveli~ul uleios a1 polenului.in condifii de necesitate. ~ 2 n d devin doici. inrudite. ea detecteazii vibrafiile ~i reacfioneazi la ele. sunt extrem de mici la trintor. Numai lucr5toarele au asemenea glande. Foarte dezvoltate la matc2 $i la lucrgtoare. paraglose. terminat2 cu lingurifa. Glandele hipofaringiene (grevit numite ~i faringiene). palpi labiali ~i limbi. ansamblul pieselor bucale propriu-zise. ' 2A .. cu stipes. Demn de retinut c i lungimea trompei este un element important in aprecierea capacitiifii productive a albinei yi de aceea este folosit2 frecvent in descrierile profesioniste. Mandibula mstcii are un pinten foarte bine conturat. de aparatul bucal a1 albinei se compune din: labrum. iar la albinele ce primesc nectarul . Piesele bucale: labrul sau buza superioar2 (anterioar2) inchide cavitatea bucalii anterior. 4 ! 1 I1 I 1 i 1 I I. probabil prin organele de pe picioare. prezente in interiorul capului ~i vizibile numai cu o lup2 foarte putemic2 sau la microscop. este o mic2 pies2 mobili. iar la mascul sunt absente. cite un van! ce permite scurgerea produselor elaborate de glandele mandibulare. fn principiu. cu cardo. cu variafii la diferitele rase de albine. Despre asemenea vibrafii se spune c2 sunt . Spre deosebire de alte insecte. Foarte mult regresate la albinele de 20-25 de zile. albinele nu pot rupe pielifa fructelor. fn perioada de ingrijire a puietului glandele sunt dezvoltate la albinele lucritoare in v6rst2 de 5-1 0 zile. Proboscisul sau trompa este alcatuit din dou2 piese de suspensie. ambele p8Gi de suspensie. lorum. Pe corpul albinei nu exist2 receptori pentru sunet.la concentrarea acestuia prin expunerea lui in pelicule fine. Aceste glande secret2 l2pti$orul. in schimb. t . Amintim ~i glandele cefalice. Cu totul altii hncrie are la matc5. se afl8 in partea superioar2 a capului. eliberate de un anumit individ ~i care provoac& o a r e w 5 b g u f i c 2 la alt individ de aceea~i specie". mandibule.sunete provenind din substrat". hrana destinat5 larvelor. Secretia lor permite albinelor lucrgtoare s2 inmoaie ~i s2 fr2minte ceara ~i p r o f i h l . pereche. La matc2 trompa are numai 33-4 mm. ele pot fi reactivate ~i deci s2 se dezvolte din nou . gi din maxile . ele constau din douii tuburi foarte lungi purtind dea lungul lor glandule. Mandibulele servesc la malaxarea cerii. La matc2 ele se afli in form2 de rudimente. labium. mentum. Pentru orientarea intr-un text care face ape1 la cuno~tinfe anatomie. galea. submentum. care la rindul lui este compus din: maxile. ~ a ~ s e c r e fmandibular2 constituie baza unor feromoni. ace~tia ia sunt r e$ ndulare externe. la albinii mandibulele nu au dinti.

MANUAL UL APICUL TORUL UI Toracele se compune din trei segmente (pro. 2 .: I -femur.hamulus.~i metatorace) care susfin cele dou5 perechi de aripi gi cele trei perechi de picioare. Picioarele albinei lucr5toare sunt una din cele mai interesante dintre adaptsrile insectei la modul de viap social. Fig. 6 -perie de polen. 3 .cogulet.cogulef de polen. 9 . 7 .tars.8 . Cirligele (sau hamulii) se agar2 in timpul zborului in pliu. Caracteristic pentru aripile albinei mai este gi sistemul de cirlige (prezente pe nervura costal2 a aripilor posterioare) ~i pliul aripilor anterioare. studiul celulei cubitale-3 este deosebit de important in aprecierea pentru selecfie la albine. c: I -pinten.pieptene pentru antene.tibia.meso. b: I . o particularitate a himenopterelor. ambele perechi sunt membranoase. iar in interior adipostesc puternica mas2 muscular2 care asigur5 zborul. Nervurile descriu anumite desene denumite celule. 5 . In afara zborului.I0 .arolizrm. Aripile.pieptene de polen . Perechea anterioar2 (1-a) sunt mai mari decit cele posterioare. prin care circul5 hemolimfi. celor trei segmente li se adaug5 ~i primul segment abdominal numit propodeum. 2 . cele dou2 aripi sunt perfect independente una de aka.coxrj. cele dou5 aripi de pe o parte formind astfel un singur plan de batere a aerului. tubulare. dintre acestea. cu nervuri rigide. 4 .Picioarele albinei lucrrjtoare a.

Tergitul fiecirui inel acoperi mult sternitul respectiv. iar pe bazitars . prin extensia abdomenului atunci cind albinele ventileazi a e ~ u la l . a1 nouilea s-a transformat are in plicile acului.adaptaremorfofiziologici. Aceasti gland5 elibereazi un . in interiorul celui de-a1 ~aptelea. rolul de a susfine aparatul vulnerant (acul). in jusul ciruia se va forma gheniotocul de polen inghesuit de pensa tibio-tarsiani . Prima pereche are o perie pentru curitirea antenei.pe fata externi. tibia are o cavitate alungiti.antena trecuti prin el este periati qi curitati de orice impurit5ti care s-ar opri in periqorii ce o acoper5. cele abdominale sunt fiecare alcatuite dintr-un tergit. Perechea a doua are la partea inferioari a tibiei un spin. s i nu se confunde deci inelele cu segmentele abdominale! Ca ~i segmentele toracice. abdomenul albinei adulte consti . o substanti serve~te recunoa~tereaalbinelor ~i intri in alcituirea . al optulea. Rapostind accste inele. dup2 pctiol. la originea lor din segmentele abdominalc ale larvei. Cele vase inele abdominale sunt telescopate vi unite intre ele de o membran5 intcrsegtnentari. care le deosebesc. el este conformat anume ~i numai pentru mers. Abdomenul este alcatuit din Sase inele la matci ~i lucritoare ~i din Sapte inele la trintor. In citirea unei p l a n ~ e anatomice. cele trei perechi de picioare ale albinei au ~i conformatii caracteristice.substantei la dintr-o masi de celule. unnitoarele Sase sunt evidente. iar pulvilul pe suprafete netedc. vizibile cu ochiul liber. folosit la descircarea incirciturii de polen sau de propolis.pieptenul. se poate uSor localiza pe poqiunea T VII acoperiti de T VI glanda lui Nasonov. Anatomic vorbind deci. ultimul articol tarsian este identic la toate cele trei perechi de picioare. al zecelea formeazi anusul. la viafa sociali de care am amintit mai sus. peria ~i pieptenul servesc la culegerea polenu1ui. iar in centru are un pir mai scurt qi rigid. dar are ~i posibilitatea de a se indepirta foarte mult de el.peria. trebuie s i amintim c i sunt numai Sase. inconjurati de peri lungi. Ciirligele inlcsnesc mersul pe suprafete rugoase.acesta este co~uletul. respectiv ~ a p t edin cele 10 initiale.la partea terminal8 a tibiei . fini. Perechea a treia are o alcituire mai complicati.. acestea sunt inele vizibile.. Trebuie remarcate: articulatia tibio-tarsian5 plat: vi care formeazi o pensi: pe fata interns . prin inchiderea articulafiei tibio-tarsiene se formeazi un inel .MANUAL UL A PICULTORUL UI In afari de dimensiuni. constiind din rinduri de peri aliniate.mirosV. ~i de contragere. un sternit ~i doui pleure. propodeum. in mod normal acoperite de tergitul VI. este sudat la torace. De aici rezulti o mare capacitate de distensie a abdomenului. a unei scheme. din I0 segmente: primul. Marc2nd tergitele de la T I la T VII. Extremitatea sa are doui cirlige duble intre care se afli un fel de ventuzi cmpodiul sau pulvilul.

glanda lui Dufour. 9 -anus. Ceara eliberatii pe . 24 .aparatul vulnerant (acul). sub forma unor solzi~ori imprumut5 forma hexagonal2 a oglinzilor.rnu~chi zborului indirect al Pe partea intern8 a sternitelor IV.palp labial. V. 11 . 19 . 5 .ovar.intestin.MANUAL UL APICULTORULUI Fig.scapus. 9 . In afara acestei perioade. 23 . .oglinzile ceriere" de pe sternite se solidificii ce in contact cu aerul.scutellum cefalic. Matca ~i trintorul nu au glande ceriere. 11 .glanda alcalinh. 27 . 19 . 18 . 17 . 6 . 4 . 22 .gland& rnandibulars. 5 .g u ~ 312 . 2 . 12 . 6 . 18 .orif iciu bucal. 10 intestinul rnediu.ganglionii 2-3-1-11. 20 . in stare activii. 13 .mandibula.gland& hipofaringiana.ochi sirnplu.lingurita.canalele salivare. 11 . 13 . foarte dezvoltate in perioada de cl5dit intens a fagurilor.scutellum 1. 25 .ganglionul Ill. 8 -rectum.esofag.glanda salivare toracica. 17 .scut. VI.orif iciul glandei rnandibulare.sperrnateca. 3 . < $9 . 14 . celulele secretii cearii lichidg eliberatii prin canale foarte fine.proventricul. ele revin la forma de bazii.rezervorul glandei alcaline..gland3 salivara cerebrala.tuburile Malpighi.labrurn.glanda lui Nasonov. -a in tara noastrii selecria albinei se bazeazii nu numai pe c a r a c t e a e productive ale familiilor alese ci ~i pe triisituri de aspect exterior ale populatiil bnele de provenientii.creier.mugchiul dorso-ventral al aripiii.gland& cerierg. 7 . 21 .noturn 3.propodeum. 16 . 10 . VII se aflii cite o pereche de glande ceriere. 2 . 14 -ganglion subesofagian. 3 . 8 .epifaringe.furcula 1-11. 15 . 26 .noturn I - 1 . 4 . .teaca acului.oviductul.lob optic. 15 .Sec!iune longitud1nalC3prin corpul albinei lucrC3toare 1 . Cele patru perechi de glande sunt alciituite din numeroase celule. 7 . 16 .

de pe punga rectali. intrucit enzimele care le ataci nu pot acfiona una in prezenfa celorlalte. Rolul lor este acela de a elimina deveurile organice. Tot anexe ale tubului digestiv sunt considerate ~i tuburile lui Malpighi sau tuburile urinifere (circa 200 la numir).. s5ruri minerale. Sistemul digestiv cuprinde citeva glande: dou5 glande salivare cefalice ~i doua glande salivare toracice. produsele degradate traverseaz5 p8nii in cavitatea general5 a corpului unde sunt antrenate in hemolimf5. Hrana albinei adulte const5 din alimente energetice (nectar ~i manii.intestinul mediu. consumul anual al familiei este de vi de circa 30-50 kg polen.intestinul anterior. care i ~ elimin5 produsele intr-un canal colector i unic. . zaharuri simple vi complexe ~i acizi organici qi alimente plastice (polenul. de enzime care permit digerarea unor zaharuri complere: 28 . Evidente.polen vi nectar. administrat de apicultor) . firi~oare sinuoase care se deschid la nivelul unirii intestinului mediu cu cel posterior. Nectarul qi polenul nu sunt digerate concomitent. in care se distinge faringele (cibarium) o adev5rat5 pomp5 de nectar. pe care le descriem pe scurt: Sistemul digestiv.care ii furnizeaza in plus amino-acizi liberi.MANUAL UL APICUL TORUL UI Anatomia intern5 a albinei este structurat5 pe sisteme de organe. cu deschidere la nivelul mentumului. Prin peretele celei de-a doua poqiuni. AtBt nectarul cBt ~i polenul sunt retinute in buzunarele existente la nivelul proventriculului. . glucidele gi lipidele.care ii furnizeazi apii. uneori zahir. dar cu un rol vi o functiune inci imperfect cunoscute sunt ~i cele vase glande rectale. enzimele degradeaz5 proteinele. in prima sa poqiune. poqiunea de tub digestiv care gizduie~tedigestia diferitelor alimente ale albinei . aceasta din urmi deschis5 la exterior prin anus.cu rol de supap5 intre intestinul anterior ~i cel mediu vi a c5rui deschidere triazii gr5uncioarele de polen din nectar. Se pare cii au rostul de a capta apa din catabolitii evacuati deja de tuburile lui Malpighi sau de a secreta o substanfii ce impiedica putrefacfia masei acumulate in punga rectal5 in special pe timpul iernii. celulozii. amidon. in spefa urafi. esofagul . in total. proteine.un canal a c5rui dilatare este guva ~i proventriculul . mai neted5 ca aspect. uneori inlocuitori de polen) . situarea lui in organismul albinei ~i alciituirea este urm5toarea: . foarte sinuoasii.intestinul posterior este subdivizat in intestinul subtire qi punga rectal.

cu intarituri de chitin. mascatii de un lob al protergitului (in aceastii excavafie se ad5postesc acarienii Acarapis woodi). dilatafii ale traheelor primare. hrana proteicii (polenul) este indispensabilii tinerelor albine doici pentru alimentarea larvelor gi a miitcii. din cuticulii fins. Prima pereche se deschide intr-o mica excavafie in depresiunea mesotoracelui. Stigmele toracice se deschid direct la exterior. Er5 ca inveligul gr5uncioarelor s i fie spart ci prin penetrarea acestuia. Orificiile care asigurii piitrunderea aerului oxigenat gi expulzarea aerului incircat cu bioxid de carbon se numesc stigme. Dacii hrana glucidicii servegte la producerea ciildurii. maltozii. helicoidale in interior. fn afar3 de hnclia lor respiratorie.3 saci (1 abdominal super. prin simpla depozitare in fagure. aportul mare de oxigen $d&&<pres@ke % -q . De fapt. polenul se transform5 practic in alt produs . Stigmele abdominale se deschid intr-o camerii numit5 atrium. melezitozii. Imensul consum de energie. Sistemul respirator este alciituit din tuburi traheene sau trahei gi saci aerieni. 1 ventral posterior. Polenul este consumat prin digestie in gug5 gi intestin. Traheele se divizeazii in tuburi cu diametrul din ce in ce mai mic.intins in principal ca o ciptugealii. sub acfiunea enzimelor gi a unor microorganisme. Sunt dispugi astfel: in cap . In corpul albinei exists o serie de saci nepereche sau perechi. 2 cefalici superiori gi 2 mandibulari). Traheele sunt tuburi rigide. Traheele sunt foarte ramificate. permiiind alimentarea direct5 cu oxigen a celulelor $i evacuarea gazului carbonic. 2 ventrali Iatemk 2 dorsali laterali gi 1 scutelar). in torace . iar in abdomen . denumite tenidii (acestea mentin in permanenp traheea deschisi). .. imediat sub inveligul chitinos dorsal. Stigmele sunt in numiir de 10 perechi: douii perechi toracice gi opt perechi abdominale. amidonul (decit in granule foarte fine) gi nici dextrine.cinci saci (1 cefalic. sau pe vreme rea care reline albinele de la cules.7 saci (1 toracic ventral anterior. Vase pe inelele urmiitoare ~i una pe al 8-lea. Dupii cum rezervele alimentare ale familiei sunt depuse in faguri.p3stura. la hncfionarea mugchilor qi la alcituirea rezervelor grase. dintre care una pe propodeum. cele proprii individului sunt acumulate in corpul gras . piing ce in final traheolele se deschid in celule. trehaloz5. ant&ior gi 2 abdominali laterali). in mare miisurii ele sunt epuizate gi in sezonul activ . deasupra diafragmei. etc.MANUAL UL A PICUL TORULUI zaharoz5. Corpul gras conline rezervele de glicogen. gr5sime gi proteine ale albinei: ele pot fi foarte mari in timpul iernii p h i i spre prim5varii cind se epuizeazii. chitinizatii. nu este capabilii s5 digere lactoza. nefuncfional5.in urma perioadelor lipsite de cules. sacii de aer au darul de a face corpul albinei mai ugor.

~i mu~chii indirecli. El se compune din inimi.MANUAL UL APICUL TORUL UI zborul. care permit transformarea miycirilor verticale ale aripilor. produc bitiile verticale ale aripilor (circa 190 bitii pe secundg). cu concursul activ al celor doua diafragme: ventral5 ~i dorsali. combinat5 cu cea a hormonului ngpirlirii. care alcituiesc un tub relativ continuu. aorta ~i lacune de heniolirnfa. dar datoritl multiplelor sale functii. una gonadotropa (contratea5 dezvoltarea organelor sexuale ~i a comportamentului sexual) ~i una m e t a b 3(controleaz5 metabolismul respirator ~i in general procesul nutritiei qi vitelo e a). prezente la larve. dispar la inceputul feserii coconului: sunt situate difuz in apropierea tubului digestiv in protorace yi mesotorace. care elibereazg hormoni ce activeazi glandele endocrine. Funcfia sa este de a transporta substantele nutritive citre organele efcctoare ~i dc a cvacua de~eurile organism. in afar5 de mentinerea 30 . cu funcfii diverse . pe care ulterior le elibereaz5 in hemolimG. secret2 mai mulfi hormoni. localizate in creier.situate in apropierea aortei. Sistemul neuro-endocrin este alcituit din celule neurosecretoare izolate. au ~i ele o secretie proprie. yi cele dou5 perechi de glande retrocerebrale: a) corpora cardiaca . yi b) corpora allata . pin2 la cap. mentine insecta in stare de larva . Circulatia din ca atare se realizcaz2 prin inilni $i aort5. in partea dorsali. secrefia lor este ecdisonul sau hormonul n5pArlirii (chimic. ale fie prin intermediul unor tendoane. printr-o actiune transversali. Cu un termen generic. alteori antagonic5. Musculatura aripilor este cea mai important5 qi mai impresionant5: mu~chi directi ai zborului.care. Majoritatea mu~chilorsunt legafi de producerea unor mi~c5ri corpului ~i sunt legafi de chitina scheletului fie direct. Aproape tofi mu~chii sunt striati! cu excepfia muychilor direcfi ai zborului. Organele interne (sistemul digestiv. Sistemul muscular este foarte dezvoltat. in functie de stadiul de dezvoltare atins). de Fns5yi aceste glande protoracice . $i anunie dinspre partea posterioari citre cea antcrioari. foarte puternici. primesc yi stocheaz5 secretiile cerebrale. de unde se continui cu o circulatie lacunari (prin cavitatea corpului). Sistemul circulator este foarte simplificat la albini.una juvenilizant5 (actiunea lor. al c5rei rol nu este incg cunoscut. in mi~c5ri helicoidale-mi~cirile ce produc deplasarea propriu-zis5 a insectei. un sterol). inima organele genitale etc.) au propria lor musculatur5.vecine cu precedentele. produsul corpora allata este desemnat curent c d m 8 $ y v c n i l .acfiune uneori sinergici. este susfinut foarte bine de reteaua minufioas5 de trahei ~i de saci traheeni.

Ansamblul glandular consti din douB glande glanda acid5 (dou8 tuburi subtiri care se unesc inainte de a se deschide intr-un rezervor mare de venin) ~i glanda alcalinB sau lubrefianti. Aparatul vulnerant sau acul.ca o scar2). la albinclc lucr5toare cuprinde: ansamblul glandular. din canalu provocatB de lanfet5.o pies5 rigid5 $i goal5 la interior. Creierul este alcBtuit din 4 porfiuni principale. Prin deschiderea alcBtuit5 de ganglionul subesofagian unit pe lateral cu lobii anteriori trec esofagul ~i porfiunea terminal2 a aortei. ganglionar ~i scalariform. tofi pereche ~i unifi intre ei printr-un cordon dublu (sistem . - 31 e .Modul corect de stilefii alcBtuiesc impreun5 un canal prin care se scoatere a acultri albinei scurge veninul. foarte mari).dB na~tere doi la unui nerv frontal ~i unui nervi antenari. In continuarea ganglionului subesofagian.. terminat5 ascutit. de curind. Ansamblul vulnerant sau acul propriu-zis este a t a ~ a tansamblului motor printr-o pereche de brate curbate chitinoase. Sistemul nervos este. s-a propus. Ansamblul motor cuprinde citeva pl5cup de chitin& ale c5ror mi~cBri fac sB avanseze acul ~i sB se descarce rezervorul de venin. aviind pe fa@ inferioar5 douB SanFri in care alunec5 stiletii. sunt striibgtuti de canal veninul este dirijat.MANUAL UL A PICUL TORULUI stBrii larvare. Acul este format din prelungirea lantetei . L QC1. ansamblul motor ~i ansa~nblul vulncrant. o denumire mai cuprinz5toare de hormon morfogenetic. anterior . tritocerebrum (dB na~tere new recurent care urm5re~tetraseul esofagului) ~i ganglionul subesofagian. ca la toate insectele. Stiletii sunt terminati cu n i ~ t e creste. lanful nervos cuprinde doi ganglioni toracici ~i cinci ganglioni abdominali. 12 . fGr5 a goli pungo cu venin ca un harpon.scalariform" . mas5 de fibre nervoase venind de la -are rolul de a coordona impresiile vizuale provenind de la oceli ochii compu~i) ~i ochii compu~i: deutocerebrum (alcBtuit din doi lobi. Lanfeta ~i Fig. denumite protocerebrum (prelungit lateral prin cei doi lobi optici.

Spermateca este o sfer2 in care se imagazineazii spermatozoizii depu~i de triintori in cursul imperecherii. Dupi imperechere.aparatul genital al trintorului cuprinde: 2 testicule. la albine se prezinti astfel: . Fiecare ovar este alctuit din circa150-180 tuburi ovariene sau ovariole. de form5 aproximativ triunghiular5. care se termini in bulbul penisului.MANUAL UL A PICUL TORULUI Aparatul reproducGtor. Tuburile ovariene sau ovariolele sunt capabile s5 elaboreze celule germinative. Cele dou5 oviducte laterale se contopesc formind oviductul median. testiolele se deschid in canalul deferent care.aparatul genital a1 m5tcii const5 din patru p5qi principale: organe generatoare . Glandele acestea se continua in canalul ejaculator.- 32 .dou5 ovare. Cele dou5 testicule sunt situate la partea superioarg a abdomenului. Pe ea se afl5 glanda in Y. al cirei rol este de a activa spermatozoizii aflafi in repaus in spermatecii. care evolueaz5 piinii la ou. 2 canale deferente. In general este situat in dreptul segmentelor abdominale 6-7.camera acului sau bursa copulatrix. Cele dou5 vezicule se deschid la baza a c2te unei glande mucoase. organe conductoare . La baza testiculului. cu glanda in Y ~i organe de acuplare .spermateca. Fiecare detaliu este necesar a fi indeaproape urm5rit pe scheme ~i pe viu. la riindul s5u. se matureaz5 ~i se transform5 in natozoizii ating maturitatea qi odat5 cu ei qi trintorii in jurul ' va t ~ d % i2 . Anatomia aparatului reproduc5tor al m5tcii este foarte interesanti pentru cei care doresc a practica ins2minfSri instrumentale. organe anexe . separat5indou5de un pliumucosaflat chiarsuborificiul canalului spermatecii. . cd apul ancorat in peretele veziculelor. un oviduct median ~i cavitatea vaginala. canalul ejaculator ~i bulbul cu lob penat. Peretii veziculei elaboreaz5 lichidul seminal care are rolul de a hr%ni~i intrefine spermatozoizii.burscle copulatoare. din care se dezvoltii ovulele. SpermSt$Uiiemigreazg prin canalul deferent. 2 glande mucoase. Peretele sperniatecii este acoperit de o refea foarte dens5 de traheole. se aglomereazi in veziculele seminale unde. Dilatindu-se. 2 vezicule seminale. Sunt alc5tuite din fascicule de tuburi seminifere (circa 270 in fiecare testicul). I "4!. deschiziindu-se intr-un oviduct lateral. se deschide in vezicula seminal%. La ecloziune. ovarele se dezvolt5 foarte mult. De fiecare parte a deschiderii vaginului se afl5 alte doui cavitiii .dou5 oviducte laterale. . Cavitatea vaginal2 este separati de camera acului printr-un pliu circular. sgPb %I 7y + . acesta formeazi cavitateavaginalg. masculii au testiculele nefuncfionale ~i de dimensiuni mici. Ca aspect bulbul penisului este musculos qi globulos.

Fagurii sunt construifi darale. care inconjoari matca in deplasarea ei pe faguri. reg&miliei in perioada roirii sau in afara acesteia. uniform: la ridicarea peretilor...aceastil deschidere vi diametrul celulelor de lucr5toare. cu mult2 sdrguint5 evapor5 qi imbogiifevte nectarul depozitat in celule transformindu-1 in miere. orientate geotrop pozitiv vi deschise la partea inferioar5 (botcile). vi altele.prezenta ~i amplasarea lor pe fagure putind indica oricidd . intr5 in via@ stupului: are contacte de hran$ comunic5ri prin antene cu alte albine. pe care ii fr5mint5 cu mandibulele yi cu picioarele vi ii folosevte la cladirea fagurelui. in componenp grupului intri mereu alte albine capabile s5 o hriineasca). botci de r. iar atunci cind atinge virsta de circa 5-6 zile. tin5ra albin5 este uSor de recunoscut: inc5 umed5.p5stura. mai mari. Fagurele se compune dintr-o constructie de cear5 vertical5 in care sunt sapate de o parte vi de alta piramide cu virful spre centru ~i cu baze hexagonale. tot .MANUALUL APZCUL TORULUZ Diviziunea muncii in familia de albine Dup5 ce p5r5sevte celula in care s-a dezvoltat. La fagurii albinei romiine~ti. cur8t5 vi lustruie~te propolis celule din cu care au eclozionat surori de-ale ei.siRc$ botci de salvare . cind glandele hipofaringiene s-au dezvoltat.excrescente vizibile ale fagurelui. Diametrul celulelor de lucr5toare este constant. Pe conturul hexagonal a1 bazei piramidei se inalp. fiecare din ele vi o fat5 in baza alteia (in total trei) celule de pe partea opus5 a fagurelui. care ii dau un aspect caracteristic. inclinati oblic f a p de vertical5 dar perpendicular pe muchiile piramidei. incit crescuti @ F Imie?kt%au % 33 %* . Dup5 un timp petrecut astfel ca doic5.de stup": cu capul. in ava fel dispuse incit cele trei fete de piramid5 alc5tuind baza unei celule sunt. albina este angrenatil in alte activitilti. yi cu peri~oriide pe suprafafa corpului argintii. pregitind viitoarea rezerv5 de proteine a familiei . Se face deosebire intre botci de inlocuire linivtiti a mitcii. hr5nind-o. Dup5 ce se usuc5 qi i ~ i curGt5 trupul cu ajutorul picioarelor. incepe s5 hrBneasc5 larve tinere $sau s5 intre temporar in suita mgtcii (aceasta este un grup de 5-10 albine. precum qi celule de matc5 . este de 5. denumite chiar celule de tranzifie. iar distantele care ii despart sunt totdeauna astfel. in zone de tranzitie. dup5 2 zile intr5 in activitatea propriu-zis5: ingrijevte larve in virst5.41 mm. paralele cu acesta. dezvoltindu-i-se glandele ceriere. ntre ei. secret5 ceara sub form5 de solzivori de form5 hexagonali. in sezon de cules.genunchiiV dep5rtafi ai celor dou5 picioare anterioare. in afara celulelor de lucr5toare mai exist5 celule de trintori. indeas5 in celulele de la periferia cuibului de puiet ghemotoacele de polen desc5rcate de culeg5toare. cur5tind-o. albinele i$i folosesc ca pe un yubler deschiderea dintre . cei vase pereti ai celulelor. ea se mivc5 timid pe fagure.

prin pistrarea ordinii in amplasarea stupilor pe vatri. albina i ~ comunici descoperirea celorlalte albine i Comportamentul acesta de comunicare este ~i el unul din albinei qi fiind spectaculos este cunoscut chiar in lumea intoarsi la stup descrie pe de . Din cunoaqterea prin proprie experienp a dezavantajului riticirii albinelor. Era a pirasi fagurii. sau intre ramele din corpul inferior qi cele din corpul de deasupra. se departeazi ~i se apropie din nou. Albina devine culegitoare ~ 2 n d incepe activitatea din afara stupului.dansuriV. Cerceta~a de un cerc de recrute figuri geometrice circulare dans circular 34 . fntr-un zbor. iar daci culege polen ea acumuleazi pe picioarele dinapoi douH ghemotoace simetrice cu diametrul de circa 3-4 mm. clei de pe pomi ~i diverse alte materiale uneori din cele mai nea~teptate. albina pleaci. repere optice dupH care va putea recunoaqte stupul pe care il pir5seqte. Primul pas spre emancipare in c5mp este zborul de orientare. Cu fata catre stup albina planeazi. Cunoscind tinta zborului siu de intoarcere. precum qi alte trisHturi de comportament individual ~i social permit existents unui spatiu izolat pentru creqterea puietului ~i pentru acumularea rezervelor de hrani curate. situatie. care ciintiresc circa 4-8 mg. in restul stupului. este respectat cu strictefe. se deplaseazi la dreapta. prin inventarea unor repere utile albinelor qi in acelaqi timp plicute ochiului. api. Dac5 se intiimp13 ca ea sB fie printre primele care descoperi sursa de hranH. spatiul necesar circulatiei albinelor intr-un dublu strat. apicultorul va aprecia rostul orientHrii qi o va favoriza . mani. cu consecinte remarcabile in standardizarea stupului qi in sporirea eficientei muncii omului. iar in apicultura modern8 i este considerat drept descoperirea cu cele mai ample implicatii. in general.memoreaz8 culoare. adici circa 8 mm. Este o interesanta form3 de pistrare a asepsiei cuibului. coboar8. se extinde la cam 1 km. fie el de intretinere sau de Dar recolta. la stiinga . Pe o raz5 de maximum 3-5 krn. fie c i este vorba de distanta dintre speteza superioara a ramei qi podiqorul de deasupra. culesul. uneori chiar mai mari. Toate activitiitile descrise. Aceasti oriinduial8.. impreun5 cu prezenfa in stup a substantelor bacteriostatice originare din propolis. culegitoarea i ~ umple guqa cu p6n8 i la 40 mg de nectar. albina le desfiqoar3 in stup.prin culorile in care iyi vopseqte stupii. daci deci este cerceta~a. fir5 a veni in contact cu lumea din afar5. se ridici. oriunde apare un go1 mai larg deciit acesta albinele il blocheazH cu construcfie de cearH: fie c i este vorba de intervalul dintre rama de lemn a fagurelui qi peretele stupului. ea culege nectar sau polen. Spatiul pentru albine este considerat drept cheie a i a ~ e z i r iqi alcituirii intregului cuib al albinelor melifere.MANUALUL APICULTORULUI cu puiet in curs de dezvoltare au loc strict cele doui straturi de albine acoperitoare de pe cele doui fete de faguri vecini. sau intre rama m i r g i n a ~ qi diafragmi.

Unghiul dintre diametrul parcurs al dansului balansat qi verticala fagurelui este egal cu unghiul avind ca laturi dreapta care uneqte stupul cu sursa gi o alta care uneqte stupul cu soarele in momentul respectiv. de asemenea.paznic7' blocheaz5 totul cu propolis .fie o hoap p5truns5 in stup qi omorit5 prin lawe moarte. agitinduvi abdomenul la stinga qi la dreapta. dansul albinei este in lumea animalelor cea mai evoluat8 modalitate de comunicare inainte de graiul omenesc. pot fi urm5rite c5rind . pitrunderi in stup. Albina paznic patruleaz2 in dreptul urdiniqului. prin omoriifi in interiorul stupului dar prea voluminoqi 35 . atac5 ~i infeap5. cu frecvenp mai mare sau mai mica in funcfie de abundenfa nectarului la sursa descris5.pentru a indica surse aflate la maximum 100 m de stup qi semicirculare dans balansat.cu excepfia celor care. b2t8nd din aripi intocmai unor minuscule ventilatoare. care pot constitui cuib pentru numeroqi d5un2tori. Albinele ventilatoare pot fi v5zute pe vreme foarte c2lduroas5 la urdiniq.amestec de clei de pe pom ~i cear5. in toi de cules.MANUAL UL A PICUL TORULUI . in caz c5 exist5 cr5p5turi in perefii stupului sau dac5 urdiniqul este prea larg deschis albinele . in v i a p albinei mai exist5 ~i posibilitatea altor atributii . sau albinele cur2fitoare. in form2 de 8 . Tot ele sunt acelea care pot imobiliza.acelea de paznic. 13 . Albinele cur5titoare indep5rteaz5 de pe fundul stupului resturile de r5zBtut-5 de faguri cgzute. au guqa plin5.singure sau intov5r2qite . infep5tura cu venin a albinei este mortal5 pentru orice albin2 strain5 care intentioneaz2 s5 p5trund5 in stup .. agitind aerul qi creiind curenfii atiit de necesari desE~ur5rii in bune conditii a viefii in stup. de curiititoare. Completat de o component5 odorifera qi alta auditiv8. de sanitar. Fig. folosit5 in tot locul qi in orice moment al anului.pentru a indica surse aflate la mai mult de 100 m. de ventilatoare.Grqfic de activitate zilnicii a albinei lucriitoare Sanitarele. atac5 d5un2torii ce incearc5. substant5 plastic5 qi de ap8rare a familiei.

se acumuleaz2 mierea pentru iarna. Spre sfir~itulsezonului activ (c5tre sfiir~itulverii) culesurile devin mai sarace. in aprecierea puterii la un moment dat a familiei sau a roiului se face distinctie intre albin5 acoperitoare gi albin5 culeg5toare: totalitatea lucr5toarelor din stup. ci mult mai rapid: din 10 rnii de albine (adic5 1 kg) in stup . se cresc ultimele generafii de albine.* iar din procesele de arderi remlti bioxid de carbon. care soliciti printre altele spatiu suplimentar pentru depozitare. ciclul vietii sociale a albinelor revine la punctul de plecare gi continu5. vara calendaristic5 este pentru albine o permanent2 toamn5: toate activitafile familiei se concentreaz5 asupra procur5rii de rezerve de hran5 gi acumularea lor in faguri.30 mii.care lipsesc in timpul zilei dar a1 c5rot num5r se presupune doar.MANUAL UL APICUL TORULUI Diferitele activitgfi nu se succed intr-o ordine ireversibil5.in @ranoastri din martie pin5 in octombrie. albina are nevoie de: -&I. din 20 mii . cele care vor ierna. pentru supra~i&~ire$_organismului familiei. albina II indepline~te mai degrab5 pe m5sura nevoilor ce apar in familie decit pe masun avanskii ei in vbrstB.5 mii.: ca orice insect5. Viap acestor albine de iarn5 va fi lung4 de 4-5 luni. care alcatuiesc forfota permanent5 de pe suprafap faguriloi gi respectiv totalitatea albinelor de ciimp . se prea poate ca o albin2 s2 nici n l aiba ocazia s5 cl5deasc5 faguri de-a lungul celor 35 de zile ciit este media de via$ in sezonul activ. dac5 apare spontan un cules intens. Concluzia se impune de la sine. din 40 mii . Indiferent de viirsta.2 rnii sunt culeggtoare. Este bine ca la eclozionarea lor rezervele ~i toat5 preggtirea spatiului pentru iernare s5 fi fost terminate de generatiile precedente. dup5 amploarea cuibului ~i a rezervelor de hran5. Uneori apicultorul Er5 experient5 intrefine pe vatr2 mai multe familii de puteri modeste deciit mai putine dar foarte puternice. eliberat S.10 mii. s5 redevin5 cereas2 degi estc foarte in vArst5. albina are nevoie de oxigen pentru asigurarea .20 mii. cregterea de puiet regreseaz5. in sfiirgit. iar din 50 rnii . qi o perioad5 de relativ5 inactivitate . de albinele de var5. $&mintim in acest moment c5 pentru intrefinere gi dezvoltare. . Se remarc2 in comportamentul de cules a1 familiilor o accentuare a preferinfei pentru nectar in defavoarea polenului. . Astfel. in timp ce o alta. Trebuie retinut c5 numgrul culeg5toarelor in familie sporeyte nu direct propor$onal cu marimea populafiei totale. din 30 rnii . Viata familiei de albine Familia de albine petrece un sezon activ . in aceste conditii.din noiembrie piin5 in februarie. In functie de anotimp.

ugor asimilabile in organism. fructozii. zaharuri simple. in rest. precum gi la suprafafa celulelor cu puiet. de insiiqi constructia gi starea stupului. Circularea aerului in stup. in rame. Albinele igi procurii apa din rluri. zaharuri mai complexe. Mierea este remltatul muncii intense a lucriitoarelor culegiitoare care aduc nectarul in gugii (pe parcursul drumului il supun unei predigestii). biilti. Biit5i de aripi cu mare frecvenF orientate unitar produc curentii de aer necesari.hrani exclusiv glucidicii daci nu punem la socoteali cantitifile minore de microelemente.fructe coapte qi rupte. se realizeazii prin ventilare. fiind preferate cele cu confinut ridicat de glucoz5. Hrana dulce primarii a albinelor este nectarul florilor gi mana (substante dulci eliberate de purici qi piiduchi testogi de plante). precum ~i de interventiile apicultorului.coaptH" sau 37 . pe misura volumului stupului. acumuliiri de ploaie sau le poate fi oferiti de om . rouii.. albinele cerceteazii orice fel de surse de glucide .glucide: majoritatea hranei albinei constii din substante dulci. Rezervele de hranii pentru iarnii ~i pentru perioadele lipsite de cules constau in miere . . ea este absolut necesarii dezvolt5rii puietului. .. in sezon. care sunt gi ele consumate de albine dar utilizarea lor presupune scindarea in zaharuri mai simple. astfel i incdt sii ajungii la fiecare din acestea. indiferent de temperatura mediului ambiant. in stup ea trebuie s i fie de 35°C: circulatia aerului servegte gi pentru mentinerea temperaturii constante. prelucriirii nectarului gi evaporiirii apei din el de ciitre albine. inhibine. Indiferent de condifiile exterioare. Debitul. il insiimlnteazii cu cantititi minore de favorizeazii invertirea zaharurilor gi respectiv frlneazii pdni in momenttul clnd mierea este . in sezonul de cregtere cuibul albinelor are nevoie de o umiditate relativg de 75-80%. diastaze. Pentru a consuma toate aceste zaharuri. printre miile de corpuri ce se m i ~ c pe faguri. zahiir alimentar sau industrial etc.MANUALUL APICULTORULUI prin respiratie in atmosfera din stup. aminoacizi din polen gi HMF-ul prezent in ea.apa': aceiagi curenti de aer asigurii qi circularea in stup a umiditiitii existente. Schimburile de gaze ale familiei variazi volumetric gi calitativ in functie de anotimp qi de amploarea activitiitii din stup. siropuri. pe miisura aglomerafiei gi pe miisura debitului de aer ce piitrunde in stup prin urdinig.v&nturi" gi il deshidrateazii printr-un proces ingenios de celule. vitamine. la rlndul siiu depinde de conditiile atmosferice. il depoziteazii direct sau prin transferuri (intermediate de albine din stup) in celulele fagurilor gi a1 celor de stup care il . daci? nu sunt in form5 lichidii. de tipul zaharozei. ca gi temperatura de 35"C. iar in cazuri de inchidere forptii a stupului. albinele le dilueazi cu apii pentru a le fluidifica. previn stagnarea umiditiifii qi implicit dezvoltarea unor mucegaiuri diunitoare.in adiipiitoare.

microelemente: furnizate de nectar. la sf8rgit ele acoperii celulele care confin miere. In momentul c8nd in .MANUALUL APICULTORULUI 16-20% apii (in functie de zona climatici.coajii" temperatura scade sub 10°C (cell cinci articole terminale ale antenelor lucriitoarelor au pe ele organe sensibile 1. Cre~tere puietului depinde total de prezenp.proteine: hrana albinei cuprinde qi polen.Sectiune prin ghemul de iernare a1 albinelor in prima ~i a doua faza' a ierna'rii qi temperaturile din ghem in cursul iernii Organismul albinelor care vor ierna acumuleazi o rezervi de albuminc proprie. in cursul ierngrii au loc mai mu1 sau m6i utilrfrecvent salturi de inc5lzire. cu atiit mai sciizutii este cantitatea de hran5 glucidic e&a@ mai mari sunt ~ansele supraviepire. de vfnt. ea este chiar de numai 10°C. 14 . .lipide: furnizate tot de polen. de protectia fat de inteppew gi de conditia insigi a familiei. man5 qi polen. ultima generatie de puiet a anului se contureazii viitorul spafiu de iernare Temperatura scade de la 35°C la maximum 25°C. Pe locul cuibului in care iqi des5vSrqegte dezvoltare. de abundenta gi de ~alitatea polenului. schimbiiri de temperaturii). . de specia de nectar. . in funcfie de temperatura exterioari. cu un cip5cel fin ( cearii. nivelul p8n5 la care c r e ~ t e temperatura este misurat 1. aminoacizii necesari dezvoltiirii. Fig. prin consum de miere ea este redresat5 . confinutul gr5unciorului ( polen furnizeazI albinei hranii proteica. in corpul gras. in final. precum 1 vitamine qi uleiuri esenfialece se transmit hranei finale a familiei . Cu rezerve de hran de . se inciilzegte tremurfnd. Populati.. periferia ghemului. Cu ciit ghemul de iernare se apropi rn&ul( f b f&a sfericii.mierea. Ghemul este alcgtuit din albine carc au intrat in celulele goale qi altele inghesuite in spatiile dintre faguri. de rasa de albine de anotimp). la periferia familiei str8ns8 in ghem.are loc UI "salt de incilzire".

he* 0 data cu activitatea de cl5dit qi deci totodata cu activarka efii\egetale se declan~eaz5qi preg5tirea perioadei de reproducere: incwtsh a cehle de trintori. dup5 cum am mai argtat. ponta reincepe intens. iar a1 celor care nu se mai intorc la stup dup5 primul zbor de cur5fire poate fi foarte mare. La sfiirqitul iernii. Pe dezvoltarea glandelor cerjere se bazeaz5 . Albinele bine alimentate. Cam 6-8 faguri este media de faguri cl5diti anual de familie. moare . iar la reluarea activitafii de dezvoltare s5 ingrijeasc5 puietul tin5r. In acest sens. a fagurilor in care se cresc noile generatii. ins5 ventilafia imperfect5 poate duce familia la pieire. Regimul apei in familie este. perioada de dezvoltare de prim5var5 se instaleaz5 treptat sau brusc. Populafia de albine se reduce mult yi dac5 vremea se stric5 brusc capacitatea lor de inc5lzire devine insuficient5 puietul poate muri. In toat5 perioada de iam5 atenfia apicultorului trebuie orientat5 nu numai pe supravegherea ritmului de consum a rezewelor de hran5 ci ~i pe aerisirea stupului. precum qi asigurarea fagurilor de cear5 pentru magazinele de miere.MANUAL UL APZCUL TORULUZ suficiente qi bine plasate. nu mor de frig oricit de mare este acesta. lipide. Numai astfel elbinele reuqesc s5 utilizeze mierea ~i deci s5 supraviepiasc5. in sezonul activ. albinele tinere din generatia anului respectiv ajung s5 predomine in stup. Dup5 inflorirea pomilor fructiferi.de foame: aceasta este diferenfa intre organismul familiei qi un animal cu singe cald. Incepe adev5rata dezvoltare de prim5var5. in functie de condifiile de vreme qi corelat cu Pnflorirea vegetafiei.direct sau indirect . o dat5 cu creqterea lungimii zilei. Relativa inactivitate a familiei din timpul iernii se datoreaz5 nu frigului ca atare ci faptului c5 din cauza frigului albinele nu culeg polen: aceastZi stopare a aporturilor de hran5 proteic5. pe cind familia reu~eqtes5 ridice din nou temperatura. familia nu poate inghek. prin rgcire. foarte important. in familiile putemice. i albinele i ~ "fabric5" singure apa. de asemenea. De abundenfa hranei depind. sfirqit de ianuarie-inceput de februarie. Familia trece acum printr-o perioad5 critic5 . nefiind acoperit de suficiente albine. Izolate din cauza vremii reci. punga rectal5 a fiec5rei albine este o necesitate qi o condifie a iem5rii in comun: glandele rectale filtreazi din substanfele reziduale ale digestiei apa chimic pur5 qi o redau organismului. este motivul intreruperii ouatului m5tcii qi a creqterii de puiet. aminoacizi.num5rul de albine care eclozioneaz5 este inc5 mic. dar dac5 nu dispune de hran5 suficient5. toafc&i% din?!hp % 39 e* . Dezvoltarea glandelor ceriere realizeaz5 o curb5 maxim5 de ciiteva zile piing la doubtrei s5pt5mini in timpul culesului principal dup5 care urmeaz5 o cadere a acestora. odat5 cu primul cules mai important de nectar de la sfiryitul primilverii apare qi instinctul de cl5dit.innoirea anuali a cuibului de puiet.

inclusiv reproducerea. precum qi reducerea altor activitati din familia de baz5. I Deci aparitia primilor trintori sunt un semnal cii reproducerea qi inmultirea j 1 albinelor este pe cale sii inceapii. Cerceta~ele schimbii lt5 iqi " /+c % 40 . deci cu o aglomerafie. Practic.pin8 se atinge stadiul in care fie datoriti unor factori sociali fie limit5rii spatiului in stup. principalele aprecieri care se pof face: existenfa de 1 trintori adulti. Odati cu sciderea categoricii a afluxului de hran5 in s&. dar culegiitoarele nu renun45 la activitatea de zbor ~ ~ ~ . existenp in familie numai a trintorilor adulti. s5 acumuleze hranii qi sii creasc5 noi generafii de albine . familia se divide. semnaleazii cii albinele au avut un cules de polen cel putin in ultimele 7 zile. este vorba de un mecanism regulator sau poate de o interacfiune socialii de mare importanfa . intr-un moment de abundeng de hran5. practic. prezenp\ trgntorilor adulti. larve. exprimat in suprafag de fagure construit5 intr-o anumitii perioadii serveqte apicultorului pentru orientarea cu privire la starea familiei. Iar dac5 instinctul de cliidit. trebuie s5 amintim qi cii prezenta qi abundenta in stup a trintorilor de-a lungul sezonului poate constitui o orientare cu privire la aprovizionarea cu polen a stupului qi deci cu privire la eventuale intervenfii1 de ajutorare.cautarea de adiipost. Roirea presupune o stagnare temporarii a dezvolt5rii qi a acumularii rezervelor de hranii. pupe. populafia creqte constant . roiul. pe cind se cl5desc botcile. I 1 Roirea Cind ritmul pontei qi a1 ecloziunilor depiqeqte rata mortalititii lucr5toarelor. activitatea de cules a populatiei scade: albinele se . sintetizate. albinele de c a s m b i l i z e a z 5 culesul. Deseori situafia coincide qi cu un spafiu restrins de depozitare.'%icik inceteazs s5 mai hr5neasc5 matca .MANUA LUL APICULTORULUI qi din afara acestuia. Iatii. s5 cliideasci noi faguri. ? h p 5 a .culeg5toarele g5sesc cu greu albine de cas5 cirora sii le predea proviziile aduse din cimp . urrneaz5 s5 se instaleze. Roiul este.aceasta O U din ce in ce mai ~ si hprdc din greutate.dureazii minute pin5 giisesc albine care s5 accepte nectarul. in mod normal. b % orientare .totul. Din punct de vedere biologic este explicabil . un grup de albine lucriitoare insotite de o match iar divizarea reflect5 capacitatea familiei mama de a produce mitci qi albine lucriitoare pentru roiul respectiv. inainte de venirea vremii reci sau a perioadelor de lips5 de cules.aminind acceptarea hranei. ou8 denotii prezenp polenului din abundeng.lenevesc9'. a pupelor qi ouiilor inseamnii c5 in ultimele 48 de ore a avut loc o scadere a culesului de polen. iar 1 absenp total5 a trgntorilor semnaleazii c5 in familii exist5 o gravii deficieng de I polen de 2-4 s5pt5mini.familia fiicii.. diviziunea are loc spre sfirqitul primiiverii.

tot din ciind in ciind. indici surse de cules. in roi . Necunoscutele (sau.ale lucritoarelor. care in cuib inhibi clidirea botcilor. ciind piiriseqte locul de care a atiirnat in a~teptareaalegerii amplasamentului definitiv. scade promptitudinea albinelor la primirea hranei. Cunoscuti ne este secvenfa de intiimpliri deja mentionate: se reduce producfia de feromon inhibitor in glandele mandibulare ale mitcii. nu cel definitiv. din nou. impreuni cu matca b i t r i n i . cam de trei albine grosime. coeziunea acestuia. in interior. Ei intervin in adunarea qi stabilizarea roiului in jurul depinziind. albinele mai in viirsti formeazi o coaji densi. Alituri de ciiteva componente cunoscute ale comunicirii in roire. cu o deschidere citre interiorul mai degajat. care.ghidatVde cerceta~e singurul moment in v i a p albinelor ciind are loc un asemenea fenomen.MANUAL UL APICUL TORULUI 1 I I I 1 I I comportamentul . roiul pare a fi oarecum .. P h i la un prim loc de aterizare. roiul este o masi de albine bine organizati. Din forma aceasta. Acidul trans-9 ceto de matci. Sunt in el albine de toate viirstele. pe care de altfel il ~i marcheazi cu emanatie a glandei Nasonov. durata mare este o caracteristici foarte importanti a dansului. Dar. fari indoiali au un rol de roire. Roirea ca fenomen sesizabil de citre om incepe prin miqciri qi zumzete particulare . Practic.dupi eclozionarea primelor mitci tinere.atrage . Ele descriu pe suprafafa roiului dansuri aseminitoare celor de desprindere qi unele aseminitoare celor care. ~i ele se mai intorc la locul respectiv.dansul lor pe faguri nu mai este asociat relafiilor de hrani ci indici pozifia unor posibile suporturi de fixare a roiului. p i r i s e ~ t e stupul ca roi. lasi intre ele suficient spafiu pentru circulafia celorlalte. apar dansurile de desprindere care.. chiar dac5 propor$onal sunt mai multe tinere deciit in familia mami. care atrage albinele. degajate unele de altele. cercetaqele continua s i caute in zoni eventuale adiposturi. au sensul de . practic. lanjvri de albine atiirniind. rimiin nedescifrate. unele importante. dansul este contaminant pentru lucritoarele contactate de o dansatoare. in alte conditii. Spre deosebire de culegitoare. Contrar aparentelor. ciiteva din ele): ce determini reducerea nivelului secrefiei substantei de matci? Ce declan~eazi incetarea hrinirii mitcii de citre lucritoare? Maximum ce se poate binui in legitura cu aceste aspecte se bazeazi pe acfiunea feromonilor.hai s i mergem" (Michener) .ciind roiul piriseqte stupul mami qi. astfel inciit la un moment dat o bung parte din populafia familiei aflati la unison. ceea ce stimuleazi la fostele culegitoare ciutarea de locuri pentru cuib8rire. albinele acestea nu trebuie s i se intrerupi pentru a aduce din ciind in ciind mostre de hrani. Cele care gisesc locuri mai bune danseazi mai viguros qi mai indelung.dansuri de desprindere . esential. La suprafata. liberind astfel lucratoarele s i clideasci botci.

scninul dc imperechere" . apicultorul care prinde ~i pistreazi toti roii naturali asigur5 perpetuarea tendintei de roire in stupina sa. ccit ~ i mai sigur. Dup5 ciiteva /ilc niatca incepe s i oua. dovad5 . dar.friguriU. roi primar. este cel care induce fixarea roiului ~i formarea ghemului lini~tit amestec.de adunare a trintorilor". din una din botcile clidite de albine in perioada premerggtoare de . Ca ~i in alte comportamente i ale familiei de albine. pontci sunt folosite de crescitorii dc matci ca indicii alc iniperecherii $i deci ale dcslinate valorificirii prin apropicrii momentului optim pc~itruI-ecoltarca~nitcilor vinzare sau introducerea in altc familii: in uncle crcscitorii se folose~te indiciu ca c5pBcirea unei suprafe[e uniforme ~i compactc de pi~iet lucratoare). Dar. atenfie. La intoal-cerea la stup.nu matca.MANUAL UL APICUL TORUL UI a le reline. este cea care alege locul de instalare ~i apoi pe cel de cuibiirire. Dar exist5 ~i familii care nu roiesc: ele se menfin prin simpla cre~tere inlocuire natural5 periodic5 a m5tcilor (fenomenul se nume~te ~i anecbalie). dar care (experimental) se poate extrage din capete de miitci. (Atir scmnul dc impcrcclicrc. neidentificats. emanatiile de substant5 sexatractant5 atrag masculii. de Roiul $i evolutia vietii sale ca tinir organism este o expresie clar2 a coeziunii populafiei albinelor melifere. insofit2 neapiirat de prezenp indivizilor sexuati. Dimpotrivi. feromonii nu sunt totul ( d e ~esentiali) nici in roire. deci. inceputul .15 m inaltime de la sol. apicultorul poate spera cii va pitrunde naturale a albinelor $i c5 va putea st5piini tehnica inmultirii 42 . in aceste aglomer5ri de triintori. Tendinfa de roire. (in cei doi feromoni sunt rZispunz5tori de coeziunea roiului) . ea face un zbor de imperechere . dintre care cu citiva matca se ilnpereclieaz5 $i dc foartc multe ori repetii zborul de imperechere. in conditii experimentale atragerea qi fixarea roiului r e u ~ e ~perfect te cu un amestec de cei doi feromoni de matc5 + feromonul Nasonov sintetic.partea antcrioari a organelor gcn~talcmasculc pe care albinclc le extrag. ea inca ~iiaipoarti .citre aqa numite locuri . in stupul p5riisit de roi. inmultirea albinelor roitoare trebuie sii favorizeze ~i s5 Apicultorul care nu dore~te inmulteasc5 artificial asemenea familii (roire artificiali). dansurile de desprindere! mai sunt necesare. care in cuib completeaz5 actiunea primului. sursa de feromoni. de regulii in viirst5 de 2-6 zile. poate fi unnat de desprinderea din familia mam5 a altuia. teqiar. uneori merggnd pin5 la desfiinprea familiei..stabilizarea acestuia este in final determinat5 de o a treia substan@. secundar.yi totu~i. ~i a altuia. totu~i. eclozioneaz5 o matc5. reglat5 prin actiunea unor mecanisme ~i Cert este cii numai urmiirind u n roi natural qi comportamentul intr-un stup. este un caracter ereditar.. de inhibare la lucr5toare a cl5dirii botcilor ~i a dezvolt5rii ovariene. primul roi. aflate la circa 6.. Dup5 ciiteva zile. Acidul trans-9 hidroxi 2-decenoic.

care se bazeazii qi pe o circulafie social5. iar cea galbeni contine polen (aceastii din u r n 8 component5 w e no. Ele se desmgoarii ca acte mecanice ~i ca procese de fiziologie celularii ale individului. dup2 maxim 24 de ore ele deja transform5 iar citeva celule hexagonale. Asistilm astfel la unul din cele mai extraordinare fenomene din familie: diferenfierea castelor femele. in mod accidental sau experimental. Hemolimfa constituie principalul mijloc de transport al metabolismului foarte important pentru cunoa~terea intelegerea vietii din familie . 43 *.~tiu"albinele s2 creasca miitci din larve aflate in celule de lucritoare: dupi 30 de minute de la disparifia m5tcii din stup. in care se aflii ou5 sau larve tinere. ~i modul in care . ori tocmai dimensiunea. Unul din cele mai interesante comportamente ale familiei de albine ~i anume. in celule cilindroide. inllprapoqie de 2:9:3.con~tiinfa salivare (hipofaringiene vi mandibulare). ~i anume confinut in substanfa de matcii. fir5 a se intrerupe ingrijirea puietului de lucriltoare se deblocheaza instinctul clidirii botcilor. Ea transport5 o bun5 parte din substantele cu rol de reglare a ceea ce in mod empiric. Cea albi este un amestec de secretie hipofaringiani qi confin de'guq5. nici excrefia nu sunt legate de viafa de grup.botci de salvare (spre deosebire de botcile de roire ~i cele de inlocuire lini~titi. Printre aceste substante sunt secretii ale glandelor numele de . precum ~i neuro-secretiile.. Iati cum: larva din celuli de lucritoare prime~te. dar foarte apropiat ca semnificatie. via@ albinei melifere se scurteaz5 mult atunci ciind. lucr5toarele devin nelini~tite. . in prezenfa care m5tcii).genetic bipotenfial al tinerei larve. sunt construite de la bun inceput ca atare. verticale . se explicii in bun5 miisur5 prin interventia acestor secrefii. modific5ri ale comportamentului specific de alimentare. nici digestia propriu-zis5. avind ca pornire organismul . de lucritoare. Dar in ciuda acestui adevir incontestabil. Larva de matc5 p r i m e i j t g n i $ m e trei tile larva dep5ge~te '$.MANUAL UL A PICUL TORUL UI Individ qi familie Din cuno~tinte elementare de ordin general se $tie c5 nici hrinirea. mod curent.una albii-liptoas5. comportamentul acestora este normal ~i din toate larvele femele ingrijite eclozioneaza lucriltoare. Principalul factor al diferenrierii emani deci de la matc5. una transparenti ~i alta galbeni. la doici. inlocuirea matcii in cazul pierderii sau invalidirii ei.. se desemneazi cu stupului". trei calitilti in de hrani . CitB vreme substanla este perceputii de lucritoare. este obligata sii tr5iasc5 izolat. de asemeni. forma ~i orientarea celulelor motiveaz5.ai dupii ce vlrsta de 2 112 zile). In momentul c8nd cantitatea de feromon scade sau dispare. elaborat5 qi eliberati de glandele mandibulare ale acesteia. adic5 actul de inghitire a hranei.

Acela~ihorrnon declan~eaz2dezvoltarea ovarian5 la lucr5toarele adulte riimase fari matcii (lucr5toarele ou5toare in familia bezmetic5) .r5 c i indiratorii olfactiri pot fi cuprinii in doui categorii de 4 fl 44 . acesta duce la diferentierea castei lucr5toare (inhib5 dezvoltarea ovarian2 la larve). dar dup2 aceast5 virst2. este perceputi de larve cu ajutorul organelor de simf aflate pe piesele bucale). gata imprimate. ~i cantitatea.indirect. iar simful auzului fiind foarte slab dezvoltat . La realizarea aceleia~i. Succesul este conditionat ins5 de un element fundamental . prin relatiile dc hran5 . proporfional. in el se produc deja modificiri ireversibile. fotoperioada. ulterior combinatie de componente albii $i transparent5 in propoqie 1 :1 (acesta este Iipti$orul de matc5). printre care reducerea drastic5 a numirului viitoarelor ovariole. nu numai calitatea hranei oferitii/consumat5 le deosebe~te. ea prime~te deci.MANUAL UL APICUL TORUL UI exclusiv hrana alb5..aceasta la numai 24 de ore de la disparitia mgtcii. programe complicate . organismul larvei femele nu rnai este bipotential. mai multii hran5 mandibular5 decit larvele de lucr5toare.virsta larvei. aglomeratia. iar acesta are rol fagostimulant.nici sunetele nu pot servi ca indicatori sau setnnale in acest scop). Chiar $i imensa cantitate de comunicare presupusa de declan~area dezvoltil ii ovariene la lucr2toarcle adulte orfane se realizeazii prin feromoni a caror ac ne se exercitii indirect . Rata consumului de hran2 regleaz2 la rindul ei activitatea corpora allata ~i implicit eliberarea de c5tre ele a honnonului juvenil. calitatea hranei. AWnside. Exemplul de rnai sus ilustreaz5 rolul de declanyator al calitiitii hranei. Inca de la inceputul dezvoltirii embrionare existii.anume in recunoa~tereaalbinelor dintr-un stup ~i a rnitcii stupului (intunericul din adipost face practic imposibili recunoaSterea vizualii. Vizitate ci de zece ori rnai frecvent decit larvele de lucriitoare. maximum trei zilc. Din manevrarea componentei hranei larvare doicile o ofer5 in continuare pe cea corespunziitoare larvelor de lucritoare sau o modificii pe a celor din botci orientind astfel evolutia ocupantelor catre destinafia matc5. larvele din botci minincii rnai mult (Iiipti~orulde matcii are o concentratie rnai mare de zah5r. in cantitate mare.con$tiinte" rnai sus mentionatii a stupului rnai concur2 $i silntul mirosului . ~i in final pupele din botci ajung de dou5 ori mai grele decit cele de lucr5toare. in primele trei zile aspectul ~i greutatea larvelor celor dou5 caste evolueazi similar. (Deosebit de important acest detaliu pentru crsc5torii de mitci prezenti sau viitori).dezvoltarea ovarian5 la lucr5toare. practic concentratia ei in zah5r. Odat5 d e p i ~ i t i .ele nu trebuie decit s5 fie declanvate de unul sau mai mulfi factori externi printre care calitatea hranei. ~i in absenta ou2lor sau a larvelor de maximum 3 zile: ins8~iabsenta puietului nec2picit induce qi ea . asupra hormonilorjuvenili. dar ~i dlre t %\supra receptorilor pentru gust ~i mai ales miros.prin hemolimfa.

secretia (deci mirosul ei) are o determinant5 genetici: m2tcile surori sunt mai asemanatoare in aceast2 privinti intre ele decit cu cele neinrudite.dupii un scurt contact antenal cu paznicul. albinele fac o discriminare sigurii a striinelor de stup . Se biinuie~te exist5 presiuni con% dictorii ale selecfiei pentru indicatorii de naturii genetic5 ~i cei provenin&& demtme 3 45 4 . ~i altele exteme (indicatori provenind din mediu.in functie de anotimp ~ide abundenta culesului: apiirarea stupului este intiirit8 in perioadele cu conditii propice furti~agului. in timp ce identitatea mitcii se modific2 numai cind intervine roirea sau schimbarea lini~titi.substantei de matc2". ca acuratefe. sori a sa dar din alti descendent2 paternii (lucritoarele descendente din mama unic2 ~i tati diferiti se constituie ca .pe care le resping prin atacuri agresive. Variata alcituire chimici a secrefieipermite s i se binuiasci valoarea de semnal social a unora din componenfii acesteia. i ~ deosebesc surorile bune de semi-surori fiice ale aceleia~i i mitci ca yi ele. cu rama). florile). de exemplu. dar cu tat5 diferit. matca este in recunoscutA cu mai mare siguranF deciit lucr2toarele.itwindicatorii de naturii geneticii detinufi de lucritoare fumizeazii informatii im$ nts. in stup riimgngnd preponderent lucriitoare semi-surori ale ei dar surori bune cu o altii (posibili) matcii. Ca urmare. cu acfiune olfactici. mirosurile provenind din mediu fumizeazii o modalitate eficientii de mentinere a unui acela~i indicator util in recunoa~terea lucriitoare1or. Structura geneticii i n s i ~ ia familiei este un factor ce intervine in Miitcile imperechindu-se multiplu ~i amestecul de mecanismul de recunoa~tere.utile in cii identificarea miitcii ~i a larvelor. Recunoa~teream5tcii de ciitre albine se bazeazi pe mirosul secretiei mandibulare component5 a . nu se cunosc deocamdat2 legituri intre cele dou5 categorii de indicatori pe care ii folosesc albinele.. lucritoarele stupului se separi dupi genotip: cu matca dintr-o anumiti descendent2 paterni pleac2 preponderent lucritoare surori bune ale ei.. colocatarele lor au accesul liber. Albinele nu fac deosebire numai intre albinele din stup ~i striiine. sperms implicit duc la coexistenp mai multor patrilinii.. in timpul roirii. dar din oui depuse de alti matci in alt stup ~i transferate ca atare. pentru cii identitatea ei este mai constanti.patrilinii7'). Reacfia fafii de striine variaz2 ca intensitate. ci chiar intre surorile lor (fiice ale aceleia~imiitci) $i alte albine din stup (eclozionate in stupul lor. Pe post de paznic la urdini~. compozifia genetic2 a populatiei de lucriitoare se modificii in cursul vietii familiei. Mai mult.surse interne (indicatori emanind de la insii~ialbinii). cvnditiile acestei structuri genetice potential schimbiitoare.MANUAL UL APICUL TORUL UI surse . in timp ce . Indicator de recunoa~tere. din contacte cu elemente ale acestuia purtitoare de miros. Interesant.

(3) existenfa unei alta poate fi demonstrati de orice apicultor cu ocazia cre~terii mitci . foarte persistenti. duce pe de o parte la o reducere a diferentelor genetice intre familiile respective. dar pe de alti parte la rit5ciri intre stupi ingreunfind sarcina albinelor paznici. dar care inci nu au fost identificate. in stup. Prin chimioreactiile care au loc se regleazi anumite comportamente care in ansamblu alc5tuiesc extraordinara viati social2 a albinei. care rimin un timp atr5g5toare pentru tovar5qele lor. spre exemplu.botcile artificiale de introduse in familia crescgtoare. Unele sunt substante . succesul metodei cu foaie de ziar se bazeazi pe slabele forfe de apirare ale respectivelor populafii. ci pur ~i simplu prezenpi lor in preajm8. intr-un timp relativ a scurt lucritoarele trebuie s i asimileze noi caracteristici de recunoa~tere mitcii. dar la unificirile la care participi qi o familie puternick este preferabil ca m5tcile initiale ale populatiei s5 fi fost inmdite. sunt acceptate cu mai mult sau mai putin5 rezervi in functie de starea familiei. izolate. in prealabil. stup.de interreactie" sau .de familiarizare" (numite generic epagine). are efect chiar $i pentru cadavrele de albine. cu tinerele larve deja transvazate in ele. emanind de la albine ~i la care albinele reacfioneazii in grup (unele) sau individual (altele). Nu este neapirat necesar contactul albinelor cu botcile acestea. Apicultorul intervine frecvent in familie cu lucriri care afecteaz5 sistemele de recunoaqtere ale albinei. toate contribuie la asigurarea coeziunii familiei sau la marcarea obiectelor care ii apaqin acesteia: ( I ) una din ele. pentru egalizarea puterii. stupul in juml axului siu 6.. (5) daci rotim cu IRO. '- >!e 46 .. 0 alt8 asemenea interventie: transferarea ramelor cu puiet. Constatarea repetati in practici a acestui adevir a dus la generalizarea pornirii creqterilor de mitci cu o introducere a botcilor goale timp de 24 de ore in stup. La inlocuirea mitcii. In stup mai actioneaz5 o serie de substante. In sfirqit. procentul de acceptiri este mult sporit. Ele trebuie s i invete identitatea unei mitci total n e i m d i t i lor qi precedentei lor mitci. pe baza gradelor de inrudire. concomitent cu cel de recunoaqtere pmpriei familii. (2) o alta marcheazi spatiul (scorburi. (4) apicultorul cu o oarecare experienp qi cu spirit de o b s m * constat5 c i hr5nitorul deja utilizat este preferat unuia nou. Se pare c i cel pufin partial aceasti epagini se confind5 cu propolisul. care Fa%le "s. cuqci) in care citeva albine au petrecut un timp de familiarizare gribind insuqirea lui de citre familie. Asemeni hormonilor juvenili qi feromonilor cunoscufi.MANUAL UL APICUL TORUL UZ ce uneori functioneazi recunoaqterea tovariqelor de stup indiferent de inrudirea genetic8 qi alteori o discriminare fin8. a c8ror prezenfi $i efect erau pin5 nu demult ignorate sau numai binuite: substante ca ~i cele deja mentionate. la unificarea familiilor slabe intre ele. a 4-a in enumerarea noastri. respingere pentru albine striine. dar nu utilidt 1 alt%familie!Este vorba de o epaginii. dac5 ins5 botcile sunt finute goale.

a substantelor de alarm5. albinele culegiitoare aterizeazi la intoarcere tot la vechiul loc a1 urdinigului gi merg apoi. are dub15 capacitate . imediat se reped multe altele gi inteap5 in aceeagi zonii a pielii? Fenomenul se datoreaza emanatiei de substant5 de alarm2 care se scurge de-a lungul acului infipt in piele. cP Subregnul: Nevertebrata (animale Gr5 coloanii osos intern). sau pur gi simplu aruncat5 in jur de albinele agitate. se numirii printre aceste substante familia repulsinelor. Alectinele sau substanfele de cules sunt o categorie de feromoni de naturi necunoscuti. Fiecare reactie are o explicatie.de familiarizare. cea a inhibinelor. dar cu rsbdare.. intr-o familie ~i de respingere. Pista este trasat5 de albine cu o epagin5. in afara epaginelor. o atitudine agresivi. pe de alta feromon de stress gi alarm5. s i ciutiim intelegerea profundii a tuturor comportamentelor . ca gi in cazul sociohormonilor. Este un motiv in plus pentru ca inainte de a interveni in viap familiei. Din acest exemplu trebuie retinut faptul c5 o aceeagi substang. pe jos. hcreng5tura: Artropoda (animale nevertebrate t- . care au rolul de a permanentiza pe toat5 durata infloririi leg5tura floarealbin5. piing la cel nou. Ati remarcat deja c5 dup5 ce o albini v-a intepat. scap5 apicultorului. Glandele mandibulare ale m5tcii miinuit5 brutal sau inghemuiti3 de lucritoarele intre care a fost introdus5 elibereaz5 o secretie care. Este un alt exemplu de multipl5 capacitate a unui feromon: pe de o parte atractant pentru albinele din suits. aterizarile au loc direct pe sciindura de zbor in noua ei pozitie. poate fi descifratii. Este posibil ca ele s5 fie in leg5tur5 gi cu indicatorii de recunoagtere. ele urmeaz5 o pist5 foarte precis5.normale" din stup. spirit de observatie gi cu studiu. in alta. Sistematica albinei melifere Albinele melifere fac parte din: Regnul: Animalia (viepitoare monocelulare gi pluricelulare cu mod specific predominant de hr5nire pe baza regnului vegetal). apicultorul vine in contact cu cea din venin (acetat de izoamil) gi cu cea din secretia glandelor mandibulare (2-heptanona). ajuns5 pe tegumentul lucritoarelor din jurul ei induce.MANUALUL APICULTORULUI vertical. grupateca atare pe bazaproprietiitii comune de a provoca agitatie violent5 urmat5 de regul5 de agresivitate. Dupi 10-15 minute. care poate. Era a-l deplasa. 0 repulsini a fost deja mentionat5 in exemplul cu hriinitorul. la celelalte lucriitoare. pentru moment. Dintre substanfele de alarm5 ale familiei. a substantelor de cules gi a atractaniilor.

exploatatii de om pentru calitiifile sale productive. arhipeleagul indonezian vi Filipine). Jawa. cuibul este cerana (cunoscutii ~i sub numele de albina indianii obi~nuitii.S.mellificam. Indonezia.S. Subfamilia: Apinae (insecte constructoare de cuiburi qi care prezintii la a 111-a pereche de picioare un aparat pentru colectat polen). in . Specia: dorsata (albina indianii uriaqii. cuib format in cavititi inchise. ce mai mic5 albinii cunoscut. Denumirea speciei.R.MANUALUL APICULTORULUI Subincrengiitura: Mandibulata (artropode cu mandibule). cea mai cunoscutii qi cea mai riispiinditii albinii. cliideqte un singur fagure foarte mic prins de ramurile copacilor.a\ - . 0rdinul:Hymenoptera (insecte cu aripi membranoase). 4-P' #. . abdomen).melliferaV. China. Genul: Apis (albine care tr5iesc in familii permanente $i monogine au o singurii femelg cu organele reproduc5toare dezvoltate capabile s5 asigure perpetuarea . Africa qi Asia). Grupul: Aculeata (insecte cu ac). Clasa: Insecta (artropode cu corpul alciituit din trei segmente distincte:I cap.Extremul Orient). . Tribul: Apini. Jawa qi Borneo). Subordinul: Apocrita (himenoptere la care legatura dintre torace ~i abdomen se face printr-o poqiune ingustii numitii pefiol). pe mai multi faguri. mellifera (albina meliferii. riispiinditg in India. torace. Sumatra qi U.2. riispinditii in India. Japonia. Borneo. cu imensii riispiindire in Lumea Veche (Europa.corpul acoperit cu peri rari ~i scuqi). se delimiteaza trei mari grupuri de rase. format in cavitiiti qi cuprinde mai multi faguri. este cea mai mare albinii. clgdeqte un singur fagure prins de stgnci sau de ramurile diferitor arbori. Malaezia. sudul Chinei... Suprafamilia: Apoidea (insecte care-qi hrgnesc progenitura cu polen ~i nectar floral). in cadrul speciei. Subclasa: Pterigota (insecte care prezintii pe segmentele toracice 2 ~i 3 perechi de aripi). cu un numiir mare de indivizi.riispinditii in India. Familia: Apidae. de acela~i. florea (albina indianii piticii. a fost dati de LinnC in anul 1758 ~i schimbati ulterior (1761).

intermisa. 8)A. principale6 G &ugiri gi e caractere s-au fixat in decursul unei indelungate perioade de dezvolb% autonome in vestul Europei (peninsula Ibericg ~i sudul Frantei). 3)A.MANUAL UL APICULTORULUI Fig.m. In qfar6 de America de Sud unde.R6spdndirea pe glob a celor patru specii de Apis. 17)A.m.m. . remipes.m. lamarki. silvarum. 4) A. dar este putin rezistent5 la boli ~i la atacuri de paraziti.m. ligustica. aceworum.m.m. carnica.m. datoriti c5rui fapt familiile nu ating niciodat5 o putere prea mare. 13)A. 1l)A.m. Olanda gi nordul Germaniei. caucasica). 1O)A. agitat5 pe faguri. 7)A. lehzeni. Marea Britanie. syriaca. a fost introdusci Apis mellifera adansonii. adansonii. recent. in t6rile din lumea nou6 exist6 dour alhina Apis mellifera (mellifera.m.m. 5)A. 1)A.m.m. Cercetgrile biometrice au demonstrat cB este una gi aceea~i rasa cu Apis mellifera lehzeni gi Apis mellifera silvarum. caucasica. cerana indica. Albina & & ~ m a r k ~ d a r "\. 9)A. 15 . 12) A. 16)A. Propolizeaz5 excesiv. 14)A. cerana cerana. 49 ' e. Valorific5 foarte bine culesurile. Un studiu mai amgnunfit o apropie mai mlaltderasele de albine din grupul african (Apis mellifera intermissa). 2)A. mellifera. carnica. Si-a format principalele insugiri morfologice gi productive de-a lungul timpului printr-o perfect5 adaptare la condifiilebioclimatice in care s-a dezvoltat. este foarte agresiva. 6)A. carpensis. cerana japonica Grupul de albine european Albina brun5 european5 este r5spiindit5 in toat5 Europa central5 ~i nordic5 cu preponderenF in Franp. unicolor.m. I5)A. ~i cu inclinafii spre roire. ligustica.

dezvoltarea familiei este relativ inceatii gi nu ajunge decit la o putere medie. ciipiicegte umed mierea. dispuqi in benzi late. Grupul de albine africane Albinele cuprinse in acest grup se caracterizeazii prin talie micii cu insugiri biologice specifice din care amintim: roire puternicii qi irascibilitate accentuatii. fapt ce determini variatii gi deosebiri mari intre ele. mellifera lamarckii (cunoscut5 sub numele de albina egipteani). Roiegte foarte mult gi este foarte agresivii). destul de roitoare.MANUAL UL APICUL TORULUI trompa este micii. Irascibilii gi in afara miitcii normale miitci produciitoare numai de trgntori. Se pare cii face legiitura cu albina europeani. variabil agresivii. Corpul este mic. prezintii un corp de dimensiuni mici). mellifera intermissa (riispiinditii in Africa de Nord. cu care se asearnin. ca mgrime corporalii). fiind riispinditii numai in aceasti insulii. cu foarte multe populatii. rase e u g p k d i fi 50 . degi albicioqi. Din aceast5 cauzii nu valorificii bine culesurile timpurii. Rasele africane triiiesc in areale delimitate de bariere climatice. Se e * " 'Fosrtebine in stupi sistematici dlnd familii puternice. este gi ea socotitii o rasii de trecere intre albina africanii gi cea europeanii. Caracteristic. dintre care trei identificate de curiind. nu formeazg ghem de iernare. Se individualizeazg 12 rase. Foarte bine adaptatii conditiilor locale de mediu. care ins2 se mentine timp indelungat. mellifera unicolor (cunoscutii gi sub numele de albina de Madagascar. foarte agitatii pe faguri. dar productivii gi rezistent5 la iernare in conditiile unor ierni lungi. Are corpul mic cu abdomenul dotat cu peri. Cuprinde o singurii rasii: Apis mellifera mellifera. dar le valorificii perfect pe cele t5rzii manifestgnd un instinct de acumulare deosebit. mellifera adansonii (cunoscutii gi sub numele de albina galben2 africang este rSspiindit5 in zona central5 a Africii. este irascibilii. ~ncruciqatii cu % duqi valoroqi).

fati de rasele descrise anterior. Este. cu trompa scurti. mellifera sahariensis (cu dimensiuni corporale mici. Familiile sunt slabe cu capacitate productivi redusi).5. mellifera monticola (de dimensiuni corporale mai mari. Este o albini mare. mellifera nubica (cu cele mai mici dimensiuni corporale dintre toate formele de albini melifer:. Nu poate fi aclimatizati in Europa). mellifera jemenitica (cu dimensiuni corporale foarte mici. mellifera major (prezinti cea mai lungi tromp2 dintre toate rasele de mellifica.5. simultan. apropiindu-se de cele ale albinei cerana gi indica. trompa cea mai mica . Foarte agresivi. Albinele foarte bliinde). mai mult lati deciit lung5. intr-un areal redus). instinct de roire foarte dezvoltat). Incomplet studiati.38 mm.MANUALUL APICULTORULUI mellifera capensis (dupi aspect nu se deosebe~tecu nimic de albina europeani. mellifera scutellata (de dimensiuni corporale mici. rasi nou identificati). putin irascibili ~i agresivi. prezinti Pnsi o serie de insu~iri biologice care o deosebesc mult de aceasta. cu trompa scurti . cu atac masiv. Puternic instinct de roire. Printre acestea amintim posibilitata de a c r e ~ t e mitci normale din oui depuse de albine ouitoare dupi ce albinele au roit G r i matci. Nou descoperiti. de asemeni. mellifera littorea (albini de dimensiuni corporale reduse. rezistenti la variafii mari de temperaturi. foarte agresivi. Agresivitatea gi irascibilitatea variabile. una din rasele nou identificate).75 mm. ugor agresivk cu producfii mari de miere. . propolizeazi intens).

micii. cu miitci prolificfippnifest5 un slab instinct de roire. cu miitci prolifice. fapt care a contribuit la riispindirea lor pe toate continentele. - 5- \ 52 . variafii mari de temperaturii gi vinturi puternice. c5p5cire umedii. deosebit de blindii. cu comportament linigtit pe fagure gi cu reacfie slabii la fum. propolizare puternicii. arie de riispandire foarte redusii). mellfera taurica (rasii adaptat5 la climatul mediteranean. Datoriti insugirilor lor biologice gi productive prezintii cel mai mare interes economic. deosebit de productivii. mellifera carnica (albina carniolianii. cu inclinafie spre roire. fapt ce a ficut sii fie riispinditii pe toate continentele).MANUALUL APICULTORULUI 1 I Grupul de albine irano-mediteranean Albinele cuprinse in acest grup sunt cele mai riispandite. deosebit de harnicii. blinds.format2 in regiunea carpato-duniireanii sub influenp climatului continental temperat caracterizat prin precipitafii relativ reduse. mare produciitoare de ceari.d . roitoare. mellifera carpatica . foarte riispinditii pe toate continentele). actualmente pufin folositi Pn producfie din cauza irascibilitiifii). mellifera syriaca (roitoare. in trecut era foarte apreciati pentru capaci ta tea sa productivii. ciipicegte umed mierea. Ciipiicegte ii 0 d i 9 i V i n t i i o tendinf5 slabii de propolizare. L . mellifera caucasica (prezintii cea mai lungii trompii. mellifera cypria (irascibilii. ciipiicegte mierea uscat. mellifera remipes (foarte blindii. irascibilitate moderatii). este o rasii de albine foarte blindii. pufin rezistent5 la ierni aspre gi lungi. de culoare neagri. cu predispozifie la a b cuibul cu nectar gi miere in condifiile unui cules de mare intensitate ( . mellifera ligustica (albina italian5 cu miitci deosebit de prolifice. foarte roitoare. de multe ori convieFiesc 2 miitci intr-o familie). rispinditi pe toate continentele). ~ d s i r ~ s d r a tprefioasii in condiriile climatice ale tiirii noastre). este productivii. Se deosebesc urmiitoarele rase: mellifera sicula (cunoscutii gi sub numele de albina sicilianii. valorifici culesul pe timp nefavorabil. pufin roitoare. construiegte multe celule de trintori. face legiitura cu grupul african).

MANUALC'L A PICUL TORULUI

In cadrul rasei se disting mai multe populafii corespunz5tor zonelor bioclimatice in care s-a dezvoltat ~i la care s-a adaptat perfcct. in tara noastra se deosebesc populatiile: step& deal, munte, Ciimpia de Vest, Podiyul Moldovei ~i Podiyul Transilvaniei. Studii ample ce s-au efectuat asupra raselor de albine au avut drept scop ~i incerciirile de combinafii inter-rasiale, pentru ameliorarea permanenti a materialului biologic exploatat. S-a ajuns la concluzia, ins8, cB nu totdeauna incruci$irile interrasiale dau rezultate pozitive; din contra, apar frecvente neajunsuri. La noi in tar2 s-a incercat introducerea raselor caucaziana yi italiani dar rezultatele obtinute in producfie din incruci~iricu populafiile locale nu justifica asemenea introduceri; din contra in unele zone ar fi chiar dezastruos - s-ar polua tipul valoros, de albina localii.

MANUAL UL APICUL TORULUI

lectia 4. Inventarul apicol
Inventarul apicol reprezinta totalitatea uneltelor necesare in vederea efectugrii unor anumite lucrari apicole sau pcntru asigurarca procesului de lucru intr-un domeniu de activitate cum ar fi: adaposturi pentru familiile de albine, echipament pentru protecfia apicultorului, unelte pentru lucrari in stupin8, insiirmarea ramelor gi fixarea fagurilor artificiali, extractia gi conditionarea produselor apicole, cregterea $i transportul matcilor gi constructii apicole. Inventarul apicol cuprinde deci totalitatea uneltelor, obiectelor qi constructiilor apicole care aparfin gi reprezinta intreaga dotare a unei exploat2ri apicole. Adiiposturi pentru familiile de albine (stupii) in mod natural, albinele igi cl5desc adapostul in scorburi de copaci, cr8p8turi de stinci, precum ~i in diferite locuri ferite de intemperii. Omul, aducind albinele in preajma locuintei sale, a cautat s i le asigure un adapost cit mai asemanator cu cel natural. Cum in adaposturile naturale ~i in stupii primitivi fagurii construiti de albine erau ficgi gi nu permiteau interventia omului, ingeniozitatea apicultorilor a condus ulterior la realizarea stupilor cu raine mobile. Stupul de astBzi este rezultatul sintezei ~i observatiilor efectuate in cursul anilor de generafii intregi de crescatori de albine. Solufiile constructive adaptate pentru realizarea diferitelor tipuri de stupi sunt multiple, putiindu-se insi despride doua orientari distincte: - stupi in care dezvoltarea familiei de albine gi a cuibului se face pe plan vertical, purtiind astfel denumirea de stupi verticali; - stupi in care dezvoltarea familiei gi a cuibului se face pe plan orizontal, incadrindu-se astfel in categoria stupilor orizontali. Indiferent de tipul stupului - vertical sau orizontal - acesta trebuie s5 asigure urm5toarele conditii: - sii fereasca albinele gi cuibul familiilor de ploaie, umezeal5, vint gi ar~itri; - sa fie incslpator, asigurind atit spafiul necesar pentru dezvoltarea familiei, cAt ~i pentru depozitarea rezervelor de hran8; ~ r h b - sa permit3 marirea sau mic~orareavolumului s t u p u k t ~ ~ n raport cu dezvoltarea familiei gi evolufia culesului; P?r . - sii fie ugor de manipulat far5 s& se stinjeneascg ifi3!d *e albine;
A

ss

3 4 %

MANUAL UL APICUL TORUL UI

- piqile componente s5 aibi aceleaqi dimensiuni spre a putea fi folosite de la un stup la altul; - s%fie adaptati pentru deplasarea familiilor de albine la diferite culesuri; - s5 permit2 aplicarea metodelor avansate de creqtere qi intretinere a albinelor; - s2 fie rezistent. Urmare observafiilor qi cercet2rilor efectuate in fara noastr2, precum qi faptului c5 apicultura modern%cere restringerea la minim atit a num5rului de tipuri ~i modele de stupi, c i t ~i a dimensiunii ramelor spre a uSura circulafia materialului biologic asigurindu-se totodata conditiile optime pentru producerea de stupi ~i inlocuirea elementelor de stupi, precum ~i a celorlalte utilaje apicole aferente s-a trecut la tipizarea stupilor qi principalelor unelte folosite in apicultut-5. in acest scop au fost tipizati ~i standardizati stupii sistematici ce se confectioneaz5 in tara noastri. Astfel, in prezent deosebim tipurile de stupi prezentati in tabelul al2turat.

Tipurile de stupi folositi in Romgnia Tipul de stup vertical Denumirea stupului stup multietajat STAS NR.8 128177 Numgrul de corpuri yi rame trei corpuri cu ciite 10 rame fiecare de 435x230 mm pentru cuib qi recolt5, la cerere qi un magazin cu 10 rame de 435x162 mm un corp cu 10 rame de 435x300 mm pentru cuib ~i un magazin cu 10 rame de 435x162 mm un corp cu 20 rame de 435x300 mm

~

vertical

orizontal

stup vertical cu un corp qi magazin STAS NR. 1 1383180 stup orizontal STAS NR.4 170176

Odat2 cu standardizarea stupilor au fost standardizate qi ramele acestora, in sensul c5 ramele de cuib ale stupului vertical cu un corp qi magazin qi ale celui orizontal sunt identice avind dimensiunile exterioare de 435x300 mm, iar cele interio415x270 mm ~i o suprafat5 a fagurelui in ram5 de 112.050 mmp. ~ama*&!u$a stuoului multietajat are dimensiunile exterioare de 435x230 mm, oare dle 415x202 mm qi o suprafag a fagurelui in ram5 de 83.830 ..

MANUALUL A PICUL TORUL UI

in ceea ce prive~te ramele de magazin, acestea sunt, de asemenea, identice la stupul multietajat ~i la stupul vertical cu un corp ~i magazin, aviind dimensiunile exterioare de 435x 162 mm, dimensiunile interioare de 4 15x 134 mm ~i o suprafat5 a fagurelui in ram5 de 55.610 mmp. Toate tipurile de stupi sunt prev5zute cu dispozitive pentru fixarea ramelor ~i corpurilor putgnd fi deplasati in stupiirit pastoral. in tara noastrii se recomand5 folosirea stupilor verticali, ace~tia permi$nd practicarea unei apiculturi moderne, precum ~i obtinerea de miere pe sortimente distincte de flor&~i calitate.

Fig. 17 - Stup multietajat STAS 8128/77: a)sec/itrne longitudinalii; b)sec#iune transversalii (dirnensiuni in inn?).
Stupul multietajat STAS nr. 812811977, este conceput dup5 stupul Langstroth ~i Rooth, fiind ins5 imbun5t8tit yi adaptat condifiilor specifice ale apiculturii din tara noastr8. Face parte din categoria stupilor verticali de mare capacitate. Practic volumul stupului poate fi m5rit oricit, dup5 nevoi, prin suprapunerea de noi corpuri. Totodata, stupul este adaptat folosirii celor mai noi metode de cre~tere exploatare a familiilor de albine. ~i Stupul este format din trei corpuri cu dimensiilni identice ce se suprapun, fiecare corp aviind cite 10 rame. P5gile componente ale stupului sunt: fundul stupului, trei-mrpuri, rama hriinitor cu hranitorul interior, rama de ventilatie, podi~orul desp6&r, podi~orul propriu-zis, capacul telescopic, tijele de fixare, blocul de urdiniq ~i inL#iz5toml de ., urdini~. .,

d ~ k
' 6.

1
MANUALUL APICULTORULUI

Dimensiunile exterioare ale corpurilor sunt 490x420~245mm, iar cele interioare de 450x380~245mm, avind un volum util de 0,126 m3 sau 126 litri. Grosimea tuturor peretilor este de 20 mm. Perefii din fati ~i spate ai corpurilor sunt prevazufi in partea de sus din interior cu cdte un fall de 17 mm iniilfime qi 10 mm adincime pentru sprijinirea umeraqelor ramelor. Peretii laterali sunt str8pun~i pe toat5 inilfimea de un orificiu cu diametrul de 10 mm prin care gliseazi tija de fixare a corpu-rilor in timpul transportului. in exterior, pe partea din fa@ ~i din spate, sunt prevazute doua scobituri in forma de scoici cu o adincime de 10 mm care servesc ca minere. Corpurile cAt ~i toate piesele componente (fund, capac, podiqor) nu au falf. Prin aSezarea primului corp pe fundul stupului se formeazi urdiniqul ce are o lungime de 380 mm qi o inaltime de 20 mm. Urdini~ul previizut cu un bloc reductor cu dou5 deschideri este - una mai mare de 158x9 mm, iar a doua mai mica de 50x9 mm. Ramele, cite I0 de fiecare c o p sunt identice avind dimensiunile exterioare I de 435x230 mm, iar lumina interioari de 4 15x202 mm. Podi~orul propriu-zis este format dintr-o ram2 exterioari cu Iitimea de 30 mm qi grosimea de 15 mm avdnd in interior platforma podi~oruluiformats din scindurele de I0 mm grosime qi fixate in nut. Podiqorul, pe o parte prezinti o suprafafa planii, iar pe cealalta are un refugiu (spafiu) de 5 mm fiind astfel reversibil, dupa necesititi. Pe partea mai halt5 a podiqorului, pe una din laturile sale scurte este previizuti o scobituri de 50x5 mm, asigurind astfel, in timpul iernii, o bun5 aerisire a cuibului. Podiqorul despiiqitor (Snellgrove) se asearnin2 cu podiqorul propriu-zis deosebindu-se dc acesta prin faptul c2 rama ce incadreazi platforma podiqorului este de 30 x 30 mm avind previzute urdiniquri pe ambele parti cdt qi pe cele trei laturi ale ramei, totalizind 6 urdiniquri suprapuse. Inilfimea urdini~uriloreste de 5 mm, partea exterioara a acestora fiind de 50 mm, iar cea interioara de 40 m m . Hrinitorul se compune dintr-un cadru de lemn qi o tavi metalica, prev8zutil in interior cu un gritar plutitor din lemn. Pe peretii interiori ai ramei hranitorului, in doui scobituri, se fixeazi doui leafuri de lemn de 15x400~300 ce au rolul mm de a susfine tava metalici a hrinitorului. Dimensiunile tivii sunt de 384x375~45 mm, aceasta fiind confecfionatii din tabla galvanizati (zincata). Hranitorul are o capacitate de circa 6 litri. ma de ventilatie se compune dintr-o rama cu iniltimea de 20 mm peste care se eaki plasa de d m 8 cu ochiuri de 2-2,5 mm. Rama de ventilatie se d b 'fiile laterale de dou5 bare de lemn de 550x50~30 mm. Pe aceste bare a e e n i p a c u l stupului.

*$
"

''6

<

58

Partea superioar2 a tijei este filetat2 pe o lungime de 70 mm gi prev2zuti cu o piulip. Fig. sectiuni c6t qi pe sortimente de flora gi calitate. Partea inferioara a tijei are un orificiu cu diametrul de 3. tip fluture.1138311980 este un stup de capacitate mare. Pentru fixarea p2qilor componente ale stupului. asigurind totodati folosires ~giilor moderne de intretinere a familiilor de albine. datorita dimensiunilor asemanatoare cu ale stupului multietajat. Grosimea tuturor pereiilor stupului cit gi ai magazinului este de 20 mm.084 m3 sau 84 1. Acest tip de stup. acesta este prev2zut cu doua tije de otel cu diametrul de 6-8 mm ~i o lungime de 991 mm. Dimensiunile exterioare ale capacului sunt 534x463 mm gi inaltimea de 10 1 mm.are un volum util de 0. ":" . 6.3 mm pentru introducerea unui gtift de fixare. Stupul cu dou5 magazine. Stupul vertical cu corp ~i magazin STAS nr. permite utilizarea de elemente de la acesta cum sunt: fundul. blocul de urdinig. in vederea transportului. b)secfiune transversalii (dimensitrr~i mm) in Atit corpul stupului. 18 . I -e . etc. rama de ventilatie. volumul putiind fi marit prin ad5ugarea sau scoaterea de magazine.Stup vertical cu corp ~i magazin STAS 11383/80: a)secfiune longitudinalii. magazinul. cit ~i magazinul (catul de recoltii) sunt prevazute cu cite 10 rame cu dimensiunile exterioare de 435x300 mm pentru cuib gi de 435x 162 mm pentru cat. In.C Prin folosirea magazinelor. ce se poate inguruba. stupul permite realizarea de mme.MANUALUL APICUL TORULUI Capacul este telescopic avind suprafap superioar2 plan% Rama lateral2 a capacului are grosimea de 20 mm gi in2ltimea de 91 mm. rama separatoare roi. dispozitivul de impachetare. rama hr2nitor gi hr2nitoru1. podigorul. 8:.

19 . Peretele frontal inalte de 20 mm. Corpul are forma paralelipipedici.MANUALUL APICULTORULUI Stupul orizontal STAS nr.sectiune transversalii (dimensiuni fn mm) P&l?ile coinponente ale stupului sunt: corpul cu 20 de rame. avind un volum util de 0. unul avind o lungime are. sc~iidurelele podi~or. Fundul stupului este fix fiind intgrit pe partea posterioari. & 60 . in partea sa inferioari. capacul stupului.l este rabatabil imbrilcind rnarginea superioarg a corpului pe 20 w ' b * du-se pe briul corpului. de precum qi sistemul de fixare a1 ramelor pentru transport. doui urdini~uri de 300 mm.cu douc? bare transversale cu secfiunea de 50x30 mm ~i o lungime de 5 1 6 m q '. Dimensiunile exterioare ale corpului sunt de 5 16x828~400 mm. c. Fig. Dezvoltarea cuibului familiei de albine la acest stup se face pe orizontalc?fati de sol. iar cele interioare de 450x780~380 mm. 2 diafragme.116 m3 sau 1 16 1.417011976 este singurul tip de stup folosit in tara noastri ce face parte din categoria stupilor orizontali.Stz~p orizontal STAS 41 70/76 . spre deosebire de stupii verticali unde dezvoltarea cuibului are loc pe verticalc?. iar cel2lalt de 150 nim. perefii fiind g r o ~ i de 24 mm.

in numar de dou5. una eta@ pe toate piqile formind diafragma separatoare. halatul. Dimensiunile exterioare ale capacului sunt de 9 17x605~110 mm. in raport de activitatea cu ce o desf?i~urim ajutorul lor. salopeta. Scindurelele de podi~orau urmatoarele dimensiuni 484x 130x 10 mm. . oblic fiind fixat5 cu o stinghie asigurindu-se se afl5 cite o plasi de sirmi a~ezat5 astfel ventilafia pe timpul transportului. in numar de 20 au dimensiunile exterioare de 435x300 m. Ramele. ramele sunt fixate cu ajutorul dispozitivului de fixare al acestora care este alcituit dintr-o bar5 de fixare cu secfiunea de 50x40 mm ~i lungimea de 778 mm qi doui stinghii cu secfiunea de 1 Ox 10 mm. existi o gam5 variati de alte unelte necesare efectuirii diferitelor lucr5ri in stupin5. lungi de 380 mm qi inalte de 30 mm avind rolul de a asigura ventilafia. Capacul este fixat de corp cu ajutorul a dou2 balamale-pomele. A UNELTE APICOLE in afara stupilor care fac parte din grupul de utilaje apicole necesare adapostirii albinelor.MANUAL UL APICUL TORULUI Partea superioar5 a capacului este plan5. qorful qi minuqile apicole. Pentru transport. In afara ramelor. pe p5qile sale laterale. iar cele interioare de 4 15x270 mm. spafiul format intre podi~or capacul stupului folose~te ~i pentru refugiul albinelor in timpul transportului sau pentru introducerea pernifelor necesare protej5rii cildurii cuibului pe tirnpul iernii. iar cele dou5 p5qi laterale au prev5zute dou5 deschideri longitudinale. stupul orizontal este previzut qi cu dou5 diafragme ~i 6 scfndurele de podiqor. iar a doua mai scurt5 in partea inferioar5 cu 20 mm ce permite albinelor accesul dintr-o parte in alta. Diafragmele. in interiorul capacului. Echipament pentru protectia apicultorului Din materialul de protectie a1 apicultorului fac parte: masca apicol5. care se impart in diferite grupe.

protcjeaz5 capul. 20 .p2l2ria din pinz cu bor mare intarit5 pe margine cu sirm2 de otel peste care se imbrac2 un voal i form5 de sac care. b) masca cu piilgrie. in partea superioarg masca este confectionat din pitxG-alb3 avind la mijloc un orificiu previzut cu un elastic permifind astfe etanvar u palaria respectiv2.Echipament pentrzr proteelie fn stzrpinii: 1)combinezon apicol. in special. 2)nzcinz/$iapicole. in partea inferioarg masca are prev2zut un sister etanqare de corpul apicultorului. ochii de intepiituril albinelor. confectionat5 din plas2 de s5rm5 avlnd forma oval cu marginile intarite intr-o ram2 de tab15 cositorit2 de care se prinde o pinz2 cl protejeaz5 capul ~i gitul. MQtile apicole se realizeaz2 din niateriale diverse. 3)mascii apicolii pliantir. de fixar f &* . acoperit cl o tes2tur5 cu ochiuri de 2. in general se pot deosebi trei tipuri de mii~ti: a) masc2 metalici. format2 din dou5 piese separate .MANUALUL APICUL TORUL UI Fig. avind totodat5 $ forme diferite. are un vizor patrat confectionat dintr-o retea d fire negre de plastic sau din p2r de cal. fata yi.5 mm. c) masca pliant& este format2 dintr-un schelet metalic pliabil. S)n~asci apicolii de voal Masca apicoli. in dreptul fetei.

Salopeta se confecfioneaz5 dintr-o singur2 pies5 din doc. la miini 9i picioare pentru a nu permite pstrunderea albinelor. Atit salopeta.o bucat2 de platband&de ofel cu lungimea de 206 mm. 15dip pentru transportat rame.418911953. pe suport textil. sunt fabricate din cauciuc subfire sau piele avind cinci apicole in timp degete. Dalta Rooth se execut5 dintr. cugtile pentru mgtci. cit gi halatul sunt prev5zute cu buzunare yi sunt confectionate din materiale de culoare deschis2. virful este curbat in unghi drept. Rolul utilajului respectiv este de a uSura munca apicultorului yi a-i da posibilitatea s5 execute ingrijirea familiilor de albine in conformitate cu normele tehnice de deservire. apicultorii cu experienf2 nu folosesc m2nu~ile ce lucreaz2 la stupi. la executarea unor anumite lucr2ri in stupin$ avind rolul de protecfie a imbr5c5mintii. dulapul pentru p2strarea fagurilor gi altele. fac parte din echipamentul de protecfie gi de lucru al apicultorului. este realizatg dintr-o bucat5 de platband5 de ofel cu o lungime de 190 mm gi o grosime de 5 mm. iar la ambele capete de 40 m. minecile fiind strinse cu ajutorul unui elastic.v. in mijlocul d5ltii. L2fimea dalfii variaz5 de la 25 rnm la mijlocul acesteia la 35 mm la ambele capete. cintarul de control. . Se confectioneaz5 din p. afum5torul apicol. c2ruciorul apicol gratiile de urdinig. scaunul apicol. Sortul apicol. Dalta apicol5 STAS nr. la"o'$st&?2 de 40 mm de curbur2 se afl5 un orificiu ce servegte la scosul cuieli . in general. inchis2 la git. litimea la mijloc de 24 mm. se folosegte. Halatul se confecfioneaz5 din pinz5. in special. ad5p5toru1. Unelte pentru lucr5ri fn stupin5 Utilajul pentru miinuirea ~i ingrijirea familiilor de albine este foarte variat gi se compune din obiectele de inventar necesare execut2rii la un nivel corespunz2tor a lucr5rilor curente din stupin5. in acest scop sunt folosite: dalta apicol2. M5nu~ile apicole. Din aceast5 suit2 de unelte gi utilaje apicole vom descrie mai in am5nunt pe cele mai importante.MANUAL UL APICUL TORULUI Salopeta ~i halatul apicol. roinifa. La unul din capete dalta prezint5 o curbur2 in unghi drept pe o lungime de 20 mm. peria.La unul din capete.c.

Diferite tipuri de dZl#iapicole: a)dalta apicolii STAS. Fig. iar la cealalti extremitate un mic ciocan cu dispozitiv de scos cuie.21 . + Q . are la o extremitate Iitimea de 35 mm. c)dalta multiplii. 22 . Mai exist5 o serie de alte modele de d5lti apicole a ciror minuire este 1 identici cu cea a modelelor descrise. FP* I Fig.MANUALUL A PICUL TORUL UI Dalta multipli este o dalti cu mijlocul rotund. qdalta Rooth (dirnensiuni in mm) Scirarul sau ridicitorul de rame. este format dintr-o lam5 de otel zimtati cu virful curbat. 1 . fiind folosit5 la desprinderea ~i ridicarea ramelor din stup.RidicLitor de rame (scLirar) .dimensiuni i' mm n . b)dalta apicolii cu miner de lemn.

Fumul rezultat este eliminat printr-un orificiu amplasat in partea superioarii a afumiitorului. etc.). Afumstorul apicol cu capac bombat. Indiferent de tipul de afumtitor. Paletele sunt mentinute depiirtate una de alta cu ajutorul unui arc spiral fixat intre ele. din corp. cirpe vechi. Burduful este actionat manual . scoaqii de copac. Mentioniim cii in afara afumiitoarelor descrise exist5 incti o gamii variatii de tipuri gi modele de afumiitoare din care amintim afumitorul A. afumiitorul mecanic.1070711976. se compune. afumitorul cu gaz sub presiune. model mare ~i mic. de asemenea. De capacul afumtitorului este montat sistemul de insuflare a aerului (foale) realizat din douti palete agezate in unghi ascutit qi acoperite lateral cu o imbrticiiminte din policlorurii de vinil. afumitorul pipi sau figaretti. prezintii o gamii variatii de tipuri gi dimensiuni.C. precum gi cu un sistem de foale cu ajutorul ciirora se pompeazti in partea inferioari a recipientului aer peste materialul fumigen.MANUALUL APICULTORULUI L Afumiitorul apicol. iar corpul pin2 la virful conului de evacuare a fumului are o intilfime de 230 mm. Dintre cele mai riispindite modele de afumiitoare apicole din tara noastrii amintim urmitoarele: I Afumiitorul STAS nr.A. Capacul este bombat. capac ~i foale. in raport cu cantitatea de aer pompat rezultii o cantitate mai mare sau mai micii de fum. iniiltimea capacului este de 167 mm. se compune din corp. de unde ii vine gi denumirea. .prin stringere se alimenteazii afumiitorul cu un jet de aer dirijind astfel fumul rezultat prin coq in direcfia doritii. capac gi foale. Corpul are o formi cilindricii. in interior are un corp mobil perforat pentru combustibil. aviind in interior un corp mobil de ardere prevtizut in partea inferioari cu un griitar metalic. acesta se compune dintr-un recipient in care se arde material care produce mult fum (putregai. electric. Capacul rabatabil este conic formind un c o ~ de evacuare a fumului. etc.

iasc5.23 . scoa* de copac. perefii stupului etc. Se recornand5 folosirea cu succes a putregaiului de lemn gi in special de salcie. 3)capacul. MBnerul este confectionat din lemn sau material * plask. etc. 6)burduff. q i ~ i c u l t o rfolosesc cu succes. toate acestea dau un h m rece ~i de culoare alb5. 8)gra'tar. 1l)crirlig.cu capac sferic (dirnensiuni in rnrn) Materialul fumigen folosit este in raport gi de posibilit5tile locale existente. 2)corpul. conuri de brad. 9)qtut pentru admisie aer. Varianta II . 5)placa suport burduff. Peria apicoll. cgrpe din plante textile.&circa 65-67 mm.F MANUAL ULA PICUL TORULUI Fig. fiind confecfionat2 din p5r de cal sau fire de relon de culoare alb5 cu o lungf. l t i i'ddicate sunt penele provenite de la aripile de gBsc5 de culoare alb5. Varianta IV . in locul periei apicole. 10)oriJiciude pornpare a aerului. folosegte pentru indepartarea albinelor de pe faguri. \ I i' 66 .rna'rirne mijlocie.rna'rirne mica'. coceni de porumb. 4)toarta capacului. 7)resort.. pana de passre. Varianta III .Afurna'toare apicole: Varianta I: 1)orijiciul de evacuare a fumulzii.8k.

iar inglfimea lgzii este in raport FF r C cu dimensiunea ramelor existente in stupin8. se folosegte pentru protectia ramelor scoase din stup. ' 9 - *r. Are rolul at8t de scaun c8t gi de lidi$i pentru transportul sculelor apicole necesare lucr5rilor in stupink Fig. Lada de lucru este confectionat5 din foi de placaj prinse pe un schelet de lemn.Perie apicolii (dimensiuni in mm) Scaun apicol. 25. Capacitatea este de 5-6 rame. C. 24 .MANUAL UL A PZCUL TORULUI Fig. .A. Lada de lucru. are forma unui taburet de 40-50 cm inglfime gi este prevBzut cu 2-3 compartimente pentru scule gi materiale. b)model A. de atacul albinelor hoale.Scaun apicol a)model taburet.

.

dup2 de caz. Se compune dintr-un corp de lemn de formi dreptunghiular8. se folosegte pentru transportul miitcilor. Colivia Miller. previizute orificii acoperite cu plasa de siirrn2. iar in partea superioara are un sistem de inchidere alcgtuit dintr-un ~ u b 8 r metalic care acoperii un orificiu circular cu diametrul de 15 mm.MANUAL UL APICULTORULUZ Colivia Z a n d e ~este folosita. Colivia capac (rotund2 sau dreptunghiularg). in partea superioar2 a coliviei exist2 un orificiu circular in care se introduce dopul cu botca respectiva pentru ecloziune. iar la cel2lalt capiit cu dop de lemn.u h a e : \ h 69 e x . Colivia Titov. in interior. culiseaz9 o ~ipcii lemn prin care se introduce matca Si albinele insotitoare. Suprafata coliviei cu cele trei compartimente este acoperit2 cu plasii de sirmi care se continua ~i peste orificiul de 9 mm diametru de la capatul coliviei. Colivia din tes8turii de sirma.aekstott. in special. in partea inferioarj a coliviei existii un capac rabatabil din lemn. are forma cilindricg inchis5 la un capat cu slrm2. n Colivia Benthon. din care unul este destinat pentru hran2. acoperita pe partea superioar2 cu plasa de siirm8. in interiorul coliviei exist%un mic spatiu pentru a putea cuprinde ciiteva picituri de miere. pe toate cele patru p@i. pentru eclozionarea mritcilor. iar in partea inferioarg aviind o serie de picioru~e metalice cu ajutorul c2rora se fixeaza P faguri. aviind previzute in interior trei compartimente circulare ce comunicii intre ele. Unelte pentru inslrmarea ramelor yi fixarea fagurilor aat%&li P & . perforarea gi in~irmarea. la capatul opus. Se folosegte curent pentru introducerea m2tcilor in nuclee sau familii. este confectionat5 dintr-o ram2 de tabla circular2 sau dreptunghiulara. Pe piqile laterale sunt sapate dou2 canale previlzute cu orificii pentru asigurarea aerului necesar.2 mm. precum ~i o fantii dreptunghiularg de 14x4.~. se compune dintr-un corp realizat in intregime din plasii de slrma avind la unul din capete un orificiu de 11x11 mm. placat cu doua plicute cositorite (compartiment pentru ~ e r b e tde zahar). metal sau material plastic. Perefii coliviei sunt din material plastic perforati sau din plas5 de sirmi. Se confecfioneaza din lemn. 9 Pentru incheierea ramelor. este confecfionat8 dintr-un cadru de tab12 alb5 cositoritii avlnd. La un capat a1 coliviei se giseqte un orificiu circular cu dimensiunea de 9 mm. prmum ~i pentru fixarea in ram5 a foilor de faguri artificiali se f o l o s e ~ c d t % l e.

Planyeta calapod universalii A. la perforatorul cu un ac sau cu mai multe ace (5 ace) actionakmamal sau mecanic in care caz acesta este actionat de un electromotor. 2 7 . 28 . Plan~eta calapod B . fiind adaptata pentru mai multe tipuri de rame ~i anume atiit pentru rama stupului orizontal. poate fi de mai multe feluri.B 8ablonul pentru fixarea distantei orificiilor.Plan~eta calapodpentnr Jixat fagurii artiJiciali in sectiuni . tabla sau carton.MANUALUL APICULTORULUI gablonul pentru fixarea distanfei orificiilor de perforare. Q h . in raport de productivitatea ce se intentioneazii a se realiza. Este confecfionat din lemn. calapodul pentru fixarea fagurilor artificiali. Aceasta se realizeazii cu ajutorul unor gipci glisante prin care se modificii dupii nevoie gabaritul plangetei. Fig.Planqeta calapod universal&. pintenuf apicol gi ciinip pentru topit cearil.pentru fixat faguri artificiali in rame sectiuni pentru miere. De la folosirea sulei de cismgrie. f P\l. servegte pentru marcarea corecta a locurilor unde urmeazii a fi practicate orificiile necesare trecerii silrmelor de care se fixeazii foaia de fagure artificial.A Fig. tit gi pentru cea a stupului multietajat sau rama de magazin. perforatorul ~i dispozitiw pentru insilrmarea ramelor. riispunde tuturor cerintelor. Perforatorul este folosit la giiurirea ramelor in vederea insilrm8rii.

inainte de folosire pintenul se incilzeqte la cca 70°C.Pinten apicol (dimensiuni in mm) WJ7.MANUALUL APICULTORULUZ Fig. Acesta are forma unei rotite dinfate care se inviirteqte ugor in jurul axului central. prin apasare. 3)Rezistenfii elecfr&)R&@ %C" \. 2)Mrjner.cu un ac Pintenul apicol. iar rozeta din alami. 30 . Fig.*. Existi. de asemenea. se folosegte la ingroparea ~i fixarea siirmelor in ceara fagurelui artificial. . Pintenul apicol se execut2 din aluminiu.Pinten apicol electric.s Fig. -- 71 *. l&&r~&?$her. 29 . B . aviind sapat pe muchie un ginplef care imbraci siirrna gi.Perforator rame: A . 31 .cu mai multe ace. pinten apicol cu rozeti gi pinten apicol cu roli. in practici exist2 o gama variati de pinteni apicoli: pinten apicol simplu (drept). gi pinten apicol electric la care incilzirea se face cu ajutorul unei rezistente electrice montati in interiorul piqii metalice a pintenului. o fixeazi in ceari.

34 . . Fig. proteice.q - . La capiit are o rolii confecfionatii din alam5 cu diametrul de 17 mm.33 .T MANUAL UL APZCUL TORUL UI Fig. g I . aceasta se ingroapa in ceara fagurelui artificial. . Lungimea total5 este de 170 mm.Randalina apicola' Fig. Randalina (valpl) se rote~te uSor in jurul axului siiu iar prin ap5sare ~i deplasarea simultanii a randalinei de-alungul sdrmei. vitamine siiruri minerale yi altele).Fixarea fagurelui art@cia/ d h ram8 Unelte folosite pentru hrlnirea albinelor Hriinirea familiilor de albine este operatiunca prin care apicultorul pune la dispozitia acestora anumite cantitiiti de hranii care pot fi de douii feluri: a) hriiniri cu substante nutritive (hidrocarbonate. b) hr5niri medicamentoase atunci c5nd in hrana respectiv5 se adaugii anumite m e d i c ~ g in scopul prevenirii sau combaterii bolilor la albine. avdnd imprimate pe partea exterioarii o serie de nervuri spiralate.Mosoare pentru strdnsul sdrmei de insa'rmat rame Randalina apicolii serve~te fixarea fagurilor artificiali fir2 a fi necesari la inciilzirea prealabilii a acesteia. 32 .

yinoase. 3)hriinitor ranzii din cherestea de rii?inoase $i PFL. in asemenea cazuri. Unelte pentru extractia ~i conditionarea mierii Cel mai important produs obtinut de la albine. Uneltele folosite pe mierii din faguri se compun din: cufite de descipicit obiyn aburi sau electrice. m a ~ i n 8 descipicit de mare capacitatc de . foarte variate ~i se utilizeazi in functie de mirimea stupinei ~i a producfiei ce se realizeazi cantitativ ~i sortimental. este mierea. 2)hr-iinitoare din masii plasticii. 4)hriinitor tavii pentru stup ME. 5)hriinitor de podi?or pentru stup orizontal. 8)hiGnitor exterior cu rezer-vor de sticlii Unelte pentru extractia ~i conditionarea produselor apicole Uneltele folosite pentru extractia ~i conditionarea produselor apicole sunt. ca urrnare a cre~terii~i intretinerii acestora in familii. Pentru stupinele mari.Diferite nlodele de hriinitoare: 35 1)hriinitor uluc din lemn de rii.MANUALUL APICULTORULUZ Fig. de asemenea. mecanizarea qi electrificarea uneltelor este absolut necesari. . 7)hriinitor exterior. uneltele sunt perfectionate yi adaptate specificului lucririlor care necesiti executarea unui volum mare de munci intr-o perioadi de timp scurt8.

Reglajul temperaturii se realizeaz5 automat la 50-70°C cu ajutorul unui termostat montat in minerul cufitului respectiv. are lama lung5 de 220 mm. asemenca. strecur5tori pentru miere. In acest scop celulele fagurilor.MANUAL U L A PICUL TORUL UI mari). filrculi{a din tabla de inox dc 2 lnln cu acc de otel ~i miner de lemn. montat5 pe c 5 m a ~ a cutitului ce este acoperit5 de teaca cutitului propriu-zis. tavi de desc5p5cit. este incilzit. la descip5cirea fagurilor de cu miere c5picit5. continui cu o placi de metal lati de 40-50 mm in care sunt fixate 18-22 circa 30 mm ~i dispuse sub formi de pieptene. Cufitul de descrjprjcit se folose~tepentru a se putea extrage mierea din trebuind in prealabil s5 fie desc5p5citi. i n general rculita de descipiicit se compune dintr-un miner de lemn sau material plastic cq. 36 . fi~rculifa tab15 inox ~tantati. Cutitul de descrjprjcit iiic6lzit cu abtiri sau electric. procesul de extractie a mierii se organizeazi in centre speciale de extractie unde se folosesc ma~iniqi unelte de inalti productivitate. Se confectioneazi in niai multe variante: filrculita din aluminiu turnat cu ace de ofel. grosimea acestuia fiind ins5 redusi la 1 mm. Marginile sunt. de asemenea. extractoart de diferite rnodele ~i capacititi. bine ascutite. maturatoare de diferite mirimi. ce se fabric5 in diferite variante cu m5rimi ~i grosimi variabile.iicit A) ctl abur-. Cz~fitzil descrjp6cit din tab16 inox. Principalele tipuri de cutite de desc5p5cit sunt: cufitul de descilpicit STAS 41 88/53.~c@ricit. din precum ~i Si~rculi!adc descipicit electric2 ce arc montati in interiorul ei o rezistenti electric2 previzuti cu termostat. cutit de descip5cit cu aburi. cutit de descipicit din tabli de inox (cu lama subfire). filtre speciale Q. Se folose~t L.serve~te. aqa cum poarti ~i denumirea. in cazul stupinelor mari. cufit de desc5picit electric. Fig. cu aburi proveniti de la un generator de aburi sau cu ajutorul unei rezistente electrice. mas5 pentru descipicitul fagurilor cu miere. '8$ 74 .Cufite de de. R) siniplr/: C ) elect/-ic Frirczllifa de de.uciil. lat5 de 40 de mni. ace~tia practica apicoli folose~te cutitul de desc5picit.

dintre care mentionim: descipicitor mecanic cu cutit vibrator incilzit electn@au cu abur. avind marginile intBrite cu sirmi zincati. la descipicirea fagurilor sunt folosite descipicitoare mecanice de mare randament. avind in vedere un randament de lucru sporit. Scopul este identic. Sub sita tivii se afli un vas colector in care se stringe mierea scurs5 prin orificiile sitei in unna operatiei de descipicire. Peretii sunt oblici. d . in practica apicoli. fnainte de folosire furculita de descipicit. este confectionati din tabli cositoriti de 0. precum ~i la desc5picirea unor pociuni reduse de fagure. iar fundul este previzut cu o sit5 din shnni zincati cu ochiuri de 2 mm. Vasul colector este previzut cu un tub pentru scurgere. fn peretii tivii sunt montate doui stinghii de lemn paralele. Masa de descipicit are fonne ~i mirimi diferite. in cazul unor exploatiri de tip industrial. previzute cu cite doui crestituri in partea lor superioari.5 mm.MANUAL UL APZCUL TORUL UI in general la fagurii cu suprafetele neunifonn cipicite. precum ~i cutitul de descipicit se incilzesc in prealabil in apii fierbinte (nu ~i cele incilzite cu abur sau electric). 3 7 .Dferite tipuri de furculite pentru desc6pricit Tava qi masa de desc6pZcit. descipicitor mecanic cu ace. descipicitor automat pentru corpun. Fig.

4)suport pentru rame. 6)sita pentru impurit6ti mari. #)ram6 extensibil6 . extractia mierii are loc mai intiii pe urelui. Extracfia mierii din celulele fagurilor se face cu ajutorul foqei centrifuge prin supunerea fagurilorcu miere laoperatiunea de centrifugare. apoi dup5 intoarcerea acestuia qi pe partea opus3.Masa de desccipiicit. 5)rama.40 . 3. atunci c d fafa fagurelui este a ~ e z a t 3 perpendicular pe raza dispozitivului. in prezent se construiesc o serie intreag2 de modele de extractoare. atunci c5nd rama se. 3)sitii ramii. b)sit6 dub16 cu ram6 2)tavd colec toare.'\. Astfe! sunt extractoare radiale. acestea clasificiindu-se dupg pozitia ramei fa@ de axu! centrifugei.Tava pentru desc6p6cit: Fig.Site pentru strecurat mierea:a)sita 1)suport sitii.39 . 3)suport extensibil6. in mare. este un utilaj care serve~tela obtinerea mierii din faguri. 5)orijiciu de golire in ferioarii. 9)vas pentrzr colectarea mierii. 8)mBnere.MANUALUL APICULTORULUI Fig. ageaz3 cu speteaza inferioara spre centrul extractorului ~i tangentiale.* Fig. . dublii pentru miere.38 . 2)sitG superioarii. 2)mSner. 7)sit6fin6. drul extractoarelor tangentiale. 3)tava. 1)peretii laterali. I0)suport Extractorul. I) mBner.

dup5 dorinp. ajuti la strecurarea mierii ce se colecteaz5 de la extractor pentru a indepirta cipgcelele de cear8 gi alte corpuri str8ine grosiere ce au ajuns intAmplitor in urma procesului de extractie. cursa rotorului. 7)fund inclinat. La extractoarele radiale extractia mierii are loc simultan de pe ambele pi@ ale fagurelui. automat la toate ramele din interiorul extractorului.MANUAL UL A PICUL TORUL UI La extractoarele tangenfiale reversibile. Sita pentru miere. 5)coqul interior. a acesteia prin eliminarea excedentuiui de ap8. Maturatorul.5 mm. 8)canea de scurgere Mirimea gi deci randamentul extractoarelor este. aceastg operatiune se poate face mecanic. primul avind ochiurile de 2.5 mm. in .din tabli cositoriti sau inoxidabilg. de asemenea. foloseyte la depozitarea mierii extrase. limpezirea ~ iin unele cazuri. 4)suportul axului. Bineinfeles la extractoarele radiale de capacitate mare de 12.Extractor tangenfial pentru miere: 1)cazanul extractorului. 28. 36 sau 56 rame. foarte diferit de la 3 rame la 56 rame ~i mai mult. 6)axul central.41 . 3)angrenaj de antrenare. fiind totodata suficient de ratoarele 77 . iar al doilea cu ochiurile de 1. Sita are douB rinduri de plasg metalicg. 16. Fig. Maturatorul s oneaz$. marepentru a avea loc decantarea. actionarea se face cu ajutorul unor electromotoare care actioneazi frgne puternice cu ferodou ce incetinesc sau opresc. 2)~uruburi dejxare.

* 7s . cipicelele de ceari rezultate la extractia mierii $i alte rezidii de ceari. o sit&din plas5 de siirm&sau. Igsiind un loc liber pentru nu fixarea jgheabului colector de cear5. se va topi treptat scurgiindu-se in vasul colector care confine ap5 pentru ca ceara s5 nu se lipeasc5 de peretii vasului. este confecfionat din tab15 cositorit5. Cutia este acoperit5 cu un capac format din doui riinduri de geamuri prinse intr-o ran15 de lemn la o distant5 de 10.zrl cerificatorul solar: este format dintr-o cutic de lcnin lung2 sau dc 500 mm $i lati de 400 mm. buGi dirijafi astfel in compartimentul in care se g5se~te ceara. in orificiul conului se toarn5 ap5 ce p5trunde astfel in jum5tatea de jos a vasului. prcse de in difcritc tipuri pentru extragerea cerii ~i vase pentru limpezirea cerii. Peretele din spate are o iniltimc de 240 mm. in general. necesare 10-12 zile in cazul in care temperatura mediului ambiant este in jurul a 25°C yi cu o umiditate normal5. Pentru cxtragerea ~i conditionarea cerii la nivel de stupin5 se folosesc diferite utilaje ~i procedcc dupi cum urmeaz5: topitorul solar ce se folose~te stupini.ito~. o a doua foaie de tab15 ondulat5. in locul acesteia. Unelte pentru extragerea ~i conditionarea cerii Un alt produs apicol ce se obtine de la albine este ceara. Ceara pentru topit se a ~ e a z i pe sita metalic5 sau pe foaia de tab15 ondulat5 unde. iar cel din fati de 140 mm. ~ e h x curgiind intr-un vas cu ap5 a ~ e z a in dreptul tubului de evacuare al a t t o ~ m l ~ 3 " L f l . aviind forma cilindric5. precum ~i din fagurii reformati. paralel cu foaia de tabl5. o vor topr. in partea inferioar5 maturatoarele sunt prev5zute cu o canea de golire. Topitorul este acoperit m a n capac e t a n ~ fixat cu un schelet de siirm5 de cele dou5 miinere ale vasuldi. Gura conului se acoper5 apoi cu un c5p5cel semisferic prev5zut cu un orificiu cu rolul de a dirija aburii in compartimentul superior la fagurii introdu~i anterior pentru topire ~i agezafi in acest scop in c o ~ u de topire. fi~/. Pe podi~oruldin lemn se fixeaz5 o foaie de tab15 peste care se a~eaz5. Topitoml de cearii cu aburi. datorit5 c5ldurii de la soare acumulate in interiorul cerificatorului.15 mm intre ele. Interiorul vasului este separat la mijloc cu o diafragm5 de forma unui trunchi de con. Podi~orul ajunge piini la peretele din fati.MANUALUL APICULTORULUI se confecfioneazli de dimensiuni diferite fiind cuprinse intre 200x1000 litri sau chiar mai mult. Pe fundul plan al cutiei exist&un al doilea fund inclinat (podi~or) paralel cu rama ~i geamul respectiv. C o ~ ueste g5urit l l in partea inferioar5 aviind ~i dou5 miinere necesare manipul5rii. ce se extrage atdt din fagurii crescuti de albine in rame claditoare. Pentru decantarea yi maturarea mierii sunt.

iar filetat ce se invirteqte intr-un jug solid presarea se face cu ajutorul unui ~ u r u b de lemn sau metal. formatul presei fiind piitrat sau circular. Urrelte pentru recoltarea ~i condifionarea polenului Setul de unelte pentru recoltarea ~i conditionarea polenului se compune din colectoare de polen. presa este prev5zuti qi cu doui termostate. 4)baza co. in general. 3)spaliu ce pentru faguri. Peste siculete se pune capacul. incilzirea dispozitivului qi a cerii respective se face cu api fierbinte. & r 79 e . interiorul ciruia se introduc siculetele cu fagurii topifi. pentru a se preintfimpina cre~terea temperaturii peste limits. pentmmditionarea acestuia. I colectoare de polen. Recoltarea polenului transportat de citre albine in stup pt!?n&h&esiti{ile familiei se face cu ajutorul unor dispozitive speciale ce poart5 rea de . 2)capacul co~ului dirijeazd a b u r l .~ului. in acest caz. 5)spatiu pentru ceard.Topitor de ceard cu aburi: I)capac. de diferite modele ~i uscitoare de polen.42 . Un alt sistem de presi perfectionati este incilziti cu ajutorul unor rezistente electrice inglobate in corpul qi capacul acesteia. Indiferent de mirime qi formi. 7)robinet de evacuare a cerii Presa u'e cearci. 6)apa. Cu acest tip de pres5 se poate extrage ceara din fagurii ce nu au fost topiti anterior in api. presele de cearii se cu in compun.Ce'*rificuror solar Fig. se confectioneazi in diferite modele ~i capacitiiti.MANUAL UL APICUL TORUL UI Fig. dintr-un vas de lemn cu peretii ciptu~iti ~ipci.43.

in practica apicolB existi o gami variati de colectoare de polen care pot fi clasificate.y (dimensiuni in mm) rc-* /. in general.44 . 6). trecut prin ochiurile unei plase metalice a ~ e z a tdeasupra sertarului ~i placa activl i propriu-zisi cu orificiile circulare de 4.4 &. Colector depolen ce sefolosesc sub capacul stupului: 1)urdini.2)placci activci. in mare. Polenul ce se desprinde in momentu trecerii albinei prin orificiile pl5cii active. tab15 sau p8nzi spre a proteja mai bine polenul recoltat de umiditate: atmosferici.y.A (stdnga).yipccide rigidizare (dimensiuni in mm).9 mm. cade printr-o plasi metalici in sertira~ de recoltare. B (dreapta) Colector de polen pentru fundul stupului: 1)placd rabatabilci. . 3)plan inclinat spre interior..9 mm. Colectoiwl de polen de urdini?. 4)sertcira. dintr-o foaie de vinilin (material plastic) previzuti cu perfora1ii circulare in r8nduri suprapuse cu diametrul de 4. 4)orificiu pentru trdntori 5)grilci metalicci. La unele tipur de colectoare existi dou5 plici active prin care albinele sunt obligate s i treaci m5rind astfel cantitatea de polen recoltat. partea activi a acestuia o formeaz5 placi activi confectionat8. astfel: colectoare de polen exterioare sau de urdini ~i colectoare de polen interioare. 3)placci activci. 2)placci urdini?.Pp . Unele tipuri de colectoare de urdini~sunt inzestrate ~i cu o strea~in din lemn. Fig. se compune din trei piese principale: ur corp realizat dintr-un cadru de lemn. Indiferent de tipul colectorului. care pot fi a~ezate sub capacul sau pe fundu stupului.MANUAL UL APICULTORULUI in prezent. un sertar in care se aduni polenul dup5 ce . precum ~i de razele directe ale soarelui.

temperatura de uscare nu trebuie s9 depi~eascii +45"C. pin8 cind umiditatea polenului va scidea la 8%. etc. dup2 sursa de energie ce o folosesc aceste usc2toare se impart in: uscatoare solare. f a g de cele exterioare. La unele tipuri i de colectoare.s2 existe.5-2 cm grosime.). 4)capacul inchidere. praf.MANUALUL APICUL TORULUI Colectoare de polen ce se folosesc sub capacul stupului sau pe fundul acestuia. Uscarea trebuie efectuati la o temperaturi constant2 care s9 nu depi~easci +45"C. ci feresc mai bine polenul recoltat de intemperii (ploaie.3)sertare czr polen. realizate cu ajutorul unei lampi de petrol qi usciitoare electrice. in mare.Uscdtor de polen electric 2) . spre la a se putea pistra. 6)vedere general6 a 81 . 60 1 I Fig. in permanenti. 45 . Usca'torzrl de polen. placa activs este a ~ e z a t in pozitie orizontali. Indiferent de tipul usc9torului. se bazeazi pe acela~i principiu de functionare. uniforme de maxim 1. serve~te uscarea polenului proaspit recoltat. . I- - 4. uscitoare cu aer sau ap9 cald9. in practic9 sunt folosite multe tipuri de uscatoare de polen. . principiul de exploatare al acestuia este urmitorul: . soare intens. la altele oblici sau verticali.polenul se avteme pe sitele de uscare in straturi subtiri. Totodata majoritatea colectoarelor de polen dispun de un sistem de a asigura nestinjenit zborul trintorilor spre a se evita astfel blocarea plicii active de citre ace~tia. o bun2 circulatie a aerului in vederea eliminirii excesului de umiditate. unele constituind chiar fundul stupului respectiv avind ~i rolul de colector de polen. Colectoarele de polen interioare prezint2 avantajul.

Apilarnilul const5 in recoltarea din celule de trsntor a larvelor atunci ciind acestea au inc5 coloratia alb5. dispu~i o distang de circa 3. Dup5 ce albinele infeap5. Atiit recoltarea Iiipti~oruluide matc5 ciit ~i a apilarnilului se poate face manual sau mecanizat. cu ajutorul unor pompe speciale de vid. aceasta se face cu ajutorul unor instalatii industriale.2 mm qi a caror atingere produce ~ o c uelectric. urmare c5ruia albinele inteap5 o pelicul5 de material sintetic ce este l amplasatA sub conductorii respectivi pe suprafap unei sticle. ace din lemn sau material plastic ~i spatule din lemn sau din material plastic pentru extragerea din botci a I5ptigorului de matc5 sau apilarnilului. in raport de viirsta albinelor. La recoltarea veninului rezultate bune au fost obtinute cu aparatul de recoltat care se bazeaz5 pe emiterea unor ~ocuri electrice de joas5 tensiune. Unelte pentru recoltarea llptiyorului de matcl qi apilarnilului Setul de unelte se compune din cufite bine ascufite. deci inainte ca acestea s5 se pigmenteze. Unelte pentru recoltarea veninului de albine Pentru recoltarea veninului de albine se folosesc unelte de constructie ~i modele diferite. veninul cristalizeaz5 yi este recoltat prin r5zuire de pe placa de sticl5. anotimp ~i hran5. Albinele sunt obligate s5 treac5 peste o retea de la conductori electrici. in prezent la recoltarea veninului sunt folosite diferite metode ~i dispozitive. de mare capacitate care functioneaz5 in flux continuu. L5pti~orul matc5 se extrage din botci in care au fost de crescute in mod special larve de matc5 dup5 un interval de 72 ore (3 zile) ~i dupi prealabila indepsrtare a acestora. cunoscut fiind faptul c5 secrefia de venin variaz5 in limite largi.m MANUAL UL A PICUL TORULUI in marile intreprinderi specializate in uscarea unor cantit5fi mari de polen. necesare scurtarii botcilor sau a celulelor cu lawe de triintor. .

2. 5. bec de semnulizare.Dispozitiv pentru recoltarea veninului de albine I. 9. reglare limp de pauzci. caseta colectoare. cordon. este folosit de catre acestea pentru propolizarea interiorului stupului. mufir pentru racord alimentare. .jise de racordare. 46 -.MA NUALUL APICUL TORULUI Fig. 3. II ~i I K Grilci de excitatie: 6. retea de excitatie. Generator de impulsuri: I . K Jac Unelte pentru recoltarea propolisului Propolisul sau cleiul albinelor.@ =% . intrerup6tor. ploturi pentru cuplarea grilelor. astuparea ~i nivelarea P +e eventualelor cripaturi din peretii stupului. 8. 4. celulelor fagurilor. 7.

Materiale pentru colectama propolisului (Colector de propolis) Recoltarea propolisului se face prin rizuirea pieselor componente ale stupului (rame.5-2 mm peste care se Tntinde o piinzi deasi de prelati. acestea s2 acopere o suprafat2 ciit tnai mare in stup.n MANUALUL APICULTORULUI Fig. Pentru a miri suprafata de propolizat. fiind montate direct peste leagrile superioare ale ramelor. precum yi prin folosirea unor dispozitive speciale denumite colectoare de propolis. 4 7 . ca regul2 generali. intre piinza de nylon yi speteaza superioar2 a ramelor se mai@t$ introduce un cadru din siirmi metalici. peretii stupului.). trebuind insg. .+ . urmirit faptul c i indiferent de modelul folosit. urdiniy. podiyor etc. Dispozitivele respective sunt de diferite tipuri sau modele. in acest caz se inlocuiesc sciindurelele de podiyor sau podi~orultip planyeti cu o plasi de nylon cu ochiurile de 1.

pe toatH lungimea lor.ea botcilor. rame cu leapri de susfinere a botcilor fixate pe dopurile de creqtere.5 mm cu virful uqor rotunjit y i putin conic. pentru a nu fi distruse de prima matcii eclozionat5. este confectionat5 din s i m 5 de otel inoxidabil. . 3 qipci. Izolatort11pentrtr matcd. cuyti de eclozionare. se confectioneazii. cu o grosime de 2 mm. Jipcile de cre~tere. din lemn de tei strunjit sau din material plastic cu un diametru de 14 mm. Colivia de tip Zander. se construieqte din lemn de tei strunjit. are fonnatul unei rame de cuib avind cele douii fete laterale acoperite cu gratie despgaitoare (Hanneman). se foloseqte creionul de transvazare care decupeazi o porfiune din fundul celulei. Spatulii (/anJetd) de transvazare. rame izolator pentru obfinerea larvelor de o anumit5 virst5 cit qi pentn~ protectia botcilor in familiile crescitoare neorfanizate. nuclee pentru imperecherea miitcilor ~i cuqti pentru transportul miitcilor imperecheate. in izolator se introduce rama cu fagurele qi matca respectiv5 in vederea obtinerii unor larve de virstii cit mai apropiat5. se folose~te special pentru eclozionarea mitcii in ~i protejarea celorlalte botci. avind o lungime de 15-20 mm.jpz * . Pentru transvazarea oului. $ablonul pentrt~coi~fec/ionar. in luinina interioar5 a unei rame de creqtere de stup orizontal se introduc 4 qipci.MANUAL UL APICULTORUL UI Unelte pentru cre~terea imperecherea mgtcilor qi Setul de unelte se compune din lanfete pentru transvazarea larvelor. de asemenea. din celula fagurelui in botca artificiali. iar in cazul ramei stupului rnultitdajat. cu o lungime de 10 cm avind unul din capete cu un diametru de 8. un numiir t6t&%e fi orificii circulare cu diametrul de 15 mm. in partea superioarg avind un guler.sunt confecfionate din lemn qi se fixeaz5 in lumina interioar5 a ramei de creytere cu ajutorul unor cleme metalice sau a cite unui cui~or spre a fi astfel rabatabile. Sipcile de creqtere au prevlzute. Capetele sunt aplatizate sub form5 de lingurii qi uqor curbate cu ajutorul ciirora se face transvazarea larvei de pe fundul celulei in botc5. Sablonul poate fi cite unul singur sau mai multe montate pe un suport. in partea superioarii a coliviei se afl5 un orificiu circular in care se introduce dopul confectionat din lemn sau material plastic de care este fixati botca in care se g5seyte larva de matcii. Perefii laterali ai coliviei sunt protejati cu plasii de sirmii sau din material plastic spre a permite albinelor s5 hr5neascii m5tcile eclozionate. cu o iniiltime de 2 mm ~i un diametru de 18 mm yi foloseqte la fixarea botcilor. . orificii in care se introduc dophi :@ere. . Dopzrrile de creStere.

nuclee mici cu 2-3 rame care prezint5 112. in partea superioarii a nucleului. se fixeaz5 de speteaza superioat-5 o fiqie de fagure artificial de circa 1 cm. Nucleul Zandeu. cu cite 2-3 rame STAS de stup orizontal sau multietajat. Toate cele trei compartimente. Pe teren. precum ~i micronuclee ce contin de regulii circa 10 g albine fiecare. sunt acoperite de un capac de lemp.MANUAL UL APICULTORUL UI 1 Fig. a1 doilea pentru adipostitul coliviei Zander. face parte din categoria nucleelor mici.48 . inainte de populare. Peretii laterali ai nucleului sunt din sticlii (geam) ceea ce permite o verificare ugoar5 a acestuia. in adiposturile pentru nuclee se introduc ea lee Zandler. c)botca@atii de dopul de crejtere. Fundul nucleului are previizut5 o fant5 de ventilatie acoperitii cu plasii de s2rrn5. b)~ablon pentru confec{ionat botci. Dintre nucleele cele mai uzitate amintim nucleul Zander gi nucleul tip ACA. Se compune din trei compartimente. n u f /g? . cu 2-3 rame de magazin.&ucleele sunt transportate cite 8 buciiti cu ajutorul unei liizi speciale p r e v ~ c u ~ e r i s i r necesar5. Nucleul Zander are o singuri ram5 la care. b _ S .% .Utilaj pentru crejterea rniitcilor: a)nucleu Zander. . unul servind ca hrsnitor. 114 sau 118 din rama de stup orizontal sau multietajat. iar a1 treilea rezervat pentru albine qi Eiguraqul ce-l vor construi. Acestea pot fi clasificate dup5 m5rimea lor in: nuclee mari. servesc la imperecherea m5tcilor eclozionate. d)lan{etiipentru transvazarea lawelor I 1 I I Nucleele de imperechere. nuclee mijlocii.

depozit pentru p5strarea fagurilor.C. o gi o cabana apicoli sunt constructiile care asigur5 spatiul organizarea normal5 a activit5tii apicultorului. in cazul stupinelor cu un numar mic de familii de albine. Una din rame este previzut5 qi cu un hrgnitor tip uluc. pentru preincillzirea fagurilor cu miere. in ad5postul pentru nuclee in care intri un numar din de 4 nuclee sunt prev5zute 4 urdini~e cele 4 laturi ale ad8postului. prin pliere. Fiecare compartiment (nucleu) are un podi~or plas5 de sirm5. Constructii apicole : I I 1 Acestea au rolul de a asigura conditii corespunzitoare pentru executarea anurnitor lucriri din stupini. cabane apicole. pentru descgp5cire gi extractie. cu cite o pe scBnduric5 de zbor fiecare.. Stupinele cu un num5r mare de familii de albine necesit5 constructii speciale cum sunt: laboratorul stupinei yi camera de lucru pentru apicultori.7 MANUAL UL APICULTORULUZ Nucleul tip A.A. pentru conditionarea ~i depozitarea mierii. ha15 pentru extractia ~i conditionarea mierii previzuti cu camere anexe pentru depozitarea corpurilor cu miere. cu ajutorul unor balamale. cit ~i pentru adipostirea materialelor ~i produselor apicole. reprezint5 112 din rama stupului respectiv. . este format din rame de stup multietajat care.

Cabana ayicol~i . siipun. ciocan. fcriistriu. rindea. cuie de diferite niiirimi $i tinte. cazma. dilti. Fig. 50 . sodi de rufc. in cadrul procesului de productic rnai sunt necesare ~i alte uneltc ~i ~nateriale ca: topor.MANUAL CILA PICUL TOR ULU I Trcbuic menfionat c i intr-o stupin5. clcvte. benzini. petrol larnpant qi altele. lopati. in afari de inventarul apicol propriuzis. sirmii pentru insirmat same. vopsele de ulei.

Alio9-Gomila (judetul Timi?). precum ~i evolutia timpului. an de an. sta inflorire. perioada de inflorire a acestora. in anii favorabili. Resurse neclaro polenifere gi polenizarea cullurilor adrictle enfomoiile Resurse nectaro-polenifere 0 conditie importanti pentru cre~terea intretinerea rentabili a familiilor ~i de albine o constituie cunoa~tereaplantelor melifere din zona in care se afli stupina. Mitisaru (judeful Dimbovita). variind de la 1 mg la 4 mgifloare cu u i c tinut ridicat de zahtir de 40-70%. Groasa ~i Ileana (judetul C5lBra~i). Ru~etu (iudefulBuzBu). in primul rind. densitatea arboretelor ~i de factorii meteor&i.MANUAL UL APICUL TORULUI leclia 5. Salcdmztl nlb.'k- 4 89 I fl . mai ales pentru regiunile de cdmpie. se pot lua din vreme o serie de m8suri cu privire la dezvoltarea rafionali a familiilor de albine in scopul obtinerii unor recolte de miere bogate ~i constante. in conditii meteorologice nonnale este concentrati qi abundentg. Arbori yi arbuyti meliferi Flora meliferi a tirii noastre este deosebit de bogatti ~i variati. precum ~i valoarea lor nectaro-poleniferg. lnflorirea se prelunge~te. aceasta depinde de expozitia masivului. varietate. realizindu-se. este cea mai important8 specie meliferi. recolte imbel~ugate miere. iar in ultimele decenii mierea de salcim a cii~tigat in numero~i adepti. doui ~i chiar trei culesuri la salcim. pin8 la sfir~itul in lunii iunie. E~alonarea perioadei de inflorire dB posibilitate apicultorilor si? realizeze. in fiecare an. cuprinzind. Salcdm~tl ocupi in tars noastri? suprafete importante. zeci de mii de stupi. virsti. Mai renumite sunt masivele de salciim din sudul Olteniei. de Productia de nectar la salcim. Hanu-Conachi Cjudetul Galafi). Salcimul inflore~te incepind din primele zile ale lunii mai. unde sunt deplasati. numeroase specii arborescente cu o Inare valoare apicoli.in cadrul unui sezon apicol. hncfie de conditiile geografice ~i pedoclimatice. Cunoscind bine acestea. pentru c8 este prirnul cules principal al anului ~i pentru c i inflore~te masiv. Valea lui Mihai (judeful Bihor).

100 la 1. dup5 care inceteaz5 complet. cultivate mai ales in parcuri. de la 13 la 20 zile. Din determinari ficute in cadrul fostei Statiuni centrale de cercetari pentru apicultur-5 $i sericicultur5 rezult5 c5 producria de miere la arboretele de . in noptile reci cind temperatura scade sub 10°C in perioada infloririi. salciimul piramidal. in general aceste specii ~i variet5fi de salciim se caracterizeaz5 printr-o inflorire mai tiirzie cu 2-4 zile ~i o durati mai lung5 a infloririi. iar albinele ies la cules mai tiirziu. Se $tie c5 secretia nectarului incepe in general. indeosebi la p5durile formate din dou5 sau mai multe specii. Teiul este a doua specie melifer5 important5 din tara noastr5 ~i inflore~te la 15-20 de zile dup5 terminarea infloririi salciimului. teiul pucios sau teiul cu frunza mica ~i teiul argintiu sau teiul alb. cel care are o influent5 hotzriitoare este temperatura. secretia nectarului nu se produce declt dup5 r5s5ritul soarelui. Astfel.700 kgha.500 kglha qi la plantatiile tinere qi drajoni de la 300 la 700 kglha. densitatea ~i pozitia lui fat5 de soare. la arborii in masiv de la 900 la 1. dup5 viirsta arboretului.16"C). gr5dini botanice sau pe marginea ~oselelor. in masivul de salciim de la Valea lui Mihai. variind dc la o localitate la alta ~i de la un an la altul intre 22 ~i 38 zile. productia de miere a variat de la 1. Specii de tei care cresc in tara noastr5 sunt: teiul cu frunza mare sau teiul 1 fluturesc.MANUAL UL APICUL TORUL Ul Trebuie s5 menfion5m c5 dintre factorii meteorologici. secretia nectarului are loc devreme. salciimul galben. cum sunt: salciimul roz. Durata de inflorire a celor treispecii luate impreun5 in cadrul sezonului apicol este in medie de 30 zile. in general se realizeaz5 la un cules de salciim 10-25 kglfamilie de miere extrasi. in timp ce in nopfile calde (1 5. salclm alb variaz5 in limite mari. Prima specie care inflore~te este teiul cu frunza mare. La arborii rizlefi. iar culesul incepe inainte de ris5ritul soarelui. Fa orii care conditioneaz5 data infloritului sunt mai ales temperatura ~i al ti tudi& . urmat5 la 10-15 zile de teiul pucios ~i apoi dup5 21-22 zile inflore~te teiul argintiu. in jurul temperaturii de 10°C. Pe Iiingi salciimul alb se mai intiilnesc la noi in far5 o serie de alte specii $i forme de salciim. Spre deosebire de salciim culesul de tei este de durati mai lung5. devine maxim5 intre 20 ~i 30°C qi apoi scade treptat pin5 la temperatura de 35"C. etc.

Ciurea. iar la teiul argintiu de la 0.20 mglfloare la 0. C o c o ~Isaccea. de asemenea.45 mglfloare cu o concentratie in zahir de 46-52%. 91 = . etc.7 kg). indeosebi in pidurile de foioase din silvostepi (~leaurile de cPmpie ~i deal). c i recolta zilnici de miere a variat de la 0. in tara noastri. pe ling5 nectar. conditii favorabile. de stupi. la una din stupinele experimentale aflati in pastoral la Ciucurova.22 mglfloare cu o concentratie medie de 48%.200 kglha la teiul argintiu. Snagov (Sectorul Agricol Ilfov). totu~i. insemnate cantititi de polen.15 la 0.4 kg (in medie 2.5 piini la 5. cunoscute masive pentru stupirit pastoral la culesul de tei sunt cele de la Comana. P . un arbore melifer valoros. Grajduri (jude@l I a ~ i )La aceste masive se deplaseazi anual zeci de mii . aqarul titirasc. In cadrul judetelor amintite. pe Iingi acestea se mai cultivi ~i specii de aqar ornamentale. ci cresc ca arbori in amestec. paltinul de ciimp. Ciscioarele. care cresc bine $i in asociatie cu alte specii de foioase melifere. se pot realiza de la 2 la 6 kg miere de stup zilnic. Speciile melifere cele mai valoroase sunt aqarul titirisc ~i jugastrul. cAnd in general flora meliferi este putin abundenti. rezulti c i productia de nectar a variat la teiul pucios de la 0. realiziindu-se in anii favorabili. Niculifel. Babadag (judepl Tulcea). dupi o evaluare generali. Mihai Bravu. Ciucurova. La noi in far2 se intilnesc urrnitoarele specii de aqar: jugastrul. in Secretia de nectar la tei. Capacitatea nectariferi a celor trei specii de tei este diferiti ~i anume: 800 kglha la teiul cu frunza mare. . Productia de miere. Cilugireni (judepl Giurgiu). Artarul este. variazi la acarul titirisc ~i jugastru de la 300-600 kg/ ha. Culesul la tei nu prezinti gradul de intensitate de la salciim. Ilfov. este diferiti ~i depinde de varietatea teiului. aqarii nu formeazi arborete pure. suprafete insemnate indeosebi in judetele Tulcea.MANUAL UL APICUL TORULUI Teiul ocupi. Cintarul de control a aritat. in medie ciite 15-20 kg de miere pe familia de albine. 1. paltinul de munte ~i jugastrul de Banat. Birnova. ca qi la ceilalti arbori meliferi. In pidurile noastre. Aceste speeii infloresc de obicei abundent ~i dau. fapt ce prezinti o deosebiti importanti familiilor de albine in primiivari. cele mai .000 kg/ha la teiul pucios ~i 1. C i l i r a ~ i . I a ~ i Timi?. de fertilitatea solului qi de climi. mai ales c i unele specii de aqar infloresc mai timpuriu. Din analizele ficute la masivele de tei de la Ciucurova ~i Niculifel.

Se intiilneyte frecvent pe strizi vechi din Bucurevti. cite 8.120 kg la ha.10 kg miere de familie. fiind bine cercetat de albine. In anii favorabili se recolteazi. Pe Iiingi fructele sale bune. un cules bogat familiilor de albine. Mierea este de culoare galben-aurie $i cu un gust plicut. fiind in tot timpul infloririi intens cercetat de albine. pentru c i se prinde uyor $i este putin pretentios fati de sol. alei. iar perioada de inflorire este de 25-30 de zile. Productia de miere este evaluati la 30. Infloreyte in lunile iulie-august. Cre~te spontan in Dobrogea yi in alte finuturi din tara noastra. Florile acestui arbore sunt dispuse in inflo@ce&e galbene.~tit+entru nectar. & . apreciate in patiserie $i arta culinari. Castanul comestibil este un arbore ornamental foarte rispindit mai ales in judefele Vilcea. Se recomandi a fi plantat pe terenurile neproductive. In anii favorabili. oferi nu numai cules de intretinere dar ~i de productie. in anumite regiuni. Productia de miere este de circa 300 kg la ha. Se inmul{e~teuyor prin seminte ~i buta~i. foarte decorative. in parcuri. Bihor. parcuri. de la stupii transportati in pastoral la florile de castan. nefolositoare agriculturii. Castant// silbatic este un arbore ornamental foarte raspiindit in gridini publice. Inflore~te abundent in lunile iunie-iulie. Baia Mare yi Satu Mare. de calitate superioar5. El poate fi plantat de-a lungul yoselelor yi drumurilor. Mierea de cenuqer este de culoare galbeni. Inflore~tein lunile aprilie-mai.MANUAL UL APICULTORULUI Cenu$erul sau otetarulfals este un arbore de mare valoare meliferi. gradini ~i in toate locurile insorite. la Cantitatea de ~niere hectar este socotiti la 30-100 kg. furnizeaza. cgt yi pentru polen. iar inflorirea se prelungeyte pin5 in august. florile fiind foarte intens cercetate de albine pentru nectarul yi polenul lor. in cursul lunilor iunie-iulie. Cenu~erul este putin rezistent la geruri yi pierde in iernile aspre o parte din lujerii anuali. bulevarde etc. Otetarul galben sau clocotiyul este un arbore ornamental foarte valoros pentru apiculturg. cu o aroma pronunpti $i plicut5 la gust. Incepe s5 infloreascg la sfiir~itullunii iunie. Mierea este de culoare inchisi y i de buni calitate. S a l c ~ m t ~ l j a ~ ~este un arbore inelifer care dB o productie de peste 300 onez kg lniere la ha.

a "s ~ o r n uinfloreite. furnizeazi nu numai insemnate cantititi de polen. In anii ciind albinele nu pot zbura la cules. Productia de miere se evalueazB la aceste specii la 150 kg la ha. mai ales in biltile din lunca Dunirii. Alunul are o deosebiti importanti apicoli intruciit inflore~te foarte timpuriu in primivari qi furnizeazi familiilor de albine polen. Speciile de salcie mai rispiindite la noi in tar2 si care au importanti apicoli sunt: salcia comuni. in conditii favorabile. Productia de miere este apreciati la 250 kg la ha. care prin scuturare qi cernere se obtine polenul galben. rispiindit mai ales in Oltenia. zilogul. care contribuie simtitor la dezvoltarea ~i cre~terea puietului. Ca ~i alun@miprezint3 o f- 93 P P - .MANUAL UL A PICUL TORUL UI Gliidita este un arbore melifer foarte intens cercetat de albine pentru nectar ~i polen. Banat ~i Dobrogea.. Florile de mojdrean sunt mult cercetate de albine ~i asiguri un bun cules. chiar in perioada de inflorire dintre pomi ~i salciim. Mojdreanul este un arbore de talie mici.. firniq d. ceea ce prezinti o deosebiti importanii pentru dezvoltarea familiilor de albine. salcia plesnitoare ~i richita. Inflore~te lunile aprilie-mai ~i produce insemnate cantititi in de polen ~i nectar. Productia de miere este de 100 kg la ha. Acesta se poate administra ca hran5 familiilor de albine sub diferite forme. Silciile ~i richitele infloresc timpuriu in primivari y i oferi nectar ~i mai ales polen. In zilele l frumoase. ci ~i nectar din abundenti. insemnate cantititi de polen ~i nectar. ocupiind suprafete importante. datorit5 timpului nefavorabil din februarie-martie. se recomandi recoltarea de din florilor birbite~ti alun (miiti~orilor). precum in ~i in zona muntoasi. Dintrc acestea o important2 apicoli rnai mare prezint5 salcia cipreasci Si zilogul. Valoarea lui meliferi este cu atiit rnai mare cu c8t inflore~te dupi salciimul alb ~i dureazi piini la culesul de tei. Arinul sau aninul este un arbore melifer care furnizeazi polen primivara de timpuriu. Salcia creqte sub formi de arbori sau arbu~ti luncile umede. care. salcia pliingitoare. timpuriu in prim5var5. de asemenea. foarte valoros pent11 intretinerea ~i dezvoltarea familiilor de albine in lunile martie-aprilie. Cea mai apreciati de apicultori este specia aninului negru. foarte bogat in vitamine. . in tot cursl zilei. salcia cipreasci.

Acest arbust prezint5 o cre~tere rapid5 gi se prinde cu u~urinf5 orice teren. Producfia de miere este de 25-40 kg la ha.d' I d e este un arbust foarte rezistent la secet5 qi ger. Produce circa 80 kg miere la ha. Pe toat2 durata infloririi. cu aroma pronunfat5 ~i pl5cut5 la gust.p. acest arbust este foarte mult cercetat de albine. durind circa 30 zile. doarece are r5dicina bine dezvoltat5. Porumbarul este un arbust melifer r5spindit mai ales pe marginea p5durilor din step5 ~i silvostep5. obicei. la albine instinctul de cules. Este arbu~ti meliferi. stimulind dezvoltarea lor in vederea culesului principal de la salcim sau alte plante melifere importante.MANUALUL APICULTORULUI deosebit2 importan@ pentru apicultur-5 prin faptul c5 aceastii specie foarte timpuriu ~i declan~eazii. infloreSte abundent in lunile aprilie-mai qi este bine cercetat de albine. dB de la inceputul lunii mai pin5 in iunie un cules bun familiilor de albine. Producfia de miere este de 25-40 kg la ha. Ciilinul inflore~teabundent in lunile iunie-iulie. In anumite zone. ci $i un cules mai slab de producfie. de Piiducelul este foarte des intilnit in p5durile de deal ~i cimpie ~iinfloregte in lunile mai-iunie. Socul negru este un arbust melifer care inflore~te abundent in lunile maiiunie. inflorirea are loc in lunile iunie-iulie. Mierea obfinutiieste de culoare deschis5. Inflo-re~te in pin5 in octombrie ~i ofer5 familiilor de al-bine nectar qi culesului se pot inregistra mici sporuri la cintarul de 94 . aromat5 ~i foarte pl5cut5 la gust. al5turi de a@ri ~i alte specii melifere. Mierea este de culoare galben-aurie. Amorfa sau salcimul pitic este un arbust melifer cercetat de albine pentru nectarul ~i polenul s5u. Este cercetat de albine pentru nectar qi polen. 5. In piidurile de foioase. Acest arbore d5 o producfie de miere de 100 kg la ha. Salcimul pitic se intalne~te frecvent in perdelele de camp ~i in perdelele de protectie ale liniilor ferate. se obfine in anii favorabili nu numai un cules de intrefinere qi stimulare.yi pentru consolidarea terenurilor pe in pant5 care alunecii ~i pe taluze. Producfiade miere a fost evaluat8. Este folosit . Florile sunt intens cercetate de albine pentru nectar ~i polen. apreciat caunul dintre valoro~ii la 50 kg la ha.

Se inmulte~te uSor prin seminte ~i buta~i. in griidini gi in perdelele de protectie. plantat in griidini publice pentru florile sale viu colorate. Cdrmdzul sau I~urmuzuleste un arbust ornamental deosebit de valoros pentru apiculturii. Cnqinul este un arbust melifer care infloregte in lunile mai-iunie gi produce. avdnd o durati de inflorire de 25 de zile. rogietice. precum ~i prin griidini. Acest arbust poate fi folosit cu succes pentru realizarea unui gard viu in jurul stupinei. in parcuri. fiind intens cercetat de albine pentru nectar gi polen. Productia de miere se ridici la 35-100 kg la ha. hrnizind familiilor de albine nectar gi polen. polen gi nectar. uneori chiar dupii apusul soarelui. poate asigura nu numai un cules bun de intrefinere ci gi de productie. Plan@$lade zmeur din zona de cdmpie infloresc mai timpuriu. Inflore~tein lunile mai-iunie. unde cre~te spontan gi infloregte in lunile iunie-iulie.de a durata infloririi. Producfia de miere variazii in funciie de c ~ n ~ ~ ~ o ~ l i r n a t i $ b . Infloregte abundent din iunie piin5 in septembrie. Se preteazi pentru realizarea de garduri vii in jurul stupinei. toate inflorind in lunile mai-iunie. Arbustul dB o producfie de 20-40 kg miere la ha. purpurii. Lemnul cdinesc este un arbust melifer riispdndit in pidurile din regiunile de cPmpie ~i deal. Infloregte din iunie gi pPn5 in septembrie. infloregte in lunile iunieiulie cdnd asigurii familiilor de albine un cules de intretinere gi uneori chiar de productie. Este mai des intiilnit in zona de munte gi de dealuri inalte. rogii.MANUAL UL APZCULTORUL UZ control. albe. violet. e pe toati Este un arbust foarte apreciat de apicultori gi intens cercetat. fiind intens cercetat de albine in tot cursul zilei. 95 F P . Dracila este un arbust melifer intiilnit in zona colinarii. parcuri etc. Florile de bircoace albe. Bcircoacea este un arbust ornamental care cuprinde mai multe specii. in aprilie-mai gi d u e 10-14 zile. sunt foarte intens cercetate de albine ~i dau insemnate cantitiifi de nectar gi polen. Producfia de miere este de 30 kg la ha. Zcimo~itaeste un arbust decorativ. Productia de miere a fost evaluatii la 20-25 kg la ha. Zmeurul este un arbust melifer foarte valoros pentru apiculturii. roze. In asociatie cu alte plante melifere care infloresc in acela~i timp.

Secui. Mierea este de foarte bun2 calitate. Novaci. Petroqifa ~i Moreni ('judetul Dimbovifa): Cloqani. Riul Sadului ~i Valea Lotrului Cjudepl Gorj). Baia de Aramri ~i Grindeni Cjudepl Mehedinfi). Murul . Tismana. . in zona de munte zmeurul produce 50-250 kg miere la ha. mai ales cind acesta se asociazti ~i cu culesul de la alte plante melifere din zona de ptidure. Lunca ~i Frumoas2 ~i Teleajean Cjudepl Prahova). Ciimpulung. Arge~el. Ructir. Printre masivele de zmeuri! mai importante citBm cele de la ZBrne~ti Bran Cjudepl Braqov). Vatra Dornei. o planti melifer. recoltiindu-se adesea in amestec cu mierea de la flora de fineatti.inrudit indeaproape cu zmeurul . iar in zona de cimpie produce 50 kg la ha. Valea Valea Tirgului. bung. Productia de miere se ridicti la 50 kg la ha. Doamnei qi CumpBna CjudepI Arge~).MANUAL UL APICUL TORUL UI Astfel. Inflore~tein lunile iunie-septembrie yi asigurti un cules bun falniliilor de albine. Gura Humorului ~i RBd2uti Cjudepl Suceava). de asemenea.este.

ff& . inflorirea culturii dureazii aproape o lung. In cadrul conveierului melifer un rol deosebit il au speciile cu perioadii de vegetafie scurtii care pot fi semiinate chiar in perioada sfiirgitului verii. Rapita are o important2 deosebitii in dezvoltarea familiilor de albine inflorind in luna aprilie gi acoperind golul de cules dintre culesul de la pomii fructiferi ~i cel de la salciim.MANUAL UL A PICUL TORUL UI Plante melifere cultivate Pe Iiingii importanta vital2 ce o au in asigurarea hranei omului. Culturi de plante tehnice Extinderea in culturii a plantelor tehnice ca urmare a preferintelor alimentafiei moderne pentru griisimile vegetale.. iar producfiileJergiere ce se pot obtine sunt de 35. De o importan@deosebitii pentru apiculturii este gi faptul cii putem asigura familiilor de albine un cules continuu pe tot timpul anului prin structurarea culturilor astfel ca inflorirea lor sii se succeadii acoperind intreg sezonul apicol. prin structura gi succesiunea infloririlor. medicinale-aromatice gi specific melifere. Ordinea de prezentare a speciilor in cadrul fieciirei subgrupe a fost stabiliti aviind drept criteriu succesiunea infloririi lor. culesuri. diind an de an recolte mari ~i constante de miere.Q 97 k% +- . ciit gi obtinerea unor mari recolte de miere.a. culturile agricole. conform clasificiirii ce are la bazii criterii biologice gi economice. impreunii cu nevoia tot mai acuti de proteine ca gi necesitatea materiilor prime in industriile alimentarii. leguminoase. specie anualk este cultivatii ca plant5 oleiferii datoriti continutului ridicat in ulei a1 semintelor. Rapita de toamni?. permit8nd atiit dezvoltarea lor ca unitifi biologice. Importanp lor este cu atiit mai mare cu ciit se cultivii pe terenuri ugor accesibile ce se pot valorifica integral. oferii familiilor de albine incii din primiivarii gi piin8 toamna tgrziu. au ficut sii aparii noi surse melifere. din marea grupii a plantelor cultivate irnpir$te in subgrupe aviind in vedere scopul principal pentru care se cultivii: plante tehnice. Speciile pe care le prezentim mai jos fac parte. furajere. textilii g. inflorirea lor produciindu-se in toamn2 ciind flora meliferii este foarte sgracii. < k*f.100 kg la hectar.

timp in care albinele cerceteazii intens florile culegiind nectar qi polen din abundenfi. Coriandrul. cu o durat5 de 20-30 de zile. cu 20-25 zile mai tiirziu ca rapita de toamni prelungind perioada de cules de la aceastii specie. specie anual$ cu tulpina inalti de 30-70 cm.15-1. putin pretenfioasi la climii ~i sol. specie anualii. Pe timp secetos secrefia de nectar scade foarte mult sau chiar inceteazii. semiinatul ficiindu-se in luna martie cu o norm5 de siimiintii de 12 kg la hectar. fiind utilizate in calitate de carea mezelurilor. rh '% . Fructele de coriande su& aoreciate ~i in industria alimentarii. secretii nectar dupi ploi ~iin primele ore ale diminetii. Se cultivii. alb. in martie-aprilie. Mu~tarul alb.200 kg de seminte la hectar. dar fertile. iar inflorirea are loc dupii aproximativ 40 de zile de la semiinat. ca qi mu~tarul pentru semintele sale bogate in uleiuri. Cultura de mu~tar foarte rentabilg. se cultivii in amestec cu altii plant5 furajerii diind producfii mari de masii verde la hectar. cultivati pentru semintele sale ce au un continut mare in uleiuri sau ca materie prima pentru obtinerea mu~tarului condiment.000-1. inmuliirea se face prin seminfe.7% ulei esenfial) folosite pentru aromasau corectarea gustului unor preparate farrnaceutice. Ca plant5 de nutref. Se cultivii pentru fructele sale ce au un continut ridicat in uleiuri eterice (0. d i productii mari in sudul qi sud-estul tiirii pe terenuri mai uSoare. se seamiinii primiivara timpuriu. apliciind minimum de lucriiri agrotehnice. este sensibilii la ger ~i secet5 preferiind pentru culturii silvostepa. Nectarul are o concentratie de zahiir intre 20 ~i 60%.MANUALUL APICUL TORULUI Rapi!a de primiivari?. Producfiile medii de miere ce se obtin de la mu~tar anii nonnali sunt de 40 kg1 in ha. Specie pretentioasii la umiditatea solului qi din atmosferii. Semiinatul se face primivara ciit mai timpuriu. obtiniindu-se o productie medie de este 1. de tip cernoziom sau brun de pidure. Mu~tarul negru. specie anualii. Inflorirea are loc in lunile iunie-iulie furniziind familiilor de albine culesuri de intrefinere. cu tulpina inaltii de 100-150 cm. iar inflorirea are loc in mai-iunie. Aviind o perioadii de vegetatie scurti se poate folosi la alcituirea conveerului melifer pentru a asigura surse e~alonate cules din primiivarii piinii toarnna de tiirziu.

Turcia. Ilfov v. cum sunt judetele Ialomip.60-2. Polonia 9i Italia. Constanp. iar productiile de miere ce se pot obfine variind intre 100 qi 500 kg la hectar. Buziu. Specie anual5. L 99 L F . se obfin frecvent 7-10 kg miere monoflori pe familia de albine. erbacee. In tara noastri floarea-soarelui a fost cultivati la sfirgitul secolului a1 XIX-lea in Moldova. Rominia. Coriandrul este o valoroas5 specie meliferi. Pe judete cultura florii-soarelui ocupi mari suprafete in Ialomita. In prezent ocupi mari suprafete in Rusia. insiminprea ficindu-se in martieaprilie. extinzindu-se apoi rapid in celelalte regiuni ale t5rii. inalt5 de 0.a.15 mg. specie originari din America de Nord. fn zonele ce oferi conditii optime de culturi pentru coriandru.$lor~ de *culoare galbeni sunt grupate in inflorescente denumite calathidii a ~ e u ldtu&fhii n n $e.5 m. fapt ce a dus la aparifia a numeroase varietiti gi proveniente diferenfiate prin insugirile fiziologice cit vi din punct de vedere morfologic. Briila. In zonele fir3 variatii mari de temperaturi este indicati insiminprea in pragul iernii. Frunzele mari pedunculate sunt acoperite cu peri aspri conferind plantelor o bung rezisten@la seceti. Ciliragi. unde a fost cultivati inainte de descoperirea acestui continent gi a fost introdus5 in Europa in secolul a1 XV-lea. Dolj. Floarea-soarelui. Bulgaria.MANUAL UL APICULTORULUI / Coriandrul se inmulfegteprin seminfe. cu un sistem radicular bine i dezvoltat ce P permite o bun5 valorificare a rezervelor de api gi nutritive din sol. In prezent floarea-soarelui este principals plant5 oleaginoasi cultivatii in pra noastri. g-a. Teleorman. cu o duraili Tnflorire ce variazi intre 10 gi 20 zile in functie de soi gi mersul vremii. unde se deplaseazi in fiecare an un numir mare de familii de albine. Floarea-soareworegte in a doua jumitate a lunii iunie sau inceputul lunii iulie... Franp. cantitatea de nectar pe floare fiind de 0.lO-0. folosind o cantitate de 10-12 kg simin@ la hectar. Spania gi este cultivati pe suprafefe mai mici in Ungaria. fnflorirea se produce in lunile iunie-iulie gi are o durat5 de aproape 30 de zile. Iugoslavia. La aceste epoci de seminat se folosegte o normi de sgming la hectar de 20-25 kg. pe circa 800 mii hectare. Galafi. Floarea-soarelui este o planti tipic entomofili a cirei polenizare se realizeazi in exclusivitate cu ajutorul insectelor. Se poate executa aceast5 lucrare gi in august-septembrie daci solul are suficienti umiditate.

luindu-se in calculul balantei melifere o productie medie de 60 kg la hectar.25 mg. se recornand5 administrarea polenului obtinut prin recoltarea paniculelor. ca furaj-ia. 1 Porumbul este socotit ca plantii melifera deoarece furnizeazg familiilor de albine importante cantitati de polen. care este optima in intervalul 30-32°C inregistrat in general intre orele 10 ~i 15 ciind se qi observa o frecventa ~i o intensitate maximi de cercetare a florilor de c5tre albine. Diferentele mari de recolt5 sun1 determinate de variaf-iaputerii familiilor de albine. Dintre factorii climatici. spirtului ~i berii. estul ~i vestul tirii. Are numeroase intrebuintiri.1 mg zahar.120 kg. Recoltarea paniculelor nu stdnjene~tecu nimic dezvoltarea ~i polenizarea normala a culturii. Cantitatea de nectar produsa de o floare variaz%mult de 1 un soi la altul. conditionat ~i p5strat corespunziitor. intre O.brana animalelor ~i unele folosinfe casnice. furnizdnd materie prima pentru fabricarea celulozei ~i hdrtiei. se cultiva in regiunile mai secetoase din sudul.26. dar $i de diferentele de microclimat dintre IocaliEiti ~i chiar de la un Ian la altul. anual5 sau perenii. cea mai mare influenti asupra secretiei de nectar o are temperatura. Floarea-soarelui are un potential melifer ridicat. iar cel cultival in pentru insilozare sau mas%verde in hrana animalelor din iunie pin2 in octombrie. Sorgul inflore~te iulie din pine Ei%@bbrie furnizind familiilor de albine culesuri bogate de polen. conditii o pedoclimatice ~i de evolufia timpului. cind sursele de hran5 proteica sunt neindestulatoare. Porumbul cultivat pentru boabe inflore~te luna iunie. iar la hectar de 22 kg. Productia de polen pe panicul este de 1 gram. Sorgul este o plant5 cu cre~tere viguroas5. influentat5 ~i de conditiile pedoclimatice. asigurdnd an de an productii de miere ce variaza intre 10 ~i 40 kglfamilia de albine. in raport cu data semiinatului. iar nectarul unei flori contine in medie 0. in perioadele deficitare. ' ~ . Din cercetiirile intreprinse a reie~it mare variabilitate a productiei de nectar determinatii de soi. in cam1 stup5ritului pastoral stupinele se amplaseaza intre floarea-soarelui ~i porumb pentru a putea recolta polen de la ambele culturi.11 ~i 0.MANUALUL APICULTORULUI (eventual al ramurii). Productia de miere la hectar este evaluatii la 30.

yi in industria produselor cosmepcp. de insemnate cantitiifi de polen gi de nectar. Plant5 rezistentii la seceti gi nepretenfioasii la conditiile dt? 1. specie anual5. Cultura in camp se realizeaz5 prin plantarea riisadurilor la sfirgitul lunii aprilie. se cultiv5 pe mari suprafete in iara noastrii yi igi giisegte utiliziiri at5t in industria zahgrului gi spirtului cit ~i in zootehnie. in judetele din sudul fiirii. inceputul lui mai clnd plantele au 4-6 frunzulite. specie bianual5.yi polen.15 kglha. oferind culesuri de nectar. Pentru apicultori un interes deosebit il are sfecla seminceri care furnizeazi din abundent5 nectar . de la sfecla de zah5r. Infloregte in iulie-august. Bumbacul. Pretentioasii la conditiile climatice. avlnd producfii de miere la hectar evaluate la 30-50 kg. Inflorirea se produce in iulie-august . 101 r F . se cultivii pentru frunzele ei utilizate ca materie prima in industria produselor pentru fumat gi in industria farmaceutica. este nectarifer. respectiv la temperaturii. specie anualii. in alimentatia dietetic5 . Sfecla de zah5r infloregte in iulie-august. Sfecla dezahiir. in prezent se cultiv5 ca planti oleaginoasii.MANUALUL APICUL TORC'L U l Iarba de Sudan din seminceri produce o cantitate mare de polen de calitate superioar5. Familiile de albine beneficiaz5. cultivat5 pe suprafete destul de mari pin5 la sfir~itul secolului trecut pentru vopsitul in galben a1 llnii gi firelor de in. tutunul se cultivii. Datorit5 plasticit5tii ecologice mari se cultivg cu deosebit5 rentabilitate in multe zone ale Prii. yOfk5nagul se cultivii in regiuni mai secetoase pe soluri mai slabe decit ceie pri nice-floriisoarelui. De la tutun se pot obtine 20-40 kg miere la hectar. Sojkinapl este o specie anuali. dar in general este slab cercetat de albine. in special. fapt cu atlt mai important cu cit flora melifer2 este sarac2 in aceasti perioad5.yi dureaz5 o perioad5 lung5 de timp. semintele sale avlnd un bogat continut de ulei (30%) care dup5 rafinare se folosegte in industria lacurilor gi vopselelor. iar durata de inflorire poate depivi 30 de zile. furnizind culesuri tirzii de nectar. Tutunul. productia de miere evalulndu-se la 5. Inflorirea se produce in iulie-septembrie gi f u r n i d l c q i l i i r ~ * d e %. 1 ha semincer furnizeazii 30% din polenul necesar la 80 de familii de albine timp de 15 zile.

conferind plantelor o rezistenF la seceti deosebiti gi ficdnd posibili cultura acesteia in regiunile de ciimpie mai secetoase. pe cdmpii. de lung5 durati. asiguriind de multe ori nu numai culesuri de intretinere. Pnflorirea lucernei are loc in a doua jumitate a lunii mai la coasa I gi in august-septembrie la coasa a 11-a. cu sistem radicular bine dezvoltat ce pitrunde piin5 la 10 m in pimiint. Cantitatea de miere la hectar se aproximeazi a fi 100 kg.26 mglfloare cu o concentrafie in zah5r de 18-4. Lucerna este o specie erbacee. Productia de miere la hectar se evalueazi la 25-30 kg la cultura neirigf&!%O kg la cultura irigatii. Cicoarea de grzdina' este planti erbacee. in functie de soi vi conditii pedoclimatice. in Bnete gi p5~uni ca buruianii gi care oferi un cules de inceput de toamn5 ciind flora melifer5 este siraci.MANUAL UL A PICULTOR ULUI albine atiit nectar ciit gi polen. Valoroasii pentru apiculturii este gi specia de cicoare spontani ce cregte pe marginea drumurilor. culturile de plante furajere imbunitiifesc resursele melifere din zona de culturi. Pe Iiingi avantajul direct a1 hranei naturale atilt de necesari in furajarea animalelor.8%. pereni. rispiinditii aproape pe toate continentele. mirirea suprafetelor cultivate cu plante furajere in vederea asiguririi masei verzi gi a nutretului insilozat ca hrani a animalelor. iar varietatea sativus se cultiv5 pentru rid5cina din care se fabric5 surogatul de cafea. ci chiar culesuri importante de producfie. De importanti deosebiti pentru apiculturii sunt loturile semincere de plante furajere (lucerni. bienali.09 mg ~i 0. in decursul anilor. . trifoi) de la care familiile de albine beneficiazi de un cules intens. se cultivi ca planti alimentari pentru frunzele folosite pentru salati. Culturi de plante furajere Dezvoltarea zootehniei a determinat. Cicoarea de gridin5 infloreqte in iulie-octombrie furnizdnd familiilor de albine un cules de intretinere. ce se soldeazi cu producfii mari de miere mar%. Productia de nectar variaz5 intre 0.

Inflorirea lucernei galbene se produce in iunie-septembrie oferind familiilor de albine culesuri de intrefinere. in culturi sunt rispindite doui specii de miziriche de toamni: mizirichea piroasi cu flori albastre-violacee gi mizirichea panonici cu flori galbene. amindoui fiind bune melifere.specie erbacee. Cantitatea de nectar pe floare variazi intre 0.03 gi 0.08-0. Ghizdeiul infloregte din mai pin5 in septembrie. aparitia florilor este e ~ a b t. culegind in aceste conditii in special nectar. prin piguni gi filnete uscate. De obicei nu se cultivi in culturi puri ci in amestec cu o cereal5 de primivari. Planta secret5 bine cind umiditatea solului gi a aerului sunt mari. Miiziirichea deprimiivarii este o specie erbacee anuali. pereni. Cantitatea de nectar secretat5 de floar9vhria n t r ~ 0 . Florile de culoare galbenportocalie. A Ghizdeiul . Inflorirea are loc in maiiunie. sunt grupate cite doui sau solitare. pe timp secetos secretia nu se mai produce.5 mg. 5Worirea incepind de la bazi.20 mg.specie anualB se cultivi ca furaj pe mici suprafefe in culturi puri gi pe suprafefe destul de mari in borceaguri. Cantitatea de nectar produsi de o floare este de 0. grupate cite 3-9 in inflorescente umbelate. ce cregte spontan pe malurile apelor. dar se gi cultivi valorificiind bine coastele cu soluri bogate in calciu. dind o producfie de miere la hectar de 30 kg. ? ~ %* 5 Tb < 103 59 . productia de miere la hectar fiind evaluati la 15-30 kg. florile de culoare albastri-violacee.r MANUALUL APICUL TORULUI Conformafia floral5 este tipici de leguminoasi-papilionacee. in momentul cind albina introduce trompa in tubul floral se elibereaz5 staminele gi pistilul. este rispindit5 spontan.05 mg. Miiziirichea de toamnii . dind o producfie de miere la hectar intre 30-100 k g . inchizind in coroli staminele gi pistilul. 2 gi 1. inflorirea se produce in mai-iunie. sau in culturi pe suprafefe mici. Productia de miere la hectar este evaluati la 10-30 kg. putin pretentioasi lasol. lovind-o sub torace. nesuportiind ins5 solurile siriturate sau mligtinoase. Lucerna galbenii este o specie erbacee pereni. stigmatul venind in contact cu polenul cules de la o alt5 plant5 se efectueazi polenizarea. de la ves ping in zonele montane. Socul produs face ca albinele sZi evite deschiderea florilor. sunt intens cercetate de albine.

trifoiul hibrid este mai putin rispiindit in fara noastri decit trifoiul alb.000 ha. in anii favorabili cdnd secrefia de nectar este bung. infloregte din mai pin2 in septembrie. Este putin pretenfioasii la clim5 qi sol.specie pereni.MANUAL LIL A PICUL TORULUI Trifoiul I-oqzr este o specie furajeri pereni ce cregte spontan sau cultivati in nordul firii ~i in zona dealurilor subcarpatice. Trifoiul alb infloregte in a1 doilea an de la seminare.@?atul se face primivara timpuriu cu o normi de s5minf5 la hectar .50 mm. de obicei il gisim in amestec cu alte leguminoase qi graminee perene. recoltele de miere ajungind la 15-20 kglfamilia de albine. se realizeazi culesuri de producfie. corola formiind un tub de 8-10 mm lungime. nectarul este greu accesibil albinelor a ciiror tromp2 are o lungime in jur de 6. Trifoiul alb . in pa r noastri.03 mg.04 gi 0. diind bune rezultate in zonele cu climat ricoros ~i umed. din ale firii.4 mg ddnd o cantitate de miere la hectar intre 100 gi 250 kg in hnctie de condifiile pedoclimatice. Productia de nectar pe floare este de 0. putdnd fi cultivati eu-bune rezultate chiar pe terenuri erodate. Polenizarea trifoiului hibrid cu ajutorul albinelor aduce importante sporuri de simiinf5ce depigesc 100 kglhectar. ddnd o productie de miere la hectar de 120 kg. . iar inflorirea dureazi din luna iunie pin2 toamna tiirziu. DatoriM conformatiei pe care o are floarea de trifoi roqu. Cantitatea de nectar secretatii de o floare variazi intre 0.specie peren5 intilnit5 din Delta Dunirii piin2 in zona alpink ocupi insi suprafete mult mai mici comparativ cu trifoiul roqu. Pentru mirirea randamentului poleniz5rii se recomandi aplicarea dresajului albinelor prin hriniri cu sirop de zahar aromatizat cu flori de trifoi. florile de culoare ro~ie purpurie sunt dispuse cite 50-200 in capitule. Trifoiul infloregte din mai pin5 in septembrie. indeosebi la coasa a II-a cind florile sunt mai putin dezvoltate. cu strat arabil subfire. suprafete ce oscileazi in jur de 200. indiferent de solul pe care se cultivi. Se cultivi putin in culturi pur5. Cultura trifoiului ocupi. Trifoiul hibrid . iar productia de miere la hectar este evaluat5 la 25-50 kg. Pe suprafete mari este c u l t i v a ~ judetele Constanp. Sparceta . cultivati pentru nutref verde sau fin pe terenuri improprii altor culturi furajere.Ol-0.specie ce prefer5 locurile de culturi cu multi umezeall. in &k&.

adincimea de seminat 1-2 cm. Sulfina albi anuali inflore~tein cursul lunilor iunie-iulie.07 mg. fapt pentru care animalele nu o consumi cu placere in stare proaspitii. Putin pretentioasi fati de sol. adiincimea de seminat 4-5 cm.MANUALUL APICULTORUL UI de 80. distanta dintre rilnduri 12. Topinamburul este o specie erbacee. la 60-70 zile de la pornirea in vegetatie ~i dureazi 15-25 zile. nu este cultivatii deciit pe mici suprafete datoriti gustului amar dat de cumarina confinutii. iar concentratia in zahir a nectarului intre 35 ~i 45%. alcituit din 15-90 flori de culoare roz cu striatiuni purpurii pe stindard. reci ~i cu umiditate stagnanti.100 kg.15 cm. Sulfina albi anuali se preteazii la insimintiirile in miri~te asigurind un cules tirziu de toamni mai ales in regiunile de cimpie unde sursele de polen $i nectar sunt sirace in partea a doua a verii ~i toamna.3 ~i 0. Pentru loturile semincere distanta dintre riinduri este de 60-70 cm folosind 30-40 kg s5minfi la hectar. evaluiindu-se o productie de miere la hectar intre 120 ~i 300 kg. lung de piini la 20 cm. 105 . distanfa dintre riinduri 12. trebuind s i fie insilozati pentru consumul acestora inainte de uscare. Inflorescenp este un racem spiciform. iar concentrafia in zahir a nectarului este de 38-60%. sulfina valorifici bine solurile mai sirace. in raport de conditiile pedoclimatice.03 ~i 0. evaluindu-se o productie de miere la hectar intre 200 ~i 500 kg.9 mg. Nu se recomandii cultivarea ei pe solurile grele. Pentru loturile semincere distanta dintre riinduri este de 30-50 cm pentru a permite ramificarea plantelor $i buna lor dezvoltare. valoarea Cu toate c i prin continutul ei bogat in proteine sulfina spore~te proteic5 a furajelor. fnflorirea sparcetei cultivate are loc in lunile mai-iunie.15 cm. Productia de nectar pe floare oscileazi intre 0. Seminatul se face primivara timpuriu cu o norm5 de simiinp la hectar de 20 kg. originarii Topinamburul sau napul porcesc se cultivi la noi in tar5 pe In hrana animalelor se folosesc ca furaj atiit tuberculii in tulpinele verzi insilozate. florile de culoare albi au caliciul scurt.specie anuali sau bienali. Suljina albci . pereni. se cultivi in tara noastrii ca planti furajero-melifer8 pe suprafete mici. ficind uSor accesibil nectarul. Productia de nectar pe floare variazi intre 0. spilate sau siriturate.

dar de dimensiuni mai mici. intens cercetate de albine care culeg polen qi nectar. in anul urmitor formeazi tulpini florale inalte de piin2 la 1. de asemenea. Cantitatea de nectar pe floare variazi de la 0. i Plant5 bienal5 sau trienal5. inflorescenfele lui sem5niind cu cele ale florii-soarelui.prezint5. varza. care plantat primiivara timpuriu. chiar dac5 numai ceapa (seminceri) ~i dovleacul furnizeaz5 culesuri de nectar qi respectiv polen. titatea de miere pe un hectar cultur5 pur5 se evalueazi a fi de 40-45 kg l&&furajer. Icu~teanul. in primul sau a1 1 doilea an de culturi.000 ha. Ceapa este o plant5 legumicol5 cu mare valoare alimentar5 care se cultivl in fara noastr5 pe suprafefe ce dep5pqesc 40 mii hectare. este originar din America. de asemenea. cu tulpin2 tiiriitoare sau agiigtoare.000 ha) qi in culturi intercalate peste 200. ceapa pentru simintii formeazi. Ridichea. 3 3 106 .9 mg evalugndu-se o producfie de miere la hectar de 30-60 kg.03 la 0. un bulb. La noi in tarii. ciiteva specii cu importan@ pentru albine. Reventul. interes pentru apicultur5 ca urmare a secrctiei de nectar ~i a producfiei de polen. p2tru1i~iclul. 90. interes pentru albine avind in vedere producfia de nectar qi polen a acestora.specie anual5. din cele I0 specii sunt cultivate in cultur3 pur2 (ci 30. inflorirea are loc in lunile iunieiulie ~i dureazi 10-25 de zile in cadrul unei inflorescenie.5 m. conopida qi gulia pentru sirnin@. Ceapa pentru s5minP are pretenfii mari faf5 de luminii qi ocupi mari suprafefe in sudul qi vestul @rii. in ordinea infloririi lor. Dovleacul . morcovul. Productia dc micre care sc obline dc la semincerii de ceapi variaz5 in functie de conditiilc pcdoclimaticc intre 70 ~i 150 kg la hectar.100 kg la dovleacul alb qi 22-30 kg la dovleacul moscat. Culturi de plante legumicole Dintre culturile legumicole menfiongm.MANUALUL APZCULTORULUZ Topinamburul infloreqte din septembrie pin5 in noiembrie. pistiirnacul au. asiguriind un cules de polen ~i nectar de lung2 durat2.

care ocupi suprafete importante rnai ales in culturi intercalate. Grupa plantelor aromatice. I / - +A b . lmportanta speciilor din aceasti grupi este deosebiti pentru apiculturi. in general. 44!. $ 107 ex% rC I . acoperind golul de cules de la sfsrqitul verii .prezenfa in {esuturile lor a substanfelor cu actiune terapeutici. caracterizate prin prezenta in tesuturile lor a unor substante denumite uleiuri volatile. Dovlecelul. Odati cu luarea in culturi a noi specii sau mirirea suprafefelor ocupate de specii deja cultivate ca plante medicinale sau aromatice.inceputul toamnei. ofera culesuri tirzii de intrefinere intr-o perioadi ciind flora meliferi este foarte saraci. sfecla rogie gi spanacul sunt plante legumicole de interes pentru apiculturi avind in vedere producfia de nectar gi polen a acestora de care beneficiaza albinele in tot cursul sezonului apicol. au inceput s i fie cultivate dsnd nagtere unei noi ramuri ale productiei agricole. au apirut noi surse melifere. intr-o perioadi lipsit5 de cules. suprapuniindu-se in unele cazuri. Bostiinoasele. Unele specii solicitate mai mult pentru prepararea medicamentelor obtinute din plante a ciror colectare din flora spontani nu mai satisfacea cerintele. o treime din valorile date mai sus pentru culturile pure. castravetii. atiit pentru miere ciit qi pentru polen. ajuti la mentinerea activitifii familiilor de albine gi la o buni pregitire a lor pentru iernare. 43-52 kg la dovleacul alb gi de 28-34 kg la dovleacul moscat. iar durata infloririi se Fntinde pe un interval mare de timp. Culturi de plante medicinale yi aromatice Plantele medicinale au o caracteristici comuni .MANUAL UL APICULTORULUZ Productia de polen la hectar se evalueazi la 52-58 kg la dovleacul furajer. Culesul oferit de aceste specii chiar dac5 in general nu dB producfii de miere. cultura plantelor medicinale. Pentru culturile intercalate de dovleac se iau in calcul. de aceea trebuie identificate din vreme qi valorificate integral. Ordinea de prezentare a principalelor specii medicinale gi aromatice cultivate la noi in tar5 este stabilita de cronologia declangirii" *?fazei de inflorire a speciilor. pepenii verzi. mai ales c i inflorirea lor are loc. are leg5turi strinse cu grupa plantelor medicinale.

iar recoltarea cu combina cind 65-80% din fructe au ajuns la maturitate. Cimbrul este un semiarbust cu tulpina lignificatii in partea inferioari. Pentru cultura acestei specii sunt favorabile regiunile cu suficientZi umiditate gi cu temperaturi mai moderate. adsnci. ori din nordul Moldovei. titatea de nectar pe floare variaz5 de la 0. se poate te cultiva in toat5 tara. lnmultirea se face prin seminte folosind 3-5 kglha sau prin imp5Girea tufelor. l. dar r e u ~ e ~ mai bine in regiunea podgoriilor. cum sunt cele din centrul qi estul Transilvaniei. mai ales in perioada s5raca in flora meliferi de la sfirqitul verii. Chimenul infloregte in mai-iulie o lung5 perioadg din timp. calde. % 10s .plant5 peren5. I5st5re~te nou inflorind inc3 o data in septembrie-octombrie cind flora melifer' ste foarte s5rac5.specie bienal5 sau pereni.3 mg. Productia de miere la hectar este evaluati la 100-150 kg. Roinita sau iarba stz/pz/lui. dind o productie de*?kctar de 50.sop111este o plant2 peren5.MANUAL UL APICUL TORULUI Chimenul .pe locuri expuse la soare. iar productia de miere la hectar este evaluat5 la 80. momentul recoltgrii are o importanfa deosebit5. ca plant5 medicinal5 ~i condimentarg.120 kg. cu miros aromatic. cultivat2 pentru insugirile ei medicinale. dind productii de miere la hectar evaluate la 20-30 kg. pe soluri fertile. Cantitatea de nectar secretati de floare variaz5 intre 0. Fiind o plant5 ale csrei fructe se maturizeazi egalonat. melifere ~i ornamentale. Seminatul se face primivara in prima urgent5 (martie-aprilie) folosind 10-12 kg s5mint5 la hectar.2 mg. per~neabile. inflorirea are loc incepjnd din iunie pin2 in august asigurind familiilor de albine un cules de intretinere. cultivat5 ca plant5 medicinal& aromatic5 qi alimentar5 de la care se folosesc fructele pentru uleiul volatil ce1 contin.I20 kg. a fost introdus in cultur5 la noi in tar5 in ultimii ani. Isopul se poate cultiva pe orice sol fiind socotit ca o valoroas2 plant2 melifer5 mai ales c5 tuns dupa inflorirea din iuniedin iulie. Recoltarea manuals trebuie s5 se fac5 atunci cAnd 35-40% din fructe sunt coapte. Infloregte din mai pin2 in octombrie.l la 0. constituind o valoroas5 sursi de nectar. erbacee.1 gi 0.

ca plantii medicinal5 ~i aromatic& este mare.plant6 peren6. Bra~ov. Lev5nfica se cultivii bine pe terenuri neinfestate cu buruieni perene. florile de lev5nficii c5 polenizate de a!hinc produc seminfecu un continut mai mare de ulei.specie perenii. Ava este izma broa~teicare ocupii suprafete insemnate de teren in Delta ~i lunca inundabilii a Dun5rii ~i de la care se pot obfine productii de miere de 15-20 kglfamilie. Secrefia de nectar variazii intre 0.02-0. chiar de naturii granitic5 ~i silicioas5. Putin exigent5 la condifiilede sol. inmulfirea izmei bune se face destul de uqor pe cale vegetativ5 (stoloni sau listari). se poate cultiva ~i pe solurile cele mai sgrace. In fara noastr5 cresc spontan ~i alte variet5fi ~i specii de izmii cu o deosebitii important5 pentru apiculturi. A 109 P /- . profunde. Rezistenfa sciizut5 faf5 de inghet.MANUALUL APZCUL TORULUZ ' I 1 Izma bun6 . spontan5 ~i cultivat5. este cultivat5 in lume ca plant5 medicinalii qi aromaticii pe mari suprafefe de teren. a Levgnfica . mai ales cind nu este acoperitii de zlpadii. inflorirea culturilor de izm5 se produce in lunile iunie-august furnizind nectar ~i polen familiilor de albine. fiind folositii in industria farmaceuticii ~i la fabricarea parfumurilor.04 mg producind o cantitate de miere la hectar ce variaz5 intre 100 ~i 200 kg. folositii ca plant5 antierozionalii pe terenuri degradate ~i ornamental%in gradinile caselor ~i in j stupin5.100 kg.07 ~i 0. de asemenea. Importanp. Leviinfica inflore~te din iunie pin3 in august ~i se caracterizeazi pe Iingg aceastii duratii lungii de inflorire qi printr-o mare capacitate meliferii. La noi in far5 o intiilnim pe suprafefe mai mari in Tara Birsei. De menfionat este faptul. se explic5 prin originea ei mediteranean5. cu apa freatic5 la adincime. evaluindu-se producfia de miere pe hectar la 50. permeabile.22 mglfloare cu o concentratie in zahiir de 45-48%. este un semiarbust cu sistem radicular bine dezvoltat ~i profund care ii confer5 o mare rezistenp la secet5. Odatii cu gunoiul de grajd se aplicii ~i doze de 70-90 kglha substan@ activii fosfor ~i 30 kgha substant5 activ5 potasiu. oferind culesuri de intrefinere in cursul verii. Cantitatea de nectar pe floare este de 0. Producfia de miere la hectar la izma broa~tei fost evaluata la 200 kg. Este. confirmat de speciali~ti. dar prefer2 solurile calcaroase. Pentru a realiza o plantafie incheiat5 (Grii goluri) terenul trebuie ingrii~at la infiintarea plantafiei cu 40-50 tonelha gunoi de grajd pe solurile argilonisipoase sau nisipo-argiloase ~i cu 25-30 tone pe soluri mai fertile. Banat.

ce inflore~tein iulie-august. se cultivii cu bune rezultate in sud-estul f5rii ~i in CGmpia de vest. ca specie aromaticii. expectorant8 ~i dezinfectantii.5 mg. perenii.marginea piidurilor. a drumurilor. pe soluri uqoare. etapa optimi de seminat fiind primivara in prima urgentii. Feniculul . Oltenia ~i Banat unde verile sunt ciilduroase.5%) cu proprietiti antispasmice ~i intrind chiar ca atare in compozitia ceaiului pentru gargarii. cultivati in regiunile din sudul fiirii. InfloreSte in iulie-august.3 ~i 1.specie de origine euroasiaticii. Anasonul este cunoscut. Se cultivii ca specie aromaticii tji medicinalii pentru fructele sale ce confin ulei volatil. folosind 12 kg siimintii la hectar. de preferinti cernoziomuri. paji~ti. Cantitatea de miere evaluatii la hectar este 50 kg.specie perenii. farmaceuticii pentru medicamente cu efect diuretic. 110 . jalequl de cimp. folosit in industria alimentat-5 ~i a biiuturilor. Importante pentru apiculturii sunt ~i speciile spontane din care amintim: salvia de cimp. dar qi ca plantii medicinal2 cu actiune spasmoliticii. Jale~ul griidinii infloreqte in iunie-septembrie produciind o cantitate de de nectar pe floare ce variazii intre 0. prin tuGri~uri. folosind 8-10 k g h a s5minF. dar se poate cultiva qi pe malurile ripelor pentru a stiivili eroziunea. frunzele avfnd un continut bogat in ulei (1-2. unde apa freaticii se ridicii pan2 la maximum 2 m de la suprafap solului.furnizind la inflorire nectar ~i polen din abundentii care in anii favorabili dau chiar recolte de miere. Se inmulfe~te prin seminte. a ciror sem5nare are ca epoca optimi iivara in prima urgenfii. inflore~tein mai-iulie. Jale~ulse cultivii pe terenuri plane $i fertile. laxativ ~i face prin seminfe. a ceaiului ~i figiirilor antiasmatice. pe locuri inalte. evaluiindu-se o productie de miere la hectar de 200-400 kg. fertile. in primul rand. inflore~tein maiseptembrie ~i urechea porcului sau corobitica. Se cultivi in scopuri farmaceutice. ale ciirui fi-ucte folosesc la obfinerea unor biuturi. Aceste specii spontane cresc prin fanefe. iar iernile blinde. furnizind familiilor de albine nectar ~i polen pentru un cules de intretinere.MANUALUL APICULTORULUI Salvia sau jalejul de grridinri . mai ales pe rocile calcaroase. in rinduri distantate la 40-50 cm.

Din capsule se extrag pe cale industrialii morfina gi alfi alcaloizi folosifi in special la suprimarea senzafiilor de durere la nivelul sistemului nervos central. depinziind de vigoarea culturii gi de conditiile pedoclimatice. inflorirea se produce abia in anul a1 11-lea de vegetafie. inflorirea avfnd loc in acest caz in august. . Producfia de miere la hectar este evaluatii la 150-400 kg.2ti de nectar ~i polen familiilor de albine.specie anualii. in timp ce dacii semiinatul are loc in aprilie-mai. cultivatii la noi ca anualii. MGgheranul este o specie perenii. Se inmulfegte prin seminfe. cultivatii pentru obfinerea capsulelor gi seminfelor utilizate in industria alimentarii gi fannaceuticii. in anii favorabili obtinfndu-se chiar recolte de : miere monoflorii. este originarii de pe litoralul Miirii Mediterane. Cultura de anghinare trebuie sii se amplaseze pe terenuri profunde fertile gi permeabile. se cultivii pentru frunzele sale bogate in cinarinii.30-41% situfndu-se intre cele mai bune sorturi de polen. Mierea de fenicul este consideratii ca avfnd inalte insugiri medicinale. Partea aerianii a plantei se folosegte in industria alimentarii in calitate de condiment ~i in parfumerie pentru obfinerea uleiului folosit in combinafie cu alte uleiuri. furnizfnd in acest timp insemnate cantit.2 la 25-100 kgha. flavone gi alte componente ce confer5 medicamentelor ce se obfin insugiri in tratamentul unor boli ale ficatului ~i bilei. semiinatul ficiindu-se primiivara devreme. Macul de griidin5 inflore~te iulieaugust gi oferii familiilor de albine culesuri de polen. infloregte din iulie pfnii in septembrie gi dureazii la o plant5 50-60 de zile. in folosind o cantitate de 2-3 kglha siimfnfii. nectar gi polen din abundenfii. Semiinatul anghinarei se face primiivara timpuriu dupii ce in prealabil simfnfa a fost umectaEi 2-3 zile. Infloregte in iulie-august furnizfnd familiilor de albine nectar gi polen.originarii din bazinul Miirii Mediterane. ' ' I I Macul de gr6din6 .MANUAL UL APICULTORUL UI Feniculul infloregte in lunile iulie-august furnizfnd familiilor de albine . Productia de miere este evaluat. Anghinarea . Polenul acestei specii este bogat in proteine .

insiimiintarea poate fi Gcutii i n pragul iernii (noiembrie-decembrie) sau primiivara in mustul ziipezii (februariemartie). facelia poate fi cultivatii in mirigte libereazii devreme terenul. in timp ce in zonele mai umede ~i cu temperaturi moderate durata de inflorire este mult mai mare. Perioada de vegetatie la facelia este scurt2. intre acestea fiind gi griiul. iar hri~ca apreciat5 in arta culinarii. a ciiror cultur5 se justificii chiar numai prin valoarea lor meliferi. miit5ciunea se cultiv5 ca plant5 medicinals. a fost introdusii in tara noastrii ca plant5 specific meliferii dar care poate intra gi in componenfa amestecurilor melifero-furajere. Aviind in vedere agrotehnica culturii. in zona de ciimpie cu argite mari. de la riis5rire piinii la inflorire treciind 45-55 zile. justificiind pe deplin cultivarea lor. Rezistiind bine la brumele tdrzii de primiivarii gi timpurii de toamnii se poate cultiva de primiivara timpuriu plnl toamna tiirziu. Dar fiecare din aceste specii are gi o alt5 intrebuinpre. Planta creSte inaltii de 40-60 cm. 112 . cultura de var5 a faceliei are o duratii de inflorire de 25-30 de zile. Pentru loturile semincere sau apicole se recomandii insiimiintarea in lunile martie-aprilie ciind sunt intrunite conditiile optime pentru germinarea semintelor ciit gi pentru riisiirirea gi dezvoltarea plantelor. de vegetatie scurtii. furniziind culesuri intr-o perioadii deficitar5 in flora meliferii. iar durata infloritului este de 30-50 zile depinziind de evolutia factorilor climatici. in aceste cazuri inflorirea se produce ciitre sfiirgitul infloririi salciimului. fi anume: facelia este folositii in furajarea animalelor. originarii din America de Nord unde cregte ~i spontan. este Facelia . respectiv prin culesurile bogate furnizate familiilor de albine. in aceste conditii riisiirirea are loc iar plantele au un ritm de vegetatie rapid. o dezvoltare de nectar bunii.specie anual5. fiind gi un bun nutre! pentru animale. giisind in tara noastrii conditii bune de culturii in toate regiunile. Facelia este pufin pretentioasii la conditiile de clim5 ~i sol. cu o tulpinii ramificatii purtind mai multe inflorescente in form5 de evantai a ciiror inflorire incepe cu florile de bazii.MANUAL UL APICUL TORUL UI Culturi de plante melifere tipice Ultima grupii de plante melifere cultivate o constituie plantele melifere specifice. prelungind culesul cu 2-3 siiptiimiini.

rqsau ap ealq!lueD . 101 ur sualur azalrzrh .reoy o ap yqa.rep 'gleu!3!paru y u e ~ da3 !un!Ba.0 9 l a-resa~au amogur el gugd a. -ey/ay PC 1 3 3+ eylay OS-OP t ~ 9 ZFAO e@y 001 a q 3 W u r luns aunq !ew a l a leuguras ap al!!bodo~d ' ( z g ~ o ay3!.r el a a .roy 1nqnl U! gzea13a103 as InIrueAo ezeq a1 ajqe a ~ a j r w 3 a u puel3 ap le~a..reua~tunqurl elllza as e tuluad 13!ur juns alalueld pup arielasa~ ~ z e eurr~d l e r ~ a d s arjuale a.13asp.1 ur nes w3 0 c .rgl euureol gugd nnurjuo:.rep '11nuSrqo 33123 as 1arla3ej ea.!nl eaur!anl y3 pu@unre 1e. ap . .. IS leuauras ap rr3oda s 'ariqaBa~ epeorlad ui rn~ndurrl . U I -1el3aq el By 0001-009 ap a ~ a i w !!i~~po. . .s'G?mn a.rn:.rpods ry o a3npe erlamj a~ajrlaur-o.*P3' --. .. ..rlul gzer. rarinlo~a '!318olopad e .ralap a3 ~ d e 'a.roA. urjnd ~ rew g.rel3ay el giugurgs By 8-9 ap guuou o pu!soloj 'w3 09-OPnas m3 SI-ZI !JnpugHaqu!p eiuels!p 'eu!Seur n3 a3ej as Iwsuguras -uIJoj!un pour u~ !S ur3 E-z el gledo~zul y gs x?iugurps lg3ul ]!iutugw au!q a!nqaq ~!leu!uua8]wad a .rel3au ap ealel!lue3 alrqeloAej 11irpuo3UI" -ale3rlde rr3!uqalofir! a . o gs alau!qle gu!ur. .rsur alsa !a!~a3ej e pa3!1aur ealeoleA j -gle3rlde e31uqalo.reA m 3 a y el ej ap e!i~~po. ap pupp " %8z ap rn1nrq3au E lgyez ul a!ie.rd . .g ~ el ap el aleiuqsrp aldru!s pnpug.gqseou e ~ e ur ajaje~dns i !Jew gdn3o a3 Gwlns In 7n801 7 n m v 7n7 v nVM ~ . n3 a3e3 as ea.rafe.rd .rolr~n11n3 ejuapodur1 . salt13 un aurqle ap . r o. !S a ~ a r e ~ !asew e g~!oq!lue3 a.rau!ia~lu1 ap j ur ur . as e a ~ u o y uJE! 'a11z ap 0 ~ .rarur ap ealel!jue3 al!qe.-j ' & TE % -F EII 09'0 !$ c.aaunpypw .1q3au ap gm8!s gsms o a!w~lsuo:.eJ. r.re~lo3ay-ea.rgzew :e3 aseouturnBal alueld n3 e!la3q ap pn3alsawe ax] jod a s .re~gurudap 8eamoq n3 In3alsawe gp alellnzal aunq reur ala3 lep "e'S 'sros 'urdnl 'ay31~gzgw 'a.r3as .r ui 'leu ul ~ u g d a!peur eunl u!p pugda3ul e ~ e ~ g u r u 3 3 ~ 3 rnads ra~sa3eIweuguraS 'g-~aj!laur glueld e3 sale as . .reA giugurgs ap al!!i~npo~d ~ 'eurquro:.rd .By 009 IS 0 0 a.ral ea. ~!3rldrur IS aJeog o ap glelal3as . ..ra3 .rI1gsg.. r o l ~ o ~ 34uanyu1 qns llnw aveoj gze!.rgzgru) + g.qua3uo3 o n3 8u1 S'P ! I a..qul gze!.rryun3a~saureu~ -n!z. .reA aJeoB S o ap plela~3as .r alaun ul yeA!lln3 'glenue ar3ads ...reiugmgsul ruluad !nlnua.1wln3 ap rrirpuo:.reA ulleuoleSa aleuguras erla3ej ap .rel~aq giu~urgs guuou o n3 'ur3 09-0s el alqnp pnpug.1e13a~-aaseou !!~gialauoz ale01 ul luapunqe U!P lel3au gla~3as eaunr3glgm 'a3rleur!l3opad al!!i!puo3 el gseo!iuala~du!ind apads ' ~ I I Z OE-szgzealnp IS rnlnjeugwas elep ap a!i3unj ul qsn8ne-a!un! ul a3npo~d ap .rn~ln3ea.r!lg8a.8y 01 juns -8 ap .. ap ari3ury ul ew3y 00s IS 0 0 a.rluJ a y gs aleod Jel3ay el a. r ~ r upug~nBrse ~ ~ej yrqasoap alsa g.rol!. .rBeap IS a3!leur!l3opad alrri!puo:. .rel3au ap ealelrlue3 -!alrz ps.

Plantele erbacee spontane cu inflorire timpurie contribuie la dezvoltarea familiilor de albine in primivar5 dind astfel posibilitatea acestora s5 valorifice cu un randament maxim principalele culesuri: salcim. cre9te poieni. m5sur5 important5 pentru imbun9t5tirea bazei melifere. de aproximativ 70 zile. Hri~caeste plant5 putin pretentioas5 la fertilitatea solului. Slab rezistenti la ger hri~ca seam5n5 la sfir~itul se primiiverii. folosind o cantitate de s5mint5 de 80 kg la hectar. Productia de miere ce se poate obtine de la un hectar de hri~c5 variazi intre 40 ~i 60 kg. furnizeaz5 culesuri de intretinere a familiilor . este o specie perenl. Aspectul sezonier a1 florei spontane se modifici. floarea-soarelui. atit in cultur5 pur5 ciit ~i a aniestecurilor de hri~c5 facelia care pe ling5 marea cu valoare melifer5 reprezint5 ~i un bun furaj pentru animale. Perioada de vegetatie scurt5 permite cultura in miri~te. tufi~uri~i paji~tide la cimpie pin5 in zona 1x4 . chiar culesuri de productie. Hri~ca o perioad5 de vegetatie scurt5. tei. plantele erbacee spontane.MANUAL UL A PICUL TORULUI mg cu o concentratie in zah5r a nectarului de 36%. de albine din prim5var5 pin9 in toamn5 ~ i in unele zone. are Inflorirea are loc dup5 30-35 zile de la r5s5rire qi dureaz5 aproape o lung de zile oferind familiilor de albine un cules bogat.iar pin5 la r5s5rire se distruge crusta pentru a perrnite plantelor si r5sar5 uniform. in funciie de succesiunea anotimpurilor. precum ~i de intensitatea concurentei speciilor. iar cele cu inflorire t2rzie asigur5 conditii pentru preg5tirea familiilor de albine In vestitor a1 primlverii. prefer5 solurile o nisipoase qi nisipo-lutoase qi nu suport5 solurile calcaroase. Plante melifere erbacee spontane Prin num9rul mare de specii valoroase ~i suprafefele importante pe care le ocup5. de etapele fenologice individuale. in luna mai. Cele mai multe plante erbacee sunt inflorite in zona de step5 in luna mai ~i inceputul lunii iunie. in zona de munte toiul infloritului este in iunie ~i inceputul lunii iulie. dind producfii de miere 1s hectar intre 300 ~i 400 kg. Primele flori apar in zona de step5 in jurul datei de 14-15 februarie. in rinduri distantate la 12-15 cm. iar in zona de munte in luna martie-aprilie. Dup5 sem5nat se t5v5luge~te.

piduri. in lunile februarie-martie. Mai frecvent se intiilnesc in pidurile de foioase din ciimpie gi deal. In functie de altitudine infloritul ghioceilor se e~aloneazi luna din februarie piing in aprilie. Ghiocelul prezinta o tulpini subpimiinteani (bulb). Florile Ele in formi de piilnie atrag atenfia prin galbenul de ~ofran. Albinele culeg polenul ~i nectarul atiit de necesar primgvara pentru dezvoltarea puietului. . Planta prezint5 doui frunze lungi subfiri din mijlocul cirora se ridic2 o tiji in viirful ciireia sunt florile cu qase petale albistrii ~i tot atiitea stamine cu anterele sinilii pline cu polen. ca un clopotel. !n interiorul floni sunt anterele care se deschid la vlrful lor eliminiind polenul. Viorelele sunt foarte comune in pidurile ~i poienile din zona de ciimpie p l n i in zona alpini. Florile au o formi deosebitg. Brcjndu~a galbenii sau de primivari este intiilniti in pidurile ~i poienile din sudul fgrii in regiunea de ciimpie yi dealuri. iar la suprafat5 poarti dou5 frunze qi o floare de culoare albi. Briindu~a primivari de este o planti nectaro-poleniferi oferind albinelor. cu flori mai mari de culoare albgilbuie. primele culesuri de nectar ~i polen. Formeazi vetre intinse yi este deosebit de cercetati de albine. Odati cu sfiir~itulperioadei de inflorire a viorelelor celelalte plante din nivelul inferior a1 pidurii se gribesc s i infloreasci. ies din p5miint odati cu cPteva frunze lungi cu o dungi albi in mijlocul lor. ping in regiunea montans. Pe alocuri apar qi ghioceii bogati. are 1-5 flori de culoare galbenii. Planti scund5 cu o singura frunzi lineari. impreuni cu ghioceii. Viorelele infloresc 2-3 siptimiini dup2 ghiocei ~i dureazi in medie 20 de zile timp in care furnizeazi albinelor un cules de polen ~i nectar care contribuie la dezvoltarea familiilor. unde formeazi adevirate covoare de flori albastre. infloresc din luna martie piing in luna mai. Laptele piis6rii este intiilniti in piduri dar ~i pe ciimpuri in luna martieaprilie. Brebeneii sunt rispiinditi in dumbrivi.MANUALUL APICULTORULUI de munte. asemanitoare cu florile de gura leului ~i sunt grupate nectarifere sunt situate intr-un pinten rezultat din hmizeazi culesuri de intretinere valoroase pentru albine. pentru a ajunge la fructificare inainte de infrunzirea pidurii.

clte una pentru fiecare tulping. A PiipGdia este o plant5 peren5 intAlnit5 in pajigti. in prim5var5.aupetalele r5sfrlnte gi unite.4 qi 0. in lunile aprilie-mai.MANUALUL APICULTORULUI Podbalul cregte prin locuri argiloase gi umede. deoarece secret5 mult nectar. Inflorirea are loc timpuriu. grupate intr-o inflorescentg. poieni pln5 la limita superioar5 a p5durilor (circa 1200 m). infloregte in lunile martie-aprilie. finete. Este o plant5 melifer5 bun5. Pe nt intens vizitate de albine pentru polen. Planta are frunzele dispuse in form5 de rozet5. Florile de nB . in zilele insorite de prim5var5. Urzicup sau sugelul cregte spontan prin locuri cultivate qi necultivate: grgdini. marginea drumurilor in toat5 tara. Planta este scund5 obignuit ramificati de la baz6 tulpina are patru muchii. Florile de culoare galben5 sunt adunate intr-o inflorescent5 (capitul) . Tulpina este dreapt5.mierea ursului" este potrivit5 acestei plante. opuse. in zona de dealuri gi montan5. furnizlnd. iar in inijlocul lor cresc una sau mai multe inflorescente cu flori galbene-aurii. Florile tubuloase de culoare rogie igi schimb5 culoarea devenind violacee. clnd flora nectaropolenifera este relativ s5rac5. Plant5 cu ase are frunzele dispuse in rozet5 la baza tulpinii. din zona de clmpie pln5 in zona montani. 116 . obignuit neramificat5. Ciubofica cucului este fiecvent intllnit5 in p5duri k i t e . PBp5dia infloregte din aprilie piing in octombrie. Florile roz-purpuriu sunt agezate la subsuoara frunzelor. in functie de altitudine gi conditiile meteorologice. furnizfnd culesuri de intretinere pentru familiile de albine. pfni in zona montan5. pe malul rlurilor. in luna martie gi ofer5 un cules de intretinere familiilor de albine pan5 in luna mai.. infloregte din luna martie piin5 in luna octombrie gi joac5 un rol deosebit in cregterea gi dezvoltarea puietului timpuriu. pe coaste rlpoase erodate din zona de clmpie pin5 in zona montan5. livezi.6 mglfloare cu o productie de 50-200 kg/ha de miere. Analizele efectuate la urzicuF pentru stabilirea capacit5fii nectarifere au ar5tat c5 producfia de nectar variaza intre 0. Denumirea populari de . nectar qi polen familiilor de albine. iar frunzele sunt agezate dou5 clte dou5. Mierea ursului este intiilnit5 frecvent in piduri umbroase. tufiriguri.

piiroasi cu flori solitare de culoare rogie-aprinsz. Cele dinspre vilrf sunt mici gi late la bazii. albinelor. la poalele piidurilor de fag apar in frunzig florile de miiseaua ciutei. M6seaua ciutei este frecventii in piiduri in zona montanii. Florile galbene destul de mari sunt rare pe crengufa care le poart5. Uneori rapita siilbatici. cu tulpina netedii. in luna martie. Aliituri de ghiocei. impreunii cu mugtarul silbatic. care ofer5 albinelor nectar gi polen atilt de necesar primiivara pentru dezvoltarea familiilor de albine. Florile albe ca ziipada cu miros tare de usturoi sunt dispuse in inllorescente. colorate in roSu purpuriu. infloregte in lunile aprilie-mai. Rapi#a siilbaticii cregte spontan prin culturi gi locuri necultivate. Frunzele dinspre r5diicin5 sunt lungi gi crestate adinc pe margine. Leurda este o plantii meliferii valoroasii pentru nectarul gi polenul oferit primivara timpuriu. infloregte in lunile aprilie-septembrie. ocupi suprafete mari asigurilnd culesuri de productie.MANUAL UL APICUL TORUL UI Leurda este intillnitii in piidurile de foioase in locuri umede pilnii in zona montanii. Planta cregte inalti. . Tulpina prezinti la baz5 douii frunze de forma unei Iinci. ramificatii spre vilrf. are tulpina dreaptg. asigurilnd culesuri de intretinere de lung5 durati. miseaua ciutei reprezintii florile vestitoare ale primiiverii. Macul de cBmp este frecvent intiilnit in seminiituri qi locuri necultivate.

.

1nqpod(q .2 ' 8 1 ~ s IR 7 R8017 f l 3 I d V 7fl7 VRN VM ."024.'nj!d~~@.'nSon ~ O ~(? A.'muaur(p .4" 1 \.'urpqws(q .aa~nog(2 .'lnlannos . -+ a d - 611 anoo2p(f .'D~A]Ds(~ J .'a~uur nzuruJn3 pj(n :olupuroy u!p anajilaur aluuld alalnd12u!ndanlu1p rpt7nalpD .'wqlnu(a .

ramificatii in partea superioari.7%. locuri necultivate.8%. Nemti~orul cimp inflore~te perioada mai-iunie contribuind la de in culesul de intretinere a1 familiilor de albine.MANUALUL APICULTORULUI Nemti~orul cdmp este riispindit de la cimpie pin5 in zona montan5 gi de este nelipsit din sem5niiturile de cereale. se cultiv5 prin gr5dini in scop decorativ. Sulfina albii varietatea anual5. sunt grupate in inflorescente. infloreSte in lunile mai-iulie. acoperitii cu peri. De asemenea. mai rar roz sau albe. flori mici albe sau galbene cu miros pliicut caracteristic acestor specii. Urechea porcului este frecvent intilnitii din zona de cimpie pin5 in zona montanii. Florile de culoare albastrg. iar florile de culoare violeti sunt grupate formind InfloreSte in iulie-august furnizind culesuri de intretinere e albin fa . De asemenea. Sulfina are port inalt. Salvia de cdmp este comun5 prin fiinete ~i p5~uni. cu frunze reduse pgroase. infloreSte din mai pin5 in septembrie fiind o valoroas5 plant5 nectaro-poleniferg. prin p5~uni~i finefe. uneori roze sau albe. maximum individual ajungind la 12. Albiistrita este o specie comun5 in zona de cimpie ~i coline.25-5. este apreciatii de apicultori intrucit aceastii plant5 se preteaz5 $i la ins5min@rile in miri~te asigurind culesuri tirzii. Florile de culoare des albastrii au forma unui cornet cu marginile franjurate. Planta este itialtli. iar in virful delicatelor ramuri stau florile. Planta este mic5. Jale~ul cdmp este o plant5 comun5 prin paji~ti de uscate. Stllfina alb6 ~i galbena' c r e ~ t e spontan prin livezi. a apelor. albistrui sau albastru-violet. F r u n z e k m t triunghiulare. infloreSte din mai pin5 in iulie ~i este important5 pentru nectarul oferit albinelor. C r e ~ t deseori e prin semiin5turile de griu ~i secar5. pe marginea drumurilor.Prezintii flori mari de culoare albastr5-violet5 dispuse in inflorescente. Planta prezint5 o tulpini dreapt5 obi~nuitramificatii in partea superioar5 qi flori mari violete. strinse la bazi de un inveli~ de solzi putin ruginii. in toamn5. formind o inflorescenF. Determingrile efectuate pe polen recoltat cu ajutorul colectoarelor instalate la stup in cursul lunilor iulieaugust au ar5tat c5 procentul mediu de polen de alb5strire este de 0. se cultiv5 ca plant5 de nutret fiind o bun5 plant5 furajerii qi in acela~i timp o valoroas5 sursii de nectar gi polen. infloresc in lunile iunie-septembrie. tufi~uri.

alrunl ui a l ~ a ~ o g u i .gleJnp g8unl ap a~aurianu!ap sap:.1nsaln3ley3 lnu!iqo ne-s A!seur alSa. -aiua3sa~ogu!ur asnds!p ap gpeo!.1a a!3ads o alsa lnladnz7S ~ q n o ~ .. luns 'aqle JeJ 'g~lseqlea. .1el3au g a n a s IS a!~quraldas r .b 1nnoSyqzu9 . .. .Jolpnmrup eau!&aa .Jel3ay el giu~urys p-c ap alel!lu~3o as-npu!soloj ' ~ ~ n p u g 8y anul ur3 ap aiuals!p el 'euureol nes e ~ e ~ g r n ! ~ d as InleuguIaS -aJaj!lam !azeq a3ej rr~rigl. .r?unqurl .. .18e !!~do. ap glueld o alsa !nllzla!lu oqurl7 aur8r~o ap . un au!qle ap ~olrr~rurej ..1 au!dlnl 'g-Iajrlaur IS gleur3rpau1 ' g ~ r l e ~ o 3 a p .. 'a~lseqle luns alpold .Jepay el piugmgs ap 8y 8-9 as-npu~p!!war 1n8e~d ' ur nes nr~ndurrle ~ e ~ g u r p d as p e u g u r a s 1!. .ale~!lln3auIJn3oI ad Jol!lnuInrp e '-lol!~npgdeau!8~eurel alSa. j 14 ruarod upd 'au!103 ad 'a~e3sn!unSgd 'aiauzj u!~d al6a. 1ndo3sul '!pads ~ o l l e !!~do~dur! 'alepe~8apIJnuaJal ad alueld !alsa3e eJnlln3 ypueuro3a.mejy!me~nes gldur!s eu!dlw n3 gseo~pd alsa elueld -alunur ap euoz ul gupd ardurp3 el ap aleArlln3au 1.. .. aiuaisa~ogu!gzeaurloj !S aqle nes IISOJ JEJ . ap glsea3e apun auoz alaun u~' .. alrunl ul alSa~ogul-am~ojrsrds . 'au!qle ap ar~rurej/Z!y V ~ . . .r q e ~ o ~rrue u~ -3uapunqe. j e -arunr.ipogu! . ~ u 'rry~nu e ruled ul 'glsnqo~ 'gldea~p pu!dlw o plulza~d l u e ~ d e *lsn8n~-a!ln!al!unl ul alSa~ogu1 . glueld 123xpelods g~!lln3 s *aseol!3~e a pnlos ad gl!ulpiu! '~ueaue~al!paw .1n301IS !zalz!l u!~d'~ol!~nurnrp eau!8~eur ad aiaug upd y~!pu~dsg. .el purnq!~luo3g ~ e o enop e al4alogul 'g-rlse\nruw u!p g~!uai\o~d 'InlnlalLu equrrl '18unl auueol n3 !!UE ul -al!z ap OP-oc ap a.13ySp8 wdlwj ..~ 'glenue~qaa3eq. . . gm8!se 1nroSr~qu1!3 -aiua~sa~ogu! al!unaJ luns aqle JeJ leu ul !!m&nd-rrSo~ aplold -a!lqmaldas.11qln3!.q ap JolaizlazaJ ea~elaldwo:.~dur!'alepel8ap a3ej rJnuaJal ad yje~rl1n3 aleod 83 ~ n f q u e glu!za~dglueld glsea3v 'g8unl gpeo!~ad L J ~e o ad ua~od!S Jel3au Jolau!qle gzeaz!wry ale3 gseoJoleA pajqaur glueld o alsa !!lS?S e d l e ~ -ajua3sa~ogu!! asnds!p ' a z o ~'!3!ur luns a l ! ~ o ly~e ~ y ! u ~. l.iad o p u p e 'a!ln!-awn1 .Z Iap a1i3npo~d !.uJ gued a!un! u!p a f i a ~ o y u.101!ig1!1~3 11iy1!3!1snr gl!lolea !S .1 as al!qasoap alaj!laLrr .au!qle ap -rol!!l!wej ale 8ue.!~dsepad y~ado3e alsa g1e3y!ruu. .13gluqd .1eoln3 ap al!-'old .

Splinufa este cercetatii in de albine in tot cursul zilei pentru nectar gi polen. in locuri necultivate qi aride. piini in zona montani. albe sunt grupate spre viirful tulpinii. locuri necultivate. Are florile galbene aurii.14 gi 4. Tulpina ( 10-30 cm) este lignificati spre bazi. galben-verzui sunt dispuse in inflorescente spiciforme. prin seminaturi pe coaste aride ~i margini de drumuri. situiindu-se astfel alituri de speciile melifere c r e ~ t espontan in locuri necultivate.z11 sa11 cre$te pe marginea drumurilor. tufi~uri. in v6rfUl ramurilor stau bobocii ruginii formati din solzigori ca de metal. oferind insemnate ~i polen albinclor. drumuri.c.MANUAL UL A PICUL TORUL UI Pcilcimida cregte prin sem5nituri. fnflore$te din iunie pin2 in septembrie. cu care se inrudegte. din iunie pini in septembrie.22% cu un maxim individual de 27. din mijlocul ciruia r5sar stamine albicioase. margini de drumuri din zona de cimpie p i n i in zona montana. pe coaste. Dt~mhett~l intiilne~te coastc pictroase.cercetate de albine din iunie pin5 la sfir$itul lunii august. Productia de miere a fost evaluati la 50 kglha. Splinu~a cregte in poieni. cu saci plini de polen. Florile de culoare albastri sau albi sunt grupate in inflorescenfe.2%. Planta este halt5 cu tulpina piroas5 qi frunze inguste alungite. din regiunea de cimpie ping in regiunea montani. De asemenea. Florile de culoare violet5 sunt strinse intr-o inflorescenp. adinc crestate ~i prev5zute c u spini. se pe margini de piduri. Florile de culoare ro~ic-purpuric. Vor-oniz~ct~l 11ngl//-a. fiind intens vizitati de albine pe toati perioada infloritului. Rcichia cregte pe cimpuri. Scava dornntll~~i cre$te prin finete ulnede ~i poieni umbroase in zona montan5. numai c i florile la fel alcituite sunt albe $i acoperite cu puf. gn~pate inflorescente. Cantitatea de polen recoltat5 de albine la aceste plante variaz5 intre 0. . finete. adcsea rovietici piroasi. Fiecare floare este un tub lung. Planta prezint5 ramuri sub@ numeroase pe care se prind frunze late albicioase. infloregte in lunile iunie-august gi este o planti apreciat5 pentru secretia abundenti de nectar gi polen. Florile mici. rar o perioad5 lungi. Planta sc aseamini cu urzica moarti. pZiduri. este intilnit5 in gradini ca specie decorativi. a cirei baz5 seamini cu un vas strins la gur5. fnfloregte in lunile iunie-august fiind intens cercetati de albine pentru nectar gi polen. pe ling5 garduri.

locuri necultivate. tgieturi de p5dure. infloreSte din iunie pin5 la sfirgitul lunii septembrie furnizind nectar gi polen pentru intretinerea gi dezvoltarea familiilor de albine.5%. frunzele sunt in numir mic gi inguste. furnizind culesuri de intretinere.13-35. Zburcitoarea sau viscoagea este o plant5 meliferi Cregte mai ales in t5ieturi de psdure. Planta este inalt5 cu tulpina b5toas5. rar albe sunt dispuse la i vlrful ramurilor. Loboda s5lbatic5 este o bun5 plant5 polenifera. infloregte o lung5 perioad5 de timp din iunie pin5 in toarnnfi in octombrie. Lumin5rica este o plant5 nectaro-poleniferi care asigur5 un cules de intrefinere de lung5 durat5. Loboda sblbaticb este foarte comun5 in paguni. propoqia polenului de cicoare a variat in hncfie de familiile de albine intre 5. in probele de polen recoltate cu ajutorul colectoarelor in perioada iulie inceputul lunii august cind familiile de albine au la dispozitie plante cultivate ca: floarea-soarelui. Florile de culoare verzuie sunt dispuse intr-un spic terminal. nisipoase. Cele mai mari cantititi de polen au fost identificate in probele recoltate in cursul lunii august. ramificat5. in general in locuri umede gi Grate. porumb.2%. Speciile de lumin5ric5 infloresc abundent gi cu o perioad5 lung5 de inflorire. frunzele sunt alterne cu 5 lobi q marginile neegal dinfate. Planta este acoperiti de peri aspri. islazuri. se obfin de la cicoare sporuri sensibile la cintarul de control de 200-400 glzi. al5turi de zmeurig. lucern5.7 gi 12. Polenul de lobod5 prezent in este probele recoltate la urdini~ in medie de 0.6% cu maxime individuale de 69. Planta este inalt5 gi prezint5 flori galbene dispuse mai pin5 la sfir~itul in inflorescente terminale spiciforme. Florile mari rogii sau purpurii. in unii ani. Frunzele bazale sunt argintii. - . uscate. pietroase. in Planta prezinti o tulpini dreapt5 cu frunze inguste ~irare qi infloregte din luna iulie pin5 in august. Culesul la cicoare este rnai valoros spre sfirgitul sezonului apicol cind flora melifer5 este in general foarte s5rac5. in functie de 123 P . p5guni. iar cele superioare alungite intregi. de form5 triunghiulari. in Banat gi Oltenia. Lumcinbrica cregte frecvent pe terenuri insorite.MANUAL UL APICUL TORUL UI tiieturi de p5dure. Cicoavea este o plant5 comun5 fiind r5spinditi in toat5 fara de la cimpie pin5 in zona montan5. adinc dintate. in schimb florile albastre sunt n u numai podoaba acestei plante dar gi a cbmpului intreg. incepind din lunii august. de-a lungul drumurilor. sorg. infloregte in lunile iulie-august. pe ogoare.

1% din totalul polenurilor recoltate. Planta prczint5 o tulpini lung8 tiritoare. Determingrile de polen efectuate la o stupin5 amplasati in preajma unei ape au aratat c5 polenul de rBchitan ajunge la uneie familii de albine la 44. Alba (Valea Sebe~ului). rar de culoare roz sail r o ~ i e dispuse in inflorescentc globuloase. un insemnat cules de productie. BuzBu (Valea Sliinicului). dc @6?&@roaStei este una din cele mai valoroase specii melifere din Delta ~i 124 .2 mgi floare cu o concentrafie in zahir de 62%. Cluj (Valea Sebe~ului). furnizind. inregistriindu-se zilnic sporuri record de 8-12 kglfamilie de albine.000 kglha. Virfurile.fbitll rn. Inflore~te iunie piini la sfirqitul lunii august. lacurilor. Prahova (Valea Teleajenului). canalelor gi apelor curgatoare in zona de ges qi cea montani. grupate in inflorescenfe. R6chitanul cregte pe grinduri. M6rarul sau butoiapl este r5spiindit prin locuri mlii~tinoase. Inflore~tcabundent din luna iunie pins in scptc~nbric. S-a stabilit i cii temperatura optima pentru secrefia nectarului este de 20-26"C. marginea pe biltilor. Cantitatea de nectar este de 0. Pufuli[a c r e ~ t e locuri umede. iar umiditatea atmosferica cea mai favora-bil5 este de 60-70%. Producfia de miere este evaluatii la 40-60 kg/ha. Are tulpina inalta ajungind pin8 la 2 m qi flori de culoare ro~ietica.contribuind alituri dc cclelalte specii melifere la intrefinerea ~i dezvoltarea familiilor de albinc. infloreqte abundent din iunie pin5 in septembrie formind vetre intre celelalte plante. de de fragi sau cip~i111 undc ~i denuniirea populari de cap~unici.2. Tulpina este fistuloasii. In unii ani.1. F-.yt1 sau c~il). infloreSte din luna iunie pin5 in august. Producfia de miere este evaluati la 200-600 kglha. S5vir~in). ramificata ~i are flori albe numeroase. in anii favorabili.MANUALUL APICUL TORUL UI ani. iar in anii excepfionali ajunge la 1. Dimbovifa (Moreni). Masivele de zburatoare unde se practic2 anual stup5ritul pastoral sunt situate in judetele A r g e ~ (Valea Bgdencii). marginea bBltilor ~i a riiurilor. Arad (Hglmagiu. fiind apreciat5 ca una din cele mai valoroase plante melifere din Delta Dungrii qi zona b5lfilor. din fiind bine cercetatii de albine. Planta are tulpina inalt2 cu frunze opuse dispuse dou5 cite dou5 ~i flori violacee grupate la virful ramurilor. mari qi mai rare decit la zburitoare. cantititi importante de nectar. d e ~inflorit5 in mas& zburitoarea nu secret5 nectar.ytil~icu rispindit in zona bilfilor ~i in special este in Delta Dunirii pe soluri siriturate. mliiqtinoase pe malul apelor curgiitoare yi in st8titoare. Suceava (Vatra Dornei).

in zilele cu soare. cantitatea de nectar produs2 de o floare pe intreaga d u r a v r i r i i . in timp ce precipitatiile abundente in timpul infloririi plantelor influenfeazii negativ secretia acestora. 3. 125 F F .pentru majoritatea plantelor melifere in vederea secrefiei optime de nectar este cuprins2 intre 16-25°C. numiirul total de flori pe unitatea de suprafaf2. d) umiditatea relativ2 a aerului . iar productia cantitativii ~i calitativ2 a nectarului este conditionat2 de o serie de factori externi: a) factorii pedologici . Tulpina qi ramificafiile acesteia prezintii la viirf flori royii. e) precipitafiile . in unii ani favorabili furnizeazii productii mari de miere. c) temperatura . ploile moderate ~i viintul cald. in timp ce plantele cu nectariile la suprafag (hri~ca. f) viinlurile qi secetele prelungite . mu~tarul) secret2 mai mult nectar in zilele cu o nebulozitate mai mare. Productia de miere este evaluatii la 220 kgha. b) lumina solar8 . rar albe grupate in inflorescente. 2. Plantele care au nectariile adiipostite in profunzime (trifoiul rogu) produc. Pentru a se putea evalua producfia de nectar a plantelor melifere pe unitatea de suprafats este necesar sii se stabileascii urrniitoarele: pet+ 1. influenteazii direct producfia de nectar. Fiecare plants are un sistem propriu de secretie a nectarului atiit in perioada ei de inflorire ciit ~i in timpul zilei. liliachii.cuprins2 intre 60-80% este optimii pentru secrefia de nectar. aceasta putind inceta cu desiiviirgire.bog2fia ~i gradul de umiditate al acestuia. Pe Iiing2 aceste plante trebuie s2 mention2m qi alte specii din Delta ~i zona inundabil2 a Dun2rii care in cursul sezonului apicol i ~ aduc contribufia lor la i intrefinereafamiliilor de albine yi care uneori asociate contribuie la realizarea unor culesuri de producfie. de obicei 15-20 kglstup.are o influeng pozitivii asupra secretiei de nectar la plante.au o influent2 v2tiim2toare asupra producfiei de nectar.respectiv. de 2-5 ori mai mult nectar. *. Toate razele solare directe ~i intense provoacii ofilirea plantelor ~i diminuarea activitatii nectarifere. Influenta conditiilor de mediu asupra productiei de nectar a plantelor. Astfel cit2m busuiocul cerbilor. cositelul ~i r2pciga. favorizeaz2 producerea de nectar.MANUAL UL APICUL TORUL UI zona inundabil2 a Dun2rii unde ocup2 suprafete importante. durata de inflorire a unei flori in zile.

plantarea terenurilor neproductive cu esenfe melifere. Primiivara timpuriu mana apare pe aqar. Cunosciind producfia de zahlir la hectar $i consideriind cli 100 de piiqi de miere confin in medie 80 de pliqi de zahiir qi 20 de piiqi de apii. Prin manii. Imbuniitiitirea bazei melifere se impune in vederea inliituriirii perioadelor lipsite de cules realiziindu-se prin: 1. 3. producfia de nectar la hectar va fi: in care: p = producfia de nectar la hectar. sau rouii de miere se infelege acea substant5 dulce. primsvara. rapita. introducerea in asolament a unui numlir mai mare de plante agricole ~i melifere (floarea soarelui. dupii care se calculeazi productia de zahiir la hectar. ramurile sau tulpinile plantelor. productia de miere la hectar va fi: in care:pz = reprezintii productia de zahiir. cultura plantelor melifere tipice. ce se giise~te anumite perioade ale anului pe in frunzele. ce sunt 126 . limpede qi viiscoasii. tei. Pentru stabilirea productiei de miere pe unitatea de suprafap este necesar sii se cunoscii cantitatea de zahlir produsii la floare intr-o zi. pm = producfia de miere la hectar . uneori solidificatii. mesteaciin. alb. anin. mu~tarul borceagul gi altele). 2. c = durata de inflorire in zile. abundentli ~i bogatli in substante zaharoase. ca ~i la stabilirea productiei de nectar. a = cantitatea de nectar giisit in floare. excesul din plant2 se de piciituri. dupii aparifia frunzelor.MANUALUL A PICUL TORULUI AdmiHnd cii greutatea nectarului giisit in floare reprezint2 productia de nectar in 24 de ore. datoritli fenomenului de liicrimare normal9 ce se produce din cauza presiunii de trecerea plantelor de la perioada de repaus din timpul activli de vegetatie. Mana qi produciitorii de man. b = numgrul de flori la hectar.. Tot astfel. salcie etc.. prin anumite celule cu structurii specialli.

ea constituie in acelayi timp o hranii valoroas5 pentru multe alte inse&&lositoare pidurii qi indeosebi pentru furnicile de pgdure. importante cantit5ti cu miere. In schimb. fiind necesar s5 se efectueze cite doui extractii de miere in decurs de 3 siiptiimini.! MANUALUL APICULTORULUI dispuse pe marginea frunzelor sau la virful lor. peste 40 kglfamilia de albine. cu conditii bune pentru cre~terea dezvoltarea normal5 a ~i puietului. recolte insemnate de miere de man5. in anii favorabili. la$ yi altele. Procesul biologic de formare a manei de origine animal5 este urmiitorul: datoritii regimului de via@ sedentar. Argey. se realizeaz5 periodic. dac5 acest cules coincide sau alterneazii qi cu unele culesuri de nectar yi polen. dar qi sub raportul dezvolt5rii corespunziitoare a familiilor de albine. Trebuie s5 remarcam faptul cii eficienp economic5 a stup5ritului pastoral la culesul de man5 se m5reqte considerabil. aceste insecte absorb zaharurile din seva elaborat5 pe care le consum5 nurnai intr-o propoqie foarte redusi (circa 10%). - . la 2-4 ani. Aya c5. care dispun de polen (sursa proteicg). Hunedoara. care reprezinti un ct6~natural ? h eficient de combatere biologic5 a diiun5torilor piidurii. recoltele de miere de man5 dep5qesc la culesul de salcie in lunca Dun5rii 15-20 kglfamilia de albine. aceste insecte au nevoie de cantit5fi insemnate de proteine ce se g5sesesc in sevii in propoqii foarte mici. preveniridu-se astfel uzura yi sl5birea familiilor. in anumite piiduri de foioase unde se practic5 stup5rit pastoral. in zona coniferelor. fac parte din ordinul Homoptera. aceste insecte i sunt nevoite sii absoarb5 in aparatul digestiv o imens5 cantitate de sev5. pentru a . $i la mana de stejar. Subliniem c5 suprapunerea culesului de man5 cu cel de nectar ~i polen prezintii important5 nu numai pentru sporirea recoltei de miere. se obtin frecvent recolte bogate de miere de man5 (miere de brad). in anii favorabili. Bistrip-Niisiiud.cristaline yi foarte dulci care este mana.~ satisface necesarul de substante proteice. $ . fir5 consum de energie. ca in cazul unui cules pur de manil. De asemenea. 0 important5 deosebit5 prezintii ins5 pentru apicultur5 mana de origine animal5 care provine din excretiile anumitor insecte ce se hr5nesc cu seva plantelor. plop etc. tei. furnizate de plantele nectaro-polenifere din zona respectiv5. din care refinindu-qisubstantele indispensabile vietii. Pe ling5 faptul c5 mana constituie o rezervi melifer5 deosebit de importanti. denumite hidatode sau stomate acvifere. ce inregistreaza in unele masive din judetele Alba. Acestea inregistreaz5 frecvent. mai ales in judetele Arad. Brgila. Cluj etc. elimin5 excesul sub form5 de pic5turi fine. pentru creytere qi dezvoltare. Aceste insecte (lachnide yi lecaniide).

i ~infig aparatul bucal in tesuturile plantei pentru a avea stabilitate yi rimin fixate i astfel pin5 la inceputul primiverii.Este momentul c6nd femelele ajung la maturitate sexual2 ~i devin a pentru Pmperechere. fie datoriti suprafetelor relativ restrinse pe care le ocup5 pe teritorii. in zona pidurilor de foioasc. lmportanta economic5-apicol2 a acestora diferi ins2 de la o zoni la alta ~i de la un masiv la altul. in conditiile de flor5 ~i faun2 din tara noastrii.se hrinesc activ ~i secret5 treptat tot mai multi mani. mult mai mici. In tara noastri. salcia. fie datoriti productiilor mici de man5 pe care le furnizeaz2 ca plante gazdi. cc le caracterizeazi. dep2~ind general 20. cind odati cu pornirea in vegetatic a plantei gazdi. sunt: molidul $i bradul in zona conifcrelor ~i stejarul. iar o parte. Referindu-ne la produc5torii de man& numirul accstora pe plan mondial este foarte mare. ci se prezintg sub form5 de mugura~isau de coacizc de munte la speciile din zona coniferclor ~i in form2 de farfurioar5 cu faia in jos la speciile din zona p2durilor de foioase. iar cele secundare. Dup2 n2p6rlirea larvelor secundare. Durata stadiului variaz5 in raport cu specia qi conditiile climatice intre 20 qi 70 de zile. in raport cu condiliilc dc vcgctatie ~i dc microclimat. in general. femelele . aflarul. plante gazd5 pentru produc5torii de man% Ins% nu toate aceste specii prezint5 important5 cconomic5. fagul. in masculi. plopul qi altele. paralel cu cre~terea volum a femelelor yi culoarea lor se schimbi in deveni u i ~ i n i e . Trebuie s5 1ncntion51nc2. Dintre celc circa 20. In timp ce masculii stau fixafi pe frunze. 0 partc din larvelc lor primare sunt luatc de vint ~i transportate pe alte plante unde formeaz2 noi colonii. incep s5 se hraneasc5 intens. unde condifiile de clim5 $i vegetatic sunt in general favorabile dezvolt2rii unei faune ~i flore bogate ~i variate se intiilncsc numeroase specii de producitori de mani. au picioarc rudimentare. Ccle mai importante plante gazdi din punct de vedere al productiei ~i calititii nianei. masculii sunt aripati ~i lipsiti de aparat bucal.fcmelele de lecaniide nu au aspect de insect5. in perioada Iiibern&ii. aproximativ 60 au important5 cconornic3 pcntru apicultur2. In aceastii etap2 productia de man2 atinge punctul % rile de conifere. iar femclcle sunt far2 aripi. Pc ra~nuri. paralel cu dezvoltarea femelelor are loc. in . in faza a urmitoare.000 de specii. iar aparatul bucal este stiliform specializat pcntru intepat $i supt. o parte se transformi in femele.000 in de specii existente in lume.caracterizate prin culoarea ro~ietic2 festelor . toate speciile forestiere pot deveni intr-o anurnit2 pcrioad5 a sezonului activ. Lecaniidele. cu corp moale ~i tegument chitinos.MANUALUL APICUL TORULUI Producitorii de man5 ~i plantele lor gazdi. tciul.

neavgnd nici o contributie direct5 la productia de man5. Lachnidele prezintii mai multe generatii pe an (intre dou5 qi cinci). Dup6 2-3 generafii colonia devine puternic5. Culoarea acestora este diferit5 in raport cu specia qi virsta. cursul viefii. deosebindu-se cu ugurinf5 qi prin mirimea lor. care asigur5 depunerea ou6lor de iarn5. Puietul prezintii culoarea cenu~iu-brun5. Capacitatea de inmulfire a insectelor produc5toare de man5 este considerabil5. maturizarea masculilor care iqi fac aparitia de sub testele lor ceroase. poate ajunge la peste 10.000 de indivizi. deoarece o singur5 femel5 depune de la 2. din care eclozioneazii peste 90% larve. Lachnidele.0 singur6 matc5 (fundatrice) na~te. apare prima generafie de fondatoare (mitci).000 de ouii. dac6 ar r5rnine tofi in via@. Femelele imperecheate se dubleazii in dimensiuni. ceea ce marcheaz5 de fapt ultimul stadiu de cre~tereal lecaniidelor. continuhndu-~iastfel ciclul biologic. in functie de pragul biologic al fiec5rei specii. gata pentru imperechere. mimmlte duzini in de urrna~icare impreunii dau naqtere la mii de nepoti qi ace~tiaqn' oniinuare la zeci de mii de str5nepoti. in primavarii. care se hr6nesc intens cu seva bogatii in substanfe nutritive pentru a da na~terela prima generafie de fiice surori. la unele specii de produc5tori. odatB cu moartea lor. spre deosebire de lecaniide au form5 tipicii de insectii. in general aceleaqi culori dar de nuanfe mai deschise. iar productia de man5 creqte simtitor ceea ce atrage albinele ~i alte insecte la cules. in acest stadiu productia de manii atinge punctul culminant. iar culoarea femelelor devine treptat brunii ~i apoi brun inchis. ajungind la dezvoltarea maxim6. Erii imperechere qi aceqtia sunt numai femele. La adulfi se inthlneqte frecvent brun-roqcat6. adic5 femelele mature nasc pui vii direct. cafenie. D e ~ prezinti numai o generatie pe an. Masculii se deplaseazii cu u~urin9 fiind aripati. productia de man5 scade simfitor.MANUALUL APICULTORULUI apropiere. Toamna apare generafia sexuati (femele ~i masculi). lecaniidele au totuqi o capacitate de i inmulfire uimitoare. iar dupii imperechere mor. in conditii meteorologice favorabile ritmul de inmultire este foarte intens qi colonia. Paralel cu maturarea ou5lor formate in sacii ovigeni.000 la4. iar in conditii ecologice optime se pot inregistra la unele specii 6-8 generatii pe an. iar recoltele de miere ce se realizeaza pot dep5qi zilnic 4-5 kg pe familia de albine. neagr5 sau verzuie. pe frunzele de molid ~i brad. f l k k )Xh g % 129 e P- . Acestea sunt in majoritate partenogenetice vivipare. In generatia urmiitoare s-ar putea ajunge la lioane ~i in cealalt5 la miliarde de urmaqi.

larvele de lecaniide sunt smulse de pe ramuri ~i sp5late (innecate) inc5 inainte de a se fi fixat ~i ascuns sub solzii de pe ramuri in vederea ierngrii. Prognoza la culesul de man5 se dezvolt: paralel cu modernizarea apiculturii gi cunoa~terea principalelor resurse melifere din pra noastr5. Prognoze pe durati lung5 (4-6 luni): productia de man5 a unui an este $i ea conditionat5. o depunere masiv5 de . Considerind d fiecare insect5 ar cintiri in medie aproximativ un miligram. referindu-ne ins5 numai la speciile ce prezinti importan@ economico-apicol5. care trebuie inregistrat in cadrul observatiilor pentru progn6?gde h g 5 durat5. familia unei singure m5tci ar ajunge dup5 trei generatii la 820 biliarde de urmagi. -dement valoros. ceea ce ar echivala aproximativ cu producfia mondial5 de griu pe doi ani.ou5 de iarn5" in toamna respectiv5. in aceste conditii. iar m5tcile de lachnide.pr'nzi&. Trebuie s5 subliniem c5 insectele produc5toare de man5. in tara noastr5 se intilnesc toate aceste specii. Aceste conditii constituie in acelagi timp gi cele mai bune premize pentru ecloziunea. de evolufia timpului de la sf5r~itulverii ~i din toamna anului precedent. acestea se cifreaz5 la 60. dintre care 52 speccii apartin subordinului Aphidoidea gi 8 specii subordinului Coccoidea. iar copiii acestora la 820x 10 la puterea 15. care se afl5 in curs de imperechere sau de depunere a ou5lor de iarn5. in acest caz. Astfel. ceea ce asigur5 o bun5 dezvoltare a coloniilor viitoare de produc5tori de man5.. in primul rind. vegetatia se dezvolt5 normal gi respectiv plantele gazd5 pot s5-gi acumuleze suficiente substante de rezerv5 in muguri (viitoarele ml5dite). cu ploi torentiale de lung5 durat5 yi zapad! timpurie. toamnele reci. Dimpotriv5. precum $i pentru nagterea unei generatii sexuate puternice de lachnide ~i ca atare. ca e S J 130 .MANUAL UL APICUL TORUL UI in consecinF. Dac5 in perioada august-noiembrie vremea este caldi gi cu precipitatii moderate. sunt dislocate gi distruse de frig ~i ap5 inc5 inainte de a fi terminat ponta. cel mai aprig d a r t y viespea. este prezenp gi frecvenp dHunHtorilor (pr5d5torilor) $ a. In special pentru perioada de sfirsit de var5-toamnil. gansele pentru obtinerea unor recolte bogate de miere iar sunt reduse. Numiirul speciilor de produc5tori de man5 (Homopterae) pe continentul european este foarte mare. dezvoltarea ~i r5spiindirea tinerelor larve de lecaniide. constituie condifii nefavorabile pentru r5sp8ndirea ~i inmultirea produc5torilor de mans. perspectivele de cules pentru sezonul urm5tor sunt mic~orate. Pe Iingi acestea mai exist5 inc5 aproximativ 40 specii de produc5tori de man& asupra c5rora cercet5rile sunt in curs. intreaga populatie de insecte ar atinge greutatea de 820 milioane tone.

se stabile~te stadiul de secretie a manei. de prezenp la cules a diferitilor d5uniitori (viespi.). . Un alt element deosebit de important pentru prognoza de duratii lung2 il constituie prezenta coloniilor de furnici gi respectiv circulatia furnicilor pe arbori. ~"s.a u Mirimea femelelor adulte in acest stadiu este de circa 1-2 mm ~i prezinti o culoare deschisii (culoarea pielii). diptere etc. ~i la lachnide. Dimpotriv5 o vreme caldii. ceea ce determinii uneori o hmultire puternic5 a lor in aceste locuri. controlul arboretelor de molid ~i stejar se efectueazg in cursul lunilor aprilie-mai. insotite de r5celi $ uni. . urmiirindu-se s5 se identifice aduliii pe ramurile tinere. Este stadiul inceputului activ de secrefie gi fenologic corespunde cu faza de inmugurire a molidului ~i a stejarului sau a altor specii de foioase. pentru lecaniida mare. care in anumite masive incepe sii secrete manii in jurul datei de 25 mai. pcriclitiind astfel ~i. deoarece este nerentabil s5 ~i se efectueze deplasarea la stupiirit pastoral in momentul in care stadiul biologic de secretie a manei se apropie de sfir~it. Identificarea acestora este mult u~uratii de circulatia intens2 a furnicilor ins5 . De asemenea. primele controale ~i investigafii pe teren trebuie sii se efectueze intre 1 ~i 5 mai. mai apar vizibil adultii care ~ i . De asemenea. In cazul lachnidelor. pot constitui. Cu ocazia fieciirui control se inregistreazii prezenp ~i densitatea tinerelor colonii de lecaniide (numiir adulti pe metru liniar) qi frecventa furnicilor pe arborii de conifere sau de foioase. in cadrul prognozei pe termen scurt. de asemenea. hotiiritor pentru dezvoltare? gijnmultirea lor este evolufia timpului. precipitatii & 'favorimazii cu A "$.inrnulQ a herelor generatii. Numiritoarea in cursul toamnei pe unii arbori reprezentativi a ou5lor de iamii la lachnide Si a larvelor la lecaniide pe arbore sau pe metru liniar de ramur5. in continuare stadiile de dezvoltare a lecaniidelor ~i variatiile de culoare se succed conform celor ariitate la biologia acestora. cind se pot observa pe rimurele mici ghemotoace albe-argintii de cear5. cu atlt perspectivele pentru o recolt5 buni de miere de man5 sunt mai mari. date utile pentru aprecierea perspectivelor de cules in sezonul apicol urmiitor. pe arborii respectivi ~ i de asemenea.MANUAL UL APICULTORUL UZ gi mana insii~i. lini~tit5. constituie hrana preferat5 a viespilor. distrug gi inneac5 miitcile proaspiit eclozionate. Ploile de duratii. Cu cit densitatea coloniilor de furnici este mai mare pe unitatea de suprafatii. identificarea producZitorilor de man2 din zona vizati trebuie s5 se efectueze cu una pin5 la trei siiptimini inaintea culesului. Astfel. intre 20 qi 30 ficut intre timp aparitia de sub solzii mugurilor. care trideazi prezenp larvelor secundare.

vremea se menfine c5lduroas5 yi in general constant5 qi liniytit5. malacofili (prin i n t e d e h l riiplu~telor)~i entomofilii (cu ajutorul insectelor) care se intilne~te 1%--majorit! ktea plantelor. pe de o parte zborul albinelor. Ploile abundente ~i de durat8. Din punctul de vedere a1 polenizFtrii. participl la polenizarea ?-? . Polenizarea culturilor agricole entornofile cu ajutorul albinelor Floarea reprezintiiorganul deinmultire sexuat5a plantelor.55 w&I. r. d e ~ fiecare dintre soiuri poate poleniza un al treilea soi. 132 . hidrofil5 (prin intermditrbapei). ornitofilii (prin intermediul unor piisiiri). Dintre insecte principalul agent polenizator il reprezinl a1hpd. i Polenizarea care se efectueaz5 cu polenul propriu se numeSte direct5 sau autopolenizare. impiedicind. in functie de o seric de factori. Experientele au demonstrat cii polenizarea incruci~ati este superioari autopoleniziirii chiar la plantele autofertile.intensitatea culesului de man5 crevte in raport cu amplitudinea dintre temperaturile inregistrate in timpul noptii ~i cele din timpul zilei.culesul de man5 are perspective sigure atunci cind in perioada secrefiei. creindu-se astfel conditii bune pentru culesul de man5 lat5 ciiteva concluzii referitoare la actiunea vremii in perioada de secretie a manei: . cind nu se polenizeazii reciproc. Pentrucaplantele sii rodeasc5 este necesar s5 se produc5 procesele de polenizare ~i fecundare. polenizarea poate fi: anemofilii (prin intermediul vintului).care.ifere. influenteazi negativ at2t productia de man5 c i t ~i intensitatea culesului. 0 amplitudinein medie de 12°C qi o umiditate atmosferic5 de 70% constituie condifii optime pentru culesul de manil. . plantele pot fi: autofertile. VBntul are un efect diiuniitor. aceasta devenind inaccesibil5 culesului. autosterile. Dup5 agentul polenizator (care transport5 polenul de la o plant5 la alta). In acest caz. cind se polenizeaz5 ~i fecundeazg cu polenul propriu. Majoritatea plantelor rodesc ins5 numai prin polenizarea cu polenul provenit de la alte plante din acela~isoi. iar ~rin~fecundare produce contopirea gr5unciorilor de polen (elemente cu sexuale b5rb5te~ti) ovule (elemente sexuale femeie~ti). iar pe de alt5 parte prin uscarea manei de pe fiunze qi ramuri.F MANUALUL APICULTORULUI inmultirea coloniilor de lachnide. Prin polenizare se intelege transportul gr5unciorilor de polen de pe antere pe stigmatul se florii. cind se polenizeazi ~i fecundeazii cu polen striin de la alte plante sau alte soiuri: intersterile. polenizarea se nume7te indirect5 sau Pncruciqat8. urmate de riiceli.

cu o populatie numeroas5 (minimum 30. furnici. in stare activg. iar distanp dintre stupi va fi de cel putin 100 de metri. Pregltirea familiilor de albine yi tehnica polenizlrii Familiile de albine destinate poleniz5rii trebuie s5 fie intretinute in special in acest scop. albine s5lbatice. Functia principal5 a albinelor hnaturi ~ieconomie este. La speciile cu inflorire timpurie sau tiirzie de toamn5. provizii de hran5 suficiente. puiet in toate fazele de dezvoltare. mugte. in primul rind. c5ribugi yi viespi. Necesitatea folosirii albinelor in mod organizat la polenizare a crescut considerabil in condifiile actuale. In rest polenizarea entomofil5 este efectuata de bondari. Se iau in considerare specia de cultur5. cu 10-20 rame (in funcfiede sistemul de stup). de agent polenizator. 0 problem5 foarte important5 de care trebuie sii se tin%sea&$ te z~relarea tratamentelor efectuate pentru combaterea bolilor gi d5un5torilor cu ivitatea de cules qi polenizare a albinelor. inciirciitura la hectar. Pentru acfiunea de polenizare se recornand5 folosirea familiilor de albine puternice. matc5 tin5r5 ~i prolificii. La culturile agricole num5rul stupilor amplasafi pe o vatr5 nu va depigi 50 familii de albine. Este interzisii amplasarea stupinei pe direcfia de zbor a albinelor apacinind altor stupine (intre aceste stupine gi cultura de polenizat). stupii se ayeaz5 cu urdini~ul spre est. Momentul optim al deplas5rii familiilor de albine pentru polenizare este inceputul infloririi. in cazul deplasgrii prea timpurii intervine pericolul ca albinele &fieatrase yi s5 prefere florile plantelor spontane concurente. Albinele trebuie s5 aib5 asigmatmvzerve de e api.MANUALUL APICULTORULUI plantelor in procent de 75-90%.000 indivizi). inc5lzindu-se mai repede. Tratamentul culturilor infloritk +P'd?e)&ijnai in Bod 9 . Familiile de albine folosite la polenizare dupii 15 iunie se vor mentine in stare activ5. dispersafi in grupe mici. ciind stupii apaqin unor stupine diferite. spre a-i feri de a r ~ i t puternice. deoarece extinderea pe suprafete mari a tratamentelor pentru combaterea bolilor yi diunitorilor culturilor agricole a dus la reducerea simtitoare sau chiar disparitia entomofaunei s5lbatice spontan polenizatoare. m5rimea parcelei. avind grij5 sii se ia m5suri corespunziitoare pentru impiedicarea roirii. culesul incepe dimineap devreme. in general se recornand5 ca stupii sii fie amplasafi aproape de culturi ~i unde este posibil. La culesurile din timpul verii. Albinele sunt insectele cele mai utile omului. Modul de amplasare a stupinelor se face tin5nd seama de necesitatea polenizgrii complete yi uniforme. pentru a asigura maxim de eficienp ca polenizator. s5n5toase. densitatea culturii. stupii se umbresc sau se instaleazii chiar la umbrii. pentru a primi multi lumin5 qi c5ldur5 solar5.

ridichiile etc. a&ul. de asemenea. piersicul. trifoiul. pomii gi arbugtii fructiferi se grupeaz2 in trei categorii: specii autosterile . semincerii de legume (varza. sparcetl ~i legume 3-4 Familii de albine. Una din miisuri consti in aplicarea tratamentelor cu insecticide selective. piirul. ceapa. bostiinoasele (pepenii. caisirl. care distrug diiuniitorii dar nu sunt toxice pentru albine.la mar soiul Qe@5orauriu. hrivca.1000 200-300 25-50 Polenizarea arborilor fructiferi Se apreciazi cii fir8 apicultur2 nu exist2 pomiculturii..10 50-60 25. se acfionead pentru stabilirea unor mijloace moderne pentru con~baterea bolilor gi diiuniitorilor plantelor agricole care sii nu aduca prejudicii ssnitifii gi activitifii familiilor de albine anga-iate la polenizarca culturilor.100 8. ciregul. viginul. specii autofertile .marul. soiuri intersterile . cu respectarea prevederilor legislatiei privind misurile de protecfiea familiilor de albine. etc. rapita.). Principalele grupe de plante cultivate polenizate cu ajutorul albinelor sunt: pomii ~i arbugtii fructiferi. mu~tarul. dovlecii. kg/ha 2-3 50-60 25-40 1-2 30-50 40-120 2-3 20-30 40. % Productia de miere. coac2zul. plantele tehnicc (floarca soarelui. posibilitatea folosirii mijloacelor de l u p ~ pe cale biologici. coriandrul./ha Spor de recoltii. inul). Cu toate c?i se polenizeazii gi fecundeazii cu p e ~ @ p r i uprin polenizarea cu ajutorul albinelor gi la aceste specii productiile . semincerii de leguminoase (lucerna. guliile. nr. Pentru asigurarea conditiilor optime de poleniziri eficiente. dovleceii).IMANUALLILAPICU12TORUL CII excepfional.gutuiul. NumSirul optim de familii de albine in actiunea de polenizare a culturilor agricole entomofile CulturSi Livezi Floarea soarelui Rapitg. . sparceta). prunul. Seminceri m u ~ t a r lucernii Seminceri trifoi. se studiazii. Piitul. Dupii modul cum se efectueazii polenizarea. Delicios rogu. zmeurul.

dispersati In grupuri mici. in raza economic2 de zbor a albinelor. pe de o parte este efectuatii polenizarea pomilor ~i asigurarea rodului. Aceasta se realizeazii intercalgnd. pregiitind-o pentru culesul principal. in cazul distantelor mici. evithduse zborurile lungi care uzeazii albinele. ceea ce reprezintri venituri suplimentare. Aceste tratamente se aplicii in mod exceptional in perioada infloririi unor specii pomicole. in numai cgteva zile albinele trebuie sii aibi create cele mai bune conditii de activitate. & 4 . Pentru familiile fructiferi. cu inflorire mai redusri se amplaseazii un numiir mai mic de stupi. care sunt diiuniitoare albinelor. care sii asigure polenul necesar. de la salcgm. care au cel putin 6 rame cu puiet. 0 problem2 de mare insernniitate ~i o atentie cu totul deosebitii trebuie acordati combaterii bolilor ~i driunBtorilor pomilor ~i arbu~tilorfructiferi cu produse chimice. in acest fel. se imbuniitm I asem=?. se obtin sporuri de p&ue$ie de 5060%. De regulii se recomandii amplasarea stupilor in interiorul livezii. in general. fa@ de cei a~ezatila jumiitatea acestei distanfe. albinele nu se uzeazri ~i pe lsngii o polenizare saturatii pot realiza ~i productii timpurii de miere care variazii intre 25 gi 40 kglhectar. mai ales primelor douii categorii de plante. pe liingii sporul c$n ati?%aportul albinelor determinii ~i imbuniitiitirea calitativii a fructelor priviqd @ u ~ . forma ~i confinutul in vitamine. ~nciirciitura optimri recomandatii la polenizarea livezilor este de 2-3 familii de albine la hectar. hranii atit de necesarii primiivara pentru cre~terea puietului ~i dezvoltarea familiei. 1991 privind unele miisuri pentru protecfia familiilor de albine impotriva intoxicafiilor cu pesticide". Amplasafi aproape de livadri. pentru asigurarea rodului trebuie sii se tin2 seama de aceasti condifie ~i sri se planteze aliituri de soiurile de bazri ~i soiuri polenizatoare.. iar pe de altri parte. Prin polenizarea cu albine a livezilor. Din datele pe care le detinem. in limitele acesteia albinele realizeazii producfii mai mari de miere. in livezile tinere. stupii a~ezafi la o distanp de 1. m&imea. albinele beneficiazii de culesuri timpurii de intrefinere de nectar dar mai ales de polen. pregritirea folosite primiivara timpuriu la polenizarea pomilor qi arbu~tilor albinelor trebuie ficutii incri din toamna precedentri.200 metri de livadii aduc o contributie de 85% prin polenizare. Deoarece perioada Infloririi unei specii pomicole este scurtri. un rind din soiul polenizator sau se vor planta toate pe acelagi rind. dupii ciiteva rgnduri din soiul autosteril sau intersteril. uniforrnitatea.MANUALUL APICULTORULUI La infiintarea livezilor. Locul ideal pentru stabilirea vetrei de stupinii este in veciniitatea livezii.X.Ordinul45 din 21 . ) 1 . Momentul optim de deplasare este marcat de inceputul infloririi primelor soiuri. cind atit cei ce le aplicii cit ~i definiitorii familiilor de albine trebuie sii ia miisurile de protectie a albinelor care se previid in . pentru asigurarea unei poleniziiri uniforme ~i complete. iar randamentul la cules creSte.

Polenizarea florii-soarelui Floarea-soarelui. S-a stabilit c5 exist5 o corelatie direct5 intre potentialul nectaro-poleniferI! frecvenfa cercetgrii de c5tre albine a soiurilor gi hibrizilor de floarea-soarelui aflati in cultur5 cu productivitatea lor in seminte ~i ulei. la distant5 de 2-3 metri unul de altul. Fa@ de tarla. pe loc deschis. seminte realizat prin polenizarea cu ajutorul albinelor gi 50% media fiind de 335 kg la hectar.MANUAL UL APICUL TORULUI rezistenfa la boli ~i diiunfitori. Deplasarea stupilor la tarlalele de floarea-soarelui se face cind cultura este inflorit5 in procent de 5-7%. un pom. La amplasarea stupinei se fine seama gi de forma lanului. se reduce periodicitatea de rodire. realiziindu-se astfel o polenizare uniform5 gi complea. principals plant5 uleioas5 cultivat5 in fara noastr2. sau interpunerea acestora intre lanul de floarea-soarelui vi locul de amplasare pentru a evita distrugerea albinelor sau eventualele accidente care pot fi provocate de albine.polenizarea dirijat5 gi completii cu ajutorul albinelor. ca gi procentul de ulei continut in seminte. c5te una la fiecare capit a1 culturii. dupfi efectuarea unor zboruri de orientare prealabile. cabana. pentru c5 astfel albinele sunt determinate s5 cerceteze uniform intreaga cultur5. Amplasarea stupilor se poate face la o oarecare distant5 de tarla. 0 conditie determinant5 pentru efectuarea unei poleniz5ri eficiente a floriisoarelui gi obtinerea productiilor mari de miere const5 in orientarea gi amplasarea corect5 a stupinelor la cules. cregte rezistenp la cfidere a fructelor qi se obfin productii stabile gi regulate. Pe ling5 sporul cantitativ. se recornand5 avezarea stupilor in partea unde s-a terminat ins5minptul gi inflorirea se produce mai tirziu. Pentru asigurarea polenizirii optime a culturilor de floarea-soarelui norma de familii de albine este de 1-2 la hectar. se recornand5 agezarea stupilor in preajma unor repere naturale care pot fi: cumpana de la fintin5. pentru ca contactul cu florile si se fac5 treptat. sau instalarea unor repere cum sunt panouri de diverse forme ~i culori sau altele. Pentru a evita depopularea stupilor prin rfitacirea albinelor. tehnologia culturii florii-soarelui prevede ca una din condifiile esentiale pentru obtinerea recoltelor sporite . frecvent5 la culesul de floarea-soarelui. este o specie cu polenizare tipic entomofil5 care se realizeazg aproape exclusiv cu ajutorul albinelor. Se va evita vecin5tatea drumurilor intens circulate de oameni gi animale. special amenajat. polenizarea contribuie la marirea a semintelor. cu o pondere economic5 insemnaa. Alfituri de celelalte misuri agrotehnice. astfel pe o tarla lung5 gi ingust5 se recornand5 s5 se instaleze dou5 stupine. precum gi o importanti . .

alte plante tehnice care beneficiazii de polenizarea cu ajutorul albinelor sunt: rapip gi muytarul.foame de polen". rezultind un spor de recoltii de 20-30% gi o productie de miere de 40. este avizata aproape exclusiv poleniziirii cu albine.MANUAL UL APICUL TORULUI in afar5 de floarea soarelui. etc. lucerna reprezint5 una dintre cele mai valoroase culturi furajere din zona de cimpie datorit5 calitatii superioare a nutreplui. Astfel familiile de albine trebuie s i fie puternice. formeazg coloana sexualii. Amplasarea familiilor de albine se face in raport cu marimea gi forma lanului. stupii r i m h i n d pin5 la intrarea in pirgii a semintelor de lucer~lii. Astfel.. cu minimum 8-10 rame cu puiet in aga fel ca cerintele biologice pentru polen s5 fie maxime. Norma de familii de albine la hectar se stabilegte in funcfie de soiul sau hibridul cultivat in anumite conditii ecologice (entomofauna polenizatoare.). Lucerna are o floare tipic5 de leguminoase: 9 stamine au filamentele concrescute.Se recornand5 ca in zona unde se aflii cultura avizati poleniz5rii s5 nu fie plante inflorite din flora spontan5 sau cultivati care s i o concureze. Pentru asigurarea eficientei maxime de polenizare a lucernei a fost elaborat un complex de recomand5ri privind. Misiunea de eliberare se realizeazii cu ajutorul i n s e c e w i s r n u l de % 137 S fl . acoperite pe toat5 lungimea cu filamentul celei de-astamine ~i prinzind in interior pistilul. pe de o parte m5surile agrotehnice care concur5 la intensificarea secretiei de nectar gi sporirea gradului de atractivitate gi totodata activitatea familiilor de albine care particips la polenizare. La aceste culturi se folosegte o inc5rc5turii de 2-3 familii de albine la hectar. care 1% turitate este strins5 in caren5 ~i tinde s5 se elibereze. factorii meteorologici. agrotehnica aplicata culturii. 8-10 familii de albine la hectar. pentru polenizarea lucernei. stupii se amplaseaz5 in imediata vecin5tate a lanurilor la 50-100 m distant& in cazul suprafetelor mai mari. incit s5 se efectueze o cercetare uniform5 gi completg a intregii suprafete cultivate. Pentru condifiile din Cimpia Romin5 se recomandi. Polenizarea culturilor semincere de IucernSi in agricultura noastr5. flora concurent5. pentru suprafete mai mici de 5 ha. Lucerna este o plant5 tipic entomofila gi in conditiile diminuiirii simtitoare sau disparifiei entomofaunei polenizatoare spontane.100 kglhectar. prezentiind a~a-numita . se vor fixa mai multe vetre de stupin5 in lan gi la capetele tarlalei. Momentul transportarii acestor familii de albine la loturile semincere de lucern5 se face la inceputul infloririi (20-25%). Aceasta se datoreazii conformatiei anatomo-morfologicc deosebite a florilor.

Acesta reactioneazi intens la polenizarea cu ajutorul albinelor. Prin polenizare cu ajutorul albinelor. Cea rnai frecvent5 metod5 const2 in hr5nirea periodic5 a familiilor de albine cu infuzie de flori de lucern8 indulciti cu zah8r. De aceea pentru intensificarea procesului de polenizare ~i sporire a atractivitgfii culturilor de lucem5 fa@ de albinele melifere se poate aplica metoda dresajului care urm5re~te formarea reflexelor con-ditionate la albine. in c5utarea hranei. Zilnic se administreaz5 unei familii de albine 100-200 ml sirop. S-a observat c5 albinele tinere viziteaz5 lucerna in proporfie rnai mare fa? de cele adulte. in lucr5rile de ameliorare se urmaresc dou5 c8i: obtinerea de albine cu tendint5 pronunpti de polenizare a lucernei.exploziv". Dresajul aplicat la polenizarea lucernei cre~te frecvenp de cercetare a albinelor de 5 ori. iar productia de seminfe de 3 ori.MANUAL UL A PICUL TORULUI deschidere a1 florii se incadreaz5 in tipul . odat5 cu plecarea insectei. Pentru imbun5tifirea tehnicii de polenizare a lucernei. se obtin sporuri de s8rnilnf5 de 50-60% ~i totodat5 recolte de miere de 25-200 kglha. care elibereaz5 coloanele sexuale ce lovesc capul qi corpul insectei jenindu-le gi determinindu-le dup5 citeva experiente s5 le evite. Infuzia se prepara astfel: pin5 la 30°C qi se se fierbe 1 litru de ap5 cu 1 kg de zahgr. rnai ales la cele tinere. tip in care coloana sexualia florii iese brusc din caren5 in urma vizit5rii de c5tre insecte qi nu revine in pozitia initial5. Polenizarea culturilor semincere de trifoi roSu 0 alt5 plant5 furajer5 cu important5 economic5 mare prin valoarea nutritivi ~i rolul sau in sporirea fertilitgfii solurilor este trifoiul rovu. apoi siropul se r5ce~te adaug5 florile de lucern5 cur5pte de parfile verzi.. pin5 la crearea reflexului de respingere. La culturile semincere de trifoi roqu se folose~teo norm5 de polenizare de 3-4 familii de albine. datorit8. Albinele culegatoare de nectar s-au adaptat acestei situatii abordind uneori florile lateral. Dresajul se aplica in prima zi de polenizare ~i se repeta din douB in douB zile pe toat5 durata infloririi maxime. la unele . in paralel cu obtinerea soiurilor de lucem5 cu un confinut rnai mare de polen. pe de o parte condifiilor nefavorabile iar pe de alt5 parte lungimii prea mari a tubului floral. albinele deschid florile. In unii ani. introducind glosa in interiorul florii qi extr5gind nectarul fir5 s5 le deschid5 ~i deci fir5 a efectua polenizarea. rnai atractive pentru albine. in proporfie de 114 piin8 la 113 din volumul siropului. Pentru polenizareaculturilor rovu stupina se amplaseazB la o distant5 maxim5 de 500 de cazul unor distante rnai mari efectul poleniz5rii se mic~oreazi insemnat.

sulfina. cultivafi pe suprafete Insemnate. se pot folosi culturi de ademenire cum sunt: facelia. in acest caz este necesar s5 se aplice dresajul albinelor prin metoda descris5 la lucerni. La aceasta se adaug5 qi cantitatea de 25-50 kg miere care se obfine la hectarul de culturi. Totodati albinele beneficiaza de un bun cules. Polenizarea culturilor semincere legumicole in fara noastr5 culturile legumicole au o deosebiti insemnitate pentru asigurarea hranei populatiei. Printre culturile semincere legumicole cele mai importante qi care reclam5 mai mult polenizarea cu albine. Sporul de aportul adus de albine este considerabil. aceasti? cultur5. Bostiinoasele (pepenii. infloresc vara. Semincerii de ceap5. De asemenea. oferind albinelor surse de hranii abundente ~i efectuind totodata polenizarea.150 kg miere la hectar. inc5rc5tura cu familii de albine la hectar este de 0. Acestea se seaman5 in benzi cu cultura de baz5 gi infloresc inaintea ei. sparceta. r5spunzind cu sporuri insemnate de recolt5 sunt: ceapa. Prin polenizarea cu albine a culturilor semincere de trifoi rogu se rea-lizeaz5 un insemnat spor de producfie de seminfe la hectar de 200-300%. ridichile. Sporul de legume obtinut la culturile de legume pentru s5minfi este de 200-300%. in lunile iunie-iulie. Pentru cregterea eficientei polenizarii cu ajutorul albinelor se urm5reqte totodata obtinerea de soiuri de trifoi roqu cu tubul floral mai redus.5 in culturi intercalate qi 1 familie de albine in culturi pure. oferind familiilor de albine culesuri intense qi de lung5 duratii. Albinele fiind atrase qi antrenate la cules de aceste plante. dovleceii. limba mielului. cifrindu-se la 139 s rC . dovleceii. pepenii etc. guliile. rezult5 un spor de productie medie de s5minf5 de 66%. datoritii infloririi lor e~alonate. ceea ce sporegte intensitatea de cercetare a culturii de 20 de ori.MANUAL UL A PICULTORUL UI soiuri care dep5qegte lungimea trompei albinei face nectarul inaccesibil gi albinele nu cerceteaza prea mult florile trifoiului roqu. dovlecii) furnizeaz5 culesuri de nectar ~i polen in timpul verii ~i inceputul toamnei cind flora melifer5 este mai slab reprezentat5. morcovii. varza. Norma de familii de al-bine folosite la semincerii de legume variaz5 intre 2 qi 4. obfinindu-se 30. care s i poatii fi cercetate de albine. incep sB cerceteze qi florile trifoiului roqu care infloresc in continuare. etc. folosindu-se o inc5rciturii de La 3 familii de albine la hectar.

cantitativy calitativ. u Organizarea actiunii de polenizare a culturilor agricole entomofile c ajutorul albinelor pe intreg teritoriul t5rii se realizeazi in baza Ordinului nr. Aplicarea acestor m5suri de ordin agrotehnic ~i fitotehnic.8 kg de zah5r la 1 I de ap5. problema poleniz5rii lor cu ajutorul albinelor a devenit tot mai actuali. Ca y. la dou5 zile.i completi a intregii suprafefe. Norma de polenizare la cultura c5pgunilor in solarii e<te de 8-. Deplasarea ~i instalarea stupilor in solarii se face la aparifia primelor flori in cultur5.i solarii au crescur an de an. cu albine culegiltoare numeroase. in functie de soiul cultivat si conditiile ecologice.MANUAL UL APICULTORULUZ Polenizarea culturilor de csp~uni solarii din Pe m5sur5 ce suprafetele cultivate cu c5pguni in sere y. aviind 3-4 rame cu puiet.. contribuie la intensificarea poleniz5rii c5p~unilor solarii. cu sirop de zah5r in concentratie de 1. Modul de amplasare a stupilor se face in raport cu m5rimea qi forma solariului. Dresajul se aplic5 la inflorirea maxim5 a culturilor.Norme metodologice orientative privind polenizarea culturilor agricole .i la lucern5 gi la c5pguni se poate aplica metoda dresajului. capabile s5 realizeze polenizarea saturatA a culturii. pentru ca cerintele biologice pentru polen ale familiei de albine s5 fie maxime. Familiile de albine se intretin gi stimuleaz5 prin hr5niri periodice. Pentru ca eficienta acestei actiuni sii fie maxim$ este necesar s5 se aplice un complex de m5suri care sa contribuie la cregterea productiei de fructe. care const5 in hrinirea periodic5 a familiilor de albine cu infuzie de flori de ciipguni indulcit5 cu zahir.10 familii de albine. administriindu-se zilnic 100200 ml de infuzie pe familia de albine.68 din 24 iulie 1998 al Ministerului Agriculturii gi Alimentatiei . in aga fel inciit s5 asigure cercetarea uniform5 y. in 0 prim5 conditie a unei poleniz5ri eficiente consti in folosirea de familii puternice.

.

.MANUAL UL APICULTORUL UI Lecfia 6. La familiile slabe se iau toate m2surile de intiirire a lor . De intensivii a puietului. Prin buna organizare a muncii de intrefinere. majoritatea lucr2rilor executate de apicultori se rezumii la cele pregiititoare (incheierea ramelor. pregatirea materialelor . . Intretinerea yi exploatarea familiilor de albine C stupi multietajati n in cazul folosirii stupilor multietajati intretinerea familiilor de albine este diferit2 de aceea de intrefinere a familiilor in stupi verticali cu magazine sau orizontali. familiile puternice pot realiza productii ridicate dar dezvoltarea respectiva ~i valorificarea eficient2 a culesurilor se poate face folosind doar stupi de mare volum. se administreazii susfinut hriiniri stimulente. numiirul de faguri cu puiet ~i cantitatea de hran2. repararea fundurilor). tendinfa de roire. cB pentru dezvoltarea normal2 a unei familii sunt necesari 14-16 faguri.corpuri pentru Igrgirea cuibului la valorificarea culesurilor. cl2direa aici ~i concluzia c2 asigurarea spatiului de cre~tere de faguri noi ~i prevenirea roitului este posibil2 doar in stupi de volum mare. stupii verticali cu magazine ~i stupii orizontali. constructia fagurilor artificiali. ram2 cu ramii. se elimin2 lucriirile de volum cum ar fi controlul amiinuntit. este suficientii ridicarea corpului ~i observarea fagurilor fir2 a-i scoate din corp.friinea ezvoltarea familiilor de albine yi scade productivitatea muncii. sortarea fagurilor ~i topirea celor reformati. Se $tie. Cregferea gi ingjrijirea albinelor in dilerife sisfeme de sfupi Este binecunoscut faptul cii. Controlul nerational cu desfacerea completii a cuibului. fir2 a considera fagurii pentru acumularea nectarului ~i a p2sturii in timpul culesului.se sparge cuibul. se schimbii evenc~al matca. in acest fel. lucriiri care in majoritatea lor se executii in perioada de iarn5 sau in perioadele dintre culesuri. % i . perioada sezonului activ putind fi folositii doar pentru intrefinerea familiilor de albine. pe dou2 corpuri. l2rgirea repetat2 a cuiburilor prin introducerea de rame.cum sunt: stupii multietajati. se ajut5 cu faguri cu puiet. + Cuiburile se desfac doar in cazurile in care familia este susp 5 d t boli sau orfan2. La familiile puternice. fixarea ~i impachetarea fagurilor in vederea deplasiirilor in pastoral. de asemenea. + -. Pentru a determina puterea familiei de albine. inssnnarea ramelor ~i fixarea fagurilor artificiali. activitatea apicultorilor cap5tii un ritm uniform. a! cuiburilor. in conditii nonnale de cules.

In continuare. sunt iernatc tot pe dou5 corpuri: dar se iau misuri pentru ca ghemul s5 se formeze toamni in corpul de sus. pe m8sut ce consum5 rezervele de hran5. recoltarea mien qi pregatirea pentru iernare. pe care-l trece in rezerv5 pin5 ce familia ajunge s5 ocupe bine un cotp de albine ~i puiet. familiile puternice ierneaz5 pe dou5 corpuri. 15rgirea spatiului pentru valorificarea culesurilor prin adaugarea de nc corpuri sau magazine. corpul dt jos este gol. Pentru o mai bun5 iernare. In cuibul compact. intre cele dou5 corpuri se pune 0 foaie de carton asfaltat. timp in care familia ocup5 bine corpul de sus. organizarea de-plas5rii in stupgrit pastoral. intregul cuib (albine. apicultorul suprimind doar in caz de necesitate corpul de jos. de regul8. Obiqnuit. in timp ce la stupii verticali cu magazine sau la cei orizontal~ strimtorarea cuibului in perioada de prim5var5 este legat5 de lucr5ri laborioase $1 cu consum relativ mare de f o c i de munc5. Gr5 desfacerea cuiburilor ~i analizarea ramelor in mod separat. Dac5 familia ocup5 mai putin de 7-8 intervale. se mai reduce din deschiderea urdini~ului. toate aceste lucr5ri putindu-se executa la familiilc puternice. catre peretele frontalal corpului. puiet ~i hran5) sunt concentrate in ace1 moment in corpul de sus. Familiile mai slabe. Din momentul in care albinele incep s5 ocupe ~i faguri din corpul de jos iar puietul este intins pe 7-8 inversarea corpurilor. inversarea corpurilor in vederea intensificarii cre~ten de puiet. in acest fel. p5strare a cildurii in cuib. care ocup5 pin5 intr-un corp de albine. dup5 care cuibul se izoleaz5 termic pe deasupra ~i dac5 e cazul. cuibul de iernare poatefi protejat pe o latur5 sau pe ambele laturi cu cite o diafragma. la ieqirea din iarn5. restrins pe zece faguri. in timpul iernlt albinele se deplaseaz5 incetul cu incetul din corpul de jos in cel de sus. Prin aceast5 lucrare se stimuleazii in corpul de sus. in mod normal ins5 familia se menfine in continuare pe doui corpuri ~i in perioada de prim5var5. pentru cre~terea In momentul reviziei de prim5var5 se face un control sumar prin care se stabile~teprezenta puietului de toate virstele ~i cantitatea de hrani. unde conditiile de microclimat sun1 Intrucit de executarea la timpul optim a inversirii mare m5sur5 dezvoltarea familiei qi valorificarea culesului A d 142 . cu o poqiune liber5 pentru trecere. In cazul familiilor normale acestea nu vor mai fi controlate trei-patru s5pti5mini.MANUAL UL A PICUL TORUL UI in complexul de lucr5ri de intretinere a albinelor in stupi multietajati intf revizia de prim5var5 cu care ocazie se cur5F ~i se iau m5suri suplimentare d. sunt create conditii optime puietului. la stupii multietajati aceast5 lucrart se simplific5 foarte mult.

incep s5 fie claditi. d)inversarea corpurilor Sunt cazuri in care unele familii. Este o bun5 ocazie de a tria qi fagurii de cuib din corpul de jos. In aceste corpuri se pun. Spre sfiirqitul prim5verii qi inceputul verii corpul de sus este in mod obiqnuit plin cu puiet de toate virstele. eliminiindu-se cei negri qi necorespunz. c)situa[ia cuibului in primcivara'. fir5 intirzieri. fapt care ajutii odati mai mult la stimularea ouatului m5tcii. crescut in timpul iernii qi a1 primiverii timpurii. innoirea periodic5 a fagurilor este o practic5 ce favorizeaza starea de sinitate a stupului. pozitie in care se menfine piin5 la prima inversare. nu s-au ridicat inc5 complet in corpul de sus. puternice la ieqirea din iarn5. La familiile care la ieqirea din iarn5 au fost lasate pe un singur corp sau care au iernat pe un singur corp. Dac5 in acest moment se intiirzie cu treilea corp. in i timp ce va i e ~ puietul din corpul de jos. Aceste familii sunt lasate s5 se dezvolte in forma in care sunt. preg5teascB pentru ouat fagurii din corpul de jos qi s5 transporte in cuib mierea din fagurii acestui corp. Dup5 aceasta se va proceda la obiqnuita inversare a corpurilor conform schemei descrise mai sus.tori.Asigurarea spa[izrluipentvu cre~terea puietului a)situatia la intrarea in iarna'. corpul al doilea se adaug5 pentru inceput sub cuib. ocupind un spatiu insemnat qi in corpul de jos. in acest fel se d5 posibilitate albinelor s5 curefe qi s. A Fig. de asemenea. in prezenp unui cules de intrefinere. b).MANUAL UL APICUL TORULUI principal de la salciim. de spatiu qi chiar prin aparifia frigurilor roitului. se poate incetini creqterea puterii familiei prin sc5 din lips. matca trecind singur5 pe fagurii din corpul de sus in care se va forma cuibul in continuare. iar cel de jos din care ies in permanen@albinele tinere care sporesc efectivul de o oarecare aglomerare. astfel inciit m5tcile s5 aibi in permanen@ spatii libere pentru ouat in corpul de sus.53 . in 143 k C- . precum qi cl5direa fagurilor qi prevenirea frigurilor roitului. 1-2 rame cu faguri artificiali care. acum eliberafi de rezerve de hran5. lucrarea trebuie executata la timp.

in tirnp ce in Y5 144 .? functie de puterea familiei yi de intensitatea culesului. cel de-al doilea sister avind un efect deoscbit in combaterea frigurilor roitului yi stimularea cladin fagurilor artificiali. iar in cel de jos pe miisurii ce puietul ciipiicit eclozioneazii. in aceastii perioadii albinele cl5desc foarte bine fagurii artificiali. Astfel. care se giisesc in cazul acesta in centrul cuibului. Iiisind la discrefia albinelor fagurii din cart eclozioneaz& puietul. Acest fapt se produce cu atiit mai mult cu cit matca coboar5 cu destul de multii greutate in corpul de jos. cele doug corpuri de jos vor fi ocupate cu puiet. Prin introducerea la mijloc a celui de-a1 treilea corp se formeazii un spatu go1 pe care albinele nu-I pot suporta ~i pe care cautii sii-I corecteze. intreaga lor energie este indreptatii catre completarea golului creat yi in primul rind pentru cliidirea noilor faguri artificiali dafi. Corpul al treilea poate fi pus atit deasupra celui de-al doilea. in timp ce albinele umplu cu miere celulele eliberate de puiet. culesului. matca nu mai giiseyte loc pentru ouat. iar in unele cazuri chiar a celui de-al patrulea corp magazin. nu se ma1 manifest2 pin2 la sfiryitul sezonului. atit pentru cre~tereapuietului cit yi pentru acumularea nectriu$f%~tul ceu%rniere. se impune adiiugarea celu de-al treilea corplmagazin. lnversarea corpurilor cstc un factor important in intretinerea familiilo: de albine in stupii multietajati. dup efectuarea inversgrii. pe ling5 fagurii goi se vor intercala yi ramecs faguri artificiali. Pcntru a impiedica ridicarea miitcii in corpul pentru miere. matca continuindu-qi normal activitatez de ouat in fagurii nou cliiditi din corpul nou introdus. Prin inversarea corpurilor ~i adiiugarea celui de-a1 treilez corp aceste stiiri anormale sunt evitate. iar In corpul de jos fagurii se elibereazii de puiet. Dupii refacerea unitiifii cuibului matca are din nou posibilitatea s i oui intens. in aceste conditii instinctul de roire este anihilat yi dacg nu apar in continuare alte cauze care sii-l provoace. de acee: in corpul a1 treilea yi in urmgtoarele. sub acestast monteazii o gratie despiirfitoare: in lipsa fagurilor cu puiet. se u~ureazii recoltare: mierii din corpul de strcjt7. la culesul de salcim sunt suficienWe.MANUALUL APICULTORULUI operafia coincide de cele mai multe ori cu inceputul culesului de la salclm spatiul adiiugat folosind in acelayi timp yi pentru acumularea nectarului. Fiirii aceasta se deregleazii condifiile normale de creytere yi dezvoltare a familiilor de albine. cit yi intrc corpul dc jos yi cel de sus. De obicei.e"tieicorpuri. in corpul de sus in care se giisevte aproapc tot puietul Gniir. in aceastii periodii ea abordiind cu multii placere fagurii nou cliiditi. celulele sunt ocupate in mare rnisu~ cu piisturii.surii.

Fagurii fiind dispuqi la distante mai mari decit cele din cuib. puietul ocupi toat5 suprafap fagurelui.. zmeur. in mod obligatoriu. pentru a fi rnai uSor abordat de albine.- \ 145 -7 . la recoltare avindu-se grijti ca in familie s i rimiini. Ca urmare. i n @ i l e i u l de . in condifiile ingrijirii unor efective mari de familii de albine. rama de stup multietajat. astfel incit poate apirea necesitatea asiguririi celui de-al patrulea corp cu care se procedeazg la fel ca yi cu al treilea. Dupg culesul de la salciim puterea familiei continu5 sB creasci. sub cel de striinsuri. rezerv5 de hranri. in cazul stupilor multietajati aceste rezerve sunt cu atit rnai necesare cu ciit in mod obi~nuit. Astfel. d e ~ ace~tia spatiu suficient pentru depozitarea i au nectarului cules. chiar in detrimentul puietului. Desigur c i schema de intretinere descrisi mai sus nu este potrivitii pentru toate cazurile ~i in orice condifii de cules: in funcfie de acestea.) astfel inciit s i se asigure clidirea din timp a fagurilor artificiali necesari acumulirii nectarului.. acesta din urmi ciit rnai aproape de puiet. fiind pus ori direct deasupra corpului al treilea ori deasupra corpului cu puiet. pentru continuarea dezvoltirii normale a familiilor se va avea in permanent5 grija asiguririi mitcii cu spafiul necesar pentru ouat in paralel cu spafiul pentru depozitarea nectarului. in cazurile in care se lucreaz5 fari gratii despifiitoa'i-e. precum ~i de experienp acumulati de fiecare apicultor in parte. Pentru asigurarea rezervelor de hrani pentru iarni. Lucrarea se face la inceputul culesului de vara (tei. In aceasti situafie. se aplici acele scheme de intretinere care corespund cel rnai bine conditiilor respective. minimum 5-6 kg de miere. coriandru. rnai ales in cazul in care dupi culesul de la salciim in zona respectivi nu rnai existi qi alte culesuri. in locul corpurilor de striinsuri se folosesc magazine cu 8 sau 9 faguri care avind o greutate mai mica sunt mai uSor manipulate de citre apionlbr. La culesul de floarea-soarelui se manifest5 deja tendin@ albinelor de blocare a cuibului ~i de asigurare a rezervelor pentru iarni. Din aceas6 cauzi. odat5 cu recoltarea corpului cu miere se face ~i inversarea corpului de jos cu cel de mijloc. in situatia recolGrii mierii din corpul al treilea familia poate fi Iisati complet E r i hrana. pentru ca albinele s i rrimiini in continuare in stare activi. sunt mai gr&u .MANUAL UL A PICUL TORUL UI corpul din mijloc se g i s e ~ t e puiet de toate viirstele. ccgptafi" de citre mitci. in firi obi~nuitelecoroane de miere inalnite la rama standard (435x300 mm). in productivititii muncii pentru valorificarea in conditii rnai bune a vederea cre~terii culesurilor.\ . in primele doug corpuri ~inu in fagurii din corpurile superioare. Din aceasti cauzi chiar in familiile cu trei-patru corpuri se poate inalni situatia in care albinele blocheazii mierea ~i o ciipicesc. etc. lucru deosebit de grav pentru dezvoltarea in continuare a familiei.

Din aceasti cauz5. luindu-se toate misurile de combatere a g5selnifci ~i a rozitoarelor. avindu-se in vedere c i in ace~ti faguri se va creSte puietul in primivara usmitoare. roiul se uncvte cu familia de bazi dintre corpuri a podi~oruluiseparator. Se aleg dc regul5 fagurii mai inchiyi la culoare.MAh1C'ALi i L A PICCiL TOR U L C'I salcim se vor refine de la fiecare familie cite 1-2 faguri plini cu miere. in condifii de temperaturr? ~i umiditate in corespunzitoare (16-18°C ~i 50-60% urniditate). in cazul stupului multieta-jat esle mult mai bine de procedat in felul urmitor: in corpul al treilea se formeazii un roi stolon format din 1-2 faguri cu puiet c2picit gata de ieyire yi 2 faguri dc acoperire cu rezervele de hrani. in roi se scuturi atita albini cit s2 acopere bine toti fagurii. crescuti in acest scop dints-o familie buni de priisilii. care se vor pistra in rezervii. chiar anual. 'intre fagurii cu miere avindu-se griji sii se intercalcze ~i faguri cu rezerve de p8sturB. familia pierde capacitatea de producfie y i intri mai uyor 'in frigurile roitului. cu celule regulate. dup5 puterea familiei. nu este recomandabil c a In ceea ce prive~te aceasta s i se faci in perioada de primiivarii cind familia este in dezvoltare y i cind orice intreruperc in aportul de ouii sc reflect2 negativ asupra cre~tcriiefectivului de albine pentru valorificarea culesului. La sfir~itul pcrioadci de toamnii. Spccificul intretinerii farniliilor de albine in stupi multietajafi consti in aceea c i ~nitcileavind la dispozitic un spatiu pentru ouat practic nelimitat se uzeaz2 mai repede dec5t in stupii de alte sistemc. ele nu pot mentine ridicat ritmul de ouat ~i prin aceasta nu pot asigura efectivelc necesare de albine culegiitoare. Din aceasti cauzii miitcile trebuie schimbate mult mai des. Nu se mai facc nici o alti lucrare de orgartiyare a cuibului. Se d5 o botcii ciipicit2 gata de ie~ire. fir2 a ciuta sau izola obiynuit matca tinis2 o eliminii pe cea bitsin5 din familia de 146 . Dupii illtimul culcs se ridicii corpurile cu micre ~i se lasii unul sau doui corpuri pentru puiet. cipgciti. fir8 defecte sail celule de trintori.. astfel. Se cauti ca fagurii cu puiet s i nu aibi lame tinere necipiicite ~i nici inceputuri de botci. Dupii ce matca se imperecbeazii ~i inccpe s i ou5 in mod normal. Deasupra acestora se ayeazi corpul cu rezervcle de lirani pentru iarrii. Mult rnai indicat estc ca schimbarea mitcilor s5 se fac2 in ajunul sau in timpul culesului. Fagurii se pistreaz5 In corpuri de sti~pi spatii special amenajatc. Lucrarea se face ins5 c u destuli greutate dat fiind numirul mare de same ce trebuie controlate. familia se lasii doar pe doui corpuri din care cel de jos cu resturi dc miere ~i piisturi ~i cu faguri goi in care a fost sau sc mai g5sesc unnc de puiet ~i cel de sus cu rezervele de hrani pcntru iarni. dupii restringerea puietului. chiar in condifii bune de intretinere yi de cules. Lisate mai mult timp in stupi. momcntul schimbiirii miitcilor.

.

accst stup corespunde atit necesit5tilor fiziologice legate de buna desfi~urare viefii familiilor de albinc cit ~i cerintelor activitifii profesionale a a stuparilor. de mentinesea puterii familiilor la un nivel ridicat in tot timpul anului depinde dezvoltarca familiilor de albine. Sub influcnta disparitici vechilor codri $i a aparitiei de noi plante melifere (salcim. formi compacti. floarea-soarelui). Buna ingrijirc a familiilor de albinc in perioada de preggtire pentru iernare asigur5 succesul in apicultur5. unde agricultura s-a extins inlocuind prin culturi dirijate fostele piduri sau finete naturale. u ~ o rde impachetat ~i de transportat.. Caracterizat prin simplitate in constructie. Fat5 de p5~unile pgdurile intinse dc foioase cu amestec de tei ~i alte esente meli-fere din qi trecut. ~ o De cel de i > . icrnarea f j r i picrderi ~i indeosebi valorificarea cu rezultate bune a culesurilor de nectar ~i polen. salcim este . in prezent cimpia romineascii ofcr5 un cules foarte timpuriu de la pomii fructiferi si a. Ca urmare. sursele de cules de la noi din tar5 s-au schimbat ~i s-au grupat in alte pcrioade ale sezonului activ deciit cele in care s-a format albina autohton9.CIAhlC'AL C'L A PICUL TORUL UI Intretinerea ~i exploatarca familiilor dc albine in stupi verticali cu magazine Din marea varictate de tipuri de stupi vel-ticali cu magazine care au aparut in practica apicola ca rod al bogatei imaginatii a stuparilor.. iarn5 pin5 la -. la salcim la care albinele ajung in mare parte insuficient dezvoltate. la noi in tar. precum ~i cu volum suficient pentru dezvoltarea familiei. precum ~i a dezvolt5rii impetuoase a agriculturii moderne. Astfel. Si tuatii asemin%oarc se intilnesc ~i in celelaltc zonc ale firii. in prezent. a r51-nasin folosinf5 ~i a capitat o larg5 r5spindire stupul vertical cu 10 rame de cuib ~i 1-2 magazinc.

.

familii sau se pot extrage in cazul in care confin doar miere natural2 ~i nu provin din hriniri de toamn5 cu sirop dc zahir. in aceasti situatie se pot folosi chiar faguri complet goi. datorit5 ciruia cuibul poatefi blocat cu miere lipsind lnatca de spatiul necesar pentsu ouat. Introducerea de faguri pentru ouat in mijlocul cuibului in aceasti perioadb este cu atit mai necesar2 in cazul aparifiei unui cules in naturcZ sau a amplasarii familiilor la un cules de toa1nn5(de balti. Ca surse de culcs la sfirqitul verii qi toamna se pot folosi qi finefele din luncile riurilor. diaree qi uzuri prematuri.ziisunt niult tnai eficiente deciit hrinirile stimulente datoriti aportului de polen proaspit. Mei7fii7er. ori hriniri suplimentare. in cazul in care culesul sucului de struguri este prea abundent. aceasti miere poate provoca neplgceri in Fncircfituri intestinale mari. fir: coroane dc miere. ca fagurii cu miere proveniti de la acest cules si nu r2mini in cuib pentsu iernare. inclusiv secretia de lfiptiqor prin care se influenteazi qi activitatea de ouat a mitcilor. zonele inundabile. acoperi cheltuielile de deplasare a familiilor de albine la aceste culesuri. firi defecte sau celule de trintori. in zona de amplasare a stupinelor. se va avea griji ca fagurii introdu~i pcnt~u ouat s i aibi minimum 1-1. familiile de albinc beneficiazi de surse de cules pentru asigurarea hranei. care pdni la efectuarea ariturilor de toamni oferi culesuri de intretinere. in zonele viticole.iMAiliC/ALC'LAPICLIL TORUL C'l In acest scop se aleg faguri niai inchiqi la culoarc. fiineati). Pentru crcarea spatiului pentru ouat se scot rame pline cu lniere de pe margini. Cule. Nu intotdeauna insi. Aportul de nectar ~i polen sau hrinirea intensi determini dezvoltarea proceselor metabolice din organismul albinelor. intn~ciit acestea r5miinind in mijlocul cuibului vor fi folosite qi in continuare in primivari la creqterca puietului..~zir~ile ta^r. se i~npune deplasarea stupilor la culesuri ori tirzii. intrucit acestea vor fi fonnate de citrc albine. intruciit fiind foarte bogat in substante minerale qi zahasuri nedigerabile pentsu albine. Astfel. Ramele cu i v i se pot pistra in rezervi pentru primivari sau se pot extrage i n ulesul este deosebit de abundent. care se pot folosi pentru completarea rezervelor la alte i. de reguli.ea. 150 . mai precis prin prezenfa in naturi a nectasului qi polenului. Se va avea griji insi.5 kg de ~niere in coroani pentsu a nu crea un go1 in mijlocul cuibului. in acelasi tilnp se realizeazi qi o economie de zahiir qi polen care.stare nctivii se realizeazi prin lirinirea albinelor cu substantele energetice ~i plastice necesare.farniliilor in . gridinile de zarzavat $i bostfinoasele. cu celule regulate. De ascmenea.

.

lipsind familia de genera$ noi de albine tinere. 152 . ~i in aceste conditii familiile normale.. de calitatea materialului biologic depinziind in cea mai mare m5sur5 succesul in apicultur3. in perioada de toamnii. intrarea in iarnB. crescut din suSe valoroase.cit ~i ca rezerve de miere ~i p5stur5 in cuib. consum5 in primele luni ale iernii 700-800 g de hran5. La ie~irea iarn5 sunt necesare in familii din 5 .5-2. se poate face trierea ~i eliminarea miitcilor slab productive. eaaga perioadii de iernare fiind necesare circa 7-8 kg de miere. putemice. pe ling5 selectia materialului valoros. a celor br'itrine. albinelor le sunt necesare rezerve suficiente de hranr'i atfit in forma rezervelor interne . preculn ~i a celor care in urma efortului depus nu mai pot mentine ritmul normal de ouat. albinele consumind mierea doar pentru mentinerea temperaturii in interiorul gheniului la circa 24-25°C. In perioada de toamni 1n5tcile biitrine sau epuizate i ~ reinnoiesc foarte i greu ritmul de ouat chiar in prezenta culesului natural. Cre~terea m5tcilor7 indiferent de tipul de stupi cu care se lucreaz3 trebuie s3 fie o preocupare principalr'i. originea ~i virsta m5tcii). Ar gre~eal3 dac5 la intrarea in iarn8 s-ar 15sa in familii doar aceasti cft. Este absolut necesar ca in toate stupinele sii se tin5. se realizeazr'i mult mai uSor ~i mai sigur deciit vara. ~i produs5 in continuare pe m5sur5 ce se m8re~te cantitatea de puiet crescut.MA. evidenfa individual5 a dezvoltr'irii familiilor. in continuarea iernr'irii consumul crescind la 1. Pentru aceastA decembrie. in mod obligatoriu. Miitcile necesare schimbului se procurr'i sau se cresc din vreme in stupini prin metodele cunoscute. a productiilor realizate la diferite culesuri. Odatr'i cu aparitia puietului consumul se ridicii. in acest fel familiile ar fi lipsite de hran5 toc~nai momentul in mare nevoie de aceasta.Okg lunar. Se va urm5ri ins5 ca materialul biologic nou introdus sil fie de calitate superioar5. Str8nsi in ghemul de iernare ea i ~ continua activitatea producind c5ldura necesari i mentinerii vietii. temperatura in ghem fiind menfinut5 in permanen@ la nivelul de 35-36"C. Dup5 cum se ?tie familia de albine nu hibemeazii in timpul iernii. .corpul gras bine dezvoltat prin alimentatia abundent5 in timpul toamnei .i. prin inregistrarea spaliilor de albine qi a ramelor cu puiet in niomentele principale ale sezonului (ie~ireadin iarni. Se va evita folosirea botcilor de roire sau de salvare aparute in familii cu productii sciizute doar pentru ci acestea sunt la indeminr'i.-ea~ i i f c i l o ~ defecte sou epziizate este o acfiune deosebit de n czi necesarii ~i care. in baza acestor date. iar in unele situatii. c r e ~ t e activitate. Consumul de hran5 este mai sc5zut in primele luni ale iernii pin5 la aparitia puietului.VCrALC1LAPICII'LTORULUI /~loc~. starea sanitarii. incepind din luna ianuarie sau chiar din puiet in spatiul limitat de dimensiunile ghemului. recoltarea mierii la diferite culesuri.

.

Pregitirea familiilor dc albine in vcderea iernirii si asigurarea conditiilor optilne de iernare are o iriiportanti deosebiti pentru dezvoltarea acestora in perioada de primivari.5 kg de miere scotindu-se. Amplasarea rezervelor de hrana poate fi bilaterali. iar in pastea de sus spatii pentru rezcrvele de hrani. neuzati ~i cu rezerve abundente de lirani sunt principalele conditii pentru o bun2 iernare. mai sunt necesare anumite 111isi1riin decursi~liernirii pentru indepirtarea eventualelor stari critice care pot aparea la ilnele familii. Periodic trebuie tratati la temperaturi de 16. c i in prima jumitatc a iernii. centrali. p i n i la aparitia puietului mai putin importanti. De aceea. la formarea cuibului se va avca in vedere ca indeosebi fagurii centrali s i contini suficienti miere intrucit aceasta este zona cu cantitatea cea mai mare de albine. in priniul rind. acei faguri care.1 P C . precum ~i de faptul c5 in timpul ie~nii albinele se pot deplasa dupi hrani doar in spatiul dintre same ~i nu se pot deplasa pe fagurii laterali. sau unilaterali. spati11 suficient pent11 iernarea falniliilor normale. dintre acestea ultimele doui situafii fiind lnai putin indicate folosindu-se lnai mult in cazul familiilor slabe qi cu rczerve insuficiente. in toamni. pentsu iernare se folosesc doar corpurile stupilor ~i uneori in cazuri de exceptie se mai lass pentru iernare ~i unul din magazine. ferite de ~lmezeali impotriva giselnitei prin gazare cu bioxid de sulf. albinele din fiecare interval putindu-se deplasa ~i avsnd acces doar la mierea dilitre cele doui same intre care se afli. de La orsnduirea fagurilor cu miere se fine cont de principiile biologice ale dezvoltirii pc vertical5 a familiilor de albine care cer in pastea de jos a fagurilor sparii pentru puiet. pulernice. Pornind de la aceste considercnte.MANCIALUL APICUL TORC~LUl Pistrarea fagurilor pGni toa~nna face in inc8pel-i sau dulapuri uscate. au fost ocupafi cu puiet $i care cuprind cantititi insuficiente de miere. In cuib sc lasa atiti faguri inciit spatiile dintre ei s5 cuprindi complet ghen~ul iernare. Totusi. cu albins tiingri. Indiferent de modul de alnplasare a fagurilor se va urmiri s5 nu se lase in cuib faguri cu mai putin de 1. prin pistrarea unui regim termic ciit mai constant posibil de ap8 care apar in urma respiratiei y i a consumului de apa sau zapada carc intri in stup de la exterior. in mod obi~nuit. far8 spafii suplimentare. 0 conditic absolut necesari in timpul ierniirii este asigurarea microclimatului propice. Acestia se trcc dupi diafragm5 qi dac5 timpul pennite se desc5picesc pentru ca albinele s i transporte mierea in cuib. r 154 . sc lovituri etc. Executarea din timp ~i in mod constiincios a pregitirilor pentru iernare $i intrarea in iarni a efectivillui doar cu faniilii putenlice. Corpul stupilor verticali cu magazine cuprinde 10 same. albincle putind lupta u ~ o cu frigul.

.

Resturi de albine ~i de faguri. giuri ficute de ciocinitori. cu i i de se face direct pe locul din stupini. pe in i. Controlul auditiv %cut la urdiniq cu un tub de cauciuc. ca s2 nu se striveasci albina. pentru ca . n~irtcii cazul familiilor orfane se poate face.MANUALUL APICULTORULUI albinelor. In cazul in care la controlul familiilor de albine in timpul iernii se constati unele nereguli se trece imediat la indepirtarea acestora. urme de animale sau de pisiri intre stupi sau pe stupi. aparitia diareci intr-un grad marc $i pitrunderea ~oarecilor stup. in general din ceari de la cipicele qi cu putine albine moarte. . albinele fiind pe cale de a muri de foame.biziitul pliingitor. indicii pretioase privind iernarea albinelor. apirute eventual la urdiniv sau in fata stupilor. In a dou5 familii e mai bine ca lucrarea s i se execute la cilduri. de asemenea. ne poate indica starea familiei dupi zgomotul pe care-l produc albinele in stare de repaos ~i ca r%spunsla lovirea stupului cu miina: . . de asemenea. cu grij2. Resturile cazute pe fundul stupilor pot da.~ ~ n ti~rte Serbet sau plici de zahir candi dc. prin descl~idereastupului $i avezarea plgcii sau a turtei de qerbet deasupra ghemului. Cornpletar-ea~x>zer-velor l ~ r . umezeala yi mucegaiul indici o iernare defectuoasi. matca putiind fi dat2 chiar $i direct. fire de paie qi frunze uscate. indici iernarea normali. 61-2 a mai fi introdusi in cuqci. Cantititi mari dc albine moarte. Resturile sirace. luiindu-se toate misurile necesare ca interventia s i neliniqtcasci ciit mai putin posibil familia dc albine. sporit uqor la lovirea stupului. In cazurile extreme ins2 sc va putea deschide stupul ~i controla starea familiilor fir2 a se interveni in cuib. La controlul de iarni se va evita deschiderea fir2 rost a stupilor pentru a nu deranja familiile de albine. stetoscop. in lipsa mitcii. Ca stari anormale grave care sc cer itnediat indreptate sunt: lipsa hranei.bsziitul continuu qi uniform. indici lipsa mitcii. dovedesc o iernare normali. p%qidin aceste resturi ingrimidite la urdini~ indici prezenta qoarecilor.zumzetul slab ca un fiiqiiit indici lipsa hranei. aviindu-se mare griji ca la desfacerea ramelor din cuib albinele din ghem s i nu cadZ pe fundul stupului. Chiar qi introducerea unei rame cu miere la tnarginea ghemului se poate face pe loc. caracteristic. lipsa de ventilatie. Observarea acestor resturi este mult uqurati prin amplasarea unei coli de hirtic sau de carton sub cuib care datoriti urdiniqului pe toati Iilimea stupului se poate manipula lesne. dupi care revine imediat la normal.

.

acesta fiind inc5 dcsti~l slab. bilfi etc. Puietul in cantitate mica. N u ne putem baza ins5 pe culesul din naturi. sirop) cit ~i plastic5 (pisturi. Trebuie si a se evite practica g r e ~ i t a unor apicultori care lasi albinele s i . Adiugarea acestor faguri se va face la un interval de 6-7 ca r e u ~ e ~st ieocupe cu puiet atit fagurele nou introdus c8t qi 158 . infcctati cu diferiti microbi. producind pierderi in efectivul de albine sau sl8bindu-le rczistcnfa fat5 de boli.~ procure apa din i i surse ocazionale (~anfuri. care trebuie imediat eliminati. neuniforrn. de albincle intrefinindu-se in principal din rezervele din stup. in continuare. se trece treptat la Iirgirea cuibului mai intii prin introducerea a ciite unui fagure b n u la de ouat (faguri mai inchi~i culoare cu celule de albine. efecti~area hrinirilor dc stimulare dupg procedeul folosit ~i in toamn8. Un rol deosebit il are in aceasti perioadi asigurarea albinelor cu api. activitatea de culcs a albinelor incepc. inlocuitori de polen). Din momentul in care 3-4 faguri acoperifi cu puiet aproape pe toati Fnilfimea. LIII 1-01 dcosebit avindu-l in stimularea ouatului mitcilor. 0 atentie deosebiti trebuie acordati $i calitatii mitcilor lisindu-se i n familii doar acelea care inci din primivari timpuriu iricep s8 depuni intens ~i colnpact puiet nonnal. fir5 celule de triintori sau deformate) intre ultimul fagure de puiet yi cel de acoperire. aceasta fiindu-le necesari in procesul de cre~tere puietului.iWANUALUL APICUL TORUL U l Odati cii aparitia primclorflori de primivari.). Pcntru accasta se va avca griji ca albinele s5 fic asigurate in pcrmanenti cu hran8 atst encrgetica (miere. Mitcile se vor schimba cu altele de la rezervi sau prin unificarea fatniliei cu alta mai slabs ca putere dar cu matci de buni calitate. trAntori[i. batrin8. polen. dup8 trecerea momentului critic a1 schimbirii albinei ~i al aparifiei albinei tinere in cantitate tot mai mare. bacterii sau microorganisme d&unitoarecare pot intoxica albinele ~i puietul. iar albina 5-6 intervale se pot introduce direct in centrul cuibului faguri pentru cuibului). in acest fel albinele vor folosi dc ccle mai multe ori o a p i murdarii. cu c2picire bombati indicii matca uzat8.

.

lhlt mai sigur5 F combaterea roirii este ins5 aplicarea metodelor de n roire art cia15 dintre care cea mai simp15 este ridicarca tuturor ramelor cu puiet qi albi a . Stimularea cre~teriipuietului se face prin asigurarea spatiului necesar pentru ouat. Se las5 urdiniyul deschis pc toat5 lungimea. in primul rind. In vederea valorific5rii culesului de la tei. iar in caz de canicul5 se creeazii posibilit5fi de ventilatie suplimentari prin ridicarea magazinelor fat5 de cuib prin introducerea unei pene intre corp ~i magazin ~i se asiguri umbrirea stupilor.3 k t c a pe o ram5 cu puiet neciipiicit ~i cu albina zburiitoare care n n % & f? 160 . Acelea~im5suri se iau ~i in vederea culesului de la floarea-soarelui cu diferenfa cii in timpul acestui cules se va asigura in permanen@ m5tcilor spa$ pentru ouat. Nu se iau miisuri de limitare a ouatului. in aceast5 perioadli trebuie acordatii toat5 atentia dezvolt5rii familiilor prin stimularea cre~tcrii intense a puietului ~i prevenirea roirii. Penfru prevenir*ea. avindu-se in vedere c5 familiile respective practic nu mai pot valorifica culesurile de var5. Uneori se pot opri frigurile roirii prin inversarea locului de amplasare a1 familiilor intrate in frigurile roirii cu o alt5 familie mai slab5. albinele pe timpul culesului de floarea-soarelui avdnd o putemicii tendint5 de blocare a cuibului. in cazul lipsei de culcs se fac hr5niri stimulente cu sirop de zahiir ~i cu turte de polen. In primul rind se va c5uta oprirea frigurilor roirii prin suprimarea botcilor qi prin ridicarea periodic5 de rame cu puiet ~i albine pentru formarea de nuclee sau roi stoloni. s5 scad5 intensitatea ouatului.in familie 15 n a .MANUALUL APICULTORULUI In aceast5 situafie. Se introduc faguri buni pentru ouat. intrucit din aceasti perioad5 mitcile incep. se scot fagurii cu miere $i cu p5stur5 ~i se tree la rezervi. fapt cu totul nedorit. Combaterea roirii la familiile la care aceasta a aparut se va face prin diverse metode ciiutindu-se. cuibul familiei se organized la fel ca ~i in cazul culesului de la salcim ~i se asigur5 spatiul necesar pentru depozitarea mierii.~mcntin5 ritmul de ouat i la un nivel cit mai ridicat. Prin schimbarea locului familia roitoare pierde pentru o perioads albina zbur5toare $i se poate indreptzi. in mod normal. astfel incit mitcile s 5 . folosirea celor mai simple ~i mai u$or de aplicat. De aceea.la multc familii se creeazii condifii propice pentru intrarea in frigurile roirii. limitarea acestuia putind duce la sl5birea familiilor in perioada urmiitoare. acoperire ~i amplasarea lor intr-un stup pe alt loc in stupin%.friguri/orroirii se las5 familiilor un spatiu cit rnai mare prin reamplasarea magazinelor pe stup dup5 extractia mierii.~.

.

Limitarea capacit2fii stupului inseamni. c B productivitatea familiilor de albine estc strins dependents de volumul stupilor in care acestea sunt adipostite. prin putere intelegiind n u numai aspectul cantitati . Un spafiu insuficient cauzeazi o seam5 de neajunsuri mai ales in perioada dezvoltarii maxime a familici cind un num5r important de albine se constituie ca un surplus de populafie pcste necesarul cerut de activitatea normal2 a familiei. de fapt. intruciit stupii orizontali se afli inci in numar mare in dotarea a numeroase stupine.numar de indivizi .. cu prisosint5. alituri de al!~ factori. o larg5 rilspindire. Printr-o unitate puternics de producfie se intelege un sistem care poate funcfiona multumitor chiar in cazul unor condifii nu dintre cele mai prielnice. starile anormale intilnite vor trebui indreptate cit ma1 principiului c2 mai u ~ o a r 5 este prevenirea decit tratarea unel atii nedorite. consider5m util5 prezentarea aspectelor legate de tehnologia intrefinerii~i exploatirii acestui tip de stup. iar pc de alt5 parte de spafiul pe care familia trebuie s5-l aib5 la dispozifie pentru prelucrarea ~i depozitarea nectarului ~i polenului. in trecutul nu prea indep5rtat. al cirui principiu constructiv se bazeaz5 pe o dezvoltare in plan orizontal a familiei de albine a fost standardizat tji a cunoscut. lntretinerea yi exploatarea familiilor de albine in stupi orizontali In decursul timpului. o limitare la un anumit nivel a posibilit5filor de ventilafie. trebuie respectate masurile care asiguri prevenirea unoa~tereabiologiei ~i fiziologiei familiei de albine pe intrep . a spafiului de prelucrare a nectarului qi de depozitare a mierii ~i polenului. practica apicol5 a dovedit. in sezonul acth da de iernare.MANUALUL APICULTORULlil . favorizeaz5 aparitia frigurilor roirii. Toate lucr2rile care se efectueaz5 in stupin2 au drept scop principal creqterea puterii familiilor de albine. Stupul orizontal. Este vorba pe de o parte dc volumul necesar pentru cre~tereapuietului. de pildi in ani mai pufin favorabili pentru apicultur2 sub aspectul resurselor melifere sau din punct de vedere meteorologic. a de cl5dire a fagurilor ~i chiar de adspostire a albinelor ceea ce. Se subinfelege c5 sriniitatea perfect5 a familiei de albine esteo conditie esenfiala a unei exploatari eficiente ~i rentabile. Indiferent de destinafia stupinei. sub raportul specializ5rii pe un anum produs. o unitate puternic5 de productie capabilii sB valorifice la parametri maximi nu numai un cules principal ci ~i unul secundar sau de intretinere.ci ~i aspectul calitativ rezultat din proporfia albinelor tinere la un moment dat. de cre~tere puietului. dezideratul care trebuie urmirit neabgtut estc acela de a realiza din fiecare familie din fiecare stupin5. Cu ocazia fiecirui control.

.

Sub aceste limite se situeaz5 familiile mijlocii (5-6 intervale) ~i cele slabe (3-4 intervale).la sfiir~itul ianuarie. inceputul lunii februarie pot incepe hrrinirile cu lunii furaje energo-plastice pentru stimularea cre~terii extratimpurii a puietului. Se iau pr6b eniru diagnosticul de laborator a1 nosemozei (circa 40-50 de albine) sau ale u r li ale puietului (sectiuni de fagure avind dimensiunile de 10 x10 cm c d $ % t % & d v ) .in cazul absentei. &. astfel: . etc.) ~i alte animale.inlesnirea zborului general de curritire (a unuia sau mai multor zboruri) prin inlsturarea gratiilor de urdini~ pe vreme cBlduroas5 indepirtarea reductorului de ~i urdini~ fixarea pe pozitia . .$fectueazii un riguros control sanitar-veterinar al intregului efectiv. pisiri (ciocanitoare.in zonele cu frecvenp mare a vinturilor reci. protectie. La inceputul perioadei de primlvarl se recomandi sii se execute urmritoarele lucrriri: . din .se iau m5suri de protectie pentru preintimpinarea neajunsurilor ce pot fi provocate de ~oareci. insuficientei sau inaccesibilititii hranei se administread ~erbet zah5r sau zah5r candi. de In perioada de iam5 se urm5re~te multii atentie buna iernare a familiilor cu de albine. la . .dac5 revizia sumarii de primivar5 poate fi considerat5 o lucrare facultativi.MANUAL UL A PICUL TORUL UI ~i reci prin folosirea obstacolelor naturale sau prin amenajarea de paravane sau perdele .in zilele calde ~i insorite se stimuleaz5 zborurile de curitire prin deschiderea completri a urdini~urilor. .. revizia de fond sau controlul general de primavari este o lucrare esentiali care are drept scop verificarea am5nuntit5 a situatiei familiilor..reorganizarea ~i striimtorarea cuiburilor. . la inceputul primiverii. cel pufin 7-8 intervale (spatii dintre ramele cu faguri complet ocupate de albine). piiigoi. stupii se pot inveli la exterior cu materiale izolatoare. . .pentru cunoaSterea modului de iernare a fiecirei familii se folose~te metoda auditivi. ridicarea capacelor ~i saltelutelor ~i expunerea podi~oarelor acfiunea razelor solare.se efectueazi un control a1 stupinelor cel putin o datri la doui siptimlni. concomitent cu echilibrarea puterii familiilor de albine avindu-se in vedere c5 o familie puternic5 ocup2.faz5 mare" ~i curitirea fundului stupului de resturi sau de albine moarte. Fagurii mucegiiri se elimina urmgrindu-se atent aparitia tuturor 8 J IX J 164 . cu acest prilej creindu-se conditii optime de dezvoltare care asigurii valorificarea la maximum posibil a culesurilor timpurii.

.

Se folosesc centrifuge manuale sau electrice aflate in dotare.i pe cel putin treimea s~~perioarifagurilor. .9rlA. incircarea. Se va lucra astfel ca s i se evite cu a desivir~ire furti~agul.numirul de same cu faguri din stup ~i magazine va fi obligatoriu cel previzut pentru capacitatea maximi. . in timpul transportului sc pot produce m i ~ c i rprin culisarc a ramelor ~i albinele pot fi strivite.ramele se consider2 bune de recoltat atunci cind mierea este cip2cit.fagurii destinati reforni5rii se ridic5 ~i dup2 extractia mierii se topesc odati cu c5pacelele rezultate de la recoltarea mierii. .in functie de culesurile urmitoarc (de productie sau de intretinere) se asiguri rezerva de hran. -in vederea deplasirii stupinei la UII alt cules.4L [IL APICC'L TORULUI puiet care se folose~te intirirea familiilor slabe sau la inrnultirea efectivului.extractia mierii se face in cabana apicoli la o distant2 cit mai mare de vatra stupinei.5.scindurelelc podiqorului se aduni dou5 cite doui la mijlocul stupului ~i se fixeaza cu bara speciali. targa apicoli. sau folosind 166 . Rgminind spafii neocupate. stupii se transport6 cu orificiile de ventilafie din capace lasarea stupilor pin8 la mijlocul de transport.. imediat dupi recoltarea mierii se de procedeazi la hriniri stimulente cu fura-je energo-plastice (protcice). . la 0 atentie deosebiti se acordi familiilor de albine ~i in sezonul de varii clnd se urmire~te obfinerea unor productii superioare de produse apicole $i menfinerea familiilor de albine in stare activi. descircarea noua vatri se face cu bratele. . rczistenti. .1'Cr.se face dezinsectia ~i depozitarea corespunz2toare a fagurilor din care s-a extras mierea. . .in cazul lipsei culesul~ii intretinere.5 pentru iarn. Avind in vedere aceste obiective in stupini se executi in principal unnitoarele lucriri: . i Daci nu existi numirul de rame prevgzut de capacitatea maxima a stupului se va proceda la inlobilizarea ramei mirgina~e prin fixarea in cuie a leaplui superior.recoltarea mierii prin ridicarea yi transportarea la locul de extractie a ramelor sau a magazinelor in vederea extractiei acestora care se executi pin centrifugare. cei slabi fixati in same sau depreciafi ~i se inlocuiesc cu faguri goi. . sc scot din stupi fagurii plini cu miere.se efectueazi transportul mierii recoltate in gospodirie sau dup5 caz se valorifici la centrele de colectare.

Pentru din evacuarea vaporilor de api din stup.se string ~i se impacheteaza utillajele qi materialele necesare executarii lucririlor de ingrijire a familiilor la locul In care se deplaseaz5 stupina. stupii se lea@ (imobilizindu-se cu ajutorul unor fringhii rezistente) pentru a evita deplasarea ~i lovirea lor. in cazul culesurilor de mare intensitate. .pe tilnpul transportului. .MANUALUL APICULTORULUI cirucioarele de transport. Familiile astfel preg5tite ierneazi afar5 in aer liber. La familiile de albine foarte puternice.se folosesc cu precadere fagurii armati care sunt mai rezistenfi la transporturi pe distante lungi ~i dtumuri accidentate. pe timpul iernii scindurelele de podi~or marginea cuibului se lass departate la 2-3 mm. pentru a mari spatiul necesar prelucrarii nectarului ~i depozitarii mierii se vor folosi magazine special confectionate pentru dimensiunile stupului orizontal. se opresc in stup reze~velede hrana necesare pentru iarna . .iar cuiburile familiilor se reduc la numarul de faguri ocupati compact cu albine.~i se extrage mierea care prisose~te. fagurii neacoperiti de albine se scot din stupi.socotindu-se 10 kg rezerve pentru 1 kg albine care ierneaza . iar cuibul familiilor se impacheteaza cu materiale izolatoare. . echipate cu 18-20 de faguri de magazin. CPnd culesurile de varii s-au terminat. In ultitna parte a sezonului activ.

Oricine a V ~ Z L o dati un roi in zbor nu poate uita spectacolul care I ~ se desf5~oari ochii lui. aceasti contraricere cu intereselr apicultorului. in primul rind ic. recomandiim z - 168 . in aer o formatie globular5. albinele ~ i . roiul in drumul de la stup la locul de popas provizoriu sail definitiv. Roirea natural2 fiind deci singura cale de inmulfire a familiilor de albine este norn~alca aceasta s i se manifeste instinctiv la toate fa~niliile albine.prin roirea naturali sc asiguri familii noi sin5toase.a ucreat sistemc proprii de ~nentinerea coeziunii faniiliei ca supraorganism colectiv ~i de reproducere a acestuia cu scopul perpetugrii speciei. mai de mult sau mai putin accentuat. ceari. puietului ~i rezenlelor de liran5. sub Procesul de inmulfire a familiilor de albine cste aSa de bine pus la punct in vederea asiguririi scopului final. Roirea natural5 Sistemul de inmultirc a familiilor dc albine stabilit in cursul lungii lor evolufii este roirea. Are it] dotarea sa ~i o matci imperecheati sau una sau chiar mai multe neimperecheate. estc ins5 cea mai spectaculoasi.in faniilia care a roit sunt create condifiile ca aceasta s i se refaci in cel mai scurt timp pe baza botcilor.roiul i c ~ i t in coniponenta sa albine dc toate virstele ceea ce ii d i are posibilitatea ca imediat dupi instalare s i linceap5 o activitate foarte variati: culegerea polenului ~i nectanrlui. . Aceast5 fazi este poate cea mai scurti din cele care intri in procesul de inmulfire. de la insecte solitare la insecte sociale. incit poate fi luat ca exeniplu de apicultor atunci cind face roi artificiali: . in faniiliilc bolnave nu se pot asigura in nici un caz conditiile necesare roirii $i ca atare acestca sunt excluse automat de inmullire: . activitate de polenizare etc. cu una sub sau mai multc ~ n i t c i~i trintori care formeazi. polen. Acest instinct al familiilor de albine vine de cele mai multe ori in conflict cu interesul apicultorului. care cere ca familia s5 fie capabili in orice moment s i reali-zeze ari de miere. clidirca fagurilor in noua locuinfi. cre~terea puietului cu o energie remarcabil5. inmulfirea iamiliiltr de albine in decursul evolutiei lor. dati fiind o are cunoa~terea fenomenului de roire naturalii. Lipsa instinctului de roire naturali ar duce familiile de albine la pieire ~i specia la disparitie.Leclia I. Denumirea de roire vine de la una din fazele procesului de inmultire care se desfi~oar2 forma unei multitudini de albine in zbor.

111~23. IIZ ~~ !S ul . ad la!nd ap alyods !iyl!lue3 [eur~ou pour ur 3sa.11i13d~lua13ynsu! la 3.n3 1e301q 1nq1n3 aJau!l alel!~ofeu~ IS allnu ~ ~ I ! .1d ..j aJeo!Jaju! !S alwalcl ~ ~ ! L I I ~ JadU I lualuolu . I C O ~Jojaulqle ~ aiuiilnu~eaJeu1 el ~ol!3loq e a. ap au!qle ap !!ie. e ale E 'lep iin "1 . 1 ~~ a ! i ~ o d o ~ d ISr alSa~olep a!ienl!s plsea3v .111~1 5 .rrz!~olrdn3 !nlnq!n:.ld b p z e a z ! ~ o rlalod ap leurlou !S lelsau ap n!3olcru ~q nes qels salt13 u n .101!3loq lelelol ln~yurn.uur.1ol!~n4e.. !!lyuuoj al!!i!pu03 '. .leuro~ne" ~ualede pour ul 'yzea.1n3ap aqol ap Insa3oJd -1sn8ne rrun~ .1~3 y y3leu.1n2ej a3y1. L ~ ldxa o IS ~elng3 ariem..1dD L *31~13pi11iqe I A O .re!y~!!lndw!l !cur qnlu ~ ! o ~ quns ~3 alee) n3 a!un! gun1 ur aaseou !!lei al!!i!puo3 ur a3npold as aJ!oJ ap !6 lnsa30. I O I ! . . a.)iliqle :.1e3ald ydnp 'urn3 14 !nln!ol 3 .lp al!Jaj!p ap aAlel !noq ul1sg8uralnd !S alSa~:.~olelnCr! 1. I.~ol!3loq InJewnu ~ ~ I ~ ~ ~ J E 111~ SO^ U U I I n3 aleu-ln1sy-I adn3 alS!u e3 '!aoq ap !~nlnda3u O ~ U! e. I I L I 1i1nsa!l!ult!j u? am3 u! lnluaurour u1 . eieln .. n3 yleuo!oodo~d alsa nu 'ysur 'la!nd ap ea~alSal3 . ealelauro18e 'a3npo. ..11ppl3nes !nlnla!nd eal!uyq el plalduro:. -3!ul!z aundap 1-a-1~3 .!." 691 2 w .~olepa m 1 allnu.r arun! eunl u ai\. ela~np hlu! pls!xa a .?s!.1a~ ejelsuo3 a ~ e o d 1n-lolln3!dea m ad ~ J ! Oap n . .no a ad ap Inlpurn npal 141a.3saiylzunqu1~ s a p 3 ap allrirpuo3 IS al!n3olul luns anu-la! ap alau!qle a3 ~-rnsgur as . 1111urq 1 $ & q W ~ e ~ a s 3 .ur I.13nl $ s a x !1e103S !~ol1n3!deap . ad IS a1 J a11.10lyda3u! !!~o~ln3!de e3 y a l a e3 ~esa3au !S aqsg -n!lole8!lqo .1d IS lenluame alsa Inuaurouad .' leu1 ajSaugl~1 p3!op ~u!qlr! yn8u!s o pu?3 pe~pur!..rel !aun eaJ!uplq n~luad ! 1?3u! eSe 'apz ap op ap alsa ales 11ie~aua81Se1a~ase IS aliz ap I i.1ap eiuelsqns u!~dal!ol ap 1nlnsa3o~d r! ~ ~ C L I O L L I . O e-s '!!33pur jnlsno ruluad a. !jol !S lueu!lu~alap luns 3.'.13 a s -3!w A!lelal -101!nln-'yurnu yl!.1aua8 !sun !!lalSa~a .~n:.1d o .13 as urn3 BpeA 't.~d l ~ p a p ur !3!op au!qlr! allnlu !eu1 u!i\a.ms ad elualnui!ls eaun!jne u!. .11o-1 1nl3u!lsu! y3 !Snlol ap . .11101 . aJez!l!ln o FJEJ au!qle ap adew !eLu nalaul . .1d ~ d la!nd hs . .. 3 O 33 U ~ 1i1e1133 alsa a.I~~ e nq!yu! t? n.ln e3 !S y~!uy..71. .~nind n 11. ~ s e o m 8~Juapua3sapo lajqse pu?~n8!s'?'yue~q ale8oq !!z!~o~d !S r~ ap n3 a31u-ralnd'aseoqpups alrrlrurq q 3 a p y3se10. I ~ ~ alau~dnls u a d -3!8010!q sa3old leunu!ur lsa3e y-leoSgsap J~~ q as urn3 ppeA ys p j e ! ~ ~ 1 e o u!ind la:.u 1 l uuo 3 als. J O ~ I J I I ~ ~ + ea.1esa3au~ol!!iedsea~e3olq i11. y o u!jnd ~ ~ e n.I I ~ ! P L I1 ~~ ~ ] I~ I I .~~l !eu1 alsa e31eur lual!urosuo~.1ol3ej.1!ppl3 ap Inl~u!lsu! ~ ~.13 a u ~ q l e al!!I!urej e-re~?ur!~d ap % :Iajqse a8. \ns..1ys lod nu ' ~ e u r ~ o u u~ '!3aa ..101!~olln3!de le13ads pour ui ZR 7RBOL7R3IdV 7R7VRN VW ..I Z J !ew nes '!ew !!UIII 1nlnda3ur el .. . J ..~eur !sur nalaur al!iyl!lue:.1e!y3 alsa n. e3 !~ol?da3u~ ur p . .1 ne a ~ e alrrliurej 3eja-1as 'e!rqsa3e ea.i&urnu un 'a!l!urej ur 'laj~seyzea. p s ap ealel!3ede3 ap yej!ur!l pu! y '!a!liurej 1nq!n3 ul pzea~nurn3e ale3 alauy au!qle as ap !.1 1 3 l pe lsno 3 . . pour 'q10.1118 alxi11.. as .

Rareori roiul. ciiteva minute roiul a iesit din in stup ~i albinele lui efectueazi un zbor caracteristic in apropierea stupinei. La intoarcerea acestora sau in ur~nitoarele doui zile roiul se desface qi i ~ ia zborul citre adipostul gisit: o scorburi a unui copac. lmediat dupi avezare roiul trimite albine cercetaqe pentru a gisi adiipostul definitiv.lt craca tiiati sc sei~ti~r.li yi instri~nicnrarl~l l~lc1. p h i la locul de aSezare.rm3 dc clopor. dupi care treptat se depit-teazi mai mult sau mai putin.1cA este pc o eraeii subtire accasta se taic cu lijal-Ikca dc ponii > i roi~11 si~spcnd.MANUAL UL APICUL TORUL UI 40-45. Albinele dela exterior alcituiesc un fel de coaji in timp ce la interior spatiul este mai degajat qi acolo se giseqte ~i matca. in primul rsnd. o cripituri intr-un zid. 170 . De reguli. de in ziua in care primele botci sunt cipicite. accasta sc' sci~ti~rii grijii pcntru ca el. Se pare cii roiul este gata format chiar in interiorul familiei mami ~i c i albinele lui nu a~teapti decit se~nnalul plecare.idi!ii mai sail ~lgonrli chiar o I3di!3 rip pcntril rranspcwtat roi. Apicultori~ln u t~. CLI roiul s3 cad2 in roinil2.i dc direct ill sti~pul prcg3tit pcntl-LI dac3 1111sc poarc t3ia craca. Acest roi i e ~ i cu lnatca familiei mami se t nume~te primar. se produce. dacll cste a$czat la inriltimc. roiul ieqit in aceste condifii se instaleazi pe un copac sau pe un alt suport din apropierea stupinei.11. i sail intr-o stiincri. care este scuturat dc u n sc :rjutor al apicultorului. de reguli ins2 intre orele 12 ~i 14. Acest nutnir mare de botci pe care le creSte in cadrul pregitirilor de roire rasa de albine Carpatine este unul din indicatorii biologici principali prin care albina noastri se deosebe~te altele. sau o I. impotriva intemperiilor.izoriu. roii~l dc 1). o mare agitatie datoriti grabei cu care albinele roiului piirisesc stupul ~i intririi unor albine culegitoare care cautii si pitrund5 in stup. din lipsa i ~ n u alt adipost. la stupul respectiv. in special de Carnica. In ti~nctic pozitia ro-iului se s:lu dc :ldaprcai. care sc i'acc cu ajutorul roinitci.ebi~ie Iilse roil11s i plccc mai departc ci imediat dupi si L L aycyarea I i ~ isli ia 1ii3su1-i I-ccoltarc. cu o altri pri-jini. in alcituirea roiului intri de albine de toate virstele qi matca familiei 1llanl~. sunt intrunite conditiile de plecare a primului roi qi numai condifiile meteorologice nefavorabile sau interventia apicultorului poate amina ie~irea roiului. roi Roiul aSezat pe craci nu este o simpli ingrimidire de albine ci o grupare organizatii. i ~construie~te i i cuibul pe locul undc s-a instalat la inccpur pl-o\. roinita Icgar3 dc capiitul unei pl-3-ji1ii duce pin5 sub roi. Dupii ora 11. Roinita CLI roiul prins sc agcazri pc pamint i n apropiere de locul undc a l i ~ roiul pcn~ruca s sc string3 i n ca toate albinele t G a 1 c strtidui s i trccc~n ~ o i n i t d 1 in toatc albinclc pcntru c i numai siguri c3 am luat $i matca accstuia. Roiniy dc poutc ti in ti. iniplcritli din paie. iar la altele peste 100. pap~~rLi nuiclc.

Cercetiri recente au aritat c i mesajclc transmise de albinele care intri primele in stup sunt n u numai de naturi chimici (miros). pe sears. toate albincle roiului se indreapti citre urdini~ul stupului. in aSa fel incit albinele s i fie bine repartizate pe faguri. Datoriti acestei perioade de refinere forp in botci a tinerilor mitci. n u pot ic$i din lica ul lor datoriti albinelor care pe misuri ce mitcile rod cipicelul. urdini~ul Dupi o or8 sau seara se completeazi qi restul de faguri. se trece roiul in stupul pregitit intre timp. sporirea numirului de familii in stupini este terminati 6 r i prea multi trudi pentru apicultor. La o distal19 de 30-40 cm de urdiniv se liber tot urdini~ul ristoarni tot continutul roinitei. care. se scuturi peste ei roiul qi apoi cu r qi fiind larg deschis. Dupi un moment de dezorientare in care albinele se impriqtie in toate direcfiile. in care s-au a ~ e z afagurii necesari. lucrare care se poate face pe doui cii: . in rinduri largi. dupi ce s-a asigurat c i cel putin una a pitruns in stup. Inregistrind pe o bands de magnetofon sunetul enlis de albinele carc semnalizeazi chemarea roiului citre stup la introducerea unui roi. grimada de albine se organizeazi $i primele albine atrase de mirosul fagurilor artificiali pitrund in stup lansind din glanda Nasonov mesaje citre celelalte albine. Daci nu este cules se adaugi un hrinitor cu sirop de zahir. se intinte o pinzi in aSa fel incit s5 lase care estc larg deschis. Cu aceasta. prin montarea la roiniti a unui mic casetofon carc reproduce inregistrarea respectivi. ci ~i fizici (sonor). in cazul roilor secundari sau tertiari se pot descoperi chiar mai n~ulte mitci din care apicultorul poate recupera i~nele. Metoda poate fi aplicati $i la prinderea roilor in zbor. ele sunt capabile sB zboare imediat dupi ieSir& i '- 171 $e . dar cu multe inviqminte pentru cel incepitor in special. Curind. . s-a captat ~nesa. devi maturate. crevtcrea de puiet continu2 ca ~i cea a larvelor din botci pins la cipicirea accstora. In fafa stupului destinat primirii t roiului. il refac Iisind nu i un orificiu pentru hrinirea mitcilor.se pun in stupul pregitit 4-5 faguri.MANUAL UL APICUL TORULUI Introducerea roiului in stup Dupi regruparea albinelor in roinip.introducerea roiului in stup se poate face $i prin alti inetodi. La o privire mai atenti se poate descoperi printre albine ~i matca roiului.jul sonor cu ajutorul ciruia s-au putut instala mai rapid alti roi. Dupi 7 zile de la plecarea primului roi. mai spectaculoas5 $i mai instructivi pentru apicultorul incepitor sau pentru tinerii ~colari dornici s i cunoasci ceva din tainele naturii. ajutorul fumullui se aranjeazi u ~ opodi~orul capacul. eclozioneazi primele mitci din botci $i se poatc auzi cintecul mitcilor din botci. treptat totill intri in normal. In familia de albine care a roit.

~!ic /~l. Albiri~lccare ii C O I ~ I ~ L Iau acumulat rnari II in t'aza preg5tirilol. este mai slab deciit acesta ~i are cu ore el o matc5 tiin5r5 neimperecheat5 cu care zboar5 mai departe de stup deciit primul roi $i se a~eaz5.. . In timp ce roiul primar are o singur5 matc5 imperecheat8.~tcri roi o rri11313 (S.tia dcz\. roade cu mandibulele perefii laterali ai botcilor $i infeapi cu acul siu rivalele far5 ap5rare.i. i n accasti situatic albinele ingrijesc ultima matci r3mas5. roiul secundar poate s5 aib5 7-8 sau chiar mai multe m5tci neimperecheate. Deseori. in inv5lmi~ealaplecgrii. dcoarccc ncc~. La 14-15 zile dc la ie~ircaprimului roi familia de baz5 nu mai este in stare s2 dca un alt roi. Roiul a1 doilea sau secundar iese la acelea~i ca cel primar. A doua zi de la ie~irea roiului secundar.re!ineW albinele.ll. farnilia poate da inc5 un roi. La prinderea lui se caut5 s5 se regrupeze toate grupele de albine cici existiind mai multe m5tci albinele se pot imp5qi ~i prin aceasta puterea roiului scade. La instalarea in stup trebuie s5-i dim acestuia un fagure cu pufin puiet pentru a . Se lx'atc intliliipla ca tlin dilkritc ~iioti\.dc roirc (prin ncocuparca lor cu lnunci care ac~~riiredail in actvitatea miului. dc iligl. IntrB in lupti cu m5tcile tinere eclozionate. omoriirea acestora este impiedicatg. ritmi~lnormal dc in!ll.ILI C I I mai riii~ltc) fiind u n roi secundar ca stl.olt5 ti~artcrcpcdc ca urmare sc de ILICSLI c. Aceast5 actiune este ins5 posibil5 numai in prezenp unei atitudini inggduitoare din partea albinelor. In noaptea urmiitoare instal5rii roiului se produc.c mntca fimiliei de bazi s5 piari iliaintc dc li~~.i li 111 h~iiiliasail renun15 la roire sail ~x'inii~l icsc c i ~ ~ii. La 1 4 d e ore dupi o 172 .jirea cstc si1iipliticat5. albinele scap5 de sub supraveghere m5tcile tinere din botci $i multe din acestea reu$esc s5 plece cu roiul. l ngrijirca I-oilor 111ca/ul I-oil01 ic$i!i in pel-ioada natt~l.c.~l.alri roirc $i in pl-czcn!a uliui cules.~l i i u l ~ ~. Dac2 albinele doresc s5 p5streze m5tcile tinere pentru un alt roi. I S I ~ siti~.3 biologicri.oi.de obicei.MANUALUL APICULTORULUI Prima matc5 tin5r5 eclozionata are deocamdat5 o singur5 preocupare yi anume distrugerea tuturor rivalelor prezente sau potentiale. La prinderea roiului secundar trebuie s5 ne gr5bim cici acesta st8 mai putin pe primul loc. lupte intre m5tci ~i roiul r5niine cu o singuri matc5 sau uneori fir5 nici una. I C C . mai sus. urmat dupi o zi chiar de u n al patrulea ceea ce duce la epuizarea falniliei de baz5. de reguli.a~tcristi~c.lii.11ct~11. pentru ca accnsta s5 sc i ~ i i ~ ~ c ~ ~ es iIinceap2 ouatul $i familia s5-$i reia c ic~c. mai mic decAt acesta.

M5tcile pierdute la imperechere se cu inlocuiesc sau roiul respectiv se u n e ~ t e altul. Nu se recornand5 folosirea la roi a fagurilor cliditi pentru c5 ace~tia o mare energie de lucru ~i in afar5 de aceasta fagurii au vechi pot constitui o surs5 de infectare a roiului care prin excelent5 este s5n5tos (familiile bolnave nu roiesc. t poate ajunge s5 dea un roi in luna august care se nume~te paroi. inainte de a incepe perioada de criz5 care se situeaz5 la 3 siptiim2ni de la instalarea roiului. inceperea ouatului. cu exceptia acelora cu infestare incipient5 cu Varroa jacobsoni). In condifii bune de cules u n roi pritnar i e ~ i in prima decad5 a lunii iunie. in mod normal vor intra in iarn5 ceva mai roi slabi decit primii dar cu perspectiva de a realiza productii mult mai bune in anul urm5tor datoritj tineretii m5tcilor. Pentru a r e u ~ i ei este necesar a le cu asigura prin unire o putere de cel putin 1 kg ~i jum5tate albine. imperecherii ~i declan~grii ouatului la m5tci acest interval se m i r e ~ t e inc5 10cu 15 zile. calitatea imperecherii mitcii. un roi primar i e ~ iintre 1 ~i 20 iunie trebuie sii aibii cel t putin 8 faguri cliditi din care 5-6 cu puiet ~i o parte din proviziile de iernare.i din albinele componente qi a lipsei albinelor tinere. Este necesar un control la fiecare 2-3 zile pentru a urm5ri imperecherea m5tcilor ~i inceperea ouatului. in general. familiile noi obtinute instsrlatwpe faguri qi artificiali in stupi noi sau dezinfectati sunt s5n5toase ~i se vor die i n e ' a ~ a in and viitor. roiul se completeazi cu necesarul de hran5 ~i se trece in efectivul de bazi. sunt dezavantajati fa@ Cu roii secundari lucrurile nu stau la fel. La inceputul lunii septcmbrie. Cind incep eclozionirile masive ale propriilor albine roiul capit5 un nou avint in dezvoltare qi trebuie s2-i asigur5m in continuare faguri artificiali ~i hriniri stimulente.7-0. roirea natural8 prezint5 avantaje qi dezavantaje. In orice caz in lips5 de cules vom asigura roilor cel putin de doui ori pe s5pt5m2n5 o hr5nir-e cu 0. Ca dezavantaje citam: imposibilitatea planificgrii n & C s i calitstii % . Din cauza timpului necesar maturiirii. In mod normal. In grupa avantajelor: se obtine o familie nou5 sau chiar mai multe. adici a-i transforma in unit5ti viabile. Mai este necesar un control la 1012 zile dup5 inceperea ouatului m5tcii pentru a verifica dup5 modul de c5p5cire a puietului (lucrgtoare sau trintori). fir5 nici o interventie din partea apicultorului.MANUAL UL APICUL TORUL UI instalarea roiului putem verifica prezenta m5tcii ~i in cazul roiului primar. Ace~tia de cei primari din mai multe puncte de vedere: automat sunt cu 7-8 zile mai tirzii decit roii primari ceea ce este important. Trebuie s5 obfinem in cel mai scurt timp 5-6 faguri cu puiet. In continuare ace~ti se ingrijesc ca ~i cei primari. Pentru apicultor. In general aceqti roi sunt mai slabi.8 ng sirop. ca urmare a moqii unei p5.

imai puternici. De reguli. Se inchide complet orificiul mare rnat siropul. Pentru realizarca lor la tilnpiil dorit. asigurarea ambalajului ~i a hranei. in ziua primirii mitcilor se verifici ambalajele pachetelor pentru a nu avea giuri ~i se pregitesc hrinitoarele tip astfel: se verifici fiecare hrinitor in parte. roi pe 3-4-6-8 faguri. se deshndi. cstc ncccsar sri nc asiguri31iimitcilc ~i liiaterialele necesare ca: hran5. ralnc ~i stupi. care sunt formati intre 20 mai ~i 20 iunie. existi tehnologii bine puse la punct ~i cu reu~iti siguri dac5 sunt aplicate intocmai. C'a ~iin cazul I-oilornaturali. Accst roi are chiar un avantaj fati de roiul primar pentru c i matca lui este tiiniri.pentru a putea suporta transportul la distanfi. roi prin dirijarca fi-igurilor roirii ~i roi timpurii.de unde vine denumirea de pachet . necesitatea de a supraveghea permanent stupina in perioada de roire pentru c i nu putem ?ti exact ciind $i din care stup va i e ~roiul. Roi la pnche! Albinelc ~i matca cc constituie roiul sunt ambalate intr-o lad2 speciali . cu un ac cele 3 piin8 la 5 orificii mici de alimentare ~i se umplu cu o piilnie prin orificiul mare cu sirop dens de zahir cel pufin 1 kg zahir la un litru de api. Lucririle pregititoare sunt: asigurarea mitcilor imperecheate la data fixati. o 1natc5tiiniri imperecheati ~i hrana pentru 4-5 zile. Se o piilnie mare de carton ~i un ciintar pe care poate fi instalat5 comod introduce roiul. rea roilor la pachet se realizeazi dupi urmitoarea tehnologie: se . faguri. nu dorim s i realizim o inmullire. Rezultate bune in condifiile tirii noastre dau roii la pachet de 1. Roiul la pachet se aseam51ii in multe privinte cu roiul natural primar deoarece el se compune din 1 . i roiesc qi familiile din care. la noi.1.MANUALUL APICULTORULUI roilor. ceea ce este mai important. cu cositor sau ceari in care s-a adiugat 5.5 kg albine. asemenea roi se pot fonna ~i livra imediat dupi incetarea culesului de la salciim. Din multitudinea de metode de roire artificial3 ne vom opri numai la prczentarca celor niai importantc: roi la pachet.10% ulei. pentru moment. dac5 este cazul. roii artificiali reuSesc cu atst niai binc cu cil sunt formati mai timpuriu ~ .5 kg albine. Roirea artificiala Pentru realizarea cre~teriiefectivului de familii de albine in momentul potrivit ~i de calitatea doriti.

se string seari se scurg complet hrgnitoarele pachetelor. de preferinti. introduciindu-I cu orificiile mici in jos in 15ca~ul special. prin pilnia montatii deasupra pachetului se scuturii albine de pe fagurii familiei temporar orfanizati pin5 ce ciintarul s-a echilibrat avind griji a lua cu precidere albinele de pe fagurii cu puiet. In cazul roilor care se livreazi in ziua formirii ~i ajung la destinafie imediat este necesar sii asigurim piistrarea lor intr-o camerii r5coroasi cel putin 24 de ore de la data form5rii inainte de instalare. La inceput dezorientarea albinelor le face s i se impriiqtie qi pe perefii stupului. Roiul pachet poate fi introdus ~i pe alti cale: dupii scoaterea nitorului qi a mitcii se deschide capacul coliviei cu matca. Stupii destinati roilor pachet trebuie s5 aibi cinci faguri artificiali in fiecare. se urm5re~te prezen miitcii ~i se adaugi. La destinafie roii se pBstreaz5 citeva ore intr-o camerii ricoroasi dac5 au fost transportati pe cildut-5 mare. se pune l i d i p pe cintar. se pachetele de pe teren. noaptea piing la locul de destinatie care trebuie sii fie la cel putin 3 km de stupina de formare pentru a preveni depopularea lor.MANUALUL APICULTORULUI fixeazi colivia cu matca cu sau Gr5 albine insotitoare in partea superioari a I5ditei de ambalaj. Pachetelc astfel formate se dcplaseazii. dupg care se42&&&re fagurii fi 175 P P . dar atrase de mirosul mitcii ~i constrinse de ricoarea serii se string pe fagurii artificiali. se scoate colivia cu matca ~i se scuturi uyor tot continutul pachetului in stup. se inl5tur5 piilnia qi sc monteazi prin gura pachetului hrinitorul. Pentru a uqura lucrul se pregitesc ~i se aduc pc vatra stupinei cite 10-15 pachete dotate deja cu mitci ~i hrinitoare. se cautii matca familiei din care se formeazi roiul qi se pune intr-o 1idit5. Dup5 terminarea instalirii tuturor roilor. se monteaz5 apoi capacul peste hriinitor ~i se prinde cu cuie. faguri artificiali. Se monteazi in stup un hriinitor cu sirop qi st: illchtde stupul. impreuni cu fagurele pe care s-a gisit pentru a nu fi luati in roi. Apicultorul orfanizeazii familiilc. se ciint5re~te se adaugi ca tar5 greutatea $i contractat5 a roiului. Se aduc Iiditele cu albine qi se repartizeaza seara Iiingi fiecare stup. sau cildufi daci au c5litorit pe timp recc ~i citre scar2 se introduc in stupii dinainte pregiititi. se controleazi roii. sc scoate hriinitorul. In aceea~i spalii qi se usuc5 pentru a putea fi refolosite. scuturi fagurii qi rcorganizcazii cuibul acestora dupi formarea roilor. A doua zi pe seari. fagurele cu matca familiei din care s-a %cut roiul se introduce in cuib care se reorganizeazi: roiul la pachet gata format se pistreazii la umbrii. Se inlitur5 capacul pachetului. Pentru realizarea unui numir mai mare de roi in unitatea de timp se organizeazi lucrul in echipi ~i pe seri i. in timp ce ajutorul apicultorului montea73 hrini toarele ~i inchide pachetele. daci este cazul.

Roii doar cu 1 kg albine vor avea o putere mai scizut5.faguri. Pentru formarea acestor roi se pot aplica rnai multe variante: Varianta I-a: in ziua livririi se aduc ambalajele necesare la stupinele in care urmeaz5 s i se formeze roii (de reguli ~i de dorit este ca ambalajele s i fie lidife tip de transportat roi). Investitia este e~alonat8 un timp rnai lung ~i se porneSte cu iln matcrial pe calitativ mai bun. de amatori sau in cadrul marilor unit5fi apicole de productie. se recomandi a se lucra numai cu faguri artificiali pentru a avea falnilii sinitoase in tot restul anului ~i in anul urmitor for~nirii. in continuare roii la pachet se ingrijesc dupa tehnologia descrisi la roii primari. dupi care se ramele pentru a nu se m i ~ c a se inchide capacul liditei. cind se ridici qi pachetele golite. Roiul pe patru faguri trebuie s i cuprindi. iar Iidifa cu albine se introduce in stup in spafiul liber cu capacul deschis in sus. Se c i este nevoie albinele de pe inc2 un fagure cu puiet. Pentru simplificarea >!Y5 176 . se caut5 in cuibul familiei un al doilea fagure cu puiet de asti data cipicit qi se pune Iingi cel cu matca in lidita. Si in cazul roilor pe faguri este necesara o planificare a numirului de roi.MANUAL UL APICUL TORULUI artificiali. in care intri uvor Sase faguri ~i s i se repartizeze lingi stup. existind ins2 pericolul de a forma sau primi ~i roi infestati cu diferite boli. Ca model vom lua roil//pe pnti*~/. Procedeul asiguri intrarea in iarnB a unor familii pe 8 faguri daci au fost formafi pin5 la 20 iunie cu 1. R o i i / I C > 3-4-6. asigurarea materialelor ~i insu~irea unei tehnologii de formare. Metoda roilor la pachet este cea rnai recomandatii pentru infiinfareadc stupine noi. Se verifid ~i elor doui urdini~uriqi Iidita se instaleazi la umbri.5 kg albine. in cazul roilor pachet. Dupa terminarea or roilor. Se inchide stupul cu podi~orul se face controlul a doua zi. se cauti matca familiei $i se introduce impreuni cu fagurele respectiv cu albine qi puiet in lidip pregitita. la livrare. ace~tiase transport5 la destinatie. doi faguri cu puiet. doi faguri cu provizii ~i albine care s i acopere bine cei patru faguri.fbg111-i Intiinlarea de stupine noi sau sporirea efectivului in cele existentc cstc lnull u~urat2 folosirca roilor pe un anumit numir de faguri cliditi in locul ~1110s de t'ainili~ normale. se mai scot din familie doi faguri cu provizii din care unul cu miere qi altul cu pisturi impreuni cu albinele de pe ei ~i se pun in liditi de o parte ~i de alta a celor cu puiet.

care este nevoit s2 accepte ' calitatea pretinsii de furnizor. Fig. care se poate face in seara sosirii la I stupina de destinatie. sau in stupul pregiitit special.MANUAL UL APICUL TORULUI lucrurilor in cazul unor partide mai mari este bine ca la formarea roilor sii asiste gi reprezentantul beneficiarului. o parte din puietul ciipiicit eclozioneazii gi roiul se mai imbracii in albine. dar are avantajul cii instalat la locul definitiv nu I comport2 deciit mutarea intr-un stup pregiitit. 60 . In cele 3-4 zile ciit dureazil acceptarea gi eliberarea miitcii. A . imediat dup2 formare se dil roiului o matc2 in colivie tip Miller sau Titov gi in zilele urmiitoare se urmiiregte eliberarea ei. Aceastii variant5 a metodei are neajunsul cii roiul este dotat cu o matcii viirstnicii a ciirei calitate nu este cunoscutii de beneficiar. Acegti patru faguri pot fi dintr-o singurii familie sau din douil gi chiar mai multe familii. Roiul se introduce intr-o Iiidip de transportat roi.Formarea roilor stoloni individuali prin varianta I-a Varianta a 11-a. cele tinere nilscute inlocuind pe cele plecate la stupul de baz2. asigurii roilor miitci tinere gi se aplicii in felul urm2tor: se formeazii roiul utiliziind doi faguri cu puiet c2p2cit gi doi faguri cu provizii impreunii cu albinele care-i acoperii pe tofi. Matca ocupii devenite libere gi roiul este gata de livrare.

E i s & n p puietului cipicit in fagurii roiului face ca acesta s i nu mai aibi period e ?$z5 caracteristica roilor naturali vi la pachet. se doteaz3 cu o matc5 imperecheat5 ~i se stimuleazi cu sirop de zah3r unn3rinduse largirea cuibului cu faguri artificiali. 61 . Dup3 aceste scheme se pot forma roi pe faguri de puteri diferite in functie de cerintele beneficiarului. pentru a nu suferi pierderi. in lips5 de cules se hrinesc stimulent de dou3 ori pe siptimiin3 cu ciite 600-700 g sirop de zahir ce se administreazi intr-un hr3nitor uluc. Dac5 necesit3tile de transport au cerut ca roiul s fie B organizat special. . Dac3 cste cazul de a fonna ~i livra roi pe vase faguri. in stupul definitiv cuibul se aranjeazi astfel: in centru fagurii cu puiet urmati de c5te un fagure artificial de fiecare parte qi de cei doi faguri cu provizii ca acoperire. Roiul pe patru faguri #t@&-g-~.faguri prin varianta a II-a Varianta a III-a.MANUAL UL A PICUL TORULUI Fig. se pot forma dup3 una din variantele descrise mai sus. dezvoltarea lor este c ~ n t i n u i apicultorul trebuie s3 beneficieze de acest lucru. Roii formati se transport3 la locul definitiv yi se instaleaz5 in stupii pregBti$ anterior numai c5tre sear3.Formarea roiului pe 4. 5l1 60 de zile de la formare la cel putin 10 faguri bine acoperi!i 5 \ - " x e 178 . se formeaz3 un roi pe 3-4 faguri ava cum s-a aritat mai sus.

anul urm5tor roii devin familii de productie. se procedeaz5 la intarirea lor cu cite doi faguri cu puiet c5pilcit ~i albinele care-i acoper5 (fir5 matcg). in in toate cazurile calitatea roilor depinde in mare miisur5 de componenp populatiei lor. dac5 este posibil. roii rezultafi din aceste diviz5ri sunt tirzii in sezon qi din aceasti cauza. Dup5 7-8 zile operatia se repet5 dar numai cu puiet c5p5cit fir5 albine gi familia se fine str&&mit5 pe cei 10 faguri cu puiet incadrati intre diafragme. de insugirile calitative ale mgtcii. prin zestrea sa genetic5 transmite albinelor lucr5toare fiice. Trebuie gtiut c5 nu orice matc5 tin5r5 este automat de bun5 calitate. cu sirop de z a h b administrat in hr5nitor. aptitudinile acestora de a cregte puietul gi de a recolta polenul $i nectarul. Cele mai bune conditii de cregtere a miitcilor sunt asigurate in cuibul familiilor care se preg5tesc de roit. Dat fiind faptul c5 perioada de roire natural5 este in general. Chiar m5tci tinere provenite din familii recordiste. in conditiile @rii noastre. rezid5 calitatea m5tcilor obtinute. nu sunt de calitate. care. In lips5 de cules se-rr Ste'de dou5 ori pe slpt5min5. Alegerea. Num5rul acestor familii se calculeaz5 in funcfie de num5rul roilor ce se produc.MANUAL UL APICUL TORULUI I cu albine. luafi din alte familii puternice din stupin%. Roi prin divizarea unei familii intrate in frigurile roirii Pentru a asigura totugi micului apicultor sau apicultorului incepgtor. de cantitatea de puiet ciipiicit gi nec5pBcit. ' 3 . se poate proceda la divizarea unei familii intrate in frigurile roirii. trebuie Ecut5 imediat dup5 zborul de cur5tire pentru a ne putea ocupa in mod special de ele gi a le amplasa ceva mai departe de restul familiilor din stupinii. in general o familie la 10 roi. dup5 I0 iunie. dac5 sunt crescute in conditii proaste. pentru a-i obfine mai timpurii. Pentru iarn5 se completeazii proviziile de hran5 gi se impacheteazg in mod obi~nuit.e 4 A + I -- . dar in special.Operatia decurge in linigte dac5 se face intr-o zi de cules gi fagurii de intarire se aranjeazii de o parte $i de alta a cuibului familiei ce se int5regte. se forfeazii inceperea pregatirilor de roire natural5 in cea de a doua jum5tate a lunii aprilie. din care 7-8 faguri cu puiet (in special cei care sunt dotafi cu miitci tinere). Familiile alese se ingrijesc in mod deosebit. Toate metodele aga-zis artificiale de creStere a m5tcilor tind s5 se apropie de aceastii cre~tere ideal5 gi in m5sura in care reuSesc. se hr5nesc stimulent in lips5 de cules gi cind au in cuib cel putin 8 faguri cu puiet (in timpul infloritului pomilor roditori). m5tci de calitate la roii pe care ii formeazi. Se aleg in acest scop una sau mai multe familii de albine cu productivitate ridicat5 in anii anteriori ~i de dorit cu mitci mai virstnice.

. intre 10 ~i 15 iunie acegti roi. atunci cind se formeazii roi mai mari. Dup5 c5piicirea primelor botci.viitoare miitci. Dac5 se incepe foqarea pregiitirilor de roire la 20 aprilie se pot face diviziirile la 5 mai qi avem miitci imperecheate in roi la 20-25 mai. se poate lucra astfel: In varianta I-a. Cu matca ei. -.6MRi divizare in aga fel incit vor rezulta patru roi. 62 .MANUAL UL APICUL TORULUI Fig. cu doi faguri cu puiet ~i albine luati din alte familii din stupins. procesul de lucru este urm5torul:primul roi cu matca virstnic5 se formeazii cind in botci apar lame de 3-4 zile. In continuare familia orfanizatii se mentine strimtoratii gi se hrzne~te pentru a se asigura creqterea in bune conditii a larvelor . In varianta a II-a.Formarea a 9 roi prin divizarea unei familii pregiititii de roire fn urmiitoarele 2-3 zile de la ultima intiirire. la ciipilcirea primelor botci se face o primii divizare imp5qind cuibul familiei in douii jumiitiifi egale. indeplinesc conditia de livrare (4 faguri). cu mici exceptii. in zilele urmiitoare se urmiiregte eclozionarea ~i imperecherea m5tcilor qi asigurarea roilor cu cite 1-2 faguri artificiali qi hranii in cazul lipsei de cules. impreunii cu fagurele cu puiet gi albine pe care se ggse~te. se formeazii nouii roi mici care primesc fiecare cite unul din fagurii cu puiet ai familiei ~i albinele care-i acoperii. Roii mai primesc imediat clte un fagure cu puiet ciipgcit de la alte familii din stupinii. pe marginile fagurilor apar inceputuri de botci in care matca depune ouii. Repartifia albinelor intre cele dou5 jum5tiiti se face cu ajutorul unui panou sau prin apropierea sau dep5rtarea unuia din stupii care adspostesc diviziunile rezultate de pozitia veche a urdinigului: dup5 3-4 zile se fac . se ~i formeazii un prim roi care se instaleazii intr-un stup pregiitit special pe un loc nou in stupinii. se inchid ~i se deplasead pe o vatrii nou5 la cel pufin 2 km de stupina de formare.acelagi principiu. familia foeti se orfanizeazii. Se supravegheazii familia indeaproape gi dupii ce ne convingem cii pregiitirile de roire au inceput intens. Albinele culeg5toare se 7 4 % upi4. P - f3 ri k* .

nf1..eqoAzap as e tu~uad n3 j pluale apeoj a ~ r r r ~ 8 u ~ a!o~aune ppolaur ysea3e upd ~jeuuoj .1~3 r3loq ' p s a r o ~ pl!~p8a~d ps a!l!urej o ap aln3sa. ueru pnop p s u ~ v 'a. .qdws upd u r g e s a1 ap nes Insaln3 uyd uyp e3g!101e~ n. !nlaleos-ealeol~ !aq 'ajauy el ap la3 alsa 1ed!3u!. . . 1nrnruL !elueAa ul pzeaSe as ale:.quad '!r~auuojlolauun 1nue ul ayi3npold ap !!I!mej UE e puuojsue~l ale3 !OJ ap !!qu.. o ap !!ox . el aleqonzap ap m!xem g~u!leas eaga3e ea lesauau qsa !n~nsaln3I ad 9 4 3 e a n l s ur au!qre ap ~01!!1!ruej ealau!iuaur ruluad -1nlnsaln3ea~ada3ur ~e!q3aluleul !!J!OJ aprn8!~j ap ul equr IOA 14 auralAap e a ~ d qlollzap JOA as ealsax p3 ruluad e ~ e ~ p u r !a~rwalnd ~d ea~d !!l!mej mahe ps 1!qepueu103a~alsa nu auoz IS au!dws eauamase UI -1nqe"1 UE un el ap aiua~aj!p!3!u1 n3 ayun! eunl ui aleoSgsap as ale:. o n3 !S aurqle aurind e a ~ d a ~ e w oel ap lo1 e a l a o a . ~ g r o d s u eap)ai!ppl nes !dqs ul azealqsu! as ale3 !OJ 9-p-Eu~.1eolp8alno lolau!qle ale alqua!lo ap ~ol!ltuoqzearewaaja e ~ n h ! e ru~uadurind alg3 u!ind gzsaseldap as alaj!ppl apz a1aJeolp. .1n8ej t u ~ e d !!OJ el le):. ..rrqdg3el ~ pzeazrr\rp as 'plez!u~j. ..18~~sale reur IS s a p 3 ap psdg el rIrq!suas aweoj a3133 !I ploq n ap . I ~ ea~a!doldeuud .. ~ej DA I 0 7RWO.e!i3npo~daqSa~pd eaa3 ul !nltquauresep ealurq ul ew!s JOA as 101 a3 eauaurase lolpuun lnue UI '!.n!mdur!l a w o j gt?3!1de ag ps e!iipuo3 n3 ajSaSna~ epolaur ajrlnze:. J aleod as ai!pq u!p yaun .a~eola8aln:.rn1nSrurpm e rrirzod 1rq3a~ . ..aleppdap nes ~ .alel!ies punq !cur ea3 ap p p u q p3qeur o eaAe JOA IS rundurrl aveoj luns awnue !S arelue~e .r~rwalnd !OJ lnda3ul el ap urauuoj gs . !cur !ie8!1qo waluns !S ayn! eun1 ul l p a p l!q!sod alsa nu ~ru3n1 e ealsa3e ad tu~z!~!p ~ p a1 'I!J!OJ a~!rnZ!!q ul ~ e ~ t q pour UL p~lu! . .m UI .. .183 !!l!urq W!SOIOJ 3.L7R3IdV 7 R7VRN V U Y .IOI!OJ !!ig!le3 ea~!igpunqwl el a!nq!~luo:.1n3 UI y ! m g a l p u!p la!nd na aln8ej un ales na !ieln@ y lod sm3red ad .rd a1 ale:. IS 101 . a!imado g s e a 3 .n al!3loq !soloj uralnd 'ppolaur !Seaax pdnp 1101 !jol urguuoj nu p3ep ley=) . aunq ad !cur ala3 u~alloAzap as as !!ol e3 tuluad !IrnsEur ne! as InInuozas ps. .~o al1o.arlrtbg pn8u!s o-qu!p euuoj lod as a3 J O ~ O Je alelop ~.~e~olsed ~euo!ielsl!. loIau!qle e qeOa !em lg3 ea~ez!peda~ I . .I ruluad pl!lg8a.rd ~ ! l r ~'17-111D W ~ U D ~ A UI . * ~ Pp r W 181 16 mlnsa&& . . ap 1tuesa3auqnur n3 3saSpdap 9.uoj aleldepe quns sns ~ e u a s p s a p aIapolan as r t- . ..F -.1d 1nsaln3 nes aurdws alsa3e ruluad -urgqes ap aA!seur el aleseldap y lod nu !3!u aylour al!Jaj!p u!p ale3 !S gs!xa nu urpqes el ap Insaln3 ale3 ruquad au!dws p s u ~ luns .~e e-s urn3 eSe '!!i!puo:. ..101!3loq ea. IS .1133UI 1nze3UI eu 3 .ro1!3lgur el e Ispads u !S a.!nlndws !a!j!zod ealequrrq3s al!urpe !cur as nu ~ol!npurea~r?uo!zol3a ap apz 9-spdna . aleoj u~ -3saur!..

cu matc5 imperecheatii sau cu botci. Reuqita metodei const5 in a transforma in roi numai atitea nuclee cite permite plusul de material biologic din familii puternice. de$i uzeaz5 intr-o oarecare miisurii familiile. stimuleaz5 dezvoltarea de toamnii a familiilor care intrii in iarni rnai puternice. tei sau floarea-soarelui. Existii deci intrunite conditiile teoretice qi practice de formare a unor roi foarte timpurii in sezon pentru a atinge scopul final. Cu fagurii cu te albine ridicati se formeazii roi pe patru rame bine ocupate de albine. . adicii circa 1-1.MANUAL UL A PICUL TORULUI nu inainte de acesta. Se impune deci miisura de a forma primiivara n i ~ t e care roi sii preia surplusul de albine ~i puiet din familiile de bazii puternice qi a le asigura astfel un ritm de dezvoltare mai lent. Roii nou formati dup5 aceastii metodii se ingrijesc in continuare la fel ca yi familiile de bazii. cind s-au strimtorat cuiburile ~i s-a stabilit qi situatia puterii familiilor de albine exprimati in faguri bine acoperiti cu albine. Aplicarea metodei este conditionatii de existents unui numiir mare de m5tci de rezervii riimase neutilizate in urma controlului sumar de primiivarii. roii formati foarte timpuriu ajung la o dezvoltare normali in timpul culesului. valorificarea culesului de var2 cu cit mai multe familii de albine ~i in paralel sii se sporeasc5 efectivul de bazi. Pe de altii parte. Ca m5surii de precautie se pune matca nucleului in colivie pentru 24 ore. Inainte de formarea roilor se aduc la acela~inivel eventualele familii de baz5 care au ie~it slabe din iarnii. Dacii inainte de cules devin prea puternici. Dacii pentru valorificarea culesului de la salcim trebuie sii pornim in primiivarii cu familii de cel putin 1. Din toate familiile care au mai mult de patru faguri bine ocupati se preia tot ceea ce d e p i i ~ e ~ acest plafon. acesta putind fi valorificat cu un numiir sporit de familii de albine. din ei se mai poate lua material biologic pentru formarea altor roi.2 kg albine. t o t u ~ prin cantitiiti le de miere riimase in i cuib dupii cules. Pe de altii parte culesul tgrziu de la finete.5 kg albine. pentru culesul de varii sunt suficiente numai albinele de pe patru faguri bine acoperifi. prin intiirirea nucleelor cu miitci de rezervii.

pa baza observatiilor c3 insu~irea a produce mai mult3 miere se transmite la roii familiei respective. de aceea au fost elaborate o serie de procedee de m3rire a procentului de imperecheri dorite ca: punctele de imperechere controlat3 qi ins3miinprea artificial& care incep ~i la noi s3 fie accesibile marii mase de apicultori ce doresc sii ducii o astfel de activitate in stupina proprie. nectarul gi polenul florilor. de supraviepire. de asemenea. Poliandria ma'tciloc imperecherea cu mai mulfi trbntori. 183 I' . care treptat duce la imbun5tiifirea calitativii a materialului din stupina lor. cel mai adesea mamifere gi piisiiri. imperecherea in aer Ziber a reproduciitorilor face imposibil controlul acestui act prin care se realizeazii ameliorarea at% de uqor la alte specii de animale crescute de om. Astfel. maternii (dupii calitatea m3tcii). deoarece alimentatia ei a riimas cea natural3. F3r3 controlul imperecherii. in numai 60 de "famil!: necorespunziitoare genetic prin schimbarea m3tcii acesteia cqu(la c$ care intrune~te calitiifile dorite. Orice dereglare in calitatea gi cantitatea acestora se riisfrgnge imediat asupra activitiitii familiei de albine prin intensificarea de sau incetinirea cre~terii puiet. apareppsibilitatea apicultorului ameliorator de a transforma. Ameliorarea albinelor gi creglerea reproduc~forilor Inca din cele mai vechi timpuri apicultorii. Ca un ajutor deosebit in munca de ameliorare a albinelor. Spre deosebire de alte animale.MANUAL UL APICULTORULUI leclia 8. familia de albine depinde in mod permanent de mediul extern. au de ciutat s3 inmulteascii numai acele familii care se evidentiau prin producfii foarte ridicate. pe care qi le striinge singurii. care ingreuneaz3 munca de ameliorare la albine dar favorizeazii vitalitatea. ins3. ffl? 1 . constituie. particularit3fi ce le deosebesc profund de celelalte specii de animale crescute gi exploatate de om. procesul amelioriirii inainteazii greoi. o particularitate biologic3 de adaptare a familiei de albine la conditiile de mediu. Ameliorarea este tocmai acfiunea continua de hbuniitiitire a insugirilor productive ale unei familii de albine. in desfiqurarea oriciirei activitiifi de ameliorare a familiilor de albine este necesar sii se tin3 seama de particularitiitile biologice ale acestora. o munc3 de ameliorare pe linie Majoritatea apicultorilor desfi~oarii.

prin folosirea stupilor de volum mare gi a fagurilor corect cl5diti. amplasarea familiilor de albine in locuri cu un cules caracteristic pentru zona in care se efectueaz5 selecfia.MANUAL UL A PZCUL TORULUZ Arneliorarea la albine se desf5goar5 pe trei c5i principale: selectia in interiorul rasei sau populatiei. a conditiilor pentru intensificarea cregterii de puiet gi prevenirea frigurilor roirii. a . rezistenfa la iernare gi la boli. Inventarierea sumar5 a insugirilor biologice gi productive ale familiilor de albine se numegte bonitare. insugirile urm5rite la o familie de albine pot fi grupate in dou5 categorii de criterii: principale . modul de depozitare a mierii. prolificitatea matcii. in sezonul activ. Selectia artificial5 este cea mai folosit5 metodB de ameliorare in apicultud. Din cele mai vechi timpuri. care s5 permit5 evidentierea acestora. consangvinizarea gi incruci~area intre rase. Ea const5 in alegerea ~i inmulfirea acelor familii care corespund cel mai bine anumitor cerinte ale apicultorului. spre deosebire de altele care nu realized nimic din punct de vedere cantitativ gi calitativ. secundare. a determinat omul s5 intervin5 in dirijarea activit5tii albinelor pe linia consolid5rii caracterelor folositoare. predispozitia la roire. modul de c5p5cire a mierii.produciia de miere. blsndetea. Aceast5 variabilitate a familiilor de albine. o stare general5 foarte bung. asigurarea. Criterii in selectia familiilor de albine fnainte de a incepe activitatea de selectie. ?n acelagi timp. popula$i sau linii consangvine (hibridare). mai ales privind productivitatea. apicultorul trebuie si fac5 o inventariere sumar5 a tuturor insugirilor pe care le posed5 o familie de albine. producfia de cearB. calitatea albinelor. Aprecierea just5 a acestora se face numai in conditii asem5n5toare pi corespunz5toare. Dintre acestea amintim: fonnarea gi asigurarea unui cuib corespunz5tor. apicultorii au observat c5 in aceleagi condi$i de mediu gi de cules sunt familii de albine care dau productii mari gi prezintI. Ea const5 in stabilirea pentru fiecare familie de albine in parte a insugirilor manifestate mai mult sau mai pufin evident in cursul unei perioade de observatie.comportamentul pe faguri.

care duc la riitiicirea albinelor. Cantitatea de cearii realizatii se calculeazii prin insumarea cerii rezultata din: curilfiturile de pe rame. Cantitatea total5 de miere realizatii de o familie de albine in cursul unui sezon reprezintii randamentul anual sau productia brut5 anualii. Odatii cu terminarea acestora. iar altii parte reprezina rezerva familiei. ramele cliiditoare gi cl5direa fagurilor artificiali (dublarea cantitafii de cearii folositii la confectionarea fagurilor artificiali respectivi). Cele cu dezvoltare rapid5 primesc faguri pentru liirgirea cuibului din magazia de rezervii. Productia de cearLi se stabile~teprin insumarea cantiafilor de cearii obfinutiide la o familie de albine in cursul unui an. eliminiindu-se familiile c a & s k . singura care este valorificatii. F . s c x 185 i. familiile cu o dezvoltare mai greoaie primesc pentru liirgirea cuibului faguri artificiali ~i in felul acesta apar gregit ca bune produciitoare de cearii. perefii gi fundul stupului. ciipiicelele de extracfie. Stabilirea cantitiitiifiide miere extrasii se poate face prin diferenp dintre greutatea ramelor cu qi fir5 miere inainte ~i dupii extracfie sau prin apreciere: o ram5 435x300 m plinii cu miere gi ciipiicitii complet confine 33-4 kg. Se urmiiresc numai acele familii care produc m a \ ultii cearii &'ri prin cliidirea corectii a fagurilor. reformarea fagurilor. Cu ciit acest instinct este rnai pronunfat cu atit familia este rnai valoroasii pentru nevoile omului. 0 mare importanF in aprecierea productivitiifii o are stabilirea cantitgfii de miere marfi. Din aceasta o parte este extras%qi reprezina mierea marfi. Astfel primsvara. greutatea decurgiind dintr-o serie de discordante determinate de lucrarile impuse in stupinii.5-3 kg. suprapopularea unor familii ~i falsa productie a acestora. Instinctul de acumulare a rezervelor de hran5 necesare pentru a supraviepi in perioade de lips5 este o insugire proprie albinelor care triiiesc in zonele cu anotimpuri reci.MANUAL UL APICUL TORUL UI Criterii principale Productia de miere prezintii un deosebit interes. sunt familii de albine care se dezvoltii mai rapid ~i altele care se dezvoltii mai greoi. Calcularea cantitiitii de cearii realizatii depinde de c mciozitatea apicultorului. in stabilirea randamentului trebuie sii fie evitate gregelile de proasta amplasare a stupilor pe teren.5-2 kg. ciind se lirgesc cuiburile. o ram2 de magazin contine 1. Acest indice este greu de stabilit. o ram%435x230 mm m contine 2. 0 familie de albine este consideratii productivg atunci cind cantitatea de miere marfi produsii asigura atiit acoperirea cheltuielilor de producfie ciit vi beneficii substanfiale. care este dator sii urmiireascii ~i sii noteze toate mi$& dcfaguri gi de cearii din stupinii.

Din momentul introducerii ramei claditoare de cear5 familiile se hriinesc cu aceeaqi cantitate de sirop timp de 1-2 siiptimiini. crescgturi. fapt care atrage de la sine necesitatea ca acestea si fie schimbate la 2 ani. prin aducerea acestora la aceeaqi putere. cantitatea qi calitatea rezervelor de hranii. Folosirea ramei clciditoare de cearii este un mijloc pentru aprecierea diferentiat5 a insuqirii familiilor de a produce cearii. prima in cursul lunii reajma culesului de piiquni qi fiinefe. capacitatea albinelor doici de a produce 18ptiqor. Este de reniarcat faptul cii prolificitatea m5tcii trebuie s5 se manifeste in anumite perioade pentru a fi utilfi productiei (de exemplu inaintea culesului de la salciim cu circa 1 lun5). De prolificitatea miitcii depinde buna dezvoltare a familiei de albine. Estimarea se face in puncte: o ram5 cl5dit5 complet . o ram5 cliiditii 114 . Cu circa 170urm5 ouatul m5tcilor inregistra douii maxime. Dup5 trecerea perioadei de urmiirire stabilitii. cind se asigur5 albin5 tiin&-5in vederea unei iern5ri corespunziitoare. Existents unei corelafii intre prolificitate qi cules face ca in perioadele neimportante (goluri de cules) sfi nu apar8 excedent de albinfi. Cu privire la prolificitatea mitcilor sunt selectionate mitci cu prolificitate mare in primii 2 ani de via@. De obicei se lucreaz5 cu roi formati pe faguri cl5diti goi sau numai cu faguri artificiali. care ar produce roirea sau consum mare nejustificat din rezervele din cuib (de exemplu intre culesul de la salcim ~i cel de la floarea-soarelui).4 p. easc5 nu este adaptatii in totalitate la culesul principal de b. iar de buna dezvoltare a unei familii de albine depinde foarte mull capacitatea de a mobiliza in timpul culesului cit mai multe albine culegiitoare. Prolificitatea unei mfitci depinde in mare mfisur8 de o serie de factori ca: ereditatea. pentru a preg5ti albine culegitoare in numir cit mai mare pentru culesul principal (la noi salciimul) qi la sfirqitul verii.3 p. condifiile de creqtere. familiile de albine se pregfitesc anterior. Apicultorul este interesat ca depunerea de ou8 (ponta) s5 fie concentrati in dou5 perioade . Pentru estimarea cantitiitii de cearii. o ram5 cladit5 112 . Prolificitatea rncitcilor reprezint8 cantitatea de ou8 depusii de o matcg in unitatea de timp. care este un cules relativ nou. puterea familiei.2 p. perioadii care coincidea 8i cu 186 . care duc la lipirea fagurilor qi a ramelor intre ele yi ingreuneazii intervenfia apicultorului in cuib.1 p.la inceputul sezonului activ. punfi.MANUAL U L A PICUL TORUL UI suplimentari. modul de organizare a cuibului. o ram2 cladit5 314 .datoriti salciimului. se procedeazfi la punctarea familiilor.

cind se pregitea familia pentru iernare. capabil2 s2 supravietuiasc2 pin2 in prim2vara cind apare noua albin2. De asemenea. Un cuib armonios organizat atrage dup2 sine o bun2 desfigurare a activitgtii. se observ2 c2 in condifiile imbolnivirii. familii de albine care se ins2n2toqesc far2 intervenfia unui tratament. 1 s d ~ ~ & t i t 2 ~ lde 8 1 fk *& 187 7 e . adic2 acele familii la care nu apare nici un semn de boa12 in conditii in care altele se imboln2vesc. Se observi. coroane cu p2stur2 qi miere. Rezisten.permanent i ~asigur2. fir2 zbor de curstire qi chiar cu hran2 mai putin corespunzitoare. in acela~i mod se calculeaz2 ~i rnortalitatea.MANUALUL APICULTORULUI intrarea in frigurile roirii ~i a doua. se restringe ouatul. Rezistenta la boli. se urmiiresc pentru selectie numai acele familii de albine care defin m2tci cu prolificitate timpurie (luna aprilie) qi tirzie (sfirqitul lunii iulie). Sunt eliminate de la inmultire toate familiile de cu albine la care apar urme de boli. Indicii se conditioneaz2 reciproc ~i scot in evideng calitatea albinelor unei familii din punct de vedere a1 modului de iernare. in timp ce la altele boala treneaza duciind la disparifia familiei. de mica intensitate. in general familiile de albine puternice la care matca a asigurat albin2 tin2r2 suficienta in toamn2. unele familii ins2nGtoqindu-se rapid in urma aplic2rii tratamentului. inlocuindu-se permanent m2tcile cu activitate intens2 de ouat in golurile de cules. Actualmente. Sunt socotite de bun2 calitate familiile de albine care in md. i in timpul culesurilor de mare intensitate. reacfia la medicament este diferiti. Cu cgt aceast2 diferenti este mai mic2. cu atit familia este mai bun2. in fata aparitiei unei contagiuni se observ2 c2 familiile de albine dintr-o stupin2 reactioneazi diferit. in jurul puietului.consumul de hran2 pe timpul la iernii qi mortalitatea albinelor in aceea~i perioada. de asemenea. Modul de depozitare a mievii are un rol foarte important in organizarea cuibului. ambii indici fiind raportati la puterea familiei sau la I kg albine intrate in iarni. Const~mul hrani de reprezint2 diferenta intre cantitatea de hran2 din stup la intrarea in iarn2 ~i cea gisit2 in prim2var2. sunt familii bune pentru productie. 0 familie de albine de bun2 calitate trebuie s2 supravietuiasc2 o perioad2 lung2 de timp nefavorabil. in luna august. de la infest2ri sau imboln2viri masive pin2 la lipsa total2 a bolii. prin depozitai-ea rii in cuib se produce blocarea partial2 a acestuia. indiferent dac&ele se ins2n2to~esc sau fir2 medicamente ~i sunt p2strate numai cele rezistente total la boli.~ iernare este data de doi indici .

MANUAL UL APICUL TORULUI

puiet ce trebuie hrgnite ~i se elibereaz5 de la preggtirea hranei larvare un numir mare de albine doici, care trec mai timpuriu in stadiul de culeg5toare de nectar. BlocBrile de cuib excesive atrag dup2 sine piedici in activitatea m2tcii ~i nu duc nici la profituri pentru apicultor.
Predispozi/ia la roire - fenomen natural de inmultire a familiilor de albine, constituie, in conditiile apiculturii moderne, un impediment producind pagube importante. In aceleaqi condifii, familiile de albine manifest5 in grade diferite aceast5 insu~ire. Roirea este ~i un caracter de ras5. Rasa romineascg de albine se caracterizeaz5 prin manifestarea redus5 a acestui instinct, care de multe ori dispare total in conditiile unui cules de mare intensitate. insuSirea fiind ereditat-5, se opresc pentru productie acele familii de albine la care instinctul se manifest5 foarte slab sau fir5 finalizare ~i se eliming familiile ce roiesc, acestea produciind permanent pagube. inlituriindu-se constant m5tcile familiilor ce manifest5 friguri de roire, inlocuindu-le cu m5tci din suqe neroitoare, se ajunge treptat la o stupin5 in care r?iiitcilesun/ schinlbate lini~tit. Se observg in unele stupinc familii de albine la care nu apar niciodata frigurile roirii, chiar cu populatii dcoscbit de numeroase. in cazul prezenfei intr-o astfel de familie a unei m5tci mai in vArst5, prin luna iulie apar 2-3 botci, de schimbare lini~titii.Din una din ele iese o tAn8r5 matc5 ce se imperecheazi in cursul lunii august ~ ial5turi de matca mam5, i ~ incepe activitatea. Ambele intr5 in iarn5, iar , i primgvara se mai g5se~te, regul5, numai matca tAn5-5. Fenotnenul are o mare de important2 prin faptul c5 matca tin5rii contribuie in toamn5 la mgrirea cantitifii de albin5 tiink-5 pentru iernare, iar primgvara i ~ incepe activitatea de depunere a i ou5lor la potentialul normal. Este necesar ca tofi apicultorii s5 caute s5 detin5 in stupin5 familii de albine cu astfel de m5tci, mai ales daca s-a dovedit c5 ele provin din familii de albine valoroase.

Criterii secundare
Modul de ciipiicire a rnierii este un criteriu care pentru apicultorul produc5tor de miere in sectiuni sau in faguri este deosebit de important. Acesta depinde tocmai de modul in care albinele c5p5cesc fagurii cu miere. fagurilor cu miere poate fi uscat5 ~i umed2. La ciip8cirea uscati, cear5 qi stratul de miere apare un strat de aer, ceea ce d5 fagurelui acest spafiu, fapt care conferi alb. La cSp5cirea umed5 lipse~te mai putin pl5cut, unsuros, umed.

MANUAL UL APICUL TORUL UI

C5p5cirea fagurilor cu miere este diferit5 la diverse rase de albine ~i este un caracter care se transmite ereditar. Rasa de albine carpatine prezint5 atit cip5cire uscati cit ~i umed5. Este de dorit ca apicultorii s5 elimine prin selecfie familiile ale caror albine c5p5cesc umed, in situafia cind acestea mai prezint5 qi alte insu~iri nedorite; dac5 nu, s5 urm5reasc5 consolidarea, prin selecfie, a caracterului cGpGcire uscatG.

Calitatea albinelor este un indice determinat de insumarea unui complex de insu~iri tuturor indivizilor unei familii de albine. Dintre ace~tia a amintim hgrnicia. Familia ale c5rei albine, in acelea~i condifii de dim5 qi cules, ies mai devreme din stup ~i i ~ incheie activitatea mult mai tirziu decit celelalte este considerat5 o i familie cu albine harnice. Un plus de 30-45 minute de activitate de zbor in condifiile unui cules de mare intensitate duce la inregistrarea unei importante cantitilfi de miere in plus. Aceea~i intensitate ridicatG de zbor in condifii de clim5 nefavorabilg (temperaturi scgzute, vint, ploi m5runte) atrage dup5 sine un surplus de miere in cuib sau magazin. Albinele din populafia de munte valorific5 foarte bine culesul de la salcim tocmai datorit5 acestei calit5fi. Longevitatea albinelor este determinat$i de calitatea albinelor doici care leau ingrijit, de ereditatea lor qi de ins5gi calitatea intim5 a acestora. in situatia in care 42-45 de zile, un plus de 4-5 zile de supravieFire in mod normal o albina tr5ie~te mire~te cantitatea de albine culeggtoare cu 0,8-1,2 kg pe familie, ceea ce reprezinti intr-un sezon apicol circa 114 din culeg5toare ~i ca atare un surplus de miere. Blindetea albinelor se apreciaz5 atunci cind, la intervenfia apicultorului in cuib, cu sau fir5 fim, acestea nu atac5, nu urm5resc omul, deci atunci cind albinele nu sunt irascibile. Apicultorul prefer5 astfel de familii blinde, in situafia in care cele irascibile nu sunt valoroase din punct de vedere al producfiei. Rasa de albine carpatine se caracterizeaz5 printr-o blindete deosebit5. Comportamentul pe faguri, la familiile ale cgror albine r5mAn pe faguri i ~ continu5 activitatea in timpul interventiilor apicultorului in cuib, ~i i ~ reiau i i activitatea nvnnala imediat dup5 inchiderea stupului sunt considerate familii lini~tite. Aceast5 insu~ire reprezint5 caracter de ras5 ~i se transmite ereditar; este criteriu de selecfie. Albinele carpatine nu p5r5sec fagurii in timpul manipul5rilor efectuate. hrp' Cladirea fagurilor are leggtur5 direct5 cu condifiile de mediu e p"ioductiei de miere ~i este ereditar5. Familiile de albine care au tendinp de a a di mai lent ridit3nd fagurii ajung mai repede in pragul roirii decit cele care ii cl11&&e.

I
I

%

189

S.
8

MANUALUL APICULTORULUI

capacitatea de lucru a 1n5tcii qi a albinelor culegatoare. Este recomandabil ca la bonitare sii se urmireasci ~i acest indice. Amplasarea rezervelor de hranii asigur5 spatiu pentru ouat in tilnpul unui cules de lung5 durat5 ~i depunerea mierii in fagurii cl5diti proaspit. De asemenea. in timpul culesurilor de mare intensitate ~i de mica durat5, blocarea cuibului $i reducerea ouatului m5tcii prezint5 o deosebit5 importanf5. Este bine s i fie dezvoltati capacitatea albinelor de a depune miere in afara cuibului, aceasta contribuind la cliidirea fagurilor ~i acumularea mierii, factori importanti in combaterea roirii. Fenomenul nu influentea25 negativ depunerea hranei pentru iarni, deoarece instinctul de conservare oblig5 albinele s i - ~ pregateasci cuibul in vederea unei i iern5ri corespunz5toare. Bonitarea, d e ~pare complicat.5, este deosebit de importanti qi efectuareaei i conqtiincios duce la rezultate sigure ~i deosebit de valoroase in munca de ameliorare a albinelor. Atentie! Un apicultor nu poate urm5ri individual o familie de albine in vederea selectiei atunci cind practic5 curent in stupin5 int5rirea familiilor slabe pe seama celor puternice, existind o permanent5 circulatie a fagurilor cu miere ~ilsau puiet de care nu se tine seama sau nu se pistreaz5 o evident5. Nu se recomandi int5rirea familiilor slabe pe seama celor de calitate: rezultatul este sciderea potentialului acestora din urm5, ~i prea rar indreptarea celor slabe in special in stupinele in care se practic5 selectia.

Selectia in mas5
Selec!ia in masci este o metod5 simp15 de lucru, indicat5 pentru tori apicultorii. Scopul acestei metode constind in imbungtiifirea sistematica a insu~irilorvaloroase ale familiilor de albine in vederea ridicirii productivita!ii acestora. La alegerea familiilor pentru reproductic se tine seama de insu~irile m5tcilor ~i ale triintorilor, fir5 ins5 a se cunoa~te prealabil dac5 aceste insu~iri in se vor transmite la descendenti. Orice apicultor poate practica selectia in mas5 in stupina sa. Dar rezultatele sunt mult imbun5t5tite in zonele in care mai multi apicultori ader5 la aceasti interesanti ~i util5 activitate. in mare lucririle sunt urm5toarele: pentru reproductie a celor mai productive familii, dupi indicii igurarea conditiilor optime pentru intensificarea manifestiirii insu-

MANUALUL APICULTORULUI

- cre~terea miitcilor ~i a trintorilor din familiile alese pentru reproductie; - schimbarea materialului necorespunziitor din stupinii cu cel produs

1
I

dirijat;
- prevenirea incruciqiirilor inrudite intre miitcile qi trintorii din stupinii. Calendaristic, lucriirile de selec~iein mas2 se dest'aqoarii in mai multe

' etape:
anul I: se identificg cele mai valoroase familii de albine dupii indicii descri~i qi se formeazii grupa de priisilii, grupii de familii foarte valoroase din care se vor creqte trintori yi miitci qi care, dupii imperechere, asigurii material de reproductie de bun5 calitate ce va fi folosit in stupina de productie. Grupa de prgsilii reprezintii 10-15% din numirul familiilor de albine aflate in stupinii, restul reprezentindgrupa familiilor de productie. Ea nu riimine in permanen@ aceeaqi. Familiile de albine productive sau riimin in care n u - ~ ievidenfiazii, in mod corespunziitor, insu~irile urn5 cu dezvoltarea sunt inlocuite in permanen@de alte familii care s-au evidentiat in timpul sezonului; anul I/: odatii formatii, grupa de priisilii se foloseqte pentru producerea de mgtci, trintori qi pentru cre~terea miitcilor. in vederea producerii larvelor destinate creqterii de miitci sunt alese de intotdeaunafamiliile recordiste ale grupei de priisilii. Pentru cre~terea trintori se aleg, de asemenea, familiile cele mai bune, ce se situeazii imediat, ca indici calitativi, dupii famillia furnizoare de larve pentru mgtci, numiirul lor stabilinduse pornind de la calculul cii o familie produciitoare de trintori trebuie s i asigure imperecherea a circa 50-75 miitci. Miitcile imperecheate obtinute se folosesc pentru schimbarea a 50% din miitcile familiilor de albine necorespunziitoare existente in grupa de productie. Paralel cu aceasta, la sfir~itulanului 11, pe baza datelor din evidenp periodicii, se eliminii din grupa de priisilii familiile care s-au situat sub media stupinei qi se inlocuiesc cu altele care s-au evidentiat in timpul sezonului; anul III: se desfiqoarii acelea~ilucriiri ca in anul 11, procedindu-se la inlocuirea restului de mgtci. Si in acest an se primene~tegrupa de priisilii prin valoroase qi eliminarea celor ce s-au situat introducerea de noi familii cu insu~iri sub medie; anul IV: se repetii lucriirile din anii 11 ~i 111. Ca urmare a lucr5rilor de ameliorare, in stupinii se giiseqte material biologic (miitci qi trintori) de origine foarte aproapiatii. Pentru a evita imperechede inrudite (consangvinizarea), este necesar sii se facii primenirea acestui h a al;,ceea ce se realizeazii prin adunarea de material biologic valoros din stupin*\ plasate la distante de cel putin 15-20 krn de vatra unde se desfa~oarH i ~ e selectie. & C fl

k

191

MANUAL UL APICULTORUL UI

Schimbind material valoros intre dou5 stupine in care se desfaqoar5 o actiune de selecrie, pe ling5 evitarea efectelor consangvinizgrii se realizeaz5 incruciq5ri intre dou5 populafii diferite ca origine, produqii rezultaci manifestiind o deosebiti vigoare hibridii (heterozis)concretizaa prin productivitate ridicatg. Inlocuirea, in decurs de 2-3 ani, a m5tcilor dintr-o stupin5 de productie c u material selectionat conduce treptat la ridicarea nivelului productiv a1 familiilor de albine. Aciiunea de selectie in mas5 este permanent5 qi obligg pe apicultor 6 schimbe periodic mgtcile la interval de 1 sau 2 ani, aceasta asigurind in permanenp potentialul prolific maxim.
A

Selectia individuali

Selectia individualii este o metodg mai avansat5, care se practic5 in stupine specializate, constind in crearea de linii de inaltii productivitate ce se predau pepinierelor pentru producerea qi difuzarea mgtcilor selecfionate. Metoda const5 in depistarea in populafiile de albine din zon5 a unor familii cu insuqiri valoroase, gruparea acestora, cve8terea de descendenti qi verificarea gradului de transmitere la descendenti a respectivelor insu~iri.
Lucr5rile se desfaqoar5 pe o perioad5 de 3 ani repartizate in felul urm5tor: anul I: ca qi selecfia in mas5; anul 11: din grupa de pr5sil5 se aleg pe baza rezultatelor comport5rii in anul anterior, 3-4 familii de albine cu cele mai valoroase insu~iri se folosesc qi pentru creqterea de reproducatori - m5tci qi trintori - in scopul obtinerii de mitci fiice imperecheate care se introduc in familii de aceeaqi putere, fiecare grup de mitci surori constituind o grupi de verificare. in cadrul verificgrii se stabile~te gradul de transmitere la descendenti a insuqirilor valoroase detinute de pgrinti. In cazul in care s-au identificat 4 familii deosebit de valoroase, 3 familii vor constitui familiile mami qi 1 familie va fi familia tatg. in aceast5 din urn5 familie se vor declanqa lucr5ri de creqtere a trintorilor, cu 15 zile inainte de inceperea creqterii mitcilor, prin introducerea de faguri cu celule de trintori qi hr5nind forpt albinele pentru a stimula ponta mgtcii. Din cele 3 familii alese ca mame, se cresc, din fiecare, 40-60 mitci fiice. M'&& rezultate se marcheaz5 diferit pentru fiecare grup de surori, dupa prove6i $ se instaleaz5 pentru imperechere in puncte de imperechere canh. la1 . in momentul in care mgtcile s-au imperecheat, se introduc in roi de ** at2 a y r p k e . in fiecare grup5 de verificare sunt cuprinse 10- 15 m5tci surori, (nu

&

MANUALUL APICUL TORULUI

mai multe). intre timp se continuii ingrijirea adecvatii a celorlalte familii de albine din grupa de pr5silii ele urmind a intra in verificare in anii urmgtori; anul 111: se urm5re~teamiinuntit comportarea familiilor din grupele de verificare dup5 criteriile enunfate, iar in incheierea sezonului se analizeazi rezultatele obfinute comparativ cu o grupii de familii martor. Familia de reproductie, mama ale ciirei miitci au obtinut cele mai bune rezultate, este predati pepinierelor de producere industrial%a mitcilor spre inmulfire qi difuzare. in caz c5 din motive obiective matca familiei nu mai exist5 se pred5 pepinierei familia recordist5 a respectivei grupe de verificare. In momentul in care la o grup5 de verificare se confirm5 c5 a preluat insu~irile productive ~ide comportament valoroase ale mitcii mame qi le transmite in continuare la descendentii s5i devine linie verificati, capul liniei constituindu-1 matca mamii recordist5 identificat5 in zon5. Pe aceast5 linie verificat5 se pot face, de in continuare, lucriiri de selectie, prin cre~teri generatii succesive, urmirinduse uneori fixarea unui caracter (albine de polenizare a anumitor culturi, sau bune produciitoare de polen, etc.)
n

Creqterea reproducltorilor Matca bung este de regul5 asocial5 cu profituri mari. Sarcina apicultorului este de a - ~procura m5tci de calitate, prin cumpiirare sau prin producere in stupina i proprie. Calitatea unei miitci depinde nu numai de materialul din care a fost produs5 ci ~i de modul in care a fost crescul5. Cre~terea miitcilor este unul din capitolele cele mai frumoase 8i in acela~i timp stimulative din apiculturii. Cre~terea m5tcilor nu este o art5, dar pentru a da rezultatele scontate trebuie sii fie practical5 cu mult5 grij5 qi cunoqtinte de specialitate. Existii anumite reguli qi elemente de tehnic5 care numai respectate intocmai duc la rezultate pozitive. Creqterea trintorilor Obtinerea trintorilor de calitate in perioadii optimii, pentru a se imperechea cu mitci obfinute din material valoros, are o deosebit5 importanp in munca de selecfie. In familiile de priisilii, alese pentru producerea de trdntoripeoitroduc la inceputul lunii aprilie, 1-2 faguri cu celule de trintori. In prezenfa unui cules de nectar qi polen in natur5 sau cu tune de polen qi miere, matca depune in celule ouii de
n
A

193

5%

in vederea obfinerii materialului imperecheat. daci conditiile de mediu (temperaturrl mai ales) permit. aSa incit maturizarea ~i imperecherea acestora s2 fie realizat5 inainte de aparitia primilor trgntori maturi in stupina de productie sau in stupinele apropiate. prio de imperechere controlat5 sunt amplasate in zone . Familiile doici cresc2toare de trintori. eliberat2. inseamn2 c5 zona este curat5 ~i se poate amplasa un punct de imperechere controlat2. este bine ca declan~areacre~terii reproduc5torilor s5 fie avansatii cu 10-14 zile fat5 de cre~terilenormale. la fel ca lji familiile furnizoare de larve de trintori. unde nu existi posibilit2fi de patrundere a trintorilor str2ini decit in proportie foarte mica sau chiar deloc. Pentru asigurarea stupinei numai cu trintorii doriti. obtinuti din familiile de pr5sil2 destinate acestui scop. La alegerea acestor puncte de imperechere controlat2 se are in vedere ca pe o razi de 12-15 krn s2 nu se g2seasc2 amplasat5 nici o stupin5 sau familie de albine. infiinpte in locuri complet izolate. in momentul necesare de miitci imperecheate. cu populatie masivi de albine tinere. sunt hrinite permanent. punctul se desfiinteaza. Un alt mijloc de realizare a imperecherilor dorite este constituit depunctele de imperechere controlatd. in cazul in care urm5rim ca imperecherea cu triintorii doriti s2 se faca in procente foarte ridicate. (Producerea apilarnilului in stupine aflate in preajma cresc5torilor de m5tci sau a punctelor de imperechere controlaG a favorizat puritatea imperecherilor). atinggnd chiar 80%. Pentru ingrijirea optim2 a larvelor de trintori. introducerea de gratii la urdini~. Dac2 dup5 circa 15 zile acestea nu au inceput ouatul sau au depus puiet de trintori.MANUALUL APICULTORULUI in luna mai trintori maturi necesari pentru imperecherea miitcilor. se pot introduce faguri noi. Pentruaceastaestenecesars5 se iaurmitoarele misuri ~i in familiile de producfie: eliminarea tuturor fagurilor cu celule de trintori ~i inlocuirea acestora cu faguri artificiali. se recornand5 ca fagurii cu puiet s2 fie trecuti in familii doici puternice. cindu-se alt5 serie de m2tci pentru imperechere. apicultorul ameliorator are sarcina de a impedica aparifiatrintorilorin celelalte familii. Pentru a avea siguranfa acestui lucru se testeaz5 prin amplasarea a 1-2 nuclee cu m2tci neimperecheate. pentru impiedicarea ie~irii acestora din stup sau distrugerea tuturor suprafetelor cu celule cu puiet de trintor care se g2sesc pe ramele cu faguri normali.yi apoi incredintate familiilor doici. Dup2 15 zile de la amplasare se recolteazg mgtcilc imperecheate. in familia produc2toare de trintori. se transport2 in acest punct familia tat2 ~i nuclee de imperechere care confin mitci neimperecheate. care la r$ndul lor vor fi ins5miinpte . capabile s2 asigure hranirea corespunziitoare a acestora.

iar mitcile obfinute movtenesc gi transmit insu~irea roire la descenden$. Metodele descrise pot fi folosite de catre apicultorii cu un numir mic de stupi cu albine in scopul obtinerii unui numar de miitci. Larvele din botcile ramase pot fi de vgrst5 necorespunz5toare pentru a da na~tere unor m5tci de cea mai bun5 w&tde ~i atunci se elimina inlocuindu-se cu larve tinere de 24-36 ore.MANUALUL APZCULTORULUZ montane. el dispune de posibilitatea s i obtini din sB ea o matci fiica.in cazul in care apicu/toru/posedd o. in cel de-a1 treilea caz. care sunt cel rnai bine dezvoltate. iar reproducatorii de posibilititi de a efectua zboruri de . dar viirstnicg gi d o r e ~ t e o schimbe. cind matca nu rnai este corespunzitoare (schimbare linigtiti) ~i c6nd familia se pregite~tede roire.familie cu o matcii de bunci calitate. cgutind sB obtini mitci de la familii care prezinti fenomenul de / schimbare lini~tita matcilor. % mbi ap Pr Y 195 . contribuie la ridicarea valorii acestora. nu totdeauna mitcile obtinute sunt cele rnai valoroase. D e ~produse in numar destul de mic. Trei sunt cazurile cind albinele igi cladesc spontan botci. botcile obtinute a i 1 de la astfel de familii. 0 prim5 fazi in procesul de creqtere a mTitcilor este obtinerea botcilor. gi anume: atunci cind au pierdut matca. in poieni sau pe platouri. in acest scop indepirteazii matca ~i albinele trag botci. ins2 exist2 doui inconveniente. gi anume se obtin m5tci numai intr-o perioadi anumit8. ori necorespunzitoare in ceea ce prive~te se obfin cele rnai bune mitci. care vor fi folosite in scopul sporirii productivitiiii stupinei. ins. . de In ultimul timp apicultorii elimini in perrnanenp familiile care prezint5 aceasti insu~ire. Metode gospoda're~ti pentru cre~terea mdtcilor. Operatia se face cu ajutorul unei /anfete de transvazare sau cu ajutorul i scobitori a1 carei capat subtire a fost indoit intr-un unghi c o r e s p u n z 6 ~ r & 8 . in cazul celei dint5 situatii se constata cZi familia de albine ia in cregtere nu o anumita larva de o anumiti calitate ci pe aceea pe care o are la indernana. fapt care duce la obtinerea unor m5tci de cele rnai multe calitatea. unde albinele pot beneficia de un cules. pe v8i ferite de curenti. roirea. luate d i n 5 le aiturate. Apicultorul poate crea artificial cele trei situatii. imperechere. implantate la rnai multe familii din stupin5. Dupi doui zile. adici larve de viirsta rnai mare. inalte. 0 " ) . el procedeaza la distrugerea tuturor botcilor cu excepfia a doui dintre ele.

de-o parte qi alta se aqeazii faguri cu hrani (polen qi miere). in aceastii situafie familia ia ou2le in creqtere qi produce numeroase botci. se pun in centrul cuibului. ale c5rei calitiii au fost urm5rite mai mult timp. cu albinii in excedent . in momentul in care au fost depuse suficiente ou5. in ambele cazuri se obfin botci din cars vor ecloziona miitci de calitate.in acest scop se alege cea mai hund familie din stupind. in circa 3-5 zile .MANUAL UL A PICUL TORULUI 9-10 zile apicultorul controleazii familia. Cele dou5 rame cu o ram5 pregitit5 cu fagure artificial intre ele.yi cu o matc5 apt5 sii-~idesGqoare activitatea dar lipsit5 de spafiu de ouat.Se porne~te la ofamilie care prezintd insu~irea schimbare liniqtitiia de de mGtcii sau instinct de roirefcrGJinalizare. ea poate fi intrebuinfati sii fie asiguratg in permanent5 cu faguri cu puiet la . se scot din familie toate ramele cu puiet. Tot in rindul metodelor de creqtere a miitcilor pentru nevoile curente dintr-o stupin5 intr5 ~i cele prin care se poate produce un numiir mai mare de miitci pentru formarea de roi. orfanii complet (fir2 puiet qi matcii) qi cu abundente rezerve de p5sturi qi miere. rama cu fagurele respectiv se introduce intr-o familie puternic5. distruge eventualele botci nou apirute. Se procedeaz5 ca in cazul descris anterior. care familia crescatoare se comport5 bine. Se pregiiteqte o ram2 la care de lea@ superior se prind buciifi de fagure artificial de forma triunghiularg cu baza de 5 cm (circa 4-5 buciifi). Fagurii rimaqi trebuie sii fie acoperiti de albinele familiei. Dupii 9. formarea de familii ajutiitoare. impreunii cu matca. au Metodele descrise sunt foarte simple qi la indemiina fieciirui apicultor. Hr5nite din abundeng. adic5 fagurii vor fi cliidifi qi matca va depune ou8.10 zile. botca sau pufinele botci de calitate obfinutefiind implantate in familiile cu probleme sau in roi dup5 ce ace~tia fost organizafi in prealabil.rama de creqtere" va fi luati in lucru. precum qi botca care a fost crescut5 necorespunziitor din cele dou5 rsmase. Atunci ciind apicultorul doreqte s5 o b f i ~ 5 mai multe serii de mitci procedeazi la introducerea succesivii a mai multor rame cu faguri pentru crescut yi 1 incit in momentul scoaterii botcilor din familia cresciitoare o a l ~ confiniind ouii sii fie introdus5.. Lateral. schimb5ri de mitci necorespunziitoare etc. rnai pufin 2 rame. . cu rezerve de proteini suficiente. inainte de a introduce rama. cu puiet la eclozionare. cele mai frumoase botci se desprind uqor de pe fagure qi se folosesc in scopurile dorite. . in a 16-a zi din botca rgmasii va ecloziona o matcii care dupii circa 10-14 zile va incepe activitatea de depunere a ouiilor.

aceasta devenind in mod aparent necorespunziitoare pentru ele. accesibilitatea fiind determinatri gi de faptul cii se evitii transvazarea. Mentinerea familiei cresciitoare in stare activii se realizeazii pfi -0 qntinuii. albinele doici din compartimentul de crevtere percep mai pufin substanp de matcii qi se creazii dorinta de schimbare linigtitii a mgtcii. trecere de rame cu puiet din compartimentul c u i b y b in de aiegtere ~i invers. in acest scop. in care albinele au un contact superficial cu matca. in cazul cregterilor succesive. in familii. compartimentul cuibului propriu-zis. iar restul cu hrani (pisturii gi miere) din abundenp. Metoda poate fi practicatii atit in stupul orizontal. Compartimentul de cregtere cuprinde 4 faguri cu puiet necipicit in mijlocul ckora se introduce rama de cregtere. Cele douii compartimente sunt despiiqite de o diafragmii previizuti cu gratie separatoare iar in dreptul acesteia. in aga fel incit in compartimentul de cregtere sii ~ e ~ ~ & n ' I % ! . prin adiiugarea de faguri cu puiet la eclozionare. siiptiiminal. in familie trebuie sii fie asigurate 3 condifii: populafie foarte numeroasi. Compartimentul .12 rame. compartimentul de cregtere. prin administrarea de hranii suplimentarii gi asigurind surplus de albinii gniirii. operatie care in scopul unei reugite depline necesitri oarecare indeminare. miitcii cuprinde faguri cu puiet. periodicii. Poate piirea curios sii se vorbeascii despre cregterea mitcilor in prezenfa puietului necipgcit. se introduc larvele. este la indemina oriciirui apicultor care doregte sii creascii miitci in nurniir mai mare.MANUALUL APZCULTORULUZ eclozionare gi cu hranii abundentri gi eventual chiar stimulatri prin administrarea de sirop. Fiind creatii aceastri stare (se circulii dintr-un compartiment in altul).0 altri metoda' simpla' de producere a mritcilor pornegte de la existenp unei familii care schimbii linigtit matca. se administreazii sirop de zahiir. introdusii de apicultor. pe miisurii ce procentul de acceptare cregte. se concentreazii hrana care va acfiona ca o diafragmi.7 rame. precum gi hrana necesari. descrisi mai sus. botcile crescute dar inc5 neciipiicite introducgndu-se in ramii-izolator intr-o familie putemw&#%umatcii. Pentru a stimularea luiirii in cre~tere larvelor. . faguri pentru ouat. dar s-a constatat cii in acest aranjament prezenp puietului atrage multe albine doici. in partea opus5 urdinigului . cit gi in cel vertical. in care se aflii matca gi un spafiu . In acelagi mod trebuie sii fie ingrijitii gi familia produciitoare de larve. familia este eliberatii. acesta se imparte in douii: un spafiu in dreptul urdinigului . in cam1 stupului orizontal. mult puiet neciipiicit gi asigurarea in cuib a unui compartiment special pentru cregtere. Metoda Miller. Situafia fiind creatii. la inceput mai putine gi apoi mai multe. de o parte gi alta. in ambele compartimente se pot adiiuga hriinitoare pentru hriiniri suplimentare. care in mod implicit vor lua in cregtere gi botcile din rama cu leapri port-botci.

in aSa fel inciit pe leat sB nu fie mai mult de 13-15 celule ce vor deveni botci. larve de viirsta 1-2 zile. cele din margine nu vor fi luate in cre~tere din ele \/or ecloziona matci sau inferioare.introducerea in crescitor a fagurelui cu larve provenind de la falnillia din care dorim s i facem cre~terea. Acest aranjarncnt dctetmini albinele tinere. pe centrul acestuia. Pentru cazul in care apicultorul nu are indemiinarea transvazirii larvelor. . in desfa~urareaactivititii normale de producere a mierii. care merg s i se aprovizioneze cu pisturi.MANUALUL A PICUL TORUL CiI tiin5r. Rama cu botci este amplasat. de la familia din care dorim s5 facem cre~terea. polen. larvelor in celulele initiale: . a roilor sau a altor produse. MBtcile obtinute prin aceasti rnetoda sunt de buni calitate. taie o f 5 ~ i e fagure continiind un strat de celule cu lawe Se de de viirst5 optim5. f'olosind ambcle corpurl. introducind puiet tin& ~i hran5.4. Pentru dezvoltarea viitoarelor botci se procedeazi la distantarea lor prin distrugerea a doui celule din 3 (1. taie fagurclc in treimea inferioar5 in ava fel Se inciit pe tgietur5 s5 r5mhnB un r5nd de celule cu larve foarte tinere (de I zi). Cclc do115 co~iipartimente sunt separate printr-o gratie separatoare. s i sc opreasci $i si hrBneasc5 ~i larvele din botci. in corpul de jos este amplasat comparlimentul mitcli cuprln7ind faguri pentru ouat ~i rezerve suficiente de miere $i p5stul-2. Metodele de obtinere a rnitcilor descrise se folosesc in orice perioadi a sezonului activ ~i prezinti avantajul ci nu stiinjenesc pe apicultor in lucririle sale. .?intotdeauna intre un fagure cu puiet tiin5r ~i un fagure cu pisturi. rama cu botci. micrc in faguri ~i un hr5nitor. Aralijamentul ramelor in compartimcntul de ctevtere este urm5torul: miere. larve de virsta 4-5 zile. cantitativ niai multe. Asem5nitor se lucreaz5 ~i cu stupii multietqjati.7). polen. larve de virsta 3-4 yilc.introducerea unei f@ii de fagure cu larve. ~i pot fi valorificate in diverse scopuri. se lipe~te cear5 pe un leal de crevtere. in caz c i num5rul de larve este mai mare. larve de virsta 6-7 zile. In corpul de sus se amplaseazi compartimentul de creStere. Se cu distanteazi celulele dupi procedeul descris mai sus. Fagurele pregitit in acest fcl cste introdus in familia sau compartimentul de cre~tere. exist5 procedee dc producere a mgtcilor prin pistrarea pentru a se evita e~ecurile.

63 . rezistentg la transvazare ~i care. ceara se solidificii qi se introduce din nou in cear5. Se procedeaz5 de 3-4 ori in acelaqi fel. Dup5 ce stratul de cear5 s-a format suficient de gros. Fig. care d5 posibilitatea obfinerii unor botci cu un diametru intern ce trebuie cuprins intre 8. Depiiqirea valorilor atrage dup5 sine neacceptarea larvelor date spre creqtere. Se obfine astfel o botcii cu fundul mai gros.6 qi 9. Pentru confecfionare se foloseqte un qablon special in form5 de creion rotunjit la virf. ~ablonul pentru confecfionat botci este finut scufundat intr-un vas cu ap5 pentru a se umezi qi a impiedica ceara sZi se mai lipeasc5 de el. in care in prealabil a fost pusii putin5 ap5. se introduce qablonul cu botca in vasul cu ap5 rece. mai jos cu circa I mm. Se qterge de ap5 qi se introduce in cear5 pin5 la circa 1 cm. mic~orindmereu in5lfimea. in timp ce ceara se topegte.O mm. se lipeqte foarte bine de suport. Ceara este topit5 la foc potrivit intr-un vas emailat. Prin r5sucire botca este scoas5 de pe qablon.MANUAL UL APICUL TORUL UI Unelte qi materiale pentru creqterea mltcilor Botcile se confectioneaz5 din cear5 de calitate superioari.Crejterea m&cilor influx industrial (zilele 1-13) rP'r . Se scoate repede. confecfionat din lemn de tei. in acela~i timp.

Pe ling5 rama propriu-zis5. La noi in pri sunt. ci numai a albinelor doici pentru a hrani gi ingriji larvele din botci. sunt (in 4 culori distincte pentru albine). Primele prezintg pe leaprile laterale adincituri de circa 0. izolatoare qi pentru cuqti de eclozionare. * 200 . Ramele de eclozionare prezintB in locul gipcilor de creqtere gine din tab15 cu margini indoite pe care sunt finute cugtile pentru eclozionare tip Zander. confectionat5 din lemn in care la distante egale se g5sesc 13-15 orificii in care se introduc dopurile de cregtere cu botci.L". Tipca (leatul) de creqtere are o grosimea de circa 0. pentru o bun5 orientare a m5tcilor gi albinelor. Dopurile de creStere sunt confectionate din lemn sau plastic gi sunt folosite ca suport pentru botca artificial5. qabloanele pot fi montate cite 6-12 pe un suport de lemn. Ramele izolatoare prezint5 pe o parte gi alta a ramei gratii izolatoare care nu permit pgtrunderea mgtcii. in general.5 cm in interiorul c5rora se fixeaz5 leaprile de cregtere.. folosite nuclee de tip mijlociu cu ram5 egal5 cu jum5tate din rama ME sau rame ME pliat5 in 3 secfiuni.5 cm.MANUALUL APZCULTORULUI in scopul unei eficacitati crescute. in general se recornand5 ca pentru imperecherea m5tcilor s5 fie folosite nuclee economice care dau posibilitatea producerii unui num5r mare de mitci imperecheate la o cantitate redus5 de albine ce populeaz5 nucleul.pe dou5 jum5t5fi de ram5 ME din care una este rama hrgnitor (200 ml) . pe suportul format aplicindu-se o nou5 botc5 artificial5. fntr-o mica adincitur5 la unul din capete se toad cear5 topit5 gi se aplic5 botca care se fixeaz5 solid in suportul de cear5 solidificata. Nucleele SCAS-2 sunt nuclee . pentru sustinerea leaprilor cu botci in pozitie normal5. fiecare nucleu este prev5mt gi cu o ram5 cu hr5nitor. Ramele de cre~teresunt folosite in procesul de creqtere a m5tcilor in sistem intensiv. Fiecare nucleu are un urdinig situat pe cite unul din cei 4 pereti ai ad5postului care. Lungimea leaplui dc creqtere dep5gegte cu 1 cm lungimea interioara a unei rame qi intr5 in scobiturile speciale ale acesteia. Pentru imperecherea m5tcilor sunt folosite nuclee de diverse modele yi mgrimi. Dupg fiecare folosire se cur5p riim5gitele de botci prin retezare cu cutitul iar ceara se retopegte cu ajutorul unei bare de fier in form5 de . Dup5 felul intrebuingrii gi perioada folosit5 se deosebesc trei modele de rame: de cregtere propriu-zise.in numar de patru qi sunt agezate intr-un adspost de nuclee compartimentat. nucleului de tip SCAS 2 permite obtinerea unui numar de 24 pe 1 kg albin5 folosit5.

Este o metodi ce d i rezultate pozitive chiar in perioadele in care acceptarea este mai greoaie. Dintre metodele descrise amintim nicliirea in miere a mitcii sau scufund Gin2 gi introducerea direct2 intre albine.MANUAL UL A PICUL TORULUI Introducerea mitcilor 0 metodi universal valabili pentru introducerea m5tcilor in orice conditii nu existi. Deqi nu sunt recomandate ca metode sigure este bine s i fie amintite in scopul de a scoate in evident2 preocupirile apicultorilor practicieni in rezolvarea acestei probleme destul de importante. cind normal ar trebui s i inceapi ouatul. fapt ce iriti albinele familiei ~i dupi citeva zile. Din ea va ecloziona o matci tinir5 care se va imperechea vi va incepe s5-gi desfigoare activitatea normali. Metode de introdzicet-e a nicitcilor: . degi se cunosc gi se folosesc numeroase metode mai simple sau mai complicate.In situafia in care noua matci a avut o activitate de ponti mai indelungati in nucleu. deciit dac5 o inlituritn in aceeavi zi cu introducerea. de asemenea. scufundarea in a p i cilduf5gi introducerea intre albinkcn r a l a b i l au fost gi ele umectate. este mai ugor primit5 dac5 o inlitur5m pe cea veche cu o zi-douii niai devreme. pc o perioadi dc circa 12-14 ore matca veche. Speriate pe faguri in unele cazuri mitcile fug. matca este gisiti moarti pe fundul stupului sau in fata urdini~ului. sau chiar este inceput. matca t5nirii va fi primiti foarte uvor. se ascund. -sub formi de matci liberi: sunt descrise in literaturi foarte multe metode.dim$~. introducerea direct prin urdin . c5 daci cu 3-4 zile inaintea introducerii mitcii noi nu deranjim familia de albine ele vor primi mai uvor matca. Daci introduccm matca noui intr-o colivie in care a fost introdus5 in prcalabil. prifuirea cu nafialini gi introducerea pe L . S-a observat. Cind matca pe care o introducem are o stare fiziologici deosebitii fafi de matca pe care vrem s-o inlocuim. Unele metode dau rezultate bune in anumite situatii dar sunt total in ineficiente in altele gi tocmai acest lucru duce la e~ecuri introducerea mitcilor $i prejudicii pentru apicultor.sub formi de botci: introducerea unei botci in locul m5tcii necorespunzitoare. Pentru a fi obtinute rezultate pozitive in aceast2 lucrare este necesar s i fie stabilite conditiile in care o familie de albine primegte mai ugor sau mai greu o matci. familiile de albine o vor primi tnult mai uvor.steri&a @ 201 F d . in acest scop apicultorul realizeazi starea de orfanizare a familiei $i la circa 6 zile de la orfanizare rupe toate botcile spontane ~i itnplanteazi botca doriti. cu ajutorul fumului. rezultatele fiind mai mult sau mai putin pozitive.

introducerea mgtcii in colivii de diferite tipuri: Miller. Fig.MANUALUL APICULTORULUI familiei cu alcool ~i introducerea liber5 a m5tcii intre albine. ea nu se va unde se m i ~ c 5 mai m i ~ c a va fi primit5 cu uqurinf8 de citre albine. ~i . inchis pentru ciiteva minute. 64 .introducerea tinerei mitci intr-un pahar p8n5 oboseqte. dup5 care este a~ezat5 direct pe fagure.. hr5nirea din abunden@a fami liei. . n5cl5irea in 15pti~or ~i introducerea pe fagure imediat in locul celei b5trine. dup5 care se procedeaz5 la scuturarea intregi i familii in fafa urdiniqului.Cre~tevea m6tcilo1-inJ7tlx industrial (zilele 14-3 1) .metoda prin surprindere" care const5 in suprimarea mitcii necorespunzitoare. Titov ~i Benthon sau cip5cele de sirmi. aruncarea tinerei m5tci in rnasa de albine complet dezorientate ~i deschiderea urdini~ului.

de asemenca. perforat pentru a fi ros mai uSor de albine. Unul din capete este inchis complet. Colivia tip Titov este. Metoda este recornandata pentru apicultorii incepitori.MANUALUL APICULTORULUI Colivia tip Miller este una din cele niai folosite cuqti. Se confectioneazi din plasi de sirmi cu ochiurile de 3 mm. ins5 eliberarea m5tcii se realizeazi dupi un timp mai indelungat.yi albinelor insotitoare. are eficacitate miriti datoriti conditiilor avantajoasc care se creeazi pentru acceptarea mitcii. Acesta se acoperi cu un dop de lemn. cu ajutorul unui calapod din lemn. avind ins3 grij&s i nu se nicl2iasci matca. in aSa fel incit hrana s i fie in jos. iar la partea opus5 se g i s e ~ t e orificiul pe unde se introduce niatca ~i este eliberati apoi de citre albine. Colivia avfind o suprafati de 1 circa 100 cm2 are o inil!ime suficienti pentru a fi infipti in fagure p h i la nivclul peretelui median al acestuia dind mitcii posibilitatea s i se m i ~ t e nestinglleriti in . Cu ajutorul unei astfel de colivii se I realizeazi acceptari sigure in orice perioadi a anului. in acest scop se creazi un orificiu in dreptul compartimentului cu hrani. Familia de albine cireia trebuie s i i se introduci noua matci se orfanizeazi timp mai indclungat. piing lb. Se aplici colivia cu matca pe o zoni de fagilre din mijlocul cuibului care cuprinde o mica suprafat2 cu niiere ~i in acela~itimp puiet la eclozionare. Tinerele albine care eclozioneazi nu vor ataca matca. Reu~ita introducerii este siguri. in partea de jos. care beneficiazi de ingrijire corespunzitoare. Colivia este introdusi intotdeauna in pozitie oblici cu dopul in jos in mijlocul cuibului. I . ea. in toate cazurile de introducere in acest mod s-a constatat c i matca incepe s i depuni oui inainte de a fi eliberati. vor incepe impreuni s i roadi din ambele p i ~ dopul qi in circa 3-4 zile i matca va fi eliberati. lateral. des folositi de apicultori ~i se lucreazi cu ea dupi acelea~i principii ca in primul caz. perioadi in care se distrug toate botcile apirute. prezinti un orificiu de eliberare sub forma unui tub cositorit umplut cu pasti de miere cu zahir pudri. care dupi 24-48 de ore este inlocuit cu un dop din fagure artificial. Se introduce in mijlocul cuibului qi se fixeaza cu ajutorul unei plicute metalice intre doui rame.@fle. in apropierea puietului pe i porfiuni de fagure cu hrani. ci o vor ingriji. in scurt timp matca tiniri. Albinele de sub capac fiind in contact cu albinele din afari. va incepe s i depuni oui. I Coliviade tip Benthon consti din folosirea cujtiide transport ma'tci~ipentru introducerea rna'tcii. Colivia tip capac. opus orificiului pentru introducerea m5tcii .

inlocuind in momentul acceptirii mgtcii unul din dopuri cu o f i ~ i e fagure artificial. in fara noastri se desfi~oari ampli munci de identificare. in care se livreazi tnitcile produse in pepinierele corespunz2toasc dupB cum i~r~neazi: ecotipul de stepii . Suceava. Se creazi astfel linii $i hibrizi interlineari cu capacitate sporiti de exploatare a culesurilor de scut-ti durati. cu prolificitate ridicati a ~nitcilormai ales in perioadele tin~purii. Teleorman. fiecare av5nd o zoni de itifluen!fi. chiar in prezenta unui cules in naturi. Timi?. Harghita. Iaqi. se aplica pe orificiul de eliberare o bucati de fagure artificial yi se orienteazi orificiul citre exterior in vederea cliberirii. Dolj. Olt. Toamna qi primivara unul din dopuri poate consta din de qerbet din miere qi zahir pudri. @Nis5ud.reproducerea prin pepinierele pendinte de stafiile zonale de selectie qi producere de material reproducBtor ~i difiizarea in teritoriu a mitcilor selecfionate. Cglira~i. Maramureq. o formare qi consolidare de linii productive continuati constant de o ultimi etapi . ecotipul de deal-munte . Sibiu. judeiele Briila. Satu Mare. ~i statia zonal2 Mildireqti. A1ba7B% ipul de CImpia de vest (Banat) . Boto~ani. are dop din plastic la ambele capete. ecotipul de Podi~ulMoldovei . Ncamt. Apicultorul poate folosi bigudiul qi fir2 a face orificiul pentru eliberarea mitcii. folosirea unui hrinitor cu sirop. Oricare ar fi tipul de colivie folosit. Giurgiu. in judetele Arge~. Mure?.MANUALUL APICULTORULUZ Bigudiuldinplastic este o colivie ce se poate folosi cu succes la introducerea mitcilor.stafia zonali Timi~oara. Tulcea. judefele eq in A'&iVarag-sererin. Aceast5 activitate a statiilor zonale se desfa~oarfiin cadrul ecotipurilor cxistente. Galati. lalomi!a. qi un orificiu pentru eliberarea mitcii ficut de apicultor ~i orientat spre fagure. acestea diind in primele momente o mai mici impot-tanffinoii mitci introduse. in scopul i~nbunitBtiriipcr~nanentea fondului genetic autohton qi implicit a potentialului productiv al zonei de influenti. Bigudiul se fixeazi in centrul cuibului.statia zonal2 Bucure~ti. aceasta. Covasna. Dimbovira. Buziu.statia zonal2 Cisliu. Vrancea. ecotipul de Podi~ul Transilvaniei . Dupi 48 ore de la introducere se verifici atitudinea albinelor fa@de matci. Vaslui. prin material testat qi stabilizat. in judetele Cluj. care va preocupa albinele. in juderele Bi-aqov. Hunedoara. Mehedinti. Gorj.statia zonali Iaqi. verificare. pe o porfiune cu puiet ~i hrani.statia zonal5 Cluj. Prahova. se recomandi. in judefele Baciu. In cazul in care aceasta este acceptatii. Silaj. sector agricol Ilfov. in Constanta.cu rezistenta la boli sau cu inclinatie de a poleniza anumite culturi. Vilcea. t e 204 .

ramurile sau tulpinile plantelor qi care poart5 denumirea de man5 sau roua de miere. din compu~i azotului. acid nicotinic. se intilnesc yi glande nectarifere extraflorale. venin de albine ~i apilarnil. hrana albinelor se bazeaz5 exclusiv pe produse de origine vegetal5. piridoxin5. El se compune din diferite zaharuri. gr5simi ~i vitamine. acid pantotenic. Astfel. spre deosebire de alte insecte. vizitiind in acest scop ~i flora entomofil5 existent5 in jurul stupinei din raza lor de zbor. vitamine. albinele culeg polenul florilor. propolis. substante aromatice ~i altele. pentru asigurarea necesarului de substante hidrocarbonate (zaharoase). biotin5. pigmenfi. In afara nectarului. Mierea de albine a fost prima substanfa dulce qi in prezent o surs5 de hran5 pentru acesta. vitamine pe care le reg2sim in miere. Exist5 205 F rC . in nectar exist5 urm5toarele vitamine: tiamin5. localizate in afara florii. substanfe minerale. substant5 pe care albinele o culeg qi o transform5 in miere de man5. limpede ~i viscoas5 ce se afl5 in anumite perioade ale anului pe frunzele. Mana poate fi de origine animal5 cind este produs5 prin intermediul unor insecte produc5toare de man5 sau de origine vegetal5 cind este secretat5 direct de plante. albinele culeg nectar qi man5. Mierea Via@ albinelor este in permanent2 interdependent5 cu plantele deoarece.Tehnolodia oblinerii produselor apicole in vederea cre~terii producfiei apicole qi rentabilizarea activit5tii stupinelor este de dorit ca apicultorii s5 se preocupe ~i s5 actioneze pentru diversificarea produselor apicole prin realizarea pe ling5 miere qi a unor cantitsti ciit mai mari de polen. mezoinozitol ~i acid ascrobic. 15ptiqor de matc5. iar pe de de specia de insect5 produc5toare de man%. Ea a fost d utilizati de preoti in cadrul diferitelor ritualuri. iar pentru satisfacerea nevoilor de substanfe proteice. riboflavin5. Compozi{ia manei variaz5 pe de o parte in raport cu planta gazd5. pe care albinele il culeg ~i il transform5 in miere floral5. fenofaz5 qi anotimp. acid folic. care secrct5 o substan@ dulce. produs de glandele nectarifere florale. ai acizi organici.MANUAL UL A PICUL TORULUI Leclia 9. p5stur5. minerale. Nectarul este o secretie apoasg a unor glande ale plantei numite nectarii.

mecanizarea IucrBrilor de volum in apicultur5. 206 . format prin legarea chimic5 a glucozei in nectar raportul intre aceste trei zaharuri depinde dc specia florali. iar ultima ca dizaharid. in diferitele manuscrise r5mase de la diferitelc civilizafii str5vechi din India si China rezulti c5 mierea era prepit5 ca medicament fiind folositi la multe ritualuri ~i ceremonii In Grecia antici ~i in special in timpul expansiunii romane s-a scris pentru prima data foarte mult despre stupirit ~i producfia de miere. care nu cristalizeaz5 timp indelungat. bauturi. Din punct dc vedere al culorii. proteinele qi altele. La musulmani. Dou5 fragmente scrise in limba sumerian5. glucoza ~i zaharoza. a continuat pe misura dezvolt5rii speciei umane. floarea-soarelui cristalizeaz5 mai repede fafi de Mierea de rapif%. care au rezistat timpului. Revolutia tehnicilor in producerea mierii. Babilonienii au continuat sTL foloseascii mierea in medicink Dintre civilizatiile antice. enzimele. Ea reuneste o serie de substante anorganice ~i organice din care putem aminti glucidele. in timp ce confinutul mai ridicat de glucoz5 are ca rezultat cristalizarea mai rapid5 a mierii. cele rnai ntate fiind fructoza. Compozitia mierii de albine este complex5. Primele dou5 suntcalificate aride. Glucidele din miere sunt substante organice sintetizate de plante. mierea de salcim. sunt cele mai vechi documente referitoare la miere. paralel cu prelucrarea modern5 a mierii a ficut ca in acest secol. Prin prelucrarea nectarului de citre albine. in medicin5 ~i in diverse scopuri de conservare ~i in diferite ritualuri religioase.MANUAL UL APICUL TORUL UI antice mierea era folosit5 ~i la prepararea unei biuturi ce continea alcool la carese adiuga yi efectul polenului si a levurilor din faguri. in miere fiind consecinta direct5 a compozitiei nectarului. dezvoltarea retelei de drumuri ~i aparitia vehicolelor ce fac posibil transportul stupilor de-a lungul perioadei de inflorire a plantelor a mii de familii de la un cules la altul. mierea era considerat5 ca un leac bun pentru orice boala. care a inceput o data cu omul primitiv. trebuie meniionat c5 un continut mai mare de fructozg mentine mierea fluid5 mai multi vreme. producfia mondial5 de miere s5 creasc5. acizii organici. in general. cea mai bine cunoscuta este cea egipteani. continutul de zaharoz5 se transform5 prin invertire in glucoz5 $i fructozi reduciindu-se totodat5 si continutul de ap5 care ajunge la circa 18-20%. zmeuri. Folosirea mierii ca hrani. sorturile de miere romine~tivariazi de la alb-incolor la chihlimbariu-brun. toate solubilizatc sau dispersate in apa continutiin miere. in ceea ce priveste raportul glucoz5-fructozi din mierc. de la care ne-au rimas m5rturii ce ilustreaz5 modul cum se recolta mierea ~i la ce era folositi. vitaminele.

acestacrescind pe timpul depozit5rii ~ iin special. Acizii din miere sunt acizi organici. diferi ca intensitate. precum qi a mierii de man8. el In miere exist5 mai multe enzime. in cazul supunerii . iar dintre sorturile de miere floral5 cea de salciim are indicele diastazic cel mai sc5zut. atrage dup5 sine declan~area intiirziere a cristalizirii. Dintreclementele minerale putem afirma c5 potasiul determin5 procentual restul cd&hGitelor. procentul de ap5 fiind in jurul a 18%. Activitatea enzimelor este conditionat5 de valoarea pH-ului mierii. In miere se mai g5sesc ~i alte elemente. fn mierea natural& corespunz5tor sc5derii continutului in ap5. nichelul. pastrat5 in depozite ricoroase. inhibina ca fiind mai importante. precum ~i a celorlalte substanfeaflate in miere. contribuind la realizareaechilibrului acido-bazic. La extractie mierea confine cantitali infime de HMF. Hidroximetilfurhrolul (HMF) este o component5 chimic5 a mierii ce se formeaz5 prin transformarea monozaharidelor in prezenta acizilor qi sub influenfa temperaturii ~i duratei de actiune a acesteia. S-a constatat c5 mierea cu un confinut de sub 18% ap5 se p5streaz5 un timp indelungat. impreun5. Continutul ridicat de ap5 din miere. fosforul 4 . Acest fenomen are caurmare cre~tereain straturile inferioare a concentratiei de glucide qi o scadere a acestora in straturile superioare. in acest fel mierea devine apoas5 la suprafafg formind un mediu optim de dezvoltare a drojdiilor care produc fermentatia. ultima avind rol de asigurarea solubilit5fii mierii. contribuind totodata la accentuarea efectului bacteriostatic al mierii. prezint5 dup5 un an o valoare a HMF ce nu d e p 5 ~ e ~ t mg/100 g produs. plumbul. 207 F rC . Elementele minerale din miere constituie un important factor de tamponare a acidit5fii mierii. raportul fiind de 1. invertazei. argintul. Cristalizarea mierii este un fenomen natural pentru toate sorturile de miere floral5 romiineasc5 cu exceptia mierii monoflore de salclim. care influenteazs pozitiv gustul ~i aroma. acest raport este de 1. Cristalizarea se face treptat ~i astfel cu incepe procesul de sedimentare. litiul.MANUAL UL APICUL TORUL UI I in mierea florala. siliciul n 1 1 . peste limitele normale. formeazi substanfa uscat5 care la mierea natural5 dep5se~te SO%. de temperaturi (maximum 50°C) ~i de durata stoc5rii. in functie de sortimentul mierii. c r e ~ t econcentratia in substante glucidice. Mierea floral5 are indice diastazic inferior mierii de man5 (psdure). din care amintim invertaza. Mierea. cosit&h8yl. care. diastaza. Exceptie face mierea de salcim la care cantitatea de fructoz5 este mai mare. Cu cit temperatura este rnai ridicati cu atiit inactivarea enzimelor este mai rapid& Activitatea enzimatic5 a diastazei. Sedimentarea cristalelor formate este datorit5 diferentei de densitate. aSa cum ar fi fierul.15. qi in cantitsti infime cromul.35. mierii la influenfa unor surse de c5ldur5.

f i r i acccs pentru albine $i de preferinti noaptea. aurul. strontiul. stearic. in cantiti$ foarte reduse ciuperci. iar extracfia se face in mod obligatoriu in cursul noptii. fie din secrefiile glandulare alc albinelor. desc5picirea fagurilor se folose~te cutitul de descipicit. Pentru a evita declan~arcafurti~aguluiextracfia mierii se va efecti~a in cabana stupinei sau in altc spatii inchise. beriliul etc. germaniul. fn miere se mai gisesc. urmat5 de extractia propriu-zisi a mierii. dc lung5 durati. indepartarea albinelor de pc fagilri se poate face prin scuturarea energicaa fagurilor cit ~i cu ajutorul unor substanfe chimice cu proprietiti insectifuge (acid fenic. Recoltarea ~i extractia mierii Fagurii cu miere se scot din stup in momentul cind aceasta este suficient maturati. : Componentele microscopice ale mierii sunt fomlate din granule de polen. alge. in perioadele lipsite de culcs ramcle trebuie ridicate din stup spre scari. furculita de descipicit. este indicat de a sc efecti~a extracfii rcpetate pe intreg parcursul perioadei de culcs. triptofanul. valina. linoleic. vanadiul. precum yi granulc de amidon. Se trece apoi la descipicirea fagurilor. fagurii si fie grupafi dupi culoare pentru a obtine diferite sorturi de miere ~i dup5 acest criteriu. fiind reprezentate de aminoacizi liberi cum ar fi lizina. Este recomandabil ca inainte de inceperea extractiei mierii. precum yi alte particule solide provenind de la rccoltare. Ace~ti man5. de asemenea. Extractia mierii se face inaintc de incetarca totali a culcsului. levuri. meteonina. Fagurii sau corpurile cu faguri cu miere se transport5 intr-o camcri ce are temperatura piin5 la 35OC spre a uyura extractia. benzaldehid5 etc. Protcinele sunt prezentate in miere in cantit5ti mici. lauric. de fenilanina. iar pentru fata neunifonn c5p5cit8. treonina. leucina. Lipidele sunt prezentate in cantit5ti infime gisindu-sc sub form5 de acizi g r a ~ i palmitic. Pentru dcscip&cirefagurele se tine in pozifie e /- 208 . oleic.). in timpul culesurilor principale. Stupii vor fi mcntinuti deschi~i cit mai putin posibil ~i astfel sc vor cvita cauzelc care pot provoca fi~rti~agul la albine. luindu-se drcpt critcriu practic prezenta coroanei de micre cipicit8 in treimea superioar5 a ramei. aminoacizi provin fie direct din sursa dc nectar. de folosire.MANUALUL APICULTORULUI bariul. bismutul. atit cutitul cit ~i furculita de descipiicit se fnc5lzesc eratura de circa 80°C. izoleucina.

fn caml unor stupine de tip industrial. " i 5. prevenindu-se astfel ruperea fagurilor.) se spa15 cu ap5 fierbinte gi solufie de sod5 5% dup5 care se limpezesc bine in ap5 curat5 gi se usuc5 prin expunere la soare. e 209 :T- . in caml extractoarelor tangentiale. aceasta se pate executa pe vatra fieciirei stupine sau centralizat in locurile special amenajate ~i dotate corespunz5tor pentru aceasti lucrare. in aga fel ca suprafap muchiei te~ite cufitului s2 fie parale15 cu suprafap fagurelui. In timpul desc5p5cirii. iar dup5 limpezirea in vasele de stocare se vor indepirta impurit5filede la suprafap mierii cu ajutorul unei linguri. intoarcerea fagurilor nu se mai face. Acestea sunt realizate. incilzit electric sau cu abur. pe tava de desc5p5cit. Fagurii din care s-a extras mierea se introduc. in afar5. in familiile de la care provin spre a fi cur5pti de albine. fef u . de asemenea. a Desc5p5cirea se realizeazii prin miqc5ri scurte gi rapide ale cufitului. iar intervalul de timp scurt. cutitul se fine in pozifie orizontalil. Acfiunea de extraciie a mierii cuprinde gi precondifionarea acesteia in care scop in timpul extractiei se asigur5 strecurarea cu ajutorul sitelor duble de strecurare. in ceea ce privegte extractia mierii. care prin centrifugare scoate mierea din faguri. cutite de descZipiicit. Apoi fagurii sunt introdugi in extractor. iar dupii ce se apreciaz5 cB s-a extras circa jum5tate din mierea de pe o parte. pe cit este posibil. unde numiirul fagurilor ce trebuie desc5p5cifi este mare. vasele folosite etc. cit qi desc5p5citoarele cu lame sau cu ace rotative. Turafia extractorului se m5reqte treptat piin5 se percepe foqnetul caracteristic rezultat din proiectarea mierii pe peretii extractorului. in mai multe tipuri gi variante din care amintim desciip5citoarele cu cufit vibrator. in caml folosirii de extractoare radiale. Vor fi evaluate culesurile urm5toare in scopul asigurgrii rezervei de miere necesar5 familiei de albine pentru iernare. cu f a p interioar5 a lamei in unghi de circa 350" fat5 de suprafafa fagurelui. se folosesc desciip5citoare mecanice. . desc5p5cirea se face de sus in jos.MANUAL UL APICUL TORULUI vertical5 sprijinit pe una din spetezele laterale ale ramei. t5vi. mierea fiind extras5 simultan de pe ambele fete ale fagurelui. in general. fagurii se intorc pentru a se continua extracfia pe partea cealalt5. la nivelul suprafefei spetezei superioare qi ~ i p c a inferioar5 a ramei. Operatia se repet5 pentru a se realiza o extracfietotal5 a mierii. intreg utilajul apicol (centrifug5. fnainte gi dup5 extractia mierii.

Standardul prevede. Celelalte feluri de miere se incadreazg in doui clase de calitate: calitatea I yi calitatea a 11-a. Standardul prevede conditiile tehnice pe care trebuie s% le indeplineasd mierea de albine la preluarea ei de la produciitori.. urm5toarele clasificiri ale mierii: miere monoflors. calitatea a 11-a. resturi florale ~i sau larve. dupii provenieng.Miere de albine". in care se includ toate sortimentele de miere care provin in cea mai mare parte din sucurile dulci de pe alte p%qiale plantelor decit florile in amestec cu nectarul florilor din piidure. obtinutg din nectarul florilor sau din sucurile dulci de pe alte p%Giale plantelor qi inrnagazinatg de ciitre albine in fagurii din stup. potrivit tabelului urmgtor: Calitatea I rsine Calitatea a 11-a -se admit: spurn%. Mierea de salcdm se incadreazg in trei clase de calitate: calitate superioari. albine moarte in proportie maxima de 10% . Standardul se refer%la mierea de albine naturals.78411989 pentru . miere poliflor%~i miere de padure (mana). calitatea I.resturi de cea~-5 faguri.MANUAL UL APICULTORUL UI floral5 + r monoflors originea nectarului extrafloral2 animal% vegetal2 extras5 din faguri Clasificarea mierii - modul de extragere in faguri prezentare cristalizat5 Prelucrarea qi livrarea mierii de albine se face conform conditiilor tehnice de calitate prevgzute in STAS nr.

MANUAL UL APICULTORUL UI Conditii tehnice de calitate. vPscoas5 sau cristalizati tei zmeuri galben nu s e verzui pin5 la normeaz2 galben roqcat galben. dulce.auriu. miros. gust. n o m e a z 5 pins la galben .brun -- 1 viscoasii sau cristalizatzi omogeni. vlscoad sau cristalizati I brun. fluid5 viscoas8 sau cristalizatzi o mogeni.por. cu aroma specific mierii de izm5 dulce. fluids. viscoas5 sau cristalizatzi omogen5. galnormeaz2 ben . nu se galben ro~cat normeaz2 pin5 la galben . galben roqcat.deschis a 11-a Miros qi gust placut. galben . normeaza galben .auriu.brun floareasoarelui galben .inchis. normeaz5 rubiniu dulce aroma specifics plgcut. dulce. cu ~ r o m s specific mierii de zmeur5 plgcut.inchis galben . brun nu se . pl5cut specific Consistent: omogen5. dulce specific mierii de salcim dulce cu arom5 pronunpti specific mierii de tei pl5cut.nu se tocaliu pin5 n o m e a z 2 la brun inchis 1 fluidti. specific5 S j v gust adfingent .inchis pin5 la negru cu reflexe verzui galben. culoare.brun Brun. fluid5 sau vriscoasri galben nu se deschis . consistent: qi aspect ale mierii de albine Culoarea Calitatea I Miere de: Superioarl Aproape incolor5 pin5 la galben . dulce rl cu aroma (.auriu nu se galbui. brun . fluidi.

Dup5 15 iulie. mm . amidon. la mierea de salciim de calitate superioar5 yi calitatea I-a se admite maximum 1%. % Zaharoz5.maximum Densitate relativ5 la 20° minimum Cenuyi.5. . % .9*** 20* 1. acestea sunt redate mai jos.la mierea de calitatea I. carbonat de calciu. Proprietgtile fizice yi chimice ale mierii de albine Miere monoflori de pgdure yi poliflori 20* 1. mierea se poate prelua cu un confinut de ap5 de maximum 23% cu recalcularea masei pentru confinutul de 20%. In cazul in care continutul de ap5 este sub 20% se recalculeaz5 masa pentru continutul de 20%.maximum Substanfe nezaharoase.maximum Indice colorimetric: .minimum Granule de polen de salciim (la mierea monoflori de calitate superioar5) raportate la numirul total de granule examinate. culori de anilin5 yi coloranfi sintetici) 30 1 max 12 max 18 lips5 lips5 lips5 1 minimum 65 minimum 55 lips5 lips5 * ** *** Cu acordul beneficiarului.maximum ZahL invertit.4 17 0.417 0. % .9*** Provenientii Apa.la mierea de calitate superioari. mm Zah5r invertit artificial Glucoza industrial5 Adaosuri de falsificare (fains. % . &nmerea de salcim se admite minim 6. iar la cea de calitatea a II-a maximum 10%.MANUAL UL APZCULTORUL Ul i n ceea ce p r i v e ~ t e propriet5file fizico-chimice ale mierii d e albine. % .minimum Hidroximetilfurfurol (HMF) la mierea de calitate superioar5. % Indice diastazic .5 4 70-80 7** 13-5 10. % .maximum Aciditate cm3NaOHsolufie n la 100g miere . gelatin5 clei. La mierea de salcbm de calitatea a II-a se admite la recoltare maximum 15%.5 4 70-80 7** 13-5 10.

Confinutul in ap8 a1 mierii cregte de la ges spre munte. . Cristalizarea mierii este o proprietate fireascii a ei. zaharoza se admite in miere piing la 5% gi in mierea de man5 pBn5 la 10%. Conform prevederilor STAS-ului. mm. clasa de calitate.wb 0. Compozifia chimicii a mierii este determinatii de plantele melifere. fiind specific5 speciei de plante respective. Ambalajele cu miere se marcheazii cu urmiitoarele menfiuni: denumirea unitiifii produc5toare sau a produciitorului individual. In hncfie de temperaturii gi umiditatea mediului inconjuriitor. mierea poate sii piardi sau sii-gi ridice continutul in apii. La mierea de calitate superioarii gi calitatea I.5 mm. fapt ce indicii faptul cii extracfia mierii poate fi inceput8.cu cristale fine sau past5 atunci ciind diametrul cr* eloh te . felul mgrfii.cu cristale mari. Din substanp uscat5 a mierii 80% o formeazii zaharurile din care 70% il ocupii fructoza gi glucoza. Probele se iau din 10% din ambalajele de transport care constituie lotul. Viiscozitatea sau rezistenfa la scurgere depinde de continutul in apii a1 mierii. masa brutii. urmat de verificarea proprietiifilor fizice gi chimice. Dupii dimensiunile cristalelor se pot deosebi urmiitoarele moduri de cristalizare: .5 r > e u i ' r*. de intensitatea culesului. atunci cBnd diametrul este de 0.* T 5 213 . verificarea const5 din examenul organoleptic. putiind avea loc atAt la mierea in faguri cat ~i la mierea extras:. temperautrii gi compozitia chimicii a acesteia. 9 . Cristalizarea nu denatureazii calitatea mierii ci doar o schimbare a aspectului.3% la 22. tara $i masa netto. se verificii toate ambalajele din lot. La mierea de calitatea a 11-a verificarea const5 din examenul organoleptic gi din determinarea confinutului de apii cu refractometrul. fiind determinat de umiditatea atmosfericii datoritii abundentei precipitafiilor. de condifiile de mediu etc. in mod natural albinele incep ciipiicirea mierii atunci cBnd aceasta confine maximum 20% apii. Proprietifile igienico-sanitare ale mierii de albine trebuie sii corespundii dispozifiilor sanitar-veterinare in vigoare.MANUAL UL APZCULTORULUZ Verificarea calit5tii mierii se face pe loturi formate din miere de acela~i fel gi de aceeagi clasii de calitate. dar nu din mai pufin de 5 ambalaje. Dac5 una din probe nu corespunde. amintim continutul in ap5 vi viiscozitatea. Aroma mierii este determinatii de uleiurile eterice prezente in nectar. Dintre proprietiifile fizice principale ale mierii. in condifiile Prii noastre procentul de apii variazii intre 13.4%.

c i t qi timpul de realizare. Alti autori recomanda IncBlzirea mierii la temperatura de 45OC. in practica curenti maiaua folosit5 pentru cristalizarea dirijati a mierii reprezint5 circa 10% din cantitatea total5 de miere ce urrneaz5 a fi supusi acestui tratament. trecut5 printr-un filtru-pres. ultrafiltrarea etc. diferite incerc5ri pentru a intirzia fenomenul de cristalizare. au fost efectuate. Pentru prevenirea cristaliz5rii qi mentinerii mierii c5t mai mult timp 3 stare fluid5 sunt folosite o serie de procedee din care amintim: pasteurizarea. in prezent este solicitat5 tot mai mult mierea supus5 unei cristalizari dirijate in sensul c9 mierea respectiv5 se prezinta sub form5 de past5 avind in continutul ei cristale foarte fine. Aceasta se realizeaz5 prin ad5ugarea unei cantitali de miere cristalizata (maia) cu cristale foarte fine la volumul total de miere. S-a incercat qi hr5nirea albinelor in timpul culesului cu una din aceste substante in scopul intdrzierii cristaliziirii mierii. Deoarece cristalizarea la unele sorturi de miere ii d5 acesteia un aspect comercial neplgcut. In prezent. atdt in ceea ce priveqte dimensiunile cristalelor. / .MANUAL UL APICUL TORULUI Cristalizarea poate fi dirijat5. iar ulterior masa de miere este ins5mdntat5 cu maia de miere. in majoritatea fsrilor. La aceasti operafiune concur5 ~i diversele sorturi de miere cu o cristalizare tardiva. ( ~ mo constituie posibilitatea fermentirii mierii. mierea este inc5lziti la temperatura de 45°C timp de 5 minute. se efectueazi qi o amestecare aproape continua a produsului respectiv in scopul obtinerii unor cristale c i t mai fine in intreaga cantitate de miere supus5 acestui tratament.rPdMParea mierii '-. in acest scop. spre a indep5rta eventualele nuclee de cristalizare ~i apoi r5cirea brusc5 pin5 in jur de 15OC. Mierea obtinut5 prin acest tratament are un aspect plilcut. tratarea cu ultrasunete. cu cristale foarte fine ~i r5cit5 apoi pentru a se realiza cristalizarea in acest mod a intregii qarje. care se e ~ a ~ orb%lem5 pt P * .3% acid izobutiric sau acid scorbic. In acest scop au fost folosite diferite procedee ca: unde ultrasonice (9 kilocicli pe secund5) timp de 15-20 de minute sau prin ad5ugarea de 0. pe ling5 ricirea acesteia. de asemenea. untos fiind mult apreciat5 de consumatori. 5 L$5stmrea mierii trebuie s5 se !in5 seama de dou5 probleme importante. Este necesar mentinerea acesteia la temperatura qi umiditatea optim5. pentru preintimpinarea fenomenului de cristalizare. in acest scop mierea este in prealabil lichefiata cu ajutorul c5ldurii spre a se distruge astfel levurile qi cristalele ce au inceput a se forma. urmatii apoi de o racire brusc5 a acesteia qi conservarea ei la temperatura de 14. mentionat c5 in timpul cristalizarii dirijate a mierii.16°C. Trebuie. Lichefierea mierii cristalizate se face in inc5peri cu aer cald sau in baie de ap5 cald5 fir5 a dep5qi temperatura de 45".

De asemenea. Fermentarea mierii poate fi preintimpinatii cdnd temperatura de pastrare a acesteia este sub 11°C. Sciderea temperaturii de pastrare la 5-9°C determinii reducerea la o treime a continutului de HMF. in cam1 cre~terii temperaturii spre exemplu la 7 l°C. c . Avindu-se in vedere cele de mai sus. o miere incolor2 se inchide la culoare intr-un ritm de 1 mm pe scara Pfund in patru luni. importan@.1% yi a 11-a problem2 este cristalizarea ei. Orice miere cu un continut de ap2 de peste 20% este in pericol de a ferments. depozitarea mierii trebuie %cut2 in inciiperi uscate. jum2tate din invertazii este distrus2 in 40 de minute ~i jum2tate din diastazii in 4. Nu se admite depozitarea mierii in vase de zinc. ~ a l a i l i t a t e a produsului in conditii optime de conservare este nelimitatg.5 minute la temperatura de 63"C. termenul de garantie pentru mierea de albkeroste de 12 luni yi decurge de la data ambal2rii produsului pentru valorific&&. curate. dar in special la inciilzirea yi suprainc5lzirea acesteia. Temperatura de pastrare a mierii prezint2. exist2 posibilitatea distrugerii lewrilor prin incalzirea yi riicirea brusca a mierii. cupru. un timp cit mai indelungat. iar in 5 ore se produce o cantitate atdt de mare de HMF. Atunci cind continutul de ap2 este piing la 19%. dupii care se face o ricire bruscg.MANUAL UL APICUL TORUL UI produce atunci cind aceasta are un continut de ap2 peste 17. iar atunci cdnd apa reprezints 20% este necesar ca levurile s5 nu dep5qeasc2 valoarea de llg. de asemenea. incit mierea devine improprie consumului. pq f &\n' $ . iar a sorturilor de miere chihlimbarie deschis de aproape 3 mm in acelayi interval de timp. se formeazii unele reactii chimice yi implicit unele substante dguntitoare organismuluuui (hidroximetilfurfurolul) dupii a c2rei prezent2 se poate stabili modul de prelucrare yi conservare a lotului respectiv de miere. Gr5 alte mirosuri.5 ore. se recornand5 ricirea acesteia la P C timp de 5 sZipt%mini. in timpul pastrgrii mierii la temperatura obiynuitii a camerei. fermentarea nu are loc daca levurile din miere nu depayesc valoarea de 10001g.Ch*n 215 7-. fermentarea nu are loc cind levurile nu dep2yesc 10/g. in caml in care confinutul de ap2 este de 18%. . Temperatura optima de p2strare este de 8-1 2°C fir2 a depii~i14°C yi o umiditate a aerului de circa 60%. Levurile pot fi distruse prin inc2lzirea mierii timp de 7. plumb sau aliaje ale acestora. la o cincime a pierderii de enzime yi la o yesime a efectului de inchidere a culorii. Pentru piistrarea mierii in stare lichid2. Dup2 standard. In caml unor temperaturi mai mari de 2 l°C. in acest mod se evitii cristalizarea un timp indelungat. sau intr-un minut la temperatura de 69"C. dup2 care temperatura de piistrare poate fi miiritii pgnii la maximum 14°C.

sectiuni neincheiate. la acegtia putiind fi adaptate utilajele necesare producerii mierii in secfiuni. foarte mult apreciat de consumatori. culesul de la salcim. sunt previizute un curit subtire cu lami ondulatii (asemiiniitoare k. Utilajele necesare pentru producerea mierii in sectiuni Stupii folosifi pentru obtinerea mierii in acest sortiment sunt de tip multietajat. In cazul in care sectiunile nu sunt piistrate in camere umede. Pe fafa interioarii a ramei-sectiuni sunt siipate trei qanpri transversale. * . Ciipiicirea umedii a mierii dB un aspect mai putin pliicut fagurilor gi secfiunilor qi le scade valoarea comercialii. Obtinerea mierii in sectiuni se poate realiza insi in orice sistem de stup. alegiindu-se. La producerea mierii. iar capetele sunt previizute cu tincuri pentru fixare. foarte la dimensiunea interioarii a rarnei-sectiuni ink-o pe lungimea cutiei. in faguri gi sectiuni se fine seama de modul in care albinele ciipiicesc mierea.5 mm grosime. pentru a fi incheiate se udii cu apii caldii. zmeurii gi zburiitoare de la care se obtine miere ce cristalizeazii. in perefii laterali. 216 . Ramele-secfiuni sunt confecfionate din lemn de tei gi au formi dreptunghiularii cu dimensiunile: 102 mm lungime. familiile de albine care ciipiicesc uscat. in cazul in care acesta este preggtit gi echipat cu cele necesare pentru aceasti productie. in cazul cii fagurii yi secfiunile sunt consumate imediat. greu gi are culoarea deschisii. Ramele . Calitatea mierii din faguri qi sectiuni este superioarg. pentru obtinerea acestui produs se foloseqte.in conditiile din fara noastrii.. nu cristalizeazii gi piistreazii integral aroma fin5 qi gustul plicut al mierii. 129 mm iniiltime. pot fi folosite gi culesurile de la tei. 33 mm Iiitime qi 2. in acest scop. are culoare deschisii.MANUAL UL A PICUL TORULUI Producerea mierii in faguri yi sectiuni Mierea in faguri qi secfiuni este un produs natural al albinelor. Datorit5 faptului cii secfiunile se apreciazii dupi culoarea mierii gi timpul cit mierea se menfine fluid&.18 foi de dimensiune standard la 1 kg) qi se confectioneazii din cearii de calitate superioarii. de asemenea. Fagurii artificiali pentru secfiuni sunt foarte subtiri (1 6. se piistreazii in camere previizute cu pardosealii de ciment care periodic se umezegte cu apii. in primul rind. iar asamblarea se executi dupii 15-20 minute. dupii recoltare.

66 . Lama de aluminiu incglzit5 la flac5ra unei l5mpi de spirt topeqte ceara qi fixeazi fagurele de peretele interior a1 ramei-sectiuni. pentru a fi cliidite de albine.sectiuni Ramele-sectiuni previizute cu figuraqi. .100°C. T5ierea fagurilor necesari pentru sectiuni se poate realiza qi cu un cufit obiqnuit dup5 un gablon de lemn. in vederea fix5rii fagurilor in ramele-sectiuni se foloseqte o lam5 de aluminiu de dimensiunea interioar5 a sectiunii prev5zut5 cu un miner. Fagurii pentru sectiuni se pistreaz5 in camere bine inc5lzite pentru ca s5 nu se sfirime la t5iere. 65 . Fig. Pentru fixarea fagurilor in secfiuni se foloseqte o scAndur5 pe care sunt fixate 12 blocuri de lemn (3 pe vertical5 qi 4 pe orizontali) avind dimensiunile interioare ale ramei-sectiuni. in acest scop se foloseqte parafina topit5 in baia marina care are temperatura de 98. La tiierea fagurilor din cutia-calapod cufitul se manevreaz5 ca un fieriistriiu.MANUAL ULAPZCUL TORULUZ lamei de la cutitul de t5iat pAine) care este incadrat5 intr-o ram5 de fier5striiu. Operafia de parafinare se execut5 cu ajutorul unei pensule dup5 ce secfiunile sunt introduse qi fixate in magazine. Magazinele sunt prev5zute cu 7 griitare pentru a asigura creqterea uniform5 a celulelor fagurilor din ramele-secfiuni.Corp cu rame .Ramci in sectiune Fig. Cu scopul de a preveni deprecierea sectiunilor din cauza petelor de propolis acestea se parafineaz5. Blocurile de lemn se ung inainte de intrebuinpre cu un strat subfire de ulei de parafin5 sau cu vaselin5 pentru ca fagurii s5 nu se lipeasc5 de ele. se introduc in magazine speciale ce se adapteazi la orice sistem de stup.

in Putcrca dcoscbit. nand orfane.Igi~rc o scctiune cu fagurele clidit. se pastreazii drept cuib corpul doi. Dupa alte 4 zile se de distrugere a botcilor qi in familie se introduce o botc5 cipiiciti &niirkirnperecheatg.?. pregititi din \/reme in aces1 scop. albinclc s. in acest scop in toot cursul sezonului se urmireqte cre~terea continua a puterii familiilor de albine in aqa fel ca la inceperea culesului acestea s i ajungi la maximum de dezvoltare. De obicei. familiile producitoare de miere in faguri ~i sectiuni se reduc. La 4 zile dupi ce familiile au ramas orfane se executi re qi botcile existente se distrug in totalitate. Pentru atragerca albinclor dc a cl8di cit mai repcde fagurii sau sectiunile. Dupi alte 3-4 zile matcile se scot din familii sau se omoari.MANUAL UL APICULTORULUI fngrijirea familiilor de albine pentru producerea mierii in faguri sectiuni ji Familiile de albine ce se folosesc pentru producerea mierii in faguri ~i secfiuni trebuie sB fie foarte puternice. Fagurii cu puiet ~i miere ce prisosesc se folosesc pentru intirirea familiilor mai slabe din stupin. rcstlll spatiului din stup so ocupi ~ L matcrialc izolatoare iar I pcntru a hr!a in accst lkl. iar operatia de distrugere a botcilor se repeti. la un singur corp. pi~ietul~i rezervele de hrana. sc aplic8 acelea~i proccdcc dc prcgiitirc a familiilo~ pcntru produc[ic strin~torindusc cuibul la 7-8 fr~guri.camagazinelor cu faguri sail sectiuni sc execut. lipsa spatiului dc pcntru ouat. In cazill in care la ob!incrca accstl~i produs sc foloscsc altc sisteme dc stupi. sc introduce 1111I'. cantitatea ~ n i c i pi~ictdin cuib ~i reducerea acestora la un singur corp. Aye/. in care rimine matca familiei.? cu atcntic dcoscbitii 11rm2rindu-scca filgurii s i 1111sc desprindi din raniclc-scctii~ni. crceaz8 in familii conditii favorabile pcntru manifestarea intensi a instinctului de roire a albinelor.l~. Familiile slabe nu se folosesc pentru productie ci sunt dirijate in vederea intiririi familiilor producitoare de miere in faguri qi sectiuni. cu scopul de a produce o aglomerare puternici de albine in familii in momentul in care se a ~ e a z magazinul cu sec{iuni sau ramele i cu faguri pentru producerea de miere in faguri.? Ii~crcze ~nagazinulcu faguri sail sectiuni. sail in mijlocul magazinului. In vederea prevcnirii roitului se recomand8 folosirea unor misuri speciale. Dupi inlocuirea mitcilor se iau mgsuri pentru 218 . Albinele din corpurile care au fost ridicate se scuturi in fata urdini~uluifarniliei reduse la un singur corp. La inceperea culesului.? a t'ami l iilor folositc pentru productie. In acest scop la 3-4 zi le dupi aplicarea magazinelor se executa un control aminuntit al fiecarei familii de albine ~i se distrug toate botcile.

iar cele din a1 doilea sunt umplute cu miere mai mult de jumgtate. Magazinele astfel stivuite se afumi imediat cu bioxid de sulf pentru a preveni atacurile de g2selnifi. Conservarea mierii in faguri $isectiuni Piistrarea fagurilor cu miere in scctiuni sc face cu atcntie deosebiti deoarece este ~ t i u c2 fagurii $i secfiunile deteriorate n u mai pot fi reparate. unei scinduri. acestia se transport2 i la depozitul de miere ~i se a ~ e a z unul dcasupra celuilalt. in cazul culesurilor abundente. t Dupi recoltarea magazinelor cu scctiuni ~i a fagurilor. 219 r . Ambalarea secfiunilor cu miere se face fie in cutiute transparent. Pe rn5surS ce primul magazin cu secfiuni este umplut cu miere se ridicg de pe cuibul familiei ~i se a ~ e a z g deasupra celui de-a1 doilea magazin in care albinele au inceput construirea fagurilor. ferind secfiunile de funinginea care le-ar putea deprecia ~i apoi se scutur2 puternic in fafa urdini~uluifamiliei din care deasupra au fost scoase. executate pe dimensiunile secfiunii sau in pungi fie din folie de material plastic transparent. - . Dupg aceast2 operafie. prevSzut5 cu un izgonitor de albine $i se a ~ t e a p t ie~irea in lipsa podi~orului previzut cu izgonitor. se iau mgsuri pentru p2strarea unei temperaturi de 2 1-32°C care asigur2 mentinerea mierii din secfiuni in stare fluid& La ambalarea sectiunilor ~i a fagurilor cu miere se urm2re~te manipularea acestora cu mult5 atentie ~i in perfecte condifii de igieni pentru a nu degrada cu nimic acest produs. in vederea recolt2rii magazinele se afumii. A~ezarea primului magazin cu secfiuni sau a fagurilor se face dup2 inceperea culesului.MANUAL UL APICULTORUL UI imbungt2tirea regimului termic din interiorul stupului prin mgrirea urdini~ului~i umbrirea stupilor. in cam1 in care sectiunile se piistreazii in depozit un timp mai indelungat. Aceasti operatie se repet5 la fiecare 5-6 zile p h i cind secfiunile sau fagurii cu miere sunt ambalati in vederea expedierii. albinele pot fi indcpiirtate dc pe sectiuni cu ajutorul unei perii fine. Dup2 ce sectiunile din primul magazin sunt pe jum2tate cl2dite se a ~ e a z 2 deasupra acestuia. al doilea magazin. atunci cind sectiunile din primul magazin sunt aproape pline. Sectiunile care nu au fost umplute cu miere sc colectcazi intr-un singur deasupra unei familii puternice pentru a le finisa intr-un magazin care se a~cazii timp cit rnai scurt. in coloane de c i t e 10-15 buc8fi. Magazinele se recolteaz2 pe miisuri ce secfiunile sunt umplute cu miere. se poate aveza ~i a1 treilea magazin cu secfiuni deasupra primelor doug. magazinele cu secfiuni se a ~ e a z 2 i albinelor.

sunt atractive dar din punct de vedere al producitorului apicol. Ceara este un produs secretat de glandele cerifere ale albinelor ~i serveyte acestontcadnaterie prima la construirea fagurilor. se recolteazi ~i se gi valorific3 intocmai ca gi ~iiicrcai n scc!iu~li. c i in afara secfiunilordreptunghiulare.indu-sein corpuri goale dc stup milltieta-jat sail ill s i s ~ e ~dc~stup lillosit 1. de asemenea. eeruri ce poarti d&r&% cear3 de Ghedda. datorits formatului circular.a~c/. acest produs a mai fost intrebuinfat la confectionarea tablitelor cerate pe care se scria. Prin ceari de albine se intelege ceara'p u s u e albina meliferi (Apis mellifera L.. . care se pot ambala. in afar5 de medicina populari. precum ~i la fabricarea de figurinelor magice. fie in cutiufe din material plastic transparent fie in pungi din celofan sau folie transparent5 din material plastic..) rcali7. fiind utilizate totodata in numeroase creme cosmetice ~i eliioliente. i n aceste conditii se obfin totodata $i faguri mai g r o ~ icare con!in o cantitate mai mare de miere. in practica apicoli se mai folose~te un alt tip de secfiuni (circulare) ce poarti denumirea ~i de sectiuni tip . care folosca ccara in diferite leacuri ~i refete. acestea necesiti unele misuri suplimentare in ceea ce prive~te fixarea lor in rame. datoriti formatului..MANUALUL APICULTORULUI Valorificarea ~i ambalarea in acest scop a ramelor cu miere in faguri. se pot valorifica fie ca atare.-. in ceea ce prive~te mierea in faguri. spre a impiedica niatca de a urca in lnagazin sau prin depirtarea ramelor de magazin.) ~i nu ceara produsi de alte s p e i i dt5 bine (Apis dorsata F. in mod diferit. ambalate in celofan sau folie din material plastic transparent sau decupate din ram2 ~i porfionate in bucifi de 50-60 g p h i la 112 kg. de asemenea. spafiul din interiorul ramelor respective. pentru producerea acesteia se folosesc magazine de stup vertical sau liiultietajat desp51:ite de restul stupului prin grafie despiqitoare.1rea accstci productii.Din punct de vedere comercial acest tip de secriuni. in Grecia antici atiit micrca cit ~i ccara dc albine erau folosite ca remedii pentru tratarea contuziilor ~i pliigilor care supurcazi. Ceara a fost folositi ~i ca ~nijloc iluminat casnic. ac.. % 220 . neocupsnd in intregime.. ccara cic albinc a tiw cunoscutfi $i folosit3 de c5tre om din cele mai veclii tirnpuri in spccial pe11lri1 p~.e~ararca Icaci~ri. iar dupi aparifia cre~tinismuluila producerea luminirilor. Apis florea F. n ~l Alaturi de niicre. Menfionim. de creme ~i iluminat.CobanaW. Pe misilra uniplcsii 1-i~gurilos cripficirii accstora. astfel inciit albinele s i inallc perefii celulelor impiediciind astfel lnatca s i depun5 ou3 in a c e ~ t i faguri. gi Apis cerana).

in ceea ce prive~te 221 T F .MANUALUL APICULTORULUI In functie de materia prim5 ~i de tehnologia extragerii. in cazul cladirii fagurilor artificiali. albinele se a~eaz5 foaia de fagure pe spre a-l inc5lzi la peste 30°C astfel incit ceara s5 devin5 maleabila. Activitatea celulelor secretoare de ceari incepe la vhrsta de 3 zile. Albinele. cind cl5desc fagurii intr-un stup sistematic cu rame goale. stau in formatii de perdele conice cu baza in sus. Ceara de stupin2 este ceara extras5 din faguri cu ajutorul cerificatorului solar. apoi aceste glande scad p8n3 la 3 microni o data LV trecerea albinelor la activitatea de culeg5toare. Pe fiecare sternit se afl5 cite dou5 formafiuni glandulare. simultan pe ambele p5qi. Inveliqul ciorchinelui este format din 2-3 straturi de albine strinse intre ele. str5lucitoare. ceara de albine se poate clasifica in cear5 de stupin5 ~i cear5 industrial& extras5 prin solventi. avind o form5 ovals. Ceara industrial5 se extrage la cald cu ajutorul unor solvcnti (benzina. situate pe partea ventral5. in5ltime ce va fi continuat2 cu ceara produs5 de albinele tinere produc5toare de cear5. pentru a p5stra o temperatur5 uniform5 de 33-34OC. topitorului de cear5 cu abur sau prin presare la cald. ele fiind cele 3-4 perdele cu ochiuri largi albinele 1111 inconjurate de un inveli~format din corpul majoritafii albinelor avezate ca intrun ciorchine. necesar5 elaborarii solzi~orilor cear5. in procesul complex de folosesc qi secretiile glandelor labiale. benzen).000 celule secretorii. Solzi~orii cear5 de la ieqirea din oglinzi sunt fragili qi transportafi ca n i ~ t e pl5cute de mica. sunt netede. sulfur5 de carbon. Solzi~orii corespund cu forma ~i msrimea oglinzilor pe care s-au format. cervicale qi lor in special lipaze qi proteaze. Organele specializate ale albinei pentru secretia cerii poart5 denumirea de glande cerifere. Pentru int5rirea solzi~orilor secretia glandelor mandibulare. iar surplusul de cear5 este folosit la in3ltarea perefilor pin5 la 3-6 mm. se prind de picioare yi formeaz3 lantul albinelor sub spetezele goale a unui numar de 3-4 rame ce au fost luate in lucru. Aceastg form3 este concoidal3 (asem5natoare scoicii). de obicei. Pe stau inghesuite unele in altele. Fagurii artificiali sunt construiti. fiecare alc3tuit5 din 10. fiind situate pe ultimele patru inele abdominale (sternite) ale albinei lucr5toare.000-20. Circulatia albinelor in ciorchine se face printr-o deschidere de aflat5 in partea inferioari a acestuia. Odata ceara devenita maleabil5 albinele incep modelarea fundului celulelor. folosind reziduurile de faguri rezultati de la extractiile anterioare ~i se folose~te numai in scopuri industriale. sub oglinzile cerifere. iniltimea maxim5 a glandelor cerifere (circa 50-60 microni) este constatat3 la albinele in virstii de 16-18 zile. cind albinele particip5 la c5p3cirea celulelor ~i se intensific5 in ziua a 7-a cind albinele trec la cl3direa fagurilor.

albinele inteapa cu perii tibiali solzi.MANUAL UL APICUL TORUL UI de catre albine ea se efectueaza astfel: albinele desprind cu ajutorul picioru~elm solziqorii de cearii.12.250. esteri ~i hidrocarburi. 0 celuli de albina lucritoare are un diametru de 5.12 mm qi poate cuprinde 0.25 13. Din nou miqc8 piciorul in jos susfindnd de data aceasta solziqorul de cear5 cu perii tibiali. in acest scop. ceara se solidifica pe oglinzile cerifere formdnd solziqorii de ceari pentru a caror intarire albina foloseqte secretii glandulare. intsrindu-se.acizi cerici liberi .19 g polen. fapt acesteia spre exterior prin porii oglinzilor ceriferc.40-0.5 mm ~i adincimea de 10.!ji a altor glande.materii colorante (1 -3 ditrixiflavone) . Pentru secretia unui kg de ceari sunt necesari 1.14.000-4.250.esteri ai colesterolului .umiditate qi impurit9ti minerale 71 1 0.5. de la alb pdn8 la brun. iar distanta intl-c faguri de 12.8 mg.43 g miere sau 0.6 1-1.5 de catre albina. ceara de albine este IichidB avind un punct de topire de 33-36"C. diferite nuante de galben. Grosimea fagurilor cu celule de albin5 lucritoare este de circa 25 mm. diesteri qi triesteri . de vdrsta fagurilor. greutatea unui solziqor fiind de 0.monoesteri ai acizilor cerici. portocaliu. fiind forrnati in linii gcneralc din diver-sc tipuri de alcooli. Schcmatic.!jorulde ceari ~i il elibereazii prin miqcarea de jos in sus a picioruqului. Apoi ridica picioru~ul printr-o miqcare brusca de pe solziqor ~i in acela~i timp il preseazi cu tarsul pe sternit pentru a nu c8dea.000 solzi~ori.08 mm. Compozitia chimica a cerii estc complexi.5 1-2 Ceara de albine prezinta o intreaga gam2 de culori. in momentul secretiei de catre celulele glandulare. putBnd astfel sii fie friimdntat ~i modelat dupa dorint.alcooli liberi . galben-inchis fiind in functie de flora. In acela~i timp solzi~orul ceara aluneci in de deschizgtura articulatiei (pens5) fiind presat qi preluat de picioru~ele anterioare $i predat de catre acestea mandibulelor.5 mm. hidroxiesteri. conipozitia chimica a cerii (in procente) este urmitoal-ca: .3-5.O 10. in contact cu ce permite ie~irea aerul. Peretii celulei ail grosimea de 0.hidrocarburi .5.5 mrii. cenuqiu-vermi.3 0. precum qi de modul 4 - 222 .13.000.12 mm subtiindu-se catre bazi unde misoari 0. iar intre peretii mediani a doi faguri vecini este de 37-37.latone . Solzi~orul primi acum adaosul secretiilor va mandibulare cit .

calitatea a 11-a. presarea. Dup2 proprietitile organoleptice. . Coeficientul de duritate al cerii scade fiind in raport cu calitatea qi puritatea acesteia.6 la ceara obfinut2 prin presare la cald ~i de 1 la cea extras5 chimic prin solventare. .reziduurile de ceari ce se obtin prin prelucrarea materiei prime in stupin2 cu cerificatorul solar. ceara de albine se preia pe patru clase de calitate: . )1 I I 1 I Condifiile tehnice de calitate pe care trebuie s2 le intruneasci ceara de albine sunt redate in schema de mai jos. de 3. .calitatea I.306011993.cali tate superioar2. solubili la cald in alcool. prin metoda pres2rii sau a strecurgrii. Astfel. din buc5ti de fagure din rama claditoare. Extragerea cerii poate avea loc prin metode fizice sau chimice sau prin combinarea acestora. cildur2 ~i .MANUAL UL A PICUL TORULUI I I I Condifiile tehnice de calitate la preluarea cerii de albine de la produciitori sunt reglementate prin STAS nr. aceton2 qi uleiuri eterice. tetraclorur2 de carbon. ceara provenit2 din faguri vechi neutilizabili. solvenfi ch& & e n t A ~ in PF n % 223 . apa qi c2ldura. . eter. c2ldura qi presarea. foqa centrifug5. . pe 18ngii ap&. Standardul se refer2 la ceara de albine natural2 (de stupin2) obfinut5 prin diferite procedee din faguri sau din reziduuri de faguri. In cadrul terminologiei de ceari brut2 sunt cuprinse urm2toarele: .calitatea a 111-a.reziduurile de cear2 obfinute dup5 topire qi presare prin prelucrarea materiei prime la cald. benzin8.ceara ce se stringe in cursul sezonului de pe perefii stupului qi spctezele ramelor. . PPF Metodele folosite in mod curent pentru extractia cerii9 oPclasifica in metode ce folosesc: numai c2ldura. Ceara natural5 de albine este insolubil5 in ap2 sau alcool rece. inainte dc topire. materia prim2 trebuie sortati pe trei calit2fi dupi culoare. din cur2fitura de cear2 sau c2p2celele de cear2 provenite de la extractia mierii. sulfur2 de carbon. coeficientul de duritate la temperatura de 20°C este de 8-13 la ceara obtinut2 din faguri la cerificatorul solar.

OO-83.2 19).956-0. n'OD Indice de aciditate. a 11-a lips5 0. in ceea ce prive~te proprietafile fizico-chimice ale cerii. grade Indice de refracfie.OO 84.OO 1 3.50-4.40 87.4430.OO-78.OO-94.50-2 1.MANUALUL APICUL TORULUI tabelul de la pag.102. Proprietitile fizice yi chimice ale cerii de albine Specificare Corpuri str5ine ~i adaosuri provenite din falsific5ri Denistate relativ5 la 20°C Punct de topire (prin alunecare) 0°C Indice de duritate.40 2. % maximum Indice de raport Indice Buchner.OO 68.4430. acestea sunt redate mai jos. mg KOH/g Materii volatile la 105OC.1.50-4.4490 17.OO.964 62-65 29-48 1.50 . mg KOHIg Calitatea: superioari a 111-a aI-a.970 64-66 25-30 1.1.OO 70.OO-20.lO lips5 0.OO 1 3. mgKOH/g Indice de saponificare. mgKOH/g Indice de esteri.4571 17.50-4.930-0.

nu las5 urme de grrisime pe ~&gete. fir5 miros strain fr5mintat5 intre degete devine plastic5. se preseaz5 greu in foi subtiri.inchis. galben .inchis. in form5 de fir se rupe scurt.portocaliu cu reflexe rogietice pin5 sp5rtur5 culoare neuniform5. mai la brun . "cresc5turi" de cear5 gi faguri noi galbuie pdn5 la galben5. cu asDect amorf F s s b 2 i . uniform5 in toat5 masa Calitatea: a 11-a a 111-a faguri vechi gi reziduuri de faguri prin din reziduuri prin presare la cald sau din reziduuri de faguri prin presare la cald folosirea de solventi organici i Culoare galben . se lipegte putin de cufit 2 gi de dinti.brun sau cenugiu . transparent5 fsau aspect ugor amorf. nu las5 urme de @sime. putin lipicioasg.Conditii tehnice de calitate ale cerii de albine / Specificare Provenien@ superioarg cear5 de la topirea capacelor rezultate la extractia mierii din faguri in care nu s-a crescut puiet gi din faguri rezultati din rame cl5ditoare alb5.inchis. presat5 in foi subtiri este omogen5. uniform5 in toat5 masa I cear5 de la topirea capacelor rezultate la extraclia mierii din faguri in care s-a crescut puiet. se lipeste ugot de cufit gi nu se lipegte de dinti. in s p W r a uniform5 deschis5 in mijlocului blocului cel pufin jum5tatea supenoar5 a blocului se admite o culoare mai inchis5 gi neuniform5 caracteristic procesului de obtinere I Miros aproape far5 gust caracteristic. ugor amofa. in . far5 luciu pronunpt. fir5 luciu L 2 fi5mdntat5 intre degete devine C b plastic5 cu aspect amorf putin k lipicioas5. 0 se trage greu in fir care se rupe scurt.deschis cu nuant5 gglbuie. galben rogietice pln5 la brun .

g 8.deschis Brun . deoarece apa dur5.MANUAL UL APICUL TORUL UI Cantitatea qi calitatea cerii obfinut5 intr-o stupin5 depinde de mai mu$i factori qi anume: sortarea. polen. care contine mai mult de 100 mg echivalent oxid de calciu la litru.2 '-.5 70. Indicele de duritate ~i indicele Buchner se determini3 in caz de litigiu. de asemenea. Pentru a evita retinerea cerii in c8m5quielile din interiorul celulelor fagurii vechi trebuie inmuiafi cu 2-3 zile inainte de topire in ap5 dedurizat5.4 9. . spi3larea qi inmuierea corespunzi3toare a fagurilor inainte de extractie. precum qi conditionarea ulterioar5 a cerii extrase. este inapt5 la extractia qi purificarea cerii intrucit produce emulsionarea parfial5 a acesteia. in special atunci cind extractia se face cu ajutorul cerificatorului solar. Sortarea fagurilor reformati dup5 culoare are. o mare importan@ qtiut fiind ci3 in raport de culoarea acestora este ~i cantitatea de ceari obtinut5. Marunfirea qi sp5larea fagurilor in mai multe ape are o deosebiti importan@. contribuind la dizolvarea resturilor de miere. modul qi durata topirii.inchis Greutatea unei portiuni de fagure cu latura de 100x100 mm. calitatea apei qi a vaselor folosite.O 36.O 87.8 26. Calupurile sau pl5cile de cear5.6 12. coloranti organici qi alte impuritafi care degradeaz5 calitatea cerii extrase.8 32.O Continutul de cearA g 100. Proprietilfile fizice qi chimice se verific5 la toate calupurile qi placile care prezint5 semne de falsificare sau de degradare. Ceara extras5 (indiferent de procedeu) se solidific5 sub form5 de calupuri sau pl5ci. excremente. Greutatea fagurilor yi continutul de cearg in raport cu greutatea lor i Culoarea fagurilor Alb5 Galben5 Brun . metoda de extractie folosit5.O 22. extractia materiei prime pe calitAii. la receptie se verific5 bucat5 cu bucatih ce prive~te provenien9 qi propriet5tile organoleptice qi se incadreazi in clasele de calitate prevazute in STAS.

Trebuimlnrtin vedere vechimea fagurilor finiind seama c5 din fagurii rnai noi cantitategde argQbfinuti la extracfie este mai mare gi de calitate mai bung. De aceea fagurii inchigi la culoare nu vor fi topiti prin acest procedeu. se obfine cear5 de foarte bun5 calitate. Ceara din fagurii mai vechi.reformarea anual5 a 30-50% din fagurii de cuib. apei gi presgrii. la greutatea lor se adaugg gi greutatea c5m5guielilor (invelitorile nimfelor). r5cirea gi solidificarea lent5 urmatg de curafirea blocurilor de cear5 de impurit5file stratificate pe partea inferioar5 a blocului. rezultat din aceste operatiuni de rgzuire. '$. ci se recornand5 in acest scop topitorul de cear5 cu abur. . sau presa de ceara care realizeaz5 extractia cu ajutorul cgldurii. in mod practic ceara.*f+ . Pentru m5rirea capacititii ~i randamentului de extracfie in stupinele mari. Operafiunea const5 in topirea repetat5 a cerii cu ap5 dedurizati.1 MANUAL UL APICULTORULUI I I I Calupurile sau plgcile de cear5 se prezintg la preluare marcate cu denumirea sau initialele produc5torului. . perefilor stupilor. Se va avea in vedere ca propolisul. Obtinerea unor productii sporite de ceari Pentru realizarea unor producfii sporite de cearg vor fi luate urm5toarele masuri: . a hrgnitoarelor. Cu ajutorul topitorului solar. Pentru obfinerea unei ceri diferentiate calitativ se recornand5 sortarea fagurilor inainte de extragerea cerii. a diafragmelor gi a podigoarelor in cursul tuturor lucr5rilor care impun interventii in familia de albine. Pe m5sur5 ce fagurii participa la cregterea unui num5r mai mare de generalii de puiet. dar pentru acest lucru se preteaz5 numai fagurii de calitatea I. sZ fie sortat gi pastrat separat. a cuibului . in acest fel cantitatea de cear5 scade pe unitatea de m5sur5. precum gi din reziduurile ramase de la cerificatorul solar se extrage prin presare la cald. sau in unit5tile specializate se folosesc prese hidraulice.. Aga cum am menfionat mai inainte fagurii din care se extrage.strhgerea resturilor de cear5 de pe fundul stupilor cu ocazia curafirii fundurilor. . confin cu atlit mai mult5 cear5 pur5 cu ciit sunt mai noi (albi). previne degenerarea albinelor gi igienizarea acestuia. Dupg extracfie se trece la o alti faz5 de lucru care const2 in curifirea cerii de diferitele corpuri str5ine prin limpezirea acesteia.cur5tirea ramelor. .striingerea c5pGcelelor de cear5 rezultate de la desc5p5cirea fagurilor in vederea extracfiei mierii. \ . in acelagi tin$ inn@.

sii se obfini cu ocazia desciipiicirii mierii. care reprezintii hrana proteicii necesarii hriinirii familiei de albine ~i a puietului. iar in perierea polenului de pe periqori cu ajutorul pieptenilor . piesele bucale ~i cele trei perechi de membre.utilizarea ramelor cliiditoare la toti stupii ~i in toate perioadele din curd sezonului activ in care albinele secret. atiit pentru valorificarea potentialului natural a1 albinelor de producere a cerii clt ~i pentru disponibilizarea unui numir cit mai mare de faguri pentru reformare. i . . fiind totodati caracteristic pentru fiecare specie floral2 in parte. se extrage prin topire in apii fiartii ~i presare cu presa de cearii din dotarea stupinei. iar vasele utilizate vor fi din materiale inoxidabile sau emailate. La extracfia cerii prin acest procedeu se va face in prealabil inmuierea fagurilor folosind api provenitii din ploi ~i topirea ziipezii (apii dedurizati). prin prelungirea celulelor cliidite de albine.ceara provenit5 din fagurii reformati. cresciituri. . Procesul douii etape ~i anume: in prima etapii. Polenul este colectat de albinele culegiitoare de la plantele polenifere sau nectaropolenifere $i depozitat de citre acestea in celulele fagurilor din stup constituind piistura. protejand vasul respectiv cu materiale termoizolante pentru limpezirea cerii ~i separarea impuritiitilor aflate in suspensie.intensificarea folosirii familiilor de albine la cliidirea fagurilor artificial.extractia cerii in stupine se executii cu ajutorul topitorului solar pentru cipiicele. ceari. albinele scuturii $i culeg pe sbrnine acoperindu-~iintreg corpul cu griunciori de polen. precum $i din fagurii in care nu s-a crescut puiet (faguri albi). . ceara provenit5 din riizuiri. Polenul floral este format din griiunciorii de polen.- 22s . mirime ~i format diferii de la o floare la alta. iar mitcile sii nu depuni ouii.dupi extractie.in magazine sau corpuri de striinsurii. rosiituri. a ciiror culoare. Atingerea cit de u~oarii staminelor de catre a insecte provoaci o riisucire sau o inclinare a filamentelor staminelor ~i respectiv o golire paqiali a polenului din antere. La culesul de polen participi intreg corpul albinei ~i anume: peri~orii de abdomen. ceara rezultat5 se mentine in stare lichidii o perioadi cit mai indelungatii (48-72 de ore). .MANUALUL APZCULTORULUZ . de culoare inchisii. o cantitate sporitii de cearii. . Polenul Staminele florilor care formeazii androceul au ca functie principali producerea qi riispandirea polenului. se va practica miirirea distantelbr dintre rame astfel ca.

Polenul confine. prezenti in polen fitosterolii. Compozitia biochimiciiapolenului diferiide laofloare laalta. fosfolipidele intrunesc in polen valori apreciabile.at. niche1 Polenul contine totodatii cantitiiti insemnate de vitambe. in polenul recoltat de albine. magneziu gA+rerecum gi urmiitoarele microelemente ca: iod. de asemenea.monofit. fi vitaminelor hidrosolubile c8t gi din grupa celor liposolubilei -> \ I f't> 229 r* rC . trebuie retinut faptul cii pentru cregterea unei singure larve este nevoie de circa 100. acid aminobutiric. clor. s-a identificat o cantitate de 20-40% zaharuri datoritii prezentei mierii gi a nectarului. oleic. in timpul formiirii inc5rciiturilor. cupru. albina trebuie sii efectueze circa 67. proteine 7-35%. cenugii (reziduuri) 1-7%. Dupii proprieatile organoleptice ~i fizico-chimice polenul se imparte in dou2 calitiiti: polen recoltat de albine . aminoacizi liberi lo%. metionina. izoleucina. Printre substantele lipoide din polen au mai fost evidenfiate lecitina. hidroxiprolina. extracte eterate (lipide) 0. calciu.19. histidina. acid aspartic. Sunt. in general se consider5 cii o albin2 culegiitoare de polen recolteazii. amidon gi alte glucide 0.40%. lizina treonina triptofanul. zaharuri 19-40%. precum gi a cantiafilor mai mici de zaharuri nereduciitoare. Lipidele ce contin in structura lor acizi gragi. gentamina. linoleic. polenul este umectat de albine cu saliva gi nectar (miere).145 mg polen. astfel inciit pentru a transporta in stup 1 kg polen. leucina. respectiv pentru cregterea a 10. Pentru a putea evalua cantitatea de polen necesarii dezvoltiirii unei familii de albine pe timp de un an.15%. Constituientii de baz5 ai proteinelor sunt aminoacizii. iarprincipalele grupe de compugi au concentrafii ce variazii astfel: ap5 3. iar dintre lipidele complexe. fosfor.22%. sulf. Pe l8ngii aceste douii categorii mari de zaharuri in polen au fost evidentiate pentaze ca riboza gi dezoxiriboza. cistina. circa 15 mg polen in ambele cogulete.MANUALUL APICULTORULUI tarsieni gi formarea inciirciiturilor (ghemotoacelor) de polen. zinc.polifit gi polen recoltat de albine superior .1 3 kg polen. palmitic ~i miristic. la fiecare zbor. in medie. regurgitatii qi apoi transmis gi fixat cu ajutorul celor trei perechi de picioare in coguletele de polen aflate in scobitura tarsului piciorugelor posterioare. alanina. o serie de substante minerale (macroelemente) ca: potasiu. acid gentamic. serina. tirosina gi valina. izolecitina gi fosfoinozitolul. mangan.*.000 albine (1 kg albine) este necesar 1 . sodiu. prolina. Polenul conline un numar de 21 aminoacizi liberi dintre care amintim: asparagina. dithgrupa . de asemenea.000 zboruri. sunt reprezentate in polen prin prezenp acidului leuric. rezult8nd cii pentru o familie de albine de putere mijlocie consumul anual de polen se ridic2 la aproximativ 25-30 kg. in ceea ce privegte glucidele. arginina.

Comparativ cu unele alimente de baz8. Datoritg calitifii sale deosebite polenul. atiit pentru tratarea unor maladii specifice.42 0.50 6.80 1. dar cu sctiderea corespunziltoare a calitafii.90 Felul alimentului Came de vita OuB Briinzi Polen floral diferite specii Treo. . acid pantotenic. durata de uscare fiind in functie de modul de uscare ~i umiditatea initial2 a polenului (6-24 de ore). gama-carotenul ~i delta-carotenul. acid folic.05 4.41 4.34 2.Lizina Metio.28 1.17 0. outile ~i brinza.69 1. polenul este mult mai bogat in aminoacizi.70 1.228). riboflavina.20 0. tocoferol.85 1. Sunt prezente ~i provitaminele din grupa carotenoizilor ca alfa-carotenul. Se admite polen cu umiditate maxima de 14%.Leu.20 0.Valina nina fan 0. este fo in alimentafia umana ca medicament natural.93 1.63 2.74 2.91 0.70 5. Polenul proaspat recoltat confine piin5 la 20% ap8. retinol ~i complexul vitaminic B.38 0. Pentru ca polenul sa poata fi pastrat trebuie uscat dup5 recoltare la o temperaturii care s5 nu dep5~eascti 45OC.30 5.93 0. potrivit excesului de umiditate la calitatea respectivi pin2 la 8%. acidul nicotinic. beta-carotenul. Continutul in aminoacizi a polenului comparativ cu unele produse animale Atninoacizi Izoleu. in funcfie de uiniditatea din atmosfera in motnentul recolttirii. piridoxina.TORULUI Vitaminele prezente in polen sunt: tiamina.90 1. ciit ~i pentru producerea unei game variate de preparate apiterapice (propriet5ti prezentate in tabelul de la pag. recoltat de albine.67 0.45 0.Tripto.70 . in comparafie cu carnea de bovine.39 0.MANUAL UL APICUI.66 0.OO 1. acid ascorbic.80 3.34 0.Fenilalanina cin5 cin5 nin5 0.81 0.

.numele qi adresa produciitorului. trebuie sii corespundii conditiilor previizute in Caietul de sarcini al Asociatiei Cresciitorilor de Albine. . de Grabule intregi de 0. . la preluare. colectoare pentru fundul stupului qi colectoare de podiqor.4. Variazii dupii specia floral5 din care provine Dur5. Obtinerea polenului Granulele de polen transportate de ciitre albine pot fi colectate de apicultor cu ajutorul colectoarelor de polen. greu friabilii Specific floral Caracteristic Fir5 impuritili Se admit impurit5ti provenite din fragmente de albine: aripioare.O . . Polenul recoltat de albine. . colectoare ce sunt de mai multe tipuri: colectoare de urdiniq.MANUALUL APICUL TORULUI Proprietiitile organoleptice qi fizico .cantitatea brutii. minimum Toxicitate Granule intregi.25 .data recoltiirii.O mm mm in amestec cu granule sparte sau pulbere de polen in propoqie de maximum 5%.4.O m5rimea 1. maximum Proteine total.denumirea produsului.semniitura apicultorului sau a delegatului unit5tii furnizoare ~i semniitura delegatului ce a efectuat recepfia provizorie. tara-netto.chimice ale polenului Specificare Polen recoltat de albine superior comun Aspect Culoare Consistenla granulelor Miros Gust Puritate Urniditate. picioru~e 8% 10% 20% 20% Sii nu contin5 substante toxice Pe ambalajele de transport se aplicii etichete cu urmiitoarele mentiuni: .

fundul stupului sau la partea superioarii a stupului sub pe podi~or. Pentru recoltarea polenului se folosesc diferite tipuri de colectoare ce pot fi amplasate la urdini~. Colectoarele se lasii 2-4 zile pentru obi~nuireaalbinelor. permipnd in felul acesta ca familiile de albine sii-~i poat5 asigura necesarul de polen pentnr hranii qi pentru rezervele de iernare. temperatura de uscare nu trebljwdepii~easc5 +40-+45"C. in y . Operatiunea se face seara dupi incetarea zborului ~iplaca poate r5mine in pozitia de lucru pe toati durata recoltirii polenului. 67 . Indiferent de sistemul folosit. periodic afinate ~i va fi ferit de actiunea d@ eeloy solare. polenul trebuie supus procesului de uscare prin utilizarea cddurii naturale sau cu ajutorul unor instalatii speciale din dotarea stupinei (usciitorul de polen). pe o perioad5 limitat5. cu Imediat dupii recoltare. in general. pin5 la valorificare. in timpul culesurilor mari de nectar se inliiturii placa activ5.MANUAL UL A PICUL TORULUZ Fig. e. polenul se cerne ~i se piistreaz5.& sthturi de cel mult 10 mm. Recoltarea polenului din colector se realizeazii prin golirea periodic5 a sertiira~ului care este echipat fiecare colector de polen. polenul se va rnenfi&. dup5 care se pun in functiune prin montarea pl5cilor active. pentru a nu stingheri zborul albinelor culegiitoare.Colector de polen de urdini~ Colectoarele de polen se aplic5. in timpul procesului de uscare.

. Transformarea polenului in pBstur5 const5 in procesul natural de conservare a polenului. in cazul transform5rilor naturale c5rora le este supus polenul depozitat in faguri. Ca produs dietetic qi apiterapic. formind rezerva de hran5 proteic5 a familiei de albine. au devenit o mas8 omogen5 ~i compact5 ce ader5 perfect la peretii celulei. producind acid lactic. dup5 ce prin tasarea ghemotoacelor. in a doua etap5 lipsind oxigenul se dezvolt5 Lactobacillus glucidele drept surse de oxigen. se introduc tampoane imbibate in tetraclorur5 de carbon.MANUAL UL APICUL TORUL UI vase inchise. p5stura se poate valorifica in dou5 feluri: p5stur5 extras5 din faguri sub form5 de gr5unte vi p5stur5 in faguri noi sau folosifi cel mult o generafie de puiet. consum5 intreaga cantitate de oxigen disponibil5. Transformarea polenului in p5stur8 incepe dup5 depunerea acestuia in celulele fagurelui. transformarea polenului in p5stur5 cuprinde trei etape. fiind aerob5. Prima etap5 const5 din dezvoltarea bacteriei Pseudomonas care. In celulele fagurilor. de reducerea bulelor de aer a continutului in ap5. precurn ~i de imposibilitatca refacerii ulterioare depinde desfi~urareanormal5 a procesului de formarc a p5sturii. Lactobacillus $i ciuperca Sacharomyces. P5stura este un produs apicol natural. jn aceast5 faz5 se d e s 5 v i r ~ e ~procesul de te fermen-tare a pgsturii. care provine din polenul recoltat de albine vi depozitat de acestea in celulele fagurilor. in a treia faz5. duchnd in final la autoasfixia bacteriei. polenul este supus unor procese biochimice de tip fermentativ sub actiunea anumitor microorganisme ca bacteriile de tip Pseudomonas. ce folose~te activitatea este preluati de levuri din genul Sacharomyces ce preiau in circuitul metabolic resturile de glucide rimase. Corespunz8tor dezvolt5rii acestor trei elemente microbiene. De compactarea lui. pentru prevenirea degradirii lui de c5tre insecte. inoxidabile sau in saci de material plastic in care. blocarea c5ilor de alterare are loc prin acfiunea selectiva a anumitor grupe de microorganisme nedBun8toare prezente in atmosferi ~i polenul recoltat de albine. initial distincte.

MANUALUL APICUL TORULUI

Proprietiitile organoleptice ale piisturii Proprietgti Aspect P5stur5 extras5 P5stur5 in faguri Granule neuniforme care i ~ i Bucafi de fagure noi sau folosifi mentin formatul celulei din de albine pentru o generatie de care provin albine, avdnd toate celulele pline cu pastura, de forma paralelipipedica cu mm dimensiunile de 80x60~20 5% Galben inchis piin2 la brun, Galben - inchis, pdna la brun - deschis cu nuante maronii culoarea fiind in funcfie de sursa de polen (specia florala) Friabila, prin presare $i Caracteristica fagurelui in care se afl2 omogenizare se obtine o pastura pasturii consistent2 Caracteristic, asemanator CLI al polenului u$or fermentat Dulce - acri~or amarui Proprietstile fizico - chimice ale piisturii Proprictiiti Puritatc PlisturB extrasi, in faguri NLIsc admit impurit2ti cu exceplia impurit5[ilor specifice (liagmente dc c3ma~uieli de ceari) maxim 5% ~i Maxim 10% Minim 20% Minim 20 mil. NaOtl, Minim 3,5 Minim 29,4 Maxim 25%

Culoare

Consistenpi

Miros Gust

Umiditatc Proteinc toral Aciditate PH Indice diastazic Zaharuri reducatoare

Recoltarea pasturii se face incepiind d e la 15 iunie, dup5 maturarea ei in celule ~i numai din fagurii proaspeti scoqi din stup. Granulele de p5stur5 se ambaleaza in borcane inchise la culoare ce se inchid ermetic qi se pfistreaz9 la o temperatur5 care s5 nu dep8~eascfi 15°C. 4P~afnbalajul e transport se aplic5 etichete cu urm5toarele date: d * q e n h i r e a produsului; &titatea, bruto-tara-netto; '&fh&ele qi adresa produc5torului:

MANUAL UL APICULTORULUI

- data recoltiirii; - semniitura apicultorului sau a delegatului unitiifii furnizoare.
La preluare, piistura trebuie sii corespundii condifiilor previizute in Caietul de sarcini a1 Asociatiei Cresciitorilor de Albine.

Propolisul
Propolisul vine de la cuvintele grece~ti pro = pentru, polis = cetate ~i ar putea fi tradus liber ca un complex de substante destinat apiir8rii cuibului, in vi~in, special, in vederea ierniirii. Albinele il recolteazii de pe diferite plante (cire~, plop, brad, molid etc.) ~i il transport2 in cuib. Cu ajutorul propolisului albinele astupii criipiiturile stupilor ~i acoperii cadavrele diiuniitorilor pe care ii riipun in interiorul stupului. Propolisul este o substantii de culoare brun-deschisii cu nuante pin2 la brun-inchis ~i uneori cu reflexe verzui, putin solubil in apii dar perfect solubil in eter ~i alcool. Punctul siiu de topire este de 60-70°C. La temperatura din interiorul stupului este maleabil, iar la temperatura mediului ambiant devine casant. in prezent are o largii aplicare in terapeutica medicalii sub form5 de extract alcoolic, unguent sau diferite alte preparate mcdicamentoase. Datorita proprietiitilor sale tiimiiduitoare, propolisul a fost utilizat din cele mai vechi tilnpuri la vindecarea riinilor. Din obscrvatiile Gcute asupra modului cum string albinelc propolisul s-a constatat c5 accstea aduni propolisul dc diferite culori (alb, galbcn, ray, verde, brun etc.) $i il transporti ca $i pe polcn pc picioruyele posterioarc. Limba n u este utilizata nici la colectarea $i nici la aplicasca propolisului. Sursele naturale de propolis sunt impiirtite in douj gsilpe dit'critc esenlial. - Prima grupi o constituic substantele riivinoase, provenite in majoritate dc pe mugurii de plante. Pentru recoltare albinele se folosesc dc ~nandibuledup8 cc cu antenele au descoperit particula cea mai potsivitii de propolis. Pentru recoltarc, albina, dupii ce a prins, cu ajutorul mandibulelor, particula de propolis, se trage inapoi, cu capul ridicat, pin8 ce particula de propolis pe care a apucat-o se intinde in fir foarte subfire ~i se rupe. Dupti aceea, cu picioarele manevreazii particula de riiqinii ~i o depoziteazii in panera~ele polen. Operatiunea se repetii. La desciircarea de propolisului in stup, albina respectivii este ajutatii de alta care rupe cu mandibulele cite o buciiticii din inciirciiturii ~i o depoziteazii. Aceastii operatiune are loc adesea chiar pe scindura de zbor. Recoltarea propolisului de ctitre albinecse k c e numai te cind temperatura aerului d e p i i ~ e ~20°C, deoarece la aceast2 ten-@ t u r b a t e r i a viscoasii este mai moale ~i poate fi colectatii cu mai mare u$urin@. \ - A doua grupa de propolis o formeazii balsamul dtE?'f&eY&Jibeia~(in

"$

235

i e

MANUALUL APICULTORUL UI

timpul cr5pirii gi digeririi griuncioarelor de polen de la plantele entomofile) din inveligul acestuia gi care impins de valvulele proventricolului, se acumuleazi In gug5. Balsamul este intins de albine cu ajutorul limbii pe obiectele din imediata apropiere a puietului. in timpul prelucririi acestor r5gini cu ajutorul mandibulelor mai intervine gi secretia glandelor mandibulare ale albinelor lucritoare. in timpul exprimarii substantelor r57inoase gi a triturgrii balsamului de polen se amesteci qi secretii ale glandelor faringiene. Ceara este o component5 obligatorie a propolisului. Din propolis se extrag dou5 tipuri de cear5 comparativ cu ceara propriu-zis5, extras5 din acelagi stup: ceara A (circa 17%) avind similitudini cu ceara propriu-zis5 gi ceara B (circa 6%) net diferit5, asemin5toare cu cerurile vegetale. Cele dou5 ceruri se pot separa pe baza solubilit5fii lor diferite, in alcool fierbinte concentrat gi respectiv diluat. Tendinta de propolizare a albinelor este un caracter de rasi sau ecotip ~i depinde chiar de insuvirile individuale ale unor familii de albine. Trebuie menfionat, de asemenea, c i speciile Apis ,flat-ea $i Apis dor-sata n u folosesc propolisul, de asemenea, $i unele rase din specia Apis t71c~llifkt-a Apis mellifera Lamarkii care ca n u aduni propolis. Recoltarea propolisului de citre albine are $i un caracter zonal. in zonele mai reci ~i piduroasc inclinatia de propolizare este mai pronuntat5 fat5 de zona de cimpie. De asernenea, toamna ~i prim5vara albinele propolizeaz5 mai mult decit in cursul verii. Albina romineasci, Apis ine1l;fera cat-patica, are o tendin@ moderati de propolizare comparativ cu rasele de albine cu tendinfe mai pronunpte de propolizare cum sunt albina caucaziana (Apis mellifira caucasica), albina sahariani (Apis mell;fk/-a sahariensis), Apis mell;fet*a anatolica, Apis mellifera sczrtelata $i a1tele. Propolisul ce se achizitioneaza este de doui feluri - propolis obi~nuit provenit de la diferitc plante sau propolis poligam ~i propolis uniplant sau monofit, recoltat de la o singura plant% Propolisul contine cear5, rigini, uleiuri eterice etc. Se recolteaz5 in toatA perioada sezonului activ prin curifirea spetezelor superioare ale ramelor, a distantatoarelor ramelor, scindurelelor de podi~or etc.

MANUALUL APICULTORUL UI

Proprietiitile organoleptice ale propolisului Caracteristici Aspect Culoare Consistenp Miros Puritate Conditii de admisibilitate mas5 solid5 brun - cafeniu, mai inchis sau deschis, cenu~iu veryui, culoare omogen5 sau cu aspect marmorat pe sectiuni viscoas5, lipicioas5, fr5mPntat lasi u m e plscut, caracteristic de r5~in5 urme abia vizibile cu ochiul liber de impuritifi fine

Proprietiitile fizico - chimice ale propolisului Caracteristici Materii r5~inoase balsamuri ~i Cear5 Uleiuri eterice Polen Conditii de admisibilitate 50-55% circa 30% circa 15% circa 5%

Productii sporite de propolis se pot realiza folosindu-se in acest scop unul din tipurile existente de colectoare de propolis. Propolisul monogen se recolteaz5 dup5 fiecare perioad5 de inmugurire a unei specii de plante produc5toare de propolis. Dup5 recoltare, propolisul se ambaleaz5 in pungi de plastic, a~ezate in ladite de lemn c5ptuqite cu hiirtie. Pe fiecare I5dif5, care contine propolis, se lipe~te o etichet5 cu unn5toarele specificatii: - denumirea ~i adresa unit5fii produc8toare; - caracterrizarea propolisului dup5 sursa de provenienp; - perioada de recoltare; - greutatea brut5 yi net5; - numele apicultorului sau a1 produc5torului respectiv. Preluarea propolisului se face in conformitate cu conditiile prev5zute in Caietul de sarcini al Asociatiei Crescitorilor de Albine. Obtinerea propolisului in scopul obrinerii propolisului in cantit& cPt mai importanta acestui produs pentru s5n5tatea omului, se m5suri: - cu ocazia fiec5rei interventii care se face in cuibul

MANUALUL APICULTORULUI

special in perioada de primivari Si toamni, se vor curita cu atentie, prin rizuire. toate picile ~i elementele din stup ce prezinti depuneri de propolis; - se vor distanfa ramele intre ele, precum ~i scindurelele de podi~or c8te cu 2-4 mm, formindu-se spafii care, dupi umplerea lor de citre albine cu propolis. vor fi curipte retinindu-se propolisul rezultat; - pentru intensificarea producerii de propolis de catre albine se inlocuie~te podi~orulcu o plasi din material plastic care dupi propolizare se va ridica n i vederea recoltirii; - se poate folosi cu rezultate bune ~i colectorul de propolis format dintr-un gritar lamelat din tabla zincati, sit2 din material plastic Si pinzi colectoare care se plaseazi deasupra cuibului in locul podi~orului; - sita ~i piinza colectoare rimin in tot cursul anului in familia de albine. Gritarul lamelat se pune in luna aprilie o dat5 cu lirgirea cuibului yi se ridid toamna in momentul pregitirii pentru iernare a familiilor de albine; - in timpul sezonului apicol, ori de cite ori plasa din plastic este incircatil, pe majoritatea suprafetei cu propolis, se desface prin desprindere pinza colectoare in de care aderi cea mai mare parte din propolis, rea~ezindu-se pozitia inifiala; - recoltarea propolisului de pe pinza colectoare se face o dati pe an dupi ce in prealabil a fost pistrati citeva zile la temperaturi scizuti (congelator). in acest mod, anual, pot fi recoltate cantitafi insemnate de propolis liberde diferite impurititi.
Liipti~orul matcii de

Lipti~orul matci este un produs de secrefie al glandelor hipofaringiene de ale albinelor lucri?toare, destinat hrinirii larvelor in primele 3 zile, a larvelor de matcape toati perioada pin8 la cipicirea botcilor, cit ~i a mitcilor. Are o consistenp cremoasi, este de culoare alb-gilbuie, cu gust acriqor. Datoriti compozifiei sale n chimice, lipti~orulde matc2 este folosit in medicini (apiterapie), precum Si i cosmetici medicali.

MANUAL UL A PICUL TORUL UI

Proprietitile organoleptice ale lipti~orului matci de Caracteristici Aspect Culoare Consistent5 Miros Gust Impurit5ti Conditii de admisibilitate mas5 viscoas5, omogen5 cu granulafii fine gilbui sau alb - gilbui ugor viiscos caracteristic, ugor aromat slab acid (acrigor), foarte ugor astringent nu se admite prezenfa de larve, cear5, spori de mucegai sau alte impuritifi vizibile cu ochiul liber sau la microscop. Se admit urme de polen.

Liptigorul de matc5 proaspit, contine urmiitoarele vitamine: tiamin5, riboflavini, biotinii, acid folic, acid pantotenic gi cantit5fi mici de vitamini C. Totodati Iipti~orulde matc5 confine acizii 9 gi 10 hidroxi-decenoici, produ~i de glandele hipofaringiene ale albinelor, precum gi dou5 fracfiuni cu propriet5fi similare ale acetilcolinei. De asemenea, au fost identificafi 18 diferiti aminoacizi, combinafi gi liberi din care amintim: acidul aspartic, glutamic, alanina, arginina, glutamina, glicina, lizina, metionina, prolina, valina, tiamina, tirozina etc. Proprietiitile fizico-chimice ale lipti~orului matci de Caracteristici Conditii de admisibilitate 3,5-4,5 58,O-67,0 33,O-42,0 13,O-18,O 7,5- 12,5 3,0-6,0 0,8- 1,5 8,7-4,0 23,8

pH Ap5 Substan15 uscatg* Proteine - total* Glucide (zah5r invertit)* Lipide* Cenu~g* Substante nedeterminate* Indice diastazic - minimum

c5 15pti~orulde matc5 are in compozitia sa unele substante de tip hormonal. cu dop rodat. . Borcanele cu 15ptivrde mat& se piisla intuneric la o ternperahti de M 0 C . .4 p e ~ a m a >v-\ 1 :lipesc c5te 25-30 pe leapri din lemn.68 .MANUALUL APZCULTORULUI S-a constatat.-greutatea netto. pornind de la adiincimea de 8 mm care se reduce treptat. Producerea IHpti~orului matcH de Producerea l5pti~orului matci se poate realiza in familii or-fanizate sau de in familii cu matc5 in functie de calificarea apicultorului. Sablonul se p5streaz5 in ap5 inainte de intrebuinfare dup5 care se introduc in ceara topit5 de 3-4 ori. cu fiecare inmuier. Dup5 ultima inmuiere qabloanele cu cear5 se introduc in api dup5 dislocarea botcii operafiunea se repet5 pentru confectionarea cii e 3 .teritoriul (baza melifer5) comuna. iar acestea se montead A' F /- 240 . se ce se umplu astfel inciit s5 nu r5miin5 in interior un spatiu gol. Lipti~orul ambaleaz5 in borcane de sticl5 de culoare inchis5. .greutate brut&. . de asemenea.tara borcanului.eJa4$-5 mm.data recolt5rii.Transvazarea larvelor pentru producerea Iiipti~orului Actiuni pregatitoare: . . judeful unde a fost recoltat. Botcile se fac din ceara cu ajutorul unui ~ablon diametrul de 8-9 mm avdnd cu extremitatea rotund5 ~i cu o uqoar5 conicitate pentru desprinderea rapid5 a botcilor. Fig.se confecfioneaz5 botcile artificiale in care vor fi transvazate larvele. precum ~i o substanf5 antibiotic5 bactericidi.numele unititii produc5toare.numele apicultorului ce a recoltat 15ptiqorul. Pe borcan se aplici o etichet5 pe care se indic5: .

se inliiturii larvele qi se de extrage liipti~orul matcii cu ajutorul dispozitivelor cu absorbfie speciale sau a unei spatule din lemn sau material plastic. Prodzrcerea Iciptiqorului in faniilii cu rnatcci . Orfanizarea completii inseamn5 ridicarea miitcii impreun5 cu toti fagurii cu larve gi ouii.dup5 cea de-a treia serie se reface familia de albine prin unificarea albinelor care au participat la producerea Iiipti~orului cele din roiul format cu cu ocazia orfanizgrii. aceasta se introduce in locul riimas liber in cuibul familiei. in compartimentul fir5 matc5. egal cu o ram8.in botcile pregiitite qi lipite pe ~ i p c se transvazeazi larve tinere de 1. in ziua a doua ~i in ziua a treia cite alte 30-50 de larve. in ziua a patra se recolteazii Iiipti~orul din primele botci introduse in locul ciirora se introduc noi larve. Dup5 9 zile de la izolare. . . tot puietul va fi c5p5cit ~i dup5 distrugerea botcilor ciipiicite se pot introduce botcile cu larve. . in mijlocul fagurilor riima~iin familia orfanizati se lasii un spatiu gol. se poate imputernici cu puiet ciip5cit provenit din compartimentul familiei in care matca igi continua activitatea. . se face prin izolarea matcii pe un numiir de faguri cu ajutorul unei diafragme sau podi~orprev8zut cu o porfiune mic5 de gratie desp8rfitoare. . familiile p r o d u c ~ d e rajeaz5 cu s&\ ?? -. transvazeazii din nou larve ~i ciclul se repet2 de 3 ori la aceea~i . . In botcile eliberate de 18ptiqor se familie de albine. in cazul producerii liipti~oruluiG r i orfanizare (in familii cu matcii).5-2 i zile. compartimentul in care se introduc botcile. se reteaz8 botcile cu ajutorul unei lame cit mai aproape de larve.in timpul producerii 18ptigorului. Ciclul poate continua pe intreg parcursul sezonului activ. cu ajutorul unei lanfete.MANUAL UL APICULTORULUI Producerea l~ptiqorului prin orfanizarea.4 01 hran5 bogat5 in proteine.in toat5 perioada.la terminarea actiunii cele douii compartimente se unifktiqmn simpla inl5turare a diafragmei sau podigorului cu gratie despiiqitoare.pregiitirea familiilor de albine in caml folosirii metodei de producere a 15pti~orului absenpi miitcii constii in orfanizarea completii a familiei cu 3-4 in ore inintea introducerii larvelor.dup8 72 de ore se scoate rama cu botci din familia orfanizat5.transvazarea larvelor in botci se face ca ~i in caml metodei descrise anterior cu deosebirea cii in prima zi se introduc 30-50 de larve.farniliilor de albine . Dup5 completarea cu lame a unei rame. % II '\ \ <~ e 5% 241 .pregiitirea familiilor. material biologic cu care se formeazii un roi ce se amplaseaz5 temporar pe vatra stupinei.

precum qi a continutului bogat in vitamine $i aminoacizi. Apilarnilul Apilarnilul este un produs apicol obfinut din larvele de trintor cit ~i din continutul nutritiv aflat in celulele respective din faguri. atit in start de pur3. foarte uvor astringent se admit urme de cear5. Datorit5 propriet3tilor sale. epitelii de n5pgrlire sau alte substante determinate de natura produsului respectiv dar care s3 nu dep3~easc210% . precum qi in cadrul unei game variate de produse energizante. sub form3 liofilizat3.MANUAL UL APICUL TORULUI . 13pti~orul matc5 este folosit in prezent in apiterapie. Proprietfitile organoleptice ale apilarnilului Caracteristici Aspect Culoare Consistent5 Miros Gust Impuritafi Condifii de admisibilitate aspect de larve ~i 15pti~or comun (hran5 larvarG). inclusiv inveli~urile n2pirlire a larvelor. apiterapice qi cosmetice. Preluarea 15pti~oruluide matc5 se face in conformitate cu condifiile prev5zute in Caietul de sarcini a1 Asociafiei Cresc5torilor de Albine. sub form5 de mas5 de omogen3 in care larvele apar in mod vizibil alb3 neomogen untos r caracteristic hranei larvare u ~ o de aromat slab acid (acri~or).15pti~orul matc2 se p5streaz5 pin5 la livrare in frigider in borcanede de sticl5.

pozitivi.O. conservarea gi transportul apilarnilului Apilamilul in stare proaspiithe valorific5caatare.2 Caracteristici microbiologice ale apilarnilului Caracteristici Num5rul total de germeni aerobi mezofili Bacterii coliforme. maxim Salmonella Stafilococi coagulozo .l-1.0-10.O-6.O g% 6.O-75. Cuibul familiilor de albine afectate producfiei de apilamil trebuie s5 cuprind5 la inceputul lunii aprilie cel pufin 6 rame (faguri) acopexi$Lw albine ~i hran5 suficient5 unei dezvolt2ri corespunz5toare.OOO/g 1OO/g 1O/g 0 + 2O/g 1O/g 1. Pe o durat5 mai indelungaa apilamilul se conserv5 in depozite figorifice la temperaturi mai scikute sub -20°C.O g% 9. cu etichetarea continutului ~i specificarea datei de recoltare. ambalat in recipiente speciale. maxim Escherichia coli. Matca trebuie s5 fie mlific5 ~i nu mai b5triin5 de doi ani. Pentru producfia de apilamil se aleg numai familiile de albine foarte putemice.12. din acelea care in anii precedenti au dat cele mai mari productii de miere ~i cear5.OOO/g Ambalarea. Pentru productia de apilamil se pot folosi r a y cmditoare sau orice alt sistem care asigur5 o producfie continu5 ~i specific&%f recomandiindu-se utilizarea ramelor cl5ditoare cu sectiuni mob? - 243 _Kde tT 7 r * $e . iar transportul se face in containere frigorifice la -5°C.0 g% maxim Lo g% 1. maximi Drojdii ~i mucegaiuri (levuri). maxim Conditii de admisibilitate 5O.O g% 5.O-8.8 % 65.total Glucide total Lipide total Cenu~5 Substante nedeterminate Conditii de admisibilitate 5. proasp5t se p5streaz3 la congelator la minimum -5*C.MANUAL UL APICUL TORULUI Proprietitile fizico-chimice ale apilarnilului Caracteristici Aciditate (pH) Continut ap5 Continut substante uscate Proteine .O-35.O YO 25.

datoritii continutului siu. in fie in atnestec cu alte produse apicole sau substante medicamentoase. in general se afirma cii odata folosit&rezerva de venin nu se mai reface. fosfolipaza ~dmilur aza . Cantitatea pe care o poate elimina la o intep%tur8o albin5 cu glanda de venin dezvoltatii este de circa 0. prezent. ciind timpul este suficient de cald. siiruri minerale. format din partea vulnerantii cu punga de venin. cu gust amar-acid. secfiunile se scot din cuib qi se procedeazi la recoltarea continutului integral a1 celulelor de triintor. de hrani ~i de sezon. hormoni. fie in stare puril. partea motoare vi glandele secretoare de venin. Cantitatea de venin este determinatii de viirsta albinelor. unele cercetat-i menfioneazg cZi dupi eliminarea prin infepare rezerva de venin a albinelor se reface cu conditia ca integritatea organului specializat s i nu fie deteriorat8. uleiuri eterice qi alte -e t volatile. apilarnilul se de folose~te. iar in familie existii un numar mare de albine tinere ~i dureazii piing la inceputul lunii august. Cantitatea maxima de venin se obtine de la albinele in viirsti de 15-20 de zile. in ziua a 10-a de la depunerea oului in celulii (deci a 7-a zi de stadiu larvar). Flacoanele cu apilarnil se pastreaza la o temperaturg de -5 +-I 5°C. dens. enzime. El este un produs de secrefie a1 albinei lucratoare fiind stocat in punga de venin ~i eliminat la exterior in momentul infepiirii. cu miros particular ~i cu insu~iri a cristaliza intr-un interval scurt de timp. Este compus din proteine. DimpotrivB.MANUAL UL APICUL TORULUI Perioada optimii de producere a apilarnilului incepe o data cu inflorirea pomilor fructiferi in aprilie-mai.l mg substanfa uscata. pentru realizarea de preparate apiterapice. infepiiturile albinelor reprezintii un act reflex de autoaparare qi se materializeazg prin folosireaorganului specializat pentru functia de apiirare. principalul s8u component % J' s J 244 . corespunziind la circa 0. Veninul de albine Veninul de albine este o substanfa complexii care concur5 la formarea aparatului vulnerant a1 albinei. De la data de 1 aprilie se incep hranirile stimulente (concentrafie de zahir 2: 1 Si substante proteice). intocmai ca qi IZipti~orul matcii.&V&rgl de3lbine aviind o compozitie complex8.3 mg venin lichid. dupa care glandele secretoare degenereaza treptat. dupii care ramele cu sectiuni se reintroduc in cuibul familiilor de albine respective. Veninul de albine se caracterizeaza prin urmiitoarele propriet5fi fizice: este de un lichid incolor. Dup3 15 zile de la inceperea hranirilor stimulente se introduc in stup rame cliiditoare pentru producerea de faguri cu celule de trdntor ~i insiimiinfarea acestora de catre matc5. Mai mult de jumiitate din veninul brut este format din protei6' tiv%<care la riindul ei cuprinde mai multe fractiuni: melitina.

respectiv cei menfionafi la fracfia anterioar5 plus tirozina. caracteristic amar. numai dou5 prezint5 importang. clorhidric. acizi (formic. u ~ o cenu~iu r pulbere afiinatil iritant.chimice ale veninului de albine cristalizat Caracteristici Aspect Culoare Consistenf2 Miros Gust Puritate Solubilitate Aciditate (pH) Continut in ap5 Continut in substanfil uscat5 Proteine total Cenu~il Greutate specific2 Conditii de admisibilitate masa pulverulentil omogen5 alb . de la o populafie la alta ~i chiar de la un individ la altul.mat. serin5. C .5-4. metionina. acid aspartic ~i acid glutamic. Aceastil fractie nu are actiune toxicil. atingind o cantitate maxim5 de circa 0. magneziu. de asemenea. valin5. mangan. a u n o r ff. Recoltarea se face cu ajutorul unui aparat de recoltat venin ce se aplicil la urdini~ in interiorul stupului. A doua fractie are in components sa 18 aminoacizi. lipide. ortofosforic) ~i baze.3 mg.131 Biologia secrefiei de venin are particularit5file ei. insolubil in sulfat de amoniu ~i alcool 4. lizin5. Aceastil fractie are acfiune toxic5. sulf qi cupru. proling. Veninul eliberat dupil infep2tura peliculei de plutex se fixeaz5 pe o p l a d afli sub pelicul5. cantitatea de venin variind de la o rasB la alta. triptofan.0% 1. arginin5. % 245 F.MANUAL UL APICULTORUL UI este format din substanfe proteice in procent de piing la 75% din veninul uscat. hidrocarbonati. Prima fractiune alcalinil (pH = 1 I) are in componenF 13 aminoacizi: glicocol.5-5. Proprietitile organoleptice ~i fizico . leucinil. intepiitor fir5 impurit5fi solubil in api. Veninul de albine contine. albinele sau fiind obligate a infepa o pelicul&finilde plutex urmare unor ~ocuri elpcppe.e creme $i unguente antireumatice. in special din grupa sterinilor. veninul confine calciu. alanin5. izoleucin5. Veninul de albine se folose~te in reumatisrnale. fenilalanina qi histamina. injectabil fiind deproteinizat in acest caz s a w e f-/ r d r. fosfor. Din cele 8 fracfii albuminoide existente. cistina.5 6-7% 93-94% 65-75% 3. Dintre substanfele minerale. treonin5.

ek I fY? 246 . paralel cu activitatea Sectorului medical de apiterapie. spre produsele naturale pe care. fn ultimii ani au inceput s5 fie din ce in ce mai mult folosite $i celelalte produse ale stupului cum sunt: polenul.mierea. tratamentul cu propolis (propolisoterapia).Dezvoltare pentru Apicultur5 igi d e s E ~ o a r 5 activitatea un Sector de apiterapie dotat cu aparatura tehnici necesara ~i incadrat cu cadre medicale de inalt5 specialitate privind folosirea roduselor apicole in slujba s5ngt5fii omului. . in prezent... obi~nuindu-se ele.MANUAL UL A PICUL TORUL U l Leclia 10.in goana dup5 alimente. ergo-vitalizante. apiterapice $i cosmetice pe baz5 de miere. *Re l r fara noastr8. starea pacientului ~i gravitatea bolii. din ce in ce mai mult. ceara propolis. tratamentul cu venin de albine (apitoxinoterapia) etc. dr. in prefafa lucrarii . cearh. apiterapice qi cosmetice.. pe diverse meridiane omul le-a probat de-a lungul anilor. 18ptiyorul de matci.Valorilicarea produselor apicole in alimenlalie. tratamentul fiind in functie de actiunile farmaco-fiziologice generale. propolisul. ceara ~i fagurii naturali au fost folosite de om din cele mai vechi timpuri pentru tratamentul diferitelor maladii impreun5 cu o serie de plante pe care natura i le punea la dispozifie. pe baz5 de miere. formeaz5 o gamB larg8 cu posibilit5fi deosebite ce stau ast5zi la indemina medicului specialist. atenfia se indreapt5 iar.. tolerindu-le. Astfel in ultimele decenii a luat naqtere o nou5 disciplin5 medicali . venin de albine ~i altele.Apiterapia"$i implicit s-au efectuat cercetari ~tiinfifice minutioasein acestdomeniu de activitate. apilarnilul.Apiterapia azi" prof. indicatiile tratamentului apiterapic se fac numai de medicul specialist $i sub supravegherea directs a acestuia. veninul de albine yi p5stura. Ca la orice medicament. lerapie gi cosmelicii Principalele produse apicole . tratamentul cu polen (polenoterapia)." cu Tratamentul cu miere (melisoterapia). Ciplea mentioneaz5: . laboetoa e de specialitate ~i sectiile de producfie ale Complexului Apicol ~i ale e Cerc~tare-Dezvoltarepentru Apicultur5 realizeaza o gamB variati de'produse . realizindu-se totodata o gam5 variat5 de produse energovitalizante. speciale qi specifice ale produsului apiterapic. sub auspiciile Institului de Cercetare . necesare exploziei demografice pe care o tr5im ~i in c5utarea de medicamente tamiduitoare. mierea ~i ceara sunt evidenfiate in tratate de chimie $i farmacopee ca fiind componentele principale la o multitudine de preparate farmaceutice. Al. in etapa modern.

.MANUAL UL A PICUL TORULUI IAptiqor de matc8. Ficare tableti confine 0. .Tonic royal.se prezintii in cutii de 100 g qi 150 g polen natural granule. drajeuri cu liiptiqor de matcii. . Dintre produsele realizate in laboratoarele acestor institufii prezent8m urm8toarele: Produse vitalizante qi regeneratoare: . insofit de alte 10 fiole cu Solvent.Polen draieuri.Tonic Fig. Se prezint8 liofilizat in fiole.l g 15ptigor de matc8 in fiecare drajeu.Polen ~ranule. . venin de albine qi p8stur8. respectiv 0. Se valorific8 in plicuri de celofan d 4 3 . . Este prezentat in flacoane a 20 drajeuri avind in compozitie 2 g 18ptigor de matcii pur. Se prezint5 in cutii a 100 g: \$ fr . calciu. polen. energovitalizante qi apiterapice devine tot mai complex8. produs realizat din miere de albinepkcitini 18 qi polen natural recoltat de albine. riispunzind astfel atit cerinlelor populafiei cit qi nevoilor acesteia de a-qi p8stra in cit mai bune condifii s8n8tatea. .Melcalcin. granule de polen natural recoltat de albine glazurat intr-un strat subfire de zah8r. preparate din Iiiptigor de matc8 qi glicocol. 70 . miere de albine gi substanfe aromatizante.Polen dvajeuri . Gama produselor utilizate ca suplimente nutritive. 69 . Se prezint8 in cutii cu 100 tablete.250 g polen.Polena~in.Polenolecitin.produs sub form8 de tablete realizate prin comprimarea polenului recoltat de albine.Lfi~tisorde matcfi liofilizat in fiole.g fiecare sau cutii cu cite 100 g. produs granulat ce are in compozifie 18ptigor de matc8.''$ & '. Fig.

. tonic digestiv. se realizeaz5 dintr-o concentratie de 10 % propolis substar@%?iv5 imbuteliat in flacoane tip spray ce contin 100 ml. . tonic circulator. tonic al sistemului nervoc. are actiune energovitalizanta ~i hepatoprotectoare. supozitoare sau ovule. Propolisul se prezinta sub douB forme: a) miere propolizati 2 % in borcane de 200 g. .Vi-fort .Mipropol*.Executivew. 0. tonic anti-stress . . b) miere propolizat5 5 % in borcane de 200 g. nicotinat de benzil. tonic gastric.. vitamine ~i siruri de minerale. Prezentare in cutii de cAte 30 supozitoare sau ovule. tonic cardiovascular.Se prezint5 sub form5 de supozitoare sau ovule de in cutii cu 30 buc. ' ?!?-- . -A~ireven. . tonic hepatic. inc r5 de ro olis contine in compozitie 30 % propolis pur in alcool. Se prezint5 in tuburi de 20 g. w e i . excipienti.5 g zaharozi qi . in A . . Preparate apiterapeutice: .Propoderm. vitamina C. tonic renal.P r o s o s e ~ t comprimate ce confin fiecare O. extract de propolis. produs natural polivitaminic pe baz5 de miere. este un produs natural obtinut din miere.MANUAL UL APICUL TORUL UI .. extract capsici ~i extracturn prooleurnhiasciani. polen ~i propolis.. extract de propolis . Se valorifici in cutii a cAte 30 comprimate. tonic general.unguent liniment cu venin de albine. Se prezinti in borcane de 100 g. Compozitia unguentului: ~i venin de albine. camfor. unguent cu propolis.1 g propolis. l5pti~or matc5. extracte vegetale. este un produs din miere ~i propolis. precum qi sportivilor de performant%. este realizat pe baz5 de miere de albine.Miprosept*. extract moale de propolis. se realizeaz5 din extract de propolis inglobat intr-o baz5 de unguent. supozitoare $i ovule. extract de polen. lanolin5 ~i butir cacao sub form5 de supozitoare $i ovule. flacoane de 30 ml. produs realizat pe bazi de extract de polen.k o ~ o s t a m i n * produs realizat pe baz5 de nystamin. destinat sustinerii efotului fizic ~i intelectual. uleiuri eterice cu destinatii terapeutice specifice: tonic respirator.Meltonic . arome naturale. .gam5 de 10 produse tonice pe bazi de produse apicole.R e v i ~ o-l tablete.Laxmel. lipti~or matcB.Melprosept. .supliment nutritiv.Propolis spray. compus din miere laxativii realizatii din miere de albine ~i extract fluid de franguli.

stearins. (se elibereaz5 la indicafia medicului). Este un produs apiterapeutic folosit in O. COMPLEX APICOL S. . ceari de albine. pentru tratamentul rinitelor ~i rinosinuzitelor.R. cetaceu.L.MANUAL UL APICUL TORULUI gi polietilenglicol.cremii d~fat& cu miere . produs realizat sub form5 de emulsie pe bazi de propolis. destinat tratamentului candidozei bucale. extract de propolis . Se prezint5 in flacoane de ciite 10 g (se elibereaz5 la indicafia medicului). cetaceu.A. 72 .Floramin . miere de albine qi alfi ingredienfi de uz 25 g. 71 .Pro~oheliant*este o solutie uleioas5 pentru uz extern ce se folosegte in O. Se prezint5 in cutii de 25 qi 40 g. 15ti~or matc5 ~i alfi ingredienfi de uz de curent folosifi in cosmetic5.) . Fig.. de colesterin8.A ~ i d e r m i ncrem5 de faf5cu Iiipti~or matc5. Confine lanolini. Confine lanolinii.L.Floral.C. Fig. pentru de laringite. Este un preparat apiterapeutic pentru uz stomatologic. faringite qi se prezint5 in flacoane de 20 ml. . crem5 de fa@ cu miere de albine.R. .ApidermiM lux 249 S . .Floramin.yi alti ingredienfi de uz tuburi de 25 g. miere qi 15pti~or matc5. crem5 de fat5 cu extract de propolis. Varianta APIDERMIN LUX este o crem5 mai hidratant5 ~i se prezint5 in cutii de 50 g. cear5 de albine.-- .Propofaringit*. Se prezint5 sub form5 de solutie in flacoane de 30 ml. vitamina A . *) Produse ce se prepari in farmacie pe baz5 de retet5 la recomandarea medicului specialist Produse cosmetice (fabricate de S.

stearini.? . Fructus cariophylli.. Varianta Antirid . in . ceari de cc albine. Se folose~te ca ~i demachiant.Dermapin. eucalypti. ol. Se valorifici in flacoanc de 100 tnl.. arc actiune dezinfectantii. produs realizat pc bazii de ceari de albine.S a m ~ o n propolis. I i p t i ~ o rde matc5 precum ~i alte produse filnda~nentalepentni regenerarea iesuturilor.MAiVCil I.? de ~iiicre.Floral.Tenapin. este o lotiilne capilal-8 rcali7ati pe ba7i de l i p t i ~ o de matci. Produsul este alnbalat in cutii a 100 g. 74 .Antirid. in compoziiie intri ~i rezorcini. nier~thae~i 01. lo$une cosrnetici antiacneia pe b& de propolis ~i rniere de albine. lanolini. Fig. Se prc~inti tuburi a 50 ml.ecran. demachiant realizat pc baz. colestcrini ~i alcool. sc folose~tc special impotriva in radiatiilor solarc. Se prezintii in flacoane de 50 ml. Se prezinti in cutii de 40 g. Se livrcazi in flacoane a 100 ml. api de gur5 este o solutie alcoolici cc se obtine priti niaccrarea propolisulu~. r poleti ~i alte substante CLI rol n u t ~ . Se prezint5 sub fornii de solutie in de flacoane de 100 ml. i t i v 7i stirnulent in regenerarca pirului. cste o lotiune cu actiilne detnachiantj scalizatii pe bazi de Iipti~or matci.emulsic . .De~ilator practic.si alti ingredienti de uz cosmetic. 73 . colesterin.A 17ti1. sc folose~te cu pcntru toatc tipurile dc pir. este o cretni case in afara ingredientelor cosmctice neccsare contine IBpti~orde matci.Cortex cimamoni..Ter7~rpin Fig. . de emulsie.gel pentru protectia m5inilor pe baz5 de miere dc albine. ccar5 dc albine. antipelicularj yi regeneratoare. este o eliiulsie 15p~oasi contine lanolin. cctaceu. .Floramin. extract dc plante ~i polen.Matca. propolis ~i alte ingredinte de uz cosmetic. lflor . . L - 250 .. S a m ~ o n ~ o l e n arc acfiunc nutritivi ~i regeneratoare ~i se folose~te cu .?.id . baza dc unguent constituind-o stearafii. . pentm te tipurile de piir.CILAPICUId TORUL L I .

in acelasi timp. a adlninistririlor de medicamente de multe ori nejustificate qi neavizate de Comisia de avizare a medicamentelor de uz veterinar.i' . pesticidelor qi otrivirilor. rutiere.este mai uqor de a preveni declt de a combate Astfel. elemente de bazi in obtinerea unor importante productii apicole. existente in tara noastri. mediul inconjuritor in care-~i duc viafa qi de unde albinele aduc apa este de cele mai multe ori poluat. Dezideratul care a ciliuzit ~i ciliiuze~te speciali~tii patologia albinelor in este acela c i . conform indatoririlor ce le revin din Legea sanitar-veterinari. a unor transporturi epuizante. contribuie la risplndirea maladiilor. De asemenea.Plslrarea slnllllii la albine. Apirarea sinitifii albinelorconstituie o preocupare permanent5 a medicilor veterinari ~i a crescitorilor de albine. a familiilor de albine sinitoase qi puternice. iar practicarea stupiritului pastoral u~ureazi risplndirea la distante mari a bolilor. care de multe ori nu mai pot face fati acfiunii agenfilor etiologici. prevenirea qi combaterea bolilor la albine unor misuri complexe de ordin biologic. consecinti a activitiitii umane. a noxelor industriale. prevenirea ti combalerea bolilor ti predalorilor PBstrarea sBnBtBtii albinelor Realizarea in apiculturi a unor producfii sporite este striins legati de menfinerea.MANUAL UL APICUL TORUL UI Leclia 1l. Un fapt esential de care trebuie s i tinem seama este acela c i la albine contaminarea qi infectia se fac foarte uyor. cu noxe rezultate din activitatea umani. comercializarea materialului biologic infectat sau parazitat. producitori de boli. dar ~i actiunii nefaste a apicultorilor materializatg intr-o exploatare nerationali a familiilor de albine. in stupini. fn acela~itimp. Pe parcursul scurtei lor vieti. asiguri starea de sinitate a albinelor din stupine. albinele sunt supuse fenomenelor de agresiune. luarea unor misuri eficiente de igieni in stupini constituie un factor important in pistrarea sinitifii familiilor de albine.. in ansamblul lor aceste elemente contribuie la slibirea organismului albinelor. potrivit perioadei de dezvoltare din cursul anului ~i in perioada activi din timpul principalelor culesuri de nectar qi polen. igienic ~i e aplicii in fiecare stupini in functie de nevoile Si starea familiilor de 251 . iar aplicarea misurilor qi mijloacelor pentru prevenirea ~i combaterea bolilor qi intoxicatiilor.

prin inlaturarea cauzelor care genereaz5 starea necorespunz5toare a familiilor. nepregitite pentru cules sau pentru iernare. constituie.MANUALUL APICUL TORULUI PBstrarea sBnBtBtii albinelor prin aplicarea de mBsuri biologice Prevenirea bolilor la albine se bazeaz5. . utilizate i de n alimentatia omului ~i realizarea de medicamente folosite in remediul unor boli ale oamenilor ~i animalelor.mentinerea in stupine a familiilor puternice care au o mare capacitate de ap5rare impotriva imbolniIvirilor ~i dispun de o energie productivi. cu rezerve de hran5 insuficiente sau de calitate nesatisfac5toare (miere de man5 sau miere toxicg). cu mitci virstnice ~i neproductive.acumularea rezervelor de hrani pentru iernarea familiilor de albine i n cantitafi suficiente ~i de bun5 calitate are o important5 deosebiti pentru menfinerea s5n5t5tii ~i buna iernare a familiilor de albine (cel pufin 12-14 kg mierelfamilie). reprezint5 unit5fi apicole cu deficienfe ~i neeconomice. PBstrarea sBnBtBtii albinelor prin aplicarea mgsurilor de igieni r' P "6 &trarea s5n8t5tii albinelor prin aplicarea misurilor biologice. cear5. prin m5rirea capacitiitii stupilor pentru adipostirea familiilor ~i umbrirea acestora.mentinerea familiilor de albine in stare normal fiziologic5 qi prevenirea roirii naturale in perioada valorificiirii principalelor culesuri de nectar ~i prin deplasarea acestora la masivele melifere in curs de inflorire. neingrijite corespunz5tor. care le dB posibilitatea sii acumuleze in stupi cantititi insemnate de nectar ~i polen de la principalele resurse melifere din pra noastr5 ~i s5 realizeze ~i alte productii apicole: 15pti~or matc5. in linii generale. propolis ~i venin de albine. . de asemenea.pastrarea in familii a m5tcilor tinere yi prolifice asigur5 creSterea unor populafii numeroase de albine tinere ~i s5n5toase. pe o serie de principii ~i m5suri biologice de cre~tere intretinere a familiilor de albine din ~i care mentionam urm5toarele: . polen. . contribuie la mentinerea s5n5titii albinelor. prin . o m5surii eficient5 de dezvoltare qi imputernicire a familiilor de albine. . care respectarea regulilor de cre~tere intrefinere a familiilor Si cale ce permite prevenirea ~i r5spgndirea bolilor la albine. care necesit5 interventii imediate ~i energice in vederea redres5rii stupinei.aplicarea corect5 a m5surilor de selectie ~i folosirea pentru productie a familiilor de albine neroitoare yi rezistente la imbolniviri conduce la reducerea num5rului de imbolniiviri ~i la cre~teerea productiei acestora. Stupinele formate din familii de albine slabe cu populatii reduse.

instalafia de imbuteliat miere vor fi piistrate in cea mai perfect5 ordine ~i curafenie (spiilate cu o solutie fierbinte de sod5 de rufe5% . precum qi instalafiile aferente activit5tii apicole: centrifug5. . . o constituie m5surile de igien5.evitarea aglomer5rii stupilor pe vatrii ~i luarea de m2suri ca stupinele mari s2 fie dispersate pe vetre de 30-40 familii de albine. cu faguri artificiali ~i stimularea albinelor prin hriiniri cu sirop de zah5r sau cules de nectar.cabana stupinei.dezinfectarea anual5 la sfir~itul sezonului apicol a stuupilor.yi in cazul diagnnosticgrii nosemozei. roiurilor ~i m5tcilor de provenient5 necunoscut5 ~i fir5 a avea siguranfa c5 provin din stupine indernne de boli. solutie fierbinte de sod5 caustic5 (4%) 40 gllitru.MANUALUL APICUL TORULUI contaminare.interzicerea hriinirii familiilor de albine cu miere'p&%iN&n stb$ine 253 7 rC . . formol comercial la 1 litru de apii.50 gllitru de ap5). realizgnduse prin aceasta faguri noi. .asigurarea unei surse permanente de apii potabil5 in apfo in vederea ad2p2rii albinelor.inventarul de protecfie se dezinfecteazii prin fierbere intr-o solufie de sod5 de rufe 5% timp de 30 de minute. obiectelor de inventar ~i materialelor din stupinii cu: o solutie de formol (14%) 140 ml. care impiedic5 degenerarea morfologic5 yi fiziologic5 a albinelor.dezinfectarea anual5 a fagurilor de rezerv2 se va face cu bioxid de sulf . a stupilor ~i materialelor ce provin de la alte stupine. Materialele supuse dezinfecfiei se freacii cu peria ~i se spa15 cu solufie fierbinic de sod5 de rufe (5%) 50 gllitru.interzicerea introducerii in stupine a familiilor de albine. . Pentru un stup se consum5 3-4 litri solutie. .evitarea introducerii in stupinii a obiectelor de inventar.5 kglmp suprafatii de teren). . topitor cearii. p . iar inventarul apicol va fi dezinfectat cu o solutie decloramina 1015 comprimate la 1 litru de ap2. ca s5-i cl5deasc2 intr-un timp cgt mai scurt. precum ~i eliminarea posibilit5fii de imboln5vire a acestora din cauza cre~terii puietului in faguri vechi.igienizarea anual5 a cuiburilor prin inlocuirea in totalitate a fagurilor mai vechi de trei ani. fir5 ca acestea s5 fie bine cur5fate ~i dezinfectate. in asemenea condifii pericolul de contaminare a1 familiilor prin ratacirea albinelor fiind mai redus. solutie de sod2 de rufe calcinat5 (5%) (50 gllitru apii fierbinte). PFP .vatra stupinei ~i oglinda stupilor vor fi curatate de cadavrele albinelor moarte scoase de pe fundul stupilor ~i dezinfectate prin administrarea de var nestins (0. . . cu acid acetic glacial comercial de 96% vapori neincalzifi in cantitate de 2 cm3llitru volum. din care mentionam urmFitoarele: .

Familiile de albine slabe. . Bolile infecto-contagioase sunt cauzate de germeni patogeni pe care omul nu-i manevreazii in mod direct. Patologia insectelor in general $i a albinelor in special este extrem de dinarnica. in decursul anilor. faptul cii in cazul sistemului defensiv la aceste insecte dornini factorii de rezistenti specificii. pe miisuri de ordin medicamentos. Aceste miisuri au un caracter terapeutic $i se instituie in scopul tratiirii bolilor in funcfie de particularitiitile lor. Pistrarea sinititii albinelor prin prevenirea aparitiei qi rispPndirii bolilor Bolile au pricinuit familiilor de albine. . soda caustic5 4% sau siipun de rufe 5%. in linii generale. gradul de dezvoltare a I sistemului nervos. iar pentru obfinerea unor rezultate terapeutice ciit mai bune este necesar sii se tin5 seama de particularitiifile specifice ale acestei patologii spre a avea.MANUAL UL A PICUL TORULUI care au avut locii sau a ciiror stare de siiniitate nu este cunoscutii. constituie in permanenfii. exceptiind miitcile. subalimentate sau hriinite necorespunziitor calitativ $i cantitativ. in care scop se iau urrniitoarele miisuri: .arderea resturilor de cadavre de albine sau a larvelor bolnave de puiet viiros scoase din celulele fagurilor $i topirea resturilor de faguri rezultate de la curiitirea stupilor $i a inventarului apicol. un teren deosebit de favorabil pentru imbolniiviri. se anunp imediat medicul i . care se constatii aparitia bolilor. vedere longevitatea familiei de albine. dug controlul de primiivar8. iar cei de naturii nespecificii manifestii o fragilitate 1 mare. mari neajunsuri prin pierderea unui numiir mare de albine $i in consecinp prin diminuarea producfiei in mod deosebit in cazul imbolniivirii acestora de boli infecto-contagioase. a familiilor de albine in stupi curafi $i dezinfectati cu soda de rufe 5%. Combaterea bolilor se realizeazii prin tratamente medicamentoase sustinute I obligatoriu de mijloace de dezinfecfie. un tablou a1 particularitiitilor patologiei apicole. Este suficient sii avem in . combaterea bolilor la albine odatii apiirute se bazeazii in principal. precum $i a fagurilor cu forme incipiente de locii. I Astfel. dar care prin aplicarea de miisuri rafionale de ordin biologic $i igieniqefectele lor diiuniitoare pot fi prevenite.dezinfectarea profilacticii anualii a familiilor de albine prin mutarea.se efectueazii obligatoriu examen clinic $i de laborator la intreg efectivul din stupinii in lunile martie-aprilie $i august-septembrie $i se e de fagure cu puiet $i albine pentru a fi trimise la laboratoarele de supravegherea stiirii de siiniitate qi pentru diagnostic.

pagubele determinate de intoxicatiile laalbine cu provoac5. autorizafia fiind valabili numai pentru sursa de cules qi vatra mentionat5 in cuprinsul acesteia.cind stupii fac parte din aceeaqi stupin5 qi de cel pufin 100 m cind stupii apaqin unei stupine diferite. .se iau misuri pentru prevenirea furtiqagului. La culturile agricole. c5utAnd ca in perioadele lipsite de cules sii nu se lucreze la stupi decit seara sau cind timpul nu permite zborul intens a1 albinelor. se face asociat cu complexul de m5suri biologice privind p5strarea s5n5tiitii albinelor. pentru a evita ratiicirea acestora de la un stup la altul. . distanfa dintre stupine va fi de cel putin 100 m cind stupii fac parte din aceeaqi stupinii qi de cel pufin 300 m cind stupii apaqin unor stupine diferite. in aceste perioade la roiuri qi la familiile slabe se vor reduce urdiniqurile. stupinele infectate cu boli infectocontagioase qi parazitare supuse declarafiei obligatorii nu pot practica stup5ritul pastoral deciit dup5 ridicarea restrictiilor sanitar-veterinare conform prevederilor Legii sanitarveterinare. pierderi insemnate efective). distanfa dintre dou5 vetre va fi de cel pufin 50 m . Pi?strslr-ea siiniitiitii albinelor prin prevenirea intoxicatiilor cu pesticide Astiizi.familiile de albine cu semne clinice de boli contagioase nu pot fi deplasate in pastoral decit dup5 vindecarea lor. .numiirul stupilor instalati pe o vatr5 nu va dep5qi 100 de familii la masivele melifere din piiduri qi 50 de familii la culturile agricole.aplicarea tratamentelor medicamentoase qi a m5surilor de igienii stabilite de specialiqtii veterinari. Aqezarea stupilor se face in aSa fel ca albinele sii aibii suficiente puncte de reper. eliberate de Comisia judefean5 de baz5 melifer5 qi stupgrit pastoral.r~ire. Acest aspect trebuie s5 fie evidenfiat in mod 255 sr) . .stupinele se transport5 cu mijloace de transport autorizate ~i igienizate qi numai in baza certificatului sanitar-veterinar de transport. Amplasarea unei stupine in raza de zbor a albinelor apartinfind altor stupine (intre aceste stupine ~i sursa de cules) este interzis5 cu des5vir. La masivele melifere din pgduri. intr-un interval de timp scurt. precum qi al autorizafiei de stup5rit pastoral.MANUAL UL APICULTORULUI veterinarpentru a se lua la timp m5suri de tratament a familiilor bolnave qi prevenirea riispindirii bolilor la celelalte familii de albine din stupin5 in conformitate cu Legea sanitar-veterinar5. .

silvice yi piiduri se vor executa numai in baza avertiziirilor scrise yi luare scrisii la cunoytinfii. b)substante toxice de contact. ce piitrund prin ciiile respiratorii in circula~ia generals ~i produc moartea prin sufocare. plantafiile pomicole. pe o serie de miisuri cuprinse in . o r 5 ~ e n e ~sau municipale ~i prim2riile dupi ti . pomilor fructiferi sau principalelor specii forestiere melifere (salcim. Grii sii respecte reglementiirile legale in vigoare yi in unele cazuri de neglijenta apicultorilor respectivi.Ordinul privind unele miisuri pentru protectia familiilor de albine impotriva intoxicatiilor cu pesticide". pierderile produse albinelor pot fi reduse la minim in cazul luiirii unor miisuri corespunziitoare de protectie. in majoritatea cazurilor.tratamentele cu pesticide a culturilor agricole. . Intoxicatiile provocate de substantele chimice folosite in agricultura $i silviculturii in functie de felul in care actioneazii sunt de mai multe feluri: a)substante toxice de ingestie. din care mentioniim urmiitoarele: . emise de statiile de prognoz2 yi avertizare ~i de unititile silvice. zilele yi suprafetele pe care se vor efectua aceste tratamente.MANUALUL APICULTORULUI faptului cii pesticidele sunt manipulate direct de om ~i in consecint2.este interzisii aplicarea pesticidelor (cu exceptia celor atestate prin mentiunea cii nu sunt toxice pentru albine) asupra culturilor agricole entomofile. Prevenirea intoxicatiilor la albine se bazeazii. asemenea pierderi sunt determinate de nepiisarea celor ce folosesc substantele chimice. c)substante toxice volatile.in cazul efectuiirii aviotratamentelor cu pesticide. ce piitrund in organism prin contactul insectei cu substanp respectivg. . in principal. ce acCioneaz5 la nivelul tubului digestiv unde piitrund impreunii cu hrana. plantatiilor pomicole $i a piidurilor se desfiyoarii in perioade de timp c i t mai scurte care nu vor putea depivi 7 zile consecutive pentru o culturii agricolii sau parcel&de piidure ~i vor fi anunfate apicultorilor astfel incit aceytia sii poatii proteja familiile de albine prin inchiderea sau indepartarea stupilor c i t mai repede cu putintii. in folosinfa sau in proprietate cu cel putin 5 zile inainte de efectuarea tratamentului. fitosanitare cu aeronave se executii numai dacii viteza 5 d s e c ~i temperatura nu dep2ye~te 25OC. fiind transmise detiniitorilor care le au in administrare. . tei) aflate in faza de inflorire. unitatile de protecfia plantelor vor comunica in scris unitiitilor beneficiare. comunale. cu cel putin 7 zile inainte.tratamente fitosanitare cu pesticide la culturile agricole.. precum $i asupra arborilor forestieri de aliniament aflafi in a manei.

PREVENIREA $1 COMBATEREA BOLILOR LA ALBINE Albinele ca .yi sediul sau adresa la care acesta urrneazi sii fie anunpt in cazul efectuiirii unor tratamente fitosanitare. 9 ( 11 . variariile b r u ~ t e deficitarii. precum pe ~i circumscriptia sanitar-veterinarii. asigurii indeplinirea masurilor de prevenire a intoxicatiilor. circumscripfia sanitara veterinara pe raza ciireia este situatii stupina in cazul producerii intoxicatiilor la familiile de albine. . data inceperii ~i mijloacele cu care se executB tratamentele cu insecticide. reproducerii ~imoqii. in scris cu cel pufin 5 zile inainte. ontogeniei. perioada utilizirii vetrei de stupinii. locul de amplasare a acesteia. protozoare ~i parazifi care le pot produce in anumite situatii imbolniiviri yi chiar moartea prematurii in una din fazele metamorfozei sau a viefii lor.sii sesizeze imediat. ora~ului sau municipiului ~i primarul. tori defin5toriide stupine situate in raza teritorialii a localitafii. numiirul familiilor de albine. sub semniiturii de luare la cuno~tinfi. Infecfia este o stare de boa15 determinatii de invazia localii sau general8 a unui agent patogen in organism. micete.reprezentati de agentul cauzal yi gazda receptivii. 2. in scris. vehicularea stuoiiritul pastoral. consiliul local a1 comunei.unitiifile cu sector apicol ~i apicultorii cu stupine personale unneaza sii anunte. cu cel mult 24 de ore dupa amplasare. vor anunfa. precum qi obligafia de a interveni in sprijinul apicultorilor in caz de intoxicare a albinelor. dupii caz. . Factorii care concur5 la declan~area evolufia infecfiei sunt: ~i 1. .MANUAL UL A PICUL TORUL UI I I 1 I caz. precum .medicii veterinari de circumscriptie sunt obligati sii controleze dac8 unitiitile sau persoanele fizice cu gospodiirie personala.yi celelalte specii de animale fac parte din lanful trofic planetar qi se supun acelora~i biologice ale filogeniei. Factori predispozanfi care favorizeazii aparitia conflictului dintre agentul cazal ~i gazdii ~i pot sii determine o evolufie mai de bolii: alimentafia deficitarii. sediul sau adresa definiitorului de familii de albine. prezeng altor infecfii. deci rezultanta conflictului dintre organism ~i factorii biologici de agresie. care executa sau beneficiaz8 de tratamente fitosanitare cu pesticide. legi Pe tot parcursul viefii lor sunt supuse permanentei agresiuni din partea unor specii de virusuri. Factori determinanfi . exploatarea intensivii. pe teritoriul ciiruia se afl8 stupina. bacterii. despre locul.

insu~irea germenului de a se reproduce in tesuturi moi ~i toxigenez5 . 1 acute. pin5 la aparitia primelor sernne de boali (de la 3-4 zile pgn5 la 5-6 zile). faza final5 .MANUALUL APZCULTORULUI Pentru a se realiza infecfia este necesar ca agentii patogeni s5 p5trund2 Tn structura gazdei receptive. 3. paralizia cronic5. predatorii albinelor. viroza albinelor de Egipt. triangulinoza. Virusurile patogene pentru albine Cw du 8&eptia virusului filamentos ~i iridescent care sunt constituite . condifionate.timpul de la aparifia simptomelor yi pin5 la disparitia lor. intoxicatii: alimentare. deficit lipidic. reprezentate de: virulenp . deficit glucidic. generali. cu noxe industriale. predatori: predatorii cerii. varrooza. Doza de germeni care poate provoca infecfia . fir5 metabolism propriu fiind replicate de celulele gazd5 in milioane sau miliarde de exemplare prin mesajul transmis de virus genom~lular. ameobioza. loca europeang.insutirea germenului de a produce tulbur5ri functionale prin secretii de toxine (ex0 qi endotoxine). eusootice. hipertonemii. melanoza. in functie de modul de transmitere: necontagioase sau contagioase. candidoza. in functie de complexul cauzal: primare. deficit vitamino-mineral. viroza X. septicemia. Perioadele infectiei sunt: faza de incubatie . viroza filamentoash puietul in sac. hipotermii. toruloza. epizootice gi pansootice. compuse din acizi nucleici qi proteine. in functie de perioadele de evolutie: supraacute. protozooze: nosemoza. faza evolutiva . parazitoze: brauloza. sau s5 p5trund5 in num5r mare in organism. rickettisioza. La albine. acarapioza. micoze: ascosferoza.care poate fi vindecarea sau moartea. in functie de extinderea la nivelul individului sau familiei: local5. $i&le se clasificain dour categorii dup5 tipul de acid nucleic qi nurnirul d@mt nb acrerrnoleculare de AND sau ARN. in general infectiile se produc la nivelul tegumentului larvar. viroza aripilor opace. secundare. cu pesticide. Clasificarea infeciiilor se face in functie de rgsplndirea lor: sporadice. cronice. bacterioze: loca american5. I medicamentoase. spiroplasmoza.perioada de timp scurs5 de la p5trunderea germenului in organism. in functie de agentul cauzal viroze: paralizia acut5. dismetabolii: disproteinemii. viroza botcilor negre.' 4% / 258 . fir5 aparat enzimatic. aspergiloza. paratifoza. I 1 Boli virotice Virusurile sunt microorganisme subcelulare. iradieri. tubului digestiv. Pentru a produce infectia qi moartea unui organism agentul patogen trebuie s5 posede o viteza de reproducere foarte mare.yi moartea organismului depinde de cantitatile patogene ale germenului. tubilor Malpighi ~i traheelor. / senotainioza.

virusul asociat paraliziei cronice. cat gi cu protozooze (nosemoza). Virozele evolueaz5 in general. virusul aripilor opace. atilt la albinele adulte cilt ~i la larve. virozele albinelor au luat o extindere tot mai mare ap5rilnd noi maladii virotice in scar5 planetar5. protozoare sau prin facilizarea izbucnirii u n ? i ~ n t a @ s-+ e T . micete. virusul Y. viroza Y. Cantitsti mari de virusuri se g5sesc. viroza X. cu excepfia virusului iridiscent de 150 nrn gi a celui filamentos de 4501150 nm. fond toxic. virusul de Arkansas. hipofaringiene. Puterea de contagiune a virozelor este foarte mare gi se face prin contact intre albine gi ingestie (hr5nirea larvelor sau transferul mierii de la o albin5 la alta). continental gi intercontinental datorit5 transportului de material biologic apicol reproduc5tor. in organele interne ale larvelor ~i albinelor precum cuticula dermicq in glandele toracice. c5lduri qi secete excesive. Patogenitatea lor cregte in anumite conditii gi anume: fondradioactiv crescut. virusul iridiscent. Virusurile care afecteaz5 albinele sunt mici de 17-35 nm. Virozele pot evolua singure sau asociate intre ele. virusul maladiei Insulei Wight. dismetabolii prin hran5 necorespunz5toare. viroza albinelor de Egipt. virusul albinelor de Egipt. virusul X. temperaturi foarte sc5zute. altele in sezonul rece. Pentru zona continental5 in care ne aflgm. viroza filamentoasi. nosemoz5. virusul filamentos. Fenomenele patogene in timpul evolutiei virozelor se @bt m&ca prin cregterea virulenfei unor germeni de asociafii precum riqhgttsii. in ganglionii nervogi. paralizia cronic5. virusul paraliziei lente. virusul puietului in sac. bacterii. In baza cercet5rilor efectuate pdn5in prezent au fost descoperite gi clasificate 17 virusuri patogeni ai albinelor Apis mellifera gi Apis cerana. virusul botcilor negre. atilt asociate intre ele. Aglomer5rile de familii de albine favorizeaz5 o intens5 contaminare. virusul de Kagmir. exploatare cu intens5 spoliere a albinelor gi sl5birea r5spunsului lor imun la apgrare. un interes deosebit trebuie s5 acordim urm5toarelor viroze: paralizia acut5. Contaminarea se face gi din aproape in aproape intre pri. virusul Thai. Sistemul stup5ritului pastoral face ca maladiile virotice gi altele s5 se r5spilndeasc5 in scar5 national5 intr-un singur an. albinele folosind flora melifer5 gi trilntorii migrind fir5 s5 fin5 seama de granip. postcerebrale. Aceste maladii sunt vehiculate la distante mari. in ultimii ani. puietul in sac gi viroza botcilor negre. efectuat in general clandestin de c5tre apicultori. celulele intestinale sau ale traheelor qi in hemolimfi.MANUALUL APICULTORULUI din AND. virusul paraliziei acute. in functie de viroz5. unele predominilnd in sezonul cald. Aceste virusuri au fost denumite: virusul paraliziei cronice.\ iropktsme. virusul de Kagmir (tulpini australiene).

culturi $i fcsuturi de infcctivitate. aflate in stare de prcmunifie gi rezistenfi. . nosemoza acut5 gi fat. loca european8. intestinul subfire la inseqia tubilor hipofaringiene $i mandibulare. Diagnosticul se face prin teste de infectivitate. o boa15 infecto-contagioas5 a albinelor adulte. puietul viros.MANUAL CrLA PICUL TOR UL UI clasice. se face intotdeauna diferential cu intoxicafiile. ca de exemplu: loca europeana. substanfe $i aparaturi corespunz8toare ca $i personal executant de inalti calificare. elipsoidal cu diniensiuni de 20-27 x 40-70 localizare in sistemul nervos. albinele moarte inainte de eclozionare malformate (in general cu aripile insuficient dezvoltate). incapacitate de zbor a albinelor. loca american. paralizii ale aripilor qi membrelor. produs8 de un virus sferic cu dimensiuni de 30 nonometri. Paralizia aczltri este o boa15 infecto-contagioasii a albinelor adulte. n~oartea in 3-5 zile de la aparifia semnelor clinice. distensia abdomenului. microscopie electronic5 qi ELISA pe probe de albine vii (50. Aceste examene de laborator surit de inalti tchnicitate gi specialitate. Virusul paraliziei acute poate fi gisit $i in albinele clinic siinitoase. nilnfe moarte de culoare alb8cenugie. transmifindu-se prin contact gi ingestie. imunodifuzie. imunofluorescenf5. tremurituri ale aripilor. Diagnosticul diferential trebuie %cut fati de intoxicatiile acute. In ceea ce privegte diagnosticul clinic. aspergiloza $i nosemoza. nosemoza ~i ascosferoza.?. Pe plan mondial. In general se intilnesc urmatoarele semne de boali: larve rnoarte nec5picite sau c5picite f i r i sernne de loc8 sau ascosferozii. Maladia are un inalt grad de difuzibilitate. Clinic. asocierea virozei cu nosemoza. Diagnosticul virozelor albinelor se pune in baza semnelor clinice $i examenelor de laborator prin irnunoseroprecipitare. de asemenea. privind diagnosticul virusurilor albinelor cel mai specializat laborator este cel de la Institutul Rothamsted din Anglia. Se transmite prin contact qi i se recunoaqte prin: evolufia in tot cursul anului cu acutiziiri . produs5 de un virus ARN. antenelor. boala se recunoaqte prin: evolutia in sezonul activ mai ales vara gi inceputul toamnei.5 de celelalte viroze cu manifestari nervoase. cu tropism pentru sistemul nervos qi glandele salivare. necesitind materiale. Paralizia cronicci estc.100 indivizi) $i poqiuni de fagure (15115 cm) cu puiet suspect.

iar ca urmare a proceselor de autolizii gi putrefactie. Diagnosticul se face serologic prin imunodifuzie. Viroza afecteaz5 ~i omoar5 o parte din nimfele albinelor albinele. acestea capiitii o culoare inchis5 observindu-se pr!. Viroza botcilor negre . boala se recunoa~teprin: evolutie mai ales in timpul iernii care produce mortalitate accentuatii pin5 la pierderea multor familii de albine. ELISA pe probe de albine vii suspecte. se asociaz5 cu nosemoza. F5rB a fi o regulii. sl5besc prin disparifia albinelor in num5r mare.n fpnsparenp botcii. albinele sgniitoase indepiirteazii permanent din stup pe cele bolnave.boa15 infecto-contagioas5 a albinelor adulte gi miitcilor. Diagnosticul diferenfial se face fat5 de intoxicatiile cu pesticide. aspect de furnic5. Este produs5 de un virus ARN. Diagnosticul se face prin teste de infectivitate. imunodifuzie. de dimensiuni de 17 nanometri. Viroza aripilor opace . 50-100 indivizi. cu tropism pentru sistemul nervos cefalic Si toracic ~i glandele salivare. albinelor li se opacizeaz5 aripile qi igi pierd capacitatea de zbor. iar puiet diseminat.boa15 infecto-contagioasii specific5 nimfelor miitcilor qi albinelor lucr5toare. Diagnosticul diferential se face fat2 de intoxicatii. Virusul se transmite pe cale digestivii prin albinele doici gi se poate multiplica qi in albinele adulte de regulii afectate de nosemozii. aparifia indivizilor de culoare neagrii cu luciu metalic. 261 . fenomene nervoase traduse prin tremuriituri ale aripilor. celelalte viroze gi septicemii. imunoelectronomicroscopie. semnele bolii apar la 4-10 zile de la infectie. Familiile infectate in timpul primaverii gi verii. f a g de celelalte viroze cu manifestiiri nervoase (aspergiloza albinelor adulte). microscopie electronic8. reducind eclozionarea cu 90-95%. Probele pentru examen de laborator se constituie din 50-100 albine vii ~i poqiuni de fagure 15115 cm cu puiet suspect de boal5. pete negre. de regulii le desciip5cesc ~i le indep5rteaz5. mic. imunofluorescenfii. incapacitate de zbor. Clinic. depilare. Este produs5 de un virus ARN cu dimensiuni de 30 nanometri. paralizie a extremitiitilor sau a intregului corp. boala se recunoagte prin: moartea nimfelor de matcii in botci. moartea survine de regulii dup5 12-25 de zile de la aparitia semnelor clinice. Clinic.MANUAL UL APICUL TORULUI in sezonul de toamnii. seroprecipitare. contractarea abdomenului. microscopie electronicii. ELISA gi examen histopatologic pentru punerea in evident5 a corpusculilor Morison in citoplasma celulelor intestinului subtire la nivelul inseqiei tubilor Malpighi.

glandele cerifere. Puietul in sac . corpul gras. Probele pentru diagnostic se constituie din 50-100 albine vii suspecte. este produsii de un virus ARN sferic de 30 nanometri. Diagnosticul se face prin microscopie electronicii din hemolimfa albinelor cu semne de boalii ~i prin examen serologic. Boala se transmite prin ingestie qi de regulii evolueazii in asociere c u nosemoza in sezonul de iarnii-primiivarii. iar mortalitatea se inregistreazii in lunile de primiivarii. Virusul se localizeazii in celulele nervoase. Diagnosticul se stabileqte prin examen serologic qi prin microscopie electronicii. Se transmite prin ingestie de . 15115 cm. faringiene. albinele iqi pierd capacitatea de zbor.boalii infecto-contagioasii a albinelor adulte care este produsii de un virus AND mare cu dimensiuni de 4501150 nanometri. Viroza albinelor de Egipt . Boala in condifii naturale nu a fost studiatii. 0 bunti parte din familiile bolnave supraviefuiesc dar au o dezvoltare slabii.este o boalii infecto-contagioasii specifics larvelor de albine.boalii infecto-contagioasii a albinelor adulte qi a nimfelor. de venin qi in hemolimfi.boa15 infecto-contagioasii a albinelor adulte. Probele pentru examen de laborator se constituie din 30-50 albine vii suspecte. rpul gras qi celulele nervoase. intestinul subfire. ciirora le deterrninii moartea in stadiul de puiet ciipiicit. Sernnele clinice sunt nespecifice. Se transmite prin ingestie qi prin inoculare de parazifi limfofagi. Infectia evolueazii de obicei iarna qi primiivara qi este agravatii cdnd se asociazi cu protozoarul Nosema apis qi Malphigamoeba mellifica. torace. VirozaJilarnentoasa'. familiile sliibesc. Diagnosticul diferential trebuie ficut la nimfele de albine lucriitoare f a p de cele afectate de atacul larvelor de giiselnip. aceasta ciipiitdnd un aspect Iiiptos. Larvele iau aspectul caracte@%w unui sac plin cu lichid. Aceas% virod determinii sliibirea familiilor prin scurtarea viefii albinelor. Transmiterea virusului se face pe cale digestivi. produsii de un virus ARN.MANUALUL APICULTORULUI Diagnosticul se face prin examen serologic qi microscopie electronid pe probe de botci qi porfiuni de fagure cu puiet suspect. b l etiologic este un virus ARN de formii sfericii cu dimensiunea de Virusul se localizeazii in celulele glandelor hipofaringiene. cu dimensiunea de circa 30 nanometri. VirozaX .

. .realizarea gi menfinerea unei permanente stiri de igieni in stupi gi stupin5 prin eliminarea gi topirea fagurilor vechi. asigurindu-se hran5 suficient5 gi de bun5 calitate care s5 le confere o rezistenfa natural5 crescut5 fa@ de infecfiile virotice. Miisuri de prevenire qi combatere a virozelor la albine. .intretinereain condifii optime a familiilor de albine pe tot parcursul anului.interzicerea folosirii in hrana albinelor a mierii gi polenului ce provine din familii bolnave sau suspecte de boal5. acestea nu au acfiune asupra virusurilor dar creaz5 o rezistenv a germenilor bacterieni fati de antibiotic gi r5min sub forma rezidual5 in produsele stupului. .chimioterapia bazati pe substante de origine natural5 de tipul izoflavonolilor. boala se recunoagte dup5: moartea larvelor dup5 4 zile de la c5p5cire. profilaxia gi combaterea virozelor la albine se realizeaz5 printr-un complex de mgsuri care const5 in: .. Pentru examen de laborator se recolteaz5 probe din porfiuni de fagure 15/10 cm cu puiet suspect.bacterioze. .papuc chinezesc".numai in cazurile in care apar semne clinice specificd%l$clasice . Albinele adulte din familiile afectate de boa15 pierd apetitul pentru polen gi au o durati de via@ mai scurt5. larvele extrase din celule au aspectul unui sac plin cu lichid. precum gi preparatului Arahnovir cu care s-au obtinut rezultate pozitive. . iar confinutul nu este filant. lee vor efectua tratamente cu medicamente specifice fiec5rei boli id * % 263 %$@IJ \% <i . celulele cu c5p5cele scufundatee gilsau perforate. faguri cu miere gi p5stur5 intre stupii suspecfi de boa15 gi cei s5n5togi in cadrul stupinei gi intre stupine. stringerea gi distrugerea prin ardere a cadavrelor. neeclozionat. dind aspectul cunoscut de . protozooze gi parazitoze s u p r a a d 5 u ~ ' v ~ rlor.MANUAL UL A PICUL TORULUZ Clinic. prin deshidratare larva se transform5 intr-o cojig brun5 agezat5 pe plangeul celulei cu capul recurbat spre abdomen. sesquiterpenelor.in viroze nu se recornand5 tratamente preventive cu antibiotice.eliminarea schimburilor de material biologic. culoarea larvelor devine treptat galben-cenugie gi apoi brun5. derivatilor fenolilor. Dup5 moarte. Larva moart5 nu prezint5 miros. Diagnosticul diferenfiat se face faF de loca american5 gi viroza botcilor negre. aspectul de puiet afectat impragtiat pe fagurii cu puiet. nu este aderenti la perefii celulei. a celor cu puiet mort. Diagnosticul se stabilegte prin teste de infectivitate gi teste serologice. micoze.

precum qi in golurile de cules din sezonul apicol.MANUAL UL APICUL TORULUI . se realizeaza ca gi in cam1 locii americane (albine hoate.evitarea aglomer5rii stupinelor in pastoral pentru eliminarea interferentei ce se produce intre albinele din familii bolnave qi cele sanatoase ca urmare a ratacirii acestora. de regula in stadiul de puiet nec8pZicit. Pentru ace~tia. provocind grave perturbari fiziologice. rgsucindu-se in celule vi devenind mai intii galbene cu nuante in* in ce mai inchise pin2 la maroniu. trilntori. Cgldura din timpul verii gi aparitia unor culesuri bune in natura fac ca boala s i regreseze int5lnindu-se qi vindecsri spontane. apoi sufera modificari de pu-/: cu1oar. 1991 privind unele masuri pentru protectia familiilor de albine impotriva intoxicatiilor cu pesticide". Transmiterea bolii se face odata cu hrana administrata puietului de catre albinele doici. . unde se inmultesc. Pe fagure. ocazii cu care se face contaminarea gi rgspindirea generali a bolilor.bacterie secundar5 asociata in aceasta boala. formol.e oztge qi de miros. ceea ce duce la slgbirea acestora. inmulfirea microbilor se face pe seama hranei existente in intestinul larvelor. In etiologia bolii sunt incriminafi: Mellissococcus pluton. Bacterium eurydice.dezinfectii repetate profilactice ~i de necesitate cu una din substantele: soda causticii. larvele ciip5cite. cind microbii pitrund in intestinul larvelor. soda de rufe. Boli bacteriene Loca europeanii . Larvele bolnave devin initial mai transparente. avind hrana insuficientii qi de slab3 calitate. Mirosul este variabil. kge5 264 .este o boala infecto-contagioas8 care afecteaza puietul de albin8. faguri de la familii bolnave). loca europeana fiind mult mai frecventg primavara ~i la familiile slabe.prevenirea intoxicafiilor qi toxicozelor se realizeaza prin respectarea prevederilor din "Ordinului 45 din 2 1 . impachetate necorespunz5tor. Bacillus orpheus. I % 1 I .X. toxinele piitrund prin perefii intestinului in tot organismul. cloramina B gi ap5 oxigenata. Pe de alti parte. Paenibacillus alvei. putind fi a$ <& &$ic kcil in unele camri aromat sau lipseqte cu totul. Loca europeang apare mai rar decilt loca americana qi este mai putin gravi afectind in general larvele tinere in viirsti de 3-4 zile qi in propoqie mult mai redus%. Enterococcus faecalis . de la o familie la alta sau de la o stupin2 la alta. determiniindu-i moartea. Paenibacillus larvae. Transmiterea bolii in interiorul stupului. . puietul estc raspan neuniform. moartea larvelor. imbolnivirea qi in final. &pun. Boala apare in general primavara inaintea culesului de salcim. sezonul ~i puterea familiei de albine joaci rolul cel mai important. se hrilnesc qi eliminii toxine.

Combaterea locii europene se realizeazii prin: . se va face dezinfectia profilacticii sau de necesitate dupB caz.D. neaderentii la peretii celulei avind un miros acru sau aromat. muleazii fundul celulei ~i cap85 aspectul unor solzigori de consistenp cauciucului ce pot fi ugor extra$ din celule. iar fagurii vor fi topifi gi schimbati. igi pierd turgescenta gi se transform5 intr-o mas5 p5stoas5. trei administriiri la interval de 3 zile ~i inc5 douii administriiri la interval de 5-7 zile. au culoarea maronie. . cite 200-250 mllfamilie. larvele moarte se deshidrateaz5. cite 80-100 g amestec pulverizat peste albine ~i printre rame. care are la bazii Oxitetraciclinii se va administra in acelagi mod ca amestecul de mai sus.5 gll cite 200-250 ml/ familie in functie de puterea acesteia. ele fiind considerate contaminate. dupii 10-20 de zile. Diagnosticul prezumtiv se pune pe baza semnelor clinice. iar cel de certitudine se stabilegte in laborator de specialitate pe probe de fagure cu puiet de 15115 cm suspect de boalii. Se atrage atentia cB mierea provenit3 de la asemenea famili+se interzice a fi valorificati la export! & ' % 265 F rC .Locamicin produs de I. . de trei ori la interval de 3 zile qi incii de douii ori la interval de 5-7 zile.indepiirtarea din stupi a fagurilor cu puiet afectat (in stadiul incipient sau in evolufie a1 bolii).Oxitetraciclinii in zahiir pudrii 3 g11000 g zahiir.tratament medicamentos cu Oxitetraciclinii sau Locamicin dupii cum urmeazii: Oxitetraciclinii in sirop din miere sau zahiir 0. Stupina afectatii se va trata in mod obligatoriu gi in primiivara anului urmiitor aparitiei bolii.C. Loca europeani este declarabilii de la aparifia primelor semne de boa15 gi carantinabil5 incii 30 de zile de la insiinBto~irea clinic5. . evidenfiaz5 prin tegument traheele.in cazurile grave. concomitent cu primele trei administriiri prin pudrare se pot face ~i trei administriiri de sirop preparat din 1 kg Locamicin la 1 litru infuzie din plante medicinale. prezintii pete de culoare giilbuie care in cele din urmii devin cenugii-negre.A. larvele afectate igi schimb5 pozifia in celulii. La aparifia bolii se recomandii sii fie tratate toate familiile de albine din stupinii.MANUALUL APICULTORULUZ Clinic. . boala se recunoagte dupii: aspectul de puiet impr5gtiat pe fagurii afectati datoritii prezenfei celulelor cu ouii sau larve neciipiicite in zonele compacte cu larve ciipiicite.

este o boali infecto-contagioasi care afecteazi puiets. r U *e . 4)scule ji rnateriale infestate. prin hriniri cu miere infectati. se face prin intermediul albinelor hoate.familii. de citre medicul veterinar. prin diferiti paraziti qi diunitori ai stupului (exemplu Galleria rnellonela). 75 . in 6)hranii infestatii administratii puietului neciipiicit Loca arnericanii . un i '( eC . 2Cfagure cu puiet. 3)hriinireafamiliilor cu miere contaminati. prin cumpirarea sau schimbul de material biologic . loca americani produce cele mai mari pierderi economice in familiile de albine prin distrugerea acestora ca entititi biologice $i prin productia redusi de miere ~i a altor produse ale stupului. prin uneltele de lucru. Trebuie precizat c i loca americani nu se vindeci de la sine. precum ~i de la o stupini la alta. 5)sporii de locii p o t j introdu~i stupi. prin adipitori. triintori.Modul de contaminare a familiilor de albine cu loca: 1)stupi cu albine. Difuzarea bolii de la o fan~ilie bolnavi la alta sinitoasi. Boala evolueazi in tot sezonul activ cu viirfin lunile iulie-august. Combaterea bolii este foarte dificili ~i nu se rezumi doar la tratamentul medicaw@m. Loca americani este considcrati cea mai gravi boali bacteriani a puietului ciruia ii produce moartea in stadiul de puiet cipicit. Agentul etiologic este Paenibacil/~/s larvae subspecia larvae. Dupi varroozi.MANUALUL APICULTORULUI Fig. mitci din stupine contaminate fir2 atestarea stirii de sinitate.\ de albini determiniindu-i moartea de reguli in stadiul de puiet cipicit. Aceasta presupune ca in paralel cu tratamentul specific s5 se aplice o%lex de misuri care s i limiteze rispiindirea bolii in toati stupina ~i iwthpinp dinjurul focarului de boali. schimbarea fagurilor de la un stup la altul. roi.

depistarea familiilor afectate de boalii prin examen clinic al tuturor familiilor din stupina efectuat de medicul veterinar din zon5. aderent la peretele inferior al celulei. in celulele afectate.S. Se efectueazii dezinfecfia de necesitate a inventarului apicol care cuprinde obligatoriu urmritoarele etape: lcrrrnlln .fagurii gi familiile puternic afectate. Cloramfenicol.fagurii cu num5r redus de celule afectate se elimin2 din stupi.dezinfecfia propriu-zis5 cu una din substanfele: h f d & Q d i u ~ t 2 = 267 r ** P- . se vor distruge in totalitate prin ardere. . filant.in stadiul avansat a1 bolii. . Nitrofuran.) pe probe de fagure 15115 cm cu puiet suspect de boali. . .flambare. @P t'$Si ". Diagnosticul diferenfial se face fa@ de loca europeanii. . Pentru tratament se vor folosi numai Oxitetraciclinii sau Locamicin. iar la incercarea de extragere. Diagnosticul se poate pune de medicul veterinar yi de apicultor pe baza semnelor clinice in stupinii. . larvele moarte se deshidrateaza complet aviind aspectul unui detritus maron-inchis spre negru. Aga cum s-a precizat combaterea locii americane se face prin tratament medicamentos gi o serie de m5suri deosebit de importante ~i utile dup5 cum urmeazii: .sub c5p5cele se g5se~te detritus larvar de culoare ciocolatie. acestea fiind considerate contaminate.aspectul de puiet imprggtiat pe faguri. perforate.5 gll ciite 200-250 mufamilie in funcfie de puterea acesteia. trei administrgri la interval de 3 zile gi inc2 douii administriiri la interval de 5-7 zile. Oxitetraciclin2 se administreaza in sirop din miere sau zah2r 0. puietul viiros ~i puiet in sac (boalii virala). Sunt interzise pentru tratament: Streptomicina. Tratamentul medicamentos se efectueaz5 la toate familiile din stupinii. escavate.V.r .fagurii afectafi de boa15 exhal2 un miros caracteristic de putrefacfie sesizabil la deschiderea stupului gi chiar de la intrarea in stupinii.MANUALUL APICUL TORULUI Clinic boala se recunoagte dup5: . iar diagnosticul de certitudine se stabilegte in laboratorul de specialitate (D. confinutul se intinde sub forma unui filament de 3-5 cm (proba b5plui de chibrit).cur2fire mecanici. se topesc gi se inlocuiesc cu faguri noi. de culoare maron-inchis spre negru. un aderent la perefii celulei.celule cu c5p5cele umede. . sau semne clinice evidente (ap2rute ca gi cazuri noi).

sau formol3%.MANUAL UL APICUL TORUL UI caustici) 4%. pirisirea st. carbonat de sodiu (sods calcinati) 5-6%. albine moarte in fata stupului. Dupi dezinfecfia inventarului se va face transvazarea familiilor trecute prin boali.@$%\&manifest5ri nervoase. dar cazurile de boali sunt foarte rar . Mierea provenitii de la aceste familii. in aceea~i loca americani cit yi loca europeani c11 semne clinice specifice fiecireia din cele doui boli. I Infectii mixte de loci americani yi loci5 europeani pot evolua in numeroase familie de albine pot fi diagnosticate atlt stupine. fragilitatea . pentru a evita riscul de extinderc a bolii. In asemenea cazuri. in stupi supuyi misurilor de dezinfectie. se recomandi folosirea unuia din cele doui antibiotice Localnicin sau Oxitetraciclini in dozele $i numirul de administrari mentionate la tratamentul cclor doui boli yi aplicarea de misuri severe de igieni. boala se recunoayte dupi: incapacitatea de zbor a albinelor. cele doui loci pot fi inthlnite in stupi diferifi din aceeaqi stupin8. diagnos CYpic. i evolueazi in sezonul activ.este o boali infectioasa specifics albinelor adulte. c . de la aparifia semnelor de boali $i inci 60 de zile de la insinitoyirea clinic8 yi efectuarea dezinfectiei finale. pentru examenul de laborator este necesara o perioadi mai lungi dc timp care ar inthr7ia aplicarea misurilor de tratament $i dezinfectie. in alte cazuri. Mierea provenitii de la stupina in care a evoluat loca americanii nu se comercializeazii! Loca americani este o boali declarabili ~i carantinabili. tratate yi fir2 semne clinice de boali. Agentul etiologic este Pseudomonas apiseptica yi poate avea formi acuti $ i ~ . Atestarea stirii de sinitate a stupinei se va face de citre medicul veterinar din zon8. Stupina afectati de loca americani se va trata in mod obligatoriu ~i in primivara anului urmitor aparifiei bolii ~i se vor aplica misurile de dezinfectie. In aceste situatii. Pe de alti parte. nu se va valorifica la export! Septicemia . in asemenca cazuri. precum $i in cazul formelor atipice de loci europeani este greu pentru apicultor sau chiar pentru medicul veterinar s i stabileasci diagnosticul pe baza semnelor clinice.

este o boa15 infecfioas5 specific5 albinelor adulte care poate evolua in sezonul activ dar cazurile diagnosticate sunt deosebit de rare.MANUALUL APICUL TORULUI cadavrelor (desfacerea cu uguring la simpla atingere. abdomen balonat. Diagnosticul se stabilegte numai pe baza examenului de laborator. Diagnosticul diferential se face fat5 de septicemiile produse de virusuri. Clinic. jurul stupului. prin examinarea unei probe de aproximativ 30-50 de albine muribunde suspecte. Albinele bolnave prezinti incapacitate de zbor. Diagnosticul se pune in laborator prin examen sau a1 unui filtrat obtinut din trituratul a 30-50 269 s /- . se ard ~i se aplic5 desinfectia de necesitate. torace. rickettsii gi alte specii bactcriene. abdomen. in caz de septicemie. boala se suspicioneazii dup5 urm5toarele semne ale albinelor: incapacitate de zbor. Diagnosticul diferential se va face fat5 de nosemoza clinic5. diaree gi paralizie. fat5 de nosemoza acut5. Pentru tratament se recornand5 Oxitetraciclina in doze de 0. urmat de moarte. in 4-5 administrari la interval de 4-5 zile. virozele cu simptomatologie nervoasi gi fat5 de intoxicatiile cu pesticide.5 g/l de sirop. in propoqii de cite 200-300 mllfamilie in functie de puterea acesteia. viroze (paralizia acut5 ~i cronici) ~i intoxicafii. Agentul etiologic este Salmonella schotmiilleri alvei. devine alb5 15ptoas5. Diagnosticul de certitudine se pune in laborator prin examinarea probei de albine suspecte (50. Salmoneloza sau paratifoza . in p5qile componente: cap. aripi). abdomen balonat.este o boa15 a albinelor adulte provocat5 de Spiroplasma apis gi evolueaz5 in sezonul activ cu viirf de virulent5 in luna mai.100 de albine vii sau muribunde) prin recoltarea hemolimfei care. iar semnele clinice gi modific5rile anatomopatologice sunt necaracteristice. Tratamentul se efectueaz5 numai in cazurile de boa15 diagnosticate in laborator de specialitate. tremur5turi musculare. Pentru combaterea bolii se adun5 gi se ard albinele moarte de pe fundul ~i din fata stupului. Spiroplasmoza .Pentru izolarea speciei Pseudomonas apiseptica se face examen bacteriologic din hemolimfi gi musculatura toracic5. se aplic5 dezinfectia de necesitate gi tratamentul cu oxitetraciclinii ca la loca american5. Pentru combatere se indep5rteaz5 de pe fundul gi din fata stupului toate albinele moarte. prin cultivarea gi izolarea germenului patogen.

mumiile sunt neaderente la peretii celulei fiind indepirtate de albine ~i se gisesc pe fundul stupului. i se deshidrateazii ~i capiti consistenp cretei. Pentru combatere se indepirteazii ~i se ard albinele moarte de pe fhndul ~i din f a p stupului. boala se recunoa~te fagurelui cu puiet datorat alternantei de celule ciipicite normale cu celule care confin mumii albe. larvele infectate se ingilbenesc. pe scindura de zbor ~i in fafa stupului.MANUAL UL APICULTORULUI boali. rgihghosticul se stabile~te baza examenului clinic al mumiilor recoltate.este o boala infecto-contagioasi specifics larvelor de albine ciirora le determini moartea in primele doui zile ale stadiului de puiet ciipicit. iar transmiterea se face prin ingestie qi transcutanat. Multimea larvelor cu aspect de creti pe fundul stupului se datore~te actiunii de detectie a albinelor sanitare. gisindu-se ~i in intestinul albinei sinBtoase. pin5 la disparitia semnelor clinice.. Treptat boala cuprinde ~i puietul de lucriitoare ~i pe cel din botci. Diagnosticul d&b prece% rdt se h c e prin examen microscopic pentru evidentierea ascociatilor ceea C c k i i cu%iagnosticul de certitudine completat de examenul micologic. cite 250-500 ml pe familia de albine la 5-7 zile interval. i ~pierd segmentatia. Incepind cu anul 1990 tabloul patologic a1 ascosferozei s-amodificat mult fati de anii 1965-1970 in sensul disparitiei alternantei de celule c&cite vi celule cu larve afectate de ascosferozii (a~a-zisul. se face dezinfectia de necesitate qi se aplicii tratamentul cu oxitetraciclini 0. Ascosferoza se recunoavte dupii: aspectul caracteristic pe care il dau fagurelui larvele mumificate riizlete de culoare albi. sub care se gisesc larvele afectate de ascosferozi. larvele mumificate rispindite in f a p qi pe fundul stupului.5 g la litru de sirop. care decoperteazi celulele cu larve afectate pe care le scoate qi le inliiturii din fagurii afectati din cuib in vederea refacerii efectivului biologic. dupB urmiitoarele semne: aspect in mozaic al Clinic. cretacee. neaderenfa larvelor la peretii celulelor.mozaicm)qi aparitia ~i generalizarea celulelor ciipiicite. celulele care contin larve afectate sunt descipgcite de albine putindu-se observa continutul invadat de miceliul alb al ciupercii. Boala evolueazii in tot cursul sezonului activ. Diagnosticul se poate pune qi prin examen imunoserologic. pe o h n i de fagure de minimum 15110 cm cu puiet suspect. Boli micotice Ascosferoza (puietul viros) . sunetul caracteristic ce il produce un astfel de fagure cind este scuturat. Agentul etiologic este micetul Ascosphaera apis care triiie~teubicvitar. & F I 270 .

in cazul in care se utilizeazi Codratinul se procedeazi in modul urmitor: 20 g Codratin se dizolvi in 975 ml sirop. se Iirgesc progresiv cuprinzdnd mai multe celule cu puiet gi albine formind insule sau plaje de mucegai. larvele sunt invadate de un miceliu galben-verzui. tratamentul se face cu 1 kg Micocidin la care se adaugi 3 g Oxitetraciclini. se deshidrateazi. zonele de fagure afectat. puietul pietrificat gi puietul in sac. cadavrele prezinc abdomenul ugor mirit care in s&@dp&ine 4 . Administrarea sub formi de pudri se face conform procedurii aritate mai sus. concomitent cu ascosferoza. ultimele la 5-7 zile. sunt aderente la perefii celulei gi au consistenp duri. 4-5 administriri la interval de 4-5 zile. se indepirteazi din stup gi se topesc fagurii puternic afectafi ~i se executii igiena gi dezinfecfia de necesitate. se repet5 de trei ori.MANUAL UL APZCULTORULUI Diagnosticul diferenfial se face fa@de loca americani.este o boali infecto-contagioasi comuni larvelor gi albinelor adulte. in celulele necipicite se poate observa o pdnzi de mucegai galben-verzui sau negru. primele doui tratamente la interval de 3-4 zile. in cazul in care. iar siropul cu Codratin se face concomitent cu pudrarea. Boala face parte din categoria zoonozelor (se transmite la om). incapacitate de zbor. Pentru combatere se indepirteazi gi se distrug mumiile de pe fundul gi din fa@ stupului. in pocii de cdte 250500 ml. fac migciaQ rd&ate ale a m prin membrelor. Transmiterea se face pe cale digestivi gi transcutanat. 20 g Codratin se amesteci cu 980 g zahir pudrii gi se administreazi ca Micocidinul. Clinic se recunoagte dupi urmitoarele semne: larvele mor imediat inainte sau dupi momentul cipicirii. 20 g Codratin + 80 g zahir pudri se dizolvi in 900 ml api la care se adaugi 20 ml de Protofil. pieselor bucale sau segmentelor corporale gi mm$n c Wca toxiemie. Albinele pmmt6 stiri de agitqie. Aspergiloza (puietul pietrificat) . amestecul fiind administrat prin pudrare. Tratamentul se face cu Micocidin administrat in dozi de 80-100 g preparat prin imprigtiere printre rame peste larve gi albine. iar boala evolueazi primivara gi toamna dar cu un grad redus de incidenF. La familiile cu forma avansati de boa14 se administreazi concomitent cu pudrarea gi sirop de Micocidin (1 kg Micocidin la 1 litru de api). administrat in porfii de chte 250 ml. cad in fafa stupului. amestecul administrdnduse prin aspersie pe faguri. cite 80-100 glfamilie. existi gi semne clinice de locii.

Boala este produs2 de Melanosella mors apis vi evolueazi in tot cursul anului. Clinic aceasta se recunoavte dup5: diminuarea pontei p h i la incetare. albinele moarte din stupi vi din fafa acestuia vi se distrug obligatoriu prin ardere.este o boa12 micotici specific2 mitcilor c2rora le determini sterilitatea.Protozooze Nosemoza . din diferite o ajunge in intestinul albinei. se inmulfe~te produce t @& & $ dra o f ~ p n ie bolii de la o familie la alta ~i de la o stupin5 la alta. produs2 de cauze neinfcctioase. oviducte. in momentul ciind. adaosuri in hrani a tot felul de Einuri qi umiditate mare in stup. c5nd este eliminat in mediu! extern odati cu excrementele albinei sau ~ 2 n d aceasta moare. in Pentru combaterea bolii se indepirteaz2 fagurii cu puiet $i albine afectate. Melanoza . de Diagnosticul se stabile~te medicul veterinar pe baza examenului clinic a fagurilor cu puiet $i albine adultc afectate. C5nd conditiile de via@ nu-i sunt favorabile. Diagnosticul se face in laborator pe m2tci cu leziuni melanice prin examen stereomicroscopic $i micologic. Pentru combatere se trece imediat la schimbarea rnitcilor afectate. Pentru examenul de laborator se recolteaz2 de medicul veterinar portiuni de fagure cu modificiri specifice .MANUALUL . Protozoarul se localizeaz2 vi se inmulteqte in intestinul mijlociu a! albinei. germineaz2 $i dB na~tere parazitului activ. formi sub care dobgnde~te mare putere de rezistenfs. unde se hriinevte. se face I A 'I s d 272 I I . rniceliul invadeazi corpul albinelor cu incepere de la intestin. str2bate tegumentul $i iese prin orificiile naturale acoperind intreg corpul acestora cu un strat de miceliu de culoare galben-verzuic.este o protozooz2 specific2 albinelor adulte. Diagnosticul diferential se face in cazul sterilititii mitcii. iar agentul etiologic este Nosema apis. iernare prelungiti Grii zboruri de curifire. prin disectia mitcii suspecte sub lupa binocular. parazitul sporuleaz8. Boli parazitare . dop de excremente in regiunea anusului. Numai examenul de laborator certific8 prezenta bolii. Nosernoza este conditionati de factorii favorizanfi reprezentafi de: familii slabe. $i peretelui intestinal.4 PICULTORULUI vi toracele. Dezinfectia de necesitate este obligatorie. pe ovare. vagin ~i perefii rectului. miere de mani. in cavitatea abdominali se observ2 prezenta unor cruste de culoare maron inchis sau negru.plaje de ~nucegai care sunt prinse larve vi albine adulte.

flasc. k i * ' 273 * > . Afecteaza. albinele moarte de pe fundul stupului qi se distrug prin arderd%%d$&rteddin n & . Probele pentru examenul de laborator se constituie din 50-100 albine vii. este nevoie de interventia unor factori favorizanti. au aripile intinse ~i picioarele adunate sub torace. Nosemoza cronicii evolueaz5 inaparent putiind fi diagnosticat5 numai prin examen de laborator. viroza filamentoas5. neigienizate. albinele bolnave prezinta abdomenul destins. i&& $ prinGvara. boala poate fi rispiindit5 ~i de unii paraziti prezenti in stup precum Galleria mellonela. precum $i in intoxicatii. viroza x. faguri.ka{ii acute ~i paralizii virale.' Pentru combaterea bolii se indep5rteaz5 periodic. se deplaseazg cu dificultate. Diagnosticul de certitudine a1 nosemozei se face numai prin examen de laborator deoarece unele din semnele clinice ale bolii pot fi intiilnite qi in alte entititi patologice. paralizeaza ~i mor.MANUAL UL APZCULTORUL UI prin albinele bolnave care elimina fecale diareice inc5rcate cu milioane de spori. Se asociaza cu amoebioza. muribunde sau moarte recent recoltate de la fiecare familie din stupins. Aceast5 boa15 apare in general in cursul iernii ~i inceputul primaverii insofit5 de diaree ~i imbraci douB forrne de evolutie: acut5 ~i cronicii. De asemeni.. iattm. Pentru ca nosemoza s5 se manifeste clinic. perefii ~i fundul stupului. In marea majoritate a cazurilor. scurtarea vie$ in perioada de iarni. datoritii rezistenfei naturale a familiilor de albine acestea prezinta o formii latent8 a bolii care treptat se transform5 intr-o form5 acuti atunci ciind echilibrul biologic a1 familiei este perturbat. paralizia cronica. fecale diareice de culoare maronie cu miros fetid eliminate sub form5 de jet in timpul zborurilor de curatire %cute chiar ~i pe timp nefavorabil. Varroa destructor ~i Braula coeca. uneltele de lucru de la o prin inventarul contaminat ~i de apicultorul care folose~te familie bolnav5 la alta sin5toas5 fir5 a le cur5fa yi dezinfecta. microscopic al continutului acestuia. cu predilectie. . pete de diaree pe speteze. pe Diagnosticul nosemozei se stabile~te baza semnelor clinice coroborate obligatoriu cu examenul de laborator care const&in examenul anatomopatologic a1 intestinului mediu $i. familiile slabe. observabile pe sciindura de zbor. cu rezerve de hran5 insuficiente ~i de calitate necorespunz5toare (miere de man& sirop de zah5r administrat toamna tiirziu) ~i fond toxic. Nosemoza clinic5 acut5 se recunoa~tedup5 urmiitoarele semne: uzura prematura a albinelor ~i depopularea stupului. Diagnosticul diferential se face fa@ de amoebioz5. c5nd dinamismul de acesteia scade iar intensitatea cre~terii puiet se reduce nemaifiind in masur5 s5 compenseze moartea albinelor adulte. sunt incapabile de zbor. capacul ~i fafa stupului.

deformafi. I Amoebioza . tremurituri ale aripilor. Boli parazitare . cu Pete de diaree care se topesc gi se inlocuiesc cu faguri noi. - coeca . diaree sub formi de jet. temperaturi sc5zute gi exces de umiditate. se executi curgtirea mecanic5 qi dezinfectia de necesitate a intregului inventar apicol gi a vetrei de stupin5. Tratamentul bolii se realizeaz5 prin administrare de Protofil in sirop cite 20 ml/l sau in past5 din miere gi zahir 40 ml/kg.este o protozooz5 specifics albinelor adulte. Parazifii concentrati in special pe toracele acestora sunt observabili in familia de albine in tot cursul anului. Agentul etiologic este protozoarul Malpighamoeba mellificae.este o ectoparazitozri specifici albinelor. mitcile din familiile bolnave se vor inlocui cu mitci tinere sinitoase. Boala se recunoa~te clinic dup8 urmitoarele semne: abdomen m5rit. deoarece ele constituie rezervor de spori capabili s i menfin5 familia contaminati.Parazitoze I Brauloza . carbonat de sodiu (sod8 calcinatii) 5% sau form01 3-4%. produsi de insecta Braula coeca. tulburiri nervoase. Misurile de combatere sunt similare cu cele mentionate la nosemozi. Dezinfectia cuprinde urmitoarele etape de lucru: curitire mecanici.fernela . Diagnosticul se precizeazi numai prin examen de laborator anatomopatologic gi microscopic a poqiunii terminale a intestinului mijlociu. Tratamentul medicamentos al nosemozei se asociaza in mod obligatoriu cu misuri de igien5: stupinele in care evolueazi nosemoza sub form8 clinici.MANUALUL APICULTORULUI stupi fagurii vechi. mgtcilor gi trintorilor. iar maladia evolueaz5 in timpul iernii gi primgverii fiind favorizat5 de carenfele alimentare. flambare ~i dezinfecfie chimica cu una din substanfele hidroxid de sodiu (sods caustici) 4%. familiile trecute prin boali. se pun sub restricfii sanitare veterinare conform legii. tratate gi fir5 semne clinice de boa15 se vor transvaza pe rind in stupi dezinfectafi.

Combaterea ectoparazitozei se realizeazi cu medicamentul Mavrirol conform prospectului care insoteyte medicamentul Senotainioza .MANUAL UL APICULTORULUI Ouale. Diagnosticul clinic se face in stupin5 pe albine. de obicei. larvele gi nimfele parazitului sunt vizibile pe perefii celulelor. fragilitatea cadavrelor la nivelul articulatiei pgrfilor corporale. Parazitoza se poate recunoayte prin aceea c5 in f a p stupului se observii albine care prezint5 miyc5ri convulsive. Diagnosticul se stabilegte in laborator prin identificarea lawelor de Meloe. trepidatii ale abdomenului albinelor moarte parazitate de larvele de Senotainia tricuspis. larvelor gi nimfelor insectei. care sunt tinute in timpul zilei pe stupi. a m5tcii. boala se recunoagte prin identificarea triangulinilor pe corpul albinei culegstoare sau pe fundul stupului. pe resturile de cear5 gi propolis. Combaterea triangulinilor se realizeazg prin fumigafie cu Varachet forte. produs5 de larvele insectei Senotainia tricuspis gi evolueaz5 clinic numai in sezonul cald.este o parazitoz5 specifics albinelor adulte. in special. prezente. pentru depistarea ouiilor. Combaterea parazitului se face cu ajutorul unor fafirii albe umplute cu aps amestecat5 cu petrol ce se ayeazi pe capacele stupilor in care insectele de senotainia se vor ineca. Diagnosticul diferential se face f a p de Varroa destructor gi Tropilaelaps clareae. Cu aceast5 solutie se imbib5 buc5fi de carton alb. f 4 . datorit5 morfii albinelor infestate. livezi gi finete. Prezenp parazitilor in stup. Diagnosticul se stabilegte prin examen clinic in stupin5 gi examen de laborator in scopul evidenfierii larvelor insectei. pe partea inferioar5 a c5p5celelor.depopularea vizibil5 a familiilor. periindu-yi totodatii corpul cu picioarele. perturb5 activitatea albinelor gi. Clinic.este o boa15 parazitar5 specific5 albinelor adulte produs5 de larvele insectelor Meloe variegatus qi Meloeproscarabeus. pe flora melifer5 din psduri. in numar mare. Triangulinoza . trsntori gi mai ales mgtci. 0 alt2 metod5 se bazeazi pe folosirea insecticidelor la care se adauga o cantitate mic5 de amidon sau fTain5 de griiu. Clinic se recunoayte dup5: albinele infestate se tAr5sc in fap urdinigului manifestiind o serie de simptome necaracteristice. precum gi pe faguri.

MANUALUL APICULTORULUI Boli parazitare . subponderale.RGspcindirea varoozei pe glob in primul an dup5 infestare. Acarianul se inrnulfe~te progresie geometric5. fiind incapabile de zbor. trgntori). albina adult5. in hiperparazitism populatia familiei se diminueaz2 drastic ~i albinele pir2sesc stupul. semnele clinice devin evidente: albinele parazitate prezint2 stare de agitatie ca urmare a actiunii mecanice a parazitului ~i spolierii de hemolimfi.este o ectoparazitoz2 care afecteaz2 intreaga populafie a familiei de albine. cu malformatii ale abdomenului qi picioarelor. 78 . Examenul clinic se face prin observarea direct2 a paraziiilor pe corpul albinelor. ~khele pentru examenul de laborator se vor preleva de catre medicul :eG>&za c5reia se afl2 stupina. \ "$ 276 . cu aripi nedezvoltate. prin examen clinic ~i de laborator pe intreaga Diagnosticul se stabile~te populafie a stupului. Diagnosticul de laborator consti in examenul macroscopic qi stereomicroscopic pe probe de albine vii sau muribunde (50-100 indivizilprob2) ~i poqiuni de fagure cu puiet c2picit (15115 cm) prelevate din fiecare familie suspe(. in celula cu puiet ~i se hr2ne~te hemolimfa gazdei (puiet.Acarioze Varrooza . in stupin5 diagnosticul se mai poate face ~i cu ajutorul medicamentului Varachet Forte sau a altor substanfe utilizate in terapia varroozei. iar diagnosticul in acest caz va fi eronat. larvelor ~i nimfelor de trgntori ~i lucr5toare ~i pe fagurii cu puiet.q %solicit2 ca probele s5 contin2 albine vii sau muribunde deoarece acarianu grir8se~te albina moart2. semnele clinice sunt $terse dar pe m2sur8 ce gradul de parazitism creqte. se manifest5 in tot cursul anului qi se dezvolta in celulele cu puiet de trgntori ~i lucr2toare. cu i Fig. o mare parte din albinele tinere eclozionate din puiet puternic infestat sunt neviabile. cu un ciclu evolutiv in scurt de 7-8 zile. Agentul etiologic este acarianul Varroa destructor.

Dac2 la ultimele dou5 tratamente familiile au fost deja restrtinse pentru iernare ~i s-au montat diafragme total despaqitoare. Urdini~ul inchide 15-20 de minute. formand pe sectiune un unghi. Tratamentele se executi cind majoritatea albinelor se aflii in stup (dimineata sau in amurg). se Dozaj: cu ajutorul pipetei se ia substanla din sticlup. unele neautorizate qi introduse fraudulos in tar$ a favorizat mentinerea qi extinderea bolii urmata de pierderi de familii de albine ~i de productia acestora. pentru ca prin curenfii de aer sii se poatii intretine arderea completB a benzii. Folosirea altor medicamente. Fumigatiile se vor face numai prin urdiniqul stupului. banda de carton va fi indoiti pe lungime. atunci cantitatea de Varachet Forte se raporteaza la spatiul limitat ocupat de familia de albine. Csnd intr-un stup orizontal existi dou5 familii. Varachetul Forte se administreazii sub formi de fimigatii.10 km. la toate familiile din stupina proprie. in tara noastra Autoritatea National5 Sanitar5 Veterinarg a autorizat producerea qi folosirea in actiunile de combatere a varroozei urmiitoarele medicamente: Varachet Forte ~i Mavrirol. fiecareia I se vor administra 2 picaturi de medicament. precum qi sincronizat la toate stupinele din zona aferentii acesteia pe o raz5 de cel putin 5. Administrarea de Varachet Forte se face in tot sezonul actiwaumenfiunea ca tratamentele cu cea mai inalta eficacitate sunt cele de toadmfi$and-nu mai exista puiet cgpacit sau acesta a fost indepartat de pe faguri. a~ezand buciti de tab15 pentru a nu incendia stupul sau pavilionul. 3 picaturi pentru un corp Dadant. Pentru administrarea prin urdini~. in prezent. x 4 . se picura in jumgtatea superioara a benzii. iar substantele active actioneaza asupra acarienilor prin contact molecular. ? ?Y \$ 'f'" marf%. astfel: 2 piciituri pentru un corp de stup multietajat. inhalatie ~i ingestie blocind funcfiile enzimatice qi nervoase ale parazitului. Tratamentul prin urdini~ se benzile fimigene numai pe plase de sirmil sau face cu deosebita atentie. se Administrarea prin urdini~ poate face la toti stupii ~i obligatoriu pentru stupii din pavilioanele mobile sau stationare protejand astfel apicultorul de a inhala din interiorul pavilionului vaporii de substanp activa. temperatura aerului trebuie s5 fie de peste +12"C ~i albinele s2i nu se afle in ghem. 4 picaturi pentru un stup orizontal. Mentionam cB dozajul (numirul de picgturi) se raporteaza la volumul din stup ~i nu la puterea familiei de albine.MANUAL UL A PICUL TORULUI Pentru combaterea bolii cu rezultate bune este necesar ~i obligatoriu ca tratamentele si? se fac5 in mod organizat. Pentru a se putea executa tratamentele. dup5-e ~tia~mierii 4 .

albinele rimin permanent in stup. toamni-iarn5 are urm5toarele avantaje: . . substanfa p5trunde in organismul acarienilor qi le blocheaz5 functiile enzimatice gi nervoase provocindule moartea in timp variabil. de la 3-4 zile pin5 la 45 zile. are in cercetare ~i testare un nou produs cu actiune acaricidi pe baz5 de uleiuri volatile. folosit in stupina experimentals a laboratorului ~i intr-o particularil. dupi testarea clinic5 in prezenw Institului pentru controlul - . a1 doilea tratament cu Varachet Forte administrat prin fumigatie se efectueaz5 dup5 extracfia mierii marfi . . .MANUALUL APICULTORUL UI Medicamentul Mavrirol actioneaz5 prin contact. Pentru combaterea varroozei pentru care se utilizeaz5 Varachet Forte qi Mavrirol se recornand5 urmstoarea schem5 de tratament: I. dup5 ce nu mai exist5 puiet c5p5cit in stup se efectuead doui tratamente cu Varachet Forte prin fumigafie.toamna. se introduc benzile de Mavrirol care se fin in stup timp de 90 de zile sau pin5 in prim5var5 fir5 a fi nociv pentru albine. b) . 111.prim5vara se introduc dou5 benzi de Mavrirol care se fin in stup 30 de zile ~i se scot cu 10 zile inainte de inceperea sezonului apicol.dup5 10 zile de la ultimul tratament cu Varachet Forte administrat prin fumigatie. . Nu a avut efecte toxice asupra albinelor. cite douil benzi pentru fiecare familie de albine sau cite una pentru roi ~i familiile slabe.A.in stup nu mai exist5 miere marfi ci numai rezerv5 de hran5 pentru iarn5. a) . .salcim. d Tratamentul cu Varachetul Forte administrat prin fumigafie este eficient ~i asupra acarianului Acarapis woodi in eventualitatea intr5rii lui in pr5. IV. Eficacitatea acestuia a fost de aproximativ 85% cu la alta. 11. Aceasti3 schema de tratament. Substanta activ5 este imbibati in benzi din material textil. la interval de 7 zile.actiunea medicamentelor este indelungati asigurind deparazitarea aproape total5 atunci cind tratamentele se executi corect.C. Laboratorul de patologie a albinelor din I. Benzile de Mavrirol se aqeaz5 transversal deasupra ramelor. a) .nu mai exist5 derivii de paraziti de la un stup la altul ~i de la o stupina la alta.parazifii sunt liberi pe albine ~i deci expu~i actiunii medicametelor.a1 treilea tratament cu Varachet Forte prin fimigatie se efectueazti dupi extractia mierii marfa de la floarea soarelui.D. b) -la familiile tratate cu Mavrirol in toamn5 se efectueaz5 un tratament cu Varachet forte prin fumigatie.

incapacitate de zbor. produsul va intra in producfia curenti gi va fi pus la dispozifia apicultorilor ca alternativi la medicamentele chimice de sintez5. Fig. **fbp Albinele bolnave p5r5sesc stupul. Evolueaz5 clinic in timpul iernii gi la inceputul primgverii. in concentratii gi doze adaptate la conditiile climaterice ale f5rii noastre. - Acarapioza este o boa13 parazitari a albinelor adulte tinere care pin5 in prezent nu a fost diagnosticat5 in p r i dar evolueazi in Prile vecine. oxalic. De asemenea.Acaparioza produs6 de acarianul Acarapis woodi Acarienii inteapi peretii traheali hr5nindu-se cu hemolimfii.S. Este produsi de Acarapis woodi care igi realizeazi ciclul biologic in traheea toracici a albinei. este in curs de testare un produs pe baz5 de acizi organici .. Se poate asocia cu nosemoza gi varrooza. mortalitate mare cfit gi un numir insemnat de albine bolnave. abdomen dilatat qi diaree. avizarea. omologarea gi inregistrarea de catre A.formic.V.N.\ &- . lactic sau in acizi in alternanfi cu uleiuri volatile. Existi unele semne in leg5tur&cu prezenfa bolii cind se constat5 primsvara o depopulare in mas5 a familiilor de albine. Semnele clinice sunt necaracteristice ins3 la familiile infestate se constat5: slibirea acestora ca urmare a efectului spoliator a1 parazitului. inaintarea in salturi gi tremuraturi ale corpului gi aripile destinse asimetric.79 . se adun5 in grupuri mi& %e?!&indu-gi capacitatea de zbor mor in afara acestuia.MANUAL UL A PICULTORUL UI produselor biologice gi medicamentelor de uz veterinar. fl+* tL ve Diagnosticul se stabile~te numai prin examen de l a ~ ~ f i ~ e . ~ r o l l ~ 279 k.

Sursele de infestare sunt reprezentate de albinele adulte ~i puietul parazitat. Tropilelapsoza este o parazitozi extern5 a puietului ~i albinelor adulte. cercet5torii dbndu-i numele de Tropilaelaps clareae. Parazitul nu poate patrunde in zonele temperate (deci nici in tara noastri) deoarece la albinele din aceasti zona exist5 perioade cu lips5 de puiet. Boli necontagioase (nemolipsitoare) 9dietul ricit. intestinul prezint5 modificgri macro ~i microscopice. Tropilelapsoza . depopularea este mai rapid5 in cazul asocierii tropilelapsozei cu varrooza. Boala este o raritate ~i nu a fost identificati in fara noastr5. China. Ca urrnare a leziunilor produse. Gregarinoza . intre stupine. Mentionam c5 boala este specific5 apiculturii din zonele ecuatoriale ~i tropicale unde exist5 permanent puiet in familii. .este o boa15 parazitari cauzat5 de Leidyana apis care se localizeaz5 qi i ~ desfi~oar5 i acfiunea patogen5 in tubul digestiv a1 albinelor. Vietnam. Malaesia .yi Jawa.MANUALUL APZCULTORULUZ albine vii sau muribunde . Se produce cind exist5 un dezechilibru intre cantitatea de puiet ~i cantitatea Ricirea puietului poate avea loc ~i urmare manipulgrii in lunile reci de primlvar5. in cazul depistarii bolii se recornand5 tratament cu Varachet Forte prin fumigare in acela~i mod ca in varrooz5. pbn5 la aceast5 data fiind semnalat5 la Apis mellifera. Tropilelapsoza se manifest5 clinic printr-o depopulare progresiv5 a familiilor afectate pbn5 la disparifia lor. Parazitul care produce aceast5 boali a fost observat pe Apis mellifera in Filipine. Apis cerana qi Apisdorsata in mai multe pri ale Asiei: Filipine. contaminarea se face prin intermediul albinelor hoate. Examenul de laborator se bazeaz5 pe evidentierea parazitului in traheele albinelor suspecte de boa15 prin stereomicroscopie qi microscopic.100 de indivizilprob5. c5reia i s-a dat numele de Tropilelaps konigerum. in anul 1982 este descrisi o nou5 specie din genul Tropilelaps gasit5 la Apis dorsata in Sri-Lanka. India. I / 1 I I 280 1 . in cazul diagnosticarii bolii se recomandi tratament cu Varachet Forte ~i Mavrirol in acela~i mod ca ~i in varrooz5.este una dintre bolile exotice parazitare ale albinelor produs5 de acarieni de genul Tropilelaps avbnd numele de tropilelapsoz5. contaminarea in cadrul familiilor realiziindu-se direct de la albina parazitat2 la albina s5n5toasB ~i puiet.50. este o boa15 necontagioas5 ce apare accidental.

este o tulburare fiziologica ce se caracterizeazi prin eliminarea frecventg a unor excremente de consistenfa sc8zut8. in special in fata urdini~ului. Tratamentul se rezum2 la administrarea de sirop ciildut cu adaus de Protofil. vitamine ~i saruri minerale. care conduce la unele disfunctiuni intestinale. . Tratamentul const2 in m5suri de igienii. bogate in polen nedigerat modificate la culoare ~i miros. Excrementele dupii eliminare au culoare castanie. Albinele afectate sunt agitate. Albinele cuprinse de boa12 se manifest5 prin eliminiri intermitente de excremente diareice in interiorul stupului. restriingerea cuibului. absenp prelungitii a culesului. 20 ml/l in propoqii de 200-250 mllfamilie in funcfie de puterea acesteia ~i de consum. Diareea albinelor. hrana fiind constituita. Foarte multe familii de albine sunt introduse la iernare polen. Boala de mai. imobile. prezenta unor daunatori in cuibul familiilor pierderea matcilol. lipide. restriingerea cuibului familiilor de albine la numarul fagurilor bine acoperiti de albine pentru a menfine in stupi temperatura corespunz5toare pentru cre~terea puietului. mai n ales in timpul iernii chnd majoritatea familiilor de albine sunt carenlate in proteine. in cea mai mare cantitate. alterarea polenului in faguri. iernarea in conditii neigienice sau blocarea urdini~ului. lipsa de apii. Pentru a preveni imbolnavirea familiilor de albine se recornand3 asigurarea pentru iernare a unor provizii de hrana de cea mai bun8 calitate. datoritii unor perioad corespunzator privind cantitatea de nectar qi polen qi neasigura hran5. este un ansamblu de simptome produse din diferite cauze care afecteazii albinele adulte cum sunt: timp neprielnic.MANUAL UL A PICUL TORUL UI Pentru a impiedica ricirea puietului se recomandii. pe ramele cu rezerve de hrani ~i pe peretii exteriori ai stupului. Boala poate s2 apara ca umare a hranei necorespunzatoare calitativ. eliminarea polenului alterat ~i inlocuirea acestuia cu faguri cu polen de calitate sau cu inlocuitori de polen ~i asigurarea apei necesare. precum ~i de zgomote produse in preajma stupinei. au abdomenul marit care la cea mai mic5 presiune eliming fecale diareice sub form2 de jet. iar la examenul microscopic se constat3 o bogat2 flora bacteriana saprofita. glucide. din s&\&biir. Dismetaboliile albinelor sunt provocate P diferite perioade ale anului. miros de putrefactie. in sezonul de primGvar5.

se poate interveni cu paste (turte) constituite din miere. lipsa polenului ~i a mierii in rezervele de hrani. creqterea noilor generatii de albine este intiirziat8. . de regulii. complet uzate. Hipertermiile au loc. in golurile de cules. care afecteazii profund metabolismul celular ale ale acestora qi provoacg intoxicafii acute qi cronice ce creazi un " I I . mitcile iqi reduc ponta sau chiar nu mai ouii. Asemenea dismetabolii produc in final sciiderea gradului de rezisteng a albinelor fa@de agentii patogeni specifici qi nespecifici conduciind la imbolnavirea qi moartea acestora.miere sau sirop de zahir cu adaos de Protofil20 mlll ~i polen din rezerva proprie a stupinei. in timpul iemii. in golurile de cules qi stimulirile de toamnii se recomandii adaosul de Protofil 20 mlll sirop In porfii de 250-500 mV familie in functie de puterea acesteia la intervale diferite in functie de consum. zahir qi adaos de Protofil 40 mllkg pastii. Pentru evitarea hipotermiilor soldate cu riicirea puietului mortalitatea la albinele adulte se recomandi restringerea cuibului qi o impachetare adecvati care sii asigure aerisirea qi evitarea condensului. familiile ieqind in primavarii cu albine pufine. iar de foarte multe ori albinele nu iau in creqtere ouile depuse. in siropul de stimulare de primiivarii. Datoritii lor sunt omoriite anual zeci de mii de familii de albine prin intoxicafii catii cronice care afecteaza intreg efectivul de albine. in timpul transportului la pastoral pe caniculi qi se evitti prin aqezarea sitelor de aerisire qi efectuarea transportului stupilor in timpul noptii. in familiile de albine se produc grave dezechilibre fiziologice. Pentru prevenirea qi combaterea dismetaboliilor se iau miisuri imediate. in situafia ciind sunt necesare suplimentiiri de hranii. i&{iile albinelor sunt determinate de contactul sau ingestia de ice sau anorganice. spre sfir~itul iemii qi primiivara.MANUAL UL APICUL TORUL UZ Datoritii acestor carente. Intoxicatii . Tot datoriti acestor lipsuri in rezervele de hrani. conduc la slibirea gradului de rezistenti faiii de temperaturile sciizute ~iumiditate. soldiinduse cu o mare mortalitate in aceste familii. in golurile de cules qi in cazul lipsei secrefiei de nectar din cauza intemperiilor trebuie sii se administreze hranii de completare . metabolice qi comportamentale. iar multe din acestea mor in timpul iemii. Intoxicatiile albinelor reprezinti problema actual8 ce mai graviia apiculturii.

). innegrire. paralizie ~i moarte. suspecte de contaminar Probele vor fi recoltate de medicul veterinar din zoni. sulf. Dup5 natura agentului toxic. aluminiu. miere cu cel putin 200 ml miere . carbamice. s -% "$r 283 r "- .MANUALUL APICULTORULUI teren de minima rezistenta in f a p agresiilor agentilor infecfio~i parazitari. mortalitatea se instituie atit la familiile din stupin5 cit qi la albinele stupinelor din zonii. sulfamide. moartea puietului ~i mitcilor datorita polenului ~inectarului contaminate cu substante toxice aduse de albinele culeg8toare. acizi ~i altele. Se vor pistra i n t o t d e a u n a p obe pentru . pesticidele apartin grupelor organoclorurate. piretrinoizi 5i alte grupe chimice. intoxicatiile cronice se datoresc poluiirii mediului cu diverse substanfe toxice care se acumuleazii at5t in organismul albinelor cit ~i in rezervele de hran8.S. .. chimioterapice ~i antiparazitare. slabirea familiilor prin diminuarea populatiei. in general. albine incapabile de eclozionare. o eventual2 expertiza.V. plumb. flori ~i ap5.intoxicafii alimentare cu polen. aparitia albinelor cu malformatii mai ales ale aripilor. moartea petrecilndu-se in scurt timp. care treneazg o perioadg mai indelungata de timp sau chiar tot timpul anului. triazinice. iar cel de laborator prin examen toxicologic pe probe de albine prelevate din stupina afectati.intoxicatii acute ~i cronice determinate de noxe industriale constind in: arsen. mercur. nectar toxic. Din punct de vedere clinic. intoxicatiile acute se caracterizeaza prin: mortalitate masiva ~i brusc2 in timp scurt a albinelor in interiorul familiilor ~i in afara lor. organofosforice. miere de man2 ~i zah5r impur. contracturi. precum ~i reducerea efectivului prin moartea in ciimp a majoritifii albinelor culegitoare. Gr5 semne clinice specifice bolilor infecto-contagioase ~i parazitare.intoxicatii cu pesticide ~ialte grupe chimice. . Intoxicatiile cronice se caracterizeaza prin: mortalitate mai mare decit cea fiziologic8. schimbarea frecventa a miitcilor. polen. . pierderea repetati a albinelor culegatoare consecutiv folosirii repetate a pesticidelor in fitoprotecfie. Albinele intoxicate prezinta urm5toarele fenomene: tremuraturi.neprelucrat5 yi pastur8) plante. sigilai i fimise la laboratorul de specialitate (D. oxizii acestora. in general. ~i Intoxicatiile albinelor nu pot fi combatute.intoxicafii medicamentoase prin exces terapeutic cu antibiotice. Singura solutie de combatere a pierderilor fiind prevenirea acestora. Probele trebuie sa contin2 minimum 150-200 g albine muribunde sau moarte ~i probe de ' fagure cu puiet ~i rezervi de hrana (nectar. incapacitate de zbor. fenomenul este mai pregnant la familiile puternice cu mai multe albine culegatoare. Diagnosticul se face pe baza semnelor clinice. intoxicafiile pot fi clasificate in: . Acestea suntcele mai frecvente ~i cele mai piigubitoare.

precum ~i a unor tulburBri morfo-functionale. fie de naturi congenitali: . vegeta~ii la nivelul pungii speniiatice. intre cazurile patologice cc i~npiedici fecundarea ouiilor m e n t i o ~ ~ i m : dcge-nerarea sau alterarea sper~iiatozoizilor.MAiVL1ALL'L APICUL TORUL UI Probele se prelucreazi in laboratorul pentru exanicne calitative I croniatografie in strat sub~ire yi examene cantitative prin H.n l i t c i tl. Mitcilc cu diverse anonialii trebuie 'inlocuitc. . hipoplazia oviductelor.C. Anomaliile miitcilor Sunt produse de dikerse cauzc. a~niloidozaperetelui spermatic yi degenerescenfa glandelor anexe. irnediat ce se depisteazi.tl~lhzt/-Cj~idelutne~ea in oltijlov care poate fi determinati de afectiuni sau anomalii cutn sunt: aplazia ovarelor. 0 parte din anon~aliisunt provocatc de boli infectioase sail parazitare. afecteazi yi albinele melifere.L. lradiatii 1 1 I Substantele radioactive emanate permanent sau accidental in mediul incolijur5tor de diverse instalatii care folosesc substante radioactive. cu spectrofotometru de masi. Intonica!iile cu noxe industriale yi rutiere reprezinti o problelni gcnerali dc ecologie yi pot fi prevenite prin niisuri ce se inipun a ti luate la scar5 globali pentru protcjarea mediului. cu alte mitci tinere ~i prolitice. polen sail nectar toxic: . In aceasti situatie cumulul dintre efectul pesticidelor yi iradierilor conduc la aparitia frecventi a malforlnafiilor yi la scjderea rezistentei naturale fafi de boli ale puietului yi albinelor. diferente lnari dc tcmperaturi. obstructia oviductelor yi afecfiuni ale tractusului intestinal.P.tii~tol-i!es~intnulnite mitcile din a c5ror ou2 dcpuse rezulti generafii fosmate in exclusivitatc sail ma-joritate din trintori. hipoplazia ovarelor. datoriti iinor cauze diferite ca: nianipulare grcyiti. mitcilc pot prezenta ins2 tulburiri de naturi neinfcctioasi. pe lingi plante yi animale. Totodati.

. provenind qi atit din regnul animal (insecte.GLiselni[amare (molia cerii) Galleria Mellonella a)mascul.Molia cerii sau g5selnita mare (Galleria mellonella) ~i molia cerii sau gaselnita mica (Achroia grisella) pot produce deteriorarea ~i distrugerea fagurilor cliiditi dac3 nu se iau din vreme m5suri de protectie a acestora. Atacul de viespi are loc in general toamna cind familiile incep s5 sl5beasc5. De obicei atac5 albinele lucr5toare ce se intorc de la cules yi se hr5nesc cu acestea. larvele perforeaza fagurii ~i omoars nimfele pe suprafete intinse chiar in cazul fagurilor cu puiet. c)larva'. 285 P zC . Fig. omorind albinele qi spoliindu-le de r& a $e hrana. Combaterea atacului de g5selnig in familiile de albine se realizeaz5 prin mentinerea acestora in conditii de igien5 qi sanitate.MANUALUL APICUL TORUL UI Predatorii cerii ~i albinelor Predatorii cerii ~i albinelor sunt numero~i extrem de variati. p5s5ri qi mamifere) cit ~i din regnul vegetal (plante d5un5toare) care produc pagube insernnate in stupine. atunci cind se reproduc in interiorul stupului. batracieni. Viespea mare iyi construie~tecuibul in piimsnt. in aceste cazuri. Pentru prevmirq tacului de viepi in stupin5 se urm8re~te distrugerea direct5 a cuiburilor @$ e d& sau grin %. 80 . Atacul acestor lepidoptere se poate realiza qi asupra fagurilor din interiorul familiilor slabe. b)femeli. prejudiciind buna dezvoltare a familiilor de albine. . Atunci. b5rz5unele sau bondarul are culoarea galben-bruna qi dungi galbcne pe torace ~i abdomen. d)pupLi Pentru combatere fagurii de rezerv5 se protejeaz5 prin fumigatii in spatii etanqe cu sulf 50 g/m3. viespile pot patrunde in numiirmare-in special in familiile de albine slabe. capabile s5 se apere impotriva acestor lepidoptere.Viespea mare.

Ca mBsur5 de prevenire.Protejarea urdini~urilortrebuie completatB cu astuparea cr5piiturilor ce exist5 in unele cazuri in peretii sau pe fundul stupilor.CiocBnitoarea sau ghionoaia poate sB perforeze. numai familii puternice ad5postite in stupi nedeteriorati. perefii stupilor.Soarecii. se recornand5 s5 aibi grijB sB-~i protejeze capul de un eventual atac a1 acestora. . indiferent dacB sunt de cas5. Alungarea prigoriilor din preajma stupinelor se realizeaz5 prin sperietori sau prin aplicarea unei folii de polietileni neagrB pe acoperi~urile stupilor asociat5 cu posibilitatea de vibrare a acesteia. in astfel de cazuri se impune tinerea la distanp a acestora de stupi prin plase protectoare sau diferite sperietori. in special a celor amplasati in p5duri. in cazul in care se constat5 pgtrunderea ~oarecilor intervine imediat pentru a se elimina d5un5torii. .la urdini~urile stupilor se instaleaz5 gratii metalice de protecfie impotriva p5trunderii ~oarecilor. in general. p5stur5 ~i chiar cu albine. fndep5rtarea ur~ilor realizeaz5 prin provocarea de zgomote sau focuri de noapte se in apropierea stupinei. furnicile pot r e u ~aceasti i performan@ numai in situafia unor familii slabe adapostite in stupi deteriorafi. pierderile anuale cauzate de urqi familiilor de albine sunt reduse. . protejafi impotriva . Prezenfa ~oarecilor in stupi poate fi constatat5 prin ascultare. hr5nindu-se cu mierea din faguri. distrugind puietul ~i consumind rezervele de hran5. . in unele cazuri familiile de albine. in Fra noastr5.Furnicile pot ataca qi acestea. I : I ( 1 1 1 ' 11 I 1 . pe cdt este posibil.MANUALUL APICULTORULUI pulverizarea acestora cu substanfe insecticide. toamna. in scopul de a preveni atacurile de furnici se recornand5 mentinerea in stupins. depozitele ~i fagurii de rezerv5 vor fi.Urqii bruni pot produce pagube stupinelor amplasate in zona de munte prin atacarea stupilor ~i distrugerea acestora pentru a consuma fagurii cu miere. produc pagube p5trunzind toamna tirziu in stupi unde se instaleaz5 pentru iernare. de camp sau de psdure. Operatorul. de asemenea. iarna. se Cabanele. pe m5suri ce timpul se rice~te. dup5 rumegu~ulde faguri amestecat cu albine roase ~i fecale de ~oarecide la urdini~urilestupilor.Prigoria sau altinarul face pagube mari prin faptul c5 se hrineqte cu albine pe care le prefer5 oric5ror altor insecte.

Sisfeme de slupPril Prin cre~terea intretinerea familiilor de albine. particularitiitile albinelor ~i condifiile de climii ~i cules in care se precticii stupiiritul. im e s t t condifii stupinele sunt amplasate pe vetre in aceea~i zoni bioapicoli sau Intr.eJe. s i asigure conditii optime de dezvoltare ~ievidentiere a capacititilor productive a albinelor care s i permit5 obtinerea unor productii sporite de miere. incii ~i din cele mai vechi timpuri. intretinerea familiilor de albine in stupi amplasati in aer liber pe vetre permanente Prin acest sistem de stupirit se intelege amplasarea stupinelor pe vetre stabile (permanente) in condifii locale favorabile de climii ~i cules care sii asigure supraviepirea familiilor. precum ~i realizarea de productii apicole corespunziitoare.-' e d t % 4 .lti>oni ce se caracterizeazi prin existenfa unor resurse melifere d i f e r i. dimensiunile stupinei.MANUALUL APICULTORULUI lecfia 12. in principal. Aceste tehnologii de intretinere a familiilor de albine amplasate pe vetre permanente prezintii o serie de avantaje care dau posibilitatea apliciirii a numeroase tehnici de ingrijire a familiilor de albine ce asiguri dezvoltarea ~i pregitirea acestora pentru valorificarea la maxim a culesurilor de nectar in conditiile zonei bioapicole in care este amplasatii stupina ~i se practicii stupiiritul. Pentru realizarea acestui deziderat s-a impus.oferi zona bioapicolii in care este situatii exploatarea apicoli respectivi. apicultorii au urmiirit. Tehnologia de cre~tere~i intretinere a familiilor se practici conform conditiilor de cules (timpuriu de primiivarii sau tiirziu de varii) pe car. Sistemul de stupiirit stationar in cadrul sistemului de stupiirit stafionar sunt cuprinse mai multe tehnologii de ingrijire a familiilor de albine care se bazeazi pe: intretinerea familiilor de albine in stupine amplasate in aer liber pe vetre permanente qi intrefinerea familiilor de albine in stupi amplasafi in pavilioane fixe. cearii ~i alte produse in vederea satisfacerii nevoilor proprii c3t ~i pentru asigurarea unor disponibilitZifi de produse care s i poatii fi valorificate in condifii avantajoase oferind un profit c2t mai mare fieciirui stupar. necesitatea alegerii celui mai avantajos sistem de stupiirit care sii poatii fi practicat de apicultori in funcfiede obiectivele producfiei.

Prin practicarca stupiritului stationar pot apirea $i unele dezavantaje cauzate in principal de calamitarea principalelor culesuri de nectar din suprafala razei economice de zbor a albinelor culegitoare $i. in acelasi timp se reduc in bun. salclm $i fineati sau mani. misuri $i eforturile fizice $i financiare ale apicultorilor care in asemenea condifii au posibilitatea si desfi~oare paralel cu stupiritul $i alte activititi gospodirevti aducitoare de profit (cultivarea pimintului. ca urrnare a eliminirii din tehnologia intrefinerii albinelor a transportului stupilor la distanti pentru valorificarea culesurilor. Iegumiculturi. Alituri de incgperea stupii pavilionul dispune $i de o cameri de lucru $i odihni $i aragaz pentru a asigura apicultorului un minim de I 1 1 1 . floriculturi saul~icrevterea animalelor domestice).MANUAL UL A PICUL TORUL UI Acest sistem de stupirit este cel traditional pentru fara noastri practicat in special de apicultorii cu efective reduse de familii de citre pasionatii in cunoavterea vie$ albinelor. peretii din fag ai de zbor se vopsesc in culori diferite. Practicarea acestui sistem de stupirit asiguri realizarea de producfii apicole cu cheltuieli reduse. organizarea unei activiGfi permanente de selectie $i ameliorare a albinelor din stupini. Pentru a evita riticirea albinelor. ace~tia Iingi altul. salcim $i tei. a stupilor de volum in care se pot dezvolta familii puternice capabile s i valorifice $i s5 acumuleze in stupi importante cantititi de nectar $i polen. salcim $i floarea-soarelui. nerealizarea productiilor de miere propuse a se obtine in sezonul apicol activ. prelungirea duratei de folosire a inventarului apicol $i in special a stupilor care nu se mai degradeazi prin mutarea $i remutarea cu prilejul deplasirii acestora in pastoral. jntretinerea familiilor de albine in stupi amplasati in pavilioane fixe Sistemul de intrefinere a familiilor de albine in stupi amplasati in pavilioane fixe se bazeazi pe adgpostirea acestora in pavilioane special amenajate construite din c5rimidi sau din material lemnos sub forma unei inciperi cu o deschidere longitudinal5 la care stupii se amplaseazi cu urdiniqul spre in afari. de citre crescitorii de albine amatori s i consume produse apicole din propria lor stupini. pomiculturi. practicarea stupiritului stationar in localit5fi cu bogate resurse de nectar $i polen prezinti $i alte avantaje din care amintim urmitoarele: folosirea pentru adipostirea familiilor de albine. Totodati. precum $i de crescitorii care detin in proprietate suprafete de teren in zone corespunzitoare pentru amplasarea stupinelor caracterizate prin cel putin dou5 culesuri de nectar. ca urmare.

fiind posibili intervenfia apicultorului in familia de albine in orice conditii atmosferice fari a influenta nefavorabil starea albinelor. Acest sistem de stupirit a transformat apicultura statici din trecut intr-o apiculturi dinamici. sunt pe cale de disparitie. precum gi in tara noastri in Transilvania. singur sau cu familia pentru a ingriji familiile de albine de care dispune. Slovacia gi Croafia. topirea cerii. Cehia gi Slovacia. Ungaria. Polonia. datoriti costului ridicat a1 unor asemenea amenajiri. imobilitatea stupinelor. in aceeagi incipere sau in alta invecinati se afli un dulap pentru rezerva de faguri a stupinei. intrefinerea familiilor de albine in pavilioane fixe se realizeazi in adzpost. Costul ridicat a1 acestor constructii.MANUALUL APICULTORULUI confort in zilele in care se deplaseazi la stupini. constituind o mfindrie a proprietarilor acestor stupine. dependenp acestora de conditiile de cules pe care le oferi resursele locale. Cehia. in trecut (sffirgitul secolului 19 gi inceputul secolului 20). modern5 prin deplasarea rapids a familiilor de albine de la un cules la altul. asemenea construcfii unele artistic realizate gi amplasate de reguli in zone pitoregti pentru adipostirea familiilor de albine. Din pasiunea pentru cregterea albinelor gi cunoagterea vietii acestor insecte. conditionarea polenului. s-a trecut la realizarea de constructii din lemn mai simple gi de dimensiuni reduse ce inlocuiesc costisitoarele investitii din trecut ~i care. Austria. recoltarea 18ptigorului de matci gi a veninului de albine). precum gi un dulap cu scule pentru repararea stupilor. intretinerea familiilor de albine in sistemul de stupi amplasati pe vetre de stupini temporare Pentru avantajele pe care Ie prezintH acest sistem de &6I?ELr&fa:mr 289 13 . precum gi a ocupirii unor terenuri folosite pentru amplasare in Austria. Elvetia. in p r a noastri. fac in unele cazuri ca apicultorii s i renunte la intrefinerea familiilor de albine in asemenea condifii. insfirmarea ramelor gi lipirea fagurilor. se intfilneau frecvent in Germania. Sistemul de stupirit pastoral Sistemul de stuprit pastoral in care este cuprinsi tehnologia de intretinere a familiilor de albine cu stupi amplasati pe vetre de stupini temporare gi aceea de intrefinere a familiilor de albine cu stupi amplasafi in pavilioane mobile a apirut ca urmare a necesititii de valorificare in conditii economice avantajoase a resurselor de nectar din mai multe zone bioapicole caracteristice din fara noastri. in prezent. recoltarea gi conditionarea produselor apicole (extracfia mierii.

autocamioane sau tractoare. incepe perioada de deplasare a familiilor de albine in pastoral. urrnarindu-se dezvoltarea acestora ca gi in cazul sistemului de intrefinere a albinelor pe vetre permanente. remorci mici sau mari tractate de autoturisme. precum gi din alte pri. pentru valorificarea resurselor de nectar gi polen din natura in scopul dezvoltlrii familiilor de albine gi polenizarea acestor culturi entornofile. in funcfie de programul propus de apicultori. salchm. in aceastii perioadii se urmiiregte cu atentie dezvoltarea familiilor gi mentinerea acestora in stare activii pentru valorificarea in cele mai bune conditii a culesului de nectar. Germania la modificarea tehnologiei de cregtere gi intrefinere a familiilor o apiculturii static2 s-a trecut la o apiculturii dinamicl de albine de la un cules la altul. tei gi floarea-soarelui in zona colinarii gi de stepii. in conditiile acestui sistem de stupiirit familiile de albine. coriandru. incepiind din toamnii gi piing in primiivarii. fiineatii. arapitei qi mugtarului. Totodatl. la pomi. intretinerea familiilor de albine in sistemul de stupiirit pastoral cu stupi amplasali in pavilioane mobile Necesitatea valorificiirii superioare a resurselor melifere atiitin conditiile din gi din alte Pri: Polonia. China. necesitatra I I 1 I . in acest scop. Deplasarea familiilor de albine poate fi continuat5 gi la culesurile urmiitoare: la zmeurii. sunt amplasate pe vetre. Acest sistem de practicare a apiculturii este propriu stuparilor care igi orienteaza producfia pe linia obfinerii in principal a unor cantitiiti c&t mai mari de miere gi cearii gi care sunt organizati corespunziitor pentru condifionarea gi valorificarea producfiilor de miere realizate ca urmare a deplasiirii repetate a stupinelor. pe pontoane sau gabare tractate de remorchere. in vagoane de tren.MANUALUL APICUL TORULUI de albine este curent practicat in conditiile din p r a noastrii. Slovacia. dupii care stupinele se retrag pe vetrele de iernare unde riimhn piing in primiivara urmiitoare. Practicarea sistemului de stupiirit pastoral aviind stupii amplasafi pe vetre temporare prezintl avantajul realiz2rii unor producfii apicole importante in anii favorabili dar costul productiei este destul de ridicat datoriti cheltuielilor ocazionate de transporturile efectuate succesiv gi a uzurii accentuate a stupilor gi inventarului apicol folosit in aceastl activitate. 0 datiicu venireaprimiiverii gi incepereainfloririi pomilor fructiferi. Ucraina. precum gi in zona inundabill a Deltei Duniirii in lunile septembrie gi octombrie. Rusia. familiile se pregiitesc pentru transport gi la momentul potrivit se incarcii in camioane. atht de ciitre apicultorii amatori. man5 gi zburiitoare in zona montanii. deplasarea stupinelor poate fi limitat5 numai pentru valorificarea unora dintre culesurile amintite finhndu-se seama de o serie de factori care conditioneazii capacitatea de cuprindere a acestei activitifi complexe gi laborioase. de cresciitorii semi-profesionigti gi in special de cei profesionigti.

dezvoltarea rapid5 a familiilor de albine in sezonul de primiivarii intrucdt ele se piistreazii in pavilion protejate de efectele negative ale vdnturilor gi temperaturilor sciizute. declanggrii unor firtigaguri lente ca urmare a densit5tii stupilor pe o suprafap redusii.ca miisurii agrotehnicii important2 pentru cregterea productiilor agropomicole . sistem de stupiirit care prezintii numeroase avantaje care au determinat pe unii cresciitori de albine sii opteze pentru practicarea stupgritului pavilionar. in hnctie de posibilititi gi efectivul familiilor pe care le posedii. Practicarea diferitelor sisteme de stupgrit cu utilizarea unor tehnologii diferenfiate de intretinere a familiilor de albine prezint5.MANUAL UL APICULTORUL UI poleniziirii saturate a culturilor agricole entomofile . Trebuie tinut cont gi de faptul cii folosirea intensivii a pesticidelor pentru combaterea diiun5torilor in agriculturi. reducerea cheltuielilor ocazionate de operafiunea de inciircare gi desciircare a stupilor.a determinat deplasarea rapid5 gi succesivii a stupinelor de la un masiv melifer la altul. in condifiile aplic5rii acestora potrivit resurselor melifere gi particularitiifilor climatologice locale. Avdnd in vedere aceste situatii. precum gi rulote apicole pentru adiipostirea gi transportul familiilor de albine in pastoral. au trecut la proiectarea gi realizarea de pavilioane mobile inchise. a impus apicultorilor sii actioneze rapid gi eficient pentru deplasarea stupinelor gi protejarea familiilor de albine impotriva efectelor imediate sau remanente ale substantelor toxice. platforme mobile descoperite sau acoperite. pomiculturii. U . legumiculturii sau la tratamentele fitosanitare din perimetrele silvice. unii apicultori. Folosirea pavilioanelor apicole prezintii gi unele dezavantaje cum sunt: posibilitatea depopuliirii stupilor ca urmare a riit2cirii albinelor. posibilitatea de a interveni operativ pentru indreptarea st2rilor anorrnale din familiile de albine. . cregterea temperaturii in stupi datorit2 posibilitiifilor reduse de ventila$iegi riitiicirea miitcilor intoarse de la zborul de imperechere. precum gi de costul redus a1 mijloacelor de tractare. Practicareajudicioasiia stupiiritului pavilionar prezintaeficienp economic5 prin realizarea unor producfii apicole sporite comparativ cu celelalte sisteme de stupiirit practicate in conditiile din pra noastrii degi necesit5 importante cheltuieli de investitii pentru realizarea pavilionului gi unele dificultiifiin mdnuirea familiilor de albine. cearii gi altor productii apicole in economic5. amplasarea stupilor pe un spafiu mai redus. Dintre principalele avantaje pe care le prezint2 acest sistem de stupiirit mentioniim urmiitoarele: mobilitatea ridicat2 prin deplasarea rapid5 a pavilionului apicol tractat de la un masiv melifer la alttul. efort fizic mai mic pentru intretinerea albinelor ca urmare a reducerii volumului de lucriiri gi asigurarea unui confort sporit pentru odihnii gi executarea lucriirilor de volum in stupinii. miirirea duratei de folosire a stupilor gi utilajului apicol prin piistrarea acestora sub protectia pavilionului. importante avantaje pentru insemnate de miere.

. organizarea acliviliilii gi proleclici muncii in slupine gi lerme agicole Dezvoltarea yi intensivizarea productiei apicole in ultimii ani reclam5 in bun5 miisurii yi perfecfionarea metodelor de organizare a activit5tii yi de aplicare a tehnologiilor elaborate pe specific de lucriiri in scopul sporirii producfiei. Evidenfa in stupini In stupinele apicultorilor particulari ciit ~i in stupinele unit5tilor economice.fiya familiei" care face parte integrantii din carnetul de stupinii. Aviind in vedere necesitatea finerii acestor evidenfe. venin de albine). obiectelor de inventar din dotarea stupinei ciit ~i cantitatea produselor apicole realizate in stupin5 in cursul anului. economice yi de evidenF in conditii proprii economiei de piaf5. evidenre f A 292 . Totodatii se pilstreazii o evidenF exact5 a stupilor. evidenfele sunt la str. pe baza acestora. a m5tcilor yi fagurilor artificiali ciit yi productiile realizate (familii de albine. finerea unei evidente clare yi complete este strict necesar5 atit pentru buna intrefinere a familiilor de albine ciit yi pentru cunoa~tereaexact5 a consumului de materiale qi a altor cheltuieli realizate in procesul de producfie pentru a putea determina periodic profitul activit5tii. se intocmesc procesele de prim5var5 yi de toamnii a famillior de albine. miere. creyterii productivitiifii muncii yi implicit a creyterii profitului in apicultur5. cear5. Tiniind seama de toate acestea se impune ca o necesitate luarea de m5suri care s5 conduc5 la solufionarea unor elemente tehnico-organizatorice. polen. faguri clgdifi. propolis.Evidenla. este de dorit ca fiecare apicultor s5-yi procure ciite un carnet de stupin5 in care s5 scrie toate datele ce urmeazi s5 serveasc5 la intocmirea unui document de evidenF primar5 pentru a cunoayte situatia stupinei in orice moment. mstci. l5ptiyor de matc5.iatul necesar ~i anume: inventarul apicol. cu un num5r mare de familii de albine. realizarea programului ~i de toamn5 a familiilor de albine. Datele privind controlul de prim5varii yi toamnii al familiilor de albine se inscriu de asemenea in carnetul de stupinii yi. Carnetul de stupin5 se completeaz5 pe baza datelor culese yi a lucr5rilor executate zilnic in stupinii privind starea familiilor de albine ce se inregistreazi in . in care se inregistreazii de asemenea miycarea efectivului de familii de albine. apilarnil.MANUAL UL A PZCUL TORULUI leclia W.

puterea familiilor se stabile~te finctie de greutatea albinelor in exprimat5 in kilograme. iar ramele 4351230 mm. 3. apicultorul intocme~te un proces verbal a1 celor constatate. circa 200 g albine. Cu prilejul acestor lucriri se apreciaza puterea familiilor de albine. Periodic. Revizia de prim5var5 ~itoamn5 se excut5 de apicultor care consernneaz5 cele constatate in carnetul de stupini. rezervele de miere. 4. 2. o ram5 4351230 mm confine 2-2. In cam1 unitatilor economice. formarea de familii ajut5toare sau alte activit5ti tehnico-organizatorice ~i economice. in care se inscriu zilnic starea timpului. apicultorul sau o alt5 persoan5. la sfirgitul fiec5rei etape specifice in apicultur5 se vor analiza rezultatele obtinute pentru a se putea lua misuri corespunz5toare in timp util. fenologice ~i cintar de control. La capitolul alte evidente ~iinsemngri. apicultorul executii yi bonitarea familiilor din stupin5 pentru a cunoa~te calitatea materialului biologic de care dispune. 5% 293 . liipti~or de matc5.5 kg miere iar o ram5 4351300 mm contine 3. Urm5rirea producfiilor realizate se face in baza notarilor din carnetul de stupin5 in care sunt trecute atilt datele din programul de producfie cit ~i rezultatele obfinute privind realizarea produselor apicole (miere. virsta matcilor. faguri ce se reformeaz5. zborul albinelor. Carnetul pentru observatii meteorologice.MANUALUL APICULTORUL UI diverse ~i insemn5ri. date pe care le trece dup5 caz ~i ~i in registrul de inventar a1 unit5tii. Inventarul apicol se inscrie in carnetul de stupin5 sub form5 de list5 de inventar care cuprinde enumerarea yi descrierea existenfei cantitative ~i valorice a mijloacelor pe care le are in gestiune.5-4. rezervele de hran5 se estimeaz5 de asemenea in kg. starea stupilor Si inventarul apicol. in folosinp ori in rgspundere la un moment dat. . Cu prilejul reviziei. y. considerind c i o ram5 4351300 mm bine acoperit5 cu albine pe ambele fete contine 270 g albine. unificarea familiilor. Virsta m5tcilor se apreciaz5 in functie de culoarea marcajului m5tcii sau a not5rii din carnetul de stupins. inceputul ~i sErgitul infloririi la diferite plante melifere ~i evolutia csntarului de mai jos. polen ~i altele).O kg miere. Trecerea in evidente a datelor privitoare la insu~irilementionate se face astfel: 1. hrgniri stimulente ~i de completare a hranei. consumul de faguri artificiali. De asemenea se inscriu in carnetul de stupin5 veniturile ~i cheltuielile prev5zute. ceari. apicultorii vor inscrie Si insernnari privind actiuni sanitare-veterinare.

este auzit in ad5post gi migcii arborii mici. umiditatea se inregistreazi in funcfie de inregistrarea higrometrului la ora 14. adincime gi P3 = ploaie puternicii prin care solul afinat s-a umezit la peste de 5 cm.. cu 3 = vint slab (intrefine migcarea frunzelor ~i increfegte suprafap apelor stiitiitoare). cu 1 vint foarte pufin simfit.2 $ m akfost zborul albinelor in stupinii. de sol.provoacii valuri in apele st5tiitoare. cu 2 = vint foarte slab (migcii foarte ugor frunzele pomilor). I I Cdntar control C i n ~ r i .o Iinie orizontalii.c" = linigte completii. P2 = ploaie in care piimintul afinat s-a umezit pin8 la 5 cm. cu 6 = vint destul de tare.5 m. cu 5 = vint tiirice1.a 2 2 E Y5 2 C E L rn 0 . uragan. Zilele in care albinele nu execut5 d ~ 6 d s ~ c a . ~ d ~ ~ prOvOT . cu 7 = vint tare. migci arborii mari gi rupefre i graase. cu 4 = vint potrivit. 14 gi 20. mentine steagul indicator intins.de rea de cu dimisear5 neap C I C a 1 m" 3 I G 5 lid F in acest carnet se fac inregistriiri zilnice in tot cursul anului in rubricile unde este cazul. cu 8 = vint puternic.. Pentru inregistrarea tuturor datelor meteorologice stupina se doteazii cu un terrnometru de maximii gi minim& cu higrometru gi cu un cintar apicol. ri cu creste spumeginde. Principalele date care se inregistreazii: temperatura aerului la o iniilfimede 1.. precipitafiile se noteazii numai in sezonul activ cu: PI = ploaie superficialii.Owcind cerul este in totalitate senin qi piin5 la 10 in funcfie de acoperirea boltei cerului cu nori. zborul albinelor se noteazii cu 1.. adincime. la ora 8. cu 9-10 = furtunii. vintul predominant se noteazi in funcfie de indicatia unui stegulef anume instalat iar tiiria vintului se apreciazi cu litera . nebulozitatea se noteazii cu .MANUAL UL APICUL TORULUI CARNET DE OBSERVATII I 0 Temperatura aerului E E D 0 bJ-z .

Amplasarea stupilor pe vatra de stupin5 se realizeaz5 in disponibil aviind grij5 ca intre stupi s5 existe o rbnduri de 1 m.in plus sau in minus . Cu scopul de a feri stupul de control de influen@ factorilor meteorologici (ploaie.. se realizeaz5 situafia real5 a acumul5rilor sau consumurilor zilnice a rezervelor de hrani. in aga fel ca la inapoierea din zbor a orienta spre stupul din care au plecat. 295 r . Este necesar s5 se aib5 grij5 ca greutatea stupului s5 nu fie influenpit5 de alte cauze in afara sporului de nectar sau a consumului de miere. acesta se protejeaz5 la exterior cu materiale izolatoare.prin citirea qi inregistrarea la sfiirgitul fiec5rei zile a datelor obfinute.f a p de greutatea din ziua precedent5 datele obtinute inregistriindu-se in coloanele de spor sau scgdere. inflorirea plantelor se noteaz5 cu . Organizarea muncii in stupinii Prin organizarea muncii se infelege un ansamblu de mgsuri cu ajutorul c5rora se asigur5 repartizarea rafional5 a foqei de munc5 existente in funcfie de cerintele procesului de producfie gi folosirea cbt mai complet5 a acesteia in tot cursul anului in funcfie de tehnologia folosit5 qi de mijloacele tehnice aflate la dispozifie. Se vor lua m5suri ca greutatea stupului s5 nu fie influentat5 de alte cauze in afara sporului de nectar sau consumului de hran5. Organizarea producfiei cuprinde totalitatea m5surilor privind asigurarea gi coordonarea mijloacelor de munc5 in vederea desfi~ur5rii activit5fii cu maxim de eficienp economicg.- . Pentru a cunoaSte potenfialul melifer a1 zonei sau a masivului melifer in care se fac inregistrgrile pe cbntarul de control se ageazi una din cele mai puternice familii de albine din stupin5 care indeplinesc parametrii optimi pentru valorificarea culesurilor. din prima zi se continua not5rile in carnet dup5 aceea~itehnica cu precizarea c i este necesari notarea denumirii localitifii in care s-au reluat inregistrgrile. Pentru determinarea evolutiei culesului.xW numele plantei la inceput ~i de inflorire ~i cu acela~i semn pe coloana de sfbr~it inflorire atunci cbnd acesta de s-a terminat. Ciintarul de control .MANUALUL APZCULTORULUZ Durata zborului albinelor se noteaz5 in funcfie de cbt au zburat albinele in ziua respectiv5. z5pad5).. in urma ciint5ririi zilnice se stabile~te diferenfa . Cbnd stupina se deplaseazg in alti localitate.

Acest fapt necesit5 o aplic& rictxa m5surilor de introducere de tehnologii economice de intrefinere a faraiiiilok albine care includ: creqterea productivitiitii muncii prin intensivizarea ~r&~*~roaaffie. capital de stat. lgptiqor de matcil. extractia mierii. pentru realizarea unui proces optim de munc5 este necesar sti se stabileascil metode precise ~i eficiente care sil conduc5 la eliminarea din tehnologiile existente a tuturor operatiilor inutile sau lipsite de randament. specializarea produc5torilor in domeniul productiei pe care A "k -4 *C i 296 . msnuiri qi controale care afecteaz5 comportamentul familiilor de albine qi le dezorganizeazti activitatea. dimensiunea acestora este stabilitil de fiecare produc5tor in parte in funcfie de statutul de stupgrit spre care tinde: amatorism sau profesionism. De asemenea. Practicarea apiculturii de amator este legat5 de pasiunea persoanelor care indr5gesc cre~terea albinelor ~i nu este influentat5 de necesitatea absolut5 pentru realizarea unui profit. inc5rcatul qi decarcatul stupilor qi altele. in unele cazuri. a cintarului de control sau prin verificarea ciitorva rame din centrul cuibului familiilor de albine.MANUALUL APICULTORULUI Atit in stupinele produc5torilor particulari cit yi in stupinele unit5tilor economice. este necesar s5 se elimine din practica apicultorilor. in apiculturil este de dorit s5 fie scoase din practic5 o serie de operatii. fapt ce conduce nemijlocit la creqterea productivit5tii muncii. Din punct de vedere a1 proprietgtii. stupinele pot fi organizate in unitgfi de productie cu capital privat. paralel cu mecanizarea lucrilrilor de volum cum sunt: descilp5citul fagurilor cu tniere. controlul ram5 cu ram5 a familiilor de albine avind'in vedere faptul c5 starea acestora poate fi apreciat5 ~i dup5 activitatea de la urdini~a evolutiei stupilor. dimensiunea stupinelor creqte la peste 60 familiidmdbine ~i poate ajunge chiar la 200-300 de familii. fapt care determin5 utilizarea unor tehnologii specifice obtinerii obiectivului propus qi de multe ori foarte costisitoare. Ridicarea productivit5tii muncii este puternic influentatil qi de mentinerea in stupinil numai a familiilor puternice minuite de apicultori cu un bun nivel de cuno~tinfe profesionale. venin de albine). Astfel. Organizarea muncii intr-o asemenea stupin5 este detenninata de interesele posesorului familiilor de te albine ~i de dimensiunea stupinei care de cele mai multe ori nu d e p 5 ~ e ~5-10 familii de albine. In cazul stupinelor ce apaqin produc5torilor particulari ~i care sunt majoritare. in aceste conditii obfinerea unei producfii de miere completeazi obiectul pasiunii qi produce satisfactia intregii familii. in cazul organizarii stupinelor de catre apicultori particulari semiprofesioniqti care pe 12ng5 o ocupatie de baz8 se ocup5 in secundar qi de creqterea albinelor pentru producerea ~ivalorificarea mierii sau altor produse apicole (polen. cu capital de stat ~i particular ~i c.

transportul stupilor in pastoral.MANUAL UL APZCULTORUL UZ o realizeazii. Dimensiunea unor asemenea exploatiiri apicole poate sii ajungii la peste 2. efectuarea unor calcule de rentabilitate se impun produciitorilor in special in cam1 cii pentru realizarea producfiei se practicii stupiiritul pastoral. formate din apicultori cu riispunderi individuale pentru stupinele fermei dar care efectueaza in grup numai lucrilrile de volum: extracfia mierii qi a cerii. apiirarea s5natiifii albinelor prin miisuri sanitare-veterinare qi obligii pe cresciitori sii caute solutii avantajoase pentru valorificarea productiei realizate.000 familii de albine $i este foarte dificil de a stabili norme privind dimensiunea stupinelor. tehnologiile de intrefinere a familiilor $i amplasarea acestora care sii fie in general valabile intrucit factorul personal . in asemenea exploatiiri apicole structura activitatii se poate organiza astfel: a) echipe temporare de intrefinere. reconditionarea qi repartizarea lor.400 de ore. componenp florei melifere qi utilizarea de noi tehnologii de multe ori proprii qi convenabile conduc%torilorunor astfel de exploatiiri apicole. in aceste condifii. 297 t* 4 - . iar repartifia acestora intr-un an fiind inegalii. b) echipe permanente de intrefinere formate din totalitatea apicultorilor unei ferme in scopul efectuiirii in comun a lucriirilor la intregul efectiv de familii de albine. este determinant in orientarea qi organizarea unor activitiiti specifice in unitiifi economice de profil. precum ~i alte lucrari specifice.000 qi 2.om. in tot cursul anului prin deplasarea succesivi a echipei la toate vetrele de stupink Fermele apicole particulare sau apaqinind unor unitiiti economice de stat iqi pot organiza pe ling5 producfia de miere qi activitilfi ajut5toare care sii contribuie la utilizarea deplina a forfei de muncii in tot cursul anului in vederea rentabiliziirii activitiifii apicole. +FC* Productia apicolii in cam1 unor exploat5ri de asem& d~$ensiuni reclamii efectuarea lucriirilor prin cooperare mai ales atunci. trebuie acceptat cii apicultorul profesionst are nevoie ~i de miinii de lucru ocazionalii. Acestea sunt stupinele cu efective de 400-600 de familii organizate de care isi asigurii existenfa lor ~i a intregii familii din profitul apicultori profesioni~ti pe care-l realizeaza din practicarea apiculturii. hriinirile de stimulare qi completare a rezervelor. a repartizarii forfei de muncii qi nu in ultimul rind de influenp factorilor naturali. Organizarea muncii in apiculturii qi dimensiunea stupinelor este strgns legatii de forma de proprietate a unitiifilor de productie. Totuqi aviind in vedere cii statutul de apicultor profesionist reclamii ca intr-un an munca depusii s5 insumeze intre 2.glnd urmiire~te realizarea unei productii speciale prin intensivizarea p r o c ~ d w d u c t ( e J i "S. . dezinfecfia stupilor $i a utilajelor. pregiitirea pentru iernare.

Protectia muncii in stupine Pentru prevenirea accidentelor qi a imbolniivirii oamenilor.W u l t o r i i nu trebuie sii prezinte mirosuri iritante pentru albine ~i ca fie protejeze e n&esar si% echipafi cu o salopetii sau halat apicol curate. fi&Ns$. Pentru protecfia muncii in apicultur5 ca ~i in alte domenii de activitate este necesar sii fie luate o serie de masuri care sB asigure apiirarea apicultorului precum ~i a persoanelor care lucreazii in stupin2 ca sii-~i execute programul in conditii de protectie impotriva accidentelor de munca astfel: . provenite in urrna activitiitii desfi~urate stupine. 61-8 miisuri de precautie. p .in vederea evitiirii accidentelor de muncii grave provocate de iritarea albinelor prin piitrunderea animalelor ~i chiar a oamenilor pe vetrele de stupinZi. In vederea prcvenirii accidcntclor este obligatorie instruirea personalului rcspcctiv asupra mctodclor dc asigul-are a protectiei muncii. in timpul inciircarii sau descarciirii stupilor in mijloacele de transport cu care se asigur5 dcplasarea stupinelor sau chiar in timpul transportului acestora. 298 . j. acestea se imprejmuiesc cu garduri sau plantatii dese de arbu~ti. Accidentele de muncii sunt rezultatul contactului direct. in categoria accidentelor dc tnuncii sc nutn8rii ~i intoxicatiile aparute in itrn1a utilizarii far2 miisurii de precaufie sau prepariirii necorespunziitoare a diferitelor gaze $i substante toxice folosite ca dezinfectante. cu familiile de albine sau a comportiirii necorespunziitoare a stuparului in timpul cercetiirii famil iilor de albine. si% f q w u o s c a e piinzii cu fileu transparent qi miinu~i care sii le foloseascii la pe 1 cdMtste atacat de albine.MANUALUL APICULTORULUI prin introducerea de tehnologii care sii conducii la cre~terea productivitiitii muncii ~i respectiv a profitului realizat. Accidcntul de munci cstc considcrat ca atare atunci ~ 2 n d petrece in se timpul activitatii ~i arc ca rczultat pierderea de catrc apicultori a capacitafii de munc5 pc o oarecare pcrioada de timp. este obligatorie luarea a o serie de miisuri in generale ~i speciale de protectie cuprinse in normele de tehnica securitiiiii ~i igiena muncii. De respectarea acestor norme de protectia muncii ~i siiniitiitii oamenilor riispunde conducerea sau patronul unitiirii. urma*k "fl.

. la aplicarea miisurilor de protecfia muncii in cazul celor care execut5 sau conduc lucr5ri in apicultur5 trebuie s5 se fin5 seama de documentele obligatorii elaborate de organele de specialitate care redacteaz5 normativele de stat pentru asemenea activit5ti. .masc5. acestea vor fi adipostite la distant5 de mijlocul de transport la incircarea ~i descircarea stupilor yi se vor lua m5suri ca s5 fie ugor de desprins de mijlocul de transport in timpul deplasiirii. Se vor lua m5suri ca durata transportului s5 fie ciit se poate de mica iar in g5ri manevrarea vagoanelor s5 se fac5 cu atentie. cerii $i altor produse apicole la care se folosegte curentul electric. .controlul familiilor de albine se face cu atentie evitiindu-se migcgrile brugte gi izbiturile. stupii se verific5 gi eventualele cr5patur-i din soclu. in caz de accident. .MANUAL UL APICULTORULUI .transportul stupilor cu mijloace auto sau hipo se va face de preferinfa noaptea. apicultorii vor preg5ti echipamentul de protecfie necesar (m&nu$i.in cazul cind transportul se execut5 cu animale.inainte de transport. .la instalarea stupilor dup5 transport in masivele melifere sau pe vatra de stupin5 se vor respecta cu strictefe m5surile de pa25 contra incendiilor.este interzis5 deschiderea stupilor gi inceperea controlului familiilor de albine far5 punerea in funcfie a afum5torului gi aplicarea echipamentului de protecfie. in general. . . capac sau perefii lor trebuie astupate. pe drumuri bune (fir5 gropi sau denivel5ri ) qi cu mijloace de transport in perfect2 stare de functionare. salopet5 sau halat ~i afumgtor.in atelierele de reparat stupi sau de extractie a mierii.extracfia mierii. . . in acest scop pe vagonul care transport5 stupii se vor aplica etichete scrise cu litere mari: ATENTIE ALBINE VII !.pentru eventuale intervenfii in timpul transportului. . se vor lua m5sui-i pentru respectarea nonnelor de paz5 contra incendiilor gi de protectie impotriva curentului electric in care scop prizele vor fi prev5zute cu imp5miintarea necesar5 . scoaterea ramelor $i introducerea altora in extractor se face numai ciind centrifuga este oprit5.la transportul stupilor pe calea ferat5 se iau m5suri ca vagoanele s5 fie inchise dar cu o ventilafie activi asigurati iar stupii s5 fie fixati pentru a evita c5derea sau alunecarea acestora pe podeaua vagonului.

doc.salopeta. . Se confecfioneazii din material plastic pe suport textil. Se confectioneaz5 din otel qi pot avea diferite forme ~i dimensiuni. mascii cu piliirie. se utilizeaza pentru a proteja hainele apicultorului cu prilejul executiirii de lucriiri in stupinii. Din aceste echipamente mentionam urm5toarele : . protejeazii capul. serve~te desprinderea podi~orului a ramelor propolizate la ~i din stup. .MANUAL UL A PICUL TORULUI Echipamentul pentru protectia apicultorului vi uyurarea IucrZirilor din stupinl in vederea miisurilor de protectia muncii se folose~te echipamentul pentru ap5rare apicultorului gi uvurarea lucriirilor in stupin5 care insumeaz5 totalitatea obiectelor necesare pentru echiparea ~i protectia acestuia in timpul executarii de lucrilri in apiculturii. asigurii un mod de prezentare igienic in stupin5 gi protejeazi imbriiciimintea apicultorului.halatul. . col. a diafragmelor ~i a corpurilor de stupi cit ~i pentru riizuirea ~i curatarea de propolis a acestora. respectiv fafa qi in special ochii stuparului care sunt tinta atacului albinelor. . etc. de culoare deschisi. Afumiitoarele se confectioneazii dupii diferite modele ~i pot fi acfionate mecanic sau electric. material plastic sau cauciuc subtire. de pe peretii la celelalte anexe ale stupului u ~ u r i n dmunca apicultorului. protejeazii miinile apicultorului de infepiiturile albinelor ~i sunt confectionate din piele. servegte pentru p5strarea ~i transportul uneltelor qi a unor i 300 . iar la mineci qi picioare previizutii cu elastic.~ortul apicol.afum5torul apicol. in afara afumiitoarelor care produc fum sunt ~i afum5toare (bombe de fum) care acfioneaz5 sub presiune de gaze inerte in amestec cu fum qi care au un efect asemiin5tor cu cel a1 afumiitoarelor obi~nuite. serveyte penttu producerea de fum care lini~te~te albinele in timpul controlului familiilor sau indep5rteazii albinele din anumite locuri. Se confect. bine inchisii la git.dalta apicolii. Se n p5r de coad5 de cal sau din fire de relon de culoare deschisi. Miigtile apicole sunt de diferite forme gi sunt confecfonate din diferite materiale (mascii metalicii.m5nuqile apicole cu cinci degete.masca apicol5. sau din alte materiale irnpermeabile (foaie de cort.ioneaz3 din material de culoare deschisi qi se recornand5 ca mttnecile sii fie prinse in elastic. protejeazii corpul apicultorului ~i hainele acestuia cind executi lucriiri in stupink Aceasta se confectioneazii din material plin. . . masci pliant5).). serve~te indepartarea albinelor de pe faguri. .

Cortul este mobil gi demontabil fiind confectionat din tifon intins pe trei sau patru suporti metalici. . f i r i folosirea acestui echipament ar trebui s i fie aminate sau chiar sii se renunte la ele. depozitarea inventarului mirunt ~i de necesitate curenti precum gi a unor materiale gi produse ce urmeazii s5 fie folosite in stupini. care. Prin folosirea dupii nevoi in mod curent a echipamentului prezentat. Cabana apicolii demontabili confectionati din lernn serve~tepentru adipostirea apicultorului.l i d i p pentru transport rame. a imbriiciimintii acestuia qi se u~ureazi executarea a numeroase lucriri in stupini.targa apicoli. L i d i p este confectionat5 din lemn de brad. se folosegte in perioade lipsite de cules la controlul familiilor de albine pentru a preintimpina furti~agul.cortul apicol. . adipostirea unui roi artificial sau pentru prinderea roilor naturali atunci cind sunt agezafi in locuri accesibile. ugureazi munca apicultorului fiind folositii la transportul stupilor ~i a materialor apicole de volum. . ugureaz5 munca apicultorului gi se folosegte pentru adiipostirea ramelor. Este cofectionat din lemn de brad. se asigurii in buni miisurii protectia apicultorului. .MANUAL UL APZCULTORULUI materiale apicole gi ugureazii munca apicultorului in stupini.

7-0. Lucriiri de executat in aceasti perioadii : . Din punct de vedere meteorologic. viscole gi zile geroase. Uneori apar gi zile mai pufin friguroase gi chiar insorite.9. .indepiirtarea Erii zgomot a ghefii gi a ziipezii neafiinate de pe sciidurelele de zbor ale stupilor. Familiile de albine deranjate in aceast5 perioadii de animale gi piisiiri se nelinigtesc gi ca urmare consumul de miere cregte gi mai mult. se instaleazii mase de aer polar.luarea de miisuri pentru prevenirea deranjiirii qi nelinigtirii familiilor de albine provocate de atacul goarecilor.preparea gi administrarea turtelor de gerbet de zahiir. . Temperatura in cuibul familiilor cregte gi atinge 34-35" C prin sporirea consumului de hranii care de la 0. de regulii. in care natura se imbracii in haine albe dantelate cu ciucuri de gheap. piisiirilor de curte. iar aerul este proaspiit gi uscat.supravegherea modului de iernare a1 familiilor de albine prin controale auditive siiptiimiinale gi indreptarea stiirilor anormale constatate. a pliicilor de zahir candi sau de miere cristalizatii. desfundarea urdinigurilor de albine moarte qi agternerea in fafa stupilor a unui strat subtire de paie sau frunze pe care sii se poati ageza albinele atunci cind execut. .O kg miere. materiale gi unelte necesare in sezonul de la magazinele APICOLA ale Asociafiei Cresciitorilor de gi dezinfectarea stupilor gi a inventarului apicol.5 zboruri de curiifire.gerar9'. familiilor de albine care au fost introduse la iernare fir. t 302 .MANUALUL APZCULTORULUI leclia 14. ciind albinele pot efectua zboruri de curiitire. vizionarea stupinei cu utilaje. suficiente rezerve de hranii. in aceastii lung albinele trec in a doua perioadii a ierniirii iar in mod obignuit executi primele zboruri de curfitire gi incep sii creascii primele generafii de puiet. pitigoilor gi vriibiilor..8 kg ajunge la 0.talendarul principalelor lucriri de sezon in slupinl Luna ianuarie Este prima lung din calendar. albinele se uzeazii qi poate sii aparii procesul de imbolniivire a acestora de diaree care in majoritatea camrilor provoacii mari pierderi de albine pin8 la sosirea primiiverii. ciociinitorilor.1. .

alun gi ghiocei. . cind acestea aduc gi primele cantit5fi de polen cules din p5durile cu anini. in general.MANUAL UL APICUL TORUL UI . Lucrsri de executat in aceast5 perioad5: .+ .incheierea gi insirmarea ramelor.documentarea gi completarea cunogtinfelor profesionale ale apicultorilor prin studierea revistelor gi a ciirfilor de specialitate precum ~i prin participarea la cursuri gi conferinfe apicole organizate de filialele judetene gi cercurile apicole ale Asociatiei Cresc5torilor de Albine. in zilele favorabile zborului.in zilele insorite se poate instala ad5p5torul cu ap5 1 de s '3 5 g sare la un litru de ap5. fir%intinderea s3rmelor.2-1. se miiregte astfel inc5rc5tura intestinului gros gi zborurile de curafire timpurii devin necesare. in zilele insorite favorabile zborului albinelor. consumul de hranii in familii sporegte la 1. gi dac5 este necesar se continu5 administrarea la familiile lipsite de hrang suficient5 a turtelor de gerbet gi a celor din past5 pudr5. iarna se manifesti ca atare cu zile reci din care multe viscolite dar cu nopfi senine gi foarte geroase. 303 . in aceste conditii amplasarea stupilor pe o vatrii insoriti.se cur5p z5pada gi se preg5tesc vetrele de stupin5 pentru efectuarea zborurilor de curgfire.se continu5 supravegherea modului de iernare a familiilor de albine prin controale auditive ~i la urdini~urile stupilor gi se iau m5suri imediate de indreptare a st5rilor anormale ce se ivesc .. in a doua jum5tate a lunii masele de aer rece sunt intrep5trunse de fronturi de aer mediteranean care las5 s5 se strecoare uSoare adieri prim5v5ratice.se verific5. in luna februarie continua efectuarea zborurilor de curifire timpurii cu efecte favorabile pentru s5n5tatea albinelor gi activitatea de viitor a acestora. . .5 kg. Prin creqterea puietului. cu urdini~urile cur5pte gi un strat subfire de paie impr5gtiate in f a p stupilor u~ureazg efectuarea zborurilor de curgfire ~i asigur5 protecfia albinelor ce le executs.se iau m5suri de stimulare a zborurilor de cur5fire prin inl5-turarea capacelor la stupi gi a impachetajului aflat deasupra ramelor. s 6 .. in prima jumgtate. . . Luna februarie A doua lung calendaristic5 . . in condifii climatice favorabile.f?iurarulVeste privit cu suspiciune sub aspectul manifestirilor meteorologice.

MANUAL UL APICUL TORUL UI

- se continua aprovizionarea stupinei cu utilaje, materiale gi inventar apicol necesare in timpul sezonului, procurate de la magazinele APICOLA ale Asociafiei Cresc5torilor de Albine; - se continu5 repararea, curfitarea gi dezinfectarea inventarului apicol, incheierea gi insirmarea ramelor, Gr5 intinderea sirmelor; - in localit2tile care au in apropiere pgduri sau z5voaie de anini gi alun, apicultorii pot recolta mici cantit5ti de polen proaspat pentru a fi folosit la hrinirile stimulente de primgvar5; - cu prilejul curgfirii urdinigului se recornand5 ridicarea de probe de albine moarte qi trimiterea acestora la laboratorul veterinar, in vederea verific5rii st5rii sanitare a familiilor de albine din stupin5; - se continu5 actiunea de documentare gi de completare a cunogtintelor profesionale ale produc5torilor apicoli; - se fac demersuri corespunz5toare la cercurile apicole sau la filialele judetene ale Asociafiei Cresc5torilor de Albine pentru obfinerea repartifiilor de vetre de stupin5 la masivele melifere pentru practicarea stup5ritului pastoral.

Luna martie
A treia lun5 calendaristic5 ,,m5r$gorul" luna echinoctiului de prim5var5 - 23 martie, cu adierile vintului prim5v5ratic gi prezenp ghioceilor gi a viorelelor vestegte sosirea prim5verii. Cerul devine schimbgtor, presiunea atmosferici scade sub 760 mm, iar umiditatea relativ5 confirm5 atributul lunii echinocfiului de primavar5 cind ziua este egalg cu noaptea. Se incheie perioada de iernare a familiilor de albine gi incepe sezonul de prim5var5 cind ziua cre~te, vremea se inc5lzegte gi albinele efectueaz5 zborul general de curillire. in p5duri qi in locurile insorite gi ferite de vinturi, apar viorelele, urzicuta, cornul, salcia cgpreasc5 gi z5logul care prin polenul pe care il recolteaz5 albinele din abundenf5, stimuleaz5 cregterea de puiet qi prin aceasta se declangeazg inlocuirea albinelor de iernare cu albine tinere capabile s5 ingrijeasc5 puietul care s5 asigwkpreqterea puterii familiilor de albine. in aceste conditii consumul de hran5"i,milia de albine cregte la 2,O-2,5 kg gi ca urmare se impune asigurarea rewive1 e hrang necesare pentru cregterea puietului gi dezvoltarea familiilor de al*\%~erea v%lorificgrii culesurilor timpurii.

%

'e

304

MANUAL UL A PICUL TORULUI

Lucriiri de executat in aceasti perioadii: - se continuii stimularea ~i supravegherea zborului general de curiifire; - in zilele ciilduroase se efectueazii revizia de primiivarii a familiilor de albine cind se verificii prezenp miitcii, existenpi gi completarea rezervelor de hranii, indreptarea stiirilor necorespunziitoare din familii, striimtorarea cuiburilor pentru menfinerea ciildurii, curiifirea fundurilor la stupi de albinele moarte gi resturile de cearii riimase dup2 desciipiicirea fagurilor cu miere qi uscarea sau inlocuirea materialelor izolatoare. Constatiirile Ecute se inscriu in caietul de stupinii; - in cazul in care nu a fost montat adiipiitorul cu apii se iau de indatii miisuri pentru montarea acestuia; - in scopul intensificiirii cre~teriide puiet se trece imediat ce timpul se inciilze~te stimularea familiilor de albine cu sirop de zahiir in propollie de 111 la administrat ciilduf la inceput in poqii mici de 0,150-0,250 litri ~i pe miisurii ce qi timpul se inciilze~te in funcfie de puterea familiilor, in pocii mai mari de 0,3000,500 litri; - se analizeazii modul in care au iernat familiile de albine cu scopul de a cunoagte eventualele cauze ce au determinat o iernare necorespunziitoare ~i luarea de miisuri pentru eliminarea in viitor a deficienfelor constatate; - formarea de familii temporare cu miitci iernate in afara ghemului in camere; - procurarea gi plantarea de arbori .yi arbu~ti nectaro-poleniferi; - aplicarea primului tratament cu varachet pentru combaterea varoozei; - se instalezii cintarul de control pe care se ageazii cea mai puternicii familie de albine din stupinii ~i se incepe inregistrarea in carnetul de stupinii a observafiilor meteorologice, fenologice, precum gi a evolufiei cintarului de control. Aceste observafii gi inregistriiri se executii pe intreaga perioadii a sezonului apicol activ, pentru a cunoayte potenfialul melifer al zonei in care se practicii stupiiritul.

Luna aprilie
A patra lung calendaristicii ,,priery'inregistreazii treceri rapide de la cald la rece ~i invers, aceasti situafie fiind provocatii de unele resturi de a e m c ce intrii in contact cu masivele formafiunide aer mediteranean ce piitrund aceastii perioadii. r

MANUAL UL A PICUL TORULUI

7
i
I

Aprilie, este luna in care primgvara intr5 in drepturile sale fire~ti toate in zonele r;irii, timpul se inc5lze~te~i m u l ~ m i t i infloririi a numeroase specii de arbori .yi arbu~ti nectaro-poleniferi precum ~i a numeroase specii de plante din flora spontan5 ~i cultivati se asigura polenul ~i nectarul necesar pentru dezvoltarea familiilor de albine. in aceasti perioad5 matcile din numeroase familii depun zilnic peste 1500-2000 ou5 ~i ca urmare albinele viirstnice care au iernat sunt treptat inlocuite cu albine tinere nou eclozionate mai viguroase, apte s5 creasc5 mai mult puiet, fapt care face ca spre sEr~itul lunii in stup s5 nu mai existe albine viirstnice iar familiile sa fie mai puternice deciit erau la intrarea in iarn5. Totodata, in celulele din jurul elipselor de puiet ~i in special in fagurii ce se afla pe o parte ~i alta a fagurilor cu puiet incep s5 fie acumulate primele rezerve de piisturii qi miere proaspat5 care urmeaz5 s5 fie folosite cu succes in perioadele deficitare.

i
I

,
1

1
I

I
,

Lucrgri de executat in aceastii perioadii: - se continua lucr2rile de verificare ~i se execut5 revizia de fond a familiilor de albine pentru a cunoa~te amgnunfime situafia acestora pentru a lua m5surile ce in se impun pentru solufionarea st5rilor necorespunziitoare ce se intiilnesc. Cu acest prilej se completeaza rezervele de hran5 (miere ~i p5stur5) iar familiile slabe se unifica cu familiile de putere mijlocie; - se iau m5suri pentru igienizarea cuiburilor prin transvazarea familiilor de albine in stupi curafi qi dezinfectafi; - intarirea periodic5 a familiilor care intiirzie in dezvoltare, cu faguri cu puiet capacit gata de eclozionare, ce se scot din familiile puternice din stupin5; - in perioadele lipsite de cules se continu5 hr5nirea stirnulent5 a familiilor de albine cu sirop de zah5r administrat in propocii de 0,3-0,5 litri pe familia de albine; - pe miisura ocuparii fagurilor din cuib cu puiet, acesta se Iarge~te faguri cu cliidifi sau cu faguri artificiali in perioada infloririi pomilor, ciind albinele cl5desc fagurii ; - se iau m5suri pentru protectia familiilor de albine impotriva declanq5rii f u r t i S a m stupine ; e &$sura infloririi pomilor la cele mai bune familii de albine din stupin5 colectoarele de polen pentru recoltarea ~i valorificarea acestuia; swstal f e - & e l . .mg(msorit loc din vatra stupinei se instaleaz5 topitorul solar, pentru

% ;

-:s

1

34 05

MANUALUL APICULTORULUI

valorificarea reziduurilor de cearii rezultate dup5 cur5firea stupilor gi a ramelor. Topitorul solar se p5streaz5 gi se folosegte in stupin5 pe toat5 perioada sezonului apicol; - la familiile puternice, deasupra cuibului se instalez5 colectoarele de propolis; - se efectueazii examenul general clinic al familiilor de albine gi se aplic5, dup5 caz, tratamente preventive gi curative pentru principalele boli ale albinelor: varooza, nosemoza, puietul viros, loca europeani sau loca americanii; - dup5 caz, familiile de albine s5n5toase pot fi deplasate pentru polenizarea pomilor din livezi.

Luna mai
A cincea lun5 calendaristicii ,,florar9' se caracterizeaza printru-un climat schimbiitor, dar gi prin cregterea temperaturii care trezegte la viap intreaga natur5 ce apare decorat5 in zeci de culori. Pe seama albinelor tinere crescute in lunile martie, aprilie gi inceputul lunii mai, familiile de albine s-au dezvoltat gi dispun de intregul potential productiv pentru valorificarea culesurilor din aceast5 perioad5. in luna mai, la inceputul ei sau ceva mai tiirziu, in toatii fara infloresc p5durile gi plantafiile de salciimi care asigurii familiilor de albine un bun cules de nectar gi ca urmare realizarea unor importante productii de miere mass de cea mai bun5 calitate. Pentru valorificarea in mai bune conditii a culesurilor in aceast5 perioad5 stupinele se deplaseazii de la un masiv melifer la altul in cadrul actiunilor de practicare a stupiiritului pastoral la care particip5 atAt stupinele apicultorilor profesiongti c&tgi cele ale apicultorilor amatori. Lucr5ri de executat in aceastii perioad8: - continuarea lucriirilor de I5rgirea cuiburilor potrivit cu dezvoltarea familiilor de albine gi evolutia culesurilor prin introducerea de faguri artificiali sau faguri cl5difi gi agezarea magazinelor la stupii verticali cu magazin sau a corpurilor la stupii multietajati, pentru depozitarea nectarului; - mentinerea familiilor de albine in stare activ5 gi preintiilh a& intr5rii acestora in frigurile roitului prin ridicarea periodic5 de fa&& p q c5hcit de la familiile foarte puternice gi redistribuirea lor la familiile Sl&n%inii%

?

307

F),
e-

MANUAL UL A PICUL TORULUI

- folosirea intregului potential a1 albinelor privind secretia de cear5 pentru asigurarea necesarului de faguri cl5diti; - pregatirea familiilor de albine in vederea valorific5rii in conditii optime a culesului de la salcim qi deplasarea accstora in stupgrit pastoral; - anunprea primgriilor din comunele pe raza cirora sunt amplasate stupinele deplasate in pastoral pentru luarea in evident5 qi protejarea acestora in cam1 combaterii d5un5torilor cu substanfe toxice; - recoltarea fagurilor cu miere qi extractia acesteia dup5 incetarea culesului de la salcim din masivele din sudul fiirii; - folosirea colectoarelor de polen in perioadele cu un slab cules de nectar qi luarea de m5suri pentru conditionarea acestuia; - inceperea lucr5rilor de cregtere a miitcilor pentru formarea roiurilor qi inlocuirea matcilor necorespunz5toare din stupine gi totodat5 inceperea producerii 15pti~orului matc5; de - in cam1 familiilor bolnave se continua aplicarea tratamentului pentru combaterea puietului vgros qi a locei europene gi americane;

Luna iunie
A vasea lung calendaristic5 ,,ciregarn luna solstitiului de var5 - 2 1 iunie, se inscrie prin creqterea luminii gi a c5ldurii care se revars5 din abundent5 sub soarele sclipitor peste natura inc5rcat5 de rod. Din cind in cind ploile scurte, repezi qi calde schimba decorul naturii pline de viat5. Este luna de var5 cu zilele cele mai lungi. in fara noastr5, inaintea solstifiului de var5, familiile de albine ajung la nivelul maxim de dezvoltare qi sunt apte s5 valorifice in cele mai bune conditii culesurile de nectar de la tei, coriandru gi floarea soarelui in zona de step:, de la zmeur9 qi zburatoare in zona de munte qi de la fineag in zona de deal. Prezenp in cuibul familiilor a unui mare numar de albine tinere - doici - restringerea cantit5tilor de puiet nec5p5cit, lipsa de spatiu in stupi, incetarea culesurilor de nectar, tendinp fireasc5 a familiilor de albine de perpetuare a speciei c5t qi a & & t o r i favorizeaz5 qi gr5besc intrarea acestora in frigurile roitului. fabiliile care se preg5tesc s5 roiasc5 natural, ouatul m5tcilor qi a$f t: W% lbinelor se reduce gi in cuiburile acestora apar primele botci naturale a% fe : a c?&estea ajung la maturitate se declanqeaz5 fenomenul de roire
P1
/

3)-

MANUAL UL APICUL TORULUI

natural5 a albinelor, la inceput in zona de step5 gi se continua in zona colinarii gi de munte. Lucrgri de executat in aceasta perioad5: - continuarea lucriirior de recoltare gi extractie a fagurilor cu miere de la salcgm gi alte culesuri de nectar; - continuarea menfinerii familiior de albine in stare activ5 prin introducerea in familii a ramelor cliiditoare, intensificarea ventilatiei cuiburilor gi umbrirea i stupilor e x p u ~la soare; - prevenirea roirii naturale a familiilor de albine prin formarea de familii intrate in frigurile roitului de roiuri artificiale, familii ajutitoare sau de nuclee pentru p5strarea m5tcilor de rezerv5; - int5rirea familiilor nou formate cu puiet cgp5cit gata de eclozionare preluat din familiile puternice predispuse s5 intre in frigurile roitului; - preg5tirea familiior de albine pentru valorificarea culesurilor de varg prin ad5ugarea de faguri artificiali la stupii orizontali, corpuri cu faguri la stupii multietajati gi magazine la stupii verticali; - efectuarea transportului stupilor in pastoral la masivele de tei, culturile de floarea soarelui, zmeur5, zburgtoare gi fineap; - continuarea lucr5rilor de cregtere a m5tcilor in vederea obtinerii matcilor de rezervg necesare pentru inlocuirea in toamn5 a celor necorespunz5toare; - se actioneaz5 pentru valorificarea intregului potential productiv a1 familiilor de albine prin diversificarea productiei: producerea de polen colectat de albine, p5stur5, propolis, I5ptigor de matcg, venin de albine, miere, miere in faguri gi miere in secfiuni; - se continu5 tratamentele pentru combaterea puietului varos, a locei europene gi a locei americane.

Luna iulie
A gaptea lung calendaristicg, luna lui ,,cuptor" igi revars5 torentele de c5ldur5 din v5zduh. Soarele str5lucitor, razele ultraviolete dimineafa gi calorice peste zi redau tabloul acestei luni de var5 care de obicei este d e o s a w f i e r b i n t e . Uneori, fronturi de aer oceanic, cu furtuni gi ploi repezi forfecate c dbsciirc5ri electrice completeaz5 tabloul acestei luni de v5paie pe teritopultil~ii %astre. % Dup5 inchieierea culesurilor de var5, ritmul de d e d o & ~ i l i i ~ d e

309

fb

Totodati datoritii uzurii. in aceastii perioadii zborul albinelor scade gi mai mult iar miitcile igi reduc ouatul. care nu pot asigura o iernare normal2 a familiilor. Fagurii goi sau cu miere putinii se scot din stupi sau se desciipiicesc gi se ageaz5 dupii diafragmii pentru a fi goliti de miere de ciitre albine. Lucriiri de executat in aceast5 perioadii: . . miitcile mai bine hriinite igi reiau ouatul. in aceste conditii familiile de albine incep sii se pregiiteascii pentru iernare: izgonesc triintorii gi datoritii reducerii ouatului miitcilor hriinesc un numiir mai mic de lame.prevenirea declangiirii furtigagului prin restriingerea cuibului gi micgorarea urdinigurilor. . . ??e-$&g$iti8?@$i executarea transportului stupilor pe vatra de iernare sau in & % : . polen gi fagurii cu puiet. Numiirul albinelor din familii scade gi el pe zi ce trece riimbniind in stup multe albine viirstnice uzate fiziologic. Astfel. . albinele aduc nectar qi polen. tR%ea familiilor de albine nou formate in lunile precedente cu faguri cu vi polen. numiirul albinelor culegiitoare se micgoreazi de la o zi la alta iar in conditiile zonei de step5 din lipsa plantelor nectaro-polenifere.MANUAL UL APZCUL TORULUZ albine incetul cu incetul se reduce. incepe gi pregiitirea familiilor de albine in vederea ierniirii gi de modul in care acestea vor fi ingrijite in lunile urm5toare (august gi septembrie) depinde in mare miisurii iernarea E r i pierderi a familiilor gi dezvoltarea acestora in sezonul de primiivarii.continuarea recoltiirii fagurilor gi extractia mierii realizatii de la culesurile de varii. in Delta Duniirii gi in zonele inundabile ale acesteia unde infloregte flora de baltii precum gi in zona colinar5 de la fiineap gi trifoi alb in anii ploiogi.oprirea in stupi a fagurilor cu miere gi piisturii necesari pentru buna iernare a familiilor de albine.reorganizarea cuiburilor familiilor de albine liisbnd in stupi numai fagurii cu miere. albinele pot beneficia de unele culesuri de intretinere care favorizeazii reinceperea activitiitii in stupi. familiile cresc mai mult puiet gi aportul de nectar gi polen intregesc rezervele de hranii pentru sezonul rece. Practic odat2 cu incheierea culesurilor de varii.administrarea de hriiniri stimulente in perioadele lipsite de cules pentru cregtergnhlbine tinere.

efectuarea cu prilejul organizgrii cuiburilor gi a a d a % c ~ i ~ ~ l 3x1 5% . floarea soarelui tiirzie. bostiiniirii sau flora din zona inundabilii qi din Delta Dungrii. pe miisurii ce albinele care au participat la culesurile de varii continuii sii moarii. In aceastii perioadii. . in aceastii lunii conditiile de climii gi cules sunt din ce in ce mai putin favorabile pentru cregterea de puiet qi mentinerea puterii familiilor de albine din stupine.administrarea de hriiniri stimulente pentru i n t e n s i f i c a w g t e r i i de puiet. . Astfel. a tratamentelor pentru loca europeanii. cu multe zile frumoase qi ciilduroase. puterea familiilor se reduce gi se intesificii actiunile de preggtire a familiilor de albine pentru sezonul apicol al anului unngtor.striimtorarea urdinigurilor in vederea evitiirii furtiga .continuarea. .protejarea fagurilor goi scoqi din stupi qi care se trec in rezerva stupinei. . ..continuarea lucriirilor de organizare a cuiburilor prin indepiirtarea fagurilor goi. de la otava riimas5 dupii cosirea fgnetelor gi care incepe s5 infloreascii precum gi de la vegetatia din flora spontanii care cregte in locurile umede. cu un soare afectiv gi ciilduros. noptile devin mai lungi gi in zonele de step5 sursele de cules se reduc considerabil.gustarulWse caracterizeazii printr-un cer de un albastru deosebit. loca americanii qi puietul viiros. Luna august A opta lunH calendaristicii .MANUALUL APICULTORULUI localitiiti in care a inflorit otava. dovlecii din culturile intercalate. cu precipitatii reduse. desciipiicireadupii diafragmii a fagurilor cu miere putin4 echilibrarea gi eventual completarea cu faguri cu miere sau cu sirop a rezervelor de hrani pentru iernare gi in caz de nevoie se acfioneazii pentru indepiirtarea stiirilor necorespunziitoare din familii.schimbarea din familii a mgtcilor necorespunzgtoare qi inlocuirea acestora cu miitci tinere prolifice. Zona colinarii gi suprafetele de teren din zona inundabilg gi Delta DunGrii riimiin singurele teritorii in care se intilneqte incii o vegetatie care mai produce nectar gi polen pe care albinele il culeg de la trifoiul alb. Lucriiri de executat in aceastii perioadii: . in cazul familiilor bolnave.

@?-%er~%~lic5rii tratamentelor de toarnn5 pentru combaterea varoozei. corpuri de stupi gi magazine prin afumarea acestora contra ggselnitei. protide gi lipide care alcatuiesc . 1ch8erea pin5 la 15 septembrie a acfiunii de completare a rezervelor de neb are ierngrii familiilor de albine. a corpurilor.strimtorarea gi organizarea corespunz5toare a cuiburilor gi a fagurilor cu puiet.MANUALUL APICUL TORULUZ 1 familiilor de albine gi in caz de nevoie aplicarea de tratamente specifice pentru combaterea varoozei. cu precipitafii in general reduse gi umiditate relativ5. in aceasti perioad5. cind ziua este egal5 cu noaptea gi cind din punct de vedere meteorologic in natur5 exist5 o mare stabilitate atmosfericil. aflat deasupra diafragmei. 1 1 '% L . sursele de cules cu excepfia zonelor din luncile inundabile gi Delta Dun5rii dispar.conservarea fagurilor goi depozitafi in dulapuri. mai ales in zonele deluroase gi de munte.. dup5 caz. 5. Odat5 cu inceperea sezonului de toamn5 zilele sunt mai scurte.. fundurilor gi capacelor de la stupii care urmeaz5 s5 ad5posteasc5 familiile de albine in perioada de iarn5.+ . Din aceast5 substanp glucidele servesc la funcfionarea mugchilor. miere gi p5stur5 r5magi in familii in vederea iern5rii. lipidele alc5tuiesc rezervele grase iar proteinele sunt indispensabile pentru alimentarea larvelor gi a m5tcii in perioada cind albinele nu culeg polen din natur5. -/ 312 . a locei americane gi europene.recondifionarea.corpul gras" ce se intinde ca o c5ptugeal5 sub inveli~ul chitinos dorsal. . nopfile devin mai reci gi ca urmare albinele din familii incep s5 se restring5 pe fagurii cu puiet din mijlocul cuiburilor. . ! I Luna septembrie A noua lun5 calendaristic5 .controlarea calit5fii mierii din faguri in scopul verific5rii acesteia gi even-ntificare a mierii de man8. . puietului v5ros. Lucr5ri de executat in aceast5 perioad5: . cu sulf impregnat in batoane speciale.-.r5pciunemeste luna echinoctiului de toamn$ 23 septembrie. se apropie de sfirgit acumularea in corp a unor importante cantit5ti de glucide. Pe fagurii din cuibul familiilor de albine cantitatea de larve este din ce in ce mai redus5 astfel c5 spre sf"argitu1lunii puietul aproape c5 dispare din stupi. La albinele de iernare. durata de zbor a albinelor se reduce.

Luna octombrie A zecea lun5 calendaristic5 .+14"C. Cu unele exceptii. pot fi executate in totalitate. albinele executi zboruri de curstire de scurt5 durati gi de mica intensitate la care sunt antrenate in primul rind albinele tinere eclozionate precum gi celelalte albine din familiile care urmeaz5 s5 ierneze. In luna octombrie cregterea puietului inceteaz5 in intreaga pr5. .inlocuirea m5tcilor virstnice sau necorespunz5toare cu m5tci tinere provenite din rezerva stupinei.brum5relWeste luna miezului de toamn5 cind cerul devine de regul5 plumburiu gi posomorit. fundurilor gi capacelor la stupii in care urmeaz5 s5 ierneze familiile de albine.alegerea fagurilor necorespunz5tori. dac5 nu toate. cele reci. . . reformarea gi topirea acestora.. Presiunea atmosferic5 este oscilanti ca gi zilele care trec gi alterneazi. asigursnd familti iernare normal5. Pe mssura r5cirii timpului. Se intilnesc gi situatii chnd din diferite motive unele lucriri care asigur5 buna iernare a familiilor de albine nu au putut fi executate gi exist5 pericolul ca aceste familii s5 nu poat5 trece peste perioada de iarn5. Avind in vedere c5 in pra noastr5 in luna octombrie sunt la orele de amiazi numeroase zile insorite gi calde.luarea de m5suri pentru prevenirea gi combaterea furtigagului la albinele din stupin5.continuarea recondilion5rii corpurilor. cu zilele insorite. spre amiaz5.MANUAL UL APICUL TORULUI . cind temperatura scade sub +8"C albinele se string treptat in ghemul de iernarc din care se desfac numai atunci cind temperatura cregte la +12"C . ploioase gi vintoase.unificarea familiilor gi a roiurilor care nu s-au dezvoltat corespunz5tor gi ocup5 mai pufin de 3-4 faguri acoperiti compact de albine. Lucr5ri de executat in aceast5 perioad5: A A 313 s. majoritatea dintre asemenea lucr5ri ce se impun in aceasiii perioad5 de sfirgit de sezon. cildute gi pl5cute care permit albinelor tinere abia eclozionate s5 fac5 primele zboruri in stupin5. ' I . . la familiilecu m5tci tinereimperecheatein luna august sau la inceputul lunii septembrie mai pot fi g5site mici suprafete de puiet c5picit gata de eclozionare. In zilele insorite gi c5lduroase.

albinele conviepiesc in ghemul de iemare pe intreaga' ric?qdZt a timpului rece pin5 la inceputul prim5verii urmgtoare. ..protejarea stupilor contra vinturilor ~i a curentilor reci de aer prin impachetarea individual5 a acestora cu carton gudronat sau protectie colectivi prin amenajarea in jurul stupilor a unor perdele de protectie confectionate din nuiele.continuarea sortiirii ~i reformiirii fagurilor necorespunziitori (vechi. impactul intre aerul rece ~i cel cald. in aceastii lung. . Adiipostite in stupi. . a de 8&ei ultimele contingente de albine eclozionate. . .brumarVne aminte~te prin ploile reci $i deseori datoritii burnitei c5 ne afliim in ultima lun5 de toamnii. viintul rece care de multe ori aduce ziipada qi soarele cu dinti. . in cazul uw'zil Ide qi insorite. .plantarea de arbori ~i arbu~timeliferi in griidini. k r >e 3x4 .strimtorarea cuiburilor la nivelul fagurilor bine ocupafi de albine. albinele mai executii sumare zboruri de curitire pe care le&u%.MANUAL UL APICUL TORULUI . tulpini de floarea soarelui. iar in cazul familiilor slabe se poate organiza iemarea intr-un stup a doui familii despiqite printr-o diafragmii etan~ii. Fenomenele meteorologice. atunci cind in familii puietul a eclozionat in totalitate.instalarea la urdini~urile stupilor a gratiilor care sii impiedice piitrunderea ~orecilor. stuf sau coceni de porumb.impachetarea cuibului familiilor de albitle cu materiale izolatoare. Luna noiembrie A unsprezecea lunii calendaristicii . piiduri ~i terenurile disponibile. familiile de albine se strgng in ghemul in din de iernare pe fagurii a~ezati dreptul urdini~urilor.stimularea qi supravegherea zborurilor tirzii de curiitire ale albinelor. rupti sau cu celule de trintor) ~i topirea acestora. care au eclozionat ultimele generapi-uiet. Protejarea de atacul ~oarecilor a fagurilor de rezervii cu miere precutn ~i a celor goi ce urmeazii s i fie folosifi in sezonul urm5tor.efectuarea a dou5 tratamente obligatorii pentru combaterea varroozei cu varachet sau alte substante specifice. Astfel organizate. definesc practic odatii cu c5derea ultimelor frunze uscate cii toatnna este pe sfir~ite.

executarea de lucriri in atelierul stupinei privind: reconditionarea gi dezinfectia stupilor gi inventarului apicol. luna lui . .MANUAL UL A PZCUL TORULUZ Aviind linigtea asigurat5 gi fiind protejate impotriva zgomotelor provocate de oameni. animale domestice gi dgunstori. .supravegherea gi controlul modului in care ierneaz5 familiile de albine.indreptarea grabnic5 a situatiilor necorespunz5toare ce se int5lnesc in timpul iern5rii familiilor de albine. .2 1 decembrie. in unele cazuri pot apare in stupine gi st5ri necorespunz5toare care pun in pericol buna iernare a familiilor de albine. pgsiri. . extractia cerii din fagurii reformafi.. . Este luna solstitiului de iarn5 .stimularea executiirii zborurilor t5rzii de cur5tire. Pulsatiile de aer polar sunt mai puternice gi intilnirea lor ocazional5 cu masele de aer cald transportate din tjazinul mediteranean produc serioase perturbtii gi schimb5ri meteorologice care pot aduce pe l&q@iscole de 9 z5pad5 gi zile insorite care s5 provoace in unele cazuri zborul albth % Dac5 in prima faz5 a iern5rii care incepe odati cu r&&a ri pului ciind temperatura scade sub 8°C iar albinele igi reduc activitad* % 3x5 . . care marcheaz5 inceputul zilelor celor mai scurte din tot cursul anului. Luna decembrie Ultima lun5 din calendar qi prima lung de iarn5.aprovizionarea stupinei cu materiale gi utilaje necesare in sezonul apicol urm5tor.verificarea st5rii gratiilor de la urdiniqurile stupilor pentru a evita p5trunderea goarecilor. Lucr5ri de executat in aceast5 perioad5: .continuarea aplic5rii misurilor de protectie a stupilor contra d5un5torilor qi a curentilor de aer rece. situatii in care se actioneaz5 de urge@ pentru inliturarea acestora.undream ciind solul din intreaga tar5 se acoper5 de z5pad5 protejiind culturile agricole ins5miinpte.continuarea lucr5rilor de preg5tire a familiilor de albine in vederea iern5rii in cazul c5 acestea nu au fost terminate la timp. pregatirea cerii pentru a fi predat5 la magazinele APICOLA ale Asociafiei Crescitorilor de Albine in vederea obtinerii de faguri artificiali. albinele ierneaz5 in bune conditii fir5 pierderi. .

Aceste albine alc8tuiesc o structur5 special5 care poartB denumirea de coaj5 a ghemului care variaz8 ca dimensiune in functie de temperatura aerului din jurul ghemului ~i determin8 comportarea individual8 a familiilor de albine in perioada de iernare.analizarea activitillii desf5yurate in sezonul apicol. .MANUALUL APICUL TORULUI in jurul mitcii pentru a se inc5lzi vi a suporta temperaturile reduse. ghemul de iernare este complet format $i are o forma sferic8 sau elipsoidal8 in hnctie de amplasarea rezervelor de hranfi yi a formatului ramelor pe care s-a organizat..inceperea incheierii ~i ins8rm8rii ramelor pc care urmeaz5 sB fie fixati fegurii artificiali necesari in sezonul apicol a1 anului urm8tor. .supravegherea ~i controlul modului de iernare a familiilor de albine prin ascult8ri7verificarea resturilor descoperite la urdiniyurile vi pe fundul stupilor. .ridicarea nivelului profesional prin: studierea literaturii de specialitate. a . schimburi de experientfi ~i manifestfiri organizate de cercurile apicole $i filialele judetene ale Asociatiei CrescBtorilor de Albine din Rominia.asigurarea condifiilor pentru iernarea lini~tita albinelor.750-0. a1 anului care se incheie in scopul elimingrii cauzelor care au determinat obtinerea unor rezultate necorespunziltoare.indepartarea fir2 zgomot a zfipezii Fnghetate format5 pe sc5ndurelele de zbor ale stupilor. abonarea la revista . Consumul de hrana in aceast8 lun8 este de 0. .indreptarea la timp a st8rilor anormale ce se ivesc in cuiburile unor familii de albine. Lucr8t-i de executat in aceast8 perioad8: . participarea la concursuri. acum c5nd temperaturile se menfin sub O0 C.850 kg miere pe familia de albine.ROMANIA APICOLA" ~i alte publicatii apicole.inlesnirea ~i supravegherea zborurilor de curstire ale albinelor. De regul8 albinele de la marginea ghemului de iernare sunt mai virstnice yi protejeaz8 familia impotriva pierderilor de c8ldur8.incheierea de contracte pentru valorificarea produselor apicole din productia anului urm8tor. . . . .

: 232 50 60.polenifere ~i elaborarea qi tehnologiilor pentru polenizarea cu albine a culturilor agricole entomofile. tehnici. sector 1 Tel. 232 02 87 e-mail: secretariat@icdapicuItura. Ficusului nr. cunoa~terea imbuniitiifirea resurselor nectar0 . medicamente de uz apicol. studierea produselor apicole ~i perfecfionarea metodelor de conditionare in vederea piistriirii calitiitii acestora. modernizarea bazei materiale a apiculturii.MANUAL UL A PICUL TORULUI Bucureyti.com OBIECTIVELE INSTITUTULUI CERCETARI STIINTIFICE i~ DOMENIUL APICULTURII PRIVIND: conservarea vi continua ameliorare a foondului apicol autohton. procedee ~i tehnologii noi sau imbuniitiitite pentru intretinerea familiior de albine ~i obfinerea unor producfii apicole diversificate. bd. prin elborarea ~i realizarea de produse fortifiante. 42. PRODUCE 81 LIVREAZA: material biologic apicol de reproductie (regine ameliorate). produse apicole yi apiterapeutice.icdapicultura.ro www.com icdea@adslexpress. PRESTEAZA ACTIVITATI DE EXTENSIE i~ APIC O F E TEHNOLOGII MODERNE ~ PRECUM $I ASISTENTA TEHNICA i N SFERA ORGANIZEAZA L TATE P% * . crearea de linii de albine cu potential biologic ~i productiv ridicat. CURSURI DE SPECIALITATE PENTRU INITIERE 81 PERFECTIONARE. elaborarea de metode. energovitalizante. apiterapeutice qi cu rol de hranii hncfionalii. utilizarea produselor apicole destinate siiniit5tii oamenilor.

18./fax: 021/233. Mecanizarea apiculturii. Recenzii. Din experienta unor apicultori. 021/233. Tel. in fiecare aparitie lunar5 sunt rezervate un n u m l r de pagini sectiunii APIMAGAZIN. revista oferri apicultorilor incepritori. Produse apicole. schimb de experienfri ~i opinii. cod 013975.MANUALUL APICULTORUL UI Cititi revista Romania apicolii Fondatii in 1916 Editatii de Asociafia Cresciitorilor de Albine din Romiinia Publicafie lunar&de informare tehnicri ~i ~tiintificri. B-dul Ficusului nr.: 021/233. Pe I i n g l aceste rubrici. creatori yi continuatori ai apiculturii romineyti.p. Contacte. Tehnologia creyterii yi intretinerii albinelor.06. avansati saw celor care doresc sri imbrri?i~eze aceasta' plricutri ~i projitabiki preocupare a poporului romkn: Rubricile permanente sau ocazionale din fiecare numlr: Editorial. Rezultate ale cercetlrii ~tiintifice. Apicultura pe internet.18. utilaje yi dispozitive apicole.42. Resurse melifere qi polenizarea culturilor. Ctitori. C.Dezvoltare pentru Apiculturl. Patologia yi toxicologia apicoll. Economie. contRO91 RZBR0000060007674268 Raiffeisen BANK Agentia Dorobanti . Opinii. Documentar apicol.P. Din presa centrall yi judeteanl. un breviar de informare apicoli internationall publicat sub auspiciile Institutului de Cercetare . Aniverslri comemoriri. in ajutorul incepitorilor.25. in memoriam.17.ro. Apiterapie. Abonamente la revistl se pot face la toate magazinele APICOLA din intreaga t a r l precum yi la Filialele judetene ale A. Unelte. 25 e-mail: aearomania@rdsmail. Biblioteca apicultorului in serial. necrologuri. Calendarul apicultorului. Din scrisorile sosite la redactie. sector 1. Tel. Of.C.A.40. unde publicatia se glseyte de vinzare. management yi marketing in apiculturi.40. etaj 2 Bucure~ti.

Ficusului nr. Bucure~ti.MANUALUL APICULTORULUI ASOCIATIA CRESCATORILOR DE ALBINE DIN ROMANIA S. 42.ASIGUR~NDU-v. COMPMXULn m m S.Tel.C. 2322150 VA PUTEM OFERI: v.& ASTEPT~M. sector 1 .& 319 .& VOM ONORA PROMPT ORlCE COMANDA~ c.R.

.... 252 Lectia 12.. Albinele ~ifamilia de albine ........pag .................... Importan fa creqterii albinelor......... Lecfia 10.......... pag .. .............................. pag .........MANUAL UL APICUL TORUL UI TABLA DE MATERII Cuvdnt inainte .....206 Lecfia 9.................. .......... P&trarea siiniitqii la albine.............. Resurse nectaro-polenifere qi polenizarea culturilor agricole entomofile .................... pag ....pag .......................................169 Lecfia 8......................................14 Lecfia 3...............................142 Lecfia 7......................................... 3 Pag In loc de prefa fii ..........56 pag Lecfia 5.................................................... Evidenta.......... ......6 Lecfia I ... Cre~terea ingrijirea albinelor qi in diferite sisteme de stupi.........................247 Leclia 11.......4 pag Introducere ........................... 288 pag Lecf ia 13.......... prevenirea Ti combaterea pag bolilor Ti predatorilor ................... ....................... 320 ....... Tehnologia obfinerii produselor agricole .................................................. Apicultura in Romdnia ............................pag ............... organizarea activitiilii qi protecliei muncii in stupine qi ferme apicole .... 184 pag.........................................................................................................2 1 Lecfia 4..pag . 293 Lecf ia 14. Ameliorarea albinelor qi creqterea reproduciitorilor.......................................pag ..............pag.........................................pag ............. ......................................................... Valorificareaproduselor apicole in alimentalie. 303 pag Tabla de materii ......... page 8 Lecfia 2................. Calendarul principalelor lucriiri de sezon in stupinii....... Sisteme de stupiirit .............................. ................................... Inmulfireafamiliilor de albine ............... Inventarul apicol...........................90 Lecfia 6... .. terapie ~i cosmeticii .

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->