Sunteți pe pagina 1din 8

NURSING CLINIC

Angina pectorala
Angina pectorala (AP) este forma de debut si cea mai frecvent întâlnita a cardiopatiei
ischemice. AP este un sindrom clinic manifestat prin durere precordiala sau retrosternala
sau prin alt echivalent clinic (dispnee anxioasa, disconfort, tulburari de ritm cardiac,
dureri abdominale, fatigabilitate), care apare ta efort fizic si /sau emotii, cu durata de la 2
min pâna la 15 min maximum si care cedeaza rapid la repaus sau la administrarea
nitroglicerinei.
Forme clinice
- AP de novo - aparuta pentru prima oara la efort fizic sau în repaus în decursul primei
luni de la prima manifestare.
- AP de efort (stabila): - clasa functionala I - angina apare la efort intens, rapid, prelungit
(7-8 METs); - clasa functionala II - angina apare la urcatul rapid al scarilor la 2 etaje si la
mersul rapid la o distanta mai mare de 500 m cu o usoara limitare a activitatii obisnuite
(5-6 METs); - clasa functionala III - angina apare la mers plat la o distanta mai mica de
500 m si la urcatul scarilor la primul etaj în ritm obisnuit cu limitare marcata a activitatii
obisnuite (3-4 METs); - clasa functionala IV - angina apare în repaus, manifestata practic
la orice fel de activitate fizica (1-2 METs).
- AP agravata - având caracter de durata, intensitate si frecventa modificate în ultima
saptamâna sau luna.
- AP nocturna - este angina aparuta noaptea pe fond de angor pectoral de efort.
- AP de repaus, cu caracter agravat fata de cele precedente (semnifica boala coronariana
trivasculara).
- AP postinfarct (periinfarct) dupa infarct miocardic acut: - precoce - apare în primele 2
saptamâni dupa 1MA si este conditionata de ischemia circulatiei colaterale; - tardiva,
reziduala - apare peste 2 saptamâni dupa IMA (mai ales dupa cel non - Q).
- AP Prinzmetall (varianta) - produsa prin spasm coronarian în repaus cu orar fix, de
obicei este nocturna, rezistenta la tratament si însotita de supradcnivelarc de ST.
- AP atipica - este definita de durerea atipica prin: - sediul sau: epigastriu,
interscapulovertebral, regiunea mamara stânga sau limitându-se într-o zona de iradiere
(angorul lombar, descris de Basil Teodorescu); - tipul sau - senzatie de arsura, strivire sau
de greutate.
- AP instabila - reuneste formele AP de novo, AP agravata, AP de repaus, AP postiufaret
precoce.
- AP intratabila - este o forma de AP cu accese frecvente care nu sunt provocate de
conditii speciale si care raspund greu sau nu raspund deloc la tratamentul obisnuit
autiangenial.

Sistemul afectat: cardiovascular.


Incidenta/Prevalenta/Predominare de vârsta si sex - Maladia ataca preponderent barbatii
de vârsta între 40 si 50 ani. Incidenta este de 5/1000 pe an la barbati peste 40 ani.
Frecventa AP creste cu vârsta si este mai mare la barbatii de peste 65 ani, apoi se
repartizeaza egal în functie de sex dupa 70 ani. Femeia este rar afectata pâna la
menopauza.

Semne si simptome
Durerea este:
- constrictiva sau prezinta senzatie de presiune, uneori senzatie de strivire sau arsura;
- iradiaza în sus: în membrele superioare, în umarul si pe fata interna a bratului stâng
pâna în ultimele doua degete (pe traiectul nervului ulnar), în cazurile mai putin tipice - în
ambii umeri, dinti, mandibula, faringe, epigastru;
- apare la efort fizic, expunere la frig, stres, în repaus (semnifica afectare coronariana bi
sau multivasculara);
- poate aparea fara cauza aparenta (angorul spontan);
- poate aparea în afectiunile din alta sfera (angorul intricat): în ulcere gastrice sau
duodenale, colecistite, diverticul esofagian, pancreatita.

Examenul obiectiv: se cauta alte localizari ale aterosclerozei prin palparea si auscultarea
tuturor traectelor arteriale si cauza unui angor functional:
- prezenta xantelasmelor, xantomelor (semne de dismetabolism lipoproteic);
- pulsatie slaba sau absenta ei la arterele picioarelor, rareori si a mâinilor;
- sufluri pe arterele periferice;
- asimetria tensiunii arteriale pe membrele superioare;
- semne de simpaticotonic în timpul accesului anginos: anxietate, paloare, transpiratie.
Examenul fizic cardiac poate fi normal sau poate releva semne de ischemic miocardica cu
sau fara insuficienta cardiaca: cardiomegalie, modificarea zgomotelor cardiace, sufluri,
tulburari de ritm, cresteri (simpaticotonie) sau scaderi (insuficienta ventriculara stânga)
ale tensiunii arteriale.

Cauze
Etiologia AP este similara celei din cardiopatia ischemica. AP este manifestarea clinica a
unei ischemii miocardice tranzitorii si reversibile produsa de ateroscleroza coronara (în
marea majoritate de cazuri) sau, cu mult mai rar, de cauze nonaterosclerotice (vezi CI) si
care are ca consecinte dezechilibrul dintre aportul de sânge oxigenat si necesitatile
miocardului.
Unele conditii (însotite de sindromul hiperkinetic) pot favoriza producerea sau agravarea
AP: hipertiroidia, anemiile severe, febra.

Factori de risc - sexul masculin, vârsta dupa 40 - 50 ani, ereditate coronariana,


hipercolesterolemie, hipertensiune arteriala (mai important dupa 60 ani), tabagismul,
diabetul zaharat si / sau hiperinsulismul, stresul.

Diagnosticul - Se stabileste în baza acuzelor, examenului clinic si datelor examinarilor


ECG.

Diagnostic diferential
- Conditii psihogene (stare anxioasa, nevroze obsesive, depresie, atacuri de panica).
- Boli cardiovasculare (infarctul miocardic acut, sindromul Dresler, pericardita acuta,
tulburarile de ritm cardiac, miocardita, cardiomiopatia hipertrofica si dilatativa,
valvulopatiile, disectia de aorta).
- Boli digestive (esofagita de reflux, hernie hiatala, spasm, gastrita, ulcer gastric si
duodenal, colecistite, colica biliara, pancreatite).
- Boli respiratorii (hipertensiune pulmonara, pleurita, pleurezie, pneumotorax,
trombeombolism pulmonar).
- Afectiuni mediastinale (mediastinita, tumori intratoracice).
- Boli neuromusculoscheletale: costocondrita (sindrom Tietze), radiculita cervicala sau
toracica, periartrite si bursite ale umarului, dureri de perete toracic, herpes Zoster.

Schimbari morfologice - leziunile caracteristice pentru aterosclcroza coronara sunt


stenozele coronare care afecteaza una sau mai multe artere coronare mari în forma de
fibroaterom sau aterom. Aceste leziuni pot fi complicate prin fisura placii sau tromboza
plachetara.

Regim - combaterea tabagismului, sedentarismului, regim de repaus în timpul crizei


anginoase.
Dieta - dieta hipolipemianta: mese la ore fixe, reduse cantitativ, ultima masa cu 2 ore
înainte de culcare.

Educatia pacientului
Pacientii trebuie sa fie bine informati despre rolul factorilor de risc în aparitia si evolutia
bolii, despre importanta modificarii stilului de viata: reducerea factorilor de risc,
combaterea stresului, activitatea fizica, interzicerea fumatului, interzicerea consumului de
alcool, controlul hipertensiunii arteriale, reducerea masei corporale la obezi, tratarea
diabetului zaharat.

Profilaxia
Regim igieno-dietetic pentru subiectii sanatosi cu factori de risc familial (AP, diabet
zaharat, dislipidemie, obezitate si hipertensiune arteriala), combaterea lor, dieta
hipolipemianta, sistarea fumatului si a consumului de alcool, modificarea stilului de viata
(combaterea stresului, activitate fizica permanenta), controlul periodic al masei corporale
si al lipidelor sanguine, ECG, monitorizarea TA.

Complicatii posibile
Angina pectorala poate sa ramâna stabila ani la rând, dar cu o evolutie imprevizibila cu
pericolul de a surveni: AP instabila, disritmii cardiace, soc cardiogen, edem pulmonar
acut, infarct miocardic acut, moarte subita coronariana.

Prognosticul si evolutia
Mortalitatea constituie 0,5 - 4% pe an, decesul producându-se prin moarte subita, infarct
de miocard sau insuficienta cardiaca.

CAZUL 1
DATE GENERALE
Iniþiale: U.E. ;
Vârsta: 72 ani;
Sex: M;
Stare civilã: cãsãtorit;
Nr. copii: 1;
Religie: ortodoxã;
Naþionalitate: românã;
Lb. vorbitã: românã;
Ocupaþia: pensionar;
Domiciliul: localitatea Oneºti; locuieºte cu soþia.
Gr. Sangvin AII, RH (+). Alergic la penicilinã.
Data internãrii: 7.04.2006 (prin Urgenþã)

Diagnostic: HTA stadiul III, ANGINA PECTORALA

Motivele internãrii: dureri precordiale, vertij, cefalee, dispnee.


Stabilirea legãturii cu pacientul: în prima zi de stagiu ºi a doua zi de la internarea
pacientului.
Mod de comunicare: comunicare verbalã eficientã. Poate da toate relaþiile necesare.
Semne subiective: dureri precordiale, sufocare, ameþeli, cefalee.
Semne obiective: TA=180/100 mmHg, stare generalã alteratã, tegumente palide, edeme
gambiere.
Antecedente personale:
HTA din 1977
Angor instalat din 1995
Bypass coronarian 1996
Diabet zaharat tip II 1995 (tratament cu insulinã din 2002)
Fibrilaþie atrialã 2000
AVC embolic 2000

Antecedente heredocolaterale
Mama decedatã la 55 ani de cancer gastric.
Tatãl decedat la 42 de ani.
Condiþii de viaþã: locuieºte la bloc într-un apartament cu 2 camere cu soþia în condiþii
bune.
Comportament: nu a fumat niciodatã. Consumã cafea ºi a renunþat acum 8 ani la alcool.
Obiºnuinþe alimentare: regim hipoglucidic ºi hiposodat.
Aspect fizic: T=1,67m, G=80k

1. Semnele si simptomele prezente in afectiunile cardiovasculare :


Analizeazã semnele ºi 1.1. Simptome functionale : dispnee(cardiaca,de efort, decubit,
simptomele specifice paroxistica),durere(precordiala,extracardiaca, cardiaca) palpitatii,
afecþiunilor cardi- cianoza ,puls(frecventa, ritm,amplitudine), T.A, cianoza, febra.
vasculare Simptome din partea altor aparate : respirator(tusea cardiaca ,
hemoptizia ),digestive ( greturi , varsaturi, balonare ,ascita ,
hepatomegalie), nervos (cefalee, ameteli tulburari vizuale si auditive,
tulburari de echilibru), accidente motorii trecatoare sau definitive
( afazii, paralizii, hemiplegii).
. Semne fizice :culoarea tegumentelor si mucoaselor,pozitia bolnavului
(ortopnee, genu-pectoral) ,anorexie tisulara, astenie, anxietate,
tulburari de diureza ,dansul arterial, turgescenta venelor jugulare,
bombarea abdomenului,socul apexian, freamatele, zgomotele, sufluri,
tulburari de ritm.
Bolile arterelor coronare : cardiopatiile ischemice,angina pectorala
,infarctul miocardic, sindromul intermediar (definetie etiopatogenie,
simptomatologie, evolutie, investigatii, tratament, profilaxie).
Insuficienta cardiaca : stanga acuta si cronica, insuficienta cardiaca
dreapta acuta si cronica, cordul pulmonar cronic, insuficienta
cardiacaglobala(definitie,etiopatogenie,clasificare, simptomatologie,
complicatii, investigatii ,evolutie,tratament) 2.9 Hipertensiunea
arteriala ( clasificare, etiopatogenie, simptomatologie, complicatii,
investigatii, evolutie, tratament, profilaxie)

1.Culegerea de date( date subiective/obiective) prin diverse metode:


interviu (direct – indirect, cu intrebari inchise/ deschise), observatie,
cercetare documente medicale ( foaie de observatie clinica, bilete de
iesire din spital, trimiteri, scrisori medicale, carnet de sanatate, retete,
etc.) discutii cu echipa de ingrijire si apartinatorii, examen fizic
(inspectie, ascultatie, palpare, percutie).
2. Independenta/ Dependenta
2.1 Manifestari de independenta: pacient constient, mobilitate pastrata,
tegumente intacte, culoarea tegumentelor normala, semen vitale
(respiratie, puls,TA, temp) pastrate, lipsa durerii, somn si odihna
corespunzatoare, comunicare eficienta .
2.2 Probleme de dependenta: durere acuta/cronica, imobilitate,
incordarea miscarilor, postura inadecvata, edeme ale membrelor,
dispnee, circulatie inadecvata, vulnerabilitate fata de pericole,
comunicare ineficienta, palpitatii.
Manifestari de dependenta: dificultate de deplasare, alterarea starii de
confort, deficit de autoingrijire, risc de infectii, risc de complicatii,
escara de decubit, cianoza,modificari ale functiilor vitale, sentiment de
inferioritate si de pierdere a imaginii de sine.
2.3 Surse de dificultate: alterarea functiilor vitale si vegetative,
tulburari de echilibru, de ordin psihologic(anxietate , stres), de ordin
social(izolare , saracie), lipsa cunoasterii.
2.4 Diagnostic de ingrijire(nursing) = problema + sursa de dificultate +
manifestarea de dependenta).
1. Obiectivul nursing: specificitate, performanta, implicare, realism,
observabilitate( cine?, ce, ce se poate face?, cum?, in ce masura?,cand?)
. Identifica problemele obiective pe termen scurt, mediu, lung.
de dependenta si 2. Prioritati de ingrijire: supravegherea functiilor vitale si vegetative, a
stabileste diagnosticele starii de constienta, profilaxia infectiilor, prevenirea complicatiilor.
de ingrijire(nursing) la 2.1 Interventii proprii( autonome): comunicare , hidratare, alimentare,
pacientii cu afectiuni igiena, asigurarea conditiilor de mediu, asigurarea pozitiilor,
cardiovasculare mobilizare, prevenirea complicatiilor, educatie etc.
2.2 Interventii delegate: pregatirea pentru investigatii si analize,
recoltari de sange si urina, administrarea tratamentului general si local
specific, administrarea anticuagulantelor si cardiotonicelor.

1 Resurse materiale:
1.1 Instrumente: pensa linguala, stilet butonat, sursa de aspiratie, sonde
de aspiratie, sonde urinare, seringi pentru punctie, trusa chirurgicala,
trusa de pansat, seringi, electocardiogrf, monitor, trusa de intubatie,
defibrillator, tensiometru, stetoscop etc.
. Elaboreaza planul de 1.2 Materiale: garou, comprese, antiseptice, trusa perfuzie, tampoane,
ingrijire(nursing) solutii perfuzabile, medicamente, sursa oxigen, termometru, etc.
2. Pregatirea pacientului:
2.1 Pregatirea psihica: informare, explicatii, asigurarea confortului
psihic, etc.
2.2 Pregatirea fizica: asigurarea conditiilor de mediu, pozitie adecvata,
igiena, respectarea regimului alimentar, etc.
3. interventii specifice:
. 3.1 Interventii de urgenta: masaj cardiac extern, respiratie artificiala,
Aplica interventiile imobilizare, oxigenoterapie, intubatie orotraheala, montarea une
proprii si delegate perfuzii, etc.
3.2 Transportul pacientilor: metode de transport(brancarda, carucior,
pat , metode improvizate).
3.3 Prevenirea complicatiilor imobilizarii: prevenirea escarelor, a
complicatiilor, tromboembolice( administrarea de anticoagulant),
prevenirea complicatiilor pulmolare.
3. 4 Respiratie artificiala : dezobstruarea cailor aeriene, aspirarea
secretiilor , respiratie artificiala ,,gura la gura “ sau ,,gura la nas” trusa
de ventilatie , trusa de intubatie (pregatirea materialelor necesare ,
tehnica de executie, scop, indicatii/ contraindicatii, supravegherea
bolnavului , supravegherea functiilor vitale, reorganizarea locului de
munca .
3.5 Oxigenoterapia: sursa de oxigen, materiale necesare, pozitia
pacientului, supravegherea pacientului, rolul asistentei.
3.6 Masurarea TA, masurarea pulsului central si periferic, masurarea
presiunii venoase, oscilometriea, determinarea masei de sange
circulant: pregatire pacientului , pregatirea dispozitivelor necesare,
pregatirea materialelor necesare, tehnici de executie , reorganizarea
locului de munca , notarea in F.O. a parametrilor masurati .
3.7. Recoltarea analizelor biochimice , hematologice, bacteriologice :
pregatire pacientului, pregatirea materialelor necesare, tehnica de
executie, supavegherea pacientului.
3. 8 Electocardiograma, fonocadiograma , flebografia, apexograma,
testul Rumpel – Lee : pegatirea dispozitivelor si a materialelor
necesare , tehnici de executie, supraveghere bolnavului, notarea in F.O.
3.9 Cateterismul cardiac : indicatii/ contraindicatii, definitie, scop,
materiale necesare , pregatirea pacientului, supraveghera pacientului.
3.10. Examenul radiologic : radioscopia, radiografia, radiocardiograma,
angiocardiografia, ecografia cardiaca:
pregatirea pacientului, pregatirea materialelor necesare , rolul asistentei.
3.11 Punctia pericardica : definitie, scop, indicatii/ contraindicatii,
pregatirea pacientului, supravegherea pacientului dupa punctie.
1. Obiective stabilite:
1.1 Realizate – manifestari de dependenta absente sau ameliorate,
satisfactia pacientului.
1.2 Nerealizate: manifestari de dependenta care se mentin,
manifestari de dependenta aparute pe perioada ingrijirii.
2. Reformularea obiectivelor: adaptate la capacitatile fizice ale
pacientului.
3. Planificarea interventiilor: adecvate manifestarilor de
dependentaprezente in evolutia pacientului.

Evalueaza rezultatele
ingrijirilor aplicate