Sunteți pe pagina 1din 17

Normativele care reglementeaza proiectarea sistemelor de protectie si de

automatizare aferente instalatiilor electrice din termocentrale sunt


PE501/85 si PE503/87. Reglementarile se aplica pentru:

• generatoare conectate direct la bare colectoare la tensiunea bornelor;

• generatoare conectate în schema bloc generator-transformator ridicator;

• transformatoare ridicatoare conectate în schema bloc generator-


transformator si cuplate la bare colectoare locale la tensiunea superioara a
transformatoarelor;

• linii electrice cuplate bloc cu unul sau mai multe blocuri generator-
transformator si prin care acestea se cupleaza la bare colectoare aflate la
distanta fata de termocentrala;

• reteaua de servicii proprii cuprinzând transformatorul coborâtor conectat


în derivatia blocului la tensiunea generatorului, motoarele electrice, liniile
electrice de legatura între diferitele statii ale acestei retele,
transformatoarele coborâtoare cu tensiunea inferioara 0,4 kV.

• anclansarea automata a rezervei (AAR); conectarea automata la bare


(sincronizare, control sincronism); separarea automata de sistem a
centralei (a unor grupuri din centrala) pe un consum local/pe serviciile
proprii;

• reglajul automat al tensiunii si al puterii reactive; reglajul automat al


frecventei si al puterii active.

În centralele termoelectrice sistemele de protectie si de automatizare ale


echipamentelor electrice trebuie sa îndeplineasca conditiile urmatoare:

a) Controlul permanent al marimilor electrice (si în unele cazuri al unor


marimi neelectrice) care caracterizeaza functionarea echipamentelor
supravegheate.

b) Sesizarea aparitiei unui scurtcircuit (între faze, între una sau mai multe
faze la pamânt, între spirele înfasurarilor), unei defectiuni sau unui regim
de functionare anormal.

c) Comanda, dupa caz, a deconectarii echipamentului avariat prin aparatele


de comutatie sau de alta natura prevazute în schema primara sau a
semnalizarii/avertizarii personalului de exploatare.

d) Comanda de comutari în schema primara, în scopul realimentarii


serviciilor proprii, din surse de rezerva, la defectarea sursei de alimentare
de lucru (AAR), sau pentru separarea unui (unor) grup (grupuri) fata de
sistem în cazul instalarii în sistem a unor defectiuni grave, cu scopul
asigurarii restabilirii rapide a functionarii interconectate, dupa revenirea
conditiilor normale în sistem.

e) Asigurarea functionarii grupului generator la parametrii functionali


prescrisi prin actiunea functiilor de reglaj automat.

Instalatia electrica a centralei termoelectrice este divizata în zone de


protectie, fiecare fiind deservita de un sistem de protectie. Aceste zone
sunt:

• generatorul sincron;

• transformatorul ridicator de tensiune al blocului;

• transformatorul coborâtor de tensiune conectat în derivatia blocului,


destinat alimentarii serviciilor proprii;

• echipamentele serviciilor proprii – motor, transformator coborâtor la


joasa tensiune, linie electrica de distributie;

• alte echipamente (bateria de condensatoare).

Fiecare zona de protectie este delimitata de întreruptoare prin care


respectivul echipament, în caz de avarie, este deconectat din schema
centralei:

• întreruptorul de la bornele generatorului, în cazul generatoarelor cuplate


direct la bare colectoare si a generatoarelor cuplate în schema bloc, cu
întreruptor între generator si transformator ridicator, împreuna cu
transformatorul coborâtor al serviciilor proprii;

• întreruptorul de la tensiunea superioara a transformatorului ridicator al


blocului, amplasat fie local pe platforma centralei sau la distanta pe
platforma unei statii a sistemului (în cazul blocului transformator-linie);

• întreruptorul (întreruptoarele) de la tensiunea inferioara (a serviciilor


proprii) a transformatorului (transformatoarelor) coborâtoare conectat
(conectate) în derivatia blocului;

• echipamentul destinat întreruperii câmpului/dezexcitarii, care poate fi


întreruptorul de dezexcitare rapida (ADR), sau o comutare în circuitele
electronice, care deservesc sistemele de excitatie;
• întreruptoarele elementelor de servicii proprii prin care acestea se
cupleaza la barele colectoare la tensiunea serviciilor proprii.

Sistemele de protectie ale echipamentelor electrice ale centralei


termoelectrice trebuie sa corespunda cerintelor generale de sensibilitate,
selectivitate, rapiditate si siguranta .

În zonele de protectie care contin elementele principale ale centralei


termoelectrice trebuie sa se prevada si protectie de rezerva la refuzul de
declansare a întreruptorului (DRRI) .Sistemul de protectie compus din
protectii de baza, protectii de rezerva locala si DRRI, constituie un
ansamblu cu siguranta de functionare marita

Protectia DRRI realizeaza:

• la refuzul de declansare al întreruptorului de la bornele generatorului,


DRRI comanda declansarea întreruptoarelor de la tensiunea superioara a
transformatorului de bloc si de la tensiunea inferioara a transformatorului
coborâtor de servicii proprii de bloc;

• la refuzul de declansare al întreruptorului de la bornele de tensiune


superioara al transformatorului blocului, DRRI comanda declansarea
întreruptorilor liniilor conectate pe barele colectoare de la aceasta
tensiune;

• la refuzul de declansare al întreruptorului de la tensiunea inferioara a


transformatorului coborâtor conectat în derivatia blocului, DRRI comanda
declansarea întreruptorului de la tensiunea superioara a transformatorului
ridicator al blocului si dezexcitarea generatorului.

În schemele de protectie este necesar sa se respecte urmatoarele reguli:

• alimentarea fiecarui sistem de protectie sa fie asigurata de la


transformatoare de masura diferite sau macar de la înfasurarile secundare
diferite ale acelorasi transformatoare de masura;

• alimentarea cu curent continuu operativ a fiecarui sistem de protectie sa


se faca de la surse diferite sau macar de la plecari diferite de la bornele
unei surse unice;

• circuitele de declansare (relee intermediare de iesire care grupeaza


comenzile de declansare de la grupe de dispozitive de protectie, bobinele
de declansare ale dispozitivului de actionare a întreruptorului, cablajele
între aceste echipamente), sa fie distincte pentru fiecare sistem de
protectie
• gruparea dispozitivelor de protectie în doua grupe, astfel încât fiecare,
singura, sa asigure un grad satisfacator de protectie a elementelor
principale ale blocului si asigurarea posibilitatii retragerii din servicii a
fiecarei grupe în mod individual, în vederea testarii acestuia, blocul
ramânând în functiune; eventual aceste operatii pot fi automatizate si
repetate la intervale de timp scurte (de exemplu zilnic);

Este recomandata utilizarea dispozitivelor de protectie de tip numeric


dotate cu functii de autotest.

2.Reglarea automata a tensiunii si a frecventei :

Considerand cazul unui generator ce alimenteaza singur o retea,


puterile activa si reactiva debitate de generator trebuie sa fie
corelate cu puterile consumatorilor. Daca puterea activa
produsa este mai slaba viteza coboara, frecventa se micsoreaza.
Pentru a mentine frecventa la valoarea nominala trebuie sa se
mareasca debitul de abur admis in turbina (puterea mecanica).
Invers, daca puterea activa generata este prea mare, viteza va
creste si este necesara reducerea debitului de abur.

La grupurile termoenergetice moderne pentru reglarea turatiei si puterii


active produse sunt utilizate regulatoare electrohidraulice rapide (REH) ce
actioneaza asupra ventilelor de reglaj ale corpurilor de inalta si medie
presiune ale turbinei. Ele trebuie sa fie capabile sa mentina turatia grupului
chiar si la aruncari de sarcina, mentinand generatorul in functiune pentru
alimentarea serviciilor proprii.

Destinatiile reglarii automate a frecventei si a puterii active sunt:

• mentinerea valorii frecventei în limitele admise;

• optimizarea circulatiei puterilor active pe liniile electrice ale sistemului


electroenergetic;

• repartitia producerii puterii active între centralele electrice si între


grupurile generatoare din cadrul fiecarei centrale.

Daca puterea reactiva furnizata de generator este prea scazuta, tensiunea


la bornele generatorului scade. Este necesar sa se mareasca curentul de
excitatie pentru readucerea tensiunii la valoarea sa normala. Reglajul
tensiunii si puterii reactive se face cu regulatoare automate (RAT).
Dispozitivul de reglare automata a excitatiei trebuie sa permita un reglaj
stabil în limitele de variatie a curentului de excitatie de la valoarea minima
la valoare maxima admisa. Dispozitivul de fortare a excitatiei trebuie sa
intre în actiune dupa criteriul scaderii tensiunii la bornele generatorului la
scaderea sub un prag reglabil (de regula 0,8…0,85 U nom ). Dispozitivul de
fortare a excitatiei trebuie sa intre în actiune fara temporizare reglata si sa
permita ridicarea curentului de excitatie pâna la valoarea maxima posibila
(fortarea excitatiei la valoarea de plafon). Instalatiile de reglare a excitatiei
si de fortare a excitatiei se alimenteaza cu tensiune de la transformatoarele
de tensiune de la bornele generatorului. Se recomanda limitarea timpului
de actiune a fortarii excitatiei.

Toate centralele electrice din SEN functioneaza in paralel si alimenteaza


ansamblul tuturor consumatorilor. Daca puterea totala a centralelor este
egala cu puterea ansamblului consumatorilor, frecventa nu variaza. Daca
intre puterea consumatorilor si cea a centralelor apar diferente, acestea
determina cresterea sau scaderea frecventei in sistem. Pentru a egaliza
cele doua puteri vom fi obligati sa actionam asupra unui numar oarecare de
grupuri pentru a restabili frecventa la valoarea nominala. In SEN unele
centrale sunt alese pentru a participa la reglarea frecventei, iar altele
mentin puterea stabilita prin programul orar ce le-a fost stabilit de
Dispeceratul Energetic National (DEN).

3. PIERDERILE generatorului sincron :

-pierderi Joule (in rotor, in stator)

-pierderi prin curenti Focault (t.e.m. induse in tole genereaza curenti ce


produc incalzirea tolelor)

-pierderi prin hysterezis (variatia magnetizarii tolelor)

-pierderi prin ventilatia generatorului (sunt proportionale cu densitatea


fluidului de racire)

-pierderi prin frecare in lagare

-pierderi suplimentare

Randamentul generatorului: η = Pu/Pe=Pu/(Pu+p), unde p= pierderi ( η ia


valori in jur de 99%)

4. Racirea gen. sincron : se poate face cu aer, cu hidrogen (trebuie sa se


ia masuri suplimentare de siguranta deoarece amestecul hidrogen/aer este
explozibil in domeniul de concentratie de5...70% hidrogen) sau cu hidrogen
si cu apa (apa de racire circula prin infasurarile statorice).
Avantajele racirii cu hidrogen :

-pierderi prin ventilatie mici (sunt proportionale cu densitatea fluidului de


racire, iar dens. H 2 este de 14 ori mai mica decat a aerului)

-schimbul de caldura se face mult mai bine cu H 2 – schimbul de caldura se


face cu atat mai bine cu cat presiunea H 2 este mai ridicata

Pentru generatoarele cu hidrogen trebuiesc luate masuri suplimentare de


siguranta in ceea ce priveste etansarea circuitului de racire, in special la
iesirile arborelui prin mantaua generatorului. Aceasta se realizeaza prin
intermediul unor inele de etansare al caror alezaj este usor superior
diametrului arborelui, si printr-un circuit de ulei de etansare a carui
presiune este superioara presiunii hidrogenului. Carcasa generatorului
este conceputa in asa fel incat sa reziste la explozii in interiorul
generatorului.

De asemenea, trebuie specificat faptul ca umplerea, respectiv golirea


generatorului de hidrogen se face prin intermediul unui gaz inert (bioxid de
carbon), ceea ce complica si mai mult instalatia de racire. Cu toate aceste
costuri suplimentare, racirea cu hidrogen ramane solutia ideala de racire a
generatoarelor sincrone (un generator racit cu hidrogen la presiune putin
peste cea atmosferica are o putere cu 25% mai mare decat in cazul in care
ar fi fost racit cu aer, iar daca se creste pres. la 2 bari puterea va fi cu 50%
mai mare).

5. SINCRONIZAREA generatorului
sincron :
Pentru o cuplare corecta a generatorului la retea (SEN-Sistemul Energetic
National) sunt necesare mai multe conditii :

-valoarea eficace a tensiunii generatorului si a retelei sa fie aceeasi

-frecventele sa fie aceleasi

-sa aiba aceeasi succesiune a fazelor

-tensiunile sa fie in faza

Cuplarea intreruptorului de bloc se face prin intermediul sincronizatoarelor


automate (sau ar trebui sa se faca,...suntem in 2005) care actioneaza
asupra regulatorului de viteza al turbinei si asupra RAT, comanda de
inchidere a intreruptorului fiind data cu un timp bine stabilit inaintea
coincidentei fazelor (acest timp se calculeaza in functie de timpul de
inchidere al intreruptorului), astfel incat inchiderea contactelor sa se
realizeze chiar in momentul coincidentei fazelor. Comanda se da numai in
cazul in care avem o valoare suficient de scazuta a acceleratiei.

6. Modalitati de declansare a grupurilor energetice:

Declansarea generatorului sincron al unui grup energetic consta in


deschiderea intreruptorului generatorului si actionare automatului de
dezexcitare rapida (ADR). La majoritatea grupurilor energetice se regaseste
schema cu intreruptor pe partea de inalta tensiune (dupa transformatorul
de bloc). Izolarea generatorului se face prin deschiderea intrerupatorului de
bloc (ce realizeaza cuplarea gen. la Sistemul Energetic National) si
deschiderea intreruptorilor de alimentare a statiilor de 6kV din trafo de
servicii proprii. Rolul ADR este de a intrerupe alimentarea circuitul rotoric
si de a conecta infasurarea rotorica pe o rezistenta de stingere a campului
(a carei valoare este de 4…5 ori mai mare decat rezistenta infasurarii
rotorice). Daca protectia nu ar comanda si declansarea ADR, in cazul
defectelor interne generator sau in trafo de bloc sau trafo de servicii
interne, datorita remanentei campului magnetic inductor, tensiunea
electromotoare indusa ar fi suficient de mare cat sa alimenteze in
continuare arcul electric al defectului.

Generatoarele, în functie de caracteristici, mod de racire si schema de


conectare, trebuie sa fie dotate cu sisteme de protectie, având functii
specializate pentru interventie la defecte sau regimuri anormale de
functionare.

---- Defecte interne.

• Scurtcircuite polifazate între fazele înfasurarilor statorului

• Scurtcircuite între spirele aceleasi faze din înfasurarile statorului

• Punere la pamânt în înfasurarile statorului generatorului

• Punere la pamânt în înfasurarile rotorului sau a circuitului de excitatie

• Pierderea excitatiei

----Defecte exterioare însotite de circulatie a curentului de defect prin


generator

• Scurtcircuite polifazate exterioare

----Regimuri de functionare anormale


• Suprasarcina/supraîncalzirea statorului

• Suprasarcina/supratensiunea rotorului

• Cresterea tensiunii la bornele generatorului

• Frecventa anormala

• Iesire din sincronism/cresterea unghiului intern

• Functionare în regim de motor

--- Defecte tehnologice (in circuitele de racire si etansare generator)

- lipsa debit apa racire stator

- lipsa presiune apa racire stator

- presiune diferentiala minima H 2 -ulei

- nivel maxim2 lichid alternator

- nivel maxim2 colector ulei alternator

- temperatura max. apa racire iesire bare stator .

- conductivitate maxima apa racire stator

--- Defecte mecanice:

- uzura lagar axial (deplasare axiala)

-lipsa presiune ulei ungere

Modalitati de actionare a protectiilor generatorului:

• “Declansare simultana” (declansarea întreruptorului generatorului,


dezexcitarea generatorului, oprirea turbinei prin închiderea ventilelor de
admisie a aburului, declansarea întreruptorilor de la tensiunea inferioara a
transformatorilor de servicii proprii de bloc - în vederea realizarii mai rapide
a conditiilor de AAR pentru alimentarea serviciilor proprii). “Declansarea
simultana” reprezinta modalitatea de izolare cea mai rapida a generatorului
de sistemul energetic si se utilizeaza la defecte interne si la regimuri
anormale severe.
• “Declansarea generatorului” (se produce declansarea întreruptorului
generatorului si dezexcitarea generatorului. Nu se comanda oprirea
turbinei). Aceasta modalitate de actionare se utilizeaza la defecte în sistem,
alimentate de generatorul protejat si permite o reconectare mai usoara a
generatorului dupa lichidarea defectiunii. !!!!Declansarea generatorului
poate fi folosita daca tipul turbinei, a cazanului si a sistemelor de reglaj ale
acestora permit reducerea rapida a sarcinii turbinei pâna la consumul
serviciilor proprii sau la mersul în gol. Daca aceasta nu este posibila, se
procedeaza la “declansarea simultana”.

• “Separarea grupului” (se produce numai declansarea întreruptorului


generatorului). Aceasta modalitate se utilizeaza pentru separarea
generatorului la defecte în sistem, daca se doreste pastrarea alimentarii
serviciilor proprii, în vederea unei reconectari rapide. !!! “Separarea
generatorului” este posibila cu conditia ca turbina sa poata raspunde la o
aruncare de sarcina. În caz contrar trebuie utilizata “Declansarea
simultana”

• “Declansarea secventiala” (se produce initial declansarea turbinei, dupa


care, când sistemele de control indica închiderea ventilelor de admisie a
aburului în turbina se comanda declansarea întreruptorului generatorului,
urmata de comanda dezexcitarii generatorului). Aceasta actionare este
indicata când declansarea temporizata a întreruptorului fata de oprirea
turbinei nu are efecte negative asupra generatorului. Declansarea
secventiala este utilizata în cazul interventiei protectiilor tehnologice la
defecte care îsi au sediul în partea termomecanica a grupului.

In cazul declansarii turbinei generatorul trebuie deconctat prin protectia de


putere inversa. Generatorul va fi decuplat de la retea cu confirmarea
inchiderii VIR si a existentei regimului de motor (prin releele de putere
inversa). Comanda de declansare generator se va transmite si direct de la
releele de puter inversa, fara confirmarea inchiderii VIR, cu o temporizare
de 10….20 sec. Toate generatoarele, indiferent de putere, vor fi echipate cu
doua relee de putere inversa cu circuite independente (inclusiv
temporizarile) care vor lucra pe principiul 1 din 2, avand in vedere
importanta sesizarii regimului de motor al generatorului sincron.
7. Protectiile electrice ale generatorului sincron:

- Protectia diferentiala longitudinala functioneaza pe principiul


comparatiei curentilor secundari debitati de transformatoarele de curent
montate pe partile bornelor de iesire si a bornelor spre nul ale înfasurarilor
statorului, pe fiecare faza în parte. Protectia diferentiala longitudinala
reactioneaza la scurtcircuite trifazate, bifazate si duble puneri la
pamânt pe faze diferite în zona cuprinsa între amplasamentele
celor doua grupe de transformatoare de curent, cât si la duble
puneri la pamânt dintre care un punct de defect se afla în zona de
protectie, iar al doilea punct de defect se afla în afara acestei zone.
În cazul existentei întreruptorului între generator si transformator trebuie
prevazute o protectie diferetiala longitudinala separata pentru generator si
o protectie diferentiala longitudinala speciala pentru transformator.
Schema protectiei diferentiale longitudinale a turbogeneratorului trebuie
realizata, fie cu trei relee, câte unul pentru fiecare faza, fie cu un releu-
complex care contine elemente separate de masurare pentru fiecare dintre
cele trei faze. Protectia comanda declansarea întreruptorului generatorului,
dezexcitarea generatorului, oprirea turbinei, initierea protectiei DRRI pentru
întreruptorul generatorului si pornirea instalatiei de stingere a incendiului
în generator (daca este prevazuta).

- Protectia maximala de curent se alimenteaza cu curent de la


transformatoarele de curent montate pe legaturile generatorului spre bare
si nu se temporizeaza.

- Protectia diferentiala transversala este protectia de baza la


scurtcircuite între spirele aceleasi faze ale înfasurarii statorice. Protectia
este alimentata cu curent de la un transformator de curent montat pe
legatura între punctele neutre ale celor doua semiînfasurari trifazate legate
fiecare în parte în câte o stea (neutru). De obicei, curentul de actionare
reglat al protectiei este de cca. (0,2...o,3)*I nom generator. Protectia trebuie
sa fie temporizata pentru a preveni actionari pe durata unor manevre sau a
unor procese tranzitorii în retea. La generatoarele mai mari se utilizeaza
trafo de curent pe fiecare semiinfasurare statorica si se compara curentii in
trei relee de curent reglate la (0.6...0,8)*Inom.gen/2.

- Protectia la punerea la pamânt a circuitului statoric se realizeaza ca


o protectie maximala de tensiune omopolara, temporizata. Releul de
tensiune se alimenteaza, fie de la transformatoarele de tensiune de la
bornele generatorului ( înfasurarile secundare conectate în triunghi
deschis), fie de la înfasurarea secundara a unui transformator monofazat a
carui înfasurare primara este conectata între neutrul generatorului si
pamânt. Exista si variante ale protectiei de punere la pamânt cu injectare
de curent alternativ de o frecventa diferita de frecventa generatorului, dar
trebuie sa fie completate cu protectii maximale de tensiune omopolara.

- Protectia maximala de curent omopolar directionala temporizata:


Aceasta protectie este adecvata pentru generatoare conectate în retele cu
neutrul izolat.Temporizarea protectiilor maximale de curent si directionale
omopolare este necesara pentru a preveni functionarea gresita a protectiei
la scurtcircuite exterioare ca urmare a unor procese tranzitorii. Protectia
turbogeneratoarelor conectate în schema bloc, fara întreruptor, între
generator si transformator actioneaza la: declansarea întreruptorului de pe
partea de tensiune înalta a blocului, dezexcitarea generatorului,
declansarea întreruptoarelor de pe partea de tensiune inferioara a
transformatoarelor de servicii proprii de bloc, oprirea turbinei, initierea
DRRI a întreruptorului blocului.

- Protectia la punere la pamânt în rotor sau în circuitele de


excitatie: Variantele uzuale realizeaza injectia unui curent alternativ (de
frecventa industriala sau la o frecventa mai mica) sau a unui curent
continuu între un pol al înfasurarii rotorului si pamânt (axul generatorului),
iar un releu reactioneaza la cresterea curentului peste valoarea reglata,
ceea ce înseamna ca rezistenta de izolatie fata de pamânt a scazut sub o
valoare prescrisa. Conectarea protectiei la circuitul de excitatie, în scopul
separarii tensiunii injectate de tensiunea de excitatie, se face la
turbogeneratorul cu excitatrice rotative de curent continuu printr-un
condensator. Protectia la prima punere la pamant poate emite doar
semnalizare, dar nu este indicat a se functiona in acest regim deoarece la
aparitia celei de-a doua puneri la pamant poate conduce la distrugerea
rotorului sau a sistemului de excitatie. Turbogeneratorul la care s-a produs
semnalizarea trebuie descarcat manual si deconectat de la retea. Protectia
la a II-a punere la pamant se cupleaza in general dupa aparitia semnalizarii I
puneri la pamant si comanda automat declansarea generatorului,
netemporizat.

- Protectia la pierderea excitatiei: Se recomanda folosirea unei protectii


cu releu monofazat de impedanta minima; protectia poate sesiza regimul
de functionare al turbogeneratorului fara excitatie (generator asincron),
care livreaza putere activa în retea si absoarbe putere reactiva din retea
(punctul de functionare se plaseaza în cadranul IV al planului R, jX).
Protectia se temporizeaza la valori 2…5 sec. Releul de impedanta se
alimenteaza cu curent de la transformatoarele de curent aflate pe legatura
la neutru a generatorului si cu tensiune de la transformatoarele de tensiune
(înfasurarile secundare conectate în stea) de la bornele generatorului,
astfel încât releul masoara impedanta “vazuta” de la bornele generatorului.
- Protectia de rezerva a turbogeneratoarelor la scurtcircuite
polifazate

••• Protectie maximala de curent, temporizata, realizata pe trei faze. Releele


maximale de curent trebuie sa fie alimentate de la transformatoare de
curent montate pe legaturile generatorului spre nul.

••• Protectia maximala de curent cu blocaj de tensiune minima,


temporizata, realizata pe trei faze. Releele maximale de curent trebuie sa fie
alimentate de la transformatoarele de curent montate pe legaturile
generatorului la nul; releele minimale de tensiune trebuie sa fie alimentate
de la transformatoarele de tensiune montate la tensiunea bornelor
generatorului (tensiunile între faze). Daca este nevoie pentru asigurarea
sensibilitatii la scurtcircuite, pe partea tensiunii superioare a
transformatorului blocului, schema protectiei se complecteaza cu un blocaj
de tensiune minima, realizat de trei relee de tensiune, alimentate de la
transformatoare de tensiune, montate pe barele colectoare de la tensiunea
superioara a blocului. Completul de relee maximale de curent actioneaza în
schema “SI” cu completele de relee minimale de tensiune, iar cele doua
complete de relee minimale de tensiune actioneaza în schema “SAU”.
Aceasta varianta este adecvata în special pentru turbogeneratoare cu
puteri nominale mai mici de S nom = 50MVA.Curentul de actionare reglat
trebuie sa fie mai mare decât valoarea curentului nominal al
turbogeneratorului, asigurându-se si revenirea la starea de repaus a
releelor dupa lichidarea scurtcircuitului. Tensiunea de actionare reglata
trebuie sa fie mai mica decât valoarea minima a tensiunii în regim normal
de functionare a generatorului, asigurându-se si revenirea la starea de
repaus a releelor dupa lichidarea scurtcircuitului.

••• Protectia maximala de curent cu blocaj de tensiune combinat, temporizata.


Elementul maximal de curent se compune din trei relee de curent alimentate de
la transformatoarele de curent montate pe legaturile generatorului spre nul.
Elementul de blocaj de tensiune se compune dintr-un releu de tensiune minima,
alimentat de la una din tensiunile între faze, masurat la transformatoarele de
tensiune montate la bornele generatorului.

••• Protectia de impedanta minima temporizata se realizeaza cu relee de


impedante minima trifazate, alimentate cu curentii pe faza debitati de TC,
montate pe legaturile generatorului la nul si cu tensiunile între faze prelevate de
la transformatoare de tensiune de la bornele generatorului. Releele de
impedanta minima masoara impedanta înfasurarilor generatorului de la borne
spre nul si impedanta înfasurarilor transformatorului blocului de la bornele de
tensiune inferioara spre bornele de tensiune superioara. Caracteristica de
actionare impedanta-temporizare are de regula o singura treapta a carei
impedanta de actionare se regleaza, fie pentru acoperirea scurtcircuitelor între
faze, în transformatorul blocului, dar fara depasirea zonei barelor colectoare la
tensiunea superioara, fie pentru acoperirea în întregime a transformatorului
ridicator al blocului si a barelor de la tensiunea superioara a blocului.

Daca nu se iau masuri speciale, masurarea impedantei blocului dincolo de


transformarea stea-triunghi a transformatorului blocului contine erori.

De asemenea, valoarea impedantei de actionare reglate trebuie sa fie mai


mica (desensibilizata) fata de impedanta masurata de protectie în regim de
sarcina maxima.

••• Protectia la supratemperatura si suprasarcina a înfasurarilor


statorului turbogeneratorului. Turbogeneratoarele, în functie de puterea lor
nominala si de modul de racire al înfasurarilor statorului, trebuie prevazute cu
protectii la supratemperatura, suprasarcina simetrica, suprasarcina nesimetrica.

-Protectia la supratemperatura se realizeaza cu ajutorul senzorilor rezistivi


de temperatura si a termocuplelor implantate în generator.

-Protectia la suprasarcina a înfasurarilor statorului cu curenti trifazati simetrici


trebuie realizata cu un singur releu de curent, alimentat de la unul din
transformatoarele de curent montate pe legaturile generatorului la neutru.
Valoarea reglata a curentului de actionare se alege de regula egala cu 115%I
nom , cu conditia ca raportul de revenire al releului sa fie minim 95%.
Temporizarea protectiei se alege mai mare decât temporizarea cea mai mare a
restului protectiilor generatorului.

- Protectia la suprasarcina înfasurarilor statorului cu curenti nesimetrici.


Protectia se realizeaza cu un filtru-releu de curent de succesiune simetrica
inversa, alimentat cu curenti pe faze (trei sau doua), debitati de
transformatoarele de curent, montate pe legaturile spre neutru ale
generatorului. Poate fi folosit, fie un filtru-releu special pentru protectii la
suprasarcina, fie unul sau mai multe parti componente ale releului-filtru de
curenti de succesiune inversa utilizat la protectia de rezerva la
scurtcircuitele polifazate . Protectia este de tip maximal, cu temporizare.

••• Protectia la suprasarcina/supratensiune a înfasurarii rotorului


turbogeneratorului. Protectia la suprasarcina a curentului rotorului
trebuie prevazuta la turbogeneratoare cu puteri egale sau mai mari de S
nom = 50 MVA având racire directa a conductoarelor. Criteriul de sesizare a
suprasarcinii poate fi valoarea curentului din înfasurarea rotorului –
varianta se practica la turbogeneratoare cu puteri egale si mai mari de S
nom = 150 MVA. Curentul din rotor se aduce la protectie prin intermediul
unui sunt sau a unui traductor de curent special care sunt montate în
circuitul principal de excitatie. Protectia trebuie sa demareze la depasirea
cu 5% a valorii nominale a curentului rotorului, respectiv la atingerea valorii
U act. = 1,5I rotor . R rotor (unde I rotor este curentul nominal al rotorului, R
rotor este rezistenta rotorului la temperatura maxima admisa de
constructorul generatorului). Protectia la suprasarcina a rotorului trebuie
sa actioneze la: scaderea curentului de excitatie la valori prestabilite
corespunzând valorii admisibile nominale sau mai mici; declansarea
întreruptorului generatorului; dezexcitarea generatorului; initierea functiei
DRRI pentru întreruptorul respectiv. În vederea protectiei la suprasarcina a
înfasurarii rotorului, trebuie prevazuta o instalatie de limitare a duratei
fortarii excitatiei.

- Protectia turbogeneratorului la cresterea tensiunii la bornele sale:


este realizata cu ajutorul unui releu de tensiune maxima, monofazat, cu
functionare independenta de frecventa tensiunii de alimentare, având un
raport de revenire apropiat de 1. Releul de tensiune este alimentat cu
tensiune între faze, furnizata de transformatorul de tensiune de la bornele
generatorului (altul decât transformatorul de tensiune care alimenteaza
regulatorul de tensiune, pentru ca, în cazul unui defect, sa nu fie
indisponibile simultan si regulatorul de tensiune si protectia la tensiune
maxima). Protectia nu este temporizata.

- Protectia turbogeneratorului la functionare la frecvente anormale:


Protectia este realizata cu un releu de frecventa alimentat cu tensiune de la
transformatorul de tensiune de la bornele generatorului. Temporizarea
protectiei este independenta de valoarea frecventei masurata. De regula se
foloseste o singura treapta minima frecventa-temporizare. La
turbogeneratoarele conectate direct la barele colectoare, aflate la tensiunea
bornelor, si la turbogeneratoarele conectate în schema bloc, cu întreruptor
între generator si transformatorul blocului, protectia comanda declansarea
întreruptorului generatorului. La turbogeneratoarele conectate în schema
bloc, fara întreruptor între generator si transformator, protectia comanda
declansarea întreruptorului de la partea de tensiune superioara a blocului.
În ambele cazuri trebuie initiata functia DRRI pentru întreruptoarele
respective.

- Protectia la iesirea din sincronism a turbogeneratorului/cresterea


unghiului intern (functionarea în regim asincron, cu excitatie) se recomanda sa
fie prevazuta la turbogeneratoare cu puteri mai mari de 100 MVA. De regula, se
prevede ca protectie a blocurilor generator-transformator.

Se pot utiliza mai multe variante ale acestei protectii:

a) Protectia cu releu de impedanta, care este alimentat cu curentul unei


faze, furnizat de un transformator de curent, amplasat pe legaturile
bornelor de iesire ale generatorului spre transformatorul ridicator si
tensiunea aceleasi faze, furnizata de transformatorul de tensiune de la
bornele generatorului. Releul masoara impedanta rezultata din raportul
dintre tensiune si curent.
b) Protectie cu relee de putere, alimentate cu curent si tensiune, de pe
partea de tensiune superioara a blocului.

Protectia sesizeaza aparitia unor oscilatii asincrone ale generatorului, dupa


numarul de inversari ale sensului de circulatie a puterii active (dinspre sau
înspre bloc).

- Protectia la functionarea grupului în regim de motor sincron.

Aceasta protectie trebuie prevazuta la turbogeneratoare cu puteri nominale egale


sau mai mari de S nom = 30 MVA, din motive de redundanta, trebuie prevazute
doua protectii la functionare în regim de motor, alimentate de la transformatoare
de curent si de tensiune diferite, ambele având actionari identice si independente
(dupa principiul “unul din doi”).

Protectia trebuie sa intervina la întreruperea admisiei aburului în turbina,


având misiunea sa controleze închiderea completa a ventilelor de admisie
si a clapetelor de pe prizele de abur (la turbinele de termoficare) în timp ce
grupul este conectat la sistem, iar excitatia este la nivelul normal. În
situatia creata astfel, turbogeneratorul trece în regim de functionare de
motor sincron, absorbind din sistemul electroenergetic putere activa
necesara antrenarii agregatului turbina-generator (circa 1…3% P nom ) si
livrând în sistem putere reactiva (la valoarea la care era încarcat în regimul
anterior aparitiei acestui defect).

Protectia este formata dintr-un releu de putere activa (monofazat sau


trifazat), directionat la sensul de circulatie al puterii active din sistem spre
generator (releu de întoarcere de putere). Puterea de actionare reglata a
protectiei trebuie sa aibe o valoare de circa jumatate din valoarea puterii
active absorbite de grup în regimul de functionare considerat.

Releul de putere folosit trebuie sa fie foarte sensibil, data fiind valoarea
mica a pragului de actionare necesar si sa aibe o precizie ridicata a
domeniului unghiului de faza al caracteristicii de actionare, tinând seama
ca puterea aparenta masurata contine o componenta scazuta de putere
activa si o componenta mare de putere reactiva. Aceleasi conditii de
precizie trebuie îndeplinite si de transformatorul de curent si de tensiune,
de aceea se recomanda alimentarea releului (releelor) de putere de la
înfasurarile secundare destinate aparatelor de masura.

Protectia are doua temporizari si eventual o functie de temporizare


integratoare care corespund celor trei situatii distincte în care trebuie sa
intervina:

a) La oprirea intentionata a turbinei sau la declansarea turbinei comandata


de o protectie a echipamentelor termomecanice (care reactioneaza la un
defect la lichidarea caruia nu este necesara declansarea imediata a
generatorului) se procedeaza la o declansare secventiala. Declansarea
secventiala a agregatului (cazan)- turbina-generator se compune din
urmatoarele etape succesive: 1) initierea declansarii secventiale; 2)
comanda de închidere a ventilelor de admisie a aburului în turbina; 3)
închiderea ventilelor semnalizata de contactele de sfârsit de cursa aale
acestora; 4) închiderea completa a admisiei aburului si, drept consecinta
trecerea grupului în regim de motor sincron verificata prin actionarea
releului de întoarecere a puterii active; 5) comanda de deconectare de la
retea a generatorului, efectuata cu temporizarea reglata a protectiei la
întoarecerea puterii active; 6) comanda de dezexcitare a grupului, initiata
dupa declansarea întreruptorului. Protectia de întoarecere de putere
actioneaza în cadrul declansarii secventiale cu temporizarea treptei I,
reglabila în domeniul 0,5…5s (interval de timp în care se accepta deliberat
functionarea în regim de motor). Declansarea este conditionata de pozitia
“închis” a contactelor auxiliare ale ventilului de închidere rapida (VIR).

b)În cazul opririi admisiei aburului în turbina din alte motive decât
actionarea unor protectii tehnologice sau în cazul unei declansari
secventiale comandate corect, însotite de nefunctionarea contactelor de
sfârsit de cursa ale ventilelor, se impune actionarea protectiei la
întoarcerea puterii active ca protectie de rezerva, cu temporizarea treptei II,
reglabila în domeniul 5…30s. Valoarea reglata a temporizarii treptei II se
alege mai mare decât perioada Asteptata a oscilatiilor de putere între
generator si sistemul electroenergetic cu schimbari succesive ale sensului
de circulatie al puterii active si care sunt sesizate de releul de întoarcere de
putere.

c) Se admite utilizarea acestei protectii si pentru actionarea la oscilatii de


putere între generator si sistem. În acest scop releul de putere actioneaza
un dispozitiv de temporizare integrator care permite totalizarea duratelor de
timp succesive, corespunzatoare actionarilor releului de putere în procesul
de oscilatii. Protectia actioneaza dupa un timp total care se regleaza
aproximativ la aceeasi valoare cu aceea a treptei II.

Actionarea protectiei in cazurile b) si c) trebuie sa comande oprirea turbinei


(!!!), declansarea întreruptorului generatorului (blocului), dezexcitarea
generatorului, declansarea întreruptorilor de la tensiunea inferioara a
transformatoarelor de servicii interne de bloc, initierea functiei DRRI a
întreruptoarelor respective.

- Protectia la refuzul de declansare a întreruptorului (DRRI).

Protectiile la refuz de declansare trebuie prevazuta pentru întreruptorul de


la tensiunile bornelor generatorului, pentru întreruptorul de la tensiunea
superioara a blocului si pentru întreruptoarele de la tensiunea inferioara a
transformatoarelor de servicii proprii de bloc, indiferent de puterea
nominala a generatorului/blocului. Protectia este initiata de fiecare
protectie a generatorului, a transformatorului ridicator al blocului si a
transformatoarelor coborâtoare de servicii proprii de bloc.

Schema protectiei DRRI contine:

a) un releu de timp care masoara durata persistentei comenzii de


declansare de la protectia care initializeaza aceasta protectie. Valoarea
reglata a acestei temporizari trebuie sa fie mai mare decât timpul de
declansare al întreruptorului respectiv adunat cu timpul de revenire al
protectiei initializatoare la pozitia de repaus.

b) starea închisa a contactelor n, d, ale unor relee de curent alimentate pe


cele trei faze ale transformatoarelor de curent dupa caz din circuitul
generatorului, al transformatorului ridicator al blocului, respectiv al
transformatoarelor coborâtoare de servicii proprii de bloc care atesta
circulatia de curent prin circuitul neîntrerupt ca urmare a refuzului de
declansare al întreruptorului supravegheat (aceste relee trebuie sa fie
reglate la valoarea minima a curentului circuitului si sa aibe timp de
revenire scurt;

c) starea închisa a unui contact auxiliar n, d, al întreruptorului


supravegheat care atesta starea nedeclansata a acestuia.

Schema DRRI actioneaza în prezent cumulata a cel putin unuia din criteriile
b) sau c) (în schema SAU) si a contactului final al releului de timp a) (în
schema SI) si comanda:

• în cazul generatorului conectat direct la bara colectoare – declansarea


tuturor întreruptoarelor surselor de putere conectate la bara respectiva;

• în cazul generatorului conectat în schema bloc cu întreruptor între


generator si transformator – declansarea întreruptorului de la tensiunea
superioara a blocului;

• în cazul generatorului conectat în schema bloc fara întreruptor între


generator si transformator – declansarea întreruptorilor conectati pe bara
la tensiune superioara a blocului.

Se recomanda ca schema DRRI sa comande netemporizat o noua declansare


(autoactionare) a întreruptorului supravegheat.