Sunteți pe pagina 1din 197

col.

(r) FLORIAN GARZ

Nepoatei mele Diana

C,l.A. coNrRA K.G.B,


ffiTE.iE SR\UETIItr. ffiT]E

Editura
oo r
' "' ^!, orruru dmBl*lffi-qffiE'#F''
ffir " ;:
TeUFax: 0511413.842

Tiplrit ta: tipografia casgandra

Tehnoredactare comput erizatilz Adi imbucdturd

ISBN: 973-97782-7-5
Cuv Antu I speci al istu I u i
A LUME URATA gI FASCINANTA

Pe sub ochii cititorului acestei cd(i defileazd o lume crudd,


nemiloasd, uritd dar fascinantd in cel mai adevdrat sens al, cuvAn-
tutui. E lumea spionajului si contraspionajului, lumea in care
ne-am cheltuito mare partedin viald. Eo lumede ndnteles pentru
cei care o studiazd din cd cdrli, o lume a cdrei existenld e greu de
crezut de cetdleanul romAn prea bulversat de propaganda post-
decerhbrtstd. $itotugi, aceastd lume exis6,trdiegte;ise luptd dupd
regulile ei nemiloase gi crude. O luptd ascunsd intre spionii si
contraspionii lumii e de preferat oricdrui conflict militar. Desigur,
e de preferat pentru tdrile care si-au organizat seruicii secrefe
puternice,
-nu bine pregdtite si bineinzestrate. Din pdcate, Romdnia
se numdrd printre ele.'in nici o altd lard din iu^" n-"" existat o
batjocurd mai mare la adresa seruiciilor secrete cain RomAnia.
in perioada socialistd, ideologia politicd dominantd;i obsesii/e
personale ale dictatorului Ceaugescu au sldbitserviciile secrete ale
Securitd{ii gi Armatei pAnd la limite insuportabile. Diversiunea
fesenisti din decembrie 1989 a definitivat demolarea organelor
informative romdne. Ne trebuie ani lungi sd ne revenim la normal.
Desigur, nevom reveni dacdvomfi ldsali s-ofacem, dacd liderii
politici vorinlelege bine rotrul seruiciilor secrete.
Ca si in celelate cdrli, col. (rez.) Florian GAn lucreazd
cu informa{iiexacte, extrase inclusiv din lucrdri de prestigiu, astfel
cd nu poate fi bdnuit de nici un fel de pdftinire. Dincola de coftina
uielii, apar sforile prin care sunt manipulati oamenii politici gi cetdlenii
de rAnd. Bine ar fi ca mdcar liderii sd pund m6na sd studieze
astfel de lucrdri, sd nu se mai lase pringiin capcana propagan-
disticd a seruiciilor secrete dugmane cum, din pdcate, s-a si
intimplatin Romhnia. Nu suntem a lard tipsitd de dusmani, nu
suntemin afara confruntdrii infarmative. Dupd decembrie 1989,
RomAnia a devenit raiul spianilor dugmanio a manipulatorilor
si diversionigtitor de tot felut. Suntem.in pericot de a pierde
pdr{i din teritariu dar nu ne trezim la realitate, nu punem
accentul cuvenit pe munca seruiciilor secrete. Despre acest lucru
ne yorbesfe Floria n G 6rc in cartea sa. E o earte avertis,ment pentru
I id eri i pal iticr. Sper sdJ in
{el eag d c orect.
Cui fotoselte o asemerned cdrte? fn primul rind, celor
care s-au trezitin inalte funclii politice sau administrative fdrd a
avea un minim de cunogtinle din lumea informaliilor exacte.
Eohligalia lorsd seinformezesisd ia mdsuriin cunostintd decauzd-
in al doilea rAnd, e o carle necesard cetdleanului de rAnd, subiect
al manipuldrii efectuate de seruiciile secrete adverse. Fiecare avem
datoia sd cunoa;tem, sd nu ne ldsdm manipulaliimpotrivafrcgilelor
seruicii secrete nalruicii secrete nalionale, sd le i spriiinul necesar,
chiar importiva prcpag andei desfdgunte de agenlii seruici ilorsecrefe
du;mane ori de cdtre idiolii din neamul nostru. Citili'o si nu veli
regreta!

Pavel CORUTt
CUVANTUL EDITORULUI

Editura ,,OBIECTIV" - Craiova isi continud, seria


,,bomhelof' editoriale !
Du pi revist a,,OBI ECTM AGAZI N" (cu difuzare in j ude-
fele Olteniei, timp de 3 ani) givolumele ,,Rdzboiul parapsihologic
impotriva Romdniei" (Teodor Filip), ,,secrefele lui Pavel Corut"
(Eugen Delcea 9i Oana Nufe) gi ,,Secretele UELA" (Teodor Filip),
iatd acum, in libierii, chiogclri $i pe tarabele difuzorilor en-detail, o
noud ,,bomb;d" din ,,coieclia' EXPLOZ|V": ,,CIA contra KGB -
Secrefe/e se rvi c i i lo r s ec rete".
Dupi unul din Sefii USLA anilor'80 (Teodor Filip) 9i dupi
un contraspion militar (iavel Coru[), Editura ,,OBTECIIV'vi'p'ropune
un nou ,,Slreu" al serviciilor romihegti de informafii: col.(r) Florian
GArz, bihorean ca gi lt.col. (r) Teodor Filip.
Adep{ii lui Ticu Dumitrescu 9i cei,,limurifi" dediversiunile
post-decemfiiiite ale agenfilor de iniuenli ai spicinajului strdin vor
exclama excedali :,,trarse curigti ? !"
Dar, oarb, ihtrebim, iei enumeriifi mai sus au fost cu ade-
virat ,,secungt/', in sensul peiorativ atribuit dupd '89 uneiintregi
structu ri de siguranli nafionali, pri n extrapolarea la intre g a,,ca li-
td,tilor" de polilie poliiicid uneisingure pirfi, Direcfia la Securitifii?
Este clarci nu!TeodorFilip afost un uslag care a contribuit la sal-
varea multorvieti omeneSti si la eliminarea actelorteroriste de pe
teritoriul Romdni6i. PavelCorirl, desi nu maiare nevoie de prezentiri
suplimentare,in calitatea contiaspionului Paul Gernescu, nu a fdcut
nimic altceva decit si protejeze dezvoltarea Armatei gi industriei
militare romdnesti ,, de eventuale activititi ostile ale oiicinelor de
spronaj 9trarne.
ln cel priveste pe autorulcirlii de fa!!, col.(r) Florian G6g,
o parte din activitatea 9i biografia sa o puteli afla lecturind rindurile
de pe coperta-venso. Meriti, insi, a puncta gi adiuga citeva aspecte
mai mult decdt importante si interesante.
Florian Girz este rinul dintre pufinii militari ce s-a expri-
mat fifig impotriva lui Ceaugescu, cerdndu-i schimbarea, motiv
pentru care, la 1 iulie 1984, a fost destituit din Centrala M.Ap.N.,
dupi 30 ani lucralica ofiferin Serviciulde Cercetare Strategici al
Armatei. Pdni at'unci, flcuse pregdtire la Academia de Face a
ONU (1979-1981), participase ca expert la citeva seminarii si
colocvii internalionale, pe linie de securitate euro-peani 9i mon-
dialS, giadusese (de la Viena, in 1979 9i 1981) primele regula-
mente gi instrucliuni in legituri cu rolul si locul trupelor de
mentrnere a pacil.
Cum aproape intreaga sa pregdtire militari a fost efectuatd
de pe pozilia de 9ef de promofie, nu e de mirare cd,in22 august
1968, cipitanul Florian G6z, ofiferin Seclia de Legituri Externe
a Armatei romdne, a fost chemat urgent pentru a asigura
translatia intilnirii istorice a ministrului lon loniti cu ambasa-
dorul (Eiavis) 9i atagatul mititar (col. Rossalai Am6asadei S.U.A.'
iar N,icolae Ceausescu l-a solicitat ca translator la intdlniri cu
atasalin militari si'delegaf ii mil itare stri ine.
' Pute., ipoi, trecb oare cu usurinti peste faptul cdfostul
9ef de prornofii (ia giAntonescu) aihoepilnit, intre i961 9i 1975,
misiunispecifice pe linie militard la Londra, Beijing siAnkara, exact
metropolele in care a fost atagat militar viitorul maregal lon
Antonescu?... ' '
Fostul 9ef al Secfiei Analizd-sintezd din cadrul Servi-
ciului de Cercetare Strategici a Armatei (anii '80) si Secreta-
riatului Gonsiliului Suprem de Apirare al Jdrii (1991-97) este
considerat de specialigti, inci din anii '80, unul din cei mai
bunianaliEtiai domeniului politico-militar. O dovadi a profesio-
nalismului'siu sunt;i preAitliile din ahierioarele cirfi, unele deja
implinite (rdzboiul NATO - Jugoslavia, predicfie ficuti inainte de
27.05.93!), altele in curs de realizare (a se vedea titlul cdrlii din
1995: ,,IVATO - globalizare sau disparifie? De Ia rdzboiul rece Ia
pacea pierdutd"t).
Col.(r) Florian Giz posedd o dozi iniredibili de modestie
si bun sim!, calitdli proprii doar marilorvalori, care nu maiau nevoie
de elogii. in acestil conditii, subsemnatula fost gocat de o afirma{ie
a domlieisale, aparentiipsitd de modestie. ,,'rCIA contra KGb -
Secrefele serviciilor secrete >> este o carte unicat in Europa de
est!" Dupi surpriza de moment, am ajuns la concluzia ci trebuie
si-i dau dreptate. Un superprofesionistin domeniul analizei si sinte-
zei informafiilorsecrete stiefoarte bine ce gindegte gi scrie. Cemane
doar si vi convingeli si dumneavoastri, stimafi cititori...
f n ce ne priveste, promitem ca EDITURA ,,OBIECTIV*

si continue, cu aceeasifrecvenli, aparifiile-bombi din cadrul


,,Colectiei EXPLOZIV ", aducdnd in prim-plan si alte subiecte
sau alti ,,{lt€i" ai Serviciilor secrete din Romdnia. Pentru ci,
intr-o perioadi de haos generalizat si de rizboitotalimpotriva
Neamului rominesc, in care nu cunoagtem mare lucru, nici micar
d in prezent g i trecutul apropiat, iar istoricii su nt trecu li p,,stan d bf'
de legile in vigoare, cine oare poate descilci mai bine ltele plasei
dlversioniste intinse deasupra Carpatilor decdt ,,greii " lnformaliilor
ronnine?...
Eugen EEN-CEA
Gapitolul l:

RAZBOAIELE MONDIALE
9r SPToNAJUL MODERN
Serviciile de informafii militare (spionaj) cu misiuni
strategice la scari internafionali, ca organe permanente la
dispozilia guvernelor, cu un rol esenlialin elaborarea politicilor
externe ale Marilor Puteri, s-au niscut la sfirgitul secoluluiXlX
siinceputul secolului XX, cu deosebire in contextul creat de primul
rdzboimondial.
Serviciile de informatii militare de nivelstrategic nalional
nu se confundi cu structurile de cercetare de la trupe, care au existat
si funcfionat de cind au apdrut afinatele..
""Gercetarea militard strategicd este legati de aparifia
armatelor de masi, a ciilor ferate, a telegrafului 9i radioului de
nasterea statelor majore generale gi de aparifia practiciielaboririi
inci din timp de pace a unor planuride operafii pentru viitoarele
rdzboaie.
iDeschizitori de orizonturi in acest domeniu au fost
germanii, sub conducerea generalului von Moltke, fondatorul
primului stat major general din lume, deriumit ,,creierul
armatei", a primeiacademii militare de comandi sistat major
din istoria armatelor si autor al primelor planuri de operafii
militare elaborate din timp de pace. Acestea aveau sd duci, in
rizboiul franco-prusac din 1870-1871, la spulberarea armatei
franceze in marea bitilie de la Sedan si la capitularea Frantei.
Atunci,ls'-a demonstrat pentru prima daii, la scari mondiatd,'ce
inseam ni cerceta rea strate g ci in rizboi u I modern.
i
"r
in contextulprimului rizboi mondial, seliciile de informafii
militare de nivel strategic 9i-au stabilit, pentru prima datd ca obiectiv
fundamental, accesul, cu ajutoru I u nor spioni recruta{i, la plan urile
de operalii ale adversarilor potenliali.
. Un succes rdsundtor, pe acestfront extrem de sensibil al
rizboiului secret a fost oblinut de spionajul militaral Rusiei impotriva
lmperiului Austro-{Jngar. Astfel, inaintea primului rizboi mondial,
atasatul militar al Rusiei la Viena a reugit si-l recruteze pe colo-
nelul austriac Alfred Redl, care a lucrat in Statul Major General
- secfia Operafii, iar apoi a ajuns $ef al Serviciului de informafii
(spionaj) al armatei austro-ungare.
Timp de zece ani, colonelulAlfred Redl a furnizat rugilor
informalii de o valoare excepfionali, inclusiv confinutul planurilor
de operaliiale armatei, ceea ce si explicdinfrAngerile zdrobitoare
suferite de trupele austro-ungare pe timpul campaniilor din Galif ia
siSerbia.

Trdditorul Sturza, precursorul lui Pacepa


in primul rizboi mondial, gi Romdnia a avut parte de
triddtori care au intrat in istoria spionaju lu i militar.
Estevorba de colonelulAlexandru Stirrza, fiul lui Dimitrie
Stu rza, fost de mai mu lte ori prim-ministru al Rom6niei gi un u I dintre

cei mai apropiali oameni deincredere ai regelui Garol l.


GolonetulAlexandru Sturza, ginerele lui Petre Carp, mare
mogiersiom politicgermanofil, care la ultimulconsiliu de coroand
inaintea intririi Romdnieiin rizboi a declarat cd doregte ,,infrAngerea
armatei romdne", si-a facut studiile militare superioare in Germania,
unde a fost recrutat de spionajul militar german'
in seara zileide 6februarie 1917,in calitate de comandant
al Diviziei 1 0 infanterie, colonelul A.Sturza a trecut frontu I la inamic-
Ulterio1 prin manifeste tipirite de spionajulgerman, colonelul
A.Sturza aindemnattrupele rornine de pe front sd treacd de partea
trupelor germane si si intoarcd armele impotriva guvernului
Rominiei si trupelor aliate rusegti.
Colonelul Alexandru Sturzaigi ducea laindeplinire misiunea
de subminare a armatei cu ajutorul unui complice, respectiv
locotenent-colonelul Criiniceanu, comandantul Regimentului
25 infanterie din aceeagidivizie, fiul generalului Crdiniceanu,
fost ministru de rizboi gi comandant al Armatei a 2'.a.
Locotenent-colonelul Grdiniceanu a fost arestat, condamnat pentru
inalti trddare giexeeutat de cdtre un pluton din propriul regiment,
in vinerea Pagtilor-
ColonelulAlexandru Sturza a fost condamnat la moarte
in contumacie dar, dupi rizboi, a revenitin lari si, dupi o scurti
detenfie, datoritd influenfei familiei sale, a fost graliat 9i a murit de
bitrinefe, funclionar la o banci germani din Bucuregti.
ca
Cazurile celor doi triditori nu artrebui uitate, mai ales in
perioada actuali de,,tranzi!ie", cdnd tot mai multi ofiteriai armatei
Rominiei studiazA in strdinitate si sunt educafi in ,,spirit pro'NATO
gi pro-occidental",in loc de spirit pro-Rominia, cum artrebui.

Obiectivul lui Canaris: petrolul romanesc

in perioada interbelici, cel mai activ 9i mai eficient


serviciu de informalii militare din Europa gi din lume a fost cel
al Germaniei celui de-al treilea Reich. Spionajul gerrnan a cules
in mod sistematic informaliivitale despre statele ce urmau sd cadd
victimi,,rdzboiului fulger" declangat de Hitler la 1 septembrie 1 939,
respectiv Polonia, Franfa, Cehoslovacia, Marea Britanie, dar mai
ales fosta U.R.S.S. Pierderea, in final, a rdzboiului de cdtre Gennania
nu poate fi pusd pe seama serviciilor sale de informafii si mai ales
celalarmatei, Abwehr, condus de amiralulWilhelm Ganaris, ci pe
nebunia luiAdolf Hitler, care si-a propus cuceriri dincolo de puterile
Germaniei.
Unui analist neutru nu-i pot sciira din vedere victoriile
armatei germane din primii ani de rezboi, respectiv ocu parca Poloniei
si nimicirea armateipolonezein septembrie 1939, nimicirea armatei
Franfei, consideratd la vremea respectivi ca,,cea mai puternicd
din Europa", intre 10 mai - 15 iunie 1940, cit mai ales pierderile
provocate armatei sovietice in vara si toamna anului 1941, de la
Brestlitovsk pdniin fafa Moscovei,de ordinula 5 milioane de morfi,
rdnifi 9i prizonieri, la care serviciul de spionaj militar german si-a
adus o mare contribufie. Spionajul militargernan pe uriasulfront
de est, unde s-a hotirdt de fapt soarta Germanieiin cel de-al doilea
rizboi mondiat, a fost condus de generalul Reinhard Gehlen, care
va juca un rolvital siin anii rizboiului rece pe frontul anti'comu-
nismului.
Un succes de importanfi strategici exceplionali, atri'
buit serviciilor secrete geimane 9i in special Abwher-ului, l-a consti-
tuit contribulia acestora la atragerea Romdniei in sfera de
influenli a Germaniei.
Conducitorii celui de-altreilea Reich au fost constienti de
faptulca, iatipeirotul rominesc, Germania nu se putel anlaja
intr-un rdzboicu Marile Puteri europene.
De negocierile secrete cu Rominia s-a ocupat personal
seful Abwehr-ului, amiralul Canaris. Acesta l-a contactat pe
Moruzov, seful Serviciului de lnformalii al Romdniei. Degi geful
9
spionajului militar german nu avea o pirere prea buni despre
Moruzov, ceidoi au colaborat bine, punind la punct un sistem
efi cient de pazd a rafi nirii lor si cAmpu ri lor petrolifere rominegti cu
trupe germane si instalind in functii de controlin industria petrolieri
oameni seleclionafi deAbwehr. Ulterior, dupd preluarea sefiei statului
de citre generalul lon Antonescu, Moruzov a fost destituit si trimis
in inchisoare, acuzat de colaborare cu serviciul de spionaj britanic.
in locul acestuia, a fost numit generalul Eugen Gristescu, care a
continuat colaborarea cu Abwehr'ul si amiralul Canaris, pini la
ie;irea Romdn iei din rizboi si aldturarea ei la coal if ia antihitleristi.
Cristescu a plitit cu viala aceasti colaborare, fiind executat
impreund cu maregalul lon Antonescu in grupul criminalilor de
rizboi, nominalizat la Teheran siYalta de citre Stalin, Roosevelt
siGhurchill.

Rdzboiul spion^ilor

Perioada interbelicd a fost in realitate o pauzd intre doui


rizboaie. Echilibrul european, stabilit in Europa si in lume in urma
Tratatelor de pace de la Versailles, Trianon si S6vres din 1919-
1920, s-a dovedit fragil. Gonditiile impuse Germaniei de citre puterile
invingdtoare au creat in aceastd tari o stare de nemulfumire
explozivi care a favorizat aparifia nazismului si a luiAdolf Hitler.
Primul sistem de securitate colectivi materializat in
instituf ia Ligii Naf iunilor, creati la iniliativa prefedintelui S.U.A.
W.Wilson, in 1 91 9, meniti,,s d pu n d ca pdt tutu ro r rdzboaiel o r", a
esuat in misiunea sa. lnvazia japonezi in Manciuria din 1931 si
cea italiani din Etiopia in 1935, urmate de atacarea Finlandei de
citre U.R.S.S., in 1939, au subminat iremediabil rolul gi locul acestui
organism, in care marele diplomat romdn Nicolae Titulescu si-a
pus toati speranfa pentru a salva Rominia de la dezmembrare.
Rusia siGermania, eliminate de la procesulde edificare a
noiiordini politice europene instituiti dupd primul rizboimondial,
s-au coalizat prin Tratatul de la Rapallo, si au incilcat si subminat
in mod sistematic prevederile Tratatului de la Versailles. Germania
a pdrdsit Liga Natiunilorin 1936, trecdnd la un program rapid de
reinarmare, iar U.R.S.S. a fost exclusi ca urmare a actului de
agresiune impotriva Finlandei.
La 22iunle 1941, Germania, avind ca aliat principalin est
Rominia, a atacat U.R.S.S. incepind cu aceasti dati si pind la
10
incheierea lui la data de 9 mai 1945, rdzboiulaldoilea mondials-a
desfisurat, ca efort fundamental, in jumitatea de est a Europei.
Pe frontul de est, au participatforle militare uriage, au avut
loc bitilii la o scard inimaginabild gi au pierit mai mulli oameni decit
pe toate celelalte teatre de actiuni militare luate la un loc.
'
'Desfiguratin intervalilistoric 1 septembrie 1939-9 mai
1945, rizboiul al doilea mondial a constitqit a doua fazd gi cea mai
ingrozitoare, de auto-distrugere a Europei, ducdnd in final la
ciderea acesteia sub influenla celor doui super-puteriinvingdtoare
in rizboi- U.R.S.S. gi S.U.A. $i la aparilia ordinii politice mondiale
,,bipolarc".
lstoriografia europeani si mondiali, din care s-au inspirat
si invinovileasci exclusiv Germania pentru
gi istoricii romAni, a finut
declangarea celor doui rdzboaie mondiale. Unele concepfii mai
recente, apirute in epoca post-rizboi rece, la care subscriu si eu,
pun in lumini faptul cdvina nu a fostin totalitate a Germaniei. O
mare parte din rispundere pentru izbucnirea primuluisiceluide-al
doilea rdzboi mondial, care au costatviata a peste 70 de milioane
de oameni, revine si,,marilor democralii'n,respectiv S.U.A., Franfa
si Marea Britanie, care nu au gdsit un modusvivendi cu cele doui
noi puteri industriale 9i militare, Germania siJaponia.
Excluderea brutali a Germanieide la sursele de materii
prime si de pe piafa mondiali, lari care s-a industrializat mai
tArziu, de cdtre Franfa 9i Marea Britanie, a.impins Germania la
misuri disperate. Aga cum s-au gdsit solufii atit pentru Germania,
cit si pentru Japonia, dupd cel de-al doilea rdzboi mondial, se putea
ajunge la o acomodare cu acestea sifiri rdzboi.
Serviciile de spionaj militare din prinoipalele puteri beli-
gerante au avut o contribufie imensi atdt la pregdtirea, cdt si
la derularea celui de-al doilea rizboi mondial..
Cucerirea Austriei, a Gehoslovaciei gi pdtru nderea celui
de.al treilea-Reich in Rominia, Bulgaria 9i Ungaria s-a ficut fird
violenfi, pe cale politici sieconomicd 9i prin acfiunisubterane ale
serviciilor secrete germane.
Decapitarea conducerii Armatei Ro9ii, intre 1 935-1 938,
prin arestarea a circa15.000 de ofi,teri superiori si generali, precum
si executarea unora dintre cei mai valorosi, in frunte cu maregalul
Tuhacevski, la ordinul lui N.V.Stalin, sunt atribuite unor acfiuni
sr-,sbveflsive ale spiona.!ului militargerman, care l-au alimentat pe
sefu! statuluri sovietic cr.l ,date 9i infonmrafii "despre ,,comploturi"ale

JI
unor ofiferi 9i generali rugi, prin intermediul unor agenli dubli si de
influenti bine plasafi.
Pe toati durata celui de-aldoilea rdzboi mondial, servi-
ciile de informafii militare din coalilia antihitleristi s-au spionat
reciproc.

Micel ruso-german... in folos american


ln perioada 1922 -1939, Moscova a triit su b spectru I groazei
unui rizboi generalizat al ,,lumii capitafi3fe"impotriva ,,primului stat
socialist". Stalin s-a asteptat sd fie atacat concomitent atit de
citre marile puteri occidentale luate la un loc, cit 9i de citre
Japonia din est. Aceasti stare de spirit a condus la crearea unui
urias aparat de securitate internd opresiv, cit 9i a unor organe de
informafii exteme la scard globali foarte penetrante.
Pactul Molotov-Ribbentrop, oferit de Hitler lui l.V.Stalin
si semnat la Moscova la 23 august'1939, a avut consecinle
dezastruoase pentru Polonia, RomAnia, Letonia, Estonia si _Lituania,
dar a fost un dar cizut din cer pentru U.R.S.S., aceasta cdpitdnd
un rigaz de doi ani pentru a se pregdti de rizboi-
Stalin era asigurat ci Germania va ataca mai intii in
vest. Semnarea pactuluiafost precedati de numeroase contacte
intre serviciile secrete ale celordoui state.
Punerea in aplicare a planului de operafii ,,Frederik
Barbarosa" de,atacare a U.R.S.S., la22iunie 1941, despre care
spionajul rusesc era informat pini in cele mai mici detalii, a
constituit actul de sinucidere al Germaniei hitleriste, deoarece, in
plan politiio-militar, a condus la nagterea imediatd a mafii coalifii-
U.R.S.S., S.U.A., Marea Britanie -impotriva celui de-al treilea Reich.
Este interesant de relinut faptul ci istoricii germani
contemporani, dupi unificarea din :1990, departe de a-l prezenta
peAdolf Hitlerca pe un dictatormonstruos, ii reprogeazi acestuia
doar doui gregeli fundamentale si anume: atacarea U.R.S.S.
si exterminarea evreilor. ln rest, tot ce a ficut Hitler pentru
Germania este liudat...
Rezboiul al doilea mondial a fost, in ultimi analzd,un dzboi
intre marile state capitaliste, puternic industrializate, la care a fost
antrenati, din impruden,ta Germaniei, 9i unica putere comunisti a
lumii-U.R.S.S.
S.U.A. si Marea Britanie au avut numai de cistigat de

12
pe urma micelutui dintre germani si rugi' lstoricul britanic
Gerhard L.Weinberg, in cartea-sa ,O lume sui arme - Istorta globartd
,

a cetui de-al doilea rdzboi mondial'n,apirutiin anul 1994, care pune


in lumini noi informatii si documente din arhivele de rdzboi ale
Cermaniei, S.U.A. 9i fvf'arii Britanii, recu noaste ci pierderile totale
suferite de rusiiri cel de'al doilea rizboi mondial au depigit
25.000.000 de morti.
in plan politico-militar strategic, S.U.A. a folosit puterea
militari a ru;ilor pentru zdrobirea Germaniei, pentru ca, in final, si
puni stipinire pe jumitatea de vest a Europei, cu minimum de
pierderi. Acelasi istoric arati ci atunci cind britanicii, prin maregalul
Montgomery'le.au propus aliafilor lor americani ca armatele
americano-britanice, totalizind peste 100 de divizii, si cucereasci
Berli nu I inaintea rugi lor, fapt perfect real izabi l, generalul Eisen hower'
la indicatiile Washingtonului, a refuza! acest lucru, afirmind sec:
,,Sd ldsdm aceastd sa{isfaclie rusilor'..
intr-adevir, in aprilie- mai 1945,.-satisfaclia"de a cuceri
Berlinul a revenit Armatei Rosii, cu pref ul viefii a 300.000 de soldafi,
adici aproape cit au pierdut americaniiin tot cursul celui de'al
doilea rdzboimondial.
Coalitia militard U.R.S.S. -S.UA. -Marea Britanie afost una
nefireasci, a funcfionat extrem de dificil si s^'a destrimat la prima
ocazie. La numai iateva lunide la istorici ,,fntAlnire de pe Elba'! a
marilor armate aliate, euforia victoriei 9i spiritul de alianli s-au
spulberat. A urmat o perioadd de incilcare sistematici, atit de citre
o parte, cdt 9i de citre cealalti, a acordurilorde laYalta 9i Postdam.

Germania - salvati de...,insurecfia romind !

" Descoperireaarmeiatomice lasfirgitulceluide'aldoilea


rdzboi mondial a aruncat o umbrd extrem de neagri asupra.relafiilor
dintre fostiialiafi.
Omenirea a intratin era atomici la data de 16 iulie 1945,
ora5,29'45" (cinci, douizeci 9i noui de minute 9i patruzeci si cinci
de secunde), cind s-a produs prima explozie nucleari din lume,
?n poligonul de la Los Alamos, din Texas - S.U.A.
La mai pufin de o luni de zile, respectiv pe data de 6 august
1945 ora 08,1 5, puterea atomului este folositi pentru prima dati in
rizboi, prin explozia unui dispozitiv nuclear deasupra oragului
japonez Hirosima (aloptulea oras ca mdrime alJaponiei), din ordinul

l3
pregedintelui S.U.A., Harry Truman.
Aceasta a costat viafa a peste 200.000 de femei, copii si
bdtrdni, oragul nefiind gamizoani militard. Urmeazd cea de-a dou'a
lovituri nucleard, delal2august 1945, asupra oragului Nagasaki.
lndiferent de motivatiile politice, militare, de calculele
econom ice, interesele stiinf ifi ce, psihologice sau rasiale, folosirea
puterii atomului impotriva omului printr-un act deliberat constituie
cea mai mare crimi din istoria lumii, depigind chiar si ororile
siviryite de nazism, cunoscute sub genericuide ,,holoeaust'0.
ln august 1945, S.U.A. dispuneau de 16 bombe atomice,
gata de afiaruncate siasupra altorobiective.
. Spionajul militar rusesc a fost tot timpul la curent cu
programul nuclear american, in contextul unei actiuni rimasi in
istorie ca una din cele mai marigi mai reusite operatiide sustragere
a unorsecneteintr.un domeniu ce avea sd ichimbe iitoria umanitdtii.
Trei savanti strdini cu un rol cheiein cadrul programulLi
cu noscut su b codul,, M an h atte n ", de realizare a bombei atomice,
rdspectiv savantu I britan ic Allan Nunn May, savantul italian Bruno
Pontecorvo si savantul german Klaus Fuchs, au fost agenfi
recrutafi ai serviciului de spionaj militar al U.R.S.S., cunoscut siin
trecut ca si dupi dezmembrarea U.R.S.S., sub denumirea de G.R.U.
(Direcf ia Generali de lnformalii).
Acestora li s-au addugat savanlii atomisti americani - sotii
Ethel gi Julius Rosenberg-, recrutati OL aeeladi serviciu sovietic
pe baze ideologice, care au pus la dispozifia rusiloro mare cantitate
de informaf ii din domeniul cercetirilor nucleare.
Arestati in urma unui denunt, cei doi savanti au fost condam-
nati la moarte si executafi pe scaunulelectric, in anul 1953, intr-
o atmosferi de isterie anticomunisti generali din S.U.A. a acelor
vremuri.
Ceea ce este de maxim interes pentru contemporaneitate,
inclusiv pentru istoricii militari romdni, sunt noile informafiicu privire
la programul atomic american din timpul celui de-al Uoilea rdzboi
mondial, cuprlnse in tratatul ,,O lume sub arme" a lui G.Weinberg,
din care ,rezulta cd primele bombe atomice tyebuiau si fie
realizate pdnd la sfdr;itul anului 1944. Potrivit unordocumente
de arhivi din S.U.AI si Marea Britanie, rezultd cd ceidoi mari aliati
occidentali, care au realizat prin eforturi comune arma atomicd,
acegtia intentionau s-o foloseasci impotriva Gerrnaniei, adici
in Europa. Pe l6ngd noutatea absolutd a acestor iyrformatii, nu pofi

14
si nu incerci un sentiment de groazi la gdndulci Europa putea
deveni poligon de incercare pentru aceste teribile mijloace de
nimicire in masi, cu u rmdri incalculabile pentru intreqga populalie
a continentului. Primele bombe atomice au fost gata de intre-
buinfare in vara anului 1945.
ln acest posibil scenariu apocaliptic de bombardament
atomic asupra Europei, agindrdzni si inserez rolul Romdniei, despre
care, timp de peste 50 de ani, nu s-a amintit nimic, niciin istoriografia
europeani si nici in cea nafionali.,
Gu privire la impodanta iegirii RomAniei din ,,Pactul tripaftit"
si aldturarea ei la coalilia anti-hitleristi, tofi istoricii si analigtii politici
au fost de acord ci acest act infiptuit la 23 august 194/. a influenlat
de o manieri decisivd desfdsurarea celuide-aldoilea rizboimondial
in Europa, conducind la scurtarea acestuia cu cel pufin gase
lunide zile.Aceasta, maiales prin privarea Germanieide petrolul
romdnesc, fapt ce a paralizat in mare mdsuri masina de rdzboi
germand, in specialavialia gitrupele de taincuri.
Gu alte cuvinte, dacd Rom6nia ar fi continuat sd lupte
aldturi de Germania, rdzboiul s-ar fi putut prelungi pind in vara
anului 1945, ceea ce ar fi oferit S.U.A. 9i Marii Britanii posibi-
litatea intrebuintdrii
,
celor 16 bombe atomice, de care dispuneau,
impotriva Germaniei, lucru dorit din tot sufletul de citre
Winston Ghurchillca rizbunare pentru dezastrele produse Londrei
de bombardamentele germane cu rachetele V-1 9iV-2.
lati cum, in mod indirect, RomAnia, prin aparenta tridare
a alianfei sale cu Germania, a salvat nafiunea germani de la
,,holocaustul nuclear"la care, in mod sigur, arfi fost supusi si
Europa de la infectarea radioactivi a unor zone din Vest.
De aceste infqrmaf ii si ralionamente in premieri absolutd
artrebui si se lini cont, atdtin evoluarea globald a roluluisi locului
Rominiei in cel de-al doilea rdzboi mondial in Europa, cit gi fafi de
aprecierile iresponsabile ale unorelemente politice reziduale din
compunerea clasei politice din Rominia de dupi anul 1989, care
afirmi, in gura mare giin plini zi, cd ,,Romdnia a fdcut rdu cAnd
s-a desprin s de Germania in vara anului 1944, motiv pentru care
aceastd {ard n*ar sancliona in prezent prin neinvestirea de capital
in economia romineascd". Mai firesc arfi ca nafiunea germani
sd fie recunoscitoare rom6nilor, care i-au scipat de la un
dezastru atomic...

15
Frontul invizibil

lntrucAt,,rizboiul rece"a fost o continuare a celui de-al


doilea rdzboi mondial, dar purtat cu alte mijloace, sianume cu
cele politice, economice, ideologice, psihologice siculturale, dar
md ales cu mijloace acoperite, pe frontul invizibil al rizboiului secret
purtat de serviciile de spionaj, considerdm utili o scurtd trecere in
revistd a compodamentului lor pe timpul acestei mari conflagrafii
mondiale-
Agenfii serviciului de spionaj militar german, A,bwehr, s-au
dovedit deosebit de eficientiin Franfa, Olanda 9i Belgia dar au
repudat pullne sucoese, mai ales in ultimii ani ai rdzboiului, in S.U.A.
9i U.R.S.S. ln privinfa Marii Britanii, Serviciulde Securitate (Ml-s)
al acesteifiri a pretins, in mod exagerat, cd,,toli agenlii germani
irfil@i in Anglia au fost pinsi, incarcenti, impus, ca{ sau funsfomali
in agentidubli"- Nimic mai inexact! ln realitate, serviciile geffnane
de spionaj au aplicat lovituri crunte britanicilor. Se 9tie, spre
exemplu, de cazul ,,Cicero"-de la Ankara, respectiv de valetul
ambasadorului Marii Britaniiin Turcia, care a pus la dispozilia
germanilor confinutul planului de operatii,,Overlord"de debarcare
in Normandia.
Surprinzitor este faptul cd, degi s-a umblat la arhive, spio-
najul militar britanicin Germania, ]talia siJaponia continui sd rimini
acoperit de mister. Probabilcd dupd mai bine de o jumitate de
secol de la rizboi, britanicii nu au de fapt cu ce iesiin fafi!... Existd
insi dovezi clare ci majoritatea refelelor britanice de spionaj
militar din Europa de vest au fost penetrate de germani, cu
efecte dezastruoase.
A rdmas in istoria spionajului mondial ,,operaliunea Polul
Nord', prin care contraspionajul german a retinut, neutralizat sau
transformatin agenfidublicirca 80 de spioni britanici paragutali
sau infiltratiin Olanda, in perioada 1942'1943,impreuni cu o mare
cantitate de arme, explozivi, stafii radio, codurietc.
Spionajul militar american in Europa a fost insignifiant.
William Donovan giAllen Dulles, fondatoriiserviciilor moderne de
informalii ale S.U.A., care au operat cu un numir modest de agenfi,
s-au bazat mai mult pe serviciulvoluntaral unorgernani animati
de sentimente anti'naziste, acfiondnd pe teritoriile unorstate neutre,
precum Elvetia si Suedia.
Serviciul de spionaj al Marii Britanii a ficut mare caz de

16
,,opera{iunea Enigma", adici reproducerea maginii de cifrat
germane, cu care celde-altreilea Reich a lucratin tottimpul rizbo-
iului. Adeviruleste cd magina ,,Enigma", o adevirati capodoperd
in materie de tehnicd a cifririi unor mesaje, a fost obfinuti de servi-
ciul de informafii militare al Poloniei si oferitd S.U.A. gi Marii
Britanii dupi ocuparea acesteitdride citre trupele germane.
Spionajul militar sovietic este recunoscut, inclusiv in
,,Enciclopedia spionajului" scrisi de un agent britanic, Ronald Seth,
apirutd la Londra in 1975,iba unul din cele mai penetrante 9i
maieficiente din tot cursul celui de-al doilea rizboi mondial.
in afara,,relelei atomice"rusesti, care era,,la curent"cu tot
ce se derulain laboratoarele nucleare din S.U.A., spionajul militar
rusesc a mai dispus de ,,refea ua Richard Sorge" din Japonia,
care atransmis Moscovei informalii de importantivitiali, schirnbind
soarta rizboiului pe frontul de risirit. Datoriti informafiilortr:ansmise
de R.Sorge, potrivit cirora Japonia nu va ataca U.R.S.S., deschiz:nd
un front in extremul orient - siberian cum dorea Germania, ci rra
declansa ample operaliiin Pacificul de Sud impotriva Marii Britanii,
Olandei 9i apoiimpotriva S.U.A., asa cum s-a giintimplat la data
de 7 decembrie 1941 prin ataculde la Pearl Harbour, a fost posibild
marea victorie a rusilor din fata Moscovei.
Pe baza acestor informatii, rusii au putut relrage din Orientul
Extrem trei armate de siberieni, care au jucat un r:ol decisivin zdrobirea
orfensivei germane din frp Moscoveiin noiembrirsrlecembrie 19{1 .
Richard Sorge a fost arestat de japonezi in urma unui
act de trddare si executat la 9 octombrie 1944.Via!a acestuia ar
fi putut fi salvati daci l.V.Stalin ar fi acceptat schimbarea lui
cu un numir de generalijaponezi aflafi prizonieri la sovieticiin
urma luptelor dintre trupele rusegti gijaponeze de la Halhd in Goll,
din 1939.
Dupi moartea lui l.V.Stalin, Richard Sorge, considerat unul
din cei mai mari spioni ai secolului XX, a fost declarat Erou al
u.R.s.s.
O alti refea sovietici despre care se cunosc putine date,
dar care a funclionat pe toati dur:ata celui de-al doilea rizboi mondial,
producAnd adevirate ravagiiin secretele militare ale celui de-al
treilea Reich, a fost cea condusi de germanul Rudolf Rossler,
niscutin Bavaria, la Angsburg, de profesie jumalist. Acesta a lucrat
pentru rusi, ac,tiondnd de peteritoriul Elvefiei, datoritd puternicelor
sale conving"eri anti-naziste. Rudolf Rossler a avut o relea proprie

l7
infiltrati in insusi organul de operafii al Statului Major General
german, de unde a sustras conlinutul planurilorde operafiide pe
frontUl de risirit ale armateigernane.
R.Rossler si-a triit tot restulvieliiin Elvefia, decedind in
1962, fdrd a face cunoscute vreodati numele celor cLr care a lucrat.
in ultimii 50 de ani, in legituri cu agenfii lui Rosslers.au f6cut cele
mai fantastice speculafii, mergindu-se pini acoloincitsi se afirme
ci insusi amiralul Ganaris, seful serviciului de spionaj militar al
armatei germane, ar fi constitu it princi palu I fu rnizor de informatii.
Misterul ,,relaliei Rudolf Rossler (pseudonim-Lucy)" nu a fost
dezlegat nici pini in zilele noastre.
O altd retea de legendd ruseasci alost,,releaua Oxford',
recrutati si pregdtitd intre an ii 1 930-1 940, compusd din Alexander
Foote, Guy Burges, Harold Maclean, Allan Nunn May si, mai
ales, Harold ,,Kim" Philby, cu ajutorul cirora au fost penetrate
atdt structurile militare, tehnico-gtiinf ifi ce, cit si serviciile secrete
britanice de spionaj si contraspionaj.
Harold ,,Kim'l Philby - ajuns dupd cel de-al doilea rizboi
mondial, printre altele, giin funcfia de 9ef alserviciuluide contra-
spionaj al Marii Britanii-, a lucrat pentru rusitimp de peste 30 de
ani. in 1963, cind era pe punctul de a fi dema-scat si arestat, Harold
,,Kim"Philby, distins cu cele maiinalte ordine ale coroanei britanice,
s-a retras la Moscova, unde avea gradulde general de divizie si o
vild in apropierea capitalei rusegti. Acesta a fost agent al K.G.B.,
serviciu la a cdrui modernizare a lucrat intens dupi retragerea sain
U.R.S.S., pindin 1990, cdnd a decedat. Pentru,,meritele"salefatd
de U.R.S.S., Harold,,Kim"Philby afost distins cu inalte ordine
sovietice..
Specialigtiiin materie de spionaj, atit din est, cit 9i din
vest, il consideri pe Harold Philby ca fiind cel mai mare spion al
tuturor timpurilor. Nervozitatea manifestati de Marea Britanie in
raporturile politico-diplomatice cu fosta U.R.S.S. din 1963 incoace
si represaliile periodice aplicate de englezi diplomatilor sovietici, iar
dupi 1991 celor rugi, denoti ci englezii nu le pot ierta acestora
,,cazul Philby".
Dupi utilizarea pe scari largi a relelelor de spioni si
diversionisti, dupi cercetarea radio, radio-gonio si radar, care au
cunoscut o mare dezvoltare gi -care se incadreazi in ceea ce
serviciile americane de specialitate numesc ,,Signal Intelligence"
(SlGlNT), spargerea cifrurilbr si a codurilor de stat gi militare a

18
constituit celde-altreilea domeniu de obfinere de informafii la
toate nivelurile.
in acest domen iu in care americanii 9i britanicii pretind ci
au facut,,ravagii'oin secretele germane si japoneze, cea mai
apropiati de adevir mi se pare aprecierea ci statele beligerante
mari, in tot cursul rizboiului, in perioade diferite, si-au ,,spart"
reciproc cifrurile si codurile firi ca cineva anume sd delind
supremafia absoluti.
ii ,,lstoria completd a celui de-at doilea rdzboi mondial" a
lui Gerhard L.Weinberli, se aratd, pe bazi de documente din arhivele
de rizboi, cd germanii au ,,spart" sistematic codurile marinei
militare britanice 9i americane din Atlantic, cu efecte
dezastruoase pentru convoaiele maritime organizate de aliafi.
Zdrobirea armatei franceze in numai 35 de zile s-a datorat,
printre altele, nu numai efectelor surprinderii, a concepfiei dzboiului
mobil, ci 9i faptului,,spargerii"cifrurilor gi codurilorfranceze.
ln prezent, se gtie gise recunodgte cd germaniiau reusit
si ,,spargi" cu succes si cifrul de stat diplomatic al S.U.A. De
asemenea, cripto-analistiigermaniau spart cifrurile de state ale
alialilor sdi, respectiv ale ltaliei, Romdniei, Ungariei si Bulgariei,
precum si pe cele ale Turciei si lugoslayiei.
Nemf ii si italienii au fost multi vreme la curent cu intregul
confinut al mesajelor cifrate dintre Departamentul de rdzboi al S.U.A.
gi atagafii militariamericani de la Cairo, care erau apoi comunicate
generalului Rommel, comandantul trupelor germane -,"Aftican Korp".
Dupi pitrunderea armatelor aliate pe teritoriul Germaniei,
seruiciile de spionaj rusegti, americane si britanice au fost cuprinse
de o adeviratd febrd a ciutirilorsi capturilor. in tot cursulanului
1944 9i pAni la 9 mai 1945, obiectivulspionajului militaralalialilor
nu l-au mai constituit forlele armate germane, ci realizirile tehnico-
gtiinf ifi ce militare ale celui de-al treilea Reich.
ln fruntea armatelor aliate invadatoare au operat detaga-
mentele speciale de capturi ale serviciilor de spionaj militar care
vizau uzinele, laboratoarele de cercetdrisi proiectiridin domeniul
tehnicii rachetelor, a aviafiei cu reacfie, a tehnicii radar, a produselor
chimice de lupti si, nu in ultimul rAnd, a realizirilor germane in
domeniul nuclear.ln acelagi cadru de preocupdri, erau ciutafisi
capturaf i savanf ii, cercetdtorii, inginerii gi proiectanlii germani. ln
aceasti perioadi, alialii au jefuit Germania de tot'ce se putea in
condifii de 6zboi, sub forma capturilor.

19
Fabrica de rachete V-1 9i V-2 de la Pennenmiinde a
constituit una din cele mai rAvnite capturi. Aceasta a fost ocupati
de citre trupele rusegti dar savantul Wernervon Braun, realizatorul
celor doud rachete, impreuni cu un grup de inginerisi proiectanti,
au ajuns la trupele americane, cdrora li s-au predat. Acest,,grup
de aur"afost imediattransportatin S.U.A,9i, impreuni cu altezeci
de mii de specialisti germani, indiferelnt dacd au fost nazigti sau nu
au contribuitde o manierd imensi la construirea uriagei industriide
nachete,si aviaf ie reactivd a S. U.A.
ln colectivul de proiectare condus de von Braun a fost
racolat, ulterior, gisavantuI Herman Oberth, originardin Flominia,
niscut si educat la Medias, cu studii politehnice in Germania, fost
profesoral lui von Braun, considerat descoperitorul propulsiei
motorului racheti gia sistemului de rachete cu mai multe trepte.
Mutdnd in U.R.S.S. intreaga fabricd de la Pennenmiinde,
gisiti intacti, impreuni cu mii de ingineri gitehnicieni germani,
cu zeci de rachete, gisite in perimetrul fabriciiin anii '50, rugii i-
au ddvansat temporar pe americani in tehnica rachetelor spafiale.
in colaborare cu specialigtii germani luafi prizonieri la
Pennenmiinde, inginerul rus S.P.Korolev a construit prima racheti
cu bdtaie intercontinentali din lume.
Spionajul militar britanic a capturat realizdrile germane din
dorneniul,,tehnologiei invizibile "(Stealth) fali de mijloacele radar,
pe care le-a vindut americanilor, care au stat la baza realizirii de
citre acegtia, in ultimii aniai rizboiului rece, a,,avioanelor invizibile"
,,F -1 17' si,,B-2 ", utilizate in rizboiu I d n Golfu I Pers ic.
n
i

Rugii au dat si ei o mare loviturd prin cucerirea fabricii


l.G.Farben de la Dyhernfurth, in perfecti stare de funcfionare, unde
se produceau substanfele chimice de luptd neuro-paralitice de tipul
sarin, tabun si soman, cu efecte letale teribile, pe care Hitler nu a
indriznit si le foloseasci, binuind ci le-arfi avut gi ceitrei mari
aliafi, ceea ce s-a dovedit ci nu corespundea realitifii.Americanii,
rusii, cit si britanicii nu au dispus de aceste teribile substanfe de
nimicire tn masi 9i au avut suficiente motive si mulfumeascd cerului
cd nemlii nu le-au folositin timpul rdzboiului.
M-a9 opri asupra unui,,amdnunt" nu lipsit de semnifi caf ie 9i
anume ci W.von Braun, in 1990, mai exact dupd unificarea Germaniei,
a renunlat la cetd,tenia americani, s-a retras in patria natald, iar din
declarafiile pu blice pe care le-a ficut rezultd ci era animat de profu nde
sentimente anti-americane. Germanul tot german rimine...
Drept recunogtinli - generalul Patton-asasinat!

Pe toati durata celui de-al doilea rdzboi mondial, condu'


citorii 'celor trei mari puteri - l.V.Stalin, F.D.Roosevelt si
W.Churchill s-au suspectat reciproc, mai ales in ceea ce pri-
veste posibilitatea unei piciseparate cu Germania.
Rudolf Hess, al doilea in ierarhia liderilor celui de'al treilea
Reich, s-a paragutatin Marea Britanieincercdnd sd convingi Londra
sd incheie o pace sepamtd cu Germania. Nici pAni in ziua de astdzi
nu s-a pututstabilidaci R.Hess a plecatin Marea Britanie din proprie
inifiativi sau a fost trimis de Adolf Hitler.
' Pe de alti parte, in cercurile ultra-conservatoare americane,
animate de un anticomunism fanatic, reprezentate de Edgar
Hoover, directorul Biroului Federal de lnvestigafii (supranumit si
,, m ic u I H itler'), precum gi de card inalu I New Yorkul u i, Spellman,
a existat un curentfavorabilunei piciseparate cu Germania.
in armata S.U.A,, acest curent era 9i mai puternic. Astfel,
general u I Leslie R.G roves, di rectoru 1,, Prog ram u I ui Man hatten "
(de real izare a bombe atomice), declara in toamna anu ui 1 942, inainte
I

chiar de marea bitdlie de la Stalingrad: ,,Sunt convins cd Rusia


Sovieticd nu Germania nazistd, este inamicul nostru principal".
'Mai gravi decAt aceastd declaralie a fost cererea expresd
a generalului George Patton, comandantulArmatei a 3-a de tancuri
americane.ln 1945, dupd istorica,,intdlnire de pe Elba"atrupelor
americane 9i rusegti, acesta a cerutin mod public reinarmarea
trupelor germane S.S. care, impreuni cu trupele americane,,,sd
treacd imediat Ia ofensivd impotriva armatei sovietice, pentru a-i
arunca pe rusi, dincolo de blestematele lorfrontiere"Deci, visullui
Adolf H itler de a-i vedea pe,,alia!i'{incdiera$ intr-u n rdzboi pe teritoriul
Germaniei, chiar dupi',,Ziua Victoriei", era fondat pe niste elemente
reale. Speriali de efectele psihologice la scard europeand 9i mondiali
ale declarafiilor generalului G.Pattonr care se bucura de un imens
prestigiu in armati, probabil gi cu asentimentul generalului
D.Ebenlrorrer, care vedeain rizboinicul tanchist un @n,thl rival la posfr.rt
de pregedinte al S.U.A., Serviciul de spionaj 9i diversiune - Office for
Strategic Service (O.S.S.) i-a organizat acestuia, in luna decembrie
1945, un,,accident de circulafie", respectiv o coliziune frontali cu
un camion alarmatei, de pe urma ciruia legendarulgeneralamerican
s-a ales cu gdtulfrdnt, decedind, fird glorie intr-un spital militar de
campanie din Germania.,,Patria recunoscitoare!"...

2l
SUA - asul din mineca evreilor

Goalilia militard dintre S.U-A., U.R.S.S.9i Marea Britanie a


fost siva rdmine una dintre cele mai ciudate si mai nefiresti din
istoria lumii. Mult maifireascd ar fi fost o coalitie dintre S.U.A.,
Germania, Japonia, Marea Britanie 9i Franfa impotriva U.R.S.S.,
lucru de care LV.Stalin s-atemut din'1922phndin mai1940, cdnd
Adolf Hitler s-a hotirt sd atace maiintAiin vest, fapt ce a dus la
nimicirea si capitularea Frantei, Belgiei, Olandei, Danemarcii,
Norvegiei si aducerea Marii Britanii pe marginea pripastiei.
Presedintele S.U.A., Franklin Delano Roosevelt, nu a
dorit un rdzboi deschis cu Germania. Roosevelt a depus eforturi
mari pentru a mentine S.U.A. in afara rizboiului, declarind de
nenumirate ori, inclusiv la 4 9i 8 octombrie 1940, cd S.U.A. nu vor
intra in rdzboi decit dacd voifi atacate direct de citre Japonia si
Germania. Daci nu arfi intervenitataculjaponezde la PearlHarbor
din 7 decembrie 1941 si, in baza obligafiilor asumate in ,,Pactul
Tripartit", declarafia de rdzboi a Germaniei din ll.decembrie
1 948, S.U.A.
9i-ar fi mentinut statutu| de,,neutralitate activd".
Tofii aliaf i Germaniei, spre amuzamentu I lumii, s-au gribit
,,sd declare rizboiS.U.A.", inclusiv Romdnia prin sefulsdu de stat,
generalul lon Antonescu. Chiar si in aceste condif ii, in decem brie
1 941, presed intele S. U.A., F. D.Rosevelt,.a intervenit personal pe

lingd guvernele Bulgariei, Rominiei 9i Ungariei, incercdnd si le


convingd ci ar fi muft mai infelept pentru aceste liri daci si-ar retrage
,,declaratiile de rdzboi"adresate S.U.A. Acest dqmers diplomatic a
durat,firi succes, timp de o jumdtate de an.
Spionajul militar american stia cu precizie ci armata
sovietici era singura din Europa c'are il putea opri pe Adolf
Hitlerin avdntulsiu de cucerire a continentuluigimaistia ci
tancurile 9i artileria rusilor erau net superioare ceior germane.
Dupd cum arati istoriculG.L.Weinbergin lucrarea citati
anterior, in perioada cea mai critici i rizboiului, respectiv iunie-
decembrie 1941, cdnd armata sovieticd a pierdut in jur de 5
milioane de soldali, iar Rusia Sovieticd era amenintatd sd fie
zdrobitd, S.U.A. 9i Marea Britanie nu au acordat rusilor ajutor
militar nici micar cit preful unbi baionete.
Gonsider ci dacd AOolf Hitler nu ar fi declansat extermi-
narea in masi a evreilor, in teritoriile ocupate din e'st, inci din
vara anului 1941, Statele'Unite ale Americii nu s-ar fi sinchisit

22
de soarta U.R.S.S. si a rasei slave. Din date sigure, rezulti ci
numai in Ucraina au fost impuscati 1,1 milioane de evrei.
Anticomunismul american era foarte activin anii 1937-1941.
Cete care l-au obligat pe presedintele S.UA., F.D.Roosevelt,
sd pund pe primul plan alstrategiei S.U.A., in celde-al doilea rizboi
mondial, distrugereain primul rdnd a Germaniei, impotriva cireia
au gi fost pregdtite teribilele bombe atomice, si dupd aceea a
Japoniei, au fost cercurile evreiegti, mai ales dupi ce s-a constatat
cd evreii din U.R.S.S; or?u impuscafi pe loc de cdtre trupele
geffnane, pe mdsura inaintirii acestora spre est, firi si-i mai treaci
prin lagirele de exterminare, de unde uniiau maisupraviefuit.
lnfl uenfa cercu rilor evreesti asu pra politicii S. U.A., atdt in
. trecut, cit si in zilele noastr:e, a fost gi este imensi. Aceasta se

bazeazlin special pe faptul ci circa 75 % din finanlele americane


sunt controlate de evrei.
Gel de-al doilea rizboi mondial s-a derulat in Europa in
contextula doui perioade distincter astfel: intre 1 septembrie
1939-22 iunie 1941 - cind Germania, ca stat agresor, a cucerit in
1939 Polonia, iarin cursulanului 1940 a cuceritjumitate din Franfa
giin totalitate Belgia, Olanda, Danemarca, Luxemburg;i Norvegia.
[n toati aceasti perioadi, impotriva Marii Britanii s-au purtat a{iuni
militare, navale 9i aeriene. Din motive pe care istoria nu le-a putut
elucida, Adolf Hitler a renunfat la cucerirea acestei !iri, cu toate ci
Marea Britanie nu ar fi putut face fald unei invazii a armatei de
uscatgermane niciin 1940 giniciin 1941, realitate recunoscuti
chiar;ide citre cei mai reputafi istoricienglezi.
Jncepind cu data de 22 iunie 1941,rdzboiulal doilea mon-
dial a intratin Europa intr-o noui etapd. Dupi cum demonstreazi
istoriculamerican Gerhard L.Weinberg, de la aceasti datd gi pind
la incheierea rdzboiului la 9 mai 1945 cu zdrobirea celui de-al treilea
Reich, eforturile operaliunilor mititare exprimate in amploarea.aces-
tora, in cantitatea de forle umane si materiale angajate, in desfigu-
ririle lor spaliale de mii de kilometri, in iversunarea cu care s-au
puhat, in imensitatea pierderilor de vieli omenesti si a distrugerilor,
s-au consumatin propor,tie de 75-90 % pe frontulsovieto-german.
Nu ne putem permite si intrim in prea multe detaliidin
desfdgurarea celui de-aldoilea rdzboi mondialin Europa. Vom pune
insd in lumini acele momente, aspecte 9i consecinfe ale marii
conflagratiicare s-au risfrint asupra evohiliei Europeisia lumiiin
urmitoarea jumdtate de secol, epocd cirnoscuti sub genericulde

23
,,rdzboi rece"concomitent cu incercarea de a restabili adevirul
istoric, cel putin in citeva din dimensiunile distorcionate ale acestuia.

Trei Gonferinte cruciale care au crucificat Rominia

Din pgnct de vedere politic, la cel maiinalt nivel, al doi'


lea rdzboi mondial a fost influen{at, in desfdgurarea si conse-
cinfele sale la scari globali, de trei momente cuciale, 9i anume:
r Gonferinfa de la Teheran, desfisurati in perioada 28
noiembrie-1 decembrie 1943, in care ceitrei mari lideriai coalifiei
antihitleriste s-au intdlnit pentru prima dati, respectiv l.V.Stalin, geful
Rusieisovietice, Franklin Delano Roosevelt, pregedintele S.U.A. la
al doilea mandat si Wnston Churchil, primul ministru al Marii Britanii.
La aceasti conferinfi, statutul lui l.V.Stalin era uriag.
U.R.S.S. supravieluise ingrozitorului asalt al Germaniei naziste,
repurtase marilevictoriiin bitiliile de la Moscova din decembrie
1941 giin uriasa inclegtare de la Stalingrad, de la sfirsitul anului
1942 inceputul anului 192t3 (cea mai mare bdtilie din istoria tuturor
rizboaielor) 9i zdrobise, in vara anului 1943,.ultima-incercare a lui
Adolf Hitlerde a prelua iniliativa strategici pe frontul de est. La
Teheran, atdt F.D.Roosevelt, cit giW.Ghurchill erau deja convingi
ci U.R.S.S. putea obline singuri victorie finali asupra Germaniei.
fntr-o asemenea varianti, probabil ci cel de-al doilea dzboi mondial
in Europa s-arfi prelungitcu celmult un an, darintreaga Europdar
ficizut sub,,stipdnirea comunismului sovietic".
in aceste condifii, F.D.Roosevelt 9i W.Churchill i-au
recunoscut U.R.S.S. toate cuceririle teritoriale ficute de aceastain
perioada 1939-1941 , mai putin Letonia, Estonia 9i Lituania, a ciror
includere in Rusia Sovietici nu a fost acceptati de citre S.U.A.
Tocmai la aceasti conferinld, si nu la Yalta, a fost pece-
tluiti soarta teritoriilor rominesti-Basarabia si Bucovina de
nord, cedate de statul romin fdri lupte, in vara anului 1940, in
urma ultimatumului Moscovei.
Tot la Teheran, a fost conturati configuralia generali a
Europei de dupd rizboi, au fost adoptate concepliile de bazi ale
debarcirii trupelor americano'britanice in Europa de Vest, rbspectiv
,,Opera{iunea Overlord",s-a decis soarta criminalilor de tdzboi, s-a
hoti€t recunoasterea de cdtre Moscova a guvemului polonez aflat
in exil la Londra si altele.
Winston bhurchill, interesat mai mult in apirarea si
refacerea imperiului britanic decit in problemele Eu ropei, s-a opus
planului de debarcare in Franfa (Normandia). in acest context,
liderul britanic a avansat aga-zisa,,variantd Churahill" de debarcare
a trupelor anglo-americane in Peninsula Balcanici, despre care o
seami de octogenari din partidele istorice vorbesc cu atita nostalgie.
Rispunsul la,,varianta Churchill"l-a dat promptfitd echivoc
si cu un irezistibilsim! al umorului, aliatul de bazd al Marii Britanii,
insugi pregedintele S.U.A., marele om politic si strateg Franklin
Delano Roosevelt, care a spus: ,,Dragd Winston, dacd trupele
americane gi britanicevor luain piepttoli mun,tii din Peninsula
Balcanicd, rugii vor elibera Belgial,".
in legituri cu reuniunea de la Teheran a celortreimari
lideri ai statelor invingitoare in cet de-al doilea rdzboi mondial,
Alexander Foote, englez de origine dar care aficut partedin refeaua
de spionaj condusi de Rosslerin Elvefia, a ardtatin memoriile sale
ci Hitlera aprobato acliune de tip comando; Pentru asasinarea
lui Stalin, Roosevelt 9i Churchill. Aceasti acfiune a fost desco-
peritd la timp de citre spionajul militar rusesc gianihilatd.
Acelagi agent a scris ci Stalin l-ar fi putut asasina pe
Hitler cu destula usurinfd dar a refuzat acest lucru, in timp ce
englezii au organizat, firi succes, nenumdrate atentate impo-
triva,,Fiihrer"-ului.
Autorul br.itanic aprecia cu privire la l.V.Stalin ci acesta 9i-
a lichidat cu singe rece tofi adversarii internicare-iameninlau
puterea, dar ci era animat de un respect incredibilfali de;efii
de stat striini;
o Gonferinta de la Yalta, desfdgurati in perioada 4-11
februarie '1945, in aceeagi formulS - l.V.Stalin, F.D.Roosevelt 9i
WChu rchill, a dezbdtut si a real izat acordu ri privi nd :
- crearea Organizafiei Naliunilor Unite;
- declarafia asupra Europei eliberate;
- dezmembrarea Germaniei;
- zonele de ocupalie si comisiile de control din Germania;
- chestiunea daunelor de rdzboi;
- soarta marilor criminali de rizboi (pe lista chrora a fost
trecut si maresalul lon Antonescu impreuni cu principalii lui
colaboratori, pe care, cercuri politice din Rominia au incercat si-i
reabiliteze in octombrie 1998, dar nu au reusit din cauza intervenfiei
directe aAmbasadei S.U.A. la Bucuresti);
-situatia Poloniei.
Cei care afirmi, siin zilele noastre, cd,,Rominia a fost
vilndutd la Yalta" spun un mare neadevir. Despre soarta RomAniei
nu s-a discutat nimic la YFlta, aceasta fiind cedati sferei de
influentd rusegtiincd din 1943, la Teheran, si reconfirmatd prin
acordul Stalin-Churchill, pe timpul intdlnirii acestora de la
Moscova din octombriel944.lati o primi restituire de adevir.
. Gonferinta de la Potsdam, desfdsurati in perioada 17
iulie-2 august 1945, in formula l.V.Stalin, Harry Truman, noul
pregedinte al S.U.A. (ajuns in acestinalt postfird alegeri, din functia
de vice-presedinte, in urma decesului lui F.D.Roosevelt) si, inifial
Winston Churchill care, infrdnt zdrobitorin alegerile generale din
Marea Britanie, vafi inlocuit de noul prim-ministru - ClementAtlee.
Aceasti conferinfi istoricd, cea mailungd darsi ultima la
cel maiinalt nivela coalifiei militare antihitleriste, a realizat pufin,
deoarece ecuafl,a Ruterilor, a raportulu i general de fo{e 9i de intercse
erau mult schimbate, iar mai presus de toate,,,spi ritul de coal if ie "
era deja mort.
Franfa nu a fost invitati la aceastd conferinfi, deoarece
nici U.R.S.S. si nici S.U.A. nu au gisit de cuviinld cd arfiexistat
vreun motiv sd fie invitatd. Parisula ripostat prin boicotarea hoti-
ririloradoptate la Potsdam, de care nu se simlea legatd.
in sfdrsit, au putut vedea sifrancezii cum s-au simfit rugii,
fie ei si ,,bolsevici"atunci cind Rusia Sovieticd nu a fost invitatd la
nego6ierile de pace de la Versailles survenite in urma primului rdzboi
mondial, pe parcursulcdruia au pierit milioane de solda,ti rusi pentru
catrupele germane sd nu ajungi la Paris si lasi.
La Potsdam au fost discutate trei probleme de bazi,
astfel:
- stabilirea u nui instrument de guvernare pentru Germania
ingenunchiati;
- problema definitivdrii frontierelor;
- problema reparafiilorde rizboi.

Potsdam - cimitirul Germaniei, Japoniei


si Europei de Est

Administrarea Germaniei a fost datd in sarcina Gomisiei


Aliate de Gontrol, fiecare zoni de ocupafie avdnd un comandant
care putea decidein problemele pentru care exista un acgrd.

26
Frontiera de est a Germanieia fost stabilite pe aliniamentul
Oder-Neisse, iar Prusia Orientali a fostimpi(iti intre U.R.S.S. 9i
Polonia.
Stalin a propus suma de 20 miliarde dolari ca reparafii
de rdzboi ale Germaniei, din care 10 miliarde dolari si revini
U.R.S.S. Liderii S.U.A- si Marii Britanii s-au opus categoric. Din
acel moment, nu se mai putea vorbi d e,,AI i anla celor tei m ari putei ".
Se puneau bazele epocii postbelice, adici a ,,rdzboiului rece".
Cele trei puteriinvingitoare in rizboi au convenit, totusi,
ca reparaliile de rizboi pentru U.R.S.S. si fie satisfdcute din zonele
pe care le-au ocupat prin lupte trupele rusegti, la care sd se adauge
unele fabrici si uzine demontate din sectoarele ocupate de trupele
anglo'americane, astfelincAt 50 % din reparaliile impuse Germa-
nieisi revind U.R.S.S.
Truman a abandonat ,,planul Morgenthau" de dezin-
dustrializare a Germaniei, iar autorul acestuia a fost destituit din
guvernulS.U.A.
Occidentul a fost de acord cu frontierele propuse de
rugi in Europa centrali pentru ci in fala puterii militare a
U.R.S.S. nu aveau alti solulie.
Demontarea acestor frontiere s-a ficut, abia din 1991
incoace, prin dezmembrarea Cehoslovaciei 9i a lugoslaviei, proces
ce ar putea
' continua giin cazul RomAniei.
in lume, nimii nu se face in numele unor ,,inalte principii".
Totuf se bazeazd pe forfi...
Tot la Potsdam, s-a stabilit ca un Consiliu al Minigtrilor de
Externe Aliat si pregdteasci proiectele tratatelor de pace cu fogtii
satetifi ai Germaniei, inclusiv Romdnia. Aceste tratate au fost
semnate la Gonferinfa de pace de la Paris, din 1947, iarcu Germa-
nia tratatul de pace va fi semnatin 1990, adicd dupi 45 de ani de
rizboi rece, in contextul unificirii celor doud Germanii, interve'
niti, prin surprindere, la 3 octombrie 1990, impotriva dorinlei
tuturor, atit din est, cAt si din vest.
Pe timpul Gonferinlei de la Potsdam, obiectivul stra'
tegic fundamental al pregedintelui S.U.A., Harry Truman, l'a
constituit atragerea U.R.S.S. in rizboiulimpotriva Japoniei, fapt
ce i-a 9i reusit pe deplin.
Americaniiaveau nevoie de o contribulie militari ruseasci
efectivd pentru a bloca puternicele forle armate japoneze din
Manciuria, gi nu de o declarafie de rdzboisimbolici, la care au

2',1
recurs multe state din Europa sidin lume, care,,audeglarat rizboi
Gerrnaniei'onumai dupi ce aceasta fusese infrdnti 9i nu mai era
nevoie de sprijinul lor, asa cum a procedat Turcia, spre exemplu.
Acestea au urmirit ci;tigarea de capital politicfitd sacrtficii.
H.Truman a fost foarte fericit in urma intilnirii sale cu
LV.Stalin din 17 iulie 1945, cdnd acesta i-a promis ci U.R.S.S. va
intra in rdzboi impotriva Japoniei la 15 august. Stalin s-a finut
de cuvint din interese proprii si nu de dragul americanilor.
Dupd aceastdintilnire, H.Thuman i-a scris sofieisale: ,,Am
obtinut
t.
ceea ce am urmdrit prin venirea mea aici. Stalin va intrain
-
rdzbo,i la 15 august. Pot spune cd.vom incheia rdzboiul cu un an
m ai d evreme (este vorba de rizboiu I cu Japonia n .a.l s i m d g 6 n desc
la ti neri i care n u vo r mai fi uc i s i. Acesta este cel mai i m portant I uc ru ".
in aceeasi zide'17 illie, la Potsdam, fericit de rezultatele
obfinute, H.Truman l-a. informat.pe l.V.Stalin asupra efectuirii
cu succes a primei exploziiatomice decitre savanliiamericani.
Stalin a apreciat aceasti ,,dovadi de inciedere", dar cei mai probabil
este ci 9i-a ris mucalitin mustafd, deoarece era absolut la curent
cu tot ce se realizain laboratoarele 9i poligonul nuclearamericane
dela LosAlamos, unde patru savanfide primi minierau agenfiai
spionajului mi!itar rusesc.
Conferinfa la nivel inalt de la Potsdam a lisat in urma ei o
Europi devastatd de la Atlantic la Urali, o EuropE care, in urma
celor doui rizboaie mondiale (1914-1918 si 1939-1945), pur si
simplu s-a sinucis, fiind scoasi efectiv de pe scena politici a
lumii, pe care a dominat-o tirnp de 500 de ani.
Dupi Potsd am, ,,bdtrA:nul continent"a cizut, in jumitatea
sa de vest, sub dominalia S.U.A., o putere extra-europeani, iarin
jumitatea sa de est, sub cea a U.R.S.S., o putere partialeuropeand.
Aceasti stare anormald avea sd dureze timp de o jumitate de secol
siincd nu s-a incheiat. Dupi evenimentele produse in contextul
,,Revoluliei europene de la 1989" si mai ales dupi unificarea
Germaniei, Europa a intratintr-un proces de renagtere.
Secol u I XXI este foarte promif itor pentru Eu ropa, dar toate
aceste aspecte le-am tratat in cartea ,,De la Attantic ta llrali-
Ren aste rea Eu ropei", apiruti la inceputu I anulu i 1 997.
Probabil ci istoria Europeisia lumii postbelice arfi urmat
un alt curs daci la Potsdam, aldturi'de l.VStalin s-i ClementAtlee,
ar fi participat pregedintele S.U.A., Franktin Delano Roosevelt,
unul din cei mai mari oameni politiciai lumii modeme, cel care a salvat
S.U.A. de la catastrofala depresiune economicd din 1929'1933, un
vizionar de excepfie 9i un umanist autentic.
Din nefericire, atit pentru poporul american, cdt 9i pentru
toate popoarele lumii, F.D.RooseVelt a decedatlal2 aprilie'1945,
inainte de a-sifi pututindeplini misiunea sa istoricd"
G.L.Weinberg,in lucrarea sa capitali apirutdin 1994, pe
care am citat-o in mod repetat, il prezintd pe F.D.Roosevelt ca pe
un vizionar care gindea la o lume postbelicd pasnicd,.la desfiin-
larea imperiilor coloniale si acordarea independentei tuturor
popoarelor.
Marele om politic american milita pentru o largi coope-
rare dintre S.U.A. gi U.R.S.S.
Ulterior, in anii rizboiului rece, ai isterieianti-comuniste din
perioada luiJoseph Mccarthy, pentru ideile sale, inclusiv pentru
faptul ci a recunoscut U.R.S.S. 9i a stabilit relatii diplomatice
cu aceasti mare fard la 16 noiembrie 1933, pentru aprecierile lui
pozitive la adresa lui LV.Stalin, a fost acUzat de,,comunism"de
citre cercurile politice americane ultraconservatoare' acuzafie ce
se menline giin prezent, la sfdrsitul secolului XX.
Spiritul McCartyst supraviefuiegte incd in multe medii ale
societif ii americane contemporane...

,,Am cdgtigat, triiasci rizboiul rece!"


Uttima dati cind armatele coalifiei antihltleriste s-au intAlnit
fafi in fatn animate de autentice sentimente de prietenie si respect,
,, de simtimintulvictoriei, la sfdrgitul uneia din cele mai
insufletite
ingrozitoare conflagrafii din istoria tuturortimpurilor, desfigurati pe
,' din Europa, Asia, Africa, precum 9i pe toate oceanele
spatii uriage
lumii, care a costat viala a 50 de milioane de oameni, a fost la 5
mai 1945, in lungul riului Elba, din inima Germaniei-
Dinspre est, lisind in urma ei osemintele a peste 10
milioane de soldafi, pe parcurctrla patru anide rdzboide laVolga la
Elba, venea Armata Ro;ie, care, potrivit aprecierilor serviciului de
spionaj militaral Marii Britanii, dispunea de 513 divizii de infanterie,
223 de brigizi de tancuri, cu un efectiv total de 11 milioane de
solda!i.
Dinspre vest, dupi debarcarea din Normandia de la 6 iunie
1944, eliberarea Franlei, Belgiei, Olandeisi Luxemburgului, a
respingerii contraofensivei germane din Ardeni 9i forlarea Rinului,
decidupi aproximativ un an de campaniein Europa occidentali,
veneau 77 de divizii americane, 33 de divizii engleze
,si cana-
diene,insotite de 12.000 de avioane.
La data jonctiunii cu trupele rusesti, armata S.U.A. totaliza
un efectiv de 12 milioane de Soldati, susfinutd de o economie
enormi si detinind monopolul asupra affnei atomice.
Entuziasmul generat al armatelor, dar mai ates al soldatilor
de o parte si de alta a Elbei, care era uman siautenticin adevirhtul
inteles al sufletului omenesc, s-a consumat in numai citeva
siptim6ni.
Ziua de 9 mai 1945 a fost un autentic delir al fericirii ielor
care au supravietuitin rizboi, atit la Moscova, citsi la NewYork,
atit la Londra, cdt si la Paris, ca de altfel pretutindeniin lume, indi-
ferent decare parte a baricadei s-au situatlirile lor.
Generalii D. Eisenhower, comandantul sef al armatelor
aliate occidentale gi seful siu de stat major, generalul Omar Bradley,
maresalulenglez Bernard Montgomer% maresalul losip Broz Tito
9i regele Mihai I al Rominiei au fost distinsi de generalissimul
l.V.Stalin cu OrdinulVictoria, din aur masiv, bitutin diamante si
rubine, cel mai scump ordin militar oferit vreodatd de un stat,
pentru merite in rdzboi.
inci din 1945, retatiile dintre aliatiau inceput sd se dete-
rioreze, in special prin modul diferit de interpretare a acorduiilor de
!aYalta si Potsdam de citre S.U.A. gialiafiisdi, pe de o parte, si
U.R.S.S. pe de alti parte.
in aceasti perioadi, serviciile de spionaj militaroccidentale,
in specialcele americane si britanice, in sarcina cdrora se aflau si
executarea , ,opentiilor psihologice'n, pentru a mai estompa din aura
U.R"S.S., care a dus greul rizboiului, au lansat afirmatia, cu ecou
pini in zilele noastre, potrivit cireia, fdri ajutorul material al
S.U.A., Rusia Sovieticd ar fi fost infrdnti de armatele lui Hitler.
Aceasta a fost una din primele campanii la scari globald lansate de
puternicelemijloace mass-media din S.U.A., care a cdpitatin timp
o mare credibilitate. Care este adevirul?
Pentru cei dornici siJ cunoasci, arfi suficient sd studieze
,,lstoria globald a celui de-al doilea rdzboi mondial" a lui
G.L.Weinberg. Vor putea constata ci in 1941, cdnd armatele ger-
mane erau pe punctulde a sterge U.R.S.S" de pe harta lumii, Occi-
dentulin totalitatea lui nu a miscat un degetin favoarea rusilor. Am
convingerea intimi ci daci U.R.S.S. ar fi capitulat la sfir;itul
anului 1941, S.U.A. Si Marea Britanie arfiajuns la un modus
vivendi cu Adolf Hitler.
Arfi, pe de altd parte, un mare neadevdr istoric si un pdcat
strigitor la cer daci s-ar nega, aga cum s-a sificut de cdtre mulfi
istorici militari rusi, volurnul givaloarea ajutorului militar, material,
acordat de S.U.A. Acest lucru s-a facut insi dupi 1942, cind se
contura ideea ci l.V.Stalin l-ar putea infrAnge singur pe Adolf
Hitler. Ajuto1ul american s-a intensificat mai ales dupi Confe-
rinla la nivelinalt de la Teheran, din 1943.
Pentru a nu mai exista confuziiin aceasti privinfi, pre-
zentim cititorilor romini interesati - din surse americane cie dupi
1990 -in ce a constat anume, in inod concret, ajutorulamerican
pentru U.R.S.S. in cur:sul ultimilorani ai celuide-al doilea rdzboi
mondial, si anume:
.409.526 autocamioane de mare tonaj
o 12.000 magini de lupti diferite (transportoare blindate,
tancuri ugoare, avioane cu diferite destinafii)
c 32.200 de motociclete;
o 1.966 de locomotive;
o 16.000.000 de perechide boca4ci;
- o alimente diferite sub formi de ralii de campanie si
medicamente. \
Toate acestea, in special camioanele si masinile de luptd,
au fostvaloroase si au ajutat Rusia Sovieticiin eforturile sale de
rdzboi, dar acestea nu au fost lnsotite de nici un soldat american.
inaltul ComandamentSoJietic si personal l.V.Stalin le-a
cerut, in mod insistent, aliafilor occidentali si disloce pe frontul
sovieto-german 20-30 de divizii sau micar 9i cdteva divizii simbolice,
caresi lupte alituri deArmata Rosie, faptcearfi avutefecte morale
imense.Acestlucru nu s-a produs.
O alti mare problemi care a persistatinviluitdin mistersi
sub imense valuri de propagandi este celin legdturi cu intrebarea
istorici: ,,Gine a declangat rdzboiul rece;ide ce?'Voiincerca si
dau un rispuns folosind in exclusivitate surse americane cu
prec{dere din mediile academice si universitare care,ln viziunea
mea, au cea mai mare credibilitate.
Din 1990 incoace, nimeni nu se maiindoiegte de faptul ci
rizboiul rece a fost declangat de citre S.U.A., prin politica sa anti-
comunisti si maiales anti-sovieticd, promovati de pregedintele
3l
H.Truman si toate celelalte administralii succesoare, americane,
pini la pregedintele Ronald Reagan inclusiv.
Punctul de plecare in declansarea rdzboiului rece l:a
constituit aserliunea serviciilor de spionaj militar ale S.U.A. si
Marii Britanii, potrivit cdrora, dupi 1945, U.R.S.S. dispunea de
cea mai mare putere militard, pe care refuza si o demobilizeze,
deoarece nutrea intenfii agresive fali de Occident.
Aceste aprecieritotal eronate sitendenlioase au fost
spulberate de chiaranalistii si istoricii americani, in lucririle lorde
dupd 1990. Astfel, istoricul G.L.Weinberg arati cd, la sfirsitul celui
de-al doilea rizboi mondial, cea mai mare 9i mai puternici
armatd din lume era cea a S.U.A., cu cei 12.000.000 de oameni
mobilizati, sprijinilide o uriasi industrie de rizboigide cea mai
bogatd lari de pe glob, care la data respectivd dispunea de peste
7O oh din rezervele de aur ale lumii, iar peste toate acestea mai
dispunea 9i'de monopolu I asupra armei atom ice.
ln perioada 1945-1948, S.U.A. s-au postatferm in fruntea
intregii lumi capitaliste, declansdnd pe toate fronturile cruciada de
, dare inapoi a comu nismulu i",
De cealalti parte, se aflaArmata Rogie, cu efective mari,
este adevirat, undevain jurde 11.000.000 de oamenigieu ovasti
experienti de rizboi, daiin spatele acesteia se afla o lari a cdrei
economie fusese distrusi de rizboi in proportie de 30 %, cu
orasele si satele din partea europeani a [J.R.S.S. transformate in
ruine si cu 25 de milioane de oameni, dintre cei mai.tinerisi mai
buni de munci, morti. Un numdr de 70.000 de localititi au fost
rase de pe fafa pimintului.
lntr-o asemenea stare de lucruri, oare un om cu mintea
sdnitoasi ar fi putut gindi ci, in anii care au urmat incheierii cel ui
de-aldoilea rizboimondial, rusilorle-arfi pututtrece prin cap ideea
cuceririiOccidentului? Numaiun nebun putea gindiin acest mod
si din picate au fost mulfi cei care au,,gdndit"a9a...
Dintre toate statele beligerante mari angajate in cel de-al
doilea rizboi mondial, singura care s-a ales cu bogilii imense si
cu pierderi minime au fost S.U.A. Astfel, istoricul american
Geoffrey Perret, in cartea sa ,,O ,tard ndscutd din rdzboaie",.arate
(la pagina 439) ci S.U.A. au iesit victorioase in cel de-al doilea
rdzboi mondialcu prefulviefiia numai325.000 de soldati.
Tot el arati ci rusii au pierdut de opt ori mai mult numai
in luptele din jurul Leningradului (St.Petersburg). Acelasi autor

32
cirfii sale, uluitoarea apreciere potrivit cireia econo-
face, in finalul
rnia S.U.A. se ruineazi in condifii de pace, asa cum s-a si
intimplat dupi primul rizboi mondial.
lati motivul principal pentru care S.U.A., sub pretextul
lupteiimpotriva comunismului, a declangat rizboiul rece, a pur-
tat rizboaie ori de cAte ori a avut prilejul, si a facut din industria
de rizboi locomotiva economiei americane timp de peste o
jumdtate de secol. in elaborarea acestei politici, precum sia stra-
tegiilorde implementare a ei, serviciile de spionaj militarau jucat un
rol imens.
Este,,meritul"cercurilor politice americane si a instru-
ci au 9tiut, in cursul celui de-al
mentelor de stat care le-au deservit
doilea dzboi mondialsi foloseasci forla RusieiSovietice pentru a
zdrobi Germania siJaponia, si goleasci visteriile statelorvest-
europene, indatorindu-le pini la faliment, prin vinzirile de arme,
si provoace Marii Britaniio datorie fafi de S.U.A,. de 4 miliarde
dolari in 1945, si-i submineze acesteia 9i Franfei pozitiile in fostele
imperii coloniale si sd le penetreze. Asta da politicd 9i strategie
pragmatice, in deplin acord cu,,visul american", adici si dai cu o
mind sisi iei cu zece!...

33
Gapitolul ll:

SERVICIILE SECRETE
PE FRONTUL ANTICOMUNISMULUI

Scoata germand : Organizatia Gehlen

La sfirsitul anului 1945, situalia geostrategici a S.U.A.


era extrem de favorabili. Statele Unite erau de departe cea mai
mare putere economici a lumii, ddnd peste 55 % din produclia
industriald mondiali. Rezervele de aur ale statutui erau imense,
iar pierderile suferite in rizboi m n ime. Cu toate ci armata arnericani
i

a luptat pe teatrele de rdzboi din Pacific, Europa siAtlantic, asupra


teritoriului S.U.A. nu s-a tras nici micar un singur proiectil.
Doud mari puteri militare care amenintau cindva interesele
S.U.A. la scari globali, respectiv Germania siJaponia, au fost
transformate in ruine, cu sanse nule de a redeveni puteri militare
autentice.
Franfa, cdndva cea mai importantd putere militari din Euro-
pa, se afla intr-o situatie dezastruoasi dupd infrdngerea suferiti
in 1940;ianiide ocupalie germand.
Marea Britanie, desiinvingdtoare in rizboi, se afla intr-o
situalie economicd de-a dreptul catastrofald, datordnd S.U.A.,
pentru livririle de armament, peste 4 miliarde de dolari. in tot timpul
celui de-al doilea rdzboi mondial, Winston Ghurghill, ultimul mare
prim-ministru britanic,,victorian'0, a fost preocupat mai mult de
salvarea lmperiului Britanic, decAt de soarta Europei. Natiunea brita,
nici, greu incercatd in rizhoi, s-a dovedit a fisdtuli de conserva-
torismul lui Winston Ghurchill, supranumit,,Buldogul britanict', slin
loc de recunostinfi Rentru rolulsiuin obtinerea,,victoriei'i la alegerite
din iulie 1945, l-au debarcatfdrd nici unfelde menajamente.
Dupi aproape 150 de anide dominatie a lumii, la sfirsi-
tul celui de-al doilea rizboi mondial, Marea Britanie va preda
torta de lider absolut al lumii capitaliste S.U.A., cea maitdndrd
si maiviguroasd putere economici, tehnologici, financiard si militard
a acestei lumi. Washingtonul ain,teles noul rolal S.L,,A la scaraintregii
lumi, punind piciorul in prag, in stilu! traditional al pragmatis-mului
american eficient. Au urmat 45 de ani de ,,Pax Americana".
Singura putere militari din lume care putea pune pro-
bleme hegemonismului global american era U.R.S.$., cu uriagul
siu potenlialmilitar, reprezentind
un sistem social incompatibil
cu cel american.
Dupd ce armatele celor doui mari puteriinvingitoare
absolute in cel de-al doilea rizboi mondial s-au intilnit pe alinia-
mentul liului Elba, cercurile politico-militare de laWashington au
inteles ci dacd se va pune maidevreme sau maitirziu problema
unuialtreilea rdzboi mondial, atunci inamicul de moarte al S.U.A.
nu putea fi decit armata sovietici, in fala unor evenimente politico-
militare care se derulau cu o vitezi uimitoare in direcfia addncirii
pripastiei dintre cele doui super-puteri, americanii au constatat
cu groazi ci nu gtiau mai nimic despre teribila Armatd Rosie
9i, in general, despre U.R.S.S.
Atdt la sfirgitulceluide.aldoilea rizboi mondial, cdtgi la
sfirgitul rdzboiului rece, societatea americani, la nivelulmarelui
public, nu gtia despre U.R.S.S. decdt ci este ,,o societate fdrd
Dumnezeu", ci acolo, de pe vremea lui Stalin incoace au loc tot
felul de procese politice, ci toati prinimea instiritd a fostimpuscati
si ci, de fapt, aceasti fari este un ,,arhipelag gulag", ata cum au
invilat din cartea dizidentului Alexander Soljenifdn.
Guvernul de la Casa Albi avea insd nevoie de informatii
autentice si nu de propagandi anti-botsevici, a9a cd a ficut apel ia
cinetrebuie, adici la serviciile sale de spionaj militar.
Din nefericire pentru partea americand, serviciile sale
de informafii nu dispuneau de nici o banci de date despre arma-
ta sovietici, ele insele fiind slab structurate 9i lipsite de expe-
rienfd.
Spre surprinderea analigtilormilitari, s-a constatat ce S.U.A.
au intrat in cel de-al doilea rizboi mo,ndial fdrd si dispuni de
organe de informafii militare la nivel strategic nalional. Existau
doar organe de cercetare la trupele de uscat, ta aviafie 9i la marini,
pentru situatiide campanie. La nivel nafional, spionajulS.U.A. s-a
preocupat exclusiv cu cripto-analiza gidecriptarea, adici cu spar-
gerea cifrurilor diplomatice ale altor state. in acest cadru de
preocupiri au repurtat succese, gpdrgAnd cifrul de stat alJaponiei
si codurile marinei militare ale acesteifiri, pe care le-au exploatat
cn succes in bitiliile aeronavale din Pacific.
FrirnuN org-an de cercetare strategici de diversiune si
openatii psillologf;*e la nivel nalionatalS.U.A., denumit Offlce
of Strategic Services {Oficiu! pentru $ervicii Strategice) O.S.S",

35
a luatfiinfi la 13 iunie 1942, sub comanda generaluluiWilliam
Donovan, fiind o copie nu tocmai reusiti a organului de cerce'
tare-diversiune al Marii Britanii, cunoscut sub acronimul S.O.E.
(Special Operation Executive).
Misiunile O.S.S. erau de a infiltra spioniin spatele liniilor
inamice, de a organiza misciri de rezistenfi din elemente comba'
tante locale, de a pune La cale acte de sabotaj 9i de a face propa'
gandi psihologicS. Degi Hollywood-ul a creat filme de legendi in
j u ru I eroilor O.S.S., adeviru I este cd acest organ, infiinlat in pripi

9i din amatori, a dat rezultate foarte modeste in timpul


rdzbo-
iulu i, fapt pentru carc celebru | generat McArthu r, comandantu I arma'

tei S.U.A. din Pacifi c, a interzis categoric formaf iu ni lor 9i agen-lilor


O.S.S. sd acfioneze, sub orice formi, in zona lui de responsa'bilitate.
Cu un asemenea organ, abordarea cunoaiterii de fond a
.armateisovietice, care stia si-gi apere secretele ca nimenialta dupd
patru anide rdzboicu armata germani, era imposibild'
Spiritul pragmatic american a gdsit solulia sianume apelul
ta organele de spionaj militar al celui de'al treilea Reich, care au
acfionat pe frontul de est. Este cit se poate de clar cd nimeniin
lume nu cunoagtea mai bine puterea militari a Rusiei Sovietice decdt
cercetarea stritegicd militari afosteiarmate germane.in aceste '
condifii, s-a apelat la,,scoala germand" de spionaj militar, repre'
zentati de legendarul general nazist Reinhatd Gehlen, fostul
sef al spionajului militargerman pe frontulde risdritin perioada
1942-1945.
Nu vom intra decdtin datele esenfiale ale viefii 9i activitdlii
acestui mare maestru al spionajului militar german din timpul celui
de-al doilea rdzboi mondial gi a subordonafilor sii' latd care este,
foarte pe scud, istoria,,Orga nizaliei Gehlen".
La 9 ianuarie 1945, generalul R.Gehlen i-a prezentat per'
sonal luiAdolf Hitler ultimul raport cu privire la situafia de pe
front, compunerea forlelor rusegti, precum si posibilitdfile reale ale
acestora in timp si spaliu. Aceasta a fost ultima datd cdnd gene'
ralul Gehlen s-a vizut cu comandantul siu suprem, pe care l'a
slujit cu fanatism si profesionalism.
intors la punctul siu de comandd subteran, dislocat la
Lossen, in apropiere de Berlin,-generalul Gehlen a ordonat
stringerea intregii arhive a serviciului de spionaj militar german
din intreaga perioadi a rdzboiului cu U.R.S.$., arderea docu-
mentelor lipsite de valoare si microfilmarea,'in trei exemplare,

36
a tuturor documentelor ce confineau informatii militare de
valoare cu privire la armata sovietici, la U.R.S.S. si maiales la
refelele de agenti de spionaj lisate in spaliul U.R.S.S. aflat tem-
'porar sub ocupafia
trupelor germane, precum si in apropierea fron-
tului, in adincimea dispozitivului strategic 9i operativ alArmatei Rogii
care acf iona impotriva Germaniei.
Dupi distrugerea documentelor originale, microfilmele
au fostinrodusein trei containere metalice diferite. Personalulde
sub comanda generalului R.Gehlen s-aimpirlitin trei grupuri diferite,
fiecare grup avind in rispundere totali un container cu microfilme
contindnd informafii de mare valoare militard, precum si de spionaj.
Containerele erau prevdzute cu dispozitive de auto-distrugere dacd
arfi incercat si le deschidd o percoand neauto-rizatd.
Generalul Gehlen i-a legat prin jurimint pe toli subalternii
si colaboratorii sii ca, in cazul, ci.vor cidea prizonieri, si nu dez-
viluie nimicin legituri cu activitatea lor din trecut, firi consim-
-
!6mintul scris al generatului.
Cind armata sovietici a ajuns pe malul Oder-ului, gene-
ralul Gehlen si oame-nii lui au pirdsit frontul 9i s-au retras
clandestin in Eiavaria. in apropiere de satul Mossdach, Gehlen a
ordonat separarea celor trei grupuri, care au continuat deplasarea
pe itinerariisispre locuri de ascundere diferite. Grupul condus de
Gehlen s-a deplasat la lacul montan foarte addnc Schilersee, unde
gi-a ascuns arhiva si unde, de altfel au fost scufundate multe arhive
secrete ale celui de-al treilea Reich.
Ca analist militar si spion de profesie, generalul
R.Gehlen era convins, inci din 1944, ci Germania a pierdut
practic rizboiul si ci, foarte curAnd de la incheierea acestuia,
alianta militari dintre Occident si Rusia Sovietici se va sparge.
Este meritul absolut al generalului R.Gehlen intelegerea faptului
cd teama morbidi a Occidentuluigi maiales a S.U.A" de comu-
nism 9i puterea militari a U.R.S.S. poate fi exploatati cu succes
in interesul Germaniei.
Acest interes a fost slujitin mod magistral in urma intAlnirii
d intre general ul american Patterson, din serviciul de informatii
militare al armatei S.U.A. din Europa, gigeneratul R.Gehlen, ia
Wiesbaden. Dupd ce au luat cuno;tinfi de confinutul arhivei de
microfi lme, prezentat de Gehlen, specialistii militari americani si-au
dat repede seama ci au intratin posesia unei ,,mine de aur".
La sugestia lui Gehlen, acceptati imediat dd americani,
s-a trecut la reactivarea unora din retelele de spionaj organizate
de serviciul condus de acesta pe timpul rdzboiuluiin zonele contro-
late de sovietici si au inceput si,,curgi informatii"de mare impor-
tanfi, la care americaniinicinu visau.
' Stupefialipursisimpludeprofesionalismul,personalitatea
9i maiales de eficienfa demonstrati de generalul Gehlen prin
informatiile obfinute din spatele,,cortinei de fier", care se ldsase
intre cele doud jumdtdli ale Europei dupi intilnirea de pe Elba,
americanii ii organizeazi generalului german o viziti la
Washington, iar faptul cd fusese nazist 9i-l slujise pe Adolf Hitler
nu maiavea nicio importanfd.
in disculiile purtate.cu inalte oficialitili politice si militare
americane, generalul R.Gehlen a propus urmitorul plan:
- infiintarea unui serviciu de informafii militare cu misiuni in
spatele,,cortinei de fier", format exclusiv din specialigti germani
selectionati de el, care sd opereze sub comanda sa, sub denumirea
temporard d e,,Organizalia Gehlen";
- acest seviciu sd nu fie folosit sub nici o formi impotriva
Germaniei;
-in situafia constituirii statului german,,,Organizatia Gehlen"
sd fie trecutd in subordonarea guvernului noii Germanii;
-in perioada de tranzifie, S.U.A. si finanteze,,Organiza,tia
Gehlen".
Partea americand a fosttotalde acord cu propunerile gene-
ralului R.Gehlen si i-a fixat un buget anualde cheltuieli de 3,5
milioane de dolari. Sediul ,,Organizafiei Gehlen" a fost repartizat
intr-un set de clddiri din localitatea Pullach, in apropiere de
Miinchen.
Toli ofilerii, subofilerii si specialistii civili din subordinea lui
R.Gehlen din timpul rizboiuluiau fost rechemafiin seviciu, la care
s-a adiugat un mare numir de specialisti din Gestapo si din
Serviciul de lnformafii Externe al trupelor S.S.-temutul S.D.
(Sichersheitsdienst).
intr-u n timp scu rt,,,O rg a nizali a G eh Ie n!' s-atransformat
intr-o rnare si puternici agenlie de spionaj militar. Organizatia
Gehlen si nu G.l.A., aga cum s-a lisat si se creadd timp de
zeci de ani, este cea care a intrat in posesia raportului seiret
prezentat de N.S.Hrusciov la cel de-al XX-lea Congres al P.C.U.S.
cu privire la.,,crimele perioadei staliniste". in acest serviciu, a
lucrat o perioadi de timp si generalul-locotenent Heusinger, fost 9ef
in cadrul Abwer-ului {SeMciul militarde informa$i al aminalului Ganaris)
care, ulterior, a devenit primul inspector general al armateivest-
germane si preged i nte al Gom itetul u i Militar Permanent al N.A.T.O.
Dupi infiinfarea R.F.Germania, organi2atia Gehlen a
trecut in subordinea guvernului german-
Expertulin spionajul militar din spatele ,,cortinei de fier",
generalul Gehlen a condus organizatia pe care a infiin!at-o, pdni
in 1968, cind a trecut in retragere, fiind inlocuit de generalul-
locotenent Gerhard Wessel. .
Evolulia situaliei generalului R.Gehlen este tipicd pentru
modul cum, atAtamericanii, c6tsi rusii au procedat la,,denazificarea"
Germaniei.
Niciin S.U.A. si niciin U.R.S.S. nu s-a gisit un,,Ticu Dumi-
trescu"care si demaste Gestapo-ulsau S.D. ca politii politice sisi
le publice dosarele.
Germania Federald s-a niscutin urma simbiozei dintre
specialistii celui de-altreilea Reich nazist cu democratia ameri-
cani impusd nemtilor prin regimulde ocupatie.
S.U.A. nu s-au sfiit sd treaci peste ocean, in uniforme ale
armatei americane, zeci gizeci de mii de specialistidin trupele S.S.
din Gestapo si din Abwehr.
ln Rominia post-totalitard,,,puritana intelectualitate ", mai
ales culturali, cautd cu luminarea securisti si colaboratori ai Secu-
rititii, in frunte cu omul de ceard Ticu Oumitiescu, sub lozinca,,d*
mascdrti Securi6lii ca polilie politicdi umpldndu-se de ridicol, stiut
fiind faptul ci nu a existat si nu existi in lume vreun stat care sd
nu aibi polifie politicd.
Este pursi simplu jenantfaptul cd sustinitorii legii,,Dosarele
securitif ii " nu gtiu ci Birou! Federal de lnvestigatii al S. U.A. (F. B.l.)
este cea mai mare politie politici de pe glob care, in 1978, avea.
incircate pe calculator 148 milioane de dosare ale unorcetdteni
americani.. - '
' invif6nd intens din,,scoata de spionaj germand"a celui
de-altreitea Reich, americanii au trecut la realizarea, in perioada
1947-1965, a celor mai rnari si maiinzestrate structuri de spionaj
de pe glob, utilizate pe frontul invizibilalanticomunisrnului, pe care
le prezentdm in ordinea aparifieisi importantei lor.
Spionajul militar american, pe toatd durata rizboiului
rece, a colaborat foarte strins (chiar intim) cu spionajul militar
britanic, iar pe celvest-german si l-a aservit pur sisimplu.
Cdnd ne referim la,,spionaj u I militar occidental'i avem in
vedere cu precidere serviciile S.U.A., Marii Britaniigi Germaniei
Federale.
Serviciile secrete franceze au lucrat independent fird
discriminare intre est 9i vest, iar cele ale.Japoniei au pus intodeauna
pe primul plan spionajul economic ,,firi frontiere ".

Agenlia Centrali de Informalii- C.l.A.

Legendara C.l.n. s-a niscut, a crescut, s-a maturizat si


si-a cistigat o notorietate la scard mondiald, exclusivin epoca
rdzboiului rece, fiind unul din promotorii si pilonii fundamentali ai
acestei perioade de tristd giinspiimdntitoare amintire din istoria
lumii. Din punct de vedere temporal, C.l.A. este cel mai tindr
serviciu de spionaj al lumii moderne.
G.l.A. a luat fiinfi in 1947, pe baza unei Iegi speciale-
National SecurityAct- aprobati de Gongresul S.U.A.
Fondatorii C.l.A., in frunte cu generalul (avocat) William
Donovan, amiralul Wlliam D.Leahy, generalul Hoyt S.Vandenberg
siamiralul Roscoe H.Hillenkatter, John Foster Dulles sifratele
sdu, Allen Dulles, unuldin cei mai reputafidirectoriaiC.l.A. s-au
inspirat in opera lor, in primul rind, de la ,,gcoala germand de
spionaj'., iar apoi din experienfa 9i institufiile Marii Britanii, in acest
domeniu, precum si din,,gcoala ruseascd"a temutelorservicii de
spionaj - K.G.B. si G.R.U.
Prin lege, Agenfiei Centrale de lnformalii i'au fost fixate
urmitoarele misiuni strategice fundamentale, valabile giin zilele
noastre:
. ajuti Gonsitiul Securitifii Nafionale'al S.U.A. in elaborarea
obiectivelorfundamentale si a direcfiilor de ac{iune ale tuturor
de partamentelor gi agenfii lor d in cad rul,, Corn u n itdlii seruici i lor de
informalii ale S.U.A.*, potrivit intereselor securitilii S.U.A.;
o inainteazi Gonsiliului Securitif ii Nafionale programe si

sugestiiconcrete privind coordonarea, intr-o concepfie coerenti 9i


eficienti, a activitilii tuturor departamentelor gi agenfiilor angajate
in acfiunide cuhgere de informalii;
r Din comunitatea serviciilor de informafii coordonate
de C.l.A. fac parte:
-Agenfia Centrald de lnformalii (ClA);
- Serviciu I de lnformaf ii 9i Analizi - din Departamentu I de
Stat (Ministerul de Externe);
- Agentia de lnformalii a Apirdrii (DlA), subordonatd Depar'

tamentului Apitdrii (Pentagon);


- Agenfia Nalionald de Securitate (NSA), specializatdin
cercetarea radioelectronici si decriptare la scard global6, subor'
donati Departamentului Apdririi;
- Biroul Federalde lnvestigalii(FBl), cu un efectivde peste
30.000 de agenf i speciali, subordonat Departamentului Justiliei,
adici politia politici federali;
- Serviciul de Informalii al Comisiei pentru EnergiaAtomici,
avdnd in atribulii spionajul atomic la scari globali si combaterea
proliferirii nucleare;
- Direcfia de lnformalii a Trupelor de Uscat;
- Direcfia de lnformaliia ForlelorAeriene Militare;
- Direcfia de lnformalii a Forlelor Maritime Militare;
- Direcf ia de Informalii a Gorpulu i lnfanteriei Marine;
- Direclia de lnformalii a Girziide coasti giformaliunilor
de frontierd.
$efii tuturor acestor structuri de informalii (spionaj) sunt
reunili in organul suprem de coordonare cunoscut sub numele de
,, Co n s i I i u I pe ntru I nfo rm ali i a I S. U.A. ". Acesta:
o coreleazd, compari
9i evalueazi informafiile relative la
securitatea nalionali a S. U.A. 9i asigu rd disemi narea rezultatelor
acestui proces tuturor agenliilor 9i institutiilor gwemamentale interc-
sate;
r aduce la cunogtinfi agentiilorsi serviciilorde informafii
toate hotiririle, mdsu rile 9i acli uni le strabi lite de Consiliul Secunldli i
Nafionale, in ceea ce le privegte, gi rezolvd problemele de interes
comun ale acestora la nivelul central naf ional;.
r indeplinegte orice alte misiuni din domeniul informaliilor,
cAt 9i din alte domenii de interes pentru S.U.A. considerate ca
necesare de citre Gonsiliul Securitifii Nalionale.
Formal, printr-o comisie speciald de supraveghere si
control asupra serviciilor secrete, C.l.A. s-ar subordona Gon-
gresului S.U.A. in realitate, ildeserueste in cea mai mare misurd
pe pregedintele S.U.A., de la care primegte ordine.
DirectorulC.l.A. este o personalitate cu puteriformida-
bile. El este pregedintele,, Cons il i ul ui pentru Inform a{i i al 5.U.A. ",

41
pozilie ce-i permite si controleze si si coordoneze actiunile de
spionaj, diversiune, dezinformare, psihologice 9i nu in ultimul rdnd
de interventii militare, fiind totodati si consilierul ilregedintelui S.UA.
pentru activitatea de informafii.
. Primul demnitar care intrd in fiecare dimineatd in ,,Biroul
Oval" alpresedintelui S.U.A. este directorul C.l.A-, carb ii prezinti,
timp de 30 de minute, un raport sintezi cu privire la cele mai impor-
tante aspecte ce privesc securitatea externd si internd a S.U.A.
Datoriti acestuifapt, influenfa C.l.A. sia direciorutuisdu asupra
politicii externe si chiar interne a S.U.A. este foarte mare.
In orice problemd politici importanti'a S.U.A., nu se
intreprinde nimic fird consultarea si avizul C.l.A.
Gartierul general al C.l.A. este situatin statul Virginia, la
Langley, intr-o clddire ultra-rirodernd, construiti in 1961 .
Numai la cartierul general al G.l.A. lucreazi aproximativ
25.000 de specialisti.
Birou I de lucru al directoru lu i C.l.A., un adevdrat sanctuar
al celeimai marisi mai puternice structuri de spionaj si influenfare a
lumii contemporane, este situat la etajul 7, avdnd pe usa de la
ntrare indicativu I - 75706.
i
' Alte elemente sistructuri cu diferite misiuniale G.l.A. sunt
rdspi nditd pe tot teritoriu t S. U.A., respectiv N ew York, Chicago,
LosAngeles, Boston, Philadelphia, San Francisco, Miami, Pittsburg,
Huston, St.Louis, New Orleans, Seattle, Denver si Mineapolis.
Marele public american stie despre C.l.A. exact ceea ce ii
este prezentat de citre organul de relatii cu publicul, adici faptul
aparent ci aceasti organizatie ar fi ,,deschis 6,", cd ar lucra pe fafi,
ci arfolosiexclusiv surse legale de culegere de informatii, ci nu 3e
amesteci in politica interni a S.U.A. si niciin treburile interne ale
altorstate.
- Aceasta este doarfatada, partea vizibili a,,icebergului"...
in realitate, G,l.A. are o fatd ascunse, inviluiti intr-un
profundsecret, care existi sub cele maidiferite Eimai incredibile
iot.e de acoperire 9i care, aparent, nu ar avea nimic cu spionajul
si subversiunea.
Sute de elemente operative ale G.l.A. se ascund sub
forma unor fundatii si organizafii neguvernamentale, ale asa-
zisei ,,societifi civile", sub masca unorfundatii, organizatii pen-
tru ,,democratie", pentru ,,progres ", pentru ,,pace " etc. Structuri
operative ale G.l.A" au imbrdcat masca unor firme particulare
de comer!, de turism, de transporturi internafionale, de binci
si chiar institulii religioase, de organizafii muncitore;ti 9i sin-
dicale etc. Pdni gi muzeele, instituliile de artd 9i teatrele au
fost si mai sunt utilizate ca forme de acoperire. lati cAteva exem'
ple culesein grabi: Fundafia Carneggie, Fundafia Rubicon, Muzeul
Metropolitan de Arte Frumoase; Fundafia Rockefeller, Trustul
FinanciarWhitney, Fundafia pentru Democralie, Uniunea pentru
Progres, Corpul Picii'(care aclioneazi giin Rominia, cu 70.80
de agenfi), Fundafia Siirds si sute de alte firme rispindite pe tot
globul, lucreazd pentru C.l.A. Pufini sunt cei care stiu ci miliardarul
Ross Perrot a fost gieste unuldin marii,,sponsori"aiG.l.A.
De refinutinsi ci acoperirile oficiale ale G.l.A. sunt cele:
diplomatice, consulare ;i comerciale legate de structura ambasa-
delorS.U.A
Acestea sunt cele mai sigure, deoarece au ca scut paga-
portul diplomatic. Acoperirea de,,ziarist"este pe locul al doilea. ln
1990, circa 'l.000 de ofiteri ai C.l.A. migunau prin lume cu legiti-
malie ziarist.
' deAdevdratele efective ale C.l.A., totalitateafirmelorsub care
opereazd, n umiru I agenlilor si informatori lor externi 9i interni nu
vorfi cu noscute r'riciodati
Din date neverificate, se apreciazi ci C.l.A. ar opera in
intreaga lume 9i pe teritoriul S.U.A. cu circa 200.000 de ofilefi de
informafii si ar avea sub control in jur de 1 ,5 milioane de agenli 9i
informatori recrutafi pe toate continentele lumii ;iin S.U.A.
Cea mai spectacu loasi realizare a C. -A., in cazu I Rominiei,
l

a fost recrutarea gi exploatarea informativi a generalului Mihai


Pacepa, locliitorul ;efului Serviciului de Infonnafii Externe, acliune
ce a cauzat prejudicii imense statului romin. Nu-i mai pulin adevirat
ci 9i blamata Securitate din Rominia a reusit si recruteze din
personalul Ambasadei S.U.A. la Bucuresti...
Directorul G.l.A., in functie de nevoile de informalii la nivel
strategic nalional, concentrate intr-un program anual intocm it pe
baza cereril6r consumatorilor de informatii din armatd 9i din toate
celelalte elemente alesistemului apiririi S.U.A., prezinti, centralizat,
cererea de alocafii bugetare care sunt mascate in bugetul Minis-
terului Apdririi (Pentagon).
in ultimul sfert de secol, pini in 1990, acestea s.ar fi
cifrat la circa 30 miliarde de dolari, in afara surselor de venit
proprii din firmele particulare de acoperire, care se ridici, la
alte z'eci de rniliarde de dolari. C.l.A. joaci rolul principalin repar-

43
tifia acestor fonduri, fiind cea care fine in mdinile sale,,pdinea si
cutitul".
C.l.A. i9i recruteazi personalulcu precidere din mediile
universitare, din domeniile stiintelor sociale, stiinlelor politice, sti!n-
teloreconomice, fizicd si matematicd, biologie, politehnici, precum
9i din mediul militar. Pentru specialigtii militari angajaf i de C.l.A.
aceasta incheie contracte cu Ministerul Apdririi. Jn cadrul G.l.A.,
se opereazi cu peste 100 de limbi strdine. l-a C.l.A. sunt con-
centrafimai multi doctoriin stiinli decitin oricarealtd institutie
de pe teritoriulS.U.A.
Sub patronajul C.l.A., spionajul militar american a repurtat
succese imensein activitatea de culegere de informaliidin toate
domeniile de interes pentru S.U.A. dara falimentat gravin ceea ce
priveste capacitatea de analizi a infonmatiilorside prognozare a
cu rsului evenimentelor din lume.
Datoriti politizirii excesive si a implicirii in intrigile inteme
ale luptei pentru putere, C.l.A. s-aindepirtat, in anumite perioade,
de misiunile 9i rafiunile existenteisale, parcurg6nd momente de
crizi sidecidere.
Pentru indeplinirea misiunilor ce-i revin, C.l.A. este struc-
turatd pe patru direcfiigenerale, astfel:
- Direc,tia Planuri- condusi de un director, avind in
sarcini toate gen u rile de m isiuni acoperite ale asa-zisei,,arte neg!€",
folosind gama infinitd a metodelor si procedeelor imaginabile si
inimaginabile dd spionaj gi subversiune.
Aceastd direcfie procedeazi la culegerea de inforrhatii pe
ciisi cu mijloace ilegale, folosind atdtforle umane, constituite din
celule si retele de agenti, cdt si tehnice, de la mijloacele de ascultare-
inregistrare pdnd la satelitiide spionaj 9i navetele orbitale.
in sa rci na aceste i direcf i i i ntri i i,,ac ti v itdli m u rdare' n, cum
su nt sabotajele, interventia militard, loviturile de stat, asasi natele
politice, pdni la organizarea de ,,alegeri lihere" Ti de influentare
psihologici.
D rectia Plan u ri si-a inscris in pa lmares ristu rnarea g uver.
i

nului pro:comunist condus de Mohamed Mossadegh din lran-in


1953, precum si a guvernului Arbenz din Guatemala-in 1954, a lui
Allende din Ghile-in 1976 simulte altele.Aceasta a pus la cale pini
in cele mai mici detalii invizia din Cuba, din Golful Porcilor, in 1961,
cu efecte dezastruoase pentru G.l.A.
Aceasti direc[ie a avutin subordineintreaga propagandi
de subminare a regimurilor comuniste din Europa Centrala 9i fosta
U.R.S.S. prin posturile de ra dio ,,Europa Lifuri" si ,,Radio Libertatea",
unde au lucrat gi specialisti rominiin materie, printre care giNicolae
Constantin Muhteanu, cindidat la.postul de direclor al Radio- Tele-
viziunii romine in anul 1998.
Direclia de lnformafii- avind misiunea de a centraliza,
analiza, compara, evalua si transpune in rapoarte, buletine, studii
si, in general, intr-u n intregj nomenclator de prod use concrete i nfor'
mative destinate tuturor,,consumatorilorde informalii'i de la prege-
dintele s.u.A. si membrii Gonsiliului securltifii Nationale, la depar-
tamente giagenfii.
Procesulde analizd, sintezd sidiseminare este continuu
lucrandu-se cu informafii culese din toate sursele posibile, at6t legale,
cit 9i ilegale, atdt cu fode umane (agen!i), cdt si cu mijloace tehnice
radibelectronice si prin satelifi. lnformaliile oblinute prin spargerea
cifrurilor unor state se inainteazd neprelucrate.
in procesulde analizi gievaluare lucreazd aproximatlv
1 .500 de analigti specializafiin domeniile militar, politic, economic,
industrial, tehnico-stiinfific, etc.
Speciali,stii in interpretarea foto suntfoarte ryry{all ei.fi ind
cei care valorifiii informa,tiile oblinute prin satelilisi aviafia de
cercetare strategicd.
- Direclia ftiinlifrcd gi Tehnologicdse ocupi cu spionajul
gtiinfific 9i tefrriic ti scaraintregii lumi, a dezvoltiriiarmamentelor,
mal ircshucleare, al folosirii spafiului cosmicin scopuri militare
(,,Rizboiul stelelor'), al armelor exotice neletale'etc.
- Direc{ia de Spriiin Logistic-crire asigurd aprovizionarea
tehnico-materiald a G.l.A. sub toate aspectele, inclusiv mijloacele
detelecomunicafii, codurile gicifrurile cu care se opereazain cadrul
Agenfiei, mijloace de zbor, de transport; de navigafie, precum sitot
ansamblul de servicii reclamat de funcfionarea acestora-
Printre cele mai,,murdare'i9i mai reprobabile operalii puse
pe seama C.l.A., fali de care aceasti institufie,,a-protestat vehe-
ment", incercdnd sd se dezvinovifeascd, se nurnir5: asasi-narea
lui Patrice Lumumba, in Gongo, in 1960; provocarea rizboiului dintre
India 9i Pakistan din 1965; alimentarea revoltelor din Algeria 9i ten'
tativa'deinliturare de la putere a luiCharles De Gaulle, pregeciinteld
Franfei.
Cele mai sensibile si mai periculoase actiuni ale G.l.A.
sunt hotirAte de citre ,,Grupul 54'12", care elaboreazi si cele

45
mai secrete directive care stau la baza activititii de spionaj si,,operatii
speciale"ale C.lA. Din acest grup, a cdrei activitate se Obstasoaii
ce I mai desivirsit secret, fac pa rte di rectoru I C. lA., prim u I adl u nct
alsecretaruluide stat (ministnr de Exteme), primuladjunct alminis-
truluiApiririi, asistenfii speciali ai presedintelui S.UA. pentru proble-
mele securitdtii naf ionale.
lntre 1953 si 1961, functia de director al C.l.A. a fost
definutd de citreAllen Dulles, unuldin ceimaiaprigi promotori
ai rdzboiului rece.
llia Ehrembug, rcpurtafulscriitrrrrus, a scris dspre acesta : ,,hd
printr-o ercarc a vreunui sfAnl Allen Dulles ar ajungein Rai, acesta ar
arunca noii in a*, ar mina slelele gi iar asasina pe tof inguii".
A.Dulles, un admirator al scriitorului, s-a aritat,,mdEulit,,de
aceasti caracterizare, citAnd-o frecventin aloculiunile sale publice...

Agenfia de lnformalii a Apiririi - D.l.A.


Accesul rusilor la arma atomici, in urma detonirii primului
dispozitiv nuclear la 22 septembrie 1949, urmatd de detonarea, in
luna augUst 1953, a primei bombe termonucleare, cu o putere de
ordinul megatonelor, au produs.consternare si groazd in cercurile
politice gimilitare conservatoare din S.U.A. C'a gic6nd acestea nu
ar fi fost sufi ciente pentru a alimenta psihoza,,pericolului rogu,i la 4
octombrie 1957, U.R.S.S. a lansat primulsatelit artificial al.pdm6n-
tulu[ ,,sputnikl'i urmat la 3 noiemblrie 1957 de ,,Sp utnik ll",pentru
ca la 15 mai 1958 sovieticiisd plaseze pe o orbiti circumterestrd
,,Sputnik III", cL) o greutate de 1 ,5 tone. La 4 ianuarie 1959, rusii
lanseazi primulvehicul spafial care face inconjurul Lunii la miid
distan,ti, denumit,,Lunikl", urmatde alte doui asemenea sisteme.
Analistii americanisi-au dat seama ci simbioza dintre
incircitu rile nucleare gi termonucleare si puternicele rachete
intercontinentale'pe l"-"u experimentlt savanlii rugi" pu" i"
dispozifia U.R.S.S. o armi""r! strategicd teribili care, pentru prima dati
in ultimul secol sijumdtate, putea lovi teritoriul S.U.A. oricdnd,
producdnd asemenea pierderi, incAt si faci din Statele Unite o
societate in ru ini, nefu nctionald.
Pe fondul evolutii tehnico-nnilitare din Rusia
Sovieticd, analistiidin""""do,
cadrulC.l.A. arl apreciatcd a apirut un decalaj,
asa-zisuf ,,decalaj al rachefelol', [ntre rugi9i americani; trigAndu-
se un putemic semnal de alarmi. Spionajul militarimpotriva {J.R.S.S.

46
s-a intensificat pe toate planurile.
Aceasta a condus la infiinfarea, la 1 octombrie 1961, a
Agenliei de lnformafii a Apiririi ca organism integrat alintregii
armate americane, preludnd de la serviciile de informafii ale
categoriilor de forle ale armatei, respectiv Trupele de Uscat, Forlele
Aeriene Militare si For,tele Maritime Mititare, relafiile externe-prin
institufia atagafilor militari 9i misiunile cercetirii strategice.
Aceste servicii nu au fost desfiinfate, dar misiunile lor au
fost reduse la nivelul teatrelor de operaliuni militare unde sunt
angajate forfele armate ale S.U.A.
Agenlia de lnformafiiaApirdriieste condusd de un director,
un director adjunct, un sef de stat major gi se subordoneazd nem'lj'
locit mi nistrul u i Apirdrii, avdnd urmitoarele misiuni :
o conduce gicoordoneazd unitaractivitatea de culegere de

informalii militare la scari globali;


o analizeazi, estimeazd, sintetizeazi si elaboreazd
rapoafte, studii, sinteze 9i orice alt fel de lucrdri in domeniul practicii
si cunoagterii militare, pe care le disemineazi celor interesafi;
o participi la elaborarea estimirilor nalionale in domeniul

securitilii 9i apiririi S.U.A. in cadrul Consiliului pentru lnformartii al


Statelor Unite, prezidat de directorul C.l.A.;
. rispunde la cererile de informa$i ale tutu ror consumatorilor
din armati;
r elaboreazd si rispunde de indeplinirea planului anual cu
nevoile de informafii ale armatei, din toate domeniile;
o asigurd informarea zilnici a ministruluiApiririi al S.U.A
si a mem brilor Gom itetu I ui intru nit al sefilor de State Majore al armatei
S.U.A.;
, conduce gi asiguri activitatea de contraspionaj.din armati,
atdt pe teritoriul S.U.A., cit si la bazele militare americane din
striinitate;
. asiguri relatiile externe pe linie militari cu alte state ale
S.U.A. prin institutia atasafilor militari;
o publici anualstudiisi buletine militare de largi concentrare

si cugrrindere, printre care ,,Estimdrile strategice", ,,Evaludri" ale


situair:ii "litico-militare mondiale 9i altele.
Nv:utitulia atasafilor militari joaci un rol deosebit de
import".lnt ?n ducerea la tndeplinire a politicii militare externe a

47
S.U.A. Acestia au rang diplomatic inalt, urmeazi imediat dupd
ambasadori, iar pentru numirea loreste nevoie sd se ceard acordul
statului primitor. Cererca poate fi respinsd firi nici un fel de explicatii.
lnstitutia ata,safilor militaria apirut si s-a dezvoltat in
urma Congresului de la Viena din 181 5, deci dupd epoca rdzboa-
ielor napoleoniene.
Potrivit Convenfiei de la Viena din 1961 , atasatilor militari
le este interzisd culegerea de informatiimilitarein afara cdilorlegale
admisein fara de '
"Jreditaru.
Este evident ci nimeni nu respecti aceasti prevedere. De
la aparifia lorsi piniin zilele noastre, atagafii militari au cules infor-
matii militare atit pe cdi legale, c6t si pe cdisi prin mijloace ilegale
in cercurile diplomatice, atasalii militari sunt catalogati drept,,spioni
in unfformd". Aceasti apreciere nu este depafte de adevdr, deoarece
ofilerii care fac parte din acest corp de eliti al diplomafiei sunt
caracterizati printr-un inalt profesionafsm, sunt foarb buni cunoscdtori
de limbi strdine, sunt instru$ in domeniul culegerii de informatii pe cii
ilegale, adici a informatiilorsecrete, al atragerii
9i recrutirii de agenti.
lstoria diplomatiei esb plini de fapte de legendi ale unor atasati militari.
Un asemenea ofiler a avut si Romdnia in persoana colonelului Titus
Gdrbea care, inci din 1942, ca atagat militar la Berlin, prevedea
pierderea rdzboiului de citre Germania. in tgg8, la virsta de 105 ani,
a fost avansat la gradul de general de armati.
in cazul S.U.A., atasatii militari au un rolde exceplie in
domeniul cercetdrii strategice militare, acegtia actionind de pe
poziliile de forti pe care.le-o asigurd puterea militari economicd
9i
atdriilor.
Dupi incetarea rizboiului recen rolul institutiei ataSatilor
militari americani s-a amplifi cat, stimulat de condifiile Lxceplioiate
de care ace;tia se bucuri in spafiul fostului Tratat de la Varsovia
din Europa Gentrali, precum giin republicile care au ficut parte din
U.R.S.S., mai ales in statele baltice, Letonia, Estonia si Lituania.
Accesul atasafilor militari arnericani la cele maiinalte oficia-
litifidin fara de acreditare Ie permite acestora cultivarea de relatii
privileglite,gi.pe aceastd bazi, culegerea de informatiide maie
valoare.
in state precum Bulgaria, Cehia, Slovacia, Polonia,
Rominia, Ungaria, ataSatii militariamericani au acces la orice
nivelsi pot clre intornhaiii militare de orice naturd, avind un
statut 9i un regirn identic cu cel al consilierilor militari sovietici

48
din aceste ldri din perioada postbelicd pdni in 1989 (in Rominia
numai pdnd in 1958).
in cazullSrilor cu interese militare globale, precum S.U.A.,
Germania, Franfa, Marea Britanie, Rusia, Japonia, atasalii militari
sunt specializafi pe categorii de forfe ale armatei, adici atasati aero,
ata;af i navali, atagaf i ai trupelor de uscat, iar ca funclie superioari
acestora este cea de atagat al apdrdrii.
in trecut, ca siin'prezent, principiultacit care sti la baza
schimbului de atasafi militariintre doui state este urmitorul:
,,primegtetu spionii mei, casd primesc gi eu spioniitdi*...
Pentru actiunile ilegale de culegere de informatii, pentru
atragerea de oameni detindtori de secrete si recrutarea acestora,
atunci cAnd sunt surprinsiin flagrant, atasafii militaristrdini nu
pot fi relinufi, interogati, judecati sau inchisi deoarece, ei se
bucuri de imunitate diplomaticd.
Cel mult,un atagat militar care si-a incdlcat statutul dirrlo-
matic poate fi declarat,,persona non-grafa"si expulzat. lntr-un ase-
menea caz, statul care recurge la expulzarea unuiatagat militar
poate fi absolut sigur ci si atasatul siu militar din tara respectivd va
fi expulzat imediat, chiar dacd s-a conrportat ireprogabil. Din acest
punct de vedere, statele care se respecti, nu se iarti intre ele.
Asemenea expulzdrise practicd, de reguld, intre puteri
apropiate, precum S.U.A. si Rusia, Ghina siS.U.A. etc. Mi-aifi impo-
sibilsi-mi imaginez cd autoritdtile de la Bucuregtiarindrizni sd
declare,,persona nongrafa" un atagat militar american, britanic sau
din oricare alti lari occidentald mai mare, indiferent de compor-
tamentulacestora. De altfel, acegtia se si comporti la Bucuresti,
ca 9i cind ar fi comandanfi de garnizoani...
Agenlia de lnformatii a Apiririi S.U.A. patroneazi intregul
proces de instruire in domeniul informatiilor si al studiului limbilor
strdine din armata S.U.A., dispunind de colegii, gcoligi centre de
i nstiu i re speciale. Anual, prin acesb instifortii, se perindd circa 200.000

de ofileri si subofileridin toate categoriile de forle ale armatei.


Gea mai mare lucrare intocmiti la Dl.A. in anii rdzboiului
rece a fost,,Enciclopedia cu obiectivele de bomhardament'! din
spafiul geopolitic al fostei tumi comuniste. in aceasti,,Enciclopedie'n,
au fost incluse si obiective din Rom6nia, cu precidere din dome-
niul industriei petro-chimice.

49
Agentia Nalionali de Securitate - N.S.A.
Agentia Nationali de Securitate (NSA) este cea mai
mare simai puternici institulie de spionaj din lume care acfio-
neazi cu mijloace exclusiv tehnice pentru culegerea de infor-
matii la scard globali-
ln termeni profesionali, Agenlia Nalionali de Securitate
ascundein spatele acesteidenumiri cu caracterdefensiv una dintre
cele mai agresive gi maiomniprezente structuri de spionaj invizibil
bazat pe mijloace radioelectronice de interceptare siascultare, pe
mijloace radar 9i tehnici-foto in infrarogu, pe cea mai avansatd teh-
nologie a calculatoarelorsi,evident, pe satelifi.
N.S.A. a luat fiinfi printr-o directivd a presedintelui
S.U.A., deci nu in baza unei legi, avind un regim de securitate
maxim si un grad de secret ridicat la cele maiinalte cote.
Misiunile N.S.A- se exerciti pe mai multe fronturi, astfel:
. asiguri producerea si perfe{ionarea continud a cifrului
de stat al S.U.A., precum 9i a iuturrrr codurilor si mijloacelortehnice
de secretizare a comunicaliilordin S.U.A.;
. asigulS sistemul de telecomunicalii speciale, secretizate,
in toate institufiile statuluicare opereazd cu secrete;
r elaboreazi instrucliunile cu privire la regimulcirculafieigi
pdstrarea documentelor secrete in administrafia americani;
r coordoneazi 9i armonizeazi problemele asiguririi secre-
tului de stat de citre firmele pafticulare angajate in executarea unor
comenzi cu caracter secret, mai ales in domeniul tehnologiilor
militare;
o intercepteazi si inregistreazi sistemele de telecomunicafii
ale tuturor statelor lumii, a legdturilor diplomatice ale guvernelor cu
ambasadele lor din striindtate, sistemele de telecomu nicalii ale
armatelor statelor lumii de la egaloanele strategice nationale si
desfdgoard operaf i i de spargere a cifru rilor s i cod u ri lor folosite de
acestea.
La N.S.A., se afli in funcfiune curenti continud cele mai
moderne 9i mai pute mice ord i natdare, utilizate in operali i de cri pto-
analizd pentru desfacerea celor mai complicate sisteme de cifru 9i
ajungerea pe aceastd cale la corespondentele secrete ale statelor
lumii, precum si la ordinele sidispoziliunile armateloraltorstate
care circuld prin mijloacele tehnice de transmisiuni. N"S.A. nu face
distinctia intre aliati si adversari.
' . cu ajutorulsensorilorsia satelifilorde cercetare, N.S.A.
urmireste sidepisteazd lansdrile de rachete cu diferite destinatii,
in special c'ele i nterconti nentale, si calcuteazi datele telemetriie
ale acestora
Atdt cu mijloace terestre, cdt si prin satelit, se executi
ascultarea siinregistrarea convorbirilor si, in general, a tot ce
lucreazd in spectrul electromagnetic care este emis in spafiu.
Prin faptulci operatiile N.S.A. sunt invizibile, acestea nu
deranjeazi pe nimeni, cu toate cd impactul acesteistructuri de
spionaj asupra statelor lumiieste imens.
De la infiintarea sa si pdnd in zilele noastre, N.S.A. a operat
cu mijloace tehnice specifice, in cooperare cu mijloacele de cercetare
radioelectronice ale celortrei categorii de forte ale armatei, dintr-un
numirde 255 de centre de cer.cetare radioelectronicd dispersate
pe tot globul, dupi cum se poate vedea din anexele nr. 15-18.
Toate ambasadele S.U.A. din fosta lume comunistd,
inclusiv ambasada S.U.A. la Bucuresi, au functionat si continui
sd functioneze ca puternice centre de cercetare radio-elec-
tronicd, mai ales pe linia interceptdrii convorbirilor telefonice
si a retelelor radio din capitalele respective.
Gele mai putemice centre de cercetare radioelectronicd ale
N.S.A., din Europa, in epoca rizboiului rece, au fost concentrate in
Germania si Berlin_ul de Vest, in Ma;ea Britanie, Grecia siTurcia.
ln prezent, S.U.A. este angajatiin mutarea acestor centrein
Ungaria, Cehia, Polonia, Letonia, Estonia si Lituania. Probabilci,
in curdnd, va intra si Rominia in acest cadru de preocupiri, rnai
ales pe litoralul Mirii Negre, care oferi foarte bune conditii de
,,monitorizare"a flotei -""9ti Ain Marea Neagrd, prccum si a zoriei de
sud a FederatieiRuse.
N.S.A. nu face deosebiriintre adversari si aliati nici cdnd
este vorba de spargerea cifrurilor de stat, fapt pentru care multe
state membie in N.A.T.O. s-au simlit lezate si au protestat, evident
- canale subterane, fa{i de actiuiile acestbiAgenlii.
pe
in cadrul ru.6.1., lucrelzd 24.oo}Oe specLlqti, aceasti
agenfie consumind cea maimare parte a bugetuluianualalocat
,,comunititii serviciibr de informatii a S.U.A.'
Existenta Agen,tiei Nafionale de Securitate a contribuit
enorm la dezvoltarea gi modernizarea tehnicii de calculin S.U.A.
in cadrut acestei Agenfi, mai ales pentru operafiunile Oe OecripLre

51
(spargerea cifrurilor), sunt utilizate ordinatoare ultra-moderne de
foarte mare putere, f6losite exclusivde cdtre aceasti agenfie.
Agenlia Nafionald de Securitate colaboreazi strins cu
ambasadele S.U.A. din strdinitate, in cadrul cirora, sub acoperire
oficiali, lucreazd specialigtiaiacesteia pe linie de cercetare radio-
electronici.
De altfel, chiardin surse americane, rezulti cd circa 85%
din personalul ambasadelor S.U.A. este reprezentat de agenfi
acoperifi ai G.l.A. si ai celorlalte servicii de spionaj americane.
Pentru clasa politicd din Rominia post-totalitard, acest
,,detaliu"nu are nici o relevantS, atitatimp cit programele politice,
inclusiv programele electorale ale unor partide, mai ales din
Convenlia Dlmocraticd, sunt elaborate cu concursul unor
,,specialigti"de la aceasti ambasadd, sau de la alte ambasade,
care au cam aceeagi structuri.
Activitatea f.i.S.l. a fost invil u iti in cel mai prof u nd secret,
piniin anul 1960, luria august, cdnd doianaligtimatematicienidin
cadrul acestei agenfii, William Martin 9i Berron Mitchell,
specializati in cripto-analizi, adici spargerea cifrurilor altor state,
au fugitin U.R.S.S., unde au cerutazil politic. Revelaliile acestora
au fost distrugitoare pentru N.S.A", precum gi pentru,,relafiile "S.UA.
cu mulfi dintre alialii sdi. Cei doi specialigti americani au finut o suiti
de conferinfe de presi care au uluit pur gisimplu opinia publici
americand, finuti in ignoranli timp de 13 ani, in legitutd cu existen{a
simisiunile N.S"A.

CIA - Ml 6, doi frali de cruce

Serviciile de spionaj ale MariiBritanii, dispundnd de forle


si mijloace modeste darde o vastd experienli side numeroase
refele de spionaj cultivate, intrefinute gi reimprospitate inci de pe
vremea administraliilor coloniale din Asia, Africa siAmerica Latini,
au colaborat "intensn' cu G.l.A., mai ales in ceea ce privegte cule-
gerea de informalii de la surse umane (n.n.- adici de la spioni),
precum siin ceea ce priveste cultivarea relelelorspionilorde influ-
en!i, cu precddere in statele arabe bogate tn petrol.
Serviciile de spionaj ale Marii Britaniisunt printre pufi-nele
din lume care au reugitsd rccruteze sisd exploateze agenli de spionaj
autohtoniin sensul clasic al cuvintului, in fosta U.R.S.S., in China
(prin intermediul Hong Kong-ului) 9i chiarin Japonia

52
N u avem intenlia si b Agdm,,zAnzan ie "intre S.U.A. 9i Marea

Britanie, care se ,,infeleg" atAt de bine siin zilele noastre, bom'


bardind sub privirile consternate ale intregii comunitilii inter-
nafionale lrakul, lari cu care cele doui puteri nu se afliin stare de
reiboi, dar spionii britanici s'au descurcat excelent si pe teri-
toriul S.U.A. in epoca ,,rizboiului rece", mai ales in ceea ce
priveste spionajul economico'industrial 9i tehnico'gtiinlific.
' Cea mai mare victorie a spionajului Marii-Britanii pe
teritoriul fostei U.R.S.S" a constituit-o recrutarea 9i exploatarea,
impreuni cu G.l.A., a colonelului Oleg Penkovski, ofifer cu o
fu nclie inaltd in G.R.U., adicd Serviciul de Spionaj Militar al fostei
U.R.S.S., temut de intregul Occident, atAt in epoca rdzboiului rece'
cit giin zilele noastre.
Golonelul Oleg Penkovskia fost recrutatin urma studierii
lui prealabile siindelungate de cdtre spionii britanici cu acoperire
diplomaticd din cadrulAmbasadei Marii Britaniide la Moscova.
Operafia de recrutare propriu-zisi s-a efectuat la Londra, in
decembrie 1960, cu oqaziaviziteiin Marea Britanie a uneidelegatii
economice sovietice din care fdcea parte 9i Oleg Penkovski.
Recrutarea prin semnarea angajamentului scris de cola'
borare cu Serviciul de spionaj extern al Marii Britanii, cunoscut gi
sub inilialele,,M.l.-.60', a fost efectuati de cdtre Greville Wynne,
care fdiea de ani de zile spionaj in statele membre ale Tratatului de
la Varyovia, sub excelenta acoperire de director comercial al Expo-
zitiei lndustriale Mobile Britanice. La "procesiunea" de recrutare, cu
a6ordul colonelului Oleg Penkovski, a asistat 9i un reprezentant al
G.l.A.,,,angajamentul "semnat de acesta insemnAnd in acelasi timp
si un contract de colaborare cu G.l.A.
Pentru serviciile promise, Oleg Penkovskia cerut, printre
altele G.l.A., si i se recunoasci gradul de colonelin armata ameri-
cani in situalia ci va fi vreodat obligat dd se refugieze in Vest, din
motive de se6uritate. C.l.A. a fost de acord cu aceastd cerere, iarin
apartamentul conspiratiq amenajat la Londra pentru intilnirile ulte'
rioare, lui Penkovski i-au fost ad use 9i prezentate cAteva uniforme
de colonel pe care G.l.A. le-a solicitat unui colonel american cam
de aceeasitalie, aflatin misiunein Marea Britanie.
P.e durata activitiliisale de spion in slujba M.l.-.6 sia C.l.A.,
colonelul Oleg'Penkovski a mai efectuat doui vizite oficiale la
Londra, ocazii cu care gi-a vizitat apartamentul sigi-a probat, in
fap oglinzii, uniforma de'ncolonel al armatei S.U.A." Exploatarea lui

53
din punct de vedere informativ s-a efectuat la Moscova de citre un
agent alserviciuluide spionaj britanic avind acoperire diplomatici
gi de citresofia acestuia.
Map de spion a colonelului Oleg Penkovski a fost de scurtd
duratd dar de o intensitate iesitd din comun, fapt ce dovedeste ci
atit C.l.A., c6t si M.l.-6 au exploatat aceasti;,mini de aur" cu o
adeviratiferocitate, pini la eprrizarea ei, nedispun6nd de alte
surse umane devaloare.
Pe parcursul celor doi ani cit a lucrat pentru serviciile de
spionaj ale S.U.A. giMarii Britanii, colonelulOleg Penkovskia pus
la dispozitia acestora 5.000 de cligee de film, confinind docu-
mente secrete extrase de la G.R.U. (Serviciul de lnformatii al
ArmateiU.R.S.S.).
Ritmul sdlbatic in care a fost exploatati aceasti sursi de
informaliide valoare excepfionali, de altfel unici in feluleiin tofi
cei peste tO de anide,,rizboi rece", frecven{a ridicati a intilnirilor
conspirative cu Oleg Penkovskiin Moscova giimpre;urimile capitalei
sovietice, nu puteau si nu duci la ciderea luiin timp scurt. Dupi
ce a cules date convingitoare in legituri cu actul de trddare al
colonelului Penkovski, precum gidespre principala lui legituri, la
sfirsitulanului 1962, in imprejut€ri favorabile, s-a procedat la ares-
tarea, aproximativ simultani, at6t a ofilerului sovietic, cit 9i a lui
GrevilleWlnne.
in tuna octombrie 1 962,,,omul de afaceri" britanic Greville
Wynne (numele lui ,,de lucru", pentru cd pe cel real nu-lvom sti nici-
odati) s-a aflat la Bucuregticu ,,Expozifia Industriali Mobili Brita-
nicd", firmi particulari de acoperire a serviciuluide spionaj M.l.-6
alMariiBritanii. Probabil ci acestailavea,,la legiturd" gipe lon
Mihai Pacepa, a cdruiviati operativi de spion in favoarea G.l.A.
avea si fie mult mai lungi.
Cu acest prilej, Serviciulde Gontraspionaj sovietic a soli-
citat Securitifii rominegti si-l aresteze pe Greville Wynne gi
si-l predea autoritifilor sovietice. O acliune atit de sensibild si
cu consecinle majore asupra relatiilor Rominiei cu Occidentul nu
putea fi intreprinsi fdrd aprobarea gefuluistatului care, pe vremea
aceea, era Gheorghe Gheorghiu-Dej"
Cererea rugibra survenitftrtso perideffial nefiarorabili pentu
ei. RomAnia gi Marea Britanie tocmai incheiaseri, inf-un mod reciproc
avantajos, toaF litigiile de pla$ rcmine rcstante din perioada inbrbelici,
relafiih economice bilabnale erau info creglere verliginoasi, pe bndul
indepirErii Romdniei de blocul sovietiq iar Gheorghiu-Dej, subrind de
cancer la prostati, se afla sub ingri-jirea celui mai reputat urolog
englez, medic alGasei Regale a MariiBritanii,in concluzie, cererea
K.G.B.-ului a fost refuzati categoric.
Fird si binuiasci nimic, Greville Wynne s'a deplasat cu
intreaga luiexpozifie la Budapesta, unde, pe data de 2 noiembrie
1962, a fost arestat de Securitatea Ungariei, predat reprezen'
tanfilor K.G.B. si transportat cu un avion special la Moscova.
Ungariasi-aslujitcu credinp,,stipinii"siatunci, cagiinzilelenoastre-..
La 7 mai 1963, a avut loc la Moscova procesul comun al
spionulu!Oleg Penkovskisia ofiferuluisdu de legituri din Serviciul
de Spionaj al Marii Britanii, alias Greville Wynne. La proces,
colonelul Oleg Penkovski a ficut mdrturisiri complete, pe care
agentul britanic nu le-a putut contesta. Acesta a fost condamnat la
moarte, sentinld ce a fost executatd la 16 mai 1963.
Agentul britanic Greville Wynne a fost condamnat la
gapte ani inchisoare. Nu a executat din sentinli decit 11 luni,
fiind schimbat,la22aprilie 1964, cu spionulrus Gordon Lonsdale
(pe numele siu real locotenent-colonel Molodoi, din cadrul
G.R.U.), care a condus timp de patru ani refeaua de spionaj de la
Portland, cea maisecreti bazi navali a Marii Britanii.
Schimbula avut loc la punctulde controlHeersstrasse din
Berlinul Occidental. Aceasta este scurta;i tragica poveste a celui
maivaloros spion pe care l-au avutvreodati serviciile de spionaj
occidentale in fosta U.R.S.S.
in cartea sa, ,,Meseria de spion",apiruti in 1963, Allen
Dulles, unul din cei mai agresivi directori generali ai C.l.A., se laudi
cu faptulcd serviciile de spionaj americane givest-europene au
profitat de pe urma a sute de diplomali gi ofiferi de informalii din
fostele state socialiste care au trddat ;i au cerut azil politic in vest-
Si Rominia s-a inscris cu asemene a ,,eroi 't care gi'au tridat fara,
fe primul loc situindu-se generalul lon Mihai Pacepa, fost locfiitor
tehnic al gefului Direcliei de lnformalii Externe,si comandorul
Nicolas Luca, fost atagat militar alarmatei Romdniei la Sofia.
Dat fiind faptul ci, in cei peste 40 de ani de ,,rizboi rece",
milioane de oameniau emigrat, pe cdi legale 9i ilegale din Estspre
Vest, serviciile de spionaj occidentale, in special C.l.A., au creat o
adevirati industrie pentru stoarcerea sistematici de informafii
a acestora. Astfel, au apdrut lagirele de triere si exploatare
informativd a emigranlilor 9i transfugilor din Europa de Est in
Italia, Austria si mai ales in Germania. Tot in aceste centre, au
fost selectionati si recrutati, potrivit pregitirii 9i calititilor individuale,
viitoriiagenti si colaboratori ai G.lA. Pe aceasti cale a ajuns, printre
aftii, siAurel Dragos Munteanu la postul deradio ,,Europa liberd",
darnu numai el.
Din datele fumizate cu candoare de citreAllen Dulles, pini
la construirea zidului de la Berlin, adici sfdrgitul anului 1961,
situatia refu g iatilor, emigrantilor iegali si trarisfu gilor dinspre
Europa de Est spre Europa de Vest a fost urmitoarea:
R.D.Germania - 3.600.000; statele baltice (Letonia, Estonia,
Lituania) - 200.000; statele Europei Gentrale (Bulgaria,
Gehoslovacia, Polonia, Romdnia) - 1.783.000; U.R.S.S. - 1.000.000.
Prin Berlinul Occidental, S.U.A. si N.A.T.O. realizau tranzitulde
agenfi insruitiin centrele de specialitate din Germania Federald citre
U.R.S.S., ,si statele Europei Centrale, precum si ,,hemoragia"
continud a fo(ei de munci si a specialistilor de inalti clasi din
Germania de Est gi din ,,lagirul socialist" citre Occident si S.U.A.
Pini la ridi0area Zidului, Berlinul Occidental a fost cel mai mare
centru de spionaj, de trafic de informatii, de oameni, de tehno-
logie si de documente secrete din istoria tuturor timpurilor si
civilizatiilor.
Daci din punct de vedere uman, zidul de la Berlin a fost
taxat,,rusinea secolului)Of ', din punct de vedere al supraviefuirii
fostei R.D.Germane si al securitdlii acelei j u mitdti a Eu ropei care
era situati la est de ,,cortina de fier", acest zid a fost o necesitate
izvoriti din ratiuni de stat. inchiderea Berlinului Occidental a
reprezentat o adevdrati catastrofi pentru G.l.A. 9i serviciile de
spionaj aliate acesteia,in specialdin Germania Federald siMarea
Britanie. '
Refugiati i, transfu g ii, trdditori i si prizonieri i de rdzbpi au
constituit surse umane de informafii din vremuri imemorabile,
'acestea nefiind inventate de C.l.A. in teea ce priveste pe triditori,
cum au fosl ceidin categoria lui lon Mihai Pacepa, informaliile
stoarse de la acestia au avut o valoare relativd sitemporari. Orice
serviciu secret, oricare stat al lumii, din momentulin care a semnalat
actul de trddare si ca atare scurgerea de informafiiprodusi pe
aceasti cale, ia misuri urgente de contracarare, de limitare a
efectelor, introd ucdnd sch imbiri, transformiri 9i perfe{ioniri care
sd conduci la neutralizarea inforyaliilorfumizate de cdtre trdditori.
Esenla ,,luptei inteligentelor" pe frontul invizibil dintre
serviciile de spionaj si cele de contraspionaj consti in a obfine
informafiisecrete despre adversar, firi ca acesta si semnaleze
sustragerea lor. O informatie cu caracter secret este purtdtoare
de putere gi poate fi exploatati cu efecte devastatoare pentru
adversar, atita timp cit ace5ta nu are cuno,stinfi cn i-a fost sustrasi.
Un agent al unuiserviciu de spionaj care poateindeplinio
asemenea misiune este un profesionist, un erou pentru lara gi armata
ia in adevdratul sens al cuvdntului.
Pe baza unorastfelde informaliise poate realizasurprin-
derea care, in marea majoritate a situafiilor, are efecte devastatoare
pentru adversar. De altfel, aceasta;ieste rafiunea fundamentald a
existenfei serviciilor de spionaj din ultimii 5.000 mii de ani.
Faptul ci C.l.A. a recurs masiv la asemenea,rsurse umane"
denoti incapacitatea acestui serviciu de a fi recrutat agenfi de
valoare din structurile-cheie de decizie politici si militari din
fosta lume comunisti, lucru pe care, de altfel, analistiidin cadrul
serviciilor de spionaj politic, economic si militar americane, tl
recunosc cu o sublimi candoare dupi 1990...

Serviciile secrete ale R.F.G.9i R.D.G.

Despre serviciile secrete ale Germaniei Federale, precum


si despre cele ale R.D.Germane, s-a scris mult, s-au construit sce-
nari i dintre cele mai fanteziste, cu m ulti incircituri propagandistici
dars-a ocolit, de reguli, adevirul.
Perioada care a trecut de la incetarea ,,rizboiului rece",
accesul la unele arhive dar, maiales, noua atmosferi existentiin
Europa dupdincetarea diviziriiei, pecetluiti prin unificarea celor
doui Germanii si demolarea zidului de la Berlin, ne permit o abordarc
mai realisti a rolului si locului serviciilor secrete germane in'cea
de-a doua jumitate asecoluluiXX
inci de la nasterea celordoud Germanii, rezultatalcompli-
citdtii de interese americano-sovietice, Marile Puteri invingitoare
in celde-aldoilea rizboirnondialn S.U.A.i U.R.S.S., Marea Britanie
9i Franla au vegheat ca cele doui Germaniisi nu dispund de
serviciisecrete, de securitate gide spionaj, puternice.
in Germania Federati, pe scheletul OrganizafieiGehlen,
preluati integralde la celde-altreilea Reich, a luatfiinfi Serviciul
Federal de lnformafii - Bundesnarichtendienst sau B.N.D.-struc-
turat dupi criteriile C.l.A. si controlat total de americani.
Pentru problemele de securitate interni, a luat fiinti Biroul
Federal de Proteclie a Constitutiei - Bundes a nt fu r Ve rtassungs-
-
schufzsau B.f.V., avdnd ca modelde inspiralie BiroulFederal de
lnvestigafii(F.B.l.) american. '
Dupi reinarmarea Germaniei, declangatiin 1954,9i primi-
rea acesteia in N.A.T,O., a luat fiinli Seruiciul de Protectie Militari
- Militartscher Abschindiensf sau M.A.D.-, cu misiunea de combatere
a acliunilorserviciilor striine de spionaj pe teritoriul Germaniei
Federale.
Serviciul secret al fostei R.D. Germane, a luat fiinfd in 1950,
cu ajutorul si dupd modelul K.G.B. Acesta a fost subordonat
M n isteru lu i Secu ritilii Statu u i s u b n umele de H. V.A., adici Di rectia
i I

Gentrali de lnformaf ii.


H.V.A. a fost un serviciu de spionaj eficient, controlat in
totalitate de K.G.B. si ale cirui acfiuni au fost concentrate cu
ptecidere pe cunoasterea armatelorstriine de pe teritoriul Germaniei
Federale si pe exercitarea de influenfe asupra politicii guvemului de la
Bonn, in sensulfavorizirii unor interese ale fostei U.R.S.S.
S.U.A. sialiatiisdidin N.A.T.O. au resimlit loviturile eficae
ale H.V.A. pe toati durata cdtin fruntea acestui serviciu s-a aflat
legendarul Markus Wolf, devenit dupn 1990 cetdfean al Germaniei
unificate, cu domiciliulin Berlin, autora gase cirficelebre despre
activitatea serviciului pe care l-a condus, cirlide pe urma cdrora a
devenit milionar.
Markus Wolf a fost fiul unui doctor comunist gernan, care
a fugit in U.R.S.S. dupi venirea la putere in Germania a luiAdolf
Hitler. Si-a fdcut studiile in U.R.S.S., unde a cipdtat cetilenie
sovietici. Afost laureat al Premiului,,Lenin".Pe timpul rdzboiului, a
fost ofifer K.G.B. ,,Djerzinski" din Moscova. in perioada de la 1958
si pAni la unificarea Germaniei, Markus Wolf a fost geful H.V.A.
Gel mai mare succes al lui M. Wolf a fost penetrarea
cercurilor social-democrate di n Germania Federali, reusind sd
facd din agentul siu Gfinther Guillome un colaborator intim al
cancelaruluiWilly Brandt, care l-a numit gefulsiu de cabinet.
Demascarea lui Guillome de citre agenfii Biroului Federal
de Protectie a Constitutieia condus la iesirea din viala politici a lui
W. Brandt.
Dupi unfficarea Germaniei, Markus Wolf a fost judecat de un
tribunal civil, sub acuzatia ci serviciul pe care l-a condus ar fi fost
implicat in impu?carea unor cetiteni ai R.D.Germane care au incercat
\1

si treaci clandestin frontiera intergermani. Sentinfa a fost de trci ani


inchisoare cu suspendare. Este cit se poate de clar ci nemlii se
respecti si se ajuti unii pe a[ii indiferent de culoarea politici.
ln ceea ce priveste activitatea serviciuluide spionaj al
Germaniei Federale, B.N.D., cea mai strdlucitd acliune a aces-
tuia, in cooperare cU C.l.A., a fost construirea celebruluitunel
de la Berlin pini sub clidirea ComandamentuluiGrupuluide
Forle Sovietice din Germania si interceptarea cu succes a
liniilor telefonice de transmisiuni ale acestuia cu Statul Major
al armatei sovietice de la Moscova 9i cu armatele gi diviziile
dislocate pe teritoriul fostei R.D.Germane.
Tunelul a fost construit din direcfia sectorului american al
BerlinuluiOcCidental, a'avut o lungime de 300 de metri, izolatan-
tisonic, cu instalatii de aer condifionat, lumini fluorescentd si dotat
cu aparaturi de interceptare giinregistrare de cea mai inalti tehni-
citate. Timpde un an dezile, a@asti sursi de informatiiafunc$onat
cu rezultate excepfionale. Din surse americane rezulti ci,,tunelul"
a fost descoperit de cft re un ofi ler tehnic de transm isiuni sovietice,
in urma unui,,control de rutini"pe un circuit.
Din surse britanice mai recente, respecliv din1994(,,The
Guinness B ook of Espionage", pag:125), rezulti ci existenfa ,,fune
lului de la Berlin* a fost adusi la cunogtinfa contraspionaiului
sovietic de citre ,,diplomatul" englez George Blake' ofiler in
ServiciulSecret de lnformafii al Marii Britanii si totodati agent al
G.R.lrL, dupd numirea acestuiaintr-un post sub acoperire diplomatici
tocmaiin Berlinul Occidental, unde a,,lucrat"pini in 1959.
George Blake a intratin istoria spionajului mondialca unul
dintre agenfiide spionaj in favoarea U.R.S.S. care a deconspirat si
dat pe mina K.G.B.-uluicel mai mare numdrde agentiaiC.lA. siai
M.l.-6 britanic, pregitili 9i infl itraf i in fosla U-R.S.S. 9i celelalte state
membre ale Tratatului de la Vargovia. ln special, din rdndul celor
instruifi in centrele speciale de pe teritoriul Germaniei Federale,
recrutali dintre refu giaf i, transfu gi gi triditori.
George B lake,,a cilzut", la sfirs itu I anu lu i 1 959, datoriti
actului de tridare al unui ofiler din serviciul de contraspionaj al
Poloniei, fugit in Occident, care stia de activitatea acestuia din
,,colaborarea "sovieto-polonezi pe linia serviciilor secrete.
George Blake, recrutat de sovietici in anul 1953, pe timpul
cit s-a aflatin detenfia autoritifilor din Coreea de Nord ca prizonier
de rizboi, a spionat pentru fosta U.R.S.S. din convingeri politicg,
dupd cum a declarat personalin fata tribunalului de la Old tsailey
din Londra, care l-a condamnat la42anideinchisoare, cea mai
lungd sentinfi, datd in timp de pace pentru acte de tridare, din
istoria contraspionajului britanic.
,,Tunelul"a fost ocupat prin surprindere de citre rusi, care
au pus mina pe toatd aparatura si toate materialele incriminatorii.
Au reusit insd si se refugieze operatorii de serviciu. Rugii au
transfoimat ,,tunelul" in pui"t A" turistici si restaurarlt.
"ioctie celor d6ui Germanii au
in anii,,rizboiului rece'i teritoiiile
constituit ,,paradisul spionajului militaf', atit pentru serviciile de
spionaj occidentale, cdt 9i pentru cele din fosta lume comunisti,
pentru ci in aceastd zoni au fost concentrate, pe durata a peste
40 de ani, cele mai puternice grupiride forle armate ale N.A.T.O.
si Tratatului de la Vargovia gi tot in acest spafiu, pini in anul
1989, au fost depozitate in jur de 15.000 de componente de
lupti nucleare impdrlite in mod egal, intre Armata 7-a Americani
din Europa, dislocatdin Germania Occidentali, siGrupulde Forfe
Sovietice din Germania, compuse din 20 de diviziide tancurigi
mecan izate dislocate pe teritoriu I fostei R.D.Germane.
Este c6t se poate de limpede ci daci,,rizboiul rece"s-arfi
transformatintr-un ,,rdzboi cald"in Europa, acestea s-arfi derulat
in cea mai mare parte pe teritoriile celor doui Germanii, care, in
mod sigur, ar fi fost sterse de pe fala Pimintului, cu toati popu-
lalia gicu toati infrastructura lor.
Spionajul sovietic a penetrat celebra Organizatie
Gehlen, consideratd incoruptibili, prin colonelul Heinz Felfe,
arestat de contraspionajulgerman la 13 decembrie 1961.
Pe timpul cdt a fu nclionat la Fontainbleau, dupi primirea
Germaniei in N.A.T.O., Comandamentul suprem al acestei alianfe
militare a fost penetrat, printre altele, si prin intermediul colo-
nelului Garl Otto von Hinkeldey, din armatavest'germand, agent
al G.R.U., care a definut ani de zile o funcfie inalti in cadrul acestui
comandament, ce a fost mutat din anul 1966 la Bruxelles, unde se
afli si in prezent.
In aprilie 1961, ministrulde lnterne alGermanieiFede-
rale, dr. Schriider, a declaratin fala Bundestagului(Parlamentul
R.F.Germania) ci, dupi estimdrile specialistilor sii, pe teritoriul
statului acfionau in jur de 16.000 de agenti striini angajafi in
activitifi de spionaj. Probabil ci a avut dreptate, chiar daci ar fi
luat in calcu I numai efectivele ambasadelor, consulatelo6 agenliilor
economice, de turism si de presi strdine de pe teritoriul Germaniei
Federale, folosite drept acoperire pentru spioniide profesie.
Aceasti situalie s-a menlinut, in linii generale si cam la
acelasi n ivel, pi ni la sfhrgitu I epoci i,, rd2boiu lu i rece'n'
' Nemfiis-au rdzbunat 9i eiin felut lor pentru faptul cd, dupi
incheierea rdzboiului al doilea mondial, teritoriul german a fost
transformat intr-o imensd garnizoand pentru armatele striine
americane, sovietice, britanice 9i franceze, care, indiferent de blocul
militar de care aparlineau, N.A.T.O. sau Tratatul de la Vargovia, in
realitate, pentru germanii din vest 9i din est, tot trupe de ocupalie
rdmineau. intr-un asemenea mediu militarizat dincolo de orice pro-
portii, cu o mare densitate de agenfi de spionaj str€in pe kilometrul
pitrat, cu organele secrete de informaf ii 9i contrainformati i naf ionale
aservite unor interese striine, atitin Republica Federali a Germa'
niei, cit siin fosta R.D.Germand, a apirut, s-a dezvoltat 9! a ope_rat'
timp de ileste 40 de ani, o adeviratd clasi de traficanfi de infor-
mafii din absolut toate dorneniile de interes militar. Secretele
militare, sistemele de armament, de aparaturi gide munilii, de regu-
lamente si planuri de operalii ale arrnatelor de ocupaJie au fost
sustrase 9i vdndute pe sume mariin vest giin est, in sud 9i in nord,
oricuiera dispus si pliteasci pentru acestea.
Tehnologiile avansate, cu dubli utilizare'civili 9i militari-,
aflate pe listele de embargou impu$e de Comitetulde Coordonare
(COCOM), controlat de S.U.A., erau vAndute pe sub mind la preluri
duble sau triple fati de cele de pe piafi.
Pe aceasti cale,,,oameni de afaceri " germani, sub privirile
ingiduitoare ale polifiei, organelor de vami, trupelor de griniceri si
mai ales ale organelor de securitate B.f.V si M.A.D., au realizat, in
epoca,,ldzboiului rece ", cdgtiguri imense, de ordinul m iliardelor de
dolari, prin,trafi cul ilegal de informafii 9i tehnologii.
Pentru nevoile stringente ale RomAniei in epoca,,rizboiului
rece'i gi seruiciile de informafii romAnegti, in specialofitpri din Direclia
de lnformalii Militare au rezolvato seami de,,probleme" legate de
tehnologiil-e de vArf. Astfel, la sfirsitul anilor'50 afost importati
din Germania Federali, pe cii ilegale siin ciuda embargoului
irnpus de S.U.A., o intreagi fabricd de tranzistori, prima de acest
fel din fosta lume comunisti.
Principiul care a funclionat de mii de aniin lumea spionajului
potrivitciruia,dacd ai bani giegti dbpussd pldtqti, nu existisecret
la carc sd nu se poati aiungef'afost exploatat de cdtre toate serviciile

61
de spionaj striine pe teritoriile celor doui Germanii, pdni la
unificarea acestora la 3 octombrie 1990.
Specialistii germani rimasj din epoca celuide-altreilea
Reich pe care nu au reusit si-iacapareze americaniisau sovieticii
s-au pus in slujba acelor state care au avut bani si-i pldteascd.
Astfel, la realizarea primei bomde atomice explodate de chinezi
la 16 octombrie 1 964, aportul savantilor si specialistilor germani
d fost imens. Specialistii germani sunt cei care au construit
industriile de rizboiale Egiptului, lrakului, Libiei, Braziliei etc.
Firi aportul unor specialisti germani este putin probabil cd
lndia si Pakistanul ar fi reusit si forteze intrarea in ,,Clubul
nuclear"in 1998-
Renasterea Germaniei prin actulde la 3 octombrie 1990 a
insemnat 9i debarasarea de stipinii strdini ai serviciilor secrete
gernane. Prin recipitarca controlului absolutasupra serviciilorsale
secrete, Germania Federali a redevenit un stat independent si
suveran in adevdratul sens al cuvdntului.
irt secolulXXl, S.U.A., liderul de mini forte al lumii occi-
dentale,,pe frontul anticomunismutui "din epoca de tristi amintire a
,,rdzboiului recen', vortiebuisi recurgi la spioni, daci vordori sd
gtie cese ,,gindeste" din punc{ de vedere politic, economic si militar
la Berlin, capitala Germaniei unificate.

Tehno-spionajul

Panoplia instrumentelor cu care au operat serviciile de


spionaj militar americane impotriva fostei lumi comuniste in anii
rizboiului rece arfi incompletd dacd nu ne-am referisi la dotarea
tehnologicd a acestora.
Datoriti incapacitdtii serviciilorde spionaj americane de a
penetra societatea ermeticd sovieticd si de a crea pe teritoriulfostei
U.R.S.S. retete de spionaj, spiritului piagmatic al americanilor de a
obfine rezuttate in timp cdt mai scurt, cit si nevoii acute de informafii
militare despre puterea militari a rugilor, care cipita dimensiuni
ameninlitoare, agentiile de spionaj din S.U.A., respectiv C.l.A., D.l-A.
si N.S.A., au substituitsursele umane de informatii (agentii) cu sur-
sele tehnice, construind o suitd de sisteme si mijloace de cercetare
strategicd bazate pe cele mai inalte cuceriri gtii4inco-tehnice.
Astfel, industriile aeronautici, optici,'elecironici, tehnologia
spafiali, navali, chimici si alte domenii tehnologice de virf au
colaborat cu agenliile de informafii, alcdtuind un adevdrat complex
de tehno-spionaj de dimensiuni gigantice. lnteresele acestuia
s-au impletit cu cele ale complexului militar industrial american,
cuprinzdnd in jur de 120.000 de fabrici 9i uzine de armament,
iar toate la un loc au condus la militarizarea totali a societilii ameri'
cane in epoca rdzboiulu i rece. Aceasti stare se menli ne 9i la sfdryitu I
secoluluiXX sise va extinde siin secolulXXl.
La incheierea rizboiului rece (reali sau aparenti), in
S.U.A., din cei 5 milioane de funclionari ai aparatului de stat,
75 Yo erau militari sau lucrau in favoarea armatei. Aceasta 9i
explicd uguiinfa cu care administrafiile americane succesive, atit
din trecut, cdt 9i din zilele noastre, sunt dispuse sd recurgd cu atita
ugurinli la,,solutii militare'n,la lovituri aeriene, embargouri etc, in
Golful Persic sau in fosta lugoslavie, ca 9i in Kosovo, la sfdrs,itul
anului1998.
Dupi respingerea de citre N.S.Hrusciov, in 1955, a
p U.A, D.Eisenhower, cu privi re la pol itica
roptr neri i preged i ntel u i S.

,,cerului deschis", pentru a acoperi nevoia acuti de informafii cu


privire la cercetirile nucleare si producia de rachete rusegti, G.l.A.
atrecut lautilizarea pe scard largia unormijloacetehnice. Laince-
put, acestea au fost rudimenta_re. U n exem plu in acest sens il constL
tuie baloanele de cercetare. intre 1950-1960, asupra teri'toriului
U.R.S.S. au fost lansate 448 de baloane cu aparaturd foto si sis-
teme electronice de inregistrare, din care doar 44 au putut fi recu-
perate 9i exploatate.
O reatizare tehnotogici de virf a constituit-o construirea
avionuluide cercetare strategici de tipul ,,U-2" capabilsi evolueze
la altitudini de circa 25 km.
Gu acest avion-minune, in perioada 1956'1960, C.l.A. a
efectuat un numir de 18 zboruri peste teritoriul U.R.S.S. Fiecare
zbor in parte a fost aprobat personal de pregedintele S.U.A.,
deoarece era vorba de un adevirat act de agresiune prin pitrun-
derea ilegali in spaliul aerian al unei puteri cu care S.U.A. nu se
afla in stare de rdzboi.
Avdnd la bord aparaturifoto inclusivin infrarogu, ce putea
fotografia 9i prin straturile de nori, precum sisisteme ultramoderne
de cercetare radio-electronici, avionul ,,U-2" afost 9i rimine o
culme a tehno-spionajului contemporan.
Acesta a realizat zeci de mii de fotografi i cu am plasamentele
rachetelor rusegti, cu fabricile si laboratoarele atomice, cu sistemele

63
radio-tehnice ale apdrdrii antiaeriene, centre de comandi, poligoane
de experimentiri si alte instalatii militare.
Pind in anul 1960, rugii nu au dispus de nici un mijloc
cu care sd poatd combate avionul ,,U-2",1a care nu puteau ajunge
nici cu aviatia de vdnitoare, nici cu alte sisteme de foc. Aceasti
incapacitate tehnicd a produs multi durere de cap la Kremlin, iar
conducdtorii rusi, pentru a nu pune in lumini slibiciunea [J.R.S.S.
fati de tehnologia americani, s-a mul{umit doar cu unele discrete
proteste pe cale diplomatici. Avenitinsd, dupi anideincrdncenare
si sfortiri, giziua rizbunirii.
La 1 mai 1960, in zona oraslui industrial Sverdlovsk, un avion
detip ,,U-2", pilotat de maiorul Francis Gary Powers, cu misiunea
de a zbura de la aerodromul Peshawar din Pakistan pe un traiect ce
trecea pe la vest de Moscova, la est de Leningrad (St.Petersburg)
pdndin nordul Norvegiei, la aerodromuldin Bodo,,,s-aintdlnit"cu o
racheti ruseascd solaer detip;,Dvina", realizare de ultimi ord despre
care spionajulamerican nu stia nimic, gis-a prdbugit.
in caz ci era dobordt sau fo(at sd aterizeze din motive
tehnice, maiorul G.Powers fusese instruit de G.l.A. si distrugi
avionulinainte de a se parasuta, apisind pe un buton ce declanga
o incdrcituri explozivi.
Binuind ci acest dispozitiv era de fapt 9i un mijloc de a-l
ucide si pe pilot, lucru ce s-a dovedit ulterior, G.Powers, care iubea
viafa isiisiiubea mult sofia cu care se cdsdtorise de pulin timp, a
refuzat si execute acest ordin si avionul, care era construit din
structurifoarte usoare, fiind avariat doar la ampenajuldin spate, a
ajuns la solfird prea maristricdciunisi cu pretioasaincircituri de
spionaj intacti.
Pe ldngi,,butonul fatal",in caz cilnu-l putea actiona, pentru
a nu cidea prizonier, pilotulavea asupra luio pastili cu cianuri
(dupi tipicul spionilor germani), precum si un altreilea mijloc de
sinucidere, constind dintr-un pistolet.
Pragmaticul american, nedorind si ajungi erou post-
mortem, nu le-a folosit. A u rmat u n joc de-a,,goarecele si plsica'i in
care rugii, neanunfdnd decit cd,,un avion de cercetarb american "a
fost dobordt in spatiul aerian al U.R.S.S., le-au intins celor de la
C.l.A.9i CasaAlbi o cumpliti capcani propagandisticd.
Americanii s-au gribit si dea un comunicat admifind ci
,,intr-adevdr, un avion de cercetare meteo de Ia baza aeriand
Peshawar s-a rdtdcitsi probabil cd a pdtruns din eroarein spatiul
aerian al U.R.S.S.". La aceasta, rusii au dat 9i ei un comunicat
anun!6nd ci pilotul, maiorul F.G.Powers, trdieste, este perfectsini-
tos gi cd a fdcut declaralii complete in legdturi cu misiunea sa. A
urmat un nou comunicat, de data aceasta de la Gasa Albi, prin
care pre;edintele S"U.A., Eisenhower, gi-a asumatintreaga ris-
pundere pentru toate zborurile avioanelor,,U-2 ".
Acest incident a dus la compromiterea conferinfei la
.nivelinalt de la Paris dintre Hrusciov, Eisenhower, De Gaulle 9i
McMillan, precum gi la anularea proiectateivizite in U.R.S.S. a
presedintelui S.U.A.,umilit in fafa intregii lumi de secretarul
general al P.G.U.S.
Anal$ti o6cidentali aivremii au apreciat ce C.l.A. a progra'
mat in mod intenlionat acest zbor tocmai in preajma acestor
evenimente, pentru a le compromite;i a pune capit unui proces
de destindere in relafiile dintre S.U.A. 9i U.R.S.S., dintre Est si
Vest, in urma istoricei vizite in S.U.A. a lui N.S.Hrusciov din
1959, care, printre altele, a condus la rdcirea relafiilorcu Ghina, ce
s-a opus acesteivizite
Du pd acest dezastru, G.l.A. ;i D.l.A. au realizat super-avio-
nul de cercetare strategicd de tipul SR-71, care zboard cu de trei
ori viteza sunetului, dar care nu s-a mai aventurat in interiorul
U.R.S.S., bfectuind zboruri de recunoagtere, 9i atunci ca siin zilele
noastre, in lungul frontierelor rusesti.
Pentru combaterea acestuiavion, ru;ii au realizat super'
racheta SS-300, care de-abia agteapti ca,,SR-7"si intre in spaliul
aerian al Rusiei...
CAt priveste soarta maiorului G.Powers, acesta a fost
condamnat la sapte aniinchisoare dar, dupi cum mirturiseste
chiarel, ru9iil-ari tratat ,,ca pe un prinfi av6nd drept,,celuld"o cameri
luxoasd, o ma;ind personali la dispozitie, iarca program de deten,tie
excursiiin zonele pitoregti ale U.R.S.S.
in 1962, Powers a fost schimbat cu un spion rus arestat
in S.U.A., celebrul colonel Rudolf Abel care, timp de 9 ani, a
condus o vasti refea de agenli de spionaj in zona orasului New
York 9i care a cdzut in urma unui act de trddare. lriteresant este cd
si americanii l-au tratat peAbel cu multi atenfie 9i confort, atita
doar cd i-au dat 30 de ani de detenlie.
Pentru a-iface pe rusi si-gi demagte trupele radiotehnice
sialte sisteme ale apdrdriiantiaeriene, in anii rizboiului rece,
spionajul militar american a continuat sd foloseasci avioane de

65
cercetare si dupi incidentul,,U-2", fapt ce a condus la dobordrea
de citre rusia circa 40 de aparate.
lncidentul ,,U-2" agenerat noi eforturi de cercetare, pro-
iectarein domeniultehno-spionajului, conducAnd la o noui eri, si
anume cea a spionajului cu ajutorul satelitilor.
Primulsatelit de cercetare strategici american a fost lansat
de C.l.A. la 3 noiembrie 1961 . in luna martie 1962 (cu un ,,decalaj -de
numai 5 luni), este lansat si primul satelit spion rusesc. Prin aceste
mijloace intangibile, S.U-A. si U.R.S.S. s-au distan{at de toate celelalte
p,ieti rl" lu.ii,formiHndugilurul unui spionaj total,'atdt pe plan bilateral,
citsiin raporturile lorcu restul lumii-
Atat S.U.A., cit si U.R.S.S. si-au acceptat reciproc aceste
instrumente categorisindu-le drept,,m ijloace nalionale de control",
folosind spatiul extraterestru pentru a observa, fotografn 9i intercepta
telecomunicatiile oricdrui alt stat, firi incilcarea spaliului aerian.
Nimeni nu poate avea pretentii de proprietate asupra spatiului
extraterestru atdta timp cdt nu poate pdtrunde in acesta...
Pentru a se menaja reciproc,in anul 1967, cele doui super-
puteri, S.U.A. sifosta U.R.S.S., au incheiat un acord prin care
cele doui pirti s-au angajat si nu dezvolte mijloace de lovire
antisatelit. Acordul nu a fost respectat, deoarece existi dovezi ci
9i S.U.A. si Federalia Rusi dispun de mijloace de luptd antisatelit.
Satelifii americani si rusi au caracteristici tehnice compa-
rabile, evolueazi pe orbite reglabile, joase gi inalte, precum si stafi-
onaiea este asemdndtoare.
Acestia pot acoperi spatii mar-i, incomparabile fafd de avi-
oane, pot stoca imagini pe care si le retransmiti oricdrui punct de
pe glob si potcomunicaintre ei.
Satelifii de cercetare radar sau in infrarosu nu mai sunt
legaf i de starea. vremi i.
Gei mai cunoscuti satelifi de cercetare militard folositi
de citre agenfiile americane de spionaj indentificatisunt:
. MIDAS - pentru depistarea momentuluilansiriide rachete
balistice intercontinentale;
. VELA - pentru depistarea si stabilirea parametrilor
exploziilor nucleare;
r SAMOS - pentru cercetarea cu mijloace foto;
o FERRET - pe ntru cercetarea r.adio-electron ici.
Se stie ci, [n afara acestortipuri de sateliti, atdt S.U.A., cdt
si Rusia lanseazi pe diferite orbite circumterestre sateli$ givehicule
ipaliale ultra.secretein legituri cu care nu se dau nici un fel de
comu nicate sau explicafii. Se bdnu iegte ci ar fi vorlra despre mij loace
specifice de purtare a rizboiuluiin Cosmos cunoscut sub genericul
,,rdzboiul stelelor". (anexele nr. 1 9, 20)
Gercetarea prin satelit are ca misiune fundamentali
prevenirea unui atac prin surprindere executat cu mijloace de lovire
strategice-nucleare asupra teritoriului S.U.A.
Degi nu mai este linuti in prim plan, aceastd misiune igi
pistreazi t6tala valabilitate atdt in S.U.A., cAt si in Federalia Rusd,
cele doui super-puteri menfinindu'gigata de lansare 30% din
mijloacele strategice terestre, aeriene 9i navale. Neincrederea
si suspiciunile per:sistd. Daci cele doud super-puteri s-ar ataca prin
iurprindere folosind submarinele purtdtoare de rachete, timpul de
alarmare 9i reaclie lisat adversarului, nu depigegte 15 minute.
Aiitin centrele de comandistrategice americane, citsiin
cele rusegti, contin ui si se practice,,ircu rile de rtzboi" cu folosirea
armamentului nuclear strategic.
Conducerea S.U.A.,in caz de rizboi nuclear, se va exer'
cita din uriagulcentru subteran construit sub Muntele,,Weather"
din Garolina
Aici funclioneazi permanent ,,g.uvernul de rezervd" al-
S.U-A., Comitetulintrunit al $efilor de State Majore, 9i sunt asigurate
legituricu toate forlele nucleare strategice ale S.U.A.Acesta poate
rezista unor lovituri nucleare directe 9i are rezerve de funcfionare
pentru trei luni.

Egecuri multb si dese,... cheia marilor succese!

Principata misiune a seruiciilorde spionaj politic, economic


sau militar este prevenirea factorilor politici asupra unor fengmene
posibile din cimpul lor de preocupare, in scopul prevenirii surprin-
derii, care, ori de cdte ori se produce, are efecte devastatoare.
in epoca ,,rdzboiului rece ", crezul fundamental, rafiunea de
a exista a organelor de spionaj militar, atfrt la nivelul superputerilor,
cit si al celorlalte state cu un potenfial militar ridicat, a fost.preve'
nirea unui atac prin surprindere, mai ales cu folosirea mijloa-
celor de lovire racheto-nucleare.
$pionajul militar; care a avut o pondere de 65'70 % in
cadnu! servicii!or secrete ale statelor lumii, in ultimii 50 de ani,

6:l
atdt ca forte, mijloace, cit uenti in sistemul instrumentelor
9i ca infl
relatiilor interstatale, a avut misiunea de a da in timp util semnalul
de alarmi.
Gu toate legendele ce s-au lesutin jurul lor, o analizd rece,
impartiald si la obieit conduce la co'ncluzia ca serviciile Oe spionai
nu pot face minuni. inscrierea la activ a unor esecuri siinci de
mari proporfii, chiarsi pentru servicii putemice, cu o experientiinde-
lungatd, precum cele ale Marii Britanii, Frantei, Rusiei, Germaniei,
lsraelului, ca sd nu vorbim de C.l.A.,- un serviciu deosebit de mare,
puternic, dartdnirsifiri experientd, la capitolulsarcini de bazi si
mai ales la cel al prevenirii surprinderii -; este un fapt real si o compe
nenti a limbajului politico-militar la acest sfdrsit de secol gi de mileniu.
Listi esecurilor serviciitor de spiohaj potitic di mititar, din
ultimii50 de ani, din principalele state ale turniieste mare, acestea
egudnd, uneori de-a dreptul lamentabil, in misiunile lor de prevenire
si alarmare in legdturi cu o intreagd listi de evenirnente ce s-au
consurnatin Europa siin lume. Unele din aceste evenimente nean-
ticipate, au fost atit de profunde, incdt au schirnbat intregirl
curs al istoriei omenirii.
[n ordinea lor cronologicd, printre evenimentele neantici-
pate in timp util de citre serviciile de spionaj care ar fi trebuit si
faci acest lucru, se inscriu:
- invadarea de citre Germania a Danemarceisi Norvegiei,
in 1940;
- atacul aero-naval al japonezitor de la Pearl-Harbour si din
Filiplne,in 1941; '
- atacul asupra fostei U.R.S.S. dela2liunie 1941, la care
a participat si armata Rominiei;
- atacul armatei Goreei de Nord impotriva Coreei de Sud
declansat la 25 iunie 1950;
- intrarea armatei chineze ln rizboiul din Goreea la 19
octombrie 1950, care a produs cea mai lungd si mairapidi retragere
a tnrpelor americane din istoria militard a S.U.A.;
' - atacul trupelorchinezeimpotriva lndieiin 1962;
- invazia armateisovietice,impreuni cu armatele din cele-
lalte state ale Tratatului de la Varsovia, in afard de Rominia, in
Cehoslovacia, in noapteade2AMl august 1968;
- fortarea Canalului de Suezsi ocuparea aliniamentului
fortificat Bar-Lev de citre arrnata egipteani in cursul rizboiului
aralro-israelian,,Yom Kipur'i declansat la 6 octombrie 1g73, care

68
s-arfi pututtransforma intr-un dzboi atomic local, datfiind faptul cd
rachetele israeliene Erihon aveau componente de lupti nuclearen
iar ldngi Cairo existau componente nucleare sub control rusesc,
pentru rachetele egiptene SCUD;
- invadarea Vietnamului de citre armata chinezi, in
februarie 1979. Despre iminenla acestei invazii, Direcfia de lnfor-
mafii militare aArmatei Romdniei l-a informat pe Nicolae Ceau'
sescu cu trei sdptiminiinainte de a fi declangati;
- atacul
9i debarcarea trupelor argentiniene in arhipeleagul
Falkland in aprilie 1982 care au declangat conflictul militar dintre
Marea Britanie giArgentina din Atlanticul de Sud;
- cucerirea Kuweitului de cdtre trupele irakiene,
vara anului 1990, care a declangat rizboiul din Golful Persic din
februarie 1991, continuatsub diferite forme siin 1999.
in toate aceste evenimente, maiales cele din epoca ,,rdzbo-
iului rece", serviciiledespionaj din principalele state ale lumii,tehno-
spionaju I american gi sovietic, cu toli satelilii, navetele 9i staf iile lor
spaliale, au fost luate prin surprindere totali sau pa(iald, fie din
vina loG fie a factoiilor de decizie politicd din statele intercsate sau
implicate, care au ignorat informatiile primite.
in topul egecurilorinregistrate de serviciile de spionaj ale
puterilor occidentale, in frunte cu C.l.A., se situeazd, fird drept de
apel, totala incapacitate a acestora de a intrevedea, de a prognoza,
chiar9iintr-o formi palidS, uriagele transformdri politice, economice
si militare, ideologice sisociale din imensulspaliu geopolitic euro-
asiatic cuprins intre fosta granili intergermand 9i Orientul extrem
rusesc. Acest esec eSte cu at6t md mare cu cit agenfiile de spionaj
occidentale se consideri invingdtoare in ,,rdzboiul rece".
Acest falinnent la scad globali a fost recunoscut de citre toli
analistii politici de clasi din spafiul euro-atlantic, iar G.lA" 9i seryiciile
de informafiisatelite ale acesteia, in specialcele britanice, au primit
un vot de blam din partea factorilor politici care le-au finanlat;i sus$nut,
precumsi din partea complexului militar industrial americah.
Pentru C.l.A., in anul 1990 s-a pus problema fundamen-
tafd de ,,a fi sau a nu fi'n, propundndu-se chiar, in cele doud
Gamere ale Congresului S.U.A., problema desfiintirii acestei
instituf i i cu un roiesenlial in promovarea,, rizboiulu i iece".
ln ultimul deceniu al secoluluiXX, C.l.A. a purtat o lupti
deznidijduiti pentru supraviefuire, firi si se fi ajuns inci la un
consensin legituri cu soarta sa
in plan politic, egecurile serviciilor de spionaj din epoca
moderni 9i contemporani s-au linut lanf, acestea fiind inca-
pabile si anticipeze, printre altele:
- Pactul Molotov-Ribentropp, din 23 august 1939, care a
'avut efecte atit de nefaste si asupra Romdniei;
- Revolulia portughezi din aprilie 1974;
- cdderea sahinsahului lranului, stilpul de bazd al
influenteiS.U.A. in zona Golfului Persic, victoria revolufiei islamice
condusd rie aiatolahul Komeinigicrearea Republicii lslamice lran,
in perioada 1978-1979, care supravietuieste siastizi;
- criza petrolului din 1973-1 974, care a produs degringo-
ladd in econom iile occide"ntale.
C.l.A. a fost si este judecatd cu severitate de cdtre intre-
gul spectru politic american si de citre opinia publici pentru
marile sale erori, voite sau nevoite, din epoca,,rizboiului rece"
pentru estimdri[e sale exagerate sau diminuate cu privire la fosta
U.R.S.S., a disponibilitafilor gi intentiilor reale ale acesteia. Un
exemplu in acest sensil constituie exageririle dincolo de orice prcporfii
ficute de C.l.A. in perioada 195$1960 cu privire la ,,disponibilititile "
rusegtiin materie de rachete intercontinentale si a1a-zisul ,d*alaj al
rachetelor" dintre sovietici gi americani, cdnd, in realitate, rugii
dispuneau doar de rachete cu razd medie de acfiu-ne, periculoase
pentru Euroapa Occidentali, dar care nu puteau atinge teritoriul S.U.A"
Aceastaasifos{cauza pentru care,in anul 1962, rugii au dislocat un
numdr de 48 de rachete in Cuba, fapt ce in luna octombrie a aceluiagi
an aimpins omenireain pragul uneicatastrofe nucleare.
C.l.A. si aliafiisdiintru spionaj s-au dovedit incapabili si
depisteze punctul cel maislab, un adev6rat,,cdlcAi al lui Achile"
al sistemuluisocial-economic sovietic, adici economia, care avea
si conduci la prdbugirea socialismului de tip totalitarin perioada 1 98$
1991. ln prezent, se stie cd C.l.A. a alocat peste 50% din forfele si
mijloacele avute la dispozilie spionajului mili-tar si numai 3%
spionajuluieconomic. Gu alte cuvinte, dupi cum estimeazi analigtii
americani, timp de 45 de ani, prioritifile spiona-juluiS.U.A. au fost
gresit orientate.
Tirile care au acordat atenfia cuveniti spionajuluieco-
nom ic in toati perioada,,rizboi u I ui rece " au fost Japon ia, Ghi na,
Suedia, Franta si parlial U.R.S.S., aceasta din urmi fiind preocupati
in special de domeniul tehnico-milihr, dovada ci induskia de armament
a Rusieiasupraviefuitsise menfine pe loculdoipe piala mondiald.
Spionii,... membri de Partid?

Serviciile de spionaj (informalii) din toate statele lumii, firi


excepfie, au inregistrat egecuri in ultima jumitate de secol si vor
maiinregistra asemenea esecuri siin viitor.
Experliiin materie suntinsi de pdrere cd aceste servicii
au gregit mai pufin comparativ cu erorile sivirgite de guvernele,
sefii de state 9i in general de factorii politici pe Gare aceste
servicii i-au deservit, fie prin neluarea in seamd a informatiilor
puse la dispozifie de citre serviciile de spionaj, fie prin luarea de
mdsuri tardive 9i ineficiente.
Succesele repurtate de unele state care au declangat invazii
sau atacuri prin surprindere s-au dator:at mai ftecvent lipsei de reacfie
d i n partea victimelor, decit li psei i nformaf ii lor.
iO cauzi fundamentali a esecurilor, a lunecirilor pe
piste eronate,a ezitirilor 9i; in final, a unor falimente in misiunile
de bazi ale serviciilor de informa{ii (spionaj), indiferent de epoca
istorici, de fard sau de conjuncturi, a constituit'o politizarea servi'
ciilor respective, folosirea acestora, nu pentru cunoagterea realitd-
politice partizane.
filor, ci pentru deformarea acestorain scopuri
,,Cei 60.000 de morli de Ia Timigoaral'din decembrie 1989,
,,informafie"care a ficutinconjurul globului, devenind cel mai
reprezentativ exemplu de manipulare informativd de la sfdrsitul
secoluluiXX, falsificarea grosolani, sistematici gifdrd pic de jeni
a adevdruluiin legituri cu evenimentele din Golful Persic 9i din
spafiul fostei Jugoslavii, din perioada 1 990'1 999, imensele div_ersiuni
psihologice care s-au desfiguratin aceste spafiisi intervaldetimp,
constituie cele mai recente simaicoplesitoare dovezi privind utili-
zarea in scopu ri politice partizane a activitif ii serviciilor secrete de
cdtre statele interesate.
O altd cauzAa acestor egecuri este de naturi obiectivd.
Astfel, istoria a demonstrat ci statelor lumii le-a fostgi le este impo-
sibilsi se perceapi 9i si se infeleagd corect unele pe altele.
Uneori, statele nu se infeleg nici pe ele insele, cum a
fost gi cazul Rorniniei in ultimul deceniu al secoluluiXX, care
a evoluat in mod constant pe coordonatele dezastrului.
Acest lucru nu s-a datorat lipselde informalii, ciincom-
petenlei, iresponsabilitetii, ineficientei si lipsei de profesiona-
lism a majoritifiiclasei politice eterogene si divizate apdrute,
dupi Revolufia din decembrie 1989, in Rom6nia"
1l
Pe de alti parte, istoria a demonstrat cd veriga slabi a
tuturor serviciilor secrete de spionaj a fost si este capapitatea
de analizd a informafiilor si nu culegerea acestora.
Se stie ci, daci ai banisi estidispus si pldtesti, nu existi
secrete la care sd nu se poati ajunge.
Henry Kissinger, unul dintre arhitectii,,dzboiului rece"dar gi
un remarcabil diplomatsi analist politic american, a reprogat pe bund
dreptate C.l.A.9i Mossad-ului incapacitatea acestora de a anticipa
rizboiuf ,,Yom Kiputt'din octombrie 1973, apreciind ci eseculs-a
datorat,,u nor factori intelectuali" sinu administrativi, adici egecul a
avut la bazd interceptarea eronati a informaliilorsi nu lipsa acestora.
Oamenii analizeazd informatiile cu ajutorul imaginiloi a ana-
logiei istorice, a experientei personale ;i a unor ipoteze. Existi o
rigiditate de ordin cognitiv privind modulin care informatiile sunt
introduse in aceste tipare.
De mufte ori, oamenii vid in procesul analizei, nu realitatea,
ci mai degrabi ceea ce ar dori sI vadd si, de pe aceastd bazd, sunt
tentanti sd sari la concluzii preadevreme gisd se desprindd de ele
prea tdrziu. , ,Gdndirea in grup", chiar eronatd, datoriti relafiilor din
interiorul serviciilor de spionaj, are sanse sd fie acceptati mai usor de
cdtre consumatorii de informatii, in detrimentul pirerilor si concluziilor
individuale, de multe ori superioare. Aceasta poate duce la esecuri. ,

Au existat si existd in lume ,,indivizi"valorosi care si-au pus


amprenta asupra mersului istoriei, mai mult de€ttoate,,colec-tivititile "
din lume luate la un loc. lstoria civilizatiilor demonstreazi, pentru cei
ce o cunosc, faptul ci nici o capodoperd, indiferent de domeniu,
nu a fost rezultatul eforturilor unui,,colectiv". Ghlarsiacolo unde
lucrulin grup este obligatoriu, una din min$ este dominanti.
Aga stau lucrurilesiin procesul de analizd a informa,tiilor.
Ceicare,,gindescin grup'i fac parte, de reguli, din categoria celor
care nu au curajul si-siasume rispunderi gi, deci, riscuri.As include
?n aceasti categorie mediocritifile, oportunistii si impostorii dar mai
ales carieristii, care nu vor,,si gregeascd".
Atunci cAnd se fac analize de fond este esential ca rela-
!ii!e ierarhice dintre analistisi aibi un rol cit mai r&u". in ca-
drul Comitetului Mixt al Serviciilor de lnformatii (spionaj extern si
securitate interni), nucleul cel mdinalt de analizi, estimiri ;i coor-
donare al Marii Britanii, alcituit din 16 membri, oameni de un inalt
nivelacademic gi profesional, nu existd nici un felde raporturide
subordonare. ln practicile marilor democrafii occidentale s-au dovedit

72

r
deosebit de utile intilnirile dintre membrii forurilor politice inalte de
decizie siexperfii de la nivelurile inferioare.
Analigtiide profesie au inleles de multivreme, din practica
vietii, faptu I cd impedimentele care ii impiedici sd inleleagi lumea
in care triiesc sunt atit de mari, incdt 9i firi diformitdfile organiza'
tionale 9i politizarea activitdfii serviciilor de informalii (spionaj)
proces u | fi nal de analizi gi estimare poate alu neca pe di reclii gresite.
Specialigtiiin rnaterie au ajuns la concluzia ci misurile de
reorganizare 9i reformele (termen foarte la modd in ultimul deceniu
al secoluluiXX) in serviciile de informatii (spionaj) din toate statele
mari ale lumii, dupdincheierea epocii ,,rdzboiului rece" nu parafi
de naturi si producd schimbdri fundamentale, revolufionare in
activitatea acestora. Siin viitot guvernele vortrebui si se agtepte
la egecuri in activitatea serviciilor de informafii. Au fost 9i vorfi frec'
vente cazurile cind, fie din incompeten{d, fie din interes, analigtii nu
reugesc si ajungd la adevdrata cauzi a unor procese si fenomene,
lisAndu-se furafi de aparenfe.
Daci arfiintrebali care este surca accidentelor de circulafie
auto pe'drumurile publice, imensa majoritate a oamenilor ar
rispunde ci ne.respectarea codului rutier, cind de fapt acestea se
datoreazi descoperirii motorului cu ardere interni gi a automobilu lui.
in S.U.n-, in serviciilor de spion{ i{i desfisoari acti-
vitatea in jur de 1.500"adrul
de analigti de nivel academic, iar in Marea
tsritanie circa 800, dispunAnd de cea mai sofisticati tehnologie de
culegere si prelucrare a informatiilorgi, cu toate acestea, surprin'
derea politici la scard globali legati de Revolulia Europeand de la
1989 nu a putut fi evitatd. S-a constatat ci cregterea efectivelorin
structurile informative nu este o garanfie contra e,securilor. Cu
atit mai mult, in domeniul analizei, nu mulfimea este generatoare de
valoare. Un grup restrins de analigtideinalt profesionalism, firi
prea multe ierarhii, cste mult mai valoros decit o structurd
incircati cu efective numeroase, cum s-a doveditin cazul S.U.A.,
unde opereazd peste 40 de servicii de informafii (spionaj).
Estimirile cu tlaloare de alarmare presupun existenfa unor
elemente profesionale de inalt nivel, capabile sd analizeze informa-
liile provenite din toate sursele, atdttehnice cAt mai ales umane,
ipecialigti care au elaborat studii gi estimiri cu caracter de prognozi
timp indelungat gi dispun de o experien,td proprie in acest domeniu.
Viafa a demonstrat ci serviciile
de informalii (spionaj)
aflate intr-o stare de rdzboi pe frontul invizibil nu au timp sd
,,clxerseze " pentru a se perfecfiona. Totodatd, nici situaliile in care
acestea trebuie sd tragi sem nalu I de alarmd nu su nt foarte frecvente.
De reguli, asemenea alarme se cer a fi trase la intervale mari de
timp. Anii graviin care s-ar fi cerut ,,tragerea alarmei" de citre servL
ciile de informatii au fost 1913-1914, 1938-1939 si 1988-1989,
premergitori celor doui rizboaie mondiale si implozieifostei lumi
comuniste. in nici una din aceste perioade, tapacitatea de preve-
dere a serviciilor de informalii, precum si a analistilor, nu au
fost la iniltime. Gauzele primului rdzboi mondial nu au fost elucidate
in toatd cuprinderea lor nici la 80 de ani de laincheierea acestuia.
Adevdrata analizi a rizboiului al doilea mondial a inceput dupi
1990 incoace, iar anul revolutionar 1989 a surprins toate serviciile
de informatiiale lumiila un loc.
Serviciile de informalii ale RomAnieidin perioada premer-
gdtoare anului 1989 sipe tinipul evenimentetor din decembrie al
aceluiasi an s-au prezentat de-a dreptul dezastruos. Aceasta igi
explici iaracterul spontan si haotic aiRevolutiei romdne, incheiain
cu pierderi inutile de vieli omenesti.
' Nenorocirea este ci, dupi asemenea momente, experi-
enfa cdstigati tinde 5i fie pierduti, iar dupi un anumit timp,
leclia este uitati. Din aceastd cauze, este nevoie sd existe un
element capabil si fini sub o permanenti supraveghere meca-
nismelor serviciilor de informalii, pentru ca acestea si nu cadi
in rutini si blazare, sd fie mereu alerte. Ddunitoare este gi practica
foarte rdspinditi de a interveni cu,,mds urt radicale"dupi producerea
unor esecuri sau dezastre. Asemenea ,,mdsuri radicale "s-au aplicat
si in cazul serviciilor de informatii si de securitate ale Rominiei dupi
evenimentele din decembrie 1989, care au condus, practic, la distru-
gerea si deprofesionalizarea acestora. Asa se explici sirul de eveni-
mente grave constAnd din asafturile partidelor istorice asupra institu-
tiilorfragile ale statuluidin 1990, care au crilminat cu fenomenul
neo-legionar din Piala Universititii. Pe abest fond al lipsei de auto-
ritate au fost posibile ,,mineriadele" din 1990, 1991 si 1999, incheiate
cu celebra,,bdtdlie de la Costesti"dintre minerisifortele de ordine
aleMinisteruluidelnterne,,,grdvelespontane"eic.'
intotdeauna, dupi dezastrele majore u rmeul,,ritualul rcor-
ganizdrilor si schimbdrilor fundamentale" dar, nu dupi mult timp,
vechile practicisiobiceiuri
.^ , sunrafati.
se reinstaureazd. ,.revin la-----r------i---
In epoca,,rdzboiuluirece'i serviciile de spionaj, maiales cele
militare, nu au dus lipsi de informafii. Deficitari a fost capacita-tea

74
acestora de a le analiza sievalua corect. Din aceasti cauzi, spionajul
militar american si britanic nu se bucuri de o cotalie buni.
Valoarea oricirui serviciu de informafii (spionaj) este
dati de misura in care acesta deservegte in mod eficient pe
consumatorii de informalii la nivelinalt, acolo unde se iau deci-
ziile politice de valoare strategici. Este vorba de seful statului,
primul ministrui organul colectiv de deci2ie in problemele securitilii
nalionale (Consiliul Suprem deApirare a Jdrii), rninigtrii, sefi i militari
ai esaloanelor superioare ale armatei.
Aceste egantioane pretind din partea serviciilorde informa{ii
aprecieri gi concluzii superior analizate 9i ugor de utilizat. Estimirile
la nivel nalional ocupd un-loc de exceplie in statele dezvoltate.
ln Romdnia, asa ceva nu existd, fapt pentru care societatea
noastri a fost si este defazati in raport cu mersul istoriei.
Estimirile nafionale sunt documente speciale de mare
profunzime care prezintd situalii ce s-ar putea produce pe viitor
si care ar avea efecte-asupra securitdfii nalionale si politicii
externe a statului. Estimdrile sunt necesare pentru acele situalii
care sunt dificil de anticipat, pentru evolufii probabilein legituri cu
care nu existi rispunsuri clare.Atunci cdnd lucrurile suntvizibil
clare, nimeni nu are nevoie de estimdri. O estimare, atuncicdnd
este elaborati de oameni competenfi, incearcd si reduci marja
inevitabili de incertitudine, prin calcule c6t mai apropiate de evolufiile
viitoare probabile.
Elaborarea unor estimiri constituie o activitate complexd,
extrem de dificili si deosebit de profundd, bazatd pe calcule bine
fondate, operind cu date gi rafionamente logice, pusein evidenfi
cu maxirnum de obiectivitate giintr-o manieri cAt mai relevanti
pentru factorul de decizie.
Simpla informare, firi o estimare, este lipsiti de utilitate
pentru factorii superiori de decizie- lnformareafdrd estimare a
fost una din,marile racile ale societifii rominegti din 1990 incoa- "

ce, fapt pentru care Romdnia, atit pe plan intern cit 9i extern,
s-a aflat in derivi, inregistrind dezastre pe toate planurile.
Estimirile devaloare nafionali nu potfi produsul unei singu-
re institufii. La elaborarea acestom participi toate organismele impli-
cate in activitatea de informafii, precum si cele care rispund de
securitatea nationali.
^,
ln Romdnia, nu existi structuri alcituite din pr:ofesi-
onistide clasd - de la experli pdnd la savanligiacademicieni-
75
care se elaboreze estimdri nationale. Gonsilieriialesi pe criterii
de rudenie sau de aportelectoial la ultimele alegeri nri potsuplini
competenta si profesionalismul. Aceasta explici haosul, improvi-
zatia sistilul pompieristic de lucru in economie, securitatea nafio-
nali si politica externi a RomAniei, care au caracterizat activitatea
guvernelordin perioada post-totalitari, darmaiales dupi 1996, si
care s-au tradus intr-un dezastru generalizat.
O sursd de nenorociri pentru societdtile mai pulin dezvol-
tate; iar uneori chiar si pentru cele avansate, o constituie faptul
ci oamenii politici, inclusiv din rindul celor ilugtri, nu au stiut sd
formu leze cere ri calificate de i nformaf ii organelor de care d ispu-
neau.
. Henry Kissinger, pe vremea c6t a detinut functia de consilier
pentru problemele de securitate nationald din SUA, a declarat des-
chis cd nu stie ce si ceard serviciilor de informafii, dar cd a sesizat
datele devaloare atuncicind i-au fostaduse la cunogtinld de cdtre
acestea.
Nu cred cd pregedintele Romdniei, Emil Constanti-
nescur ales in 1996, a stiut vreodatd ce sd ceard serviciilor de
informatii - respectiv S.R.l. 9i Seruiciul de lnformafii Externe, ca si
nu maivorbim de Directia de lnfonrratii Militare, organ de cercetare
strategici militari externi, care, atdt la Cotroceni, cit siin mass-
media scrisd si audio-vizual5, este confundati, de o manlerd vulgari
9i iresponsabili, cu serviciul de contrainformalii din vechea
Securitate.
latd de ce serviciile de informatii, de la noisau de pretu-
tindeniin lume, ar avea datoria de a veniin intdmpinarea nevoilor
utilizatorilor de informati i, chiar daci acestia nu formulea zd cererl
concrete, corecte si oportune.
Aceasti trisiturd este de naturi si confere valoare unui
servici u de informali i mode rn, ancorat in realitif i le lumii contem po-
rane.

16
Gapitolul llf

CULISELE RAZBOIULUI RECE

Experienlajstoricd a ultimeijumdtifi a secotului )fi demon-


streazi ci toate a{iunile guvemelor Marilor Puteri ale lumiiin planul
relatiilor internafionale, implicarea acestora in conflicte, rdzboaie
locale, rizboaie civile, embargouri si sancfiuni, giin generalin tot
ceea ce a ficut obiectul confruntirilor dintre cele doui lumi, capi-
talisti sisocialisti, au fost inifiate pe baza unorinformatii, concluzii
siestimdrifurnizate de serviciile de spionaj ale acestora. Gel pufin
in epoca rizboiului rece, impactul organizaliilor de spionaj
militar asupra cursului evenimentelor lumii contempo-rane a
fost imens.'Am toate motivele sd cred cd situatia va fi aceeagi si in
pitnt"t"J""""ii;te;;;tutuiXXt. ' '

lstoricii si politologii de marcd ai lumiicontemporane sunt


unanimiin aprecierea ci esenla politici a evolufiei societifii ome-
nesti din perioada postbelici a fost dati de aceasti stare cunoscuti
sub genericul de ,,dzboi rece" .
Nimeni nu poate preciza cu exactitate matematici momentul
declansirii 9i nici alincetirii rizboiului recg. Cert este insd faptul
ci rizboiul rece este acea perioadi din istoria mondiali care s'a
derulatin intervalul de timp cuprins intre mandatul de pregedinte al
S.U.A,. delinut de Harry Trumann lider absolut al lumii capitaliste, -
care l-a declansat - si mandatul de presedinte al U.R.S.S. al lui
Mihai! Gorbaciov, liderul lumii socialiste, pe care, in incercarea de
a o,,reforma", a condus-o la faliment, punind capit acestui rizboi.
Ric*rad Gid Povrers, analist politic dinS.UAin carba s, lsloria
anl*nmuniqtului amui@n", afinr6in anul 1 995, ageciazi ci monenfu |
istoric al declansirii rdzboiului rece ar fi fost mar-cat de celebrul
discurs al fostului premier britanic Wiston Ghurchill, rostit ta
WestminsterGollege din Fulton, statul Missouri, S.U.A., la 5 martie
192t6. Sunt gi pdreri potrivit cirora chiarintilnirea la Postdam a fost
punctul de plecare al acestei epoci.
Pdrerea noastri este ci ,,rdzboiul rece" a inceput in
Peninsula Balcanici, pe fondul rizboiului civil din Grecia intre
forlele comuniste ale generalului Markos, care au dus lupta de
rezistenfi impotriva ocupafiei germane, si forlele regaliste
inapoiate din exil, care au revendicat puterea. Forlele regaliste
sprijinite de trupe britanice, au fost pe punctul de a pierde rizboiul
la inceputu I anului 1 947. Atunci au intrat in joc S.U.A. si fortele sale
armate, iararmata comunisti a generalului Markos afostzdrobiti.
Totin acea perioadi, s-a consumat criza politici dintre U.R.S.S.
si Turcia cu privire la regimul strimtorilor Bosfor si Dardanele.
l.V.Stalin le-a cerut turcilor ca paza militari si administrarea acestor
strdmtori sd se fac6 9i cu padiciparea U.R.S,S., adici sd se modifice
Tratatulde la Montreaux. S.U-A. au siritin ajutorulTurciei, dislocind
Flota a 6-ain Marea Mediterani, care, dupizece anide laincheierea
rdzboiului rece, nu dd nici un semn ci ar dori sd se retragi din
aceasti zond.
Toate aceste evenimente de crizd balcanici au deter-
minat lansarea, la 12 martie 1947 , a ,,doctrinei Truman", de luptd
impotriva comunismului la scard globald.
Conceptiile strategice 9i doctrinare ale rizboiului rece de-
clangat de citre S.U.A. in 1947 au fost elaborate de citre Gonsiliul
Securitdfii Nafionale, Gomitetulintrunit alsefilor de State Majore
(echivalentul european al Statului Major General), pe baza informa-
!iilor si estimirilor strategice prezentate de serviciile militare de
spionaj.
Esenla ,,doctrinei Truman" era distrugerea comunis-
mului, iar liderii politici si militari ai acelor timpuri suslineau in
mod public nu numai inlvitabilitatea unui rizboiintre b.U.A. si
U.R.S.S., ci si caracterul iminent al acestuia.

S.U.A. - militarizare de (f 0.000) miliarde!

Jurnalistul american Herbert Boyard Swope a definit


rizboiul rece ca fiind ,, o stare nici de pace nici de rtzboi, o rivalitate
control atd de teama rdzhoi u I ui n ucleaf '.
O definifie maiapropiati de adevir arfi aceea c6,,rdzhoiul
rece a constituito continuare a celui deal doilea rdzboi mondial, cu
mijloace neviolentq materializatd in cursa inarmdrilor nucleare, a
embargoului economic, tehnotogic si financiar al campaniilor psi-
hologice de cdtre lumea capitalistd dezvoltatd, fmpotriva Iumii
socra/rbte'.
Apreciem ci atragerea fostei lumi socialiste in angre-
najele rizboiului rece a constituit unuldin cele maimarisuccese
ale serviciilor militare de spionaj care a jucat !n rol majorin adu-
cerea la starea defalimenta acesteilumi.Astfel, din surse arnenicane

18
demne deincredere, devenite publice dupi 1990, rezulti ci, in epoca
rizboiului rece, numaiS.U.A. au chel-tuitin scopurimilitare astro-
nomica sumi de 10.000 miliarde dolari!
Cdzute in capcana rizboiului rece, U.R.S.S. 9i statele
aliate ale acesteia din cadrulTratatuluide laVargovia,in urmirirea
obiectivului himeric al ,,paritdlii militare" cu lumea capitalisti, au
cheltuitla un loc celpulin echivalentulacesteisume piniin 1985,
daci nu chiar si mai mult, avind in vedere nivelul tehnologic mai
redus,'alfaptului ci pentru aceeasi unitate de produs militar, in Est
se consumau de 2-3 ori mai.multi energie 9i materii prime.
Dacd fosta lume socialisti ar fi utilizatin scopul'moder-
nizirii economiilor lor si al cresterii nivelului de trai al populaf iei
aceste uriage surne, cel mai probabil era ci socialismul est'
european nu ar fi ajuns la colapsul din 1989.
Epoca rdzboiului rece a avantajat din toate punctele de ve-
dere lumea capitalistd dezvoltatd, in frunte cu S.U.A., 9i a fost cursul
sigurspre dezastru al lumiisocialiste din Europa.
Judecdnd lucrurile prin prisma rezultatelor finale ale
epocii rizboiului rece, - singurele care conteaziin fafa judecirii
istoriei- considerdm ci lumea occidentali bogati si puternic
dezvoltatd a adoptat o strategie ce s-a dovedit superioari celei
a fostei lumi socialiste care degi a repurtat imense succese pe
calea modernitilii nu a putut face fafi concurenfei.
Ge s-a petrecut intre 12 martie 1 947, cdnd a fost lansati
, doctri n a Tnt ma n ", si 25 decem brie 1 991, cAnd a fost cobo€t d rape-
lul sovietic de pe turnul Kremlinului, marcAnd decesul,,inspdi-
mdntitoarei " U.R"S.S., sunt de acum,,,detalii " istorice.
Pentru S.U.A., rdzboiul rece a reprezentat o sursd ine-
puizabili de comenzi pentru uriaga ei industrie de rdzboi, de
sute de miliarde de dolari pe an, a insemnat imense oportunitifi
de locuride munci sisalariimari pentru milioanele de demobi-
lizati (circa 9 milioane), a insemnat accelerarea progresuluiteh'
nologic, in timp ce pentru rusi gi alialii lor acesta a insemnat
luarea ,,untului" de la gura populafiei gi transformarea lui in
,,tunuri ".
I Una din cele maistrilucite analize ale epocii rdzboiului rece,
de o imensd valoare documentard, desprinsd de orice influenfe
ideologL:;e si interese politice, imbibatd de la un capit la altul de
simtdmintulcuratfati de adevdr, iiapa(ine eminentului istoric ame'
rican Edward Pessen, profesor emerit al Golegiului Baruch, din

19
cad rul Centru u i U n iversitar - New York, in carlea sa,, P ie rz 6 n d u - n e
I

sufletele. Experienla americand in rdzboiul rece", apiruti la


Chicago, in anul 1993.;in continuare, vom merge, in principal, pe
fir.ul acestei analize dar 9i a altor personalitdfi ale gdndirii politice
americane, maiales din mediul academic si universitar, mai pufin
infectat de virusul anti-comunismului fanatic] de natud si deforneze
realitatea.
Edward Pessen a fost orice numai pro-comunist nu, iar ana-
liza lui este un model de imparlialitate in fata istoriei si un motiv de
admiratie pentru adevirata scoali de gdndire politici a elitei
intelectuale din S.U.A.; de la care,,elita"intelectuali din Rominia
are enorm de invitat.
Fird sd treacd cu vederea excesele totalitarism u lu i si dicta-
torilorfostei lumisocialiste de tip sovietic, inclusiv actele agresive
grave, precum zdrobirea revoltei din Ungaria din 1956, interuenfia
din Gehoslovacia din 1968, invazia din Afganistan din 1.919,
ingddirile 9i incilcirile drepturilor omului, E.Pesse4 demonstreazi
cd ,,nu lumea comunistd s-a facutvinovatd de declan;area gi purta-
rea rdzboiului rece, care s-ar fi putut incheia cu o conflagra{ie
nucleard globald, ci S.U.A. gi principalii sdi aliati, mai ales Marea
Britanie".Wnston Churchills-a inteles perfect cu Harry Truman,
ciruia, in cercurile sale restrinse, ii plicea sd se compare cu
Napoleon Bonapade pentru motivul cdin timpul primului dzboi mon-
dial a ajuns la gradul de cipitan de artilerie. Mai bine s-arfi comparat
cu Hitler, deoarece ambiiaveau ca studiidoar liceulgiambiise
pricepeau la incinerat oameni: Hitlerin cuptoarele de laAuschwitz,
iarTruman sub temperatura din stele a bombelor atomice de la
Hirosima si Nagasaki...
,,Buldogul britanic'n,curn i se ma! spunea lui SirWinston
Ghurchill, a afirmat, in 1945, cd ,,Durnnezeu a datbomba atomicd
Statelor Unite ale Americr1" 9i tot in anul respectiv a mai spus ci
,,cine posdd arma atomicd va stdpflni lumea".in privinfa ,,stdpanirii
lumii", Churchill a avut dreptate, deoarece in epoca rizboiului rece
S.U.A audevenit stipinul absolut al lumii capitaliste.Aceasti pozifie
ainceputsi scirldie gisi se destrame odatd cu incheierea acestui
rdzboi.
Edward Pessen, demonstreazi ci, in toatd perioada con-
fruntirilor Est-Vest din :1945 pini in 1989, ,,mijloacele mass-media
americane, atAtcele scrise, cdtmai ales cele audiovizuale, au minlit
prpetu u m, au d u s in eroa re si au deformat pind Ia sch i lodi rc opin i a
\
puhlicd americand", maiales sub infl uenta C.l.A.
Acelagi lucru il susfine 9i Gregori D.Foster:, profesor emerit
la Colegiul lndustrial al Univesitifii pentru Apirare din Washington,
care a scris in buletinul ,,Socie$1'o din noiembrie 1997: ,,Adeiarea
S.U.A.laantisovietism gi dogma rdzboiului receau generatun pro-
ces de autoorbire pentu fo(ele politice tnd$onale din S.UA. Slate/e
Unite au nevoie de o viziune doctrinard complet noud detagatd de
epoca si practicile rdzboiului rece. Acest lucru incd nu s-a produsin
anii care au trecu.t de laincetarea rdzboiului rece" (9i nu se va pro-
duce niciin anii ce urmeazi- n.a.). :

Distrugerea comunismului, gtergerea lui de pe fa$a pi-


mdntuluisi din congtiinfa oamenilor, a constituit obiectivul politico-
strategic extern fundamental al administrafiilor succesive ale
S.U.A., inci din 1917 - de.la succesul revolufiei ruse gi p.lni la
disparilia U.R.S.S., in 25 decembrie 1991.
P rima,,cruciadd im potriva com unismuluf', interuenlia c.'lor
17 state capitalisteimpotriva Rusiei bolgevice, din 1918, a fsst
organizati sisponsorizati de citre S.U.A.
Cdnd Genmania a atacat U.R.S-S. la22iunie 1941, cu larga
participare;ia armatei romdne sub comanda nemijlociti a gene-
ralului lon Antonescu, presedintele S.U.A,, Franklin Delano
Roosevelt, s-a aritat incdntat si-i vadi pe cei doi mari dictatori ai
Europei, Adolf Hitler gi losif Stalin, nimicindu-se reciproc. Admi-
nistrafia Roosevelt;tia, din experienfa primului rdzboimondial, cd
autodistrugerea Europei nu-i poate decdt beneficd, de naturd
sd-i aduci bognfii imense prin livrdrile de arme si, in final, dominafia
politici ;i economici asupra celei mai dezvoltate jumdtdf i a conti-
nentului, aga cum de altfel s-a 9i intimplat dupi 1945.
Daci nu s-ar fi produs atacu I devastator si prin, su rprindere
al Japoniei asupra flotei americane din Pacific de la Pearl Harbour
din 6 decembrie 1 941 9i dacd Adolf Flitler, onordndu-9i obligaf ii[e
asumate prin ,,Pactul Tripartif'tatpde Japonia, nu arfi comis actul
nebunesc de a declara rizboiAmericii, cel mai probabil ci S.U.A.
nu arfi intratin rdzboiul aldoilea mondial, sau arfi fdcut-oin ultimele
luni ale acesteia, pentru a trage maximum de foloase ;i nu a permite
Armatei Rogiisi ajungd la Canalul Mdnecii gi la Paris,

81
Doctrina Truman

Cit de mult i-au ,,iubif' americanii pe rugi, in cursul celui de'


al doilea rizboi mondial, cu care erau aliafi, ne-ospune istoricul
american Edward Pessen in cartea 'nPierzdndu-si sufletele".
Astfel, in toamna anului 1942,cAndpe frontul sovieio-german se
concentrau forlele pentru cea maimare gimaicrinceni bitdlie din
isloria tuturor rizboielor,,,Bdtdlia Stalingradului", generalul american
Lestie R.Grover, numit director al ,,proiectului Manhattan", ce
avea si duci la realizareabombei atomice, declara cu convingere
ci o'Rusra Sovieticd si nu Germania nazistdesteadevdratulinamic
^t
al S.lJ.A."lntreguI proiect de realizareabombeiatomice, a declarat
dupi rizboi gen-eralul L.R.Grover, s-a desfigurat sub imperiul aces-
torconvingeri.in mai 1945, cind nicinu se uscase bine cerneala
de pe actul de capitulare a Germaniei hitleriste, secretarul de stat al
SU.A., Joseph Grew, descria Uniunea Sovietici drept "inamicul
viitor cert al Americii".
La sc u rt tim p d e ta term i n a rea celu i de-at do i (ea dzbo i m o n-
dial, conducdtorii politici ai S.U.A" auinceputsdvorbeascd despre
U.R.S.S. ca despre o tard inamicd.
De la pregedintele Harry Truman incolo, S.U.A. au inceput
sd im bine declaraf iile antisovietice cu acliu ni concrete.,,D octri na
Truman",care a marcat declansarea propriu-zisd a,,rdzboiului
rece", a constituit, totodatd, gi o indepirtare totald a diplomaliei
americane de valorile sale tradilionale, in esenfi, de tratarea drept
,,inamic" doar a acelui stat care se gdsea in stare de rdzboi efectiv
cu S.U.A., desfisurdnd acliuni militare directeimpotriva forleloi
armate de uscat, aeriene si navale ale Statelor Unite. Or, de la apa-
rifia sa in 1923 9i pini la dezmembrarea, in decembrie 1991,
U.R.S.S. nu s-a gdsit niciodati in aceasti posturd, in raporturile
sale cu S.U.A...
Focul de armd care a declansat ostilititile americano-sovie-
ticein contextul ,,rizboiului rece", care a durat 45 ani, I'a constituit
,,telegrama de opt mii d€cuvinte"inaintati Departamentului de
Stat al S.U.A., la 22februarie 1946, de citre George F. Kennan,
insircinatulcu afaceri alambasadeiS.U.A. la Moscova, care, printr-
un ordin in rezolulie al pregedintelui H. Truman, a circulat pe la
toate personalitifite, in toate cercurile'politice, cu roldeterminantin
conducerea S.U.A., indiferent de apartenenfa lor de partid. in acest
document oficial, cunoscut 9i sub sintagma de ,, telegrama lungd",

82
U.R.S.S. era descrisd ca un stat paranoic, dominat de condu-
citori fanatici, decisi si duci o luptd ,,pe viafd 9i pe moarte"
pentru distrugerea totali a adversarilor sii, pe primul plan aflin-
du-se desigur S.U.A- si modul de viali american. G.F.Kennan
cerea, in termenii cei mai categorici, Adminstraliei americane, sd
adopte 'nun mod de gdndire tipic de rdzboi",in relafiile cu ,,acesf
dugman de moarte" care era U.R.S.S. Ulterior, Kennan a revenit
asupra majorititii aprecierilor si recomandirilor sale, dar riul era
deja ficut, iar ,,doctrina Truman" atrasat liniile funda-mentale
ale politicii externe americane in relafiile cu ,,lumea comunistd",
in spiritui acestui document diplomatic. Ostilitatea S.U.A. fafi
de fosta sa aliatd din cel de-al doilea rizboi mondial era exprimati
nu numaiin documente secrete de stat, citot mai evident, in decla-
ratiile publice ale.unor personalitili maicante, politice;i militare, in
articole, studii, eseuri, emisiuni de radio giteleviziune.
Remarcabile in acest sens au fost declarafiile generalilor
americanide aviatie Gurtis Le May, GarlspaatzsiGeorge Kenney,
prin care acestia ficeau cunoscute intenfiile S.U.A. de a efectua
bombardamente atomice asupra U.R.S.S. in rdzboiul ce se prefi-
gura, intre cele doui mari puteri.
Re'bribrla pdma rnare crizd pdilico{nilihre din Europa respediv
blocada Berlinulqi din 1948, c6nd fortele armate aliate s-au aflatfafiin
faritd, dar ca armate inamice, Ed,vard Pess€n demonsfuezi ci aceasta a
fost provocati de S.UA,Marea Bri-tanie 9i Franfa.Acestea au unificat
zonele lorde ocupafie, punind bazele Germaniei Federale si incilcAnd
grav prevederile acordurilorde laYalta gi Potsdam, care prcvedeau cd
l,orice *hi mhre in sfuhtftl zonelor &locu pafe n u se puta fue der;At
cu acordul @lin al S.UA., U.RS.S. gi Marii Bribnii"lacane, ulbrioq afost
admisisiFranp.
Rugii au rispuns prin inchiderea accesului celortrei puteri
occidentale la sectoarele lor de ocupalie din Berlinul de Vest, care
fuseseri create tocmai pentru administrarea zonelor de ocupafie.
Din moment ce zonele de ocupalie din Vestul Germaniei au fost
lichidate, Moscova a replicat prin tentativa de scoatere a fogtilor
aliafi din Berlin. Tentativa a eguat, printre altele, gi datoriti faptului
od S.U.A. delineau monopolul asupra armei atomice dispuneau
la acea datd de circa 400 de bombe atomice, si de circa 3.600
de avioane de bombardarnent strategic, cu care putea devasta
ce mai rimisese in picioare din orasele rusesti. Timp de 50 de
ani, opiniei publice americane i-a fost prezentati o singuri fafeti a
monedei, adicd,,blocarea brutald a cdilorde acces spre Berlin de
citre comunisti"pursi simplu, asa din senin...
ln iunie 1946, Gomitetul intrunit al Sefilor Statelor Majore
al Armatei S.U-A., in baza informatiilor gi estimirilorseruiciilor militare
de spionaj, au prezentat spre aprobare presedinteluiS.U.A.,,Planul
Dropshot", de atac nuclearasupra U.R.S.S. sia Europei Centrale.
Planul a fost suslinut cu argumente puternice de citre generalul
Leslie Groves, directorul ,,Programului Manhatten'i care a condus
la realizarea primelor bombe atomice. Acest plan a fost abandonat,
la 1 ianuarie 1957, de citre pregedintele Eisenhower, care s-a ingro-
zit pur si simplu cAnd a luat cunogtinld de confinutul lui, cerdnd
chiar admonestarea autorilor acestui plan nebunesc.

Directiva N.S.C. - 68

cindin cercurile politice conducdtoare


in septennbrie 1949,
americane s-a aflat despre efectuarea primei explozii atomice
de citre Uniunea Sovietici, pe fondul uneiatmosfene generale
de panicd ce a cuprins societatea americand, senatorul Erian
McMahon, pregedintele Comitetului intrunit pentru EnerEiaAtomici
a Congresului S.U.A., a fdcut, in pr.ezenfa lui David Lilienthai, o
declarafie apocaliptici: "Sd-i spulbedm pe sovietici de pesuprafala
pdmAntului cdtmai rapid posibil, altfel nevorspulberaei pe noi!
Timpul nu mai a;teaptd". Din aprilie 1950, timp de un sfert de secol,
la baza politiciiS.U.A. fafi de U.R.S.S.9iin generalfafi de "lumea
comunistd", a stat directiva "N.S.C.-68", elaborati de Consiliul
Secu ritdlii Nationale. Di rectiva, pistrati in cel mai desdvirgit secret,
la care,'printre alfii, a lucrat gi P. Nitze, era obligatorie pentru
Ministerul de Externe;i Pentagon. In confinutul acestuidocument,
cu valoare ideologicd gidoctrinare, U.R.S.S.9ildrile aliate erau
defi n ite ca !' i na m i ci a I S. U.A." 9i reprezent au,,societdli de sc I avi,
animate de credinle fanatice, in totald antitezd cu societatea
americand si care urmdreau domina,tia lumii ".
Atunci cind analigti americani autentici au avut acces la
acest document, printre care giThomas G. Paterson, unul dintre
cei mai reputafi analisti politici americani, specialistin problemele
'f rizboiului rece", acesta a rimasstupefiatde amatorismul, carac-
terul improvizat, denaturdrile crase 9i lipsa de esenfi a acestui
act cu putere de directivd. ln "N.S.G.-68" s-a vorbit despre " mono-
titul comunisf ', care nu a existat niciodati, des pre"prtcolul invaziei
comuniste" asupra teritoriului american si alte enormitili dezminfite
de istorie, insolite de recomandiri draconice, pe care,pregedintii
S.U.A. de la H. Truman incolo le'au aprobat.
Directiva N.S.C. - 68 considera insugi faptul existenfei
U.R.S.S. un motiv de rdzboi pentru S.U.A., deoarece aceasta,
prin ideologia gisistemul siu econornic, constituia un pericol
de moarte peniru S.U.A. Cdt adevir a continut aceasti tezi s'a
putut constata in decembrie 1 991 , cind a foJt cobordt steagul rosu
de peturnulde la Kremlin.
in baza Directivei N.S.C. - 68, pregedintele Harry Truman
a angajat S.U.A. in rdzboiul din Goreea, care i-a costat pe ameri-
caniviala a 58.000 de soldali9i250.000 de rdnifi;i TrllSti' .
Pufini oamenidin lume gtiu ci la27 i:anuarie 1952, la
sugestia sbrviciilor de spionaj americane patronate de C.l.A',
presedintelui H.Truman i-a fost pregdtit 9i prezen-tat ulti'
prin doui -un
puteri
matum adresat U.R.S.S. si Chinei care cele
comuniste erau ameninfate ci S.U.A. vor lovicu mijloace nucle'
are Moscova, St.Petersburg (Leningrad), Pekin (Beijing) 9i
(Shanhai), precum si toate centrele industriale ale acestora,
daci cele doui liri nu inceteazi amestecul lor in rizboiul din
Goreea. Presedintele S.U.A. nu a dat curs acestui,,ultimatum" carg
ar fi declansit cel de"al treilea rdzboi mondial, printre altele, datoriti
faptuluici,-de data aceasta, gi rugiiaveau arma atomicd. Rizboiul
din Peninsula Goreea, declangat de Kim lr Sen in 1950' nu s'a
incheiat niciin zilele noastre. Acesta a fost doar,,inghefat" prin ar'
mistifiulincheiat in 1953 intre S.U.A., Chinl 9i cele doui state
coreene. in Goreea de Sud, continui si stafioneze giin prezent
45.000 de rnilitari americani, care dispun, printre altele, de 200 de
lovituri nucleare.
Este c6tse poate de evident ci S.U.A. nu sunt interesate
in solu,tion"."" pt"UI"mei coreene, deoarece o reconciliere'
nord-sud si o eventuali reunificare a celor doud Coreei ar duCe
la retrageiea trupelor americane din peninsuli 9i la ciderea
intregului dispozitiv militar strategic american din Pacific, deoa'
rece nu armaiexistajustificare pentru menfinereain continuare a
celor 100.000 de militari americani in Japonia.
Serviciile de spionaj militar ale S.U.A. si mai ales analigtii
din C.t.A. au interpretat rizboiul din Goreea ca pe o,,repetiliein
o.
vderea u n u i atac im potriva I umii occidentale' ldeea afost acceptati
la,,CasaAlbi"si, ca uffnare pentru prima dati,Armata a 7'a ameri'
cand din Germania de Vest a fost inzestrati cu anne atomice cu
destinafie tactici si operativi. in acetasitimp, au fost accelerate
misuril'e de reinaimare a Germaniei Federale care, in luna mai
1955, a fost admisd in N.A.T.O. in acest mod teama permanenti a
luil.V.stalin de o alianfi generali militard a lumiicapitalisteimpo-triva
U.R.S.S. s-a dovedit'reali. Din anul 1955 si piniin zilele noastre,
N.A.T.O. si Tratatul de Securitate S.U.A.-'Japonia au con-fruntat
. U.R.S.S. si apoi Federatia Rus cu un,,front unit,,al lumii capitaliste
impotriva sa. Opozifia Rusieifati de expansiunea spre esta N.A.T.O.
are adinci ridicini istorice, precum sio experienti amard.
Expansiunea spre est a N.A.T.O. este antiruseascd, de
inspiratie pur americani 9i contrari intereselor generale ale
EuropeisecolutuiXXl.'
Politica externi si interni a S.U.A., in ansamblulei, precum
9i atitudinea acestei superputeri mondiale fafi de fosta lume
comunisti, au fost influentate in mod decisiv de doui institutii
fundamentale ale sircielifii imericane si anume Angetia Gentraii
de lnformafii (C.l.A.) si Birout Federatde tnvestigafii (F.B.t.).
Nu este in intentia noastrd si formulim abuze la adresa
celor doui institutii si nici si le conturim imagini false, denaturate,
specifi ce propagandei "antiimpertal isfe"orchestrati de sovietici, in
epoc,a,,rdzboiului rece'n. Consider ci a sositinsd timpul ca si marele
public din Rominia si aibd acces la informaliisi aprecieriincorate
in realititile epocii noastre si de aceea in pieientarea succintd a
rolulu.i9i loculuiC.l.A. gi F.B.l. in asigurarea securitdtiiS.U.A. si
"comhaterea comunism ulu i", vor fi folosite, in exclusivitate surs6
concluzii, date si informafiide provenientd #;ri;;n;;" p""i
rizboi rece", adici 1990-1995. ""-ir
Cunoasterea este o conditie fundamentald a supraviefuirii
si, de aceea, existenta unor servicii de informatiieste semndlate
inci de la inceputurile civilizatiei umane.

,, M o nstruo zitatea" C. l.A.

Agglljl Centrati de lnformatiia luatfiinti din initiativa


presedintelui Harry Truman, av6nd ca fundament juridic "'Natio-
nal Security Act - 1947,,
ScopulinitialalC.l.A. a fost, pe de o parte, culegerea de
informatiidin toate domeniile practicii umane, considerate ca utile
intereselor S.U.A., iar pe de alti parte, si coordoneze activitatea
de culegere de informatiide cdtre celelalte serviciide informalii
existente la nivele departamentale, inclusiv militare, precum;i
elaborarea "estimdrilor nafionale" cu relevanli deosebitiin ceea
ce priveste securitatea S.U.A. Din acest punct de vedere, G.l.A. nu
se deosebegte cu nimic de celelalte servicii de informatiidin statele
dezvoltate ale lumii. La numai doi ani de la infiinfare, prin docu-
me ntu I " Ce ntra I I ntel I i g e n ce Ag e ncy Act-I 949", Servici u I de lnfor-
mafii al S.U.A. primeste imputerniciri care il va detasa net de tot
ceea ce a cunoscut istoriain aceasti materie. Pe lingd culegerea
de informafii, C.l.A. a fostimputerniciti si desfisoare"oricefel de
ac,tiuni, de naturd secretd, gdndite de Consiliul Securitdlii Nalionale
gi presedintele S.U.A., vizdnd sd apere sau sd promoveze interesele
naliuhii americanein lume" .intr-o formuld mai pufin codificatd, este
vorba de faptul ci G,l.A. a fost autorizati si organizeze "acliuni
acoperite"'(secrete, camuflate, mascate, clandestine etc) nu numai
pentru culegereade informafii, cisi pentru a influenfacurculeveni-
mentelor dintr-o !ard, zoni, continent, precum 9i din intreaga lume,
in sensul dorinfelor 9i intereselor S.U.A.
Pe fondu I acestor atributiu ni fu nclionale, vag formu late,
avind la dispozif ie fond u ri nelim itate, C.l.A. s-a transformat intr-u n
organ de dimensiuni si potenfial uriage, o adevirati "mons-
truozitate", dupd cum afirmi Victor MarchettigiJohn D.Marks,
doi fogti agenli profesionigti ai acestei agenli i, in cartea " C. l.A. gi
cultul informatiilor", apdrutd in S.U.A. in 1974,1i pentru care cei
doi autori au fost deferitijustitiei.
in epoca,, rdzboii u I u i rec e",in j u ru I G. l.A. g i acti u ni lor sale,
s-a clidit treptat, un adevirat cult. lnstitufia este controlati gi

iar patronii si prietenii C.l.A. se numiri din rindul celor maiinalte


oficialitif i din guvernul federal american. Conexiu nile si influenta
C.l.A. in societatea americani sunt imense, extinzdndu-se mult
in afara cercurilor guvernamentale, fiind prezente in cele mai
mari 9i mai puternicecentre industriale, comercialg, financiar-ban-
care giin miscarea sindicald. C.l.A. este, de asemenea, puternic
reprezentati in cercurile gtiinlifice academice, precum siin mass-
media americani. Miliardarulamerican Ross Perot, candidat la
alegerile prezidenfiale aliturideWilliam Clinton siG. Bush, in 1992,
este unul din ,,pionii" neoficiali ai C.l.A., sub.firma cdruia au
fost finanlate multe acfiuni clandestine ale acestei agenfii.
- Printre marile actiuni cu rezonanfi internationali potfi
amintite cele din Franla si ltalia din 1928, intrarea S.U.A. in rizboiul
din Goreea siin rdzboiul din Metnam, incheiate cu consecinte de-
zastruoase pentru americani, lovitura de stat din Guatemala din
1 954, rebeliunea din lndonezia din 1958, zborurile avioanelor
,,U -2"
peste teritoriul fostei U.R.S.S., incheiate'prin dobordrea lui
F.G.Powers, in 1960, invazia anti-Castro, zdrobitd de cubaneziin
Golful Porcilor, in 1961, asasinarea pregedintelui Republicii Ghile,
SalvadorAliende gi multe altele.
O greseali strategici enormd sdvdrsiti de citre S.U.A. pe
frontulanticomunismului, la sugestiile insistente ale C.l.A., a cons-
tituit-o angajarea S.U.A. in rizboiul din Vietnam.
Analistii din cadrul G.l.A. l-au convins pe presedintele
Johnson ci daci nu va interveniin Vietnamul de sud si acesta va
cddea in totalitate sub controlul comunistiloq toate celelalte state
din l\sia de sud-est vor cidea sub controlul comunistilor Siotrivit
,,twieidominoului".
Timp de 10, aniintre 1965-1975, o uriasd armatd america-
nd, cu un efectiv de 560.000 de soldati, sustinutd de cea mai puter-
nicd si mai mare aviafie din lume Si de Flota a 7-a din Pacific, a
pu*at un rizboi nimiiitor, aruncahd asupra acesteitdri, atitin
nord cit siin sud, de 6 ori mai multe mijloace explozive dec6t s-
, au folositin tot cursul celui de-al doilea rizboi mondial. in final,
rdzboiul a fost pierdut cu prefulvietii a circa 60.000 de militari,
200.000 de riniti si cheltuirea a circa 150 miliarde dolari. Cea
mai mare putere economici si militari a lumii a suferit o umilire
uriagd care a dat nastere ,, sindimului vietnamez", de care americanii
continui si fie afectali. $iin acest rdzboi, serviciile de spionaj
americane au insistat pentru recurgerea la armamentul nuclear.
Acest lucru nu a fost acceptat printre altele gidatoriti faptuluici,
din 19M,9iChina a intratin rdndul puterilornucleare.
U h mornent,,de glorie " pentru C.l.A. pe frontu I combaterii
comunismului, l-a constituit descoperirea, in octombrie 1962, a
rachetelor ruse;tidin Cuba 9i izbucnirea pe aceasti bazi, a uneia
din cele mai grave crize din perioada rdzboiului rece, care aimpins
omenirea la un pas de o catastrofd.nucleari.
in vara anului 1962, centrete C.l.A. din Florida, de interogare
a transfugiior cubanezi, au obtinut de la acestia unele informalii
fragmentare cu privire la executarea pe teritoriul Gubei a unor lucr.iri
de construcliicu un regim de pazi militari extrem de severi,
La 14 octombrie 1 962, C.l.A. a efectuat un zbor de recu-

88
noastere cu un avion de tip ,,U-2" care, in numai 6 minute, a
executat 928 de fotografii. Pe baza acestora, analistiifoto ame-
ricani au ajuns la concluzia cd este vorba de o bazi de lansare a
unor rachete cu razi medie de acfiune. in total, au fost identificate
48 de rachete apreciate ca avdnd o bdtaie maximi de 3.000-3.500
km, doui treimi din acestea fiind gata de lansare. Aceste infor-
matii au produs o adevirati furtuni la Pentagon giin opinia publici
americand, stdrniti de o propagani furibundd alimentatd de G.l.A.
Singurul loc unde situalia se judeca,,la rece"si cu discer-
nimdnt era la GasaAlbi, in cabinetul oval altdnirului presedinte al
S.UA., John FiEger:ald Kennedy. Orbiti de furia impotriva regimului
lui Fidel Gastro pentru zdrobitoarea infrdngere produsd invaziei din
Golful Porcilor, organizati de spionajul militar american in 1961,
C.l.A- impreuni cu Pentagonul optau pentru invadarea imediati
de citre armata S.U.A. a Cubei. Fali de aceasti solufie radicald,
sfituit de consilieri cu judecati, J.F.Kennedy a recurs ta cea mai
ugoari 9i mai pulin periculoasi dintre misuri gianume o blocadi
navali. Totodati, partea americani a cerutin termeni categorici
Kremlinului si-gi retragi rachetele. in aceasti p'erioadi, toate navele
sovietice careincercau si intrein apele cubaneze erau interceptate
de nave de rdzboi americane;iobligate si se intoarci din drum.
La primul refuz al secretaruluigeneral al P.C.U.S., Nikita HruscioV
de a-9i retrage rachetele, J.F.Kennedy ordoni intrareain stare de
alanni a ryijloacelorstrategice nucleare terestre, aeriene si navale.
Hrusciov ordoni acelagi |ucru,,triadei nucleare strategice rusegti".
Tensiunea a atins cote maxime. Anastas Mikoian, vice-pregedintele
U.R.S.S., considerat un diplomat de inaltd clasi, este trimis in zoni
si, dupi aproximativdoui siptimini de schimburi de note, declarafii
gi ameninliri, criza s-a aplanat. N.S.Hrusciov a fost de acord si-gi
retragi rachetele. Timp de peste 30 de ani, propaganda americani
a prezentat aceasti retragere drept cel mai mare triumf asupra
rusilor, o umilire 9i o dare inapoi a liderului sovietic, o victorie rdsuni-
toare a lui J.F.Kennedy etc. Adevirul este insi cu totul altul. Fle-
mentele,,crizei rachetelordin Cuba" autost mult mai complexe, iar
efectele produse s-au prelungit piniin zilele noastre.
Rusiiatr riscatin mod calculatin aceasti acliune, dislo-
c6nd cele 48 de rachete in Guba printr-o operafiune absolut
reuqitd deoarece spionajul anlerican le-a descoperit abia cind
erau pe rampe. Operafiunea in sine a fost declangati ca urmare
a dislocirii de citre S.U.A. a 48 de rachete americane de tip
Jupiter in zona lzmirului din Turcia, a altor 48 de rachete de
acelasi tip in nordul ltaliei 9i a 80 de rachete de tip Thor in
Marea Britanie. Prin dislocarea rachetelor rusesti in Cu ba, Kremlinu I
a realizat o surprindere totald a S.U.A. Totodatd, pentru anul 1962-
1963, americanii pregiteau o mare invazie in Guba de data
aceasta cu participarea armatei americane. J.F.Kennedy a infeles
ci daci s-arfiincercat distrugerea cu ajutorul aviatieia bazei de
rachete rusesti din Guba, arfi fost suficient ca 2-3 asemenea rachete
cu incircituri nucleare sd fifost lansate asupra NewYorkului, de
exemplu, si milioane de americani si-ar fi pierdut viata. Atacarea
Gubei arfi generat reac,tii militare rusestiin Europa, impotriva Ger-
maniei, Frantei 9i Marii Britanii, care se aflau sub tirul rachetelor
rusesti cu razd medie de actiune. Griza s-a incheiat cu rezultate
fericiie pentru toatd lumea. Hiusciovgi-a retras rachetete din Cuba,
dind o mare satisfaclie opiniei publlce americane dar, in acelagi
timp s-au produs 9i lucruri pe care mass:media din S.U.A. nu le-a
menlionat niciodati, sianume: pini la sfirgitulanului 1963, aga
cum s-a angajat J.F.Kennedy fafi de rusi, toate rachetele ameri-
cane cu razi medie de actiune din Europa au fost retrase.
Totodati, in schimbul,,cedirilor"Moscovei, pregedintele ameri-
can s-a angajat public ci S.U.A. nu vor ataca Guba.
intr-ad6vir, americanii s-au tinut de cuvint. Guba nu a fost
atacati, iar regimul comunist cubanez i-a supravieluit celui sovietic
care adispirutde un deceniu.
in context, as adiuga un singur,,aminunt'i si anume acela
ci rachetele americane din Turcia au fost descoperite, foto-
grafiate si analizate in detaliu de citre ofiferi ai serviciului de
cercetare strategici ai armatei romine, inaintea alialilor din
Tratatul de la Varsovia.
Un alt moment c6nd omenirea afost la un pas de un dezas-
tru nuclear s-a consumat in ziua de 22 noiembrie 1963, cind a
fost asasinat, in orasul Dallas din Texas, presedintele Kennedy. in
starea generali de confuzie si haos creati la cartierulgeneralal
G.l.A. de vestea asasinirii sefului statului, dintr-o eroare sau in mod
premeditat, s-a strecurat si,,informatia"potrivit cireia, odati cu
presedintele ar fi fost asasinat si vice-presedintele Johnson. C.l.A.
impreuni cu Pentagonul au tras concluzia cd cel mai probabil
decapitarea conducerii S.UA. s-a f;icvl,,la ordinul Moscovei" si c6,
odati cu aceasta ar putea urma un atac general cu mijloace nucleare
sovietice asu pra S.U.A. Urmarea acestor aprecieri apocaliptice,
neverificate, care s-au prelungitin ti.p, to"t punerea in stare de
alarmi a intregului dispozitiv strategic " nuclear al S.U.A. a
9i
armatei americane din Europa gide pe alte continente.
Daciin aceste condiliistafiile radarde mare putere ameri-
cane arfi suferit o avarie sau arfi prins pe ecrane chiargi un zbor
de pisiri (cum s-aint6mplat de multe oriin cei peste 40 de ani de
rizboi rece), omenirea arfi putut suporta consecintele catastrofale
ale unui rizboiatomic accidental.
Dupi retragerea lipsitd de glorie a trupeloramericane din
Metnam, care a compromis grav prestigiul C.t-A. 9i atintregii ,,comu-
nitili"a serviciilor de informafii ale S.U.A.,,,anticomunismul "ameri-
can din perioada 1975-1981 a cunoscut un reflux total, fiind asimilat
cu fascismul, dupd cum relateazi profesoiul universitar american
Richard Gid Powers in cartea sa , ,lstoria anticomunismului ameri-
can",apilruti simultan la NewYork, Londra, Sidney, Tokio si Singa-
pore, in 1995.
A urmat o perioadi de destindere Est -Vest, semnarea
Actului Finalde la Helsinki, in care se recunogteau, pentru prima
datA, ,,realffilile suruenitein urma celui d*al doilea rdzboi mondial,
i ncl usiv exi sienla R. D. G erm a ne*.
Totatunci, ainceput gi,,dia logul dinte catolicism si marxism"
chiar la Vatican. Afost o perioadi benefici pentru intreaga lume.
Atat C.l.A., cit 9i F.B.l. in epoca ,,rdzboiului rece"s-au re-
marcatin mod deosebit prin rolul de avangardi pe care l-au avut
in luptaimpotriva comunismului si "expa nsiunii sovietice" -
incepind chiar din 1947 , C.,.A.a fgst autorizati si pregd-
teasci gisi declan?eze un adevirat rdzboi psihologicimpotriva
stateloi comuniste din.Europa Gentrali si a fostei U.R.S.S. in
acest scop, C.l.A. a infiinfat, incadrat si condus activitatea a doui
posturi de radio din Europa de Vest, care au jucat un rol imens in
combaterea ideologiei comuniste si in destabilizarea activitdfii
guvemelor din statele membre ale Tratatului de la Vaqovia. Aceste
posturi au fost gi continui si maifie giin prezent, dar la o scard
mult mai redusi, ,,Radio Europa Liberd" li,,Radio Libertatea",
acesta din urmi fiind destinat spaliului fostei U.R-S.S. De remarcat
ci aceste posturi au fost incadrate cu specialigti, analigti 9i
comentatori, provenili din statele EuropeiGentrale, din rindul
intelectualitifii culturale, transfugi sau din emigrafie, instruitiin cen-
trele speciale ale C.l.A. din S.U.A. sau fosta Republicd Federali a
Germaniei.

9t
Dupi ciderea regimurilortotalitare din Europa Gentrald 9i
de Est, importanfa acestor posturi de radio a scizut foarte mult.
Postul deradio ,,Europa Liberd", redus la scari si cu programele
substanlial schimbate s-a mutat la Praga.
lmensa majoritate a angajalilor celor doud posturi de radio
patronate de C.l.A. au fost pugi pe liber si trimigi in statele de
origine, unde si-au fdcut locin mass-media, inclusivin posturile de
radio siteleviziune. lntrebarea fireasci ce se pune este pe cine
anume slujesc acesti fosti angajali ai celor doui posturi de
radio aparlinind C.l.A. ?
Au reziliat ei contractele avute cu G.l.A. sau b servesc
in continuare, ca agenlide influentd? Daci lis-au desficut con-
tractele sis-au pus cu adevdratin slujba,tiriilorde origine, acesti
specialisti, pe care ii binuim ci sunt de inaltd califi care iar experienp
lorarfiutili, n-arface riu si-gipublice memoriile din perioada
cit au lucratin cadrul C.l.A., pentru a deveni cu adevirat credi-
bili. Revenirea acestor oameni in firile de origine, impreund cu alti
exilati sau transfugi din fosta lume comunisti, nu are nimic
condamnabil, cu conditia ca cei care s-au intors in patriile de
origine, sd le slujeascd intr-adevir 9i si nu procedeze ca cei
care s-au inapoiat in aceste tiri din fosta U.R.S.S. dupd 1945,
cdnd de fapt au slujit intere"dl" Mos"ovei 9i nu pe cele ale pro-
priilor lorfdri. lntre cele ce s-au petrecut dupd 1945 dinspre Est, si
cu cele repetate dupi 1990 dinspreVest, s-arputeasiexistefoarte
multe similitudini gi nu spre binele 9i avantajul statelor din Europa
Gentrali, inclusiv a Rominiei.
A9a cum se fac incercdri de a se ajunge la arhivele ser-
viciilor secrete ale Romdniei din perioada postbelicd, sub
masca accesului la ,,dosarele Securitifii", tot a9a autoritdfile
si opinia publici ar avea dreptul la dosarele celor care au lucrat
pentru serviciile secrete strdine.
Statele Europei Centrale su nt vital interesate in dezvoltarea
unorvaste relafii cu S.U.A. gi cu toate celelalte state dezvoltate din
Europa de Vest, dar acesttucru sd se faci deschis, pe faf5, de
citre organele abilitate, atit pe linie de stat, cit gi particulare, ;i nu
pe cdi subterane, oculte, aga cum se maiintimpli.
Lupta C.l.A. gi F.B.l. impotriva ideologieicomuniste s-a
desfS;urat atdt pe plan intern, in sinul societdtii americane,
cAt 9i pe plan internafional, pe toate continentele si meridianele.

92
F.B.l. gi ,,pericolul ro9u" din S.U.A.

Odati cu declangarea ,,rdzboiului rece" impotriva comunis'


mului internafional, in care s-au angajat de reguli institulii gifo(e
guvernamentale, a fost pusi in migcare si ,,cruciada impotriva
perieotului rogtf' pe plan intern, in S.U.A. cu angajarea nu numaia
unor agenlii de sta! ci a fntregii societili civile, de. la organizafii la
cetdf eanu I de ri nd. ln rizboi u I imp otriv a,, pe ico I u I u i com u nist" pe
plan intern, desi cele douiAgenlii majore ale sistemului de securitate
al S.U.A. au colaborat, rolul de vioard intAi, l'a avut si continui
si-l aibi siin prezent Biroul Federal de lnvestigalii(F.B.l.)' Edgar
Hoover care a fost direc'tor al F.B.l. timp de peste 40 de ani, a conlu:
crat mulfi ani cu nu mai pulin celebrul senator de Wisconsin, Joseph
McGarthy, sufletul ,,epocii McCarthismuluf', considerati ca una
dintte cele mai negre 9i maiviciate din intreaga istorie a demo'
crafiei americane. Sub teroare a ,,pericolului rogu", definit vag,
confuz si cu largi posibilitifi de interpretare, in anii de activism ai
lui J.Micarthy, in S.U.A., au existat practici, concepfii si stdri
de spirit care au apropiat mu.lt societatea americani de anii de
prigoani stanilisti interbelicd din fosta U.R.S.S.."
tniliativele legislative ale senatorului J.McGarthy au vizat,
oficial, lichidarea Partidului Comunist din S.U.A. apreciat ca ,,agent
al u nei pubrt strti ne", precum,gi a simpatizanfilor acestu ia din 6ndul
intelectualitilii culturale americane, suspectafiin anii 1950 de ,,idei
pro-comuniste".
Un organ deosebit de temut in anii "McCarthysmului"
in S.U.A. a fost Gomisia Congresului pentru Gercetarea Activi-
tiliiAnti-americane, in fafa cdreia se putea ajunge pe baza unor
simple denunfuri (chiar anonime), exact ca in anii terorii
staliniste in Europa Centrali si de Est, a anilor'30-'50!
in anul 1950, pe atunci senator, Richard Nixon, viitorul
pregedinte alS.U.A., la unison cu Edgar Hoover, geful F.B.l.; asimi'
la lilieralismulcu comunismul, fapt pentru care multe personalitili
americane cu vederi liberale din perioada postbelici au suferit
perseculii inimaginabile pentru o societate democratici precum
cea din S.U.A.
Orice critici la adresa guvernuluiamericann orice referiri la
pace, colonialism, drepturile civile ale negrilor, dezarmare, manifes-
tatii impotriva persecufiilor rasiale erau asimilate cu " propaganda
c6munistd' gi tratate ca,,sufuotsiuni"irnpotriva intereselor S.U.A.
93
"Subversiunba", in conceptia si practicile F.B.l.,putea fiaplicati
oriciruigen de manifestiriinterne ce nu erau la unison cu politica
administratiei americane. Comunistii si simpatizantii lor din S.U.A.
erau portretizati ca fiind ,,mai periculosi decit crirninalii " .
ln conceptia lui E. Hoover, miscarea negrilor condusi
de preotul Martin Luther King a fost de sorginte comunisti si
nu ar trebui si surprindd pe nimeni faptul ci a fost asasinat.
latd cum ,,asasinatul politic" a ficut siface parte din arsenalul
democrafiei americane, nu numai a fostei lumi comuniste!in anul
1950, procurorul general al S.U.A., Howard McGarth a afirmat
cd ,,fiecare comunist poartd cu sine germenii distrugerii soci-
etdf i americane". in acelagi context, inaltul demnitar american afir-
ma ci "acestioamenifdrd Dumnezeu duc o luptd permanentdirnpo
triva celor credinciogi gi iubitori de libertate s, ca atare, un comunist
(fieelgi bun) nuvafi niciodatd un bun american".
Procurorul S.U.A.iiindemna pe americani si nu-i creadi
pe comunistiidin S-U.A. sidinintreaga lume, atunci cdnd acestia
se mahifestd im potriva rdzboi u lu i, a inj ustitie i sociale, a rasism u I u i,
deoarece acestea sunt simple tertipuri comuniste, menitesdinsele
masele.
Justifia americani din anii McGarthismului, considera
apartenenfa la Partidul ComunistAmerican, a oricirui cetdtean,
ca fiind un "acf de trddare nalionald". Pe fondul acestei ideoiogii,
rdndurile P.C. din S.U.A. au iost decimate. Mai mult chiar, lupta
impotriva comunismuluiintern din S.UA. s-a extins asupra oriciror
mapifestdri, curente sau idei de stdnga, inclusiv a celor de esen,td
liberali. S.U.A. sunt singura societate din lume in care nu existd
forte politice semnificative de stinga si nici micar cu vagi
nuante social-democratice, ceea ce a creat un mare dezechilibru
in desfisurarea activitdfii politice a marii majorititi a populaliei 9i o
concentrare a avuliei nationale in miinitot mai putine. Revolta
populari de la Los Angeles, din decembrie 1991, soldati cu
peste 2.500 de morti si riniti, nu a fost un fenomen intdmplitor.
Orasul Los Angeles si statul California, unde s-au desfisurat
tragicele evenimente, sunt cele mai bogate din S.U.A., dar si
discrepanta dintre siracigi bogalieste cea mai izbitoare. Singe-
roasele evenimente au fost declansate de populafia de culoare a
oraguluiin jurul unui incident banal, si aRume, maftratarea unui negru
de citre agen$iai polifiei.Acesta este un faptobisnuitin S.U.A..,9i
in zecide mii de alte cazuri nu s-au produs riscoale. Orasul Los
Angeles este tipicinsi pentru societatea americani, concentrind;
in acelasi perimetru; bogitii imense dar si siricie in aceeagi misuri.
La populalia neagrd risculati s-au aliturat, de la primele ore,
albii din cartierele sirace ale oragului. Elementul esential al
rdscoalei l-a constituit nu atacarea sediilor poli$iei, ci a marilor maga-
zine, a bincilor, restaurantelor de lux si a oricdrui alt loc de unde
puteau fi sustrase valorile rdvn ite de cei sdraci. Asupra acestor eveni-
mente vom mai reveni pe parcurs.

,,Mai bine mort, decdt comunist!il

Distrugerea de cdtre F.B.l. 9i C.t.A a forlelor politice de


stinga din S.U.e. in epoca rezuoitilui'rece a ailus mari daune
societdtii americane, ddnd nagtere'unu i dezechilibru social, care
face ca societatea cea mai bogatd de pe glob si pluteasci in derivd.
Dupi cum afirmi F.Garten, unut din marii bancheri ai S.U.A.,in
cartea 'nO pace rece", cu subtitlul I'Lupta S,U.A,, Japoniei ;i
Germaniei pentru supremalie mondiald",in Statele Unite existi
peste 30 milioane de analfabeti si peste 40 de milioane de
oameni care nu primesc nici un fel de asistenfi sociali. Pare
incredibil sd se publice astfel de informafii despre societatea care
in ultimii 50 de anis-a oferit drept model pentru intreaga lume. Cu
siguranld ci "sdracii" din S.U.A. nu se compari cu adevdrafiisiraci
din Africa, Asia 9i America Latind dar analfabelii, cu siguranld cd
da. Ceea ce este foarte grav 9i cu urmiri nefaste pini in zilele
noastre, este faptul ci poporul american, in majoritatea lui, a
crezut in propaganda anticomunisti, interni si internafionali.
Pe acestfond de convingeri, atitin anii nefastiai McGarthysmului,
cdt gi mult dupi aceea, chiar pdni in al noulea deceniu, la americani
era foarte rdspindit sloganul "mai hine mort, decdt comunisf'
(imprumutat si de manifestanlii din Piap Universitilii din Bucuresti,
din primdvara anului 1990).
Cu un astfelde slogan, au fostindoctrinalisoldafiiame-
ricani trimisi,^si lupte
' si, sd moari in rizboaiele din Coreea si,
din Vietnam. ln zilele noastre, dupd ciderea totalitarismuluiin zona
Europei Centrale 9i a fostei U.R.S.S., tot mai mulfiamericani gi-au
dat seama cd" drac ul nu a fost atdt de neg ru" iar comunism ul " n u a
reprezentat nici pe departe acel pericol ingrozitor, impotriva cdruia
trebuia sd lupli pdnd Ia moarte, dacd era nevoie."
Americanii, incepAnd cu cercurile academice gi universitare

95
in primul rind, isi dau seama cd nafiunea americani, in anii "rdzbo-
iului rece", a fost victima unei imense diversiuni politice 9i psiho-
logice care continui giin zilele noastre. O experienfd personali
md face si credin aceste aprecieri. Astfel, in septembrie 1975, la
invitalia sdfului Statului Major General al armatei rorndne, ne-a vizi-
tat !ara ggneralul de armati Frederick C. Weyand, geful Statului
Major al Trupelor de Uscat ale S.U.A. Fiind desemnat ca transla-
tor si ofiler de escortd pe lAngi acest inalt demnitar militar
american, af lat pe ntru prima dati intr-o vizitd int -un " stat com u n i sf '
din spatele ,,cortinei de frel', mi-a fost dat si trdiesc o experienfi
ineditd. Totul a inceput de la primul contact al generalului american
cu strada bucuresteani s.i cu oamenii care o populau. Surprins de
faptul ci generalul F. Weyand, solia luigi ceidoiofiterisuperiori
careil insofeau priveau strizile si mai ales oamenii de pe stradi cu
foarte mare interes, fotografiind tottimpul 9i comentind cu uimire,
i-am intrebat despre ce este vorba, ce anume ii surprinde pe strdzile
orasului Bucure;ti. Mi-au rispuns cu foarte multdinsuflelire ci sunt
pu r i s im pl u stu peliati si constate cd " strdzi I e d i n B u c u resti s u nt
9
la fel de vii, de animate, cu oameni imbrdcali decent gi divers, a1a
cum se prezintd sifua{ain orice ora; american". l-am intrebat atunci
ce li se pare nefiresc in toate abestea? Rdspunsul a fost prompt si
sincer: generalulamerican, cu un aerde elev cu le{ia prostinvipti,
mi-a relatat ci armata americani, de zeci de ani, a fost educati
in spirit anticomunsit, spundndu-ti-se ci, in statele comuniste
din spatele "cortineide fiern', tolioamenii, de la copii la bitrini,
femei s,i bdrbali sunt imbricaf i in salopete albastre, iar de trei
ori pe zl au "gedinle de partid' pentru indoctrinare politici! De
aceqa, stupefacfia lor era totald 9i mi rugau si le scuz ignoranfa.
Prima mea reacfie a fost aceea cd m-aincercat un simfimint de
groaz6. M-am intrebat ce ar putea existain concepliile gisimfn-
mintele soldalilor americanifati de "lumea comunisti" din Europa,
fafi de propria mea !ard, daci cel mai mare general din armata
S.U.A. avea mintea "mobilati" cu astfelde informatiiqrotestisi nu
am ezitatsi-ispun Oomnului F.J.C.WeyanO ce g6n'Oe-a.. firia
au fost plimbali prin toati !ara, inclusiv pe la minunatele ministiri
""
din nordul Moldovei, generalulgisuita luiau devenit purgisimplu
de nerecunoscut. Erau deschisi sufletegte, entuziasmafi, totalmente
nerefinufi, atdt la bucitdria romineascd, darmaiales la biuturi, au
cintat 9i au dansatin fafa prietenilor lor romdni 9i au pirisit Rominia
cu simfiminte prietenegti greu de descris. La despirfire, pe
aeroportul Otopeni, dupi ce ne-am salutat militire,gte, ne-am
imbrd!$at gi, dupi ce Lam dat "ca merinden'in avion citeva bidoane
cu brAnzi telemea si citeva sticle de vin Murfatlar rosu, de care
demnitarulamerican seindrigostise, nu m"am pututabline si nu-
i spun, cevain sensul unndtor: "Domnule general, pedv.v-am con'
vertit gi gti ,ti cum aratd RomAnia comunistd dar eineii va ldmuri pe
cei doud milioane siiumdtate de soldali americani care gflndesc
despre noi exact asa cum gdndeali dv. la aterizarea pe aeroportul
Otopeni, dacd nu chiar mai rdu, cu o sdptdmdndih urmd?".Mi'a
rispuns, cu un aer hdtru, cd, intrucdt peste un an va iegi la pensie,
nu-i va putea limuri pe tofi soldafii americaniin legdtud cu realitatea
din Romdnia dar, ericum, vaincerca...

Demoiratie in stil american: ,,liste negre",


asiultiri ilegale 9i turndtori...
,,Pericolul ro9u" a constituit, timp de peste 40 ani coloa-
na vertebrali a politicii interne si 'externe a administrafiilor
americane din 1945 pini in 1989. Ameninfarea cu ,,pericolul
rogun' i-a ficut pe americani obedienfi pe plan intern si i-a aliniat
pe aliafii S.U.A. din Europa, in cadrul N.A.TO.
ln anii ,,rdzboiului rece", sub patronajul F.B.l., in Statele
Unite au fost lansate campanii succesive de ,,educa,tie a opiniei
publice",la care au fost antrenate marile corporafii de presi,
radio si televiziune. Gomunigtii, interni 9i externi, erau portre-
tizali ca fiind mult mai periculogi decdt criminalii de rdnd, ei
,,ameninfind" nu numaiviafa indMdualS, ci pe cea a tntregii societifi.
Americanii s-au doveditintotdeauna victime utoare ale propa-
gandei oficiale, maiales a aceleia promovati prin presi gitele-
viziune. Libertdlile fundamentale ale democrafiei, precum libertatea
convingerilol libertatea de expresie 9i cea de asociere, pr6moVate
de Thomas Jefferson si Abraham Lincoln, "pirin$i fondatori" ai demo-
crafiei americane, au fost complet mutilate.
Cetdlenii americani erau indemnali si trimitd informiri
anonime despre cei pe careii binuieSc de activitifisau simpatii
procomuniste. Cea mai mare acuzafie adusi comuirigtilorameri-
cani, liberalilor, precum gi oamenilorde culturd cu vederide stinga,
de orice fel, era aceea ci desfigoari acliuni de spionaj in favoa-
rea,,lagdrului comunisf' condus de U.R.S.S. Nici un tribunal
american nu a putut dovediin mod concret asemenea acuzalii.
97
Se gtie ci,la 19 iunie 1953, in S.U.A. au fost executafi prin elec-
trocutare soliiJulius 9i Ethel Rosenberg, acuzafi ci arfitransmis
sovieticilor informalii secretein legituri cu cercetirile atomice ame-
ricane. Ceidoisavanliamericani nu au fost niciodatd membriai
P.G, din S.U.A. darJulius Rosenberg gi-a exprimat, in cAteva oca2ii,
admiratia pentru U.R.S.S.Analiza ulterioari a cazului Rosenberg a
d.emonstrat ci tocmai aceste ,,simpatii" i-au trimis pe cei doi
soli pe scaunul electric. in anul 1974, s:a demonstrat ci sofii
Rosenberg au fost condamnafi pe nedrept, in baza unui dosar
pregdtit de F.B.l. ,cu dovezifalse si neconclusive. S-a dovedit,
in final, cd nu era vorba de o eroare judiciari, ci o crimd politici,
comisd de j udecitorul lrving Kaufman si directorul de atunci al F.B.l.,
EdgarHoover.
- in
,,cruciada anticomunisfd" patronati de F.B.l. au fost
antrenati cetiteni americani, grupuri 9i organizafii negwema-mentale,
ziarigti cu vederi conservatoare, inalte ofi cialitdti guver-namentale,
organe ale justifieifederale sistatale, guvqrnatori. ln a{iunile desfi'
gu rate pentru salvarea S.U .A. de " pericol u I rosu " Tn anii rdzboiu lu i
rece, s-au comis ilegalitdfiin lan!, grave incilciri ale dreptului
omului, mutilarea pur si simplu a Gonstitufiei S.U.A., golirea de
conlinut a inaltelor principii care au stat la baza constituirii statului
american, elaborde de,,piring-i fondatori", G- Washington, T. Jefferson,
J.Q.Adams, A.Lincoln 9i alfii.
Ceea ce pare cu totul incredibil atunci cind se vorbegte
despre S.U. A., ",tara tuturor posihilitdlilor;i lihertd,tilor" atost exis-
tenla "/isfelo r negre" , rispindite in toate mediile si la toate nivelele,
in care erau trecufi cei suspectafi de idei ;i convingeri procomuniste.
Mctime ale,,l istelor negre", au fost mii de profesori d in invdtimdntu l
generalsi univemitar, functionari de stat, scriitori, poefi,.ziaristi, actori
9i alte categoriisociale. Departamentele de polifie si ale F.B.l.
s-au intrecutin comiterea de acte ilegale, de supravegheri neau-
torizate, de interceptare a convorbirilor, de violare a corespon-
denfei 9i domiciliului etc. Practica ,,dosarelor personale",
atribuitd exclusiv securitifii din lumea comunisti, a fost este
,:,va fi, cit va exista S.U.A., o practici fundamentali a F-8.1. si
gi
G.l.A. ln Statele Unite, existi zeci de milioane de dosare de
,,suspecfio', a ciror "punere in lumind" nu o revendinci nimeni, din
motive lesne de infeles. Acestea au fost intocmite pentru ,,apdrarea
democratiei" si sunt inatacabile.
lntre anii 1947 si 1975, toate convorbirile externe ale
cetitenilor americani au fos't inregistrate si controlate de F.B.l.
Crueiada impotriva comunismuluf' a creatin S.U.A. o
"
atryrosferd de suspiciune, de teamd si r:enunfare, deoarece
oricind exista riscu I sd fi i trecut pe o "listd neag r{" si atunci, indiferent
de profesie, ietifeanuluiiierau distruse orice sanse de reusitdin
viafi. Mu{i oportuni,sti, de un profesionalism si moralitateindoielnice,
au ficut cariere strilucite in S.UA., in anii rizboiului rece, pe fondul
groazei de "pericolul rogu" al cetdfenilor americani onesti. Peste
it.oOO de oameni de cJlturd ame'ricani, multi dintre ei'stele de
primi mirime, au fost trecufi pe "/isfe/e negre".
" Centrulcinematografieiamericane,Hollywoodafostgiinci
mai este suspectat ci arintretine 9i propaga idei.,,subversive" de
sorginte comunisti. Dintre dosarele existente la F.B.l. in legituri
cu persoane suspectate de simpatii "procomuniste", existi dovezi
sigure in ceea ce-i priveste pe W.H.Auden, Nelson Algren,Truman
Capote, William Faulkne4 Arnest Hemingway, Sinclair Lewis,
Theodore Dreiser, John Stein beck, Thomton Wilder, Thomas Wolfe,
Tenessee Wiliams 9i alfii. Dupi cum se poate constata, este vorba
de cei mai mari scriitori americani din perioada postbelicd...
Dramaticd nise pare experienfa deviafiin democrafia ame-
nicand a luiAlger Hiss, fostul secretar particular al marelui prege-
dinte alS.U.A., F.D.Roosevelt, arestatin anii 1950 sicon-damnat
pe viafi, sub acuzafia de spionaj in favoarea U.R.S.S. Dupi 20 de
ani de detenfie, este pus in libeftate, deoarece dupi o rejude-
care a procesului, a fost gisit nevinovat! Sd fie vorba doar de o
eroare judiciari sau de un ac{ politic pomind de la realitatea ci Edgar
Hoover directoru | F.B.l., l-a acuzat pe ins u9i leEendaru I presedinte al
S.U A., Franklin Delano Roosevelt, de conceplii' pro+o m u n istd' ? "
,,Cruciada impotriva comunisrnuiui" pe'plan interna-
fional s-a desfisurat sub dinecta responsabilitate a Agentiei
Centrale de lnfonmatii, incepdnd din f 947 si pdnd in zilele
noastre gi, dupd toate aparenfele, va continua, sub aceeasi egidd,
probabil pentrur multi ani, siin viitor. Din declaraliile celor doi agenfi
a! C.l.A., Victor Marchetti giJohn D. Marks, in cartga "C.l"A" si
cultul informa{iilol', precurn si din relatdrile documentate ale
lstoricului Edward Pessen, prirna si cea mai strdluciti victorie repur-
tatd de G.l.A. impotriva comunisrnurluia eonstituit,o falsificarea
alegerilor din Franta 9i ltalia din anul 1948, prin care s-a barat
accesu! Na putere a partidelor eomuniste din cele dould firi. La
52 de anide la csnsumaroa faptelo4 lstor!*iiarnericanisunt unanimi
in recunoagterea faptului cd, dacd nu s-ar fi aflat sub ocupalia
trupeloramericane,in Franfa giltaliaanului 1948, venirea la putere
a partidelor comuniste era o certitudine. C.l.A. s-a implicat masiv,
mergind pini la a mituiindolari masa alegdtorilor 9i a reugit,
ceea ce de altfel au reugit gi rugiiin zonele lor de ocupafie. Astdzi
stim, de asemenea, rdr" ei<actitate cd dacd,in ciucia tuturor
",
eforturilor depuse de C.lA., comunistii ar fi iesit invingitori in alege-
rile din 1948 in cele doui tiri occidentale, exista gi,,varianta
militard'n, adici trecerea acestor state sub administrafia trupelor
annericane ;i organizarea de noi alegeri, pind la victoria ,,celor
care trebuie" -..

,,Gontractul cu Romdnia " aparti ne...


Partidului Republican din S.U.A. !

Unii reprezentanli ai partidelor istorice din RomAnia zilelor


noastre au considerat regimul politic postbelic din pri ca fiind ilegal,
nelegitim, etc., pe motiv ci alegerile generale legislative din 1947
ar fi fost falsificate. Nimeni nu-i contrazice; at6ta doar ci falsificarea
alegerilor a fost o practici generald in toatd Europa aflati sub ocu-
paf ia unor trupe strdine. Vor zice probabil unii comentatori, cum ci
falsificirile pnacticate de americaniin ttalia 9i Franla au fost justificate,
ele ficindu-se in numele 9i spre "binele democrafiei". Daci ar fi
asa, ne intrebim ce rost mai au atunci alegerile siin ce consti
ins5gi existenfa unui regim politic dernocrat? Pe de alti parte, dciar
a;a de dragul adevdrului, oare ar putea jura cu mina pe cruce
unii reprezentanfi de frunte din RomAnia, ci nu au beneflciat
de sprijin material gi ideatic din partea G.tA. si a altor organizatii
sirnllane din Occident, in alegeri!e generale si prezidenfiale din
Rorn6nia, in 1990 si 1992? intr-o zi, adevirul va legi la lumin5.
lat6, spre exemplu, "Csntractul cu Rominia" de la sfirgitulanului
1995, prezentat de Convenfia Democratici drept trirogramuN politic
af acesteiapentru aleEerile din 1 996, nu este altceva dec&t ,,wn jal-
nic plagiaf'dupd programul Partidului Republican din S.U.A.
afegerile pentru Congres din 1995, intitulat ,,Contractul cu
S.U.A"" Singura deosebire intre cele doui programe este aceea cd
repub!icanii s-au ldudat cd voraducefericire pe capul americanilor,
intr-s surt5 de zile, iar "dernocralii" din Romdnia, vorface poporul
fericit si bogat, in doud sute de zile.."
lntre doctrinele politice ale adrninistra{iilor americane din

100
perioada postbelici si acfiunile C.l.A 9i F.B.l. impotriva "comunis-
,,,international" a existat intotdeauna o perfecti
mului intern si
concordanfi, cele doud institulii fiind, defapt, instrumente puternice
in mina presedintelui S.U.A. ,fie el democrat sau republican. D.
Eisenhower, cu ocazia investirii procurorului general al S.U.A., Earl
Warren, in 1953, s-a pronunfat candid cd,,este de acord cu ucide-
reatuturorcomunistilordin S.U.AI" ln mesajulcu privire la starea
na$uniidin anul urmitori Eisenhowers-a pronunpt pentru ,,rctagerca
cetd,teniei tuturar americanilor memhri ai Partidului Comunist si
cestu i a" . Daci preged i nti i americani ce i-au u rmat
s i m patiza q,ti I o r a
lui Eisenhower (care nu a fost cotat ca cel mai mare anticomunist)
gindeau in acestfel despre proprii comuni;ti, ne putem irnagina cUm
au gindit gi a{ionatimpotriva comunismului din Europa Centrald 9i
din spaliul fostei U.R.S.S., in epoca ,,rdzboiului rece"...
lnterventia in treburile interne ale altor state, fie ele con-
siderate inamici potenfialisau ali.afi, a devenit practica de fieca-
re zi a C.l.A., in ciuda faptului ci, aga cum a declaratin repetate
rdndu ri senatorul Dan iel Fatrick, aceasta inse mna,,viol a rea p reve-
dertlor Qhaftei Naf u nilor U nite, a Chartei organ izaliei statelor ameri-
cane,insemna purgi simpluvialarea /egif'" Geicare ne dau astdzi
leclii de democralie, de respectare a drepturilor omului, de supre-
mafia legii, tirnp de o jumdtate de secol s-au sinchisit prea putin de
astfel de ,,detalii"- Niciin zilele de astdzi de altfel, nu se sinchisesc...
in ceea ce privegte combaterea nazismului, amenicanii au
dovedit, de altfel ca sisovieticii, rnulti originalitate" Este adev5rat
cd laNtirenberg au fost judecalisiexecutaficapii regimului celui
de-altreilea Reich dar, in acelasitimp, mii de criminali de rdzboi
nazlsti, in uniforme ale armatei americane, au fost transportati
in S.U.A. 9i U.R.S.S., tiind utilizafi la cercetare-proiectare in in-
dustria de rdzboi. Fdri specialigtiigermani, care l-au slujit peAdolf
Hitler, nici S.UA. gi nici U.R.S.S. nu arfi realizat uluitoarele lor progre-
se in tehnica rachetelor, in avialia reactivi sau in electronicd.
Temutul general nazist Richard Gehlen, fost 9ef al spio-
najului luiAdolf Hitler, in Europa de Est, intre 1937-1945, a fost
numit de cdtre americani in functia de director general al
Serviciului Secret de lnformatii al Republicii Federale a Ger-
maniei.

l0l
Dosarele Securitdlii - gestionate de C.l'A.?!

. in Rominia post-totalitari, din 1990incoace,in mod con'


tinuu, sub masca lupteiimpotriva Securitdfii, serviciile vitale ale
statutui sunt hiituite subminate si denigrate de o manierd
intolerabili. Lovindin aceste servicii, congtientsau sub influenfa
u nor factori externi osti li, su nt lovite i nterese vitale ale Rominiei.
Daci aceastd jalnici figuri pe nume Ticu Dumitrescu va
reusi sd treacd prin Parlament aberanta-i lege privind accesul la
,,dosare/e S ecuritdtif ' ,serviciile speciale ale Rominiei nu vor mai
avea credibilitate gi sprijin, nici pe plan intern si niciin striindtate.
Niineni nu va mai'colabora cu o lard in care dosarele serviciilor
secrete sunt ficute publice.
in acliunile salEclandestine, at6t pe teritoriulS.U.{., 9at 9i
in restut lumii, C.l.A. s.a bucurat de o libertate absolutd. Chiar 9i
dupi scandalul nalional,,WaterGate", care a dus la demisia prege'
dintelui Richard Nixon, Congresul S.U.A' nu a reugit sd instituie un
controt, decit de suprafali, asupra acfiunilor C.l.A. Comparativ cu
experienla 9i practica din S.U.A. relatiVe la controlul Congresului
asupra aitivitdfii C.l.A. gi F.B.l., modulin care Parlamentul Rominiei
incearci si se implicein controlulactivitdfii S.R-|., precum sidorinp
acestuia de a-sisubordona sicelelate serviciide informajii, denoti
i nfa ntil ism toth I in m ate rie ! fn nbi o lari civi izatd, care i9 i'cu noa91e
I

interesele, activitatea intimd a serviciilorsecrete desemnate sd slu'


jeascd intercsele statului nu potface obiectul dezbaterilorin FarlamenL
Orice control trebuie si fie discret si niciodati nu poate fi extins la
'
acfiunile intirne, sensibile, ale acestorservicii. Posibilitatea comiterii
de abuzuri din partea acestorserviciieste posibili daracesta este.un
risc pe care orice societate trebuie si 9i-l asume, daci doreste si
dispund de organe speciale profesioniste si efi-ciente.
De lainfiinlarea sain 1947 si piniin zilele noastfl19f1u'
nile clandestine, acoperite, ale G.l.A., atit pe teritoriul S.U.A.,
cit 9i in striindtate, indiferent de rezultatele obfinute' nu _au
fdcui niciodatd obiectu! unor investigalii sau anchete din padea
Gongresului S.U.A. in schimb, fn Romhnia, care invafi acum
abecedarul democraliei, avem parlamentari dispugi si socoteascd
si si arunce pe tarabi cele mal delicate sivulnerabile acfiuni ale
S.R.l., in total dispret fati de raliunile de stat 9i interesele supre-
mne ale R.orniniei. Tot lga, o Uund partti din ziariitii romaril, ln nume-
!e libertalii presei, se intrec in a loviin instrumentele vitale ale statului,

r02
publicAnd tot ce le cade in mdnd, inventind 9i instigdnd opinia
pu bl ici im potriva acestora.
Punindin lumini unele aspecte pddnd rolul, loculsimisiu-
nile C.l.A., nu ne propunem siincriminim aceastd agenfie. C.l.A.
a fost creati pentru a sluji interesele strategice ale S.U.A. la
scard globali, a fostincadrati cu profesionisti patriofiin anii rdzbo-
iului rece, a datsute sau poate chiarmiide jertfe pentru ideile,valo-
rile siinteresele naliuniiamericane. Ceicare au pusin lumini abuzu-
rile siesecurile acestei mariorganizaliide spionaj si influentare au
fostingigi americanii.
Activitatea G.l.A. trebuie cunoscuti, deoarece aceasta nu
a fdcut niciodatd deosebirri esentiale intre prietenii si,,dusmanii"
S.U.A., cercetdndu-i si suspectindu-i in egali mdsurd. Spionajul
american a fost prezent in U.R.S.S. si Ghina, dar si in Germania si
Franta;in Romdnia ca siin Olanda, in Turcia ca siin Polonia.
,,Spionajul fdrdfrontiere" nu este, nici pe departe, o lozinci
formali. Atdt ca structuri organ izatorici, efective, doctri ni pol itici,
disponibilitdfi materiale si financiare, cit 9i ca misiuni, raportate la
scara planetard, G.l.A. a fost si rdmfine un organ de informatii
unic, in istoria tuturor timpurilor.
Se pare ci, in anumite perioade, societatea americani a
scdpat de sub control acest colos. C.l.A. este unici si prin aceea
cd s-aocupat nu numai cu obfinerea de informa$i prin toate mijloacele
imaginabile, dd la observare 9i ascultare, la investigafii si surse legale,
pdni la mijloacele de agenturi si cele aerocosmice, dargi cu influen-
larea stdrilor de lucruri din diferite state, zone sau continente, in
sensul dorit de intersele S.U.A; Statele in care activitatea C.l.A. a
fost deosebit de prezenti 9i puter"nicd, in sensul celor relatate mai
sus, au fost Germania, U.R.S.S.' Rominia, Polonia, Bulgaria,
Gehoslovacia, Ungaria, R.D.Germand, Coreea, Ghina, Taiwan,
Vietnam, Carnbodgia, lsos, Thailanda, Sudan, Egipt, Siria, Birmania,
lndonezia, Pakistan, Honduras, El Salvador, Guyana, Republica
Dominiqind, Zair, Ghana, lran, Grecia, Turcia, Brazilia siAngola.
in spatele acfiunilor ce prezinti interes deosebit pentru
S.U.A., agenlii C.l.A., protejafi de pasapoarte diplomatice, deghizati
in oameni de afaceri, ziarigti, oameni de culturi, membri ai ,,corpului
pdcii" sau sub multe alte acoperiri, care mai de care mai ingenioase,
sunt gata si recruteze, de la polifistulagent de circulatie, pind
la sefulstatului...
Ex-ministrul de Externe Adrian Severin a stiut ce spune

103
in legiturd cu unii sefi de partide 9i directori de ziare care sunt
in slujba unor servicii strdine de informalii. Sunt convins ci
acesta a fost unul din cele mai mari adevdruri spuse de A.
Severin, in intreaga lui carieri politici!...

,,Marca C.l.A." - asasinatul politic :

Misiunea fundamentali a G.l.A. a fost combaterea, prin


toate metodele si mijloacel'e posibile, a comunismuluisi, maiales,
' prevenirea extinderii acestuia, in afara lirilorin care acesta era im-
plementat.
Spre necinstea democrafieiamericane; in practicile C.l.A. a
existat, ca metodd de combatdre a adversarilor, ;i asasinatul
politic, apropiind prin aceasta C.l.A de practicile nazistilor german i
sau ale legionarilor din Rominia interlcelici. Astfel, G.lA. a jucat rolul
decisiv in asasinarea lui Ngo Dinh Diem, presedintele Viet-namului
de Sud, luiPatrice Lumumba, primul ministru alRepubliciiCongo
(Zairl, lu i SalvadorAllende, pregedintele Republicii Chile, a lui Che
Guevara, legendarul revolutionar latino-american si a muhor altora.
Se pare ci numai dupd asasinarca prcsedintelui J.F. Kennedlr,
C.l.A. a mai redus din preocupirile sale pe linie de asasinat, asa
explicindu-se sifaptulcd Fidel Castro se maigdsegtein viatd. O
fapti abominabild a C.l.A. a fost dati publicititii de citre Ralpyh
McGehee, care a slujitin cadrulacesteiagenfiitimp de peste 25 ani.
Potrivit relatiriloracestui fost agent, in anul 1965, C.l.A. a
pus la cale, in lndonezia, o inscenare de presi cu urmiri maca-
bre. Astfel, in presa indoneziani au apdrut fotografiile a sase ofiferi
din armata lndoneziei asasinati 9i mutilali in cel mai inspiimintdtor
mod, cu "dovezi" din care rezilia ca autbriiau fost "c omplotigti de
stinga". Generalul Suharto, dictatorul lndoneziei, cel care l-a
inliturat de la putere pe presedintele Sukarno, detestat de
S.U.A. pentru simpatiile lui prosovietice, a declansat o
"campanie de,curdlire", de'pe'urma cireia au fost masacrafi
peste un milion 9i jumitate de oameni, binuifi ci.ar fi fost
membri ai Partidului Comunist din lndonezia sau simpatizanti
ai acestuia!in acestfel, C.lA. a reusit lichidarea unui partid
comunist
dintr-una din cele mai bogate state ale lumii, facilitind penetralia
S.U.A. siinliturarea influenfei U.R.S.S. si Ghinei. Aceasti acliune,
aldturi de asasinarea'primului ministru Mosadok al lranului si
distrugerea partidului comunist din aceasti tari, se inscriu priri-

104
tre cele mai strilucite victorii ale G.l.A. in rizboiul perpetuu gi necru-
litorimpotriva comunismului.

Experimentul Jugoslavia

in Europa, G.l.A. a atacat lumea comunistd pe treifron-


turi, in perioade de timp distincte. Dupi excluderea
R.S.F.f ugoslaviadin "/agdrul socialisf in 1948, s-a realizat prima
fi su ri in " un itatea de monolrf ' a miscirii com u niste mond iale. S.U A.
a in,teles impontanla strategicd a momentului gi a actionat in
consecinfi. Boicotatde l.V.Stalin giameninlatde o invazie a arna-
telor statelor vecine, in frunte cu U.R.S.S., l.B.Tito a impins
Jugoslavia in sfera de influenli a S.U.A. in anul 1950, "planul
ciicinal" detip sovietic fost abindonat. in anul 1951 , a incetat co-
tectivizarea forlati a agriculturii iarin 1953, firanii si-au primit
pimintulinapoiin proporlie de pini la zece hectare. ln perioada
1949-1955, S.U.A. au acordat lugoslaviei 600 milioane dolari
sub forrhd de ajutor economic gi 588 milioane dolari sub formd
de ajutor militar. Trecerea Jugoslaviei de la socialism "inapoi" la ca-
pitalism pirea o certitudine.
in anii "rdzboiului rece", pe trupul fostei Jugoslavii
s-au efectuat cele mai bizare experimente. Credinciogi devizei
Uniunii Comuni;tilor din Jugoslavia, potrivit cdreia" nimic din ceea
ce a fast creat este atAt de sacru pentru noi, ca sd nu poatd fi depdgit
sauinlocuit, prin ceva mai multlibe4 mai progresit, mai uman",pe
fondul ideologiei dominante, axati pe doctrina maxism-leninismului,
iugoslavii au imprumutat liber, t6t ce le-a convenit din teoriile
ecohomice burgheze occidentale, din economia de piald. lnsti-
tufiile si structurile economice au fost schimbate gi reorganizate in
funcfie de nevoi, cu o usur,infi uimitoare. ln societatea iugoslavi,
s-au incrucisat conceptii, teorii, structuri si practici economice, orto-
doxe 9i neortodoxe, atit din Vestul, cit 9i din Estul Europei.
lugoslavii au reugit si creeze confuziiin toate scolile
de gdndiri atit socialistei cnt 9i capitaliste, prin asemend"
cepte originale, precum "a utoadministnrca muncitorcascd' 1t" "on- auto-
guvemarea", " democntia directd' si " economia de socialistd pi4d'
sialtele.
f ' ---- '-'r
lnci din anii '60, in Jugoslavia se vorbea despre reducerea
intervenliei statului in economie, liberalizarea treptati a preturilor,
dsroltarea'Tntreprinderii libere", rcducerea impozitelor pentru incu-

105
rajarea investiliilorsicresterea profitului, adicd se opera cu elemen-
te specifice economieide piali.
in societatea iugoslavd s-au amalgamat, intr-un prgdus
bizargiindefinit, concepliile economice ale luiAdam Smith, cu ideile
lui Max gi Lenih, dargi cu cele ale socialismului timpuriu din scoala
lui Owensi chiar ProJdhom, peste care s-au presirat doze evidente
de anarhism si sindicalism. Jugoslavia a trecut, pe rdnd, prin etape
succesive construind si apoi abandon And " socialismul reaf',trednd
la o "societate capitatistd firi capitaligti", rezult6nd in final, mai ales
dupi moartea lui l.B.Tito un gen de societate hibrid anarho-
sindicalisti. Dupi anul 1985, o datd cu aparifia; pe scena politicd
a lumii, a lui M. Gorbaciov, S.U.A. abandorieazd Jugoslavia;i
nu va mai reveni in zond decdt la sf6rgitul anului 1995, in
contextu I rizboiu I u i Bosn ia-Hertegovi na. Aceasti revenire n u
are insi nimic in comun cu cresterea importanfei strategice in
viziunea S.U.A. a spafiuluifosteiJugoslavii, cieste legatd de niste
interese americane mult mai mari, raportate laintreaga Europd.
Prin implicarea trupelor americane gi a N.A.T.O., sub forma inter-
ven{iei Fortelor de lmplementare a Picii potrivit Acordu lui de Pace
de la Dayton (S.U.A.), Washingtonulvizeazi doud obiective politi'
ce majore. Pe de o parte, si "demonstreze"alialiloroccidentaliutilita'
tea mentineriisine die a N.A.T.O- sieventualextinderea acestui
bloc militar spre Est, iar pe de altd parte, sd faci dovada "rolului
vital" alconducerii Occidentului de citre S.UA., in virtutea statutului
siu de "singurd superputere mondiald", dupi dezmembrarea
U.R.S.S. Ambele obiective au insi gi tot atitea ganse de a esua,
linind cont de altifactori prezenti pe scena politici europeand,
pe
care Washingtonul ii ignori.

Dej -,,Vulpea din CarPali"

Un al doilea front de acliune al G.l.A. impotriva comunis'


mului?n Europa Gentrali s-a lonstituit dupd 1958'Rominia.
Tara noastri a intrat in atentia Occidentului in general 9i a
Statelor Unite in special dupi retragerea trupelor sovietice de
pe teritoriul Rominiei. Evenimentul a cipitat semnificalie inter'
nafionald, datoriti caracterului siu absolut inedit, gtiutfiind faptul
ci trupele rusesli, odati pdtrunse pe teritoriul unui stat, de reguld
au rimas acolo. lncercirile germanilor de est in 1 953 9i ale ungurilor
in 1956, de a scoate pe sovietici din tirile lor prin acfiuni de forfi,

106
prin revolte populare, au eguat, ducdnd in final la amplificarea pre-
zenleimilitarein Germania de Estgiin Ungaria, pentru urmitoarea
jumitate de secol. Romdnii au reugit sd scoatd trupele rusegti
de pe teritoriul lor prin inteligen,ti, prin abilitate politico-diplo-
maticS, folosind cu mdiestrie condifiile createin urma semnirii
Tratatului de stat cu Austria, din anul 1955. Un alt moment cu
semnificalie istorici ce le-a permis conducitorilorcomun$ti romini
si iasi din corsetulstrdns aldepehdenteide Moscova l-a constituit
achitarea datoriilor de rizboi fali de U.R.S.S. impuse prin
prevederile Tratatuluide pace de la Paris din anul 1947, fapt realizat
in'cursul anului '1962. Dupi inldturarea acestei imense greutdli,
care a costat Romdnia nu 300.000.000 de dolari, cit s-a previzut
in tratat, ci peste doui miliarde de dolari, politica externi a
Rominieisub conducerea luiGh. Gheorghiu Dej a urmat un curs
tot mai ferm de iesire de sub patronajul Moscovei. De altfel, primul
semnalin acest sens, apreciat pozitiv de analigtii politici occidentali
l-a constituit inliturarea, in mai 1952, a"grupului antipartinic"
Ana Pauker, Vasile Luca siTeohari Georgescu, secretari ai Comi-
tetului Central, aflafi mai multi aniin exilin Uniunea Sovietici gi
revenifiin lari dupd 23 august 1944, odatdcu trupele rusesti. S-a
produs, prin aceasta, dupi bum au afirmat uniianalistiamericani,
un proces de"romAnizare" a regimului comunist din Rominia,
un act de mare curaj, sivirsit in condiliile in care la Kremlin se
mai afla inci temutul l.V.Stalin, iar diviziile de infanterie 9i de
tancuri ale Armatei Rogii lineau tara sub regim de ocupafie.
Gheorghiu-Dej d riscat enorm infruntindu-l pe LV.Stalin, stdrnind,
in acelasi timp, atit stupefaclie, cit 9i admirafie in S.U.A. si Europa
de Vest pentru sfidarea ce a aruncat-o marelui dictator de la dsirit.
lnteresul Occidentului si implicital C.l.A pentru Romdnia a
crescut brusc, identificindu-se o noui fisuriin ,,blocul de monolit"
al lumii cornuniste, care trebuia lirgitd.
Luind sub reflectorevolutia situatiei din Romdnia, Occiden-
tul s-a oprit asupra momentului'ZO apriile 1964, cdnd a fost datd
publicitSlii Declaratia Plenarei lirgite a Partidului Muncitoresc
Romdn (comunist) si pe care imensa majoritate a analigtilor politici
ai lumii libere au numit-o " Declaralia de independenld a RomAnief ' .

Frofitind de momentul strategic creat de polemica de partid


dintre U.R"S.S. si China comunistd si de inrdutdlirea relatiilor pe
linie de stat dintre cei doi giganfi cornunisti, Rom6nia a manevrat
lrnteligent, uimind din nou intreaga lume 6ccidentali - " Declaralia

107
din aprilie" acomunigtilordin Rominia vis-a-vis de dogma m-axist-
leninisti si mai ales de stalinisrn, era mai rnult decat eretici. intr-un
limbaj tipic de partid, numitin zilele noastre "limbajul de lemn",
declaralia a ficut cunoscute lumiiintregi, idei, principiisi orientiri
nemaiauzite. Comunigtii romAni, inci din 1964, au respins ideea
integririieconomice cu U.R.S.S., precum 9i cea a planificirii
suprastatale. A declarat "dreptul sacru"al fiecdrui partid la o,,cale
propie" dreptulfiecdruistatsocialist de a guverna gigospodiri asa
cum o cer interesele nationale. Declara$a a proclamat "neuttalih@a"
Rominiei in disputa chino-sovietici gi a formulat principiile indepen-
denlei Rominiei, atiit pe linie de p",iid, cdt 9i pe linie de stat. Presa
americani a ficut multi publicitate ,,Declarafiei din aprilie't.
Postulde radio ,,Europa liberd" atrAitun adevirat extaz, comentAnd-
oin repetate €nduri. Fiindin misiune oficiald laAmbasada Rominiei
din Londra, am putut constata, in mod nemijlocit, rea{iile britanicilor
din toate mediile sociale
A doua zi dupi public area ,,Declaraliei din apritie{'la Bucu-
resti, fiind diplomat de serviciu pe oficiul diplomatic, am primit un
telefon de la marea firmi englezi "Vickers", prin care mise cerea
si le trimit urgent un exemplar al acestei declarafii. Am precizat
solicitantuluici nu dispun decdtde un exemplarin limba romini.
Mi-a rispuns cd nu are importanfideoarece,,Vickers" are masini
electronice de tradus. l-am trimis solicitantului, dupi primirea din
pri, un exemplar al ziarului,,Scflnteia" cuprinzAnd integr:al declarafia
solicitati. In zilele urmitoare, marea majoritate a ziarelor britanice
au publicat integral sau in rezumat acest document.
Efectu I Declaraliei di n april ie 1 964 a fost intens pentru situa-
lia internafionali a Rominiei mai ales in lumea vestici. La putin
timp dupi aparifia acesteia, oficiile diplomatice romine au primit
ordine circulare pentru intreruperea oricdrorforme de colabo-
rare cu ambasadele U.R.S.S., incetarea oricdruischimb de infor-
malii materiale sau coordonarea oricdror activitifi.
Anul 1964 a marcat ruperea colaboririi serviciilor de
informalii politice similitare romine cu cele sovietice iarschim-
bul de informafii; sau maiexact, punerea la dispozifia sovieticilor
a rezultatelor acliunilor serviciilor romdne de informafii a fost
sistati. Niciin zilelede astizi, organele de contrainformatii din S.UA.
si statele membre in N-A.T.O. nu sunt convinse de acest adevir dar
veteraniiserviciilor romine de informatiistiu foarte bine acest lucru.
Atitudinea S.U.A. Ei a celorlalte state occidentale a inceput

r08
si cunoasci schimbiri radicale, in bine, fali de Rominia, iar Radio
"Europa liberd" sd schimbe tonul. RomAnia a jucat un rol imens
in frinarea tendinfelor de integrare militari a statelor membre
ale Tratatului de la Vargovia. Pozilia Rominiei era sintetizatd in
sintagma cd"atita timp cAtva exista N.A.TO., trebuie sd exr'sfe;i
Tratatul de la Varsovia dar Romdnia va milita permanent pentru
dizolvarea tuturor blocurilor militare".Dgopt ani, Tratatul de la
Vargovia a incetat si mai existe dar N.A.T.O- nu nurnai cd nu se
vrei desfiinlat, ci se vede extins spre Est, iar Romdnia se vrea
integratdin acest bloc. Probabilcd, in noile condifii geopolitice si
geostrategice din Europa zilelor noastre, Romdnia nici nu ar avea o
atti alternativd.
Politica externi independenti a Rominiei s-a reflectat
puternic siin domeniul relafiilor sale economice cu strdinitatea.
Astfet, schimburile economice cu U.R.S.S. au scdzutdela42o/oin
1964, la 27o/'in 1967, iar cele cu partenerii din G.A.E.R., inclusiv
U.R.S.S,, dela7?o/o,la 50%, in acelagi interval de timp.

1968 - Marea Sfidare

Rominia regimului comunist aved sd atingi punctul


culminant al gloriei sale extenne in august 1968. Refu2ul Romi-
niei de a participa la intervBnlia militard a statelor membre ale Trata-
tului de la Varsovia in frunte cu U.R.S.S. 9i, prin aceasta, la zdrobirea
,,Primdveirii de Ia Praga" a constituit un act de responsabilitate si
curaj inegalabile in Europa postbelici. Asemenea timpurieroice
au trecut. in zilele noastue, in conditiile supremafiei nnilitare a NA.T.O.
si S.l,.l.A. in Europa, statele membre ale Pactului nord-atlantic gi cele
ate defunctului Tratat de la Varsovia se contureazdin oferirea de
efective militare gifacilitili pentru lnterventia militari din spafiulfostei
Jugoslavii, sub egida NA.T.O., organizatd la sfirgitulanului 1995.
Evenimentele din Gehoslovacia au condus, pe de o pade,'
la inisprirea relaf i ilor Est-Vest, inaugurind o noui etapd in accele-
rarea curseiinarmdrilor. Pentru Rominia, insi, aceste evenimente
au marcat deschideri spre lumea occidentali si S"U.A', unice in
epoca,,rdzboi ului rece", permilAnd lirii noastre relatii privilegiate,
atAt cu S.U.A., cit si cu Piala Gomund vest europeani, printre care,
de importanfi esenliald a fost accesul la credite si la tehnologii.
Ca ofl,terin serviciulde cercetare strategicd alarmatei, cu
experienld de muncdin Marea Britanie, evenimentele din august

I fig
1968 mi-au oferit prilejulde a participa la momente politico-diplo-
matice inedite. Astfel, in ziu'a de 22 august 1968,.|-am insotit pe
ambasadorul S.U.A. la Bucuregti, domnul Richard H. Davis,
impreuni cu atasatut militar,colonelulJames A. Rossa, in vizitd
la ministrulApiririi Nafionale, la cererea acestora. Afost pentru
prirna dati, de la incheierea celui de-al doilea rizboi mondial,
cind un ambasadoralS.U.A. era primitla MinisterulApiririi. La
vremea respectivi, ministru alApiririi era generalul-colonel lon
loniti, o personalitate de origine sociali modesti, ca tofi ceilalti
conducitori, darcu putere de discernimint, echilibru, cinstitsicu
multi dragoste fa$ de armati gi interesele nationale. in anii de virf ai
dicataturii lui Nicolae Ceugescu, generalul lon lonitii a fost prin-tre
pulinii demnitari care au indriznit sil infrunte pe dictator, fapt
pentru care si-a petrecut ultimii ani ai viefii in totali dizgrafie, izolat
9i
ve;nic supravegheat de agenlii Departamentului Securititii Statului.
Intilnirea ambasadorului Richard H.Davis cu generalul
colonel lon loniti a fost de-a dreptul gocanti, prin inedit, deschidere
si sinceritate, atit de o parte,cit gide alta.
Ambasadorul american si-a motivat cererea de viziti, pentru
a reitera gifafd de armata romind sprijinul pregedinteluiS.U.A.
pentru poz$a curajoasi, de-a dreptuleroici, adoptati de Rominia,
fali de invadarea Gehoslovaciei, precum si apelul lui Lindon John-
son adresat U.R.S.S. ,,de a nu slobozi cdinii rdzboiului". Au
ur:ma!intrebirifoarte precise din partea celor doi demnitari ame-
ricani, printre care si aceea privind declafarea mobilizirii gene-rale,
despre care se vorbea- I s-a rispuns ci s-a declarat doar mobili-
zare partiali, legati de rezervistii din trupele de artilerie, de tancuri,
rachete si artilerie antiaeriani, de transmisiu ni si geniu. La intrebarea
pe ce rezerve umane generale ar putea conta Rom6nia, in cazul
unui conflict militar cu ,,aliafii" din Tratatul de la Varcovia, ministrul
Apirdriia rispuns ci se poate conta pe circa 5.000.000 de comba-
tanfi. Acestea erau informafii cu un inalt grad de secret, iar usu-
rinfa cu care le-afostoferite Lau uluit pe ceidoidiplomatiamericani.
Evident stdpdnit de emotie, Richard H.Davis l-a intrebat cu ce
anume ar putea ajuta S.U.A. armata romdni in caz de conflict
militar cu rusii, specificind fdrd echivoc ci este vorba de arma-
ment. Generalul lon lonili, surprins de un asemenea avans, inirna-
ginabilin trecut, i-a rispuns ci ne-arfifoarte utile c6teva sisteme
de rachete antiaeriene de inalti eficienf*, prodube in S.U.A.,
precum siarme antitanc dirijate dar, deocamdati, nefilnd stare

110
:
de conflict, ne vom limita la ceea ce are in inzestrare armata romdni.
Oferta americand l-a bucurat mult pe ministrul nostru ;i, am motive
sd cred aceasta, diseminatd in armatd, la egaloanele adecvate, a
contribuit la cregterea generali a moralului. ,
Momentul culminat al vizitei, acum, in perspectiva anilor
care au trecut, consider ci ha constituitintrebarea formulati, cu
multd refinere, de cdtre domnul Richard H.David: ,,Domnule
ministru, ce veti face dacd trupele rusesti vor trece Prutul?"
Du pi u n moment de refl ecf ie, profu nd ingdndurat dar firi a trida
vreun simfdmintde panicd gifdri a brava, ministrul romAn a ris-
puns: ,,Vo'm deschidefocul, domnule ambasador! Arniata rom6-
nd, aga micd cum esfe, se alfld in dispozitiv operativ gi gfie ce
are de fdcut. Ndddiduiesc, insd, cd raliunea va triumfa si nu se
va ajunge acolo". Dupd 30 ani de la acest eveniment, nu sunt
sigur daci diplomaf ii arnericani l-au crezut sau nu pe generalu I lon
loniti, dar am convingerea ci Moscova l-a crezut 9i a infeles ci
o eventuali invazie in Rominia ar fi devenit foarte costisitoare,
din toate punctele de vedere gi, in consecinfi, nu ne-a atacat.
in perioada care a urmat evenimentelor din august 1968,
situalia internationali a Rominiei a cunoscut o cregtere a pres-
tigiului cum aceastd lard nu a mai cunoscut niciodati, in bimile-
nara sa existenfi. Cu sau fdri un plan premeditat, Nicolae Ceau-
gescu a fost propulsatin rAndul celor mai populari si mai media-
tizafi conducitori politici ai Europei 9i ai lumii, mult dispropor-
tionat fafi de potenfialul economic 9i militar al statului romdn, in
comparafie cu alte state. ln ceea ce priveste armata romdni, se
poate confirma cd, in august 1968, aceasta s-a gdsitintr-o situafie
unici fafi de oricare alti armati a lumii ;ianume aceea de a se
infrunta cu armatele reunite ale Tratatului de la Vargovia, gata si
ne atace pe toate direcfiile. Din informatiile de care dispuneam la
data respectivi, la est de Prut erau concentrate aproximativ 30
de divizii mecanizate gide tancurisovietice,la care se mai puteau
aldtura patru pdni la sase divizii poloneze. Bulgarii, la sud,
puteau ataca cu alte cincidivizii, iar Ungaria, cea mai interesati
in atacarea Romdniei, ar fi putut invada cu patru pini la gase
divizii. Tuturor acestorforle, Rominia le putea opune o armati
constdnd din 10-12 divizii, sprijinite de formafiuniale girzilor
patrioti c,r: " inf i i nf ate in acele im prej u rdri d ramatice.
in anii rizboiului rece, trupele americane au fost angajate
in rizboaie pustiitoare, ca celdin Goreea (1950-1953) gi celdin

il1
Metnam (1 965-1975), dar acestea nu au fost puse niciodatd in situa-
tia de a se confrunta nemijlocit cu Armata Rogie. lati de ce, pentru
comportamentul demn gi unic al Romdniei 9i a armatei sale in epoca
rizboiului rece, in zilele noastre, cind aceastd epoci a fost depagita
iar totalitarismul a fost inldturat, aceastd lard gi armata sa au
dreptul la demnitate 9i respect, la un loc onorabil in ierarhia
natiunilor si armatelor Europei.
' in'anul 1968, prin decizia politica a conducerii Rominiei
de a rezista, inclusiv prin mijloace militare, invazieice se prefigura
din partea fortelor an4ate unite ale Tratatului de la Vargovia si prin
hotirdrea armatei romdne, de la soldat la general, de a se bate
pind la ultimul cartug, armata gi nafiunea romini au gters pentru
totdeauna rusinea gi umilinta la care a fost supusi Rominia in
1940, cind monarhia (regele Garolal ll-lea) gi partidele istorice
(Partidul Nalional Liberalsi Partidul NationalJdrdnesc) au cedat
firi lupti Basarabia 9i Bucovina de Nord, precum 9i partea de nord-
vest a Transilvanbi, insumind aproape o treime din teritoriul nagonal.
Trecerea Prutuluisiapoia Nistrului, in anul 1941, desigloriolsein
fapte de arme, nu pot fi considerate ca "acte ale voinfei nafionale",
acestea infiptuindu-se impreuni cu armatele germane 9i sub dicta-
tul de fier al luiAdolf Hitler. '
Evenimentele dln august 1968 au determinat o inten-
sificare fdrd precedent a preocupirilor si acfiunilor C.l.A. pe
teritoriul Romdniei. Agentii acestui serviciu au fost prezenfiin toate
zonele de operafii ale lirii, dar mai ales in Moldova si Dobrogea, de
unde se astepta lovitura principali a armatelor Tratatului de la
Vargovia. finAnd cont de pozifia Statelor Unite 9i de oferta directd
de ajutorin armamentficuti de ambasadorulamerican la Bucuregti,
organele romine de contraspionaj au fost instr.uitb si inchibi
un ochi, ldsAndu-isd-gifacd meseria. Rominia nu avea nimic de
pierdut, at6ta timp cit informafiile culese d6 acegtia ajungeau doar
laWashington ginu la Moscova.
Maimultchiar, spne surprinderea organelorromine de spe-
cialitate, incepAnd cu ultima decadd a luniiaugust1968, C.l.A. 9i
alte serviciide informafii din Occident, precr,r-m cele din tvtarea
Britanie, Flanfa, ltalia, Elvetia, au stabilit contacte cu serviciul de
informafiialarmatei romdne, furnizdnd in mod sistematic infor-
mafiiin legituri cu compunera, dislocarea si migcdrile de forte
rusbsti si din celelate staie membre ale Trataiului'de la Varsovil,
in zona perimetrului exterior granifelor Rominiei. Acest spirit de

I12
solidaritate, de intr-ajutorare spontani, ne-a bucurat si ne-a incurajat
pe toli cei care lucram in acest serviciu, ugurindu-ne mult misiunile.
Spiritul de cooperare dintre serviciile de informafiiale
Romdnieigicele ale S.U.A. sistatelormembre N.A.T,O. s-a menlinut
multi ani dupd ce criza cehoslovaci 9i a inceput sd se erodeze
abia dupi anul 1985, cind in fruntea.P.C.U.S. a apdrut Mihail
Gorbacoiv, moment istoric ce a determinat scdderea interesului
american pentru Rominia, pentru Nicolae Geaugescu siin gene-
ral pentru practicile de forti ale ,,rizboiului rece". lnfatuat de glorie
si reputatia cdstigati dupi 1968, N. Ceaugescu nu a sesizat acest
moment gi nu s'a adaptat la noile condifii, fapt ce a contribuit in
mare miiuri la dezasirulsiu politicfinali Oin decembrie 1989.

,,Daci era protejat de Securitate,


Kennedy murea de bdtrinete!"

Apogeul prestigiului internaf ional al lui Nicolae Ceaugescu


a fost atins in august 1969, cind pregedintele S.U.A., Richard
Nixon, a efectuat istorica sa vizitd la Bucuregti, gi repetat apoiin
august 1975, prinvizitain RomAnia a unuinou presedinte american,
in persoana lui Gerald Ford. Cele doui vizite americane - la nivel
de sef de stat,in Rominia, au fost interpretate, de citre analigtii
politici, ca o imensd sfidare la adresa Moscovei, acestea avdnd
loc chiar la frontiera de est a U.R.S.S. Cildura, entuziasmul, prietenia
sisperanta cu care rominii i-au intimpinat pe cei doi presedintiai
S.U.A. au fost imense, surprinzdndu-i pe americanide o manieri
totali. La pregitirea vizitei presedintelui R.Nixon am participat
direct 9i am avut prilejul si-i vdd pe experlii americani de la
Biroul Federal de lnvestigalii luind notife, de la Securitatea
romdni, asupra modului cum trebuie asiguratd protectia unui
sef de stat. Cu acest prilej, colonelulamerican George Normand,
cu care am colaborat pe parcursul mai multorzile, mai in glumd,
mai in serios, mi-a declarat la un moment dati ,,Domnule, trebuie
sd recunosc faptul cd F.B.l.-istii mei sunt nigte novici in materie
de protec,tie a demnitarilor tald de securigtii vostri! Dacd
J.F.Kennedy ar fi fost protejat de Securitatea romAnd, precis
cd ar fi trdit pind la adAnci bdtrinefi!".

113
Pacepa si alfitriditori de Neam

Gu toate ci relatiile politice si economice dintre Rominia si


S.U.A. au atins dimensiuni de necrezut in sensul pozitiv al terme-
nului, G.l-A. a continuat si-Si faci meseria ca orice serviciu
profesionist de informatii. in t'gZa, Securitatea romdni se afla pe
urmele unuia din cei maivalorosi agentiai C.l.A. in Rominia,
generalul lon Mihai Pacepa, loctiitor al gefului Serviciului de
lnformaf ii Exterrie (pe atunci Direcf ia Generali de lnformalii). Pre-
venifi; probabil, de un altagent american strecuratintr-un locvital
al statului romin, americanii reusesc si-l scoatd pe trdditor de
sub pericoluliminentalarestirii, luinduJ sub prote{ia lorin S.UA.
ln anul 1981 , s-a produs un al doilea mare 6azde spionaj
in defavoarea Rom6niei, prinfugain S.U.A. a unuialtagentcu sta-
te veehi in slujba C.l.A., respectiv comandorul de marini Nicolae
Luca, fost ofiterin Directia lnformatii Militare. Urmeazi fuga in
S.U.A. a luiLiviu Lupu, ofilerin Serviciulde lnformatiiExterne, si
descoperirea cazului de spionaj ,,Rdceanu", diplomat de carierd
in Ministerulde Exteme, recuperat de C.l.A. dupi evenimentele din
decembrie 1989.
Se poate constata ci serviciile externe, potitice 9i mili-
tare, ale Rominiei au fost puternic lovite de actiunile G.l.A., cu
toati prietenia afisati atit de cdtre S.U.A. ,cit 9i de citre regimul
politic al lui Nicolae Ceaugescu. Nu trebuie sd fim surprinsi, deoarece
aceasta este regula si nu 'excepfia in relafiile dintre state, tie ele aliate
sau in tabere opuse. C.l.A. recruteazd, in orice tari inamicd sau
prieteni, de la soldat la general, de la student la ministru, de la
omul de afaceri la seful statului, daci acest lucru este posibil.
Nenorocirea Romdniei, in urma loviturilor primite din
partea C.l.A., a constat in aceea c5, atit Serviciul de lnformatii
Externe, cAt 9i Directia de lnformalii a Ministerului Apiririi
Nafionale au fost decimate.
Sulte de ofiferi de informafii de cea maiinaltd calificare au fost
scogi din cele doui servicii, de teama cd ar fi putut fi deconspirali in
urma repetateloracte de tridare surveniteintr-un interval de timp atit
de scurt. Pufini lume stie ci, in decembrie 1989, Nicolae Geausescu
avea la dispozifie, pentru cunoasterea situaliei poli-tico-militare
din Balcani, U.R.S.S., Europa de Vest si in generalin lume, doar
Agenfia Romini de Presd (AGERPRESS), deoarece serviciile de
informalii secrete fuseseri distruse in totalitate... .

lL4
in decembrie 198$ Direc$a de lnforma$i din MinisterulApn-ririi
Nationale nu dispunea de nici un element de cercetare, in spe-cial, de
ata;afi militari, in nici unul din marile centre politice ale lumii, precum
V\hshingbn, Paris, Londra, Bonn, Roma, Moscova, Beijing, Tokbsi niciin
capihlele strlorvecitrel Sihralh era aceeagi 9i pe linla politicodiplornalicd,
putAnd conduce la concluzia cdinsugi regimul lui N.Ceausescu tindea
spre sinucidere, prin ignoranti ;i incapacitate de a mai actiona.ln ce
ii privqle pe cei care s-au pusin slujba C.lAsau aaltorservicii despionaj
strdine, descoperi,ti sau inci in activitate, indifercnt ce i-a determinat si
faci acest lucru, respectiv,,anvingerile pditie", dorinp de imboga$re
sau santajul, tofi intriin aceeasicategorie: adici, trdditori de Fre gi
neam. Un in,telefr spunea cdndva un marc adevir si anu me:,,N imic nu
este maijosnic decflt trdddtorul. Chiar gi pdduchele contaminat cu
tifos exantematic s-ar simlijignit dacd l-ai compara cu trdddtoruf'.
Desigur, ei urli in prezent ci au luptatimpotriva comunis-
mului, pozea'iin,,ero f' si,,patioticf', gata si-siorfere serviciile,,patri,
ei " la a cdror ,,liberare" aa, contribuit. Josnicia acestora nu are li-
miti. in orice societate, de la epoca de piatri gi plne in zilele
noastre, esenla trddirii, este giva rdmine aceeagi. Jn ceea ce-i
privegte pe triditorii romAnidin epoca,,rizboiului rece", trebuie si
li se spund simplu 9i definitiv ci ei nu au trddat un regim politic,
care de altfels-a gidovedittrecitor, eiau tridat Rorndnia, poporul
romin si interesele sale. Pentru asemenea fapte nu existd nici
scuze, nici iertare.
in anii de glorie ai relatiilor politice, economice, culturale si
militare dintre Romdnia si S.U.A., cuprinsi in perioda istorici dintre
1964 9i 1985, fara noastri a fost mult mai onesti decit partea
americani. Rominii nu au urmirit niciodati destabilizarea regi-
mului politic din S.U.A. iar informafiile pe care le-a obtinut pe
cii oficiale sau mai pufin oficiale pe terit<iriul S.U.A. le-i folosit
in propriul interes, firi a le pune la dispozifia unei terte pdrti,
ata cum pe nedrept au fost binuifi, pentru motivul ci ficeam parte
din Tratatul de la Varsovia.
Atunci cAnd se va umbla la arhivele secrete ale statului, se
va constata, probabil, ci Rominia a jucat, in.epoca rizboiului
rece, pe plan european 9i mondial, un rol deosebit de mare,
mult disproporlionat fafd de puterba sa economici si militard.
Probabil ci vor mai trece secole pind cind fara noastri si mai
aibi un asemenea rol.Aveminvedere, printre altele, rolul Rominiei
in negocierea politicd a rizboiuluidin Metnam, apropierea politici

t15
dintre S.U.A. si Ghina, negocierea Tratatului de la Carnp David dinke
lsrael si Egipt si altele.
Probabilci la nivelulanului 1989, cind relatiiledintre Romi-
nia si S.U.A. au atins cel mai scdzut nivel, dezamigirea a fost
profundi si reciproci. Pe de o parte, regimul lui N.Ceausescu
s-a simtit iriaai si a abandonat, in ciuaa serviciilor inlense
aduse intereselor S.U.A. iar pe de altd parte, arnericanii au rdmas
profund nernulfumiti de faptul ci nul au putut produce schim-
bdri politice in Romdnia, vizind scoaterea lirii noastre din ,,lumea
comunistin' adici o evolulie aseminitoare celei din Polon ia.

Polonia - repetilii pentru '89

Al treilea front de rupere a,,monolitului comunist", care


a conqetrat lmense forle gimijloace din partea S.U.A. ,avdnd
in avangarde C.l.A., l-a constituit Polonia.
Pierderea Polonieiin favoarea U.R.S.S., in urma aranja-
mentelor politice de la lalta si Potsdam, din 1945, a fost regretatd
de citre S.U.A., Marea Britanie si Franta inci din primele zile ale
incheierii celui de-al doilea dzboi mondial. Se stie cd, pe toati durata
rizboiu u i la Londra, a fu nctjonat guvemu I polonez afl at in exi l, d u pd
I

cucerirea Poloniei in octombrie 1939, de citre armatele hitleriste,


sl care, in mod natural, dupd infringerea Germaniei, urma sd se
inapoieze la Varsovia, fapt ce nu s-a mai produs niciodati. A{iunile
pentru destabilizarea si dislocarea regimului comunist din
Polonia nu au cunoscut niciodati momente de pauzi dars-au
amplificatin mod deosebitin condiliile exceplionale create de anul
1 958. Acest an, care a culminat cu invazia trupelor Tratatului de la

Varsovia, in frunte cu U.R.S.S., in Gehoslovacia - mai pufin Romdnia


- afost un an al marilorseismepolitice pe un fronteuropean mult
mai larg. Astfel, in anul 1968, au avut loc uriasele manifestafii
studenlegti din Franla, la care s-a aldturat o mare parte a popu-
laliei, conducdnd lainldturarea regimului politic gaulist, in frunte cu
insusigeneralulCharles De Gaulle, marele erou al Frantei, omul
care a contribuit de o manieri decisivi la renasterea nafiunii si
civilizatiei franceze, distruse 9i compromise gpv in anii ceiu i de-il
doilea rdzboi mondial. Soarta generalului De Gaulle ne face si
credem cd siin cazul marilor natiuni ate tumii, cum esie ce atrancezA,
recunostinta fati de marii conducitori este o floare extrem de rari.
^rrl
ln acelasi an, au loc puternice manifestatii studenfestiin Jugos-

ll6
lavia lui l.B,Tito, ameninlind cu destabilizarea statului. inlelegdnd
gravitatea momentului 9i dind dovadd de multi intelepciune
pofitici, LB.Tito ,,se aldturd" migcirilor studentesti printr-un
discurs de ,,sprijinire" a rcvendicirilbr, juste" ale maiei destudenli ,
pericolul este indepirtat iar miscarea se incheie cu sloganul,,IJfo
€st€ cu noi".
in anul 1968, au avut loc puternice migciristudenlegti
in Polonia, incheiate cu misuri represive put6rnice Uin pa'rtia
autoritililor, constind din inchiderea facultililor, arestarea gi jude-
carea unor lideri ai migcirilor ;i concedierea unui numdr important
de profesori universitari.
in legituri cu migcirile studenfesti din Europa anului 1968,
s-au fdcut, pe parcursulanilor, multe speculafii. Din lipsa unordovezi
certe, nu voi intra in detalii. Subliniezinsi faptul cd o seami de
observatori si analisti politici avizali considerd ci S. U.A. si i nstru-
mentul siu de cercetare si influenfd, C.l.A., nu arfifost striine
de aceste misciri. in ceei ce priveste Franfa, cercurile politice
de la Washington erau vital interesate in inliturarea de la putere
a generalului De Gaulle pentru lovitura dati de aiesta N.A.T.O.
prih retragerea Franleidin structurile integrate militare ale pactului,
scoaterea din aceasti tari a Gomandamentului Suprem al NA-TO.
si eliminarea bazelor militare americane de pe teritoriulfrancez.
Asemenea fapte, suntem absolut siguri, nu i-au putut fi iertate
mindruluigeneral, care nu s-a remarcat niciodatd prin prea multi
dragoste fali de S.UA si, ca atare, la momentul potrivit, exploatdndu-
se o stare interni dificili din Franfa, a fost lovit decisiv.
Prezenfa C.l.A. in miscdrile studentesti de la Belgrad
9i Varsovia, din acelasi an, ni se pare o chestiune fireasci si,
chiar dacd nu ar fi fost implicati, nu ar fi putut scdpa de binuiali.
Jugoslavia si Polonia au fsst considerate intotdeauna ,,zonele
moi" ale lumii comuniste, in care G.l.A. isi punea mari speranfe
in a le transforma potrivit cu interesele S.U.A.
in anul 1970, pe fondulinriutdfirii condifiilor de viati si mai
ales al cresterii prefurilor, in Polonia au loc primele mari actiuni
ale clasei muncitoare. Tonul este dat de muncitoriisantierelor
navale din Gdansk. Migcdrile se vorintinde rapid pe tot litoralul
Mirii Baltice gi apoi in reitul prii: in nota obisnuiti a regimului comu-
nist, de care vor lua la cunostinfi 9i rominiiin decembrie 1989,
muncitorii rizvrdtifi sunt etichetati,drojdia societdfii, aventurieri,
anailti;ti, huligani, elemente criminale, dugmani ai socialismului gi

Ltl
ai Poloniei". La 15 decimbrie 1970, muncitoriidin Gdansk, din
Gdynia si Sceczin au iesit masiv pe strizi si au dat foc unor
institutii de stat si de partid. Politia polonezi, sprijiniti de unitifi
ale armatei, in efodurile de a restabili ordinea, a deschis focul, rezul-
tind 44.de morligi 1 164 de rinifi (mulfidin acestia deceddnd
ulterior).
La 18 decembrie 1970, muncitorii de la santierut naval
Warskidin Sceczin au pus stipinire pe atetiere si, cu toate ci se
aflau inconjuralide trupe, aleg un prim comitet dL grevd gi redac-
teazi un documentce continea revendincirile muncitorilor, printre
care, dreptulde a avea sindicate independente. Aicis-a niscut
pentru prima datd ideea ce avea si stea labazanagterii sindicatului
independent ,,solidaritatea" in 1980 9i 198:1, precum si a
programuluisiu politic, ce aveau si conduci, peste aproximativ
20 ani, la ciderea regim u lui com unist din Polonia. Drumu I s-a dovedit
octren_r de lung side anevoios. Migcirile muncitoresti din Polonia,
din decembrie 1970, nu au fost cunoscute in Romdnia datoriti
cenzurii, dar nici nu iu rimas firi urmiri. ldeile niscute atunciau
penetrat, incet dar sigur, toate regimurile totalitare din Europa Gen-
trali, inclusiv cel din Rominia. Similitudinea acfiunilor munci-
torestidin decembrie 1978 de la Brasov cu cele ale muncitorilor
polonezide la Scetzin din 1970 este izbitoare.
Anul 1970, in Polonia, marcheazd ciderea de la putere a
secretarului general al partidului Wladislav Gomulka gi ascensiunea
lui Edward Gierek, apreciat ca moderat 9i orientat sire reforme. in
anul 1971 , migcdrile muncitoresti din Polonia reizbucnesc, iar regimul
comunist cauti solufii, impreuni cu Moscova.
,;Greul luptei" pe ,,frontul anticomunismului" in cei 45
de ani ai ,,rizboiului rece" l.au purtat serviciile de spionaj ale
S.U.A, secondate de cele ale Marii BritaniisiGermaniei Federale,
,,binecuvintate" 9i sprijinite la scari globald de citre Vatican cu
cei 25.000 de cdlugiri ai Ordinului iezuitilor care, de-a lungul
secolelor, s-au dovedit cei mai de temut agenfi de spionaj din toate
timpurile. Gartea lui Richard Gid Powers, profe-sor de istorie la
Universitatea Staten lsland din S.U"A intitulati ,,lstoria
anticomunismului american'n,apdnfiAla Editura Free Press din New
York in anul 1 995, pune in umind, in modul cel mai convingitor, faptul
I

cdintre Vatican, Biserica Gatolici din S.U.A. Si C.l.A. a existat Si


existi un acord secret (,,santificat" de autoritatla scaunului papi)
de lupti impotriva comunismului, a ideologiilor ateiste, precum

118
si a celorlalte civilizatiicare nu au ca suport moraldogma catolici,
inclusiv ortodoxismul.
A rimas in istorie enciclica lui Eugenio Pacelli, care a
devenit Papa Pius al Xll-lea, prin care,,socialismul gi comunismul",
impreund cu ideologia marxistd, au fost declarate "dusmani de
moarten'a) bisericii si civilizaliei occidentale, iar Germania cglui de-
al treilea Reich sub Adolf Hitler a fost decretati drept,,ba stionul
crestiniffitii".
Vaticanul a continuat aceeasi politici, in toati perioada post-
belicd avind de data aceasta ca principalaliat G.l.A. si institutiile
bisericesti catolice din S.U.A.
ln zilele noastre, nu maieste un secret pentru nimenifaptul
cd aducerea cardinalului polonez Voitila pe scaunul papal gi
incoronarea lui sub titlul de Papa loan Paul al ll-lea, constituie
una dintre cele mai strdlucite acliuni acoperite din irltreaga
istorie a C.lA. Cele doud institufii s-au legat printr-o 'Trdtie de cruce",
reusind si stivileascd venirea la putere a partidelor comuniste in
Italia si Franfa.
Societatea religioasi ,,John Birch", cu o doctrind neo-
fascis. ti, din S.U.A., infi i nlati in memoria preotu lu i catolic cu acelagi
nume, arestat si executat pentru diversiune si spionaj in Ghina, in
1947, "Cruciada Anti.comunistd Cre;tind"- creati de Fred Schwarts
in anul 1962, ,,Cruciada Crestini"- condusi de Billy Forster Hargis,
,,Liga GregtiniAmericani"- condusi de Edgar Bundy si altele au
purtat girul Vaticanului, au'colaborat si continui si colaboreze
strins cu C.l.A. Acestea actioneazi, in prezent, acolo unde,,p/a-
neta esteincd rosien',adici in Ghina, Asia de sud-est siin Guba,
precum siin tot spafiul fostei lumi socialiste din Eurgpa Centrali si
de Est, pentru eradicarea,, urmdrtlor comunisrnului'n.
Vaticanul, sub Papa loan Paul al ll-lea, a jucat un rol
decisiv in propulsarea lui Lech Walesa in fruntea sindicatului-
partid ,,So/ida ritatea",in distingerea "catolicului electrician", devenit
ulterior presedintele Poloniei, cu premiul Nobel pentru pace, in
subminarea bazelor societifii socialiste de tip totalitar din
Polonia, Cehoslovacia, Ungaria silirile baltice - Lituania, Letonia
siEstonia.
Pufini oameni stiu ci deturnarea demonstrafiilorstuden-
legti gitransformarea acestora in acfiuni cu caracter anti-statal
vizind rdsturnarea regimului politic din China, din vara anului
1989, a fbst efectuatd de cdtre misionarii catolici iezuili impreu-

ll9
ni cu agenfi acoperifiai C.l.A. Pe acestfond al"radicalizirii" brusce
a miscdrii studentilorchinezi din Beijing, s-au produs incidentele din
Piafa Tian-An-Men, soldate cu circa 300 de morli si riniti, gi nu cu
,,mii & morti", cum s-a transmis si continui si se transmiH siin zilele
noastre de citre mijloacele audio-vizuale americane din retelele
intemationale ale acestora.,,Adevirul" despre,,m asacru I" din Pia\a
Tian-An-Men este tot atAt de autentic pe cit a fost cel referitor la cei
,,60.000 de mo(i de ta fimigoara, din decembrie 7989"...

Reagan - actorul din,,Rizboiul steleloro'

Stindardulanticomunismului a fost ridicat din colb de


c'itre fostul presedinte Ronatd Reagan, incepdnd din 1981 , care,
in timpul primului sdu mandat, a angajat S.U.A. in cea mai ampli
9i mai ameninfitoare cursi a inarmirilor din toatd epoca riz-
boiuluirece.
La 23 martie 1983, R.Reagan a aruncat lumii comuniste
provocarea ,,rdzboiului stelelor'', care consta din crearea, in spa-
f
iul cosmic" a u nu i u riag scut antiracheti menit si transforme S.U.A.
intr-un spafiu invulnerabilfati de mijloacele strategice nucleare ru-
segti. Programularfi durat piniin anul2000 giarfi costat S.U.A.
in jur de 2.500 miliarde de dolari.
Programul propus de R.Reagan (vezi anexa nr.22) a avut
efecte negative asu pra aliaf ilor S.U A., di n N.A.T.O., deoarece preve-
dea protecfia exclusivi a S.U.A., lisind Europa deVestdeschisi
oriciror lovituri probabile rusesti. Acesta a fost una din cauzele
principale ce a condus la reactivarea Uniunii EuropeiOccidentale
care, dupitoate probabilidtile, va deveni organizafia de securitate
a Europei la inceputul secolului XXl, ducdnd la eliminarea NA.T.O.,
o alianti oricum depi;itd de istorie si intr-o stare de declin
continuu. Dorinlq Romdnieide aderare la N.A.T.O. , o alianti militard
muribundi, este cel pulin stranie daci nu ridicoli...
in programui siu politico-militar anticomunist agresiv care
in 1983 pirtea duce la izbucnirea celuide-altreilea rizboimondial,
Ronald Reagan a fostincurajat de gregelile strategice grave sdvAr-
gite de Moscova prin implicarea militard a rusilorin Etiopia,Angola,
America Latind si, mai ales, prin intrarea armatei sovietice in Afga-
nistan la 25 decembrie, 1979.
Tlrturor acestorstiri le.a pus capit aparilia pe scena politici
a lumii a lui Mihail Gorbaciov cu programele sale ,,Noua gdndire "

t20
si ,,Perestroika",ceaveau si conduci atdt la stingerea rizboiului
iece, cdt 9i la disparilia,,lumii comuniste" din spafiul geopolitic al
fostuluiTratat de la Var;ovia.
Evenimente care s-au succedat cu viteza fulgerului, in
intervalul de timp istoric extrem de scurt 1989-1 991 ; au surprins
total serviciile de spionaj militar occidentale' C.l.A. a iesit atit
de discreditati din acest proces, incitin 1991, in Congresul
S.U.A., senatorul Daniel Patrick Moynihan a cerut desfiinfarea
acestei imense institufii de spionaj.
Datoriti insd ntervenf iei ferme a fostu ui pregedinte George
i I

Bush, care a de$nut cu aniin urmd fu nc$a de director al acestei institu$i,


G.l.A. a scdpat cu doar o reducere de25o/o a personalului siu.
AnalisiiG.l.A. din epoca post-riboi rece au ajuns la conclu-
zia cd strategii seruiciilorde spionaj militaramericane a fostfunda-
mental eronati, axindu-se exclusiv pe studierea,,pirf ilor tari " ale
comunismului qi nu pe cele slabe, cane au condus in fi nal la colapsul
acestuia.in eforturile lorde cercetare a U.R.S.S' 9i,,/umii comuniste"
in general, serviciile de informalii ale S.U.A' si-au concentrat
forlele si rnijloacelein proporlie de 51% pentru spionajulmilitar,
15 % pentru spionajultehnico-militar,31Vo pentru spionajul poli'
tic 9i 3% la suti pentru spionajuleconomic.
Pentru a repara aceste gregeli, din 1992 incoace, S.U.A.
au alocat in jur de 40 % din forlele si mijloacele serviciilor sale
de informafii pentru spionajul economic.
Dupd ciderea comunismului si dezmembrarea U.R'S.S.,
serviciile de spionaj american patronate de G.lA. au in preocupdrile
lor subterane, printre altele, urmdtoarele obiective:
.prevenirea refacerii sub orice formi a fostei U.R.S.S.;
. consolidarea independenlei Ucrainei;
o atragereain N.A.T.O. a statelor baltice, Estonia, Letonia
;iLituania;
o alimentarea unor stiri de tensiune 9i conflict in zone ce
se preteazi la aceasta, cum sunt cele din Caucaz si republicile
musul-mane, pentru a trena refacerea puterii economice 9i militare
a FederalieiRuse;
. reducerea prin toate mijloacele a puterii militare a
ales in domeniul nuclear;
'. Ruse, mai pielii
Federaliei
de armament din Europa Gentrald 9i
cucerirea
eliminarea Rusiei din aceasti zoni;

12l
. atragerea sub controlulS.U.A. a serviciilorde informafii
ale statelor din Europa Centrald.
, Pe un plan secundar, mai multdeclarativ, pentru a-si masca
obiectivele reale, C. lA. vorbegte gi despre lupta im potriva proliferiri i
nucleare,afficului de droguri si de armament, a crimei organizate etc.
lnteresele S.U.A,. in Europa se lovesc insd de cele ale
Uniunii Europene, care face eforturi de iesire de sub hegemo-
nismulS.U.A., fiind pe cale si realizeze acest lucru.
Tratatulde laAmsterdam, semnatin 1997, pune bazele
unei noi Europe de laAtlantic la Urali, iar relafiile dintre Europa de
Vest 9i Europa de Est evolueazA pe cu totut aite coordonate decdt
cele dorite de Washington. Fuziunea dintre EstulsiVestul conti-
nentului va duce in final la nagterea unei Eurofe noi care, in l
perspectiva secoluluiXXl, tind! sd devini cel mai mare centru
de putere economici, tehnologicd, comerciali si militari din
lume. Spionajul economic va trece pe primul plan si vafi ,,fdrd
frontiere".
Cit priveste perioada de tranzitie din Europa Gentrali si
de Est, deocamdatd, aceasta se aseamdni foarte mult cu ,,pacea
cartaginezd"si consti in distrugerea, sub presiunile Occidentului,
a tuturor elementelor componente ale fostei lumi comuniste.
Generatiile care trec prin acest proces vor aprecia, cindva, daci a
fost bine sauafost rdu din tot ces-a fdcut sivorsuporta consecintele.

122
Gapitolul lV:

SERVICIILE DE SPIONAJ ALE SECOLULUI XXI.


PERSPECTIVE.

Serviciile de spionaj ale epocii,,rdzboiuluirece" nu au dis-


pirut. Gu toate schimbirile politice, economice si militare de am-
ploare tectonici petrecute in lume, a "disparifiei inamicului", aceste
servicii au supraviefuit; adaptindu-se fiecare, dupd interesele
specifice, la noile misiuni. Nici un guvern occidental, in frunte cu
administrafia de la Washington, indiferent cdt de,,democratic"
sau de,,transparent"se pretinde, nu a indriznit si se atingd intr-
o manieri de fond,,,revolufiona;xd", de serviciile sale de spionaj.
S.U.A. sunt lara care a operat cele mai reduse schimbiri
in structurile sale de informafii. Totula rdmas aproape intact,
in speciat datoritd faptutui ci aiunci cind s'a aplicat "reforma" in
domeniul "comunitdlii serviciilor de informafii", reclamate de noua
etapi istorici, la GasaAlbi, pe postulde pregedinte alS.U.A. s-a
aflat George Bush, fost director general al G.l.A., iar in fruntea
Agenliei Gentrale de lnvestigaliis-a aflat Bob Gates, unuldintre
cei mai mari conservatori care s:a aflat vreodati in acest post, ar-
hitect gi promotorin rAital ,,r-azboiului rece ".
Pozitiv este totugifaptul ci, sub o noui administrafie, cea
a luiWilliam Clinton si dupi scoaterea la pensie a bdtiiosului B.
Gates, G.l.A. a recunoscut ci intreaga concep!ie, intregul mod
de lucru si de interceptare a lumii epocii ,,rizboiului rece", pre-
cum ;i a relafiilor Est-Vest in anii 1945-1989 au fost, in esenfi,
eronate.
Totin acest nou context, s-a apreciat ci subordonarea
serviciilor de informafii americane fafi de anumite interese po-
litice partizane de pJrtlU a avut grave asupra perfor-
manfelor acestora in problemele de"t"tt"
interes nafional, strategice,
majore.
in perspectiva secolului XXl, atdt in S,U.A., cit siin alte
state mari din Uniunea Europeani, se incearci adaptarea activititii
serviciilor de informafii la nevoile reale, de interes national ale
institufiilorconsumatoare de informaliigi nu la interesele unui partid
politic sau altul. Va fi exclusd in viitor numirea unor oameni poli-
tici, la conducerea acestor servicii.

t23
Organele de spionaj americane, britanice si germane, care
a u cola borat cel ma i strAns pe,,fro ntu I a n ti c om u n i s m u I u i,' in loatd
perioada,,rizboiului rece", admit ci cea mai mare deficienli in
activitatea lor a fost lipsa unor ,,surse umane de informitii"
. - ,-^----,'--.-
' '
adica a unor spioni recrutaliin centrele de decizie politicd la nivel
inalt din fosta U.R.S.S. si cltelalte state membrein i."iutuiJ" f"
Varsovia.
Lipsa surselorde informatii umane la nivelde agenti, infor-
matori sau relatii cu potenlial i nformativ, a constituit cauza principali
a surprinderii politice cireia i-au cdzutvictimd toate serviciile de in-
formatii din statele membre in N.A.TO., in frunte cu cele americane.
ln secolulXXl, C.l.A. sicelelalte servicii de informaliicare
au suferit de aceasti lacuni, exagerind aportultehno-spioriajului,
vor reveni la rnetodele clasice, readucind in prim plan rolul surse-
lor ururane si mai ales al agentilor recrutatisau infiltratiin tirile pe
care le cerceteazi, mai ales in spafiul geopolitic alfostului Tratat
de fa Varsovia (anexa nr.11).
In epoca ,,rdzboiului rece ", serviciile de informalii ale S.U.A.
au cheltuit aproximativ 87% din fondurile avute la dispdzitie pentru
culegerea de informafii cu mijloace tehnice (terestre, aeriene, navale,
subacvatice si cosmice)si numai 13% pentru exploatarea surselor
umane. S-a constatat, cu multdintirziere, ci niciun mijloctehnic,
indiferent de gradul siu de sofisticare, nu poate pdtrunde in constiin-
taomului:
Pe timpulrizboiuluidin GolfulPersic, din iarna anului 1991,
comandantul fortelor americane si aliate din zond, generalul
Schwartzkopf, a dorit si cunoascd daci armata irakiani dispunea
de o componenti de lupti chimici pentru rachetele de tip SdUD cu
care Saddam H ussei n executa lovituri asu pra lsraelu lu i si Arabiei
Saudite. Cu toate ci asupra zonei de operafii eru o
forfi cosmici de cercetare strategici alcituiti din 32"onc6ntrati
sateli{ide cel
mai inah nivel tehnic, suplimentati de avioane de cercetare ,,invizibile,,
F-117 si de cele de tipul SR-71, precum si de alte mijloace tehnice
ultra-moderne, nimeni nu a putut rdspunde la aceasti intrebare,
fapt ce a creat o psihozd de spaimi atdt la nivelultrupelor, cdt mai
ales alpopulatiei israeliene, determinind guvemulde la lerusalim
sd cumpere urgent mdsti de gaze in valoare de sute de milioane
de dolari. Problema arfifost rezolvatd simplu daci in dispozitivul
armatei irakiene arfi existat micar un singur agent, un singur om,
recrutat care si lucreze'pentru spionajul militar american.

t24
La noud ani de laincheierea rizboiului din.Golful Persic,
de lnformalii a Apiririi recunosc cd un
atit G.l,A., cdt giAgenfia
asemenea agent nu a existat, in ciuda faptului c5, p6nd in 1990,
sute de ofileri irakieni s-au instruit in Occident, inclusiv in
S.U.A., existdnd posibilitdlide a selecliona girecruta din rindul
acestora, aga cum se procedeazdin prezent cu uniiofiferi din fosta
,,lume comunrlsfd" care se instruiescin S.U.A.
in secolul XXl, serviciile de spionaj vor cheltui sume
mult mai mari pentru crearea, dezvoltarea si exploatarea.surse-
lor umane de informaliiprin crearea de ce!ule si retele de agenli
recrutafi, informatori pldtifi 9i relafii capabile si furnizeze
informafii de valoare.
Lumea secoluluiXXlva fi fundamental diferiti de cea din
uttima jumitate a secolu lu i )OC Aceasta nu va mai fi o lume,,bipol art",
axatd pe S.U.A., si fosta U.R.S.S., care s-a dezintegrat, 9i nici o
lume,, mo n o po I a rd " cum viseazi Wash i n gon-u l, ci o lume,, m u I ti -
polart", bazati nu pe blocurimilitare, ci pe grupdrigiorganizafii
economice regionale.
Gel mai pulin pentru urmitoarele 2-3 decenii, posibili-
tatea izbucnirii unor rdzboaie la scari continentald sau globali
este exclusi. Nici una din marile puteriale lumii nu este interesatd
in rizboi 9i nu are posibilitifide a purta un rdzboi de amploare pe
cont propriu.
Echilibrul de fo(e in plan local, regional sau mondial
va lua in calcul puterea economici a statelor sau grupurilor de
state 9i nu puterea militari, cum inci se mai gdndegte la Washing-
ton. P uterea mil itari a fostei U.R,S.S. a fost enormd dar s-a prdbugit,
firi impotriva acesteia si se fi tras un singur cartug, pe fondul
ca
colapsuluieconomic-
in secolul XXl, lupta pentru dominalia lumii se va da
intre blocurile economice 9i comerciale 9i nu intre blocurile
militare, care au dispdrut rind pe rind (SEATO, CENTO, Tratatul
de la Varsovia).
ln ultimul deceniu al secoluluiXX, importanla factorului
militar in relafiile dintre state a fost intr-o continui scidere.
Aceasti tendinfi se va accentua in secolul viitor.
N.A.T.O., pr:incipala alianfd militad a lumii occidentale, care
a supraviefuitincheierii,,rizboiului rece", va continua si se degra-
deze, si fie marginalizat, iarin urmdtorii 5-10 ani se va dizolva.
S.UA. vorface eforturi disperate pentru prelungirea existen-

t25
lei NA.TO., d.ar ga.nsele de- reugitd su nt m inime. N ici cei mai optimisti
dintre analistii politici si militari americani, printre care paul Kenneciy,
Jonathan Dean, Michael Hogan simultialtii, nu cred
Yll'."1nj(1Ybr,
cd N.A.TO. va supravietui mai mult de cdtiva ani.
Cea mai puternici organizatie economici la sfdrsitul
secolului XX si inceputul secolului XXI este Uniunea Europeani.
lntroducerea monedei unice europene EURO la 4 ianuarie 1999
este de naturi sd consolideze si mai mult puterea si influenta in
lume a Europei Occidentale.
Uniunea Europeani, in baza Tratatului de la Amsterdam,
semnatin 1997 siratificatin 1998, isiconstruieste propriul organism
de securitate 9i apdrare prin contopirea cu Uniunea Europei
Occidentale.
Uniunea Europeani a devenit mult prea mare si puter-
nicd pentru a mai incdpea in N.A.T.O. De altfel, acest bloc militar
desuet nici nu mai constituie forumul unde se dezbat si se iau mari
decizii politice din zona euro-atlanticd. in plan politic, ru'.e.t O. a fost
inlocuit cu dialogul Uniunea Europeani - S.U.A. pdni la epuizare,
N.A,.T.O. va deveni un fel de,,/a dd de scule militare,, pecare si le
inchirieze Uniunii Europei Occidentale, pentru desfisu-rarea unor
operatiuni militare in afara zonei de responsabilitate a irl.R.T.O.
Singurele lucruri cu care se va '.remarca" NA.T.O. cu prilejul
"jubileului" sdu din 4 aprilie 1999 (ma nuscrisul a fost predatinainte
de aceastd datd - n.ed.lvaficonfi rmarea admiterii in alianfi a Cehiei,
Poloniei 9i Ungariei, precum si aprobarea noii sale stritegii total
diluate si cu o semnificatie pur politici, marginald. Dupi aceasti
datd, N.A.T.O. va intra tn faza finali a declinului siu, pini la di-
zolvare sau inghetare.
ln primuldeceniu al secoluluiXXl, se vor contura tot mai
pregnant,,poliide putere ai lumif', care vorfi, in ordinea irnportanfei,
Uniunea Europeani, S.U.A., Japonia, Federatia Rusi (Comuhi-
tatea Statelor lndependente) 9i Ghina.
Vor apirea fricfiuni si contraindicafii intre marile puteri
economice ale lumii, Uniunea Europeani, S.U.A. biJaponia, in
care vor fi angrenate ;i serviciile de spionaj ale acestora.
ln secolulviitor, S.U.A. vorfi interesate nu in dezvoltarea
si extinderea spre est a Uniunii Eur,opene, ci in subminarea
acesteia, pini la destrdmare.Aparitia monedei unice europene,
care pune capit suprematiei dolarului in economia mondiali, echl
valeazd cu pierderea unui mare rdzboide citre S.U.A. si nu va ri-

t26
mdne.fdri replici. S.U.A. vor recurge la misuri de subminare a
U.E. prin speculalii bursiere si diversiuniaioperite, deoarece
nu mai au puterea de a se mdsura intr-un rdzboi economic
deschis cu Europa Occidentali. Aceasta, deoarece valoarea pro-
dusului intern brutal Uniunii Europene este maimare decitcelal
S.U.A., iarvaloarea capitalului vest-european investit directin eco-
nomia S.U.A. este substantial mai mare decit celamerican investit
in economia U.E.Acest nou raport de fo(ein plan economic obligi
S.U.A. la multi pruden{d.
in pragulnoultiisecolsi mileniu, sub privirile noastre, se
naste o lume cum nu a mai existat nicicdnd. Omenirea reclami 9i
realizeazd progrese in directia picii si democraf iei, a unu i sistem
economic eficient. U.R.S.S. a dispdrut, ,,rdzboiul rece"a devenit
istorie, iar S.U.A. nu mai pot invoca ,, pericolul comunist"laadresa
securitifii sale. ,,Barbarii din est" nu maivin' Focarele de tensiune
si conflicte, desiincd numeroase, inclusivin Balcani giin spatiul
fostului imperiu sovietic, au tendinla de a se stinge. Daci in
urmi cu 10 ani marea majoritate a statelorAmericii Latine se aflau
sub regimuri dictatoriale, in prezent,g0o/o din acestea triiesc sub
guveme alesein mod democratic, chiardaci instituliile democratice,
ca gicele din RomAnia, nu au ajunsincd la maturitate.
' in Africa de Sud, a fost iemolat r6gimul de apartheid, iarin
Orientul M'rjlociu negocierile de pace, desiextrem de dificile si presi-
rate cu acte de violenfd, totusise deruleazi.
Germania a fost reunificati in mod pasnic, iarin Europa
Gentrali gide Est, cu preful unoreforturisupraomene;ti, se edificd
societdf i democratice 9i se introduce sistemul economiei de piafd.
O.N.U. a ?nceput sd-gijoace rolul dorit de fondatorii sii 9i
statuatin Charti. La cumpdnaintre secole;imilenii, omenirea par-
curge o epoci de mari transformiri revolulionare, de mari speranfe,
promisiuni si oportuniti,ti. Asupra tuturor acestorfenomene care au
schim bat axa istoriei, o putern icd infl uenli a fost exercitatd de trans-
formdrile din tosla,,lume comunrS'n, cunoscute sub genericul,,Revo-
lutia europeand de Ia 1989*.
Cu toate evolutiile pozitive la scari globali, nu avem inci
cu raj u I 9i nici sufi ciente puncte de sprij in sd le considerim definitive,
ireversibile. Peste tot pe glob, in locuri cunoscute sau maiindepir-
tate, existi pericole, stiri detensiune giconffict. Ceicare defin supre.
matia in domeniul militar manifesti mult prea usortendinfa de relcur-
gere la mijloace de forfi pentru aga-zisa solulionare a conflictelor.

t27
Dacd, in trecut, intervenfia militari constituia o mdsuri de
exceptie, extrem de gravd, in epoca post-rizboi rece, aceasta
aproape ci a devenit o reguld. Gr:este rezistenta si ostilitatea
lumiiin curs de dezvoltare iar in cadrul acesteia, i fundamen-
talismului islamii, fald de uriasuldecalaj ce o desparte de lumea
dezvoltati, fafi de modulde-a dreptulmonstruos de inegalin
care sunt impirlite si consumate resursele gi avutia planetei.
Toate acestea vor nfl uenfa activitatea seruiciilor de spionaj
i

la scard mondiali in secolul XXl. Cercetarea strategici la scard


globald se deplaseazd din sectorul militar, predominant in a
doua jumitate a secolului al XX.lea, spre sectorul economic,
in secolulXXl.

Gomunitatea serviciilor de informatii ale S.U.A.

Potrivit prevederilor legii nr. S. 2198 din 1g93, care a adus


modificiri la Legea siguranfei nafionale din 1947, Comuni-tatea
Serviciilor de lnforma$ii (spionaj) a S.U.A. cuprinde urmd-toarele
institutii de nivel nafional si departam ental (anexa nr. 1 2):
- Agenlia Centrald de lnformafii (C.l.A.) - ca organism
nafionalsuprerl de culegere de informatiidin surse umane sisurse
tehnice, avind totodati si rolul de coordonatoial.activitdtii tuturor
celorlalte seruicii de informatii si de secu ritate existente in S. U.A.
potrivitlegii; ' '
- Agenfia Nationald de Securitate (N.S.A.) - subordonati
Departamentului Apirdrii, avind ca misiuni efectuarea cercetirii
radioelectronice la scari globald, cu mijloace de interceptare teres-
tre, aeriene si cosmice, ascultarea siinregistrarea legdturilor de
telecomunicalii ale tuturorstatelor lumii, indiferent de natura relaliilor
acestora cu S-.U.A. si spargerea codurilor si cifrurilor statelor si
armatelor striine;
- Agentia de Informalii a Apirdrii (D.t.A.) -subordonati
Ministerului Apiririi al S.U.A. (,Pentagon'J, care rispu nde de exC-
cutarea culegerii de informatii militare la scari globali, folosind mij-
loace si procedee specifice, de la crearea sicultivarea surselor
umane (spioni si informatori pEtifi) la mijloacele din domeniultehno-
spionajului, de uscat, aeriah, maritim, subacvatic si cosmic;
- Agentia Nafionali de Cercetare Foto si Sateliti de
lmagine - organ de vocafie globali apirutin urma experienfei r#bo-
iului din Golful Percic, destinat si sprijine comandamentele militare

t28
americane pe timpul ducerii unor operaliuni militare.
- Direcfia de lnformafii a Trupelor de Uscat;
Directia de lnformatiia Fortelor Maritime Militare;
- Direcfia de lnformatii a Forlelor Aeriene Militare;
- Direcfia de lnformatiia Corpuluide lnfanterie Marini.
Aceste Direc{ii executi misiunide cercetare strategici,
operativi sitacticiin iolosulcategoriei de forle ale armatei pe-care
o deservesc.
- Biroul Federalde lnvestigafii(F.B.l.) - sau polilia politici
a S.U.A.-, insircinat cu acliunile de combatere a delictelor politice
la nivel federal, a mQcirilor de sorginte comunisti sau social-demo-
crati de orice fel, a migcirilor sindicale si pentru drcpturile populatiilor
de culoare etc. Totin sarcina F.B.l. intrd gicombaterea crimeiorgani'
zate, a traficului cu stupefiante, armament, materiale radioactive etc.
Biroului Federal de lnvestigalii ii este atribuit meritul istoric
de a fi lichidat fizic sau prin expulziri masive orice migciri politice
semnificative cu tendinle de stAnga, de pe teritoriul S.U.A., de-a
lungulintreguluisecolXX. Totodatd, F.B.l. are misiunea de comba-
tere 9i anihilare a activitifii serviciilor stdine de spionaj pe teritoriul
S.U.A.
in ultima jumitate de secol, cele maicrincene bitilii pe
trontul,,rdzhoiuluisecref'ns-au purtatintre F.B.l. gi K.G.B. Rezultatele
reale ale acestor "bdtilii" vor putea fi cunoscute numaiin misura in
care atit S.U.A., cit 9i Federalia Rusi vor permite accesul unor
cercetitori la arhive. Nicifantezia celor maitalentatiscriitori si nici
cascada filmelor de spionaj turnate in studiourile de la Hollywood
nu vorajuta la cunoasterea adevirului.
- Depa*amentul de lnformafii al Ministerului de Finanfe,
apreciat ca unUldintre cele mai putemice simaieficace serviciide
informalii din S.UA., cu agenfi infiltrafiin toate institufiile financiare,
burse 9i medii de afaceride pe teritoriul S.U.A.;
- Direcfia de lnformafii a Ministerului Energiei, care
practici un spionaj la scard globald cu privire la rezervele energetice
ale altor state, precum si cel al tehnologiilor de virf;
- Directia de lnformatii a Comisiei pentru Energia
Atomici, insdrcinatii cu organizarea si desfisurarea spionajului in
dorneniul tehnologiei nucleare, atit cu aplicalie civild, cit si militari,
la scard globali;
- Biroul ,,H" pentru lnformaliif i Cercetare din Ministerul
de Externe al S.U.A., organ de colectare 9i prelucrare a informafiilor

r29
culese de ambasadele S.U.A. din intreaga lume;
- Agenlia de lnformalii a Girzii de Goasti, care are agenfi
infi ltrali sub dibrite acoperiri oficiale sau private, in toate marile porturi
alelumii.
ln afara celor 14 serviciide informafii (spionaj) de impor-
tanfi nafionali sau hepartamentali, pe teritoriul S.U.A. mai
opereazi un numir de alte 36 servicii de informafii, pe lingd
unele agenfii de stat sau particulare, nerecunoscute oficial.
Cu toate acestea, d u pi eforturi s upraomenegti 9i cheltu-
ieli astronomice timp de peste 50 de ani, la sfirsitul secolului
XX, C.l.A. nu cunoagte de cdte incircdturi nucleare strategice,
operative 9i tactice dispune Federafia Rusi...

Strategii 9i obiective pentru secolulXXl

Dupd marginalizarea si, in, final dizolvarea N.A.T.O.,


fenomen ce s-ar putea derulaintr-un interval de timp mult mai rapid
decitigi imagineazi cercurile politice de laWashington, serviciile
de informafii (spionaj) ale S.U.A. vor putea conta foarte pufin pe
spriiinul fos, tiloralia$ din Eunopa, cu exoepfia probabili a Madi Britanii.
Dupd 1975, an in care s-a incheiat retragerea americani
din Vietnam iar la Helsinki a fost semnat,,Actul Final", prin care
erau recunoscute realitdfile politice din Europa, survenitein urma
celuide-aldoilea rizboi mondial, si pini la dispariliafostei,,lumi
comuniste", eforturile spionajului american la scard globali,
exprimatin resunse umane, tehnice gifinanciare, au fost repartizatre
astfel: 65% asupra fostei U.R.S.S. 9i a Tratatului de la Vargovia;
25% asupra Chinei 9i restuluiAsiei;7o/o asupraOrientului Mijlociu,
lsraelului 9i restulu i statelor arabe ; 2% asupra Americii Latine; 1 %
asupra restului lumii.
Prin ,,disparilia inamicului'n si incetarea ,,rdzboiului rece ",
aceasti ordine de prioritifi, bine fundamentati din punct de vedere
politic, ideologic gistrategic, a fost dati peste cap iarserviciile de
spionaj americane, trecute prin focul restructuririloE sunt bulversate
sidezorientate.
Pedomeniide preocupdf alecercetdrii sffigiceanerk:anecu
efecte si influenp asupra tuturor celorlalb servicii de spionaj ale statelor
membrein NAT.O., aloca$ile bugetarein ultimul deceniu al,,rizboiului
rece'i au fost, in general, astfel : spionajul militar - 54%; spionajul tehnic
milihr-l 5%; spionajul economic-3%; spionaiul politb €%.

130
Restul de 25% afostdestinat unorac$uni s pcbile" a@pild',
cumsuntopem$unile psihologice, de subminarc a unorregimuri politice,
sus$nerea uror rizboaie ant(1herili, diversiuni economicofi nanciarc ;i
chiarasasinafte politice, mult apreciate de G.lA
Din toate acestea, se desprinde concluzia ci cercetarea
strategici a S.U.A. si aliafilor sii a acordat o atenlie exterm de
mici domeniuluieconomic, adici tocmaiaceluia care a condus
la ciderea regimurilor politice din fosta ,,lume comunistd" gi
din aceasti cauzdsi la pribusirea puteriisale militare. in frunie
cu cea a fostei U.R.S.S. Aceasta este gi cauza principalS pentru
care G.l.A. si celelalte servicii de spionaj din Occident au falimentat
totalgi lam-entabilin ceea ce priveste prognozarea mariloreveni-
mente din 1989, fapt pentru care au gifost sancfionate de clasa
politici din statele respective.
Pentru a repara gregelile trecutului, la sfirgitulsecolului
XX, C.l.A. aloci circa 40% din bugetulsiu anual, culegeriide
informdfii din domeniul economic. Saltul de la 3 la 40% este
enomr ;i indici direc$ia de evolufie a cercetirii strategice americane
in secolulXXl.
in ceea ce priveste eforturile gi orientdrile serviciilor de
spionaj militare aleS.U.A., cu toate cd i'olul gi importanta lor s-au
diminuat, acestea vor continua si aibi o influen{d substantiali
asupra politiciiexterne a S.U.A. '
in prezent, resursele umane, tehnice si bugetare ale
acestor servici i sunt repartizate, in inii generale, astfel : informaf ii
I

din domeniul rnilitar, al comerluluicu armament gi al pr.oliferirii


nucleare - 35%; informatii din zonele de tensiune ;i conflict, insurecfii,
rfizboaie de joasi intensitate etnico-religioase etc. -15%; informafii
cu caracter politico-militar si economic, atit interne, cdt gi externen
ale statelorce prezinti interes - 10%; informatii cu privire la actiunile
erganizatiilorteroriste - 20%; pentru activititile de contrainformafii,
contraspionaj, ant!-drog 9i impotriva crimei organizate-10o/'; pentru
acliuni politico-diplornatice, negocieri, medieri etc. - 10%.
ln toat$ epoea,,rdzbolukri rece", declangat cu aproxima{ie
?n an"rutr 1947, si pAnd la 25 decenrbnie tr 991, cdnd a fost cobor6t
stic?dandul U.R.S.S. de pe turnul de la Krernlin, odati cu detrdmarea
impenir.rluisovietlc, S.U"A.;i pni:'rcipali!s#l alFali, adicd Marea Brita-
nie, Germania Federald ;i Japonia gi-aur ,poncentrat in jur de
65% din potenllalul serviciilor lon de spi*naj irnpotriva rusi!or.
ln secolulXXl, acest luenu nu ve cfiaifiposibil, deoarece

l3l
serviciile de spionaj ale Marilor Puteri se vor rdzboiintre ele,
pentru avantajele economice, comerciale sisfera de influenti.
Cei mai marigi mai puternici inamici ai S.U.A., in pr,imele
decenii ale secoluluiviitor, vorfi Uniunea Europeani -in frunte
cu Germania - si Japonia. Federalia Rusd si Ghina vor intra in
acest rizboi cel mai-devreme in cel de'al treilea deceniu al
secoluluiXXl.
in urmitoarele unu-doui decenii, C.l.A. seva concentrain
direcfia creirii unor puternice retele de spioni si informatori, adici
de surse umane, atAtin Europa Gentrali sispatiulfostei U.R.S.S.,
cAt siin Europa Occidentatd, China, Japonia, Orientul Mijlociu, si in
America Latini.
intoarcerea la unele forme clasice de spionaj si mai
al-es la etementulom, materializatin agentul de spionaj plisatin
punctele si forurile critice, va fi una din tendintele dominante in
actfuitatea serviciilor de spionaj americane in secolul XXl.
in spafiul fostei U.R.S.S., obiectivul fundamental al spio.
najului american in secolul XXI il va constitui fragmentarea
FederafieiR,use siaducerea acesteia la dimensiunicare sd nu
depiseasci suprafata S.U.A., pentru a scoate de sub controlul
Moscovei uriasele rezerve energetice de hidrocarburi din'bazi-
nul Mdrii Caspice ,si din Kazahstann precum si resursele de
rnaterii prime ale Siberlei. Posibilitatea tot mai evidenti de
reintegrare a spatiului slav, Feder:afia Rr.rsi, Ucraina si Belarus, cons-
tituieo vixiune de cosrnar la Washington.
Un alt obiectiv, cam de acelasi grad, a! S.U"A. in viitorul
seco,l va fi subminarea economicd, tehnologici si financiarfr a
LJniunii Europene pini la dezmembrarea acesteia.
ln Asia si Pacific, spionajut american va urmiri distru-
gerea cornunismuluiin Ghina giirnpiedicarea Japoniei de a crea
o,,sferd a co'prosperitdfii"inAsia si Pacific, dominati de Tokio.
$ansa este ca pe toate aceste,,fronturi", in secolul XXl,
serviciile americane de spionaj politic, economic si militar sd
inregistneze serioase egecuri.

Gomunitatea serviciilor de informatii


ale Federatiei Ruse

Tn anii care au trgcut de la incheierea,, dzboiulu i rece'i atdt in


$.U A, cdt si in Europa Oceldental5, au apirut studii gtiintifi ce si analize

132
de fond, ferite de marasmul propagandistic anti-comunist, care pun
intr-o noui lumini adevdrul despre serviciile de informafii (spionaj) 9i
de securitate ale fostei U.R.S.S., precum si despre restructurdrile si
transformdrile suferite de acestea in ultimuldeceniu ca urmare a
disparitiei regimului politic sovietic gi al dest6mirii U.R.S.S.
Printre studiile de mare finuti stiiiitificd 9i obiectivitate,
s-au remarcat,,Cartea Guinness asupra spionajului"a lui Mark
Lloyd, apdrutd simultan in S.U.A. gi Marea Britaniein anul 1994, la
presti g ioasa ed itu ri G uin ness P u bl is hing, carlea,,l nform ati i I e -
factor de putere Ia pace si rdzboi" a lui Michael Herman, sub
egida lnstitutului Regal de Studii lntemafionale al Marii Britanii (1996),
precum Si cartea ,,Noii spioni", alui James Adams, apdrutd la
editura Hutchinson din Londra (1997).
. Potrivit pirerilor exprimate de acesti autori, toti cu state
indelungate, de 25-30 de ani, de activitate in serviciile de informatii,
K.G.B. si G.R.U., cele doui mari servicii de spionaj ale fostei
U.R.S.S. au fost prezentate timp de peste 40 de ani ca fiind,,cele
mai sinistre, maiinfricosdtoare si mai agresive seruicii de spionaj
din toate timp.trile". Nimic mai fals, mai denaturat gi mai departe de
adevir, sustin acesti specialisti din tabdra adversi.
' Dupi p5rcrea lor, spionajul extem, politic, economic si militar
alfostei U.R.S.S., din care s-au,,ndscut"organele de informatii
(spionaj) ale Federatiei Ruse dupi 199J au fost, sunt si vor rimAne
si pentru secolu| XXl,,continuatoare ale celor mai bune tradilii secu-
lare ale spionajului rusesc, din epoca imperiald"Acestea nu s-au
deosebit si nu se deosebesc, in esenfa si practicile lor, de
serviciile similare ale altor state cu traditiiin acest domeniu".
Analigtii din Europa Occidentale'situeaze serviciile de
informafii rusesti, ca profesionalism gi eficienld, mult peste
cele ale S.U,A., care s-au dovedit sub asteptirisi sub standar-
dele minime de profesionalism, mai ales in domeniul surselor
umane. S.U.A. si serviciile sale secrete nu au fost pregdtite si apte
pentru rolulde lideral lumiicapitaliste dezvoltate, pe care l-au ocupat
si detinut timp de peste patru decenii, in urma rezultatelor celui de-
al doilea rizboi mondial.
Des i,,infrinte" in,,rizboi u I rece ", seruicii le de i nformati i
(spionaj) rusesti, pd;escin secolulXXl cu o aureoli superioard
celoramericane.
Moderne in conceptii, suple in structuri si actiuni, dotate
cu mijloace tehnico-materiale la nivel mondial acestea au purtat cu

r33
ef e, de-a lung ul secolelor,,,s pi ritu I ntsesc'i constAnd din profunzime,
perseverentS, continuitate, profesionalism si fortd morali, precum
siacea dozd de patriotism de nezdruncinat, de care s-a dovedit
capabili ramura ruseascd a rasei slave. A9a vorbesc la sfdrgitul
secoluluiXX spionii de profesie din Europa Occidentali, despre
,,colegii lor debreasE'(, spionii rusi.
Serviciile de spionaj rusegti sunt purtitoare ale unor
tradifii indelungate, de citeva secole, pe care le-au cultivat,
pistrat si dezvoltat, indiferent de regirnul politic de la Kremlin.
Nu vdd nici un motiv din lume pentru care serviciile de informatii ale
Romdnieisi nu procedeze la fel.
Dupd pirerile experlltor in materie, doar serviciite de
spionaj ale Frantei, Marii Britanii, Japoniei, ChineisiGermaniei
se pot compara cu cele rusesti. Aceiasi specialigti consideri cd
serviciile de spionaj ale S.U.A. sunt cele mai tinere Si mai
neexperimentate din lume. Desi extrem de bogate si iuper-
tehnicizate, timp de aproape o jumitate de secol, acestea au
dat dovadd de irafionalitate, aventurism, agresivitate maladivd
si lipsd de profesionalism, ceea ce a contribuit la punerea S.U.A.
in situatii umilitoare, cu toati uriasa ei putere economici similitari,
cum au fost rizboaiele din Coreea (1950-1953) siVietnam (1965-
1975), pe care le-a pierdutin mod lamentabil.
Dupd estimirile luiJamesAdams, serviciile de spionaj
ale S.U.A., cu un personal irational de numeros, dispundnd
anual de un buget in jur de 30-40 de miliarde de dolari, au eguat
in misiunile lor principale de prevenire;i alarmare 9i au fali-
mentat total in ceea ce privegte capacitatea lor de a anticipa
evenimentele di n spatiu I eu ro-asiatic al fostei lumi com uniste.
Analistulspion britanic estimeazA cd niciin ceea ce privegte viitorul,
adicd lumea secoluluiXXl, serviciile de spionaj ale S.U.A. nu au
nlci oviziune, cramponAndu-se, cu disperareainnecatului, de con-
ceptiile si practicile epocii ,,rizboiului rece".
Anr procedat laaceastd analizi comparativi a serviciilor
de spionaj nusesti si americane, cu ajutorul specialistilor vest-
europeni, p6rn!nd de la convingerea ci acestea vorfi principalele
adversare ce se vor confrunta pe frontul ,,rdzboiului invizibil"in
prirnele decenii ale secoluluiXXl. Am avutin vedere 9i ce a gindit
B.Frech* ,,Wctima de azi va ft invingdtorul de mdine, ia'r NTCIODATA
se nasteACUM".
' in nici unul din domeniile sociale,,,reforrnele"prin care
t34
a trecut Federafia Rusi- in ultimii ani nu au fost mai reusite ca
cele infiptuite in aria serviciilor de informafii (spionaj) si de
securitate. Acest lucru este de inleles, avindu-se in vedere adevd-
rul ci insisi ideea schimbirii regimului sovietic, a emanat de la
aceste servicii, cele mai bune cunoscdtoare ale situatiei inteme din
fosta U.R.S.S. si a decalajului acesteia fafd de lumea capitalistd
dezvoltatd. Punctul de pornire, impulsul initial al viitoarelor
schimbdri care aveau sd conducd la,,noua gAndire" sila,,peres-
troika" epocii lui wtilrall Gorbaciov au pornit din cadrul K.G.B
sub egida reputatului sdu directgr general luriAndropov.
Acestuia ii revine meritul, dupd ce l-a inlocuit pe Leonid
Brejnev in functia de secretar general al PCUS, de a fi deschis
U.R.S.S. spre lumea modernd, de a-ifi identificat si propulsat
spre vdrful piramidei politice pe Mihail Gorbaciov, Boris Eltin
si pe majoritatea celor ce aveau si se inscrie in avangarda re-
formatorilor. Dacinu arfi fostripus de boald,Androporsi nu Gorbaciov
arfi fost purtitorul celei de a doua revolu$i ruse din secolul)OC
Specifi cd pentru reformarea 9i restructu rarea serviciilor de
spionaj si de se"uritate ale feOerailei Ruse a fost desfiintarea
centralizirii.
in realitate, daci neindepdrtdm de propaganda neagrd,
practicati impotriva fostei lumi comuniste in epoca ,,rizboiului rece'i
se poate constata ci fosta U.R.S.S.a dispus exact de aceleasi
organe de securitate sispionaj ca orice mare putere a lumii, in
special ca S.U.A. in U.it.S.S., existenfa partidului unic a impus o
putemicd centralizare a serviciilor speciale ale statului, tocmai pentru
a permite exercitarea cu rnaximurn de eficienfi a controluluiasupra
acestora, lucru rdvnit de toate statele, dar care nu este posibild in
conditii de pluralism politic.
-Comitetul pentru Securitatea Statului - K.G.B., avea in
subordine trupele de grdniceri, trupele de securitate si Serviciul de
Informatii Externe, toate sub o conducere unici. Pentru spionajul
militar, a existat si continui si existe legendarul G.R.U. - Directia
Principali de Cercetare a Armatei, care a dat spioni de talie
rnondiali, precum Richard Sorge, RudolfAbel, Klaus Fuchs, George
Blake, celebrul ofiler de marind american John Anthony Walker,
care a "lucrat" pentru rusitimp de 17 ani, si rnultialtii.
Exact aceleasi organisme, cu alte denum,iri, dar cu o
conducere descentralizati, existi giin S.U.A", astfel;
- Politia de frontierd - cu misiunigriniceresti;

135
- Garda de Coastd - pentru paza frontierei maritime;
- Politia Federali - subordonati Ministeruluide lnterne, la
care se adaugd organele de polilie ale statelor din cadrul Federafiei;
- Polilia politicf, - reprezentati de Biroul Federal de
lnvestigafii subordonatii
- F.B.l., Ministerului Justitiei;
- Agenlia Gentrali de lnformafii (C.l.A.), organ nalional
independent de spionaj extern, subordonat pre;edintelui S.U.A.;
- Agenlia de lnformalii aApiririi, pentru spionajul militar
extern, subordonati Pentagonului.
Amtecutin rcvisti servixiflledesecurihb gide spbnaj ah S.UA,
deoarcce, in noile lorstuirctrd, serviciile desecuritab inbnri ;i despbnaj
rcsftrdlrateretdupd modelul elorameficane.
ale Federa,liei Ruse s.au
,,Monstttosul gi sdngercsul KG.B." atrecutin istorie. Federafia Rusi
pi;egbin seolul )O(I cu organe gi stouctrri noi.
Dupd desfiinfarea K.G.B., incepind din1992 au luat
fiinli:
-Serviciul Federalde Securitate(omologul F.B.l.) - F.S.B.;
-Serviciul de lnformalii Externe - S.V.R. (omologul C.l.A.);
- Agentia Federali pentru Corhunicalii Guvernamentale
si lnformalii -F.A.P.S.l. (omologul Agenfiei Nalionale de Securitate
- N.S.A. -americane);
- Serviciul Federalde Frontieri (dupd modelul Polifieide
trontierffieiff
lil"
o" r"o-cturare gi atiniere ta,,ins rftuliitetumii
democraticel', efectuatein perioada 1992-1995, a dispirut obiectul
celor maifanteziste istorii de groazdale presei anti-comuniste din
Occident gi mai ales din S.U.A. (anexa nr.I3).
ln ceea ce priveste rolul,loculgiesenfa misiunilor, carc de
altfel sunt standard pentru toate organele de securitate 9i informafii
moderne din lume, acestea nu au suferit schimbdri profunde gi nici
nu aveau de ce.
Existd informalii potrivit cirora inalli dem nitari d in statele
Europei Centrale, inclusiv din Rominia, au legituri telefonice
directe cu Cartierulgeneralal G.l.A. sial Pentagonului, de unde
primesc,,lndica,tii",totaga cum primeau gide la Moscova, dupi
alcituirea,,lagirului socialist". Nimic nou sub soare! Ga sd fie
gi mai mult pe placulS.U.A. si N.A.T.O., presedintele - dramaturg
Vaclav Havel, distrugitorul Gehoslovaciei, a desfiinfat Serviciul
de lnformafii Exter.ne ai Gehiei, multumindu-se cu ceea ce pri-
megte de la consilierii G.l.A., instalaliin birourile fostilor consi-

136
lieride la Praga ai defunctului K.G.B.
Serviciulde lnformafii Externe (S.V.R.) a preluat, pe o
bazi independenti, atribufiile Direcliei l-a Generale din fostul K.G.B.,
avind un efectiv de 16.000 de angajafi."Primul sef al S.V.R. a
fost academicianul Evgheni Primakov, care, din anul 1998, a de-
venit primulministru al Federaliei Ruse.
Directorul general al S.V.R. ca 9i directorul.general al C.l.A.,
se subordoneazd direct pregedinteluistatului. Sfera de activitate la
scara globald a S.V.R. a fost substantial redusi, prin trecerea ,,in
conservare" a relelelor de spionaj din circa 40 de state aparfi-
ndnd lumii a treia. De asemenea, numdrul de agenlide informafiiai
S.V.R. cq acoperire diplomatici din cadrulambasadelor Federaliei
Ruse din S.U.A. si Europa de Vest a fost redus cu 15-25o/o.
Domeniul militar a fost scos complet din atribuliile S.V.R.,
acesta ocupdndu-se cu prioritate de spionajuleconomic gipolitic.
Zona geopolitici de maximd importanfi pentru S.V.R. cuprinde
,,strdindtatea apropi atd", adici fostele republici unionale, vizind
reintegrarea lorcu Federalia Rusd, sffiele din Europa Cen-trali, pentru
a stivili pe cit posibil penetralia S.U.A., gi Germania unificati, care
va rimine siin,
secolul)(J'l,,marea iubire" aspiona-jului rusesc.
Contraspionajul german estimeazi cd fostul KG.B., care a dispus de
puternice baze de recrutare pe teritoriul R.D.Germane, arfi trecutin
stare de,,conselate" peteritoriul Germaniei unifi cate in jur de 6.000
de agenfi 9i informatori, ce vor putea fi reactivafi la momentul oportun,
cdnd puterea Rusieiva renagte.
in evidenfele S.V.i., Rominia se afli pe locul numirul
unu, in rindul statelor central-europene considerate ca duc6nd
o politici ostili intereselor Federafiei Ruse. Deocamdatd, Ro-
mdnia este purgisimplu ignorati din cauza situalieisale interne
dezastruoase.
Cartierul general al S.V.R. este la Jasenevo, intr-o clidi-
re ultramodernd cu 22deetaje, construitdin'1972, dupi planu-
rile unui arhitect finlandez, situati la marginea de sud-est a
Moscovei.
Printre succesele. mai recente ale S.V.R. se inscrie ziddr-
n lcirea unu i mare acord d intre Azerbaidjan si citeva corporaf i i petro-
liere occidentale, conceput fdri participarea Rusiei.
Direclia Principald de lnformalii (G.R.U.), organul de
spionaj militar, subordonat Ministerului Apirdrii al Federaliei Ruse,
a supravieluit aproape intact dezmembririi U.R.S.S. G.R.U.
137
aclioneazi in strii nitate, atAt prin intermedi u I i nstitutiei atagaf i lor
militari, cit 9i printr-o multitudine de alte forme de,,acoperire'i atit
pe linie de stat, cAt si prin firme particulare. G.R.U. arein subordine
tot arsenalul specific tehno-spionaju lui modern, de la satelilii de
spionaj, la avioanele si navele de cercetare, si pdni la unititile de
cercetarediversiune de uscat, aeriene gi maritime.
Printre misiunile G.R.U., se inscriu :
- spionajul militarsi tehno-rhilitar la scari globali, cu accent
principal pe spafiul N.A.T.O. siS.UA.
- spionajul militarin Europa Gentrali, folosind elementele
din domeniul surselor umane, create in perioada existenlei Tratatului
de la Varsovia gi a dominafiei sovietice in aceasti zond;
- spionajul militarin zona ,,strtindtdtii apropiate",cu accent
in statele baltice (Letonia, Estonia, Lituania),in Gaucaz, precum si
in alte "puncte fierbinti" care ar presupune intervenfii militare din
partea Federafiei Ruse;
- tehno-spionajul spafial, prin intermediul Fortelor Militare
Spafiale, createdupi 1990, responsabilecu cercetarea prin satelifi
si nave spatiale.
Agenlia federald pentru Comunicafii Guvernamentale
9i lnformafii ( F.A.P.S.|.) a luatfiinfdin decembrie 1991, ca replici
directi laAgenfia Nalionali de Securitate din S.U.A. , prin amalga-
marea Serviciului de Telecomunicafii Guvernamentale cu Dire{ia
a 8-a din fostul KG.B., care se ocupa cu cercetarea radioelectronici,
interceptarea convorbirilor si cripto-analiza, adici spargerea
codurilor si cifrurilor altor state, misiuni absolut identice cu cele ale
N.S.A., din Statele Unite.
in cadrul F.A.P.S.l., lucreazi circa 85.000 de angajatide
inaltd calificare, recrutafidintre electronisti,lingvigti, informaticieni,
matematicienietc., operind cu calculatoare de ultimd generafie,
autohtone si strdine, mijloace de ascultare 9i interceptare terestre,
aeriene si navale, precum 9i cosmice.
Conform aprecierilor unorexperli occidentali, mai ales ger-
mani, forfele, mijloacele tehnice si disponibilitdfile financiare ale
serviciilorde spionaj ale Federafiei Ruse, arfi directionate astfel:
- pentru economie gigtiinfn -43o/o;
- pentru domeniul militar -25o/o;
- pentru domeniul politic - 18%;
-pentru,,acf iuni acoperite" de interyentii si infl uenfa re -1 4o/o.
La sfdrsitul anului 1 995, in Federafia Rusi a fost definitivat

138
procesul de creare a structurilor de stat cu misiuni de securitate,
ordine publicd, despionaj sicontraspionaj, rezultdnd un numirde
11 institufii:
- Serviciul de Securitate Prezidenlial- S.B.P. (luat dupi
modelul de la Casq Albi);
- MinisterulAfacerilor lnterne - M.V.D.;
- Serviciul Federal de Securitate - F.S.B. (dupi modelul F.B.l.);
- Serviciul de lnformafii Exteme - S.V.R. (replici la C.lA.);
- Agenfia Federali de Gomunicalii Guvernamqntale si
lnformalii - F.A.P.S.l.;
- Direcfia Principali de lnformatii din Statul Major
General- G.R.U.;
- Directoratul Generalde Gardi - G.V.O.;
- Polifia Financiari;
- Oficiul Procurorului General;
- Oficiul Procurorului Militar.
Tentativa de lovituri de stat de la 19 august 1991 a
e9uat, ?n principal, datdriti faptului cd iniliatorii acesteia nu s-
au bucurat de nici un fel de sprijin din partea organelor de se-
curitate 9i de informafii. in schirhb, victoria lui Boris Ellin in lupta
impotriva Parlamentului dominat de forfele politice conservatoare,
din toamna anului 1993, a fost posibili tocmai datoritd faptului cd
acesta a avut sprijinul total al acestor servicii de eliti.
Este recunoscut faptul cd Boris Ellin a stiut si foloseasci
cu miiestrie serviciile de securitate si informatii, precum si le-
giturile acestora cu lumea occidentald, pe care si le-a atras,
iar ulterior a stiut sd le recompenseze. Mihail Gorbaciov a avut
intotdeauna o pozifie ambivalenti fafn de aceste servicii dar
nici nu s-a bucurat de sprijinul lor.
fn acest mod, seruiciile de securitate side spionaj ale Fede-
raf iei Ruse i ntrS in seco I u I XXI cu aureola d e,, revol utio n a re", na\t a-
toare, transfonnatoare, restructu rate li,,transparenfe". Acestea au
fost primele care au doveditflexibilitate, au sesizat corect mersul
istoriei si s-au adaptat imediat la acesta, spre stupoarea sitotala
insatisfaclie a serviciilor secrete arnericane 9i vest-europene, care
le-arfi dorit decimate, desfiin{ate, judecate si condamnate gi, in
final, ad use a cota,,zeroo', pentru rolu I lor,,nefasf " d in epoca,,sdngle
I

roasei dietaturi comunisfe". Toate acestea nu s-au produs, niciin


Federalia Rusd si nici in u p"ra din fostele state membre ale Tratatului
de la Varsovia, care au sch irnbat doar "prim ul egalon" din conducerea

139
acestorservicii.
in final, G.l.A. s-a vdzut obligati sd,,fratemizeze,,cu fostul
i
K.G.B., travestit in S.V.R. si impreu nd si promovez e,,va lo le d em o-
cratiei".
Numaiin Rominia a apdrut un oarecare Ticu Dumitrescu,
ce doregte si treaci prin Parlament o asa-zisd lege privind accesul
la dosaref e Securititii si ,demascatea acesteia ca politie poliiicd".
,

Absuditatea acestei,,initiative,,se manifestiin iioui planuri.


in primul rdnd, prin acestd ,,/ege" ar fi fost lovitd nu Secuiitatea,
care oricum nu mai existd, ci serviciile,actuale de informatiisi
ordine internd ale Rominiei, cu care vor refuza si maicotin6-
reze al6t cetifenii RomAniei, cdt si cetitenii striini, datoritd
precedentuluicrcat prin facerea publici a unordosare ale serviciilor
secrete. in al doilea nind, a acuza RomAnia ci a awt ,,polilie politicd"
este o prostie strigdtoare la cer, deoarece, in lume nu au existat si
nu existd state care si nu dispuni de poiigie politicd. Firi refele
de infornratori, fdri sursele umane de informafii, nici politia,
nici S.R.l., nici Garda Finaciari si nici Serviciu'l de lnformilii
Externe sau Directia de lnformatii Militare nu ar valora nimi6!
Se doreste eradicarea coruptiei, prinderea hotilor si criminalilor,
cunoasterea pericolelorla adresa Romdniei dar, pe de alti parte,
printr-o asemenea ,,/ege'i li s-ar submina orice sansi de reusitd in
-
actiunile specifice.,. ,' . '
Oare gtie acest ficu Dumitrescu, ca si cei care-lincurajeazi
in aberanta lui ,,inifiativi legislativi ", cd populatia
lirii refuzi sd mai
coopereze cu organele de siguranli nationald, ordine publici side
informatiitocmai de teamd ci intr-o zi va apirea un lunatic ce va
cere acces si la dosarele secoluluiXXl?
A tJa dreptexemplu Germania Federali, care a permis ac-
cesul la dosarele securitdtiifostei R.D.Germane este nu numai
ridicol, ci de-a dreptul criminal. R.D.Germani nu a fost un stat, ci o
fictiune politici sortiti pieririi. RomAnia nu poatefi pusi pe acelasi
plan cu fosta R.D.Germand decit dacd se doreste disparitia 6i
ca stat...

Serviciile secrete ale Marii Britanii

Britanicii se consideri a fi printre cei maiexperimentati


si cu cele maivechitraditii din Europa in domenlulserviciilor
secrete de spionaj, contraspionaj gide securitate.

140
Printre fondatoriiserviciilor secrete engleze sunt enumerali
lordul Francis Walsingham (1530-1590)-geful politiei secrete in
tim pu I dom niei reginei Elisabeta l, Daniel Defoe (1 660-1 731 ).scriitor
de talie rnondiali, autorul cirtii ,,Roblhson Crusoe'o,agent secret,
iar apoi seful spionajului englez pe timpul regelui George l, roman-
cierul si dramaturgul Someset Maugham (1874-1965) 9i atfii.
De-a lungulsecolelor, serviciile secrete britanice au fost
societdfiinchise, conservatoare si exclusiviste, cu criterii de
selectie foarte severe, bazate pe apartenenfa de clasd. PAni in
preajma primului rdzboi mondial, admitereain aceste servicii consti-
tu ia privilegiul exclusiv al aristrocratiei britanice, precum si a celor
din elita culturali, precum poeti, roirancieri giArimatuigi careisi
fdceau un titlu de glorie din aducerea de servicii imperiului britanic
pe,,frontu I i nvizibil ".
$pionajul militar britanic s-a reinarcat in secolut al 1Z-lea,
pe timpul ducelui de Madborough, precum si in perioada rdzboaielor
napoleoniene, contribuindin mare mdsurd lavictoriile repurtate de
amiralul Nelson la Trafalgar si de ducele de Wellington, mai ales in
bitdlia de Wafterloo
'
Ca institutii pennanente ale statului, cu o bazd mai largd de
recrutare, seruiciile secrete ale Marii Britanii dateazi de lainceputul
secoluluialXX-lea.
M.l.-6 - Serviciul Secret de lnformatii, infiinfat pe baze
modeme in anul 1 91 1, s-a remarcat in cursul primului dzboi mondial
dar a decizut si s-a degradat in perioada interbelicd 191 g-1939.
ln cursul celui de-al doilea rizboi mondial, performan-
lele spionajului militar britanic au fost deplorabile. ioate retelele
de agenti britanicidin Europa au fost distruse de contraspionajul
german in cursulanului 1940.
,,Refacerea"serviciului de spionaj militar al Marii Britanii
dupi cel de-al doilea rizboi mondials-a terminat cu alte dezastre.
Astfel, s-a constatat ci definitorii unorfunctiide conducere-cheie
ale acestuiserviciu, printre care Anthony Blunt, Guy Burgess,
Donald Maclean si, mai ales, Kim Philby erau agenti ai KG.B.
sau G.R.U.
Singurul succes de risunetal spionajului militar brita-
nic a fost recrutarea colonelului Oleg Penkovski, din cadr:ul
G.R.U. (anexa nr.3).
Serviciul M.l.-6 a fost sever criticat pentru incapacitatea
de a anticipa invadarea arhipeleagului Falkland de citre

I4I
Argentina, in 1982.ln urma acestui fiasco, o comisie de stat,
condusi de lordul Franks, a investigat cauzele eseculuisia operat
schimbdri maiorein structura organuluide informifii militire al Marii
Britanii.
Dupi incetarea,;rdzboiului rece", Serviciul Secret de
Informatii al Marii Britaniia trecut printr-o noud restructurare, iar
efectivele sale, total inti nerite prin,,debaras area d e.hdtrAn i i in rd i ti
in pnctici ale rdzboiutui rece gi intigi politice", s-au redus la circl
2.000 de angajafi.
Pentru secolulXXl, aldturi de C.l.A., cu care colaboreazi
intim, Serviciul Secret de lnformatii al Marii Britaniiisi va concentra
eforturile in zona Golfului Persic, in spaliul geojolitic at foiiei
U.R.S.S., in Hong Kong si China, in Africa de Sud, lndia si
Pakistan.
lntercsul deosebit al spionajului militar englez pentru spaliul
fostei U-R.S.S. si mai ales pentru zonele de tensiune si conflict ilin
Federatia Ru sd si,,sffiinilatea aptopiatd"acesteia (fostele rcpublicii
unionale) s-a pututvedea si din tragedia celor patru specialistiai
firmei britanice,,GARNER TELECOM", pe nume Baren Hickey,
Peter Kennedy, Rudi Petschi 9i Stan Show,,ripifi" de nu se stie
cine la 3 octombrie 1 998 si gisifi cu capetele tdiate la 1g decembrie
1998, la frontiera ceceno-ingusi din Caucaz. Despre cei patru
nenorocili aflafiin aceasti zoni de foc a fostei U.R.S.S. se zice ci
nu erau ce se pretindeau, adici ,,specialistiin telecomunicalii", ci
agenli ai Serviciului Secret de lnformatii a! Mar:ii Britanii.
Aceasta ar putea fi ,,nota de platd" prezentati Marii Britanii
de citre Serviciul de contraspionaj rusesc pentru roluljucat de agenfii
acesteia in provocarea si alimentarea, ?mpreuni cu C.l.A., a
confl ictului din Cecenia.
Pentru aceeasi,,vin e'n, C.,.A.a pldtit cu viata unuia dintre
cei mai buniagenfiaisiiin spionaj gidiversiune, FnedyWoodruff,
in vdrstd de 45 de ani, conducitorul unui grup de specialigti
americani insdrcinat cu organizarea serviciilor secrete si de polilie
din Giorgia, impugcat in cap la 6 august 'l 993, in tlmp'ce ficea o
plimbare de agrement prin Muntii Caucaz.
Serviciul Secret de lnformatii al lMarii Britanii ?si are
cartierul generalintr-o clSdire cu t6 etaje, pe nume Cuhtrw
House, pe malulTamisei, in apropiere de podulWestminster.
Pini in anul 1989, Serviciul Secret de lnformatli britanic
a operat firi nici un fe! de suport legal.

142
, Orice formi de control a Parlamentului asupra activititii
,,M.1.-6'i este exclusi. Eventualele nereguli din cadrulacestiri
serviciu sunt cercetate de citre comisii independente de'experli.
Seful Serviciu I ui Secret de lnformaf ii al Mari i Britanii este
subordonat direct primului ministru.

M.t.-5
Serviciu I de co ntrainformatii si securitate al Marii Britan i i
cunoscut oficial sub denumirea de,,bd urity Service,,iartraditional
ca,,M.l.-5'i a luat fiintd ca institutie permanenti a statuluiin anul
1906, sub controlul generalului-maiorcbnte SirVernon Kell, un
nobil polonez expatriat. lnteresat este faptul cd si securitatea botse-
' vici ndscuti dupi Revolufia din 1917 din Rusia, temuta CEKA,
deveniti ulterior k.G.B., a foit tot opera unui nobil polonez expatriat,
pe nume Felix Dzerjinski, de unde rezulti ci poloneziisunt,,expe4ii-
in serviciisecrete...
M.l.-5 s-a remarcat de o manieri strdluciti in cursul
primului rdzboi mondial, cAnd a reusit sd anihileze intreaga
relea de spioni germani de pe teritoriul Marii Britanii, la numai
cdteva zile fnainte de izbucnirea rizboiului. Aceasta nu a mai
putut fi refdcuti in condilii de rdzboi, ceea ce a constituit un mare
handicap pentru lpionajril german
ln timpul celui de-al doilea rdzboi mondial, M.l.-5 s-a
remarcat prin anihilarea unui numdr mare de agenfi giAbwehr-
ului, condus de amiralulGanaris, care au incercat sipitrundi pe
insulele britanice. Din surse edgleze, rezulti ci arfifost vorba de
peste 2.500 de agenti. Comportamentul contraspionaju lu i britan ic
fali de agenfii germanisialiatiiacestora a fost la felde barbarsi
inuman ca cel al Gestapo-ului. Agentii capturafi, dovediti sau doar
binuifi, care nu puteau fi ,,intorsf', adidtransformaliin,,agenti dublf'
care sd lucreze pentru Marea Britanie, erau impuscatifiid prea
mult ceremonial sau, si mai crunt, spdnzurati.
Dupd anul 1945, Serviciul de Securitate al Marii Britanii -
M.l.-5, a trecut prin mai multe restructurdrisi reorganiziri, sub sefi
succesivi, precum Sir RogerHollis, Sir Martin FurnivalJones si
Sir Miahael Hanley. in legdiuri cu Sir Roger Hollis, existd bdnuieii,
cd arfi fostagent recrutatalK.G.B., darguvernulbritanic neagi cu
inddnitni -'r acest lucru din motive de prestigiu national (a se vedea
ca rten h..l i {J lrappman Pi ncher,,, P rea tA zi u, p rea secret' ).
Supi cum se poate constata, in fruntea securitdtii Marii

t43
Britanii, potrivittraditiei, au fost numite numai persoane din rindul
aristocratiei sau innobilate pe baza performantelor profesionale,
dupd numireain acest post, d.e oinsemndtate imensiin sistemul
organelor de stat ale Marii Britanii si fostului siu imperiu.
- in esenfi, Serviciulde Seturitate (M.1.-5) constituie poli-
tia politicd a Marii Britanii, insdrcinati cu combaterea delictelor
politice de orice fel, neconforme cu interesele societiliibritanice.
in atentia M.l.-5, in afara misiunitor de combatere a spiona-
ju lu i striin, s-a afl at in permanenld Partidul Comunist, sindicatele,
miscdrile secesionate din lrlanda de Nord, din Scofia si din Jara
Galilor, precum si miscirile teroriste, de orice fel, traficul de droguri,
crima organizatd etc. Serviciulde Securitate a avut sarcini imense
pe timpul existenfei imperiului britanic dar acestea s-au diminuat,
fird si dispard complet, continudnd si se manifeste in spafiul
,,Gommonwealth"-ului.
Pe plan intern, atit Partidul Conservator, cit 9i Partidul
Laburist, cdnd s-au aflat succesiv la putere, au utilizat "seiviciile" lui
M.f .-5 pentru a se submina reciproc.
Securitatea britanici nu-siface procese de constiinti in
indeplinirea atributiilor sale. M.l.-5 tine sub o strictd supra-veghere
nu numai clasa politici sitoate partidele, indiferent dacd se afli la
putere sau in opozifie, ci si familia regali.Aceasta se facein scopul
de ,,a-i proteja" pe demnitari si ,,a-i feri de pdcafeJ'prin eventualele lor
legituri, constiente sau inconstiente, cu migcirile de st6nga, cu cele
terorist-extrem iste sau cu servicii le de spionaj striine...
in ,,memoriile"sale, publicate in anul 1993, Allan Clark,
fost ministru al Gomerlului si ministru de stat al Apdririi in
guvernul conservator, dezviluie faptul cd a fost supravegheat
si interceptat sistematic, de cdtre M.l.-s, pe toati durata cit a
detinut aceste funcfii. De fapt, acest,Jratament"aplicat demnitarilor
britanici este standard in toate statele dezvoltate din Europi Occi-
dentali si din S.U.A Acest lucru se face ,din raliuni desfat"gi nimeni
nu ar".rbie si se supere. Numaiin Rom6niaiuupe 1990, iucr:urile
se fac exact pe dos.,,Demnitarii"romdni vor sd vadd,,dosarele
Securitdlii" sifac scandal monstru in Parlamentimpotriva S.R.l.,
maiales cei din U.D.M.R. (care se gtiu,,cu musca pe cdciuld"l,
atuncicind acest serviciu de importantd nationali vitali incearcd
sd-;i faci datoria, conform prevederilor legii.
Casa regald britanicd, pe ldngd faptul cd este,,protejati'n,
mai este si ascultati siinregistrati de citre experfii M.l.-5. Astfel,

t44
scurgerea de informatiicdtre presd (probabil pe banigrei)in legdtud
cu relatiile amoroase ale printesei (,,triste si populare') Diana, ince-
pind cu omulde afaceri Games Gilbey sitermin6nd cu miliardarul
egiptean ucisin tuneluldin Parisin 1997, precum sicu aventurile
erotice ale printului rnogtenitorGharles, in specialcu Gamilta Parker
Bowels dar si cu multele altele, nu putea si se produci decdt din
directia M.l.-5.
Discutiile Dianei au fost inregistrate de citre agenfii
ci aceasta a avut naivitatea si foloseasci telefo-
M.l.-5, pentru
nul mobil pentru a-si pedecta intdlnirile cu amanfli.
Dupi consumarea faptelor si compromiterea familiei regale
de o manier€ in care s-a ajuns in sitdalia cdnd peste 50% din englezi
se pronunfi pentru un regim republican, PalatuluiBukingham is-a
recomandat si nu mai foloseasci telefonul mobil pentru conrrorbiri
sensibile.
in ultimul sfert de veac, securitatea britanicd s-a pr,'tat
la adevdrate atrocititi impotriva miscdrii secesioniste din
lrlanda de Nord. Un fost angajat al M.l.-5, PeterWrightin cartoa
sa ,,Spy Cathel'(Vdnitorul de spioni), a pus in lumind o imensitate
de acte ilegale si crime impotriva omutui comise de M.l.-S.
Dbparte de afi,,gentlemani'i cum si-au ficutsinguri recla-
mi, agentii M.l.-5 au recurs si continui sd recurgi cu foarte
mare usurinfi la asasinate ca ,;metodd de lucru".
Despre acestfapt s-a sesi.zat chiarsi Curtea Europeani a
Drepturilor Omu lui, du pd aparitia cirlii lu i Peter Wright.
,,Rdzboiul rece"a constituit pentru serviciile secrete brita-
nice, precum si pentru cele de pesteAtlantic, cu care au elaborat
strins, un paravan in spatele ciruia au fostexagerate pdni la ridicol
,,pericolele "ce amenintau,,lumea libetd", gi-au anrplifi cat artificial
rolul si importanta, f i:au umflat bugetele, s-au invdluit intr-un
secretism paralizant, atribuindu-si ,,victorii"care nu au existat.
Lucrdtorii cu vechi state de muncdin domeniu au constatat
si scris dupi 1990 incoace adevirul potrivit cdruia, ln toate statele
zis democratice din Occident, partidele politice au ciutat si
foloseasci serviciile secretein interesul propriu, fie sd ajungi la
putere, fie si se menfini la putere .,,Echidistanla politicd" este o
formuld valabi16 doar pentru mdgarul din poveste, care moare de
foame intne doui cipife de fdn, pentru ci nu se poate hotiridin
care si min6nce...
Resursele Serviciului de Securitate al Marii Britanii M.l.-s,

r45
dupi unele informatii, sunt repartizate astfel:
terorismul idandez gi intern - M%;
-
-terorismul international, mai ales din directia lumii arabe
siasiatice -26%;
- contraspionajul si contraproliferarea armamentelor, in spe-
cialnucleare -25o/o;
- subversiunea sisabotajul - 5%.
La sfArsitul secolului)O( serviciile secrete britanice au fost,
in sfArsit,,,/qga lkate", au devenitmai,,t-ansparente"
Ti mai,,publice,',
iar personalul acestora intinerit aproape in totaiitate.
Cartierul general al Serviciului de Securitate al Marii
Britaniise afli pe malulTamisei, in Thames House, in apropiere
de sediul Ministerului Apirdrii.
in februarie 1992, in funcfia de director general al M.l.-5
a fost numitd doamna Stella Rimington, pe criterii de vechime si.
profesionalism, fiind prima femeie din istoria serviciilorsecrete ocii-
dentale care a ocupat un astfelde post.
Este insi posibil ca Stella Rimington sd fie directorul
de vitrind al M.l.-5, iar cel real, potrivit traditiei engleze seculare,
sd fie mentinut in cel mai adinc secret.
Cel de-al treilea membru marcantal,,Comunitdfii serviciilor
de spionaj"britanice (anexa nr.l4) este Serviciul de tblecomuni-
catii Guvernamentale - G.C.H.Q., av6nd sediul la Cheltenham.
ln structura sa moderni, G.C,H.e. dateazd din anul 1952
fiind omologulAgentiei Nationale de Securitate a S.U.A.
G.G.H.Q este continuator al seruiciului britanic de cercetare
radio-electronici si de decriptare (spargerga cifrurilor si codurilor
striine) din cursul'celui de-at doilea rdzUoi mondial, card si-a desfi-
surat activitatea la Bletchley Park, fiind foarte apreciat d6 Winston
Ghurchill.
Gloria acestuiserviciu a constituit-o intrareain posesia mgsi-
niide cifrat a armatei celui de-al treilea Reich, f6ri ca germanfi 6e
binuiascd acest lucru pe toati durata rdzboiului.
intreaga operatiune a purtat numele de cod,,EN|GMA,,, fiind
consideratd drept cel mai mare secret din cursul celuide-aldoilea
rdzboimondial, care nu a pututfi dezvdluit.
Asupra modulu i concret cum au intrat englezii in posesia
masinii de cifrat germane, o adevdratd minune a tehniciiin acest
domeniu, care ficea mesajele transmise prin orice mijloace, impo-
sibilde descifrat, avind ca pr:incipiu de lucru o gami infinitd, s-a

146
pestrat secretul pdni cu cdfiva ani in urmi. Abia in '1994, ,,Th'e
Guinness B ook of Es pi onal'e'i scrisd de Mark Lloyd, face um ni in
I i

acest mister.
Potrivit dezviluirilor lui M.Lloyd, masina de cifrat germani
"ENIGMA" a fost sustrasd din fabrica in care a fost produsi de
citre matematicianul evreu Charles Proteus Stenmetz, care a
lircrat la proiectarea acesteia. Dat afari din serviciu pentru vederile
sale social-democrate, dar mai ales pentru ci era evreu, savantul
Ch.P.Steinmetz nu a plecat cu mina goali, ci a luat cu elintreaga
documentalie a,,ENlGMEl", pe care a vdndut-o serviciului de
spionaj polonez, la inceputul anului 1939. Despre aceasti,,afa-
cerc "a luat la cunogtinp si SeMciu I Secrct de lnformatii - MJ.6 al Marii
Britanii, foarte activin Polonia in perioada rqspectivd, deoarece era clar
pentru toati lumea cd Hitlerse prcgdtea si atace aceastiprd.
- ,,]inta"a fost colonelul Beck din Serviciulde Informatiial
armatei poloneze, cunoscut drcpt mare amator de femei 9i petreceri.
Prin grija M.l.-6, colonelul Beck a,,cunoscut"o englezoaicd de o
rari frumusefe, Amy Eliysabeth Brousse, pe nume conspirativ
uCyntia'n, ce opera la Vargovia 9i care l-a ,,sedus "cu ugurin,td pe
bravul colonel polonez, de la care a oblinutintreaga documentafie
a EN lGMEl, mai mu lt prin graliile sale amoroase decAt pe lire sterline.
Pe baza acesteidocumentafii, specialistii britaniciau reprodus cu
mare exactitate originalul german, rcugind sd descifreze toate mesa-
jele si ordinele de operafiitransmise de CaftierulGenerdl alAmatei
Germaniei citre trupele de pe front. Dupi atacarea U.R.S.S., la 22
iunie 1941,9i pind la capitularea Germanieiin mai 1945, sistemul
,,ENlGMA"a funcf ionat ireprogabil.
lntrucdt mesajele cifrate in sistemul ENIGMA se refereau
cu prioritate la trupele gerqane angajate in proporlii de 75-90% pe
frontul germano-sovietic, informaliile obtinute pe acesti cale, de
o valoare imensi, nu prezentau insi interes pentru Marea Brita-
nie, care se rizboia in OceanulAtlantic cu submarinele germane,
precum 9i cu avialia a maregaluluiGiiring.
Winston Churchill, care iubea comunismul sovietic, precum
spinzuratul funia, era totusi interesat ca armatele germane si sufere
infringeri cdt mai mari pe frontul rusesc, Ghurchill maistiainsi cd
l.V.Stalin nu avea nici cea mai micd incredere in el, asa ci daci i-arfi
trimis directinformafiileobfinute prin ENIGMA, acesta nu le-arfi luat
in seami, considedndu-le,;dezinformiri "ale acelui,,porc de cdine",
adicS Churchill, care a luptat toatii viap pentru distrugerea U.R.S.S.

147
Churchilla gdsit o cale ingenioasd pentru a pune totusi !a
dispozitia Marelui stat Majoral armatei sovietice aceste intormafi i.
Acest lucru s-a fdcut prin intermediul reteleidin Elvetia, condusi ie
germana Rcisler, din care ficea parte si agentulenglez Alexander
Foot, care lucra pentru rusi. Pentru a nu da de bdnuit, sursa acestora
era prezentatd Moscovei ca fiind legatd direcl de agenfii lui Rrisler
infiltratiin Statul Major General german.
Cu sau fdri informatiilefurnizate de Churchill prin ENIGMA
armatei luiStalin, Germania tot pierdea rdzboiul. Nu poate fiinsd
negati utilitatea si oportunitatea informatiilor oblinute de serviciul
de spionaj militar britanic, transmise rusilor, care au slujit at6t intere-
,sele Marii Britanii, cdt si pe cele ale U.R.S.S., mari aliati siinvingitori
in cel de-al doilea rdzboi mondial.
. La sfdrsitul secolului XX siin perspectiva secolului XXl,
G.C.H.Q. de la Cheltenham, autostradaA.40, joacd un rol impor-
tant in tehno-spiilnajul Marii Britanii, conlucrdnd foarte intim
cu Agentia Nafionali de Securitate din S.U.A.
Cercetarea radioelectronici de interceptare convorbirilor
9i de decriptare a Marii Britanii are 12.000 de angajati de un inalt
profesionalism. Numai pe teritoriul Marii Britanii, G.G.H.e. inter-
cepteazi anual in jur de 35.000-40.000 de circuite telefonice, in
numele,,sec uritdlii stafu lui'a,tild capresa, radioul, televiziunea si in
general opinia publici britanicd si obiecteze in vreun fel sari si
faci "explozie" de indignare cain Rominia,,democratici,,.
De altfel, ca niciieriin lume, jurnalistii britanici colabo-
reazi foarte intim cu serviciite secrete de informatii, constituind
o adevirati armati de rezervd a acestora. La fel procedeazi si
mediile academice si cu lturale engleze, ficdndu-si din aceasia
un titlu de glorie, fapt pentru care cei mai mlrituosi sunt
innobilati. '
Aga se explici, printre altele, de ce Marea Britanie a condus
lumea aproape 150 de ani, intr-un imperiu in care, dupd cum s-a
exprimat primul ministru Disraeli, ,,so arele nu apune niciodatd',.
Cat contrastintre comportarnentul jumalistilor britanici si a
celor din Romdnia, care gi-ar vinde si sufletul ia sd poatd d6s-
conspira orice din activititea statului romin sia serviciilorsale
secrete, ca re,,demasci "in fafa Eu rope i,,in cd ica rea em ba rg o u t u i
pe Dundre de cdtre guvemulVdcdroiu'i ca c6nd acest guvern hr
9i
fi fost af ,,Hoardei de Auf 'si nu al Rominiei. lati unul din motivele
peintru care societatea rgrhineasci nu-si mai giseste echilibrul.

t48
Rominia nu-gi cunoaste loculin istorie, iarstatul romdn se autodis-
truge, neavdnd nicioviziune, nicio strategie si nicio speran,ti la
cumpdna dintre secole si milenii...

Serviciile secrete ale -Frantei

Este un adevir demonstrat de zeci de ani,de experienfi, in


relatiile bilaterate euro-atlantice cd americanii urdsc Eurofa in
totalitate dar cel mai mult,,yankeii'o urisc partea latini a Euro-
pei, in special Franta, Spania, ltalia, unde migcdrile socialiste 9i
comuniste au fostgi rimin puternice si influente. Pe nimeni nu-i
urisc si dispretuiesc americanii mai mult ca pe francezi, cu
care poarti un rizboi subteran surd, de peste 50 de ani. La
Washington, nu existi niii o iluzie in ce privegte perspectiva relaliilor
cu Parisul. Franfa a luptat gi va lupta in secolul XXI pentru scoa-
terea americanilor din Europa. Acest lucru s-a reflectat giin ceea
ce priveste relafiile dintre serviciile de spionaj ale Franliicu cele
ale Statelor Unite ale Americii.
Franla dispune de cele maivechisimai individualizate
serviciide spionaj side securitate din Europa.Agenlii serviciilor
secrete ale Franfei sunt temuti in intreaga lume pentru spiritul
lor ofensiv, uneori marcat de o agresivitate giviolenfi dincolo
de orice norme si cutume internaiionale in riaterie. fncilcarea
legilor, at6tin Franla, cAt siin stdinitate, in numele unor ,,ra,tiuni de
sfaf", este foarte caracteristici pentru serviciile de spionaj,
contraspionaj gi de securitate franceze. Asasinatul a fdcut siface
parte din ,,stilil" de Iucru al acestor servicii. intregul rdzdoi din
Algeria din anii 1950 a fost presdrat cu asemenea acte. Mai recent,
scufundarea navei ecologiste,, Ralhbo w Wanior ",in poft ul Auckland
din NouaZeelandd, de citre maiorulAlain Tourand si cdpitanul Sophie
Turenge, care crca difi culHfi in zona poligonului de experienb nucleare
ale Fran{ei, demonstreazi ci acest,, sfi7" se menfine.
ln structurile sale modeme, spionajul militaral Franfei datea-
zd din perioada interbelici sub denumirea de Biroul Gentral de
lnformatii giAcfiuni Militare, condus de colonelul Passy, care a
functionat pdni in 1 94il si a cooperat cu Oficiul pentru Studii Strate-
gice (O.S.S.) american sicu Serviciulde OperafiiStrategice (S-O.E.)
britanic. Aflatin Marea Britanie, impreuni cu statul siu major, dupi
catastrofala infririgere in rizboi a Franlei din vara anului 1940,
generalul Gharles de Gaulle a desfiinfat acest organ inflitrat de

149
englezigi americanisia infiintat Directia Generali de Servicii
Speciale (D.G.S.S.) sub conducerea luiJacques Soustelle, pe
care l-a strimutatinAlgeria. Dupi eliberarea Parisului, D.G.S.S. s-
a mutat in capitali sub denumirea de Direclia Generali de Studii
9i Gercetdri (D.G.E.R.).
Dupiincheierea celui de-al doilea rizboi mondial, sub con-
ducerea colonelului Passy, rechemat la conducerea acesteia,
D.G.E.R. a fost reorganizati, adaptati la conditiile de pace, bub
numele de Serviciul de Documentalie Externd si Gontraspionaj
(S.D.E.C.E.). Acest serviciu a trecut printr-o noui restructurare in
1958, la indicafiile generaluluide Gaulle, pentru ca, in sfiryit, prege-
dintele Mitterrand si aduci serviciul la structurile actuale, sub
denumirea de Direcfia Generali de Securitate Externi (D.G.S.E.).
Multiplele faze de reorganizare si restructurare prin care au trecut
serviciile secrete franceze au fost o consecinfd a profundei crize
prin care a trecut Franfain perioada 194$1968, ca urmare a pierde-
rilor catastrofale sufurite in lSzboi, a ocuRafiei germane 9i a eforturilor
de refucerein condiliile unei dominatii striine(americane)greu de
suportat de citre francezi.
Unuldintre cei mai reputafi sefi ai D.G.S.E. a fost contele
Alexandre de Marenches, prieten air6piat al pregedintelui Georges
Pompidou, dar nu gial presedintelui Mifterrand, care l-a destituit.
Serviciulde Securitate alFranfei, cu o istorie gio reputatie
aseminitoare avind in dribu$uni gi misiunile de contraspionaj, este
Direcfia de Supraveghere a Teritoriului- D.S.T., subordonat Minis-
teruluide lnterne.
Spre deosebire de serviciile de spionaj americane si brita-
nice, care au colaborat intim pe toati durata,,rdzboiului rece"gi
care gi-au concentrat 65-70% din resurse pentru,,/uptaimpotriva
expansiunii comuniste", serviciile secrete franceze gi-au mentinut
autonomia. Franta nu a fost niciodati dominati de paranoia
,,anticomunismului", dovadi ci si in 1999 in guvernul acestei liri
existi minigtri din PartidulGomunist Franez,fdrAca acest lucru sd
sperie pe cineva, in afari de C.l.A.
Dintr-o suiti de informafii de mare credibilitate apirute in
ultimii ani, rezulti ci obiectivele fundamentale ale organelor de
informafii franceze din ultimii 50 de ani au fost legate de reface-
rea prestigiului gi grandorii Frantei, de ugurarea accesuluiaces-
teifiri la armamentulsitehnologia nucleard, la realizarea unui
sistem economic nafional eficient gi competitiv gi nu de,,lupfa

150
im potriva com unismul ui".
Dintr-un amplu studiu de specialitate semnat de James
Adams, datdnd din 1994, rezuttd ciin estimdrile C.l.A.9i F.B.l.,
at6tin anii,,rizboiului rece"cit 9i dupi aceea, Franla afost 9i
este cotatd drept una din,,cele mai agresive naliuniin domeniul
spionajului economic pe teritoriul 5.U.4.".
in anul 1993, un agent al G.l.A. de la Paris a reugit sd intre
in posesia unui document secret din care rezultau sarcinile
serviciului de spionaj francez pe teritoriul S.U.A., printre care:
o strategia gitactica S.U.A. in comercializarea avioanelor
de transport militare gi civile;
. documentaf ii tehnice si capacititi de producf ie in domeni uI

aeronauticii;
o date gidocumentalii privind modernizarea avioanelor
Boeing 757 9i767;
e cercetdrile sirezultatele obtinute de S.U.A.in construirea
avionului de transport orbital;
r costurile reale de produclie gimaterialele compozite, aliaje
etc. in industria aeronautlcd gispaliali;
o rezultatele cercetirilor si experienfelor S.U.A. in domeniul
mijloacelor strategice spafiale de rdzboi ("Rdzboiul stelelo/');
o echipamente si mijloace de lupti pentru trupele speciale
americane;
. sistemele de rachete sol-aer ultrarapide;
o aparatura electronicd de la bordul avionului E.6 A de
cercetare strategici;
. contraitete pentru statia orbitali spafiali.
Pentru,,acoperirea"agentilor sii din striinitate, D.G.S.E.
se foloseste printre altele si de Departamentele Comertului, Stiinfei
siTehnologiei.
Firmele americane McDonell Douglas, General Dynamic
si Lockheed sunt permanent in atenfia spionajului industrial
francez, ceea ce provoacd reacfiifoarte violente din partea F.B.l.
Rezulti cdt se poate de clar ci, la sfirsitul secoluluiXX,
intre serviciile de spionaj ale Frantei gi cele de securitate ale
S.U.A., in subteran se poarti un rizboi necrufdtor, cu tendinfe
clare de amplificare in secolul XXl.
Firmele din Marea Britanie sunt, de asemenea, in atenlia
spionajului francez, in domenii ca:
. programele de restructurare industriali si strategiile
r51
aplicate;
. cooperarea americano-britanicd in domeniul tehnologiilor
devirf;
r activititile din domeniul utilizirii satelitilor;
. echipamentele de rizboielectronic de la bordulavioanelor
Tomado;
. . proiectulASRAM de realizare a rachetei ultrarapide aer-
aer;
. programu, o" a rachetei sol-aer Rapiter.
"or"r"ializare
in anut 1987, F.B.l. a descoperit o relea de spioni la compa-
niile americane producdtoare de tehnici de calcul l.B.M., Texas
lnstruments giGorning, care lucra pentru Franla.
in anlt 1992, lresedintele Mitterrand'a sporit cu 10oh
fondurile speciale destinate spionajului economic.
Dupi anul2000, se estimeazi ci circa 3.000 de agenti
de informatii din cadrul sau de sub c_ontrolul D.G.S.E. vor fi
angajafiin acliuni de spionaj economic. in secolut urmitor, servi-
ciul de spionaj extern al Frantei va pune un accent deosebit pe dez-
voltarea suselor umane, adici pe recrutarea de agenti si informatori
in statele cercetate.
Este bine si se stie si in Rominia cd francezii au aparaturi
de inregistrare a convorbirilor la bordul tuturor avioanelor AIR
FRANCE, in compartimentele de clasi destinate VIP-urilor 9i
peste tot unde circuli, sunt cazate sau folosesc anumite servicii
asemenea personali.ti!i, cu s'copulevident de stoarcere a unor
informatii. Trenurile ultrarapide sitoate hotelurile de lux sunt
tixite cu instalafii de ascultare giinregistrare a convorbirilor.
. lnterceptareaconvorbirilortelefonice,sustragereagi
copierea documentelor delegafiilor striine cornerciale, politice
sau militare, indiferent din ce !ari, sunt la ordinea zileiin prac-
tica serviciilor secrete ale Frantei.
Deconspirarea, de citrd vreun organ de presi trancez,
a unor astfel de acfiuni ar fitratati ca un act de trddare nalionali
si nu ca un act de senzafie, cum se intimpli in Rominia din
1990 incoace...

r52
Serviciile secrete ale lsraelului

Acestea au apirutin anul 1948,odati cu nagterea statu'


luiisraelian.
I Starea permanenti de rizboi cu tumea arabi gi:tensiunile
interne firi
sfdrgit cu populalia palestiniani au ficut din serviciile
secrete ale lsraelului institulii de un inalt profesionalism dar 9i
de o duritate dusi la extrem.
Legendarul MOSSAD a luatfiinfi in anul 194S insemnind
in traducere exactd ,,lnstitutul pentru lnformalii gi Servicii Spe-
ciale'n. Primul gef al MOSSAD a fost lser Harel, care a emigrat din
U.R.S.S-in anul1931.
inci de lainfiinfare, MOSSAD'ul a pus un accent deose'
bit pe sursele umane de informalii, adici pe recrutarea sau infiltra'
rea de agen{isiinformatoriin toatelirile sicapitalele de mare interes
pentru supraviefuirea ca stat a lsraelului, precum Damasc, Bagdad,
Gairo, Teheran, Beirut 9iAman..
MOSSAD a avut merite deosebite in qulegera informa'
!iilor rtrilitare care au stat ta baza victoriei strdlucite a lsraelului
in ,,rdzboiul de 6 zile" din 1967, cind aproape intreaga aviafie
militari a Egiptului a fost distrusi la sol, iar armatele reunite ale
Siriei, Egiptului 9i lordaniei au fost nimicite prin acfiuni ofensive aero'
terestre fu lgerdtoa re.
in legituri cu puterea gicapacitatea MOSSAD'uluide a
penetra oriunde gide a lovi la discrefie, propaganda israeliani a
rispindit multe legende. MOSSAD este intr-adevir un serviciu
de informafii eficient dar aceasti caracteristicd a lui nu'i este
conferitd de faptulcd arfiiniadrat cu super'oamenigi nici cu un
personal numeros. MOSSAD-ulare efective reduse, fonduri limi'
tate si mijloace tehnice obignuite. Geea ce di putere acestui
serviciu este faptul ci naliunea israeliani, ca si natiunea japo-
nezi gi cea suedezi, este o naliune de spioni, dupi cum se
apreciazi la Gartierul general al F.B.l.
Aceasti noti distincti ii este conferiti natiu nii israel iene
de faptulcd orice evreu, in orice fard s-ar afla 9i orice funqfie ar
indepliniacolo, are datoria de singe de a colabora cu serviciile
secrete ale lsraelului, aducindu'9i contribuf ia la supravieluirea

Spionajul evreesc beneficiazd de faptul cd in lsrael se


vorbescin prezent peste o suti de limbistriine, datoritd evreilor
r53
care au venit din toate colfurile lumii. Ga principiu de lucru,
MOSSAD-ul nu iarti nimic, practicind un spionaj activ si total,
atit in lirile inamice, cit gi in cele aliate, cum este S.U.A., princi-
palul garant al existenfei lsraelului.
in ciuda acorduiilor de cooperare existente intre serviciile
secrete ale lsraeluluisi cele ale S.U.A., MOSSAD-ul le-a aplicat
american ilor citeva,, louitu ri s u b ce ntu rd" ris u nitoare.
Astfel, in timpul ,,rizboiului anbeisnelian de sase zile" din
1967, nava americani de spionaj radio-electronic U.S.S. Liberty,
cu un deplasament de 10.000 tone, care opera in apele interna-
lionale la nord de Peninsula Sinai, darcare a,,deranjat"pe evrei,
deoarece le putea determina compunerea fortelor si dispozitivului
de lupti, a fost atacati fdri avertisment, atit din aer, cdt si de pe
mare, evreiiprovocdnd moartea a 34 de membriaiechipajului
si rdnirea altor 75.
ln anul 1985, relafiile dintre MOSSAD siG.l.A. au trecut
printr-o noui crizi, cdnd in S.U.A. a fost arestat si condamnat la
inchisoare pe viali comandorul Jonathan Pollard din Serviciul
de lnformatii al Fortelor Maritime Militare ale S.U.A., sub acuza-
lia de spionaj in favoarea lsraelului.
Neinlelegeri si incidente deosebit de grave dintre MOSSAD
9i C.l.A. au existat gi continui si existe in legiturd cu relaliile
acestora cu lumea arabi si rnai ales cu Organizalia pentru Eliberarea
Palestinei.
Gea mai zgudu itoare 9i mai edifi catoare istorie in acest con-
text este legati de viafa, activitatea gi sfirsitul tragic ate lui Hassan
Salamek, cel mai apropiat colaboratoral luiYaserArafat, supranumit
,,Printul rosu".
Hassan Salamek a fost unul dintre cei mai marcanti lideri ai
migcdriipalestiniene dupi anul 1948, cdnd a luatfiintd lsraelul sis-
a produs exodulin masi al populaliei arabe palestiniene.
Prin intermediul lui RobertAmes, cel mai reputat speci-
alist al C.l.A. in problemele Orientului Mijlociu, Hassan Salamek
a fost recrutat si a devenit timp de 10 ani de zile omul de legituri
alC.l.A. cu miscarea condusi de YaserArafat.
Recrutarea lui Hassan Salamek a fost efectuati la
Beirut, in numele lui Richard Nixon, presedintele S.U.A., fapt
rnigulind amorul propriu al pales-
ce a dat marc greutate aceslui act,
tinianului.
- C.l.A. l-a descris in evidentele sale W ,,Prtnlul ro;u" ca pe
r54
un arab extrem de emancipat, cult, rafinat, cu studiigi mod de viafd
occidentale, mare amator al uneiviefi de lux.
H. Salamek avea o vili la Geneva si o alti vili in sudul
Franfei. in cadrul O.E-P-, H.Salamek era comandantul "Forlei
17" , cu un efectiv de 6.000 de oameni, care rispundea de secu-
ritatea personali a lui Yaser Arafat.
La inceputu'lanului 1973, Hassan Salamek l-a contactat
pe RobertAmesin numele luiYaserArafat, cu propgnerea de a
incepe negocieri de pace cu lsraelut. in acea perioadd, Y.Arafet
era dispus sd recunoascd dreptul la existenfi alstatului israelian,
iar fordania si constituie, ,baza statului palestinian". Mesajul a ajuns
la Henry Kissinger (secretar de stat al S.U.A.'evreu -n.ed.) dar, la
acea dati, S.U.A. nu era dispusi si negocieze cu P.L.O.
in timpul rizboiului ,,Yom Kipur", din octombrie 1973,
Hassan Salamek l-a contactat din nou pe R"Ames, informind partea
americani despre dorinla de negocieii de pace din partea Siriei,
EgiptuluigiO.E.P.
lati cum serviciile secretesuntcele care deschid caleaspre
orice negecied politicodiplonntice ofichle.Ad€\renit o praclicd universali
ca orice demes polilicodiplonratic important si fie prcce<ht de conhcte
discrefteil,rte reprezentan$i seMciilorsecreb de spionaj,in urmacdrcra
se poate garanta succesul sau demersul si fie respins. Niciodati la
negocierile serioase nu se inffi ,, pe uga din fa;6".
Pe timpul vizitei sale la Beirut, de la sfirgitul anului
1973, in contextul ,,navetei de pace" pe care Henry Kissinger, in
calitate de ministru de externe al S.U.A", o efectuain statele arabe
din Orientul Mijlociu, H.Salamek !-a salvat pe acesta de la un
atentat pregitit minufios de cdtre o facfiune palestiniand sus-
tinutd de lran, deviind, in ultimul moment, avionulacestuia pe un
aft aeroport si asigurdndu-i paza cu oamenii sdi din ,,Fo(a a 77-a".
ln anul 1975, cind a izbricnit rizboiul civil din Liban,
H.Salamek 9i oamenii lui au salvat un grup de 250 de americani,
cdrora le-au asigurat paza giimbarcarea pe nave ale Flotei a 6-a
din M.Mediterani. Pentru aceasti a{iune, Henry Kissinger i-a trimis
o scrisoare personali de mulfumire luiYaserArafat.
H.Salamek, apreciat ca un birbat foarte atractiv, s-a
cisitorit cu Georgiana Rizak, fostd,,Miss Liban", iar apoi ,,Miss
Universu, de o rari frumusefe. Guplul gla petrecut,,luna de miere"
in Hawai, iarapoiin Florida, pe dolariiC.l.A.
Cu toate meritele sale excepfionale fali de G.l.A., in

155
1979, Hassan Salamek a fost asasinat de MOSSAD, la Beirut,
cu o bombi detonati de la distantd intr-un punct altraseului
automobilului acestuia, de pe Rue Verdun. Prin asasinarea lui
H.Salamek, C.l.A. a suferit de pe urma MOSSAD-ului cea mai
grea pierdere din intreaga istorie a activititii sale in Orientul
Mijlociu, deoarece Salamek a fost cel care a ajutat S.U.A. in elabo-
rarea politicii sale fafi de organizafia Al Fatah 9i fald deYaserArafat,
caracterizat drept,,oaie in piele de lup".
La r6ndul siu, RobertAmes, prietenul gi recrutorul lui
Hassan Salamek, a fost asasinat de Hezbollah (miscare teroristd
finantati de lran), impreuni cu alli patru ofiferi ii C.l.A., tot la
Beirut, in ziua de 18 aprilie 1983.
Dupd,,rdzboiul de 6 zile" din 1967, prestigiul MOSSAD-
ului s-a erodat treptat. La Cairo si Damasc, au fost depistafi gi j

executafi, in piefe publice, o seami de agenfiai MOSSAD-ului,


printre care cel maivaloros a fost Elie Gohenr care reusise se
penetreze cele maiinalte cercuri militare siriene. :

O lovituri cumplitd a suferit prestigiul MOSSAD-uluiin


octombrie 1973, prin incapacitatea acestuia de a prevedea 9ia da
.

alarmain legituri cu ataculsimultan egipteano-sirian, care a luat


prin surprindere armata israeliani.
ln cursul a nu mai mult de trei zile de lupte, armata is-
raeliani a pierdut un numir de 420 de tancuri, 118 avioane,
precum 9i intregul aliniament fortificat ,,Bar Lev" de pe malul
de est al Canaluluide Suez.
ln situafia confuzd care s-a creat, guvemulgi statulmajor
general israelian au intratin panici, credndu-se pirerea ci armatele
siriano-egiptene nu vor mai putea fi oprite cu fo{ele convenfionale.
in acestiontext de gro".'d, s-a ordonat echiparea racfietelor
,,ER|HON"cu componente de lupti nucleare, puse la dispozitia
lsraelului de citre S.U.A., prin incilcarea gravi si grosolani a
Tratatului de neproliferarc a armelor nucleare, invocat cu atAta inso-
lenli de cdtre americani impotriva lndiei gi Pakistanuluiin 1998.
La rindul lor, efectivele de militari sovietici aflate in
Egipt avequ sub control, in depozitele speciale din apropiere
de Gairo, incircituri nucleare pentru rachetele,,SGUD"din do-
tarea arrnatei egiptene. in acest mod, in prima decadi a lunii
octombrie 1973, lumea s-a aflat fdrd si bdnuiascd, in fafa posibilitilii
izbucnirii unui rizboi nuclear local; care putea degenera intr-unul
mai larg, avind in vedere ci, in zilele respective, S.U.A. au decla-

156
rat alarme generale pentru forlele sale nucleare de pe tot globul.
Prin excelenta pitrundere a unor unitili de tancuri si nneca-
nizate israeliene in intervalul dintre armatele egiptene, fo(area cu
succes a Canalului de Suez giincercuireaArmatei 1 egiptene in
zona lsmailia, rdzboiulatomic a pututfi evitat.
Pentru multe decenii de acum incolo, spionajul militar israe-
lian va fi concentrat tot asupra lumii arabe, cu care poarti un rizboi
al cirui sfirsit
nu se intrevede.
^,
ln ceea ce priveste spionajul economic, maiales pe te-
ritoriul S.U.A., lsraelul este pe locul al treilea, dupd Franta si
Japonia.
Pentru combaterea delictelor politice, contraspionaj gi
antiterorism, in lsrael, igi desfdgoari activitatea, din 1949 incoace,
Serviciulde Securitate 9i Contraspionaj - SHIN BETH - structurat
9i instruit dupd model britanic. Acest serviciu recurge cu multd
u;urinfd la metoda asasinatului.

Alte servicii de spionaj pentru secolul XXI

r CHINA dispune de o,,comunitate de servicii de informalii "


invdluite intr'unsecretism total. Au fost, totusi, identificate citeva
structuri i nformative, printre care: Departamentul de lnformalii al
Gomitetu lui Central al Partidului Comu nist Chinez; Departamentul
Central de Relaf ii Externe al Guvernu lu i (C.E. L.D.); Departamentu I
de lnformalii al Consiliului de Stat; Direcfia de lnformafii Militare;
Serviciul de lnformalii al Ministerului Gomertului Exterior.
Pentru securitatea intemi gi combaterea spionajului stldin,
existd serviciul ,,CENG PA,OK"O", adici Departamentul de
Securitate.
Serviciile de spionaj ale Chineifin o eviden,td stricti cu toli
savanfii 9i cercetitoriide origine chinezeasci din lume, care sunt
contactali periodic si de la care se obfin documentafii si informafii
de mare valoare. Savantul chinez dr. Chien Hsue Shen, care a lucrat
timp de 15 ani la programulde rachete din S.U.A., a fost;,convins"
sd se intoarciin China, fiind pus in fruntea programului nuclear
chinez.
Spionii chinezi racoleazd oamenide stiinti 9i ingineride
orice rasi pe care incearci, si de multe ori rerigest, la-iiouca in
China. Munca acestora esteplStitdin aur, in pietre prefioase sauin

t57
dolari, la alegerea,,clientului ".
o Agentia Federald de lnformafii a GERMANIEI unificate,

iegiti de sub tutela G.l.A. dupi 1990, va lucra pe cont propriu in


secolulXXl, dupi ce a trecut printr-un proces de restructurare si
aproape o totali intinerire a cadrelor. Revigorarea spionajului
german, atit m ilitar, cdt 9i econom ic, va fi ,,simfiti " atdt in est, cit 9i
in vestin secolul urmitor.
o Seruiciulde spionaj al IR.ANULUI - SAVAK a fost preluat
in totalitate de citre regimul islamic instaurat de citre ayatotahul
Komeinisi este deosebit de activatitin lumea islamici, maiales
arabi, c6t giin lumea occidentalS. Din motive greu de explicat,
intre SAVAK 9i MOSSAD existi legituri de cooperare bine mascate.
Probabil din cauza lrakului, inamicul comun.
o Serviciul de spionaj al LlBlEl, infiintat de colonelul
Gaddafi, stuc{urat gi instruit dupd metodele fostului K.G.B., cunoscut
sub denumirea de MUKHABAFIAT, este deosebit de temutin S.UA.
si Europa Occidentali, precum giin statele arabe moderate care
intrelin relalii cu S.U.A. gi lsrael. M UKHABARAT alimenteazi cu
fonduri si armament un mare numir de misciri teroriste din lume,
inclusiv l.RA. din lrlanda de Nord.
o Serviciile de informalii din BULGARIA, CEHIA, SLOVA-
ClA, UNGARIA, POLONIA gi ROMANIA, asaltate de,,consilieri"
din occident, mai ales de la C.lA. 9i M.l.-6, sunt traumatizate, debu-
solate, dezactivate, puse sd semneze,,acorduri de neagresiune'n,
adici lucritoriiacestora si se poarte ca,,ingerii"in S.U.A.9i Marea
Britanie, in timp de,,rcciprocitafea"este exclusd.
Liderii politici gi gefii serviciilor de informalii din statele
Europei Gentrale, mai ales cei din Rominia, vortrebui siinvefe,
9i cu timpul o vor face, ci orice acorduri intre state care ar viza
limitarea reciproci a ac,tiunilor de spionaj sunt teribil de false.
Pini la,,reptofesion al izarca si oationalizarea" seruiciilor de
informafiidin statele EuropeiGentrale, va fi nevoie de mai mulfiani,
probabil chiar decenii.
Vidul creat de falimentul ideologiilorde la sfdrsitul seco-
luluiXX tinde si fie umplut de religii. Nu este vorba de lumea
occidentali dezvoltati, unde religia este un simplu omament, fiind
vorba de o societate post-religioasi, cide fosta,,lume socialisti";i
de lumea arabi etc.
Bisericile se implici tot mai multin politici, in conflicte

158
siin spionaj. Astizi, se stie cu multd exactitate cd rizboiul din
spatiul fostei lugoslavii a fost provocat si purtat cu o furocitate demni
de epoci barbare, in proporlie de 85%, din cauza celortrei religii-
ortodoxd, catolici si musulmani.
in Rominia, Biserica Reformati maghiari, in frunte cu
episcopul Laslo Tdkes, subordonatd serviciilor secrete de la
Budapesta, lucreazi sistematic si sub ochiiingiduitori ai Pute-
rii, la dezmembrarea Romdniei, acliune ce se va amplifica o
dati cu trecerea timpului.
Revenirea la situafia interbelicd de schimbare a Bisericii
din Romdnia in ortodoxd si greco-catolicd, consfinfitd de
Patriarhul Romdniei Teoctist, in ianuarie 1999, este preves-
titoare de mari nenorociri pentru unitatea neamuluisia statului
romin. Vizita Papei loan Paul al ll-lea nu are nimic ,,dum-
nezeiesc" in ea, ci numai scopuri politice de accentuare a
,,granitei'nce separi catolicismul de ortodoxie gi care, in viziu-
nea Vaticanului, se afld pe Carpafii Orientali si Meridionali.

- Romdnia in angrenajele spionajuluistriin

ln ultimul deceniu alsecoluluiXXin Europagiin lumes-au


produs evenimente cu profunde implicatii pe plan european si
mondial: aparifia statului german unitar, disparifia Tratatuluide la
Varsovia, retragereq trupelor sovietice din Polonia, Cehoslovacia,
Ungaria sifosta Germanie de Est, dezmembrarea fostei U.R.S.S.
si dispariiia,,Arm atei Rosi i ".
Dupi 1988, fosta U.R.S.S. a efectuat cea mai mare 9i mai
complexi manevrd politico-m ilitari cu noscutd pini in prez'ent in
istoria umanititii, pundndu-se capdt confruntirii de peste 40 de ani
dintre Est si Vest, actiune soldafi cu pierderi strategice importante,
care va fi beneficd pentru Federatia Rusi la inceputul secolului
XXl. Ordinea politico-militari mondiali gieuropeani au sufer:it
transformdri radicale dar, pdni in prezent, ln principalele centre de
putere de pe glob nu se stie cu ce vorfiinlocuite fostele structuri
militare side securitate erodate sicompromisein epoca "rizboiu|ui
rece'|, mai ales N.A.T.O.
Din ansamblul de misuri si actiuni politico-militare intre-
prinse de Federatia Rusi se poate trage concluzia ci, in prezent,

159
pericolul unui rezboiintre aceasta si S.U.A. este maiscizut ca
oricind, firi insi ca sansele unei jaci durabite pe continentul
european si fie asigurate.ln acelagitimp, se poate aprecia cd a
sporit considerabil, cel putin pentru o perioadi, pericolul unor
conflicte locale, mai ales 'de naturi inter-statal5,., cum a fost
confl ictul din spaf iul fostei lugoslavii din perioada 1 991 -l 995, reaprins
in contextul tulburirilor etnice din Kosovo. Se pare ci, pentru o
lungd perioadi de timp, Peninsula Balcanicd va rimAne o sursi
deschisd de conflicte militare, aceasta in timp ce Uniunea Euro-
peand actioneazd pentru integrare siextindere, avdnd de la 1 ianua-
rie 1999 o rnonedd unic6.
Evenimentele politice similitare care au avut locin partea
de rdsirit a Europeiin ultimul deceniu au slibit considerabil garan-
tarea frontierelor stabilite in urma celui de al doilea rdzboi mondial.
Cercurile conducdtoare din Ungaria, indiferent de culoa-
rea lor politicd, implicate, impreund cu cele din Austria, Germania
gi Vatican in criza din lugoslavia, vorbesc tot mai insistent
despre necesitetea unei ,,noiiordini europene" gi sprijini sepa-
ratismulalbanez din Kosovo, nu de dragulacestora, cipentru
a se creea un precedent aplicabilin Voivodina 9i mai ales in
'Transilvania.
Datefiinddimensiunilesisensibilitateaproblemelorpecare
'le
au de rezolvattoate statele din jurulgranitelor noastre nafionale
si nevoia reasezdrii relatiilor intei-"urop"n" pe noi baze, apieciem
ci urmitoarele decenii se vor caracteriza prin transformiri de
mafe profunzirne, insotite de convulsii, tulburirisistiri con-
9
flictuale, maiales in Peninsula Balcanici, deveniti o adeviratd
,,zond defoc" a Europei, atitdatoriti unorfactori reziduali locali
cit si a unor puternice influente exterioare. Rominia se afli in mij-
loculacestorevenimente si procese. Ca urmare, se poate aprecia
. ci fara noastri, atdtin prezent cit giin primii ani ai secoh.;lui
XXI se va afla intr-un permanent pericol de a fi atrasi intr-un
conflict armat, sau de a constitui obiectul unor acliuni si pre-
siuni externe sau diversiuni interne, aga cum au to6t cet6 Oe la
Timigoara, din 16-18 decembrie 1 989, siu de la Tirgu Mureg, din
15-19 martie 1990.
Presedintelui Rominiei, indiferent din ce partid provine,
in calitifile sale de sef alstatului, presedinte alConsiliuluisuprem
de Apirare a Tirii si, potrivit Constitufiei, de comandant al Armatei
si altuturor celorlalte elemente ale sistemului nafional de apirare,

160
sigurantd nafionald si ordine publici, ii revine un rol determinant
in a feri statul romdn de pericolul unui conflict militar, in a-l
pregdti si facd fafi tuturorvicistitudinilor posibile, in cultivarea si
intretinerea de alianfe politice, economice si militare favorabile Ro-
mdniei, in acord cu tendintele si interesele generale ale Europei.
Varianta pe care s-a scontatin ultimiiani, potrivit cdreia,,nu
avem alternativd la admitereain N.A.TO.", s-adoveditfalsi, anti-
europeand si firi perspectivi. La inceputul secolului )O(, N.A.T.O.
va iesi definitiv din istorie sau va fi marginalizat total.
Toate acestea reclamd o functionare ireprosabild a,,comu-
niffilii seruiciilor de informa,tii" ale statuiui, respectiv Serviciul Romdn
de lnformatii, Serviciulde lnformatii Exteme si Directia de lnformatii
Militare din Statul Major General al Armatei Romdniei.
Trebuie avutinvedere ci, pe mdsuri cese reducarnamen-
tele giefectivele militare, tendinti generali pe plan european, creste
rolul mdsurilor de vigilenti si control al respectdrii acordurilor,
rnisiuni ce revin organelor de informatii specializate. in acelagi timp,
Rominia este vulnerabi16 pe plan intern, atit datoriti dezastrului
economic din ultimii noui ani, cit 9i al subminirii pas cu pas a
integritdti i sale teritoriale.
,,Rdzboiul rece" s-a terminatdar ,dzboiul inteligentelof' nu
?nceteazd niciodatd. in ultirnii ani, acesta s-a intensificat'pe toate
planurile. in acest scop, S.U.A. continud sd aloce anuat aproximativ
30 miliarde dolari pentru finan{area acliunilor C.l.A. Si a celorlalte
institutii de s peciaiitate care alditu ies c',,co m u n itatei seruici n i r ae
informatii " aStatelor Unite, avdnd in centrul preocupdrilor spafiul
fostei U.R.S.S. si statele Europei Centrale.
Dupi cum este deja cunoscut, serviclile de informatii,
atdt din Vest, cit gi din Est, dar mai ales cele din Ungaria, si-lu
sporit considerabil eforturile si mijloacele orientate pentru
acf iuniimpotriva Romdniei. Redeschiderea Consulatului Unga-
rieide la Cluj-Napoca, incadrat suti la suti cu agenfi aiservici-
ilor secrete de informatii, constituie un mare succes al spiona-
juluimaghiar.
Gonform datelor cunoscute, serviciile de informatii ale
Rominieiau mari goluriin cunoagterea concepfiilor, a pi"nu-
rilor de operatii si a sistemelor militare ale fogtilor aliati din
Tratatul de n Vaigovia, ca urmare a politicii d! interziclre a
"spionajuluiin tirile fritesti", promovati sub dictatura lui Nico-
lae Geaugescu. Mogtenirea preluati de la vechiul regim de citre

r61
serviciile de informa,tii rendscute dupi 1990 a fost precari. Fostele
organe de informafiis-au degradattreptat, maiales dupi actulde
tridare al lui lon Mihai Pacepa, odati cu toate celelalte institutiiale
regimului totalitar. Reprofesionalizarea acestora va necesitahari
eforturisi multiani.
Evolutia acestor servicii in perioada 1 944-1989 a fost tnau-
matici si plini de invitdminte.
Primele acliuni executate de sovietici, dupd intrarea trupelor
Armatei Rogii in Bucuresti, au fost confiscarea arhivelor serviciilor
de informatii s! a cifrului de stat, elimindndu-se astfe! elementele
esentiale exercitirii suveranititii statului romin. Pdni la incheierea
rdzboiului si dupi aceea, organele si serviciile sigurantei statului
romin si-au desfdsurat activitatea sub un putemic controlsovietic.
ln perioada 1944-1958, in Rominia s-a produs bolseviza-
rea si rusificarea tuturor componentelor sistemului de securi-
tate, adici armati, for,tele Ministeruluide lnterne, trupele de grdni-
ceri, serviciile de informatiisicontrainformatii, ca de altfel, toate
celelalte^institutii si structuri ale statului.
ln structurile organizatorice ale institutiilorvitale ale Romi-
niei au fost incadrati, pe ldngi consilierii militari sovietici, agenti ai
serviciilor secrete ale U.R.S.S.
tn 1948, a luat fiinti Directia Generali pentru Securitatea
Poporului, in fruntea cireia a fost numit Gheorghe Pintilie (numele
adevirat - tsodnarenko Pantiusa), evreu basarabean, infiltrat in
Romdnla in 1938, cu misiunea de a organiza o retea de spionaj"
Arestat in scurt timp de autorititile rornine, a fost pus in libertate in
au gust'l 944. Departamentul de lnformatii Externe din acest organ
a fost condus, piniin 1957, de generalul-maior Nicolau Sirghie,
evreu sovietic, panasutat ?n Ron'ldnla in tlmpul rizboiului, ulterior
capturat si arestat. lntre anii 1 958 -1961 , Nicolau Sirghie a con-
dus Directia de lnformalii din Marele Stat Major al Anrnatei ro-
m6ne. Peste tot, Nicolau Sirghie a fost secondat de col. Petrescu
Fetre (numele adevdrat - Gonciaruk Fiotr), agent sovietic, lnfiltrat
in RomAnia inainte de rdzboi, arestat si condarnnat pentru ac$iurri
de spionaj, eliberatin august 1944. Directia de Gontrainformatii
militare a fost condusi un numir de ani de generalul Grigoriu
Naum, evreu basarabean, parasutatin primivare anului 1944in
Predeal. Serviciul de Contra-informatiial Securitdtiia fost coman-
dat de Misa Petruc, agent sovietic, dondamnat lJ moa*e pentru
spionaj de citre autoritifile romAne inainte de rdzboi. Pedeapsa a

162
fost comutati, fiind apoi eliberatin august 1944.De reguld, p6nd
la nivelul de sefi de birouri, ofiterii din serviciile secrete ale
Romdniei, cel pu{in pind la "Declara,tia din aprilie 1964,,; au
fost agenti profesionisti ai serviciilor de spionaj si contraspio-
naj sovietice sau a.u fost recrutali de aceste servicii. La aces-
tea, trebuie avut in vede;e faptul cd unele cadre de bazi din
armat5, Ministerul de lnterne si serviciile de infornlatii si
contrainformafii, pe timpul pr"gitirii in scoli 9i acaOemii Sovi-
etice, au coErstituit tinte ale serviciilor speciale sovietiee, in
vederea recrutdrii.
ln acetasi mod, pnocedeazdin zilele noastre serviciile secre-
te si rnilitane din $.U,A. sialte state occidentale, unde se instrE;iesc
ofiteri din fostele state rnembre ale Tratatului de la Varsovia.
' Frirnul pas spre descdtusarea armatei ronldne sia seruiaiilor
de infornnatiE si conf nainformatil s-a ficut ?n 1958, prin retragerea
consilierilor sovieticE" Dupd achitarea datoriilor de rdehoifatd de
LJ"R"S.S. ?n '!96?, pnocesur!de desprlndere a RomdnieidEn coniajuB
seivietie s-a aceelerat"
Dupd ,,#ealaratia din aprilie 't964, e unoscutfi im ffiee ldent
e{nept ,,Oeefa ratia de independantd a Rormdnief ', servFeille de infoa"-
ma$1; gl de secu,rritate ale Ronn&nlei au iesit tstal de suh influenta sc-
vietic*, s-au cunfifat treptat de teiate cadne[e prornovate de rusi"
Totqrdat*, au Trieetat orice schimburi de lrafsmratil si materiale, prsoes
ee a fost des&vfrnsit dupfi 't96E.
Dupd evemimentele dlEr Cehoslovarlia, Rom&nia a fost
trecutd, de e6tne sgrionajr"ll sovietic, in rf,ndul statelor osti!*
Li"R.S.S. si tnatatd irr conseein!ff.
$enviciile de infonnnatiiale Ronr$nieiau avut o penioad*
de efie ienii nnaximA cuprinsfi intre august tr g68 si august ,l g?8,
ad[eE intne invazia din Gehaoslovacia a tnupegor Tratatuiuri ete ila
b?rsovla si trf;darea generalu*ui-loeotenemt lon Mihai Facepa,
fc*t Hoetiitor al sefului DirectieF de lnfonrnatii Hxterne. Dupd Tg?8,
, de !mfeirmatii
ffiir"eetia , HNterne s[r ffiireetia -_ lnfornrat!iaArnnste6
t - de t --__-'-
aar $ntrat tre{n"-* profa:ndd en"}a$, dim sar* r}u au ieslt pe deplFm
n!e I p&ru& im pneaemt" Hste evldemt ed, eiup* c trdc"jare rte asemrerrea
pncp*rti[, aq"i fost $Leate rm6sLsride EirmEtar* s! regmedfiere a daumel*n
pil*v*ctrte de tr&d6tor cane, ?ntn* aFte8e, a* qfrnss sB [a o g*$!r,e a seru!*
e iilsr de InforunatiF, spee6a!laste im actf,vEt*tii* stn$indtate, c** m:a,.$*nfrta-

tsa e Fertremte I mr 3*n*fesion ste. Fmste* r.[!* d I r"t str* i md tmte oc *i p;rt*
fi

de ofitenlF
I
frSirect[*t
I
eie 9n'af&ra?rat[F
t
a &rprlratef
--__ au fos{ q$e${.gir.}tr:te"
,

r O.1
rAnd pe rind, astfelincit, in decembrie 1-989, nu se maidispu-
nea de nici un ofifer de informafii instatele membre N.A.T.O. si
niciin U.R.S.S. si China. Fostei Directii de Informalii Externe a
Securitdlii is-au impus, de asemenea, o serie de servitufi care au
condus la reducerea drastici a eficienteisale.
ln aceste condifii, nu este de niirare ci Rominia afostsur-
prinsi de o serie de evenimente ce s-au produs in Europa in anul
1 989 gi nu a fost prcveniti de pregitirea in strdinitate a u nor a$iu n i

subversive, deosebitde periculoase, nu atit la adresa regimului


politic care, oricum, nu mai avea ganse de supravietuire, cdt la adre-
sa integritdtii teritoriale a lirii, a independenfei si suveranititii sale.
La sfArsitulanului 1989 giin primele luniale anului 1990,
Rominia putea fi scindati, aga cum s-aincercat prin evenimen-
tele de la Tirgu Mureg, scenarizate la Budapesta si puse in
aplicare,,in teren" de agenfi aispionajului maghiar. Se ;tie, cu
totali certitudine, cd lSranii romdni din satele situate in jurul
oragului TArgu Mureg au fost chemali telefonic si stirnifi impo-
triva maghiarilor de agenfi ai spionajului maghiar. S-a dorit un
mdcel spontan care sd expuni Rominia oprobiului Europei si
lntregii lumi, pe fondul cdreia sd se organizeze o intervenfie
armatd si o divizare a Ardealului.
Adiugind latoate acestea politica de izolare si manibstirile
de ostilitate din partea unor cercuri din Occidentsi mai ales din
S.U.A., se poate inlelege rolul minor pe care l-au jucat mulfi dintre
agentii diplomatici si de informalii romdni din stdinitate in prinnii 3-
4anidupi rcvolutia din decembrie 1989. Nicidupizeceani, eficienta
9i rolulacestora iru se ridici la standardul necesar.
Pentru a se putea asigura coordonarea activit5liiserviciilor
de informalii care concurd la realizarea siguranfei nafionale, este
necesar& restructurarea, reincadrarea, dotarea corespunzitoare si
stabilirea de obiective gi misiuniin concordan$f; cu noua situgfie a
Rominieisi a perioadei istorice pe care o parcurge, in acord cu
conceptia strategicd de apirare afirii, elaborati cu atdtaintirziere-
Considerim ci pregedintelui Romdnlei gi Consiiiului
Suprem deApdrare a ]irii le revine sarcina de importanti vitali <le
a pune pe baze noi sia coordona serviciile romine de informalii,
care trebuie sd redevini servicii @ionale, gi de a nu pielde controlul
asLrpra acestora, prin subordonarea lor unor interese striine.
in secolul XXt, Rominia va continua si se prezinte ca
o tari vulnerabili fafi de acfiunile serviciilor de spionaj str6ine,

r64
datoritii puterii economice scizute siin continui degradare, a erodd-
riiautoritifiisieficientei institutiilorstatului, a divizdriiscenei politice
dar mai ales din cauza incompetenfei, iresponsabilitdfii, ineficientei
gicorupfieieterogeneiclase politice din Rominia, care a reinviat
traditiile fanariote.
Spionajul magfiar va continua sd reprezinte cel mai
mare pericol pentru integritatea teritoriali a Romdniei. Acesta
are o puternici bazi de recrutare de agenfi in rdndul celor 1,6 milioa-
ne de minoritarimaghiari din RomAnia , iar U.D.M.R. gi Biserica
reformatd, in frunte cu episcopul Laslo Tilkes, sprijiniti 9i de Vatican,
constituie acoperini putemice pentru atingerea obiectivelor Ungariei,
adicd o autonomie teritoriald a maghiarilor, urmati de desprinderea
Ardealuluide Rominia.
Prezenfa la guvernare a l,.l.D.M.R. in coalilia Conventiei
Democratice a constituit o victorie la care Ungaria siservlciile
sale de spionaj nu au visat niciodati din 1920, de la semnarea
Tratatului de la Trianon, si pind ?n zilele noastre.
Prezenta minigtrilor, depurtafilor, senatorilo4 a secre-
tarilor de stat maghiariin guvern, in comisiile de apdrare, pre-
cum si in organele'locale au deschis o adeviratd ,,mind de
aur" pentru spionajul Budapestei.
Rominia nu maiare nici iJn secret de oarecare impor-
tanfi pentru securitatea Rorniniei, pe care spionajul maghiar
si nu-lcunoascd. Toate acesteavorfi folositein mod sistematic
de citre Ungaria impotriva Rorndniei la ?nceputul secolului XXI si in
continuare. Cei care au guvernat Rominia in ultimii ani ai secolulu i
XX cu ajutorul U.D.M.R., adicd a! Budapestei,-au deschis largi
posibiiitefi de manifestare factorilor externi si interni care lucreazi
sistematic la subminarea bazelorstatului romdn si vor purta intreaga
rispundere in fata generatiilorviitoare ;i a istoriei fentru consecintele
ce vor urna.
in ultimii 15-20 de ani, Rominia s-a dovedit incapabild
si dea vreo ripostd inteligenti pollticiiconstante a Budapestei,
de subrninare a intereselor sale in Transilavnia, in Europa siin
intreaga I u me.,,LS TORIA IRAA/S I LVAN I E f ' (Erd6ly Td rtenete),
apirutdln EdituraAcademieide Stiinte a Ungariei, in 1986, sub
coordonarea lui K<ipecsi Bt6la, miniitrul 6u[urii sub"regimul totalitar
kadarist, cireia Academia de Stiinte a Romdniei s-a dovedit
incapabili si-i dea o replici, se vihde ih prezentin limba englezd si
in RomAnia...

165
reatizato* o"1T[tt:i*"1-#tii:il, *.r. Ge**a,re. Anexa 3
".n
Amiralul Wilhelm Canaris - seful ABWtsHR, Richard Sorge, "spionul secolului XX"
Serviciul de Spionaj Militar al Gennaniei - agcnt al G.R.U. -
in cursul R6zboiului al Il-lea Mondial. pe timpul nrisiunii sale in Japonia.

"Kim" Philby - spion K.G.B-,


Generalul William Dounovan^ la Beinit - in 1963 -
fondatorul C.t.A, ( 1947). inainte de a se retrage la Moscova.
A spiorrat cu sucees pcntru rusi.
timp de 30 de ani.

Anexa 2
Col. Oleg Petrovski, spion al C.I.A.,
la proces (Moscova, 1963).

Maiorul Ge.ry Pawers - "spionul aerului".


Agent al C.I.A. (re5e).

Anexa 3
t{=,#tr*UrU r

Stella Rimington,
director general al Serviciului de Securitate
al Marii Britanii.

Anexa 4
:; r.-1 1
-l:"
a.*
.<

#itffii4
l':.151,:l.-;iirttt!j,
ll,ilittlr{lk-a
I rllllt!

Cartierul general al C.I.A., de la Langley - Virginia,


inaugurat in noiembrie 1961. Anexa 5
r_fi
\:

^_-4+.--i,
'!i--4-a

%,#$
Cartierul general al Agenliei Na{ionale de Securitate,
din Maryland, situat la 30 km de Washington.
Anexa 6
t.".6At*ll_rar lPt
ztt ?'*r"-:.zi
cf.rdrl',rr;-**ll

Sediul Pentagonului (Ministerul Apdr[rii al S.U.A.), din Washington D.C.,


in care se afl5 Cartierul general al Agenliei de Informalii a Aptudrii S.U.A.
1O.i.a.;,
cu un efectiv de 5.000 ofi{eri.
Anexa 7
Sediul K.G.B" (Moscova).

Anexa 8
. i; "1F-.-'*..: q.a, *- Y ^: a" F n
i r, ..llt' s T- q r r, * i r ;:
' i' ;'1|!.ntfl$: $ fr' f S'i S *-t I'

Sediul Servieiului de Securitate al Marii Britanii (M.I.-5) - din Londra.

Anexa 9
Sediul Serviciului Secret de Informalii - "M.I.-6"
al Marii Britanii (Londra). Anexa 10
I,REZIDEN' CU ACOPERIRE DIPLOT4ATICA-SEF DE RETEA
illliBFlllisiJil:l :u i:8",:l"x?Bi;i3ilxli?i:iEi
I.REZIDENT ADJUNCT PENTRU ASIGUR^RE^ A RET€LEI
3E :Eiuii .s!,.BsE UMA[L.Dg"JryF_gFMAT[
RETEAUA MODERNA DE SPI O NAJ
SEF OE CPTUIA
s.RTZID€NT ADJUNCI ILEGAL NATURATIZAT-'EHNIcA ( SChCMO StONdOrd )
6-cFLUti tLE6AtA oE A6ENTt INFtLTnATt sr NAruRALlzart
7'8TZA TEHNICA A RETELEI
a-LrcaruRt.clFRArE oe tEtEcot.tr;ritc,rtrr
,q
&,.h\-t &#
j]l_u*
,--?td\.
ffi'tr( \),-,,.__=\ F, /
@-o,.o,
--{o,r/
oA ait,
- / /Y 6)

.,aA/ \ ,*1,\'* 'ff " ,,Ai,)n'$' /^/ L

'[
':i/ {q 1f;l ; ,-
Jd II
[\t
*r, \ '

\ ]
H
.b:,*'.orwh;
illllffi$-l
ln, , \,,, *,'{. {t#:}/
rfr""

'1 \.\
TH /
a
/.4 "fffrff if- 'i'
*'rt)
iil
r{il / lK \p
,",Xt
il '?
(", ro^ftli {-*
Ul h'tr1/ n
]' I . ..- ,-ron,rfi{*#*3
';i}:ltii,,, :i*pcRT^Nr

Anexa 11
COMUNITA?EA SERVICIILOH
BE CERCETABE STAATEGICA ISPIONAJ]
A S.U.A. - pOTRtVtT rEclts.elgB DIN 1S9g
PENTRU SECOLUL XXI

DI
l

CENTRUI. fIONAL DE
CE RCETA'IE STNATFGICA

UINECTIA OEZVOLTARE.
iruzEsrnrRe
Of lCIUL PENTRU 5P|]IJIN
DIRECTIA CERCETARE DrRrcTrA cEncEiARt FOIO $l I
tOGISTIC CERCTTARE
RAIAOELECIRONIC SATELITT Ut rMA(iiNE i STNATTGICA
DiRECTIA CEFCE.TARE DTBECTTA cERCEt.{Rt
c0sMtcA $i DE RACHEIE A
AVIATIEI MILITARE
SnlIlllg-lffir? tc r,.r ] I

I I
SPRIJiIJ LOI]ISTIC-
CIRUEIANT LA INUPE
L_
OITHECTIA CERCETARE DrcECrrA cEFCEilf,E I
OcEANoGnAFICA A AERIANA a nvlalrl I

MAHII.JEI MILITAFE IJ,IIL ARE I

CENTRUL SPATIAT AL
MARINEI MII-ITARI

Anexa 12
Iiv'(iltit't I.\tilll I(:lll.ofi lil; ilulot{v t't'il .\l lili ,\l:(:t- lll'l'll'l:
.t t.li t:Ii Ilt,; fi l't' t r; t ftL.\li

Anexa 13
u )M t.tt',!t A I t:'A s t: {twcil L ct tI fiF i NFo Rttt.4 Il / is /,ti 0 $iAJ }
7

SI fiF SI:CIJI?|1 A!'I: A h,IAft!! BRTTANI/


(Dt4td l_egeo Srtrvu;iltt Sccreta - lg94)

I COMITETUL PEMRTJ
INFO'tMATII SI $FCURITAT€

tltlNlSTRU DE ll.lTERl.JE

:'11Epgl-
5gpy1g1g1 111 .i. PRFgED| N rErE sl cOonoor.inion
De lNronM^ril L{LITAUE Ar. coMln€rul.ut t{txT pENTRU
INFORMATII I ',rr'

coRPUL OU nNALiei Sl.EstMnne


+ STCRETARIAiUL. MIKT FINTRU
tNFORMATil.

Anexa 14
.#: x254
"',1"'^ t
Z,/ - y'
--Q-:rr S tr\r:

i& ".,.:
:'r'li

8" '-
PACIFIAUE--'l

Vedere generald a disputei globale a centrelor de cercetare


radio-electronici alo Agenliei de Securitate Nalional6 a S.U.A. (N.S.A.).

Anexa 15
t! /1 .0i
--:i)i\ I
u7 \ I o'l.i
! '-r-----J-----?,
I ld.i \rv-I I

tl r{. J

fTrrllg:l- 1-*l*",i*=----tl
i
ll\-nr!
! i .ari
,, \t,,/ t{
73-* 39 )*'--Fj

a) l
"r, .,
Hawaii

85 - Yarim! Piovin!
g€ - Suglr Grot.

OCEANUL
D GERMANIA FEDERALA

PACIFIC o 88 - Augsboerg
89 - BrdaiDlog
90 - 8d Kou:nrci
50 km. 9 1 .8ad Tel.
92 'Bgilin

95 - r.st.r&!.9
ilt.*' es.Fir
96 -
9?
Aindlrd
.8..dorn.vrn
9B . Ecntardlng.. AAF
99 . Ml Edd.'n
1 00. frsncton
1 02 - Sickrl!AAF
STATELE UNITE qoncd.ld afB 104 -Hlld.lD.rg
2E -
I -UCtso. qrid.
Mrt Olll aF8 56 - Suilllnd
30 - i 07 . ldrr Ob.rn.lt
108 . Kri$rrlrut.rr
€: Oltutr ArB
- to9 - xtln9.F
5 - EaalsnAFB 62 ' Fod Mdnorlb
63 - MC6&mp L!i.un.
S. 35 - Fod McPh€r$n 61 - Fod Are99
K.nar
(odlrh t 13 -Fnm.sn.
9. 65 - Tr6k.r aFB
l0 . Kn! $lmon 66 -TobyhsnaArdyD6Fl rlS.Schl.iwig
11 -tro4h-EadCar€ 39 . Koni. II0-$0tttrd-vdhing.n
68 Sh.w AFA
-
69 - B..gd.os AFB 118'2q.ib.lck|hAE
15"a.aleAF8 ARAEIA SAUDITA
16 . tod cr! 4a - Scnotl.ld Arr.cls 72'Good{olloi aFg
17-lmtei.lBrlch 73 - (ollyAFB I l9 . Oi.dd!

20 " Sa^oi€go 46 . Gro8l L6Xos r6 - Sonlrgone AUSRLIA


?? - Sk.99slta.d I 20. vrclonr8r(!ckg
79 - Lrngr.y AFg l2l -trodhWanCrr.
t22 - C.nbcnr {r.hfrdn
?6.wisi@ron OC 3a " NASgiuns*ick 6? -Jim Cr€ek,Os

Centrele de cercetare radio-electronici


ale Agenliei de Securitate Na{ionalS a S.U.A. (N.S.A.).

Anexa 16
AZORE
JAPONIA 9i COREA de SUD
9AHAMAS
I 26 - Gr.nd Eohara

'27 - O:iawa

Marea
Japoniei

OCEANUL
PAC IF IC

Okinawa /o
0
.o0
..n
$
J
^\o
'0 .*c
HONDUMS

1 55 - La Creoa
ISBNDA
156 -Xella!ik
2OO !m
"ffi* , 50km ,

153 -N:ol€s
I 59 - e.r.d's,
183 - SireA
MAREA BRITI\NIE
FILIPINE
1 62 - Camp iana 185 - ClariAa
1 86 - NAS Cvo, o.inl
I8t - Sub'c aar
r88 - SanUiSlel
I €6 - KroIo
POPTO-FrCO
169 "Oln.
172 -iadaraL.n.inn€r MARA BRITANIE
173 "Wakianar AS ' 9C ' RAF A,irnb!;y

l75.KWAJAL€IN
1 93 - fiAF Chick$.d3

MAFOC 1E! - Edral


195 -RAFEiqhWycomDe

I ?E " ORIENTUL APROPA] 133 - FAi{ilde.hail


234 - RAf kuirhoroe
OMAN 2Ci - Sou!i qur!.9
i 79 - Masiraf lsianc :03 - Thlrs
204 - Ft,ngdatt
PAKISTAN.
2Ot - $!ln.Xcn ai.St.tion

Centrele de cercetare radio-electronici


ale Agenfiei de Securitate Nalionali a S.U.A. (N.S.A.).

Anexa 17
TURCIA
207 -A9r., Mo.r Atarst
?09 . anr.ly!
?i0 - Diylrb.i,.
2l I - Edi.ne
213 -,:mii

217-San&n
2!E-Sit!
2t9. Srnop

>'u?
UFSS
222 ' Mo$ou (a'irrkr

'-, ilc,d. /1
Rhinrnie dt
westohrlir rJl I
Baze tolosite do NSAin str5initato
Britanice
223 - 8rr..
225 - Ftatio6 Pi.t

22A - vicloi. Srn.rl!

231 . Anbrtt.d. o. Pt.gu

233 .Anbess.d. de Ca,.e


234 . Amt.strd, dAccts
235 stt.t.t foa s.Gtlie S6ta.
23/ Anb.tRtdt d. Bldta.s1
238 - anb.sttd. fttroot
239-Anb.sttda*Ltbnw
240 . ambt$td. a, V.frav'.
242 . Aabatstd. d. Fteto.tt
2r1 ' Ametttd. t. L!s.i6
Canadiene
2.6 - h.n Etvat$.t
N@-Zeelandeze

Australiene
Norvegiene
2a0 .anatNt.de !. Siltpkat
23t AmhtsttdE dP J.addz

GREC|A, CTPRU 9t

14 ---
ZoE rio 2'15.
1 z07 a
'|
"TUROUIE

€t
Met 144.
CHYPRE
M edi te rra n 6e 24e.ffFrm

Centrele de cercetare radio-electronici


ale Agenliei de Securitate Na{ionald a S.U.A. (N.S.A.).

Anexa 18
Tehnologie spaliald din "Rdzboiul stelelor" a Federatiei Ruse.

Satelit militar de spionaj al S.U.A. inuz curenr -1999.


" '
Anexa 19
Satelit american de cercetare strategicd al C.I.A.,
folosit in r[zboiul din Golful Persic - 1991.

Anexa 20
Imagine ob{inutd prin satelit a santierului naval
de la Sverodvinsk, unde se construiesc submarine
cu propulsie nucleard, purtdtoare de rachete balistice
intercontinentale cu incdrcdturi atomice.

Anexa2l
f'#^:
-g: :') )

'<-t\
ii
-

1c
i?,t*
t;:li
r_;, ,,
rl \ {
I i \\-
,l \\
rl \
-,

T)-tnatatgtlo laeer in amplaaanent ter6etru bllndaI; -


2) oellnlE reflectoare a fasclcululul laser; l) eqrltEtor
Ei .iiona ae iransnitere s datclorl-+l-"Jrii iiaiiarn cu
telescop ln lnfrarotu; 5) lntercepior conventfinif (con-
talnere dtstrlbuttoare de nlslp, blle, platforrne'cu ar-
mament convcn!lonal.etc.); 6) faz{ de intcrceptar6 extra-
atmosferl.cS; ?) fazd. de lntegceptare endoatmoiferlcX;
8) etatle dc radiolocatle; 9) rlchetl antlrachettr;1o)f""-
clcul laeer rcflectat gl foca.J,lzat; 1l') capcte de -1upt6,
desprlnac da rachcta purt[toarc, pe tratectorla ba].l;t16I
rprc oblectlv; 12) lnetalaiie laoer cu raz6 X: 13) lnclr-
cdtur{ nuclcard dc 1n1t1ere a radlatlct X; 14) elstem dc
dirlJare a fadclculqlor de raze X spra obJ.ectlve; 15) fas-
cicule de raza.X; 15) eatctlt de ceicetare-suprayegtrere-
avertlzaro; 17) platfornl cosolci orbltald cu-rachEte
antlrachetS, lnterccptoare

Elemente componente ale "R5zboiului stelelor"


lansat de preEedintele S.U.A.,
Ronald Reagan, la 23 martie 1983.

Anexa22
1.. *

.J' 4
&. l+.1,
dr{tdi ii

Anexa 23

, ';A4F :!a
d . 1--*{:__;<&:".._
;'Y--.l@: -.r ""t:C._g;iirff*&;lra/;>{

SS -25 - cea maitemutl rachetd intercontinentald din ,,Trupel e de Rachete Strategice" ale Fe
Federalie Ruse -
"Divizia de rachete SS-25" - in raionul poziliilor de tragere" (vedere pan-oramica C.I;j.
if
d*.
ta

Aparat foto de spionaj !'Mfl{OX"


- realizat de K.G.B. si utilizat in intreaga lume.

Anexa 24
Aparat britanic de ascultare a convorbirilor - model "M.I. 6",
mascat intr-un pachet de ligiri.
Anexa 25
3MAl-l-
*_;ff-3
iCONDEa'lSERs

Aparat miniaturizat de ascultare a convorbirilor


(model britanic).

Anexa 26
Sistem miniaturizat de emisie - receplie
de spionaj (model britanic).

Anexa 27
BIBLIOGRAFIE SELECTIVA
1. HARRY HOWE RANSOM -,,CIA si securitatea nationald"
Editura Harvard University Press
Cambridge 1958

2. CHARLES WIGHTON -,,Ei au spionatin Anglia"


Editura Odhams Press LTD.
Londra 1958

3. SANCHE DE GRAMOND -,,Rdzboiul secret"


Editura, G.P. Putnam's Sons
NewYork 1962

4. CHRISTOPHER FELIX -,,Spionul si stdpiniisdi"


Editura Secker si Warburg
Londra 1963

5. ROBERT HAYDEN ALCORN - ,,Spionii nu primesc onorurin'


Editura Jarrold's
NewYork 1963

6. ALLEN DULLES - ,,Profesia de spion"


Editura Harper- Row
NewYork 1963

7. ARCH WHITEHOUSE - ,,Spionaj gi cantraspionaj"


Editura Doubleday
NewYork 1964

8. MONRO MacCLOKEY - ,,Comunitatea seruiciilor de


informalii americane"
Editura Richard Rosen
NewYork 1967

9. BRUCE PAGE -,,PHILBY Serviciutdelnfonna(ii


PHILLIP KNTLEY (britanic) pe mAinile unui agent
DAVID LEITCH sovietic"
Editura Robert Laffont Paris 1968

166
10. ANDREW TULLY -.Super-spronrT"

NewYork 1969
11. RAIMOND SETH -,,Enciclopedia spionajului"
Editura New English Library"
Londra 1972

1Z.V|CTOR MARCHETIgi - - Cultul spionaiului"


JOHN D. MARKS ',CIA DellBook
Editura
NewYork 1974

13' F.RD RowAN ;tli?:3;Tl',ff#,',r.,,,,


NewYork 1978

14. DENNIS EISENBERG - MOSSAD -,,Serviciulsecret


URIDAN, ELI LANDAU al lsraelului"
Editura Paddington Press
NewYork 1978

15' NTGELWEST
;!!!",lir"J'iifi"i,o",,,,,
Editura Goronet Books
Stoughtor1982

16. JOHN BARRON -,,K.G.B. - astdzi"


Editura Goronet Books
Stroughtor 1983 ',

IT.VICTORSUVOROV -,,fnintimitateaSeruiciutuiMititar
de I nfo rm a,ti i S ovi eti c"
Editura Berkley Books
NewYork 1984

18. R.U. JONES ' ,,Cel mai secret rdzboi"


Editura Coronet Books
Stoughtor 1984

L{J7
19. BRIAN FREEMANTLE -,,K,G.B,*
Editura Futura Macdonald
Londra 1984

20. JAMESADAMS -,,Noii spioni"


Editura Hutchipson
Londra 1994

,21. MARK LLOYD - ,,Cartea Guiness asupra


spionajului"
Editura Guinnes Publishing
Londra 1994

22. MARK GALEOTTI -,,Agenda KremlinuIui"


Editura Janers lntelligence
Review,Goulsden
Marea Britanie 1995

23. MICHAEL HERMAN - ,,INFORMAT\\LE - factor de


putere la pace si rdzboi"
Editura Cambridge University
Press NewYork 1995

168
Guprins
Capitolull
RAzeoRteLE MoNDIA,LE gl SPIoNAJUL MoDERN .. ........,.,. 7
Triddtorul Sturza, precursorul lui Pacepa
Obiectivul luiCanaris: petrolulrominesc ...............'. 9
Rizboiulspionilor .......'.... 10
Micel ruso-gennan... in folos american ..............,.- 12
Germania -salvatdde... insurectia romini ! .......'.......-...-..'..... 13
Frontulinvizibil
Drept recunogtinfd - generalul Pafton-asasinat!
SUA- asul dii mdneca evreilor
Trei Conferinle cruciale care au crucificat Rominia :.........'-----.. 24
Potsdam - cimitirul Germaniei, Japoniei 9i Europeide Est '......: 26
,,Am cd,stigat, triiasci rizboiul rece!"............--..-...........'...... ----. 29

Gapitolulll
SERVICIILE SEGRETE PE FRONTULANTICOMUNISMULUI . 34
34
$coala germani: Organizalia Gehlen ........-----.--..----.-----.....-...-
Agenfia Centrali de lnformatii - C.ltA. ..'.-...."...'.... 40
AgenfiaOe lnformaliiaApiririi-D.l.A. ,,............r.'...-............... 46
Aoentia Nationali de Securitate- N.S.A. ...........:..................... 50
-t,
GIA - Ml 6, doifrali de cruce .....'......-..
52
Tehnoepiona.liul ................. .".............. 62
Egecuri multe gidese,... cheia marilor succese! '...................... 67
Siionii,... membri de partid? -..--.--..-.-.. 71

Gapitotullll
cuLtsELE nAzeotuLul RECE ........77
S.U.A. - militarizare de (10.000) miliardel .'........'... 78
Doctrina Truman ...........
Directiva N.S"G. -68
,,Monstruozitatea" C.|A..,.i............i.. .'-...'....'..-...,..- 86
F.B.l.gi,,pericolulrogu" din S.UA. .......'... .'.-....".... 93
,,Mai liine moG decitcomunist !"...........;........... .... 95
Democraliein stil arnerican: ,,lisie negre",
ascultiii ilegale gitumitori. .'........... 97
,,Gontractul cu Rominia" apa$ne...
Partidului Republican din S.U-AJ .................'.........-.............100

169
Dosarele Securitifii- gestionate de C.l.A.?! ......102
,,Marca C.l.A." - asasinatul politic ..,104
...............
Experimentul Jugoslavia ..................... 105
Dej-,,VulpeadinGarpafi"......."...... ....................106
1968 - Marea Sfidare ...... 109
,,Dacd era protejat de Securitate,
Kennedy murea de bitrinefe!" ...-........... ........... 113
Pacepa si allitrdddtori de Neam ........'114
Polonia-repetiliipentru'89............. .....................116
Reagan - actorul din ,,Rdzboiulstelelof' -........ .......120

9apitolullV
SERVICIILE DE SPIONA.J ALE SECOLULUI )O(.
PERSPECTTVE. ............ ......................123
Comunitatea serviciilor de informafii ale S.U.A.
StrategiisiobiectivepentrusecolulXXI ................130
Gomunitatea serviciilor de informalii ale Federatiei Ruse .... "... 132
Serviciile secrete ale Marii Britanii ................. ....... 140
Serviciile secrete ale Franfei .............. 149
Serviciile secrete ale lsraelului.... ..-....153
Alte serviciide spionaj pentru secolulXXl
Romdniain angrenajele spionajuluistriin ...............................159

Anexe .........167
Bibliografie ....................195

na