CUPRINS

I. II. 1) 2) 3) 4) 5) 6) III. 1) 2) 3) 4) 5) 6) 7) 8) 9) 10) SANATATE PUBLICA IN ROMANIA..........................

SISTEME SI SERVICII DE SANATATE - ASIGURAREA CALITATII Introducere................................................................................................. .3 Definitia calitatii serviciilor de sanatate.................................................... 4 Caracteristicile de calitate a serviciilor de sanatate................................... 6 Masurare si metodologie in asigurarea calitatii........................................ 7 Managementul strategic al serviciilor de sanatate..................................... 7 Managementul total al serviciilor de sanatate........................................... 8 ANALIZA DE SITUATIE - SPITALUL CLINIC JUDETEAN SIBIU Prezentarea organizatiei.............................................................................. .9 Analiza SWOT............................................................................................ 12 Identificarea problemelor strategice şi a obiectivelor concrete pentru implementarea strategiei de calitate ............................................... 15 Obiective concrete........................................................................................ 17 Strategii........................................................................................................17 Analiza cost – beneficii.................................................................................19 Evaluarea rezultatelor....................................................................................20 Propuneri personale...................................................................................... 21 Concluzii........................................................................................................ 21 Bibliografie.................................................................................................... 22

1

CAP.I SĂNĂTATE PUBLICA IN ROMANIA România avea în anul 1990 un sistem medical exclusiv public, puternic centralizat, susţinut financiar de către bugetul de stat şi coordonat de către Ministerul Sănătăţii şi inspectoratele sale sanitare judeţene. Serviciile erau oferite populaţiei, oficial în mod gratuit, însă subfinanţarea gravă a sistemului o lungă perioadă de timp a dus la scăderea calităţii serviciilor oferite şi transferul unei părţi a costului acestora către populaţie. Multe dintre policlinici şi spitale funcţionau în clădiri deteriorate, fără dotare tehnică corespunzătoare, medicamentele româneşti şi materialele sanitare nu acopereau cererea din unităţile sanitare, iar medicamentele din import, noi şi eficiente, erau inaccesibile pentru majoritatea populaţiei. Astfel, o parte din costurile tratamentelor erau transferate, direct sau indirect, către beneficiar, inclusiv prin plăţile informale către personalul medical, limitând astfel accesul unor segmente din populaţie la serviciile medicale. Calitatea redusă a serviciilor şi lipsurile din sistem, datorate bugetului redus, impuneau luarea unor decizii, în sensul îmbunătăţirii asistenţei medicale publice în România. Trecerea la un model bazat pe asigurări de sănătate a fost evaluată de către decidenţi, la momentul respectiv, drept soluţia optimă pentru multe dintre problemele sistemului. Drept urmare, principiile de organizare, finanţare şi oferire către populaţie a serviciilor sistemului sanitar public au fost modificate, începând cu anul 1996, din punct de vedere legislativ, iar din punctul de vedere al transformărilor efective, începând cu anul 1999. Serviciile medicale sunt, astfel, în prezent, acordate în baza contribuţiei la fondul de asigurări de sănătate (6,5 % din salariul brut al angajatului şi 7% din partea angajatorului). Asiguratul beneficiază, pe baza acestei contribuţii, în mod gratuit de un pachet de servicii definite drept vitale şi reglementate legislativ. Asistenţa medicală primară este, în prezent, oferită de către medicul de familie, dorindu-se o accentuare a rolului serviciilor primare, ca prim filtru de rezolvare a problemelor. Accesul la asistenţa ambulatorie şi cea spitalicească (în afara urgenţelor) şi accesul la medicamentele compensate şi gratuite se face prin medical de familie. Medicii nu mai au statutul de salariaţi ai statului, ci devin furnizorii de servicii medicale care încheie un contract cu Casa de asigurări de sănătate, noua coordonatoare a sistemului. Personalul medical mediu este angajat de către aceşti furnizori de servicii (medici şi spitale). Ministerul sănătăţii îşi menţine doar rolul de finanţare şi coordonare a programelor naţionale de sănătate publică. De asemenea, noul model a dus la o reducere a accesului populaţiei la serviciile medicale, prin apariţia unor persoane care nu pot beneficia de asistenţa medicală (în afara celei de urgenţă, minimale) neavând asigurare de sănătate. După 1990, au fost realizate şi modificări în sens pozitiv, în oferirea asistenţei medicale. Unele dintre policlinicile şi spitalele din sectorul public oferă astăzi servicii îmbunătăţite şi diversificate faţă de acum 13 ani, iar pe piaţă există medicamente noi şi eficiente, inclusiv din import. Există, de asemenea, un system privat de acordare a serviciilor medicale, adiacent celui public şi o reţea extinsă de farmacii private. În acelaşi timp, în contextul sărăcirii populaţiei, un segment larg al acesteia, deşi asigurat, nu îşi permite costul tratamentelor, accesarea serviciilor spitaliceşti performante aflate în afara localităţii de reşedinţă sau apelarea la serviciile sistemului privat, ca alternativă la sistemul public.

2

O mare parte a populaţiei din România are, în prezent, un deficit de educaţie sanitară şi planning familial, incluzând lipsa conştientizării rolului prevenţiei şi al obişnuinţei de consult medical, în cazul apariţiei unei probleme, elemente care demonstrează rolul redus pe care sistemul de sănătate l-a acordat programelor de educaţie sanitară şi prevenţie în rândul populaţiei. Ca urmare, în România se întâlnesc cele mai înalte valori (în context european) ale incidenţei bolilor aparatului circulator, TBC-ului şi ale altor boli infecţioase sau parazitare. Mortalitatea infantilă şi maternă sunt indicatori relevanţi ai problemelor de acces ale unor mame şi copii nou-născuţi la asistenţă medicală, ai calităţii reduse a serviciilor oferite acestora, cât şi ai gradului de informare insuficient în privinţa metodelor de prevenire a bolilor şi de menţinere a igienei sanitare. În ciuda tendinţei descrescătoare de după 1990, rata mortalităţii infantile în România este de trei ori mai mare decât media ţărilor Uniunii Europene şi de două ori mai mare decât în ţările est-europene. Rata mortalităţii materne, deşi de aproximativ cinci ori mai mică în anul 2001 faţă de 1989, rămâne totuşi ridicată, în comparaţie cu celelalte ţări europene. Înscrierea la medicul de familie, ca primă formă de acces la serviciile medicale În prezent, în România accesul la serviciile publice de sănătate se realizează pe principia contributive, prin plata cotizaţiei lunare. Copiii, persoanele cu handicap şi veteranii de război cu venituri scăzute, persoanele dependente de o altă persoană asigurată şi fără venit propriu au acces gratuit la serviciile de sănătate. Acoperirea prin asigurări de sănătate ridică probleme într-o economie în tranziţie, în care structurile salariale şi-au restrâns dimensiunile. Condiţionarea accesului la servicii, prin introducerea asigurării de sănătate, a dus la apariţia de segmente ale populaţiei care, prin neasigurare, nu mai pot beneficia decât de serviciul de urgenţă. Lipsa de informare Slaba informare în rândurile populaţiei asupra necesităţii asigurării medicale şi asupra condiţiilor de acces la serviciile medicale menţine unii potenţiali solicitanţi în afara sistemului public de asigurare. Într-o asemenea situaţie se află grupuri din zonele izolate geografic, grupuri foarte sărace (fără domiciliu stabil), grupuri de rromi. Nivelul de educaţie scăzut favorizează comportamentul de neasigurare. Conform datelor din barometrul pentru serviciile de sănătate, mai mult de jumătate dintre români nu îşi cunosc drepturile şi obligaţiile privind asigurarea medicală, iar peste 80% dintre cei asiguraţi nu cunosc deloc sau au doar vagi informaţii despre serviciile medicale la care sunt îndreptăţiţi. Trecerea la noul model de oferire a asistenţei medicale s-a făcut fără o campanie adecvată de informare a populaţiei Calitatea serviciilor medicale oferite de către sistemul public Potrivit studiului la nivel naţional realizat de către Interhealth Institute, în 1998, serviciile medicale de asistenţă primară oferite sunt de o calitate scăzută. Foarte puţine dispensare asigură asistenţă medicală 24 de ore din 24, echipamentele de diagnostic şi tratament sunt inexistente în cele mai multe dintre ele, cu excepţia asistenţei stomatologice în dispensarele mari. Deşi există stipulat dreptul asiguratului la asistenţă de urgenţă, nu există o acoperire teritorială necesară în acest sens, drepturile asiguratului fiind, astfel, limitate de lipsa resurselor. Controalele realizate de către CNAS, în 2002, în unităţile medicale, au semnalat o serie de nereguli privind:

3

4 . – dotarea cu aparatură (repartiţie neoptimă a aparaturii medicale în cadrul unităţilor medicale şi în plan teritorial). iar asigurarea acoperă 40–60% din costul protezelor dentare şi al tratamentelor ortodontice. reglementările legislative prevăd reînnoirea periodică de către medic a reţetei. neconformă normativelor de personal în vigoare. semnalând deficienţele asistenţei medicale primare şi secundare. în dotările sanitare şi curăţenie. în defavoarea oferirii de consultaţii. Rata ridicată de internare arată că pacienţii sunt admişi în spital. fără a avea o îngrijire ridicată în ambulatoriu (70. cât şi accesarea redusă de către bolnavi a acestor servicii de la primele simptome ale bolii. Accesul la serviciile stomatologice Starea proastă a dentiţiei populaţiei în prezent este un fapt îngrijorător. – alimentaţia deficitară a bolnavilor internaţi (alimentaţia oferită bolnavilor este săracă. expirată). nediversă. absenţa dotărilor şi materialelor performante. Aprecierea populaţiei asupra calităţii cabinetelor medicilor de familie reflect problemele actuale în dotarea cu echipament medical. personal mediu subnormat. Reducerea masivă a ofertei de servicii stomatologice în sectorul public. sunt probleme care ar putea fi mult mai simplu remediate. Acest sistem îl pune pe medic în situaţia de a-şi pierde o parte din timp completând scripte. precum curăţenia sau solicitudinea cadrelor medicale. reflectând.– autorizaţia de funcţionare a unităţilor medicale (lipsă de autorizaţie sanitară sau autorizaţie sanitară de funcţionare emisă pe termen limitat. având ca materie primă în special alimente cu aport caloric şi nutritiv relativ scăzut (varza. fasolea. în unele zone. ceea ce duce la aglomerarea acestor persoane la uşa medicului. mărind timpul de aşteptare. Pe de altă parte. existenţa coplăţilor au limitat sever accesul populaţiei la sectorul medical stomatologic public. adulţii au dreptul la servicii stomatologice preventive gratuite o dată pe an. În multe spitale. modalitatea de restructurare şi de eficientizare a unităţilor sanitare nu a adus ameliorări privind calitatea serviciilor oferite). – neglijenţe. luni şi chiar ani de zile (CNAS. Dacă unele probleme ţin de resursele financiare deficitare. cartoful). automatisme ce produc prejudicii. Percepţia negativă a populaţiei asupra calităţii serviciilor şi a relaţiei medic-pacient se poate constitui într-un factor demotivator al apelului la medic. număr mare de medici în centrele universitare).3% din totalul internărilor sunt internări de urgenţă). – personalul medical (încadrarea cu personal medico-sanitar şi alte categorii de personal. carnea şi produsele lactate lipsesc din meniu. – folosirea ilegală sau necorespunzătoare a fondurilor (cazuri în care fondurile primite de la casa de asigurări în scopul furnizării directe de servicii medicale au fost utilizate pentru efectuarea unor reparaţii capitale. deficitul de medici şi unităţi sanitare. în starea clădirilor care adăpostesc cabinetul. – alte tipuri de încălcare a prevederilor legale (aspecte legate de încălcarea normelor programului de lucru al personalului şi supraevaluarea gărzilor). indisciplină. superficialitate în abordarea terapeutică a cazurilor. cazuri de raportare a unui număr mai mare de servicii medicale). altele. în cazul tratamentelor de lungă durată. 2003). abuzuri în serviciu (neglijenţe în serviciu. Conform legislaţiei. Aşteptarea prelungită pentru a beneficia de consultaţie este o altă problem semnalată de către populaţie.

Bolile cardiovasculare. Pentru 40% din populaţia din rural. coplata adresată personalului medical şi timpul de aşteptare sunt văzute ca obstacole. în cazul copiilor sau al unor boli grave. neglijându-şi problemele dentiţiei. diabetul. în ceea ce priveşte avantajele planningului familial. Accesul la medicamente Liberalizarea pieţei medicamentului şi scăderea producţiei interne de medicamente au dus la creşterea exagerată a preţurilor produselor farmaceutice. chiar şi pentru un salariat cu venituri medii. Subfinanţarea redusă a programelor destinate prevenirii îmbolnăvirii populaţiei se reflectă în indicatorii de morbiditate. În acest context. doar 8. în cazul persoanelor aflate în sărăcie. costul crescut al medicamentelor a diminuat accesul la acest tip de consum al familiilor sărace. precum TBC sau bolile venerice. deşi sunt asigurate. pe fondul bugetului foarte redus al gospodăriei. pe termen lung. De asemenea. achitarea costurilor de transport şi extraplata pentru medic şi personalul auxiliar. Programele de planning familial şi cabinetele cu acest scop sunt insufficient dezvoltate. Criza financiară actuală a determinat incapacitatea accesării de către populaţie a unor servicii la care erau îndreptăţiţi.5% din cea urbană. pentru prevenirea cărora. faţă de 20. Pe de altă parte. Probleme de acces determinate de standardul de viaţă precar al populaţiei. în anul 2000. oferă servicii de o calitate ridicată. Noua listă a medicamentelor gratuite. Accesul la medicamentele compensate este foarte important. fiind singura posibilitate a acestora de a putea beneficia de anumite medicamente. modificări care au consecinţe sociale negative importante. taxele vamale şi TVA scumpesc în România medicamentele cu 50%. în afara localităţii. precum: analize medicale de bază oferite de laboratoare. acest fapt reflectându-se în rata mare a avorturilor şi în slaba informare a populaţiei din rural sau oraşele mici. foarte dezvoltat. aflată în proces de aprobare elimină gratuitatea pentru medicamentele ce se adresează unor boli grave. Persoanele neasigurate care trăiesc în sărăcie nu beneficiază de compensări. Pentru viitor se analizează şi perspectiva plafonării compensării doar pentru 65% din preţurile medicamentelor şi doar a medicamentelor mai ieftine. folosind mijloace de protecţie într-o proporţie redusă. dar foarte costisitoare. stomatologului. Comunităţile de rromi sau comunităţile rurale izolate şi sărace nu au informaţii privitoare la modalităţile de protecţie împotriva bolilor cu transmitere sexuală. Familiile sărace nu îşi pot permite coplăţile implicate de solicitarea serviciilor medicale şi achiziţionarea medicamentelor necesare. Problema coplăţilor Un număr mare de persoane. obligatorii. 2003). nu cunosc şi nu respectă regulile de igienă. Populaţia din rural este cea mai afectată de deficienţele în oferirea asistenţei stomatologice. în lume. comparativ cu alte ţări din Europa (MSF. iar pentru acestea medicamentele necesare sunt deosebit de costisitoare.Sectorul privat. mijlocul de transport şi costul acestuia reprezintă o problemă de acces la serviciile medicale.9% din aceasta adresânduse. Astfel. au acces limitat la asistenţa medicală. o mare parte a populaţiei nu apelează la asistenţa stomatologică decât în caz de urgenţă. cu impact social ridicat. medicamente acordate compensat sau gratuit. 5 . Problema rolului scăzut acordat prevenţiei Una dintre problemele grave ale sistemului românesc de ocrotire a sănătăţii publice este şi insuficienţa programelor medicale preventive şi ineficienţa acestora. atât de către cei din rural cât şi de către cei din urban. chiar şi în ceea ce priveşte tratamentele vitale.

au dus.  Inrautatirea sanatatii populatiei. 2) Puncte slabe:  Subfinantarea grava a sistemului de sanatate publica. echipamentelor.  Servicii medicale costisitoare. Standardul scăzut de viaţă în România şi condiţiile oferite de către sistemul sanitar românesc. personalului medical. În timp ce un segment al populaţiei are acces la servicii performante. inclusiv din import.  Desfasurarea campaniilor pentru informarea populatiei privind planificarea familiei. etc. ceea ce este mai grav. oferite de asistenţa specializată din centrele universitare.  Imbunatatirea si diversificarea serviciilor din institutiile medicale. în ultimele decenii.  Vaccinarea gratuita a populatiei si reducerea riscului de imbolnavire cu boli contagioase. treptat.  Cresterea mortalitatii infantile si materne.există în prezent programe speciale de formare a unui comportament alimentar sănătos în rândul populaţiei.  Existent ape piata a unui numar mare si diversificat de medicamente. constituie în ţara noastră principala cauză de deces pentru populaţia sub 64 de ani. antidrug. 6 . ANALIZA SWOT A SANATATII PUBLICE DIN ROMANIA: 1) Puncte forte:  Asiguratii beneficiaza de un pachet gratuit de servicii medicale.  Unele categorii de persoane au acces gratuit la servicii medicale.  O mare parte a populatiei din Romania au un mare deficit de educatie sanitara si planning familial. la o polarizare în ceea ce priveşte accesul la serviciile de sănătate. 3) Oportunitati:  Scaderea numarului de avorturi.  Reducerea accesului populatiei la servicii medicale. 4) Amenintari:  Scaderea calitatii serviciilor oferite. la asistenţă medicală privată şi medicamente eficiente costisitoare.  Grad de informare insuficient in privinta metodelor de prevenire a bolilor si de mentinere a igienei sanitare. TBC si ale altor boli infectioase si parazitare. chiar în accesarea asistenţei primare (inclusiv stomatologice). care nu pot beneficia de asistenta medicala.  Slaba informare a populatiei in privinta asigurarii medicale. fapt cu consecinţe pe termen lung asupra stării de sănătate a populaţiei şi în contradicţie cu principiile echităţii sociale statuate de legislaţia sanitară.  In Romania se intalnesc cele mai inalte valori ale incidentei bolilor aparatului circulator. un alt segment al populaţiei are probleme în accesarea asistenţei şi medicaţiei de calitate şi.  Situatia precara a sistemului de sanatate publica din mediul rural.  Insuficienta cladirilor.

metode contraceptive.a.  O mai mare atentie sanatatii publice din zonele rurale.  Discrepantele mari in ceea ce priveste accesul diferitelor segmente de populatie la serviciul de sanatate.  Reducerea coruptiei din sanatate publica.  Perfectionarea echipamentelor din institutiile medicale. RECOMANDARI: Serviciu de sanatate publica din Romania trebuie imbunatatit.  Conducatorii institutiilor medicale sa aiba cumostinte aprofundate de management.  Imbunatatirea conditiilor sanitare si de igiena din institutiile medicale.  Dezvoltarea Asociatiei pentru Managementul Sanatatii.  Informarea populatiei cu privire la drepturile lor de pacient si la asigurarile sociale.  Acordarea mai multor gratuitati categoriilor de persoane defavorizate.  Perfectionarea cadrelor medicale.s. Cresterea exagerata a preturilor produselor farmaceutice. 7 .  Alocarea unor sume mai mari din bugetul statului pentru sanatatea publica.  Inrautatirea starii de igiena a populatiei. deoarece sanatatea publica este un barometru al economiei nationale. Recomandarile cu privire la serviciul de sanatate publica din Romania:  Organizarea mai multor programe de informare a populatiei cu privire la regulile de igiena.

Ele includ un larg spectru de activitati atat preventive cat si curative si de recuperare. În prezent se poate vorbi de o „societate a serviciilor”. specifice domeniului in care isi desfasoara activitatea. Aceasta este determinată de nivelul general de dezvoltare economico-socială. şi nu în ultimul rând. Ocrotirea sănătăţii reprezintă un serviciu foarte important oferit populaţiei. Un fapt care trebuie menţionat este că aceste trăsături nu se regăsesc în totalitatea lor la fiecare tip de serviciu în parte. în ridicarea calităţii vieţii. Grupate sub denumirea generică de “sănătate”. de nivelul de dezvoltare a serviciilor de ocrotire a sănătăţii. aceste servicii sunt profund implicate în crearea condiţiilor materiale de existenţă a omului. de dimensiunile reţelei unităţilor sanitare.Aceste trăsături influenţează şi modul de comercializare a serviciilor. Starea de sănătate are un conţinut complex şi se află într-o relaţie de intercondiţionare cu evoluţia socială în ansamblu. de aria lor de cuprindere şi de modul de organizare. Sanatatea. îmbracă o serie de trăsături particulare. în mare măsură. Serviciile.II SISTEME SI SERVICII DE SANATATE ASIGURAREA CALITATII Evoluţia economiei moderne înscrie între orientările sale fundamentale dezvoltarea şi diversificarea serviciilor. 8 . de serviciile de sănătate. constituindu-se totodată în criterii de delimitare a serviciilor de celelalte componente ale activităţii economice şi sociale. Evoluţia stării de sănătate este influenţată. trăsături ce permit identificarea lor. de dotarea lor tehnică şi de încadrarea cu personal de specialitate. afirmaţie argumentată de expansiunea serviciilor şi de creşterea rolului acestora în viaţa societăţii. cu celelalte componente ale economiei şi calităţii vieţii. In general se considera ca serviciile de sanatate sunt un sistem de institutii care sunt recunoscute oficial. activitati pentru realizarea carora sunt folositi profesionisti de sanatate(furnizori) care au atributii diverse. de structura consumului. care decurg din specificul muncii desfăşurate în această sferă.CAP. de gradul de cultură. în general. pe de o parte este o calitate a vietii iar pe de alta parte reprezinta si masura calitatii vietii . sunt organizate pe intreg teritoriul unui stat si au ca obiectiv de activitate satisfacerea diverselor necesitati si cerinte de sanatate ale populatiei acelui stat. de standardul igienei individuale.

care exprimă nivelul şi caracteristicile sănătăţii membrilor unei colectivităţi privite în ansamblu. O definiţie a calităţii îngrijirii trebuie să includă care sunt perspectivele.1 . un element. Ce este calitatea îngrijirii? Calitatea îngrijirii este un concept dinamic cu multe dimensiuni. fiind strâns legată şi de calitatea vieţii populaţiei. trebuie definită calitatea îngrijirii în interiorul unei instituţii de îngrijire a sănăţii. Definiţia calităţii îngrijirii de sănătate se bazează pe valori unice din cadrul culturii (atât cultura profesională. Dimensiunile sale sunt dependente atât de perspectiva persoanei care răspunde la întrebare. cât şi de contextul social. Această definiţie se va modifica pe măsură ce vor fi elaborate şi acceptate noi cunoştinţe. bazate pe ce valori şi pe ce cunoştinţe şi resurse. cât şi cultura etnică) şi pe contextul situaţiei. Este imposibil să defineşti 9 . Înainte de a putea discuta despre managementul calităţii. social şi biologic.Determinanţii stării de sănătate În serviciile medicale. Stilul dede viaţă Stilul viaţă Condiţiile dede mediu Condiţiile mediu Starea dede Starea sănătate sănătate Biologia umană Biologia umană Sistemul îngrijirilor Sistemul îngrijirilor dede sănătate sănătate Fig. organizaţional şi de mediu.2. DEFINITIA CALITATII SERVICIILOR DE SANATATE Starea de sănătate este un fenomen complex.cheie este Calitatea. Nr.

calitatea sa fiind evaluată prin comparaţie cu cel mai bun act medical practicat la un moment dat (benkmarking). Donabedian. descrie calitatea ingrijirilor medicale ca pe “tipul de ingrijire de la care se aşteaptă să maximizeze o dimensiune a bunăstării.de relaţiile sociale şi psihologice stabilite între pacient şi furnizorul de servicii sanitare. 10 . specialist de renume în domeniul asigurării calităţii.  accesibilitatea – se referă la timpul de aşteptare al pacientului pentru a face o programare. insa pacienţii apreciază prioritar latura umană sau interpersonală a îngrijirilor.precum şi informaţiile primite de furnizor de la pacientul său. la auditul profesional şi la imbunătăţirea eficienţei sau reducerea costurilor. acordându-se atenţie atât aspectelor cuantificabile. de situaţia socială şi profesională.” În consecinţă.” În opinia lui Donabedian calitatea îngrijirilor este dependentă de “modalitatea de aplicare a ştiinţei şi tehnologiei medicale astfel încât să fie maximizate beneficiile îngrijirilor fără a creşte riscurile”.relaţii interpersonale) .  continuitatea îngrijirilor de sănătate-obţinerea unui beneficiu maxim sau utilizare maxima a resurselor. El opiniază referitor la calitatea îngrijirilor de sănătate ca fiind: “faptul de a face ceea ce trebuie si cum trebuie. calitatea este obiectivată prin evaluarea celor două laturi la nivelul serviciilor de sănătate. luând în consideraţie balanţa câştigurilor şi pierderilor care afectează procesul îngrijirilor de sănătate în întregul lor. de explicaţii privind boala. Calitatea se referă în egală măsură la creşterea satisfacţiei clientului/utilizatorului. În cazul serviciilor sanitare. considerând-o drept unul dintre cele mai importante aspecte luate în consideraţie atunci când sunt în situaţia de a evalua calitatea serviciilor medicale. cât şi celor “subiective”(atitudini.numărul furnizorilor de îngrijiri de sănătate. Atât aspectul tehnic.calitatea îngrijirii fără a ţine seama de valorile ce se află în spatele individului. tratamentul. cât si cel interpersonal apartin în egală măsură ştiinţei şi artei.  disponibilitatea resurselor pentru îngrijirile de sănătate .  latura interpersonală a îngrijirilor de sănătate – este reprezentată de elementele umaniste ale îngrijirilor de sănătate. definiţia calităţii a evoluat în paralel cu creşterea numărului de aplicaţii practice ale diferitelor modalităţi ştiinţifice de abordare a problemelor specifice acestui domeniu. Cercetătorii din domeniul sanitar afirma că pentru a dezvolta o definiţie utilă este necesară enumerarea tuturor elementelor implicate în obţinerea satisfacţiei pacientului:  latura tehnică a îngrijirilor de sănătate-se referă la acurateţea diagnosticului şi tratamentului.

au cunoştinţe limitate despre actul medical. CARACTERISTICILE DE CALITATE A SERVICIILOR DE SANATATE Serviciile de sanatate asigurate de profesionisti pot fi clasificate in : .Componenta economică influenţează si ea conduita managerilor unităţilor sanitare. diminuarea resurselor duce la găsirea de noi mijloace (ex:eficienţa şi distribuirea raţională a fondurilor). influenţează nivelul de calitate a serviciilor pe care le furnizează. preocupările acestora pentru introducerea de programe de evaluare a calităţii au devenit tot mai evidente. Profesioniştii din sănătate (personalul medical) sunt o grupă mai puţin omogenă decât finanţatorii. pacienţii.ingrijiri primare. Această viziune pare a fi îmbrăţişată în ansamblul ei şi de managerii unităţilor sanitare. pun accentul pe competenţa profesională şi pe mijloacele fizice adaptate proceselor (dotările tehnice) şi consecinţele acestor procese asupra sănătăţii pacienţilor. conferindu-le o imagine de competenţă şi excelenţă. din punctul de vedere al guvernului sau al terţilor plătitori. de gradul de concordanţă dintre serviciile furnizate şi cele aşteptate. si consideră calitatea ca fiind „obţinerea unei mai bune sănătăţi şi a satisfacţiei”. este întărit rolul consumatorilor în managementul calităţii. realizarea de anchete de satisfacţie. modul în care ei emit judecăţi asupra calităţii. Calitatea îngrijirilor de sănătate este abordată în mod diferit de fiecare categorie de actori implicaţi în serviciile sanitare: guvernul. profesioniştii. variază în funcţie de caracteristicile personale.Concluzia la care au ajuns specialiştii a fost că modul cel mai simplu şi mai puţin costisitor de evaluare a calităţii serviciilor de sănătate este măsurarea satisfacţiei pacienţilor. relaţii pe care le-am putea numi competenţă interpersonală.De asemenea.Pentru aceştia calitatea are mai intai o dimensiune dată de relaţiile interpersonale şi apoi de competenţa profesională. prin modul de organizare şi funcţionare. dezvoltarea mecanismelor de asigurare a satisfacţiei. secundare si tertiare de sanatate 11 . Din partea puterilor publice. Ei au tendinţa de a acorda o importanţă mai mare competenţei tehnice şi de a neglija rolul relaţiilor interpersonale. Acestă afirmaţie se înscrie în spiritul definiţiei celei mai acceptate a calităţii: calitatea reprezintă satisfacerea necesităţilor clientului. Deoarece pacienţii nu constituie un grup omogen. Astfel. prin: reprezentarea în consiliile de administraţie. obligaţi să facă faţă constrângerilor financiare. Pacienţii (consumatori de servicii de sănătate). 3. Unităţile sanitare. Deoarece calitatea a devenit o măsură a performanţei şi pentru unităţile sanitare. calitatea este asociată cu eficienţa şi cu utilizarea adecvată a resurselor. conducerea organizaţiilor sanitare. Medicii fiind foarte implicaţi în definirea şi evaluarea calităţii îngrijirilor de sănătate.

Ingrijirile primare de sanatate Sunt ingrijiri esentiale acordate la nivel comunitar in cadrul asistentei medicale primare si a nursingului comunitar de catre profesionisti care lucreaza in echipa. afectiuni secundare asociate.boala pacientului. Asumarea riscului minim de aparitia iatrogeniilor. adica asigura punctul de intrare in sistem 2. colaborand intre ei cu membrii comunitatii si cu alte categorii de profesionisti comunitari.Membrii echipei de sanatate din comunitate asigura de obicei primul contact intre individ si sistemul de sanatate.accesibilitatea la servicii (include toate tipurile de accesibilitate) .echitatea (se acorda fiecarui individ sau grup uman acele servicii de care are intradevar nevoie) .) Folosirea resurselor minime pentru atingerea rezultatelor dorite.eficienta economica (utilizarea judicioasa a resurselor cu obtinerea de rezultate maxime). 4. Satisfactie maxima a pacientului privind interactiunea sa cu sistemul sanitar si rezultatele obtinute. Ingrijirile tertiare de sanatate Sunt ingrijirile acordate in institutii specializate in recuperarea persoanelor cu handicap si/sau infirmitati In ce priveste asigurarea calitatii acestor servicii. Lista JCAHO include: 12 2.eficacitatea (atingerea rezultatelor scontate) . 1.relevanta fata de nevoi(caracterul adecvat al serviciilor furnizate pt. secundare si tertiare precum si a promomovarii sanatatii. aceste consecinte trebuie sa se raporteze la practicarea medicinii la nivel de arta si la factorii biologici(varsta. 2. Criterii de calitate sunt considerate dimensiunile lui Maxwell precum si lista JCAHO a lui Wilkinson. intreaga comunitate) . 3. comunitate si membrii acesteia (clienti/beneficiari). . Aceste deziderate pot fi obtinute numai prin continua monitorizare.egalitatea (pt.aceleasi nevoi se ofera tuturor aceleasi servicii) . Fiecare pacient sa primeasca o combinatie optima de servicii(diagnostice si terapeutice) care sa conduca cu o probabilitate maxima la obtinerea celei mai bune consecinte posibil de atins pentru starea sa de sanatate. 3.etc. Dimensiunile calitatii serviciilor de sanatate ale lui Maxwell cuprind: . imbunatatirea sistemului de ingrijiri primare. prin raportul Grupului de lucru pentru asigurarea calitatii precizeaza obiectivele care trebuie atinse : 1.acceptabilitatea sociala . Ingijirile secundare de sanatate Sunt ingrijiri acordate la nivel de spital de catre personal specializat si sunt centrate pe individ (pacient). evaluare si in final. raspunsul la tratament.1. OMS.Ele sunt centrate pe familie.

pacientul are acces la el?) acceptabilitatea (daca serviciul este si potrivit si accesibil.nivelul cunostintelor. 13 .cu o urmarire.Evaluarea calitatii ingrijirilor medicale depinde de multiple probleme si de masurarea fenomenelor psiho-sociale intangibile.Toate observatiile impun selectarea informatiilor si au un impact major asupra concluziilor. a perceptiilor.). • alegerea bazei de evidenta pt. atitudinilor si valorilor fiind mult mai dificila(aceste variabile nu pot fi observate direct). al actorilor implicati in piata serviciilor de sanatate. Pentru prestatori (tertii platitori.Nu se poate afla cu precizie daca modi-ficarea starii de sanatate este rezultatulserviciilor primite sau un raspuns la modificarea circumstantelor. 4. nivelul de comunicare.pacientul il doreste si-l accepta) eficienta (este produs intr-un mod cost-eficace?) continuitatea (s-a desfasurat fara intrerupri.atitudini. Pentru producatori (profesionisti de sanatate) accentul se pune pe: • Masura in care ingrijirile se apropie de de statutul tehnic de „arta”. monitorizarea schimbarilor legate de sanatate.mai specializate?) • • • • Din pdv. conditii de locuit.cum ar fi: • dificultatea de a masura consecintele ingrijirilor datorita influentei unor variabile sociale asociate (dieta.saracia. MASURARE SI METODOLOGIE IN ASIGURAREA CALITATII Modificarile biologice asociate unor ingrijiri tehnice pentru afectiuni bine definite sunt mai usor de observat si masurat. • Gradul de libertate pe care-l au de a actiona in interesul deplin al pacientului. mai ales in domeniul medical. aprecierea calitatii. Grija aratata de personalul medical. 3. Reducerea la maximum a productivitatii pierdute datorita starii de boala. schimb de informatii si indrumare spre alte servicii optime. 2. • Gradul de disparitie al simptomelor si nivelul imbunatatirii functionale(imbunatatirea calitatii vietii). calitatea acestor servicii difera astfel: 1. Pentru consumatori prioritatea se pune pe: Raspunsul care este primit la rezolvarea nevoilor de ingrijiri.- eficacitatea (este serviciul de sanatate folositor?) adecvarea (este potrivit pentru pacientul respectiv?) accesibilitatea(in cazul in care serviciul este potrivit. managerii) calitatea in special: Utilizarea eficienta si eficace a fondurilor si resurselor disponibile.etc.

14 . 5. inclusiv cea a calităţii. a viitorului. avantaje:facilitate in executie. să le menţină acestora trează atenţia asupra problemelor calităţii şi să indice valorile promovate în acea perioadă. se face în funcţie de răspunsurile pe care organizaţia trebuie să le dea în viziune. Revizuirea politicii se bazează pe evaluarea rezultatelor şi este o operaţiune efectuată tot de manageri.• • • alegerea ariei de investigat (lucru care va influenta validitatea concluziilor) deoarece nu este nici necesar si nici practic sa monitorizam permanent toate aspectele serviciilor de sanatate. • metoda revizuirii concomitente prezinta o acuratete si o flexibilitate crescuta insa interfereaza cu procesul de ingrijire iar gradul de confidentialitate pentru pacienti si specialisti scade. misiunea poate fi îngustă sau largă.organizare. dezavantaje: dependenta de acuratetea inregistrarilor medicale si de memoria participantilor. • in SUA se foloseste metoda revederii retrospective a cazurilor bazata pe inregistrarile medicale. Viziunea este un ideal către care tinde organizaţia. Astfel exista metode diverse care incearca sa reglementeze aceasta problema. Misiunea calităţii este asigurarea competitivităţii(o condiţie a supravieţuirii). şi un obiectiv ce asigură mobilizarea forţelor din organizaţie. afaceri. politică şi strategie. cunoştinţe. analiza referindu-se la oameni. a prezentului. cum ar fi: metodologia„trasorului”a lui Kessner(anumite conditii selectate reprezinta „trasori” in stabilirea calitatii) conceptia evenimentului santinela a lui Roberts (foloseste screeningul unor incidente care selecteaza anumite cazuri pentru un studiu retrospectiv complet). creată prin intuiţie sau din dorinţe. Formarea viziunii se bazează pe analiza trecutului.pastrarea confidentialitatii.În funcţie de sfera de cuprindere. Activităţile sale sunt:planificare strategică. MANAGEMENTUL STRATEGIC AL CALITATII IN SERVICIILE SANITARE Managementul strategic este o abordare sistematică ce are ca scop fundamentarea şi realizarea obiectivelor unei organizaţii. materializat într-o imagine slab structurată a viitorului. misiune. Controlul politicii este procesul de actualizare a acesteia.control strategic. Elaborarea politicii calităţii este o problemă internă a oricărei organizaţii şi revine în sarcina managerilor. care trebuie să se desfăşoare anual. Politica pentru calitate are rolul să aducă o schimbare în mentalitatea salariaţilor.direcţionare sau coordonare. Structurarea filosofiei manageriale.minima interferenta a episoadelor de revizuit.

Calitate pe primul plan. Premisa pentru realizarea unor servicii de calitate.pe baza cărora sunt realizate serviciile. MANAGEMENTUL TOTAL AL CALITATII Începând cu anii 80 sunt implementate concepte integratoare de asigurare a calităţii. cum foloseşte resursele pentru a-şi îndeplini misiunea respectând politica pe care a definit-o. Această definiţie conţine elementele esenţiale pentru delimitarea cadrului conceptual al TQM.Pentru satisfacerea cerinţelor clientului. se realizează cu participarea întregului personal • Organizaţia urmăreşte obţinerea succeselor prin satisfacerea clientului si avantaje pt. să excludă aparitia erorilor).Acest principiu reprezintă cel mai bine filosofia TQM. este desfăşurarea „fără erori” a proceselor şi activităţilor din unitate( toate compartimentele şi toţi angajaţii trebuie să lucreze preventiv.Cerinţele clienţilor se transpun în specificaţii. prin care se urmăreşte asigurarea succesului pe termen lung. prin satisfacerea clientului şi obţinerea de avantaje pentru toţi membrii organizaţiei şi pentru societate”. scopul calităţii fiind competitivitatea. Standardul ISO 8402 defineşte Managementul Total al Calităţii (TQM) ca reprezentând „un sistem de management al unei organizaţii. si anume: • Calitatea este punctul central al activităţilor organizaţiei. În literatura economică se consideră că principiile de bază ale TQM sunt următoarele: • Orientare spre client (market in) . Formularea strategiei pentru calitate trebuie să răspundă implicit sau explicit la unele aspecte: -ce succesiune de activităţi contribuie la realizarea calităţii serviciilor -ce elemente ale sistemului calităţii se pot ataşa fiecărei activităţi -ce funcţii ale asigurării calităţii trebuie dezvoltate si ce grad de severitate se impune 6. personal si societate. bazat pe participarea tuturor membrilor săi. • „Zero defecte” şi îmbunătăţire continuă -„totul trebuie făcut bine de prima dată şi de fiecare dată”. Strategia calităţii este o strategie concurenţială. în raporturile sale cu celelalte compartimente. Calitatea trebuie să devină punctul central al tuturor activităţilor din unitatea respectivă prin implicarea permanentă a conducerii de vârf si a tuturor compartimentelor şi angajaţilor în asigurarea calităţii. dintre care un interes deosebit suscită conceptul de Management Total al Calităţii (Total Quality Management). centrat pe calitate. şi un „furnizor intern”. Fiecare compartiment trebuie să se considere un „client intern”. şi colaborarea lor cu alte compartimente.se impune îmbunătăţirea calităţii în toate compartimentele unităţii sanitare.Strategia arată modul cum acţionează organizaţia. 15 .

Are în structură Medicina interna I si I 40 1186 paturi.045 locuitori din municipiul Sibiu. se recomandă ca organizaţia să dezvolte şi să implementeze un sistem al calităţii.acest principiu este esenţial pentru TQM. spalatorie. PREZENTAREA ORGANIZATIEI Spitalul Clinic Judeţean reprezintă unitatea sanitară cea mai complexă a judeţului Sibiu. are o structura de tip Neurologie 70 pavilionar cuprinzand un numar de 14 clădiri Neurochirurgie 25 distincte in care functioneaza: 23 sectii de Ortopedie traumatologie 96 spital. Pentru realizarea obiectivelor calităţii. STUDIU DE CAZ SPITALUL CLINIC JUDETEAN DE URGENTA TIMISOARA 1. precum si servicii ORL 30 35 anexe: bucatarie. asigurând asistenţa medicală de specialitate a peste 155. ţinând seama de beneficii. îndeplinind totodată şi Secţie 153 funcţia de spital de urgenţă. costuri şi riscuri. structurat şi adaptat specificului de activitate. B-dul Chirurgie plastica 25 Corneliu Coposu Nr.activitatile trebuie abordate procesual.1 Oftalmologie Dermato-venerice 25 Ambulator de specialitate si Serviciul Tehnic25 Administrativ.• • Viziune sistemică . Hematologie 25 90 Din punct de vedere imobiliar Spitalul Clinic Cardiologie I si II Chirurgie generala I si II 133 Judeţean Sibiu este situat in Sibiu. din care 52 spitalizare de zi.paturi pentru unele specialităţi. serviciul tehnic).Datele trebuie riguros verificate înaintea utilizarii şi reactualizate continuu. centrul de sange. datele încep cu etapa identificării clienţilor şi cerinţelor lor şi pânâ la evaluarea satisfacţiei acestora. respectiv a peste 422.224 locuitori ai judeţului Nr. I. Boli nutritie Gastroenterologie 40 acoperind 29 specialităţi medicale. . împreuna cu alte activităţi din amonte şi aval. 8 compartimente (sevicii de specialitate Urologie 55 ce deservesc sectiile din stationar – laborator. Oncologie 80 radiologie. sterilizare. dar şi pentru managementul organizaţiei În cazul TQM. Argumentare cu date. Diabet. Nefrologie 25 farmacie. De mentionat ca sectiile Infectioase 75 Neurologie si Recuperare Medicala si Fizioterapie I si II Endocrinologie 25 Obstetrica-ginecologie Obstetrica Neonatologie Neonatologie-prematuri 25 25 25 25 16 . medicina legala.

TA de Contract integral 110 53 704 308 70 Activitate integrată 57 Contract parţial 2 1 Vacant 30.sup.san. ce asigură atât instruirea studenţilor în medicină. Resurse umane: Categorie personal Medici Alt pers.auxiliar Pers.san. Calea Poplacii Nr.san. din care peste jumătate sunt cadre universitare. dotarea cu personal medical.fiind situate in alte locatii din oras: Str.Fizioterapie II nu fac parte din sistemul pavilionar al spitalului judetean Sibiu. Ambulatorul de Specialitate este format din doua policlinici care asigura asistenţa medicala ambulatorie a spitalului prin 21 specialităţi medicale ( 37 cabinete si 5 laboratoare).5 17 .5 43 784 353 87 0. cât şi pregătirea de specialitate a peste 238 medici stagiari şi rezidenţi.Pompeiu Onofrei Nr. STRUCTURA SPITALULUI CLINIC JUDEŢEAN TIMISOARA Voi prezenta structura cu paturi a Spitalului Judeţean TIMISOARA.5 Total 199.2-4 pentru sectia Neurologie si Str. nemedical etc. şi câteva date privind doi din cei mai importanţi indicatori de activitate clinică raportaţi la media pe ţară : DMS şi ICM. Serviciul Tehnic-Administrativ -administraţia spitalului este asigurată de 9 servicii tehnicoadministrative.5 7 80 45 16. 10-12 pentru sectia Recuperare Medicala si Fizioterapie II. • • • • • • • • Secţii cu paturi – stationar -27 sectii – 1162 paturi Unitatea de primire a urgenţelor cu SMURD – 6 paturi Compartimente medicale – ATI – 18 paturi Laborator analize medicale Ambulator de spital – 2 Policlinici Serviciul de Medicină Legală Medicina muncii Servicii auxiliare si tehnico-administrative PERSONALUL Activitatea Spitalului Clinic Judeţean TIMISOARA beneficiază de contribuţia a peste 250 medici de înaltă calificare. Pers.mediu Pers.

02 5.consultatii 378.0 Media /ţară 7.68 8.300 51.33 7.6 7.7 7.8 7.8292 18 .87 7.90 6.9559 Media /tara 0.6 7.5 6.3 6.900 389.4 8.5 57 245 111 1577.49 5.031 Anul 2007: 74.80 7.657 51.70 7. 0.18 5. Cardiologie 1 Cardiologie 2 Oncologie ORL Realiz.21 7.68 7.7300 Media /tara 0.6% din totalul bolnavilor externati pe judeţ (exceptând spitalele de profil).27 Secţia Fizioterapie 2 Fizioterapie 1 Chirurgie 1 Chirurgie 2 Endocrinologie Hematologie Neurochirurgie Ortopedie Urologie Oftalmologie Infectioase Total Spital Media /ţară 10.127 456.muncitor Total Rezid.33 5.11 10.803 42. Indicele de complexitate al cazurilor Secţia Interne 1 Realiz.826 385.0 7.03 5. Anul 2003 2004 2005 2006 2007 INDICATORI DE UTILIZARE A SERVICIILOR Durata medie de spitalizare Secţia Interne 1 Neurologie Interne 2 Dermatovenerice Diabet Gastroenterolog.9 5.I-II Medici stagiari Total stat funcţii 102 1329 85 178 10 1570 57 3.5 ACTIVITATEA PE ULTIMII 5 ANI Bolnavi externaţi 41.9 8.179 43.21 8.064 432.09 1o.7210 Secţia Chirurgie 1 Realiz.1 4.82 5.387 Nr.9 5.40 6.III-VII Rezid.05 6.5 77 162 59 1875. 0.9 7.8 6.8 8. Nefrologie Gastroenterolog.82 7.5 6. 7.80 7.05 5.38 7.0 7.4 7.9 6.87 10.6 Realiz.5 9 159 57 3.7 5.Pers.

8369 0.6901 0.7662 0.7811 0.0347 0. cât şi prin bugetul statului şi venituri proprii.5107 0.6224 0. Diabet şi Hemodializă.2071 0.7585 0.7901 0.Interne 2 Fizioterapie I Fizioterapie II Dermatovenerice Gastroenterologie Hematologie Diabet Endocrinologie Cardiologie I Cardiologie II Urologie 0.7999 0.7489 Chirurgie 2 Infectioase Oftalmologie Chirurgie plastica Oncologie ORL Neurochirurgie Neurologie Ortopedie Nefrologie Total Spital 0.9643 0. venituri proprii altele decât cele din contractul cu CAS Timisoara.7585 1.7614 0. sponsorizări etc.9308 1.7662 0. În cadrul spitalului se deruleză 10 programe naţionale de sănătate.8292 1.7351 0.7361 1.8468 0.Spitalul Clinic Judeţean TIMISOARA.8558 0.7458 0.0485 0.6609 0. are un tarif pe caz ponderat relativ redus şi anume 957 lei/caz şi un ICM de 0.8458 0.8826 contractat. Faţă de sistemul DRG unitatea mai este finanţată din surse precum: spitalizarea de zi. Numărul mediu lunar de cazuri contrac-tate este de 3300 cazuri/lună.7258 0.8435 1. 19 .7303 1.9391 1. printre care Programul de Oncologie.7838 0.8350 0.6299 0.9456 0.3905 0.8604 FINANŢAREA Finanţarea Spitalului Clinic Judeţean TIMISOARA este asigurată atât prin sistemul DRG.6972 1.7207 0.7038 0.7210 0.7999 0.7045 0.1297 0.

beneficiază de cei mai buni indicatori la nivelul judeţului şi chiar prin raportare la mediile pe ţară. .RMN. specializari). . urologie. . etc.Desfăşurarea spitalului pe baza unui sistem pavilionar.. b).Aparatură radiologică performanta. beneficiază de resurse umane bine pregătite. cu numeroase defectiuni care însă nu poate concura cu aparatura din domeniul privat).R. .U. economic. Aceste avantaje delimitează titulatura şi sfera de acţiune a Spitalului Clinic Judeţean Timisoara situându-l în topul spitalelor sibiene. de fapt este singura unitate sanitară care are în structură o Unitate de Primire a Urgenţelor + S.D.după cum a fost descris în partea intai a lucrării. microchirurgie reconstructivă. .Aparatură performantă – tip gastroscop.unitatea deţine un tomograf deja uzat fizic si moral. Puncte slabe: .Are specialităţi unice la nivelul judetului ca: diabet. juridic foarte bine pregatit . .lipsa pe anumite segmente a activităţii medicale a aparaturii de înaltă performanţă. .2. ca ex: -Tomograf performant .M. datorită slabei salarizări şi lipsa posibilităţilor de motivare a acestora.Atu-uri de imagine: Spitalul Clinic Judeţean Timisoara este cel mai mare dintre spitalele din judeţul Timis asigurând tratament pentru o patologie foarte vastă.beneficiaza de cadre medicale foarte bine pregatite (studii superioare.Angiograf. chirurgie plastică.Are în acest moment cel mai dezvoltat sistem de asigurare a urgenţelor de orice fel din judeţ. a unui tarif pe caz ponderat mult mai mic decât la celelalte unităţi sanitare judeţene şi chiar sub nivelul mediu pe ţară. neurochirurgie.alocarea şi în anii trecuţi şi în anul curent. Puncte forte: . . microchirurgie vasculară. 20 . . ANALIZA SWOT Voi prezenta mai jos elementele principale ale analizei SWOT a Spitalului Clinic Judetean Timisoara: a). .lipsa de personal tehnico-administrativ. cu referire la indicatorii activităţii clinice..endocrinologie. . el are reputaţia de centru medical de excelenţă care conduce la un aflux de pacienţi din judeţele limitrofe.

. decontare.acoperirea cu servicii la nivelul municipiului (din punct de vedere al acoperirii geografice) . finanţare. ceea ce întârzie foarte mult obţinerea autorizaţiei sanitare de funcţionare. Nivelul de trai redus şi lipsa de informare fac ca statisticile medicale să ne situeze printre “fruntaşi” la boli transmisibile foarte grave ca SIDA. de la organizarea funcţională. degrevarea sistemului social de povara crescândă şi presiunea tot mai mare la care este supus din partea asiguraţilor.Efortul autorităţilor locale de a implementa un proiect de planificare strategică pe municipiul Timisoara.ortopedia.Posibilitatea relaxarii spaţiilor . activitatea de ambulator si cea administrativă.Descentralizarea şi acordarea unei autonomii reale autorităţilor cu competenţe în sănătate şi asistenţă medicală. la colectare. astfel se vor crea spaţii pentru sectii de cronici. la incidenţa BTS. Intr-un viitor spital de urgenta se vor muta din actualul spital judetean sectii care presupun servicii medicale de urgenta ( ex: chirurgia.lipsa unui sistem unic informatic integrat care să interconecteze toţi furnizorii de servicii medicale.lipsa la anumite secţii şi compartimente ale spitalului a circuitelor funcţionale.Implementarea asigurărilor private de sănătate. reanimari. financiare şi manageriale. . informare etc.lipsa autonomiei reale.. . . .Prin obţinerea ajutorului Ministerului Sănătăţii privind dotarea cu aparatură de înaltă performanţă exista posibilitatea de a intra într-un sistem puternic concurenţial pe piaţa serviciilor medicale paraclinice. 21 . precum şi instituţiile cu atribuţii în asigurarea sănătăţii.degajarea structurii pavilionare a spitalului. şi prognoze care să crească adaptabilitatea sistemului la nevoile reale ale populaţiei.incidenţa mare a bolilor transmisibile şi cronice. de la numarul mare de avoturi datorat lipsei de informare. statuate ca obiective în programul de guvernare. uneori la 60 . c). Oportunităţi: . . care are ca o consecinţă benefică. .). lucru posibil de realizat prin mutarea unor secţii în spaţii create prin constructia unui spital de urgenta in municipiul Timisoara. . Sifilis. cardiologia.incidenţa problemelor legate de lipsa de cunoaştere a serviciilor legate de planificarea familiala. să ofere o modalitate „inteligentă” de stocare a datelor care să conducă la o bază care permite analize sincronice şi diacronice. în acelaşi timp. Acest fapt conduce şi la o creşterea presiunii asupra sistemului (creşterea constanta a cererii de servicii medicale urmare a deteriorării constante a stării de sănătate a populaţiei. pe termen lung. Hepatita C sau Boli Cronice (Diabetul)– pentru care tratamentul ajunge. problemă care are consecinţe multiple. .70 de milioane de lei pe lună pentru un asigurat.etc. deci probleme ce ţin nu doar de sănătate ci şi de aspecte demografice. contractare. lipsă care afectează toate aspectelor majore ale activităţii instituţiei noastre.neurochirurgia. care să permită o mai bună gestionare a fondurilor disponibile şi.

faţă de contribuţiile pentru sănătate datorate. care nu se transferă întotdeauna şi în domeniul managerial – problemă care se manifestă insidios printr-o gestionare ineficientă a fondurilor. • În acest sens personalul profesionist reprezintă o resursă care trebuie protejată. pe care ar trebui să se bazeze sistemul. d). know-how-ul. etc). în cazul acordării autonomiei. la nivel local. se poate constata. • Este discutabil dacă există. 22 . tind să acapareze din segmentul care până mai ieri era al spitalului. greu de cuantificat. Ameninţări: . un plus constant. acordat judeţului Sibiu de către autorităţile centrale. lucru care pare deosebit de ameninţător la echilibrul pe termen mediu a unităţii.Pierderea unui segment important de piaţă cum este cel al serviciilor medicale paraclinice. . mai ales..Descentralizarea şi acordarea unei autonomii reale autorităţilor cu competenţe în sănătate şi asistenţă medicală. poate avea şi consecinţe mai puţin benefice. care să implementeze un corp managerial competent la nivelul tuturor instituţiilor care au un rol în asigurarea sănătăţii. în ceea ce priveşte fondurile necesare acoperirii cheltuielilor cu asistenţa medicală. performanţa.spitalul nuducelipsăde specialişti. • Pornind de la o evaluare primară a datelor pe ultimii ani. având în vedere tendinţele accentuate de migrare a acestuia spre sectorul privat • Apariţia unui decalaj social între persoanele care îşi pot permite o asigurare suplimentară şi persoanele defavorizate.Integrarea in Uniunea Europeana. care atrage dupa sine creşterea competenţei şi calităţii actului medical precum si posibilităţi de dezvoltare pe care le poate deschide „turismul” medical. În aceste condiţii se este pusă sub semnul întrebării sustenabilitatea financiară a judeţului. • Tot în acest context se poate pune întrebarea dacă este suficientă autonomia instituţiilor care gestionează sistemul de sănătate la nivel judeţean/local? Această autonomie trebuie coroborată cu o reformă reală. managerii spitalelor sunt în continuare selectaţi pe criterii de excelenţă profesionale medicale (prestigiul. . datorită lipsei aparaturii de înaltă performanţă şi apariţiei unor societăţi medicale private dotate cu aparatură relativ nouă. . ci de mijloace de muncă cu care să transforme experienţa lor în servicii medicale de calitate oferite pacienţilor.Apariţia pe piaţă a asigurărilor private de sănătate.In concluzie. cu consecinţe benefice în domeniul sănătăţii şi economic pentru locuitorii judeţului si municipiului. având în vedere că spitalul are un tarif pe caz ponderat care îl situează pe penultimul loc între spitalele sibiene. -Lipsa capacităţilor şi abilităţilor manageriale la nivelul sistemului de asigurări – spre exemplu. capacitatea managerială pentru a prelua toate funcţiile specifice sistemului de sănătate.Cea mai mare ameninţare la adresa spitalului o reprezintă finanţarea inechitabilă şi ineficientă.

care însoţită fiind de dezvoltarea dinamică a sistemului economico-social. 3. angajează statul în efectuarea unor schimbări şi transformări la nivelul sistemelor şi instituţiilor publice. Acreditarea unităţii sanitare este o problemă destul de critică având în vedere că pentru a obţine acest deziderat unitatea sanitară trebuie să obţină autorizaţia sanitară de funcţionare. ducand din pdv.2. managerial la luarea unor decizii mult mai târziu decât ar fi necesar. Singura soluţie pentru necesităţile zilnice ar fi canalizarea forţelor conducerii spitalului împreună cu partea medicală de a găsi şi alte surse de finanţare decât cele existente şi de a lărgi paleta serviciilor medicale /nemedicale oferite. este o problemă a spitalului. În acest sens. trebuie să intervină prin pârghiile pe care le are şi să încerce uniformizarea cât mai rapidă a tarifului pe caz ponderat pe tipuri de spitale. -Integrarea in UE . a căror durată de îndeplinire se măsoară în luni sau chiar ani (cu referire la crearea circuitelor funcţionale în cateva din Staţionarele Spitalului Clinic Judeţean de urgenta Timisoara. precum si sectii cu bolnavi cronici. pentru a gestiona şi rezolva permanent probleme noi.si are un impact negativ de ordin financiar şi organizaţional. astfel încât să se facă o repartizare echitabilă a fondurilor publice. 23 . fără un program coerent şi concret de intervenţie. Răspândirea teritorială a unităţii. vor constitui piedici şi întârzieri în procesul de modernizare al spitalului. administraţia spitalului. Problema finanţării este o altă problemă întâmpinată de spital. IDENTIFICAREA PROBLEMELOR STRATEGICE SI A OBIECTIVELOR CONCRETE pentru implementarea strategiei de calitate a serviciilor medicale in Spitalul Judetean Timisoara In momentul de fata Spitalul Clinic Judeţean Timisoara.4.creşterea costurilor asistenţei medicale poate duce la creşterea decalajului în ce priveşte accesul la serviciile de sănătate.1 Necesitatea punerii in practica a tehnicilor de management strategic este o problemă. între populaţia cu venituri decente şi populaţia aflată sub pragul sărăciei. 3. prin mutarea unor secţii (de urgenta) ale spitalului într-o alta locaţie in viitor (un spital nou de urgenta) . Rezolvarea ar fi posibila. iar spitale de acelaşi tip să porneasca de pe picior de egalitate. se confrunta cu probleme cât se poate de serioase: 3. În această direcţie statul.3. Menţinerea în continuare a acestui sistem de finanţare inechitabil şi întârzierea în uniformizarea tarifului pe categoriii de spitale. 3. ca şi reglator al dezechilibrelor de pe piaţă.-Riscul ca incidenţa bolilor transmisibile şi a bolilor cronice sa crească constant. 3. spitalul este obligat a avea pentru a putea „supravieţui” personal calificat şi specializat. reorganizări de secţii si/saucompartimente etc). Obţinerea acestei autorizări implică insa o serie de activităţi. si derivă din tendinţa de globalizare. beneficiind astfel de spaţii excedentare care ar prelua ambulatorul.

lipsa unei strategii în activitatea de profilaxie. Reorganizarea unor activitati sau servicii medicale. nu este implicata direct.etc. materiale sau financiare. 10. 4. OBIECTIVE CONCRETE : 1. 24 . si alinierea la modelele europene atat ca infrastructura cat si in organizarea si functionarea sistemului de asigurare a serviciilor de urgenta.). etc. 8. restrângerea celor care nu prezinta eficienta. fie ele umane.Este nevoie de eficientizarea utilizării fondurilor care sunt deja în sistem. precum si in urmarirea indeplinirii deciziilor luate in acest sens . mentinerea morbiditatii/mortalitatii pe cauze specifice la un nivel ridicat. Desi Primaria Municipiului Timisoara. la eforturi naţionale şi/sau regionale. evaluare. Cresterea eficientei spitalului –prin masuri financiare. reprezinta o realitate a sistemului sanitar romanesc. 9.5.managerul spitalului va trebui să cunoască realităţile financiar-economice ale spitalului şi posibilităţile pe care le are la dispoziţie pentru a asigura echilibrul financiar al spitalului si să încheie contracte de subadministrare cu şefiidesecţie/compartiment.3. Imbunatatirea utilizării resurselor. Descentralizarea deciziilor la nivelul unităţii sanitare . va sustine proiectul si se va implica activ in lobby-ul pe care echipa interdisciplinara de la nivelul municipiului Timisoara. 7. de strategii naţionale referitoare la coordonarea/gestionarea informaţiei.Structura organizaţională. administrative si de calitate. 3. Crearea circuitelor functionale in Stationarele spitalului. Largirea paletei serviciilor medicale si nemedicale pe care le poate oferi spitalul. 5. Responsabilizarea tuturor factorilor de decizie si a intregului personal medical si auxiliar din spital. Necesitatea si oportunitatea construirii unui SPITAL DE URGENTA.in toate serviciile spitalului: 4. utilizarea fondurilor sănătăţii pentru alte capitole bugetare. care acordă mai puţină atenţie activităţilor de analiză. acest obiectiv avand drept tinta reabilitarea de fond a retelei spitalicesti din Municipiul Sibiu. studii superioare. STRATEGII Lipsa autonomiei caselor judeţene. Atragerea/angajarea unui personal medical cat mai calificat ( perfectionari. 11. il va face in acest sens. Gasirea si a altor surse de finantare decat cele existente pana in prezent. 5. Necesitatea implementarii ideii de descentralizare si responsabilizare. 6. prognoză. Implementarea managementului strategic al calitatii in toate serviciile din cadrul spitalului judetean 2.

si presupune eficienţa financiară.     25 .si acordarea unei importanţe sporite activităţii de analiză-prognoză.ai instituţiilor de învăţământ universitar. Actiuni strategice:  Aplicarea strategiei de diferentiere prin promovarea imaginii spitalului. Se impune si dezvoltarea unui parteneriat judeţean care să conducă la apariţia unui organism specializat în activitatea de lobby. Astfel acordarea unei importanţe sporite acestor activităţi. prin: o Parteneriat local pe programe de informare asupra factorilor de risc ai bolilor majore.ai populaţiei si organizaţiilor profesionale ale furnizorilor de servicii medicale. cât si al calitatii serviciilor medicale.care să includă instituţii guvernamentale abilitate în domeniul sănătăţii si reprezentanţi ai autorităţilor publice locale.arata beneficiile legate de sănătatea individului şi comunităţii. reprezinta un aspect important al strategiei care presupune stocarea datelor şi utilizarea la maxim a informaţiilor. atât din punct de vedere economic.si să reprezinte efortul concertat al întregului judeţ/municipiu de a-şi rezolva propriile probleme. comunicare şi dezvoltare. Acestea sunt obiectivele pe care un management strategic sanitar dintr-un judeţ sau municipiu trebuie să le aibă în vedere.(colaborare şi efort concertat pentru un scop comun. o Parteneriate locale/regionale în privinta reducerii morbidităţii pe boli mari consumatoare de fonduri. este o problemă ce ţine de coordonarea locală. Activitate de lobby în ceea ce priveşte acordarea autonomiei financiare a instituţiei noastre. care să dezvolte capacitatea sistemului de a reacţiona în concordanţă cu nevoile populaţiei arondate. în vederea dezvoltării serviciilor medicale. cât şi organizaţii non-guvernamentale active în domeniul sănătăţii şi în cel social. Este necesară în regim de urgenţă acordarea unei importanţe extreme profilaxiei. cât şi ca resursă informaţională pentru activităţile de lobby la nivel regional şi naţional. Crearea unei structuri suprainstituţionale. Efectuarea unei analize comprehensive a stării de sănătate a populaţiei din municipiu şi judet. acela al unui sistem sanitar performant si o stare de sănătate a populaţiei specifică unei ţări europene. Este necesara si o comunicare eficientă între structurile implicate. Dictonul „este mai bine să previi decât să tratezi”. pe termen mediu şi lung. prognoză şi dezvoltare în domeniul sănătăţii.  Activitate de lobby în ceea ce priveşte dezvoltarea sistemului informatic integrat al tuturor structurilor medicale si nemedicale. Dezvoltarea de proiecte şi parteneriate în domeniul profilaxiei şi creşterea gradului de conştientizare a populaţiei cu privire la riscul apariţiei bolilor transmisibile şi cronice.strategie.a unei echipe interdisciplinare la nivelul judeţului /municipiului. evidentiind diversitatea si calitatea serviciilor de sanatate prestate catre populatie. aşa cum România tinde să fie. concluziilor şi prognozelor obţinute. care să permită dezvoltarea capacităţii de analiza. si implicit al ameliorării stării de sănătate a populaţiei. stabilirea priorităţilor şi a obiectivelor.

pot fi mai usor controlabile. în parteneriat cu instituţiile de învăţământ superior a unor programe comprehensive (Secţie sau Program de Master) de creştere a capacităţii manageriale.98% (alimente.mat.14% .cheltuieli de personal: 50. service. .16%.000 lei – 160. COSTURILE – sunt reprezentate de cheltuielile .medicamente: 53. ANALIZA COST – BENEFICII a) se realizeaza o analiză a veniturilor. astfel încât spaţiul şi timpul să fie folosite in mod cat mai eficient eficient.09%. Dezvoltarea de proiecte şi parteneriate în domeniul planificării familiale şi a sănătăţii reproducerii  Dezvoltarea. service) Partea de cheltuieli stă la baza analizei secţiilor şi compartimentelor spitalului. astfel: .. .datorii actuale: 100% . Exista si costuri suplimentare legate de înfiinţarea unei specialităţi/master în domeniul managementului sanitar. b) se analizeaza cheltuielile spitalului în funcţie de destinaţia lor. procentul cheltuielii de personal in totalul cheltu-ielii are tendinta de crestere.86%. Trebuie acordată atenţie maximă cheltuielilor de personal mai ales ca.sunt reprezentate de veniturile realizate de unitatea spitaliceasca.aceasta masura strategica poate aduce sume importante în visteria spitalului (estimativ cca 140. prin reducerea finantarii si redistribuirea personalului in sectiile cu deficit de personal sanitar superior si mediu. sanitare: 7. Cheltuielile cu medicamente. BENEFICIILE . c) in funcţie de rezultatul obţinut din studierea veniturilor şi cheltuielilor. precum şi costuri implicate în activitatea de lobby. atât cât normele în vigoare permit. etc.  Reanalizarea şi reorganizarea tuturor cabinetelor din ambulator. . 6.  Creşterea capacităţii de management şi a bazei de recrutare a managerilor din domeniul sănătăţii. pe tipuri de servicii oferite de spital şi pe surse de provenienţă.000 lei/lună)  Stoparea pierderilor în ambulatorul de specialitate a spitalului şi cresterea procentului acestui segment în totalul veniturilor.altele: 38.  Contractarea mai multor servicii de spitalizare de zi. reactivi. astfel: venituri pe surse: total asigurări: 100% din care: 26 efective ale spitalului .cheltuieli de capital: 4. cât şi la nivelul fiecărei secţii.77%.cheltuieli materiale: 45. de creştere a competenţei în management sanitar şi bazei de recrutare pentru profesioniştii din sănătate. materiale sanitare. . important pentru realizarea obiectivelor propuse este găsirea unor alternative de contractare în sistemul asigurărilor sociale de sănătate.

38% (tarif pe caz ponderat: 957 lei. Se ştie că indicatorii de DRG – cazurile contractate – sunt negociate în funcţie de nr. acordarea autonomiei. mai ales.36% . incidenţei principalelor boli prin derularea proiectelor/programelor . la o îmbunătăţire a stării de sănătate a populaţiei judeţului. Evoluţia indicatorilor urmăriţi (în privinta ameliorarii incidenţei principalelor boli alese ca ţinte).reducerea costurilor asistenţei medicale.8826) . ICM 0. asigurate prin: Preluarea prompta a urgentelor si transportul de la domiciliu si la domiciliu al pacientilor Masini de interventie pentru servicii medicale la domiciliu O mai buna protectie a tehnologiei si a know-how-lui PROPUNERI PERSONALE      8.sponsorizări: 0.): 3. cu estimare pana la finele anului 2008.03% .ameliorarea profilactice. .  Rezultatele activităţii de loby (dezvoltarea sistemului informatic integrat. spitalizare de zi etc. Numărul de proiecte derulate. De asemenea exista si beneficii in ce priveste starea de sanatate a populatiei arondate si presupun: . Control mai bun al calitatii serviciilor de sanatate. durata optimă de spitalizare.de paturi.spitalizare de zi: 8. care sa se asigura prin:  Promovarea serviciilor medicale  Continuitatea ingrijirilor cu personal de inalta calificare Economii la costurile de operare. etc. şi alte obiective care pot fi stabilite prin modificarea legislaţiei sau a organizării sistemului ). ce duce la o dezvoltare a pachetului de servicii medicale din sistemul social de sănătate şi. rezultatele lor.venituri proprii (altele decât DRG. etc. 27 .40% . grad de ocupare. 7. EVALUAREA REZULTATELOR Dezvoltarea unui site care să monitorizeze şi să promoveze: Activitatea structurii medicale din cadrul Spitalului Clinic Judetean Timisoara. ambulator: 2.21% O analiză mai detaliată a veniturilor se poate face prin studierea în detaliu a situaţiilor financiare din cele 3 trimestre ale anului 2007. Procentul DRG-ului în totalul veniturilor este relativ constant cat timp numarul de paturi nu se modifică.contract DRG: 61.

El se obiectivează pe practica medicală şi poate fi definit ca “o analiză sistematică. care au scopul de a standardiza actul medical. pentru a corespunde cerinţelor pacienţilor. El este condus pe un circuit separat de celelalte circuite.spaţiul de spitalizare). pentru a se evita riscul contaminării. Auditul stabileşte categoriile de standarde profesionale. clar formulate. manageriale. critică a calităţii actului medical” sau “o încercare de a îmbunătăţi calitatea actului medical”. • Stabilirea judicioasă a circuitului pacienţilor în spital de la internare până în momentul externării. Auditul medical se realizeaza la mai multe niveluri:  structuri de îngrijiri-se analizează organizarea activităţilor. sociale şi personale. pentru a ajuta medicii practicieni în stabilirea deciziilor optime privind îngrijirea medicală în situaţii clinice specifice. realizate în mod sistematic şi care prezintă paşii ce trebuie urmaţi în anumite condiţii. Circuitul bolnavilor începe din momentul prezentării în unitatea sanitară (efectuarea unui consult de specialitate sau internare)şi până la externare. Ele sunt rezultatul unui consens între experţi şi practicieni.care trebuie să fie separate spaţial.• • • Participarea medicilor si a cadrelor medicale medii la programe de Educaţie Medicală Continuă Educaţia medicală continuă reprezintă procesul prin care profesioniştii din sistemul sanitar se preocupă în direcţia menţinerii standardelor cunoştinţelor la un anumit nivel. exigenţelor privind calitatea serviciilor de sănătate şi pentru propria lor evoluţie profesională. Pe plan international se constată o tendinţă de deplasare de la educaţia medicală continuă (sau informarea clinică) către perfecţionarea profesională continuă. Elaborarea şi utilizarea ghidurilor de practică medicală şi a protocoalelor medicale.  rezultatele îngrijirilor-aprecierea gradului vindecarii/ameliorarii unui symptom. Oferirea posibilităţii profesioniştilor de a face audit. liste sau algoritmi. Acestea sunt dezvoltate de reprezentanţi ai tuturor profesioniştilor implicaţi în îngrijirea pacienţilor. absenţa complicaţiilor. Ghidurile de diagnostic şi tratament reprezintă instrumente ştiinţifice. acest din urmă termen incluzând abilităţi medicale. în scopul standardizării procesului de îngrijire. măsoară performanţele şi ia măsuri corective când performanţele sunt slabe. La sfărşitul perioadei de spitalizare pacientului i se întocmesc formele de externare. 28 .Spitalizarea presupune accesul pacienţilor la cabinete de specialitate (compartimentul de internări/externari. reprezentând recomandări practice argumentate care contribuie la alegerea deciziilor medicale optime pentru pacient.  procedurile de îngrijiri – se analizează gardul de corectitudine în aplicarea protocoalelor medicale. Protocoalele medicale sunt proceduri adaptate local.echipamentul/competenţa personalului sanitar.

R– Economia serviciilor. M. 8. în Revista de Management în Sănătate. Uranus. Kotler. în sistemul sanitar este din ce în ce mai accentuată preocuparea pentru introducerea de noi practici şi noi proceduri. Ed. 1996 3. Teora. Bucureşti. Ph. 29 . – Evaluarea şi măsurarea calităţii serviciilor spitaliceşti. Ioncică. care au ca scop creşterea satisfacţiei pacienţilor. Bucureşti. 1988. iunie 2002 2. Stoicescu. Vocabular 6. Editura Economică. C. M. atenţia fiind focalizată în permanenţă asupra clientului (pacient/utilizator). 1997 4. Bucureşti. Armean. Obiectivului fundamental al reformei sistemului sanitar. . xxx Standardul ISO 8402 Managementul calităţii şi asigurarea calităţii. – Economie şi administraţie sanitară. în Revista Management in Sănătate. P. Minciu. prin: compararea celor mai bune practici agreate.2. 2000 5. E. Popescu. publicaţie a IMSS. Olaru. identificarea şi rezolvarea problemelor apărute în procesul de prestare a serviciilor. publicaţie a IMSS.EMC în contextul integrării europene. – Managementul marketingului.  orientarea bolnavului în filierele de îngrijiri – se apreciează accesibilitatea la un anumit tip de serviciu. nr. CONCLUZII În prezent. nr. Stănciulescu. în Revista de Management în Sănătate. cu practicile curente din organizaţie. G .1. nr.Managementul calităţii. Bibliografie: 1. Editura Medicală.3. Bucureşti. . deci creşterea eficienţei. Ed.  9. îmbunătăţirea continuă a calităţii serviciilor medicale furnizate pacienţilor şi facilitatea accesului la acestea pentru toate categoriile de populaţie.O abordare a calităţii serviciilor de sănătate. . Auditul medical are drept scop îmbunătăţirea rezultatelor clinice. Al. 1999 7. scăderea costurilor. poate fi îndeplinit numai prin munca în echipă a specialiştilor. Mihai.

Managementul financiar al activităţii sanitare.ianuarie2002 9. 1998 11. (coord.) .healthreform. Bucureşti.ipp. Uranus. Bucureşti. Ed. P.md www.iccv. 2000 10. Bucureşti. Vlădescu. C (coordanator). Editura Eficient.ro www. Economică. . C.Managementul serviciilor de sănătate. Tănăsescu. Ed.ro 30 . 2000 • • • www. Vladescu.Managementul serviciilor de sănătate.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful