Contabilitate şi gestiune fiscală

Curs 1, 2 16.03.2006

Impozite şi taxe, inclusiv vărsămintele pe care le efectuează societăţile comerciale.

Curs de CGF – autor Răileanu va para in a 2-a jumătate a lunii aprilie

Cod Fiscal
Norme metodologice pentru aplicarea Codului Fiscal

Obiectul şi perimetrul de acţiune al gestiunii fiscale a întrep. Structurile fiscale şi economia

întrep
Activitatea desfăşurată de întrep şi existenţa unor elemente care formează activele întrep
duc la formarea obligaţiilor fiscale ale întrep (ex: activitatea desfăşurată presupune cumpărări şi
vânzări care sunt impozitate cu TVA; rezultanta lor e impozitul de plată sau de restituit)
Existenţa unor bunuri în categoria activelor întrep presupune şi impozitarea lor (ex:
terenuri, clădiri-impozit pe clădiri; auto-taxa pe mijloace de transport)

Obligaţiile fiscale ale întrep. Structuri fiscale şi economia întrep

Întrep are obligaţia de a determina, a evidenţia (reflecta) şi de a vărsa (achita) impozitele,
taxele şi contribuţiile, potrivit cadrului legal în vigoare. (penalităţi, dacă nu înregistrează
obligaţia de impozit, dacă nu e reflectată în contabilitate L.87; - majorări pentru întârziere la
plată)
Obligaţiile fiscale ale întrep se clasifică în următoarele categorii:
a) obligaţii generate de desfăşurarea activităţii curente
- impozit pe profit
- impozit pe veniturile microîntrep
- impozit pe dividende
- TVA
- accize
- contribuţia la fondul special pentru sănătate (sumele datorate de SC care produc
bunuri care dăunează sănătăţii publice – tutun, alcool)
- contribuţia la fondul special pentru dezvoltarea şi modernizarea drumurilor publice
(rovigneta)
- contribuţia la fondul special pentru dezvoltarea şi modernizarea punctelor de control
pentru trecerea frontierei, precum şi alte unităţi vamale
- taxe vamale, respectiv comision vamal
- impozitul pe profitul obţinut din activităţile comerciale ilicite sau din nerespectarea
legislaţiei privire protecţia consumatorului
b) obligaţii generate de plata drepturilor de personal, care se grupează în:
1) obligaţii ale întrep (angajatorului)
- contribuţia pentru asigurările sociale (CAS) 19,75% pentru grupa a 3-a de muncă
- contribuţia pentru fondul de ajutor de şomaj 2,5%
- contribuţia pentru asigurările sociale de sănătate 7%
- contribuţia pentru asigurări de accidente şi boli profesionale; e diferenţiată în funcţie
de activităţile desfăşurate 0,5% (activităţi contabile şi revizie cod CAEN 7412 –
1,7%)
- contribuţia pentru indemnizaţii şi concedii medicale 0,75% (01.01.2006)
2)obligaţii ale personalului
- contribuţia pentru asigurările sociale (pentru pensia suplimentară) 9,5% pentru grupa
a 3-a de muncă
- contribuţia pentru ajutorul de şomaj 1%
1
 - contribuţia pentru asigurările de sănătate 6,5%
- impozit pe veniturile din salarii (plăţi anticipate) 16% cotă unică (se scad din
veniturile pentru impozitul global cheltuielile cu instalare centrală termică, termopan,
asigurări)
În România operează principiul “stopajului la sursă”, potrivit căruia întrep e obligată să
reţină din drepturile de personal, sumele care se cuvin bugetului de stat şi bugetului
asigurărilor sociale.
În situaţia in care personalul beneficiază în cursul perioadei,de indemnizaţii, acestea sunt
impozitate conform cadrului legal în vigoare. ( nu se impozitează ajutorul de deces)
c) obligaţii generate de elementele active existente în proprietatea sau în folosinţa întrep
- impozit pe clădiri
- taxe asupra mijloacelor de transport
- impozit pe venitul agricol
- impozit pe terenuri neagricole
- taxe pentru folosirea terenurilor proprietate de stat, utilizate în alte scopuri decât
agricultură şi silvicultură
- taxe pentru scoaterea terenurilor din circuitul agricol şi silvic
- taxe de metrologie (verificarea unităţilor de măsură şi control)
- taxe de meteorologie (sunt plătite de unităţi pentru ca INMH să le anunţe cum e
vremea; unităţi agricole, porturi – contrastalii )
- taxe pentru intabulare – pentru înregistrare în registru a proprietăţilor deţinute de
către întrep
d) alte obligaţii fiscale ale întrep
1) taxe locale
- taxe pentru folosirea locurilor publice
- taxe pentru eliberarea certificatelor, avizelor şi autorizaţiilor în domeniul
construcţiilor
- taxe pentru folosirea mijloacelor de publicitate, afişaj şi reclamă
- taxe pentru utilaje aflate în proprietate sau în folosinţă (taxe pentru deţinere cazane
pentru prepararea băuturilor alcoolice, utilaje pentru dărăcit lâna-prelucrarea lânii)
- taxe pentru cântăritul mărfurilor
- taxe pentru tăierea animalelor în pieţe (de Paşti)
- alte taxe locale
2) taxe de timbru
- taxe de protecţie pentru modele şi desene industriale, pentru brevete, invenţie, pentru
mărci de fabrică şi comerţ, pentru topografiile circuitelor integrate (la unităţile de
microelectronică)
- taxe consulare
- taxe în domeniul audiovizualului –taxe pentru conceperea, producţia şi emiterea de
programe; taxe pentru deţinerea de receptoare (radio şi tv)
- taxe pentru eliberarea de certificate (fiscale)
- taxe pentru prestaţiile efectuate de căpităniile de port din România la navele sub
pavilion românesc şi străin
- taxe pentru prestări de servicii în aeroporturi
- taxe pentru trecerea podurilor peste Dunăre
- alte taxe: - acordarea licenţelor pentru jocurile de noroc
- pentru analize efectuate în laboratoare
- taxe pentru protecţia mediului
- taxe pentru licenţe de transport

2
 Impozitele, taxele şi contribuţiile sunt instituite prin legi, HG, OG şi alte acte
normative.
Aplicarea reglementărilor cu caracter fiscal, respectiv aşezarea şi perceperea
impozitelor, taxelor şi contribuţiilor se realizează prin existenţa unui mecanism care are în
componenţa lui, metode, tehnici şi un instrumentar specific pentru activitatea de urmărire
şi control.
Structurile fiscale şi economia întrep
Activitatea fiscală din ţara noastră e desfăşurată prin sistemul fiscal care poate fi definit ca
o totalitate a impozitelor, taxelor şi contribuţiilor şi a altor venituri pe care statul le percepe în baza
cadrului legal în vigoare şi care generează creanţele fiscale ale statului faţă de întrep.
(conceptul contabilităţii faţă de angajamente:
- venitul e recunoscut la facturare - la vânzător
- cheltuiala e recunoscută la angajare (primirea facturii) - la cumpărător)

Sistemul fiscal e constituit din următoarele componente:

1. impozite, taxe şi contribuţii ca venituri ale statului
2. mecanism fiscal
3. aparat fiscal
1. impozite, taxe şi contribuţii ca venituri ale statului care se structurează în:
1.1. venituri curente
1.1.1. venituri fiscale
1.1.1.1. venituri din impozite directe – impozitele directe sunt suportate
de către contribuabilul care le plăteşte (impozit pe profit, pe
dividende, pe salarii)
1.1.1.2. venituri din impozite indirecte – impozitele indirecte sunt
suportate, de regulă, de consumatorul final (accize, TVA,
taxe vamale)
1.1.2. venituri nefiscale – provin din vărsămintele efectuate din profitul net al
BNR, al regiilor autonome, din profitul instituţiilor publice, din
taxele de consumaţie
1.2. venituri de capital – sunt realizate de către întrep cu capital de stat prin valorificarea
unor bunuri şi din valorificarea rezervei de stat (rezerva naţională)

Impozitele, taxele şi contribuţiile prezintă caracteristici reprezentate de :

 obiectul obligaţiei fiscale – baza de calcul pentru impozite
 subiectul – persoana care deţine bunul sau care realizează venitul
 plătitorul – care poate fi subiectul sau o altă persoană (ref impozitul pe salarii:
plătitorul e întrep, iar subiectul e personalul)
 cota de impunere – poate fi fixă sau procentuală; cota procentuală poate fi
proporţională sau progresivă
 termenul de plată – intervalul de timp pentru care se cuvine suma sau scadenţa
stingerii datoriei (impozit pe salarii – pe 25 luna următoare e termenul limită, dar e
datorat din momentul plăţii drepturilor de personal; dacă nu plătesc salariile în ianuarie,
impozit pe salarii e datorat până la 25 martie; impozitul pe veniturile microîntrep – 25
luna următoare; impozit pe profir 25 aprilie pentru trim I)
 înlesnirile acordate la plata impozitelor se prezintă sub forma
- scutirilor
- reducerilor
- bonificaţiilor
- amânărilor (TVA în vamă)
- eşalonărilor

3
 (taxare inversă pentru deşeuri şi pentru mat. Forestier; vânzătorul înregistrează val
factură fără TVA şi 4426=4427 TVA; iar cumpărătorul înregistrează val factură fără TVA
şi 4427=4426)
 dreptul plătitorului de impozit se referă la:
- compensare – operează, de regulă, obligaţie fiscală pentru obligaţie fiscală după
natura lor, poate să opereze şi pentru obligaţii diferite, dar numai cu
aprobarea autorităţii fiscale.
- restituire – are loc când s-a plătit în plus o obligaţie şi pentru perioada următoarele
nu există o obligaţie similară cu cea plătită (de regulă, TVA) materia
primă e scutită de taxe vamale
- contestare – e legată, de regulă, de raportul întocmit de organele de control; întrep
contestă concluziile raportului când se consideră neîndreptăţită
 obligaţiile plătitorului - care sunt legate de obligaţia de determinare corectă şi
vărsarea la termenul de plată a obligaţiilor
 sancţiunile – sunt instituite de cadrul legal în vigoare, sub forma:
- majorărilor de întârziere
- penalizărilor (penalităţi)
- amenzilor contravenţionale
- interdicţiei de a mai desfăşura o activitate

2. mecanismul fiscal reprezintă:

2.1. ansamblul de metode, tehnici de impunere privind veniturile fiscale ale statului
- impunerea constă în identificarea subiecţilor, a impozitelor respective, a
persoanelor care deţin bunuri sau realizează venituri, urmând a se efectua
evaluarea bazei de calcul şi determinarea corectă a mărimii impozitului
- impunerea se realizează prin:
- autoimpunere – e efectuată de către plătitor conform cadrului legal în
vigoare ( impozit pe profit, contribuţia pentru asigurările
sociale)
- impunere directă – se efectuează de către organul fiscal pe baza evaluării
directe a obiectului impozabil sau se poate realiza pe
baza declaraţiei de impozit a contribuabilului (impozit
pe clădiri, teren)
- impunere indirectă – are la bază o serie de informaţii colaterale
- impunere forfetară – presupune stabilirea unei sume de plată pentru o
anumită perioadă (impozit plătit de persoanele care se
ocupă cu vânzarea florilor)
2.2. instrumente de impunere fiscale – se prezintă sub forma documentelor fiscale
(declaraţii sau deconturi);
- acestea se întocmesc de către contribuabili pe baza informaţiilor legate de
activitatea desfăşurată sau de bunurile deţinute în proprietate sau în
folosinţă

3. aparatul fiscal – reprezentat de cadrul legal care reglementează obligaţiile fiscale; astfel
statul îşi îndeplineşte activitatea fiscală prin instituţiile autorităţii publice:
 Parlamentul – realizează latura legislativă
 Guvernul – realizează latura executivă
- îşi realizează atribuţiile sale executive prin Ministerul Finanţelor
Publice
- alături de MFP desfăşoară activitate - Garda Financiară a României
- Curtea de Conturi a României

4
 - direcţii de specialitate
- Aparatul fiscal are rolul de a impune, de a urmări şi de a încasa veniturile
bugetare ale statului şi de a combate evaziunea fiscală.

Definiţia gestiunii fiscale a întrep : obiective, securitatea fiscală, gestiunea fiscală şi riscul fiscal
şi strategia întrep
Fiscalitatea reprezintă totalitatea impozitelor, taxelor şi contribuţiilor, a reglementărilor de
natură fiscală cât şi aparatul fiscal, care au acţiune directă şi indirectă faţă de întrep care au
calitatea de contribuabil.
În domeniul fiscalităţii se utilizează şi noţiunea de
- fisc – e reprezentat de administratorul care are sarcina de a calcula, de a percepe
şi de a urmări plata impozitelor, taxelor şi contribuţiilor
- fiscal – e termenul care se referă la fisc şi la componentele lui
- autoritate fiscală
- legislaţie fiscală
- obligaţie fiscală

Obiectivele fiscalităţii
Obiectivul de bază e reprezentat de calculul, perceperea şi urmărirea plăţii impozitelor,
taxelor şi contribuţiilor de către contribuabili.
În cadrul întrep funcţionează diferite domenii ale gestiunii şi anume:
- gestiunea resurselor umane
- gestiunea valorilor materiale
- gestiunea producţiei
Alături de aceste componente funcţionează şi gestiunea fiscală a întrep care are ca obiectiv
de bază fundamentarea deciziilor fiscale.
(trebuie să ştim care sunt - impozitele, taxele şi contribuţiile
- termenele de plată
- facilităţile
pentru a emite o decizie fiscală, pentru a gestiona parametrul fiscal - aleg să plătesc
impozitul la stat sau furnizorul
decizie fiscală – eu gestionez parametrul fiscal în limita legalităţii, până nu apare
interdicţia de desfăşurare a activităţii)
- fac reevaluarea unui mijloc de transport, dar fiscul nu mă lasă să deduc amortizarea
aferentă diferenţei de valoare, dar mă pune să plătesc toate taxele la valoarea actuală
- ingineria contabilă şi contabilitatea creativă( urmăreşte pas cu pas regulile contabile
şi beneficiază de insuficienţele legislative) au în vedere respectarea legalităţii

Obiectivele gestiunii fiscale a întrep sunt:

a) căutarea şi asigurarea securităţii fiscale – are în vedere relaţiile întrep cu fiscalitatea
privind respectarea prescripţiilor de fond şi de formă şi amânare la plată,
impuse de dreptul fiscal
- în acest sens întrep trebuie să îşi gestioneze resursele sale pentru a evita
penalizările şi sancţiunile fiscale
b) căutarea şi asigurarea eficacităţii fiscale - are în vedere faptul că întrep trebuie să îşi
optimizeze raporturile sale cu fiscalitatea
– în acest sens întrep trebuie să cunoască cerinţele legislaţiei fiscale, astfel
încât să beneficieze de facilităţile oferite (ex: angajarea personalului cu
handicap, a debutanţilor)
- eficacitatea fiscală poate fi privită ca:
 eficacitate fiscală directă – are în vedere faptul că impozitele,
taxele şi contribuţiile pot instiga întrep spre creşterea
5
 volumului de activitate sau favorizează creşterea
volumului de activitate
 eficacitate fiscală indirectă + apare când sistemul de impozite,
taxe şi contribuţii oferă o serie de limite pentru întrep
( ex: impunerea unui anumit regim de amortizare –
degresivă,etc)
Gestiunea fiscală a întrep şi strategia întrep
Întrep organizează gestiunea fiscală în condiţiile dezvoltării sale, în condiţiile respectării
principiului de continuitatea activităţii
Întrep trebuie să gestioneze parametrul fiscal în aşa fel încât să asigure dezvoltarea sa în
perioada următoare.

În anul 4 – contabilitate aprofundată

Examen – câteva probleme de teorie, mici

- probleme practice compuse de noi
- ex: contabilitatea TVA în unităţile din comerţul cu amănuntul TVA de
dedus, de restituit sau de plată; informaţii conţinute de decontul de TVA