Fisa de lectura

Am inceput la data de:

Am terminat la data de

Titlul operei literare: Mara

Autorul: Ioan Slavici

Opera face parte din volumul :Mara

Editura : Herra Anul aparitiei: 2006

Date importante din viata si activitatea autorului: Ioan Slavici (1848-1925).

Studii la Sira, Timisoara, Arad, Satu Mare, Budapesta, Viena. La Viena iil cunoaste
pe Mihai Eminescu. Este professor si ziarist, Intemeietor de reviste.

Alte opera ale scriitorului: Moara cu noroc, Popa Tanda, Budulea Taichii
Genul literar: Epic

Specia literara: Roman realist- obiectiv

Opera este structurata In :capitole

Opera este scrisa in:proza

Locul desfasurarii actiunii: Radna / Lipova

Timpul desfasurarii actiunii: cea dea doua jumatate a secolului al XIX-lea

Naratorul : omniscient si omniprezent

Personaje : Mara, Persida, Trica, Codreanu, Marta, Bocioaca, Bandi, Berdea,

Maica Aedgidia

Tipul personajului : Trasaturi

Citate

Principal

• Mara staruitoare, priceputa, avara “A ramas Mara,

saraca,cu doi copii,

Saracutii
de ei, dar era tanara si

voinica si
harnica si Dumnezeu

a mai
lasat sa aiba si noroc ”

• Persida chibzuita, credincioasa, puternica “Persida stia ca e

mai scurt cel din
 stanga, dar
nu stete nicio clipa pe

ganduri,
apoi, fara voie, apuca la

dreapta spre
macelarie”

Momentele subiectului :

• Expozitiunea: incipitul constă în prezentarea personajului principal, Mara

Bârzovanu, \"o precupeaţă\" din Radna şi prin fixarea locului unde urmează
să- se petreacă acţiunea, caracteristici specifice romanului tradiţional. Mara
rămăsese văduvă cu doi copii, \"sărăcuţii de ei\", dar era încă tânără, voinică,
harnică şi nu se plângea de noroc.

• Intriga : Frumuseţea şi farmecul Persidei îl fascinează pe Naţl, feciorul lui

Anton Hubăr, măcelar la Lipova, declanşând intriga romanului

• Desfasurarea actiunii : Romanul consacră

un spaţiu extins vieţii sentimentale a tinerei Persida, care , iubită de teologul

Codreanu şi de

fiul unui măcelar bogat, Naţl, îl alege pe acesta din urmă. După un îndelungat
proces de

precizare şi cristalizare a sentimentului, care îi uneşte, Presida şi Naţl, sunt

cununaţi pe

ascuns de generosul Codreanu şi pleacă la Viena , nevoiţi să-şi părăsească locurile

natale,

unde unirea a doi tineri de naţionalităţi diferite întâmpină opoziţia unui mediu
dominat de pre-

judecăţi şi, în primul rând a părinţilor. Greutăţile cu care se confruntă şi după

întoarcerea de la

Viena, precum şi evoluţia divergentă a caracterelor lor înăspresc relaţiile dintre cei
doi soţi.

Situaţia se îmbunătăţeşte, relativ, o dată cu naşterea copilului , când Mara şi Hubăr

accept a în sfârşit căsătoria încheiată fără voia lor.

Punctul culminat: Un nou conflict este pe cale să izbucnească în privinţa religiei în

care să fie botezat copilul.

• Deznodamantul: Când acest conflict se aplanează, romanul se

încheie, brusc şi brutal, cu uciderea bătrânului Hubăr, de către fiul său natural,
dementul

Bandi.

Moduri de expunere:

Naratiune: DA Descriere :DA Dialog : DA

Monolog: DA

Caracterizarea personajului principal :

Deşi personajul Mara , ocupă în carte un spaţiu mai puţin extins decât

fiica ei, Persida, totuşi , figura precupeţei dein Radna domină întregul roman prin
forţa ei,

prin pregnanţa trăsăturilor şi prin complexitate. Mara este un presonaj, la care se

raportează şi ce-

lelalte şi care prin ponderea lui reprezintă un factor de echilibru. Însuşi portretul ei
fizic suge-

rează masivitate, stabilitate: "Muiere mare , spătoasă, greoaie şi cu obrajii bătuţi de

soare, de

ploi şi de vânt, Mara stă ziua toată sub aştră în dosul mesei pline de poame şi de
turtâ dulce."

Sufletul ei este dominat de două pasiuni :pentru copiii săi şi pentu agonisirea de
bani. Dacă

în cazul personajului Ghiţă din nuvela Moara cu Noroc, dragostea faţă de familie şi
patima ,

cele două sentimente nu intră în conflict atunci, când este vorba de Mara. Inventivă,
aceasta

găseşte totdeauna modalitatea se a-şi realiza planurile, în ceea ce-i priveşte pe

copiii cu căt

mai puţină cheltuială, determinând-o pe maica Aegidia s-o ţină pe Persida aproape
gratis,

iar pe cojocarul Bocioacă să pltească scutirea lui Trică de armată. Simbolică pentru
echilibrul
afectiv al Marei între dragostea pentru copii şi iubirea de bani este existenţa celor
trei ciorapi,

în care eroina îşi păstrează economiile: "Unul pentru zile de bătrâneţe şi pentru
înmormântare,

altul pentru Persida, şi al treilea pentru Trică." Când trebuie să facă o investiţie mai
importantă,

cum este aceea pentru arendarea podului de peste Mureş, Mara ia bani din ciorapul
destinat

Persidei, ilustrând astfel o anume zgârcenie, vizibilă şi în gesturile care însoţesc

punerea bani-

lor la păstrare: " Când poate să pună florinul ia-l sărută, apoi rămâne aşa, singură,
cu banii

întinşi pe masă, stă pe gănduri şi începe în cele din urmă să plângă. " Ca şi alte
personaje ale

lui Slavici, Mara est caracterizată de orgliul care la ea îmbracă forma mândriei de
a-şi fi făcut

stare prin munca ei proprie, şi a orgoliului matern : "Tot n-are nimeni copii ca
mine !" repetă

în diferite împrejurări personajul, şi această exclamaţie plină de satisfacţie domină

romanul cu

frecvenţa unul laitmotiv, apărând chiar în situaţiile în care comportarea copiilor o

supără la în-

ceput pe mamă. Această capacitate a energicei Mara de a trece peste conflictele

care o opun

uneori copiilor ce îi nesocotesc voinţa ( fuga Persidei cu Naţl , în rolare lui Trică ) o
caracterizează

drept o fire adaptabilă pentru care imperativele realităţii înseamnă mai mult decăt
să le

nesocotească. Datorită capacităţii ei de a lua viaţa aşa cum este, Mara a fost
considerată a fi

"viaţa însăşi, pătimaşă, puternică, lacomă, rea, generoasă, vorace şi darnică ;

animată de tensi-

inile cele mai obscure, dar şi îndrumată de elanurile cele mai nobile ; neiertătoare,
aspră, severă şi blândă.

Titlul operei: Titlul ilustreaza numele eroinei, dar poate simboliza si familia
acestuia sau prototipul omului tenace si ambitios care actioneaza cu dibacie si
perseverenta pentru a reusi in viata.
 Mijloace artistice: “atat de mult se temuse din cauza ei, desi fara de vina ei,
omul acela isi va pierde rostul, se va nenoroci si va strica viata parintilor sai, si
acum era scapata de temerea aceasta ” pg 144
Vocabular: “staroste” – conducator al unei bresle sau comunitati de meseriasi. “a
sta smirna” – a sta nemiscat

Citate preferate: “Sfinte Aranghele! Striga apoi crucindu-se. Sfanta Marie, Maica
Preacurata! Bata-va sa va bata, copii! Nu – grai dansa mangaiata – copii ca ai mei
nimeni nu are”

Note de lectura:

• Opera mi-a trezit sentimente de : mila fata de destinul Persidei si chiar al

Marei.

• Ceea ce ma impresioneaza este: Rabdarea Persidei in privinta lui Natl si

dragostea Marei pentru copii ei.

• Surpinzator este momentul cand: Bandi isi omoara tatal, apoi rade diabolic
spre Persida.

• Demn de admirat este momentul care : Mara trece peste gura lumii si o
accepta pe fiica ei ratacitoare.

• Am admirat : forta de munca a Marei.

• Am fost curios cand: Persida a trebuit sa aleaga intre Natl si Codreanu.

• As vrea sa traiesc in lumea personajului pentru ca :

• Nu as vrea sa traiesc in lumea personajului pentru ca : Ideile preconcepute

ale satenilor mi-ar fi afectat modul de viata,

Opinii si referinte critice: Slavici n-a uitat niciodata ca debutul sau literar a fost
un act al vointei lui Eminescu, expresia unei intuitii straine de el insusi. Eminescu
vedea in Slavici altceva – si mai mult – decat era ele insusi in stare sa vada. Cum se
spune, i-a « fortat mana » ; nu pentru a-l abate de la rostul sau, ci pentru a-l reda
acestui rost