Fisa de lectura Am inceput la data de: Am terminat la data de Titlul operei literare: Mara Autorul: Ioan Slavici Opera face

parte din volumul :Mara Editura : Herra Anul aparitiei: 2006

Date importante din viata si activitatea autorului: Ioan Slavici (1848-1925). Studii la Sira, Timisoara, Arad, Satu Mare, Budapesta, Viena. La Viena iil cunoaste pe Mihai Eminescu. Este professor si ziarist, Intemeietor de reviste. Alte opera ale scriitorului: Moara cu noroc, Popa Tanda, Budulea Taichii Genul literar: Epic Specia literara: Roman realist- obiectiv Opera este structurata In :capitole Opera este scrisa in:proza Locul desfasurarii actiunii: Radna / Lipova Timpul desfasurarii actiunii: cea dea doua jumatate a secolului al XIX-lea Naratorul : omniscient si omniprezent Personaje : Mara, Persida, Trica, Codreanu, Marta, Bocioaca, Bandi, Berdea, Maica Aedgidia Tipul personajului : Citate Principal • Mara saraca,cu doi copii, de ei, dar era tanara si voinica si harnica si Dumnezeu a mai lasat sa aiba si noroc ” • Persida mai scurt cel din chibzuita, credincioasa, puternica “Persida stia ca e staruitoare, priceputa, avara “A ramas Mara, Saracutii Trasaturi

Intriga : Frumuseţea şi farmecul Persidei îl fascinează pe Naţl. După un îndelungat proces de precizare şi cristalizare a sentimentului.se petreacă acţiunea. dar nu stete nicio clipa pe ganduri. Punctul culminat: Un nou conflict este pe cale să izbucnească în privinţa religiei în care să fie botezat copilul. când Mara şi Hubăr accept a în sfârşit căsătoria încheiată fără voia lor. Situaţia se îmbunătăţeşte. care . sunt cununaţi pe ascuns de generosul Codreanu şi pleacă la Viena . în primul rând a părinţilor. voinică. iubită de teologul Codreanu şi de fiul unui măcelar bogat. dar era încă tânără. Naţl. nevoiţi să-şi părăsească locurile natale. declanşând intriga romanului Desfasurarea actiunii : Romanul consacră • • un spaţiu extins vieţii sentimentale a tinerei Persida. Greutăţile cu care se confruntă şi după întoarcerea de la Viena. caracteristici specifice romanului tradiţional. precum şi evoluţia divergentă a caracterelor lor înăspresc relaţiile dintre cei doi soţi. Mara Bârzovanu. apuca la dreapta spre macelarie” Momentele subiectului : • Expozitiunea: incipitul constă în prezentarea personajului principal. o dată cu naşterea copilului . \"o precupeaţă\" din Radna şi prin fixarea locului unde urmează să. fara voie. apoi. \"sărăcuţii de ei\". romanul se . Presida şi Naţl. unde unirea a doi tineri de naţionalităţi diferite întâmpină opoziţia unui mediu dominat de prejudecăţi şi. feciorul lui Anton Hubăr. harnică şi nu se plângea de noroc. care îi uneşte. Mara rămăsese văduvă cu doi copii. relativ.stanga. măcelar la Lipova. îl alege pe acesta din urmă. • Deznodamantul: Când acest conflict se aplanează.

greoaie şi cu obrajii bătuţi de soare. spătoasă. figura precupeţei dein Radna domină întregul roman prin forţa ei. determinând-o pe maica Aegidia s-o ţină pe Persida aproape gratis. de ploi şi de vânt. la care se raportează şi celelalte şi care prin ponderea lui reprezintă un factor de echilibru. Însuşi portretul ei fizic sugerează masivitate. ocupă în carte un spaţiu mai puţin extins decât fiica ei. dementul Bandi. brusc şi brutal. prin pregnanţa trăsăturilor şi prin complexitate. de către fiul său natural. Dacă în cazul personajului Ghiţă din nuvela Moara cu Noroc. Simbolică pentru echilibrul . Inventivă. cele două sentimente nu intră în conflict atunci. în ceea ce-i priveşte pe copiii cu căt mai puţină cheltuială. cu uciderea bătrânului Hubăr. stabilitate: "Muiere mare .încheie. dragostea faţă de familie şi patima ." Sufletul ei este dominat de două pasiuni :pentru copiii săi şi pentu agonisirea de bani. Moduri de expunere: Naratiune: DA Monolog: DA Descriere :DA Dialog : DA Caracterizarea personajului principal : Deşi personajul Mara . iar pe cojocarul Bocioacă să pltească scutirea lui Trică de armată. totuşi . Mara stă ziua toată sub aştră în dosul mesei pline de poame şi de turtâ dulce. aceasta găseşte totdeauna modalitatea se a-şi realiza planurile. Persida. Mara este un presonaj. când este vorba de Mara.

Titlul operei: Titlul ilustreaza numele eroinei. Această capacitate a energicei Mara de a trece peste conflictele care o opun uneori copiilor ce îi nesocotesc voinţa ( fuga Persidei cu Naţl . neiertătoare. apărând chiar în situaţiile în care comportarea copiilor o supără la început pe mamă. " Ca şi alte personaje ale lui Slavici. vorace şi darnică . pătimaşă. aspră. şi a orgoliului matern : "Tot n-are nimeni copii ca mine !" repetă în diferite împrejurări personajul. în care eroina îşi păstrează economiile: "Unul pentru zile de bătrâneţe şi pentru înmormântare. cu banii întinşi pe masă. Mara est caracterizată de orgliul care la ea îmbracă forma mândriei de a-şi fi făcut stare prin munca ei proprie. vizibilă şi în gesturile care însoţesc punerea banilor la păstrare: " Când poate să pună florinul ia-l sărută. . stă pe gănduri şi începe în cele din urmă să plângă. lacomă. ilustrând astfel o anume zgârcenie. şi această exclamaţie plină de satisfacţie domină romanul cu frecvenţa unul laitmotiv. dar poate simboliza si familia acestuia sau prototipul omului tenace si ambitios care actioneaza cu dibacie si perseverenta pentru a reusi in viata. severă şi blândă. cum este aceea pentru arendarea podului de peste Mureş. Datorită capacităţii ei de a lua viaţa aşa cum este. în rolare lui Trică ) o caracterizează drept o fire adaptabilă pentru care imperativele realităţii înseamnă mai mult decăt să le nesocotească." Când trebuie să facă o investiţie mai importantă. rea. generoasă. singură. dar şi îndrumată de elanurile cele mai nobile . Mara a fost considerată a fi "viaţa însăşi.afectiv al Marei între dragostea pentru copii şi iubirea de bani este existenţa celor trei ciorapi. şi al treilea pentru Trică. puternică. animată de tensiinile cele mai obscure. altul pentru Persida. apoi rămâne aşa. Mara ia bani din ciorapul destinat Persidei.

nu pentru a-l abate de la rostul sau. Am admirat : forta de munca a Marei. “a sta smirna” – a sta nemiscat Citate preferate: “Sfinte Aranghele! Striga apoi crucindu-se. omul acela isi va pierde rostul. se va nenoroci si va strica viata parintilor sai. desi fara de vina ei. Surpinzator este momentul cand: Bandi isi omoara tatal. si acum era scapata de temerea aceasta ” pg 144 Vocabular: “staroste” – conducator al unei bresle sau comunitati de meseriasi.Mijloace artistice: “atat de mult se temuse din cauza ei. Opinii si referinte critice: Slavici n-a uitat niciodata ca debutul sau literar a fost un act al vointei lui Eminescu. copii! Nu – grai dansa mangaiata – copii ca ai mei nimeni nu are” Note de lectura: • • • • • • • • Opera mi-a trezit sentimente de : mila fata de destinul Persidei si chiar al Marei. apoi rade diabolic spre Persida. Ceea ce ma impresioneaza este: Rabdarea Persidei in privinta lui Natl si dragostea Marei pentru copii ei. Demn de admirat este momentul care : Mara trece peste gura lumii si o accepta pe fiica ei ratacitoare. Eminescu vedea in Slavici altceva – si mai mult – decat era ele insusi in stare sa vada. Am fost curios cand: Persida a trebuit sa aleaga intre Natl si Codreanu. As vrea sa traiesc in lumea personajului pentru ca : Nu as vrea sa traiesc in lumea personajului pentru ca : Ideile preconcepute ale satenilor mi-ar fi afectat modul de viata. i-a « fortat mana » . Cum se spune. Maica Preacurata! Bata-va sa va bata. ci pentru a-l reda acestui rost . Sfanta Marie. expresia unei intuitii straine de el insusi.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful