Sunteți pe pagina 1din 12

Cuprins

Capitolul 1: Caracteristicile generale ale judetului Braila

1.1 Date statice

1.2 Pozitia geografica, limite si vecini

1.3 Relieful

1.4 Clima, vegetatie, soluri


1.5 Reteaua hidrografica
1.6 Resursele naturale
1.7 Populatia si structura acesteia
1.8 Probleme grave de restructurare industriala
1.9 Programe de care a beneficiat judetul

Capitolul 2: Structura economica in profil sectorial al judetului

2.1 Industria
2.2 Agricultua si silvicultura
2.3 Infrastructura si comunicatii
2.4 Forta de munca

Capitolul 3: Spatiul rural

Capitolul 4: Analiza SWOT

Concluzii si propuneri
Regiunea de Sud- Est

Regiunea Sud - Est este situate in partea de sud-est a Romaniei, acoperind 35.762 km² sau
15% din suprafata totala a tarii, regiunea este a doua ca marime din cele 8 ale Romaniei. In 2008,
Regiunea avea o populatie de 2.846.379 locuitori, reprezentand 13,1 % din populatia
tarii; densitatea de 79,6 loc/kmp este sub media pe tara (90,7 loc/kmp), cea mai mare
densitate a populatiei fiind in judetul Galati (138,9 loc/kmp), dominat de centrul industrial si
comercial cu acelasi nume, iar cea mai mica, in judetul Tulcea (29,7 loc/kmp), unde conditiile
naturale si economice sunt mai putin propice
Reteaua de localitati a regiunii Sud - Est este alcatuita din 35 de orase si 1.447 de sate (organizate
in 354 de comune). Cel mai mare oras al regiunii este Constanta (307.447 locuitori), urmat de Galati
(298.941 locuitori), Braila si Buzau (137.161 locuitori), Focsani (101.294 locuitori) si Tulcea
(92.676 locuitori)
Cu un PIB care reprezinta 11,3% (2004) din economia tarii, regiunea se situeaza pe locul 6,
in timp ce pe locuitor acest indicator se situează sub media nationala. Specificul Regiunii Sud - Est il
reprezinta disparitatile dintre nodurile de concentrare a activitatilor industriale si tertiare (Braila-
Galati; Constanta - Navodari), centrele industrial complexe izolate (Buzau, Focsani), areale cu
specific turistic (litoralul si Delta Dunarii) si intinsele zone cu suprafete de culturi agricole si viticole.
Regiunii ii este caracteristica discontinuitatea in teritoriu a activitatilor industriale si imbinarea cu
activitati tertiare (comert, servicii, turism) si agricole. Aceasta situatie este generata de specializarea
intraregionala. Astfel, Galati si Constanta sunt caracterizate de o rata mai mare a populatiei
ocupate in industrie, Buzau si Braila cu procente mai mari de populatie ocupate in
agricultura, Constanta, Galati si Tulcea in constructie si servicii
Capitolul 2
Structura economica in profil sectorial al judetului

2.1 Industria
Industria si serviciile sunt concentrate in principalele centre urbane. Principalele ramuri ale
industriei in Regiune: petrochimie (Navodari), metalurgie (Galati si Tulcea), constructia de masini
(Braila, Buzau, Constanta, Tecuci), constructii navale si platforme de foraj marin (Galati, Constanta,
Brăila, Tulcea, Mangalia), materiale de construcţie (Medgidia), confecţii (Brăila, Buzău, Constanţa,
Focsani, Galaţi, Tulcea).
Industria judetului este concentrata in marile orase si foarte putin prezentă în mediul rural.
Industria prelucratoare detine ponderea in privinta cifrei de afaceri, a investitiilor brute si nete si a
numarului de angajati în raport cu celelalte activitati industriale.
Majoritatea investitiilor straine in regiune sunt concentrate in industria constructiilor navale,
industria alimentara si industria usoara.

In anul 2007, in judetul Braila, exista un număr de 6.862 întreprinderi active, in crestere fata de
anul precedent (6.568 întreprinderi active) Cele mai multe intreprinderi active sunt cele care au ca
domeniu de activitate comertul, urmate de industria prelucratoare si de cele care se ocupa de
tranzactii imobiliare.
Microintreprinderile au cea mai mare pondere in totalul intreprinderilor active din judetul Braila,
ajungand la un numar de 6048 în anul 2007. Numarul intreprinderilor mari cu peste 250 de angajati
este în scadere in anul 2007 comparativ cu 2006 si ajunge la 26 de intreprinderi.
Pentru industria prelucratoare si comert lucreaza cea mai mare parte a populației judetului Braila.
Se observa o scadere a populatiei active implicata in industria prelucratoare si o crestere a
numarului de persoane active in comert. Numarul de intreprinderi active nu are o variatie foarte mare
în intervalul 2005-2007. Se observa o usoara crestere in majoritatea sectoarelor. Sectorul economic
cu cea mai mare cifra de afaceri este Comertul, urmat la o distanta destul de mare de industria
prelucratoare. Trendul este crescator pentru cele doua sectoare economice. In categoria altele au fost
incluse:hoteluri si restaurante, invătamant, asistenta sociala etc.
In ponderea intreprinzatorilor particulari, in anul 2007, existau 3.089 persoane independente si
1.951 asociatii familiale. Numarul persoanelor independente a inregistrat o scadere brusca in anul
2006 fata de anul 2005, ajungand de la 4.825 la 2.996 si inregistrand apoi, o usoara crestere, la
3.089 in anul 2007.
Pentru industria prelucratoare si comert lucreaza cea mai mare parte a populatei judetului
Braila. Se observa o scadere a populatiei active implicata in industria prelucratoare si o crestere a
numarului de persoane active in comert.

2.2 Agricultura
Prin traditie Regiunea Sud-Est este o zona agricolă. Conditiile pedoclimatice favorizeaza culturile de
porumb (in principal in nord), grau (in special in centrul regiunii), orz, plante industriale, floarea soarelui (mai
ales în Constanta - regiunea ocupand locul I la nivel national). In Regiunea Sud-Est se afla cea mai mare
exploatatie agricola din Romania, suprafata cultivata reprezentand peste 45% din total. Lucrarile de
imbunatatiri funciare din Balta Brailei (in special asanari) au permis reintroducerea in circuitul productiei
agricole a unei suprafete importante de soluri aluvionare.
In totalul suprafetei agricole, terenurile arabile detin cea mai mare pondere, înregistrand o creștere
în anul 2008 ajungând la 298505ha, față de anul 2007, iar in 2008 productia de cereal boabe a fost de
611560 kg/ha.In categoria cereale pentru boabe sunt incluse culturile de: grau, secara, orz, orzoaica
etc.
Suprafata alocata culturilor de plante uleioase este în scădere începând cu anul 2006 cand
ajunge la o valoare de peste 92110ha, urmand ca în anul 2008 sa fie cultivate pe mai putin de 90000
ha, insa cu o productie aferenta de 99304 kg/ha tone.In categoria plante uleioase sunt incluse
culturile de: floarea soarelui, rapita etc.
Legumele au fost cultivate în anul 2008 pe suprafete mult mai mici comparativ cu ceilalti ani
analizati. Daca în anul 2005 suprafetele cultivate cu legume erau de peste 7.500 ha, pentru anul 2008
acestea au ajuns la 5.708 ha. Productia aferenta suprafetelor este în creștere în anul 2008 comparativ
cu 2007, insa în scădere raportat la anul 2005 sau 2006.In categoria legume sunt incluse culturile de:
cartof, tomate, usturoi, ardei etc.
In anul 2007, pentru culturile de vii și pepiniere viticole s-a înregistrat cea mai mare
productie(18.999 tone) , raportata la ceilalti ani. Trendul pentru suprafata cultivata cu vii este în
scădere începând din anul 2006.
Suprafata alocata livezilor și pepinierelor pomicole este în scădere, ajungând în anul 2008 la 640 ha.
Productia aferenta de fructe a înregistrat cea mai mare valoare în anul 2006 cand s-au obtinut 10,608
tone de fructe și cea mai mica în 2007 cu 1.499 tone.
In categoria livezi și pepiniere pomicole sunt incluse: pruni, meri, peri etc.
2.3 Infrastructura si comunicatii
Reţeaua de drumuri cuprinde 6 trasee de drumuri naţionale, DN 2B, DN 21, DN 21A, DN 22,
DN 22B si DN 23 din care două trasee de drum europene E 87 si E584, 21 trasee de drumurile
judeţene si 45 trasee de drumuri comunale.
Lungimea drumurilor publice este de 1187 km, având o densitate de 24,9%, fiind sub
densitatea pe ţară care este de 33,3 km/100 km2.
Din total lungime drumuri publice, situaţia se prezintă astfel:
264 km – 22,3% - sunt drumuri naţionale,
588 km – 49,5 % - sunt drumuri judeţene;
335 km – 28,5% - sunt drumuri comunale.
Drumurile naţionale sunt modernizate, în cea mai mare parte, cu o stare tehnică considerată
ca fiind bună. Aceste drumuri situându-se în clasele tehnice III si IV.
Municipiul Brăila este nod de circulaţie pentru 5 din cele 6 trasee de drumuri naţionale: DN 2B, DN
21, DN 22, DN 22B –drumuri principale- si DN 23 –drum secundar. Singurul drum care nu
intersectează orasul este DN 21A –drum secundar – dispus pe direcţia vest-sud. Drumurile naţionale
din judeţ au două benzi de circulaţie, cu lăţimi ale profilelor transversale cuprinse între 8-10 m.
Conform rezultatelor.Prognoza traficului până în 2025 a scos în evidenţă necesităţile de sporire a
capacităţii de circulaţie pe DN 22B, DN 2B, DN 21 si pe DJ 221B. ( Planul judeţean de transport
durabil –IPTANA 2008).
Judeţul Brăila dispune de o reţea feroviară în lungime de 158 km din care 124 km (70%) sunt
electrificaţi, 32 km (20 %) linie cu o cale si 126 km (80 %) linie cu două căi. Densitatea reţelei
feroviare pe 1000kmp este de 33,2 km, fiind su densitatea pe ţară care este de 45,3 km.
Lungimea cailor ferate s-a micsorat începând cu anul 2006, ajungând la 158 km comparativ
cu anul 2005 cand existau 174.
In ceea ce privește lungimea drumurilor publice, aceasta a ramas constanta si are 1187 km pentru
intreg județul Brăila. La nivelul județului Brăila exista 280 km modernizati din totalul drumurilor
principale. Lungimea drumurilor județene și comunale este de 923 km și se pastreaza constanta
pentru toti anii în care s-a realizat analiza.
Din totalul de 923 km care reprezinta lungimea drumurilor județene și comunale, doar pentru
47 de km s-au realizat imbunatatiri, în timp ce 507 km dispun de imbracaminte usoara rutiera.Din
totalul de 1187 km care reprezinta lungimea drumurilor publice, doar pentru 280
de km s-au realizat imbunatatiri, în timp ce 538 km dispun de imbracaminte usoara rutiera.Din
totalul de 264 km care reprezinta lungimea drumurilor nationale de pe teritoriul judetului, s-au
realizat imbunatatiri pentru 233 km, în timp ce 31 km dispun de imbracaminte usoara rutiera.
In anul 2008 din 381 km care reprezinta lungimea strazilor orasenesti, doar pentru 140 de km
s-au realizat imbunatatiri și modernizari, în timp ce 255 km dispun de imbracaminte usoara rutiera.
• Circulatia urbana se realizeaza pe 21 linii, dintre care 14 pentru autobuze, 7 pentru tramvaie,
insumind 244 km, ceea ce reprezinta 0,98 km de traseu la 1000 locuitori.
• Capacitatea de transport pe care regia de transporturi locala o poate oferi in intervalul orar de
incarcare maxima este de 18.000 calatori pe ora si sens.
Fluviul Dunărea străbate judeţul de la sud la nord, având un senal navigabil luviomaritim
pe porţiunea Brăila-Galaţi-Tulcea-170 km- si un senal navigabil fluvial dela intrarea în judeţ până la
Brăila, fiind principala arteră de navigaţie transeuropeană – coridorul 7, care asigură legături pe apă
la Marea Neagră si Marea Mediterană.
Pe malul Dunării, în intravilanul municipiului Brăila s-au dezvoltat de-a lungul timpului
importante zone portuare având ca obiectiv activităţi comerciale, aprovizionarea si desfacerea
producţiei industriale, activităţi de zonă liberă si industrie constructoare, reparaţii si întreţinere a
navelor fluvio – maritime. Portul Brăila este amplasat pe malul stâng al Dunării la extremitatea
amonte a sectorului maritim, ocupând zona cuprinsă între km 172+000 si km 168+500. Zona din
amonte a portului, km 175+000 si km 172+500, este destinată întreprinderilor industriale si a
spaţiilor de agrement. Suprafaţa teritoriului portuar este de circa 50 ha dintre care platforma
amenajată reprezintă circa 15 ha. Portul Brăila dispune de o reţea rutieră de 9 km si de un dispozitiv
feroviar de cca. 6,5 km.
Punctul de trecere cu bacul la Brăila / Smîrdan, pentru pasageri si mijloace auto spre
localitatea Măcin din Judeţul Tulcea, realizează legătura cu Dobrogea, în zona Băi la km 168+700.
Parcul auto de transport public dispune de 194 de autobuze și 55 de tramvaie pentru anul
2008. Pe parcursul celor 4 ani, se observa o usoara scădere a numărului de autobuze / microbuze si o
usoara crestere a numărului de tramvaie pentru transportul public.

2.4 Forta de munca

Numărul de salariați, desi crescuse în anul 2007 de la 73.469 la 76.612, înregistreaza o scădere în
2008, la 75.845 persoane.

Rata de ocupare era de 56.10% în anul 2007, în creștere față de anii precedenți, 53.8% în 2006 și
52.8% în 2006.Dintre resursele de muncă, 114.200 resurse erau reprezentate de femei și 121.400 de
barbati, în anul 2008.
Sectorul economic care implică cel mai mare număr de muncitori este agricultura, aproape 40 mii de
persoane sunt angajate anual în acest sector. Urmează apoi industria prelucrătoare și comerțul. În
categoria Altele au fost incluse: hoteluri și restaurante, învățământ, asistență socială, industria
extractivă etc.
Capitolul 3: Spatiul rural

Mediul rural al judetului este alcatuit din punct de vedere administrativ din 40 comune care au in
componenta lor 148 sate. Diferit de mediul urban prin profilul activitatilor economice, al structurii
ocupationale si al resurselor disponibile, mediul rural prin potentialul de dezvoltare de care dispune
joaca un rol deosebit in viata economica si sociala a judetului.
Populatia rurala a judetului este caracterizata de o scadere continua,aceasta inscriindu-se in
tendinta nationala, datorita migratiei din spatiul rural spre spatiul urban, care reprezinta un important
fenomen demografic, social si economic.Un alt factor demografic care a avut un impact major asupra
dinamicii populatiei rurale si a dimensiunii comunitatilor rurale din cadrul regiunii l-a constituit
sporul natural negativ .Scaderea populatiei mediului rural a fost totodata insotita de imbatranirea
acesteia determinata de o serie de factori demografici si socio-economici

Tabel nr. 7 Populatia judetului Braila la 31 decembrie


Anii Total populatie Urban Rural Loc/k
m2
Total Masculin Feminin Total Masculin Feminin Total Masculi Feminin
n
2000 385749 188181 197568 255949 123290 132659 129800 64891 64909 80,9
2005 370428 180731 189697 241747 116279 125468 128681 64452 64229 77,7
2006 367661 179167 188494 239610 114982 124628 128051 64185 63866 77,1
2007 365628 178044 187584 237922 114071 123851 127706 63973 63733 76,7
2008 362352 176209 186143 235478 112742 122736 126874 63467 63407 76,0

Tabel nr. 8 Suprafata culturilor agricole la 31 decembrie (ha)


Anii Supraf tot Suprfata agricola din Arabil Pasuni Fanete Vii Livezi
care:
2000 476576 385996 343108 33923 74 7624 1267
2005 476576 388428 349515 33304 74 4805 730
2006 476576 388100 349401 33144 - 4825 730
2007 476576 387470 348899 33003 - 4817 751
2008 476576 387392 349089 33171 - 4492 640

Locuitorii spatiului rural in judetul Sibiu au ca indeletnicire principala agricultura, acestia inca din
cele mai vechi timpuri s-au ocupat de cresterea animalelor si cultivarea pamanturilor. In spatiul rural
se mai cultiva si livezi dar acestea nu apartin de obicei persoanelor fizice ci anumitor firme. Acestea
de obicei sunt lucrate de catre locuitorii de la sat cu un venit mai redus.
In afara de lucrul la camp, locuitorii din spatiul rural isi fac de lucru in propriile gospodarii.
Gospodinele se ocupa cu facutul bucatelor, fac branza din laptele proaspat muls de la vaci, oi sau
capre, fac paine pe vatra.
Locuitorii de la sat se ocupa si cu crescutul animalelor printre care: bovine, porcine, cabaline,
ovine si deasemenea pasari. Unele dintre aceste animale sunt crescute toata perioada anului in
propria curte, altele sunt duse la stana, acestea fiind oile. Oile sunt tinute pe timp de iarna la casele
oamenilor si imediat cum se incalzeste si iese coltul ierbii acestea sunt duse la stana , aici fiind
scoase la pasunat mult mai des.
Capitolul 4
Analiza SWOT a judetului Braila
PUNCTE TARI PUNCTE SLABE
• Relief relative plat / plan cu declivitate • Prezenta unor zone cu risc de inundatii
scazuta pe mare parte a teritoriului • Ponderea suprafetelor impadurite scazuta <
• Pondere ridicata a suprafetelor agricole 0,23%
• Preponderenta a solurilor cu pretabilitate • Prezenta unor fenomene de salinizare a solurilor
buna si foarte buna pentru folosinta arabila in campia joasa a Siretului, pe suprafete mici
• Prezenta unor arii naturale protejate de cantonate in jurul lacurilor sarate dar si in partea
interes national: (Balta Mica a Brailei) centrala si sudica a Insulei Mari a Brailei.
• Sistemul urban Braila-Galati – singurul • Lipsa resurselor pentru managementul adecvat al
sistem urban din Romania patrimoniului construit si arheologic
• Cea mai mare aglomerare urbana dupa (delimitare, protectie, conservare)
Bucuresti (aproximativ 600.000 locuitori Lipsa institutionalizarii potentialului peisajului
• Prezenta unui sistem complex de diguri cultural (identificare, clasare, programe complexe
de aparare impotriva inundatiilor (in de valorifica
special pentru • Grad de urbanizare scazut pentru zona rurala
• Existenta Universitatii « Dunarea de a teritoriului
Jos » cu filiale in Braila si Galati • Disparitati majore urban-rural
• Dezvoltarea intreprinderilor mici si • Infrastructura de cale ferata nemodernizata
mijlocii in ultima perioada de timp • Lipsa unei legaturi directe rutiere cu Dobrogea
• Teritoriu favorabil din punct de vedere (in prezent Bac)
pedoclimatic unei structuri diversificate a • Puternic decalaj rural – urban in ceea ce
productiei vegetale priveste accesul la servicii medicale si de
educatie
• Dinamica a populatiei in descrestere
continua
70% din comune au un Indice al Dezvoltarii mediu
sau scazut
OPORTUNITATI AMENINTARI
• Amplasarea pe cel mai mare fluviu al • Lipsa unei legaturi puternice
Europei (institutionalizata) cu o serie de organisme internationale
• Relatia de vecinatate cu Muntii relative la Dunare care genereaza dezavantaje
concurentiale in raport cu alte zone riverane
Macinului
Sistemul urban Braila-Galati este inconjurat de un
• Legatura cu Delata Dunarii si Marea
vast teritoriu rural
Neagra
Amplasarea in Zona Centrala a Regiunii de • Lipsa unei legaturi rapide pe distante lungi
Dezvoltare nr. 2 –SE (regiune care cuprinde (aeroport)
toate formele de relief • Riscul de parasire a zonei de catre cadrele
Imediata vecinatate cu o zona consacrata prin sanitare
bogatia vestigiilor arheologice (Dobrogea • Riscul de parasire a zonei in cautarea unor
Sistemul urban Braila-Galati este cel mai mare noi locuri de munca
din Regiunea SE si Estul Romaniei • Riscul migrării masive a populaţiei din
• Coridorul paneuropean 7 (Dunarea) mediul rural
• Porturile Maritime din Braila si Galati către urban şi creşterea şomajului după integrarea
• Proiect pod peste Dunare României la UE, datorită incapacităţii gospodăriilor
ţărăneşti dar şi a fermelor de a concura cu produsele
• Densitate a populatiei (235,9 locuitori / km2)
agricole comunitare
net superioara nivelului regional (78,8
locuitori / km2) si national (90 locuitori / km2 • Globalizarea şi fluctuaţiile valutare pot
) marginaliza anumite sectoare ale economiei
şi chiar să ducă la dispariţia acestora (textile,
• Potential demografic si infrastructural pentru
ind uşoară, construcţii demaşini, conserve)
declansarea cresterii celui mai puternic nor
economic (industrie si servicii) din Regiunea • Risc mare de producere a calamităţilor
SE naturale(inundaţii, alunecări de teren)
Strategia de dezvoltare a judetului Braila pentru perioada 2010-2013

Prin Strategia de Dezvoltare a Judeţului se urmăreşte impulsionarea şi coordonarea dezvoltării


generale a judeţului prin valorificarea potenţialului local şi judeţean, pentru a obţine o dezvoltare
teritorială echilibrată.

Aplicarea strategiei impune fără echivoc cooperare între actorii locali: administraţia publică
locală, celelalte instituţii de la nivelul judeţului, agenţii economici, organizaţiile non-profit şi
societatea civilă în ansamblu, cât şi o intensă colaborare cu alţi parteneri din ţară, europeni şi
internaţionali.
Având în vedere situaţia socio-economică, disparităţile existente la nivel judeţean, obiectivele
dezvoltării regionale, legislaţia existentă şi apropiata integrare în Uniunea Europeană, obiectivul
strategic global este:
Utilizarea eficientă a tuturor resurselor fizice şi umane, pentru realizarea unei dezvoltări
economice şi sociale durabile, care să ducă pe termen lung la creşterea standardului de viaţă al
populaţiei şi la armonizarea coeziunii economice şi sociale la nivelul judeţului.Scopul imediat al
strategiei este acela de a pune la dispoziţia Consiliilor Judeţene şi actorilor socio-economici din
judeţ, un instrument de lucru care să faciliteze luarea unor decizii necesare dezvoltării armonioase şi
echilibrate a judeţului.
1Priorităţile strategice de dezvoltare judeţeană

1. Dezvoltarea infrastructurii (transport, reabilitare urbană, utilităţi publice)


1.1. Dezvoltarea, reabilitarea şi modernizarea infrastructurii de transport şi comunicaţii.

2. Îmbunătăţirea sistemelor de management sectorial de mediu


2.1. Dezvoltarea sistemelor specifice de management al resurselor de apă;
2.2 Construirea şi modernizarea sistemelor specifice de management al deşeurilor;
2.3. Reducerea impactului deşeurilor asupra mediului;
2.4. Îmbunătăţirea calităţii managementului deşeurilor.

3. Sprijinirea afacerilor, creşterea ocupării, dezvoltarea resurse umane


3.1.Dezvoltarea afacerilor prin crearea unor locaţii specifice şi promovarea produselor industriale şi a
serviciilor pe piaţa internă şi externă;
3.2.Promovarea măsurilor active de ocupare a forţei de muncă disponibilă şi dezvoltarea sistemului
de formare profesională iniţială şi continuă;.
4. Dezvoltare rurală
4.1. Dezvoltarea şi diversificarea economiei rurale;
4.2. Utilizarea durabilă a terenurilor agricole;
4.3. Îmbunătăţirea calităţii producţiei şi produselor agricole;
4.5. Utilizarea durabilă a terenurilor forestiere.
5. Sănătate şi Asistenţă socială
5.1. Dezvoltarea şi modernizarea infrastructurii de sănătate;
5.2. Îmbunătăţirea şi extinderea sistemului de servicii sociale şi comunitare.
6. Învăţământ şi Cultură
6.1. Dezvoltarea infrastructurii din învăţământ;
6.2. Dezvoltarea infrastructurii din domeniul culturii.
Concluzii si propuneri
In urma analizei efectuate asupra judetului Braila se pot trage urmatoarele concluzii:
Din punctual de vedere al structurii administrative, orasele, comunele si satele sunt bine dezvolatate,
in comparative cu alte zone ale regiunii de Sud-Est.
De asemenea, datorita refiefului plan judetul beneficiaza de intinse suprafete agricole si un sol fetil
ce permit practicarae agricultura ca ramura de baza. In schimb, judetul nu are potential touristic si de
aceea consider ca olocarea unor fonduri pentru dezvoltatrea turismului brailean ar adduce venituri
substantiale locuitorilor.
Reteau hidrografica este bien reprezentata datorita fluviului Dunarea si celor cateva rauri: Buzau,
Siret si Calmatui. De asemenea Braila este si un mare port maritime (al doilea dupa Constanta), iar
Dunarea are o mare important economica atat din punct de vedere al navigatiei , cat si prin faptul ca
alimenteaza cu apa municipiul Braila
In ceea de priveste infrastructura judetului, aceasta este bine pusa la punct,in judetul Braila
existand ,drumuri si cai ferate de interes national si international care leaga partea de sud-est cu
centru tarii.
Consider ca judetul Braila ar trebuie sa se dezvolte din punct de vedere economic si in alte ramuri
decat cel al navigatiei,deoarece in viitorul apropiat datorita schimbarilor climatice,acest judet ar
putea sa nu mai beneficieze de avantajul agriculturii din cauza conditiilor climatice din ce in ce mai
vitrege(inuntatii, seceta, etc.).

Bibliografie

1. Valeriu, Stoiu “Braila, monografie” , ed. Sport-Turism, Bucuresti 2000


2. “Istoricul cercetarii orasului Braila” – Studiu de caz
3. http://ro.wikipedia.org/wiki/Br%C4%83ila
4. http://www.portal-braila.ro/portal/braila/cjbraila/portal.nsf/Index/$First?OpenDocument
5. Repere economice şi sociale regionale:Statistică teritorială, 2010
6. Anuare statistice 2002, 2005, 2008, 2009