Mediul CERCETĂRI ŞTIINŢIFICE

Ambiant

RESURSELE VEGETALE: STAREA ACTUALĂ,

PROTECŢIA ŞI FOLOSIREA RAŢIONALĂ
Dr. hab. în biologie Gheorghe POSTOLACHE, şeful Laboratorului silvicultură şi
geobotanică, Grădina Botanică (Institut) a AŞM
academician Alexandru CIUBOTARU, directorul Grădina Botanică (Institut) a AŞM
Dumitru GALUPa, directorul Centrului de Tehnologii şi Proiectări Forestiere al
Agenţiei pentru Silvicultură „Moldsilva”
Dr. în biologie Adam BEGU, directorul Institutul Naţional de Ecologie

Prezentat la 3 iulie 2005

The present situation on protection and use of natural resources from Moldova are presented.
Analysis of forest, steppe, meadow, aquatic and swampy plants resources has been carried out. The
aspects of sustainable utilization and main values of natural resources have been examined. Approa-
ches on optimization of rational use of natural resources are presented.

Resursele vegetale presupun tota-
litatea produselor şi foloaselor obţinu-
te din formaţiunile vegetale care pot fi
valorificate şi utilizate pentru anumite
necesităţi vitale. Spre deosebire de alte
categorii, resursele vegetale sunt rege-
nerabile. Există câteva categorii de re-
surse vegetale: forestiere şi ierboase (de
stepă şi de luncă, acvatice şi palustre).
Resursele forestiere includ totali-
tatea produselor şi serviciilor pădurilor
şi terenurilor cu vegetaţie forestieră,
care pot fi utilizate pentru satisfacerea
necesităţilor vitale (Postolache, 2003).
Pădurile constituie una dintre princi-
palele bogăţii naturale regenerabile şi
au o importanţă strategică deosebită,
fiind parte componentă a patrimoniului
natural naţional. În cazul unui sistem
de gospodărire raţional, pădurea poate
oferi beneficii economice constante,
fără ca aceasta să-şi diminueze funcţio-
nalitatea ecologică şi socială.
Fondul forestier al Republicii Mol-
dova ocupă un teritoriu de 392,6 mii ha,
ceea ce constituie 11,6 % din teritoriul
ţării. Suprafaţa ocupată de păduri este
de 349,5 mii ha. În Moldova sunt 30
mii ha de perdele forestiere de protec-
ţie şi 18,0 mii ha de tufărişuri. Aceste
categorii de resurse contribuie la men-
ţinerea echilibrului ecologic. Pădurile
Moldovei sunt de foioase (97,8%), in-
clusiv cvercinee -140,6 mii ha (40,3%),
frăsinete -16,6 mii ha (4,8%), cărpinete
-9,4 mii ha (2,7%), salcâmete -124,0
mii ha (35,5%), plopişuri -5,7 mii ha
(1,6%). Răşinoasele alcătuiesc 7,7 mii
ha (2,2%) (Popuşoi, 2002).
Flora pădurilor Republicii Moldova
include 1008 specii de plante vascula-
re. În Cartea Roşie a Republicii Mol-
dova au fost incluse 60 de specii de
plante vasculare forestiere. Vegetaţia
forestieră include 137 de asociaţii fo-
restiere atribuite la 11 formaţii forestie-
re. Cele mai multe asociaţii forestiere
includ formaţiile: Querceta petraeae
(52 de asociaţii), Querceta roboris (26
de asociaţii) şi Fageta sylvaticae (16
asociaţii) (Postolache, 1995).
Analizând starea pădurilor Repu-
blicii Moldova, trebuie să constatăm
declinul vizibil, care se exprimă prin
următoarele:
• Gospodărirea pădurilor în regim
de crâng în ultimele 2-3 secole;
• Fragmentarea şi repartizarea ne-
uniformă a pădurilor pe teritoriul ţării;
• Reducerea diversităţii biologice a
ecosistemelor forestiere şi degradarea
fondului genetic;
• Incapacitatea multor arborete ac-
tuale de a valorifica potenţialul staţiu-
nilor forestiere din cauza provenienţei
din lăstari a arborilor;
• Necorespunderea multor arborete
plantate condiţiilor acestor staţiuni;
• Înrăutăţirea stării de vitalitate şi
de sănătate a pădurilor, care se expri-
mă prin prezenţa anuală a focarelor de
defoliatori şi dăunători de trunchi pe o
suprafaţă de circa 50-60 mii ha;
• Răspândirea speciilor invazive;
• Necesitatea stringentă de imple-
mentare a conceptului naţional de gos-
podărire a pădurilor şi a reconstrucţiei
lor ecologice;
În conformitate cu articolul 33 din
Codul silvic, resursele forestiere se divi-
zează în produse lemnoase, nelemnoase
şi servicii (de recreare şi ameliorare).
Produsele lemnoase includ totali-
tatea masei lemnoase din pădure. Vo-
lumul total al masei lemnoase din pă-
durile Moldovei constituie 43 mln m3.
Volumul mediu al arboreturilor exploa-
tabile este de 180 m3/ha. Coeficientul
creşterii medii anuale a pădurilor con-
stituie 3,3 m3/ha pe an, iar al creşterii
medii a arboreturilor este de circa 1153
mii m3 pe an. Clasa medie de producţie
este 2, 3. Cea mai joasă clasă de pro-
ducţie o au salcâmetele, cea mai înaltă
– cvercineele şi plopişurile. În rezulta-
tul lucrărilor de îngrijire a arboreturi-

16 NR. 4 (22) AUGUST 2005

CERCETĂRI ŞTIINŢIFICE
lor, anual se obţine un volum de masă
lemnoasă de 360-380 mii m3, inclusiv
45 mii m3 de lemn de lucru, 290 mii m3
lemn de foc, 30-50 mii m3 craci, nuiele
şi nuieluşe.
Produsele nelemnoase (accesorii,
alimentare) includ totalitatea masei ne-
lemnoase (pomuşoare, nuci, ciuperci,
plante medicinale, precum şi animale
sălbatice) folosite în alimentaţie şi în
alte scopuri. În anul 2002 Agenţia de
Stat pentru Silvicultură "Moldsilva"
a colectat 1900 de chintale de aronie,
618 de măceş, 81 chintale de nuci,
1240 chintale de leurdă, 211 chinta-
le de plante medicinale şi 4459 kg de
miere de albine.
Serviciile forestiere de recreare
includ totalitatea suprafeţelor de păduri
din jurul staţiunilor balneare, localită-
ţilor urbane şi rurale pentru recrearea
populaţiei. Suprafaţa pădurilor desti-
nate recreării din fondul forestier este
de 95,9 mii ha. La categoria resurselor
forestiere de recreare sunt atribuite şi
spaţiile verzi din localităţile urbane şi
rurale. Suprafaţa spaţiilor verzi din lo-
calităţile urbane şi rurale din Republica
Moldova este de 5852 ha. În ultimele
decenii populaţia urbană a crescut, la
fel s-a majorat şi proporţia populaţiei
ce doreşte să evadeze din mediul urban
poluat, în sânul naturii, pentru a-şi pe-
trece timpul liber. Procesul de recreare
în pădurile Moldovei (ocoalele silvi-
ce Scoreni, Căpriana, Ivancea, Selişte
ş.a.) se face în mare măsură neorgani-
zat, ceea ce se soldează cu multe supra-
feţe de păduri deteriorate.
Resursele genetice forestiere re-
prezintă o suprafaţă cu vegetaţie deo-
sebit de valoroasă din punctul de vede-
re al originii, productivităţii, structurii,
compoziţiei etc. Au fost evidenţiate re-
surse genetice forestiere de fag, gorun
şi de stejar pedunculat. Este necesar de
implementat resursele genetice foresti-
ere şi de a le pune sub protecţia statului
(Postolache, 1999, 2002).
Impactele naturale şi antropice
asupra pădurilor. Pe parcursul istoriei,
pădurile au avut de suferit impacte na-
turale şi antropice.
În anii 1948-1953 s-a declan-
şat procesul de uscare a ulmului, în
1972-1980 – a stejarului pedunculat
şi a gorunului. Mai mult au avut de
suferit pădurile din Nordul Moldovei.
S-a stabilit că procesul de uscare a
Mediul
Ambiant
cuprins arboretele degradate, de pro-
venienţă din lăstari.
Gerurile timpurii din noiembrie
1993 şi seceta din 1994 au afectat pă-
durile de salcâm. Cele mai multe supra-
feţe cu salcâm s-au uscat în întreprin-
derile silvice din sudul Moldovei. În
total, procesul de uscare a salcâmului a
cuprins 12 mii ha de păduri de salcâm.
Poleiul din noiembrie 2000 a afec-
tat 51 mii ha de păduri, mai ales din
Nord-Estul Moldovei. Au fost afecta-
te pădurile din întreprinderile silvice
Soroca, Şoldăneşti, Orhei, Camenca,
Râbniţa. Mai mult au fost afectate pă-
durile de la altitudini mari 250-400 m.
În întreprinderea silvică Şoldăneşti au
fost afectate aproape 90% de păduri.
Prejudiciul cauzat fondului forestier în
urma calamităţii din noiembrie 2000 a
constituit circa 135,5 mil.lei. Grădina
Botanică (Institut) a elaborat un set de
Recomandări pentru efectuarea lucrărilor
silvotehnice în pădurile afectate de polei.
În anumite suprafeţe de păduri au
fost înregistrate incendii cauzate de tu-
net-fulger, care afectează tulpina şi coro-
namentul arborilor la altitudini mai mari.
Au fost înregistrate cazuri când fulgerul
a fărâmiţat complet arbori cu diametrul
tulpinii de 80 cm şi înălţimea de 25 m,
dar acestea sunt nişte cazuri aparte.
Pe parcursul ultimelor secole, omul
a defrişat multe suprafeţe de păduri cu
scop de utilizare a lemnului, pentru ex-
tinderea suprafeţelor agricole, a provo-
cat anumite modificări în landşafturi,
în structura fitocenozelor, toate acestea
soldându-se cu anumite repercusiuni în
structura şi dinamica fitocenozelor.
În urma unor activităţi hidrotehni-
ce, care au fost efectuate fără cercetări
ştiinţifice, în rezultat au avut de suferit
mari suprafeţe de păduri. În anul 1978
a fost construit barajul Costeşti -Stânca,
cu un volum de 1085 m de apă pe râul
Prut. Ca rezultat al construirii barajului
au fost stopate inundaţiile în aval de ba-
raj. Absenţa inundaţiilor pe parcursul a
27 de ani a dus la schimbări esenţiale în
ecosistemele forestiere şi pajiştile situa-
te mai ales în aval de baraj. În pădurile
din Rezervaţia ştiinţifică „Pădurea Dom-
nească” s-a constatat că a coborât nivelul
apelor subterane. Ca rezultat, s-au înre-
gistrat schimbări esenţiale în compoziţia
şi structura ecosistemelor forestiere, mai
ales din Rezervaţia ştiinţifică „Pădurea
Domnească” (suprafaţa 6032 ha) şi tot
atâtea suprafeţe cu pajişti din această re-
giune. Consecinţele acestui baraj asupra
vegetaţiei sunt următoarele:
• stejarul pedunculat (Quercus ro-
bur) cu arbori remarcabili (mândria re-
zervaţiei) se usucă şi sunt substituiţi de
arboreturi derivate de jugastru;
• ca rezultat al destabilizării eco-
sistemelor de sălcii şi de plop, aceste
ecosisteme se usucă în mare parte şi
sunt substituite şi invadate de arţarul
american (Acer negundo);
• îşi lărgesc aria de răspândire spe-
ciile ruderale (urzica, turiţa), care sunt
străine ecosistemelor spontane;
• a scăzut productivitatea şi a cres-
cut vulnerabilitatea ecoisistemelor din
aval de baraj.
Pentru ameliorarea situaţiei create
în pădurile şi pajiştile din aval de bara-
jul Costeşti-Stânca, s-a propus de orga-
nizat 2-3 inundaţii din contul apelor ba-
rajului Costeşti-Stânca. S-a propus ca
în perioada de vegetaţie (mai-august)
de eliberat anumite cantităţi de apă care
vor umple gârlele cu apă din lunca Pru-
tului şi vor crea anumite rezerve de apă
în ecosistemele forestiere şi în pajiştile
din luncă. Credem că, odată cu imple-
mentarea acestor măsuri, se va îmbună-
tăţi situaţia în pădurile şi pajiştile din
aval de barajul Costeşti-Stânca.
Evoluţia fondului forestier. În re-
zultatul defrişării suprafeţelor de păduri,
plantării unor suprafeţe cu arboreturi
din specii alohtone şi altor activităţi
umane, au avut loc schimbări esenţiale
în compoziţia şi structura comunităţilor
vegetale din păduri. În perioada anilor
1950-2004 evoluţia suprafeţelor împă-
durite a fost dictată, în multe cazuri, de
politica statului. În anii 1947-1970, în
sectorul forestier, la lucrările de împă-
durire, speciile prioritare erau salcâmul
şi stejarul. În anii 1955-1970 s-a acor-
dat prioritate speciilor introducente,
mai ales răşinoaselor.
În anii 1975-1985 a avut loc ma-
jorarea culturilor de arbuşti fructiferi
în legătură cu Programul alimentar de
stat care a demarat în acele vremuri.
În această perioadă au fost defrişate
anumite suprafeţe de păduri şi plantate
cu salcâm, răşinoase, arbori şi arbuşti
fructiferi. În majoritatea cazurilor pă-
durile se plantau fără a se ţine cont de
biologia speciilor şi condiţiile staţiona-
le. Ca rezultat, în marea lor majoritate
s-au creat arborete mai inferioare decât
NR. 4 (22) AUGUST 2005 17

Vegetaţie de stepă. S. Zolotiovca, raionul Căuşeni
arboretele autohtone. S-au format astfel
multe suprafeţe cu arborete slab pro-
ductive, slab rezistente la condiţii cli-
materice extreme. Dar este necesar de
menţionat importanţa ameliorării prin
împădurirea acestor terenuri degradate,
inapte pentru agricultură.
În anul 2002 s-a încheiat primul
ciclu al lucrărilor de amenajare a pă-
durilor gestionate de Agenţia de Stat
„Moldsilva”, după sistemul european.
Actualmente, regenerarea şi extin-
derea pădurilor constituie una dintre
principalele sarcini ale sectorului fores-
tier naţional. Regenerarea pădurilor din
Republica Moldova se realizează pe trei
căi: naturală, artificială şi mixtă. În pe-
rioada anilor 1997-2002 regenerarea pă-
durilor în fondul forestier s-a asigurat pe
o suprafaţă de 21394 ha. Din această su-
prafaţă, 5894 ha (27,6%) au fost plantate
cu culturi silvice, pe 10872 ha (50,8%)
s-au efectuat lucrări de ajutorare a rege-
nerării naturale, iar 4628 ha (21,6%) au
rămas sub regenerare naturală.
Extinderea fondului forestier este
prevăzută de Hotărârile Guvernului Re-
publicii Moldova nr. 107 din 7 februa-
rie 2001, Strategia dezvoltării durabile
a sectorului forestier naţional, multiple
acorduri internaţionale la care Republi-
ca Moldova este parte (Convenţia Cadru
a Naţiunilor Unite privind Schimbarea
Climei, Convenţia pentru Combaterea
Deşertificării etc.). În perioada postbe-
lică suprafaţa fondului forestier a fost
extinsă cu circa 200 mii ha.
În cazul ţării noastre crearea culturi-
lor forestiere este calea posibilă de ame-
liorare, refacere, reconstrucţie ecologică
18 NR. 4 (22) AUGUST 2005
Mediul
Ambiant
a arboretelor degradate, care şi-au pierdut
capacitatea de autoregenerare şi de ex-
tindere a vegetaţiei forestiere în terenuri-
le degradate şi inapte pentru agricultură.
Din măsurile pozitive, în secto-
rul forestier trebuie de menţionat
următoarele:
• s-a majorat suprafaţa fondului fo-
restier;
• extinderea suprafeţelor de păduri a
avut loc prin împăduriri efectuate pe te-
renuri impracticabile pentru agricultură,
primite de la gospodăriile agricole;
• în ultimii ani are loc o creştere evi-
dentă a suprafeţelor de cvercinee, care
se datorează, în mare măsură, trecerii
de la regimul crâng la regimul codru.
Dintre măsurile negative trebuie
de menţionat următoarele:
• necesită o mai mare atenţie proble-
mele de regenerare naturală în arbore-
tele natural fundamental. Deoarece ar-
boretele natural fundamental constituie
un mic procent, în ele sunt concentrate
principalele populaţii de plante rare, in-
clusiv speciile de plante rare incluse în
Cartea Roşie. Arboretele natural funda-
mental necesită o atenţie mai mare din
partea silvicultorilor. Pentru a păstra
genofondul din arboretele natural fun-
damental, trebuie de practicat mai larg
regenerarea naturală, în funcţie de anii
cu fructificare a stejarului. Se recoman-
dă limitarea regenerării artificiale în ar-
boretele natural fundamental;
• se va efectua crearea de plantaţii
din specii repede crescătoare, în scopul
asigurării mai bune a economiei şi po-
pulaţiei cu masă lemnoasă;
• efectuarea lucrărilor stringente de
CERCETĂRI ŞTIINŢIFICE
întreţinere şi ameliorare a stării fondului
forestier necesită cheltuieliconsiderabi-
le, care în prezent nu sînt asigurate de
la bugetul de stat. Este tot mai evidentă
contradicţia dintre sistemul de catego-
rii funcţionale, necesităţile societăţii şi
mecanismul de finanţare a silviculturii.
Armonizarea şi modernizarea acestor
relaţii, fundamentarea ştiinţifică a lor,
previziunea privind evoluţia lor în vii-
tor ar fi baza relaţiilor dintre silvicul-
tură şi protecţia mediului înconjurător,
precum şi cu alte domenii.
Perdelele forestiere de protecţie
Pentru îmbunătăţirea situaţiei eco-
logice, în agrolandşaftul Moldovei au
fost create 30 de mii de perdele fores-
tiere de protecţie, acestea având dife-
rite funcţii de protecţie: a câmpurilor,
a terenurilor şi solurilor, a livezilor, a
bazinelor acvatice, a şoselelor şi căilor
ferate. Perdelele forestiere de protec-
ţie exercită activitatea stabilizatoare în
agrolandşaft prin compoziţia, structura,
suprafaţa ocupată dintr-un anumit teri-
toriu. În legătură cu activitatea multor
factori distructivi (seceta, eroziunile,
alunecările de teren, poleiul ş.a.) apare
necesitatea de extindere a suprafeţelor
de păduri. Astfel, pentru a ameliora si-
tuaţia ecologică în Republica Moldova,
este necesar de a crea mai multe supra-
feţe de păduri şi perdele forestiere. Din
aceste considerente a existat iniţiativa
de a determina suprafeţele actuale de
păduri, perdele forestiere de protecţie,
tufărişuri etc. pentru anumite teritorii.
Actualmente există problema de a de-
termina suprafeţele necesare de păduri
pentru reducerea activităţii calamităţi-
lor naturale.
În ultimii 15 ani multe perdele fores-
tiere au fost deteriorate prin tăieri ilici-
te. Nu s-au efectuat lucrări de îngrijire
a perdelelor forestiere. Ca rezultat, ac-
tualmente avem multe perdele forestiere
degradate, invadate cu arţar american şi
alte specii invazive care reduc funcţio-
nalitatea perdelelor forestiere. Actual-
mente se cercetează perdelele forestiere
de protecţie deteriorate, degradate, cu
scopul restabilirii şi optimizării funcţio-
nalităţii lor în Stepa Bălţi.
Resursele vegetaţiei ierboase in-
clude totalitatea produselor şi foloa-
selor pajiştilor stepelor şi vegetaţiei
ierboase de luncă, care pot fi utilizate
pentru satisfacerea anumitor necesităţi
CERCETĂRI ŞTIINŢIFICE Mediul
Ambiant
ale populaţiei. Până la apariţia omului Majoritatea suprafeţelor ocupate cu neorganizat conduce la scăderea produc-
pe teritoriul Republicii Moldova pajiş- vegetaţie ierboasă sunt utilizate ca pă- tivităţii biologice şi la scăderea fondului
tile ocupau mai mult de jumătate din şune şi foarte puţine ca fâneţe. În pre- genetic. Concluzionând cele expuse mai
teritoriu. Actualmente formaţiunile ier- zent aceasta constituie principala sursă sus este necesară acordarea unei atenţii
boase (de stepă şi de luncă ocupă 348,8 furajeră pentru animalele domestice. deosebite problemelor de utilizare a pajiş-
mii ha, ceea ce constituie 11,3% din Nutreţul sănătos al fâneţelor şi pajiş- tilor naturale ca surse furajere naturale.
teritoriul Republicii Moldova. tilor prezintă şi o sursă importantă de Procesul degradării se desfăşoară
Actualmente în pajiştile de stepă şi substanţe şi microelemente, care, îm- în funcţie de condiţiile ecologice şi de
de luncă au fost evidenţiate 790 de spe- preună cu ceilalţi factori, contribuie la compoziţia stratului ierbos. În pajiştile
cii de plante vasculare. În Cartea Roşie întărirea sănătăţii animalelor. degradate scade ponderea fabaceelor,
a Republicii Moldova au fost incluse 30 Atitudinea nepăsătoare faţă de pa- creşte abundenţa plantelor ruderale. Pe
de specii de plante rare care vegetează în jiştile din luncile râurilor a condiţionat pajiştile de luncă neinundabile păşu-
pajişti. Au fost evidenţiate 165 de asoci- degradarea lor pe mari suprafeţe. Pă- natul neorganizat duce la xerofitizarea
aţii ierboase atribuite la 30 de formaţiu- şunatul neorganizat provoacă scăderea stratului ierbos, la sărăcirea şi degrada-
ni. Cu cele mai numeroase asociaţii sunt productivităţii biologice şi degradarea rea compoziţiei floristice, la scăderea
formaţiile: Agrostideta stoloniferae (20 compoziţiei floristice a învelişului ier- bruscă a productivităţii pajiştii. Utili-
de asociaţii), Festuceta valesiacae (18 bos. Degradarea pajiştilor prin păşunat zarea neraţională a pajiştilor continen-
asociaţii), Puccinelieta distantis şi Ely-
trigieta repentis (11 asociaţii), Bortioc-
hloeta ischaemi (9 asociaţii vegetale).
Pajiştile de stepă se caracterizea-
ză prin dominarea plantelor xerofite,
de regulă înţelenite, ierboase, perene,
mai mult poacee. În trecut vegetaţia de
stepă acoperea teritorii mari în stepa
Bugeacului şi stepa Bălţi. Cele mai
mari suprafeţe cu vegetaţie de stepă
s-au păstrat în ariile protejate Ciumai
şi în apropierea satului Bugeac de la
sudul Moldovei.
Pajiştile de luncă sunt constituite
din comunităţi ierboase formate din
specii de plante mezofite. Existenţa
vegetaţiei de luncă este determinată, în
mare măsură, de condiţiile locale pedo-
şi hidrologice. După localizare, pajiş-
tile de luncă se împart în inundabile,
aflate în văile râurilor şi pajişti situate
pe sectoare neinundabile (dealuri).
Studiul vegetaţiei pajiştilor, precum
şi modificarea lor sub influenţa diferi-
telor măsuri de valorificare şi îngrijire
constituie astăzi baza ştiinţifică a ex-
ploatării raţionale a pajiştilor. Actual-
mente pajiştile din Moldova sunt într-o
stare deplorabilă.
În urma lucrărilor de adâncire şi
îndreptare a albiei râurilor, vegetaţia
luncilor multor râuri s-a schimbat
considerabil. Ca rezultat al acestor
intervenţii, apele freatice au coborât
la mari adâncimi, iar habitatele au
devenit mai uscate. Din compozi-
ţia floristică a multor comunităţi de
plante au dispărut speciile caracte-
ristice, iar în locul lor au apărut spe-
cii ruderale de o calitate şi produc-
tivitate mai joasă. A scăzut evident
productivitatea pajiştilor. Faget. Rezervaţia Plaiul Fagului

NR. 4 (22) AUGUST 2005 19


tale duce, de regulă, la reducerea bazei
fabacee-graminee, proliferând în ele
speciile de plante puţin consumate de
către vite.
Faptul că în trecut pajiştile de luncă
erau înalt productive, iar în prezent nu
sunt productive, se explică prin atitudi-
nea noastră iresponsabilă. Aproape toate
lucrările ştiinţifice din ultimele decenii au
fost orientate asupra problemelor culturii
plantelor de câmp, problema pajiştilor ră-
mânând nesoluţionată până în prezent.
Resursele vegetaţiei acvatice şi pa-
lustre includ totalitatea produselor şi
foloaselor aduse de plantele acvatice
şi palustre. Multe lacuri cu vegetaţie
acvatică şi palustră existau în prima
Faget. Rezervaţia Plaiul Fagului. Parcela 26 C. Faget
20 NR. 4 (22) AUGUST 2005
Mediul
Ambiant
jumătate a secolului trecut în văile
Prutului, Nistrului, Răutului, Bâcului,
Botnei, Ichelului şi altor râuri mici.
Suprafaţa totală a locurilor băltoase
şi mlăştinoase în anul 1960 constituia
circa 26 mii ha. Această suprafaţă s-a
redus în perioada anilor 1960-1980,
odată cu efectuarea lucrărilor de dese-
care şi ca rezultat al îndreptării albiilor
râurilor mici.
Circa 60 de specii de plante vascu-
lare, acvatice şi palustre sunt răspândite
în bazinele acvatice din Moldova. Cel
mai numeros gen este Potamogeton -15
specii. Au fost evidenţiate 57 de asocia-
ţii vegetale acvatice şi palustre atribuite
la 14 formaţii vegetale. Cele mai boga-
CERCETĂRI ŞTIINŢIFICE
te în asociaţii vegetale sunt formaţiile:
Phragmiteta australis (16 asociaţii),
Typheta angustifoliae (10 asociaţii), Po-
tamogehetoneta perfoliati (6 asociaţii) şi
Glycerieta maximae (7 asociaţii).
Este de amintit faptul că populaţia
din Moldova foloseşte un anumit volum
de resurse vegetale obţinute din ecosis-
temele naturale şi seminaturale. Cele
circa 360-380 mii m3 de lemn exploatat
din păduri, biomasa ierboasă din pajiş-
tile folosite pentru creşterea vitelor, o
mare cantitate de materie primă pentru
industria farmaceutică, alimentară etc.
Toate aceste resurse vegetale necesită
o folosire mai raţională.
BIBLIOGRAFIE
1. Blada I., Alexandrov A., Pos-
tolache Gh., J. Turok, N. Donita. In-
ventories for in situ Conservation of
Broadleaved Forest Genetic Resources
in South-eastern Europe //Managing
Plant Genetic Diversity. IPGRI, Rome,
2002. p. 217-227.
2. Chiriţă C., Purcăreanu Gh., Dinu
Val., Doniţă N., Pătrăşoiu N., Ianculescu
M. Pădurea - factor fundamental al me-
diului înconjurător şi ecosistem polifunc-
ţional. Funcţiile de protecţie ale pădurii.
//Pădurile României. Bucureşti. 1981.
3. Popuşoi A. Raport privind starea
sectorului forestier din Republica Mol-
dova (în perioada 1997-2002). Chişi-
nău, 2002.
4. Postolache Gh. Vegetaţia Republi-
cii Moldova. Chişinău, 1995. 340 pag.
5. Postolache Gh. Moldova - in situ
conservation of pedunculate oak (Quer-
cus robur) genetic resources.// Second
EUFORGEN Meeting on Social Broa-
dleaves. 3-6 June 1999. Birmendsorf,
Switzerland J. Turoc, A. Kremer, L.
Paule, P. Bonfils and E. Lipman com-
pilers, p.7-12.
6. Postolache Gh. Probleme actuale
de optimizare a reţelei ariilor protejate
pentru conservarea biodiversităţii în
Republica Moldova. //Buletinul Aca-
demiei de Ştiinţe a Moldovei. Ştiinţe
biologice, chimice şi agricole, 2002,
nr. 4 (289), pag. 3-17.
7. Postolache Gh. Probleme de con-
servare şi folosire raţională a resurselor
forestiere. //Mediul Ambiant. nr. 3 (8),
2003, pag. 25-28.