Sunteți pe pagina 1din 5

LA SCALDAT

,\
f ntr-o zi, pe aproape de Sint Ilie, $i md scoald mama atunci mai dimi-
I se ingrdm5dise, ca mai totdea- neate decit alte ddp, gi-mi zice cu
I.una, o mullime de trebi pe capul toate inima:
mamei: nigte sumani sd-i scoatd din Nici, dragul mamei ! vezi cd
stative; altii sd-i nivideascdl Ei sd
-
tat5-tdu e dus la coas5, cSci se scu-
inceapd a-i gese din nou; un teanc turi ovlsul cela pe ios; gi eu ase-
de sumane croite, nalt pin-n grindd, mene nu-mi vdd capul de trebi. Tu
aqteaptd cusutul; pieptdnugii in laigi2 mai lasd drumurile gi st5i HngI
n-avea cine-i flnea de coad5; roata mimuca, de-i fi levi Ei leagdnd copi-
Eedea in miilocul casei gi canurd3 lul; c-apoi gi eu !i-oi lua de la Folti-
toarsi nu era pentru bdtdturd ! $-apoi ceni o pildriuld cu tdsma5, g-o cur5-
vorba ceea: Nu gedea cd-fl gede lugd de cele cu chimeriu6, $tii colb,
norocul. Jevi de fdcut la sucal5a, ca pentru tine !
copil de 1ign in albie, pe lingl algi __ Bine, mami ! dar in gindul meu
vro cinci-gase, care agteptau sd le numai eu gtiam.
faci de mincare. Treabd era acolo, Toate ca toatele, dar la cusut 9i
nu incurcali, qi inc[ se cerea degrabd, slrdduitT sumane, si mai ales la
cici venea cu fuga iarmarocul de roatd, md intreceam cu fetele cele
Folticeni, care acela este ce este. mari din tors; gi din ast5 Pricind,

I Sd nivideascd sd petreaci firele printre ilri 9i spatd


2 Piept5nugii in- lai$ _* piepteni
laEi dc tras canura 5 Tisma -- panglic5.
t Chimcriu -- cl^imir.
3 Canurd -- lind mai proasti cu pdrul mai scurt
a Sucald 7 Siriduit -- irnpodobit cu giitanc
roat5 pe care se deapdnl sculurile.
-
#

i{Ji\. CREANT
rdutdcioasa de Mdriuca Sdvucului,
sulcind de pus pintre sftaie, cine
care drept sd vd spun nu-mi era umbla ? Povestea cintecului:
uritI, fHcea adeseori in ciuda mea
gi-mi bdtea din pumni, poreclin_ Fd-md, doamne, aal de tei
du-mi Ion Torcdldu, cum ii zicea
unui llgan din Vin5tori. insd pentru
;i m-aruncd-ntre femei !
asta tot imi era dragd gi torceam $i
scurtd vorbd, unde erau trei,
impreund cu dinsa, la umbra nucului eu eram al patrulea.
lor, cite o movild de drugi de canurd, Dar cind auzeam de legdnat copi_
de md siruta marna, cind i le arltam lul, nu gtiu cum imi venea, cdci
sara acasd. tocmai pe mine cdzuse pdcatul sd fiu
A$a ne duceam biieEii gi fetele mai mare intre fragi. insd ce era sI
unii la al,tii cu lucru: cB sI ne ludm faci, cind re roagd mama ? Dar in
de urit, ceea ce Ia gard se cheami ziua aceea, in care md rugase eB,
gdzdtoare, $i se face mai era un senin pe ceriu gi aga de fru_
mult noap_
tea, lucrind fiecare al sdu. Cum tor_ mos gi de cald afard, cd_gi venea sE
ceam €u: de-a mai mare dragul pe te scalzi pe usant ca gdinele" Vdzind
intrecute cu Mdriuca, $i cum sfiriia eu o vreme ca asta, am gparlit_o la
fusul rogii, aga-mi sfiriia inima-n baltd cu gind rdu asupr" cit
imi era
-*ei,
de mamd gi de ndcdjitl. Ade_
mine de dragosrea Mdriucdi ! Martur
imi este Dumnezeu! $i_mi aduc vdr spun, cdci Dumnezeu e deasu_
aminte ci odatd, noaptea, Ia o clacd pra! De la o weme mama, crezind
de dezghiocat pdpugoi, i-am scos c5-s prin livadd undeva, iese afard
Mdriucdi un goarec din sin care era gi incepe a sffiga, de da duhul din_
s-o bage in boale pe biata copild, tr-insa:
de n-ag fi fost eu acolo. foane! Ioane! Ioane! _ gi fon,
-
pace! Vdzind ea ci nu dau rdspuns
D-apoi vara)in zilele de sdrbdtoare,
cu fetele pe cimpie, pe colnice si de nicdiri, lasd roare in p5mint gi se
mai ales prin luncile gi dumbrivile ia dupl mine la baltd, unde qria cd
cele pline de mindrege, dupd cules md duc. $i cind colo, mi vede tologit
rdchilicd de ficut gllbenele, sovirvl cu pielea goali pe n6sip, cir m; gl-i
de umplut flori, dumbravnic2 si gliganul3; apoi, in picioare, qiinC
la urechi cite o lespegioard fierbinte
,
r Sovirv plantd cu miros plicut
intrebuingatd la de Ia soare, cu argint printr_insele,
colorat. -
2 Dumbravnic
planti pldcut mirositoare ce crcsre
prin pdduri -
r Gliganul
-_ vlljganul
-
"7: Ls t yr, cc-: r: i ?,,q.,,i,-l

gi aci sdream intr-un picior, aci in


fs omul ndcdjit, de dup[ un dimb de
:

celalalt, aci plecam capul in dreapta prund, aproape de rnine. Dar eu


gi la stinga, spuind cuvintele: n-o vedeam pe dinsa, cici eram in
treabd.in totului-tot, a fi trecut la
Aura; pdcura;, mijloc wo jumdtate de ceas cit a
Scoate apa din urechi, zlbovit mama acolo, mai vro trei-
Cd pi-oi da Parale aechi; patru de cind fugisem de acasi gi-ar
,Si pi-oi spdla cofele fi trebuit sd inceapd a mi se pune
$i gi-oi bate dobele ! soarele drept inimd, dupd cum se
zice, cici era trecut de amiazd. insd
DupI aceea zvirleam Pietrele, Pe
eu, in starea in care mi aflam, fiind
rind, in gtioalna unde md scdldam: cuprins de fericire, uitasem cd mai
una pentru Dumnezeu gi una pen- trdiesc pe lume ! in sfirgit, mama, cit
tru dracul, fbcind parte dreaptd la era ea de tare de cap, de la o vreme
amindoi; apoi mai zvirleam citeva pierde rdbdarea gi vine tiPtil, in
de incuiam pe dracul in fundul gtioal-
virful degetelor, pe la spatele mele,
nei, cu bulbuci la gur5; g-apoi hug- cind md uitam la fete, cum vI sPun,
tiuliuc ! qi eu in gtioalnl, de-a cu- imi ie toate hainele frumugel de Pe
fundul, sd prind pe dracul de un mal, gi md lasd cu pielea goal5 in
picior, cdci a$a ni era obiceiui sd baltd, zicindu-mi cu ndduh3:
facem la scdldat, de pe cind Adam- ii veni tu acas[, coropcarulea,
Babadaml. Dupd asta, md mai cu- -
dacd te-a fizbi foamea, g-apoi atunci
fundam de trei ori in rind, pentru vom avea altd vorbd. $i se tot duce.
tatdl, fiul gi duhul sfint gi inc-o datd Ei, ei ! ce-i de fEcut, Ioane ? ! Fetele
pentru amin. Apoi mI trdgeam ince-
de la ghilit, care vdzuse asta, numa-gi
tigor pe o coastd, la marginea bdllii, dau ghiont una alteia Ei chicoteau
cit mi qi-i moronul, gi md uitam pe pe socoteala mea, de rdsuna prundul.
furig ctun se joacd apa cu picioru- Iar eu intram in pimint de ruqine
gele cele mindre ale unor fete ce gi cit pe ce sd m[ inec, de ciudd
ghileau2 pirtzd din susul meu. Mai ce-mi era. $i din dragostea cea mare
frumos lucru nici cd se mai poate, de mai dinioard, imi venea acuma
cred !
si le string de git, nu altdceva. Dar
Toate acestea le privea biata mamd, vorba ceea: Pogi opri vintul, apa Ei
uitatd c\r minile subsuoard, cum e
3 Cu ndduh __ cu supirare.
I De pe' cind Adam-Babadam -- de cind lumea. +
Coropcarule aci, vagabondule (de la negustorul
2 Ghileau albeau. ambulant).
-
-
gurile oamenilor ? De aceea le-am ciudd pe mine, de cind md zdpsisei
ldsat gi eu pe fete sd ridd, pind li s-a in grddina lui la furat mere domnegti
duce gura la urechi, gi pindind vreme ;i pere sintiliegtia, cdci m-ar fi snopit
pe cind ged ele plecate gi dau pinza in bdtaie. $-apoi numai asra mi-ar fi
in apd la ghilit, fac !u$ti ! din balt5, mai trebuit acum, cit eram de pricop-
9-o ieu la sdnEtoasa. $i aga fugeam sit ! in sfirgit, dupl ce m-au llsat
de tare pe prund, de sEreau pietrele, cinii lui Trdsnea in pace, cum v-am
pe care le stirneam cu picioarele, cit spus, am sdrit in rispintenele unui
mine de sus. $i fuga, gi fuga, fbrE drum; de acolo in gridind la noi,
sd md mai uit in urmd, pind ce dau gi atunci mi s-a pdrut cI md aflu in
intre hudigi pe drumul care ducea sinul lui Dumnezeu. $i merg eu
la noi acas5. Dar nu merg pe drum, acum fdrd pdsare prin pdpugoi pind
de rugine sd nu intilnesc vrun om; in dreptul ogrdzii ;i md uit pintre
ci sar in grddind la Costache gi merg gard gi vdd pe mama cum se dd in
tupilug prin pdpugoi, apoi intr-o vint dupd trebi, cind in casd, cind
hudi$, din hudild in gridind la afard; gi-mi era mai mare mila de
Trdsnea, gi iar prin pdpugoi; gi cind dinsa, dar gi de pintecele meu cel
aproape si ies din grddind, md sim- stocits de ap5 incd imi era mili"
fesc cinii lui Trdsnea, gi la nine sd Vorba ceea: Mild mi-i de tine, dar
mi rupd. Ce-i de fEcut ? Auzisem gi de mine mi se rupe inima de mili
eu din oameni cd dacl vrei si nu te ce-mi este. $i nemaiputind suferi
rnugte cinii ;i sd te lese in pace, foamea, incep a mirnii ugilit pin-
cum ii vezi cd sar la tine, sd te tupilezi tre gard:
jos la pdmint gi s5-i lagi sd te latre Mdmucdi,
cit le place, fbrd sE te urne$ri din -$-odati gi sar iacdt5-mi-s.
in ogradd, md infd-
loc; clci ei bat, cit bat gi de la o logez dinaintea mamei a$a chipos
vreme te pdrdsesc gi se duc. $i ade- cum erarn, ii apuc mina cu sila, o
vdrat este, cdci aga am sclpat gi eu sdrut ,si zic, scincind:
de cinii lui Tr5snea, atunci cind am -- Mam5, bate-md, ucide-md,
dat peste pdcat cu ei gi ei cu mine. spinzurd-md, fd ce gtii cu mine; nu_
Noroc din ceriu pin5-n pdmint cI mai dd-mi ceva de mincare, cd mor de
nu m-a prins melianull gi haramni- foame! Vorba ceea: Golitatea incun-
nul2 de Tr5snea, care avea mare
3 Md z{psise -_ md prinsese.
a Sintilie;ti de sfintul Ilie.
r Melianul zdravdn, bine fbcut. 5 Stocit -
-_ golit.
2 Haramninul tilharul. o
Ugilit umilit.
- -
iurd, iard foamea dd de-a dreptul. m-ar fi bdtut mama cu toate gar-
Ea atunci, cum e mama cu bund- durile gi de m-ar fi izgonit de la
tate, se uitl gatiq la mine Ei zice casd, ca pe un strdin, tot n-a$ fi rdmas
oftind: a$a de umilit in fala ei, ca atunci
Bine-1i gede, cogcogeme
cobli- cind m-a luat cu biniqorul. $i sd nu
-
zan', sd umbli lela2 pe drumuri in credeli cd nu mi-am flnut cuvintul
halul acesta, gi si mi lagi tocmai la de joi pind mai de-apoi, pentru cd
vremea asta f5rd leac de ajutor ! ? aga am fost eu, rdbdltor gi statornic
Hai de mininc5, dar sd grii cd mi la vorbd in felul meu. $i nu ci md
te-ai lehdmetit de la inim5; doar sd laud, cdci lauda-i fa$: prin sornn,
te po4i de acum tare bine, si mai nu ceream de mincare; dacd mi
fiu ceea ce am fost pentru tine; dar sculam, nu mai agteptam sd-mi deie
nu gtiu, zdul altri; gi cind era de fbcut ceva treabd,
$i, scurtd vorbd, vdzind cd m-am o cam rdream de pe 'acas5. $-apoi
pus rdu cu marna, ii giuruiesc eu mai aveam gi alte bunuri: cind md
cd ce am fEcut n-oi mai face. Apoi lua cineva cu rdul, puginl treabi
umblu tot cu binigorul pe lingl fEcea cu mine; cind mI lua cu bini-
dinsa gi nu ies din cuvintul ei afard gorul, nici atita; iar cind md lSsa
nici cu fapta, nici cu vorba, cdci de capul meu, f5ceam cite o drdgugd
vorba dulce mult aduce; la trebi-s de trebugoard ca aceea, de nici Sfinta
hlrnicug cit se poate: derdicam gi Nastasia izbdvitoare de otravl nu
mituram prin casi ca o fatd mare, era in stare a o desface cu tot me$-
de n-avea mama grijd, cind se ducea tegugul ei. Povestea ceea: LJn ne-
undeva. $i intr-o zi o vdd c5 md bun arunc-o piatrl in baltd gi zece
sdrutd gi-mi zice cu blindegd: cuminli n-o pot scoate.
+A
Dumnezeu sI te inzileascd, Io-
- dragul mamei, gi sd-fl . In sfirqit, ce mai atita vorbd pentru
nicd, deie nimica toate ? Ia, am fost qi eu, in
toate darurile sale cele bogate, daci lumea asta, un bo1 cu ochi, o bucatd
te-i purta, cum vdd cd te porli de o de humd insufleliti din Humuleqti,
bucatd de vreme incoace. care nici frumos pini la doudzeci
Atunci eu pe loc am inceput a de ani, nici cuminte pind la treizeci
plinge gi bucuria mea n-a fost proas- gi nici bogat pind la patruzeci nu
t5. $i mai multd mustrare am simgit m-am fEcut. Dar qi sirac aga ca in
in cugetul meu decit oricind. $i de anul acesta, ca in anul trecut gi c€I
t Co;cogeme coblizan cogeamite vlijgan
de cind sint, niciodatl n-am fost !
2 Si umbli lela -
si umbli fdri rost.
-