Cina, Arestarea, Judecarea

21 aprilie 2011, Joia Mare

Ora 19:45

Personaje:
- Isus;
- Ucenicii: Simon, fiul lui Iona: se va numi Chefa (ce se talcuieste:
Petru); Andrei, fratele lui Petru; Iacov, fiul lui Zebedei, şi Ioan, fratele
lui; Filip din Betsaida si Bartolomeu; Toma; Matei, vameşul; Iacov,
fiul lui Alfeu; Levi(Iuda), zis şi Tadeu; Simon Cananitul; Iuda
Iscarioteanul, cel care a vândut pe Isus;
- Soldaţi;
- Farisei;
- Preoţi;
- Slujnică – 2 femei;
- Acuzatorul lui Petru.

Pe film: Jesus Of Nazareth CD4: 00.16.16 – 00.27.54

Ucenicii au făcut cum le poruncise Isus şi au pregătit paştile.

Seara, Isus a şezut la masă cu cei doisprezece ucenici ai Săi.
Petru(în timp ce Îi toarnă apă ): - Doamne, este atât de bine că petrecem
acest Paşti cu tine!
- Am dorit mult să mănânc paştile acestea cu voi înainte de patima
Mea; căci vă spun că de acum încolo nu le voi mai mânca, până la împlinirea
lor în Împărăţia lui Dumnezeu..
Pauză; beau toţi din boluri…
Se ridică de la masă, se dezbracă de mantie, ia un ştergar şi îl leagă la
brâu. Toarnă apă într-un lighean şi începe să spele picioarele ucenicilor şi să
le şteargă cu ştergarul cu care era încins. Vine la Simon Petru, iar Petru Îi
zice:
- Doamne, Tu să-mi speli mie picioarele?
- Ce fac Eu, tu nu pricepi acum, dar vei pricepe după aceea.
Petru:
- Niciodată nu-mi vei spăla picioarele!
- Dacă nu te spăl Eu, nu vei avea parte deloc cu Mine.
Petru:
- Doamne, nu numai picioarele, dar şi mâinile şi capul!
- Cine s-a scăldat n-are trebuinţă să-şi spele decât picioarele, ca să fie
curat de tot; şi voi sunteţi curaţi, dar nu toţi. Nu sunteţi toţi curaţi.
În timp ce le spăla picioarele:
- Înţelegeţi voi ce v-am făcut Eu? Voi Mă numiţi „Învăţătorul şi Domnul”
şi bine ziceţi, căci sunt. Deci dacă Eu, Domnul şi Învăţătorul vostru, v-am
spălat picioarele, şi voi sunteţi datori să vă spălaţi picioarele unii altora.
Pentru că Eu v-am dat o pildă, ca şi voi să faceţi cum am făcut Eu. Adevărat,
adevărat vă spun că robul nu este mai mare decât domnul său, nici apostolul

1
mai mare decât cel ce l-a trimis. Dacă ştiţi aceste lucruri, ferice de voi dacă
le faceţi. Nu vorbesc despre voi toţi; cunosc pe aceia pe care i-am ales. Dar
trebuie să se împlinească Scriptura care zice: „Cel ce mănâncă pâine cu Mine
a ridicat călcâiul împotriva Mea.” Vă spun lucrul acesta de pe acum, înainte
ca să se întâmple, pentru ca, atunci când se va întâmpla, să credeţi că Eu
sunt. Adevărat, adevărat vă spun că cine primeşte pe acela pe care-l trimit
Eu, pe Mine Mă primeşte; şi cine Mă primeşte pe Mine primeşte pe Cel ce M-a
trimis pe Mine.
Şi-a luat hainele, S-a aşezat iarăşi la masă, S-a tulburat în duhul Lui, şi
le-a zis:
- Adevărat, adevărat vă spun că unul din voi Mă va vinde.
Ucenicii se uitau unii la alţii şi nu înţelegeau despre cine vorbeşte.
Unul din ucenici, Ioan, stătea la masă culcat lângă Isus.
Simon Petru către Ioan:
- Întreabă-L tu cine este…
Ioan către Isus:
- Doamne, cine este?
- Cel ce va întinde cu Mine mâna în blid acela Mă va vinde. Negreşit,
Fiul omului Se duce după cum este scris despre El. Dar vai de omul acela
prin care este vândut Fiul omului! Mai bine ar fi fost pentru el să nu se fi
născut!
Isus către Iuda, după ce acesta a întins mâna în acelaş blid cu El:
- Ce-ai să faci, fă repede.
Iuda iese nedumerit dar şi bucuros, în acelaş timp.
Pe când mâncau, Isus a luat o pâine; şi, după ce a binecuvântat:
- Binecuvântat fii Domnul Dumnezeul nostru, Care ne-ai binecuvântat cu
legile Tale
şi ne-ai dat pâine din pãmânt şi rodul viţei să ne bucurăm de ele!
- De-acum înainte aceasta nu va mai fi pâinea trecerii părinţilor nostril
din robie în libertate... Acest Paşti este pentru voi azi, trecerea din
robia morţii la libertatea vietii...
Aceasta este pâinea vietii...
A frânt-o şi le-a dat, zicând:
- Luaţi, mâncaţi, acesta este trupul Meu care se dă pentru voi; să faceţi
lucrul acesta spre pomenirea Mea.
Apoi a luat un pahar şi li l-a dat, şi au băut toţi din el. Şi le-a zis:
- Acesta este legământul cel nou, făcut în sângele Meu care se varsă
pentru voi. Acesta este sângele Meu, sângele legământului cel nou,
care se varsă pentru mulţi, spre iertarea păcatelor. Vă spun că, de
acum încolo nu voi mai bea din acest rod al viţei, până în ziua când îl
voi bea cu voi nou în Împărăţia Tatălui Meu.
- Acum, Fiul omului a fost proslăvit şi Dumnezeu a fost proslăvit în El.
Dacă Dumnezeu a fost proslăvit, în El, şi Dumnezeu Îl va proslăvi în El însuşi
şi-L va proslăvi îndată. Copilaşilor, mai sunt puţin cu voi. Mă veţi căuta, şi,
cum am spus iudeilor că unde Mă duc Eu, ei nu pot veni, tot aşa vă spun şi
vouă acum. Vă dau o poruncă nouă: să vă iubiţi unii pe alţii; cum v-am iubit

2
Eu, aşa să vă iubiţi şi voi unii pe alţii. Prin aceasta vor cunoaşte toţi că
sunteţi ucenicii Mei, dacă veţi avea dragoste unii pentru alţii.

Aveţi credinţă în Dumnezeu şi aveţi credinţă în Mine. În casa Tatălui

Meu sunt multe locaşuri. Dacă n-ar fi aşa, v-aş fi spus. Eu Mă duc să vă
pregătesc un loc. Şi după ce Mă voi duce şi vă voi pregăti un loc, Mă voi
întoarce şi vă voi lua cu Mine, ca acolo unde sunt Eu, să fiţi şi voi. Ştiţi unde
Mă duc şi ştiţi şi calea într-acolo.

Toma(Beni Iliesi):
- Doamne, nu ştim unde Te duci; cum putem să ştim calea într-acolo?
- Toma, Eu sunt Calea, Adevărul şi Viaţa. Nimeni nu vine la Tatăl decât
prin Mine. Dacă M-aţi fi cunoscut pe Mine, aţi fi cunoscut şi pe Tatăl Meu. Şi
de acum încolo Îl veţi cunoaşte; şi L-aţi şi văzut.

Filip(Sergiu D.):
- Doamne, arată-ne pe Tatăl, şi ne este de ajuns.
- De atâta vreme sunt cu voi şi nu M-ai cunoscut, Filipe? Cine M-a văzut
pe Mine a văzut pe Tatăl. Cum zici tu, dar: „Arată-ne pe Tatăl”? Nu crezi că
Eu sunt în Tatăl, şi Tatăl este în Mine? Cuvintele pe care vi le spun Eu, nu le
spun de la Mine; ci Tatăl, care locuieşte în Mine, El face aceste lucrări ale Lui.
Credeţi-Mă că Eu sunt în Tatăl, şi Tatăl este în Mine; credeţi cel puţin pentru
lucrările acestea. Cine are poruncile Mele şi le păzeşte acela Mă iubeşte; şi
cine Mă iubeşte va fi iubit de Tatăl Meu. Eu îl voi iubi şi Mă voi arăta lui.

Levi(Iuda – Dan, Bocşa):

- Doamne, cum se face că Te vei arăta nouă, şi nu lumii?
- Levi, dacă Mă iubeşte cineva, va păzi Cuvântul Meu, şi Tatăl Meu îl va
iubi. Noi vom veni la el şi vom locui împreună cu el. Cine nu Mă iubeşte nu
păzeşte cuvintele Mele. Şi Cuvântul pe care-l auziţi nu este al Meu, ci al
Tatălui, care M-a trimis. V-am spus aceste lucruri cât mai sunt cu voi. Dar
Mângâietorul, adică Duhul Sfânt, pe care-L va trimite Tatăl în Numele Meu,
vă va învăţa toate lucrurile şi vă va aduce aminte de tot ce v-am spus Eu. Vă
las pacea, vă dau pacea Mea. Nu v-o dau cum o dă lumea. Să nu vi se
tulbure inima, nici să nu se înspăimânte. Aţi auzit că v-am spus: „Mă duc, şi
Mă voi întoarce la voi.” Dacă M-aţi iubi, v-aţi fi bucurat că v-am zis: „Mă duc
la Tatăl”; căci Tatăl este mai mare decât Mine.
V-am spus aceste lucruri, pentru ca ele să nu fie pentru voi un prilej de
cădere. Au să vă dea afară din sinagogi: ba încă, va veni vremea când
oricine vă va ucide să creadă că aduce o slujbă lui Dumnezeu. Şi se vor purta
astfel cu voi, pentru că n-au cunoscut nici pe Tatăl, nici pe Mine. V-am spus
aceste lucruri, pentru ca, atunci când le va veni ceasul să se împlinească, să
vă aduceţi aminte că vi le-am spus. Nu vi le-am spus de la început, pentru că
eram cu voi. Acum Mă duc la Cel ce M-a trimis; şi nimeni din voi nu Mă
întreabă: „Unde Te duci?” Dar, pentru că v-am spus aceste lucruri, întristarea

3
v-a umplut inima. Totuşi vă spun adevărul: vă este de folos să Mă duc; căci,
dacă nu Mă duc Eu, Mângâietorul nu va veni la voi; dar, dacă Mă duc, vi-L voi
trimite. Şi când va veni El, va dovedi lumea vinovată în ce priveşte păcatul,
neprihănirea şi judecata. În ce priveşte păcatul: fiindcă ei nu cred în Mine; în
ce priveşte neprihănirea: fiindcă Mă duc la Tatăl, şi nu Mă veţi mai vedea; în
ce priveşte judecata: fiindcă stăpânitorul lumii acesteia este judecat. Mai am
să vă spun multe lucruri, dar acum nu le puteţi purta. Când va veni
Mângâietorul, Duhul adevărului, are să vă călăuzească în tot adevărul; căci El
nu va vorbi de la El, ci va vorbi tot ce va fi auzit şi vă va descoperi lucrurile
viitoare. El Mă va proslăvi, pentru că va lua din ce este al Meu şi vă va
descoperi. Tot ce are Tatăl este al Meu; de aceea am zis că va lua din ce este
al Meu şi vă va descoperi. Peste puţină vreme, nu Mă veţi mai vedea; apoi
iarăşi, peste puţină vreme, Mă veţi vedea, pentru că Mă duc la Tatăl.”

Iacov(Cos Canea):
- Ce înseamnă cuvintele acestea: „Peste puţină vreme, nu Mă veţi mai
vedea”, „Apoi iarăşi, peste puţină vreme, Mă veţi vedea” şi: „Pentru că Mă
duc la Tatăl”?
Andrei(Emi Cionca:)
- Ce înseamnă aceasta: „Peste puţină vreme”?
Către ceilalţi ucenici:
-Nu ştim ce vrea să spună.
- Andrei, vă întrebaţi între voi ce înseamnă cuvintele: „Peste puţină
vreme, nu Mă veţi mai vedea” şi: „Apoi iarăşi, peste puţină vreme, Mă veţi
vedea”?
Adevărat, adevărat vă spun că voi veţi plânge şi vă veţi tângui, iar lumea
se va bucura; vă veţi întrista, dar întristarea voastră se va preface în bucurie.
Femeia, când este în durerile naşterii, se întristează, pentru că i-a sosit
ceasul; dar, după ce a născut pruncul, nu-şi mai aduce aminte de suferinţă,
de bucurie că s-a născut un om pe lume. Tot aşa şi voi: acum sunteţi plini de
întristare; dar Eu vă voi vedea iarăşi, inima vi se va bucura, şi nimeni nu vă
va răpi bucuria voastră. În ziua aceea, nu Mă veţi mai întreba de nimic.
Adevărat, adevărat vă spun că orice veţi cere de la Tatăl, în Numele Meu, vă
va da.
Până acum n-aţi cerut nimic în Numele Meu: cereţi, şi veţi căpăta, pentru
ca bucuria voastră să fie deplină. V-am spus aceste lucruri în pilde. Vine
ceasul când nu vă voi mai vorbi în pilde, ci vă voi vorbi desluşit despre Tatăl.
În ziua aceea, veţi cere în Numele Meu, şi nu vă zic că voi ruga pe Tatăl
pentru voi. Căci Tatăl însuşi vă iubeşte, pentru că M-aţi iubit şi aţi crezut că
am ieşit de la Dumnezeu. Am ieşit de la Tatăl şi am venit în lume; acum las
lumea şi Mă duc la Tatăl.”
Petru:
- Iată că acum vorbeşti desluşit şi nu spui nicio pildă. Acum cunoaştem că
ştii toate lucrurile şi n-ai nevoie să Te întrebe cineva; de aceea credem că ai
ieşit de la Dumnezeu.

4
 - Acum credeţi? Iată că vine ceasul, şi a şi venit, când veţi fi risipiţi
fiecare la ale lui; şi pe Mine Mă veţi lăsa singur; dar nu sunt singur, căci Tatăl
este cu Mine. V-am spus aceste lucruri ca să aveţi pace în Mine. În lume veţi
avea necazuri; dar îndrăzniţi, Eu am biruit lumea.
- Simone, Simone, Satana v-a cerut să vă cearnă ca grâul. Dar Eu M-am
rugat pentru tine, ca să nu se piardă credinţa ta; şi, după ce te vei întoarce la
Dumnezeu, să întăreşti pe fraţii tăi.
- Doamne, cu Tine sunt gata să merg chiar şi în temniţă şi la moarte.
- Petre, îţi spun că nu va cânta astăzi cocoşul, până te vei lepăda de
trei ori că nu Mă cunoşti.
- Doamne, niciodată nu am să te părăsesc!
Când v-am trimis fără pungă, fără traistă şi fără încălţăminte, aţi dus
voi lipsă de ceva? De nimic, I-au răspuns ei.
- Acum, dimpotrivă, cine are o pungă s-o ia; cine are o traistă, de
asemenea, s-o ia; şi cine n-are sabie să-şi vândă haina şi să-şi cumpere o
sabie. Căci vă spun că trebuie să se împlinească cu Mine aceste cuvinte
scrise: „El a fost pus în numărul celor fărădelege.” Şi lucrurile privitoare la
Mine sunt gata să se împlinească.
Petru:
- Doamne, iată aici două săbii.
- Destul! Să mergem!

Atunci Isus a venit cu ei într-un loc îngrădit, numit Ghetsimani, şi a zis

ucenicilor:
- Rămâneţi aici până Mă voi duce acolo să Mă rog.
A luat cu El pe Petru, pe Ioan şi pe Iacov şi a început să Se întristeze şi să Se
mâhnească foarte tare.
Isus le-a zis atunci:
- Sufletul Meu este cuprins de o întristare de moarte; rămâneţi aici şi
vegheaţi împreună cu Mine.
Apoi a mers puţin mai înainte, a căzut cu faţa la pământ şi S-a rugat,
zicând:
- Ava, Ţie toate lucrurile Îţi sunt cu putinţă; depărtează de la Mine paharul
acesta! Totuşi, facă-se nu ce voiesc Eu, ci ce voieşti Tu!
Apoi a venit la ucenici, i-a găsit dormind şi a zis lui Petru:
- Simone, tu dormi? Un ceas n-ai fost în stare să veghezi? Vegheaţi şi
rugaţi-vă, ca să nu cădeţi în ispită; duhul este plin de râvnă, dar trupul este
neputincios.
S-a depărtat a doua oară şi S-a rugat, zicând:
- Tată, dacă nu se poate să se îndepărteze de Mine paharul acesta, fără
să-l beau, facă-se voia Ta!
S-a întors iarăşi la ucenici şi i-a găsit dormind; pentru că li se îngreuiaseră
ochii de somn. I-a lăsat din nou, S-a depărtat şi S-a rugat a treia oară, zicând
aceleaşi cuvinte.
Apoi a venit la ucenici şi le-a zis:

5
 - Dormiţi de acum şi odihniţi-vă!… Iată că a venit ceasul ca Fiul omului
să fie dat în mâinile păcătoşilor. Sculaţi-vă, să mergem; iată că se apropie
vânzătorul.
Pe când vorbea El încă, iată că vine Iuda, unul din cei doisprezece, cu o
gloată mare, cu săbii şi cu ciomege, trimişi de preoţii cei mai de seamă şi de
bătrânii norodului.
Vânzătorul le dăduse semnul acesta: „Pe care-L voi săruta eu, Acela este; să
puneţi mâna pe El!”
Iuda s-a apropiat de Isus şi I-a zis:
- Plecăciune, Învăţătorule! Şi L-a sărutat.
Isus:
- Prietene, ce ai venit să faci, fă!
Atunci oamenii aceia s-au apropiat, au pus mâinile pe Isus şi L-au prins. Şi
unul din cei ce erau cu Isus(Petru) a întins mâna, a scos sabia, a lovit pe
robul marelui preot şi i-a tăiat urechea.
Atunci Isus i-a zis:
- Pune-ţi sabia la locul ei; căci toţi cei ce scot sabia de sabie vor pieri.
Crezi că n-aş putea să rog pe Tatăl Meu, care Mi-ar pune îndată la îndemână
mai mult de douăsprezece legiuni de îngeri? Dar cum se vor împlini
Scripturile care zic că aşa trebuie să se întâmple?
În clipa aceea, Isus a zis gloatelor:
- Aţi ieşit ca după un tâlhar, cu săbii şi cu ciomege, ca să Mă prindeţi. În
toate zilele stăteam în mijlocul vostru şi învăţam poporul în Templu, şi n-aţi
pus mâna pe Mine. Dar toate aceste lucruri s-au întâmplat ca să se
împlinească cele scrise prin proroci.
Atunci toţi ucenicii L-au părăsit şi au fugit.
Cei ce au prins pe Isus, L-au dus la marele preot Caiafa, unde erau
adunaţi cărturarii şi bătrânii. Petru L-a urmat de departe, până la curtea
marelui preot; apoi a intrat înăuntru şi a şezut jos cu aprozii, ca să vadă
sfârşitul. Preoţii cei mai de seamă, bătrânii şi tot soborul căutau vreo
mărturie mincinoasă împotriva lui Isus, ca să-L poată omorî. Dar n-au găsit
niciuna, măcar că s-au înfăţişat mulţi martori mincinoşi.
Preot 1
- Eşti Tu Isus din Nazaret?

Marele Preot
- Se spune cã eşti Împãrat. Unde e Împãrãţia asta a Ta?...şi din ce neam
de împãraţi te tragi?

Preot 1
- Vorbeşte!

Marele Preot
- Eşti doar fiul unui tâmplar de rând, nu?

Preot 1

6
 - Unii spun că eşti proorocul Ilie…

Marele Preot
- Ce ai de spus? Ai fost adus aici pentru hulã!... Ce zici de asta? Apãrã-
te.

- Eu am vorbit lumii pe faţã. Totdeauna am învãţat pe norod în Templu

unde se adunã toţi. Întreabã pe cei ce M-au auzit despre ce le-am
vorbit. Dacã am vorbit rãu...
... aratã ce am spus rãu. Dar dacã am vorbit bine, de ce sunt judecat?

Preot 1
- O sã dãm ascultare celor ce Ţi-au auzit hula.

Acuzator 1
- Îşi zice Împãratul Iudeilor!

Acuzator 2
- Nu, îşi zice Fiul lui Dumnezeu!

Fariseu 1(Narcis)
- Acesta a zis: „Eu pot să stric Templul lui Dumnezeu şi să-l zidesc iarăşi în
trei zile.”

Fariseu 2(Narcis)
- Eu L-am auzit zicând: „Eu voi strica Templul acesta, făcut de mâini
omeneşti, şi în trei zile voi ridica un altul, care nu va fi făcut de mâini
omeneşti.

Marele Preot, ridicându-se în picioare:

- LINIŞTE!!!... Nu răspunzi nimic? Ce mărturisesc aceştia împotriva Ta?
Te întreb acum... Isus din Nazaret... Spune-ne, eşti Tu Hristosul... Fiul
Dumnezeului celui viu?
- Da, sunt! Ba mai mult, vă spun că de acum încolo veţi vedea pe Fiul
omului şezând la dreapta puterii lui Dumnezeu şi venind pe norii cerului.
Marele Preot şi-a rupt hainele şi a zis:
- A hulit! Blasfemie! Ce nevoie mai avem de martori? Acum aţi auzit hula
Lui. Ce credeţi?

Ei au răspuns:
- Este vinovat, să fie pedepsit cu moartea.
Atunci L-au scuipat în faţă, L-au bătut cu pumnii şi L-au pălmuit,
zicând:
- Hristoase, proroceşte-ne cine Te-a lovit?
Petru însă şedea afară în curte. O slujnică a venit la el şi i-a zis:

7
 - Şi tu erai cu Isus Galileeanul!
Dar el s-a lepădat înaintea tuturor şi i-a zis:
- Nu ştiu ce vrei să zici.
Când a ieşit în pridvor, l-a văzut o altă slujnică şi a zis celor de acolo:
- Şi acesta era cu Isus din Nazaret.
El s-a lepădat iarăşi, cu un jurământ, şi a zis:
- Nu cunosc pe Omul acesta!
Peste puţin, cei ce stăteau acolo s-au apropiat şi au zis lui Petru:
- Nu mai încape îndoială că şi tu eşti unul din oamenii aceia, căci şi vorba
te dă de gol.
Atunci el a început să se blesteme şi să se jure, zicând:
- Nu cunosc pe Omul acesta!” În clipa aceea a cântat cocoşul.
Şi Petru şi-a adus aminte de vorba pe care i-o spusese Isus: „Înainte ca să
cânte cocoşul, te vei lepăda de Mine de trei ori.” Şi a ieşit afară şi a plâns cu
amar.