INDICELE GLEZNA -

BRAT
CLEMENTINA COJOCARU
BOALA ARTERIALA PERIFERICA -
DEFINITIE

afectiune arteriala
obstructiva, care
determina reducerea
progresiva a lumenului
vascular, cu scaderea
fluxului sangvin ce
ajunge la tesuturi
BOALA ARTERIALA PERIFERICA –
DIAGNOSTIC (I)

ANAMNEZA

Claudicatia
intermitenta
Perimetrul de mars
BOALA ARTERIALA PERIFERICA –
DIAGNOSTIC (II)

EXAMENUL CLINIC DIAGNOSTICUL

Examenul arterelor  indice glezna-brat

membrelor inferioare  doppler arterial
 arteriografie
BOALA ARTERIALA PERIFERICA – DIAGNOSTIC
(III)

ARTERA PEDIOASA ARTERA PEDIOASA

BOALA ARTERIALA PERIFERICA – DIAGNOSTIC
(IV)

ARTERA TIBIALA ARTERA TIBIALA

POSTERIOARA POSTERIOARA
BOALA ARTERIALA PERIFERICA – DIAGNOSTIC
(V)

ARTERA POPLITEE ARTERA FEMURALA

INDICELE GLEZNA-BRAT
GENERALITATI


 Explorare
noninvaziva
 De repaus si


post-efort (covor
rulant)
 Mini Doppler


continuu,
portabil
INDICELE GLEZNA-BRAT
INDICATII

 Pacienti asimptomatici,
 Varsta > 70 ani cu factori de risc prezenti

 Varsta > 50 ani  Pacienti simptomatici

(fumatori) (claudicatie)

 diabetici  Urmarirea patentei

graftului
(postrevascularizare)
 screening
 INDICELE GLEZNA-BRAT
PRINCIPIUL METODEI

 NORMAL: TAS la nivelul

gambelor >/= cu TAS
brahiala

 STENOZE ARTERIALE
INFRAINGHINALE: distal de
acestea, TAS scade

 IGB = TA gamba/TA brat

 INDICELE GLEZNA-BRAT
PRINCIPIUL DOPPLER (I)

 US – proprietatea de a fi
reflectate la interfata dintre
structuri cu densitati diferite
 Structuri imobile: frecv
fascicol reflectat = frecventa de
emisie
 Structuri mobile (eritrocite):
frecventa receptionata difera de
frecv de emisie exprimare
grafica sau sonora,
proportional cu velocitatea
tintei (Er)
 INDICELE GLEZNA-BRAT
PRINCIPIUL DOPPLER (II)

 A = unda trifazica (artera N)

 B = unda bifazica, cu velocitate
crescuta (prin stenoza usoara)
 C = unda monofazica, cu
velocitate mult crescuta (prin
stenoza stransa)
 D = unda monofazica, cu
velocitate redusa, distal de o
stenoza stransa
METODA DE LUCRU

 Pacient relaxat
 Decubit dorsal
 Se masoara TA la ambele art
brahiale – cea mai mare
valoare obtinuta
 Se masoara TA pe tibiala
post si la pedioasa – cea mai
mare valoare obtinuta
(bilateral)
 Se calculeaza IGB (dr si stg)
REZULTATE SI
INTERPRETARE
IGB SEMNIFICATIE
> 0,9 dar < 1,3 NORMAL
< 0,9 BAP (simptomatica sau asimptomatica)
< 0, 7 Claudicatie intermitenta
< 0,5 Leziuni multiple, seriate
< 0,25 Durere in repaus
< 0,2 Ischemie critica, gangrena
PATOLOGIC = artere cu pereti rigizi,
> 1,3 necompresibili (DZ, BCR, varstnici) –
masurare TA la haluce

TA la haluce < 30 mm Hg = ischemie

critica!
TESTAREA LA EFORT
 Pacienti cu anamneza necaracteristica, examen
clinic neconcludent si IGB normal
 Se determina IGB de repaus
 Mers 5 min la covorul rulant
 Se masoara IGB post efort
 Test pozitiv = scaderea TAS la mb inferior cu >
20% fata de TAS de repaus = stenoze arteriale
semnificative
CONCLUZII
 Metoda simpla, noninvaziva, ieftina
 Sensibilitate si specificitate f buna (~ 95%)
 Confirma suspiciunea clinica de BAP
 Exclude acest dg la pacientii cu patologie
musculara, articulara sau neurologica
 Foarte utila la pacientii asimptomatici dar cu FR
prezenti (varsta > 65, DZ, fumat, HTA, obezitate,
sedentarism, dislipidemie, antecedente de IMA,
AVC) = risc cardiovascular global!