Cine este chemat la o slujb , s se in de slujba lui. Cine înva pe al ii, s se in de înv tur .

(Romani 12:7)

STUDIEREA I APROFUNDAREA DIVERSELOR ASPECTE I PROBLEME ALE TIPURILOR DE PRONUME

Lec ii recapitulative pentru elevii din clasele V - XII

1

Prof. IOAN HAPCA

GRAMATICA
LIMBII ROMÂNE
O RECAPITULAREA P R ILOR DE VORBIRE I A P R ILOR DE PROPOZI IE CLASELE V - XII

P R I DE VORBIRE P R I DE PROPOZI IE

2

P R I DE VORBIRE
SUBSTANTIV i ARTICOL VERB i ADVERB ADJECTIV PRONUME NUMERAL
3

i PREPOZI IE i CONJUNC IE i INTERJEC IE

P R ILE DE VORBIRE I DEFINI IILE LOR (PRESCURTATE)
SUBSTANTIVUL denume te obiecte. ARTICOLUL înso e te unele p r i de vorbire. VERBUL exprim ac iuni, st ri, dorin e, existen e. ADVERBUL exprim circumstan e (împrejur ri). ADJECTIVUL exprim însu iri (caracteristici). PREPOZI IA exprim rela ii numai în propozi ie. PRONUMELE substituie (înlocuie te) nume. CONJUNC IA exprim rela ii în fraz sau în propozi ie. NUMERALUL exprim numere. 4 INTERJEC IA sugereaz st ri, imit sunete.

P R I DE PROPOZI IE P R I PRINCIPALE SUBIECTUL PREDICATUL P R I SECUNDARE ATRIBUTUL COMPLEMENTUL 5 .

) 6 . NOT : NUMELE PREDICATIV împreun cu verbul copulativ formeaz PREDICATUL NOMINAL.. adic atribuie subiectului o ac iune. a deveni ´ este totdeauna verb copulativ. Exist i alte verbe copulative. un adjectiv (locu iune adjectival ). iar verbul . adic arat ... PREDICATUL VERBAL arat .. cum este ´ subiectul.´ . o însu ire sau o caracteristic . ce ´ se vorbe te în propozi ie.P R ILE DE PROPOZI IE I DEFINI IILE LOR (PRESCURTATE) SUBIECTUL spune ceva cu ajutorul predicatului sau arat despre . cine ´ori despre . ATRIBUTUL determin un substantiv. (Verbul . cine este. COMPLEMENTUL determin un verb (locu iune verbal ). un pronume sau numeral. NUMELE PREDICATIV atribuie subiectului o identitate.. un adverb sau o interjec ie. al cui este ´ sau ... ce este.a fi ´este cel mai des utilizat verb copulativ. ce face ´ subiectul.´ ...

tu. « DEMONSTRATIV (arat apropierea. cât d i care refuz . sie i. exemple minime) POSESIV ( ine locul obiectului posedat i al posesorului): al meu. PERSONAL (indic persoana care vorbe te. care?. el. ei. cât?« RELATIV (leag subordonatele de regentele lor): tiu cine d . INTEROGATIV ( ine locul cuvântului a teptat ca r spuns la întrebare): cine?. ea. identitatea): acesta. însu i. sie. acela. mul i. î i« NEHOT TÂT (nu d vreo indica ie asupra obiectului): unii. ce?. al s u. oricine« DE POLITE E (exprim respectul despre persoana cu care sau despre care se vorbe te): dumneata. dumnealui. noi. pu ini. al t u. în iv . dumneaei« NEGATIV ( ine locul substantivelor absente din propozi ii negative): nimeni. cineva. al nostru. se.10 TIPURI DE PRONUME (denumiri. voi. nimic. însu i. cel lalt. în ine. cui d . cui?. ele« REFLEXIV ( ine locul obiectului asupra c ruia se exercit ac iunea verbului): sine. ce d . defini ii. despre care se vorbe te): eu. dep rtarea. cu care se vorbe te. dumitale.. niciunul« 7 . al vostru« DE ÎNT RIRE (înt re te ideea de persoan ): însumi. dumneavoastr . al ii.

s. ni . 8 . i. i . noi. voi. PERSONAL DE POLITE E : (pers. (pers. sie. îmi. 1) îmi. ei. nou . tine. lor. v . î i. i . v . l. (pers. se. 3) dumnealui. v . 2) tu. (pers. m . ea. i . îl. mine.5 TIPURI DE PRONUME CU FORME PERSONALE (1) PERSONAL : (pers. mie. mi . dânsele . m. v . mi. îi. REFLEXIV : (pers. dumneavoastr . vou . ne . o. m. le. dân ii. NOT : Toate î i schimb forma dup persoan i în analiza lor se precizeaz persoana. dânsul. ie. (pers. sie i. te. dumnealor . 3) el. te. li . m . dumitale. vi. dânsa. î i. 2) dumneata. lui. dumneaei. (pers. ele. 1) eu. sine i. 3) sine. ne. 2) î i.

1) al nostru. alor mele . (pers. alor vo tri. a noastr . îns i. ai vo tri. a ta. însev . (pers. ai no tri. alor tale . 9 . alor noastre . ale voastre. 2) al vostru. 3) însu i. ale noastre. alor t i. în i i. înse i. POSESIV : (pers. însele . ai s i. ai mei. a voastr . NOT : Toate î i schimb forma dup persoan i în analiza lor se precizeaz persoana. ai t i. 2) al t u.5 TIPURI DE PRONUME CU FORME PERSONALE (2) DE ÎNT RIRE : (pers. alor s i. a sa. îns i. ale sale. 2) însu i. alor mei. 3) al s u. îns mi. în iv . (pers. 1) însumi. alor voastre . însemi. însene . ale mele. (pers. a mea. 1) al meu. (pers. în ine. (pers. alor sale . înse i. ale tale. alor no tri.

cele ce . celeilalte. al câtelea . ceilal i. acelora i . cui . cesteilalte. aceleia i. c rei(a) ?. aceea i. cestuilalt.5 TIPURI DE PRONUME F R FORME PERSONALE (1) DEMONSTRATIV : acesta. c ror(a) . cât . câ i ?. acela i. câtor(a). NOT : Toate NU î i schimb forma dup persoan i 10 în analiza lor NU se precizeaz persoana. aceia i. câte ? al câtelea ?. aceluia i. acestuia. acelora . ce . a câta ?. câte . cealalt . cel ce . câtor(a) ?. c rui(a) . ace tia. acelea i. RELATIV : cine . a câta . cui ?. ce ?. c rui(a) ?. cât ?. aceea. cestorlal i. cât . aceluia. acelea. ceea ce . INTEROGATIV : cine ?. cei ce . acestora. care . aceasta. aceleia. ce tilal i. c rei(a) . cât ?. celei ce .acela. acestea. . aceia. celuilalt. celorlalte . celor ce . celelalte. celorlal i. c ror(a) ?. celui ce . care ?. cestorlalte . cel lalt. ceast lalt . cestelalte. cest lalt. acesteia. câ i .

to i. atâ i(a). vreunul. cut ror(a) . câteva. nimenea. cut rei(a). cutare. cineva. unul. ni el. pu intel . pu in. altceva. fie( i)care. multe. oare( i)care . NEGATIV : nimeni. niciunul. pu in . pu inel. altei(a). altui(a). altul. alta. destul . al ii. toat . pu ine. pu ini. fie( i)cât. oare( i)cui . ni elu . pu inor(a) . atâtor(a) . niciuna. ori( i)care. altcareva. unii. tuturor(a) . ni te . cut ric . toate. NOT : Toate NU î i schimb forma dup persoan i în analiza lor NU se precizeaz persoana. mult . câtorva . vreunii. atâta. niciunei(a) . tot. câ iva. destule. cuiva. fie( i)cui. destui. alde . fie( i)ce. unui(a). altcineva. altele. 11 .5 TIPURI DE PRONUME F R FORME PERSONALE (2) NEHOT TÂT : mult. una. unei(a). vreunor(a) . ori( i)ce. mul i. ni ic . niscai . altor(a) . altcuiva. nimic. ori( i)cui. destul. fie( i)cine. unor(a) . nimica. cât va. niciunui(a). careva. ori( i)cât. câtva. vreunui(a). ceva. vreuna. unele. ori( i)cine. cut rui(a). vreunele. oare( i)cine . atâtea. oare( i)ce . atât. vreunei(a). multor(a) . oare( i)cât .

tiu care tie. Al meu tie. pronumele de polite e). Alt elev tie. pronumele reflexiv. negativ). Pe sine se tie. demonstrativ. Altul tie. relativ.VALORILE MORFOLOGICE ALE PRONUMELOR VALOARE SUBSTANTIVAL : Elevul tie. NOT : Din cele 10 tipuri de pronume. nehot rât. Nici un elev nu tie. iar 7 tipuri de pronume pot avea atât valoare substantival . Observa ie : Toate pronumele cu valoare substantival au acelea i func ii sintactice ca i substantivul. VALOARE ADJECTIVAL : Elevul tie. Însu i elevul tie. Niciunul nu tie. Acesta tie. Acest elev tie. tiu care elev tie. cât i valoare adjectival (posesiv. Dumnealui tie. dup cazul în care se afl . Dumnealui tie. Al meu elev tie. Însu i tie. Care tie ? El tie. interogativ. Care elev tie ? El tie. 3 pot avea numai valoare substantival (pronumele personal. Observa ie : Toate adjectivele pronominale se acord în gen num r i caz cu substantivele pe care le determin i au func ia sintactic de atribut adjectival. 12 . de înt rire.

cui ´..cuiva´. .ori icine´.. Relativele: .oricine´.altceva´ . ... ..altcineva´. .. . .. .cei ce´. nicio .. 13Negativele : niciun... cine ´ .cineva´.altcareva´..oricui´..nimica´. cui ´ . ceea ce ´. niscaiva.nimic´... . ..... Nehot râtele: .careva´. cine ´. .altcuiva´.nimeni´. . .. . .. .VALORILE MORFOLOGICE ALE PRONUMELOR (EXCEP II) Sunt numai pronume : Interogativele: .. vreo.fiecui´. celei ce ´. fiece. Sunt numai adjective pronominale: Nehot râtele : alde... . . .ori icui´. cel ce ´.celui ce ´. . niscai. celor ce ´.. vreun. .fiecine´. .. ... Negativele: .nimenea´. ni te.. . cele ce ´. .

ale voastre . alor t i. (G.) a mea. (G.) alor mei.) ai mei. ai t i. al nostru. al s u. ale sale. ai s i. a voastr . A.) ale mele. alor no tri. deseori. al vostru . ale noastre. (N. alor tale.) NOT : Formele adjectivului pronominal posesiv stau. alor noastre. ai vo tri . a noastr . al t u. alor voastre. (al meu caiet) 14 . A. dup substantive i nu sunt înso ite de articole posesive. ai no tri. (N. a ta. (N.D. (caietul meu) NOT : Mai rar. adjectivele posesive pot sta i în fa a substantivelor i sunt precedate de articole posesive. a sa.FORMELE PRONUMELUI POSESIV ( i formele adjectivului pronominal posesiv) al meu. ale tale. A. A. alor s i. alor vo tri . alor sale. D. (N.) alor mele.

2) al vostru . a noastr . (pers. a ta .NUM RUL DE OBIECTE POSEDATE I NUM RUL DE POSESORI (1) Un obiect posedat i un posesor : (pers. 2) al t u . a voastr . Cartea sa este ca a mea. 3) al s u . (pers.´ (pers. (pers. a sa . 1) al nostru . Al meu este mai mare decât al t u. 3) ²²² ²²²² 15 . a mea . Un obiect posedat i mai mul i posesori : (pers. 1) al meu . ³Casa noastr este mai mare decât casa voastr . A ta este mai mic decât a sa.

ale tale . alor lor . alor lui . a lui . 2) ai t i . (pers. 3) ai s i . ale ei . Ale mele sunt ca ale tale. alor tale . (pers. Alor mele le dau ca alor tale. ale mele . 16 al ei . (pers. ale lui . formele: al lui . ale lor . 2) alor t i . ale sale . ci pronume personale. al lor . alor ei .NUM RUL DE OBIECTE POSEDATE I NUM RUL DE POSESORI (2) Mai multe obiecte posedate i un singur posesor : (pers. alor sale . a lor . 1) ai mei . (pers. . Alor mei le spun pe alor t i. Alor s i le dau la alor mei. alor mele . 1) alor mei . (pers. Ai mei iubesc pe ai t i. NOT : Nu sunt pronume (adjective) posesive. 3) alor s i . Ai s i vin la ai mei. a ei .

2) ai vo tri . 3) ²²² ale noastre . . a lor . (pers. ci pronume personale. alor noastre . alor voastre . Ai vo tri vin aici. alor lor . 1) ai no tri . (pers. a lui . 1) alor no tri . Ai vo tri sosesc. alor lui . ale lui . ale lor . a ei . ale voastre . al lor .NUM RUL DE OBIECTE POSEDATE I NUM RUL DE POSESORI (3) Mai multe obiecte posedate i mai mul i posesori : (pers. (pers. formele: al lui . (pers. 2) alor vo tri . ale ei . 17 al ei . ²²²² NOT : Nu sunt pronume (adjective) posesive. Alor vo tri le dau. Alor no tri vin aici. alor ei .

A.D. N. în i i . masculin .G.A.. feminin . masculin . ale colegilor în i i. N.D.. c ci eu i tu nu au genitiv : P rerile sunt ale lui însu i (ale Mariei înse i.înse i .FORMELE PRONUMELUI DE ÎNT RIRE ( i formele adjectivului pronominal de înt rire) însu i. genul feminin. îns i. îns i . NOT : La persoana a III-a.. num rul singular. feminin) însumi.) îns mi. (plural . feminin .însele´. 18 NOT : Forme în cazul genitiv exist numai la persoana a IIIa. dar forma . . în ine. num rul plural exist dou forme sinonime : . ale colegelor înse i).înse i´ este omonim cu cea de la persoana a III-a. nominativ / înse i. genul feminin.(singular . înse i .(singular . (plural . cazul dativ. acuz.G.înse i´ i . însu i . însele . (singular . însene. dativ / genitiv) în iv .) însemi.) însev .

îns -. . 19 . înse. cu flexiune independent la fiecare component: însu-.i (flexiune dup num r i persoan ). -v . . .FORMELE COMPUSE ALE PRONUMELUI DE ÎNT RIRE Pronumele de înt rire are forme compuse.(flexiune dup num r i gen) i: -mi.i. -ne.i. în i-.

cestelalte (N.D. cesteilalte.) . ceilal i.) . cele (N. celor (G.D.D. acestuia.A. acelora. celeilalte.D. cestuilalt.FORME LITERARE ALE PRONUMELUI I ALE ADJECTIVULUI PRONOMINAL DEMONSTRATIV DE APROPIERE : acesta.). cel.). acestea (N. cestorlalte (G. cealalt . celei. acelea i (N. ce tilal i.) . aceia i. celui.A.) . cestorlal i. acesteia. aceea.A.A. ceast lalt . DE DEP RTARE : acela. cea. aceia. DE APROPIERE I DIFEREN IERE : cest lalt. aceleia. cei.A. aceluia. 20 .D. aceasta. celelalte (N. celorlalte (G. aceea i.) . aceluia i.) . celuilalt. DE DEP RTARE I DIFEREN IERE : cel lalt. aceleia i. acelea. DE IDENTITATE : acela i. ace tia. acelora i (G.). acestora (G. celorlal i.) .

DE APROPIERE I DIFEREN IERE : stalalt. DE DEP RTARE : la.) .FORME POPULARE ALE PRONUMELUI I ALE ADJECTIVULUI PRONOMINAL DEMONSTRATIV DE APROPIERE : sta. storlal i. stuilalt. steia. storlalte (G. stora (G. leilalte. lora (G. luilalt.D. ilal i. ia.) . asta.A. astelalte (N.D. ailalt . astea (N.A. tilal i. 21 . tia.). leia. stuia.D. lorlal i.) DE DEP RTARE I DIFEREN IERE : l lalt. alelalte (N. steilalte.A. lorlalte (G. luia.D.) .). alea (N.).) . ast lalt . aia.A.

DE DEP RTARE : l.) . alalte (N.A.) .A.G. . aistorlalte (istorlalte) (G. DE APROPIERE I DIFEREN IERE : aistalalt (istalalt). aistuilalt (istuilalt). iestea) (N. alalt .) = numai adjective. aistorlal i (istorlal i). ista). lal i.). lei. aisteilalte (isteilalte). a.D.FORME RGIONALE ALE PRONUMELUI I ALE ADJECTIVULUI PRONOMINAL DEMONSTRATIV 22 DE APROPIERE : cesta (aista. lui. aie ilal i (i tilal i).D.) .A.) . aistelalte. cesteia (aiesteia). DE DEP RTARE I DIFEREN IERE : llalt.A. i tia). cestea (aiestea. aiast lalt (istalalt ). (istelalte) (N. cestora (aiestora)(G.). i. ceasta (aiasta. ale (N. iasta). cestuia (aistuia). lor (D. ce tia (ai tia.

. 23 . .care ?´ .D. ..). câ i ? ´ .. dup num r i dup cele patru cazuri (N..A. Pronumele interogative devin adjective pronominale când determin substantive. .) : .PRONUMELE INTEROGATIV Este pronumele care.G. ine locul substantivelor. num r i caz. al câtelea ? ´ .cine ?´ .. se acord cu acestea în gen. Majoritatea pronumelor interogative au forme dup gen. .. cât ? ´ . .A. cât ? ´ . a câta ? ´ .. . . în propozi ii interogative directe.. Pronumele interogativ are 9 forme de baz (la N. pronumelor i numeralelor a teptate ca r spuns la întreb ri.. câte ? ´.. dar nu înlocuiesc în aceast calitate substantive.ce ?´ .

cui ? ´ .. ... cât ? ´ . c ror(a) ?´ . ......... care ? ´ . .. . cine ? ´ . .. 24 . câte ? ´. . . cât ? ´ . . . . câtor(a) ? ´ . c rei(a) ? ´ . a câta ? ´ . . al câtelea ? ´ .. . .( i formele adjectivului pronominal interogativ) FORMELE PRONUMELUI INTEROGATIV . ce ? ´ . c rui(a) ? ´ . câ i ? ´ .

având formele urm toare la G. în cazurile N.. 25 . al câtelea ?´. A. .. care ? ´ poate fi pronume sau adjectiv interogativ.a câta ?´ sunt pronume sau adjective interogative.. c rui(a) ?´ . . având forma urm toare la G. . cât ? ´ . cui ? ´ la G....: . numai în cazurile N. . câtor(a) ? ´ .. A. în cazurile N. câ i ? ´ . A.. c ror(a) ? ´ . D.. .. D... având forma . .. c rei(a) ?´ ... ce ? ´ poate fi pronume sau adjectiv interogativ. în cazurile N. cât ? ´ . A. cine ? ´ este numai pronume interogativ .: . A. D.NOTE DESPRE PRONUMELE I ADJECTIVUL PRONOMINAL INTEROGATIV . . având form invariabil . stând numai în cazurile N.. câte ? ´ sunt pronume sau adjective interogative...

câte´.cât ´ ..D.câ i´ .A.. . Pronumele relativ are 10 forme de baz simple (la N.PRONUMELE RELATIV Este pronumele care leag propozi ii subordonate (secundare) de p r i de vorbire din propozi iile regente i care. . înlocuie te substantive.a câta´ .) : . .... num r i caz.cine´ .. pronumele i numeralele din regente. .cei ce´ . .cele ce´. . În propozi iile subordonate atributive.A. . .ceea ce´ .. Majoritatea pronumelor relative au forme dup gen... cât´ .).ce´ .care´ .G. Pronumele relative devin adjective pronominale când determin substantive.al câtelea´ .. pronumele relative reiau substantivele... 26 . dar nu înlocuiesc în aceast calitate substantive.A. dup num r i dup cele patru cazuri (N. se acord cu acestea în gen..) : . în propozi iile subordonate. .cel ce´ . . ..de´ i 4 forme de baz compuse (la N. .

.. celui ce ´ . câ i ´ . . cine ´ .. cât ´ ... câtor(a) ´ . cui ´ ... câte ´. . celei ce ´ . de ´ = form popular ob inut prin conversiune din prepozi ie (foarte rar utilizat ) 27 ... a câta ´ . .... . . . c rei(a) ´ . celor ce ´ .. cât ´ . . . .. ceea ce ´ .FORMELE PRONUMELUI RELATIV ( i formele adjectivului pronominal relativ) . care ´ . .. .. c rui(a) ´ . .. .. cel ce ´ .. .. . ce ´ . cele ce ´ . . . c ror(a) ´ . al câtelea ´ .. ... . . cei ce ´ .

. Alecsandri) 28 . . având formele urm toare la G. al câtelea ´ .: .. ... c ror(a) ´ . . c rui(a) ´ . câtor(a) ´ .. cui ´ la G.. . . în cazurile N... în cazurile N. A. D.. care ´poate fi pronume sau adjectiv relativ.. câte ´ sunt pronume sau adjective relative. c rei(a) ´ . celui ce ´ ... . celei ce ´ . A. . de ´ (= form popular ) este numai pronume relativ . . D. cele ce ´ sunt numai pronume relative compuse .. cât ´ . . A. : .. D. A. . ÄL-ale case mari domne ti / De se v d în Stoene ti / Mândr mas e întins «´ (V. A. având forma . ce ´ poate fi pronume sau adjectiv relativ. având formele urm toare la G.: .NOTE DESPRE PRONUMELE I ADJECTIVUL PRONOMINAL RELATIV .. .. cei ce ´ . cine ´ este numai pronume relativ .. în cazurile N.. ceea ce ´ .. cel ce ´ . celor ce ´ ... a câta ´ sunt pronume sau adjective relative. stând numai în cazurile N. având forma urm toare la G. ... numai în cazurile N. câ i ´ . . având form invariabil . cât ´ . în cazurile N... .. în cazul N. A. D..

ei.). ea. adic persoana I ine locul vorbitorului (eu. persoana i persoanele cu care se vorbe te (tu voi) i persoana i persoanele despre care se vorbe te (el ea. dup num r. dân ii dânsele). Pronumele personal are forme accentuate i neaccentuate. dân ii. .G. dup cele trei persoane pe care le are: persoana i persoanele care vorbesc (eu noi). dânsul. noi). voi) i persoana a III-a ine locul persoanei absente dintr-un dialog (el. dup gen (numai la persoana a III-a) i dup cele cinci cazuri (V. ele. dânsele). ei ele. dar ine locul i numelui unui obiect oarecare.N.D. Pronumele personal se clasific în trei grupe. Pronumele personal are 15 forme conjuncte (care se leag prin cratim de alte cuvinte) i 5 forme neaccentuate care au valoare neutr (f r func ie sintactic ) în dativul etic ori apar in unor locu iuni verbale sau expresii populare. persoana a II-a ine locul interlocutorului (tu. care difer dup persoan .A. dânsul dânsa.PRONUMELE PERSONAL 29 Este pronumele care desemneaz diferitele persoane. dânsa.

ea .´ genitiv : . l . ai.´ ie.. a. dânsul . îmi. (al. (pe) tine. îi.(pe) mine.. a. pe lâng formele lungi. dânsului . (al. dativ : ..´ NOT : În toate cazurile. îi. pronumele subliniate sunt forme lungi (accentuate). iar în cazurile acuzativ i dativ . tu . dânsa´ acuzativ : .FORMELE PRONUMELUI PERSONAL (la num rul singular) vocativ : ²²²² . ai. a. i . ei. îl. ai. a. care nu sunt subliniate. (pe) dânsa . ale) dânsului . (al.. lui. o (pe) dânsul . (pe) ea. i . exist i forme scurte (neaccentuate). ale) lui . m . ale) dânsei . tu ! ´²²²²²²²²² nominativ : .eu . i .mie. 30 . ale) ei . te . î i.. dânsei . m .(al. ai. (pe) el. mi . el .

îi. dân ilor .. (pe) dânsele´ genitiv : . voi . a. iar în cazurile acuzativ i dativ .. (pe) voi. care nu sunt subliniate. vi. (pe) ei. v . v . (pe) ele. dânsele ´ acuzativ : .. i . vou . dânselor ´ NOT : În toate cazurile. a.(pe) noi. v .nou . ai. ne . noi . (al. ale) dân ilor . (pe) dân ii . ni .. ale) lor . ne. pronumele subliniate sunt forme lungi (accentuate). v . le. voi ! ´²²²²²²²²²²² nominativ : .FORMELE PRONUMELUI PERSONAL (la num rul plural) vocativ : ²²²² . ai. ale) dânselor ´ dativ : .(al. ele . exist i forme scurte (neaccentuate). ai. li . ei . le . a. dân ii . lor. 31 . pe lâng formele lungi.. (al.

Are forme accentuate i neaccentuate. Pronumele reflexiv are forme proprii numai la persoana a III-a singular i plural. Pronumele reflexiv are forme dup persoan .PRONUMELE REFLEXIV Este pronumele care ine locul obiectului asupra c ruia se exercit direct sau indirect ac iunea verbului. dar nu are forme dup gen.D. obiect care este identic cu subiectul propozi iei. iar pentru persoanele I i a II-a singular i plural are forme identice cu formele neaccentuate ale pronumelor personale. care difer dup persoan i dup num r. Pronumele reflexiv nu are func ie sintactic proprie când formele neaccentuate înso esc verbe reflexive impersonale. dup num r i dup cele dou cazuri (A. 32 .). reflexive dinamice sau reflexive cu în eles pasiv. dar are func ie sintactic când formele neaccentuate pot fi reluate cu forme accentuate de pronume personale sau reflexive.

ni´... . 2) .î i´. .mi´. (pers. .m´...î i´. i´. 3) în acuzat. . 3) în dativ NOT : Pronumele reflexiv NU are forme pentru cazurile VOCATIV. NOMINATIV i GENITIV (singular i plural)....sie i´... (pers.. .. . . dar are forme lungi (accentuate) i forme scurte (neaccentuate) numai pentru cazurile acuzativ i dativ (singular i plural)..s´.. .m ´. .. .ne´.. (pers. (pers. 1) . i´.sie´ .FORMELE PRONUMELUI REFLEXIV (cu frecven mare în vorbire) .vi´. .(pe) sine i´..v ´. .. .. .se´. ..îmi´. 33 .te´. .. .(pe) sine´.v´. Toate forme scurte (neaccentuate) pot deveni conjuncte atunci când se leag prin cratim de alte cuvinte.

a.a. Formele lungi se pot folosi la toate persoanele. numai la persoana a III . iar pentru persoana I i pentru persoana a II .Crezi c -mi fac eu vreo favoare.. 34 . specifice. se exemplific numai formele lungi (accentuate) de persoana a III . are forme împrumutate de la pronumele personal prin procedeul numit conversiune : ele sunt reflexive numai dac persoana i num rul lor coincid cu ale verbului. considerându-m numai inteligent ?´ Pronumele reflexiv are forme proprii. de i.NOTE DESPRE PRONUMELE REFLEXIV Pronumele reflexiv are numai cazurile acuzativ i dativ cu forme lungi (accentuate) i forme scurte (neaccentuate). atunci când se vorbe te despre ele. la celelalte persoane : <<Crezi c -mi fac eu mie vreo favoare. considerându-m numai pe mine inteligent ?>> Corect este : . din cauz c se recomand evitarea lor în vorbire.a.

se acord cu acestea în gen. dup num r i dup cele patru cazuri (N. Majoritatea pronumelor nehot râte au forme dup gen. iar cele compuse provin. dar nu înlocuiesc în aceast calitate substantive.D. în majoritate.A.).PRONUMELE NEHOT RÂT Este pronumele care ine locul unui substantiv f r s dea o indica ie precis obiectului sau persoanei denumite de acesta.G. Pronumele nehot râte devin adjective pronominale când determin substantive. 35 . num r i caz. Pronumele nehot rât are forme simple i forme compuse. de la pronumele interogativ relativ.

pu in . atâta . multe . atâ i(a) . unul (unuia). vreunii . toate . vreo . pu inor(a) . destul . mult . destulor(a) . unor(a) . mul i . alta (alteia) . vreuna (vreuneia). vreun . un. pu inel . cut ric . cutare (cut rui(a). unii . ni elu . atâtea . niscai . alde . al ii . unele . 36 . destui .FORMELE PRONUMELUI NEHOT RÂT ( i formele adjectivului pronominal nehot rât) mult . = Este numai adjectiv Sunt numai adjective : alt . altele . vreunor(a) . atâtor(a) destul . multor(a) . altor(a) . to i . pu intel . = Sunt numai adjective vreunul (vreunuia). tot . una (uneia). alte . ni el . alt . atât . altul (altuia). destule . o. pu ine . vreunele . pu ini . ni ic . pu in . al i . toat . tuturor(a) . cut ror(a) . ni te .

vreunele . vre. e pu in mai iste decât al ii. mult.. vreunii . tot ´ sunt PRONUME NEHOT RÂTE : ² dac determin verbe tranzitive i au func ia de CD : Ei duc atâta / destul / mult« ² dac determin verbe reflexive impersonale i au func ia de SB : Se duce atâta / tot. Formele . destul.. destul... atât(a). vreunor(a)´ sunt compuse sudate. alc tuite din elementul . care v d c lucrurile sunt mult sub nivelul normal.. vreunul (vreunuia). atât(a).NOTE DESPRE PRONUMELE NEHOT RÂT Formele . 37 . pu in. vreuna (vreuneia). pu in. tot ´ sunt ADVERBE DE MOD : ² dac determin verbe intranzitive i au func ia de CM : Ei fug atâta / destul / mult« ² dac determin verbe reflexive i au func ia de CM : Ei se str duiesc atâta / destul« ² dac accentueaz sensuri în anumite contexte : De i a tot vorbit.´+ pronume nehot râte.. mult. ² dac sunt precedate de prepozi ii i au func ia de CI : Se duc cu atâta / destul / mult Formele .

oare( i)cui . fie( i)cine .´. câ iva . altcineva . fie( i)cât . ori. . 38 fie.. ori( i)care . altcâtva .´. cuiva . cât i adverb de mod (Ei fug oricât de mult. câteva . alt.) NOT : Formele de pronume nehot râte compuse de la interogativ ± relative sunt compuse sudate.´. altcâteva . . . ori( i)ce . oare( i)cât . = Sunt numai pronume. Se vinde oricât. câtorva . = Sunt numai pronume.PRONUME NEHOT RÂTE COMPUSE DE LA INTEROGATIV ± RELATIVE (unele forme pot deveni adjective pronominale nehot râte) cineva . câtva . ori( i)cine . altceva .. ceva . fie( i)ce . fie( i)care . Se duc cu oricât. oare( i)cine . altcuiva . ori( i)cui . careva . NOT : Forma . -va ´+ pronume nehot rât. oricât ´ poate fi atât pronume nehot rât (Ei duc oricât. altcareva .. .. ori( i)cât . alc tuite din unul elementele . cât va .. oare( i)care . oare( i)ce . fie( i)cui .).

Pronumele de polite e are forme proprii pentru exprimarea unei polite i deosebite. regul ) pentru a marca polite ea (respectul fa de persoane mai în vârst .PRONUMELE DE POLITE E 39 Este pronumele care se folose te în locul unui substantiv nume de persoan sau pronume (personal de. cât i în limbajul familiar i popular (regional). atât în limbajul cult i solemn.G. dup gen numai la persoana a III-a i dup cele cinci cazuri (V. Pronumele de polite e are toate func iile sintactice pe care le are pronumele personal. dup num r. care. Are forme abreviate. . ori necunoscute. difer dup persoan dup gen i dup num r.).A. Pronumele de polite e are forme dup persoanele a II-a i a III-a. folosite numai în scris. sau aflate în func ii oficiale).N.D.

40 . voastr ) dumneata . d-ei. Împ r ia } -ta (sa. d-lor) dumneasa . voastr ) Excelen a { Lumin ia . în limbajul colocvial se folosesc: dumneata . dvs. dtale. dumneaei . dumneavoastr . voastr ) dumnealui . dumneavoastr (abrevieri : d-ta. dumitale .) Cucernicia { Sfin ia . Preasfin ia } -ta (sa. dumnisale (dumisale).. Luminarea } -ta (sa. d-sale) NOT : Pentru exprimarea unei polite i în împrejur ri obi nuite. M ria .FORMELE PRONUMELUI DE POLITE E (compuse sudate i compuse nesudate) Domnia { Alte a . dumnealor (abrevieri : d-lui. d-voastr . dumneaei . dv. dumnealui . dumitale . dumneasa . dumnealor . dumnisale (dumisale) (abrevieri : d-sa.

Luminarea } -ta (sa.NOTE DESPRE PRONUMELE DE POLITE E Numai pentru exprimarea unei polite i în împrejur ri deosebite în limbajul cult i solemn se folosesc i aceste locu iuni pronominale de polite e. Preasfin ia } -ta (sa. M ria . voastr ) . 41 . iar ultimele patru exprim un sens depreciativ. voastr ). t lic . m t lic . Cucernicia { Sfin ia . voastr ) . Pentru exprimarea unei polite i în limbajul familiar i popular (regional) se folosesc formele de singular : mata. Primele dou exprim un grad mai mare de intimitate. t lu . m t lu . matale. Excelen a { Lumin ia . alc tuite din substantive urmate de adjective posesive : Domnia { Alte a . Împ r ia } -ta (sa.

niciuneia . dup cele dou cazuri (N. Pronumele negativ compus (niciunul . niciunuia .).) Pronumele negative au forme speciale când devin adjective pronominale care determin substantive.A.G. niciunele . prin negarea acestora. dup num r i dup cele patru cazuri (N.). 42 .D.A. niciunora) are forme dup gen.A. în propozi ii negative. iar pronumele negativ simplu : nimic(a) . are forme numai la singular.G. dup cele patru cazuri (N. i se acord cu acestea în gen. ine locul unor substantive absente din aceste propozi ii.D. nim nui . num r i caz. nim nuia) are forme numai la singular. niciunii . nimenea . Pronumele negativ simplu (nimeni . niciuna .PRONUMELE NEGATIV Este pronumele care.

. niciunul . niciunei . nimic . niciuneia . niciunor . nim nui .FORMELE PRONUMELUI NEGATIV (simple i compuse nesudate) 43 nimeni . nicio . niciuna . nimica . = Sunt numai adjective. niciunui . niciunora . niciun . niciunele . niciunuia . nim nuia . niciunii . nimenea . NOT : Sunt forme populare Änimenea´ i Änim nuia´.

0262-368013 E-mail: ihapca2002@yahoo. MARAMURE str.com 44 Adaptarea > Prof.DESPRE LEC IILE CUPRINZÂND TIPURI DE PRONUME Concept original i realizare: Numai pentru UZ INTERN la COALA CU CLASELE I-VIII Vi eu de Jos ~ Jud. IOAN HAPCA . Principal . nr. 1111 Tel.

45 .

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful