Cine este chemat la o slujb , s se in de slujba lui. Cine înva pe al ii, s se in de înv tur .

(Romani 12:7)

STUDIEREA I APROFUNDAREA DIVERSELOR ASPECTE I PROBLEME ALE TIPURILOR DE PRONUME

Lec ii recapitulative pentru elevii din clasele V - XII

1

Prof. IOAN HAPCA

GRAMATICA
LIMBII ROMÂNE
O RECAPITULAREA P R ILOR DE VORBIRE I A P R ILOR DE PROPOZI IE CLASELE V - XII

P R I DE VORBIRE P R I DE PROPOZI IE

2

P R I DE VORBIRE
SUBSTANTIV i ARTICOL VERB i ADVERB ADJECTIV PRONUME NUMERAL
3

i PREPOZI IE i CONJUNC IE i INTERJEC IE

P R ILE DE VORBIRE I DEFINI IILE LOR (PRESCURTATE)
SUBSTANTIVUL denume te obiecte. ARTICOLUL înso e te unele p r i de vorbire. VERBUL exprim ac iuni, st ri, dorin e, existen e. ADVERBUL exprim circumstan e (împrejur ri). ADJECTIVUL exprim însu iri (caracteristici). PREPOZI IA exprim rela ii numai în propozi ie. PRONUMELE substituie (înlocuie te) nume. CONJUNC IA exprim rela ii în fraz sau în propozi ie. NUMERALUL exprim numere. 4 INTERJEC IA sugereaz st ri, imit sunete.

P R I DE PROPOZI IE P R I PRINCIPALE SUBIECTUL PREDICATUL P R I SECUNDARE ATRIBUTUL COMPLEMENTUL 5 .

.. NOT : NUMELE PREDICATIV împreun cu verbul copulativ formeaz PREDICATUL NOMINAL. un adverb sau o interjec ie. COMPLEMENTUL determin un verb (locu iune verbal ). PREDICATUL VERBAL arat . un pronume sau numeral. ATRIBUTUL determin un substantiv. ce ´ se vorbe te în propozi ie. a deveni ´ este totdeauna verb copulativ.. Exist i alte verbe copulative. ce este.) 6 . NUMELE PREDICATIV atribuie subiectului o identitate.´ .´ . cine este.. adic atribuie subiectului o ac iune. al cui este ´ sau . cine ´ori despre ..a fi ´este cel mai des utilizat verb copulativ. iar verbul . o însu ire sau o caracteristic . cum este ´ subiectul. un adjectiv (locu iune adjectival )....P R ILE DE PROPOZI IE I DEFINI IILE LOR (PRESCURTATE) SUBIECTUL spune ceva cu ajutorul predicatului sau arat despre . adic arat . ce face ´ subiectul. (Verbul ..

dumitale. cât?« RELATIV (leag subordonatele de regentele lor): tiu cine d . PERSONAL (indic persoana care vorbe te. al vostru« DE ÎNT RIRE (înt re te ideea de persoan ): însumi. cel lalt. sie i. ea. ce d . cui d . voi. pu ini. cât d i care refuz . nimic. despre care se vorbe te): eu. cineva. însu i. al nostru. dumneavoastr . sie. cui?. dumnealui. INTEROGATIV ( ine locul cuvântului a teptat ca r spuns la întrebare): cine?. oricine« DE POLITE E (exprim respectul despre persoana cu care sau despre care se vorbe te): dumneata. ele« REFLEXIV ( ine locul obiectului asupra c ruia se exercit ac iunea verbului): sine. acela. noi. defini ii. care?.10 TIPURI DE PRONUME (denumiri. în iv . identitatea): acesta. exemple minime) POSESIV ( ine locul obiectului posedat i al posesorului): al meu. î i« NEHOT TÂT (nu d vreo indica ie asupra obiectului): unii.. dumneaei« NEGATIV ( ine locul substantivelor absente din propozi ii negative): nimeni. niciunul« 7 . tu. mul i. al s u. dep rtarea. al t u. al ii. însu i. el. în ine. se. « DEMONSTRATIV (arat apropierea. ce?. cu care se vorbe te. ei.

(pers. mi. (pers. 2) î i. dumneaei. mi . ei. 3) el. mine. 2) tu. li . (pers. PERSONAL DE POLITE E : (pers. î i. voi. 1) îmi. m . m . ie. 3) sine. dumnealor . sine i. noi. v . dumitale. te. m. v . 2) dumneata. i . dânsul. i .5 TIPURI DE PRONUME CU FORME PERSONALE (1) PERSONAL : (pers. le. îmi. dânsa. ea. ni . vi. (pers. î i. se. ele. mie. 8 . dânsele . v . (pers. vou . dumneavoastr . dân ii. îl. o. ne . ne. i . lor. tine. sie i. te. REFLEXIV : (pers. v . sie. 1) eu. i. îi. NOT : Toate î i schimb forma dup persoan i în analiza lor se precizeaz persoana. l. 3) dumnealui. s. m. nou . lui.

2) însu i. (pers. a noastr . 2) al vostru. ale noastre. însev . (pers. (pers. 2) al t u. alor noastre . POSESIV : (pers. ai mei. 3) însu i. însene . 3) al s u. alor voastre . înse i. 1) al nostru. îns i. a voastr . alor t i. NOT : Toate î i schimb forma dup persoan i în analiza lor se precizeaz persoana. (pers. înse i. alor mei. alor sale . alor mele . (pers.5 TIPURI DE PRONUME CU FORME PERSONALE (2) DE ÎNT RIRE : (pers. ale sale. 9 . însele . alor no tri. ale mele. 1) al meu. ale tale. îns mi. alor s i. ai t i. însemi. ai s i. îns i. a ta. ai vo tri. în ine. (pers. alor tale . ale voastre. 1) însumi. a mea. în i i. alor vo tri. ai no tri. a sa. în iv .

acestuia. aceasta. c ror(a) ?. ceast lalt . celui ce . celuilalt. câtor(a). NOT : Toate NU î i schimb forma dup persoan i 10 în analiza lor NU se precizeaz persoana. . ceilal i. cât .acela. aceleia i. cele ce . care ?. al câtelea . cât . celeilalte. ceea ce . celor ce .5 TIPURI DE PRONUME F R FORME PERSONALE (1) DEMONSTRATIV : acesta. cest lalt. cel lalt. cestorlalte . acelea i. câ i ?. INTEROGATIV : cine ?. cei ce . a câta . cealalt . cui . acelora i . c rei(a) . RELATIV : cine . cestelalte. acestea. aceluia. aceleia. c rui(a) . acestora. ce . ce ?. celei ce . aceea. c rei(a) ?. aceluia i. celorlalte . aceia i. aceia. cel ce . cui ?. câte ? al câtelea ?. acela i. ace tia. cât ?. acesteia. aceea i. care . acelea. cestuilalt. cât ?. acelora . a câta ?. câte . celelalte. câtor(a) ?. cesteilalte. ce tilal i. c ror(a) . câ i . celorlal i. cestorlal i. c rui(a) ?.

fie( i)care. altcuiva. altcineva. ori( i)ce. niciunei(a) . cut ric . ori( i)cine. destul . nimica. câtorva . una. vreunele. pu intel . vreunii. altceva. ori( i)care. oare( i)care . ni el. multor(a) . atât. toate. pu inel. ni te . cineva. pu inor(a) . câtva. cut rui(a). câ iva. oare( i)cât . NOT : Toate NU î i schimb forma dup persoan i în analiza lor NU se precizeaz persoana. fie( i)cât. atâtor(a) . destui. vreunei(a). destule. oare( i)cine . mul i. vreunor(a) . altele. unei(a). tot. fie( i)cine. câteva. cut rei(a). pu ini. atâtea. niscai . atâta. altui(a). al ii. unor(a) .5 TIPURI DE PRONUME F R FORME PERSONALE (2) NEHOT TÂT : mult. atâ i(a). multe. vreunul. ceva. unui(a). destul. NEGATIV : nimeni. pu in . fie( i)ce. niciuna. niciunui(a). fie( i)cui. altcareva. cât va. cuiva. pu in. altor(a) . unul. alde . ni ic . ori( i)cui. tuturor(a) . altei(a). 11 . nimic. careva. oare( i)ce . ni elu . niciunul. unii. cutare. pu ine. cut ror(a) . unele. vreuna. vreunui(a). ori( i)cât. altul. nimenea. oare( i)cui . to i. toat . mult . alta.

interogativ. demonstrativ. Niciunul nu tie. dup cazul în care se afl . pronumele reflexiv.VALORILE MORFOLOGICE ALE PRONUMELOR VALOARE SUBSTANTIVAL : Elevul tie. nehot rât. Dumnealui tie. 3 pot avea numai valoare substantival (pronumele personal. Însu i elevul tie. Al meu elev tie. Altul tie. Nici un elev nu tie. pronumele de polite e). tiu care tie. negativ). 12 . relativ. NOT : Din cele 10 tipuri de pronume. Al meu tie. iar 7 tipuri de pronume pot avea atât valoare substantival . Însu i tie. Care elev tie ? El tie. Acest elev tie. Care tie ? El tie. de înt rire. Dumnealui tie. Pe sine se tie. Observa ie : Toate pronumele cu valoare substantival au acelea i func ii sintactice ca i substantivul. VALOARE ADJECTIVAL : Elevul tie. Alt elev tie. Acesta tie. Observa ie : Toate adjectivele pronominale se acord în gen num r i caz cu substantivele pe care le determin i au func ia sintactic de atribut adjectival. tiu care elev tie. cât i valoare adjectival (posesiv.

.altcuiva´.. cui ´.altceva´ .. cele ce ´.. .. .. ..oricine´.ori icui´. ni te. .. cine ´ .careva´.. Negativele: .fiecui´... cel ce ´.oricui´. Nehot râtele: . Sunt numai adjective pronominale: Nehot râtele : alde. . .. vreo... niscaiva. .ori icine´.nimenea´.. . cui ´ .cineva´..altcareva´.VALORILE MORFOLOGICE ALE PRONUMELOR (EXCEP II) Sunt numai pronume : Interogativele: .. . . .. . . . niscai.. 13Negativele : niciun.. . fiece.cuiva´. ... . celor ce ´.celui ce ´.. vreun.fiecine´. . . celei ce ´.nimic´. Relativele: .cei ce´.. .nimeni´. nicio ..nimica´... ceea ce ´.. .altcineva´. cine ´. . ..

A.D. al vostru . A. alor vo tri . a ta. al s u. alor no tri. a sa. (N. alor sale. (G. a voastr . ai s i. A. (N. alor t i. adjectivele posesive pot sta i în fa a substantivelor i sunt precedate de articole posesive. (N. A. (N.) a mea. al t u. (al meu caiet) 14 . ai t i. dup substantive i nu sunt înso ite de articole posesive.) NOT : Formele adjectivului pronominal posesiv stau. al nostru.) alor mele. alor noastre. ale noastre. ai no tri. ale voastre .) ai mei. alor voastre. alor s i. ai vo tri .FORMELE PRONUMELUI POSESIV ( i formele adjectivului pronominal posesiv) al meu. (G. D. a noastr . (caietul meu) NOT : Mai rar. deseori. alor tale.) alor mei. ale sale.) ale mele. ale tale.

a sa . (pers. 2) al t u . 2) al vostru . (pers. a noastr . a voastr .´ (pers. Al meu este mai mare decât al t u. a mea . Un obiect posedat i mai mul i posesori : (pers.NUM RUL DE OBIECTE POSEDATE I NUM RUL DE POSESORI (1) Un obiect posedat i un posesor : (pers. (pers. 3) al s u . A ta este mai mic decât a sa. 1) al meu . 1) al nostru . a ta . Cartea sa este ca a mea. ³Casa noastr este mai mare decât casa voastr . 3) ²²² ²²²² 15 .

(pers. a ei . Ai mei iubesc pe ai t i. alor lor . (pers. a lor . ci pronume personale. (pers. ale lui . 1) alor mei . (pers. (pers. alor mele . Alor mei le spun pe alor t i. 16 al ei . ale mele . Alor s i le dau la alor mei. 2) alor t i . alor ei . NOT : Nu sunt pronume (adjective) posesive. ale sale . .NUM RUL DE OBIECTE POSEDATE I NUM RUL DE POSESORI (2) Mai multe obiecte posedate i un singur posesor : (pers. ale ei . al lor . alor lui . formele: al lui . Ale mele sunt ca ale tale. ale lor . alor tale . alor sale . 3) alor s i . 2) ai t i . Alor mele le dau ca alor tale. Ai s i vin la ai mei. ale tale . 1) ai mei . 3) ai s i . a lui .

(pers. ale ei .NUM RUL DE OBIECTE POSEDATE I NUM RUL DE POSESORI (3) Mai multe obiecte posedate i mai mul i posesori : (pers. Ai vo tri sosesc. 17 al ei . a ei . Ai vo tri vin aici. Alor no tri vin aici. . Alor vo tri le dau. 1) ai no tri . 1) alor no tri . a lor . ale lui . ci pronume personale. alor noastre . ²²²² NOT : Nu sunt pronume (adjective) posesive. 3) ²²² ale noastre . a lui . formele: al lui . 2) ai vo tri . al lor . alor lor . (pers. (pers. ale voastre . ale lor . (pers. 2) alor vo tri . alor ei . alor voastre . alor lui .

însele´. dar forma . nominativ / înse i.înse i . masculin . N. feminin) însumi.) îns mi. în ine.D. . ale colegilor în i i. (plural . dativ / genitiv) în iv . ale colegelor înse i). acuz. (plural .A.înse i´ i . feminin .(singular . 18 NOT : Forme în cazul genitiv exist numai la persoana a IIIa.) însemi. însele .) însev . însu i . masculin . înse i .A. (singular .. îns i .G.FORMELE PRONUMELUI DE ÎNT RIRE ( i formele adjectivului pronominal de înt rire) însu i. num rul singular. genul feminin. însene.(singular . îns i. N..G.înse i´ este omonim cu cea de la persoana a III-a. num rul plural exist dou forme sinonime : .. feminin . NOT : La persoana a III-a. c ci eu i tu nu au genitiv : P rerile sunt ale lui însu i (ale Mariei înse i. genul feminin.D. în i i . cazul dativ.

19 .i. în i-.i. cu flexiune independent la fiecare component: însu-. .FORMELE COMPUSE ALE PRONUMELUI DE ÎNT RIRE Pronumele de înt rire are forme compuse.i (flexiune dup num r i persoan ). -v . . .(flexiune dup num r i gen) i: -mi. -ne. înse. îns -.

aceleia. aceia. cestelalte (N.) .D. aceea.) . acelea.) . celorlal i. 20 . DE APROPIERE I DIFEREN IERE : cest lalt.) . cele (N. aceea i. cestorlalte (G. celuilalt.A. ceast lalt .).A. celorlalte (G. aceluia. ce tilal i. DE DEP RTARE : acela. DE IDENTITATE : acela i. acestora (G. cestorlal i.) .D. acelora. celelalte (N. celei. ceilal i.A.D. cestuilalt. acelea i (N. ace tia. aceia i. cesteilalte.). acestuia.D. cei. aceasta. aceleia i. celui.A.D. aceluia i. cea. acestea (N. cel. DE DEP RTARE I DIFEREN IERE : cel lalt. acesteia.FORME LITERARE ALE PRONUMELUI I ALE ADJECTIVULUI PRONOMINAL DEMONSTRATIV DE APROPIERE : acesta. cealalt .) . celor (G.) .A. acelora i (G. celeilalte.).

lorlalte (G. DE APROPIERE I DIFEREN IERE : stalalt. 21 .) .) . luilalt. astelalte (N. aia.) .) .A.A. lorlal i. storlalte (G. storlal i. tilal i. tia. luia. ia. astea (N.). alelalte (N. asta.A.). stuilalt. lora (G.D.A. steilalte. ailalt . leilalte.D. DE DEP RTARE : la.D. stora (G. ilal i.D. stuia. alea (N.) DE DEP RTARE I DIFEREN IERE : l lalt.FORME POPULARE ALE PRONUMELUI I ALE ADJECTIVULUI PRONOMINAL DEMONSTRATIV DE APROPIERE : sta. leia.). ast lalt . steia.

) . DE APROPIERE I DIFEREN IERE : aistalalt (istalalt). a. DE DEP RTARE I DIFEREN IERE : llalt. i tia). . aistelalte.A.A. cestora (aiestora)(G.D. aistorlalte (istorlalte) (G. aistuilalt (istuilalt).) . alalte (N.) . lor (D. cestea (aiestea. i. ista). cestuia (aistuia).A.).) . DE DEP RTARE : l.D. cesteia (aiesteia). ceasta (aiasta. ce tia (ai tia. lei. lui.A. aistorlal i (istorlal i).). ale (N. alalt . aiast lalt (istalalt ). aie ilal i (i tilal i).FORME RGIONALE ALE PRONUMELUI I ALE ADJECTIVULUI PRONOMINAL DEMONSTRATIV 22 DE APROPIERE : cesta (aista.G. iestea) (N. iasta). aisteilalte (isteilalte). lal i. (istelalte) (N.) = numai adjective.

. num r i caz.. Pronumele interogativ are 9 forme de baz (la N. dar nu înlocuiesc în aceast calitate substantive. . .A. cât ? ´ . câ i ? ´ . . ine locul substantivelor. . dup num r i dup cele patru cazuri (N. pronumelor i numeralelor a teptate ca r spuns la întreb ri.. câte ? ´.A. al câtelea ? ´ .care ?´ . 23 .ce ?´ . Majoritatea pronumelor interogative au forme dup gen... se acord cu acestea în gen..PRONUMELE INTEROGATIV Este pronumele care.. a câta ? ´ . în propozi ii interogative directe. . cât ? ´ .cine ?´ .D.. ..G.).) : .. . Pronumele interogative devin adjective pronominale când determin substantive.

. ce ? ´ . . al câtelea ? ´ .. . . . c rei(a) ? ´ ....( i formele adjectivului pronominal interogativ) FORMELE PRONUMELUI INTEROGATIV ... . . cât ? ´ . ... cui ? ´ .. cât ? ´ . cine ? ´ . . câtor(a) ? ´ . care ? ´ . 24 ... . .. . câte ? ´. . . a câta ? ´ . c rui(a) ? ´ . câ i ? ´ .. c ror(a) ?´ .

c rui(a) ?´ . stând numai în cazurile N. ce ? ´ poate fi pronume sau adjectiv interogativ. având form invariabil . 25 .. al câtelea ?´. câ i ? ´ . cât ? ´ . A... A... în cazurile N. câte ? ´ sunt pronume sau adjective interogative.. având formele urm toare la G. A. D.: . cât ? ´ . .. în cazurile N. cine ? ´ este numai pronume interogativ ... . numai în cazurile N. c ror(a) ? ´ . având forma urm toare la G. c rei(a) ?´ . D. . care ? ´ poate fi pronume sau adjectiv interogativ. A. ...: ... cui ? ´ la G.. având forma . A.a câta ?´ sunt pronume sau adjective interogative. câtor(a) ? ´ . D... . ...NOTE DESPRE PRONUMELE I ADJECTIVUL PRONOMINAL INTEROGATIV . . în cazurile N.

. se acord cu acestea în gen.ce´ .A. . . ..al câtelea´ . în propozi iile subordonate. dar nu înlocuiesc în aceast calitate substantive.. . num r i caz. dup num r i dup cele patru cazuri (N.) : . În propozi iile subordonate atributive. pronumele i numeralele din regente..a câta´ ..cele ce´.câte´. cât´ .A. .G..).ceea ce´ .. Pronumele relative devin adjective pronominale când determin substantive. Majoritatea pronumelor relative au forme dup gen.cine´ .câ i´ .) : .care´ . .. . Pronumele relativ are 10 forme de baz simple (la N..PRONUMELE RELATIV Este pronumele care leag propozi ii subordonate (secundare) de p r i de vorbire din propozi iile regente i care....A.D. .cel ce´ ...de´ i 4 forme de baz compuse (la N.cei ce´ ..cât ´ . înlocuie te substantive. pronumele relative reiau substantivele. . 26 . . .

. câ i ´ .... cine ´ . . . .. . ..FORMELE PRONUMELUI RELATIV ( i formele adjectivului pronominal relativ) . c rui(a) ´ . celei ce ´ . câtor(a) ´ . cui ´ . cât ´ .. . . c rei(a) ´ .. care ´ . ce ´ . cei ce ´ . . a câta ´ . . celor ce ´ . celui ce ´ . ceea ce ´ . . cel ce ´ . cât ´ . .. . ... . . . c ror(a) ´ . al câtelea ´ . ... de ´ = form popular ob inut prin conversiune din prepozi ie (foarte rar utilizat ) 27 .... ... cele ce ´ . . ... .. câte ´..

câte ´ sunt pronume sau adjective relative. al câtelea ´ . A.... având formele urm toare la G.. cei ce ´ . Alecsandri) 28 . câtor(a) ´ .. c ror(a) ´ . . având formele urm toare la G. . .. .. A. cât ´ . ÄL-ale case mari domne ti / De se v d în Stoene ti / Mândr mas e întins «´ (V. în cazurile N..: . cât ´ . : ... stând numai în cazurile N. . . câ i ´ .. A. numai în cazurile N. având form invariabil .. având forma . D. . în cazurile N... în cazurile N. .: . A. în cazurile N.. .. c rei(a) ´ . celui ce ´ . ceea ce ´ . ..NOTE DESPRE PRONUMELE I ADJECTIVUL PRONOMINAL RELATIV .. cel ce ´ . în cazul N... cele ce ´ sunt numai pronume relative compuse . D. . ce ´ poate fi pronume sau adjectiv relativ. c rui(a) ´ . A. care ´poate fi pronume sau adjectiv relativ. . ... cine ´ este numai pronume relativ . de ´ (= form popular ) este numai pronume relativ .. . . D. celei ce ´ . având forma urm toare la G.. a câta ´ sunt pronume sau adjective relative. celor ce ´ . cui ´ la G.. A. D..

dar ine locul i numelui unui obiect oarecare. Pronumele personal are forme accentuate i neaccentuate.D. Pronumele personal are 15 forme conjuncte (care se leag prin cratim de alte cuvinte) i 5 forme neaccentuate care au valoare neutr (f r func ie sintactic ) în dativul etic ori apar in unor locu iuni verbale sau expresii populare. adic persoana I ine locul vorbitorului (eu. persoana a II-a ine locul interlocutorului (tu. ei ele.A. dânsa. ele. care difer dup persoan . dânsele). dup cele trei persoane pe care le are: persoana i persoanele care vorbesc (eu noi).G.).PRONUMELE PERSONAL 29 Este pronumele care desemneaz diferitele persoane. Pronumele personal se clasific în trei grupe. persoana i persoanele cu care se vorbe te (tu voi) i persoana i persoanele despre care se vorbe te (el ea. noi). dânsul dânsa. dân ii dânsele). dup num r. ei.N. dânsul. ea. . dup gen (numai la persoana a III-a) i dup cele cinci cazuri (V. dân ii. voi) i persoana a III-a ine locul persoanei absente dintr-un dialog (el.

dânsei .mie. ale) dânsei . (pe) tine. ale) ei . (pe) dânsa . exist i forme scurte (neaccentuate). pronumele subliniate sunt forme lungi (accentuate). l . (pe) el. m . a. a. dânsul . dânsa´ acuzativ : .´ NOT : În toate cazurile. îi. (al. îmi. el . a. ea .. ai. a.FORMELE PRONUMELUI PERSONAL (la num rul singular) vocativ : ²²²² .. tu ! ´²²²²²²²²² nominativ : . iar în cazurile acuzativ i dativ .. o (pe) dânsul . ale) lui . (pe) ea. te . mi .. î i.´ genitiv : . ai.(al. dânsului . dativ : . tu . îi.´ ie. ei. ai. m . care nu sunt subliniate. i .eu .(pe) mine.. lui. îl. ai. (al. i . (al. pe lâng formele lungi. i . 30 . ale) dânsului .

a. voi ! ´²²²²²²²²²²² nominativ : . dân ii . pe lâng formele lungi. li . ale) dânselor ´ dativ : . v . ale) dân ilor . ni .. v .(al. a. ele . ne . care nu sunt subliniate. ai. exist i forme scurte (neaccentuate).. vi. le . dân ilor . ai. (al.FORMELE PRONUMELUI PERSONAL (la num rul plural) vocativ : ²²²² . voi ...(pe) noi. iar în cazurile acuzativ i dativ . (pe) dân ii . (pe) ei. (pe) voi. ei . îi.. i . v . pronumele subliniate sunt forme lungi (accentuate). ne. dânselor ´ NOT : În toate cazurile. le. (al.nou . ale) lor . dânsele ´ acuzativ : . noi . v . 31 . a. (pe) dânsele´ genitiv : . (pe) ele. lor. ai. vou .

PRONUMELE REFLEXIV Este pronumele care ine locul obiectului asupra c ruia se exercit direct sau indirect ac iunea verbului. reflexive dinamice sau reflexive cu în eles pasiv. care difer dup persoan i dup num r. Pronumele reflexiv are forme proprii numai la persoana a III-a singular i plural.D. obiect care este identic cu subiectul propozi iei. dar nu are forme dup gen. Pronumele reflexiv nu are func ie sintactic proprie când formele neaccentuate înso esc verbe reflexive impersonale. Pronumele reflexiv are forme dup persoan . Are forme accentuate i neaccentuate. iar pentru persoanele I i a II-a singular i plural are forme identice cu formele neaccentuate ale pronumelor personale. 32 . dar are func ie sintactic când formele neaccentuate pot fi reluate cu forme accentuate de pronume personale sau reflexive. dup num r i dup cele dou cazuri (A.).

î i´.. ... . (pers..v ´....(pe) sine i´..s´. . dar are forme lungi (accentuate) i forme scurte (neaccentuate) numai pentru cazurile acuzativ i dativ (singular i plural). .. . . .vi´. 2) . 33 . i´. .te´.... NOMINATIV i GENITIV (singular i plural).v´.ni´. (pers.se´.sie i´.FORMELE PRONUMELUI REFLEXIV (cu frecven mare în vorbire) . .. .ne´.. (pers... (pers. 1) . Toate forme scurte (neaccentuate) pot deveni conjuncte atunci când se leag prin cratim de alte cuvinte. .mi´. . 3) în acuzat. .m ´.. .m´. ..îmi´. .î i´. 3) în dativ NOT : Pronumele reflexiv NU are forme pentru cazurile VOCATIV. ... i´.sie´ .(pe) sine´.

atunci când se vorbe te despre ele. de i. din cauz c se recomand evitarea lor în vorbire. numai la persoana a III .Crezi c -mi fac eu vreo favoare. considerându-m numai pe mine inteligent ?>> Corect este : . 34 . specifice.NOTE DESPRE PRONUMELE REFLEXIV Pronumele reflexiv are numai cazurile acuzativ i dativ cu forme lungi (accentuate) i forme scurte (neaccentuate).a.. la celelalte persoane : <<Crezi c -mi fac eu mie vreo favoare.a.a. se exemplific numai formele lungi (accentuate) de persoana a III . Formele lungi se pot folosi la toate persoanele. considerându-m numai inteligent ?´ Pronumele reflexiv are forme proprii. iar pentru persoana I i pentru persoana a II . are forme împrumutate de la pronumele personal prin procedeul numit conversiune : ele sunt reflexive numai dac persoana i num rul lor coincid cu ale verbului.

Pronumele nehot rât are forme simple i forme compuse.A. în majoritate. num r i caz. Majoritatea pronumelor nehot râte au forme dup gen. se acord cu acestea în gen. dar nu înlocuiesc în aceast calitate substantive.G. de la pronumele interogativ relativ. dup num r i dup cele patru cazuri (N. iar cele compuse provin.PRONUMELE NEHOT RÂT Este pronumele care ine locul unui substantiv f r s dea o indica ie precis obiectului sau persoanei denumite de acesta. Pronumele nehot râte devin adjective pronominale când determin substantive.).D. 35 .

multor(a) . unor(a) . altele . atâta . pu in . alt . al ii . atâtea . ni te . = Este numai adjectiv Sunt numai adjective : alt . unul (unuia). mult . pu intel . ni el . atâtor(a) destul . unele . mul i . altul (altuia). cutare (cut rui(a). pu inor(a) . una (uneia). o. destulor(a) . unii . atâ i(a) . vreunor(a) . alta (alteia) .FORMELE PRONUMELUI NEHOT RÂT ( i formele adjectivului pronominal nehot rât) mult . pu in . alte . ni ic . = Sunt numai adjective vreunul (vreunuia). toate . altor(a) . un. vreunii . 36 . destule . atât . pu ine . toat . cut ror(a) . tuturor(a) . vreo . al i . niscai . multe . vreunele . cut ric . pu ini . to i . destul . tot . vreun . vreuna (vreuneia). destui . ni elu . pu inel . alde .

. destul. e pu in mai iste decât al ii.´+ pronume nehot râte. vreunul (vreunuia).NOTE DESPRE PRONUMELE NEHOT RÂT Formele . pu in. atât(a). vreuna (vreuneia). tot ´ sunt ADVERBE DE MOD : ² dac determin verbe intranzitive i au func ia de CM : Ei fug atâta / destul / mult« ² dac determin verbe reflexive i au func ia de CM : Ei se str duiesc atâta / destul« ² dac accentueaz sensuri în anumite contexte : De i a tot vorbit. vreunor(a)´ sunt compuse sudate. atât(a). vreunele ... pu in. Formele . vreunii . vre. 37 .. destul. alc tuite din elementul . ² dac sunt precedate de prepozi ii i au func ia de CI : Se duc cu atâta / destul / mult Formele .. mult. mult. care v d c lucrurile sunt mult sub nivelul normal. tot ´ sunt PRONUME NEHOT RÂTE : ² dac determin verbe tranzitive i au func ia de CD : Ei duc atâta / destul / mult« ² dac determin verbe reflexive impersonale i au func ia de SB : Se duce atâta / tot..

câ iva . fie( i)cui ... careva . alt. ori( i)care .). alc tuite din unul elementele . Se duc cu oricât. . altceva . fie( i)ce . . fie( i)cât .) NOT : Formele de pronume nehot râte compuse de la interogativ ± relative sunt compuse sudate. câtorva .PRONUME NEHOT RÂTE COMPUSE DE LA INTEROGATIV ± RELATIVE (unele forme pot deveni adjective pronominale nehot râte) cineva . = Sunt numai pronume. NOT : Forma . ceva ... altcâtva . oricât ´ poate fi atât pronume nehot rât (Ei duc oricât. ori. altcuiva . -va ´+ pronume nehot rât. . altcâteva . ori( i)cine . oare( i)cine . oare( i)care . cuiva . cât i adverb de mod (Ei fug oricât de mult. altcineva . oare( i)cui . = Sunt numai pronume.´. ori( i)ce . fie( i)care .´. câtva ..´. ori( i)cui . câteva . 38 fie. cât va . Se vinde oricât. fie( i)cine . ori( i)cât . altcareva . oare( i)cât . . oare( i)ce .

Pronumele de polite e are forme proprii pentru exprimarea unei polite i deosebite. folosite numai în scris. cât i în limbajul familiar i popular (regional). . atât în limbajul cult i solemn. Are forme abreviate.N.D.PRONUMELE DE POLITE E 39 Este pronumele care se folose te în locul unui substantiv nume de persoan sau pronume (personal de. dup num r. dup gen numai la persoana a III-a i dup cele cinci cazuri (V.G. regul ) pentru a marca polite ea (respectul fa de persoane mai în vârst . care. ori necunoscute.). difer dup persoan dup gen i dup num r. Pronumele de polite e are forme dup persoanele a II-a i a III-a.A. sau aflate în func ii oficiale). Pronumele de polite e are toate func iile sintactice pe care le are pronumele personal.

dumnealui . dvs. voastr ) dumnealui . d-ei. dumnealor (abrevieri : d-lui. dumneaei . M ria .. dumneasa . 40 . Luminarea } -ta (sa. dumnealor . d-sale) NOT : Pentru exprimarea unei polite i în împrejur ri obi nuite. dumneaei . dumnisale (dumisale) (abrevieri : d-sa. dumitale . în limbajul colocvial se folosesc: dumneata . d-voastr . dtale. Împ r ia } -ta (sa.FORMELE PRONUMELUI DE POLITE E (compuse sudate i compuse nesudate) Domnia { Alte a . dv. dumnisale (dumisale). d-lor) dumneasa . dumneavoastr (abrevieri : d-ta.) Cucernicia { Sfin ia . voastr ) Excelen a { Lumin ia . dumitale . voastr ) dumneata . Preasfin ia } -ta (sa. dumneavoastr .

m t lic . m t lu . voastr ). Luminarea } -ta (sa. Cucernicia { Sfin ia . 41 . M ria . iar ultimele patru exprim un sens depreciativ. Pentru exprimarea unei polite i în limbajul familiar i popular (regional) se folosesc formele de singular : mata. Excelen a { Lumin ia . matale. voastr ) . t lu . Împ r ia } -ta (sa.NOTE DESPRE PRONUMELE DE POLITE E Numai pentru exprimarea unei polite i în împrejur ri deosebite în limbajul cult i solemn se folosesc i aceste locu iuni pronominale de polite e. alc tuite din substantive urmate de adjective posesive : Domnia { Alte a . Preasfin ia } -ta (sa. Primele dou exprim un grad mai mare de intimitate. t lic . voastr ) .

nim nuia) are forme numai la singular. niciunora) are forme dup gen.) Pronumele negative au forme speciale când devin adjective pronominale care determin substantive.PRONUMELE NEGATIV Este pronumele care. niciuneia . nimenea . în propozi ii negative. niciunii . iar pronumele negativ simplu : nimic(a) .A.A. num r i caz. nim nui . Pronumele negativ simplu (nimeni . dup num r i dup cele patru cazuri (N.D. 42 . ine locul unor substantive absente din aceste propozi ii. i se acord cu acestea în gen.D.). Pronumele negativ compus (niciunul .A. dup cele dou cazuri (N. niciuna . dup cele patru cazuri (N. niciunuia . are forme numai la singular.). niciunele . prin negarea acestora.G.G.

niciuneia . niciun . niciunuia . nicio . nimica . nim nuia . niciunora . nimic . niciunele . niciunui . niciuna .FORMELE PRONUMELUI NEGATIV (simple i compuse nesudate) 43 nimeni . nim nui . nimenea . niciunei . = Sunt numai adjective. niciunul . niciunor . . niciunii . NOT : Sunt forme populare Änimenea´ i Änim nuia´.

com 44 Adaptarea > Prof. MARAMURE str.DESPRE LEC IILE CUPRINZÂND TIPURI DE PRONUME Concept original i realizare: Numai pentru UZ INTERN la COALA CU CLASELE I-VIII Vi eu de Jos ~ Jud. IOAN HAPCA . Principal . 0262-368013 E-mail: ihapca2002@yahoo. nr. 1111 Tel.

45 .