Cine este chemat la o slujb , s se in de slujba lui. Cine înva pe al ii, s se in de înv tur .

(Romani 12:7)

STUDIEREA I APROFUNDAREA DIVERSELOR ASPECTE I PROBLEME ALE TIPURILOR DE PRONUME

Lec ii recapitulative pentru elevii din clasele V - XII

1

Prof. IOAN HAPCA

GRAMATICA
LIMBII ROMÂNE
O RECAPITULAREA P R ILOR DE VORBIRE I A P R ILOR DE PROPOZI IE CLASELE V - XII

P R I DE VORBIRE P R I DE PROPOZI IE

2

P R I DE VORBIRE
SUBSTANTIV i ARTICOL VERB i ADVERB ADJECTIV PRONUME NUMERAL
3

i PREPOZI IE i CONJUNC IE i INTERJEC IE

P R ILE DE VORBIRE I DEFINI IILE LOR (PRESCURTATE)
SUBSTANTIVUL denume te obiecte. ARTICOLUL înso e te unele p r i de vorbire. VERBUL exprim ac iuni, st ri, dorin e, existen e. ADVERBUL exprim circumstan e (împrejur ri). ADJECTIVUL exprim însu iri (caracteristici). PREPOZI IA exprim rela ii numai în propozi ie. PRONUMELE substituie (înlocuie te) nume. CONJUNC IA exprim rela ii în fraz sau în propozi ie. NUMERALUL exprim numere. 4 INTERJEC IA sugereaz st ri, imit sunete.

P R I DE PROPOZI IE P R I PRINCIPALE SUBIECTUL PREDICATUL P R I SECUNDARE ATRIBUTUL COMPLEMENTUL 5 .

. Exist i alte verbe copulative. un adjectiv (locu iune adjectival ).) 6 .´ .a fi ´este cel mai des utilizat verb copulativ. COMPLEMENTUL determin un verb (locu iune verbal ). ATRIBUTUL determin un substantiv. un adverb sau o interjec ie.. cine este.. ce ´ se vorbe te în propozi ie.... ce face ´ subiectul. adic atribuie subiectului o ac iune. NOT : NUMELE PREDICATIV împreun cu verbul copulativ formeaz PREDICATUL NOMINAL. cum este ´ subiectul. un pronume sau numeral..´ . ce este.P R ILE DE PROPOZI IE I DEFINI IILE LOR (PRESCURTATE) SUBIECTUL spune ceva cu ajutorul predicatului sau arat despre . PREDICATUL VERBAL arat .. cine ´ori despre . (Verbul . al cui este ´ sau . a deveni ´ este totdeauna verb copulativ.. iar verbul . NUMELE PREDICATIV atribuie subiectului o identitate. adic arat . o însu ire sau o caracteristic .

cât?« RELATIV (leag subordonatele de regentele lor): tiu cine d . ei. exemple minime) POSESIV ( ine locul obiectului posedat i al posesorului): al meu. cu care se vorbe te. despre care se vorbe te): eu. dumnealui. ele« REFLEXIV ( ine locul obiectului asupra c ruia se exercit ac iunea verbului): sine. tu. al ii. în iv . ce d . oricine« DE POLITE E (exprim respectul despre persoana cu care sau despre care se vorbe te): dumneata. PERSONAL (indic persoana care vorbe te. « DEMONSTRATIV (arat apropierea. dumneavoastr . niciunul« 7 . ce?. noi. ea. dep rtarea. mul i. nimic. însu i. cui?. î i« NEHOT TÂT (nu d vreo indica ie asupra obiectului): unii.10 TIPURI DE PRONUME (denumiri. al vostru« DE ÎNT RIRE (înt re te ideea de persoan ): însumi. al nostru. în ine. voi. defini ii. dumitale. al s u. cui d . dumneaei« NEGATIV ( ine locul substantivelor absente din propozi ii negative): nimeni. care?. INTEROGATIV ( ine locul cuvântului a teptat ca r spuns la întrebare): cine?. al t u. identitatea): acesta. el. însu i. cel lalt. pu ini. acela. sie.. cineva. se. sie i. cât d i care refuz .

3) sine. m . (pers. te. dânsul. ne. 1) eu. î i. vi. le. PERSONAL DE POLITE E : (pers. m. mie. v . 3) dumnealui. vou . (pers. dumitale. 1) îmi. REFLEXIV : (pers. nou . mi. ne . i .5 TIPURI DE PRONUME CU FORME PERSONALE (1) PERSONAL : (pers. ni . dumneaei. îmi. (pers. ea. tine. ie. (pers. m. v . i . s. mi . lor. dumneavoastr . 2) tu. noi. (pers. o. lui. sie. voi. li . te. l. ei. dumnealor . 2) î i. i . i. 2) dumneata. NOT : Toate î i schimb forma dup persoan i în analiza lor se precizeaz persoana. sine i. sie i. v . ele. îi. dânsa. v . 8 . se. î i. mine. m . îl. dânsele . dân ii. 3) el.

înse i. alor vo tri. 1) însumi. alor mele . ale voastre. însev . (pers. a voastr . ai mei. a noastr . alor mei. alor sale . îns i. 9 . a sa. a mea. ale mele. îns mi. ale tale. alor t i. ai t i. alor no tri. (pers. (pers. 3) însu i. în ine. însene . însemi. (pers. (pers. POSESIV : (pers. în i i. ale noastre. alor voastre . ale sale. ai s i. 1) al meu. 2) însu i. ai vo tri. ai no tri.5 TIPURI DE PRONUME CU FORME PERSONALE (2) DE ÎNT RIRE : (pers. 1) al nostru. alor s i. 2) al t u. în iv . (pers. 3) al s u. îns i. 2) al vostru. alor tale . însele . NOT : Toate î i schimb forma dup persoan i în analiza lor se precizeaz persoana. alor noastre . a ta. înse i.

cestorlal i. aceea i. cealalt . cât . acelea.5 TIPURI DE PRONUME F R FORME PERSONALE (1) DEMONSTRATIV : acesta. cestelalte. c rui(a) . cesteilalte. acelora i . acelora . INTEROGATIV : cine ?. cât ?. cele ce . acestora. acestuia. cel lalt. al câtelea . cest lalt. cui . acesteia. cui ?. ceast lalt . câ i . c ror(a) . acestea. aceleia. ace tia. aceea. celei ce . ce tilal i. câte . celuilalt. a câta ?. celui ce . cei ce . celor ce . ce ?. câtor(a). care . câte ? al câtelea ?. ce . aceia i. acelea i. celelalte. celeilalte. c rei(a) ?. care ?. a câta . cel ce . ceea ce . celorlal i. c ror(a) ?. . câtor(a) ?. c rui(a) ?. c rei(a) . cât . cât ?. RELATIV : cine . NOT : Toate NU î i schimb forma dup persoan i 10 în analiza lor NU se precizeaz persoana. câ i ?. aceia. celorlalte . aceluia. ceilal i. acela i. aceasta.acela. cestorlalte . aceluia i. aceleia i. cestuilalt.

altui(a). ceva. oare( i)care . oare( i)cine . NOT : Toate NU î i schimb forma dup persoan i în analiza lor NU se precizeaz persoana. altor(a) . cuiva. cineva. câtorva . ori( i)cui. mul i. oare( i)ce . atât. pu ini. altei(a). ni elu . oare( i)cui . pu in. pu inel. NEGATIV : nimeni. unele. fie( i)care. unul. câteva. mult . altcuiva. destul . oare( i)cât . cut ror(a) . vreuna. vreunor(a) . unei(a). cutare. vreunui(a). cut ric . alde . cut rui(a). altceva. 11 . tot. vreunei(a). altele. ori( i)cine. ni te . pu inor(a) . câtva. unui(a). to i. fie( i)ce. toat . cât va. altcineva. careva. altcareva. multor(a) . fie( i)cui. una. ori( i)cât. ori( i)care. nimic. pu ine. câ iva. vreunul. vreunele. ni el. unor(a) . nimenea. niciunul. ori( i)ce. nimica. alta. pu intel . destul. atâta.5 TIPURI DE PRONUME F R FORME PERSONALE (2) NEHOT TÂT : mult. vreunii. unii. altul. al ii. niciuna. tuturor(a) . atâtor(a) . fie( i)cine. cut rei(a). destule. atâtea. destui. atâ i(a). niciunui(a). ni ic . niciunei(a) . pu in . toate. fie( i)cât. niscai . multe.

Observa ie : Toate adjectivele pronominale se acord în gen num r i caz cu substantivele pe care le determin i au func ia sintactic de atribut adjectival. Dumnealui tie. Al meu elev tie. Acesta tie. negativ). Însu i elevul tie. VALOARE ADJECTIVAL : Elevul tie. Dumnealui tie. interogativ. Pe sine se tie. tiu care elev tie. pronumele de polite e). Alt elev tie. demonstrativ. pronumele reflexiv. cât i valoare adjectival (posesiv. Nici un elev nu tie. Observa ie : Toate pronumele cu valoare substantival au acelea i func ii sintactice ca i substantivul. Acest elev tie. Niciunul nu tie. NOT : Din cele 10 tipuri de pronume. iar 7 tipuri de pronume pot avea atât valoare substantival . Care elev tie ? El tie. Care tie ? El tie. tiu care tie. dup cazul în care se afl . nehot rât. Însu i tie. Al meu tie. 3 pot avea numai valoare substantival (pronumele personal. 12 .VALORILE MORFOLOGICE ALE PRONUMELOR VALOARE SUBSTANTIVAL : Elevul tie. de înt rire. relativ. Altul tie.

.. celei ce ´.altcuiva´... ... . ..... .. Nehot râtele: . 13Negativele : niciun. . ni te. vreun. . ceea ce ´. ..ori icui´..oricui´. . fiece. Negativele: .cineva´. niscaiva...careva´. ..fiecine´.. . .. cine ´.nimic´.celui ce ´.nimeni´..oricine´.fiecui´.. niscai.altcineva´. cel ce ´.ori icine´. .... . celor ce ´. . Relativele: .. cine ´ . ..altceva´ .. . vreo.cuiva´. . . . .nimica´.nimenea´. nicio ..cei ce´.VALORILE MORFOLOGICE ALE PRONUMELOR (EXCEP II) Sunt numai pronume : Interogativele: . ..altcareva´. . cui ´. cui ´ .. Sunt numai adjective pronominale: Nehot râtele : alde. . cele ce ´.

ai t i. alor tale. ale tale. alor s i. alor t i. alor noastre. A. ale noastre. A. (al meu caiet) 14 .) a mea.D. (N. alor voastre. A. (N. ai no tri. a sa. D.) NOT : Formele adjectivului pronominal posesiv stau.) alor mele. ai s i. deseori. al nostru. alor vo tri . al vostru . (N. a voastr . alor sale.) ale mele.) alor mei. a noastr . adjectivele posesive pot sta i în fa a substantivelor i sunt precedate de articole posesive. ale sale. dup substantive i nu sunt înso ite de articole posesive. ale voastre . (G. A. (N. ai vo tri . al t u.) ai mei. a ta. alor no tri.FORMELE PRONUMELUI POSESIV ( i formele adjectivului pronominal posesiv) al meu. (caietul meu) NOT : Mai rar. (G. al s u.

1) al meu . 2) al vostru .´ (pers. 1) al nostru . a sa . Al meu este mai mare decât al t u. 3) ²²² ²²²² 15 . (pers. Cartea sa este ca a mea. a ta .NUM RUL DE OBIECTE POSEDATE I NUM RUL DE POSESORI (1) Un obiect posedat i un posesor : (pers. (pers. 2) al t u . 3) al s u . ³Casa noastr este mai mare decât casa voastr . a mea . A ta este mai mic decât a sa. Un obiect posedat i mai mul i posesori : (pers. a voastr . (pers. a noastr .

(pers. . 16 al ei . alor mele . al lor . ale sale . Alor mele le dau ca alor tale. alor tale . 1) alor mei . NOT : Nu sunt pronume (adjective) posesive. ale lor . (pers. alor sale . ale mele . a ei . Alor s i le dau la alor mei. Ai s i vin la ai mei. ale ei . ci pronume personale. a lor . 3) ai s i . (pers. formele: al lui . 3) alor s i . Ale mele sunt ca ale tale. (pers.NUM RUL DE OBIECTE POSEDATE I NUM RUL DE POSESORI (2) Mai multe obiecte posedate i un singur posesor : (pers. alor ei . (pers. a lui . alor lui . ale tale . ale lui . 2) ai t i . 2) alor t i . Ai mei iubesc pe ai t i. alor lor . 1) ai mei . Alor mei le spun pe alor t i.

al lor . alor noastre . alor lor . formele: al lui . Alor vo tri le dau. alor lui . ale lui . ²²²² NOT : Nu sunt pronume (adjective) posesive. ale lor .NUM RUL DE OBIECTE POSEDATE I NUM RUL DE POSESORI (3) Mai multe obiecte posedate i mai mul i posesori : (pers. ci pronume personale. a lor . 2) alor vo tri . (pers. 1) ai no tri . . (pers. a ei . alor ei . 17 al ei . (pers. ale voastre . 2) ai vo tri . ale ei . 1) alor no tri . a lui . Ai vo tri sosesc. Ai vo tri vin aici. (pers. Alor no tri vin aici. 3) ²²² ale noastre . alor voastre .

genul feminin.D.A.) îns mi. feminin) însumi. masculin . feminin . (singular .(singular . N.A.înse i´ i ..înse i . îns i . dar forma . ale colegelor înse i). .) însev .) însemi. înse i .. însu i . N.. însele .D.însele´. cazul dativ. (plural . genul feminin. feminin . NOT : La persoana a III-a. în i i . (plural .G.(singular . nominativ / înse i. însene.înse i´ este omonim cu cea de la persoana a III-a. acuz. 18 NOT : Forme în cazul genitiv exist numai la persoana a IIIa. c ci eu i tu nu au genitiv : P rerile sunt ale lui însu i (ale Mariei înse i. în ine. ale colegilor în i i.FORMELE PRONUMELUI DE ÎNT RIRE ( i formele adjectivului pronominal de înt rire) însu i. masculin .G. îns i. dativ / genitiv) în iv . num rul plural exist dou forme sinonime : . num rul singular.

cu flexiune independent la fiecare component: însu-. 19 . îns -.FORMELE COMPUSE ALE PRONUMELUI DE ÎNT RIRE Pronumele de înt rire are forme compuse. în i-.i. înse. .(flexiune dup num r i gen) i: -mi. -ne.i (flexiune dup num r i persoan ). .i. . -v .

acestea (N. celei. 20 .) .D.) . aceleia. cestuilalt. aceea. ceast lalt . aceia. acelea. cei. acestuia.). DE IDENTITATE : acela i. acesteia. DE APROPIERE I DIFEREN IERE : cest lalt. acelora i (G. aceleia i. cele (N. DE DEP RTARE I DIFEREN IERE : cel lalt. cestorlal i.). aceia i. celor (G.D.D.A. acelea i (N. ace tia. aceluia i. ce tilal i.).FORME LITERARE ALE PRONUMELUI I ALE ADJECTIVULUI PRONOMINAL DEMONSTRATIV DE APROPIERE : acesta. celorlal i.A. cestorlalte (G.) . aceea i. celui. aceasta. cesteilalte.A. cea. aceluia.D. ceilal i. acestora (G.) . celelalte (N.) . cealalt .) . celorlalte (G. celeilalte.A. cel. cestelalte (N. celuilalt.) .A. acelora. DE DEP RTARE : acela.D.

DE APROPIERE I DIFEREN IERE : stalalt. storlalte (G. steilalte. leia. stuilalt. lorlalte (G. lora (G.). alelalte (N. alea (N. ast lalt . storlal i. aia. luia.FORME POPULARE ALE PRONUMELUI I ALE ADJECTIVULUI PRONOMINAL DEMONSTRATIV DE APROPIERE : sta. DE DEP RTARE : la.A. stuia. astea (N. ailalt .). tilal i. lorlal i. steia.A. tia.D. ia. ilal i. 21 . asta.) .A.) .D. leilalte.D.) .D.A. luilalt. stora (G.) .). astelalte (N.) DE DEP RTARE I DIFEREN IERE : l lalt.

DE APROPIERE I DIFEREN IERE : aistalalt (istalalt). aisteilalte (isteilalte).) = numai adjective.) . ceasta (aiasta. aistuilalt (istuilalt). alalte (N. i. lor (D.). DE DEP RTARE I DIFEREN IERE : llalt.D.A.A. aiast lalt (istalalt ). cestuia (aistuia). iestea) (N.A. lei. cesteia (aiesteia). (istelalte) (N.D. i tia).FORME RGIONALE ALE PRONUMELUI I ALE ADJECTIVULUI PRONOMINAL DEMONSTRATIV 22 DE APROPIERE : cesta (aista.) . iasta).) . aistorlalte (istorlalte) (G. . ale (N.G. aistorlal i (istorlal i). cestea (aiestea. ce tia (ai tia.) . lal i. a. aie ilal i (i tilal i). lui.A. cestora (aiestora)(G.). aistelalte. DE DEP RTARE : l. alalt . ista).

.) : .PRONUMELE INTEROGATIV Este pronumele care. dup num r i dup cele patru cazuri (N.. . . cât ? ´ . . 23 . a câta ? ´ . în propozi ii interogative directe. câ i ? ´ . Pronumele interogativ are 9 forme de baz (la N. Pronumele interogative devin adjective pronominale când determin substantive. câte ? ´. pronumelor i numeralelor a teptate ca r spuns la întreb ri.). dar nu înlocuiesc în aceast calitate substantive.cine ?´ . se acord cu acestea în gen. .G.A... cât ? ´ .care ?´ ... . num r i caz.. . .ce ?´ .D. al câtelea ? ´ . Majoritatea pronumelor interogative au forme dup gen.A.. . ine locul substantivelor..

( i formele adjectivului pronominal interogativ) FORMELE PRONUMELUI INTEROGATIV . c rui(a) ? ´ .. .. . c ror(a) ?´ . a câta ? ´ . .. câtor(a) ? ´ ... c rei(a) ? ´ . . cât ? ´ . 24 . cui ? ´ . ... . . ... câte ? ´... cât ? ´ . al câtelea ? ´ .. cine ? ´ . ce ? ´ .. . . . care ? ´ . . .. câ i ? ´ .

. 25 ... având form invariabil . ce ? ´ poate fi pronume sau adjectiv interogativ. câte ? ´ sunt pronume sau adjective interogative. . având forma . ... în cazurile N. D. numai în cazurile N. . D... câtor(a) ? ´ . în cazurile N. câ i ? ´ . având forma urm toare la G. . A. în cazurile N. . având formele urm toare la G... A. cât ? ´ . cui ? ´ la G. A.: . D. cât ? ´ . c ror(a) ? ´ .a câta ?´ sunt pronume sau adjective interogative. A... .. cine ? ´ este numai pronume interogativ . .: .NOTE DESPRE PRONUMELE I ADJECTIVUL PRONOMINAL INTEROGATIV ... al câtelea ?´. A. c rui(a) ?´ . c rei(a) ?´ .. care ? ´ poate fi pronume sau adjectiv interogativ. stând numai în cazurile N....

pronumele relative reiau substantivele.G. . în propozi iile subordonate.) : ...al câtelea´ .) : . se acord cu acestea în gen.PRONUMELE RELATIV Este pronumele care leag propozi ii subordonate (secundare) de p r i de vorbire din propozi iile regente i care.cât ´ .D. Majoritatea pronumelor relative au forme dup gen.. cât´ ... ..de´ i 4 forme de baz compuse (la N.ce´ . înlocuie te substantive.A. . În propozi iile subordonate atributive. dar nu înlocuiesc în aceast calitate substantive. . Pronumele relative devin adjective pronominale când determin substantive. ..cine´ .ceea ce´ .câ i´ .câte´.. 26 . .). . .. . .cei ce´ ..A...A.. pronumele i numeralele din regente. .. Pronumele relativ are 10 forme de baz simple (la N.cel ce´ . dup num r i dup cele patru cazuri (N. num r i caz.care´ . .a câta´ .cele ce´.

.. . câ i ´ . celei ce ´ . cel ce ´ . . ce ´ . câte ´. .. .. ... . . cât ´ .. .. . c ror(a) ´ . .. celor ce ´ .. . .... . ceea ce ´ .FORMELE PRONUMELUI RELATIV ( i formele adjectivului pronominal relativ) .. cele ce ´ . celui ce ´ ... care ´ . .. .. . al câtelea ´ . . de ´ = form popular ob inut prin conversiune din prepozi ie (foarte rar utilizat ) 27 ... a câta ´ . cât ´ .. . c rei(a) ´ .. cine ´ . câtor(a) ´ . cui ´ . cei ce ´ . . .. c rui(a) ´ .

. cui ´ la G. având form invariabil . stând numai în cazurile N. cei ce ´ . c ror(a) ´ . câte ´ sunt pronume sau adjective relative. cât ´ . cât ´ . care ´poate fi pronume sau adjectiv relativ. ceea ce ´ ... D. .... ce ´ poate fi pronume sau adjectiv relativ. Alecsandri) 28 .: .. cine ´ este numai pronume relativ . D.. în cazurile N. . . . al câtelea ´ . în cazurile N.. celor ce ´ .. A. câ i ´ . D.. cele ce ´ sunt numai pronume relative compuse . cel ce ´ . A. câtor(a) ´ . în cazurile N. în cazul N.. . . A. .. .. celui ce ´ . având formele urm toare la G.. . . având forma urm toare la G.NOTE DESPRE PRONUMELE I ADJECTIVUL PRONOMINAL RELATIV . . D.. . . având formele urm toare la G. în cazurile N. : . numai în cazurile N. A. A......: . .. c rui(a) ´ ... c rei(a) ´ .. celei ce ´ .. A. având forma . de ´ (= form popular ) este numai pronume relativ . a câta ´ sunt pronume sau adjective relative.. ÄL-ale case mari domne ti / De se v d în Stoene ti / Mândr mas e întins «´ (V.

adic persoana I ine locul vorbitorului (eu. . dup gen (numai la persoana a III-a) i dup cele cinci cazuri (V. Pronumele personal se clasific în trei grupe. dân ii dânsele). ea.). dar ine locul i numelui unui obiect oarecare. care difer dup persoan . ei. dânsul. voi) i persoana a III-a ine locul persoanei absente dintr-un dialog (el. persoana i persoanele cu care se vorbe te (tu voi) i persoana i persoanele despre care se vorbe te (el ea. ei ele. Pronumele personal are 15 forme conjuncte (care se leag prin cratim de alte cuvinte) i 5 forme neaccentuate care au valoare neutr (f r func ie sintactic ) în dativul etic ori apar in unor locu iuni verbale sau expresii populare. persoana a II-a ine locul interlocutorului (tu.A. dup cele trei persoane pe care le are: persoana i persoanele care vorbesc (eu noi). dân ii.N.D.PRONUMELE PERSONAL 29 Este pronumele care desemneaz diferitele persoane. dup num r. noi). Pronumele personal are forme accentuate i neaccentuate. dânsele).G. dânsa. ele. dânsul dânsa.

(al.FORMELE PRONUMELUI PERSONAL (la num rul singular) vocativ : ²²²² .´ ie. a. tu ..(al. i . ei. pe lâng formele lungi.eu . ai. (pe) el.´ NOT : În toate cazurile. a. ea . m . i .. (pe) dânsa . ale) dânsului . el .. îl. ale) lui . dativ : . m . a. o (pe) dânsul . dânsa´ acuzativ : . dânsei . lui..(pe) mine. ai. dânsul . (pe) tine. ai. 30 . (al. (al. l . ale) ei . pronumele subliniate sunt forme lungi (accentuate). ai. (pe) ea. îi. tu ! ´²²²²²²²²² nominativ : . te . i . î i. iar în cazurile acuzativ i dativ .´ genitiv : . îmi. dânsului . mi . exist i forme scurte (neaccentuate). ale) dânsei . a. care nu sunt subliniate.mie.. îi.

voi . le. ale) lor . vou . iar în cazurile acuzativ i dativ . ei . ne. dânsele ´ acuzativ : . dân ii . dânselor ´ NOT : În toate cazurile. ele . (pe) dânsele´ genitiv : . (pe) ele. ale) dânselor ´ dativ : . dân ilor . vi.(pe) noi. pronumele subliniate sunt forme lungi (accentuate).FORMELE PRONUMELUI PERSONAL (la num rul plural) vocativ : ²²²² . (pe) ei. a..nou .. care nu sunt subliniate. le . ai.. a. lor. ai. li . v . (al.. exist i forme scurte (neaccentuate). ale) dân ilor . (al. pe lâng formele lungi. (pe) voi. v . ai. a. i . voi ! ´²²²²²²²²²²² nominativ : .. v . noi .(al. ni . 31 . ne . (pe) dân ii . v . îi.

Pronumele reflexiv are forme dup persoan .). 32 . Pronumele reflexiv are forme proprii numai la persoana a III-a singular i plural. dar nu are forme dup gen. dup num r i dup cele dou cazuri (A. iar pentru persoanele I i a II-a singular i plural are forme identice cu formele neaccentuate ale pronumelor personale.PRONUMELE REFLEXIV Este pronumele care ine locul obiectului asupra c ruia se exercit direct sau indirect ac iunea verbului. care difer dup persoan i dup num r.D. Are forme accentuate i neaccentuate. obiect care este identic cu subiectul propozi iei. reflexive dinamice sau reflexive cu în eles pasiv. Pronumele reflexiv nu are func ie sintactic proprie când formele neaccentuate înso esc verbe reflexive impersonale. dar are func ie sintactic când formele neaccentuate pot fi reluate cu forme accentuate de pronume personale sau reflexive.

. .FORMELE PRONUMELUI REFLEXIV (cu frecven mare în vorbire) . . (pers. Toate forme scurte (neaccentuate) pot deveni conjuncte atunci când se leag prin cratim de alte cuvinte.s´.î i´. 2) .îmi´... 1) .î i´.v ´. .se´..m´...vi´... . 3) în acuzat. i´..v´. . .. .sie i´.m ´. 3) în dativ NOT : Pronumele reflexiv NU are forme pentru cazurile VOCATIV. . . NOMINATIV i GENITIV (singular i plural).ne´. (pers..... .. (pers. i´. . .te´. dar are forme lungi (accentuate) i forme scurte (neaccentuate) numai pentru cazurile acuzativ i dativ (singular i plural). .. ..(pe) sine i´.mi´.(pe) sine´... ..sie´ . . (pers. 33 .ni´..

a. se exemplific numai formele lungi (accentuate) de persoana a III . din cauz c se recomand evitarea lor în vorbire.. 34 .a. are forme împrumutate de la pronumele personal prin procedeul numit conversiune : ele sunt reflexive numai dac persoana i num rul lor coincid cu ale verbului.Crezi c -mi fac eu vreo favoare. la celelalte persoane : <<Crezi c -mi fac eu mie vreo favoare. de i. considerându-m numai pe mine inteligent ?>> Corect este : . considerându-m numai inteligent ?´ Pronumele reflexiv are forme proprii. Formele lungi se pot folosi la toate persoanele. specifice. iar pentru persoana I i pentru persoana a II .a. numai la persoana a III . atunci când se vorbe te despre ele.NOTE DESPRE PRONUMELE REFLEXIV Pronumele reflexiv are numai cazurile acuzativ i dativ cu forme lungi (accentuate) i forme scurte (neaccentuate).

Majoritatea pronumelor nehot râte au forme dup gen. în majoritate. Pronumele nehot rât are forme simple i forme compuse.PRONUMELE NEHOT RÂT Este pronumele care ine locul unui substantiv f r s dea o indica ie precis obiectului sau persoanei denumite de acesta. dup num r i dup cele patru cazuri (N.D.G. num r i caz. 35 . Pronumele nehot râte devin adjective pronominale când determin substantive.). de la pronumele interogativ relativ. iar cele compuse provin. se acord cu acestea în gen. dar nu înlocuiesc în aceast calitate substantive.A.

pu in . cut ric . mul i . pu intel . = Sunt numai adjective vreunul (vreunuia). multor(a) . toat . ni ic . vreunii . atâtea . un. atâta . vreo . alte . vreunele . atâ i(a) . unele . alde . 36 . vreun . ni el . multe .FORMELE PRONUMELUI NEHOT RÂT ( i formele adjectivului pronominal nehot rât) mult . una (uneia). pu inel . destule . cutare (cut rui(a). ni elu . atât . = Este numai adjectiv Sunt numai adjective : alt . niscai . o. alt . mult . tuturor(a) . unul (unuia). destui . tot . al ii . to i . pu ini . pu inor(a) . unor(a) . altele . pu ine . ni te . vreunor(a) . altor(a) . alta (alteia) . atâtor(a) destul . cut ror(a) . destul . al i . pu in . destulor(a) . altul (altuia). unii . vreuna (vreuneia). toate .

atât(a).. mult. e pu in mai iste decât al ii. pu in. tot ´ sunt PRONUME NEHOT RÂTE : ² dac determin verbe tranzitive i au func ia de CD : Ei duc atâta / destul / mult« ² dac determin verbe reflexive impersonale i au func ia de SB : Se duce atâta / tot. vre.. vreunele . ² dac sunt precedate de prepozi ii i au func ia de CI : Se duc cu atâta / destul / mult Formele .. destul. care v d c lucrurile sunt mult sub nivelul normal. Formele . mult. vreuna (vreuneia). vreunul (vreunuia). tot ´ sunt ADVERBE DE MOD : ² dac determin verbe intranzitive i au func ia de CM : Ei fug atâta / destul / mult« ² dac determin verbe reflexive i au func ia de CM : Ei se str duiesc atâta / destul« ² dac accentueaz sensuri în anumite contexte : De i a tot vorbit. pu in. destul. vreunii .. vreunor(a)´ sunt compuse sudate.NOTE DESPRE PRONUMELE NEHOT RÂT Formele ...´+ pronume nehot râte. atât(a). alc tuite din elementul . 37 .

altceva . fie( i)cât . ori. . altcareva . oare( i)cui .´. altcâtva . fie( i)cine . oare( i)cine .´. ori( i)cine . ori( i)care .´. careva . fie( i)cui . . -va ´+ pronume nehot rât. ori( i)cât .. cât va . fie( i)care . alc tuite din unul elementele . = Sunt numai pronume. cât i adverb de mod (Ei fug oricât de mult. ori( i)ce . ori( i)cui . Se vinde oricât.).) NOT : Formele de pronume nehot râte compuse de la interogativ ± relative sunt compuse sudate.. altcineva . cuiva . oricât ´ poate fi atât pronume nehot rât (Ei duc oricât. câtorva .. câtva . oare( i)ce . alt. Se duc cu oricât. 38 fie. oare( i)care .. altcuiva . oare( i)cât . altcâteva .. . NOT : Forma .PRONUME NEHOT RÂTE COMPUSE DE LA INTEROGATIV ± RELATIVE (unele forme pot deveni adjective pronominale nehot râte) cineva . ceva . câ iva . . fie( i)ce . câteva . = Sunt numai pronume.

Are forme abreviate. regul ) pentru a marca polite ea (respectul fa de persoane mai în vârst . ori necunoscute.N.A. care.). . Pronumele de polite e are toate func iile sintactice pe care le are pronumele personal. dup num r. sau aflate în func ii oficiale). Pronumele de polite e are forme dup persoanele a II-a i a III-a. difer dup persoan dup gen i dup num r. folosite numai în scris. Pronumele de polite e are forme proprii pentru exprimarea unei polite i deosebite. cât i în limbajul familiar i popular (regional).D.G. atât în limbajul cult i solemn. dup gen numai la persoana a III-a i dup cele cinci cazuri (V.PRONUMELE DE POLITE E 39 Este pronumele care se folose te în locul unui substantiv nume de persoan sau pronume (personal de.

d-voastr .) Cucernicia { Sfin ia . dumneavoastr (abrevieri : d-ta. dtale. d-sale) NOT : Pentru exprimarea unei polite i în împrejur ri obi nuite. dvs. d-ei. dumnealor (abrevieri : d-lui. dumneaei . d-lor) dumneasa . voastr ) dumneata . în limbajul colocvial se folosesc: dumneata . dumnisale (dumisale). dumitale . dumneavoastr . Preasfin ia } -ta (sa. 40 . dumneaei . Împ r ia } -ta (sa.. dumitale . dumnealor . dumneasa . dv. voastr ) dumnealui . voastr ) Excelen a { Lumin ia . M ria . Luminarea } -ta (sa. dumnealui . dumnisale (dumisale) (abrevieri : d-sa.FORMELE PRONUMELUI DE POLITE E (compuse sudate i compuse nesudate) Domnia { Alte a .

m t lic . voastr ). alc tuite din substantive urmate de adjective posesive : Domnia { Alte a . matale. 41 . voastr ) . M ria . Împ r ia } -ta (sa. t lu .NOTE DESPRE PRONUMELE DE POLITE E Numai pentru exprimarea unei polite i în împrejur ri deosebite în limbajul cult i solemn se folosesc i aceste locu iuni pronominale de polite e. Primele dou exprim un grad mai mare de intimitate. Luminarea } -ta (sa. Pentru exprimarea unei polite i în limbajul familiar i popular (regional) se folosesc formele de singular : mata. t lic . Excelen a { Lumin ia . voastr ) . m t lu . iar ultimele patru exprim un sens depreciativ. Preasfin ia } -ta (sa. Cucernicia { Sfin ia .

dup cele dou cazuri (N. are forme numai la singular. Pronumele negativ compus (niciunul . nimenea . dup cele patru cazuri (N.D.PRONUMELE NEGATIV Este pronumele care. niciunii . 42 . niciuna . niciunora) are forme dup gen.A.).) Pronumele negative au forme speciale când devin adjective pronominale care determin substantive.G. Pronumele negativ simplu (nimeni .A. în propozi ii negative. iar pronumele negativ simplu : nimic(a) .D.A.). niciunuia . num r i caz. niciuneia . niciunele . dup num r i dup cele patru cazuri (N. nim nuia) are forme numai la singular.G. i se acord cu acestea în gen. ine locul unor substantive absente din aceste propozi ii. nim nui . prin negarea acestora.

FORMELE PRONUMELUI NEGATIV (simple i compuse nesudate) 43 nimeni . NOT : Sunt forme populare Änimenea´ i Änim nuia´. niciunii . niciunei . niciunor . . niciunul . nim nui . nicio . niciuna . niciunora . niciunui . = Sunt numai adjective. niciuneia . nim nuia . niciun . niciunele . nimenea . nimica . niciunuia . nimic .

1111 Tel. MARAMURE str.DESPRE LEC IILE CUPRINZÂND TIPURI DE PRONUME Concept original i realizare: Numai pentru UZ INTERN la COALA CU CLASELE I-VIII Vi eu de Jos ~ Jud. 0262-368013 E-mail: ihapca2002@yahoo. Principal . nr. IOAN HAPCA .com 44 Adaptarea > Prof.

45 .