CUPRINS

I. II. 1) 2) 3) 4) 5) 6) III. 1) 2) 3) 4) 5) 6) 7) 8) 9) 10) SANATATE PUBLICA IN ROMANIA..........................

SISTEME SI SERVICII DE SANATATE - ASIGURAREA CALITATII Introducere................................................................................................. .3 Definitia calitatii serviciilor de sanatate.................................................... 4 Caracteristicile de calitate a serviciilor de sanatate................................... 6 Masurare si metodologie in asigurarea calitatii........................................ 7 Managementul strategic al serviciilor de sanatate..................................... 7 Managementul total al serviciilor de sanatate........................................... 8 ANALIZA DE SITUATIE - SPITALUL CLINIC JUDETEAN SIBIU Prezentarea organizatiei.............................................................................. .9 Analiza SWOT............................................................................................ 12 Identificarea problemelor strategice şi a obiectivelor concrete pentru implementarea strategiei de calitate ............................................... 15 Obiective concrete........................................................................................ 17 Strategii........................................................................................................17 Analiza cost – beneficii.................................................................................19 Evaluarea rezultatelor....................................................................................20 Propuneri personale...................................................................................... 21 Concluzii........................................................................................................ 21 Bibliografie.................................................................................................... 22

1

CAP.I SĂNĂTATE PUBLICA IN ROMANIA România avea în anul 1990 un sistem medical exclusiv public, puternic centralizat, susţinut financiar de către bugetul de stat şi coordonat de către Ministerul Sănătăţii şi inspectoratele sale sanitare judeţene. Serviciile erau oferite populaţiei, oficial în mod gratuit, însă subfinanţarea gravă a sistemului o lungă perioadă de timp a dus la scăderea calităţii serviciilor oferite şi transferul unei părţi a costului acestora către populaţie. Multe dintre policlinici şi spitale funcţionau în clădiri deteriorate, fără dotare tehnică corespunzătoare, medicamentele româneşti şi materialele sanitare nu acopereau cererea din unităţile sanitare, iar medicamentele din import, noi şi eficiente, erau inaccesibile pentru majoritatea populaţiei. Astfel, o parte din costurile tratamentelor erau transferate, direct sau indirect, către beneficiar, inclusiv prin plăţile informale către personalul medical, limitând astfel accesul unor segmente din populaţie la serviciile medicale. Calitatea redusă a serviciilor şi lipsurile din sistem, datorate bugetului redus, impuneau luarea unor decizii, în sensul îmbunătăţirii asistenţei medicale publice în România. Trecerea la un model bazat pe asigurări de sănătate a fost evaluată de către decidenţi, la momentul respectiv, drept soluţia optimă pentru multe dintre problemele sistemului. Drept urmare, principiile de organizare, finanţare şi oferire către populaţie a serviciilor sistemului sanitar public au fost modificate, începând cu anul 1996, din punct de vedere legislativ, iar din punctul de vedere al transformărilor efective, începând cu anul 1999. Serviciile medicale sunt, astfel, în prezent, acordate în baza contribuţiei la fondul de asigurări de sănătate (6,5 % din salariul brut al angajatului şi 7% din partea angajatorului). Asiguratul beneficiază, pe baza acestei contribuţii, în mod gratuit de un pachet de servicii definite drept vitale şi reglementate legislativ. Asistenţa medicală primară este, în prezent, oferită de către medicul de familie, dorindu-se o accentuare a rolului serviciilor primare, ca prim filtru de rezolvare a problemelor. Accesul la asistenţa ambulatorie şi cea spitalicească (în afara urgenţelor) şi accesul la medicamentele compensate şi gratuite se face prin medical de familie. Medicii nu mai au statutul de salariaţi ai statului, ci devin furnizorii de servicii medicale care încheie un contract cu Casa de asigurări de sănătate, noua coordonatoare a sistemului. Personalul medical mediu este angajat de către aceşti furnizori de servicii (medici şi spitale). Ministerul sănătăţii îşi menţine doar rolul de finanţare şi coordonare a programelor naţionale de sănătate publică. De asemenea, noul model a dus la o reducere a accesului populaţiei la serviciile medicale, prin apariţia unor persoane care nu pot beneficia de asistenţa medicală (în afara celei de urgenţă, minimale) neavând asigurare de sănătate. După 1990, au fost realizate şi modificări în sens pozitiv, în oferirea asistenţei medicale. Unele dintre policlinicile şi spitalele din sectorul public oferă astăzi servicii îmbunătăţite şi diversificate faţă de acum 13 ani, iar pe piaţă există medicamente noi şi eficiente, inclusiv din import. Există, de asemenea, un system privat de acordare a serviciilor medicale, adiacent celui public şi o reţea extinsă de farmacii private. În acelaşi timp, în contextul sărăcirii populaţiei, un segment larg al acesteia, deşi asigurat, nu îşi permite costul tratamentelor, accesarea serviciilor spitaliceşti performante aflate în afara localităţii de reşedinţă sau apelarea la serviciile sistemului privat, ca alternativă la sistemul public.

2

O mare parte a populaţiei din România are, în prezent, un deficit de educaţie sanitară şi planning familial, incluzând lipsa conştientizării rolului prevenţiei şi al obişnuinţei de consult medical, în cazul apariţiei unei probleme, elemente care demonstrează rolul redus pe care sistemul de sănătate l-a acordat programelor de educaţie sanitară şi prevenţie în rândul populaţiei. Ca urmare, în România se întâlnesc cele mai înalte valori (în context european) ale incidenţei bolilor aparatului circulator, TBC-ului şi ale altor boli infecţioase sau parazitare. Mortalitatea infantilă şi maternă sunt indicatori relevanţi ai problemelor de acces ale unor mame şi copii nou-născuţi la asistenţă medicală, ai calităţii reduse a serviciilor oferite acestora, cât şi ai gradului de informare insuficient în privinţa metodelor de prevenire a bolilor şi de menţinere a igienei sanitare. În ciuda tendinţei descrescătoare de după 1990, rata mortalităţii infantile în România este de trei ori mai mare decât media ţărilor Uniunii Europene şi de două ori mai mare decât în ţările est-europene. Rata mortalităţii materne, deşi de aproximativ cinci ori mai mică în anul 2001 faţă de 1989, rămâne totuşi ridicată, în comparaţie cu celelalte ţări europene. Înscrierea la medicul de familie, ca primă formă de acces la serviciile medicale În prezent, în România accesul la serviciile publice de sănătate se realizează pe principia contributive, prin plata cotizaţiei lunare. Copiii, persoanele cu handicap şi veteranii de război cu venituri scăzute, persoanele dependente de o altă persoană asigurată şi fără venit propriu au acces gratuit la serviciile de sănătate. Acoperirea prin asigurări de sănătate ridică probleme într-o economie în tranziţie, în care structurile salariale şi-au restrâns dimensiunile. Condiţionarea accesului la servicii, prin introducerea asigurării de sănătate, a dus la apariţia de segmente ale populaţiei care, prin neasigurare, nu mai pot beneficia decât de serviciul de urgenţă. Lipsa de informare Slaba informare în rândurile populaţiei asupra necesităţii asigurării medicale şi asupra condiţiilor de acces la serviciile medicale menţine unii potenţiali solicitanţi în afara sistemului public de asigurare. Într-o asemenea situaţie se află grupuri din zonele izolate geografic, grupuri foarte sărace (fără domiciliu stabil), grupuri de rromi. Nivelul de educaţie scăzut favorizează comportamentul de neasigurare. Conform datelor din barometrul pentru serviciile de sănătate, mai mult de jumătate dintre români nu îşi cunosc drepturile şi obligaţiile privind asigurarea medicală, iar peste 80% dintre cei asiguraţi nu cunosc deloc sau au doar vagi informaţii despre serviciile medicale la care sunt îndreptăţiţi. Trecerea la noul model de oferire a asistenţei medicale s-a făcut fără o campanie adecvată de informare a populaţiei Calitatea serviciilor medicale oferite de către sistemul public Potrivit studiului la nivel naţional realizat de către Interhealth Institute, în 1998, serviciile medicale de asistenţă primară oferite sunt de o calitate scăzută. Foarte puţine dispensare asigură asistenţă medicală 24 de ore din 24, echipamentele de diagnostic şi tratament sunt inexistente în cele mai multe dintre ele, cu excepţia asistenţei stomatologice în dispensarele mari. Deşi există stipulat dreptul asiguratului la asistenţă de urgenţă, nu există o acoperire teritorială necesară în acest sens, drepturile asiguratului fiind, astfel, limitate de lipsa resurselor. Controalele realizate de către CNAS, în 2002, în unităţile medicale, au semnalat o serie de nereguli privind:

3

Accesul la serviciile stomatologice Starea proastă a dentiţiei populaţiei în prezent este un fapt îngrijorător. Conform legislaţiei. 4 . reglementările legislative prevăd reînnoirea periodică de către medic a reţetei. neconformă normativelor de personal în vigoare. Aşteptarea prelungită pentru a beneficia de consultaţie este o altă problem semnalată de către populaţie. în unele zone. Aprecierea populaţiei asupra calităţii cabinetelor medicilor de familie reflect problemele actuale în dotarea cu echipament medical. Reducerea masivă a ofertei de servicii stomatologice în sectorul public. Percepţia negativă a populaţiei asupra calităţii serviciilor şi a relaţiei medic-pacient se poate constitui într-un factor demotivator al apelului la medic. 2003). Pe de altă parte. semnalând deficienţele asistenţei medicale primare şi secundare. altele. având ca materie primă în special alimente cu aport caloric şi nutritiv relativ scăzut (varza. fără a avea o îngrijire ridicată în ambulatoriu (70. – folosirea ilegală sau necorespunzătoare a fondurilor (cazuri în care fondurile primite de la casa de asigurări în scopul furnizării directe de servicii medicale au fost utilizate pentru efectuarea unor reparaţii capitale. expirată). carnea şi produsele lactate lipsesc din meniu. reflectând. modalitatea de restructurare şi de eficientizare a unităţilor sanitare nu a adus ameliorări privind calitatea serviciilor oferite). Dacă unele probleme ţin de resursele financiare deficitare. în defavoarea oferirii de consultaţii. sunt probleme care ar putea fi mult mai simplu remediate. abuzuri în serviciu (neglijenţe în serviciu. mărind timpul de aşteptare. număr mare de medici în centrele universitare). cazuri de raportare a unui număr mai mare de servicii medicale).– autorizaţia de funcţionare a unităţilor medicale (lipsă de autorizaţie sanitară sau autorizaţie sanitară de funcţionare emisă pe termen limitat.3% din totalul internărilor sunt internări de urgenţă). în starea clădirilor care adăpostesc cabinetul. absenţa dotărilor şi materialelor performante. – alte tipuri de încălcare a prevederilor legale (aspecte legate de încălcarea normelor programului de lucru al personalului şi supraevaluarea gărzilor). personal mediu subnormat. superficialitate în abordarea terapeutică a cazurilor. adulţii au dreptul la servicii stomatologice preventive gratuite o dată pe an. automatisme ce produc prejudicii. cât şi accesarea redusă de către bolnavi a acestor servicii de la primele simptome ale bolii. Acest sistem îl pune pe medic în situaţia de a-şi pierde o parte din timp completând scripte. – alimentaţia deficitară a bolnavilor internaţi (alimentaţia oferită bolnavilor este săracă. cartoful). nediversă. indisciplină. fasolea. – neglijenţe. – dotarea cu aparatură (repartiţie neoptimă a aparaturii medicale în cadrul unităţilor medicale şi în plan teritorial). deficitul de medici şi unităţi sanitare. iar asigurarea acoperă 40–60% din costul protezelor dentare şi al tratamentelor ortodontice. ceea ce duce la aglomerarea acestor persoane la uşa medicului. existenţa coplăţilor au limitat sever accesul populaţiei la sectorul medical stomatologic public. – personalul medical (încadrarea cu personal medico-sanitar şi alte categorii de personal. Rata ridicată de internare arată că pacienţii sunt admişi în spital. în cazul tratamentelor de lungă durată. în dotările sanitare şi curăţenie. luni şi chiar ani de zile (CNAS. precum curăţenia sau solicitudinea cadrelor medicale. În multe spitale.

atât de către cei din rural cât şi de către cei din urban. Problema rolului scăzut acordat prevenţiei Una dintre problemele grave ale sistemului românesc de ocrotire a sănătăţii publice este şi insuficienţa programelor medicale preventive şi ineficienţa acestora. costul crescut al medicamentelor a diminuat accesul la acest tip de consum al familiilor sărace. Comunităţile de rromi sau comunităţile rurale izolate şi sărace nu au informaţii privitoare la modalităţile de protecţie împotriva bolilor cu transmitere sexuală. în anul 2000.5% din cea urbană. achitarea costurilor de transport şi extraplata pentru medic şi personalul auxiliar. în lume. Problema coplăţilor Un număr mare de persoane. au acces limitat la asistenţa medicală. Accesul la medicamentele compensate este foarte important. De asemenea. doar 8. modificări care au consecinţe sociale negative importante. coplata adresată personalului medical şi timpul de aşteptare sunt văzute ca obstacole. o mare parte a populaţiei nu apelează la asistenţa stomatologică decât în caz de urgenţă. nu cunosc şi nu respectă regulile de igienă. Pe de altă parte. Pentru 40% din populaţia din rural. 2003).Sectorul privat. taxele vamale şi TVA scumpesc în România medicamentele cu 50%. pentru prevenirea cărora. neglijându-şi problemele dentiţiei. medicamente acordate compensat sau gratuit. 5 . aflată în proces de aprobare elimină gratuitatea pentru medicamentele ce se adresează unor boli grave. În acest context. iar pentru acestea medicamentele necesare sunt deosebit de costisitoare. oferă servicii de o calitate ridicată. comparativ cu alte ţări din Europa (MSF. Accesul la medicamente Liberalizarea pieţei medicamentului şi scăderea producţiei interne de medicamente au dus la creşterea exagerată a preţurilor produselor farmaceutice.9% din aceasta adresânduse. chiar şi în ceea ce priveşte tratamentele vitale. mijlocul de transport şi costul acestuia reprezintă o problemă de acces la serviciile medicale. obligatorii. dar foarte costisitoare. în cazul persoanelor aflate în sărăcie. fiind singura posibilitate a acestora de a putea beneficia de anumite medicamente. Persoanele neasigurate care trăiesc în sărăcie nu beneficiază de compensări. precum TBC sau bolile venerice. Populaţia din rural este cea mai afectată de deficienţele în oferirea asistenţei stomatologice. Subfinanţarea redusă a programelor destinate prevenirii îmbolnăvirii populaţiei se reflectă în indicatorii de morbiditate. chiar şi pentru un salariat cu venituri medii. Bolile cardiovasculare. folosind mijloace de protecţie într-o proporţie redusă. deşi sunt asigurate. pe termen lung. Familiile sărace nu îşi pot permite coplăţile implicate de solicitarea serviciilor medicale şi achiziţionarea medicamentelor necesare. în afara localităţii. Noua listă a medicamentelor gratuite. Astfel. foarte dezvoltat. Probleme de acces determinate de standardul de viaţă precar al populaţiei. în cazul copiilor sau al unor boli grave. stomatologului. faţă de 20. precum: analize medicale de bază oferite de laboratoare. în ceea ce priveşte avantajele planningului familial. cu impact social ridicat. pe fondul bugetului foarte redus al gospodăriei. diabetul. Criza financiară actuală a determinat incapacitatea accesării de către populaţie a unor servicii la care erau îndreptăţiţi. Pentru viitor se analizează şi perspectiva plafonării compensării doar pentru 65% din preţurile medicamentelor şi doar a medicamentelor mai ieftine. Programele de planning familial şi cabinetele cu acest scop sunt insufficient dezvoltate. acest fapt reflectându-se în rata mare a avorturilor şi în slaba informare a populaţiei din rural sau oraşele mici.

Standardul scăzut de viaţă în România şi condiţiile oferite de către sistemul sanitar românesc.  In Romania se intalnesc cele mai inalte valori ale incidentei bolilor aparatului circulator. inclusiv din import.  O mare parte a populatiei din Romania au un mare deficit de educatie sanitara si planning familial. la o polarizare în ceea ce priveşte accesul la serviciile de sănătate. au dus. la asistenţă medicală privată şi medicamente eficiente costisitoare.  Vaccinarea gratuita a populatiei si reducerea riscului de imbolnavire cu boli contagioase. oferite de asistenţa specializată din centrele universitare.  Slaba informare a populatiei in privinta asigurarii medicale. 2) Puncte slabe:  Subfinantarea grava a sistemului de sanatate publica. un alt segment al populaţiei are probleme în accesarea asistenţei şi medicaţiei de calitate şi.există în prezent programe speciale de formare a unui comportament alimentar sănătos în rândul populaţiei. TBC si ale altor boli infectioase si parazitare. 6 . chiar în accesarea asistenţei primare (inclusiv stomatologice). fapt cu consecinţe pe termen lung asupra stării de sănătate a populaţiei şi în contradicţie cu principiile echităţii sociale statuate de legislaţia sanitară. ceea ce este mai grav. treptat. echipamentelor.  Servicii medicale costisitoare.  Existent ape piata a unui numar mare si diversificat de medicamente. 3) Oportunitati:  Scaderea numarului de avorturi.  Reducerea accesului populatiei la servicii medicale. constituie în ţara noastră principala cauză de deces pentru populaţia sub 64 de ani.  Grad de informare insuficient in privinta metodelor de prevenire a bolilor si de mentinere a igienei sanitare. ANALIZA SWOT A SANATATII PUBLICE DIN ROMANIA: 1) Puncte forte:  Asiguratii beneficiaza de un pachet gratuit de servicii medicale.  Insuficienta cladirilor. personalului medical.  Situatia precara a sistemului de sanatate publica din mediul rural. etc. care nu pot beneficia de asistenta medicala.  Cresterea mortalitatii infantile si materne.  Inrautatirea sanatatii populatiei. 4) Amenintari:  Scaderea calitatii serviciilor oferite.  Imbunatatirea si diversificarea serviciilor din institutiile medicale. În timp ce un segment al populaţiei are acces la servicii performante. în ultimele decenii.  Desfasurarea campaniilor pentru informarea populatiei privind planificarea familiei. antidrug.  Unele categorii de persoane au acces gratuit la servicii medicale.

 Imbunatatirea conditiilor sanitare si de igiena din institutiile medicale.  Reducerea coruptiei din sanatate publica.  Discrepantele mari in ceea ce priveste accesul diferitelor segmente de populatie la serviciul de sanatate.  Perfectionarea cadrelor medicale.  Acordarea mai multor gratuitati categoriilor de persoane defavorizate. 7 .metode contraceptive.  Alocarea unor sume mai mari din bugetul statului pentru sanatatea publica. deoarece sanatatea publica este un barometru al economiei nationale.  O mai mare atentie sanatatii publice din zonele rurale.s.a.  Conducatorii institutiilor medicale sa aiba cumostinte aprofundate de management. Cresterea exagerata a preturilor produselor farmaceutice.  Perfectionarea echipamentelor din institutiile medicale. RECOMANDARI: Serviciu de sanatate publica din Romania trebuie imbunatatit. Recomandarile cu privire la serviciul de sanatate publica din Romania:  Organizarea mai multor programe de informare a populatiei cu privire la regulile de igiena.  Dezvoltarea Asociatiei pentru Managementul Sanatatii.  Informarea populatiei cu privire la drepturile lor de pacient si la asigurarile sociale.  Inrautatirea starii de igiena a populatiei.

Serviciile. pe de o parte este o calitate a vietii iar pe de alta parte reprezinta si masura calitatii vietii . Un fapt care trebuie menţionat este că aceste trăsături nu se regăsesc în totalitatea lor la fiecare tip de serviciu în parte. Aceasta este determinată de nivelul general de dezvoltare economico-socială. de structura consumului. de serviciile de sănătate. de dotarea lor tehnică şi de încadrarea cu personal de specialitate. de aria lor de cuprindere şi de modul de organizare.Aceste trăsături influenţează şi modul de comercializare a serviciilor. afirmaţie argumentată de expansiunea serviciilor şi de creşterea rolului acestora în viaţa societăţii. 8 .II SISTEME SI SERVICII DE SANATATE ASIGURAREA CALITATII Evoluţia economiei moderne înscrie între orientările sale fundamentale dezvoltarea şi diversificarea serviciilor. în mare măsură. Evoluţia stării de sănătate este influenţată. trăsături ce permit identificarea lor. sunt organizate pe intreg teritoriul unui stat si au ca obiectiv de activitate satisfacerea diverselor necesitati si cerinte de sanatate ale populatiei acelui stat.CAP. de gradul de cultură. activitati pentru realizarea carora sunt folositi profesionisti de sanatate(furnizori) care au atributii diverse. de dimensiunile reţelei unităţilor sanitare. Ele includ un larg spectru de activitati atat preventive cat si curative si de recuperare. Ocrotirea sănătăţii reprezintă un serviciu foarte important oferit populaţiei. În prezent se poate vorbi de o „societate a serviciilor”. cu celelalte componente ale economiei şi calităţii vieţii. constituindu-se totodată în criterii de delimitare a serviciilor de celelalte componente ale activităţii economice şi sociale. care decurg din specificul muncii desfăşurate în această sferă. în ridicarea calităţii vieţii. de nivelul de dezvoltare a serviciilor de ocrotire a sănătăţii. de standardul igienei individuale. şi nu în ultimul rând. Sanatatea. In general se considera ca serviciile de sanatate sunt un sistem de institutii care sunt recunoscute oficial. aceste servicii sunt profund implicate în crearea condiţiilor materiale de existenţă a omului. îmbracă o serie de trăsături particulare. Starea de sănătate are un conţinut complex şi se află într-o relaţie de intercondiţionare cu evoluţia socială în ansamblu. specifice domeniului in care isi desfasoara activitatea. în general. Grupate sub denumirea generică de “sănătate”.

1 . Definiţia calităţii îngrijirii de sănătate se bazează pe valori unice din cadrul culturii (atât cultura profesională. Dimensiunile sale sunt dependente atât de perspectiva persoanei care răspunde la întrebare. bazate pe ce valori şi pe ce cunoştinţe şi resurse. Ce este calitatea îngrijirii? Calitatea îngrijirii este un concept dinamic cu multe dimensiuni. un element. Este imposibil să defineşti 9 . cât şi cultura etnică) şi pe contextul situaţiei. Stilul dede viaţă Stilul viaţă Condiţiile dede mediu Condiţiile mediu Starea dede Starea sănătate sănătate Biologia umană Biologia umană Sistemul îngrijirilor Sistemul îngrijirilor dede sănătate sănătate Fig. fiind strâns legată şi de calitatea vieţii populaţiei.cheie este Calitatea. cât şi de contextul social. trebuie definită calitatea îngrijirii în interiorul unei instituţii de îngrijire a sănăţii. care exprimă nivelul şi caracteristicile sănătăţii membrilor unei colectivităţi privite în ansamblu. Înainte de a putea discuta despre managementul calităţii.Determinanţii stării de sănătate În serviciile medicale. Nr. O definiţie a calităţii îngrijirii trebuie să includă care sunt perspectivele. Această definiţie se va modifica pe măsură ce vor fi elaborate şi acceptate noi cunoştinţe.2. DEFINITIA CALITATII SERVICIILOR DE SANATATE Starea de sănătate este un fenomen complex. organizaţional şi de mediu. social şi biologic.

În cazul serviciilor sanitare. Calitatea se referă în egală măsură la creşterea satisfacţiei clientului/utilizatorului. definiţia calităţii a evoluat în paralel cu creşterea numărului de aplicaţii practice ale diferitelor modalităţi ştiinţifice de abordare a problemelor specifice acestui domeniu.” În consecinţă. Cercetătorii din domeniul sanitar afirma că pentru a dezvolta o definiţie utilă este necesară enumerarea tuturor elementelor implicate în obţinerea satisfacţiei pacientului:  latura tehnică a îngrijirilor de sănătate-se referă la acurateţea diagnosticului şi tratamentului. cât şi celor “subiective”(atitudini. specialist de renume în domeniul asigurării calităţii.  latura interpersonală a îngrijirilor de sănătate – este reprezentată de elementele umaniste ale îngrijirilor de sănătate.numărul furnizorilor de îngrijiri de sănătate. Donabedian.  accesibilitatea – se referă la timpul de aşteptare al pacientului pentru a face o programare. tratamentul. luând în consideraţie balanţa câştigurilor şi pierderilor care afectează procesul îngrijirilor de sănătate în întregul lor. Atât aspectul tehnic. la auditul profesional şi la imbunătăţirea eficienţei sau reducerea costurilor.  continuitatea îngrijirilor de sănătate-obţinerea unui beneficiu maxim sau utilizare maxima a resurselor.relaţii interpersonale) .precum şi informaţiile primite de furnizor de la pacientul său. 10 . descrie calitatea ingrijirilor medicale ca pe “tipul de ingrijire de la care se aşteaptă să maximizeze o dimensiune a bunăstării. considerând-o drept unul dintre cele mai importante aspecte luate în consideraţie atunci când sunt în situaţia de a evalua calitatea serviciilor medicale.  disponibilitatea resurselor pentru îngrijirile de sănătate .” În opinia lui Donabedian calitatea îngrijirilor este dependentă de “modalitatea de aplicare a ştiinţei şi tehnologiei medicale astfel încât să fie maximizate beneficiile îngrijirilor fără a creşte riscurile”.de relaţiile sociale şi psihologice stabilite între pacient şi furnizorul de servicii sanitare. calitatea este obiectivată prin evaluarea celor două laturi la nivelul serviciilor de sănătate. El opiniază referitor la calitatea îngrijirilor de sănătate ca fiind: “faptul de a face ceea ce trebuie si cum trebuie. calitatea sa fiind evaluată prin comparaţie cu cel mai bun act medical practicat la un moment dat (benkmarking). acordându-se atenţie atât aspectelor cuantificabile. cât si cel interpersonal apartin în egală măsură ştiinţei şi artei. insa pacienţii apreciază prioritar latura umană sau interpersonală a îngrijirilor.calitatea îngrijirii fără a ţine seama de valorile ce se află în spatele individului. de situaţia socială şi profesională. de explicaţii privind boala.

diminuarea resurselor duce la găsirea de noi mijloace (ex:eficienţa şi distribuirea raţională a fondurilor). Calitatea îngrijirilor de sănătate este abordată în mod diferit de fiecare categorie de actori implicaţi în serviciile sanitare: guvernul. pun accentul pe competenţa profesională şi pe mijloacele fizice adaptate proceselor (dotările tehnice) şi consecinţele acestor procese asupra sănătăţii pacienţilor. Din partea puterilor publice.Pentru aceştia calitatea are mai intai o dimensiune dată de relaţiile interpersonale şi apoi de competenţa profesională. preocupările acestora pentru introducerea de programe de evaluare a calităţii au devenit tot mai evidente. din punctul de vedere al guvernului sau al terţilor plătitori. Unităţile sanitare. obligaţi să facă faţă constrângerilor financiare. CARACTERISTICILE DE CALITATE A SERVICIILOR DE SANATATE Serviciile de sanatate asigurate de profesionisti pot fi clasificate in : . Această viziune pare a fi îmbrăţişată în ansamblul ei şi de managerii unităţilor sanitare. prin modul de organizare şi funcţionare. influenţează nivelul de calitate a serviciilor pe care le furnizează. secundare si tertiare de sanatate 11 . conducerea organizaţiilor sanitare. Profesioniştii din sănătate (personalul medical) sunt o grupă mai puţin omogenă decât finanţatorii. pacienţii. si consideră calitatea ca fiind „obţinerea unei mai bune sănătăţi şi a satisfacţiei”. prin: reprezentarea în consiliile de administraţie.Componenta economică influenţează si ea conduita managerilor unităţilor sanitare. 3. modul în care ei emit judecăţi asupra calităţii.De asemenea. de gradul de concordanţă dintre serviciile furnizate şi cele aşteptate.Concluzia la care au ajuns specialiştii a fost că modul cel mai simplu şi mai puţin costisitor de evaluare a calităţii serviciilor de sănătate este măsurarea satisfacţiei pacienţilor. realizarea de anchete de satisfacţie. Ei au tendinţa de a acorda o importanţă mai mare competenţei tehnice şi de a neglija rolul relaţiilor interpersonale. Medicii fiind foarte implicaţi în definirea şi evaluarea calităţii îngrijirilor de sănătate. este întărit rolul consumatorilor în managementul calităţii. calitatea este asociată cu eficienţa şi cu utilizarea adecvată a resurselor. Acestă afirmaţie se înscrie în spiritul definiţiei celei mai acceptate a calităţii: calitatea reprezintă satisfacerea necesităţilor clientului. profesioniştii. Pacienţii (consumatori de servicii de sănătate).ingrijiri primare. Astfel.au cunoştinţe limitate despre actul medical. Deoarece calitatea a devenit o măsură a performanţei şi pentru unităţile sanitare. relaţii pe care le-am putea numi competenţă interpersonală. Deoarece pacienţii nu constituie un grup omogen. variază în funcţie de caracteristicile personale. dezvoltarea mecanismelor de asigurare a satisfacţiei. conferindu-le o imagine de competenţă şi excelenţă.

1. comunitate si membrii acesteia (clienti/beneficiari). Ingijirile secundare de sanatate Sunt ingrijiri acordate la nivel de spital de catre personal specializat si sunt centrate pe individ (pacient).egalitatea (pt. Ingrijirile tertiare de sanatate Sunt ingrijirile acordate in institutii specializate in recuperarea persoanelor cu handicap si/sau infirmitati In ce priveste asigurarea calitatii acestor servicii. Ingrijirile primare de sanatate Sunt ingrijiri esentiale acordate la nivel comunitar in cadrul asistentei medicale primare si a nursingului comunitar de catre profesionisti care lucreaza in echipa. aceste consecinte trebuie sa se raporteze la practicarea medicinii la nivel de arta si la factorii biologici(varsta.eficacitatea (atingerea rezultatelor scontate) . 4. Aceste deziderate pot fi obtinute numai prin continua monitorizare. Asumarea riscului minim de aparitia iatrogeniilor. 3.boala pacientului. secundare si tertiare precum si a promomovarii sanatatii. .eficienta economica (utilizarea judicioasa a resurselor cu obtinerea de rezultate maxime). 3. Lista JCAHO include: 12 2. afectiuni secundare asociate. colaborand intre ei cu membrii comunitatii si cu alte categorii de profesionisti comunitari.Membrii echipei de sanatate din comunitate asigura de obicei primul contact intre individ si sistemul de sanatate. 1.aceleasi nevoi se ofera tuturor aceleasi servicii) . Satisfactie maxima a pacientului privind interactiunea sa cu sistemul sanitar si rezultatele obtinute. Fiecare pacient sa primeasca o combinatie optima de servicii(diagnostice si terapeutice) care sa conduca cu o probabilitate maxima la obtinerea celei mai bune consecinte posibil de atins pentru starea sa de sanatate. Dimensiunile calitatii serviciilor de sanatate ale lui Maxwell cuprind: . imbunatatirea sistemului de ingrijiri primare. Criterii de calitate sunt considerate dimensiunile lui Maxwell precum si lista JCAHO a lui Wilkinson. evaluare si in final.acceptabilitatea sociala . OMS.accesibilitatea la servicii (include toate tipurile de accesibilitate) .relevanta fata de nevoi(caracterul adecvat al serviciilor furnizate pt.echitatea (se acorda fiecarui individ sau grup uman acele servicii de care are intradevar nevoie) .etc.Ele sunt centrate pe familie. intreaga comunitate) . adica asigura punctul de intrare in sistem 2.) Folosirea resurselor minime pentru atingerea rezultatelor dorite. prin raportul Grupului de lucru pentru asigurarea calitatii precizeaza obiectivele care trebuie atinse : 1. raspunsul la tratament. 2.

• alegerea bazei de evidenta pt. 4. nivelul de comunicare. Reducerea la maximum a productivitatii pierdute datorita starii de boala. MASURARE SI METODOLOGIE IN ASIGURAREA CALITATII Modificarile biologice asociate unor ingrijiri tehnice pentru afectiuni bine definite sunt mai usor de observat si masurat. 2. conditii de locuit.pacientul il doreste si-l accepta) eficienta (este produs intr-un mod cost-eficace?) continuitatea (s-a desfasurat fara intrerupri.Toate observatiile impun selectarea informatiilor si au un impact major asupra concluziilor. • Gradul de disparitie al simptomelor si nivelul imbunatatirii functionale(imbunatatirea calitatii vietii). managerii) calitatea in special: Utilizarea eficienta si eficace a fondurilor si resurselor disponibile. atitudinilor si valorilor fiind mult mai dificila(aceste variabile nu pot fi observate direct).Evaluarea calitatii ingrijirilor medicale depinde de multiple probleme si de masurarea fenomenelor psiho-sociale intangibile. • Gradul de libertate pe care-l au de a actiona in interesul deplin al pacientului. al actorilor implicati in piata serviciilor de sanatate.Nu se poate afla cu precizie daca modi-ficarea starii de sanatate este rezultatulserviciilor primite sau un raspuns la modificarea circumstantelor. 13 .). Pentru producatori (profesionisti de sanatate) accentul se pune pe: • Masura in care ingrijirile se apropie de de statutul tehnic de „arta”.etc. Grija aratata de personalul medical. schimb de informatii si indrumare spre alte servicii optime.cu o urmarire. Pentru consumatori prioritatea se pune pe: Raspunsul care este primit la rezolvarea nevoilor de ingrijiri. a perceptiilor. monitorizarea schimbarilor legate de sanatate.cum ar fi: • dificultatea de a masura consecintele ingrijirilor datorita influentei unor variabile sociale asociate (dieta. 3. Pentru prestatori (tertii platitori. calitatea acestor servicii difera astfel: 1.- eficacitatea (este serviciul de sanatate folositor?) adecvarea (este potrivit pentru pacientul respectiv?) accesibilitatea(in cazul in care serviciul este potrivit.pacientul are acces la el?) acceptabilitatea (daca serviciul este si potrivit si accesibil.saracia.atitudini. aprecierea calitatii.nivelul cunostintelor. mai ales in domeniul medical.mai specializate?) • • • • Din pdv.

control strategic.organizare. politică şi strategie. cum ar fi: metodologia„trasorului”a lui Kessner(anumite conditii selectate reprezinta „trasori” in stabilirea calitatii) conceptia evenimentului santinela a lui Roberts (foloseste screeningul unor incidente care selecteaza anumite cazuri pentru un studiu retrospectiv complet). să le menţină acestora trează atenţia asupra problemelor calităţii şi să indice valorile promovate în acea perioadă. • metoda revizuirii concomitente prezinta o acuratete si o flexibilitate crescuta insa interfereaza cu procesul de ingrijire iar gradul de confidentialitate pentru pacienti si specialisti scade.• • • alegerea ariei de investigat (lucru care va influenta validitatea concluziilor) deoarece nu este nici necesar si nici practic sa monitorizam permanent toate aspectele serviciilor de sanatate. a prezentului. şi un obiectiv ce asigură mobilizarea forţelor din organizaţie. se face în funcţie de răspunsurile pe care organizaţia trebuie să le dea în viziune. Activităţile sale sunt:planificare strategică. afaceri. • in SUA se foloseste metoda revederii retrospective a cazurilor bazata pe inregistrarile medicale. 5. MANAGEMENTUL STRATEGIC AL CALITATII IN SERVICIILE SANITARE Managementul strategic este o abordare sistematică ce are ca scop fundamentarea şi realizarea obiectivelor unei organizaţii.pastrarea confidentialitatii. Structurarea filosofiei manageriale. creată prin intuiţie sau din dorinţe. care trebuie să se desfăşoare anual. a viitorului.direcţionare sau coordonare. Viziunea este un ideal către care tinde organizaţia. misiune. 14 . Formarea viziunii se bazează pe analiza trecutului.În funcţie de sfera de cuprindere. materializat într-o imagine slab structurată a viitorului. Elaborarea politicii calităţii este o problemă internă a oricărei organizaţii şi revine în sarcina managerilor. cunoştinţe. Astfel exista metode diverse care incearca sa reglementeze aceasta problema. dezavantaje: dependenta de acuratetea inregistrarilor medicale si de memoria participantilor. Misiunea calităţii este asigurarea competitivităţii(o condiţie a supravieţuirii). misiunea poate fi îngustă sau largă. Politica pentru calitate are rolul să aducă o schimbare în mentalitatea salariaţilor. avantaje:facilitate in executie. Revizuirea politicii se bazează pe evaluarea rezultatelor şi este o operaţiune efectuată tot de manageri. analiza referindu-se la oameni. Controlul politicii este procesul de actualizare a acesteia. inclusiv cea a calităţii.minima interferenta a episoadelor de revizuit.

• „Zero defecte” şi îmbunătăţire continuă -„totul trebuie făcut bine de prima dată şi de fiecare dată”. Formularea strategiei pentru calitate trebuie să răspundă implicit sau explicit la unele aspecte: -ce succesiune de activităţi contribuie la realizarea calităţii serviciilor -ce elemente ale sistemului calităţii se pot ataşa fiecărei activităţi -ce funcţii ale asigurării calităţii trebuie dezvoltate si ce grad de severitate se impune 6. Fiecare compartiment trebuie să se considere un „client intern”. Standardul ISO 8402 defineşte Managementul Total al Calităţii (TQM) ca reprezentând „un sistem de management al unei organizaţii.se impune îmbunătăţirea calităţii în toate compartimentele unităţii sanitare. În literatura economică se consideră că principiile de bază ale TQM sunt următoarele: • Orientare spre client (market in) .Acest principiu reprezintă cel mai bine filosofia TQM. se realizează cu participarea întregului personal • Organizaţia urmăreşte obţinerea succeselor prin satisfacerea clientului si avantaje pt.Pentru satisfacerea cerinţelor clientului. Premisa pentru realizarea unor servicii de calitate. prin satisfacerea clientului şi obţinerea de avantaje pentru toţi membrii organizaţiei şi pentru societate”. şi colaborarea lor cu alte compartimente. personal si societate. Calitatea trebuie să devină punctul central al tuturor activităţilor din unitatea respectivă prin implicarea permanentă a conducerii de vârf si a tuturor compartimentelor şi angajaţilor în asigurarea calităţii. Calitate pe primul plan. Această definiţie conţine elementele esenţiale pentru delimitarea cadrului conceptual al TQM. prin care se urmăreşte asigurarea succesului pe termen lung. şi un „furnizor intern”. bazat pe participarea tuturor membrilor săi.Cerinţele clienţilor se transpun în specificaţii. dintre care un interes deosebit suscită conceptul de Management Total al Calităţii (Total Quality Management). Strategia calităţii este o strategie concurenţială. este desfăşurarea „fără erori” a proceselor şi activităţilor din unitate( toate compartimentele şi toţi angajaţii trebuie să lucreze preventiv.pe baza cărora sunt realizate serviciile. în raporturile sale cu celelalte compartimente. si anume: • Calitatea este punctul central al activităţilor organizaţiei. centrat pe calitate. scopul calităţii fiind competitivitatea. să excludă aparitia erorilor).Strategia arată modul cum acţionează organizaţia. MANAGEMENTUL TOTAL AL CALITATII Începând cu anii 80 sunt implementate concepte integratoare de asigurare a calităţii. 15 . cum foloseşte resursele pentru a-şi îndeplini misiunea respectând politica pe care a definit-o.

medicina legala. împreuna cu alte activităţi din amonte şi aval.1 Oftalmologie Dermato-venerice 25 Ambulator de specialitate si Serviciul Tehnic25 Administrativ. B-dul Chirurgie plastica 25 Corneliu Coposu Nr. datele încep cu etapa identificării clienţilor şi cerinţelor lor şi pânâ la evaluarea satisfacţiei acestora. De mentionat ca sectiile Infectioase 75 Neurologie si Recuperare Medicala si Fizioterapie I si II Endocrinologie 25 Obstetrica-ginecologie Obstetrica Neonatologie Neonatologie-prematuri 25 25 25 25 16 . Oncologie 80 radiologie. Hematologie 25 90 Din punct de vedere imobiliar Spitalul Clinic Cardiologie I si II Chirurgie generala I si II 133 Judeţean Sibiu este situat in Sibiu. îndeplinind totodată şi Secţie 153 funcţia de spital de urgenţă.Datele trebuie riguros verificate înaintea utilizarii şi reactualizate continuu. sterilizare. respectiv a peste 422. serviciul tehnic). Diabet.paturi pentru unele specialităţi. spalatorie. are o structura de tip Neurologie 70 pavilionar cuprinzand un numar de 14 clădiri Neurochirurgie 25 distincte in care functioneaza: 23 sectii de Ortopedie traumatologie 96 spital. Boli nutritie Gastroenterologie 40 acoperind 29 specialităţi medicale. din care 52 spitalizare de zi. structurat şi adaptat specificului de activitate. Are în structură Medicina interna I si I 40 1186 paturi. PREZENTAREA ORGANIZATIEI Spitalul Clinic Judeţean reprezintă unitatea sanitară cea mai complexă a judeţului Sibiu. ţinând seama de beneficii. asigurând asistenţa medicală de specialitate a peste 155.• • Viziune sistemică .224 locuitori ai judeţului Nr. . 8 compartimente (sevicii de specialitate Urologie 55 ce deservesc sectiile din stationar – laborator. Nefrologie 25 farmacie. costuri şi riscuri.045 locuitori din municipiul Sibiu. precum si servicii ORL 30 35 anexe: bucatarie. dar şi pentru managementul organizaţiei În cazul TQM. STUDIU DE CAZ SPITALUL CLINIC JUDETEAN DE URGENTA TIMISOARA 1. se recomandă ca organizaţia să dezvolte şi să implementeze un sistem al calităţii. centrul de sange. I. Argumentare cu date.activitatile trebuie abordate procesual.acest principiu este esenţial pentru TQM. Pentru realizarea obiectivelor calităţii.

• • • • • • • • Secţii cu paturi – stationar -27 sectii – 1162 paturi Unitatea de primire a urgenţelor cu SMURD – 6 paturi Compartimente medicale – ATI – 18 paturi Laborator analize medicale Ambulator de spital – 2 Policlinici Serviciul de Medicină Legală Medicina muncii Servicii auxiliare si tehnico-administrative PERSONALUL Activitatea Spitalului Clinic Judeţean TIMISOARA beneficiază de contribuţia a peste 250 medici de înaltă calificare. Resurse umane: Categorie personal Medici Alt pers. ce asigură atât instruirea studenţilor în medicină.TA de Contract integral 110 53 704 308 70 Activitate integrată 57 Contract parţial 2 1 Vacant 30.5 Total 199. cât şi pregătirea de specialitate a peste 238 medici stagiari şi rezidenţi. şi câteva date privind doi din cei mai importanţi indicatori de activitate clinică raportaţi la media pe ţară : DMS şi ICM.auxiliar Pers.san.Fizioterapie II nu fac parte din sistemul pavilionar al spitalului judetean Sibiu.Pompeiu Onofrei Nr. dotarea cu personal medical.fiind situate in alte locatii din oras: Str. Pers.san.mediu Pers. nemedical etc. din care peste jumătate sunt cadre universitare.5 17 .5 43 784 353 87 0.5 7 80 45 16. Calea Poplacii Nr. Serviciul Tehnic-Administrativ -administraţia spitalului este asigurată de 9 servicii tehnicoadministrative. STRUCTURA SPITALULUI CLINIC JUDEŢEAN TIMISOARA Voi prezenta structura cu paturi a Spitalului Judeţean TIMISOARA.sup. Ambulatorul de Specialitate este format din doua policlinici care asigura asistenţa medicala ambulatorie a spitalului prin 21 specialităţi medicale ( 37 cabinete si 5 laboratoare).2-4 pentru sectia Neurologie si Str. 10-12 pentru sectia Recuperare Medicala si Fizioterapie II.san.

127 456.7210 Secţia Chirurgie 1 Realiz.90 6.consultatii 378.7 5.3 6.21 8.9 6.05 5.02 5.I-II Medici stagiari Total stat funcţii 102 1329 85 178 10 1570 57 3.0 7. Indicele de complexitate al cazurilor Secţia Interne 1 Realiz.4 7.9559 Media /tara 0.82 7.5 6.657 51.300 51.muncitor Total Rezid.8 6.9 5.031 Anul 2007: 74.5 ACTIVITATEA PE ULTIMII 5 ANI Bolnavi externaţi 41.4 8.05 6.III-VII Rezid.11 10.5 9 159 57 3.68 7.33 5.900 389.5 77 162 59 1875.9 7.0 7.87 10.9 8. 7.87 7.064 432. Nefrologie Gastroenterolog.826 385.7 7.8292 18 .0 Media /ţară 7.27 Secţia Fizioterapie 2 Fizioterapie 1 Chirurgie 1 Chirurgie 2 Endocrinologie Hematologie Neurochirurgie Ortopedie Urologie Oftalmologie Infectioase Total Spital Media /ţară 10.803 42.179 43.49 5.80 7. 0. Cardiologie 1 Cardiologie 2 Oncologie ORL Realiz.6 Realiz.6 7.6% din totalul bolnavilor externati pe judeţ (exceptând spitalele de profil). Anul 2003 2004 2005 2006 2007 INDICATORI DE UTILIZARE A SERVICIILOR Durata medie de spitalizare Secţia Interne 1 Neurologie Interne 2 Dermatovenerice Diabet Gastroenterolog.82 5.80 7.09 1o. 0.8 8.5 6.8 7.9 5.7300 Media /tara 0.21 7.70 7.1 4.68 8.Pers.6 7.387 Nr.5 57 245 111 1577.40 6.18 5.03 5.33 7.38 7.

8558 0.7038 0.7258 0.7045 0.1297 0.2071 0.8826 contractat.7999 0.7585 1.6972 1.7811 0. venituri proprii altele decât cele din contractul cu CAS Timisoara. are un tarif pe caz ponderat relativ redus şi anume 957 lei/caz şi un ICM de 0.9391 1. Numărul mediu lunar de cazuri contrac-tate este de 3300 cazuri/lună.6299 0. Diabet şi Hemodializă.7999 0.7361 1.7662 0.6901 0.7838 0. printre care Programul de Oncologie.9308 1.5107 0.9456 0.8369 0. cât şi prin bugetul statului şi venituri proprii.7207 0.8604 FINANŢAREA Finanţarea Spitalului Clinic Judeţean TIMISOARA este asigurată atât prin sistemul DRG.7489 Chirurgie 2 Infectioase Oftalmologie Chirurgie plastica Oncologie ORL Neurochirurgie Neurologie Ortopedie Nefrologie Total Spital 0.7585 0.3905 0.0485 0. 19 .8468 0.7303 1.8435 1.7614 0.7901 0.8350 0.Interne 2 Fizioterapie I Fizioterapie II Dermatovenerice Gastroenterologie Hematologie Diabet Endocrinologie Cardiologie I Cardiologie II Urologie 0.8458 0.7351 0. sponsorizări etc.9643 0.6609 0.7458 0.8292 1.0347 0. În cadrul spitalului se deruleză 10 programe naţionale de sănătate.Spitalul Clinic Judeţean TIMISOARA. Faţă de sistemul DRG unitatea mai este finanţată din surse precum: spitalizarea de zi.6224 0.7662 0.7210 0.

juridic foarte bine pregatit . cu referire la indicatorii activităţii clinice. .unitatea deţine un tomograf deja uzat fizic si moral.alocarea şi în anii trecuţi şi în anul curent.. . . a unui tarif pe caz ponderat mult mai mic decât la celelalte unităţi sanitare judeţene şi chiar sub nivelul mediu pe ţară. beneficiază de resurse umane bine pregătite. cu numeroase defectiuni care însă nu poate concura cu aparatura din domeniul privat). de fapt este singura unitate sanitară care are în structură o Unitate de Primire a Urgenţelor + S.endocrinologie. urologie.după cum a fost descris în partea intai a lucrării.lipsa pe anumite segmente a activităţii medicale a aparaturii de înaltă performanţă. Aceste avantaje delimitează titulatura şi sfera de acţiune a Spitalului Clinic Judeţean Timisoara situându-l în topul spitalelor sibiene. 20 . .Desfăşurarea spitalului pe baza unui sistem pavilionar.Aparatură radiologică performanta. ANALIZA SWOT Voi prezenta mai jos elementele principale ale analizei SWOT a Spitalului Clinic Judetean Timisoara: a).RMN. .M. Puncte forte: .beneficiaza de cadre medicale foarte bine pregatite (studii superioare.Atu-uri de imagine: Spitalul Clinic Judeţean Timisoara este cel mai mare dintre spitalele din judeţul Timis asigurând tratament pentru o patologie foarte vastă.Are în acest moment cel mai dezvoltat sistem de asigurare a urgenţelor de orice fel din judeţ. . . datorită slabei salarizări şi lipsa posibilităţilor de motivare a acestora.. chirurgie plastică.R.2. economic.D. microchirurgie reconstructivă.Are specialităţi unice la nivelul judetului ca: diabet. . etc. .lipsa de personal tehnico-administrativ. neurochirurgie.Angiograf. .Aparatură performantă – tip gastroscop.U.beneficiază de cei mai buni indicatori la nivelul judeţului şi chiar prin raportare la mediile pe ţară. microchirurgie vasculară. ca ex: -Tomograf performant . b). Puncte slabe: . specializari). el are reputaţia de centru medical de excelenţă care conduce la un aflux de pacienţi din judeţele limitrofe. .

finanţare.etc. activitatea de ambulator si cea administrativă. c). degrevarea sistemului social de povara crescândă şi presiunea tot mai mare la care este supus din partea asiguraţilor. să ofere o modalitate „inteligentă” de stocare a datelor care să conducă la o bază care permite analize sincronice şi diacronice. lipsă care afectează toate aspectelor majore ale activităţii instituţiei noastre..Implementarea asigurărilor private de sănătate.Efortul autorităţilor locale de a implementa un proiect de planificare strategică pe municipiul Timisoara. . . Acest fapt conduce şi la o creşterea presiunii asupra sistemului (creşterea constanta a cererii de servicii medicale urmare a deteriorării constante a stării de sănătate a populaţiei. .). ceea ce întârzie foarte mult obţinerea autorizaţiei sanitare de funcţionare. de la numarul mare de avoturi datorat lipsei de informare. şi prognoze care să crească adaptabilitatea sistemului la nevoile reale ale populaţiei. cardiologia. lucru posibil de realizat prin mutarea unor secţii în spaţii create prin constructia unui spital de urgenta in municipiul Timisoara. reanimari. financiare şi manageriale.Prin obţinerea ajutorului Ministerului Sănătăţii privind dotarea cu aparatură de înaltă performanţă exista posibilitatea de a intra într-un sistem puternic concurenţial pe piaţa serviciilor medicale paraclinice.Posibilitatea relaxarii spaţiilor . deci probleme ce ţin nu doar de sănătate ci şi de aspecte demografice. la incidenţa BTS. informare etc. Oportunităţi: . Nivelul de trai redus şi lipsa de informare fac ca statisticile medicale să ne situeze printre “fruntaşi” la boli transmisibile foarte grave ca SIDA. statuate ca obiective în programul de guvernare. . care să permită o mai bună gestionare a fondurilor disponibile şi. problemă care are consecinţe multiple.acoperirea cu servicii la nivelul municipiului (din punct de vedere al acoperirii geografice) .lipsa autonomiei reale. astfel se vor crea spaţii pentru sectii de cronici. Intr-un viitor spital de urgenta se vor muta din actualul spital judetean sectii care presupun servicii medicale de urgenta ( ex: chirurgia. . Hepatita C sau Boli Cronice (Diabetul)– pentru care tratamentul ajunge. care are ca o consecinţă benefică. . 21 . pe termen lung. . Sifilis. decontare.incidenţa mare a bolilor transmisibile şi cronice.neurochirurgia. .degajarea structurii pavilionare a spitalului.ortopedia.incidenţa problemelor legate de lipsa de cunoaştere a serviciilor legate de planificarea familiala.lipsa unui sistem unic informatic integrat care să interconecteze toţi furnizorii de servicii medicale. de la organizarea funcţională. la colectare. uneori la 60 . precum şi instituţiile cu atribuţii în asigurarea sănătăţii. în acelaşi timp.lipsa la anumite secţii şi compartimente ale spitalului a circuitelor funcţionale.70 de milioane de lei pe lună pentru un asigurat. .Descentralizarea şi acordarea unei autonomii reale autorităţilor cu competenţe în sănătate şi asistenţă medicală. contractare.

. performanţa.Pierderea unui segment important de piaţă cum este cel al serviciilor medicale paraclinice.In concluzie.Descentralizarea şi acordarea unei autonomii reale autorităţilor cu competenţe în sănătate şi asistenţă medicală. greu de cuantificat.spitalul nuducelipsăde specialişti. • Este discutabil dacă există. -Lipsa capacităţilor şi abilităţilor manageriale la nivelul sistemului de asigurări – spre exemplu. capacitatea managerială pentru a prelua toate funcţiile specifice sistemului de sănătate. pe care ar trebui să se bazeze sistemul.Integrarea in Uniunea Europeana. ci de mijloace de muncă cu care să transforme experienţa lor în servicii medicale de calitate oferite pacienţilor. etc). în cazul acordării autonomiei. • În acest sens personalul profesionist reprezintă o resursă care trebuie protejată. tind să acapareze din segmentul care până mai ieri era al spitalului. se poate constata. lucru care pare deosebit de ameninţător la echilibrul pe termen mediu a unităţii. poate avea şi consecinţe mai puţin benefice. . cu consecinţe benefice în domeniul sănătăţii şi economic pentru locuitorii judeţului si municipiului. la nivel local. În aceste condiţii se este pusă sub semnul întrebării sustenabilitatea financiară a judeţului. 22 .. având în vedere că spitalul are un tarif pe caz ponderat care îl situează pe penultimul loc între spitalele sibiene. know-how-ul. care să implementeze un corp managerial competent la nivelul tuturor instituţiilor care au un rol în asigurarea sănătăţii. acordat judeţului Sibiu de către autorităţile centrale. managerii spitalelor sunt în continuare selectaţi pe criterii de excelenţă profesionale medicale (prestigiul. • Tot în acest context se poate pune întrebarea dacă este suficientă autonomia instituţiilor care gestionează sistemul de sănătate la nivel judeţean/local? Această autonomie trebuie coroborată cu o reformă reală. d). mai ales. faţă de contribuţiile pentru sănătate datorate. în ceea ce priveşte fondurile necesare acoperirii cheltuielilor cu asistenţa medicală. datorită lipsei aparaturii de înaltă performanţă şi apariţiei unor societăţi medicale private dotate cu aparatură relativ nouă. care nu se transferă întotdeauna şi în domeniul managerial – problemă care se manifestă insidios printr-o gestionare ineficientă a fondurilor.Apariţia pe piaţă a asigurărilor private de sănătate. un plus constant. • Pornind de la o evaluare primară a datelor pe ultimii ani.Cea mai mare ameninţare la adresa spitalului o reprezintă finanţarea inechitabilă şi ineficientă. Ameninţări: . având în vedere tendinţele accentuate de migrare a acestuia spre sectorul privat • Apariţia unui decalaj social între persoanele care îşi pot permite o asigurare suplimentară şi persoanele defavorizate. care atrage dupa sine creşterea competenţei şi calităţii actului medical precum si posibilităţi de dezvoltare pe care le poate deschide „turismul” medical. .

În acest sens. iar spitale de acelaşi tip să porneasca de pe picior de egalitate. fără un program coerent şi concret de intervenţie.4. între populaţia cu venituri decente şi populaţia aflată sub pragul sărăciei. Problema finanţării este o altă problemă întâmpinată de spital. Menţinerea în continuare a acestui sistem de finanţare inechitabil şi întârzierea în uniformizarea tarifului pe categoriii de spitale. este o problemă a spitalului. 23 . vor constitui piedici şi întârzieri în procesul de modernizare al spitalului. care însoţită fiind de dezvoltarea dinamică a sistemului economico-social. IDENTIFICAREA PROBLEMELOR STRATEGICE SI A OBIECTIVELOR CONCRETE pentru implementarea strategiei de calitate a serviciilor medicale in Spitalul Judetean Timisoara In momentul de fata Spitalul Clinic Judeţean Timisoara. astfel încât să se facă o repartizare echitabilă a fondurilor publice. spitalul este obligat a avea pentru a putea „supravieţui” personal calificat şi specializat.3. Obţinerea acestei autorizări implică insa o serie de activităţi. În această direcţie statul. ducand din pdv. administraţia spitalului. se confrunta cu probleme cât se poate de serioase: 3. Rezolvarea ar fi posibila.-Riscul ca incidenţa bolilor transmisibile şi a bolilor cronice sa crească constant. managerial la luarea unor decizii mult mai târziu decât ar fi necesar. -Integrarea in UE . ca şi reglator al dezechilibrelor de pe piaţă. Răspândirea teritorială a unităţii. Singura soluţie pentru necesităţile zilnice ar fi canalizarea forţelor conducerii spitalului împreună cu partea medicală de a găsi şi alte surse de finanţare decât cele existente şi de a lărgi paleta serviciilor medicale /nemedicale oferite. reorganizări de secţii si/saucompartimente etc). beneficiind astfel de spaţii excedentare care ar prelua ambulatorul. 3. si derivă din tendinţa de globalizare. a căror durată de îndeplinire se măsoară în luni sau chiar ani (cu referire la crearea circuitelor funcţionale în cateva din Staţionarele Spitalului Clinic Judeţean de urgenta Timisoara. Acreditarea unităţii sanitare este o problemă destul de critică având în vedere că pentru a obţine acest deziderat unitatea sanitară trebuie să obţină autorizaţia sanitară de funcţionare. precum si sectii cu bolnavi cronici. 3. 3. prin mutarea unor secţii (de urgenta) ale spitalului într-o alta locaţie in viitor (un spital nou de urgenta) .si are un impact negativ de ordin financiar şi organizaţional. trebuie să intervină prin pârghiile pe care le are şi să încerce uniformizarea cât mai rapidă a tarifului pe caz ponderat pe tipuri de spitale.1 Necesitatea punerii in practica a tehnicilor de management strategic este o problemă. angajează statul în efectuarea unor schimbări şi transformări la nivelul sistemelor şi instituţiilor publice.2. 3. pentru a gestiona şi rezolva permanent probleme noi.creşterea costurilor asistenţei medicale poate duce la creşterea decalajului în ce priveşte accesul la serviciile de sănătate.

nu este implicata direct. 5. 5. 6. 10. 11. Largirea paletei serviciilor medicale si nemedicale pe care le poate oferi spitalul.managerul spitalului va trebui să cunoască realităţile financiar-economice ale spitalului şi posibilităţile pe care le are la dispoziţie pentru a asigura echilibrul financiar al spitalului si să încheie contracte de subadministrare cu şefiidesecţie/compartiment.3. evaluare.Este nevoie de eficientizarea utilizării fondurilor care sunt deja în sistem. etc. precum si in urmarirea indeplinirii deciziilor luate in acest sens . prognoză. care acordă mai puţină atenţie activităţilor de analiză. lipsa unei strategii în activitatea de profilaxie. Necesitatea si oportunitatea construirii unui SPITAL DE URGENTA. Crearea circuitelor functionale in Stationarele spitalului. de strategii naţionale referitoare la coordonarea/gestionarea informaţiei. la eforturi naţionale şi/sau regionale. 3. si alinierea la modelele europene atat ca infrastructura cat si in organizarea si functionarea sistemului de asigurare a serviciilor de urgenta. Implementarea managementului strategic al calitatii in toate serviciile din cadrul spitalului judetean 2. Reorganizarea unor activitati sau servicii medicale.). reprezinta o realitate a sistemului sanitar romanesc. Atragerea/angajarea unui personal medical cat mai calificat ( perfectionari. administrative si de calitate. STRATEGII Lipsa autonomiei caselor judeţene. fie ele umane. Necesitatea implementarii ideii de descentralizare si responsabilizare. studii superioare. va sustine proiectul si se va implica activ in lobby-ul pe care echipa interdisciplinara de la nivelul municipiului Timisoara. restrângerea celor care nu prezinta eficienta. Desi Primaria Municipiului Timisoara. mentinerea morbiditatii/mortalitatii pe cauze specifice la un nivel ridicat.in toate serviciile spitalului: 4. il va face in acest sens. 24 .Structura organizaţională.etc. Imbunatatirea utilizării resurselor. Cresterea eficientei spitalului –prin masuri financiare. 9. utilizarea fondurilor sănătăţii pentru alte capitole bugetare. acest obiectiv avand drept tinta reabilitarea de fond a retelei spitalicesti din Municipiul Sibiu. Responsabilizarea tuturor factorilor de decizie si a intregului personal medical si auxiliar din spital. Gasirea si a altor surse de finantare decat cele existente pana in prezent. 8. 7. Descentralizarea deciziilor la nivelul unităţii sanitare .5. 4. materiale sau financiare. OBIECTIVE CONCRETE : 1.

strategie. care să permită dezvoltarea capacităţii de analiza. concluziilor şi prognozelor obţinute. acela al unui sistem sanitar performant si o stare de sănătate a populaţiei specifică unei ţări europene. Astfel acordarea unei importanţe sporite acestor activităţi. Dictonul „este mai bine să previi decât să tratezi”. în vederea dezvoltării serviciilor medicale. cât si al calitatii serviciilor medicale. aşa cum România tinde să fie. Actiuni strategice:  Aplicarea strategiei de diferentiere prin promovarea imaginii spitalului. Este necesara si o comunicare eficientă între structurile implicate.     25 . care să dezvolte capacitatea sistemului de a reacţiona în concordanţă cu nevoile populaţiei arondate. comunicare şi dezvoltare. o Parteneriate locale/regionale în privinta reducerii morbidităţii pe boli mari consumatoare de fonduri.(colaborare şi efort concertat pentru un scop comun.arata beneficiile legate de sănătatea individului şi comunităţii.care să includă instituţii guvernamentale abilitate în domeniul sănătăţii si reprezentanţi ai autorităţilor publice locale. atât din punct de vedere economic. Este necesară în regim de urgenţă acordarea unei importanţe extreme profilaxiei. Efectuarea unei analize comprehensive a stării de sănătate a populaţiei din municipiu şi judet. Se impune si dezvoltarea unui parteneriat judeţean care să conducă la apariţia unui organism specializat în activitatea de lobby. reprezinta un aspect important al strategiei care presupune stocarea datelor şi utilizarea la maxim a informaţiilor. Activitate de lobby în ceea ce priveşte acordarea autonomiei financiare a instituţiei noastre. evidentiind diversitatea si calitatea serviciilor de sanatate prestate catre populatie. Crearea unei structuri suprainstituţionale. si presupune eficienţa financiară.si acordarea unei importanţe sporite activităţii de analiză-prognoză. cât şi organizaţii non-guvernamentale active în domeniul sănătăţii şi în cel social. pe termen mediu şi lung.a unei echipe interdisciplinare la nivelul judeţului /municipiului. este o problemă ce ţine de coordonarea locală. prin: o Parteneriat local pe programe de informare asupra factorilor de risc ai bolilor majore.ai instituţiilor de învăţământ universitar. prognoză şi dezvoltare în domeniul sănătăţii.ai populaţiei si organizaţiilor profesionale ale furnizorilor de servicii medicale. cât şi ca resursă informaţională pentru activităţile de lobby la nivel regional şi naţional. si implicit al ameliorării stării de sănătate a populaţiei. stabilirea priorităţilor şi a obiectivelor. Dezvoltarea de proiecte şi parteneriate în domeniul profilaxiei şi creşterea gradului de conştientizare a populaţiei cu privire la riscul apariţiei bolilor transmisibile şi cronice.si să reprezinte efortul concertat al întregului judeţ/municipiu de a-şi rezolva propriile probleme. Acestea sunt obiectivele pe care un management strategic sanitar dintr-un judeţ sau municipiu trebuie să le aibă în vedere.  Activitate de lobby în ceea ce priveşte dezvoltarea sistemului informatic integrat al tuturor structurilor medicale si nemedicale.

service.16%.09%. în parteneriat cu instituţiile de învăţământ superior a unor programe comprehensive (Secţie sau Program de Master) de creştere a capacităţii manageriale.77%. c) in funcţie de rezultatul obţinut din studierea veniturilor şi cheltuielilor. atât cât normele în vigoare permit. astfel încât spaţiul şi timpul să fie folosite in mod cat mai eficient eficient.cheltuieli de capital: 4. sanitare: 7. Exista si costuri suplimentare legate de înfiinţarea unei specialităţi/master în domeniul managementului sanitar. Cheltuielile cu medicamente. precum şi costuri implicate în activitatea de lobby. procentul cheltuielii de personal in totalul cheltu-ielii are tendinta de crestere. astfel: . astfel: venituri pe surse: total asigurări: 100% din care: 26 efective ale spitalului . etc. . de creştere a competenţei în management sanitar şi bazei de recrutare pentru profesioniştii din sănătate. . .datorii actuale: 100% . reactivi. materiale sanitare. important pentru realizarea obiectivelor propuse este găsirea unor alternative de contractare în sistemul asigurărilor sociale de sănătate. BENEFICIILE . Trebuie acordată atenţie maximă cheltuielilor de personal mai ales ca. pe tipuri de servicii oferite de spital şi pe surse de provenienţă.medicamente: 53. service) Partea de cheltuieli stă la baza analizei secţiilor şi compartimentelor spitalului.000 lei – 160. prin reducerea finantarii si redistribuirea personalului in sectiile cu deficit de personal sanitar superior si mediu. cât şi la nivelul fiecărei secţii.  Reanalizarea şi reorganizarea tuturor cabinetelor din ambulator. pot fi mai usor controlabile.mat. ANALIZA COST – BENEFICII a) se realizeaza o analiză a veniturilor.86%.altele: 38.  Contractarea mai multor servicii de spitalizare de zi.cheltuieli de personal: 50. Dezvoltarea de proiecte şi parteneriate în domeniul planificării familiale şi a sănătăţii reproducerii  Dezvoltarea. b) se analizeaza cheltuielile spitalului în funcţie de destinaţia lor.  Creşterea capacităţii de management şi a bazei de recrutare a managerilor din domeniul sănătăţii.sunt reprezentate de veniturile realizate de unitatea spitaliceasca. 6.000 lei/lună)  Stoparea pierderilor în ambulatorul de specialitate a spitalului şi cresterea procentului acestui segment în totalul veniturilor.98% (alimente. .14% .cheltuieli materiale: 45. COSTURILE – sunt reprezentate de cheltuielile ..aceasta masura strategica poate aduce sume importante în visteria spitalului (estimativ cca 140.

ameliorarea profilactice. grad de ocupare. .contract DRG: 61. spitalizare de zi etc. acordarea autonomiei. asigurate prin: Preluarea prompta a urgentelor si transportul de la domiciliu si la domiciliu al pacientilor Masini de interventie pentru servicii medicale la domiciliu O mai buna protectie a tehnologiei si a know-how-lui PROPUNERI PERSONALE      8. la o îmbunătăţire a stării de sănătate a populaţiei judeţului. Numărul de proiecte derulate. Se ştie că indicatorii de DRG – cazurile contractate – sunt negociate în funcţie de nr. cu estimare pana la finele anului 2008.reducerea costurilor asistenţei medicale. care sa se asigura prin:  Promovarea serviciilor medicale  Continuitatea ingrijirilor cu personal de inalta calificare Economii la costurile de operare. Procentul DRG-ului în totalul veniturilor este relativ constant cat timp numarul de paturi nu se modifică. Evoluţia indicatorilor urmăriţi (în privinta ameliorarii incidenţei principalelor boli alese ca ţinte).): 3.21% O analiză mai detaliată a veniturilor se poate face prin studierea în detaliu a situaţiilor financiare din cele 3 trimestre ale anului 2007.40% . 7.8826) . ce duce la o dezvoltare a pachetului de servicii medicale din sistemul social de sănătate şi. etc. etc.03% . rezultatele lor.  Rezultatele activităţii de loby (dezvoltarea sistemului informatic integrat.38% (tarif pe caz ponderat: 957 lei. durata optimă de spitalizare. Control mai bun al calitatii serviciilor de sanatate. ambulator: 2. mai ales. ICM 0. şi alte obiective care pot fi stabilite prin modificarea legislaţiei sau a organizării sistemului ).venituri proprii (altele decât DRG.de paturi.sponsorizări: 0.spitalizare de zi: 8. EVALUAREA REZULTATELOR Dezvoltarea unui site care să monitorizeze şi să promoveze: Activitatea structurii medicale din cadrul Spitalului Clinic Judetean Timisoara. 27 . incidenţei principalelor boli prin derularea proiectelor/programelor . De asemenea exista si beneficii in ce priveste starea de sanatate a populatiei arondate si presupun: .36% .

Ghidurile de diagnostic şi tratament reprezintă instrumente ştiinţifice. Ele sunt rezultatul unui consens între experţi şi practicieni. El este condus pe un circuit separat de celelalte circuite. în scopul standardizării procesului de îngrijire. reprezentând recomandări practice argumentate care contribuie la alegerea deciziilor medicale optime pentru pacient. 28 . exigenţelor privind calitatea serviciilor de sănătate şi pentru propria lor evoluţie profesională. Acestea sunt dezvoltate de reprezentanţi ai tuturor profesioniştilor implicaţi în îngrijirea pacienţilor. Elaborarea şi utilizarea ghidurilor de practică medicală şi a protocoalelor medicale. Protocoalele medicale sunt proceduri adaptate local.  rezultatele îngrijirilor-aprecierea gradului vindecarii/ameliorarii unui symptom. critică a calităţii actului medical” sau “o încercare de a îmbunătăţi calitatea actului medical”. pentru a se evita riscul contaminării. măsoară performanţele şi ia măsuri corective când performanţele sunt slabe. • Stabilirea judicioasă a circuitului pacienţilor în spital de la internare până în momentul externării. Auditul medical se realizeaza la mai multe niveluri:  structuri de îngrijiri-se analizează organizarea activităţilor. manageriale. Oferirea posibilităţii profesioniştilor de a face audit. realizate în mod sistematic şi care prezintă paşii ce trebuie urmaţi în anumite condiţii. La sfărşitul perioadei de spitalizare pacientului i se întocmesc formele de externare. pentru a corespunde cerinţelor pacienţilor. Circuitul bolnavilor începe din momentul prezentării în unitatea sanitară (efectuarea unui consult de specialitate sau internare)şi până la externare. Pe plan international se constată o tendinţă de deplasare de la educaţia medicală continuă (sau informarea clinică) către perfecţionarea profesională continuă. Auditul stabileşte categoriile de standarde profesionale.  procedurile de îngrijiri – se analizează gardul de corectitudine în aplicarea protocoalelor medicale.care trebuie să fie separate spaţial. clar formulate. pentru a ajuta medicii practicieni în stabilirea deciziilor optime privind îngrijirea medicală în situaţii clinice specifice.Spitalizarea presupune accesul pacienţilor la cabinete de specialitate (compartimentul de internări/externari.spaţiul de spitalizare). care au scopul de a standardiza actul medical. sociale şi personale.echipamentul/competenţa personalului sanitar. liste sau algoritmi. El se obiectivează pe practica medicală şi poate fi definit ca “o analiză sistematică.• • • Participarea medicilor si a cadrelor medicale medii la programe de Educaţie Medicală Continuă Educaţia medicală continuă reprezintă procesul prin care profesioniştii din sistemul sanitar se preocupă în direcţia menţinerii standardelor cunoştinţelor la un anumit nivel. absenţa complicaţiilor. acest din urmă termen incluzând abilităţi medicale.

  orientarea bolnavului în filierele de îngrijiri – se apreciează accesibilitatea la un anumit tip de serviciu.EMC în contextul integrării europene. în Revista de Management în Sănătate. poate fi îndeplinit numai prin munca în echipă a specialiştilor. cu practicile curente din organizaţie. Al. Bucureşti. .O abordare a calităţii serviciilor de sănătate. Bucureşti. – Managementul marketingului. . xxx Standardul ISO 8402 Managementul calităţii şi asigurarea calităţii. – Economie şi administraţie sanitară. în Revista de Management în Sănătate.3. Bucureşti. M.2. Minciu. C. 1999 7. Auditul medical are drept scop îmbunătăţirea rezultatelor clinice. Stănciulescu. publicaţie a IMSS. atenţia fiind focalizată în permanenţă asupra clientului (pacient/utilizator). Editura Economică. publicaţie a IMSS. 8. nr. în Revista Management in Sănătate.1. Ed. Obiectivului fundamental al reformei sistemului sanitar. identificarea şi rezolvarea problemelor apărute în procesul de prestare a serviciilor. 29 . Mihai. Ed.Managementul calităţii. iunie 2002 2. care au ca scop creşterea satisfacţiei pacienţilor. în sistemul sanitar este din ce în ce mai accentuată preocuparea pentru introducerea de noi practici şi noi proceduri. Bucureşti. M. CONCLUZII În prezent. R– Economia serviciilor. scăderea costurilor. deci creşterea eficienţei. Olaru. Popescu. Ioncică. Bibliografie: 1. 1988. – Evaluarea şi măsurarea calităţii serviciilor spitaliceşti. P. Armean. Teora. 1996 3. prin: compararea celor mai bune practici agreate. 2000 5. Uranus. 1997 4. . îmbunătăţirea continuă a calităţii serviciilor medicale furnizate pacienţilor şi facilitatea accesului la acestea pentru toate categoriile de populaţie. Vocabular 6. Stoicescu. nr. G .  9. Editura Medicală. Kotler. E. Ph. nr.

Editura Eficient. 2000 • • • www. Vladescu. Ed.ro www. Ed.) . Bucureşti. 2000 10. P. Economică.ipp. 1998 11.ro 30 .md www.Managementul serviciilor de sănătate. C (coordanator). Bucureşti. Vlădescu. . Uranus. (coord.Managementul financiar al activităţii sanitare.Managementul serviciilor de sănătate.healthreform. Tănăsescu.ianuarie2002 9. Bucureşti. C.iccv.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful