‘5.3.3. Axa 3 Calitatea vietil in zonele rurale si diversificarea economiei rurale 5.3.3.1. Mitsuri privind diversificarea economiei rurale Motivatia sprijinul Promovarea unci dezvoltiri cchilibrate, in vederea realizirii coeziunii economice si sociale impune acordarea une’ atentii deosebite dezvoltarii zonelor rurale in care taieste aproape 50% din populatia Romaniei, in prezent in Romania, funetiile economice ale acestor zone, depind aproape in intregime, de existenta activititilor agricole. Necesitatea restructuririi aetivityilor Ia nivelul fermelor agricole impreund cu imbunét8tirea capitalului fermelor comerciale si orientarea inevitabilt cire © ocupare parjala Tn agriculturd va determina eliberarea unei parti considerabile a fortei de ‘mune din sectorul agrico Aceasta situatic explicd necesitaten credrii de locuri de muncit alternative, precum si a surselor de venituri aditionale din activititi non-agricole, alsturi de reorientarea fortel de muned spre activitifi non-agricole productive gi citre dezvoltarea servicio pentru populatia rural. Dezvoltarea tmicro-intreprinderilor este recunoscuté ca fiind sursa cea mai semnificativa de creare de locuti de ‘mune&/obtinere de venituri in spafil rural, atét pentru economiile deja dezvoltate cat si pentru cele in curs de dezvoltare. in contextul agendei de la Lisabona si Gdteborg, UE prevede faptul cd 0 economie puternici va cconduce citre crearea de locuri munca aléturi de priortifile sociale si de mediu, pentru a asigura dezvoltarea durabili si ineluziunea sociald. in acest sens, un element cheie este reprezentat de exploatarea oportunitajilor pentru cresterea economica si crearea de locuri de munca in spatiul rural prin intermediul micto-intreprinderilor. in prezent exist disparitati profunde la nivel regional, si mai ales intre zonele urbane si rurale, in ‘cea ce privesie mediul de afaceri, ca urmare a unei infrastructuri slab dezvoltate in zonele rurale, a lipseiresurselor financiare, a dificultilr de accesare a creditelor dar gi a nivelului redus de pregatire antreprenoral Analiza micro-intreprinderilor din spatiul rural evidentiaztt eapacitates redusi a acestora de a ‘ispunde necesita de a furniza locuri de munca pentru populatia din spafiul rural (o medie mai mica de 3 locuri de munci/micro-intreprindere); in anul 2005, acestea reprezentau 13% din numarul total dde microtntreprindcr la nivel nafional si aproximativ 4,2 micro-intreprinderi/1000 locuitori. Micro-intreprinderile existente in spafiul rural acopert 0 gam limitatt de activitati productive si servicii si nu valorficd suficient resursele locale. Majoritatea s-au orientat citre comert (aprox. 70% in totalul miero-intreprinderilor din sectorul servicilor), datortd recuperarii rapide a investfilor sia ———— 223, ‘ragrarad Najoral de Denvliare Rorls 2007-2019 — versunea a Vrs, Octombrie 2010tei experiente minime necesare pentru organizarea unor astfel de activititi, in timp ce, industria prelucratoare detine doar 16% din totalul micro-intreprinderilor din spatiul rural ‘Aga cum reiese si din capitolul de analiza, veniturile gospoditilor agricole provin in mare parte din productia agricola in detrimentul veniturilor monetare, in timp ce in urban veniturile unei gospodarii provin in principal din salari Media venitului prove in anul 2005, de aproximati non-agricole, la nivel de gospodirie, in mediul rural a fost 12 Eurofluna, reprezentind 4,1% din venitul net. Avind in vedere numirul mic al miero-intreprinderilor in spajiul rural si nivelul redus al yeniturilor obtinute din activititi non-agricale, se impune necesitstea crearii de noi micro- intreprinderi care vor revitaliza economia rurala prin crearea de locuri de muncd pentru populatia rurala tn sectorul non-agricol si eresterea veniturilor acesteia, Sprijinul vizat prin aceasté misurd se adreseazA micro-intreprinderilor, precum si locuitorilor din spatiul rural care dorese st desfisoare 0 activitate economic devenind antreprenori. O atentie deosebitd se va acorda femeilor din spatiul rural, dat fiind faptul cd date statistice arated acestea dezvolté afaceri intr-un numar mult mai redus decdt barbati, fn acelasi timp tinerli reprezinta categoria cea mai afectati de gomaj (13,9% reprezinta rata somajului tn randul tinerilor de 15-24 ani, faré de media ratei gomajului in rural de $,2%) si care ‘manifest tendinta cea mai mare de a pleca spre mediul urban si peste granite. Totodatd, activitiile mestesugtiresti i alte activitti tradtionale ce sunt indeletniiti ale Tocuitoritor din spajul rural, tind si fie din ce in ce mai putin practicat, in special de etre generatia tinars. {in acest context, sunt vizate erearea si dezvoltarea de micro-intreprinderi care promoveazi mese1 tradifionale precum mestesugurile si care pot contribui la cresterea numfrului locurilor de munc’, precum sila perpetuarea acestor activitfi care dau specificul, dar si valoare spatiului rural romnese, Desi necestayile de investpit fn mediul rural sunt fnca foarte mari, Programul SAPARD prin masura de diversificare a actiitatilor non-agricole, a avut un impact economic si social pozitiv. Conform raportulud de monitorizare ~ marile 2007- din cele 1.112 proiecte contractate in cadrul acestei -mdisur, in valoare totalé de 73,7 mil. Euro, au fost finalizate 337 proiecte care au generat $i mentinut LOL locuri de med, estiméndu-se ca pand la sfarsitul perioadei de finalizare si a celorlalte proiect si fie create $i menjinute apraximativ 3.336 locuri de muncd Avand in vedere situatia actuali ce caracterizeazii dezvolterea mediului de afaceri in spatiul rural este necesar un sprijin comunitar si nafional sustinut pentru promovarea activitatilor non-agricole, care si conduei Ia eresterea veniturilor populafiei rurale, creare de locuri de muned, diminuarea isparitiilor dintre rural si urban, Astfel, este necesara promovarea diversificaritactivitailor prin asimilarea de noi competente antreprenoriale, dobandirea de noi abilitati si furnizarea de noi servieti pentru populatia rurala. Acesti factori vor contribui la cresterea economica si implicit la schimbarea mentalitaii gi la cresterea standardului de viata in mediul rural, precum si la stabilitatea echilibrului teritorial, social si economic. Obiectivele misurii Obiectivul general al misurii vizearA dezvoltarea durabila a economici rurale prin incurajarea activitajilor non-agricole, in scopul eresterii numérului de locuri de munc’ si a veniturilor aditionale. Objective specifice 8) Crearea si mentinerea locurilor de munc® in spatial rural; rogram Najonal de Dexelare Rural 2007-2013 —versunea a Va, Octornbrie 2030bb). Cresterea valorié addugate in activitati non-agricote *; ) Crearea si diversificarea serviciilor pentru populatia rurala prestate de catre micro-intreprinderi Obiective operational ~ Crearea de micro-intreprinderi precum si dezvoltarea celor existente in sectorul non-agricol, in spatiul rural ~ Incurajarea iitiativelor de afaceri promovate, in special de etre tineri si femel; ~ _Incurajarea activitiilor mestesugtresti sia altor activititi traditionale; = Reducerea gradului de dependenta fata de agricultura Domeniul de aplicabilitate $i actiuni previzute Sprijinul activititilor non-agricole in spatiul rural" prin intermediul dezvoltiriimicro- ‘intreprinderilor atat nou create eft si existente. Actiunile previd: investifii in activititi non-agricole productive cum ar fi = Industria usoaré (articole de piclarie, incalfaminte, [énd, bland, tricotaje, pene io mde; prod orien in activititi de procesare industrialé a produselor lemnoase - incepdnd de la stadiul de cherestea (ex. mobild); = Mecanic& find, asamblare magini, unelte si obiecte casnice, producerea de ambalaje ete. Investitii pentru dezvoltares activititilor mestesugiresti, de artizanat si a altor activitifi traditionale non-agricole cu specific local (preluerarea fierului, Knit oldiritul, brodatul, confectionare instrumente muzicale traditionale etc.) precum si rmarketingul acestora (mici magazine de desfacere a propriilor produse obtinute din aceste actvitati ili, Servieli pentru populatia rural cum ar fi: = Servicii de croitorie, frizerie, cizmarie; = Servicii de conectare gi difuzare internet: "Servicii de mecanizare, transport (altele decit achizijia mijloacelor de transport) protecfie fitosanitard, insdimdnjare artificial’ a animalelor, servicii sanitar-veterinare reparafii masini, unelte $i obiecte casnice. producerea de energie regenerabili * Achizitionarea de echipamente de producere a energici din alte surse regenerabile decat biocombustbilil. Beneficiari - Micro-intreprinderite asa cum sunt definite in Recomandarea Comisiei (CE) ar. 361/2008 iin legislatia nafionalé in vigoare™* (avind mai putin de 10 angajati si 0 cu srepfa acter ce prasgun cere de prose no-Anac a Tra suru pin isle 12 i123 ale At 1 2% Spapul nal cuptinde ttaliatee comunelr ca unit acmisraty tear, Impreand sala componania tn conformitate cu frig monjonai tn Canto 3.14, pa 3s ‘rogram Najons de Devote Rural 2007-2013 ~versunes a VES, Ocombre 2010