Fisa de lectura Am inceput la data de: Am terminat la data de Titlul operei literare: Mara Autorul: Ioan Slavici Opera face

parte din volumul :Mara Editura : Herra Anul aparitiei: 2006

Date importante din viata si activitatea autorului: Ioan Slavici (1848-1925). Studii la Sira, Timisoara, Arad, Satu Mare, Budapesta, Viena. La Viena iil cunoaste pe Mihai Eminescu. Este professor si ziarist, Intemeietor de reviste. Alte opera ale scriitorului: Moara cu noroc, Popa Tanda, Budulea Taichii Genul literar: Epic Specia literara: Roman realist- obiectiv Opera este structurata In :capitole Opera este scrisa in:proza Locul desfasurarii actiunii: Radna / Lipova Timpul desfasurarii actiunii: cea dea doua jumatate a secolului al XIX-lea Naratorul : omniscient si omniprezent Personaje : Mara, Persida, Trica, Codreanu, Marta, Bocioaca, Bandi, Berdea, Maica Aedgidia Tipul personajului : Citate Principal • Mara saraca,cu doi copii, de ei, dar era tanara si voinica si harnica si Dumnezeu a mai lasat sa aiba si noroc ” • Persida mai scurt cel din chibzuita, credincioasa, puternica “Persida stia ca e staruitoare, priceputa, avara “A ramas Mara, Saracutii Trasaturi

apuca la dreapta spre macelarie” Momentele subiectului : • Expozitiunea: incipitul constă în prezentarea personajului principal. \"o precupeaţă\" din Radna şi prin fixarea locului unde urmează să. care . măcelar la Lipova. nevoiţi să-şi părăsească locurile natale. apoi.stanga. când Mara şi Hubăr accept a în sfârşit căsătoria încheiată fără voia lor. După un îndelungat proces de precizare şi cristalizare a sentimentului. care îi uneşte. o dată cu naşterea copilului . feciorul lui Anton Hubăr. Greutăţile cu care se confruntă şi după întoarcerea de la Viena. dar nu stete nicio clipa pe ganduri. voinică. declanşând intriga romanului Desfasurarea actiunii : Romanul consacră • • un spaţiu extins vieţii sentimentale a tinerei Persida. Presida şi Naţl. Mara Bârzovanu. \"sărăcuţii de ei\".se petreacă acţiunea. caracteristici specifice romanului tradiţional. în primul rând a părinţilor. sunt cununaţi pe ascuns de generosul Codreanu şi pleacă la Viena . relativ. • Deznodamantul: Când acest conflict se aplanează. dar era încă tânără. Punctul culminat: Un nou conflict este pe cale să izbucnească în privinţa religiei în care să fie botezat copilul. fara voie. iubită de teologul Codreanu şi de fiul unui măcelar bogat. harnică şi nu se plângea de noroc. Situaţia se îmbunătăţeşte. Mara rămăsese văduvă cu doi copii. Naţl. unde unirea a doi tineri de naţionalităţi diferite întâmpină opoziţia unui mediu dominat de prejudecăţi şi. îl alege pe acesta din urmă. Intriga : Frumuseţea şi farmecul Persidei îl fascinează pe Naţl. precum şi evoluţia divergentă a caracterelor lor înăspresc relaţiile dintre cei doi soţi. romanul se .

Dacă în cazul personajului Ghiţă din nuvela Moara cu Noroc. dragostea faţă de familie şi patima . spătoasă. totuşi . greoaie şi cu obrajii bătuţi de soare. Inventivă. de către fiul său natural. Mara este un presonaj. Moduri de expunere: Naratiune: DA Monolog: DA Descriere :DA Dialog : DA Caracterizarea personajului principal : Deşi personajul Mara . Simbolică pentru echilibrul . dementul Bandi. stabilitate: "Muiere mare . Însuşi portretul ei fizic sugerează masivitate. figura precupeţei dein Radna domină întregul roman prin forţa ei. Mara stă ziua toată sub aştră în dosul mesei pline de poame şi de turtâ dulce. determinând-o pe maica Aegidia s-o ţină pe Persida aproape gratis. cu uciderea bătrânului Hubăr. Persida. ocupă în carte un spaţiu mai puţin extins decât fiica ei. în ceea ce-i priveşte pe copiii cu căt mai puţină cheltuială. prin pregnanţa trăsăturilor şi prin complexitate. iar pe cojocarul Bocioacă să pltească scutirea lui Trică de armată. brusc şi brutal. cele două sentimente nu intră în conflict atunci. de ploi şi de vânt.încheie." Sufletul ei este dominat de două pasiuni :pentru copiii săi şi pentu agonisirea de bani. la care se raportează şi celelalte şi care prin ponderea lui reprezintă un factor de echilibru. aceasta găseşte totdeauna modalitatea se a-şi realiza planurile. când este vorba de Mara.

animată de tensiinile cele mai obscure. severă şi blândă. puternică.afectiv al Marei între dragostea pentru copii şi iubirea de bani este existenţa celor trei ciorapi. şi a orgoliului matern : "Tot n-are nimeni copii ca mine !" repetă în diferite împrejurări personajul. vorace şi darnică . lacomă. " Ca şi alte personaje ale lui Slavici. . şi al treilea pentru Trică. neiertătoare. Titlul operei: Titlul ilustreaza numele eroinei. ilustrând astfel o anume zgârcenie. în care eroina îşi păstrează economiile: "Unul pentru zile de bătrâneţe şi pentru înmormântare. cu banii întinşi pe masă. pătimaşă. apărând chiar în situaţiile în care comportarea copiilor o supără la început pe mamă. vizibilă şi în gesturile care însoţesc punerea banilor la păstrare: " Când poate să pună florinul ia-l sărută. dar poate simboliza si familia acestuia sau prototipul omului tenace si ambitios care actioneaza cu dibacie si perseverenta pentru a reusi in viata. generoasă. dar şi îndrumată de elanurile cele mai nobile . şi această exclamaţie plină de satisfacţie domină romanul cu frecvenţa unul laitmotiv. aspră. Mara est caracterizată de orgliul care la ea îmbracă forma mândriei de a-şi fi făcut stare prin munca ei proprie. Această capacitate a energicei Mara de a trece peste conflictele care o opun uneori copiilor ce îi nesocotesc voinţa ( fuga Persidei cu Naţl . cum este aceea pentru arendarea podului de peste Mureş. singură. rea. stă pe gănduri şi începe în cele din urmă să plângă. apoi rămâne aşa. Mara a fost considerată a fi "viaţa însăşi. Mara ia bani din ciorapul destinat Persidei. în rolare lui Trică ) o caracterizează drept o fire adaptabilă pentru care imperativele realităţii înseamnă mai mult decăt să le nesocotească. altul pentru Persida. Datorită capacităţii ei de a lua viaţa aşa cum este." Când trebuie să facă o investiţie mai importantă.

Opinii si referinte critice: Slavici n-a uitat niciodata ca debutul sau literar a fost un act al vointei lui Eminescu. Maica Preacurata! Bata-va sa va bata. As vrea sa traiesc in lumea personajului pentru ca : Nu as vrea sa traiesc in lumea personajului pentru ca : Ideile preconcepute ale satenilor mi-ar fi afectat modul de viata. expresia unei intuitii straine de el insusi. Surpinzator este momentul cand: Bandi isi omoara tatal. copii! Nu – grai dansa mangaiata – copii ca ai mei nimeni nu are” Note de lectura: • • • • • • • • Opera mi-a trezit sentimente de : mila fata de destinul Persidei si chiar al Marei. Demn de admirat este momentul care : Mara trece peste gura lumii si o accepta pe fiica ei ratacitoare. Ceea ce ma impresioneaza este: Rabdarea Persidei in privinta lui Natl si dragostea Marei pentru copii ei. ci pentru a-l reda acestui rost . desi fara de vina ei. Am admirat : forta de munca a Marei. se va nenoroci si va strica viata parintilor sai. i-a « fortat mana » . apoi rade diabolic spre Persida. Cum se spune. omul acela isi va pierde rostul.Mijloace artistice: “atat de mult se temuse din cauza ei. Eminescu vedea in Slavici altceva – si mai mult – decat era ele insusi in stare sa vada. si acum era scapata de temerea aceasta ” pg 144 Vocabular: “staroste” – conducator al unei bresle sau comunitati de meseriasi. nu pentru a-l abate de la rostul sau. Am fost curios cand: Persida a trebuit sa aleaga intre Natl si Codreanu. Sfanta Marie. “a sta smirna” – a sta nemiscat Citate preferate: “Sfinte Aranghele! Striga apoi crucindu-se.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful