COMSTRUCTII DIN BETON ARMAT Cure predet le Institutul de Censtrustii Bucuresti, fecultates de constructii civile, industriale qi agricole, sectie ingineri, enii III - Paxrga Ir | Fleaente de constractii menelite : grinsi, > pled plane, plangee din grinsi gi pli neduri earecteristice ale strocturiler me- nelite. c19T9-Partes « deua a oursului de constructii din beten ar- mat, care face ebiectul volumulul de fal, s feat redactats pe dasa prelegeriler finute atudentilor tn anit universitert 1971/70 qi 1978/79 gh ee refer le elemente din deton ernat menelit 1 grinsi (inclusiv grinsi-pereyi), plieci plane, plan- gee, precum gi le unele tipuri ceracteristice de neduri ale structuriler menelite. Hu au fost incluse tn aceast parte gi Gementele pertante verticale (sttipi, diefragne), a cirer tra- tare este mai grou de separat de cea a structurilor conside: ‘te fn ansamblal ler gi de aceea stnt cuprinse tn capitelele referitoare le structuri (pirgile IV 9i ¥ ale cursulut). In general s-a urmirit ca presentares tructive sl fle redusl 1a aspectele esentiele, evitindu-se tn- cbroerea expanerii ou aminunte care se ghaeec tn preseriptii i tndrunMtoare gi fac obiectul indicatiilor ce se dau studen- {ler le seminarii qi 18 protecte. aliiler cons. Ca qi le prisul velum, apurut anterier, dibliografia eth cate selectivl, contintnd tratatele de bask, unele lucriri Fecente qi din lucririle mai vechi numai cele care au rimas ca puncte de reper tn evelutia preblemelor respective sau care cu- prind exemple de realisiri de interes deosebit. La redactarea velumului de fath, autorul « fost sjutat de colaboraterii din cadrul catedrei : gef luer.ing. TUDOR POS- TRLNICU, asiet.ing, DANIELA STANESCU gi asiet.ing. NICOLAE VANGHELE. Figurile au foot in cea mai mare parte executate de studentul L, SERBAN din anul Iv. Pref. R.AGENT mai 1979 t P.II 9h ane learea pe plan local, Mu confine jorete sau brevetabile, PERTEA If DE Ye executia structuriler sau a pirtiler : wonolite, neputindu-se deneficia de posidilitsgile ofeite: manepert pe gantier, scurtarii duratet de execatio gi cost de anterial lemos tn cofraje qi sustineri, - trebaie 0, aradreascd fmbunktatire: cifies betonului armat a t armutearele : A, La constractiile de tipuri earent, ai fie cit asi sigple , pentru e permite utiliseres cofrajeler de inventar : epiune constants, de regull dere; = medulares sectiuniler grinsiler qf etfipiler tn cei cordanti cu cea a cofrejeler 5 3 + adoptaren pentru plangee a uner alodtoiri care sf duck 1s suprafeye de cofret plane, cft mai payin tntrerapte , prim griasi. oo# ¥. Gefresele si sustinerile sf fie realisate din materiel nelemnease sau cu consum redue de lem (cofraje de iaventer: di paneuri de placaj cu tegefila, cofraje metalice eau din ates.’ plastice, schele de sussinere din pepi de gears gi erinei aété- Lice extensibile ete.), urmirindu-ee tet « dath prin aleltdinpe| ler: ; Je etajate : cefraje din pancuri fragncle verticele qi le plangee) ; = 08 se pretese le un nusir mare ninum de reperayit; we = atiliseres de sistene de cefrare eficiente epecifies uner anumite tipuri de constructii, ca de ex, cofrajele gl te la censtructiile fnalte de tip tubuler : turnori, cogurd 40! refeipsiri, eu ale' fum, silesuri, castele de api etc.). €- Durate gi consumul de aaneperd pentru fasonares gi a0n- Sajul_ermtturiler si fie dininuate prin folesirea de arasturi Preasamblate sub forme de carcase 3i plase. Pentru pliici, tn fare noastrii oe Livreask de industrie plese sudate din STNB. Pentru elenentele liniare (grinsi, atf1pi), cfnd nu se dispune timpul de montaj poate fi redus prin pr dlares carcaselor respective fn ateliere de gantie La araarea grinsilor, tendinte modernd este dea se re- Bunge le barele tnclinate, care necesité un coneua ani ridicat de maneperti de fesonare qi monte; gi realizar lor de araitura numei din bare lengitudinale 9i etrieri. : ork a detonului prin care cerin- fele de calitate of fie realisate tn conditiile econoniei de Meneperi calificota gi a unei execusii rapide (cenfectienarea detonului fn unitusi centralisate gi transportul lui le gentier cu vehicule adecuate, utilisares cimenturiler cu tntérire ra- idl, a betoaneler fluide turnate cu pompa ete.). tm @ aMsurile gi procedeele enumerate pe scurt mai sus i detaliat le cursul de tehnologie. Cees ce tre- baie refinut tn special este faptul cf aplicares ler nu este pumai © problemk a gantierului, ci este tn mare aisurd condi- Honatu gi de solusiile gi detaliile constructive previsute fn protect. Dack le constructiile de mask primeazd uradrires ace er ceringe legate tn special de industrializares executies , eructurile din beten armat gonolit permit pe de alth parte tn a1U Maura, fn catul olddirtler cu caracter unicat, repr ti forge constructive 91 arhitecturale eriett e trate n- Gringi: diereler de fundatie (fig. 6.: arast menelit oe reeliseest fa ral cu inims plinu??),1m censtructid se tntflnese sub f Langaalar ( —[efesonte_conatitutive ale_plangaaler tig. 6 ), flleing cerp comm attipi (fig.6.2.0f ete atad ou aetfel eX de fept represinta rigie considerate tn calcul qi aledtuite 6.2. Adows te rigid de stfipi, cadra, trebuind ol fie aa rin) Pegulll dreptungniaiara, diced din dinensioneres le sta- lent Incovoieter, perning de le 3 fncUrctri mari) eau con la staren linits Ge dereraatie, intre taNlyines 2a grinsi nenelite Rapearte usua: chidere (2), Hip de fundazie sub giruri de attipi Rapertul eptia tutre dimeneiunile b “ tunii traneversele, pentru a a 2 <— r i i A aS Tt F —+— rv (ce) (9) + fig. 6.3 -@. In fig. 6.5.¢ : © grindd cue deschidere centrald nick fatre deck deschideri leterale mari (de ex. grinds trensverse- 1M @ uned clldiri cu cerider central gi camere de anbele parti ale ceriderului). Linie punctatd represinta deformate din tn- olrearea perasnent&. Se observa cl tn acest cas, deterita veci- AUtUZLi cu cele dou deachideri mari, deschiderea aie are nu- aad memente negative, astfel cil araarea se prevede ca tn figa- Fa jo In fig. 6.3.4: © grinds cu consela. Barele tnclinai din deschigere pot fi covertte om bare tnclinate ¢i tm consell. > fle. 6.4 - v4 ee presinta casul anei grinsi continue le stile afmt predemizante tm raport cu cele per mmenem. eitumgit, de ex. fouf-un clap interier 30, semmniul neguety predes éc edircares util dispusa ta — — ee gab (fig. 6.4.) poate fi mai mare dectt cel pesitiv de tnclircarea permanents (fig. 6. )}, astfel cf di: fAgquritoare a aomentelor asxine capits aspectul din fi co nemente negative pe tot cfapul respectiv. tn asttel’ suri, © parte din claret se prelungesc tn cfap (tigi ll fmnidindu-se fn sone de momente negetive minime, deci Local deschiderii. a Diaporitiile din fig. 6.3 41 6.4, oa eremtariie tudinale realisate din bare separate pe fiecare desch he stat dictate ou nunei de lunginile Linitate ale vereler“edidi aastre > 6 12 me (le - 12-0), dar gf de cyurinys seated a de a se evita cumulares pe iungial | eventualelor erori de fasonare. Din sceste setive, si tiliseasd fn general bare fasemate continue pe nei multi chideri ca tn fig. 6.5. 3 = the. 6.5 - Ta fig. 6.6 41 6.7 stat deteliote aradrile pedi frinds siapla reseasta gi grindt continoll ov doak abedlilder CAecurile stat desenate considertnd eS aradtarile efat tia é- fel FO 52 seu FC 60. 2010_montai _ \azis2 ™ 18 20 / [\ 78 20 / 28 2 a . fe, 4.6 6 oeNo ben ee Fortelor Taxtioare R2_ 1922 e22Re R2_ Re Ti 20 Be 2622 2622 . awe TO = fig. 6.7 - . Le grinsile continue, éLepesitia armituriler longitudi- Rale se definitivenst de reguli tn uradtearen erdine (¥. ¢i 2) EJ): ~ Se stabilesc armirile din ctapari, 1a sementele pexitt ~ Din derele previsute tn ctmp, oe mentin drepte cel putin de Cad col pusin cfte une le fiecare colt de etrier), iar Featul se ridict le 45° le [4 aoment_negativ cu faptul cB dine tea, de flecare parte a reasemilui, cele tnclinate tn prime sectiune (imediet lingd 1 mu _sint active 1a aoment Regativ fn partes r pectivi, ci numai tn partes epusi. > Se efectuensd Varificares 1a forge tuietoare gi se defi- nitiveas pe ecenstd Daze schema de armare. In situatiile spe. stale etna barele tnelinat @ dispenibile din ctap nu stnt sufi- lente pentru preluarea feryei thietoare tapreund cu otrierii, 40 Pet prevedes ckluresi uplinentari fnelinati ca tn figure. Ftrierii se dispun ca tn fi, Pendente, etrieri tnohigi (fig. 6. comun cu place unui plangeu fami tn sone! (ve ad fe. 6.7), dar 6.8 : le grinsile inde ) | 1a cele care fac eorp etrieri{ tnchigi afnt obligatorii — resietentd le partes euperioard echigi (fig. 6.8.5). Feguld et: ies clrore se dea tn figural d& este preferadild decarece asigurd o lutine de arasturi, eventaj care ou se realisea ite sitet ta cu etrieri egali tntrepitrungi. La grins! ata (c) 6.3. armares oa carcase sudste ’ Path de armaren ca bare independente (cares case sudate presintd avantajul unai sen ~ “i st al requcerii 1s ainisum 0 sanepere! de aleituire een cu ai tote pe gantier. Principil (fig. 6.9), formate din bare lengitddinale qi ae date tntre ele prin puncte le fiecere intersectie ; 1 prelueree forte: tl ie vere tnelinate qi pr weve! = renunta re named a beten gi prin barele transversale, triert 5~ peaidilitates tntre- Fuperii uner bare longi tudi- Bale drepte tn ctap (tn sec flunile fn care nu mai stnt NMecesare din calcul), tintnd Seana eX ancerejul ler ta Deton este tabunkutit prin faptul ef stnt midate de bee rele transveri In Remania, ptad tn Pretent nu sa trecut tnet lao productie indistrialt de'carcese sudate pentru grinsi aenelite, datorité 31 repetadi- AACUGLA Lor mal reduse le scare furii noastre. In fig. 6.10 se ered un erempiu de armere cu carcase sudate pentru e grinds de plangeu, dup detaliiile utilisate ta v.n.s.s. [2] [i] . se reared uraltoarele ; Pe ren ae b1Scm = fig. 6.9 - + atilisares tn efap a deal tipuri de carcese: uncle pe ti (G deschideres (C1) gi altele totrerupte (62) 5 = carcasele din ctap au trec peste reasenele interaediat pentru ann stinjeni araarea acestera, ci ca eek de reasen (C3) 4 + carcasele pase decalat, trerup dincole eal j eases (C3) stmt de un singur tip, dar éii fel oa qi eied © parte din areituri st sectiunes unde nu mai sint fi atilisete le prelusres Fesulté an epor de consua de araituri fa report cu gate. Pentru compensaren acestuia, capiti importants 31 hese stabilite ca atenyie tntreruperile de bare érepte tn cfi gi pe reasem, urmiring dieagrame de momente sexine. 7 6.4. Grinsi tatcarse + fig. 6. = Grinsi tatoaree (rig. 6.11.8) intervia aa nusai le fundatie, unde eceasta este pozigie lor obisnuitt dar qi le plangee, tn cesuri speciale cerate de conditil de" Bitecturd. Brecugia lor comporté unele aificultsyi, deoerecd ea de ln talpa infericart, apoi se monteast cofrejul pentry aiak qi dopl aceen se poste turne iniss. 1m re221 gringilor de plengeu, tneirceree pltcii séol4e plick fn acest caz le telpa inferioarti grinsil, astfel cle fortarile transversale ([, stat tntinderi 91 tn consecint& e- “trierii trebuiesc dimensionasi suplimenter le fntindere pentru © asigure suspendaren plicit, considertnd schena din fig.6.11.d. La grinsile tntoarse svelte (care au litine mick fn port oa deachiderea qi cu tniltimes secfiunii), avind tn ve e€ telps supericard comprimata rimine nerigidisats tran pe toatl lungines ef, pot apare deforaagit de ro tina o rigidisare prin tngrogar 6.1. 63+ Bratul de pirghie 8] sforturilor intericarg In secfiunes transversal a unei grinsi cu inims plini, Mieitats la tneovoiere (fig. 6.12.0), momentul tncovoietor te echilibrat de cuplul format din resultantele eforturilor din sena conprineté (0,) gi din armMture fntinel (7,), cu bratul de pirghie a: . l= fo] = oa (6.1) lere, necesi- tUlpii superioare ca tn tig. Censidertnd pentru simplificare @ grindé armath numai cu dare longitudinale qi etrieri ca tn fig. 6.12.8 gi compartnd-« eu @ grind ca aMbrele de scesagi tnéigine (fig. 6.12.d), elenen- telg corespondente stint : + + Cy G Pe Pt “ : Ta oa Ta $$$ M I M Brepal de pir ete an ecorta- Filer int = Cpenetis cone tent De le (bielele) aia Tonale de poten ain ie Se ebservi cll tn ambele casuri, bratel ind practic constant pe lungines grinsii, eforta) din talpe’ (armature) tatinel deci se poate considers ci variasl proportional et ereeasiahti 5 diagraned de sonente. Centiteten de araituré neceserd ve ehh consecint& invers propertiensla cu = , respectiv ea Safi! sectiunii Ad. ‘ . scuseree treptats de efort din araiture tatinel 46; moment saxin pink 1a cea de moment sere (10 00MY, se realiseasé ; pe seems eforturiler din ai secyiunes ain figarit fert AT, din talpl de le un penca le eltal + = le grinds cu inial plink : pe seane teaantse( ft tari prin aderenti de le eradturs 1a fivrete (bictele) diagbite Le de beten, care lucreas6 similer cu diegenalele grintif oe aavre! Duph acest mecanion se transaite ces sei sare porta Ty s rimining nunai ¢ parte resuel care oe trmanite ori oO" rerea araiturii 1a capete dincole de punctal teeretic 60 mul.- we © alth emalogie cunoscuty 8 plink gi arcul cu tirant (fig. ja tntre grinds cu ini- 6.15). > fig. 6.15 - samblul are + tirant (fig. 6.15, ‘intl telpa comprimats, tirantul telpa t Ptrghie al eforturilor intericare este dis. anya pe verticals fatre axele arcilui 4i tirantului (sigeata teeretien f ware Deonebires fatu de grinsile din fig. 6.12 consti fn « jon ck aici bragul de ptrghie nu asi eate constant te lungul elementulai ci, deck forma arcului cea de coincidensa en- tru tncircares dats, 5 gional cu M, astfel ct: ercul repre- Intinall, far brasul de iting akeurt “uned bune ancertri a tirantului ta ace Dact am schesati: met cain tig, curate, ajungen cai @rindl ca inims pling ¢e beton ar- §-15.b, considertnd inactive sonele de deton fi. de arc cu tirent, ise. Te A . Ee : Jelesodetonntic kenet rae} 2) Seikew, VAN. oi Signler, EE. oy iproriat de medelut de grinds ou atorele din tie.6. ts, ©” "83 — Obgeid mura. Streiistat, Mesceva, 1977. Paragf. intro lucrare apdruté Fecent, Leonhardt [8] prepune petra srificares 1a forge thietoare a grinsiler us wa ee 7 la capete), care reflecti comportaren mai aprepiatt de vi cu slbrele In zona dinspre aijlecul deschiderii, respec Spropiet& de arcul cu tirent fa comprimate oblice stnt predominant + Ma. 614+ Jonali ca breqal de pti Mipal (6.2), fiind invere propert! : sferturiler interieare. Le acelag meceniom se reduce fn . ae 6.35 - ter Biba: tiv 4 J agent 7 : din beten araet sondll’® 1) Agent, B. Popescu, Ar, : Plangea Da 14% ca grinsi principale gi secundare. Exempla de prow 3. fhe Sect (Litegrafiot). Inetitotul de Construcsit Bucaregtig:XE.3. Rebristiie monolitatie peretrttia « balocintai pli-{ tami, pag. 383 - 392, {3] Gomtté Buropéen du Béton + Manuel “Technologie et indus- trialisation du ferraillag » Tome I. Dispositions cons- ‘tructives en béton armé. In Bulletin d'Inforaation C.E.B., nF. 87/1973. Paragr. 2.2, pag. 2.41 - 2.62. “[4] pumitrescu. p., agent. R., Micule, I. g.a. : Indrumstor Pentra proiectares qi calculul constructiilor din beton, beton armat gi beton precemprinat. Bd.Tehnics Bucuresti, 1978. Paragr. 9.1.6. Prevederi constructive pentru srinsi, pag. 490 - 494 gi paregr. 11.1, pag. 569 - 576. [5] Yerguson, Pam. : Reinforced Concrete Fundenentals, 4.5, J.Wiley & Sons, New Tore, 1973. Cap.8. and one-way slabs, pag. 267 = 310. (6] Frans, o. : Konetruttionelenre des Stahlbetons, Band I, ed. 2. Springer-Verlag, Berlin, 1966. Paragr. 2.24. Kon- etruktive Ausbildung von Ortbetondalken, pag. 216 - 229. C7] Hangen, M.D. : Constructii de beten ermat. E4.tehnici curegti, 1963. cap. 123. {8} keennarde, re. : schub bei Stanibeton und Spennbeten Grundlagen der neveren Schubvemessung. In. ‘Stahldetondau, nr. 11 - 12/1977. [9] Leonnerae, Pry 94 MBnnig, B, : Vorlesungen aber Massivbau, Teil ITI. Grundlagen sum Bewehren im Stahlbetondeu Springer-Verlag, Berlin, 1977. cep. 9. Balken und Ple. ttenbalken, pag. 121 - 152. cle} ark, Re gi Pauley, 1. : Reinforced Concrete Structures. J.Wiley & Sone, New York, 1975. Paragr. 13.4. deta: ling: of beams, pag. 669 - 686. [12] waites, rr. 9. “Budivelnix", Kie 463 = Sze, Continuous deans Bu- II, Grinsi de beton armat, pag. 69 - Baten- und Jelesobetonntie kenstruktii, ed. 1972. Glave 12. Perekrftia, pag. Ind. -19- Cap. 7. Grinsi-pereti ai consele acurte . 7.1, Grinsi-pereti, Definire ai domenia de stilisere : 24) se tateleg grinsile 30 care, Yrin grinsi-perett’ Tith {nMltimii mari tn rapert eu deschideres (2/2 > ¢,5)| sectiuniler plane (Bernoulli) af ta consecings catcatet {de riler trebuie condus dapA alte reguli dectt le grinsilé{é ate era aper de le sine fn anumite situegii pria 4 tires constructie’ qi trebuiese considerate tm caleul (1-6 Ye oa atare . Exemple : ; = La blecurile de lecuinge etajate ou structart pe a » le al cirer parter se cere si a evel es alte spagii necompartinentate, diefregeele ieeraipecas ataj (fig. 7.2.0), continainda-se 18 partef ec Sttipl. Se ejunge eetfel le © structuri rigids oa verter f10zi- pil. Distreguele devin eut tntre stfipi, losrtad, oa: eink: age cam oe Vede din figura, pot ajunge 1s foaFte wari tn rapert eu deschiderile, deci grinsi-peratiy = be golalole de silos resonate po sttipi (fig. 7-140) 10 similerd, peretii celuleler luering oo qrinsicrersiis de care stat suspendate qi ptiaiile ta celaleler. Hie transait deci, in fart de greutates prdpiie © peretiler respectivi, gi tntreage tncircare dath ¢e ate lul tnsileset. Bete de menjionat cl de le predlesele nae ‘ Preiectaree acestui tip de constructii se desveltat 16 :" teorie grinsilor-peresi [3] . 5 a = be cladirile etajete co subsol, girurile perizetrale 43 sttipt pet resean pe peretii exterior! de beten erant ei sabes lalui ea fn fig.Zedas,acegtio devenind astfel grints~ sblile de epectacel (hig: ao_e_oeor nei, avind ca Inklfine diferente de nivel Intre teven gi scensi, ere deseori proporyif de grindt-peret Peds Ee (solicitate 1s tncoveiere renalui gi evind ca re pereyi. Joo tn sus de reactiunile te- ene stf1pii), cu propertiile unor grinsi- rigide prin folosires unor gabarite existent pimea unui etaj sau fnlltiaes subsolului unei elbdiri. Ast la cldirile etajate fnalte gi fn special le cele cituate pé. ree La bask a unei cutii rigide de fundatic, pe tnlltines svlulul, formath din radier, plangeul peste subsol qi peret! sabselului, lucrtad ea grinsi tnalte. 7.2, Gonperserse crinzilor-pereti to doeninl elestic 1 ‘ Procedeele de deterainare « eforturilor tn grinsi- reyi din aaterial onogen gi elastic stmt cunoscate din de Teoria Elasticitayii. Parametrii cere tn caleals) edigaait | el gringilor lungi se neglijeasi, der cere le erinzile-perett creouie af fie luayi tn considerare se pot sintetise dap armeant: = = Starea de eforturi este influentats gi de efortarile aale transversale (7 (fig. 7.2), care sint compresiunl éee8: eote eplicatd 1 telpe supericari a grinsil, eri dacd tnctrearee ge aplicd le talpe interis (a) I () < fa Tn eat I |secomen 1: \ feceanad 1 IC ' = te (a) (b) = fig. 162 - . oa, = Im consecinti, eforturile difers fn functie de sods! cum se aplick Incircrile : 18 talpa supericarl, le cea inferieart Aistribuite pe toath tniltines grinsii ca In fig. 7-162 rere 8 iI > fig. 7.1 - oO = Calculul se efectuenei firk loarea tn cons In easul unui aceperig boltit ca tn fig. 7.1, ered lai Bernoulli . pe atflpi prin intermediul unér arce cu tiranti, tmpingerile vel a Intre doud reaseme succesive sint preluate de delta tn- __ ogi, lucrtnd om grindl-perete (belt% autocertant’).7.3 stot aritate dingranele de eforturi > ce re se sbfin fn sectimes din ctmp e unei grinsi-perete continue eu Meschiderd egale, cu tnclrcare uniform distribuith aplicats Le talpe inferioars, tn funcyie de raportul w/2 [3] (6}[7]: , + fig 13+ ~ Pentru n/L << 0,5 (fig. 7.5.8) grinda ee afl tn dome- miul grinsiler lungi, Diagrams de eforturi a e practic Linierd, ier brajol de ptrghie al efertariler interieare éete> fn consecinga s = --n. ta limite t/P = 0,5 (fig. 7.3.6), degi diegrame cforturiler (7, incepe of se depirtese ée%bid Linierd (axe neutré coboerd oud axe grinsii, sons ceaprinati'ss splatiseert, iar sone fntinek se concentreast), trate) 40 yim gies rimine tnck spropiat = turtle G, de compresiune cu mai i atat serine 1s fibre ci mai jes. Concentrares diagramei Ge efortari opre bhi 344 00 eccentueas& cu cregterea reportului b/f.,.astfel WE =4 (fig. 7.5.4) Oy 10 fibre extreat ajange a01 ou sero, iar le tnilfini mei sari se ancleast yi 4! 26 eeanul, a + In casul Limits al grinsit eu deschideres (fig. 7-3-0), tntreage diag ‘Te dase gringii pe © enumits toiltine, care considerate ce {nbltine activi ¢ grinsij-pertta, ier ta finde 1s sere (sond inefth). Deci cind b/L tinde opre ‘tn&lpimes activé se plafoneass le 0 velosre coaetentl,’ cu bragol de pirghie s. Pentru sectiunes de pe reasen « aceleiegi grinéi| erea de ln diagrane de eforturi Lintert gi treceren treptbtti! epre sect. (i mai accentuate dectt le sectit stap, tncepind manifeste gi le b/f < 0,5. In fig. 7.4 cate ardtats variatio lot sy. re funesie tru enbele 0,625 9,500 “68h 0,375 337t 0.250 025050 O75 100 125 150 ? + fig. Tet =75 tnecrie ta Miaitele unet dolti ca fa fi gurl in censecingt, ‘bri! fal de presen mai este practic constant ca ls 0 grinds lungh, cf variasi eproxisativ prepertiene ox seaeatal ineevetond ter, decd aseainiter oa cazul areului eu threat éin fig. 6.19, setfei e& efortul din araiture fatines [f= W/3] const. Cope alte cavinte, efectul de doltire 1 capety-Gutsrtie presente! eforturiler de coapresiuse (7, , care le grinsile lagi sre eeracter lecel (fig. 6.1) 41 6.14), devine ox atts mei pro fet aa eft rapertal W/L este mal mere Mesultd of armutira tatines trevate eledtal| Precisiri importante cu privire la compertares grinsi- ler-peresi din beton armat, cu diferite tipuri de armiri, dupl figurere gi pind la stares limitd de resistenjé, a edus amplul program de eercetiri experimentale efectuat tn anii 1962 - 1964 Le Stuttgart de Lesnhardt gi vaither [7] [8] . Principalele constatiri gi conclusii resultate din aceste cercet&ri pot fi Intetizate dup cus urmeasi : sinil a, In oagul unei grinsi armate 1a basi cu bare drepte duse Pink 1a reasene (firi bare ridicate) 9i cu tncircare la talpa sopericard, fisurile tn sone de souent wolth ce ta fig. 7.5.0, tnainting ault tn su bragul de pirghie al eferturilor interioare in aijlecul deschi- “Werit cregte seneidil fatd de cel din stadivl elastic, sone com- prinati concentrindu-se spre taipa supefioeri @ grinsii pe a- suri ce fisurile din sona fntinal se lurgesc gi tnainteass [7] Ley. ancorare 1a capete gi care ec cedat prin esllgerse arell Filer fn sonele respective. ee b. Presente unor_eforteri tapertente Ce coapresiune 1 Hd conpertares griasilor ie Torji Wletoure, sicqortad eabetend $iel eforturile principale {ntingere sexi: Din tncerstrile, effectuate @ retultet ci in generel le grinsi f eupericaré (deci unde g afnt cempresiuni) av © verificare le ferth thietoare gi deci nu este nevoie tnclinate. ¢- Conclusiile de sai sug eo fest confiraat, pe grinsi-peresi arate co fn fig. 7.5.0, cu dare Inclinate. Ai Fesaltet of, le aceeagi armare tn efmp, scosten prédiste © eitete portants asi mich Gectt cele arnste es in fig. 7.9. earece prin ridiceres unei pirti din armstare fntided ‘ev eréa sectiuni periculease in punctele respective (netate 14 fi, ‘: a), mde efortul totel de tntiadere an este moi sie dectt Ya mijlecal deachiderii, ier sectines ectivé de eraiturs o-6 7 @iminuat prin ridicares mere din bare. an 4. La grinsile cu {ncireare aplicats 1s talpe isfericars, fieuraree se produce es in fig. 7.6. aied Gg, stat efortari fatindere, astfol cf sctiencass tm sens defeverenli. Deck tar: @rierii verticali stat dimensionati 1s fetindere pentru e sei wire suependares incércirii, alts verificare 1s forth thieteere | ma apare totugi necesaré nici ta scest eas. (a) - fig. 7.5 - —Inapre_reasene tnell, datorit& penderii esi sari cu ce- _Fe_intervin eferturil esapresiane C7, fiearile tnaintes- sU mai patin pe tnljines gringil, astfel eM senr t:surets ©.2 + emstructii din beten aruet P17 isa Corcetart siailere tes entn efectuat qi asupre ot FE ener grinsi-perei con- yee ‘tinue ca dou descni- ‘ — deri, pentru evidentio- iz Fea comportarii tn eec- a tonite 7 , Pentru o ata ai detaliath o Fominl, se poate con- ie sulte gi lucrarea [10]. re Jintnd soame de re- multatele ebjinute din aceate tneeretri, eute- rif eu prepus © serie Ge roguli de caleul practic gi de elcltuire « grinsiler-peresi, ‘Gare oa fost preluate fn majeritat manualeler qi prescriptii- Aer act noi [2][2](9][12] 94 stat presentate tn paragraful fe. 7.6 = , armter, o Rate de mentionat of fncercirile de Le Stuttgart ao fest Maitate le grinsi cu repearte n/L <1, astfel ob pentru @rinsl mai tnalte ¢1 tn special pentru cele.tnemroste ca tn fig. ‘Teed, can curent tntfinit tn precticn, fundamentarea unor re @UL edecuste de calcul gi de dtepunere « arasturilor riety tao © provleal deschiel, iar utilisarea prin extrapelare « de- Seler sbginute pentru n/L > 1 are un caracter acoperiter. Stat de anintit tneerctrile mei vechi ale lai genott [12][71, merging pint le ny Ll = 2. Pentra partiouleritapile solicitérilor tn grinsi-pereti #8 gelori, vedee [5]. Te&. Aloutuire constructivs af armare TAL, Seotiunen ge peten ‘Le grinsile-perei care se.forneast 1a base uner peresi fwalti oi eine rigiaisate transversal prin planges intermediare oa tm tig. 7.2. de reguld necesard © tngregare ati de perctele curent. In aitusgiile speciale efnd sone comprinath © Grinsli-perete cate nerigi¢isata lateral prin plangee seu al- ‘W cleaente (tngregiri, legituri), 1ntinea > trebuie dimensio- © reseauriler grinsilor pe stfipi. De iy otfipli at cent operete ce ingrogari ale tard rigi@s pe"parter flexi bid (fig. 7.1.0), gttipil a le parter se continu ea fn jet © rescgiunes pe rem = fig. 1.7 + way «saree detonuial. 1.4.2. Dinenpionsres araitutiler longitudinale ae eases fentpe lessons sores Pees peers te ce pentru © grinds lungt (dupi cos: simplu resenats om c00-!: tinal), sectiunes necesaré de arabturé fn efmp gi pe reasen of |; an aaa (2, aye Noha unde pentru bratul de pirghie s se Feconendl of se ie veteris oe¥ ~ 29 5 1st ea_sradturilor — * te grinsi coe aingor! (fig. 7.8), ereare Deck incireares es tudinaJH_4e 1a_best_se distribute pe 2 sau 3 rinduri, pe grinsif, intervine tm plus, & ace cmolonares etrieriler verticali pentru » ssigure suspend! ‘to —trenrearity deci-etrinet-aes-aagt wnever a ersaree ? pia orisentele nari. Sint contreindicate eiecurile seu buclele forma din fig. 7.9, vk eb 1a dase grinsil, peo tamngi-: qe ples vertical, care faptedect buna pitrundere « detonulut ne ove 0,3 b, oo indesese qi etriori{ erismtell construc , prin treneniteres eforturi- tiv, agesings-se Le le = 15 em éistanth. é g # peretelui vist 0.7%0t_ Ot gine pins 1a cow 8;15 | 15 0. sraiiturile le capete fn grosinea peretelui sau in tngrogere, cu yf foo), Le ‘for de le araituri Le beten, epect 1 = fig. 19> In carul grinsiler continue (fig. 7-0), dareleedle-: rept pentru preiuares sonenteler negative de pe reesepele ai ree tattece trevaieec cistrituite peo fabizioe edi mere wg see tate de ie pace grinsil, arafrind aLagrens eferteriler a 0,9) << o.9 2 ). araitara activi pe reese te mis este foreath din scegti cblareti ai Derele © seesntale aie pases corente. Ia figark se representa COP s rinsii continue co tneircare a talpe saperieers- Deed t vanes ee aplick 1a talpa infarieart, intervin eceleets © soplinentare es gi tn fig. 7-9! Praan 06h 1 | Feauty teo,ee) 1 ! Cc oteedaas - Preblenele speciale ale arairii grinsiler-peresi rese- ete indirect (pe alte grinsi-pereti) vor fi tratate tn cadrul cep.11 al cursului. - 7.5. Console gourte??? Prin console scurte (fig. 7.11) se inteleg conseleie care au proporjii echivalente cu cele ale unor grinsi-peresi (rapertal t/£ 341). In constructii, astfel de elenente apar 1a rerenirile grintilor de rulere pe stflpi (f14.7.11.4,b,e) 41 tn general Le rezeatri excentrice ale unor gringi (fig.7.21- fe). In cagurile din fig. 7.11.0,b,4 af @ consela este tncir- cath le talpe superioaré, far tn cel din fig. T-ll.e, unde srinds care reesead face corp ceaun cu console, tncircarea 20 consoit | cortel | conoeie searea courte (a) (e) = fig, TD transaite fn sone thlpii inferieare « ecesteis ele scurte se tntilnesc mei frecvent 1e strec con ealculului lor a feet inclusi fo presental capitel al ear deoarece cate siailers cu cea e grinsitor-pereti [4] [9 JL "aj. % aaa fig. 7.12 [4] ee vid tretecteriile elrectitier principale de compresiune 91 tntindere In stadiel elestic. Gy pentra consele co secjiune constants eva variabiis qi tnctreti le talpa superioard. Se vede din fig. 7.12.8 ef In eanul con solei sachiune constants coljul exterior de jos rinine pres tie mesolicitat, astfel ci forma din fig. 7.12 este ani ren’ slenal, eliaintnd un mterial inotil. In fig. 7.13.0 schenstisats stares de eferturi, sub forse descompunerii reactiunii trenseise de grindt capt rectis armsturii orisontale totinse de le talpe eupertosré ¢f, @ nei Biele oblice de compresiune arairind directis pred(b) + te Ta tM a traiectoriiler de compresiune dia fig. 7.11, act Je descompune: yt efect, @ unei forte concentrate corespunde celui de descircare tn bolt& pentru grinzi-peresi eu tncirca distribuita. unifora Stares limits de rezistenta se atinge prin intrares tn corgere @ arakturii orizontale tntinse (fig. 7.13.0), care, ca a4 tn easur practic uni- form solicita- th pe toate @iotensa tntre punctul de a plicagie al. Inelirelirii con (a) (b) centrate 91 Tt ee pgasem, miei + fig. 7.13 - efortulut fling: :, . (ae. e 2) (7.3) ™% Deel qi atet presints iapertantie bunk ancerere a o- De aceen se recomend © arnere ce tn fig. 714, ou areatare 46 1s talpa superioars encerata 1e capstul censelei fie printr-< baci tn plan orisontal, fie prin tnteareere pe verticals. ta’ embele casuri, ouclele trebuie sf treacil dincele de punctel eplicatio al forzei exterieare. TE 14 LESAN, fey = fig. 7.14 - La fel co le grinsile-pereti, au este neowsars « verka fheare Le forts tUieteare dick tncircaree este aplicets 1s * talpa superioari « censoleit Se previd etrieri erisentali structivi, « clror sectiune totelll pe sene centrals « 1n81{ aii consolei ( 2/3 21) trevaie, conform prevederiler paregré 4.Sele Gin STAS 10.167/0-76, s& fle de cen 0 treine din est: araiturii de le telpe supericari. Ciné tncireares se apliss': talpe inferieari, ca tn fig. 7.1l.¢ Becesari fn plus eraiturt transversal La unele tipurt ecelag peragraf din STAS 10.1e7/e-76 prevede qi © verificert: secfiundi de beton @ consolei ta functie anune regia greu de functienare + axeVasbetonsserkexetex. Paltar~ + Lemeser, térolék. Tankényvrieds, Budep 1972. Cap.2. Paltartér, pag. 18 - 58. [2] cenizé puropéen au Béten : Manuel “Technologie et indue- + Tome I. Dispositions con- In: Bulletin 4*Information + MF. 67/1973. Paragr. 2.5 gi 2.6, pag.2.63-2.79. [5] Pischinger, rr. : Beitrag sur Teorie der Helbacheide und des wandartigen Galkens. In: Internationale Vereiaigung fOr Brdckendau und Hechbeu, Band I, ZOrich, 1932, pag. 69-93. [4] Prana. G. : Kenstruxtionslenre des Stahibetons, Bend I, 4.12, Springer-Verlag, Berlin, 1966. Paregr. 2.26.Kon- 2, pag. 253-263. [5] retegrien, Be : Contrinugii 10 stusial grinstler-pereti in Beton arnat. Teal de doctorat, Inatitutul Politenni Timiqoara, 1974, [6] Hengen, M.D. : Construc$ii de deton armet. 34. Tehnicd, cureqti, 1963. Cap.VI. Grinai-perei, pag. 226-237. Cope 8. Miici plsne cu reeseme continus ~ yG.2. Gemerenieess Mette plene?®) 27) ‘H fn general elemmtele Peerage represinth fomme constructive carecteristice bet araat, care prin felul cum se execatd we pretacail In ned tajon La realisaren de estfel de element ee : seaste tn Lungsl laturiler ler pe elevente eettiane ¢ portangi sau grinsi. In fig. 8.1 ofnt arttate diferite de astfel de plici, de forai dreptunghiulers, resesate po ‘trei eau patru laturi : = tm fig. 8.1.01 pleca anui plangea cu grinsi pee Fi C7] Leonhargt, Fr, qi Walther, R. : Wandartige Tri Ta He, resematé pe deul leturi, pe grinsi ¢ Deutscher Ausschuss fdr Stahibeton, Heft 178. W.Ernet | + tm fig. 8.1.0 1 place unui pedest de scard, resensel. trei laturi pe siduri pertante ona pe grinsi 5 8.1.¢ 1 place unui plangee ca grinst po doull senati pe grinsi pe toate petra leturite. De asenenea, afnt aritate 41 alte forse de plied ele éreptunghiuiare gi enume : + ciroulare (place peste reserveru) cilinérie din fig. dale (pieile care formeasd piinie do fund © ¥ silos petrete (fig. 8.1.0). In constructii ee fntilnesc gi diferite alte forse plied (triunghiulare, rembice ete.). Sehn, Berlin, 1966, (e] daomnartis rea 1 routresseloteone. tn: Annales de 1'tnett tut Technique du Batiment et des Travaux Publics, ian. AgTe. . [9] Park. R. gi Pauley, 7, : Reinforced Concrete Structur Jo¥iley & Sone, New York, 1975. Paragr. 15.6. Brackete and Corbele gi peragr. 15.7. Deep Seams, pag. 690-716. ‘b oer Gu: Grinsi peregi de deton araat (itegratien) on stitutul de Construetii Bucuregti, 1973. [a1] fobinsen, JR, : fidaents constructife spéciaur du bémn araé. Eyrolles, Paris, 1975. Cap.2. Poutre: cloisona, Pag. S2-1le gi cap. 5.Consoles courtes, pag. 111-162. Lh2] senase, si. : Ober das tragverasgen vandarti ger stahdeton-| ‘triger. In: Beten- und ‘Stahlbetendeu, nr. 10/1956.pric a. (e) = tig. 8.1 - urmeasi, ne vem ocupa mai detaliat de plici- forall dreptunghiulers, cu diferite tipuri de rese- tre levuri_egupre Pentru e fn evidenth le nivel calitativ influen- $8 rapertului tntre leturi asupra comportérii unei plici rese- 8.2) © plack avind deachiderite 2, 94 £, (£, > 2, ) of tnctrcats cue sarcint uniform aiatribui- ‘tH pe muprafage q. 0 parte G, din aceasti tncircare ve soli- ite place 1a tneoveiere pe directie (x) gi ve fi transmis 1¢ pe iaturte £, , lar eeelants (q,) ve solicits : placa 1s tazoveiere pe dirediae piety) qf ve ft trenentel 7 (=) di (7) eh seniten o Iangal scestere a, af etnt unifers dstribuite 4 ¥ ebjines un sisten © si = fig. 8.2 - Gath etatic nedetorainat 7 tet din cele doul ftgii tncrucigate qi. aviad ea necunssoutll tii etatle nedeterminatl pe G, sau pe a, 54-4 + Distel 14 pe doul Cirectif oo deteraial sorting | egelitate a elgetilor ttgiiler (x) ef (3) t= Se observ oh, ca ct Ly cote mat cu attt a, cate mat mare tn report oo Oy penite pe directio ced be fapt, punted condipio de egalitate « sigesiler eral pldcii, tnelircarea q se Wistribuit eeler doul £2 proportional cu rigidititile ler, Figis mai seared, flied M rigidt, preia mai mult din q. Intuitiv, sceleg lecra ser: prime epunind ci figie mai scurth 4, . pentra © eipite eagi sligeats cu figia wai lungs L, | trevate evident of fneeree c: > sarcins mai sere., 2 Te Aplicares relatiei simplificate (8.1) cend: 1) conduce 18 urad- “‘teerele valeri pentru 4,/q, a,/q tn functie de 7 pines co Le, #4 coe” in ae £78, yee Intruett raportat n exec NTN repost fy / by Sauarvine tn tormtee (2.1) » influenta 1ui este foarte pronuntatd : dupd oe vole din cifrele date tn tabel, chiar la 2. / 2. = 1,25, Fepertizeal deachiderii mai scurte peste Te % din tlclree- wereld, far la Ly /Ly +2 practic toate tnosren ~ fla. 8, 8.9 eate aritaté variatia sonenteler tncovoie- ag: cele douk Qirectit te funotie de rapertul tntre Lecur 44 te func! os deturt, | petra e plack sispla reseneté qi une tneastrath perfect pe contr. Se observ of 1s place foarte alongita (£,>> £,) eomestele duh directie (x) se localizeast tn sonele din rect: abtat imediatsé a laturilor seurte, unde tncireirile se ait direct le aceste laturi, ier pe restul suprafesed plseil. tind Le sere. ’ In aferd do repertal ta ievari, infloenjeass qi greaete’ Incestrare Is cepite pa cele tis tari. De exenpla, tn oabal addi pllci patrate ca tn fii 5 all pla resemath pe directia (x) Af dadla incastrets pe airectio (7) dogt £, = Ly, ftaiite (x) dat mai rigide dectt ftgiile (2) oi ty consecings ver tneires sai al ees = fig. 84 plane dreptunghiulare pot fi clasificate, tn funetio ce tur 2, /L, » tm dood categerit + fe. Fides de forms alunsita, oo 2, /L, > 2, 10 care, acaite of tatreage tackreere se trensaite @apll drectic 7 yschiderii mai scurte (y) i ta congeciath se prevede © Fe de resistenti aunai gaps ace th Girectie o arnare constructiva ( Flaca eote deci considerate fn acest ons dou Latari. 4 b. Pited de fora apropiats de patra (1S L/1, G2) Le care ee fine seama tn calcul de repartisares tnctrefril ph cele douk directit qi fn consecinth se previa pe eabele 4154 fectil aradturi de resistentt ( numite gi armate tncruciset seu arpate erucia)< 9, In fig. 8.5 ofnt ardtate exemple de atilisere 0 nite! Lor armate peo directie sau tncrucigat 18 plangee menolite 4 = tn fig. 6.5.0: un plangen peste © sald de deschidere ei mare, cu grinal pe care reaxen plici armate pe © nee = tn fig. 6.5.0 : plangeul anei hale indsetriale etajetediil: i deck in ver eae aa wii oo retes de stfipi patratu ( 2. =f, ), e0 grinsi principere ree prin calcul 1a steren lait de deformatie results poeibil)! ‘pl embele directii gi pliici armate incruciqat ; 4 2 13 = tn fig. 8.5.0 : folosires combina a celor doud catego ‘ plici 1a plangeul unei clidiri pentru e qeoald ; plied a: to tncrucigat peste stlile de clas gi pleck armati peo dir : Grosinile plicilor se ian multiplt + | sere, TT RUT Slgutuny sat ele = aw ta | Uipuri de elemente (aciri, plangee cu sarcini locale f arte i Fediere ete.), se intilnese gi pict de grosiai wai meri. 9.2. Hci araste o9-¢ cirectie™”) (b) Fiucile arate peo directic resenate numai pe leturile lungi (fig. 8.6). Pentra ¢ tnctreats ea tn fig, 8.6.8 (variebill oricum fn sens trensversel, dor tridsith unifora fn lungul plicii), deck se considers place paryith tn ftgii transversale de Utine egeld > (de exemple, De lee a), toate figiile stat solicitate le fel ; deci archi am tUia reslsente placa fn nodal ardtat fn Figur, astfel ¢ , qille respective of devink independente, staren ler de solie! 7 He 03 = Fe na s-er aodifica. In consecingh, putes reduce scheme spatie! Gin fig, 6.6.0 leo schens plank ce tm fig. 8.6.0, efectatnd ealeulal pentru o figie de plack de 1m ltine, lubrted pe chideres Z£ ca elenent unidirectional, deci ca © grisdé ou Hanes brn, (F4, ® 8.2.4, suale pentru pl¥eil Grosiai minine tn functie de deatinatia gi tnosreuritl scoperig’ (tncdrcdri reduse) ...... 1s plangeele interaediare ale clidiriier civile 16 plangeele intermediare ale clddiriler indus- triale etajate (hale eau deporite), jintne seane 44 de posidilitates uner tncirckri concent: importante . a ~ 18 plangee caresabile (pe Orosiai minine récomandate efreull vehicule). oriteriol tncedrarii teCalculul menente- ler fncovetetoare, pentru plicit continue, tn dot niul elastic, oe face pe schema de grinds continul.| dup regulite ebignuite e- le staticii constructiiier| In LiatteLe proce teler de araere ususle 1s plied (0,5 = Lye 8), 9 ten presinta suticients | ductinitate pentru a per ite un calcul fn doneniy posteelestic considertna Aireet stadiul eehilipru- lub Limita (a + 1 articu- 1ayit plastics). In principia [1 [14], tm casul plieciler urmiregte tm special o egelizere ai cele din ctapuri, tn scopul ei cont inuk descbigert aaa nN conduce lee egy seg tent ie oele le interioare| implu rezenate 18 capit. iM 16 un caput place este tncastrati partia teler tm etapol marginel gi pe primul ret eb tatre 27/11 91 9 22/16, tn tunctie de gradul de tnces ($vere de le capitul respectiv. Dac deachiderile stot inegale, caleulul fn doneniul ‘Pesteelastic se conduce din aproape tn aproape qi anune : eeu fotr-un alt report esttéi 1+ 1 teasen!* 0 £2 De exeaplu, tn casul ain fig, 8. stenurtie L, ei 25, une e,, ty x, vi My > + 03/16, dupu care, tn fase (IT), 0 trece le etaparil tavectnate 22 9i 0, , intrind cu My, Me, H, cunoscute @ #1 00 determing M, , Hy. De le car la cos, se poate aped recta dlograna de nomente astfel stedilits, in functie sitUpile constructive ale armirii plicit, respecting a toate: Wwecbiderile condigiile : | Moran] + |Mieasen |= 047/08 ebm Mitey > 022/24 [23] [1]. oo = Le plicie cu tnetrctri utile mari, 1s care pot ative tn ctapuri, trebuie o8 ve fink tae Inclreare ta care acesten epar. De ex. tn fig, fm fase (11), tn calculul aementelor din cfapuri My, ys Antredue My , He gi My date din fase anterieard (1) ei, tay Jecul tnotrctrii totale q, numai tncirceres persanentl ¢ (sehema 127 4in figura).Alte detelit gi variante ale caloulului fm domeniul post- elastic stnt date tn [19] [23] . Tintnd seama de reserva de capacitate portantl din efec- tal de “boltire analizet la paragr. 4.2.f a1 cursului (vol.I, page 67), presceipiite [1] [25] admit ca le plicile ermate pe @ direetie, sirginite de grinsi, centuri seu alte elemente care pot conetitul rigidishri, momentele tncovoletoare rezultate din ealeulul static cf, color de mei aus of fie requse cu 205 tn efaparile gi pe reaseaele intericare, cu exceptia primulut ree sen interior dinepre aargi: 8.2.2. Compertare ai calcul le tnctretri tocale [12] [17] Pentru exemplificares comportirii plicilor armate peo direcsie le Inclirciri locale, si considerim (fig. 8.9) © plact sustintnd un perete despirtitor dispus parelel cu deschiderea, eludiriier. p) Inclrearea (fig. 8.9.b) este distribuits unifera dupa Hie deschideri{ plicit, dar concentrat pe o litine redual Airectie longi tudinalé (x). Pealk tnleceits printr-on cisten echivalent de grinsi tnorucigate ce in fig, 8.9.0. Grinsile transversale scheustiseasS figiile de plecl respective, dintre care una este inckreath direct ou sarcina p din grevtetes poss retelui despirtiter. Legiture lengitodinall intre figii este representatd printre grindi lengitedinelé AB , care poste fi considerath ca © grindi continull resesath pe grinzile tracey sale flexibile, deci similar unei grinsi pe reesene isctive (tig. 8.9.0) gf tnctreath cu forte concentrata Pe pL . trexi cfnd tnapei de le sistemul fictiv de bere 1s cel real continy, 4B devine © grind pe medi elastic (fig. 8.9.4), pantra care, sub tnelrearen concentrats P , dlagranele de presiuni qi somente Mz ou, duph cum este gtiut, formele din fig. 8.9.4 § 8.500) 3 Dect fibrele longitudinale ale plicii, represeatete tn schema fnlecuitoare prin grinde AB , asigari conlucreree spe alk a fibreler traneversale le preloares Inelrelrii’ concent te P, pe care repartiseast pee enunité litine ectivé by plack (fig. 8.9.4). Tet © dats, aceasta generenst ei eparit! uner memente Incoveieteare M, oa In fig. 8.9. ror preluare este necesaré 0 araare © plicii tn nal, denumité grasturd de renertitie. Dupl ox parte, acensth araituri tndeplineyte qf alte roluri. Lapinen activa by se etebilegte [9] (dups DIN 1045), fn mogul araiter