P. 1
Mara fisa de lectura

Mara fisa de lectura

3.57

|Views: 59,022|Likes:
Published by sashmecka05

More info:

Published by: sashmecka05 on Apr 13, 2011
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as DOC, PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

11/14/2015

pdf

text

original

Fisa de lectura Am inceput la data de: Am terminat la data de Titlul operei literare: Mara Autorul: Ioan Slavici Opera face

parte din volumul :Mara Editura : Herra Anul aparitiei: 2006

Date importante din viata si activitatea autorului: Ioan Slavici (1848-1925). Studii la Sira, Timisoara, Arad, Satu Mare, Budapesta, Viena. La Viena iil cunoaste pe Mihai Eminescu. Este professor si ziarist, Intemeietor de reviste. Alte opera ale scriitorului: Moara cu noroc, Popa Tanda, Budulea Taichii Genul literar: Epic Specia literara: Roman realist- obiectiv Opera este structurata In :capitole Opera este scrisa in:proza Locul desfasurarii actiunii: Radna / Lipova Timpul desfasurarii actiunii: cea dea doua jumatate a secolului al XIX-lea Naratorul : omniscient si omniprezent Personaje : Mara, Persida, Trica, Codreanu, Marta, Bocioaca, Bandi, Berdea, Maica Aedgidia Tipul personajului : Citate Principal • Mara saraca,cu doi copii, de ei, dar era tanara si voinica si harnica si Dumnezeu a mai lasat sa aiba si noroc ” • Persida mai scurt cel din chibzuita, credincioasa, puternica “Persida stia ca e staruitoare, priceputa, avara “A ramas Mara, Saracutii Trasaturi

măcelar la Lipova. Presida şi Naţl. declanşând intriga romanului Desfasurarea actiunii : Romanul consacră • • un spaţiu extins vieţii sentimentale a tinerei Persida. Situaţia se îmbunătăţeşte. apoi. unde unirea a doi tineri de naţionalităţi diferite întâmpină opoziţia unui mediu dominat de prejudecăţi şi. precum şi evoluţia divergentă a caracterelor lor înăspresc relaţiile dintre cei doi soţi. o dată cu naşterea copilului . dar era încă tânără. iubită de teologul Codreanu şi de fiul unui măcelar bogat. care .stanga. • Deznodamantul: Când acest conflict se aplanează. \"sărăcuţii de ei\". relativ. \"o precupeaţă\" din Radna şi prin fixarea locului unde urmează să. romanul se . nevoiţi să-şi părăsească locurile natale.se petreacă acţiunea. feciorul lui Anton Hubăr. Naţl. Intriga : Frumuseţea şi farmecul Persidei îl fascinează pe Naţl. După un îndelungat proces de precizare şi cristalizare a sentimentului. Greutăţile cu care se confruntă şi după întoarcerea de la Viena. harnică şi nu se plângea de noroc. care îi uneşte. dar nu stete nicio clipa pe ganduri. fara voie. sunt cununaţi pe ascuns de generosul Codreanu şi pleacă la Viena . în primul rând a părinţilor. îl alege pe acesta din urmă. când Mara şi Hubăr accept a în sfârşit căsătoria încheiată fără voia lor. Punctul culminat: Un nou conflict este pe cale să izbucnească în privinţa religiei în care să fie botezat copilul. voinică. caracteristici specifice romanului tradiţional. Mara Bârzovanu. Mara rămăsese văduvă cu doi copii. apuca la dreapta spre macelarie” Momentele subiectului : • Expozitiunea: incipitul constă în prezentarea personajului principal.

când este vorba de Mara. ocupă în carte un spaţiu mai puţin extins decât fiica ei.încheie. totuşi . stabilitate: "Muiere mare . Simbolică pentru echilibrul . figura precupeţei dein Radna domină întregul roman prin forţa ei. prin pregnanţa trăsăturilor şi prin complexitate. dragostea faţă de familie şi patima . dementul Bandi. brusc şi brutal. aceasta găseşte totdeauna modalitatea se a-şi realiza planurile. iar pe cojocarul Bocioacă să pltească scutirea lui Trică de armată. Moduri de expunere: Naratiune: DA Monolog: DA Descriere :DA Dialog : DA Caracterizarea personajului principal : Deşi personajul Mara . Inventivă. spătoasă. greoaie şi cu obrajii bătuţi de soare. Însuşi portretul ei fizic sugerează masivitate. determinând-o pe maica Aegidia s-o ţină pe Persida aproape gratis. la care se raportează şi celelalte şi care prin ponderea lui reprezintă un factor de echilibru." Sufletul ei este dominat de două pasiuni :pentru copiii săi şi pentu agonisirea de bani. Dacă în cazul personajului Ghiţă din nuvela Moara cu Noroc. în ceea ce-i priveşte pe copiii cu căt mai puţină cheltuială. Persida. cu uciderea bătrânului Hubăr. de ploi şi de vânt. Mara stă ziua toată sub aştră în dosul mesei pline de poame şi de turtâ dulce. Mara este un presonaj. cele două sentimente nu intră în conflict atunci. de către fiul său natural.

ilustrând astfel o anume zgârcenie." Când trebuie să facă o investiţie mai importantă. altul pentru Persida. . Mara ia bani din ciorapul destinat Persidei. lacomă. şi această exclamaţie plină de satisfacţie domină romanul cu frecvenţa unul laitmotiv. vizibilă şi în gesturile care însoţesc punerea banilor la păstrare: " Când poate să pună florinul ia-l sărută. Titlul operei: Titlul ilustreaza numele eroinei. cum este aceea pentru arendarea podului de peste Mureş. Mara a fost considerată a fi "viaţa însăşi. cu banii întinşi pe masă. aspră. singură. vorace şi darnică . rea. stă pe gănduri şi începe în cele din urmă să plângă. generoasă. în care eroina îşi păstrează economiile: "Unul pentru zile de bătrâneţe şi pentru înmormântare. severă şi blândă. animată de tensiinile cele mai obscure. Această capacitate a energicei Mara de a trece peste conflictele care o opun uneori copiilor ce îi nesocotesc voinţa ( fuga Persidei cu Naţl . dar poate simboliza si familia acestuia sau prototipul omului tenace si ambitios care actioneaza cu dibacie si perseverenta pentru a reusi in viata. Mara est caracterizată de orgliul care la ea îmbracă forma mândriei de a-şi fi făcut stare prin munca ei proprie. pătimaşă. " Ca şi alte personaje ale lui Slavici. şi a orgoliului matern : "Tot n-are nimeni copii ca mine !" repetă în diferite împrejurări personajul.afectiv al Marei între dragostea pentru copii şi iubirea de bani este existenţa celor trei ciorapi. apărând chiar în situaţiile în care comportarea copiilor o supără la început pe mamă. dar şi îndrumată de elanurile cele mai nobile . Datorită capacităţii ei de a lua viaţa aşa cum este. apoi rămâne aşa. neiertătoare. puternică. şi al treilea pentru Trică. în rolare lui Trică ) o caracterizează drept o fire adaptabilă pentru care imperativele realităţii înseamnă mai mult decăt să le nesocotească.

Maica Preacurata! Bata-va sa va bata. copii! Nu – grai dansa mangaiata – copii ca ai mei nimeni nu are” Note de lectura: • • • • • • • • Opera mi-a trezit sentimente de : mila fata de destinul Persidei si chiar al Marei. i-a « fortat mana » . ci pentru a-l reda acestui rost . “a sta smirna” – a sta nemiscat Citate preferate: “Sfinte Aranghele! Striga apoi crucindu-se. Am admirat : forta de munca a Marei. desi fara de vina ei. Sfanta Marie. si acum era scapata de temerea aceasta ” pg 144 Vocabular: “staroste” – conducator al unei bresle sau comunitati de meseriasi. Eminescu vedea in Slavici altceva – si mai mult – decat era ele insusi in stare sa vada. expresia unei intuitii straine de el insusi.Mijloace artistice: “atat de mult se temuse din cauza ei. Demn de admirat este momentul care : Mara trece peste gura lumii si o accepta pe fiica ei ratacitoare. Am fost curios cand: Persida a trebuit sa aleaga intre Natl si Codreanu. As vrea sa traiesc in lumea personajului pentru ca : Nu as vrea sa traiesc in lumea personajului pentru ca : Ideile preconcepute ale satenilor mi-ar fi afectat modul de viata. se va nenoroci si va strica viata parintilor sai. Ceea ce ma impresioneaza este: Rabdarea Persidei in privinta lui Natl si dragostea Marei pentru copii ei. apoi rade diabolic spre Persida. omul acela isi va pierde rostul. nu pentru a-l abate de la rostul sau. Opinii si referinte critice: Slavici n-a uitat niciodata ca debutul sau literar a fost un act al vointei lui Eminescu. Cum se spune. Surpinzator este momentul cand: Bandi isi omoara tatal.

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->