Explorați Cărți electronice
Categorii
Explorați Cărți audio
Categorii
Explorați Reviste
Categorii
Explorați Documente
Categorii
ro
‚ Glande endocrine
Alcatuire - sunt fomate din testut epitelial glandular alcatuit din celule prismatice,
cubice, cilindrice unite prin tesut lax, vase de sange si nervi.
Tesutul glandular se prezinta sub trei forme:
Foliculii – tiroida
tesut lax
fibre nervoase
coloid
vase sanguine
epiteliu secretor
cordoane
Hormonii eliminati direct in sange sau limfa , ajung la nivelul celulelor ,unde regleaza
intensitatea si viteza desfasurarii anumitor procese, prin activarea si inhibarea unor
sisteme enzimatice.Activitatea secretorie normala, poate suferi modificari prin
cresterea secretiei HIPERSECRETIE sau scaderii acesteia HIPOSECRETIE,
producand tulburari mai mult sau mai putin grave in functie de varsta instalarii si
structurilor afectate.
Hipofiza
I. Localizare: situata in la baza creierului intr-o loja formata de saua turceasca a
osului sfenoid si de duramater fiind legata de baza hipotalamusului prin tija
pituitara(sau tractul hipotalamo-hipofizat).
II. Morfologie
Forma – are o forma ovoida, de marimea unui bob de fasole, cantarind +_ 0,5 g.
III.Alcatuire – 3 lobi
A. Lob anterior (adenohipofiza)
B. Lob intermediar
C. Lob posterior(neurofiza)
Lobul anterior si intermediar au origine embriologica comnuna, epiteliala, iar lobul
posterior are origine nervoasa ca si hipotalamusul.
Lobul posterior este leat de grupul anterior hipotalamic prin tactul hipotalamo-
hipofizor sau tija pituitara, iar lobul anterior de grupul mijlociu hipotalamicc prin
sistemul port-hipofizar.Acest sistem incepe prin capilare primare care se gasesc la
baza hipotlamusului(grup mijlociu) se colecteaza in vene dispuse in jurul tijei si apoi
se capilarizeaza la nivelul structurilor secretorii ale adenohipofizei prin capilare
sinusoide.Orice sistem port incepe si se termina in acelasi timp de vase : capilare
vene capilare.
Grupul mijlociu secreta neurohormoni care ajung la nivelul adenohipofizei stimuland
sau inhiband activitatea secretorie a acesteia = reglare nervoasa.
Adenohipofiza secreta hormone care ajung la nivelul hipotalamusului stimuland sau
inhiband secretia de neurohormoni = reglare umorala.
Deci intalnim o reglare neuroo-umorala respective HIPOTALAMUS
NEUROHORMONI ADENOHIPOFIZA HORMONI HIPOTALAMUS.
neurohormoni
- HORMON ---------------------------- HIPOTALAMUS
-------------------------Adenohipofiza +Hormoni
Adenohipofiza feed-back spinali
A. Lob anterior
-este numit si adenohipofiza deoarece are structura microscopica specifica unei
glande, reprezentand 75% din masa glandulara; parenchimul glandular(tesut) este
alcatuit din cordoane celulare care secreta hormoni si aflate dintr-o corelatie stransa
cu o bogata retea de capilare din stroma conjuctivo-vasculara.
Secreta trei tipuri de hormoni:
1.SOMATOTROP S.T.H. (hormon de crestere)
2.HORMONI GLANDULARI TROPI
a)T.S.H. (tirotopina)
b)A.C.T.H. (adenocorticotop)
c)F.S.H. si L.H. (foliculostimuli si hormonul luteinizant) numiti si hormoni
gonadotropi.
3.PROLACTINA
Procese influentate
neurohormoni
- S.T.H. --------------------Hipotalamus -------------------- Adenohipofiza --+
S.T.H. alti factori stimulatori hipogleimici(hipoglicemia, somn, inanitia, starile de
stres)
Hiposecretia
Hipersecretia
b)A.C.T.H.
- Hormoni corticosuprarenalieni hipotalamus----+C.R.H -------Adenohipofiza
A.C.T.H. --corticosuprarenala ----------+ hormoni corticosuprarenali
.
3) Prolactina
Procese influentate
–stimuleaza dezvolatarea glandelor mamare si mentine secretia lactata
-la barbati efectul nu se cunoaste
Mod de actiune
-inhiba actiunea F.S.H.-ului de maturare a foliculelor ovariene in perioada alaptarii
-reglare -2 neurohormoni
-alti factori efortul fizic, somn,stres
B.Lob intermediar
–apare ca o lama epiteliala care adera strans de lobul posterior si de aceea este greu de
delimitat
- reprezinta 2 % din masa glandei
-la adult adera strans de lobul posterior de aceea este greu de delimitat.Din acest lob s-a
izolat hormonul melanocitostimulator (M.S.H.) care determina pigmentarea pielei ,
parului si a ochilor ca urmare a dispersiei granulelor de melanina din celulele
melanofore. In lipsa hormonului granulele se agrega in jurul nucleului si pielea se
decoloreaza .
Celule inclanofire
Acest fenomen se sintetizeaza numai in perioada fetala.In lipsa lui apare boala genetica
numita albinism.
Hiposecretia diabet insipid
-netede din pereti artiolari si de aceea se mai numeste si rodopsina.
c)Lobul posterior impreuna cu tija pituitara formeaza o umiditate neuro-functionala
denumita neurohipofiza care reprezinta 15-25 %, microscopic care este alcatuit dintr-o
stroma conjuctivo-vasculare, fibre nervoase provenite din tractul hipotalamo-hipofizar
celule gliale sau celule din ceilalti lobi. Homonii hipofizei posterioare sunt A.D.H
(antidiuretic) si ocitocina secretati de nuclei mijlocii hipotalamici si transporati prin
axonii acestor neuroni in hipofiza posterioara de unde vor fi eliberati ori de cate ori o cer
necesitatile organismului.
A.D.H.
Procese influentate
-are ca actiune principala conservarea apei de organism prin scaderea eliminarilor hidrice
renale datorita cresterii permeabilitatii partile terminale nefronului
-sub actiunea sa volumul urinar scade si creste concentratia urinii.
-hipersecretie in doze mari creste tensiunea arteriala, avand actiune asupra musculaturii
netede(artiolare).hiposecretia determina diabetul insipid caracaterizat prin:
Poliurie(eliminare in cantitati mari de apa prin urina 20-30 l/24 h)
Polidipsie(ingestia unor cantitati mari de apa corespunzatoare celor pierdute)
Puternic dezechilibru mineral
Reglarea
Ocitocina
Procese influnetate
-are ca egect principal contractia celulelor mioepiteliale(musculare), din peretii canalelor
galactofore , urmata de ejectia laptelui de asemenea provoaca contractia musculaturii
netede a uterului efect slab pe uterul negravid si din ce in ce mai gravid pe cel gravid , pe
masura ce sarcina se apropie de termen.In timpul travaliului secretia creste , contribuind
la expulzia fetala.
EPIFIZA(glanda pineala)
I.Localizare : in partea posterioara a diencefalului impreuna cu nucleul habenular
(olfactiv-somatic) formeaza epitalamusul.
II.Structura: este alcatuita dintr-o stroma conjunctivo-vasculara in care se gasesc celule
gliale/nevroglice cu caracter secretor si fibre nervoase simpatice.Atinge dezvoltare
maxima in copilarie , apoi incepe sa involueze inainte de pubertate,de aceea se numeste
glanda copilariei .Celulele gliale secreta MELATONINA, hormon cu rol in cresterea si
dezvoltarea organismului, in metabolismul mineral, protidic si glucidic, in inhibarea
dezvoltarii sexuale precoce.Fibrele vegetative simpatice provin din ganglionul cervical
superior si au conexiuni cu centrii nervosi hipotalamici care sunt influentate la randul lor
de fibre derivate din tractul optic.De aceea ritmul circadian(zi/noapte) determina variatii
in activitatea epifizei.Prin aferentele primite de la analizatorul vizual epifiza influenteaza
activitatea altor glande endocrine(tiroida, paratiroida, pancreas endocrin, timus)
independent sau prin intermediul hipotalamusului.
Reglare
TIROIDA
I. Localizare :cea mai voluminoasa glanda endocrina (25-30 g) , situata
in partea anterioara a gatului, intr-o loja fibroasa.
II.Morfologie
Este alcautita din doi lobi laterali uniti intre ei printr-o formatiune de tesut glandular
numita istm.
Lobi
paratiroide
istm
HIPOSECRETIA
-in copilarie duce la nanism insotit de cretinism, deformatii osoase, defecte ale dentitiei,
piele uscata si ingrosata, gusa endemica(mixeden).
-la maturitate induce aparitia mixedemului (infiltrarea tesuturilor cu o substanta
mucoproteica , electroliti si apa) insotit de crestere in greutate,caderea parului, piele
uscata si ingrosata,anemie,intoleranta la frig.
HIPERSECRETIA
-boala Basedow-Graves, caracterizata prin exoftamie (globi oculari preminenti) insotita
de gusa exoftalmica (cresterea in volum a tiroidei), pierderea in greutate, nervozitate,
tremuraturi ale mainilor,piele calda si umeda, scadere in greutate.
Reglare
CALCITONINA
Procese influentate
HIPOSECRETIA
HIPERSECRETIA
Hiposecretia
Hipersecretia
B. Medulosuprarenala
-este considerata un ganglion simpatic de dimensiuni mari, deoarece contine neuroni
postganglionari simpatici care si-au facut pirsut axonii si secreta
hormoni:ADRENALINA (epinefrina) si NONADRENALINA(norepinefrina).Acesti
hormoni au efecte similare cu ale stimularii simpaticului, dar timp ce adrenalina
stimuleaza in special metabolismul enrgetic, noradrenalina are actiuni vasculare mai
intense.Cei doi hormoni au efecte multiple in organism.
Reglare –strict nervoasa
-in conditii de adaptare rapida (frica,frig,hipoglicemie,durere) se secreta cantitati mari de
hormoni si se manifesta si raportul dintre ei, respectiv din stresul emotional predomina
noradrenalina iar in situatii neobisnuite predomina adrenalina.
Pancreasul endocrin
I.Localizare –situat in cavitatea abdominala ,la curbura duodenului pozitie
retroperitoniala.
II.Structura doua portiuni :
-exocrin
-endocrin
HIPOSECRETIA
HIPERSECRETIA
caracterizat prin hipoglicemie , care afecteaza in special SNC(cel mai mare consumator
de glucoza), mergand pana la instalarea comei (pierderea starii de constiintei)
-glucoza
b)nervos –mecanism secundar este declansat de variatii ale glicemiei care stimuleaza
chemoreceptorii din sestemul vascular.Acestia transmit impulsuri la centrii glicoreglarii
de hipotalamus,de unde pleaca spre centrii parasimaptici ce stimuleaza secretua de
insulina iar simpatici inhiba.
Reglare
a)umoral
feed-back –declansat de concentratia glucozei sangvine
b)nervos
hipotalamus –actioneaza asupra centrilor nervosi vegetativi :simpaticul stimuleaza
secretia de glucagon iar parasimpaticul o inhiba.
OVARUL ENDOCRIN
Schema..
progesteron foliculi
Testiculul endocrin
I.Localizare – organ pereche sitau in regiunea inghinala dintr-o pungascrot
Prezinta doua portiuni:
endocrin celule interstitiale Leydig secreta testosteronul
exocrin celule seminale din tubii seminiferi contorti spermatozoizi.
Reglare
Hipotalamus ---> GnRH ------>Adenohipo --->F.S.H. -spermatozoizi
L.H. testosteron
Alti homoni produsi de diferite organe
Inima hormon de actiune asupra rinichilor determinand eliminarea Na+ prin urina
Intestin subtire :
colecistochinina
secretina
Ficatulhormon care stimuleaza diviziunea si cresterea celuleor cartilaginoase.
Stomaculgastrina rol digestia gastrica
Rinichieritopoetina rol in producerea hematiilor de maduva rosie a oaselor
Pieleahormon ce stimuleaza absortia Ca+ la nivelul intesinului subtire.
Etc.
Powered by http://www.referat.ro/
cel mai tare site cu referate