Prietenii Muzeului Naţional de

Artă(PMNAR)
CUPRINS
CUPRINS.............................................................................................................................2
I. ANALIZA MEDIULUI SOCIAL ŞI ECONOMIC ÎN CARE FUNCŢIONEAZĂ
ORGANIZATIA..................................................................................................................2
1.Descrierea organizaţiei..................................................................................................2
2. Misiune şi Obiective....................................................................................................3
3. Activitate..........................................................................................................................4
Principalele proiecte si evenimente.............................................................................4
Date beneficiari............................................................................................................7
4. Organizare şi conducere...............................................................................................9
Luarea deciziei în cadrul organizaţiei........................................................................10
5. Sustenabilitatea Organizaţiei.....................................................................................11
Modul de finanţare.....................................................................................................11
Cotizaţii......................................................................................................................13
Licitaţii.......................................................................................................................13
6. Gestionarea fondurilor...............................................................................................13
Recrutarea voluntarilor..............................................................................................14
II. ANALIZA MEDIULUI DE COMUNICARE INTERNA ŞI EXTERNĂ...................15
Comunicarea internă......................................................................................................15
Comunicarea externă. ...................................................................................................15
2. Analiză SWOT...........................................................................................................17
Puncte tari......................................................................................................................17
Puncte slabe...................................................................................................................17
III. OBSERVATII SI RECOMANDARI..........................................................................17

I. ANALIZA MEDIULUI SOCIAL ŞI ECONOMIC ÎN

CARE FUNCŢIONEAZĂ ORGANIZATIA

1.Descrierea organizaţiei

Înfiinţata în septembrie 1998, asociaţia Prietenii Muzeului Naţional

de Artă(PMNAR) este înregistrată ca persoană juridică română, non-profit
şi non-guvernamentală, cu scopul de a furniza sprijin moral, organizatoric şi
financiar Muzeului Naţional de Artă(MNAR).
Încă de la crearea Asociaţiei, de către un grup de iubitori de artă şi
cultură, atât români cât şi străini care trăiesc în România, membrii săi s-au
concentrat asupra strângerii de fonduri necesare redeschiderii Muzeului şi
expunerii celei mai bogate colecţii de artă din România, în acelaşi timp
participând voluntar la prezentarea efectivă a colecţiilor. Consiliul de
conducere cuprinde opt români si şapte străini. În urma unei serii de
evenimente culturale de fund-raising, a unei finanţări acordate de Uniunea
Europeană prin programul PHARE şi a două evenimente ce se desfăşoară
anual la Bucureşti, Asociaţia Prietenii Muzeului de Artă a reusit să strângă
peste 25 000$ în 1999, 70 000$ în 2000 şi 90 000$ în 2001. Proiectele
desfăşurate urmăresc revitalizarea Atelierului de Restaurare a Ramelor,
înfiinţarea unui Magazin de Cadouri asociat Muzeului de Artă, dotarea
clădirii cu rampe care să permită accesul persoanelor cu handicap locomotor,
punerea la dispozitia vizitatorilor de bănci şi garderobe, finanţarea unei
expoziţii permanente, "Ten Years After”, organizarea unor programe
educative pentru copii şi fondarea Ghidul Colecţiilor în limba engleză.
În anul 2000, Prietenii Muzeului Naţional de Artă a devenit
membră a Federaţiei Internaţionale a Prietenilor Muzeelor, fiind a doua
asociaţie-membră din Europa de Est.

2. Misiune şi Obiective

Misiunea organizaţiei constă în ajutarea Muzeului Naţional de Artă în

efortul său de redeschidere a colecţiilor permanente şi transformarea
vizitelor la muzeu într-o experienţă mai prietenoasă. Organizaţia îşi propune,
de asemenea, să ajute ridicarea MNAR la standardele internaţionale.
În concordanţă cu misiunea definită, organizaţia îşi stabileşte
următoarele obiective, prezentate în Statutul Asociaţiei (Anexa 1), în
articolul 5:
a) Sprijinirea morală şi materială a programelor Muzeului
Naţional de Artă al României (denumit în continuare “Muzeul”)
în concordanţă cu obiectivele Muzeului;
b) Sprijinirea redeschiderii expunerii permanente a Muzeului;
c) Menţinerea şi dezvoltarea colecţiilor de artă ale Muzeului cu
acordul conducerii Muzeului;
d) Stabilirea şi promovarea unor relaţii de colaborare cu alte
asociaţii similare din ţară şi străinătate;
e) Organizarea de conferinţe, seminarii şi alte asemenea
manifestări, în ţară şi în străinătate. De asemenea, Asociaţia va
publica Buletinul Informativ al Asociaţiei.
 Organizaţia funcţionează pe baza unui fel de parteneriat cu Muzeul
Naţional de Artă din România, parteneriat care are la bază contracte de
sponsorizare pentru diferite proiecte, editarea de ghiduri, restaurare,
achiziţionare de echipamente etc.
Prietenii Muzeului Naţional de Artă din România reprezintă, deci,
o organizaţie filantropică, orientată pe beneficiul unui public, care se auto -
finanţează din donaţii, sponsorizări, cotizaţiile membrilor etc. Este o
organizaţie receptor-distributivă, fondurile obţinute fiind folosite mai
departe în cadrul proiectelor sale, conform misiunii.

3. Activitate

De la înfiinţare, organizaţia a desfăşurat o serie de activităţi (ce vor

fi analizate separat), în principal pe următoarele direcţii:
-concerte pentru diferite ocazii( vernisaje de expoziţii, redeschideri
de săli etc.) În ultimii trei ani, PMNAR a organizat seri de concerte la Sala
Auditorium a MNAR, cu implicarea unor artişti români şi a unor
personalităţi culturale renumite pe plan internaţional
-evenimente de strângere de fonduri;
-realizare de proiecte specifice Muzeului;
-publicarea trimestrială a Buletinului Informativ “Palette”;
-participarea la întrunirile Federaţiei Mondiale a Prietenilor
Muzeelor şi la întruniri regionale, ale Federaţiei Europene:
-participarea, ca voluntari , la traininguri susţinute de Ministerul
Culturii;

Principalele proiecte si evenimente

„Sanse egale”- 2001. In deplin acord cu echipa Muzeului Naţional de

Artă al Romaniei, Prietenii Muzeului National de Artă al Romaniei au dorit
ca bogăţiile patrimoniului naţional sa fie accesibile tuturor şi ca persoanele
cu handicap locomotor sau cu mobilitate redusa să poată , prin programul
„ŞanseeEgale”,ssăsvizitezefMuzeul.
Cu ajutorul unei subvenţii de 24 000 de euro obţinută prin programul
european cultural Euroart, dar şi al unei donaţii din partea firmei Sofmedica
si al unor fonduri ale asociaţiei, două rampe electrice cu două platforme au
fost instalate în Galeria de Artă Europeană; ele completează ascensoarele şi
permit accesul vizitatorilor în scaun cu rotile sau care se deplasează cu
dificultatedînftoatedsălileddefexpoziţie.
Galeria de Artă Europeană, acum accesibilă, expune picturi, sculpturi şi
artă decorativă din şcolile italiană, germană, spaniolă, flamandă şi olandeză,
franceză. Lucrări de Tintoretto, Cranach, El Greco, Van Eyck, Rubens,
Rembrandt, Renoir, Rodin pot fi admirate în sălile galeriei şi de persoanele
cu handicap locomotor graţie echipamentului furnizat prin programul „Sanse
Egale”. Acestui program i-a fost alocat un buget de 24.248 euro.

„Arte Divina” – 6 -13 iunie 2002. A fost un proiect de fund raising

şi a constat într-o expoziţie găzduită de Muzeul Naţional de Artă al
României, având ca scop îmbunătăţirea imaginii României prin promovarea
şcolilor de artă modernă şi contemporană românească precum şi a unor
produse tradiţionale ( în anul 2002, optându-se pentru promovarea vinului).
La realizarea acestui eveniment au contribuit, ca organizatori - Prietenii
Muzeului de Artă al României ( Friends of the National Museum of Art of
Romania), ca beneficiar - Muzeul Naţional de Artă, iar ca sponsori -
Oriflame şi Vinexpert. Operele expuse au purtat marca unor nume precum:
Nicolae Alexi, Anca Benera, Anca Boeriu, Irina Bucan Botea, Aurel Bulacu,
Stefan Caltia, Suzana Dan, Eugen Dornescu, Adriana Elian, Eugen Gustea,
Sorin Ilfoveanu, Stela Lie, Mihai Manescu, Corneliu Mihai, Luminita Mihai,
Gili Mocanu, Alexandru Radvan, Florin Stoiciu, Roman Tolici, George
Vasilache, Iuliana Vilsan, Ana Wagner. In ultima zi a evenimentului, pe 13
iunie 2002, în Sala Tronului a Muzeului de Artă a avut loc o prezentare şi o
degustare de vinuri urmată de o licitaţie a operelor de artă română
contemporană expuse anterior şi a colecţiilor de vin.
Evenimentul s-a bucurat si de o promovare de tip BTL prin pliante şi
printuri ( Anexa 2).
„Primăvara Muzeelor” – 9 mai 2004. Asociaţia Prietenii Muzeului
Naţional de Artă al României a sprijinit organizarea unei serii de acţiuni
pentru familii la Muzeul Naţional de Artă, găzduit de fostul palat regal de pe
Calea Victoriei. Intrarea în Muzeu a fost gratuită începând cu orele 11.00.
„ Primăvara Muzeelor” a cuprins în acest an programe educative realizate
de Secţia de Educaţie, Relaţii Publice şi Proiecte Culturale a Muzeului.
Evenimentul a debutat cu o amplă incursiune în istoria familiei regale şi a
modului în care aceasta a construit reşedinţa oficială şi a înzestrat-o cu
valoroasele opere de artă, incursiune intitulată „ Istorie şi povestiri”.
Anumite săli de obicei inaccesibile publicului au reprezentat un itinerariu
incitant pentru participanţi: Sufrageria Regală, Scara Voievozilor,
misterioasa Sală a Tronului şi Sala Oglinzilor. Numeroasele povestiri despre
familia regală şi despre colecţia regală de artă au fost urmate de o etapă
interactivă concentrată asupra unor faimoşi artişti români care au decorat
sălile palatului regal cu fresce, panouri decorative şi sculpturi ( Arthur
Verona, Francisc Sirato, Nicolae Tonitza, Ion Ghiaţă, Ion Theodorecu-Sion
şi sculptorul Corneliu Medrea). A urmat o expoziţie experimentală cu
lucrările participanţilor. Organizarea acestei expoziţii a avut loc împreună cu
muzeografii şi referenţii de educatie.

„Hai sa vorbim despre om”- decembrie 2004, programe speciale de

Crăciun. Evenimentul a fost organizat de Muzeul National de Artă al
României în colaborare cu Asociaţia Prietenii Muzeului National de Artă şi
s-a desfăşurat pe 18 şi 19 decembrie 2004 incluzând programe de Crăciun
destinate copiilor.
Sâmbata, 18 decembrie 2004, programul a fost destinat copiilor cu
vârste între 6 si 10 ani şi s-a desfăşurat la Muzeul Colecţiilor de Artă.
Icoanele pe sticlă reprezentând scene din viaţa lui Iisus au fost subiectul
unor discuţii aprinse între copii şi coordonatorul vizitei. Aceştia s-au bucurat
de un program captivant, în spiritul sărbătorilor de iarnă.
A doua zi, duminică, 19 decembrie 2004, programul a avut loc la Muzeul
Naţional de Artă al României (Calea Victoriei, 49-53), în expozitia
temporară „De la Moore la Hirst: 60 de ani de sculptura britanică”, pentru
copiii cu vârste cuprinse între 6 si 14 ani. Acestia au învăţat despre maniera
moderna de a reprezenta omul în sculptura britanică.
Ambele programele au constat într-o vizita activă în muzeu, respectiv în
expoziţie, urmată de un atelier de creaţie. Astfel, operele de artă au fost
punct de plecare pentru o discuţie interactivă între coordonatorul
programului şi copii, iar în atelier, aceştia au avut ocazia de a pune în
practică tehnicile de creaţie ale artiştilor observate în timpul vizitei. Micii
artişti au realizat reliefuri în ghips ale lucrărilor, precum şi colaje, picturi în
temperavşidacuarelă,tetc.
Fiind un program dedicat sarbatorilor de iarna, copiii au beneficiat de acces
liber, iar Moş Crăciun, cu sprijinul Asociaţiei „Prietenii Muzeului Naţional
derArtăcalsRomâniei”,fle-afoferitfacestorafcadouri.

Analiza unui proiect în desfăşurare.

 Proiectul Educaţional – iulie 2002 – noiembrie 2005. Este cel mai
amplu proiect desfăşurat de Asociaţia Prietenii Muzeului de Artă din
România cu care asociaţia participă la secţiunea Educaţie şi Cercetare a
Galei Societăţii Civile a cărei festivitate de premiere va avea loc pe 9
februarie 2005.

Proiectul cuprinde: amenajarea unui Atelier de creaţie în MNAR;

asigurarea tuturor materialelor consumabile şi fixe ale Programelor;
dezvoltarea Programelor şcolare/speciale prin oferte interdisciplinare;
demararea unor Programe noi pentru părinţi, bunici şi copii (2 ori/ lună);
demararea unor Programe pentru Tineri; organizarea unei Şcoli de Vară
pentru părinţi şi profesori (2003); organizarea a 2 conferinţe/ an cu invitaţi
din străinătate; demararea Programului Gazde ale Muzeului - ghizi voluntari;
programe de training pentru voluntari şi angajaţi ai Muzeului; activitate de
lobby pe lângă Ministere.

Date beneficiari
Beneficiarii: copii/adolescenţi din şcoli/licee bucureştene- Programele
şcolare; familii (părinţi, bunici şi copii)- Programele familiale; copii
defavorizaţi- Programele speciale; studenţi- Programele pentru Tineri;
profesori - Scoala de vară pentru parinţi sşi profesori, dar şi prin conferinţele
susţinute de profesionişti din alte muzee; angajaţii Muzeului, public
specializat,- schimburi de experientă/ conferinţe; vizitatori români/ străini-
Gazde ale Muzeului (ghizi voluntari).

Obiective proiect:
 1. Dezvoltarea ofertei Programelor educaţionale la MNAR şi
înfiinţarea a 2 programe noi (familiale, tineri), primele de acest fel în
muzeele din România.
2. Organizarea primei Scoli de vară pentru părinţi şi profesori. 3.
Informarea şcolilor/liceelor, inspectoratelor şcolare Bucuresti, Ministerului
Culturii şi Cultelor/ Educaţiei şi Cercetării, Academiei de Arte Plastice
asupra Programelor- pliante, scrisori, intalniri. 4. Dezvoltare instituţională
prin mărirea numărului de angajaţi (de la 3 la 8) ai Departamentului.
Educatie-Imagine-Proiecte Culturale al MNAR. 5. Infiinţarea Gazde ale
Muzeului - Ghizi voluntari.

Acţiuni proiect:
Amenajarea Atelierului de creaţie: Prietenii au asigurat mobilarea şi
utilarea acestuia pentru 40 participanţi, echipamente electronice (inclusiv
procurarea casete, diapozitive din alte muzee europene), pernuţe pentru
vizita activă galerii, halate pentru activitate atelier. Noua structură programe:
vizită activă într-una dintre cele 3 Galerii permanenete sau în expoziţiile
temporare, urmate de lucru în atelier (2h), pe diverse teme alese de profesor
şi animator.

Indicatori proiect:
2002: 167 Progr. şcolare/ 5010 participanţi. 17 Programe familiale/
680 participanţi. 3 Programe speciale/ 375 .1500 pliante. 2003: 213
Programe şcolare./ 8520 participanţi. 25 Programe familiale./ 1000
participanţi, 5 Programe speciale/ 500 participanţi, 10 Programe tineri/ 300
participanţi, 15 ghizi voluntari români, 20 ghizi străini, 40 profesori şi
părinţi participanţi la Scoala de vară (aug), 3 lectori străini, 3 români, 2
conferinţe. 4000 pliante, 1000 afişe. Parteneriate media 2004 sept: 120
Programe şcolare./ 3600 participanţi. 19 Programe. familiale./ 760
participanţi, 3 Programe speciale/ 300 participanţi.

Originalitatea proiectului:
Programele educative muzeale reprezintă deja o tradiţie în Europa şi
SUA. Oferta a fost adaptată mai ales în ceea ce priveşte organizarea unor
zile cu 4/5 programe gratuite (Paste, Primavara Muzeelor, Ziua
Internationala a Muzeelor, 1 iunie, Craciun). Insa ele reprezentau (şi
reprezintă) o noutate în muzeele româneşti, ele fiind preluate ca structură şi
de alte muzee bucureştene (Muzeul Grigore Antipa).
 Buget: 90.000 euro

Obstacole întâmpinate:
- Reticenţa factorilor de decizie instituţionali în implementarea
acestui program.
- Atitudinea tradiţionalista a sistemului de învăţământ
românesc: lipsa de colaborare la nivel superior (inspectorate,
MEC), reticenţa unor profesori la tehnici noi de abordare,
refuzul autorităţilor de a încerca introducerea acestor activităţi
în curricula opţională a claselor I-IV.
- Infrastructura instituţională MNAR, insuficienţa în personal
specializat. Insuficienta mediatizare a Programelor în mass
media.

Lecţii învăţate:
Investiţia initială trebuie făcută în specializarea animatorilor şi a
voluntarilor. Legăturile cu mass media trebuie menţinute pentru un impact
mai puternic. Activitatea de lobby pe lângă MEC trebuie susţinută puternic
pentru a obţine o recunoaştere a programelor în curricula şcolară I-IV.
Activitatea de lobby pe lângă liceele şi universităţile de artă bucureştene
pentru începerea unui Program de internship recunoscut prin curricula sau
credite ar suplini insuficienţa animatorilor specializaţi.

Parteneri şi finanţatori:
Bugetul total este 50% provenit din bugetul anual al MNAR alocat de
Ministerul Culturii şi Cultelor, iar 50 % din fondurile strânse de Prietenii
Muzeelor prin contribuţii anuale din partea membrilor şi evenimente de
strângere de fonduri.
- Mobexpert (mobilier)
- Microsoft

4. Organizare şi conducere

Asociaţia are 120 de membrii şi un singur angajat.

Conform art.7 din Statut, membrii săi desfăşoară o activitate
voluntară, fără vreun câştig material.
Conform art.11, organele de conducere sunt:
 • Adunarea Generală;
• Consiliul;
• Comisia de Cenzori;
Atribuţiile acestora sunt bine stabilite de statutul anexat acestei
lucrări.

Luarea deciziei în cadrul organizaţiei

Toţi membrii pot sa participe la întrunirile Adunării Generale, organ
cu competenţă generală în ceea ce priveşte problemele Asociaţiei. Adunarea
Generala se va întruni în şedinţe ordinare cel puţin o dată pe an şi în şedinţe
extraordinare ori de câte ori este necesar. Deciziile în cadrul şedinţelor
Adunării Generale sunt luate prin votul a cel puţin jumătate plus unu din
numărul membrilor prezenţi.
Consiliul Asociaţiei se compune din cincisprezece (15) membri aleşi
dintre membrii Asociaţiei pentru o perioadă de maximum patru ani (4).
Consiliul va alege dintre membrii săi: un preşedinte, doi vice-preşedinţi, un
secretar, un vice-secretar, un trezorier şi un vice-trezorier. Consiliul ia
decizii cu majoritatea voturilor celor prezenţi. In cazul în care majoritatea nu
poate fi întrunită, votul preşedintelui este decisiv. Consiliul de conducere are
în prezent urmatoarea componenţă:
Preşedinte: Barton Sidles
Vicepreşedinte: Georgiana Pogonaru
Vicepreşedinte: Sarah Einik
Secretar: Kim Hakkenberg
Trezorier: Margreet Wolthers
Trezorier adjunct: Anca Vlad
Membrii: Dana Vartires, Helen Maumy-Florescu, Miriam Eliad,
Veronica Savanciuc, Zeenut Ziad, Gabriela Tudor, Marina Cattor, Monica
Silvia Tatoiu, Steven van Groniger.
Preşedintele va prezida şedinţele Consiliului Asociaţiei ca şi pe cele
ale Adunării Generale.
Comisia de Cenzori, având atribuţiile prevăzute de lege în privinţa
controlului activităţii financiare a Asociaţiei, este compusă din trei membrii
ai Asociaţiei, de preferinţă cu pregătire contabilă, numiţi pentru o perioadă
de trei ani de către Adunarea Generală. Consiliul Asociaţiei este obligat să
pună la dispoziţia Comisiei de Cenzori, la sediul Asociaţiei, orice documente
sau informaţii cerute de aceasta în vederea controlării activităţii financiare a
Asociaţiei.
 5. Sustenabilitatea Organizaţiei

Modul de finanţare

Campanii de Fund-Raising

Organizaţia se autofinanţează, în principal prin strângere de

fonduri şi donaţii şi cotizaţii anuale ale membrilor. Nu primeşte subvenţii.

Cea mai importantă campanie de fund-raising este reprezentată de

dineul “Best Chef of Bucarest” şi de Balul Muzeului, evenimente ce au
ajuns la a cincea ediţie în anul 2004. “Best Chef of Bucarest” are loc în
luna octombrie a fiecărui an, în Sala Tronului a Muzeului Naţional de Artă.
Este un concurs de realizare de produse culinare, între restaurantele din
România. La sfârşit sunt acordate premii. Pe lângă concursul în sine are loc
un dineu, concerte cu diferiţi invitaţi şi un tur al Muzeului. La acest
eveniment participă personalităţi ale vieţii politice, sociale şi economice ale
României, care fac donaţii , la suma rezultată din aceste donaţii adăugându-
se licitaţiile din timpul petrecerii
Este unul dintre cele mai mari evenimente (dacă nu cel mai mare)
de acest gen din România.
Anul acesta a fost strânsă suma de 50.000$, (sau de 40 000$, după
alte surse), faţă de 35000$, cu un an înainte , bani care vor merge la trei
proiecte: Programul Educaţional, redeschiderea Galeriei de Artă Medievală a
Muzeului şi achiziţionarea unor ghiduri audio sofisticate. La ediţia din 2004
a dineului au intrat în competiţie 16 restaurante bucureştene ce au servit 20
mese pentru invitaţi. Un rol important în succesul acestui eveniment l-au
avut partenerii organizaţiei, în special cele 16 restaurante care au donat atât
mâncarea pe care au gătit-o cât şi munca lor. De asemenea, companiile
naţionale şi internaţionale precum şi persoanele fizice au jucat un rol
important prin sponsorizările pentru mese (80% din mese au fost
sponsorizate de companii).

Partenerul principal este Crystal Publishing Group (CPG), editorul

revistelor “What, Where, When” şi “Bucharest Nightlife”.
Evenimentul a fost puternic mediatizat, proces de care s-a ocupat
CPG, prin mijloace specifice:
 - comunicate de presă, expediate înainte, în ziua şi după data
evenimentului ( anexa 3);
- redactarea şi tipărirea invitaţiilor;
- editarea unui catalog de masă, cu prezentarea evenimentului,
participanţi, sponsori;
- dedicarea de spaţiu publicitar în publicaţiile proprii(„Bucarest
Nightlife” şi „What, Where, When”)
Eforturile agenţiei s-au materializat în articole în ziarele Cronica
Română, Bucarest Nightlife şi What, Where, When(Anexa 4). Articolele
prezintă numai informaţiile primite prin comunicate. De asemenea,
evenimentul a fost menţionat şi în emisiuni radio şi TV.

Cea de-a doua manifestare a campaniei de fund-raising este

reprezentată de “Balul Muzeului”, de asemenea organizat anual şi care are
ca scop declarat fund-raisingul pentru Muzeul Naţional de Artă din
România. Evenimentul a avut loc tot în Sala Tronului a Palatului Regal,
participanţii bucurându-se de dineu, muzica şi dans. Balul se prezintă ca
unul dintre cele mai bine primite evenimente mondene din capitală.
Sponsori principali în 2004: SOF Medica, ABN AMRO Bank,
AIG Life, Alpha Bank, Amset Prodexim, Banca Comerciala ”Ion
Ţiriac”,Custom Drinkings, Fildas Trading, Fundaţia Van de Beuque,
Kandia, Sofitel, MobiFon, Oriflame, Tuborg România ş. a. La ultima ediţie a
balului, a fost strânsă suma de 29 000$.
Pentru campania de fund-raising din anul 2004 formată din cele 2
evenimente: „Balul Muzeului” şi „Best Chef of Bucharest”, Asociaţia
„Prietenii Muzeului Naţional de Artă” a fost selectată să participe la ediţia
din 2004 a Galei „ Oameni pentru oameni”, secţiunea Campanii
instituţionale de atragere de fonduri.
Pe aceeaşi direcţie a strângerii de fonduri se încadrează concertele,
susţinute cu diferite ocazii, în Sala Auditorium a MNAR, (Este vorba despre
concerte de muzica clasică sau jazz si blues.), dar şi alte diferite activităţi
teatrale, de pictură etc. Câteva din aceste evenimente sunt:
- teatrul Oleg Danovski, Sala Auditorium, oct. 1998
- Harry Tavitian, concert de jazz şi blues, Sala Auditorium,
nov.1998, cu ocazia deschiderii unei expoziţii de pictură ale
Galeriei Europene;
- “Cvintetul Spiritual”, din Cehia, septembrie, 1999;
 - The song of the Soul, concert de muzică ţigănească din Cehia,
2002
- recital de pian Elisabeta Leonskaja, aprilie, 2001;
- Gala Extraordinară de dans „Wedding of The Arts” – Teatrul de
Balet Oleg Danovski, noiembrie 2000 în urma acestei
manifestări strângându-se peste 11 000 $ (anexa 5)
- festivalul de film „ Faţetele Artei” şi multe alte astfel de acţiuni,
soldate cu strângere de fonduri (între 3000 – 7000 $ la fiecare
astfel de spectacol)
Un alt aspect al strângerii de fonduri îl reprezintă atragerea atenţiei
şi interesului populaţiei României şi a liderilor oamenilor de afaceri asupra
problematicii Muzeului Naţional de Artă din România.

Cotizaţii

O altă sursă de finanţare este reprezentată de cotizaţiile

membrilor. Acestea sunt diferenţiate în funcţie de veniturile fiecărei
categorii de public:
• Student/ Artist Profesionist/ Pensionar – 10$
• Membru individual – 30$
• Membrii familie – 50$
• Membru susţinător – 250$

Licitaţii
Acestea se realizează tot împreună cu MNAR. Sunt licitaţii de operă
de artă. Chiar în momentul de faţă au în proiect o astfel de licitaţie însoţită
de o degustare de vinuri. Jumătate din banii strânşi vor fi pentru
sponsorizarea MNAR iar cealaltă jumătate merg la artiştii ale căror opere se
licitează.
Tot ca evenimente ulterioare sunt programate Balul Muzeului, în luna
mai şi un concert de pian în luna aprilie.

6. Gestionarea fondurilor
 Cei 15 membri ai Consiliului de Administratie au multe "verificări"
pentru a se asigura că este menţinută transparenţa de la administrarea
fondurilor până la utilizarea şi cheltuirea lor. In primul rând, în limita
administrării fondurilor, Trezorierul Prietenilor, Vice Trezorierul şi
Preşedintele lucrează alături de Directorul de Programe asupra tuturor
problemelor financiare. Orice alocare de fonduri ce depăşeşte suma de 500 $
trebuie sa aibă aprobarea Consiliului de Administraţie. Contabilitatea
asociaţiei este ţinută de o a treia parte externă, Quintus Accountacy Services,
şi este completată şi întregită pe o bază lunară. In plus, PriceWaterHouse
Coopers realizează auditul contabil anual. Si, în cele din urmă, există şi un
activ Comitet intern de Cenzori, care include doi bancheri - unul român şi
unul canadian, care au un rol de verificare adiţional.
In privinţa utilizării şi cheltuirii fondurilor, după cum este menţionat
deasupra, Consiliul de Conducere trebuie să aprobe utilizarea sumelor mari.
Cu excepţia costurilor operaţionale normale, care înseamnă aproximativ
11% din fondurile strânse de Prieteni, fondurile sunt utilizate de către
Muzeul Naţional de Artă în acord cu o formă de aplicaţie propusă, trimisă,
de către muzeu pentru fiecare proiect. Consiliul de Administraţie numeşte un
comitet special pentru analizarea proiectului, care să solicite cel puţin trei
oferte de la furnizori pentru completarea proiectului şi pentru a face o
recomandare către Consiliul de Administraţie. Dacă proiectul este acceptat,
Consiliul monitorizează proiectul şi încheie un Contract de Sponsorizare cu
Muzeul Naţional de Artă din România pentru transferarea produselor sau
serviciilor obţinute de către Prieteni. Asociaţia nu dă niciodată fonduri direct
Muzeului Naţional de Artă. In ultimul rând, statutul, regulamentele,
Prietenilor limitează la un singur beneficiar, Muzeul Naţional de Artă din
România. Prin urmare, acest fapt permite asociaţiei să îşi focalizeze
activitatea pentru o singură cauză şi garantează sponsorilor că fondurile ei
sunt utilizate pentru îmbunătătirea unei singure instituţii distincte.

Recrutarea voluntarilor
Aceasta se face şi prin formularele anexate diferitelor pliante dar în
cea mai mare măsură se realizează informal. Organizatia are doar 2 angajati,
bazandu-se in rest pe implicarea voluntarilor. Munca acestora, adica
resursele umane sunt valoarea cea mai importanta din organizatie. Peste 200
de voluntari s-au alaturat pana acum Prietenilor Muzeului. Printre acestia se
numara artisti, studenti, familii si companii. O mare parte dintre volunatrii
activi sunt diplomati, studenti internationali, companii si organizatii
internationale.

II. ANALIZA MEDIULUI DE COMUNICARE

INTERNA ŞI EXTERNĂ.

Comunicarea internă

Organizaţia are 120 de membrii voluntari.

Membrii beneficiază de o varietate de facilităţi, structurate după
calitatea lor şi cotizaţia plătită.
Studenţii, artiştii profesionişti şi pensionarii au acces liber nelimitat la
expoziţiile permanente ale MNAR şi dreptul de a participa la avanpremierele
noilor expoziţii.
Membrii individuali au în plus un abonament la “Paleta”, publicaţia
asociaţiei, primesc invitaţii la matineele “Discuţii despre artă” şi sunt
înscrişi pe lista de finanţatori.
Membrii Familie au în plus acces liber pentru familie şi copii
Membrii susţinători beneficiază pe lângă facilităţile oferite Membrilor
Familie invitaţie la cinele organizate pentru susţinători (patroni), un
catalog gratuit al Muzeului şi 50% reducere la toate spectacolele şi acţiunile
de fund-raising organizate de organizaţie la MNAR.
Pe lângă aceste facilităţi, se organizează diferite evenimente dedicate
acestor membrii: excursii la diferite muzee din ţară şi străinătate, vizite la
ateliere de pictori. Sunt anunţaţi prin e-mail de toate evenimentele ce i-ar
putea interesa dar şi în cazul neplăţii cotizaţiei la timp.
Buletinul Informativ al organizaţiei, „Paleta”(AnaxaB), apare
trimestrial. Are patru foi color, de o calitate foarte bună dar este redactat în
mai multe limbi chiar în cadrul aceluiaşi buletin. Se distribuie numai
membrilor organizaţiei.

Comunicarea externă.

Proiectele desfăşurate de Asociaţia „ Prietenii Muzeului Naţional de

Artă al României” nu s-au bucurat de o vizibilitate sporită în presă, ceea ce
demonstrează că există deficienţe la acest nivel. Intr-adevăr, asociaţia nu îşi
face cunoscute presei toate demersurile, iar în cazul în care se optează pentru
anunţarea unei manifestări sau proiect în faţa reprezentanţilor presei,
comunicatele de presă sunt elaborate de angajaţii asociaţiei sau de o instanţă
externă cum a fost în ultimii ani cazul evenimentului „ Best Chef of
Bucharest”; comunicatele de presă relative la acest eveniment au fost
elaborate de grupul editorial Crystal Publishing Group. Acest grup a preluat
de asemenea şi promovarea evenimentului prin printuri publicate în paginile
publicaţiilor pe care le editează: „What, Where, When” şi “Bucharest
Nightlife”. Inexistenţa în structura organizaţiei a unei persoane în atribuţiile
căreia să intre exclusiv activităţi de relaţii publice, poate fi o explicaţie a
elaborării deficitare a comunicatelor de presă. Asociaţia recurge foarte rar la
organizarea de conferinţe de presă.
Abordarea sponsorilor are loc pe căi informale. Acest lucru a făcut ca
de-a lungul existenţei asociaţiei, această dimensiune a comunicării externe
( comunicarea cu sponsorii) să se suprapună cu comunicarea internă. Spre
exemplu, în cazul evenimentului „ Arte divina” unul dintre sponsori a fost
compania „ Oriflame”, în condiţiile în care preşedintele companiei, Monica
Tatoiu, era si este încă membru în Consiliul de Conducere al asociaţiei.
Putem spune că în contextul pregătirii si desfăsurării evenimentului, Monica
Tatoiu a jucat un dublu rol, facând obiectul comunicării interne ( în calitate
de membru al Consiliului de Conducere) cât si al comunicării externe ( în
calitate de reprezentant al sponsorului). Ineditul acestei situaţii evidenţiază
caracterul informal al comunicării cu sponsorii.
In ceea ce priveste publicul extern, publicul participant la
evenimentele de fund-raising ale organizaţiei, „ Prietenii Muzeului Naţional
de Artă din România” se dovedeşte exclusivistă. Publicul participant şi
implicit, donator în cadrul licitaţiilor, concertelor şi al altor evenimente de
fund-raising este select şi relativ constant. Această reticenţă faţă de înnoirea
publicului participant la evenimentele de fund-raising este în mod cert
generată şi de teama de asumare a unor riscuri financiare. Asociaţia preferă
să meargă pe alte căi decât lărgirea publicului donator pentru creşterea
fondurilor. Ceea ce salvează, însă, asociaţia de la catalogarea ei drept
„snoabă” si „exclusivistă” este diversitatea publicului-beneficiar. Proiectele
desfăsurate de asociaţie au vizat înlesnirea accesului în Muzeul Naţional de
Artă a scolarilor de diverse vârste, a părinţilor acestora, a pensionarilor,
precum şi al unor grupuri minoritare cum este cel al persoanelor cu
dizabilităţi fizice.
Un plus în comunicarea externă ( în special în comunicarea cu
publicul-donator) este editarea rapoartelor de activitate, a comunicatelor de
presă, uneori chiar şi a printurilor în limba engleză; chiar şi logo-ul asociaţiei
are două variante ( în limba română si în engleză), pe când buletinul
informativ trimestrial „ Paleta” este editat în mai multe limbi de circulaţie
internaţională. Un alt avantaj în acest sens este şi publicarea articolelor
privind proiectele şi manifestările iniţiate de asociaţie în publicaţii precum
„What, Where, When” şi “Bucharest Nightlife”, destinate străinilor, care
formează şi o parte importantă a publicului-donator.

2. Analiză SWOT

Puncte tari
 Este singura de acest gen pe piaţa românească;
 Desfăşoară programe care dovedesc un puternic angajament al
organizaţiei faţă de comunitate;
 Calitatea socială a membrilor organizaţiei;
Puncte slabe
 Deficienţe în comunicarea rezultatelor;
 O bază prea mare pe comunicarea informală;
 Deficienţe în comunicarea cu conducerea Muzeului Naţional de
Artă din România;
 Inexistenţa unor strategii de atragere a studenţilor de la Arte în
proiecte şi activităţi;
 Lipsa de strategii eficiente în atragerea de noi membrii si
donatori;
Oportunităţi
 Faptul ca au devenit membrii ai Federaţiei Internaţionale a
Prietenilor Muzeului;
 Participarea la Gala Societăţii Civile şi la gala „ Oameni pentru
Oameni”
Ameninţări
 dependenţa exclusivă de donaţii;
 rigiditatea conducerii MNAR;

III. OBSERVATII SI RECOMANDARI

Pe lângă observaţiile făcute în interiorul proiectului s-ar mai putea

adăuga că numărul scăzut de membrii ar trebui să dea de gândit celor din
conducere şi să se acţioneze în acest sens, chiar dacă din punct de vedere
material acest lucru nu ameninţă organizaţia deoarece ea se auto - finanţează
din fund-raising şi nu se bazează pe cotizaţii, dar ar avea foarte mult de
câştigat în privinţa vizibilităţii pe piaţă.
Proiectele dovedesc o ingenioasă împletire a necesităţilor MNAR cu
realităţile sociale. Succesul proiectelor se opreşte însă la realizarea acestora.
Lipseşte foarte mult publicitatea făcută acestora, comunicarea celor
interesaţi de aceste noi facilităţi. Pentru proiectul “Şanse egale pentru
handicapaţi”, de exemplu, îndeplinirea proiectului s-a încheiat cu anunţarea
Secretariatului de Stat pentru persoanele handicapate despre acesta şi un
anunţ pe site-ul voluntar.ro. Se putea organiza un dineu la care să fie invitaţi
cei de la organizaţiile pentru handicapaţi şi nu numai. La fel si evenimentul „
Best Chef of Bucharest”, în afară de câteva articole în publicaţiile grupului
editorial care a sprijinit manifestarea, a avut câteva meţionări sporadice în
presă, deşi rezultatele au fost remarcabile, reuşindu-se strângerea sumei de
50.000 euro. Dovadă a aprecierii evenimentului stă şi nominalizarea
asociaţiei la Gala „ Oameni pentru oameni” pentru campania de fund-raising
compusă din cele două manifestări: „Balul Muzeului” si „ Best Chef of
Bucharest”.