CUPRINS

I. II. 1) 2) 3) 4) 5) 6) III. 1) 2) 3) 4) 5) 6) 7) 8) 9) 10) SANATATE PUBLICA IN ROMANIA..........................

SISTEME SI SERVICII DE SANATATE - ASIGURAREA CALITATII Introducere................................................................................................. .3 Definitia calitatii serviciilor de sanatate.................................................... 4 Caracteristicile de calitate a serviciilor de sanatate................................... 6 Masurare si metodologie in asigurarea calitatii........................................ 7 Managementul strategic al serviciilor de sanatate..................................... 7 Managementul total al serviciilor de sanatate........................................... 8 ANALIZA DE SITUATIE - SPITALUL CLINIC JUDETEAN SIBIU Prezentarea organizatiei.............................................................................. .9 Analiza SWOT............................................................................................ 12 Identificarea problemelor strategice şi a obiectivelor concrete pentru implementarea strategiei de calitate ............................................... 15 Obiective concrete........................................................................................ 17 Strategii........................................................................................................17 Analiza cost – beneficii.................................................................................19 Evaluarea rezultatelor....................................................................................20 Propuneri personale...................................................................................... 21 Concluzii........................................................................................................ 21 Bibliografie.................................................................................................... 22

1

CAP.I SĂNĂTATE PUBLICA IN ROMANIA România avea în anul 1990 un sistem medical exclusiv public, puternic centralizat, susţinut financiar de către bugetul de stat şi coordonat de către Ministerul Sănătăţii şi inspectoratele sale sanitare judeţene. Serviciile erau oferite populaţiei, oficial în mod gratuit, însă subfinanţarea gravă a sistemului o lungă perioadă de timp a dus la scăderea calităţii serviciilor oferite şi transferul unei părţi a costului acestora către populaţie. Multe dintre policlinici şi spitale funcţionau în clădiri deteriorate, fără dotare tehnică corespunzătoare, medicamentele româneşti şi materialele sanitare nu acopereau cererea din unităţile sanitare, iar medicamentele din import, noi şi eficiente, erau inaccesibile pentru majoritatea populaţiei. Astfel, o parte din costurile tratamentelor erau transferate, direct sau indirect, către beneficiar, inclusiv prin plăţile informale către personalul medical, limitând astfel accesul unor segmente din populaţie la serviciile medicale. Calitatea redusă a serviciilor şi lipsurile din sistem, datorate bugetului redus, impuneau luarea unor decizii, în sensul îmbunătăţirii asistenţei medicale publice în România. Trecerea la un model bazat pe asigurări de sănătate a fost evaluată de către decidenţi, la momentul respectiv, drept soluţia optimă pentru multe dintre problemele sistemului. Drept urmare, principiile de organizare, finanţare şi oferire către populaţie a serviciilor sistemului sanitar public au fost modificate, începând cu anul 1996, din punct de vedere legislativ, iar din punctul de vedere al transformărilor efective, începând cu anul 1999. Serviciile medicale sunt, astfel, în prezent, acordate în baza contribuţiei la fondul de asigurări de sănătate (6,5 % din salariul brut al angajatului şi 7% din partea angajatorului). Asiguratul beneficiază, pe baza acestei contribuţii, în mod gratuit de un pachet de servicii definite drept vitale şi reglementate legislativ. Asistenţa medicală primară este, în prezent, oferită de către medicul de familie, dorindu-se o accentuare a rolului serviciilor primare, ca prim filtru de rezolvare a problemelor. Accesul la asistenţa ambulatorie şi cea spitalicească (în afara urgenţelor) şi accesul la medicamentele compensate şi gratuite se face prin medical de familie. Medicii nu mai au statutul de salariaţi ai statului, ci devin furnizorii de servicii medicale care încheie un contract cu Casa de asigurări de sănătate, noua coordonatoare a sistemului. Personalul medical mediu este angajat de către aceşti furnizori de servicii (medici şi spitale). Ministerul sănătăţii îşi menţine doar rolul de finanţare şi coordonare a programelor naţionale de sănătate publică. De asemenea, noul model a dus la o reducere a accesului populaţiei la serviciile medicale, prin apariţia unor persoane care nu pot beneficia de asistenţa medicală (în afara celei de urgenţă, minimale) neavând asigurare de sănătate. După 1990, au fost realizate şi modificări în sens pozitiv, în oferirea asistenţei medicale. Unele dintre policlinicile şi spitalele din sectorul public oferă astăzi servicii îmbunătăţite şi diversificate faţă de acum 13 ani, iar pe piaţă există medicamente noi şi eficiente, inclusiv din import. Există, de asemenea, un system privat de acordare a serviciilor medicale, adiacent celui public şi o reţea extinsă de farmacii private. În acelaşi timp, în contextul sărăcirii populaţiei, un segment larg al acesteia, deşi asigurat, nu îşi permite costul tratamentelor, accesarea serviciilor spitaliceşti performante aflate în afara localităţii de reşedinţă sau apelarea la serviciile sistemului privat, ca alternativă la sistemul public.

2

O mare parte a populaţiei din România are, în prezent, un deficit de educaţie sanitară şi planning familial, incluzând lipsa conştientizării rolului prevenţiei şi al obişnuinţei de consult medical, în cazul apariţiei unei probleme, elemente care demonstrează rolul redus pe care sistemul de sănătate l-a acordat programelor de educaţie sanitară şi prevenţie în rândul populaţiei. Ca urmare, în România se întâlnesc cele mai înalte valori (în context european) ale incidenţei bolilor aparatului circulator, TBC-ului şi ale altor boli infecţioase sau parazitare. Mortalitatea infantilă şi maternă sunt indicatori relevanţi ai problemelor de acces ale unor mame şi copii nou-născuţi la asistenţă medicală, ai calităţii reduse a serviciilor oferite acestora, cât şi ai gradului de informare insuficient în privinţa metodelor de prevenire a bolilor şi de menţinere a igienei sanitare. În ciuda tendinţei descrescătoare de după 1990, rata mortalităţii infantile în România este de trei ori mai mare decât media ţărilor Uniunii Europene şi de două ori mai mare decât în ţările est-europene. Rata mortalităţii materne, deşi de aproximativ cinci ori mai mică în anul 2001 faţă de 1989, rămâne totuşi ridicată, în comparaţie cu celelalte ţări europene. Înscrierea la medicul de familie, ca primă formă de acces la serviciile medicale În prezent, în România accesul la serviciile publice de sănătate se realizează pe principia contributive, prin plata cotizaţiei lunare. Copiii, persoanele cu handicap şi veteranii de război cu venituri scăzute, persoanele dependente de o altă persoană asigurată şi fără venit propriu au acces gratuit la serviciile de sănătate. Acoperirea prin asigurări de sănătate ridică probleme într-o economie în tranziţie, în care structurile salariale şi-au restrâns dimensiunile. Condiţionarea accesului la servicii, prin introducerea asigurării de sănătate, a dus la apariţia de segmente ale populaţiei care, prin neasigurare, nu mai pot beneficia decât de serviciul de urgenţă. Lipsa de informare Slaba informare în rândurile populaţiei asupra necesităţii asigurării medicale şi asupra condiţiilor de acces la serviciile medicale menţine unii potenţiali solicitanţi în afara sistemului public de asigurare. Într-o asemenea situaţie se află grupuri din zonele izolate geografic, grupuri foarte sărace (fără domiciliu stabil), grupuri de rromi. Nivelul de educaţie scăzut favorizează comportamentul de neasigurare. Conform datelor din barometrul pentru serviciile de sănătate, mai mult de jumătate dintre români nu îşi cunosc drepturile şi obligaţiile privind asigurarea medicală, iar peste 80% dintre cei asiguraţi nu cunosc deloc sau au doar vagi informaţii despre serviciile medicale la care sunt îndreptăţiţi. Trecerea la noul model de oferire a asistenţei medicale s-a făcut fără o campanie adecvată de informare a populaţiei Calitatea serviciilor medicale oferite de către sistemul public Potrivit studiului la nivel naţional realizat de către Interhealth Institute, în 1998, serviciile medicale de asistenţă primară oferite sunt de o calitate scăzută. Foarte puţine dispensare asigură asistenţă medicală 24 de ore din 24, echipamentele de diagnostic şi tratament sunt inexistente în cele mai multe dintre ele, cu excepţia asistenţei stomatologice în dispensarele mari. Deşi există stipulat dreptul asiguratului la asistenţă de urgenţă, nu există o acoperire teritorială necesară în acest sens, drepturile asiguratului fiind, astfel, limitate de lipsa resurselor. Controalele realizate de către CNAS, în 2002, în unităţile medicale, au semnalat o serie de nereguli privind:

3

– alimentaţia deficitară a bolnavilor internaţi (alimentaţia oferită bolnavilor este săracă. reglementările legislative prevăd reînnoirea periodică de către medic a reţetei. modalitatea de restructurare şi de eficientizare a unităţilor sanitare nu a adus ameliorări privind calitatea serviciilor oferite). neconformă normativelor de personal în vigoare. – dotarea cu aparatură (repartiţie neoptimă a aparaturii medicale în cadrul unităţilor medicale şi în plan teritorial). sunt probleme care ar putea fi mult mai simplu remediate. adulţii au dreptul la servicii stomatologice preventive gratuite o dată pe an. automatisme ce produc prejudicii. în cazul tratamentelor de lungă durată. Rata ridicată de internare arată că pacienţii sunt admişi în spital. precum curăţenia sau solicitudinea cadrelor medicale. deficitul de medici şi unităţi sanitare. cartoful). reflectând. Acest sistem îl pune pe medic în situaţia de a-şi pierde o parte din timp completând scripte. luni şi chiar ani de zile (CNAS. – neglijenţe. Accesul la serviciile stomatologice Starea proastă a dentiţiei populaţiei în prezent este un fapt îngrijorător. Pe de altă parte. – alte tipuri de încălcare a prevederilor legale (aspecte legate de încălcarea normelor programului de lucru al personalului şi supraevaluarea gărzilor). număr mare de medici în centrele universitare). în starea clădirilor care adăpostesc cabinetul. indisciplină. – personalul medical (încadrarea cu personal medico-sanitar şi alte categorii de personal.3% din totalul internărilor sunt internări de urgenţă). ceea ce duce la aglomerarea acestor persoane la uşa medicului. fără a avea o îngrijire ridicată în ambulatoriu (70. 4 . semnalând deficienţele asistenţei medicale primare şi secundare. în dotările sanitare şi curăţenie. Conform legislaţiei. în defavoarea oferirii de consultaţii. Percepţia negativă a populaţiei asupra calităţii serviciilor şi a relaţiei medic-pacient se poate constitui într-un factor demotivator al apelului la medic. Reducerea masivă a ofertei de servicii stomatologice în sectorul public. carnea şi produsele lactate lipsesc din meniu. în unele zone. mărind timpul de aşteptare.– autorizaţia de funcţionare a unităţilor medicale (lipsă de autorizaţie sanitară sau autorizaţie sanitară de funcţionare emisă pe termen limitat. Aprecierea populaţiei asupra calităţii cabinetelor medicilor de familie reflect problemele actuale în dotarea cu echipament medical. iar asigurarea acoperă 40–60% din costul protezelor dentare şi al tratamentelor ortodontice. superficialitate în abordarea terapeutică a cazurilor. expirată). absenţa dotărilor şi materialelor performante. abuzuri în serviciu (neglijenţe în serviciu. cât şi accesarea redusă de către bolnavi a acestor servicii de la primele simptome ale bolii. nediversă. 2003). personal mediu subnormat. Dacă unele probleme ţin de resursele financiare deficitare. având ca materie primă în special alimente cu aport caloric şi nutritiv relativ scăzut (varza. altele. Aşteptarea prelungită pentru a beneficia de consultaţie este o altă problem semnalată de către populaţie. fasolea. existenţa coplăţilor au limitat sever accesul populaţiei la sectorul medical stomatologic public. – folosirea ilegală sau necorespunzătoare a fondurilor (cazuri în care fondurile primite de la casa de asigurări în scopul furnizării directe de servicii medicale au fost utilizate pentru efectuarea unor reparaţii capitale. În multe spitale. cazuri de raportare a unui număr mai mare de servicii medicale).

foarte dezvoltat. Pentru viitor se analizează şi perspectiva plafonării compensării doar pentru 65% din preţurile medicamentelor şi doar a medicamentelor mai ieftine.5% din cea urbană. 5 . Bolile cardiovasculare. în ceea ce priveşte avantajele planningului familial. 2003). oferă servicii de o calitate ridicată.Sectorul privat. Comunităţile de rromi sau comunităţile rurale izolate şi sărace nu au informaţii privitoare la modalităţile de protecţie împotriva bolilor cu transmitere sexuală. pentru prevenirea cărora. folosind mijloace de protecţie într-o proporţie redusă. atât de către cei din rural cât şi de către cei din urban. diabetul. faţă de 20. pe fondul bugetului foarte redus al gospodăriei. Criza financiară actuală a determinat incapacitatea accesării de către populaţie a unor servicii la care erau îndreptăţiţi. Pe de altă parte. deşi sunt asigurate. doar 8. fiind singura posibilitate a acestora de a putea beneficia de anumite medicamente. în lume. nu cunosc şi nu respectă regulile de igienă. Accesul la medicamente Liberalizarea pieţei medicamentului şi scăderea producţiei interne de medicamente au dus la creşterea exagerată a preţurilor produselor farmaceutice. în afara localităţii. precum TBC sau bolile venerice. Persoanele neasigurate care trăiesc în sărăcie nu beneficiază de compensări. chiar şi în ceea ce priveşte tratamentele vitale. Familiile sărace nu îşi pot permite coplăţile implicate de solicitarea serviciilor medicale şi achiziţionarea medicamentelor necesare.9% din aceasta adresânduse. taxele vamale şi TVA scumpesc în România medicamentele cu 50%. De asemenea. medicamente acordate compensat sau gratuit. mijlocul de transport şi costul acestuia reprezintă o problemă de acces la serviciile medicale. În acest context. achitarea costurilor de transport şi extraplata pentru medic şi personalul auxiliar. Populaţia din rural este cea mai afectată de deficienţele în oferirea asistenţei stomatologice. Problema coplăţilor Un număr mare de persoane. aflată în proces de aprobare elimină gratuitatea pentru medicamentele ce se adresează unor boli grave. coplata adresată personalului medical şi timpul de aşteptare sunt văzute ca obstacole. precum: analize medicale de bază oferite de laboratoare. chiar şi pentru un salariat cu venituri medii. obligatorii. au acces limitat la asistenţa medicală. Pentru 40% din populaţia din rural. Accesul la medicamentele compensate este foarte important. în cazul persoanelor aflate în sărăcie. Probleme de acces determinate de standardul de viaţă precar al populaţiei. cu impact social ridicat. Noua listă a medicamentelor gratuite. dar foarte costisitoare. în cazul copiilor sau al unor boli grave. costul crescut al medicamentelor a diminuat accesul la acest tip de consum al familiilor sărace. în anul 2000. stomatologului. Programele de planning familial şi cabinetele cu acest scop sunt insufficient dezvoltate. Subfinanţarea redusă a programelor destinate prevenirii îmbolnăvirii populaţiei se reflectă în indicatorii de morbiditate. o mare parte a populaţiei nu apelează la asistenţa stomatologică decât în caz de urgenţă. neglijându-şi problemele dentiţiei. Astfel. pe termen lung. modificări care au consecinţe sociale negative importante. acest fapt reflectându-se în rata mare a avorturilor şi în slaba informare a populaţiei din rural sau oraşele mici. comparativ cu alte ţări din Europa (MSF. Problema rolului scăzut acordat prevenţiei Una dintre problemele grave ale sistemului românesc de ocrotire a sănătăţii publice este şi insuficienţa programelor medicale preventive şi ineficienţa acestora. iar pentru acestea medicamentele necesare sunt deosebit de costisitoare.

oferite de asistenţa specializată din centrele universitare. ceea ce este mai grav.  O mare parte a populatiei din Romania au un mare deficit de educatie sanitara si planning familial.  Servicii medicale costisitoare.  In Romania se intalnesc cele mai inalte valori ale incidentei bolilor aparatului circulator.  Insuficienta cladirilor.  Grad de informare insuficient in privinta metodelor de prevenire a bolilor si de mentinere a igienei sanitare. 4) Amenintari:  Scaderea calitatii serviciilor oferite. 6 .  Reducerea accesului populatiei la servicii medicale.  Imbunatatirea si diversificarea serviciilor din institutiile medicale. echipamentelor. TBC si ale altor boli infectioase si parazitare. 3) Oportunitati:  Scaderea numarului de avorturi.  Vaccinarea gratuita a populatiei si reducerea riscului de imbolnavire cu boli contagioase. chiar în accesarea asistenţei primare (inclusiv stomatologice).  Existent ape piata a unui numar mare si diversificat de medicamente. inclusiv din import.  Unele categorii de persoane au acces gratuit la servicii medicale.  Slaba informare a populatiei in privinta asigurarii medicale. care nu pot beneficia de asistenta medicala. personalului medical. Standardul scăzut de viaţă în România şi condiţiile oferite de către sistemul sanitar românesc. la asistenţă medicală privată şi medicamente eficiente costisitoare. constituie în ţara noastră principala cauză de deces pentru populaţia sub 64 de ani. la o polarizare în ceea ce priveşte accesul la serviciile de sănătate. ANALIZA SWOT A SANATATII PUBLICE DIN ROMANIA: 1) Puncte forte:  Asiguratii beneficiaza de un pachet gratuit de servicii medicale.există în prezent programe speciale de formare a unui comportament alimentar sănătos în rândul populaţiei. în ultimele decenii. În timp ce un segment al populaţiei are acces la servicii performante. un alt segment al populaţiei are probleme în accesarea asistenţei şi medicaţiei de calitate şi. au dus. etc.  Situatia precara a sistemului de sanatate publica din mediul rural. antidrug.  Cresterea mortalitatii infantile si materne.  Desfasurarea campaniilor pentru informarea populatiei privind planificarea familiei.  Inrautatirea sanatatii populatiei. fapt cu consecinţe pe termen lung asupra stării de sănătate a populaţiei şi în contradicţie cu principiile echităţii sociale statuate de legislaţia sanitară. treptat. 2) Puncte slabe:  Subfinantarea grava a sistemului de sanatate publica.

 Reducerea coruptiei din sanatate publica.s.  Imbunatatirea conditiilor sanitare si de igiena din institutiile medicale.  Dezvoltarea Asociatiei pentru Managementul Sanatatii.  Perfectionarea echipamentelor din institutiile medicale.  O mai mare atentie sanatatii publice din zonele rurale. Cresterea exagerata a preturilor produselor farmaceutice.  Discrepantele mari in ceea ce priveste accesul diferitelor segmente de populatie la serviciul de sanatate.  Alocarea unor sume mai mari din bugetul statului pentru sanatatea publica.a.  Conducatorii institutiilor medicale sa aiba cumostinte aprofundate de management.  Informarea populatiei cu privire la drepturile lor de pacient si la asigurarile sociale. deoarece sanatatea publica este un barometru al economiei nationale. RECOMANDARI: Serviciu de sanatate publica din Romania trebuie imbunatatit.  Inrautatirea starii de igiena a populatiei. 7 .metode contraceptive.  Acordarea mai multor gratuitati categoriilor de persoane defavorizate.  Perfectionarea cadrelor medicale. Recomandarile cu privire la serviciul de sanatate publica din Romania:  Organizarea mai multor programe de informare a populatiei cu privire la regulile de igiena.

activitati pentru realizarea carora sunt folositi profesionisti de sanatate(furnizori) care au atributii diverse. de structura consumului. Aceasta este determinată de nivelul general de dezvoltare economico-socială. 8 . şi nu în ultimul rând. în general. pe de o parte este o calitate a vietii iar pe de alta parte reprezinta si masura calitatii vietii . In general se considera ca serviciile de sanatate sunt un sistem de institutii care sunt recunoscute oficial. de standardul igienei individuale. Grupate sub denumirea generică de “sănătate”.II SISTEME SI SERVICII DE SANATATE ASIGURAREA CALITATII Evoluţia economiei moderne înscrie între orientările sale fundamentale dezvoltarea şi diversificarea serviciilor. de dimensiunile reţelei unităţilor sanitare. sunt organizate pe intreg teritoriul unui stat si au ca obiectiv de activitate satisfacerea diverselor necesitati si cerinte de sanatate ale populatiei acelui stat.Aceste trăsături influenţează şi modul de comercializare a serviciilor. Serviciile. cu celelalte componente ale economiei şi calităţii vieţii. Ocrotirea sănătăţii reprezintă un serviciu foarte important oferit populaţiei. În prezent se poate vorbi de o „societate a serviciilor”. care decurg din specificul muncii desfăşurate în această sferă. specifice domeniului in care isi desfasoara activitatea.CAP. Starea de sănătate are un conţinut complex şi se află într-o relaţie de intercondiţionare cu evoluţia socială în ansamblu. Ele includ un larg spectru de activitati atat preventive cat si curative si de recuperare. Evoluţia stării de sănătate este influenţată. îmbracă o serie de trăsături particulare. de dotarea lor tehnică şi de încadrarea cu personal de specialitate. aceste servicii sunt profund implicate în crearea condiţiilor materiale de existenţă a omului. trăsături ce permit identificarea lor. de aria lor de cuprindere şi de modul de organizare. de nivelul de dezvoltare a serviciilor de ocrotire a sănătăţii. în ridicarea calităţii vieţii. afirmaţie argumentată de expansiunea serviciilor şi de creşterea rolului acestora în viaţa societăţii. de gradul de cultură. Sanatatea. Un fapt care trebuie menţionat este că aceste trăsături nu se regăsesc în totalitatea lor la fiecare tip de serviciu în parte. de serviciile de sănătate. constituindu-se totodată în criterii de delimitare a serviciilor de celelalte componente ale activităţii economice şi sociale. în mare măsură.

cât şi de contextul social.1 . Stilul dede viaţă Stilul viaţă Condiţiile dede mediu Condiţiile mediu Starea dede Starea sănătate sănătate Biologia umană Biologia umană Sistemul îngrijirilor Sistemul îngrijirilor dede sănătate sănătate Fig. DEFINITIA CALITATII SERVICIILOR DE SANATATE Starea de sănătate este un fenomen complex. Definiţia calităţii îngrijirii de sănătate se bazează pe valori unice din cadrul culturii (atât cultura profesională.Determinanţii stării de sănătate În serviciile medicale. Nr.2. trebuie definită calitatea îngrijirii în interiorul unei instituţii de îngrijire a sănăţii. bazate pe ce valori şi pe ce cunoştinţe şi resurse. Această definiţie se va modifica pe măsură ce vor fi elaborate şi acceptate noi cunoştinţe. un element. O definiţie a calităţii îngrijirii trebuie să includă care sunt perspectivele. Dimensiunile sale sunt dependente atât de perspectiva persoanei care răspunde la întrebare. social şi biologic. cât şi cultura etnică) şi pe contextul situaţiei. fiind strâns legată şi de calitatea vieţii populaţiei. Ce este calitatea îngrijirii? Calitatea îngrijirii este un concept dinamic cu multe dimensiuni. organizaţional şi de mediu. care exprimă nivelul şi caracteristicile sănătăţii membrilor unei colectivităţi privite în ansamblu. Înainte de a putea discuta despre managementul calităţii.cheie este Calitatea. Este imposibil să defineşti 9 .

definiţia calităţii a evoluat în paralel cu creşterea numărului de aplicaţii practice ale diferitelor modalităţi ştiinţifice de abordare a problemelor specifice acestui domeniu. cât si cel interpersonal apartin în egală măsură ştiinţei şi artei. Donabedian.  continuitatea îngrijirilor de sănătate-obţinerea unui beneficiu maxim sau utilizare maxima a resurselor. cât şi celor “subiective”(atitudini.” În consecinţă. El opiniază referitor la calitatea îngrijirilor de sănătate ca fiind: “faptul de a face ceea ce trebuie si cum trebuie. Calitatea se referă în egală măsură la creşterea satisfacţiei clientului/utilizatorului. la auditul profesional şi la imbunătăţirea eficienţei sau reducerea costurilor. de explicaţii privind boala.” În opinia lui Donabedian calitatea îngrijirilor este dependentă de “modalitatea de aplicare a ştiinţei şi tehnologiei medicale astfel încât să fie maximizate beneficiile îngrijirilor fără a creşte riscurile”. calitatea este obiectivată prin evaluarea celor două laturi la nivelul serviciilor de sănătate.  disponibilitatea resurselor pentru îngrijirile de sănătate .numărul furnizorilor de îngrijiri de sănătate. Atât aspectul tehnic.precum şi informaţiile primite de furnizor de la pacientul său. calitatea sa fiind evaluată prin comparaţie cu cel mai bun act medical practicat la un moment dat (benkmarking).relaţii interpersonale) .  latura interpersonală a îngrijirilor de sănătate – este reprezentată de elementele umaniste ale îngrijirilor de sănătate. insa pacienţii apreciază prioritar latura umană sau interpersonală a îngrijirilor. acordându-se atenţie atât aspectelor cuantificabile. specialist de renume în domeniul asigurării calităţii. de situaţia socială şi profesională. În cazul serviciilor sanitare. 10 . tratamentul.calitatea îngrijirii fără a ţine seama de valorile ce se află în spatele individului. luând în consideraţie balanţa câştigurilor şi pierderilor care afectează procesul îngrijirilor de sănătate în întregul lor. descrie calitatea ingrijirilor medicale ca pe “tipul de ingrijire de la care se aşteaptă să maximizeze o dimensiune a bunăstării. Cercetătorii din domeniul sanitar afirma că pentru a dezvolta o definiţie utilă este necesară enumerarea tuturor elementelor implicate în obţinerea satisfacţiei pacientului:  latura tehnică a îngrijirilor de sănătate-se referă la acurateţea diagnosticului şi tratamentului. considerând-o drept unul dintre cele mai importante aspecte luate în consideraţie atunci când sunt în situaţia de a evalua calitatea serviciilor medicale.  accesibilitatea – se referă la timpul de aşteptare al pacientului pentru a face o programare.de relaţiile sociale şi psihologice stabilite între pacient şi furnizorul de servicii sanitare.

pacienţii. modul în care ei emit judecăţi asupra calităţii.De asemenea. Deoarece calitatea a devenit o măsură a performanţei şi pentru unităţile sanitare. din punctul de vedere al guvernului sau al terţilor plătitori. obligaţi să facă faţă constrângerilor financiare. variază în funcţie de caracteristicile personale. Profesioniştii din sănătate (personalul medical) sunt o grupă mai puţin omogenă decât finanţatorii. pun accentul pe competenţa profesională şi pe mijloacele fizice adaptate proceselor (dotările tehnice) şi consecinţele acestor procese asupra sănătăţii pacienţilor. influenţează nivelul de calitate a serviciilor pe care le furnizează. relaţii pe care le-am putea numi competenţă interpersonală. Pacienţii (consumatori de servicii de sănătate). Această viziune pare a fi îmbrăţişată în ansamblul ei şi de managerii unităţilor sanitare. de gradul de concordanţă dintre serviciile furnizate şi cele aşteptate. calitatea este asociată cu eficienţa şi cu utilizarea adecvată a resurselor. 3. Medicii fiind foarte implicaţi în definirea şi evaluarea calităţii îngrijirilor de sănătate.Pentru aceştia calitatea are mai intai o dimensiune dată de relaţiile interpersonale şi apoi de competenţa profesională. realizarea de anchete de satisfacţie. preocupările acestora pentru introducerea de programe de evaluare a calităţii au devenit tot mai evidente.Componenta economică influenţează si ea conduita managerilor unităţilor sanitare.Concluzia la care au ajuns specialiştii a fost că modul cel mai simplu şi mai puţin costisitor de evaluare a calităţii serviciilor de sănătate este măsurarea satisfacţiei pacienţilor. Deoarece pacienţii nu constituie un grup omogen.ingrijiri primare. Din partea puterilor publice. este întărit rolul consumatorilor în managementul calităţii. dezvoltarea mecanismelor de asigurare a satisfacţiei. prin modul de organizare şi funcţionare. si consideră calitatea ca fiind „obţinerea unei mai bune sănătăţi şi a satisfacţiei”. conducerea organizaţiilor sanitare. Unităţile sanitare. secundare si tertiare de sanatate 11 . conferindu-le o imagine de competenţă şi excelenţă. diminuarea resurselor duce la găsirea de noi mijloace (ex:eficienţa şi distribuirea raţională a fondurilor). Calitatea îngrijirilor de sănătate este abordată în mod diferit de fiecare categorie de actori implicaţi în serviciile sanitare: guvernul. Acestă afirmaţie se înscrie în spiritul definiţiei celei mai acceptate a calităţii: calitatea reprezintă satisfacerea necesităţilor clientului. prin: reprezentarea în consiliile de administraţie.au cunoştinţe limitate despre actul medical. Astfel. profesioniştii. Ei au tendinţa de a acorda o importanţă mai mare competenţei tehnice şi de a neglija rolul relaţiilor interpersonale. CARACTERISTICILE DE CALITATE A SERVICIILOR DE SANATATE Serviciile de sanatate asigurate de profesionisti pot fi clasificate in : .

accesibilitatea la servicii (include toate tipurile de accesibilitate) . .egalitatea (pt. comunitate si membrii acesteia (clienti/beneficiari). 2. 3. 3. colaborand intre ei cu membrii comunitatii si cu alte categorii de profesionisti comunitari. OMS.aceleasi nevoi se ofera tuturor aceleasi servicii) .etc.eficacitatea (atingerea rezultatelor scontate) .) Folosirea resurselor minime pentru atingerea rezultatelor dorite.eficienta economica (utilizarea judicioasa a resurselor cu obtinerea de rezultate maxime). Asumarea riscului minim de aparitia iatrogeniilor. Aceste deziderate pot fi obtinute numai prin continua monitorizare. Ingrijirile primare de sanatate Sunt ingrijiri esentiale acordate la nivel comunitar in cadrul asistentei medicale primare si a nursingului comunitar de catre profesionisti care lucreaza in echipa. Lista JCAHO include: 12 2. afectiuni secundare asociate.Ele sunt centrate pe familie.echitatea (se acorda fiecarui individ sau grup uman acele servicii de care are intradevar nevoie) . Criterii de calitate sunt considerate dimensiunile lui Maxwell precum si lista JCAHO a lui Wilkinson.relevanta fata de nevoi(caracterul adecvat al serviciilor furnizate pt. Fiecare pacient sa primeasca o combinatie optima de servicii(diagnostice si terapeutice) care sa conduca cu o probabilitate maxima la obtinerea celei mai bune consecinte posibil de atins pentru starea sa de sanatate. imbunatatirea sistemului de ingrijiri primare. raspunsul la tratament. prin raportul Grupului de lucru pentru asigurarea calitatii precizeaza obiectivele care trebuie atinse : 1. Ingijirile secundare de sanatate Sunt ingrijiri acordate la nivel de spital de catre personal specializat si sunt centrate pe individ (pacient). evaluare si in final.acceptabilitatea sociala .boala pacientului.Membrii echipei de sanatate din comunitate asigura de obicei primul contact intre individ si sistemul de sanatate. intreaga comunitate) . 1. aceste consecinte trebuie sa se raporteze la practicarea medicinii la nivel de arta si la factorii biologici(varsta. adica asigura punctul de intrare in sistem 2. 4.1. Ingrijirile tertiare de sanatate Sunt ingrijirile acordate in institutii specializate in recuperarea persoanelor cu handicap si/sau infirmitati In ce priveste asigurarea calitatii acestor servicii. Satisfactie maxima a pacientului privind interactiunea sa cu sistemul sanitar si rezultatele obtinute. Dimensiunile calitatii serviciilor de sanatate ale lui Maxwell cuprind: . secundare si tertiare precum si a promomovarii sanatatii.

a perceptiilor. • Gradul de disparitie al simptomelor si nivelul imbunatatirii functionale(imbunatatirea calitatii vietii). 3. al actorilor implicati in piata serviciilor de sanatate.). 4. 13 . MASURARE SI METODOLOGIE IN ASIGURAREA CALITATII Modificarile biologice asociate unor ingrijiri tehnice pentru afectiuni bine definite sunt mai usor de observat si masurat. • alegerea bazei de evidenta pt. mai ales in domeniul medical. Grija aratata de personalul medical. schimb de informatii si indrumare spre alte servicii optime. Reducerea la maximum a productivitatii pierdute datorita starii de boala.pacientul il doreste si-l accepta) eficienta (este produs intr-un mod cost-eficace?) continuitatea (s-a desfasurat fara intrerupri.cu o urmarire. Pentru prestatori (tertii platitori. monitorizarea schimbarilor legate de sanatate. calitatea acestor servicii difera astfel: 1. 2.atitudini. aprecierea calitatii.nivelul cunostintelor.etc.Nu se poate afla cu precizie daca modi-ficarea starii de sanatate este rezultatulserviciilor primite sau un raspuns la modificarea circumstantelor.Evaluarea calitatii ingrijirilor medicale depinde de multiple probleme si de masurarea fenomenelor psiho-sociale intangibile.cum ar fi: • dificultatea de a masura consecintele ingrijirilor datorita influentei unor variabile sociale asociate (dieta.saracia.mai specializate?) • • • • Din pdv. Pentru producatori (profesionisti de sanatate) accentul se pune pe: • Masura in care ingrijirile se apropie de de statutul tehnic de „arta”. conditii de locuit. • Gradul de libertate pe care-l au de a actiona in interesul deplin al pacientului. atitudinilor si valorilor fiind mult mai dificila(aceste variabile nu pot fi observate direct). Pentru consumatori prioritatea se pune pe: Raspunsul care este primit la rezolvarea nevoilor de ingrijiri.pacientul are acces la el?) acceptabilitatea (daca serviciul este si potrivit si accesibil. managerii) calitatea in special: Utilizarea eficienta si eficace a fondurilor si resurselor disponibile.- eficacitatea (este serviciul de sanatate folositor?) adecvarea (este potrivit pentru pacientul respectiv?) accesibilitatea(in cazul in care serviciul este potrivit.Toate observatiile impun selectarea informatiilor si au un impact major asupra concluziilor. nivelul de comunicare.

afaceri. 14 . cunoştinţe.direcţionare sau coordonare. creată prin intuiţie sau din dorinţe. se face în funcţie de răspunsurile pe care organizaţia trebuie să le dea în viziune. a prezentului. Revizuirea politicii se bazează pe evaluarea rezultatelor şi este o operaţiune efectuată tot de manageri. 5. dezavantaje: dependenta de acuratetea inregistrarilor medicale si de memoria participantilor. Controlul politicii este procesul de actualizare a acesteia.control strategic.organizare. Formarea viziunii se bazează pe analiza trecutului. Activităţile sale sunt:planificare strategică. Structurarea filosofiei manageriale. inclusiv cea a calităţii. avantaje:facilitate in executie. misiunea poate fi îngustă sau largă. analiza referindu-se la oameni. • metoda revizuirii concomitente prezinta o acuratete si o flexibilitate crescuta insa interfereaza cu procesul de ingrijire iar gradul de confidentialitate pentru pacienti si specialisti scade. MANAGEMENTUL STRATEGIC AL CALITATII IN SERVICIILE SANITARE Managementul strategic este o abordare sistematică ce are ca scop fundamentarea şi realizarea obiectivelor unei organizaţii.• • • alegerea ariei de investigat (lucru care va influenta validitatea concluziilor) deoarece nu este nici necesar si nici practic sa monitorizam permanent toate aspectele serviciilor de sanatate. Elaborarea politicii calităţii este o problemă internă a oricărei organizaţii şi revine în sarcina managerilor. a viitorului.În funcţie de sfera de cuprindere. materializat într-o imagine slab structurată a viitorului. politică şi strategie. Politica pentru calitate are rolul să aducă o schimbare în mentalitatea salariaţilor. • in SUA se foloseste metoda revederii retrospective a cazurilor bazata pe inregistrarile medicale. care trebuie să se desfăşoare anual. şi un obiectiv ce asigură mobilizarea forţelor din organizaţie. Viziunea este un ideal către care tinde organizaţia. Astfel exista metode diverse care incearca sa reglementeze aceasta problema.pastrarea confidentialitatii.minima interferenta a episoadelor de revizuit. să le menţină acestora trează atenţia asupra problemelor calităţii şi să indice valorile promovate în acea perioadă. misiune. cum ar fi: metodologia„trasorului”a lui Kessner(anumite conditii selectate reprezinta „trasori” in stabilirea calitatii) conceptia evenimentului santinela a lui Roberts (foloseste screeningul unor incidente care selecteaza anumite cazuri pentru un studiu retrospectiv complet). Misiunea calităţii este asigurarea competitivităţii(o condiţie a supravieţuirii).

Premisa pentru realizarea unor servicii de calitate.Cerinţele clienţilor se transpun în specificaţii. scopul calităţii fiind competitivitatea.pe baza cărora sunt realizate serviciile. 15 . Strategia calităţii este o strategie concurenţială. • „Zero defecte” şi îmbunătăţire continuă -„totul trebuie făcut bine de prima dată şi de fiecare dată”. Formularea strategiei pentru calitate trebuie să răspundă implicit sau explicit la unele aspecte: -ce succesiune de activităţi contribuie la realizarea calităţii serviciilor -ce elemente ale sistemului calităţii se pot ataşa fiecărei activităţi -ce funcţii ale asigurării calităţii trebuie dezvoltate si ce grad de severitate se impune 6. prin satisfacerea clientului şi obţinerea de avantaje pentru toţi membrii organizaţiei şi pentru societate”. Fiecare compartiment trebuie să se considere un „client intern”. cum foloseşte resursele pentru a-şi îndeplini misiunea respectând politica pe care a definit-o. şi un „furnizor intern”. În literatura economică se consideră că principiile de bază ale TQM sunt următoarele: • Orientare spre client (market in) . şi colaborarea lor cu alte compartimente.Pentru satisfacerea cerinţelor clientului. dintre care un interes deosebit suscită conceptul de Management Total al Calităţii (Total Quality Management). personal si societate. Standardul ISO 8402 defineşte Managementul Total al Calităţii (TQM) ca reprezentând „un sistem de management al unei organizaţii. prin care se urmăreşte asigurarea succesului pe termen lung. este desfăşurarea „fără erori” a proceselor şi activităţilor din unitate( toate compartimentele şi toţi angajaţii trebuie să lucreze preventiv. Calitatea trebuie să devină punctul central al tuturor activităţilor din unitatea respectivă prin implicarea permanentă a conducerii de vârf si a tuturor compartimentelor şi angajaţilor în asigurarea calităţii. să excludă aparitia erorilor).Acest principiu reprezintă cel mai bine filosofia TQM. si anume: • Calitatea este punctul central al activităţilor organizaţiei. Calitate pe primul plan.Strategia arată modul cum acţionează organizaţia. bazat pe participarea tuturor membrilor săi. MANAGEMENTUL TOTAL AL CALITATII Începând cu anii 80 sunt implementate concepte integratoare de asigurare a calităţii. se realizează cu participarea întregului personal • Organizaţia urmăreşte obţinerea succeselor prin satisfacerea clientului si avantaje pt.se impune îmbunătăţirea calităţii în toate compartimentele unităţii sanitare. centrat pe calitate. în raporturile sale cu celelalte compartimente. Această definiţie conţine elementele esenţiale pentru delimitarea cadrului conceptual al TQM.

Pentru realizarea obiectivelor calităţii. costuri şi riscuri. spalatorie. îndeplinind totodată şi Secţie 153 funcţia de spital de urgenţă. medicina legala. împreuna cu alte activităţi din amonte şi aval. centrul de sange. datele încep cu etapa identificării clienţilor şi cerinţelor lor şi pânâ la evaluarea satisfacţiei acestora. . I. Nefrologie 25 farmacie.paturi pentru unele specialităţi.224 locuitori ai judeţului Nr. Argumentare cu date.• • Viziune sistemică . are o structura de tip Neurologie 70 pavilionar cuprinzand un numar de 14 clădiri Neurochirurgie 25 distincte in care functioneaza: 23 sectii de Ortopedie traumatologie 96 spital. Boli nutritie Gastroenterologie 40 acoperind 29 specialităţi medicale. structurat şi adaptat specificului de activitate. ţinând seama de beneficii.Datele trebuie riguros verificate înaintea utilizarii şi reactualizate continuu. din care 52 spitalizare de zi. Diabet. B-dul Chirurgie plastica 25 Corneliu Coposu Nr. Are în structură Medicina interna I si I 40 1186 paturi.acest principiu este esenţial pentru TQM. sterilizare. Oncologie 80 radiologie. respectiv a peste 422. PREZENTAREA ORGANIZATIEI Spitalul Clinic Judeţean reprezintă unitatea sanitară cea mai complexă a judeţului Sibiu. dar şi pentru managementul organizaţiei În cazul TQM.045 locuitori din municipiul Sibiu. se recomandă ca organizaţia să dezvolte şi să implementeze un sistem al calităţii. asigurând asistenţa medicală de specialitate a peste 155.activitatile trebuie abordate procesual. STUDIU DE CAZ SPITALUL CLINIC JUDETEAN DE URGENTA TIMISOARA 1. De mentionat ca sectiile Infectioase 75 Neurologie si Recuperare Medicala si Fizioterapie I si II Endocrinologie 25 Obstetrica-ginecologie Obstetrica Neonatologie Neonatologie-prematuri 25 25 25 25 16 . Hematologie 25 90 Din punct de vedere imobiliar Spitalul Clinic Cardiologie I si II Chirurgie generala I si II 133 Judeţean Sibiu este situat in Sibiu. serviciul tehnic). 8 compartimente (sevicii de specialitate Urologie 55 ce deservesc sectiile din stationar – laborator.1 Oftalmologie Dermato-venerice 25 Ambulator de specialitate si Serviciul Tehnic25 Administrativ. precum si servicii ORL 30 35 anexe: bucatarie.

cât şi pregătirea de specialitate a peste 238 medici stagiari şi rezidenţi.fiind situate in alte locatii din oras: Str.5 43 784 353 87 0. Pers. • • • • • • • • Secţii cu paturi – stationar -27 sectii – 1162 paturi Unitatea de primire a urgenţelor cu SMURD – 6 paturi Compartimente medicale – ATI – 18 paturi Laborator analize medicale Ambulator de spital – 2 Policlinici Serviciul de Medicină Legală Medicina muncii Servicii auxiliare si tehnico-administrative PERSONALUL Activitatea Spitalului Clinic Judeţean TIMISOARA beneficiază de contribuţia a peste 250 medici de înaltă calificare.5 17 . Resurse umane: Categorie personal Medici Alt pers.san.Pompeiu Onofrei Nr. STRUCTURA SPITALULUI CLINIC JUDEŢEAN TIMISOARA Voi prezenta structura cu paturi a Spitalului Judeţean TIMISOARA. dotarea cu personal medical.5 Total 199. Serviciul Tehnic-Administrativ -administraţia spitalului este asigurată de 9 servicii tehnicoadministrative. ce asigură atât instruirea studenţilor în medicină.5 7 80 45 16. din care peste jumătate sunt cadre universitare.mediu Pers. Calea Poplacii Nr.auxiliar Pers.san.Fizioterapie II nu fac parte din sistemul pavilionar al spitalului judetean Sibiu. şi câteva date privind doi din cei mai importanţi indicatori de activitate clinică raportaţi la media pe ţară : DMS şi ICM.TA de Contract integral 110 53 704 308 70 Activitate integrată 57 Contract parţial 2 1 Vacant 30. 10-12 pentru sectia Recuperare Medicala si Fizioterapie II. nemedical etc.san.sup.2-4 pentru sectia Neurologie si Str. Ambulatorul de Specialitate este format din doua policlinici care asigura asistenţa medicala ambulatorie a spitalului prin 21 specialităţi medicale ( 37 cabinete si 5 laboratoare).

05 5. 0.5 6.803 42. 7.82 5.179 43.7210 Secţia Chirurgie 1 Realiz.80 7.09 1o. Indicele de complexitate al cazurilor Secţia Interne 1 Realiz.826 385.82 7.02 5.18 5.68 7.33 5.III-VII Rezid. Anul 2003 2004 2005 2006 2007 INDICATORI DE UTILIZARE A SERVICIILOR Durata medie de spitalizare Secţia Interne 1 Neurologie Interne 2 Dermatovenerice Diabet Gastroenterolog.127 456. Nefrologie Gastroenterolog.33 7.9 5.6 7.I-II Medici stagiari Total stat funcţii 102 1329 85 178 10 1570 57 3.consultatii 378.5 77 162 59 1875.9559 Media /tara 0.8292 18 .8 8.49 5.4 8.5 9 159 57 3.70 7.90 6.064 432.87 7.0 Media /ţară 7.6 Realiz.87 10.7300 Media /tara 0.9 6.5 6.38 7.40 6.8 7.68 8.Pers. 0. Cardiologie 1 Cardiologie 2 Oncologie ORL Realiz.6% din totalul bolnavilor externati pe judeţ (exceptând spitalele de profil).05 6.031 Anul 2007: 74.11 10.9 8.900 389.387 Nr.8 6.9 5.5 ACTIVITATEA PE ULTIMII 5 ANI Bolnavi externaţi 41.300 51.6 7.4 7.0 7.muncitor Total Rezid.657 51.7 7.0 7.7 5.3 6.03 5.80 7.21 8.5 57 245 111 1577.27 Secţia Fizioterapie 2 Fizioterapie 1 Chirurgie 1 Chirurgie 2 Endocrinologie Hematologie Neurochirurgie Ortopedie Urologie Oftalmologie Infectioase Total Spital Media /ţară 10.9 7.21 7.1 4.

7585 0.6224 0.8369 0.7207 0.Interne 2 Fizioterapie I Fizioterapie II Dermatovenerice Gastroenterologie Hematologie Diabet Endocrinologie Cardiologie I Cardiologie II Urologie 0.7045 0.5107 0.8292 1.8468 0.8350 0.6609 0.7489 Chirurgie 2 Infectioase Oftalmologie Chirurgie plastica Oncologie ORL Neurochirurgie Neurologie Ortopedie Nefrologie Total Spital 0.7662 0.7999 0. cât şi prin bugetul statului şi venituri proprii. are un tarif pe caz ponderat relativ redus şi anume 957 lei/caz şi un ICM de 0.7999 0.8558 0.9456 0.8458 0. Numărul mediu lunar de cazuri contrac-tate este de 3300 cazuri/lună. Faţă de sistemul DRG unitatea mai este finanţată din surse precum: spitalizarea de zi. În cadrul spitalului se deruleză 10 programe naţionale de sănătate.8604 FINANŢAREA Finanţarea Spitalului Clinic Judeţean TIMISOARA este asigurată atât prin sistemul DRG. Diabet şi Hemodializă.9391 1.1297 0. printre care Programul de Oncologie.7662 0.7210 0.2071 0.6901 0.0485 0.7258 0.7351 0.9643 0.7303 1. venituri proprii altele decât cele din contractul cu CAS Timisoara. 19 .7614 0. sponsorizări etc.3905 0.6299 0.6972 1.Spitalul Clinic Judeţean TIMISOARA.7901 0.7458 0.0347 0.7585 1.9308 1.7361 1.8435 1.8826 contractat.7038 0.7838 0.7811 0.

ANALIZA SWOT Voi prezenta mai jos elementele principale ale analizei SWOT a Spitalului Clinic Judetean Timisoara: a). .RMN.Aparatură radiologică performanta. microchirurgie vasculară. datorită slabei salarizări şi lipsa posibilităţilor de motivare a acestora. specializari). microchirurgie reconstructivă.U. .2.Aparatură performantă – tip gastroscop. .Are în acest moment cel mai dezvoltat sistem de asigurare a urgenţelor de orice fel din judeţ. cu referire la indicatorii activităţii clinice. b). .lipsa pe anumite segmente a activităţii medicale a aparaturii de înaltă performanţă. . a unui tarif pe caz ponderat mult mai mic decât la celelalte unităţi sanitare judeţene şi chiar sub nivelul mediu pe ţară. chirurgie plastică. . beneficiază de resurse umane bine pregătite. ca ex: -Tomograf performant . .. Aceste avantaje delimitează titulatura şi sfera de acţiune a Spitalului Clinic Judeţean Timisoara situându-l în topul spitalelor sibiene.Atu-uri de imagine: Spitalul Clinic Judeţean Timisoara este cel mai mare dintre spitalele din judeţul Timis asigurând tratament pentru o patologie foarte vastă. de fapt este singura unitate sanitară care are în structură o Unitate de Primire a Urgenţelor + S.unitatea deţine un tomograf deja uzat fizic si moral. economic. . Puncte forte: .Are specialităţi unice la nivelul judetului ca: diabet.beneficiaza de cadre medicale foarte bine pregatite (studii superioare. cu numeroase defectiuni care însă nu poate concura cu aparatura din domeniul privat).R. juridic foarte bine pregatit . 20 .Desfăşurarea spitalului pe baza unui sistem pavilionar.Angiograf.M.lipsa de personal tehnico-administrativ.endocrinologie. Puncte slabe: . urologie. . .după cum a fost descris în partea intai a lucrării.beneficiază de cei mai buni indicatori la nivelul judeţului şi chiar prin raportare la mediile pe ţară. el are reputaţia de centru medical de excelenţă care conduce la un aflux de pacienţi din judeţele limitrofe.D.alocarea şi în anii trecuţi şi în anul curent. neurochirurgie.. . etc.

lipsa autonomiei reale. lucru posibil de realizat prin mutarea unor secţii în spaţii create prin constructia unui spital de urgenta in municipiul Timisoara. reanimari. ceea ce întârzie foarte mult obţinerea autorizaţiei sanitare de funcţionare. contractare. care să permită o mai bună gestionare a fondurilor disponibile şi. informare etc. astfel se vor crea spaţii pentru sectii de cronici. uneori la 60 . care are ca o consecinţă benefică.Efortul autorităţilor locale de a implementa un proiect de planificare strategică pe municipiul Timisoara.lipsa la anumite secţii şi compartimente ale spitalului a circuitelor funcţionale.degajarea structurii pavilionare a spitalului. Intr-un viitor spital de urgenta se vor muta din actualul spital judetean sectii care presupun servicii medicale de urgenta ( ex: chirurgia. .Implementarea asigurărilor private de sănătate. .70 de milioane de lei pe lună pentru un asigurat.ortopedia. Acest fapt conduce şi la o creşterea presiunii asupra sistemului (creşterea constanta a cererii de servicii medicale urmare a deteriorării constante a stării de sănătate a populaţiei. .Prin obţinerea ajutorului Ministerului Sănătăţii privind dotarea cu aparatură de înaltă performanţă exista posibilitatea de a intra într-un sistem puternic concurenţial pe piaţa serviciilor medicale paraclinice.). .etc. statuate ca obiective în programul de guvernare.neurochirurgia. Oportunităţi: . . activitatea de ambulator si cea administrativă. pe termen lung.Posibilitatea relaxarii spaţiilor .acoperirea cu servicii la nivelul municipiului (din punct de vedere al acoperirii geografice) . c). de la organizarea funcţională. Sifilis. financiare şi manageriale. în acelaşi timp. . finanţare. precum şi instituţiile cu atribuţii în asigurarea sănătăţii. de la numarul mare de avoturi datorat lipsei de informare. să ofere o modalitate „inteligentă” de stocare a datelor care să conducă la o bază care permite analize sincronice şi diacronice. . cardiologia.Descentralizarea şi acordarea unei autonomii reale autorităţilor cu competenţe în sănătate şi asistenţă medicală. decontare.lipsa unui sistem unic informatic integrat care să interconecteze toţi furnizorii de servicii medicale. Nivelul de trai redus şi lipsa de informare fac ca statisticile medicale să ne situeze printre “fruntaşi” la boli transmisibile foarte grave ca SIDA. degrevarea sistemului social de povara crescândă şi presiunea tot mai mare la care este supus din partea asiguraţilor. . şi prognoze care să crească adaptabilitatea sistemului la nevoile reale ale populaţiei. lipsă care afectează toate aspectelor majore ale activităţii instituţiei noastre. la incidenţa BTS. problemă care are consecinţe multiple.. deci probleme ce ţin nu doar de sănătate ci şi de aspecte demografice. la colectare. Hepatita C sau Boli Cronice (Diabetul)– pentru care tratamentul ajunge.incidenţa problemelor legate de lipsa de cunoaştere a serviciilor legate de planificarea familiala. . 21 .incidenţa mare a bolilor transmisibile şi cronice.

având în vedere tendinţele accentuate de migrare a acestuia spre sectorul privat • Apariţia unui decalaj social între persoanele care îşi pot permite o asigurare suplimentară şi persoanele defavorizate. în cazul acordării autonomiei.Integrarea in Uniunea Europeana. capacitatea managerială pentru a prelua toate funcţiile specifice sistemului de sănătate.Descentralizarea şi acordarea unei autonomii reale autorităţilor cu competenţe în sănătate şi asistenţă medicală. .In concluzie. la nivel local. acordat judeţului Sibiu de către autorităţile centrale. . 22 . datorită lipsei aparaturii de înaltă performanţă şi apariţiei unor societăţi medicale private dotate cu aparatură relativ nouă. având în vedere că spitalul are un tarif pe caz ponderat care îl situează pe penultimul loc între spitalele sibiene. • Pornind de la o evaluare primară a datelor pe ultimii ani. faţă de contribuţiile pentru sănătate datorate.spitalul nuducelipsăde specialişti. în ceea ce priveşte fondurile necesare acoperirii cheltuielilor cu asistenţa medicală. etc). care nu se transferă întotdeauna şi în domeniul managerial – problemă care se manifestă insidios printr-o gestionare ineficientă a fondurilor.Apariţia pe piaţă a asigurărilor private de sănătate.. care să implementeze un corp managerial competent la nivelul tuturor instituţiilor care au un rol în asigurarea sănătăţii.Pierderea unui segment important de piaţă cum este cel al serviciilor medicale paraclinice. tind să acapareze din segmentul care până mai ieri era al spitalului. Ameninţări: . d). pe care ar trebui să se bazeze sistemul. mai ales. care atrage dupa sine creşterea competenţei şi calităţii actului medical precum si posibilităţi de dezvoltare pe care le poate deschide „turismul” medical. • În acest sens personalul profesionist reprezintă o resursă care trebuie protejată. • Este discutabil dacă există. greu de cuantificat. • Tot în acest context se poate pune întrebarea dacă este suficientă autonomia instituţiilor care gestionează sistemul de sănătate la nivel judeţean/local? Această autonomie trebuie coroborată cu o reformă reală. poate avea şi consecinţe mai puţin benefice. know-how-ul. cu consecinţe benefice în domeniul sănătăţii şi economic pentru locuitorii judeţului si municipiului.Cea mai mare ameninţare la adresa spitalului o reprezintă finanţarea inechitabilă şi ineficientă. performanţa. se poate constata. În aceste condiţii se este pusă sub semnul întrebării sustenabilitatea financiară a judeţului. -Lipsa capacităţilor şi abilităţilor manageriale la nivelul sistemului de asigurări – spre exemplu. managerii spitalelor sunt în continuare selectaţi pe criterii de excelenţă profesionale medicale (prestigiul. lucru care pare deosebit de ameninţător la echilibrul pe termen mediu a unităţii. . ci de mijloace de muncă cu care să transforme experienţa lor în servicii medicale de calitate oferite pacienţilor. un plus constant.

Problema finanţării este o altă problemă întâmpinată de spital. iar spitale de acelaşi tip să porneasca de pe picior de egalitate. 3. care însoţită fiind de dezvoltarea dinamică a sistemului economico-social. În această direcţie statul.-Riscul ca incidenţa bolilor transmisibile şi a bolilor cronice sa crească constant. trebuie să intervină prin pârghiile pe care le are şi să încerce uniformizarea cât mai rapidă a tarifului pe caz ponderat pe tipuri de spitale. reorganizări de secţii si/saucompartimente etc). administraţia spitalului. Obţinerea acestei autorizări implică insa o serie de activităţi.creşterea costurilor asistenţei medicale poate duce la creşterea decalajului în ce priveşte accesul la serviciile de sănătate.2. a căror durată de îndeplinire se măsoară în luni sau chiar ani (cu referire la crearea circuitelor funcţionale în cateva din Staţionarele Spitalului Clinic Judeţean de urgenta Timisoara.4. beneficiind astfel de spaţii excedentare care ar prelua ambulatorul. 3. Rezolvarea ar fi posibila. precum si sectii cu bolnavi cronici. prin mutarea unor secţii (de urgenta) ale spitalului într-o alta locaţie in viitor (un spital nou de urgenta) . astfel încât să se facă o repartizare echitabilă a fondurilor publice. Răspândirea teritorială a unităţii. 23 . În acest sens. IDENTIFICAREA PROBLEMELOR STRATEGICE SI A OBIECTIVELOR CONCRETE pentru implementarea strategiei de calitate a serviciilor medicale in Spitalul Judetean Timisoara In momentul de fata Spitalul Clinic Judeţean Timisoara. si derivă din tendinţa de globalizare.1 Necesitatea punerii in practica a tehnicilor de management strategic este o problemă. ca şi reglator al dezechilibrelor de pe piaţă. spitalul este obligat a avea pentru a putea „supravieţui” personal calificat şi specializat. -Integrarea in UE . Singura soluţie pentru necesităţile zilnice ar fi canalizarea forţelor conducerii spitalului împreună cu partea medicală de a găsi şi alte surse de finanţare decât cele existente şi de a lărgi paleta serviciilor medicale /nemedicale oferite. 3.si are un impact negativ de ordin financiar şi organizaţional. ducand din pdv. managerial la luarea unor decizii mult mai târziu decât ar fi necesar. fără un program coerent şi concret de intervenţie. vor constitui piedici şi întârzieri în procesul de modernizare al spitalului. angajează statul în efectuarea unor schimbări şi transformări la nivelul sistemelor şi instituţiilor publice. este o problemă a spitalului. 3. se confrunta cu probleme cât se poate de serioase: 3. Acreditarea unităţii sanitare este o problemă destul de critică având în vedere că pentru a obţine acest deziderat unitatea sanitară trebuie să obţină autorizaţia sanitară de funcţionare. pentru a gestiona şi rezolva permanent probleme noi.3. între populaţia cu venituri decente şi populaţia aflată sub pragul sărăciei. Menţinerea în continuare a acestui sistem de finanţare inechitabil şi întârzierea în uniformizarea tarifului pe categoriii de spitale.

etc.Este nevoie de eficientizarea utilizării fondurilor care sunt deja în sistem. Cresterea eficientei spitalului –prin masuri financiare. materiale sau financiare. OBIECTIVE CONCRETE : 1. Largirea paletei serviciilor medicale si nemedicale pe care le poate oferi spitalul. Gasirea si a altor surse de finantare decat cele existente pana in prezent. etc. 6. 10. utilizarea fondurilor sănătăţii pentru alte capitole bugetare. Implementarea managementului strategic al calitatii in toate serviciile din cadrul spitalului judetean 2. Desi Primaria Municipiului Timisoara.Structura organizaţională.). il va face in acest sens. nu este implicata direct. 4.managerul spitalului va trebui să cunoască realităţile financiar-economice ale spitalului şi posibilităţile pe care le are la dispoziţie pentru a asigura echilibrul financiar al spitalului si să încheie contracte de subadministrare cu şefiidesecţie/compartiment. de strategii naţionale referitoare la coordonarea/gestionarea informaţiei.3. 5. precum si in urmarirea indeplinirii deciziilor luate in acest sens . lipsa unei strategii în activitatea de profilaxie. Descentralizarea deciziilor la nivelul unităţii sanitare . Reorganizarea unor activitati sau servicii medicale. la eforturi naţionale şi/sau regionale. restrângerea celor care nu prezinta eficienta. Imbunatatirea utilizării resurselor. care acordă mai puţină atenţie activităţilor de analiză.5. fie ele umane. 5.in toate serviciile spitalului: 4. Responsabilizarea tuturor factorilor de decizie si a intregului personal medical si auxiliar din spital. Necesitatea implementarii ideii de descentralizare si responsabilizare. evaluare. studii superioare. STRATEGII Lipsa autonomiei caselor judeţene. 11. prognoză. 8. Necesitatea si oportunitatea construirii unui SPITAL DE URGENTA. administrative si de calitate. 7. Atragerea/angajarea unui personal medical cat mai calificat ( perfectionari. reprezinta o realitate a sistemului sanitar romanesc. 9. va sustine proiectul si se va implica activ in lobby-ul pe care echipa interdisciplinara de la nivelul municipiului Timisoara. mentinerea morbiditatii/mortalitatii pe cauze specifice la un nivel ridicat. acest obiectiv avand drept tinta reabilitarea de fond a retelei spitalicesti din Municipiul Sibiu. 24 . 3. si alinierea la modelele europene atat ca infrastructura cat si in organizarea si functionarea sistemului de asigurare a serviciilor de urgenta. Crearea circuitelor functionale in Stationarele spitalului.

care să includă instituţii guvernamentale abilitate în domeniul sănătăţii si reprezentanţi ai autorităţilor publice locale.strategie. si implicit al ameliorării stării de sănătate a populaţiei.arata beneficiile legate de sănătatea individului şi comunităţii.ai populaţiei si organizaţiilor profesionale ale furnizorilor de servicii medicale. Activitate de lobby în ceea ce priveşte acordarea autonomiei financiare a instituţiei noastre. în vederea dezvoltării serviciilor medicale. prin: o Parteneriat local pe programe de informare asupra factorilor de risc ai bolilor majore. prognoză şi dezvoltare în domeniul sănătăţii.  Activitate de lobby în ceea ce priveşte dezvoltarea sistemului informatic integrat al tuturor structurilor medicale si nemedicale.si acordarea unei importanţe sporite activităţii de analiză-prognoză. este o problemă ce ţine de coordonarea locală.     25 . care să permită dezvoltarea capacităţii de analiza.(colaborare şi efort concertat pentru un scop comun. Se impune si dezvoltarea unui parteneriat judeţean care să conducă la apariţia unui organism specializat în activitatea de lobby. Acestea sunt obiectivele pe care un management strategic sanitar dintr-un judeţ sau municipiu trebuie să le aibă în vedere. concluziilor şi prognozelor obţinute. Astfel acordarea unei importanţe sporite acestor activităţi. o Parteneriate locale/regionale în privinta reducerii morbidităţii pe boli mari consumatoare de fonduri.a unei echipe interdisciplinare la nivelul judeţului /municipiului. evidentiind diversitatea si calitatea serviciilor de sanatate prestate catre populatie. Dictonul „este mai bine să previi decât să tratezi”. Efectuarea unei analize comprehensive a stării de sănătate a populaţiei din municipiu şi judet.si să reprezinte efortul concertat al întregului judeţ/municipiu de a-şi rezolva propriile probleme. Crearea unei structuri suprainstituţionale. care să dezvolte capacitatea sistemului de a reacţiona în concordanţă cu nevoile populaţiei arondate. stabilirea priorităţilor şi a obiectivelor. Actiuni strategice:  Aplicarea strategiei de diferentiere prin promovarea imaginii spitalului. pe termen mediu şi lung. cât şi organizaţii non-guvernamentale active în domeniul sănătăţii şi în cel social. Este necesară în regim de urgenţă acordarea unei importanţe extreme profilaxiei. atât din punct de vedere economic.ai instituţiilor de învăţământ universitar. Este necesara si o comunicare eficientă între structurile implicate. cât si al calitatii serviciilor medicale. cât şi ca resursă informaţională pentru activităţile de lobby la nivel regional şi naţional. si presupune eficienţa financiară. Dezvoltarea de proiecte şi parteneriate în domeniul profilaxiei şi creşterea gradului de conştientizare a populaţiei cu privire la riscul apariţiei bolilor transmisibile şi cronice. comunicare şi dezvoltare. acela al unui sistem sanitar performant si o stare de sănătate a populaţiei specifică unei ţări europene. reprezinta un aspect important al strategiei care presupune stocarea datelor şi utilizarea la maxim a informaţiilor. aşa cum România tinde să fie.

important pentru realizarea obiectivelor propuse este găsirea unor alternative de contractare în sistemul asigurărilor sociale de sănătate. procentul cheltuielii de personal in totalul cheltu-ielii are tendinta de crestere. service. . . astfel încât spaţiul şi timpul să fie folosite in mod cat mai eficient eficient. ANALIZA COST – BENEFICII a) se realizeaza o analiză a veniturilor. sanitare: 7. Cheltuielile cu medicamente. reactivi.datorii actuale: 100% .cheltuieli de personal: 50.cheltuieli materiale: 45. Trebuie acordată atenţie maximă cheltuielilor de personal mai ales ca. b) se analizeaza cheltuielile spitalului în funcţie de destinaţia lor. COSTURILE – sunt reprezentate de cheltuielile . astfel: .  Contractarea mai multor servicii de spitalizare de zi.altele: 38.  Creşterea capacităţii de management şi a bazei de recrutare a managerilor din domeniul sănătăţii.cheltuieli de capital: 4.sunt reprezentate de veniturile realizate de unitatea spitaliceasca. . pot fi mai usor controlabile.98% (alimente.77%. c) in funcţie de rezultatul obţinut din studierea veniturilor şi cheltuielilor. pe tipuri de servicii oferite de spital şi pe surse de provenienţă. Dezvoltarea de proiecte şi parteneriate în domeniul planificării familiale şi a sănătăţii reproducerii  Dezvoltarea. prin reducerea finantarii si redistribuirea personalului in sectiile cu deficit de personal sanitar superior si mediu.14% .mat.09%.16%. cât şi la nivelul fiecărei secţii. Exista si costuri suplimentare legate de înfiinţarea unei specialităţi/master în domeniul managementului sanitar. service) Partea de cheltuieli stă la baza analizei secţiilor şi compartimentelor spitalului.  Reanalizarea şi reorganizarea tuturor cabinetelor din ambulator.000 lei – 160.medicamente: 53.000 lei/lună)  Stoparea pierderilor în ambulatorul de specialitate a spitalului şi cresterea procentului acestui segment în totalul veniturilor. precum şi costuri implicate în activitatea de lobby. în parteneriat cu instituţiile de învăţământ superior a unor programe comprehensive (Secţie sau Program de Master) de creştere a capacităţii manageriale. astfel: venituri pe surse: total asigurări: 100% din care: 26 efective ale spitalului .. BENEFICIILE .86%.aceasta masura strategica poate aduce sume importante în visteria spitalului (estimativ cca 140. etc. . materiale sanitare. 6. de creştere a competenţei în management sanitar şi bazei de recrutare pentru profesioniştii din sănătate. atât cât normele în vigoare permit.

36% . De asemenea exista si beneficii in ce priveste starea de sanatate a populatiei arondate si presupun: . spitalizare de zi etc. EVALUAREA REZULTATELOR Dezvoltarea unui site care să monitorizeze şi să promoveze: Activitatea structurii medicale din cadrul Spitalului Clinic Judetean Timisoara. etc. durata optimă de spitalizare. 7.reducerea costurilor asistenţei medicale. Se ştie că indicatorii de DRG – cazurile contractate – sunt negociate în funcţie de nr. asigurate prin: Preluarea prompta a urgentelor si transportul de la domiciliu si la domiciliu al pacientilor Masini de interventie pentru servicii medicale la domiciliu O mai buna protectie a tehnologiei si a know-how-lui PROPUNERI PERSONALE      8.contract DRG: 61.21% O analiză mai detaliată a veniturilor se poate face prin studierea în detaliu a situaţiilor financiare din cele 3 trimestre ale anului 2007. Control mai bun al calitatii serviciilor de sanatate.spitalizare de zi: 8.8826) . Numărul de proiecte derulate. etc.de paturi.venituri proprii (altele decât DRG. acordarea autonomiei.38% (tarif pe caz ponderat: 957 lei. Evoluţia indicatorilor urmăriţi (în privinta ameliorarii incidenţei principalelor boli alese ca ţinte). la o îmbunătăţire a stării de sănătate a populaţiei judeţului. ICM 0. care sa se asigura prin:  Promovarea serviciilor medicale  Continuitatea ingrijirilor cu personal de inalta calificare Economii la costurile de operare. ce duce la o dezvoltare a pachetului de servicii medicale din sistemul social de sănătate şi.ameliorarea profilactice.03% .): 3. 27 . cu estimare pana la finele anului 2008. ambulator: 2. mai ales. Procentul DRG-ului în totalul veniturilor este relativ constant cat timp numarul de paturi nu se modifică.  Rezultatele activităţii de loby (dezvoltarea sistemului informatic integrat.40% . şi alte obiective care pot fi stabilite prin modificarea legislaţiei sau a organizării sistemului ). incidenţei principalelor boli prin derularea proiectelor/programelor . grad de ocupare.sponsorizări: 0. . rezultatele lor.

care trebuie să fie separate spaţial. Elaborarea şi utilizarea ghidurilor de practică medicală şi a protocoalelor medicale. care au scopul de a standardiza actul medical. Protocoalele medicale sunt proceduri adaptate local. exigenţelor privind calitatea serviciilor de sănătate şi pentru propria lor evoluţie profesională. realizate în mod sistematic şi care prezintă paşii ce trebuie urmaţi în anumite condiţii. manageriale. liste sau algoritmi.  procedurile de îngrijiri – se analizează gardul de corectitudine în aplicarea protocoalelor medicale. clar formulate.  rezultatele îngrijirilor-aprecierea gradului vindecarii/ameliorarii unui symptom. Acestea sunt dezvoltate de reprezentanţi ai tuturor profesioniştilor implicaţi în îngrijirea pacienţilor.Spitalizarea presupune accesul pacienţilor la cabinete de specialitate (compartimentul de internări/externari. acest din urmă termen incluzând abilităţi medicale. Auditul stabileşte categoriile de standarde profesionale. • Stabilirea judicioasă a circuitului pacienţilor în spital de la internare până în momentul externării.echipamentul/competenţa personalului sanitar. critică a calităţii actului medical” sau “o încercare de a îmbunătăţi calitatea actului medical”. Ele sunt rezultatul unui consens între experţi şi practicieni. 28 . măsoară performanţele şi ia măsuri corective când performanţele sunt slabe. Auditul medical se realizeaza la mai multe niveluri:  structuri de îngrijiri-se analizează organizarea activităţilor. absenţa complicaţiilor. sociale şi personale. La sfărşitul perioadei de spitalizare pacientului i se întocmesc formele de externare. Pe plan international se constată o tendinţă de deplasare de la educaţia medicală continuă (sau informarea clinică) către perfecţionarea profesională continuă. reprezentând recomandări practice argumentate care contribuie la alegerea deciziilor medicale optime pentru pacient. El se obiectivează pe practica medicală şi poate fi definit ca “o analiză sistematică. Oferirea posibilităţii profesioniştilor de a face audit. El este condus pe un circuit separat de celelalte circuite.• • • Participarea medicilor si a cadrelor medicale medii la programe de Educaţie Medicală Continuă Educaţia medicală continuă reprezintă procesul prin care profesioniştii din sistemul sanitar se preocupă în direcţia menţinerii standardelor cunoştinţelor la un anumit nivel. pentru a se evita riscul contaminării.spaţiul de spitalizare). Ghidurile de diagnostic şi tratament reprezintă instrumente ştiinţifice. pentru a ajuta medicii practicieni în stabilirea deciziilor optime privind îngrijirea medicală în situaţii clinice specifice. Circuitul bolnavilor începe din momentul prezentării în unitatea sanitară (efectuarea unui consult de specialitate sau internare)şi până la externare. pentru a corespunde cerinţelor pacienţilor. în scopul standardizării procesului de îngrijire.

– Managementul marketingului.  9. Ioncică. cu practicile curente din organizaţie.O abordare a calităţii serviciilor de sănătate. Bucureşti. Ed.EMC în contextul integrării europene. 1999 7. Auditul medical are drept scop îmbunătăţirea rezultatelor clinice. nr. Stoicescu.  orientarea bolnavului în filierele de îngrijiri – se apreciează accesibilitatea la un anumit tip de serviciu. Teora. Olaru. .1. Minciu. 2000 5. – Economie şi administraţie sanitară. Obiectivului fundamental al reformei sistemului sanitar. M. E. Popescu. Ph. în Revista de Management în Sănătate. 1997 4. atenţia fiind focalizată în permanenţă asupra clientului (pacient/utilizator).2. C. R– Economia serviciilor. Vocabular 6. – Evaluarea şi măsurarea calităţii serviciilor spitaliceşti. identificarea şi rezolvarea problemelor apărute în procesul de prestare a serviciilor. Al. Bibliografie: 1. poate fi îndeplinit numai prin munca în echipă a specialiştilor. P. deci creşterea eficienţei. 29 . Ed. prin: compararea celor mai bune practici agreate. în Revista Management in Sănătate. în sistemul sanitar este din ce în ce mai accentuată preocuparea pentru introducerea de noi practici şi noi proceduri. Stănciulescu. îmbunătăţirea continuă a calităţii serviciilor medicale furnizate pacienţilor şi facilitatea accesului la acestea pentru toate categoriile de populaţie. iunie 2002 2. 1988. . xxx Standardul ISO 8402 Managementul calităţii şi asigurarea calităţii.Managementul calităţii. publicaţie a IMSS. scăderea costurilor. 8. publicaţie a IMSS. Editura Economică. Kotler. Bucureşti. care au ca scop creşterea satisfacţiei pacienţilor. Bucureşti. nr. . Armean. M. G . 1996 3. Editura Medicală. în Revista de Management în Sănătate. Uranus. CONCLUZII În prezent. Bucureşti. Mihai.3. nr.

Ed.ipp.iccv. (coord.ro www. Uranus. Bucureşti. Editura Eficient.Managementul serviciilor de sănătate.Managementul serviciilor de sănătate. Economică. P.md www. Ed. Bucureşti. . Vlădescu. Vladescu.ro 30 . Bucureşti. 2000 10.healthreform. 2000 • • • www.Managementul financiar al activităţii sanitare. 1998 11. C (coordanator).) .ianuarie2002 9. Tănăsescu. C.