Fisa de lectura Am inceput la data de: Am terminat la data de Titlul operei literare: Mara Autorul: Ioan Slavici Opera face

parte din volumul :Mara Editura : Herra Anul aparitiei: 2006

Date importante din viata si activitatea autorului: Ioan Slavici (1848-1925). Studii la Sira, Timisoara, Arad, Satu Mare, Budapesta, Viena. La Viena iil cunoaste pe Mihai Eminescu. Este professor si ziarist, Intemeietor de reviste. Alte opera ale scriitorului: Moara cu noroc, Popa Tanda, Budulea Taichii Genul literar: Epic Specia literara: Roman realist- obiectiv Opera este structurata In :capitole Opera este scrisa in:proza Locul desfasurarii actiunii: Radna / Lipova Timpul desfasurarii actiunii: cea dea doua jumatate a secolului al XIX-lea Naratorul : omniscient si omniprezent Personaje : Mara, Persida, Trica, Codreanu, Marta, Bocioaca, Bandi, Berdea, Maica Aedgidia Tipul personajului : Citate Principal • Mara saraca,cu doi copii, de ei, dar era tanara si voinica si harnica si Dumnezeu a mai lasat sa aiba si noroc ” • Persida mai scurt cel din chibzuita, credincioasa, puternica “Persida stia ca e staruitoare, priceputa, avara “A ramas Mara, Saracutii Trasaturi

sunt cununaţi pe ascuns de generosul Codreanu şi pleacă la Viena . îl alege pe acesta din urmă. apuca la dreapta spre macelarie” Momentele subiectului : • Expozitiunea: incipitul constă în prezentarea personajului principal. declanşând intriga romanului Desfasurarea actiunii : Romanul consacră • • un spaţiu extins vieţii sentimentale a tinerei Persida. care . • Deznodamantul: Când acest conflict se aplanează. Intriga : Frumuseţea şi farmecul Persidei îl fascinează pe Naţl. nevoiţi să-şi părăsească locurile natale. După un îndelungat proces de precizare şi cristalizare a sentimentului. apoi. \"o precupeaţă\" din Radna şi prin fixarea locului unde urmează să. harnică şi nu se plângea de noroc. \"sărăcuţii de ei\". caracteristici specifice romanului tradiţional. relativ. Situaţia se îmbunătăţeşte. voinică. Punctul culminat: Un nou conflict este pe cale să izbucnească în privinţa religiei în care să fie botezat copilul. măcelar la Lipova.se petreacă acţiunea. Mara rămăsese văduvă cu doi copii. care îi uneşte. dar nu stete nicio clipa pe ganduri. Presida şi Naţl. când Mara şi Hubăr accept a în sfârşit căsătoria încheiată fără voia lor. precum şi evoluţia divergentă a caracterelor lor înăspresc relaţiile dintre cei doi soţi. fara voie. o dată cu naşterea copilului . în primul rând a părinţilor. dar era încă tânără. Greutăţile cu care se confruntă şi după întoarcerea de la Viena.stanga. unde unirea a doi tineri de naţionalităţi diferite întâmpină opoziţia unui mediu dominat de prejudecăţi şi. Naţl. feciorul lui Anton Hubăr. iubită de teologul Codreanu şi de fiul unui măcelar bogat. Mara Bârzovanu. romanul se .

totuşi ." Sufletul ei este dominat de două pasiuni :pentru copiii săi şi pentu agonisirea de bani. ocupă în carte un spaţiu mai puţin extins decât fiica ei. stabilitate: "Muiere mare . dementul Bandi. determinând-o pe maica Aegidia s-o ţină pe Persida aproape gratis. la care se raportează şi celelalte şi care prin ponderea lui reprezintă un factor de echilibru. brusc şi brutal. spătoasă. când este vorba de Mara. Moduri de expunere: Naratiune: DA Monolog: DA Descriere :DA Dialog : DA Caracterizarea personajului principal : Deşi personajul Mara . greoaie şi cu obrajii bătuţi de soare. de către fiul său natural. iar pe cojocarul Bocioacă să pltească scutirea lui Trică de armată. Persida. Dacă în cazul personajului Ghiţă din nuvela Moara cu Noroc.încheie. cu uciderea bătrânului Hubăr. Inventivă. în ceea ce-i priveşte pe copiii cu căt mai puţină cheltuială. Mara este un presonaj. Simbolică pentru echilibrul . aceasta găseşte totdeauna modalitatea se a-şi realiza planurile. dragostea faţă de familie şi patima . cele două sentimente nu intră în conflict atunci. figura precupeţei dein Radna domină întregul roman prin forţa ei. de ploi şi de vânt. Mara stă ziua toată sub aştră în dosul mesei pline de poame şi de turtâ dulce. Însuşi portretul ei fizic sugerează masivitate. prin pregnanţa trăsăturilor şi prin complexitate.

Mara est caracterizată de orgliul care la ea îmbracă forma mândriei de a-şi fi făcut stare prin munca ei proprie. . Titlul operei: Titlul ilustreaza numele eroinei. lacomă. cu banii întinşi pe masă. stă pe gănduri şi începe în cele din urmă să plângă. aspră.afectiv al Marei între dragostea pentru copii şi iubirea de bani este existenţa celor trei ciorapi. şi a orgoliului matern : "Tot n-are nimeni copii ca mine !" repetă în diferite împrejurări personajul. altul pentru Persida. " Ca şi alte personaje ale lui Slavici. şi această exclamaţie plină de satisfacţie domină romanul cu frecvenţa unul laitmotiv. în rolare lui Trică ) o caracterizează drept o fire adaptabilă pentru care imperativele realităţii înseamnă mai mult decăt să le nesocotească. Mara ia bani din ciorapul destinat Persidei. vorace şi darnică . şi al treilea pentru Trică. dar şi îndrumată de elanurile cele mai nobile . vizibilă şi în gesturile care însoţesc punerea banilor la păstrare: " Când poate să pună florinul ia-l sărută. în care eroina îşi păstrează economiile: "Unul pentru zile de bătrâneţe şi pentru înmormântare. pătimaşă." Când trebuie să facă o investiţie mai importantă. Mara a fost considerată a fi "viaţa însăşi. Datorită capacităţii ei de a lua viaţa aşa cum este. animată de tensiinile cele mai obscure. generoasă. singură. severă şi blândă. ilustrând astfel o anume zgârcenie. puternică. cum este aceea pentru arendarea podului de peste Mureş. rea. dar poate simboliza si familia acestuia sau prototipul omului tenace si ambitios care actioneaza cu dibacie si perseverenta pentru a reusi in viata. Această capacitate a energicei Mara de a trece peste conflictele care o opun uneori copiilor ce îi nesocotesc voinţa ( fuga Persidei cu Naţl . apoi rămâne aşa. apărând chiar în situaţiile în care comportarea copiilor o supără la început pe mamă. neiertătoare.

Maica Preacurata! Bata-va sa va bata. Am fost curios cand: Persida a trebuit sa aleaga intre Natl si Codreanu. expresia unei intuitii straine de el insusi. apoi rade diabolic spre Persida. Eminescu vedea in Slavici altceva – si mai mult – decat era ele insusi in stare sa vada. nu pentru a-l abate de la rostul sau. Surpinzator este momentul cand: Bandi isi omoara tatal. Cum se spune. si acum era scapata de temerea aceasta ” pg 144 Vocabular: “staroste” – conducator al unei bresle sau comunitati de meseriasi. desi fara de vina ei. copii! Nu – grai dansa mangaiata – copii ca ai mei nimeni nu are” Note de lectura: • • • • • • • • Opera mi-a trezit sentimente de : mila fata de destinul Persidei si chiar al Marei.Mijloace artistice: “atat de mult se temuse din cauza ei. “a sta smirna” – a sta nemiscat Citate preferate: “Sfinte Aranghele! Striga apoi crucindu-se. Ceea ce ma impresioneaza este: Rabdarea Persidei in privinta lui Natl si dragostea Marei pentru copii ei. ci pentru a-l reda acestui rost . Sfanta Marie. Opinii si referinte critice: Slavici n-a uitat niciodata ca debutul sau literar a fost un act al vointei lui Eminescu. As vrea sa traiesc in lumea personajului pentru ca : Nu as vrea sa traiesc in lumea personajului pentru ca : Ideile preconcepute ale satenilor mi-ar fi afectat modul de viata. i-a « fortat mana » . Demn de admirat este momentul care : Mara trece peste gura lumii si o accepta pe fiica ei ratacitoare. se va nenoroci si va strica viata parintilor sai. Am admirat : forta de munca a Marei. omul acela isi va pierde rostul.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful