P. 1
Criza Economica Si Romania

Criza Economica Si Romania

|Views: 5,544|Likes:
Published by natanaelpopa
Referat
Referat

More info:

Categories:Types, School Work
Published by: natanaelpopa on Apr 14, 2011
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as DOC, PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

08/12/2013

pdf

text

original

ACADEMIA DE STUDII ECONOMICE BUCUREŞTI FACULTATEA DE MANAGEMENT – ADMINISTRAŢIE PUBLICĂ

Criza economică şi România

Profesor coordonator: LECTOR UNIV. DR. RUXANDRA IRINA POPESCU

Studenţi:

BUCUREŞTI 2009

CUPRINS
Introducere Capitolul I. Criza economică mondială......................................................................................4 1.1.Scurt istoric.........................................................................................................................4 1.2.În zilele noastre..................................................................................................................5 Capitolul II. Criza economică şi România.................................................................................8 2.1.Evoluţia crizei în România-2008........................................................................................8 2.2.Criza economică judeţ cu judeţ........................................................................................11 2.3.Criza afectează toate domeniile........................................................................................12 2.4.Criza internă: cauze şi soluţii...........................................................................................14 Capitolul III. România în 2009.................................................................................................18 3.1.Sectoarele economiei româneşti afectate de actual criză.................................................18 3.2.Piaţa imobiliară în declin..................................................................................................14 3.3.Cum să acţionezi în perioada crizei..................................................................................14 Capitolul IV.Evoluţia crizei româneşti în ultima lună ...........................................................25 Capitolul V.Cinci motive pentru care iubim criza .................................................................47 Bibliografie

2

De ce ne-am ales aceasta tema? De ce sa nu facem o astfel de alegere, atata timp cat de o buna bucata de vreme, este un subiect care a facut inconjurul lumii, ajuns si in Romania pe primele pagini ale cotidianelor si ca principal subiect de discutie pentru toate canalele de televiziune din tara. Acest controversat subiect l-am dezvoltat si noi, in lucrarea de fata – “Criza economică şi România” pentru ca l-am considerat a fii deosebit de important si de actualitate. Prin aceasta lucrare nu am prezentat un plan anti-criza insa am expus o serie de masuri care pot determina aplanarea acestui fenomen precum stimularea cresterii economice, protejarea cetatenilor si crearea de locuri de munca. Am evidentiat principalele piete care sunt afectate de criza economica, acestea debutand cu piata imobiliara, piata auto, lista ce continua pana la domeniul invatamantului. Totodata am reliefat cauzele majore ale acesteia, am criticat guvernul pentru deficitul bugetar de peste 3%, valoare monumentala ce a fost obtinuta anul anterior. Si nu in ultimul rand am prezentat influentele crizei asupra majoritatii judetelor din Romania. Luand ca principala sursa un studiu efectuat de Century 21 pentru ultimul trimestru al anului trecut, am analizat starea pietei imobiliare care se afla intr-un declin nu prea curand reversibil. Despre trendul pietei imobiliare din 2009, atat in ceea ce-i priveste pe marii dezvoltatori, cat si pe micii intreprinzatori din domeniu, analistii considera ca acesta va evolua in functie de accesul la finantare. Astfel diferenta dintre cele doua categorii sta in accesul de finantare, iar marii dezvoltatori vor fi avantajati pentru ca au avut si vor avea acces la bani (surse proprii, fonduri de investitii, credite bancare, s.a.). Spre finalul lucrarii ne-am axat pe o analiza a celor intamplate in tara noastra de-alungul lunii in curs. Pentru aceasta analiza am pus in evidenta principalele evenimente ce au caracterizat fiecare zii a lunii martie, asadar am expus tendintele crizei in perioada 01.03.2009 – 30.03.2009, perioada ce s-a dovedit a fii deosebit de activa din perspectiva subiectului abordat.

Albert Einstein

“Să nu pretindem ca lucrurile să se schimbe dacă tot timpul facem acelaşi lucru. Criza este cea mai binecuvantată situaţie care poate apare pentru ţări şi persoane, pentru că ea atrage după sine progrese”

INTRODUCERE

3

CAP. 1 CRIZA ECONOMICĂ MONDIALĂ
1.1 SCURT ISTORIC
Pe la inceputul toamnei lui 2007 intreaga lume a fost zguduita de vestea care anunta ca o renumita banca de investitii din America, Lehman Brothers, a dat faliment. La ceva timp, bursa din America se loveste de o scadere drastica a actiunilor. Acesta a fost inceputul… Banci si burse din America de Sud, Belgia, Tokio, Frankfurt, Londra, Paris, Luxemburg, Dublin trec printr-o perioada dificila. Omenirea a mai cunoscut o perioada asemanatoare in 1929 cand intregul Glob trecea printr-un declin economic si financiar de proportii. Multi oameni privesc aceste evenimente ca un deja-vu. De ce? Pentru ca, de-a lungul timpului, omenirea a mai trecut prin astfel de momente. Amintim criza economica care a dezechilibrat lumea in anii ‘30 sau lunga stagnare economica traita de Japonia in 1989. Desi in anii ‘20 economia americana cunostea o extraordinara prosperitate, la numai 8 ani distanta incep sa apara primele semne ale marelui dezastru economic. Impinse de momentul prosperitatii, intreprinderile fac imprumuturi masive pe termen scurt fiind convinse ca vor reusi sa ramburseze banii. Din pacate, calculele nu s-au potrivit cu evolutia pietei economice din acele vremuri. In luna octombrie a anului 1929 a avut loc crahul de pe Wall Street, cel mai mare colaps din istoria bursei de valori din New York. Scaderea brusca a actiunilor a dus la o criza finaciara ce a avut ca rezultat falimentarea multor banci. In jur de 5000 de banci au dat faliment in America in timpul marii crize economice. De aici pana la inchiderea fabricilor si la cresterea numarului de someri a mai fost un singur pas. Efectele devastatoare nu s-au limitat doar asupra Americii, ci state puternic dezvoltate ca Germania si Austria inregistrau in 1932, 6 milioane de someri, cam o treime din forta de munca. Nici Anglia nu a scapat. In Franta, criza s-a declansat cativa ani mai tarziu si a durat aproape 6 ani. Cehoslovacia cunoaste o scadere de 40% a productiei industriale, iar in Romania, exportul de grau si titei scade cu 57.6%. URSS a fost singura tara care nu a fost afectata de acest declin mondial pentru ca s-a izolat de restul Europei. Desi s-au inregistrat falimentari de banci si un numar substantial de someri si in tarile nordice (Danemarca, Norvegia, Finlanda, Suedia), guvernele au creat programe economice cu ajutorul carora au depasit mai usor aceasta perioada. Dintre acestea, Suedia s-a evidentiat cel mai mult, in aceasta perioada punandu-se bazele asa numitului „model suedez”, un model politic, economic si mai ales social. Suedia, pe perioada criezei economice, a fost considerata America Europei. Cum era de asteptat nici Romania nu a fost ocolita. Intre 1929 si 1933 a fost afectata productia agricola, incapabila sa concureze cu cea din America sau Canada unde preturile de cost erau reduse datorita folosirii masinilor agricole. Apogeul crizei economice in Romania a

4

fost atins 1933 cand s-au inregistrat 300.000 de someri. Marele dezavantaj al Romaniei a fost faptul ca, in momentul crizei, avea o datorie externa foarte mare si, pe langa aceasta, a mai facut inca 4 mari imprumuturi externe. Acesta a insemnat un control strain asupra finantelor tarii si, implicit, reveniri economice si financiare mult mai lente fata de alte state. Marea depresiune, asa cum este cunscuta criza economica din 1929, a dezechilibrat intreaga lume si s-a incheiat in mod diferit in fiecare tara. Preocuparea principala a guvernelor europene a fost salvarea monedei nationale si intocmirea de programe de refacere. Tarile care au reusit sa iasa primele din aceasta criza s-au ales cu dictatori ca Hitler, Mussolini sau Stalin care, cativa ani mai tarziu, au „pregatit” cel de-al doilea Razboi Mondial. Intorcandu-ne in prezent si analizand ceea ce se intampla pe plan mondial, ne este greu sa nu observam cateva asemanari izbitoare: falimentarea bancilor de investitii, scaderea actiunilor bursei de valori, SUA, ca declansator al crizei, perioada de prosperitate urmata de declin financiar si economic si, nu in ultimul rand, luna octombrie. Sa fie oare un paradox, o lege nescrisa care confirma ca istoria se repeta sau ca dupa orice moment de varf apare unul de declin? Probabil ca, in functie de cum ne afecteaza aceste evenimente, asa gasim si explicatiile. Interesanta din acest punct de vedere este o afirmatie a lui Irvin Kahn, supravietuitor al mai multor colapsuri bursiere: “Oamenii sunt lacomi. Si de foarte multe ori lacomia este mai puternica decat teama”.

1.2 IN ZILELE NOASTRE…
Scaderi masive inregistrate pe cele mai mari burse din lume, chiar suspendarea tranzactiilor pe unele dintre acestea, falimentul ce bate la usa gigantilor financiari si statul pe post de salvator care intervine si rezolva probleme economice pe ultima suta de metri – asa se prezinta in cateva cuvinte harta economica a lumii. Anul 2008 a debutat cu o evolutie descendenta a principalelor burse din lume, cu precadere in America, dar nici bursa de la Bucuresti nu a ramas neutra la fluctuatiile si scaderile masive de pe bursele internationale, inregistrand si ea pierderi, chiar daca nu a fost afectata direct. Astfel ca, in martie 2008, Bear Stearns, a treia mare bancă de investiţii din lume, a fost preluată de JP Morgan printr-o tranzactie in valoare de 236 de milioane de dolari. Totodata, Bear Stearns a primit o linie de credit de 30 de miliarde de dolari de la Banca Federala a New York-ului, pentru a rezolva problemele de lichiditate. In iulie, IndyMac Bancorp, una dintre cele mai mari instituţii de credit ipotecar din SUA, a intrat în faliment. Falimentul a batut si la usa bancilor ipotecare Fannie Mae şi Freddie Mac, ce finanteaza circa 40% din creditele ipotecare din Statele Unite, dar ambele au fost salvate de catre Banca Centrala Americana – Federal Reserve (FED), punandu-le sub control federal. Salvarea celor doua banci a presupus injectarea de catre guvernul american a unei sume de aproximativ 200 miliarde dolari. Dar preluarile si falimentele marilor grupuri financiare mondiale nu se termina aici. O alta banca americana Merrill Lynch a fost preluata la jumatatea lunii septembrie de catre Bank of America printr-o tranzactie in valoare de 50 de miliarde de dolari. Alte doua mari grupuri financiare americane, Goldman Sachs si Morgan Stanley au fost transformate de catre Banca Centrala Americana – Federal Reserve (FED), din banci de investitii in holdinguri bancare. Cele doua banci vor fi reglementate de FED si vor avea acces la imprumuturi cu dobanzi reduse si depozite garantate de Rezerva Federala.

5

Nu la fel de norocoasa a fost Lehman Brothers, una dintre cele mai mari banci americane care a ajuns in stare de faliment, guvernul american neintervenind s-o salveze. În februarie 2007, viitoarea criză mondială părea să fie mai mult o problemă financiară americană. Şi asta pentru că din ce în ce mai mulţi clienţi din Statele Unite nu şi-au mai achitat creditele ipotecare cu grad ridicat de risc, ceea ce a provoacat primele falimente ale unor instituţii bancare specializate. În luna august a aceluiaşi an, bursele americane încep declinul iar băncile centrale intervin pe pieţe cu lichidităţi. Problemele finaciare ale americanilor continuă şi în 2008, an în care efectele crizei financiare se fac simţite atât în Europa cât şi în România.

Naţionalizări în lanţ
Pe 22 ianuarie 2008, Banca centrală americană (FED) îşi scade rata dobânzii de referinţă la 3,5%, cu trei sferturi de punct. La o lună mai târziu, pe 17 februarie, Banca britanică Northern Rock este naţionalizată pentru a fi salvată de la faliment. În martie anul trecut, băncile centrale fac o nouă injecţie masivă de lichidităţi pe piaţa creditelor, pentru a face faţă contracţiei acesteia. La jumătatea lui martie, JPMorgan Chase anunţă achiziţionarea băncii de investiţii Bear Stearns, la un preţ scăzut şi cu ajutorul FED. La jumătate de an după această achiziţie, trezoreria americană decide naţionalizarea băncilor Fannie Mae şi Freddie Mac, după ce acestea au suferit pierderi financiare importante. Pe 15 septembrie, şoc pe piaţa bancară americană. Banca de investiţii Lehman Brothers îşi depune bilanţul, iar Bank of America anunţă cumpărarea Merrill Lynch, a treia banca mondiala de investitii. Zece banci internationale au creat un fond de lichiditati de 70 miliarde dolari, ca sa faca fata necesitatilor urgente, in timp ce bancile centrale au relaxat creditarea. Masurile nu au putut impiedica, insa, caderi semnificative pe pietele internationale de capital. Pe 16 septembrie, Banca Centrala Americana - Federal Reserve (FED) - si guvernul american au nationalizat cel mai mare grup de asigurari din lume, American International Group (AIG), amenintat de faliment, si i-au acordat un ajutor de 85 miliarde dolari, in schimbul a 79,9% din actiunile sale, insa a doua zi pietele internationale de capital au continuat sa scada, iar bancile centrale au inceput sa ia tot mai multe masuri ca sa readuca lichiditate pe piata financiara.

Bursele din toată lumea, pe roşu
Pe 17 septembrie, bursele din lume înregistrează scăderi considerabile în timp ce băncile centrale intensifică operaţiunile pentru injectarea de lichidităţi pe piaţă.

Fuziuni şi naţionalizări masive în toată lumea
Pe 18 septembrie, Banca britanică Lloyds TSB cumpără HBOS, instituţie financiară concurentă iar la mai puţin de o săptămână, pe 26 septembrie, JPMorgan preia controlul asupra Washington Mutual, cu ajutorul autorităţilor federale. Tot în septembrie, compania de asigurări belgiano-olandeză Fortis este ajutată de statele belgian, olandez şi luxemburghez. Banca britanică Bradford and Bingley este naţionalizată. Tot acum şi Banca Dexia este naţionalizată de autorităţile franceze şi belgiene. 6

Reuniuni de urgenţă şi planuri de salvare
La începutul lui octombrie, Camera Reprezentanţilor adoptă un plan de salvare a sectorului financiar, în valoare de 700 de miliarde de dolari. Tot atunci, avea loc la Paris, pe 4 octombrie, reuniunea de urgenţă a liderilor membrilor europeni ai G81 care nu reuşesc să ajungă la un acord privind înfiinţarea unui fond european pentru susţinerea instituţiilor financiare aflate în dificultate. Londra anunţă un plan de salvare care include o naţionalizare parţială a băncilor. Fondul Monetar Internaţional (FMI) revizuieşte în scădere previziunile privind creşterea economică mondială, în condiţiile în care bursele sunt în scădere. Tot în octombrie, BNP Paribas preia Fortis în Belgia şi Luxembourg, devenind cea mai mare bancă de depozite din Europa. Pe 12 octombrie, cele 15 ţări din Zona euro ajung la un acord privind un plan de acţiune: garantarea creditelor interbancare şi posibila recapitalizare a băncilor. La 15 octombrie, Wall Strret înregistrează cea mai mare scădere de după 1987. Europenii, reuniţi la un summit la Bruxelles, cer organizarea unui summit mondial înainte de sfârşitul anului, pentru reformarea sistemului financiar internaţional. Preţul petrolului scade sub 70 de dolari barilul.

BIM: 20 de milioane de şomeri până la sfârşitul lui 2009
În octombrie, Biroul Internaţional pentru Muncă (BIM) estima că efectele crizei financiare vor antrena pierderea a 20 de milioane de locuri de muncă în lume până la sfârşitul anului 2009.

Tot mai multe state cer ajutor FMI
Pe 24 octombrie, Islanda cere oficial Fondului Monetar Internaţional un ajutor de două miliarde de dolari pentru a face faţă crizei care îi distruge sistemul bancar. Tot acum şi Ucraina cere un împrumut de 16,5 miliarde de dolari . În tot acest timp, euro ajunge la cel mai scăzut nivel faţă de dolar din aprilie 2006. FMI, UE şi Banca Mondială anunţă că acordă 20 de miliarde de euro împrumut Ungariei.

Industria auto, următoarea victimă a crizei
Pe 18 noiembrie, GM, Ford şi Chrysler cer Congresului o nouă extindere a alocărilor din bani publici, avertizând că industria auto este în pragul dezastrului. Acţiunile General Motors şi Ford se depreciază, cunoscând o scădere de 90%, respectiv 80%, în ultimele 12 luni.
1

Grupul celor Opt (G8) reprezintă un forum internaţional al guvernelor unor state dezvoltate din punct de vedere economic, tehnologic şi militar:Canada, Franţa, Germania, Italia, Japonia, Rusia, Marea Britanie şi Statele Unite ale Americii. Împreună, acestea, deşi cuprind aproximativ 14% din populaţia lumii, însumează 60% din produsul intern brut la nivel mondial. De asemenea, ele totalizează aproximativ 72% din cheltuielile militare din lume, iar patru din cele opt, adică Franţa, Rusia, Marea Britanie şi Statele Unite ale Americii deţin peste 95% din armamentul nuclear al lumii.

7

În aceeaşi perioadă, preţul petrolului atinge minimul ultimelor 22 de luni: 52,55 USD pe baril pe piaţa de la New York. Statele din Nordul Europei vor acorda Islandei un împrumut în valoare de 2,5 miliarde de dolari pentru a ajuta ţara să-şi revina din criza financiară cu care se confruntă. Banca centrală a Elveţiei a coborât dobânda cheie cu 1 punct procentual la 1%.

CAP II. ROMANIA SI CRIZA ECONOMICA
Lipsa de pe plan local a unor instrumente financiare "toxice" de tipul derivatelor aferente creditelor "subprime" - imprumuturi ipotecare cu grad mare de risc - i-a facut pe multi sa spere ca Romania nu va fi afectata de criza ce incepuse in SUA inca din vara lui 2007. Insa, pe masura ce criza creditelor s-a extins in toate centrele financiare puternice ale lumii, increderea intre institutiile financiare s-a pierdut, bancile nestiind care este situatia financiara a concurentilor si temandu-se ca daca dau bani cu imprumut, s-ar putea sa nu-i mai poata recupera. Astfel s-a creat un blocaj financiar propagat in valuri si catre institutiile financiare romanesti. Multe dintre ele s-au vazut nevoite sa opreasca liniile de creditare pe care le acordasera companiilor si astfel au fost afectate imediat si cheltuielile de productie si investitii. In aceasta criza a economiei reale, exportatorii primesc cea mai grea lovitura pentru ca cererea si finantarile din Uniunea Europeana si Statele Unite, principalii parteneri de afaceri ai Romaniei, au inceput sa scada odata cu extinderea crizei.

2.1 EVOLUTIA CRIZEI IN ROMANIA - 2008
De la inceputul anului 2008, moneda nationala a pierdut 4,5% fata de euro, in ciuda interventiilor BNR si ale Ministerului Economiei si Finantelor. Tendinta de depreciere a monedelor din regiune si adancirea deficitului de cont curent au fost mai puternice decat eforturile Bancii Nationale si ale Ministerului Finantelor de a stabiliza cursul. De la inceputul anului, Banca Nationala a atras de pe piata aproape 30 miliarde lei, in speranta de a tempera fluctuatiile monedei nationale. Interventiile BNR au avut insa un efect din ce in ce mai redus. In ziua in care a majorat dobanda de politica monetara (7 ianuarie), banca centrala a reusit sa atraga 4,78 miliarde lei. Pe 10 ianuarie a surprins bancile printr-o licitatie si a mai scos 8 miliarde lei. Acesta a fost si punctul din care randamentul oferit de banca centrala a incetat sa mai satisfaca investitorii. In urmatoarele interventii, suma scoasa din piata a inceput sa scada. Pe 14 ianuarie, BNR a atras doar 5,97 miliarde lei, pe 21 ianuarie - 3,44 miliarde lei, pe 22 ianuarie - 1,07 miliarde lei, iar pe 23 ianuarie, in ciuda faptului ca a organizat doua licitatii, a atras doar 2,4 miliarde lei. Cu exceptia zilei de 7 ianuarie, interventiile BNR nu au reusit sa impiedice deprecieri importante ale leului, conectat puternic la evolutiile pietelor internationale. Moneda nationala a pierdut pe 10 si 14 ianuarie cate cinci bani, adica peste un procent, pentru ca apoi, pe 21 si 22 ianuarie, sa piarda inca sapte bani in doua zile. Dependenta leului fata de mersul pietelor internationale si, mai ales, fata de evolutiile monedelor din zona (zlot, forint, coroana) si ale economiei americane a fost foarte clar evidentiata pe 21 si 22 ianuarie (zilele cu cele mai mari scaderi pe bursele mondiale), cand leul a pierdut 0,69% si, respectiv, 1,32% fata de euro. Pierderi aproape la indigo au suferit si monedele din regiune. Ziua in care euro a reusit sa atinga pentru prima data 8

cel mai inalt nivel din ultimii trei ani a fost 22 ianuarie, cand bursele mondiale au pierdut, in medie, sase procente, iar un euro a ajuns la 3,7619 lei. “Teama de recesiune (in SUA) e atat de mare, incat ne forteaza sa inchidem pozitii rapid. E o adevarata aversiune la risc a investitorilor, iar volatilitatea este foarte mare”, comenteaza dealerul-sef al Emporiki Bank Romania, Liviu Arnautu, pentru NewsIn. Arnautu a adaugat ca masurile ferme pe care BNR le ia prin licitatiile pe care le opereaza de doua ori pe zi, in incercarea de a regla piata monetara, arata disconfortul bancii centrale fata de situatia din piata. Deficitul de cont curent, considerat cea mai importanta problema a economiei, a functionat ca un catalizator pentru vestile proaste venite din afara granitelor. “Suntem in aceeasi categorie cu tarile baltice si Bulgaria, deficitele externe mari ii sperie pe investitori, mai ales intr-un moment de criza cum este acesta”, spune analistul economic Liviu Voinea. In 2007, deficitul de cont curent s-a adancit la 14,2% din produsul intern brut, fata de numai 10,3% in 2006, potrivit viceguvernatorului BNR, Eugen Dijmarescu.

Cele mai afectate industrii
Domeniile cele mai afectate se anunta a fi industria auto, industria prelucratoare si cea textila, sectorul constructiilor si industria lemnului, potrivit NewsIn. Au fost anuntate numeroase concedieri, renuntari la contractele de munca temporare, trimiteri in somaj tehnic, numarul persoanelor afectate urmand sa se situeze intre 100.000 si 400.000, potrivit analistilor. Astfel, presedintele Asociatiei Nationale a Exportatorilor si Importatorilor (ANEIR), Mihai Ionescu, estima ca disponibilizarile vor viza intre 100.000 si 300.000 de angajati din productia pentru export, iar presedintele Consiliului National al Intreprinderilor Private Mici si Mijlocii (CNIPMMR), Ovidiu Nicolescu, constata ca firme din 30 de judete au disponibilizat de la inceputul lunii octombrie anul 2008 aproape 50.000 de angajati. Statistica oficiala arata ca economia romaneasca a inceput sa se resimta in ultimele trei luni ale anului 2008. Astfel, productia industriala a scazut cu 0,7% in octombrie 2008 fata de luna anterioara, in timp ce fata de luna similara din 2007 aceasta s-a diminuat cu 3%, din cauza comprimarii cu 4,6% a industriei prelucratoare, care nu a putut fi compensata de cresterile din sectorul de utilitati si din industria extractiva2. In plus, cifra de afaceri din comertul cu amanuntul, care exclude vanzarile de autovehicule si motociclete, a scazut in octombrie cu 19% fata de luna precedenta, iar ritmul anual de crestere s-a temperat semnificativ, la 8,6%. Comenzile noi din industrie au fost cu 3,6% mai mici in octombrie decat in luna anterioara, ca urmare a scaderilor din sectorul bunurilor de capital si al produselor de uz curent. Importurile de bunuri in Romania si-au incetinit semnificativ ritmul de crestere in octombrie, la 3,6% raportat la aceeasi luna din 2007, in timp ce exporturile au avansat cu 13,3%, evolutie care a redus deficitul comercial lunar cu 9%.

Piata imobiliara a fost prima care a cedat
Tranzactiile din piata imobiliara au inceput sa se rareasca din vara anului 2008, pe seama evolutiei incerte a preturilor pe plan international. In luna octombrie, insa, piata aproape ca a inghetat, in conditiile in care blocarea financiara la nivel international a fost dublata de noile
2

Date publicate de Institutul National de Statistica (INS).

9

masuri de limitare a creditarii impuse de Banca Nationala a Romaniei (BNR). Pe de alta parte, temperarea cresterii preturilor la constructii si terenuri - in special in Capitala - era de asteptat dupa scumpirile galopante din ultimii cinci ani. Astfel, multi dezvoltatori imobiliari si-au intrerupt proiectele sperand la o revenire a preturilor, iar unii au inceput dupa un timp sa mai reduca din marjele de profit ca sa poata vinde. Efectul in lant s-a rasfrant asupra agentiilor imobiliare, a producatorilor si distribuitorilor de materiale de constructii, a producatorilor de mobila si decoratiuni interioare, dar si a celor de electrice si electrocasnice. In plus, multe companii s-au vazut nevoite sa renunte la planurile de extindere, tocmai din cauza blocarii pietei imobiliare. Analistii imobiliari sustin ca, din cauza crizei imobiliare internationale si a conditiilor de creditare, preturile locuintelor vechi au scazut in medie, de la inceputul anului, cu 30%, in timp ce la apartamentele noi scaderea a fost de 5-10% in 2008. Cat priveste numarul tranzactiilor imobiliare, acesta a scazut cu 20,8% in octombrie 2008 fata de aceeasi luna a anului trecut, pana la 41.672 unitati.3

Piata auto, trasa in jos
Industria auto din Romania - ce reprezinta aproape 10% din produsul intern brut (PIB) al tarii, cu o cifra de afaceri de circa 11,5 miliarde euro, potrivit estimarilor vicepresedintelui Asociatiei Producatorilor si Importatorilor de Autovehicole din Romania (APIA), Brent Valmar - pare sa fie unul dintre cele mai afectate sectoare de criza economica globala, in conditiile in care marile companii pentru care Romania produce piese si automobile isi restrang activitatea. Astfel, directorul Dacia, Francois Fourmont, estima la finalul lunii octombrie 2008 ca piata auto din Romania ar putea scadea cu 11,5% in 2009, pana la nivelul din 2006. Dacia Renault s-a vazut nevoita sa isi intrerupa activitatea pe 30 si 31 octombrie, dupa care conducerea companiei a trimis din nou muncitorii acasa, de pe 20 noiembrie 2008 pana pe 11 ianuarie 2009, urmand sa-i remunereze cu 85% din salariul total brut. Dacia a mai anuntat ca nu va reinnoi cele 620 de contracte pe durata determinata care ajung la termen in decembrie 2008 si va reduce ritmul productiei incepand cu 12 ianuarie 2009, ca urmare a scaderii "brutale" a pietei auto din Romania si pentru a reduce stocurile. In plus, compania a taiat bugetul de investitii pentru 2009, de la 250 milioane euro la 150 milioane euro. Si furnizorii Dacia au anuntat ca vor trimite personalul in somaj tehnic, urmand sa decida care vor fi masurile urmatoare, in functie de programul liderului roman al pietei auto. Vanzarile de masini noi au fost afectate in ultimele luni si de importul masiv de autoturisme second-hand, de devalorizarea monedei nationale si de modificarea normelor de creditare impuse de Banca Nationala a Romaniei (BNR), care au determinat reducerea semnificativa a creditarii. Potrivit datelor APIA, criza financiara globala a impins piata auto romaneasca la cel mai scazut nivel din 1999, inmatricularile de masini noi din primele 11 luni din 2008 diminuandu-se cu 53% fata de aceeasi perioada din 2007.

3

Date prezentate de Institutul National de Statistica (INS).

10

2.2 CRIZA ECONOMICĂ – JUDEŢ CU JUDEŢ
Companiile din România, fie ele cu acţionariat autohton, fie coloşi mondiali anunţă rând pe rând măsurile drastice pe care le iau pentru a face faţă crizei financiare. Cele mai dezvoltate judete din Romania vor fi cele mai vulnerabile in fata crizei, in perioada urmatoare, avand legaturi foarte stranse cu economia mondiala. Astfel, judete precum Timis sau Cluj, unde s-au concentrat mai multe investitii straine in ultimii ani, se regasesc in topul judetelor cu risc sever de a nu reusi sa faca fata crizei. De asemenea, vor avea probleme si judetele dependente de un singur investitor major, precum Galati, unde activeaza ArcelorMittal, si Arges, unde isi are sediul Dacia Renault. Nici judete gen Arad, unde majoritatea investitorilor au drept principal obiect de activitate fabricarea de piese auto destinate, in mare parte, exportului, nu o duc prea bine. Cele mai putin vulnerabile judete se afla in sudul si estul tarii, fiind preponderent agricole si intretinand relatii economice traditionale. Printre acestea se numara Dambovita, Giurgiu, Suceava, Bacau si Ialomita. Potrivit analistilor, cele mai afectate judete vor fi cele care cunosc o dezvoltare industriala de tip monoproduct, fiind orientate cu predilectie spre exporturi, dar si cele unde exista unitati industriale delocalizate din vestul Europei sau de productie in sistem lohn. Sunt considerate a avea o vulnerabilitate crescuta si judetele unde sunt in derulare proiecte mari de investitii ale unor multinationale sau prin credite de tip sindicalizat ale unor investitori straini, cat si cele unde exista un grad ridicat de indatorare bancara a producatorilor agricoli, a industriei alimentare si IMM-urilor. Aceste judete sunt marcate si de un grad ridicat al creditelor si contractelor de leasing ale populatiei. "In judetele respective se inregistreaza o pondere peste medie a populatiei slab sau monocalificate, dependenta de locuri de munca la unul sau putini angajatori ori compatibila doar cu locuri de munca in domeniile serviciilor primare, in primul rand retailul", a spus Prof. univ. dr. Mircea Cosea. Pe de alta parte, zonele care se bazeaza pe segmente mai putin vulnerabile la criza, precum productia de lactate, industria lemnului sau imbutelierea de apa minerala vor suporta mai usor efectele acesteia. Totusi, unii analisti cred ca lucrurile nu stau chiar asa. ""Intr-adevar, se poate spune ca bogatii au cel mai mult de suferit in aceasta perioada, pentru ca cei saraci nu prea mai au nimic de pierdut", explica Matei Paun, managing partner al BAC Investment Bank. "De fapt, daca o persoana prospera va inregistra o scadere a veniturilor cu 10% va deveni mai putin prospera, insa pentru una saraca aceeasi scadere ar putea insemna trecerea in categoria saraciei extreme", a adaugat el.

11

2.3 CRIZA AFECTEAZĂ TOATE DOMENIILE
Companiile îşi revizuiesc profiturile în minus, îşi amână investiţiile sau, în cel mai rău caz, îşi suspendă activitatea, reducând implicit şi numărul de personal. Dacă până acum România se confrunta cu o lipsă de forţă de muncă, acum, în unele zone, şomajul ameninţă comunităţi întregi. Petrom, cea mai mare companie listata la Bursa de la Bucuresti, a avut cel mai mult de suferit de pe urma scaderilor puternice inregistrate in ultimele sase luni. Valoarea de piata a companiei a ajuns la 6,46 mld. euro, cu 40% mai putin decat in iulie. Compania a pierdut 4,24 miliarde euro de pe urma crizei. In urma scaderilor puternice incepute in luna iulie, nici o companie de la BVB nu mai depaseste nivelul de 10 mld. euro si doar patru companii valoreaza mai mult de un mld. euro. BRD, cea mai mare banca listata, a avut o pierdere de 2,7 mld. euro, capitalizarea institutiei ajungand la 3,82 mld. euro. Piata romaneasca de capital face fata cu dificultate socurilor externe, pentru ca este mult prea dependenta de comportamentul fondurilor straine de investitii, potrivit majoritatii brokerilor si analistilor. Investitorii institutionali romani nu actioneaza pe piata cu mult altfel decat speculatorii. In structura activelor societatilor de investitii financiare, investitiile pe termen scurt in actiuni cotate reprezentau 82% din totalul activelor nete, la finele anului 2007. In lei, acest tip de active a cunoscut pe ansamblul SIF o crestere cu peste 60% in raport cu finele anului 2006. Dacia a reacţionat la o piaţă cu scăderi de până la 30%. Producătorul de autoturisme a anunţat că îşi va prelungi perioada de inactivitate cu încă 18 zile, între 20 noiembrie şi 7 decembrie, după „repaosul” de alte patru zile între 30 şi 31 octombrie, respectiv 13-14 noiembrie. „Noi, la Dacia, deocamdată ne ajustăm activitatea în funcţie de evoluţia pieţei auto, nu putem face previziuni în acest moment şi sperăm că activitatea nu va deveni mai îngrijorătoare decât este”, spunea directorul general al Automobile Dacia, François Fourmont. În octombrie, Dacia a raportat creşteri ale vânzărilor la export cu 20,2%, dar a semnalat un trend descendent la intern unde a comercializat cu 26,7% mai puţin decât în octombrie 2007. Nici la Ford situaţia nu este chiar roz, cei 3.900 de angajaţi simţind presiunea zilei de mâine, mai ales că oamenii au încercat deja gustul amar al şomajului tehnic. Aproape 1.000 de salariaţi, angajaţi la secţia de motoare şi cutii de viteză, au fost trimişi acasă timp de trei zile în şomaj tehnic. Conform contractului Ford România trebuia să livreze în anul 2008 200.000 de cutii de viteze şi 170.000 de motoare pentru fabricile Daewoo preluate de General Motors în Uzbekistan, Ucraina, Egipt şi Coreea. GM a cerut însă micşorarea producţiei din cauza crizei economice şi nici acum nu se lucrează la capacitate maximă. Tot în domeniul auto, Continental, cel mai mare producător de componente auto de pe piaţa autohtonă, are la nivel global misiunea de a reduce costurile. „Este posibil ca, de exemplu, 12

să fie prelungită închiderea fabricilor de sărbători, se vor reduce costurile de ore suplimentare şi va fi redus numărul personalului de leasing (de la 10.000 la nivel de concern la aproximativ 50%). Adiţional investiţiile care nu sunt urgente vor fi amânate. În ce măsură sau dacă vor fi afectate fabricile din România, nu putem preciza în prezent. Continental îşi va desfăşura activităţile în toate unităţile din România normal”, au declarat oficialii companiei. Compania are în ţara noastră aproximativ 6.500 de angajaţi. Industria siderurgică este şi ea afectată, un exemplu clar fiind problemele celui mai mare producător de oţel la nivel mondial, ArcelorMittal. După 80 de ani de funcţionare, combinatul siderurgic Hunedoara şi-a oprit producţia, timp de aproximativ două luni, din cauza crizei economice, iar cei 1.200 de angajaţi au fost trimişi prin rotaţie în concediu, în luna noiembrie, administraţia susţinând că există posibilitatea ca unii angajaţi să fie trimişi în şomaj tehnic, cu 75% din salariu. O altă industrie lovită de criză este şi cea uşoară. Din datele patronatului de profil, Fepaius, în jur de 20% dintre cei aproximativ 318.000 de salariaţi şi-ar putea pierde pana la sfarsitul anului 2009 locul de munca. „Vor fi reduceri de personal în multe companii de textile, în special în rândul celor care lucrează lohn”, ne-a declarat Maria Grapini, preşedinta Fepaius, potrivit căruia se observă o reducere a comenzilor atât pe piaţa externă, cât şi pe cea internă. “De la 1 ianuarie 2009 multe firme care lucrează în lohn nu şi-au mai prelungit contractele, iar acum lucrează pe vechile contracte”, mai spune Grapini, care susţine că cele mai afectate judeţe sunt Vaslui, Botoşani, Iaşi şi Prahova unde există multe astfel de societăţi. Lipsa de lichidităţi şi înăsprirea condiţiilor de creditare au generat un recul şi pe piaţa construcţiilor, în consecinţă şi producătorii de ciment se confruntă cu o scădere a comenzilor. „Pe termen scurt avem în vedere o reducere de activitate, în primul rând ca urmare a stagnării sectorului rezidenţial”, a declarat Mihai Rohan, preşedinte şi director general al Carpatcement Holding, care a mai enumerat printre cauzele scăderii comenzilor şi îngheţarea activităţii în infrastructură sau dinamica sectorului comercial dependent de creditare. Momentan, Carpatcement nu a luat însă nici o decizie cu privire la reducerea numărului de salariaţi sau cu privire la închiderea de fabrici. „Deocamdată nu am făcut restructurări de personal. Dacă vom fi însă nevoiţi să ne ajustăm capacităţile de producţie sau să închidem fabrici, atunci concedierile sunt inevitabile. Monitorizăm atent şi constant toate costurile. Vor fi reduse în principal costurile fixe”, a mai declarat Rohan. In discutia despre impactul crizei financiare asupra invatamantului romanesc se vorbeste aproape exclusiv despre salarii, despre chestiunile ce privesc personalul didactic sau despre costurile de functionare a sistemului. Iar in toata povestea asta exista niste actori institutionali ce stralucesc tocmai prin absenta. Dar paradoxala nu este doar lipsa de reactie sau de atitudine cat faptul ca respectivele organizatii au chiar un rol cheie in peisajul economic al vremii. Bugetul de stat a fost generos iar universitatile n-au ratat momentul. S-au facut investitii serioase in modernizarea spatiilor de invatamant, achizitii de material didactic, mobilier sau instrumentar de specialitate, ba chiar s-au reabilitat localurile aproape de la 0. Motiv suplimentar de mandrie pentru administratorii universitari, pe langa accesarea finantarilor externe, au inceput sa functioneze mecanisme de tip antreprenorial prin care „s-au facut dotari”. Dar putine dintre cheltuieli au vizat cresterea performantei universitare… Preocuparile reale pentru insertia socio-profesionala a absolventilor sunt sporadice si lipsite de consistenta.

13

Rezultatele cercetarii concretizate in productia de continut stiintific sunt mediocre. Brevetele de inventii sau patentele comerciale (in cazul specializarilor tehnice) putine si foarte putine. Reusitele academice, absente. Iar daca se intampla cumva sa existe, atunci sunt rodul eforturilor personale, nicidecum al unuia de tip institutional, arareori strategic. Si oricat ne-am amagi, cresterea vizibilitatii internationale ramane doar un obiectiv de realizat…

2.4 CRIZA ECONOMICĂ INTERNĂ: CAUZE ŞI SOLUŢII
Criza economica pe care Romania o traverseaza este cu precadere o criza interna, determinata de mixul gresit de politici macroeconomice luate in ultimii ani. Cresterea economica se dovedeste una de natura nesanatoasa, de vreme ce se poate evapora ca un fum intr-un singur trimestru. Si asta pentru ca am avut in acesti ani o crestere bazata pe consum, finantat pe datorie. Consumul privat a fost excesiv, dar nu trebuie blamata populatia: toate masurile macroeconomice au fost pro-ciclice, stimuland consumul; si cea mai daunatoare dintre toate, cota unica, este inca aparata de initiatorii ei, care nu vor sa admita ca au gresit. Cota unica a stimulat consumul, si noi avem astazi prima criza de supraconsum din Romania. Inainte de a gandi un plan anticriza, trebuie sa admiti nu numai ca este o criza, ci si care sunt cauzele ei. Cauza principala este consumul excesiv pe datorie. Populatia nu poate fi blamata, dar poate fi pe viitor mai bine informata si cu siguranta mai precauta privind asteptarile asupra veniturilor proprii. In schimb, guvernul poate fi criticat pentru ca a facut o eroare strategica monumentala: intr-o perioada de crestere economica, a consumat toata aceasta crestere si s-a mai si indatorat suplimentar. Deficitul bugetar a crescut de la 1,3% din PIB in 2004 la 2,6% in 2007 si peste 3% in 2008. Cum guvernul a ajuns sa se imprumute de sute de milioane de euro cu scadenta la o saptamana, singura concluzie logica este ca nu mai sunt bani nici pentru cheltuieli curente, pentru cele bugetate deja pe anul in curs. Este absolut inadmisibil ca intr-o perioada de crestere economica inalta sa creasca deficitul bugetar si sa creasca, in consecinta, costurile cu finantarea acestuia pe termen scurt. Criza financiara internationala a fost doar declansatorul crizei economice interne, pentru ca a afectat sursele de finantare. Noi consumam pe datorie, si acum ne imprumutam mult mai scump sau deloc. Aceasta stare de lucruri este valabila si pentru guvern, si pentru firme, si pentru populatie. Vulnerabilitatile unei economii dezechilibrate, cu numeroase reforme structurale amanate, au devenit acum evidente. Solutia pentru iesirea dintr-o criza de supraconsum nu este tot stimularea nediferentiata a consumului. In cel mai bun caz, astfel doar se amana varful crizei cu cateva trimestre. Criza din Romania nu are aceleasi cauze cu criza din SUA si UE; deci nu poate fi tratata la fel. Este in primul rand o criza interna, o criza a unui model de dezvoltare. Fireste, populatia cea mai saraca trebuie sprijnita in astfel de momente. Dar primul impuls nu trebuie sa fie mai multi bani de la buget si mai mult consum, atunci cand la buget nu mai sunt bani si cand s-a consumat pana acum excesiv. Nici solutia de a consuma bunuri romanesti nu este in intregime viabila - care mai sunt, pana la urma, bunurile romanesti? Dacia este o marca frantuzeasca, iar un plan pentru salvarea industriei auto trebuie gandit la nivel european, pentru ca piata auto are dimensiuni comunitare. Solutia pentru iesirea dintr-o criza de supraconsum este mai complexa decat un pachet de ajutoare de stat care risca sa ne arunce inapoi in timp la deficite mari si inflatie cu doua cifre. Trebuie inceput cu eliminarea risipei prin reducerea cheltuielilor bugetare administrative. Cei mai ieftini bani sunt cei pe care ii ai deja si pe care ii poti economisi. Din 14

economiile astfel facute se poate gandi un plan de investitii in infrastructura, pentru ca acestea aduc locuri de munca si au un efect important de antrenare in economie. Insa investitiile in infrastructura trebuie realizate in cadrul unei programari bugetare multianuale, singura solutie de a reduce costurile suplimentare si de a elimina alocarea gresita a banului public. Desigur, trebuie indreptate si greselile politicii fiscale - nu neaparat pentru a creste veniturile bugetare, ceea ce e greu in timp de criza, ci pentru a distribui mai echitabil povara fiscala si pentru a permite celor cu acces mai greu la creditare sa depaseasca cu bine perioada de criza. Totodata, trebuie asumat public un plan pentru adoptarea euro, cu o tinta precisa; un astfel de plan ne va creste credibilitatea pe plan extern (si implicit va scadea costul finantarii externe) si mai ales ne va obliga sa facem atat reformele fiscale si bugetare necesare, cat si reformele structurale pe care le tot amanam (referitoare la cresterea nivelului competitiei, flexibilizarea pietei muncii, modernizarea agriculturii, reducerea aparatului birocratic). Avem o criza de supraconsum. Din ea se iese prin eliminarea risipei, prin investitii in infrastructura pe baza programarii bugetare multianuale, prin reforma fiscala care sa nu fie neutra si prin implementarea reformelor structurale. Concluziile Presedintiei UE in urma recentului Consiliu European de la Bruxelles intaresc si mai mult necesitatea ca Romania sa puna imediat in practica un program national de diminuare a efectelor crizei financiare si economice axat prioritar pe stimularea cresterii economice, pe protejarea cetatenilor si pe crearea de locuri de munca. Trebuie sa fim siguri ca ne-am facut temeinic temele pentru ca suntem chemati sa asiguram stabilitatea macroeconomica si financiara, precum si consolidarea si sustenabilitatea fiscale. Felul cum vom iesi din criza depinde in cea mai mare masura de noi si numai de noi. Tema de baza in jurul careia ne invartim cu totii se refera la contractarea unui imprumut extern. Presupun ca, din moment ce am inceput sa discutam despre suma si despre surse, am parcurs etapele diagnosticarii situatiei in care se afla Romania si am elaborat un plan national pentru contracararea efectelor crizei bazat pe analiza SWOT. De mai mult timp marile provocari si amenintari la care este supusa Romania au legatura cu acumularea si adancirea unor deficite: de cont curent, bugetare si comerciale. Printrun astfel de imprumut ne asteptam sa protejam rezervele valutare ale Bancii Nationale, sa mentinem increderea investitorilor straini in Romania si sa finalizam reformele structurale obiectiv necesare. Dupa ce am tot sustinut mai multe luni ca in Romania indicatorii macroeconomici nu sunt la niveluri alarmante si ca nu e nevoie sa apelam la surse externe de finantare, deodata, peste noapte, parca treziti dintr-un cosmar, am inceput sa vorbim numai despre un imprumut extern, aproape ca o unica solutie miraculoasa, care sa ne scoata din criza. In fond cu ce ne confruntam? Datoria externa a Romaniei pe termen scurt a ajuns la aproximativ 24 mld. euro. In analitic constatam ca aproximativ 22 mld. euro apartin sectorului privat. Datoria sectorului privat este impartita intre banci (peste 10 mld. euro) si sectorul nebancar, care include si institutiile financiare nebancare - IFN (aproape 12 mld. euro). Datoria externa scadenta a sectorului guvernamental este de numai 1,3 mld. euro. Datoria scadenta a sectorului bancar este detinuta in majoritatea ei de primele zece banci locale. Exista o mare probabilitate ca cele zece miliarde euro sa ramana la dispozitia bancilor (ma bazez pe cel putin doua argumente: provin in cea mai mare parte de la bancile-mama si au un randament mai mult decat atragator avand in vedere dobanzile la lei si la euro de pe piata 15

romaneasca). Datoria sectorului nebancar este detinuta in cea mai mare parte (60-70%) de firme si IFN-uri avand capital majoritar strain si estimez ca finantarea va fi reinnoita cel putin la acest nivel. Cea mai mare parte a imprumutului extern va merge la Banca Nationala, avand doua destinatii: interventii pe piata valutara pentru a stopa un eventual trend de depreciere a leului (in cazul cand se va solicita valuta pentru plata scadentelor sau pentru noi importuri) si pentru a se putea elibera o parte (cat?) din rezerva minima obligatorie in valuta detinuta de banci la BNR. Este important ca in perioada urmatoare leul sa se mentina cat mai stabil in raport cu euro. Probabil ca o variatie de mai mica amploare in jurul cursului actual leu/euro va reduce apetitul pentru noi importuri, va mentine un oarecare avantaj competitiv pentru exportatorii romani (care insa trebuie sa ia masuri pentru asigurarea unei competitivitati reale si pe termen cel putin mediu a produselor romanesti), ducand in final la continuarea reducerii deficitului de cont curent (mai ales in conditiile in care investitiile directe de capital si remiterile romanilor din strainatate nu mai sunt la nivelurile din perioadele anterioare). Daca analizam masurile de stabilizare financiara luate de unele state din UE ajungem la concluzia ca acestea au fost si sunt directionate catre jucatori de interes national (din domeniul bancar sau industrial), avand capital majoritar autohton sau fiind controlate de un astfel de capital. Printre restrictiile impuse de aceste state gasim si obligatia ca bancile sprijinite de stat sa finanteze cu prioritate economia locala a tarii respective, IMM-urile locale, si sa reduca in acelasi timp expunerile cross-border. Cam in aceeasi directie se indreapta si deciziile UE, indiferent cum sunt ele prezentate in documentele oficiale. Ma gandesc ca si Guvernul Romaniei si celelalte institutii abilitate, adoptand o atitudine realista, sa-si indrepte atentia si sprijinul cu prioritate catre bancile si firmele cu capital majoritar romanesc (de stat sau privat). Planurile de diminuare a efectelor crizei si de relansare economica a Romaniei sunt in sarcina noastra, trebuie sa aiba un caracter national si sa vizeze capitalul romanesc cu prioritate, asigurandu-i stabilitatea si sustenabilitatea pe termen mediu si lung. Pe langa faptul ca in absenta unei astfel de actiuni societatile romanesti vor fi lasate intr-un mare dezavantaj competitiv (fata de celelalte banci si firme locale, avand capital majoritar strain si beneficiind de programele de stabilitate financiara din tarile de origine), se pierde o parghie valoroasa pentru revigorarea economica pe termen mediu si lung. De exemplu, bancile locale cu capital romanesc pot beneficia nu numai de majorarea capitalului, dar si de o implicare directa si indirecta a statului care sa le sprijine in a accesa finantari internationale in mod direct (finantarile luate de statul roman nemaifiind unica solutie). Astfel de finantari (de la UE sau institutii financiare internationale) pot fi imediat directionate catre proiecte viabile si bancabile, mai ales ca odata cu sprijinul din partea statului se vizeaza si o implicare directa a acestuia in strategia si activitatea curenta a bancilor pentru a se respecta destinatia fondurilor astfel obtinute si a se mentine o activitate bancara sanatoasa. Este de altfel exact ceea ce se intampla in Germania, Anglia, Austria, Franta sau Italia in cadrul programelor guvernamentale de stabilitate financiara si de relansare economica. Stabilitatea bancilor cu capital majoritar romanesc (de stat sau privat) este deosebit de importanta pentru mentinerea increderii in sectorul bancar de la noi, orice fisura putand induce efecte dintre cele mai grave.

16

Se discuta despre deteriorarea portofoliului de plasamente detinut de banci. Nu doresc sa mentionez cauzele care au dus si duc la o asemenea situatie. Evident apare necesitatea de a ne indrepta prioritar catre bancile si firmele cu capital majoritar romanesc, fie prin preluarea activelor neperformante la o entitate din afara sectorului bancar (la ce valoare?), fie prin implicarea statului si a bancilor, care sa gaseasca impreuna cu proprietarii firmelor solutii pentru redresarea activitatii. Aceasta directie consider ca se impune ca prima abordare (nu de putine ori se poate ajunge in situatia diminuarii sau incetarii activitatii firmei din cauza lipsei finantarilor sau mentinerea unor finantari purtatoare de costuri mari). Nu trebuie pierdut din vedere faptul ca, odata cu criza, valoarea activelor detinute de firme si care pot fi folosite ca garantie a scazut mult, iar pentru obtinerea unui nou credit sau mentinerea celui existent sunt necesare garantii suplimentare. Mentinerea sub control a unor indicatori macroeconomici in conditiile unui deficit bugetar insuficient definit, a unei politici sustenabile de tintire a inflatiei si de asigurare a cresterii economice sunt provocari dintre cele mai dificile in fata autoritatilor. Este important sa urmarim nivelul cursului leu/euro, sa urmarim echilibrul dobanzilor la lei si valute (inducand in continuare economisirea si mentinerea unei lichiditati adecvate in economie), dar si reducand nivelul dobanzilor la credite (sunt bancile dispuse sa lucreze cu marje mai mici pana trecem de perioada actuala?). Imbinand efortul national (prioritar) cu parghiile oferite de institutiile internationale vom reusi sa evitam recesiunea in Romania.

17

CAP III. ROMÂNIA ÎN 2009
In 2009 fondurile structurale sunt un As in maneca Romaniei in lupta cu criza economica, insa ocuparea fortei de munca si cresterea datoriei externe vor putea pune bete in rotile economiei nationale. Fondurile structurale reprezinta Asul din maneca Romaniei in perioada crizei economice. Valoarea acestor fonduri se ridica la 39 de miliarde euro, ce trebuie cheltuite pana in anul 2013. a declarat Florin Banateanu, director KPMG. Din valoarea totala a fondurilor structurale, 5,77 miliarde euro reprezinta contributia directa pe programe de competitivitate si 15,8 miliarde euro, contributie indirecta pentru programele de dezvoltare regionala, a resurselor umane, de mediu si de transport. La acestea se adauga ajutoarele de stat, acordate sub forma de granturi nationale pentru IMM-uri si investitiile regionale, estimate la peste un miliard euro. a explicat Banateanu, in cadrul unei dezbateri organizate de Camera de Comert si Industrie a Municipiului Bucuresti (CCIB).

3.1 SECTOARELE ECONOMIEI ROMÂNEŞTI AFECTATE DE ACTUALA CRIZĂ:
 In industria componentelor auto, fabricile Michelin - Zalau s-au inchis in decembrie 2008;  In industria chimica, combinatul Oltchim Ramnicu-Valcea a redus productia cu 20% in luna noiembrie;  In sectorul imobiliar, tranzactiile din acest an s-au situat sub valorile inregistrate in ultimii 5 ani;  In domeniul siderurgic si metalurgic - Laminorul SA Braila si-a oprit activitatea pana in martie 2009, iar Alro Slatina a scazut productia cu 25%;  In sectorul IT, furnizorii Nokia au trimis 600 de angajati in somaj tehnic... Etc. Potrivit reprezentantilor Ministerului Muncii si Solidaritatii Sociale, piata fortei de munca va suferi schimbari importante, avand in vedere faptul ca s-au anuntat un numar de 44.000 de disponibilizari pana in aprilie 2009. Dupa ce in primavara acestui an companiile au acuzat un grav deficit de personal calificat, primavara anului 2009 va fi dominata de preocuparea pentru pastrarea locului de munca, pe de o parte, si a resurselor umane valoroase, in ceea ce priveste angajatorii. „Romania detine o experienta indelungata in managementul schimbarilor pe piata muncii determinate de procesele de restructurare economica si care s-au soldat, in perioada de tranzitie, cu disponibilizari masive”4. Potrivit acestora, statul roman va avea la dispozitie un buget de 4,2 miliarde de euro pentru programele de gestionare a resurselor umane.
4

Declaraţie susţinută de catre reprezentantii Ministerului Muncii in cadrul unei dezbateri CCIB(Camera de Comert si Industrie a Municipiului Bucuresti).

18

Pana in prezent, principala problema a Romaniei, din punctul de vedere al Directiei Strategii Forta de Munca si Responsabilitatea Sociala a Corporatiilor din Ministerul Muncii si Solidaritatii Sociale a fost cresterea ratei de ocupare a tinerilor de pana la 24 de ani, acestia fiind angajati numai in proportie de 26% in trimestrul II al acestui an. In aceeasi perioada, 60% din populatia de pana la 65 de ani muncea, iar somajul era de numai 5,6%, acest indicator urmand o tendinta constant descrescatoare in cursul anului curent. Romania se afla intr-o pozitie mai favorizata fata de celelalte state, mai ales cele dezvoltate, unde criza loveste in productia interna si reducerea importurilor.5 Potrivit acestuia, din analizele efectuate pana in prezent, in Romania (n.r. anului 2009) se va inregistra o scadere a cresterii economice sub 4%, fara conditii vitrege, cum ar fi seceta sau blocajele financiare. "Avem prognoze optimiste si mai putin optimiste. Investitiile publice pe infrastructura, de pilda, vor fi de doua miliarde de euro. Ca o concluzie, daca fondurile structurale pentru autoritatile publice vor fi atrase, noua ne va fi bine", a precizat Ghizdeanu. Acesta a adaugat ca Romania se afla intr-un moment de incertitudine, argumentat de faptul ca "in luna octombrie am stat bine in multe sectoare, in noiembrie mai putin, iar pe ansamblul trimestrului patru incheiem un bilant cu plusuri si minusuri". Pe de alta parte, Ion Dragulin, directorul Directiei de Stabilitate Financiara din cadrul BNR este de parere ca "in conditiile in care finantarea externa este tot mai scumpa si dificil de obtinut, in special pe termen lung, ne vom confrunta cu o dinamica foarte rapida a cresterii datoriilor externe, comertul si serviciile detinand locuri fruntase in acest sens". Ion Dragulin a explicat ca gradul de creditare va depinde de capacitatea de atragere a surselor din interior. "Nu se stie cum va arata tipologia finantarii pentru sectorul bancar, asa cum nu se cunoaste cum va fi adoptata noua strategie de investitii. Este o problema a momentului si orice previziune nu este altceva decat o simpla speculatie", a precizat reprezentantul BNR. Dragulin a mai spus ca in momentul de fata, prudenta s-a instalat in toate sectoarele de activitate, iar riscurile trebuie gestionate in mod corespunzator si nu trebuie ignorate. Uniunea Europeana a gandit un plan de redresare economica gandit pentru a face fata situatiei actuale din toate statele membre, cu precadere „pentru restabilirea increderii in domeniul afacerilor”, a spus la randul sau, in cadrul dezbaterii CCIB, Mihai Stefan Donea, consilier la Reprezentanta Comisiei Europene (CE) in Romania. "Planul UE are doua subpuncte, constand intr-un impuls bugetar imediat, de aproximativ 200 miliarde de euro (1,5% din PIB-ul UE) si pe de alta parte, intr-un pachet de zece actiuni prioritare bazate pe Strategia de la Lisabona, adaptate la provocarile economiilor pe termen lung", a precizat Stefan Donea. El a adaugat ca UE si-a propus sa sprijine statele membre in a investi in domeniile ce creaza locuri de munca, precum si sa impulsioneze cererea pentru anumite produse si servicii. "Stimulul bugetar trebuie vazut ca o masura temporara, pentru 2009. In ceea ce priveste repartitia, pentru tarile din afara zonei euro, politica bugetara trebuie construita pentru a corecta debalansarile existente in aceste tari", a subliniat consilierul Reprezentantei CE. Economia Romaniei a reusit sa absoarba o parte din cei zece miliarde euro pe care i-a cumparat Banca Nationala a Romaniei in perioada 2005-2007. Toate prognozele de crestere economica pe plan mondial se vor revizui in scadere, iar Romania nu poate ramane izolata de ceea ce se intampla in lume. Romania are, insa, particularitati ale ciclului economic care este defazat comparativ cu ciclul economic din Europa Occidentala. Trebuie sa se faca o departajare intre fenomenele reale de criza si dimensiunea virtuala, uneori exagerata, alteori denaturata, de foarte multe ori inchisa spre interese mai mult sau mai
5

Punct de vedere ce îi aparţine lui Ion Ghizdeanu, presedintele Comisiei Nationale de Prognoza (CNP).

19

putin clare, deci sa se faca aceasta distinctie intre fenomenele reale si cele virtuale in legatura atat cu criza internationala, cat si cu efectele ei asupra Romaniei.6 In constructia bugetului pe 2009, guvernul a luat in calcul o crestere economica de 2,5%, in timp ce cresterea economica prognozata de BNR este de 2,3%, iar cea a Comisiei Europene – de 1,8%. Aceasta in conditiile in care Fondul Monetar International avertiza recent asupra unui posibil recul de 1% in ceea ce priveste cresterea economiei romanesti. Operatiunile pe piata valutara interbancara din toamna anului 2008 au incercat o depreciere a cursului, intr-o prima faza, la 4,2 lei/euro, pentru a ajunge ulterior la 4,5-4,75 lei/euro, a spus guvernatorul BNR, care a adaugat ca leul este elementul esential al increderii in activitatea economica din Romania. Criza de lichiditate din toamna a fost creata de acei jucatori care si-au „lungit“ pozitiile pe lei (pozitiile futures pe evolutia cursului). Rezervele Romaniei nu sunt suficiente pentru ca nu se mai raporteaza la importuri, ci la datoria comerciala pe termen scurt creata, in mare parte, de bancile comerciale in lupta pentru obtinerea unei cote de piata. In prezent, nu exista lipsa de lichiditate pe piata, ci aceasta are mai mult o conotatie mediatica, in conditiile in care bancile care in toamna afirmau ca este criza de lei sustin acum ca exista un exces de lichiditate.

3.2 PIAŢA IMOBILIARĂ ÎN DECLIN
Guvernul a retras de la vanzare o parte din imobilele RA-APPS din cauza declinului pietei imobiliare si a cheltuielilor mari cu organizarea licitatiilor si conservarea imobilelor, potrivit notei de fundamentare a actului normativ. Guvernul argumenteaza ca sumele cheltuite cu evaluarea, publicarea anunturilor si conservarea imobilului pana la vanzare si, in unele cazuri, cu deplasarile membrilor comisiei, pot fi recuperate numai in situatia in care imobilul respectiv se vinde. "In unele cazuri, aceste sume s-au recuperat din suma incasata in urma vanzarii bunului imobil, dar in cele mai multe cazuri nu. Intrucat legea interzice inchirierea bunurilor imobile care sunt trecute pe lista celor ce urmeaza a fi vandute, acestea nu au putut fi valorificate prin inchiriere", se arata in nota de fundamentare. "Avand in vedere aceste aspecte, precum si faptul ca piata imobiliara in prezent se afla in declin, apreciem ca este avantajos pentru RA-APPS sa utilizeze imobilele in cauza in scopul valorificarii economico-comerciale a spatiilor detinute, precum si in scopul asigurarii de locuinte de serviciu pentru persoanele care se incadreaza in dispozitiile OUG 80/2001, privind stabilirea unor masuri pentru asigurarea, temporar, a locuintelor de serviciu necesare unor categorii de personal din cadrul ministerelor, celorlalte organe de specialitate ale administratiei publice centrale si institutiilor publice". Potrivit notei de fundamentare, urmeaza ca imobilele respective sa fie inchiriate, existand posibilitatea scoaterii acestora la licitatie, ca solutie alternativa. Guvernul a retras de la vanzarea prin licitatie, la inceputul lunii martie, mai multe imobile si terenuri a caror instrainare a fost decisa prin acte normative aprobate in 2007 si 2008 de Guvernul Tariceanu, printre acestea figurand Hotelul Triumf, Clubul Floreasca din Capitala, dar si 15 spatii aflate in Casa Presei Libere. Imobilele au fost scoase la licitatie de mai multe ori, fara a fi insa vandute. De exemplu, Clubul Floreasca a fost scos la licitatie de sase ori, ultima data la un pret de pornire de 32,58 milioane de euro fara TVA, insa toate licitatiile au fost anulate din lipsa de oferte.
6

Anghelache, C – Romania 1999 Starea Economiei, Ed. Ec., Bucuresti 1999

20

Alaturi de acestea, au mai fost retrase de pe lista imobilelor scoase la vanzare casa de oaspeti Bradet, hotelul si restaurantul Gloria (toate aflate in judetul Suceava), complexul balnear Bradul din judetul Covasna, vila Predeal din statiunea brasoveana Predeal, Minihotelul Covasna din localitatea cu acelasi nume, complexul de alimentatie publica Dunarea, vila "Violeta", vila "Crinul" si hotelul Dacia din Neptun-Olimp. Complexul hotel restaurant Victoria cu terenul aferent din Cluj-Napoca, complexul agroindustrial Apahida din comuna clujeana Apahida si un apartament cu trei camere din ClujNapoca, se afla de asemenea pe lista imobilelor care nu vor mai fi vandute. La acestea se adauga mai multe apartamente si terenuri aflate in Capitala. Potrivit statisticilor, la nivelul Capitalei si al judetului Ilfov, portofoliul micilor dezvoltatori imobiliari numara in prezent aproximativ 3.000 de proiecte, dintre care doar 20%30% sunt rentabile in economia constructorilor. Ele apartin in proportie de 90% afaceristilor al caror business imobiliar nu s-a bazat pe finantari externe, ci pe propriul buzunar. Pentru ei criza financiara pare sa fi adus si lucruri bune. „Pe de o parte, a condus la stoparea exodului fortei de munca, iar pe de alta, la o ieftinire substantiala a materialelor de constructii”, spune unul dintre micii dezvoltatori bucuresteni, Radu Ursacescu, managerul companiei Vectra’92. Intrat din anul 2000 pe piata imobiliara, pana acum a reusit sa aiba un profit de trei milioane de euro, dupa ce pe parcursul anilor a facut investitii de peste sase milioane de euro. „Cand construiesti doar cu firma ta, fara sa apelezi la finantari bancare, profitul real se ridica la 50% din valoarea investita in proiectele imobiliare”, spune Ursacescu, a carui reteta de succes sa bazat in primul rand pe achizitionarea intregului arsenal tehnic necesar constructiilor (schele, cofrage, buldozere si alte utilaje de constructii). In plus, el s-a axat doar pe constructii de maximum P+6 pentru care, spune acesta, „costurile sunt mai mici decat pentru blocurile inalte care necesita utilizarea macaralelor, dar si plata unor sporuri suplimentare pentru muncitori”. Compania pe care o conduce va finaliza in curand un nou bloc cu 14 apartamente, din care cinci sunt deja vandute, iar in primavara aceasta va demara un alt proiect de 30 de apartamente. „Pentru ca nu am lucrat in antrepriza cum fac marii dezvoltatori si pentru ca nu am fost presat de vreun credit bancar am reusit sa fiu mereu sub pretul pietei, uneori chiar si cu 50%”, a adaugat Ursacescu. In partea de Vest a Capitalei, micii dezvoltatori imobiliari se gandesc deja sa traga oblonul peste ceea ce pana acum cateva luni parea sa ramana o afacere profitabila. „Pentru a reusi sa vindem locuintele ramase acum am renuntat la marja de profit si speram sa ne recuperam macar investitia”, spune un dezvoltator al zonei, care a dorit sa-si pastreze anonimatul. Reducerile de pret la care face referire omul de afaceri sunt, spre exemplu, 19.000 de euro pentru o garsoniera sau 20.000 de euro pentru apartamentele cu doua sau trei camere. „In tot acest blocaj, presiunea bancilor este foarte mare si reprezinta principalul factor al acestor reduceri, dar nici asa nu gasim cumparatori”, mai spune investitorul, in opinia caruia singura solutie de iesire din criza se rezuma acum la inchirierea locuintelor, iar „o chirie intre 300 si 500 de euro lunar ar putea acoperi macar o parte din ratele bancare”. „Daca anul trecut, pentru a ne posta reclama outdoor, plateam 35.000 de euro pentru un banner, acum publicitarii au recurs la gratuitati insemnate”, mai spune acesta, considerand ca „vremea noastra, a micilor dezvoltatori, a apus”. Despre trendul pietei imobiliare din 2009, atat in ceea ce-i priveste pe marii dezvoltatori, cat si pe micii intreprinzatori din domeniu, analistii considera ca acesta va evolua in functie de accesul la finantare. „Diferenta dintre cele doua categorii sta in accesul de finantare, iar marii dezvoltatori vor fi avantajati pentru ca au avut si vor avea acces la bani (surse proprii, fonduri

21

de investitii, credite bancare)”, a declarat Dragos Teodorescu, manager al companiei Look Imobiliare. In opinia acestuia, dezvoltatorii care nu se vor mai putea finanta nu-si vor putea termina proiectele si nici demara altele noi, pentru ca „de-acum nu se va mai construi «pe banii clientului»“. Acesta considera ca pentru micii dezvoltatori reteta ramanerii in businessul imobiliar este conditionata de livrarea de locuinte la preturi rezonabile, la nivelul la care bancile sunt dispuse sa finanteze. „Locuintele nu se vor mai vinde la stadiul de proiect, deci trebuie sa dispuna de capitaluri proprii, suficiente pentru dezvoltarea si constructia proiectului”, a adaugat Teodorescu. El a specificat faptul ca, „daca acum nu se poate estima o redresare a pietei imobiliare, aceasta va urmari trendul din zona de creditare, numarul de tranzactii va fi corelat cu cererea de spatiu locativ, si nu cu cererea speculativa”. Totusi, acesta preconizeaza ca nivelul tranzactiilor din perioada 2007-2008 „nu va mai putea fi atins nici pe termen mediu (trei sau cinci ani)”.

3.4 CUM SĂ ACŢIONEZI ÎN PERIOADA CRIZEI…
O parte dintre oamenii de afaceri clujeni considera ca economisirea banilor în perioada de criza este un lucru benefic, în timp ce altii spun ca acum este momentul prielnic pentru a derula investitii si pentru a sustine cresterea economica. Toti sunt de acord ca persoanele care dispun de venituri personale si au capital acumulat ar trebui sa profite de aceasta perioada si sa-si valorifice banii. Parerile oamenilor de afaceri clujeni în legatura cu economisirea banilor sau cheltuirea lor pe timp de criza sunt împartite. Iosif Pop, presedintele grupului Imofinance, sustine ca economisirea in perioada de criza este semnul prudentei si al cumpatarii. „Fiecare ar trebui sa conteze pe o rezerva baneasca lichida, in lei sau in valuta, pentru siguranta zilei de maine si pe un venit constant din dobanda. Daca oamenii dispun de venituri si acumulari suplimentare, consider ca ar fi benefica o investire in obiecte cu grad de lichiditate mai scazut, cum ar fi aurul, obiectele de arta, colectiile numismatice, marcile postale. Rolul lor este sa ocoleasca expunerea la vederea publica si la riscul de faliment bancar”, spune Iosif Pop. Referitor la persoanele cu un nivel ridicat de economisire si castig, dar si cu un apetit mare de asumare a riscurilor, presedintele grupului Imofinance spune ca acestia trebuie sa caute oportunitatile oferite de perioadele de criza, achizitionand, la momentul oportun, case, vile, apartamente, birouri, utilaje, actiuni, obligatiuni, avand convingerea ca, in timp, preturile lor se vor modifica semnificativ in sus si vor castiga din vanzare sau exploatarea lor. Omul de afaceri clujean a mai spus ca la investirea unor sume mari de bani nu trebuie sa se mizeze pe un singur cos la toate sumele, ci sa se disperseze plasamentele dupa perioade de timp, de randament, de fructificare, niveluri de risc, sectoare de activitate. In aceste conditii, potentialele pierderi sunt compensate de potentiale castiguri, suma investita e protejata si se poate miza pe un castig rezonabil. Iosif Pop, presedintele grupului Imofinance, care deruleaza proiecte de dezvoltari imobiliare, a fost printre primii si cei mai ferventi sustinatori ai proiectelor pentru viitorul centru financiar-bancar al municipiului Cluj-Napoca. Grupul Imofinance a fost înfiintat în anul 2003 si este format din cinci societati: Imofinance SRL, companie care coordoneaza activitatile grupului, Imocredit, companie de credite ipotecare, Imoinvest, societate de dezvoltari imobiliare, Microimo IFN, companie de microcreditare, si Imoleasing IFN, companie de leasing. Iosif Pop este cunoscut în mediul de

22

afaceri clujean în special prin faptul ca a condus Banca Transilvania pana în anul 2002. Omul de afaceri clujean a creat ulterior grupul financiar Imofinance, conceput ca o societate de credit ipotecar, orientata in principal spre dezvoltarea de proiecte imobiliare. In prezent, Imofinance opereaza în zona municipiilor Cluj-Napoca, Arad, Sibiu si Baia Mare. Adam Ambrus, fondatorul grupului Nervia si directorul general Amera Grup, considera ca în aceasta perioada este foarte important sa fii rezervat si precaut în cheltuirea banilor. „Evident, o criza nu face altceva decat sa amplifice distanta între paturile sociale, astfel ca cei saraci de obicei devin si mai saraci, iar cei bogati ajung si mai bogati, daca - evident - îsi gestioneaza bine resursele. Cred ca investitiile bune se fac pe perioada de crestere economica, si nu pe criza. Deciziile pe timp de recesiune economica sunt influentate de atasamente emotionale, de aceea consider ca este important sa fim precauti’’, a spus Adam Ambrus. Ambrus este de profesie inginer electronist. In 1999 a emigrat in Spania, iar in februarie 2001 a fost angajat la ACE Zaragoza ca inginer, pe post de sef sectie. In luna iulie a aceluiasi an devine director de productie la ACE, iar in septembrie finalizeaza tratativele cu Consiliul de Administratie si este numit director general al operatiunilor ACE in Romania. In prezent, Adam Ambrus este director general Amera Grup. Cosmin Sîndean, manager-ul City Hotels, considera ca, în perioada de criza financiara, economiile personale trebuie cheltuite cu prudenta. „In opinia mea, în momentul de fata acumularile personale trebuie cheltuite cu prudenta si doar daca acestea vizeaza achizitii de produse, servicii sau proprietati care au devenit foarte avantajoase în contextul crizei. Legat de companii, decizia de a investi - în contextul crizei financiare - poate fi benefica, dar trebuie sa se tina cont de factorii de risc suplimentari specifici domeniului în care se investeste, precum si de costurile aferente acestor riscuri’’, spune Cosmin Sîndean. Managerul City Hotels mai spune ca stabilitatea financiara a investitorului reprezinta filtrul esential prin care trebuie trecuta oportunitatea investitiei. City Hotels cuprinde hotelurile de patru si, respectiv, trei stele City Plaza si City Central din Cluj-Napoca. Compania care se ocupa de administrarea celor doua hoteluri clujene este firma companiei Transilvania Development (TD). Cristian Popa, administrator Aja Prest, organism multinational de certificare, spune ca in aceasta perioada de criza este recomandata prudenta si cumpatarea. „Cel mai probabil, economisirea ar duce la stagnare, la fel cum consumul ar duce la o epuizare a resurselor. Indiferent de suma pe care o detin oamenii, acestia trebuie sa invete sa investeasca inteligent, cu cap, dar sa fie atenti si la ocazii, pentru a vedea ce oportunitati exista. Asa cum istoria o arata, cei care au bani si investesc inteligent ies mai puternici din crize”, spune Cristian Popa. Administratorul firmei de audit si consultanta financiara a precizat ca partea pozitiva a acestei crize este faptul ca are menirea de a regla anumite disfunctionalitati si tendinte din economie, fiindca cei slabi vor fi eliminati, iar cei puternici se vor intari. Adrian Gorcea, directorul de marketing al companiei EVW Holding, este de parere ca perioada de fata este benefica pentru valorificarea banilor. „Trebuie cheltuiti banii în aceasta perioada pentru a sustine economia, însa trebuie tinut cont de directiile în care vor fi investite aceste sume’’, a spus Adrian Gorcea. Compania EVW Holding este importator si distribuitor al camioanelor DAF în Romania si, totodata, importator al pieselor de schimb DAF si anvelopelor de camion. Omul de afaceri clujean Calin Nistor, actionarul majoritar al Nisco Invest, dezvoltatorul proiectului Akademia Center, este de parere ca în perioada de recesiune economica banii trebuie reinvestiti în economie. „In contextul crizei financiare, amenintati de somaj, de reducerea salariilor si atrasi de dobanzile mari, romanii încep sa puna bani deoparte, schimbadu-si comportamentul de consum dintr-unul impulsiv în unul foarte prudent sau foarte selectiv.

23

Totusi, cred ca banii trebuie reinvestiti în economie, în afacerile care se dovedesc profitabile, chiar daca acest lucru se va face cu o doza mai mare de responsabilitate’’, spune Calin Nistor. In ceea ce priveste investitiile companiilor locale, omul de afaceri clujean crede ca, daca aceste investitii sunt facute inteligent, în baza unei analize de piata si a unui plan, si genereaza produse si servicii de calitate, sunt benefice indiferent de perioada prin care trece economia tarii noastre. Calin Nistor spune ca întotdeauna vor exista piete, nise de piata care au potential si care trebuie exploatate la momentul oportun. Compania Nisco Invest si-a inceput activitatea pe piata locala din anul 1990 si face parte dintr-un grup de opt firme, care anul trecut au realizat o cifra de afaceri totala de 23 de milioane de euro. Firma a dezvoltat pana in prezent proiecte imobiliare in Cluj-Napoca si Satu Mare, valoarea totala fiind de aproximativ 5 milioane de euro. Conducerea Nisco Invest intentioneaza, de asemenea, sa deruleze investitii imobiliare in Targu Mures. Marcel Puscasu, directorul general al companiei Ecolor, producator de mobilier pentru concernul suedez IKEA, este de parere ca banii trebuie investiti si ca acum este momentul oportun pentru companii sa investeasca în retehnologizare. „Daca exista bani, evident ca acestia trebuie cheltuiti, iar companiile trebuie sa profite de acest moment si sa-si pregateasca terenul pentru perioada post-criza. Este mult mai ieftin sa achizitionezi în prezent utilajele necesare (ma refer aici la firmele de productie) decat anul trecut’’, spune Marcel Puscasu. Actionarul majoritar al companiei Ecolor este firma Gyllensvaans Mobler din Suedia, producator de mobilier din 1946 si furnizor IKEA din 1952. Pentru Bogdan Craciunas, de la firma de audit PriceWaterhouse Coopers, singura solutie de iesire din criza este stimularea economiei prin investitii. „Investitiile impulsioneaza productia, care, la randul ei, impulsioneaza consumul, prin cresterea veniturilor. Pentru cei care nu dispun de fonduri suficiente pentru a investi, sfatul meu este sa economiseasca banii. Nu cred ca populatia ar trebui sa se arunce spre consum, pentru ca nu ajungem niciunde. Cel mai mare consum e din importuri. Consumand necontrolat, exportam fondurile putine care mai exista in tara si ajutam involuntar alte economii, mai puternice, sa iasa din criza”, spune Bogdan Craciunas. Profesorii de la facultatile de profil din Cluj, precum Facultatea de stiinte Economice si Gestiunea Afacerilor (FSEGA) si Facultatea de Business, mizeaza tot pe investitii. Adrian Mihai Inceu, conferentiar universitar la FSEGA, sectia de Finante si Banci, spune ca investitiile, de orice fel, sunt o optiune de luat in seama, in conditiile in care acestea se ieftinesc pe timp de criza. Acesta a mai afirmat ca nu este nevoie sa se stopeze consumul. „Merita sa cheltuim veniturile asa cum o faceam si pana acum, poate doar cu mai multa prudenta. Consumul, la nivel macroeconomic, este una din caile evitarii sau diminuarii efectelor crizei, mai ales daca ne orientam, in masura in care este posibil, spre produsele autohtone”, spune Adrian Mihai Inceu. Profesorul Partenie Dumbrava, care preda la Facultatea de Business, pune pe primul loc economisirea, dar spune ca este necesara si o sustinere a productiei. „Pentru perioada de criza, investirea in arta sau imobilizarea disponibilitatilor in aur nu e cea mai agreabila orientare”, spune Partenie Dumbrava. Profesorul crede ca trebuie sa ne orientam spre stimularea agriculturii si sustinerea acesteia. Agricultura fiind o ramura economica cu investitii mai reduse, ne putem crea astfel o independenta fata de pietele externe.

24

CAP IV. Evoluţia crizei româneşti în luna martie 2009

Alimentele se vor scumpi cu pana la 10% la inceputul lunii aprilie, din cauza deprecierii leului, Romania fiind dependenta intr-o proportie semnificativa de importuri, avertizeaza Dragos Frumosu, presedintele Federatiei Sindicatelor din Industria Alimentara (FSIA). Totodata, este posibil ca si majorarea contributiei la asigurarile sociale sa se resimta in cresterea pretului produselor alimentare. "In mod normal, producatorii ar fi trebuit sa scumpeasca mancarea pana acum, daca tinem cont ca numai in ultimele trei luni, leul a pierdut aproape 13% in fata euro. Insa, nimeni nu s-a incumetat sa o faca, dat fiind contextul economic dificil. Pana la Paste, insa, producatorii vor urca preturile, pentru ca deja merg pe marje minime de profit", a declarat Dragos Frumosu. Astfel, romanii vor plati mai mult nu numai pentru carnea de porc, care provine din import in proportie de 70%, dar si pentru mezelurile fabricate in Romania, care inglobeaza carne, condimente si membrane, toate cumparate din alte tari. De obicei, o depreciere de 20% a monedei nationale contribuie cu 10-15% la cresterea pretului mezelurilor, in functie de compozitie. Si zaharul se numara printre categoriile care se vor scumpi, din cauza dependentei de importuri, adauga Frumosu. In jur de 330.000 de tone de zahar brut sunt aduse din alte tari, la un consum anual de 500.000-550.000 tone. De aici, si dulciurile sunt afectate de cresterea pretului, fara a lua in calcul si cacaua - ingredient indispensabil la fabricarea ciocolatei -, adusa tot din import. De altfel, produsele dulci scot anual din buzunarele romanilor sume consistente, numai vanzarile de ciocolata atingand 468 milioane de lei in 2008, dintr-un total de 1,17 miliarde de lei, la nivelul intregii piete. Nu numai populatia va stange cureaua anul acesta, dar si micii producatori din industria alimentara. "Anul 2009 este de referinta pentru adoptarea normelor de mediu, iar societatile care nu au facut investitiile necesare vor pune lacatul pe usa", spune Frumosu. In cel mai pesimist scenariu - care include si scaderea consumului -, el crede ca 70% dintre producatori ar putea sa dispara pana la sfarsitul acestui an. Printre categoriile cele mai vizate se numara micii procesatori din industria carnii, producatorii de conserve de legume si fructe, dar si industria dulciurilor - in care multinationalele au deja cote majoritare din piata. In final, industria alimentara va fi dominata de marile companii multinationale, care isi permit sa mearga in pierdere sau sa-si reduca marjele de profit intr-un an dificil. De altfel, probleme se anunta si pentru industria prelucratoare, constructii, comert si sectorul de servicii, potrivit unui sondaj realizat de Institutul National de Statistica. (INS). Reducerea productiei si a comenzilor, scaderea numarului de angajati si majorarea de preturi sunt problemele care lovesc din plin aceste domenii. Sectorul serviciilor este afectat intr-o masura mai mica, cererea mentinandu-se, chiar daca se anunta cresteri de preturi. 25

1 ma rtie

Cum va arata Romania in continuare: inflatie, preturi, credite, falimente.

Pana la sfarsitul acestui an, sindicatele si patronatele estimeaza concedieri masive, din cauza crizei economice. Numarul somerilor contabilizati de Gandul se ridica astfel la 350.000, intr-un scenariu pesimist, in conditiile in care Guvernul nu va lua masuri care sa atenueze socul economico-social.

Mărcile scumpe, care oferă performanţe ridicate, sunt înlocuite treptat de români cu unele mai puţin pretenţioase, dar cu un preţ mai mic. Românii au început să-şi adapteze cheltuielile cu produsele tehnologice la realităţile economice. În acest context, câştigă teren mărcile şi modelele mai ieftine, în defavoarea celor care oferă performanţe ridicate, însă au şi un preţ piperat. La magazinul on-line OneStop.ro, cele mai bine vândute branduri de laptopuri erau, anul trecut, când criza era departe, Fujitsu Siemens şi Dell. La începutul lui 2009, cele mai căutate sunt modelele ieftine de la Acer şi laptopuri din seria Satellite de la Toshiba, destinată unui segment de clienţi cu venituri şi pretenţii mai mici. Şi la magazinul virtual Cel.ro, cele mai bine vândute laptopuri sunt două modele Acer, cu preţuri în jur de 1.400 de lei. La camere foto digitale se observă o tendinţă similară. Dacă, anul trecut, în topul preferinţelor se situau mărci premium, precum Canon şi Sony, în acest moment sunt la mare căutare brandurile mai ieftine, precum Fujifilm sau Benq, cu preţuri în jur de 100-150 de euro. Dintre sistemele home cinema, în 2008 cel mai vândut brand era Samsung. Locul său a fost luat, în primele două luni ale lui 2009, de Orion, urmat de LG. „Începe să scadă şi comanda medie, semn că românii nu mai dispun de fonduri foarte mari”, ne-a declarat Viorel Bălănoiu, managing partner la OneStop.ro. O tendinţă spre economisire se observă şi pe piaţa telefoanelor mobile. Terminalele dual-SIM, adică cele în care pot fi puse două cartele, câştigă teren. Oamenii doresc să folosească un singur telefon în loc de două. „În dorinţa simplificării comunicării, dar şi reînnoirii aparatului utilizat, tot mai mulţi cumpărători aleg terminalele dual-SIM. E normal ca, într-o perioadă de incertitudine economică, oamenii să caute să facă economii”,a spus Alexandru Munteanu, directorul comercial al Germanos.

Potrivit unui studiu realizat de Century 21, preturile medii la locuinte vor fi in 2009 pe un trend descendent, urmand sa se stabilizeze abia in 2010. In studiul ce se axeaza pe accesibilitatea la o locuinta a familiilor de romani cu venituri medii, se arata ca valoarea sub care se va duce pretul este de 670 euro/mp: ”Ne asteptam ca preturile pe segmentul rezidential din Bucuresti sa coboare sub nivelul de 50.000 de euro, avand in vedere atat criza interna imobiliara cat si criza financiara importata din strainatate. Pentru apartamentele de 3 camere

2 ma rtie 3 ma rtie

Produsele low cost la mare cautare

STUDIU: Preţul mediu al locuinţelor va scădea la 670 euro/mp

26

aceasta se traduce printr-un pret mediu de 670 de EURO pe mp construit’’, declara Gabriel Alexandru, vicepresedinte Century 21 Romania. Exemplul generic luat in calcul este un credit ipotecar pe 30 de ani, cu o dobanda de 9,5% pe an, un grad de indatorare de maxim 50%. Astfel, creditul obtinut este de 28.300 euro, iar la un avans de 25% valoarea maxima a locuintei este de 38.000 euro. Valoarea de 50.000 a rezultat din faptul ca in Bucuresti, veniturile sunt cu circa o treime mai mari decat in tara.

4 ma rtie
Doar 30% dintre micii dezvoltatori imobiliari vor rezista crizei
Avantaj pentru cei care au construit fara credite. Explozia businessului imobiliar din ultimii ani a atras, pe langa marii dezvoltatori, si o alta categorie de oameni de afaceri, ale caror societati comerciale dezvoltau cu totul alte activitati. Daca la inceput au construit spre vanzare doar o vila cu unul sau doua etaje, in scurt timp ei au dezvoltat proiecte de tipul P+4 sau P+6, profitul acestei afaceri atingand pentru ei cota de 50% din valoarea investitiei. Astazi, din cele 3.000 de proiecte ale micilor dezvoltatori, doar 30% pot fi finalizate si doar acelea a caror investitie nu a antrenat credite bancare. Daca anul acesta, in Bucuresti si judetul Ilfov, trebuiau sa fie date in folosinta aproximativ 50.000 de apartamente, realitatea pietei de profil arata ca doar 10.000 de astfel de locuinte vor fi receptionate. Potrivit analistilor imobiliari, diferenta de 80% a intrat in conservare, fie ca pretul de vanzare nu poate suporta reduceri substantiale, chiar daca numarul cumpa-atorilor s-a redus drastic, fie ca finalizarea lucrarilor este lovita de lipsa fondurilor de investitii. Acest blocaj este evident in contextul schimbarii normelor de creditare in principal pentru cei interesati de achizitionarea unei locuinte, dar si pentru majoritatea constructorilor a caror strategie de finantare s-a axat pe vanzarea cu plata in avans a imobilelor. Doar businessul fara credit bancar. Dincolo de marii dezvoltatori imobiliari, micii intreprinzatori din piata de profil par sa suporte mai usor acest blocaj, iar unii dintre ei chiar sasi permita dezvoltarea de noi proiecte imobiliare. Totusi, criza financiara a inghetat, in proportie de aproximativ 70%, si businessul imobiliar al micilor dezvoltatori. Atrasi in trecut de explozia pietei imobiliare, acestia si-au reorientat afacerile catre constructiile civile directionate la inceput catre vile cu unul sau doua etaje, pentru ca ulterior sasi ridice schela profitabilitatii catre blocuri de tip P+4 sau P+6. Astazi, in piata romaneasca imobiliara au ramas doar micii constructori ale caror investitii nu au antrenat credite bancare, iar cei care au reusit, la inceputul crizei financiare, sa-si renegocieze cu bancile contractele de finantare, spera sa finalizeze proiectele pe care le deruleaza. Din 3.000 de proiecte in derulare, doar o treime mai sunt rentabile. Potrivit statisticilor, la nivelul Capitalei si al judetului Ilfov, portofoliul micilor dezvoltatori imobiliari numara in prezent aproximativ 3.000 de proiecte, dintre care doar 20%-30% sunt rentabile in economia constructorilor. Ele apartin in proportie de 90% afaceristilor al caror business imobiliar nu s-a bazat pe finantari externe, ci pe propriul buzunar. Pentru ei criza financiara pare sa fi adus si lucruri bune. „Pe de o parte, a condus la stoparea exodului fortei de munca, iar pe de alta, la o ieftinire substantiala a materialelor de constructii”, spune unul dintre micii dezvoltatori bucuresteni, Radu Ursacescu, managerul companiei Vectra’92. 27

Specialiştii din domeniu spun că, în cel mai bun caz, piaţa va scădea în acest an cu 20%30%. Taxa de poluare aplicată de la 1 iulie, dublată de criză, a avut un efect devastator asupra pieţei de leasing, a declarat Adriana Ahciarliu, secretarul general al Asociaţiei Societăţilor Financiare din România (ALB). Cel mai mult a fost afectat segmental auto, care deţine şi o proporţie de 71% din piaţă, adică 3,38 miliarde euro. Aceasta este cu 1% mai mare, comparativ cu anul 2007, când totalul era de 3,36 miliarde euro. După ce în primele două trimestre ale lui 2008 piaţa de leasing auto a cunoscut o ascensiune, în a doua parte a anului evoluţia a fost foarte abruptă. În primul trimestru al anului trecut, piaţa auto în leasing valora 1,024 miliarde, iar în al doilea, 1,08 miliarde euro. În cel deal treilea trimestru, finanţatorii nu au reuşit să contracteze decât un miliard de euro, cu 80 de milioane mai puţin decât în precedentul interval. Cea mai drastică scădere a fost atinsă în ultimul trimestru, când valoarea pieţei era de doar 280 milioane euro, cu 72% mai puţin decât trimestrul trecut. Reprezentanţii ALB aveau ca ţintă o valoare a pieţei de peste 6 miliarde euro pentru 2008, aceasta ajungând la puţin peste 4,8 miliarde.

5 ma rtie
Romania

Taxa auto si criza ingroapa leasingul

Estimarea necesarului de finantare externa si modul in care sumele imprumutate de la institutiile financiare internationale vor fi directionate dinspre sectorul public spre domeniul privat raman cele mai importante probleme pentru autoritati in procesul de accesare a unui imprumut extern, potrivit analistilor. Potrivit premierului Emil Boc, discutiile cu CE sunt singurele pe care Guvernul le are in prezent, in mod oficial, legate de posibilitatile si modalitatile de finantare a deficitului. Majoritatea analistilor si bancherilor apreciaza ca un posibil imprumut extern contractat de Romania ar ajuta la restabilirea increderii investitorilor internationali in economia locala, cresterea credibilitatii si fluidizarea creditarii pe piata locala. Avand in vedere ca golul extern de finantare este legat in principal de sectorul privat, un aspect foarte important este legat de modul in care sumele imprumutate de la institutiile financiare internationale vor fi directionate dinspre sectorul public spre domeniul privat. "Cel mai usor mecanism de a introduce bani in economie este sa taie BNR din rezervele minime obligatorii la valuta. Acordarea de catre stat a unor imprumuturi pentru companiile private sau participarea la capital pare putin probabila. Este mai bine sa contractam un pachet de la mai multe institutii internationale si sa fie multianual, adica sa permita trageri pe mai multi

6 ma rtie

Scenarii ale finantarii externe. Analistii bancilor fac scenarii cu cat sa se imprumute

28

ani, pentru ca nu se stie cat se va prelungi criza", explica economistul-sef al Raiffeisen Bank, Ionut Dumitru. Guvernatorul BNR, Mugur Isarescu, a subliniat de mai multe ori ca banca centrala si Guvernul analizeaza variantele de finantare si suma optima pe care Romania o va imprumuta pe plan extern. Daca in cazul bancilor BNR se asteapta ca finantarile sa fie rostogolite in proportie de circa 90%, in privinta companiilor scenariul este mult mai pesimist. Astfel, pana la jumatate din datorii s-ar putea sa nu fie prelungite, ceea ce ar insemna ca aceste firme vor avea nevoie de sume importante in valuta. Dumitru estimeaza ca datoria pe termen scurt la banci probabil va fi reinnoita in proportie de 95%, sustinand ca daca adaugam si majorarile de capital, probabil volumul finantarilor pentru banci va inregistra chiar o crestere anul acesta. Raiffeisen Bank estimeaza nevoile de finantare, generate de serviciul datoriei externe si operatiunile de cont curent, la 42 mld. euro intr-un scenariu optimist si 44,6 mld. euro, in varianta pesimista, cea mai probabila cifra fiind de 43,3 mld. euro. Gap-ul de finantare este vazut de banca intre 8 si 17,2 mld. euro, cu o valoare probabila de 12,4 mld. euro. Acest gol de finantare poate sa fie acoperit prin reducerea rezervelor BNR in limita a 4 mld. euro, diferenta trebuind sa fie asigurata prin imprumuturi de la institutii financiare internationale. De asemenea, ING Bank sustine ca necesarul de finantare poate varia foarte mult in functie de ipotezele de lucru, intre 9 si 25 mld. euro, fara o scadere substantiala a rezervelor BNR, sau intre 3 si 19 miliarde de euro, daca sunt utilizate 6-7 miliarde de euro de la rezerva valutara a BNR. Banca estimeaza necesitatile de finantare externa ale economiei Romaniei la 17,9 mld. euro dupa o metodologie tip FMI, in timp ce intr-o varianta netraditionala golul de finantare este prognozat la 25,2 mld. euro, in varianta pesimista.

Criza economica face ca din ce in ce mai multi romani sa isi piarda proprietatile. Unii dintre executorii judecatoresti au chiar si de patru ori mai multe dosare de executare silita fata de inceputul anului trecut. Executorii spun ca numarul cazurilor ar putea creste si mai mult in urmatoarea perioada. In ultimele doua luni, avizierele instantelor de judecata s-au umplut de case si apartamente scoase la licitatie. Majoritatea acestor cazuri sunt ale oamenilor care au avut credite si nu au mai putut sa le achite, iar acum raman fara proprietati. "Fata de anul trecut, numarul dosarelor inregistrade pana la aceasta data a crescut cam de treipatru ori. Dosarele de executare silita, vorbim".7 Executorii judecatoresti nu dau vesti prea optimiste. Ei spun ca in urmatoarea perioada ar putea ca numarul executarilor silite sa creasca si mai mult. In plus probleme au si cei care au bunuri de recuperat si cer sprijinul executorilor. Acestia si-au castigat drepturile in instanta dar nu au bani sa mai plateasca onorariile executorilor judecatoresti.

7 ma rtie

Criza economica ii lasa pe romani fara case

7

A explicat Monica Mutuliga, executor judecatoresc.

29

Fara un imprumut extern, Romania ar putea repeta criza din perioada 1997-2000

Romania are nevoie de un imprumut extern, deoarece, in lipsa acestuia, tara noastra este in pericol sa repete criza din perioada 1997-2000, a afirmat liderul democrat-liberal Theodor Stolojan, inaintea sedintei de luni dimineata a reprezentantilor coalitiei, potrivit NewsIn. Theodor Stolojan spune ca o astfel de solutie poate fi evitata de tara noastra doar cu mari costuri: "si PSD si PDL stiu ca Romania are nevoie de finantare externa, ca nivelul investitiilor straine directe s-a redus probabil la jumatate fata de 2008, deci alegerea e cunoscuta de mult. Vrem o ajustare brusca cum s-a facut in perioada 1997-2000? Trebuie sa va reamintesc cand cursul leu-dolar a trecut de la 4.000 lei dolarul, apoi la 8.000 si apoi la 16.000? Asta este varianta, daca nu recurgem la o finantare externa", a afirmat Theodor Stolojan.  Alternativa la imprumutul extern: reducerea consumului Stolojan a mai aratat ca alternativa este ca Romania sa nu se imprumute, insa in acest caz, consumul s-ar reduce drastic: "Romania are doua optiuni: una, de a nu lua nicio finantare externa si de a reduce masiv consumul productiv si neproductiv, pentru ca neputand sa finantezi deficitul mare, trebuie sa reduci importurile, sau de a lua o finantare externa si a castiga timp pentru a face reformele structurale", a conchis europarlamentarul. Premierul Emil Boc a admis, faptul ca Romania are nevoie de un credit de cateva miliarde de euro, adaugand ca Guvernul se afla in discutii cu CE pentru contractarea unui credit extern, iar aceasta se consulta la randul sau cu FMI, existand multe cazuri in care Comisia cere ca acordul cu ea sa fie dublat de unul cu Fondul.

In Romania, guvernatorul BNR Mugur Isarescu a declarat de curand ca noi nu ne confruntam cu o lipsa de lichiditati. "Rog media, ca de data aceasta, daca cineva mai spune ca e lipsa de lichiditate, sa nu mai creada", a spus Isarescu in cadrul unei conferinte de presa tinuta la inceputul acestei luni. Exista insa voci care afirma ca exista totusi mult prea mult optimism. Este cazul lui Warren Buffet care a declarat ca abia peste 5 ani de zile lucrurile vor reveni la normal. Tot asa, un aspru "combatant" al optimismului este si Arkady Dvorkovich, consilierul economic al presedintelui rus Dmitri Medvedev, care a spus ca "multi cred ca intr-o jumatate de an sau mai mult ne vom intoarce la un trai usor. Noi credem ca nu ne vom mai putea intoarce la o astfel de situatie".

In medie, la nivel national, aproximativ 1 din 2 persoane arata pesimism cu privire la evolutia situatiei economice a tarii noastre in urmatoarele 12 luni, arata un studiu Synovate privind situatia economica si obiceiuri de cumparare in conditii de criza, dat, marti, publicitatii.

8 ma rtie 9 ma rtie

Romania nu are lipsa de lichiditati

Prea pesimisti ca sa ne revenim. Perceptie si obiceiuri de consum in criza

30

Studiu realizat pe teren in luna ianuarie 2009, pe un esantion reprezentativ national de 1000 respondenti, produce rezultate interesante in legatura cu perceptia crizei, dar si cu obiceiurile de consum. In medie 1 din 4 respondenti considera ca situatia economica a tarii va ramane la fel in urmatorul interval de 12 luni, in timp ce doar 7% din total respondenti sunt optimisti cu privire la evolutia economica a tarii, cei mai optimisti fiind persoanele cu studii superioare (12%). Daca in ceea ce priveste situatia economica a tarii, peste 50% dintre respondenti sunt pesimisti, in cazul situatiei economice personale/ a familiei, doar 29 % considera ca evolutia pentru urmatoarele 12 luni este una negativa. Pe de alta parte, 1 din 4 respondenti apreciaza ca acum cumpara mai putin carne proaspata si produse din carne comparativ cu 3 luni in urma, diferenta semnificativa inregistrandu-se pentru respondentii cu un nivel mediu al veniturilor (33%).8

Autorităţile nu au luat nicio măsură economică în cele trei luni de când sunt la guvernare

Preşedintele UGIR-1903, Ioan Corâci, a declarat că autorităţile nu au luat nicio măsură economică în cele trei luni de când sunt la guvernare, iar plata datoriilor restante nu poate fi considerată o astfel de măsură. Uniunea Generală a Industriaşilor din România (UGIR) a transmis miercuri o scrisoare deschisă autorităţilor prin care solicită adoptarea cu preponderenţă a măsurilor economice şi mai puţin a unora sociale, astfel încât să asigure sursele bugetare. "Suntem cu adevărat îngrijoraţi că în planul executiv al economiei Guvernul nu a luat nicio măsură în cele trei luni de când este la guvernare. Nu putem considera măsuri economice plata datoriilor restante, este o întoarcere la normalitate. Statul şi guvernanţii trebuie să îşi ia în serios rolul de gestionar al economiei româneşti, orice dispută politică ar putea duce la agravarea situaţiei economice şi apropierea României de un punct în care costurile economice şi sociale să fie greu de suportat" a spus Corâci într-o conferinţă de presă. El a adăugat că, dacă nu se iau măsuri imediate, România riscă să ajungă într-o situaţie foarte grea. "Credem că există încă soluţii pentru a limita efectul crizei în România. Dar nu prin timp pierdut în Parlament se vor rezolva problemele, ci prin acţiuni concrete" a afirmat Corâci, referindu-se la programul de măsuri anticriză anunţat de premierul Emil Boc în această săptămână în Parlament. Corâci consideră că măsurile anticriză propuse de Guvern sunt insuficiente şi nu sunt aplicate şi că Executivul ignoră punctul de vedere al patronatelor. "Solicităm public implicarea neîntârziată a tuturor organismelor statului, a tuturor factorilor politici şi sociali pentru limitarea efectelor stării de criză economică din România, a evitării posibilului colaps al economiei româneşti cu consecinţe necuantificabile", afirmă Corâci. Preşedintele UGIR-1903 a adăugat că între autorităţi şi partenerii sociali nu mai există niciun dialog. "Noi am aflat de cel mai recent plan de măsuri anticriză prezentat de premierul Boc din presă, nu am fost consultaţi, şi trebuie să recunosc că nu am înţeles nimic din el", a precizat Corâci.

10 ma rtie
8

Studiu realizat de Synovate , pe teren in luna ianuarie 2009, pe un esantion reprezentativ national de 1000 respondenti.

31

În acest context, el a adăugat că printre măsurile propuse de patronate Guvernului, şi care nu au fost rezolvate încă, sunt finanţarea economiei şi subvenţionarea agriculturii. "Finanţarea economiei rămâne o problemă, nimeni nu a făcut nimic pozitiv, iar lucrurile se agravează", a spus Corâci. În ceea ce priveşte subvenţionarea agriculturii, Corâci a arătat că producţia agricolă a României ar putea scădea la jumătate în acest an dacă nu sunt ajutaţi producătorii. "O să murim de foame la toamnă dacă Guvernul nu va subvenţiona producătorii agricoli", a apreciat repezentantul UGIR-1903. În acest sens, patronatul a transmis Consiliului Superior de Apărare al Ţării o scrisoare prin care face o analiză a crizei economice asupra agriculturii dacă nu se vor acorda subvenţii pentru îngrăşăminte. "Neacordarea subvenţiilor pentru îngrăşăminte va avea ca efecte creşterea numărului de falimente în industria agricolă şi deci impulsionarea şomajului şi creşterea preţului la produsele alimentare de bază", se menţionează în scrisoare.

România riscă să fie sancţionată pentru deficit excesiv

România riscă să fie sancţionată, în aprilie, de UE pentru deficit excesiv în 2008, iar Guvernul are datoria să prevină o eventuală decizie de reducere a fondurilor europene, chiar şi în cazul declanşării acestei proceduri, cu un buget echilibrat şi măsuri de austeritate, a declarat premierul Boc. "Din nefericire, am cheltuit beneficiile pe care cota unică ni le-a adus în economie şi în loc să fi pus bani deoparte în vremuri bune, am cheltuit mai mult decât am produs şi am ajuns într-o situaţie dificilă, cu un deficit bugetar de 5,2% în 2008, ceea ce ridică pentru România pericolul sesizării de către Comisia Europeană în luna aprilie a deficitului excesiv pentru România, cu consecinţele prevăzute de regulamentele europene. Acest Guvern are datoria să prevină, chiar şi în condiţiile declanşării mecanismului de deficit excesiv pentru ţară, printr-un buget echilibrat în 2009 şi măsuri de austeritate bugetară, să împiedice ca România să fie afectată din perspectiva resurselor financiare pe care le poate primi de la UE", a spus Boc la conferinţa Mediafax Talks about Auto Industry. El a reluat astfel ideea susţinută în luna februarie, când atenţiona că România nu a scăpat definitiv de riscul de a fi sancţionată de către Comisia Europeană pentru deficit excesiv în 2008, deoarece Executivul de la Bruxelles are oricând posibilitatea să declanşeze această procedură. Potrivit premierului, declanşarea acestei proceduri poate conduce la diminuarea fondurilor europene alocate României. Comisia Europeană a iniţiat, în februarie, procedura de deficit bugetar excesiv pentru şase state membre ale Uniunii Europene, după ce a luat în considerare şi circumstanţele excepţionale dictate de criza economică, iar cazul României nu a fost încă analizat de executivul blocului comunitar. Ministrul Finanţelor, Gheorghe Pogea, declara, la sfârşitul lunii ianuarie, că deficitul bugetar excesiv al României din anul 2008, estimat la 5,2% din PIB, nu a fost determinat neapărat de criza financiară, adăugând că Uniunea Europeană ar putea sancţiona ţările care au depăşit limita de 3% din PIB din alte cauze.

11 ma rtie

32

Criza economică şi financiară, care impune aplicarea unor măsuri decisive, poate face României un serviciu prin accelerarea procesului de modernizare a societăţii şi poate reprezenta dieta care pune capăt obezităţii birocratice a statului, cu sau fără FMI, a declarat premierul Emil Boc "Criza, care ne obligă astăzi la adevăruri neconvenabile şi măsuri decisive, trebuie să fie baza modernizării satului. Această criză ne poate face totuşi un serviciu, ea trebuie să fie dieta care pune capăt obezităţii birocratice a statului. Criza va grăbi modernizarea", a spus Boc, la dezbaterea din Camera Deputaţilor cu tema "Programul şi măsurile Guvernului de combatere a crizei economice", organizată la solicitarea grupului parlamentar PNL. El a arătat că reformele structurale nu sunt dictate de Fondul Monetar Internaţional, ci sunt necesare şi au fost începute de către guvernanţi încă de la preluarea mandatului. Premierul a precizat că este analizată posibilitatea contractării unui împrumut de la Comisia Europeană şi Fondul Monetar Internaţional, dar că Guvernul este decis să modernizeze România împreună sau fără FMI.

Premierul Emil Boc a amintit în discursul susţinut în Camera Deputaţilor, că demnitarii nu vor beneficia de majorări salariale în acest an şi a arătat că decizia este expresia unui gest de solidaritate "cu românii", care trebuie să suporte şi ei, alături de demnitari, consecinţele crizei. "Am propus, tot ca un gest de solidaritate, ca în primul rând demnitarii să nu aibă niciun fel de majorări de salariu în anul 2009, tot ca o expresie a unui gest de solidaritate cu românii, care trebuie să suporte şi ei alături de demnitari şi mai ales demnitarii alături de români, consecinţele acestei crize", a spus Boc, la dezbaterea din Camera Deputaţilor cu tema "Programul şi măsurile Guvernului de combatere a crizei economice", organizată la solicitarea grupului parlamentar PNL. El a arătat că Guvernul are capacitatea de a continua procesul de modernizare a ţării şi că trebuie să li se spună românilor că această criză economică nu ocoleşte România, ci va ridica şi probleme.

Apogeul încă nu a fost atins
33

14 12 ma ma rtie rtie 13 ma rtie

Criza economică poate face României un serviciu prin accelerarea modernizării

Românii trebuie să suporte şi ei, alături de demnitari, consecinţele crizei

Efectele crizei economice vor fi mai accentuate în luna aprilie comparativ cu luna martie, deoarece apogeul încă nu a fost atins, fiind în continuare nevoie de echilibru, moderaţie şi prudenţă în cheltuirea fondurilor publice, a declarat, luni seara, premierul Emil Boc. "Cred că, de exemplu, în aprilie va fi un pic mai greu decât în martie şi, după aceea, sper să putem avansa într-o direcţie mai bună. Spun asta, pentru că nimeni nu ştie cât va dura această criză, nici în America, nici în România. Să spreăm că va dura cât mai puţin, dar ecoul ei încă nu a trecut", a spus Boc, la postul B1 TV. El a arătat că este nevoie de echilibru, moderaţie, prudenţă şi chibzuială în cheltuirea banului public.

Peste 90% din IMM-uri, afectate de criza financiară

Peste 90% dintre firmele mici şi mijlocii sunt afectate de criza financiară, în special ca urmare a diminuării cererii şi a îngreunării accesului la finanţare, a declarat, Ovidiu Nicolescu, preşedintele Consiliului Naţional al IMMuri private din România (CNIPMMR). "Peste 90% dintre IMM-uri au probleme mai mari sau mai mici legate de criza economică. Cele mai multe probleme sunt legate de diminuarea comenzilor şi de lipsa surselor de finanţare. Fenomenul se extinde destul de rapid la nivelul unui număr din ce în ce mai mare", a spus Nicolescu la un seminar pe tema dificultăţilor întâmpinate de firmele mici şi mijlocii din cauza crizei financiare. Alte efecte ale crizei financiare asupra firmelor mici şi mijlocii, identificate de Consiliul pentru IMM-uri , sunt reducerea exportului, diminuarea investiţiilor şi, nu în ultimul rând, efectul psihologic al dificultăţilor de pe piaţă. "Dezgheţarea creditării este esenţială pentru că lipsa finaţării omoară şi afacerile viabile. România este mai afectată din acest punct de vedere, deoarece 95% dintre bănci depind de capitalul străin, iar firmele mamă îşi păstrează banii", a adăugat reprezentantul CNIPMMR. Pe de altă parte, Nicolescu a precizat că IMM-urile se confruntă cu un blocaj financiar creat pe de o parte de stat, prin datoriile pe care trebuie să le plătească sectorului privat, şi pe de altă parte de companii, care din cauza dificultăţilor financiare nu îşi achită datoriile. "La sfârşitul lunii decembrie, statul avea de plătit sectorului privat 2,1 miliarde de euro. În cascadă, acest blocaj înseamnă 8-9 miliarde de euro", a mai spus Nicolescu.

15 ma rtie

34

Prognoză FMI: Deficit bugetar de peste 4%, creştere economică între -3 şi -4%

Reprezentantul României la Fondul Monetar Internaţional le-a spus social-democraţilor, că prognoza FMI arată că România va înregistra un deficit bugetar de peste 4% şi o creştere economică negativă, între -3 şi -4%. Surse din PSD au declarat, că Mihai Tănăsescu i-a avertizat pe liderii social-democraţi, că Raportul Fondului Monetar Internaţional arată nu doar că România nu va putea respecta Tratatul de la Maastricht, care prevede obligativitatea ţărilor UE de a avea deficite bugetare de sub 3%, ci şi că riscă să înregistreze un deficit de peste 4%. Tănăsescu a mai arătat că, potrivit estimărilor reprezentanţilor FMI, România va înregistra o creştere economică negativă, situată între -3 şi -4%, au mai arătat sursele citate. El a mai afirmat, la Comitetul Executiv Naţional al PSD, că suma cu care România s-ar putea împrumuta de la instituţiile financiare externe se situează între 18 şi 20 de miliarde de euro. Potrivit surselor citate, Tănăsescu a făcut o prezentare a soluţiilor pe care le-ar avea Guvernul pentru contractarea unui împrumut extern, menţionând că FMI poate acorda împrumuturi pe o perioadă de maxim şapte ani cu dobândă de 2-3%, iar Comisia Europeană şi Banca Mondială pot acorda împrumuturi pe o perioadă de maxim 5 ani, cu dobândă de 2-3%. Tănăsescu a mai spus că, indiferent de soluţia aleasă de Guvern pentru un împrumut extern, efectele în economie nu se vor vedea decât după 18 luni. Reprezentantul FMI a mai afirmat, potrivit aceloraşi surse, că una dintre consecinţele împrumutului extern va fi aprecierea leului în raport cu principalele valute.

In timpul negocierilor cu FMI, romanii au aflat ca "starea natiunii" este, de fapt, mult mai proasta decat ne spusesera autoritatile, care au insistat, pana acum, ca economia locala va inregistra o crestere, fie cat de mica. Insa criza mondiala ne-a afectat mai mult decat ne-ar placea sa recunoastem, iar cele mai multe dintre domeniile economice vor inregistra scaderi semnificative pana la sfarsitul acestui an.

 Piata imobiliara
Sectorul cu cea mai abrupta scadere va fi cel imobiliar, unde specialistii estimeaza reduceri ale investitiilor chiar cu 80 de procente in 2009, comparativ cu anul precedent. In acest context, preturile apartamentelor ar putea scadea cu 30% pana la 65% pana la sfarsitul anului, potrivit analistilor de la Cushman&Wakefield. Este drept, un procentaj din aceste scaderi ar fi putut surveni si fara "ajutorul" crizei, majoritatea specialistiilor fiind de parere ca era nevoie oricum de o ajustare a valorii imobilelor, care sufereau de o grava neconcordanta intre calitate si pret.

16 ma rtie 17 ma rtie

Ce piete vor fi afectate de criza

35

 Piata auto
Dupa o comprimare de aproape 50 de procente in primele doua luni din acest an, piata auto din Romania nu isi va reveni prea usor. Pe intregul an, vanzarile pe acest segment ar putea scadea cu aproape 20 de procente, potrivit Asociatiei Constructorilor de Autoturisme din Romania. Desi se estimeaza o micsorare de aproximativ 30 de procente a pietei de leasing, o pondere de 75% din aceasta o va avea leasingul auto, in timp ce leasingul de echipamente va cobori la 21%, iar cel imobiliar la doar patru procente, conform evaluarilor Asociatiei Societatilor Financiare - ALB Romania.

 Transporturile
Un alt domeniu grav afectat va fi cel al transporturilor interne si internationale de marfa, care se va reduce cu 60 de procente pana la sfarsitul lui 2009. Presedintele Federatiei Operatorilor Romani de Transport, Augustin Hagiu, este de parere ca s-a ajuns in aceasta situatie din cauza problemelor intampinate de industrie si servicii. O solutie pentru a salva afacerile din domeniul trasporturilor este acordarea de fonduri pentru dezvoltarea agriculturii. Mai multe companii de pe acest segment, inclusiv cele mari precum Edy Logistcs si International Lazar Company, au anuntat deja disponibilizari si au cerut ajutor pentru a supravietui acestui an.

 Textilele
In domeniul productiei, textilistii se asteapta la scaderi de aproximativ zece procente, in contextul in care, anul trecut, productia de textile scazuse deja cu sapte procente fata de 2007. Potrivit declaratiilor presedintelui patronatelor din industria textila, aproximativ 20% din firmele care lucreaza in sistem lohn ar putea disparea de pe piata locala in 2009. Productia industriala per total se va reduce cu cinci procente in primul semestru si cu 1% pe intregul an, potrivit unui document oficial realizat de Guvern.

 Hotelurile
Pentru 2009, reprezentantii sectorului hotelier se asteapta la o diminuare cu sase procente a pietei, in conditiile in care si preturile pentru camere ar putea fi micsorate cu zece la suta. Cel mai puternic segment de piata va ramane, in continuare, cel al evenimentelor si conventiilor, cei mai multi optand pentru hotelurile de patru stele, in detrimentul celor de cinci stele, daca preturile de la acestea din urma nu se vor ajusta.

 Sectorul farmaceutic

36

Sectorul farmaceutic, unul dintre cele mai solide de pe piata locala, cu o crestere de aproximativ zece procente anual in ultimii cinci ani, va descreste cu 2 - 6% in 2009, potrivit companiei de cercetare de piata Cegedim. In ultimul trimestru din 2008, vanzarile de medicamente crescusera cu 23,6% peste rezultatele din 2007.

 Luxul
Dupa o crestere de 23 de procente in primele noua luni din 2008, piata de lux din Romania va avea si ea de suferit. Specialistii estimeaza o reducere cu 20 de procente a industriei de lux, cu o posibila revenire dupa luna noiembrie. Acest segment este ajutat si de faptul ca nu prea exista pe plan local, pana anul trecut, cand au intrat magazine multibrand. Christian Dior, Burberry, Bottega Venetta, Ralph Lauren si Givenchy sunt doar cateva dintre marcile care si-au facut aparitia pe parcursul ultimelor 12 luni.

Mass-media

Nici presa nu va scapa de criza, dimpotriva. Dupa ce in ultima perioada mai multe publicatii au oprit tiparul, iar altele au trecut la concedieri, jucatorii din piata sunt de parere ca veniturile din publicitate vor scadea cu 35 - 40% fata de 2008, mai ales in zona de print.

Obligativitatea acordarii tichetelor de vacanta in sectorul privat ar duce la falimentarea a 20% din IMM-uri, multe dintre acestea neavand posibilitatea aderarii la acest program, a declarat vineri Ovidiu Nicolescu, presedintele CNIPMMR. Recent, patronii au solicitat modificarea legii privind acordarea tichetelor de vacanta, astfel incat angajatii sa contribuie cu 20% din valoarea efectiva a tichetelor. Potrivit acestuia, acordarea tichetelor de vacanta la nivelul maxim, contravaloarea a 6 salarii de baza minime brute, ar duce la dublarea cheltuielilor angajatorului cu salariatul. In aceste conditii, spune Nicolescu, este absolut necesara o contributie a salariatului de 20% la valoarea efectiva a tichetului de vacanta. De asemenea, presedintele Consiliului National al Intreprinderilor Private Mici si Mijlocii (CNIPMMR) estimeaza ca masura acordarii tichetelor de vacanta va genera un efort bugetar de 0,35% din produsul intern brut (PIB), asta in conditiile in care nici macar nu se mentioneaza sursele pentru asigurarea acestor cheltuieli. O alta problema semnalata de Nicolescu in acest sens este efectul birocratic, in conditiile in care, prin noua masura, se cere reautorizarea operatorilor din turism care vor sa adere la acest program. 37

18 ma rtie

Tichetele obligatorii de vacanta ar falimenta 20% din IMM-uri

Totodata, reprezentantul IMM-urilor din Romania a spus ca masura adoptata de Guvern va avea ca efect cresterea presiunii salariatilor asupra angajatorilor pentru obtinerea tichetelor de vacanta, in imprejurarile in care majoritatea intreprinderilor au dificultati generate de criza economica. Nicolescu a mai subliniat ca acordarea de tichete de vacanta va accentua discrepantele de salarizare intre domeniul bugetar si cel privat. "In contextul crizei finaciare, companiile nu mai au resurse pentru a tine pasul cu cresterile salariale anuntate in sectorul bugetar si nu vor putea acorda tichete de vacanta salariatilor", a spus Nicolescu.

Cum au ratat titlurile cu venit fix sansa de a devansa actiunile

Perioada de incertitudine actuala, propice cresterii interesului pentru instrumentele financiare cu venit fix, nu a condus la tranzactii cu obligatiuni si titluri de stat mai mari decat pe piata de actiuni, precum in pietele dezvoltate. Reprezentantii pietei de capital au explicat pentru DailyBusiness.ro de ce a ratat aceasta sansa piata titlurilor cu venit fix. "Nu exista in momentul de fata o piata locala de tranzactionare a titlurilor de stat. In alte tari, valoarea pietelor de instrumente financiare cu venit fix este de 2-3 ori mai mare fata de valoarea pietei de actiuni", a spus Adrian Caramiha, unul dintre primii brokeri de pe piata locala de capital, in prezent investitor. Principalul factor care impiedica piata de titluri cu venit fix sa o devanseze pe cea de actiuni este, in opinia lui Caramiha, cultura economica slaba. "In Ungaria, tara cu 11 milioane de locuitori, la Bursa exista 1 milion de conturi active. La noi, nu stiu daca mai sunt 50.000 de astfel de conturi", a explicat Caramiha. “Dezvoltam Bursa, dar nu avem cumparatori. Este ca si cum am construi un spital pentru care nu avem pacienti”.

Profesorul Gheorghe Zaman, preşedintele Institutului de Economie Naţională din cadrul Academiei Române, a spus că România s-a lăsat luată de val în loc să ia măsuri de prevedere şi să creeze nişte fonduri-tampon pe care să le poată folosi în eventualitatea unei crize. “Cum vă imaginaţi o creştere de 33% în sectorul imobiliar, aşa cum am avut noi. Este enorm. Economiştii au avertizat că economia românească se supraîncălzeşte şi uitaţi unde a dus supraîncălzirea”, a subliniat Gheorghe Zaman. El a precizat că pentru ieşirea din criză trebuie redus consumul inutil şi trebuie făcute investiţii publice şi private. Rectorul ASE, Ioan Roşca, spune că România va ieşi din criză abia după ce ţările occidentale vor face acest lucru. România este o ţară atipică, prin mecanismele economice pe care le promovează, dar şi prin politica sa. “Este incredibil la nivelul anului 2009 cum se subordonează economicul politicului”, a subliniat el.

19 ma rtie 20 ma rtie

Propuneri anticriza

38

Alte soluţii pentru criza economică, spune Dan Voiculescu, ar putea fi “revenirea în proprietatea statului a unor segmente, a unor industrii, a unor activităţi care au dificultăţi din punct de vedere al privatului care la ora actuală le administrează. De asemenea, ar trebui să se facă o paralelă între statul român şi o multinaţională din punct de vedere economic. O multinaţională, în momentul în care are dificultăţi financiare şi nu dispune de lichidităţi, îşi vinde din active. Nu ştiu dacă nu ar fi mai bine ca unele forme practicate în prezent să fie înlocuite cu vânzarea unor proprietăţi ale statului care ori nu sunt eficient valorificate, ori deloc, dar ele există. Dacă Guvernul României se va apleca asupra acestor două posibile acţiuni rapide pentru ieşirea din criză, eu cred că va fi pentru România un lucru bun”.

Companiile îşi fac celule de criză

Consultanţii cred că, în situaţia actuală, toate firmele ar trebui să aibă un grup de specialişti care să monitorizeze efectele crizei Unul din trei manageri a dispus înfiinţarea unei celule de criză sau a unei divizii multidisciplinare pentru monitorizarea şi contracararea efectelor recesiunii. Specialiştii unui astfel de departament ajută managementul sau clienţii să minimizeze riscurile şi gradul de expunere, să elaboreze planuri de adaptare şi să-şi revizuiască politica şi practicile interne. Un studiu realizat de firma Compass Consulting a arătat că o companie din trei şi-a înfiinţat o celulă de criză şi una din patru şi-a creat şi divizii multidisciplinare pentru implementarea măsurilor privind reducerea efectelor crizei economice. Pe de altă parte, încă o treime din managerii companiilor participante la studiu - circa 200 de firme cu activităţi în sectoarele industrie, servicii, real estate, transport şi distribuţie, bunuri de larg consum şi servicii financiare -, au declarat că au în vedere constituirea unor celule de criză pentru reducerea efectelor negative ale crizei şi urmăresc şi crearea de echipe multidisciplinare pentru pregătirea şi implementarea rapidă a proiectelor anti-criză. „În acest an, şi posibil chiar şi în 2010, vom asista la o testare dură a abilităţilor managerilor din România de a lua cele mai potrivite decizii, dar şi de a le implementa în companiile pentru care lucrează. Iar crearea de astfel de entităţi dedicate depăşirii crizei este vitală“, a declarat pentru SFin Constantin Turmac, partener în cadrul companiei Compass Consulting.  Marile companii monitorizează atent evoluţiile din piaţă Reprezentanţii casei de avocaţi Ţuca Zbârcea & Asociaţii spun că, în contextul actualei crize economice şi financiare, este mai mult decât necesară înfiinţarea unei entităţi de tipul celulei de criză. „Ne-am creat propriul departament de gestionare a crizei. Această decizie se înscrie într-un set mai amplu de măsuri menite să ofere soluţii de prevenire şi combatere a crizei. Obiectivul principal este să venim în întâmpinarea nevoilor clienţilor noştri şi să le oferim suportul necesar pentru a traversa cu bine această perioadă“, ne-a declarat Cornel Popa, avocat asociat la Ţuca Zbârcea & Asociaţii. Practic, explică Popa, specialiştii unui astfel de departament ajută clienţii să-şi minimizeze riscul şi gradul de expunere, să elaboreze planuri de adaptare şi să-şi revizuiască politica şi practicile interne. „Specialiştii noştri intervin cu servicii de asistenţă şi consultanţă juridică în implementarea metodelor de restructurare şi recapitalizare

21 ma rtie

39

ale societăţilor şi investiţiilor, de reducere a cheltuielilor de personal şi pentru implementarea planurilor de concediere“, a punctat avocatul Cornel Popa. Firmele mari din industrie, deşi nu recunosc că au înfiinţat celule de criză, recunosc că monitorizează atent evoluţia pieţelor. În momentul de faţă, ArcelorMittal Galaţi ia măsuri pentru a se adapta la situaţia actuală a pieţei, au declarat pentru SFin reprezentanţi ai conducerii combinatului. Şi la Alro Slatina se monitorizează cu atenţie piaţa. „Vrem să fim pregătiţi să reacţionăm rapid în caz că se vor deteriora şi mai mult condiţiile“, a arătat Gabriel Năstase, vicepreşedintele companiei. Reprezentanţii Petrom spun că „firma este acum în poziţia de a face faţă provocărilor actuale“, iar producătorul de automobile Dacia este, potrivit conducerii companiei, pregătit „să răspundă provocărilor recesiunii economice“. Însă crearea unei structuri dedicate crizei nu este o măsură uşor de luat şi nici tocmai populară. „Cel puţin următoarele 4-6 luni vor continua să fie caracterizate de incertitudine. Managerii vor trebui să ia decizii, hotărâri care vor influenţa atât rezultatele pe termen scurt, cât şi potenţialul pe termen mediu şi lung al dezvoltării business-ului pe care-l conduc“, a explicat Turmac.

 Toate companiile ar trebui să aibă celule de criză
„Eu cred că, în situaţia actuală, toate companiile ar trebui să aibă un angajat sau un grup de specialişti care să se ocupe cu monitorizarea crizei. Să nu meargă înainte cu afacerile în mod natural, cum mergeau acum şase luni, şi să se trezească că ajung în momentul în care nu mai există opţiuni viabile pentru a depăşi criza“, a subliniat Valeriu Nistor, partener în compania de consultanţă Soar Management. El susţine că cei mai mulţi dintre managerii români nu ştiu să gestioneze o companie în condiţii-limită, aşa cum sunt cele impuse de o criză economică profundă. Pentru că nu au învăţat niciodată despre manifestarea unui asemenea fenomen şi nici nu au experienţa depăşirii unei crize precedente, care să le folosească drept model de urmat. Criza de acum 10 ani, care ar putea servi unora ca model, nu a avut o expunere financiară mare şi s-a resimţit doar la nivel macroeconomic. „La nivel micro efectele au fost minime. Este adevărat că, atunci, în primul an, s-au închis 50.000 de companii, însă efectele resimţite de antreprenori au fost minime: şi-au luat calculatorul acasă, au pus lacătul pe uşă şi-au plecat“, spune Nistor. Acum însă problema se pune mult mai serios pentru că majoritatea antreprenorilor, care sunt şi manageri, sunt expuşi financiar. „Dacă este combinată cu un management defectuos, expunerea va avea efect catastrofal asupra companiilor nepregătite, pentru că acestea vor fi incapabile să depăşească situaţiile-limită care vor veni“, a subliniat Valeriu Nistor. Consultantul vede însă şi partea plină a paharului: el spune că va creşte rapid competenţa managerilor, pentru că nu vor avea altă opţiune. Fie se vor adapta şi vor dezvolta un management de calitate, fie dispare organizaţia pe care o conduc.

Masurile bancilor

22 ma rtie

40

Bancile iau masuri anticriza si incep sa scada dobanzile la credite. Pentru ca majoritatea romanilor evita imprumuturile din cauza conditiilor aspre, bancile se vad nevoite sa-si atraga clientii scazand dobanzile. Potrivit datelor Băncii Naţionale a României, într-o singură lună au fost acordate cu 0,7 % mai puţine credite. Printre instituţiile care au apelat la această măsură este şi Banca Transilvania, care a redus, săptămâna trecută, dobânzile la creditele în lei cu până la 2 puncte procentuale, ajungând la o valoare de 15,5%. Nici Banca Românească nu s-a lăsat mai prejos şi a scăzut dobânzile la creditele ipotecare în valută cu până la 1,67 de puncte procentuale. Aşadar, noua valoare a dobânzii pentru împrumuturile în euro este de 9,65%, faţă de 11,33% până în prezent. Acelaşi lucru s-a întâmplat şi la Garanti Bank, care a micşorat rata dobânzii cu 2,5. Noua valoare a ratei dobânzii este de 9,96 % la creditul pentru locuinţe şi 12,9% pentru creditul de consum fără garanţii. Specialiştii spreciază că în următoarea perioadă tot mai multe bănci se vor vedea nevoite să taie dobânzile la creditele acordate. (G.R.)

Vodafone România a redus tarifele convorbirilor

CONCURENŢĂ. Companiile de telefonie mobilă încearcă să depăşească criza economică prin oferte atractive. Pentru a supravieţui concurenţei, Vodafone România a redus considerabil tarifele la convorbirile internaţionale. Operatorii de telefonie spun că preţurile s-au micşorat cu până la 27 de procente, tarifele convorbirilor internaţionale pentru clienţii care deţin cartele preplătite şi pentru utilizatorii Vodafone Avantaj ajungând la 0,4 euro/minut. „Începând de miercuri, clienţii Vodafone pot efectua apeluri către toate reţelele fixe europene, precum şi către reţelele mobile Vodafone şi reţelele mobile partenere la tariful de 0,4 euro/minut, cu 27% mai scăzut faţă de nivelul anterior, de 0,55 euro/minut”. Apelurile internaţionale către alte reţele mobile europene sunt taxate cu 0,50 euro/minut, comparativ cu tariful anterior de 0,60 euro/minut. Vodafone este cel mai mare grup de telecomunicatii mobile la nivel internaţional, cu 289 milioane de clienţi. (G.R.)

Restantele statului ar putea sa duca in faliment 35% dintre constructori
Asociatia Romana a Antreprenorilor de Constructii (ARACO) ar putea actiona in instanta statul roman in cazul in care acesta va intarzia achitarea creantelor publice restante din anul 2008, situatie care a adus 30-35% dintre firmele din constructii in pericol sa intre in faliment din cauza lipsei finantarii, a declarat Laurentiu Plosceanu, presedintele ARACO. “Am primit solicitari din partea membrilor ARACO pentru a actiona in judecata statul, in vederea recuperarii creantelor, dar nu s-a stabilit inca daca acest demers se va face la nivel de 41

23 ma rtie

24 ma rtie

ramura sau la nivelul industriei de prestari servicii. Premierul Emil Boc a spus ca 90% din creante s-au platit, insa doar la 55-60% din firme au primit banii. Fondurile au ajuns la institutiile de stat si la administratia locala si sunt blocate aici. Situatia afecteaza grav echilibrele financiare ale companiilor si genereaza progresiv falimente in acest sector”, a declarat, ieri, intro conferinta de presa, presedintele ARACO, Laurentiu Plosceanu. Potrivit reprezentantilor ARACO, aproximativ 75.000 de muncitori din constructii ar putea fi concediati in aceasta vara daca statul nu va lua masuri de redresare a acestui sector, dupa ce disponibilizarile de personal au ajuns, in trimestrul intai, la 20.000 de persoane, alti 21.500 de muncitori fiind protejati temporar de catre Casa Sociala a Constructorilor. Numarul falimentelor firmelor de constructii a crescut in primele trei luni cu 20% fata de 2008, aceasta crestere fiind cauzata si de criza economica Plosceanu a explicat ca statul are datorii de circa doua miliarde euro catre firmele de prestari servicii, din care aproximativ 1,2-1,3 miliarde euro catre companiile de constructii. Sumele urmau sa fie platite firmelor de constructii pana la data de 15 martie, fiind vorba despre restante de sase-opt luni. ARACO mai solicita, printre altele, modificarea urgenta a legislatiei achizitiilor publice, publicarea resurselor financiare disponibile pentru proiectele in curs de derulare si obligativitatea certificarii companiilor de constructii.

BM şi Guvernul vor aplica măsuri pentru limitarea efectelor recesiunii

Banca Mondială (BM) va implementa în următorii doi ani, împreună cu Guvernul României, un pachet de măsuri care va limita efectele recesiunii şi impactul crizei financiare asupra celor vulnerabili, se arată într-un comunicat al instituţiei. Sprijinul acordat de BM va viza trei domenii prioritare, respectiv reforma sectorului public, prin care se ţinteşte îmbunătăţirea transparenţei şi predictibilităţii cheltuielilor publice şi calitatea acestora, îmbunătăţirea protecţiei sociale (asistenţă socială şi pensii), prin care se va limita impactul crizei asupra celor vulnerabili, precum şi reforme în sectorul financiar, prin care se au în vedere stabilitatea pe termen lung şi restructurarea economiei. Aceste măsuri fac parte din pachetul de sprijin acordat României, care include şi un împrumut de un miliard de euro, pe o perioadă de cinci ani. "Banca Mondială va lucra cu Guvernul României în următorii doi ani la implementarea unui pachet de măsuri care va limita efectele severe ale recesiunii şi impactul acesteia asupra celor vulnerabili", a declarat, în comunicat, Orsalia Kalantzopoulos, director pentru Europa Centrală şi ţările baltice al Băncii Mondiale. Potrivit reprezentantului Comisiei Europene Filip Keereman, prima tranşă a împrumutului acordat de BM va fi ajunge în România în luna iulie a acestui an. A doua tranşă va fi acordată de Banca Mondială în 2010, doar în condiţiile în care autorităţile vor înregistra progrese în ceea ce priveşte măsurile de reformă.

25 ma rtie

42

Presa internationala: FMI a salvat Romania de la faliment
Romania, una dintre cele mai sarace tari ale UE, este cea de a treia tara din blocul european care, din cauza unor grave probleme economice, a avut nevoie de "injectia de fonduri" de la FMI pentru a nu ajunge la faliment de stat, acceptand conditii dure, scrie joi presa internationala. Financial Times Deutschland constata ca, "dupa Ungaria si Letonia, Romania este cea de a treia tara care trebuie salvata de la faliment" si ca pentru 20 de miliarde de euro, Bucurestiul a trebuit sa accepte conditii dure, negociate timp de doua saptamani. Euronews Deutschland scrie la randul sau ca "Romania primeste o injectie de capital" de 20 de miliarde de euro, fiind cea de a treia tara din UE care apeleaza la ajutor, "intrucat era amenintata cu falimentul de stat". Potrivit sursei, FMI ar calcula o reducere a economiei de pana la 6%, scrie NewsIn. "Bucurestiul a acceptat o serie de conditii dure pentru banii imprumutati", considera Euronews, amintind ca Bucurestiul s-a angajat sa inghete salariile sectorului public si ca va incerca sa reduca deficitul bugetar la 4,6% din PIB.

Băncile-mamă s-au angajat să nu retragă capital
FMI a obţinut acorduri scrise de la toate cele nouă bănci-mamă ale principalelor instituţii de credit din România, prezente joi la discuţiile de la Viena, care s-au angajat să nu retragă capital şi garantează participarea cu capital suplimentar pentru susţinerea subsidiarelor locale. "Suntem conştienţi că este în interesul nostru colectiv şi în interesul României să subscriem la angajamente coordonate de a menţine în întregime expunerea pe piaţa românească", se arată într-o declaraţie comună a celor nouă grupuri financiare publicată de FMI. Anterior, surse de la Viena, unde au avut loc discuţiile, au declarat că FMI a obţinut acordul scris de la opt bănci-mamă ale principalelor instituţii de credit din România, din cele nouă prezente la discuţii, întâlnirea fiind întreruptă în aşteptarea reprezentantului celei de-a noua bănci. Oficialii băncilor-mamă din cele patru state de origine (Austria, Italia, Franţa şi Grecia) s-au angajat să participe la programul de relansare economică a României, conform acordului de sprijin multilateral extern anunţat miercuri, şi să furnizeze capital subsidiarelor locale, acolo unde va fi nevoie. La întâlnirea de la Viena au participat, alături de oficiali FMI, CE, BM, BERD şi BEI, preşedinţii Erste Group, Volksbank, Raiffeisen International, Societe Generale, UniCredit, EFG Eurobank, National Bank of Greece, Alpha Bank, Piraeus şi prim-viceguvernatorul BNR, Florin Georgescu.

27 ma rtie

26 ma rtie

43

BM recomandă României să ridice vârsta minimă de pensionare
Banca Mondială (BM) recomandă Guvernului să ridice vârsta minimă de pensionare peste pragul de 70 de ani până în 2050 şi să menţină contribuţiile la niveluri care corespund vârstei actuale de pensionare pentru a reface echilibrul fiscal în sistemul de pensii, care va înregistra deficite uriaşe. Potrivit estimărilor instituţiei financiare internaţionale, deficitul din sistemul de pensii în România va depăşi 5% din Produsul Intern Brut (PIB) până în 2020, va urma un trend ascendent în următoarele trei decenii după care se va reduce, până în 2050, la 6,2% din PIB, reiese dintrun studiu al BM. Deficitele vor fi generate de ritmul de îmbătrânire al populaţiei, precum şi de pensiile "generoase" stipulate în sistemul actual - în special în urma majorărilor recente ale pensiilor - şi de costurile tranziţiei unei părţi din contribuţiile de la Pilonul I (pensii asigurate prin sistemul public administrat de stat, finanţate din bugetul de asigurări sociale) către Pilonul II (pensii asigurate prin contribuţii obligatorii la fonduri de pensii administrate privat). Îmbătrânirea populaţiei va reduce numărul contributorilor în relaţie cu numărul beneficiarilor, astfel încât, până în 2050, numărul de beneficiari va fi foarte apropiat de numărul de contributori. Experţii BM au calculat că, până în 2050, raportul dintre populaţia cu o vârstă de peste 65 de ani şi populaţia cu vârste cuprinse între 20-64 de ani va creşte la 56,6%, faţă de 23,6% în 2005. Îmbătrânirea populaţiei va reduce numărul contributorilor în relaţie cu numărul beneficiarilor, astfel încât până în 2050 numărul de beneficiari se va fi apropiat mult de numărul de contributori. Vârsta minimă de pensionare mai redusă pentru femei, coroborată cu durata mai lungă de viaţă a acestora, majorează semnificativ costul beneficiilor încasate în relaţie cu contribuţiile BM mai recomandă, ca alte opţiuni disponibile pentru reducerea dezechilibrului fiscal, scăderea beneficiilor la pensionare pe Pilonul I, indexări mai reduse ale pensiilor sau orice combinaţie a acestor două metode.

Fitch: Economia Romaniei va continua sa scada si in 2010, cu 2%

Fitch Ratings estimeaza ca produsul intern brut (PIB) al Romaniei va scadea cu 2% in 2010, dupa diminuarea de 4,5% anticipata pentru acest an, iar rata somajului ar urma sa creasca anul viitor la 6,5%, de la 6% in 2009, potrivit unui raport publicat luni de agentia de evaluare financiara. n 2008, produsul intern brut al Romaniei a crescut spectaculos, cu 7,1%, dar criza financiara internationala a atins si economia Romaniei in ultimul trimestru al anului trecut. Cu toate acestea, agentia de evaluare are o viziune destul de optimista asupra evolutiei deficitului bugetar al Romaniei, pe care il vede diminuandu-se la 3% din PIB in in 2009 si apoi la 2% din PIB in 2010, de la 4,8% in 2008. 44

29 ma rtie

28 ma rtie

Fitch se aseapta la o incetinire a inflatiei in perioada urmatoare, astfel incat de la media de 7,8% din 2008, sa se tempereze la 6% in 2009 si apoi la 3,5% in 2010. Cat priveste deficitul de cont curent, Fitch estimeaza ca acesta va scadea de la 24,8 miliarde dolari in 2008, la 12,2 miliarde dolari in acest an, pentru ca anul viitor sa se cifreze la numai 8,3 miliarde dolari. Astfel, ponderea deficitului de cont curent in PIB ar urma sa scada de la 12,2% in 2008, la 8,5% in 2009 si la 6,5% in 2010. Revenirea balantei de plati ar avea la baza deprecierea leului fata de valutele forte. Astfel, Fitch se asteapta la cresterea cursului mediu de la 2,52 lei/dolar in 2008, la 3,29 lei/dolar in acest an si la 3,75 lei/dolar in 2010.9

Studiu: Romania experimenteaza criza, romanii mai putin
Criza financiara ii va determina pe romani sa reduca in primul rand din cheltuielile cu renovarea/dotarea locuintei si a celor pentru petrecerea timpului liber si mai putin din banii alocati pentru mancare, ingrijire personala, alcool si tutun, arata cel mai recent studiu realizat de 360insights. Studiul a reusit sa exploreze atat perceptia romanilor asupra crizei financiare, cat si starea de spirit si solutiile de economisire pe care acestia le-ar gasi in momentul in care criza iar afecta in mod direct. Desi la nivel personal oamenii o resimt mai putin, exista perceptia ca totusi criza financiara pare sa cuprinda din ce in ce mai mult tara noastra. La ora actuala starea generala pare a fi una de tensiune si asteptare legata de ceea ce se intampla in jurul lor. Aceasta stare se datoreaza faptului ca 2/3 dintre romani afirma ca nu au informatii concrete si nu stiu exact ce inseamna criza atat de des amintita. Se pare chiar ca mai mult de jumatate dintre ei considera ca totul ar putea fi o exagerare de moment din partea mass-media, tocmai datorita lipsei resimtirii unor efecte directe aspupra propriei persoane. Romanii observa mai degraba efectele crizei la cei din jur si mai putin asupra lor. Prin urmare tara este afectata, dar eu ca individ mai putin. Astfel dintre efectele asociate crizei, romanii au constatat ca cei din anturajul lor isi fac din ce in ce mai multe griji in ceea ce priveste stabilitatea locului de munca (94%), pe cand din randul celor intervievati doar 44% au fost afectati in mod direct. De asemenea exista perceptia ca oamenii au inceput sa intarzie in achitarea datoriilor catre banci (91%), dar in mod direct doar 38% se confrunta cu aceasta problema. In ceea ce priveste gasirea unei surse de venit suplimentare doar 45% au luat in considerare aceasta posibilitate, dar uitandu-se la cei din jur perceptia asupra procentului celor care au inceput deja ca caute este mult mai mare, si anume 90%. Putini dintre ei ar privi criza ca o oportunitate pentru a face diferite investitii in aceasta perioada (26%). 10 Pentru unii dintre cei chestionati, criza poate fi un factor care sa puna capat consumului excesiv si irational care a caracterizat Romania ultimilor ani. Oamenii ar putea deveni mai
9

Studiu efectuat de agentia de evaluare financiara Fitch Ratings Datele mentionate reprezinta rezultatul atat a unui studiu cantitativ realizat pe un esantion reprezentativ la nivel urban (800 de persoane), cat si a unui studiu calitativ, ambele studii fiind desfasurate in perioada 15 ianuarie-15 februarie 2009, de catre 360insights.
10

30 ma rtie

45

cumpatati si mai selectivi in procesul de alegere al produselor care ii inconjoara, iar lista de cumparaturi sa devina cu adevarat o carte de identitate a consumatorului si nu doar o insiruire impulsiva de produse. La momentul actual insa exista inca o detasare fata de ceea ce se intampla in plan economic, iar criza ramane deocamdata un fenomen care afecteaza Romania si mai putin pe romani in mod direct.

Absolvenţii crizei, respinşi în masă de piaţa muncii
În România vor fi, până la finalul anului, 800.000 de şomeri, potrivit estimărilor oficiale. Li se vor adăuga, însă, zeci de mii de absolvenţi pentru care piaţa muncii nu va avea loc. Majoritatea studenţilor aflaţi acum în an terminal sunt pregătiţi, sau ar trebui să fie, în ştiinţe umaniste, juridice şi economice. Cu alte cuvinte, au exact specializările care până acum câteva luni reprezentau un real atu în CV, dar de care, în momentul de faţă, nimeni nu pare a avea nevoie. Pe o piaţă a muncii îngheţată, „tinerii aflaţi la primul job sunt primii care vor fi concediaţi şi ultimii care vor fi angajaţi“, avertizează Ioana Iordache, CEO al grupului Leo Burnett. „Am mari emoţii pentru viitoarea promoţie. Chiar dacă sunt mulţi care au lucrat încă din anul I, e vorba de slujbe sub nivelul lor de competenţe, care nu vor avea prea mare greutate în CV“, spune Mihaela Constantinescu, şefa catedrei de Studii Europene din cadrul Universităţii Bucureşti, una dintre facultăţile cu cea mai mare concurenţă din ţară. Apoi, remarcă ea, mai este o problemă: anul trecut, când au terminat simultan două generaţii, mulţi studenţi au ales să urmeze programe de master. Ei vor îngroşa rândurile celor care îşi vor căuta disperaţi o slujbă anul acesta. Prin urmare, ce soluţii au absolvenţii acestui an? În primul rând, să se implice în cât mai multe activităţi extracurriculare, spun într-un glas managerii, recrutorii şi profesorii întrebaţi de Capital. „Eu, unul, nu am observat să îşi dea interesul mai mult ca altădată“, îi critică Alexandru Ticlea, rectorul Universităţii Ecologice, descriind actuala perioadă ca pe una de „continuă delăsare“. Circa 260.000 de studenţi au absolvit, anul trecut, facultăţi de stat sau private. După unele estimări, 40% şi-au găsit joburi. În 2009, chiar dacă numărul absolvenţilor va fi mai scăzut, vor avea şanse să se angajeze cel mult 10%. Cei mai mulţi absolvenţi ai promoţiei 2009 vor proveni de la facultăţile cu profil umanist, juridic şi economic. Deşi în ultimii ani angajatorii şi-au focalizat priorităţile, în mod evident, către segmentul tehnic, tendinţele de creştere numerică a candidaţilor în instituţiile politehnice nu au depăşit parametrii consacraţi. Aşa se şi explică de ce tinerii ingineri au avut căutare pe piaţa muncii şi după ce criza economică şi-a arătat colţii şi-n România

31 ma rtie

46

CAPV. CINCI MOTIVE PENTRU CARE IUBIM CRIZA
1. Scaderea preturilor la imobiliare: Boom-ul din ultimii trei ani ai pietei imobiliare a transformat Romania in una dintre cele mai scumpe piete din regiunea Europei Centrale si de Est. Criza insa a pus capat acestui "bubble", aducand preturile imobiliarelor cu picioarele pe pamant. 2. Cresterea dobanzilor la depozite: "Nu ne vom mai intalni prea curand cu dobanzi real pozitive la depozitele bancare. In prezent, dobanzile bancare au ajuns la valori extrem de atragatoare pentru cei care dispun de lichiditati", spune Mihail Ion, presedintele societatii de administrare a investitiilor Raiffeisen Asset Management. Bancile au ajuns sa plateasca dobanzi de peste 20% pentru cei care au sume consistente in lei pe care vor sa le "depoziteze" la ele. 3. Poti sa cumperi o companie la Bursa cu 500.000 euro: criza a facut Bursa de Valori Bucuresti tot mai accesibila investitorilor mici. Cotatiile actiunilor au scazut asa de mult incat 500.000 de euro ar fi de ajuns pentru ca un investitor sa achizitioneze cea mai mica companie de pe Bursa, Energopetrol Campina (ENP), care efectueaza lucrari de constructii-montaj si instalatii. Cu aceiasi bani, un investitor ar putea sa cumpere pachetul majoritar de actiuni la producatorul de vase emailate Ves Sighisoara (VESY), recent promovata la cota de pe piata RASDAQ. 4. Chilipiruri si active ieftine: pentru companiile interesate de consolidarea pozitiei in piata prin achizitia unor jucatori, criza a generat unul dintre cele mai favorabile contexte. Acum companiile pot cumpara active la preturi la care in urma cu doi ani nici nu visau. 5. Criza ne-a invatat cat de importante sunt cumpatarea, increderea si lucrurile simple. Asistam la "history in the making", cum spun anglo-saxoni, si pe buna dreptate ca momentele pe care le-am trait in 2008 si pe care le traim in 2009 le vom regasi peste cativa ani in manualele de istorie.

47

BIBLIOGRAFIE

15.

www.ghiseulbancar.ro www.wall-street.ro 1. www.antena3.ro 2. www.ziare.com 3. www.cotidianul.ro 4. www.capital.ro 5. www.evz.ro 6. www.bursa.ro 7. www.realitatea.net 8. www.dailybusiness.ro 9. www.marketwatch.ro 10. www.financiarul.com 11.www.standard.ro 12. www.ccib.ro 13. www.insse.ro 14. www.economie.hotnews.ro Anghelache Constantin– Romania 1999 Starea Economiei, Ed. Ec., Bucuresti 1999
48

49

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->