CUPRINS

I. II. 1) 2) 3) 4) 5) 6) III. 1) 2) 3) 4) 5) 6) 7) 8) 9) 10) SANATATE PUBLICA IN ROMANIA..........................

SISTEME SI SERVICII DE SANATATE - ASIGURAREA CALITATII Introducere................................................................................................. .3 Definitia calitatii serviciilor de sanatate.................................................... 4 Caracteristicile de calitate a serviciilor de sanatate................................... 6 Masurare si metodologie in asigurarea calitatii........................................ 7 Managementul strategic al serviciilor de sanatate..................................... 7 Managementul total al serviciilor de sanatate........................................... 8 ANALIZA DE SITUATIE - SPITALUL CLINIC JUDETEAN SIBIU Prezentarea organizatiei.............................................................................. .9 Analiza SWOT............................................................................................ 12 Identificarea problemelor strategice şi a obiectivelor concrete pentru implementarea strategiei de calitate ............................................... 15 Obiective concrete........................................................................................ 17 Strategii........................................................................................................17 Analiza cost – beneficii.................................................................................19 Evaluarea rezultatelor....................................................................................20 Propuneri personale...................................................................................... 21 Concluzii........................................................................................................ 21 Bibliografie.................................................................................................... 22

1

CAP.I SĂNĂTATE PUBLICA IN ROMANIA România avea în anul 1990 un sistem medical exclusiv public, puternic centralizat, susţinut financiar de către bugetul de stat şi coordonat de către Ministerul Sănătăţii şi inspectoratele sale sanitare judeţene. Serviciile erau oferite populaţiei, oficial în mod gratuit, însă subfinanţarea gravă a sistemului o lungă perioadă de timp a dus la scăderea calităţii serviciilor oferite şi transferul unei părţi a costului acestora către populaţie. Multe dintre policlinici şi spitale funcţionau în clădiri deteriorate, fără dotare tehnică corespunzătoare, medicamentele româneşti şi materialele sanitare nu acopereau cererea din unităţile sanitare, iar medicamentele din import, noi şi eficiente, erau inaccesibile pentru majoritatea populaţiei. Astfel, o parte din costurile tratamentelor erau transferate, direct sau indirect, către beneficiar, inclusiv prin plăţile informale către personalul medical, limitând astfel accesul unor segmente din populaţie la serviciile medicale. Calitatea redusă a serviciilor şi lipsurile din sistem, datorate bugetului redus, impuneau luarea unor decizii, în sensul îmbunătăţirii asistenţei medicale publice în România. Trecerea la un model bazat pe asigurări de sănătate a fost evaluată de către decidenţi, la momentul respectiv, drept soluţia optimă pentru multe dintre problemele sistemului. Drept urmare, principiile de organizare, finanţare şi oferire către populaţie a serviciilor sistemului sanitar public au fost modificate, începând cu anul 1996, din punct de vedere legislativ, iar din punctul de vedere al transformărilor efective, începând cu anul 1999. Serviciile medicale sunt, astfel, în prezent, acordate în baza contribuţiei la fondul de asigurări de sănătate (6,5 % din salariul brut al angajatului şi 7% din partea angajatorului). Asiguratul beneficiază, pe baza acestei contribuţii, în mod gratuit de un pachet de servicii definite drept vitale şi reglementate legislativ. Asistenţa medicală primară este, în prezent, oferită de către medicul de familie, dorindu-se o accentuare a rolului serviciilor primare, ca prim filtru de rezolvare a problemelor. Accesul la asistenţa ambulatorie şi cea spitalicească (în afara urgenţelor) şi accesul la medicamentele compensate şi gratuite se face prin medical de familie. Medicii nu mai au statutul de salariaţi ai statului, ci devin furnizorii de servicii medicale care încheie un contract cu Casa de asigurări de sănătate, noua coordonatoare a sistemului. Personalul medical mediu este angajat de către aceşti furnizori de servicii (medici şi spitale). Ministerul sănătăţii îşi menţine doar rolul de finanţare şi coordonare a programelor naţionale de sănătate publică. De asemenea, noul model a dus la o reducere a accesului populaţiei la serviciile medicale, prin apariţia unor persoane care nu pot beneficia de asistenţa medicală (în afara celei de urgenţă, minimale) neavând asigurare de sănătate. După 1990, au fost realizate şi modificări în sens pozitiv, în oferirea asistenţei medicale. Unele dintre policlinicile şi spitalele din sectorul public oferă astăzi servicii îmbunătăţite şi diversificate faţă de acum 13 ani, iar pe piaţă există medicamente noi şi eficiente, inclusiv din import. Există, de asemenea, un system privat de acordare a serviciilor medicale, adiacent celui public şi o reţea extinsă de farmacii private. În acelaşi timp, în contextul sărăcirii populaţiei, un segment larg al acesteia, deşi asigurat, nu îşi permite costul tratamentelor, accesarea serviciilor spitaliceşti performante aflate în afara localităţii de reşedinţă sau apelarea la serviciile sistemului privat, ca alternativă la sistemul public.

2

O mare parte a populaţiei din România are, în prezent, un deficit de educaţie sanitară şi planning familial, incluzând lipsa conştientizării rolului prevenţiei şi al obişnuinţei de consult medical, în cazul apariţiei unei probleme, elemente care demonstrează rolul redus pe care sistemul de sănătate l-a acordat programelor de educaţie sanitară şi prevenţie în rândul populaţiei. Ca urmare, în România se întâlnesc cele mai înalte valori (în context european) ale incidenţei bolilor aparatului circulator, TBC-ului şi ale altor boli infecţioase sau parazitare. Mortalitatea infantilă şi maternă sunt indicatori relevanţi ai problemelor de acces ale unor mame şi copii nou-născuţi la asistenţă medicală, ai calităţii reduse a serviciilor oferite acestora, cât şi ai gradului de informare insuficient în privinţa metodelor de prevenire a bolilor şi de menţinere a igienei sanitare. În ciuda tendinţei descrescătoare de după 1990, rata mortalităţii infantile în România este de trei ori mai mare decât media ţărilor Uniunii Europene şi de două ori mai mare decât în ţările est-europene. Rata mortalităţii materne, deşi de aproximativ cinci ori mai mică în anul 2001 faţă de 1989, rămâne totuşi ridicată, în comparaţie cu celelalte ţări europene. Înscrierea la medicul de familie, ca primă formă de acces la serviciile medicale În prezent, în România accesul la serviciile publice de sănătate se realizează pe principia contributive, prin plata cotizaţiei lunare. Copiii, persoanele cu handicap şi veteranii de război cu venituri scăzute, persoanele dependente de o altă persoană asigurată şi fără venit propriu au acces gratuit la serviciile de sănătate. Acoperirea prin asigurări de sănătate ridică probleme într-o economie în tranziţie, în care structurile salariale şi-au restrâns dimensiunile. Condiţionarea accesului la servicii, prin introducerea asigurării de sănătate, a dus la apariţia de segmente ale populaţiei care, prin neasigurare, nu mai pot beneficia decât de serviciul de urgenţă. Lipsa de informare Slaba informare în rândurile populaţiei asupra necesităţii asigurării medicale şi asupra condiţiilor de acces la serviciile medicale menţine unii potenţiali solicitanţi în afara sistemului public de asigurare. Într-o asemenea situaţie se află grupuri din zonele izolate geografic, grupuri foarte sărace (fără domiciliu stabil), grupuri de rromi. Nivelul de educaţie scăzut favorizează comportamentul de neasigurare. Conform datelor din barometrul pentru serviciile de sănătate, mai mult de jumătate dintre români nu îşi cunosc drepturile şi obligaţiile privind asigurarea medicală, iar peste 80% dintre cei asiguraţi nu cunosc deloc sau au doar vagi informaţii despre serviciile medicale la care sunt îndreptăţiţi. Trecerea la noul model de oferire a asistenţei medicale s-a făcut fără o campanie adecvată de informare a populaţiei Calitatea serviciilor medicale oferite de către sistemul public Potrivit studiului la nivel naţional realizat de către Interhealth Institute, în 1998, serviciile medicale de asistenţă primară oferite sunt de o calitate scăzută. Foarte puţine dispensare asigură asistenţă medicală 24 de ore din 24, echipamentele de diagnostic şi tratament sunt inexistente în cele mai multe dintre ele, cu excepţia asistenţei stomatologice în dispensarele mari. Deşi există stipulat dreptul asiguratului la asistenţă de urgenţă, nu există o acoperire teritorială necesară în acest sens, drepturile asiguratului fiind, astfel, limitate de lipsa resurselor. Controalele realizate de către CNAS, în 2002, în unităţile medicale, au semnalat o serie de nereguli privind:

3

superficialitate în abordarea terapeutică a cazurilor.– autorizaţia de funcţionare a unităţilor medicale (lipsă de autorizaţie sanitară sau autorizaţie sanitară de funcţionare emisă pe termen limitat. În multe spitale. semnalând deficienţele asistenţei medicale primare şi secundare. precum curăţenia sau solicitudinea cadrelor medicale. existenţa coplăţilor au limitat sever accesul populaţiei la sectorul medical stomatologic public. cazuri de raportare a unui număr mai mare de servicii medicale). – folosirea ilegală sau necorespunzătoare a fondurilor (cazuri în care fondurile primite de la casa de asigurări în scopul furnizării directe de servicii medicale au fost utilizate pentru efectuarea unor reparaţii capitale. carnea şi produsele lactate lipsesc din meniu.3% din totalul internărilor sunt internări de urgenţă). 2003). cât şi accesarea redusă de către bolnavi a acestor servicii de la primele simptome ale bolii. altele. în cazul tratamentelor de lungă durată. Conform legislaţiei. reflectând. în defavoarea oferirii de consultaţii. – alte tipuri de încălcare a prevederilor legale (aspecte legate de încălcarea normelor programului de lucru al personalului şi supraevaluarea gărzilor). Rata ridicată de internare arată că pacienţii sunt admişi în spital. luni şi chiar ani de zile (CNAS. în starea clădirilor care adăpostesc cabinetul. Aşteptarea prelungită pentru a beneficia de consultaţie este o altă problem semnalată de către populaţie. reglementările legislative prevăd reînnoirea periodică de către medic a reţetei. – dotarea cu aparatură (repartiţie neoptimă a aparaturii medicale în cadrul unităţilor medicale şi în plan teritorial). Pe de altă parte. – neglijenţe. deficitul de medici şi unităţi sanitare. având ca materie primă în special alimente cu aport caloric şi nutritiv relativ scăzut (varza. abuzuri în serviciu (neglijenţe în serviciu. în dotările sanitare şi curăţenie. adulţii au dreptul la servicii stomatologice preventive gratuite o dată pe an. neconformă normativelor de personal în vigoare. Aprecierea populaţiei asupra calităţii cabinetelor medicilor de familie reflect problemele actuale în dotarea cu echipament medical. fasolea. modalitatea de restructurare şi de eficientizare a unităţilor sanitare nu a adus ameliorări privind calitatea serviciilor oferite). – alimentaţia deficitară a bolnavilor internaţi (alimentaţia oferită bolnavilor este săracă. 4 . Percepţia negativă a populaţiei asupra calităţii serviciilor şi a relaţiei medic-pacient se poate constitui într-un factor demotivator al apelului la medic. expirată). Dacă unele probleme ţin de resursele financiare deficitare. Acest sistem îl pune pe medic în situaţia de a-şi pierde o parte din timp completând scripte. fără a avea o îngrijire ridicată în ambulatoriu (70. Reducerea masivă a ofertei de servicii stomatologice în sectorul public. în unele zone. ceea ce duce la aglomerarea acestor persoane la uşa medicului. indisciplină. iar asigurarea acoperă 40–60% din costul protezelor dentare şi al tratamentelor ortodontice. personal mediu subnormat. sunt probleme care ar putea fi mult mai simplu remediate. Accesul la serviciile stomatologice Starea proastă a dentiţiei populaţiei în prezent este un fapt îngrijorător. – personalul medical (încadrarea cu personal medico-sanitar şi alte categorii de personal. cartoful). automatisme ce produc prejudicii. mărind timpul de aşteptare. nediversă. absenţa dotărilor şi materialelor performante. număr mare de medici în centrele universitare).

2003). Bolile cardiovasculare. cu impact social ridicat. aflată în proces de aprobare elimină gratuitatea pentru medicamentele ce se adresează unor boli grave. Populaţia din rural este cea mai afectată de deficienţele în oferirea asistenţei stomatologice. deşi sunt asigurate. Problema rolului scăzut acordat prevenţiei Una dintre problemele grave ale sistemului românesc de ocrotire a sănătăţii publice este şi insuficienţa programelor medicale preventive şi ineficienţa acestora. precum TBC sau bolile venerice. Noua listă a medicamentelor gratuite. De asemenea. neglijându-şi problemele dentiţiei. oferă servicii de o calitate ridicată. în afara localităţii. iar pentru acestea medicamentele necesare sunt deosebit de costisitoare. o mare parte a populaţiei nu apelează la asistenţa stomatologică decât în caz de urgenţă. mijlocul de transport şi costul acestuia reprezintă o problemă de acces la serviciile medicale. Probleme de acces determinate de standardul de viaţă precar al populaţiei. chiar şi în ceea ce priveşte tratamentele vitale. foarte dezvoltat. stomatologului. Pentru 40% din populaţia din rural. Programele de planning familial şi cabinetele cu acest scop sunt insufficient dezvoltate. pe fondul bugetului foarte redus al gospodăriei. coplata adresată personalului medical şi timpul de aşteptare sunt văzute ca obstacole. În acest context. acest fapt reflectându-se în rata mare a avorturilor şi în slaba informare a populaţiei din rural sau oraşele mici. Persoanele neasigurate care trăiesc în sărăcie nu beneficiază de compensări. precum: analize medicale de bază oferite de laboratoare. costul crescut al medicamentelor a diminuat accesul la acest tip de consum al familiilor sărace. Pe de altă parte. medicamente acordate compensat sau gratuit. dar foarte costisitoare. folosind mijloace de protecţie într-o proporţie redusă. achitarea costurilor de transport şi extraplata pentru medic şi personalul auxiliar. în ceea ce priveşte avantajele planningului familial. în cazul copiilor sau al unor boli grave. chiar şi pentru un salariat cu venituri medii. faţă de 20. comparativ cu alte ţări din Europa (MSF. în lume. pe termen lung. în anul 2000. obligatorii.9% din aceasta adresânduse. atât de către cei din rural cât şi de către cei din urban. Subfinanţarea redusă a programelor destinate prevenirii îmbolnăvirii populaţiei se reflectă în indicatorii de morbiditate. diabetul. în cazul persoanelor aflate în sărăcie. Astfel. Accesul la medicamente Liberalizarea pieţei medicamentului şi scăderea producţiei interne de medicamente au dus la creşterea exagerată a preţurilor produselor farmaceutice. nu cunosc şi nu respectă regulile de igienă. Problema coplăţilor Un număr mare de persoane. Accesul la medicamentele compensate este foarte important. taxele vamale şi TVA scumpesc în România medicamentele cu 50%. modificări care au consecinţe sociale negative importante. Familiile sărace nu îşi pot permite coplăţile implicate de solicitarea serviciilor medicale şi achiziţionarea medicamentelor necesare. pentru prevenirea cărora. Pentru viitor se analizează şi perspectiva plafonării compensării doar pentru 65% din preţurile medicamentelor şi doar a medicamentelor mai ieftine. 5 . doar 8. fiind singura posibilitate a acestora de a putea beneficia de anumite medicamente. Criza financiară actuală a determinat incapacitatea accesării de către populaţie a unor servicii la care erau îndreptăţiţi.Sectorul privat. au acces limitat la asistenţa medicală.5% din cea urbană. Comunităţile de rromi sau comunităţile rurale izolate şi sărace nu au informaţii privitoare la modalităţile de protecţie împotriva bolilor cu transmitere sexuală.

 Inrautatirea sanatatii populatiei. echipamentelor.  Grad de informare insuficient in privinta metodelor de prevenire a bolilor si de mentinere a igienei sanitare. personalului medical. chiar în accesarea asistenţei primare (inclusiv stomatologice). la o polarizare în ceea ce priveşte accesul la serviciile de sănătate. 6 . antidrug.  Slaba informare a populatiei in privinta asigurarii medicale. Standardul scăzut de viaţă în România şi condiţiile oferite de către sistemul sanitar românesc. TBC si ale altor boli infectioase si parazitare.  Reducerea accesului populatiei la servicii medicale.  Situatia precara a sistemului de sanatate publica din mediul rural.există în prezent programe speciale de formare a unui comportament alimentar sănătos în rândul populaţiei. treptat. ANALIZA SWOT A SANATATII PUBLICE DIN ROMANIA: 1) Puncte forte:  Asiguratii beneficiaza de un pachet gratuit de servicii medicale. În timp ce un segment al populaţiei are acces la servicii performante. inclusiv din import.  Vaccinarea gratuita a populatiei si reducerea riscului de imbolnavire cu boli contagioase. au dus.  Existent ape piata a unui numar mare si diversificat de medicamente.  Desfasurarea campaniilor pentru informarea populatiei privind planificarea familiei. 3) Oportunitati:  Scaderea numarului de avorturi.  O mare parte a populatiei din Romania au un mare deficit de educatie sanitara si planning familial. constituie în ţara noastră principala cauză de deces pentru populaţia sub 64 de ani. oferite de asistenţa specializată din centrele universitare.  Imbunatatirea si diversificarea serviciilor din institutiile medicale.  Servicii medicale costisitoare.  In Romania se intalnesc cele mai inalte valori ale incidentei bolilor aparatului circulator. la asistenţă medicală privată şi medicamente eficiente costisitoare. ceea ce este mai grav. în ultimele decenii.  Insuficienta cladirilor. fapt cu consecinţe pe termen lung asupra stării de sănătate a populaţiei şi în contradicţie cu principiile echităţii sociale statuate de legislaţia sanitară. etc. un alt segment al populaţiei are probleme în accesarea asistenţei şi medicaţiei de calitate şi.  Unele categorii de persoane au acces gratuit la servicii medicale. 4) Amenintari:  Scaderea calitatii serviciilor oferite. 2) Puncte slabe:  Subfinantarea grava a sistemului de sanatate publica. care nu pot beneficia de asistenta medicala.  Cresterea mortalitatii infantile si materne.

 O mai mare atentie sanatatii publice din zonele rurale.  Inrautatirea starii de igiena a populatiei. Recomandarile cu privire la serviciul de sanatate publica din Romania:  Organizarea mai multor programe de informare a populatiei cu privire la regulile de igiena.  Perfectionarea echipamentelor din institutiile medicale.  Acordarea mai multor gratuitati categoriilor de persoane defavorizate. RECOMANDARI: Serviciu de sanatate publica din Romania trebuie imbunatatit.  Conducatorii institutiilor medicale sa aiba cumostinte aprofundate de management.  Informarea populatiei cu privire la drepturile lor de pacient si la asigurarile sociale.s. 7 .metode contraceptive. Cresterea exagerata a preturilor produselor farmaceutice.  Perfectionarea cadrelor medicale.  Dezvoltarea Asociatiei pentru Managementul Sanatatii.  Reducerea coruptiei din sanatate publica.  Imbunatatirea conditiilor sanitare si de igiena din institutiile medicale.a. deoarece sanatatea publica este un barometru al economiei nationale.  Discrepantele mari in ceea ce priveste accesul diferitelor segmente de populatie la serviciul de sanatate.  Alocarea unor sume mai mari din bugetul statului pentru sanatatea publica.

Ocrotirea sănătăţii reprezintă un serviciu foarte important oferit populaţiei. trăsături ce permit identificarea lor. de gradul de cultură. pe de o parte este o calitate a vietii iar pe de alta parte reprezinta si masura calitatii vietii .CAP. Serviciile. care decurg din specificul muncii desfăşurate în această sferă. afirmaţie argumentată de expansiunea serviciilor şi de creşterea rolului acestora în viaţa societăţii. aceste servicii sunt profund implicate în crearea condiţiilor materiale de existenţă a omului. cu celelalte componente ale economiei şi calităţii vieţii. Sanatatea. în general. de dotarea lor tehnică şi de încadrarea cu personal de specialitate. în mare măsură. constituindu-se totodată în criterii de delimitare a serviciilor de celelalte componente ale activităţii economice şi sociale. specifice domeniului in care isi desfasoara activitatea. şi nu în ultimul rând. de aria lor de cuprindere şi de modul de organizare. în ridicarea calităţii vieţii. de structura consumului. de dimensiunile reţelei unităţilor sanitare. activitati pentru realizarea carora sunt folositi profesionisti de sanatate(furnizori) care au atributii diverse. Aceasta este determinată de nivelul general de dezvoltare economico-socială. Grupate sub denumirea generică de “sănătate”.Aceste trăsături influenţează şi modul de comercializare a serviciilor. de nivelul de dezvoltare a serviciilor de ocrotire a sănătăţii. Evoluţia stării de sănătate este influenţată. sunt organizate pe intreg teritoriul unui stat si au ca obiectiv de activitate satisfacerea diverselor necesitati si cerinte de sanatate ale populatiei acelui stat. În prezent se poate vorbi de o „societate a serviciilor”. de serviciile de sănătate. Un fapt care trebuie menţionat este că aceste trăsături nu se regăsesc în totalitatea lor la fiecare tip de serviciu în parte. In general se considera ca serviciile de sanatate sunt un sistem de institutii care sunt recunoscute oficial. Starea de sănătate are un conţinut complex şi se află într-o relaţie de intercondiţionare cu evoluţia socială în ansamblu. îmbracă o serie de trăsături particulare. Ele includ un larg spectru de activitati atat preventive cat si curative si de recuperare. de standardul igienei individuale.II SISTEME SI SERVICII DE SANATATE ASIGURAREA CALITATII Evoluţia economiei moderne înscrie între orientările sale fundamentale dezvoltarea şi diversificarea serviciilor. 8 .

organizaţional şi de mediu. social şi biologic. Ce este calitatea îngrijirii? Calitatea îngrijirii este un concept dinamic cu multe dimensiuni. Stilul dede viaţă Stilul viaţă Condiţiile dede mediu Condiţiile mediu Starea dede Starea sănătate sănătate Biologia umană Biologia umană Sistemul îngrijirilor Sistemul îngrijirilor dede sănătate sănătate Fig. cât şi cultura etnică) şi pe contextul situaţiei. trebuie definită calitatea îngrijirii în interiorul unei instituţii de îngrijire a sănăţii. DEFINITIA CALITATII SERVICIILOR DE SANATATE Starea de sănătate este un fenomen complex. care exprimă nivelul şi caracteristicile sănătăţii membrilor unei colectivităţi privite în ansamblu. Înainte de a putea discuta despre managementul calităţii.1 .2. O definiţie a calităţii îngrijirii trebuie să includă care sunt perspectivele. Nr. un element. bazate pe ce valori şi pe ce cunoştinţe şi resurse.cheie este Calitatea. Definiţia calităţii îngrijirii de sănătate se bazează pe valori unice din cadrul culturii (atât cultura profesională.Determinanţii stării de sănătate În serviciile medicale. Această definiţie se va modifica pe măsură ce vor fi elaborate şi acceptate noi cunoştinţe. Dimensiunile sale sunt dependente atât de perspectiva persoanei care răspunde la întrebare. cât şi de contextul social. Este imposibil să defineşti 9 . fiind strâns legată şi de calitatea vieţii populaţiei.

precum şi informaţiile primite de furnizor de la pacientul său.numărul furnizorilor de îngrijiri de sănătate.de relaţiile sociale şi psihologice stabilite între pacient şi furnizorul de servicii sanitare. considerând-o drept unul dintre cele mai importante aspecte luate în consideraţie atunci când sunt în situaţia de a evalua calitatea serviciilor medicale.  continuitatea îngrijirilor de sănătate-obţinerea unui beneficiu maxim sau utilizare maxima a resurselor. El opiniază referitor la calitatea îngrijirilor de sănătate ca fiind: “faptul de a face ceea ce trebuie si cum trebuie.  accesibilitatea – se referă la timpul de aşteptare al pacientului pentru a face o programare. de explicaţii privind boala. 10 . insa pacienţii apreciază prioritar latura umană sau interpersonală a îngrijirilor. Calitatea se referă în egală măsură la creşterea satisfacţiei clientului/utilizatorului. de situaţia socială şi profesională. definiţia calităţii a evoluat în paralel cu creşterea numărului de aplicaţii practice ale diferitelor modalităţi ştiinţifice de abordare a problemelor specifice acestui domeniu. cât şi celor “subiective”(atitudini. În cazul serviciilor sanitare. descrie calitatea ingrijirilor medicale ca pe “tipul de ingrijire de la care se aşteaptă să maximizeze o dimensiune a bunăstării.” În opinia lui Donabedian calitatea îngrijirilor este dependentă de “modalitatea de aplicare a ştiinţei şi tehnologiei medicale astfel încât să fie maximizate beneficiile îngrijirilor fără a creşte riscurile”. tratamentul.  latura interpersonală a îngrijirilor de sănătate – este reprezentată de elementele umaniste ale îngrijirilor de sănătate. luând în consideraţie balanţa câştigurilor şi pierderilor care afectează procesul îngrijirilor de sănătate în întregul lor.relaţii interpersonale) . la auditul profesional şi la imbunătăţirea eficienţei sau reducerea costurilor. calitatea este obiectivată prin evaluarea celor două laturi la nivelul serviciilor de sănătate.calitatea îngrijirii fără a ţine seama de valorile ce se află în spatele individului.” În consecinţă. Donabedian. Cercetătorii din domeniul sanitar afirma că pentru a dezvolta o definiţie utilă este necesară enumerarea tuturor elementelor implicate în obţinerea satisfacţiei pacientului:  latura tehnică a îngrijirilor de sănătate-se referă la acurateţea diagnosticului şi tratamentului. acordându-se atenţie atât aspectelor cuantificabile. Atât aspectul tehnic. calitatea sa fiind evaluată prin comparaţie cu cel mai bun act medical practicat la un moment dat (benkmarking). specialist de renume în domeniul asigurării calităţii.  disponibilitatea resurselor pentru îngrijirile de sănătate . cât si cel interpersonal apartin în egală măsură ştiinţei şi artei.

Componenta economică influenţează si ea conduita managerilor unităţilor sanitare. si consideră calitatea ca fiind „obţinerea unei mai bune sănătăţi şi a satisfacţiei”. conducerea organizaţiilor sanitare. profesioniştii. Medicii fiind foarte implicaţi în definirea şi evaluarea calităţii îngrijirilor de sănătate. variază în funcţie de caracteristicile personale. Ei au tendinţa de a acorda o importanţă mai mare competenţei tehnice şi de a neglija rolul relaţiilor interpersonale. secundare si tertiare de sanatate 11 . conferindu-le o imagine de competenţă şi excelenţă. calitatea este asociată cu eficienţa şi cu utilizarea adecvată a resurselor. prin modul de organizare şi funcţionare. din punctul de vedere al guvernului sau al terţilor plătitori. modul în care ei emit judecăţi asupra calităţii.ingrijiri primare. este întărit rolul consumatorilor în managementul calităţii.Concluzia la care au ajuns specialiştii a fost că modul cel mai simplu şi mai puţin costisitor de evaluare a calităţii serviciilor de sănătate este măsurarea satisfacţiei pacienţilor. Deoarece calitatea a devenit o măsură a performanţei şi pentru unităţile sanitare. relaţii pe care le-am putea numi competenţă interpersonală.Pentru aceştia calitatea are mai intai o dimensiune dată de relaţiile interpersonale şi apoi de competenţa profesională. preocupările acestora pentru introducerea de programe de evaluare a calităţii au devenit tot mai evidente.au cunoştinţe limitate despre actul medical. Calitatea îngrijirilor de sănătate este abordată în mod diferit de fiecare categorie de actori implicaţi în serviciile sanitare: guvernul. pacienţii. CARACTERISTICILE DE CALITATE A SERVICIILOR DE SANATATE Serviciile de sanatate asigurate de profesionisti pot fi clasificate in : . Din partea puterilor publice.De asemenea. prin: reprezentarea în consiliile de administraţie. influenţează nivelul de calitate a serviciilor pe care le furnizează. dezvoltarea mecanismelor de asigurare a satisfacţiei. Profesioniştii din sănătate (personalul medical) sunt o grupă mai puţin omogenă decât finanţatorii. realizarea de anchete de satisfacţie. obligaţi să facă faţă constrângerilor financiare. Deoarece pacienţii nu constituie un grup omogen. Unităţile sanitare. diminuarea resurselor duce la găsirea de noi mijloace (ex:eficienţa şi distribuirea raţională a fondurilor). 3. Această viziune pare a fi îmbrăţişată în ansamblul ei şi de managerii unităţilor sanitare. Astfel. de gradul de concordanţă dintre serviciile furnizate şi cele aşteptate. pun accentul pe competenţa profesională şi pe mijloacele fizice adaptate proceselor (dotările tehnice) şi consecinţele acestor procese asupra sănătăţii pacienţilor. Acestă afirmaţie se înscrie în spiritul definiţiei celei mai acceptate a calităţii: calitatea reprezintă satisfacerea necesităţilor clientului. Pacienţii (consumatori de servicii de sănătate).

Lista JCAHO include: 12 2. Ingrijirile tertiare de sanatate Sunt ingrijirile acordate in institutii specializate in recuperarea persoanelor cu handicap si/sau infirmitati In ce priveste asigurarea calitatii acestor servicii.Membrii echipei de sanatate din comunitate asigura de obicei primul contact intre individ si sistemul de sanatate.etc. Aceste deziderate pot fi obtinute numai prin continua monitorizare.egalitatea (pt. Fiecare pacient sa primeasca o combinatie optima de servicii(diagnostice si terapeutice) care sa conduca cu o probabilitate maxima la obtinerea celei mai bune consecinte posibil de atins pentru starea sa de sanatate. 3. 1. OMS. imbunatatirea sistemului de ingrijiri primare. Ingrijirile primare de sanatate Sunt ingrijiri esentiale acordate la nivel comunitar in cadrul asistentei medicale primare si a nursingului comunitar de catre profesionisti care lucreaza in echipa. 4.relevanta fata de nevoi(caracterul adecvat al serviciilor furnizate pt. Criterii de calitate sunt considerate dimensiunile lui Maxwell precum si lista JCAHO a lui Wilkinson. Satisfactie maxima a pacientului privind interactiunea sa cu sistemul sanitar si rezultatele obtinute. Ingijirile secundare de sanatate Sunt ingrijiri acordate la nivel de spital de catre personal specializat si sunt centrate pe individ (pacient).1. raspunsul la tratament. afectiuni secundare asociate. 2. prin raportul Grupului de lucru pentru asigurarea calitatii precizeaza obiectivele care trebuie atinse : 1.accesibilitatea la servicii (include toate tipurile de accesibilitate) . secundare si tertiare precum si a promomovarii sanatatii. colaborand intre ei cu membrii comunitatii si cu alte categorii de profesionisti comunitari.aceleasi nevoi se ofera tuturor aceleasi servicii) . evaluare si in final. Asumarea riscului minim de aparitia iatrogeniilor.boala pacientului.eficacitatea (atingerea rezultatelor scontate) . aceste consecinte trebuie sa se raporteze la practicarea medicinii la nivel de arta si la factorii biologici(varsta. intreaga comunitate) .echitatea (se acorda fiecarui individ sau grup uman acele servicii de care are intradevar nevoie) .Ele sunt centrate pe familie.eficienta economica (utilizarea judicioasa a resurselor cu obtinerea de rezultate maxime). 3. adica asigura punctul de intrare in sistem 2. . Dimensiunile calitatii serviciilor de sanatate ale lui Maxwell cuprind: .) Folosirea resurselor minime pentru atingerea rezultatelor dorite. comunitate si membrii acesteia (clienti/beneficiari).acceptabilitatea sociala .

nivelul cunostintelor. aprecierea calitatii. • Gradul de disparitie al simptomelor si nivelul imbunatatirii functionale(imbunatatirea calitatii vietii). 13 .Evaluarea calitatii ingrijirilor medicale depinde de multiple probleme si de masurarea fenomenelor psiho-sociale intangibile. managerii) calitatea in special: Utilizarea eficienta si eficace a fondurilor si resurselor disponibile. schimb de informatii si indrumare spre alte servicii optime. 3.cum ar fi: • dificultatea de a masura consecintele ingrijirilor datorita influentei unor variabile sociale asociate (dieta. • Gradul de libertate pe care-l au de a actiona in interesul deplin al pacientului. Grija aratata de personalul medical.cu o urmarire. Pentru producatori (profesionisti de sanatate) accentul se pune pe: • Masura in care ingrijirile se apropie de de statutul tehnic de „arta”. monitorizarea schimbarilor legate de sanatate. Pentru consumatori prioritatea se pune pe: Raspunsul care este primit la rezolvarea nevoilor de ingrijiri.- eficacitatea (este serviciul de sanatate folositor?) adecvarea (este potrivit pentru pacientul respectiv?) accesibilitatea(in cazul in care serviciul este potrivit.atitudini.pacientul are acces la el?) acceptabilitatea (daca serviciul este si potrivit si accesibil. • alegerea bazei de evidenta pt. atitudinilor si valorilor fiind mult mai dificila(aceste variabile nu pot fi observate direct). Reducerea la maximum a productivitatii pierdute datorita starii de boala. conditii de locuit. nivelul de comunicare. al actorilor implicati in piata serviciilor de sanatate.Nu se poate afla cu precizie daca modi-ficarea starii de sanatate este rezultatulserviciilor primite sau un raspuns la modificarea circumstantelor.pacientul il doreste si-l accepta) eficienta (este produs intr-un mod cost-eficace?) continuitatea (s-a desfasurat fara intrerupri.Toate observatiile impun selectarea informatiilor si au un impact major asupra concluziilor.etc. 4. mai ales in domeniul medical.mai specializate?) • • • • Din pdv.saracia. Pentru prestatori (tertii platitori. a perceptiilor. 2.). calitatea acestor servicii difera astfel: 1. MASURARE SI METODOLOGIE IN ASIGURAREA CALITATII Modificarile biologice asociate unor ingrijiri tehnice pentru afectiuni bine definite sunt mai usor de observat si masurat.

• metoda revizuirii concomitente prezinta o acuratete si o flexibilitate crescuta insa interfereaza cu procesul de ingrijire iar gradul de confidentialitate pentru pacienti si specialisti scade. materializat într-o imagine slab structurată a viitorului. 5. a viitorului. Astfel exista metode diverse care incearca sa reglementeze aceasta problema. Controlul politicii este procesul de actualizare a acesteia. Misiunea calităţii este asigurarea competitivităţii(o condiţie a supravieţuirii). analiza referindu-se la oameni.pastrarea confidentialitatii.direcţionare sau coordonare. inclusiv cea a calităţii. care trebuie să se desfăşoare anual. misiune. Formarea viziunii se bazează pe analiza trecutului.minima interferenta a episoadelor de revizuit. se face în funcţie de răspunsurile pe care organizaţia trebuie să le dea în viziune. Politica pentru calitate are rolul să aducă o schimbare în mentalitatea salariaţilor. Activităţile sale sunt:planificare strategică. a prezentului.control strategic.• • • alegerea ariei de investigat (lucru care va influenta validitatea concluziilor) deoarece nu este nici necesar si nici practic sa monitorizam permanent toate aspectele serviciilor de sanatate.În funcţie de sfera de cuprindere. afaceri. 14 . cunoştinţe. Elaborarea politicii calităţii este o problemă internă a oricărei organizaţii şi revine în sarcina managerilor. MANAGEMENTUL STRATEGIC AL CALITATII IN SERVICIILE SANITARE Managementul strategic este o abordare sistematică ce are ca scop fundamentarea şi realizarea obiectivelor unei organizaţii. politică şi strategie. avantaje:facilitate in executie. Revizuirea politicii se bazează pe evaluarea rezultatelor şi este o operaţiune efectuată tot de manageri. • in SUA se foloseste metoda revederii retrospective a cazurilor bazata pe inregistrarile medicale. creată prin intuiţie sau din dorinţe. să le menţină acestora trează atenţia asupra problemelor calităţii şi să indice valorile promovate în acea perioadă. Structurarea filosofiei manageriale. misiunea poate fi îngustă sau largă. Viziunea este un ideal către care tinde organizaţia. dezavantaje: dependenta de acuratetea inregistrarilor medicale si de memoria participantilor. şi un obiectiv ce asigură mobilizarea forţelor din organizaţie. cum ar fi: metodologia„trasorului”a lui Kessner(anumite conditii selectate reprezinta „trasori” in stabilirea calitatii) conceptia evenimentului santinela a lui Roberts (foloseste screeningul unor incidente care selecteaza anumite cazuri pentru un studiu retrospectiv complet).organizare.

Formularea strategiei pentru calitate trebuie să răspundă implicit sau explicit la unele aspecte: -ce succesiune de activităţi contribuie la realizarea calităţii serviciilor -ce elemente ale sistemului calităţii se pot ataşa fiecărei activităţi -ce funcţii ale asigurării calităţii trebuie dezvoltate si ce grad de severitate se impune 6.pe baza cărora sunt realizate serviciile. prin care se urmăreşte asigurarea succesului pe termen lung. în raporturile sale cu celelalte compartimente. prin satisfacerea clientului şi obţinerea de avantaje pentru toţi membrii organizaţiei şi pentru societate”. centrat pe calitate. si anume: • Calitatea este punctul central al activităţilor organizaţiei. este desfăşurarea „fără erori” a proceselor şi activităţilor din unitate( toate compartimentele şi toţi angajaţii trebuie să lucreze preventiv. se realizează cu participarea întregului personal • Organizaţia urmăreşte obţinerea succeselor prin satisfacerea clientului si avantaje pt. şi colaborarea lor cu alte compartimente. cum foloseşte resursele pentru a-şi îndeplini misiunea respectând politica pe care a definit-o.se impune îmbunătăţirea calităţii în toate compartimentele unităţii sanitare. În literatura economică se consideră că principiile de bază ale TQM sunt următoarele: • Orientare spre client (market in) . să excludă aparitia erorilor). Această definiţie conţine elementele esenţiale pentru delimitarea cadrului conceptual al TQM. Premisa pentru realizarea unor servicii de calitate.Acest principiu reprezintă cel mai bine filosofia TQM. şi un „furnizor intern”. MANAGEMENTUL TOTAL AL CALITATII Începând cu anii 80 sunt implementate concepte integratoare de asigurare a calităţii.Cerinţele clienţilor se transpun în specificaţii. scopul calităţii fiind competitivitatea. Standardul ISO 8402 defineşte Managementul Total al Calităţii (TQM) ca reprezentând „un sistem de management al unei organizaţii. Fiecare compartiment trebuie să se considere un „client intern”. Calitate pe primul plan.Pentru satisfacerea cerinţelor clientului. dintre care un interes deosebit suscită conceptul de Management Total al Calităţii (Total Quality Management). 15 . personal si societate.Strategia arată modul cum acţionează organizaţia. Calitatea trebuie să devină punctul central al tuturor activităţilor din unitatea respectivă prin implicarea permanentă a conducerii de vârf si a tuturor compartimentelor şi angajaţilor în asigurarea calităţii. Strategia calităţii este o strategie concurenţială. • „Zero defecte” şi îmbunătăţire continuă -„totul trebuie făcut bine de prima dată şi de fiecare dată”. bazat pe participarea tuturor membrilor săi.

Are în structură Medicina interna I si I 40 1186 paturi. structurat şi adaptat specificului de activitate. precum si servicii ORL 30 35 anexe: bucatarie. dar şi pentru managementul organizaţiei În cazul TQM. din care 52 spitalizare de zi.activitatile trebuie abordate procesual. are o structura de tip Neurologie 70 pavilionar cuprinzand un numar de 14 clădiri Neurochirurgie 25 distincte in care functioneaza: 23 sectii de Ortopedie traumatologie 96 spital. Diabet. . Boli nutritie Gastroenterologie 40 acoperind 29 specialităţi medicale. STUDIU DE CAZ SPITALUL CLINIC JUDETEAN DE URGENTA TIMISOARA 1. PREZENTAREA ORGANIZATIEI Spitalul Clinic Judeţean reprezintă unitatea sanitară cea mai complexă a judeţului Sibiu. Nefrologie 25 farmacie. I. 8 compartimente (sevicii de specialitate Urologie 55 ce deservesc sectiile din stationar – laborator.paturi pentru unele specialităţi. Argumentare cu date. B-dul Chirurgie plastica 25 Corneliu Coposu Nr. Oncologie 80 radiologie.Datele trebuie riguros verificate înaintea utilizarii şi reactualizate continuu. sterilizare. serviciul tehnic).• • Viziune sistemică . costuri şi riscuri. asigurând asistenţa medicală de specialitate a peste 155. medicina legala.acest principiu este esenţial pentru TQM. Pentru realizarea obiectivelor calităţii. ţinând seama de beneficii.1 Oftalmologie Dermato-venerice 25 Ambulator de specialitate si Serviciul Tehnic25 Administrativ. datele încep cu etapa identificării clienţilor şi cerinţelor lor şi pânâ la evaluarea satisfacţiei acestora. De mentionat ca sectiile Infectioase 75 Neurologie si Recuperare Medicala si Fizioterapie I si II Endocrinologie 25 Obstetrica-ginecologie Obstetrica Neonatologie Neonatologie-prematuri 25 25 25 25 16 .224 locuitori ai judeţului Nr. se recomandă ca organizaţia să dezvolte şi să implementeze un sistem al calităţii. spalatorie. Hematologie 25 90 Din punct de vedere imobiliar Spitalul Clinic Cardiologie I si II Chirurgie generala I si II 133 Judeţean Sibiu este situat in Sibiu. respectiv a peste 422. îndeplinind totodată şi Secţie 153 funcţia de spital de urgenţă. centrul de sange.045 locuitori din municipiul Sibiu. împreuna cu alte activităţi din amonte şi aval.

nemedical etc. şi câteva date privind doi din cei mai importanţi indicatori de activitate clinică raportaţi la media pe ţară : DMS şi ICM.san. Calea Poplacii Nr. Resurse umane: Categorie personal Medici Alt pers.Pompeiu Onofrei Nr.fiind situate in alte locatii din oras: Str.san.5 17 .auxiliar Pers. ce asigură atât instruirea studenţilor în medicină. din care peste jumătate sunt cadre universitare.mediu Pers. dotarea cu personal medical.5 7 80 45 16.sup.TA de Contract integral 110 53 704 308 70 Activitate integrată 57 Contract parţial 2 1 Vacant 30. Serviciul Tehnic-Administrativ -administraţia spitalului este asigurată de 9 servicii tehnicoadministrative. 10-12 pentru sectia Recuperare Medicala si Fizioterapie II.san. Ambulatorul de Specialitate este format din doua policlinici care asigura asistenţa medicala ambulatorie a spitalului prin 21 specialităţi medicale ( 37 cabinete si 5 laboratoare). STRUCTURA SPITALULUI CLINIC JUDEŢEAN TIMISOARA Voi prezenta structura cu paturi a Spitalului Judeţean TIMISOARA.2-4 pentru sectia Neurologie si Str.5 Total 199. Pers. • • • • • • • • Secţii cu paturi – stationar -27 sectii – 1162 paturi Unitatea de primire a urgenţelor cu SMURD – 6 paturi Compartimente medicale – ATI – 18 paturi Laborator analize medicale Ambulator de spital – 2 Policlinici Serviciul de Medicină Legală Medicina muncii Servicii auxiliare si tehnico-administrative PERSONALUL Activitatea Spitalului Clinic Judeţean TIMISOARA beneficiază de contribuţia a peste 250 medici de înaltă calificare. cât şi pregătirea de specialitate a peste 238 medici stagiari şi rezidenţi.5 43 784 353 87 0.Fizioterapie II nu fac parte din sistemul pavilionar al spitalului judetean Sibiu.

7 7.4 7.7210 Secţia Chirurgie 1 Realiz.I-II Medici stagiari Total stat funcţii 102 1329 85 178 10 1570 57 3.6 7.70 7.7300 Media /tara 0.80 7.18 5.127 456.4 8.0 Media /ţară 7.11 10.40 6.38 7.05 6.Pers.300 51. Indicele de complexitate al cazurilor Secţia Interne 1 Realiz.87 10. Nefrologie Gastroenterolog.5 6.031 Anul 2007: 74.9 7.9 8.0 7.68 7.III-VII Rezid.0 7.27 Secţia Fizioterapie 2 Fizioterapie 1 Chirurgie 1 Chirurgie 2 Endocrinologie Hematologie Neurochirurgie Ortopedie Urologie Oftalmologie Infectioase Total Spital Media /ţară 10.179 43.68 8.8292 18 . 0.5 ACTIVITATEA PE ULTIMII 5 ANI Bolnavi externaţi 41.02 5.9 6.6 7.87 7.9 5.90 6. Cardiologie 1 Cardiologie 2 Oncologie ORL Realiz.09 1o.3 6.5 9 159 57 3.8 6.21 8.8 7.03 5.9 5.5 57 245 111 1577.9559 Media /tara 0.5 6.6 Realiz.803 42. 0.muncitor Total Rezid.826 385.05 5.657 51. Anul 2003 2004 2005 2006 2007 INDICATORI DE UTILIZARE A SERVICIILOR Durata medie de spitalizare Secţia Interne 1 Neurologie Interne 2 Dermatovenerice Diabet Gastroenterolog.82 5.33 7.33 5.1 4.064 432.5 77 162 59 1875.21 7. 7.82 7.49 5.8 8.900 389.6% din totalul bolnavilor externati pe judeţ (exceptând spitalele de profil).consultatii 378.7 5.387 Nr.80 7.

6609 0.8350 0.7838 0.1297 0.9308 1.3905 0.8369 0.7999 0.7811 0.7351 0. cât şi prin bugetul statului şi venituri proprii.6972 1.7585 1.8468 0.8292 1.2071 0.7662 0.9643 0.7210 0.Interne 2 Fizioterapie I Fizioterapie II Dermatovenerice Gastroenterologie Hematologie Diabet Endocrinologie Cardiologie I Cardiologie II Urologie 0. venituri proprii altele decât cele din contractul cu CAS Timisoara.7045 0.7901 0.9456 0.8604 FINANŢAREA Finanţarea Spitalului Clinic Judeţean TIMISOARA este asigurată atât prin sistemul DRG.0485 0.7614 0.5107 0.7489 Chirurgie 2 Infectioase Oftalmologie Chirurgie plastica Oncologie ORL Neurochirurgie Neurologie Ortopedie Nefrologie Total Spital 0. printre care Programul de Oncologie.7458 0.6299 0.8826 contractat.7303 1.6224 0.8435 1.7258 0.7999 0.7038 0. Numărul mediu lunar de cazuri contrac-tate este de 3300 cazuri/lună.7361 1.8458 0. Faţă de sistemul DRG unitatea mai este finanţată din surse precum: spitalizarea de zi.8558 0. Diabet şi Hemodializă. are un tarif pe caz ponderat relativ redus şi anume 957 lei/caz şi un ICM de 0.7662 0.0347 0. În cadrul spitalului se deruleză 10 programe naţionale de sănătate.6901 0.7585 0.Spitalul Clinic Judeţean TIMISOARA. 19 .9391 1. sponsorizări etc.7207 0.

cu referire la indicatorii activităţii clinice.Atu-uri de imagine: Spitalul Clinic Judeţean Timisoara este cel mai mare dintre spitalele din judeţul Timis asigurând tratament pentru o patologie foarte vastă. ANALIZA SWOT Voi prezenta mai jos elementele principale ale analizei SWOT a Spitalului Clinic Judetean Timisoara: a). urologie. chirurgie plastică.lipsa pe anumite segmente a activităţii medicale a aparaturii de înaltă performanţă.endocrinologie.lipsa de personal tehnico-administrativ.D. 20 . .Are specialităţi unice la nivelul judetului ca: diabet. juridic foarte bine pregatit . . .beneficiaza de cadre medicale foarte bine pregatite (studii superioare.beneficiază de cei mai buni indicatori la nivelul judeţului şi chiar prin raportare la mediile pe ţară.Aparatură radiologică performanta.alocarea şi în anii trecuţi şi în anul curent. ca ex: -Tomograf performant . .. specializari). . . cu numeroase defectiuni care însă nu poate concura cu aparatura din domeniul privat)..Are în acest moment cel mai dezvoltat sistem de asigurare a urgenţelor de orice fel din judeţ.unitatea deţine un tomograf deja uzat fizic si moral. beneficiază de resurse umane bine pregătite. . Puncte slabe: .Desfăşurarea spitalului pe baza unui sistem pavilionar.2. microchirurgie reconstructivă. datorită slabei salarizări şi lipsa posibilităţilor de motivare a acestora. .R.Aparatură performantă – tip gastroscop. Puncte forte: .Angiograf. Aceste avantaje delimitează titulatura şi sfera de acţiune a Spitalului Clinic Judeţean Timisoara situându-l în topul spitalelor sibiene. neurochirurgie. . .U. b). .M. a unui tarif pe caz ponderat mult mai mic decât la celelalte unităţi sanitare judeţene şi chiar sub nivelul mediu pe ţară. etc. microchirurgie vasculară. el are reputaţia de centru medical de excelenţă care conduce la un aflux de pacienţi din judeţele limitrofe. economic.după cum a fost descris în partea intai a lucrării. de fapt este singura unitate sanitară care are în structură o Unitate de Primire a Urgenţelor + S.RMN.

lipsa unui sistem unic informatic integrat care să interconecteze toţi furnizorii de servicii medicale. 21 . de la numarul mare de avoturi datorat lipsei de informare. Intr-un viitor spital de urgenta se vor muta din actualul spital judetean sectii care presupun servicii medicale de urgenta ( ex: chirurgia. la colectare. informare etc.).Efortul autorităţilor locale de a implementa un proiect de planificare strategică pe municipiul Timisoara. deci probleme ce ţin nu doar de sănătate ci şi de aspecte demografice..acoperirea cu servicii la nivelul municipiului (din punct de vedere al acoperirii geografice) . decontare. lucru posibil de realizat prin mutarea unor secţii în spaţii create prin constructia unui spital de urgenta in municipiul Timisoara.incidenţa mare a bolilor transmisibile şi cronice. precum şi instituţiile cu atribuţii în asigurarea sănătăţii. statuate ca obiective în programul de guvernare.lipsa la anumite secţii şi compartimente ale spitalului a circuitelor funcţionale. problemă care are consecinţe multiple. cardiologia. care să permită o mai bună gestionare a fondurilor disponibile şi.Prin obţinerea ajutorului Ministerului Sănătăţii privind dotarea cu aparatură de înaltă performanţă exista posibilitatea de a intra într-un sistem puternic concurenţial pe piaţa serviciilor medicale paraclinice.neurochirurgia. Sifilis. . activitatea de ambulator si cea administrativă.etc.Posibilitatea relaxarii spaţiilor . lipsă care afectează toate aspectelor majore ale activităţii instituţiei noastre.70 de milioane de lei pe lună pentru un asigurat. . să ofere o modalitate „inteligentă” de stocare a datelor care să conducă la o bază care permite analize sincronice şi diacronice. de la organizarea funcţională.ortopedia. finanţare.Implementarea asigurărilor private de sănătate.Descentralizarea şi acordarea unei autonomii reale autorităţilor cu competenţe în sănătate şi asistenţă medicală. . Acest fapt conduce şi la o creşterea presiunii asupra sistemului (creşterea constanta a cererii de servicii medicale urmare a deteriorării constante a stării de sănătate a populaţiei.lipsa autonomiei reale.degajarea structurii pavilionare a spitalului. Oportunităţi: . financiare şi manageriale. degrevarea sistemului social de povara crescândă şi presiunea tot mai mare la care este supus din partea asiguraţilor. .incidenţa problemelor legate de lipsa de cunoaştere a serviciilor legate de planificarea familiala. astfel se vor crea spaţii pentru sectii de cronici. şi prognoze care să crească adaptabilitatea sistemului la nevoile reale ale populaţiei. . reanimari. pe termen lung. Hepatita C sau Boli Cronice (Diabetul)– pentru care tratamentul ajunge. c). . . la incidenţa BTS. . contractare. ceea ce întârzie foarte mult obţinerea autorizaţiei sanitare de funcţionare. în acelaşi timp. . uneori la 60 . care are ca o consecinţă benefică. Nivelul de trai redus şi lipsa de informare fac ca statisticile medicale să ne situeze printre “fruntaşi” la boli transmisibile foarte grave ca SIDA.

etc). având în vedere că spitalul are un tarif pe caz ponderat care îl situează pe penultimul loc între spitalele sibiene. în cazul acordării autonomiei. acordat judeţului Sibiu de către autorităţile centrale. lucru care pare deosebit de ameninţător la echilibrul pe termen mediu a unităţii. poate avea şi consecinţe mai puţin benefice. • Tot în acest context se poate pune întrebarea dacă este suficientă autonomia instituţiilor care gestionează sistemul de sănătate la nivel judeţean/local? Această autonomie trebuie coroborată cu o reformă reală. 22 . . mai ales. se poate constata. la nivel local. performanţa. cu consecinţe benefice în domeniul sănătăţii şi economic pentru locuitorii judeţului si municipiului. care atrage dupa sine creşterea competenţei şi calităţii actului medical precum si posibilităţi de dezvoltare pe care le poate deschide „turismul” medical. greu de cuantificat.Apariţia pe piaţă a asigurărilor private de sănătate. În aceste condiţii se este pusă sub semnul întrebării sustenabilitatea financiară a judeţului. . datorită lipsei aparaturii de înaltă performanţă şi apariţiei unor societăţi medicale private dotate cu aparatură relativ nouă. • Este discutabil dacă există. care nu se transferă întotdeauna şi în domeniul managerial – problemă care se manifestă insidios printr-o gestionare ineficientă a fondurilor. • În acest sens personalul profesionist reprezintă o resursă care trebuie protejată.Integrarea in Uniunea Europeana.Descentralizarea şi acordarea unei autonomii reale autorităţilor cu competenţe în sănătate şi asistenţă medicală. know-how-ul. pe care ar trebui să se bazeze sistemul. un plus constant. -Lipsa capacităţilor şi abilităţilor manageriale la nivelul sistemului de asigurări – spre exemplu. • Pornind de la o evaluare primară a datelor pe ultimii ani. având în vedere tendinţele accentuate de migrare a acestuia spre sectorul privat • Apariţia unui decalaj social între persoanele care îşi pot permite o asigurare suplimentară şi persoanele defavorizate. ci de mijloace de muncă cu care să transforme experienţa lor în servicii medicale de calitate oferite pacienţilor.. d).In concluzie. faţă de contribuţiile pentru sănătate datorate. în ceea ce priveşte fondurile necesare acoperirii cheltuielilor cu asistenţa medicală. capacitatea managerială pentru a prelua toate funcţiile specifice sistemului de sănătate.Cea mai mare ameninţare la adresa spitalului o reprezintă finanţarea inechitabilă şi ineficientă. .Pierderea unui segment important de piaţă cum este cel al serviciilor medicale paraclinice. managerii spitalelor sunt în continuare selectaţi pe criterii de excelenţă profesionale medicale (prestigiul.spitalul nuducelipsăde specialişti. tind să acapareze din segmentul care până mai ieri era al spitalului. care să implementeze un corp managerial competent la nivelul tuturor instituţiilor care au un rol în asigurarea sănătăţii. Ameninţări: .

beneficiind astfel de spaţii excedentare care ar prelua ambulatorul. vor constitui piedici şi întârzieri în procesul de modernizare al spitalului. angajează statul în efectuarea unor schimbări şi transformări la nivelul sistemelor şi instituţiilor publice. Obţinerea acestei autorizări implică insa o serie de activităţi. 3. 3. IDENTIFICAREA PROBLEMELOR STRATEGICE SI A OBIECTIVELOR CONCRETE pentru implementarea strategiei de calitate a serviciilor medicale in Spitalul Judetean Timisoara In momentul de fata Spitalul Clinic Judeţean Timisoara. astfel încât să se facă o repartizare echitabilă a fondurilor publice. managerial la luarea unor decizii mult mai târziu decât ar fi necesar. trebuie să intervină prin pârghiile pe care le are şi să încerce uniformizarea cât mai rapidă a tarifului pe caz ponderat pe tipuri de spitale.creşterea costurilor asistenţei medicale poate duce la creşterea decalajului în ce priveşte accesul la serviciile de sănătate. Rezolvarea ar fi posibila. În acest sens. spitalul este obligat a avea pentru a putea „supravieţui” personal calificat şi specializat. În această direcţie statul. care însoţită fiind de dezvoltarea dinamică a sistemului economico-social. este o problemă a spitalului. fără un program coerent şi concret de intervenţie. 23 . prin mutarea unor secţii (de urgenta) ale spitalului într-o alta locaţie in viitor (un spital nou de urgenta) .3.4. Singura soluţie pentru necesităţile zilnice ar fi canalizarea forţelor conducerii spitalului împreună cu partea medicală de a găsi şi alte surse de finanţare decât cele existente şi de a lărgi paleta serviciilor medicale /nemedicale oferite. si derivă din tendinţa de globalizare.2. 3. Menţinerea în continuare a acestui sistem de finanţare inechitabil şi întârzierea în uniformizarea tarifului pe categoriii de spitale. se confrunta cu probleme cât se poate de serioase: 3. între populaţia cu venituri decente şi populaţia aflată sub pragul sărăciei. Acreditarea unităţii sanitare este o problemă destul de critică având în vedere că pentru a obţine acest deziderat unitatea sanitară trebuie să obţină autorizaţia sanitară de funcţionare. Problema finanţării este o altă problemă întâmpinată de spital. ducand din pdv. ca şi reglator al dezechilibrelor de pe piaţă.-Riscul ca incidenţa bolilor transmisibile şi a bolilor cronice sa crească constant. Răspândirea teritorială a unităţii. administraţia spitalului. -Integrarea in UE .si are un impact negativ de ordin financiar şi organizaţional. 3.1 Necesitatea punerii in practica a tehnicilor de management strategic este o problemă. pentru a gestiona şi rezolva permanent probleme noi. iar spitale de acelaşi tip să porneasca de pe picior de egalitate. precum si sectii cu bolnavi cronici. a căror durată de îndeplinire se măsoară în luni sau chiar ani (cu referire la crearea circuitelor funcţionale în cateva din Staţionarele Spitalului Clinic Judeţean de urgenta Timisoara. reorganizări de secţii si/saucompartimente etc).

10. Gasirea si a altor surse de finantare decat cele existente pana in prezent.Este nevoie de eficientizarea utilizării fondurilor care sunt deja în sistem. mentinerea morbiditatii/mortalitatii pe cauze specifice la un nivel ridicat. restrângerea celor care nu prezinta eficienta. il va face in acest sens. la eforturi naţionale şi/sau regionale. utilizarea fondurilor sănătăţii pentru alte capitole bugetare. OBIECTIVE CONCRETE : 1. Cresterea eficientei spitalului –prin masuri financiare. si alinierea la modelele europene atat ca infrastructura cat si in organizarea si functionarea sistemului de asigurare a serviciilor de urgenta.managerul spitalului va trebui să cunoască realităţile financiar-economice ale spitalului şi posibilităţile pe care le are la dispoziţie pentru a asigura echilibrul financiar al spitalului si să încheie contracte de subadministrare cu şefiidesecţie/compartiment. Implementarea managementului strategic al calitatii in toate serviciile din cadrul spitalului judetean 2. materiale sau financiare. 4. 7. Necesitatea implementarii ideii de descentralizare si responsabilizare. Reorganizarea unor activitati sau servicii medicale.3.). va sustine proiectul si se va implica activ in lobby-ul pe care echipa interdisciplinara de la nivelul municipiului Timisoara.Structura organizaţională. Desi Primaria Municipiului Timisoara. evaluare. reprezinta o realitate a sistemului sanitar romanesc. studii superioare. 5. Descentralizarea deciziilor la nivelul unităţii sanitare . 11. lipsa unei strategii în activitatea de profilaxie. 9. Atragerea/angajarea unui personal medical cat mai calificat ( perfectionari.etc. Necesitatea si oportunitatea construirii unui SPITAL DE URGENTA. nu este implicata direct. Largirea paletei serviciilor medicale si nemedicale pe care le poate oferi spitalul.5. care acordă mai puţină atenţie activităţilor de analiză. 6. precum si in urmarirea indeplinirii deciziilor luate in acest sens . Responsabilizarea tuturor factorilor de decizie si a intregului personal medical si auxiliar din spital. 8. 5. de strategii naţionale referitoare la coordonarea/gestionarea informaţiei. STRATEGII Lipsa autonomiei caselor judeţene. Imbunatatirea utilizării resurselor. etc. acest obiectiv avand drept tinta reabilitarea de fond a retelei spitalicesti din Municipiul Sibiu. administrative si de calitate. 24 . 3. fie ele umane.in toate serviciile spitalului: 4. Crearea circuitelor functionale in Stationarele spitalului. prognoză.

(colaborare şi efort concertat pentru un scop comun. o Parteneriate locale/regionale în privinta reducerii morbidităţii pe boli mari consumatoare de fonduri. Activitate de lobby în ceea ce priveşte acordarea autonomiei financiare a instituţiei noastre. atât din punct de vedere economic.care să includă instituţii guvernamentale abilitate în domeniul sănătăţii si reprezentanţi ai autorităţilor publice locale. aşa cum România tinde să fie. Astfel acordarea unei importanţe sporite acestor activităţi. concluziilor şi prognozelor obţinute. si implicit al ameliorării stării de sănătate a populaţiei. si presupune eficienţa financiară. este o problemă ce ţine de coordonarea locală. Acestea sunt obiectivele pe care un management strategic sanitar dintr-un judeţ sau municipiu trebuie să le aibă în vedere. care să permită dezvoltarea capacităţii de analiza. evidentiind diversitatea si calitatea serviciilor de sanatate prestate catre populatie. Este necesară în regim de urgenţă acordarea unei importanţe extreme profilaxiei.     25 .si să reprezinte efortul concertat al întregului judeţ/municipiu de a-şi rezolva propriile probleme. Este necesara si o comunicare eficientă între structurile implicate. Efectuarea unei analize comprehensive a stării de sănătate a populaţiei din municipiu şi judet.ai instituţiilor de învăţământ universitar. reprezinta un aspect important al strategiei care presupune stocarea datelor şi utilizarea la maxim a informaţiilor. Dezvoltarea de proiecte şi parteneriate în domeniul profilaxiei şi creşterea gradului de conştientizare a populaţiei cu privire la riscul apariţiei bolilor transmisibile şi cronice.ai populaţiei si organizaţiilor profesionale ale furnizorilor de servicii medicale. cât si al calitatii serviciilor medicale.si acordarea unei importanţe sporite activităţii de analiză-prognoză. cât şi ca resursă informaţională pentru activităţile de lobby la nivel regional şi naţional.  Activitate de lobby în ceea ce priveşte dezvoltarea sistemului informatic integrat al tuturor structurilor medicale si nemedicale. care să dezvolte capacitatea sistemului de a reacţiona în concordanţă cu nevoile populaţiei arondate.arata beneficiile legate de sănătatea individului şi comunităţii. Dictonul „este mai bine să previi decât să tratezi”. pe termen mediu şi lung. Crearea unei structuri suprainstituţionale. cât şi organizaţii non-guvernamentale active în domeniul sănătăţii şi în cel social. prognoză şi dezvoltare în domeniul sănătăţii.a unei echipe interdisciplinare la nivelul judeţului /municipiului.strategie. acela al unui sistem sanitar performant si o stare de sănătate a populaţiei specifică unei ţări europene. stabilirea priorităţilor şi a obiectivelor. Actiuni strategice:  Aplicarea strategiei de diferentiere prin promovarea imaginii spitalului. comunicare şi dezvoltare. în vederea dezvoltării serviciilor medicale. prin: o Parteneriat local pe programe de informare asupra factorilor de risc ai bolilor majore. Se impune si dezvoltarea unui parteneriat judeţean care să conducă la apariţia unui organism specializat în activitatea de lobby.

000 lei – 160. procentul cheltuielii de personal in totalul cheltu-ielii are tendinta de crestere.98% (alimente. c) in funcţie de rezultatul obţinut din studierea veniturilor şi cheltuielilor. cât şi la nivelul fiecărei secţii. COSTURILE – sunt reprezentate de cheltuielile . Trebuie acordată atenţie maximă cheltuielilor de personal mai ales ca. de creştere a competenţei în management sanitar şi bazei de recrutare pentru profesioniştii din sănătate.altele: 38.aceasta masura strategica poate aduce sume importante în visteria spitalului (estimativ cca 140.14% . sanitare: 7.09%. 6.77%. Dezvoltarea de proiecte şi parteneriate în domeniul planificării familiale şi a sănătăţii reproducerii  Dezvoltarea.000 lei/lună)  Stoparea pierderilor în ambulatorul de specialitate a spitalului şi cresterea procentului acestui segment în totalul veniturilor.86%. Exista si costuri suplimentare legate de înfiinţarea unei specialităţi/master în domeniul managementului sanitar. pot fi mai usor controlabile.  Reanalizarea şi reorganizarea tuturor cabinetelor din ambulator. etc. BENEFICIILE . astfel: .mat.cheltuieli de personal: 50. . service) Partea de cheltuieli stă la baza analizei secţiilor şi compartimentelor spitalului. pe tipuri de servicii oferite de spital şi pe surse de provenienţă.  Creşterea capacităţii de management şi a bazei de recrutare a managerilor din domeniul sănătăţii. reactivi. astfel încât spaţiul şi timpul să fie folosite in mod cat mai eficient eficient. . service..cheltuieli de capital: 4.cheltuieli materiale: 45. b) se analizeaza cheltuielile spitalului în funcţie de destinaţia lor.medicamente: 53.datorii actuale: 100% . important pentru realizarea obiectivelor propuse este găsirea unor alternative de contractare în sistemul asigurărilor sociale de sănătate. în parteneriat cu instituţiile de învăţământ superior a unor programe comprehensive (Secţie sau Program de Master) de creştere a capacităţii manageriale. . precum şi costuri implicate în activitatea de lobby. Cheltuielile cu medicamente.sunt reprezentate de veniturile realizate de unitatea spitaliceasca.16%. ANALIZA COST – BENEFICII a) se realizeaza o analiză a veniturilor. materiale sanitare. prin reducerea finantarii si redistribuirea personalului in sectiile cu deficit de personal sanitar superior si mediu. astfel: venituri pe surse: total asigurări: 100% din care: 26 efective ale spitalului . .  Contractarea mai multor servicii de spitalizare de zi. atât cât normele în vigoare permit.

De asemenea exista si beneficii in ce priveste starea de sanatate a populatiei arondate si presupun: . cu estimare pana la finele anului 2008. ambulator: 2. Procentul DRG-ului în totalul veniturilor este relativ constant cat timp numarul de paturi nu se modifică. durata optimă de spitalizare. etc. acordarea autonomiei. Numărul de proiecte derulate. mai ales.de paturi.spitalizare de zi: 8.21% O analiză mai detaliată a veniturilor se poate face prin studierea în detaliu a situaţiilor financiare din cele 3 trimestre ale anului 2007.40% . Control mai bun al calitatii serviciilor de sanatate. . 27 .36% .03% . EVALUAREA REZULTATELOR Dezvoltarea unui site care să monitorizeze şi să promoveze: Activitatea structurii medicale din cadrul Spitalului Clinic Judetean Timisoara. incidenţei principalelor boli prin derularea proiectelor/programelor . spitalizare de zi etc.contract DRG: 61.sponsorizări: 0. Se ştie că indicatorii de DRG – cazurile contractate – sunt negociate în funcţie de nr. rezultatele lor. ce duce la o dezvoltare a pachetului de servicii medicale din sistemul social de sănătate şi. 7.8826) .reducerea costurilor asistenţei medicale.venituri proprii (altele decât DRG. care sa se asigura prin:  Promovarea serviciilor medicale  Continuitatea ingrijirilor cu personal de inalta calificare Economii la costurile de operare. Evoluţia indicatorilor urmăriţi (în privinta ameliorarii incidenţei principalelor boli alese ca ţinte). la o îmbunătăţire a stării de sănătate a populaţiei judeţului. etc.  Rezultatele activităţii de loby (dezvoltarea sistemului informatic integrat. grad de ocupare.ameliorarea profilactice. şi alte obiective care pot fi stabilite prin modificarea legislaţiei sau a organizării sistemului ).38% (tarif pe caz ponderat: 957 lei.): 3. asigurate prin: Preluarea prompta a urgentelor si transportul de la domiciliu si la domiciliu al pacientilor Masini de interventie pentru servicii medicale la domiciliu O mai buna protectie a tehnologiei si a know-how-lui PROPUNERI PERSONALE      8. ICM 0.

Ele sunt rezultatul unui consens între experţi şi practicieni. 28 . Auditul stabileşte categoriile de standarde profesionale. exigenţelor privind calitatea serviciilor de sănătate şi pentru propria lor evoluţie profesională. pentru a corespunde cerinţelor pacienţilor. Ghidurile de diagnostic şi tratament reprezintă instrumente ştiinţifice.  procedurile de îngrijiri – se analizează gardul de corectitudine în aplicarea protocoalelor medicale. măsoară performanţele şi ia măsuri corective când performanţele sunt slabe. La sfărşitul perioadei de spitalizare pacientului i se întocmesc formele de externare. realizate în mod sistematic şi care prezintă paşii ce trebuie urmaţi în anumite condiţii. El este condus pe un circuit separat de celelalte circuite.spaţiul de spitalizare). Pe plan international se constată o tendinţă de deplasare de la educaţia medicală continuă (sau informarea clinică) către perfecţionarea profesională continuă.• • • Participarea medicilor si a cadrelor medicale medii la programe de Educaţie Medicală Continuă Educaţia medicală continuă reprezintă procesul prin care profesioniştii din sistemul sanitar se preocupă în direcţia menţinerii standardelor cunoştinţelor la un anumit nivel. El se obiectivează pe practica medicală şi poate fi definit ca “o analiză sistematică. sociale şi personale.Spitalizarea presupune accesul pacienţilor la cabinete de specialitate (compartimentul de internări/externari. Oferirea posibilităţii profesioniştilor de a face audit. care au scopul de a standardiza actul medical. Elaborarea şi utilizarea ghidurilor de practică medicală şi a protocoalelor medicale. Acestea sunt dezvoltate de reprezentanţi ai tuturor profesioniştilor implicaţi în îngrijirea pacienţilor. critică a calităţii actului medical” sau “o încercare de a îmbunătăţi calitatea actului medical”. reprezentând recomandări practice argumentate care contribuie la alegerea deciziilor medicale optime pentru pacient. în scopul standardizării procesului de îngrijire. Auditul medical se realizeaza la mai multe niveluri:  structuri de îngrijiri-se analizează organizarea activităţilor. manageriale. Circuitul bolnavilor începe din momentul prezentării în unitatea sanitară (efectuarea unui consult de specialitate sau internare)şi până la externare. liste sau algoritmi.  rezultatele îngrijirilor-aprecierea gradului vindecarii/ameliorarii unui symptom. clar formulate. pentru a ajuta medicii practicieni în stabilirea deciziilor optime privind îngrijirea medicală în situaţii clinice specifice.care trebuie să fie separate spaţial. • Stabilirea judicioasă a circuitului pacienţilor în spital de la internare până în momentul externării. pentru a se evita riscul contaminării. absenţa complicaţiilor. acest din urmă termen incluzând abilităţi medicale. Protocoalele medicale sunt proceduri adaptate local.echipamentul/competenţa personalului sanitar.

Bucureşti. care au ca scop creşterea satisfacţiei pacienţilor. iunie 2002 2.  orientarea bolnavului în filierele de îngrijiri – se apreciează accesibilitatea la un anumit tip de serviciu. Popescu. R– Economia serviciilor. deci creşterea eficienţei. Editura Economică. identificarea şi rezolvarea problemelor apărute în procesul de prestare a serviciilor. îmbunătăţirea continuă a calităţii serviciilor medicale furnizate pacienţilor şi facilitatea accesului la acestea pentru toate categoriile de populaţie. . Teora. Uranus. 2000 5. Al. Armean. Vocabular 6. . cu practicile curente din organizaţie. .Managementul calităţii. Obiectivului fundamental al reformei sistemului sanitar. Olaru. poate fi îndeplinit numai prin munca în echipă a specialiştilor. scăderea costurilor. Stănciulescu. 1996 3. Bibliografie: 1. – Managementul marketingului. publicaţie a IMSS.3. în Revista de Management în Sănătate.  9. 8. nr. – Economie şi administraţie sanitară. 1988. Ph. 29 . publicaţie a IMSS. Mihai. în Revista de Management în Sănătate. Bucureşti. E. prin: compararea celor mai bune practici agreate. Stoicescu. M. Kotler. C. Bucureşti. M. nr. Ed. 1997 4. atenţia fiind focalizată în permanenţă asupra clientului (pacient/utilizator). CONCLUZII În prezent. P. 1999 7. Ioncică. Minciu. – Evaluarea şi măsurarea calităţii serviciilor spitaliceşti. Auditul medical are drept scop îmbunătăţirea rezultatelor clinice. nr.2. xxx Standardul ISO 8402 Managementul calităţii şi asigurarea calităţii. G . Ed.1. în Revista Management in Sănătate. în sistemul sanitar este din ce în ce mai accentuată preocuparea pentru introducerea de noi practici şi noi proceduri.EMC în contextul integrării europene. Editura Medicală.O abordare a calităţii serviciilor de sănătate. Bucureşti.

C (coordanator).ipp. Vlădescu. . 1998 11. 2000 10. P. Economică. Tănăsescu.healthreform.ianuarie2002 9.Managementul serviciilor de sănătate. Bucureşti.Managementul financiar al activităţii sanitare. Editura Eficient.) .ro www. Uranus.ro 30 . Bucureşti. Ed. Bucureşti. Vladescu. 2000 • • • www. Ed. C. (coord.iccv.md www.Managementul serviciilor de sănătate.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful