noas tnicire este p r a c t i c a l din pasiune in Rornbnirl sbahe de diferite profesii plecdnd de la muncitori, tirani, preoti. profesori, medici, cercetatori, scriitori gi rnulte alte categorii socio-profesinnaln i r T i n tara noastra exist2 astazi 975,062 mii farnilii de albine, din care pys-, -- ._ $g6sesc i n proprietate privata gi care inregistreaZfpndin?l de cregtere Este adevarat c i pdna i n anul2000 s-a inre istrat o scadere a efect~ve cu cir~ oi II
' ' yde-circa 40.000 p
< \

*

7

,.,. . ...'. ....... '

"'W.

w u l t u r i i , ~ i d w i l o gi Dezvoltirii Rh&d- d e s f i g o a m r itate continua pen 'omovarea practicarii apiculturii prin cursuri de specialitat ~ t judetele tirii. e lrganizarea cursurilor are ca scop profesionalizarea practicarii apiculturii gji .e$rereaefectivului de familii de albine detinute de un apicultor la minimum 100 familii, -3 ge n r r m a i . ~ I ~ l b i n e sunt i n medie i n prezent pe detinator. i n rnedie i n cat plnii la 18 kg m ! pe familia de albine, 200 g polen, circa 230 g

-

ASOClATlA CRESC legal de rr--ezentar

iadel presupune bogat~rea perfectionarea cunogtintelor. gi i n s i g i biologia albinei dar gi a tehnologiilo pului, ne permitem s i va recomandam ,,Rominia apicola". Toti cei care doresc r i indeletnicire sunt invitati sii apeleze la NE DIN R O M A N I A C ~ ~ ~ are competent- -: drc Lreselor acestora la toate hihliri

I
LOOZ
I

I

MANUALUL APICUL TORULLJI

1:.
'

1

Autorii lecfiilor edifiei a VI-a a MANUALULUI APICULTORULUI din 1986, tipBritB in 50.000 exemplare, au fost: Vasile ALEXANDRU ing. zootehnist. Constanla ANDRE1 biolog, Constantin ANTONESCU apicultor, Ionel BARAC ing. zootehnist, Paul BUCATA biolog, VasilicaCIOCA farmacist, 1 , f ' . t , :" Ion C ~ R N Uing.agronom dr., Ecaterina CONSTANTINESCU biochimist, . . , . . , - * Constantin CULEA ing. t.c.m., Maria DRAGAN biolog, Grigore FOTA ing. :. . . horticultor, Nicolae FOTIl ing. agronom , Elena GROSU biolog, Elena r . :. . . - HOCIOTA ing. horticultor, N.V. ILIE$IU apicultor Cristina MATEESCU 1.:biochimist, Aurel MALAIU ing. zootehnist, Eugen MARZA ing. zootehnist, Ilie OCRADA med. veterinar, Elena PALO$ farmacist. Elena SAVULESCU ing. t.c.m., Mihaela SERBAN biolog (redactor coordonator), Elisei TARTA ing. agronom, Sorin VERNESCU biolog $i Traian VOLCINSCHI ing. zootehnist.

I

P
, , , , ,

,

-,

,.

'

, -'.., .

Pe coperta a IV-a reproducem un fragment din CUVANTUL ~ N A I N T E edifia la 6) a manualului semnat de regretatul Prof.univ.dr.ing. VECESLAV

Descrierea CIP a Bibliotecii Nationale a Romfiniei ASOCIATIA CRESCATORILOR DE ALBINE DIN ROMANIA (Bucureyti) Manualul Apicultorului / Asociaiia Cresciitorilor d e Albine din Rominia - Ed. a 9-a. - PLoie~ti: LVS Crepuscul,
2007

ISBN 978-973-7680-30-3
638.1 Autorii actuali ai lecfiilor din MANUALUL APlCULTORULUI edifia a IX-a din 2007 sunt: Vasile ALEXANDRU ing. zootehnist, cercetitor ytiinJific, lone1 BARAC ing. zootehnist, cercetitor ~tiintific, Maria DRAGAN biolog, cercetitor vtiintific, Grigore FOTA ing. horticultor, cercetgtor vtiinfific, Elena GROSU biolog, cercetAtor vtiinfific, membrii colectivului de patologie a albinelor din 1.C.D.Apiculturi Bucureyti, Aurel MALAIU Cristina MATEESCU dr. biochimist, cercetitor ~tiintific, ing. zootehnist, cercetitor vtiinfific, Eugen MARZA ing. zootehnist, cercetitor vtiinfific, Nicolae NlCOLAlDE ing. zootehnist, Mihaela SERBAN biolog, cercetitor ~tiintific,Elisei TARTA ing. agronom.
Desenele: Florin STEFUREAC

2

MANUAL UL APICULTORULUI

C U V ~ N ~NAINTE T Chiar ~i in epoca Internetului ~i a integra'rii in U.E. ,,MANUAL UL APICUL TORULUI" ra'mdne carte de ca'pa'tiii!
Apicultura, aceasta frumoasii indeletnicire este practicata din pasiune in Rominia de circa 40.000 persoane de diferite profesii plecind de la muncitori, @rani, preofi, profesori, medici, cercetiitori, scriitori gi multe alte categorii socio-profesionale. in pra noastra exist2 astiizi 975,062 mii familii de albine, din care peste 99% se regasesc in proprietate privat2 gi care inregistreazii o tendinfii de cregtere. Este adeviirat cii pin5 in anul 2000 s-a inregistrat o sciidere a efectivelor cu circa 230 mii familii de albine care s-au aflat in proprietatea statului, respectiv I.A.S. gi unitafi silvice, cAt gi a fostelor C.A.P-uri. Asociafia Cresc5torilor de Albine din Rominia cu sprijinul Ministerului Agriculturii, PBdurilor gi Dezvoltiirii Rurale desfr'goara o activitate continua pentru promovarea practicgrii apiculturii prin cursuri de specialitate in toate judefele prii. Organizarea cursurilor are ca scop profesionalizarea practiciirii apiculturii gi cregterea efectivului de familii de albine definute de un apicultor la minimum 100 familii, fa@ de numai 22 familii albine cit sunt in medie in prezent pe detinstor. in medie in Romiinia se realizeazii piing la 18 kg miere pe familia de albine, 200 g polen, circa 230 g ceara ~i circa 20 g : propolis. Prezenta edifie a ,,Manualului apicultorului" - a IX-a, ne inva@ ce sii facem gi ce nu trebuie s5 facem in stupin5 gi in atelier sau laborator. Adaptarea la noile condifii de dupii aderare presupune efort vi perseveren@ inclusiv in munca de documentare pentru imbogafirea gi perfecfionarea cunogtintelor. Dat fiind specificul APICULTURII prin insiigi biologia albinei dar gi a tehnologiilor de exploatare gi valorificare a produselor stupului, ne permitem sii v5 recomandiim ,,Manualul apicultorului" precum gi periodicul ,,RomAnia apicol5". Tofi cei care doresc sincer .yi dezinteresat s8 sprijine aceasta milenara indeletnicire sunt invitafi s2 apeleze la ASOCIATIA CRESCATORILOR DE ALBINE DIN ROMANIA care are competenfa ~i dreptul legal de reprezentare a apicultorilor ~i intereselor acestora la toate nivelurile. COMITETUL DIRECTOR AL ASOCIATIEI CRESCA~TORILOR ALBINE DIN R O M ~ I A DE

3

P

pL/DAY ap AOlaAAr3ZZLl

xolau!qlu p.qnja!n l ! q ~ r o n n J ~ ! 8 o ~ o ~ q nnq~y!y3a !nun oa,rau!fuaur I S aAa!ur ap arlo3an ap oarau!iqo 'prnspur punq UJ 'prn;?lsu gnanpurpd 1nlnda2uj ol ap p2uj a ~ a ~ $ r o ~gplood s am3 'pluapunqo noj3au un ap a~jar2asn3 'ar?fiiaur ajuold n3 an!sDur auoz noun oana!dordu UJ alr?nl!s puldnls ap anlan ad au!qp ap nol!ul!uroJ ~ a n o s ~ l d u r ~ .allrods alozydo 1zf3npordpulfqo s I S s a p ap gi!puo3 rol!ou ps~!nja!nordns al!qodm a!unalnd !!l!uc~[ap ps oa.mz!1oan nrjuad rolauzqln ! y ( i n 8 q narapan uj lnlnuro n!juatuajtr! pnnsamu !our a3 uj a3 ulp lvupdo D 'alo3!dn nol!!l3npord narapps pfupasuo3 p u p n !!.rnjln3!.180 annsagau nol!nnuaAal n anoolnn u~ oaraund nr~uad2olafaup[ !!rpfu@ap I S nol!rnppd !!.qf!r[ap w arnur~~z n3 'saln3 ap alnrnjou ,rolasrnsar !!rampar nnnspiu ad ' l a ~ s v .au!qlw ap rol~!~!uro[naroj10~~3p nrtzi~u n,r~uad nan?/b a1 llnur ap nu a.1~3ad ./ol!!i!puon n :,uoa r l p ~ !rpnn8!sn nainqsa3au ap ap ajnu!ur,ralap alunirodur! ap l!qasoap !otr alnuoproo3 ad rzlwsuj as ado3 !8olouyal !S !nrzspur aundur! au!qlo ap rol~u~!urt?[t?a~r!(in8u~ 'o!alsa3n aarnz!zu!y3 ap 'lo!,mds ~ r j 'IS ! ! A I z ] ] ~ ~na,rv3!j3nrd !A~D ap ajn3$pour prnspur punq trj '!zpisn ap aprnlnu al!!i!puo~ .!a!l!uruJp urnsuo3 ap p.rnsanau a.rn]nurnnn ap nau!pnl!jdn 2p p / ~ 8 2 naa /
L3

!ii:jd

I

~

,

:;*;..i
:-

najnjlun pcrliuaur psjodarnl8a,rojnn!San1~z!unl3no aplizpow u!rdaro3! ap arnur npurtzu un-njzr!p alnurno[ !!l!zdn/'uj pu!nia!nzron 'pzoaqnaj ann3 an!8olo!q ajaurnou pdnp ~alo/!n!1.7n p.moSpJsap !.tj 1~3n.rjuj !nLu ala3 alnpos a1313asu! arju!,rd pmatzgs as 'pjv!n ap rnltzpoiu .!L/awuo ap aznjnoldxa I S a/!/i,r8uj arool!tzia!n alln ap xaqasoap a alau!qlo '?pasod al a , m ~ad a3!8olo!q .ro/!ig~!,rnln~!jrnd arn n -aloqdn !!i~izpond a~nrrruas~rj rout1 n narau!iqo !S aujqlu ap ro~~~~!iuoJoa,ro~lonzap tin lnu!uira!ap nu anu,:, ,,. -, un ap n!jo~a8;7nS ~nl;a!lar'nw!l2 pu!n!,rd a!idao.m ap !!i!puoo n3 lnu!i 'un!qnunp b; i: I ! : :: . , -ojodnnn lnliods uj !!rpi oa,roz7tu!s ap aln,riz3!sn al!qn.roilq[ ap uqasoap ..).,-: .... <..c ;, ?: :A alurtunu !!f!puo.3 L I ~ !rtz8nalaur ajsann ad jnjlonzap n-s !S !a!inlndod aln ?,:,;.I . . ? ; , . !r!i!uja/apu! ! yJ2n !nur 3/33 u!p nun a j s iolau!q/n i?lia/~ann lpn/.snouu ~ uuI ; i .a/on!urod-or8b ;i,:1.

fntrefinerea diferentiata' a familiilor de albine potrivit condifiilor pe care le oferii zonele bioapicole din tars noastrii are. menfinerea acestora in stare activii in perioada de varii.MANUAL UL APICUL TORUL UI fn prezent. constituie un factor important pentru obfinerea unor producfii mari de miere. . ca perioadii de timp gi tehnicd de lucru. cregterea de albine tinere gi asigurarea rezewelor de hranii de calitate in sezonul de toamnii pentru buna organizare a ierniirii albinelor. unul din factorii principali care pot asigura dezvoltarea acestora in scopul valorifica'rii culesurilor yi realiza'rii de produse apicole corespunziitor resurselor melifere existente gi potenfialului productiv a1 albinelor autohtone. un rol important in corectarea acestei situafii il are practicarea tuturor procede-elor de intretinere a albinelor. prin tehnologii speciale. o metodologie specificii de intrefinere a albinelor ce diferii in mare miisurii. de asemenea. in timpurile noastre. adiipostirea yi intretinerea familiilor de albine in diferite sisteme de stupi cu volum reglabil care sii permitii dezvoltarea in cursul anului de unitiiti biologice puternice cu spatii suficiente pentru depozitarea culesurilor de nectar acumulate. la stupinele amplasate in zona de stepii fa@ de stupinele situate in zona colinarii sau de munte. o importanfa' deosebitii in economia apicolii intrucdt asigurii. De asemenea. apicultorul poate pregiiti familiile de albine pentru valorificarea culesurilor de primiivarii. pentru Jiecare tip de cules. Pentru sporirea productiei apicole in zonele in care dezvoltarea familiilor de albine nu se coreleazii cu injorirea plantelor melifere ce asigurii realizarea principalelor culesuri de nectar din zonii. Acestea au rolul sii asigure dezvoltarea familiilor potrivit cu evolutia resurselor melifere in vederea valorifica'rii in cele mai bune conditii a culesului de nectar din zona respectiva'. Toate acestea sunt etape deosebit de importante in ingrijirea familiilor pentru satisfacerea conditiilor necesare pregiitirii albinelor in vederea valorifica'rii superioare a resurselor melifere dinjora spontana' yi cultivatii. Cunoagterea evolufiei sezoniere a familiilor de albine gi aplicarea corectii in producfie a tehnologiilor de cregtere gi intretinere a familiilor de albine reprezintii.

Marea riispiindire pe care o cunosc in prezent rasele de albine denot5 o accentuatii capacitate de adaptare a acestor insecte la cele mai variate conditii de relief.. in traditia ca ~i in istoria actualii. De aceea nu este deloc greqit ciind se afirmii cii istoria omenirii se intrepiitrunde organic cu istoria apiculturii.. climii ~i vegetatie. Aceast5 afirmafie face ca albina. dobiindirea acelui rol pe care-] au qi astiizi ~i anume de agenti polenizatori ai plantelor ce acopereau ecosistemele zonale ~i continentale.artificializarea totalii" in scopuri produc$vgscreyterii acestor specii sunt: ad5postu1. fir3 indoialii. Imporfanfa cregferii albinelor Din cele mai vechi timpuri. intre albine ~i plante s-a creat o legiiturii indisolubil5 pe care savantul francez GASTON BONNIER a sistematizat-o astfel: . mierea ~i ceara. De regulii la animalele domestice principalele trei elemente ce definesc . La albine artificializarea paflialii a ad2postului prin stupul cu rame mobile. Chiar dacii. albina . albinele se constituie ca una dintre primele viepitoare pe care omul qi le-a apropiat pentru a obtine prefioasele produse. ca de pildii in zone din Asia sau Africa. etnografice qi folclorice atest2 cu prisosinp o asemenea intrepiitrundere de-a lungul mileniilor ~i piin5 in zilele noastre. inca din indepirtatele ere geologice aparitia albinelor .Albinele au nevoie de flori ca sii triiiascii Si florile au nevoie de albine ca s5 rodeascii". lingvistice. albinele au avut un loc important in evolutia viefii pe piimiint.totu~i putem remarca interesul ~i preocuparea qi omului de a cunoa~te exploata aceastii harnici insect5.prezintii un foarte puternic caracter conservator in sensul c5 interventia omului in viafa ~i activitatea ei nu se poate petrece deciit in acord cu instinctele speciei . Prezenfe ale acestor culegiitori de miere se mai inalnesc yi astiizi in societiitile umane mai pufin evoluate.solid consolidate genetic . hrana ~i inmulfirea. 0 privire retrospectivi asupra istoriei omenirii evidenfiazii cii omul s-a legat de albinii din cele mai vechi timpuri ciind el era un culegiitor de miere ~i inc5 nu cre~tea albine Iiingii adiipostul lui. cii fagurele in care albina desGqoar5 activitifi specifice este .datorit5 particularitiitilorei biologice .in cadrul unor complexe ~i complicate procese evolutive .MANUALUL APICULTORUL UI lecfia 1. arheologice. sii aibii intiiietate printre insectele utile. Suficiente date istorice. in comparafie cu alte specii.a insemnat. Este de observat c i in cadrul istoriei cre~terii animalelor.

in privinp hranei. p5s5rilor qi mamiferelor. produsele directe ce se obtin de pe urma cre~terii ciit yi ecologic ca urmare a poleniz5rii plantelor entomofile in urma c5reia se realizeazi rezervele de hrani pentru existenta albinelor. Sintetiziind rolul ~i importanta albinelor in economia qi viata oamenilor trebuie s i precizim c i apicultura este inainte de toate o important5 ramuri a agriculturii care prezinti interes atst din punct de vedere economic ~i social pentru lor.MANUALUL APICULTORULUI Fig. e e ~ 'g. hrinirea artificial5 dirijati nu cuprinde deciit foarte putine preparate bazate in principal pe zah5rul industrial ca atare sau invertit. drojdia de bere inactivati qi laptele praf degresat pot suplini in parte deficitul de polen din naturi. precum qi a semintelor cu un rol cheie in perpetuarea ~i supraviefuirea plantelor. Astfel. aceasta se realizeazi pe cale natural5 artificializarea produciindu-se numai in cazul roirii artificiale ~i a ins%miin@rii artificiale (deci controlati) a mitcilor ~i cu toate c5 este o metodi bine pus5 la punct nu se utilizeazg in practica largi aviind mai mult importanti in lucr5rile de cercetare ~tiintifici. Referitor la inmultirea albinelor.stup sistematic Atunci ciind ne referim la albine denumim familia .* P . utilizarea inlocuitorilor de polen nu a cunoscut o generalizare d e ~ s-a i dovedit c5 Gina de soia. . I .pentru c i albina singuri. Ciit despre nutrifia artificial5 proteic5.o activitate bine sudatg qi organizat5 instinctual dup5 reguli riguroase caracteristice ~i altor insecte sociale ca de pild5 hrnicile .Evolufia ad~postului familiilor de albine: stup primitiv . albina manifesti un puternic conservatorism preGciind nectarul ~i polenul florilor ca hran5 glucidic5 respectiv ca hran5 proteic5. in afara familiei. nu poate tr5i.

Creyterile economice. pesticidele. piisiiri. legumelor gi fructelor .albinele au un rol esential in perpetuarea gi deci supraviefuirea a sute de mii de specii care formeaz5 vegetatia Terrei. particule radioactive) care influenfeazii negativ viata gi activitatea acestora prin intoxicare manifestat5 evident intr-un mediu nociv. Prin polenizarea plantelor spontane gi cultivate . Graba yi necorelarea au determinat accentuarea poluarii mediului astfel c5 unele procese de degradare a naturii au inceput sfi aib5 un caracter ireversibil. apei gi solului cu efecte receptate de albine. Aceste relafii ecologico-trofice sunt esentiale pentru existents noastra gi pentru mediul inconjurstor. sporurile demografice trebuie obligatoriu insofite de cregteri tehnologice gi de dezvoltari industriale accelerate. mamifere gi alte vietuitoare. protejarea gi cregterea lor conform unor tehnologii constituie un postulat ce nu mai trebuie demonstrat.proces in urma cgruia se produce fecundarea $i ca atare formarea semintelor.MANUAL U L A PICUL TORULUI Importanta albinelor in ecologie Asigurarea unui mediu inconjurBtor sinatos impune obligatia de a conserva resursele naturale tinind seama de raportul ce exist5 intre conservarea nealterat5 a acestor resurse gi ins8gi existenfa oamenilor.Limitele cregterii". materie organics. trebuie s5 mentinem apicultura ca ramur.Clubul de la Roma" intr-un raport inca din anul 1960 ce se intitula .. din ap5 gi din plante (noxe industriale. noxe rutiere. albinele devin senzori ai polu5rii mediului. DesGgurindu-gi activitatea pe o raza de zbor de circa 3 km (albina acopera o suprafats de circa 2. Organisme specializate ale ONU au agezat albinele pe locul al IV-lea intr-o clasificare a senzorilor poluBrii mediului.500 ha) la diferite in5ltimi fat5 de sol gi ca urmare a interceptsrii elementelor poluante mai ales pe cele din aer. Mai mult. Dac9 vrem sii pastr5m nealterate in continuare aceste relatii in inl5nfuirea gi dependenla lor logics $i necesari. Albinele pot fi considerate resurse biologice de important5 vital5. prin fotosintezti. Din surse anorganice gi energie solar3 in plante se creazg. Puse in evident5 de . 8 . c5 albinele constituie un element important de echilibru ocrotirea. acesta atr5gea atentia asupra epuizarii resurselor energetice obtinute din combustibilii fosili (petrol gi cgrbune) ca gi acutizarea polusrii aerului. importantil a activitsfii umane. cu inteligenf5.. iar din aceasta s-a format gi se formeaz5 stratul de sol fertil gi se produce hranii pentru insecte. cu prevedere gi adresant5 prospectiv5 trebuie sii cream toate conditiile pentru apiculturi in vederea conserv5rii gi dezvoltarii nerestrictive a poten{ialului national apicol.

. cregtere care este insotit5 de importante sporuri calitative de seminte. in sezonul activ.). Tot astfel nici exudatele dulci ale unor afide gi cele care apar la unele specii vegetale nu ar putea fi valorificate in absenfa albinelor. Legat de rolul economic al apiculturii trebuie pornit de la adev5rul c&nectarul qi polenul acumulat in florile plantelor constituie o resurs5 natural5 care. De aceea interesele agricultorilor. astfel c5 albinele dobhndesc rolul de unic agent polenizator pentru numeroase culturi (arbori qi arbugti fructiferi. Ungaria ~i Slovenia) a fost de 40.. plante tehnice ~i oleaginoase. in conditiile intensivizirii agriculturii prin mecanizare gi chimizare. S-a dovedit c&prin polenizarea cu albine sporurile cantitative de recoltii (produse agroalimentare) dep5qesc valoric de circa 30 de ori valoarea produselor directe (mierea gi ceara). leguminoase-furajere. far&prezenfa albinelor s-ar irosi neexisthnd pAn5 in prezent o metod5 eficient5 de preluare. rezerve de hran5 (miere qi polen) in cantitsti care depii~esc necesarul de consum in sezonul rece. prelucreze gi depoziteze. Producfia total5 de miere obfinut5 in anul 1996 P @rile CEFTA (Cehia.albina este aliatul cel mai loial gi statornic al agriculturii".MANUAL UL APZCULTORUL UI Importanta economici a creyterii albinelor Manifestarea accentuat5 a instinctului de acumulare a hranei la albine face ca familiile s5-gi adune. entomofauna spontan-polenizatoare dispare treptat. astfel c5 in familii se las5 suficiente cantit5ti de hran5 pentru buna traversare a iernii. Mierea qi polenul excedentare sunt recoltate qi utilizate de crescatorii de albine in limite rationale. seminceri legumicoli. Romhnia este o far5 cu o producfie medie multianual5 de 10. pomicultorilor. legume gi fructe obtinute ca urmare a poleniz5rii cu albine. Mai importanti ins5 decht productia direct5 de miere.5 mii tone.15 mii tone ce o situeaz5 pe unul din primele locuri din Europa. legumicultorilor converg cu cele ale apicultorilor qi cooperarea lor trebuie s5 se desfigoare in conformitate cu afirmatia conform c5reia . se situeaz5 anual la nivelul a sute de miliarde de lei. Polonia. Estimiiri economice evidenfiazg c5 in condifiile farii noastre expresia valoric5 a sporurilor de seminte. n Slovacia. etc. cear5 gi alte produse este cregterea recoltelor agropomicole ca urmare a polenizirii culturilor. legume gi fructe.

asigurii posibilitatea ca cei ce indr5gesc albinele sii petreac5 timpul liber in naturii intr-un mod pl5cut gi reconfortant. obligafiile. indriigesc albinele gi aqteapti de la apiculturii o pl5cut5 ocupare a timpului liber qi uneori bucuria obfinerii unui fagure cu miere. fagurilor artificiali. in aceste conditii cunogtintele de teorie qi practic5apicol5 le sunt necesare in vederea realiziirii unui cadru tehnic corespunziitor nevoilor pe care le reclamii activitatea respectiv5. Astfel cei care posedii un numiir mic de familii de albine gi aceqtia sunt foarte numerogi. condifii pe care alte foarte purine preocup5i-i le pot oferi. Pentru cei care igi propun sii tr5iascii ins5 din veniturile pe care le obfin din practicarea cregterii albinelor sau care incearc5 s5-gi creeze o parte important5 din mijloacele de existent5 din apiculturii ~i intrefin un numiir mare de familii de albine. apaqin tuturor categoriilor sociale constituind o mas5 de oameni extrem de eterogenii care define un numiir foarte diferit de familii de albine. Detiniitorii unui numiir mai mare de familii de albine practic5 apicultura ca semi-profesionigti penttu ca s5-gi realizeze. pe Iiing5 realizarea unor venituri materiale. rezulti c i apicultura este o meserie exact5 gi durii pentru exercitarea ciireia cei ce Z o practicii trebuie sii aib5 calitiifi fizice gi morale deosebite. inti-+o privire global2 integratoare nu trebuie neglijat nici rolul social importa privind ocuparea forpi de muncii pe care o asigur5 producerea stupilor. precum gi o pregiitire profesionalii corespunziitoare. cregterea albinelor are un important rol social fiind o indeletnicire care. ~ n e l t e l o filajelor. gi sunt peste o sut5 de mii de persoane. Pentru ei apicultura nu constituie numaidecst o meserie chiar dacii mulfumitii cunogtintelor teoretice pe care le posed5 sunt buni practicieni. completarea mijloacelor de existent5. aceast5 indeletnicire devine realmente o profesie agricol5 cu toate avantajele. medicamentelor de uz apicol qi altor bunuri i~ n & ~ i c ~ i apiculturii. riscurile gi neajunsurile pe care le comportii. "X -4 " e 10 .MANUALUL APICUL TORULUI Importanta social5 a apiculturii Datoritii particularit5filor pe care le prezintii. Dacii privim din punct de vedere material yi mai indeaproape lucrurile. de pe urma acestei indeletniciri. Acei care practicii apicultura in p r a noastr5.

sportivi. . bolnavi qi b2triini carora le sunt cu precadere destinate.MANUALUL APICULTORULUI Un rol social de mare important5 este qi ocuparea foqei de munc2 care conditioneazg qi prelucreaz2 produsele apicole.. nu trebuie neglijat nici rolul social care deriv5 din valoarea alimentar2.Dacci ar dispare albina de pe suprafafa globului. pe baza acestor produse. asigurhd.Se impune s5 amintim c2 marele savant .fizicianul ALBERT EINSTEIN. apreciind la adevirata dimensiune importanp albinelor afirma c2: .sunt mai multe animale. omul ar mai avea dour patru ani de viapi. Cu cdt existci mai multci polenizare. De asemenea. bioenergizant2 qi medical2 a mierii qi celorlalte produse ale stupului utilizate in apiterapie. mai mul~i oameni". cu atdt iarba este rnai multa'. fabricarea unor preparate destinate consumului larg ca qi reteaua comercia12 prin care aceste preparate se desfac la populafie. precum qi rolul benefic al acestora pentru copii.

indic5 faptul c5 inc5 din secolele 111-IV inainte de Gq+w. ca ramur5 de producfie a agriculturii. arheologice. sau ale marelui naturalist Claudius Aelianus (sec. pentru contribufia pe care albinele o aduc la sporirea recoltelor de fructe. iar mai thrziu qi in prezent. cu o clim5 qi flora bogat5 ce asiguri condifii la care albinele s-au adaptat de-a lungul erelor geologice. legume gi seminte prin polenizarea culturilor entomofile. propolis. lingvistice.miere. cunoqtintele despre apicultur5 se intrepgtrund cu ins5qi istoria poporului roman. Apicullura in Romania Pentru foloasele ce se oblin de pe urma creqterii albinelor. Amintim totodata c2 fragmentele de amfor5 tasian5 descoperite la Calatis avand pe toart5 imprimat un sigiliu cu albine qi dou5 inscription5ri in greaca veche numele unei insule din Marea Egee) qi ATENIPU (probabil numele proprieta lui acestei amfore). Evolufia apiculturii in fara noastri Pe meleagurile patriei. din cele mai vechi timpuri qi piing in prezent. exist5 Inca multe alte date istorice. etnografice ~i folclorice care atest5 cu prisosinF preocuparea statornic5 qi continuitatea apiculturii in spatiul carpato-ponticodungrean. " "d fl 12 . precum qi tablele cerate folosite pentru scris de romani. descoperite intr-o min5 veche la Roqia Montan5 din Munfii Apuseni.n. apicultura.n.) .e. Dac5 scrierile antice ale lui Herodot (485-425 i. Toate acestea au Ecut ca in p r a noastr5 apicultura s5 cunoasc5 o puternic5 dezvoltare in rindul locuitorilor din toate finuturile. a constituit inc5 din trecutul indepartat o indeletnicire mult apreciatg de locuitorii patriei noastre.rni ere era ~nfioritor. la inceput pentru produsele obtinute . generos d5ruite de Dumnezeu. l5ptigor de matca.111 i.MANUALUL APZCULTORULUZ lecfia 2. cu o mare valoare alimentari qi energovitalizanta a cerii pentru iluminat qi nevoile cultului. polen.pomenesc de albinele din teritoriul Traciei qi Daciei. Faguri pietrificati gisifi intr-un pariu de la Siliqte-Cluj.socotit p5rintele istoriei.) .e. sunt o dovad5 graitoare c5 in tara noastr5 au existat albine inc5 din timpuri foarte indep5rtate.

scutiri de d5ri gi de v5mi. in aceast5 epoc5 de cunoqtere a primelor date cu privire la practicarea cregterii albinelor gi a unor m5suri referitoare la circulafia produselor apicole gi de prelucrare a acestora. preotul profesor IoanTomici a publicat. denumiri ce se pastreaz5 gi ast5zi. publicat5 in 1785 apaqine medicului oculist gi c5rturar Ioan Piuariu-Molnar originar din localitatea Sadu judepl Sibiu. numeroase localitiifi purtau denumirea de Stupina. hrisoavele domnegti gi cronicile c5rturarilor nogtri (Neculce. localiz5ri de bogate stupine a c5ror productie de miere gi cear5 este deseori pornenits. Prima carte romineascii de apicultur5.MANUALUL APICULTORULUI Acest fapt este. o carte de apicultur5 intitulat5 .. Datoritii stupinelor mari existente in acele timpuri in unele regiuni gi ca urmare a prepirii ce se d5dea cregterii albinelor. Mai apoi in anul 1823. Peyssonel (1 787). de asemenea. s5-i protejeze gi sB contribuie la dezvoltarea apiculturii prin infiinprea la Buziag a unei societgfi de apicultur5 sub denumirea de Reuniunea Apicultorilor FC" BBn5feni avind ca pregedinte pe Adam Petru Jager iar ca secretartp~nv&@torul Nicolae Grand organizatorul acestei societ5ti. G Progresele apiculturii in Europa erau rapide.. ocup5 un loc de seami. atestat dup5 mai bine de 1000de ani de registrul notarului genovezANTON10 DE POTENZOLO in care actele comerciale legate de livrgri. Stiubeeni. in bung m5sur5. Prisaca. precum gi despre prosperitatea cregterii albinelor in Muntenia gi Moldova amintesc scrierile istoricilor din p r 5 gi str5in5tate: Dimitrie Cantemir (1 7 17). .Cultura albinelor" editat5 la Buda gi tiparit5 cu litere cirilice la Crgiasca Universitate din. nivelul cregterii albinelor pe meleagurile noastre. .Pesta. Prissceni. inzestrGri. Ureche gi altii). Anul 1873 a intrat in istoria stupgritului romsnesc ca o prim5 manifestare de organizare a apicultorilor intr-o form5 structural5 gi func{ional5 care s5 le apere interesele.& @in i ~ (! . confin referiri la danii. prelu5ri gi transporturi efectuate in Venefia. Din epoca feudal5. Aceste lucr5ri ap5rute in acele timpuri oglindesc. Economia stupilor. o serie de acte emise de cancelariile domnegti din Moldova gi din Muntenia ca gi dintre cele emise de voievozii din Principatul Autonom a1 Transilvaniei. de asemenea. Alexandria gi Constantinopole a unor insemnate cantitali de miere gi cearg din coloniile genoveze de pe litoralul M5rii Negre. inainte gi mai ales dup5 intemeierea T5rilor Romine.

1893) Fig. dintr-un efectiv de 3 10. oficializat sub denumirca de stupul Berlcpsch-Grand. in anul 1900.Vichentie SCHELEAJAN (1830 .Nicolae GRAND (1837 . prima gratie metalic5 de separare a m5tcilor. Astfel. din care multe necorespunz5toare experimentate.MANUALUL APICULTORULUI predominau incg metodele vechi de stupBrit deqi in anul 1872 apicultorul b5n5fean Vichentie Schelejan a prezentat. La aceast5 stare de lucruri a contribuit in mare m5sur5 s5r5cirea @ranilor datoritg dijmiritului in natur5 ~i bani ce se d5deau domnitorilor yi boierilor in timpul ocupatiei turce~ti.1898) In general se poate afirma c5 in T5rile Romine~ticreyterea albinelor in secolul al XIX-lea a inregistrat un declin accentuat.162 familii de albine existent ~n 5 numai 7. c5t ~i lipsa de utilaje pentru ingrijirea familiilor perioad5. ceea ce a'*% ( 4 aFT !! i 14 . 2 . 3. stupul imbunititit a1 lui Berlesch. la Congresul stuparilor din Germania qi Austria ce s-a finut la Salzburg (Austria).141 erau adapostite in stupi sistematici. iar Nicolae Grand promova. introducereazah8rului in alimentatia omului ~i lipsa total5 de interes ~i sprijin din partea statului fa@ de aceas6 ramuri a economiei. alcgtuiau o dotare tehnicg cu totul necorespunz5toare 'i. Fig. inc5 din anul 1870. mai tirziu iar extinderea culturilorcerealiere. Folosirea a numeroase tipuri de stupi.

dupii cel de-al doilea riizboi mondial. in .000. albiniiritul. in sectorul de stat qi cooperatist.MANUAL UL APZCUL TORUL UZ reprezenta 2. s-a menfinut doar pe alocuri. in mare misurii. insemna o indeletnicire cu o largi riispiindire. Ca urmare. activitifi productive suplimentare. care in trecutul nu prea indepiirtat. la deciderea apiculturii. la sfiirqitul celui de-a1 doilea riizboi mondial. Creqterea efectivului familiilor de albine qi a producfiei acestora in gospodiriile populafiei a fost posibili. slaba preocupare pentru pregiitirea de cadre noi qi lipsa literaturii de specialitate pentru popularizarea largii a stupsritului sistematic au contribuit. pierderilor de viefi omeneqti qi distrugerilor provocate de luptele desfiqurate pe teritoriul fiirii. in scurt timp. numiirul familiilor de albine din @ra noastrii s5 fie. iar produsele apicole o important5 bogsfie a economiei nafionale. s-a ajuns ca. Astfel. de numai 460. qi prin reorganizarea. in anul 1945. lipsa de indrumare a crescitorilor de albine. in principal. cu cheltuieli mari qi neeconomicoase efectivul familiilor de albine a inregistrat o creqtere aberanta fir2 ca s i se inregistreze propoqional qi o sporiti producfie apicolii. iar productia medie anualii de miere pe familie sii ajungi abia la 3-5 kg. in condifiile dezvoltiirii foqate a economiei de tip socialist. Situafia ariitatii s-a inriiutiifit qi mai mult imediat dup5 primul qi al doilea r5zboi mondial datoritii. de asemenea. Paralel cu aceasta. in orele libere. ca obicei moqtenit din bitrini. in perioada anilor 1945-1989.3% din totalul familiilor de albine existente. Efectivul familiilor de albine a crescut in bun2 misurii qi in gospodiiriile locuitorilor din oraqe qi sate care pentru realizarea unor cb~tigurisuplimentare in stare sii le asigure o existen@ la nivelul unei limite decente de civilizatie erau obligafi sii presteze.

avind ca pregedinte pe Veceslav Harnaj . a Institutului de Cercetilri Apicole din cadrul Asociatiei Cresciitorilor de Albine. s-a evidentiat prin infiinfarea.-Veceslav Harnaj (1 917. 1957-1974. a fost orientat5 gi in direcfia prest5rii de activit5fi economice de producfie prin Combinatul apicol asigurindu-se astfel baza tehnico-material5 pentru dotarea gi aprovizionarea apicultorilor. unitifi ale Asociatiei Cresc5torilor de Albine. Trecerea de la apicultura traditional5 la apicultura gtiintific5 fundamentat5 pe cunoagterea intim5 a vietii albinelor s-a datorat muncii neobosite a unor mari iubitori ai apiculturii din fara noastr5 la care gi-au adus aportul. Anii 1930-1957. a celui de-a1 doilea nucleu de cercetare gtiinfificgprin crearea Centrului de Studii Proiectki gi inv5pmint apicol a1Asociatiei Cresc5torilor de Albine. precum gi mula all{ aidagi anonimi ai apiculturii de pe aceste meleaguri.MANUAL UL A PICUL TORULUI anul 1957. de instruire ~i de propaganda apicolii. gi numerogi specialiqti ~i oameni de ~tiinf5 au fost: Nicolae Nicolaescu (1 870cum 1946). Trebuie mentionat.(J. de asemenea. 0 etap5 superioar5 in evolufia activiatii de cercetare gtiinfific5a fost aceea de infiinpre. Grigore Giossan (1885. dup5 primul r5zboi mondial. activitilti ce se desfagoar5 gi in prezent. c5 pentru solufionarea marilor probleme apicole ce apaflineau contemporaneitilfiigi-a adus contribufia gi cercetarea gtiinfifici de specialitate care s-a desfigurat pe mai multe etape.1988). in anul 1957. din anul 1947. condus de Nicolae Fotii. In prezent putem afirma c5 rezultatele obfinute de-a lungul anilor dovedesc c5 apicultura in tara noastri a fost o indeletnicire str5veche ~io ocupafieinfloritoare a locuitorilor care atestil continuitatea cregterii albinelor pe acest p5mint.1972). Nicolae Fotii (1910-1989). a Asociafiei Cresc5torilor de Albine . in anul 1974. a Stafiunii Centrale de CerceGri pentru Apiculturii gi Sericicultur-5~i organizarea. a funcfionat sub denumirea de Institutul de CerceGri Zootehnice. au asigurat baza material5 necesar5 dotiirii stupinelor prin centrele de aprovizionare a apicultorilor din toate judefele f5rii gi au condus la promovarea progresului tehnic gi gtiinfific in apicultur5. Complexul apicol. in anul 1971. etapi ce s-a caracterizat prin infiinfarea secfiei de apiculturi condus5 de Florin Begnescu la Institutul National Zootehnic care. Dimitrie Stamatelache (1892-196 l).1949). Constantin Hangaqu. pe liing5 activitatea de indrumare tehnicg.Dezvoltare pentru Agricultur5 gi filialele judetene. Institutul de Cercetare . Etapa urmatoare. Constantin Hristea (1 8 9 6 4 7). : cebapicultura a inregistrat o insemnat5 creqtere a efectiwlui f* l T I b e 16 .889-195 I).care. Florin Begnescu (1 880.

Cimpia de Vest. corepunzitoare zonelor bioapicole respective: Cimpia Dunirii ~i Dobrogea. fir2 efectuare de recensimint). inzestrarea tehnicode material5 a stupinelor.418. in ultimii ani. lucermi (Medicago sativa). zburitoarea (Chamaenerion hyrsutum).1998. trebuie sB menfionim urmitoarele: .. in prezent.O tone miere (dupi Anuarul statistic a1 Rominiei . partial forfatii.000 familii in conditiile economiei de tip socialist. ca urmare a reorganizirii vietii economice pe principiile economiei de piap.). precum gi a unitifilor de conditionare gi prelucrare a cadrelor produselor. apilarnil. culturile de floarea soarelui (Helianthus annuus). ajungindu-se ca la inceputul anului 1998 efectivul familiilor de albine pe far5 s i fie de 626. Podiqul Moldovei. Iipti~or matci.). fapt care a determinat. Prin modificarea structurilor economice gi a posibilititilor de realizare de profituri corespunzitoare noilor principii economice gi in sectorul privat s-au inregistrat numeroase cazuri de renunfare la practicarea stupiritului. busuiocul de miri~te (Stachys annua) ~i busuioc (Ocimum basilicum).000 familii cu o producfie de 10. rap@ (Brassica napus). de tei (Tilia sp. o scidere a efectivului familiilor de albine in toate judetele tirii. Efectivul familiilor de albine. molid (Picea excelsa). precum gi numeroase specii de plante din flora spontani din care menfionim: zmeurul (Rubus idaeus). propolis gi venin de albine.MANUAL UL APICUL TORULU l familiilor de albine. mugtar (Sinapis sp.principalele plante melifere care asiguri realizarea produc{iilor de miere sunt: padurile de salcim (Robinia pseudoacacia). polen. trifoi (Trifolium sp. . precum ~i cel cooperatist) s-a dezorganizat fapt care a determinat desfiinprea a numeroase stupine apaqinind acestor trei importante sectoare de activitate. 'L . care la inceputul anului 1989 a ajuns la peste 1.543. tara noastri printre @rile cwa@culturii bine dezvoltat5. Podigul Transilvaniei ~i zona versanfilor MuntilorCarpafi.-* < 17 C .albinele care populeazi teritoriul f&riinoastre fac parte din grupa raselor de albine europene din zona muntilor Carpati (Apis mellifera carpatica) care prezintii mai multe ecotipuri. situeazi.). rezultatele activitatilor de cercetare gtiinfificg gi de p r e g i t k ~ de apicultori. cantitatea de miere realizati gi diversificarea largi a produselor apicole prin realizarea unor insemnate cantitilti de ceari. ~i in acest sector. in ceea ce prive~te familiile de albine gi productia de miere realizati in p r a noastri in ultimii ani. sectorul apicol de stat (sectorul silvic gi a1 intreprinderilor agricole de stat.

instalatii ~i materiale apicole realizate de S.C. Institutul de Cercetare-Dezvoltare pentru Apiculturii S.C. care preia produsele apicole realizate de produciitori in stupinele proprii qi asigurii aprovizionarea cresciitorilor de albine cu utilaje.A. APICOLA S.L. in cadrul fiecarei filiale judetene funcfioneazi3 cste o S. dup5 cel de-al doilea riizboi mondial. Complexul apicol S. grupati in cercuri apicole comunale. . .A. Reorganizarea Asociatiei Cresciitorilor de Albine conform norrnelor ~i prevederilor programului de trecere la economia de piatii creazii condifii noi in scopul consolidiirii organizatiei qi dezvoltarea activitiifilor tehnice qi economice pentru stimularea apicultorilor ~i progresul apiculturii romine~ti. s-a reorganizat intr-o structurg teritorialg modem5 cu 41 filiale judetene in care a fost cuprinsii marea majoritate a cresc5torilor de albine din intreaga targ.R.C. peste 70 qi cercuri cu activitate economicii.MANUALUL APICULTORULUI Un rol insemnat in dezvoltarea apiculturii fiirii I-a avut qi iI are ~i in prezent Asociafia Cresciitorilor de Albine din Romsnia care. orii~ene~ti municipale din care.yi S.

excretor.o minunati diversiune de la dezvoltarea reproductivi. majoritatea descrierilor sunt facute pe ea. a femelei. Pentru a infelege comportamentul ~i via@ albinei in stup.. exceptionale performanfe ale organelor de simt. respiratie. De retinut: nu matca.MANUALUL APICULTORULUZ leclia 3. torace qi abdomen. totul cu remarcabile adaptiri ~i dezvoltiri in morfologie ale sistemului digestiv. Albina face parte din una dintre cele mai avansate grupe de insecte . echivaliind prin functionalitate cu un organism. este noutatea In evolutie. ingrijirea in comun a urma~ilor. intmciit lucr5toarea este individul majoritar in familie. muscular. familia Apidae.aceasta este.cap. Aparitia a dou5 caste la sexul femel (matca ~i lucritoarea) este expresia inaltei diviziuni a muncii atins5 de specie in indeplinirea funcfiilor sociale. a * .triintorii yi reglarea in comun a cgldurii organismului social.in care functiile de nutrifie. ale sistemului enzimatic ~i hormonal. la riindul lor compuse din mai tare multe segmente acoperite cu un inveli~ . concentrarea puterii reproducatoare a organismului la una singur5 din femele -matca ~i la ciitiva masculi . respirator. Albinele gi lamilia de albine Albina este o insect5.supraorganismw . La acest ordin apare viata social5 yi organizarea indivizilor in familie. in perfecfiunea ei .Ordinul Hymenoptera (are doui perechi de aripi membranoase). in concordan$ cu modul a alcituirii corpului lor natural de desfa~urare viefii lor este necesara cunoa~terea ~i a dezvolt8rii. familia albinei melifere este considerat5 In zoologie ca . adunarea yi prelucrarea in comun a hranei. pentru a inv5ta corect posibilitafile de a ingriji ~i exploata albinele. ap5rare ~i reproducfie au atiit nivel individual ciit ~i social. normal5. ci lucratoarea . de prezenta a Sase picioare articulate qi cu aripi membranoase. Consecinfi a acestei vieti sociale . nervos. din toate rezultiind spectaculoase aspecte de comportament. specia mellifera pe care o ingrijim ~i in tara noastri. unica.chitinos.lucritoarele.aparitia populatiei mari de indivizi cu functii de intretinere . animal nevertebrat caracterizat de alcituirea corpului din trei pi$ principale . acumularea de rezerve de hrani. ~i a fost cel mai bine studiata. genul Apis. Ori de ciite ori matca ~i trintorele au particularitafi de morfologie ~i comportament ele vor-fimentionate. Date fiind aceste perfecfiongri. reproducZitor. ceea ce atrage cu sine diviziunea muncii.

Ea seaman5 cu un viermi~oralb str5lucitor qi este curbat5 ventral . in interiorul organismului larvei au loc profunde transform5ri ale ale acestora.4-1. Cresc5torul trebuie s5-gi obiqnuiasci% ochiul cu masa alb5 sidefie alc5tuit5 de totalitatea larvelor ~i ou5lor din fagure: ea caracterizeaza starea de sin5tate. marcate de 4 n5pBrliri succesive. ou5le de albin5 sunt ca n i ~ t e bastona~e lungi de 1. in ziua a 6- . str5lucirea ~i forma larvelor trebuie sesizat5 yi cercetatg. pe fagurii din centrul stupului. in ou se formeaz5.polul caudal sau anal. str5lucitoare. masa corpului larvei ocupBnd toat5 celula. rupdnd foitele embrionare. rotunjite la capete. polul oral sau cefalic este mai gros . pe m5sura trecerii zilelor. in a treia zi de la depunerea in celul8.invers decit oul. Cap5tul anterior a1 oului.in acea parte se va dezvolta capul viitorului individ.MANUALUL APICULTORULUI De la ou la albina adult5 fncepBnd cu luna martie. se observa in celule ou5le. Orice &"R' ~neuloarea. embrionul. curbate c5tre partea dorsal5. cdnd stupul poate fi deschis far5 riscuri. capatul posterior . sunt vizibile (cu o lupii foarte puternic5) inceputuri de segmentare a corpului. Datorit5 ingrijirii atente qi asidue acordate de catre albinele doici. Albe. larva c r e ~ t e timp de cinci zile in ritm accelerat (numai intr-a doua zi de viaf5 greutatea ei devine de Sase ori mai mare decdt in ziua precedents). la citeva ore de la depunere. din ce in ce mai ample pin5 la a ocupa aproape toata suprafafa fagurelui. mai subfire. ader5 la baza celulei. in elipse cdt palma qi. mugurii pieselor bucale ~i ai picioarelor. eclozioneaz5 tingra larv5.6 mm. ingrijirea acordat5 de doici unei albine In primele zile de dezvoltare VBrsta zile ou 1 2 3 4 5 TOTAL Numar total de vizite in 24 h 854 92 1 834 1164 2084 2855 871 1 Vizite exclusiv pentru hranire numar total in 24 h timpul total (min) in 24 h 256 226 240 798 1296 2816 50 14 27 98 283 472 Aspectul puietului este foarte important pentru cel care ingrije~tealbinele.

\ 1 ] AOUU--I Fig 7 .puiet in viirsti" . galben gi negru.larvele. corpul adultului este protejat de un invelig tare . de la mecanice piing la senzoriale. Spre deosebire deinveligul membranos.puietul tiin5rV. portocaliu. moale a1 stadiilor preadulte. pe suprafala c5reia sunt inserafi numerogi peri. nu inseamnil c5 puietul c5p5cit nu beneficiaza de ingrijire: prin ins5gi prezenp lor activg pe fagurii cu puiet. puietul din celule.Durata stadiul~i~dk d ou la albina IucrZtoare q + @ .spre deosebire de .. denumirile se refer5 la c5p5celul de cearg pe care albinele.cuticula chitinoas5. Prenimfa ~iapoi nimfa sau pupa care ii ia locul sunt faze de dezvoltare ale albinei desemnate in vorbirea curent5 ca . diferenfiate la riindul lor pentru nevoile practicii in lawe tinere gi lawe in viirsti (1-3 zile gi respectiv 3-6). vor trebui c5utate anume. torace gi abdomen. albinele asigur5 temperatura optima dezvolt5rii acestuia. Cea mai sigurii diferenfiere a puietului este aceea care se refer5 la aspectul s5u in stup . cu toate organele gi apenndele bine formate. ce acoperi fagurii. Chiar daca nu mai este hranit de c5tre albinele doici. de culoare general2 bruna cu pete gi variante cuprinziind cenugiu. fie neciipiicit. cu ocazia cercetarii stupului.MANUAL UL A PICUL TORULUI a (a 9-a zi de la depunerea oului) larva intins5 incepe s5-gi teas5 coconul. deci.. I 7 1 I I I i I Albina adulti Adultul sau insecta complet dezvoltati este albina alc5tuit5 din cap. fie el cgpgcit. r5cegte gi moare. OU OU Ientru familiarizarea cu aspectul puietului pe fagure este necesar s5 se retina ciiteva din elementele ce pot caracteriza fiecare viirst5 gi care. il pun peste coconul gata tesut de larva in ziua a 9-a.puiet nec5p5cit qi puiet cgp5cit. de forrne gi cu funcfii din cele mai variate. in absenp albinelor acoperitoare.

iar pe partea anterioar5.Alcitztir-ea corpulzli albinei lucritoare. 4 G%pukmritciieste mai rotunjit decit a1 lucrgtoarei qi este mai lat in raport din cu propr&sa lungime. 3 . V5zut din profil.stigma. cam la centrul triunghiului. 5 . cu care vine in contact.cap. Capul. la albina lucrritoare are aspect triunghiular. Pe partea dorsal5 a capului se afl2 trei ochi simpli .ocelii. Capul trgntorelui este mult mai mare qi . 9 .8 . capul este turtit. cu partea posterioar5 uqor concav5 .trompa (limb2).tergit. se afl5 inserate cele douri antene.ac. 6 . in unghiul inferior a1 capului si in partea posterioarri se remarc5 piesele bucale: buza superioar5 ~i respectiv trompa.torace.picior 111.glosd.atit cAt s5 se aveze pe suprafala anterioar5 a toracelui. 8 .picior I. 7 . I . 13 mandibuld.aripile.MANCIA L UL APICUL TORULUI Aceeaqi cuticul5 acoper5 picioarele ~i una 1nai subfire .picior 11. Relugnd cele descrise deja despre alcatuirea tipica a corpului insectei. 2 . I1 .mari. cele douri unghiuri laterale fiind cuprinse de cei doi ochi compu~i. I2 .antena. v5zut din faf5.aripi. iat5 cum arat5 albina: Fig. 4 . 10 .V ~ Z U ~ far5 - 22 .

Capul albinei lucriitoare: I .MANUAL UL A PICUL TORULUI Fig. Fiecare din cei doi ochi compu~i consta din numeroase unitifi de bazZi numite omatidii: corespunzitor lor pe suprafafa acoperitii de cuticuli se observi fatete hexagonale.prementum. la matcii 3. Pe zonele opace ale lentilelor se afli numero~i peri~ori ascufiti.galea. Pe flagel sunt ~i echilibrului. Ochiul compus a1 lucritoarei cuprinde 3. cu rol in echilibrul corpului.000.stipes. 4 -para glosa.000-8. 10 .ligula. Antenele sunt fixate la bazi.000-5. denumiti soclu. 6 .acesta alcgtuit din 10 articole (la matci ~i lucritoare) sau 1 1 (la trgntor).000-4. pentru miros pentru modificari de temperaturi.car-do Alcituirea ochilor ~i suprafafa lor mare dau posibilitate albinei s i vadi pe aproape 180'. intr-o mica excavalie in cuticula capului.9 . marginile sunt opace. Articolul lung ce alcituie~te baza antenei se nume~te scapus yi adiposte~te organul lui Johnston. 9 . ~i unele speciale 23 8 . printr-o membrani. 7 . 3 . 2 . dar suprafefele centrale sunt transparente ~i fac funcfie de lentile. fn continuarea sa se afli pedicelul qi flagelul sau biciul .deschiderea occipitalii. toate principalele organe de simt: pentru pentru gust .postmentum.palp maxilar. 8 .conuri chimioreceptoare.000 omatidii. iar la trintore 7.palp labial. 5 .000.

Spre deosebire de alte insecte. galea. la albinii mandibulele nu au dinti. probabil prin organele de pe picioare. lacinia ~i palpi maxilari.. Proboscisul sau trompa este alcatuit din dou2 piese de suspensie. Numai lucr5toarele au asemenea glande. cu cardo. Glandele hipofaringiene (grevit numite ~i faringiene). Demn de retinut c i lungimea trompei este un element important in aprecierea capacitiifii productive a albinei yi de aceea este folosit2 frecvent in descrierile profesioniste. trompa miisoar&5-7 mm. de aceea. prezente in interiorul capului ~i vizibile numai cu o lup2 foarte putemic2 sau la microscop. Piesele bucale: labrul sau buza superioar2 (anterioar2) inchide cavitatea bucalii anterior. t . mentum. fn perioada de ingrijire a puietului glandele sunt dezvoltate la albinele lucritoare in v6rst2 de 5-1 0 zile. care la rindul lui este compus din: maxile. La matc2 ele se afli in form2 de rudimente. Amintim ~i glandele cefalice. inrudite.in condifii de necesitate. Mandibulele servesc la malaxarea cerii. ele pot fi reactivate ~i deci s2 se dezvolte din nou . submentum. amindoui. palpi labiali ~i limbi. proboscis. Aceste glande secret2 l2pti$orul. lorum.tot ansamblul participind la sugerea nectarului din floare. ~ 2 n d devin doici. sunt extrem de mici la trintor.MANUALUL APICULTORULUI carbonic a aerului. Mandibulele au. eliberate de un anumit individ ~i care provoac& o a r e w 5 b g u f i c 2 la alt individ de aceea~i specie". Mandibula mstcii are un pinten foarte bine conturat. de aparatul bucal a1 albinei se compune din: labrum. ace~tia ia sunt r e$ ndulare externe.sunete provenind din substrat". Pe corpul albinei nu exist2 receptori pentru sunet. La matc2 trompa are numai 33-4 mm. cu variafii la diferitele rase de albine. in schimb. Foarte mult regresate la albinele de 20-25 de zile. mandibule. Canalul colector de la fiecare se deschide la baza faringelui. Despre asemenea vibrafii se spune c2 sunt . deschiderea lor se afli pe mandibule. paraglose. ambele p8Gi de suspensie. Foarte dezvoltate la matc2 $i la lucrgtoare. ' 2A . Cu totul altii hncrie are la matc5. pereche. Glandele mandibulare se afl2 la baza capului.la concentrarea acestuia prin expunerea lui in pelicule fine. hrana destinat5 larvelor. ~ a ~ s e c r e fmandibular2 constituie baza unor feromoni. s2 dizolve inveli~ul uleios a1 polenului. este o mic2 pies2 mobili. Secretia lor permite albinelor lucrgtoare s2 inmoaie ~i s2 fr2minte ceara ~i p r o f i h l . ele constau din douii tuburi foarte lungi purtind dea lungul lor glandule. 4 ! 1 I1 I 1 i 1 I I. gi din maxile . cite un van! ce permite scurgerea produselor elaborate de glandele mandibulare. iar la albinele ce primesc nectarul . terminat2 cu lingurifa. Pentru orientarea intr-un text care face ape1 la cuno~tinfe anatomie. cu stipes. labium. ansamblul pieselor bucale propriu-zise. albinele nu pot rupe pielifa fructelor. fn principiu. ea detecteazii vibrafiile ~i reacfioneazi la ele. se afl8 in partea superioar2 a capului. iar la mascul sunt absente.

coxrj. Cirligele (sau hamulii) se agar2 in timpul zborului in pliu. 2 . In afara zborului. 4 . 7 .pieptene pentru antene. cele dou5 aripi de pe o parte formind astfel un singur plan de batere a aerului.tars. c: I -pinten. cu nervuri rigide.I0 . Caracteristic pentru aripile albinei mai este gi sistemul de cirlige (prezente pe nervura costal2 a aripilor posterioare) ~i pliul aripilor anterioare. dintre acestea.meso.MANUAL UL APICUL TORUL UI Toracele se compune din trei segmente (pro. 5 .cogulet. prin care circul5 hemolimfi. Nervurile descriu anumite desene denumite celule.~i metatorace) care susfin cele dou5 perechi de aripi gi cele trei perechi de picioare. Picioarele albinei lucr5toare sunt una din cele mai interesante dintre adaptsrile insectei la modul de viap social.tibia.8 . tubulare.Picioarele albinei lucrrjtoare a.cogulef de polen. studiul celulei cubitale-3 este deosebit de important in aprecierea pentru selecfie la albine. 3 . celor trei segmente li se adaug5 ~i primul segment abdominal numit propodeum. b: I .pieptene de polen . 2 . o particularitate a himenopterelor. Fig. 6 -perie de polen. iar in interior adipostesc puternica mas2 muscular2 care asigur5 zborul. cele dou2 aripi sunt perfect independente una de aka. Aripile. ambele perechi sunt membranoase. 9 .hamulus. Perechea anterioar2 (1-a) sunt mai mari decit cele posterioare.: I -femur.arolizrm.

ultimul articol tarsian este identic la toate cele trei perechi de picioare. dup2 pctiol. Tergitul fiecirui inel acoperi mult sternitul respectiv. el este conformat anume ~i numai pentru mers. vizibile cu ochiul liber. abdomenul albinei adulte consti .acesta este co~uletul. in interiorul celui de-a1 ~aptelea. acestea sunt inele vizibile. Cele vase inele abdominale sunt telescopate vi unite intre ele de o membran5 intcrsegtnentari. rolul de a susfine aparatul vulnerant (acul). tibia are o cavitate alungiti. prin extensia abdomenului atunci cind albinele ventileazi a e ~ u la l . este sudat la torace. la originea lor din segmentele abdominalc ale larvei.adaptaremorfofiziologici. Perechea a treia are o alcituire mai complicati. iar pe bazitars .MANUAL UL A PICULTORUL UI In afari de dimensiuni. Abdomenul este alcatuit din Sase inele la matci ~i lucritoare ~i din Sapte inele la trintor. inconjurati de peri lungi. in mod normal acoperite de tergitul VI. se poate uSor localiza pe poqiunea T VII acoperiti de T VI glanda lui Nasonov. care le deosebesc. al optulea. Prima pereche are o perie pentru curitirea antenei. o substanti serve~te recunoa~tereaalbinelor ~i intri in alcituirea . trebuie s i amintim c i sunt numai Sase. constiind din rinduri de peri aliniate. respectiv ~ a p t edin cele 10 initiale. a unei scheme. Aceasti gland5 elibereazi un . Ciirligele inlcsnesc mersul pe suprafete rugoase.antena trecuti prin el este periati qi curitati de orice impurit5ti care s-ar opri in periqorii ce o acoper5. iar in centru are un pir mai scurt qi rigid. Rapostind accste inele.. fini. In citirea unei p l a n ~ e anatomice. din I0 segmente: primul. Marc2nd tergitele de la T I la T VII. Extremitatea sa are doui cirlige duble intre care se afli un fel de ventuzi cmpodiul sau pulvilul. unnitoarele Sase sunt evidente.mirosV. la viafa sociali de care am amintit mai sus.la partea terminal8 a tibiei . dar are ~i posibilitatea de a se indepirta foarte mult de el. in jusul ciruia se va forma gheniotocul de polen inghesuit de pensa tibio-tarsiani . un sternit ~i doui pleure.pieptenul. Anatomic vorbind deci. Perechea a doua are la partea inferioari a tibiei un spin. a1 nouilea s-a transformat are in plicile acului. ~i de contragere. cele abdominale sunt fiecare alcatuite dintr-un tergit. al zecelea formeazi anusul. De aici rezulti o mare capacitate de distensie a abdomenului. propodeum. folosit la descircarea incirciturii de polen sau de propolis. iar pulvilul pe suprafete netedc. prin inchiderea articulafiei tibio-tarsiene se formeazi un inel . s i nu se confunde deci inelele cu segmentele abdominale! Ca ~i segmentele toracice. peria ~i pieptenul servesc la culegerea polenu1ui..substantei la dintr-o masi de celule.pe fata externi. cele trei perechi de picioare ale albinei au ~i conformatii caracteristice. Trebuie remarcate: articulatia tibio-tarsian5 plat: vi care formeazi o pensi: pe fata interns .peria.

rezervorul glandei alcaline.labrurn.glanda lui Dufour.rnu~chi zborului indirect al Pe partea intern8 a sternitelor IV. 11 .gland& rnandibulars. 10 . 15 .glanda lui Nasonov. celulele secretii cearii lichidg eliberatii prin canale foarte fine. 24 .propodeum.mandibula. Matca ~i trintorul nu au glande ceriere.Sec!iune longitud1nalC3prin corpul albinei lucrC3toare 1 . 2 . in stare activii.epifaringe. 14 -ganglion subesofagian. 7 .tuburile Malpighi. 12 .oviductul.scut.MANUAL UL APICULTORULUI Fig. 19 . 2 . Ceara eliberatii pe . 11 .lingurita. 18 ..scapus. 4 . 16 .palp labial.orif iciu bucal. . 5 . 3 .gland& cerierg.sperrnateca. 10 intestinul rnediu. foarte dezvoltate in perioada de cl5dit intens a fagurilor. 15 . 16 . 5 .mugchiul dorso-ventral al aripiii.g u ~ 312 . 13 .teaca acului. 9 . 6 .esofag. 4 . 14 .aparatul vulnerant (acul).orif iciul glandei rnandibulare.creier. 27 . VI.noturn 3.furcula 1-11. 7 .proventricul. -a in tara noastrii selecria albinei se bazeazii nu numai pe c a r a c t e a e productive ale familiilor alese ci ~i pe triisituri de aspect exterior ale populatiil bnele de provenientii. ele revin la forma de bazii. VII se aflii cite o pereche de glande ceriere.ovar.ochi sirnplu. 23 . sub forma unor solzi~ori imprumut5 forma hexagonal2 a oglinzilor. 11 . 20 . .intestin.ganglionii 2-3-1-11. V.canalele salivare. 25 .oglinzile ceriere" de pe sternite se solidificii ce in contact cu aerul. 8 -rectum. 19 . 21 . 17 .gland3 salivara cerebrala.scutellum cefalic. 18 . 26 . 13 . 17 . 3 . < $9 .lob optic. 6 . 8 .noturn I - 1 . 22 . 9 -anus.gland& hipofaringiana. In afara acestei perioade.ganglionul Ill.scutellum 1.glanda salivare toracica. Cele patru perechi de glande sunt alciituite din numeroase celule.glanda alcalinh.

. pe care le descriem pe scurt: Sistemul digestiv.intestinul posterior este subdivizat in intestinul subtire qi punga rectal. administrat de apicultor) . in total.care ii furnizeaza in plus amino-acizi liberi. Se pare cii au rostul de a capta apa din catabolitii evacuati deja de tuburile lui Malpighi sau de a secreta o substanfii ce impiedica putrefacfia masei acumulate in punga rectal5 in special pe timpul iernii. poqiunea de tub digestiv care gizduie~tedigestia diferitelor alimente ale albinei .care ii furnizeazi apii. Hrana albinei adulte const5 din alimente energetice (nectar ~i manii. Rolul lor este acela de a elimina deveurile organice. consumul anual al familiei este de vi de circa 30-50 kg polen. s5ruri minerale. amidon. care i ~ elimin5 produsele intr-un canal colector i unic. Tot anexe ale tubului digestiv sunt considerate ~i tuburile lui Malpighi sau tuburile urinifere (circa 200 la numir).. glucidele gi lipidele. situarea lui in organismul albinei ~i alciituirea este urm5toarea: . intrucit enzimele care le ataci nu pot acfiona una in prezenfa celorlalte. . cu deschidere la nivelul mentumului.intestinul anterior. AtBt nectarul cBt ~i polenul sunt retinute in buzunarele existente la nivelul proventriculului.MANUAL UL APICUL TORUL UI Anatomia intern5 a albinei este structurat5 pe sisteme de organe.cu rol de supap5 intre intestinul anterior ~i cel mediu vi a c5rui deschidere triazii gr5uncioarele de polen din nectar. mai neted5 ca aspect. in prima sa poqiune. esofagul . Nectarul qi polenul nu sunt digerate concomitent. celulozii. produsele degradate traverseaz5 p8nii in cavitatea general5 a corpului unde sunt antrenate in hemolimf5. foarte sinuoasii. uneori zahir. enzimele degradeaz5 proteinele. de pe punga rectali. dar cu un rol vi o functiune inci imperfect cunoscute sunt ~i cele vase glande rectale.polen vi nectar. de enzime care permit digerarea unor zaharuri complere: 28 . proteine. in care se distinge faringele (cibarium) o adev5rat5 pomp5 de nectar. Evidente. firi~oare sinuoase care se deschid la nivelul unirii intestinului mediu cu cel posterior.intestinul mediu.un canal a c5rui dilatare este guva ~i proventriculul . uneori inlocuitori de polen) . Prin peretele celei de-a doua poqiuni. aceasta din urmi deschis5 la exterior prin anus. zaharuri simple vi complexe ~i acizi organici qi alimente plastice (polenul. Sistemul digestiv cuprinde citeva glande: dou5 glande salivare cefalice ~i doua glande salivare toracice. in spefa urafi.

amidonul (decit in granule foarte fine) gi nici dextrine.MANUAL UL A PICUL TORULUI zaharoz5. deasupra diafragmei. piing ce in final traheolele se deschid in celule. ant&ior gi 2 abdominali laterali). Sistemul respirator este alciituit din tuburi traheene sau trahei gi saci aerieni. Er5 ca inveligul gr5uncioarelor s i fie spart ci prin penetrarea acestuia. helicoidale in interior. polenul se transform5 practic in alt produs . 2 cefalici superiori gi 2 mandibulari)..cinci saci (1 cefalic. Traheele sunt tuburi rigide. Stigmele sunt in numiir de 10 perechi: douii perechi toracice gi opt perechi abdominale. Traheele sunt foarte ramificate. sacii de aer au darul de a face corpul albinei mai ugor. fn afar3 de hnclia lor respiratorie. 2 ventrali Iatemk 2 dorsali laterali gi 1 scutelar). permiiind alimentarea direct5 cu oxigen a celulelor $i evacuarea gazului carbonic. In corpul albinei exists o serie de saci nepereche sau perechi. Corpul gras conline rezervele de glicogen. Stigmele abdominale se deschid intr-o camerii numit5 atrium. Imensul consum de energie. melezitozii. prin simpla depozitare in fagure. chitinizatii. Polenul este consumat prin digestie in gug5 gi intestin. Stigmele toracice se deschid direct la exterior. gr5sime gi proteine ale albinei: ele pot fi foarte mari in timpul iernii p h i i spre prim5varii cind se epuizeazii. din cuticulii fins. cu intarituri de chitin. cele proprii individului sunt acumulate in corpul gras . trehaloz5. Dacii hrana glucidicii servegte la producerea ciildurii. aportul mare de oxigen $d&&<pres@ke % -q .p3stura. denumite tenidii (acestea mentin in permanenp traheea deschisi). mascatii de un lob al protergitului (in aceastii excavafie se ad5postesc acarienii Acarapis woodi). iar in abdomen . etc. imediat sub inveligul chitinos dorsal. sau pe vreme rea care reline albinele de la cules. Prima pereche se deschide intr-o mica excavafie in depresiunea mesotoracelui. Orificiile care asigurii piitrunderea aerului oxigenat gi expulzarea aerului incircat cu bioxid de carbon se numesc stigme. la hncfionarea mugchilor qi la alcituirea rezervelor grase.in urma perioadelor lipsite de cules.3 saci (1 abdominal super. Dupii cum rezervele alimentare ale familiei sunt depuse in faguri.intins in principal ca o ciptugealii. De fapt.7 saci (1 toracic ventral anterior. in mare miisurii ele sunt epuizate gi in sezonul activ . dintre care una pe propodeum. Vase pe inelele urmiitoare ~i una pe al 8-lea. nefuncfional5. sub acfiunea enzimelor gi a unor microorganisme. dilatafii ale traheelor primare. hrana proteicii (polenul) este indispensabilii tinerelor albine doici pentru alimentarea larvelor gi a miitcii. in torace . Traheele se divizeazii in tuburi cu diametrul din ce in ce mai mic. Sunt dispugi astfel: in cap . 1 ventral posterior. nu este capabilii s5 digere lactoza. . maltozii.

foarte puternici. dispar la inceputul feserii coconului: sunt situate difuz in apropierea tubului digestiv in protorace yi mesotorace. combinat5 cu cea a hormonului ngpirlirii. secrefia lor este ecdisonul sau hormonul n5pArlirii (chimic. printr-o actiune transversali. produsul corpora allata este desemnat curent c d m 8 $ y v c n i l . au ~i ele o secretie proprie. prezente la larve. localizate in creier. care permit transformarea miycirilor verticale ale aripilor. Organele interne (sistemul digestiv. Circulatia din ca atare se realizcaz2 prin inilni $i aort5. un sterol). Aproape tofi mu~chii sunt striati! cu excepfia muychilor direcfi ai zborului. de unde se continui cu o circulatie lacunari (prin cavitatea corpului). Funcfia sa este de a transporta substantele nutritive citre organele efcctoare ~i dc a cvacua de~eurile organism. ale fie prin intermediul unor tendoane. secret2 mai mulfi hormoni. Sistemul circulator este foarte simplificat la albini. inima organele genitale etc. ~i mu~chii indirecli. pe care ulterior le elibereaz5 in hemolimG. cu concursul activ al celor doua diafragme: ventral5 ~i dorsali.vecine cu precedentele. este susfinut foarte bine de reteaua minufioas5 de trahei ~i de saci traheeni. in partea dorsali. Musculatura aripilor este cea mai important5 qi mai impresionant5: mu~chi directi ai zborului. de Fns5yi aceste glande protoracice . $i anunie dinspre partea posterioari citre cea antcrioari. care elibereazg hormoni ce activeazi glandele endocrine. al c5rei rol nu este incg cunoscut. pin2 la cap.MANUAL UL APICUL TORUL UI zborul. in afar5 de mentinerea 30 . dar datoritl multiplelor sale functii. yi cele dou5 perechi de glande retrocerebrale: a) corpora cardiaca .situate in apropierea aortei. produc bitiile verticale ale aripilor (circa 190 bitii pe secundg). cu funcfii diverse . Majoritatea mu~chilorsunt legafi de producerea unor mi~c5ri corpului ~i sunt legafi de chitina scheletului fie direct.care. Sistemul muscular este foarte dezvoltat. El se compune din inimi. yi b) corpora allata .) au propria lor musculatur5. in mi~c5ri helicoidale-mi~cirile ce produc deplasarea propriu-zis5 a insectei. care alcituiesc un tub relativ continuu. aorta ~i lacune de heniolirnfa.acfiune uneori sinergici.una juvenilizant5 (actiunea lor. una gonadotropa (contratea5 dezvoltarea organelor sexuale ~i a comportamentului sexual) ~i una m e t a b 3(controleaz5 metabolismul respirator ~i in general procesul nutritiei qi vitelo e a). mentine insecta in stare de larva . Sistemul neuro-endocrin este alcituit din celule neurosecretoare izolate. primesc yi stocheaz5 secretiile cerebrale. alteori antagonic5. Cu un termen generic. in functie de stadiul de dezvoltare atins).

o pies5 rigid5 $i goal5 la interior. sunt striibgtuti de canal veninul este dirijat. 12 . L QC1. In continuarea ganglionului subesofagian. Aparatul vulnerant sau acul. anterior . tritocerebrum (dB na~tere new recurent care urm5re~tetraseul esofagului) ~i ganglionul subesofagian. foarte mari).MANUAL UL A PICUL TORULUI stBrii larvare. de curind. Acul este format din prelungirea lantetei . ganglionar ~i scalariform. Stiletii sunt terminati cu n i ~ t e creste.. Lanfeta ~i Fig.ca o scar2). Ansamblul motor cuprinde citeva pl5cup de chitin& ale c5ror mi~cBri fac sB avanseze acul ~i sB se descarce rezervorul de venin. Creierul este alcBtuit din 4 porfiuni principale. Sistemul nervos este. lanful nervos cuprinde doi ganglioni toracici ~i cinci ganglioni abdominali. denumite protocerebrum (prelungit lateral prin cei doi lobi optici. tofi pereche ~i unifi intre ei printr-un cordon dublu (sistem . ansamblul motor ~i ansa~nblul vulncrant. ca la toate insectele.dB na~tere doi la unui nerv frontal ~i unui nervi antenari. Prin deschiderea alcBtuit5 de ganglionul subesofagian unit pe lateral cu lobii anteriori trec esofagul ~i porfiunea terminal2 a aortei.Modul corect de stilefii alcBtuiesc impreun5 un canal prin care se scoatere a acultri albinei scurge veninul. fGr5 a goli pungo cu venin ca un harpon. s-a propus. mas5 de fibre nervoase venind de la -are rolul de a coordona impresiile vizuale provenind de la oceli ochii compu~i) ~i ochii compu~i: deutocerebrum (alcBtuit din doi lobi. terminat5 ascutit. la albinclc lucr5toare cuprinde: ansamblul glandular. aviind pe fa@ inferioar5 douB SanFri in care alunec5 stiletii. Ansamblul glandular consti din douB glande glanda acid5 (dou8 tuburi subtiri care se unesc inainte de a se deschide intr-un rezervor mare de venin) ~i glanda alcalinB sau lubrefianti. - 31 e .scalariform" . o denumire mai cuprinz5toare de hormon morfogenetic. din canalu provocatB de lanfet5. Ansamblul vulnerant sau acul propriu-zis este a t a ~ a tansamblului motor printr-o pereche de brate curbate chitinoase.

Peretele sperniatecii este acoperit de o refea foarte dens5 de traheole. Ca aspect bulbul penisului este musculos qi globulos. Spermateca este o sfer2 in care se imagazineazii spermatozoizii depu~i de triintori in cursul imperecherii. 2 vezicule seminale. se matureaz5 ~i se transform5 in natozoizii ating maturitatea qi odat5 cu ei qi trintorii in jurul ' va t ~ d % i2 .dou5 ovare. 2 canale deferente. testiolele se deschid in canalul deferent care. Cele dou5 testicule sunt situate la partea superioarg a abdomenului. La baza testiculului. se deschide in vezicula seminal%. la albine se prezinti astfel: . ovarele se dezvolt5 foarte mult. Glandele acestea se continua in canalul ejaculator. La ecloziune. sgPb %I 7y + . Dilatindu-se. Pe ea se afl5 glanda in Y. organe anexe . organe conductoare .burscle copulatoare. se aglomereazi in veziculele seminale unde. la riindul s5u. Anatomia aparatului reproduc5tor al m5tcii este foarte interesanti pentru cei care doresc a practica ins2minfSri instrumentale. Fiecare detaliu este necesar a fi indeaproape urm5rit pe scheme ~i pe viu. cu glanda in Y ~i organe de acuplare . Cavitatea vaginal2 este separati de camera acului printr-un pliu circular. Peretii veziculei elaboreaz5 lichidul seminal care are rolul de a hr%ni~i intrefine spermatozoizii. un oviduct median ~i cavitatea vaginala.spermateca.aparatul genital a1 m5tcii const5 din patru p5qi principale: organe generatoare . cd apul ancorat in peretele veziculelor. In general este situat in dreptul segmentelor abdominale 6-7. SpermSt$Uiiemigreazg prin canalul deferent. deschiziindu-se intr-un oviduct lateral. acesta formeazi cavitateavaginalg. de form5 aproximativ triunghiular5.dou5 oviducte laterale.- 32 . care evolueaz5 piinii la ou. Fiecare ovar este alctuit din circa150-180 tuburi ovariene sau ovariole. care se termini in bulbul penisului. .aparatul genital al trintorului cuprinde: 2 testicule.camera acului sau bursa copulatrix. masculii au testiculele nefuncfionale ~i de dimensiuni mici. din care se dezvoltii ovulele. I "4!. al cirei rol este de a activa spermatozoizii aflafi in repaus in spermatecii. Cele dou5 vezicule se deschid la baza a c2te unei glande mucoase. canalul ejaculator ~i bulbul cu lob penat.MANUAL UL A PICUL TORULUI Aparatul reproducGtor. 2 glande mucoase. Tuburile ovariene sau ovariolele sunt capabile s5 elaboreze celule germinative. Sunt alc5tuite din fascicule de tuburi seminifere (circa 270 in fiecare testicul). De fiecare parte a deschiderii vaginului se afl5 alte doui cavitiii . Cele dou5 oviducte laterale se contopesc formind oviductul median. Dupi imperechere. . separat5indou5de un pliumucosaflat chiarsuborificiul canalului spermatecii.

tot . albina este angrenatil in alte activitilti. paralele cu acesta. inclinati oblic f a p de vertical5 dar perpendicular pe muchiile piramidei. pregitind viitoarea rezerv5 de proteine a familiei . orientate geotrop pozitiv vi deschise la partea inferioar5 (botcile). La fagurii albinei romiine~ti.siRc$ botci de salvare . in componenp grupului intri mereu alte albine capabile s5 o hriineasca). denumite chiar celule de tranzifie. vi altele. iar atunci cind atinge virsta de circa 5-6 zile.. dup5 2 zile intr5 in activitatea propriu-zis5: ingrijevte larve in virst5. incit crescuti @ F Imie?kt%au % 33 %* . indeas5 in celulele de la periferia cuibului de puiet ghemotoacele de polen desc5rcate de culeg5toare.excrescente vizibile ale fagurelui. pe care ii fr5mint5 cu mandibulele yi cu picioarele vi ii folosevte la cladirea fagurelui.de stup": cu capul. este de 5. cind glandele hipofaringiene s-au dezvoltat. mai mari. ea se mivc5 timid pe fagure. Fagurele se compune dintr-o constructie de cear5 vertical5 in care sunt sapate de o parte vi de alta piramide cu virful spre centru ~i cu baze hexagonale. iar distantele care ii despart sunt totdeauna astfel. Dup5 un timp petrecut astfel ca doic5. Se face deosebire intre botci de inlocuire linivtiti a mitcii. Diametrul celulelor de lucr5toare este constant.. secret5 ceara sub form5 de solzivori de form5 hexagonali. tin5ra albin5 este uSor de recunoscut: inc5 umed5.41 mm. incepe s5 hrBneasc5 larve tinere $sau s5 intre temporar in suita mgtcii (aceasta este un grup de 5-10 albine. intr5 in via@ stupului: are contacte de hran$ comunic5ri prin antene cu alte albine. in sezon de cules.MANUALUL APZCUL TORULUZ Diviziunea muncii in familia de albine Dup5 ce p5r5sevte celula in care s-a dezvoltat.aceastil deschidere vi diametrul celulelor de lucr5toare. cur8t5 vi lustruie~te propolis celule din cu care au eclozionat surori de-ale ei. care inconjoari matca in deplasarea ei pe faguri. fiecare din ele vi o fat5 in baza alteia (in total trei) celule de pe partea opus5 a fagurelui. Pe conturul hexagonal a1 bazei piramidei se inalp. cei vase pereti ai celulelor. cu mult2 sdrguint5 evapor5 qi imbogiifevte nectarul depozitat in celule transformindu-1 in miere. cur5tind-o. botci de r.p5stura. albinele i$i folosesc ca pe un yubler deschiderea dintre . in zone de tranzitie. care ii dau un aspect caracteristic.prezenta ~i amplasarea lor pe fagure putind indica oricidd . uniform: la ridicarea peretilor. hr5nind-o. Fagurii sunt construifi darale. precum qi celule de matc5 . yi cu peri~oriide pe suprafafa corpului argintii. ntre ei. in ava fel dispuse incit cele trei fete de piramid5 alc5tuind baza unei celule sunt. reg&miliei in perioada roirii sau in afara acesteia. Dup5 ce se usuc5 qi i ~ i curGt5 trupul cu ajutorul picioarelor. dezvoltindu-i-se glandele ceriere. in afara celulelor de lucr5toare mai exist5 celule de trintori.genunchiiV dep5rtafi ai celor dou5 picioare anterioare.

fie el de intretinere sau de Dar recolta. Pe o raz5 de maximum 3-5 krn. situatie. albina i ~ comunici descoperirea celorlalte albine i Comportamentul acesta de comunicare este ~i el unul din albinei qi fiind spectaculos este cunoscut chiar in lumea intoarsi la stup descrie pe de .dansuriV. Toate activitiitile descrise. care ciintiresc circa 4-8 mg. api. albina le desfiqoar3 in stup. Spatiul pentru albine este considerat drept cheie a i a ~ e z i r iqi alcituirii intregului cuib al albinelor melifere. adici circa 8 mm.. daci deci este cerceta~a.MANUALUL APICULTORULUI cu puiet in curs de dezvoltare au loc strict cele doui straturi de albine acoperitoare de pe cele doui fete de faguri vecini. Aceasti oriinduial8. impreun5 cu prezenfa in stup a substantelor bacteriostatice originare din propolis. iar daci culege polen ea acumuleazi pe picioarele dinapoi douH ghemotoace simetrice cu diametrul de circa 3-4 mm. Era a pirasi fagurii. culesul. fntr-un zbor. sau intre rama m i r g i n a ~ qi diafragmi. precum qi alte trisHturi de comportament individual ~i social permit existents unui spatiu izolat pentru creqterea puietului ~i pentru acumularea rezervelor de hrani curate. Cerceta~a de un cerc de recrute figuri geometrice circulare dans circular 34 . se deplaseazi la dreapta. iar in apicultura modern8 i este considerat drept descoperirea cu cele mai ample implicatii. Albina devine culegitoare ~ 2 n d incepe activitatea din afara stupului.memoreaz8 culoare. Dac5 se intiimp13 ca ea sB fie printre primele care descoperi sursa de hranH. spatiul necesar circulatiei albinelor intr-un dublu strat.prin culorile in care iyi vopseqte stupii. coboar8. clei de pe pomi ~i diverse alte materiale uneori din cele mai nea~teptate. se departeazi ~i se apropie din nou. Cunoscind tinta zborului siu de intoarcere. culegitoarea i ~ umple guqa cu p6n8 i la 40 mg de nectar. Din cunoaqterea prin proprie experienp a dezavantajului riticirii albinelor. la stiinga . oriunde apare un go1 mai larg deciit acesta albinele il blocheazH cu construcfie de cearH: fie c i este vorba de intervalul dintre rama de lemn a fagurelui qi peretele stupului. in restul stupului. prin inventarea unor repere utile albinelor qi in acelaqi timp plicute ochiului. fir5 a veni in contact cu lumea din afar5. sau intre ramele din corpul inferior qi cele din corpul de deasupra. uneori chiar mai mari. se extinde la cam 1 km. Cu fata catre stup albina planeazi. Este o interesanta form3 de pistrare a asepsiei cuibului. fie c i este vorba de distanta dintre speteza superioara a ramei qi podiqorul de deasupra. repere optice dupH care va putea recunoaqte stupul pe care il pir5seqte. se ridici. apicultorul va aprecia rostul orientHrii qi o va favoriza . albina pleaci. Primul pas spre emancipare in c5mp este zborul de orientare. cu consecinte remarcabile in standardizarea stupului qi in sporirea eficientei muncii omului. prin pistrarea ordinii in amplasarea stupilor pe vatri. in general. mani. este respectat cu strictefe. ea culege nectar sau polen.

Albina paznic patruleaz2 in dreptul urdiniqului. pot fi urm5rite c5rind . agitinduvi abdomenul la stinga qi la dreapta. substant5 plastic5 qi de ap8rare a familiei. infep5tura cu venin a albinei este mortal5 pentru orice albin2 strain5 care intentioneaz2 s5 p5trund5 in stup . in caz c5 exist5 cr5p5turi in perefii stupului sau dac5 urdiniqul este prea larg deschis albinele . cu frecvenp mai mare sau mai mica in funcfie de abundenfa nectarului la sursa descris5. dansul albinei este in lumea animalelor cea mai evoluat8 modalitate de comunicare inainte de graiul omenesc. b2t8nd din aripi intocmai unor minuscule ventilatoare. sau albinele cur2fitoare. in toi de cules. Tot ele sunt acelea care pot imobiliza. prin omoriifi in interiorul stupului dar prea voluminoqi 35 . care pot constitui cuib pentru numeroqi d5un2tori.paznic7' blocheaz5 totul cu propolis .pentru a indica surse aflate la mai mult de 100 m. agitind aerul qi creiind curenfii atiit de necesari desE~ur5rii in bune conditii a viefii in stup. folosit5 in tot locul qi in orice moment al anului. de sanitar. 13 .amestec de clei de pe pom ~i cear5.pentru a indica surse aflate la maximum 100 m de stup qi semicirculare dans balansat. in v i a p albinei mai exist5 ~i posibilitatea altor atributii . Albinele cur5titoare indep5rteaz5 de pe fundul stupului resturile de r5zBtut-5 de faguri cgzute.fie o hoap p5truns5 in stup qi omorit5 prin lawe moarte. Albinele ventilatoare pot fi v5zute pe vreme foarte c2lduroas5 la urdiniq. de curiititoare.cu excepfia celor care.Grqfic de activitate zilnicii a albinei lucriitoare Sanitarele.MANUAL UL A PICUL TORULUI . Completat de o component5 odorifera qi alta auditiv8. pitrunderi in stup.. au guqa plin5.singure sau intov5r2qite . Unghiul dintre diametrul parcurs al dansului balansat qi verticala fagurelui este egal cu unghiul avind ca laturi dreapta care uneqte stupul cu sursa gi o alta care uneqte stupul cu soarele in momentul respectiv. in form2 de 8 .acelea de paznic. de asemenea. de ventilatoare. atac5 d5un2torii ce incearc5. Fig. atac5 ~i infeap5.

Viap acestor albine de iarn5 va fi lung4 de 4-5 luni. Viata familiei de albine Familia de albine petrece un sezon activ . In functie de anotimp. pentru supra~i&~ire$_organismului familiei. cregterea de puiet regreseaz5. albina are nevoie de oxigen pentru asigurarea . in aceste conditii. se cresc ultimele generafii de albine. Spre sfir~itulsezonului activ (c5tre sfiir~itulverii) culesurile devin mai sarace. in aprecierea puterii la un moment dat a familiei sau a roiului se face distinctie intre albin5 acoperitoare gi albin5 culeg5toare: totalitatea lucr5toarelor din stup. albina II indepline~te mai degrab5 pe m5sura nevoilor ce apar in familie decit pe masun avanskii ei in vbrstB.10 mii. din 30 rnii .5 mii. Trebuie retinut c5 numgrul culeg5toarelor in familie sporeyte nu direct propor$onal cu marimea populafiei totale.care lipsesc in timpul zilei dar a1 c5rot num5r se presupune doar. de albinele de var5. Se remarc2 in comportamentul de cules a1 familiilor o accentuare a preferinfei pentru nectar in defavoarea polenului. vara calendaristic5 este pentru albine o permanent2 toamn5: toate activitafile familiei se concentreaz5 asupra procur5rii de rezerve de hran5 gi acumularea lor in faguri. cele care vor ierna. ci mult mai rapid: din 10 rnii de albine (adic5 1 kg) in stup . s5 redevin5 cereas2 degi estc foarte in vArst5.* iar din procesele de arderi remlti bioxid de carbon. .in @ranoastri din martie pin5 in octombrie.2 rnii sunt culeggtoare. Este bine ca la eclozionarea lor rezervele ~i toat5 preggtirea spatiului pentru iernare s5 fi fost terminate de generatiile precedente. Astfel. eliberat S.: ca orice insect5. care alcatuiesc forfota permanent5 de pe suprafap faguriloi gi respectiv totalitatea albinelor de ciimp . in sfiirgit. $&mintim in acest moment c5 pentru intrefinere gi dezvoltare. Concluzia se impune de la sine. albina are nevoie de: -&I.20 mii.din noiembrie piin5 in februarie.MANUAL UL APICUL TORULUI Diferitele activitgfi nu se succed intr-o ordine ireversibil5. se prea poate ca o albin2 s2 nici n l aiba ocazia s5 cl5deasc5 faguri de-a lungul celor 35 de zile ciit este media de via$ in sezonul activ. . ciclul vietii sociale a albinelor revine la punctul de plecare gi continu5. in timp ce o alta. care soliciti printre altele spatiu suplimentar pentru depozitare. se acumuleaz2 mierea pentru iarna. qi o perioad5 de relativ5 inactivitate . Indiferent de viirsta. iar din 50 rnii . din 20 mii . Uneori apicultorul Er5 experient5 intrefine pe vatr2 mai multe familii de puteri modeste deciit mai putine dar foarte puternice.30 mii. dac5 apare spontan un cules intens. din 40 mii . dup5 amploarea cuibului ~i a rezervelor de hran5.

zaharuri mai complexe. in sezon. prelucriirii nectarului gi evaporiirii apei din el de ciitre albine. ca gi temperatura de 35"C. se realizeazii prin ventilare. zaharuri simple. previn stagnarea umiditiifii qi implicit dezvoltarea unor mucegaiuri diunitoare.coaptH" sau 37 . diastaze. acumuliiri de ploaie sau le poate fi oferiti de om . biilti. Indiferent de condifiile exterioare. indiferent de temperatura mediului ambiant. printre miile de corpuri ce se m i ~ c pe faguri. il depoziteazii direct sau prin transferuri (intermediate de albine din stup) in celulele fagurilor gi a1 celor de stup care il . ea este absolut necesarii dezvolt5rii puietului. de tipul zaharozei.. aminoacizi din polen gi HMF-ul prezent in ea.apa': aceiagi curenti de aer asigurii qi circularea in stup a umiditiitii existente. vitamine. Albinele igi procurii apa din rluri. iar in cazuri de inchidere forptii a stupului. . Rezervele de hranii pentru iarnii ~i pentru perioadele lipsite de cules constau in miere . pe miisura aglomerafiei gi pe miisura debitului de aer ce piitrunde in stup prin urdinig.v&nturi" gi il deshidrateazii printr-un proces ingenios de celule. ugor asimilabile in organism. zahiir alimentar sau industrial etc. il insiimlnteazii cu cantititi minore de favorizeazii invertirea zaharurilor gi respectiv frlneazii pdni in momenttul clnd mierea este . Mierea este remltatul muncii intense a lucriitoarelor culegiitoare care aduc nectarul in gugii (pe parcursul drumului il supun unei predigestii).in adiipiitoare. in rame. in rest. siropuri.MANUALUL APICULTORULUI prin respiratie in atmosfera din stup.. Schimburile de gaze ale familiei variazi volumetric gi calitativ in functie de anotimp qi de amploarea activitiitii din stup. daci? nu sunt in form5 lichidii. fructozii. fiind preferate cele cu confinut ridicat de glucoz5. Debitul. Biit5i de aripi cu mare frecvenF orientate unitar produc curentii de aer necesari. . albinele cerceteazii orice fel de surse de glucide . albinele le dilueazi cu apii pentru a le fluidifica. astfel i incdt sii ajungii la fiecare din acestea. in stup ea trebuie s i fie de 35°C: circulatia aerului servegte gi pentru mentinerea temperaturii constante.hrani exclusiv glucidicii daci nu punem la socoteali cantitifile minore de microelemente. Circularea aerului in stup. la rlndul siiu depinde de conditiile atmosferice. precum ~i de interventiile apicultorului.fructe coapte qi rupte. rouii. precum gi la suprafafa celulelor cu puiet. care sunt gi ele consumate de albine dar utilizarea lor presupune scindarea in zaharuri mai simple.glucide: majoritatea hranei albinei constii din substante dulci. Pentru a consuma toate aceste zaharuri. de insiiqi constructia gi starea stupului. inhibine. Hrana dulce primarii a albinelor este nectarul florilor gi mana (substante dulci eliberate de purici qi piiduchi testogi de plante). pe misura volumului stupului. in sezonul de cregtere cuibul albinelor are nevoie de o umiditate relativg de 75-80%.

de protectia fat de inteppew gi de conditia insigi a familiei. aminoacizii necesari dezvoltiirii. cu atiit mai sciizutii este cantitatea de hran5 glucidic e&a@ mai mari sunt ~ansele supraviepire. Pe locul cuibului in care iqi des5vSrqegte dezvoltare. in final. in corpul gras. de rasa de albine de anotimp).Sectiune prin ghemul de iernare a1 albinelor in prima ~i a doua faza' a ierna'rii qi temperaturile din ghem in cursul iernii Organismul albinelor care vor ierna acumuleazi o rezervi de albuminc proprie. se inciilzegte tremurfnd. Populati. ultima generatie de puiet a anului se contureazii viitorul spafiu de iernare Temperatura scade de la 35°C la maximum 25°C. Cre~tere puietului depinde total de prezenp. In momentul c8nd in . nivelul p8n5 la care c r e ~ t e temperatura este misurat 1. de specia de nectar. man5 qi polen. cu un cip5cel fin ( cearii. de abundenta gi de ~alitatea polenului. Ghemul este alcgtuit din albine carc au intrat in celulele goale qi altele inghesuite in spatiile dintre faguri. 14 . ea este chiar de numai 10°C. Fig.mierea. schimbiiri de temperaturii). . in cursul ierngrii au loc mai mu1 sau m6i utilrfrecvent salturi de inc5lzire.coajii" temperatura scade sub 10°C (cell cinci articole terminale ale antenelor lucriitoarelor au pe ele organe sensibile 1..proteine: hrana albinei cuprinde qi polen. in funcfie de temperatura exterioari. Cu ciit ghemul de iernare se apropi rn&ul( f b f&a sfericii. la periferia familiei str8ns8 in ghem. Cu rezerve de hran de .MANUALUL APICULTORULUI 16-20% apii (in functie de zona climatici. la sf8rgit ele acoperii celulele care confin miere. prin consum de miere ea este redresat5 .are loc UI "salt de incilzire". de vfnt.microelemente: furnizate de nectar. precum 1 vitamine qi uleiuri esenfialece se transmit hranei finale a familiei . periferia ghemului. . confinutul gr5unciorului ( polen furnizeazI albinei hranii proteica.lipide: furnizate tot de polen. .

albinele tinere din generatia anului respectiv ajung s5 predomine in stup. este motivul intreruperii ouatului m5tcii qi a creqterii de puiet. odat5 cu primul cules mai important de nectar de la sfiryitul primilverii apare qi instinctul de cl5dit.MANUAL UL APZCUL TORULUZ suficiente qi bine plasate. dar dac5 nu dispune de hran5 suficient5. Dezvoltarea glandelor ceriere realizeaz5 o curb5 maxim5 de ciiteva zile piing la doubtrei s5pt5mini in timpul culesului principal dup5 care urmeaz5 o cadere a acestora. In acest sens. foarte important. aminoacizi. Incepe adev5rata dezvoltare de prim5var5. in functie de condifiile de vreme qi corelat cu Pnflorirea vegetafiei. ponta reincepe intens. a fagurilor in care se cresc noile generatii. Cam 6-8 faguri este media de faguri cl5diti anual de familie. de asemenea. prin rgcire. o dat5 cu creqterea lungimii zilei. precum qi asigurarea fagurilor de cear5 pentru magazinele de miere. lipide. iar la reluarea activitafii de dezvoltare s5 ingrijeasc5 puietul tin5r. In toat5 perioada de iam5 atenfia apicultorului trebuie orientat5 nu numai pe supravegherea ritmului de consum a rezewelor de hran5 ci ~i pe aerisirea stupului. Dup5 inflorirea pomilor fructiferi. punga rectal5 a fiec5rei albine este o necesitate qi o condifie a iem5rii in comun: glandele rectale filtreazi din substanfele reziduale ale digestiei apa chimic pur5 qi o redau organismului.num5rul de albine care eclozioneaz5 este inc5 mic. familia nu poate inghek. perioada de dezvoltare de prim5var5 se instaleaz5 treptat sau brusc. nefiind acoperit de suficiente albine. Izolate din cauza vremii reci. i albinele i ~ "fabric5" singure apa.de foame: aceasta este diferenfa intre organismul familiei qi un animal cu singe cald. he* 0 data cu activitatea de cl5dit qi deci totodata cu activarka efii\egetale se declan~eaz5qi preg5tirea perioadei de reproducere: incwtsh a cehle de trintori. Pe dezvoltarea glandelor cerjere se bazeaz5 . Numai astfel elbinele reuqesc s5 utilizeze mierea ~i deci s5 supraviepiasc5. De abundenfa hranei depind. Familia trece acum printr-o perioad5 critic5 . La sfiirqitul iernii. Albinele bine alimentate. dup5 cum am mai argtat. in sezonul activ.direct sau indirect .innoirea anuali a cuibului de puiet. sfirqit de ianuarie-inceput de februarie. pe cind familia reu~eqtes5 ridice din nou temperatura. ins5 ventilafia imperfect5 poate duce familia la pieire. iar a1 celor care nu se mai intorc la stup dup5 primul zbor de cur5fire poate fi foarte mare. in familiile putemice. Populafia de albine se reduce mult yi dac5 vremea se stric5 brusc capacitatea lor de inc5lzire devine insuficient5 puietul poate muri. Regimul apei in familie este. toafc&i% din?!hp % 39 e* . nu mor de frig oricit de mare este acesta. Relativa inactivitate a familiei din timpul iernii se datoreaz5 nu frigului ca atare ci faptului c5 din cauza frigului albinele nu culeg polen: aceastZi stopare a aporturilor de hran5 proteic5. moare .

? h p 5 a .MANUA LUL APICULTORULUI qi din afara acestuia. inainte de venirea vremii reci sau a perioadelor de lips5 de cules. diviziunea are loc spre sfirqitul primiiverii.dureazii minute pin5 giisesc albine care s5 accepte nectarul. Roiul este.familia fiicii. principalele aprecieri care se pof face: existenfa de 1 trintori adulti. ou8 denotii prezenp polenului din abundeng. existenp in familie numai a trintorilor adulti. familia se divide. Iatii.lenevesc9'. semnaleazii cii albinele au avut un cules de polen cel putin in ultimele 7 zile. intr-un moment de abundeng de hran5. deci cu o aglomerafie.pin8 se atinge stadiul in care fie datoriti unor factori sociali fie limit5rii spatiului in stup. roiul. un grup de albine lucriitoare insotite de o match iar divizarea reflect5 capacitatea familiei mama de a produce mitci qi albine lucriitoare pentru roiul respectiv. pupe. Odati cu sciderea categoricii a afluxului de hran5 in s&. Din punct de vedere biologic este explicabil . a pupelor qi ouiilor inseamnii c5 in ultimele 48 de ore a avut loc o scadere a culesului de polen. Cerceta~ele schimbii lt5 iqi " /+c % 40 . practic. Iar dac5 instinctul de cliidit. inclusiv reproducerea.aceasta O U din ce in ce mai ~ si hprdc din greutate. I 1 Roirea Cind ritmul pontei qi a1 ecloziunilor depiqeqte rata mortalititii lucr5toarelor. urrneaz5 s5 se instaleze. trebuie s5 amintim qi cii prezenta qi abundenta in stup a trintorilor de-a lungul sezonului poate constitui o orientare cu privire la aprovizionarea cu polen a stupului qi deci cu privire la eventuale intervenfii1 de ajutorare. iar 1 absenp total5 a trgntorilor semnaleazii c5 in familii exist5 o gravii deficieng de I polen de 2-4 s5pt5mini. sintetizate. prezenp\ trgntorilor adulti. populafia creqte constant . b % orientare . Deseori situafia coincide qi cu un spafiu restrins de depozitare. in mod normal. I Deci aparitia primilor trintori sunt un semnal cii reproducerea qi inmultirea j 1 albinelor este pe cale sii inceapii. precum qi reducerea altor activitati din familia de baz5..totul. Roirea presupune o stagnare temporarii a dezvolt5rii qi a acumularii rezervelor de hranii. s5 cliideasci noi faguri. albinele de c a s m b i l i z e a z 5 culesul. s5 acumuleze hranii qi sii creasc5 noi generafii de albine . Practic. exprimat in suprafag de fagure construit5 intr-o anumitii perioadii serveqte apicultorului pentru orientarea cu privire la starea familiei. activitatea de cules a populatiei scade: albinele se . dar culegiitoarele nu renun45 la activitatea de zbor ~ ~ ~ . larve.aminind acceptarea hranei.'%icik inceteazs s5 mai hr5neasc5 matca .culeg5toarele g5sesc cu greu albine de cas5 cirora sii le predea proviziile aduse din cimp . pe cind se cl5desc botcile. este vorba de un mecanism regulator sau poate de o interacfiune socialii de mare importanfa .cautarea de adiipost.

La suprafata. ciind piiriseqte locul de care a atiirnat in a~teptareaalegerii amplasamentului definitiv. practic.ghidatVde cerceta~e singurul moment in v i a p albinelor ciind are loc un asemenea fenomen. lasi intre ele suficient spafiu pentru circulafia celorlalte. roiul este o masi de albine bine organizati.. cam de trei albine grosime. din nou.dupi eclozionarea primelor mitci tinere. roiul pare a fi oarecum .dansul lor pe faguri nu mai este asociat relafiilor de hrani ci indici pozifia unor posibile suporturi de fixare a roiului. cu o deschidere citre interiorul mai degajat. au sensul de . care atrage albinele. esential. impreuni cu matca b i t r i n i .ciind roiul piriseqte stupul mami qi. astfel inciit la un moment dat o bung parte din populafia familiei aflati la unison. ~i ele se mai intorc la locul respectiv. Cele care gisesc locuri mai bune danseazi mai viguros qi mai indelung. Sunt in el albine de toate viirstele. in roi . Ele descriu pe suprafafa roiului dansuri aseminitoare celor de desprindere qi unele aseminitoare celor care.dansuri de desprindere . Din forma aceasta. scade promptitudinea albinelor la primirea hranei. ceea ce stimuleazi la fostele culegitoare ciutarea de locuri pentru cuib8rire. care in cuib inhibi clidirea botcilor. in interior. fari indoiali au un rol de roire.MANUAL UL APICUL TORULUI 1 I I I 1 I I comportamentul . nu cel definitiv. lanjvri de albine atiirniind. care. Ei intervin in adunarea qi stabilizarea roiului in jurul depinziind. p i r i s e ~ t e stupul ca roi. chiar dac5 propor$onal sunt mai multe tinere deciit in familia mami. Spre deosebire de culegitoare. in alte conditii. coeziunea acestuia.. Contrar aparentelor. P h i la un prim loc de aterizare. rimiin nedescifrate. Acidul trans-9 ceto de matci. Cunoscuti ne este secvenfa de intiimpliri deja mentionate: se reduce producfia de feromon inhibitor in glandele mandibulare ale mitcii. unele importante. Practic. tot din ciind in ciind.atrage . pe care de altfel il ~i marcheazi cu emanatie a glandei Nasonov. apar dansurile de desprindere care. albinele acestea nu trebuie s i se intrerupi pentru a aduce din ciind in ciind mostre de hrani. Alituri de ciiteva componente cunoscute ale comunicirii in roire. cercetaqele continua s i caute in zoni eventuale adiposturi.hai s i mergem" (Michener) .ale lucritoarelor. dansul este contaminant pentru lucritoarele contactate de o dansatoare. albinele mai in viirsti formeazi o coaji densi. Necunoscutele (sau. degajate unele de altele. ciiteva din ele): ce determini reducerea nivelului secrefiei substantei de matci? Ce declan~eazi incetarea hrinirii mitcii de citre lucritoare? Maximum ce se poate binui in legitura cu aceste aspecte se bazeazi pe acfiunea feromonilor. indici surse de cules. liberind astfel lucratoarele s i clideasci botci. Roirea ca fenomen sesizabil de citre om incepe prin miqciri qi zumzete particulare . Dar. durata mare este o caracteristici foarte importanti a dansului.

La intoal-cerea la stup. Dup5 ciiteva /ilc niatca incepe s i oua. atenfie. pontci sunt folosite de crescitorii dc matci ca indicii alc iniperecherii $i deci ale dcslinate valorificirii prin apropicrii momentului optim pc~itruI-ecoltarca~nitcilor vinzare sau introducerea in altc familii: in uncle crcscitorii se folose~te indiciu ca c5pBcirea unei suprafe[e uniforme ~i compactc de pi~iet lucratoare). reglat5 prin actiunea unor mecanisme ~i Cert este cii numai urmiirind u n roi natural qi comportamentul intr-un stup. apicultorul poate spera cii va pitrunde naturale a albinelor $i c5 va putea st5piini tehnica inmultirii 42 . inmultirea albinelor roitoare trebuie sii favorizeze ~i s5 Apicultorul care nu dore~te inmulteasc5 artificial asemenea familii (roire artificiali). deci. Acidul trans-9 hidroxi 2-decenoic. secundar. emanatiile de substant5 sexatractant5 atrag masculii. de inhibare la lucr5toare a cl5dirii botcilor ~i a dezvolt5rii ovariene. dansurile de desprindere! mai sunt necesare. aflate la circa 6. din una din botcile clidite de albine in perioada premerggtoare de . Dar exist5 ~i familii care nu roiesc: ele se menfin prin simpla cre~tere inlocuire natural5 periodic5 a m5tcilor (fenomenul se nume~te ~i anecbalie).citre aqa numite locuri . in stupul p5riisit de roi.. (in cei doi feromoni sunt rZispunz5tori de coeziunea roiului) . primul roi. de regulii in viirst5 de 2-6 zile. Dimpotrivi. totu~i. dintre care cu citiva matca se ilnpereclieaz5 $i dc foartc multe ori repetii zborul de imperechere.partea antcrioari a organelor gcn~talcmasculc pe care albinclc le extrag. ea inca ~iiaipoarti . este cea care alege locul de instalare ~i apoi pe cel de cuibiirire. de Roiul $i evolutia vietii sale ca tinir organism este o expresie clar2 a coeziunii populafiei albinelor melifere. ccit ~ i mai sigur.yi totu~i. Dup5 ciiteva zile. uneori merggnd pin5 la desfiinprea familiei. dovad5 . Tendinfa de roire. sursa de feromoni. Ca ~i in alte comportamente i ale familiei de albine. dar care (experimental) se poate extrage din capete de miitci. inceputul .friguriU.scninul dc imperechere" . insofit2 neapiirat de prezenp indivizilor sexuati. feromonii nu sunt totul ( d e ~esentiali) nici in roire. ea face un zbor de imperechere . care in cuib completeaz5 actiunea primului.. poate fi unnat de desprinderea din familia mam5 a altuia. dar. ~i a altuia. este cel care induce fixarea roiului ~i formarea ghemului lini~tit amestec. este un caracter ereditar.. teqiar.stabilizarea acestuia este in final determinat5 de o a treia substan@. (Atir scmnul dc impcrcclicrc. roi primar.MANUAL UL APICUL TORUL UI a le reline. in aceste aglomer5ri de triintori. neidentificats. eclozioneaz5 o matc5. in conditii experimentale atragerea qi fixarea roiului r e u ~ e ~perfect te cu un amestec de cei doi feromoni de matc5 + feromonul Nasonov sintetic. apicultorul care prinde ~i pistreazi toti roii naturali asigur5 perpetuarea tendintei de roire in stupina sa.nu matca.15 m inaltime de la sol.de adunare a trintorilor". Dar.

Cea albi este un amestec de secretie hipofaringiani qi confin de'guq5. in celule cilindroide. este obligata sii tr5iasc5 izolat. 43 *. avind ca pornire organismul .botci de salvare (spre deosebire de botcile de roire ~i cele de inlocuire lini~titi. nici excrefia nu sunt legate de viafa de grup. Ele se desmgoarii ca acte mecanice ~i ca procese de fiziologie celularii ale individului. Iati cum: larva din celuli de lucritoare prime~te. se explicii in bun5 miisur5 prin interventia acestor secrefii. Dar in ciuda acestui adevir incontestabil.genetic bipotenfial al tinerei larve. Hemolimfa constituie principalul mijloc de transport al metabolismului foarte important pentru cunoa~terea intelegerea vietii din familie . In momentul c8nd cantitatea de feromon scade sau dispare. dar foarte apropiat ca semnificatie. Asistilm astfel la unul din cele mai extraordinare fenomene din familie: diferenfierea castelor femele.care se bazeazii qi pe o circulafie social5. in care se aflii ou5 sau larve tinere. adic5 actul de inghitire a hranei. in prezenfa care m5tcii). de asemeni. nici digestia propriu-zis5. se desemneazi cu stupului". elaborat5 qi eliberati de glandele mandibulare ale acesteia. una transparenti ~i alta galbeni. de lucritoare. dup2 maxim 24 de ore ele deja transform5 iar citeva celule hexagonale. iar cea galbeni contine polen (aceastii din u r n 8 component5 w e no.una albii-liptoas5. ~i anume confinut in substanfa de matcii. forma ~i orientarea celulelor motiveaz5. in mod accidental sau experimental. Printre aceste substante sunt secretii ale glandelor numele de . Larva de matc5 p r i m e i j t g n i $ m e trei tile larva dep5ge~te '$. . la doici. lucr5toarele devin nelini~tite. Principalul factor al diferenrierii emani deci de la matc5. Ea transport5 o bun5 parte din substantele cu rol de reglare a ceea ce in mod empiric. ~i modul in care . comportamentul acestora este normal ~i din toate larvele femele ingrijite eclozioneaza lucriltoare...~tiu"albinele s2 creasca miitci din larve aflate in celule de lucritoare: dupi 30 de minute de la disparifia m5tcii din stup. mod curent. inlocuirea matcii in cazul pierderii sau invalidirii ei. via@ albinei melifere se scurteaz5 mult atunci ciind. sunt construite de la bun inceput ca atare. modific5ri ale comportamentului specific de alimentare.ai dupii ce vlrsta de 2 112 zile). precum ~i neuro-secretiile. fir5 a se intrerupe ingrijirea puietului de lucriltoare se deblocheaza instinctul clidirii botcilor. Unul din cele mai interesante comportamente ale familiei de albine ~i anume. verticale . ori tocmai dimensiunea. CitB vreme substanla este perceputii de lucritoare. inllprapoqie de 2:9:3.MANUAL UL A PICUL TORUL UI Individ qi familie Din cuno~tinte elementare de ordin general se $tie c5 nici hrinirea. trei calitilti in de hrani .con~tiinfa salivare (hipofaringiene vi mandibulare).

indirect. maximum trei zilc. programe complicate . practic concentratia ei in zah5r. Acela~ihorrnon declan~eaz2dezvoltarea ovarian5 la lucr5toarele adulte riimase fari matcii (lucr5toarele ou5toare in familia bezmetic5) . Exemplul de rnai sus ilustreaz5 rolul de declanyator al calitiitii hranei.prin hemolimfa.ele nu trebuie decit s5 fie declanvate de unul sau mai mulfi factori externi printre care calitatea hranei.MANUAL UL APICUL TORUL UI exclusiv hrana alb5.con$tiinte" rnai sus mentionatii a stupului rnai concur2 $i silntul mirosului . calitatea hranei. ea prime~te deci.. iar acesta are rol fagostimulant. acesta duce la diferentierea castei lucr5toare (inhib5 dezvoltarea ovarian2 la larve). La realizarea aceleia~i. ~i in final pupele din botci ajung de dou5 ori mai grele decit cele de lucr5toare. Chiar $i imensa cantitate de comunicare presupusa de declan~area dezvoltil ii ovariene la lucr2toarcle adulte orfane se realizeazii prin feromoni a caror ac ne se exercitii indirect . este perceputi de larve cu ajutorul organelor de simf aflate pe piesele bucale). Din manevrarea componentei hranei larvare doicile o ofer5 in continuare pe cea corespunziitoare larvelor de lucritoare sau o modificii pe a celor din botci orientind astfel evolutia ocupantelor catre destinafia matc5.virsta larvei.nici sunetele nu pot servi ca indicatori sau setnnale in acest scop). AWnside. aglomeratia. Inca de la inceputul dezvoltirii embrionare existii. dar ~i dlre t %\supra receptorilor pentru gust ~i mai ales miros. Odat5 d e p i ~ i t i . Rata consumului de hran2 regleaz2 la rindul ei activitatea corpora allata ~i implicit eliberarea de c5tre ele a honnonului juvenil. prin relatiile dc hran5 . dar dup2 aceast5 virst2. in primele trei zile aspectul ~i greutatea larvelor celor dou5 caste evolueazi similar.anume in recunoa~tereaalbinelor dintr-un stup ~i a rnitcii stupului (intunericul din adipost face practic imposibili recunoaSterea vizualii. organismul larvei femele nu rnai este bipotential. proporfional. asupra hormonilorjuvenili. Succesul este conditionat ins5 de un element fundamental . fotoperioada. larvele din botci minincii rnai mult (Iiipti~orulde matcii are o concentratie rnai mare de zah5r. mai multii hran5 mandibular5 decit larvele de lucr5toare. Vizitate ci de zece ori rnai frecvent decit larvele de lucriitoare.dezvoltarea ovarian5 la lucr5toare. ~i in absenta ou2lor sau a larvelor de maximum 3 zile: ins8~iabsenta puietului nec2picit induce qi ea . nu numai calitatea hranei oferitii/consumat5 le deosebe~te. (Deosebit de important acest detaliu pentru crsc5torii de mitci prezenti sau viitori). ~i cantitatea. in el se produc deja modificiri ireversibile.aceasta la numai 24 de ore de la disparitia mgtcii.r5 c i indiratorii olfactiri pot fi cuprinii in doui categorii de 4 fl 44 . gata imprimate. printre care reducerea drastic5 a numirului viitoarelor ovariole. iar simful auzului fiind foarte slab dezvoltat . ulterior combinatie de componente albii $i transparent5 in propoqie 1 :1 (acesta este Iipti$orul de matc5). in cantitate mare.

lucritoarele stupului se separi dupi genotip: cu matca dintr-o anumiti descendent2 paterni pleac2 preponderent lucritoare surori bune ale ei. Reacfia fafii de striine variaz2 ca intensitate.secretia (deci mirosul ei) are o determinant5 genetici: m2tcile surori sunt mai asemanatoare in aceast2 privinti intre ele decit cu cele neinrudite. in stup riimgngnd preponderent lucriitoare semi-surori ale ei dar surori bune cu o altii (posibili) matcii. pentru cii identitatea ei este mai constanti.surse interne (indicatori emanind de la insii~ialbinii). din contacte cu elemente ale acestuia purtitoare de miros. Albinele nu fac deosebire numai intre albinele din stup ~i striiine. Pe post de paznic la urdini~. Ca urmare. mirosurile provenind din mediu fumizeazii o modalitate eficientii de mentinere a unui acela~i indicator util in recunoa~terea lucriitoare1or.patrilinii7'). florile). cu acfiune olfactici. Indicator de recunoa~tere. Recunoa~teream5tcii de ciitre albine se bazeazi pe mirosul secretiei mandibulare component5 a .substantei de matc2". ci chiar intre surorile lor (fiice ale aceleia~imiitci) $i alte albine din stup (eclozionate in stupul lor.. i ~ deosebesc surorile bune de semi-surori fiice ale aceleia~i i mitci ca yi ele. in timp ce .pe care le resping prin atacuri agresive. Interesant. in timpul roirii..dupii un scurt contact antenal cu paznicul. albinele fac o discriminare sigurii a striinelor de stup . cvnditiile acestei structuri genetice potential schimbiitoare. dar din oui depuse de alti matci in alt stup ~i transferate ca atare. ca acuratefe. Se biinuie~te exist5 presiuni con% dictorii ale selecfiei pentru indicatorii de naturii genetic5 ~i cei provenin&& demtme 3 45 4 . colocatarele lor au accesul liber. matca este in recunoscutA cu mai mare siguranF deciit lucr2toarele. sori a sa dar din alti descendent2 paternii (lucritoarele descendente din mama unic2 ~i tati diferiti se constituie ca . dar cu tat5 diferit. in timp ce identitatea mitcii se modific2 numai cind intervine roirea sau schimbarea lini~titi. compozifia genetic2 a populatiei de lucriitoare se modificii in cursul vietii familiei. de exemplu.in functie de anotimp ~ide abundenta culesului: apiirarea stupului este intiirit8 in perioadele cu conditii propice furti~agului.. ~i altele exteme (indicatori provenind din mediu.utile in cii identificarea miitcii ~i a larvelor. Structura geneticii i n s i ~ ia familiei este un factor ce intervine in Miitcile imperechindu-se multiplu ~i amestecul de mecanismul de recunoa~tere.MANUAL UL APICUL TORUL UI surse . nu se cunosc deocamdat2 legituri intre cele dou5 categorii de indicatori pe care ii folosesc albinele. Mai mult.itwindicatorii de naturii geneticii detinufi de lucritoare fumizeazii informatii im$ nts. cu rama). Variata alcituire chimici a secrefieipermite s i se binuiasci valoarea de semnal social a unora din componenfii acesteia. sperms implicit duc la coexistenp mai multor patrilinii.

concomitent cu cel de recunoaqtere pmpriei familii. dar care inci nu au fost identificate. dar la unificirile la care participi qi o familie puternick este preferabil ca m5tcile initiale ale populatiei s5 fi fost inmdite. ci pur ~i simplu prezenpi lor in preajm8. (4) apicultorul cu o oarecare experienp qi cu spirit de o b s m * constat5 c i hr5nitorul deja utilizat este preferat unuia nou. respingere pentru albine striine.. in stup.botcile artificiale de introduse in familia crescgtoare. Ele trebuie s i invete identitatea unei mitci total n e i m d i t i lor qi precedentei lor mitci.. duce pe de o parte la o reducere a diferentelor genetice intre familiile respective. spre exemplu. toate contribuie la asigurarea coeziunii familiei sau la marcarea obiectelor care ii apaqin acesteia: ( I ) una din ele. succesul metodei cu foaie de ziar se bazeazi pe slabele forfe de apirare ale respectivelor populafii. la unificarea familiilor slabe intre ele. dar pe de alti parte la rit5ciri intre stupi ingreunfind sarcina albinelor paznici. Constatarea repetati in practici a acestui adevir a dus la generalizarea pornirii creqterilor de mitci cu o introducere a botcilor goale timp de 24 de ore in stup. stup. a 4-a in enumerarea noastri. procentul de acceptiri este mult sporit. Se pare c i cel pufin partial aceasti epagini se confind5 cu propolisul.MANUAL UL APICUL TORUL UZ ce uneori functioneazi recunoaqterea tovariqelor de stup indiferent de inrudirea genetic8 qi alteori o discriminare fin8. stupul in juml axului siu 6. (5) daci rotim cu IRO. dar nu utilidt 1 alt%familie!Este vorba de o epaginii. Nu este neapirat necesar contactul albinelor cu botcile acestea. intr-un timp relativ a scurt lucritoarele trebuie s i asimileze noi caracteristici de recunoa~tere mitcii. Unele sunt substante . emanind de la albine ~i la care albinele reacfioneazii in grup (unele) sau individual (altele). In stup mai actioneaz5 o serie de substante. pentru egalizarea puterii. La inlocuirea mitcii. Prin chimioreactiile care au loc se regleazi anumite comportamente care in ansamblu alc5tuiesc extraordinara viati social2 a albinei. care rimin un timp atr5g5toare pentru tovar5qele lor. sunt acceptate cu mai mult sau mai putin5 rezervi in functie de starea familiei. Apicultorul intervine frecvent in familie cu lucriri care afecteaz5 sistemele de recunoaqtere ale albinei. pe baza gradelor de inrudire. a c8ror prezenfi $i efect erau pin5 nu demult ignorate sau numai binuite: substante ca ~i cele deja mentionate. care Fa%le "s.de interreactie" sau . cuqci) in care citeva albine au petrecut un timp de familiarizare gribind insuqirea lui de citre familie. (3) existenfa unei alta poate fi demonstrati de orice apicultor cu ocazia cre~terii mitci . foarte persistenti. 0 alt8 asemenea interventie: transferarea ramelor cu puiet. dac5 ins5 botcile sunt finute goale. cu tinerele larve deja transvazate in ele. are efect chiar $i pentru cadavrele de albine. Asemeni hormonilor juvenili qi feromonilor cunoscufi. In sfirqit. '- >!e 46 . izolate. in prealabil. (2) o alta marcheazi spatiul (scorburi.de familiarizare" (numite generic epagine).

ele urmeaz5 o pist5 foarte precis5. care au rolul de a permanentiza pe toat5 durata infloririi leg5tura floarealbin5. a substantelor de cules gi a atractaniilor. Din acest exemplu trebuie retinut faptul c5 o aceeagi substang. scap5 apicultorului. s i ciutiim intelegerea profundii a tuturor comportamentelor . cea a inhibinelor. Este un alt exemplu de multipl5 capacitate a unui feromon: pe de o parte atractant pentru albinele din suits. pe jos. se numirii printre aceste substante familia repulsinelor. Era a-l deplasa. Alectinele sau substanfele de cules sunt o categorie de feromoni de naturi necunoscuti. cP Subregnul: Nevertebrata (animale Gr5 coloanii osos intern). Pista este trasat5 de albine cu o epagin5. 0 repulsini a fost deja mentionat5 in exemplul cu hriinitorul. intr-o familie ~i de respingere. Ati remarcat deja c5 dup5 ce o albini v-a intepat. apicultorul vine in contact cu cea din venin (acetat de izoamil) gi cu cea din secretia glandelor mandibulare (2-heptanona).de familiarizare. pe de alta feromon de stress gi alarm5. Fiecare reactie are o explicatie.MANUALUL APICULTORULUI vertical. care poate. pentru moment. Dintre substanfele de alarm5 ale familiei. ca gi in cazul sociohormonilor. ajuns5 pe tegumentul lucritoarelor din jurul ei induce. spirit de observatie gi cu studiu. aterizarile au loc direct pe sciindura de zbor in noua ei pozitie.normale" din stup. la celelalte lucriitoare.. imediat se reped multe altele gi inteap5 in aceeagi zonii a pielii? Fenomenul se datoreaza emanatiei de substant5 de alarm2 care se scurge de-a lungul acului infipt in piele. in alta. sau pur gi simplu aruncat5 in jur de albinele agitate. are dub15 capacitate . poate fi descifratii. in afara epaginelor. Glandele mandibulare ale m5tcii miinuit5 brutal sau inghemuiti3 de lucritoarele intre care a fost introdus5 elibereaz5 o secretie care. Este posibil ca ele s5 fie in leg5tur5 gi cu indicatorii de recunoagtere. hcreng5tura: Artropoda (animale nevertebrate t- . piing la cel nou. grupateca atare pe bazaproprietiitii comune de a provoca agitatie violent5 urmat5 de regul5 de agresivitate. Dupi 10-15 minute. dar cu rsbdare. a substantelor de alarm5. Sistematica albinei melifere Albinele melifere fac parte din: Regnul: Animalia (viepitoare monocelulare gi pluricelulare cu mod specific predominant de hr5nire pe baza regnului vegetal). Este un motiv in plus pentru ca inainte de a interveni in viap familiei. albinele culegiitoare aterizeazi la intoarcere tot la vechiul loc a1 urdinigului gi merg apoi. o atitudine agresivi.

Jawa qi Borneo). Specia: dorsata (albina indianii uriaqii. cea mai cunoscutii qi cea mai riispiinditii albinii.R.S. se delimiteaza trei mari grupuri de rase. Borneo. cu un numiir mare de indivizi. Subordinul: Apocrita (himenoptere la care legatura dintre torace ~i abdomen se face printr-o poqiune ingustii numitii pefiol). . Familia: Apidae.. cliideqte un singur fagure foarte mic prins de ramurile copacilor. Jawa. Africa qi Asia). arhipeleagul indonezian vi Filipine). Grupul: Aculeata (insecte cu ac).melliferaV. Indonezia.. este cea mai mare albinii. abdomen). florea (albina indianii piticii. 0rdinul:Hymenoptera (insecte cu aripi membranoase).a\ - .Extremul Orient). Sumatra qi U. in . exploatatii de om pentru calitiifile sale productive. riispinditii in India. Malaezia. sudul Chinei. riispiinditg in India. format in cavitiiti qi cuprinde mai multi faguri. Genul: Apis (albine care tr5iesc in familii permanente $i monogine au o singurii femelg cu organele reproduc5toare dezvoltate capabile s5 asigure perpetuarea . .mellificam. cuib format in cavititi inchise.S.MANUALUL APICULTORULUI Subincrengiitura: Mandibulata (artropode cu mandibule). cuibul este cerana (cunoscutii ~i sub numele de albina indianii obi~nuitii. Subclasa: Pterigota (insecte care prezintii pe segmentele toracice 2 ~i 3 perechi de aripi). Japonia. cu imensii riispiindire in Lumea Veche (Europa. Clasa: Insecta (artropode cu corpul alciituit din trei segmente distincte:I cap. de acela~i. mellifera (albina meliferii.2. Tribul: Apini. in cadrul speciei. a fost dati de LinnC in anul 1758 ~i schimbati ulterior (1761). Subfamilia: Apinae (insecte constructoare de cuiburi qi care prezintii la a 111-a pereche de picioare un aparat pentru colectat polen). China. torace. Denumirea speciei.corpul acoperit cu peri rari ~i scuqi). pe mai multi faguri.riispinditii in India. 4-P' #. clgdeqte un singur fagure prins de stgnci sau de ramurile diferitor arbori. Suprafamilia: Apoidea (insecte care-qi hrgnesc progenitura cu polen ~i nectar floral). ce mai mic5 albinii cunoscut.

3)A. remipes. 6)A.m. silvarum.m. 4) A. lehzeni. Albina & & ~ m a r k ~ d a r "\. 49 ' e. carpensis. ligustica. Olanda gi nordul Germaniei. ligustica. principale6 G &ugiri gi e caractere s-au fixat in decursul unei indelungate perioade de dezvolb% autonome in vestul Europei (peninsula Ibericg ~i sudul Frantei). recent. 14)A. carnica. 17)A. Propolizeaz5 excesiv. mellifera. 12) A. Valorific5 foarte bine culesurile. lamarki. datoriti c5rui fapt familiile nu ating niciodat5 o putere prea mare. caucasica. este foarte agresiva.MANUAL UL APICULTORULUI Fig. aceworum. 5)A.m. 13)A. cerana japonica Grupul de albine european Albina brun5 european5 este r5spiindit5 in toat5 Europa central5 ~i nordic5 cu preponderenF in Franp. agitat5 pe faguri. 2)A.m. In qfar6 de America de Sud unde.m. in t6rile din lumea nou6 exist6 dour alhina Apis mellifera (mellifera. 9)A. Un studiu mai amgnunfit o apropie mai mlaltderasele de albine din grupul african (Apis mellifera intermissa).m. . intermisa. ~i cu inclinafii spre roire. 8)A. unicolor. 15 . 1)A. Cercetgrile biometrice au demonstrat cB este una gi aceea~i rasa cu Apis mellifera lehzeni gi Apis mellifera silvarum. Si-a format principalele insugiri morfologice gi productive de-a lungul timpului printr-o perfect5 adaptare la condifiilebioclimatice in care s-a dezvoltat.m.R6spdndirea pe glob a celor patru specii de Apis.m. 16)A. cerana indica. a fost introdusci Apis mellifera adansonii.m.m. 1l)A. adansonii.m. Marea Britanie.m. cerana cerana. 7)A.m. syriaca. 1O)A.m. carnica. caucasica). dar este putin rezistent5 la boli ~i la atacuri de paraziti. I5)A.

dar le valorificii perfect pe cele t5rzii manifestgnd un instinct de acumulare deosebit.MANUAL UL APICUL TORULUI trompa este micii. fiind riispinditii numai in aceasti insulii. Cuprinde o singurii rasii: Apis mellifera mellifera. Corpul este mic. dintre care trei identificate de curiind. foarte agitatii pe faguri. mellifera lamarckii (cunoscut5 sub numele de albina egipteani). cu foarte multe populatii. prezintii un corp de dimensiuni mici). Irascibilii gi in afara miitcii normale miitci produciitoare numai de trgntori. care ins2 se mentine timp indelungat. mellifera intermissa (riispiinditii in Africa de Nord. Din aceast5 cauzii nu valorificii bine culesurile timpurii. degi albicioqi. Grupul de albine africane Albinele cuprinse in acest grup se caracterizeazii prin talie micii cu insugiri biologice specifice din care amintim: roire puternicii qi irascibilitate accentuatii. nu formeazg ghem de iernare. este irascibilii. Foarte bine adaptatii conditiilor locale de mediu. ~ncruciqatii cu % duqi valoroqi). Rasele africane triiiesc in areale delimitate de bariere climatice. Se pare cii face legiitura cu albina europeani. destul de roitoare. variabil agresivii. Se e * " 'Fosrtebine in stupi sistematici dlnd familii puternice. ciipiicegte umed mierea. Are corpul mic cu abdomenul dotat cu peri. fapt ce determini variatii gi deosebiri mari intre ele. Roiegte foarte mult gi este foarte agresivii). dispuqi in benzi late. mellifera unicolor (cunoscutii gi sub numele de albina de Madagascar. rase e u g p k d i fi 50 . cu care se asearnin. dezvoltarea familiei este relativ inceatii gi nu ajunge decit la o putere medie. Caracteristic. Se individualizeazg 12 rase. este gi ea socotitii o rasii de trecere intre albina africanii gi cea europeanii. dar productivii gi rezistent5 la iernare in conditiile unor ierni lungi. ca mgrime corporalii). mellifera adansonii (cunoscutii gi sub numele de albina galben2 africang este rSspiindit5 in zona central5 a Africii.

foarte agresivi. Foarte agresivi.38 mm. Este. mellifera scutellata (de dimensiuni corporale mici. mai mult lati deciit lung5. fati de rasele descrise anterior. rezistenti la variafii mari de temperaturi. mellifera jemenitica (cu dimensiuni corporale foarte mici. Este o albini mare. mellifera major (prezinti cea mai lungi tromp2 dintre toate rasele de mellifica. propolizeazi intens). intr-un areal redus). mellifera nubica (cu cele mai mici dimensiuni corporale dintre toate formele de albini melifer:. rasi nou identificati). una din rasele nou identificate). instinct de roire foarte dezvoltat). . Puternic instinct de roire. ugor agresivk cu producfii mari de miere. putin irascibili ~i agresivi.MANUALUL APICULTORULUI mellifera capensis (dupi aspect nu se deosebe~tecu nimic de albina europeani.75 mm.5. simultan. apropiindu-se de cele ale albinei cerana gi indica.5. de asemeni. cu trompa scurti . Agresivitatea gi irascibilitatea variabile. prezinti Pnsi o serie de insu~iri biologice care o deosebesc mult de aceasta. mellifera littorea (albini de dimensiuni corporale reduse. Printre acestea amintim posibilitata de a c r e ~ t e mitci normale din oui depuse de albine ouitoare dupi ce albinele au roit G r i matci. mellifera monticola (de dimensiuni corporale mai mari. mellifera sahariensis (cu dimensiuni corporale mici. cu atac masiv. Nu poate fi aclimatizati in Europa). cu trompa scurti. Incomplet studiati. Familiile sunt slabe cu capacitate productivi redusi). Nou descoperiti. Albinele foarte bliinde). trompa cea mai mica .

foarte roitoare. actualmente pufin folositi Pn producfie din cauza irascibilitiifii). irascibilitate moderatii). cu miitci prolificfippnifest5 un slab instinct de roire. cu comportament linigtit pe fagure gi cu reacfie slabii la fum. Datoriti insugirilor lor biologice gi productive prezintii cel mai mare interes economic. variafii mari de temperaturii gi vinturi puternice.d . propolizare puternicii. mellifera ligustica (albina italian5 cu miitci deosebit de prolifice. valorifici culesul pe timp nefavorabil. ciipicegte umed mierea. pufin roitoare. roitoare. de culoare neagri. blinds. mellifera carnica (albina carniolianii. foarte riispinditii pe toate continentele).format2 in regiunea carpato-duniireanii sub influenp climatului continental temperat caracterizat prin precipitafii relativ reduse. deosebit de productivii. ciipiicegte mierea uscat. in trecut era foarte apreciati pentru capaci ta tea sa productivii. este o rasii de albine foarte blindii. arie de riispandire foarte redusii). fapt care a contribuit la riispindirea lor pe toate continentele. mellifera carpatica . mellfera taurica (rasii adaptat5 la climatul mediteranean.MANUALUL APICULTORULUI 1 I Grupul de albine irano-mediteranean Albinele cuprinse in acest grup sunt cele mai riispandite. cu predispozifie la a b cuibul cu nectar gi miere in condifiile unui cules de mare intensitate ( . pufin rezistent5 la ierni aspre gi lungi. c5p5cire umedii. fapt ce a ficut sii fie riispinditii pe toate continentele). Se deosebesc urmiitoarele rase: mellifera sicula (cunoscutii gi sub numele de albina sicilianii. rispinditi pe toate continentele). Ciipiicegte ii 0 d i 9 i V i n t i i o tendinf5 slabii de propolizare. construiegte multe celule de trintori. cu miitci prolifice. ~ d s i r ~ s d r a tprefioasii in condiriile climatice ale tiirii noastre). mellifera remipes (foarte blindii. micii. cu inclinafie spre roire. mellifera caucasica (prezintii cea mai lungii trompii. mellifera syriaca (roitoare. deosebit de harnicii. mare produciitoare de ceari. este productivii. L . mellifera cypria (irascibilii. face legiitura cu grupul african). - 5- \ 52 . de multe ori convieFiesc 2 miitci intr-o familie). deosebit de blindii.

MANUALC'L A PICUL TORULUI

In cadrul rasei se disting mai multe populafii corespunz5tor zonelor bioclimatice in care s-a dezvoltat ~i la care s-a adaptat perfcct. in tara noastra se deosebesc populatiile: step& deal, munte, Ciimpia de Vest, Podiyul Moldovei ~i Podiyul Transilvaniei. Studii ample ce s-au efectuat asupra raselor de albine au avut drept scop ~i incerciirile de combinafii inter-rasiale, pentru ameliorarea permanenti a materialului biologic exploatat. S-a ajuns la concluzia, ins8, cB nu totdeauna incruci$irile interrasiale dau rezultate pozitive; din contra, apar frecvente neajunsuri. La noi in tar2 s-a incercat introducerea raselor caucaziana yi italiani dar rezultatele obtinute in producfie din incruci~iricu populafiile locale nu justifica asemenea introduceri; din contra in unele zone ar fi chiar dezastruos - s-ar polua tipul valoros, de albina localii.

MANUAL UL APICUL TORULUI

lectia 4. Inventarul apicol
Inventarul apicol reprezinta totalitatea uneltelor necesare in vederea efectugrii unor anumite lucrari apicole sau pcntru asigurarca procesului de lucru intr-un domeniu de activitate cum ar fi: adaposturi pentru familiile de albine, echipament pentru protecfia apicultorului, unelte pentru lucrari in stupin8, insiirmarea ramelor gi fixarea fagurilor artificiali, extractia gi conditionarea produselor apicole, cregterea $i transportul matcilor gi constructii apicole. Inventarul apicol cuprinde deci totalitatea uneltelor, obiectelor qi constructiilor apicole care aparfin gi reprezinta intreaga dotare a unei exploat2ri apicole. Adiiposturi pentru familiile de albine (stupii) in mod natural, albinele igi cl5desc adapostul in scorburi de copaci, cr8p8turi de stinci, precum ~i in diferite locuri ferite de intemperii. Omul, aducind albinele in preajma locuintei sale, a cautat s i le asigure un adapost cit mai asemanator cu cel natural. Cum in adaposturile naturale ~i in stupii primitivi fagurii construiti de albine erau ficgi gi nu permiteau interventia omului, ingeniozitatea apicultorilor a condus ulterior la realizarea stupilor cu raine mobile. Stupul de astBzi este rezultatul sintezei ~i observatiilor efectuate in cursul anilor de generafii intregi de crescatori de albine. Solufiile constructive adaptate pentru realizarea diferitelor tipuri de stupi sunt multiple, putiindu-se insi despride doua orientari distincte: - stupi in care dezvoltarea familiei de albine gi a cuibului se face pe plan vertical, purtiind astfel denumirea de stupi verticali; - stupi in care dezvoltarea familiei gi a cuibului se face pe plan orizontal, incadrindu-se astfel in categoria stupilor orizontali. Indiferent de tipul stupului - vertical sau orizontal - acesta trebuie s5 asigure urm5toarele conditii: - sii fereasca albinele gi cuibul familiilor de ploaie, umezeal5, vint gi ar~itri; - sa fie incslpator, asigurind atit spafiul necesar pentru dezvoltarea familiei, cAt ~i pentru depozitarea rezervelor de hran8; ~ r h b - sa permit3 marirea sau mic~orareavolumului s t u p u k t ~ ~ n raport cu dezvoltarea familiei gi evolufia culesului; P?r . - sii fie ugor de manipulat far5 s& se stinjeneascg ifi3!d *e albine;
A

ss

3 4 %

MANUAL UL APICUL TORUL UI

- piqile componente s5 aibi aceleaqi dimensiuni spre a putea fi folosite de la un stup la altul; - s%fie adaptati pentru deplasarea familiilor de albine la diferite culesuri; - s5 permit2 aplicarea metodelor avansate de creqtere qi intretinere a albinelor; - s2 fie rezistent. Urmare observafiilor qi cercet2rilor efectuate in fara noastr2, precum qi faptului c5 apicultura modern%cere restringerea la minim atit a num5rului de tipuri ~i modele de stupi, c i t ~i a dimensiunii ramelor spre a uSura circulafia materialului biologic asigurindu-se totodata conditiile optime pentru producerea de stupi ~i inlocuirea elementelor de stupi, precum ~i a celorlalte utilaje apicole aferente s-a trecut la tipizarea stupilor qi principalelor unelte folosite in apicultut-5. in acest scop au fost tipizati ~i standardizati stupii sistematici ce se confectioneaz5 in tara noastri. Astfel, in prezent deosebim tipurile de stupi prezentati in tabelul al2turat.

Tipurile de stupi folositi in Romgnia Tipul de stup vertical Denumirea stupului stup multietajat STAS NR.8 128177 Numgrul de corpuri yi rame trei corpuri cu ciite 10 rame fiecare de 435x230 mm pentru cuib qi recolt5, la cerere qi un magazin cu 10 rame de 435x162 mm un corp cu 10 rame de 435x300 mm pentru cuib ~i un magazin cu 10 rame de 435x162 mm un corp cu 20 rame de 435x300 mm

~

vertical

orizontal

stup vertical cu un corp qi magazin STAS NR. 1 1383180 stup orizontal STAS NR.4 170176

Odat2 cu standardizarea stupilor au fost standardizate qi ramele acestora, in sensul c5 ramele de cuib ale stupului vertical cu un corp qi magazin qi ale celui orizontal sunt identice avind dimensiunile exterioare de 435x300 mm, iar cele interio415x270 mm ~i o suprafat5 a fagurelui in ram5 de 112.050 mmp. ~ama*&!u$a stuoului multietajat are dimensiunile exterioare de 435x230 mm, oare dle 415x202 mm qi o suprafag a fagurelui in ram5 de 83.830 ..

MANUALUL A PICUL TORUL UI

in ceea ce prive~te ramele de magazin, acestea sunt, de asemenea, identice la stupul multietajat ~i la stupul vertical cu un corp ~i magazin, aviind dimensiunile exterioare de 435x 162 mm, dimensiunile interioare de 4 15x 134 mm ~i o suprafat5 a fagurelui in ram5 de 55.610 mmp. Toate tipurile de stupi sunt prev5zute cu dispozitive pentru fixarea ramelor ~i corpurilor putgnd fi deplasati in stupiirit pastoral. in tara noastrii se recomand5 folosirea stupilor verticali, ace~tia permi$nd practicarea unei apiculturi moderne, precum ~i obtinerea de miere pe sortimente distincte de flor&~i calitate.

Fig. 17 - Stup multietajat STAS 8128/77: a)sec/itrne longitudinalii; b)sec#iune transversalii (dirnensiuni in inn?).
Stupul multietajat STAS nr. 812811977, este conceput dup5 stupul Langstroth ~i Rooth, fiind ins5 imbun5t8tit yi adaptat condifiilor specifice ale apiculturii din tara noastr8. Face parte din categoria stupilor verticali de mare capacitate. Practic volumul stupului poate fi m5rit oricit, dup5 nevoi, prin suprapunerea de noi corpuri. Totodata, stupul este adaptat folosirii celor mai noi metode de cre~tere exploatare a familiilor de albine. ~i Stupul este format din trei corpuri cu dimensiilni identice ce se suprapun, fiecare corp aviind cite 10 rame. P5gile componente ale stupului sunt: fundul stupului, trei-mrpuri, rama hriinitor cu hranitorul interior, rama de ventilatie, podi~orul desp6&r, podi~orul propriu-zis, capacul telescopic, tijele de fixare, blocul de urdiniq ~i inL#iz5toml de ., urdini~. .,

d ~ k
' 6.

1
MANUALUL APICULTORULUI

Dimensiunile exterioare ale corpurilor sunt 490x420~245mm, iar cele interioare de 450x380~245mm, avind un volum util de 0,126 m3 sau 126 litri. Grosimea tuturor peretilor este de 20 mm. Perefii din fati ~i spate ai corpurilor sunt prevazufi in partea de sus din interior cu cdte un fall de 17 mm iniilfime qi 10 mm adincime pentru sprijinirea umeraqelor ramelor. Peretii laterali sunt str8pun~i pe toat5 inilfimea de un orificiu cu diametrul de 10 mm prin care gliseazi tija de fixare a corpu-rilor in timpul transportului. in exterior, pe partea din fa@ ~i din spate, sunt prevazute doua scobituri in forma de scoici cu o adincime de 10 mm care servesc ca minere. Corpurile cAt ~i toate piesele componente (fund, capac, podiqor) nu au falf. Prin aSezarea primului corp pe fundul stupului se formeazi urdiniqul ce are o lungime de 380 mm qi o inaltime de 20 mm. Urdini~ul previizut cu un bloc reductor cu dou5 deschideri este - una mai mare de 158x9 mm, iar a doua mai mica de 50x9 mm. Ramele, cite I0 de fiecare c o p sunt identice avind dimensiunile exterioare I de 435x230 mm, iar lumina interioari de 4 15x202 mm. Podi~orul propriu-zis este format dintr-o ram2 exterioari cu Iitimea de 30 mm qi grosimea de 15 mm avdnd in interior platforma podi~oruluiformats din scindurele de I0 mm grosime qi fixate in nut. Podiqorul, pe o parte prezinti o suprafafa planii, iar pe cealalta are un refugiu (spafiu) de 5 mm fiind astfel reversibil, dupa necesititi. Pe partea mai halt5 a podiqorului, pe una din laturile sale scurte este previizuti o scobituri de 50x5 mm, asigurind astfel, in timpul iernii, o bun5 aerisire a cuibului. Podiqorul despiiqitor (Snellgrove) se asearnin2 cu podiqorul propriu-zis deosebindu-se dc acesta prin faptul c2 rama ce incadreazi platforma podiqorului este de 30 x 30 mm avind previzute urdiniquri pe ambele parti cdt qi pe cele trei laturi ale ramei, totalizind 6 urdiniquri suprapuse. Inilfimea urdini~uriloreste de 5 mm, partea exterioara a acestora fiind de 50 mm, iar cea interioara de 40 m m . Hrinitorul se compune dintr-un cadru de lemn qi o tavi metalica, prev8zutil in interior cu un gritar plutitor din lemn. Pe peretii interiori ai ramei hranitorului, in doui scobituri, se fixeazi doui leafuri de lemn de 15x400~300 ce au rolul mm de a susfine tava metalici a hrinitorului. Dimensiunile tivii sunt de 384x375~45 mm, aceasta fiind confecfionatii din tabla galvanizati (zincata). Hranitorul are o capacitate de circa 6 litri. ma de ventilatie se compune dintr-o rama cu iniltimea de 20 mm peste care se eaki plasa de d m 8 cu ochiuri de 2-2,5 mm. Rama de ventilatie se d b 'fiile laterale de dou5 bare de lemn de 550x50~30 mm. Pe aceste bare a e e n i p a c u l stupului.

*$
"

''6

<

58

In. asigurind totodati folosires ~giilor moderne de intretinere a familiilor de albine.C Prin folosirea magazinelor. rama de ventilatie.are un volum util de 0. Fig. datorita dimensiunilor asemanatoare cu ale stupului multietajat. blocul de urdinig. permite utilizarea de elemente de la acesta cum sunt: fundul. stupul permite realizarea de mme. Dimensiunile exterioare ale capacului sunt 534x463 mm gi inaltimea de 10 1 mm. tip fluture. dispozitivul de impachetare. 6. magazinul. volumul putiind fi marit prin ad5ugarea sau scoaterea de magazine. b)secfiune transversalii (dimensitrr~i mm) in Atit corpul stupului. ce se poate inguruba. in vederea transportului.3 mm pentru introducerea unui gtift de fixare. etc.MANUALUL APICUL TORULUI Capacul este telescopic avind suprafap superioar2 plan% Rama lateral2 a capacului are grosimea de 20 mm gi in2ltimea de 91 mm. Stupul cu dou5 magazine. Grosimea tuturor pereiilor stupului cit gi ai magazinului este de 20 mm. 8:. I -e .1138311980 este un stup de capacitate mare. Partea inferioara a tijei are un orificiu cu diametrul de 3. rama separatoare roi. Pentru fixarea p2qilor componente ale stupului. podigorul. cit ~i magazinul (catul de recoltii) sunt prevazute cu cite 10 rame cu dimensiunile exterioare de 435x300 mm pentru cuib gi de 435x 162 mm pentru cat.084 m3 sau 84 1. Partea superioar2 a tijei este filetat2 pe o lungime de 70 mm gi prev2zuti cu o piulip. ":" . Stupul vertical cu corp ~i magazin STAS nr. acesta este prev2zut cu doua tije de otel cu diametrul de 6-8 mm ~i o lungime de 991 mm. Acest tip de stup.Stup vertical cu corp ~i magazin STAS 11383/80: a)secfiune longitudinalii. sectiuni c6t qi pe sortimente de flora gi calitate. rama hr2nitor gi hr2nitoru1. 18 .

iar cel2lalt de 150 nim. 2 diafragme.Stz~p orizontal STAS 41 70/76 . Fig. doui urdini~uri de 300 mm. Dimensiunile exterioare ale corpului sunt de 5 16x828~400 mm.MANUALUL APICULTORULUI Stupul orizontal STAS nr. sc~iidurelele podi~or. c. 19 . iar cele interioare de 450x780~380 mm.l este rabatabil imbrilcind rnarginea superioarg a corpului pe 20 w ' b * du-se pe briul corpului. capacul stupului.cu douc? bare transversale cu secfiunea de 50x30 mm ~i o lungime de 5 1 6 m q '. Corpul are forma paralelipipedici. perefii fiind g r o ~ i de 24 mm. avind un volum util de 0. de precum qi sistemul de fixare a1 ramelor pentru transport. Peretele frontal inalte de 20 mm. spre deosebire de stupii verticali unde dezvoltarea cuibului are loc pe verticalc?. unul avind o lungime are. & 60 . Dezvoltarea cuibului familiei de albine la acest stup se face pe orizontalc?fati de sol.116 m3 sau 1 16 1.417011976 este singurul tip de stup folosit in tara noastri ce face parte din categoria stupilor orizontali.sectiune transversalii (dimensiuni fn mm) P&l?ile coinponente ale stupului sunt: corpul cu 20 de rame. Fundul stupului este fix fiind intgrit pe partea posterioari. in partea sa inferioari.

In afara ramelor. Pentru transport. oblic fiind fixat5 cu o stinghie asigurindu-se se afl5 cite o plasi de sirmi a~ezat5 astfel ventilafia pe timpul transportului. salopeta. iar cele dou5 p5qi laterale au prev5zute dou5 deschideri longitudinale. lungi de 380 mm qi inalte de 30 mm avind rolul de a asigura ventilafia. iar a doua mai scurt5 in partea inferioar5 cu 20 mm ce permite albinelor accesul dintr-o parte in alta. care se impart in diferite grupe. qorful qi minuqile apicole. una eta@ pe toate piqile formind diafragma separatoare. in numar de 20 au dimensiunile exterioare de 435x300 m. ramele sunt fixate cu ajutorul dispozitivului de fixare al acestora care este alcituit dintr-o bar5 de fixare cu secfiunea de 50x40 mm ~i lungimea de 778 mm qi doui stinghii cu secfiunea de 1 Ox 10 mm. Scindurelele de podi~orau urmatoarele dimensiuni 484x 130x 10 mm. Dimensiunile exterioare ale capacului sunt de 9 17x605~110 mm. pe p5qile sale laterale. stupul orizontal este previzut qi cu dou5 diafragme ~i 6 scfndurele de podiqor. A UNELTE APICOLE in afara stupilor care fac parte din grupul de utilaje apicole necesare adapostirii albinelor.MANUAL UL APICUL TORULUI Partea superioar5 a capacului este plan5. in raport de activitatea cu ce o desf?i~urim ajutorul lor. halatul. existi o gam5 variati de alte unelte necesare efectuirii diferitelor lucr5ri in stupin5. Echipament pentru protectia apicultorului Din materialul de protectie a1 apicultorului fac parte: masca apicol5. iar cele interioare de 4 15x270 mm. Capacul este fixat de corp cu ajutorul a dou2 balamale-pomele. Ramele. in numar de dou5. Diafragmele. spafiul format intre podi~or capacul stupului folose~te ~i pentru refugiul albinelor in timpul transportului sau pentru introducerea pernifelor necesare protej5rii cildurii cuibului pe tirnpul iernii. in interiorul capacului. .

c) masca pliant& este format2 dintr-un schelet metalic pliabil. 20 .5 mm.MANUALUL APICUL TORUL UI Fig. in dreptul fetei. S)n~asci apicolii de voal Masca apicoli. confectionat5 din plas2 de s5rm5 avlnd forma oval cu marginile intarite intr-o ram2 de tab15 cositorit2 de care se prinde o pinz2 cl protejeaz5 capul ~i gitul. in partea superioarg masca este confectionat din pitxG-alb3 avind la mijloc un orificiu previzut cu un elastic permifind astfe etanvar u palaria respectiv2. de fixar f &* . ochii de intepiituril albinelor. are un vizor patrat confectionat dintr-o retea d fire negre de plastic sau din p2r de cal. fata yi. protcjeaz5 capul. in special. 2)nzcinz/$iapicole.p2l2ria din pinz cu bor mare intarit5 pe margine cu sirm2 de otel peste care se imbrac2 un voal i form5 de sac care. acoperit cl o tes2tur5 cu ochiuri de 2.Echipament pentrzr proteelie fn stzrpinii: 1)combinezon apicol. MQtile apicole se realizeaz2 din niateriale diverse. in general se pot deosebi trei tipuri de mii~ti: a) masc2 metalici. avind totodat5 $ forme diferite. format2 din dou5 piese separate . in partea inferioarg masca are prev2zut un sister etanqare de corpul apicultorului. b) masca cu piilgrie. 3)mascii apicolii pliantir.

iar la ambele capete de 40 m. litimea la mijloc de 24 mm. inchis2 la git.v. L2fimea dalfii variaz5 de la 25 rnm la mijlocul acesteia la 35 mm la ambele capete. pe suport textil. in special. Din aceast5 suit2 de unelte gi utilaje apicole vom descrie mai in am5nunt pe cele mai importante. in acest scop sunt folosite: dalta apicol2. M5nu~ile apicole. se folosegte. peria. . sunt fabricate din cauciuc subfire sau piele avind cinci apicole in timp degete. Dalta Rooth se execut5 dintr. la executarea unor anumite lucr2ri in stupin$ avind rolul de protecfie a imbr5c5mintii. Unelte pentru lucr5ri fn stupin5 Utilajul pentru miinuirea ~i ingrijirea familiilor de albine este foarte variat gi se compune din obiectele de inventar necesare execut2rii la un nivel corespunz2tor a lucr5rilor curente din stupin5. in general. Atit salopeta. Dalta apicol5 STAS nr. in mijlocul d5ltii. cugtile pentru mgtci. Rolul utilajului respectiv este de a uSura munca apicultorului yi a-i da posibilitatea s5 execute ingrijirea familiilor de albine in conformitate cu normele tehnice de deservire. c2ruciorul apicol gratiile de urdinig. roinifa. cit gi halatul sunt prev5zute cu buzunare yi sunt confectionate din materiale de culoare deschis2. afum5torul apicol. la miini 9i picioare pentru a nu permite pstrunderea albinelor. dulapul pentru p2strarea fagurilor gi altele. Salopeta se confecfioneaz5 dintr-o singur2 pies5 din doc. scaunul apicol.418911953.o bucat2 de platband&de ofel cu lungimea de 206 mm. minecile fiind strinse cu ajutorul unui elastic.MANUAL UL APICUL TORULUI Salopeta ~i halatul apicol. este realizatg dintr-o bucat5 de platband5 de ofel cu o lungime de 190 mm gi o grosime de 5 mm.La unul din capete. Halatul se confecfioneaz5 din pinz5. Sortul apicol. cintarul de control.c. La unul din capete dalta prezint5 o curbur2 in unghi drept pe o lungime de 20 mm. fac parte din echipamentul de protecfie gi de lucru al apicultorului. apicultorii cu experienf2 nu folosesc m2nu~ile ce lucreaz2 la stupi. Se confectioneaz5 din p. virful este curbat in unghi drept. ad5p5toru1. 15dip pentru transportat rame. la"o'$st&?2 de 40 mm de curbur2 se afl5 un orificiu ce servegte la scosul cuieli .

1 .dimensiuni i' mm n . + Q . are la o extremitate Iitimea de 35 mm. 22 .Diferite tipuri de dZl#iapicole: a)dalta apicolii STAS.MANUALUL A PICUL TORUL UI Dalta multipli este o dalti cu mijlocul rotund. iar la cealalti extremitate un mic ciocan cu dispozitiv de scos cuie. b)dalta apicolii cu miner de lemn.21 . c)dalta multiplii. Mai exist5 o serie de alte modele de d5lti apicole a ciror minuire este 1 identici cu cea a modelelor descrise.RidicLitor de rame (scLirar) . fiind folosit5 la desprinderea ~i ridicarea ramelor din stup. Fig. este format dintr-o lam5 de otel zimtati cu virful curbat. qdalta Rooth (dirnensiuni in mm) Scirarul sau ridicitorul de rame. FP* I Fig.

afumiitorul mecanic. afumitorul pipi sau figaretti. capac ~i foale. Paletele sunt mentinute depiirtate una de alta cu ajutorul unui arc spiral fixat intre ele. Burduful este actionat manual . De capacul afumtitorului este montat sistemul de insuflare a aerului (foale) realizat din douti palete agezate in unghi ascutit qi acoperite lateral cu o imbrticiiminte din policlorurii de vinil. Fumul rezultat este eliminat printr-un orificiu amplasat in partea superioarii a afumiitorului.A. iniiltimea capacului este de 167 mm. electric.). de unde ii vine gi denumirea.prin stringere se alimenteazii afumiitorul cu un jet de aer dirijind astfel fumul rezultat prin coq in direcfia doritii. din corp.1070711976. precum gi cu un sistem de foale cu ajutorul ciirora se pompeazti in partea inferioari a recipientului aer peste materialul fumigen.MANUALUL APICULTORULUI L Afumiitorul apicol. scoaqii de copac. se compune din corp. se compune. iar corpul pin2 la virful conului de evacuare a fumului are o intilfime de 230 mm. prezintii o gamii variatii de tipuri gi dimensiuni. Indiferent de tipul de afumtitor. in raport cu cantitatea de aer pompat rezultii o cantitate mai mare sau mai micii de fum. in interior are un corp mobil perforat pentru combustibil. etc. Afumstorul apicol cu capac bombat. cirpe vechi. etc. Mentioniim cii in afara afumiitoarelor descrise exist5 incti o gamii variatii de tipuri gi modele de afumiitoare din care amintim afumitorul A. acesta se compune dintr-un recipient in care se arde material care produce mult fum (putregai. aviind in interior un corp mobil de ardere prevtizut in partea inferioari cu un griitar metalic. model mare ~i mic. capac gi foale. afumitorul cu gaz sub presiune. Capacul rabatabil este conic formind un c o ~ de evacuare a fumului. Dintre cele mai riispindite modele de afumiitoare apicole din tara noastrii amintim urmitoarele: I Afumiitorul STAS nr.C. de asemenea. Corpul are o formi cilindricii. Capacul este bombat. .

perefii stupului etc. etc.8k. fiind confecfionat2 din p5r de cal sau fire de relon de culoare alb5 cu o lungf. scoa* de copac. Peria apicoll. coceni de porumb.rna'rirne mica'. 5)placa suport burduff. Varianta IV . Se recornand5 folosirea cu succes a putregaiului de lemn gi in special de salcie.cu capac sferic (dirnensiuni in rnrn) Materialul fumigen folosit este in raport gi de posibilit5tile locale existente. 8)gra'tar. 9)qtut pentru admisie aer. pana de passre. iasc5. Varianta II . in locul periei apicole. cgrpe din plante textile.23 . 10)oriJiciude pornpare a aerului. 4)toarta capacului. 3)capacul. 7)resort. MBnerul este confectionat din lemn sau material * plask. toate acestea dau un h m rece ~i de culoare alb5. Varianta III . 2)corpul. l t i i'ddicate sunt penele provenite de la aripile de gBsc5 de culoare alb5.F MANUAL ULA PICUL TORULUI Fig. conuri de brad.&circa 65-67 mm.Afurna'toare apicole: Varianta I: 1)orijiciul de evacuare a fumulzii. q i ~ i c u l t o rfolosesc cu succes. folosegte pentru indepartarea albinelor de pe faguri. \ I i' 66 . 1l)crirlig..rna'rirne mijlocie. 6)burduff.

25. ' 9 - *r. . Capacitatea este de 5-6 rame. are forma unui taburet de 40-50 cm inglfime gi este prevBzut cu 2-3 compartimente pentru scule gi materiale.Scaun apicol a)model taburet. Are rolul at8t de scaun c8t gi de lidi$i pentru transportul sculelor apicole necesare lucr5rilor in stupink Fig.MANUAL UL A PZCUL TORULUI Fig. C.Perie apicolii (dimensiuni in mm) Scaun apicol.A. b)model A. se folosegte pentru protectia ramelor scoase din stup. 24 . iar inglfimea lgzii este in raport FF r C cu dimensiunea ramelor existente in stupin8. Lada de lucru este confectionat5 din foi de placaj prinse pe un schelet de lemn. de atacul albinelor hoale. Lada de lucru.

.

MANUAL UL APICULTORULUZ Colivia Z a n d e ~este folosita. iar in partea superioara are un sistem de inchidere alcgtuit dintr-un ~ u b 8 r metalic care acoperii un orificiu circular cu diametrul de 15 mm. prmum ~i pentru fixarea in ram5 a foilor de faguri artificiali se f o l o s e ~ c d t % l e. Se confecfioneaza din lemn. culiseaz9 o ~ipcii lemn prin care se introduce matca Si albinele insotitoare. in interiorul coliviei exist%un mic spatiu pentru a putea cuprinde ciiteva picituri de miere. n Colivia Benthon. Suprafata coliviei cu cele trei compartimente este acoperit2 cu plasii de sirmi care se continua ~i peste orificiul de 9 mm diametru de la capatul coliviei. pentru eclozionarea mritcilor. este confecfionat8 dintr-un cadru de tab12 alb5 cositoritii avlnd. iar la cel2lalt capiit cu dop de lemn. Colivia Miller. Colivia Titov. Colivia capac (rotund2 sau dreptunghiularg).u h a e : \ h 69 e x . metal sau material plastic. perforarea gi in~irmarea. are forma cilindricg inchis5 la un capat cu slrm2. pe toate cele patru p@i.aekstott.~. Perefii coliviei sunt din material plastic perforati sau din plas5 de sirmi. La un capat a1 coliviei se giseqte un orificiu circular cu dimensiunea de 9 mm. in partea superioar2 a coliviei exist2 un orificiu circular in care se introduce dopul cu botca respectiva pentru ecloziune. dup2 de caz. din care unul este destinat pentru hran2. aviind previzute in interior trei compartimente circulare ce comunicii intre ele. in partea inferioarj a coliviei existii un capac rabatabil din lemn. placat cu doua plicute cositorite (compartiment pentru ~ e r b e tde zahar). previizute orificii acoperite cu plasa de siirrn2. iar in partea inferioarg aviind o serie de picioru~e metalice cu ajutorul c2rora se fixeaza P faguri. Unelte pentru inslrmarea ramelor yi fixarea fagurilor aat%&li P & . Se compune dintr-un corp de lemn de formi dreptunghiular8. in interior. acoperita pe partea superioar2 cu plasa de siirm8. se compune dintr-un corp realizat in intregime din plasii de slrma avind la unul din capete un orificiu de 11x11 mm. se folosegte pentru transportul miitcilor. la capatul opus. este confectionat5 dintr-o ram2 de tabla circular2 sau dreptunghiulara. 9 Pentru incheierea ramelor.2 mm. Pe piqile laterale sunt sapate dou2 canale previlzute cu orificii pentru asigurarea aerului necesar. Colivia din tes8turii de sirma. in special. precum ~i o fantii dreptunghiularg de 14x4. Se folosegte curent pentru introducerea m2tcilor in nuclee sau familii.

servegte pentru marcarea corecta a locurilor unde urmeazii a fi practicate orificiile necesare trecerii silrmelor de care se fixeazii foaia de fagure artificial. De la folosirea sulei de cismgrie. in raport de productivitatea ce se intentioneazii a se realiza.pentru fixat faguri artificiali in rame sectiuni pentru miere.Planqeta calapod universal&. riispunde tuturor cerintelor. Planyeta calapod universalii A.MANUALUL APICULTORULUI gablonul pentru fixarea distanfei orificiilor de perforare. Este confecfionat din lemn. pintenuf apicol gi ciinip pentru topit cearil.Plan~eta calapodpentnr Jixat fagurii artiJiciali in sectiuni .A Fig. f P\l. 2 7 .B 8ablonul pentru fixarea distantei orificiilor. fiind adaptata pentru mai multe tipuri de rame ~i anume atiit pentru rama stupului orizontal. Q h . perforatorul ~i dispozitiw pentru insilrmarea ramelor. Plan~eta calapod B . calapodul pentru fixarea fagurilor artificiali. Perforatorul este folosit la giiurirea ramelor in vederea insilrm8rii. Fig. Aceasta se realizeazii cu ajutorul unor gipci glisante prin care se modificii dupii nevoie gabaritul plangetei. tit gi pentru cea a stupului multietajat sau rama de magazin. poate fi de mai multe feluri. la perforatorul cu un ac sau cu mai multe ace (5 ace) actionakmamal sau mecanic in care caz acesta este actionat de un electromotor. tabla sau carton. 28 .

31 . . pinten apicol cu rozeti gi pinten apicol cu roli. Fig.Pinten apicol (dimensiuni in mm) WJ7. Pintenul apicol se execut2 din aluminiu.MANUALUL APICULTORULUZ Fig.cu mai multe ace.cu un ac Pintenul apicol.*. gi pinten apicol electric la care incilzirea se face cu ajutorul unei rezistente electrice montati in interiorul piqii metalice a pintenului. 30 . inainte de folosire pintenul se incilzeqte la cca 70°C. 29 . -- 71 *. l&&r~&?$her. 3)Rezistenfii elecfr&)R&@ %C" \. Acesta are forma unei rotite dinfate care se inviirteqte ugor in jurul axului central. Existi. prin apasare. 2)Mrjner.Perforator rame: A . o fixeazi in ceari. se folosegte la ingroparea ~i fixarea siirmelor in ceara fagurelui artificial. aviind sapat pe muchie un ginplef care imbraci siirrna gi. iar rozeta din alami. in practici exist2 o gama variati de pinteni apicoli: pinten apicol simplu (drept).Pinten apicol electric.s Fig. B . de asemenea.

La capiit are o rolii confecfionatii din alam5 cu diametrul de 17 mm.33 . . Lungimea total5 este de 170 mm. proteice. . b) hr5niri medicamentoase atunci c5nd in hrana respectiv5 se adaugii anumite m e d i c ~ g in scopul prevenirii sau combaterii bolilor la albine.Randalina apicola' Fig. g I . aceasta se ingroapa in ceara fagurelui artificial.Mosoare pentru strdnsul sdrmei de insa'rmat rame Randalina apicolii serve~te fixarea fagurilor artificiali fir2 a fi necesari la inciilzirea prealabilii a acesteia. Randalina (valpl) se rote~te uSor in jurul axului siiu iar prin ap5sare ~i deplasarea simultanii a randalinei de-alungul sdrmei.q - .T MANUAL UL APZCUL TORUL UI Fig. 34 . avdnd imprimate pe partea exterioarii o serie de nervuri spiralate. 32 . vitamine siiruri minerale yi altele).Fixarea fagurelui art@cia/ d h ram8 Unelte folosite pentru hrlnirea albinelor Hriinirea familiilor de albine este operatiunca prin care apicultorul pune la dispozitia acestora anumite cantitiiti de hranii care pot fi de douii feluri: a) hriiniri cu substante nutritive (hidrocarbonate. Fig.

yinoase. .MANUALUL APICULTORULUZ Fig. de asemenea. este mierea. ca urrnare a cre~terii~i intretinerii acestora in familii. m a ~ i n 8 descipicit de mare capacitatc de .Diferite nlodele de hriinitoare: 35 1)hriinitor uluc din lemn de rii. 7)hriinitor exterior. 3)hriinitor ranzii din cherestea de rii?inoase $i PFL. Unelte pentru extractia ~i conditionarea mierii Cel mai important produs obtinut de la albine. uneltele sunt perfectionate yi adaptate specificului lucririlor care necesiti executarea unui volum mare de munci intr-o perioadi de timp scurt8. 2)hr-iinitoare din masii plasticii. 8)hiGnitor exterior cu rezer-vor de sticlii Unelte pentru extractia ~i conditionarea produselor apicole Uneltele folosite pentru extractia ~i conditionarea produselor apicole sunt. 4)hriinitor tavii pentru stup ME. Uneltele folosite pe mierii din faguri se compun din: cufite de descipicit obiyn aburi sau electrice. foarte variate ~i se utilizeazi in functie de mirimea stupinei ~i a producfiei ce se realizeazi cantitativ ~i sortimental. mecanizarea qi electrificarea uneltelor este absolut necesari. in asemenea cazuri. 5)hriinitor de podi?or pentru stup orizontal. Pentru stupinele mari.

Principalele tipuri de cutite de desc5p5cit sunt: cufitul de descilpicit STAS 41 88/53. maturatoare de diferite mirimi. '8$ 74 . Cufitul de descrjprjcit se folose~tepentru a se putea extrage mierea din trebuind in prealabil s5 fie desc5p5citi.Cufite de de. filrculi{a din tabla de inox dc 2 lnln cu acc de otel ~i miner de lemn.serve~te. aqa cum poarti ~i denumirea. Cutitul de descrjprjcit iiic6lzit cu abtiri sau electric. filtre speciale Q. strecur5tori pentru miere.iicit A) ctl abur-. extractoart de diferite rnodele ~i capacititi. Se folose~t L. 36 . tavi de desc5p5cit. In acest scop celulele fagurilor. cufit de desc5picit electric. continui cu o placi de metal lati de 40-50 mm in care sunt fixate 18-22 circa 30 mm ~i dispuse sub formi de pieptene. grosimea acestuia fiind ins5 redusi la 1 mm. Cz~fitzil descrjp6cit din tab16 inox. montat5 pe c 5 m a ~ a cutitului ce este acoperit5 de teaca cutitului propriu-zis.MANUAL U L A PICUL TORUL UI mari). R) siniplr/: C ) elect/-ic Frirczllifa de de. mas5 pentru descipicitul fagurilor cu miere. in cazul stupinelor mari. este incilzit. de asemenea. i n general rculita de descipiicit se compune dintr-un miner de lemn sau material plastic cq. cutit de descip5cit cu aburi. Se confectioneazi in niai multe variante: filrculita din aluminiu turnat cu ace de ofel. la descip5cirea fagurilor de cu miere c5picit5. din precum ~i Si~rculi!adc descipicit electric2 ce arc montati in interiorul ei o rezistenti electric2 previzuti cu termostat. Reglajul temperaturii se realizeaz5 automat la 50-70°C cu ajutorul unui termostat montat in minerul cufitului respectiv. lat5 de 40 de mni. fi~rculifa tab15 inox ~tantati. ace~tia practica apicoli folose~te cutitul de desc5picit. bine ascutite. cu aburi proveniti de la un generator de aburi sau cu ajutorul unei rezistente electrice. Fig. are lama lung5 de 220 mm. ce se fabric5 in diferite variante cu m5rimi ~i grosimi variabile. procesul de extractie a mierii se organizeazi in centre speciale de extractie unde se folosesc ma~iniqi unelte de inalti productivitate. asemenca. cutit de descipicit din tabli de inox (cu lama subfire). Marginile sunt.uciil.~c@ricit.

fn peretii tivii sunt montate doui stinghii de lemn paralele. Scopul este identic. la descipicirea fagurilor sunt folosite descipicitoare mecanice de mare randament.5 mm. Vasul colector este previzut cu un tub pentru scurgere. avind marginile intBrite cu sirmi zincati.Dferite tipuri de furculite pentru desc6pricit Tava qi masa de desc6pZcit. este confectionati din tabli cositoriti de 0. previzute cu cite doui crestituri in partea lor superioari. Peretii sunt oblici. dintre care mentionim: descipicitor mecanic cu cutit vibrator incilzit electn@au cu abur. in cazul unor exploatiri de tip industrial. fnainte de folosire furculita de descipicit. descipicitor automat pentru corpun. avind in vedere un randament de lucru sporit. Sub sita tivii se afli un vas colector in care se stringe mierea scurs5 prin orificiile sitei in unna operatiei de descipicire. precum ~i cutitul de descipicit se incilzesc in prealabil in apii fierbinte (nu ~i cele incilzite cu abur sau electric). precum ~i la desc5picirea unor pociuni reduse de fagure.MANUAL UL APZCUL TORUL UI in general la fagurii cu suprafetele neunifonn cipicite. d . 3 7 . iar fundul este previzut cu o sit5 din shnni zincati cu ochiuri de 2 mm. in practica apicoli. Masa de descipicit are fonne ~i mirimi diferite. descipicitor mecanic cu ace. Fig.

atunci c5nd rama se. 2)sitG superioarii.Site pentru strecurat mierea:a)sita 1)suport sitii.40 . 3)tava. Astfe! sunt extractoare radiale.Masa de desccipiicit. 3)suport extensibil6. 2)mSner.MANUALUL APICULTORULUI Fig.38 . atunci c d fafa fagurelui este a ~ e z a t 3 perpendicular pe raza dispozitivului. in mare. 5)rama. 8)mBnere. Extracfia mierii din celulele fagurilor se face cu ajutorul foqei centrifuge prin supunerea fagurilorcu miere laoperatiunea de centrifugare. extractia mierii are loc mai intiii pe urelui. acestea clasificiindu-se dupg pozitia ramei fa@ de axu! centrifugei. b)sit6 dub16 cu ram6 2)tavd colec toare.Tava pentru desc6p6cit: Fig. 9)vas pentrzr colectarea mierii. 3. . #)ram6 extensibil6 . 6)sita pentru impurit6ti mari.'\.39 . 4)suport pentru rame. drul extractoarelor tangentiale. in prezent se construiesc o serie intreag2 de modele de extractoare. 7)sit6fin6. 5)orijiciu de golire in ferioarii. 3)sitii ramii. apoi dup5 intoarcerea acestuia qi pe partea opus3. I0)suport Extractorul. 1)peretii laterali. dublii pentru miere. ageaz3 cu speteaza inferioara spre centrul extractorului ~i tangentiale. este un utilaj care serve~tela obtinerea mierii din faguri. I) mBner.* Fig.

8)canea de scurgere Mirimea gi deci randamentul extractoarelor este.5 mm. 7)fund inclinat. foloseyte la depozitarea mierii extrase.MANUAL UL A PICUL TORUL UI La extractoarele tangenfiale reversibile. 3)angrenaj de antrenare. Maturatorul. 2)~uruburi dejxare. 16. primul avind ochiurile de 2.5 mm. Sita pentru miere. de asemenea. marepentru a avea loc decantarea. Sita are douB rinduri de plasg metalicg. dup5 dorinp. 28.Extractor tangenfial pentru miere: 1)cazanul extractorului. fiind totodata suficient de ratoarele 77 . automat la toate ramele din interiorul extractorului. Maturatorul s oneaz$. foarte diferit de la 3 rame la 56 rame ~i mai mult.din tabli cositoriti sau inoxidabilg. in . a acesteia prin eliminarea excedentuiui de ap8. 6)axul central. Fig. Bineinfeles la extractoarele radiale de capacitate mare de 12. La extractoarele radiale extractia mierii are loc simultan de pe ambele pi@ ale fagurelui. ajuti la strecurarea mierii ce se colecteaz5 de la extractor pentru a indepirta cipgcelele de cear8 gi alte corpuri str8ine grosiere ce au ajuns intAmplitor in urma procesului de extractie. iar al doilea cu ochiurile de 1.41 . aceastg operatiune se poate face mecanic. 5)coqul interior. actionarea se face cu ajutorul unor electromotoare care actioneazi frgne puternice cu ferodou ce incetinesc sau opresc. limpezirea ~ iin unele cazuri. 36 sau 56 rame. cursa rotorului. 4)suportul axului.

o a doua foaie de tab15 ondulat5. o vor topr. fi~/. Pentru decantarea yi maturarea mierii sunt. o sit&din plas5 de siirm&sau. necesare 10-12 zile in cazul in care temperatura mediului ambiant este in jurul a 25°C yi cu o umiditate normal5. Topitorul este acoperit m a n capac e t a n ~ fixat cu un schelet de siirm5 de cele dou5 miinere ale vasuldi. Igsiind un loc liber pentru nu fixarea jgheabului colector de cear5. Unelte pentru extragerea ~i conditionarea cerii Un alt produs apicol ce se obtine de la albine este ceara. prcse de in difcritc tipuri pentru extragerea cerii ~i vase pentru limpezirea cerii. Pe fundul plan al cutiei exist&un al doilea fund inclinat (podi~or) paralel cu rama ~i geamul respectiv. ce se extrage atdt din fagurii crescuti de albine in rame claditoare. Interiorul vasului este separat la mijloc cu o diafragm5 de forma unui trunchi de con. in orificiul conului se toarn5 ap5 ce p5trunde astfel in jum5tatea de jos a vasului. * 7s . ~ e h x curgiind intr-un vas cu ap5 a ~ e z a in dreptul tubului de evacuare al a t t o ~ m l ~ 3 " L f l . paralel cu foaia de tabl5. Pe podi~oruldin lemn se fixeaz5 o foaie de tab15 peste care se a~eaz5.zrl cerificatorul solar: este format dintr-o cutic de lcnin lung2 sau dc 500 mm $i lati de 400 mm. Cutia este acoperit5 cu un capac format din doui riinduri de geamuri prinse intr-o ran15 de lemn la o distant5 de 10. este confecfionat din tab15 cositorit5.ito~. datorit5 c5ldurii de la soare acumulate in interiorul cerificatorului. in partea inferioar5 maturatoarele sunt prev5zute cu o canea de golire. Gura conului se acoper5 apoi cu un c5p5cel semisferic prev5zut cu un orificiu cu rolul de a dirija aburii in compartimentul superior la fagurii introdu~i anterior pentru topire ~i agezafi in acest scop in c o ~ u de topire. buGi dirijafi astfel in compartimentul in care se g5se~te ceara. iar cel din fati de 140 mm. Pentru cxtragerea ~i conditionarea cerii la nivel de stupin5 se folosesc diferite utilaje ~i procedcc dupi cum urmeaz5: topitorul solar ce se folose~te stupini. Topitoml de cearii cu aburi. Ceara pentru topit se a ~ e a z i pe sita metalic5 sau pe foaia de tab15 ondulat5 unde. cipicelele de ceari rezultate la extractia mierii $i alte rezidii de ceari. se va topi treptat scurgiindu-se in vasul colector care confine ap5 pentru ca ceara s5 nu se lipeasc5 de peretii vasului. C o ~ ueste g5urit l l in partea inferioar5 aviind ~i dou5 miinere necesare manipul5rii. Podi~orul ajunge piini la peretele din fati. in locul acesteia. Peretele din spate are o iniltimc de 240 mm. aviind forma cilindric5.MANUALUL APICULTORULUI se confecfioneazli de dimensiuni diferite fiind cuprinse intre 200x1000 litri sau chiar mai mult. precum ~i din fagurii reformati.15 mm intre ele. in general.

7)robinet de evacuare a cerii Presa u'e cearci. in acest caz. 5)spatiu pentru ceard.MANUAL UL APICUL TORUL UI Fig. interiorul ciruia se introduc siculetele cu fagurii topifi.Ce'*rificuror solar Fig.~ului. 6)apa. Urrelte pentru recoltarea ~i condifionarea polenului Setul de unelte pentru recoltarea ~i conditionarea polenului se compune din colectoare de polen. incilzirea dispozitivului qi a cerii respective se face cu api fierbinte. & r 79 e . 3)spaliu ce pentru faguri. Peste siculete se pune capacul. pentru a se preintfimpina cre~terea temperaturii peste limits. formatul presei fiind piitrat sau circular. 4)baza co. de diferite modele ~i uscitoare de polen. presa este prev5zuti qi cu doui termostate. pentmmditionarea acestuia. dintr-un vas de lemn cu peretii ciptu~iti ~ipci. iar filetat ce se invirteqte intr-un jug solid presarea se face cu ajutorul unui ~ u r u b de lemn sau metal. presele de cearii se cu in compun. se confectioneazi in diferite modele ~i capacitiiti.43. Cu acest tip de pres5 se poate extrage ceara din fagurii ce nu au fost topiti anterior in api.Topitor de ceard cu aburi: I)capac. 2)capacul co~ului dirijeazd a b u r l . Recoltarea polenului transportat de citre albine in stup pt!?n&h&esiti{ile familiei se face cu ajutorul unor dispozitive speciale ce poart5 rea de . I colectoare de polen. Un alt sistem de presi perfectionati este incilziti cu ajutorul unor rezistente electrice inglobate in corpul qi capacul acesteia. Indiferent de mirime qi formi. in general.42 .

astfel: colectoare de polen exterioare sau de urdini ~i colectoare de polen interioare.A (stdnga). un sertar in care se aduni polenul dup5 ce . tab15 sau p8nzi spre a proteja mai bine polenul recoltat de umiditate: atmosferici. B (dreapta) Colector de polen pentru fundul stupului: 1)placd rabatabilci. 4)sertcira.y. 4)orificiu pentru trdntori 5)grilci metalicci. in practica apicolB existi o gami variati de colectoare de polen care pot fi clasificate. Colector depolen ce sefolosesc sub capacul stupului: 1)urdini. partea activi a acestuia o formeaz5 placi activi confectionat8.9 mm. 3)placci activci.Pp . 2)placci urdini?. dintr-o foaie de vinilin (material plastic) previzuti cu perfora1ii circulare in r8nduri suprapuse cu diametrul de 4..44 . se compune din trei piese principale: ur corp realizat dintr-un cadru de lemn.4 &. 3)plan inclinat spre interior. La unele tipur de colectoare existi dou5 plici active prin care albinele sunt obligate s i treaci m5rind astfel cantitatea de polen recoltat.2)placci activci.y (dimensiuni in mm) rc-* /. Unele tipuri de colectoare de urdini~sunt inzestrate ~i cu o strea~in din lemn.MANUAL UL APICULTORULUI in prezent. Indiferent de tipul colectorului. . precum ~i de razele directe ale soarelui.yipccide rigidizare (dimensiuni in mm). in general. Colectoiwl de polen de urdini?. care pot fi a~ezate sub capacul sau pe fundu stupului. 6). in mare. Fig. Polenul ce se desprinde in momentu trecerii albinei prin orificiile pl5cii active. trecut prin ochiurile unei plase metalice a ~ e z a tdeasupra sertarului ~i placa activl i propriu-zisi cu orificiile circulare de 4. cade printr-o plasi metalici in sertira~ de recoltare.9 mm.

. f a g de cele exterioare.polenul se avteme pe sitele de uscare in straturi subtiri. etc. Colectoarele de polen interioare prezint2 avantajul. praf. in practic9 sunt folosite multe tipuri de uscatoare de polen. La unele tipuri i de colectoare. . Uscarea trebuie efectuati la o temperaturi constant2 care s9 nu depi~easci +45"C. in mare. soare intens. 4)capacul inchidere. in permanenti. principiul de exploatare al acestuia este urmitorul: . spre la a se putea pistra. realizate cu ajutorul unei lampi de petrol qi usciitoare electrice.MANUALUL APICUL TORULUI Colectoare de polen ce se folosesc sub capacul stupului sau pe fundul acestuia.Uscdtor de polen electric 2) . uniforme de maxim 1.5-2 cm grosime. 45 . se bazeazi pe acela~i principiu de functionare. Totodata majoritatea colectoarelor de polen dispun de un sistem de a asigura nestinjenit zborul trintorilor spre a se evita astfel blocarea plicii active de citre ace~tia.). la altele oblici sau verticali. 60 1 I Fig. o bun2 circulatie a aerului in vederea eliminirii excesului de umiditate. unele constituind chiar fundul stupului respectiv avind ~i rolul de colector de polen. 6)vedere general6 a 81 . I- - 4.3)sertare czr polen. Indiferent de tipul usc9torului. placa activs este a ~ e z a t in pozitie orizontali. pin8 cind umiditatea polenului va scidea la 8%.temperatura de uscare nu trebuie s9 depi~eascii +45"C. uscitoare cu aer sau ap9 cald9.s2 existe. serve~te uscarea polenului proaspit recoltat. ci feresc mai bine polenul recoltat de intemperii (ploaie. dup2 sursa de energie ce o folosesc aceste usc2toare se impart in: uscatoare solare. Usca'torzrl de polen.

2 mm qi a caror atingere produce ~ o c uelectric. Apilarnilul const5 in recoltarea din celule de trsntor a larvelor atunci ciind acestea au inc5 coloratia alb5. Unelte pentru recoltarea llptiyorului de matcl qi apilarnilului Setul de unelte se compune din cufite bine ascufite. aceasta se face cu ajutorul unor instalatii industriale. ace din lemn sau material plastic ~i spatule din lemn sau din material plastic pentru extragerea din botci a I5ptigorului de matc5 sau apilarnilului. Dup5 ce albinele infeap5. in prezent la recoltarea veninului sunt folosite diferite metode ~i dispozitive. urmare c5ruia albinele inteap5 o pelicul5 de material sintetic ce este l amplasatA sub conductorii respectivi pe suprafap unei sticle. deci inainte ca acestea s5 se pigmenteze. veninul cristalizeaz5 yi este recoltat prin r5zuire de pe placa de sticl5. . cu ajutorul unor pompe speciale de vid. dispu~i o distang de circa 3. Unelte pentru recoltarea veninului de albine Pentru recoltarea veninului de albine se folosesc unelte de constructie ~i modele diferite. de mare capacitate care functioneaz5 in flux continuu. L5pti~orul matc5 se extrage din botci in care au fost de crescute in mod special larve de matc5 dup5 un interval de 72 ore (3 zile) ~i dupi prealabila indepsrtare a acestora. necesare scurtarii botcilor sau a celulelor cu lawe de triintor. cunoscut fiind faptul c5 secrefia de venin variaz5 in limite largi. La recoltarea veninului rezultate bune au fost obtinute cu aparatul de recoltat care se bazeaz5 pe emiterea unor ~ocuri electrice de joas5 tensiune.m MANUAL UL A PICUL TORULUI in marile intreprinderi specializate in uscarea unor cantit5fi mari de polen. anotimp ~i hran5. in raport de viirsta albinelor. Albinele sunt obligate s5 treac5 peste o retea de la conductori electrici. Atiit recoltarea Iiipti~oruluide matc5 ciit ~i a apilarnilului se poate face manual sau mecanizat.

bec de semnulizare. 4. caseta colectoare. 8. 3. 7. este folosit de catre acestea pentru propolizarea interiorului stupului.@ =% .jise de racordare. cordon. 5. ploturi pentru cuplarea grilelor. 46 -. retea de excitatie. reglare limp de pauzci. celulelor fagurilor. 9. Generator de impulsuri: I . II ~i I K Grilci de excitatie: 6. intrerup6tor.Dispozitiv pentru recoltarea veninului de albine I. K Jac Unelte pentru recoltarea propolisului Propolisul sau cleiul albinelor. .MA NUALUL APICUL TORULUI Fig. mufir pentru racord alimentare. astuparea ~i nivelarea P +e eventualelor cripaturi din peretii stupului. 2.

4 7 . Pentru a miri suprafata de propolizat. trebuind insg. ca regul2 generali.). acestea s2 acopere o suprafat2 ciit tnai mare in stup.Materiale pentru colectama propolisului (Colector de propolis) Recoltarea propolisului se face prin rizuirea pieselor componente ale stupului (rame. in acest caz se inlocuiesc sciindurelele de podiyor sau podi~orultip planyeti cu o plasi de nylon cu ochiurile de 1. intre piinza de nylon yi speteaza superioar2 a ramelor se mai@t$ introduce un cadru din siirmi metalici. Dispozitivele respective sunt de diferite tipuri sau modele. urdiniy. fiind montate direct peste leagrile superioare ale ramelor.5-2 mm peste care se Tntinde o piinzi deasi de prelati. precum yi prin folosirea unor dispozitive speciale denumite colectoare de propolis. urmirit faptul c i indiferent de modelul folosit. podiyor etc.+ . .n MANUALUL APICULTORULUI Fig. peretii stupului.

se folose~te special pentru eclozionarea mitcii in ~i protejarea celorlalte botci. . Dopzrrile de creStere. are fonnatul unei rame de cuib avind cele douii fete laterale acoperite cu gratie despgaitoare (Hanneman). se foloseqte creionul de transvazare care decupeazi o porfiune din fundul celulei. din celula fagurelui in botca artificiali. Sablonul poate fi cite unul singur sau mai multe montate pe un suport. rame izolator pentru obfinerea larvelor de o anumit5 virst5 cit qi pentn~ protectia botcilor in familiile crescitoare neorfanizate. rame cu leapri de susfinere a botcilor fixate pe dopurile de creqtere. $ablonul pentrt~coi~fec/ionar. . in luinina interioar5 a unei rame de creqtere de stup orizontal se introduc 4 qipci.jpz * . Capetele sunt aplatizate sub form5 de lingurii qi uqor curbate cu ajutorul ciirora se face transvazarea larvei de pe fundul celulei in botc5. cu o iniiltime de 2 mm ~i un diametru de 18 mm yi foloseqte la fixarea botcilor. Izolatort11pentrtr matcd. cuyti de eclozionare. avind o lungime de 15-20 mm. din lemn de tei strunjit sau din material plastic cu un diametru de 14 mm. Jipcile de cre~tere. Pentru transvazarea oului. in izolator se introduce rama cu fagurele qi matca respectiv5 in vederea obtinerii unor larve de virstii cit mai apropiat5. iar in cazul ramei stupului rnultitdajat. Spatulii (/anJetd) de transvazare.ea botcilor. orificii in care se introduc dophi :@ere. cu o lungime de 10 cm avind unul din capete cu un diametru de 8. pe toatH lungimea lor. se construieqte din lemn de tei strunjit. este confectionat5 din s i m 5 de otel inoxidabil. nuclee pentru imperecherea miitcilor ~i cuqti pentru transportul miitcilor imperecheate. cu o grosime de 2 mm. . in partea superioarii a coliviei se afl5 un orificiu circular in care se introduce dopul confectionat din lemn sau material plastic de care este fixati botca in care se g5seyte larva de matcii. Perefii laterali ai coliviei sunt protejati cu plasii de sirmii sau din material plastic spre a permite albinelor s5 hr5neascii m5tcile eclozionate.sunt confecfionate din lemn qi se fixeaz5 in lumina interioar5 a ramei de creytere cu ajutorul unor cleme metalice sau a cite unui cui~or spre a fi astfel rabatabile. Sipcile de creqtere au prevlzute. pentru a nu fi distruse de prima matcii eclozionat5. in partea superioarg avind un guler.MANUAL UL APICULTORUL UI Unelte pentru cre~terea imperecherea mgtcilor qi Setul de unelte se compune din lanfete pentru transvazarea larvelor. un numiir t6t&%e fi orificii circulare cu diametrul de 15 mm. de asemenea. Colivia de tip Zander. 3 qipci.5 mm cu virful uqor rotunjit y i putin conic. se confectioneazii.

Peretii laterali ai nucleului sunt din sticlii (geam) ceea ce permite o verificare ugoar5 a acestuia.% . Nucleul Zandeu. nuclee mici cu 2-3 rame care prezint5 112. unul servind ca hrsnitor. c)botca@atii de dopul de crejtere. Se compune din trei compartimente. Toate cele trei compartimente. nuclee mijlocii. face parte din categoria nucleelor mici. b _ S . Acestea pot fi clasificate dup5 m5rimea lor in: nuclee mari. a1 doilea pentru adipostitul coliviei Zander. d)lan{etiipentru transvazarea lawelor I 1 I I Nucleele de imperechere. Pe teren. cu cite 2-3 rame STAS de stup orizontal sau multietajat. Fundul nucleului are previizut5 o fant5 de ventilatie acoperitii cu plasii de s2rrn5. n u f /g? . Nucleul Zander are o singuri ram5 la care. Dintre nucleele cele mai uzitate amintim nucleul Zander gi nucleul tip ACA. sunt acoperite de un capac de lemp. 114 sau 118 din rama de stup orizontal sau multietajat. in adiposturile pentru nuclee se introduc ea lee Zandler. . precum ~i micronuclee ce contin de regulii circa 10 g albine fiecare. b)~ablon pentru confec{ionat botci.48 .&ucleele sunt transportate cite 8 buciiti cu ajutorul unei liizi speciale p r e v ~ c u ~ e r i s i r necesar5.MANUAL UL APICULTORUL UI 1 Fig. cu 2-3 rame de magazin. iar a1 treilea rezervat pentru albine qi Eiguraqul ce-l vor construi. in partea superioarii a nucleului. servesc la imperecherea m5tcilor eclozionate. inainte de populare. se fixeaz5 de speteaza superioat-5 o fiqie de fagure artificial de circa 1 cm.Utilaj pentru crejterea rniitcilor: a)nucleu Zander.

prin pliere.7 MANUAL UL APICULTORULUZ Nucleul tip A. cu ajutorul unor balamale. in ad5postul pentru nuclee in care intri un numar din de 4 nuclee sunt prev5zute 4 urdini~e cele 4 laturi ale ad8postului. reprezint5 112 din rama stupului respectiv.C. pentru preincillzirea fagurilor cu miere. cabane apicole. pentru descgp5cire gi extractie. Fiecare compartiment (nucleu) are un podi~or plas5 de sirm5. pentru conditionarea ~i depozitarea mierii. . o gi o cabana apicoli sunt constructiile care asigur5 spatiul organizarea normal5 a activit5tii apicultorului. cu cite o pe scBnduric5 de zbor fiecare. in cazul stupinelor cu un numar mic de familii de albine. ha15 pentru extractia ~i conditionarea mierii previzuti cu camere anexe pentru depozitarea corpurilor cu miere. este format din rame de stup multietajat care. cit ~i pentru adipostirea materialelor ~i produselor apicole.A.. Constructii apicole : I I 1 Acestea au rolul de a asigura conditii corespunzitoare pentru executarea anurnitor lucriri din stupini. depozit pentru p5strarea fagurilor. Stupinele cu un num5r mare de familii de albine necesit5 constructii speciale cum sunt: laboratorul stupinei yi camera de lucru pentru apicultori. Una din rame este previzut5 qi cu un hrgnitor tip uluc.

fcriistriu. cazma. rindea. 50 .Cabana ayicol~i . clcvte. vopsele de ulei. benzini. lopati. ciocan. dilti.MANUAL CILA PICUL TOR ULU I Trcbuic menfionat c i intr-o stupin5. siipun. in afari de inventarul apicol propriuzis. sodi de rufc. sirmii pentru insirmat same. petrol larnpant qi altele. in cadrul procesului de productic rnai sunt necesare ~i alte uneltc ~i ~nateriale ca: topor. Fig. cuie de diferite niiirimi $i tinte.

pentru c8 este prirnul cules principal al anului ~i pentru c i inflore~te masiv. Groasa ~i Ileana (judetul C5lBra~i). variind de la 1 mg la 4 mgifloare cu u i c tinut ridicat de zahtir de 40-70%. recolte imbel~ugate miere.'k- 4 89 I fl . este cea mai important8 specie meliferi. Mitisaru (judeful Dimbovita).MANUAL UL APICUL TORULUI leclia 5. lnflorirea se prelunge~te. doui ~i chiar trei culesuri la salcim. mai ales pentru regiunile de cdmpie. zeci de mii de stupi. Ru~etu (iudefulBuzBu).in cadrul unui sezon apicol. Salcimul inflore~te incepind din primele zile ale lunii mai. in conditii meteorologice nonnale este concentrati qi abundentg. se pot lua din vreme o serie de m8suri cu privire la dezvoltarea rafionali a familiilor de albine in scopul obtinerii unor recolte de miere bogate ~i constante. Salcdm~tl ocupi in tars noastri? suprafete importante. iar in ultimele decenii mierea de salcim a cii~tigat in numero~i adepti. hncfie de conditiile geografice ~i pedoclimatice. densitatea arboretelor ~i de factorii meteor&i. in fiecare an. unde sunt deplasati. realizindu-se. sta inflorire. cuprinzind. virsti. Resurse neclaro polenifere gi polenizarea cullurilor adrictle enfomoiile Resurse nectaro-polenifere 0 conditie importanti pentru cre~terea intretinerea rentabili a familiilor ~i de albine o constituie cunoa~tereaplantelor melifere din zona in care se afli stupina. pin8 la sfir~itul in lunii iunie. in primul rind. numeroase specii arborescente cu o Inare valoare apicoli. in anii favorabili. aceasta depinde de expozitia masivului. Mai renumite sunt masivele de salciim din sudul Olteniei. Salcdmztl nlb. de Productia de nectar la salcim. precum ~i valoarea lor nectaro-poleniferg. precum ~i evolutia timpului. E~alonarea perioadei de inflorire dB posibilitate apicultorilor si? realizeze. Cunoscind bine acestea. Hanu-Conachi Cjudetul Galafi). an de an. Arbori yi arbuyti meliferi Flora meliferi a tirii noastre este deosebit de bogatti ~i variati. Valea lui Mihai (judeful Bihor). perioada de inflorire a acestora.Alio9-Gomila (judetul Timi?). varietate.

in jurul temperaturii de 10°C. Specii de tei care cresc in tara noastr5 sunt: teiul cu frunza mare sau teiul 1 fluturesc. in masivul de salciim de la Valea lui Mihai. de la 13 la 20 zile. secretia nectarului are loc devreme. dup5 care inceteaz5 complet. variind dc la o localitate la alta ~i de la un an la altul intre 22 ~i 38 zile. dup5 viirsta arboretului. salciimul piramidal. gr5dini botanice sau pe marginea ~oselelor. Din determinari ficute in cadrul fostei Statiuni centrale de cercetari pentru apicultur-5 $i sericicultur5 rezult5 c5 producria de miere la arboretele de . Se $tie c5 secretia nectarului incepe in general.16"C). Prima specie care inflore~te este teiul cu frunza mare. in noptile reci cind temperatura scade sub 10°C in perioada infloririi. la arborii in masiv de la 900 la 1. cel care are o influent5 hotzriitoare este temperatura. secretia nectarului nu se produce declt dup5 r5s5ritul soarelui. salclm alb variaz5 in limite mari. in general aceste specii ~i variet5fi de salciim se caracterizeaz5 printr-o inflorire mai tiirzie cu 2-4 zile ~i o durati mai lung5 a infloririi. in general se realizeaz5 la un cules de salciim 10-25 kglfamilie de miere extrasi.100 la 1. indeosebi la p5durile formate din dou5 sau mai multe specii. cultivate mai ales in parcuri. in timp ce in nopfile calde (1 5. Spre deosebire de salciim culesul de tei este de durati mai lung5. cum sunt: salciimul roz. Pe Iiingi salciimul alb se mai intiilnesc la noi in far5 o serie de alte specii $i forme de salciim. devine maxim5 intre 20 ~i 30°C qi apoi scade treptat pin5 la temperatura de 35"C. iar albinele ies la cules mai tiirziu. urmat5 la 10-15 zile de teiul pucios ~i apoi dup5 21-22 zile inflore~te teiul argintiu. productia de miere a variat de la 1. Durata de inflorire a celor treispecii luate impreun5 in cadrul sezonului apicol este in medie de 30 zile. salciimul galben. iar culesul incepe inainte de ris5ritul soarelui.700 kgha. etc. Fa orii care conditioneaz5 data infloritului sunt mai ales temperatura ~i al ti tudi& . Astfel.500 kglha qi la plantatiile tinere qi drajoni de la 300 la 700 kglha. La arborii rizlefi. densitatea ~i pozitia lui fat5 de soare.MANUAL UL APICUL TORUL Ul Trebuie s5 menfion5m c5 dintre factorii meteorologici. teiul pucios sau teiul cu frunza mica ~i teiul argintiu sau teiul alb. Teiul este a doua specie melifer5 important5 din tara noastr5 ~i inflore~te la 15-20 de zile dup5 terminarea infloririi salciimului.

000 kg/ha la teiul pucios ~i 1. I a ~ i Timi?. iar la teiul argintiu de la 0. pe ling5 nectar. Speciile melifere cele mai valoroase sunt aqarul titirisc ~i jugastrul. etc. de stupi. P . indeosebi in pidurile de foioase din silvostepi (~leaurile de cPmpie ~i deal). cele mai . Snagov (Sectorul Agricol Ilfov). Babadag (judepl Tulcea). totu~i.200 kglha la teiul argintiu. pe Iingi acestea se mai cultivi ~i specii de aqar ornamentale. Ciscioarele. paltinul de ciimp. cAnd in general flora meliferi este putin abundenti. Niculifel.5 piini la 5. in tara noastri.15 la 0.4 kg (in medie 2. C i l i r a ~ i .7 kg). rezulti c i productia de nectar a variat la teiul pucios de la 0. In pidurile noastre. un arbore melifer valoros. ci cresc ca arbori in amestec. In cadrul judetelor amintite. suprafete insemnate indeosebi in judetele Tulcea. La noi in far2 se intilnesc urrnitoarele specii de aqar: jugastrul. 1. de fertilitatea solului qi de climi. la una din stupinele experimentale aflati in pastoral la Ciucurova. Ciucurova. conditii favorabile. variazi la acarul titirisc ~i jugastru de la 300-600 kg/ ha. fapt ce prezinti o deosebiti importanti familiilor de albine in primiivari. in Secretia de nectar la tei. ca qi la ceilalti arbori meliferi.20 mglfloare la 0. realiziindu-se in anii favorabili. Mihai Bravu. este diferiti ~i depinde de varietatea teiului. paltinul de munte ~i jugastrul de Banat. Cilugireni (judepl Giurgiu). se pot realiza de la 2 la 6 kg miere de stup zilnic. Ciurea. mai ales c i unele specii de aqar infloresc mai timpuriu.22 mglfloare cu o concentratie medie de 48%.MANUAL UL APICUL TORULUI Teiul ocupi. Din analizele ficute la masivele de tei de la Ciucurova ~i Niculifel. cunoscute masive pentru stupirit pastoral la culesul de tei sunt cele de la Comana. Culesul la tei nu prezinti gradul de intensitate de la salciim.45 mglfloare cu o concentratie in zahir de 46-52%. . Ilfov. in medie ciite 15-20 kg de miere pe familia de albine. Grajduri (jude@l I a ~ i )La aceste masive se deplaseazi anual zeci de mii . Aceste speeii infloresc de obicei abundent ~i dau. C o c o ~Isaccea. Cintarul de control a aritat. aqarii nu formeazi arborete pure. Productia de miere. dupi o evaluare generali. de asemenea. Capacitatea nectariferi a celor trei specii de tei este diferiti ~i anume: 800 kglha la teiul cu frunza mare. aqarul titirasc. Artarul este. c i recolta zilnici de miere a variat de la 0. care cresc bine $i in asociatie cu alte specii de foioase melifere. insemnate cantititi de polen. 91 = . Birnova.

apreciate in patiserie $i arta culinari. la Cantitatea de ~niere hectar este socotiti la 30-100 kg. In anii favorabili se recolteazi.10 kg miere de familie. un cules bogat familiilor de albine. Se recomandi a fi plantat pe terenurile neproductive. in cursul lunilor iunie-iulie. S a l c ~ m t ~ l j a ~ ~este un arbore inelifer care dB o productie de peste 300 onez kg lniere la ha. parcuri. Pe Iiingi fructele sale bune.120 kg la ha. de la stupii transportati in pastoral la florile de castan. Infloreyte in lunile iulie-august. Florile acestui arbore sunt dispuse in inflo@ce&e galbene. gradini ~i in toate locurile insorite. furnizeaza. Cenu~erul este putin rezistent la geruri yi pierde in iernile aspre o parte din lujerii anuali. Productia de miere este de circa 300 kg la ha. oferi nu numai cules de intretinere dar ~i de productie. Incepe s5 infloreascg la sfiir~itullunii iunie. Inflore~te abundent in lunile iunie-iulie. Bihor.MANUAL UL APICULTORULUI Cenu$erul sau otetarulfals este un arbore de mare valoare meliferi. in anumite regiuni. Cre~te spontan in Dobrogea yi in alte finuturi din tara noastra. pentru c i se prinde uyor $i este putin pretentios fati de sol. Se inmul{e~teuyor prin seminte ~i buta~i. Otetarul galben sau clocotiyul este un arbore ornamental foarte valoros pentru apiculturg. Baia Mare yi Satu Mare. fiind in tot timpul infloririi intens cercetat de albine. florile fiind foarte intens cercetate de albine pentru nectarul yi polenul lor. cu o aroma pronunpti $i plicut5 la gust. In anii favorabili. Mierea de cenuqer este de culoare galbeni. cgt yi pentru polen. cite 8. Productia de miere este evaluati la 30. iar inflorirea se prelungeyte pin5 in august. in parcuri. Castanul comestibil este un arbore ornamental foarte rispindit mai ales in judefele Vilcea. de calitate superioar5. Inflore~tein lunile aprilie-mai. Castant// silbatic este un arbore ornamental foarte raspiindit in gridini publice. nefolositoare agriculturii.~tit+entru nectar. fiind bine cercetat de albine. & . El poate fi plantat de-a lungul yoselelor yi drumurilor. foarte decorative. Se intiilneyte frecvent pe strizi vechi din Bucurevti. iar perioada de inflorire este de 25-30 de zile. Mierea este de culoare galben-aurie $i cu un gust plicut. bulevarde etc. Mierea este de culoare inchisi y i de buni calitate. alei.

zilogul. Acesta se poate administra ca hran5 familiilor de albine sub diferite forme. in tot cursl zilei. furnizeazi nu numai insemnate cantititi de polen. Silciile ~i richitele infloresc timpuriu in primivari y i oferi nectar ~i mai ales polen. salcia pliingitoare.. care. salcia plesnitoare ~i richita. foarte valoros pent11 intretinerea ~i dezvoltarea familiilor de albine in lunile martie-aprilie. care prin scuturare qi cernere se obtine polenul galben. Cea mai apreciati de apicultori este specia aninului negru. precum in ~i in zona muntoasi. rispiindit mai ales in Oltenia. insemnate cantititi de polen ~i nectar. Ca ~i alun@miprezint3 o f- 93 P P - . salcia cipreasci. datorit5 timpului nefavorabil din februarie-martie. Productia de miere este de 100 kg la ha. Florile de mojdrean sunt mult cercetate de albine ~i asiguri un bun cules. de asemenea. Dintrc acestea o important2 apicoli rnai mare prezint5 salcia cipreasci Si zilogul. timpuriu in prim5var5. . care contribuie simtitor la dezvoltarea ~i cre~terea puietului. Mojdreanul este un arbore de talie mici. Productia de miere este apreciati la 250 kg la ha. a "s ~ o r n uinfloreite. Banat ~i Dobrogea. In anii ciind albinele nu pot zbura la cules.MANUAL UL A PICUL TORUL UI Gliidita este un arbore melifer foarte intens cercetat de albine pentru nectar ~i polen. chiar in perioada de inflorire dintre pomi ~i salciim. foarte bogat in vitamine. ceea ce prezinti o deosebiti importanii pentru dezvoltarea familiilor de albine. Productia de miere se evalueazB la aceste specii la 150 kg la ha. Speciile de salcie mai rispiindite la noi in tar2 si care au importanti apicoli sunt: salcia comuni. se recomandi recoltarea de din florilor birbite~ti alun (miiti~orilor). mai ales in biltile din lunca Dunirii.. ocupiind suprafete importante. Arinul sau aninul este un arbore melifer care furnizeazi polen primivara de timpuriu. Alunul are o deosebiti importanti apicoli intruciit inflore~te foarte timpuriu in primivari qi furnizeazi familiilor de albine polen. In zilele l frumoase. Valoarea lui meliferi este cu atiit rnai mare cu c8t inflore~te dupi salciimul alb ~i dureazi piini la culesul de tei. in conditii favorabile. firniq d. ci ~i nectar din abundenti. Salcia creqte sub formi de arbori sau arbu~ti luncile umede. Inflore~te lunile aprilie-mai ~i produce insemnate cantititi in de polen ~i nectar.

Socul negru este un arbust melifer care inflore~te abundent in lunile maiiunie. Acest arbore d5 o producfie de miere de 100 kg la ha. In piidurile de foioase. al5turi de a@ri ~i alte specii melifere. Florile sunt intens cercetate de albine pentru nectar ~i polen. Acest arbust prezint5 o cre~tere rapid5 gi se prinde cu u~urinf5 orice teren. Producfiade miere a fost evaluat8. acest arbust este foarte mult cercetat de albine. Este folosit . Produce circa 80 kg miere la ha. infloreSte abundent in lunile aprilie-mai qi este bine cercetat de albine. la albine instinctul de cules.yi pentru consolidarea terenurilor pe in pant5 care alunecii ~i pe taluze. Mierea obfinutiieste de culoare deschis5. aromat5 ~i foarte pl5cut5 la gust. Pe toat2 durata infloririi. Mierea este de culoare galben-aurie. Porumbarul este un arbust melifer r5spindit mai ales pe marginea p5durilor din step5 ~i silvostep5. Este arbu~ti meliferi. Este cercetat de albine pentru nectar qi polen. de Piiducelul este foarte des intilnit in p5durile de deal ~i cimpie ~iinfloregte in lunile mai-iunie. 5. dB de la inceputul lunii mai pin5 in iunie un cules bun familiilor de albine. Producfia de miere este de 25-40 kg la ha. stimulind dezvoltarea lor in vederea culesului principal de la salcim sau alte plante melifere importante. apreciat caunul dintre valoro~ii la 50 kg la ha.MANUALUL APICULTORULUI deosebit2 importan@ pentru apicultur-5 prin faptul c5 aceastii specie foarte timpuriu ~i declan~eazii.d' I d e este un arbust foarte rezistent la secet5 qi ger. cu aroma pronunfat5 ~i pl5cut5 la gust. Producfia de miere este de 25-40 kg la ha. Inflo-re~te in pin5 in octombrie ~i ofer5 familiilor de al-bine nectar qi culesului se pot inregistra mici sporuri la cintarul de 94 . Salcimul pitic se intalne~te frecvent in perdelele de camp ~i in perdelele de protectie ale liniilor ferate. ci $i un cules mai slab de producfie. doarece are r5dicina bine dezvoltat5. obicei. In anumite zone. durind circa 30 zile. Amorfa sau salcimul pitic este un arbust melifer cercetat de albine pentru nectarul ~i polenul s5u. inflorirea are loc in lunile iunie-iulie.p. Ciilinul inflore~teabundent in lunile iunie-iulie. se obfine in anii favorabili nu numai un cules de intrefinere qi stimulare.

Se preteazi pentru realizarea de garduri vii in jurul stupinei. avdnd o durati de inflorire de 25 de zile. precum ~i prin griidini. Zcimo~itaeste un arbust decorativ. toate inflorind in lunile mai-iunie. rogii. Zmeurul este un arbust melifer foarte valoros pentru apiculturii. violet. Infloregte abundent din iunie piin5 in septembrie. rogietice. roze. Florile de bircoace albe. sunt foarte intens cercetate de albine ~i dau insemnate cantitiifi de nectar gi polen. Producfia de miere variazii in funciie de c ~ n ~ ~ ~ o ~ l i r n a t i $ b . in griidini gi in perdelele de protectie. in parcuri. e pe toati Este un arbust foarte apreciat de apicultori gi intens cercetat. Arbustul dB o producfie de 20-40 kg miere la ha. in aprilie-mai gi d u e 10-14 zile. purpurii. poate asigura nu numai un cules bun de intrefinere ci gi de productie. Inflore~tein lunile mai-iunie. fiind intens cercetat de albine pentru nectar gi polen.de a durata infloririi. Se inmulte~te uSor prin seminte ~i buta~i. Cnqinul este un arbust melifer care infloregte in lunile mai-iunie gi produce. fiind intens cercetat de albine in tot cursul zilei.MANUAL UL APZCULTORUL UZ control. hrnizind familiilor de albine nectar gi polen. Dracila este un arbust melifer intiilnit in zona colinarii. Productia de miere se ridici la 35-100 kg la ha. 95 F P . parcuri etc. Producfia de miere este de 30 kg la ha. Acest arbust poate fi folosit cu succes pentru realizarea unui gard viu in jurul stupinei. polen gi nectar. Este mai des intiilnit in zona de munte gi de dealuri inalte. albe. Bcircoacea este un arbust ornamental care cuprinde mai multe specii. Lemnul cdinesc este un arbust melifer riispdndit in pidurile din regiunile de cPmpie ~i deal. plantat in griidini publice pentru florile sale viu colorate. Productia de miere a fost evaluatii la 20-25 kg la ha. In asociatie cu alte plante melifere care infloresc in acela~i timp. Plan@$lade zmeur din zona de cdmpie infloresc mai timpuriu. Infloregte din iunie gi pPn5 in septembrie. uneori chiar dupii apusul soarelui. Cdrmdzul sau I~urmuzuleste un arbust ornamental deosebit de valoros pentru apiculturii. infloregte in lunile iunieiulie cdnd asigurii familiilor de albine un cules de intretinere gi uneori chiar de productie. unde cre~te spontan gi infloregte in lunile iunie-iulie.

de asemenea. Printre masivele de zmeuri! mai importante citBm cele de la ZBrne~ti Bran Cjudepl Braqov). Ciimpulung. o planti melifer. in zona de munte zmeurul produce 50-250 kg miere la ha. Tismana. Riul Sadului ~i Valea Lotrului Cjudepl Gorj). Valea Valea Tirgului.este. Petroqifa ~i Moreni ('judetul Dimbovifa): Cloqani. Gura Humorului ~i RBd2uti Cjudepl Suceava). Lunca ~i Frumoas2 ~i Teleajean Cjudepl Prahova). Murul . Novaci. recoltiindu-se adesea in amestec cu mierea de la flora de fineatti. . bung. Doamnei qi CumpBna CjudepI Arge~). Ructir.inrudit indeaproape cu zmeurul . Vatra Dornei. mai ales cind acesta se asociazti ~i cu culesul de la alte plante melifere din zona de ptidure.MANUAL UL APICUL TORUL UI Astfel. Arge~el. Inflore~tein lunile iunie-septembrie yi asigurti un cules bun falniliilor de albine. Baia de Aramri ~i Grindeni Cjudepl Mehedinfi). Mierea este de foarte bun2 calitate. Secui. Productia de miere se ridicti la 50 kg la ha. iar in zona de cimpie produce 50 kg la ha.

Ordinea de prezentare a speciilor in cadrul fieciirei subgrupe a fost stabiliti aviind drept criteriu succesiunea infloririi lor.. < k*f. De o importan@deosebitii pentru apiculturii este gi faptul cii putem asigura familiilor de albine un cules continuu pe tot timpul anului prin structurarea culturilor astfel ca inflorirea lor sii se succeadii acoperind intreg sezonul apicol. furajere.a. permit8nd atiit dezvoltarea lor ca unitifi biologice. leguminoase. Rapita are o important2 deosebitii in dezvoltarea familiilor de albine inflorind in luna aprilie gi acoperind golul de cules dintre culesul de la pomii fructiferi ~i cel de la salciim. din marea grupii a plantelor cultivate irnpir$te in subgrupe aviind in vedere scopul principal pentru care se cultivii: plante tehnice. conform clasificiirii ce are la bazii criterii biologice gi economice.MANUAL UL A PICUL TORUL UI Plante melifere cultivate Pe Iiingii importanta vital2 ce o au in asigurarea hranei omului. oferii familiilor de albine incii din primiivarii gi piin8 toamna tgrziu. medicinale-aromatice gi specific melifere. Speciile pe care le prezentim mai jos fac parte. prin structura gi succesiunea infloririlor. inflorirea culturii dureazii aproape o lung. Rapita de toamni?. Culturi de plante tehnice Extinderea in culturii a plantelor tehnice ca urmare a preferintelor alimentafiei moderne pentru griisimile vegetale. diind an de an recolte mari ~i constante de miere. culesuri. ff& . textilii g.100 kg la hectar. inflorirea lor produciindu-se in toamn2 ciind flora meliferii este foarte sgracii. ciit gi obtinerea unor mari recolte de miere. In cadrul conveierului melifer un rol deosebit il au speciile cu perioadii de vegetafie scurtii care pot fi semiinate chiar in perioada sfiirgitului verii.Q 97 k% +- . Importanp lor este cu atiit mai mare cu ciit se cultivii pe terenuri ugor accesibile ce se pot valorifica integral. culturile agricole. specie anualk este cultivatii ca plant5 oleiferii datoriti continutului ridicat in ulei a1 semintelor. iar producfiileJergiere ce se pot obtine sunt de 35. impreunii cu nevoia tot mai acuti de proteine ca gi necesitatea materiilor prime in industriile alimentarii. au ficut sii aparii noi surse melifere.

este sensibilii la ger ~i secet5 preferiind pentru culturii silvostepa. Se cultivii. timp in care albinele cerceteazii intens florile culegiind nectar qi polen din abundenfi. alb. dar fertile. Nectarul are o concentratie de zahiir intre 20 ~i 60%.15-1. se seamiinii primiivara timpuriu. specie anualii. Specie pretentioasii la umiditatea solului qi din atmosferii. iar inflorirea are loc dupii aproximativ 40 de zile de la semiinat. Semiinatul se face primivara ciit mai timpuriu. Coriandrul. specie anualii. apliciind minimum de lucriiri agrotehnice.000-1. cultivati pentru semintele sale ce au un continut mare in uleiuri sau ca materie prima pentru obtinerea mu~tarului condiment. Inflorirea are loc in lunile iunie-iulie furniziind familiilor de albine culesuri de intrefinere. Mu~tarul negru. cu o durat5 de 20-30 de zile. Pe timp secetos secrefia de nectar scade foarte mult sau chiar inceteazii. secretii nectar dupi ploi ~iin primele ore ale diminetii. in martie-aprilie. Producfiile medii de miere ce se obtin de la mu~tar anii nonnali sunt de 40 kg1 in ha. fiind utilizate in calitate de carea mezelurilor. iar inflorirea are loc in mai-iunie. cu 20-25 zile mai tiirziu ca rapita de toamni prelungind perioada de cules de la aceastii specie. Se cultivii pentru fructele sale ce au un continut ridicat in uleiuri eterice (0. cu tulpina inaltii de 100-150 cm. specie anual$ cu tulpina inalti de 30-70 cm.200 kg de seminte la hectar. Aviind o perioadii de vegetatie scurti se poate folosi la alcituirea conveerului melifer pentru a asigura surse e~alonate cules din primiivarii piinii toarnna de tiirziu. se cultivii in amestec cu altii plant5 furajerii diind producfii mari de masii verde la hectar. Fructele de coriande su& aoreciate ~i in industria alimentarii. Ca plant5 de nutref. de tip cernoziom sau brun de pidure.MANUALUL APICUL TORULUI Rapi!a de primiivari?. d i productii mari in sudul qi sud-estul tiirii pe terenuri mai uSoare.7% ulei esenfial) folosite pentru aromasau corectarea gustului unor preparate farrnaceutice. inmuliirea se face prin seminfe. obtiniindu-se o productie medie de este 1. Cultura de mu~tar foarte rentabilg. ca qi mu~tarul pentru semintele sale bogate in uleiuri. putin pretenfioasi la climii ~i sol. rh '% . semiinatul ficiindu-se in luna martie cu o norm5 de siimiintii de 12 kg la hectar. Mu~tarul alb.

cum sunt judetele Ialomip. fn zonele ce oferi conditii optime de culturi pentru coriandru. Se poate executa aceast5 lucrare gi in august-septembrie daci solul are suficienti umiditate. specie originari din America de Nord.$lor~ de *culoare galbeni sunt grupate in inflorescente denumite calathidii a ~ e u ldtu&fhii n n $e. La aceste epoci de seminat se folosegte o normi de sgming la hectar de 20-25 kg. Buziu.. Turcia. cu o duraili Tnflorire ce variazi intre 10 gi 20 zile in functie de soi gi mersul vremii. cu un sistem radicular bine i dezvoltat ce P permite o bun5 valorificare a rezervelor de api gi nutritive din sol. Ilfov v. In prezent ocupi mari suprafete in Rusia. Pe judete cultura florii-soarelui ocupi mari suprafete in Ialomita. Briila.5 m. folosind o cantitate de 10-12 kg simin@ la hectar. unde se deplaseazi in fiecare an un numir mare de familii de albine.MANUAL UL APICULTORULUI / Coriandrul se inmulfegteprin seminfe. Teleorman. Polonia 9i Italia. Coriandrul este o valoroas5 specie meliferi. Constanp. Rominia. pe circa 800 mii hectare.. Galafi. extinzindu-se apoi rapid in celelalte regiuni ale t5rii. iar productiile de miere ce se pot obfine variind intre 100 qi 500 kg la hectar. In tara noastri floarea-soarelui a fost cultivati la sfirgitul secolului a1 XIX-lea in Moldova. erbacee.60-2. unde a fost cultivati inainte de descoperirea acestui continent gi a fost introdus5 in Europa in secolul a1 XV-lea.a. Floarea-soarelui este o planti tipic entomofili a cirei polenizare se realizeazi in exclusivitate cu ajutorul insectelor. inalt5 de 0. L 99 L F . fnflorirea se produce in lunile iunie-iulie gi are o durat5 de aproape 30 de zile. cantitatea de nectar pe floare fiind de 0. In zonele fir3 variatii mari de temperaturi este indicati insiminprea in pragul iernii. Frunzele mari pedunculate sunt acoperite cu peri aspri conferind plantelor o bung rezisten@la seceti. Specie anual5. Franp. Ciliragi. fapt ce a dus la aparifia a numeroase varietiti gi proveniente diferenfiate prin insugirile fiziologice cit vi din punct de vedere morfologic. Dolj. g-a. Spania gi este cultivati pe suprafefe mai mici in Ungaria. Floarea-soarelui.15 mg. se obfin frecvent 7-10 kg miere monoflori pe familia de albine. insiminprea ficindu-se in martieaprilie. Iugoslavia.lO-0. In prezent floarea-soarelui este principals plant5 oleaginoasi cultivatii in pra noastri. Bulgaria. Floarea-soareworegte in a doua jumitate a lunii iunie sau inceputul lunii iulie.

' ~ . in cam1 stup5ritului pastoral stupinele se amplaseaza intre floarea-soarelui ~i porumb pentru a putea recolta polen de la ambele culturi.26. anual5 sau perenii.11 ~i 0. se cultiva in regiunile mai secetoase din sudul. Din cercetiirile intreprinse a reie~it mare variabilitate a productiei de nectar determinatii de soi. Sorgul inflore~te iulie din pine Ei%@bbrie furnizind familiilor de albine culesuri bogate de polen.MANUALUL APICULTORULUI (eventual al ramurii). cind sursele de hran5 proteica sunt neindestulatoare. asigurdnd an de an productii de miere ce variaza intre 10 ~i 40 kglfamilia de albine. se recornand5 administrarea polenului obtinut prin recoltarea paniculelor. Recoltarea paniculelor nu stdnjene~tecu nimic dezvoltarea ~i polenizarea normala a culturii. intre O. iar nectarul unei flori contine in medie 0. in raport cu data semiinatului.120 kg. conditii o pedoclimatice ~i de evolufia timpului. iar la hectar de 22 kg. 1 Porumbul este socotit ca plantii melifera deoarece furnizeazg familiilor de albine importante cantitati de polen. Sorgul este o plant5 cu cre~tere viguroas5.1 mg zahar. dar $i de diferentele de microclimat dintre IocaliEiti ~i chiar de la un Ian la altul. Porumbul cultivat pentru boabe inflore~te luna iunie. Productia de miere la hectar este evaluatii la 30.brana animalelor ~i unele folosinfe casnice. furnizdnd materie prima pentru fabricarea celulozei ~i hdrtiei. iar cel cultival in pentru insilozare sau mas%verde in hrana animalelor din iunie pin2 in octombrie. Diferentele mari de recolt5 sun1 determinate de variaf-iaputerii familiilor de albine. luindu-se in calculul balantei melifere o productie medie de 60 kg la hectar. Productia de polen pe panicul este de 1 gram. conditionat ~i p5strat corespunziitor. cea mai mare influenti asupra secretiei de nectar o are temperatura. in perioadele deficitare. Floarea-soarelui are un potential melifer ridicat. influentat5 ~i de conditiile pedoclimatice. ca furaj-ia. Dintre factorii climatici. Cantitatea de nectar produsa de o floare variaz%mult de 1 un soi la altul. care este optima in intervalul 30-32°C inregistrat in general intre orele 10 ~i 15 ciind se qi observa o frecventa ~i o intensitate maximi de cercetare a florilor de c5tre albine. estul ~i vestul tirii. spirtului ~i berii. Are numeroase intrebuintiri.25 mg.

de la sfecla de zah5r. se cultiv5 pe mari suprafete in iara noastrii yi igi giisegte utiliziiri at5t in industria zahgrului gi spirtului cit ~i in zootehnie. Familiile de albine beneficiaz5. specie bianual5. 101 r F . Tutunul. oferind culesuri de nectar.yi in industria produselor cosmepcp. Infloregte in iulie-august. in special.yi polen.yi dureaz5 o perioad5 lung5 de timp. Bumbacul. Inflorirea se produce in iulie-august . Datorit5 plasticit5tii ecologice mari se cultivg cu deosebit5 rentabilitate in multe zone ale Prii.15 kglha. Plant5 rezistentii la seceti gi nepretenfioasii la conditiile dt? 1. in judetele din sudul fiirii.MANUALUL APICUL TORC'L U l Iarba de Sudan din seminceri produce o cantitate mare de polen de calitate superioar5. dar in general este slab cercetat de albine. Sfecla dezahiir. inceputul lui mai clnd plantele au 4-6 frunzulite. semintele sale avlnd un bogat continut de ulei (30%) care dup5 rafinare se folosegte in industria lacurilor gi vopselelor. fapt cu atlt mai important cu cit flora melifer2 este sarac2 in aceasti perioad5. avlnd producfii de miere la hectar evaluate la 30-50 kg. de insemnate cantitiifi de polen gi de nectar. specie anual5. De la tutun se pot obtine 20-40 kg miere la hectar. specie anualii. in alimentatia dietetic5 . 1 ha semincer furnizeazii 30% din polenul necesar la 80 de familii de albine timp de 15 zile. este nectarifer. Sojkinapl este o specie anuali. productia de miere evalulndu-se la 5. yOfk5nagul se cultivii in regiuni mai secetoase pe soluri mai slabe decit ceie pri nice-floriisoarelui. se cultivii pentru frunzele ei utilizate ca materie prima in industria produselor pentru fumat gi in industria farmaceutica. respectiv la temperaturii. Sfecla de zah5r infloregte in iulie-august. Pretentioasii la conditiile climatice. Pentru apicultori un interes deosebit il are sfecla seminceri care furnizeazi din abundent5 nectar . Cultura in camp se realizeaz5 prin plantarea riisadurilor la sfirgitul lunii aprilie. furnizind culesuri tirzii de nectar. cultivat5 pe suprafete destul de mari pin5 la sfir~itul secolului trecut pentru vopsitul in galben a1 llnii gi firelor de in. Inflorirea se produce in iulie-septembrie gi f u r n i d l c q i l i i r ~ * d e %. in prezent se cultiv5 ca planti oleaginoasii. tutunul se cultivii. iar durata de inflorire poate depivi 30 de zile.

asiguriind de multe ori nu numai culesuri de intretinere. Valoroasii pentru apiculturii este gi specia de cicoare spontani ce cregte pe marginea drumurilor. pe cdmpii. Cicoarea de gridin5 infloreqte in iulie-octombrie furnizdnd familiilor de albine un cules de intretinere. pereni. culturile de plante furajere imbunitiifesc resursele melifere din zona de culturi.09 mg ~i 0.26 mglfloare cu o concentrafie in zah5r de 18-4.MANUAL UL A PICULTOR ULUI albine atiit nectar ciit gi polen. se cultivi ca planti alimentari pentru frunzele folosite pentru salati. bienali. Pe Iiingi avantajul direct a1 hranei naturale atilt de necesari in furajarea animalelor. . Productia de miere la hectar se evalueazi la 25-30 kg la cultura neirigf&!%O kg la cultura irigatii. in Bnete gi p5~uni ca buruianii gi care oferi un cules de inceput de toamn5 ciind flora melifer5 este siraci. Cicoarea de grzdina' este planti erbacee. mirirea suprafetelor cultivate cu plante furajere in vederea asiguririi masei verzi gi a nutretului insilozat ca hrani a animalelor. Lucerna este o specie erbacee. cu sistem radicular bine dezvoltat ce pitrunde piin5 la 10 m in pimiint. Productia de nectar variaz5 intre 0. Culturi de plante furajere Dezvoltarea zootehniei a determinat. Pnflorirea lucernei are loc in a doua jumitate a lunii mai la coasa I gi in august-septembrie la coasa a 11-a. trifoi) de la care familiile de albine beneficiazi de un cules intens. ci chiar culesuri importante de producfie. De importanti deosebiti pentru apiculturii sunt loturile semincere de plante furajere (lucerni. in decursul anilor. ce se soldeazi cu producfii mari de miere mar%. Cantitatea de miere la hectar se aproximeazi a fi 100 kg.8%. iar varietatea sativus se cultiv5 pentru rid5cina din care se fabric5 surogatul de cafea. conferind plantelor o rezistenF la seceti deosebiti gi ficdnd posibili cultura acesteia in regiunile de ciimpie mai secetoase. rispiinditii aproape pe toate continentele. in functie de soi vi conditii pedoclimatice. de lung5 durati.

stigmatul venind in contact cu polenul cules de la o alt5 plant5 se efectueazi polenizarea. pe timp secetos secretia nu se mai produce. in momentul cind albina introduce trompa in tubul floral se elibereaz5 staminele gi pistilul. Inflorirea are loc in maiiunie. Miiziirichea deprimiivarii este o specie erbacee anuali. inchizind in coroli staminele gi pistilul. pereni. aparitia florilor este e ~ a b t. Planta secret5 bine cind umiditatea solului gi a aerului sunt mari.specie erbacee. putin pretentioasi lasol. 2 gi 1. grupate cite 3-9 in inflorescente umbelate. De obicei nu se cultivi in culturi puri ci in amestec cu o cereal5 de primivari. dind o producfie de miere la hectar intre 30-100 k g . Cantitatea de nectar produsi de o floare este de 0. este rispindit5 spontan. ? ~ %* 5 Tb < 103 59 . productia de miere la hectar fiind evaluati la 15-30 kg. Miiziirichea de toamnii . ce cregte spontan pe malurile apelor. Florile de culoare galbenportocalie.20 mg.5 mg.specie anualB se cultivi ca furaj pe mici suprafefe in culturi puri gi pe suprafefe destul de mari in borceaguri. Cantitatea de nectar pe floare variazi intre 0. de la ves ping in zonele montane. dar se gi cultivi valorificiind bine coastele cu soluri bogate in calciu.03 gi 0. florile de culoare albastri-violacee. Cantitatea de nectar secretat5 de floar9vhria n t r ~ 0 . culegind in aceste conditii in special nectar. A Ghizdeiul . sau in culturi pe suprafefe mici. Lucerna galbenii este o specie erbacee pereni. inflorirea se produce in mai-iunie. Socul produs face ca albinele sZi evite deschiderea florilor. prin piguni gi filnete uscate. amindoui fiind bune melifere. in culturi sunt rispindite doui specii de miziriche de toamni: mizirichea piroasi cu flori albastre-violacee gi mizirichea panonici cu flori galbene. nesuportiind ins5 solurile siriturate sau mligtinoase. lovind-o sub torace.r MANUALUL APICUL TORULUI Conformafia floral5 este tipici de leguminoasi-papilionacee. Inflorirea lucernei galbene se produce in iunie-septembrie oferind familiilor de albine culesuri de intrefinere. 5Worirea incepind de la bazi. sunt intens cercetate de albine. dind o producfie de miere la hectar de 30 kg. sunt grupate cite doui sau solitare. Ghizdeiul infloregte din mai pin5 in septembrie. Productia de miere la hectar este evaluati la 10-30 kg.05 mg.08-0.

recoltele de miere ajungind la 15-20 kglfamilia de albine. cultivati pentru nutref verde sau fin pe terenuri improprii altor culturi furajere.4 mg ddnd o cantitate de miere la hectar intre 100 gi 250 kg in hnctie de condifiile pedoclimatice. Se cultivi putin in culturi pur5. suprafete ce oscileazi in jur de 200. ddnd o productie de miere la hectar de 120 kg. Polenizarea trifoiului hibrid cu ajutorul albinelor aduce importante sporuri de simiinf5ce depigesc 100 kglhectar.03 mg. Cultura trifoiului ocupi. trifoiul hibrid este mai putin rispiindit in fara noastri decit trifoiul alb. florile de culoare ro~ie purpurie sunt dispuse cite 50-200 in capitule.MANUAL LIL A PICUL TORULUI Trifoiul I-oqzr este o specie furajeri pereni ce cregte spontan sau cultivati in nordul firii ~i in zona dealurilor subcarpatice. iar productia de miere la hectar este evaluat5 la 25-50 kg. Trifoiul hibrid .04 gi 0. Cantitatea de nectar secretatii de o floare variazi intre 0.Ol-0. Trifoiul alb infloregte in a1 doilea an de la seminare. nectarul este greu accesibil albinelor a ciiror tromp2 are o lungime in jur de 6. Pe suprafete mari este c u l t i v a ~ judetele Constanp. iar inflorirea dureazi din luna iunie pin2 toamna tiirziu. indiferent de solul pe care se cultivi.specie pereni. Trifoiul infloregte din mai pin5 in septembrie.@?atul se face primivara timpuriu cu o normi de s5minf5 la hectar . Productia de nectar pe floare este de 0. . se realizeazi culesuri de producfie. Pentru mirirea randamentului poleniz5rii se recomandi aplicarea dresajului albinelor prin hriniri cu sirop de zahar aromatizat cu flori de trifoi. Trifoiul alb . infloregte din mai pin2 in septembrie.specie ce prefer5 locurile de culturi cu multi umezeall. indeosebi la coasa a II-a cind florile sunt mai putin dezvoltate.50 mm. de obicei il gisim in amestec cu alte leguminoase qi graminee perene. DatoriM conformatiei pe care o are floarea de trifoi roqu. in anii favorabili cdnd secrefia de nectar este bung.000 ha. din ale firii. cu strat arabil subfire.specie peren5 intilnit5 din Delta Dunirii piin2 in zona alpink ocupi insi suprafete mult mai mici comparativ cu trifoiul roqu. putdnd fi cultivati eu-bune rezultate chiar pe terenuri erodate. diind bune rezultate in zonele cu climat ricoros ~i umed. in &k&. in pa r noastri. corola formiind un tub de 8-10 mm lungime. Sparceta . Este putin pretenfioasii la clim5 qi sol.

3 ~i 0. trebuind s i fie insilozati pentru consumul acestora inainte de uscare. Pentru loturile semincere distanta dintre riinduri este de 60-70 cm folosind 30-40 kg s5minfi la hectar. valoarea Cu toate c i prin continutul ei bogat in proteine sulfina spore~te proteic5 a furajelor.03 ~i 0. Sulfina albi anuali se preteazii la insimintiirile in miri~te asigurind un cules tirziu de toamni mai ales in regiunile de cimpie unde sursele de polen $i nectar sunt sirace in partea a doua a verii ~i toamna.15 cm. Putin pretentioasi fati de sol. se cultivi in tara noastrii ca planti furajero-melifer8 pe suprafete mici. fapt pentru care animalele nu o consumi cu placere in stare proaspitii.100 kg.specie anuali sau bienali. Suljina albci . adiincimea de seminat 4-5 cm. ficind uSor accesibil nectarul. pereni. sulfina valorifici bine solurile mai sirace. Pentru loturile semincere distanta dintre riinduri este de 30-50 cm pentru a permite ramificarea plantelor $i buna lor dezvoltare. spilate sau siriturate.15 cm. alcituit din 15-90 flori de culoare roz cu striatiuni purpurii pe stindard. iar concentrafia in zahir a nectarului este de 38-60%. adincimea de seminat 1-2 cm. iar concentratia in zahir a nectarului intre 35 ~i 45%. distanta dintre rilnduri 12. Seminatul se face primivara timpuriu cu o norm5 de simiinp la hectar de 20 kg. nu este cultivatii deciit pe mici suprafete datoriti gustului amar dat de cumarina confinutii. Productia de nectar pe floare oscileazi intre 0. in raport de conditiile pedoclimatice.07 mg. Productia de nectar pe floare variazi intre 0. Sulfina albi anuali inflore~tein cursul lunilor iunie-iulie.MANUALUL APICULTORUL UI de 80. Nu se recomandii cultivarea ei pe solurile grele. reci ~i cu umiditate stagnanti. distanfa dintre riinduri 12. Topinamburul este o specie erbacee. originarii Topinamburul sau napul porcesc se cultivi la noi in tar5 pe In hrana animalelor se folosesc ca furaj atiit tuberculii in tulpinele verzi insilozate.9 mg. Inflorescenp este un racem spiciform. la 60-70 zile de la pornirea in vegetatie ~i dureazi 15-25 zile. florile de culoare albi au caliciul scurt. evaluiindu-se o productie de miere la hectar intre 120 ~i 300 kg. lung de piini la 20 cm. evaluindu-se o productie de miere la hectar intre 200 ~i 500 kg. fnflorirea sparcetei cultivate are loc in lunile mai-iunie. 105 .

varza. morcovul. care plantat primiivara timpuriu.specie anual5. interes pentru apicultur5 ca urmare a secrctiei de nectar ~i a producfiei de polen.03 la 0. inflorirea are loc in lunile iunieiulie ~i dureazi 10-25 de zile in cadrul unei inflorescenie. p2tru1i~iclul.5 m. interes pentru albine avind in vedere producfia de nectar qi polen a acestora. 90. Dovleacul .100 kg la dovleacul alb qi 22-30 kg la dovleacul moscat. Ceapa este o plant5 legumicol5 cu mare valoare alimentar5 care se cultivl in fara noastr5 pe suprafefe ce dep5pqesc 40 mii hectare. La noi in tarii. inflorescenfele lui sem5niind cu cele ale florii-soarelui. cu tulpin2 tiiriitoare sau agiigtoare. Ceapa pentru s5minP are pretenfii mari faf5 de luminii qi ocupi mari suprafefe in sudul qi vestul @rii. dar de dimensiuni mai mici.MANUALUL APZCULTORULUZ Topinamburul infloreqte din septembrie pin5 in noiembrie. un bulb.000 ha) qi in culturi intercalate peste 200. pistiirnacul au.9 mg evalugndu-se o producfie de miere la hectar de 30-60 kg. chiar dac5 numai ceapa (seminceri) ~i dovleacul furnizeaz5 culesuri de nectar qi respectiv polen. de asemenea. este originar din America. titatea de miere pe un hectar cultur5 pur5 se evalueazi a fi de 40-45 kg l&&furajer. ceapa pentru simintii formeazi. din cele I0 specii sunt cultivate in cultur3 pur2 (ci 30. i Plant5 bienal5 sau trienal5. in primul sau a1 1 doilea an de culturi. in ordinea infloririi lor. asiguriind un cules de polen ~i nectar de lung2 durat2. Icu~teanul. Cantitatea de nectar pe floare variazi de la 0. Productia dc micre care sc obline dc la semincerii de ceapi variaz5 in functie de conditiilc pcdoclimaticc intre 70 ~i 150 kg la hectar. ciiteva specii cu importan@ pentru albine.prezint5. in anul urmitor formeazi tulpini florale inalte de piin2 la 1. 3 3 106 . intens cercetate de albine care culeg polen qi nectar. Culturi de plante legumicole Dintre culturile legumicole menfiongm. de asemenea. Ridichea. conopida qi gulia pentru sirnin@. Reventul.000 ha.

lmportanta speciilor din aceasti grupi este deosebiti pentru apiculturi. suprapuniindu-se in unele cazuri. Odati cu luarea in culturi a noi specii sau mirirea suprafefelor ocupate de specii deja cultivate ca plante medicinale sau aromatice. Culesul oferit de aceste specii chiar dac5 in general nu dB producfii de miere. caracterizate prin prezenta in tesuturile lor a unor substante denumite uleiuri volatile. sfecla rogie gi spanacul sunt plante legumicole de interes pentru apiculturi avind in vedere producfia de nectar gi polen a acestora de care beneficiaza albinele in tot cursul sezonului apicol. ofera culesuri tirzii de intrefinere intr-o perioadi ciind flora meliferi este foarte saraci. acoperind golul de cules de la sfsrqitul verii . castravetii. are leg5turi strinse cu grupa plantelor medicinale. 44!. Ordinea de prezentare a principalelor specii medicinale gi aromatice cultivate la noi in tar5 este stabilita de cronologia declangirii" *?fazei de inflorire a speciilor. I / - +A b . Grupa plantelor aromatice. Bostiinoasele. pepenii verzi. Culturi de plante medicinale yi aromatice Plantele medicinale au o caracteristici comuni . o treime din valorile date mai sus pentru culturile pure. Dovlecelul. in general. au apirut noi surse melifere. ajuti la mentinerea activitifii familiilor de albine gi la o buni pregitire a lor pentru iernare.inceputul toamnei. $ 107 ex% rC I . atiit pentru miere ciit qi pentru polen. 43-52 kg la dovleacul alb gi de 28-34 kg la dovleacul moscat. cultura plantelor medicinale. Pentru culturile intercalate de dovleac se iau in calcul. iar durata infloririi se Fntinde pe un interval mare de timp. intr-o perioadi lipsit5 de cules.prezenfa in {esuturile lor a substanfelor cu actiune terapeutici.MANUAL UL APICULTORULUZ Productia de polen la hectar se evalueazi la 52-58 kg la dovleacul furajer. au inceput s i fie cultivate dsnd nagtere unei noi ramuri ale productiei agricole. Unele specii solicitate mai mult pentru prepararea medicamentelor obtinute din plante a ciror colectare din flora spontani nu mai satisfacea cerintele. de aceea trebuie identificate din vreme qi valorificate integral. care ocupi suprafete importante rnai ales in culturi intercalate. mai ales c i inflorirea lor are loc.

dind productii de miere la hectar evaluate la 20-30 kg. melifere ~i ornamentale. lnmultirea se face prin seminte folosind 3-5 kglha sau prin imp5Girea tufelor. iar recoltarea cu combina cind 65-80% din fructe au ajuns la maturitate.MANUAL UL APICUL TORULUI Chimenul .l la 0.specie bienal5 sau pereni. Fiind o plant5 ale csrei fructe se maturizeazi egalonat. ori din nordul Moldovei. Isopul se poate cultiva pe orice sol fiind socotit ca o valoroas2 plant2 melifer5 mai ales c5 tuns dupa inflorirea din iuniedin iulie.pe locuri expuse la soare. Seminatul se face primivara in prima urgent5 (martie-aprilie) folosind 10-12 kg s5mint5 la hectar. per~neabile.plant5 peren5. momentul recoltgrii are o importanfa deosebit5.2 mg.1 gi 0. Cantitatea de nectar secretati de floare variaz5 intre 0. erbacee. Chimenul infloregte in mai-iulie o lung5 perioadg din timp. iar productia de miere la hectar este evaluat5 la 80. Productia de miere la hectar este evaluati la 100-150 kg. Roinita sau iarba stz/pz/lui. cum sunt cele din centrul qi estul Transilvaniei.I20 kg. I5st5re~te nou inflorind inc3 o data in septembrie-octombrie cind flora melifer' ste foarte s5rac5. cultivat5 ca plant5 medicinal& aromatic5 qi alimentar5 de la care se folosesc fructele pentru uleiul volatil ce1 contin. mai ales in perioada s5raca in flora meliferi de la sfirqitul verii. dind o productie de*?kctar de 50. titatea de nectar pe floare variaz5 de la 0. a fost introdus in cultur5 la noi in tar5 in ultimii ani.120 kg. Pentru cultura acestei specii sunt favorabile regiunile cu suficientZi umiditate gi cu temperaturi mai moderate. ca plant5 medicinal5 ~i condimentarg. dar r e u ~ e ~ mai bine in regiunea podgoriilor. Cimbrul este un semiarbust cu tulpina lignificatii in partea inferioari. constituind o valoroas5 sursi de nectar. inflorirea are loc incepjnd din iunie pin2 in august asigurind familiilor de albine un cules de intretinere. se poate te cultiva in toat5 tara. Infloregte din mai pin2 in octombrie. l. adsnci. cultivat2 pentru insugirile ei medicinale.sop111este o plant2 peren5. calde.3 mg. % 10s . pe soluri fertile. Recoltarea manuals trebuie s5 se fac5 atunci cAnd 35-40% din fructe sunt coapte. cu miros aromatic.

Secrefia de nectar variazii intre 0. inflorirea culturilor de izm5 se produce in lunile iunie-august furnizind nectar ~i polen familiilor de albine. mai ales cind nu este acoperitii de zlpadii.MANUALUL APZCUL TORULUZ ' I 1 Izma bun6 . Odatii cu gunoiul de grajd se aplicii ~i doze de 70-90 kglha substan@ activii fosfor ~i 30 kgha substant5 activ5 potasiu. spontan5 ~i cultivat5. a Levgnfica . Cantitatea de nectar pe floare este de 0. cu apa freatic5 la adincime. Rezistenfa sciizut5 faf5 de inghet. fiind folositii in industria farmaceuticii ~i la fabricarea parfumurilor. este un semiarbust cu sistem radicular bine dezvoltat ~i profund care ii confer5 o mare rezistenp la secet5. ca plantii medicinal5 ~i aromatic& este mare. inmulfirea izmei bune se face destul de uqor pe cale vegetativ5 (stoloni sau listari). este cultivat5 in lume ca plant5 medicinalii qi aromaticii pe mari suprafefe de teren. se poate cultiva ~i pe solurile cele mai sgrace. In fara noastr5 cresc spontan ~i alte variet5fi ~i specii de izmii cu o deosebitii important5 pentru apiculturi. florile de lev5nficii c5 polenizate de a!hinc produc seminfecu un continut mai mare de ulei. chiar de naturii granitic5 ~i silicioas5. se explic5 prin originea ei mediteranean5. Bra~ov. A 109 P /- . folositii ca plant5 antierozionalii pe terenuri degradate ~i ornamental%in gradinile caselor ~i in j stupin5. dar prefer2 solurile calcaroase. Producfia de miere la hectar la izma broa~tei fost evaluata la 200 kg.plant6 peren6. Lev5nfica se cultivii bine pe terenuri neinfestate cu buruieni perene. de asemenea. Putin exigent5 la condifiilede sol.100 kg.specie perenii.04 mg producind o cantitate de miere la hectar ce variaz5 intre 100 ~i 200 kg. La noi in far5 o intiilnim pe suprafefe mai mari in Tara Birsei. Pentru a realiza o plantafie incheiat5 (Grii goluri) terenul trebuie ingrii~at la infiintarea plantafiei cu 40-50 tonelha gunoi de grajd pe solurile argilonisipoase sau nisipo-argiloase ~i cu 25-30 tone pe soluri mai fertile. Este.07 ~i 0. Banat. De menfionat este faptul. permeabile.22 mglfloare cu o concentratie in zahiir de 45-48%. confirmat de speciali~ti. Ava este izma broa~teicare ocupii suprafete insemnate de teren in Delta ~i lunca inundabilii a Dun5rii ~i de la care se pot obfine productii de miere de 15-20 kglfamilie. evaluindu-se producfia de miere pe hectar la 50.02-0. profunde. Importanp. Leviinfica inflore~te din iunie pin3 in august ~i se caracterizeazi pe Iingg aceastii duratii lungii de inflorire qi printr-o mare capacitate meliferii. oferind culesuri de intrefinere in cursul verii.

Se inmulfe~te prin seminte.specie perenii. perenii. Anasonul este cunoscut. Se cultivi in scopuri farmaceutice. dar se poate cultiva qi pe malurile ripelor pentru a stiivili eroziunea. de preferinti cernoziomuri. frunzele avfnd un continut bogat in ulei (1-2. Aceste specii spontane cresc prin fanefe. ce inflore~tein iulie-august. inflore~tein maiseptembrie ~i urechea porcului sau corobitica.specie de origine euroasiaticii. Se cultivii ca specie aromaticii tji medicinalii pentru fructele sale ce confin ulei volatil. paji~ti.3 ~i 1. Feniculul . farmaceuticii pentru medicamente cu efect diuretic. a drumurilor.5%) cu proprietiti antispasmice ~i intrind chiar ca atare in compozitia ceaiului pentru gargarii. Jale~ul griidinii infloreqte in iunie-septembrie produciind o cantitate de de nectar pe floare ce variazii intre 0. Importante pentru apiculturii sunt ~i speciile spontane din care amintim: salvia de cimp. prin tuGri~uri.marginea piidurilor. a ciror sem5nare are ca epoca optimi iivara in prima urgenfii. cultivati in regiunile din sudul fiirii. iar iernile blinde.furnizind la inflorire nectar ~i polen din abundentii care in anii favorabili dau chiar recolte de miere.5 mg. InfloreSte in iulie-august. pe locuri inalte. ale ciirui fi-ucte folosesc la obfinerea unor biuturi. mai ales pe rocile calcaroase. inflore~tein mai-iulie. evaluiindu-se o productie de miere la hectar de 200-400 kg. in primul rand.MANUALUL APICULTORULUI Salvia sau jalejul de grridinri . Jale~ulse cultivii pe terenuri plane $i fertile. fertile. dar qi ca plantii medicinal2 cu actiune spasmoliticii. Cantitatea de miere evaluatii la hectar este 50 kg. 110 . folosind 8-10 k g h a s5minF. jalequl de cimp. laxativ ~i face prin seminfe. expectorant8 ~i dezinfectantii. ca specie aromaticii. furnizind familiilor de albine nectar ~i polen pentru un cules de intretinere. folosind 12 kg siimintii la hectar. a ceaiului ~i figiirilor antiasmatice. etapa optimi de seminat fiind primivara in prima urgentii. pe soluri uqoare. Oltenia ~i Banat unde verile sunt ciilduroase. in rinduri distantate la 40-50 cm. folosit in industria alimentat-5 ~i a biiuturilor. unde apa freaticii se ridicii pan2 la maximum 2 m de la suprafap solului. se cultivii cu bune rezultate in sud-estul f5rii ~i in CGmpia de vest.

este originarii de pe litoralul Miirii Mediterane. flavone gi alte componente ce confer5 medicamentelor ce se obfin insugiri in tratamentul unor boli ale ficatului ~i bilei. Mierea de fenicul este consideratii ca avfnd inalte insugiri medicinale. Din capsule se extrag pe cale industrialii morfina gi alfi alcaloizi folosifi in special la suprimarea senzafiilor de durere la nivelul sistemului nervos central. in folosind o cantitate de 2-3 kglha siimfnfii. ' ' I I Macul de gr6din6 . in anii favorabili obtinfndu-se chiar recolte de : miere monoflorii. cultivatii la noi ca anualii. Cultura de anghinare trebuie sii se amplaseze pe terenuri profunde fertile gi permeabile. Se inmulfegte prin seminfe. nectar gi polen din abundenfii. se cultivii pentru frunzele sale bogate in cinarinii. furnizfnd in acest timp insemnate cantit. Productia de miere este evaluat. Anghinarea . Semiinatul anghinarei se face primiivara timpuriu dupii ce in prealabil simfnfa a fost umectaEi 2-3 zile. Polenul acestei specii este bogat in proteine . Partea aerianii a plantei se folosegte in industria alimentarii in calitate de condiment ~i in parfumerie pentru obfinerea uleiului folosit in combinafie cu alte uleiuri. in timp ce dacii semiinatul are loc in aprilie-mai. inflorirea se produce abia in anul a1 11-lea de vegetafie. semiinatul ficiindu-se primiivara devreme.30-41% situfndu-se intre cele mai bune sorturi de polen. Producfia de miere la hectar este evaluatii la 150-400 kg.2ti de nectar ~i polen familiilor de albine.MANUAL UL APICULTORUL UI Feniculul infloregte in lunile iulie-august furnizfnd familiilor de albine . . Macul de griidin5 inflore~te iulieaugust gi oferii familiilor de albine culesuri de polen.2 la 25-100 kgha.originarii din bazinul Miirii Mediterane.specie anualii. MGgheranul este o specie perenii. inflorirea avfnd loc in acest caz in august. cultivatii pentru obfinerea capsulelor gi seminfelor utilizate in industria alimentarii gi fannaceuticii. infloregte din iulie pfnii in septembrie gi dureazii la o plant5 50-60 de zile. depinziind de vigoarea culturii gi de conditiile pedoclimatice. Infloregte in iulie-august furnizfnd familiilor de albine nectar gi polen.

Rezistiind bine la brumele tdrzii de primiivarii gi timpurii de toamnii se poate cultiva de primiivara timpuriu plnl toamna tiirziu. este Facelia . 112 . Planta creSte inaltii de 40-60 cm. Dar fiecare din aceste specii are gi o alt5 intrebuinpre. in aceste conditii riisiirirea are loc iar plantele au un ritm de vegetatie rapid. fi anume: facelia este folositii in furajarea animalelor. facelia poate fi cultivatii in mirigte libereazii devreme terenul. o dezvoltare de nectar bunii. fiind gi un bun nutre! pentru animale. originarii din America de Nord unde cregte ~i spontan. in aceste cazuri inflorirea se produce ciitre sfiirgitul infloririi salciimului. Facelia este pufin pretentioasii la conditiile de clim5 ~i sol. in timp ce in zonele mai umede ~i cu temperaturi moderate durata de inflorire este mult mai mare. de vegetatie scurtii. giisind in tara noastrii conditii bune de culturii in toate regiunile. miit5ciunea se cultiv5 ca plant5 medicinals. respectiv prin culesurile bogate furnizate familiilor de albine. Perioada de vegetatie la facelia este scurt2. de la riis5rire piinii la inflorire treciind 45-55 zile.MANUAL UL APICUL TORUL UI Culturi de plante melifere tipice Ultima grupii de plante melifere cultivate o constituie plantele melifere specifice. iar durata infloritului este de 30-50 zile depinziind de evolutia factorilor climatici. Pentru loturile semincere sau apicole se recomandii insiimiintarea in lunile martie-aprilie ciind sunt intrunite conditiile optime pentru germinarea semintelor ciit gi pentru riisiirirea gi dezvoltarea plantelor.specie anual5. a ciiror cultur5 se justificii chiar numai prin valoarea lor meliferi. prelungind culesul cu 2-3 siiptiimiini. cultura de var5 a faceliei are o duratii de inflorire de 25-30 de zile. in zona de ciimpie cu argite mari. a fost introdusii in tara noastrii ca plant5 specific meliferii dar care poate intra gi in componenfa amestecurilor melifero-furajere. furniziind culesuri intr-o perioadii deficitar5 in flora meliferii. justificiind pe deplin cultivarea lor. intre acestea fiind gi griiul. cu o tulpinii ramificatii purtind mai multe inflorescente in form5 de evantai a ciiror inflorire incepe cu florile de bazii. Aviind in vedere agrotehnica culturii. insiimiintarea poate fi Gcutii i n pragul iernii (noiembrie-decembrie) sau primiivara in mustul ziipezii (februariemartie). iar hri~ca apreciat5 in arta culinarii.

. n3 a3e3 as ea.1wln3 ap rrirpuo:. o gs alau!qle gu!ur..rel3au ap ealelrlue3 -!alrz ps. ap pupp " %8z ap rn1nrq3au E lgyez ul a!ie. ap .gqseou e ~ e ur ajaje~dns i !Jew gdn3o a3 Gwlns In 7n801 7 n m v 7n7 v nVM ~ . r ~ r upug~nBrse ~ ~ej yrqasoap alsa g. .r!lg8a..rafe.r el a a .r alaun ul yeA!lln3 'glenue ar3ads .rlul gzer. IS leuauras ap rr3oda s 'ariqaBa~ epeorlad ui rn~ndurrl . .By 009 IS 0 0 a.ralap a3 ~ d e 'a.rel3au ap ealel!lue3 alrqeloAej 11irpuo3UI" -ale3rlde rr3!uqalofir! a .rol!. r o l ~ o ~ 34uanyu1 qns llnw aveoj gze!.rd ..re~gurudap 8eamoq n3 In3alsawe gp alellnzal aunq reur ala3 lep "e'S 'sros 'urdnl 'ay31~gzgw 'a.s'G?mn a.. .-j ' & TE % -F EII 09'0 !$ c.rBeap IS a3!leur!l3opad alrri!puo:.reua~tunqurl elllza as e tuluad 13!ur juns alalueld pup arielasa~ ~ z e eurr~d l e r ~ a d s arjuale a.rep 'gleu!3!paru y u e ~ da3 !un!Ba.rn:.rluJ a y gs aleod Jel3ay el a.g ~ el ap el aleiuqsrp aldru!s pnpug.qua3uo3 o n3 8u1 S'P ! I a.. . 101 ur sualur azalrzrh .eJ. urjnd ~ rew g. .1e13a~-aaseou !!~gialauoz ale01 ul luapunqe U!P lel3au gla~3as eaunr3glgm 'a3rleur!l3opad al!!i!puo3 el gseo!iuala~du!ind apads ' ~ I I Z OE-szgzealnp IS rnlnjeugwas elep ap a!i3unj ul qsn8ne-a!un! ul a3npo~d ap . .ra3 .qul gze!.rqsau ap ealq!lueD .!nl eaur!anl y3 pu@unre 1e.rsur alsa !a!~a3ej e pa3!1aur ealeoleA j -gle3rlde e31uqalo.rep '11nuSrqo 33123 as 1arla3ej ea.rgzgru) + g.rryun3a~saureu~ -n!z.8y 01 juns -8 ap . r.0 9 l a-resa~au amogur el gugd a.1q3au ap gm8!s gsms o a!w~lsuo:.rgzew :e3 aseouturnBal alueld n3 e!la3q ap pn3alsawe ax] jod a s .rd .*P3' --.rI1gsg.13asp. -ey/ay PC 1 3 3+ eylay OS-OP t ~ 9 ZFAO e@y 001 a q 3 W u r luns aunq !ew a l a leuguras ap al!!bodo~d ' ( z g ~ o ay3!.aaunpypw . as e a ~ u o y uJE! 'a11z ap 0 ~ .rd .1 ur nes w3 0 c .re~lo3ay-ea. . .reA giugurgs ap al!!i~npo~d ~ 'eurquro:.reA aJeoB S o ap plela~3as . salt13 un aurqle ap ..reoy o ap yqa.r3as . U I -1el3aq el By 0001-009 ap a ~ a i w !!i~~po. . ap ari3ury ul ew3y 00s IS 0 0 a.reA m 3 a y el ej ap e!i~~po. ..reiugmgsul ruluad !nlnua. . rarinlo~a '!318olopad e .roA.r ui 'leu ul ~ u g d a!peur eunl u!p pugda3ul e ~ e ~ g u r u 3 3 ~ 3 rnads ra~sa3eIweuguraS 'g-~aj!laur glueld e3 sale as .rel~aq giu~urgs guuou o n3 'ur3 09-0s el alqnp pnpug.rn~ln3ea.ral ea.. r o.rpods ry o a3npe erlamj a~ajrlaur-o. !S a ~ a r e ~ !asew e g~!oq!lue3 a.reA ulleuoleSa aleuguras erla3ej ap .rolr~n11n3 ejuapodur1 . .rarur ap ealel!jue3 al!qe.roy 1nqnl U! gzea13a103 as InIrueAo ezeq a1 ajqe a ~ a j r w 3 a u puel3 ap le~a..rau!ia~lu1 ap j ur ur .rel3ay el giugurgs By 8-9 ap guuou o pu!soloj 'w3 09-OPnas m3 SI-ZI !JnpugHaqu!p eiuels!p 'eu!Seur n3 a3ej as Iwsuguras -uIJoj!un pour u~ !S ur3 E-z el gledo~zul y gs x?iugurps lg3ul ]!iutugw au!q a!nqaq ~!leu!uua8]wad a .rgl euureol gugd nnurjuo:. ~!3rldrur IS aJeog o ap glelal3as .

are Inflorirea are loc dup5 30-35 zile de la r5s5rire qi dureaz5 aproape o lung de zile oferind familiilor de albine un cules bogat. de aproximativ 70 zile. cre9te poieni. prefer5 solurile o nisipoase qi nisipo-lutoase qi nu suport5 solurile calcaroase. tufi~uri~i paji~tide la cimpie pin5 in zona 1x4 .iar pin5 la r5s5rire se distruge crusta pentru a perrnite plantelor si r5sar5 uniform. Hri~ca o perioad5 de vegetatie scurt5. Hri~caeste plant5 putin pretentioas5 la fertilitatea solului. in rinduri distantate la 12-15 cm. iar in zona de munte in luna martie-aprilie. chiar culesuri de productie. Plante melifere erbacee spontane Prin num9rul mare de specii valoroase ~i suprafefele importante pe care le ocup5. Primele flori apar in zona de step5 in jurul datei de 14-15 februarie. plantele erbacee spontane. furnizeaz5 culesuri de intretinere a familiilor . m5sur5 important5 pentru imbun9t5tirea bazei melifere. Plantele erbacee spontane cu inflorire timpurie contribuie la dezvoltarea familiilor de albine in primivar5 dind astfel posibilitatea acestora s5 valorifice cu un randament maxim principalele culesuri: salcim. folosind o cantitate de s5mint5 de 80 kg la hectar. Cele mai multe plante erbacee sunt inflorite in zona de step5 in luna mai ~i inceputul lunii iunie. in luna mai. Dup5 sem5nat se t5v5luge~te. in zona de munte toiul infloritului este in iunie ~i inceputul lunii iulie. precum ~i de intensitatea concurentei speciilor. atit in cultur5 pur5 ciit ~i a aniestecurilor de hri~c5 facelia care pe ling5 marea cu valoare melifer5 reprezint5 ~i un bun furaj pentru animale. Slab rezistenti la ger hri~ca seam5n5 la sfir~itul se primiiverii. de albine din prim5var5 pin9 in toamn5 ~ i in unele zone. floarea-soarelui. este o specie perenl. dind producfii de miere 1s hectar intre 300 ~i 400 kg. Productia de miere ce se poate obtine de la un hectar de hri~c5 variazi intre 40 ~i 60 kg. de etapele fenologice individuale. iar cele cu inflorire t2rzie asigur5 conditii pentru preg5tirea familiilor de albine In vestitor a1 primlverii. Perioada de vegetatie scurt5 permite cultura in miri~te. in funciie de succesiunea anotimpurilor. tei.MANUAL UL A PICUL TORULUI mg cu o concentratie in zah5r a nectarului de 36%. Aspectul sezonier a1 florei spontane se modifici.

!n interiorul floni sunt anterele care se deschid la vlrful lor eliminiind polenul. Viorelele sunt foarte comune in pidurile ~i poienile din zona de ciimpie p l n i in zona alpini. Formeazi vetre intinse yi este deosebit de cercetati de albine. In functie de altitudine infloritul ghioceilor se e~aloneazi luna din februarie piing in aprilie. Brebeneii sunt rispiinditi in dumbrivi. Ghiocelul prezinta o tulpini subpimiinteani (bulb). Planta prezint5 doui frunze lungi subfiri din mijlocul cirora se ridic2 o tiji in viirful ciireia sunt florile cu qase petale albistrii ~i tot atiitea stamine cu anterele sinilii pline cu polen. in lunile februarie-martie. impreuni cu ghioceii. pentru a ajunge la fructificare inainte de infrunzirea pidurii. primele culesuri de nectar ~i polen. Florile Ele in formi de piilnie atrag atenfia prin galbenul de ~ofran. Pe alocuri apar qi ghioceii bogati. unde formeazi adevirate covoare de flori albastre. are 1-5 flori de culoare galbenii. Albinele culeg polenul ~i nectarul atiit de necesar primgvara pentru dezvoltarea puietului. Viorelele infloresc 2-3 siptimiini dup2 ghiocei ~i dureazi in medie 20 de zile timp in care furnizeazi albinelor un cules de polen ~i nectar care contribuie la dezvoltarea familiilor. cu flori mai mari de culoare albgilbuie. infloresc din luna martie piing in luna mai. ping in regiunea montans. ca un clopotel. piduri.MANUALUL APICULTORULUI de munte. ies din p5miint odati cu cPteva frunze lungi cu o dungi albi in mijlocul lor. Brcjndu~a galbenii sau de primivari este intiilniti in pidurile ~i poienile din sudul fgrii in regiunea de ciimpie yi dealuri. . Florile au o formi deosebitg. iar la suprafat5 poarti dou5 frunze qi o floare de culoare albi. Mai frecvent se intiilnesc in pidurile de foioase din ciimpie gi deal. Laptele piis6rii este intiilniti in piduri dar ~i pe ciimpuri in luna martieaprilie. Briindu~a primivari de este o planti nectaro-poleniferi oferind albinelor. asemanitoare cu florile de gura leului ~i sunt grupate nectarifere sunt situate intr-un pinten rezultat din hmizeazi culesuri de intretinere valoroase pentru albine. Planti scund5 cu o singura frunzi lineari. Odati cu sfiir~itulperioadei de inflorire a viorelelor celelalte plante din nivelul inferior a1 pidurii se gribesc s i infloreasci.

Inflorirea are loc timpuriu. tufiriguri. iar frunzele sunt agezate dou5 clte dou5. deoarece secret5 mult nectar. pfni in zona montan5. Florile de culoare galben5 sunt adunate intr-o inflorescent5 (capitul) . Florile tubuloase de culoare rogie igi schimb5 culoarea devenind violacee. in prim5var5.. Plant5 cu ase are frunzele dispuse in rozet5 la baza tulpinii. Pe nt intens vizitate de albine pentru polen. grupate intr-o inflorescentg.clte una pentru fiecare tulping. Florile de nB . 116 . PBp5dia infloregte din aprilie piing in octombrie. Planta este scund5 obignuit ramificati de la baz6 tulpina are patru muchii. in lunile aprilie-mai. Denumirea populari de . in functie de altitudine gi conditiile meteorologice. in zona de dealuri gi montan5. pe coaste rlpoase erodate din zona de clmpie pin5 in zona montan5. infloregte in lunile martie-aprilie. infloregte din luna martie piin5 in luna octombrie gi joac5 un rol deosebit in cregterea gi dezvoltarea puietului timpuriu. nectar qi polen familiilor de albine. finete. in luna martie gi ofer5 un cules de intretinere familiilor de albine pan5 in luna mai. Mierea ursului este intiilnit5 frecvent in piduri umbroase. furnizlnd. furnizfnd culesuri de intretinere pentru familiile de albine.4 qi 0.aupetalele r5sfrlnte gi unite.MANUALUL APICULTORULUI Podbalul cregte prin locuri argiloase gi umede. din zona de clmpie pln5 in zona montani. Ciubofica cucului este fiecvent intllnit5 in p5duri k i t e . A PiipGdia este o plant5 peren5 intAlnit5 in pajigti. Florile roz-purpuriu sunt agezate la subsuoara frunzelor. iar in inijlocul lor cresc una sau mai multe inflorescente cu flori galbene-aurii. obignuit neramificat5. Tulpina este dreapt5. poieni pln5 la limita superioar5 a p5durilor (circa 1200 m). livezi. opuse. Este o plant5 melifer5 bun5. Urzicup sau sugelul cregte spontan prin locuri cultivate qi necultivate: grgdini. clnd flora nectaropolenifera este relativ s5rac5.mierea ursului" este potrivit5 acestei plante. pe malul rlurilor. in zilele insorite de prim5var5. Planta are frunzele dispuse in form5 de rozet5.6 mglfloare cu o productie de 50-200 kg/ha de miere. marginea drumurilor in toat5 tara. Analizele efectuate la urzicuF pentru stabilirea capacit5fii nectarifere au ar5tat c5 producfia de nectar variaza intre 0.

ocupi suprafete mari asigurilnd culesuri de productie. M6seaua ciutei este frecventii in piiduri in zona montanii. infloregte in lunile aprilie-mai. in luna martie. are tulpina dreaptg. Leurda este o plantii meliferii valoroasii pentru nectarul gi polenul oferit primivara timpuriu. piiroasi cu flori solitare de culoare rogie-aprinsz. la poalele piidurilor de fag apar in frunzig florile de miiseaua ciutei. Planta cregte inalti. asigurilnd culesuri de intretinere de lung5 durati. Uneori rapita siilbatici. Macul de cBmp este frecvent intiilnit in seminiituri qi locuri necultivate. ramificatii spre vilrf. impreunii cu mugtarul silbatic. infloregte in lunile aprilie-septembrie. cu tulpina netedii. Tulpina prezinti la baz5 douii frunze de forma unei Iinci. albinelor. miseaua ciutei reprezintii florile vestitoare ale primiiverii. Florile albe ca ziipada cu miros tare de usturoi sunt dispuse in inllorescente. Rapi#a siilbaticii cregte spontan prin culturi gi locuri necultivate. Frunzele dinspre r5diicin5 sunt lungi gi crestate adinc pe margine. Aliituri de ghiocei. . Cele dinspre vilrf sunt mici gi late la bazii. colorate in roSu purpuriu. Florile galbene destul de mari sunt rare pe crengufa care le poart5.MANUAL UL APICUL TORUL UI Leurda este intillnitii in piidurile de foioase in locuri umede pilnii in zona montanii. care ofer5 albinelor nectar gi polen atilt de necesar primiivara pentru dezvoltarea familiilor de albine.

.

'lnlannos .4" 1 \.'a~uur nzuruJn3 pj(n :olupuroy u!p anajilaur aluuld alalnd12u!ndanlu1p rpt7nalpD . -+ a d - 611 anoo2p(f .'wqlnu(a .1nqpod(q .aa~nog(2 .'nSon ~ O ~(? A.'nj!d~~@."024.'D~A]Ds(~ J .2 ' 8 1 ~ s IR 7 R8017 f l 3 I d V 7fl7 VRN VM .'muaur(p .'urpqws(q .

De asemenea. flori mici albe sau galbene cu miros pliicut caracteristic acestor specii.8%. Salvia de cdmp este comun5 prin fiinete ~i p5~uni. ramificatii in partea superioari. Urechea porcului este frecvent intilnitii din zona de cimpie pin5 in zona montanii. Sulfina are port inalt. Florile de culoare albastrg. Planta prezint5 o tulpini dreapt5 obi~nuitramificatii in partea superioar5 qi flori mari violete. Jale~ul cdmp este o plant5 comun5 prin paji~ti de uscate. De asemenea. Determingrile efectuate pe polen recoltat cu ajutorul colectoarelor instalate la stup in cursul lunilor iulieaugust au ar5tat c5 procentul mediu de polen de alb5strire este de 0. tufi~uri. Albiistrita este o specie comun5 in zona de cimpie ~i coline.25-5. se cultiv5 ca plant5 de nutret fiind o bun5 plant5 furajerii qi in acela~i timp o valoroas5 sursii de nectar gi polen. mai rar roz sau albe. acoperitii cu peri. iar in virful delicatelor ramuri stau florile.7%. a apelor. sunt grupate in inflorescente. C r e ~ t deseori e prin semiin5turile de griu ~i secar5. Sulfina albii varietatea anual5. Planta este mic5. formind o inflorescenF.Prezintii flori mari de culoare albastr5-violet5 dispuse in inflorescente. se cultiv5 prin gr5dini in scop decorativ. albistrui sau albastru-violet. este apreciatii de apicultori intrucit aceastii plant5 se preteaz5 $i la ins5min@rile in miri~te asigurind culesuri tirzii. infloreSte din mai pin5 in septembrie fiind o valoroas5 plant5 nectaro-poleniferg.MANUALUL APICULTORULUI Nemti~orul cdmp este riispindit de la cimpie pin5 in zona montan5 gi de este nelipsit din sem5niiturile de cereale. maximum individual ajungind la 12. iar florile de culoare violeti sunt grupate formind InfloreSte in iulie-august furnizind culesuri de intretinere e albin fa . prin p5~uni~i finefe. strinse la bazi de un inveli~ de solzi putin ruginii. Stllfina alb6 ~i galbena' c r e ~ t e spontan prin livezi. infloresc in lunile iunie-septembrie. cu frunze reduse pgroase. F r u n z e k m t triunghiulare. Nemti~orul cimp inflore~te perioada mai-iunie contribuind la de in culesul de intretinere a1 familiilor de albine. Florile de culoare des albastrii au forma unui cornet cu marginile franjurate. locuri necultivate. pe marginea drumurilor. uneori roze sau albe. in toamn5. infloreSte in lunile mai-iulie. Planta este itialtli. infloreSte din mai pin5 in iulie ~i este important5 pentru nectarul oferit albinelor.

Jel3ay el giu~urys p-c ap alel!lu~3o as-npu!soloj ' ~ ~ n p u g 8y anul ur3 ap aiuals!p el 'euureol nes e ~ e ~ g r n ! ~ d as InleuguIaS -aJaj!lam !azeq a3ej rr~rigl. 'a~lseqle luns alpold . ap glsea3e apun auoz alaun u~' .13gluqd .1el3au g a n a s IS a!~quraldas r .ipogu! .. . un au!qle ap ~olrr~rurej . gm8!se 1nroSr~qu1!3 -aiua~sa~ogu! al!unaJ luns aqle JeJ leu ul !!m&nd-rrSo~ aplold -a!lqmaldas. j 14 ruarod upd 'au!103 ad 'a~e3sn!unSgd 'aiauzj u!~d al6a. . . ..13ySp8 wdlwj . .b 1nnoSyqzu9 ..r?unqurl .ale~!lln3auIJn3oI ad Jol!lnuInrp e '-lol!~npgdeau!8~eurel alSa.1 as al!qasoap alaj!laLrr . 'au!qle ap ar~rurej/Z!y V ~ . ap glueld o alsa !nllzla!lu oqurl7 aur8r~o ap . .mejy!me~nes gldur!s eu!dlw n3 gseo~pd alsa elueld -alunur ap euoz ul gupd ardurp3 el ap aleArlln3au 1..18e !!~do. . .r q e ~ o ~rrue u~ -3uapunqe.1eoln3 ap al!-'old .iad o p u p e 'a!ln!-awn1 .Z Iap a1i3npo~d !.1n301IS !zalz!l u!~d'~ol!~nurnrp eau!8~eur ad aiaug upd y~!pu~dsg.el purnq!~luo3g ~ e o enop e al4alogul 'g-rlse\nruw u!p g~!uai\o~d 'InlnlalLu equrrl '18unl auueol n3 !!UE ul -al!z ap OP-oc ap a.~ 'glenue~qaa3eq.au!qle ap -rol!!l!wej ale 8ue.Jepay el piugmgs ap 8y 8-9 as-npu~p!!war 1n8e~d ' ur nes nr~ndurrle ~ e ~ g u r p d as p e u g u r a s 1!..1a a!3ads o alsa lnladnz7S ~ q n o ~ . . alrunl ui a l ~ a ~ o g u i . l. -aiua3sa~ogu!ur asnds!p ap gpeo!. . j e -arunr. . .101!ig1!1~3 11iy1!3!1snr gl!lolea !S . alrunl ul alSa~ogul-am~ojrsrds .!~dsepad y~ado3e alsa g1e3y!ruu.q ap JolaizlazaJ ea~elaldwo:.. .~dur!'alepel8ap a3ej rJnuaJal ad yje~rl1n3 aleod 83 ~ n f q u e glu!za~dglueld glsea3v 'g8unl gpeo!~ad L J ~e o ad ua~od!S Jel3au Jolau!qle gzeaz!wry ale3 gseoJoleA pajqaur glueld o alsa !!lS?S e d l e ~ -ajua3sa~ogu!! asnds!p ' a z o ~'!3!ur luns a l ! ~ o ly~e ~ y ! u ~. glueld 123xpelods g~!lln3 s *aseol!3~e a pnlos ad gl!ulpiu! '~ueaue~al!paw .. aiuaisa~ogu!gzeaurloj !S aqle nes IISOJ JEJ .uJ gued a!un! u!p a f i a ~ o y u..Jolpnmrup eau!&aa .gleJnp g8unl ap a~aurianu!ap sap:. luns 'aqle JeJ 'g~lseqlea.11qln3!. 1ndo3sul '!pads ~ o l l e !!~do~dur! 'alepe~8apIJnuaJal ad alueld !alsa3e eJnlln3 ypueuro3a..1nsaln3ley3 lnu!iqo ne-s A!seur alSa. ~ u 'rry~nu e ruled ul 'glsnqo~ 'gldea~p pu!dlw o plulza~d l u e ~ d e *lsn8n~-a!ln!al!unl ul alSa~ogu1 .1 au!dlnl 'g-Iajrlaur IS gleur3rpau1 ' g ~ r l e ~ o 3 a p .

Dt~mhett~l intiilne~te coastc pictroase. Florile mici. fiind intens vizitati de albine pe toati perioada infloritului. Splinu~a cregte in poieni. drumuri. adinc crestate ~i prev5zute c u spini.z11 sa11 cre$te pe marginea drumurilor. galben-verzui sunt dispuse in inflorescente spiciforme. pZiduri. Productia de miere a fost evaluati la 50 kglha. Tulpina ( 10-30 cm) este lignificati spre bazi. margini de drumuri din zona de cimpie p i n i in zona montana. rar o perioad5 lungi. fnflore$te din iunie pin2 in septembrie. pe ling5 garduri. numai c i florile la fel alcituite sunt albe $i acoperite cu puf. Are florile galbene aurii. Cantitatea de polen recoltat5 de albine la aceste plante variaz5 intre 0. Fiecare floare este un tub lung. a cirei baz5 seamini cu un vas strins la gur5. De asemenea. este intilnit5 in gradini ca specie decorativi. oferind insemnate ~i polen albinclor.2%. cu saci plini de polen. Vor-oniz~ct~l 11ngl//-a. finete. Florile de culoare albastri sau albi sunt grupate in inflorescenfe. Planta prezint5 ramuri sub@ numeroase pe care se prind frunze late albicioase. Florile de culoare violet5 sunt strinse intr-o inflorescenp. cu care se inrudegte. in locuri necultivate qi aride. infloregte in lunile iunie-august gi este o planti apreciat5 pentru secretia abundenti de nectar gi polen. piini in zona montani. din regiunea de cimpie ping in regiunea montani. locuri necultivate. prin seminaturi pe coaste aride ~i margini de drumuri. din iunie pini in septembrie. tufi~uri. Planta este halt5 cu tulpina piroas5 qi frunze inguste alungite. pe coaste. fnfloregte in lunile iunie-august fiind intens cercetati de albine pentru nectar gi polen. Scava dornntll~~i cre$te prin finete ulnede ~i poieni umbroase in zona montan5. Splinufa este cercetatii in de albine in tot cursul zilei pentru nectar gi polen.MANUAL UL A PICUL TORUL UI Pcilcimida cregte prin sem5nituri. .14 gi 4.22% cu un maxim individual de 27.c. adcsea rovietici piroasi. Florile de culoare ro~ic-purpuric. situiindu-se astfel alituri de speciile melifere c r e ~ t espontan in locuri necultivate. se pe margini de piduri. Planta sc aseamini cu urzica moarti.cercetate de albine din iunie pin5 la sfir$itul lunii august. din mijlocul ciruia r5sar stamine albicioase. in v6rfUl ramurilor stau bobocii ruginii formati din solzigori ca de metal. Rcichia cregte pe cimpuri. gn~pate inflorescente. albe sunt grupate spre viirful tulpinii.

6% cu maxime individuale de 69. se obfin de la cicoare sporuri sensibile la cintarul de control de 200-400 glzi. sorg. frunzele sunt in numir mic gi inguste. Planta este acoperiti de peri aspri. frunzele sunt alterne cu 5 lobi q marginile neegal dinfate. Florile mari rogii sau purpurii. in unii ani. Loboda s5lbatic5 este o bun5 plant5 polenifera. ramificat5. furnizind culesuri de intretinere. pe ogoare. pietroase. infloregte in lunile iulie-august.MANUAL UL APICUL TORUL UI tiieturi de p5dure. lucern5. infloregte o lung5 perioad5 de timp din iunie pin5 in toarnnfi in octombrie.7 gi 12. iar cele superioare alungite intregi. rar albe sunt dispuse la i vlrful ramurilor. in Banat gi Oltenia. Planta este inalt5 cu tulpina b5toas5. al5turi de zmeurig.13-35. Culesul la cicoare este rnai valoros spre sfirgitul sezonului apicol cind flora melifer5 este in general foarte s5rac5. in functie de 123 P . p5guni. de form5 triunghiulari. in schimb florile albastre sunt n u numai podoaba acestei plante dar gi a cbmpului intreg. Cele mai mari cantititi de polen au fost identificate in probele recoltate in cursul lunii august. incepind din lunii august. - . Polenul de lobod5 prezent in este probele recoltate la urdini~ in medie de 0. in Planta prezinti o tulpini dreapt5 cu frunze inguste ~irare qi infloregte din luna iulie pin5 in august. Florile de culoare verzuie sunt dispuse intr-un spic terminal. Frunzele bazale sunt argintii. nisipoase. locuri necultivate. adinc dintate.2%. infloreSte din iunie pin5 la sfirgitul lunii septembrie furnizind nectar gi polen pentru intretinerea gi dezvoltarea familiilor de albine. Planta este inalt5 gi prezint5 flori galbene dispuse mai pin5 la sfir~itul in inflorescente terminale spiciforme. uscate. in probele de polen recoltate cu ajutorul colectoarelor in perioada iulie inceputul lunii august cind familiile de albine au la dispozitie plante cultivate ca: floarea-soarelui. in general in locuri umede gi Grate.5%. Lumin5rica este o plant5 nectaro-poleniferi care asigur5 un cules de intrefinere de lung5 durat5. Cicoavea este o plant5 comun5 fiind r5spinditi in toat5 fara de la cimpie pin5 in zona montan5. Lumcinbrica cregte frecvent pe terenuri insorite. Loboda sblbaticb este foarte comun5 in paguni. de-a lungul drumurilor. islazuri. Speciile de lumin5ric5 infloresc abundent gi cu o perioad5 lung5 de inflorire. propoqia polenului de cicoare a variat in hncfie de familiile de albine intre 5. Zburcitoarea sau viscoagea este o plant5 meliferi Cregte mai ales in t5ieturi de psdure. porumb. tgieturi de p5dure.

un insemnat cules de productie.000 kglha. S5vir~in). de de fragi sau cip~i111 undc ~i denuniirea populari de cap~unici. inregistriindu-se zilnic sporuri record de 8-12 kglfamilie de albine. Producfia de miere este evaluati la 200-600 kglha. ramificata ~i are flori albe numeroase. Dimbovifa (Moreni). F-. BuzBu (Valea Sliinicului). dc @6?&@roaStei este una din cele mai valoroase specii melifere din Delta ~i 124 . furnizind.yt1 sau c~il). Inflore~te iunie piini la sfirqitul lunii august. Determingrile de polen efectuate la o stupin5 amplasati in preajma unei ape au aratat c5 polenul de rBchitan ajunge la uneie familii de albine la 44. canalelor gi apelor curgatoare in zona de ges qi cea montani. Suceava (Vatra Dornei).MANUALUL APICUL TORUL UI ani. fiind apreciat5 ca una din cele mai valoroase plante melifere din Delta Dungrii qi zona b5lfilor. marginea bBltilor ~i a riiurilor.2 mgi floare cu o concentrafie in zahir de 62%. mari qi mai rare decit la zburitoare.ytil~icu rispindit in zona bilfilor ~i in special este in Delta Dunirii pe soluri siriturate. Prahova (Valea Teleajenului). Arad (Hglmagiu. lacurilor.contribuind alituri dc cclelalte specii melifere la intrefinerea ~i dezvoltarea familiilor de albinc. in anii favorabili. Planta are tulpina inalt2 cu frunze opuse dispuse dou5 cite dou5 ~i flori violacee grupate la virful ramurilor. mliiqtinoase pe malul apelor curgiitoare yi in st8titoare. Virfurile.1. R6chitanul cregte pe grinduri. rar de culoare roz sail r o ~ i e dispuse in inflorescentc globuloase. d e ~inflorit5 in mas& zburitoarea nu secret5 nectar. din fiind bine cercetatii de albine. Alba (Valea Sebe~ului). Cluj (Valea Sebe~ului). Are tulpina inalta ajungind pin8 la 2 m qi flori de culoare ro~ietica. iar in anii excepfionali ajunge la 1. In unii ani. Producfia de miere este evaluatii la 40-60 kg/ha. Tulpina este fistuloasii. marginea pe biltilor. infloreSte din luna iunie pin5 in august. Masivele de zburatoare unde se practic2 anual stup5ritul pastoral sunt situate in judetele A r g e ~ (Valea Bgdencii).1% din totalul polenurilor recoltate. grupate in inflorescenfe.2.fbitll rn. Cantitatea de nectar este de 0. infloreqte abundent din iunie pin5 in septembrie formind vetre intre celelalte plante. cantititi importante de nectar. iar umiditatea atmosferica cea mai favora-bil5 este de 60-70%. Pufuli[a c r e ~ t e locuri umede. Planta prczint5 o tulpini lung8 tiritoare. M6rarul sau butoiapl este r5spiindit prin locuri mlii~tinoase. S-a stabilit i cii temperatura optima pentru secrefia nectarului este de 20-26"C. Inflore~tcabundent din luna iunie pins in scptc~nbric.

Influenta conditiilor de mediu asupra productiei de nectar a plantelor. c) temperatura . Astfel cit2m busuiocul cerbilor.cuprins2 intre 60-80% este optimii pentru secrefia de nectar. d) umiditatea relativ2 a aerului .pentru majoritatea plantelor melifere in vederea secrefiei optime de nectar este cuprins2 intre 16-25°C. cantitatea de nectar produs2 de o floare pe intreaga d u r a v r i r i i .are o influeng pozitivii asupra secretiei de nectar la plante.au o influent2 v2tiim2toare asupra producfiei de nectar. iar productia cantitativii ~i calitativ2 a nectarului este conditionat2 de o serie de factori externi: a) factorii pedologici . Pentru a se putea evalua producfia de nectar a plantelor melifere pe unitatea de suprafats este necesar sii se stabileascii urrniitoarele: pet+ 1. Toate razele solare directe ~i intense provoacii ofilirea plantelor ~i diminuarea activitatii nectarifere. in unii ani favorabili furnizeazii productii mari de miere. ploile moderate ~i viintul cald. 3. cositelul ~i r2pciga. in zilele cu soare. in timp ce plantele cu nectariile la suprafag (hri~ca. numiirul total de flori pe unitatea de suprafaf2. Pe Iiing2 aceste plante trebuie s2 mention2m qi alte specii din Delta ~i zona inundabil2 a Dun2rii care in cursul sezonului apicol i ~ aduc contribufia lor la i intrefinereafamiliilor de albine yi care uneori asociate contribuie la realizarea unor culesuri de producfie. *. de 2-5 ori mai mult nectar. in timp ce precipitatiile abundente in timpul infloririi plantelor influenfeazii negativ secretia acestora. e) precipitafiile . Plantele care au nectariile adiipostite in profunzime (trifoiul rogu) produc. 2. aceasta putind inceta cu desiiviirgire. de obicei 15-20 kglstup. mu~tarul) secret2 mai mult nectar in zilele cu o nebulozitate mai mare. rar albe grupate in inflorescente. f) viinlurile qi secetele prelungite . b) lumina solar8 . Tulpina qi ramificafiile acesteia prezintii la viirf flori royii.MANUAL UL APICUL TORUL UI zona inundabil2 a Dun2rii unde ocup2 suprafete importante.bog2fia ~i gradul de umiditate al acestuia. Fiecare plants are un sistem propriu de secretie a nectarului atiit in perioada ei de inflorire ciit ~i in timpul zilei. durata de inflorire a unei flori in zile.respectiv. favorizeaz2 producerea de nectar. liliachii. Productia de miere este evaluatii la 220 kgha. 125 F F . influenteazii direct producfia de nectar.

prin anumite celule cu structurii specialli. pm = producfia de miere la hectar . Pentru stabilirea productiei de miere pe unitatea de suprafap este necesar sii se cunoscii cantitatea de zahlir produsii la floare intr-o zi. cultura plantelor melifere tipice. alb. dupii aparifia frunzelor.MANUALUL A PICUL TORULUI AdmiHnd cii greutatea nectarului giisit in floare reprezint2 productia de nectar in 24 de ore. abundentli ~i bogatli in substante zaharoase. excesul din plant2 se de piciituri. sau rouii de miere se infelege acea substant5 dulce. productia de miere la hectar va fi: in care:pz = reprezintii productia de zahiir. dupii care se calculeazi productia de zahiir la hectar. mesteaciin. introducerea in asolament a unui numlir mai mare de plante agricole ~i melifere (floarea soarelui. b = numgrul de flori la hectar. limpede qi viiscoasii. Tot astfel. ce se giise~te anumite perioade ale anului pe in frunzele. anin. producfia de nectar la hectar va fi: in care: p = producfia de nectar la hectar. c = durata de inflorire in zile. a = cantitatea de nectar giisit in floare.. uneori solidificatii. mu~tarul borceagul gi altele).. ca ~i la stabilirea productiei de nectar. primsvara. salcie etc. Prin manii. ce sunt 126 . datoritli fenomenului de liicrimare normal9 ce se produce din cauza presiunii de trecerea plantelor de la perioada de repaus din timpul activli de vegetatie. rapita. Mana qi produciitorii de man. 2. Imbuniitiitirea bazei melifere se impune in vederea inliituriirii perioadelor lipsite de cules realiziindu-se prin: 1. plantarea terenurilor neproductive cu esenfe melifere. Primiivara timpuriu mana apare pe aqar. 3. tei. Cunosciind producfia de zahlir la hectar $i consideriind cli 100 de piiqi de miere confin in medie 80 de pliqi de zahiir qi 20 de piiqi de apii. ramurile sau tulpinile plantelor.

- . dar qi sub raportul dezvolt5rii corespunziitoare a familiilor de albine. Bistrip-Niisiiud. 0 important5 deosebit5 prezintii ins5 pentru apicultur5 mana de origine animal5 care provine din excretiile anumitor insecte ce se hr5nesc cu seva plantelor. De asemenea. dac5 acest cules coincide sau alterneazii qi cu unele culesuri de nectar yi polen. ce inregistreaza in unele masive din judetele Alba. Cluj etc. importante cantit5ti cu miere. mai ales in judetele Arad. peste 40 kglfamilia de albine.cristaline yi foarte dulci care este mana. Subliniem c5 suprapunerea culesului de man5 cu cel de nectar ~i polen prezintii important5 nu numai pentru sporirea recoltei de miere. elimin5 excesul sub form5 de pic5turi fine. care reprezinti un ct6~natural ? h eficient de combatere biologic5 a diiun5torilor piidurii. Acestea inregistreaz5 frecvent. Trebuie s5 remarcam faptul cii eficienp economic5 a stup5ritului pastoral la culesul de man5 se m5reqte considerabil.~ satisface necesarul de substante proteice. furnizate de plantele nectaro-polenifere din zona respectiv5. se realizeaz5 periodic. In schimb. ca in cazul unui cules pur de manil. in anumite piiduri de foioase unde se practic5 stup5rit pastoral. denumite hidatode sau stomate acvifere. fir5 consum de energie. care dispun de polen (sursa proteicg). la$ yi altele. in anii favorabili. Brgila. aceste insecte i sunt nevoite sii absoarb5 in aparatul digestiv o imens5 cantitate de sev5. Aceste insecte (lachnide yi lecaniide). recolte insemnate de miere de man5. din care refinindu-qisubstantele indispensabile vietii. Aya c5. preveniridu-se astfel uzura yi sl5birea familiilor. ea constituie in acelayi timp o hranii valoroas5 pentru multe alte inse&&lositoare pidurii qi indeosebi pentru furnicile de pgdure. aceste insecte absorb zaharurile din seva elaborat5 pe care le consum5 nurnai intr-o propoqie foarte redusi (circa 10%). in zona coniferelor. cu conditii bune pentru cre~terea dezvoltarea normal5 a ~i puietului. plop etc. tei. fac parte din ordinul Homoptera. pentru creytere qi dezvoltare. Procesul biologic de formare a manei de origine animal5 este urmiitorul: datoritii regimului de via@ sedentar. in anii favorabili. pentru a . la 2-4 ani. fiind necesar s5 se efectueze cite doui extractii de miere in decurs de 3 siiptiimini. aceste insecte au nevoie de cantit5fi insemnate de proteine ce se g5sesesc in sevii in propoqii foarte mici. Argey. se obtin frecvent recolte bogate de miere de man5 (miere de brad). $ . $i la mana de stejar. recoltele de miere de man5 dep5qesc la culesul de salcie in lunca Dun5rii 15-20 kglfamilia de albine. Hunedoara.! MANUALUL APICULTORULUI dispuse pe marginea frunzelor sau la virful lor. Pe ling5 faptul c5 mana constituie o rezervi melifer5 deosebit de importanti.

lmportanta economic5-apicol2 a acestora diferi ins2 de la o zoni la alta ~i de la un masiv la altul. dep2~ind general 20. au picioarc rudimentare.MANUALUL APICUL TORULUI Producitorii de man5 ~i plantele lor gazdi. plante gazd5 pentru produc5torii de man% Ins% nu toate aceste specii prezint5 important5 cconomic5. femelele . in masculi. in perioada Iiibern&ii. iar o parte. In tara noastri. mult mai mici. unde condifiile de clim5 $i vegetatic sunt in general favorabile dezvolt2rii unei faune ~i flore bogate ~i variate se intiilncsc numeroase specii de producitori de mani. iar cele secundare.se hrinesc activ ~i secret5 treptat tot mai multi mani. Dintre celc circa 20. o parte se transformi in femele. i ~infig aparatul bucal in tesuturile plantei pentru a avea stabilitate yi rimin fixate i astfel pin5 la inceputul primiverii.000 in de specii existente in lume. Pc ra~nuri. incep s5 se hraneasc5 intens. fie datoriti suprafetelor relativ restrinse pe care le ocup5 pe teritorii.Este momentul c6nd femelele ajung la maturitate sexual2 ~i devin a pentru Pmperechere. Trebuie s5 1ncntion51nc2. in .caracterizate prin culoarea ro~ietic2 festelor . Ccle mai importante plante gazdi din punct de vedere al productiei ~i calititii nianei. cu corp moale ~i tegument chitinos. masculii sunt aripati ~i lipsiti de aparat bucal. Dup2 n2p6rlirea larvelor secundare. fie datoriti productiilor mici de man5 pe care le furnizeaz2 ca plante gazdi. salcia. ci se prezintg sub form5 de mugura~isau de coacizc de munte la speciile din zona coniferclor ~i in form2 de farfurioar5 cu faia in jos la speciile din zona p2durilor de foioase. Durata stadiului variaz5 in raport cu specia qi conditiile climatice intre 20 qi 70 de zile. tciul. cc le caracterizeazi. aproximativ 60 au important5 cconornic3 pcntru apicultur2. Lecaniidele. fagul. cind odati cu pornirea in vegetatic a plantei gazdi.000 de specii. paralel cu cre~terea volum a femelelor yi culoarea lor se schimbi in deveni u i ~ i n i e . in faza a urmitoare. plopul qi altele. sunt: molidul $i bradul in zona conifcrelor ~i stejarul. in conditiile de flor5 ~i faun2 din tara noastrii. in general. Referindu-ne la produc5torii de man& numirul accstora pe plan mondial este foarte mare.fcmelele de lecaniide nu au aspect de insect5. in raport cu condiliilc dc vcgctatie ~i dc microclimat. iar aparatul bucal este stiliform specializat pcntru intepat $i supt. In aceastii etap2 productia de man2 atinge punctul % rile de conifere. paralel cu dezvoltarea femelelor are loc. 0 partc din larvelc lor primare sunt luatc de vint ~i transportate pe alte plante unde formeaz2 noi colonii. aflarul. In timp ce masculii stau fixafi pe frunze. iar femclcle sunt far2 aripi. in zona pidurilor de foioasc. toate speciile forestiere pot deveni intr-o anurnit2 pcrioad5 a sezonului activ.

iar productia de man5 creqte simtitor ceea ce atrage albinele ~i alte insecte la cules. adic5 femelele mature nasc pui vii direct. deoarece o singur5 femel5 depune de la 2. in acest stadiu productia de manii atinge punctul culminant. In generatia urmiitoare s-ar putea ajunge la lioane ~i in cealalt5 la miliarde de urmaqi.000 de ouii. La adulfi se inthlneqte frecvent brun-roqcat6. Masculii se deplaseazii cu u~urin9 fiind aripati. la unele specii de produc5tori. in general aceleaqi culori dar de nuanfe mai deschise.000 la4. ajungind la dezvoltarea maxim6. apare prima generafie de fondatoare (mitci). ceea ce marcheaz5 de fapt ultimul stadiu de cre~tereal lecaniidelor. odatB cu moartea lor.000 de indivizi. gata pentru imperechere. Lachnidele. Puietul prezintii culoarea cenu~iu-brun5. mimmlte duzini in de urrna~icare impreunii dau naqtere la mii de nepoti qi ace~tiaqn' oniinuare la zeci de mii de str5nepoti. lecaniidele au totuqi o capacitate de i inmulfire uimitoare. continuhndu-~iastfel ciclul biologic. spre deosebire de lecaniide au form5 tipicii de insectii. in conditii meteorologice favorabile ritmul de inmultire este foarte intens qi colonia. Culoarea acestora este diferit5 in raport cu specia qi virsta. Erii imperechere qi aceqtia sunt numai femele. din care eclozioneazii peste 90% larve. iar in conditii ecologice optime se pot inregistra la unele specii 6-8 generatii pe an.0 singur6 matc5 (fundatrice) na~te. cursul viefii. Lachnidele prezintii mai multe generatii pe an (intre dou5 qi cinci). in functie de pragul biologic al fiec5rei specii. Toamna apare generafia sexuati (femele ~i masculi). Dup6 2-3 generafii colonia devine puternic5. iar recoltele de miere ce se realizeaza pot dep5qi zilnic 4-5 kg pe familia de albine. neavgnd nici o contributie direct5 la productia de man5. in primavarii. neagr5 sau verzuie. Paralel cu maturarea ou5lor formate in sacii ovigeni. care asigur5 depunerea ou6lor de iarn5. pe frunzele de molid ~i brad. productia de man5 scade simfitor. poate ajunge la peste 10. iar dupii imperechere mor. dac6 ar r5rnine tofi in via@. D e ~ prezinti numai o generatie pe an. deosebindu-se cu ugurinf5 qi prin mirimea lor. cafenie. Femelele imperecheate se dubleazii in dimensiuni. Acestea sunt in majoritate partenogenetice vivipare.MANUALUL APICULTORULUI apropiere. iar culoarea femelelor devine treptat brunii ~i apoi brun inchis. Capacitatea de inmulfire a insectelor produc5toare de man5 este considerabil5. care se hr6nesc intens cu seva bogatii in substanfe nutritive pentru a da na~terela prima generafie de fiice surori. maturizarea masculilor care iqi fac aparitia de sub testele lor ceroase. f l k k )Xh g % 129 e P- .

precum $i pentru nagterea unei generatii sexuate puternice de lachnide ~i ca atare. care se afl5 in curs de imperechere sau de depunere a ou5lor de iarn5. de evolufia timpului de la sf5r~itulverii ~i din toamna anului precedent. iar m5tcile de lachnide. gansele pentru obtinerea unor recolte bogate de miere iar sunt reduse. familia unei singure m5tci ar ajunge dup5 trei generatii la 820 biliarde de urmagi. in acest caz.ou5 de iarn5" in toamna respectiv5. in primul rind. Astfel. Aceste conditii constituie in acelagi timp gi cele mai bune premize pentru ecloziunea. Trebuie s5 subliniem c5 insectele produc5toare de man5. o depunere masiv5 de . Pe Iingi acestea mai exist5 inc5 aproximativ 40 specii de produc5tori de man& asupra c5rora cercet5rile sunt in curs. care trebuie inregistrat in cadrul observatiilor pentru progn6?gde h g 5 durat5.MANUAL UL APICUL TORUL UI in consecinF. acestea se cifreaz5 la 60. larvele de lecaniide sunt smulse de pe ramuri ~i sp5late (innecate) inc5 inainte de a se fi fixat ~i ascuns sub solzii de pe ramuri in vederea ierngrii. dintre care 52 speccii apartin subordinului Aphidoidea gi 8 specii subordinului Coccoidea. iar copiii acestora la 820x 10 la puterea 15. ceea ce asigur5 o bun5 dezvoltare a coloniilor viitoare de produc5tori de man5. ca e S J 130 . cu ploi torentiale de lung5 durat5 yi zapad! timpurie. Prognoza la culesul de man5 se dezvolt: paralel cu modernizarea apiculturii gi cunoa~terea principalelor resurse melifere din pra noastr5. in aceste conditii. constituie condifii nefavorabile pentru r5sp8ndirea ~i inmultirea produc5torilor de mans. Prognoze pe durati lung5 (4-6 luni): productia de man5 a unui an este $i ea conditionat5. este prezenp gi frecvenp dHunHtorilor (pr5d5torilor) $ a. vegetatia se dezvolt5 normal gi respectiv plantele gazd5 pot s5-gi acumuleze suficiente substante de rezerv5 in muguri (viitoarele ml5dite). sunt dislocate gi distruse de frig ~i ap5 inc5 inainte de a fi terminat ponta. toamnele reci. ceea ce ar echivala aproximativ cu producfia mondial5 de griu pe doi ani.pr'nzi&. intreaga populatie de insecte ar atinge greutatea de 820 milioane tone. perspectivele de cules pentru sezonul urm5tor sunt mic~orate.. Dimpotriv5. -dement valoros. in tara noastr5 se intilnesc toate aceste specii. dezvoltarea ~i r5spiindirea tinerelor larve de lecaniide. referindu-ne ins5 numai la speciile ce prezinti importan@ economico-apicol5. Dac5 in perioada august-noiembrie vremea este caldi gi cu precipitatii moderate. Considerind d fiecare insect5 ar cintiri in medie aproximativ un miligram. cel mai aprig d a r t y viespea. In special pentru perioada de sfirsit de var5-toamnil. Numiirul speciilor de produc5tori de man5 (Homopterae) pe continentul european este foarte mare.

mai apar vizibil adultii care ~ i .a u Mirimea femelelor adulte in acest stadiu este de circa 1-2 mm ~i prezinti o culoare deschisii (culoarea pielii). in cadrul prognozei pe termen scurt. Este stadiul inceputului activ de secrefie gi fenologic corespunde cu faza de inmugurire a molidului ~i a stejarului sau a altor specii de foioase. ~"s. primele controale ~i investigafii pe teren trebuie sii se efectueze intre 1 ~i 5 mai. de asemenea. Astfel. pcriclitiind astfel ~i. urmiirindu-se s5 se identifice aduliii pe ramurile tinere. In cazul lachnidelor. pot constitui. Numiritoarea in cursul toamnei pe unii arbori reprezentativi a ou5lor de iamii la lachnide Si a larvelor la lecaniide pe arbore sau pe metru liniar de ramur5. . deoarece este nerentabil s5 ~i se efectueze deplasarea la stupiirit pastoral in momentul in care stadiul biologic de secretie a manei se apropie de sfir~it.MANUAL UL APICULTORUL UZ gi mana insii~i. pentru lecaniida mare.inrnulQ a herelor generatii. distrug gi inneac5 miitcile proaspiit eclozionate. insotite de r5celi $ uni. ceea ce determinii uneori o hmultire puternic5 a lor in aceste locuri. Ploile de duratii. care trideazi prezenp larvelor secundare. intre 20 qi 30 ficut intre timp aparitia de sub solzii mugurilor. cu atlt perspectivele pentru o recolt5 buni de miere de man5 sunt mai mari. de prezenp la cules a diferitilor d5uniitori (viespi. cind se pot observa pe rimurele mici ghemotoace albe-argintii de cear5. date utile pentru aprecierea perspectivelor de cules in sezonul apicol urmiitor. . identificarea producZitorilor de man2 din zona vizati trebuie s5 se efectueze cu una pin5 la trei siiptimini inaintea culesului. constituie hrana preferat5 a viespilor. De asemenea.). ~i la lachnide. Dimpotriv5 o vreme caldii. Cu cit densitatea coloniilor de furnici este mai mare pe unitatea de suprafatii. Identificarea acestora este mult u~uratii de circulatia intens2 a furnicilor ins5 . care in anumite masive incepe sii secrete manii in jurul datei de 25 mai. controlul arboretelor de molid ~i stejar se efectueazg in cursul lunilor aprilie-mai. se stabile~te stadiul de secretie a manei. hotiiritor pentru dezvoltare? gijnmultirea lor este evolufia timpului. precipitatii & 'favorimazii cu A "$. pe arborii respectivi ~ i de asemenea. Un alt element deosebit de important pentru prognoza de duratii lung2 il constituie prezenta coloniilor de furnici gi respectiv circulatia furnicilor pe arbori. lini~tit5. Cu ocazia fieciirui control se inregistreazii prezenp ~i densitatea tinerelor colonii de lecaniide (numiir adulti pe metru liniar) qi frecventa furnicilor pe arborii de conifere sau de foioase. in continuare stadiile de dezvoltare a lecaniidelor ~i variatiile de culoare se succed conform celor ariitate la biologia acestora. diptere etc. De asemenea.

pe de o parte zborul albinelor. autosterile. iar pe de alt5 parte prin uscarea manei de pe fiunze qi ramuri.care. Prin polenizare se intelege transportul gr5unciorilor de polen de pe antere pe stigmatul se florii.55 w&I. Dup5 agentul polenizator (care transport5 polenul de la o plant5 la alta).ifere. 0 amplitudinein medie de 12°C qi o umiditate atmosferic5 de 70% constituie condifii optime pentru culesul de manil. i Polenizarea care se efectueaz5 cu polenul propriu se numeSte direct5 sau autopolenizare. Polenizarea culturilor agricole entornofile cu ajutorul albinelor Floarea reprezintiiorganul deinmultire sexuat5a plantelor. Experientele au demonstrat cii polenizarea incruci~ati este superioari autopoleniziirii chiar la plantele autofertile. polenizarea poate fi: anemofilii (prin intermediul vintului). VBntul are un efect diiuniitor. aceasta devenind inaccesibil5 culesului. r. impiedicind. Majoritatea plantelor rodesc ins5 numai prin polenizarea cu polenul provenit de la alte plante din acela~isoi. Din punctul de vedere a1 polenizFtrii. 132 . In acest caz.intensitatea culesului de man5 crevte in raport cu amplitudinea dintre temperaturile inregistrate in timpul noptii ~i cele din timpul zilei. Pentrucaplantele sii rodeasc5 este necesar s5 se produc5 procesele de polenizare ~i fecundare.culesul de man5 are perspective sigure atunci cind in perioada secrefiei. plantele pot fi: autofertile. malacofili (prin i n t e d e h l riiplu~telor)~i entomofilii (cu ajutorul insectelor) care se intilne~te 1%--majorit! ktea plantelor. Dintre insecte principalul agent polenizator il reprezinl a1hpd. d e ~ fiecare dintre soiuri poate poleniza un al treilea soi. urmate de riiceli. cind se polenizeaz5 ~i fecundeazg cu polenul propriu. hidrofil5 (prin intermditrbapei). in functie de o seric de factori. vremea se menfine c5lduroas5 yi in general constant5 qi liniytit5. polenizarea se nume7te indirect5 sau Pncruciqat8. participl la polenizarea ?-? . . ornitofilii (prin intermediul unor piisiiri). iar ~rin~fecundare produce contopirea gr5unciorilor de polen (elemente cu sexuale b5rb5te~ti) ovule (elemente sexuale femeie~ti). Ploile abundente ~i de durat8. cind nu se polenizeazii reciproc. creindu-se astfel conditii bune pentru culesul de man5 lat5 ciiteva concluzii referitoare la actiunea vremii in perioada de secretie a manei: . influenteazi negativ at2t productia de man5 c i t ~i intensitatea culesului.F MANUALUL APICULTORULUI inmultirea coloniilor de lachnide. cind se polenizeazi ~i fecundeazii cu polen striin de la alte plante sau alte soiuri: intersterile.

in general se recornand5 ca stupii sii fie amplasafi aproape de culturi ~i unde este posibil. matc5 tin5r5 ~i prolificii. pentru a primi multi lumin5 qi c5ldur5 solar5. deoarece extinderea pe suprafete mari a tratamentelor pentru combaterea bolilor yi diunitorilor culturilor agricole a dus la reducerea simtitoare sau chiar disparitia entomofaunei s5lbatice spontan polenizatoare. avind grij5 sii se ia m5suri corespunziitoare pentru impiedicarea roirii. iar distanp dintre stupi va fi de cel putin 100 de metri. ciind stupii apaqin unor stupine diferite. Familiile de albine folosite la polenizare dupii 15 iunie se vor mentine in stare activ5. furnici. s5n5toase. provizii de hran5 suficiente. stupii se umbresc sau se instaleazii chiar la umbrii.MANUALUL APICULTORULUI plantelor in procent de 75-90%. in primul rind. Modul de amplasare a stupinelor se face tin5nd seama de necesitatea polenizgrii complete yi uniforme. densitatea culturii. 0 problem5 foarte important5 de care trebuie sii se tin%sea&$ te z~relarea tratamentelor efectuate pentru combaterea bolilor gi d5un5torilor cu ivitatea de cules qi polenizare a albinelor. La culesurile din timpul verii. cu 10-20 rame (in funcfiede sistemul de stup). Necesitatea folosirii albinelor in mod organizat la polenizare a crescut considerabil in condifiile actuale. Este interzisii amplasarea stupinei pe direcfia de zbor a albinelor apacinind altor stupine (intre aceste stupine gi cultura de polenizat). c5ribugi yi viespi. stupii se ayeaz5 cu urdini~ul spre est. mugte. Pentru acfiunea de polenizare se recornand5 folosirea familiilor de albine puternice. In rest polenizarea entomofil5 este efectuata de bondari. La culturile agricole num5rul stupilor amplasafi pe o vatr5 nu va depigi 50 familii de albine. in cazul deplasgrii prea timpurii intervine pericolul ca albinele &fieatrase yi s5 prefere florile plantelor spontane concurente. cu o populatie numeroas5 (minimum 30. puiet in toate fazele de dezvoltare. dispersafi in grupe mici. pentru a asigura maxim de eficienp ca polenizator. La speciile cu inflorire timpurie sau tiirzie de toamn5. de agent polenizator. Momentul optim al deplas5rii familiilor de albine pentru polenizare este inceputul infloririi. m5rimea parcelei. culesul incepe dimineap devreme. Tratamentul culturilor infloritk +P'd?e)&ijnai in Bod 9 . Albinele trebuie s5 aib5 asigmatmvzerve de e api. spre a-i feri de a r ~ i t puternice. inciirciitura la hectar. Functia principal5 a albinelor hnaturi ~ieconomie este. inc5lzindu-se mai repede. Se iau in considerare specia de cultur5.000 indivizi). in stare activg. Albinele sunt insectele cele mai utile omului. albine s5lbatice. Pregltirea familiilor de albine yi tehnica polenizlrii Familiile de albine destinate poleniz5rii trebuie s5 fie intretinute in special in acest scop.

semincerii de leguminoase (lucerna. ridichiile etc. Seminceri m u ~ t a r lucernii Seminceri trifoi. zmeurul. sparcetl ~i legume 3-4 Familii de albine. inul). sparceta). se acfionead pentru stabilirea unor mijloace moderne pentru con~baterea bolilor gi diiuniitorilor plantelor agricole care sii nu aduca prejudicii ssnitifii gi activitifii familiilor de albine anga-iate la polenizarca culturilor.gutuiul. Pentru asigurarea conditiilor optime de poleniziri eficiente.1000 200-300 25-50 Polenizarea arborilor fructiferi Se apreciazi cii fir8 apicultur2 nu exist2 pomiculturii. coriandrul. specii autofertile . ciregul. % Productia de miere./ha Spor de recoltii. piersicul. posibilitatea folosirii mijloacelor de l u p ~ pe cale biologici. soiuri intersterile . Una din miisuri consti in aplicarea tratamentelor cu insecticide selective. se studiazii. nr. care distrug diiuniitorii dar nu sunt toxice pentru albine. de asemenea. caisirl.. piirul. Dupii modul cum se efectueazii polenizarea. etc. pomii gi arbugtii fructiferi se grupeaz2 in trei categorii: specii autosterile .). mu~tarul.IMANUALLILAPICU12TORUL CII excepfional. viginul. coac2zul. Cu toate c?i se polenizeazii gi fecundeazii cu p e ~ @ p r i uprin polenizarea cu ajutorul albinelor gi la aceste specii productiile .10 50-60 25.100 8. prunul. plantele tehnicc (floarca soarelui. kg/ha 2-3 50-60 25-40 1-2 30-50 40-120 2-3 20-30 40. guliile. cu respectarea prevederilor legislatiei privind misurile de protecfiea familiilor de albine.marul. Delicios rogu. semincerii de legume (varza. NumSirul optim de familii de albine in actiunea de polenizare a culturilor agricole entomofile CulturSi Livezi Floarea soarelui Rapitg. Piitul. ceapa. Principalele grupe de plante cultivate polenizate cu ajutorul albinelor sunt: pomii ~i arbugtii fructiferi. bostiinoasele (pepenii. trifoiul. rapita. dovleceii).la mar soiul Qe@5orauriu. . a&ul. hrivca. dovlecii.

Locul ideal pentru stabilirea vetrei de stupinii este in veciniitatea livezii.MANUALUL APICULTORULUI La infiintarea livezilor. 0 problem2 de mare insernniitate ~i o atentie cu totul deosebitii trebuie acordati combaterii bolilor ~i driunBtorilor pomilor ~i arbu~tilorfructiferi cu produse chimice. Din datele pe care le detinem. iar pe de altri parte. dispersati In grupuri mici. ) 1 . stupii a~ezafi la o distanp de 1. ceea ce reprezintri venituri suplimentare. de la salcgm. pe liingii sporul c$n ati?%aportul albinelor determinii ~i imbuniitiitirea calitativii a fructelor priviqd @ u ~ . Amplasafi aproape de livadri. Aceasta se realizeazii intercalgnd. dupii ciiteva rgnduri din soiul autosteril sau intersteril. in livezile tinere. evithduse zborurile lungi care uzeazii albinele.. se imbuniitm I asem=?. Pentru familiile fructiferi. in general. pe de o parte este efectuatii polenizarea pomilor ~i asigurarea rodului. in limitele acesteia albinele realizeazii producfii mai mari de miere. & 4 . pentru asigurarea rodului trebuie sii se tin2 seama de aceasti condifie ~i sri se planteze aliituri de soiurile de bazri ~i soiuri polenizatoare. in acest fel. care sunt diiuniitoare albinelor. care au cel putin 6 rame cu puiet. cind atit cei ce le aplicii cit ~i definiitorii familiilor de albine trebuie sii ia miisurile de protectie a albinelor care se previid in . fa@ de cei a~ezatila jumiitatea acestei distanfe. in raza economic2 de zbor a albinelor. 1991 privind unele miisuri pentru protecfia familiilor de albine impotriva intoxicafiilor cu pesticide". pregritirea folosite primiivara timpuriu la polenizarea pomilor qi arbu~tilor albinelor trebuie ficutii incri din toamna precedentri.X. pregiitind-o pentru culesul principal. in numai cgteva zile albinele trebuie sii aibi create cele mai bune conditii de activitate. Deoarece perioada Infloririi unei specii pomicole este scurtri. Momentul optim de deplasare este marcat de inceputul infloririi primelor soiuri. De regulii se recomandii amplasarea stupilor in interiorul livezii.200 metri de livadii aduc o contributie de 85% prin polenizare. care sii asigure polenul necesar. pentru asigurarea unei poleniziiri uniforme ~i complete. in cazul distantelor mici. ~nciirciitura optimri recomandatii la polenizarea livezilor este de 2-3 familii de albine la hectar.Ordinul45 din 21 . se obtin sporuri de p&ue$ie de 5060%. m&imea. uniforrnitatea. Prin polenizarea cu albine a livezilor. iar randamentul la cules creSte. mai ales primelor douii categorii de plante. cu inflorire mai redusri se amplaseazii un numiir mai mic de stupi. albinele beneficiazii de culesuri timpurii de intrefinere de nectar dar mai ales de polen. un rind din soiul polenizator sau se vor planta toate pe acelagi rind. Aceste tratamente se aplicii in mod exceptional in perioada infloririi unor specii pomicole. albinele nu se uzeazri ~i pe lsngii o polenizare saturatii pot realiza ~i productii timpurii de miere care variazii intre 25 gi 40 kglhectar. forma ~i confinutul in vitamine. hranii atit de necesarii primiivara pentru cre~terea puietului ~i dezvoltarea familiei.

sau instalarea unor repere cum sunt panouri de diverse forme ~i culori sau altele. cu o pondere economic5 insemnaa.MANUAL UL APICUL TORULUI rezistenfa la boli ~i diiunfitori. Alfituri de celelalte misuri agrotehnice. se reduce periodicitatea de rodire. special amenajat. Amplasarea stupilor se poate face la o oarecare distant5 de tarla. cregte rezistenp la cfidere a fructelor qi se obfin productii stabile gi regulate. se recornand5 agezarea stupilor in preajma unor repere naturale care pot fi: cumpana de la fintin5. La amplasarea stupinei se fine seama gi de forma lanului. realiziindu-se astfel o polenizare uniform5 gi complea. ca gi procentul de ulei continut in seminte. sau interpunerea acestora intre lanul de floarea-soarelui vi locul de amplasare pentru a evita distrugerea albinelor sau eventualele accidente care pot fi provocate de albine. 0 conditie determinant5 pentru efectuarea unei poleniz5ri eficiente a floriisoarelui gi obtinerea productiilor mari de miere const5 in orientarea gi amplasarea corect5 a stupinelor la cules. Pentru asigurarea polenizirii optime a culturilor de floarea-soarelui norma de familii de albine este de 1-2 la hectar. astfel pe o tarla lung5 gi ingust5 se recornand5 s5 se instaleze dou5 stupine. Pe ling5 sporul cantitativ. cabana. precum gi o importanti . pe loc deschis. . tehnologia culturii florii-soarelui prevede ca una din condifiile esentiale pentru obtinerea recoltelor sporite .polenizarea dirijat5 gi completii cu ajutorul albinelor. c5te una la fiecare capit a1 culturii. polenizarea contribuie la marirea a semintelor. Fa@ de tarla. Polenizarea florii-soarelui Floarea-soarelui. Pentru a evita depopularea stupilor prin rfitacirea albinelor. principals plant5 uleioas5 cultivat5 in fara noastr2. S-a stabilit c5 exist5 o corelatie direct5 intre potentialul nectaro-poleniferI! frecvenfa cercetgrii de c5tre albine a soiurilor gi hibrizilor de floarea-soarelui aflati in cultur5 cu productivitatea lor in seminte ~i ulei. un pom. Se va evita vecin5tatea drumurilor intens circulate de oameni gi animale. se recornand5 avezarea stupilor in partea unde s-a terminat ins5minptul gi inflorirea se produce mai tirziu. seminte realizat prin polenizarea cu ajutorul albinelor gi 50% media fiind de 335 kg la hectar. este o specie cu polenizare tipic entomofil5 care se realizeazg aproape exclusiv cu ajutorul albinelor. frecvent5 la culesul de floarea-soarelui. Deplasarea stupilor la tarlalele de floarea-soarelui se face cind cultura este inflorit5 in procent de 5-7%. pentru ca contactul cu florile si se fac5 treptat. la distant5 de 2-3 metri unul de altul. pentru c5 astfel albinele sunt determinate s5 cerceteze uniform intreaga cultur5. dupfi efectuarea unor zboruri de orientare prealabile.

8-10 familii de albine la hectar. cu minimum 8-10 rame cu puiet in aga fel ca cerintele biologice pentru polen s5 fie maxime. care 1% turitate este strins5 in caren5 ~i tinde s5 se elibereze. etc. Misiunea de eliberare se realizeazii cu ajutorul i n s e c e w i s r n u l de % 137 S fl . Momentul transportarii acestor familii de albine la loturile semincere de lucern5 se face la inceputul infloririi (20-25%).100 kglhectar. lucerna reprezint5 una dintre cele mai valoroase culturi furajere din zona de cimpie datorit5 calitatii superioare a nutreplui. se vor fixa mai multe vetre de stupin5 in lan gi la capetele tarlalei. agrotehnica aplicata culturii. La aceste culturi se folosegte o inc5rc5turii de 2-3 familii de albine la hectar. Pentru condifiile din Cimpia Romin5 se recomandi. incit s5 se efectueze o cercetare uniform5 gi completg a intregii suprafete cultivate. Aceasta se datoreazii conformatiei anatomo-morfologicc deosebite a florilor.. Norma de familii de albine la hectar se stabilegte in funcfie de soiul sau hibridul cultivat in anumite conditii ecologice (entomofauna polenizatoare.Se recornand5 ca in zona unde se aflii cultura avizati poleniz5rii s5 nu fie plante inflorite din flora spontan5 sau cultivati care s i o concureze. stupii r i m h i n d pin5 la intrarea in pirgii a semintelor de lucer~lii. Lucerna este o plant5 tipic entomofila gi in conditiile diminuiirii simtitoare sau disparifiei entomofaunei polenizatoare spontane. Astfel. alte plante tehnice care beneficiazii de polenizarea cu ajutorul albinelor sunt: rapip gi muytarul.MANUAL UL APICUL TORULUI in afar5 de floarea soarelui. formeazg coloana sexualii. pentru suprafete mai mici de 5 ha.foame de polen". Astfel familiile de albine trebuie s i fie puternice. prezentiind a~a-numita . stupii se amplaseaz5 in imediata vecin5tate a lanurilor la 50-100 m distant& in cazul suprafetelor mai mari. pe de o parte m5surile agrotehnice care concur5 la intensificarea secretiei de nectar gi sporirea gradului de atractivitate gi totodata activitatea familiilor de albine care particips la polenizare. rezultind un spor de recoltii de 20-30% gi o productie de miere de 40. acoperite pe toat5 lungimea cu filamentul celei de-astamine ~i prinzind in interior pistilul. Pentru asigurarea eficientei maxime de polenizare a lucernei a fost elaborat un complex de recomand5ri privind. Polenizarea culturilor semincere de IucernSi in agricultura noastr5.). flora concurent5. Amplasarea familiilor de albine se face in raport cu marimea gi forma lanului. este avizata aproape exclusiv poleniziirii cu albine. factorii meteorologici. pentru polenizarea lucernei. Lucerna are o floare tipic5 de leguminoase: 9 stamine au filamentele concrescute.

la unele . Albinele culegatoare de nectar s-au adaptat acestei situatii abordind uneori florile lateral. Polenizarea culturilor semincere de trifoi roSu 0 alt5 plant5 furajer5 cu important5 economic5 mare prin valoarea nutritivi ~i rolul sau in sporirea fertilitgfii solurilor este trifoiul rovu. rnai ales la cele tinere. Pentru imbun5tifirea tehnicii de polenizare a lucernei. tip in care coloana sexualia florii iese brusc din caren5 in urma vizit5rii de c5tre insecte qi nu revine in pozitia initial5. se obtin sporuri de s8rnilnf5 de 50-60% ~i totodat5 recolte de miere de 25-200 kglha.. In unii ani. iar productia de seminfe de 3 ori. apoi siropul se r5ce~te adaug5 florile de lucern5 cur5pte de parfile verzi. Dresajul se aplica in prima zi de polenizare ~i se repeta din douB in douB zile pe toat5 durata infloririi maxime. in c5utarea hranei. odat5 cu plecarea insectei. introducind glosa in interiorul florii qi extr5gind nectarul fir5 s5 le deschid5 ~i deci fir5 a efectua polenizarea.exploziv". La culturile semincere de trifoi roqu se folose~teo norm5 de polenizare de 3-4 familii de albine. pe de o parte condifiilor nefavorabile iar pe de alt5 parte lungimii prea mari a tubului floral. datorit8. Infuzia se prepara astfel: pin5 la 30°C qi se se fierbe 1 litru de ap5 cu 1 kg de zahgr. in paralel cu obtinerea soiurilor de lucem5 cu un confinut rnai mare de polen. Pentru polenizareaculturilor rovu stupina se amplaseazB la o distant5 maxim5 de 500 de cazul unor distante rnai mari efectul poleniz5rii se mic~oreazi insemnat. pin5 la crearea reflexului de respingere. Acesta reactioneazi intens la polenizarea cu ajutorul albinelor. care elibereaz5 coloanele sexuale ce lovesc capul qi corpul insectei jenindu-le gi determinindu-le dup5 citeva experiente s5 le evite. rnai atractive pentru albine. in lucr5rile de ameliorare se urmaresc dou5 c8i: obtinerea de albine cu tendint5 pronunpti de polenizare a lucernei.MANUAL UL A PICUL TORULUI deschidere a1 florii se incadreaz5 in tipul . in proporfie de 114 piin8 la 113 din volumul siropului. Zilnic se administreaz5 unei familii de albine 100-200 ml sirop. S-a observat c5 albinele tinere viziteaz5 lucerna in proporfie rnai mare fa? de cele adulte. Prin polenizare cu ajutorul albinelor. albinele deschid florile. Dresajul aplicat la polenizarea lucernei cre~te frecvenp de cercetare a albinelor de 5 ori. Cea rnai frecvent5 metod5 const2 in hr5nirea periodic5 a familiilor de albine cu infuzie de flori de lucern8 indulciti cu zah8r. De aceea pentru intensificarea procesului de polenizare ~i sporire a atractivitgfii culturilor de lucem5 fa@ de albinele melifere se poate aplica metoda dresajului care urm5re~te formarea reflexelor con-ditionate la albine.

Albinele fiind atrase qi antrenate la cules de aceste plante. varza. guliile. morcovii. Totodati albinele beneficiaza de un bun cules. care s i poatii fi cercetate de albine. limba mielului. Sporul de aportul adus de albine este considerabil. Norma de familii de al-bine folosite la semincerii de legume variaz5 intre 2 qi 4. sulfina. datoritii infloririi lor e~alonate. cultivafi pe suprafete Insemnate. ridichile.MANUAL UL A PICULTORUL UI soiuri care dep5qegte lungimea trompei albinei face nectarul inaccesibil gi albinele nu cerceteaza prea mult florile trifoiului roqu. dovleceii. ceea ce sporegte intensitatea de cercetare a culturii de 20 de ori. La aceasta se adaug5 qi cantitatea de 25-50 kg miere care se obfine la hectarul de culturi. se pot folosi culturi de ademenire cum sunt: facelia. etc. in acest caz este necesar s5 se aplice dresajul albinelor prin metoda descris5 la lucerni. obfinindu-se 30. Semincerii de ceap5. Polenizarea culturilor semincere legumicole in fara noastr5 culturile legumicole au o deosebiti insemnitate pentru asigurarea hranei populatiei. Sporul de legume obtinut la culturile de legume pentru s5minfi este de 200-300%. pepenii etc. rezult5 un spor de productie medie de s5minf5 de 66%. incep sB cerceteze qi florile trifoiului roqu care infloresc in continuare. Printre culturile semincere legumicole cele mai importante qi care reclam5 mai mult polenizarea cu albine.5 in culturi intercalate qi 1 familie de albine in culturi pure.150 kg miere la hectar. Prin polenizarea cu albine a culturilor semincere de trifoi rogu se rea-lizeaz5 un insemnat spor de producfie de seminfe la hectar de 200-300%. Pentru cregterea eficientei polenizarii cu ajutorul albinelor se urm5reqte totodata obtinerea de soiuri de trifoi roqu cu tubul floral mai redus. r5spunzind cu sporuri insemnate de recolt5 sunt: ceapa. Acestea se seaman5 in benzi cu cultura de baz5 gi infloresc inaintea ei. folosindu-se o inc5rciturii de La 3 familii de albine la hectar. cifrindu-se la 139 s rC . infloresc vara. in lunile iunie-iulie. dovleceii. Bostiinoasele (pepenii. oferind familiilor de albine culesuri intense qi de lung5 duratii. aceasti? cultur5. De asemenea. oferind albinelor surse de hranii abundente ~i efectuind totodata polenizarea. sparceta. inc5rc5tura cu familii de albine la hectar este de 0. dovlecii) furnizeaz5 culesuri de nectar ~i polen in timpul verii ~i inceputul toamnei cind flora melifer5 este mai slab reprezentat5.

i solarii au crescur an de an. capabile s5 realizeze polenizarea saturatA a culturii. Modul de amplasare a stupilor se face in raport cu m5rimea qi forma solariului.i completi a intregii suprafefe. care const5 in hrinirea periodic5 a familiilor de albine cu infuzie de flori de ciipguni indulcit5 cu zahir.68 din 24 iulie 1998 al Ministerului Agriculturii gi Alimentatiei . Norma de polenizare la cultura c5pgunilor in solarii e<te de 8-. administriindu-se zilnic 100200 ml de infuzie pe familia de albine. Familiile de albine se intretin gi stimuleaz5 prin hr5niri periodice. contribuie la intensificarea poleniz5rii c5p~unilor solarii. aviind 3-4 rame cu puiet. in 0 prim5 conditie a unei poleniz5ri eficiente consti in folosirea de familii puternice. pentru ca cerintele biologice pentru polen ale familiei de albine s5 fie maxime.i la lucern5 gi la c5pguni se poate aplica metoda dresajului. in aga fel inciit s5 asigure cercetarea uniform5 y. cu albine culegiltoare numeroase. Ca y.8 kg de zah5r la 1 I de ap5. cu sirop de zah5r in concentratie de 1. u Organizarea actiunii de polenizare a culturilor agricole entomofile c ajutorul albinelor pe intreg teritoriul t5rii se realizeazi in baza Ordinului nr.10 familii de albine.. Aplicarea acestor m5suri de ordin agrotehnic ~i fitotehnic. Dresajul se aplic5 la inflorirea maxim5 a culturilor. la dou5 zile.Norme metodologice orientative privind polenizarea culturilor agricole . cantitativy calitativ. problema poleniz5rii lor cu ajutorul albinelor a devenit tot mai actuali. Deplasarea ~i instalarea stupilor in solarii se face la aparifia primelor flori in cultur5.MANUAL UL APICULTORULUZ Polenizarea culturilor de csp~uni solarii din Pe m5sur5 ce suprafetele cultivate cu c5pguni in sere y. in functie de soiul cultivat si conditiile ecologice. Pentru ca eficienta acestei actiuni sii fie maxim$ este necesar s5 se aplice un complex de m5suri care sa contribuie la cregterea productiei de fructe.

.

MANUAL UL APICULTORUL UI Lecfia 6. a! cuiburilor. in conditii nonnale de cules. de asemenea. familiile puternice pot realiza productii ridicate dar dezvoltarea respectiva ~i valorificarea eficient2 a culesurilor se poate face folosind doar stupi de mare volum. Se $tie. Intretinerea yi exploatarea familiilor de albine C stupi multietajati n in cazul folosirii stupilor multietajati intretinerea familiilor de albine este diferit2 de aceea de intrefinere a familiilor in stupi verticali cu magazine sau orizontali.friinea ezvoltarea familiilor de albine yi scade productivitatea muncii. fixarea ~i impachetarea fagurilor in vederea deplasiirilor in pastoral.cum sunt: stupii multietajati. inssnnarea ramelor ~i fixarea fagurilor artificiali. + Cuiburile se desfac doar in cazurile in care familia este susp 5 d t boli sau orfan2. se ajut5 cu faguri cu puiet. La familiile puternice. sortarea fagurilor ~i topirea celor reformati. Pentru a determina puterea familiei de albine. Prin buna organizare a muncii de intrefinere. repararea fundurilor). De intensivii a puietului. perioada sezonului activ putind fi folositii doar pentru intrefinerea familiilor de albine. La familiile slabe se iau toate m2surile de intiirire a lor . constructia fagurilor artificiali. numiirul de faguri cu puiet ~i cantitatea de hran2. lucriiri care in majoritatea lor se executii in perioada de iarn5 sau in perioadele dintre culesuri. pregatirea materialelor . majoritatea lucr2rilor executate de apicultori se rezumii la cele pregiititoare (incheierea ramelor. este suficientii ridicarea corpului ~i observarea fagurilor fir2 a-i scoate din corp. + -. pe dou2 corpuri. % i . stupii verticali cu magazine ~i stupii orizontali. l2rgirea repetat2 a cuiburilor prin introducerea de rame. se schimbii evenc~al matca. ram2 cu ramii. Cregferea gi ingjrijirea albinelor in dilerife sisfeme de sfupi Este binecunoscut faptul cii.corpuri pentru Igrgirea cuibului la valorificarea culesurilor. Controlul nerational cu desfacerea completii a cuibului. se elimin2 lucriirile de volum cum ar fi controlul amiinuntit. tendinfa de roire. cl2direa aici ~i concluzia c2 asigurarea spatiului de cre~tere de faguri noi ~i prevenirea roitului este posibil2 doar in stupi de volum mare. . activitatea apicultorilor cap5tii un ritm uniform. se administreazii susfinut hriiniri stimulente. fir2 a considera fagurii pentru acumularea nectarului ~i a p2sturii in timpul culesului. cB pentru dezvoltarea normal2 a unei familii sunt necesari 14-16 faguri. in acest fel.se sparge cuibul. .

cu o poqiune liber5 pentru trecere. Pentru o mai bun5 iernare. toate aceste lucr5ri putindu-se executa la familiilc puternice. la stupii multietajati aceast5 lucrart se simplific5 foarte mult. restrins pe zece faguri. Gr5 desfacerea cuiburilor ~i analizarea ramelor in mod separat. 15rgirea spatiului pentru valorificarea culesurilor prin adaugarea de nc corpuri sau magazine. apicultorul suprimind doar in caz de necesitate corpul de jos. in mod normal ins5 familia se menfine in continuare pe doui corpuri ~i in perioada de prim5var5. intre cele dou5 corpuri se pune 0 foaie de carton asfaltat. in timpul iernlt albinele se deplaseaz5 incetul cu incetul din corpul de jos in cel de sus. pe care-l trece in rezerv5 pin5 ce familia ajunge s5 ocupe bine un cotp de albine ~i puiet. dup5 care cuibul se izoleaz5 termic pe deasupra ~i dac5 e cazul. corpul dt jos este gol. sunt create conditii optime puietului. de regul8. Prin aceast5 lucrare se stimuleazii in corpul de sus. sunt iernatc tot pe dou5 corpuri: dar se iau misuri pentru ca ghemul s5 se formeze toamni in corpul de sus. In continuare. timp in care familia ocup5 bine corpul de sus. pentru cre~terea In momentul reviziei de prim5var5 se face un control sumar prin care se stabile~teprezenta puietului de toate virstele ~i cantitatea de hrani. organizarea de-plas5rii in stupgrit pastoral. se mai reduce din deschiderea urdini~ului. In cuibul compact. care ocup5 pin5 intr-un corp de albine. puiet ~i hran5) sunt concentrate in ace1 moment in corpul de sus. p5strare a cildurii in cuib. la ieqirea din iarn5. inversarea corpurilor in vederea intensificarii cre~ten de puiet. Familiile mai slabe. familiile puternice ierneaz5 pe dou5 corpuri. Din momentul in care albinele incep s5 ocupe ~i faguri din corpul de jos iar puietul este intins pe 7-8 inversarea corpurilor.MANUAL UL A PICUL TORUL UI in complexul de lucr5ri de intretinere a albinelor in stupi multietajati intf revizia de prim5var5 cu care ocazie se cur5F ~i se iau m5suri suplimentare d. intregul cuib (albine. cuibul de iernare poatefi protejat pe o latur5 sau pe ambele laturi cu cite o diafragma. In cazul familiilor normale acestea nu vor mai fi controlate trei-patru s5pti5mini. unde conditiile de microclimat sun1 Intrucit de executarea la timpul optim a inversirii mare m5sur5 dezvoltarea familiei qi valorificarea culesului A d 142 . recoltarea mien qi pregatirea pentru iernare. Obiqnuit. catre peretele frontalal corpului. in acest fel. in timp ce la stupii verticali cu magazine sau la cei orizontal~ strimtorarea cuibului in perioada de prim5var5 este legat5 de lucr5ri laborioase $1 cu consum relativ mare de f o c i de munc5. Dac5 familia ocup5 mai putin de 7-8 intervale. pe m8sut ce consum5 rezervele de hran5.

in 143 k C- . corpul al doilea se adaug5 pentru inceput sub cuib. Aceste familii sunt lasate s5 se dezvolte in forma in care sunt. de spatiu qi chiar prin aparifia frigurilor roitului.MANUAL UL APICUL TORULUI principal de la salciim. ocupind un spatiu insemnat qi in corpul de jos. La familiile care la ieqirea din iarn5 au fost lasate pe un singur corp sau care au iernat pe un singur corp. precum qi cl5direa fagurilor qi prevenirea frigurilor roitului. fapt care ajutii odati mai mult la stimularea ouatului m5tcii.53 .tori. lucrarea trebuie executata la timp. in prezenp unui cules de intrefinere. pozitie in care se menfine piin5 la prima inversare. in acest fel se d5 posibilitate albinelor s5 curefe qi s. fir5 intirzieri. innoirea periodic5 a fagurilor este o practic5 ce favorizeaza starea de sinitate a stupului. acum eliberafi de rezerve de hran5. in i timp ce va i e ~ puietul din corpul de jos. Spre sfiirqitul prim5verii qi inceputul verii corpul de sus este in mod obiqnuit plin cu puiet de toate virstele. In aceste corpuri se pun. A Fig. matca trecind singur5 pe fagurii din corpul de sus in care se va forma cuibul in continuare. c)situa[ia cuibului in primcivara'. iar cel de jos din care ies in permanen@albinele tinere care sporesc efectivul de o oarecare aglomerare. preg5teascB pentru ouat fagurii din corpul de jos qi s5 transporte in cuib mierea din fagurii acestui corp. puternice la ieqirea din iarn5. Dac5 in acest moment se intiirzie cu treilea corp. eliminiindu-se cei negri qi necorespunz. Este o bun5 ocazie de a tria qi fagurii de cuib din corpul de jos. d)inversarea corpurilor Sunt cazuri in care unele familii.Asigurarea spa[izrluipentvu cre~terea puietului a)situatia la intrarea in iarna'. se poate incetini creqterea puterii familiei prin sc5 din lips. crescut in timpul iernii qi a1 primiverii timpurii. Dup5 aceasta se va proceda la obiqnuita inversare a corpurilor conform schemei descrise mai sus. b). incep s5 fie claditi. nu s-au ridicat inc5 complet in corpul de sus. astfel inciit m5tcile s5 aibi in permanen@ spatii libere pentru ouat in corpul de sus. 1-2 rame cu faguri artificiali care. de asemenea.

care se giisesc in cazul acesta in centrul cuibului. De obicei. in aceastii perioadii albinele cl5desc foarte bine fagurii artificiali. Prin introducerea la mijloc a celui de-a1 treilea corp se formeazii un spatu go1 pe care albinele nu-I pot suporta ~i pe care cautii sii-I corecteze. in corpul de sus in care se giisevte aproapc tot puietul Gniir. in aceastii periodii ea abordiind cu multii placere fagurii nou cliiditi. Astfel. se impune adiiugarea celu de-al treilea corplmagazin. atit pentru cre~tereapuietului cit yi pentru acumularea nectriu$f%~tul ceu%rniere. culesului. Pcntru a impiedica ridicarea miitcii in corpul pentru miere. iar in unele cazuri chiar a celui de-al patrulea corp magazin. iar In corpul de jos fagurii se elibereazii de puiet. cele doug corpuri de jos vor fi ocupate cu puiet. in aceste conditii instinctul de roire este anihilat yi dacg nu apar in continuare alte cauze care sii-l provoace. in tirnp ce in Y5 144 .MANUALUL APICULTORULUI operafia coincide de cele mai multe ori cu inceputul culesului de la salclm spatiul adiiugat folosind in acelayi timp yi pentru acumularea nectarului. matca continuindu-qi normal activitatez de ouat in fagurii nou cliiditi din corpul nou introdus. iar in cel de jos pe miisurii ce puietul ciipiicit eclozioneazii. matca nu mai giiseyte loc pentru ouat. celulele sunt ocupate in mare rnisu~ cu piisturii. Fiirii aceasta se deregleazii condifiile normale de creytere yi dezvoltare a familiilor de albine. Acest fapt se produce cu atiit mai mult cu cit matca coboar5 cu destul de multii greutate in corpul de jos. cel de-al doilea sister avind un efect deoscbit in combaterea frigurilor roitului yi stimularea cladin fagurilor artificiali. pe ling5 fagurii goi se vor intercala yi ramecs faguri artificiali. de acee: in corpul a1 treilea yi in urmgtoarele. se u~ureazii recoltare: mierii din corpul de strcjt7. Corpul al treilea poate fi pus atit deasupra celui de-al doilea.? functie de puterea familiei yi de intensitatea culesului. cit yi intrc corpul dc jos yi cel de sus. lnversarea corpurilor cstc un factor important in intretinerea familiilo: de albine in stupii multietajati. intreaga lor energie este indreptatii catre completarea golului creat yi in primul rind pentru cliidirea noilor faguri artificiali dafi.e"tieicorpuri. Prin inversarea corpurilor ~i adiiugarea celui de-a1 treilez corp aceste stiiri anormale sunt evitate. dup efectuarea inversgrii. in timp ce albinele umplu cu miere celulele eliberate de puiet. nu se ma1 manifest2 pin2 la sfiryitul sezonului. Dupii refacerea unitiifii cuibului matca are din nou posibilitatea s i oui intens. la culesul de salcim sunt suficienWe. sub acestast monteazii o gratie despiirfitoare: in lipsa fagurilor cu puiet.surii. Iiisind la discrefia albinelor fagurii din cart eclozioneaz& puietul.

sub cel de striinsuri. in condifiile ingrijirii unor efective mari de familii de albine. in locul corpurilor de striinsuri se folosesc magazine cu 8 sau 9 faguri care avind o greutate mai mica sunt mai uSor manipulate de citre apionlbr.) astfel inciit s i se asigure clidirea din timp a fagurilor artificiali necesari acumulirii nectarului. pentru a fi rnai uSor abordat de albine. in productivititii muncii pentru valorificarea in conditii rnai bune a vederea cre~terii culesurilor. in cazurile in care se lucreaz5 fari gratii despifiitoa'i-e. ccgptafi" de citre mitci. coriandru. In aceasti situafie. Desigur c i schema de intretinere descrisi mai sus nu este potrivitii pentru toate cazurile ~i in orice condifii de cules: in funcfie de acestea. zmeur. in cazul stupilor multietajati aceste rezerve sunt cu atit rnai necesare cu ciit in mod obi~nuit. fiind pus ori direct deasupra corpului al treilea ori deasupra corpului cu puiet. Lucrarea se face la inceputul culesului de vara (tei. precum ~i de experienp acumulati de fiecare apicultor in parte. lucru deosebit de grav pentru dezvoltarea in continuare a familiei. pentru ca albinele s i rrimiini in continuare in stare activi. acesta din urmi ciit rnai aproape de puiet. La culesul de floarea-soarelui se manifest5 deja tendin@ albinelor de blocare a cuibului ~i de asigurare a rezervelor pentru iarni.. odat5 cu recoltarea corpului cu miere se face ~i inversarea corpului de jos cu cel de mijloc. rezerv5 de hranri.. pentru continuarea dezvoltirii normale a familiilor se va avea in permanent5 grija asiguririi mitcii cu spafiul necesar pentru ouat in paralel cu spafiul pentru depozitarea nectarului. Din aceas6 cauzi. rama de stup multietajat.- \ 145 -7 . astfel incit poate apirea necesitatea asiguririi celui de-al patrulea corp cu care se procedeazg la fel ca yi cu al treilea. Astfel. Fagurii fiind dispuqi la distante mai mari decit cele din cuib.MANUAL UL A PICUL TORUL UI corpul din mijloc se g i s e ~ t e puiet de toate viirstele. rnai ales in cazul in care dupi culesul de la salciim in zona respectivi nu rnai existi qi alte culesuri. Pentru asigurarea rezervelor de hrani pentru iarni. la recoltare avindu-se grijti ca in familie s i rimiini. etc.\ . d e ~ ace~tia spatiu suficient pentru depozitarea i au nectarului cules. sunt mai gr&u . minimum 5-6 kg de miere. chiar in detrimentul puietului. puietul ocupi toat5 suprafap fagurelui. in mod obligatoriu. in situatia recolGrii mierii din corpul al treilea familia poate fi Iisati complet E r i hrana. i n @ i l e i u l de . Din aceasti cauzi chiar in familiile cu trei-patru corpuri se poate inalni situatia in care albinele blocheazii mierea ~i o ciipicesc. Ca urmare. in firi obi~nuitelecoroane de miere inalnite la rama standard (435x300 mm). se aplici acele scheme de intretinere care corespund cel rnai bine conditiilor respective. Dupg culesul de la salciim puterea familiei continu5 sB creasci. in primele doug corpuri ~inu in fagurii din corpurile superioare.

in cazul stupului multieta-jat esle mult mai bine de procedat in felul urmitor: in corpul al treilea se formeazii un roi stolon format din 1-2 faguri cu puiet c2picit gata de ieyire yi 2 faguri dc acoperire cu rezervele de hrani. luindu-se toate misurile de combatere a g5selnifci ~i a rozitoarelor. avindu-se in vedere c i in ace~ti faguri se va creSte puietul in primivara usmitoare. familia pierde capacitatea de producfie y i intri mai uyor 'in frigurile roitului. Spccificul intretinerii farniliilor de albine in stupi multietajafi consti in aceea c i ~nitcileavind la dispozitic un spatiu pentru ouat practic nelimitat se uzeaz2 mai repede dec5t in stupii de alte sistemc. Fagurii se pistreaz5 In corpuri de sti~pi spatii special amenajatc. Nu se mai facc nici o alti lucrare de orgartiyare a cuibului. Lucrarea se face ins5 c u destuli greutate dat fiind numirul mare de same ce trebuie controlate. Mult rnai indicat estc ca schimbarea mitcilor s5 se fac2 in ajunul sau in timpul culesului. Deasupra acestora se ayeazi corpul cu rezervcle de lirani pentru iarrii. Se cauti ca fagurii cu puiet s i nu aibi lame tinere necipiicite ~i nici inceputuri de botci. fir8 defecte sail celule de trintori. momcntul schimbiirii miitcilor. Se d5 o botcii ciipicit2 gata de ie~ire. La sfir~itul pcrioadci de toamnii. Din aceasti cauzii miitcile trebuie schimbate mult mai des. familia se lasii doar pe doui corpuri din care cel de jos cu resturi dc miere ~i piisturi ~i cu faguri goi in care a fost sau sc mai g5sesc unnc de puiet ~i cel de sus cu rezervele de hrani pcntru iarni. chiar anual. Dupii illtimul culcs se ridicii corpurile cu micre ~i se lasii unul sau doui corpuri pentru puiet. care se vor pistra in rezervii. astfel. Lisate mai mult timp in stupi. chiar in condifii bune de intretinere yi de cules. dupii restringerea puietului.. nu este recomandabil c a In ceea ce prive~te aceasta s i se faci in perioada de primiivarii cind familia este in dezvoltare y i cind orice intreruperc in aportul de ouii sc reflect2 negativ asupra cre~tcriiefectivului de albine pentru valorificarea culesului. roiul se uncvte cu familia de bazi dintre corpuri a podi~oruluiseparator. Din aceasti cauz5. Dupii ce matca se imperecbeazii ~i inccpe s i ou5 in mod normal. in roi se scuturi atita albini cit s2 acopere bine toti fagurii. fir2 a ciuta sau izola obiynuit matca tinis2 o eliminii pe cea bitsin5 din familia de 146 . in condifii de temperaturr? ~i umiditate in corespunzitoare (16-18°C ~i 50-60% urniditate).MAh1C'ALi i L A PICCiL TOR U L C'I salcim se vor refine de la fiecare familie cite 1-2 faguri plini cu miere. dup5 puterea familiei. Se aleg dc regul5 fagurii mai inchiyi la culoare. 'intre fagurii cu miere avindu-se griji sii se intercalcze ~i faguri cu rezerve de p8sturB. cipgciti. cu celule regulate. crescuti in acest scop dints-o familie buni de priisilii. ele nu pot mentine ridicat ritmul de ouat ~i prin aceasta nu pot asigura efectivelc necesare de albine culegiitoare.

.

formi compacti. u ~ o rde impachetat ~i de transportat.. salcim este . Fat5 de p5~unile pgdurile intinse dc foioase cu amestec de tei ~i alte esente meli-fere din qi trecut. in prezent. icrnarea f j r i picrderi ~i indeosebi valorificarea cu rezultate bune a culesurilor de nectar ~i polen.CIAhlC'AL C'L A PICUL TORUL UI Intretinerea ~i exploatarca familiilor dc albine in stupi verticali cu magazine Din marea varictate de tipuri de stupi vel-ticali cu magazine care au aparut in practica apicola ca rod al bogatei imaginatii a stuparilor. la noi in tar. a r51-nasin folosinf5 ~i a capitat o larg5 r5spindire stupul vertical cu 10 rame de cuib ~i 1-2 magazinc. ~ o De cel de i > . precum ~i a dezvolt5rii impetuoase a agriculturii moderne. Si tuatii asemin%oarc se intilnesc ~i in celelaltc zonc ale firii.. Astfel. Buna ingrijirc a familiilor de albinc in perioada de preggtire pentru iernare asigur5 succesul in apicultur5. la salcim la care albinele ajung in mare parte insuficient dezvoltate. iarn5 pin5 la -. Caracterizat prin simplitate in constructie. Ca urmare. sursele de cules de la noi din tar5 s-au schimbat ~i s-au grupat in alte pcrioade ale sezonului activ deciit cele in care s-a format albina autohton9. unde agricultura s-a extins inlocuind prin culturi dirijate fostele piduri sau finete naturale. floarea-soarelui). de mentinesea puterii familiilor la un nivel ridicat in tot timpul anului depinde dezvoltarca familiilor de albine. precum ~i cu volum suficient pentru dezvoltarea familiei. in prezent cimpia romineascii ofcr5 un cules foarte timpuriu de la pomii fructiferi si a. Sub influcnta disparitici vechilor codri $i a aparitiei de noi plante melifere (salcim. accst stup corespunde atit necesit5tilor fiziologice legate de buna desfi~urare viefii familiilor de albinc cit ~i cerintelor activitifii profesionale a a stuparilor.

.

acoperi cheltuielile de deplasare a familiilor de albine la aceste culesuri. care se pot folosi pentru completarea rezervelor la alte i. in acelasi tilnp se realizeazi qi o economie de zahiir qi polen care. Ramele cu i v i se pot pistra in rezervi pentru primivari sau se pot extrage i n ulesul este deosebit de abundent.. firi defecte sau celule de trintori. inclusiv secretia de lfiptiqor prin care se influenteazi qi activitatea de ouat a mitcilor. Mei7fii7er. in aceasti situatie se pot folosi chiar faguri complet goi. de reguli. De ascmenea. se i~npune deplasarea stupilor la culesuri ori tirzii. Se va avea griji insi. fiineati). in zonele viticole.stare nctivii se realizeazi prin lirinirea albinelor cu substantele energetice ~i plastice necesare. zonele inundabile. mai precis prin prezenfa in naturi a nectasului qi polenului.~zir~ile ta^r. Introducerea de faguri pentru ouat in mijlocul cuibului in aceasti perioadb este cu atit mai necesar2 in cazul aparifiei unui cules in naturcZ sau a amplasarii familiilor la un cules de toa1nn5(de balti. Ca surse de culcs la sfirqitul verii qi toamna se pot folosi qi finefele din luncile riurilor. cu celule regulate. intruciit fiind foarte bogat in substante minerale qi zahasuri nedigerabile pentsu albine. in cazul in care culesul sucului de struguri este prea abundent. care pdni la efectuarea ariturilor de toamni oferi culesuri de intretinere. Pentru crcarea spatiului pentru ouat se scot rame pline cu lniere de pe margini. Aportul de nectar ~i polen sau hrinirea intensi determini dezvoltarea proceselor metabolice din organismul albinelor. datorit5 ciruia cuibul poatefi blocat cu miere lipsind lnatca de spatiul necesar pentsu ouat. Nu intotdeauna insi.farniliilor in .ea. familiile de albinc beneficiazi de surse de cules pentru asigurarea hranei.ziisunt niult tnai eficiente deciit hrinirile stimulente datoriti aportului de polen proaspit. diaree qi uzuri prematuri. intrucit acestea vor fi fonnate de citrc albine. in zona de amplasare a stupinelor. gridinile de zarzavat $i bostfinoasele. intn~ciit acestea r5miinind in mijlocul cuibului vor fi folosite qi in continuare in primivari la creqterca puietului. se va avea griji ca fagurii introdu~i pcnt~u ouat s i aibi minimum 1-1. ca fagurii cu miere proveniti de la acest cules si nu r2mini in cuib pentsu iernare. 150 . familii sau se pot extrage in cazul in care confin doar miere natural2 ~i nu provin din hriniri de toamn5 cu sirop dc zahir.iMAiliC/ALC'LAPICLIL TORUL C'l In acest scop se aleg faguri niai inchiqi la culoarc. Cule. Astfel. fir: coroane dc miere. ori hriniri suplimentare. aceasti miere poate provoca neplgceri in Fncircfituri intestinale mari.5 kg de ~niere in coroani pentsu a nu crea un go1 in mijlocul cuibului.

.

se poate face trierea ~i eliminarea miitcilor slab productive. evidenfa individual5 a dezvoltr'irii familiilor. ~i in aceste conditii familiile normale. originea ~i virsta m5tcii). Consumul de hran5 este mai sc5zut in primele luni ale iernii pin5 la aparitia puietului. temperatura in ghem fiind menfinut5 in permanen@ la nivelul de 35-36"C. Este absolut necesar ca in toate stupinele sii se tin5. incepind din luna ianuarie sau chiar din puiet in spatiul limitat de dimensiunile ghemului. c r e ~ t e activitate. eaaga perioadii de iernare fiind necesare circa 7-8 kg de miere. in acest fel familiile ar fi lipsite de hran5 toc~nai momentul in mare nevoie de aceasta. se realizeazr'i mult mai uSor ~i mai sigur deciit vara. La ie~irea iarn5 sunt necesare in familii din 5 . in mod obligatoriu. de calitatea materialului biologic depinziind in cea mai mare m5sur5 succesul in apicultur3.cit ~i ca rezerve de miere ~i p5stur5 in cuib. Pentru aceastA decembrie. lipsind familia de genera$ noi de albine tinere. Ar gre~eal3 dac5 la intrarea in iarn8 s-ar 15sa in familii doar aceasti cft. a productiilor realizate la diferite culesuri. ~i produs5 in continuare pe m5sur5 ce se m8re~te cantitatea de puiet crescut. iar in unele situatii. recoltarea mierii la diferite culesuri.VCrALC1LAPICII'LTORULUI /~loc~. pe ling5 selectia materialului valoros.corpul gras bine dezvoltat prin alimentatia abundent5 in timpul toamnei . in baza acestor date. . Dup5 cum se ?tie familia de albine nu hibemeazii in timpul iernii.i. in perioada de toamnii. In perioada de toamni 1n5tcile biitrine sau epuizate i ~ reinnoiesc foarte i greu ritmul de ouat chiar in prezenta culesului natural. Miitcile necesare schimbului se procurr'i sau se cresc din vreme in stupini prin metodele cunoscute. Odatr'i cu aparitia puietului consumul se ridicii. starea sanitarii. 152 . crescut din suSe valoroase. Se va evita folosirea botcilor de roire sau de salvare aparute in familii cu productii sciizute doar pentru ci acestea sunt la indeminr'i. intrarea in iarnB. prin inregistrarea spaliilor de albine qi a ramelor cu puiet in niomentele principale ale sezonului (ie~ireadin iarni. preculn ~i a celor care in urma efortului depus nu mai pot mentine ritmul normal de ouat.5-2.MA. albinelor le sunt necesare rezerve suficiente de hranr'i atfit in forma rezervelor interne . consum5 in primele luni ale iernii 700-800 g de hran5. a celor br'itrine. Se va urm5ri ins5 ca materialul biologic nou introdus sil fie de calitate superioar5.Okg lunar. Cre~terea m5tcilor7 indiferent de tipul de stupi cu care se lucreaz3 trebuie s3 fie o preocupare principalr'i.-ea~ i i f c i l o ~ defecte sou epziizate este o acfiune deosebit de n czi necesarii ~i care.. in continuarea iernr'irii consumul crescind la 1. albinele consumind mierea doar pentru mentinerea temperaturii in interiorul gheniului la circa 24-25°C. putemice. Str8nsi in ghemul de iernare ea i ~ continua activitatea producind c5ldura necesari i mentinerii vietii.

.

sc lovituri etc. sau unilaterali. albincle putind lupta u ~ o cu frigul. In cuib sc lasa atiti faguri inciit spatiile dintre ei s5 cuprindi complet ghen~ul iernare. la formarea cuibului se va avca in vedere ca indeosebi fagurii centrali s i contini suficienti miere intrucit aceasta este zona cu cantitatea cea mai mare de albine. acei faguri care. spati11 suficient pent11 iernarea falniliilor normale. Corpul stupilor verticali cu magazine cuprinde 10 same. dintre acestea ultimele doui situafii fiind lnai putin indicate folosindu-se lnai mult in cazul familiilor slabe qi cu rczerve insuficiente. au fost ocupafi cu puiet $i care cuprind cantititi insuficiente de miere. de La orsnduirea fagurilor cu miere se fine cont de principiile biologice ale dezvoltirii pc vertical5 a familiilor de albine care cer in pastea de jos a fagurilor sparii pentru puiet. Pregitirea familiilor dc albine in vcderea iernirii si asigurarea conditiilor optilne de iernare are o iriiportanti deosebiti pentru dezvoltarea acestora in perioada de primivari. far8 spafii suplimentare. c i in prima jumitatc a iernii. De aceea. ferite de ~lmezeali impotriva giselnitei prin gazare cu bioxid de sulf.5 kg de miere scotindu-se. neuzati ~i cu rezerve abundente de lirani sunt principalele conditii pentru o bun2 iernare. centrali. in mod obi~nuit.MANCIALUL APICUL TORC~LUl Pistrarea fagurilor pGni toa~nna face in inc8pel-i sau dulapuri uscate. p i n i la aparitia puietului mai putin importanti. r 154 . in priniul rind. Periodic trebuie tratati la temperaturi de 16. Acestia se trcc dupi diafragm5 qi dac5 timpul pennite se desc5picesc pentru ca albinele s i transporte mierea in cuib. Totusi. Executarea din timp ~i in mod constiincios a pregitirilor pentru iernare $i intrarea in iarni a efectivillui doar cu faniilii putenlice. pentsu iernare se folosesc doar corpurile stupilor ~i uneori in cazuri de exceptie se mai lass pentru iernare ~i unul din magazine. precum ~i de faptul c5 in timpul ie~nii albinele se pot deplasa dupi hrani doar in spatiul dintre same ~i nu se pot deplasa pe fagurii laterali. Indiferent de modul de alnplasare a fagurilor se va urmiri s5 nu se lase in cuib faguri cu mai putin de 1. Amplasarea rezervelor de hrana poate fi bilaterali. iar in pastea de sus spatii pentru rezcrvele de hrani. in toamni. cu albins tiingri. pulernice. Pornind de la aceste considercnte. prin pistrarea unui regim termic ciit mai constant posibil de ap8 care apar in urma respiratiei y i a consumului de apa sau zapada carc intri in stup de la exterior. mai sunt necesare anumite 111isi1riin decursi~liernirii pentru indepirtarea eventualelor stari critice care pot aparea la ilnele familii. 0 conditic absolut necesari in timpul ierniirii este asigurarea microclimatului propice.1 P C . albinele din fiecare interval putindu-se deplasa ~i avsnd acces doar la mierea dilitre cele doui same intre care se afli.

.

. apirute eventual la urdiniv sau in fata stupilor. Resturile cazute pe fundul stupilor pot da. dupi care revine imediat la normal.MANUALUL APICULTORULUI albinelor. de asemenea. Cornpletar-ea~x>zer-velor l ~ r . In cazurile extreme ins2 sc va putea deschide stupul ~i controla starea familiilor fir2 a se interveni in cuib. pentru ca . indicii pretioase privind iernarea albinelor. giuri ficute de ciocinitori. Controlul auditiv %cut la urdiniq cu un tub de cauciuc. in general din ceari de la cipicele qi cu putine albine moarte. albinele fiind pe cale de a muri de foame. 61-2 a mai fi introdusi in cuqci. de asemenea. Resturi de albine ~i de faguri. ca s2 nu se striveasci albina. ne poate indica starea familiei dupi zgomotul pe care-l produc albinele in stare de repaos ~i ca r%spunsla lovirea stupului cu miina: . aviindu-se mare griji ca la desfacerea ramelor din cuib albinele din ghem s i nu cadZ pe fundul stupului.biziitul pliingitor. prin descl~idereastupului $i avezarea plgcii sau a turtei de qerbet deasupra ghemului.~ ~ n ti~rte Serbet sau plici de zahir candi dc. Observarea acestor resturi este mult uqurati prin amplasarea unei coli de hirtic sau de carton sub cuib care datoriti urdiniqului pe toati Iilimea stupului se poate manipula lesne. indici iernarea normali. n~irtcii cazul familiilor orfane se poate face. caracteristic. pe in i. indici lipsa mitcii. Resturile sirace. in lipsa mitcii. fire de paie qi frunze uscate.zumzetul slab ca un fiiqiiit indici lipsa hranei. cu grij2. Ca stari anormale grave care sc cer itnediat indreptate sunt: lipsa hranei. La controlul de iarni se va evita deschiderea fir2 rost a stupilor pentru a nu deranja familiile de albine. matca putiind fi dat2 chiar $i direct. luiindu-se toate misurile necesare ca interventia s i neliniqtcasci ciit mai putin posibil familia dc albine. lipsa de ventilatie. In cazul in care la controlul familiilor de albine in timpul iernii se constati unele nereguli se trece imediat la indepirtarea acestora. dovedesc o iernare normali. sporit uqor la lovirea stupului.bsziitul continuu qi uniform. umezeala yi mucegaiul indici o iernare defectuoasi. Cantititi mari dc albine moarte. stetoscop. Chiar qi introducerea unei rame cu miere la tnarginea ghemului se poate face pe loc. p%qidin aceste resturi ingrimidite la urdini~ indici prezenta qoarecilor. urme de animale sau de pisiri intre stupi sau pe stupi. . aparitia diareci intr-un grad marc $i pitrunderea ~oarecilor stup. cu i i de se face direct pe locul din stupini. In a dou5 familii e mai bine ca lucrarea s i se execute la cilduri.

.

Adiugarea acestor faguri se va face la un interval de 6-7 ca r e u ~ e ~st ieocupe cu puiet atit fagurele nou introdus c8t qi 158 . 0 atentie deosebiti trebuie acordati $i calitatii mitcilor lisindu-se i n familii doar acelea care inci din primivari timpuriu iricep s8 depuni intens ~i colnpact puiet nonnal. aceasta fiindu-le necesari in procesul de cre~tere puietului. infcctati cu diferiti microbi. cu c2picire bombati indicii matca uzat8. care trebuie imediat eliminati.~ procure apa din i i surse ocazionale (~anfuri.). efecti~area hrinirilor dc stimulare dupg procedeul folosit ~i in toamn8. trAntori[i. dup8 trecerea momentului critic a1 schimbirii albinei ~i al aparifiei albinei tinere in cantitate tot mai mare.iWANUALUL APICUL TORUL U l Odati cii aparitia primclorflori de primivari. LIII 1-01 dcosebit avindu-l in stimularea ouatului mitcilor. activitatea de culcs a albinelor incepc. polen. Din momentul in care 3-4 faguri acoperifi cu puiet aproape pe toati Fnilfimea. Un rol deosebit il are in aceasti perioadi asigurarea albinelor cu api. batrin8. fir5 celule de triintori sau deformate) intre ultimul fagure de puiet yi cel de acoperire. Puietul in cantitate mica. in acest fel albinele vor folosi dc ccle mai multe ori o a p i murdarii. producind pierderi in efectivul de albine sau sl8bindu-le rczistcnfa fat5 de boli. de albincle intrefinindu-se in principal din rezervele din stup. neuniforrn. Mitcile se vor schimba cu altele de la rezervi sau prin unificarea fatniliei cu alta mai slabs ca putere dar cu matci de buni calitate. sirop) cit ~i plastic5 (pisturi. se trece treptat la Iirgirea cuibului mai intii prin introducerea a ciite unui fagure b n u la de ouat (faguri mai inchi~i culoare cu celule de albine. bilfi etc. Pcntru accasta se va avca griji ca albinele s5 fic asigurate in pcrmanenti cu hran8 atst encrgetica (miere. in continuare. iar albina 5-6 intervale se pot introduce direct in centrul cuibului faguri pentru cuibului). Trebuie si a se evite practica g r e ~ i t a unor apicultori care lasi albinele s i . N u ne putem baza ins5 pe culesul din naturi. bacterii sau microorganisme d&unitoarecare pot intoxica albinele ~i puietul. inlocuitori de polen). acesta fiind inc5 dcsti~l slab.

.

cuibul familiei se organized la fel ca ~i in cazul culesului de la salcim ~i se asigur5 spatiul necesar pentru depozitarea mierii.~.MANUALUL APICULTORULUI In aceast5 situafie. in mod normal. Combaterea roirii la familiile la care aceasta a aparut se va face prin diverse metode ciiutindu-se. in primul rind. iar in caz de canicul5 se creeazii posibilit5fi de ventilatie suplimentari prin ridicarea magazinelor fat5 de cuib prin introducerea unei pene intre corp ~i magazin ~i se asiguri umbrirea stupilor.~mcntin5 ritmul de ouat i la un nivel cit mai ridicat. Uneori se pot opri frigurile roirii prin inversarea locului de amplasare a1 familiilor intrate in frigurile roirii cu o alt5 familie mai slab5. Se las5 urdiniyul deschis pc toat5 lungimea.friguri/orroirii se las5 familiilor un spatiu cit rnai mare prin reamplasarea magazinelor pe stup dup5 extractia mierii. Se introduc faguri buni pentru ouat. albinele pe timpul culesului de floarea-soarelui avdnd o putemicii tendint5 de blocare a cuibului. Nu se iau miisuri de limitare a ouatului. acoperire ~i amplasarea lor intr-un stup pe alt loc in stupin%. s5 scad5 intensitatea ouatului.3 k t c a pe o ram5 cu puiet neciipiicit ~i cu albina zburiitoare care n n % & f? 160 . folosirea celor mai simple ~i mai u$or de aplicat.in familie 15 n a . De aceea. In vederea valorific5rii culesului de la tei. limitarea acestuia putind duce la sl5birea familiilor in perioada urmiitoare.lhlt mai sigur5 F combaterea roirii este ins5 aplicarea metodelor de n roire art cia15 dintre care cea mai simp15 este ridicarca tuturor ramelor cu puiet qi albi a . Acelea~im5suri se iau ~i in vederea culesului de la floarea-soarelui cu diferenfa cii in timpul acestui cules se va asigura in permanen@ m5tcilor spa$ pentru ouat. fapt cu totul nedorit.la multc familii se creeazii condifii propice pentru intrarea in frigurile roirii. avindu-se in vedere c5 familiile respective practic nu mai pot valorifica culesurile de var5. astfel incit mitcile s 5 . se scot fagurii cu miere $i cu p5stur5 ~i se tree la rezervi. Prin schimbarea locului familia roitoare pierde pentru o perioads albina zbur5toare $i se poate indreptzi. in cazul lipsei de culcs se fac hr5niri stimulente cu sirop de zahiir ~i cu turte de polen. in aceast5 perioadli trebuie acordatii toat5 atentia dezvolt5rii familiilor prin stimularea cre~tcrii intense a puietului ~i prevenirea roirii. Stimularea cre~teriipuietului se face prin asigurarea spatiului necesar pentru ouat. intrucit din aceasti perioad5 mitcile incep. In primul rind se va c5uta oprirea frigurilor roirii prin suprimarea botcilor qi prin ridicarea periodic5 de rame cu puiet ~i albine pentru formarea de nuclee sau roi stoloni. Penfru prevenir*ea.

.

intruciit stupii orizontali se afli inci in numar mare in dotarea a numeroase stupine. alituri de al!~ factori. starile anormale intilnite vor trebui indreptate cit ma1 principiului c2 mai u ~ o a r 5 este prevenirea decit tratarea unel atii nedorite. o larg5 rilspindire. Se subinfelege c5 sriniitatea perfect5 a familiei de albine esteo conditie esenfiala a unei exploatari eficiente ~i rentabile. al cirui principiu constructiv se bazeaz5 pe o dezvoltare in plan orizontal a familiei de albine a fost standardizat tji a cunoscut. consider5m util5 prezentarea aspectelor legate de tehnologia intrefinerii~i exploatirii acestui tip de stup. favorizeaz5 aparitia frigurilor roirii. o limitare la un anumit nivel a posibilit5filor de ventilafie. a de cl5dire a fagurilor ~i chiar de adspostire a albinelor ceea ce. in sezonul acth da de iernare. Un spafiu insuficient cauzeazi o seam5 de neajunsuri mai ales in perioada dezvoltarii maxime a familici cind un num5r important de albine se constituie ca un surplus de populafie pcste necesarul cerut de activitatea normal2 a familiei. sub raportul specializ5rii pe un anum produs. lntretinerea yi exploatarea familiilor de albine in stupi orizontali In decursul timpului. trebuie respectate masurile care asiguri prevenirea unoa~tereabiologiei ~i fiziologiei familiei de albine pe intrep . dezideratul care trebuie urmirit neabgtut estc acela de a realiza din fiecare familie din fiecare stupin5. Cu ocazia fiecirui control. Limitarea capacit2fii stupului inseamni.numar de indivizi . in trecutul nu prea indep5rtat. practica apicol5 a dovedit. Printr-o unitate puternics de producfie se intelege un sistem care poate funcfiona multumitor chiar in cazul unor condifii nu dintre cele mai prielnice. a spafiului de prelucrare a nectarului qi de depozitare a mierii ~i polenului.MANUALUL APICULTORULlil . iar pc de alt5 parte de spafiul pe care familia trebuie s5-l aib5 la dispozifie pentru prelucrarea ~i depozitarea nectarului ~i polenului. de cre~tere puietului. cu prisosint5. de fapt. c B productivitatea familiilor de albine estc strins dependents de volumul stupilor in care acestea sunt adipostite. Indiferent de destinafia stupinei. de pildi in ani mai pufin favorabili pentru apicultur2 sub aspectul resurselor melifere sau din punct de vedere meteorologic.ci ~i aspectul calitativ rezultat din proporfia albinelor tinere la un moment dat.. Este vorba pe de o parte dc volumul necesar pentru cre~tereapuietului. o unitate puternic5 de productie capabilii sB valorifice la parametri maximi nu numai un cules principal ci ~i unul secundar sau de intretinere. prin putere intelegiind n u numai aspectul cantitati . Stupul orizontal. Toate lucr2rile care se efectueaz5 in stupin2 au drept scop principal creqterea puterii familiilor de albine.

.

la inceputul primiverii. cu acest prilej creindu-se conditii optime de dezvoltare care asigurii valorificarea la maximum posibil a culesurilor timpurii. .in cazul absentei. din . . insuficientei sau inaccesibilititii hranei se administread ~erbet zah5r sau zah5r candi.$fectueazii un riguros control sanitar-veterinar al intregului efectiv. stupii se pot inveli la exterior cu materiale izolatoare.MANUAL UL A PICUL TORUL UI ~i reci prin folosirea obstacolelor naturale sau prin amenajarea de paravane sau perdele . inceputul lunii februarie pot incepe hrrinirile cu lunii furaje energo-plastice pentru stimularea cre~terii extratimpurii a puietului. concomitent cu echilibrarea puterii familiilor de albine avindu-se in vedere c5 o familie puternic5 ocup2. piiigoi.dac5 revizia sumarii de primivar5 poate fi considerat5 o lucrare facultativi.se iau m5suri de protectie pentru preintimpinarea neajunsurilor ce pot fi provocate de ~oareci.. . astfel: . de In perioada de iam5 se urm5re~te multii atentie buna iernare a familiilor cu de albine. . cel pufin 7-8 intervale (spatii dintre ramele cu faguri complet ocupate de albine).la sfiir~itul ianuarie. etc.pentru cunoaSterea modului de iernare a fiecirei familii se folose~te metoda auditivi.reorganizarea ~i striimtorarea cuiburilor.in zilele calde ~i insorite se stimuleaz5 zborurile de curitire prin deschiderea completri a urdini~urilor. pisiri (ciocanitoare.in zonele cu frecvenp mare a vinturilor reci.se efectueazi un control a1 stupinelor cel putin o datri la doui siptimlni.faz5 mare" ~i curitirea fundului stupului de resturi sau de albine moarte.) ~i alte animale. &. La inceputul perioadei de primlvarl se recomandi sii se execute urmritoarele lucrriri: ..inlesnirea zborului general de curritire (a unuia sau mai multor zboruri) prin inlsturarea gratiilor de urdini~ pe vreme cBlduroas5 indepirtarea reductorului de ~i urdini~ fixarea pe pozitia . protectie. la . . ridicarea capacelor ~i saltelutelor ~i expunerea podi~oarelor acfiunea razelor solare. Se iau pr6b eniru diagnosticul de laborator a1 nosemozei (circa 40-50 de albine) sau ale u r li ale puietului (sectiuni de fagure avind dimensiunile de 10 x10 cm c d $ % t % & d v ) . revizia de fond sau controlul general de primavari este o lucrare esentiali care are drept scop verificarea am5nuntit5 a situatiei familiilor. . Sub aceste limite se situeaz5 familiile mijlocii (5-6 intervale) ~i cele slabe (3-4 intervale). Fagurii mucegiiri se elimina urmgrindu-se atent aparitia tuturor 8 J IX J 164 .

.

Se folosesc centrifuge manuale sau electrice aflate in dotare. .se efectueazi transportul mierii recoltate in gospodirie sau dup5 caz se valorifici la centrele de colectare.5 pentru iarn. Rgminind spafii neocupate. sau folosind 166 .i pe cel putin treimea s~~perioarifagurilor.9rlA. la 0 atentie deosebiti se acordi familiilor de albine ~i in sezonul de varii clnd se urmire~te obfinerea unor productii superioare de produse apicole $i menfinerea familiilor de albine in stare activi. -in vederea deplasirii stupinei la UII alt cules.fagurii destinati reforni5rii se ridic5 ~i dup2 extractia mierii se topesc odati cu c5pacelele rezultate de la recoltarea mierii. .in cazul lipsei culesul~ii intretinere.ramele se consider2 bune de recoltat atunci cind mierea este cip2cit. .scindurelelc podiqorului se aduni dou5 cite doui la mijlocul stupului ~i se fixeaza cu bara speciali. imediat dupi recoltarea mierii se de procedeazi la hriniri stimulente cu fura-je energo-plastice (protcice). . incircarea.in functie de culesurile urmitoarc (de productie sau de intretinere) se asiguri rezerva de hran.1'Cr.4L [IL APICC'L TORULUI puiet care se folose~te intirirea familiilor slabe sau la inrnultirea efectivului. . cei slabi fixati in same sau depreciafi ~i se inlocuiesc cu faguri goi. rczistenti. descircarea noua vatri se face cu bratele.5. in timpul transportului sc pot produce m i ~ c i rprin culisarc a ramelor ~i albinele pot fi strivite. .se face dezinsectia ~i depozitarea corespunz2toare a fagurilor din care s-a extras mierea.numirul de same cu faguri din stup ~i magazine va fi obligatoriu cel previzut pentru capacitatea maximi.recoltarea mierii prin ridicarea yi transportarea la locul de extractie a ramelor sau a magazinelor in vederea extractiei acestora care se executi pin centrifugare. . Avind in vedere aceste obiective in stupini se executi in principal unnitoarele lucriri: . sc scot din stupi fagurii plini cu miere.extractia mierii se face in cabana apicoli la o distant2 cit mai mare de vatra stupinei. stupii se transport6 cu orificiile de ventilafie din capace lasarea stupilor pin8 la mijlocul de transport. targa apicoli. .. Se va lucra astfel ca s i se evite cu a desivir~ire furti~agul. . i Daci nu existi numirul de rame prevgzut de capacitatea maxima a stupului se va proceda la inlobilizarea ramei mirgina~e prin fixarea in cuie a leaplui superior.

. pentru a mari spatiul necesar prelucrarii nectarului ~i depozitarii mierii se vor folosi magazine special confectionate pentru dimensiunile stupului orizontal. se opresc in stup reze~velede hrana necesare pentru iarna . .se string ~i se impacheteaza utillajele qi materialele necesare executarii lucririlor de ingrijire a familiilor la locul In care se deplaseaz5 stupina. CPnd culesurile de varii s-au terminat. in cazul culesurilor de mare intensitate.~i se extrage mierea care prisose~te.iar cuiburile familiilor se reduc la numarul de faguri ocupati compact cu albine. In ultitna parte a sezonului activ.socotindu-se 10 kg rezerve pentru 1 kg albine care ierneaza . echipate cu 18-20 de faguri de magazin. Pentru din evacuarea vaporilor de api din stup. fagurii neacoperiti de albine se scot din stupi. . Familiile astfel preg5tite ierneazi afar5 in aer liber. . La familiile de albine foarte puternice. stupii se lea@ (imobilizindu-se cu ajutorul unor fringhii rezistente) pentru a evita deplasarea ~i lovirea lor.se folosesc cu precadere fagurii armati care sunt mai rezistenfi la transporturi pe distante lungi ~i dtumuri accidentate. iar cuibul familiilor se impacheteaza cu materiale izolatoare.MANUALUL APICULTORULUI cirucioarele de transport. pe timpul iernii scindurelele de podi~or marginea cuibului se lass departate la 2-3 mm.pe tilnpul transportului.

Oricine a V ~ Z L o dati un roi in zbor nu poate uita spectacolul care I ~ se desf5~oari ochii lui. .in faniilia care a roit sunt create condifiile ca aceasta s i se refaci in cel mai scurt timp pe baza botcilor. polen. recomandiim z - 168 . inmulfirea iamiliiltr de albine in decursul evolutiei lor. Roirea natural5 Sistemul de inmultirc a familiilor dc albine stabilit in cursul lungii lor evolufii este roirea.a ucreat sistemc proprii de ~nentinerea coeziunii faniiliei ca supraorganism colectiv ~i de reproducere a acestuia cu scopul perpetugrii speciei. Are it] dotarea sa ~i o matci imperecheati sau una sau chiar mai multe neimperecheate. Lipsa instinctului de roire naturali ar duce familiile de albine la pieire ~i specia la disparitie. aceasti contraricere cu intereselr apicultorului. Roirea natural2 fiind deci singura cale de inmulfire a familiilor de albine este norn~alca aceasta s i se manifeste instinctiv la toate fa~niliile albine. ceari. puietului ~i rezenlelor de liran5.prin roirea naturali sc asiguri familii noi sin5toase. cu una sub sau mai multc ~ n i t c i~i trintori care formeazi. clidirca fagurilor in noua locuinfi. Denumirea de roire vine de la una din fazele procesului de inmultire care se desfi~oar2 forma unei multitudini de albine in zbor. albinele ~ i . sub Procesul de inmulfire a familiilor de albine cste aSa de bine pus la punct in vederea asiguririi scopului final. in primul rind ic. estc ins5 cea mai spectaculoasi. dati fiind o are cunoa~terea fenomenului de roire naturalii.Leclia I. in aer o formatie globular5. roiul in drumul de la stup la locul de popas provizoriu sail definitiv. care cere ca familia s5 fie capabili in orice moment s i reali-zeze ari de miere. activitate de polenizare etc. mai de mult sau mai putin accentuat. Acest instinct al familiilor de albine vine de cele mai multe ori in conflict cu interesul apicultorului. incit poate fi luat ca exeniplu de apicultor atunci cind face roi artificiali: . Aceast5 fazi este poate cea mai scurti din cele care intri in procesul de inmulfire. in faniiliilc bolnave nu se pot asigura in nici un caz conditiile necesare roirii $i ca atare acestca sunt excluse automat de inmullire: . de la insecte solitare la insecte sociale. cre~terea puietului cu o energie remarcabil5.roiul i c ~ i t in coniponenta sa albine dc toate virstele ceea ce ii d i are posibilitatea ca imediat dupi instalare s i linceap5 o activitate foarte variati: culegerea polenului ~i nectanrlui.

. !!lyuuoj al!!i!pu03 '.i&urnu un 'a!l!urej ur 'laj~seyzea." 691 2 w .ur I. pour 'q10.13 a u ~ q l e al!!I!urej e-re~?ur!~d ap % :Iajqse a8.1ol3ej.re!y~!!lndw!l !cur qnlu ~ ! o ~ quns ~3 alee) n3 a!un! gun1 ur aaseou !!lei al!!i!puo3 ur a3npold as aJ!oJ ap !6 lnsa30.1!ppl3 ap Inl~u!lsu! ~ ~.lp al!Jaj!p ap aAlel !noq ul1sg8uralnd !S alSa~:. y o u!jnd ~ ~ e n.101!3loq lelelol ln~yurn. eieln . ealelauro18e 'a3npo..rel !aun eaJ!uplq n~luad ! 1?3u! eSe 'apz ap op ap alsa ales 11ie~aua81Se1a~ase IS aliz ap I i..r arun! eunl u ai\.1ys lod nu ' ~ e u r ~ o u u~ '!3aa .10lyda3u! !!~o~ln3!de e3 y a l a e3 ~esa3au !S aqsg -n!lole8!lqo . p s ap ealel!3ede3 ap yej!ur!l pu! y '!a!liurej 1nq!n3 ul pzea~nurn3e ale3 alauy au!qle as ap !. ad IS a1 J a11.1 1 3 l pe lsno 3 . ad la!nd ap alyods !iyl!lue3 [eur~ou pour ur 3sa..~eur !sur nalaur al!iyl!lue:.n3 1e301q 1nq1n3 aJau!l alel!~ofeu~ IS allnu ~ ~ I ! .~n:. .101!~olln3!de le13ads pour ui ZR 7RBOL7R3IdV 7R7VRN VW .111~23.1ap eiuelsqns u!~dal!ol ap 1nlnsa3o~d r! ~ ~ C L I O L L I . aJez!l!ln o FJEJ au!qle ap adew !eLu nalaul . .1n3ap aqol ap Insa3oJd -1sn8ne rrun~ . IIZ ~~ !S ul .ms ad elualnui!ls eaun!jne u!.11i13d~lua13ynsu! la 3.. e3 !~ol?da3u~ ur p .1d ..111~1 5 .j aJeo!Jaju! !S alwalcl ~ ~ ! L I I ~ JadU I lualuolu . as .11101 .I Z J !ew nes '!ew !!UIII 1nlnda3ur el .ld b p z e a z ! ~ o rlalod ap leurlou !S lelsau ap n!3olcru ~q nes qels salt13 u n .1e3ald ydnp 'urn3 14 !nln!ol 3 .no a ad ap Inlpurn npal 141a.13 a s -3!w A!lelal -101!nln-'yurnu yl!.~d l ~ p a p ur !3!op au!qlr! allnlu !eu1 u!i\a. 3 O 33 U ~ 1i1e1133 alsa a..ln e3 !S y~!uy. .1d ~ d la!nd hs .13 as urn3 BpeA 't. I ~ ~ alau~dnls u a d -3!8010!q sa3old leunu!ur lsa3e y-leoSgsap J~~ q as urn3 ppeA ys p j e ! ~ ~ 1 e o u!ind la:.1118 alxi11. \ns. J O ~ I J I I ~ ~ + ea.?s!.~ol!3loq InJewnu ~ ~ I ~ ~ ~ J E 111~ SO^ U U I I n3 aleu-ln1sy-I adn3 alS!u e3 '!aoq ap !~nlnda3u O ~ U! e.11ppl3nes !nlnla!nd eal!uyq el plalduro:.I I ~ ! P L I1 ~~ ~ ] I~ I I .1n2ej a3y1.'.' leu1 ajSaugl~1 p3!op ~u!qlr! yn8u!s o pu?3 pe~pur!.~olepa m 1 allnu.1esa3au~ol!!iedsea~e3olq i11. 1 ~~ a ! i ~ o d o ~ d ISr alSa~olep a!ienl!s plsea3v .I~~ e nq!yu! t? n.rrz!~olrdn3 !nlnq!n:.3saiylzunqu1~ s a p 3 ap allrirpuo3 IS al!n3olul luns anu-la! ap alau!qle a3 ~-rnsgur as .. .!.)iliqle :. ap au!qle ap !!ie.1ol!~n4e. . . L ~ ldxa o IS ~elng3 ariem.uur. .~olelnCr! 1.13nl $ s a x !1e103S !~ol1n3!deap . !jol !S lueu!lu~alap luns 3. 1111urq 1 $ & q W ~ e ~ a s 3 .11o-1 1nl3u!lsu! y3 !Snlol ap . I C O ~Jojaulqle ~ aiuiilnu~eaJeu1 el ~ol!3loq e a. J ...1d o .71. .~nind n 11. n3 yleuo!oodo~d alsa nu 'ysur 'la!nd ap ea~alSal3 .1aua8 !sun !!lalSa~a .. O e-s '!!33pur jnlsno ruluad a.1 ne a ~ e alrrliurej 3eja-1as 'e!rqsa3e ea. ~ s e o m 8~Juapua3sapo lajqse pu?~n8!s'?'yue~q ale8oq !!z!~o~d !S r~ ap n3 a31u-ralnd'aseoqpups alrrlrurq q 3 a p y3se10. . I I L I 1i1nsa!l!ult!j u? am3 u! lnluaurour u1 .1dD L *31~13pi11iqe I A O . a. I O I ! . ela~np hlu! pls!xa a ..1d IS lenluame alsa Inuaurouad .~~l !eu1 alsa e31eur lual!urosuo~..leuro~ne" ~ualede pour ul 'yzea. . ..u 1 l uuo 3 als.1a~ ejelsuo3 a ~ e o d 1n-lolln3!dea m ad ~ J ! Oap n . I.1e!y3 alsa n. e ale E 'lep iin "1 ..1~3 y y3leu. -3!ul!z aundap 1-a-1~3 .

de in ziua in care primele botci sunt cipicite. la stupul respectiv.MANUAL UL APICUL TORUL UI 40-45. cu o altri pri-jini. Dupii ora 11.izoriu. Albinele dela exterior alcituiesc un fel de coaji in timp ce la interior spatiul este mai degajat qi acolo se giseqte ~i matca. La intoarcerea acestora sau in ur~nitoarele doui zile roiul se desface qi i ~ ia zborul citre adipostul gisit: o scorburi a unui copac. in special de Carnica. sunt intrunite conditiile de plecare a primului roi qi numai condifiile meteorologice nefavorabile sau interventia apicultorului poate amina ie~irea roiului.i dc direct ill sti~pul prcg3tit pcntl-LI dac3 1111sc poarc t3ia craca. care sc i'acc cu ajutorul roinitci. 170 . Acest nutnir mare de botci pe care le creSte in cadrul pregitirilor de roire rasa de albine Carpatine este unul din indicatorii biologici principali prin care albina noastri se deosebe~te altele. in alcituirea roiului intri de albine de toate virstele qi matca familiei 1llanl~. roii~l dc 1). de reguli ins2 intre orele 12 ~i 14. i sail intr-o stiincri. iniplcritli din paie. accasta sc' sci~ti~rii grijii pcntru ca el. De reguli. lmediat dupi avezare roiul trimite albine cercetaqe pentru a gisi adiipostul definitiv. Roinita CLI roiul prins sc agcazri pc pamint i n apropiere de locul undc a l i ~ roiul pcn~ruca s sc string3 i n ca toate albinele t G a 1 c strtidui s i trccc~n ~ o i n i t d 1 in toatc albinclc pcntru c i numai siguri c3 am luat $i matca accstuia. pap~~rLi nuiclc. ciiteva minute roiul a iesit din in stup ~i albinele lui efectueazi un zbor caracteristic in apropierea stupinei.ebi~ie Iilse roil11s i plccc mai departc ci imediat dupi si L L aycyarea I i ~ isli ia 1ii3su1-i I-ccoltarc. Apicultori~ln u t~. roiul ieqit in aceste condifii se instaleazi pe un copac sau pe un alt suport din apropierea stupinei.li yi instri~nicnrarl~l l~lc1. roinita Icgar3 dc capiitul unei pl-3-ji1ii duce pin5 sub roi. roi Roiul aSezat pe craci nu este o simpli ingrimidire de albine ci o grupare organizatii. i ~construie~te i i cuibul pe locul undc s-a instalat la inccpur pl-o\.1cA este pc o eraeii subtire accasta se taic cu lijal-Ikca dc ponii > i roi~11 si~spcnd. o cripituri intr-un zid.lt craca tiiati sc sei~ti~r. CLI roiul s3 cad2 in roinil2. Se pare cii roiul este gata format chiar in interiorul familiei mami ~i c i albinele lui nu a~teapti decit se~nnalul plecare. Roiniy dc poutc ti in ti. dacll cste a$czat la inriltimc.idi!ii mai sail ~lgonrli chiar o I3di!3 rip pcntril rranspcwtat roi. Rareori roiul.11. se produce. In ti~nctic pozitia ro-iului se s:lu dc :ldaprcai. p h i la locul de aSezare. iar la altele peste 100. care este scuturat dc u n sc :rjutor al apicultorului.rm3 dc clopor. impotriva intemperiilor. o mare agitatie datoriti grabei cu care albinele roiului piirisesc stupul ~i intririi unor albine culegitoare care cautii si pitrund5 in stup. dupi care treptat se depit-teazi mai mult sau mai putin. Acest roi i e ~ i cu lnatca familiei mami se t nume~te primar. din lipsa i ~ n u alt adipost. in primul rsnd. sau o I.

ci ~i fizici (sonor). lucrare care se poate face pe doui cii: . se scuturi peste ei roiul qi apoi cu r qi fiind larg deschis. mai spectaculoas5 $i mai instructivi pentru apicultorul incepitor sau pentru tinerii ~colari dornici s i cunoasci ceva din tainele naturii. Daci nu este cules se adaugi un hrinitor cu sirop de zahir. In familia de albine care a roit. treptat totill intri in normal. care. ele sunt capabile sB zboare imediat dupi ieSir& i '- 171 $e . Metoda poate fi aplicati $i la prinderea roilor in zbor. sporirea numirului de familii in stupini este terminati 6 r i prea multi trudi pentru apicultor. prin montarea la roiniti a unui mic casetofon carc reproduce inregistrarea respectivi. ajutorul fumullui se aranjeazi u ~ opodi~orul capacul. se intinte o pinzi in aSa fel incit s5 lase care estc larg deschis. La o privire mai atenti se poate descoperi printre albine ~i matca roiului.MANUAL UL APICUL TORULUI Introducerea roiului in stup Dupi regruparea albinelor in roinip. toate albincle roiului se indreapti citre urdini~ul stupului. in care s-au a ~ e z afagurii necesari.jul sonor cu ajutorul ciruia s-au putut instala mai rapid alti roi. Cu aceasta. in rinduri largi. n u pot ic$i din lica ul lor datoriti albinelor care pe misuri ce mitcile rod cipicelul.introducerea roiului in stup se poate face $i prin alti inetodi. Dupi 7 zile de la plecarea primului roi. eclozioneazi primele mitci din botci $i se poatc auzi cintecul mitcilor din botci. In fafa stupului destinat primirii t roiului. in aSa fel incit albinele s i fie bine repartizate pe faguri. s-a captat ~nesa. urdini~ul Dupi o or8 sau seara se completeazi qi restul de faguri.se pun in stupul pregitit 4-5 faguri. Datoriti acestei perioade de refinere forp in botci a tinerilor mitci. Cercetiri recente au aritat c i mesajclc transmise de albinele care intri primele in stup sunt n u numai de naturi chimici (miros). in cazul roilor secundari sau tertiari se pot descoperi chiar mai n~ulte mitci din care apicultorul poate recupera i~nele. La o distal19 de 30-40 cm de urdiniv se liber tot urdini~ul ristoarni tot continutul roinitei. Dupi un moment de dezorientare in care albinele se impriqtie in toate direcfiile. dupi ce s-a asigurat c i cel putin una a pitruns in stup. Inregistrind pe o bands de magnetofon sunetul enlis de albinele carc semnalizeazi chemarea roiului citre stup la introducerea unui roi. crevtcrea de puiet continu2 ca ~i cea a larvelor din botci pins la cipicirea accstora. pe sears. grimada de albine se organizeazi $i primele albine atrase de mirosul fagurilor artificiali pitrund in stup lansind din glanda Nasonov mesaje citre celelalte albine. . se trece roiul in stupul pregitit intre timp. Curind. dar cu multe inviqminte pentru cel incepitor in special. devi maturate. il refac Iisind nu i un orificiu pentru hrinirea mitcilor.

La prinderea lui se caut5 s5 se regrupeze toate grupele de albine cici existiind mai multe m5tci albinele se pot imp5qi ~i prin aceasta puterea roiului scade.ll. roiul secundar poate s5 aib5 7-8 sau chiar mai multe m5tci neimperecheate. de reguli. Albiri~lccare ii C O I ~ I ~ L Iau acumulat rnari II in t'aza preg5tirilol. in inv5lmi~ealaplecgrii. omoriirea acestora este impiedicatg. I C C .c. In noaptea urmiitoare instal5rii roiului se produc. dc iligl. i n accasti situatic albinele ingrijesc ultima matci r3mas5.~l i i u l ~ ~.ILI C I I mai riii~ltc) fiind u n roi secundar ca stl. ritmi~lnormal dc in!ll. I S I ~ siti~.. La instalarea in stup trebuie s5-i dim acestuia un fagure cu pufin puiet pentru a . dcoarccc ncc~.de obicei.tia dcz\.i li 111 h~iiiliasail renun15 la roire sail ~x'inii~l icsc c i ~ ~ii. roade cu mandibulele perefii laterali ai botcilor $i infeapi cu acul siu rivalele far5 ap5rare.oi. La prinderea roiului secundar trebuie s5 ne gr5bim cici acesta st8 mai putin pe primul loc. A doua zi de la ie~irea roiului secundar. La 1 4 d e ore dupi o 172 . IntrB in lupti cu m5tcile tinere eclozionate.~!ic /~l. .MANUALUL APICULTORULUI Prima matc5 tin5r5 eclozionata are deocamdat5 o singur5 preocupare yi anume distrugerea tuturor rivalelor prezente sau potentiale. In timp ce roiul primar are o singur5 matc5 imperecheat8. Deseori.i.~tcri roi o rri11313 (S.11ct~11.jirea cstc si1iipliticat5. l ngrijirca I-oilor 111ca/ul I-oil01 ic$i!i in pel-ioada natt~l. mai sus.alri roirc $i in pl-czcn!a uliui cules.c mntca fimiliei de bazi s5 piari iliaintc dc li~~.~l.a~tcristi~c. lupte intre m5tci ~i roiul r5niine cu o singuri matc5 sau uneori fir5 nici una. albinele scap5 de sub supraveghere m5tcile tinere din botci $i multe din acestea reu$esc s5 plece cu roiul. mai mic decAt acesta.olt5 ti~artcrcpcdc ca urmare sc de ILICSLI c. Dac2 albinele doresc s5 p5streze m5tcile tinere pentru un alt roi.3 biologicri. farnilia poate da inc5 un roi.dc roirc (prin ncocuparca lor cu lnunci care ac~~riiredail in actvitatea miului. Roiul a1 doilea sau secundar iese la acelea~i ca cel primar. Se lx'atc intliliipla ca tlin dilkritc ~iioti\.lii. Aceast5 actiune este ins5 posibil5 numai in prezenp unei atitudini inggduitoare din partea albinelor. este mai slab deciit acesta ~i are cu ore el o matc5 tiin5r5 neimperecheat5 cu care zboar5 mai departe de stup deciit primul roi $i se a~eaz5. pentru ca accnsta s5 sc i ~ i i ~ ~ c ~ ~ es iIinceap2 ouatul $i familia s5-$i reia c ic~c. urmat dupi o zi chiar de u n al patrulea ceea ce duce la epuizarea falniliei de baz5.re!ineW albinele. La 14-15 zile dc la ie~ircaprimului roi familia de baz5 nu mai este in stare s2 dca un alt roi.

cu exceptia acelora cu infestare incipient5 cu Varroa jacobsoni). Ace~tia de cei primari din mai multe puncte de vedere: automat sunt cu 7-8 zile mai tirzii decit roii primari ceea ce este important. un roi primar i e ~ iintre 1 ~i 20 iunie trebuie sii aibii cel t putin 8 faguri cliditi din care 5-6 cu puiet ~i o parte din proviziile de iernare. M5tcile pierdute la imperechere se cu inlocuiesc sau roiul respectiv se u n e ~ t e altul. inainte de a incepe perioada de criz5 care se situeaz5 la 3 siptiim2ni de la instalarea roiului. in mod normal vor intra in iarn5 ceva mai roi slabi decit primii dar cu perspectiva de a realiza productii mult mai bune in anul urm5tor datoritj tineretii m5tcilor. familiile noi obtinute instsrlatwpe faguri qi artificiali in stupi noi sau dezinfectati sunt s5n5toase ~i se vor die i n e ' a ~ a in and viitor. t poate ajunge s5 dea un roi in luna august care se nume~te paroi. In grupa avantajelor: se obtine o familie nou5 sau chiar mai multe. calitatea imperecherii mitcii. Trebuie s5 obfinem in cel mai scurt timp 5-6 faguri cu puiet. Este necesar un control la fiecare 2-3 zile pentru a urm5ri imperecherea m5tcilor ~i inceperea ouatului. Pentru apicultor.8 ng sirop. adici a-i transforma in unit5ti viabile.i din albinele componente qi a lipsei albinelor tinere. In general aceqti roi sunt mai slabi. Ca dezavantaje citam: imposibilitatea planificgrii n & C s i calitstii % . Nu se recornand5 folosirea la roi a fagurilor cliditi pentru c5 ace~tia o mare energie de lucru ~i in afar5 de aceasta fagurii au vechi pot constitui o surs5 de infectare a roiului care prin excelent5 este s5n5tos (familiile bolnave nu roiesc. fir5 nici o interventie din partea apicultorului. In mod normal. ca urmare a moqii unei p5. In orice caz in lips5 de cules vom asigura roilor cel putin de doui ori pe s5pt5m2n5 o hr5nir-e cu 0. roirea natural8 prezint5 avantaje qi dezavantaje. roiul se completeazi cu necesarul de hran5 ~i se trece in efectivul de bazi. In continuare ace~ti se ingrijesc ca ~i cei primari. Mai este necesar un control la 1012 zile dup5 inceperea ouatului m5tcii pentru a verifica dup5 modul de c5p5cire a puietului (lucrgtoare sau trintori). imperecherii ~i declan~grii ouatului la m5tci acest interval se m i r e ~ t e inc5 10cu 15 zile. Pentru a r e u ~ i ei este necesar a le cu asigura prin unire o putere de cel putin 1 kg ~i jum5tate albine.7-0. inceperea ouatului. In condifii bune de cules u n roi pritnar i e ~ i in prima decad5 a lunii iunie. Din cauza timpului necesar maturiirii.MANUAL UL APICUL TORUL UI instalarea roiului putem verifica prezenta m5tcii ~i in cazul roiului primar. sunt dezavantajati fa@ Cu roii secundari lucrurile nu stau la fel. in general. Cind incep eclozionirile masive ale propriilor albine roiul capit5 un nou avint in dezvoltare qi trebuie s2-i asigur5m in continuare faguri artificiali ~i hriniri stimulente. La inceputul lunii septcmbrie.

cstc ncccsar sri nc asiguri31iimitcilc ~i liiaterialele necesare ca: hran5. Roiul la pachet se aseam51ii in multe privinte cu roiul natural primar deoarece el se compune din 1 .pentru a putea suporta transportul la distanfi.1. De reguli. C'a ~iin cazul I-oilornaturali.de unde vine denumirea de pachet . asemenea roi se pot fonna ~i livra imediat dupi incetarea culesului de la salciim. pentru moment. cu un ac cele 3 piin8 la 5 orificii mici de alimentare ~i se umplu cu o piilnie prin orificiul mare cu sirop dens de zahir cel pufin 1 kg zahir la un litru de api. roi pe 3-4-6-8 faguri.5 kg albine.10% ulei. rea roilor la pachet se realizeazi dupi urmitoarea tehnologie: se . asigurarea ambalajului ~i a hranei. necesitatea de a supraveghea permanent stupina in perioada de roire pentru c i nu putem ?ti exact ciind $i din care stup va i e ~roiul. care sunt formati intre 20 mai ~i 20 iunie. se deshndi. Accst roi are chiar un avantaj fati de roiul primar pentru c i matca lui este tiiniri.MANUALUL APICULTORULUI roilor. existi tehnologii bine puse la punct ~i cu reu~iti siguri dac5 sunt aplicate intocmai. roi prin dirijarca fi-igurilor roirii ~i roi timpurii. imai puternici. ceea ce este mai important. Pentru realizarca lor la tilnpiil dorit. roii artificiali reuSesc cu atst niai binc cu cil sunt formati mai timpuriu ~ . Din multitudinea de metode de roire artificial3 ne vom opri numai la prczentarca celor niai importantc: roi la pachet. o 1natc5tiiniri imperecheati ~i hrana pentru 4-5 zile. cu cositor sau ceari in care s-a adiugat 5.5 kg albine. Lucririle pregititoare sunt: asigurarea mitcilor imperecheate la data fixati. in ziua primirii mitcilor se verifici ambalajele pachetelor pentru a nu avea giuri ~i se pregitesc hrinitoarele tip astfel: se verifici fiecare hrinitor in parte. dac5 este cazul. i roiesc qi familiile din care. nu dorim s i realizim o inmullire. Roi la pnche! Albinelc ~i matca cc constituie roiul sunt ambalate intr-o lad2 speciali . ralnc ~i stupi. Roirea artificiala Pentru realizarea cre~teriiefectivului de familii de albine in momentul potrivit ~i de calitatea doriti. la noi. Se inchide complet orificiul mare rnat siropul. Rezultate bune in condifiile tirii noastre dau roii la pachet de 1. Se o piilnie mare de carton ~i un ciintar pe care poate fi instalat5 comod introduce roiul. faguri.

La inceput dezorientarea albinelor le face s i se impriiqtie qi pe perefii stupului. se ciint5re~te se adaugi ca tar5 greutatea $i contractat5 a roiului. La destinafie roii se pBstreaz5 citeva ore intr-o camerii ricoroasi dac5 au fost transportati pe cildut-5 mare. impreuni cu fagurele pe care s-a gisit pentru a nu fi luati in roi. daci este cazul. dupg care se42&&&re fagurii fi 175 P P . se scoate colivia cu matca ~i se scuturi uyor tot continutul pachetului in stup. de preferinti. se pune l i d i p pe cintar. se controleazi roii. Apicultorul orfanizeazii familiilc. dar atrase de mirosul mitcii ~i constrinse de ricoarea serii se string pe fagurii artificiali. Pentru realizarea unui numir mai mare de roi in unitatea de timp se organizeazi lucrul in echipi ~i pe seri i. noaptea piing la locul de destinatie care trebuie sii fie la cel putin 3 km de stupina de formare pentru a preveni depopularea lor. Se inlitur5 capacul pachetului. sc scoate hriinitorul. prin pilnia montatii deasupra pachetului se scuturii albine de pe fagurii familiei temporar orfanizati pin5 ce ciintarul s-a echilibrat avind griji a lua cu precidere albinele de pe fagurii cu puiet. se monteaz5 apoi capacul peste hriinitor ~i se prinde cu cuie. in timp ce ajutorul apicultorului montea73 hrini toarele ~i inchide pachetele. Pachetelc astfel formate se dcplaseazii. se inl5tur5 piilnia qi sc monteazi prin gura pachetului hrinitorul. Se aduc Iiditele cu albine qi se repartizeaza seara Iiingi fiecare stup. se cautii matca familiei din care se formeazi roiul qi se pune intr-o 1idit5. Dup5 terminarea instalirii tuturor roilor. In cazul roilor care se livreazi in ziua formirii ~i ajung la destinafie imediat este necesar sii asigurim piistrarea lor intr-o camerii r5coroasi cel putin 24 de ore de la data form5rii inainte de instalare. se string seari se scurg complet hrgnitoarele pachetelor. sau cildufi daci au c5litorit pe timp recc ~i citre scar2 se introduc in stupii dinainte pregiititi. Se monteazi in stup un hriinitor cu sirop qi st: illchtde stupul. In aceea~i spalii qi se usuc5 pentru a putea fi refolosite. Pentru a uqura lucrul se pregitesc ~i se aduc pc vatra stupinei cite 10-15 pachete dotate deja cu mitci ~i hrinitoare. se pachetele de pe teren. introduciindu-I cu orificiile mici in jos in 15ca~ul special. faguri artificiali. se urm5re~te prezen miitcii ~i se adaugi. A doua zi pe seari. Roiul pachet poate fi introdus ~i pe alti cale: dupii scoaterea nitorului qi a mitcii se deschide capacul coliviei cu matca. scuturi fagurii qi rcorganizcazii cuibul acestora dupi formarea roilor. fagurele cu matca familiei din care s-a %cut roiul se introduce in cuib care se reorganizeazi: roiul la pachet gata format se pistreazii la umbrii. Stupii destinati roilor pachet trebuie s5 aibi cinci faguri artificiali in fiecare.MANUALUL APICULTORULUI fixeazi colivia cu matca cu sau Gr5 albine insotitoare in partea superioari a I5ditei de ambalaj.

Pentru simplificarea >!Y5 176 . Investitia este e~alonat8 un timp rnai lung ~i se porneSte cu iln matcrial pe calitativ mai bun. Procedeul asiguri intrarea in iarnB a unor familii pe 8 faguri daci au fost formafi pin5 la 20 iunie cu 1.faguri. in continuare roii la pachet se ingrijesc dupa tehnologia descrisi la roii primari. in care intri uvor Sase faguri ~i s i se repartizeze lingi stup. R o i i / I C > 3-4-6. se cauti matca familiei $i se introduce impreuni cu fagurele respectiv cu albine qi puiet in lidip pregitita. Metoda roilor la pachet este cea rnai recomandatii pentru infiinfareadc stupine noi. Se c i este nevoie albinele de pe inc2 un fagure cu puiet. Dupa terminarea or roilor. doi faguri cu puiet. Se inchide stupul cu podi~orul se face controlul a doua zi. Si in cazul roilor pe faguri este necesara o planificare a numirului de roi.fbg111-i Intiinlarea de stupine noi sau sporirea efectivului in cele existentc cstc lnull u~urat2 folosirca roilor pe un anumit numir de faguri cliditi in locul ~1110s de t'ainili~ normale. ace~tiase transport5 la destinatie. iar Iidifa cu albine se introduce in stup in spafiul liber cu capacul deschis in sus. Roiul pe patru faguri trebuie s i cuprindi. existind ins2 pericolul de a forma sau primi ~i roi infestati cu diferite boli. in cazul roilor pachet. doi faguri cu provizii ~i albine care s i acopere bine cei patru faguri.5 kg albine. asigurarea materialelor ~i insu~irea unei tehnologii de formare. Pentru formarea acestor roi se pot aplica rnai multe variante: Varianta I-a: in ziua livririi se aduc ambalajele necesare la stupinele in care urmeaz5 s i se formeze roii (de reguli ~i de dorit este ca ambalajele s i fie lidife tip de transportat roi). se recomandi a se lucra numai cu faguri artificiali pentru a avea falnilii sinitoase in tot restul anului ~i in anul urmitor for~nirii. la livrare. Se verifid ~i elor doui urdini~uriqi Iidita se instaleazi la umbri. cind se ridici qi pachetele golite. Roii doar cu 1 kg albine vor avea o putere mai scizut5. se mai scot din familie doi faguri cu provizii din care unul cu miere qi altul cu pisturi impreuni cu albinele de pe ei ~i se pun in liditi de o parte ~i de alta a celor cu puiet.MANUAL UL APICUL TORULUI artificiali. dupi care se ramele pentru a nu se m i ~ c a se inchide capacul liditei. de amatori sau in cadrul marilor unit5fi apicole de productie. Ca model vom lua roil//pe pnti*~/. se caut5 in cuibul familiei un al doilea fagure cu puiet de asti data cipicit qi se pune Iingi cel cu matca in lidita.

MANUAL UL APICUL TORULUI lucrurilor in cazul unor partide mai mari este bine ca la formarea roilor sii asiste gi reprezentantul beneficiarului. Aceastii variant5 a metodei are neajunsul cii roiul este dotat cu o matcii viirstnicii a ciirei calitate nu este cunoscutii de beneficiar. Fig. Roiul se introduce intr-o Iiidip de transportat roi. Acegti patru faguri pot fi dintr-o singurii familie sau din douil gi chiar mai multe familii. imediat dup2 formare se dil roiului o matc2 in colivie tip Miller sau Titov gi in zilele urmiitoare se urmiiregte eliberarea ei. sau in stupul pregiitit special.Formarea roilor stoloni individuali prin varianta I-a Varianta a 11-a. Matca ocupii devenite libere gi roiul este gata de livrare. dar are avantajul cii instalat la locul definitiv nu I comport2 deciit mutarea intr-un stup pregiitit. o parte din puietul ciipiicit eclozioneazii gi roiul se mai imbracii in albine. cele tinere nilscute inlocuind pe cele plecate la stupul de baz2. 60 . In cele 3-4 zile ciit dureazil acceptarea gi eliberarea miitcii. A . care este nevoit s2 accepte ' calitatea pretinsii de furnizor. care se poate face in seara sosirii la I stupina de destinatie. asigurii roilor miitci tinere gi se aplicii in felul urm2tor: se formeazii roiul utiliziind doi faguri cu puiet c2p2cit gi doi faguri cu provizii impreunii cu albinele care-i acoperii pe tofi.

se formeaz3 un roi pe 3-4 faguri ava cum s-a aritat mai sus. Roiul pe patru faguri #t@&-g-~. Dup3 aceste scheme se pot forma roi pe faguri de puteri diferite in functie de cerintele beneficiarului. se doteaz3 cu o matc5 imperecheat5 ~i se stimuleazi cu sirop de zah3r unn3rinduse largirea cuibului cu faguri artificiali. Dac5 necesit3tile de transport au cerut ca roiul s fie B organizat special. E i s & n p puietului cipicit in fagurii roiului face ca acesta s i nu mai aibi period e ?$z5 caracteristica roilor naturali vi la pachet.MANUAL UL A PICUL TORULUI Fig. in stupul definitiv cuibul se aranjeazi astfel: in centru fagurii cu puiet urmati de c5te un fagure artificial de fiecare parte qi de cei doi faguri cu provizii ca acoperire. . 61 .Formarea roiului pe 4. in lips5 de cules se hrinesc stimulent de dou3 ori pe siptimiin3 cu ciite 600-700 g sirop de zahir ce se administreazi intr-un hr3nitor uluc. se pot forma dup3 una din variantele descrise mai sus. 5l1 60 de zile de la formare la cel putin 10 faguri bine acoperi!i 5 \ - " x e 178 . Roii formati se transport3 la locul definitiv yi se instaleaz5 in stupii pregBti$ anterior numai c5tre sear3. dezvoltarea lor este c ~ n t i n u i apicultorul trebuie s3 beneficieze de acest lucru.faguri prin varianta a II-a Varianta a III-a. Dac3 cste cazul de a fonna ~i livra roi pe vase faguri. pentru a nu suferi pierderi.

se procedeaz5 la intarirea lor cu cite doi faguri cu puiet c5pilcit ~i albinele care-i acoper5 (fir5 matcg). dar in special. Pentru iarn5 se completeazii proviziile de hran5 gi se impacheteazg in mod obi~nuit. Trebuie gtiut c5 nu orice matc5 tin5r5 este automat de bun5 calitate. Roi prin divizarea unei familii intrate in frigurile roirii Pentru a asigura totugi micului apicultor sau apicultorului incepgtor. se hr5nesc stimulent in lips5 de cules gi cind au in cuib cel putin 8 faguri cu puiet (in timpul infloritului pomilor roditori). de cantitatea de puiet ciipiicit gi nec5pBcit. Cele mai bune conditii de cregtere a miitcilor sunt asigurate in cuibul familiilor care se preg5tesc de roit. dac5 sunt crescute in conditii proaste. dup5 I0 iunie. Dup5 7-8 zile operatia se repet5 dar numai cu puiet c5p5cit fir5 albine gi familia se fine str&&mit5 pe cei 10 faguri cu puiet incadrati intre diafragme. luafi din alte familii puternice din stupin%. anul urm5tor roii devin familii de productie. care. Familiile alese se ingrijesc in mod deosebit. Num5rul acestor familii se calculeaz5 in funcfie de num5rul roilor ce se produc. in conditiile @rii noastre. Toate metodele aga-zis artificiale de creStere a m5tcilor tind s5 se apropie de aceastii cre~tere ideal5 gi in m5sura in care reuSesc. roii rezultafi din aceste diviz5ri sunt tirzii in sezon qi din aceasti cauza. rezid5 calitatea m5tcilor obtinute.MANUAL UL APICUL TORULUI I cu albine. Alegerea. aptitudinile acestora de a cregte puietul gi de a recolta polenul $i nectarul. ' 3 . Se aleg in acest scop una sau mai multe familii de albine cu productivitate ridicat5 in anii anteriori ~i de dorit cu mitci mai virstnice.e 4 A + I -- . Dat fiind faptul c5 perioada de roire natural5 este in general. in in toate cazurile calitatea roilor depinde in mare miisur5 de componenp populatiei lor.Operatia decurge in linigte dac5 se face intr-o zi de cules gi fagurii de intarire se aranjeazii de o parte $i de alta a cuibului familiei ce se int5regte. prin zestrea sa genetic5 transmite albinelor lucr5toare fiice. dac5 este posibil. in general o familie la 10 roi. pentru a-i obfine mai timpurii. se poate proceda la divizarea unei familii intrate in frigurile roirii. Chiar m5tci tinere provenite din familii recordiste. din care 7-8 faguri cu puiet (in special cei care sunt dotafi cu miitci tinere). se forfeazii inceperea pregatirilor de roire natural5 in cea de a doua jum5tate a lunii aprilie. In lips5 de cules se-rr Ste'de dou5 ori pe slpt5min5. cu sirop de z a h b administrat in hr5nitor. m5tci de calitate la roii pe care ii formeazi. nu sunt de calitate. de insugirile calitative ale mgtcii. trebuie Ecut5 imediat dup5 zborul de cur5tire pentru a ne putea ocupa in mod special de ele gi a le amplasa ceva mai departe de restul familiilor din stupinii.

-. la ciipilcirea primelor botci se face o primii divizare imp5qind cuibul familiei in douii jumiitiifi egale. Albinele culeg5toare se 7 4 % upi4. P - f3 ri k* . se ~i formeazii un prim roi care se instaleazii intr-un stup pregiitit special pe un loc nou in stupinii. familia foeti se orfanizeazii. In continuare familia orfanizatii se mentine strimtoratii gi se hrzne~te pentru a se asigura creqterea in bune conditii a larvelor . Dup5 c5piicirea primelor botci. Dac5 se incepe foqarea pregiitirilor de roire la 20 aprilie se pot face diviziirile la 5 mai qi avem miitci imperecheate in roi la 20-25 mai. Se supravegheazii familia indeaproape gi dupii ce ne convingem cii pregiitirile de roire au inceput intens.MANUAL UL APICUL TORULUI Fig.acelagi principiu. Cu matca ei. In varianta a II-a. pe marginile fagurilor apar inceputuri de botci in care matca depune ouii. indeplinesc conditia de livrare (4 faguri). intre 10 ~i 15 iunie acegti roi. Roii mai primesc imediat clte un fagure cu puiet ciipgcit de la alte familii din stupinii.viitoare miitci. Repartifia albinelor intre cele dou5 jum5tiiti se face cu ajutorul unui panou sau prin apropierea sau dep5rtarea unuia din stupii care adspostesc diviziunile rezultate de pozitia veche a urdinigului: dup5 3-4 zile se fac .Formarea a 9 roi prin divizarea unei familii pregiititii de roire fn urmiitoarele 2-3 zile de la ultima intiirire. cu mici exceptii. procesul de lucru este urm5torul:primul roi cu matca virstnic5 se formeazii cind in botci apar lame de 3-4 zile. cu doi faguri cu puiet ~i albine luati din alte familii din stupins. in zilele urmiitoare se urmiiregte eclozionarea ~i imperecherea m5tcilor qi asigurarea roilor cu cite 1-2 faguri artificiali qi hranii in cazul lipsei de cules. impreunii cu fagurele cu puiet gi albine pe care se ggse~te. . se formeazii nouii roi mici care primesc fiecare cite unul din fagurii cu puiet ai familiei ~i albinele care-i acoperii. atunci cind se formeazii roi mai mari. 62 . se poate lucra astfel: In varianta I-a.6MRi divizare in aga fel incit vor rezulta patru roi. se inchid ~i se deplasead pe o vatrii nou5 la cel pufin 2 km de stupina de formare.

* ~ Pp r W 181 16 mlnsa&& . .~o al1o.IOI!OJ !!ig!le3 ea~!igpunqwl el a!nq!~luo:. ..rn1nSrurpm e rrirzod 1rq3a~ .rrqdg3el ~ pzeazrr\rp as 'plez!u~j. o ap !!ox . o n3 !S aurqle aurind e a ~ d a ~ e w oel ap lo1 e a l a o a . ap 1tuesa3auqnur n3 3saSpdap 9.quad '!r~auuojlolauun 1nue ul ayi3npold ap !!I!mej UE e puuojsue~l ale3 !OJ ap !!qu. aunq ad !cur ala3 u~alloAzap as as !!ol e3 tuluad !IrnsEur ne! as InInuozas ps. !nlaleos-ealeol~ !aq 'ajauy el ap la3 alsa 1ed!3u!.1eolp8alno lolau!qle ale alqua!lo ap ~ol!ltuoqzearewaaja e ~ n h ! e ru~uadurind alg3 u!ind gzsaseldap as alaj!ppl apz a1aJeolp. J aleod as ai!pq u!p yaun .nf1. el aleqonzap ap m!xem g~u!leas eaga3e ea lesauau qsa !n~nsaln3I ad 9 4 3 e a n l s ur au!qre ap ~01!!1!ruej ealau!iuaur ruluad -1nlnsaln3ea~ada3ur ~e!q3aluleul !!J!OJ aprn8!~j ap ul equr IOA 14 auralAap e a ~ d qlollzap JOA as ealsax p3 ruluad e ~ e ~ p u r !a~rwalnd ~d ea~d !!l!mej mahe ps 1!qepueu103a~alsa nu auoz IS au!dws eauamase UI -1nqe"1 UE un el ap aiua~aj!p!3!u1 n3 ayun! eunl ui aleoSgsap as ale:.ro1!3lgur el e Ispads u !S a.1~3 r3loq ' p s a r o ~ pl!~p8a~d ps a!l!urej o ap aln3sa.alel!ies punq !cur ea3 ap p p u q p3qeur o eaAe JOA IS rundurrl aveoj luns awnue !S arelue~e . I ~ ea~a!doldeuud .18~~sale reur IS s a p 3 ap psdg el rIrq!suas aweoj a3133 !I ploq n ap . .qdws upd u r g e s a1 ap nes Insaln3 uyd uyp e3g!101e~ n.L7R3IdV 7 R7VRN V U Y .I ruluad pl!lg8a.1n8ej t u ~ e d !!OJ el le):. . 1nrnruL !elueAa ul pzeaSe as ale:.aleppdap nes ~ .m UI . . . ..~e e-s urn3 eSe '!!i!puo:. . IS 101 .. . . ueru pnop p s u ~ v 'a. .arlrtbg pn8u!s o-qu!p euuoj lod as a3 J O ~ O Je alelop ~. !cur !ie8!1qo waluns !S ayn! eun1 ul l p a p l!q!sod alsa nu ~ru3n1 e ealsa3e ad tu~z!~!p ~ p a1 'I!J!OJ a~!rnZ!!q ul ~ e ~ t q pour UL p~lu! .r~rwalnd !OJ lnda3ul el ap urauuoj gs .a~eola8aln:..183 !!l!urq W!SOIOJ 3.eqoAzap as e tu~uad n3 j pluale apeoj a ~ r r r ~ 8 u ~ a!o~aune ppolaur ysea3e upd ~jeuuoj .rd ~ ! l r ~'17-111D W ~ U D ~ A UI .n!mdur!l a w o j gt?3!1de ag ps e!iipuo3 n3 ajSaSna~ epolaur ajrlnze:.uoj aleldepe quns sns ~ e u a s p s a p aIapolan as r t- .101!3loq ea..~e~olsed ~euo!ielsl!. . loIau!qle e qeOa !em lg3 ea~ez!peda~ I . ~ g r o d s u eap)ai!ppl nes !dqs ul azealqsu! as ale3 !OJ 9-p-Eu~.!nlndws !a!j!zod ealequrrq3s al!urpe !cur as nu ~ol!npurea~r?uo!zol3a ap apz 9-spdna .F -. IS ..e!i3npo~daqSa~pd eaa3 ul !nltquauresep ealurq ul ew!s JOA as 101 a3 eauaurase lolpuun lnue UI '!.. .1n3 UI y ! m g a l p u!p la!nd na aln8ej un ales na !ieln@ y lod sm3red ad ..n al!3loq !soloj uralnd 'ppolaur !Seaax pdnp 1101 !jol urguuoj nu p3ep ley=) .. a!imado g s e a 3 . ~ej DA I 0 7RWO..rd a1 ale:. aleoj u~ -3saur!.1d 1nsaln3 nes aurdws alsa3e ruluad -urgqes ap aA!seur el aleseldap y lod nu !3!u aylour al!Jaj!p u!p ale3 !S gs!xa nu urpqes el ap Insaln3 ale3 ruquad au!dws p s u ~ luns . .1133UI 1nze3UI eu 3 .

Pe de altii parte culesul tgrziu de la finete. Dacii pentru valorificarea culesului de la salcim trebuie sii pornim in primiivarii cu familii de cel putin 1. Inainte de formarea roilor se aduc la acela~inivel eventualele familii de baz5 care au ie~it slabe din iarnii. cind s-au strimtorat cuiburile ~i s-a stabilit qi situatia puterii familiilor de albine exprimati in faguri bine acoperiti cu albine. de$i uzeaz5 intr-o oarecare miisurii familiile. Existii deci intrunite conditiile teoretice qi practice de formare a unor roi foarte timpurii in sezon pentru a atinge scopul final. Reuqita metodei const5 in a transforma in roi numai atitea nuclee cite permite plusul de material biologic din familii puternice. Din toate familiile care au mai mult de patru faguri bine ocupati se preia tot ceea ce d e p i i ~ e ~ acest plafon. Pe de altii parte. valorificarea culesului de var2 cu cit mai multe familii de albine ~i in paralel sii se sporeasc5 efectivul de bazi. t o t u ~ prin cantitiiti le de miere riimase in i cuib dupii cules. pentru culesul de varii sunt suficiente numai albinele de pe patru faguri bine acoperifi. Dacii inainte de cules devin prea puternici. Aplicarea metodei este conditionatii de existents unui numiir mare de m5tci de rezervii riimase neutilizate in urma controlului sumar de primiivarii. din ei se mai poate lua material biologic pentru formarea altor roi. stimuleaz5 dezvoltarea de toamnii a familiilor care intrii in iarni rnai puternice.2 kg albine. tei sau floarea-soarelui. Se impune deci miisura de a forma primiivara n i ~ t e care roi sii preia surplusul de albine ~i puiet din familiile de bazii puternice qi a le asigura astfel un ritm de dezvoltare mai lent. roii formati foarte timpuriu ajung la o dezvoltare normali in timpul culesului. adicii circa 1-1. Roii nou formati dup5 aceastii metodii se ingrijesc in continuare la fel ca yi familiile de bazii. cu matc5 imperecheatii sau cu botci. Cu fagurii cu te albine ridicati se formeazii roi pe patru rame bine ocupate de albine.MANUAL UL A PICUL TORULUI nu inainte de acesta.5 kg albine. . prin intiirirea nucleelor cu miitci de rezervii. Ca m5surii de precautie se pune matca nucleului in colivie pentru 24 ore. acesta putind fi valorificat cu un numiir sporit de familii de albine.

ins3. Astfel. au de ciutat s3 inmulteascii numai acele familii care se evidentiau prin producfii foarte ridicate. constituie. Spre deosebire de alte animale. ffl? 1 . procesul amelioriirii inainteazii greoi. Poliandria ma'tciloc imperecherea cu mai mulfi trbntori. 183 I' .MANUAL UL APICULTORULUI leclia 8. care ingreuneaz3 munca de ameliorare la albine dar favorizeazii vitalitatea. maternii (dupii calitatea m3tcii). cel mai adesea mamifere gi piisiiri. de asemenea. o munc3 de ameliorare pe linie Majoritatea apicultorilor desfi~oarii. apareppsibilitatea apicultorului ameliorator de a transforma. de supraviepire. o particularitate biologic3 de adaptare a familiei de albine la conditiile de mediu. de aceea au fost elaborate o serie de procedee de m3rire a procentului de imperecheri dorite ca: punctele de imperechere controlat3 qi ins3miinprea artificial& care incep ~i la noi s3 fie accesibile marii mase de apicultori ce doresc sii ducii o astfel de activitate in stupina proprie. imperecherea in aer Ziber a reproduciitorilor face imposibil controlul acestui act prin care se realizeazii ameliorarea at% de uqor la alte specii de animale crescute de om. familia de albine depinde in mod permanent de mediul extern. nectarul gi polenul florilor. Ca un ajutor deosebit in munca de ameliorare a albinelor. Ameliorarea albinelor gi creglerea reproduc~forilor Inca din cele mai vechi timpuri apicultorii. F3r3 controlul imperecherii. in numai 60 de "famil!: necorespunziitoare genetic prin schimbarea m3tcii acesteia cqu(la c$ care intrune~te calitiifile dorite. Orice dereglare in calitatea gi cantitatea acestora se riisfrgnge imediat asupra activitiitii familiei de albine prin intensificarea de sau incetinirea cre~terii puiet. care treptat duce la imbun5tiifirea calitativii a materialului din stupina lor. pa baza observatiilor c3 insu~irea a produce mai mult3 miere se transmite la roii familiei respective. pe care qi le striinge singurii. deoarece alimentatia ei a riimas cea natural3. particularit3fi ce le deosebesc profund de celelalte specii de animale crescute gi exploatate de om. Ameliorarea este tocmai acfiunea continua de hbuniitiitire a insugirilor productive ale unei familii de albine. in desfiqurarea oriciirei activitiifi de ameliorare a familiilor de albine este necesar sii se tin3 seama de particularitiitile biologice ale acestora.

prolificitatea matcii. mai ales privind productivitatea. modul de c5p5cire a mierii. Aprecierea just5 a acestora se face numai in conditii asem5n5toare pi corespunz5toare. insugirile urm5rite la o familie de albine pot fi grupate in dou5 categorii de criterii: principale . spre deosebire de altele care nu realized nimic din punct de vedere cantitativ gi calitativ.MANUAL UL A PZCUL TORULUZ Arneliorarea la albine se desf5goar5 pe trei c5i principale: selectia in interiorul rasei sau populatiei.comportamentul pe faguri. apicultorii au observat c5 in aceleagi condi$i de mediu gi de cules sunt familii de albine care dau productii mari gi prezintI. calitatea albinelor. o stare general5 foarte bung.produciia de miere. modul de depozitare a mierii. amplasarea familiilor de albine in locuri cu un cules caracteristic pentru zona in care se efectueaz5 selecfia. a conditiilor pentru intensificarea cregterii de puiet gi prevenirea frigurilor roirii. asigurarea. Selectia artificial5 este cea mai folosit5 metodB de ameliorare in apicultud. Din cele mai vechi timpuri. predispozitia la roire. Dintre acestea amintim: fonnarea gi asigurarea unui cuib corespunz5tor. ?n acelagi timp. popula$i sau linii consangvine (hibridare). rezistenfa la iernare gi la boli. Ea const5 in alegerea ~i inmulfirea acelor familii care corespund cel mai bine anumitor cerinte ale apicultorului. Inventarierea sumar5 a insugirilor biologice gi productive ale familiilor de albine se numegte bonitare. care s5 permit5 evidentierea acestora. Ea const5 in stabilirea pentru fiecare familie de albine in parte a insugirilor manifestate mai mult sau mai pufin evident in cursul unei perioade de observatie. consangvinizarea gi incruci~area intre rase. blsndetea. secundare. prin folosirea stupilor de volum mare gi a fagurilor corect cl5diti. producfia de cearB. in sezonul activ. a determinat omul s5 intervin5 in dirijarea activit5tii albinelor pe linia consolid5rii caracterelor folositoare. Criterii in selectia familiilor de albine fnainte de a incepe activitatea de selectie. Aceast5 variabilitate a familiilor de albine. apicultorul trebuie si fac5 o inventariere sumar5 a tuturor insugirilor pe care le posed5 o familie de albine. a .

suprapopularea unor familii ~i falsa productie a acestora.5-2 kg. Odatii cu terminarea acestora. ramele cliiditoare gi cl5direa fagurilor artificiali (dublarea cantitafii de cearii folositii la confectionarea fagurilor artificiali respectivi). Cantitatea de cearii realizatii se calculeazii prin insumarea cerii rezultata din: curilfiturile de pe rame. perefii gi fundul stupului. Stabilirea cantitiitiifiide miere extrasii se poate face prin diferenp dintre greutatea ramelor cu qi fir5 miere inainte ~i dupii extracfie sau prin apreciere: o ram5 435x300 m plinii cu miere gi ciipiicitii complet confine 33-4 kg. reformarea fagurilor. eliminiindu-se familiile c a & s k . Astfel primsvara. Calcularea cantitiitii de cearii realizatii depinde de c mciozitatea apicultorului. Din aceasta o parte este extras%qi reprezina mierea marfi. Se urmiiresc numai acele familii care produc m a \ ultii cearii &'ri prin cliidirea corectii a fagurilor. care duc la riitiicirea albinelor. s c x 185 i. ciipiicelele de extracfie. greutatea decurgiind dintr-o serie de discordante determinate de lucrarile impuse in stupinii. o ram%435x230 mm m contine 2. Cele cu dezvoltare rapid5 primesc faguri pentru liirgirea cuibului din magazia de rezervii. 0 familie de albine este consideratii productivg atunci cind cantitatea de miere marfi produsii asigura atiit acoperirea cheltuielilor de producfie ciit vi beneficii substanfiale. Cu ciit acest instinct este rnai pronunfat cu atit familia este rnai valoroasii pentru nevoile omului. Cantitatea total5 de miere realizatii de o familie de albine in cursul unui sezon reprezintii randamentul anual sau productia brut5 anualii. iar altii parte reprezina rezerva familiei. 0 mare importanF in aprecierea productivitiifii o are stabilirea cantitgfii de miere marfi. in stabilirea randamentului trebuie sii fie evitate gregelile de proasta amplasare a stupilor pe teren. o ram2 de magazin contine 1. familiile cu o dezvoltare mai greoaie primesc pentru liirgirea cuibului faguri artificiali ~i in felul acesta apar gregit ca bune produciitoare de cearii. Productia de cearLi se stabile~teprin insumarea cantiafilor de cearii obfinutiide la o familie de albine in cursul unui an.5-3 kg. Acest indice este greu de stabilit. ciind se lirgesc cuiburile. sunt familii de albine care se dezvoltii mai rapid ~i altele care se dezvoltii mai greoi.MANUAL UL APICUL TORUL UI Criterii principale Productia de miere prezintii un deosebit interes. care este dator sii urmiireascii ~i sii noteze toate mi$& dcfaguri gi de cearii din stupinii. F . singura care este valorificatii. Instinctul de acumulare a rezervelor de hran5 necesare pentru a supraviepi in perioade de lips5 este o insugire proprie albinelor care triiiesc in zonele cu anotimpuri reci.

Prolificitatea rncitcilor reprezint8 cantitatea de ou8 depusii de o matcg in unitatea de timp. Apicultorul este interesat ca depunerea de ou8 (ponta) s5 fie concentrati in dou5 perioade . Cu privire la prolificitatea mitcilor sunt selectionate mitci cu prolificitate mare in primii 2 ani de via@.2 p. o ram5 cladit5 112 .4 p. prima in cursul lunii reajma culesului de piiquni qi fiinefe. o ram2 cladit5 314 . Cu circa 170urm5 ouatul m5tcilor inregistra douii maxime. Pentru estimarea cantitiitii de cearii. cantitatea qi calitatea rezervelor de hranii. care ar produce roirea sau consum mare nejustificat din rezervele din cuib (de exemplu intre culesul de la salcim ~i cel de la floarea-soarelui). De prolificitatea miitcii depinde buna dezvoltare a familiei de albine. modul de organizare a cuibului. prin aducerea acestora la aceeaqi putere. care duc la lipirea fagurilor qi a ramelor intre ele yi ingreuneazii intervenfia apicultorului in cuib. Prolificitatea unei mfitci depinde in mare mfisur8 de o serie de factori ca: ereditatea. fapt care atrage de la sine necesitatea ca acestea si fie schimbate la 2 ani. care este un cules relativ nou. crescgturi.3 p.la inceputul sezonului activ.datoriti salciimului.1 p. familiile de albine se pregfitesc anterior. iar de buna dezvoltare a unei familii de albine depinde foarte mull capacitatea de a mobiliza in timpul culesului cit mai multe albine culegiitoare. Din momentul introducerii ramei claditoare de cear5 familiile se hriinesc cu aceeaqi cantitate de sirop timp de 1-2 siiptimiini. capacitatea albinelor doici de a produce 18ptiqor.MANUAL U L A PICUL TORUL UI suplimentari. perioadii care coincidea 8i cu 186 . punfi. puterea familiei. easc5 nu este adaptatii in totalitate la culesul principal de b. se procedeazfi la punctarea familiilor. Dup5 trecerea perioadei de urmiirire stabilitii. Este de reniarcat faptul cii prolificitatea m5tcii trebuie s5 se manifeste in anumite perioade pentru a fi utilfi productiei (de exemplu inaintea culesului de la salciim cu circa 1 lun5). condifiile de creqtere. Folosirea ramei clciditoare de cearii este un mijloc pentru aprecierea diferentiat5 a insuqirii familiilor de a produce cearii. pentru a preg5ti albine culegitoare in numir cit mai mare pentru culesul principal (la noi salciimul) qi la sfirqitul verii. o ram5 cliiditii 114 . Estimarea se face in puncte: o ram5 cl5dit5 complet . Existents unei corelafii intre prolificitate qi cules face ca in perioadele neimportante (goluri de cules) sfi nu apar8 excedent de albinfi. De obicei se lucreaz5 cu roi formati pe faguri cl5diti goi sau numai cu faguri artificiali. cind se asigur5 albin5 tiin&-5in vederea unei iern5ri corespunziitoare.

Actualmente. Sunt eliminate de la inmultire toate familiile de cu albine la care apar urme de boli. in general familiile de albine puternice la care matca a asigurat albin2 tin2r2 suficienta in toamn2. prin depozitai-ea rii in cuib se produce blocarea partial2 a acestuia. Un cuib armonios organizat atrage dup2 sine o bun2 desfigurare a activitgtii. Modul de depozitare a mievii are un rol foarte important in organizarea cuibului. De asemenea. Se observi.MANUALUL APICULTORULUI intrarea in frigurile roirii ~i a doua. inlocuindu-se permanent m2tcile cu activitate intens2 de ouat in golurile de cules. Rezisten. i in timpul culesurilor de mare intensitate. cu atit familia este mai bun2. 1 s d ~ ~ & t i t 2 ~ lde 8 1 fk *& 187 7 e . Cu cgt aceast2 diferenti este mai mic2. Sunt socotite de bun2 calitate familiile de albine care in md. fir2 zbor de curstire qi chiar cu hran2 mai putin corespunzitoare. in acela~i mod se calculeaz2 ~i rnortalitatea.~ iernare este data de doi indici . se restringe ouatul. ambii indici fiind raportati la puterea familiei sau la I kg albine intrate in iarni. de mica intensitate. coroane cu p2stur2 qi miere. sunt familii bune pentru productie. de la infest2ri sau imboln2viri masive pin2 la lipsa total2 a bolii. se urmiiresc pentru selectie numai acele familii de albine care defin m2tci cu prolificitate timpurie (luna aprilie) qi tirzie (sfirqitul lunii iulie). de asemenea. in jurul puietului. adic2 acele familii la care nu apare nici un semn de boa12 in conditii in care altele se imboln2vesc. in fata aparitiei unei contagiuni se observ2 c2 familiile de albine dintr-o stupin2 reactioneazi diferit. indiferent dac&ele se ins2n2to~esc sau fir2 medicamente ~i sunt p2strate numai cele rezistente total la boli. in luna august. cind se pregitea familia pentru iernare. capabil2 s2 supravietuiasc2 pin2 in prim2vara cind apare noua albin2. Const~mul hrani de reprezint2 diferenta intre cantitatea de hran2 din stup la intrarea in iarn2 ~i cea gisit2 in prim2var2. Rezistenta la boli. in timp ce la altele boala treneaza duciind la disparifia familiei. 0 familie de albine de bun2 calitate trebuie s2 supravietuiasc2 o perioad2 lung2 de timp nefavorabil. se observ2 c2 in condifiile imbolnivirii. Indicii se conditioneaz2 reciproc ~i scot in evideng calitatea albinelor unei familii din punct de vedere a1 modului de iernare.consumul de hran2 pe timpul la iernii qi mortalitatea albinelor in aceea~i perioada. familii de albine care se ins2n2toqesc far2 intervenfia unui tratament. unele familii ins2nGtoqindu-se rapid in urma aplic2rii tratamentului. reacfia la medicament este diferiti.permanent i ~asigur2.

MANUAL UL APICUL TORULUI

puiet ce trebuie hrgnite ~i se elibereaz5 de la preggtirea hranei larvare un numir mare de albine doici, care trec mai timpuriu in stadiul de culeg5toare de nectar. BlocBrile de cuib excesive atrag dup2 sine piedici in activitatea m2tcii ~i nu duc nici la profituri pentru apicultor.
Predispozi/ia la roire - fenomen natural de inmultire a familiilor de albine, constituie, in conditiile apiculturii moderne, un impediment producind pagube importante. In aceleaqi condifii, familiile de albine manifest5 in grade diferite aceast5 insu~ire. Roirea este ~i un caracter de ras5. Rasa romineascg de albine se caracterizeaz5 prin manifestarea redus5 a acestui instinct, care de multe ori dispare total in conditiile unui cules de mare intensitate. insuSirea fiind ereditat-5, se opresc pentru productie acele familii de albine la care instinctul se manifest5 foarte slab sau fir5 finalizare ~i se eliming familiile ce roiesc, acestea produciind permanent pagube. inlituriindu-se constant m5tcile familiilor ce manifest5 friguri de roire, inlocuindu-le cu m5tci din suqe neroitoare, se ajunge treptat la o stupin5 in care r?iiitcilesun/ schinlbate lini~tit. Se observg in unele stupinc familii de albine la care nu apar niciodata frigurile roirii, chiar cu populatii dcoscbit de numeroase. in cazul prezenfei intr-o astfel de familie a unei m5tci mai in vArst5, prin luna iulie apar 2-3 botci, de schimbare lini~titii.Din una din ele iese o tAn8r5 matc5 ce se imperecheazi in cursul lunii august ~ ial5turi de matca mam5, i ~ incepe activitatea. Ambele intr5 in iarn5, iar , i primgvara se mai g5se~te, regul5, numai matca tAn5-5. Fenotnenul are o mare de important2 prin faptul c5 matca tin5rii contribuie in toamn5 la mgrirea cantitifii de albin5 tiink-5 pentru iernare, iar primgvara i ~ incepe activitatea de depunere a i ou5lor la potentialul normal. Este necesar ca tofi apicultorii s5 caute s5 detin5 in stupin5 familii de albine cu astfel de m5tci, mai ales daca s-a dovedit c5 ele provin din familii de albine valoroase.

Criterii secundare
Modul de ciipiicire a rnierii este un criteriu care pentru apicultorul produc5tor de miere in sectiuni sau in faguri este deosebit de important. Acesta depinde tocmai de modul in care albinele c5p5cesc fagurii cu miere. fagurilor cu miere poate fi uscat5 ~i umed2. La ciip8cirea uscati, cear5 qi stratul de miere apare un strat de aer, ceea ce d5 fagurelui acest spafiu, fapt care conferi alb. La cSp5cirea umed5 lipse~te mai putin pl5cut, unsuros, umed.

MANUAL UL APICUL TORUL UI

C5p5cirea fagurilor cu miere este diferit5 la diverse rase de albine ~i este un caracter care se transmite ereditar. Rasa de albine carpatine prezint5 atit cip5cire uscati cit ~i umed5. Este de dorit ca apicultorii s5 elimine prin selecfie familiile ale caror albine c5p5cesc umed, in situafia cind acestea mai prezint5 qi alte insu~iri nedorite; dac5 nu, s5 urm5reasc5 consolidarea, prin selecfie, a caracterului cGpGcire uscatG.

Calitatea albinelor este un indice determinat de insumarea unui complex de insu~iri tuturor indivizilor unei familii de albine. Dintre ace~tia a amintim hgrnicia. Familia ale c5rei albine, in acelea~i condifii de dim5 qi cules, ies mai devreme din stup ~i i ~ incheie activitatea mult mai tirziu decit celelalte este considerat5 o i familie cu albine harnice. Un plus de 30-45 minute de activitate de zbor in condifiile unui cules de mare intensitate duce la inregistrarea unei importante cantitilfi de miere in plus. Aceea~i intensitate ridicatG de zbor in condifii de clim5 nefavorabilg (temperaturi scgzute, vint, ploi m5runte) atrage dup5 sine un surplus de miere in cuib sau magazin. Albinele din populafia de munte valorific5 foarte bine culesul de la salcim tocmai datorit5 acestei calit5fi. Longevitatea albinelor este determinat$i de calitatea albinelor doici care leau ingrijit, de ereditatea lor qi de ins5gi calitatea intim5 a acestora. in situatia in care 42-45 de zile, un plus de 4-5 zile de supravieFire in mod normal o albina tr5ie~te mire~te cantitatea de albine culeggtoare cu 0,8-1,2 kg pe familie, ceea ce reprezinti intr-un sezon apicol circa 114 din culeg5toare ~i ca atare un surplus de miere. Blindetea albinelor se apreciaz5 atunci cind, la intervenfia apicultorului in cuib, cu sau fir5 fim, acestea nu atac5, nu urm5resc omul, deci atunci cind albinele nu sunt irascibile. Apicultorul prefer5 astfel de familii blinde, in situafia in care cele irascibile nu sunt valoroase din punct de vedere al producfiei. Rasa de albine carpatine se caracterizeaz5 printr-o blindete deosebit5. Comportamentul pe faguri, la familiile ale cgror albine r5mAn pe faguri i ~ continu5 activitatea in timpul interventiilor apicultorului in cuib, ~i i ~ reiau i i activitatea nvnnala imediat dup5 inchiderea stupului sunt considerate familii lini~tite. Aceast5 insu~ire reprezint5 caracter de ras5 ~i se transmite ereditar; este criteriu de selecfie. Albinele carpatine nu p5r5sec fagurii in timpul manipul5rilor efectuate. hrp' Cladirea fagurilor are leggtur5 direct5 cu condifiile de mediu e p"ioductiei de miere ~i este ereditar5. Familiile de albine care au tendinp de a a di mai lent ridit3nd fagurii ajung mai repede in pragul roirii decit cele care ii cl11&&e.

I
I

%

189

S.
8

MANUALUL APICULTORULUI

capacitatea de lucru a 1n5tcii qi a albinelor culegatoare. Este recomandabil ca la bonitare sii se urmireasci ~i acest indice. Amplasarea rezervelor de hranii asigur5 spatiu pentru ouat in tilnpul unui cules de lung5 durat5 ~i depunerea mierii in fagurii cl5diti proaspit. De asemenea. in timpul culesurilor de mare intensitate ~i de mica durat5, blocarea cuibului $i reducerea ouatului m5tcii prezint5 o deosebit5 importanf5. Este bine s i fie dezvoltati capacitatea albinelor de a depune miere in afara cuibului, aceasta contribuind la cliidirea fagurilor ~i acumularea mierii, factori importanti in combaterea roirii. Fenomenul nu influentea25 negativ depunerea hranei pentru iarni, deoarece instinctul de conservare oblig5 albinele s i - ~ pregateasci cuibul in vederea unei i iern5ri corespunz5toare. Bonitarea, d e ~pare complicat.5, este deosebit de importanti qi efectuareaei i conqtiincios duce la rezultate sigure ~i deosebit de valoroase in munca de ameliorare a albinelor. Atentie! Un apicultor nu poate urm5ri individual o familie de albine in vederea selectiei atunci cind practic5 curent in stupin5 int5rirea familiilor slabe pe seama celor puternice, existind o permanent5 circulatie a fagurilor cu miere ~ilsau puiet de care nu se tine seama sau nu se pistreaz5 o evident5. Nu se recomandi int5rirea familiilor slabe pe seama celor de calitate: rezultatul este sciderea potentialului acestora din urm5, ~i prea rar indreptarea celor slabe in special in stupinele in care se practic5 selectia.

Selectia in mas5
Selec!ia in masci este o metod5 simp15 de lucru, indicat5 pentru tori apicultorii. Scopul acestei metode constind in imbungtiifirea sistematica a insu~irilorvaloroase ale familiilor de albine in vederea ridicirii productivita!ii acestora. La alegerea familiilor pentru reproductic se tine seama de insu~irile m5tcilor ~i ale triintorilor, fir5 ins5 a se cunoa~te prealabil dac5 aceste insu~iri in se vor transmite la descendenti. Orice apicultor poate practica selectia in mas5 in stupina sa. Dar rezultatele sunt mult imbun5t5tite in zonele in care mai multi apicultori ader5 la aceasti interesanti ~i util5 activitate. in mare lucririle sunt urm5toarele: pentru reproductie a celor mai productive familii, dupi indicii igurarea conditiilor optime pentru intensificarea manifestiirii insu-

MANUALUL APICULTORULUI

- cre~terea miitcilor ~i a trintorilor din familiile alese pentru reproductie; - schimbarea materialului necorespunziitor din stupinii cu cel produs

1
I

dirijat;
- prevenirea incruciqiirilor inrudite intre miitcile qi trintorii din stupinii. Calendaristic, lucriirile de selec~iein mas2 se dest'aqoarii in mai multe

' etape:
anul I: se identificg cele mai valoroase familii de albine dupii indicii descri~i qi se formeazii grupa de priisilii, grupii de familii foarte valoroase din care se vor creqte trintori yi miitci qi care, dupii imperechere, asigurii material de reproductie de bun5 calitate ce va fi folosit in stupina de productie. Grupa de prgsilii reprezintii 10-15% din numirul familiilor de albine aflate in stupinii, restul reprezentindgrupa familiilor de productie. Ea nu riimine in permanen@ aceeaqi. Familiile de albine productive sau riimin in care n u - ~ ievidenfiazii, in mod corespunziitor, insu~irile urn5 cu dezvoltarea sunt inlocuite in permanen@de alte familii care s-au evidentiat in timpul sezonului; anul I/: odatii formatii, grupa de priisilii se foloseqte pentru producerea de mgtci, trintori qi pentru cre~terea miitcilor. in vederea producerii larvelor destinate creqterii de miitci sunt alese de intotdeaunafamiliile recordiste ale grupei de priisilii. Pentru cre~terea trintori se aleg, de asemenea, familiile cele mai bune, ce se situeazii imediat, ca indici calitativi, dupii famillia furnizoare de larve pentru mgtci, numiirul lor stabilinduse pornind de la calculul cii o familie produciitoare de trintori trebuie s i asigure imperecherea a circa 50-75 miitci. Miitcile imperecheate obtinute se folosesc pentru schimbarea a 50% din miitcile familiilor de albine necorespunziitoare existente in grupa de productie. Paralel cu aceasta, la sfir~itulanului 11, pe baza datelor din evidenp periodicii, se eliminii din grupa de priisilii familiile care s-au situat sub media stupinei qi se inlocuiesc cu altele care s-au evidentiat in timpul sezonului; anul III: se desfiqoarii acelea~ilucriiri ca in anul 11, procedindu-se la inlocuirea restului de mgtci. Si in acest an se primene~tegrupa de priisilii prin valoroase qi eliminarea celor ce s-au situat introducerea de noi familii cu insu~iri sub medie; anul IV: se repetii lucriirile din anii 11 ~i 111. Ca urmare a lucr5rilor de ameliorare, in stupinii se giiseqte material biologic (miitci qi trintori) de origine foarte aproapiatii. Pentru a evita imperechede inrudite (consangvinizarea), este necesar sii se facii primenirea acestui h a al;,ceea ce se realizeazii prin adunarea de material biologic valoros din stupin*\ plasate la distante de cel putin 15-20 krn de vatra unde se desfa~oarH i ~ e selectie. & C fl

k

191

MANUAL UL APICULTORUL UI

Schimbind material valoros intre dou5 stupine in care se desfaqoar5 o actiune de selecrie, pe ling5 evitarea efectelor consangvinizgrii se realizeaz5 incruciq5ri intre dou5 populafii diferite ca origine, produqii rezultaci manifestiind o deosebiti vigoare hibridii (heterozis)concretizaa prin productivitate ridicatg. Inlocuirea, in decurs de 2-3 ani, a m5tcilor dintr-o stupin5 de productie c u material selectionat conduce treptat la ridicarea nivelului productiv a1 familiilor de albine. Aciiunea de selectie in mas5 este permanent5 qi obligg pe apicultor 6 schimbe periodic mgtcile la interval de 1 sau 2 ani, aceasta asigurind in permanenp potentialul prolific maxim.
A

Selectia individuali

Selectia individualii este o metodg mai avansat5, care se practic5 in stupine specializate, constind in crearea de linii de inaltii productivitate ce se predau pepinierelor pentru producerea qi difuzarea mgtcilor selecfionate. Metoda const5 in depistarea in populafiile de albine din zon5 a unor familii cu insuqiri valoroase, gruparea acestora, cve8terea de descendenti qi verificarea gradului de transmitere la descendenti a respectivelor insu~iri.
Lucr5rile se desfaqoar5 pe o perioad5 de 3 ani repartizate in felul urm5tor: anul I: ca qi selecfia in mas5; anul 11: din grupa de pr5sil5 se aleg pe baza rezultatelor comport5rii in anul anterior, 3-4 familii de albine cu cele mai valoroase insu~iri se folosesc qi pentru creqterea de reproducatori - m5tci qi trintori - in scopul obtinerii de mitci fiice imperecheate care se introduc in familii de aceeaqi putere, fiecare grup de mitci surori constituind o grupi de verificare. in cadrul verificgrii se stabile~te gradul de transmitere la descendenti a insuqirilor valoroase detinute de pgrinti. In cazul in care s-au identificat 4 familii deosebit de valoroase, 3 familii vor constitui familiile mami qi 1 familie va fi familia tatg. in aceast5 din urn5 familie se vor declanqa lucr5ri de creqtere a trintorilor, cu 15 zile inainte de inceperea creqterii mitcilor, prin introducerea de faguri cu celule de trintori qi hr5nind forpt albinele pentru a stimula ponta mgtcii. Din cele 3 familii alese ca mame, se cresc, din fiecare, 40-60 mitci fiice. M'&& rezultate se marcheaz5 diferit pentru fiecare grup de surori, dupa prove6i $ se instaleaz5 pentru imperechere in puncte de imperechere canh. la1 . in momentul in care mgtcile s-au imperecheat, se introduc in roi de ** at2 a y r p k e . in fiecare grup5 de verificare sunt cuprinse 10- 15 m5tci surori, (nu

&

MANUALUL APICUL TORULUI

mai multe). intre timp se continuii ingrijirea adecvatii a celorlalte familii de albine din grupa de pr5silii ele urmind a intra in verificare in anii urmgtori; anul 111: se urm5re~teamiinuntit comportarea familiilor din grupele de verificare dup5 criteriile enunfate, iar in incheierea sezonului se analizeazi rezultatele obfinute comparativ cu o grupii de familii martor. Familia de reproductie, mama ale ciirei miitci au obtinut cele mai bune rezultate, este predati pepinierelor de producere industrial%a mitcilor spre inmulfire qi difuzare. in caz c5 din motive obiective matca familiei nu mai exist5 se pred5 pepinierei familia recordist5 a respectivei grupe de verificare. In momentul in care la o grup5 de verificare se confirm5 c5 a preluat insu~irile productive ~ide comportament valoroase ale mitcii mame qi le transmite in continuare la descendentii s5i devine linie verificati, capul liniei constituindu-1 matca mamii recordist5 identificat5 in zon5. Pe aceast5 linie verificat5 se pot face, de in continuare, lucriiri de selectie, prin cre~teri generatii succesive, urmirinduse uneori fixarea unui caracter (albine de polenizare a anumitor culturi, sau bune produciitoare de polen, etc.)
n

Creqterea reproducltorilor Matca bung este de regul5 asocial5 cu profituri mari. Sarcina apicultorului este de a - ~procura m5tci de calitate, prin cumpiirare sau prin producere in stupina i proprie. Calitatea unei miitci depinde nu numai de materialul din care a fost produs5 ci ~i de modul in care a fost crescul5. Cre~terea miitcilor este unul din capitolele cele mai frumoase 8i in acela~i timp stimulative din apiculturii. Cre~terea m5tcilor nu este o art5, dar pentru a da rezultatele scontate trebuie sii fie practical5 cu mult5 grij5 qi cunoqtinte de specialitate. Existii anumite reguli qi elemente de tehnic5 care numai respectate intocmai duc la rezultate pozitive. Creqterea trintorilor Obtinerea trintorilor de calitate in perioadii optimii, pentru a se imperechea cu mitci obfinute din material valoros, are o deosebit5 importanp in munca de selecfie. In familiile de priisilii, alese pentru producerea de trdntoripeoitroduc la inceputul lunii aprilie, 1-2 faguri cu celule de trintori. In prezenfa unui cules de nectar qi polen in natur5 sau cu tune de polen qi miere, matca depune in celule ouii de
n
A

193

5%

Pentru ingrijirea optim2 a larvelor de trintori. capabile s2 asigure hranirea corespunziitoare a acestora. este bine ca declan~areacre~terii reproduc5torilor s5 fie avansatii cu 10-14 zile fat5 de cre~terilenormale. in momentul necesare de miitci imperecheate. eliberat2. Familiile doici cresc2toare de trintori. Un alt mijloc de realizare a imperecherilor dorite este constituit depunctele de imperechere controlatd. in cazul in care urm5rim ca imperecherea cu triintorii doriti s2 se faca in procente foarte ridicate. sunt hrinite permanent. care la r$ndul lor vor fi ins5miinpte . se recornand5 ca fagurii cu puiet s2 fie trecuti in familii doici puternice. daci conditiile de mediu (temperaturrl mai ales) permit. cu populatie masivi de albine tinere.yi apoi incredintate familiilor doici.MANUALUL APICULTORULUI in luna mai trintori maturi necesari pentru imperecherea miitcilor. in familia produc2toare de trintori. prio de imperechere controlat5 sunt amplasate in zone . introducerea de gratii la urdini~. unde nu existi posibilit2fi de patrundere a trintorilor str2ini decit in proportie foarte mica sau chiar deloc. inseamn2 c5 zona este curat5 ~i se poate amplasa un punct de imperechere controlat2. se pot introduce faguri noi. Dac2 dup5 circa 15 zile acestea nu au inceput ouatul sau au depus puiet de trintori. se transport2 in acest punct familia tat2 ~i nuclee de imperechere care confin mitci neimperecheate. Dup2 15 zile de la amplasare se recolteazg mgtcilc imperecheate. cindu-se alt5 serie de m2tci pentru imperechere. Pentruaceastaestenecesars5 se iaurmitoarele misuri ~i in familiile de producfie: eliminarea tuturor fagurilor cu celule de trintori ~i inlocuirea acestora cu faguri artificiali. (Producerea apilarnilului in stupine aflate in preajma cresc5torilor de m5tci sau a punctelor de imperechere controlaG a favorizat puritatea imperecherilor). aSa incit maturizarea ~i imperecherea acestora s2 fie realizat5 inainte de aparitia primilor trgntori maturi in stupina de productie sau in stupinele apropiate. la fel ca lji familiile furnizoare de larve de trintori. atinggnd chiar 80%. Pentru asigurarea stupinei numai cu trintorii doriti. apicultorul ameliorator are sarcina de a impedica aparifiatrintorilorin celelalte familii. Pentru a avea siguranfa acestui lucru se testeaz5 prin amplasarea a 1-2 nuclee cu m2tci neimperecheate. pentru impiedicarea ie~irii acestora din stup sau distrugerea tuturor suprafetelor cu celule cu puiet de trintor care se g2sesc pe ramele cu faguri normali. obtinuti din familiile de pr5sil2 destinate acestui scop. punctul se desfiinteaza. infiinpte in locuri complet izolate. in vederea obfinerii materialului imperecheat. La alegerea acestor puncte de imperechere controlat2 se are in vedere ca pe o razi de 12-15 krn s2 nu se g2seasc2 amplasat5 nici o stupin5 sau familie de albine.

care vor fi folosite in scopul sporirii productivitiiii stupinei. cind matca nu rnai este corespunzitoare (schimbare linigtiti) ~i c6nd familia se pregite~tede roire. Operatia se face cu ajutorul unei /anfete de transvazare sau cu ajutorul i scobitori a1 carei capat subtire a fost indoit intr-un unghi c o r e s p u n z 6 ~ r & 8 . . ori necorespunzitoare in ceea ce prive~te se obfin cele rnai bune mitci. iar reproducatorii de posibilititi de a efectua zboruri de . D e ~produse in numar destul de mic. 0 prim5 fazi in procesul de creqtere a mTitcilor este obtinerea botcilor. dar viirstnicg gi d o r e ~ t e o schimbe. luate d i n 5 le aiturate. Trei sunt cazurile cind albinele igi cladesc spontan botci. ins.in cazul in care apicu/toru/posedd o. in poieni sau pe platouri. Dupi doui zile. iar mitcile obfinute movtenesc gi transmit insu~irea roire la descenden$. el dispune de posibilitatea s i obtini din sB ea o matci fiica. % mbi ap Pr Y 195 . imperechere. implantate la rnai multe familii din stupin5. 0 " ) . fapt care duce la obtinerea unor m5tci de cele rnai multe calitatea. de In ultimul timp apicultorii elimini in perrnanenp familiile care prezint5 aceasti insu~ire. contribuie la ridicarea valorii acestora. in acest scop indepirteazii matca ~i albinele trag botci. in cel de-a1 treilea caz. Larvele din botcile ramase pot fi de vgrst5 necorespunz5toare pentru a da na~tere unor m5tci de cea mai bun5 w&tde ~i atunci se elimina inlocuindu-se cu larve tinere de 24-36 ore. inalte. el procedeaza la distrugerea tuturor botcilor cu excepfia a doui dintre ele. pe v8i ferite de curenti. cgutind sB obtini mitci de la familii care prezinti fenomenul de / schimbare lini~tita matcilor. care sunt cel rnai bine dezvoltate. Apicultorul poate crea artificial cele trei situatii. in cazul celei dint5 situatii se constata cZi familia de albine ia in cregtere nu o anumita larva de o anumiti calitate ci pe aceea pe care o are la indernana. gi anume se obtin m5tci numai intr-o perioadi anumit8. botcile obtinute a i 1 de la astfel de familii. nu totdeauna mitcile obtinute sunt cele rnai valoroase. Metode gospoda're~ti pentru cre~terea mdtcilor. roirea. gi anume: atunci cind au pierdut matca. ins2 exist2 doui inconveniente.MANUALUL APZCULTORULUZ montane. adici larve de viirsta rnai mare. Metodele descrise pot fi folosite de catre apicultorii cu un numir mic de stupi cu albine in scopul obtinerii unui numar de miitci.familie cu o matcii de bunci calitate. unde albinele pot beneficia de un cules.

se pun in centrul cuibului. precum qi botca care a fost crescut5 necorespunziitor din cele dou5 rsmase. in circa 3-5 zile . adic5 fagurii vor fi cliidifi qi matca va depune ou8. in ambele cazuri se obfin botci din cars vor ecloziona miitci de calitate. schimb5ri de mitci necorespunziitoare etc. Se procedeaz5 ca in cazul descris anterior. Fagurii rimaqi trebuie sii fie acoperiti de albinele familiei. Cele dou5 rame cu o ram5 pregitit5 cu fagure artificial intre ele.Se porne~te la ofamilie care prezintd insu~irea schimbare liniqtitiia de de mGtcii sau instinct de roirefcrGJinalizare. . cu albinii in excedent . Lateral. orfanii complet (fir2 puiet qi matcii) qi cu abundente rezerve de p5sturi qi miere.. impreunii cu matca. se scot din familie toate ramele cu puiet. botca sau pufinele botci de calitate obfinutefiind implantate in familiile cu probleme sau in roi dup5 ce ace~tia fost organizafi in prealabil. rnai pufin 2 rame. Atunci ciind apicultorul doreqte s5 o b f i ~ 5 mai multe serii de mitci procedeazi la introducerea succesivii a mai multor rame cu faguri pentru crescut yi 1 incit in momentul scoaterii botcilor din familia cresciitoare o a l ~ confiniind ouii sii fie introdus5.rama de creqtere" va fi luati in lucru. Hr5nite din abundeng. au Metodele descrise sunt foarte simple qi la indemiina fieciirui apicultor.in acest scop se alege cea mai hund familie din stupind.yi cu o matc5 apt5 sii-~idesGqoare activitatea dar lipsit5 de spafiu de ouat. Tot in rindul metodelor de creqtere a miitcilor pentru nevoile curente dintr-o stupin5 intr5 ~i cele prin care se poate produce un numiir mai mare de miitci pentru formarea de roi. inainte de a introduce rama. care familia crescatoare se comport5 bine. distruge eventualele botci nou apirute. cu puiet la eclozionare. Se pregiiteqte o ram2 la care de lea@ superior se prind buciifi de fagure artificial de forma triunghiularg cu baza de 5 cm (circa 4-5 buciifi). formarea de familii ajutiitoare. rama cu fagurele respectiv se introduce intr-o familie puternic5. ea poate fi intrebuinfati sii fie asiguratg in permanent5 cu faguri cu puiet la .MANUAL UL A PICUL TORULUI 9-10 zile apicultorul controleazii familia.10 zile. in momentul in care au fost depuse suficiente ou5. cele mai frumoase botci se desprind uqor de pe fagure qi se folosesc in scopurile dorite. ale c5rei calitiii au fost urm5rite mai mult timp. de-o parte qi alta se aqeazii faguri cu hrani (polen qi miere). in a 16-a zi din botca rgmasii va ecloziona o matcii care dupii circa 10-14 zile va incepe activitatea de depunere a ouiilor. cu rezerve de proteini suficiente. Dupii 9. in aceastii situafie familia ia ou2le in creqtere qi produce numeroase botci. .

accesibilitatea fiind determinatri gi de faptul cii se evitii transvazarea. in familii. faguri pentru ouat. la inceput mai putine gi apoi mai multe. in cam1 stupului orizontal. aceasta devenind in mod aparent necorespunziitoare pentru ele. miitcii cuprinde faguri cu puiet. Compartimentul . precum gi hrana necesari. este la indemina oriciirui apicultor care doregte sii creascii miitci in nurniir mai mare. Cele douii compartimente sunt despiiqite de o diafragmii previizuti cu gratie separatoare iar in dreptul acesteia. prin administrarea de hranii suplimentarii gi asigurind surplus de albinii gniirii. iar restul cu hrani (pisturii gi miere) din abundenp. cit gi in cel vertical. In acelagi mod trebuie sii fie ingrijitii gi familia produciitoare de larve. in familie trebuie sii fie asigurate 3 condifii: populafie foarte numeroasi. Fiind creatii aceastri stare (se circulii dintr-un compartiment in altul). Mentinerea familiei cresciitoare in stare activii se realizeazii pfi -0 qntinuii. in ambele compartimente se pot adiiuga hriinitoare pentru hriiniri suplimentare. care in mod implicit vor lua in cregtere gi botcile din rama cu leapri port-botci. se administreazii sirop de zahiir. in cazul cregterilor succesive. Compartimentul de cregtere cuprinde 4 faguri cu puiet necipicit in mijlocul ckora se introduce rama de cregtere. siiptiiminal. acesta se imparte in douii: un spafiu in dreptul urdinigului . descrisi mai sus. operatie care in scopul unei reugite depline necesitri oarecare indeminare. compartimentul de cregtere. dar s-a constatat cii in acest aranjament prezenp puietului atrage multe albine doici. in acest scop. compartimentul cuibului propriu-zis. introdusii de apicultor. mult puiet neciipiicit gi asigurarea in cuib a unui compartiment special pentru cregtere.7 rame. se introduc larvele. in care se aflii matca gi un spafiu . familia este eliberatii. pe miisurii ce procentul de acceptare cregte. Situafia fiind creatii. Poate piirea curios sii se vorbeascii despre cregterea mitcilor in prezenfa puietului necipgcit. Metoda poate fi practicatii atit in stupul orizontal. in aga fel incit in compartimentul de cregtere sii ~ e ~ ~ & n ' I % ! . prin adiiugarea de faguri cu puiet la eclozionare. Metoda Miller. se concentreazii hrana care va acfiona ca o diafragmi.MANUALUL APZCULTORULUZ eclozionare gi cu hranii abundentri gi eventual chiar stimulatri prin administrarea de sirop. in partea opus5 urdinigului . albinele doici din compartimentul de crevtere percep mai pufin substanp de matcii qi se creazii dorinta de schimbare linigtitii a mgtcii. botcile crescute dar inc5 neciipiicite introducgndu-se in ramii-izolator intr-o familie putemw&#%umatcii. in care albinele au un contact superficial cu matca. de o parte gi alta. . Pentru a stimularea luiirii in cre~tere larvelor. periodicii.0 altri metoda' simpla' de producere a mritcilor pornegte de la existenp unei familii care schimbii linigtit matca. trecere de rame cu puiet din compartimentul c u i b y b in de aiegtere ~i invers.12 rame.

In corpul de sus se amplaseazi compartimentul de creStere. de la familia din care dorim s5 facem cre~terea. Pentru dezvoltarea viitoarelor botci se procedeazi la distantarea lor prin distrugerea a doui celule din 3 (1.7). . Rama cu botci este amplasat. Metodele de obtinere a rnitcilor descrise se folosesc in orice perioadi a sezonului activ ~i prezinti avantajul ci nu stiinjenesc pe apicultor in lucririle sale. cantitativ niai multe. . larvelor in celulele initiale: . care merg s i se aprovizioneze cu pisturi. Se cu distanteazi celulele dupi procedeul descris mai sus. Acest aranjarncnt dctetmini albinele tinere. a roilor sau a altor produse. Cclc do115 co~iipartimente sunt separate printr-o gratie separatoare. micrc in faguri ~i un hr5nitor. in corpul de jos este amplasat comparlimentul mitcli cuprln7ind faguri pentru ouat ~i rezerve suficiente de miere $i p5stul-2. Asem5nitor se lucreaz5 ~i cu stupii multietqjati. taie o f 5 ~ i e fagure continiind un strat de celule cu lawe Se de de viirst5 optim5.MANUALUL A PICUL TORUL CiI tiin5r. Fagurele pregitit in acest fcl cste introdus in familia sau compartimentul de cre~tere. pe centrul acestuia. f'olosind ambcle corpurl. taie fagurclc in treimea inferioar5 in ava fel Se inciit pe tgietur5 s5 r5mhnB un r5nd de celule cu larve foarte tinere (de I zi). polen. cele din margine nu vor fi luate in cre~tere din ele \/or ecloziona matci sau inferioare.introducerea in crescitor a fagurelui cu larve provenind de la falnillia din care dorim s i facem cre~terea. s i sc opreasci $i si hrBneasc5 ~i larvele din botci. ~i pot fi valorificate in diverse scopuri.?intotdeauna intre un fagure cu puiet tiin5r ~i un fagure cu pisturi. introducind puiet tin& ~i hran5. in caz c i num5rul de larve este mai mare. polen. in desfa~urareaactivititii normale de producere a mierii. larve de virsta 6-7 zile. rama cu botci. larve de virsta 3-4 yilc. MBtcile obtinute prin aceasti rnetoda sunt de buni calitate. Aralijamentul ramelor in compartimcntul de ctevtere este urm5torul: miere. larve de viirsta 1-2 zile. larve de virsta 4-5 zile. Pentru cazul in care apicultorul nu are indemiinarea transvazirii larvelor.4.introducerea unei f@ii de fagure cu larve. exist5 procedee dc producere a mgtcilor prin pistrarea pentru a se evita e~ecurile. se lipe~te cear5 pe un leal de crevtere. in aSa fel inciit pe leat sB nu fie mai mult de 13-15 celule ce vor deveni botci.

Se procedeaz5 de 3-4 ori in acelaqi fel. Dup5 ce stratul de cear5 s-a format suficient de gros. Ceara este topit5 la foc potrivit intr-un vas emailat. se introduce qablonul cu botca in vasul cu ap5 rece. in care in prealabil a fost pusii putin5 ap5. ceara se solidificii qi se introduce din nou in cear5. mai jos cu circa I mm. Prin r5sucire botca este scoas5 de pe qablon. rezistentg la transvazare ~i care. confecfionat din lemn de tei.O mm. in timp ce ceara se topegte. Se obfine astfel o botcii cu fundul mai gros. Se qterge de ap5 qi se introduce in cear5 pin5 la circa 1 cm. Depiiqirea valorilor atrage dup5 sine neacceptarea larvelor date spre creqtere.63 . se lipeqte foarte bine de suport. mic~orindmereu in5lfimea. ~ablonul pentru confecfionat botci este finut scufundat intr-un vas cu ap5 pentru a se umezi qi a impiedica ceara sZi se mai lipeasc5 de el.MANUAL UL APICUL TORUL UI Unelte qi materiale pentru creqterea mltcilor Botcile se confectioneaz5 din cear5 de calitate superioari. care d5 posibilitatea obfinerii unor botci cu un diametru intern ce trebuie cuprins intre 8. Se scoate repede. Pentru confecfionare se foloseqte un qablon special in form5 de creion rotunjit la virf.6 qi 9. Fig. in acela~i timp.Crejterea m&cilor influx industrial (zilele 1-13) rP'r .

izolatoare qi pentru cuqti de eclozionare. Ramele izolatoare prezint5 pe o parte gi alta a ramei gratii izolatoare care nu permit pgtrunderea mgtcii. Nucleele SCAS-2 sunt nuclee .MANUALUL APZCULTORULUI in scopul unei eficacitati crescute. La noi in pri sunt. nucleului de tip SCAS 2 permite obtinerea unui numar de 24 pe 1 kg albin5 folosit5. ci numai a albinelor doici pentru a hrani gi ingriji larvele din botci. in general se recornand5 ca pentru imperecherea m5tcilor s5 fie folosite nuclee economice care dau posibilitatea producerii unui num5r mare de mitci imperecheate la o cantitate redus5 de albine ce populeaz5 nucleul. * 200 . Dopurile de creStere sunt confectionate din lemn sau plastic gi sunt folosite ca suport pentru botca artificial5. Pe ling5 rama propriu-zis5.. Tipca (leatul) de creqtere are o grosimea de circa 0. pe suportul format aplicindu-se o nou5 botc5 artificial5. qabloanele pot fi montate cite 6-12 pe un suport de lemn.5 cm. pentru sustinerea leaprilor cu botci in pozitie normal5. Ramele de cre~teresunt folosite in procesul de creqtere a m5tcilor in sistem intensiv. fntr-o mica adincitur5 la unul din capete se toad cear5 topit5 gi se aplic5 botca care se fixeaz5 solid in suportul de cear5 solidificata. Dup5 felul intrebuingrii gi perioada folosit5 se deosebesc trei modele de rame: de cregtere propriu-zise. folosite nuclee de tip mijlociu cu ram5 egal5 cu jum5tate din rama ME sau rame ME pliat5 in 3 secfiuni. fiecare nucleu este prev5mt gi cu o ram5 cu hr5nitor. Ramele de eclozionare prezintB in locul gipcilor de creqtere gine din tab15 cu margini indoite pe care sunt finute cugtile pentru eclozionare tip Zander.L". in general. pentru o bun5 orientare a m5tcilor gi albinelor. Dupg fiecare folosire se cur5p riim5gitele de botci prin retezare cu cutitul iar ceara se retopegte cu ajutorul unei bare de fier in form5 de . Pentru imperecherea m5tcilor sunt folosite nuclee de diverse modele yi mgrimi.pe dou5 jum5t5fi de ram5 ME din care una este rama hrgnitor (200 ml) . Fiecare nucleu are un urdinig situat pe cite unul din cei 4 pereti ai ad5postului care.in numar de patru qi sunt agezate intr-un adspost de nuclee compartimentat. sunt (in 4 culori distincte pentru albine). confectionat5 din lemn in care la distante egale se g5sesc 13-15 orificii in care se introduc dopurile de cregtere cu botci. Primele prezintg pe leaprile laterale adincituri de circa 0. Lungimea leaplui dc creqtere dep5gegte cu 1 cm lungimea interioara a unei rame qi intr5 in scobiturile speciale ale acesteia.5 cm in interiorul c5rora se fixeaz5 leaprile de cregtere.

familiile de albine o vor primi tnult mai uvor. S-a observat. fapt ce iriti albinele familiei ~i dupi citeva zile. Unele metode dau rezultate bune in anumite situatii dar sunt total in ineficiente in altele gi tocmai acest lucru duce la e~ecuri introducerea mitcilor $i prejudicii pentru apicultor. Este o metodi ce d i rezultate pozitive chiar in perioadele in care acceptarea este mai greoaie. -sub formi de matci liberi: sunt descrise in literaturi foarte multe metode. Dintre metodele descrise amintim nicliirea in miere a mitcii sau scufund Gin2 gi introducerea direct2 intre albine. prifuirea cu nafialini gi introducerea pe L . Deqi nu sunt recomandate ca metode sigure este bine s i fie amintite in scopul de a scoate in evident2 preocupirile apicultorilor practicieni in rezolvarea acestei probleme destul de importante. cu ajutorul fumului.sub formi de botci: introducerea unei botci in locul m5tcii necorespunzitoare. scufundarea in a p i cilduf5gi introducerea intre albinkcn r a l a b i l au fost gi ele umectate. sau chiar este inceput.MANUAL UL A PICUL TORULUI Introducerea mitcilor 0 metodi universal valabili pentru introducerea m5tcilor in orice conditii nu existi. Cind matca pe care o introducem are o stare fiziologici deosebitii fafi de matca pe care vrem s-o inlocuim. de asemenea.dim$~. matca t5nirii va fi primiti foarte uvor. cind normal ar trebui s i inceapi ouatul. Daci introduccm matca noui intr-o colivie in care a fost introdus5 in prcalabil. Pentru a fi obtinute rezultate pozitive in aceast2 lucrare este necesar s i fie stabilite conditiile in care o familie de albine primegte mai ugor sau mai greu o matci.In situafia in care noua matci a avut o activitate de ponti mai indelungati in nucleu. se ascund. degi se cunosc gi se folosesc numeroase metode mai simple sau mai complicate. introducerea direct prin urdin . rezultatele fiind mai mult sau mai putin pozitive. in acest scop apicultorul realizeazi starea de orfanizare a familiei $i la circa 6 zile de la orfanizare rupe toate botcile spontane ~i itnplanteazi botca doriti. este mai ugor primit5 dac5 o inlitur5m pe cea veche cu o zi-douii niai devreme. pc o perioadi dc circa 12-14 ore matca veche. Speriate pe faguri in unele cazuri mitcile fug. deciit dac5 o inlituritn in aceeavi zi cu introducerea. matca este gisiti moarti pe fundul stupului sau in fata urdini~ului. c5 daci cu 3-4 zile inaintea introducerii mitcii noi nu deranjim familia de albine ele vor primi mai uvor matca. Din ea va ecloziona o matci tinir5 care se va imperechea vi va incepe s5-gi desfigoare activitatea normali. Metode de introdzicet-e a nicitcilor: .steri&a @ 201 F d .

dup5 care se procedeaz5 la scuturarea intregi i familii in fafa urdiniqului. n5cl5irea in 15pti~or ~i introducerea pe fagure imediat in locul celei b5trine. ea nu se va unde se m i ~ c 5 mai m i ~ c a va fi primit5 cu uqurinf8 de citre albine.Cre~tevea m6tcilo1-inJ7tlx industrial (zilele 14-3 1) .MANUALUL APICULTORULUI familiei cu alcool ~i introducerea liber5 a m5tcii intre albine. Titov ~i Benthon sau cip5cele de sirmi.introducerea mgtcii in colivii de diferite tipuri: Miller.introducerea tinerei mitci intr-un pahar p8n5 oboseqte. dup5 care este a~ezat5 direct pe fagure. . 64 . Fig. inchis pentru ciiteva minute. ~i . hr5nirea din abunden@a fami liei. aruncarea tinerei m5tci in rnasa de albine complet dezorientate ~i deschiderea urdini~ului..metoda prin surprindere" care const5 in suprimarea mitcii necorespunzitoare.

des folositi de apicultori ~i se lucreazi cu ea dupi acelea~i principii ca in primul caz. va incepe s i depuni oui. Se introduce in mijlocul cuibului qi se fixeaza cu ajutorul unei plicute metalice intre doui rame. ea. opus orificiului pentru introducerea m5tcii . Metoda este recornandata pentru apicultorii incepitori. care beneficiazi de ingrijire corespunzitoare. ci o vor ingriji. in aSa fel incit hrana s i fie in jos. Colivia tip Titov este. Cu ajutorul unei astfel de colivii se I realizeazi acceptari sigure in orice perioadi a anului. vor incepe impreuni s i roadi din ambele p i ~ dopul qi in circa 3-4 zile i matca va fi eliberati. piing lb. I .MANUALUL APICULTORULUI Colivia tip Miller este una din cele niai folosite cuqti. Acesta se acoperi cu un dop de lemn. Se confectioneazi din plasi de sirmi cu ochiurile de 3 mm. Reu~ita introducerii este siguri. Colivia tip capac. Se aplici colivia cu matca pe o zoni de fagilre din mijlocul cuibului care cuprinde o mica suprafat2 cu niiere ~i in acela~itimp puiet la eclozionare. perforat pentru a fi ros mai uSor de albine. cu ajutorul unui calapod din lemn. Colivia avfind o suprafati de 1 circa 100 cm2 are o inil!ime suficienti pentru a fi infipti in fagure p h i la nivclul peretelui median al acestuia dind mitcii posibilitatea s i se m i ~ t e nestinglleriti in . I Coliviade tip Benthon consti din folosirea cujtiide transport ma'tci~ipentru introducerea rna'tcii. Tinerele albine care eclozioneazi nu vor ataca matca. Familia de albine cireia trebuie s i i se introduci noua matci se orfanizeazi timp mai indclungat.@fle. in acest scop se creazi un orificiu in dreptul compartimentului cu hrani. ins5 eliberarea m5tcii se realizeazi dupi un timp mai indelungat.yi albinelor insotitoare. care dupi 24-48 de ore este inlocuit cu un dop din fagure artificial. de asemenca. perioadi in care se distrug toate botcile apirute. are eficacitate miriti datoriti conditiilor avantajoasc care se creeazi pentru acceptarea mitcii. iar la partea opus5 se g i s e ~ t e orificiul pe unde se introduce niatca ~i este eliberati apoi de citre albine. prezinti un orificiu de eliberare sub forma unui tub cositorit umplut cu pasti de miere cu zahir pudri. in scurt timp matca tiniri. Colivia este introdusi intotdeauna in pozitie oblici cu dopul in jos in mijlocul cuibului. in partea de jos. Unul din capete este inchis complet. avind ins3 grij&s i nu se nicl2iasci matca. in toate cazurile de introducere in acest mod s-a constatat c i matca incepe s i depuni oui inainte de a fi eliberati. in apropierea puietului pe i porfiuni de fagure cu hrani. Albinele de sub capac fiind in contact cu albinele din afari. lateral.

Apicultorul poate folosi bigudiul qi fir2 a face orificiul pentru eliberarea mitcii. ecotipul de Podi~ul Transilvaniei . Mehedinti.reproducerea prin pepinierele pendinte de stafiile zonale de selectie qi producere de material reproducBtor ~i difiizarea in teritoriu a mitcilor selecfionate. Dolj.statia zonal2 Bucure~ti. ~i statia zonal2 Mildireqti. Giurgiu. lalomi!a. verificare. t e 204 .statia zonali Iaqi. se aplica pe orificiul de eliberare o bucati de fagure artificial yi se orienteazi orificiul citre exterior in vederea cliberirii. inlocuind in momentul acceptirii mgtcii unul din dopuri cu o f i ~ i e fagure artificial. Vaslui.statia zonal5 Cluj. in judetele Arge~. fiecare av5nd o zoni de itifluen!fi. qi un orificiu pentru eliberarea mitcii ficut de apicultor ~i orientat spre fagure. Vrancea. Teleorman.stafia zonali Timi~oara. in judetele Cluj. Covasna. Silaj. Galati. Toamna qi primivara unul din dopuri poate consta din de qerbet din miere qi zahir pudri. sector agricol Ilfov. ecotipul de deal-munte . Sibiu. chiar in prezenta unui cules in naturi. Suceava. in juderele Bi-aqov. se recomandi. Boto~ani. A1ba7B% ipul de CImpia de vest (Banat) . are dop din plastic la ambele capete. Gorj. in care se livreazi tnitcile produse in pepinierele corespunz2toasc dupB cum i~r~neazi: ecotipul de stepii . ecotipul de Podi~ulMoldovei . Cglira~i. judeiele Briila. Hunedoara. in scopul i~nbunitBtiriipcr~nanentea fondului genetic autohton qi implicit a potentialului productiv al zonei de influenti. prin material testat qi stabilizat. o formare qi consolidare de linii productive continuati constant de o ultimi etapi . Dupi 48 ore de la introducere se verifici atitudinea albinelor fa@de matci. Maramureq. in fara noastri se desfi~oari ampli munci de identificare. Aceast5 activitate a statiilor zonale se desfa~oarfiin cadrul ecotipurilor cxistente. Se creazi astfel linii $i hibrizi interlineari cu capacitate sporiti de exploatare a culesurilor de scut-ti durati. Prahova. Tulcea. Dimbovira. Bigudiul se fixeazi in centrul cuibului.cu rezistenta la boli sau cu inclinatie de a poleniza anumite culturi. @Nis5ud. Oricare ar fi tipul de colivie folosit. Satu Mare. in judefele Baciu. Buziu. cu prolificitate ridicati a ~nitcilormai ales in perioadele tin~purii. Iaqi.MANUALUL APICULTORULUZ Bigudiuldinplastic este o colivie ce se poate folosi cu succes la introducerea mitcilor. Harghita. aceasta. Vilcea. pe o porfiune cu puiet ~i hrani. care va preocupa albinele. Mure?. acestea diind in primele momente o mai mici impot-tanffinoii mitci introduse.statia zonal2 Cisliu. Ncamt. Timi?. in Constanta. judefele eq in A'&iVarag-sererin. Olt. In cazul in care aceasta este acceptatii. folosirea unui hrinitor cu sirop.

Mierea Via@ albinelor este in permanent2 interdependent5 cu plantele deoarece. p5stur5. substante aromatice ~i altele. Ea a fost d utilizati de preoti in cadrul diferitelor ritualuri. iar pe de de specia de insect5 produc5toare de man%. produs de glandele nectarifere florale. piridoxin5. pigmenfi. in nectar exist5 urm5toarele vitamine: tiamin5. minerale. mezoinozitol ~i acid ascrobic. acid pantotenic. albinele culeg polenul florilor. substanfe minerale. care secrct5 o substan@ dulce. substant5 pe care albinele o culeg qi o transform5 in miere de man5. acid nicotinic. Compozi{ia manei variaz5 pe de o parte in raport cu planta gazd5. ai acizi organici.MANUAL UL A PICUL TORULUI Leclia 9. vitamine. vizitiind in acest scop ~i flora entomofil5 existent5 in jurul stupinei din raza lor de zbor. iar pentru satisfacerea nevoilor de substanfe proteice. fenofaz5 qi anotimp. riboflavin5. acid folic. spre deosebire de alte insecte. In afara nectarului. limpede ~i viscoas5 ce se afl5 in anumite perioade ale anului pe frunzele. Mana poate fi de origine animal5 cind este produs5 prin intermediul unor insecte produc5toare de man5 sau de origine vegetal5 cind este secretat5 direct de plante. Astfel. pe care albinele il culeg ~i il transform5 in miere floral5. pentru asigurarea necesarului de substante hidrocarbonate (zaharoase). El se compune din diferite zaharuri. se intilnesc yi glande nectarifere extraflorale. din compu~i azotului. Exist5 205 F rC . gr5simi ~i vitamine. biotin5. localizate in afara florii. Nectarul este o secretie apoasg a unor glande ale plantei numite nectarii.Tehnolodia oblinerii produselor apicole in vederea cre~terii producfiei apicole qi rentabilizarea activit5tii stupinelor este de dorit ca apicultorii s5 se preocupe ~i s5 actioneze pentru diversificarea produselor apicole prin realizarea pe ling5 miere qi a unor cantitsti ciit mai mari de polen. ramurile sau tulpinile plantelor qi care poart5 denumirea de man5 sau roua de miere. albinele culeg nectar qi man5. 15ptiqor de matc5. vitamine pe care le reg2sim in miere. venin de albine ~i apilarnil. hrana albinelor se bazeaz5 exclusiv pe produse de origine vegetal5. propolis. Mierea de albine a fost prima substanfa dulce qi in prezent o surs5 de hran5 pentru acesta.

Prin prelucrarea nectarului de citre albine. in diferitele manuscrise r5mase de la diferitelc civilizafii str5vechi din India si China rezulti c5 mierea era prepit5 ca medicament fiind folositi la multe ritualuri ~i ceremonii In Grecia antici ~i in special in timpul expansiunii romane s-a scris pentru prima data foarte mult despre stupirit ~i producfia de miere. producfia mondial5 de miere s5 creasc5. toate solubilizatc sau dispersate in apa continutiin miere.MANUAL UL APICUL TORUL UI antice mierea era folosit5 ~i la prepararea unei biuturi ce continea alcool la carese adiuga yi efectul polenului si a levurilor din faguri. Glucidele din miere sunt substante organice sintetizate de plante. zmeuri. Primele dou5 suntcalificate aride. Revolutia tehnicilor in producerea mierii. Dou5 fragmente scrise in limba sumerian5. acizii organici. Babilonienii au continuat sTL foloseascii mierea in medicink Dintre civilizatiile antice. mierea de salcim. a continuat pe misura dezvolt5rii speciei umane. La musulmani. in general. Ea reuneste o serie de substante anorganice ~i organice din care putem aminti glucidele. mecanizarea IucrBrilor de volum in apicultur5. Compozitia mierii de albine este complex5. proteinele qi altele. mierea era considerat5 ca un leac bun pentru orice boala. in ceea ce priveste raportul glucoz5-fructozi din mierc. care nu cristalizeaz5 timp indelungat. in timp ce confinutul mai ridicat de glucoz5 are ca rezultat cristalizarea mai rapid5 a mierii. enzimele. de la care ne-au rimas m5rturii ce ilustreaz5 modul cum se recolta mierea ~i la ce era folositi. Din punct dc vedere al culorii. continutul de zaharoz5 se transform5 prin invertire in glucoz5 $i fructozi reduciindu-se totodat5 si continutul de ap5 care ajunge la circa 18-20%. format prin legarea chimic5 a glucozei in nectar raportul intre aceste trei zaharuri depinde dc specia florali. care au rezistat timpului. cele rnai ntate fiind fructoza. 206 . trebuie meniionat c5 un continut mai mare de fructozg mentine mierea fluid5 mai multi vreme. in miere fiind consecinta direct5 a compozitiei nectarului. sorturile de miere romine~tivariazi de la alb-incolor la chihlimbariu-brun. glucoza ~i zaharoza. floarea-soarelui cristalizeaz5 mai repede fafi de Mierea de rapif%. paralel cu prelucrarea modern5 a mierii a ficut ca in acest secol. bauturi. care a inceput o data cu omul primitiv. vitaminele. iar ultima ca dizaharid. dezvoltarea retelei de drumuri ~i aparitia vehicolelor ce fac posibil transportul stupilor de-a lungul perioadei de inflorire a plantelor a mii de familii de la un cules la altul. sunt cele mai vechi documente referitoare la miere. Folosirea mierii ca hrani. cea mai bine cunoscuta este cea egipteani. in medicin5 ~i in diverse scopuri de conservare ~i in diferite ritualuri religioase.

diastaza. fn mierea natural& corespunz5tor sc5derii continutului in ap5. de temperaturi (maximum 50°C) ~i de durata stoc5rii. diferi ca intensitate. plumbul. Hidroximetilfurhrolul (HMF) este o component5 chimic5 a mierii ce se formeaz5 prin transformarea monozaharidelor in prezenta acizilor qi sub influenfa temperaturii ~i duratei de actiune a acesteia. din care amintim invertaza. argintul. Mierea floral5 are indice diastazic inferior mierii de man5 (psdure). inhibina ca fiind mai importante. pastrat5 in depozite ricoroase. qi in cantitsti infime cromul. siliciul n 1 1 . Sedimentarea cristalelor formate este datorit5 diferentei de densitate.35. procentul de ap5 fiind in jurul a 18%. Continutul ridicat de ap5 din miere. atrage dup5 sine declan~area intiirziere a cristalizirii. Cu cit temperatura este rnai ridicati cu atiit inactivarea enzimelor este mai rapid& Activitatea enzimatic5 a diastazei. S-a constatat c5 mierea cu un confinut de sub 18% ap5 se p5streaz5 un timp indelungat. acest raport este de 1. precum qi a mierii de man8. Dintreclementele minerale putem afirma c5 potasiul determin5 procentual restul cd&hGitelor. Cristalizarea mierii este un fenomen natural pentru toate sorturile de miere floral5 romiineasc5 cu exceptia mierii monoflore de salclim. prezint5 dup5 un an o valoare a HMF ce nu d e p 5 ~ e ~ t mg/100 g produs. Acizii din miere sunt acizi organici. Mierea. invertazei. mierii la influenfa unor surse de c5ldur5. in acest fel mierea devine apoas5 la suprafafg formind un mediu optim de dezvoltare a drojdiilor care produc fermentatia. cosit&h8yl. La extractie mierea confine cantitali infime de HMF. ultima avind rol de asigurarea solubilit5fii mierii. Cristalizarea se face treptat ~i astfel cu incepe procesul de sedimentare. Elementele minerale din miere constituie un important factor de tamponare a acidit5fii mierii. Exceptie face mierea de salcim la care cantitatea de fructoz5 este mai mare. fosforul 4 . care. acestacrescind pe timpul depozit5rii ~ iin special. care influenteazs pozitiv gustul ~i aroma. In miere se mai g5sesc ~i alte elemente. Activitatea enzimelor este conditionat5 de valoarea pH-ului mierii. litiul.15. el In miere exist5 mai multe enzime. aSa cum ar fi fierul. Acest fenomen are caurmare cre~tereain straturile inferioare a concentratiei de glucide qi o scadere a acestora in straturile superioare. c r e ~ t econcentratia in substante glucidice. impreun5. in functie de sortimentul mierii. contribuind totodata la accentuarea efectului bacteriostatic al mierii. peste limitele normale. 207 F rC . precum ~i a celorlalte substanfeaflate in miere. iar dintre sorturile de miere floral5 cea de salciim are indicele diastazic cel mai sc5zut. in cazul supunerii . raportul fiind de 1. nichelul.MANUAL UL APICUL TORUL UI I in mierea florala. formeazi substanfa uscat5 care la mierea natural5 dep5se~te SO%. contribuind la realizareaechilibrului acido-bazic.

fagurii si fie grupafi dupi culoare pentru a obtine diferite sorturi de miere ~i dup5 acest criteriu. lauric. f i r i acccs pentru albine $i de preferinti noaptea. in timpul culesurilor principale. beriliul etc. fie din secrefiile glandulare alc albinelor. treonina. precum yi granulc de amidon. este indicat de a sc efecti~a extracfii rcpetate pe intreg parcursul perioadei de culcs. desc5picirea fagurilor se folose~te cutitul de descipicit. luindu-se drcpt critcriu practic prezenta coroanei de micre cipicit8 in treimea superioar5 a ramei. linoleic. : Componentele microscopice ale mierii sunt fomlate din granule de polen. Extractia mierii se face inaintc de incetarca totali a culcsului. furculita de descipicit. germaniul. urmat5 de extractia propriu-zisi a mierii. Fagurii sau corpurile cu faguri cu miere se transport5 intr-o camcri ce are temperatura piin5 la 35OC spre a uyura extractia. Lipidele sunt prezentate in cantit5ti infime gisindu-sc sub form5 de acizi g r a ~ i palmitic. de asemenea. izoleucina. leucina. meteonina. fn miere se mai gisesc. in perioadele lipsite de culcs ramcle trebuie ridicate din stup spre scari. fiind reprezentate de aminoacizi liberi cum ar fi lizina. Este recomandabil ca inainte de inceperea extractiei mierii. iar extracfia se face in mod obligatoriu in cursul noptii. de folosire. vanadiul. atit cutitul cit ~i furculita de descipiicit se fnc5lzesc eratura de circa 80°C. triptofanul.MANUALUL APICULTORULUI bariul. indepartarea albinelor de pc fagilri se poate face prin scuturarea energicaa fagurilor cit ~i cu ajutorul unor substanfe chimice cu proprietiti insectifuge (acid fenic. valina. stearic. Pentru a evita declan~arcafurti~aguluiextracfia mierii se va efecti~a in cabana stupinei sau in altc spatii inchise. oleic. Pentru dcscip&cirefagurele se tine in pozifie e /- 208 . in cantiti$ foarte reduse ciuperci. levuri. Ace~ti man5. aurul. Protcinele sunt prezentate in miere in cantit5ti mici. strontiul. precum yi alte particule solide provenind de la rccoltare. Stupii vor fi mcntinuti deschi~i cit mai putin posibil ~i astfel sc vor cvita cauzelc care pot provoca fi~rti~agul la albine.). alge. Se trece apoi la descipicirea fagurilor. bismutul. dc lung5 durati. aminoacizi provin fie direct din sursa dc nectar. iar pentru fata neunifonn c5p5cit8. Recoltarea ~i extractia mierii Fagurii cu miere se scot din stup in momentul cind aceasta este suficient maturati. benzaldehid5 etc. de fenilanina.

fagurii se intorc pentru a se continua extracfia pe partea cealalt5. incilzit electric sau cu abur. cutite de descZipiicit. in ceea ce privegte extractia mierii. se folosesc desciip5citoare mecanice. " i 5. a Desc5p5cirea se realizeazii prin miqc5ri scurte gi rapide ale cufitului. in general. in familiile de la care provin spre a fi cur5pti de albine. desc5p5cirea se face de sus in jos. Turafia extractorului se m5reqte treptat piin5 se percepe foqnetul caracteristic rezultat din proiectarea mierii pe peretii extractorului. In timpul desc5p5cirii. in afar5. Acestea sunt realizate. e 209 :T- . in mai multe tipuri gi variante din care amintim desciip5citoarele cu cufit vibrator. . fn caml unor stupine de tip industrial. intreg utilajul apicol (centrifug5.MANUAL UL APICUL TORULUI vertical5 sprijinit pe una din spetezele laterale ale ramei. Fagurii din care s-a extras mierea se introduc. mierea fiind extras5 simultan de pe ambele fete ale fagurelui. cit qi desc5p5citoarele cu lame sau cu ace rotative. vasele folosite etc. iar dupii ce se apreciaz5 cB s-a extras circa jum5tate din mierea de pe o parte. de asemenea.) se spa15 cu ap5 fierbinte gi solufie de sod5 5% dup5 care se limpezesc bine in ap5 curat5 gi se usuc5 prin expunere la soare. in caml folosirii de extractoare radiale. cu f a p interioar5 a lamei in unghi de circa 350" fat5 de suprafafa fagurelui. Vor fi evaluate culesurile urm5toare in scopul asigurgrii rezervei de miere necesar5 familiei de albine pentru iernare. in caml extractoarelor tangentiale. in aga fel ca suprafap muchiei te~ite cufitului s2 fie parale15 cu suprafap fagurelui. Apoi fagurii sunt introdugi in extractor. iar intervalul de timp scurt. pe cit este posibil. prevenindu-se astfel ruperea fagurilor. aceasta se pate executa pe vatra fieciirei stupine sau centralizat in locurile special amenajate ~i dotate corespunz5tor pentru aceasti lucrare. Operatia se repet5 pentru a se realiza o extracfietotal5 a mierii. fef u . cutitul se fine in pozifie orizontalil. care prin centrifugare scoate mierea din faguri. fnainte gi dup5 extractia mierii. intoarcerea fagurilor nu se mai face. pe tava de desc5p5cit. unde numiirul fagurilor ce trebuie desc5p5cifi este mare. t5vi. Acfiunea de extraciie a mierii cuprinde gi precondifionarea acesteia in care scop in timpul extractiei se asigur5 strecurarea cu ajutorul sitelor duble de strecurare. la nivelul suprafefei spetezei superioare qi ~ i p c a inferioar5 a ramei. iar dup5 limpezirea in vasele de stocare se vor indepirta impurit5filede la suprafap mierii cu ajutorul unei linguri.

calitatea I. obtinutg din nectarul florilor sau din sucurile dulci de pe alte p%Giale plantelor qi inrnagazinatg de ciitre albine in fagurii din stup. resturi florale ~i sau larve. miere poliflor%~i miere de padure (mana). potrivit tabelului urmgtor: Calitatea I rsine Calitatea a 11-a -se admit: spurn%.Miere de albine". Standardul prevede. Standardul prevede conditiile tehnice pe care trebuie s% le indeplineasd mierea de albine la preluarea ei de la produciitori.78411989 pentru . Celelalte feluri de miere se incadreazg in doui clase de calitate: calitatea I yi calitatea a 11-a. dupii provenieng. Mierea de salcdm se incadreazg in trei clase de calitate: calitate superioari.MANUAL UL APICULTORUL UI floral5 + r monoflors originea nectarului extrafloral2 animal% vegetal2 extras5 din faguri Clasificarea mierii - modul de extragere in faguri prezentare cristalizat5 Prelucrarea qi livrarea mierii de albine se face conform conditiilor tehnice de calitate prevgzute in STAS nr.resturi de cea~-5 faguri. in care se includ toate sortimentele de miere care provin in cea mai mare parte din sucurile dulci de pe alte p%qiale plantelor decit florile in amestec cu nectarul florilor din piidure.. albine moarte in proportie maxima de 10% . urm5toarele clasificiri ale mierii: miere monoflors. calitatea a 11-a. Standardul se refer%la mierea de albine naturals.

normeaz5 rubiniu dulce aroma specifics plgcut. fluidi. pl5cut specific Consistent: omogen5. dulce rl cu aroma (.brun Brun.inchis. fluid5 sau vriscoasri galben nu se deschis . culoare. nu se galben ro~cat normeaz2 pin5 la galben . cu aroma specific mierii de izm5 dulce.MANUAL UL APICULTORUL UI Conditii tehnice de calitate. consistent: qi aspect ale mierii de albine Culoarea Calitatea I Miere de: Superioarl Aproape incolor5 pin5 la galben .brun floareasoarelui galben . specific5 S j v gust adfingent . normeaza galben .inchis pin5 la negru cu reflexe verzui galben.brun -- 1 viscoasii sau cristalizatzi omogeni. galben . dulce. fluid5 viscoas8 sau cristalizatzi o mogeni.auriu. miros.nu se tocaliu pin5 n o m e a z 2 la brun inchis 1 fluidti. vPscoas5 sau cristalizati tei zmeuri galben nu s e verzui pin5 la normeaz2 galben roqcat galben. viscoas5 sau cristalizatzi omogen5. galben roqcat. cu ~ r o m s specific mierii de zmeur5 plgcut. brun nu se . fluids.deschis a 11-a Miros qi gust placut.auriu nu se galbui. galnormeaz2 ben . gust.inchis galben .por. dulce.auriu. dulce specific mierii de salcim dulce cu arom5 pronunpti specific mierii de tei pl5cut. vlscoad sau cristalizati I brun. n o m e a z 5 pins la galben . brun .

maximum Aciditate cm3NaOHsolufie n la 100g miere .minimum Hidroximetilfurfurol (HMF) la mierea de calitate superioar5. mm .maximum Indice colorimetric: . % . Proprietgtile fizice yi chimice ale mierii de albine Miere monoflori de pgdure yi poliflori 20* 1. carbonat de calciu. mm Zah5r invertit artificial Glucoza industrial5 Adaosuri de falsificare (fains. iar la cea de calitatea a II-a maximum 10%. % . &nmerea de salcim se admite minim 6. la mierea de salciim de calitate superioar5 yi calitatea I-a se admite maximum 1%.5.minimum Granule de polen de salciim (la mierea monoflori de calitate superioar5) raportate la numirul total de granule examinate.9*** Provenientii Apa. mierea se poate prelua cu un confinut de ap5 de maximum 23% cu recalcularea masei pentru confinutul de 20%.4 17 0.MANUAL UL APZCULTORUL Ul i n ceea ce p r i v e ~ t e propriet5file fizico-chimice ale mierii d e albine.417 0.5 4 70-80 7** 13-5 10. % .9*** 20* 1.la mierea de calitatea I. In cazul in care continutul de ap5 este sub 20% se recalculeaz5 masa pentru continutul de 20%. gelatin5 clei. % Indice diastazic . culori de anilin5 yi coloranfi sintetici) 30 1 max 12 max 18 lips5 lips5 lips5 1 minimum 65 minimum 55 lips5 lips5 * ** *** Cu acordul beneficiarului. . La mierea de salcbm de calitatea a II-a se admite la recoltare maximum 15%. acestea sunt redate mai jos. Dup5 15 iulie.maximum Densitate relativ5 la 20° minimum Cenuyi.5 4 70-80 7** 13-5 10.maximum Substanfe nezaharoase. % .maximum ZahL invertit. % Zaharoz5. amidon. % .la mierea de calitate superioari.

Confinutul in ap8 a1 mierii cregte de la ges spre munte.5 mm. La mierea de calitatea a 11-a verificarea const5 din examenul organoleptic gi din determinarea confinutului de apii cu refractometrul.3% la 22. dar nu din mai pufin de 5 ambalaje. de condifiile de mediu etc. verificarea const5 din examenul organoleptic. felul mgrfii. Conform prevederilor STAS-ului.cu cristale fine sau past5 atunci ciind diametrul cr* eloh te .cu cristale mari. Aroma mierii este determinatii de uleiurile eterice prezente in nectar. Ambalajele cu miere se marcheazii cu urmiitoarele menfiuni: denumirea unitiifii produc5toare sau a produciitorului individual. Compozifia chimicii a mierii este determinatii de plantele melifere. se verificii toate ambalajele din lot. Cristalizarea mierii este o proprietate fireascii a ei. fiind determinat de umiditatea atmosfericii datoritii abundentei precipitafiilor. de intensitatea culesului. in mod natural albinele incep ciipiicirea mierii atunci cBnd aceasta confine maximum 20% apii. Cristalizarea nu denatureazii calitatea mierii ci doar o schimbare a aspectului. urmat de verificarea proprietiifilor fizice gi chimice. mierea poate sii piardi sau sii-gi ridice continutul in apii. . tara $i masa netto. zaharoza se admite in miere piing la 5% gi in mierea de man5 pBn5 la 10%. Dac5 una din probe nu corespunde. in condifiile Prii noastre procentul de apii variazii intre 13. Proprietifile igienico-sanitare ale mierii de albine trebuie sii corespundii dispozifiilor sanitar-veterinare in vigoare. masa brutii. fapt ce indicii faptul cii extracfia mierii poate fi inceput8. fiind specific5 speciei de plante respective.5 r > e u i ' r*. Dupii dimensiunile cristalelor se pot deosebi urmiitoarele moduri de cristalizare: . amintim continutul in ap5 vi viiscozitatea. clasa de calitate.MANUAL UL APZCULTORULUZ Verificarea calit5tii mierii se face pe loturi formate din miere de acela~i fel gi de aceeagi clasii de calitate. 9 . Viiscozitatea sau rezistenfa la scurgere depinde de continutul in apii a1 mierii. putiind avea loc atAt la mierea in faguri cat ~i la mierea extras:. temperautrii gi compozitia chimicii a acesteia. Probele se iau din 10% din ambalajele de transport care constituie lotul. mm. atunci cBnd diametrul este de 0.* T 5 213 . La mierea de calitate superioarii gi calitatea I.wb 0. Din substanp uscat5 a mierii 80% o formeazii zaharurile din care 70% il ocupii fructoza gi glucoza. In hncfie de temperaturii gi umiditatea mediului inconjuriitor.4%. Dintre proprietiifile fizice principale ale mierii.

( ~ mo constituie posibilitatea fermentirii mierii. Aceasta se realizeaz5 prin ad5ugarea unei cantitali de miere cristalizata (maia) cu cristale foarte fine la volumul total de miere. In acest scop au fost folosite diferite procedee ca: unde ultrasonice (9 kilocicli pe secund5) timp de 15-20 de minute sau prin ad5ugarea de 0. cu cristale foarte fine ~i r5cit5 apoi pentru a se realiza cristalizarea in acest mod a intregii qarje. in majoritatea fsrilor. S-a incercat qi hr5nirea albinelor in timpul culesului cu una din aceste substante in scopul intdrzierii cristaliziirii mierii. in practica curenti maiaua folosit5 pentru cristalizarea dirijati a mierii reprezint5 circa 10% din cantitatea total5 de miere ce urrneaz5 a fi supusi acestui tratament. in acest scop. diferite incerc5ri pentru a intirzia fenomenul de cristalizare. untos fiind mult apreciat5 de consumatori. trecut5 printr-un filtru-pres. Pentru prevenirea cristaliz5rii qi mentinerii mierii c5t mai mult timp 3 stare fluid5 sunt folosite o serie de procedee din care amintim: pasteurizarea. 5 L$5stmrea mierii trebuie s5 se !in5 seama de dou5 probleme importante. au fost efectuate.rPdMParea mierii '-. Este necesar mentinerea acesteia la temperatura qi umiditatea optim5. mierea este inc5lziti la temperatura de 45°C timp de 5 minute. atdt in ceea ce priveqte dimensiunile cristalelor. urmatii apoi de o racire brusc5 a acesteia qi conservarea ei la temperatura de 14. in prezent este solicitat5 tot mai mult mierea supus5 unei cristalizari dirijate in sensul c9 mierea respectiv5 se prezinta sub form5 de past5 avind in continutul ei cristale foarte fine. iar ulterior masa de miere este ins5mdntat5 cu maia de miere. de asemenea. Deoarece cristalizarea la unele sorturi de miere ii d5 acesteia un aspect comercial neplgcut. Alti autori recomanda IncBlzirea mierii la temperatura de 45OC. mentionat c5 in timpul cristalizarii dirijate a mierii. in acest scop mierea este in prealabil lichefiata cu ajutorul c5ldurii spre a se distruge astfel levurile qi cristalele ce au inceput a se forma. In prezent. spre a indep5rta eventualele nuclee de cristalizare ~i apoi r5cirea brusc5 pin5 in jur de 15OC. Trebuie. pe ling5 ricirea acesteia.3% acid izobutiric sau acid scorbic.MANUAL UL APICUL TORULUI Cristalizarea poate fi dirijat5. Lichefierea mierii cristalizate se face in inc5peri cu aer cald sau in baie de ap5 cald5 fir5 a dep5qi temperatura de 45". ultrafiltrarea etc. La aceasti operafiune concur5 ~i diversele sorturi de miere cu o cristalizare tardiva. tratarea cu ultrasunete. pentru preintimpinarea fenomenului de cristalizare.16°C. c i t qi timpul de realizare. / . se efectueazi qi o amestecare aproape continua a produsului respectiv in scopul obtinerii unor cristale c i t mai fine in intreaga cantitate de miere supus5 acestui tratament. care se e ~ a ~ orb%lem5 pt P * . Mierea obtinut5 prin acest tratament are un aspect plilcut.

Nu se admite depozitarea mierii in vase de zinc. se formeazii unele reactii chimice yi implicit unele substante dguntitoare organismuluuui (hidroximetilfurfurolul) dupii a c2rei prezent2 se poate stabili modul de prelucrare yi conservare a lotului respectiv de miere. curate. in cam1 cre~terii temperaturii spre exemplu la 7 l°C. sau intr-un minut la temperatura de 69"C. o miere incolor2 se inchide la culoare intr-un ritm de 1 mm pe scara Pfund in patru luni. importan@. iar in 5 ore se produce o cantitate atdt de mare de HMF. in acest mod se evitii cristalizarea un timp indelungat. depozitarea mierii trebuie %cut2 in inciiperi uscate. incit mierea devine improprie consumului. Temperatura optima de p2strare este de 8-1 2°C fir2 a depii~i14°C yi o umiditate a aerului de circa 60%. termenul de garantie pentru mierea de albkeroste de 12 luni yi decurge de la data ambal2rii produsului pentru valorific&&. jum2tate din invertazii este distrus2 in 40 de minute ~i jum2tate din diastazii in 4.MANUAL UL APICUL TORUL UI produce atunci cind aceasta are un continut de ap2 peste 17. In caml unor temperaturi mai mari de 2 l°C. Avindu-se in vedere cele de mai sus. la o cincime a pierderii de enzime yi la o yesime a efectului de inchidere a culorii. plumb sau aliaje ale acestora. se recornand5 ricirea acesteia la P C timp de 5 sZipt%mini. iar atunci cdnd apa reprezints 20% este necesar ca levurile s5 nu dep5qeasc2 valoarea de llg. dup2 care temperatura de piistrare poate fi miiritii pgnii la maximum 14°C.5 minute la temperatura de 63"C. Atunci cind continutul de ap2 este piing la 19%. de asemenea. Fermentarea mierii poate fi preintimpinatii cdnd temperatura de pastrare a acesteia este sub 11°C. Pentru piistrarea mierii in stare lichid2. fermentarea nu are loc cind levurile nu dep2yesc 10/g. Sciderea temperaturii de pastrare la 5-9°C determinii reducerea la o treime a continutului de HMF. Temperatura de pastrare a mierii prezint2. De asemenea. exist2 posibilitatea distrugerii lewrilor prin incalzirea yi riicirea brusca a mierii. cupru. dupii care se face o ricire bruscg. Gr5 alte mirosuri. c . un timp cit mai indelungat.Ch*n 215 7-. in timpul pastrgrii mierii la temperatura obiynuitii a camerei. in caml in care confinutul de ap2 este de 18%. ~ a l a i l i t a t e a produsului in conditii optime de conservare este nelimitatg. Dup2 standard. Orice miere cu un continut de ap2 de peste 20% este in pericol de a ferments. . iar a sorturilor de miere chihlimbarie deschis de aproape 3 mm in acelayi interval de timp. pq f &\n' $ . dar in special la inciilzirea yi suprainc5lzirea acesteia. Levurile pot fi distruse prin inc2lzirea mierii timp de 7.5 ore. fermentarea nu are loc daca levurile din miere nu depayesc valoarea de 10001g.1% yi a 11-a problem2 este cristalizarea ei.

dupii recoltare. in acest scop.18 foi de dimensiune standard la 1 kg) qi se confectioneazii din cearii de calitate superioarii. Utilajele necesare pentru producerea mierii in sectiuni Stupii folosifi pentru obtinerea mierii in acest sortiment sunt de tip multietajat. 216 . In cazul in care sectiunile nu sunt piistrate in camere umede.5 mm grosime. in perefii laterali. familiile de albine care ciipiicesc uscat.in conditiile din fara noastrii. sunt previizute un curit subtire cu lami ondulatii (asemiiniitoare k. Ramele-secfiuni sunt confecfionate din lemn de tei gi au formi dreptunghiularii cu dimensiunile: 102 mm lungime. alegiindu-se. Fagurii artificiali pentru secfiuni sunt foarte subtiri (1 6. se piistreazii in camere previizute cu pardosealii de ciment care periodic se umezegte cu apii. are culoare deschisii. iar capetele sunt previizute cu tincuri pentru fixare. Calitatea mierii din faguri qi sectiuni este superioarg. Obtinerea mierii in sectiuni se poate realiza insi in orice sistem de stup. greu gi are culoarea deschisii. Ciipiicirea umedii a mierii dB un aspect mai putin pliicut fagurilor gi secfiunilor qi le scade valoarea comercialii.MANUAL UL A PICUL TORULUI Producerea mierii in faguri yi sectiuni Mierea in faguri qi secfiuni este un produs natural al albinelor. pot fi folosite gi culesurile de la tei. in cazul in care acesta este preggtit gi echipat cu cele necesare pentru aceasti productie. * . pentru a fi incheiate se udii cu apii caldii. Datorit5 faptului cii secfiunile se apreciazii dupi culoarea mierii gi timpul cit mierea se menfine fluid&. iar asamblarea se executi dupii 15-20 minute. in primul rind. zmeurii gi zburiitoare de la care se obtine miere ce cristalizeazii. in faguri gi sectiuni se fine seama de modul in care albinele ciipiicesc mierea. foarte la dimensiunea interioarii a rarnei-sectiuni ink-o pe lungimea cutiei. pentru obtinerea acestui produs se foloseqte. foarte mult apreciat de consumatori. culesul de la salcim. de asemenea. La producerea mierii. Ramele . 129 mm iniiltime. in cazul cii fagurii yi secfiunile sunt consumate imediat. Pe fafa interioarii a ramei-sectiuni sunt siipate trei qanpri transversale. la acegtia putiind fi adaptate utilajele necesare producerii mierii in secfiuni. 33 mm Iiitime qi 2..sectiuni neincheiate. nu cristalizeazii gi piistreazii integral aroma fin5 qi gustul plicut al mierii.

pentru a fi cliidite de albine. Pentru fixarea fagurilor in secfiuni se foloseqte o scAndur5 pe care sunt fixate 12 blocuri de lemn (3 pe vertical5 qi 4 pe orizontali) avind dimensiunile interioare ale ramei-sectiuni. 66 .MANUAL ULAPZCUL TORULUZ lamei de la cutitul de t5iat pAine) care este incadrat5 intr-o ram5 de fier5striiu. in vederea fix5rii fagurilor in ramele-sectiuni se foloseqte o lam5 de aluminiu de dimensiunea interioar5 a sectiunii prev5zut5 cu un miner. T5ierea fagurilor necesari pentru sectiuni se poate realiza qi cu un cufit obiqnuit dup5 un gablon de lemn. in acest scop se foloseqte parafina topit5 in baia marina care are temperatura de 98. se introduc in magazine speciale ce se adapteazi la orice sistem de stup. Magazinele sunt prev5zute cu 7 griitare pentru a asigura creqterea uniform5 a celulelor fagurilor din ramele-secfiuni. Lama de aluminiu incglzit5 la flac5ra unei l5mpi de spirt topeqte ceara qi fixeazi fagurele de peretele interior a1 ramei-sectiuni. Cu scopul de a preveni deprecierea sectiunilor din cauza petelor de propolis acestea se parafineaz5. .sectiuni Ramele-sectiuni previizute cu figuraqi.100°C. La tiierea fagurilor din cutia-calapod cufitul se manevreaz5 ca un fieriistriiu. Fig. 65 .Ramci in sectiune Fig. Operafia de parafinare se execut5 cu ajutorul unei pensule dup5 ce secfiunile sunt introduse qi fixate in magazine. Fagurii pentru sectiuni se pistreaz5 in camere bine inc5lzite pentru ca s5 nu se sfirime la t5iere.Corp cu rame . Blocurile de lemn se ung inainte de intrebuinpre cu un strat subfire de ulei de parafin5 sau cu vaselin5 pentru ca fagurii s5 nu se lipeasc5 de ele.

La 4 zile dupi ce familiile au ramas orfane se executi re qi botcile existente se distrug in totalitate.MANUAL UL APICULTORULUI fngrijirea familiilor de albine pentru producerea mierii in faguri sectiuni ji Familiile de albine ce se folosesc pentru producerea mierii in faguri ~i secfiuni trebuie sB fie foarte puternice.camagazinelor cu faguri sail sectiuni sc execut. familiile producitoare de miere in faguri ~i sectiuni se reduc. Familiile slabe nu se folosesc pentru productie ci sunt dirijate in vederea intiririi familiilor producitoare de miere in faguri qi sectiuni. iar operatia de distrugere a botcilor se repeti. Albinele din corpurile care au fost ridicate se scuturi in fata urdini~uluifarniliei reduse la un singur corp. Fagurii cu puiet ~i miere ce prisosesc se folosesc pentru intirirea familiilor mai slabe din stupin. la un singur corp. sc aplic8 acelea~i proccdcc dc prcgiitirc a familiilo~ pcntru produc[ic strin~torindusc cuibul la 7-8 fr~guri. nand orfane. In vederea prevcnirii roitului se recomand8 folosirea unor misuri speciale. La inceperea culesului. cantitatea ~ n i c i pi~ictdin cuib ~i reducerea acestora la un singur corp.? cu atcntic dcoscbitii 11rm2rindu-scca filgurii s i 1111sc desprindi din raniclc-scctii~ni. Dupi inlocuirea mitcilor se iau mgsuri pentru 218 . se pastreazii drept cuib corpul doi. in Putcrca dcoscbit.Igi~rc o scctiune cu fagurele clidit. lipsa spatiului dc pcntru ouat.?. albinclc s. sail in mijlocul magazinului. Pentru atragerca albinclor dc a cl8di cit mai repcde fagurii sau sectiunile. In acest scop la 3-4 zi le dupi aplicarea magazinelor se executa un control aminuntit al fiecarei familii de albine ~i se distrug toate botcile. rcstlll spatiului din stup so ocupi ~ L matcrialc izolatoare iar I pcntru a hr!a in accst lkl. cu scopul de a produce o aglomerare puternici de albine in familii in momentul in care se a ~ e a z magazinul cu sec{iuni sau ramele i cu faguri pentru producerea de miere in faguri. in acest scop in toot cursul sezonului se urmireqte cre~terea continua a puterii familiilor de albine in aqa fel ca la inceperea culesului acestea s i ajungi la maximum de dezvoltare. in care rimine matca familiei.l~.? a t'ami l iilor folositc pentru productie. crceaz8 in familii conditii favorabile pcntru manifestarea intensi a instinctului de roire a albinelor. Dupa alte 4 zile se de distrugere a botcilor qi in familie se introduce o botc5 cipiiciti &niirkirnperecheatg. pi~ietul~i rezervele de hrana. sc introduce 1111I'. Dupi alte 3-4 zile matcile se scot din familii sau se omoari. In cazill in care la ob!incrca accstl~i produs sc foloscsc altc sisteme dc stupi.? Ii~crcze ~nagazinulcu faguri sail sectiuni. Aye/. pregititi din \/reme in aces1 scop. De obicei.

Sectiunile care nu au fost umplute cu miere sc colectcazi intr-un singur deasupra unei familii puternice pentru a le finisa intr-un magazin care se a~cazii timp cit rnai scurt. in cam1 in care sectiunile se piistreazii in depozit un timp mai indelungat. in cazul culesurilor abundente. Dupg aceast2 operafie. Pe rn5surS ce primul magazin cu secfiuni este umplut cu miere se ridicg de pe cuibul familiei ~i se a ~ e a z g deasupra celui de-a1 doilea magazin in care albinele au inceput construirea fagurilor. ferind secfiunile de funinginea care le-ar putea deprecia ~i apoi se scutur2 puternic in fafa urdini~uluifamiliei din care deasupra au fost scoase. executate pe dimensiunile secfiunii sau in pungi fie din folie de material plastic transparent. Magazinele astfel stivuite se afumi imediat cu bioxid de sulf pentru a preveni atacurile de g2selnifi. se poate aveza ~i a1 treilea magazin cu secfiuni deasupra primelor doug. Aceasti operatie se repet5 la fiecare 5-6 zile p h i cind secfiunile sau fagurii cu miere sunt ambalati in vederea expedierii.MANUAL UL APICULTORUL UI imbungt2tirea regimului termic din interiorul stupului prin mgrirea urdini~ului~i umbrirea stupilor. acestia se transport2 i la depozitul de miere ~i se a ~ e a z unul dcasupra celuilalt. in coloane de c i t e 10-15 buc8fi. magazinele cu secfiuni se a ~ e a z 2 i albinelor. 219 r . atunci cind sectiunile din primul magazin sunt aproape pline. A~ezarea primului magazin cu secfiuni sau a fagurilor se face dup2 inceperea culesului. Conservarea mierii in faguri $isectiuni Piistrarea fagurilor cu miere in scctiuni sc face cu atcntie deosebiti deoarece este ~ t i u c2 fagurii $i secfiunile deteriorate n u mai pot fi reparate. t Dupi recoltarea magazinelor cu scctiuni ~i a fagurilor. prevSzut5 cu un izgonitor de albine $i se a ~ t e a p t ie~irea in lipsa podi~orului previzut cu izgonitor. Ambalarea secfiunilor cu miere se face fie in cutiute transparent. Magazinele se recolteaz2 pe miisuri ce secfiunile sunt umplute cu miere. al doilea magazin. se iau mgsuri pentru p2strarea unei temperaturi de 2 1-32°C care asigur2 mentinerea mierii din secfiuni in stare fluid& La ambalarea sectiunilor ~i a fagurilor cu miere se urm2re~te manipularea acestora cu mult5 atentie ~i in perfecte condifii de igieni pentru a nu degrada cu nimic acest produs. iar cele din a1 doilea sunt umplute cu miere mai mult de jumgtate. albinele pot fi indcpiirtate dc pe sectiuni cu ajutorul unei perii fine. unei scinduri. Dup2 ce sectiunile din primul magazin sunt pe jum2tate cl2dite se a ~ e a z 2 deasupra acestuia. - . in vederea recolt2rii magazinele se afumii.

pentru producerea acesteia se folosesc magazine de stup vertical sau liiultietajat desp51:ite de restul stupului prin grafie despiqitoare. de asemenea. Apis florea F. Menfionim.indu-sein corpuri goale dc stup milltieta-jat sail ill s i s ~ e ~dc~stup lillosit 1. de creme ~i iluminat. % 220 . astfel inciit albinele s i inallc perefii celulelor impiediciind astfel lnatca s i depun5 ou3 in a c e ~ t i faguri. neocupsnd in intregime. datorits formatului circular. spre a impiedica niatca de a urca in lnagazin sau prin depirtarea ramelor de magazin.MANUALUL APICULTORULUI Valorificarea ~i ambalarea in acest scop a ramelor cu miere in faguri. iar dupi aparifia cre~tinismuluila producerea luminirilor. ambalate in celofan sau folie din material plastic transparent sau decupate din ram2 ~i porfionate in bucifi de 50-60 g p h i la 112 kg. Pe misilra uniplcsii 1-i~gurilos cripficirii accstora. in Grecia antici atiit micrca cit ~i ccara dc albine erau folosite ca remedii pentru tratarea contuziilor ~i pliigilor care supurcazi. in afar5 de medicina populari. de asemenea.. acest produs a mai fost intrebuinfat la confectionarea tablitelor cerate pe care se scria. in practica apicoli se mai folose~te un alt tip de secfiuni (circulare) ce poarti denumirea ~i de sectiuni tip .. in mod diferit..a~c/. care se pot ambala. i n aceste conditii se obfin totodata $i faguri mai g r o ~ icare con!in o cantitate mai mare de miere. ac. fie in cutiufe din material plastic transparent fie in pungi din celofan sau folie transparent5 din material plastic.-.e~ararca Icaci~ri. sunt atractive dar din punct de vedere al producitorului apicol. in ceea ce prive~te mierea in faguri. c i in afara secfiunilordreptunghiulare. eeruri ce poarti d&r&% cear3 de Ghedda. n ~l Alaturi de niicre. spafiul din interiorul ramelor respective. se pot valorifica fie ca atare. care folosca ccara in diferite leacuri ~i refete. . fiind utilizate totodata in numeroase creme cosmetice ~i eliioliente.Din punct de vedere comercial acest tip de secriuni. Ceara este un produs secretat de glandele cerifere ale albinelor ~i serveyte acestontcadnaterie prima la construirea fagurilor. acestea necesiti unele misuri suplimentare in ceea ce prive~te fixarea lor in rame. se recolteazi ~i se gi valorific3 intocmai ca gi ~iiicrcai n scc!iu~li. datoriti formatului. precum ~i la fabricarea de figurinelor magice. gi Apis cerana).CobanaW. Prin ceari de albine se intelege ceara'p u s u e albina meliferi (Apis mellifera L. ccara cic albinc a tiw cunoscutfi $i folosit3 de c5tre om din cele mai veclii tirnpuri in spccial pe11lri1 p~. Ceara a fost folositi ~i ca ~nijloc iluminat casnic..) rcali7.1rea accstci productii..) ~i nu ceara produsi de alte s p e i i dt5 bine (Apis dorsata F.

Pe fiecare sternit se afl5 cite dou5 formafiuni glandulare. Circulatia albinelor in ciorchine se face printr-o deschidere de aflat5 in partea inferioari a acestuia. simultan pe ambele p5qi. Aceastg form3 este concoidal3 (asem5natoare scoicii). Odata ceara devenita maleabil5 albinele incep modelarea fundului celulelor. Solzi~orii cear5 de la ieqirea din oglinzi sunt fragili qi transportafi ca n i ~ t e pl5cute de mica. Solzi~orii corespund cu forma ~i msrimea oglinzilor pe care s-au format.000 celule secretorii. sulfur5 de carbon. Ceara industrial5 se extrage la cald cu ajutorul unor solvcnti (benzina. Ceara de stupin2 este ceara extras5 din faguri cu ajutorul cerificatorului solar. in procesul complex de folosesc qi secretiile glandelor labiale. fiind situate pe ultimele patru inele abdominale (sternite) ale albinei lucr5toare.000-20. in cazul cladirii fagurilor artificiali. in ceea ce prive~te 221 T F . Pe stau inghesuite unele in altele. albinele se a~eaz5 foaia de fagure pe spre a-l inc5lzi la peste 30°C astfel incit ceara s5 devin5 maleabila. Fagurii artificiali sunt construiti. de obicei. in5ltime ce va fi continuat2 cu ceara produs5 de albinele tinere produc5toare de cear5. folosind reziduurile de faguri rezultati de la extractiile anterioare ~i se folose~te numai in scopuri industriale. cind cl5desc fagurii intr-un stup sistematic cu rame goale. ceara de albine se poate clasifica in cear5 de stupin5 ~i cear5 industrial& extras5 prin solventi. ele fiind cele 3-4 perdele cu ochiuri largi albinele 1111 inconjurate de un inveli~format din corpul majoritafii albinelor avezate ca intrun ciorchine. Albinele.MANUALUL APICULTORULUI In functie de materia prim5 ~i de tehnologia extragerii. situate pe partea ventral5. cind albinele particip5 la c5p3cirea celulelor ~i se intensific5 in ziua a 7-a cind albinele trec la cl3direa fagurilor. Activitatea celulelor secretoare de ceari incepe la vhrsta de 3 zile. iniltimea maxim5 a glandelor cerifere (circa 50-60 microni) este constatat3 la albinele in virstii de 16-18 zile. iar surplusul de cear5 este folosit la in3ltarea perefilor pin5 la 3-6 mm. topitorului de cear5 cu abur sau prin presare la cald. benzen). fiecare alc3tuit5 din 10. necesar5 elaborarii solzi~orilor cear5. apoi aceste glande scad p8n3 la 3 microni o data LV trecerea albinelor la activitatea de culeg5toare. sub oglinzile cerifere. pentru a p5stra o temperatur5 uniform5 de 33-34OC. str5lucitoare. sunt netede. Pentru int5rirea solzi~orilor secretia glandelor mandibulare. Inveliqul ciorchinelui este format din 2-3 straturi de albine strinse intre ele. Organele specializate ale albinei pentru secretia cerii poart5 denumirea de glande cerifere. se prind de picioare yi formeaz3 lantul albinelor sub spetezele goale a unui numar de 3-4 rame ce au fost luate in lucru. cervicale qi lor in special lipaze qi proteaze. stau in formatii de perdele conice cu baza in sus. avind o form5 ovals.

Grosimea fagurilor cu celule de albin5 lucritoare este de circa 25 mm.000.materii colorante (1 -3 ditrixiflavone) .5 mrii.esteri ai colesterolului .hidrocarburi .3 0.43 g miere sau 0.5. portocaliu.12.25 13. in momentul secretiei de catre celulele glandulare.000-4. cenuqiu-vermi.monoesteri ai acizilor cerici.alcooli liberi . Apoi ridica picioru~ul printr-o miqcare brusca de pe solziqor ~i in acela~i timp il preseazi cu tarsul pe sternit pentru a nu c8dea. fapt acesteia spre exterior prin porii oglinzilor ceriferc. esteri ~i hidrocarburi.13.250. ceara se solidifica pe oglinzile cerifere formdnd solziqorii de ceari pentru a caror intarire albina foloseqte secretii glandulare. iar distanta intl-c faguri de 12. albinele inteapa cu perii tibiali solzi. 0 celuli de albina lucritoare are un diametru de 5.!jorulde ceari ~i il elibereazii prin miqcarea de jos in sus a picioruqului. diferite nuante de galben. intsrindu-se.12 mm qi poate cuprinde 0. galben-inchis fiind in functie de flora. putBnd astfel sii fie friimdntat ~i modelat dupa dorint.3-5. in contact cu ce permite ie~irea aerul.!ji a altor glande.40-0. Solzi~orul primi acum adaosul secretiilor va mandibulare cit . Schcmatic.000 solzi~ori.19 g polen.acizi cerici liberi .5 mm. conipozitia chimica a cerii (in procente) este urmitoal-ca: .250.8 mg. de la alb pdn8 la brun. de vdrsta fagurilor. Din nou miqc8 piciorul in jos susfindnd de data aceasta solziqorul de cear5 cu perii tibiali.12 mm subtiindu-se catre bazi unde misoari 0.O 10.14.MANUAL UL APICUL TORUL UI de catre albine ea se efectueaza astfel: albinele desprind cu ajutorul picioru~elm solziqorii de cearii. Peretii celulei ail grosimea de 0. greutatea unui solziqor fiind de 0.latone . hidroxiesteri. iar intre peretii mediani a doi faguri vecini este de 37-37. diesteri qi triesteri .5 1-2 Ceara de albine prezinta o intreaga gam2 de culori. In acela~i timp solzi~orul ceara aluneci in de deschizgtura articulatiei (pens5) fiind presat qi preluat de picioru~ele anterioare $i predat de catre acestea mandibulelor.6 1-1. ceara de albine este IichidB avind un punct de topire de 33-36"C. Compozitia chimica a cerii estc complexi.umiditate qi impurit9ti minerale 71 1 0. precum qi de modul 4 - 222 .08 mm.5 de catre albina.5.5 mm ~i adincimea de 10. Pentru secretia unui kg de ceari sunt necesari 1. in acest scop. fiind forrnati in linii gcneralc din diver-sc tipuri de alcooli.

Astfel. eter. Extragerea cerii poate avea loc prin metode fizice sau chimice sau prin combinarea acestora. c2ldura qi presarea. Standardul se refer2 la ceara de albine natural2 (de stupin2) obfinut5 prin diferite procedee din faguri sau din reziduuri de faguri. materia prim2 trebuie sortati pe trei calit2fi dupi culoare. apa qi c2ldura.cali tate superioar2. ceara de albine se preia pe patru clase de calitate: . solubili la cald in alcool. coeficientul de duritate la temperatura de 20°C este de 8-13 la ceara obtinut2 din faguri la cerificatorul solar. din buc5ti de fagure din rama claditoare. din cur2fitura de cear2 sau c2p2celele de cear2 provenite de la extractia mierii. . . Coeficientul de duritate al cerii scade fiind in raport cu calitatea qi puritatea acesteia. pe 18ngii ap&. foqa centrifug5. Dup2 proprietitile organoleptice. cildur2 ~i . sulfur2 de carbon. .6 la ceara obfinut2 prin presare la cald ~i de 1 la cea extras5 chimic prin solventare. benzin8. prin metoda pres2rii sau a strecurgrii.calitatea a 11-a.calitatea I.calitatea a 111-a. . solvenfi ch& & e n t A ~ in PF n % 223 . de 3. tetraclorur2 de carbon. In cadrul terminologiei de ceari brut2 sunt cuprinse urm2toarele: . presarea. aceton2 qi uleiuri eterice. Ceara natural5 de albine este insolubil5 in ap2 sau alcool rece.ceara ce se stringe in cursul sezonului de pe perefii stupului qi spctezele ramelor. PPF Metodele folosite in mod curent pentru extractia cerii9 oPclasifica in metode ce folosesc: numai c2ldura.reziduurile de cear2 obfinute dup5 topire qi presare prin prelucrarea materiei prime la cald. )1 I I 1 I Condifiile tehnice de calitate pe care trebuie s2 le intruneasci ceara de albine sunt redate in schema de mai jos. . ceara provenit2 din faguri vechi neutilizabili.reziduurile de ceari ce se obtin prin prelucrarea materiei prime in stupin2 cu cerificatorul solar. inainte dc topire. .306011993.MANUAL UL A PICUL TORULUI I I I Condifiile tehnice de calitate la preluarea cerii de albine de la produciitori sunt reglementate prin STAS nr.

4430.40 87.964 62-65 29-48 1.OO 70. mgKOH/g Indice de saponificare.OO 84.lO lips5 0. acestea sunt redate mai jos. mgKOH/g Indice de esteri. mg KOH/g Materii volatile la 105OC.930-0.1.4571 17.OO 68.102.OO 1 3.50-2 1.OO 1 3.4430.1.956-0.OO-20.4490 17.40 2. Proprietitile fizice yi chimice ale cerii de albine Specificare Corpuri str5ine ~i adaosuri provenite din falsific5ri Denistate relativ5 la 20°C Punct de topire (prin alunecare) 0°C Indice de duritate. a 11-a lips5 0.50-4.OO-78.50 . % maximum Indice de raport Indice Buchner.2 19).OO-83.970 64-66 25-30 1. n'OD Indice de aciditate. grade Indice de refracfie.MANUALUL APICUL TORULUI tabelul de la pag. in ceea ce prive~te proprietafile fizico-chimice ale cerii.OO-94.50-4.OO.50-4. mg KOHIg Calitatea: superioari a 111-a aI-a.

portocaliu cu reflexe rogietice pin5 sp5rtur5 culoare neuniform5.inchis. ugor amofa. se lipeste ugot de cufit gi nu se lipegte de dinti. far5 luciu pronunpt.deschis cu nuant5 gglbuie.brun sau cenugiu . nu las5 urme de @sime. in . se lipegte putin de cufit 2 gi de dinti. nu las5 urme de grrisime pe ~&gete. putin lipicioasg. in form5 de fir se rupe scurt. 0 se trage greu in fir care se rupe scurt. fir5 luciu L 2 fi5mdntat5 intre degete devine C b plastic5 cu aspect amorf putin k lipicioas5.Conditii tehnice de calitate ale cerii de albine / Specificare Provenien@ superioarg cear5 de la topirea capacelor rezultate la extractia mierii din faguri in care nu s-a crescut puiet gi din faguri rezultati din rame cl5ditoare alb5. uniform5 in toat5 masa I cear5 de la topirea capacelor rezultate la extraclia mierii din faguri in care s-a crescut puiet. galben . transparent5 fsau aspect ugor amorf. presat5 in foi subtiri este omogen5. cu asDect amorf F s s b 2 i . fir5 miros strain fr5mintat5 intre degete devine plastic5. se preseaz5 greu in foi subtiri. mai la brun . "cresc5turi" de cear5 gi faguri noi galbuie pdn5 la galben5.inchis.inchis. uniform5 in toat5 masa Calitatea: a 11-a a 111-a faguri vechi gi reziduuri de faguri prin din reziduuri prin presare la cald sau din reziduuri de faguri prin presare la cald folosirea de solventi organici i Culoare galben . in s p W r a uniform5 deschis5 in mijlocului blocului cel pufin jum5tatea supenoar5 a blocului se admite o culoare mai inchis5 gi neuniform5 caracteristic procesului de obtinere I Miros aproape far5 gust caracteristic. galben rogietice pln5 la brun .

contribuind la dizolvarea resturilor de miere.2 '-.5 70. care contine mai mult de 100 mg echivalent oxid de calciu la litru. spi3larea qi inmuierea corespunzi3toare a fagurilor inainte de extractie. .8 26.deschis Brun . Proprietilfile fizice qi chimice se verific5 la toate calupurile qi placile care prezint5 semne de falsificare sau de degradare. o mare importan@ qtiut fiind ci3 in raport de culoarea acestora este ~i cantitatea de ceari obtinut5.O 87. modul qi durata topirii. Pentru a evita retinerea cerii in c8m5quielile din interiorul celulelor fagurii vechi trebuie inmuiafi cu 2-3 zile inainte de topire in ap5 dedurizat5.O 36.6 12.O 22. Marunfirea qi sp5larea fagurilor in mai multe ape are o deosebiti importan@. la receptie se verific5 bucat5 cu bucatih ce prive~te provenien9 qi propriet5tile organoleptice qi se incadreazi in clasele de calitate prevazute in STAS.MANUAL UL APICUL TORUL UI Cantitatea qi calitatea cerii obfinut5 intr-o stupin5 depinde de mai mu$i factori qi anume: sortarea. calitatea apei qi a vaselor folosite. Indicele de duritate ~i indicele Buchner se determini3 in caz de litigiu. deoarece apa dur5. Sortarea fagurilor reformati dup5 culoare are. este inapt5 la extractia qi purificarea cerii intrucit produce emulsionarea parfial5 a acesteia.4 9.O Continutul de cearA g 100. Calupurile sau pl5cile de cear5. precum qi conditionarea ulterioar5 a cerii extrase.inchis Greutatea unei portiuni de fagure cu latura de 100x100 mm. coloranti organici qi alte impuritafi care degradeaz5 calitatea cerii extrase. g 8. metoda de extractie folosit5.8 32. excremente. Greutatea fagurilor yi continutul de cearg in raport cu greutatea lor i Culoarea fagurilor Alb5 Galben5 Brun . de asemenea. polen. in special atunci cind extractia se face cu ajutorul cerificatorului solar. extractia materiei prime pe calitAii. Ceara extras5 (indiferent de procedeu) se solidific5 sub form5 de calupuri sau pl5ci.

previne degenerarea albinelor gi igienizarea acestuia.1 MANUAL UL APICULTORULUI I I I Calupurile sau plgcile de cear5 se prezintg la preluare marcate cu denumirea sau initialele produc5torului. a diafragmelor gi a podigoarelor in cursul tuturor lucr5rilor care impun interventii in familia de albine. '$. ci se recornand5 in acest scop topitorul de cear5 cu abur. Obtinerea unor productii sporite de ceari Pentru realizarea unor producfii sporite de cearg vor fi luate urm5toarele masuri: .strhgerea resturilor de cear5 de pe fundul stupilor cu ocazia curafirii fundurilor. precum gi din reziduurile ramase de la cerificatorul solar se extrage prin presare la cald. Trebuimlnrtin vedere vechimea fagurilor finiind seama c5 din fagurii rnai noi cantitategde argQbfinuti la extracfie este mai mare gi de calitate mai bung. . a hrgnitoarelor.. apei gi presgrii.reformarea anual5 a 30-50% din fagurii de cuib. perefilor stupilor. dar pentru acest lucru se preteaz5 numai fagurii de calitatea I. \ . sau presa de ceara care realizeaz5 extractia cu ajutorul cgldurii. . a cuibului . Pentru m5rirea capacititii ~i randamentului de extracfie in stupinele mari.*f+ .cur5tirea ramelor. Operafiunea const5 in topirea repetat5 a cerii cu ap5 dedurizati. Pe m5sur5 ce fagurii participa la cregterea unui num5r mai mare de generalii de puiet. la greutatea lor se adaugg gi greutatea c5m5guielilor (invelitorile nimfelor). Cu ajutorul topitorului solar. in mod practic ceara. . Se va avea in vedere ca propolisul. . Ceara din fagurii mai vechi. in acelagi tin$ inn@. in acest fel cantitatea de cear5 scade pe unitatea de m5sur5. Dupg extracfie se trece la o alti faz5 de lucru care const2 in curifirea cerii de diferitele corpuri str5ine prin limpezirea acesteia. Pentru obfinerea unei ceri diferentiate calitativ se recornand5 sortarea fagurilor inainte de extragerea cerii. confin cu atlit mai mult5 cear5 pur5 cu ciit sunt mai noi (albi).striingerea c5pGcelelor de cear5 rezultate de la desc5p5cirea fagurilor in vederea extracfiei mierii. rezultat din aceste operatiuni de rgzuire. sau in unit5tile specializate se folosesc prese hidraulice. Aga cum am menfionat mai inainte fagurii din care se extrage. sZ fie sortat gi pastrat separat. r5cirea gi solidificarea lent5 urmatg de curafirea blocurilor de cear5 de impurit5file stratificate pe partea inferioar5 a blocului. se obfine cear5 de foarte bun5 calitate. De aceea fagurii inchigi la culoare nu vor fi topiti prin acest procedeu.

Polenul Staminele florilor care formeazii androceul au ca functie principali producerea qi riispandirea polenului. piesele bucale ~i cele trei perechi de membre. iar mitcile sii nu depuni ouii.MANUALUL APZCULTORULUZ . Polenul este colectat de albinele culegiitoare de la plantele polenifere sau nectaropolenifere $i depozitat de citre acestea in celulele fagurilor din stup constituind piistura. o cantitate sporitii de cearii. care reprezintii hrana proteicii necesarii hriinirii familiei de albine ~i a puietului. fiind totodati caracteristic pentru fiecare specie floral2 in parte.intensificarea folosirii familiilor de albine la cliidirea fagurilor artificial. albinele scuturii $i culeg pe sbrnine acoperindu-~iintreg corpul cu griunciori de polen. . mirime ~i format diferii de la o floare la alta. Atingerea cit de u~oarii staminelor de catre a insecte provoaci o riisucire sau o inclinare a filamentelor staminelor ~i respectiv o golire paqiali a polenului din antere. a ciiror culoare. ceara rezultat5 se mentine in stare lichidii o perioadi cit mai indelungatii (48-72 de ore).utilizarea ramelor cliiditoare la toti stupii ~i in toate perioadele din curd sezonului activ in care albinele secret. atiit pentru valorificarea potentialului natural a1 albinelor de producere a cerii clt ~i pentru disponibilizarea unui numir cit mai mare de faguri pentru reformare. de culoare inchisii. La extracfia cerii prin acest procedeu se va face in prealabil inmuierea fagurilor folosind api provenitii din ploi ~i topirea ziipezii (apii dedurizati). iar vasele utilizate vor fi din materiale inoxidabile sau emailate. . iar in perierea polenului de pe periqori cu ajutorul pieptenilor .in magazine sau corpuri de striinsurii. ceara provenit5 din riizuiri. . i .ceara provenit5 din fagurii reformati.- 22s . ceari. prin prelungirea celulelor cliidite de albine. cresciituri. se extrage prin topire in apii fiartii ~i presare cu presa de cearii din dotarea stupinei. protejand vasul respectiv cu materiale termoizolante pentru limpezirea cerii ~i separarea impuritiitilor aflate in suspensie. Procesul douii etape ~i anume: in prima etapii.extractia cerii in stupine se executii cu ajutorul topitorului solar pentru cipiicele. rosiituri. . La culesul de polen participi intreg corpul albinei ~i anume: peri~orii de abdomen.dupi extractie. . precum $i din fagurii in care nu s-a crescut puiet (faguri albi). sii se obfini cu ocazia desciipiicirii mierii. se va practica miirirea distantelbr dintre rame astfel ca. Polenul floral este format din griiunciorii de polen.

cenugii (reziduuri) 1-7%. proteine 7-35%. o serie de substante minerale (macroelemente) ca: potasiu. lizina treonina triptofanul. histidina. fosfolipidele intrunesc in polen valori apreciabile. izolecitina gi fosfoinozitolul.22%. Sunt. oleic.15%. Dupii proprieatile organoleptice ~i fizico-chimice polenul se imparte in dou2 calitiiti: polen recoltat de albine . prezenti in polen fitosterolii. gentamina. in medie.at. Constituientii de baz5 ai proteinelor sunt aminoacizii. amidon gi alte glucide 0. zinc. tirosina gi valina. astfel inciit pentru a transporta in stup 1 kg polen. mangan. de asemenea. Lipidele ce contin in structura lor acizi gragi. iarprincipalele grupe de compugi au concentrafii ce variazii astfel: ap5 3. acid aspartic. niche1 Polenul contine totodatii cantitiiti insemnate de vitambe. clor. circa 15 mg polen in ambele cogulete. prolina.1 3 kg polen. serina. in general se consider5 cii o albin2 culegiitoare de polen recolteazii. respectiv pentru cregterea a 10. albina trebuie sii efectueze circa 67. sunt reprezentate in polen prin prezenp acidului leuric. precum gi a cantiafilor mai mici de zaharuri nereduciitoare. Printre substantele lipoide din polen au mai fost evidenfiate lecitina.000 albine (1 kg albine) este necesar 1 . linoleic. rezult8nd cii pentru o familie de albine de putere mijlocie consumul anual de polen se ridic2 la aproximativ 25-30 kg.000 zboruri.polifit gi polen recoltat de albine superior . Pentru a putea evalua cantitatea de polen necesarii dezvoltiirii unei familii de albine pe timp de un an. in timpul formiirii inc5rciiturilor. hidroxiprolina. izoleucina. fosfor. in polenul recoltat de albine. arginina. cistina. sodiu. Polenul confine. regurgitatii qi apoi transmis gi fixat cu ajutorul celor trei perechi de picioare in coguletele de polen aflate in scobitura tarsului piciorugelor posterioare. in ceea ce privegte glucidele. trebuie retinut faptul cii pentru cregterea unei singure larve este nevoie de circa 100.monofit.19. iar dintre lipidele complexe. acid gentamic. sulf. calciu. cupru. palmitic ~i miristic. polenul este umectat de albine cu saliva gi nectar (miere). Pe l8ngii aceste douii categorii mari de zaharuri in polen au fost evidentiate pentaze ca riboza gi dezoxiriboza. leucina.MANUALUL APICULTORULUI tarsieni gi formarea inciirciiturilor (ghemotoacelor) de polen. extracte eterate (lipide) 0. fi vitaminelor hidrosolubile c8t gi din grupa celor liposolubilei -> \ I f't> 229 r* rC . Compozitia biochimiciiapolenului diferiide laofloare laalta. de asemenea.40%. magneziu gA+rerecum gi urmiitoarele microelemente ca: iod.145 mg polen. alanina. Polenul conline un numar de 21 aminoacizi liberi dintre care amintim: asparagina. aminoacizi liberi lo%. acid aminobutiric.*. dithgrupa . metionina. la fiecare zbor. s-a identificat o cantitate de 20-40% zaharuri datoritii prezentei mierii gi a nectarului. zaharuri 19-40%.

piridoxina.80 1.28 1.Fenilalanina cin5 cin5 nin5 0.34 2.30 5.TORULUI Vitaminele prezente in polen sunt: tiamina.41 4.39 0.Leu. acid folic. outile ~i brinza. beta-carotenul. acid ascorbic.66 0. Pentru ca polenul sa poata fi pastrat trebuie uscat dup5 recoltare la o temperaturii care s5 nu dep5~eascti 45OC.42 0. dar cu sctiderea corespunziltoare a calitafii.81 0.85 1. durata de uscare fiind in functie de modul de uscare ~i umiditatea initial2 a polenului (6-24 de ore). Polenul proaspat recoltat confine piin5 la 20% ap8.MANUAL UL APICUI. acid pantotenic. Sunt prezente ~i provitaminele din grupa carotenoizilor ca alfa-carotenul.34 0. . retinol ~i complexul vitaminic B. gama-carotenul ~i delta-carotenul.Lizina Metio.17 0.05 4.80 3.20 0.90 Felul alimentului Came de vita OuB Briinzi Polen floral diferite specii Treo.93 1.OO 1. este fo in alimentafia umana ca medicament natural. Comparativ cu unele alimente de baz8. in funcfie de uiniditatea din atmosfera in motnentul recolttirii.90 1. recoltat de albine.38 0.70 5. atiit pentru tratarea unor maladii specifice. Continutul in aminoacizi a polenului comparativ cu unele produse animale Atninoacizi Izoleu.93 0.45 0. Se admite polen cu umiditate maxima de 14%.50 6. in comparafie cu carnea de bovine. acidul nicotinic.74 2.69 1.Tripto.Valina nina fan 0. riboflavina.67 0. tocoferol.228).91 0.70 . ciit ~i pentru producerea unei game variate de preparate apiterapice (propriet5ti prezentate in tabelul de la pag. potrivit excesului de umiditate la calitatea respectivi pin2 la 8%.63 2.70 1. polenul este mult mai bogat in aminoacizi.20 0. Datoritg calitifii sale deosebite polenul.

O . Polenul recoltat de albine. Variazii dupii specia floral5 din care provine Dur5.25 . de Grabule intregi de 0. greu friabilii Specific floral Caracteristic Fir5 impuritili Se admit impurit5ti provenite din fragmente de albine: aripioare. tara-netto. .data recoltiirii. .semniitura apicultorului sau a delegatului unit5tii furnizoare ~i semniitura delegatului ce a efectuat recepfia provizorie.4.numele qi adresa produciitorului.denumirea produsului. Obtinerea polenului Granulele de polen transportate de ciitre albine pot fi colectate de apicultor cu ajutorul colectoarelor de polen.cantitatea brutii.O mm mm in amestec cu granule sparte sau pulbere de polen in propoqie de maximum 5%. la preluare.4. picioru~e 8% 10% 20% 20% Sii nu contin5 substante toxice Pe ambalajele de transport se aplicii etichete cu urmiitoarele mentiuni: .MANUALUL APICUL TORULUI Proprietiitile organoleptice qi fizico . colectoare ce sunt de mai multe tipuri: colectoare de urdiniq. . . minimum Toxicitate Granule intregi. colectoare pentru fundul stupului qi colectoare de podiqor. .chimice ale polenului Specificare Polen recoltat de albine superior comun Aspect Culoare Consistenla granulelor Miros Gust Puritate Urniditate. trebuie sii corespundii conditiilor previizute in Caietul de sarcini al Asociatiei Cresciitorilor de Albine. maximum Proteine total.O m5rimea 1.

e. polenul se cerne ~i se piistreaz5. in general. polenul se va rnenfi&. periodic afinate ~i va fi ferit de actiunea d@ eeloy solare. pin5 la valorificare. Recoltarea polenului din colector se realizeazii prin golirea periodic5 a sertiira~ului care este echipat fiecare colector de polen. Indiferent de sistemul folosit. pe o perioad5 limitat5. Operatiunea se face seara dupi incetarea zborului ~iplaca poate r5mine in pozitia de lucru pe toati durata recoltirii polenului.& sthturi de cel mult 10 mm. in y . 67 . temperatura de uscare nu trebljwdepii~easc5 +40-+45"C. in timpul procesului de uscare. in timpul culesurilor mari de nectar se inliiturii placa activ5.Colector de polen de urdini~ Colectoarele de polen se aplic5. pentru a nu stingheri zborul albinelor culegiitoare. polenul trebuie supus procesului de uscare prin utilizarea cddurii naturale sau cu ajutorul unor instalatii speciale din dotarea stupinei (usciitorul de polen).MANUAL UL A PICUL TORULUZ Fig. dup5 care se pun in functiune prin montarea pl5cilor active. permipnd in felul acesta ca familiile de albine sii-~i poat5 asigura necesarul de polen pentnr hranii qi pentru rezervele de iernare. cu Imediat dupii recoltare. Colectoarele se lasii 2-4 zile pentru obi~nuireaalbinelor. fundul stupului sau la partea superioarii a stupului sub pe podi~or. Pentru recoltarea polenului se folosesc diferite tipuri de colectoare ce pot fi amplasate la urdini~.

precurn ~i de imposibilitatca refacerii ulterioare depinde desfi~urareanormal5 a procesului de formarc a p5sturii. fiind aerob5. au devenit o mas8 omogen5 ~i compact5 ce ader5 perfect la peretii celulei. blocarea c5ilor de alterare are loc prin acfiunea selectiva a anumitor grupe de microorganisme nedBun8toare prezente in atmosferi ~i polenul recoltat de albine. pentru prevenirea degradirii lui de c5tre insecte. Prima etap5 const5 din dezvoltarea bacteriei Pseudomonas care. Lactobacillus $i ciuperca Sacharomyces. In celulele fagurilor. formind rezerva de hran5 proteic5 a familiei de albine. in cazul transform5rilor naturale c5rora le este supus polenul depozitat in faguri. duchnd in final la autoasfixia bacteriei. se introduc tampoane imbibate in tetraclorur5 de carbon. consum5 intreaga cantitate de oxigen disponibil5. p5stura se poate valorifica in dou5 feluri: p5stur5 extras5 din faguri sub form5 de gr5unte vi p5stur5 in faguri noi sau folosifi cel mult o generafie de puiet. jn aceast5 faz5 se d e s 5 v i r ~ e ~procesul de te fermen-tare a pgsturii. . care provine din polenul recoltat de albine vi depozitat de acestea in celulele fagurilor. producind acid lactic. polenul este supus unor procese biochimice de tip fermentativ sub actiunea anumitor microorganisme ca bacteriile de tip Pseudomonas. Transformarea polenului in p5stur8 incepe dup5 depunerea acestuia in celulele fagurelui. inoxidabile sau in saci de material plastic in care. in a doua etap5 lipsind oxigenul se dezvolt5 Lactobacillus glucidele drept surse de oxigen. Transformarea polenului in pBstur5 const5 in procesul natural de conservare a polenului. transformarea polenului in p5stur5 cuprinde trei etape. in a treia faz5. initial distincte. P5stura este un produs apicol natural. Ca produs dietetic qi apiterapic. De compactarea lui. de reducerea bulelor de aer a continutului in ap5.MANUAL UL APICUL TORUL UI vase inchise. ce folose~te activitatea este preluati de levuri din genul Sacharomyces ce preiau in circuitul metabolic resturile de glucide rimase. dup5 ce prin tasarea ghemotoacelor. Corespunz8tor dezvolt5rii acestor trei elemente microbiene.

MANUALUL APICUL TORULUI

Proprietiitile organoleptice ale piisturii Proprietgti Aspect P5stur5 extras5 P5stur5 in faguri Granule neuniforme care i ~ i Bucafi de fagure noi sau folosifi mentin formatul celulei din de albine pentru o generatie de care provin albine, avdnd toate celulele pline cu pastura, de forma paralelipipedica cu mm dimensiunile de 80x60~20 5% Galben inchis piin2 la brun, Galben - inchis, pdna la brun - deschis cu nuante maronii culoarea fiind in funcfie de sursa de polen (specia florala) Friabila, prin presare $i Caracteristica fagurelui in care se afl2 omogenizare se obtine o pastura pasturii consistent2 Caracteristic, asemanator CLI al polenului u$or fermentat Dulce - acri~or amarui Proprietstile fizico - chimice ale piisturii Proprictiiti Puritatc PlisturB extrasi, in faguri NLIsc admit impurit2ti cu exceplia impurit5[ilor specifice (liagmente dc c3ma~uieli de ceari) maxim 5% ~i Maxim 10% Minim 20% Minim 20 mil. NaOtl, Minim 3,5 Minim 29,4 Maxim 25%

Culoare

Consistenpi

Miros Gust

Umiditatc Proteinc toral Aciditate PH Indice diastazic Zaharuri reducatoare

Recoltarea pasturii se face incepiind d e la 15 iunie, dup5 maturarea ei in celule ~i numai din fagurii proaspeti scoqi din stup. Granulele de p5stur5 se ambaleaza in borcane inchise la culoare ce se inchid ermetic qi se pfistreaz9 la o temperatur5 care s5 nu dep8~eascfi 15°C. 4P~afnbalajul e transport se aplic5 etichete cu urm5toarele date: d * q e n h i r e a produsului; &titatea, bruto-tara-netto; '&fh&ele qi adresa produc5torului:

MANUAL UL APICULTORULUI

- data recoltiirii; - semniitura apicultorului sau a delegatului unitiifii furnizoare.
La preluare, piistura trebuie sii corespundii condifiilor previizute in Caietul de sarcini a1 Asociatiei Cresciitorilor de Albine.

Propolisul
Propolisul vine de la cuvintele grece~ti pro = pentru, polis = cetate ~i ar putea fi tradus liber ca un complex de substante destinat apiir8rii cuibului, in vi~in, special, in vederea ierniirii. Albinele il recolteazii de pe diferite plante (cire~, plop, brad, molid etc.) ~i il transport2 in cuib. Cu ajutorul propolisului albinele astupii criipiiturile stupilor ~i acoperii cadavrele diiuniitorilor pe care ii riipun in interiorul stupului. Propolisul este o substantii de culoare brun-deschisii cu nuante pin2 la brun-inchis ~i uneori cu reflexe verzui, putin solubil in apii dar perfect solubil in eter ~i alcool. Punctul siiu de topire este de 60-70°C. La temperatura din interiorul stupului este maleabil, iar la temperatura mediului ambiant devine casant. in prezent are o largii aplicare in terapeutica medicalii sub form5 de extract alcoolic, unguent sau diferite alte preparate mcdicamentoase. Datorita proprietiitilor sale tiimiiduitoare, propolisul a fost utilizat din cele mai vechi tilnpuri la vindecarea riinilor. Din obscrvatiile Gcute asupra modului cum string albinelc propolisul s-a constatat c5 accstea aduni propolisul dc diferite culori (alb, galbcn, ray, verde, brun etc.) $i il transporti ca $i pe polcn pc picioruyele posterioarc. Limba n u este utilizata nici la colectarea $i nici la aplicasca propolisului. Sursele naturale de propolis sunt impiirtite in douj gsilpe dit'critc esenlial. - Prima grupi o constituic substantele riivinoase, provenite in majoritate dc pe mugurii de plante. Pentru recoltare albinele se folosesc dc ~nandibuledup8 cc cu antenele au descoperit particula cea mai potsivitii de propolis. Pentru recoltarc, albina, dupii ce a prins, cu ajutorul mandibulelor, particula de propolis, se trage inapoi, cu capul ridicat, pin8 ce particula de propolis pe care a apucat-o se intinde in fir foarte subfire ~i se rupe. Dupti aceea, cu picioarele manevreazii particula de riiqinii ~i o depoziteazii in panera~ele polen. Operatiunea se repetii. La desciircarea de propolisului in stup, albina respectivii este ajutatii de alta care rupe cu mandibulele cite o buciiticii din inciirciiturii ~i o depoziteazii. Aceastii operatiune are loc adesea chiar pe scindura de zbor. Recoltarea propolisului de ctitre albinecse k c e numai te cind temperatura aerului d e p i i ~ e ~20°C, deoarece la aceast2 ten-@ t u r b a t e r i a viscoasii este mai moale ~i poate fi colectatii cu mai mare u$urin@. \ - A doua grupa de propolis o formeazii balsamul dtE?'f&eY&Jibeia~(in

"$

235

i e

MANUALUL APICULTORUL UI

timpul cr5pirii gi digeririi griuncioarelor de polen de la plantele entomofile) din inveligul acestuia gi care impins de valvulele proventricolului, se acumuleazi In gug5. Balsamul este intins de albine cu ajutorul limbii pe obiectele din imediata apropiere a puietului. in timpul prelucririi acestor r5gini cu ajutorul mandibulelor mai intervine gi secretia glandelor mandibulare ale albinelor lucritoare. in timpul exprimarii substantelor r57inoase gi a triturgrii balsamului de polen se amesteci qi secretii ale glandelor faringiene. Ceara este o component5 obligatorie a propolisului. Din propolis se extrag dou5 tipuri de cear5 comparativ cu ceara propriu-zis5, extras5 din acelagi stup: ceara A (circa 17%) avind similitudini cu ceara propriu-zis5 gi ceara B (circa 6%) net diferit5, asemin5toare cu cerurile vegetale. Cele dou5 ceruri se pot separa pe baza solubilit5fii lor diferite, in alcool fierbinte concentrat gi respectiv diluat. Tendinta de propolizare a albinelor este un caracter de rasi sau ecotip ~i depinde chiar de insuvirile individuale ale unor familii de albine. Trebuie menfionat, de asemenea, c i speciile Apis ,flat-ea $i Apis dor-sata n u folosesc propolisul, de asemenea, $i unele rase din specia Apis t71c~llifkt-a Apis mellifera Lamarkii care ca n u aduni propolis. Recoltarea propolisului de citre albine are $i un caracter zonal. in zonele mai reci ~i piduroasc inclinatia de propolizare este mai pronuntat5 fat5 de zona de cimpie. De asernenea, toamna ~i prim5vara albinele propolizeaz5 mai mult decit in cursul verii. Albina romineasci, Apis ine1l;fera cat-patica, are o tendin@ moderati de propolizare comparativ cu rasele de albine cu tendinfe mai pronunpte de propolizare cum sunt albina caucaziana (Apis mellifira caucasica), albina sahariani (Apis mell;fk/-a sahariensis), Apis mell;fet*a anatolica, Apis mellifera sczrtelata $i a1tele. Propolisul ce se achizitioneaza este de doui feluri - propolis obi~nuit provenit de la diferitc plante sau propolis poligam ~i propolis uniplant sau monofit, recoltat de la o singura plant% Propolisul contine cear5, rigini, uleiuri eterice etc. Se recolteaz5 in toatA perioada sezonului activ prin curifirea spetezelor superioare ale ramelor, a distantatoarelor ramelor, scindurelelor de podi~or etc.

MANUALUL APICULTORUL UI

Proprietiitile organoleptice ale propolisului Caracteristici Aspect Culoare Consistenp Miros Puritate Conditii de admisibilitate mas5 solid5 brun - cafeniu, mai inchis sau deschis, cenu~iu veryui, culoare omogen5 sau cu aspect marmorat pe sectiuni viscoas5, lipicioas5, fr5mPntat lasi u m e plscut, caracteristic de r5~in5 urme abia vizibile cu ochiul liber de impuritifi fine

Proprietiitile fizico - chimice ale propolisului Caracteristici Materii r5~inoase balsamuri ~i Cear5 Uleiuri eterice Polen Conditii de admisibilitate 50-55% circa 30% circa 15% circa 5%

Productii sporite de propolis se pot realiza folosindu-se in acest scop unul din tipurile existente de colectoare de propolis. Propolisul monogen se recolteaz5 dup5 fiecare perioad5 de inmugurire a unei specii de plante produc5toare de propolis. Dup5 recoltare, propolisul se ambaleaz5 in pungi de plastic, a~ezate in ladite de lemn c5ptuqite cu hiirtie. Pe fiecare I5dif5, care contine propolis, se lipe~te o etichet5 cu unn5toarele specificatii: - denumirea ~i adresa unit5fii produc8toare; - caracterrizarea propolisului dup5 sursa de provenienp; - perioada de recoltare; - greutatea brut5 yi net5; - numele apicultorului sau a1 produc5torului respectiv. Preluarea propolisului se face in conformitate cu conditiile prev5zute in Caietul de sarcini al Asociatiei Crescitorilor de Albine. Obtinerea propolisului in scopul obrinerii propolisului in cantit& cPt mai importanta acestui produs pentru s5n5tatea omului, se m5suri: - cu ocazia fiec5rei interventii care se face in cuibul

MANUALUL APICULTORULUI

special in perioada de primivari Si toamni, se vor curita cu atentie, prin rizuire. toate picile ~i elementele din stup ce prezinti depuneri de propolis; - se vor distanfa ramele intre ele, precum ~i scindurelele de podi~or c8te cu 2-4 mm, formindu-se spafii care, dupi umplerea lor de citre albine cu propolis. vor fi curipte retinindu-se propolisul rezultat; - pentru intensificarea producerii de propolis de catre albine se inlocuie~te podi~orulcu o plasi din material plastic care dupi propolizare se va ridica n i vederea recoltirii; - se poate folosi cu rezultate bune ~i colectorul de propolis format dintr-un gritar lamelat din tabla zincati, sit2 din material plastic Si pinzi colectoare care se plaseazi deasupra cuibului in locul podi~orului; - sita ~i piinza colectoare rimin in tot cursul anului in familia de albine. Gritarul lamelat se pune in luna aprilie o dat5 cu lirgirea cuibului yi se ridid toamna in momentul pregitirii pentru iernare a familiilor de albine; - in timpul sezonului apicol, ori de cite ori plasa din plastic este incircatil, pe majoritatea suprafetei cu propolis, se desface prin desprindere pinza colectoare in de care aderi cea mai mare parte din propolis, rea~ezindu-se pozitia inifiala; - recoltarea propolisului de pe pinza colectoare se face o dati pe an dupi ce in prealabil a fost pistrati citeva zile la temperaturi scizuti (congelator). in acest mod, anual, pot fi recoltate cantitafi insemnate de propolis liberde diferite impurititi.
Liipti~orul matcii de

Lipti~orul matci este un produs de secrefie al glandelor hipofaringiene de ale albinelor lucri?toare, destinat hrinirii larvelor in primele 3 zile, a larvelor de matcape toati perioada pin8 la cipicirea botcilor, cit ~i a mitcilor. Are o consistenp cremoasi, este de culoare alb-gilbuie, cu gust acriqor. Datoriti compozifiei sale n chimice, lipti~orulde matc2 este folosit in medicini (apiterapie), precum Si i cosmetici medicali.

MANUAL UL A PICUL TORUL UI

Proprietitile organoleptice ale lipti~orului matci de Caracteristici Aspect Culoare Consistent5 Miros Gust Impurit5ti Conditii de admisibilitate mas5 viscoas5, omogen5 cu granulafii fine gilbui sau alb - gilbui ugor viiscos caracteristic, ugor aromat slab acid (acrigor), foarte ugor astringent nu se admite prezenfa de larve, cear5, spori de mucegai sau alte impuritifi vizibile cu ochiul liber sau la microscop. Se admit urme de polen.

Liptigorul de matc5 proaspit, contine urmiitoarele vitamine: tiamin5, riboflavini, biotinii, acid folic, acid pantotenic gi cantit5fi mici de vitamini C. Totodati Iipti~orulde matc5 confine acizii 9 gi 10 hidroxi-decenoici, produ~i de glandele hipofaringiene ale albinelor, precum gi dou5 fracfiuni cu propriet5fi similare ale acetilcolinei. De asemenea, au fost identificafi 18 diferiti aminoacizi, combinafi gi liberi din care amintim: acidul aspartic, glutamic, alanina, arginina, glutamina, glicina, lizina, metionina, prolina, valina, tiamina, tirozina etc. Proprietiitile fizico-chimice ale lipti~orului matci de Caracteristici Conditii de admisibilitate 3,5-4,5 58,O-67,0 33,O-42,0 13,O-18,O 7,5- 12,5 3,0-6,0 0,8- 1,5 8,7-4,0 23,8

pH Ap5 Substan15 uscatg* Proteine - total* Glucide (zah5r invertit)* Lipide* Cenu~g* Substante nedeterminate* Indice diastazic - minimum

Transvazarea larvelor pentru producerea Iiipti~orului Actiuni pregatitoare: . c5 15pti~orulde matc5 are in compozitia sa unele substante de tip hormonal.numele unititii produc5toare. .teritoriul (baza melifer5) comuna. . cu dop rodat. pornind de la adiincimea de 8 mm care se reduce treptat. . de asemenea.-greutatea netto. Sablonul se p5streaz5 in ap5 inainte de intrebuinfare dup5 care se introduc in ceara topit5 de 3-4 ori. . Dup5 ultima inmuiere qabloanele cu cear5 se introduc in api dup5 dislocarea botcii operafiunea se repet5 pentru confectionarea cii e 3 . iar acestea se montead A' F /- 240 . . Producerea IHpti~orului matcH de Producerea l5pti~orului matci se poate realiza in familii or-fanizate sau de in familii cu matc5 in functie de calificarea apicultorului. Borcanele cu 15ptivrde mat& se piisla intuneric la o ternperahti de M 0 C .data recolt5rii.68 .numele apicultorului ce a recoltat 15ptiqorul. judeful unde a fost recoltat.4 p e ~ a m a >v-\ 1 :lipesc c5te 25-30 pe leapri din lemn. se ce se umplu astfel inciit s5 nu r5miin5 in interior un spatiu gol.tara borcanului. cu fiecare inmuier.se confecfioneaz5 botcile artificiale in care vor fi transvazate larvele. Botcile se fac din ceara cu ajutorul unui ~ablon diametrul de 8-9 mm avdnd cu extremitatea rotund5 ~i cu o uqoar5 conicitate pentru desprinderea rapid5 a botcilor.eJa4$-5 mm.greutate brut&. Lipti~orul ambaleaz5 in borcane de sticl5 de culoare inchis5. precum ~i o substanf5 antibiotic5 bactericidi. Fig.MANUALUL APZCULTORULUI S-a constatat. Pe borcan se aplici o etichet5 pe care se indic5: .

material biologic cu care se formeazii un roi ce se amplaseaz5 temporar pe vatra stupinei. Prodzrcerea Iciptiqorului in faniilii cu rnatcci . in ziua a patra se recolteazii Iiipti~orul din primele botci introduse in locul ciirora se introduc noi larve. . Dup5 9 zile de la izolare. se inliiturii larvele qi se de extrage liipti~orul matcii cu ajutorul dispozitivelor cu absorbfie speciale sau a unei spatule din lemn sau material plastic.MANUAL UL APICULTORULUI Producerea l~ptiqorului prin orfanizarea.farniliilor de albine . transvazeazii din nou larve ~i ciclul se repet2 de 3 ori la aceea~i . egal cu o ram8.dup5 cea de-a treia serie se reface familia de albine prin unificarea albinelor care au participat la producerea Iiipti~orului cele din roiul format cu cu ocazia orfanizgrii. tot puietul va fi c5p5cit ~i dup5 distrugerea botcilor ciipiicite se pot introduce botcile cu larve. Dup5 completarea cu lame a unei rame. In botcile eliberate de 18ptiqor se familie de albine. se reteaz8 botcile cu ajutorul unei lame cit mai aproape de larve.pregiitirea familiilor. compartimentul in care se introduc botcile. se poate imputernici cu puiet ciip5cit provenit din compartimentul familiei in care matca igi continua activitatea.in toat5 perioada. . % II '\ \ <~ e 5% 241 .transvazarea larvelor in botci se face ca ~i in caml metodei descrise anterior cu deosebirea cii in prima zi se introduc 30-50 de larve.pregiitirea familiilor de albine in caml folosirii metodei de producere a 15pti~orului absenpi miitcii constii in orfanizarea completii a familiei cu 3-4 in ore inintea introducerii larvelor. .in timpul producerii 18ptigorului. in ziua a doua ~i in ziua a treia cite alte 30-50 de larve. .la terminarea actiunii cele douii compartimente se unifktiqmn simpla inl5turare a diafragmei sau podigorului cu gratie despiiqitoare. in cazul producerii liipti~oruluiG r i orfanizare (in familii cu matcii). . aceasta se introduce in locul riimas liber in cuibul familiei. Ciclul poate continua pe intreg parcursul sezonului activ.dup8 72 de ore se scoate rama cu botci din familia orfanizat5. cu ajutorul unei lanfete.in botcile pregiitite qi lipite pe ~ i p c se transvazeazi larve tinere de 1. in mijlocul fagurilor riima~iin familia orfanizati se lasii un spatiu gol. . familiile p r o d u c ~ d e rajeaz5 cu s&\ ?? -.4 01 hran5 bogat5 in proteine. Orfanizarea completii inseamn5 ridicarea miitcii impreun5 cu toti fagurii cu larve gi ouii.5-2 i zile. in compartimentul fir5 matc5. se face prin izolarea matcii pe un numiir de faguri cu ajutorul unei diafragme sau podi~orprev8zut cu o porfiune mic5 de gratie desp8rfitoare.

precum qi a continutului bogat in vitamine $i aminoacizi. atit in start de pur3. inclusiv inveli~urile n2pirlire a larvelor. sub form5 de mas5 de omogen3 in care larvele apar in mod vizibil alb3 neomogen untos r caracteristic hranei larvare u ~ o de aromat slab acid (acri~or).MANUAL UL APICUL TORULUI . apiterapice qi cosmetice. Datorit5 propriet3tilor sale. 13pti~orul matc5 este folosit in prezent in apiterapie. Proprietfitile organoleptice ale apilarnilului Caracteristici Aspect Culoare Consistent5 Miros Gust Impuritafi Condifii de admisibilitate aspect de larve ~i 15pti~or comun (hran5 larvarG). epitelii de n5pgrlire sau alte substante determinate de natura produsului respectiv dar care s3 nu dep3~easc210% . Preluarea 15pti~oruluide matc5 se face in conformitate cu condifiile prev5zute in Caietul de sarcini a1 Asociafiei Cresc5torilor de Albine. precum qi in cadrul unei game variate de produse energizante.15pti~orul matc2 se p5streaz5 pin5 la livrare in frigider in borcanede de sticl5. foarte uvor astringent se admit urme de cear5. sub form3 liofilizat3. Apilarnilul Apilarnilul este un produs apicol obfinut din larvele de trintor cit ~i din continutul nutritiv aflat in celulele respective din faguri.

total Glucide total Lipide total Cenu~5 Substante nedeterminate Conditii de admisibilitate 5.O YO 25.12. Matca trebuie s5 fie mlific5 ~i nu mai b5triin5 de doi ani.O g% 6.O-8. proasp5t se p5streaz3 la congelator la minimum -5*C.O g% 9. cu etichetarea continutului ~i specificarea datei de recoltare. din acelea care in anii precedenti au dat cele mai mari productii de miere ~i cear5.8 % 65. iar transportul se face in containere frigorifice la -5°C.MANUAL UL APICUL TORULUI Proprietitile fizico-chimice ale apilarnilului Caracteristici Aciditate (pH) Continut ap5 Continut substante uscate Proteine . Pentru producfia de apilamil se aleg numai familiile de albine foarte putemice. maximi Drojdii ~i mucegaiuri (levuri). Pe o durat5 mai indelungaa apilamilul se conserv5 in depozite figorifice la temperaturi mai scikute sub -20°C.0 g% maxim Lo g% 1.2 Caracteristici microbiologice ale apilarnilului Caracteristici Num5rul total de germeni aerobi mezofili Bacterii coliforme. maxim Salmonella Stafilococi coagulozo . maxim Conditii de admisibilitate 5O.pozitivi. Cuibul familiilor de albine afectate producfiei de apilamil trebuie s5 cuprind5 la inceputul lunii aprilie cel pufin 6 rame (faguri) acopexi$Lw albine ~i hran5 suficient5 unei dezvolt2ri corespunz5toare.0-10. conservarea gi transportul apilarnilului Apilamilul in stare proaspiithe valorific5caatare.O-75.O-35.O g% 5.OOO/g Ambalarea.O-6.OOO/g 1OO/g 1O/g 0 + 2O/g 1O/g 1. Pentru productia de apilamil se pot folosi r a y cmditoare sau orice alt sistem care asigur5 o producfie continu5 ~i specific&%f recomandiindu-se utilizarea ramelor cl5ditoare cu sectiuni mob? - 243 _Kde tT 7 r * $e .O. maxim Escherichia coli.l-1. ambalat in recipiente speciale.

datoritii continutului siu. Cantitatea maxima de venin se obtine de la albinele in viirsti de 15-20 de zile. dupii care ramele cu sectiuni se reintroduc in cuibul familiilor de albine respective. format din partea vulnerantii cu punga de venin. secfiunile se scot din cuib qi se procedeazi la recoltarea continutului integral a1 celulelor de triintor. Cantitatea de venin este determinatii de viirsta albinelor. corespunziind la circa 0. uleiuri eterice qi alte -e t volatile. Veninul de albine se caracterizeaza prin urmiitoarele propriet5fi fizice: este de un lichid incolor.3 mg venin lichid. dens. iar in familie existii un numar mare de albine tinere ~i dureazii piing la inceputul lunii august. prezent. Flacoanele cu apilarnil se pastreaza la o temperaturg de -5 +-I 5°C. Mai mult de jumiitate din veninul brut este format din protei6' tiv%<care la riindul ei cuprinde mai multe fractiuni: melitina.MANUAL UL APICUL TORULUI Perioada optimii de producere a apilarnilului incepe o data cu inflorirea pomilor fructiferi in aprilie-mai. cu gust amar-acid. hormoni. in ziua a 10-a de la depunerea oului in celulii (deci a 7-a zi de stadiu larvar). siiruri minerale. apilarnilul se de folose~te. El este un produs de secrefie a1 albinei lucratoare fiind stocat in punga de venin ~i eliminat la exterior in momentul infepiirii. cu miros particular ~i cu insu~iri a cristaliza intr-un interval scurt de timp. unele cercetat-i menfioneazg cZi dupi eliminarea prin infepare rezerva de venin a albinelor se reface cu conditia ca integritatea organului specializat s i nu fie deteriorat8. principalul s8u component % J' s J 244 . intocmai ca qi IZipti~orul matcii. pentru realizarea de preparate apiterapice. de hrani ~i de sezon. Veninul de albine Veninul de albine este o substanfa complexii care concur5 la formarea aparatului vulnerant a1 albinei. partea motoare vi glandele secretoare de venin. infepiiturile albinelor reprezintii un act reflex de autoaparare qi se materializeazg prin folosireaorganului specializat pentru functia de apiirare. enzime. fie in stare puril. dupa care glandele secretoare degenereaza treptat. Cantitatea pe care o poate elimina la o intep%tur8o albin5 cu glanda de venin dezvoltatii este de circa 0. DimpotrivB. De la data de 1 aprilie se incep hranirile stimulente (concentrafie de zahir 2: 1 Si substante proteice). Este compus din proteine. fosfolipaza ~dmilur aza .l mg substanfa uscata. ciind timpul este suficient de cald.&V&rgl de3lbine aviind o compozitie complex8. in fie in atnestec cu alte produse apicole sau substante medicamentoase. Dup3 15 zile de la inceperea hranirilor stimulente se introduc in stup rame cliiditoare pentru producerea de faguri cu celule de trdntor ~i insiimiinfarea acestora de catre matc5. in general se afirma cii odata folosit&rezerva de venin nu se mai reface.

Prima fractiune alcalinil (pH = 1 I) are in componenF 13 aminoacizi: glicocol. triptofan. clorhidric. u ~ o cenu~iu r pulbere afiinatil iritant. izoleucin5. veninul confine calciu. acizi (formic. atingind o cantitate maxim5 de circa 0. de la o populafie la alta ~i chiar de la un individ la altul. Veninul de albine se folose~te in reumatisrnale. Aceastil fractie nu are actiune toxicil. intepiitor fir5 impurit5fi solubil in api.MANUAL UL APICULTORUL UI este format din substanfe proteice in procent de piing la 75% din veninul uscat. respectiv cei menfionafi la fracfia anterioar5 plus tirozina. de asemenea. numai dou5 prezint5 importang.e creme $i unguente antireumatice. cantitatea de venin variind de la o rasB la alta.mat. Din cele 8 fracfii albuminoide existente. valin5. Dintre substanfele minerale. arginin5. albinele sau fiind obligate a infepa o pelicul&finilde plutex urmare unor ~ocuri elpcppe. insolubil in sulfat de amoniu ~i alcool 4. hidrocarbonati. fenilalanina qi histamina. Recoltarea se face cu ajutorul unui aparat de recoltat venin ce se aplicil la urdini~ in interiorul stupului. fosfor. magneziu. mangan. metionina.0% 1. leucinil. Veninul eliberat dupil infep2tura peliculei de plutex se fixeaz5 pe o p l a d afli sub pelicul5. caracteristic amar. proling. treonin5. acid aspartic ~i acid glutamic.3 mg. A doua fractie are in components sa 18 aminoacizi.chimice ale veninului de albine cristalizat Caracteristici Aspect Culoare Consistenf2 Miros Gust Puritate Solubilitate Aciditate (pH) Continut in ap5 Continut in substanfil uscat5 Proteine total Cenu~il Greutate specific2 Conditii de admisibilitate masa pulverulentil omogen5 alb . C . Aceastil fractie are acfiune toxic5.5-5. sulf qi cupru. lipide. cistina. Veninul de albine contine.5-4. ortofosforic) ~i baze. Proprietitile organoleptice ~i fizico .5 6-7% 93-94% 65-75% 3. lizin5. alanin5. serin5. injectabil fiind deproteinizat in acest caz s a w e f-/ r d r. % 245 F. in special din grupa sterinilor.131 Biologia secrefiei de venin are particularit5file ei. a u n o r ff.

. pe diverse meridiane omul le-a probat de-a lungul anilor. sub auspiciile Institului de Cercetare . atenfia se indreapt5 iar. . formeaz5 o gamB larg8 cu posibilit5fi deosebite ce stau ast5zi la indemina medicului specialist. laboetoa e de specialitate ~i sectiile de producfie ale Complexului Apicol ~i ale e Cerc~tare-Dezvoltarepentru Apicultur5 realizeaza o gamB variati de'produse . in prefafa lucrarii . realizindu-se totodata o gam5 variat5 de produse energovitalizante. mierea ~i ceara sunt evidenfiate in tratate de chimie $i farmacopee ca fiind componentele principale la o multitudine de preparate farmaceutice. *Re l r fara noastr8. in etapa modern." cu Tratamentul cu miere (melisoterapia). dr.Apiterapia"$i implicit s-au efectuat cercetari ~tiinfifice minutioasein acestdomeniu de activitate. starea pacientului ~i gravitatea bolii.. tratamentul cu polen (polenoterapia). pe baz5 de miere. tratamentul cu propolis (propolisoterapia). lerapie gi cosmelicii Principalele produse apicole . ceara ~i fagurii naturali au fost folosite de om din cele mai vechi timpuri pentru tratamentul diferitelor maladii impreun5 cu o serie de plante pe care natura i le punea la dispozifie.ek I fY? 246 .Valorilicarea produselor apicole in alimenlalie. ergo-vitalizante. cearh. fn ultimii ani au inceput s5 fie din ce in ce mai mult folosite $i celelalte produse ale stupului cum sunt: polenul.. paralel cu activitatea Sectorului medical de apiterapie. propolisul. apiterapice $i cosmetice pe baz5 de miere. tolerindu-le. tratamentul cu venin de albine (apitoxinoterapia) etc. Al.Apiterapia azi" prof. Astfel in ultimele decenii a luat naqtere o nou5 disciplin5 medicali . apiterapice qi cosmetice. din ce in ce mai mult. in prezent. 18ptiyorul de matci.mierea.Dezvoltare pentru Apicultur5 igi d e s E ~ o a r 5 activitatea un Sector de apiterapie dotat cu aparatura tehnici necesara ~i incadrat cu cadre medicale de inalt5 specialitate privind folosirea roduselor apicole in slujba s5ngt5fii omului. apilarnilul.. veninul de albine yi p5stura. spre produsele naturale pe care. indicatiile tratamentului apiterapic se fac numai de medicul specialist $i sub supravegherea directs a acestuia. Ciplea mentioneaz5: . tratamentul fiind in functie de actiunile farmaco-fiziologice generale. venin de albine ~i altele.MANUAL UL A PICUL TORUL U l Leclia 10. ceara propolis. necesare exploziei demografice pe care o tr5im ~i in c5utarea de medicamente tamiduitoare. obi~nuindu-se ele.in goana dup5 alimente. Ca la orice medicament. speciale qi specifice ale produsului apiterapic.

Polen draieuri. Ficare tableti confine 0. venin de albine qi p8stur8.l g 15ptigor de matc8 in fiecare drajeu. energovitalizante qi apiterapice devine tot mai complex8.Melcalcin. miere de albine gi substanfe aromatizante.Tonic Fig. preparate din Iiiptigor de matc8 qi glicocol.MANUAL UL A PICUL TORULUI IAptiqor de matc8. Este prezentat in flacoane a 20 drajeuri avind in compozitie 2 g 18ptigor de matcii pur. . produs realizat din miere de albinepkcitini 18 qi polen natural recoltat de albine.''$ & '. . . 70 . respectiv 0. Gama produselor utilizate ca suplimente nutritive. Se prezint8 liofilizat in fiole. insofit de alte 10 fiole cu Solvent. Se prezint8 in cutii cu 100 tablete. Se valorific8 in plicuri de celofan d 4 3 . .produs sub form8 de tablete realizate prin comprimarea polenului recoltat de albine. Se prezint5 in cutii a 100 g: \$ fr . drajeuri cu liiptiqor de matcii. Fig. .Lfi~tisorde matcfi liofilizat in fiole.Polenolecitin.Polena~in. produs granulat ce are in compozifie 18ptigor de matc8.se prezintii in cutii de 100 g qi 150 g polen natural granule.Polen dvajeuri . Dintre produsele realizate in laboratoarele acestor institufii prezent8m urm8toarele: Produse vitalizante qi regeneratoare: . riispunzind astfel atit cerinlelor populafiei cit qi nevoilor acesteia de a-qi p8stra in cit mai bune condifii s8n8tatea. granule de polen natural recoltat de albine glazurat intr-un strat subfire de zah8r. calciu.250 g polen. 69 . . polen.g fiecare sau cutii cu cite 100 g.Tonic royal.Polen ~ranule.

b) miere propolizat5 5 % in borcane de 200 g. . arome naturale. .gam5 de 10 produse tonice pe bazi de produse apicole. supozitoare $i ovule. tonic circulator. inc r5 de ro olis contine in compozitie 30 % propolis pur in alcool. ' ?!?-- . produs natural polivitaminic pe baz5 de miere. produs realizat pe bazi de extract de polen.1 g propolis. precum qi sportivilor de performant%.k o ~ o s t a m i n * produs realizat pe baz5 de nystamin. in A . are actiune energovitalizanta ~i hepatoprotectoare. . l5pti~or matc5. .Propoderm. extract moale de propolis. Se prezint5 in tuburi de 20 g. se realizeaz5 din extract de propolis inglobat intr-o baz5 de unguent. uleiuri eterice cu destinatii terapeutice specifice: tonic respirator.Miprosept*. extract de propolis .P r o s o s e ~ t comprimate ce confin fiecare O. tonic al sistemului nervoc. extract capsici ~i extracturn prooleurnhiasciani. polen ~i propolis.unguent liniment cu venin de albine. Compozitia unguentului: ~i venin de albine.Vi-fort ... extract de propolis.Executivew. unguent cu propolis. tonic digestiv.Melprosept.. este un produs din miere ~i propolis.Propolis spray. -A~ireven.supliment nutritiv. tonic hepatic. lipti~or matcB. lanolin5 ~i butir cacao sub form5 de supozitoare $i ovule. tonic anti-stress . tonic renal.Meltonic . Preparate apiterapeutice: .R e v i ~ o-l tablete. camfor. vitamina C. tonic cardiovascular. . destinat sustinerii efotului fizic ~i intelectual. Se valorifici in cutii a cAte 30 comprimate. se realizeaz5 dintr-o concentratie de 10 % propolis substar@%?iv5 imbuteliat in flacoane tip spray ce contin 100 ml. extract de polen. Propolisul se prezinta sub douB forme: a) miere propolizati 2 % in borcane de 200 g.Laxmel. w e i . este realizat pe baz5 de miere de albine. nicotinat de benzil. . excipienti. .5 g zaharozi qi . supozitoare sau ovule. tonic gastric. este un produs natural obtinut din miere. compus din miere laxativii realizatii din miere de albine ~i extract fluid de franguli. . extracte vegetale. 0. Prezentare in cutii de cAte 30 supozitoare sau ovule. Se prezinti in borcane de 100 g. vitamine ~i siruri de minerale.Se prezint5 sub form5 de supozitoare sau ovule de in cutii cu 30 buc.MANUAL UL APICUL TORUL UI .Mipropol*. tonic general. flacoane de 30 ml.

ceari de albine. vitamina A . Este un preparat apiterapeutic pentru uz stomatologic. faringite qi se prezint5 in flacoane de 20 ml. cetaceu.C.Propofaringit*. miere de albine qi alfi ingredienfi de uz 25 g.Floramin .-- . cetaceu. Se prezint5 sub form5 de solutie in flacoane de 30 ml. . (se elibereaz5 la indicafia medicului). *) Produse ce se prepari in farmacie pe baz5 de retet5 la recomandarea medicului specialist Produse cosmetice (fabricate de S. de colesterin8.R. miere qi 15pti~or matc5. . destinat tratamentului candidozei bucale. Confine lanolinii.Pro~oheliant*este o solutie uleioas5 pentru uz extern ce se folosegte in O. Varianta APIDERMIN LUX este o crem5 mai hidratant5 ~i se prezint5 in cutii de 50 g.Floramin. crem5 de fat5 cu extract de propolis.R. Este un produs apiterapeutic folosit in O. extract de propolis . 15ti~or matc5 ~i alfi ingredienfi de uz de curent folosifi in cosmetic5. Fig.yi alti ingredienfi de uz tuburi de 25 g.) . produs realizat sub form5 de emulsie pe bazi de propolis.L.MANUAL UL APICUL TORULUI gi polietilenglicol. Fig. Se prezint5 in flacoane de ciite 10 g (se elibereaz5 la indicafia medicului). COMPLEX APICOL S.A. . 72 .. Se prezint5 in cutii de 25 qi 40 g.L. pentru de laringite. pentru tratamentul rinitelor ~i rinosinuzitelor. . cear5 de albine. 71 .Floral.cremii d~fat& cu miere . Confine lanolini. stearins. crem5 de fa@ cu miere de albine.ApidermiM lux 249 S .A ~ i d e r m i ncrem5 de faf5cu Iiipti~or matc5.

produs realizat pc bazii de ceari de albine.id . .? de ~iiicre. colestcrini ~i alcool. colesterin. nier~thae~i 01. eucalypti. I i p t i ~ o rde matc5 precum ~i alte produse filnda~nentalepentni regenerarea iesuturilor.Tenapin. stearini. ..gel pentru protectia m5inilor pe baz5 de miere dc albine. este o lotiilne capilal-8 rcali7ati pe ba7i de l i p t i ~ o de matci. demachiant realizat pc baz.Cortex cimamoni.Matca. L - 250 . api de gur5 este o solutie alcoolici cc se obtine priti niaccrarea propolisulu~.De~ilator practic.ecran. Se folose~te ca ~i demachiant.si alti ingredienti de uz cosmetic. baza dc unguent constituind-o stearafii. este o cretni case in afara ingredientelor cosmctice neccsare contine IBpti~orde matci. ol. sc folose~te cu pcntru toatc tipurile dc pir.MAiVCil I. 73 . Se prezint5 sub fornii de solutie in de flacoane de 100 ml. Varianta Antirid . S a m ~ o n ~ o l e n arc acfiunc nutritivi ~i regeneratoare ~i se folose~te cu .. . . 74 .. lo$une cosrnetici antiacneia pe b& de propolis ~i rniere de albine. extract dc plante ~i polen. . r poleti ~i alte substante CLI rol n u t ~ .emulsic . pentm te tipurile de piir.S a m ~ o n propolis. Se prc~inti tuburi a 50 ml.Antirid.CILAPICUId TORUL L I . cctaceu. antipelicularj yi regeneratoare. Se prezinti in cutii de 40 g. lflor .Dermapin. sc folose~tc special impotriva in radiatiilor solarc. i t i v 7i stirnulent in regenerarca pirului.?. propolis ~i alte ingredinte de uz cosmetic.. de emulsie. Se prezintii in flacoane de 50 ml. Produsul este alnbalat in cutii a 100 g.? . cste o lotiune cu actiilne detnachiantj scalizatii pe bazi de Iipti~or matci. ceari de cc albine. ccar5 dc albine. Fig.Floral.Floramin.A 17ti1.Ter7~rpin Fig. in . Fructus cariophylli. lanolini. Se livrcazi in flacoane a 100 ml. in compoziiie intri ~i rezorcini. este o eliiulsie 15p~oasi contine lanolin. Se valorifici in flacoanc de 100 tnl. arc actiune dezinfectantii.

care de multe ori nu mai pot face fati acfiunii agenfilor etiologici. iar practicarea stupiritului pastoral u~ureazi risplndirea la distante mari a bolilor. existente in tara noastri. prevenirea qi combaterea bolilor la albine unor misuri complexe de ordin biologic. rutiere. cu noxe rezultate din activitatea umani.este mai uqor de a preveni declt de a combate Astfel. conform indatoririlor ce le revin din Legea sanitar-veterinari. fn acela~itimp. dar ~i actiunii nefaste a apicultorilor materializatg intr-o exploatare nerationali a familiilor de albine. prevenirea ti combalerea bolilor ti predalorilor PBstrarea sBnBtBtii albinelor Realizarea in apiculturi a unor producfii sporite este striins legati de menfinerea. asiguri starea de sinitate a albinelor din stupine. a adlninistririlor de medicamente de multe ori nejustificate qi neavizate de Comisia de avizare a medicamentelor de uz veterinar. albinele sunt supuse fenomenelor de agresiune. pesticidelor qi otrivirilor. elemente de bazi in obtinerea unor importante productii apicole. Dezideratul care a ciliuzit ~i ciliiuze~te speciali~tii patologia albinelor in este acela c i .MANUAL UL APICUL TORUL UI Leclia 1l. mediul inconjuritor in care-~i duc viafa qi de unde albinele aduc apa este de cele mai multe ori poluat. in stupini. a noxelor industriale. producitori de boli. a unor transporturi epuizante. Apirarea sinitifii albinelorconstituie o preocupare permanent5 a medicilor veterinari ~i a crescitorilor de albine. De asemenea. Un fapt esential de care trebuie s i tinem seama este acela c i la albine contaminarea qi infectia se fac foarte uyor. Pe parcursul scurtei lor vieti.i' . a familiilor de albine sinitoase qi puternice.Plslrarea slnllllii la albine. in ansamblul lor aceste elemente contribuie la slibirea organismului albinelor.. contribuie la risplndirea maladiilor. iar aplicarea misurilor qi mijloacelor pentru prevenirea ~i combaterea bolilor qi intoxicatiilor. luarea unor misuri eficiente de igieni in stupini constituie un factor important in pistrarea sinitifii familiilor de albine. potrivit perioadei de dezvoltare din cursul anului ~i in perioada activi din timpul principalelor culesuri de nectar qi polen. in acelasi timp. igienic ~i e aplicii in fiecare stupini in functie de nevoile Si starea familiilor de 251 . comercializarea materialului biologic infectat sau parazitat. consecinti a activitiitii umane.

care respectarea regulilor de cre~tere intrefinere a familiilor Si cale ce permite prevenirea ~i r5spgndirea bolilor la albine.MANUALUL APICUL TORULUI PBstrarea sBnBtBtii albinelor prin aplicarea de mBsuri biologice Prevenirea bolilor la albine se bazeaz5.mentinerea in stupine a familiilor puternice care au o mare capacitate de ap5rare impotriva imbolniIvirilor ~i dispun de o energie productivi. prin inlaturarea cauzelor care genereaz5 starea necorespunz5toare a familiilor. constituie. prin . o m5surii eficient5 de dezvoltare qi imputernicire a familiilor de albine. Stupinele formate din familii de albine slabe cu populatii reduse. de asemenea.aplicarea corect5 a m5surilor de selectie ~i folosirea pentru productie a familiilor de albine neroitoare yi rezistente la imbolniviri conduce la reducerea num5rului de imbolniiviri ~i la cre~teerea productiei acestora. PBstrarea sBnBtBtii albinelor prin aplicarea mgsurilor de igieni r' P "6 &trarea s5n8t5tii albinelor prin aplicarea misurilor biologice. contribuie la mentinerea s5n5titii albinelor. neingrijite corespunz5tor.mentinerea familiilor de albine in stare normal fiziologic5 qi prevenirea roirii naturale in perioada valorificiirii principalelor culesuri de nectar ~i prin deplasarea acestora la masivele melifere in curs de inflorire. utilizate i de n alimentatia omului ~i realizarea de medicamente folosite in remediul unor boli ale oamenilor ~i animalelor. cear5. . nepregitite pentru cules sau pentru iernare. . propolis ~i venin de albine. care le dB posibilitatea sii acumuleze in stupi cantititi insemnate de nectar ~i polen de la principalele resurse melifere din pra noastr5 ~i s5 realizeze ~i alte productii apicole: 15pti~or matc5.pastrarea in familii a m5tcilor tinere yi prolifice asigur5 creSterea unor populafii numeroase de albine tinere ~i s5n5toase. cu rezerve de hran5 insuficiente sau de calitate nesatisfac5toare (miere de man5 sau miere toxicg). reprezint5 unit5fi apicole cu deficienfe ~i neeconomice. cu mitci virstnice ~i neproductive. pe o serie de principii ~i m5suri biologice de cre~tere intretinere a familiilor de albine din ~i care mentionam urm5toarele: . .acumularea rezervelor de hrani pentru iernarea familiilor de albine i n cantitafi suficiente ~i de bun5 calitate are o important5 deosebiti pentru menfinerea s5n5t5tii ~i buna iernare a familiilor de albine (cel pufin 12-14 kg mierelfamilie). prin m5rirea capacitiitii stupilor pentru adipostirea familiilor ~i umbrirea acestora. polen. in linii generale. . care necesit5 interventii imediate ~i energice in vederea redres5rii stupinei.

formol comercial la 1 litru de apii. . . Pentru un stup se consum5 3-4 litri solutie.igienizarea anual5 a cuiburilor prin inlocuirea in totalitate a fagurilor mai vechi de trei ani.yi in cazul diagnnosticgrii nosemozei. . fir5 ca acestea s5 fie bine cur5fate ~i dezinfectate.50 gllitru de ap5).vatra stupinei ~i oglinda stupilor vor fi curatate de cadavrele albinelor moarte scoase de pe fundul stupilor ~i dezinfectate prin administrarea de var nestins (0. p . realizgnduse prin aceasta faguri noi.dezinfectarea anual5 a fagurilor de rezerv2 se va face cu bioxid de sulf .MANUALUL APICUL TORULUI contaminare. . roiurilor ~i m5tcilor de provenient5 necunoscut5 ~i fir5 a avea siguranfa c5 provin din stupine indernne de boli.interzicerea introducerii in stupine a familiilor de albine.5 kglmp suprafatii de teren). . cu acid acetic glacial comercial de 96% vapori neincalzifi in cantitate de 2 cm3llitru volum.asigurarea unei surse permanente de apii potabil5 in apfo in vederea ad2p2rii albinelor. Materialele supuse dezinfecfiei se freacii cu peria ~i se spa15 cu solufie fierbinic de sod5 de rufe (5%) 50 gllitru.inventarul de protecfie se dezinfecteazii prin fierbere intr-o solufie de sod5 de rufe 5% timp de 30 de minute. precum ~i eliminarea posibilit5fii de imboln5vire a acestora din cauza cre~terii puietului in faguri vechi. iar inventarul apicol va fi dezinfectat cu o solutie decloramina 1015 comprimate la 1 litru de ap2. in asemenea condifii pericolul de contaminare a1 familiilor prin ratacirea albinelor fiind mai redus. cu faguri artificiali ~i stimularea albinelor prin hriiniri cu sirop de zah5r sau cules de nectar. topitor cearii. PFP . precum qi instalafiile aferente activit5tii apicole: centrifug5. care impiedic5 degenerarea morfologic5 yi fiziologic5 a albinelor.evitarea introducerii in stupinii a obiectelor de inventar.cabana stupinei. ca s5-i cl5deasc2 intr-un timp cgt mai scurt.dezinfectarea anual5 la sfir~itul sezonului apicol a stuupilor.interzicerea hriinirii familiilor de albine cu miere'p&%iN&n stb$ine 253 7 rC . solutie fierbinte de sod5 caustic5 (4%) 40 gllitru. solutie de sod2 de rufe calcinat5 (5%) (50 gllitru apii fierbinte). din care mentionam urmFitoarele: . . obiectelor de inventar ~i materialelor din stupinii cu: o solutie de formol (14%) 140 ml. . . a stupilor ~i materialelor ce provin de la alte stupine.evitarea aglomer5rii stupilor pe vatrii ~i luarea de m2suri ca stupinele mari s2 fie dispersate pe vetre de 30-40 familii de albine. o constituie m5surile de igien5. instalafia de imbuteliat miere vor fi piistrate in cea mai perfect5 ordine ~i curafenie (spiilate cu o solutie fierbinte de sod5 de rufe5% . .

in decursul anilor.MANUAL UL A PICUL TORULUI care au avut locii sau a ciiror stare de siiniitate nu este cunoscutii. mari neajunsuri prin pierderea unui numiir mare de albine $i in consecinp prin diminuarea producfiei in mod deosebit in cazul imbolniivirii acestora de boli infecto-contagioase. a familiilor de albine in stupi curafi $i dezinfectati cu soda de rufe 5%. soda caustic5 4% sau siipun de rufe 5%. un tablou a1 particularitiitilor patologiei apicole. precum $i a fagurilor cu forme incipiente de locii. Familiile de albine slabe. combaterea bolilor la albine odatii apiirute se bazeazii in principal. . gradul de dezvoltare a I sistemului nervos. iar pentru obfinerea unor rezultate terapeutice ciit mai bune este necesar sii se tin5 seama de particularitiifile specifice ale acestei patologii spre a avea. in linii generale. subalimentate sau hriinite necorespunziitor calitativ $i cantitativ. . dar care prin aplicarea de miisuri rafionale de ordin biologic $i igieniqefectele lor diiuniitoare pot fi prevenite. faptul cii in cazul sistemului defensiv la aceste insecte dornini factorii de rezistenti specificii. dug controlul de primiivar8. I Astfel. un teren deosebit de favorabil pentru imbolniiviri. Este suficient sii avem in . Bolile infecto-contagioase sunt cauzate de germeni patogeni pe care omul nu-i manevreazii in mod direct. constituie in permanenfii. iar cei de naturii nespecificii manifestii o fragilitate 1 mare. vedere longevitatea familiei de albine.dezinfectarea profilacticii anualii a familiilor de albine prin mutarea. pe miisuri de ordin medicamentos. Combaterea bolilor se realizeazii prin tratamente medicamentoase sustinute I obligatoriu de mijloace de dezinfecfie.se efectueazii obligatoriu examen clinic $i de laborator la intreg efectivul din stupinii in lunile martie-aprilie $i august-septembrie $i se e de fagure cu puiet $i albine pentru a fi trimise la laboratoarele de supravegherea stiirii de siiniitate qi pentru diagnostic. Pistrarea sinititii albinelor prin prevenirea aparitiei qi rispPndirii bolilor Bolile au pricinuit familiilor de albine. Aceste miisuri au un caracter terapeutic $i se instituie in scopul tratiirii bolilor in funcfie de particularitiitile lor. care se constatii aparitia bolilor. exceptiind miitcile. se anunp imediat medicul i . in care scop se iau urrniitoarele miisuri: . Patologia insectelor in general $i a albinelor in special este extrem de dinarnica.arderea resturilor de cadavre de albine sau a larvelor bolnave de puiet viiros scoase din celulele fagurilor $i topirea resturilor de faguri rezultate de la curiitirea stupilor $i a inventarului apicol.

.familiile de albine cu semne clinice de boli contagioase nu pot fi deplasate in pastoral decit dup5 vindecarea lor.r~ire. Aqezarea stupilor se face in aSa fel ca albinele sii aibii suficiente puncte de reper. La masivele melifere din pgduri. Acest aspect trebuie s5 fie evidenfiat in mod 255 sr) . Amplasarea unei stupine in raza de zbor a albinelor apartinfind altor stupine (intre aceste stupine ~i sursa de cules) este interzis5 cu des5vir.aplicarea tratamentelor medicamentoase qi a m5surilor de igienii stabilite de specialiqtii veterinari. pagubele determinate de intoxicatiile laalbine cu provoac5. . distanfa dintre stupine va fi de cel putin 100 m cind stupii fac parte din aceeaqi stupinii qi de cel pufin 300 m cind stupii apaqin unor stupine diferite. Pi?strslr-ea siiniitiitii albinelor prin prevenirea intoxicatiilor cu pesticide Astiizi.stupinele se transport5 cu mijloace de transport autorizate ~i igienizate qi numai in baza certificatului sanitar-veterinar de transport.se iau misuri pentru prevenirea furtiqagului. . distanfa dintre dou5 vetre va fi de cel pufin 50 m . pierderi insemnate efective). . pentru a evita ratiicirea acestora de la un stup la altul. eliberate de Comisia judefean5 de baz5 melifer5 qi stupgrit pastoral. precum qi al autorizafiei de stup5rit pastoral. c5utAnd ca in perioadele lipsite de cules sii nu se lucreze la stupi decit seara sau cind timpul nu permite zborul intens a1 albinelor.numiirul stupilor instalati pe o vatr5 nu va dep5qi 100 de familii la masivele melifere din piiduri qi 50 de familii la culturile agricole. intr-un interval de timp scurt. in aceste perioade la roiuri qi la familiile slabe se vor reduce urdiniqurile. stupinele infectate cu boli infectocontagioase qi parazitare supuse declarafiei obligatorii nu pot practica stup5ritul pastoral deciit dup5 ridicarea restrictiilor sanitar-veterinare conform prevederilor Legii sanitarveterinare. autorizafia fiind valabili numai pentru sursa de cules qi vatra mentionat5 in cuprinsul acesteia.MANUAL UL APICULTORULUI veterinarpentru a se lua la timp m5suri de tratament a familiilor bolnave qi prevenirea riispindirii bolilor la celelalte familii de albine din stupin5 in conformitate cu Legea sanitar-veterinar5.cind stupii fac parte din aceeaqi stupin5 qi de cel pufin 100 m cind stupii apaqin unei stupine diferite. La culturile agricole. se face asociat cu complexul de m5suri biologice privind p5strarea s5n5tiitii albinelor. .

ce acCioneaz5 la nivelul tubului digestiv unde piitrund impreunii cu hrana. . . Grii sii respecte reglementiirile legale in vigoare yi in unele cazuri de neglijenta apicultorilor respectivi.. pierderile produse albinelor pot fi reduse la minim in cazul luiirii unor miisuri corespunziitoare de protectie. in principal. comunale. din care mentioniim urmiitoarele: . asemenea pierderi sunt determinate de nepiisarea celor ce folosesc substantele chimice. silvice yi piiduri se vor executa numai in baza avertiziirilor scrise yi luare scrisii la cunoytinfii.tratamente fitosanitare cu pesticide la culturile agricole. fiind transmise detiniitorilor care le au in administrare. Intoxicatiile provocate de substantele chimice folosite in agricultura $i silviculturii in functie de felul in care actioneazii sunt de mai multe feluri: a)substante toxice de ingestie. unitatile de protecfia plantelor vor comunica in scris unitiitilor beneficiare. c)substante toxice volatile. ce piitrund in organism prin contactul insectei cu substanp respectivg. in majoritatea cazurilor. pomilor fructiferi sau principalelor specii forestiere melifere (salcim. o r 5 ~ e n e ~sau municipale ~i prim2riile dupi ti .in cazul efectuiirii aviotratamentelor cu pesticide. Prevenirea intoxicatiilor la albine se bazeazii. . in folosinfa sau in proprietate cu cel putin 5 zile inainte de efectuarea tratamentului. zilele yi suprafetele pe care se vor efectua aceste tratamente.este interzisii aplicarea pesticidelor (cu exceptia celor atestate prin mentiunea cii nu sunt toxice pentru albine) asupra culturilor agricole entomofile.MANUALUL APICULTORULUI faptului cii pesticidele sunt manipulate direct de om ~i in consecint2. emise de statiile de prognoz2 yi avertizare ~i de unititile silvice. cu cel putin 7 zile inainte. pe o serie de miisuri cuprinse in .tratamentele cu pesticide a culturilor agricole. ce piitrund prin ciiile respiratorii in circula~ia generals ~i produc moartea prin sufocare. fitosanitare cu aeronave se executii numai dacii viteza 5 d s e c ~i temperatura nu dep2ye~te 25OC. plantafiile pomicole. plantatiilor pomicole $i a piidurilor se desfiyoarii in perioade de timp c i t mai scurte care nu vor putea depivi 7 zile consecutive pentru o culturii agricolii sau parcel&de piidure ~i vor fi anunfate apicultorilor astfel incit aceytia sii poatii proteja familiile de albine prin inchiderea sau indepartarea stupilor c i t mai repede cu putintii.Ordinul privind unele miisuri pentru protectia familiilor de albine impotriva intoxicatiilor cu pesticide". precum $i asupra arborilor forestieri de aliniament aflafi in a manei. b)substante toxice de contact. tei) aflate in faza de inflorire.

pe teritoriul ciiruia se afl8 stupina. asigurii indeplinirea masurilor de prevenire a intoxicatiilor. sub semniiturii de luare la cuno~tinfi. in scris cu cel pufin 5 zile inainte. perioada utilizirii vetrei de stupinii. deci rezultanta conflictului dintre organism ~i factorii biologici de agresie. 2.unitiifile cu sector apicol ~i apicultorii cu stupine personale unneaza sii anunte. Infecfia este o stare de boa15 determinatii de invazia localii sau general8 a unui agent patogen in organism. micete. numiirul familiilor de albine. prezeng altor infecfii. ontogeniei. protozoare ~i parazifi care le pot produce in anumite situatii imbolniiviri yi chiar moartea prematurii in una din fazele metamorfozei sau a viefii lor. ora~ului sau municipiului ~i primarul. . locul de amplasare a acesteia. vehicularea stuoiiritul pastoral.medicii veterinari de circumscriptie sunt obligati sii controleze dac8 unitiitile sau persoanele fizice cu gospodiirie personala. data inceperii ~i mijloacele cu care se executB tratamentele cu insecticide. vor anunfa. reproducerii ~imoqii. care executa sau beneficiaz8 de tratamente fitosanitare cu pesticide. Factori predispozanfi care favorizeazii aparitia conflictului dintre agentul cazal ~i gazdii ~i pot sii determine o evolufie mai de bolii: alimentafia deficitarii. Factori determinanfi .sii sesizeze imediat. in scris. consiliul local a1 comunei. bacterii. dupii caz.reprezentati de agentul cauzal yi gazda receptivii. Factorii care concur5 la declan~area evolufia infecfiei sunt: ~i 1. . precum . sediul sau adresa definiitorului de familii de albine. despre locul.yi celelalte specii de animale fac parte din lanful trofic planetar qi se supun acelora~i biologice ale filogeniei. . exploatarea intensivii. circumscripfia sanitara veterinara pe raza ciireia este situatii stupina in cazul producerii intoxicatiilor la familiile de albine. PREVENIREA $1 COMBATEREA BOLILOR LA ALBINE Albinele ca . 9 ( 11 . cu cel mult 24 de ore dupa amplasare. variariile b r u ~ t e deficitarii.MANUAL UL A PICUL TORUL UI I I 1 I caz. precum qi obligafia de a interveni in sprijinul apicultorilor in caz de intoxicare a albinelor. precum pe ~i circumscriptia sanitar-veterinarii. tori defin5toriide stupine situate in raza teritorialii a localitafii. legi Pe tot parcursul viefii lor sunt supuse permanentei agresiuni din partea unor specii de virusuri.yi sediul sau adresa la care acesta urrneazi sii fie anunpt in cazul efectuiirii unor tratamente fitosanitare.

pin5 la aparitia primelor sernne de boali (de la 3-4 zile pgn5 la 5-6 zile). protozooze: nosemoza. tubilor Malpighi ~i traheelor.yi moartea organismului depinde de cantitatile patogene ale germenului. parazitoze: brauloza. viroza albinelor de Egipt. sau s5 p5trund5 in num5r mare in organism. Clasificarea infeciiilor se face in functie de rgsplndirea lor: sporadice. viroza filamentoash puietul in sac. La albine. deficit glucidic. viroza botcilor negre. cu noxe industriale. tubului digestiv. spiroplasmoza. ameobioza. condifionate. intoxicatii: alimentare. micoze: ascosferoza. predatorii albinelor. septicemia. faza final5 . in functie de complexul cauzal: primare. deficit lipidic. in functie de perioadele de evolutie: supraacute. reprezentate de: virulenp . aspergiloza. acarapioza. / senotainioza. in functie de modul de transmitere: necontagioase sau contagioase. in general infectiile se produc la nivelul tegumentului larvar. in functie de agentul cauzal viroze: paralizia acut5. fir5 aparat enzimatic. cu pesticide. fir5 metabolism propriu fiind replicate de celulele gazd5 in milioane sau miliarde de exemplare prin mesajul transmis de virus genom~lular. paralizia cronic5. varrooza. triangulinoza. hipertonemii. secundare.insu~irea germenului de a se reproduce in tesuturi moi ~i toxigenez5 . Doza de germeni care poate provoca infecfia . rickettisioza.MANUALUL APZCULTORULUI Pentru a se realiza infecfia este necesar ca agentii patogeni s5 p5trund2 Tn structura gazdei receptive. generali. I medicamentoase. eusootice.timpul de la aparifia simptomelor yi pin5 la disparitia lor. deficit vitamino-mineral. cronice. candidoza.perioada de timp scurs5 de la p5trunderea germenului in organism. viroza aripilor opace. Pentru a produce infectia qi moartea unui organism agentul patogen trebuie s5 posede o viteza de reproducere foarte mare. hipotermii.insutirea germenului de a produce tulbur5ri functionale prin secretii de toxine (ex0 qi endotoxine). 3. I 1 Boli virotice Virusurile sunt microorganisme subcelulare. in functie de extinderea la nivelul individului sau familiei: local5. $i&le se clasificain dour categorii dup5 tipul de acid nucleic qi nurnirul d@mt nb acrerrnoleculare de AND sau ARN. toruloza. compuse din acizi nucleici qi proteine. epizootice gi pansootice.' 4% / 258 . faza evolutiva . predatori: predatorii cerii. dismetabolii: disproteinemii. loca europeang. 1 acute. iradieri. bacterioze: loca american5. paratifoza. melanoza. Perioadele infectiei sunt: faza de incubatie . viroza X.care poate fi vindecarea sau moartea. Virusurile patogene pentru albine Cw du 8&eptia virusului filamentos ~i iridescent care sunt constituite .

Virozele evolueaz5 in general. albinele folosind flora melifer5 gi trilntorii migrind fir5 s5 fin5 seama de granip. Virozele pot evolua singure sau asociate intre ele. atilt la albinele adulte cilt ~i la larve.\ iropktsme. virusul Y. Sistemul stup5ritului pastoral face ca maladiile virotice gi altele s5 se r5spilndeasc5 in scar5 national5 intr-un singur an. viroza filamentoasi. atilt asociate intre ele. virusul de Arkansas. in organele interne ale larvelor ~i albinelor precum cuticula dermicq in glandele toracice. Cantitsti mari de virusuri se g5sesc. paralizia cronic5. temperaturi foarte sc5zute. Pentru zona continental5 in care ne aflgm. Puterea de contagiune a virozelor este foarte mare gi se face prin contact intre albine gi ingestie (hr5nirea larvelor sau transferul mierii de la o albin5 la alta). virusul paraliziei lente. viroza X. celulele intestinale sau ale traheelor qi in hemolimfi. virusul asociat paraliziei cronice. unele predominilnd in sezonul cald. bacterii. in functie de viroz5. In baza cercet5rilor efectuate pdn5in prezent au fost descoperite gi clasificate 17 virusuri patogeni ai albinelor Apis mellifera gi Apis cerana. virusul filamentos. c5lduri qi secete excesive. virusul X. cat gi cu protozooze (nosemoza). virusul maladiei Insulei Wight. puietul in sac gi viroza botcilor negre. viroza albinelor de Egipt. Patogenitatea lor cregte in anumite conditii gi anume: fondradioactiv crescut. efectuat in general clandestin de c5tre apicultori. fond toxic. hipofaringiene. virozele albinelor au luat o extindere tot mai mare ap5rilnd noi maladii virotice in scar5 planetar5. protozoare sau prin facilizarea izbucnirii u n ? i ~ n t a @ s-+ e T . Aglomer5rile de familii de albine favorizeaz5 o intens5 contaminare. virusul Thai. dismetabolii prin hran5 necorespunz5toare. micete. exploatare cu intens5 spoliere a albinelor gi sl5birea r5spunsului lor imun la apgrare. virusul de Kagmir (tulpini australiene). Contaminarea se face gi din aproape in aproape intre pri. in ultimii ani. virusul de Kagmir. Virusurile care afecteaz5 albinele sunt mici de 17-35 nm. cu excepfia virusului iridiscent de 150 nrn gi a celui filamentos de 4501150 nm. virusul aripilor opace. in ganglionii nervogi. virusul botcilor negre. Aceste maladii sunt vehiculate la distante mari. virusul iridiscent. altele in sezonul rece. Aceste virusuri au fost denumite: virusul paraliziei cronice.MANUALUL APICULTORULUI din AND. virusul puietului in sac. virusul albinelor de Egipt. virusul paraliziei acute. Fenomenele patogene in timpul evolutiei virozelor se @bt m&ca prin cregterea virulenfei unor germeni de asociafii precum riqhgttsii. continental gi intercontinental datorit5 transportului de material biologic apicol reproduc5tor. viroza Y. un interes deosebit trebuie s5 acordim urm5toarelor viroze: paralizia acut5. postcerebrale. nosemoz5.

se face intotdeauna diferential cu intoxicafiile. ca de exemplu: loca europeana. substanfe $i aparaturi corespunz8toare ca $i personal executant de inalti calificare. Pe plan mondial. nosemoza ~i ascosferoza. Clinic. In general se intilnesc urmatoarele semne de boali: larve rnoarte nec5picite sau c5picite f i r i sernne de loc8 sau ascosferozii. Diagnosticul se face prin teste de infectivitate. loca american. Diagnosticul diferential trebuie %cut fati de intoxicatiile acute. albinele moarte inainte de eclozionare malformate (in general cu aripile insuficient dezvoltate). microscopie electronic5 qi ELISA pe probe de albine vii (50. aspergiloza $i nosemoza. antenelor. imunodifuzie.100 indivizi) $i poqiuni de fagure (15115 cm) cu puiet suspect.MANUAL CrLA PICUL TOR UL UI clasice. In ceea ce privegte diagnosticul clinic. necesitind materiale. incapacitate de zbor a albinelor. produs8 de un virus sferic cu dimensiuni de 30 nonometri. de asemenea.?. distensia abdomenului. cu tropism pentru sistemul nervos qi glandele salivare.5 de celelalte viroze cu manifestari nervoase. paralizii ale aripilor qi membrelor. culturi $i fcsuturi de infcctivitate. Virusul paraliziei acute poate fi gisit $i in albinele clinic siinitoase. Paralizia aczltri este o boa15 infecto-contagioasii a albinelor adulte. privind diagnosticul virusurilor albinelor cel mai specializat laborator este cel de la Institutul Rothamsted din Anglia. asocierea virozei cu nosemoza. nilnfe moarte de culoare alb8cenugie. transmifindu-se prin contact gi ingestie. intestinul subfire la inseqia tubilor hipofaringiene $i mandibulare. produs5 de un virus ARN. Aceste examene de laborator surit de inalti tchnicitate gi specialitate. n~oartea in 3-5 zile de la aparifia semnelor clinice. . Maladia are un inalt grad de difuzibilitate. aflate in stare de prcmunifie gi rezistenfi. nosemoza acut5 gi fat. o boa15 infecto-contagioas5 a albinelor adulte. Se transmite prin contact qi i se recunoaqte prin: evolufia in tot cursul anului cu acutiziiri . puietul viros. Paralizia cronicci estc. boala se recunoaqte prin: evolutia in sezonul activ mai ales vara gi inceputul toamnei. tremurituri ale aripilor. elipsoidal cu diniensiuni de 20-27 x 40-70 localizare in sistemul nervos. Diagnosticul virozelor albinelor se pune in baza semnelor clinice $i examenelor de laborator prin irnunoseroprecipitare. imunofluorescenf5. loca european8.

Diagnosticul se face prin teste de infectivitate. sl5besc prin disparifia albinelor in num5r mare. se asociaz5 cu nosemoza.MANUAL UL APICUL TORULUI in sezonul de toamnii. Viroza afecteaz5 ~i omoar5 o parte din nimfele albinelor albinele. aspect de furnic5. pete negre. reducind eclozionarea cu 90-95%. depilare. seroprecipitare. albinelor li se opacizeaz5 aripile qi igi pierd capacitatea de zbor. contractarea abdomenului. imunodifuzie. semnele bolii apar la 4-10 zile de la infectie. ELISA gi examen histopatologic pentru punerea in evident5 a corpusculilor Morison in citoplasma celulelor intestinului subtire la nivelul inseqiei tubilor Malpighi. Diagnosticul diferenfial se face fat5 de intoxicatiile cu pesticide. acestea capiitii o culoare inchis5 observindu-se pr!. moartea survine de regulii dup5 12-25 de zile de la aparitia semnelor clinice. 50-100 indivizi. F5rB a fi o regulii. Viroza botcilor negre . imunofluorescenfii.boa15 infecto-contagioas5 a albinelor adulte gi miitcilor.n fpnsparenp botcii. Diagnosticul diferential se face fat2 de intoxicatii. fenomene nervoase traduse prin tremuriituri ale aripilor. iar ca urmare a proceselor de autolizii gi putrefactie. Clinic. Clinic. Probele pentru examen de laborator se constituie din 50-100 albine vii ~i poqiuni de fagure 15115 cm cu puiet suspect de boal5. celelalte viroze gi septicemii. cu tropism pentru sistemul nervos cefalic Si toracic ~i glandele salivare. Familiile infectate in timpul primaverii gi verii. mic. boala se recunoa~teprin: evolutie mai ales in timpul iernii care produce mortalitate accentuatii pin5 la pierderea multor familii de albine. iar puiet diseminat. Viroza aripilor opace . microscopie electronicii.boa15 infecto-contagioasii specific5 nimfelor miitcilor qi albinelor lucr5toare. imunoelectronomicroscopie. 261 . incapacitate de zbor. de dimensiuni de 17 nanometri. Este produs5 de un virus ARN cu dimensiuni de 30 nanometri. f a g de celelalte viroze cu manifestiiri nervoase (aspergiloza albinelor adulte). Este produs5 de un virus ARN. de regulii le desciip5cesc ~i le indep5rteaz5. Virusul se transmite pe cale digestivii prin albinele doici gi se poate multiplica qi in albinele adulte de regulii afectate de nosemozii. boala se recunoagte prin: moartea nimfelor de matcii in botci. aparifia indivizilor de culoare neagrii cu luciu metalic. ELISA pe probe de albine vii suspecte. microscopie electronic8. albinele sgniitoase indepiirteazii permanent din stup pe cele bolnave. Diagnosticul se face serologic prin imunodifuzie. paralizie a extremitiitilor sau a intregului corp.

Diagnosticul se face prin microscopie electronicii din hemolimfa albinelor cu semne de boalii ~i prin examen serologic. intestinul subfire. de venin qi in hemolimfi. este produsii de un virus ARN sferic de 30 nanometri. Transmiterea virusului se face pe cale digestivi. Probele pentru diagnostic se constituie din 50-100 albine vii suspecte. 15115 cm. Se transmite prin ingestie de . Diagnosticul diferential trebuie ficut la nimfele de albine lucriitoare f a p de cele afectate de atacul larvelor de giiselnip. 0 bunti parte din familiile bolnave supraviefuiesc dar au o dezvoltare slabii.boalii infecto-contagioasii a albinelor adulte qi a nimfelor.boa15 infecto-contagioasii a albinelor adulte. b l etiologic este un virus ARN de formii sfericii cu dimensiunea de Virusul se localizeazii in celulele glandelor hipofaringiene. Boala se transmite prin ingestie qi de regulii evolueazii in asociere c u nosemoza in sezonul de iarnii-primiivarii. albinele iqi pierd capacitatea de zbor. produsii de un virus ARN. ciirora le deterrninii moartea in stadiul de puiet ciipiicit.boalii infecto-contagioasii a albinelor adulte care este produsii de un virus AND mare cu dimensiuni de 4501150 nanometri. VirozaJilarnentoasa'. Aceas% virod determinii sliibirea familiilor prin scurtarea viefii albinelor. glandele cerifere. Se transmite prin ingestie qi prin inoculare de parazifi limfofagi. Puietul in sac . torace. Viroza albinelor de Egipt . Virusul se localizeazii in celulele nervoase. VirozaX .este o boalii infecto-contagioasii specifics larvelor de albine. rpul gras qi celulele nervoase. corpul gras. Boala in condifii naturale nu a fost studiatii. Probele pentru examen de laborator se constituie din 30-50 albine vii suspecte.MANUALUL APICULTORULUI Diagnosticul se face prin examen serologic qi microscopie electronid pe probe de botci qi porfiuni de fagure cu puiet suspect. Infectia evolueazii de obicei iarna qi primiivara qi este agravatii cdnd se asociazi cu protozoarul Nosema apis qi Malphigamoeba mellifica. aceasta ciipiitdnd un aspect Iiiptos. Diagnosticul se stabileqte prin examen serologic qi prin microscopie electronicii. cu dimensiunea de circa 30 nanometri. faringiene. iar mortalitatea se inregistreazii in lunile de primiivarii. Larvele iau aspectul caracte@%w unui sac plin cu lichid. Sernnele clinice sunt nespecifice. familiile sliibesc.

micoze.MANUAL UL A PICUL TORULUZ Clinic.realizarea gi menfinerea unei permanente stiri de igieni in stupi gi stupin5 prin eliminarea gi topirea fagurilor vechi. acestea nu au acfiune asupra virusurilor dar creaz5 o rezistenv a germenilor bacterieni fati de antibiotic gi r5min sub forma rezidual5 in produsele stupului. dind aspectul cunoscut de .papuc chinezesc". . iar confinutul nu este filant.bacterioze.chimioterapia bazati pe substante de origine natural5 de tipul izoflavonolilor. faguri cu miere gi p5stur5 intre stupii suspecfi de boa15 gi cei s5n5togi in cadrul stupinei gi intre stupine.intretinereain condifii optime a familiilor de albine pe tot parcursul anului. sesquiterpenelor. prin deshidratare larva se transform5 intr-o cojig brun5 agezat5 pe plangeul celulei cu capul recurbat spre abdomen.eliminarea schimburilor de material biologic. Larva moart5 nu prezint5 miros. . protozooze gi parazitoze s u p r a a d 5 u ~ ' v ~ rlor. . larvele extrase din celule au aspectul unui sac plin cu lichid. a celor cu puiet mort. . . Albinele adulte din familiile afectate de boa15 pierd apetitul pentru polen gi au o durati de via@ mai scurt5. Diagnosticul se stabilegte prin teste de infectivitate gi teste serologice. culoarea larvelor devine treptat galben-cenugie gi apoi brun5. Pentru examen de laborator se recolteaz5 probe din porfiuni de fagure 15/10 cm cu puiet suspect. Diagnosticul diferenfiat se face faF de loca american5 gi viroza botcilor negre. Dup5 moarte.. boala se recunoagte dup5: moartea larvelor dup5 4 zile de la c5p5cire. Miisuri de prevenire qi combatere a virozelor la albine. aspectul de puiet afectat impragtiat pe fagurii cu puiet. . nu este aderenti la perefii celulei. asigurindu-se hran5 suficient5 gi de bun5 calitate care s5 le confere o rezistenfa natural5 crescut5 fa@ de infecfiile virotice. derivatilor fenolilor. precum gi preparatului Arahnovir cu care s-au obtinut rezultate pozitive. lee vor efectua tratamente cu medicamente specifice fiec5rei boli id * % 263 %$@IJ \% <i . celulele cu c5p5cele scufundatee gilsau perforate.interzicerea folosirii in hrana albinelor a mierii gi polenului ce provine din familii bolnave sau suspecte de boal5.in viroze nu se recornand5 tratamente preventive cu antibiotice. neeclozionat. profilaxia gi combaterea virozelor la albine se realizeaz5 printr-un complex de mgsuri care const5 in: . stringerea gi distrugerea prin ardere a cadavrelor.numai in cazurile in care apar semne clinice specificd%l$clasice .

evitarea aglomer5rii stupinelor in pastoral pentru eliminarea interferentei ce se produce intre albinele din familii bolnave qi cele sanatoase ca urmare a ratacirii acestora. inmulfirea microbilor se face pe seama hranei existente in intestinul larvelor. provocind grave perturbari fiziologice. precum qi in golurile de cules din sezonul apicol. puietul estc raspan neuniform. toxinele piitrund prin perefii intestinului in tot organismul. . Larvele bolnave devin initial mai transparente. Bacterium eurydice. Cgldura din timpul verii gi aparitia unor culesuri bune in natura fac ca boala s i regreseze int5lnindu-se qi vindecsri spontane. Transmiterea bolii in interiorul stupului. de regula in stadiul de puiet nec8pZicit. Bacillus orpheus. Transmiterea bolii se face odata cu hrana administrata puietului de catre albinele doici. kge5 264 . ceea ce duce la slgbirea acestora. Paenibacillus larvae. faguri de la familii bolnave). soda de rufe.dezinfectii repetate profilactice ~i de necesitate cu una din substantele: soda causticii. Enterococcus faecalis . rgsucindu-se in celule vi devenind mai intii galbene cu nuante in* in ce mai inchise pin2 la maroniu. Paenibacillus alvei. determiniindu-i moartea. apoi sufera modificari de pu-/: cu1oar. Mirosul este variabil. . larvele ciip5cite. cind microbii pitrund in intestinul larvelor.prevenirea intoxicafiilor qi toxicozelor se realizeaza prin respectarea prevederilor din "Ordinului 45 din 2 1 . unde se inmultesc. formol. trilntori. impachetate necorespunz5tor. In etiologia bolii sunt incriminafi: Mellissococcus pluton.X. loca europeana fiind mult mai frecventg primavara ~i la familiile slabe. Pe de alti parte. se realizeaza ca gi in cam1 locii americane (albine hoate. moartea larvelor. 1991 privind unele masuri pentru protectia familiilor de albine impotriva intoxicatiilor cu pesticide". Boala apare in general primavara inaintea culesului de salcim. avind hrana insuficientii qi de slab3 calitate.bacterie secundar5 asociata in aceasta boala. se hrilnesc qi eliminii toxine. I % 1 I . putind fi a$ <& &$ic kcil in unele camri aromat sau lipseqte cu totul. Pentru ace~tia.MANUAL UL APICUL TORULUI . &pun.este o boala infecto-contagioas8 care afecteaza puietul de albin8. Loca europeang apare mai rar decilt loca americana qi este mai putin gravi afectind in general larvele tinere in viirsti de 3-4 zile qi in propoqie mult mai redus%. imbolnivirea qi in final.e oztge qi de miros. ocazii cu care se face contaminarea gi rgspindirea generali a bolilor. cloramina B gi ap5 oxigenata. sezonul ~i puterea familiei de albine joaci rolul cel mai important. Boli bacteriene Loca europeanii . Pe fagure. de la o familie la alta sau de la o stupin2 la alta.

A.tratament medicamentos cu Oxitetraciclinii sau Locamicin dupii cum urmeazii: Oxitetraciclinii in sirop din miere sau zahiir 0.D. iar cel de certitudine se stabilegte in laborator de specialitate pe probe de fagure cu puiet de 15115 cm suspect de boalii. Stupina afectatii se va trata in mod obligatoriu gi in primiivara anului urmiitor aparitiei bolii.in cazurile grave. La aparifia bolii se recomandii sii fie tratate toate familiile de albine din stupinii.Locamicin produs de I. ele fiind considerate contaminate. cite 80-100 g amestec pulverizat peste albine ~i printre rame. boala se recunoagte dupii: aspectul de puiet impr5gtiat pe fagurii afectati datoritii prezenfei celulelor cu ouii sau larve neciipiicite in zonele compacte cu larve ciipiicite. care are la bazii Oxitetraciclinii se va administra in acelagi mod ca amestecul de mai sus. . au culoarea maronie. . larvele afectate igi schimb5 pozifia in celulii. . de trei ori la interval de 3 zile qi incii de douii ori la interval de 5-7 zile. larvele moarte se deshidrateaz5. evidenfiaz5 prin tegument traheele. prezintii pete de culoare giilbuie care in cele din urmii devin cenugii-negre.MANUALUL APICULTORULUZ Clinic. se va face dezinfectia profilacticii sau de necesitate dupB caz. trei administriiri la interval de 3 zile ~i inc5 douii administriiri la interval de 5-7 zile. concomitent cu primele trei administriiri prin pudrare se pot face ~i trei administriiri de sirop preparat din 1 kg Locamicin la 1 litru infuzie din plante medicinale. Diagnosticul prezumtiv se pune pe baza semnelor clinice.indepiirtarea din stupi a fagurilor cu puiet afectat (in stadiul incipient sau in evolufie a1 bolii). Loca europeani este declarabilii de la aparifia primelor semne de boa15 gi carantinabil5 incii 30 de zile de la insiinBto~irea clinic5. iar fagurii vor fi topifi gi schimbati.5 gll cite 200-250 ml/ familie in functie de puterea acesteia. dupii 10-20 de zile. Se atrage atentia cB mierea provenit3 de la asemenea famili+se interzice a fi valorificati la export! & ' % 265 F rC . cite 200-250 mllfamilie.Oxitetraciclinii in zahiir pudrii 3 g11000 g zahiir. Combaterea locii europene se realizeazii prin: . . muleazii fundul celulei ~i cap85 aspectul unor solzigori de consistenp cauciucului ce pot fi ugor extra$ din celule.C. neaderentii la peretii celulei avind un miros acru sau aromat. igi pierd turgescenta gi se transform5 intr-o mas5 p5stoas5.

Combaterea bolii este foarte dificili ~i nu se rezumi doar la tratamentul medicaw@m. prin diferiti paraziti qi diunitori ai stupului (exemplu Galleria rnellonela). mitci din stupine contaminate fir2 atestarea stirii de sinitate.MANUALUL APICULTORULUI Fig. un i '( eC . 4)scule ji rnateriale infestate. roi. triintori. de citre medicul veterinar. Dupi varroozi. 3)hriinireafamiliilor cu miere contaminati. r U *e . prin cumpirarea sau schimbul de material biologic . in 6)hranii infestatii administratii puietului neciipiicit Loca arnericanii .este o boali infecto-contagioasi care afecteazi puiets. Agentul etiologic este Paenibacil/~/s larvae subspecia larvae. Trebuie precizat c i loca americani nu se vindeci de la sine.\ de albini determiniindu-i moartea de reguli in stadiul de puiet cipicit. 75 . prin adipitori. loca americani produce cele mai mari pierderi economice in familiile de albine prin distrugerea acestora ca entititi biologice $i prin productia redusi de miere ~i a altor produse ale stupului. Boala evolueazi in tot sezonul activ cu viirfin lunile iulie-august. se face prin intermediul albinelor hoate.familii. 2Cfagure cu puiet. 5)sporii de locii p o t j introdu~i stupi. Aceasta presupune ca in paralel cu tratamentul specific s5 se aplice o%lex de misuri care s i limiteze rispiindirea bolii in toati stupina ~i iwthpinp dinjurul focarului de boali.Modul de contaminare a familiilor de albine cu loca: 1)stupi cu albine. Loca americani este considcrati cea mai gravi boali bacteriani a puietului ciruia ii produce moartea in stadiul de puiet cipicit. prin uneltele de lucru. schimbarea fagurilor de la un stup la altul. Difuzarea bolii de la o fan~ilie bolnavi la alta sinitoasi. precum ~i de la o stupini la alta. prin hriniri cu miere infectati.

.V.fagurii gi familiile puternic afectate. se topesc gi se inlocuiesc cu faguri noi. de culoare maron-inchis spre negru. acestea fiind considerate contaminate. perforate. Se efectueazii dezinfecfia de necesitate a inventarului apicol care cuprinde obligatoriu urmritoarele etape: lcrrrnlln . sau semne clinice evidente (ap2rute ca gi cazuri noi). puietul viiros ~i puiet in sac (boalii virala). confinutul se intinde sub forma unui filament de 3-5 cm (proba b5plui de chibrit). . iar la incercarea de extragere.) pe probe de fagure 15115 cm cu puiet suspect de boali.r . . . escavate.in stadiul avansat a1 bolii. Pentru tratament se vor folosi numai Oxitetraciclinii sau Locamicin.sub c5p5cele se g5se~te detritus larvar de culoare ciocolatie. Cloramfenicol. iar diagnosticul de certitudine se stabilegte in laboratorul de specialitate (D. .S.dezinfecfia propriu-zis5 cu una din substanfele: h f d & Q d i u ~ t 2 = 267 r ** P- . Sunt interzise pentru tratament: Streptomicina. un aderent la perefii celulei.celule cu c5p5cele umede. Tratamentul medicamentos se efectueaz5 la toate familiile din stupinii.MANUALUL APICUL TORULUI Clinic boala se recunoagte dup5: . Diagnosticul diferenfial se face fa@ de loca europeanii. . . larvele moarte se deshidrateaza complet aviind aspectul unui detritus maron-inchis spre negru.depistarea familiilor afectate de boalii prin examen clinic al tuturor familiilor din stupina efectuat de medicul veterinar din zon5. se vor distruge in totalitate prin ardere. Oxitetraciclin2 se administreaza in sirop din miere sau zah2r 0.5 gll ciite 200-250 mufamilie in funcfie de puterea acesteia.fagurii cu num5r redus de celule afectate se elimin2 din stupi. trei administrgri la interval de 3 zile gi inc2 douii administriiri la interval de 5-7 zile. @P t'$Si ".fagurii afectafi de boa15 exhal2 un miros caracteristic de putrefacfie sesizabil la deschiderea stupului gi chiar de la intrarea in stupinii.cur2fire mecanici. Aga cum s-a precizat combaterea locii americane se face prin tratament medicamentos gi o serie de m5suri deosebit de importante ~i utile dup5 cum urmeazii: .flambare. filant. in celulele afectate. aderent la peretele inferior al celulei.aspectul de puiet imprggtiat pe faguri. Nitrofuran. Diagnosticul se poate pune de medicul veterinar yi de apicultor pe baza semnelor clinice in stupinii.

de la aparifia semnelor de boali $i inci 60 de zile de la insinitoyirea clinic8 yi efectuarea dezinfectiei finale.este o boali infectioasa specifics albinelor adulte. In aceste situatii. fragilitatea . Dupi dezinfecfia inventarului se va face transvazarea familiilor trecute prin boali. in asemenca cazuri. Mierea provenitii de la aceste familii. in alte cazuri. precum $i in cazul formelor atipice de loci europeani este greu pentru apicultor sau chiar pentru medicul veterinar s i stabileasci diagnosticul pe baza semnelor clinice. In asemenea cazuri. Stupina afectati de loca americani se va trata in mod obligatoriu ~i in primivara anului urmitor aparifiei bolii ~i se vor aplica misurile de dezinfectie. sau formol3%.@$%\&manifest5ri nervoase. c . se recomandi folosirea unuia din cele doui antibiotice Localnicin sau Oxitetraciclini in dozele $i numirul de administrari mentionate la tratamentul cclor doui boli yi aplicarea de misuri severe de igieni. Mierea provenitii de la stupina in care a evoluat loca americanii nu se comercializeazii! Loca americani este o boali declarabili ~i carantinabili. in aceea~i loca americani cit yi loca europeani c11 semne clinice specifice fiecireia din cele doui boli. carbonat de sodiu (sods calcinati) 5-6%. pentru a evita riscul de extinderc a bolii. Agentul etiologic este Pseudomonas apiseptica yi poate avea formi acuti $ i ~ . in stupi supuyi misurilor de dezinfectie. tratate yi fir2 semne clinice de boali. pentru examenul de laborator este necesara o perioadi mai lungi dc timp care ar inthr7ia aplicarea misurilor de tratament $i dezinfectie. Atestarea stirii de sinitate a stupinei se va face de citre medicul veterinar din zon8. dar cazurile de boali sunt foarte rar . cele doui loci pot fi inthlnite in stupi diferifi din aceeaqi stupin8. boala se recunoayte dupi: incapacitatea de zbor a albinelor. diagnos CYpic. pirisirea st. Pe de alti parte. nu se va valorifica la export! Septicemia .MANUAL UL APICUL TORUL UI caustici) 4%. albine moarte in fata stupului. I Infectii mixte de loci americani yi loci5 europeani pot evolua in numeroase familie de albine pot fi diagnosticate atlt stupine. i evolueazi in sezonul activ.

Diagnosticul de certitudine se pune in laborator prin examinarea probei de albine suspecte (50. prin examinarea unei probe de aproximativ 30-50 de albine muribunde suspecte. prin cultivarea gi izolarea germenului patogen.5 g/l de sirop. Diagnosticul diferential se face fat5 de septicemiile produse de virusuri. Tratamentul se efectueaz5 numai in cazurile de boa15 diagnosticate in laborator de specialitate. viroze (paralizia acut5 ~i cronici) ~i intoxicafii. tremur5turi musculare.este o boa15 a albinelor adulte provocat5 de Spiroplasma apis gi evolueaz5 in sezonul activ cu viirf de virulent5 in luna mai.MANUALUL APICUL TORULUI cadavrelor (desfacerea cu uguring la simpla atingere. Clinic. in p5qile componente: cap. in propoqii de cite 200-300 mllfamilie in functie de puterea acesteia. virozele cu simptomatologie nervoasi gi fat5 de intoxicatiile cu pesticide. abdomen balonat. se ard ~i se aplic5 desinfectia de necesitate. torace.100 de albine vii sau muribunde) prin recoltarea hemolimfei care. Diagnosticul se stabilegte numai pe baza examenului de laborator. Pentru tratament se recornand5 Oxitetraciclina in doze de 0. Spiroplasmoza . urmat de moarte. Pentru combaterea bolii se adun5 gi se ard albinele moarte de pe fundul ~i din fata stupului. boala se suspicioneazii dup5 urm5toarele semne ale albinelor: incapacitate de zbor. se aplic5 dezinfectia de necesitate gi tratamentul cu oxitetraciclinii ca la loca american5. Salmoneloza sau paratifoza . Diagnosticul diferential se va face fat5 de nosemoza clinic5. abdomen. diaree gi paralizie. abdomen balonat. Agentul etiologic este Salmonella schotmiilleri alvei. in caz de septicemie. in 4-5 administrari la interval de 4-5 zile. fat5 de nosemoza acut5. aripi). Diagnosticul se pune in laborator prin examen sau a1 unui filtrat obtinut din trituratul a 30-50 269 s /- . Pentru combatere se indep5rteaz5 de pe fundul gi din fata stupului toate albinele moarte.este o boa15 infecfioas5 specific5 albinelor adulte care poate evolua in sezonul activ dar cazurile diagnosticate sunt deosebit de rare. devine alb5 15ptoas5. jurul stupului. iar semnele clinice gi modific5rile anatomopatologice sunt necaracteristice.Pentru izolarea speciei Pseudomonas apiseptica se face examen bacteriologic din hemolimfi gi musculatura toracic5. rickettsii gi alte specii bactcriene. Albinele bolnave prezinti incapacitate de zbor.

Ascosferoza se recunoavte dupii: aspectul caracteristic pe care il dau fagurelui larvele mumificate riizlete de culoare albi. boala se recunoa~te fagurelui cu puiet datorat alternantei de celule ciipicite normale cu celule care confin mumii albe. Pentru combatere se indepirteazii ~i se ard albinele moarte de pe fhndul ~i din f a p stupului. Boli micotice Ascosferoza (puietul viros) . Incepind cu anul 1990 tabloul patologic a1 ascosferozei s-amodificat mult fati de anii 1965-1970 in sensul disparitiei alternantei de celule c&cite vi celule cu larve afectate de ascosferozii (a~a-zisul.MANUAL UL APICULTORULUI boali. larvele infectate se ingilbenesc. pe scindura de zbor ~i in fafa stupului. Boala evolueazii in tot cursul sezonului activ. Treptat boala cuprinde ~i puietul de lucriitoare ~i pe cel din botci. mumiile sunt neaderente la peretii celulei fiind indepirtate de albine ~i se gisesc pe fundul stupului. celulele care contin larve afectate sunt descipgcite de albine putindu-se observa continutul invadat de miceliul alb al ciupercii. care decoperteazi celulele cu larve afectate pe care le scoate qi le inliiturii din fagurii afectati din cuib in vederea refacerii efectivului biologic. sunetul caracteristic ce il produce un astfel de fagure cind este scuturat. neaderenfa larvelor la peretii celulelor. Agentul etiologic este micetul Ascosphaera apis care triiie~teubicvitar. larvele mumificate rispindite in f a p qi pe fundul stupului. cite 250-500 ml pe familia de albine la 5-7 zile interval. cretacee. sub care se gisesc larvele afectate de ascosferozi. Multimea larvelor cu aspect de creti pe fundul stupului se datore~te actiunii de detectie a albinelor sanitare. & F I 270 . se face dezinfectia de necesitate qi se aplicii tratamentul cu oxitetraciclini 0. i se deshidrateazii ~i capiti consistenp cretei. iar transmiterea se face prin ingestie qi transcutanat..este o boala infecto-contagioasi specifics larvelor de albine ciirora le determini moartea in primele doui zile ale stadiului de puiet ciipicit. rgihghosticul se stabile~te baza examenului clinic al mumiilor recoltate. i ~pierd segmentatia. gisindu-se ~i in intestinul albinei sinBtoase. pin5 la disparitia semnelor clinice. pe o h n i de fagure de minimum 15110 cm cu puiet suspect. Diagnosticul d&b prece% rdt se h c e prin examen microscopic pentru evidentierea ascociatilor ceea C c k i i cu%iagnosticul de certitudine completat de examenul micologic. Diagnosticul se poate pune qi prin examen imunoserologic.5 g la litru de sirop. dupB urmiitoarele semne: aspect in mozaic al Clinic.mozaicm)qi aparitia ~i generalizarea celulelor ciipiicite.

se deshidrateazi. amestecul fiind administrat prin pudrare. larvele sunt invadate de un miceliu galben-verzui. puietul pietrificat gi puietul in sac. Transmiterea se face pe cale digestivi gi transcutanat. 20 g Codratin + 80 g zahir pudri se dizolvi in 900 ml api la care se adaugi 20 ml de Protofil. La familiile cu forma avansati de boa14 se administreazi concomitent cu pudrarea gi sirop de Micocidin (1 kg Micocidin la 1 litru de api). zonele de fagure afectat. cadavrele prezinc abdomenul ugor mirit care in s&@dp&ine 4 . 4-5 administriri la interval de 4-5 zile. Tratamentul se face cu Micocidin administrat in dozi de 80-100 g preparat prin imprigtiere printre rame peste larve gi albine. se Iirgesc progresiv cuprinzdnd mai multe celule cu puiet gi albine formind insule sau plaje de mucegai. in celulele necipicite se poate observa o pdnzi de mucegai galben-verzui sau negru. primele doui tratamente la interval de 3-4 zile. 20 g Codratin se amesteci cu 980 g zahir pudrii gi se administreazi ca Micocidinul. pieselor bucale sau segmentelor corporale gi mm$n c Wca toxiemie. existi gi semne clinice de locii. iar siropul cu Codratin se face concomitent cu pudrarea. ultimele la 5-7 zile. administrat in porfii de chte 250 ml.MANUAL UL APZCULTORULUI Diagnosticul diferenfial se face fa@de loca americani. Boala face parte din categoria zoonozelor (se transmite la om). in pocii de cdte 250500 ml. tratamentul se face cu 1 kg Micocidin la care se adaugi 3 g Oxitetraciclini. se indepirteazi din stup gi se topesc fagurii puternic afectafi ~i se executii igiena gi dezinfecfia de necesitate. in cazul in care. cite 80-100 glfamilie. cad in fafa stupului.este o boali infecto-contagioasi comuni larvelor gi albinelor adulte. Aspergiloza (puietul pietrificat) . concomitent cu ascosferoza. iar boala evolueazi primivara gi toamna dar cu un grad redus de incidenF. incapacitate de zbor. Pentru combatere se indepirteazi gi se distrug mumiile de pe fundul gi din fa@ stupului. sunt aderente la perefii celulei gi au consistenp duri. Albinele pmmt6 stiri de agitqie. amestecul administrdnduse prin aspersie pe faguri. se repet5 de trei ori. fac migciaQ rd&ate ale a m prin membrelor. Administrarea sub formi de pudri se face conform procedurii aritate mai sus. in cazul in care se utilizeazi Codratinul se procedeazi in modul urmitor: 20 g Codratin se dizolvi in 975 ml sirop. Clinic se recunoagte dupi urmitoarele semne: larvele mor imediat inainte sau dupi momentul cipicirii.

Diagnosticul diferential se face in cazul sterilititii mitcii.este o protozooz2 specific2 albinelor adulte. in Pentru combaterea bolii se indepirteaz2 fagurii cu puiet $i albine afectate. Boli parazitare .Protozooze Nosemoza . rniceliul invadeazi corpul albinelor cu incepere de la intestin. din diferite o ajunge in intestinul albinei. Pentru examenul de laborator se recolteaz2 de medicul veterinar portiuni de fagure cu modificiri specifice . albinele moarte din stupi vi din fafa acestuia vi se distrug obligatoriu prin ardere. dop de excremente in regiunea anusului. adaosuri in hrani a tot felul de Einuri qi umiditate mare in stup. $i peretelui intestinal. pe ovare. c5nd este eliminat in mediu! extern odati cu excrementele albinei sau ~ 2 n d aceasta moare.plaje de ~nucegai care sunt prinse larve vi albine adulte. iernare prelungiti Grii zboruri de curifire. germineaz2 $i dB na~tere parazitului activ. Protozoarul se localizeaz2 vi se inmulteqte in intestinul mijlociu a! albinei. vagin ~i perefii rectului. Clinic aceasta se recunoavte dup5: diminuarea pontei p h i la incetare. Boala este produs2 de Melanosella mors apis vi evolueazi in tot cursul anului. Numai examenul de laborator certific8 prezenta bolii. produs2 de cauze neinfcctioase. Diagnosticul se face in laborator pe m2tci cu leziuni melanice prin examen stereomicroscopic $i micologic. prin disectia mitcii suspecte sub lupa binocular. in momentul ciind.4 PICULTORULUI vi toracele. unde se hriinevte. Pentru combatere se trece imediat la schimbarea rnitcilor afectate. parazitul sporuleaz8. iar agentul etiologic este Nosema apis. miere de mani. Nosernoza este conditionati de factorii favorizanfi reprezentafi de: familii slabe. de Diagnosticul se stabile~te medicul veterinar pe baza examenului clinic a fagurilor cu puiet $i albine adultc afectate. C5nd conditiile de via@ nu-i sunt favorabile.MANUALUL . Melanoza . str2bate tegumentul $i iese prin orificiile naturale acoperind intreg corpul acestora cu un strat de miceliu de culoare galben-verzuic. Dezinfectia de necesitate este obligatorie. se face I A 'I s d 272 I I . oviducte. se inmulfe~te produce t @& & $ dra o f ~ p n ie bolii de la o familie la alta ~i de la o stupin5 la alta. in cavitatea abdominali se observ2 prezenta unor cruste de culoare maron inchis sau negru. formi sub care dobgnde~te mare putere de rezistenfs.este o boa12 micotici specific2 mitcilor c2rora le determini sterilitatea.

flasc. iattm. Probele pentru examenul de laborator se constituie din 50-100 albine vii. In marea majoritate a cazurilor. i&& $ prinGvara. datoritii rezistenfei naturale a familiilor de albine acestea prezinta o formii latent8 a bolii care treptat se transform5 intr-o form5 acuti atunci ciind echilibrul biologic a1 familiei este perturbat. Diagnosticul diferential se face fa@ de amoebioz5. cu rezerve de hran5 insuficiente ~i de calitate necorespunz5toare (miere de man& sirop de zah5r administrat toamna tiirziu) ~i fond toxic. albinele moarte de pe fundul stupului qi se distrug prin arderd%%d$&rteddin n & . Nosemoza clinic5 acut5 se recunoa~tedup5 urmiitoarele semne: uzura prematura a albinelor ~i depopularea stupului. neigienizate. sunt incapabile de zbor. capacul ~i fafa stupului. scurtarea vie$ in perioada de iarni. Pentru ca nosemoza s5 se manifeste clinic. paralizia cronica. muribunde sau moarte recent recoltate de la fiecare familie din stupins. fecale diareice de culoare maronie cu miros fetid eliminate sub form5 de jet in timpul zborurilor de curatire %cute chiar ~i pe timp nefavorabil. familiile slabe. c5nd dinamismul de acesteia scade iar intensitatea cre~terii puiet se reduce nemaifiind in masur5 s5 compenseze moartea albinelor adulte. pete de diaree pe speteze. cu predilectie. microscopic al continutului acestuia. este nevoie de interventia unor factori favorizanti.MANUAL UL APZCULTORUL UI prin albinele bolnave care elimina fecale diareice inc5rcate cu milioane de spori. precum $i in intoxicatii. Aceast5 boa15 apare in general in cursul iernii ~i inceputul primaverii insofit5 de diaree ~i imbraci douB forrne de evolutie: acut5 ~i cronicii. se deplaseazg cu dificultate. faguri. Se asociaza cu amoebioza. Varroa destructor ~i Braula coeca. viroza x. .ka{ii acute ~i paralizii virale. Afecteaza. perefii ~i fundul stupului.. viroza filamentoas5. k i * ' 273 * > . observabile pe sciindura de zbor. Nosemoza cronicii evolueaz5 inaparent putiind fi diagnosticat5 numai prin examen de laborator.' Pentru combaterea bolii se indep5rteaz5 periodic. Diagnosticul de certitudine a1 nosemozei se face numai prin examen de laborator deoarece unele din semnele clinice ale bolii pot fi intiilnite qi in alte entititi patologice. albinele bolnave prezinta abdomenul destins. au aripile intinse ~i picioarele adunate sub torace. paralizeaza ~i mor. uneltele de lucru de la o prin inventarul contaminat ~i de apicultorul care folose~te familie bolnav5 la alta sin5toas5 fir5 a le cur5fa yi dezinfecta. pe Diagnosticul nosemozei se stabile~te baza semnelor clinice coroborate obligatoriu cu examenul de laborator care const&in examenul anatomopatologic a1 intestinului mediu $i. boala poate fi rispiindit5 ~i de unii paraziti prezenti in stup precum Galleria mellonela. De asemeni.

fernela . carbonat de sodiu (sod8 calcinatii) 5% sau form01 3-4%. Diagnosticul se precizeazi numai prin examen de laborator anatomopatologic gi microscopic a poqiunii terminale a intestinului mijlociu. flambare ~i dezinfecfie chimica cu una din substanfele hidroxid de sodiu (sods caustici) 4%. tulburiri nervoase. mitcile din familiile bolnave se vor inlocui cu mitci tinere sinitoase. Parazifii concentrati in special pe toracele acestora sunt observabili in familia de albine in tot cursul anului. Boala se recunoa~te clinic dup8 urmitoarele semne: abdomen m5rit. produsi de insecta Braula coeca. temperaturi sc5zute gi exces de umiditate. tratate gi fir5 semne clinice de boa15 se vor transvaza pe rind in stupi dezinfectafi. Boli parazitare . diaree sub formi de jet.este o protozooz5 specifics albinelor adulte. - coeca . se executi curgtirea mecanic5 qi dezinfectia de necesitate a intregului inventar apicol gi a vetrei de stupin5. se pun sub restricfii sanitare veterinare conform legii. mgtcilor gi trintorilor. Misurile de combatere sunt similare cu cele mentionate la nosemozi. I Amoebioza . deformafi.Parazitoze I Brauloza . familiile trecute prin boali. cu Pete de diaree care se topesc gi se inlocuiesc cu faguri noi. tremurituri ale aripilor. Dezinfectia cuprinde urmitoarele etape de lucru: curitire mecanici. deoarece ele constituie rezervor de spori capabili s i menfin5 familia contaminati. Tratamentul bolii se realizeaz5 prin administrare de Protofil in sirop cite 20 ml/l sau in past5 din miere gi zahir 40 ml/kg.MANUALUL APICULTORULUI stupi fagurii vechi.este o ectoparazitozri specifici albinelor. Tratamentul medicamentos al nosemozei se asociaza in mod obligatoriu cu misuri de igien5: stupinele in care evolueazi nosemoza sub form8 clinici. Agentul etiologic este protozoarul Malpighamoeba mellificae. iar maladia evolueaz5 in timpul iernii gi primgverii fiind favorizat5 de carenfele alimentare.

Diagnosticul clinic se face in stupin5 pe albine. perturb5 activitatea albinelor gi.este o boa15 parazitar5 specific5 albinelor adulte produs5 de larvele insectelor Meloe variegatus qi Meloeproscarabeus. larvelor gi nimfelor insectei. Clinic. care sunt tinute in timpul zilei pe stupi. produs5 de larvele insectei Senotainia tricuspis gi evolueaz5 clinic numai in sezonul cald. de obicei. in special. a m5tcii. Triangulinoza . Prezenp parazitilor in stup. periindu-yi totodatii corpul cu picioarele. Diagnosticul se stabilegte in laborator prin identificarea lawelor de Meloe. Combaterea ectoparazitozei se realizeazi cu medicamentul Mavrirol conform prospectului care insoteyte medicamentul Senotainioza . pe partea inferioar5 a c5p5celelor. Diagnosticul diferential se face f a p de Varroa destructor gi Tropilaelaps clareae. Combaterea parazitului se face cu ajutorul unor fafirii albe umplute cu aps amestecat5 cu petrol ce se ayeazi pe capacele stupilor in care insectele de senotainia se vor ineca. Combaterea triangulinilor se realizeazg prin fumigafie cu Varachet forte. trepidatii ale abdomenului albinelor moarte parazitate de larvele de Senotainia tricuspis. Diagnosticul se stabilegte prin examen clinic in stupin5 gi examen de laborator in scopul evidenfierii larvelor insectei. livezi gi finete. boala se recunoagte prin identificarea triangulinilor pe corpul albinei culegstoare sau pe fundul stupului. pentru depistarea ouiilor. trsntori gi mai ales mgtci.depopularea vizibil5 a familiilor. pe flora melifer5 din psduri.este o parazitoz5 specifics albinelor adulte. Clinic se recunoayte dup5: albinele infestate se tAr5sc in fap urdinigului manifestiind o serie de simptome necaracteristice. in numar mare.MANUAL UL APICULTORULUI Ouale. Cu aceast5 solutie se imbib5 buc5fi de carton alb. larvele gi nimfele parazitului sunt vizibile pe perefii celulelor. fragilitatea cadavrelor la nivelul articulatiei pgrfilor corporale. f 4 . pe resturile de cear5 gi propolis. precum gi pe faguri. 0 alt2 metod5 se bazeazi pe folosirea insecticidelor la care se adauga o cantitate mic5 de amidon sau fTain5 de griiu. prezente. datorit5 morfii albinelor infestate. Parazitoza se poate recunoayte prin aceea c5 in f a p stupului se observii albine care prezint5 miyc5ri convulsive.

trgntori).RGspcindirea varoozei pe glob in primul an dup5 infestare. ~khele pentru examenul de laborator se vor preleva de catre medicul :eG>&za c5reia se afl2 stupina. in celula cu puiet ~i se hr2ne~te hemolimfa gazdei (puiet. Diagnosticul de laborator consti in examenul macroscopic qi stereomicroscopic pe probe de albine vii sau muribunde (50-100 indivizilprob2) ~i poqiuni de fagure cu puiet c2picit (15115 cm) prelevate din fiecare familie suspe(. o mare parte din albinele tinere eclozionate din puiet puternic infestat sunt neviabile. Examenul clinic se face prin observarea direct2 a paraziiilor pe corpul albinelor. cu un ciclu evolutiv in scurt de 7-8 zile. Acarianul se inrnulfe~te progresie geometric5.MANUALUL APICULTORULUI Boli parazitare . in stupin5 diagnosticul se mai poate face ~i cu ajutorul medicamentului Varachet Forte sau a altor substanfe utilizate in terapia varroozei. 78 . iar diagnosticul in acest caz va fi eronat. fiind incapabile de zbor. Agentul etiologic este acarianul Varroa destructor. se manifest5 in tot cursul anului qi se dezvolta in celulele cu puiet de trgntori ~i lucr2toare. \ "$ 276 . larvelor ~i nimfelor de trgntori ~i lucr5toare ~i pe fagurii cu puiet. semnele clinice sunt $terse dar pe m2sur8 ce gradul de parazitism creqte.este o ectoparazitoz2 care afecteaz2 intreaga populafie a familiei de albine. cu i Fig. prin examen clinic ~i de laborator pe intreaga Diagnosticul se stabile~te populafie a stupului.Acarioze Varrooza . albina adult5.q %solicit2 ca probele s5 contin2 albine vii sau muribunde deoarece acarianu grir8se~te albina moart2. cu aripi nedezvoltate. cu malformatii ale abdomenului qi picioarelor. in hiperparazitism populatia familiei se diminueaz2 drastic ~i albinele pir2sesc stupul. semnele clinice devin evidente: albinele parazitate prezint2 stare de agitatie ca urmare a actiunii mecanice a parazitului ~i spolierii de hemolimfi. subponderale.

formand pe sectiune un unghi.10 km. Varachetul Forte se administreazii sub formi de fimigatii. x 4 . Mentionam cB dozajul (numirul de picgturi) se raporteaza la volumul din stup ~i nu la puterea familiei de albine. pentru ca prin curenfii de aer sii se poatii intretine arderea completB a benzii. Tratamentul prin urdini~ se benzile fimigene numai pe plase de sirmil sau face cu deosebita atentie. Dac2 la ultimele dou5 tratamente familiile au fost deja restrtinse pentru iernare ~i s-au montat diafragme total despaqitoare. Folosirea altor medicamente. 4 picaturi pentru un stup orizontal. in prezent. Pentru administrarea prin urdini~. in tara noastra Autoritatea National5 Sanitar5 Veterinarg a autorizat producerea qi folosirea in actiunile de combatere a varroozei urmiitoarele medicamente: Varachet Forte ~i Mavrirol. a~ezand buciti de tab15 pentru a nu incendia stupul sau pavilionul. Tratamentele se executi cind majoritatea albinelor se aflii in stup (dimineata sau in amurg). ? ?Y \$ 'f'" marf%. Administrarea de Varachet Forte se face in tot sezonul actiwaumenfiunea ca tratamentele cu cea mai inalta eficacitate sunt cele de toadmfi$and-nu mai exista puiet cgpacit sau acesta a fost indepartat de pe faguri. Csnd intr-un stup orizontal existi dou5 familii. 3 picaturi pentru un corp Dadant. inhalatie ~i ingestie blocind funcfiile enzimatice qi nervoase ale parazitului. se Dozaj: cu ajutorul pipetei se ia substanla din sticlup. se picura in jumgtatea superioara a benzii. astfel: 2 piciituri pentru un corp de stup multietajat. Pentru a se putea executa tratamentele. temperatura aerului trebuie s5 fie de peste +12"C ~i albinele s2i nu se afle in ghem. iar substantele active actioneaza asupra acarienilor prin contact molecular. precum qi sincronizat la toate stupinele din zona aferentii acesteia pe o raz5 de cel putin 5. Fumigatiile se vor face numai prin urdiniqul stupului. dup5-e ~tia~mierii 4 . fiecareia I se vor administra 2 picaturi de medicament. Urdini~ul inchide 15-20 de minute. banda de carton va fi indoiti pe lungime. se Administrarea prin urdini~ poate face la toti stupii ~i obligatoriu pentru stupii din pavilioanele mobile sau stationare protejand astfel apicultorul de a inhala din interiorul pavilionului vaporii de substanp activa. unele neautorizate qi introduse fraudulos in tar$ a favorizat mentinerea qi extinderea bolii urmata de pierderi de familii de albine ~i de productia acestora. la toate familiile din stupina proprie.MANUAL UL A PICUL TORULUI Pentru combaterea bolii cu rezultate bune este necesar ~i obligatoriu ca tratamentele si? se fac5 in mod organizat. atunci cantitatea de Varachet Forte se raporteaza la spatiul limitat ocupat de familia de albine.

actiunea medicamentelor este indelungati asigurind deparazitarea aproape total5 atunci cind tratamentele se executi corect. dup5 ce nu mai exist5 puiet c5p5cit in stup se efectuead doui tratamente cu Varachet Forte prin fumigafie. 11. are in cercetare ~i testare un nou produs cu actiune acaricidi pe baz5 de uleiuri volatile.toamna. substanfa p5trunde in organismul acarienilor qi le blocheaz5 functiile enzimatice gi nervoase provocindule moartea in timp variabil. dupi testarea clinic5 in prezenw Institului pentru controlul - .A.a1 treilea tratament cu Varachet Forte prin fimigatie se efectueazti dupi extractia mierii marfa de la floarea soarelui. Substanta activ5 este imbibati in benzi din material textil.C. Aceasti3 schema de tratament. de la 3-4 zile pin5 la 45 zile.salcim. 111. IV.parazifii sunt liberi pe albine ~i deci expu~i actiunii medicametelor.in stup nu mai exist5 miere marfi ci numai rezerv5 de hran5 pentru iarn5. la interval de 7 zile. . toamni-iarn5 are urm5toarele avantaje: . . folosit in stupina experimentals a laboratorului ~i intr-o particularil. d Tratamentul cu Varachetul Forte administrat prin fumigafie este eficient ~i asupra acarianului Acarapis woodi in eventualitatea intr5rii lui in pr5.prim5vara se introduc dou5 benzi de Mavrirol care se fin in stup 30 de zile ~i se scot cu 10 zile inainte de inceperea sezonului apicol.MANUALUL APICULTORUL UI Medicamentul Mavrirol actioneaz5 prin contact. b) -la familiile tratate cu Mavrirol in toamn5 se efectueaz5 un tratament cu Varachet forte prin fumigatie. a1 doilea tratament cu Varachet Forte administrat prin fumigatie se efectueaz5 dup5 extracfia mierii marfi .dup5 10 zile de la ultimul tratament cu Varachet Forte administrat prin fumigatie. b) . Laboratorul de patologie a albinelor din I. a) . .D.nu mai exist5 derivii de paraziti de la un stup la altul ~i de la o stupina la alta. Nu a avut efecte toxice asupra albinelor.albinele rimin permanent in stup. Benzile de Mavrirol se aqeaz5 transversal deasupra ramelor. a) . . cite douil benzi pentru fiecare familie de albine sau cite una pentru roi ~i familiile slabe. se introduc benzile de Mavrirol care se fin in stup timp de 90 de zile sau pin5 in prim5var5 fir5 a fi nociv pentru albine. Pentru combaterea varroozei pentru care se utilizeaz5 Varachet Forte qi Mavrirol se recornand5 urmstoarea schem5 de tratament: I. Eficacitatea acestuia a fost de aproximativ 85% cu la alta. .

oxalic.V. De asemenea. abdomen dilatat qi diaree.formic. Evolueaz5 clinic in timpul iernii gi la inceputul primgverii. incapacitate de zbor. inaintarea in salturi gi tremuraturi ale corpului gi aripile destinse asimetric.N. ~ r o l l ~ 279 k.Acaparioza produs6 de acarianul Acarapis woodi Acarienii inteapi peretii traheali hr5nindu-se cu hemolimfii. Existi unele semne in leg5tur&cu prezenfa bolii cind se constat5 primsvara o depopulare in mas5 a familiilor de albine. Este produsi de Acarapis woodi care igi realizeazi ciclul biologic in traheea toracici a albinei. Fig. Semnele clinice sunt necaracteristice ins3 la familiile infestate se constat5: slibirea acestora ca urmare a efectului spoliator a1 parazitului.. in concentratii gi doze adaptate la conditiile climaterice ale f5rii noastre. **fbp Albinele bolnave p5r5sesc stupul. - Acarapioza este o boa13 parazitari a albinelor adulte tinere care pin5 in prezent nu a fost diagnosticat5 in p r i dar evolueazi in Prile vecine.79 . Se poate asocia cu nosemoza gi varrooza. avizarea. omologarea gi inregistrarea de catre A. mortalitate mare cfit gi un numir insemnat de albine bolnave. este in curs de testare un produs pe baz5 de acizi organici . lactic sau in acizi in alternanfi cu uleiuri volatile.S. produsul va intra in producfia curenti gi va fi pus la dispozifia apicultorilor ca alternativi la medicamentele chimice de sintez5. fl+* tL ve Diagnosticul se stabile~te numai prin examen de l a ~ ~ f i ~ e .MANUAL UL A PICULTORUL UI produselor biologice gi medicamentelor de uz veterinar. se adun5 in grupuri mi& %e?!&indu-gi capacitatea de zbor mor in afara acestuia.\ &- .

. in cazul diagnosticarii bolii se recomandi tratament cu Varachet Forte ~i Mavrirol in acela~i mod ca ~i in varrooz5. Boala este o raritate ~i nu a fost identificati in fara noastr5. Malaesia . Vietnam. Boli necontagioase (nemolipsitoare) 9dietul ricit. cercet5torii dbndu-i numele de Tropilaelaps clareae. pbn5 la aceast5 data fiind semnalat5 la Apis mellifera. China. India. Gregarinoza . intre stupine. Tropilelapsoza se manifest5 clinic printr-o depopulare progresiv5 a familiilor afectate pbn5 la disparifia lor. c5reia i s-a dat numele de Tropilelaps konigerum. este o boa15 necontagioas5 ce apare accidental. in anul 1982 este descrisi o nou5 specie din genul Tropilelaps gasit5 la Apis dorsata in Sri-Lanka. I / 1 I I 280 1 . Ca urrnare a leziunilor produse. Tropilelapsoza .yi Jawa. Mentionam c5 boala este specific5 apiculturii din zonele ecuatoriale ~i tropicale unde exist5 permanent puiet in familii. Sursele de infestare sunt reprezentate de albinele adulte ~i puietul parazitat. contaminarea se face prin intermediul albinelor hoate.MANUALUL APZCULTORULUZ albine vii sau muribunde . Tropilelapsoza este o parazitozi extern5 a puietului ~i albinelor adulte.100 de indivizilprob5. intestinul prezint5 modificgri macro ~i microscopice. Se produce cind exist5 un dezechilibru intre cantitatea de puiet ~i cantitatea Ricirea puietului poate avea loc ~i urmare manipulgrii in lunile reci de primlvar5.50. Parazitul nu poate patrunde in zonele temperate (deci nici in tara noastri) deoarece la albinele din aceasti zona exist5 perioade cu lips5 de puiet.este una dintre bolile exotice parazitare ale albinelor produs5 de acarieni de genul Tropilelaps avbnd numele de tropilelapsoz5. in cazul depistarii bolii se recornand5 tratament cu Varachet Forte prin fumigare in acela~i mod ca in varrooz5. Parazitul care produce aceast5 boali a fost observat pe Apis mellifera in Filipine. Apis cerana qi Apisdorsata in mai multe pri ale Asiei: Filipine.este o boa15 parazitari cauzat5 de Leidyana apis care se localizeaz5 qi i ~ desfi~oar5 i acfiunea patogen5 in tubul digestiv a1 albinelor. Examenul de laborator se bazeaz5 pe evidentierea parazitului in traheele albinelor suspecte de boa15 prin stereomicroscopie qi microscopic. contaminarea in cadrul familiilor realiziindu-se direct de la albina parazitat2 la albina s5n5toasB ~i puiet. depopularea este mai rapid5 in cazul asocierii tropilelapsozei cu varrooza.

lipide. pe ramele cu rezerve de hrani ~i pe peretii exteriori ai stupului. 20 ml/l in propoqii de 200-250 mllfamilie in funcfie de puterea acesteia ~i de consum. eliminarea polenului alterat ~i inlocuirea acestuia cu faguri cu polen de calitate sau cu inlocuitori de polen ~i asigurarea apei necesare. Foarte multe familii de albine sunt introduse la iernare polen. iernarea in conditii neigienice sau blocarea urdini~ului. datoritii unor perioad corespunzator privind cantitatea de nectar qi polen qi neasigura hran5. glucide. restriingerea cuibului. au abdomenul marit care la cea mai mic5 presiune eliming fecale diareice sub form2 de jet.MANUAL UL A PICUL TORUL UI Pentru a impiedica ricirea puietului se recomandii. imobile. Tratamentul se rezum2 la administrarea de sirop ciildut cu adaus de Protofil. este o tulburare fiziologica ce se caracterizeazi prin eliminarea frecventg a unor excremente de consistenfa sc8zut8. lipsa de apii. hrana fiind constituita. Diareea albinelor. alterarea polenului in faguri. precum ~i de zgomote produse in preajma stupinei. din s&\&biir. Excrementele dupii eliminare au culoare castanie. in special in fata urdini~ului. restriingerea cuibului familiilor de albine la numarul fagurilor bine acoperiti de albine pentru a menfine in stupi temperatura corespunz5toare pentru cre~terea puietului. Dismetaboliile albinelor sunt provocate P diferite perioade ale anului. in sezonul de primGvar5. vitamine ~i saruri minerale. Albinele afectate sunt agitate. Pentru a preveni imbolnavirea familiilor de albine se recornand3 asigurarea pentru iernare a unor provizii de hrana de cea mai bun8 calitate. absenp prelungitii a culesului. mai n ales in timpul iernii chnd majoritatea familiilor de albine sunt carenlate in proteine. este un ansamblu de simptome produse din diferite cauze care afecteazii albinele adulte cum sunt: timp neprielnic. Boala de mai. iar la examenul microscopic se constat3 o bogat2 flora bacteriana saprofita. Boala poate s2 apara ca umare a hranei necorespunzatoare calitativ. bogate in polen nedigerat modificate la culoare ~i miros. miros de putrefactie. care conduce la unele disfunctiuni intestinale. in cea mai mare cantitate. prezenta unor daunatori in cuibul familiilor pierderea matcilol. . Albinele cuprinse de boa12 se manifest5 prin eliminiri intermitente de excremente diareice in interiorul stupului. Tratamentul const2 in m5suri de igienii.

in timpul transportului la pastoral pe caniculi qi se evitti prin aqezarea sitelor de aerisire qi efectuarea transportului stupilor in timpul noptii. Pentru prevenirea qi combaterea dismetaboliilor se iau miisuri imediate. i&{iile albinelor sunt determinate de contactul sau ingestia de ice sau anorganice. iar multe din acestea mor in timpul iemii. . Intoxicatii . in timpul iemii. complet uzate. soldiinduse cu o mare mortalitate in aceste familii. se poate interveni cu paste (turte) constituite din miere. conduc la slibirea gradului de rezistenti faiii de temperaturile sciizute ~iumiditate. lipsa polenului ~i a mierii in rezervele de hrani. Pentru evitarea hipotermiilor soldate cu riicirea puietului mortalitatea la albinele adulte se recomandi restringerea cuibului qi o impachetare adecvati care sii asigure aerisirea qi evitarea condensului. familiile ieqind in primavarii cu albine pufine. care afecteazii profund metabolismul celular ale ale acestora qi provoacg intoxicafii acute qi cronice ce creazi un " I I .MANUAL UL APICUL TORUL UZ Datoritii acestor carente. Hipertermiile au loc. Intoxicatiile albinelor reprezinti problema actual8 ce mai graviia apiculturii. in siropul de stimulare de primiivarii. spre sfir~itul iemii qi primiivara. Datoritii lor sunt omoriite anual zeci de mii de familii de albine prin intoxicafii catii cronice care afecteaza intreg efectivul de albine. Tot datoriti acestor lipsuri in rezervele de hrani.miere sau sirop de zahir cu adaos de Protofil20 mlll ~i polen din rezerva proprie a stupinei. mitcile iqi reduc ponta sau chiar nu mai ouii. in golurile de cules qi stimulirile de toamnii se recomandii adaosul de Protofil 20 mlll sirop In porfii de 250-500 mV familie in functie de puterea acesteia la intervale diferite in functie de consum. metabolice qi comportamentale. Asemenea dismetabolii produc in final sciiderea gradului de rezisteng a albinelor fa@de agentii patogeni specifici qi nespecifici conduciind la imbolnavirea qi moartea acestora. in golurile de cules. in situafia ciind sunt necesare suplimentiiri de hranii. zahir qi adaos de Protofil 40 mllkg pastii. in familiile de albine se produc grave dezechilibre fiziologice. creqterea noilor generatii de albine este intiirziat8. iar de foarte multe ori albinele nu iau in creqtere ouile depuse. in golurile de cules qi in cazul lipsei secrefiei de nectar din cauza intemperiilor trebuie sii se administreze hranii de completare . de regulii.

iar cel de laborator prin examen toxicologic pe probe de albine prelevate din stupina afectati. contracturi. ~i Intoxicatiile albinelor nu pot fi combatute. paralizie ~i moarte. flori ~i ap5.. Se vor pistra i n t o t d e a u n a p obe pentru . Singura solutie de combatere a pierderilor fiind prevenirea acestora.intoxicatii cu pesticide ~ialte grupe chimice. in general. schimbarea frecventa a miitcilor.). oxizii acestora. innegrire. suspecte de contaminar Probele vor fi recoltate de medicul veterinar din zoni.neprelucrat5 yi pastur8) plante. Intoxicatiile cronice se caracterizeaza prin: mortalitate mai mare decit cea fiziologic8. intoxicafiile pot fi clasificate in: . sulfamide. aluminiu. Diagnosticul se face pe baza semnelor clinice. nectar toxic. o eventual2 expertiza. acizi ~i altele. moartea petrecilndu-se in scurt timp. Acestea suntcele mai frecvente ~i cele mai piigubitoare. s -% "$r 283 r "- . sulf. fenomenul este mai pregnant la familiile puternice cu mai multe albine culegatoare. carbamice. slabirea familiilor prin diminuarea populatiei. triazinice. . miere cu cel putin 200 ml miere . plumb. albine incapabile de eclozionare. care treneazg o perioadg mai indelungata de timp sau chiar tot timpul anului. sigilai i fimise la laboratorul de specialitate (D. Gr5 semne clinice specifice bolilor infecto-contagioase ~i parazitare.S.intoxicafii alimentare cu polen. precum ~i reducerea efectivului prin moartea in ciimp a majoritifii albinelor culegitoare. moartea puietului ~i mitcilor datorita polenului ~inectarului contaminate cu substante toxice aduse de albinele culeg8toare.intoxicatii acute ~i cronice determinate de noxe industriale constind in: arsen. incapacitate de zbor. . intoxicatiile acute se caracterizeaza prin: mortalitate masiva ~i brusc2 in timp scurt a albinelor in interiorul familiilor ~i in afara lor. Albinele intoxicate prezinta urm5toarele fenomene: tremuraturi.MANUALUL APICULTORULUI teren de minima rezistenta in f a p agresiilor agentilor infecfio~i parazitari. miere de man2 ~i zah5r impur. Probele trebuie sa contin2 minimum 150-200 g albine muribunde sau moarte ~i probe de ' fagure cu puiet ~i rezervi de hrana (nectar. in general. Dup5 natura agentului toxic. . intoxicatiile cronice se datoresc poluiirii mediului cu diverse substanfe toxice care se acumuleazii at5t in organismul albinelor cit ~i in rezervele de hran8. pierderea repetati a albinelor culegatoare consecutiv folosirii repetate a pesticidelor in fitoprotecfie. pesticidele apartin grupelor organoclorurate. aparitia albinelor cu malformatii mai ales ale aripilor. polen.intoxicafii medicamentoase prin exces terapeutic cu antibiotice. Din punct de vedere clinic. mercur. mortalitatea se instituie atit la familiile din stupin5 cit qi la albinele stupinelor din zonii.V. organofosforice. piretrinoizi 5i alte grupe chimice. chimioterapice ~i antiparazitare.

afecteazi yi albinele melifere. In aceasti situatie cumulul dintre efectul pesticidelor yi iradierilor conduc la aparitia frecventi a malforlnafiilor yi la scjderea rezistentei naturale fafi de boli ale puietului yi albinelor. precum ~i a unor tulburBri morfo-functionale. cu alte mitci tinere ~i prolitice. Intonica!iile cu noxe industriale yi rutiere reprezinti o problelni gcnerali dc ecologie yi pot fi prevenite prin niisuri ce se inipun a ti luate la scar5 globali pentru protcjarea mediului.C. diferente lnari dc tcmperaturi. lradiatii 1 1 I Substantele radioactive emanate permanent sau accidental in mediul incolijur5tor de diverse instalatii care folosesc substante radioactive.MAiVL1ALL'L APICUL TORUL UI Probele se prelucreazi in laboratorul pentru exanicne calitative I croniatografie in strat sub~ire yi examene cantitative prin H. pe lingi plante yi animale. Totodati.tii~tol-i!es~intnulnite mitcile din a c5ror ou2 dcpuse rezulti generafii fosmate in exclusivitatc sail ma-joritate din trintori. mitcilc pot prezenta ins2 tulburiri de naturi neinfcctioasi. a~niloidozaperetelui spermatic yi degenerescenfa glandelor anexe. hipoplazia oviductelor. 0 parte din anon~aliisunt provocatc de boli infectioase sail parazitare. hipoplazia ovarelor. cu spectrofotometru de masi.tl~lhzt/-Cj~idelutne~ea in oltijlov care poate fi determinati de afectiuni sau anomalii cutn sunt: aplazia ovarelor. fie de naturi congenitali: . Mitcilc cu diverse anonialii trebuie 'inlocuitc. irnediat ce se depisteazi. Anomaliile miitcilor Sunt produse de dikerse cauzc. obstructia oviductelor yi afecfiuni ale tractusului intestinal. vegeta~ii la nivelul pungii speniiatice. polen sail nectar toxic: . . intre cazurile patologice cc i~npiedici fecundarea ouiilor m e n t i o ~ ~ i m : dcge-nerarea sau alterarea sper~iiatozoizilor.P.n l i t c i tl.L. datoriti iinor cauze diferite ca: nianipulare grcyiti.

omorind albinele qi spoliindu-le de r& a $e hrana. viespile pot patrunde in numiirmare-in special in familiile de albine slabe. b5rz5unele sau bondarul are culoarea galben-bruna qi dungi galbcne pe torace ~i abdomen. b)femeli. c)larva'. De obicei atac5 albinele lucr5toare ce se intorc de la cules yi se hr5nesc cu acestea. atunci cind se reproduc in interiorul stupului. 80 . Combaterea atacului de g5selnig in familiile de albine se realizeaz5 prin mentinerea acestora in conditii de igien5 qi sanitate. Atunci. Viespea mare iyi construie~tecuibul in piimsnt.Viespea mare.MANUALUL APICUL TORUL UI Predatorii cerii ~i albinelor Predatorii cerii ~i albinelor sunt numero~i extrem de variati. in aceste cazuri. d)pupLi Pentru combatere fagurii de rezerv5 se protejeaz5 prin fumigatii in spatii etanqe cu sulf 50 g/m3.GLiselni[amare (molia cerii) Galleria Mellonella a)mascul. prejudiciind buna dezvoltare a familiilor de albine.Molia cerii sau g5selnita mare (Galleria mellonella) ~i molia cerii sau gaselnita mica (Achroia grisella) pot produce deteriorarea ~i distrugerea fagurilor cliiditi dac3 nu se iau din vreme m5suri de protectie a acestora. 285 P zC . Atacul de viespi are loc in general toamna cind familiile incep s5 sl5beasc5. . Pentru prevmirq tacului de viepi in stupin5 se urm8re~te distrugerea direct5 a cuiburilor @$ e d& sau grin %. . larvele perforeaza fagurii ~i omoars nimfele pe suprafete intinse chiar in cazul fagurilor cu puiet. Atacul acestor lepidoptere se poate realiza qi asupra fagurilor din interiorul familiilor slabe. provenind qi atit din regnul animal (insecte. batracieni. capabile s5 se apere impotriva acestor lepidoptere. p5s5ri qi mamifere) cit ~i din regnul vegetal (plante d5un5toare) care produc pagube insernnate in stupine. Fig.

de asemenea. in special a celor amplasati in p5duri. protejafi impotriva . pierderile anuale cauzate de urqi familiilor de albine sunt reduse. Alungarea prigoriilor din preajma stupinelor se realizeaz5 prin sperietori sau prin aplicarea unei folii de polietileni neagrB pe acoperi~urile stupilor asociat5 cu posibilitatea de vibrare a acesteia. toamna. produc pagube p5trunzind toamna tirziu in stupi unde se instaleaz5 pentru iernare.Urqii bruni pot produce pagube stupinelor amplasate in zona de munte prin atacarea stupilor ~i distrugerea acestora pentru a consuma fagurii cu miere. . . se recornand5 s5 aibi grijB sB-~i protejeze capul de un eventual atac a1 acestora.CiocBnitoarea sau ghionoaia poate sB perforeze.Prigoria sau altinarul face pagube mari prin faptul c5 se hrineqte cu albine pe care le prefer5 oric5ror altor insecte. Ca mBsur5 de prevenire. in scopul de a preveni atacurile de furnici se recornand5 mentinerea in stupins. in unele cazuri familiile de albine.Furnicile pot ataca qi acestea. Prezenfa ~oarecilor in stupi poate fi constatat5 prin ascultare. indiferent dacB sunt de cas5. pe cdt este posibil. in Fra noastr5. dup5 rumegu~ulde faguri amestecat cu albine roase ~i fecale de ~oarecide la urdini~urilestupilor. perefii stupilor. pe m5suri ce timpul se rice~te. numai familii puternice ad5postite in stupi nedeteriorati. iarna. Operatorul. . de camp sau de psdure.Soarecii. in astfel de cazuri se impune tinerea la distanp a acestora de stupi prin plase protectoare sau diferite sperietori.la urdini~urile stupilor se instaleaz5 gratii metalice de protecfie impotriva p5trunderii ~oarecilor. se Cabanele. depozitele ~i fagurii de rezerv5 vor fi.Protejarea urdini~urilortrebuie completatB cu astuparea cr5piiturilor ce exist5 in unele cazuri in peretii sau pe fundul stupilor. I : I ( 1 1 1 ' 11 I 1 . hr5nindu-se cu mierea din faguri. in general. distrugind puietul ~i consumind rezervele de hran5. fndep5rtarea ur~ilor realizeaz5 prin provocarea de zgomote sau focuri de noapte se in apropierea stupinei. furnicile pot r e u ~aceasti i performan@ numai in situafia unor familii slabe adapostite in stupi deteriorafi. p5stur5 ~i chiar cu albine. in cazul in care se constat5 pgtrunderea ~oarecilor intervine imediat pentru a se elimina d5un5torii. .MANUALUL APICULTORULUI pulverizarea acestora cu substanfe insecticide.

in principal.-' e d t % 4 . Sistemul de stupiirit stationar in cadrul sistemului de stupiirit stafionar sunt cuprinse mai multe tehnologii de ingrijire a familiilor de albine care se bazeazi pe: intretinerea familiilor de albine in stupine amplasate in aer liber pe vetre permanente qi intrefinerea familiilor de albine in stupi amplasafi in pavilioane fixe.eJe. necesitatea alegerii celui mai avantajos sistem de stupiirit care sii poatii fi practicat de apicultori in funcfiede obiectivele producfiei. Pentru realizarea acestui deziderat s-a impus. im e s t t condifii stupinele sunt amplasate pe vetre in aceea~i zoni bioapicoli sau Intr. s i asigure conditii optime de dezvoltare ~ievidentiere a capacititilor productive a albinelor care s i permit5 obtinerea unor productii sporite de miere. intretinerea familiilor de albine in stupi amplasati in aer liber pe vetre permanente Prin acest sistem de stupirit se intelege amplasarea stupinelor pe vetre stabile (permanente) in condifii locale favorabile de climii ~i cules care sii asigure supraviepirea familiilor. particularitiitile albinelor ~i condifiile de climii ~i cules in care se precticii stupiiritul. dimensiunile stupinei.lti>oni ce se caracterizeazi prin existenfa unor resurse melifere d i f e r i. apicultorii au urmiirit.oferi zona bioapicolii in care este situatii exploatarea apicoli respectivi.Sisfeme de slupPril Prin cre~terea intretinerea familiilor de albine. precum ~i realizarea de productii apicole corespunziitoare. incii ~i din cele mai vechi timpuri. Aceste tehnologii de intretinere a familiilor de albine amplasate pe vetre permanente prezintii o serie de avantaje care dau posibilitatea apliciirii a numeroase tehnici de ingrijire a familiilor de albine ce asiguri dezvoltarea ~i pregitirea acestora pentru valorificarea la maxim a culesurilor de nectar in conditiile zonei bioapicole in care este amplasatii stupina ~i se practicii stupiiritul. Tehnologia de cre~tere~i intretinere a familiilor se practici conform conditiilor de cules (timpuriu de primiivarii sau tiirziu de varii) pe car.MANUALUL APICULTORULUI lecfia 12. cearii ~i alte produse in vederea satisfacerii nevoilor proprii c3t ~i pentru asigurarea unor disponibilitZifi de produse care s i poatii fi valorificate in condifii avantajoase oferind un profit c2t mai mare fieciirui stupar.

de citre crescitorii de albine amatori s i consume produse apicole din propria lor stupini. peretii din fag ai de zbor se vopsesc in culori diferite. Prin practicarca stupiritului stationar pot apirea $i unele dezavantaje cauzate in principal de calamitarea principalelor culesuri de nectar din suprafala razei economice de zbor a albinelor culegitoare $i. salcim $i floarea-soarelui. Practicarea acestui sistem de stupirit asiguri realizarea de producfii apicole cu cheltuieli reduse. ace~tia Iingi altul. Pentru a evita riticirea albinelor. ca urmare. misuri $i eforturile fizice $i financiare ale apicultorilor care in asemenea condifii au posibilitatea si desfi~oare paralel cu stupiritul $i alte activititi gospodirevti aducitoare de profit (cultivarea pimintului. prelungirea duratei de folosire a inventarului apicol $i in special a stupilor care nu se mai degradeazi prin mutarea $i remutarea cu prilejul deplasirii acestora in pastoral. Totodati. a stupilor de volum in care se pot dezvolta familii puternice capabile s i valorifice $i s5 acumuleze in stupi importante cantititi de nectar $i polen. in acelasi timp se reduc in bun. practicarea stupiritului stationar in localit5fi cu bogate resurse de nectar $i polen prezinti $i alte avantaje din care amintim urmitoarele: folosirea pentru adipostirea familiilor de albine. salcim $i tei. nerealizarea productiilor de miere propuse a se obtine in sezonul apicol activ. organizarea unei activiGfi permanente de selectie $i ameliorare a albinelor din stupini. floriculturi saul~icrevterea animalelor domestice). ca urrnare a eliminirii din tehnologia intrefinerii albinelor a transportului stupilor la distanti pentru valorificarea culesurilor. jntretinerea familiilor de albine in stupi amplasati in pavilioane fixe Sistemul de intrefinere a familiilor de albine in stupi amplasati in pavilioane fixe se bazeazi pe adgpostirea acestora in pavilioane special amenajate construite din c5rimidi sau din material lemnos sub forma unei inciperi cu o deschidere longitudinal5 la care stupii se amplaseazi cu urdiniqul spre in afari. precum $i de crescitorii care detin in proprietate suprafete de teren in zone corespunzitoare pentru amplasarea stupinelor caracterizate prin cel putin dou5 culesuri de nectar. Alituri de incgperea stupii pavilionul dispune $i de o cameri de lucru $i odihni $i aragaz pentru a asigura apicultorului un minim de I 1 1 1 . salclm $i fineati sau mani. Iegumiculturi.MANUAL UL A PICUL TORUL UI Acest sistem de stupirit este cel traditional pentru fara noastri practicat in special de apicultorii cu efective reduse de familii de citre pasionatii in cunoavterea vie$ albinelor. pomiculturi.

intrefinerea familiilor de albine in pavilioane fixe se realizeazi in adzpost. in prezent.MANUALUL APICULTORULUI confort in zilele in care se deplaseazi la stupini. Elvetia. Cehia. s-a trecut la realizarea de constructii din lemn mai simple gi de dimensiuni reduse ce inlocuiesc costisitoarele investitii din trecut ~i care. precum gi in tara noastri in Transilvania. constituind o mfindrie a proprietarilor acestor stupine. modern5 prin deplasarea rapids a familiilor de albine de la un cules la altul. asemenea construcfii unele artistic realizate gi amplasate de reguli in zone pitoregti pentru adipostirea familiilor de albine. fac in unele cazuri ca apicultorii s i renunte la intrefinerea familiilor de albine in asemenea condifii. Costul ridicat a1 acestor constructii. Ungaria. datoriti costului ridicat a1 unor asemenea amenajiri. se intfilneau frecvent in Germania. Cehia gi Slovacia. singur sau cu familia pentru a ingriji familiile de albine de care dispune. sunt pe cale de disparitie. intretinerea familiilor de albine in sistemul de stupi amplasati pe vetre de stupini temporare Pentru avantajele pe care Ie prezintH acest sistem de &6I?ELr&fa:mr 289 13 . Slovacia gi Croafia. Austria. precum gi un dulap cu scule pentru repararea stupilor. imobilitatea stupinelor. recoltarea gi conditionarea produselor apicole (extracfia mierii. conditionarea polenului. recoltarea 18ptigorului de matci gi a veninului de albine). precum gi a ocupirii unor terenuri folosite pentru amplasare in Austria. Din pasiunea pentru cregterea albinelor gi cunoagterea vietii acestor insecte. in p r a noastri. fiind posibili intervenfia apicultorului in familia de albine in orice conditii atmosferice fari a influenta nefavorabil starea albinelor. insfirmarea ramelor gi lipirea fagurilor. dependenp acestora de conditiile de cules pe care le oferi resursele locale. in trecut (sffirgitul secolului 19 gi inceputul secolului 20). Polonia. in aceeagi incipere sau in alta invecinati se afli un dulap pentru rezerva de faguri a stupinei. topirea cerii. Acest sistem de stupirit a transformat apicultura statici din trecut intr-o apiculturi dinamici. Sistemul de stupirit pastoral Sistemul de stuprit pastoral in care este cuprinsi tehnologia de intretinere a familiilor de albine cu stupi amplasati pe vetre de stupini temporare gi aceea de intrefinere a familiilor de albine cu stupi amplasafi in pavilioane mobile a apirut ca urmare a necesititii de valorificare in conditii economice avantajoase a resurselor de nectar din mai multe zone bioapicole caracteristice din fara noastri.

in funcfie de programul propus de apicultori. precum gi din alte pri. necesitatra I I 1 I . autocamioane sau tractoare. de cresciitorii semi-profesionigti gi in special de cei profesionigti. in aceastii perioadii se urmiiregte cu atentie dezvoltarea familiilor gi mentinerea acestora in stare activii pentru valorificarea in cele mai bune conditii a culesului de nectar. Acest sistem de practicare a apiculturii este propriu stuparilor care igi orienteaza producfia pe linia obfinerii in principal a unor cantitiiti c&t mai mari de miere gi cearii gi care sunt organizati corespunziitor pentru condifionarea gi valorificarea producfiilor de miere realizate ca urmare a deplasiirii repetate a stupinelor. salchm. sunt amplasate pe vetre. la pomi. intretinerea familiilor de albine in sistemul de stupiirit pastoral cu stupi amplasali in pavilioane mobile Necesitatea valorificiirii superioare a resurselor melifere atiitin conditiile din gi din alte Pri: Polonia. incepiind din toamnii gi piing in primiivarii. deplasarea stupinelor poate fi limitat5 numai pentru valorificarea unora dintre culesurile amintite finhndu-se seama de o serie de factori care conditioneazii capacitatea de cuprindere a acestei activitifi complexe gi laborioase. Totodatl. fiineatii. Practicarea sistemului de stupiirit pastoral aviind stupii amplasafi pe vetre temporare prezintl avantajul realiz2rii unor producfii apicole importante in anii favorabili dar costul productiei este destul de ridicat datoriti cheltuielilor ocazionate de transporturile efectuate succesiv gi a uzurii accentuate a stupilor gi inventarului apicol folosit in aceastl activitate. coriandru. atht de ciitre apicultorii amatori. familiile se pregiitesc pentru transport gi la momentul potrivit se incarcii in camioane. man5 gi zburiitoare in zona montanii. Germania la modificarea tehnologiei de cregtere gi intrefinere a familiilor o apiculturii static2 s-a trecut la o apiculturii dinamicl de albine de la un cules la altul. precum gi in zona inundabill a Deltei Duniirii in lunile septembrie gi octombrie. dupii care stupinele se retrag pe vetrele de iernare unde riimhn piing in primiivara urmiitoare. in vagoane de tren. remorci mici sau mari tractate de autoturisme. in acest scop. incepe perioada de deplasare a familiilor de albine in pastoral. 0 datiicu venireaprimiiverii gi incepereainfloririi pomilor fructiferi. tei gi floarea-soarelui in zona colinarii gi de stepii. pe pontoane sau gabare tractate de remorchere. Deplasarea familiilor de albine poate fi continuat5 gi la culesurile urmiitoare: la zmeurii. Ucraina. Slovacia.MANUALUL APICUL TORULUI de albine este curent practicat in conditiile din p r a noastrii. urrnarindu-se dezvoltarea acestora ca gi in cazul sistemului de intrefinere a albinelor pe vetre permanente. pentru valorificarea resurselor de nectar gi polen din natura in scopul dezvoltlrii familiilor de albine gi polenizarea acestor culturi entornofile. in conditiile acestui sistem de stupiirit familiile de albine. Rusia. arapitei qi mugtarului. China.

Avdnd in vedere aceste situatii. precum gi rulote apicole pentru adiipostirea gi transportul familiilor de albine in pastoral. in hnctie de posibilititi gi efectivul familiilor pe care le posedii. Trebuie tinut cont gi de faptul cii folosirea intensivii a pesticidelor pentru combaterea diiun5torilor in agriculturi. a impus apicultorilor sii actioneze rapid gi eficient pentru deplasarea stupinelor gi protejarea familiilor de albine impotriva efectelor imediate sau remanente ale substantelor toxice. Folosirea pavilioanelor apicole prezintii gi unele dezavantaje cum sunt: posibilitatea depopuliirii stupilor ca urmare a riit2cirii albinelor.MANUAL UL APICULTORUL UI poleniziirii saturate a culturilor agricole entomofile .ca miisurii agrotehnicii important2 pentru cregterea productiilor agropomicole . importante avantaje pentru insemnate de miere. . pomiculturii. reducerea cheltuielilor ocazionate de operafiunea de inciircare gi desciircare a stupilor. sistem de stupiirit care prezintii numeroase avantaje care au determinat pe unii cresciitori de albine sii opteze pentru practicarea stupgritului pavilionar. cregterea temperaturii in stupi datorit2 posibilitiifilor reduse de ventila$iegi riitiicirea miitcilor intoarse de la zborul de imperechere. U . Dintre principalele avantaje pe care le prezint2 acest sistem de stupiirit mentioniim urmiitoarele: mobilitatea ridicat2 prin deplasarea rapid5 a pavilionului apicol tractat de la un masiv melifer la alttul. miirirea duratei de folosire a stupilor gi utilajului apicol prin piistrarea acestora sub protectia pavilionului. cearii gi altor productii apicole in economic5. platforme mobile descoperite sau acoperite. posibilitatea de a interveni operativ pentru indreptarea st2rilor anorrnale din familiile de albine. declanggrii unor firtigaguri lente ca urmare a densit5tii stupilor pe o suprafap redusii. Practicarea diferitelor sisteme de stupgrit cu utilizarea unor tehnologii diferenfiate de intretinere a familiilor de albine prezint5. au trecut la proiectarea gi realizarea de pavilioane mobile inchise. amplasarea stupilor pe un spafiu mai redus. precum gi de costul redus a1 mijloacelor de tractare.a determinat deplasarea rapid5 gi succesivii a stupinelor de la un masiv melifer la altul. Practicareajudicioasiia stupiiritului pavilionar prezintaeficienp economic5 prin realizarea unor producfii apicole sporite comparativ cu celelalte sisteme de stupiirit practicate in conditiile din pra noastrii degi necesit5 importante cheltuieli de investitii pentru realizarea pavilionului gi unele dificultiifiin mdnuirea familiilor de albine. dezvoltarea rapid5 a familiilor de albine in sezonul de primiivarii intrucdt ele se piistreazii in pavilion protejate de efectele negative ale vdnturilor gi temperaturilor sciizute. unii apicultori. legumiculturii sau la tratamentele fitosanitare din perimetrele silvice. efort fizic mai mic pentru intretinerea albinelor ca urmare a reducerii volumului de lucriiri gi asigurarea unui confort sporit pentru odihnii gi executarea lucriirilor de volum in stupinii. in condifiile aplic5rii acestora potrivit resurselor melifere gi particularitiifilor climatologice locale.

miere. pe baza acestora. finerea unei evidente clare yi complete este strict necesar5 atit pentru buna intrefinere a familiilor de albine ciit yi pentru cunoa~tereaexact5 a consumului de materiale qi a altor cheltuieli realizate in procesul de producfie pentru a putea determina periodic profitul activit5tii. propolis. apilarnil. evidenfele sunt la str.MANUAL UL A PZCUL TORULUI leclia W. este de dorit ca fiecare apicultor s5-yi procure ciite un carnet de stupin5 in care s5 scrie toate datele ce urmeazi s5 serveasc5 la intocmirea unui document de evidenF primar5 pentru a cunoayte situatia stupinei in orice moment. creyterii productivitiifii muncii yi implicit a creyterii profitului in apicultur5. obiectelor de inventar din dotarea stupinei ciit ~i cantitatea produselor apicole realizate in stupin5 in cursul anului. polen. venin de albine). Aviind in vedere necesitatea finerii acestor evidenfe. Evidenfa in stupini In stupinele apicultorilor particulari ciit ~i in stupinele unit5tilor economice. mstci.Evidenla. cear5. in care se inregistreazii de asemenea miycarea efectivului de familii de albine.fiya familiei" care face parte integrantii din carnetul de stupinii. faguri clgdifi. l5ptiyor de matc5. economice yi de evidenF in conditii proprii economiei de piaf5. Tiniind seama de toate acestea se impune ca o necesitate luarea de m5suri care s5 conduc5 la solufionarea unor elemente tehnico-organizatorice.iatul necesar ~i anume: inventarul apicol. Datele privind controlul de prim5varii yi toamnii al familiilor de albine se inscriu de asemenea in carnetul de stupinii yi.. organizarea acliviliilii gi proleclici muncii in slupine gi lerme agicole Dezvoltarea yi intensivizarea productiei apicole in ultimii ani reclam5 in bun5 miisurii yi perfecfionarea metodelor de organizare a activit5tii yi de aplicare a tehnologiilor elaborate pe specific de lucriiri in scopul sporirii producfiei. se intocmesc procesele de prim5var5 yi de toamnii a famillior de albine. evidenre f A 292 . realizarea programului ~i de toamn5 a familiilor de albine. cu un num5r mare de familii de albine. Carnetul de stupin5 se completeaz5 pe baza datelor culese yi a lucr5rilor executate zilnic in stupinii privind starea familiilor de albine ce se inregistreazi in . Totodatii se pilstreazii o evidenF exact5 a stupilor. a m5tcilor yi fagurilor artificiali ciit yi productiile realizate (familii de albine.

considerind c i o ram5 4351300 mm bine acoperit5 cu albine pe ambele fete contine 270 g albine. iar ramele 4351230 mm. Revizia de prim5var5 ~itoamn5 se excut5 de apicultor care consernneaz5 cele constatate in carnetul de stupini. apicultorul executii yi bonitarea familiilor din stupin5 pentru a cunoa~te calitatea materialului biologic de care dispune. ceari. starea stupilor Si inventarul apicol. Cu prilejul reviziei. Inventarul apicol se inscrie in carnetul de stupin5 sub form5 de list5 de inventar care cuprinde enumerarea yi descrierea existenfei cantitative ~i valorice a mijloacelor pe care le are in gestiune. polen ~i altele). apicultorii vor inscrie Si insernnari privind actiuni sanitare-veterinare. la sfirgitul fiec5rei etape specifice in apicultur5 se vor analiza rezultatele obtinute pentru a se putea lua misuri corespunz5toare in timp util. apicultorul intocme~te un proces verbal a1 celor constatate. o ram5 4351230 mm confine 2-2. . 2. consumul de faguri artificiali. 4. fenologice ~i cintar de control. 3. In cam1 unitatilor economice.5 kg miere iar o ram5 4351300 mm contine 3. faguri ce se reformeaz5. unificarea familiilor. in folosinp ori in rgspundere la un moment dat.MANUALUL APICULTORUL UI diverse ~i insemn5ri. Urm5rirea producfiilor realizate se face in baza notarilor din carnetul de stupin5 in care sunt trecute atilt datele din programul de producfie cit ~i rezultatele obfinute privind realizarea produselor apicole (miere. in care se inscriu zilnic starea timpului. inceputul ~i sErgitul infloririi la diferite plante melifere ~i evolutia csntarului de mai jos. Cu prilejul acestor lucriri se apreciaza puterea familiilor de albine. circa 200 g albine.5-4. hrgniri stimulente ~i de completare a hranei. formarea de familii ajut5toare sau alte activit5ti tehnico-organizatorice ~i economice. apicultorul sau o alt5 persoan5. Carnetul pentru observatii meteorologice. virsta matcilor. puterea familiilor se stabile~te finctie de greutatea albinelor in exprimat5 in kilograme. rezervele de miere. zborul albinelor. 5% 293 . y. Periodic. liipti~or de matc5. La capitolul alte evidente ~iinsemngri. De asemenea se inscriu in carnetul de stupin5 veniturile ~i cheltuielile prev5zute. date pe care le trece dup5 caz ~i ~i in registrul de inventar a1 unit5tii. rezervele de hran5 se estimeaz5 de asemenea in kg. Virsta m5tcilor se apreciaz5 in functie de culoarea marcajului m5tcii sau a not5rii din carnetul de stupins. Trecerea in evidente a datelor privitoare la insu~irilementionate se face astfel: 1.O kg miere.

c" = linigte completii. Principalele date care se inregistreazii: temperatura aerului la o iniilfimede 1. cu 4 = vint potrivit. precipitafiile se noteazii numai in sezonul activ cu: PI = ploaie superficialii.2 $ m akfost zborul albinelor in stupinii. cu 3 = vint slab (intrefine migcarea frunzelor ~i increfegte suprafap apelor stiitiitoare). vintul predominant se noteazi in funcfie de indicatia unui stegulef anume instalat iar tiiria vintului se apreciazi cu litera . adincime. mentine steagul indicator intins.MANUAL UL APICUL TORULUI CARNET DE OBSERVATII I 0 Temperatura aerului E E D 0 bJ-z . ~ d ~ ~ prOvOT . este auzit in ad5post gi migcii arborii mici.. cu 6 = vint destul de tare. zborul albinelor se noteazii cu 1. Pentru inregistrarea tuturor datelor meteorologice stupina se doteazii cu un terrnometru de maximii gi minim& cu higrometru gi cu un cintar apicol. cu 1 vint foarte pufin simfit. adincime gi P3 = ploaie puternicii prin care solul afinat s-a umezit la peste de 5 cm.Owcind cerul este in totalitate senin qi piin5 la 10 in funcfie de acoperirea boltei cerului cu nori. 14 gi 20.5 m.a 2 2 E Y5 2 C E L rn 0 . cu 5 = vint tiirice1. umiditatea se inregistreazi in funcfie de inregistrarea higrometrului la ora 14.provoacii valuri in apele st5tiitoare. cu 2 = vint foarte slab (migcii foarte ugor frunzele pomilor). P2 = ploaie in care piimintul afinat s-a umezit pin8 la 5 cm. migci arborii mari gi rupefre i graase. la ora 8. de sol.. cu 7 = vint tare.de rea de cu dimisear5 neap C I C a 1 m" 3 I G 5 lid F in acest carnet se fac inregistriiri zilnice in tot cursul anului in rubricile unde este cazul.o Iinie orizontalii. I I Cdntar control C i n ~ r i . Zilele in care albinele nu execut5 d ~ 6 d s ~ c a . cu 9-10 = furtunii. cu 8 = vint puternic... ri cu creste spumeginde. nebulozitatea se noteazii cu . uragan.

Se vor lua m5suri ca greutatea stupului s5 nu fie influentat5 de alte cauze in afara sporului de nectar sau consumului de hran5.. inflorirea plantelor se noteaz5 cu . Cbnd stupina se deplaseazg in alti localitate..xW numele plantei la inceput ~i de inflorire ~i cu acela~i semn pe coloana de sfbr~it inflorire atunci cbnd acesta de s-a terminat. Pentru determinarea evolutiei culesului. Amplasarea stupilor pe vatra de stupin5 se realizeaz5 in disponibil aviind grij5 ca intre stupi s5 existe o rbnduri de 1 m.- . in urma ciint5ririi zilnice se stabile~te diferenfa . z5pad5).in plus sau in minus . Organizarea producfiei cuprinde totalitatea m5surilor privind asigurarea gi coordonarea mijloacelor de munc5 in vederea desfi~ur5rii activit5fii cu maxim de eficienp economicg. Este necesar s5 se aib5 grij5 ca greutatea stupului s5 nu fie influenpit5 de alte cauze in afara sporului de nectar sau a consumului de miere. Organizarea muncii in stupinii Prin organizarea muncii se infelege un ansamblu de mgsuri cu ajutorul c5rora se asigur5 repartizarea rafional5 a foqei de munc5 existente in funcfie de cerintele procesului de producfie gi folosirea cbt mai complet5 a acesteia in tot cursul anului in funcfie de tehnologia folosit5 qi de mijloacele tehnice aflate la dispozifie. din prima zi se continua not5rile in carnet dup5 aceea~itehnica cu precizarea c i este necesari notarea denumirii localitifii in care s-au reluat inregistrgrile.MANUALUL APZCULTORULUZ Durata zborului albinelor se noteaz5 in funcfie de cbt au zburat albinele in ziua respectiv5. Cu scopul de a feri stupul de control de influen@ factorilor meteorologici (ploaie. acesta se protejeaz5 la exterior cu materiale izolatoare. 295 r .f a p de greutatea din ziua precedent5 datele obtinute inregistriindu-se in coloanele de spor sau scgdere. in aga fel ca la inapoierea din zbor a orienta spre stupul din care au plecat. Ciintarul de control . se realizeaz5 situafia real5 a acumul5rilor sau consumurilor zilnice a rezervelor de hrani.prin citirea qi inregistrarea la sfiirgitul fiec5rei zile a datelor obfinute. Pentru a cunoaSte potenfialul melifer a1 zonei sau a masivului melifer in care se fac inregistrgrile pe cbntarul de control se ageazi una din cele mai puternice familii de albine din stupin5 care indeplinesc parametrii optimi pentru valorificarea culesurilor.

specializarea produc5torilor in domeniul productiei pe care A "k -4 *C i 296 . Astfel. controlul ram5 cu ram5 a familiilor de albine avind'in vedere faptul c5 starea acestora poate fi apreciat5 ~i dup5 activitatea de la urdini~a evolutiei stupilor. msnuiri qi controale care afecteaz5 comportamentul familiilor de albine qi le dezorganizeazti activitatea. dimensiunea acestora este stabilitil de fiecare produc5tor in parte in funcfie de statutul de stupgrit spre care tinde: amatorism sau profesionism. capital de stat. venin de albine). dimensiunea stupinelor creqte la peste 60 familiidmdbine ~i poate ajunge chiar la 200-300 de familii. Ridicarea productivit5tii muncii este puternic influentatil qi de mentinerea in stupinil numai a familiilor puternice minuite de apicultori cu un bun nivel de cuno~tinfe profesionale. in apiculturil este de dorit s5 fie scoase din practic5 o serie de operatii. a cintarului de control sau prin verificarea ciitorva rame din centrul cuibului familiilor de albine. stupinele pot fi organizate in unitgfi de productie cu capital privat.MANUALUL APICULTORULUI Atit in stupinele produc5torilor particulari cit yi in stupinele unit5tilor economice. lgptiqor de matcil. Organizarea muncii intr-o asemenea stupin5 este detenninata de interesele posesorului familiilor de te albine ~i de dimensiunea stupinei care de cele mai multe ori nu d e p 5 ~ e ~5-10 familii de albine. fapt ce conduce nemijlocit la creqterea productivit5tii muncii. fapt care determin5 utilizarea unor tehnologii specifice obtinerii obiectivului propus qi de multe ori foarte costisitoare. inc5rcatul qi decarcatul stupilor qi altele. in cazul organizarii stupinelor de catre apicultori particulari semiprofesioniqti care pe 12ng5 o ocupatie de baz8 se ocup5 in secundar qi de creqterea albinelor pentru producerea ~ivalorificarea mierii sau altor produse apicole (polen. Acest fapt necesit5 o aplic& rictxa m5surilor de introducere de tehnologii economice de intrefinere a faraiiiilok albine care includ: creqterea productivitiitii muncii prin intensivizarea ~r&~*~roaaffie. este necesar s5 se elimine din practica apicultorilor. cu capital de stat ~i particular ~i c. In cazul stupinelor ce apaqin produc5torilor particulari ~i care sunt majoritare. pentru realizarea unui proces optim de munc5 este necesar sti se stabileascil metode precise ~i eficiente care sil conduc5 la eliminarea din tehnologiile existente a tuturor operatiilor inutile sau lipsite de randament. in unele cazuri. extractia mierii. De asemenea. Practicarea apiculturii de amator este legat5 de pasiunea persoanelor care indr5gesc cre~terea albinelor ~i nu este influentat5 de necesitatea absolut5 pentru realizarea unui profit. Din punct de vedere a1 proprietgtii. in aceste conditii obfinerea unei producfii de miere completeazi obiectul pasiunii qi produce satisfactia intregii familii. paralel cu mecanizarea lucrilrilor de volum cum sunt: descilp5citul fagurilor cu tniere.

pregiitirea pentru iernare. +FC* Productia apicolii in cam1 unor exploat5ri de asem& d~$ensiuni reclamii efectuarea lucriirilor prin cooperare mai ales atunci. . in aceste condifii. Dimensiunea unor asemenea exploatiiri apicole poate sii ajungii la peste 2. b) echipe permanente de intrefinere formate din totalitatea apicultorilor unei ferme in scopul efectuiirii in comun a lucriirilor la intregul efectiv de familii de albine. efectuarea unor calcule de rentabilitate se impun produciitorilor in special in cam1 cii pentru realizarea producfiei se practicii stupiiritul pastoral. Organizarea muncii in apiculturii qi dimensiunea stupinelor este strgns legatii de forma de proprietate a unitiifilor de productie.400 de ore. Acestea sunt stupinele cu efective de 400-600 de familii organizate de care isi asigurii existenfa lor ~i a intregii familii din profitul apicultori profesioni~ti pe care-l realizeaza din practicarea apiculturii. apiirarea s5natiifii albinelor prin miisuri sanitare-veterinare qi obligii pe cresciitori sii caute solutii avantajoase pentru valorificarea productiei realizate. 297 t* 4 - . trebuie acceptat cii apicultorul profesionst are nevoie ~i de miinii de lucru ocazionalii. componenp florei melifere qi utilizarea de noi tehnologii de multe ori proprii qi convenabile conduc%torilorunor astfel de exploatiiri apicole. in asemenea exploatiiri apicole structura activitatii se poate organiza astfel: a) echipe temporare de intrefinere. iar repartifia acestora intr-un an fiind inegalii. hriinirile de stimulare qi completare a rezervelor. reconditionarea qi repartizarea lor.om.MANUAL UL APZCULTORUL UZ o realizeazii. transportul stupilor in pastoral.000 qi 2.glnd urmiire~te realizarea unei productii speciale prin intensivizarea p r o c ~ d w d u c t ( e J i "S. formate din apicultori cu riispunderi individuale pentru stupinele fermei dar care efectueaza in grup numai lucrilrile de volum: extracfia mierii qi a cerii. dezinfecfia stupilor $i a utilajelor. Totuqi aviind in vedere cii statutul de apicultor profesionist reclamii ca intr-un an munca depusii s5 insumeze intre 2. in tot cursul anului prin deplasarea succesivi a echipei la toate vetrele de stupink Fermele apicole particulare sau apaqinind unor unitiiti economice de stat iqi pot organiza pe ling5 producfia de miere qi activitilfi ajut5toare care sii contribuie la utilizarea deplina a forfei de muncii in tot cursul anului in vederea rentabiliziirii activitiifii apicole. precum ~i alte lucrari specifice. este determinant in orientarea qi organizarea unor activitiiti specifice in unitiifi economice de profil.000 familii de albine $i este foarte dificil de a stabili norme privind dimensiunea stupinelor. a repartizarii forfei de muncii qi nu in ultimul rind de influenp factorilor naturali. tehnologiile de intrefinere a familiilor $i amplasarea acestora care sii fie in general valabile intrucit factorul personal .

fi&Ns$.MANUALUL APICULTORULUI prin introducerea de tehnologii care sii conducii la cre~terea productivitiitii muncii ~i respectiv a profitului realizat.W u l t o r i i nu trebuie sii prezinte mirosuri iritante pentru albine ~i ca fie protejeze e n&esar si% echipafi cu o salopetii sau halat apicol curate.in vederea evitiirii accidentelor de muncii grave provocate de iritarea albinelor prin piitrunderea animalelor ~i chiar a oamenilor pe vetrele de stupinZi. 61-8 miisuri de precautie. Protectia muncii in stupine Pentru prevenirea accidentelor qi a imbolniivirii oamenilor. in timpul inciircarii sau descarciirii stupilor in mijloacele de transport cu care se asigur5 dcplasarea stupinelor sau chiar in timpul transportului acestora. Accidentele de muncii sunt rezultatul contactului direct. urma*k "fl. Accidcntul de munci cstc considcrat ca atare atunci ~ 2 n d petrece in se timpul activitatii ~i arc ca rczultat pierderea de catrc apicultori a capacitafii de munc5 pc o oarecare pcrioada de timp. in categoria accidentelor dc tnuncii sc nutn8rii ~i intoxicatiile aparute in itrn1a utilizarii far2 miisurii de precaufie sau prepariirii necorespunziitoare a diferitelor gaze $i substante toxice folosite ca dezinfectante. acestea se imprejmuiesc cu garduri sau plantatii dese de arbu~ti. j. cu familiile de albine sau a comportiirii necorespunziitoare a stuparului in timpul cercetiirii famil iilor de albine. Pentru protecfia muncii in apicultur5 ca ~i in alte domenii de activitate este necesar sii fie luate o serie de masuri care sB asigure apiirarea apicultorului precum ~i a persoanelor care lucreazii in stupin2 ca sii-~i execute programul in conditii de protectie impotriva accidentelor de munca astfel: . In vederea prcvenirii accidcntclor este obligatorie instruirea personalului rcspcctiv asupra mctodclor dc asigul-are a protectiei muncii. este obligatorie luarea a o serie de miisuri in generale ~i speciale de protectie cuprinse in normele de tehnica securitiiiii ~i igiena muncii. De respectarea acestor norme de protectia muncii ~i siiniitiitii oamenilor riispunde conducerea sau patronul unitiirii. si% f q w u o s c a e piinzii cu fileu transparent qi miinu~i care sii le foloseascii la pe 1 cdMtste atacat de albine. provenite in urrna activitiitii desfi~urate stupine. 298 . p .

. . . capac sau perefii lor trebuie astupate. . in caz de accident.controlul familiilor de albine se face cu atentie evitiindu-se migcgrile brugte gi izbiturile.pentru eventuale intervenfii in timpul transportului. se vor lua m5sui-i pentru respectarea nonnelor de paz5 contra incendiilor gi de protectie impotriva curentului electric in care scop prizele vor fi prev5zute cu imp5miintarea necesar5 . in acest scop pe vagonul care transport5 stupii se vor aplica etichete scrise cu litere mari: ATENTIE ALBINE VII !. . acestea vor fi adipostite la distant5 de mijlocul de transport la incircarea ~i descircarea stupilor yi se vor lua m5suri ca s5 fie ugor de desprins de mijlocul de transport in timpul deplasiirii.inainte de transport.in atelierele de reparat stupi sau de extractie a mierii. salopet5 sau halat ~i afumgtor. pe drumuri bune (fir5 gropi sau denivel5ri ) qi cu mijloace de transport in perfect2 stare de functionare.MANUAL UL APICULTORULUI . stupii se verific5 gi eventualele cr5patur-i din soclu.extracfia mierii.in cazul cind transportul se execut5 cu animale. . la aplicarea miisurilor de protecfia muncii in cazul celor care execut5 sau conduc lucr5ri in apicultur5 trebuie s5 se fin5 seama de documentele obligatorii elaborate de organele de specialitate care redacteaz5 normativele de stat pentru asemenea activit5ti. Se vor lua m5suri ca durata transportului s5 fie ciit se poate de mica iar in g5ri manevrarea vagoanelor s5 se fac5 cu atentie. . cerii $i altor produse apicole la care se folosegte curentul electric. scoaterea ramelor $i introducerea altora in extractor se face numai ciind centrifuga este oprit5. .la instalarea stupilor dup5 transport in masivele melifere sau pe vatra de stupin5 se vor respecta cu strictefe m5surile de pa25 contra incendiilor. apicultorii vor preg5ti echipamentul de protecfie necesar (m&nu$i.este interzis5 deschiderea stupilor gi inceperea controlului familiilor de albine far5 punerea in funcfie a afum5torului gi aplicarea echipamentului de protecfie.la transportul stupilor pe calea ferat5 se iau m5suri ca vagoanele s5 fie inchise dar cu o ventilafie activi asigurati iar stupii s5 fie fixati pentru a evita c5derea sau alunecarea acestora pe podeaua vagonului.transportul stupilor cu mijloace auto sau hipo se va face de preferinfa noaptea. in general. . .masc5.

m5nuqile apicole cu cinci degete. a diafragmelor ~i a corpurilor de stupi cit ~i pentru riizuirea ~i curatarea de propolis a acestora. protejeazii corpul apicultorului ~i hainele acestuia cind executi lucriiri in stupink Aceasta se confectioneazii din material plin. .salopeta.masca apicol5.). .ioneaz3 din material de culoare deschisi qi se recornand5 ca mttnecile sii fie prinse in elastic. Se confectioneaz5 din otel qi pot avea diferite forme ~i dimensiuni. . . doc. de culoare deschisi. . mascii cu piliirie. de pe peretii la celelalte anexe ale stupului u ~ u r i n dmunca apicultorului. . Din aceste echipamente mentionam urm5toarele : . serve~te desprinderea podi~orului a ramelor propolizate la ~i din stup. iar la mineci qi picioare previizutii cu elastic.MANUAL UL A PICUL TORULUI Echipamentul pentru protectia apicultorului vi uyurarea IucrZirilor din stupinl in vederea miisurilor de protectia muncii se folose~te echipamentul pentru ap5rare apicultorului gi uvurarea lucriirilor in stupin5 care insumeaz5 totalitatea obiectelor necesare pentru echiparea ~i protectia acestuia in timpul executarii de lucrilri in apiculturii. in afara afumiitoarelor care produc fum sunt ~i afum5toare (bombe de fum) care acfioneaz5 sub presiune de gaze inerte in amestec cu fum qi care au un efect asemiin5tor cu cel a1 afumiitoarelor obi~nuite. material plastic sau cauciuc subtire. Se confect. . servegte pentru p5strarea ~i transportul uneltelor qi a unor i 300 .~ortul apicol. Se n p5r de coad5 de cal sau din fire de relon de culoare deschisi. etc.dalta apicolii. serveyte penttu producerea de fum care lini~te~te albinele in timpul controlului familiilor sau indep5rteazii albinele din anumite locuri. Se confecfioneazii din material plastic pe suport textil. protejeazii capul.afum5torul apicol. sau din alte materiale irnpermeabile (foaie de cort. protejeazii miinile apicultorului de infepiiturile albinelor ~i sunt confectionate din piele. se utilizeaza pentru a proteja hainele apicultorului cu prilejul executiirii de lucriiri in stupinii. bine inchisii la git. asigurii un mod de prezentare igienic in stupin5 gi protejeazi imbriiciimintea apicultorului. col. Afumiitoarele se confectioneazii dupii diferite modele ~i pot fi acfionate mecanic sau electric. Miigtile apicole sunt de diferite forme gi sunt confecfonate din diferite materiale (mascii metalicii. masci pliant5).halatul. serve~te indepartarea albinelor de pe faguri. respectiv fafa qi in special ochii stuparului care sunt tinta atacului albinelor.

l i d i p pentru transport rame. Este cofectionat din lemn de brad. ugureaz5 munca apicultorului gi se folosegte pentru adiipostirea ramelor. . adipostirea unui roi artificial sau pentru prinderea roilor naturali atunci cind sunt agezafi in locuri accesibile. a imbriiciimintii acestuia qi se u~ureazi executarea a numeroase lucriri in stupini. . se asigurii in buni miisurii protectia apicultorului.MANUAL UL APZCULTORULUI materiale apicole gi ugureazii munca apicultorului in stupini. Cabana apicolii demontabili confectionati din lernn serve~tepentru adipostirea apicultorului. se folosegte in perioade lipsite de cules la controlul familiilor de albine pentru a preintimpina furti~agul. Prin folosirea dupii nevoi in mod curent a echipamentului prezentat. ugureazi munca apicultorului fiind folositii la transportul stupilor ~i a materialor apicole de volum. f i r i folosirea acestui echipament ar trebui s i fie aminate sau chiar sii se renunte la ele.targa apicoli. . .Cortul este mobil gi demontabil fiind confectionat din tifon intins pe trei sau patru suporti metalici. depozitarea inventarului mirunt ~i de necesitate curenti precum gi a unor materiale gi produse ce urmeazii s5 fie folosite in stupini. L i d i p este confectionat5 din lemn de brad.cortul apicol. care.

5 zboruri de curiifire.9.supravegherea modului de iernare a1 familiilor de albine prin controale auditive siiptiimiinale gi indreptarea stiirilor anormale constatate..1. . . piisiirilor de curte. Temperatura in cuibul familiilor cregte gi atinge 34-35" C prin sporirea consumului de hranii care de la 0. vizionarea stupinei cu utilaje.talendarul principalelor lucriri de sezon in slupinl Luna ianuarie Este prima lung din calendar. ciociinitorilor. materiale gi unelte necesare in sezonul de la magazinele APICOLA ale Asociafiei Cresciitorilor de gi dezinfectarea stupilor gi a inventarului apicol. a pliicilor de zahir candi sau de miere cristalizatii. ciind albinele pot efectua zboruri de curiitire. familiilor de albine care au fost introduse la iernare fir. iar aerul este proaspiit gi uscat.gerar9'.MANUALUL APZCULTORULUI leclia 14. in care natura se imbracii in haine albe dantelate cu ciucuri de gheap. Lucriiri de executat in aceasti perioadii : . viscole gi zile geroase. albinele se uzeazii qi poate sii aparii procesul de imbolniivire a acestora de diaree care in majoritatea camrilor provoacii mari pierderi de albine pin8 la sosirea primiiverii. Uneori apar gi zile mai pufin friguroase gi chiar insorite.O kg miere. Din punct de vedere meteorologic. pitigoilor gi vriibiilor. Familiile de albine deranjate in aceast5 perioadii de animale gi piisiiri se nelinigtesc gi ca urmare consumul de miere cregte gi mai mult.8 kg ajunge la 0. se instaleazii mase de aer polar. . . de regulii.preparea gi administrarea turtelor de gerbet de zahiir.luarea de miisuri pentru prevenirea deranjiirii qi nelinigtirii familiilor de albine provocate de atacul goarecilor. t 302 .7-0. in aceastii lung albinele trec in a doua perioadii a ierniirii iar in mod obignuit executi primele zboruri de curfitire gi incep sii creascii primele generafii de puiet. desfundarea urdinigurilor de albine moarte qi agternerea in fafa stupilor a unui strat subtire de paie sau frunze pe care sii se poati ageza albinele atunci cind execut.indepiirtarea Erii zgomot a ghefii gi a ziipezii neafiinate de pe sciidurelele de zbor ale stupilor. suficiente rezerve de hranii.

consumul de hranii in familii sporegte la 1. gi dac5 este necesar se continu5 administrarea la familiile lipsite de hrang suficient5 a turtelor de gerbet gi a celor din past5 pudr5. in general. cu urdini~urile cur5pte gi un strat subfire de paie impr5gtiate in f a p stupilor u~ureazg efectuarea zborurilor de curgfire ~i asigur5 protecfia albinelor ce le executs. 303 .incheierea gi insirmarea ramelor.documentarea gi completarea cunogtinfelor profesionale ale apicultorilor prin studierea revistelor gi a ciirfilor de specialitate precum ~i prin participarea la cursuri gi conferinfe apicole organizate de filialele judetene gi cercurile apicole ale Asociatiei Cresc5torilor de Albine. in zilele insorite favorabile zborului albinelor. se miiregte astfel inc5rc5tura intestinului gros gi zborurile de curafire timpurii devin necesare. .se cur5p z5pada gi se preg5tesc vetrele de stupin5 pentru efectuarea zborurilor de curgfire. in aceste conditii amplasarea stupilor pe o vatrii insoriti. in prima jumgtate. . in zilele favorabile zborului.se continu5 supravegherea modului de iernare a familiilor de albine prin controale auditive ~i la urdini~urile stupilor gi se iau m5suri imediate de indreptare a st5rilor anormale ce se ivesc .f?iurarulVeste privit cu suspiciune sub aspectul manifestirilor meteorologice.+ . fir%intinderea s3rmelor.in zilele insorite se poate instala ad5p5torul cu ap5 1 de s '3 5 g sare la un litru de ap5.se verific5..5 kg. . cind acestea aduc gi primele cantit5fi de polen cules din p5durile cu anini. Prin creqterea puietului.se iau m5suri de stimulare a zborurilor de cur5fire prin inl5-turarea capacelor la stupi gi a impachetajului aflat deasupra ramelor. . in luna februarie continua efectuarea zborurilor de curifire timpurii cu efecte favorabile pentru s5n5tatea albinelor gi activitatea de viitor a acestora. Lucrsri de executat in aceast5 perioad5: . in a doua jum5tate a lunii masele de aer rece sunt intrep5trunse de fronturi de aer mediteranean care las5 s5 se strecoare uSoare adieri prim5v5ratice. .2-1. alun gi ghiocei.MANUAL UL APICUL TORUL UI .. . in condifii climatice favorabile. s 6 . iarna se manifesti ca atare cu zile reci din care multe viscolite dar cu nopfi senine gi foarte geroase. Luna februarie A doua lung calendaristic5 .

MANUAL UL APICUL TORUL UI

- se continua aprovizionarea stupinei cu utilaje, materiale gi inventar apicol necesare in timpul sezonului, procurate de la magazinele APICOLA ale Asociafiei Cresc5torilor de Albine; - se continu5 repararea, curfitarea gi dezinfectarea inventarului apicol, incheierea gi insirmarea ramelor, Gr5 intinderea sirmelor; - in localit2tile care au in apropiere pgduri sau z5voaie de anini gi alun, apicultorii pot recolta mici cantit5ti de polen proaspat pentru a fi folosit la hrinirile stimulente de primgvar5; - cu prilejul curgfirii urdinigului se recornand5 ridicarea de probe de albine moarte qi trimiterea acestora la laboratorul veterinar, in vederea verific5rii st5rii sanitare a familiilor de albine din stupin5; - se continu5 actiunea de documentare gi de completare a cunogtintelor profesionale ale produc5torilor apicoli; - se fac demersuri corespunz5toare la cercurile apicole sau la filialele judetene ale Asociafiei Cresc5torilor de Albine pentru obfinerea repartifiilor de vetre de stupin5 la masivele melifere pentru practicarea stup5ritului pastoral.

Luna martie
A treia lun5 calendaristic5 ,,m5r$gorul" luna echinoctiului de prim5var5 - 23 martie, cu adierile vintului prim5v5ratic gi prezenp ghioceilor gi a viorelelor vestegte sosirea prim5verii. Cerul devine schimbgtor, presiunea atmosferici scade sub 760 mm, iar umiditatea relativ5 confirm5 atributul lunii echinocfiului de primavar5 cind ziua este egalg cu noaptea. Se incheie perioada de iernare a familiilor de albine gi incepe sezonul de prim5var5 cind ziua cre~te, vremea se inc5lzegte gi albinele efectueaz5 zborul general de curillire. in p5duri qi in locurile insorite gi ferite de vinturi, apar viorelele, urzicuta, cornul, salcia cgpreasc5 gi z5logul care prin polenul pe care il recolteaz5 albinele din abundenf5, stimuleaz5 cregterea de puiet qi prin aceasta se declangeazg inlocuirea albinelor de iernare cu albine tinere capabile s5 ingrijeasc5 puietul care s5 asigwkpreqterea puterii familiilor de albine. in aceste conditii consumul de hran5"i,milia de albine cregte la 2,O-2,5 kg gi ca urmare se impune asigurarea rewive1 e hrang necesare pentru cregterea puietului gi dezvoltarea familiilor de al*\%~erea v%lorificgrii culesurilor timpurii.

%

'e

304

MANUAL UL A PICUL TORULUI

Lucriiri de executat in aceasti perioadii: - se continuii stimularea ~i supravegherea zborului general de curiifire; - in zilele ciilduroase se efectueazii revizia de primiivarii a familiilor de albine cind se verificii prezenp miitcii, existenpi gi completarea rezervelor de hranii, indreptarea stiirilor necorespunziitoare din familii, striimtorarea cuiburilor pentru menfinerea ciildurii, curiifirea fundurilor la stupi de albinele moarte gi resturile de cearii riimase dup2 desciipiicirea fagurilor cu miere qi uscarea sau inlocuirea materialelor izolatoare. Constatiirile Ecute se inscriu in caietul de stupinii; - in cazul in care nu a fost montat adiipiitorul cu apii se iau de indatii miisuri pentru montarea acestuia; - in scopul intensificiirii cre~teriide puiet se trece imediat ce timpul se inciilze~te stimularea familiilor de albine cu sirop de zahiir in propollie de 111 la administrat ciilduf la inceput in poqii mici de 0,150-0,250 litri ~i pe miisurii ce qi timpul se inciilze~te in funcfie de puterea familiilor, in pocii mai mari de 0,3000,500 litri; - se analizeazii modul in care au iernat familiile de albine cu scopul de a cunoagte eventualele cauze ce au determinat o iernare necorespunziitoare ~i luarea de miisuri pentru eliminarea in viitor a deficienfelor constatate; - formarea de familii temporare cu miitci iernate in afara ghemului in camere; - procurarea gi plantarea de arbori .yi arbu~ti nectaro-poleniferi; - aplicarea primului tratament cu varachet pentru combaterea varoozei; - se instalezii cintarul de control pe care se ageazii cea mai puternicii familie de albine din stupinii ~i se incepe inregistrarea in carnetul de stupinii a observafiilor meteorologice, fenologice, precum gi a evolufiei cintarului de control. Aceste observafii gi inregistriiri se executii pe intreaga perioadii a sezonului apicol activ, pentru a cunoayte potenfialul melifer al zonei in care se practicii stupiiritul.

Luna aprilie
A patra lung calendaristicii ,,priery'inregistreazii treceri rapide de la cald la rece ~i invers, aceasti situafie fiind provocatii de unele resturi de a e m c ce intrii in contact cu masivele formafiunide aer mediteranean ce piitrund aceastii perioadii. r

MANUAL UL A PICUL TORULUI

7
i
I

Aprilie, este luna in care primgvara intr5 in drepturile sale fire~ti toate in zonele r;irii, timpul se inc5lze~te~i m u l ~ m i t i infloririi a numeroase specii de arbori .yi arbu~ti nectaro-poleniferi precum ~i a numeroase specii de plante din flora spontan5 ~i cultivati se asigura polenul ~i nectarul necesar pentru dezvoltarea familiilor de albine. in aceasti perioad5 matcile din numeroase familii depun zilnic peste 1500-2000 ou5 ~i ca urmare albinele viirstnice care au iernat sunt treptat inlocuite cu albine tinere nou eclozionate mai viguroase, apte s5 creasc5 mai mult puiet, fapt care face ca spre sEr~itul lunii in stup s5 nu mai existe albine viirstnice iar familiile sa fie mai puternice deciit erau la intrarea in iarn5. Totodata, in celulele din jurul elipselor de puiet ~i in special in fagurii ce se afla pe o parte ~i alta a fagurilor cu puiet incep s5 fie acumulate primele rezerve de piisturii qi miere proaspat5 care urmeaz5 s5 fie folosite cu succes in perioadele deficitare.

i
I

,
1

1
I

I
,

Lucrgri de executat in aceastii perioadii: - se continua lucr2rile de verificare ~i se execut5 revizia de fond a familiilor de albine pentru a cunoa~te amgnunfime situafia acestora pentru a lua m5surile ce in se impun pentru solufionarea st5rilor necorespunziitoare ce se intiilnesc. Cu acest prilej se completeaza rezervele de hran5 (miere ~i p5stur5) iar familiile slabe se unifica cu familiile de putere mijlocie; - se iau m5suri pentru igienizarea cuiburilor prin transvazarea familiilor de albine in stupi curafi qi dezinfectafi; - intarirea periodic5 a familiilor care intiirzie in dezvoltare, cu faguri cu puiet capacit gata de eclozionare, ce se scot din familiile puternice din stupin5; - in perioadele lipsite de cules se continu5 hr5nirea stirnulent5 a familiilor de albine cu sirop de zah5r administrat in propocii de 0,3-0,5 litri pe familia de albine; - pe miisura ocuparii fagurilor din cuib cu puiet, acesta se Iarge~te faguri cu cliidifi sau cu faguri artificiali in perioada infloririi pomilor, ciind albinele cl5desc fagurii ; - se iau m5suri pentru protectia familiilor de albine impotriva declanq5rii f u r t i S a m stupine ; e &$sura infloririi pomilor la cele mai bune familii de albine din stupin5 colectoarele de polen pentru recoltarea ~i valorificarea acestuia; swstal f e - & e l . .mg(msorit loc din vatra stupinei se instaleaz5 topitorul solar, pentru

% ;

-:s

1

34 05

MANUALUL APICULTORULUI

valorificarea reziduurilor de cearii rezultate dup5 cur5firea stupilor gi a ramelor. Topitorul solar se p5streaz5 gi se folosegte in stupin5 pe toat5 perioada sezonului apicol; - la familiile puternice, deasupra cuibului se instalez5 colectoarele de propolis; - se efectueazii examenul general clinic al familiilor de albine gi se aplic5, dup5 caz, tratamente preventive gi curative pentru principalele boli ale albinelor: varooza, nosemoza, puietul viros, loca europeani sau loca americanii; - dup5 caz, familiile de albine s5n5toase pot fi deplasate pentru polenizarea pomilor din livezi.

Luna mai
A cincea lun5 calendaristicii ,,florar9' se caracterizeaza printru-un climat schimbiitor, dar gi prin cregterea temperaturii care trezegte la viap intreaga natur5 ce apare decorat5 in zeci de culori. Pe seama albinelor tinere crescute in lunile martie, aprilie gi inceputul lunii mai, familiile de albine s-au dezvoltat gi dispun de intregul potential productiv pentru valorificarea culesurilor din aceast5 perioad5. in luna mai, la inceputul ei sau ceva mai tiirziu, in toatii fara infloresc p5durile gi plantafiile de salciimi care asigurii familiilor de albine un bun cules de nectar gi ca urmare realizarea unor importante productii de miere mass de cea mai bun5 calitate. Pentru valorificarea in mai bune conditii a culesurilor in aceast5 perioad5 stupinele se deplaseazii de la un masiv melifer la altul in cadrul actiunilor de practicare a stupiiritului pastoral la care particip5 atAt stupinele apicultorilor profesiongti c&tgi cele ale apicultorilor amatori. Lucr5ri de executat in aceastii perioad8: - continuarea lucriirilor de I5rgirea cuiburilor potrivit cu dezvoltarea familiilor de albine gi evolutia culesurilor prin introducerea de faguri artificiali sau faguri cl5difi gi agezarea magazinelor la stupii verticali cu magazin sau a corpurilor la stupii multietajati, pentru depozitarea nectarului; - mentinerea familiilor de albine in stare activ5 gi preintiilh a& intr5rii acestora in frigurile roitului prin ridicarea periodic5 de fa&& p q c5hcit de la familiile foarte puternice gi redistribuirea lor la familiile Sl&n%inii%

?

307

F),
e-

MANUAL UL A PICUL TORULUI

- folosirea intregului potential a1 albinelor privind secretia de cear5 pentru asigurarea necesarului de faguri cl5diti; - pregatirea familiilor de albine in vederea valorific5rii in conditii optime a culesului de la salcim qi deplasarea accstora in stupgrit pastoral; - anunprea primgriilor din comunele pe raza cirora sunt amplasate stupinele deplasate in pastoral pentru luarea in evident5 qi protejarea acestora in cam1 combaterii d5un5torilor cu substanfe toxice; - recoltarea fagurilor cu miere qi extractia acesteia dup5 incetarea culesului de la salcim din masivele din sudul fiirii; - folosirea colectoarelor de polen in perioadele cu un slab cules de nectar qi luarea de m5suri pentru conditionarea acestuia; - inceperea lucr5rilor de cregtere a miitcilor pentru formarea roiurilor qi inlocuirea matcilor necorespunz5toare din stupine gi totodat5 inceperea producerii 15pti~orului matc5; de - in cam1 familiilor bolnave se continua aplicarea tratamentului pentru combaterea puietului vgros qi a locei europene gi americane;

Luna iunie
A vasea lung calendaristic5 ,,ciregarn luna solstitiului de var5 - 2 1 iunie, se inscrie prin creqterea luminii gi a c5ldurii care se revars5 din abundent5 sub soarele sclipitor peste natura inc5rcat5 de rod. Din cind in cind ploile scurte, repezi qi calde schimba decorul naturii pline de viat5. Este luna de var5 cu zilele cele mai lungi. in fara noastr5, inaintea solstifiului de var5, familiile de albine ajung la nivelul maxim de dezvoltare qi sunt apte s5 valorifice in cele mai bune conditii culesurile de nectar de la tei, coriandru gi floarea soarelui in zona de step:, de la zmeur9 qi zburatoare in zona de munte qi de la fineag in zona de deal. Prezenp in cuibul familiilor a unui mare numar de albine tinere - doici - restringerea cantit5tilor de puiet nec5p5cit, lipsa de spatiu in stupi, incetarea culesurilor de nectar, tendinp fireasc5 a familiilor de albine de perpetuare a speciei c5t qi a & & t o r i favorizeaz5 qi gr5besc intrarea acestora in frigurile roitului. fabiliile care se preg5tesc s5 roiasc5 natural, ouatul m5tcilor qi a$f t: W% lbinelor se reduce gi in cuiburile acestora apar primele botci naturale a% fe : a c?&estea ajung la maturitate se declanqeaz5 fenomenul de roire
P1
/

3)-

MANUAL UL APICUL TORULUI

natural5 a albinelor, la inceput in zona de step5 gi se continua in zona colinarii gi de munte. Lucrgri de executat in aceasta perioad5: - continuarea lucriirior de recoltare gi extractie a fagurilor cu miere de la salcgm gi alte culesuri de nectar; - continuarea menfinerii familiior de albine in stare activ5 prin introducerea in familii a ramelor cliiditoare, intensificarea ventilatiei cuiburilor gi umbrirea i stupilor e x p u ~la soare; - prevenirea roirii naturale a familiilor de albine prin formarea de familii intrate in frigurile roitului de roiuri artificiale, familii ajutitoare sau de nuclee pentru p5strarea m5tcilor de rezerv5; - int5rirea familiilor nou formate cu puiet cgp5cit gata de eclozionare preluat din familiile puternice predispuse s5 intre in frigurile roitului; - preg5tirea familiior de albine pentru valorificarea culesurilor de varg prin ad5ugarea de faguri artificiali la stupii orizontali, corpuri cu faguri la stupii multietajati gi magazine la stupii verticali; - efectuarea transportului stupilor in pastoral la masivele de tei, culturile de floarea soarelui, zmeur5, zburgtoare gi fineap; - continuarea lucr5rilor de cregtere a m5tcilor in vederea obtinerii matcilor de rezervg necesare pentru inlocuirea in toamn5 a celor necorespunz5toare; - se actioneaz5 pentru valorificarea intregului potential productiv a1 familiilor de albine prin diversificarea productiei: producerea de polen colectat de albine, p5stur5, propolis, I5ptigor de matcg, venin de albine, miere, miere in faguri gi miere in secfiuni; - se continu5 tratamentele pentru combaterea puietului varos, a locei europene gi a locei americane.

Luna iulie
A gaptea lung calendaristicg, luna lui ,,cuptor" igi revars5 torentele de c5ldur5 din v5zduh. Soarele str5lucitor, razele ultraviolete dimineafa gi calorice peste zi redau tabloul acestei luni de var5 care de obicei este d e o s a w f i e r b i n t e . Uneori, fronturi de aer oceanic, cu furtuni gi ploi repezi forfecate c dbsciirc5ri electrice completeaz5 tabloul acestei luni de v5paie pe teritopultil~ii %astre. % Dup5 inchieierea culesurilor de var5, ritmul de d e d o & ~ i l i i ~ d e

309

fb

. care nu pot asigura o iernare normal2 a familiilor. tR%ea familiilor de albine nou formate in lunile precedente cu faguri cu vi polen. polen gi fagurii cu puiet. .reorganizarea cuiburilor familiilor de albine liisbnd in stupi numai fagurii cu miere. in aceste conditii familiile de albine incep sii se pregiiteascii pentru iernare: izgonesc triintorii gi datoritii reducerii ouatului miitcilor hriinesc un numiir mai mic de lame. Astfel.oprirea in stupi a fagurilor cu miere gi piisturii necesari pentru buna iernare a familiilor de albine. familiile cresc mai mult puiet gi aportul de nectar gi polen intregesc rezervele de hranii pentru sezonul rece. numiirul albinelor culegiitoare se micgoreazi de la o zi la alta iar in conditiile zonei de step5 din lipsa plantelor nectaro-polenifere.administrarea de hriiniri stimulente in perioadele lipsite de cules pentru cregtergnhlbine tinere. Lucriiri de executat in aceast5 perioadii: .prevenirea declangiirii furtigagului prin restriingerea cuibului gi micgorarea urdinigurilor. incepe gi pregiitirea familiilor de albine in vederea ierniirii gi de modul in care acestea vor fi ingrijite in lunile urm5toare (august gi septembrie) depinde in mare miisurii iernarea E r i pierderi a familiilor gi dezvoltarea acestora in sezonul de primiivarii. in Delta Duniirii gi in zonele inundabile ale acesteia unde infloregte flora de baltii precum gi in zona colinar5 de la fiineap gi trifoi alb in anii ploiogi. ??e-$&g$iti8?@$i executarea transportului stupilor pe vatra de iernare sau in & % : . Practic odat2 cu incheierea culesurilor de varii. albinele aduc nectar qi polen.MANUAL UL APZCUL TORULUZ albine incetul cu incetul se reduce. . . miitcile mai bine hriinite igi reiau ouatul. Fagurii goi sau cu miere putinii se scot din stupi sau se desciipiicesc gi se ageaz5 dupii diafragmii pentru a fi goliti de miere de ciitre albine. Numiirul albinelor din familii scade gi el pe zi ce trece riimbniind in stup multe albine viirstnice uzate fiziologic. in aceastii perioadii zborul albinelor scade gi mai mult iar miitcile igi reduc ouatul.continuarea recoltiirii fagurilor gi extractia mierii realizatii de la culesurile de varii. Totodati datoritii uzurii. albinele pot beneficia de unele culesuri de intretinere care favorizeazii reinceperea activitiitii in stupi.

. dovlecii din culturile intercalate. in cazul familiilor bolnave. floarea soarelui tiirzie. puterea familiilor se reduce gi se intesificii actiunile de preggtire a familiilor de albine pentru sezonul apicol al anului unngtor. in aceastii lunii conditiile de climii gi cules sunt din ce in ce mai putin favorabile pentru cregterea de puiet qi mentinerea puterii familiilor de albine din stupine.gustarulWse caracterizeazii printr-un cer de un albastru deosebit. a tratamentelor pentru loca europeanii.striimtorarea urdinigurilor in vederea evitiirii furtiga .administrarea de hriiniri stimulente pentru i n t e n s i f i c a w g t e r i i de puiet. de la otava riimas5 dupii cosirea fgnetelor gi care incepe s5 infloreascii precum gi de la vegetatia din flora spontanii care cregte in locurile umede. cu precipitatii reduse. In aceastii perioadii. Luna august A opta lunH calendaristicii . bostiiniirii sau flora din zona inundabilii qi din Delta Dungrii. Astfel.schimbarea din familii a mgtcilor necorespunzgtoare qi inlocuirea acestora cu miitci tinere prolifice. noptile devin mai lungi gi in zonele de step5 sursele de cules se reduc considerabil. cu multe zile frumoase qi ciilduroase.MANUALUL APICULTORULUI localitiiti in care a inflorit otava. Zona colinarii gi suprafetele de teren din zona inundabilg gi Delta DunGrii riimiin singurele teritorii in care se intilneqte incii o vegetatie care mai produce nectar gi polen pe care albinele il culeg de la trifoiul alb. . .continuarea lucriirilor de organizare a cuiburilor prin indepiirtarea fagurilor goi. desciipiicireadupii diafragmii a fagurilor cu miere putin4 echilibrarea gi eventual completarea cu faguri cu miere sau cu sirop a rezervelor de hrani pentru iernare gi in caz de nevoie se acfioneazii pentru indepiirtarea stiirilor necorespunziitoare din familii. Lucriiri de executat in aceastii perioadii: . loca americanii qi puietul viiros. cu un soare afectiv gi ciilduros. . pe miisurii ce albinele care au participat la culesurile de varii continuii sii moarii.efectuarea cu prilejul organizgrii cuiburilor gi a a d a % c ~ i ~ ~ l 3x1 5% . . .protejarea fagurilor goi scoqi din stupi qi care se trec in rezerva stupinei.continuarea.

@?-%er~%~lic5rii tratamentelor de toarnn5 pentru combaterea varoozei. . sursele de cules cu excepfia zonelor din luncile inundabile gi Delta Dun5rii dispar. fundurilor gi capacelor de la stupii care urmeaz5 s5 ad5posteasc5 familiile de albine in perioada de iarn5. .corpul gras" ce se intinde ca o c5ptugeal5 sub inveli~ul chitinos dorsal..r5pciunemeste luna echinoctiului de toamn$ 23 septembrie.-. Din aceast5 substanp glucidele servesc la funcfionarea mugchilor. aflat deasupra diafragmei. a locei americane gi europene.strimtorarea gi organizarea corespunz5toare a cuiburilor gi a fagurilor cu puiet.MANUALUL APICUL TORULUZ 1 familiilor de albine gi in caz de nevoie aplicarea de tratamente specifice pentru combaterea varoozei. mai ales in zonele deluroase gi de munte.. cu sulf impregnat in batoane speciale. Pe fagurii din cuibul familiilor de albine cantitatea de larve este din ce in ce mai redus5 astfel c5 spre sf"argitu1lunii puietul aproape c5 dispare din stupi. se apropie de sfirgit acumularea in corp a unor importante cantit5ti de glucide. lipidele alc5tuiesc rezervele grase iar proteinele sunt indispensabile pentru alimentarea larvelor gi a m5tcii in perioada cind albinele nu culeg polen din natur5. 1 1 '% L .conservarea fagurilor goi depozitafi in dulapuri. La albinele de iernare. .+ . puietului v5ros. a corpurilor.controlarea calit5fii mierii din faguri in scopul verific5rii acesteia gi even-ntificare a mierii de man8. corpuri de stupi gi magazine prin afumarea acestora contra ggselnitei. in aceasti perioad5. miere gi p5stur5 r5magi in familii in vederea iern5rii. Odat5 cu inceperea sezonului de toamn5 zilele sunt mai scurte. protide gi lipide care alcatuiesc .recondifionarea. ! I Luna septembrie A noua lun5 calendaristic5 . nopfile devin mai reci gi ca urmare albinele din familii incep s5 se restring5 pe fagurii cu puiet din mijlocul cuiburilor. 1ch8erea pin5 la 15 septembrie a acfiunii de completare a rezervelor de neb are ierngrii familiilor de albine. 5. -/ 312 . Lucr5ri de executat in aceast5 perioad5: . dup5 caz. cu precipitafii in general reduse gi umiditate relativ5. durata de zbor a albinelor se reduce. cind ziua este egal5 cu noaptea gi cind din punct de vedere meteorologic in natur5 exist5 o mare stabilitate atmosfericil.

luarea de m5suri pentru prevenirea gi combaterea furtigagului la albinele din stupin5. Luna octombrie A zecea lun5 calendaristic5 . Avind in vedere c5 in pra noastr5 in luna octombrie sunt la orele de amiazi numeroase zile insorite gi calde. la familiilecu m5tci tinereimperecheatein luna august sau la inceputul lunii septembrie mai pot fi g5site mici suprafete de puiet c5picit gata de eclozionare. Cu unele exceptii. Presiunea atmosferic5 este oscilanti ca gi zilele care trec gi alterneazi. Lucr5ri de executat in aceast5 perioad5: A A 313 s.+14"C.continuarea recondilion5rii corpurilor.inlocuirea m5tcilor virstnice sau necorespunz5toare cu m5tci tinere provenite din rezerva stupinei. . spre amiaz5. reformarea gi topirea acestora. . Se intilnesc gi situatii chnd din diferite motive unele lucriri care asigur5 buna iernare a familiilor de albine nu au putut fi executate gi exist5 pericolul ca aceste familii s5 nu poat5 trece peste perioada de iarn5. In luna octombrie cregterea puietului inceteaz5 in intreaga pr5. pot fi executate in totalitate. dac5 nu toate. ' I . cind temperatura scade sub +8"C albinele se string treptat in ghemul de iernarc din care se desfac numai atunci cind temperatura cregte la +12"C . .unificarea familiilor gi a roiurilor care nu s-au dezvoltat corespunz5tor gi ocup5 mai pufin de 3-4 faguri acoperiti compact de albine. . In zilele insorite gi c5lduroase. ploioase gi vintoase. albinele executi zboruri de curstire de scurt5 durati gi de mica intensitate la care sunt antrenate in primul rind albinele tinere eclozionate precum gi celelalte albine din familiile care urmeaz5 s5 ierneze.brum5relWeste luna miezului de toamn5 cind cerul devine de regul5 plumburiu gi posomorit. fundurilor gi capacelor la stupii in care urmeaz5 s5 ierneze familiile de albine. cu zilele insorite.. asigursnd familti iernare normal5. majoritatea dintre asemenea lucr5ri ce se impun in aceasiii perioad5 de sfirgit de sezon. cele reci. Pe mssura r5cirii timpului.alegerea fagurilor necorespunz5tori. cildute gi pl5cute care permit albinelor tinere abia eclozionate s5 fac5 primele zboruri in stupin5.MANUAL UL APICUL TORULUI .

familiile de albine se strgng in ghemul in din de iernare pe fagurii a~ezati dreptul urdini~urilor. in cazul uw'zil Ide qi insorite. .plantarea de arbori ~i arbu~timeliferi in griidini.impachetarea cuibului familiilor de albitle cu materiale izolatoare. albinele mai executii sumare zboruri de curitire pe care le&u%. in aceastii lung.protejarea stupilor contra vinturilor ~i a curentilor reci de aer prin impachetarea individual5 a acestora cu carton gudronat sau protectie colectivi prin amenajarea in jurul stupilor a unor perdele de protectie confectionate din nuiele.MANUAL UL APICUL TORULUI . . definesc practic odatii cu c5derea ultimelor frunze uscate cii toatnna este pe sfir~ite. care au eclozionat ultimele generapi-uiet. a de 8&ei ultimele contingente de albine eclozionate. Luna noiembrie A unsprezecea lunii calendaristicii .instalarea la urdini~urile stupilor a gratiilor care sii impiedice piitrunderea ~orecilor. Adiipostite in stupi.continuarea sortiirii ~i reformiirii fagurilor necorespunziitori (vechi. Astfel organizate. .brumarVne aminte~te prin ploile reci $i deseori datoritii burnitei c5 ne afliim in ultima lun5 de toamnii.efectuarea a dou5 tratamente obligatorii pentru combaterea varroozei cu varachet sau alte substante specifice.strimtorarea cuiburilor la nivelul fagurilor bine ocupafi de albine. Protejarea de atacul ~oarecilor a fagurilor de rezervii cu miere precutn ~i a celor goi ce urmeazii s i fie folosifi in sezonul urm5tor. atunci cind in familii puietul a eclozionat in totalitate. . rupti sau cu celule de trintor) ~i topirea acestora. . viintul rece care de multe ori aduce ziipada qi soarele cu dinti.. piiduri ~i terenurile disponibile. k r >e 3x4 . impactul intre aerul rece ~i cel cald. Fenomenele meteorologice. . iar in cazul familiilor slabe se poate organiza iemarea intr-un stup a doui familii despiqite printr-o diafragmii etan~ii. albinele conviepiesc in ghemul de iemare pe intreaga' ric?qdZt a timpului rece pin5 la inceputul prim5verii urmgtoare. . stuf sau coceni de porumb. tulpini de floarea soarelui.stimularea qi supravegherea zborurilor tirzii de curiitire ale albinelor.

verificarea st5rii gratiilor de la urdiniqurile stupilor pentru a evita p5trunderea goarecilor.. Pulsatiile de aer polar sunt mai puternice gi intilnirea lor ocazional5 cu masele de aer cald transportate din tjazinul mediteranean produc serioase perturbtii gi schimb5ri meteorologice care pot aduce pe l&q@iscole de 9 z5pad5 gi zile insorite care s5 provoace in unele cazuri zborul albth % Dac5 in prima faz5 a iern5rii care incepe odati cu r&&a ri pului ciind temperatura scade sub 8°C iar albinele igi reduc activitad* % 3x5 .undream ciind solul din intreaga tar5 se acoper5 de z5pad5 protejiind culturile agricole ins5miinpte. situatii in care se actioneaz5 de urge@ pentru inliturarea acestora. albinele ierneaz5 in bune conditii fir5 pierderi.executarea de lucriri in atelierul stupinei privind: reconditionarea gi dezinfectia stupilor gi inventarului apicol.continuarea lucr5rilor de preg5tire a familiilor de albine in vederea iern5rii in cazul c5 acestea nu au fost terminate la timp.stimularea executiirii zborurilor t5rzii de cur5tire. luna lui .indreptarea grabnic5 a situatiilor necorespunz5toare ce se int5lnesc in timpul iern5rii familiilor de albine. . .aprovizionarea stupinei cu materiale gi utilaje necesare in sezonul apicol urm5tor. . .2 1 decembrie. pgsiri.continuarea aplic5rii misurilor de protectie a stupilor contra d5un5torilor qi a curentilor de aer rece. . . pregatirea cerii pentru a fi predat5 la magazinele APICOLA ale Asociafiei Crescitorilor de Albine in vederea obtinerii de faguri artificiali. Este luna solstitiului de iarn5 . Lucr5ri de executat in aceast5 perioad5: . animale domestice gi dgunstori. Luna decembrie Ultima lun5 din calendar qi prima lung de iarn5. extractia cerii din fagurii reformafi. .MANUAL UL A PZCUL TORULUZ Aviind linigtea asigurat5 gi fiind protejate impotriva zgomotelor provocate de oameni. care marcheaz5 inceputul zilelor celor mai scurte din tot cursul anului. in unele cazuri pot apare in stupine gi st5ri necorespunz5toare care pun in pericol buna iernare a familiilor de albine.supravegherea gi controlul modului in care ierneaz5 familiile de albine.

850 kg miere pe familia de albine. schimburi de experientfi ~i manifestfiri organizate de cercurile apicole $i filialele judetene ale Asociatiei CrescBtorilor de Albine din Rominia.750-0.analizarea activitillii desf5yurate in sezonul apicol. .indepartarea fir2 zgomot a zfipezii Fnghetate format5 pe sc5ndurelele de zbor ale stupilor. . De regul8 albinele de la marginea ghemului de iernare sunt mai virstnice yi protejeaz8 familia impotriva pierderilor de c8ldur8. ghemul de iernare este complet format $i are o forma sferic8 sau elipsoidal8 in hnctie de amplasarea rezervelor de hranfi yi a formatului ramelor pe care s-a organizat. . Consumul de hrana in aceast8 lun8 este de 0. .indreptarea la timp a st8rilor anormale ce se ivesc in cuiburile unor familii de albine.ridicarea nivelului profesional prin: studierea literaturii de specialitate.MANUALUL APICUL TORULUI in jurul mitcii pentru a se inc5lzi vi a suporta temperaturile reduse.. a . Aceste albine alc8tuiesc o structur5 special5 care poartB denumirea de coaj5 a ghemului care variaz8 ca dimensiune in functie de temperatura aerului din jurul ghemului ~i determin8 comportarea individual8 a familiilor de albine in perioada de iernare. .ROMANIA APICOLA" ~i alte publicatii apicole. . a1 anului care se incheie in scopul elimingrii cauzelor care au determinat obtinerea unor rezultate necorespunziltoare.inlesnirea ~i supravegherea zborurilor de curstire ale albinelor. Lucr8t-i de executat in aceast8 perioad8: .asigurarea condifiilor pentru iernarea lini~tita albinelor.supravegherea ~i controlul modului de iernare a familiilor de albine prin ascult8ri7verificarea resturilor descoperite la urdiniyurile vi pe fundul stupilor. participarea la concursuri.inceperea incheierii ~i ins8rm8rii ramelor pc care urmeaz5 sB fie fixati fegurii artificiali necesari in sezonul apicol a1 anului urm8tor.incheierea de contracte pentru valorificarea produselor apicole din productia anului urm8tor. abonarea la revista . acum c5nd temperaturile se menfin sub O0 C. . .

modernizarea bazei materiale a apiculturii. sector 1 Tel. CURSURI DE SPECIALITATE PENTRU INITIERE 81 PERFECTIONARE.com icdea@adslexpress.ro www. 232 02 87 e-mail: secretariat@icdapicuItura. PRESTEAZA ACTIVITATI DE EXTENSIE i~ APIC O F E TEHNOLOGII MODERNE ~ PRECUM $I ASISTENTA TEHNICA i N SFERA ORGANIZEAZA L TATE P% * . procedee ~i tehnologii noi sau imbuniitiitite pentru intretinerea familiior de albine ~i obfinerea unor producfii apicole diversificate. utilizarea produselor apicole destinate siiniit5tii oamenilor.polenifere ~i elaborarea qi tehnologiilor pentru polenizarea cu albine a culturilor agricole entomofile. prin elborarea ~i realizarea de produse fortifiante. 42. tehnici.: 232 50 60.com OBIECTIVELE INSTITUTULUI CERCETARI STIINTIFICE i~ DOMENIUL APICULTURII PRIVIND: conservarea vi continua ameliorare a foondului apicol autohton. cunoa~terea imbuniitiifirea resurselor nectar0 . bd. studierea produselor apicole ~i perfecfionarea metodelor de conditionare in vederea piistriirii calitiitii acestora.MANUAL UL A PICUL TORULUI Bucureyti. PRODUCE 81 LIVREAZA: material biologic apicol de reproductie (regine ameliorate). apiterapeutice qi cu rol de hranii hncfionalii. crearea de linii de albine cu potential biologic ~i productiv ridicat. energovitalizante. produse apicole yi apiterapeutice. elaborarea de metode. Ficusului nr. medicamente de uz apicol.icdapicultura.

Calendarul apicultorului. creatori yi continuatori ai apiculturii romineyti. unde publicatia se glseyte de vinzare.40.17.06. Produse apicole. cod 013975. Tel.A. Din scrisorile sosite la redactie.ro. Economie. Contacte.MANUALUL APICULTORUL UI Cititi revista Romania apicolii Fondatii in 1916 Editatii de Asociafia Cresciitorilor de Albine din Romiinia Publicafie lunar&de informare tehnicri ~i ~tiintificri. contRO91 RZBR0000060007674268 Raiffeisen BANK Agentia Dorobanti . in fiecare aparitie lunar5 sunt rezervate un n u m l r de pagini sectiunii APIMAGAZIN. necrologuri. Din presa centrall yi judeteanl. Pe I i n g l aceste rubrici. sector 1. avansati saw celor care doresc sri imbrri?i~eze aceasta' plricutri ~i projitabiki preocupare a poporului romkn: Rubricile permanente sau ocazionale din fiecare numlr: Editorial. Resurse melifere qi polenizarea culturilor. in ajutorul incepitorilor. Abonamente la revistl se pot face la toate magazinele APICOLA din intreaga t a r l precum yi la Filialele judetene ale A. Of./fax: 021/233. Unelte. schimb de experienfri ~i opinii. Rezultate ale cercetlrii ~tiintifice. Biblioteca apicultorului in serial. un breviar de informare apicoli internationall publicat sub auspiciile Institutului de Cercetare . 021/233. Mecanizarea apiculturii. Din experienta unor apicultori. management yi marketing in apiculturi.25.18.40. Opinii. Tel. Documentar apicol. 25 e-mail: aearomania@rdsmail.18. utilaje yi dispozitive apicole.Dezvoltare pentru Apiculturl.C. Recenzii. C. Ctitori. Patologia yi toxicologia apicoll. in memoriam.p.P.42. Aniverslri comemoriri. B-dul Ficusului nr. revista oferri apicultorilor incepritori. Apicultura pe internet. Tehnologia creyterii yi intretinerii albinelor.: 021/233. Apiterapie. etaj 2 Bucure~ti.

R.& ASTEPT~M.MANUALUL APICULTORULUI ASOCIATIA CRESCATORILOR DE ALBINE DIN ROMANIA S.ASIGUR~NDU-v.C.Tel. 42. COMPMXULn m m S. 2322150 VA PUTEM OFERI: v. Ficusului nr. Bucure~ti.& VOM ONORA PROMPT ORlCE COMANDA~ c.& 319 . sector 1 .

.......................................... Evidenta..14 Lecfia 3................. ........169 Lecfia 8............... pag ............... 288 pag Lecf ia 13...206 Lecfia 9.....pag .......................................................................................2 1 Lecfia 4................................................................................. ............. Inmulfireafamiliilor de albine .......................................................................pag .......... Resurse nectaro-polenifere qi polenizarea culturilor agricole entomofile ............... Sisteme de stupiirit ................ 293 Lecf ia 14...pag ......................................... P&trarea siiniitqii la albine....................................................... pag ..................................90 Lecfia 6..... Ameliorarea albinelor qi creqterea reproduciitorilor............................. terapie ~i cosmeticii .............. organizarea activitiilii qi protecliei muncii in stupine qi ferme apicole ... ................. Albinele ~ifamilia de albine . 320 ........ pag ................... Cre~terea ingrijirea albinelor qi in diferite sisteme de stupi.................4 pag Introducere .......................pag ...........MANUAL UL APICUL TORUL UI TABLA DE MATERII Cuvdnt inainte ...................6 Lecfia I ......................................... 303 pag Tabla de materii ........................247 Leclia 11............................................ prevenirea Ti combaterea pag bolilor Ti predatorilor ....142 Lecfia 7.............. 184 pag................................................pag ..............pag .............. .... Lecfia 10........ page 8 Lecfia 2........ ............... . Apicultura in Romdnia ..........pag.. ......... Valorificareaproduselor apicole in alimentalie........... Tehnologia obfinerii produselor agricole .. Calendarul principalelor lucriiri de sezon in stupinii..... Importan fa creqterii albinelor.......................... 252 Lectia 12............ 3 Pag In loc de prefa fii ..... Inventarul apicol......56 pag Lecfia 5....

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful