Sunteți pe pagina 1din 14

DESPRE

PESIMISM

.-10412.400-*

MALIN PRESENTRUI si

DE

lenjpeiu I6D

VIITORUL111

pescu

oa.A.mi_i_AzD

Tipografia George Catafani, instalatinne ca motor

1 8 9 9

www.dacoromanica.ro

Despre Pesimism

-4C-.1.41}0.-.1*

www.dacoromanica.ro

DESPRE

PESIMISM

"--0000409--,-

nail PRESENTEE si

DE

lon)peau Ir)

opeseu

-9-

-

kripografia George Catafani, instalatiune eu motor

www.dacoromanica.ro

acesta modestA scriere

Sinatic111111 cotát1R11 fi-1 JOB Lull

1

Primarul Urbel Bilrlad.

Ca semn de stimd, alecliune f i elernd recunoscinta

Autorul"

www.dacoromanica.ro

Despre pesimism

O maladie molipsit6re sufla de mal multe

zecina a supra Europa Ea a facut multe vic-

time, si lucrarea el nimicit6re se pare, ca de-

parte de a se calma, contrar cdstigd In inten-

sitate. Ddnsa SQ transmite In t6te direqiune-

le unde se svdrcoleste mintea agitata a omu-

lui. In religiune,

in legislaOunea profana, In

literatura, In filosofie mar ales, pesimismul

manifesta dilnic si neconsolant.

Ast-fel In România se Intinde mereti ace.s-

ta maladie; caci noua _taza sub care se manifesta

se

la noT, de c4i-va anI,

este sub numele fals

de clirectiune noué exemplard. Sub aastA eti-

cheta, pesimisnzul cauta sa darime tot ce

e-

xista : institutiunI

i 6menl, cae tot ce exista

e l'en

; acopere-sa pamêntul Romdnesc de

www.dacoromanica.ro

- 8 -

ruine de tot felul, rdmIne In picidre numaT pe-

sinzistul.

Cu el Incepe gice

o noud directiune cultu-

ral& Ti se pare cd dânsul nu clddeste nimic

In locul ruinelor ce a fAcut : cum nu ?'sT old-

deste sie-si altar unde

se fie

adorat dAnsul

si Inca eu dourtrel ce'l urm6zd.

CAnd vorbesc de pesimisnz eaut sá fac une-

cunosc un pesimism salutariu,

le distinqiunl

acel care te face nemu4umit de starea de fa- 0, In interesul de a ajunge la ameliorarea el.

Mal este o specie de pesinzism, care este in

firea omenéscA. Laudatores temporis acti, adicd:

genere bd.-

lduddtoril vreineT trecute, sunt In

traniT, caci bdtranetele se uitd cu dragoste la

trecutul in care li s'ati Ingropat anif

si e natural sd, nu fie

tineretil

timpul

multumite

cif

de fatd.

Nu acest pesimism al batrtinqelor este peri-

culos ; periculos este pesinzismul tinerilor fdrd de

experientd, earl nu véd In starea de fatd nimio

care sa

mu4umdscd, carT nu se datt In Id-

turf de la nici o ac0une propie a nimici

(5-

menT si instittqiuni, Lira ca sd fie

orT de a pune la loc ceva mal bun,

casul cel maT onest, naturT epileptice,

pregatitT,

carT

In

se ni-

ce o

micesc

InsisT, ca sa scape din lumea

vOd rea, imposibild,

www.dacoromanica.ro

-9

Intre pesimismul batrttnilor si acel al tineri-

lor lard experientd, sd punem pesimismul

salutar.

A nu fi multumit de

starea de fAd si

cel

a

lucra cu mintea

In maf bine a acele start, este nu numar o da-

torie a ori-cui, dar si singurul mijloo de Ina-

intare a culture omenesti.

Acéstd categorie

i cu mima,

la

modificarea

de pesimism o IntAlneste istoricul de alungul

miilor de anI trecuti.

Ce strigare; ce protestare mal gr6snic pe-

simistA cun6stem, de cat acea a psalmistulul

imparat: Vanitas vanitatum, omnia vanitas" a-

desertdciunea, desertdciunelor, -kite sunt

desertaciunl I

Cdcl Hornanul in tot trecutul seti, nu o sin-

gurd, datd a manifestat asemenea pesimism ;

putea natiunea romând si

situatinnea etnicd

ce a avut, din primele que ale foncldre

telor romttne,

sd nu shmta adicd

sta-

infipt sub

pasif seI aseutisul nevoilor inmultite si de tot

felul?

De acea acest sentiment

al unni pesimisnz

natural

tat In 0-Le produsele mintei romrinestf, In li-

teratura scrisd, ca si In folclorul national.

De un asa pesimism nu e scutita niel

biserica nóstrd ortodoxa crestind; cu post si

i chiar legitim,

'1 întâlnim

manifes-

www.dacoromanica.ro

10

rugAciunT, ea luptd ca

invingd, si are a-

numite rugOciuni

i aghesme purificat6re

de

spirite necurate, rea voitórei omenireI. Cronicele nóstre vechI sunt pesimiste :

stiu de fatalitate si de o providenta ;

urma cronicar moldovean dadea liber curs pe-

simismuluI sett ziand :

Oh! saracd lard a .3/1°1-

ele

din

cel

dovet ! ce norocire de stelpânt

at avut

La

otoi singurI ce mail Judecatorl,

singuri pa-

rIsT,

si tot eI plinitorif legel! si de acest r611

;Moldova nu scapA.

Tata strigatul neconsolatuluI pesimism, care

constatO o rea stare de luerurT, si de ea do-

reste a scapa tara, natiunea sa,dar nu vo-

ciferarile unuI perdut, care ar voi sd nimic6s-

ca lumea.

In folclorul nostru pesimismzd, te isbeste la

fie-ce moment, deesemplu: cand IntalnestI

cale o nunta, orl un botez e semn

isbutestl in Intreprindere ,daca

le un mort, bucurate, augur bun de

retl,

nu

esa In ca-

isban-

Se p6te mal mare pesimism?

Din folclor a trecut pesimisnzul In literatu-

ra scrisO, '1 gasim la mariI

Eminescu etc.

nostri

poetT:

In

S'ati rldicat mulV criticl contra pesimismu-

lul acestora;aa pretins unil, ca versurile lur

www.dacoromanica.ro

11

Eminescu att facut rnult rétr societato, ca ele

att InArinat milna sinugasilor,

ca si ciind a-

tâtea maladir nu sunt si

ele cause, de sinl-

cidere, ca pelagra, sifilisul, arnorul etc.

Nu am de scop a cerceta acT, intru cat pe-

simismul poetilor nosti este ori nu salutariu,

intru cat el este or' nu de

categoria

acelui

pesimism care Impinge ornenirea

Thainte pe

calea culturel; aci

propun de a face

II-I-

sm-11T pesimism, iar nu pesimism de batrcin lcitz-

ddtor al timpulul trecut, niel pesinzisnz de tine'r

fare(' experientd,hotara a resturna

instituti-

unT si a nivela cu. mintea Inca tot

ce e maT

rOsdrit de cAt mine In societatea Romand

Pesimismul met1 vede r6u1

i spera indrep-

tarea luT. 13,6u1? adica ce ? pentru ca nu swat

In capul meseT, si pentru ca nu sunt alfa si ome-

ga In t6te institutiunele, de acea ele merg ref'?

eit v641 multe rele In starea de fatd a so-

cietdteT române,dar cu deosebire

de

pesi-

mismul unol:a, al meti vede peirea n4stra din

modul de a fi

al

tdranulul nostru,

din felul

cum el trdeste, cugeta, lucreaza

i rnóre.

Cand merge cine-va In satele

nóstre,

ma'

ales de la cilnipie, póte s

pesimismuluT?

3111 sttmti

boldul

Privii bordeiul tAranuluT nostru, In care un

te.ran din Transilvania

sad Norvegia, nu ar

www.dacoromanica.ro

t inca niel vitele

sdle,

12

fdra, aer,

fard,

lipite pe jos cm gunoiti de vita, fara ciliar de

o fere:stra care si se 'Ata deschicle, ca sd re-

Inoiascd aerul, dormind tata, mama, copil totr

In o singurd camera,

toldgiti pe un euptor

iarna, pe jos, ori lavite de scrinduri vara, sal-1

pe elite o prispa pacat6sa ; jata dar locul un-

traeste, creste si m6re taranul romiln, pe

care la trebnintele n6stre politice,

etc. '1 numint talpa teret!

electorale

ApoI cum putem astepta ea sa formdm un

popor. cu staiviturile ce face asemenea moso-

r6e ornenestf, din noile generatiunt Domarle?

afard de acjsta, pe acest teran cine 'si

a dat ostenéla

destepte asupra

conditiu-

nelor ig,ienice?; dar p6te biserica a gdsit mij-

locul a Ingriji de taran?, nu:

caer pe

Duminica, preotul chiania pe taran! la

calad

bise-

1 icd, tot,f taranif tinerf mar ales, sunt obligati

a esi la exercitiile militafe si

la

facerea

de

sosele!--'apoT preotul nostru stie el se faca

pe lAnga slujba bisericel acea ce un preot din

Transilvania satI Norvegia, face pentru ame-

liorarea s6rtet si luminarea taranultii?

Doinele

i baladele n6stre, ne aratd alt-fel

de taran!, de eilt acel cari

asta-di

ese poporul román; unde mal este

constitu-

11,rarna.

www.dacoromanica.ro

13

baladel care ingrija, trata si iubea calul si bo-

u l sett ?

Asta-di - dranul a fdcut din vechea rasa de

cal fairn6sd in t6td Europa, niste pisicf, niste

mOrt6ge care ar avea nevoe sd fie trase

ele

In cdruVt, iar nu ele sd traga!

i ctind maT veclI ca

aranul nostru de

la

nastere la mórte e numaI materie de exploa-

tat pentru mosierf si altif mai de o Inaltd po-

zitiune sociald, se póte a nu fi pesirnist?

Consideratj pe t,dranf Iri relatiunele

luf

cu

biserica, cu

c61a, cu societatea Intreagà, ro-

mtmeascd Si cercatf de avetf suflet,

sd

nu'l

gelitf si sa nu ziceti acelor

tinerf fdrd expe-

rientd car' ve vorbesc de directiunea ?loud cul-

turalci Tara de a se preocupa de tdran:

la o

parte apostoll al minciunet ! In fAa acestora

e timpul dar sa ne ocupdm de talpa caser",

de cultura teiranulut, de imbunciteltirea sOrter ha,

iar nu de teorii nemtestf sail franVizestf asu-

pra organisdrel: cutdruia safi cutdrei institu0-

uni de cultura superi6ra 1

Eatd pesimismul meti.

Prin urmare pesimismul este ca scAnteia e-

; condusd re-

lectricd ; desordonatd, ea ucide

gulat de stiliga, pe

si lumina salutard.

o sarmd, ea este

forta

www.dacoromanica.ro

14

Sa facem pesimism, dar sal facem servitor

al intereselor reale ale natiuneT romilne.

Am zis.

FINE.

NB. Inteo alta ooasiune vom vorbi despre :

www.dacoromanica.ro

optimism.

1`(Ste exemplarele cari nu vor avea sub-semnAtura sub-sem-

natuluT propie, se vor urmdri conform legei.

elutorul

www.dacoromanica.ro

IJETUL4

www.dacoromanica.ro