Cine este chemat la o slujb , s se in de slujba lui. Cine înva pe al ii, s se in de înv tur .

(Romani 12:7)

STUDIEREA I APROFUNDAREA DIVERSELOR ASPECTE I PROBLEME ALE TIPURILOR DE PRONUME

Lec ii recapitulative pentru elevii din clasele V - XII

1

Prof. IOAN HAPCA

GRAMATICA
LIMBII ROMÂNE
O RECAPITULAREA P R ILOR DE VORBIRE I A P R ILOR DE PROPOZI IE CLASELE V - XII

P R I DE VORBIRE P R I DE PROPOZI IE

2

P R I DE VORBIRE
SUBSTANTIV i ARTICOL VERB i ADVERB ADJECTIV PRONUME NUMERAL
3

i PREPOZI IE i CONJUNC IE i INTERJEC IE

P R ILE DE VORBIRE I DEFINI IILE LOR (PRESCURTATE)
SUBSTANTIVUL denume te obiecte. ARTICOLUL înso e te unele p r i de vorbire. VERBUL exprim ac iuni, st ri, dorin e, existen e. ADVERBUL exprim circumstan e (împrejur ri). ADJECTIVUL exprim însu iri (caracteristici). PREPOZI IA exprim rela ii numai în propozi ie. PRONUMELE substituie (înlocuie te) nume. CONJUNC IA exprim rela ii în fraz sau în propozi ie. NUMERALUL exprim numere. 4 INTERJEC IA sugereaz st ri, imit sunete.

P R I DE PROPOZI IE P R I PRINCIPALE SUBIECTUL PREDICATUL P R I SECUNDARE ATRIBUTUL COMPLEMENTUL 5 .

adic atribuie subiectului o ac iune.. cum este ´ subiectul. un pronume sau numeral. un adjectiv (locu iune adjectival ).. NOT : NUMELE PREDICATIV împreun cu verbul copulativ formeaz PREDICATUL NOMINAL. Exist i alte verbe copulative.) 6 ... (Verbul .P R ILE DE PROPOZI IE I DEFINI IILE LOR (PRESCURTATE) SUBIECTUL spune ceva cu ajutorul predicatului sau arat despre . ATRIBUTUL determin un substantiv..´ ... a deveni ´ este totdeauna verb copulativ. adic arat . un adverb sau o interjec ie. al cui este ´ sau . NUMELE PREDICATIV atribuie subiectului o identitate.a fi ´este cel mai des utilizat verb copulativ. ce face ´ subiectul.´ . ce este.. iar verbul . o însu ire sau o caracteristic .. cine este. COMPLEMENTUL determin un verb (locu iune verbal ). PREDICATUL VERBAL arat . ce ´ se vorbe te în propozi ie. cine ´ori despre .

ea. î i« NEHOT TÂT (nu d vreo indica ie asupra obiectului): unii. identitatea): acesta. al s u. ce d . el. în iv .10 TIPURI DE PRONUME (denumiri. care?. al vostru« DE ÎNT RIRE (înt re te ideea de persoan ): însumi. tu. ce?. voi. noi. cui?. cât d i care refuz . exemple minime) POSESIV ( ine locul obiectului posedat i al posesorului): al meu. cât?« RELATIV (leag subordonatele de regentele lor): tiu cine d . cineva. al ii. cel lalt. « DEMONSTRATIV (arat apropierea. acela. defini ii. în ine.. dumitale. ele« REFLEXIV ( ine locul obiectului asupra c ruia se exercit ac iunea verbului): sine. ei. dumneavoastr . cu care se vorbe te. al nostru. dumneaei« NEGATIV ( ine locul substantivelor absente din propozi ii negative): nimeni. însu i. oricine« DE POLITE E (exprim respectul despre persoana cu care sau despre care se vorbe te): dumneata. dumnealui. cui d . pu ini. despre care se vorbe te): eu. PERSONAL (indic persoana care vorbe te. însu i. sie i. mul i. se. sie. INTEROGATIV ( ine locul cuvântului a teptat ca r spuns la întrebare): cine?. dep rtarea. niciunul« 7 . al t u. nimic.

m . sine i. nou . vi. (pers. î i. se. v . v . 8 . (pers. i . mie. ne . dumneaei. s. PERSONAL DE POLITE E : (pers. te. m. lor. 3) dumnealui. dumitale. îi. dânsa. 1) eu. m. le. REFLEXIV : (pers. ei. lui. dumnealor . 3) sine. tine. î i. sie. 2) î i. NOT : Toate î i schimb forma dup persoan i în analiza lor se precizeaz persoana. l. îmi. dân ii. m . 2) dumneata. ele. sie i. v . i. voi. mine. ne. v .5 TIPURI DE PRONUME CU FORME PERSONALE (1) PERSONAL : (pers. ni . ea. dumneavoastr . ie. dânsele . o. li . mi . noi. 2) tu. (pers. îl. (pers. mi. te. 1) îmi. dânsul. (pers. 3) el. i . vou . i .

însele . înse i. 3) al s u. 2) al t u. (pers. ale noastre. alor voastre . 2) însu i. POSESIV : (pers. în ine. a ta. (pers. în i i. însev . 9 . ale tale. 1) al meu. a sa. ai vo tri. îns i. îns i. îns mi. însemi. ai no tri. ale voastre. alor sale . a noastr . 1) însumi. alor t i. alor tale . ai s i. alor mele . 2) al vostru. a voastr . NOT : Toate î i schimb forma dup persoan i în analiza lor se precizeaz persoana. însene . ai mei. în iv . alor s i. a mea. 1) al nostru. alor noastre . alor mei. ale mele. (pers. alor no tri. ale sale. (pers. (pers. ai t i. (pers.5 TIPURI DE PRONUME CU FORME PERSONALE (2) DE ÎNT RIRE : (pers. 3) însu i. înse i. alor vo tri.

ceilal i. celor ce . celuilalt. cestelalte. câte . INTEROGATIV : cine ?. celorlal i. cele ce . cei ce . cel ce . celelalte. c rei(a) . aceasta. ce ?. acelea. . câ i ?. acesteia. ce . celui ce . care ?. aceea. acelora . cest lalt. ceast lalt . cât ?.acela. aceia. ce tilal i. acestuia. celei ce . cât . al câtelea . ceea ce . acestora. NOT : Toate NU î i schimb forma dup persoan i 10 în analiza lor NU se precizeaz persoana. cestorlal i. celorlalte . cât . cealalt . care . cui . c ror(a) ?. acelora i . cestorlalte . c rei(a) ?. celeilalte. câtor(a).5 TIPURI DE PRONUME F R FORME PERSONALE (1) DEMONSTRATIV : acesta. cât ?. ace tia. câ i . aceea i. acela i. aceluia. acelea i. c ror(a) . a câta . aceluia i. cel lalt. cestuilalt. c rui(a) ?. RELATIV : cine . aceleia. aceia i. a câta ?. câtor(a) ?. câte ? al câtelea ?. c rui(a) . cesteilalte. aceleia i. acestea. cui ?.

ori( i)cine. toate. altul. oare( i)cine . atâtea. destul . ni ic . pu inor(a) . niciuna. pu inel. vreunor(a) . pu ini. vreunul. destule. nimic. pu in. 11 . unui(a). vreunii. cât va. destui. câtva. altcuiva. una. alde . atâtor(a) . ni elu . cut rei(a). atâ i(a). unor(a) . cut ror(a) . unii. ceva. câtorva . fie( i)cui. tot. vreuna. vreunui(a). pu ine. altcineva. altcareva. nimenea. oare( i)care . tuturor(a) . unele. unul. pu in . NOT : Toate NU î i schimb forma dup persoan i în analiza lor NU se precizeaz persoana. vreunei(a). altceva. fie( i)cine. atâta. careva. nimica. fie( i)care. cut rui(a). unei(a). fie( i)ce. multor(a) . vreunele. cut ric . câteva. altor(a) . oare( i)ce . ori( i)cui. cutare. oare( i)cât . altei(a). câ iva. cuiva. niciunui(a). altui(a). multe. al ii. niciunul. mul i. mult . toat . pu intel . oare( i)cui . ori( i)care. niciunei(a) . to i.5 TIPURI DE PRONUME F R FORME PERSONALE (2) NEHOT TÂT : mult. NEGATIV : nimeni. cineva. ori( i)cât. ni el. niscai . fie( i)cât. destul. alta. ni te . ori( i)ce. atât. altele.

VALOARE ADJECTIVAL : Elevul tie. nehot rât. Pe sine se tie. Dumnealui tie. de înt rire. Al meu elev tie. Nici un elev nu tie. tiu care tie. Observa ie : Toate pronumele cu valoare substantival au acelea i func ii sintactice ca i substantivul. relativ. Acest elev tie. NOT : Din cele 10 tipuri de pronume. cât i valoare adjectival (posesiv. negativ). Care elev tie ? El tie.VALORILE MORFOLOGICE ALE PRONUMELOR VALOARE SUBSTANTIVAL : Elevul tie. 12 . iar 7 tipuri de pronume pot avea atât valoare substantival . tiu care elev tie. Care tie ? El tie. interogativ. demonstrativ. Însu i elevul tie. Acesta tie. Dumnealui tie. pronumele reflexiv. Niciunul nu tie. 3 pot avea numai valoare substantival (pronumele personal. Alt elev tie. Altul tie. dup cazul în care se afl . pronumele de polite e). Observa ie : Toate adjectivele pronominale se acord în gen num r i caz cu substantivele pe care le determin i au func ia sintactic de atribut adjectival. Al meu tie. Însu i tie.

.. .cineva´. nicio . Negativele: . . niscaiva. ... celei ce ´. cel ce ´. . . . .altcareva´.fiecine´. .cei ce´..... ceea ce ´.... . . Sunt numai adjective pronominale: Nehot râtele : alde.celui ce ´.. . Nehot râtele: ..oricui´.careva´. fiece.nimica´. cui ´. vreo.. cele ce ´. cine ´ .altcineva´.ori icine´.. .. . . . cine ´. niscai. .. . ... celor ce ´.nimenea´. cui ´ . ..cuiva´.. ..nimic´.altcuiva´.. ni te... vreun...fiecui´.. 13Negativele : niciun. .altceva´ .oricine´. .nimeni´. Relativele: . . .ori icui´.VALORILE MORFOLOGICE ALE PRONUMELOR (EXCEP II) Sunt numai pronume : Interogativele: .

(N. (caietul meu) NOT : Mai rar. al t u. dup substantive i nu sunt înso ite de articole posesive. A.) alor mei. alor vo tri . ale sale. al s u. ai no tri. alor no tri.) ai mei. (N.) alor mele. ale noastre.FORMELE PRONUMELUI POSESIV ( i formele adjectivului pronominal posesiv) al meu. a sa. a ta. ale voastre . adjectivele posesive pot sta i în fa a substantivelor i sunt precedate de articole posesive. (al meu caiet) 14 .) a mea. ai vo tri . (G. A.) NOT : Formele adjectivului pronominal posesiv stau. a noastr . al vostru . alor voastre.D. alor tale. deseori. a voastr . A. (N. (G. ale tale. alor s i. al nostru. alor t i. D. alor sale. (N. alor noastre. ai s i.) ale mele. ai t i. A.

³Casa noastr este mai mare decât casa voastr . (pers. (pers.NUM RUL DE OBIECTE POSEDATE I NUM RUL DE POSESORI (1) Un obiect posedat i un posesor : (pers. 3) al s u . a voastr . (pers. 1) al meu . a sa . Cartea sa este ca a mea.´ (pers. 1) al nostru . a ta . Un obiect posedat i mai mul i posesori : (pers. 2) al t u . A ta este mai mic decât a sa. Al meu este mai mare decât al t u. a mea . 3) ²²² ²²²² 15 . a noastr . 2) al vostru .

(pers. ale tale . (pers. Alor mei le spun pe alor t i. alor lor . a ei . 3) ai s i . 3) alor s i . (pers. 1) ai mei . formele: al lui . ale lor . NOT : Nu sunt pronume (adjective) posesive. Ale mele sunt ca ale tale. Alor s i le dau la alor mei. alor mele . ale sale . . Ai mei iubesc pe ai t i. alor lui . (pers. alor sale .NUM RUL DE OBIECTE POSEDATE I NUM RUL DE POSESORI (2) Mai multe obiecte posedate i un singur posesor : (pers. ale ei . alor tale . ale lui . ci pronume personale. Alor mele le dau ca alor tale. 2) alor t i . 2) ai t i . Ai s i vin la ai mei. al lor . (pers. a lor . 1) alor mei . a lui . ale mele . alor ei . 16 al ei .

a lor . (pers. 2) ai vo tri . alor lor . 1) ai no tri . 3) ²²² ale noastre . 2) alor vo tri . ale voastre . ²²²² NOT : Nu sunt pronume (adjective) posesive. Alor vo tri le dau. alor lui . Alor no tri vin aici. formele: al lui . ale lor . alor voastre . (pers. al lor . a ei . alor ei . ale ei . Ai vo tri sosesc. ci pronume personale.NUM RUL DE OBIECTE POSEDATE I NUM RUL DE POSESORI (3) Mai multe obiecte posedate i mai mul i posesori : (pers. alor noastre . . (pers. 17 al ei . (pers. 1) alor no tri . ale lui . a lui . Ai vo tri vin aici.

îns i .) îns mi. (plural .A. 18 NOT : Forme în cazul genitiv exist numai la persoana a IIIa. ale colegelor înse i). însene. masculin . însu i . nominativ / înse i. N.FORMELE PRONUMELUI DE ÎNT RIRE ( i formele adjectivului pronominal de înt rire) însu i..) însev . N. genul feminin.A.G. feminin . în i i . NOT : La persoana a III-a.însele´. dativ / genitiv) în iv . num rul plural exist dou forme sinonime : .înse i´ este omonim cu cea de la persoana a III-a. masculin . ale colegilor în i i. dar forma . îns i. feminin .. însele .(singular .G. (singular .) însemi. c ci eu i tu nu au genitiv : P rerile sunt ale lui însu i (ale Mariei înse i..D. înse i . în ine.înse i . (plural . acuz. feminin) însumi.(singular .D.înse i´ i . num rul singular. . genul feminin. cazul dativ.

în i-. -v . .i. înse. . cu flexiune independent la fiecare component: însu-. îns -.(flexiune dup num r i gen) i: -mi.FORMELE COMPUSE ALE PRONUMELUI DE ÎNT RIRE Pronumele de înt rire are forme compuse. -ne. . 19 .i.i (flexiune dup num r i persoan ).

DE DEP RTARE I DIFEREN IERE : cel lalt.A. DE APROPIERE I DIFEREN IERE : cest lalt. ace tia. cestelalte (N.) . cealalt . aceea. aceia.). aceia i.) . cestuilalt. aceleia. cel. acestora (G. cesteilalte. cestorlal i.D.D.) . aceluia i. acelea i (N.A.A.A.). aceea i. acelea.) .D. celor (G.) . acestea (N. DE IDENTITATE : acela i. aceleia i. celelalte (N. ceilal i.FORME LITERARE ALE PRONUMELUI I ALE ADJECTIVULUI PRONOMINAL DEMONSTRATIV DE APROPIERE : acesta. cea. acelora. ce tilal i. celorlalte (G. DE DEP RTARE : acela. celei. ceast lalt .D. celuilalt. cestorlalte (G.) . acelora i (G.). aceasta. 20 .A. cele (N. celui. acestuia. celorlal i. celeilalte.D.) . aceluia. cei. acesteia.

alea (N. alelalte (N. 21 .A. tilal i. astelalte (N.A.).FORME POPULARE ALE PRONUMELUI I ALE ADJECTIVULUI PRONOMINAL DEMONSTRATIV DE APROPIERE : sta. luia.).). ailalt . DE DEP RTARE : la. aia. ia. lorlal i. stora (G. leilalte. asta.D. steia.) . storlalte (G.) . storlal i. leia. tia. stuia. ilal i. lorlalte (G.) DE DEP RTARE I DIFEREN IERE : l lalt. ast lalt .D.A. DE APROPIERE I DIFEREN IERE : stalalt. luilalt.) . astea (N. lora (G. steilalte. stuilalt.D.A.) .D.

ceasta (aiasta. ce tia (ai tia. i. cestea (aiestea. aistorlal i (istorlal i).A. iestea) (N. a.D. lui.). aie ilal i (i tilal i). aistorlalte (istorlalte) (G. lal i.G.) . ale (N.A. cesteia (aiesteia). DE DEP RTARE I DIFEREN IERE : llalt. lei. lor (D.) .) = numai adjective.) .) . DE APROPIERE I DIFEREN IERE : aistalalt (istalalt).A. ista).A. (istelalte) (N. aiast lalt (istalalt ). aistuilalt (istuilalt). cestora (aiestora)(G. alalte (N. i tia). cestuia (aistuia).D. aistelalte. DE DEP RTARE : l. aisteilalte (isteilalte). . iasta).FORME RGIONALE ALE PRONUMELUI I ALE ADJECTIVULUI PRONOMINAL DEMONSTRATIV 22 DE APROPIERE : cesta (aista. alalt .).

PRONUMELE INTEROGATIV Este pronumele care... .G. 23 . ine locul substantivelor. . câte ? ´. . pronumelor i numeralelor a teptate ca r spuns la întreb ri. num r i caz.cine ?´ .D.. cât ? ´ . se acord cu acestea în gen. câ i ? ´ . în propozi ii interogative directe. . a câta ? ´ ... dup num r i dup cele patru cazuri (N.. cât ? ´ . . . .A. dar nu înlocuiesc în aceast calitate substantive.A.care ?´ ... al câtelea ? ´ . Pronumele interogative devin adjective pronominale când determin substantive.) : .ce ?´ . . Pronumele interogativ are 9 forme de baz (la N. Majoritatea pronumelor interogative au forme dup gen..).

.. . câ i ? ´ .. .. ce ? ´ . . al câtelea ? ´ . cui ? ´ ... cât ? ´ . .( i formele adjectivului pronominal interogativ) FORMELE PRONUMELUI INTEROGATIV .. . care ? ´ . câtor(a) ? ´ . . cine ? ´ . . a câta ? ´ . .. . c rui(a) ? ´ . . 24 .. . cât ? ´ . câte ? ´.. . .... c ror(a) ?´ .. c rei(a) ? ´ .

cui ? ´ la G.. care ? ´ poate fi pronume sau adjectiv interogativ. având forma .. D. având form invariabil . . .. A. A. în cazurile N. cine ? ´ este numai pronume interogativ ...: . ce ? ´ poate fi pronume sau adjectiv interogativ. numai în cazurile N. c rei(a) ?´ . .. ... D. stând numai în cazurile N. având formele urm toare la G.. câtor(a) ? ´ ...: . . câ i ? ´ . A. D. A. ... cât ? ´ . c ror(a) ? ´ .a câta ?´ sunt pronume sau adjective interogative.. c rui(a) ?´ ... al câtelea ?´. în cazurile N. cât ? ´ . în cazurile N.. A. având forma urm toare la G.NOTE DESPRE PRONUMELE I ADJECTIVUL PRONOMINAL INTEROGATIV . câte ? ´ sunt pronume sau adjective interogative. . 25 ..

înlocuie te substantive. se acord cu acestea în gen.. .. În propozi iile subordonate atributive. în propozi iile subordonate..cât ´ . pronumele i numeralele din regente.. .ce´ .A.cele ce´. . .G. .al câtelea´ . .A.de´ i 4 forme de baz compuse (la N.) : .).câ i´ . .cei ce´ .... . .care´ . Pronumele relativ are 10 forme de baz simple (la N. . Majoritatea pronumelor relative au forme dup gen..ceea ce´ .. dup num r i dup cele patru cazuri (N..cine´ .) : . .a câta´ .PRONUMELE RELATIV Este pronumele care leag propozi ii subordonate (secundare) de p r i de vorbire din propozi iile regente i care.câte´..A.. dar nu înlocuiesc în aceast calitate substantive.. . num r i caz. 26 . cât´ . Pronumele relative devin adjective pronominale când determin substantive..cel ce´ . pronumele relative reiau substantivele.D.

c ror(a) ´ . . . câ i ´ ... ce ´ . . cui ´ .. câte ´. . . . c rei(a) ´ . cele ce ´ . . al câtelea ´ .. . . . cine ´ . .... c rui(a) ´ .. care ´ . ceea ce ´ . celor ce ´ . ... ... . . a câta ´ .. cel ce ´ ..FORMELE PRONUMELUI RELATIV ( i formele adjectivului pronominal relativ) . .. cât ´ . .... de ´ = form popular ob inut prin conversiune din prepozi ie (foarte rar utilizat ) 27 . .. celei ce ´ .. celui ce ´ .. . .. cât ´ . . câtor(a) ´ . cei ce ´ .

A. cei ce ´ . având formele urm toare la G.. în cazurile N.. celui ce ´ . având form invariabil . în cazurile N.. de ´ (= form popular ) este numai pronume relativ .. . ... în cazurile N.. celor ce ´ . .. c ror(a) ´ . A. .. c rei(a) ´ . D.. a câta ´ sunt pronume sau adjective relative. cât ´ .. ce ´ poate fi pronume sau adjectiv relativ. . având forma . cine ´ este numai pronume relativ ... . .. A. cât ´ . . având forma urm toare la G... ceea ce ´ . care ´poate fi pronume sau adjectiv relativ. având formele urm toare la G. . stând numai în cazurile N. cel ce ´ . . câtor(a) ´ .: .... D. : . A.. Alecsandri) 28 . A..NOTE DESPRE PRONUMELE I ADJECTIVUL PRONOMINAL RELATIV . . câte ´ sunt pronume sau adjective relative. . A. în cazul N. câ i ´ . numai în cazurile N.: . în cazurile N. ÄL-ale case mari domne ti / De se v d în Stoene ti / Mândr mas e întins «´ (V. . cele ce ´ sunt numai pronume relative compuse ... cui ´ la G.. . al câtelea ´ . celei ce ´ . c rui(a) ´ . D... . D.

N.). Pronumele personal are 15 forme conjuncte (care se leag prin cratim de alte cuvinte) i 5 forme neaccentuate care au valoare neutr (f r func ie sintactic ) în dativul etic ori apar in unor locu iuni verbale sau expresii populare. Pronumele personal are forme accentuate i neaccentuate. noi). dânsele).G. adic persoana I ine locul vorbitorului (eu. ele. dânsul dânsa. care difer dup persoan . . ea. dânsa. dup num r. ei ele. voi) i persoana a III-a ine locul persoanei absente dintr-un dialog (el. Pronumele personal se clasific în trei grupe. persoana a II-a ine locul interlocutorului (tu. dân ii. ei. dup gen (numai la persoana a III-a) i dup cele cinci cazuri (V.D. dup cele trei persoane pe care le are: persoana i persoanele care vorbesc (eu noi). dar ine locul i numelui unui obiect oarecare. dânsul.A.PRONUMELE PERSONAL 29 Este pronumele care desemneaz diferitele persoane. persoana i persoanele cu care se vorbe te (tu voi) i persoana i persoanele despre care se vorbe te (el ea. dân ii dânsele).

îi.´ NOT : În toate cazurile. mi . dânsei .. i . î i. m . a. care nu sunt subliniate.. îmi. (al. ai. l . îl. (pe) ea. o (pe) dânsul . îi. a. (pe) dânsa . 30 . ale) dânsului . pronumele subliniate sunt forme lungi (accentuate). ale) dânsei . dânsul .. (al. te . exist i forme scurte (neaccentuate). a.´ ie. (pe) tine.eu . ale) lui . pe lâng formele lungi. ei. ale) ei . iar în cazurile acuzativ i dativ .(pe) mine. (al. dativ : . tu ! ´²²²²²²²²² nominativ : . ai..´ genitiv : . tu . dânsa´ acuzativ : . a. m . ai. ea .mie. i . i .(al. lui. el .. (pe) el. ai. dânsului .FORMELE PRONUMELUI PERSONAL (la num rul singular) vocativ : ²²²² .

îi. vou . (pe) dânsele´ genitiv : .. le .(pe) noi. pronumele subliniate sunt forme lungi (accentuate).. v . (pe) voi. ei . ne. care nu sunt subliniate. 31 .. ele . a. (al. li . le. ai. iar în cazurile acuzativ i dativ . lor. ale) dânselor ´ dativ : . a. ai. i . (al. pe lâng formele lungi. vi. exist i forme scurte (neaccentuate). voi ! ´²²²²²²²²²²² nominativ : . ale) lor . dânsele ´ acuzativ : . v .FORMELE PRONUMELUI PERSONAL (la num rul plural) vocativ : ²²²² . ai.(al. ale) dân ilor . v . (pe) dân ii . a. dân ii . (pe) ei..nou . noi . (pe) ele. ne . v . voi . dânselor ´ NOT : În toate cazurile. dân ilor . ni ..

obiect care este identic cu subiectul propozi iei. dar nu are forme dup gen.). care difer dup persoan i dup num r. reflexive dinamice sau reflexive cu în eles pasiv. Pronumele reflexiv are forme dup persoan . Are forme accentuate i neaccentuate.D. dar are func ie sintactic când formele neaccentuate pot fi reluate cu forme accentuate de pronume personale sau reflexive. Pronumele reflexiv are forme proprii numai la persoana a III-a singular i plural. dup num r i dup cele dou cazuri (A.PRONUMELE REFLEXIV Este pronumele care ine locul obiectului asupra c ruia se exercit direct sau indirect ac iunea verbului. iar pentru persoanele I i a II-a singular i plural are forme identice cu formele neaccentuate ale pronumelor personale. Pronumele reflexiv nu are func ie sintactic proprie când formele neaccentuate înso esc verbe reflexive impersonale. 32 .

(pers. 33 ... .sie´ ...îmi´.FORMELE PRONUMELUI REFLEXIV (cu frecven mare în vorbire) .î i´..mi´. (pers. . 3) în acuzat.. (pers.... 3) în dativ NOT : Pronumele reflexiv NU are forme pentru cazurile VOCATIV. .vi´.v´.te´..ne´. .. i´.. . . dar are forme lungi (accentuate) i forme scurte (neaccentuate) numai pentru cazurile acuzativ i dativ (singular i plural)..m´. . . 1) .m ´.sie i´. ..se´.(pe) sine´. 2) . i´... . .(pe) sine i´. ..v ´. . NOMINATIV i GENITIV (singular i plural). (pers.ni´.. . . .î i´.s´.. Toate forme scurte (neaccentuate) pot deveni conjuncte atunci când se leag prin cratim de alte cuvinte. ..

Crezi c -mi fac eu vreo favoare. considerându-m numai pe mine inteligent ?>> Corect este : .. la celelalte persoane : <<Crezi c -mi fac eu mie vreo favoare.a. Formele lungi se pot folosi la toate persoanele. considerându-m numai inteligent ?´ Pronumele reflexiv are forme proprii. atunci când se vorbe te despre ele. are forme împrumutate de la pronumele personal prin procedeul numit conversiune : ele sunt reflexive numai dac persoana i num rul lor coincid cu ale verbului. iar pentru persoana I i pentru persoana a II .NOTE DESPRE PRONUMELE REFLEXIV Pronumele reflexiv are numai cazurile acuzativ i dativ cu forme lungi (accentuate) i forme scurte (neaccentuate). din cauz c se recomand evitarea lor în vorbire. specifice.a. de i. 34 .a. numai la persoana a III . se exemplific numai formele lungi (accentuate) de persoana a III .

PRONUMELE NEHOT RÂT Este pronumele care ine locul unui substantiv f r s dea o indica ie precis obiectului sau persoanei denumite de acesta. iar cele compuse provin.). Pronumele nehot râte devin adjective pronominale când determin substantive.A. dup num r i dup cele patru cazuri (N. 35 . Majoritatea pronumelor nehot râte au forme dup gen. num r i caz.D.G. dar nu înlocuiesc în aceast calitate substantive. Pronumele nehot rât are forme simple i forme compuse. se acord cu acestea în gen. de la pronumele interogativ relativ. în majoritate.

al i . vreun . pu ini . cutare (cut rui(a). to i . pu inor(a) . un. niscai . ni el . ni te . al ii . cut ric . = Este numai adjectiv Sunt numai adjective : alt . destul . ni elu . pu inel . ni ic . altor(a) . mult . tot . unor(a) . vreunii . tuturor(a) . unii . pu intel . pu in . multe . alte . altul (altuia). pu ine . alta (alteia) . atâtor(a) destul .FORMELE PRONUMELUI NEHOT RÂT ( i formele adjectivului pronominal nehot rât) mult . mul i . atâ i(a) . cut ror(a) . una (uneia). vreo . alt . atât . vreuna (vreuneia). destui . o. destulor(a) . vreunele . vreunor(a) . multor(a) . destule . altele . atâtea . alde . toat . atâta . = Sunt numai adjective vreunul (vreunuia). unele . pu in . toate . unul (unuia). 36 .

vreuna (vreuneia). vreunul (vreunuia).. mult. e pu in mai iste decât al ii.. vre.. vreunii . vreunor(a)´ sunt compuse sudate. atât(a). destul.. alc tuite din elementul . tot ´ sunt ADVERBE DE MOD : ² dac determin verbe intranzitive i au func ia de CM : Ei fug atâta / destul / mult« ² dac determin verbe reflexive i au func ia de CM : Ei se str duiesc atâta / destul« ² dac accentueaz sensuri în anumite contexte : De i a tot vorbit. tot ´ sunt PRONUME NEHOT RÂTE : ² dac determin verbe tranzitive i au func ia de CD : Ei duc atâta / destul / mult« ² dac determin verbe reflexive impersonale i au func ia de SB : Se duce atâta / tot. pu in.NOTE DESPRE PRONUMELE NEHOT RÂT Formele . care v d c lucrurile sunt mult sub nivelul normal. Formele . ² dac sunt precedate de prepozi ii i au func ia de CI : Se duc cu atâta / destul / mult Formele . vreunele .. mult. 37 . atât(a).. pu in. destul.´+ pronume nehot râte.

cât va .. NOT : Forma . -va ´+ pronume nehot rât. altcareva . altcineva . altceva . ori( i)cine .´. Se vinde oricât. = Sunt numai pronume. .PRONUME NEHOT RÂTE COMPUSE DE LA INTEROGATIV ± RELATIVE (unele forme pot deveni adjective pronominale nehot râte) cineva .. fie( i)cine . ceva . altcâteva . câtorva . oare( i)cât . oare( i)cine . fie( i)care . altcuiva .) NOT : Formele de pronume nehot râte compuse de la interogativ ± relative sunt compuse sudate. fie( i)ce . oricât ´ poate fi atât pronume nehot rât (Ei duc oricât. careva . ori. ori( i)care . cât i adverb de mod (Ei fug oricât de mult. . câtva . = Sunt numai pronume... alc tuite din unul elementele . fie( i)cât . cuiva . altcâtva . 38 fie.´.). alt. ori( i)cât .. . Se duc cu oricât. ori( i)cui . oare( i)ce . oare( i)care . fie( i)cui . câ iva .´. ori( i)ce . câteva . oare( i)cui . .

D. regul ) pentru a marca polite ea (respectul fa de persoane mai în vârst . care. Pronumele de polite e are toate func iile sintactice pe care le are pronumele personal. difer dup persoan dup gen i dup num r. Are forme abreviate. atât în limbajul cult i solemn.PRONUMELE DE POLITE E 39 Este pronumele care se folose te în locul unui substantiv nume de persoan sau pronume (personal de. folosite numai în scris. cât i în limbajul familiar i popular (regional). ori necunoscute. Pronumele de polite e are forme proprii pentru exprimarea unei polite i deosebite. sau aflate în func ii oficiale). Pronumele de polite e are forme dup persoanele a II-a i a III-a. dup num r.).G. dup gen numai la persoana a III-a i dup cele cinci cazuri (V.A.N. .

dumnisale (dumisale). voastr ) dumneata . dvs. dumitale . dumneaei . voastr ) dumnealui . Luminarea } -ta (sa. dumneasa . dumitale . dumneaei . dumneavoastr . dumnealor (abrevieri : d-lui. Împ r ia } -ta (sa. d-sale) NOT : Pentru exprimarea unei polite i în împrejur ri obi nuite. în limbajul colocvial se folosesc: dumneata . M ria . d-voastr .) Cucernicia { Sfin ia . Preasfin ia } -ta (sa. 40 ..FORMELE PRONUMELUI DE POLITE E (compuse sudate i compuse nesudate) Domnia { Alte a . dv. dtale. dumnisale (dumisale) (abrevieri : d-sa. dumneavoastr (abrevieri : d-ta. d-ei. dumnealor . d-lor) dumneasa . voastr ) Excelen a { Lumin ia . dumnealui .

iar ultimele patru exprim un sens depreciativ. Cucernicia { Sfin ia . Pentru exprimarea unei polite i în limbajul familiar i popular (regional) se folosesc formele de singular : mata. m t lic . Preasfin ia } -ta (sa. t lic . m t lu . Primele dou exprim un grad mai mare de intimitate. matale. Luminarea } -ta (sa. t lu . 41 . Împ r ia } -ta (sa. alc tuite din substantive urmate de adjective posesive : Domnia { Alte a .NOTE DESPRE PRONUMELE DE POLITE E Numai pentru exprimarea unei polite i în împrejur ri deosebite în limbajul cult i solemn se folosesc i aceste locu iuni pronominale de polite e. Excelen a { Lumin ia . voastr ) . M ria . voastr ). voastr ) .

are forme numai la singular.PRONUMELE NEGATIV Este pronumele care. niciunuia .G. niciunele . i se acord cu acestea în gen. dup cele dou cazuri (N.A. niciunii .).D.A. nim nui .) Pronumele negative au forme speciale când devin adjective pronominale care determin substantive. niciuneia . 42 . niciuna . nimenea . niciunora) are forme dup gen. nim nuia) are forme numai la singular. în propozi ii negative.). num r i caz. iar pronumele negativ simplu : nimic(a) .D. dup cele patru cazuri (N. dup num r i dup cele patru cazuri (N. Pronumele negativ simplu (nimeni . ine locul unor substantive absente din aceste propozi ii. prin negarea acestora.A. Pronumele negativ compus (niciunul .G.

nimica . nimic . niciun . nim nuia . niciunor . niciunul . = Sunt numai adjective. niciuna . . niciunei . niciunora . nim nui . niciunui . niciunele . niciunii . niciuneia . nicio .FORMELE PRONUMELUI NEGATIV (simple i compuse nesudate) 43 nimeni . niciunuia . NOT : Sunt forme populare Änimenea´ i Änim nuia´. nimenea .

IOAN HAPCA . 1111 Tel. MARAMURE str. nr. 0262-368013 E-mail: ihapca2002@yahoo.DESPRE LEC IILE CUPRINZÂND TIPURI DE PRONUME Concept original i realizare: Numai pentru UZ INTERN la COALA CU CLASELE I-VIII Vi eu de Jos ~ Jud. Principal .com 44 Adaptarea > Prof.

45 .

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful