Sunteți pe pagina 1din 11

• Introducere

Rezultatele activităţilor de profilaxie şi tratament in cea mai mare parte sunt determinate de
disponibilitatea medicamentelor eficiente şi de buna lor calitate precum şi de gradul utilizării lor
raţionale.Marele savant fiziolog I.Pavlov scria: Primul procedeu de tratament universal este introducerea
substanţelor medicamentoase în organismul omului.
Medicamentele au o influenţă majoră şi asupra economiei sistemului de sănătate. În multe ţări
avansate cheltuielile pentru medicamente din bugetul familiei alcătuieşte cea mai mare cotă, iar în cadrul
sistemului de sănătate ele ocupă locul doi dupa cheltuielile pentru remunerarea muncii salariaţilor.În
suma cheltuielilor totale pentru sistemul de sănătate medicamentele alcătuiesc 7-20%- în ţările
dezvoltate, 15-30%-în ţările aflate în perioada de tranziţie.
Pe piaţa farmaceutică a ţărilor dezvoltate se află în circulaţie permanentă zeci de mii denumiri de
medicamente. Astfel, în Germania se află în circulatie cca.43 mii, în SUA-30 mii, Japonia-17 mii, Italia-
9 mii, Franţa-8 mii, Danemarca-4,8 mii, Norvegia-2,2 mii.
După volumul mondial al consumului, pe primul loc se situează medicamentele cardiovasculare,
apoi antibioticele, psihostimulatoare, analgezicile şi cele folosite la tratamentul afecţiunilor tractului
gastro-intestinal. Totodata în diferite ţări ale lumii cota consumului acestor grupe este diversă. Astfel în
Marea Britanie şi Elveţia se consumă cel mai mult medicamentele cardiovasculare, cele pentru tractul
intestinal şi tratamentul căilor respirtorii, în Franţa-anestezicele, hipnoticele şi tranchilizantele, în SUA-
40% din tot volumul de medicamente consumate alcătuiesc antibioticele, analgezicele şi cardiovasculare.
Principalul factor ce influenţează consumul de medicamente este nivelul morbidităţii. Totodată
acest indicator este influenţat şi de situaţia economică a ţării, starea sistemului de asigurări medicale. Un
anumit grad de influenţă îl au factorii ecologici, geografici, nivelul profesional al personalului medical,
aplicarea metodelor de tratament, nivelul general de cultură a populaţiei ce determină atitudinea faţă de
propria sănătate, calificarea personalului farmaceutic etc.
După definiţia OMS medicamentul este orice substanţă sau amestec de substanţe utilizate pentru
diagnosticarea, tratamentul, ameliorarea sau prevenirea unei boli sau a tulburărilor funcţionale la om sau
animale. Originea medicamentelor poate fi minerală, animală, vegetală sau sintetică.
Primele medicamente(anestezice, somnifere etc.)au fost descoperite încă în antichitate. Dezvoltarea
rapidă în secolul precedent a ştiinţelor fundamentale a făcut posibilă obţinerea medicamentelor pe cale
chimică. Deja la începutul secolului XX a fost sintetizată novocaina, primele preparate somnifere etc. O
realizare grandioasă a anilor 20 a fost separarea din pancreas a insulinei, ceia ce a dat posibilitate nu
numai să fie tratat specificul diabetului zaharat, dar a condiţionat separara din organele şi ţesuturile
animalelor a altor preparate hormonale. Aşa dar obţinerea preparatelor medicamentoase din sursele
menţionate a avut loc de-a lungul veacurilor, însă pe parcursul secolului XX elaborarea medicamentelor
noi a avut cele mai înalte ritmuri. În anii 40 au fost descoperite antibioticele şi sulfanilamidele, în anii 70
au luat fiinţă tehnologiile biologice de performanţă care actualmente se află în fruntea progresului
tehnico-ştiinţific.

• Notiuni despre circulatia medicamentelor


Marfă, mărfuri - produs al muncii destinat schimbului prin intermediul vînzării-cumpărării.
Medicament - substanţă naturală sau de sinteză utilizată în vindecarea, ameliorarea sau prevenirea
unei boli sau a unei stări fizice sau psihice anormale.
Circulaţia produselor farmaceutice – deplasarea pe diverse pieţe a produselor farmaceutice, ce
include activităţi ca: preparare, producere, fabricare, deţinere, păstrare, eliberare, comercializare,
distribuţie, procurare, livrare, utilizare, transport, expediere, import, export; datorită structurilor şi
mecanismelor economice, sub influenţa diferiţilor factori.
Comercializarea produselor farmaceutice- expunerea produselor farmaceutice pe piaţa economică
Livrarea produselor farmaceutice- furnizarea produselor farmaceutice la farmacii, depozite şi alte
uniăţile farmaceutice..
Expedierea produselor farmaceutice- transmiterea prin poştă, prin mesageri etc produse
farmaceutice, substanţe medicamentoase şi utilaje necesare in industria farmaceutică, la o anumită
adresă.

1
Importul produselor farmaceutice- ansamblu de operaţii privind cumpărarea şi introducerea pe
teritoriul naţional a medicamentelor şi cosmeticelor de provenienţă străină
Exportul produselor farmaceutice- expediere a produselor medicamentoase şi cosmetice în
străinătate în scop de vînzare sau schimb comercial.

Regulile de bună practică de distribuire-Good Distribution Practice(GDP)


Aceste reguli stabilesc condiţiile de asigurare a calităţii medicamentelor în procesul distribuirii lor
angrosiste. GDP reglementează cerinţele faţă de personal, documentaţie, încăperi şi dotare, realizarea
furnizărilor precum şi ordinea returnării medicamentelor. Personalul, ocupat în sfera de circulaţie a
medicamentelor trebuie să posede nivelul corespunzător de calificare şi experienţă de lucru în domeniu.
Pentru aceasta regulile prevăd organizarea sistematică şi protocolarea instruirilor speciale cu personalul
întreprinderii.
Conform regulilor GDP distribuitorii au dreptul să procure medicamente numai de la deţinători de
licenţă pentru desfaşurarea activităţii de vînzare angro, producere sau import a medicamentelor.
Deosebită atenţie regulile GDP acordă elaborării şi respectării stricte a instrucţiunilor scrise ce
reglementează recepţia şi păstrarea medicamentelor, păstrarea încăperilor în curăţenie exemplară. Orice
operaţie efectuată cere să fie înregistrată, indicînd data recepţiei, denumirea şi cantităţile
medicamentelor, numele şi adresa furnizorului etc. Procesul de păstrare a medicamentelor trebuie să fie
organizat astfel, încît eliberarea lor să se efectueze corespunzător cu termenii de depozitare. Regulile
enunţă cerinţe speciale asupra procedurii de returnare a medicamentelor. Distribuitorul poate primi
medicamentele returnate numai în cazul în care se respectă următoarele condiţii: ambalajul
medicamentului se află în stare bună şi nu este detaşat, să se ştie că pînă la returnare au fost respectate
regulile de păstrare a medicamentelor, termenul rămas al valabilităţii este suficient etc. În linii generale,
regulile GDP se bazează pe enunţarea scrisă detaliat a principalelor operaţii de distribuire a
medicamentelor, efectuate în conformitate cu instrucţiunle elaborate special pentru reglementarea lor.

Păstrarea medicamentelor şi altor produse farmaceutice.


O condiţie importantă ce asigură buna calitate şi eficienţa medicamentelor este păstrarea lor adecvată
pe întreg parcursul circulaţiei de la producere pînă la consum. Pentru asigurarea păstrării adecvate la
fiecare etapă de circulaţie trebuie să se ţină cont de factorii ce influenţează calitatea produselor
farmaceutice aflate în regim de păstrare: externi, interni etc.

Externi

Umiditatea în mediul de păstrare

Lumina

Temperatura

Componenţii aerului

Contaminarea microbiană. Dăunători de


depozit. Rpzătoarele

2
Interni

Proprietăţile fizico-chimice

Structura substanţei
medicamentoase

Puritatea

Alţi factori

Ambalajul

Forma farmaceutică

Mecanici

• Caracteristica sistemului de aprovizionare cu medicamente.


Noţiunea de aprovizionare provine de la franţuzescul "approvisionner" şi semnifică acţiunea de a
procura resurse, în acest caz-produse farmaceutice. În afară de realizarea nemijlocită a funcţiei de
aprovizionare, pentru acest sistem mai sunt caracteristice astfel de funcţii ca: încheierea contractelor cu
producătorii de medicamente sau furnizorii intermediari, transportarea, depozitarea, păstrarea,
distribuţia(livrarea "en gros"), importul, exportul etc.
Sistemul de aprovizionare cu medicamente ocupă un loc intermediar între întreprinderile-
producătoare şi reţeaua de farmacii şi instituţii curativ-profilactice. Propriu zis acest sistem include
reţeaua de depozite farmaceutice.

Ciclul de aprovizionare cu medicamente.

Funcţiile principale ale sistemului de aprovizionare cu medicamente sunt următoarele:


• Studiul pieţei farmaceutice şi determinarea necesarului de medicamente selectate de către depozit
pentru distribuire;
• Întocmirea contractlui de furnizare;
• Obţinerea autorizaţiei de import(pentru cazurile de aprovizionare din import);
• Organizarea procesului de furnizare către depozit: transportarea, vămuirea-dezvămuirea;
• Recepţia produselor şi depozitarea lor;
• Organizarea controlului calităţii produselor depozitate;
• Organizarea păstrării corecte;
3
• Publicitatea şi informaţia despre medicamente;
• Livrarea către farmacii şi spitale, inclusiv transportarea la locul destinat.

Funcţia de studiu al pieţei farmaceutice şi determinare a necesarului de medicamente este obiectul


de studii al cursului de marketing farmaceutic.
Sistemul de aprovizionare cu medicamente mai este numit sistem de distribuire angrosistă sau
sistem e aprovizionare farmaceutică. Locul lui in procesul de circulaţie a medicamentelor este
emonstrat în figura de mai jos.

Producătorul autohton Producătorul străin Distribuitorul străin

Importul

Sistemul de aprovizionare cu medicamente

Farmaciile Unităţile medico-sanitare


Sistemul de aprovizionare cu medicamente are ca scop principal asigurarea pieţei farmaeutice cu
un sortiment suficient de medicamente eficiente, inofensive, de bună calitate şi accesibile pentru
populaţie.
Procesul de deetatizare a serviciului farmaceutic(1995-1996) a condiţionat crearea sistemului de
aprovizionare farmaceutică.În afară de cele trei depozite cu capital preponderend de stat("Basa Farm",
Chişinău, "Nord Farm", Bălţi şi "Farm Com", Comrat) s-au fondat un şir de noi depozite farmaceutice
private, numărul lor atingînd la finele anului 2001 cca. 120.

Sursele de aprovizionare cu medicamente. Principalele surse de aprovizionare cu


medicamente sunt: producţia autohtonă, importul, donaţiile, achiziţionările centralizate pentru
necesităţi publice şi produsele depozitate în rezerva de stat.
Producţia autohtonă de medicamente alcătuieşte doar cca. 5% din volumul pieţei farmaceutice.
Importul reprezintă sursa principală de formare a pieţei farmaceutice a Republicii Moldova.
Dezvoltarea ulterioară a procesului de import a medicamentelor este condiţionată de un şir de factori,
principalul dintre care este coraportul dintre cererea şi ofertă din piaţa farmaceutică, motivată la rîndul
său de morbiditate, nivelul de trai, stabilitatea valutei naţionale etc.
Donaţiile au devenit o sursă importantă de aprovizionare cu medicamente pe parcursul perioadei
de tranziţie la relaţiile economiei de piaţă. Declinul economiei naţionale, tendinţa de scădere a
producţiei, dificultăţile cu care se confruntă sfera bugetară şi alţi factori negativi condiţionează
acceptarea donaţiilor de medicamente oferite de diverse organizaţii din străinătate.

 Importul de medicamene prezinta un proces complex ce include operaţii de aprecierea


sortimentului de produse farmaceutice şi determinarea necesităţilor cantitative, selectarea producătorilor,
negocierea condiţiilor şi încheierea contractului de import, obţinerea autorizaţiei de import, importul
propriu-zis, controlul de stat al calităţii şi depozitarea.

Schema-modul de întocmire a contractelor pentru furnizarea medicamentelor.

4
Numărul Denumirea Conţinutul
de ordine compartimentului
1. Introducerea Conţine relatări despre părţile contractante: funcţia,
numele şi prenumele persoanelor ce încheie contractul,
mandatul de împuternicire(Statul, Licenţa pentru
desfăşurarea activităţii farmaceutice), denumirea deplină
şi abrevierile părţilor. Numărul, data şi locul întocmirii
contractului.
2. Obiectul contractului Se descrie amănunţit obiectul contractului. Sunt
enumerate medicamentele cu specificarea denumirii,
dozei, ambalajul, preţului cantităţii,sumei şi sumei totale
prevăzute de contract. În cazul furnizării a 5 şi mai
multor poziţii se recomandă a întocmi o anexă la
contract.
3. Calitatea mărfurilor În contract se specifică exigenţele faţă de calitatea
mărfurilor furnizate. Astfel, va fi concretizată necesitatea
prezentării de către furnizor a certificatelor de calitae a
mărfurilor enumerate.
4. Modul transportării Se va indica succint care dintre părţile contractante va
transporta lotul de produse şi tipul transportului.
5. Ordinea şi forma de Se indică forma şi termenul concret de achitare. Tot în
achitare acest compartiment poate fi concretizată sancţiunea faţă
de destinatar în cazul neachitării plăţii în termenul
indicat în contract.
6. Termenul valabilităţii Se va indica ziua intrării în vigoare şi valabilitatea
contractului contractului. Pot fi enumerate cazurile cînd contractul
dat poate fi modificat sau anulat.
7. Obligaţiile părţilor Se enumeră obligaţiile ce nu pot fi incluse în alte
contractuale compartimente sau cele privind problemele ca nu necesită
indicarea amănunţită în contract, fiind bine cunoscute de
ambele părţi precum şi modul de soluţionare a lor.
8. Adresele juridice ale Se va indica aparte pentru fiecare parte contractantă:
părţilor contractuale -denumirea, codul şi adresa poştală, telefonul, rechizitele
bancare, codul fiscal şi alte date necesare.
9. Legiferarea Contractul va fi semnat de reprezentanţii abelor părţi
contractului indicate în contract şi se vor aplica ştampilele. În cazul
întocmirii anexei pentru specificarea mărfurilor ea va fi
legiferată prin semnătura şi parafa fiecărei părţi
contractante.

Autorizaţia de import este un document, eliberat de către stat unui agent economic pentru efectuarea
tranzacţiilor de comerţ exterior (import) pe o anumită perioadă de timp şi în limitele indicate în ea.
Autorizaţiile sunt eliberate agenţilor economici înregistraţi pe teritoriul Republicii Moldova şi nu sunt
transmisibile.
Ministerul Sănătăţii eliberează doua tipuri de autorizaţie pentru importul medicamentelor:
• Autorizaţia generală, prin care se permite efectuarea de către titularul ei a operaţiunilor de import
dintr-o ţară (sau un grup de ţări) în volumul stabilit;
• Autorizaţia ordinară, ce constituie o autorizaţie nomnală, eliberată unui agent economic pentru
efectuarea unei anumite tranzacţii economice externe.
Importatorul de medicamente este obligat să prezinte la MS a RM spre avizare în termen de 10 zile
din data importului, actele de extragere a probei medii de medicamente în 2 exemplare însoţită de:
5
1. Cerere către Laboratorul pentru Controlul şi Certificarea Medicamentelor(LCCM) a informaţiei
despre efectuarea controlului calităţii medicamentelor importate;
2. Certificatele de calitate ale producătorului pentru fiecare serie.

 Donaţiile de medicamente. Donaţiile de medicamente către R.Moldova se efectuează în


cazuri de situaţii catastrofale, calamităţi naturale, epidemii şi alte situaţii excepţionale sau pot fi parte
componentă a donaţiilor acordate cu scopuri de dezvoltare în condiţii obişnuite.
Autorizarea intrării în ţară a medicamentelor şi echipamentului medical, coordonarea procesului
de monitoring a necesităţilor în donaţii, conlucrarea cu donatorii şi destinatarii se efectuează de către
Comisia pentru ajutoare umanitare a Ministerului Sănătăţii.
Donaţiile de medicamente trebuie să se efectueze cu respectul deplin al necesităţilor şi cerinţelor
destinatarului şi să prezinte un act de sprijin al politicii statului în domeniul ocrotirii sănătăţii.
Nu pot fi admise pentru intrarea în ţară donaţiile de medicamente cu termen de valabilitate expirat,
medicamentele şi echipamentul medical trimise fără documente de insoţire de la furnizor şi certificate de
calitate de la producător.
Selecţia medicamentelor şi echipamentului medical. Selecţia medicamentelor pentru donaţie se
efectuează ţinînd cont de morbiditatea, necesităţile reale din ţară şi acordul preventiv al destinatarului, cu
condiţia că medicamentele care urmează să fie donate sunt incluse în lista medicamentelor esenţiale,
aprobată de OMS şi incluse în lista ONU de produse pentru ajutor excepţional.
Controlul calităţii şi valabilităţii. Medicamentele donate trebuie să corespundă standardelor de
calitate atît în ţara donator, cît şi în ţara-destinatar. Calitatea medicamentelor şi echipamentului medical
donat trebuie confirmat prin certificate de calitate eliberate de producător.

• Evidenţa circulaţiei valorilor materiale în farmacii

1.Evidenţa intrărilor de produse farmaceutice.


2.Ieşirile de produse farmaceutice. Rulajul.
2.1. Însemnătatea, tipurile şi structura rulajului.
2.2. Scopul de bază şi sarcinile dirijării rulajului.
3.Evidenţa circulaţiilor altor valori materiale în farmacie.
3.1. Evidenţa ambalajului.
3.2. Evidenţa materialelor auxiliare.

§1. Evidenţa intrărilor de produse farmaceutice.


Furnizorii principali de produse farmaceutice pentru farmacii sunt depozitele farmaceutice.
Recipientele farmaceutice, produsul vegetal medicamentos, pot fi recepţionate şi de populaţiei.
Recepţionarea produselor farmaceutice poate avea loc:
 Nemijlocit la depozitul farmaceutic;
 În farmacie, în cazul transportării lor cu transportul depozitului.
Primind produsele farmaceutice nemijlocit la depozitul farmaceutic, persoana care le recepţionează
este datoare să verifice: denumirea, pretul şi cantitatea în corespundere cu datele indicate în documentele
de însoţite. Dreptul de a recepţiona produsele farmaceutice la depozit se confirmă printr-o delegaţie după
o formă stabilită valabilă pentru o singură recepţionare, de regulă, pe un termen de 15 zile. Pentru
recepţionarea substanţelor toxice şi stupefiante se întocmeşte o delegaţie aparte.
În cazul transportării produselor farmaceutice în farmacie cu transportul depozitului expediatorul le
transmite farmacistului diriginte(sau altei persoane responsabile) împreună cu documentele de insoţire,
conform numărului de locuri şi masa bruto. În acest caz persoana care efectuează recepţia semnează
exemplarele borderoului de expediere şi transport care se întorc expediatorului.
Faptul recepţiei produselor farmaceutice se confirmă prin delegaţie sau prin semnătura
farmacistului diriginte şi prin aplicarea ştampilei farmaciei pe exemplarele borderoului de expediere şi
transport ce se înapoiază depozitului.

6
Persoana gestionară din farmacie controlează pentru fiecare denumire-cantitatea, preţul, valoarea
totală şi verifică aceste date cu cele indicate în borderoul de expediere şi transport. Afară de aceasta,
toate produsele supuse recepţionării se verifică la prezenţa următorilor indici:
• Marcajul, care trebuie să permită stabilirea denumirii întreprinderii industriale
producătoare;
• Denumirea preparatului;
• Numărul seriei, numărul analizei, termenul vlabilităţii şi alţi indici prevăzuţi de
documentaţia tehnică de normare.
În caz de se stabileşte o necorespundere a cantităţii sau calităţii produselor recepţionate cu datele
din documentele de însoţire, iar furnizorul de produse farmaceutice nu este de acord cu necorespunderile
depistate, în farmacie se creează o comisie de recepţionare în componenţa căreia se include: farmacistul
diriginte, persoanele gestionare, alţi farmacişti precum şi o persoană necointeresată. Comisia întocmeşte
un act special, numit "Act despre necorespunderea cantităţii şi/sau calităţii produselor farmaceutice,
stabilită în timpul recepţionării", Actul de prelevare a probei medii şi Certificatul de Conformitate.
Farmacistul-diriginte gestionează întreprinderea farmaceutică în baza conducerii unice şi răspunde
de activitatea economico-financiară, administrativă, gospodărească şi organizarea asistenţei cu
medicamente a populaţiei şi instituţiilor sanitare. El încheie contracte şi reprezintă unitatea farmaceutică
în organele de stat, obşteşti şi alte organe, instituţii, întreprinderi, organizaţii.

§2. Ieşirile de produse farmaceutice. Rulajul.


2.1. Însemnătatea, tipurile şi structura rulajului.
Baza activităţii de antreprenoriat a întreprinderii farmaceutice pe piaţă o contituie procesul de
comercializare a medicamentelor şi altor produse farmaceutice. Conţinutul economic al acestui proces
este reflectat prin rulaj.
Prin rulaj se subînţelege volumul de realizare a medicamentelor şi altor produse farmaceutice
pentru o anumită perioadă de timp.
Asigurării rulajului tuturor întreprinderilor farmaceutice, indiferent de formele lor de proprietate şi
juridico-organizatorice de activitate, i se acordă o mare importanţă în politica economică şi socială a
statului. Aceasta se explică prin faptul că mărimea rulajului caracterizează volumul şi nivelul satisfacerii
cererii populaţiei la medicamente, stimulează dezvoltarea producerii lor şi duce la accelerarea circuitului
de capital al întreprinderilor farmaceutice, circuitul mijloacelor băneşti, veniturilor în buget(impozitele)
şi altor indici macroeconomici.
Rulajul întreprinderii farmaceutice se prezintă sub diferite tipuri şi forme:
a) Rulajul cu amănuntul- reprezintă valoarea realizării produselor farmaceutice populaţiei şi
altor consumatori prin numerar, finalizînd astfel procesul de circulaţie a lor pe piaţă.
b) Rulajul cu ridicata- reprezintă ralizarea produselor farmaceutice, ce au trecut un anumit
proces tehnologic de prelucrare în întreprinderea farmaceutică (transportarea, depozitarea, păstrarea,
divizarea), diferitor cumpărători angrosişti, ce vor organiza procesul de realizare a lor consumatorilor
finali.
Suma totală a realizărilor cu amănuntul şi cu ridicata constituie volumul brut al rulajului
întreprinderii farmaceutice sau rulajul total.

2.2. Scopul de bază şi sarcinile dirijării cu rulajul.


Scopul de bază de dirijare cu rulajul este asigurarea unor tempuri înalte de dezvoltare a
întreprinderii faraceutice şi satisfacerii cererii populaţiei pentru întreg sortimentul de medicamente.
În conformitate cu acest scop în faţa sistemul de dirijare cu rulajul stau următoarele sarcini
principale:
1. Corelarea tempului de creştere a rulajului cu creşterea indicilor şi schimbările conjuncturii pieţei
farmaceutice;
2. Planificarea volumului de realizare ce va asigura obţinerea de către întreprinderea farmaceutică a
venitului prevăzut;
3. Asigurarea în procesul de planificare a rulajului a utilizării raţionale a potenţialului uman,
material şi financiar(personalului farmaceutic, mijloacelor fixe);
7
4. Asigurarea unei astfel de structuri a rulajului, care în cea mai mare măsură ar corespunde
structurii cererii numărului populaţiei deservite;
5. Planificarea volumului şi structurii intrărilor de produse farmaceutice şi stocurilor de mărfuri,
care ar asigura activitatea ritică a întreprinderii farmaceutice şi un sortiment stabil al
medicamentelor dupa nomenclatură.

§3 Evidenţa circulaţiilor altor valori materiale în farmacie.


3.1. Evidenta ambalajului.

După caracterul său, ambalajul în întreprinderile farmaceutice se împarte în 3 grupe: policirculant,


de inventar(restituibil), unicirculant(monocirculant).

Ambalajul Descrierea

Ambalajul se foloseşte pentru transportări repetate ale produselor farmaceutice. Către


policirculant acest tip de ambalaj se clasează
ambalajul de sticlă(baloane, borcane),
• ambalajul de lemn(butoaie, lăzi),
• ambalajul metalic(butoaie, bidoane),
• ambalaj moale(săci de iută, polietilenă) şi ambalaj din materiale sintetice.

Ambalajul de se foloseşte în farmacie ca inventar şi nu poate fi realizat, precum şi nu se


inventar(restituibil) înapoiază depozitului farmaceutic. Acest ambalaj se foloseşte pentru păstrarea
stocurilor de produse farmaceutice şi include: bidoane, baloane, butoaie
metalice etc. Evidenţa acestui ambalaj se ţine separat ca şi a mijloacelor fixe
ori a obiectelor de mică valoare şi scurtă durată în dependendenţă de costul lor
pentru o unitate. Cantitatea acestui ambalaj se determină reieşind din
necesităţile farmaciei.
Ambalaj unicuriculant Este destinat pentru transportarea, păstrarea şi livrarea unitară a produselor
(monocuriculant) farmaceutice. De regulă, acest ambalaj nu se realizează şi nu se întoarce înapoi
depozitului farmaceutic. În majoritatea cazurilor costul lui este inclus în costul
formelor medicamentoase. Ambalajul unicirculant include:
lăzi de carton;
cutii de carton;
coşuri împletite;
saci şi pachete .

3.2. Evidenţa materialelor auxiliare


În procesul de producere şi de realizare a medicamentelor la întreprinderile farmaceutice se
întrebuinţează un larg asortiment de materiale auxiliare: dopuri, capsule de hîrtie, hîrtie de filtru, carnete
de chitanţă, remedii de dezinfecţie, de spălat etc. Aceste materiale sunt furnizate de depozitele
farmaceutice, iar unele din ele pot fi procurate din reţeaua de comerţ. Evidenţa circulaţiei materialelor
auxiliare în farmacie se efectuează în Raportul de gestiune a persoanelor gestionare în indice valoric
conform preţurilor de procurare. Materialele auxiliare se eliberează persoanelor gestionare în măsura
necesităţilor.

• Ordinea de livrare a medicamentelor din farmacii.


Livrarea medicamentelor preparate prezintă unul dintre cele mai importante elemente a procesului
de producere şi circulaţie a produselor farmaceutice. Livrarea prezintă ultima barieră de evitare a erorilor
8
ca au putut fi comise la prescrierea şi recepţionarea reţetei, prepararea medicamentului, controlul
calităţii. Livrarea o efectuează farmacistul. În conformitate cu legislaţia în vigoare, farmacistul ce a
comis erori la livrarea medicamentului, poartă responsabilitate materială, morală şi penală(în caz că
greşeala comisă a afectat sănătatea pacientului).
Înainte de livrare, farmacistul va înfăptui controlul intern la livrare, şi numai după stabilirea
identităţii tuturor indicilor ce caracterizează calitatea şi destinaţia medicamentului, după verificareă
datelor din paşaportul de verificare, chitanţa prezentată de bolnav, reţetă şi Registrul de receptură, îl va
elibera pacientului sau vizitatorului. Faptul livrării se adevereşte prin aplicarea semnăturii de către
farmacist pe verso reţetei şi în paşaportul de verificare.
Farmacistul va comunica adăugător bolnavului modul de administrare a medicamentului şi
particularităţile de păstrare a lui în condiţii casnice.
Pînă la livrare medicamentele cu conţinut de substanţe toxice preparate în farmacie se vor păstra
într-un dulap separat, iar cele stupefiante-în safeu.
Farmacistul de la sectorul de livrare trebuie să ţină cont de unele reguli generale:
 Dacă medicamentele conţin substanţe toxice, stupefiante, supraactive sau puternic
active în amestec cu alte substanţe, este interzisă livrarea lor separată;
 Dacă doza ingredientului toxic, stufpefiant, supraactiv sau puternic activ este depăşită,
iar reţeta nu este perfectată corespunzător, atunci farmacistul va elibera aceste
medicamente în cantităţi reieşind din o jumătate din doza unică stabilită ca maximă
pentru o singură administrare.
Medicamentele cu conţinut de substanţe stupefiante şi psihotrope, precum şi cele prescrise pentru
livrare gratuită sau cu reduceri de preţ se livrează din farmacii numai conform reţetelor unităţilor sanitare
amplasate în acelaşi teritoriu.
După livrarea medicamentelor în farmacie se reţin reţetele cu conţinut de substanţe stupefiante,
toxice, supraactive, alcool etilic, preparte psihotrope, precum şi reţetele pe care au fost prescrise
medicamentele, costul cărora va fi compensat integral sau parţial.

Bibliografie: V. Procopşin, V. Safta, M.Brumărel " Bazele activităţii farmaceutice"

Universitatea de Stat a Moldovei

9
Tema:Circulaţia produselor
farmaceutice în economie
A efectuat: Ceban Eugenia
Anul 1, grupa TPCM
A verificat: Voinovan Ana

Chişinău, 2011

10
11