CUPRINS

I. II. 1) 2) 3) 4) 5) 6) III. 1) 2) 3) 4) 5) 6) 7) 8) 9) 10) SANATATE PUBLICA IN ROMANIA..........................

SISTEME SI SERVICII DE SANATATE - ASIGURAREA CALITATII Introducere................................................................................................. .3 Definitia calitatii serviciilor de sanatate.................................................... 4 Caracteristicile de calitate a serviciilor de sanatate................................... 6 Masurare si metodologie in asigurarea calitatii........................................ 7 Managementul strategic al serviciilor de sanatate..................................... 7 Managementul total al serviciilor de sanatate........................................... 8 ANALIZA DE SITUATIE - SPITALUL CLINIC JUDETEAN SIBIU Prezentarea organizatiei.............................................................................. .9 Analiza SWOT............................................................................................ 12 Identificarea problemelor strategice şi a obiectivelor concrete pentru implementarea strategiei de calitate ............................................... 15 Obiective concrete........................................................................................ 17 Strategii........................................................................................................17 Analiza cost – beneficii.................................................................................19 Evaluarea rezultatelor....................................................................................20 Propuneri personale...................................................................................... 21 Concluzii........................................................................................................ 21 Bibliografie.................................................................................................... 22

1

CAP.I SĂNĂTATE PUBLICA IN ROMANIA România avea în anul 1990 un sistem medical exclusiv public, puternic centralizat, susţinut financiar de către bugetul de stat şi coordonat de către Ministerul Sănătăţii şi inspectoratele sale sanitare judeţene. Serviciile erau oferite populaţiei, oficial în mod gratuit, însă subfinanţarea gravă a sistemului o lungă perioadă de timp a dus la scăderea calităţii serviciilor oferite şi transferul unei părţi a costului acestora către populaţie. Multe dintre policlinici şi spitale funcţionau în clădiri deteriorate, fără dotare tehnică corespunzătoare, medicamentele româneşti şi materialele sanitare nu acopereau cererea din unităţile sanitare, iar medicamentele din import, noi şi eficiente, erau inaccesibile pentru majoritatea populaţiei. Astfel, o parte din costurile tratamentelor erau transferate, direct sau indirect, către beneficiar, inclusiv prin plăţile informale către personalul medical, limitând astfel accesul unor segmente din populaţie la serviciile medicale. Calitatea redusă a serviciilor şi lipsurile din sistem, datorate bugetului redus, impuneau luarea unor decizii, în sensul îmbunătăţirii asistenţei medicale publice în România. Trecerea la un model bazat pe asigurări de sănătate a fost evaluată de către decidenţi, la momentul respectiv, drept soluţia optimă pentru multe dintre problemele sistemului. Drept urmare, principiile de organizare, finanţare şi oferire către populaţie a serviciilor sistemului sanitar public au fost modificate, începând cu anul 1996, din punct de vedere legislativ, iar din punctul de vedere al transformărilor efective, începând cu anul 1999. Serviciile medicale sunt, astfel, în prezent, acordate în baza contribuţiei la fondul de asigurări de sănătate (6,5 % din salariul brut al angajatului şi 7% din partea angajatorului). Asiguratul beneficiază, pe baza acestei contribuţii, în mod gratuit de un pachet de servicii definite drept vitale şi reglementate legislativ. Asistenţa medicală primară este, în prezent, oferită de către medicul de familie, dorindu-se o accentuare a rolului serviciilor primare, ca prim filtru de rezolvare a problemelor. Accesul la asistenţa ambulatorie şi cea spitalicească (în afara urgenţelor) şi accesul la medicamentele compensate şi gratuite se face prin medical de familie. Medicii nu mai au statutul de salariaţi ai statului, ci devin furnizorii de servicii medicale care încheie un contract cu Casa de asigurări de sănătate, noua coordonatoare a sistemului. Personalul medical mediu este angajat de către aceşti furnizori de servicii (medici şi spitale). Ministerul sănătăţii îşi menţine doar rolul de finanţare şi coordonare a programelor naţionale de sănătate publică. De asemenea, noul model a dus la o reducere a accesului populaţiei la serviciile medicale, prin apariţia unor persoane care nu pot beneficia de asistenţa medicală (în afara celei de urgenţă, minimale) neavând asigurare de sănătate. După 1990, au fost realizate şi modificări în sens pozitiv, în oferirea asistenţei medicale. Unele dintre policlinicile şi spitalele din sectorul public oferă astăzi servicii îmbunătăţite şi diversificate faţă de acum 13 ani, iar pe piaţă există medicamente noi şi eficiente, inclusiv din import. Există, de asemenea, un system privat de acordare a serviciilor medicale, adiacent celui public şi o reţea extinsă de farmacii private. În acelaşi timp, în contextul sărăcirii populaţiei, un segment larg al acesteia, deşi asigurat, nu îşi permite costul tratamentelor, accesarea serviciilor spitaliceşti performante aflate în afara localităţii de reşedinţă sau apelarea la serviciile sistemului privat, ca alternativă la sistemul public.

2

O mare parte a populaţiei din România are, în prezent, un deficit de educaţie sanitară şi planning familial, incluzând lipsa conştientizării rolului prevenţiei şi al obişnuinţei de consult medical, în cazul apariţiei unei probleme, elemente care demonstrează rolul redus pe care sistemul de sănătate l-a acordat programelor de educaţie sanitară şi prevenţie în rândul populaţiei. Ca urmare, în România se întâlnesc cele mai înalte valori (în context european) ale incidenţei bolilor aparatului circulator, TBC-ului şi ale altor boli infecţioase sau parazitare. Mortalitatea infantilă şi maternă sunt indicatori relevanţi ai problemelor de acces ale unor mame şi copii nou-născuţi la asistenţă medicală, ai calităţii reduse a serviciilor oferite acestora, cât şi ai gradului de informare insuficient în privinţa metodelor de prevenire a bolilor şi de menţinere a igienei sanitare. În ciuda tendinţei descrescătoare de după 1990, rata mortalităţii infantile în România este de trei ori mai mare decât media ţărilor Uniunii Europene şi de două ori mai mare decât în ţările est-europene. Rata mortalităţii materne, deşi de aproximativ cinci ori mai mică în anul 2001 faţă de 1989, rămâne totuşi ridicată, în comparaţie cu celelalte ţări europene. Înscrierea la medicul de familie, ca primă formă de acces la serviciile medicale În prezent, în România accesul la serviciile publice de sănătate se realizează pe principia contributive, prin plata cotizaţiei lunare. Copiii, persoanele cu handicap şi veteranii de război cu venituri scăzute, persoanele dependente de o altă persoană asigurată şi fără venit propriu au acces gratuit la serviciile de sănătate. Acoperirea prin asigurări de sănătate ridică probleme într-o economie în tranziţie, în care structurile salariale şi-au restrâns dimensiunile. Condiţionarea accesului la servicii, prin introducerea asigurării de sănătate, a dus la apariţia de segmente ale populaţiei care, prin neasigurare, nu mai pot beneficia decât de serviciul de urgenţă. Lipsa de informare Slaba informare în rândurile populaţiei asupra necesităţii asigurării medicale şi asupra condiţiilor de acces la serviciile medicale menţine unii potenţiali solicitanţi în afara sistemului public de asigurare. Într-o asemenea situaţie se află grupuri din zonele izolate geografic, grupuri foarte sărace (fără domiciliu stabil), grupuri de rromi. Nivelul de educaţie scăzut favorizează comportamentul de neasigurare. Conform datelor din barometrul pentru serviciile de sănătate, mai mult de jumătate dintre români nu îşi cunosc drepturile şi obligaţiile privind asigurarea medicală, iar peste 80% dintre cei asiguraţi nu cunosc deloc sau au doar vagi informaţii despre serviciile medicale la care sunt îndreptăţiţi. Trecerea la noul model de oferire a asistenţei medicale s-a făcut fără o campanie adecvată de informare a populaţiei Calitatea serviciilor medicale oferite de către sistemul public Potrivit studiului la nivel naţional realizat de către Interhealth Institute, în 1998, serviciile medicale de asistenţă primară oferite sunt de o calitate scăzută. Foarte puţine dispensare asigură asistenţă medicală 24 de ore din 24, echipamentele de diagnostic şi tratament sunt inexistente în cele mai multe dintre ele, cu excepţia asistenţei stomatologice în dispensarele mari. Deşi există stipulat dreptul asiguratului la asistenţă de urgenţă, nu există o acoperire teritorială necesară în acest sens, drepturile asiguratului fiind, astfel, limitate de lipsa resurselor. Controalele realizate de către CNAS, în 2002, în unităţile medicale, au semnalat o serie de nereguli privind:

3

Percepţia negativă a populaţiei asupra calităţii serviciilor şi a relaţiei medic-pacient se poate constitui într-un factor demotivator al apelului la medic. altele. existenţa coplăţilor au limitat sever accesul populaţiei la sectorul medical stomatologic public. deficitul de medici şi unităţi sanitare. precum curăţenia sau solicitudinea cadrelor medicale. Aşteptarea prelungită pentru a beneficia de consultaţie este o altă problem semnalată de către populaţie. mărind timpul de aşteptare. în unele zone. indisciplină. 4 . fără a avea o îngrijire ridicată în ambulatoriu (70. Dacă unele probleme ţin de resursele financiare deficitare. iar asigurarea acoperă 40–60% din costul protezelor dentare şi al tratamentelor ortodontice. având ca materie primă în special alimente cu aport caloric şi nutritiv relativ scăzut (varza. număr mare de medici în centrele universitare). în cazul tratamentelor de lungă durată. carnea şi produsele lactate lipsesc din meniu. Conform legislaţiei. Aprecierea populaţiei asupra calităţii cabinetelor medicilor de familie reflect problemele actuale în dotarea cu echipament medical.3% din totalul internărilor sunt internări de urgenţă). nediversă. Reducerea masivă a ofertei de servicii stomatologice în sectorul public. Rata ridicată de internare arată că pacienţii sunt admişi în spital.– autorizaţia de funcţionare a unităţilor medicale (lipsă de autorizaţie sanitară sau autorizaţie sanitară de funcţionare emisă pe termen limitat. – personalul medical (încadrarea cu personal medico-sanitar şi alte categorii de personal. Pe de altă parte. cazuri de raportare a unui număr mai mare de servicii medicale). – neglijenţe. – dotarea cu aparatură (repartiţie neoptimă a aparaturii medicale în cadrul unităţilor medicale şi în plan teritorial). luni şi chiar ani de zile (CNAS. cartoful). semnalând deficienţele asistenţei medicale primare şi secundare. fasolea. neconformă normativelor de personal în vigoare. 2003). în dotările sanitare şi curăţenie. În multe spitale. Accesul la serviciile stomatologice Starea proastă a dentiţiei populaţiei în prezent este un fapt îngrijorător. expirată). sunt probleme care ar putea fi mult mai simplu remediate. cât şi accesarea redusă de către bolnavi a acestor servicii de la primele simptome ale bolii. – alte tipuri de încălcare a prevederilor legale (aspecte legate de încălcarea normelor programului de lucru al personalului şi supraevaluarea gărzilor). absenţa dotărilor şi materialelor performante. – folosirea ilegală sau necorespunzătoare a fondurilor (cazuri în care fondurile primite de la casa de asigurări în scopul furnizării directe de servicii medicale au fost utilizate pentru efectuarea unor reparaţii capitale. abuzuri în serviciu (neglijenţe în serviciu. modalitatea de restructurare şi de eficientizare a unităţilor sanitare nu a adus ameliorări privind calitatea serviciilor oferite). în starea clădirilor care adăpostesc cabinetul. adulţii au dreptul la servicii stomatologice preventive gratuite o dată pe an. Acest sistem îl pune pe medic în situaţia de a-şi pierde o parte din timp completând scripte. personal mediu subnormat. reglementările legislative prevăd reînnoirea periodică de către medic a reţetei. în defavoarea oferirii de consultaţii. reflectând. superficialitate în abordarea terapeutică a cazurilor. automatisme ce produc prejudicii. ceea ce duce la aglomerarea acestor persoane la uşa medicului. – alimentaţia deficitară a bolnavilor internaţi (alimentaţia oferită bolnavilor este săracă.

pe fondul bugetului foarte redus al gospodăriei. precum: analize medicale de bază oferite de laboratoare. medicamente acordate compensat sau gratuit. diabetul. în anul 2000. folosind mijloace de protecţie într-o proporţie redusă. au acces limitat la asistenţa medicală. cu impact social ridicat. nu cunosc şi nu respectă regulile de igienă. 5 . De asemenea. comparativ cu alte ţări din Europa (MSF. precum TBC sau bolile venerice. deşi sunt asigurate. în cazul copiilor sau al unor boli grave. Probleme de acces determinate de standardul de viaţă precar al populaţiei. obligatorii. achitarea costurilor de transport şi extraplata pentru medic şi personalul auxiliar. Accesul la medicamentele compensate este foarte important. iar pentru acestea medicamentele necesare sunt deosebit de costisitoare.9% din aceasta adresânduse. Programele de planning familial şi cabinetele cu acest scop sunt insufficient dezvoltate. Persoanele neasigurate care trăiesc în sărăcie nu beneficiază de compensări. chiar şi pentru un salariat cu venituri medii. Noua listă a medicamentelor gratuite. doar 8. Familiile sărace nu îşi pot permite coplăţile implicate de solicitarea serviciilor medicale şi achiziţionarea medicamentelor necesare. mijlocul de transport şi costul acestuia reprezintă o problemă de acces la serviciile medicale. Pentru viitor se analizează şi perspectiva plafonării compensării doar pentru 65% din preţurile medicamentelor şi doar a medicamentelor mai ieftine. Populaţia din rural este cea mai afectată de deficienţele în oferirea asistenţei stomatologice. în ceea ce priveşte avantajele planningului familial. faţă de 20. pe termen lung. costul crescut al medicamentelor a diminuat accesul la acest tip de consum al familiilor sărace. coplata adresată personalului medical şi timpul de aşteptare sunt văzute ca obstacole. Criza financiară actuală a determinat incapacitatea accesării de către populaţie a unor servicii la care erau îndreptăţiţi. atât de către cei din rural cât şi de către cei din urban.Sectorul privat. Bolile cardiovasculare. Accesul la medicamente Liberalizarea pieţei medicamentului şi scăderea producţiei interne de medicamente au dus la creşterea exagerată a preţurilor produselor farmaceutice. În acest context. Problema coplăţilor Un număr mare de persoane. în afara localităţii. în lume. fiind singura posibilitate a acestora de a putea beneficia de anumite medicamente. Astfel. modificări care au consecinţe sociale negative importante.5% din cea urbană. foarte dezvoltat. oferă servicii de o calitate ridicată. Problema rolului scăzut acordat prevenţiei Una dintre problemele grave ale sistemului românesc de ocrotire a sănătăţii publice este şi insuficienţa programelor medicale preventive şi ineficienţa acestora. taxele vamale şi TVA scumpesc în România medicamentele cu 50%. pentru prevenirea cărora. chiar şi în ceea ce priveşte tratamentele vitale. Pe de altă parte. aflată în proces de aprobare elimină gratuitatea pentru medicamentele ce se adresează unor boli grave. Subfinanţarea redusă a programelor destinate prevenirii îmbolnăvirii populaţiei se reflectă în indicatorii de morbiditate. Comunităţile de rromi sau comunităţile rurale izolate şi sărace nu au informaţii privitoare la modalităţile de protecţie împotriva bolilor cu transmitere sexuală. acest fapt reflectându-se în rata mare a avorturilor şi în slaba informare a populaţiei din rural sau oraşele mici. stomatologului. neglijându-şi problemele dentiţiei. dar foarte costisitoare. o mare parte a populaţiei nu apelează la asistenţa stomatologică decât în caz de urgenţă. în cazul persoanelor aflate în sărăcie. Pentru 40% din populaţia din rural. 2003).

 In Romania se intalnesc cele mai inalte valori ale incidentei bolilor aparatului circulator. În timp ce un segment al populaţiei are acces la servicii performante. care nu pot beneficia de asistenta medicala. Standardul scăzut de viaţă în România şi condiţiile oferite de către sistemul sanitar românesc. personalului medical.  Slaba informare a populatiei in privinta asigurarii medicale. la o polarizare în ceea ce priveşte accesul la serviciile de sănătate.  Unele categorii de persoane au acces gratuit la servicii medicale. în ultimele decenii. etc.există în prezent programe speciale de formare a unui comportament alimentar sănătos în rândul populaţiei. chiar în accesarea asistenţei primare (inclusiv stomatologice). ceea ce este mai grav. TBC si ale altor boli infectioase si parazitare. 4) Amenintari:  Scaderea calitatii serviciilor oferite.  Situatia precara a sistemului de sanatate publica din mediul rural.  Desfasurarea campaniilor pentru informarea populatiei privind planificarea familiei. au dus. inclusiv din import.  Imbunatatirea si diversificarea serviciilor din institutiile medicale.  Cresterea mortalitatii infantile si materne. la asistenţă medicală privată şi medicamente eficiente costisitoare. fapt cu consecinţe pe termen lung asupra stării de sănătate a populaţiei şi în contradicţie cu principiile echităţii sociale statuate de legislaţia sanitară. constituie în ţara noastră principala cauză de deces pentru populaţia sub 64 de ani.  Existent ape piata a unui numar mare si diversificat de medicamente.  Servicii medicale costisitoare. 3) Oportunitati:  Scaderea numarului de avorturi. oferite de asistenţa specializată din centrele universitare. treptat. 2) Puncte slabe:  Subfinantarea grava a sistemului de sanatate publica.  Vaccinarea gratuita a populatiei si reducerea riscului de imbolnavire cu boli contagioase. antidrug. 6 . echipamentelor.  Insuficienta cladirilor. un alt segment al populaţiei are probleme în accesarea asistenţei şi medicaţiei de calitate şi.  Reducerea accesului populatiei la servicii medicale. ANALIZA SWOT A SANATATII PUBLICE DIN ROMANIA: 1) Puncte forte:  Asiguratii beneficiaza de un pachet gratuit de servicii medicale.  Inrautatirea sanatatii populatiei.  Grad de informare insuficient in privinta metodelor de prevenire a bolilor si de mentinere a igienei sanitare.  O mare parte a populatiei din Romania au un mare deficit de educatie sanitara si planning familial.

 Alocarea unor sume mai mari din bugetul statului pentru sanatatea publica.a.  Inrautatirea starii de igiena a populatiei.  Reducerea coruptiei din sanatate publica.  Dezvoltarea Asociatiei pentru Managementul Sanatatii.  Conducatorii institutiilor medicale sa aiba cumostinte aprofundate de management. RECOMANDARI: Serviciu de sanatate publica din Romania trebuie imbunatatit.  Acordarea mai multor gratuitati categoriilor de persoane defavorizate.  O mai mare atentie sanatatii publice din zonele rurale. deoarece sanatatea publica este un barometru al economiei nationale. 7 . Recomandarile cu privire la serviciul de sanatate publica din Romania:  Organizarea mai multor programe de informare a populatiei cu privire la regulile de igiena.metode contraceptive. Cresterea exagerata a preturilor produselor farmaceutice.  Perfectionarea cadrelor medicale.  Informarea populatiei cu privire la drepturile lor de pacient si la asigurarile sociale.s.  Discrepantele mari in ceea ce priveste accesul diferitelor segmente de populatie la serviciul de sanatate.  Perfectionarea echipamentelor din institutiile medicale.  Imbunatatirea conditiilor sanitare si de igiena din institutiile medicale.

în mare măsură. de structura consumului. Serviciile. Aceasta este determinată de nivelul general de dezvoltare economico-socială. de serviciile de sănătate. Sanatatea. cu celelalte componente ale economiei şi calităţii vieţii. Grupate sub denumirea generică de “sănătate”. afirmaţie argumentată de expansiunea serviciilor şi de creşterea rolului acestora în viaţa societăţii. în ridicarea calităţii vieţii. activitati pentru realizarea carora sunt folositi profesionisti de sanatate(furnizori) care au atributii diverse. In general se considera ca serviciile de sanatate sunt un sistem de institutii care sunt recunoscute oficial. pe de o parte este o calitate a vietii iar pe de alta parte reprezinta si masura calitatii vietii . de dotarea lor tehnică şi de încadrarea cu personal de specialitate. Evoluţia stării de sănătate este influenţată. şi nu în ultimul rând. 8 . de gradul de cultură. trăsături ce permit identificarea lor. aceste servicii sunt profund implicate în crearea condiţiilor materiale de existenţă a omului. În prezent se poate vorbi de o „societate a serviciilor”. Un fapt care trebuie menţionat este că aceste trăsături nu se regăsesc în totalitatea lor la fiecare tip de serviciu în parte.CAP. de dimensiunile reţelei unităţilor sanitare. constituindu-se totodată în criterii de delimitare a serviciilor de celelalte componente ale activităţii economice şi sociale. îmbracă o serie de trăsături particulare. în general.II SISTEME SI SERVICII DE SANATATE ASIGURAREA CALITATII Evoluţia economiei moderne înscrie între orientările sale fundamentale dezvoltarea şi diversificarea serviciilor.Aceste trăsături influenţează şi modul de comercializare a serviciilor. care decurg din specificul muncii desfăşurate în această sferă. sunt organizate pe intreg teritoriul unui stat si au ca obiectiv de activitate satisfacerea diverselor necesitati si cerinte de sanatate ale populatiei acelui stat. de nivelul de dezvoltare a serviciilor de ocrotire a sănătăţii. specifice domeniului in care isi desfasoara activitatea. Ele includ un larg spectru de activitati atat preventive cat si curative si de recuperare. Starea de sănătate are un conţinut complex şi se află într-o relaţie de intercondiţionare cu evoluţia socială în ansamblu. Ocrotirea sănătăţii reprezintă un serviciu foarte important oferit populaţiei. de aria lor de cuprindere şi de modul de organizare. de standardul igienei individuale.

Stilul dede viaţă Stilul viaţă Condiţiile dede mediu Condiţiile mediu Starea dede Starea sănătate sănătate Biologia umană Biologia umană Sistemul îngrijirilor Sistemul îngrijirilor dede sănătate sănătate Fig. Definiţia calităţii îngrijirii de sănătate se bazează pe valori unice din cadrul culturii (atât cultura profesională.1 . un element. care exprimă nivelul şi caracteristicile sănătăţii membrilor unei colectivităţi privite în ansamblu. cât şi cultura etnică) şi pe contextul situaţiei.cheie este Calitatea. social şi biologic. Înainte de a putea discuta despre managementul calităţii. trebuie definită calitatea îngrijirii în interiorul unei instituţii de îngrijire a sănăţii. Această definiţie se va modifica pe măsură ce vor fi elaborate şi acceptate noi cunoştinţe. cât şi de contextul social. Este imposibil să defineşti 9 . bazate pe ce valori şi pe ce cunoştinţe şi resurse. organizaţional şi de mediu. Dimensiunile sale sunt dependente atât de perspectiva persoanei care răspunde la întrebare.Determinanţii stării de sănătate În serviciile medicale. DEFINITIA CALITATII SERVICIILOR DE SANATATE Starea de sănătate este un fenomen complex. Nr. O definiţie a calităţii îngrijirii trebuie să includă care sunt perspectivele. fiind strâns legată şi de calitatea vieţii populaţiei.2. Ce este calitatea îngrijirii? Calitatea îngrijirii este un concept dinamic cu multe dimensiuni.

Atât aspectul tehnic. definiţia calităţii a evoluat în paralel cu creşterea numărului de aplicaţii practice ale diferitelor modalităţi ştiinţifice de abordare a problemelor specifice acestui domeniu. specialist de renume în domeniul asigurării calităţii.  disponibilitatea resurselor pentru îngrijirile de sănătate .  accesibilitatea – se referă la timpul de aşteptare al pacientului pentru a face o programare. În cazul serviciilor sanitare. la auditul profesional şi la imbunătăţirea eficienţei sau reducerea costurilor. acordându-se atenţie atât aspectelor cuantificabile.precum şi informaţiile primite de furnizor de la pacientul său.relaţii interpersonale) .calitatea îngrijirii fără a ţine seama de valorile ce se află în spatele individului. de explicaţii privind boala. Calitatea se referă în egală măsură la creşterea satisfacţiei clientului/utilizatorului.” În consecinţă. descrie calitatea ingrijirilor medicale ca pe “tipul de ingrijire de la care se aşteaptă să maximizeze o dimensiune a bunăstării. calitatea este obiectivată prin evaluarea celor două laturi la nivelul serviciilor de sănătate. El opiniază referitor la calitatea îngrijirilor de sănătate ca fiind: “faptul de a face ceea ce trebuie si cum trebuie.  latura interpersonală a îngrijirilor de sănătate – este reprezentată de elementele umaniste ale îngrijirilor de sănătate. Donabedian. cât şi celor “subiective”(atitudini. calitatea sa fiind evaluată prin comparaţie cu cel mai bun act medical practicat la un moment dat (benkmarking). luând în consideraţie balanţa câştigurilor şi pierderilor care afectează procesul îngrijirilor de sănătate în întregul lor. Cercetătorii din domeniul sanitar afirma că pentru a dezvolta o definiţie utilă este necesară enumerarea tuturor elementelor implicate în obţinerea satisfacţiei pacientului:  latura tehnică a îngrijirilor de sănătate-se referă la acurateţea diagnosticului şi tratamentului.  continuitatea îngrijirilor de sănătate-obţinerea unui beneficiu maxim sau utilizare maxima a resurselor.numărul furnizorilor de îngrijiri de sănătate.” În opinia lui Donabedian calitatea îngrijirilor este dependentă de “modalitatea de aplicare a ştiinţei şi tehnologiei medicale astfel încât să fie maximizate beneficiile îngrijirilor fără a creşte riscurile”. 10 . considerând-o drept unul dintre cele mai importante aspecte luate în consideraţie atunci când sunt în situaţia de a evalua calitatea serviciilor medicale. cât si cel interpersonal apartin în egală măsură ştiinţei şi artei.de relaţiile sociale şi psihologice stabilite între pacient şi furnizorul de servicii sanitare. insa pacienţii apreciază prioritar latura umană sau interpersonală a îngrijirilor. tratamentul. de situaţia socială şi profesională.

pun accentul pe competenţa profesională şi pe mijloacele fizice adaptate proceselor (dotările tehnice) şi consecinţele acestor procese asupra sănătăţii pacienţilor. si consideră calitatea ca fiind „obţinerea unei mai bune sănătăţi şi a satisfacţiei”. conducerea organizaţiilor sanitare.Concluzia la care au ajuns specialiştii a fost că modul cel mai simplu şi mai puţin costisitor de evaluare a calităţii serviciilor de sănătate este măsurarea satisfacţiei pacienţilor. Profesioniştii din sănătate (personalul medical) sunt o grupă mai puţin omogenă decât finanţatorii.Pentru aceştia calitatea are mai intai o dimensiune dată de relaţiile interpersonale şi apoi de competenţa profesională. Astfel. Calitatea îngrijirilor de sănătate este abordată în mod diferit de fiecare categorie de actori implicaţi în serviciile sanitare: guvernul. este întărit rolul consumatorilor în managementul calităţii. diminuarea resurselor duce la găsirea de noi mijloace (ex:eficienţa şi distribuirea raţională a fondurilor). influenţează nivelul de calitate a serviciilor pe care le furnizează. Ei au tendinţa de a acorda o importanţă mai mare competenţei tehnice şi de a neglija rolul relaţiilor interpersonale. prin: reprezentarea în consiliile de administraţie. obligaţi să facă faţă constrângerilor financiare. pacienţii. Deoarece calitatea a devenit o măsură a performanţei şi pentru unităţile sanitare. secundare si tertiare de sanatate 11 .ingrijiri primare.au cunoştinţe limitate despre actul medical. Această viziune pare a fi îmbrăţişată în ansamblul ei şi de managerii unităţilor sanitare.Componenta economică influenţează si ea conduita managerilor unităţilor sanitare. realizarea de anchete de satisfacţie. Acestă afirmaţie se înscrie în spiritul definiţiei celei mai acceptate a calităţii: calitatea reprezintă satisfacerea necesităţilor clientului. de gradul de concordanţă dintre serviciile furnizate şi cele aşteptate. din punctul de vedere al guvernului sau al terţilor plătitori. Unităţile sanitare. preocupările acestora pentru introducerea de programe de evaluare a calităţii au devenit tot mai evidente. 3. Pacienţii (consumatori de servicii de sănătate). conferindu-le o imagine de competenţă şi excelenţă. CARACTERISTICILE DE CALITATE A SERVICIILOR DE SANATATE Serviciile de sanatate asigurate de profesionisti pot fi clasificate in : . Medicii fiind foarte implicaţi în definirea şi evaluarea calităţii îngrijirilor de sănătate.De asemenea. variază în funcţie de caracteristicile personale. prin modul de organizare şi funcţionare. modul în care ei emit judecăţi asupra calităţii. Deoarece pacienţii nu constituie un grup omogen. relaţii pe care le-am putea numi competenţă interpersonală. dezvoltarea mecanismelor de asigurare a satisfacţiei. Din partea puterilor publice. profesioniştii. calitatea este asociată cu eficienţa şi cu utilizarea adecvată a resurselor.

Fiecare pacient sa primeasca o combinatie optima de servicii(diagnostice si terapeutice) care sa conduca cu o probabilitate maxima la obtinerea celei mai bune consecinte posibil de atins pentru starea sa de sanatate. afectiuni secundare asociate.acceptabilitatea sociala . Ingrijirile tertiare de sanatate Sunt ingrijirile acordate in institutii specializate in recuperarea persoanelor cu handicap si/sau infirmitati In ce priveste asigurarea calitatii acestor servicii. Satisfactie maxima a pacientului privind interactiunea sa cu sistemul sanitar si rezultatele obtinute. comunitate si membrii acesteia (clienti/beneficiari).egalitatea (pt.etc. 1.accesibilitatea la servicii (include toate tipurile de accesibilitate) .echitatea (se acorda fiecarui individ sau grup uman acele servicii de care are intradevar nevoie) . 2. aceste consecinte trebuie sa se raporteze la practicarea medicinii la nivel de arta si la factorii biologici(varsta.Ele sunt centrate pe familie. 3. . Aceste deziderate pot fi obtinute numai prin continua monitorizare. Dimensiunile calitatii serviciilor de sanatate ale lui Maxwell cuprind: . OMS. 4. Ingrijirile primare de sanatate Sunt ingrijiri esentiale acordate la nivel comunitar in cadrul asistentei medicale primare si a nursingului comunitar de catre profesionisti care lucreaza in echipa. Ingijirile secundare de sanatate Sunt ingrijiri acordate la nivel de spital de catre personal specializat si sunt centrate pe individ (pacient).boala pacientului. prin raportul Grupului de lucru pentru asigurarea calitatii precizeaza obiectivele care trebuie atinse : 1.eficienta economica (utilizarea judicioasa a resurselor cu obtinerea de rezultate maxime).aceleasi nevoi se ofera tuturor aceleasi servicii) . Asumarea riscului minim de aparitia iatrogeniilor.1.) Folosirea resurselor minime pentru atingerea rezultatelor dorite. Lista JCAHO include: 12 2.relevanta fata de nevoi(caracterul adecvat al serviciilor furnizate pt.eficacitatea (atingerea rezultatelor scontate) . secundare si tertiare precum si a promomovarii sanatatii. evaluare si in final. raspunsul la tratament. adica asigura punctul de intrare in sistem 2. Criterii de calitate sunt considerate dimensiunile lui Maxwell precum si lista JCAHO a lui Wilkinson. intreaga comunitate) . imbunatatirea sistemului de ingrijiri primare. colaborand intre ei cu membrii comunitatii si cu alte categorii de profesionisti comunitari. 3.Membrii echipei de sanatate din comunitate asigura de obicei primul contact intre individ si sistemul de sanatate.

Evaluarea calitatii ingrijirilor medicale depinde de multiple probleme si de masurarea fenomenelor psiho-sociale intangibile.saracia. MASURARE SI METODOLOGIE IN ASIGURAREA CALITATII Modificarile biologice asociate unor ingrijiri tehnice pentru afectiuni bine definite sunt mai usor de observat si masurat. Pentru consumatori prioritatea se pune pe: Raspunsul care este primit la rezolvarea nevoilor de ingrijiri. atitudinilor si valorilor fiind mult mai dificila(aceste variabile nu pot fi observate direct). nivelul de comunicare. al actorilor implicati in piata serviciilor de sanatate. 4.- eficacitatea (este serviciul de sanatate folositor?) adecvarea (este potrivit pentru pacientul respectiv?) accesibilitatea(in cazul in care serviciul este potrivit. calitatea acestor servicii difera astfel: 1. Grija aratata de personalul medical.nivelul cunostintelor. 3. • Gradul de libertate pe care-l au de a actiona in interesul deplin al pacientului.atitudini. conditii de locuit. schimb de informatii si indrumare spre alte servicii optime. 13 .etc. • alegerea bazei de evidenta pt.). Reducerea la maximum a productivitatii pierdute datorita starii de boala. Pentru producatori (profesionisti de sanatate) accentul se pune pe: • Masura in care ingrijirile se apropie de de statutul tehnic de „arta”.pacientul are acces la el?) acceptabilitatea (daca serviciul este si potrivit si accesibil. Pentru prestatori (tertii platitori. monitorizarea schimbarilor legate de sanatate. a perceptiilor.Nu se poate afla cu precizie daca modi-ficarea starii de sanatate este rezultatulserviciilor primite sau un raspuns la modificarea circumstantelor. managerii) calitatea in special: Utilizarea eficienta si eficace a fondurilor si resurselor disponibile.cum ar fi: • dificultatea de a masura consecintele ingrijirilor datorita influentei unor variabile sociale asociate (dieta. 2.pacientul il doreste si-l accepta) eficienta (este produs intr-un mod cost-eficace?) continuitatea (s-a desfasurat fara intrerupri.Toate observatiile impun selectarea informatiilor si au un impact major asupra concluziilor.mai specializate?) • • • • Din pdv.cu o urmarire. • Gradul de disparitie al simptomelor si nivelul imbunatatirii functionale(imbunatatirea calitatii vietii). mai ales in domeniul medical. aprecierea calitatii.

Elaborarea politicii calităţii este o problemă internă a oricărei organizaţii şi revine în sarcina managerilor. Formarea viziunii se bazează pe analiza trecutului. avantaje:facilitate in executie. inclusiv cea a calităţii. dezavantaje: dependenta de acuratetea inregistrarilor medicale si de memoria participantilor. să le menţină acestora trează atenţia asupra problemelor calităţii şi să indice valorile promovate în acea perioadă. Astfel exista metode diverse care incearca sa reglementeze aceasta problema.pastrarea confidentialitatii.control strategic. se face în funcţie de răspunsurile pe care organizaţia trebuie să le dea în viziune. materializat într-o imagine slab structurată a viitorului. cunoştinţe. misiunea poate fi îngustă sau largă. care trebuie să se desfăşoare anual.direcţionare sau coordonare. Viziunea este un ideal către care tinde organizaţia. • metoda revizuirii concomitente prezinta o acuratete si o flexibilitate crescuta insa interfereaza cu procesul de ingrijire iar gradul de confidentialitate pentru pacienti si specialisti scade. Politica pentru calitate are rolul să aducă o schimbare în mentalitatea salariaţilor. cum ar fi: metodologia„trasorului”a lui Kessner(anumite conditii selectate reprezinta „trasori” in stabilirea calitatii) conceptia evenimentului santinela a lui Roberts (foloseste screeningul unor incidente care selecteaza anumite cazuri pentru un studiu retrospectiv complet). analiza referindu-se la oameni. politică şi strategie. Controlul politicii este procesul de actualizare a acesteia.În funcţie de sfera de cuprindere. a prezentului. • in SUA se foloseste metoda revederii retrospective a cazurilor bazata pe inregistrarile medicale.• • • alegerea ariei de investigat (lucru care va influenta validitatea concluziilor) deoarece nu este nici necesar si nici practic sa monitorizam permanent toate aspectele serviciilor de sanatate.organizare. creată prin intuiţie sau din dorinţe. şi un obiectiv ce asigură mobilizarea forţelor din organizaţie. Structurarea filosofiei manageriale. Revizuirea politicii se bazează pe evaluarea rezultatelor şi este o operaţiune efectuată tot de manageri. 5. 14 . Activităţile sale sunt:planificare strategică. MANAGEMENTUL STRATEGIC AL CALITATII IN SERVICIILE SANITARE Managementul strategic este o abordare sistematică ce are ca scop fundamentarea şi realizarea obiectivelor unei organizaţii. Misiunea calităţii este asigurarea competitivităţii(o condiţie a supravieţuirii).minima interferenta a episoadelor de revizuit. misiune. afaceri. a viitorului.

Premisa pentru realizarea unor servicii de calitate. în raporturile sale cu celelalte compartimente. prin care se urmăreşte asigurarea succesului pe termen lung. dintre care un interes deosebit suscită conceptul de Management Total al Calităţii (Total Quality Management). personal si societate.Acest principiu reprezintă cel mai bine filosofia TQM. si anume: • Calitatea este punctul central al activităţilor organizaţiei. este desfăşurarea „fără erori” a proceselor şi activităţilor din unitate( toate compartimentele şi toţi angajaţii trebuie să lucreze preventiv. prin satisfacerea clientului şi obţinerea de avantaje pentru toţi membrii organizaţiei şi pentru societate”. se realizează cu participarea întregului personal • Organizaţia urmăreşte obţinerea succeselor prin satisfacerea clientului si avantaje pt.Cerinţele clienţilor se transpun în specificaţii. • „Zero defecte” şi îmbunătăţire continuă -„totul trebuie făcut bine de prima dată şi de fiecare dată”. Calitatea trebuie să devină punctul central al tuturor activităţilor din unitatea respectivă prin implicarea permanentă a conducerii de vârf si a tuturor compartimentelor şi angajaţilor în asigurarea calităţii. MANAGEMENTUL TOTAL AL CALITATII Începând cu anii 80 sunt implementate concepte integratoare de asigurare a calităţii.Strategia arată modul cum acţionează organizaţia. Strategia calităţii este o strategie concurenţială. Fiecare compartiment trebuie să se considere un „client intern”. şi un „furnizor intern”.Pentru satisfacerea cerinţelor clientului. 15 . centrat pe calitate. şi colaborarea lor cu alte compartimente. Formularea strategiei pentru calitate trebuie să răspundă implicit sau explicit la unele aspecte: -ce succesiune de activităţi contribuie la realizarea calităţii serviciilor -ce elemente ale sistemului calităţii se pot ataşa fiecărei activităţi -ce funcţii ale asigurării calităţii trebuie dezvoltate si ce grad de severitate se impune 6. Calitate pe primul plan.pe baza cărora sunt realizate serviciile. cum foloseşte resursele pentru a-şi îndeplini misiunea respectând politica pe care a definit-o. Standardul ISO 8402 defineşte Managementul Total al Calităţii (TQM) ca reprezentând „un sistem de management al unei organizaţii. să excludă aparitia erorilor).se impune îmbunătăţirea calităţii în toate compartimentele unităţii sanitare. scopul calităţii fiind competitivitatea. bazat pe participarea tuturor membrilor săi. În literatura economică se consideră că principiile de bază ale TQM sunt următoarele: • Orientare spre client (market in) . Această definiţie conţine elementele esenţiale pentru delimitarea cadrului conceptual al TQM.

datele încep cu etapa identificării clienţilor şi cerinţelor lor şi pânâ la evaluarea satisfacţiei acestora. dar şi pentru managementul organizaţiei În cazul TQM. împreuna cu alte activităţi din amonte şi aval. Hematologie 25 90 Din punct de vedere imobiliar Spitalul Clinic Cardiologie I si II Chirurgie generala I si II 133 Judeţean Sibiu este situat in Sibiu.activitatile trebuie abordate procesual. respectiv a peste 422. Boli nutritie Gastroenterologie 40 acoperind 29 specialităţi medicale. I. asigurând asistenţa medicală de specialitate a peste 155. medicina legala.acest principiu este esenţial pentru TQM. centrul de sange. Argumentare cu date.1 Oftalmologie Dermato-venerice 25 Ambulator de specialitate si Serviciul Tehnic25 Administrativ.224 locuitori ai judeţului Nr. serviciul tehnic). Diabet. PREZENTAREA ORGANIZATIEI Spitalul Clinic Judeţean reprezintă unitatea sanitară cea mai complexă a judeţului Sibiu. din care 52 spitalizare de zi. Pentru realizarea obiectivelor calităţii. STUDIU DE CAZ SPITALUL CLINIC JUDETEAN DE URGENTA TIMISOARA 1. spalatorie. . Are în structură Medicina interna I si I 40 1186 paturi.• • Viziune sistemică . sterilizare.045 locuitori din municipiul Sibiu. Nefrologie 25 farmacie. costuri şi riscuri. structurat şi adaptat specificului de activitate. se recomandă ca organizaţia să dezvolte şi să implementeze un sistem al calităţii. De mentionat ca sectiile Infectioase 75 Neurologie si Recuperare Medicala si Fizioterapie I si II Endocrinologie 25 Obstetrica-ginecologie Obstetrica Neonatologie Neonatologie-prematuri 25 25 25 25 16 . Oncologie 80 radiologie. îndeplinind totodată şi Secţie 153 funcţia de spital de urgenţă. ţinând seama de beneficii.paturi pentru unele specialităţi. B-dul Chirurgie plastica 25 Corneliu Coposu Nr. are o structura de tip Neurologie 70 pavilionar cuprinzand un numar de 14 clădiri Neurochirurgie 25 distincte in care functioneaza: 23 sectii de Ortopedie traumatologie 96 spital. 8 compartimente (sevicii de specialitate Urologie 55 ce deservesc sectiile din stationar – laborator.Datele trebuie riguros verificate înaintea utilizarii şi reactualizate continuu. precum si servicii ORL 30 35 anexe: bucatarie.

Ambulatorul de Specialitate este format din doua policlinici care asigura asistenţa medicala ambulatorie a spitalului prin 21 specialităţi medicale ( 37 cabinete si 5 laboratoare). cât şi pregătirea de specialitate a peste 238 medici stagiari şi rezidenţi.auxiliar Pers. dotarea cu personal medical.fiind situate in alte locatii din oras: Str.san.mediu Pers.5 Total 199.san.5 17 . STRUCTURA SPITALULUI CLINIC JUDEŢEAN TIMISOARA Voi prezenta structura cu paturi a Spitalului Judeţean TIMISOARA. ce asigură atât instruirea studenţilor în medicină. Pers.TA de Contract integral 110 53 704 308 70 Activitate integrată 57 Contract parţial 2 1 Vacant 30. Calea Poplacii Nr.sup.Pompeiu Onofrei Nr. • • • • • • • • Secţii cu paturi – stationar -27 sectii – 1162 paturi Unitatea de primire a urgenţelor cu SMURD – 6 paturi Compartimente medicale – ATI – 18 paturi Laborator analize medicale Ambulator de spital – 2 Policlinici Serviciul de Medicină Legală Medicina muncii Servicii auxiliare si tehnico-administrative PERSONALUL Activitatea Spitalului Clinic Judeţean TIMISOARA beneficiază de contribuţia a peste 250 medici de înaltă calificare.san.Fizioterapie II nu fac parte din sistemul pavilionar al spitalului judetean Sibiu.2-4 pentru sectia Neurologie si Str.5 7 80 45 16. din care peste jumătate sunt cadre universitare. Serviciul Tehnic-Administrativ -administraţia spitalului este asigurată de 9 servicii tehnicoadministrative. şi câteva date privind doi din cei mai importanţi indicatori de activitate clinică raportaţi la media pe ţară : DMS şi ICM. nemedical etc.5 43 784 353 87 0. 10-12 pentru sectia Recuperare Medicala si Fizioterapie II. Resurse umane: Categorie personal Medici Alt pers.

7.7210 Secţia Chirurgie 1 Realiz.Pers.02 5. Indicele de complexitate al cazurilor Secţia Interne 1 Realiz.05 5.27 Secţia Fizioterapie 2 Fizioterapie 1 Chirurgie 1 Chirurgie 2 Endocrinologie Hematologie Neurochirurgie Ortopedie Urologie Oftalmologie Infectioase Total Spital Media /ţară 10.6 Realiz.1 4. 0.90 6.9 5.8 8.9 5.38 7.33 7.7 7.9 6.5 9 159 57 3.18 5.87 7.8 7.7300 Media /tara 0. 0.826 385.80 7.9 7.803 42.8292 18 .5 6.21 8.5 6.11 10.I-II Medici stagiari Total stat funcţii 102 1329 85 178 10 1570 57 3.900 389.80 7.05 6.387 Nr.300 51. Cardiologie 1 Cardiologie 2 Oncologie ORL Realiz.6% din totalul bolnavilor externati pe judeţ (exceptând spitalele de profil).127 456.82 5.0 Media /ţară 7.5 ACTIVITATEA PE ULTIMII 5 ANI Bolnavi externaţi 41.0 7.657 51.5 57 245 111 1577.3 6.4 7.6 7.179 43.5 77 162 59 1875.49 5.82 7.09 1o.68 8.consultatii 378.031 Anul 2007: 74.21 7.muncitor Total Rezid.4 8.70 7.03 5.33 5.40 6.0 7.87 10. Nefrologie Gastroenterolog. Anul 2003 2004 2005 2006 2007 INDICATORI DE UTILIZARE A SERVICIILOR Durata medie de spitalizare Secţia Interne 1 Neurologie Interne 2 Dermatovenerice Diabet Gastroenterolog.III-VII Rezid.064 432.9559 Media /tara 0.68 7.8 6.9 8.7 5.6 7.

7614 0.7999 0.9456 0.7838 0. venituri proprii altele decât cele din contractul cu CAS Timisoara.7361 1.0485 0.6224 0.7351 0.8468 0. Diabet şi Hemodializă.0347 0.8369 0.7662 0. cât şi prin bugetul statului şi venituri proprii.7585 0.9643 0.8458 0.3905 0.7458 0.9391 1.6901 0.7045 0. Numărul mediu lunar de cazuri contrac-tate este de 3300 cazuri/lună.8292 1. Faţă de sistemul DRG unitatea mai este finanţată din surse precum: spitalizarea de zi.8435 1.8350 0. 19 .7210 0.1297 0.8558 0.8826 contractat. sponsorizări etc.7489 Chirurgie 2 Infectioase Oftalmologie Chirurgie plastica Oncologie ORL Neurochirurgie Neurologie Ortopedie Nefrologie Total Spital 0.Interne 2 Fizioterapie I Fizioterapie II Dermatovenerice Gastroenterologie Hematologie Diabet Endocrinologie Cardiologie I Cardiologie II Urologie 0. are un tarif pe caz ponderat relativ redus şi anume 957 lei/caz şi un ICM de 0.7207 0.6972 1.7811 0.2071 0.7303 1.9308 1.5107 0.7038 0.8604 FINANŢAREA Finanţarea Spitalului Clinic Judeţean TIMISOARA este asigurată atât prin sistemul DRG. În cadrul spitalului se deruleză 10 programe naţionale de sănătate.6609 0.7258 0.Spitalul Clinic Judeţean TIMISOARA.7585 1.7662 0.7901 0. printre care Programul de Oncologie.7999 0.6299 0.

Atu-uri de imagine: Spitalul Clinic Judeţean Timisoara este cel mai mare dintre spitalele din judeţul Timis asigurând tratament pentru o patologie foarte vastă. . urologie. .D. economic. datorită slabei salarizări şi lipsa posibilităţilor de motivare a acestora. cu numeroase defectiuni care însă nu poate concura cu aparatura din domeniul privat).U.Are în acest moment cel mai dezvoltat sistem de asigurare a urgenţelor de orice fel din judeţ. .lipsa de personal tehnico-administrativ.Aparatură radiologică performanta.lipsa pe anumite segmente a activităţii medicale a aparaturii de înaltă performanţă. specializari). ca ex: -Tomograf performant . ANALIZA SWOT Voi prezenta mai jos elementele principale ale analizei SWOT a Spitalului Clinic Judetean Timisoara: a).RMN. microchirurgie vasculară. a unui tarif pe caz ponderat mult mai mic decât la celelalte unităţi sanitare judeţene şi chiar sub nivelul mediu pe ţară. de fapt este singura unitate sanitară care are în structură o Unitate de Primire a Urgenţelor + S.beneficiază de cei mai buni indicatori la nivelul judeţului şi chiar prin raportare la mediile pe ţară. beneficiază de resurse umane bine pregătite.beneficiaza de cadre medicale foarte bine pregatite (studii superioare. . . . cu referire la indicatorii activităţii clinice. . .Are specialităţi unice la nivelul judetului ca: diabet.M. . chirurgie plastică.R. .alocarea şi în anii trecuţi şi în anul curent. . 20 .. b). Puncte forte: .Angiograf. juridic foarte bine pregatit . Puncte slabe: .Desfăşurarea spitalului pe baza unui sistem pavilionar.după cum a fost descris în partea intai a lucrării.Aparatură performantă – tip gastroscop. Aceste avantaje delimitează titulatura şi sfera de acţiune a Spitalului Clinic Judeţean Timisoara situându-l în topul spitalelor sibiene.2.unitatea deţine un tomograf deja uzat fizic si moral. el are reputaţia de centru medical de excelenţă care conduce la un aflux de pacienţi din judeţele limitrofe.endocrinologie.. neurochirurgie. etc. microchirurgie reconstructivă.

c).Efortul autorităţilor locale de a implementa un proiect de planificare strategică pe municipiul Timisoara.Implementarea asigurărilor private de sănătate.). la colectare. informare etc. decontare. finanţare.incidenţa problemelor legate de lipsa de cunoaştere a serviciilor legate de planificarea familiala.Posibilitatea relaxarii spaţiilor . să ofere o modalitate „inteligentă” de stocare a datelor care să conducă la o bază care permite analize sincronice şi diacronice. . Sifilis.lipsa la anumite secţii şi compartimente ale spitalului a circuitelor funcţionale. . Hepatita C sau Boli Cronice (Diabetul)– pentru care tratamentul ajunge.acoperirea cu servicii la nivelul municipiului (din punct de vedere al acoperirii geografice) . . în acelaşi timp. şi prognoze care să crească adaptabilitatea sistemului la nevoile reale ale populaţiei. contractare. .Descentralizarea şi acordarea unei autonomii reale autorităţilor cu competenţe în sănătate şi asistenţă medicală. Acest fapt conduce şi la o creşterea presiunii asupra sistemului (creşterea constanta a cererii de servicii medicale urmare a deteriorării constante a stării de sănătate a populaţiei. activitatea de ambulator si cea administrativă. de la organizarea funcţională. Nivelul de trai redus şi lipsa de informare fac ca statisticile medicale să ne situeze printre “fruntaşi” la boli transmisibile foarte grave ca SIDA.Prin obţinerea ajutorului Ministerului Sănătăţii privind dotarea cu aparatură de înaltă performanţă exista posibilitatea de a intra într-un sistem puternic concurenţial pe piaţa serviciilor medicale paraclinice. Oportunităţi: . . ceea ce întârzie foarte mult obţinerea autorizaţiei sanitare de funcţionare. pe termen lung.ortopedia. la incidenţa BTS. precum şi instituţiile cu atribuţii în asigurarea sănătăţii.70 de milioane de lei pe lună pentru un asigurat. astfel se vor crea spaţii pentru sectii de cronici.neurochirurgia. financiare şi manageriale. uneori la 60 . . lucru posibil de realizat prin mutarea unor secţii în spaţii create prin constructia unui spital de urgenta in municipiul Timisoara.. deci probleme ce ţin nu doar de sănătate ci şi de aspecte demografice. 21 . care are ca o consecinţă benefică. cardiologia. .lipsa unui sistem unic informatic integrat care să interconecteze toţi furnizorii de servicii medicale. Intr-un viitor spital de urgenta se vor muta din actualul spital judetean sectii care presupun servicii medicale de urgenta ( ex: chirurgia. lipsă care afectează toate aspectelor majore ale activităţii instituţiei noastre. . degrevarea sistemului social de povara crescândă şi presiunea tot mai mare la care este supus din partea asiguraţilor. care să permită o mai bună gestionare a fondurilor disponibile şi.etc.lipsa autonomiei reale.incidenţa mare a bolilor transmisibile şi cronice. problemă care are consecinţe multiple. reanimari. de la numarul mare de avoturi datorat lipsei de informare. statuate ca obiective în programul de guvernare. .degajarea structurii pavilionare a spitalului.

etc). la nivel local. performanţa. în cazul acordării autonomiei. pe care ar trebui să se bazeze sistemul.In concluzie. . • În acest sens personalul profesionist reprezintă o resursă care trebuie protejată. .Integrarea in Uniunea Europeana. mai ales. În aceste condiţii se este pusă sub semnul întrebării sustenabilitatea financiară a judeţului. capacitatea managerială pentru a prelua toate funcţiile specifice sistemului de sănătate. managerii spitalelor sunt în continuare selectaţi pe criterii de excelenţă profesionale medicale (prestigiul. datorită lipsei aparaturii de înaltă performanţă şi apariţiei unor societăţi medicale private dotate cu aparatură relativ nouă. d). .spitalul nuducelipsăde specialişti. se poate constata. care atrage dupa sine creşterea competenţei şi calităţii actului medical precum si posibilităţi de dezvoltare pe care le poate deschide „turismul” medical.Descentralizarea şi acordarea unei autonomii reale autorităţilor cu competenţe în sănătate şi asistenţă medicală. greu de cuantificat. 22 . având în vedere tendinţele accentuate de migrare a acestuia spre sectorul privat • Apariţia unui decalaj social între persoanele care îşi pot permite o asigurare suplimentară şi persoanele defavorizate. Ameninţări: . faţă de contribuţiile pentru sănătate datorate. care să implementeze un corp managerial competent la nivelul tuturor instituţiilor care au un rol în asigurarea sănătăţii.Pierderea unui segment important de piaţă cum este cel al serviciilor medicale paraclinice. având în vedere că spitalul are un tarif pe caz ponderat care îl situează pe penultimul loc între spitalele sibiene. • Pornind de la o evaluare primară a datelor pe ultimii ani. tind să acapareze din segmentul care până mai ieri era al spitalului. poate avea şi consecinţe mai puţin benefice. • Tot în acest context se poate pune întrebarea dacă este suficientă autonomia instituţiilor care gestionează sistemul de sănătate la nivel judeţean/local? Această autonomie trebuie coroborată cu o reformă reală. ci de mijloace de muncă cu care să transforme experienţa lor în servicii medicale de calitate oferite pacienţilor. acordat judeţului Sibiu de către autorităţile centrale.. care nu se transferă întotdeauna şi în domeniul managerial – problemă care se manifestă insidios printr-o gestionare ineficientă a fondurilor. în ceea ce priveşte fondurile necesare acoperirii cheltuielilor cu asistenţa medicală. -Lipsa capacităţilor şi abilităţilor manageriale la nivelul sistemului de asigurări – spre exemplu. un plus constant. know-how-ul. lucru care pare deosebit de ameninţător la echilibrul pe termen mediu a unităţii.Apariţia pe piaţă a asigurărilor private de sănătate.Cea mai mare ameninţare la adresa spitalului o reprezintă finanţarea inechitabilă şi ineficientă. • Este discutabil dacă există. cu consecinţe benefice în domeniul sănătăţii şi economic pentru locuitorii judeţului si municipiului.

Singura soluţie pentru necesităţile zilnice ar fi canalizarea forţelor conducerii spitalului împreună cu partea medicală de a găsi şi alte surse de finanţare decât cele existente şi de a lărgi paleta serviciilor medicale /nemedicale oferite. managerial la luarea unor decizii mult mai târziu decât ar fi necesar. Obţinerea acestei autorizări implică insa o serie de activităţi. 3. -Integrarea in UE .creşterea costurilor asistenţei medicale poate duce la creşterea decalajului în ce priveşte accesul la serviciile de sănătate. a căror durată de îndeplinire se măsoară în luni sau chiar ani (cu referire la crearea circuitelor funcţionale în cateva din Staţionarele Spitalului Clinic Judeţean de urgenta Timisoara. iar spitale de acelaşi tip să porneasca de pe picior de egalitate. 23 . administraţia spitalului. beneficiind astfel de spaţii excedentare care ar prelua ambulatorul. În această direcţie statul. precum si sectii cu bolnavi cronici. Rezolvarea ar fi posibila. 3. ducand din pdv. se confrunta cu probleme cât se poate de serioase: 3. ca şi reglator al dezechilibrelor de pe piaţă. este o problemă a spitalului. 3.4. prin mutarea unor secţii (de urgenta) ale spitalului într-o alta locaţie in viitor (un spital nou de urgenta) . Menţinerea în continuare a acestui sistem de finanţare inechitabil şi întârzierea în uniformizarea tarifului pe categoriii de spitale. vor constitui piedici şi întârzieri în procesul de modernizare al spitalului. pentru a gestiona şi rezolva permanent probleme noi.2. IDENTIFICAREA PROBLEMELOR STRATEGICE SI A OBIECTIVELOR CONCRETE pentru implementarea strategiei de calitate a serviciilor medicale in Spitalul Judetean Timisoara In momentul de fata Spitalul Clinic Judeţean Timisoara. angajează statul în efectuarea unor schimbări şi transformări la nivelul sistemelor şi instituţiilor publice. fără un program coerent şi concret de intervenţie.si are un impact negativ de ordin financiar şi organizaţional. si derivă din tendinţa de globalizare. spitalul este obligat a avea pentru a putea „supravieţui” personal calificat şi specializat. Răspândirea teritorială a unităţii. trebuie să intervină prin pârghiile pe care le are şi să încerce uniformizarea cât mai rapidă a tarifului pe caz ponderat pe tipuri de spitale. În acest sens. 3.1 Necesitatea punerii in practica a tehnicilor de management strategic este o problemă. care însoţită fiind de dezvoltarea dinamică a sistemului economico-social. astfel încât să se facă o repartizare echitabilă a fondurilor publice. între populaţia cu venituri decente şi populaţia aflată sub pragul sărăciei. Problema finanţării este o altă problemă întâmpinată de spital.-Riscul ca incidenţa bolilor transmisibile şi a bolilor cronice sa crească constant. Acreditarea unităţii sanitare este o problemă destul de critică având în vedere că pentru a obţine acest deziderat unitatea sanitară trebuie să obţină autorizaţia sanitară de funcţionare. reorganizări de secţii si/saucompartimente etc).3.

3. Descentralizarea deciziilor la nivelul unităţii sanitare . care acordă mai puţină atenţie activităţilor de analiză. Imbunatatirea utilizării resurselor.Este nevoie de eficientizarea utilizării fondurilor care sunt deja în sistem. 6. il va face in acest sens.). lipsa unei strategii în activitatea de profilaxie. nu este implicata direct. STRATEGII Lipsa autonomiei caselor judeţene. 11. Necesitatea implementarii ideii de descentralizare si responsabilizare. restrângerea celor care nu prezinta eficienta. 10. Desi Primaria Municipiului Timisoara.Structura organizaţională. 3. 8. Cresterea eficientei spitalului –prin masuri financiare.etc. administrative si de calitate. Reorganizarea unor activitati sau servicii medicale. va sustine proiectul si se va implica activ in lobby-ul pe care echipa interdisciplinara de la nivelul municipiului Timisoara. Atragerea/angajarea unui personal medical cat mai calificat ( perfectionari. materiale sau financiare. Necesitatea si oportunitatea construirii unui SPITAL DE URGENTA. 9. la eforturi naţionale şi/sau regionale. utilizarea fondurilor sănătăţii pentru alte capitole bugetare. prognoză. precum si in urmarirea indeplinirii deciziilor luate in acest sens . studii superioare. fie ele umane. 5. Crearea circuitelor functionale in Stationarele spitalului. 24 . Largirea paletei serviciilor medicale si nemedicale pe care le poate oferi spitalul.managerul spitalului va trebui să cunoască realităţile financiar-economice ale spitalului şi posibilităţile pe care le are la dispoziţie pentru a asigura echilibrul financiar al spitalului si să încheie contracte de subadministrare cu şefiidesecţie/compartiment. si alinierea la modelele europene atat ca infrastructura cat si in organizarea si functionarea sistemului de asigurare a serviciilor de urgenta. 4. reprezinta o realitate a sistemului sanitar romanesc. Gasirea si a altor surse de finantare decat cele existente pana in prezent.5. Implementarea managementului strategic al calitatii in toate serviciile din cadrul spitalului judetean 2. OBIECTIVE CONCRETE : 1. Responsabilizarea tuturor factorilor de decizie si a intregului personal medical si auxiliar din spital. 7. evaluare. 5. mentinerea morbiditatii/mortalitatii pe cauze specifice la un nivel ridicat. etc. acest obiectiv avand drept tinta reabilitarea de fond a retelei spitalicesti din Municipiul Sibiu.in toate serviciile spitalului: 4. de strategii naţionale referitoare la coordonarea/gestionarea informaţiei.

Dezvoltarea de proiecte şi parteneriate în domeniul profilaxiei şi creşterea gradului de conştientizare a populaţiei cu privire la riscul apariţiei bolilor transmisibile şi cronice. Actiuni strategice:  Aplicarea strategiei de diferentiere prin promovarea imaginii spitalului. atât din punct de vedere economic.si acordarea unei importanţe sporite activităţii de analiză-prognoză. aşa cum România tinde să fie. care să dezvolte capacitatea sistemului de a reacţiona în concordanţă cu nevoile populaţiei arondate. cât şi organizaţii non-guvernamentale active în domeniul sănătăţii şi în cel social.strategie. o Parteneriate locale/regionale în privinta reducerii morbidităţii pe boli mari consumatoare de fonduri.arata beneficiile legate de sănătatea individului şi comunităţii. Activitate de lobby în ceea ce priveşte acordarea autonomiei financiare a instituţiei noastre. stabilirea priorităţilor şi a obiectivelor. Acestea sunt obiectivele pe care un management strategic sanitar dintr-un judeţ sau municipiu trebuie să le aibă în vedere. care să permită dezvoltarea capacităţii de analiza. Crearea unei structuri suprainstituţionale. reprezinta un aspect important al strategiei care presupune stocarea datelor şi utilizarea la maxim a informaţiilor. cât si al calitatii serviciilor medicale. Astfel acordarea unei importanţe sporite acestor activităţi.ai populaţiei si organizaţiilor profesionale ale furnizorilor de servicii medicale. cât şi ca resursă informaţională pentru activităţile de lobby la nivel regional şi naţional.     25 .a unei echipe interdisciplinare la nivelul judeţului /municipiului. si presupune eficienţa financiară. concluziilor şi prognozelor obţinute. acela al unui sistem sanitar performant si o stare de sănătate a populaţiei specifică unei ţări europene.si să reprezinte efortul concertat al întregului judeţ/municipiu de a-şi rezolva propriile probleme. pe termen mediu şi lung.care să includă instituţii guvernamentale abilitate în domeniul sănătăţii si reprezentanţi ai autorităţilor publice locale. Se impune si dezvoltarea unui parteneriat judeţean care să conducă la apariţia unui organism specializat în activitatea de lobby. prin: o Parteneriat local pe programe de informare asupra factorilor de risc ai bolilor majore. evidentiind diversitatea si calitatea serviciilor de sanatate prestate catre populatie. comunicare şi dezvoltare. în vederea dezvoltării serviciilor medicale. prognoză şi dezvoltare în domeniul sănătăţii.(colaborare şi efort concertat pentru un scop comun. Dictonul „este mai bine să previi decât să tratezi”. Efectuarea unei analize comprehensive a stării de sănătate a populaţiei din municipiu şi judet. si implicit al ameliorării stării de sănătate a populaţiei.ai instituţiilor de învăţământ universitar.  Activitate de lobby în ceea ce priveşte dezvoltarea sistemului informatic integrat al tuturor structurilor medicale si nemedicale. Este necesară în regim de urgenţă acordarea unei importanţe extreme profilaxiei. este o problemă ce ţine de coordonarea locală. Este necesara si o comunicare eficientă între structurile implicate.

materiale sanitare. .98% (alimente. b) se analizeaza cheltuielile spitalului în funcţie de destinaţia lor. cât şi la nivelul fiecărei secţii. procentul cheltuielii de personal in totalul cheltu-ielii are tendinta de crestere. COSTURILE – sunt reprezentate de cheltuielile . 6.cheltuieli de personal: 50. în parteneriat cu instituţiile de învăţământ superior a unor programe comprehensive (Secţie sau Program de Master) de creştere a capacităţii manageriale.16%. precum şi costuri implicate în activitatea de lobby. .09%.medicamente: 53. pe tipuri de servicii oferite de spital şi pe surse de provenienţă. important pentru realizarea obiectivelor propuse este găsirea unor alternative de contractare în sistemul asigurărilor sociale de sănătate. prin reducerea finantarii si redistribuirea personalului in sectiile cu deficit de personal sanitar superior si mediu. sanitare: 7. de creştere a competenţei în management sanitar şi bazei de recrutare pentru profesioniştii din sănătate.datorii actuale: 100% .  Creşterea capacităţii de management şi a bazei de recrutare a managerilor din domeniul sănătăţii. Trebuie acordată atenţie maximă cheltuielilor de personal mai ales ca. astfel încât spaţiul şi timpul să fie folosite in mod cat mai eficient eficient. Cheltuielile cu medicamente.  Contractarea mai multor servicii de spitalizare de zi.sunt reprezentate de veniturile realizate de unitatea spitaliceasca. reactivi.77%. service.000 lei – 160.aceasta masura strategica poate aduce sume importante în visteria spitalului (estimativ cca 140. pot fi mai usor controlabile.cheltuieli de capital: 4.cheltuieli materiale: 45.. etc.000 lei/lună)  Stoparea pierderilor în ambulatorul de specialitate a spitalului şi cresterea procentului acestui segment în totalul veniturilor.14% . Exista si costuri suplimentare legate de înfiinţarea unei specialităţi/master în domeniul managementului sanitar.mat. BENEFICIILE . .86%.  Reanalizarea şi reorganizarea tuturor cabinetelor din ambulator. . ANALIZA COST – BENEFICII a) se realizeaza o analiză a veniturilor. service) Partea de cheltuieli stă la baza analizei secţiilor şi compartimentelor spitalului. c) in funcţie de rezultatul obţinut din studierea veniturilor şi cheltuielilor. Dezvoltarea de proiecte şi parteneriate în domeniul planificării familiale şi a sănătăţii reproducerii  Dezvoltarea. atât cât normele în vigoare permit. astfel: . astfel: venituri pe surse: total asigurări: 100% din care: 26 efective ale spitalului .altele: 38.

8826) . grad de ocupare. mai ales.  Rezultatele activităţii de loby (dezvoltarea sistemului informatic integrat. Numărul de proiecte derulate. Evoluţia indicatorilor urmăriţi (în privinta ameliorarii incidenţei principalelor boli alese ca ţinte).sponsorizări: 0. EVALUAREA REZULTATELOR Dezvoltarea unui site care să monitorizeze şi să promoveze: Activitatea structurii medicale din cadrul Spitalului Clinic Judetean Timisoara. Se ştie că indicatorii de DRG – cazurile contractate – sunt negociate în funcţie de nr.38% (tarif pe caz ponderat: 957 lei. 27 . rezultatele lor. şi alte obiective care pot fi stabilite prin modificarea legislaţiei sau a organizării sistemului ). etc.contract DRG: 61. care sa se asigura prin:  Promovarea serviciilor medicale  Continuitatea ingrijirilor cu personal de inalta calificare Economii la costurile de operare. Control mai bun al calitatii serviciilor de sanatate. 7. .): 3. ICM 0. ambulator: 2. ce duce la o dezvoltare a pachetului de servicii medicale din sistemul social de sănătate şi. acordarea autonomiei.03% . cu estimare pana la finele anului 2008.de paturi.spitalizare de zi: 8.reducerea costurilor asistenţei medicale. etc.40% .36% .ameliorarea profilactice.venituri proprii (altele decât DRG. Procentul DRG-ului în totalul veniturilor este relativ constant cat timp numarul de paturi nu se modifică. durata optimă de spitalizare.21% O analiză mai detaliată a veniturilor se poate face prin studierea în detaliu a situaţiilor financiare din cele 3 trimestre ale anului 2007. spitalizare de zi etc. De asemenea exista si beneficii in ce priveste starea de sanatate a populatiei arondate si presupun: . la o îmbunătăţire a stării de sănătate a populaţiei judeţului. asigurate prin: Preluarea prompta a urgentelor si transportul de la domiciliu si la domiciliu al pacientilor Masini de interventie pentru servicii medicale la domiciliu O mai buna protectie a tehnologiei si a know-how-lui PROPUNERI PERSONALE      8. incidenţei principalelor boli prin derularea proiectelor/programelor .

absenţa complicaţiilor. clar formulate.  rezultatele îngrijirilor-aprecierea gradului vindecarii/ameliorarii unui symptom. Protocoalele medicale sunt proceduri adaptate local. Oferirea posibilităţii profesioniştilor de a face audit.care trebuie să fie separate spaţial.• • • Participarea medicilor si a cadrelor medicale medii la programe de Educaţie Medicală Continuă Educaţia medicală continuă reprezintă procesul prin care profesioniştii din sistemul sanitar se preocupă în direcţia menţinerii standardelor cunoştinţelor la un anumit nivel. liste sau algoritmi. Ghidurile de diagnostic şi tratament reprezintă instrumente ştiinţifice. reprezentând recomandări practice argumentate care contribuie la alegerea deciziilor medicale optime pentru pacient. pentru a se evita riscul contaminării. manageriale. sociale şi personale. Pe plan international se constată o tendinţă de deplasare de la educaţia medicală continuă (sau informarea clinică) către perfecţionarea profesională continuă. El se obiectivează pe practica medicală şi poate fi definit ca “o analiză sistematică. în scopul standardizării procesului de îngrijire.spaţiul de spitalizare).Spitalizarea presupune accesul pacienţilor la cabinete de specialitate (compartimentul de internări/externari. Auditul medical se realizeaza la mai multe niveluri:  structuri de îngrijiri-se analizează organizarea activităţilor. exigenţelor privind calitatea serviciilor de sănătate şi pentru propria lor evoluţie profesională. care au scopul de a standardiza actul medical. 28 . Acestea sunt dezvoltate de reprezentanţi ai tuturor profesioniştilor implicaţi în îngrijirea pacienţilor. Auditul stabileşte categoriile de standarde profesionale.echipamentul/competenţa personalului sanitar. • Stabilirea judicioasă a circuitului pacienţilor în spital de la internare până în momentul externării. pentru a corespunde cerinţelor pacienţilor. pentru a ajuta medicii practicieni în stabilirea deciziilor optime privind îngrijirea medicală în situaţii clinice specifice. realizate în mod sistematic şi care prezintă paşii ce trebuie urmaţi în anumite condiţii. Ele sunt rezultatul unui consens între experţi şi practicieni. acest din urmă termen incluzând abilităţi medicale.  procedurile de îngrijiri – se analizează gardul de corectitudine în aplicarea protocoalelor medicale. La sfărşitul perioadei de spitalizare pacientului i se întocmesc formele de externare. El este condus pe un circuit separat de celelalte circuite. Circuitul bolnavilor începe din momentul prezentării în unitatea sanitară (efectuarea unui consult de specialitate sau internare)şi până la externare. critică a calităţii actului medical” sau “o încercare de a îmbunătăţi calitatea actului medical”. măsoară performanţele şi ia măsuri corective când performanţele sunt slabe. Elaborarea şi utilizarea ghidurilor de practică medicală şi a protocoalelor medicale.

nr.  orientarea bolnavului în filierele de îngrijiri – se apreciează accesibilitatea la un anumit tip de serviciu.3. Mihai. M.EMC în contextul integrării europene. – Evaluarea şi măsurarea calităţii serviciilor spitaliceşti. în sistemul sanitar este din ce în ce mai accentuată preocuparea pentru introducerea de noi practici şi noi proceduri. Ph. Bibliografie: 1. xxx Standardul ISO 8402 Managementul calităţii şi asigurarea calităţii. Bucureşti. iunie 2002 2. 1997 4. Kotler. publicaţie a IMSS. 1988. scăderea costurilor. C. Olaru. E. 1999 7. Stănciulescu.1. CONCLUZII În prezent. nr. în Revista de Management în Sănătate. Bucureşti. M. Popescu. Uranus. Ed. . atenţia fiind focalizată în permanenţă asupra clientului (pacient/utilizator). 29 . în Revista de Management în Sănătate. deci creşterea eficienţei. publicaţie a IMSS. Stoicescu.  9. poate fi îndeplinit numai prin munca în echipă a specialiştilor. Bucureşti. 1996 3. Ioncică. . Editura Medicală. cu practicile curente din organizaţie. 2000 5. Auditul medical are drept scop îmbunătăţirea rezultatelor clinice. care au ca scop creşterea satisfacţiei pacienţilor.Managementul calităţii. – Managementul marketingului. Armean. în Revista Management in Sănătate. îmbunătăţirea continuă a calităţii serviciilor medicale furnizate pacienţilor şi facilitatea accesului la acestea pentru toate categoriile de populaţie. Obiectivului fundamental al reformei sistemului sanitar. R– Economia serviciilor. identificarea şi rezolvarea problemelor apărute în procesul de prestare a serviciilor.O abordare a calităţii serviciilor de sănătate.2. nr. G . Minciu. prin: compararea celor mai bune practici agreate. Ed. – Economie şi administraţie sanitară. . Editura Economică. Vocabular 6. 8. Al. Teora. P. Bucureşti.

Vlădescu. Bucureşti. 2000 • • • www. (coord. Ed.Managementul serviciilor de sănătate.md www.) . C. Ed. 2000 10.healthreform.ro www.ro 30 . 1998 11. Editura Eficient. Bucureşti.iccv.ipp. Vladescu.ianuarie2002 9. Bucureşti.Managementul serviciilor de sănătate. P. Tănăsescu. Economică. . C (coordanator). Uranus.Managementul financiar al activităţii sanitare.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful