P. 1
GESTIUNEA DESEURILOR

GESTIUNEA DESEURILOR

|Views: 899|Likes:
Published by Steliana Chis

More info:

Published by: Steliana Chis on Apr 17, 2011
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as DOCX, PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

07/21/2013

pdf

text

original

CUPRINS

:
I. DEPOZITAREA DESEURILOR I.1. Depozitarea deseurilor 1.2. Proiectarea depozitelor de deseuri I.3. Alegerea amplasamentului I.4. Construirea depozitelor de deseuri I.5. Metode de depozitare / descarcare II. TRATAREA DESEURILOR II.1. Tehnici de tratare mecanica 1. Tehnici de maruntire 2. Tehnici de sortare a deseurilor 3. Tehnici de curatare a deseurilor 4. Tehnici de compactare si balotare a deseurilor II.2. Tehnici de tratare biologica 1. Compostarea 2. Tratarea in instalatii de biogaz. II.3. Tehnici de tratare termica 1.Incinerarea deseurilor 2. Piroliza deseurilor 3. Coincinerarea deseurilor 4. Procedeul de uscare III. MANAGEMENTUL DESEURILOR IN JUD. BISTRITA NASAUD III.1. De euri menajere i asimilabile III.2. De euri biodegradabile III.3. Managementul de eurilor III.4. Tratarea i valorificarea de eurilor municipale III.5. De euri industriale III.6. Prognoza privind generarea de eurilor industriale III.7. Impactul activit ilor de gestionare a de eurilor asupra mediului III.8. Îmbun t irea calit ii managementului de eurilor IV. BIBLIOGRAFIE

I. DEPOZITAREA DESEURILOR

I.1. Depozitarea deseurilor Un depozit este definit ca fiind orice amplasament pentru eliminarea finala a deseurilor prin depozitare pe sol sau in subteran. In functie de tipurile de deseuri care sunt acceptate, depozitele de deseuri se clasifica dupa cum urmeaza: ‡ depozite pentru deseuri periculoase (clasa a); ‡ depozite pentru deseuri nepericuloase (clasa b); ‡ depozite pentru deseuri inerte (clasa c). I.2. Proiectarea depozitelor de deseuri Proiectarea unui depozit de deseuri se face in functie de o serie de factori, dintre care cei mai importanti sunt: ‡ cantitatea si natura deseurilor ce urmeaza a fi depozitate - se evalueaza in functie de prognozele de dezvoltare a localitatilor; ‡ caracteristicile amplasamentului - in raport cu eficienta economica (dimensiuni, durata de functionare, distanta de transport a deseurilor) si eficienta ecologica (cerinte legate de protectia fac torilor de mediu si a sanatatii umane) necesar a fi realizate; ‡ posibilitatile de reabilitare si utilizare ulterioara a terenului - se evalueaza in functie de natura deseurilor depozitate, comportarea acestora pe perioada depozitarii, planurile de dezvoltarea pe termen lung etc. I.3. Alegerea amplasamentului Alegerea amplasamentului optim dintre mai multe variante posibile se face pe baza unei analize pluricriteriale care cuprinde: ‡ criterii geologice, pedologice si hidrogeologice: caracteristicile si modul de dispunere a straturilor geologice; structura, adancimea si directia de curgere a apei subterane; distanta fata de cursurile de apa si alte ape de suprafata; starea de inundabilitate a zonei; folosinta terenului; clasa de seismicitate; criterii legate de pericole de alunecare, tasare; ‡ criterii climaterice: directia dominanta a vanturilor fata de asezarile umane sau alte obiective; regimul precipitatiilor; ‡ criterii economice: capacitatea depozitului si durata de exploatare (minimum 10 ani); distanta medie de transport al deseurilor; necesitatea unor amenajari secundare (drumuri de acces, utilitati etc.); ‡ criterii suplimentare: vizibilitatea amplasamentului si modul de incadrare in peisaj; accesul la amplasament; existenta unor arii protejate de orice natura; existenta in zona a unor aeroporturi, linii de inalta tensiune sau obiective militare.

instalatii pentru distributia apei si a combustibililor. I. cerintele legale si cele ale autoritatii competente). dintre care det erminanti sunt topografia si geologia terenului si adancimea apei sub terane. ‡ garaje. ‡ facilitati pentru verificarea deseurilor si laborator. dar si in cursul exploatarii.Cele mai utilizate metode de depozitare / descarcare a deseurilor municipale : a) Depozitarea pe suprafata . ‡ screpere .5. Echipamentul auxiliar cuprinde: tractoare.sunt utilizate in general in depozite mici. frecventa de transport.5 m) este stabilita prin autorizatia de functionare b) Depozitarea prin inaintarea frontului de lucru .sunt utilizate in principal la amenajarea depozitului. perioada de operare stabilita. remorci. ‡ incarcatoare . diferenta fiind ca deseurile sunt descarcate si compactate pe o suprafata inclinata care se deplaseaza pe masura depozitarii . Aceste facilitati trebuie amplasate. perii pentru curatarea drumurilor.este similara depozitarii pe suprafata.sunt utilizate pentru maruntirea si omogenizarea deseurilor. ‡ excavatoare hidraulice .sunt utilizate atat pentru depozitarea efectiva a deseurilor. ‡ birouri administrative si constructii sociale. Metode de depozitare / descarcare Metoda de depozitare propriu-zisa se alege in functie de o serie de factori specifici fiecarui caz in parte. cat si pentru alte activitati de mentinere a bunei functionari a depozitului. ‡ compactoare cu role .4. ‡ instalatii pentru tratarea levigatului.sunt utilizate pentru excavarea si tr ansportul materialului de acoperire. Construirea depozitelor de deseuri Un depozit de deseuri trebuie sa aiba in componenta urmatoarele instalatii si echipamente fixe principale: ‡ poarta de acces si sistem de paza si supraveghere. ‡ drumuri interioare.prin descarcarea si compactarea deseurilor se formeaza o platforma relativ orizontala a carei inaltime maxima (care de obicei nu depaseste 2. basculante. instalatii de pompe si conducte. astfel incat sa asigure o exploatare optima. ‡ echipament pentru curatarea rotilor vehiculelor. respectiv pentru colectarea si evacuarea gazului de depozit. ‡ zone pentru depozitarea deseurilor. cantitatea de deseuri. in functie de rolul pe care il au si de caracteristicile specifice fiecarui depozit (marimea si tipul. in care predomina deseurile din constructii. reducerea spatiilor libere dintre acestea si realizarea unei suprafete relativ netede si stabile.I. ‡ echipament de cantarire si echipament de receptie pentru cantitati mici de deseuri. ateliere si spatii de parcare pentru utilaje. Echipamentele mobile cuprind in general : ‡ buldozere .

Deseurile sunt imprastiate omogen pe toata suprafata celulei de depozitare si apoi sunt compactate. Exemplu de utilaj de imprastiere a deseurilor Figura 2. a animalelor si pasarilor si aparitia incendiilor. ‡ minimizeaza fenomenele de tasare pe termen scurt.Nivelarea si compactarea Deseurile descarcate vor fi imediat nivelate si compactate. proliferarea insectelor. ‡ reduce impactul determinat de imprastierea gunoaielor pe diferite supr afete. aceasta practica avand mai multe avantaje: ‡ creeaza posibilitatea depozitarii unei cantitati mai mari de deseuri in unitatea de volum. Exemplu de compactor picior de oaie . Figura 1.

‡ strat pentru colectarea si evacuarea gazului de depozit. proliferarea insectelor. Asigurarea stabilitatii depozitului. Tehnici de tratare mecanica 1. duritatea. ca de exemplu. .Acoperirea zilnica Acoperirea zilnica a deseurilor descarcate si compactate se realizeaza pentru a preveni aparitia mirosurilor neplacute. ‡ strat de sol vegetal. Fiecare maruntire serveste extinderii suprafetei exterioare specifice. gradul necesar de reducere a riscurilor pentru toti factorii de mediu. a pasarilor. atat in perioada de exploatare. Corpul propriu-zis al depozitului trebuie construit intr-un asemenea mod incat sa asigure stabilitatea mecanica a straturilor de deseuri unele fata de altele si in relatie cu zonele invecinate. ‡ strat pentru colectarea si evacuarea apelor pluviale. procesele fizice sau chimice la care va fi supus materialul maruntit. Caracteristicile materialelor din care este realizat stratul de acoperire se stabilesc in functie de: natura si cantitatea deseurilor depozitate pe amplasament. respectiv de cel de gaz de fermentare. ‡ necesitatea ca stratul de acoperire sa nu ocupe un volum prea mare din depozit. II.geomembrana). ceea ce ar reduce volumul util al acestuia. marimea medie a particulelor sau marimea specifica a particulelor. printre care: ‡ necesitatea ca stratul de acoperire sa poata fi strabatut de fluxul de levigat. Pentru alegerea masinii de maruntire potrivite sunt necesare urmatoarele informatii: ‡ proprietatile fizice ale materialului care trebuie maruntit precum granulatia initiala. consistenta. fragilitatea si fisionabilitatea ‡ scopul maruntirii. utilizarea ulterioara a terenului. cat si dupa inchidere. Natura si grosimea stratului de acoperire se stabilesc in functie de o serie de criterii. imprastierea de catre vant a deseurilor usoare. ‡ caracteristicile necesare ale materialului maruntit precum marimea si distributia particulelor maruntite. Tehnici de maruntire Maruntirea reprezinta trecerea unui material intr -o granulatie mai fina. conditiile de mediu natural. TRATAREA DESEURILOR II.1. Conditiile pentru o tasare uniforma sunt de obicei real izate prin nivelarea si compactarea deseurilor si prin asezarea corecta a straturilor de acoperire. La baza taluzului. reprezinta un factor esen tial. geomembrana trebuie sa fie ancorata in mod corect. pentru a face fata la solicitarile mecanice si pentru a realiza o izolare corespunzatoare a masei de deseuri. Sistemul de acoperire a unui depozit de deseuri este format din: ‡ strat pentru acoperirea deseurilor (geotextil). precum si pentru a conferi depozitului un aspect relativ estetic. ‡ strat de impermeabilizare (argila .

Ele se deosebesc. Materialele greu de maruntit. deseurilor din lemn.b Maruntire prin taiere Maruntirea prin taiere se face cu mori cu cutite sau tocatoare sau raspel cu sita. in principial. Prin rotatia in sensuri diferite a arborilor dubli prevazuti cu cutite materialul este atras intre cutite. Modul de actionare a unui raspel cu sita poate fi comparat cu cel al unei site din bucatarie. .Maruntirea este cel mai des utilizata pentru marirea suprafetei specifice a componentelor deseurilor biodegradabile. doar dupa tipul rotorului. tamburi rotativi. textilele. mori raspel si mori spiralate. elastic sau dur. In ceea ce priveste maruntirea altor tipuri de deseuri casante. Vederea unei instalatii cu moara orizontala cu ciocane 1. mori rapide sau lente de taiere.acest tip de moara s-a dezvoltat special pentru prepararea deseurilor in unitati de compostare. precum deseurile din lemn si sticla morile cu ciocane s-au dovedit a fi foarte eficiente. Pentru maruntire se pot utiliza: mori rapide cu ciocane.Moara poate fi cu arbore orizontal simplu sau dublu. materialele plastice sau materialele dure se aduna in raspelul cu sita si pot fi evacuate printr-o clapa laterala a bratelor raspelului. mori cu bile. Figura 3. de aceea sunt preferate morile rapide de taiere cu cutite. cum ar fi deseurile din sticla si deseurile din lemn sunt preferate morile cu ciocane. Exista mori orizontale si verticale cu ciocane montate flexibil. Maruntirea are loc intre uneltele de taiere indiferent de tipul materialului: moal e. Pregatirea prin maruntire a deseurilor biodegradabile in scopul compostarii presupune in special o destramare a materialului. in vederea grabirii procesului de tratare biologica. 1.a Maruntire prin lovire Pentru maruntirea deseurilor municipale si de productie. Raspel cu sita . Acest tip de moara se foloseste cel mai des pentru maruntirea deseurilor din plastic. metalele. etc. Mori cu cutite sau tocatoare .

datorita fapului ca: ‡ efectul de maruntire in cazul acestor dispozitive este mai mic decat in cazul morilor cu ciocane sau cu cutite. Sortarea dimensionala . Sita plata cu disc . 2. diametrul. Sunt folosite.acest mecanism a fost realizat pentru separarea deseurilor municipale in trei fractii: grea. in special. Sita cu vibratie . atat in prima treapta de preparare. sortarea optica. Sortarea densimetrica . Acest proces se mai denumeste si clasare. 2.a. Sita tambur . in prelucrarea deseurilor se folosesc cu precadere 2 tipuri: separatorul cu aer rotativ si instalatia de aspirare. respectiv aceeasi viteza de coborare.aceasta sita face parte din categoria masinilor de cernere dinamice si s-a dovedit a fi eficienta ca agregat de cernere a deseurilor care nu se infunda.o sita cu disc este un aparat de clasare in cascada care consta dintr-un gratar de clasare cu mai multe site partiale asezate in trepte formate dintr-o multitudine de arbori paraleli plasati la distante egale unul de altul cu discuri de antrenare hexagonale . Fiecare dintre aceste discuri de antrenare se roteste in golul dintre doua corpuri de discuri invecinate. cu ajutorul unei suprafete de separatie.b. O sita este considerata eficienta daca 70% din materialele cu dimensiunea particulelor mai mica decat ochiurile plasei pot trece prin acestea. cat si dupa procesul de maruntire. atunci acestea ar trebui sa aiba in aceleasi conditii initiale aceeasi traiectorie.sortarea densimetrica este o metoda de clasare care se bazeaza pe echivalenta specifica a materialelor asemanatoare intr-un curent de aer ascendent. turatia. sortarea densimetrica.Prin cernere se separa materiale de granulatie diferita. Din multitudinea de instalatii de separare existente. Prin cernerea cu sita se realizeaza separarea in functie de dimensiunea caracteristica a granulelor. doua tipuri de site pentru sortarea dimensionala: site cilindrice si site cu vibratie. Tehnici de sortare a deseurilor Sortarea reprezinta procesul de separare si clasare a deseurilor in functie de diferentele dintre caracteristicile lor fizice. Echivalenta inseamna ca diferite particule vor atinge aceeasi viteza finala de cadere. Separarea se realizeaza in functie de viteza de cadere a particulelor. In principiu exista sortarea dimensionala. prevazuta cu orificii asezate geometric. in diverse clase granulometrice propuse.Raspelul cu sita se utilizeaza insa din ce in ce mai rar in tehnica de prelucrare a deseurilor. aceasta reprezinta un agregat de clasare verificat care poate fi utilizat intr -o instalatie de preparare a deseurilor. Acest proces se mai denumeste si clasare. elementele interiorului tamburului si inclinatia acestuia. 2. Viteza de cadere depinde de forma granulei si de greutatea specifica a fiecarui material. Separator balistic . Sortarea densimetrica se poate realiza si cu ajutorul apei ( hidrociclonul). Daca particulele sunt echivalente. flotarea si sortarea manuala.este o sita cilindrica. Debitul si performantele la separare ale unei site tambur sunt determinate de marimea orificiilor. . sortarea magnetica. ‡ faptul ca raspelul cu sita lucreaza discontinuu. usoara si fina.

sticle de diferite culori sau amestecate. sau pierderile datorate curentilor turbionari din transformatoare. dar poate indeparta si impuritati sau componente daunatoare. dat fiind faptul ca magnetii pot atrage orice fel de greutati. In cazul sortarii magnetice a deseurilor casnice. dar si din fractiunile de deseuri colectate separat. 2. 3. marimea optima a elementelor este in jur de 10 pana la 100 mm.e. PS. ori paralel cu directia transportorului de deseuri.2. PP.c Sortarea magnetica .la ora actuala.o sortare magnetica eficienta se realizeaza atunci cand elementele feromagnetice sunt preluate de magneti in urma unei maruntiri a deseurilor si a unei afanari. 2. Curatarea poate fi realizata cu apa sau fara apa. Aceasta sortare este. In acest domeniu sunt mai cunoscute efectele secundare nedorite ale curentilor turbionari: franarea datorita curentilor turbionari.f. personalul de sortare poate separa diferite calitati de hartie recuperata. Sortarea manuala . deseurile din materiale plastice si multe altele. Marimea elementelor feroase nu este limitata. care prin acestea dezvolta forte intr-un camp magnetic. Separator cu curenti turbionari . Sortare optica . etc. LDPE. zgura. Acest tip de magneti sunt utilizati in principal pentru presortarea magnetic a grosiera a deseurilor maruntite sau nemaruntite.sortarea prin flotatie este avuta in vedere cand densitatile specifice ale unui amestec de materiale sunt foarte apropiate. sortarea manuala este totusi cea mai de incredere metoda de separare voita si de foarte buna calitate a produselor secundare dintr-un amestec de deseuri. . comert si institutii. Dar in cazul separarii cu ajutorul curentilor turbionari.sortarea magnetica se face in mare masura cu magneti asezati deasupra benzilor rulante de transport a deseurilor care sorteaza materialele feroase din curentul de deseuri si le elimina. levitarea sau suspensia magnetica. Separator magnetic . Tehnici de curatare a deseurilor In general curatarea deseurilor se realizeaza pentru deseurile care pot ajunge materie prima secundara intr-un proces de fabricare a ambalajelor alimentare. Sortarea magnetica s-a dovedit a fi eficienta dupa maruntire. rezultatele sunt la fel de eficiente ca si in cazul separarii metalelor feroase cu ajutorul magnetilor. de alte impuritati.tehnologia de separare consta in inducerea unor curenti turbionari in corpuri care conduc electricitatea. iar cu ajutorul echipamentelor cu infrarosu se pot sorta si in functie de tipul de material din care este confectionat.d. cernelurile negre de tipar. in principal utilizata pentru separarea diferitelor tipuri de materiale plastice: PET. folii din polietilena alba sau colorata etc. HDPE. PVC. astfel intalnim purifcarea mecanica si spalarea in tamburi speciali. minereuri. ori perpendicular. 2. barita.sortarea optica are rolul de a separa materialele valorificabile in functie de culoare. Flotatia se foloseste la indepartarea impuritatilor din carbuni. eliberandu-se astfel. Flotarea . Din deseurile casnice sau din mica industrie.

in special pentru transportul acestora sau pentru stocare. care perforeaza deseurile de ambalaje din plastic si usureaza compactarea lor. 4. De exemplu. Prin compactare se reduc. astfel.Purificare mecanica . costurile de transport si dimensiunile spatiului de stocare necesar. spalarea fulgilor de plastic si sortarea prin flotare a diferitelor tipuri de plastic.a.acest proces are doua avantaje. Vedere instalatie de purificare mecanica si materialul rezultat 3.b Spalare in tamburi . carton si alte reziduuri fara apa. Instalatiile de curatare a deseurilor pot fi usor integrate in orice tip de instalatie de reciclare a deseurilor de ambalaje.3. Figura 5. Tehnici de compactare si balotare a deseurilor Compactarea deseurilor se realizeaza in vederea reducerii volumului deseurilor. pentru deseurile de ambalaje din plastic sunt recomandati tamburii cu tepi.aceasta metoda de tratare mecanica a deseurilor din plastic permite indepartarea deseurilor de hartie. Figura 4. Vedere instalatie compactare deseuri de ambalaje din plastic . In functie de tipurile de deseuri prelucrate au fost dezvoltate diferite echipamente de compactare a acestora.

Comparata cu alte metode de tratare a deseurilor. Obiectivul procedeului biologic este pe de o parte valorificarea si pe de alta parte indepartarea reziduurilor. Pe langa compostarea deseurilor municipale. Vedere instalatii de compactare si balotare deseuri din hartie si carton Compactarea poate fi realizata cu prese operate mecanic sau hidraulic. in aceste instalatii se composteaza si deseurile din parcuri.2. 1. Descompunerea se efectueaza in cadrul procedeului de transformare in compost prin alimentare cu aer. II. Tehnici de tratare biologica Compostarea sau tratarea biologica a deseurilor se bazeaza pe descompunerea substantelor organice de catre diverse microorganisme. Este o metoda de tratare ecologica utila deoarece partea biodegradabila din deseuri. Deseurile biodegradabile cuprinse separat reprezinta un potentia l valorificabil ce poate fi utilizat ca material in instalatii de producere a compostului. iar in cadrul procedeului cu biogaz prin inchidere ermetic a ceea ce duce la o reductie a substantelor organice originare. care reprezinta in jur de 50% din totalul deseurilor casnice. compostarea presupune nu mai o incarcare redusa a mediului inconjurator. poate fi reintrodusa in ciclul natural. Presele pot fi dotate si cu un mecanism de balotare a deseurilor compactate pentru usurarea transportarii lor. ca si depozitarea sau incinerarea. alte deseuri biodegradabile descentralizate . in instalatii de fermentare sau in concepte combinate. In scopul degajarii deseurilor dupa extragerea materialelor utile procedeele biologice sunt in masura sa efec tueze alternativ o asa numita "inertizare rece" a deseurilor ce trebuie depozitate.Figura 6. Compostarea. apartine procedeelor clasice de tratare a deseurilor.

Aceste fractii de deseuri biodegradabile reprezinta de la 50 la 60% din totalul deseurilor municipale. potasiu). ‡ mediu de dezvoltare pentru nenumarate tipuri de microorganisme. La inceputul procedurii de alterare pH-ul va scade datorita crearii de acizi grasi. b) Conditiile tehnice de procedura Continutul de apa .in cadrul celulelor de alterare inchise si a stogurilor. ‡ deseuri de gradina si parcuri. De o importanta deosebita este raportul de carbon si azot (raportul C/N). trebuie sa aiba o componenta preponderent biodegradabila si un continut mic de elemente nocive. ce trebuie utilizate la compostare.volumul porilor de aer trebuie sa se situeze intre 25 si 35%. respectiv al stogurilor.necesarul de oxigen in timpul procesului de alterare aeroba este de 2 g O 2/g substanta uscata (=2 l aer/g material proaspat). ‡ namol orasenesc. In sistemele neaerate. din horticultura si din gradinile proprii. Necesarul de oxigen . Deseurile principale ce pot fi utilizate sunt: ‡ fractia biodegradabila din deseurile menajere si asimilabile. ‡ resturi biodegradabile din industria alimentara. fosfor. Materiile prime pentru alterarea aeroba trebuie sa aiba un raport optim C/N de la 35 la 1. atunci se va furniza azot pamantului. ‡ medii tampon alcaline pentru neutralizarea CO 2 si a acizilor organici.datorita faptului ca descompunerea substantelor organice se realizeaza prin microorganisme. In cazul in care raportul C/N al compostului utilizat este mai mare de 20. alimentarea cu oxigen se face prin intoarcerea stogurilor.microorganismele preiau substantele nutritive printr -o membrana semipermeabila sub forma moleculara dizolvata. Volumul porilor de aer . Pe langa substantele biodegradabile ce se pot descompune sunt necesare si urmatoarele substante minerale: ‡ furnizoare de substante nutritive (azot. iar daca raportul C/N este substantial mai mic de 15. trebuie sa existe un raport echilibrat de substante nutritive. atunci se va extrage azotul din pamant. Aerarea . deoarece microorganismele prefera acest raport de amestec pentru metabolism. ‡ suprafete de absorbtie pentru produsele intermediare si finale din cadrul procesului de alterare. producerii de CO 2 si datorita nitrificarii dar va creste din nou prin restructurarea bacteriilor. motiv pentru care continutul de apa a materiei de compostat trebuie sa fie reglat la 55%. ‡ furnizoare de microelemente pentru microorganisme si plante. Valoarea pH .din agricultura. ‡ deseuri din piete.trebuie sa se situeze intre 7 si 9. Insa o . Aceasta tehnica este avantajoasa mai ales in zone preponderent agricole a) Conditiile materiale ale compostarii Deseurile. Raportul de substanta nutritiva . aerarea fortata se realizeaza cu ajutorul unor sisteme de suflare sau de absortie a aerului in sau din interiorul celulelor.

alimentare redusa cu oxigen poate duce la procese de putrezire si fermentare. faza de constructie (23-30 zile). Suprafete active . Se caracterizeaza prin incarcatura biodegradabila si continutul ridicat de sare si trebuie tratata fie prin decantare sau prin reintroducerea in procesul de alterare. ‡ actinomicete. motiv pentru care deseurile biodegradable vor fi faramitate inainte de depunerea lor in celulele de compostare sau stoguri. iar substantele ce se pot descompune usor au fost deja transformate. ‡ absorbtia materialelor mirositoare prin carbune activ. ‡ filtrare prin pamant (de exemplu: biofiltru). Reziduurile lichide din instalatiile de compost reprezinta apa de infiltratie eliminata si apa de ploaie impura. Astfel 1 g de namol orasenesc contine mai multe miliarde de germeni. modificari induse de temperatura. iarba neagra sau coaja de copac) si sunt apoi descompuse cu ajutorul microorganismelor localizate in acel portant fix. animale si plante depinde considerabil de durata si temperatura procesului de alterare.pentru o alterare eficienta este necesara o suprafata activa cat mai mare a materiei prime pentru compost. Procesul de alterare se termina atunci cand activitatea biologica a materiei de alterare s-a incheiat. c. ‡ fungi. respectiv la formarea de mirosuri neplacute. Pe timpul alterarii se pot observa modificari in varietatea microorganismelor prezente la un timp anume. Igienizarea. sau altfel spus distrugerea germenilor patogeni pentru oameni. ‡ alge si protozoare. Se disting urmatoarele faze de alterare: faza de descompunere (1-15 zile). faza de reconstructie (16-22 zile). . Din posibilitatile enuntate. Conditiile biologice si transferul de energie pe timpul alterarii Microorganismele care iau parte la procesul de alterare sunt: ‡ bacterii aerobe si facultativ anaerobe. respectiv depozitarea. O injectare a materiei prime pentru compost cu astfel de microorganisme nu este necesara. Prejudicierea mediului prin instalatii de compost este foarte mica fata de alte instalatii de eliminare a deseurilor. turba. filtrarea prin biofiltru este convenabila si reprezinta o metoda eficienta in combaterea mirosurilor. Separarea materialelor toxice se realizeaza pe un portant fix (de exemplu: compost. deoarece acestea sunt prezente in materia de alterare. Combaterea mirosurilor se poate realiza prin: ‡ arderea aerului viciat (de exemplu: aerul viciat din buncar poate fi utilizat ca aer ajutator la arderea deseurilor intr-un incinerator). Cantitatea de apa de infiltratie este cu mult mai mica decat la depozitele compactate.

dozare . Figura 8. stocare. d. Deseurile biodegradabile sunt descarcate in buncare. Vedere biofiltru utilizat la o statie de compostare Compostarea deseurilor biodegradabile a castigat in ultimii ani din ce in ce mai mult interes.aceasta grupa a procedurii cuprinde: ‡ cantar de receptie ‡ capacitati de descarcare a mijloacelor de transport deseuri ‡ buncar pentru desfacerea materialelor livrate si pentru tratare ‡ aparate de prelucrare ‡ aparate de transport e. Livrare . Preluarea deseurilor.Figura 7. Receptia deseurilor biodegradabile in buncarul de descarcare .mijloacele de transport trec peste un cantar la intrarea in incinta platformei de compostare.

a cantitatii de deseuri si a timpului de alterare.Figura 9. Celulele de alterare din ziua de astazi pot fi privite ca stoguri modificate conectate la sistemele de alimentare avand un grad mai mic sau mai mare de automatizare. Pentru stoguri cu inaltimi mari s-au dezvoltat diferite sisteme de aerare artificiala. Transportul deseurilor din buncar la utilajele de prelucrare Necesarul de spatiu depinde de forma stogului. Exemplu de celule de compostare . insa cea mai intalnita este aerarea reglabila prin podea. in special pentru compostarea in celule. a inaltimii acestuia. in conditii optime. Dezvoltarea de compost in celule de alterare statice are la baza d orinta de monitorizare pe cat de mult posibil a procesului de alterare. Figura 10. ideea principala fiind adaugarea de aer si apa.

Turnuri de alterare . Datorita faptului ca materialul nu sta niciodata nu se pot forma ciupercile care sa conduca la o alterare totala. Principalele procedee dinamice sunt: ‡ tamburi de alterare. O faramitare preliminara nu este neaparat necesara. astfel compostului rezultat i se asigura o alterare mai rapida si mai eficienta in intreaga masa a stogului si implicit i se asigura calitatea necesara punerii pe piata.se deosebesc doua tipuri de turnuri de alterare si anume turnuri cu etaje si turnuri fara etaje. Compostul este modificat biologic la finalul perioadei de alterare. In functie de continutul de substante nocive. . Prin adaugarea unei cantitati de namol orasenesc in tambur se realizeaza o malaxare si o omogenizare buna a materialului. Figura 11. deoarece acest lucru se efectueaza prin miscarea de rotatie si prin subansamblele tamburului. Tamburii de alterare sunt potriviti in mod special pentru alterare preliminara. tamburii sunt supusi uzurii datorita componentelor mobile si din acest motiv trebuie utilizati la procese de alterare pe perioada relativ scurta. de procedeul de prelucrare preliminara si de viitorul domeniu de utilizare exista diferite variante de utilizare in cadrul pregatirii fine.Compostul poate fi intors cu ajutorul unor tractorase prin mutarea acestuia dintr-o celula in alta. In cadrul acestor tamburi are loc o omogenizare foarte buna si o buna explorare mecanica a deseurilor.materia prima este rasucita continuu in tambur si este aerata artificial. Deseurile parcurg turnurile de sus in jos si de regula sunt aerate in mod artificial. Insa. Acest procedeu se caracterizeaza printr -o miscare si o aerare continua a materialului. ‡ turnuri de alterare. Vederea unei instalatii de compostare dinamica cu tambur de alterare Tamburi de alterare .

Ca si Mg. pentru stabilizarea anaeroba a namolului orasenesc cu incarcatura mare biodegradabila si pentru compostarea fractiei biodegradabila a deseurilor menajere. dar si in stomacul rumegatoarelor. 2. ce ar putea duce la influente dezavantajoase asupra consumatorilor. Aceste bacterii sunt obligatoriu anaerobe si pot trai numai intr-un mediu fara aer. ca de exemplu in mlastini si in sedimente. a apei si a rezervelor de substante nutritive in pamant. Se mareste capacitatea de patrunde re si crestere in adancime a radacinilor si pamantul este afanat. pe cand deseurile menajere sunt mai umede. Cerinte pentru materia prima Materia prima trebuie sa contina suficiente substante organice pentru a permite un proces de descompunere stabil. Succesul introducerii procedeului de biogaz depinde de luarea in considerare a tuturor conceptelor diferentiate de degajare a deseurilor. a. Comercializarea compostului Compostul este bogat in substante biodegradabile si nutritive N. Instalatiile de biogaz pot fi utilizate pentru tratarea excrementelor de provenienta animalica.Avand in vedere realizarea unui compost de buna calitate si cu un grad de utilizare satisfacator este absolut necesara o cernere ulterioara. adica sa nu fie vizibile bucati de materiale sintetice. aceasta solicitare poate fi indeplinita prin sortarea materiilor prime corespunzatoare. in cazul solului argilos acesta mareste capacitatea de permeabilitate a aerului si a apei si reduc prin aceasta spalarile de suprafata. Compostul duce la o ridicare a continutului de humus. In ceea ce priveste scopul pentru atingerea calitatii compostului se pot distinge diferite criterii de calitate: ‡ din punct de vedere fizic compostul trebuie sa corespunda. ‡ in functie de gradul de alterare se deosebesc diverse tipuri de compost: compost proaspat si compost maturat. K. Pentru aceasta operatie sunt utilizate cu precadere sitele tambur. a controlului caldurii. ‡ din punct de vedere biologic cea mai mare importanta pentru compost o reprezinta gradul de alterare si dezinfectarea. a activitatii solului. Bazele dospirii anaerobe Bacteriile de metan se gasesc peste tot in natura unde materiale organice se descompun in medii deficiente in oxigen. Tratarea in instalatii de biogaz. a capacitatii de prevenire a eroziunilor. In cadrul metabolismului lor acestea sunt dependente de alte bacterii. P. ‡ din punct de vedere chimic trebuie sa fie eliminate din com post substantele care ar putea dauna plantelor. contin mai multe substant e nutritive si se descompun . materiale solide sau in special de sticla. In cazul solurilor nisipoase compostul imbunatateste capacitatea de retinere a apei si diminueaza uscarea. la o imbunatatire a structurii pamantului. Deoarece compozitia chimica a compostului nu poate fi influentata direct sau indirect. deoarece deseurile verzi se descompun greu. Se face o distinctie clara intre deseurile verzi din gradini si parcuri si cele menajere prin capacitatea de descompunere. care ar putea duce la raniri. f. b. Avantajul este ca instalatiile de biogaz au doua produse finale: compostul si biogazul.

Variante de procedee Se deosebesc trei solutii principiale pentru instalatii: ‡ fermentatia uscata. unde se adauga apa pana cand se ajunge la un namol orasenesc cu circa 10% substanta uscata. de incarcarea bazinului de fermentare. d. ‡ fermentatia umeda in doua trepte. e. . Datorita faptului ca dospirea termofila se deruleaza instabil din punct de vedere biologic. Parametrii procedeelor Deoarece de-a lungul evolutiei s-au format mai multe ramuri de bacterii metanice care se deosebesc prin preferintele fata de temperatura. Timpul de stationare Timpul de stationare depinde de temperatura. Compostul . cele mai multe instalatii puse in functiune se situeaza in domeniul mezofil. Pentru a realiza in reactor temperaturi termofile sunt necesare cheltuieli tehnice si de energie mai mari. deoarece in cadrul procedeului mezofil nu are loc o distrugere a germenilor patogeni. f. in care mare parte din substanta biodegradabila este dizolvata in apa. exista trei domenii de temperatura cu productie ridicata de gaze: ‡ domeniul psicrofil in jurul temperaturii de 10 0C ‡ domeniul mezofil intre 32 si 50 0C ‡ domeniul termofil intre 50 si 70 0C. Produse finite Biogazul -recuperarea de biogaz si calitatea acestuia depind de materia prima procesata si de instalatiile utilizate. Biogazul poate fi utilizat la: ‡ generarea energiei termice si electrice.mai usor. deci a concentratiei de materie prima in reactor. unde se fermenteaza substratul cu un continut de pana la 65% substanta uscata. ‡ motoare pentru functionarea vehiculelor.proprietatile materialului rezultat din reactor in urma fermentarii seamana cu cele ale compostului obtinut aerob. ‡ fermentatia umeda. a concentratiei de biomasa activa si de gradul de descompunere dorit. unde substanta solida trece printr -o hidroliza. In cazul fermentatiei uscate un avantaj este necesarul redus de apa si utilizarea capacitatii maxime a bazinului de fermentare. c. Se remarca faptul ca sunt necesare masuri de igienizare. ‡ introducerea in reteaua publica de gaze. omogenizata si pentru fiecare procedeu de fermentare se vor realiza etape diferite. Fermentatia umeda prezinta probleme mai reduse prin utilizarea unei materii prime mai omogene si prin posibilitatea separarii substantelor plutitoare sau a celor care se scufunda in etapa de fluidizare. si recircularea materiei prime. Inainte de a fi introdusa in reactor materia prima este maruntita. ca de exemplu o compostare ulterioara a materialului.

1. Incinerarea deseurilor . O instalatie de tratare a deseurilor reziduale optima trebuie sa indeplineasca cel putin primele trei puncte. Coincinerarea reprezinta valorificarea energetica a anumitor tipuri de deseuri in industrie. de aceea este indicata incinerarea deseurilor reziduale din deseurile municipale. Pe langa criteriile enumerate mai sus se va mai tine cont si de urmatoarele aspecte: ‡ siguranta functionarii. in special a volumului. piroliza deseurilor. ‡ necesarul de spatiu. ‡ reducerea masei de deseuri de depozitat. incineratoarele trebuie sa atinga o temperatura de ardere mult mai ridicata decat in cazul incinerarii deseurilor nepericuloase. Pentru deseurile periculoase. Insa. coincinerarea deseurilor si procedeul de uscare. In cadrul pirolizei. valorificarea anvelopelor uzate sau a combustibililor alternativi in cuptoare de ciment. respectiv depozitate in cantitati mult mai reduse. compozitia deseurilor municipale este prepoderent biodegradabila. Pe langa deseurile reziduale sau municipale. ‡ transferarea deseurilor reziduale in materii prime secundare in vederea protejarii celorlalte resurse materiale. ‡ cantitati prelucrate posibile respectiv viabile.incinerarea se poate aplica atat deseurilor municipale colectate in amestec cat si numai fractiei de deseuri reziduale.II. deseurile organice se transforma prin intermediul descompunerii termice sub retinerea aerului in produse ce pot fi valorificate energetic datorita continutului mare de energie. ‡ folosirea valorii calorifice a deseurilor reziduale in vederea protejarii resurselor de energie. Pe departe cel mai important procedeu termic este la ora actuala incinerarea deseurilor. respectiv deseurile ce nu mai pot fi reciclate material. deseurile de productie periculoase si nepericuloase. incinerarii deseurilor ii revine sarcina de a trata deseurile reziduale ce nu mai pot fi valorificate. incineratoarele pot accepta orice tipuri de deseuri. Insa pentru fiecare tip de deseu exista niste caracteristici tehnice bine definite. Punctele de mai sus sunt enumerate in functie de prioritatea lor in managementul deseurilor. astfel incat sa se ajunga la: ‡ inertizarea deseurilor reziduale. Tehnici de tratare termica Printre procedeele termice din cadrul tratarii deseurilor se numara incinerarea deseurilor. ‡ necesarul de investitii. In functie de tipul deseurilor acceptate incineratoarele sunt proiectate special. minimizand emisiile in aer si apa.3. . ‡ distrugerea materialelor nocive organice. respectiv concentrarea materialelor anorganice. namolul orasenesc. In managementul modern al deseurilor. deseurile reziduale reprezentand deseurile ramase dupa sortarea deseurilor reciclabile. cum ar fi de exemplu. Deseurile ce pot fi tratate termic sunt deseurile munic ipale.

In ceea ce priveste tratarea deseurilor s-au dorit printre altele urmatoarele avantaje ale pirolizei: ‡ procedee necomplicate. In cazul gratarului inclinat cea mai intalnita versiune este acea a cuptorului cu gratar cu actiune inversa. In ambele cazuri. Procesul de incinerare la instalatiile cu cuptor rotativ . peretii camerei de ardere si in partea superioara un plafon. 2. de aici fiind preluat si pentru incinerarea deseurilor.cuptorul rotativ este intalnit in industria cimentului. sunt asemanatoare. care sa poata functiona si cu cantitati mici de prelucrare de pana la 10 tona/h. barele gratarului sunt miscate continuu pentru a asigura arderea completa a deseurilor si transferul acestora in cuptor. Vedere cuptor rotativ Indiferent de cuptorul ales pentru incinerarea deseurilor. ‡ posibilitatea recuperarii energiei si materiei prime. structura de baza a cuptorului este caracterizata de un gratar de ardere la baza. etc. instalatiile de ardere cu gratar si instalatiile cu cuptor rotativ. Barele gratarului pot fi racite cu aer sau cu apa. Figura 8. . Gratarul poate fi orizontal sau putin inclinat. Procesul de incinerare la instalatiile cu gratar . de regula.Pentru incinerarea deseurilor se folosesc.indiferent de sistemul cu gratar folosit. urmatoarele trepte intalnite in procesul de incinerare a deseurilor. cum ar fi eliminarea cenusei. In cazul incinerarii cu cuptor rotativ temperatura atinsa in camera de ardere este mult mai ridicata fata de incineratoarele cu grat ar. Piroliza si gazarea deseurilor a) Piroliza este cunoscuta din tehnica procedurala industriala. tratarea emisiilor. recuperarea energiei.

Pentru unele produse provenite din piroliza exista o piata limitata. ce transforma reziduurile carbonizate in alte produse gazoase. eliminandu-se compusi. metale. procesele de uscare. astfel incat degazarea si gazarea sa devina procedee de tratare a deseurilor de sine statatoare. gazare si incinerare au loc intr. gazele pirolitice obtinute se vor folosi intr o a doua etapa procedurala la incinerarea si vitrifierea cocsului pirolitic. din cauza diverselor probleme si a redusei disponibilitati. gaz slab.‡ posibilitatea de depozitare a produselor valorificabile in mod energetic. degazare. La piroliza. ‡ apa de condens cu impuritatile dizolvate in ea. Piroliza ca instalatie de tratare a deseurilor nu s-a putut impune in fata incinerarii deseurilor. Prin transformarea pirolitica a deseurilor iau nastere diverse produse dependente de componenta materialului initial. In special uleiurile provenite din degazarea anvelopelor uzate se pot folosi drept materie prima in industria chimica sau petroliera. materii prime sub forma de as falt. Gazarea. etc. de conditiile de incalzire ale temperaturii de degazare si de durata reactiei. ‡ reziduuri cum ar fi cocs. . de parametrii de functionare ai instalatiei. Conditia este insa ca instalatia pirolitica sa se afle in apropierea instalatiei prelucratoare de ulei. sticla. insa si un proces partial al incinerarii. aerul. ‡ evitarea in mare masura a impactului asupra mediului. nisip etc. in functie de solutia gazanta. ulei. CO 2. la fel ca si piroliza. iar compusi de carbohidrati se descompun. La o incinerare conventionala. Reziduurile solide din procesul de gazare sunt similare celor provenite din incinerare. Insa se are in vedere utilizarea pirolizei in combinatie cu incinerarea la temperaturi inalte. Acelasi lucru este valabil si pentru gazul pirolitic. gaze de ardere. Volumul deseurilor se reduce considerabil si se transforma intro forma ce face posibila o depozitare fara impact semnificativ asupra imprejurimilor. este un procedeu de sine statator. Pot aparea urmatoarele produse finite : ‡ combustibil respectiv. Produsele ivite ca urmare a gazarii sunt.900 0C se elimina materii volatile. ce trebuie utilizat partial la incalzirea propriului proces de piroliza.o singura camera. ‡ flexibilitate fata de diversele si schimbatoarele componente ale deseurilor. In intervalele de temperatura intre 150 . Degazarea sau piroliza reprezinta descompunerea termica a materialului organic. Aici. unele dintre aceste procese partiale pot fi executate in reactori separati. Gazarea difera de piroliza prin faptul ca se adauga gaz reactiv. aburul etc. Cu ajutorul pirolizei deseurilor s-a urmarit un scop asemanator cu cel al incinerarii. b) Gazarea Gazarea se refera la conversia la temperaturi inalte a materialelor cu continut de carbon in combustibil gazos. aburi. cum ar fi oxigenul. ele prezinta un continut ridicat de cenusa si unul scazut de carbon.

La alegerea procedeului este important daca namolul este puternic mirositor sau nu. La uscarea cu transmitere. Materia prima pentru producerea clincherului este uscata si incalzita pana la 1400 ºC si datorita reactiilor chimice ce au loc se formeaza clincherul de ciment. se afla in contact direct cu namolul si preiau apa ce se evapora din acesta. respectiv reducerea procesului de combustie prin depunerea pe peretii cuptorului. ‡ valorificarea energetica a deseurilor acolo unde valorificarea materiala nu este posibila. ‡ comportarea deseurilor pe durata procesului de combustie. Coincinerarea in cuptoare de ciment Un aspect esential in fabricarea cimentului il reprezinta producerea clincherului in cuptorul rotativ. a. gazele reziduale inca fierbinti parasesc uscatorul impreuna cu aburul. Insa ele pot fi adaptate si pentru utilizarea combustibililor alternativi. ‡ conservarea resurselor de materii prime necesare pentru producerea energiei. fabricile de ciment si otelarii.Folosirea deseurilor in sistemele de ardere industriala se numeste coincinerare. . Avantajele coincinerarii: ‡ reducerea cantitatii de deseuri depozitate. iar mediul fluidizant (abur supraincalzit) este introdus in circuitul procedural. aburul supraincalzit ori vapori sau aerul. Indiferent de metoda de fabricare. Coincinerarea deseurilor De cand deseurile si combustibilii alternativi produsi din acestea prin diferite metode de tratare au fost acceptati ca surse de energie. in principal. La sistemele deschise. obtinerea clincherului este un proces de conversie in care materialele folosite (combustibili si materii prime) sunt consumate sau integrate in produsul final . continutul organic al combustibililor alternativi este distrus in totalitate. un condensator realizeaza condensarea aburului in exces. Procedee de uscare a deseurilor In cadrul procedeelor de uscare cea mai mare importanta a obtinut -o uscarea namolului. Coincinerarea in centralele electrice Centralele electrice ca uzine prod ucatoare de electricitate sunt proiectate pentru folosirea eficienta a combustibililor conventionali. La sistemele inchise cu abur supraincalzit. in centra lele electrice. b. Mirosurile sunt astfel in mare parte excluse. 4. sunt folositi tot mai mult ca inlocuitori in procesele industriale. ‡ cerintele de pretratare a deseurilor pentru a le aduce intr -o forma utilizabila sistemelor de ardere particulare in instalatiile utilizate in centrale. Folosirea deseurilor si a combustibililor alternativi este limitata de urmatoar ele elemente: ‡ posibilitatile de stocare a acestora in centralele electrice.3. mediile de uscare cum ar fi gazele reziduale. In cazul namolului mirositor se recomanda utilizarea unui proces indirect de uscare. Datorita temperaturilor inalte din cuptorul de ciment. Aici apa transformata in abur poate fi condensata. cum ar fi uscarea cu pat fluidizat cu recirculare de vapori. aparitia coroziunii si influentarea sistemelor de epurare a gazelor reziduale.

caldura este condusa direct catre materialul de uscat. Uscarea cu contact: ‡ uscator cu pelicula. SC GCL SA N s ud i prin Serviciile de Salubritate din Prim ria Beclean i Prim ria Sângeorz B i. ‡ uscator cu etaje. III. institu iile i persoanele fizice s gestioneze controlat de eurile de la producere pân la valorificare sau eliminare. Uscarea cu transmitere: ‡ uscator cu cilindru rotativ. ‡ uscator cu pat fluidizat. iar transportul se realizeaz cu m ijloace auto care. III. La nivelul jude ului exist un num r de 5 depozite menajere neconforme în zona urban . MANAGEMENTUL DESEURILOR IN JUD. 349/2005 privind depozitarea de eurilor.serviciile de salubrizare ale localit ilor (precolectare. In functie de alimentarea cu caldura se regasesc in principal urmatoarele tehnologii de uscare: 1. ‡ uscator cu suspensii. uneori nu sunt asigurate împotriva pierderilor de de euri pe traseele de transport. conducerea sau coordonarea autorit ilor public e locale. anul prev zut pentru . de eurilor li s-a acordat o importan deosebit atât din punct de vedere legislativ cât i tehnic. În anul 2006 la nivelul jude ului exista un num r de 5 agen i de salubritate care deservesc circa 35 % din locuitorii jude ului : SC URBANA SA Bistri a. 2. BISTRITA NASAUD De eurile sunt generate de activit ile umane i de industrie în cantit i care au crescut constant în ultimii ani datorit cre terii nivelului de consum al popula iei i dezvoltarea industriei. colectare. ‡ uscator cu disc. conform prevederilor Hot rârii de Guvern nr. În cele mai multe situa ii amplasamentele nu corespund din punct de vedere al distan ei fa de apele de suprafa i localitate. Namolul si mediul de incalzire sunt separate prin diferite tipuri de pereti. ‡ uscator cu banda. Aceste depozite î i înceteaz activitatea etapizat.La uscarea cu contact.1. În tabelul de mai jos este prezentat capacitatea disponibil a fiec rui depozit din anul 2005 pân la momentul sist rii activit ii. Actele legislative oblig agen ii economici. De euri menajere i asimilabile Colectarea i transportul de eurilor . Colectarea de eurilor menajere se realizeaz cu un nivel foarte sc zut al colect rii selective în punctele de precolectare (aceasta realizându -se doar în localit ile Bistri a i Beclean). Datorit complexit ii problematicii de mediu identificate. SC CODRISOR SRL Bistri a. transport i depozitare de euri municipale) se desf oar sub controlul.

ceea ce înseamn un indicator de generare de 0. gr dini. pie e. pentru perioada 1999 ±2006.2.55 Conform Planului de implementare a directi ei pri ind depozitarea.2 10. depozitele care vor sista depozitarea se vor închide conform cu cerin ele Directivei 1999/31/CE. sunt prezentate grafic mai jos cantit ile de de euri menajere colectate. în jur de 77000 ± 78000 tone/an.8 0. mai exist inventariate un num r de 169 depozite în mediu rural care vor sista depozitarea pân la data de 16 iulie 2009 urmând salubrizarea zonei i reintroducerea ace steia în circuitul natural Pentru a ob ine o privire de ansamblu. într-o perioad de maximum 2 ani dup sistarea depozit rii În plus fa de cele 5 depozite. .35 3.33 tone/locuitor/an. III. 80000 70000 60000 50000 40000 30000 20000 10000 0 1999 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 cantitati deseuri colectate (tone) Se constat c în perioada 2003 ± 2006 cantit ile de de euri colectate se men in aproape constante.9 0.sist it ii sist rii depozit rii Denumire depozit i suprafa a t tal esti at a fi afectat la momentul An Închidere Capacitate proiectat (m3) Capacitate disponi il la finele anului 2005 (m3) 50 000 260 000 10 000 100 000 210 000 630 000 Suprafa a ocupat (ha) Depozit Urbana Depozit Codri or Depozit N s ud Depozit Sângeorz B i Depozit Beclean TOTAL 2006 2009 2008 2012 2016 258 000 950 000 350 000 150 000 300 000 2 008 000 4. De euri bi egradabile De eurile biodegradabile reprezint de eurile de la popula ie i cele rezultate din activit i comerc iale care sufer descompunere anaerob sau aerob cât i de eurile alimentare i cele vegetale din parcuri.3 1.

care în cursul anului 2006 au colectat o cantitate total de 446.805 tone de euri pe care le -au predat în vederea valorific rii.1% deseu plastic deseu biodegradabil deseuri inerte alte deseuri Se observ biodegradabile. popula ie rural i urban care nu beneficiaz de servicii de salubritate).8 2.De eurile colectate reprezint de eurile generate care sun t colectate prin servicii de salubritate. 2004 2005 2006 89. Activitatea de colectare a de eurilor de tip PET se realizeaz prin doua societ i. pe baza datelor furnizate de c tre agen ii de salubritate.7 III. SC FRATTELO PETGRUP SRL i SC ECOPR MUS SRL.2 83. Compozi ia medie a de eurilor menajere 3.8% 2. De eurile generate reprezint de eurile colectate din mediul urban i rural + de eurile necolectate din mediul urban i rural. De euri necolectate reprezint de eurile generate care nu sunt colectate prin servicii de salubritate (ex. Managementul de euril r Gradul de acoperire cu servicii de salubritate este un indicator care reflect modul de colectare al de eurilor municipale i se calculeaz ca raport între de eurile generate i de eurile colectate.3.8% 4.0 0.7% 8.8 90. cantit ile d e de euri municipale reciclabile colectate i valorificate sunt sc zute.1 84.0 mediul rural 0.Con inutul în de euri biodegradabile a fost stabilit prin estimare.0 0.8% 3. Managementul de eurilor (%) 1999 2000 2001 2002 2003 mediul urban 83. Tratarea i val rifi area de euril r muni i ale Întrucât în prezent nu este implementat sistemul de colectare selectiv decât la nivelul unor proiecte pilot.9 89.4.0 2.2 .0 0.8 4. Rez ultatele estim rilor sunt prezentate în graficul de mai jos.4 84.2 90.2% 20.7 2. c ponderea cea mai mare o reprezint de eurile III.6% deseu hartie si carton deseu sticla deseu metalic 56.

cantitatea de n mol de la sta iile de epurare. la nivelul jude ului nu exist instala ii de tratare mecano biologic i cu excep ia compact rii realizate în utilajele moderne de transport.sunt repezentate de de eurile din cariere.5.În prezent. existând solu ii de eliminare a acestor de euri. De euri industriale a. dar s-a constat existen a unor probleme în gestionarea anumitor categorii de de euri periculoase din cauza unor costur i financiare mari. se elimin prin depozitare final pe depozite sau se neutralizeaz de c tre societ i specializate. nisip i zgur . Astfel comparativ cu anul 2005 când s -a generat o cantitate de steril de flota ie de 76267 t în anul 2006 a rezultat doar 28714 tone. De euri periculoase -principalele tipuri de de euri periculoase care se genereaz în jude ul Bistri a-N s ud sunt reprezentate de baterii i acumulatori uzati. Prognoza privind generarea de eurilor municipale ia în calcul o serie de factori dintre care cei mai importan i sunt dup cum urmeaz : -dezvoltarea demografic ± evolu ia popula iei. borhot. În ceea ce prive te gestionarea i eliminar ea de eurilor periculoase nu s-au înregistrat situa ii grave de înc lcare a legisla iei. b. de euri metalice. cantitatea de de euri stradale. cantitatea de de euri din construc ii i demol ri. Sterilul a fost depozitat în iazul de decantare Valea Glodului. cantitatea de de euri din gr dini. de eurile municipale nu sunt supuse proceselor de tratare înaintea elimin rii finale prin depozitare. -cantitatea de de euri colectate de la popula ie i de la agen ii economici. uleiuri uzate. De euri nepericuloase. Cantit ile de de euri s-au redus semnificativ datorit sc derii cantit ii de de eu de steril rezultat la Sucursala Minier Rodna care a încetat activitatea în anul 2006. Bateriile uzate sunt recuperate de c tre SC ROMBAT SA. devenite de euri. care în conformitate cu HG 1057/2001 a pus la punct sistemul de valorificare a bateriilor uzate la nivelul jude ului Bistri a N s ud i la nivelul întregii ri prin dealerii de pia . de euri metalurgice. In anul 2006 a fost retras de pe pia o cantitate de 630 tone de baterii auto ie ite din termenul de garan ie. Cantitatea de de euri de produc ie generat în anul 2006. -aria de acoperire cu servicii de salubritate. . -dezvoltarea economi c ± dezvoltarea industriei i a sectorului economic legat de evolu ia venitului popula iei.000 tone. n moluri de la tratarea chimic a metalelor. dejec ii animaliere. pie e. III. este de aproximativ 100. cu respectarea prevederilor legale în vigoare. echipamente cu continut de PCB/PCT. În anul 2006 de eurile nepericuloase s -au gestionat corespunz tor. de euri spitalice ti etc. De eurile pentru care nu s -au g sit solu ii de valorificare se stocheaz pân la g sirea unei alternative. de euri din lemn.

se depoziteaz . valorifice sau elimine.6. reprezint o problem major pentru protec ia mediului.7. NH3. III. prin existen a unor terenuri degradate ca urmare a depozit rilor la întâmplare a de eurilor. -pozi iile amplasamentelor sunt în general defectuoase din punct de vedere al apropierii de locuin e sau cursuri de râu. de la caz la caz. persoanelor juridice autor izate s le colecteze. emisii de CH 4. SO2. -lipsa amenaj rilor tehnice privind etan area fa de nivelul pânzei de ap freatic . Lipsa instala iilor de colectare i evacuare a gazului metan rezultat în urma proceselor de fermentare anaerob conduc la fenomene de autoaprindere cu degajare de gaze toxice. datorit acumul rii lor în cantit i mari de -a lungul anilor i a depozit rii lor în unele cazuri în mod necorespunz tor. NOx. III. Prognoza privind generarea de eurilor industriale Analiza comparativ a cantit ilor de de euri de produc ie generate în ultimii ani arat o sc dere a acestora. -degajare de mirosuri. încet rii sau reducerii activit ii unor agen i economici sau modific rilor survenite în activit ile unor sectoare industriale. prin impurificarea apelor subterane. Un alt impact major al depozitelor îl reprezint disconfortul vizual generat de afectarea peisajului de c tre depozitele neconforme. de eurile ca verig final a tuturor activit ilor desf urate de om. Miezurile i formele de la turnare se elimin prin depozitare. n molurile chimice. -autoaprinderi accidentale da torate acumul rilor de biogaz. CO2. rezultând o cantitate de ulei uzat colectat de 45 tone. Analizând rampele de de euri din jude ul Bistri a N s ud se constat o serie de deficien e: -capacit ile depozitelor se g sesc la limita de epuizare sau aproape de aceasta existând situa ii de depozitare pe vertical . se supun procesului de bioremediere sau se neutralizeaz de c tre societ i specializate. Impactul activit ilor de gestionare a de eurilor asupra mediului Trebuie con tientizat c în actuala situa ie. În vederea monitoriz rii modului de gestionare a uleiurilor uzate a fost realizat un inventar pentru anul 2006. praf. în cea mai mare parte datorit reducerii cantit ilor de de eu de steril rezultat la Sucursala Minier Rodna. reducerii i controlului integrat al polu rii.Uleiurile uzate sunt predate conform prevederilor HG 662/2001 i modific rile ulterioare. pe m sur ce vor fi implementate tehnologii curate i se vor aplica principiile prevenirii. Impactul activit ilor de gestionare necores punz toare a de eurilor asupra factorilor de mediu se exprim prin poluarea direct a solului datorat depozit rii de eurilor. . Se poate considera c indicele de sc dere al cantit ilor de de euri periculoase generate va fi mai mare.

revizuit 2008.ing. Regiunea 6 Nord-Vest . III. men ion m c a fost ob inut acordul de mediu pentru acest depozit regional.Conf.judetul Bistrita Nasaud. Planul Local de Actiune pentru Mediu. În ultima perioad tot mai mul i agen i economici au implementat sistem ele de management de mediu.dr. Plan regional de gestiune a deseurilor.Agentia Nationala pentru Protectia Mediului 3. * * * BIBLIOGRAFIE : 1. Consiliul Judetean Bistrita Nasaud . . Tehnologia deseurilor rurale .Agentia pentru Protectia Mediului Bistrita Nasaud. Gabriela Rosu 2. în cadrul m surii ISPA 2003/RO/16/P/PA013-06 ´Asisten tehnic pentru pregatirea proiectelor în sectorul de de euri în România´. problemele din domeniul de eurilor municipale se vor rezolva. ceea ce duce la cre terea calit ii managementului de eurilor.8. Îmbun t irea calit ii managementului de eurilor Implementarea legisla iei în domeniul de eurilor a condus la schimbarea mentalit ilor i a modului de abordare în domeniul gestiunii de eurilor. Având în vedere c în perioada urm toare se va implementa la nivelul jude ului sistemul de management integrat.Referitor la amenajarea unui depozit ecologic zonal la nivelul jude ului Bistri a N s ud prin proiectul ÄSistem integrat de management al de eurilor în jude ul Bistri a N s udÄ .

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->