Fisa de lectura Am inceput la data de: Am terminat la data de Titlul operei literare: Mara Autorul: Ioan Slavici Opera face

parte din volumul :Mara Editura : Herra Anul aparitiei: 2006

Date importante din viata si activitatea autorului: Ioan Slavici (1848-1925). Studii la Sira, Timisoara, Arad, Satu Mare, Budapesta, Viena. La Viena iil cunoaste pe Mihai Eminescu. Este professor si ziarist, Intemeietor de reviste. Alte opera ale scriitorului: Moara cu noroc, Popa Tanda, Budulea Taichii Genul literar: Epic Specia literara: Roman realist- obiectiv Opera este structurata In :capitole Opera este scrisa in:proza Locul desfasurarii actiunii: Radna / Lipova Timpul desfasurarii actiunii: cea dea doua jumatate a secolului al XIX-lea Naratorul : omniscient si omniprezent Personaje : Mara, Persida, Trica, Codreanu, Marta, Bocioaca, Bandi, Berdea, Maica Aedgidia Tipul personajului : Citate Principal • Mara saraca,cu doi copii, de ei, dar era tanara si voinica si harnica si Dumnezeu a mai lasat sa aiba si noroc ” • Persida mai scurt cel din chibzuita, credincioasa, puternica “Persida stia ca e staruitoare, priceputa, avara “A ramas Mara, Saracutii Trasaturi

când Mara şi Hubăr accept a în sfârşit căsătoria încheiată fără voia lor. o dată cu naşterea copilului . îl alege pe acesta din urmă. în primul rând a părinţilor.se petreacă acţiunea. declanşând intriga romanului Desfasurarea actiunii : Romanul consacră • • un spaţiu extins vieţii sentimentale a tinerei Persida. Presida şi Naţl. \"sărăcuţii de ei\". Situaţia se îmbunătăţeşte. voinică. care îi uneşte.stanga. Mara Bârzovanu. feciorul lui Anton Hubăr. dar era încă tânără. harnică şi nu se plângea de noroc. care . unde unirea a doi tineri de naţionalităţi diferite întâmpină opoziţia unui mediu dominat de prejudecăţi şi. Naţl. romanul se . precum şi evoluţia divergentă a caracterelor lor înăspresc relaţiile dintre cei doi soţi. Intriga : Frumuseţea şi farmecul Persidei îl fascinează pe Naţl. caracteristici specifice romanului tradiţional. După un îndelungat proces de precizare şi cristalizare a sentimentului. nevoiţi să-şi părăsească locurile natale. Punctul culminat: Un nou conflict este pe cale să izbucnească în privinţa religiei în care să fie botezat copilul. Greutăţile cu care se confruntă şi după întoarcerea de la Viena. apoi. \"o precupeaţă\" din Radna şi prin fixarea locului unde urmează să. Mara rămăsese văduvă cu doi copii. relativ. sunt cununaţi pe ascuns de generosul Codreanu şi pleacă la Viena . măcelar la Lipova. iubită de teologul Codreanu şi de fiul unui măcelar bogat. fara voie. • Deznodamantul: Când acest conflict se aplanează. dar nu stete nicio clipa pe ganduri. apuca la dreapta spre macelarie” Momentele subiectului : • Expozitiunea: incipitul constă în prezentarea personajului principal.

greoaie şi cu obrajii bătuţi de soare. aceasta găseşte totdeauna modalitatea se a-şi realiza planurile. de ploi şi de vânt. de către fiul său natural. prin pregnanţa trăsăturilor şi prin complexitate. în ceea ce-i priveşte pe copiii cu căt mai puţină cheltuială. la care se raportează şi celelalte şi care prin ponderea lui reprezintă un factor de echilibru. cu uciderea bătrânului Hubăr. cele două sentimente nu intră în conflict atunci. când este vorba de Mara. Moduri de expunere: Naratiune: DA Monolog: DA Descriere :DA Dialog : DA Caracterizarea personajului principal : Deşi personajul Mara . dementul Bandi. Mara este un presonaj. figura precupeţei dein Radna domină întregul roman prin forţa ei. Inventivă. ocupă în carte un spaţiu mai puţin extins decât fiica ei. stabilitate: "Muiere mare . Mara stă ziua toată sub aştră în dosul mesei pline de poame şi de turtâ dulce.încheie. Însuşi portretul ei fizic sugerează masivitate. Persida. spătoasă. Dacă în cazul personajului Ghiţă din nuvela Moara cu Noroc." Sufletul ei este dominat de două pasiuni :pentru copiii săi şi pentu agonisirea de bani. dragostea faţă de familie şi patima . brusc şi brutal. iar pe cojocarul Bocioacă să pltească scutirea lui Trică de armată. determinând-o pe maica Aegidia s-o ţină pe Persida aproape gratis. totuşi . Simbolică pentru echilibrul .

severă şi blândă. apărând chiar în situaţiile în care comportarea copiilor o supără la început pe mamă. în rolare lui Trică ) o caracterizează drept o fire adaptabilă pentru care imperativele realităţii înseamnă mai mult decăt să le nesocotească. " Ca şi alte personaje ale lui Slavici. Această capacitate a energicei Mara de a trece peste conflictele care o opun uneori copiilor ce îi nesocotesc voinţa ( fuga Persidei cu Naţl . singură. pătimaşă. şi al treilea pentru Trică. altul pentru Persida. cum este aceea pentru arendarea podului de peste Mureş. cu banii întinşi pe masă. Datorită capacităţii ei de a lua viaţa aşa cum este. Mara est caracterizată de orgliul care la ea îmbracă forma mândriei de a-şi fi făcut stare prin munca ei proprie. apoi rămâne aşa. stă pe gănduri şi începe în cele din urmă să plângă. generoasă. aspră. dar poate simboliza si familia acestuia sau prototipul omului tenace si ambitios care actioneaza cu dibacie si perseverenta pentru a reusi in viata. şi această exclamaţie plină de satisfacţie domină romanul cu frecvenţa unul laitmotiv. şi a orgoliului matern : "Tot n-are nimeni copii ca mine !" repetă în diferite împrejurări personajul.afectiv al Marei între dragostea pentru copii şi iubirea de bani este existenţa celor trei ciorapi. în care eroina îşi păstrează economiile: "Unul pentru zile de bătrâneţe şi pentru înmormântare. Mara a fost considerată a fi "viaţa însăşi. . animată de tensiinile cele mai obscure. puternică. Titlul operei: Titlul ilustreaza numele eroinei. vizibilă şi în gesturile care însoţesc punerea banilor la păstrare: " Când poate să pună florinul ia-l sărută. neiertătoare." Când trebuie să facă o investiţie mai importantă. vorace şi darnică . rea. Mara ia bani din ciorapul destinat Persidei. ilustrând astfel o anume zgârcenie. lacomă. dar şi îndrumată de elanurile cele mai nobile .

Eminescu vedea in Slavici altceva – si mai mult – decat era ele insusi in stare sa vada. si acum era scapata de temerea aceasta ” pg 144 Vocabular: “staroste” – conducator al unei bresle sau comunitati de meseriasi. omul acela isi va pierde rostul. “a sta smirna” – a sta nemiscat Citate preferate: “Sfinte Aranghele! Striga apoi crucindu-se. Maica Preacurata! Bata-va sa va bata. Am admirat : forta de munca a Marei. Cum se spune. expresia unei intuitii straine de el insusi. desi fara de vina ei. Demn de admirat este momentul care : Mara trece peste gura lumii si o accepta pe fiica ei ratacitoare.Mijloace artistice: “atat de mult se temuse din cauza ei. Opinii si referinte critice: Slavici n-a uitat niciodata ca debutul sau literar a fost un act al vointei lui Eminescu. apoi rade diabolic spre Persida. se va nenoroci si va strica viata parintilor sai. nu pentru a-l abate de la rostul sau. Sfanta Marie. i-a « fortat mana » . Surpinzator este momentul cand: Bandi isi omoara tatal. Am fost curios cand: Persida a trebuit sa aleaga intre Natl si Codreanu. As vrea sa traiesc in lumea personajului pentru ca : Nu as vrea sa traiesc in lumea personajului pentru ca : Ideile preconcepute ale satenilor mi-ar fi afectat modul de viata. Ceea ce ma impresioneaza este: Rabdarea Persidei in privinta lui Natl si dragostea Marei pentru copii ei. ci pentru a-l reda acestui rost . copii! Nu – grai dansa mangaiata – copii ca ai mei nimeni nu are” Note de lectura: • • • • • • • • Opera mi-a trezit sentimente de : mila fata de destinul Persidei si chiar al Marei.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful