Taranul si comunismul

'Ce stiti din familie,din carti,din filme,sin presa despre relatia comunismului cu
taranii"

La sfarsitul primului razboi mondial ,comunismul a ajuns la putere in Rusia,iar la

sfarsitul celei de-a doua conflagratii mondiale s-a extins in cea mai mare parte a estului
Europei,inclusiv in Romania , unde s-a mentinut la putere pana in 1989.
In Romania circulasera diverse idei socialiste , la sfarsitul secolului al XIX lea si
inceputul secolului XX , dar in medii restranse , formate din intelectuali si muncitori
urbani.In contextul tulburarilor de la sfarsitul primului razboi mondial , in cadrul
Partidului Social Democrat PSD au conturat 2 tabere : una care dorea realizarea
scopurilor politice socialiste in sistem parlamentar in mod progresiv , pe calea
negocieriilor , iar alta a maximalistiilor care urmareau transformarea pe cale
revolutionara , violenta a societatii romanesti intr-una de tip comunist.
In mai 1921 se constituie Partidul Comunist din Romania , Sectie a Internationalei
Comuniste P.C.R.
In urmatorii ani P.C.R a incercat sa se structureze , dar pozitionarea sa antisistem ,
mai ale prin ideiile sale privind nerecunoasterea statului roman in granitele sale
interbelice , politica decris prosovietica si militarismul pentru declansarea razboiului civil
au fost considerate inacceptabile , ceea ce a dus la scoaterea sa in afara legii in 1924.
Timp de 2 decenii , P.C.R a activat in ilegalitate , in anumite perioade el
infiintandu-si organizatii legale care au participat inclusiv la alegeri.
La 4 septembrie 1940 , generalul Ion Antonescu a fost insarcinat cu formarea
guvernului , iar a doua zi a fost investit cu "depline puteri pentru conducerea statului" ,
cum arata decretul regal din 5 septembrie 1940.Oamenii politici considerau abdicarea
regelui Carol al II-lea ca necesara si prealabila formarii unui nou guvern , astfel ca ,
somandu-l pe suveran sa renunte la domnie , Antonescu exprima cerinta intregului
spectru politic al tarii.
Hotarat sa nu-si creeze un partid sau o clientela politica , Antonescu preconiza un
regim dictatorial , sprijint pe aramata.Relatiile cu Germania il determina pe general sa i se
alature lui Hitler in lupta cu bolsevismul sovietic , pentru eliberarea teritoriilor estice
ocupate in 1940.Dupa recucerirea teritoriilor romanesti Basarabia si Bucovina , armata
romana a continuat razboiul dincolo de Nistru , cucerind Crimeea , participand la batalia
de la Stalingrad si la luptele din Kuban.Regele Mihai , sfatuit de cercurile palatului ,
ordona arestarea lui Antonescu la 23 august 1944.
In 12 septembrie 1944 era semnata la Moscova Conventia de Armistitiu dintre
Romania si Puteriile aliate.
In urma presiuniilor exercitate de sovietici si de comunisti asupra Regelui Mihai ,
acesta a fost fortat sa demita guvernul Nicolaie Radescu.Noul guvern era condus de Petru
Groza , care fara sa fie membru al P.C.R , era presedintele unui partid apropiat de
comunisti.Politica lui Groza a fost in intregime indreptata spre comunizarea tarii apoi a
trecut la epurarea si schimbarea radicala a componentei aparatului de stat si la creearea
primelor lagare de detinuti politici.Au fost create sovoromurile , au fost suprimate ziarele
de opozitie si au fost infiintate tribunalele populare.
In aceste conditii , regele a refuzat sa mai semneze actele guvernamentale si a
cerut guvernului Groza sa demisioneze.Considerand ca guvernul Groza este ilegitim ,
intrucat nu rezultate in urma alegeriilor , ci fusese impus de sovietici , regele Mihai a rupt
legaturile cu acesta.Ceea ce s-a numit "greva regala" a fost de fapt singura incercare a
unui sef de stat din Europa de Est de a opri comunizarea tarii , prin mijloace
constitutionale.Marile puteri au trimis la Bucuresti o comisie care i-a solicitat lui Groza
sa includa 2 reprezentanti din partea P.N.L si P.N.T , ca ministri fara portofoliu in
guvernul sau , acest lucru recunoscandu-i "legitimitatea"guvernului , greva fiind oprita.
Odata cu preluarea puterii , Gheorghiu-Dej a cautat sa-si elimine potentiali
adversari politici din interiorul statului.Verificarea si controlul asupra activitatii cadrelor
a reprezentat una dintre preocupariile constante ale conducerii partidului , de-a lungul
intregii sale existente.
In anii 1945-1955 , lideri precum Stefan Foris,Lucretiu Patrascanu,Ana
Pauker,Vasile Luca sau Teohari Georgescu au fost pe rand complici si victime ale unor
epurari violente in cadrul P.M.R.
In plan economic , regimul comunist a dorit sa continuie procesul de modernizare
a Romaniei dar modelul era unul sovietic , bazat pe eliminarea initiativei private , pe o
economie planificata de stat si pe ultracentralizare.
Similar majoritatii statelor comuniste din Europa , Romania a preluat modelul
sovietic de dezvoltare economica , bazat pe etatizare , planificare si
industrializare.Modelul sovietic a fost copiat si ceea ce priveste regimul
proprietatii.Constitutiile din perioada comunistastipulau faptul ca principala forma de
propietate era cea de stat.Statul detinea toate resursele naturale , fabriciile , banciile , caile
de comunicatii etc.La proprietatea de stat se adauga si propietatea cooperatista(a C.A.P-
urilor) din agricultura.
Una dintre masurile economice cu cel mai mare impact in randul populatiei a fost
colectivizarea agriculturii , in urma caruia pamantul a fost practic luat cu forat
taraniilor.Modelul sovietic includea agricultura intre domeniile economice care trebuiau
gestionate si suparvegheate de catre stat.Acest lucru avea sa fie facut prin intermediul
cooperativelor agricole de productie (C.A.P) , unitati economice unde taranii trebuiau sa
predea pamanul , animalele si utilajele pe care le detineau.In schimbul muncii prestate "la
colectiv", fostii proprietari primeau o anumita cota de produse si o suma de bani.Puterea
comunista a tinut cont de faptul ca marea majoritate a populatiei locuia in mediu rural si
faptul ca taranul roman avea mare cult pentru pamant.Strategia promovata de Partidul
Comunist pentru atragera taranimii a fost prima etapa de realizare a reformei agrare din
22 martie 1945 , prin acre se expropriau mosiile cu peste 50 ha.Pentru taranul roman ,
acest lucru a insemnat deposedarea de proprietatea asupra pamantului si de drepturiile
pentru care luptase in cele 2 razboaie mondiale.
Constienti de dificultatiile pe care uramu sa le intampine in procesul de
colectivizare,comunistii au actionat in mod treptat.Primul pas l-a constituit impunerea de
cote obligatorii taranimii.
Incepand din 1945 , taranii au fost obligati sa predea catre stat cote din anumite
produse , cu precadere alimentare , precum cereale , carne , lapte , legume etc.Cantitatea
acestora era stabilita in functie de suprafata cultivata , de productivitatea zonei di de
numarul de animale detinute.Desi , oficial , colectivizarea agriculturii a debutat in
primavara anului 1949 , imediat dupa instaurarea guvernului Groza , in martie 1945 , au
fost adoptate o serie de masuri de natura politica si legislativa care a reprezentat , de fapt ,
un pronolog al actiunii de colectivizare.
 In 2 martie 1949 a aprut Decretul 83 , prin care erau lichidate "resturile
proprietatiilor mosieresti" ramase dupa aplicarea reformei agrare din 1945.Proprietarii
vizati de acest decret au fost evacuati cu forta , in timp ce pamantul si inventarul agricol a
foat trecut in proprietatea statului "ca bunuri ale intregului popor".
Intre 3-5 martie 1949 a avut loc la Bucuresti , Plenara Comitetului Central al
Partidului Muncitoresc Roman , unde liderii comunisti indicau noua directie ce trebuia
urmata in lumea satului romanesc prin colectivizarea gradulata a suprafetelor agricole.In
cadrul acestei Plenare s-a hotarat aplicarea principiului liberului consimtamant la
constituirea noilor gospodarii agricole colective care urmau sa beneficieze de scutiri de
taxe si impozite si 20% reducere din cota obligatorie in primi doi ani , iar pentru a li se
asigura succesul noilor Gospodarii Agricole Colective(G.A.C)era de a sigura "victoria
asupra chiaburilor , exploatorilor si dusmaniilor celor ce muncesc"
Desi in teorie adeziunea la gospodariile colective trebuia sa fie benevola ,
autoritatiile au folosit metode violente , mergand pana al executii sumare , pentru a-i
obliga pe tarani sa adere la acest model economic.
Tot in aceste zile de 3- 5 martie , partidul impartea locuitorii statului romanesc in
cinci categorii :
1)taranii fara pamant , "cea mai exploatata parte a clasei muncitoare", circa 250.000 de
oameni.
2)taranii saraci , care detineau pana la 3 ha , "forta principala pe care se sprijina clasa
muncitoare la sate", reprezentand 57%
3)taranii mijlocasi , ce detineau intre 5-20 ha , care "impreuna cu taranii saraci , fac parte
din taranimea muncitoare", insemnand 34%
4)chiaburii , considerati a fi "baza reactiunii la sate , care au tinut dintotdeauna sub
dominatie economica pe taranii saraci si mijlocasi , pe care ii speculau , obligandu-i sa
umble flamanzi , desculti si dezbracati , vanzandu-si munca intreaga pentru o strachina de
malai".
5)"ramasitele mosieresti", ale caror proprietati au fost dezmembrate prin reforma agrara
din 1945 si distribuite taranului.
Sinteza privind Constituirea primei Gospodarii Agricole Colective in judetul
Bistrita-Nasaud , in localitatea Jeica:
In urma instructiuniilor primite supliment la circulara Nr.129 din 13 XII 1949 cu
privire la sarcinile ce revin in prima faza a creeri gospodariei agricole colective , Biroul
Judetian P.M.R a tinut o sedinta la data de 26 I 1950 , luandu-se in discutie instructiuniile
C.C cu privire la infiintarea gospodariilor agricole colective in urma caruia s-a intocmit
un plan de munca pe perioada 26 I -5 II.
Inainte de inceperea sedintei cu adunarea generala a gospodariei colective s-a
analizat cu conducerea organizatiei de baza , conducerile organizatiilor de massa ,
Comitet Provizoriu si Comitet de initiativa exacticitatea datelor trimise ca raspuns la
circulara Nr.129 a C.C unde s-a constatat urmatoarele:
1)Din 31 de membrii fosti inscriti s-a marit numarul inscrieriilor la 41.
2)Comasarea a fost aratata Comitetului Central in 2 trupuri.Acum comasarea s-a proiectat
in 4 trupuri.
3)Batoza , tractorul si moara nu vor intra in proprietatea gospodariei colective ci va
ramanea in administratia Comitetului Provizoriu comunal fiind proprietatea comunei.
4)Caramidaria este compusa din 3 cuptoare , un cuptor cu proprietatea comunei , cele 2
sunt proprietatea unei asociatii de tarani.Membrii din gospodaria colectiva au partea cea
mai mare in aceasta asociatie , deci va ramane proprietatea gospodariei colective un
singur cuptor.Caramidaria functioneaza prin mijloace rudimentare , nu este nimic
mecanizat prin forte motrice.
5)Cazanul de fiert tuica este proprietatea Comitetului Provizoriu deci nu trece in
proprietatea gospodariei colective.
6)Ca sediul propunem casa chiaburului Borsos Iosif in locul casei parohiale care a fost
propusa inainte.Chiaburul Borsos va fii mutat in una din casele chiaburului Bejnei Mihai
care are 2 , iar una este goala.
Situatia politica din comuna Jeica in momentul de fata se prezinta in felul urmator
: cei 41 tarani muncitori au intrat in gospodaria colectiva convinsi fiind in urma muncii
de lamurire dusa de organizatia de partid si organizatiile de massa.Cei ce n-au intrat in
gospodaria colectiva nu se manifesta dusmanos impotriva gospodariei ci asteapta sa vada
rezultatele muncii celor intrati in colectiv.Aceasta a dovedit semnarea a celor 52 de tarani
muncitori , a proceselor verbale de acceptarea schimbului de teren.
In comuna sunt 10 chiaburi si 5 tarani mijlocasi dusmanosi regimului care duc o
lupta contra cereeri gospodariei colective.Manifestarile lor sunt diferite : prin svonuri
mincionase , amenintari si calomni la adresa gospodariei colectiva si a membriilor lor din
gospodaria colectiva ,insa toate aceste manifestari sunt combatute si demascate de catre
membrii de partid si membrii gospodariei.
In 14 iulie 1949 , conform Legii nr. 18 , erau impozabile toate venituriile anuale
agricole si neagricole realizate de o gospodarie agricola din mediul rural.
Colectivizarea agriculturii a fost cea mai mare drama pe care a trait-o taranii
romani.Viata insusi a taranului a insemnat pamant , pe care l-a primit prin reformele
agrare din 1864, 1921 si cea din 1945.Drama taranilor a fost cu atata mai mare cu cat cei
care le-au dat pamant in 1945 , le-au luat aproape totul.
Venirea la putere a lui Nicolaie Ceausecu a fost urmata de marginalizarea unei
parti a elitei din vremea lui Dej.
Prin numeroasele vizite facute in tara , Ceausescu si-a creat imaginea unui lider
popular , gata sa se consulte cu oamenii sau sa le asculte problemele , aceea a unui
restaurator incontestabil atat al partidului cat si al statului.
Apogeul a fost in anul 1968 , cand , pe fondul invaziei trupelor Pactului de la
Varsovia in Cehoslovacia , Ceausescu s-a transfigurat in erou national si international.
Dupa 1971 , cand in urma unei vizite in China si Coreea de N , Ceausescu a lansat
" tezele din iulie" , tot mai multe masuri intreapta Romania spre un regim prezidential ,
instituit in 1974.
In anii '80 , Ceausescu a instituit politica de rotatie a cadrelor , care viza
schimbarea sistematica a activistiilor dintr-o functie in alta , pentru a se evita crearea unor
centre alternative de putere.
Consecintele nefaste ale colectivizarii au devenit tot mai vizibile in anii
'70-'80.Taranii , lipsiti de motivatie odata cu pierderea pamantului , nu erau interesati nici
de calitatea muncii si nici macar de ramanerea in mediul rural.
Pentru taranii romani comunismul a insemnat lipsirea de anumite drepturi si
libertati.
Marturiile unor taranii din judetul Cluj-Napoca , comuna Camarasu , sat Naoiu ,
privind greutatiile provocate de comunism:
"Imi amintesc de o femie din sat , vaduva , cu 6 copii , cum plangea , saraca , cand i-au
luat tot graul din gabanas si i-au lasat numai o litra de grau si aia plina de mizerie!Au
ramas saracii copilasi fara pita!Dintr-o litra au ramas cu jumate!"
"Veneau cu camioanele sa ne i-a putinul ce-l aveam , grau , porumb ,orz , tot ce apucau si
noi nu puteam face nimica ca ne bateau si ne arestau militieni!"
"A venit la noi in sat si ne-o obligat sa ne inregistram pamanturile si tot ce aveam acasa
iar daca nu vroiam ne bateau si nea obligau sa ne inregistram la asociatie"
"Aveam cote la carne , gaini , rate , curci iar daca nu le dadeam veneau acasa si ne luau
hainele cele noi ,asa tineam de ascunse hainele ca nu aveam prea multe ca nu erau pe
atunci multe"
"Daca nu plateam cotele pentru loc , grau sau porumb ne arestau , trebuia sa cumparam
cateodata ca sa platim cota"
"La colectiv lucram de dimineata pana seara , ca sa ne terminam norma apoi mergeam sa
lucram in gradina ce ne-o dat-o statul ,15 arii de persoana , iar daca nu meregeam cateva
zile la lucru ne lua gradina!"
"Acolo nu conta ca te doare spatele , picioarele , mana , picioarele , trebuia sa-ti termini
norma , ca de nu iti lua gradina , nu conta nici daca erau femeile gravide , trebuiau sa
lucre si ele!"
"Acsa nu aveam asa multe animale , nu aveam cu ce sa le tin si cand sa le ingrijesc ,
aveam 2 vaci pe care copii le ingrijeau iar cu laptele de la vaca mai hraneam copii!Dar si
acolo aveam cota!Viteii nu aveam voie sa-i taiem ca ne bagau la inchisoare!Trebuia sa-i
predam si la stat!"
"Duminica si cand eram liberi , de sarbatori , trebuia sa ducem caii si boii la pasune "
"Odata am venit spre casa cu vreo 3 ciucalai de porumb in straita si ma prins militia pe
drum,au catat in ea si i-a gasit , apoi m-au intrebat de ce i-am luat si le-am zis ca i-am luat
sa ii frig la copii si in loc sa ma lase sa-i duc la copii m-au pus sa-i tip!"
"Noi nevestele de brigader trebuiam sa lucram mai mult,ca le aduceau tagari si tuica la
barbati ca sa le dea mai putin de lucru!"
"Singurul lucru bun era ca mergeau copii la scoala chiar daca si acolo trebuiau sa lucre ,
inca de mici , mergeau la strans de mere , prune ,scoteau cartofii , sfecla , mergeau la
plantat de puieti de brad..."
"Daca aveam 2 copii si mai faceau unul primeau 100 lei , iar alocatiile la copii erau de 10
lei"
"Cateodata era productie mai mare la colectiv si ne dadeau preme"
"Trebuia sa mergem in oras sa cumparam pita , veneam cu saci plini inapoi , dupa ce
stateam cateva ore la coada!"
"Copii n-au ramas la noi , au plecat la oras , ca sa scape de atata greu , le-a dat Ceausescu
casa si loc de munca "
In orase comunismul s-a simtit la fel de intens.Pentru a realiza modernizarea
Romaniei , liderii partidului au avut in vedere dezvoltarea industriei , scopul fiind
transformarea tarii dintr-un stat proponderent agrar intr-un stat industrial-agrar.
Anul 1989 a insemnat sfarsitul comunismului si inceputul democratiei.

BIBLIOGRAFIE
1."COLECTIVIZAREA IN MARAMURES", autori:Andrea Dobes , Gheorghe Mihai
Barlea , Robert Furtos
Editura:Fundatia Academica Civica ,anul :2004 Bucuresti
2."INSTAURAREA REGIMULUI COMUNIST IN JUDETUL NASAUD 1945-1950
LUCRARE STIINTIFICO-METODICA PENTRU OBTINEREA GRADULUI
DIDACTIC I DIN INVATAMANTUL U.B.B", autor:Archiudean Danut , Cluj-Napoca
2007
3.MARTURII ORALE DIN JUDETUL CLUJ-NAPOCA LOCALITATEA NAOIU
4."O ISTORIE A COMUNISMULUI DIN ROMANIA " autori: Mihai Stamatescu ,
Raluca Grosescu , Dorin Dobrincu , Andrei Muraru , Liviu Plesa , Sorin Andreescu.
Editura:Polirom 2009 Bucuresti
5."O ISTORIE SINCERA A POPORULUI ROMAN" autori:Florin
Constantiniu.Editura :Univers Enciclopedic , 1999 Bucuresti.