Criza afectează familia

Dezvoltarea Umană
Europa de Est şi Asia Centrală
Banca Mondială
Washington, DC

1
 Încetinirea se resimte mai mult în EAC

Se preconizează o încetinire considerabilă a creşterii în comparaţie cu alte

regiuni în curs de dezvoltare.
Creşterea PIB growth (schimbarea anuală
procentuală)

2
 Impactul crizei în diferite ţări din EAC s-a
resimţit în mod diferit
Rata de creştere a PIB în EAС

3
 Gospodăriile casnice sunt afectate de criză în mai multe moduri şi
în diferite perioade de timp

4
5
 Micşorarea remitenţelor va avea un impact atât la
nivel macro cât şi la nivel de gospodării casnice
Ponderea Remitenţelor în PIB, 2007 (%)

50% 46%
45% 38%
40%
35%
30%
25% 19%
20%
15% 10% 9%
7% 6% 6%
10% 4% 4% 4% 4%
5%
0%

6
 Previziunile fluxului de remitenţe pentru 2009 arată un
declin considerabil de 15% în EAC

50%
Asia de Est şi Pacificul
40%
Europa şi Asia Centrală
30%

America Latină şi
20% Caraibele
Orientul- Mijlociu şi Africa
10%
de Nord

0% Asia de Sud
2006 2007 2008e 2009f 2010f
- 10% Ţările
- africane aflate la
Sud de pustiul Sahara
- 20%

7
 Micro simulările arată o creştere a sărăciei
Cele mai recente estimări ale
  sărăciei   Sărăcia estimată în 2009

Armenia 23.8 (2007) 29.7

Azerbaijan 10.8 (2008) 11.8

Bulgaria 9.7 (2007) 11.3

Lituania Ce19.8 (2008) 26.9

Romania 5.7 (2008) 7.4

Rusia 13.5 (2008) 15.5

Tadjikistan 53.1 (2008) 57.9

Turcia 17.4 (2008) 21.9

Nota: Estimările nu sunt comparabile între ţări

8
 Sărăcia este în creştere în toate ţările

Ponderea gospodăriilor casnice sub nivelul liniilor naţionale a sărăciei

Most recent poverty estimate Forecasted poverty in 2009

Armenia 23.8 (2007) 29.7

Azerbaijan 10.8 (2008) 11.8

Bulgaria 9.7 (2007) 11.3

Latvia 19.8 (2008) 26.9

Romania 5.7 (2008) 7.4

Russia 13.5 (2008) 15.5

Tajikistan 53.1 (2008) 57.9

Turkey 17.4 (2008) 21.9

Note: Estimates are not comparable across countries

Notă: Estimările nu sunt comparabile între ţări.

9 Sursa: Personalul Băncii Mondiale
 Turcia: Săracii se pare că din ce în ce mai des vor recurge la copierea
mecanismelor care privează capitalul uman. Securitatea alimentară este o
problemă pentru săracii din oraşe: aproape jumătate din gospodăriile
sărace au raportat că ei au fost nevoiţi să “reducă cantitatea produselor
alimentare administrate copiilor lor minori”.

10
 Constrângerile fiscale au dus la răspunsuri atât strategice cât şi
mai puţin strategice ale sectorului social

 Ne-strategice
 Reducerea cheltuielilor în mod proporţional pentru toţi
 Reducerea cheltuielilor pe factorii de producţie critice (operaţiuni şi întreţinere)
pentru a proteja salariile
 Amânarea extinderii adolescenţei timpurii şi a învăţământului preşcolar şi anularea
programelor de profilaxie a sănătăţii
 Ajustarea ratelor de contribuire a celui de al doilea pilon pentru a genera venituri

 Strategice
 Atingerea indicatorilor de creştere a productivităţii prin intermediul reformelor
structurale în sectoarele sociale (de ex., formula de finanţare în domeniul
învăţământului general – Letonia, Lituania, România; consolidarea şcolii – Serbia)
 Pregătirea muncitorilor pentru relansarea economică (Letonia, Rusia)
 Extinderea sistemelor sigure de protecţie socială pentru cei fără asigurare socială
(Letonia)
 Schimbarea indexărilor/pensia minimă şi de bază (Ungaria, Serbia)

11
 Răspunsul beneficiilor sociale la criză

 Alocările din sistemul de protecţie socială, care protejează beneficiarii existenţi

 Ajută la consumul uniform a celor care deja primesc aceste beneficii
 Unele alocări din sistemul de protecţie socială au început să răspundă doar recent
 În vederea măririi acoperii (beneficiari noi: Croatia, Bulgaria))
 Şi/sau majorarea beneficiilor (de.ex., Letonia, Ucraina, Serbia, Kîrgîzstan)
 Unele trăsături constructive specifice constrâng răspunsul crizei:
 Praguri extrem de joase de eligibilitate – nu le ating pe cele afectate de criză
(de ex. Bulgaria, Croaţia, Ucraina)
 Restricţii suplimentare: limite de timp; necesită o perioadă preliminară de şomaj
până la înregistrare (Bulgaria)
 Aşteptarea unei cereri în creştere pentru beneficiile de Protecţie Socială (SSN) în
timpul iernii
 În special, odată cu încetarea achitării indemnizaţiilor de şomaj (limitele de
timp)

12
 Sistemul de Protecţie Socială dincolo de Criză:
Agenda Reformei Considerabile
 Identitatea “politicii sociale” – etapa 2: promovând legăturilor cu:
 Locuri de muncă, agenda de activizare (ALMP)
 Capital iman
 DTC (ECD), servicii sociale
 Consolidarea beneficiilor & îmbunătăţirea administrării
 Direcţionarea Agendei: Filtrarea beneficiilor alocate oamenilor bogaţi
 Lărgirea poziţiei privind direcţionarea agendei
 Mai mic accent asupra direcţionării înguste doar către cei săraci (suport politic)
 Accent mai mare pe “filtre” pentru reducerea costurilor beneficiilor pentru
chintalele de vârf
 Inversarea acoperirii în cădere a programelor bine direcţionate
 Erorile excluderii
 Grija pentru grupurile vulnerabile (inclusiv romii)
 Evaluarea altor impacturi:
 Stimulentele pentru lucru
 Fertilitatea, protecţia copilului
13
 Reflecţii (cazul Moldovei)

 Criza poate fi privită ca o posibilitate de accelerare a reformelor în

sectorul social, prin redistribuirea financiară a fondurilor existente. Ele
trebuie să fie folosite într-o manieră mai precisă şi eficientă şi să ofere
beneficii mai mari pentru cetăţeni.

 Redistribuirea financiară poate fi realizată prin:

• Optimizarea şcolii
• Reforma sistemului rezidenţial de îngrijire
• Introducerea eficientă a unui program direcţionat de asistenţă socială
pentru cei săraci şi reducerea alocărilor nedirecţionate.

14