P. 1
TIPURILE DE PRONUME

TIPURILE DE PRONUME

|Views: 6,479|Likes:
Published by Angelia Moss

More info:

Published by: Angelia Moss on Apr 18, 2011
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as PPS, PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

07/11/2013

pdf

text

original

Cine este chemat la o slujb , s se in de slujba lui. Cine înva pe al ii, s se in de înv tur .

(Romani 12:7)

STUDIEREA I APROFUNDAREA DIVERSELOR ASPECTE I PROBLEME ALE TIPURILOR DE PRONUME

Lec ii recapitulative pentru elevii din clasele V - XII

1

Prof. IOAN HAPCA

GRAMATICA
LIMBII ROMÂNE
O RECAPITULAREA P R ILOR DE VORBIRE I A P R ILOR DE PROPOZI IE CLASELE V - XII

P R I DE VORBIRE P R I DE PROPOZI IE

2

P R I DE VORBIRE
SUBSTANTIV i ARTICOL VERB i ADVERB ADJECTIV PRONUME NUMERAL
3

i PREPOZI IE i CONJUNC IE i INTERJEC IE

P R ILE DE VORBIRE I DEFINI IILE LOR (PRESCURTATE)
SUBSTANTIVUL denume te obiecte. ARTICOLUL înso e te unele p r i de vorbire. VERBUL exprim ac iuni, st ri, dorin e, existen e. ADVERBUL exprim circumstan e (împrejur ri). ADJECTIVUL exprim însu iri (caracteristici). PREPOZI IA exprim rela ii numai în propozi ie. PRONUMELE substituie (înlocuie te) nume. CONJUNC IA exprim rela ii în fraz sau în propozi ie. NUMERALUL exprim numere. 4 INTERJEC IA sugereaz st ri, imit sunete.

P R I DE PROPOZI IE P R I PRINCIPALE SUBIECTUL PREDICATUL P R I SECUNDARE ATRIBUTUL COMPLEMENTUL 5 .

) 6 .. un adverb sau o interjec ie. un pronume sau numeral.. (Verbul .P R ILE DE PROPOZI IE I DEFINI IILE LOR (PRESCURTATE) SUBIECTUL spune ceva cu ajutorul predicatului sau arat despre . PREDICATUL VERBAL arat .. ce este. COMPLEMENTUL determin un verb (locu iune verbal ). ATRIBUTUL determin un substantiv.. al cui este ´ sau . adic arat .a fi ´este cel mai des utilizat verb copulativ.. ce face ´ subiectul. Exist i alte verbe copulative. NUMELE PREDICATIV atribuie subiectului o identitate. cum este ´ subiectul. a deveni ´ este totdeauna verb copulativ. cine este. cine ´ori despre .. un adjectiv (locu iune adjectival ). adic atribuie subiectului o ac iune. o însu ire sau o caracteristic . iar verbul .´ . NOT : NUMELE PREDICATIV împreun cu verbul copulativ formeaz PREDICATUL NOMINAL.´ . ce ´ se vorbe te în propozi ie....

al nostru. el. PERSONAL (indic persoana care vorbe te. nimic. exemple minime) POSESIV ( ine locul obiectului posedat i al posesorului): al meu. se. al s u. însu i. dumneavoastr . cui?. dumnealui. mul i. dumitale.10 TIPURI DE PRONUME (denumiri. în ine. cel lalt. cineva. ce?. oricine« DE POLITE E (exprim respectul despre persoana cu care sau despre care se vorbe te): dumneata. î i« NEHOT TÂT (nu d vreo indica ie asupra obiectului): unii. sie i. dumneaei« NEGATIV ( ine locul substantivelor absente din propozi ii negative): nimeni. ea. noi. sie. despre care se vorbe te): eu. INTEROGATIV ( ine locul cuvântului a teptat ca r spuns la întrebare): cine?. care?. « DEMONSTRATIV (arat apropierea. cui d . al t u. cât d i care refuz .. ce d . al vostru« DE ÎNT RIRE (înt re te ideea de persoan ): însumi. ei. cu care se vorbe te. pu ini. însu i. defini ii. voi. niciunul« 7 . în iv . identitatea): acesta. tu. acela. dep rtarea. cât?« RELATIV (leag subordonatele de regentele lor): tiu cine d . ele« REFLEXIV ( ine locul obiectului asupra c ruia se exercit ac iunea verbului): sine. al ii.

mi . dânsul. 2) dumneata. ne . îmi. î i. dumneaei. 8 . REFLEXIV : (pers. lor. dumitale. (pers. s. 3) sine. ea. m . dânsele . (pers. 3) el. lui. te. ni . te. nou . voi. 2) tu. ei.5 TIPURI DE PRONUME CU FORME PERSONALE (1) PERSONAL : (pers. ie. (pers. m. ele. i . vi. mie. dumneavoastr . m . î i. dânsa. v . v . l. (pers. mine. 1) eu. v . v . m. NOT : Toate î i schimb forma dup persoan i în analiza lor se precizeaz persoana. le. 1) îmi. li . vou . o. sie i. sie. mi. i . (pers. dumnealor . ne. i. sine i. 2) î i. îl. tine. se. PERSONAL DE POLITE E : (pers. 3) dumnealui. noi. îi. dân ii. i .

ai s i. alor vo tri. însene . ale sale. alor mei. a voastr . ai no tri. 1) al nostru. ale tale. 1) însumi. însev . ale noastre. a sa. (pers. 2) al t u. înse i. alor sale . însemi. a noastr . în iv . alor s i. ale mele. îns i. 9 . (pers. ai mei. 1) al meu. a mea. 2) însu i. (pers. ale voastre. însele . ai t i. în i i. alor t i. alor voastre . alor mele . alor no tri. 3) al s u. NOT : Toate î i schimb forma dup persoan i în analiza lor se precizeaz persoana. 2) al vostru. îns mi. înse i.5 TIPURI DE PRONUME CU FORME PERSONALE (2) DE ÎNT RIRE : (pers. (pers. (pers. POSESIV : (pers. alor tale . 3) însu i. ai vo tri. îns i. alor noastre . a ta. în ine. (pers.

a câta . celelalte. celui ce . NOT : Toate NU î i schimb forma dup persoan i 10 în analiza lor NU se precizeaz persoana. acelea. aceea i. aceea. ce tilal i. c ror(a) . INTEROGATIV : cine ?. câtor(a). câ i ?. cestuilalt. cei ce . cât . c rui(a) . RELATIV : cine . câtor(a) ?. cât . c rei(a) . câte ? al câtelea ?. ce ?. cestorlalte . celuilalt. care . ace tia. cel ce . acelora i . cui ?. cest lalt. acestea. cel lalt.acela. celei ce . celor ce . care ?. cât ?. cele ce . c rui(a) ?. cesteilalte. cui . celorlal i. aceia. acesteia. acestuia. câte . acelea i. c rei(a) ?. acelora . c ror(a) ?. aceleia. aceasta. . cealalt .5 TIPURI DE PRONUME F R FORME PERSONALE (1) DEMONSTRATIV : acesta. aceia i. cestorlal i. aceleia i. acestora. al câtelea . a câta ?. ceea ce . cât ?. aceluia i. aceluia. câ i . celeilalte. ceast lalt . celorlalte . acela i. ce . cestelalte. ceilal i.

unii. niciuna. ni el. toat . alde . vreunei(a). oare( i)cine . ori( i)cine. unor(a) . câ iva. cut rei(a). fie( i)ce. multor(a) . ni te . fie( i)care. cuiva. fie( i)cine. destul. oare( i)cui . altcareva. ceva. destui. atâtea. niciunei(a) . ni ic . altcuiva. mul i. pu ine. atât. ni elu . atâ i(a).5 TIPURI DE PRONUME F R FORME PERSONALE (2) NEHOT TÂT : mult. toate. atâta. nimica. nimenea. pu intel . atâtor(a) . multe. câtorva . pu in. mult . nimic. oare( i)ce . cut ric . una. destul . altceva. niciunul. unei(a). vreunui(a). vreunor(a) . altele. altcineva. niciunui(a). al ii. NOT : Toate NU î i schimb forma dup persoan i în analiza lor NU se precizeaz persoana. oare( i)cât . pu in . oare( i)care . cut rui(a). unul. altor(a) . pu ini. vreunii. vreunul. unele. pu inel. pu inor(a) . careva. ori( i)cât. altui(a). NEGATIV : nimeni. altei(a). to i. fie( i)cât. câteva. cut ror(a) . vreuna. destule. alta. fie( i)cui. câtva. vreunele. unui(a). tuturor(a) . altul. 11 . niscai . ori( i)cui. cutare. cineva. cât va. ori( i)ce. tot. ori( i)care.

Alt elev tie. NOT : Din cele 10 tipuri de pronume. relativ. Care tie ? El tie. 12 . Observa ie : Toate adjectivele pronominale se acord în gen num r i caz cu substantivele pe care le determin i au func ia sintactic de atribut adjectival. iar 7 tipuri de pronume pot avea atât valoare substantival . tiu care tie. pronumele reflexiv. Însu i elevul tie. Al meu elev tie. Niciunul nu tie. VALOARE ADJECTIVAL : Elevul tie. demonstrativ. negativ). Dumnealui tie. Dumnealui tie. 3 pot avea numai valoare substantival (pronumele personal. Acesta tie.VALORILE MORFOLOGICE ALE PRONUMELOR VALOARE SUBSTANTIVAL : Elevul tie. dup cazul în care se afl . nehot rât. Observa ie : Toate pronumele cu valoare substantival au acelea i func ii sintactice ca i substantivul. de înt rire. Al meu tie. interogativ. tiu care elev tie. cât i valoare adjectival (posesiv. Altul tie. Nici un elev nu tie. Acest elev tie. Care elev tie ? El tie. pronumele de polite e). Pe sine se tie. Însu i tie.

. .altcuiva´.. ..nimica´. celei ce ´.. Nehot râtele: ..fiecine´. .oricui´.nimeni´. . cui ´. cele ce ´. .celui ce ´. ni te.altcareva´. . . .cuiva´. .ori icine´..ori icui´.. ceea ce ´.altceva´ . Negativele: . . .oricine´.. . .. vreo. . vreun.. cel ce ´. celor ce ´.cei ce´.nimenea´.. niscai. Relativele: . cui ´ . niscaiva..VALORILE MORFOLOGICE ALE PRONUMELOR (EXCEP II) Sunt numai pronume : Interogativele: . .altcineva´... Sunt numai adjective pronominale: Nehot râtele : alde.... ... fiece...... nicio .careva´. .. cine ´..cineva´. 13Negativele : niciun. .fiecui´. .. . cine ´ . .. . .nimic´. .

D. alor sale.FORMELE PRONUMELUI POSESIV ( i formele adjectivului pronominal posesiv) al meu. alor t i. adjectivele posesive pot sta i în fa a substantivelor i sunt precedate de articole posesive.) ai mei.) alor mele. alor noastre. alor s i. ai t i. ale sale. (caietul meu) NOT : Mai rar.) NOT : Formele adjectivului pronominal posesiv stau. ai no tri. ai s i. alor vo tri . alor no tri. ai vo tri .D. a ta. alor tale. al vostru . A. (al meu caiet) 14 .) ale mele. dup substantive i nu sunt înso ite de articole posesive. A. (N. A. (G. (N. (N. ale voastre . al t u. a sa. (N. A. (G.) alor mei. al s u. al nostru. ale tale.) a mea. ale noastre. deseori. a voastr . a noastr . alor voastre.

2) al vostru . (pers. 3) ²²² ²²²² 15 . a sa . Cartea sa este ca a mea. (pers. A ta este mai mic decât a sa. Al meu este mai mare decât al t u.NUM RUL DE OBIECTE POSEDATE I NUM RUL DE POSESORI (1) Un obiect posedat i un posesor : (pers. a mea . a voastr .´ (pers. 2) al t u . a noastr . 1) al nostru . Un obiect posedat i mai mul i posesori : (pers. 1) al meu . a ta . 3) al s u . (pers. ³Casa noastr este mai mare decât casa voastr .

(pers. ci pronume personale. . 1) ai mei . NOT : Nu sunt pronume (adjective) posesive.NUM RUL DE OBIECTE POSEDATE I NUM RUL DE POSESORI (2) Mai multe obiecte posedate i un singur posesor : (pers. formele: al lui . a lui . ale lui . Ale mele sunt ca ale tale. alor ei . a ei . alor sale . Ai s i vin la ai mei. alor mele . ale mele . ale sale . alor lor . alor lui . ale ei . 3) alor s i . a lor . ale tale . 3) ai s i . Ai mei iubesc pe ai t i. Alor s i le dau la alor mei. (pers. 1) alor mei . alor tale . ale lor . 16 al ei . (pers. Alor mele le dau ca alor tale. (pers. 2) alor t i . Alor mei le spun pe alor t i. al lor . 2) ai t i . (pers.

alor ei . 17 al ei . 2) ai vo tri . Ai vo tri vin aici. 3) ²²² ale noastre . (pers. al lor . ale ei .NUM RUL DE OBIECTE POSEDATE I NUM RUL DE POSESORI (3) Mai multe obiecte posedate i mai mul i posesori : (pers. (pers. ²²²² NOT : Nu sunt pronume (adjective) posesive. (pers. 2) alor vo tri . Alor no tri vin aici. a ei . ale lui . alor lui . alor noastre . Ai vo tri sosesc. alor voastre . ale lor . alor lor . formele: al lui . . a lui . Alor vo tri le dau. 1) alor no tri . (pers. ale voastre . 1) ai no tri . ci pronume personale. a lor .

masculin . . c ci eu i tu nu au genitiv : P rerile sunt ale lui însu i (ale Mariei înse i.D. feminin . dativ / genitiv) în iv . înse i .FORMELE PRONUMELUI DE ÎNT RIRE ( i formele adjectivului pronominal de înt rire) însu i. masculin . acuz. feminin) însumi.înse i´ este omonim cu cea de la persoana a III-a.) însemi.(singular . (plural . îns i.A. 18 NOT : Forme în cazul genitiv exist numai la persoana a IIIa. cazul dativ.) îns mi.A.înse i´ i . NOT : La persoana a III-a. dar forma . însene.însele´. (singular . în ine. însele . N.) însev . în i i .. num rul singular.. ale colegilor în i i.(singular . num rul plural exist dou forme sinonime : .înse i . ale colegelor înse i). însu i . îns i . feminin . genul feminin.. nominativ / înse i.G. genul feminin. (plural .D.G. N.

în i-.FORMELE COMPUSE ALE PRONUMELUI DE ÎNT RIRE Pronumele de înt rire are forme compuse.i. 19 . îns -.i (flexiune dup num r i persoan ). . . . -ne. înse.(flexiune dup num r i gen) i: -mi. cu flexiune independent la fiecare component: însu-.i. -v .

D.A. cestorlalte (G. ace tia. celorlalte (G. cestuilalt. aceasta. cele (N. DE APROPIERE I DIFEREN IERE : cest lalt. acelea i (N. cestorlal i.).) . acelora. acestuia. celor (G.FORME LITERARE ALE PRONUMELUI I ALE ADJECTIVULUI PRONOMINAL DEMONSTRATIV DE APROPIERE : acesta. 20 . DE DEP RTARE : acela. aceluia i. aceia. acesteia. acelora i (G. cei. aceluia. cealalt .) .A.) . celeilalte. DE IDENTITATE : acela i.). celei. celuilalt. aceia i.D.).D. ceast lalt . acestora (G. ceilal i. celelalte (N. aceea i. aceleia i. cel. celorlal i. cea. aceleia.) . cestelalte (N. ce tilal i. acelea.) . DE DEP RTARE I DIFEREN IERE : cel lalt. celui. acestea (N.A.) .D.D. cesteilalte. aceea.A.A.) .

lorlal i.). alea (N. stuilalt. lora (G. DE DEP RTARE : la. tia. stuia.D. lorlalte (G.) .) . 21 .D. leilalte. leia.FORME POPULARE ALE PRONUMELUI I ALE ADJECTIVULUI PRONOMINAL DEMONSTRATIV DE APROPIERE : sta.A. ia. luilalt. DE APROPIERE I DIFEREN IERE : stalalt. storlalte (G. asta. luia. steilalte.A.). tilal i.) .D.) DE DEP RTARE I DIFEREN IERE : l lalt. stora (G.D. ast lalt . aia. storlal i. astea (N. alelalte (N.).) .A. astelalte (N. ailalt . ilal i. steia.A.

alalte (N.). aisteilalte (isteilalte).G.FORME RGIONALE ALE PRONUMELUI I ALE ADJECTIVULUI PRONOMINAL DEMONSTRATIV 22 DE APROPIERE : cesta (aista. aistelalte. DE DEP RTARE : l. ceasta (aiasta. lor (D. DE APROPIERE I DIFEREN IERE : aistalalt (istalalt).) . lui.) . cesteia (aiesteia). ista).A.D. DE DEP RTARE I DIFEREN IERE : llalt. alalt . lei. ale (N. aistuilalt (istuilalt).). iestea) (N. aistorlalte (istorlalte) (G. cestea (aiestea. aie ilal i (i tilal i).A. a.A. aistorlal i (istorlal i). cestora (aiestora)(G. cestuia (aistuia).) . aiast lalt (istalalt ).A. (istelalte) (N.) . . i. lal i. ce tia (ai tia. i tia).) = numai adjective. iasta).D.

al câtelea ? ´ . . . 23 .care ?´ . cât ? ´ . a câta ? ´ ... Pronumele interogativ are 9 forme de baz (la N.. ...A.G. ine locul substantivelor. se acord cu acestea în gen. dup num r i dup cele patru cazuri (N. dar nu înlocuiesc în aceast calitate substantive.cine ?´ . în propozi ii interogative directe..PRONUMELE INTEROGATIV Este pronumele care. pronumelor i numeralelor a teptate ca r spuns la întreb ri.)... .ce ?´ .A.. Pronumele interogative devin adjective pronominale când determin substantive. câ i ? ´ . num r i caz. . Majoritatea pronumelor interogative au forme dup gen.D. . . .) : . cât ? ´ . câte ? ´.

. . ... . câtor(a) ? ´ .. c rui(a) ? ´ . .. . care ? ´ . ce ? ´ . . . cât ? ´ . c ror(a) ?´ ........ cât ? ´ . . . cine ? ´ .. câ i ? ´ . al câtelea ? ´ .. . .( i formele adjectivului pronominal interogativ) FORMELE PRONUMELUI INTEROGATIV . câte ? ´. a câta ? ´ . . 24 . c rei(a) ? ´ .. cui ? ´ .

. având forma urm toare la G. în cazurile N..NOTE DESPRE PRONUMELE I ADJECTIVUL PRONOMINAL INTEROGATIV . al câtelea ?´. . A... D. 25 . A.. . . stând numai în cazurile N. care ? ´ poate fi pronume sau adjectiv interogativ. câ i ? ´ . .... . A. c ror(a) ? ´ . D. având forma . A. câtor(a) ? ´ . . în cazurile N. c rui(a) ?´ . cui ? ´ la G... .. c rei(a) ?´ . D.a câta ?´ sunt pronume sau adjective interogative. având formele urm toare la G. A. cât ? ´ ..: . cât ? ´ . ce ? ´ poate fi pronume sau adjectiv interogativ.. având form invariabil . cine ? ´ este numai pronume interogativ . în cazurile N..: .. numai în cazurile N. câte ? ´ sunt pronume sau adjective interogative....

.G. Pronumele relative devin adjective pronominale când determin substantive...) : . .de´ i 4 forme de baz compuse (la N. .al câtelea´ .. pronumele i numeralele din regente. ..câ i´ .A.A.câte´. în propozi iile subordonate...ceea ce´ . dar nu înlocuiesc în aceast calitate substantive.cele ce´. .. În propozi iile subordonate atributive. .ce´ . 26 . Majoritatea pronumelor relative au forme dup gen. se acord cu acestea în gen.a câta´ .cine´ .cei ce´ . ..) : .cel ce´ ..care´ . . num r i caz. dup num r i dup cele patru cazuri (N.. . înlocuie te substantive.).A. ..PRONUMELE RELATIV Este pronumele care leag propozi ii subordonate (secundare) de p r i de vorbire din propozi iile regente i care. Pronumele relativ are 10 forme de baz simple (la N. ..D. pronumele relative reiau substantivele.cât ´ . . cât´ .. .

cei ce ´ . . c ror(a) ´ . a câta ´ . . . . cele ce ´ . cât ´ . .. . . al câtelea ´ . .FORMELE PRONUMELUI RELATIV ( i formele adjectivului pronominal relativ) ... c rei(a) ´ .... de ´ = form popular ob inut prin conversiune din prepozi ie (foarte rar utilizat ) 27 . ce ´ . . . . celor ce ´ .... cel ce ´ . celui ce ´ . . . care ´ . cât ´ . . . câ i ´ .. . câte ´. cine ´ .. . c rui(a) ´ .. .. ceea ce ´ .. . ... celei ce ´ ... cui ´ .... câtor(a) ´ .. .

. A. .: . a câta ´ sunt pronume sau adjective relative.. D. în cazurile N. . . . celor ce ´ .. ce ´ poate fi pronume sau adjectiv relativ. stând numai în cazurile N. cât ´ .. c rei(a) ´ ... în cazurile N... câ i ´ . ÄL-ale case mari domne ti / De se v d în Stoene ti / Mândr mas e întins «´ (V.. Alecsandri) 28 . câtor(a) ´ .. A.. . A.. cât ´ . c ror(a) ´ .. care ´poate fi pronume sau adjectiv relativ. în cazurile N.. numai în cazurile N..... cine ´ este numai pronume relativ .. A. cele ce ´ sunt numai pronume relative compuse . al câtelea ´ . . . câte ´ sunt pronume sau adjective relative. . . .. în cazul N. celei ce ´ . cei ce ´ . având forma .. D... . .. . având form invariabil . D. . celui ce ´ . având formele urm toare la G. ceea ce ´ . în cazurile N. D. : .: . c rui(a) ´ .. de ´ (= form popular ) este numai pronume relativ . având formele urm toare la G. . cui ´ la G. având forma urm toare la G.NOTE DESPRE PRONUMELE I ADJECTIVUL PRONOMINAL RELATIV . cel ce ´ . A. A..

dup gen (numai la persoana a III-a) i dup cele cinci cazuri (V. Pronumele personal are forme accentuate i neaccentuate. noi). ei. care difer dup persoan . Pronumele personal are 15 forme conjuncte (care se leag prin cratim de alte cuvinte) i 5 forme neaccentuate care au valoare neutr (f r func ie sintactic ) în dativul etic ori apar in unor locu iuni verbale sau expresii populare.G. dân ii. adic persoana I ine locul vorbitorului (eu. persoana a II-a ine locul interlocutorului (tu. Pronumele personal se clasific în trei grupe. persoana i persoanele cu care se vorbe te (tu voi) i persoana i persoanele despre care se vorbe te (el ea.PRONUMELE PERSONAL 29 Este pronumele care desemneaz diferitele persoane. dân ii dânsele).D. dup num r. ei ele. voi) i persoana a III-a ine locul persoanei absente dintr-un dialog (el. ele. dar ine locul i numelui unui obiect oarecare. ea. dânsul. dânsele).N.A. dânsul dânsa. dup cele trei persoane pe care le are: persoana i persoanele care vorbesc (eu noi).). dânsa. .

. ei. ai. dânsei . a. (pe) dânsa . m . (pe) ea. care nu sunt subliniate. (pe) tine. îi. ai. (al. ale) dânsului . îl.. dânsului .eu . pronumele subliniate sunt forme lungi (accentuate). el .´ ie. m .(al. (pe) el..(pe) mine.FORMELE PRONUMELUI PERSONAL (la num rul singular) vocativ : ²²²² . te . a.´ genitiv : . iar în cazurile acuzativ i dativ . i . dânsa´ acuzativ : . îmi. i .. lui. l . mi . dânsul . tu ! ´²²²²²²²²² nominativ : .mie. (al. pe lâng formele lungi. ale) lui . (al. exist i forme scurte (neaccentuate). ai. tu . 30 . ai. ale) dânsei . ea . dativ : . i .´ NOT : În toate cazurile. î i. a. ale) ei . îi.. a. o (pe) dânsul .

dân ilor .. iar în cazurile acuzativ i dativ . ele .(pe) noi. ai. ne . exist i forme scurte (neaccentuate).. pronumele subliniate sunt forme lungi (accentuate). pe lâng formele lungi. ai. ale) dân ilor . ni . (pe) dânsele´ genitiv : .. (pe) dân ii . vou . ale) dânselor ´ dativ : . ne. le. v . v . (pe) ele. îi..(al. a. a. 31 . (al.. le .nou . care nu sunt subliniate. (pe) ei. li . dânsele ´ acuzativ : . dânselor ´ NOT : În toate cazurile. ai. v . voi . dân ii . ei .FORMELE PRONUMELUI PERSONAL (la num rul plural) vocativ : ²²²² . vi. a. v . ale) lor . (al. lor. (pe) voi. i . voi ! ´²²²²²²²²²²² nominativ : . noi .

dup num r i dup cele dou cazuri (A. dar nu are forme dup gen. obiect care este identic cu subiectul propozi iei. Pronumele reflexiv are forme proprii numai la persoana a III-a singular i plural. 32 .). Pronumele reflexiv nu are func ie sintactic proprie când formele neaccentuate înso esc verbe reflexive impersonale. iar pentru persoanele I i a II-a singular i plural are forme identice cu formele neaccentuate ale pronumelor personale.D. reflexive dinamice sau reflexive cu în eles pasiv.PRONUMELE REFLEXIV Este pronumele care ine locul obiectului asupra c ruia se exercit direct sau indirect ac iunea verbului. Pronumele reflexiv are forme dup persoan . Are forme accentuate i neaccentuate. care difer dup persoan i dup num r. dar are func ie sintactic când formele neaccentuate pot fi reluate cu forme accentuate de pronume personale sau reflexive.

3) în acuzat. i´.mi´. 1) .m ´.. . . . ..ne´. Toate forme scurte (neaccentuate) pot deveni conjuncte atunci când se leag prin cratim de alte cuvinte.. .. 33 . ... . . i´.. NOMINATIV i GENITIV (singular i plural).î i´. (pers. dar are forme lungi (accentuate) i forme scurte (neaccentuate) numai pentru cazurile acuzativ i dativ (singular i plural).v´.. .se´.(pe) sine i´. 2) . (pers.m´..î i´. (pers.ni´......te´. .. .sie´ . .(pe) sine´. . 3) în dativ NOT : Pronumele reflexiv NU are forme pentru cazurile VOCATIV.îmi´.. .vi´.s´. ....FORMELE PRONUMELUI REFLEXIV (cu frecven mare în vorbire) . (pers.sie i´. .v ´. ..

de i.a. considerându-m numai inteligent ?´ Pronumele reflexiv are forme proprii..Crezi c -mi fac eu vreo favoare. are forme împrumutate de la pronumele personal prin procedeul numit conversiune : ele sunt reflexive numai dac persoana i num rul lor coincid cu ale verbului.a. numai la persoana a III .a.NOTE DESPRE PRONUMELE REFLEXIV Pronumele reflexiv are numai cazurile acuzativ i dativ cu forme lungi (accentuate) i forme scurte (neaccentuate). considerându-m numai pe mine inteligent ?>> Corect este : . la celelalte persoane : <<Crezi c -mi fac eu mie vreo favoare. specifice. Formele lungi se pot folosi la toate persoanele. se exemplific numai formele lungi (accentuate) de persoana a III . 34 . din cauz c se recomand evitarea lor în vorbire. atunci când se vorbe te despre ele. iar pentru persoana I i pentru persoana a II .

în majoritate.D. dup num r i dup cele patru cazuri (N. num r i caz. Majoritatea pronumelor nehot râte au forme dup gen. se acord cu acestea în gen. 35 .). iar cele compuse provin. Pronumele nehot rât are forme simple i forme compuse.G.A. dar nu înlocuiesc în aceast calitate substantive. de la pronumele interogativ relativ.PRONUMELE NEHOT RÂT Este pronumele care ine locul unui substantiv f r s dea o indica ie precis obiectului sau persoanei denumite de acesta. Pronumele nehot râte devin adjective pronominale când determin substantive.

pu ini . destulor(a) . cutare (cut rui(a). tot . destul . alt . = Este numai adjectiv Sunt numai adjective : alt .FORMELE PRONUMELUI NEHOT RÂT ( i formele adjectivului pronominal nehot rât) mult . altul (altuia). unor(a) . vreuna (vreuneia). unul (unuia). vreo . altele . destule . cut ric . tuturor(a) . multor(a) . niscai . vreunor(a) . multe . unele . pu in . pu inor(a) . altor(a) . una (uneia). vreunii . toat . alta (alteia) . ni te . al i . ni ic . mult . to i . atâtea . alde . atâ i(a) . ni el . pu ine . ni elu . atâtor(a) destul . un. vreunele . mul i . toate . destui . unii . cut ror(a) . atât . pu in . 36 . atâta . alte . = Sunt numai adjective vreunul (vreunuia). pu intel . o. pu inel . al ii . vreun .

care v d c lucrurile sunt mult sub nivelul normal. vreunele .. atât(a).. tot ´ sunt ADVERBE DE MOD : ² dac determin verbe intranzitive i au func ia de CM : Ei fug atâta / destul / mult« ² dac determin verbe reflexive i au func ia de CM : Ei se str duiesc atâta / destul« ² dac accentueaz sensuri în anumite contexte : De i a tot vorbit. e pu in mai iste decât al ii. ² dac sunt precedate de prepozi ii i au func ia de CI : Se duc cu atâta / destul / mult Formele . destul... vreunii . vreunul (vreunuia). alc tuite din elementul . vreunor(a)´ sunt compuse sudate.. atât(a). mult.NOTE DESPRE PRONUMELE NEHOT RÂT Formele . vre. tot ´ sunt PRONUME NEHOT RÂTE : ² dac determin verbe tranzitive i au func ia de CD : Ei duc atâta / destul / mult« ² dac determin verbe reflexive impersonale i au func ia de SB : Se duce atâta / tot. destul.. pu in. Formele .´+ pronume nehot râte. 37 . pu in. vreuna (vreuneia). mult.

altcuiva .´. fie( i)cui . altcâtva . .. oricât ´ poate fi atât pronume nehot rât (Ei duc oricât. fie( i)cine . ori( i)care . ori( i)cât . -va ´+ pronume nehot rât. cât i adverb de mod (Ei fug oricât de mult. câteva . altceva . 38 fie. NOT : Forma . cuiva . altcineva . câ iva . oare( i)cât . câtorva . ori( i)cine . . oare( i)care . fie( i)care . cât va . altcareva . oare( i)ce . altcâteva . Se vinde oricât. = Sunt numai pronume. ceva . . alc tuite din unul elementele . fie( i)cât . fie( i)ce .. oare( i)cine . ori.´..PRONUME NEHOT RÂTE COMPUSE DE LA INTEROGATIV ± RELATIVE (unele forme pot deveni adjective pronominale nehot râte) cineva . .). alt.. ori( i)ce .) NOT : Formele de pronume nehot râte compuse de la interogativ ± relative sunt compuse sudate. = Sunt numai pronume. oare( i)cui .´. ori( i)cui . careva . Se duc cu oricât. câtva ..

Pronumele de polite e are forme proprii pentru exprimarea unei polite i deosebite. care. Pronumele de polite e are forme dup persoanele a II-a i a III-a. cât i în limbajul familiar i popular (regional).D.N.A. ori necunoscute.). regul ) pentru a marca polite ea (respectul fa de persoane mai în vârst .PRONUMELE DE POLITE E 39 Este pronumele care se folose te în locul unui substantiv nume de persoan sau pronume (personal de. . dup gen numai la persoana a III-a i dup cele cinci cazuri (V. Pronumele de polite e are toate func iile sintactice pe care le are pronumele personal. difer dup persoan dup gen i dup num r. dup num r.G. atât în limbajul cult i solemn. sau aflate în func ii oficiale). Are forme abreviate. folosite numai în scris.

dumnealor . dumneaei . dumitale . în limbajul colocvial se folosesc: dumneata . dumnisale (dumisale) (abrevieri : d-sa. dvs. Împ r ia } -ta (sa. Luminarea } -ta (sa. voastr ) Excelen a { Lumin ia . d-voastr . dumneasa . dumneaei . dumnealor (abrevieri : d-lui. d-sale) NOT : Pentru exprimarea unei polite i în împrejur ri obi nuite. dumneavoastr (abrevieri : d-ta. dumnisale (dumisale). voastr ) dumneata . Preasfin ia } -ta (sa. d-lor) dumneasa . 40 . dtale. dumneavoastr . d-ei. M ria . dv. dumnealui . dumitale .. voastr ) dumnealui .FORMELE PRONUMELUI DE POLITE E (compuse sudate i compuse nesudate) Domnia { Alte a .) Cucernicia { Sfin ia .

alc tuite din substantive urmate de adjective posesive : Domnia { Alte a . t lic . Preasfin ia } -ta (sa. Cucernicia { Sfin ia .NOTE DESPRE PRONUMELE DE POLITE E Numai pentru exprimarea unei polite i în împrejur ri deosebite în limbajul cult i solemn se folosesc i aceste locu iuni pronominale de polite e. Luminarea } -ta (sa. 41 . Împ r ia } -ta (sa. Primele dou exprim un grad mai mare de intimitate. voastr ) . M ria . matale. t lu . voastr ). Pentru exprimarea unei polite i în limbajul familiar i popular (regional) se folosesc formele de singular : mata. iar ultimele patru exprim un sens depreciativ. Excelen a { Lumin ia . m t lu . m t lic . voastr ) .

nimenea . Pronumele negativ simplu (nimeni . niciunora) are forme dup gen.D. prin negarea acestora. num r i caz.).D. dup num r i dup cele patru cazuri (N. niciunii . dup cele patru cazuri (N. niciuna . 42 . i se acord cu acestea în gen.A.).G. Pronumele negativ compus (niciunul .) Pronumele negative au forme speciale când devin adjective pronominale care determin substantive. nim nuia) are forme numai la singular. niciuneia . are forme numai la singular.G. niciunuia . iar pronumele negativ simplu : nimic(a) . ine locul unor substantive absente din aceste propozi ii.A. niciunele . nim nui .PRONUMELE NEGATIV Este pronumele care. în propozi ii negative.A. dup cele dou cazuri (N.

niciunui . NOT : Sunt forme populare Änimenea´ i Änim nuia´. nimica .FORMELE PRONUMELUI NEGATIV (simple i compuse nesudate) 43 nimeni . niciunul . niciunii . nim nuia . = Sunt numai adjective. niciuna . niciunuia . nimic . niciunele . . nim nui . niciunora . niciunei . niciun . nicio . niciuneia . nimenea . niciunor .

com 44 Adaptarea > Prof.DESPRE LEC IILE CUPRINZÂND TIPURI DE PRONUME Concept original i realizare: Numai pentru UZ INTERN la COALA CU CLASELE I-VIII Vi eu de Jos ~ Jud. IOAN HAPCA . 0262-368013 E-mail: ihapca2002@yahoo. nr. 1111 Tel. MARAMURE str. Principal .

45 .

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->