1.1In sec.X si inceputul sec. XI izvorul de baza a dreptului german a fost cutuma locala.

Normele obisnuielnice nu erau formulate in scris si se

transmiteau pe cale orala.Treptat apare insa necesitatea de a le scrie si sistematiza.Astfel fiind confirmate la adunarile obstesti ele obtineau
denumirea de ordine,hotariri.La sfirsitul primei perioade se intilnesc multe exemple de codificare a dreptului german unul dintre ele fiind
Oglinda saxona,care cuprindea dreptul obisnuielnic al Saxoniei si a altor regiuni cu unele completari din dreptul canonic.Acest izvor a devenit un
model pentru codificarile particulare de drept german .Un alt izvor de drept este Dreptul de Magdebourg ,care sa constituit din mai multe
izvoare printer care si oglinda saxona.Aceasta culegere are un caracter universal ,deoarece trateaza diverse relatii de drept .Un rol deosebit in
istoria dreptului feudal german la jucat Codul penal si de procedura penala numit mai apoi Carolina.La fel sunt editate un sir de coduri civile si
penale mai des intilnit fiind codul prusac.

1.2Dreptul german reprezinta la fel ca si cel francez sursa principala a marelui sistem de drept romano-germanic.Receptarea dreptul roman se
intensifica in sec XIV-XVI.Astfel dreptul roman a contribuit esential la stabilirea caracterului unitar al dreptului .Imparatii germani se bazau pe
dreptul roman pentru justificarea revendicarilor lor privind puterea absoluta ce erau contradictorii cu interesele papei si ale feudalilor.
Deci putem ferm spune ca dreptul german are un caracter conservativ pentru ca se bazeaza in exclusivitate pe dreptul obisnuielnic
roman la fel ca si Franta medievala unde dreptul roman era considerat chiar si un izvor al dreptului francez. Dreptul roman ca izvor al dreptului
francez cuprindea principiile de drept roman care se aplicau in evul mediu in Europa.In concluzie putem mentiona ca sistemele de drept
german si francez se aseamana intre ele deoarece ambii au fost influentati de marele drept romano-canonic , cea mai mare influenta cazind pe
umerii drepului german.

1.3Pina la adoptarea legii Carolina ,dreptul penal german nu avea un caracter unitar .Carolina se aprecia ca un cod foarte dur.Aceasta lege are o
semnificatie aparte pentru istoria dreptului german .El a fost primul si ultimul cod atit de voluminos al germaniei medievale,care continea
trasaturi caracteristice absolutismului care isi facea aparitie in Germania. O buna parte a acestui cod vizeaza procedura de judecata fapt ce a
contribuit la formarea principiilor penale unice.Spre deosebire de alte izvoare Carolina continea multe tangente cu prescriptii din dreptul
modern ,care se manifesta printro clasificare mai profesionala a infractorilor si infractiunilor,a stabilirii vinovatiei si pedepsei.Acest izvor de
drept dupa parerea multor critici se caracterizeaza printro cruzime nemaivazuta a pedepselor,precum si descrierea lor cu o placere sadica.

2.1La insistentele lui Gaulle in anul 1958 a fost adoptata o noua constitutie.Aceasta se caracterizeaza prin limitarea puterii legislative si
consolidarea puterii executive,in special cele ale presedintelui .Astfel aceasta constitutie concentra intreaga putere in miinile unui singur om
,lipsind parlamentul francez de orice importanta.Conform constitutiei Parlamentul era format din senat si adunarea legislativa. Presedintele
reprezenta puterea executiva ,care conducea si guvernul . Guvernul numea functii judecatoresti si infiinta instante judecatoresti extraordinare.

2.2Presedintele ca putere executiva era ales printrun complicat vot indirect si nici Adunarea Nationala nici Senatul nul putea destitui din
functie .El dispunea de cele mai multe atributii si anume era sef suprem al armatei,conducea guvernul numind in functii organele de stat
,promulga legile adoptate de parlament,dizolva Adunarea Nationala etc. Puterea legislativa reprezentata prin Parlamentul bicameral era
formata din Adunarea Nationala aleasa prin vot direct si din Senat ales prin vot indirect.Ambele parti ale parlamentului aveau o competenta
limitata deoarece nici una nul putea destitui pe presedinte din functie . Asfel coraportul dintre ei practic nici nu exista,suprem fiind presedintele
care avea putere asupra parlamentului pe cind el viceversa.

2.3Una din trasaturile regimului politic creat de constitutia din 1958 a fost nerespectarea principiului separatie puterii in stat ,si anume cind se
incalca principiul independentei instantelor judecatoresti de catre guvern si functionarii de stat .Astfel se organizase un referendum pu a ca
poporul francez sa se pronunte impotriva propunerii presedintelui privind reforma administrativ-teritorialasi organizarea institutie senatului.In
consecinta Gaulle demesioneaza astfel puninduse in vigoare mai bine respectarea principiului separatie puterii in stat.