Cine este chemat la o slujb , s se in de slujba lui. Cine înva pe al ii, s se in de înv tur .

(Romani 12:7)

STUDIEREA I APROFUNDAREA DIVERSELOR ASPECTE I PROBLEME ALE TIPURILOR DE PRONUME

Lec ii recapitulative pentru elevii din clasele V - XII

1

Prof. IOAN HAPCA

GRAMATICA
LIMBII ROMÂNE
O RECAPITULAREA P R ILOR DE VORBIRE I A P R ILOR DE PROPOZI IE CLASELE V - XII

P R I DE VORBIRE P R I DE PROPOZI IE

2

P R I DE VORBIRE
SUBSTANTIV i ARTICOL VERB i ADVERB ADJECTIV PRONUME NUMERAL
3

i PREPOZI IE i CONJUNC IE i INTERJEC IE

P R ILE DE VORBIRE I DEFINI IILE LOR (PRESCURTATE)
SUBSTANTIVUL denume te obiecte. ARTICOLUL înso e te unele p r i de vorbire. VERBUL exprim ac iuni, st ri, dorin e, existen e. ADVERBUL exprim circumstan e (împrejur ri). ADJECTIVUL exprim însu iri (caracteristici). PREPOZI IA exprim rela ii numai în propozi ie. PRONUMELE substituie (înlocuie te) nume. CONJUNC IA exprim rela ii în fraz sau în propozi ie. NUMERALUL exprim numere. 4 INTERJEC IA sugereaz st ri, imit sunete.

P R I DE PROPOZI IE P R I PRINCIPALE SUBIECTUL PREDICATUL P R I SECUNDARE ATRIBUTUL COMPLEMENTUL 5 .

Exist i alte verbe copulative.a fi ´este cel mai des utilizat verb copulativ. NUMELE PREDICATIV atribuie subiectului o identitate. adic arat . un adjectiv (locu iune adjectival ). adic atribuie subiectului o ac iune.. cum este ´ subiectul. al cui este ´ sau .. o însu ire sau o caracteristic .. iar verbul . (Verbul ...´ . ce face ´ subiectul.. ce este. ce ´ se vorbe te în propozi ie.´ ... NOT : NUMELE PREDICATIV împreun cu verbul copulativ formeaz PREDICATUL NOMINAL. ATRIBUTUL determin un substantiv. PREDICATUL VERBAL arat . COMPLEMENTUL determin un verb (locu iune verbal ). a deveni ´ este totdeauna verb copulativ.P R ILE DE PROPOZI IE I DEFINI IILE LOR (PRESCURTATE) SUBIECTUL spune ceva cu ajutorul predicatului sau arat despre . un adverb sau o interjec ie.. cine este. un pronume sau numeral. cine ´ori despre .) 6 .

cui?. dumitale. ea.. mul i. cel lalt. sie. pu ini. el. sie i.10 TIPURI DE PRONUME (denumiri. dep rtarea. tu. voi. « DEMONSTRATIV (arat apropierea. în ine. cineva. PERSONAL (indic persoana care vorbe te. în iv . defini ii. INTEROGATIV ( ine locul cuvântului a teptat ca r spuns la întrebare): cine?. niciunul« 7 . ele« REFLEXIV ( ine locul obiectului asupra c ruia se exercit ac iunea verbului): sine. exemple minime) POSESIV ( ine locul obiectului posedat i al posesorului): al meu. dumneaei« NEGATIV ( ine locul substantivelor absente din propozi ii negative): nimeni. al ii. dumneavoastr . noi. ce?. ce d . identitatea): acesta. însu i. al s u. ei. al vostru« DE ÎNT RIRE (înt re te ideea de persoan ): însumi. nimic. dumnealui. al nostru. care?. însu i. î i« NEHOT TÂT (nu d vreo indica ie asupra obiectului): unii. cât d i care refuz . cât?« RELATIV (leag subordonatele de regentele lor): tiu cine d . cui d . cu care se vorbe te. despre care se vorbe te): eu. al t u. acela. se. oricine« DE POLITE E (exprim respectul despre persoana cu care sau despre care se vorbe te): dumneata.

nou . vi. îl. tine. PERSONAL DE POLITE E : (pers. dân ii. mine. (pers. REFLEXIV : (pers. voi. 3) el. 3) sine. v . m . m. v . (pers. le. (pers. mie. dumneaei. vou . i. NOT : Toate î i schimb forma dup persoan i în analiza lor se precizeaz persoana. o. m . 2) tu. se. dumneavoastr . v . î i. v . (pers. 1) îmi. ele. 2) î i. i . sie. ne. lui. ei. î i. îmi. li .5 TIPURI DE PRONUME CU FORME PERSONALE (1) PERSONAL : (pers. dânsa. 8 . s. i . (pers. noi. sine i. i . lor. îi. 2) dumneata. 1) eu. dumnealor . l. dânsul. ie. m. dânsele . mi. ni . 3) dumnealui. sie i. ea. ne . mi . te. te. dumitale.

a noastr . (pers. (pers. alor no tri. însele . 2) al vostru. ale tale. a sa. 1) al nostru. alor t i. alor voastre . ale voastre.5 TIPURI DE PRONUME CU FORME PERSONALE (2) DE ÎNT RIRE : (pers. ai s i. ale mele. 1) al meu. 3) însu i. alor vo tri. POSESIV : (pers. înse i. însev . alor mei. ale sale. ale noastre. a mea. (pers. (pers. 9 . a ta. ai mei. îns i. (pers. 2) al t u. însene . îns i. în iv . înse i. alor sale . alor mele . 2) însu i. (pers. ai vo tri. îns mi. alor tale . în ine. NOT : Toate î i schimb forma dup persoan i în analiza lor se precizeaz persoana. însemi. în i i. alor noastre . 3) al s u. ai t i. alor s i. a voastr . 1) însumi. ai no tri.

cestorlal i. celelalte. câ i ?. celuilalt. c ror(a) . acelora . ce tilal i. celeilalte. ceea ce . câte . celui ce . aceia i. acestora. câte ? al câtelea ?. celor ce . aceluia i. câ i . acelea. cât . acestuia. cei ce . acelea i. ace tia. câtor(a). aceleia i. c ror(a) ?. c rei(a) . acelora i . cât ?. c rui(a) . aceluia. c rui(a) ?. cealalt . ce ?. aceea i. INTEROGATIV : cine ?. cât . care . al câtelea . NOT : Toate NU î i schimb forma dup persoan i 10 în analiza lor NU se precizeaz persoana. . a câta . ce . aceleia. cestorlalte . cestelalte. aceasta. cui . aceia. celorlalte . acestea. acesteia. c rei(a) ?. care ?. ceast lalt . cest lalt. cestuilalt.5 TIPURI DE PRONUME F R FORME PERSONALE (1) DEMONSTRATIV : acesta. cel ce . câtor(a) ?. celei ce . acela i. cesteilalte. aceea. cui ?.acela. RELATIV : cine . cât ?. celorlal i. cele ce . cel lalt. ceilal i. a câta ?.

altui(a). tuturor(a) . careva. ni te . multor(a) . niciuna. fie( i)cui. vreunei(a). ni ic . altceva. pu ini. atât. oare( i)cine . fie( i)cât. cut ror(a) . atâtor(a) . altul. vreunii. unei(a). unul. unui(a). una. niciunul. unii. al ii. pu in . cutare. fie( i)ce. oare( i)care . vreunul. cut rei(a). vreunui(a). unele. cineva. cut ric . altcuiva. câ iva. vreuna. pu intel . pu inel. câteva. unor(a) . niscai . pu ine. fie( i)cine. pu inor(a) . destui. atâ i(a). toate. ni elu . destul . destule. destul. to i. NEGATIV : nimeni. atâta. atâtea. vreunor(a) . fie( i)care. multe. alta. mul i. mult . alde . altei(a). ori( i)cât. ori( i)care. altcareva. ori( i)cui. câtorva . câtva. niciunui(a). altele. vreunele. ori( i)cine. pu in. oare( i)ce . toat . ceva. altcineva. nimic. nimica. nimenea. cât va. ni el. ori( i)ce. cut rui(a). oare( i)cui . NOT : Toate NU î i schimb forma dup persoan i în analiza lor NU se precizeaz persoana.5 TIPURI DE PRONUME F R FORME PERSONALE (2) NEHOT TÂT : mult. 11 . altor(a) . cuiva. niciunei(a) . tot. oare( i)cât .

Însu i tie. Al meu tie.VALORILE MORFOLOGICE ALE PRONUMELOR VALOARE SUBSTANTIVAL : Elevul tie. tiu care tie. Însu i elevul tie. pronumele de polite e). Niciunul nu tie. Observa ie : Toate adjectivele pronominale se acord în gen num r i caz cu substantivele pe care le determin i au func ia sintactic de atribut adjectival. Al meu elev tie. Care tie ? El tie. 12 . Altul tie. iar 7 tipuri de pronume pot avea atât valoare substantival . Pe sine se tie. NOT : Din cele 10 tipuri de pronume. Observa ie : Toate pronumele cu valoare substantival au acelea i func ii sintactice ca i substantivul. pronumele reflexiv. dup cazul în care se afl . Dumnealui tie. Acesta tie. 3 pot avea numai valoare substantival (pronumele personal. Dumnealui tie. Acest elev tie. Care elev tie ? El tie. Nici un elev nu tie. negativ). Alt elev tie. VALOARE ADJECTIVAL : Elevul tie. cât i valoare adjectival (posesiv. demonstrativ. tiu care elev tie. nehot rât. relativ. de înt rire. interogativ.

. 13Negativele : niciun. Sunt numai adjective pronominale: Nehot râtele : alde.. .altcareva´....cuiva´. .celui ce ´.. .ori icui´..oricine´.fiecui´.nimic´. .. cui ´. ni te.altcineva´. . Nehot râtele: .altcuiva´.. vreun. niscaiva. . ..... . cel ce ´.. . cele ce ´. .altceva´ . celor ce ´. .oricui´. . celei ce ´. .nimenea´. Negativele: . nicio . . cine ´ .cineva´. .fiecine´. .VALORILE MORFOLOGICE ALE PRONUMELOR (EXCEP II) Sunt numai pronume : Interogativele: ..nimica´.cei ce´. . . ceea ce ´. vreo..... cui ´ . fiece. niscai... . ..careva´..nimeni´. . . cine ´. ...ori icine´... Relativele: .. .

(caietul meu) NOT : Mai rar. alor s i. ai no tri. (N. ai vo tri . deseori. a ta. al s u. ale voastre . A.) alor mele. alor noastre. (G. alor no tri. a voastr . alor vo tri . (N.) ale mele. a noastr . adjectivele posesive pot sta i în fa a substantivelor i sunt precedate de articole posesive.) NOT : Formele adjectivului pronominal posesiv stau.) ai mei. ale sale.FORMELE PRONUMELUI POSESIV ( i formele adjectivului pronominal posesiv) al meu. A. (al meu caiet) 14 . ale noastre. (N.) alor mei. al t u. al nostru. al vostru . ale tale.) a mea. ai t i. alor t i. alor voastre.D. D. alor sale. alor tale. a sa. (N. A. (G. dup substantive i nu sunt înso ite de articole posesive. A. ai s i.

a ta . 3) al s u . 3) ²²² ²²²² 15 . Un obiect posedat i mai mul i posesori : (pers. a mea . (pers.NUM RUL DE OBIECTE POSEDATE I NUM RUL DE POSESORI (1) Un obiect posedat i un posesor : (pers. a noastr . 1) al meu . a sa . A ta este mai mic decât a sa. (pers. Al meu este mai mare decât al t u. (pers. a voastr . 2) al vostru . Cartea sa este ca a mea.´ (pers. 1) al nostru . ³Casa noastr este mai mare decât casa voastr . 2) al t u .

3) ai s i . ale sale . alor lui . 1) alor mei . 1) ai mei . ale tale . alor sale .NUM RUL DE OBIECTE POSEDATE I NUM RUL DE POSESORI (2) Mai multe obiecte posedate i un singur posesor : (pers. a ei . NOT : Nu sunt pronume (adjective) posesive. (pers. Ale mele sunt ca ale tale. (pers. (pers. ale lor . al lor . 16 al ei . ale ei . alor ei . ci pronume personale. 2) ai t i . (pers. Alor mei le spun pe alor t i. 3) alor s i . 2) alor t i . Alor s i le dau la alor mei. a lui . Ai s i vin la ai mei. formele: al lui . ale lui . alor tale . alor mele . (pers. Alor mele le dau ca alor tale. . ale mele . a lor . alor lor . Ai mei iubesc pe ai t i.

2) alor vo tri . . a lor . (pers. al lor . ale lui . (pers. formele: al lui . ale ei . a lui . Alor vo tri le dau. 2) ai vo tri . Alor no tri vin aici. ci pronume personale. (pers. 1) alor no tri . alor ei . alor voastre .NUM RUL DE OBIECTE POSEDATE I NUM RUL DE POSESORI (3) Mai multe obiecte posedate i mai mul i posesori : (pers. Ai vo tri sosesc. alor lui . ale lor . 3) ²²² ale noastre . (pers. alor noastre . ale voastre . 17 al ei . 1) ai no tri . Ai vo tri vin aici. alor lor . a ei . ²²²² NOT : Nu sunt pronume (adjective) posesive.

feminin) însumi.înse i . num rul plural exist dou forme sinonime : . cazul dativ. feminin . însu i . genul feminin. c ci eu i tu nu au genitiv : P rerile sunt ale lui însu i (ale Mariei înse i. însene. (plural . (singular .G. . ale colegelor înse i). în i i .înse i´ este omonim cu cea de la persoana a III-a. 18 NOT : Forme în cazul genitiv exist numai la persoana a IIIa.. masculin . dar forma . îns i . N.) însev . genul feminin. feminin .A.) îns mi.(singular .D. (plural . însele . înse i . ale colegilor în i i.A. NOT : La persoana a III-a.înse i´ i . nominativ / înse i.însele´...FORMELE PRONUMELUI DE ÎNT RIRE ( i formele adjectivului pronominal de înt rire) însu i.G. îns i.D.) însemi. acuz. num rul singular. N.(singular . dativ / genitiv) în iv . masculin . în ine.

i (flexiune dup num r i persoan ). cu flexiune independent la fiecare component: însu-. -ne. -v . 19 .i.FORMELE COMPUSE ALE PRONUMELUI DE ÎNT RIRE Pronumele de înt rire are forme compuse. . în i-.i. . îns -. . înse.(flexiune dup num r i gen) i: -mi.

ace tia. acestora (G.A.D. acelea. DE DEP RTARE : acela. aceea.A. aceia i. aceluia i. acestuia. celor (G. celei. aceluia.) . celorlal i. 20 .D. celelalte (N. ce tilal i. celeilalte. aceea i.D.D.). cestorlal i. cestorlalte (G. aceleia i. cealalt . DE DEP RTARE I DIFEREN IERE : cel lalt.) .) .) . acestea (N.) .A.A. acesteia. DE APROPIERE I DIFEREN IERE : cest lalt. celui. ceast lalt . aceia.). aceleia. acelora.) . cele (N.A. cesteilalte. cel. celorlalte (G. cestelalte (N. cestuilalt.FORME LITERARE ALE PRONUMELUI I ALE ADJECTIVULUI PRONOMINAL DEMONSTRATIV DE APROPIERE : acesta. cei. aceasta.). celuilalt. ceilal i. acelea i (N. acelora i (G.D.) . cea. DE IDENTITATE : acela i.

stuia. leilalte. luia.D. alelalte (N. leia. ia. astea (N. ailalt .) .D.FORME POPULARE ALE PRONUMELUI I ALE ADJECTIVULUI PRONOMINAL DEMONSTRATIV DE APROPIERE : sta. stora (G.).). lorlal i. DE DEP RTARE : la.) . astelalte (N.A. ast lalt . 21 . stuilalt. lorlalte (G. steilalte.A. lora (G.) . steia.) DE DEP RTARE I DIFEREN IERE : l lalt. alea (N. storlal i.).D. asta. tilal i. storlalte (G.A. tia. luilalt. DE APROPIERE I DIFEREN IERE : stalalt. aia.A.) .D. ilal i.

) . lor (D.A. aistuilalt (istuilalt). cestuia (aistuia).) . DE APROPIERE I DIFEREN IERE : aistalalt (istalalt). DE DEP RTARE : l. i.FORME RGIONALE ALE PRONUMELUI I ALE ADJECTIVULUI PRONOMINAL DEMONSTRATIV 22 DE APROPIERE : cesta (aista. DE DEP RTARE I DIFEREN IERE : llalt. aistelalte. cesteia (aiesteia).).A. aistorlal i (istorlal i). aisteilalte (isteilalte). ale (N.) . lei.D.A. iestea) (N. i tia). ce tia (ai tia. . aie ilal i (i tilal i).) . lal i. aiast lalt (istalalt ). a.A.). ceasta (aiasta. alalte (N. lui. alalt . aistorlalte (istorlalte) (G.) = numai adjective. iasta). ista). cestea (aiestea.G. cestora (aiestora)(G.D. (istelalte) (N.

) : . 23 . în propozi ii interogative directe..care ?´ .. dup num r i dup cele patru cazuri (N. dar nu înlocuiesc în aceast calitate substantive. .A.. num r i caz. . .A. . câte ? ´... pronumelor i numeralelor a teptate ca r spuns la întreb ri.G... Majoritatea pronumelor interogative au forme dup gen. cât ? ´ . . .. Pronumele interogative devin adjective pronominale când determin substantive. al câtelea ? ´ ..cine ?´ . se acord cu acestea în gen.ce ?´ . . cât ? ´ . ine locul substantivelor. câ i ? ´ .D. a câta ? ´ .). Pronumele interogativ are 9 forme de baz (la N.PRONUMELE INTEROGATIV Este pronumele care. .

cât ? ´ . câtor(a) ? ´ .. câte ? ´. câ i ? ´ . a câta ? ´ ... . ce ? ´ . . cât ? ´ .. 24 .. . .. ... cui ? ´ . . c rei(a) ? ´ . c rui(a) ? ´ .. .. . cine ? ´ .. . care ? ´ . .. .( i formele adjectivului pronominal interogativ) FORMELE PRONUMELUI INTEROGATIV . c ror(a) ?´ . ... al câtelea ? ´ . .

.... A.. cine ? ´ este numai pronume interogativ . care ? ´ poate fi pronume sau adjectiv interogativ. .. . D.a câta ?´ sunt pronume sau adjective interogative. . ce ? ´ poate fi pronume sau adjectiv interogativ... A. D. în cazurile N.. . al câtelea ?´. A. cui ? ´ la G. în cazurile N. 25 . având formele urm toare la G. având form invariabil . . . câtor(a) ? ´ ... numai în cazurile N. în cazurile N. A. cât ? ´ ... .. cât ? ´ . c rui(a) ?´ .NOTE DESPRE PRONUMELE I ADJECTIVUL PRONOMINAL INTEROGATIV .. c ror(a) ? ´ . A.: . câ i ? ´ . având forma . câte ? ´ sunt pronume sau adjective interogative...: . c rei(a) ?´ . D. având forma urm toare la G.. stând numai în cazurile N.

a câta´ .) : . dar nu înlocuiesc în aceast calitate substantive...al câtelea´ . se acord cu acestea în gen.. . dup num r i dup cele patru cazuri (N.ceea ce´ . .PRONUMELE RELATIV Este pronumele care leag propozi ii subordonate (secundare) de p r i de vorbire din propozi iile regente i care.) : . .ce´ . în propozi iile subordonate.. ... . . pronumele i numeralele din regente.. . . .care´ .G...cât ´ .de´ i 4 forme de baz compuse (la N.D.. În propozi iile subordonate atributive. . înlocuie te substantive. num r i caz.cel ce´ . cât´ ..cei ce´ ..câte´.A.cine´ . .A. Pronumele relativ are 10 forme de baz simple (la N.câ i´ . .cele ce´.).. 26 . Pronumele relative devin adjective pronominale când determin substantive. Majoritatea pronumelor relative au forme dup gen..A. pronumele relative reiau substantivele.

. . de ´ = form popular ob inut prin conversiune din prepozi ie (foarte rar utilizat ) 27 . cel ce ´ .. ceea ce ´ . celei ce ´ . .. ... .. . c rui(a) ´ .. celui ce ´ . câtor(a) ´ . cei ce ´ ... . . . . . cât ´ ... ... c ror(a) ´ . . . câte ´..FORMELE PRONUMELUI RELATIV ( i formele adjectivului pronominal relativ) . . c rei(a) ´ . . cele ce ´ . cine ´ . a câta ´ . al câtelea ´ .. . ce ´ . .. celor ce ´ . .. . care ´ . cui ´ ... cât ´ . . câ i ´ . ....

având formele urm toare la G..... numai în cazurile N. în cazurile N. A... a câta ´ sunt pronume sau adjective relative. cei ce ´ . D. .. ÄL-ale case mari domne ti / De se v d în Stoene ti / Mândr mas e întins «´ (V. c rei(a) ´ .. ceea ce ´ . D. având formele urm toare la G. cel ce ´ . cui ´ la G. . cine ´ este numai pronume relativ . .. cât ´ . câtor(a) ´ .. c ror(a) ´ . . în cazurile N. A. cele ce ´ sunt numai pronume relative compuse .... . având forma urm toare la G. având form invariabil .... . . A. ce ´ poate fi pronume sau adjectiv relativ. D. celei ce ´ ... . al câtelea ´ . . D. Alecsandri) 28 . . câte ´ sunt pronume sau adjective relative. celui ce ´ ..NOTE DESPRE PRONUMELE I ADJECTIVUL PRONOMINAL RELATIV . : . . . stând numai în cazurile N.. celor ce ´ . câ i ´ . care ´poate fi pronume sau adjectiv relativ.. de ´ (= form popular ) este numai pronume relativ . A... . A. în cazul N.. . având forma . A. c rui(a) ´ . cât ´ . . în cazurile N..: ..: . în cazurile N.

). dân ii. dânsa.G. dânsul.D. dar ine locul i numelui unui obiect oarecare. dup num r. dup cele trei persoane pe care le are: persoana i persoanele care vorbesc (eu noi). dânsele). adic persoana I ine locul vorbitorului (eu. persoana a II-a ine locul interlocutorului (tu. dân ii dânsele). ei.PRONUMELE PERSONAL 29 Este pronumele care desemneaz diferitele persoane. ele. care difer dup persoan . ea. Pronumele personal se clasific în trei grupe. . Pronumele personal are 15 forme conjuncte (care se leag prin cratim de alte cuvinte) i 5 forme neaccentuate care au valoare neutr (f r func ie sintactic ) în dativul etic ori apar in unor locu iuni verbale sau expresii populare. dup gen (numai la persoana a III-a) i dup cele cinci cazuri (V. Pronumele personal are forme accentuate i neaccentuate. noi). ei ele. dânsul dânsa. voi) i persoana a III-a ine locul persoanei absente dintr-un dialog (el.A. persoana i persoanele cu care se vorbe te (tu voi) i persoana i persoanele despre care se vorbe te (el ea.N.

l . îi.. ea . iar în cazurile acuzativ i dativ . ale) ei . a.. îi.(pe) mine. ale) lui . (al. îl. lui. a. î i. (pe) tine. o (pe) dânsul . ale) dânsului .. dânsa´ acuzativ : . ai. dânsei . i . el .mie. ai. i . m . îmi.(al. dânsului . tu . (pe) ea. (pe) el. a. dânsul . pe lâng formele lungi.. a. m . ale) dânsei . mi . dativ : . tu ! ´²²²²²²²²² nominativ : . 30 . ei. ai.´ ie. (pe) dânsa . (al. exist i forme scurte (neaccentuate). pronumele subliniate sunt forme lungi (accentuate). te ..´ genitiv : . ai.´ NOT : În toate cazurile.eu . i . (al.FORMELE PRONUMELUI PERSONAL (la num rul singular) vocativ : ²²²² . care nu sunt subliniate.

a. ni . dânsele ´ acuzativ : . pe lâng formele lungi. vi. le . ne . (pe) ei. ale) dân ilor . ei . le.nou .. (al. ai. dânselor ´ NOT : În toate cazurile. dân ilor . ale) lor . voi ... (al.(pe) noi. ale) dânselor ´ dativ : .. a. lor. (pe) dânsele´ genitiv : . (pe) voi. care nu sunt subliniate. pronumele subliniate sunt forme lungi (accentuate). iar în cazurile acuzativ i dativ . vou . v . v . exist i forme scurte (neaccentuate). îi. i . ai. noi . ai. a. 31 . ne. voi ! ´²²²²²²²²²²² nominativ : . (pe) dân ii . (pe) ele. v .(al.FORMELE PRONUMELUI PERSONAL (la num rul plural) vocativ : ²²²² . ele . dân ii . v .. li .

Pronumele reflexiv nu are func ie sintactic proprie când formele neaccentuate înso esc verbe reflexive impersonale.). reflexive dinamice sau reflexive cu în eles pasiv. dar nu are forme dup gen.D. care difer dup persoan i dup num r. dup num r i dup cele dou cazuri (A. iar pentru persoanele I i a II-a singular i plural are forme identice cu formele neaccentuate ale pronumelor personale. Pronumele reflexiv are forme dup persoan . Are forme accentuate i neaccentuate. dar are func ie sintactic când formele neaccentuate pot fi reluate cu forme accentuate de pronume personale sau reflexive.PRONUMELE REFLEXIV Este pronumele care ine locul obiectului asupra c ruia se exercit direct sau indirect ac iunea verbului. Pronumele reflexiv are forme proprii numai la persoana a III-a singular i plural. obiect care este identic cu subiectul propozi iei. 32 .

m´.îmi´. 3) în dativ NOT : Pronumele reflexiv NU are forme pentru cazurile VOCATIV. NOMINATIV i GENITIV (singular i plural).m ´.. 1) .v ´.FORMELE PRONUMELUI REFLEXIV (cu frecven mare în vorbire) ..(pe) sine i´. (pers..sie´ .ni´..v´. . .vi´. (pers. .(pe) sine´. (pers. .s´.î i´. ..... .. 33 .. 2) .. . ..se´. .mi´. 3) în acuzat.... i´. . . .sie i´...î i´.te´. (pers. i´. . . . Toate forme scurte (neaccentuate) pot deveni conjuncte atunci când se leag prin cratim de alte cuvinte... dar are forme lungi (accentuate) i forme scurte (neaccentuate) numai pentru cazurile acuzativ i dativ (singular i plural). .ne´. ..

Formele lungi se pot folosi la toate persoanele. numai la persoana a III . se exemplific numai formele lungi (accentuate) de persoana a III .NOTE DESPRE PRONUMELE REFLEXIV Pronumele reflexiv are numai cazurile acuzativ i dativ cu forme lungi (accentuate) i forme scurte (neaccentuate). are forme împrumutate de la pronumele personal prin procedeul numit conversiune : ele sunt reflexive numai dac persoana i num rul lor coincid cu ale verbului.Crezi c -mi fac eu vreo favoare. din cauz c se recomand evitarea lor în vorbire. la celelalte persoane : <<Crezi c -mi fac eu mie vreo favoare. iar pentru persoana I i pentru persoana a II . considerându-m numai pe mine inteligent ?>> Corect este : .a.a. specifice. atunci când se vorbe te despre ele..a. 34 . considerându-m numai inteligent ?´ Pronumele reflexiv are forme proprii. de i.

dar nu înlocuiesc în aceast calitate substantive. Pronumele nehot rât are forme simple i forme compuse.D.G. 35 . de la pronumele interogativ relativ. Majoritatea pronumelor nehot râte au forme dup gen.PRONUMELE NEHOT RÂT Este pronumele care ine locul unui substantiv f r s dea o indica ie precis obiectului sau persoanei denumite de acesta.). num r i caz.A. dup num r i dup cele patru cazuri (N. iar cele compuse provin. se acord cu acestea în gen. Pronumele nehot râte devin adjective pronominale când determin substantive. în majoritate.

unii . un. = Este numai adjectiv Sunt numai adjective : alt . pu in . ni el . alta (alteia) . unele . ni elu . ni ic . pu inel . vreunele . destule . unul (unuia). pu ine . pu in . toate . unor(a) . mult . atâtor(a) destul . pu ini . mul i . destulor(a) . vreun . atâtea . tuturor(a) . cutare (cut rui(a). atât . atâ i(a) . o. niscai . altor(a) . alde . cut ric . pu intel . vreo . toat . ni te . altele . 36 . vreuna (vreuneia). to i . destul . una (uneia). pu inor(a) .FORMELE PRONUMELUI NEHOT RÂT ( i formele adjectivului pronominal nehot rât) mult . multor(a) . vreunii . vreunor(a) . cut ror(a) . alte . destui . = Sunt numai adjective vreunul (vreunuia). atâta . altul (altuia). al i . alt . tot . multe . al ii .

atât(a). mult. 37 . Formele . care v d c lucrurile sunt mult sub nivelul normal. pu in. vreunor(a)´ sunt compuse sudate. vreunii . atât(a). mult. alc tuite din elementul . e pu in mai iste decât al ii.NOTE DESPRE PRONUMELE NEHOT RÂT Formele .. vreunele .. destul. tot ´ sunt ADVERBE DE MOD : ² dac determin verbe intranzitive i au func ia de CM : Ei fug atâta / destul / mult« ² dac determin verbe reflexive i au func ia de CM : Ei se str duiesc atâta / destul« ² dac accentueaz sensuri în anumite contexte : De i a tot vorbit. vreunul (vreunuia). pu in.. vre.. vreuna (vreuneia).. ² dac sunt precedate de prepozi ii i au func ia de CI : Se duc cu atâta / destul / mult Formele . destul.´+ pronume nehot râte. tot ´ sunt PRONUME NEHOT RÂTE : ² dac determin verbe tranzitive i au func ia de CD : Ei duc atâta / destul / mult« ² dac determin verbe reflexive impersonale i au func ia de SB : Se duce atâta / tot..

ori( i)cine . oare( i)ce . Se duc cu oricât..PRONUME NEHOT RÂTE COMPUSE DE LA INTEROGATIV ± RELATIVE (unele forme pot deveni adjective pronominale nehot râte) cineva . oare( i)care . fie( i)cui . cuiva . altcareva . . ceva . fie( i)cine . . altcâtva . oricât ´ poate fi atât pronume nehot rât (Ei duc oricât. ori( i)care . altcineva . . alt.). oare( i)cât . ori( i)ce . câteva . ori( i)cât . fie( i)care .´. câtorva . Se vinde oricât. ori( i)cui . oare( i)cui .´. 38 fie. fie( i)ce ..´. altcuiva . careva . -va ´+ pronume nehot rât. oare( i)cine .. cât va .. ori.) NOT : Formele de pronume nehot râte compuse de la interogativ ± relative sunt compuse sudate. = Sunt numai pronume. câtva . câ iva .. altceva . . fie( i)cât . cât i adverb de mod (Ei fug oricât de mult. = Sunt numai pronume. alc tuite din unul elementele . altcâteva . NOT : Forma .

dup gen numai la persoana a III-a i dup cele cinci cazuri (V. Pronumele de polite e are forme proprii pentru exprimarea unei polite i deosebite. difer dup persoan dup gen i dup num r. .G. dup num r. ori necunoscute. folosite numai în scris.N. atât în limbajul cult i solemn. Pronumele de polite e are forme dup persoanele a II-a i a III-a.PRONUMELE DE POLITE E 39 Este pronumele care se folose te în locul unui substantiv nume de persoan sau pronume (personal de. Are forme abreviate. regul ) pentru a marca polite ea (respectul fa de persoane mai în vârst . cât i în limbajul familiar i popular (regional).A.). sau aflate în func ii oficiale).D. care. Pronumele de polite e are toate func iile sintactice pe care le are pronumele personal.

FORMELE PRONUMELUI DE POLITE E (compuse sudate i compuse nesudate) Domnia { Alte a . dumitale .. dumnisale (dumisale) (abrevieri : d-sa. voastr ) Excelen a { Lumin ia . dumnealor . dumnealor (abrevieri : d-lui. Luminarea } -ta (sa. dtale. d-ei. dumneaei . d-lor) dumneasa . dumnisale (dumisale). dumnealui . dumneasa . dv. dumneaei . în limbajul colocvial se folosesc: dumneata . 40 .) Cucernicia { Sfin ia . dumneavoastr (abrevieri : d-ta. Preasfin ia } -ta (sa. M ria . voastr ) dumneata . Împ r ia } -ta (sa. d-sale) NOT : Pentru exprimarea unei polite i în împrejur ri obi nuite. dumneavoastr . d-voastr . dumitale . voastr ) dumnealui . dvs.

Preasfin ia } -ta (sa. M ria . t lic . t lu . voastr ) .NOTE DESPRE PRONUMELE DE POLITE E Numai pentru exprimarea unei polite i în împrejur ri deosebite în limbajul cult i solemn se folosesc i aceste locu iuni pronominale de polite e. Primele dou exprim un grad mai mare de intimitate. m t lu . Cucernicia { Sfin ia . Luminarea } -ta (sa. voastr ). Excelen a { Lumin ia . voastr ) . Pentru exprimarea unei polite i în limbajul familiar i popular (regional) se folosesc formele de singular : mata. 41 . Împ r ia } -ta (sa. iar ultimele patru exprim un sens depreciativ. matale. alc tuite din substantive urmate de adjective posesive : Domnia { Alte a . m t lic .

niciunora) are forme dup gen. nim nuia) are forme numai la singular.D. dup cele dou cazuri (N.).A.) Pronumele negative au forme speciale când devin adjective pronominale care determin substantive. iar pronumele negativ simplu : nimic(a) . Pronumele negativ simplu (nimeni . niciunii . nim nui .A. niciuna .PRONUMELE NEGATIV Este pronumele care. are forme numai la singular. num r i caz.D. 42 . dup num r i dup cele patru cazuri (N.G. niciunuia . i se acord cu acestea în gen. dup cele patru cazuri (N. Pronumele negativ compus (niciunul . ine locul unor substantive absente din aceste propozi ii.G.). în propozi ii negative.A. prin negarea acestora. niciunele . nimenea . niciuneia .

nicio .FORMELE PRONUMELUI NEGATIV (simple i compuse nesudate) 43 nimeni . nim nui . niciunor . nimenea . niciunul . niciunele . niciuna . nimica . nim nuia . niciunora . niciun . . = Sunt numai adjective. niciunei . nimic . niciunui . niciunii . niciunuia . NOT : Sunt forme populare Änimenea´ i Änim nuia´. niciuneia .

Principal . 1111 Tel.com 44 Adaptarea > Prof.DESPRE LEC IILE CUPRINZÂND TIPURI DE PRONUME Concept original i realizare: Numai pentru UZ INTERN la COALA CU CLASELE I-VIII Vi eu de Jos ~ Jud. IOAN HAPCA . MARAMURE str. 0262-368013 E-mail: ihapca2002@yahoo. nr.

45 .

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful