CUPRINS

I. II. 1) 2) 3) 4) 5) 6) III. 1) 2) 3) 4) 5) 6) 7) 8) 9) 10) SANATATE PUBLICA IN ROMANIA..........................

SISTEME SI SERVICII DE SANATATE - ASIGURAREA CALITATII Introducere................................................................................................. .3 Definitia calitatii serviciilor de sanatate.................................................... 4 Caracteristicile de calitate a serviciilor de sanatate................................... 6 Masurare si metodologie in asigurarea calitatii........................................ 7 Managementul strategic al serviciilor de sanatate..................................... 7 Managementul total al serviciilor de sanatate........................................... 8 ANALIZA DE SITUATIE - SPITALUL CLINIC JUDETEAN SIBIU Prezentarea organizatiei.............................................................................. .9 Analiza SWOT............................................................................................ 12 Identificarea problemelor strategice şi a obiectivelor concrete pentru implementarea strategiei de calitate ............................................... 15 Obiective concrete........................................................................................ 17 Strategii........................................................................................................17 Analiza cost – beneficii.................................................................................19 Evaluarea rezultatelor....................................................................................20 Propuneri personale...................................................................................... 21 Concluzii........................................................................................................ 21 Bibliografie.................................................................................................... 22

1

CAP.I SĂNĂTATE PUBLICA IN ROMANIA România avea în anul 1990 un sistem medical exclusiv public, puternic centralizat, susţinut financiar de către bugetul de stat şi coordonat de către Ministerul Sănătăţii şi inspectoratele sale sanitare judeţene. Serviciile erau oferite populaţiei, oficial în mod gratuit, însă subfinanţarea gravă a sistemului o lungă perioadă de timp a dus la scăderea calităţii serviciilor oferite şi transferul unei părţi a costului acestora către populaţie. Multe dintre policlinici şi spitale funcţionau în clădiri deteriorate, fără dotare tehnică corespunzătoare, medicamentele româneşti şi materialele sanitare nu acopereau cererea din unităţile sanitare, iar medicamentele din import, noi şi eficiente, erau inaccesibile pentru majoritatea populaţiei. Astfel, o parte din costurile tratamentelor erau transferate, direct sau indirect, către beneficiar, inclusiv prin plăţile informale către personalul medical, limitând astfel accesul unor segmente din populaţie la serviciile medicale. Calitatea redusă a serviciilor şi lipsurile din sistem, datorate bugetului redus, impuneau luarea unor decizii, în sensul îmbunătăţirii asistenţei medicale publice în România. Trecerea la un model bazat pe asigurări de sănătate a fost evaluată de către decidenţi, la momentul respectiv, drept soluţia optimă pentru multe dintre problemele sistemului. Drept urmare, principiile de organizare, finanţare şi oferire către populaţie a serviciilor sistemului sanitar public au fost modificate, începând cu anul 1996, din punct de vedere legislativ, iar din punctul de vedere al transformărilor efective, începând cu anul 1999. Serviciile medicale sunt, astfel, în prezent, acordate în baza contribuţiei la fondul de asigurări de sănătate (6,5 % din salariul brut al angajatului şi 7% din partea angajatorului). Asiguratul beneficiază, pe baza acestei contribuţii, în mod gratuit de un pachet de servicii definite drept vitale şi reglementate legislativ. Asistenţa medicală primară este, în prezent, oferită de către medicul de familie, dorindu-se o accentuare a rolului serviciilor primare, ca prim filtru de rezolvare a problemelor. Accesul la asistenţa ambulatorie şi cea spitalicească (în afara urgenţelor) şi accesul la medicamentele compensate şi gratuite se face prin medical de familie. Medicii nu mai au statutul de salariaţi ai statului, ci devin furnizorii de servicii medicale care încheie un contract cu Casa de asigurări de sănătate, noua coordonatoare a sistemului. Personalul medical mediu este angajat de către aceşti furnizori de servicii (medici şi spitale). Ministerul sănătăţii îşi menţine doar rolul de finanţare şi coordonare a programelor naţionale de sănătate publică. De asemenea, noul model a dus la o reducere a accesului populaţiei la serviciile medicale, prin apariţia unor persoane care nu pot beneficia de asistenţa medicală (în afara celei de urgenţă, minimale) neavând asigurare de sănătate. După 1990, au fost realizate şi modificări în sens pozitiv, în oferirea asistenţei medicale. Unele dintre policlinicile şi spitalele din sectorul public oferă astăzi servicii îmbunătăţite şi diversificate faţă de acum 13 ani, iar pe piaţă există medicamente noi şi eficiente, inclusiv din import. Există, de asemenea, un system privat de acordare a serviciilor medicale, adiacent celui public şi o reţea extinsă de farmacii private. În acelaşi timp, în contextul sărăcirii populaţiei, un segment larg al acesteia, deşi asigurat, nu îşi permite costul tratamentelor, accesarea serviciilor spitaliceşti performante aflate în afara localităţii de reşedinţă sau apelarea la serviciile sistemului privat, ca alternativă la sistemul public.

2

O mare parte a populaţiei din România are, în prezent, un deficit de educaţie sanitară şi planning familial, incluzând lipsa conştientizării rolului prevenţiei şi al obişnuinţei de consult medical, în cazul apariţiei unei probleme, elemente care demonstrează rolul redus pe care sistemul de sănătate l-a acordat programelor de educaţie sanitară şi prevenţie în rândul populaţiei. Ca urmare, în România se întâlnesc cele mai înalte valori (în context european) ale incidenţei bolilor aparatului circulator, TBC-ului şi ale altor boli infecţioase sau parazitare. Mortalitatea infantilă şi maternă sunt indicatori relevanţi ai problemelor de acces ale unor mame şi copii nou-născuţi la asistenţă medicală, ai calităţii reduse a serviciilor oferite acestora, cât şi ai gradului de informare insuficient în privinţa metodelor de prevenire a bolilor şi de menţinere a igienei sanitare. În ciuda tendinţei descrescătoare de după 1990, rata mortalităţii infantile în România este de trei ori mai mare decât media ţărilor Uniunii Europene şi de două ori mai mare decât în ţările est-europene. Rata mortalităţii materne, deşi de aproximativ cinci ori mai mică în anul 2001 faţă de 1989, rămâne totuşi ridicată, în comparaţie cu celelalte ţări europene. Înscrierea la medicul de familie, ca primă formă de acces la serviciile medicale În prezent, în România accesul la serviciile publice de sănătate se realizează pe principia contributive, prin plata cotizaţiei lunare. Copiii, persoanele cu handicap şi veteranii de război cu venituri scăzute, persoanele dependente de o altă persoană asigurată şi fără venit propriu au acces gratuit la serviciile de sănătate. Acoperirea prin asigurări de sănătate ridică probleme într-o economie în tranziţie, în care structurile salariale şi-au restrâns dimensiunile. Condiţionarea accesului la servicii, prin introducerea asigurării de sănătate, a dus la apariţia de segmente ale populaţiei care, prin neasigurare, nu mai pot beneficia decât de serviciul de urgenţă. Lipsa de informare Slaba informare în rândurile populaţiei asupra necesităţii asigurării medicale şi asupra condiţiilor de acces la serviciile medicale menţine unii potenţiali solicitanţi în afara sistemului public de asigurare. Într-o asemenea situaţie se află grupuri din zonele izolate geografic, grupuri foarte sărace (fără domiciliu stabil), grupuri de rromi. Nivelul de educaţie scăzut favorizează comportamentul de neasigurare. Conform datelor din barometrul pentru serviciile de sănătate, mai mult de jumătate dintre români nu îşi cunosc drepturile şi obligaţiile privind asigurarea medicală, iar peste 80% dintre cei asiguraţi nu cunosc deloc sau au doar vagi informaţii despre serviciile medicale la care sunt îndreptăţiţi. Trecerea la noul model de oferire a asistenţei medicale s-a făcut fără o campanie adecvată de informare a populaţiei Calitatea serviciilor medicale oferite de către sistemul public Potrivit studiului la nivel naţional realizat de către Interhealth Institute, în 1998, serviciile medicale de asistenţă primară oferite sunt de o calitate scăzută. Foarte puţine dispensare asigură asistenţă medicală 24 de ore din 24, echipamentele de diagnostic şi tratament sunt inexistente în cele mai multe dintre ele, cu excepţia asistenţei stomatologice în dispensarele mari. Deşi există stipulat dreptul asiguratului la asistenţă de urgenţă, nu există o acoperire teritorială necesară în acest sens, drepturile asiguratului fiind, astfel, limitate de lipsa resurselor. Controalele realizate de către CNAS, în 2002, în unităţile medicale, au semnalat o serie de nereguli privind:

3

Percepţia negativă a populaţiei asupra calităţii serviciilor şi a relaţiei medic-pacient se poate constitui într-un factor demotivator al apelului la medic. cât şi accesarea redusă de către bolnavi a acestor servicii de la primele simptome ale bolii. precum curăţenia sau solicitudinea cadrelor medicale. Accesul la serviciile stomatologice Starea proastă a dentiţiei populaţiei în prezent este un fapt îngrijorător. existenţa coplăţilor au limitat sever accesul populaţiei la sectorul medical stomatologic public. deficitul de medici şi unităţi sanitare. – personalul medical (încadrarea cu personal medico-sanitar şi alte categorii de personal. 2003). luni şi chiar ani de zile (CNAS. superficialitate în abordarea terapeutică a cazurilor. – alte tipuri de încălcare a prevederilor legale (aspecte legate de încălcarea normelor programului de lucru al personalului şi supraevaluarea gărzilor). în starea clădirilor care adăpostesc cabinetul.3% din totalul internărilor sunt internări de urgenţă). absenţa dotărilor şi materialelor performante. neconformă normativelor de personal în vigoare. număr mare de medici în centrele universitare). în unele zone. Rata ridicată de internare arată că pacienţii sunt admişi în spital. mărind timpul de aşteptare. cartoful). Aşteptarea prelungită pentru a beneficia de consultaţie este o altă problem semnalată de către populaţie. reglementările legislative prevăd reînnoirea periodică de către medic a reţetei. ceea ce duce la aglomerarea acestor persoane la uşa medicului. în dotările sanitare şi curăţenie. Acest sistem îl pune pe medic în situaţia de a-şi pierde o parte din timp completând scripte. abuzuri în serviciu (neglijenţe în serviciu. semnalând deficienţele asistenţei medicale primare şi secundare. sunt probleme care ar putea fi mult mai simplu remediate. adulţii au dreptul la servicii stomatologice preventive gratuite o dată pe an. în cazul tratamentelor de lungă durată. având ca materie primă în special alimente cu aport caloric şi nutritiv relativ scăzut (varza. altele. reflectând. – folosirea ilegală sau necorespunzătoare a fondurilor (cazuri în care fondurile primite de la casa de asigurări în scopul furnizării directe de servicii medicale au fost utilizate pentru efectuarea unor reparaţii capitale. fasolea. personal mediu subnormat. nediversă. modalitatea de restructurare şi de eficientizare a unităţilor sanitare nu a adus ameliorări privind calitatea serviciilor oferite). Dacă unele probleme ţin de resursele financiare deficitare. Conform legislaţiei. expirată).– autorizaţia de funcţionare a unităţilor medicale (lipsă de autorizaţie sanitară sau autorizaţie sanitară de funcţionare emisă pe termen limitat. În multe spitale. Pe de altă parte. cazuri de raportare a unui număr mai mare de servicii medicale). – dotarea cu aparatură (repartiţie neoptimă a aparaturii medicale în cadrul unităţilor medicale şi în plan teritorial). automatisme ce produc prejudicii. carnea şi produsele lactate lipsesc din meniu. – neglijenţe. iar asigurarea acoperă 40–60% din costul protezelor dentare şi al tratamentelor ortodontice. – alimentaţia deficitară a bolnavilor internaţi (alimentaţia oferită bolnavilor este săracă. Reducerea masivă a ofertei de servicii stomatologice în sectorul public. fără a avea o îngrijire ridicată în ambulatoriu (70. 4 . în defavoarea oferirii de consultaţii. indisciplină. Aprecierea populaţiei asupra calităţii cabinetelor medicilor de familie reflect problemele actuale în dotarea cu echipament medical.

cu impact social ridicat. Populaţia din rural este cea mai afectată de deficienţele în oferirea asistenţei stomatologice. faţă de 20. în anul 2000. Problema coplăţilor Un număr mare de persoane. Comunităţile de rromi sau comunităţile rurale izolate şi sărace nu au informaţii privitoare la modalităţile de protecţie împotriva bolilor cu transmitere sexuală. coplata adresată personalului medical şi timpul de aşteptare sunt văzute ca obstacole. În acest context. costul crescut al medicamentelor a diminuat accesul la acest tip de consum al familiilor sărace. acest fapt reflectându-se în rata mare a avorturilor şi în slaba informare a populaţiei din rural sau oraşele mici. Pentru viitor se analizează şi perspectiva plafonării compensării doar pentru 65% din preţurile medicamentelor şi doar a medicamentelor mai ieftine. fiind singura posibilitate a acestora de a putea beneficia de anumite medicamente. Astfel. dar foarte costisitoare. în afara localităţii. în cazul persoanelor aflate în sărăcie. obligatorii. precum TBC sau bolile venerice. Accesul la medicamente Liberalizarea pieţei medicamentului şi scăderea producţiei interne de medicamente au dus la creşterea exagerată a preţurilor produselor farmaceutice. Pe de altă parte. Familiile sărace nu îşi pot permite coplăţile implicate de solicitarea serviciilor medicale şi achiziţionarea medicamentelor necesare. modificări care au consecinţe sociale negative importante. taxele vamale şi TVA scumpesc în România medicamentele cu 50%. Pentru 40% din populaţia din rural. De asemenea. achitarea costurilor de transport şi extraplata pentru medic şi personalul auxiliar. o mare parte a populaţiei nu apelează la asistenţa stomatologică decât în caz de urgenţă. 2003). pe termen lung. Criza financiară actuală a determinat incapacitatea accesării de către populaţie a unor servicii la care erau îndreptăţiţi. mijlocul de transport şi costul acestuia reprezintă o problemă de acces la serviciile medicale. oferă servicii de o calitate ridicată.5% din cea urbană. stomatologului. aflată în proces de aprobare elimină gratuitatea pentru medicamentele ce se adresează unor boli grave. chiar şi în ceea ce priveşte tratamentele vitale. chiar şi pentru un salariat cu venituri medii. Probleme de acces determinate de standardul de viaţă precar al populaţiei. Noua listă a medicamentelor gratuite. precum: analize medicale de bază oferite de laboratoare. au acces limitat la asistenţa medicală. în cazul copiilor sau al unor boli grave. atât de către cei din rural cât şi de către cei din urban. doar 8. Problema rolului scăzut acordat prevenţiei Una dintre problemele grave ale sistemului românesc de ocrotire a sănătăţii publice este şi insuficienţa programelor medicale preventive şi ineficienţa acestora. medicamente acordate compensat sau gratuit. în ceea ce priveşte avantajele planningului familial. foarte dezvoltat.9% din aceasta adresânduse. comparativ cu alte ţări din Europa (MSF. nu cunosc şi nu respectă regulile de igienă. 5 . Persoanele neasigurate care trăiesc în sărăcie nu beneficiază de compensări. diabetul. iar pentru acestea medicamentele necesare sunt deosebit de costisitoare. neglijându-şi problemele dentiţiei. Programele de planning familial şi cabinetele cu acest scop sunt insufficient dezvoltate. pe fondul bugetului foarte redus al gospodăriei. pentru prevenirea cărora. Accesul la medicamentele compensate este foarte important. deşi sunt asigurate. Subfinanţarea redusă a programelor destinate prevenirii îmbolnăvirii populaţiei se reflectă în indicatorii de morbiditate. Bolile cardiovasculare. folosind mijloace de protecţie într-o proporţie redusă. în lume.Sectorul privat.

 Imbunatatirea si diversificarea serviciilor din institutiile medicale.  Grad de informare insuficient in privinta metodelor de prevenire a bolilor si de mentinere a igienei sanitare.  Desfasurarea campaniilor pentru informarea populatiei privind planificarea familiei. antidrug.  Situatia precara a sistemului de sanatate publica din mediul rural. 3) Oportunitati:  Scaderea numarului de avorturi.  Servicii medicale costisitoare. etc. în ultimele decenii.  Inrautatirea sanatatii populatiei.  O mare parte a populatiei din Romania au un mare deficit de educatie sanitara si planning familial.  In Romania se intalnesc cele mai inalte valori ale incidentei bolilor aparatului circulator. Standardul scăzut de viaţă în România şi condiţiile oferite de către sistemul sanitar românesc. ANALIZA SWOT A SANATATII PUBLICE DIN ROMANIA: 1) Puncte forte:  Asiguratii beneficiaza de un pachet gratuit de servicii medicale. oferite de asistenţa specializată din centrele universitare. 6 .  Cresterea mortalitatii infantile si materne.  Existent ape piata a unui numar mare si diversificat de medicamente. treptat. TBC si ale altor boli infectioase si parazitare.  Vaccinarea gratuita a populatiei si reducerea riscului de imbolnavire cu boli contagioase.  Reducerea accesului populatiei la servicii medicale. În timp ce un segment al populaţiei are acces la servicii performante. care nu pot beneficia de asistenta medicala. constituie în ţara noastră principala cauză de deces pentru populaţia sub 64 de ani. la asistenţă medicală privată şi medicamente eficiente costisitoare.  Slaba informare a populatiei in privinta asigurarii medicale. 2) Puncte slabe:  Subfinantarea grava a sistemului de sanatate publica. ceea ce este mai grav. 4) Amenintari:  Scaderea calitatii serviciilor oferite. un alt segment al populaţiei are probleme în accesarea asistenţei şi medicaţiei de calitate şi. inclusiv din import. personalului medical. echipamentelor. chiar în accesarea asistenţei primare (inclusiv stomatologice). fapt cu consecinţe pe termen lung asupra stării de sănătate a populaţiei şi în contradicţie cu principiile echităţii sociale statuate de legislaţia sanitară. la o polarizare în ceea ce priveşte accesul la serviciile de sănătate. au dus.  Unele categorii de persoane au acces gratuit la servicii medicale.există în prezent programe speciale de formare a unui comportament alimentar sănătos în rândul populaţiei.  Insuficienta cladirilor.

 Informarea populatiei cu privire la drepturile lor de pacient si la asigurarile sociale.s.a.  Reducerea coruptiei din sanatate publica.  Dezvoltarea Asociatiei pentru Managementul Sanatatii.  Acordarea mai multor gratuitati categoriilor de persoane defavorizate.  Conducatorii institutiilor medicale sa aiba cumostinte aprofundate de management.  Perfectionarea echipamentelor din institutiile medicale.  Imbunatatirea conditiilor sanitare si de igiena din institutiile medicale. 7 .  Alocarea unor sume mai mari din bugetul statului pentru sanatatea publica.  O mai mare atentie sanatatii publice din zonele rurale. Cresterea exagerata a preturilor produselor farmaceutice.  Perfectionarea cadrelor medicale.  Discrepantele mari in ceea ce priveste accesul diferitelor segmente de populatie la serviciul de sanatate. RECOMANDARI: Serviciu de sanatate publica din Romania trebuie imbunatatit.  Inrautatirea starii de igiena a populatiei. Recomandarile cu privire la serviciul de sanatate publica din Romania:  Organizarea mai multor programe de informare a populatiei cu privire la regulile de igiena. deoarece sanatatea publica este un barometru al economiei nationale.metode contraceptive.

de gradul de cultură. Ele includ un larg spectru de activitati atat preventive cat si curative si de recuperare. Un fapt care trebuie menţionat este că aceste trăsături nu se regăsesc în totalitatea lor la fiecare tip de serviciu în parte. Ocrotirea sănătăţii reprezintă un serviciu foarte important oferit populaţiei.CAP. de structura consumului. şi nu în ultimul rând. sunt organizate pe intreg teritoriul unui stat si au ca obiectiv de activitate satisfacerea diverselor necesitati si cerinte de sanatate ale populatiei acelui stat. afirmaţie argumentată de expansiunea serviciilor şi de creşterea rolului acestora în viaţa societăţii. Sanatatea. Starea de sănătate are un conţinut complex şi se află într-o relaţie de intercondiţionare cu evoluţia socială în ansamblu. activitati pentru realizarea carora sunt folositi profesionisti de sanatate(furnizori) care au atributii diverse. 8 . în general. Grupate sub denumirea generică de “sănătate”. care decurg din specificul muncii desfăşurate în această sferă. constituindu-se totodată în criterii de delimitare a serviciilor de celelalte componente ale activităţii economice şi sociale. în mare măsură. specifice domeniului in care isi desfasoara activitatea. de dotarea lor tehnică şi de încadrarea cu personal de specialitate.II SISTEME SI SERVICII DE SANATATE ASIGURAREA CALITATII Evoluţia economiei moderne înscrie între orientările sale fundamentale dezvoltarea şi diversificarea serviciilor. Aceasta este determinată de nivelul general de dezvoltare economico-socială. In general se considera ca serviciile de sanatate sunt un sistem de institutii care sunt recunoscute oficial. pe de o parte este o calitate a vietii iar pe de alta parte reprezinta si masura calitatii vietii .Aceste trăsături influenţează şi modul de comercializare a serviciilor. Serviciile. de nivelul de dezvoltare a serviciilor de ocrotire a sănătăţii. Evoluţia stării de sănătate este influenţată. de serviciile de sănătate. de standardul igienei individuale. îmbracă o serie de trăsături particulare. de aria lor de cuprindere şi de modul de organizare. trăsături ce permit identificarea lor. În prezent se poate vorbi de o „societate a serviciilor”. de dimensiunile reţelei unităţilor sanitare. aceste servicii sunt profund implicate în crearea condiţiilor materiale de existenţă a omului. în ridicarea calităţii vieţii. cu celelalte componente ale economiei şi calităţii vieţii.

Definiţia calităţii îngrijirii de sănătate se bazează pe valori unice din cadrul culturii (atât cultura profesională.2. cât şi cultura etnică) şi pe contextul situaţiei. Este imposibil să defineşti 9 . fiind strâns legată şi de calitatea vieţii populaţiei. Ce este calitatea îngrijirii? Calitatea îngrijirii este un concept dinamic cu multe dimensiuni. trebuie definită calitatea îngrijirii în interiorul unei instituţii de îngrijire a sănăţii. O definiţie a calităţii îngrijirii trebuie să includă care sunt perspectivele. bazate pe ce valori şi pe ce cunoştinţe şi resurse. Stilul dede viaţă Stilul viaţă Condiţiile dede mediu Condiţiile mediu Starea dede Starea sănătate sănătate Biologia umană Biologia umană Sistemul îngrijirilor Sistemul îngrijirilor dede sănătate sănătate Fig. un element. social şi biologic.1 . cât şi de contextul social.cheie este Calitatea. care exprimă nivelul şi caracteristicile sănătăţii membrilor unei colectivităţi privite în ansamblu. organizaţional şi de mediu. Dimensiunile sale sunt dependente atât de perspectiva persoanei care răspunde la întrebare. Înainte de a putea discuta despre managementul calităţii. DEFINITIA CALITATII SERVICIILOR DE SANATATE Starea de sănătate este un fenomen complex. Nr.Determinanţii stării de sănătate În serviciile medicale. Această definiţie se va modifica pe măsură ce vor fi elaborate şi acceptate noi cunoştinţe.

 continuitatea îngrijirilor de sănătate-obţinerea unui beneficiu maxim sau utilizare maxima a resurselor. la auditul profesional şi la imbunătăţirea eficienţei sau reducerea costurilor. calitatea sa fiind evaluată prin comparaţie cu cel mai bun act medical practicat la un moment dat (benkmarking). specialist de renume în domeniul asigurării calităţii. Cercetătorii din domeniul sanitar afirma că pentru a dezvolta o definiţie utilă este necesară enumerarea tuturor elementelor implicate în obţinerea satisfacţiei pacientului:  latura tehnică a îngrijirilor de sănătate-se referă la acurateţea diagnosticului şi tratamentului.” În opinia lui Donabedian calitatea îngrijirilor este dependentă de “modalitatea de aplicare a ştiinţei şi tehnologiei medicale astfel încât să fie maximizate beneficiile îngrijirilor fără a creşte riscurile”. calitatea este obiectivată prin evaluarea celor două laturi la nivelul serviciilor de sănătate. tratamentul.  disponibilitatea resurselor pentru îngrijirile de sănătate . cât si cel interpersonal apartin în egală măsură ştiinţei şi artei.precum şi informaţiile primite de furnizor de la pacientul său. cât şi celor “subiective”(atitudini.” În consecinţă. Atât aspectul tehnic. considerând-o drept unul dintre cele mai importante aspecte luate în consideraţie atunci când sunt în situaţia de a evalua calitatea serviciilor medicale. luând în consideraţie balanţa câştigurilor şi pierderilor care afectează procesul îngrijirilor de sănătate în întregul lor. Calitatea se referă în egală măsură la creşterea satisfacţiei clientului/utilizatorului.relaţii interpersonale) . de situaţia socială şi profesională. 10 .numărul furnizorilor de îngrijiri de sănătate. El opiniază referitor la calitatea îngrijirilor de sănătate ca fiind: “faptul de a face ceea ce trebuie si cum trebuie. insa pacienţii apreciază prioritar latura umană sau interpersonală a îngrijirilor. acordându-se atenţie atât aspectelor cuantificabile. de explicaţii privind boala.  accesibilitatea – se referă la timpul de aşteptare al pacientului pentru a face o programare.de relaţiile sociale şi psihologice stabilite între pacient şi furnizorul de servicii sanitare. descrie calitatea ingrijirilor medicale ca pe “tipul de ingrijire de la care se aşteaptă să maximizeze o dimensiune a bunăstării. Donabedian. În cazul serviciilor sanitare.calitatea îngrijirii fără a ţine seama de valorile ce se află în spatele individului.  latura interpersonală a îngrijirilor de sănătate – este reprezentată de elementele umaniste ale îngrijirilor de sănătate. definiţia calităţii a evoluat în paralel cu creşterea numărului de aplicaţii practice ale diferitelor modalităţi ştiinţifice de abordare a problemelor specifice acestui domeniu.

Componenta economică influenţează si ea conduita managerilor unităţilor sanitare. Profesioniştii din sănătate (personalul medical) sunt o grupă mai puţin omogenă decât finanţatorii. relaţii pe care le-am putea numi competenţă interpersonală. Medicii fiind foarte implicaţi în definirea şi evaluarea calităţii îngrijirilor de sănătate. Această viziune pare a fi îmbrăţişată în ansamblul ei şi de managerii unităţilor sanitare. Astfel. pacienţii. CARACTERISTICILE DE CALITATE A SERVICIILOR DE SANATATE Serviciile de sanatate asigurate de profesionisti pot fi clasificate in : .ingrijiri primare. modul în care ei emit judecăţi asupra calităţii. Deoarece pacienţii nu constituie un grup omogen. pun accentul pe competenţa profesională şi pe mijloacele fizice adaptate proceselor (dotările tehnice) şi consecinţele acestor procese asupra sănătăţii pacienţilor. obligaţi să facă faţă constrângerilor financiare. realizarea de anchete de satisfacţie. secundare si tertiare de sanatate 11 .au cunoştinţe limitate despre actul medical. influenţează nivelul de calitate a serviciilor pe care le furnizează. Unităţile sanitare. calitatea este asociată cu eficienţa şi cu utilizarea adecvată a resurselor.De asemenea. diminuarea resurselor duce la găsirea de noi mijloace (ex:eficienţa şi distribuirea raţională a fondurilor). prin modul de organizare şi funcţionare. variază în funcţie de caracteristicile personale. conducerea organizaţiilor sanitare. 3.Concluzia la care au ajuns specialiştii a fost că modul cel mai simplu şi mai puţin costisitor de evaluare a calităţii serviciilor de sănătate este măsurarea satisfacţiei pacienţilor. Acestă afirmaţie se înscrie în spiritul definiţiei celei mai acceptate a calităţii: calitatea reprezintă satisfacerea necesităţilor clientului. este întărit rolul consumatorilor în managementul calităţii. prin: reprezentarea în consiliile de administraţie. Pacienţii (consumatori de servicii de sănătate). de gradul de concordanţă dintre serviciile furnizate şi cele aşteptate. si consideră calitatea ca fiind „obţinerea unei mai bune sănătăţi şi a satisfacţiei”. preocupările acestora pentru introducerea de programe de evaluare a calităţii au devenit tot mai evidente. Calitatea îngrijirilor de sănătate este abordată în mod diferit de fiecare categorie de actori implicaţi în serviciile sanitare: guvernul. Deoarece calitatea a devenit o măsură a performanţei şi pentru unităţile sanitare.Pentru aceştia calitatea are mai intai o dimensiune dată de relaţiile interpersonale şi apoi de competenţa profesională. conferindu-le o imagine de competenţă şi excelenţă. profesioniştii. Ei au tendinţa de a acorda o importanţă mai mare competenţei tehnice şi de a neglija rolul relaţiilor interpersonale. din punctul de vedere al guvernului sau al terţilor plătitori. Din partea puterilor publice. dezvoltarea mecanismelor de asigurare a satisfacţiei.

3. evaluare si in final. Ingrijirile primare de sanatate Sunt ingrijiri esentiale acordate la nivel comunitar in cadrul asistentei medicale primare si a nursingului comunitar de catre profesionisti care lucreaza in echipa. Fiecare pacient sa primeasca o combinatie optima de servicii(diagnostice si terapeutice) care sa conduca cu o probabilitate maxima la obtinerea celei mai bune consecinte posibil de atins pentru starea sa de sanatate. colaborand intre ei cu membrii comunitatii si cu alte categorii de profesionisti comunitari. .accesibilitatea la servicii (include toate tipurile de accesibilitate) . 4. comunitate si membrii acesteia (clienti/beneficiari). afectiuni secundare asociate. Ingijirile secundare de sanatate Sunt ingrijiri acordate la nivel de spital de catre personal specializat si sunt centrate pe individ (pacient).echitatea (se acorda fiecarui individ sau grup uman acele servicii de care are intradevar nevoie) .Ele sunt centrate pe familie. Lista JCAHO include: 12 2. adica asigura punctul de intrare in sistem 2. 2.Membrii echipei de sanatate din comunitate asigura de obicei primul contact intre individ si sistemul de sanatate. aceste consecinte trebuie sa se raporteze la practicarea medicinii la nivel de arta si la factorii biologici(varsta.egalitatea (pt. intreaga comunitate) .boala pacientului. Ingrijirile tertiare de sanatate Sunt ingrijirile acordate in institutii specializate in recuperarea persoanelor cu handicap si/sau infirmitati In ce priveste asigurarea calitatii acestor servicii.1. OMS.acceptabilitatea sociala . prin raportul Grupului de lucru pentru asigurarea calitatii precizeaza obiectivele care trebuie atinse : 1. Asumarea riscului minim de aparitia iatrogeniilor. 1. 3.aceleasi nevoi se ofera tuturor aceleasi servicii) .relevanta fata de nevoi(caracterul adecvat al serviciilor furnizate pt. raspunsul la tratament. imbunatatirea sistemului de ingrijiri primare. Criterii de calitate sunt considerate dimensiunile lui Maxwell precum si lista JCAHO a lui Wilkinson.) Folosirea resurselor minime pentru atingerea rezultatelor dorite. Dimensiunile calitatii serviciilor de sanatate ale lui Maxwell cuprind: . Satisfactie maxima a pacientului privind interactiunea sa cu sistemul sanitar si rezultatele obtinute. Aceste deziderate pot fi obtinute numai prin continua monitorizare. secundare si tertiare precum si a promomovarii sanatatii.etc.eficacitatea (atingerea rezultatelor scontate) .eficienta economica (utilizarea judicioasa a resurselor cu obtinerea de rezultate maxime).

Nu se poate afla cu precizie daca modi-ficarea starii de sanatate este rezultatulserviciilor primite sau un raspuns la modificarea circumstantelor. 2. Pentru prestatori (tertii platitori. Pentru producatori (profesionisti de sanatate) accentul se pune pe: • Masura in care ingrijirile se apropie de de statutul tehnic de „arta”. conditii de locuit. 13 . 3.Toate observatiile impun selectarea informatiilor si au un impact major asupra concluziilor. al actorilor implicati in piata serviciilor de sanatate. atitudinilor si valorilor fiind mult mai dificila(aceste variabile nu pot fi observate direct).).cu o urmarire.Evaluarea calitatii ingrijirilor medicale depinde de multiple probleme si de masurarea fenomenelor psiho-sociale intangibile. Reducerea la maximum a productivitatii pierdute datorita starii de boala. Pentru consumatori prioritatea se pune pe: Raspunsul care este primit la rezolvarea nevoilor de ingrijiri. monitorizarea schimbarilor legate de sanatate. nivelul de comunicare.pacientul il doreste si-l accepta) eficienta (este produs intr-un mod cost-eficace?) continuitatea (s-a desfasurat fara intrerupri.pacientul are acces la el?) acceptabilitatea (daca serviciul este si potrivit si accesibil.saracia. 4.etc. MASURARE SI METODOLOGIE IN ASIGURAREA CALITATII Modificarile biologice asociate unor ingrijiri tehnice pentru afectiuni bine definite sunt mai usor de observat si masurat. mai ales in domeniul medical.nivelul cunostintelor. • Gradul de disparitie al simptomelor si nivelul imbunatatirii functionale(imbunatatirea calitatii vietii). • Gradul de libertate pe care-l au de a actiona in interesul deplin al pacientului.cum ar fi: • dificultatea de a masura consecintele ingrijirilor datorita influentei unor variabile sociale asociate (dieta. aprecierea calitatii. Grija aratata de personalul medical. • alegerea bazei de evidenta pt. schimb de informatii si indrumare spre alte servicii optime.mai specializate?) • • • • Din pdv.atitudini. managerii) calitatea in special: Utilizarea eficienta si eficace a fondurilor si resurselor disponibile. a perceptiilor.- eficacitatea (este serviciul de sanatate folositor?) adecvarea (este potrivit pentru pacientul respectiv?) accesibilitatea(in cazul in care serviciul este potrivit. calitatea acestor servicii difera astfel: 1.

afaceri. care trebuie să se desfăşoare anual. inclusiv cea a calităţii. se face în funcţie de răspunsurile pe care organizaţia trebuie să le dea în viziune.direcţionare sau coordonare. a viitorului. Structurarea filosofiei manageriale. Politica pentru calitate are rolul să aducă o schimbare în mentalitatea salariaţilor. Misiunea calităţii este asigurarea competitivităţii(o condiţie a supravieţuirii). şi un obiectiv ce asigură mobilizarea forţelor din organizaţie. a prezentului. 5. Astfel exista metode diverse care incearca sa reglementeze aceasta problema. Elaborarea politicii calităţii este o problemă internă a oricărei organizaţii şi revine în sarcina managerilor. Activităţile sale sunt:planificare strategică. MANAGEMENTUL STRATEGIC AL CALITATII IN SERVICIILE SANITARE Managementul strategic este o abordare sistematică ce are ca scop fundamentarea şi realizarea obiectivelor unei organizaţii. să le menţină acestora trează atenţia asupra problemelor calităţii şi să indice valorile promovate în acea perioadă.• • • alegerea ariei de investigat (lucru care va influenta validitatea concluziilor) deoarece nu este nici necesar si nici practic sa monitorizam permanent toate aspectele serviciilor de sanatate. misiunea poate fi îngustă sau largă. avantaje:facilitate in executie.organizare. • metoda revizuirii concomitente prezinta o acuratete si o flexibilitate crescuta insa interfereaza cu procesul de ingrijire iar gradul de confidentialitate pentru pacienti si specialisti scade. politică şi strategie. misiune.control strategic. creată prin intuiţie sau din dorinţe. analiza referindu-se la oameni. Viziunea este un ideal către care tinde organizaţia. Controlul politicii este procesul de actualizare a acesteia.În funcţie de sfera de cuprindere. Revizuirea politicii se bazează pe evaluarea rezultatelor şi este o operaţiune efectuată tot de manageri. dezavantaje: dependenta de acuratetea inregistrarilor medicale si de memoria participantilor. 14 . Formarea viziunii se bazează pe analiza trecutului. • in SUA se foloseste metoda revederii retrospective a cazurilor bazata pe inregistrarile medicale. materializat într-o imagine slab structurată a viitorului. cunoştinţe.minima interferenta a episoadelor de revizuit.pastrarea confidentialitatii. cum ar fi: metodologia„trasorului”a lui Kessner(anumite conditii selectate reprezinta „trasori” in stabilirea calitatii) conceptia evenimentului santinela a lui Roberts (foloseste screeningul unor incidente care selecteaza anumite cazuri pentru un studiu retrospectiv complet).

Strategia calităţii este o strategie concurenţială. cum foloseşte resursele pentru a-şi îndeplini misiunea respectând politica pe care a definit-o. Această definiţie conţine elementele esenţiale pentru delimitarea cadrului conceptual al TQM. personal si societate. prin satisfacerea clientului şi obţinerea de avantaje pentru toţi membrii organizaţiei şi pentru societate”. dintre care un interes deosebit suscită conceptul de Management Total al Calităţii (Total Quality Management). şi un „furnizor intern”.Cerinţele clienţilor se transpun în specificaţii. Premisa pentru realizarea unor servicii de calitate. scopul calităţii fiind competitivitatea. 15 .Pentru satisfacerea cerinţelor clientului. Calitatea trebuie să devină punctul central al tuturor activităţilor din unitatea respectivă prin implicarea permanentă a conducerii de vârf si a tuturor compartimentelor şi angajaţilor în asigurarea calităţii. prin care se urmăreşte asigurarea succesului pe termen lung.Strategia arată modul cum acţionează organizaţia. • „Zero defecte” şi îmbunătăţire continuă -„totul trebuie făcut bine de prima dată şi de fiecare dată”. În literatura economică se consideră că principiile de bază ale TQM sunt următoarele: • Orientare spre client (market in) .pe baza cărora sunt realizate serviciile. în raporturile sale cu celelalte compartimente. este desfăşurarea „fără erori” a proceselor şi activităţilor din unitate( toate compartimentele şi toţi angajaţii trebuie să lucreze preventiv. Formularea strategiei pentru calitate trebuie să răspundă implicit sau explicit la unele aspecte: -ce succesiune de activităţi contribuie la realizarea calităţii serviciilor -ce elemente ale sistemului calităţii se pot ataşa fiecărei activităţi -ce funcţii ale asigurării calităţii trebuie dezvoltate si ce grad de severitate se impune 6. MANAGEMENTUL TOTAL AL CALITATII Începând cu anii 80 sunt implementate concepte integratoare de asigurare a calităţii. se realizează cu participarea întregului personal • Organizaţia urmăreşte obţinerea succeselor prin satisfacerea clientului si avantaje pt. Fiecare compartiment trebuie să se considere un „client intern”.se impune îmbunătăţirea calităţii în toate compartimentele unităţii sanitare.Acest principiu reprezintă cel mai bine filosofia TQM. Calitate pe primul plan. Standardul ISO 8402 defineşte Managementul Total al Calităţii (TQM) ca reprezentând „un sistem de management al unei organizaţii. şi colaborarea lor cu alte compartimente. bazat pe participarea tuturor membrilor săi. să excludă aparitia erorilor). centrat pe calitate. si anume: • Calitatea este punctul central al activităţilor organizaţiei.

costuri şi riscuri. Argumentare cu date. respectiv a peste 422. serviciul tehnic). Are în structură Medicina interna I si I 40 1186 paturi. asigurând asistenţa medicală de specialitate a peste 155. Oncologie 80 radiologie.224 locuitori ai judeţului Nr. precum si servicii ORL 30 35 anexe: bucatarie. structurat şi adaptat specificului de activitate. împreuna cu alte activităţi din amonte şi aval. Pentru realizarea obiectivelor calităţii.045 locuitori din municipiul Sibiu. din care 52 spitalizare de zi. 8 compartimente (sevicii de specialitate Urologie 55 ce deservesc sectiile din stationar – laborator.activitatile trebuie abordate procesual. are o structura de tip Neurologie 70 pavilionar cuprinzand un numar de 14 clădiri Neurochirurgie 25 distincte in care functioneaza: 23 sectii de Ortopedie traumatologie 96 spital. centrul de sange. Diabet.• • Viziune sistemică .acest principiu este esenţial pentru TQM.paturi pentru unele specialităţi. spalatorie. ţinând seama de beneficii. B-dul Chirurgie plastica 25 Corneliu Coposu Nr. datele încep cu etapa identificării clienţilor şi cerinţelor lor şi pânâ la evaluarea satisfacţiei acestora. I. se recomandă ca organizaţia să dezvolte şi să implementeze un sistem al calităţii. PREZENTAREA ORGANIZATIEI Spitalul Clinic Judeţean reprezintă unitatea sanitară cea mai complexă a judeţului Sibiu.1 Oftalmologie Dermato-venerice 25 Ambulator de specialitate si Serviciul Tehnic25 Administrativ. medicina legala. STUDIU DE CAZ SPITALUL CLINIC JUDETEAN DE URGENTA TIMISOARA 1. Hematologie 25 90 Din punct de vedere imobiliar Spitalul Clinic Cardiologie I si II Chirurgie generala I si II 133 Judeţean Sibiu este situat in Sibiu. sterilizare. De mentionat ca sectiile Infectioase 75 Neurologie si Recuperare Medicala si Fizioterapie I si II Endocrinologie 25 Obstetrica-ginecologie Obstetrica Neonatologie Neonatologie-prematuri 25 25 25 25 16 . . Boli nutritie Gastroenterologie 40 acoperind 29 specialităţi medicale. dar şi pentru managementul organizaţiei În cazul TQM. Nefrologie 25 farmacie.Datele trebuie riguros verificate înaintea utilizarii şi reactualizate continuu. îndeplinind totodată şi Secţie 153 funcţia de spital de urgenţă.

Resurse umane: Categorie personal Medici Alt pers.TA de Contract integral 110 53 704 308 70 Activitate integrată 57 Contract parţial 2 1 Vacant 30. Ambulatorul de Specialitate este format din doua policlinici care asigura asistenţa medicala ambulatorie a spitalului prin 21 specialităţi medicale ( 37 cabinete si 5 laboratoare).5 7 80 45 16. Serviciul Tehnic-Administrativ -administraţia spitalului este asigurată de 9 servicii tehnicoadministrative.5 43 784 353 87 0.san. cât şi pregătirea de specialitate a peste 238 medici stagiari şi rezidenţi. din care peste jumătate sunt cadre universitare. 10-12 pentru sectia Recuperare Medicala si Fizioterapie II.5 Total 199. şi câteva date privind doi din cei mai importanţi indicatori de activitate clinică raportaţi la media pe ţară : DMS şi ICM.Fizioterapie II nu fac parte din sistemul pavilionar al spitalului judetean Sibiu. ce asigură atât instruirea studenţilor în medicină.san. Pers. Calea Poplacii Nr.Pompeiu Onofrei Nr. STRUCTURA SPITALULUI CLINIC JUDEŢEAN TIMISOARA Voi prezenta structura cu paturi a Spitalului Judeţean TIMISOARA.san. dotarea cu personal medical.sup.auxiliar Pers. • • • • • • • • Secţii cu paturi – stationar -27 sectii – 1162 paturi Unitatea de primire a urgenţelor cu SMURD – 6 paturi Compartimente medicale – ATI – 18 paturi Laborator analize medicale Ambulator de spital – 2 Policlinici Serviciul de Medicină Legală Medicina muncii Servicii auxiliare si tehnico-administrative PERSONALUL Activitatea Spitalului Clinic Judeţean TIMISOARA beneficiază de contribuţia a peste 250 medici de înaltă calificare. nemedical etc.2-4 pentru sectia Neurologie si Str.mediu Pers.5 17 .fiind situate in alte locatii din oras: Str.

6 7.5 6.02 5.muncitor Total Rezid. 0.27 Secţia Fizioterapie 2 Fizioterapie 1 Chirurgie 1 Chirurgie 2 Endocrinologie Hematologie Neurochirurgie Ortopedie Urologie Oftalmologie Infectioase Total Spital Media /ţară 10.5 77 162 59 1875.7 7.387 Nr.6 7.9 5.05 5.I-II Medici stagiari Total stat funcţii 102 1329 85 178 10 1570 57 3.900 389.5 57 245 111 1577.70 7.8 7.11 10.9559 Media /tara 0.9 7.826 385.7210 Secţia Chirurgie 1 Realiz.4 8.03 5.33 7.18 5.6 Realiz.7 5.21 7.1 4.3 6.300 51.68 8.9 8.40 6.80 7.0 7.68 7. Anul 2003 2004 2005 2006 2007 INDICATORI DE UTILIZARE A SERVICIILOR Durata medie de spitalizare Secţia Interne 1 Neurologie Interne 2 Dermatovenerice Diabet Gastroenterolog.82 7.8 8.4 7.031 Anul 2007: 74.0 7.05 6.90 6.III-VII Rezid.8292 18 . Nefrologie Gastroenterolog.7300 Media /tara 0.80 7.0 Media /ţară 7.49 5.8 6.Pers.127 456. Indicele de complexitate al cazurilor Secţia Interne 1 Realiz.38 7. 0.5 ACTIVITATEA PE ULTIMII 5 ANI Bolnavi externaţi 41.6% din totalul bolnavilor externati pe judeţ (exceptând spitalele de profil).5 6.9 5.9 6.87 10.5 9 159 57 3.82 5.657 51.33 5. Cardiologie 1 Cardiologie 2 Oncologie ORL Realiz.21 8.064 432.consultatii 378.803 42.09 1o.87 7.179 43. 7.

7999 0.8826 contractat.7811 0.6609 0.0347 0.1297 0.9643 0.8350 0.8292 1.6901 0. venituri proprii altele decât cele din contractul cu CAS Timisoara.7303 1.7999 0.5107 0.7901 0. printre care Programul de Oncologie.7361 1.7207 0.7838 0.8369 0.2071 0. Faţă de sistemul DRG unitatea mai este finanţată din surse precum: spitalizarea de zi.6224 0.7662 0.8604 FINANŢAREA Finanţarea Spitalului Clinic Judeţean TIMISOARA este asigurată atât prin sistemul DRG.9456 0. cât şi prin bugetul statului şi venituri proprii. are un tarif pe caz ponderat relativ redus şi anume 957 lei/caz şi un ICM de 0.7458 0. 19 .0485 0.7045 0.7210 0.7585 0.7038 0.6299 0.7489 Chirurgie 2 Infectioase Oftalmologie Chirurgie plastica Oncologie ORL Neurochirurgie Neurologie Ortopedie Nefrologie Total Spital 0. Numărul mediu lunar de cazuri contrac-tate este de 3300 cazuri/lună.7351 0. Diabet şi Hemodializă.Interne 2 Fizioterapie I Fizioterapie II Dermatovenerice Gastroenterologie Hematologie Diabet Endocrinologie Cardiologie I Cardiologie II Urologie 0. În cadrul spitalului se deruleză 10 programe naţionale de sănătate.8435 1.6972 1.9391 1.7258 0.8558 0.3905 0.9308 1.7585 1.7614 0.8468 0.Spitalul Clinic Judeţean TIMISOARA. sponsorizări etc.8458 0.7662 0.

după cum a fost descris în partea intai a lucrării. etc. Puncte forte: .alocarea şi în anii trecuţi şi în anul curent. ANALIZA SWOT Voi prezenta mai jos elementele principale ale analizei SWOT a Spitalului Clinic Judetean Timisoara: a).unitatea deţine un tomograf deja uzat fizic si moral. datorită slabei salarizări şi lipsa posibilităţilor de motivare a acestora..beneficiaza de cadre medicale foarte bine pregatite (studii superioare. .Atu-uri de imagine: Spitalul Clinic Judeţean Timisoara este cel mai mare dintre spitalele din judeţul Timis asigurând tratament pentru o patologie foarte vastă..Are în acest moment cel mai dezvoltat sistem de asigurare a urgenţelor de orice fel din judeţ. b). . .lipsa de personal tehnico-administrativ.Aparatură performantă – tip gastroscop.Aparatură radiologică performanta.D. chirurgie plastică. microchirurgie vasculară. ca ex: -Tomograf performant . Aceste avantaje delimitează titulatura şi sfera de acţiune a Spitalului Clinic Judeţean Timisoara situându-l în topul spitalelor sibiene. .Desfăşurarea spitalului pe baza unui sistem pavilionar. a unui tarif pe caz ponderat mult mai mic decât la celelalte unităţi sanitare judeţene şi chiar sub nivelul mediu pe ţară.2. . . beneficiază de resurse umane bine pregătite. Puncte slabe: . de fapt este singura unitate sanitară care are în structură o Unitate de Primire a Urgenţelor + S. 20 .lipsa pe anumite segmente a activităţii medicale a aparaturii de înaltă performanţă. .R.M.beneficiază de cei mai buni indicatori la nivelul judeţului şi chiar prin raportare la mediile pe ţară. economic. el are reputaţia de centru medical de excelenţă care conduce la un aflux de pacienţi din judeţele limitrofe. cu referire la indicatorii activităţii clinice. neurochirurgie.RMN. urologie.endocrinologie. juridic foarte bine pregatit . cu numeroase defectiuni care însă nu poate concura cu aparatura din domeniul privat).U. . .Are specialităţi unice la nivelul judetului ca: diabet.Angiograf. specializari). . . microchirurgie reconstructivă.

Prin obţinerea ajutorului Ministerului Sănătăţii privind dotarea cu aparatură de înaltă performanţă exista posibilitatea de a intra într-un sistem puternic concurenţial pe piaţa serviciilor medicale paraclinice. Acest fapt conduce şi la o creşterea presiunii asupra sistemului (creşterea constanta a cererii de servicii medicale urmare a deteriorării constante a stării de sănătate a populaţiei. lucru posibil de realizat prin mutarea unor secţii în spaţii create prin constructia unui spital de urgenta in municipiul Timisoara. în acelaşi timp.incidenţa mare a bolilor transmisibile şi cronice. astfel se vor crea spaţii pentru sectii de cronici. cardiologia. pe termen lung. degrevarea sistemului social de povara crescândă şi presiunea tot mai mare la care este supus din partea asiguraţilor. finanţare.lipsa la anumite secţii şi compartimente ale spitalului a circuitelor funcţionale.incidenţa problemelor legate de lipsa de cunoaştere a serviciilor legate de planificarea familiala.lipsa autonomiei reale.70 de milioane de lei pe lună pentru un asigurat.lipsa unui sistem unic informatic integrat care să interconecteze toţi furnizorii de servicii medicale. Nivelul de trai redus şi lipsa de informare fac ca statisticile medicale să ne situeze printre “fruntaşi” la boli transmisibile foarte grave ca SIDA. la incidenţa BTS. Sifilis.). de la organizarea funcţională. problemă care are consecinţe multiple. . decontare. . .Descentralizarea şi acordarea unei autonomii reale autorităţilor cu competenţe în sănătate şi asistenţă medicală.. şi prognoze care să crească adaptabilitatea sistemului la nevoile reale ale populaţiei. uneori la 60 . la colectare. de la numarul mare de avoturi datorat lipsei de informare.Implementarea asigurărilor private de sănătate. ceea ce întârzie foarte mult obţinerea autorizaţiei sanitare de funcţionare. Intr-un viitor spital de urgenta se vor muta din actualul spital judetean sectii care presupun servicii medicale de urgenta ( ex: chirurgia. care să permită o mai bună gestionare a fondurilor disponibile şi.acoperirea cu servicii la nivelul municipiului (din punct de vedere al acoperirii geografice) . contractare. . . activitatea de ambulator si cea administrativă. 21 .degajarea structurii pavilionare a spitalului. . precum şi instituţiile cu atribuţii în asigurarea sănătăţii.Posibilitatea relaxarii spaţiilor . financiare şi manageriale. . deci probleme ce ţin nu doar de sănătate ci şi de aspecte demografice. lipsă care afectează toate aspectelor majore ale activităţii instituţiei noastre. .neurochirurgia. statuate ca obiective în programul de guvernare.etc. informare etc. care are ca o consecinţă benefică. să ofere o modalitate „inteligentă” de stocare a datelor care să conducă la o bază care permite analize sincronice şi diacronice.Efortul autorităţilor locale de a implementa un proiect de planificare strategică pe municipiul Timisoara.ortopedia. c). Oportunităţi: . reanimari. Hepatita C sau Boli Cronice (Diabetul)– pentru care tratamentul ajunge. .

acordat judeţului Sibiu de către autorităţile centrale. faţă de contribuţiile pentru sănătate datorate. în cazul acordării autonomiei. care nu se transferă întotdeauna şi în domeniul managerial – problemă care se manifestă insidios printr-o gestionare ineficientă a fondurilor. cu consecinţe benefice în domeniul sănătăţii şi economic pentru locuitorii judeţului si municipiului. managerii spitalelor sunt în continuare selectaţi pe criterii de excelenţă profesionale medicale (prestigiul. la nivel local. d). etc). care atrage dupa sine creşterea competenţei şi calităţii actului medical precum si posibilităţi de dezvoltare pe care le poate deschide „turismul” medical. Ameninţări: . lucru care pare deosebit de ameninţător la echilibrul pe termen mediu a unităţii. 22 . • În acest sens personalul profesionist reprezintă o resursă care trebuie protejată. un plus constant. . • Tot în acest context se poate pune întrebarea dacă este suficientă autonomia instituţiilor care gestionează sistemul de sănătate la nivel judeţean/local? Această autonomie trebuie coroborată cu o reformă reală.. datorită lipsei aparaturii de înaltă performanţă şi apariţiei unor societăţi medicale private dotate cu aparatură relativ nouă.Cea mai mare ameninţare la adresa spitalului o reprezintă finanţarea inechitabilă şi ineficientă. . capacitatea managerială pentru a prelua toate funcţiile specifice sistemului de sănătate. performanţa.Apariţia pe piaţă a asigurărilor private de sănătate. având în vedere tendinţele accentuate de migrare a acestuia spre sectorul privat • Apariţia unui decalaj social între persoanele care îşi pot permite o asigurare suplimentară şi persoanele defavorizate. În aceste condiţii se este pusă sub semnul întrebării sustenabilitatea financiară a judeţului. mai ales. ci de mijloace de muncă cu care să transforme experienţa lor în servicii medicale de calitate oferite pacienţilor.Pierderea unui segment important de piaţă cum este cel al serviciilor medicale paraclinice.Integrarea in Uniunea Europeana. poate avea şi consecinţe mai puţin benefice. • Este discutabil dacă există. având în vedere că spitalul are un tarif pe caz ponderat care îl situează pe penultimul loc între spitalele sibiene.spitalul nuducelipsăde specialişti. pe care ar trebui să se bazeze sistemul. -Lipsa capacităţilor şi abilităţilor manageriale la nivelul sistemului de asigurări – spre exemplu. know-how-ul. greu de cuantificat.In concluzie. care să implementeze un corp managerial competent la nivelul tuturor instituţiilor care au un rol în asigurarea sănătăţii. tind să acapareze din segmentul care până mai ieri era al spitalului. în ceea ce priveşte fondurile necesare acoperirii cheltuielilor cu asistenţa medicală. • Pornind de la o evaluare primară a datelor pe ultimii ani. se poate constata.Descentralizarea şi acordarea unei autonomii reale autorităţilor cu competenţe în sănătate şi asistenţă medicală. .

3. În acest sens. 3. fără un program coerent şi concret de intervenţie. Acreditarea unităţii sanitare este o problemă destul de critică având în vedere că pentru a obţine acest deziderat unitatea sanitară trebuie să obţină autorizaţia sanitară de funcţionare. ducand din pdv. -Integrarea in UE . care însoţită fiind de dezvoltarea dinamică a sistemului economico-social. ca şi reglator al dezechilibrelor de pe piaţă. 3. Menţinerea în continuare a acestui sistem de finanţare inechitabil şi întârzierea în uniformizarea tarifului pe categoriii de spitale. iar spitale de acelaşi tip să porneasca de pe picior de egalitate.-Riscul ca incidenţa bolilor transmisibile şi a bolilor cronice sa crească constant. 3. pentru a gestiona şi rezolva permanent probleme noi. 23 .2. astfel încât să se facă o repartizare echitabilă a fondurilor publice. administraţia spitalului. a căror durată de îndeplinire se măsoară în luni sau chiar ani (cu referire la crearea circuitelor funcţionale în cateva din Staţionarele Spitalului Clinic Judeţean de urgenta Timisoara. IDENTIFICAREA PROBLEMELOR STRATEGICE SI A OBIECTIVELOR CONCRETE pentru implementarea strategiei de calitate a serviciilor medicale in Spitalul Judetean Timisoara In momentul de fata Spitalul Clinic Judeţean Timisoara. vor constitui piedici şi întârzieri în procesul de modernizare al spitalului.si are un impact negativ de ordin financiar şi organizaţional. trebuie să intervină prin pârghiile pe care le are şi să încerce uniformizarea cât mai rapidă a tarifului pe caz ponderat pe tipuri de spitale. În această direcţie statul. prin mutarea unor secţii (de urgenta) ale spitalului într-o alta locaţie in viitor (un spital nou de urgenta) .4. este o problemă a spitalului.creşterea costurilor asistenţei medicale poate duce la creşterea decalajului în ce priveşte accesul la serviciile de sănătate. angajează statul în efectuarea unor schimbări şi transformări la nivelul sistemelor şi instituţiilor publice. Obţinerea acestei autorizări implică insa o serie de activităţi. Problema finanţării este o altă problemă întâmpinată de spital. Rezolvarea ar fi posibila. spitalul este obligat a avea pentru a putea „supravieţui” personal calificat şi specializat. beneficiind astfel de spaţii excedentare care ar prelua ambulatorul. si derivă din tendinţa de globalizare. se confrunta cu probleme cât se poate de serioase: 3. între populaţia cu venituri decente şi populaţia aflată sub pragul sărăciei.3. Răspândirea teritorială a unităţii. managerial la luarea unor decizii mult mai târziu decât ar fi necesar. precum si sectii cu bolnavi cronici. Singura soluţie pentru necesităţile zilnice ar fi canalizarea forţelor conducerii spitalului împreună cu partea medicală de a găsi şi alte surse de finanţare decât cele existente şi de a lărgi paleta serviciilor medicale /nemedicale oferite. reorganizări de secţii si/saucompartimente etc).1 Necesitatea punerii in practica a tehnicilor de management strategic este o problemă.

Desi Primaria Municipiului Timisoara. etc. Descentralizarea deciziilor la nivelul unităţii sanitare . reprezinta o realitate a sistemului sanitar romanesc.in toate serviciile spitalului: 4. 10. Reorganizarea unor activitati sau servicii medicale.).Este nevoie de eficientizarea utilizării fondurilor care sunt deja în sistem. precum si in urmarirea indeplinirii deciziilor luate in acest sens .5. 5. 8. Atragerea/angajarea unui personal medical cat mai calificat ( perfectionari. prognoză. mentinerea morbiditatii/mortalitatii pe cauze specifice la un nivel ridicat. evaluare. de strategii naţionale referitoare la coordonarea/gestionarea informaţiei. 4. Largirea paletei serviciilor medicale si nemedicale pe care le poate oferi spitalul. Necesitatea si oportunitatea construirii unui SPITAL DE URGENTA. Imbunatatirea utilizării resurselor.managerul spitalului va trebui să cunoască realităţile financiar-economice ale spitalului şi posibilităţile pe care le are la dispoziţie pentru a asigura echilibrul financiar al spitalului si să încheie contracte de subadministrare cu şefiidesecţie/compartiment. il va face in acest sens. nu este implicata direct. OBIECTIVE CONCRETE : 1.3. 3. Necesitatea implementarii ideii de descentralizare si responsabilizare. 11. Gasirea si a altor surse de finantare decat cele existente pana in prezent. 24 . 7. administrative si de calitate. fie ele umane.Structura organizaţională. Crearea circuitelor functionale in Stationarele spitalului. Implementarea managementului strategic al calitatii in toate serviciile din cadrul spitalului judetean 2. 6. si alinierea la modelele europene atat ca infrastructura cat si in organizarea si functionarea sistemului de asigurare a serviciilor de urgenta. Responsabilizarea tuturor factorilor de decizie si a intregului personal medical si auxiliar din spital. Cresterea eficientei spitalului –prin masuri financiare. 5. va sustine proiectul si se va implica activ in lobby-ul pe care echipa interdisciplinara de la nivelul municipiului Timisoara. la eforturi naţionale şi/sau regionale. lipsa unei strategii în activitatea de profilaxie. STRATEGII Lipsa autonomiei caselor judeţene. materiale sau financiare.etc. studii superioare. acest obiectiv avand drept tinta reabilitarea de fond a retelei spitalicesti din Municipiul Sibiu. utilizarea fondurilor sănătăţii pentru alte capitole bugetare. care acordă mai puţină atenţie activităţilor de analiză. 9. restrângerea celor care nu prezinta eficienta.

Crearea unei structuri suprainstituţionale.ai populaţiei si organizaţiilor profesionale ale furnizorilor de servicii medicale. cât şi ca resursă informaţională pentru activităţile de lobby la nivel regional şi naţional. Acestea sunt obiectivele pe care un management strategic sanitar dintr-un judeţ sau municipiu trebuie să le aibă în vedere.(colaborare şi efort concertat pentru un scop comun. pe termen mediu şi lung. care să permită dezvoltarea capacităţii de analiza. o Parteneriate locale/regionale în privinta reducerii morbidităţii pe boli mari consumatoare de fonduri.arata beneficiile legate de sănătatea individului şi comunităţii. Actiuni strategice:  Aplicarea strategiei de diferentiere prin promovarea imaginii spitalului. atât din punct de vedere economic. Este necesară în regim de urgenţă acordarea unei importanţe extreme profilaxiei. stabilirea priorităţilor şi a obiectivelor. Se impune si dezvoltarea unui parteneriat judeţean care să conducă la apariţia unui organism specializat în activitatea de lobby.care să includă instituţii guvernamentale abilitate în domeniul sănătăţii si reprezentanţi ai autorităţilor publice locale. cât si al calitatii serviciilor medicale. în vederea dezvoltării serviciilor medicale. care să dezvolte capacitatea sistemului de a reacţiona în concordanţă cu nevoile populaţiei arondate. Efectuarea unei analize comprehensive a stării de sănătate a populaţiei din municipiu şi judet. Dictonul „este mai bine să previi decât să tratezi”. si implicit al ameliorării stării de sănătate a populaţiei. concluziilor şi prognozelor obţinute. acela al unui sistem sanitar performant si o stare de sănătate a populaţiei specifică unei ţări europene. prognoză şi dezvoltare în domeniul sănătăţii. cât şi organizaţii non-guvernamentale active în domeniul sănătăţii şi în cel social. prin: o Parteneriat local pe programe de informare asupra factorilor de risc ai bolilor majore.si acordarea unei importanţe sporite activităţii de analiză-prognoză.     25 . reprezinta un aspect important al strategiei care presupune stocarea datelor şi utilizarea la maxim a informaţiilor. evidentiind diversitatea si calitatea serviciilor de sanatate prestate catre populatie.a unei echipe interdisciplinare la nivelul judeţului /municipiului. Astfel acordarea unei importanţe sporite acestor activităţi. comunicare şi dezvoltare. aşa cum România tinde să fie. Este necesara si o comunicare eficientă între structurile implicate.  Activitate de lobby în ceea ce priveşte dezvoltarea sistemului informatic integrat al tuturor structurilor medicale si nemedicale.strategie. Activitate de lobby în ceea ce priveşte acordarea autonomiei financiare a instituţiei noastre.si să reprezinte efortul concertat al întregului judeţ/municipiu de a-şi rezolva propriile probleme. Dezvoltarea de proiecte şi parteneriate în domeniul profilaxiei şi creşterea gradului de conştientizare a populaţiei cu privire la riscul apariţiei bolilor transmisibile şi cronice.ai instituţiilor de învăţământ universitar. este o problemă ce ţine de coordonarea locală. si presupune eficienţa financiară.

98% (alimente. pot fi mai usor controlabile. cât şi la nivelul fiecărei secţii. Dezvoltarea de proiecte şi parteneriate în domeniul planificării familiale şi a sănătăţii reproducerii  Dezvoltarea. de creştere a competenţei în management sanitar şi bazei de recrutare pentru profesioniştii din sănătate.datorii actuale: 100% . Cheltuielile cu medicamente. Exista si costuri suplimentare legate de înfiinţarea unei specialităţi/master în domeniul managementului sanitar.000 lei/lună)  Stoparea pierderilor în ambulatorul de specialitate a spitalului şi cresterea procentului acestui segment în totalul veniturilor. b) se analizeaza cheltuielile spitalului în funcţie de destinaţia lor.16%. c) in funcţie de rezultatul obţinut din studierea veniturilor şi cheltuielilor. . procentul cheltuielii de personal in totalul cheltu-ielii are tendinta de crestere.altele: 38. . în parteneriat cu instituţiile de învăţământ superior a unor programe comprehensive (Secţie sau Program de Master) de creştere a capacităţii manageriale. ANALIZA COST – BENEFICII a) se realizeaza o analiză a veniturilor. prin reducerea finantarii si redistribuirea personalului in sectiile cu deficit de personal sanitar superior si mediu.14% . service. sanitare: 7. COSTURILE – sunt reprezentate de cheltuielile . important pentru realizarea obiectivelor propuse este găsirea unor alternative de contractare în sistemul asigurărilor sociale de sănătate.  Reanalizarea şi reorganizarea tuturor cabinetelor din ambulator. astfel: . astfel: venituri pe surse: total asigurări: 100% din care: 26 efective ale spitalului . Trebuie acordată atenţie maximă cheltuielilor de personal mai ales ca. service) Partea de cheltuieli stă la baza analizei secţiilor şi compartimentelor spitalului. astfel încât spaţiul şi timpul să fie folosite in mod cat mai eficient eficient.  Creşterea capacităţii de management şi a bazei de recrutare a managerilor din domeniul sănătăţii. pe tipuri de servicii oferite de spital şi pe surse de provenienţă. BENEFICIILE .medicamente: 53.86%.sunt reprezentate de veniturile realizate de unitatea spitaliceasca.77%.cheltuieli de personal: 50.cheltuieli materiale: 45. .  Contractarea mai multor servicii de spitalizare de zi. reactivi.09%. materiale sanitare. 6. precum şi costuri implicate în activitatea de lobby.aceasta masura strategica poate aduce sume importante în visteria spitalului (estimativ cca 140.000 lei – 160.mat..cheltuieli de capital: 4. atât cât normele în vigoare permit. . etc.

durata optimă de spitalizare. care sa se asigura prin:  Promovarea serviciilor medicale  Continuitatea ingrijirilor cu personal de inalta calificare Economii la costurile de operare. Se ştie că indicatorii de DRG – cazurile contractate – sunt negociate în funcţie de nr.21% O analiză mai detaliată a veniturilor se poate face prin studierea în detaliu a situaţiilor financiare din cele 3 trimestre ale anului 2007. ce duce la o dezvoltare a pachetului de servicii medicale din sistemul social de sănătate şi. De asemenea exista si beneficii in ce priveste starea de sanatate a populatiei arondate si presupun: . ICM 0. spitalizare de zi etc. etc. EVALUAREA REZULTATELOR Dezvoltarea unui site care să monitorizeze şi să promoveze: Activitatea structurii medicale din cadrul Spitalului Clinic Judetean Timisoara. incidenţei principalelor boli prin derularea proiectelor/programelor . Evoluţia indicatorilor urmăriţi (în privinta ameliorarii incidenţei principalelor boli alese ca ţinte).38% (tarif pe caz ponderat: 957 lei.36% . Control mai bun al calitatii serviciilor de sanatate. 7. şi alte obiective care pot fi stabilite prin modificarea legislaţiei sau a organizării sistemului ).  Rezultatele activităţii de loby (dezvoltarea sistemului informatic integrat.de paturi.venituri proprii (altele decât DRG.40% . asigurate prin: Preluarea prompta a urgentelor si transportul de la domiciliu si la domiciliu al pacientilor Masini de interventie pentru servicii medicale la domiciliu O mai buna protectie a tehnologiei si a know-how-lui PROPUNERI PERSONALE      8. ambulator: 2.spitalizare de zi: 8. . rezultatele lor.sponsorizări: 0. mai ales.03% . la o îmbunătăţire a stării de sănătate a populaţiei judeţului. Numărul de proiecte derulate.8826) .contract DRG: 61. etc.): 3. 27 .reducerea costurilor asistenţei medicale. Procentul DRG-ului în totalul veniturilor este relativ constant cat timp numarul de paturi nu se modifică.ameliorarea profilactice. cu estimare pana la finele anului 2008. grad de ocupare. acordarea autonomiei.

28 . absenţa complicaţiilor. Circuitul bolnavilor începe din momentul prezentării în unitatea sanitară (efectuarea unui consult de specialitate sau internare)şi până la externare. El se obiectivează pe practica medicală şi poate fi definit ca “o analiză sistematică. Elaborarea şi utilizarea ghidurilor de practică medicală şi a protocoalelor medicale. Auditul medical se realizeaza la mai multe niveluri:  structuri de îngrijiri-se analizează organizarea activităţilor. La sfărşitul perioadei de spitalizare pacientului i se întocmesc formele de externare. Protocoalele medicale sunt proceduri adaptate local. Pe plan international se constată o tendinţă de deplasare de la educaţia medicală continuă (sau informarea clinică) către perfecţionarea profesională continuă.  procedurile de îngrijiri – se analizează gardul de corectitudine în aplicarea protocoalelor medicale. care au scopul de a standardiza actul medical. acest din urmă termen incluzând abilităţi medicale.Spitalizarea presupune accesul pacienţilor la cabinete de specialitate (compartimentul de internări/externari. în scopul standardizării procesului de îngrijire. El este condus pe un circuit separat de celelalte circuite. critică a calităţii actului medical” sau “o încercare de a îmbunătăţi calitatea actului medical”. pentru a corespunde cerinţelor pacienţilor. pentru a se evita riscul contaminării. manageriale. reprezentând recomandări practice argumentate care contribuie la alegerea deciziilor medicale optime pentru pacient. liste sau algoritmi.spaţiul de spitalizare). pentru a ajuta medicii practicieni în stabilirea deciziilor optime privind îngrijirea medicală în situaţii clinice specifice. clar formulate. Oferirea posibilităţii profesioniştilor de a face audit. exigenţelor privind calitatea serviciilor de sănătate şi pentru propria lor evoluţie profesională.care trebuie să fie separate spaţial.  rezultatele îngrijirilor-aprecierea gradului vindecarii/ameliorarii unui symptom. Auditul stabileşte categoriile de standarde profesionale. • Stabilirea judicioasă a circuitului pacienţilor în spital de la internare până în momentul externării. Acestea sunt dezvoltate de reprezentanţi ai tuturor profesioniştilor implicaţi în îngrijirea pacienţilor. Ghidurile de diagnostic şi tratament reprezintă instrumente ştiinţifice. realizate în mod sistematic şi care prezintă paşii ce trebuie urmaţi în anumite condiţii. Ele sunt rezultatul unui consens între experţi şi practicieni. măsoară performanţele şi ia măsuri corective când performanţele sunt slabe. sociale şi personale.echipamentul/competenţa personalului sanitar.• • • Participarea medicilor si a cadrelor medicale medii la programe de Educaţie Medicală Continuă Educaţia medicală continuă reprezintă procesul prin care profesioniştii din sistemul sanitar se preocupă în direcţia menţinerii standardelor cunoştinţelor la un anumit nivel.

în Revista de Management în Sănătate. publicaţie a IMSS.O abordare a calităţii serviciilor de sănătate. E. Ed. în Revista de Management în Sănătate. 8. Uranus. – Managementul marketingului. C. deci creşterea eficienţei. Editura Economică. CONCLUZII În prezent. Kotler. – Evaluarea şi măsurarea calităţii serviciilor spitaliceşti. 29 . scăderea costurilor. . atenţia fiind focalizată în permanenţă asupra clientului (pacient/utilizator). Ed. nr. Editura Medicală. R– Economia serviciilor. Bucureşti. Ph. 2000 5. 1997 4.EMC în contextul integrării europene. Ioncică. nr. M. M. 1996 3. cu practicile curente din organizaţie.  9. Armean. 1999 7. publicaţie a IMSS. Bucureşti. în sistemul sanitar este din ce în ce mai accentuată preocuparea pentru introducerea de noi practici şi noi proceduri. prin: compararea celor mai bune practici agreate. Bucureşti. iunie 2002 2.3. xxx Standardul ISO 8402 Managementul calităţii şi asigurarea calităţii. identificarea şi rezolvarea problemelor apărute în procesul de prestare a serviciilor. Vocabular 6. G . Bibliografie: 1.1. Popescu.  orientarea bolnavului în filierele de îngrijiri – se apreciează accesibilitatea la un anumit tip de serviciu. Olaru. Stănciulescu. care au ca scop creşterea satisfacţiei pacienţilor. 1988. .Managementul calităţii. Bucureşti. – Economie şi administraţie sanitară. . Mihai. P. Al. în Revista Management in Sănătate.2. Teora. Stoicescu. Obiectivului fundamental al reformei sistemului sanitar. îmbunătăţirea continuă a calităţii serviciilor medicale furnizate pacienţilor şi facilitatea accesului la acestea pentru toate categoriile de populaţie. Auditul medical are drept scop îmbunătăţirea rezultatelor clinice. nr. poate fi îndeplinit numai prin munca în echipă a specialiştilor. Minciu.

ro 30 . P. Tănăsescu. Editura Eficient.Managementul financiar al activităţii sanitare. Vladescu.ro www. C. (coord. C (coordanator).ipp.iccv. Bucureşti.healthreform.Managementul serviciilor de sănătate. 1998 11. Economică. Uranus. Vlădescu.ianuarie2002 9. 2000 10. 2000 • • • www. Ed. Bucureşti. Bucureşti. Ed.Managementul serviciilor de sănătate.) . .md www.