Cine este chemat la o slujb , s se in de slujba lui. Cine înva pe al ii, s se in de înv tur .

(Romani 12:7)

STUDIEREA I APROFUNDAREA DIVERSELOR ASPECTE I PROBLEME ALE TIPURILOR DE PRONUME

Lec ii recapitulative pentru elevii din clasele V - XII

1

Prof. IOAN HAPCA

GRAMATICA
LIMBII ROMÂNE
O RECAPITULAREA P R ILOR DE VORBIRE I A P R ILOR DE PROPOZI IE CLASELE V - XII

P R I DE VORBIRE P R I DE PROPOZI IE

2

P R I DE VORBIRE
SUBSTANTIV i ARTICOL VERB i ADVERB ADJECTIV PRONUME NUMERAL
3

i PREPOZI IE i CONJUNC IE i INTERJEC IE

P R ILE DE VORBIRE I DEFINI IILE LOR (PRESCURTATE)
SUBSTANTIVUL denume te obiecte. ARTICOLUL înso e te unele p r i de vorbire. VERBUL exprim ac iuni, st ri, dorin e, existen e. ADVERBUL exprim circumstan e (împrejur ri). ADJECTIVUL exprim însu iri (caracteristici). PREPOZI IA exprim rela ii numai în propozi ie. PRONUMELE substituie (înlocuie te) nume. CONJUNC IA exprim rela ii în fraz sau în propozi ie. NUMERALUL exprim numere. 4 INTERJEC IA sugereaz st ri, imit sunete.

P R I DE PROPOZI IE P R I PRINCIPALE SUBIECTUL PREDICATUL P R I SECUNDARE ATRIBUTUL COMPLEMENTUL 5 .

. ce ´ se vorbe te în propozi ie. un adjectiv (locu iune adjectival ).) 6 .´ .. iar verbul . cine ´ori despre . adic atribuie subiectului o ac iune...´ . o însu ire sau o caracteristic . NOT : NUMELE PREDICATIV împreun cu verbul copulativ formeaz PREDICATUL NOMINAL. un adverb sau o interjec ie. PREDICATUL VERBAL arat . ATRIBUTUL determin un substantiv. Exist i alte verbe copulative. cum este ´ subiectul. COMPLEMENTUL determin un verb (locu iune verbal ). (Verbul .a fi ´este cel mai des utilizat verb copulativ. cine este.. adic arat .... a deveni ´ este totdeauna verb copulativ. NUMELE PREDICATIV atribuie subiectului o identitate. ce este. un pronume sau numeral. ce face ´ subiectul.P R ILE DE PROPOZI IE I DEFINI IILE LOR (PRESCURTATE) SUBIECTUL spune ceva cu ajutorul predicatului sau arat despre .. al cui este ´ sau .

identitatea): acesta. al vostru« DE ÎNT RIRE (înt re te ideea de persoan ): însumi. î i« NEHOT TÂT (nu d vreo indica ie asupra obiectului): unii. ea. dumitale. cel lalt. al ii. în iv . dumnealui. dep rtarea. « DEMONSTRATIV (arat apropierea. dumneavoastr . pu ini. acela. nimic. tu. oricine« DE POLITE E (exprim respectul despre persoana cu care sau despre care se vorbe te): dumneata. se. mul i. cu care se vorbe te. sie i. ele« REFLEXIV ( ine locul obiectului asupra c ruia se exercit ac iunea verbului): sine. însu i. el. al t u. exemple minime) POSESIV ( ine locul obiectului posedat i al posesorului): al meu. defini ii. cui d . noi.. al nostru. ce?. cât?« RELATIV (leag subordonatele de regentele lor): tiu cine d . voi. în ine. despre care se vorbe te): eu. însu i. dumneaei« NEGATIV ( ine locul substantivelor absente din propozi ii negative): nimeni. care?. INTEROGATIV ( ine locul cuvântului a teptat ca r spuns la întrebare): cine?.10 TIPURI DE PRONUME (denumiri. PERSONAL (indic persoana care vorbe te. ei. al s u. ce d . niciunul« 7 . cui?. cât d i care refuz . cineva. sie.

3) dumnealui. 2) î i. (pers. ie. (pers. 2) tu. 3) sine. mine. v . lui. m. mie. mi .5 TIPURI DE PRONUME CU FORME PERSONALE (1) PERSONAL : (pers. dânsul. i . voi. s. li . dân ii. v . î i. 2) dumneata. 8 . te. î i. ei. 1) îmi. ele. dumneavoastr . dumnealor . m . ni . o. dânsele . i . v . v . REFLEXIV : (pers. dumneaei. sie. îi. i. 3) el. i . NOT : Toate î i schimb forma dup persoan i în analiza lor se precizeaz persoana. vou . nou . noi. tine. (pers. sine i. (pers. ne . îl. sie i. vi. ne. lor. l. se. dânsa. te. 1) eu. dumitale. m . îmi. ea. (pers. mi. m. le. PERSONAL DE POLITE E : (pers.

2) însu i. înse i. însene . 1) al meu. însele . ale mele. ale voastre. a ta. alor vo tri. ai mei. (pers. alor mei. ai vo tri. POSESIV : (pers. (pers. 3) al s u. îns i. alor sale . ale tale. NOT : Toate î i schimb forma dup persoan i în analiza lor se precizeaz persoana. îns mi.5 TIPURI DE PRONUME CU FORME PERSONALE (2) DE ÎNT RIRE : (pers. (pers. alor tale . în ine. 3) însu i. a sa. (pers. ai t i. 1) însumi. a mea. ai no tri. îns i. în iv . alor mele . (pers. însemi. ai s i. a voastr . înse i. 1) al nostru. (pers. 2) al vostru. alor noastre . alor voastre . ale noastre. în i i. ale sale. 9 . alor s i. alor t i. însev . a noastr . alor no tri. 2) al t u.

a câta ?. ce tilal i. câte ? al câtelea ?. INTEROGATIV : cine ?. acelea. celeilalte. cestorlal i. NOT : Toate NU î i schimb forma dup persoan i 10 în analiza lor NU se precizeaz persoana. celelalte. aceasta. aceluia. acestuia. cest lalt.acela. cestorlalte . cât ?. cele ce . câtor(a) ?. al câtelea . câtor(a). celorlal i. ce . aceia i. cestuilalt. ceea ce . celor ce . c ror(a) . c rei(a) ?. acelora i . c rei(a) . aceluia i. cestelalte. celei ce . c rui(a) . cel lalt. acesteia. ace tia. c rui(a) ?. ceilal i. celui ce .5 TIPURI DE PRONUME F R FORME PERSONALE (1) DEMONSTRATIV : acesta. cesteilalte. cât . aceia. cealalt . acelea i. celuilalt. cât . acestea. aceleia. c ror(a) ?. câ i ?. a câta . care ?. ce ?. câ i . care . aceea. aceleia i. cui ?. cel ce . acelora . acestora. cui . cei ce . acela i. . celorlalte . cât ?. câte . aceea i. RELATIV : cine . ceast lalt .

vreunei(a). altor(a) . cineva.5 TIPURI DE PRONUME F R FORME PERSONALE (2) NEHOT TÂT : mult. cut ror(a) . ori( i)cui. cutare. al ii. fie( i)ce. altcuiva. ceva. niscai . unul. NEGATIV : nimeni. unui(a). vreunui(a). vreunii. destul. oare( i)cât . unei(a). ori( i)care. altei(a). atâtor(a) . vreunul. una. cut rei(a). oare( i)cine . cut rui(a). vreunele. toat . fie( i)cât. vreuna. altui(a). altul. câ iva. atâ i(a). ni elu . mul i. alta. destui. fie( i)care. nimenea. oare( i)cui . pu ini. pu inor(a) . niciunui(a). cât va. toate. multor(a) . tot. destule. câteva. to i. tuturor(a) . niciuna. altele. altcineva. pu ine. unii. unor(a) . NOT : Toate NU î i schimb forma dup persoan i în analiza lor NU se precizeaz persoana. altcareva. atât. niciunul. fie( i)cine. ni el. oare( i)ce . nimica. 11 . cuiva. niciunei(a) . oare( i)care . ori( i)ce. pu inel. pu in . atâtea. alde . altceva. câtva. fie( i)cui. unele. vreunor(a) . ori( i)cine. multe. pu in. atâta. nimic. careva. ni te . ori( i)cât. cut ric . mult . pu intel . ni ic . destul . câtorva .

Care elev tie ? El tie. VALOARE ADJECTIVAL : Elevul tie. de înt rire. Care tie ? El tie. Observa ie : Toate pronumele cu valoare substantival au acelea i func ii sintactice ca i substantivul. Observa ie : Toate adjectivele pronominale se acord în gen num r i caz cu substantivele pe care le determin i au func ia sintactic de atribut adjectival. iar 7 tipuri de pronume pot avea atât valoare substantival . relativ. tiu care tie. 3 pot avea numai valoare substantival (pronumele personal. interogativ. Acest elev tie. 12 . Niciunul nu tie. Dumnealui tie. Al meu elev tie. Al meu tie. Însu i tie. pronumele de polite e). nehot rât. Altul tie. Alt elev tie.VALORILE MORFOLOGICE ALE PRONUMELOR VALOARE SUBSTANTIVAL : Elevul tie. cât i valoare adjectival (posesiv. tiu care elev tie. pronumele reflexiv. Nici un elev nu tie. negativ). demonstrativ. Pe sine se tie. NOT : Din cele 10 tipuri de pronume. dup cazul în care se afl . Însu i elevul tie. Acesta tie. Dumnealui tie.

. ..altcareva´. ni te. celor ce ´.. .. ..altcuiva´. cui ´. . ..nimenea´.altceva´ .nimica´. niscaiva. . celei ce ´..oricine´.. cine ´ . . . .. . niscai.. . 13Negativele : niciun... .. . nicio .cineva´. cui ´ .oricui´. . ..nimic´.VALORILE MORFOLOGICE ALE PRONUMELOR (EXCEP II) Sunt numai pronume : Interogativele: .. vreo. . . ...fiecine´. . Nehot râtele: . .. . Negativele: . fiece.. cele ce ´.careva´.. Relativele: .cuiva´. ..altcineva´.celui ce ´.. ceea ce ´.ori icine´. . vreun.. cel ce ´.. .cei ce´..nimeni´..fiecui´...ori icui´. cine ´. Sunt numai adjective pronominale: Nehot râtele : alde.

a sa.FORMELE PRONUMELUI POSESIV ( i formele adjectivului pronominal posesiv) al meu.) alor mei. A. (N.) ale mele. alor t i. alor vo tri . al nostru. dup substantive i nu sunt înso ite de articole posesive. (al meu caiet) 14 .) a mea. ale voastre . adjectivele posesive pot sta i în fa a substantivelor i sunt precedate de articole posesive. alor noastre. a voastr . ai s i. D.) NOT : Formele adjectivului pronominal posesiv stau.) alor mele. deseori. (N. (G.D. ai t i. alor tale. ale tale. A. alor no tri. (caietul meu) NOT : Mai rar. A. (N. alor sale. (N. a ta. al s u. alor s i. al t u. alor voastre. ai vo tri . al vostru . (G. A. ale noastre. ale sale.) ai mei. ai no tri. a noastr .

(pers.NUM RUL DE OBIECTE POSEDATE I NUM RUL DE POSESORI (1) Un obiect posedat i un posesor : (pers. Un obiect posedat i mai mul i posesori : (pers. (pers. 2) al t u . 3) al s u . A ta este mai mic decât a sa. 1) al meu . a voastr . a mea . a sa . 3) ²²² ²²²² 15 . Cartea sa este ca a mea. 1) al nostru . (pers. Al meu este mai mare decât al t u. a noastr . ³Casa noastr este mai mare decât casa voastr . 2) al vostru .´ (pers. a ta .

formele: al lui . ale mele . Ai s i vin la ai mei. 2) alor t i . alor lor . NOT : Nu sunt pronume (adjective) posesive. 3) alor s i . (pers. (pers. ale tale . Ale mele sunt ca ale tale. ale ei . alor tale . (pers. Alor s i le dau la alor mei. a lui . 3) ai s i . Alor mele le dau ca alor tale. a ei . alor mele . al lor . ci pronume personale. alor sale . .NUM RUL DE OBIECTE POSEDATE I NUM RUL DE POSESORI (2) Mai multe obiecte posedate i un singur posesor : (pers. ale sale . a lor . 16 al ei . 1) ai mei . 1) alor mei . alor lui . 2) ai t i . ale lui . Alor mei le spun pe alor t i. (pers. (pers. alor ei . Ai mei iubesc pe ai t i. ale lor .

Ai vo tri sosesc. alor noastre . ale ei . ²²²² NOT : Nu sunt pronume (adjective) posesive. al lor . Alor vo tri le dau. alor lui . alor ei . (pers. 2) alor vo tri . a ei . a lui . Ai vo tri vin aici. (pers. Alor no tri vin aici. 1) alor no tri . alor voastre . ale lui . 1) ai no tri . formele: al lui . a lor . alor lor . (pers. . ale voastre . 3) ²²² ale noastre . 17 al ei . ci pronume personale. (pers. ale lor . 2) ai vo tri .NUM RUL DE OBIECTE POSEDATE I NUM RUL DE POSESORI (3) Mai multe obiecte posedate i mai mul i posesori : (pers.

(singular . în i i .D. N. îns i .D. (plural . însele . c ci eu i tu nu au genitiv : P rerile sunt ale lui însu i (ale Mariei înse i.(singular . însene. . însu i . feminin . masculin .) însev .. genul feminin.însele´. num rul plural exist dou forme sinonime : .) însemi.FORMELE PRONUMELUI DE ÎNT RIRE ( i formele adjectivului pronominal de înt rire) însu i.. nominativ / înse i. num rul singular.A. feminin) însumi. îns i. ale colegilor în i i.G.(singular . NOT : La persoana a III-a. în ine.) îns mi. genul feminin. (plural .A. N.G. cazul dativ. ale colegelor înse i). masculin .înse i . înse i . 18 NOT : Forme în cazul genitiv exist numai la persoana a IIIa. acuz.înse i´ i . dativ / genitiv) în iv . feminin .. dar forma .înse i´ este omonim cu cea de la persoana a III-a.

. îns -. -ne.i (flexiune dup num r i persoan ).FORMELE COMPUSE ALE PRONUMELUI DE ÎNT RIRE Pronumele de înt rire are forme compuse.(flexiune dup num r i gen) i: -mi. 19 . .i. înse. cu flexiune independent la fiecare component: însu-. în i-. -v .i. .

ceast lalt . cestelalte (N. acelea.). celui. celelalte (N. acelora i (G. aceea i. celuilalt. celei.A.D.) .) . cei. cesteilalte.) . 20 . celorlalte (G.A.). aceluia. DE DEP RTARE I DIFEREN IERE : cel lalt.D. ceilal i. cestuilalt. DE IDENTITATE : acela i.A. cealalt . DE APROPIERE I DIFEREN IERE : cest lalt. cestorlalte (G. aceleia. aceleia i. celorlal i. cestorlal i. acelea i (N. acestea (N. cea. aceea. celor (G. acestora (G.FORME LITERARE ALE PRONUMELUI I ALE ADJECTIVULUI PRONOMINAL DEMONSTRATIV DE APROPIERE : acesta. acelora. aceasta.D.).A. DE DEP RTARE : acela.) . cele (N. aceia. celeilalte. ace tia.D. acestuia. aceluia i.) . ce tilal i. acesteia. cel.A.) . aceia i.D.) .

aia. ia.D. alea (N.A.) .FORME POPULARE ALE PRONUMELUI I ALE ADJECTIVULUI PRONOMINAL DEMONSTRATIV DE APROPIERE : sta. astelalte (N.A. stuia. steilalte. 21 .D. steia. tia.) . storlalte (G. lorlal i. ailalt .) .) DE DEP RTARE I DIFEREN IERE : l lalt. leilalte. astea (N. leia. stuilalt. DE DEP RTARE : la. lorlalte (G. DE APROPIERE I DIFEREN IERE : stalalt. ast lalt .A. storlal i.D. asta. stora (G.D.).A. alelalte (N. luilalt.). tilal i.) .). luia. lora (G. ilal i.

A.A. iestea) (N.A. cestea (aiestea. aiast lalt (istalalt ). cestora (aiestora)(G. DE DEP RTARE I DIFEREN IERE : llalt. ista). ce tia (ai tia. lei. aie ilal i (i tilal i). i.FORME RGIONALE ALE PRONUMELUI I ALE ADJECTIVULUI PRONOMINAL DEMONSTRATIV 22 DE APROPIERE : cesta (aista. ceasta (aiasta.A. cestuia (aistuia). lal i. aistorlal i (istorlal i).).). DE APROPIERE I DIFEREN IERE : aistalalt (istalalt).D. a. cesteia (aiesteia).) . DE DEP RTARE : l. aisteilalte (isteilalte). ale (N. lui. . iasta).) = numai adjective. aistelalte.) .G.) . aistorlalte (istorlalte) (G.D.) . alalte (N. aistuilalt (istuilalt). (istelalte) (N. alalt . i tia). lor (D.

.G. . dar nu înlocuiesc în aceast calitate substantive. .. a câta ? ´ . câte ? ´. ine locul substantivelor. . Majoritatea pronumelor interogative au forme dup gen. .cine ?´ . . câ i ? ´ . cât ? ´ .. Pronumele interogativ are 9 forme de baz (la N. în propozi ii interogative directe.ce ?´ ..D. 23 .) : .. Pronumele interogative devin adjective pronominale când determin substantive. cât ? ´ .A. dup num r i dup cele patru cazuri (N..)..care ?´ .A. . al câtelea ? ´ . pronumelor i numeralelor a teptate ca r spuns la întreb ri.PRONUMELE INTEROGATIV Este pronumele care... . num r i caz. se acord cu acestea în gen..

24 . . . c rui(a) ? ´ ...( i formele adjectivului pronominal interogativ) FORMELE PRONUMELUI INTEROGATIV .. .. .. . . ce ? ´ . câ i ? ´ .. al câtelea ? ´ . a câta ? ´ .. câte ? ´. ... câtor(a) ? ´ . . care ? ´ . ... cui ? ´ . . cine ? ´ . c ror(a) ?´ . cât ? ´ ... .. cât ? ´ . . . c rei(a) ? ´ .

.. D. D. A. care ? ´ poate fi pronume sau adjectiv interogativ. . cât ? ´ . c rei(a) ?´ .. având forma urm toare la G. numai în cazurile N. A. A.. câtor(a) ? ´ .a câta ?´ sunt pronume sau adjective interogative. cui ? ´ la G. cine ? ´ este numai pronume interogativ ... al câtelea ?´. având form invariabil . având formele urm toare la G... ... .. câte ? ´ sunt pronume sau adjective interogative. A.. câ i ? ´ . . c rui(a) ?´ . . ce ? ´ poate fi pronume sau adjectiv interogativ. cât ? ´ . 25 ... c ror(a) ? ´ . în cazurile N. stând numai în cazurile N. . .: .: . având forma .NOTE DESPRE PRONUMELE I ADJECTIVUL PRONOMINAL INTEROGATIV . A... D. în cazurile N. în cazurile N...

.. se acord cu acestea în gen..PRONUMELE RELATIV Este pronumele care leag propozi ii subordonate (secundare) de p r i de vorbire din propozi iile regente i care..cât ´ .cel ce´ . Pronumele relative devin adjective pronominale când determin substantive.. .) : ....G. Pronumele relativ are 10 forme de baz simple (la N. 26 .ce´ .A.câte´.cei ce´ . În propozi iile subordonate atributive..D. în propozi iile subordonate. ....care´ . . . dup num r i dup cele patru cazuri (N.. cât´ .cele ce´. . .al câtelea´ .ceea ce´ . dar nu înlocuiesc în aceast calitate substantive.cine´ .de´ i 4 forme de baz compuse (la N. .. . pronumele i numeralele din regente. .A. num r i caz. înlocuie te substantive.A.. pronumele relative reiau substantivele. .) : . Majoritatea pronumelor relative au forme dup gen.).a câta´ .câ i´ . .

.. cei ce ´ ... . .. câte ´. . câ i ´ .. ... cel ce ´ . cât ´ .. .. cui ´ . . . . . celei ce ´ .... .. .. cât ´ . cine ´ . câtor(a) ´ . al câtelea ´ .FORMELE PRONUMELUI RELATIV ( i formele adjectivului pronominal relativ) . . c rei(a) ´ . . c ror(a) ´ . de ´ = form popular ob inut prin conversiune din prepozi ie (foarte rar utilizat ) 27 .. . celor ce ´ . ceea ce ´ .. care ´ ... c rui(a) ´ .. . a câta ´ .. celui ce ´ . . . .. . .. cele ce ´ . ce ´ .

. având formele urm toare la G. . c rei(a) ´ .. c rui(a) ´ . în cazurile N.. celei ce ´ . . c ror(a) ´ .. având formele urm toare la G.. . A. având forma . ÄL-ale case mari domne ti / De se v d în Stoene ti / Mândr mas e întins «´ (V. cel ce ´ . . cei ce ´ . în cazul N.. al câtelea ´ .. câ i ´ .. în cazurile N. .. câte ´ sunt pronume sau adjective relative. cât ´ . în cazurile N... D.. .. A. cât ´ .... D.. .: . având form invariabil ... cele ce ´ sunt numai pronume relative compuse . . cine ´ este numai pronume relativ . . cui ´ la G. ce ´ poate fi pronume sau adjectiv relativ. . . D. D. A..NOTE DESPRE PRONUMELE I ADJECTIVUL PRONOMINAL RELATIV . având forma urm toare la G. care ´poate fi pronume sau adjectiv relativ. .. câtor(a) ´ . a câta ´ sunt pronume sau adjective relative. A. A. A. numai în cazurile N... stând numai în cazurile N. . de ´ (= form popular ) este numai pronume relativ . Alecsandri) 28 . ... ceea ce ´ .. celui ce ´ . .: . în cazurile N. : . celor ce ´ .

ei. voi) i persoana a III-a ine locul persoanei absente dintr-un dialog (el. dân ii dânsele). Pronumele personal are 15 forme conjuncte (care se leag prin cratim de alte cuvinte) i 5 forme neaccentuate care au valoare neutr (f r func ie sintactic ) în dativul etic ori apar in unor locu iuni verbale sau expresii populare. dânsele).G. dânsa.N.D. . care difer dup persoan . dup num r.PRONUMELE PERSONAL 29 Este pronumele care desemneaz diferitele persoane. ele. dânsul dânsa. dân ii.).A. dup gen (numai la persoana a III-a) i dup cele cinci cazuri (V. dânsul. Pronumele personal se clasific în trei grupe. persoana i persoanele cu care se vorbe te (tu voi) i persoana i persoanele despre care se vorbe te (el ea. dar ine locul i numelui unui obiect oarecare. ea. Pronumele personal are forme accentuate i neaccentuate. noi). dup cele trei persoane pe care le are: persoana i persoanele care vorbesc (eu noi). persoana a II-a ine locul interlocutorului (tu. adic persoana I ine locul vorbitorului (eu. ei ele.

(al. m . 30 .(al. dânsul .(pe) mine. exist i forme scurte (neaccentuate). (pe) el. dânsa´ acuzativ : . (al.. îmi. dativ : . ale) dânsului . o (pe) dânsul .. ale) dânsei . i . ai.´ genitiv : . îl.. a. ale) ei . i . m . lui. a.. ei.mie. tu ! ´²²²²²²²²² nominativ : . ale) lui . a.. îi. i .´ NOT : În toate cazurile. î i. mi . ai. ai.´ ie. îi. tu . (pe) ea. (pe) dânsa .eu . pe lâng formele lungi. (pe) tine. a. ea . (al. care nu sunt subliniate. pronumele subliniate sunt forme lungi (accentuate). dânsului . te . dânsei . l . el . ai.FORMELE PRONUMELUI PERSONAL (la num rul singular) vocativ : ²²²² . iar în cazurile acuzativ i dativ .

îi.. (pe) dânsele´ genitiv : . (pe) ele. a. ele . noi . vou . voi . (pe) voi. v . pe lâng formele lungi. (al. ai.. dânsele ´ acuzativ : . ei . v . i . (pe) ei. le. pronumele subliniate sunt forme lungi (accentuate). a.(pe) noi.nou . v . li . ai. care nu sunt subliniate. a. ale) dânselor ´ dativ : . dân ilor .(al.. 31 . (al. ale) lor . vi. ale) dân ilor . iar în cazurile acuzativ i dativ . (pe) dân ii . ai. v . ne . le . ni . lor.FORMELE PRONUMELUI PERSONAL (la num rul plural) vocativ : ²²²² . dânselor ´ NOT : În toate cazurile. voi ! ´²²²²²²²²²²² nominativ : . exist i forme scurte (neaccentuate). dân ii .. ne..

care difer dup persoan i dup num r. reflexive dinamice sau reflexive cu în eles pasiv. dup num r i dup cele dou cazuri (A. Pronumele reflexiv are forme proprii numai la persoana a III-a singular i plural. Are forme accentuate i neaccentuate. Pronumele reflexiv are forme dup persoan . Pronumele reflexiv nu are func ie sintactic proprie când formele neaccentuate înso esc verbe reflexive impersonale.). dar nu are forme dup gen. iar pentru persoanele I i a II-a singular i plural are forme identice cu formele neaccentuate ale pronumelor personale.D. dar are func ie sintactic când formele neaccentuate pot fi reluate cu forme accentuate de pronume personale sau reflexive. obiect care este identic cu subiectul propozi iei. 32 .PRONUMELE REFLEXIV Este pronumele care ine locul obiectului asupra c ruia se exercit direct sau indirect ac iunea verbului.

.m ´...îmi´..se´.î i´.te´. dar are forme lungi (accentuate) i forme scurte (neaccentuate) numai pentru cazurile acuzativ i dativ (singular i plural).s´.î i´. ...sie´ . .. 33 . . (pers..v´. . Toate forme scurte (neaccentuate) pot deveni conjuncte atunci când se leag prin cratim de alte cuvinte..(pe) sine i´. 1) . NOMINATIV i GENITIV (singular i plural). (pers. .sie i´.. . ...FORMELE PRONUMELUI REFLEXIV (cu frecven mare în vorbire) ..vi´. .mi´.. . i´... . 3) în acuzat. i´.v ´. .(pe) sine´..ni´. . (pers. 2) ..ne´. . (pers.m´. . . 3) în dativ NOT : Pronumele reflexiv NU are forme pentru cazurile VOCATIV... ..

are forme împrumutate de la pronumele personal prin procedeul numit conversiune : ele sunt reflexive numai dac persoana i num rul lor coincid cu ale verbului. considerându-m numai inteligent ?´ Pronumele reflexiv are forme proprii. considerându-m numai pe mine inteligent ?>> Corect este : .a. specifice. se exemplific numai formele lungi (accentuate) de persoana a III .Crezi c -mi fac eu vreo favoare. numai la persoana a III . 34 . Formele lungi se pot folosi la toate persoanele. din cauz c se recomand evitarea lor în vorbire.NOTE DESPRE PRONUMELE REFLEXIV Pronumele reflexiv are numai cazurile acuzativ i dativ cu forme lungi (accentuate) i forme scurte (neaccentuate).a.a. de i. atunci când se vorbe te despre ele. iar pentru persoana I i pentru persoana a II . la celelalte persoane : <<Crezi c -mi fac eu mie vreo favoare..

se acord cu acestea în gen. Pronumele nehot rât are forme simple i forme compuse. 35 . de la pronumele interogativ relativ.G.PRONUMELE NEHOT RÂT Este pronumele care ine locul unui substantiv f r s dea o indica ie precis obiectului sau persoanei denumite de acesta. în majoritate. dar nu înlocuiesc în aceast calitate substantive. iar cele compuse provin.A. Majoritatea pronumelor nehot râte au forme dup gen. num r i caz.). Pronumele nehot râte devin adjective pronominale când determin substantive.D. dup num r i dup cele patru cazuri (N.

al ii . = Sunt numai adjective vreunul (vreunuia). destui . atâtea . pu in . niscai . al i . tot . pu inel . vreunor(a) . multor(a) . unii . pu in . mult . altele . destule . toate . pu ine . ni elu . ni ic . unul (unuia). unor(a) . vreun . vreunii . un. to i . vreuna (vreuneia). unele . toat . alde . pu inor(a) . alt . ni el . multe .FORMELE PRONUMELUI NEHOT RÂT ( i formele adjectivului pronominal nehot rât) mult . altul (altuia). vreo . ni te . mul i . vreunele . atâta . = Este numai adjectiv Sunt numai adjective : alt . una (uneia). alta (alteia) . atâ i(a) . destulor(a) . pu intel . destul . tuturor(a) . alte . cut ror(a) . cut ric . 36 . atât . pu ini . cutare (cut rui(a). altor(a) . o. atâtor(a) destul .

e pu in mai iste decât al ii.. tot ´ sunt PRONUME NEHOT RÂTE : ² dac determin verbe tranzitive i au func ia de CD : Ei duc atâta / destul / mult« ² dac determin verbe reflexive impersonale i au func ia de SB : Se duce atâta / tot.NOTE DESPRE PRONUMELE NEHOT RÂT Formele .´+ pronume nehot râte. vreunii . alc tuite din elementul .. tot ´ sunt ADVERBE DE MOD : ² dac determin verbe intranzitive i au func ia de CM : Ei fug atâta / destul / mult« ² dac determin verbe reflexive i au func ia de CM : Ei se str duiesc atâta / destul« ² dac accentueaz sensuri în anumite contexte : De i a tot vorbit... 37 . care v d c lucrurile sunt mult sub nivelul normal. atât(a). vreunor(a)´ sunt compuse sudate. ² dac sunt precedate de prepozi ii i au func ia de CI : Se duc cu atâta / destul / mult Formele .. vreunul (vreunuia). pu in. pu in.. vreuna (vreuneia). vre. atât(a). vreunele . mult. destul. mult. destul. Formele .

câtorva .´. . ori.) NOT : Formele de pronume nehot râte compuse de la interogativ ± relative sunt compuse sudate. . cât va . careva . fie( i)ce . fie( i)cât . ori( i)care .PRONUME NEHOT RÂTE COMPUSE DE LA INTEROGATIV ± RELATIVE (unele forme pot deveni adjective pronominale nehot râte) cineva . oare( i)cine . altcareva . ori( i)ce .´. 38 fie. oare( i)cât .. = Sunt numai pronume. ori( i)cât . altcâteva . . altcâtva . alc tuite din unul elementele .). câ iva . ceva . oricât ´ poate fi atât pronume nehot rât (Ei duc oricât. oare( i)care . ori( i)cui .´. fie( i)cui . -va ´+ pronume nehot rât. cuiva . fie( i)cine . .. alt. = Sunt numai pronume. câteva . altceva .. fie( i)care . cât i adverb de mod (Ei fug oricât de mult. altcuiva . Se duc cu oricât.. ori( i)cine . câtva . altcineva . Se vinde oricât. oare( i)ce . NOT : Forma .. oare( i)cui .

Are forme abreviate. . Pronumele de polite e are forme proprii pentru exprimarea unei polite i deosebite. Pronumele de polite e are forme dup persoanele a II-a i a III-a. ori necunoscute. Pronumele de polite e are toate func iile sintactice pe care le are pronumele personal. folosite numai în scris. dup gen numai la persoana a III-a i dup cele cinci cazuri (V.N.). dup num r. cât i în limbajul familiar i popular (regional). sau aflate în func ii oficiale). difer dup persoan dup gen i dup num r. atât în limbajul cult i solemn.G.D.A. care.PRONUMELE DE POLITE E 39 Este pronumele care se folose te în locul unui substantiv nume de persoan sau pronume (personal de. regul ) pentru a marca polite ea (respectul fa de persoane mai în vârst .

dv. în limbajul colocvial se folosesc: dumneata . d-sale) NOT : Pentru exprimarea unei polite i în împrejur ri obi nuite. dumnealui .) Cucernicia { Sfin ia . Împ r ia } -ta (sa. d-ei. d-lor) dumneasa . voastr ) dumneata .. voastr ) dumnealui . 40 . Luminarea } -ta (sa. dtale. dvs. dumneavoastr (abrevieri : d-ta. dumitale . dumnealor . dumneavoastr . M ria . dumneaei . dumnealor (abrevieri : d-lui. dumnisale (dumisale). dumneaei . voastr ) Excelen a { Lumin ia . Preasfin ia } -ta (sa. dumneasa . d-voastr .FORMELE PRONUMELUI DE POLITE E (compuse sudate i compuse nesudate) Domnia { Alte a . dumnisale (dumisale) (abrevieri : d-sa. dumitale .

Împ r ia } -ta (sa. 41 . iar ultimele patru exprim un sens depreciativ. t lu . alc tuite din substantive urmate de adjective posesive : Domnia { Alte a . matale. voastr ).NOTE DESPRE PRONUMELE DE POLITE E Numai pentru exprimarea unei polite i în împrejur ri deosebite în limbajul cult i solemn se folosesc i aceste locu iuni pronominale de polite e. voastr ) . m t lic . Primele dou exprim un grad mai mare de intimitate. Cucernicia { Sfin ia . Excelen a { Lumin ia . voastr ) . Luminarea } -ta (sa. t lic . M ria . Pentru exprimarea unei polite i în limbajul familiar i popular (regional) se folosesc formele de singular : mata. m t lu . Preasfin ia } -ta (sa.

niciunii .A. 42 .D. niciuneia .).G. iar pronumele negativ simplu : nimic(a) . i se acord cu acestea în gen. Pronumele negativ compus (niciunul .A. nim nuia) are forme numai la singular. num r i caz. nimenea . are forme numai la singular.A. în propozi ii negative.). niciunuia .) Pronumele negative au forme speciale când devin adjective pronominale care determin substantive. niciunele .D.PRONUMELE NEGATIV Este pronumele care. ine locul unor substantive absente din aceste propozi ii. dup cele patru cazuri (N. dup cele dou cazuri (N. nim nui . Pronumele negativ simplu (nimeni . niciuna . niciunora) are forme dup gen. dup num r i dup cele patru cazuri (N.G. prin negarea acestora.

niciunor . niciuna . nim nui . niciunei . nicio . NOT : Sunt forme populare Änimenea´ i Änim nuia´.FORMELE PRONUMELUI NEGATIV (simple i compuse nesudate) 43 nimeni . niciunui . niciuneia . . niciunuia . niciun . nim nuia . niciunora . niciunele . niciunii . niciunul . nimic . = Sunt numai adjective. nimica . nimenea .

MARAMURE str.com 44 Adaptarea > Prof. Principal . IOAN HAPCA . nr. 1111 Tel.DESPRE LEC IILE CUPRINZÂND TIPURI DE PRONUME Concept original i realizare: Numai pentru UZ INTERN la COALA CU CLASELE I-VIII Vi eu de Jos ~ Jud. 0262-368013 E-mail: ihapca2002@yahoo.

45 .

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful