PROTECTIA TARIFARA INSTRUMENT AL POLITICII COMERCIALE

CUPRINS

4.1 Efectele unei taxe vamale

4.2 Protectia nominala si protectia efectiva

4.3 Crearea si deturnarea de comert

                  4.1 Efectele unei taxe vamale

        Barierele tarifare, cele mai simple masuri de politica comerciala, sunt reprezentate
de taxe vamale pe 111f56b rcepute cu ocazia importului unui bun.Taxa vamala
specifica apare sub forma unei sume, fixata pe unitatea de masura fizica (de exemplu, 3
dolari pe barilul de petrol). Taxele ad valorem sunt taxe percepute sub forma unui procent
din valoarea bunului importat (de exemplu, 25% pentru importul de camioane). Si intr-un
caz si in celalalt, efectul taxelor vamale este de a ridica pretul de vanzare al bunurilor
importate.

       Tarifele vamale reprezinta cea mai veche forma de politica comerciala, fiind ades
utilizate ca sursa de venituri pentru bugetul statului. Adevarata ratiune pentru care ele au
fost insa folosite a fost aceea de a proteja anumite sectoare economice. Astfel, la inceputul
secolului al XIX-lea, Anglia folosea taxele vamale (faimoasele legi asupra graului) pentru
a-si proteja agricultura contra concurentei straine, in vreme ce, la sfarsitul aceluiasi secol,
Germania si SUA apeleaza la masurile tarifare pentru a-si proteja noile sectoare
industriale. In epoca recenta, importanta taxelor vamale a scazut, guvernele preferand sa
protejeze industriile nationale prin masuri de natura netarifara. Cu toate acestea,
intelegerea corecta a efectelor produse de o taxa vamala reprezinta o conditie esentiala
pentru intelegerea celorlalte masuri de politica comerciala.

        Costul net al unei taxe vamale este: pierderea consumatorilor – caºtigul

producatorilor – incasarile guvernamentale

       
      4.2 Protectia nominala si protectia efectiva

      In mod evident, cu cat taxele vamale au un nivel mai ridicat, cu atat protectia asigurata
de tarife industriilor nationale este mai mare. Taxa vamala aplicata asupra unui produs
protejeaza nu numai industria, respectiv firma producatoare de asemenea produse, dar si
salariile muncitorilor si alte elemente de cost, incluse in ceea ce se cunoaste ca
fiind “valoare adaugata”2.

In afara acestora (firma producatoare si muncitorii sai), taxa protejeaza si veniturile altor
ramuri industriale, furnizoare de inputuri pentru firma / industria protejata. Asa de pilda,
taxele vamale percepute asupra bicicletelor au un efect pozitiv nu numai asupra firmei si
asupra salariatilor firmei producatoare de biciclete, dar si asupra firmelor care produc roti,
cauciucuri si alte componente care se constituie in imputuri pentru industria de biciclete.
Acest lucru demonstreaza faptul ca efectul taxelor vamale trebuie masurat in integralitatea
lui.

In plus, firmele dintr-o anumita ramura industriala nu sunt afectate numai de taxa vamala
perceputa asupra produsului finit, ci ºi de taxele asupra inputurilor. De exemplu, firma
care produce biciclete va fi influentata negativ de taxele percepute asupra otelului pentru
roti sau asupra cauciucului. Acest lucru complica si mai mult incercarea de masurare a
efectului taxelor vamale, percepute atat asupra produselor finite cat si asupra materiilor
prime, efect exercitat asupra unei firme individuale.

Masurarea cantitativa a efectelor pe care intregul set de taxe vamale le are asupra valorii
adaugate pe produs, intr-o anumita industrie, se realizeaza cu ajutorul ratei protectiei
efective. Efectul protectionist al taxelor vamale imbraca doua forme:

      Protectia nominala, care se refera la valoarea integrala a produsului finit supus

impunerii vamale, egala cu nivelul taxelor vamale (de aceea, taxele vamale cuprinse in
tariful vamal se mai numesc si taxele vamale nominale).
       Protectia efectiva, care vizeaza numai sporul valorii adaugate, in conditiile impunerii
vamale. Rata protectiei efective este egala cu procentul cu care intregul set de taxe vamale,
utilizat la un moment dat, determina cresterea valorii adaugate.

           4.3 Crearea si deturnarea de comert

     Crearea unui bloc regional (uniune vamala si, in mai mica masura, zona de liber
schimb) genereaza anumite modificari ale fluxurilor comerciale.

    Crearea de comert reprezinta efectul benefic al crearii de uniuni vamale. Ea apare in

cazul in care o tara, care producea ineficient un anumit produs (costuri mari), ajunge, ca
urmare a aparitiei unei uniuni vamale, sa importe produsul respectiv dintr-o tara membra,
in conditii de eficienta ridicata. Deoarece produsul nu era importat din afara inainte de
crearea uniunii vamale, tarile care nu sunt membre ale acesteia nu sunt afectate.

    Deturnarea de comert reprezinta efectul nedorit al aparitiei uniunilor vamale. Apare

atunci cand o tara, care importa anterior un produs de la una din tarile ramase in afara
spatiului integrationist, se reorienteaza catre una din tarile membre, tara ale carei produse
au devenit eficiente in urma includerii in uniunea vamala. Prin reducerile discriminatorii
de taxe vamale, tarile ne-membre pierd piete in favoarea unor producatori mai putin
eficienti dintr-o tara membra, ceea ce duce la reducerea eficientei la scara mondiala, ca
urmare a faptului ca a aparut o deturnare a comertului, de la surse care aveau costuri mai
reduse spre altele, care au costuri mai mari.

Deturnarea sau devierea sau reorientarea de comerþ reprezinta inlocuirea surselor mai

eficiente (sub aspectul costurilor) din afara uniunii vamale cu surse mai putin eficiente din
interior. Acest lucru a devenit posibil prin liberalizarea schimburilor in interiorul uniunii
vamale si instituirea unor masuri protectioniste fata de terti.

                                             BIBIOGRAFIE
Fundamentele comertului international  - Conf. Univ. Dr. Gabriela Dragan